Ecumenismul fără mască

a-II-a ediţie îmbunătăţită edit. Ortodoxos Typos

Cu toate că ştiam cât de serios şi uriaş este subiectul tratat de cartea mea „Ecumenismul fără mască”, totuşi nu-mi închipuiam că va avea un aşa răsunet şi că va înregistra o aşa de mare circulaţie, într-o perioadă de te timp aşa de scurtă. Doar în trei luni, mii de exemplare au fost epuizate, arătând un interes mare din partea cititorului comun, ceea ce ne-a obligat să scoatem, cu ajutorul lui Dumnezeu, o nouă ediţie. Epuizarea primei ediţii a acestei cărţi se datorează în primul rând subiectului foarte serios tratat dar şi râvnei credincioşilor ortodocşi de a face cunoscut, pe cât posibil, la câţi mai mulţi, toate câte sunt descoperite de ea. Reacţiile cititorilor au fost impresionante, răspândind cu mult zel această lucrare care îi descoperă pe duşmanii întunecaţi ai credinţei noastre, denunţând instrumentele lor şi făcând vădite toate mijloacele satanice ce le folosesc. O mare susţinere morală, în lupta noastră de a demasca ecumenismul, au fost sutele de telefoane entuziaste şi zecile de scrisori primite la redacţie. Este imposibil de descris interesul manifest al credincioşilor pentru răspândirea acestei cărţi. Toţi subliniau, fiecare în felul său, că se simt obligaţi să-şi aducă contribuţia în deconspirarea modului în care este sabotată sfânta noastră credinţă şi a duşmanilor ortodoxiei care astăzi conlucrează cu înfricoşătoarea panerezie a ecumenismului. Din sutele de situaţii impresionante, care arată cât de sensibil este poporul nostru grec ortodox în chestiunea credinţei şi cât de repede se lasă antrenat, la modul practic, împotriva duşmanilor ei înşelători, consemnăm cele de mai jos:

1

Profesor pensionar, după ce a studiat cu grijă cartea şi a văzut planul satanic şi ţesătura masonică din cadrul ecumenismului blestemat, înţelegând acţiunea luciferică dusă împotriva credinţei noastre ortodoxe, a sacrificat o anumită sumă de bani pentru cumpărarea a două sute de exemplare. Acestea au fost apoi trimise la studenţii şi profesorii Academiei pedagogice unde a fost şi el profesor. Ne-a relatat apoi motivele pentru care a preferat să trimită cărţile la profesori: Primii care trebuie să afle cine sunt cei ce plănuiesc împotriva ortodoxiei sunt profesorii. Să devină conştienţi pentru a nu deveni şi ei victimele tipului de propagandă sub diferite chipuri ale ecumenismului. Să afle ce este ecumenismul, pentru a le arăta apoi celor pe care îi educă cum stau lucrurile. Un alt pensionar s-a angajat la o cheltuială serioasă pentru a cumpăra şi a transmite cartea la toţi arhiereii ortodocşi din Grecia şi din afară. O doamnă evlavioasă a cumpărat 250 de exemplare pe care le-a răspândit în interiorul şi în afara Greciei pentru a deveni cunoscute toate cele ce sunt dezvăluite de această carte. Un cititor de al nostru din Salonic ne-a scris că este datoria lui să cumpere şi să răspândească cartea, chiar dacă aceasta înseamnă să-şi taie din veniturile destinate pâinii zilnice. Crede că în felul acesta îşi poate aduce şi el contribuţia la demascarea ecumenismului evreomasonic din epoca noastră. Este semnificativ faptul că toţi care au cumpărat la început un exemplar, au ţinut apoi să mai cumpere şi altele, pentru a le dărui la cunoscuţi, prieteni sau chiar ecumeniştilor şi celor ce sunt de partea lor. Toţi ortodocşii de pretutindeni avem obligaţia să denunţăm acest ecumenism blestemat de Dumnezeu, fiind chemaţi pentru a ne uni împotriva lui. Toţi trebuie să afle că ecumenismul urmăreşte îngroparea ortodoxiei, a Bisericii Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, ceea ce va duce inevitabil şi la surparea neamului nostru.

2

În această confruntare ce o avem în faţă, să nu uităm că Domnul este Atotputernic şi este de partea noastră, iar biruinţa va fi a tuturor celor credincioşi ce luptă alături de El. Athena 28 martie 1972, Arhim. Haralambie D.Vasilopulos Cuvânt înainte la ed. I-a

În ultimii ani s-a vorbit mult de Ecumenism. Se face multă reclamă la el, termenul de ecumenism fiind popularizat cu multă dibăcie. Se depun eforturi mari şi concertate pentru ca el să apară în faţa lumii ca un lucru plin de importanţă, impunându-se ca ceva de absolută necesitate pentru mântuirea umanităţii. Termenul ecumenism nu provoacă reacţii de împotrivire, poate pentru că în Biserica noastră sunt folosiţi termeni asemănători, ( Sinod ecumenic, Patriarhie ecumenică, etc.). În aceste condiţii, cititorul neavizat (neobişnuit să fie susceptibil) a unui articol de ziar sau ascultătorul neinformat al unei predici cu referire la «Mişcarea ecumenică» sau la «Unirea Bisericilor», nu vede nimic rău în acestea. Datorită ignoranţei care domină şi a propagandei dezlănţuite, crede, desigur, că este vorba de ceva foarte bun, creştin şi folositor. Astfel, fără să cunoască exact ce înseamnă cuvântul ecumenist, devine şi acesta ecumenist, măcar pentru simplu motiv de a nu părea retrograd sau obscurantist în ochii celorlalţi. Mulţi sunt atraşi de acest fenomen din pricina lipsei unei informări corecte, care ar putea face lumină în privinţa rolului adevărat jucat de ecumenism. De aceea, în momentul în care se întâmplă să întrebi brusc pe cineva:  Eşti pentru ecumenism? pentru «Unirea Bisericilor» ? înainte ca să apuci să mai adaugi ceva, el îţi va replica imediat:  Desigur …că sunt pentru ecumenism… Sunt pentru unire!!! Omul, de regulă, nu prea ştie despre ce este vorba…

3

aşadar. O astfel de ignoranţă sau indiferenţă în chestiunea ecumenismului nu este o simplă neglijenţă. prin puterea şi spre slava Domnului nostru Iisus Hristos Îţi înfăţişăm. ce va mântui lumea. Urmăreşte cu atenţie tot acest nimic. cu atenţie această creaţie a întunericului. cititorule. mai de grabă. vorbind de un lucru pe care în esenţă îl ignoră. ci o adevărată crimă la nivelul credinţei. căruia se încearcă să i se dea un ipostas. vei avea ocazia să citeşti în paginile ce urmează în cartea de faţă. Ia aminte cu răbdare la această enormă minciună atât de amăgitoare. vorbeşte de ceva ce îi pare bun. o «dezgolire» a ecumenismului şi sperăm că am reuşit s-o facem. dar care în realitate complotează cum s-o distrugă. aşadar. Priveşte. datorită cadrului confuz.El se grăbeşte să dea un răspuns la o problemă deosebit de importantă fără să ştie nimic. într-o oarecare măsură. Putem spune că am încercat o deconspirare. frumos şi având un caracter cât se poate de creştinesc. un înţeles şi un conţinut bun. imense şi întunecate împotriva umanităţii. Despre toate acestea. care va căpăta trăsăturile unei adevărate crime. depunându-se eforturi susţinute pentru a fi înfăţişat asemenea unui Deux ex machina1. Iar acest fapt se datorează propagandei ecumeniste ce i-a lăsat o astfel de impresie. un ecumenism «dezbrăcat» de minciună şi ipocrizie. fără limite precise creat de aceasta. Atunci îţi vei da seama cât de înşelătoare sunt toate lozincile pe care ecumenismul îl pune la bătaie. Desigur că citind şi studiind te vei îngrozi în faţa înşelăciunii şi a planurilor diabolice care se ascund în spatele cuvântului ecumenism. despre Mişcarea ecumenică sau despre «Unirea Bisericilor». lipsit de consistenţă. Sau. 1 4 . Vei vedea clar cine sunt şi pentru cine lucrează cei care vorbesc continuu de ecumenism. Vei vedea că ecumenismul este o alcătuire demonică şi vei înţelege cât de mare este pericolul prin care trece creştinătatea şi lumea întreagă din pricina lui.

este suficient că prin ce am făcut am slujit voii lui Domnului nostru Iisus Hristos De altfel atâtea milioane de creştini au mărturisit pentru dreapta credinţă încât ar fi o mare cinste pentru noi dacă Dumnezeu ne-ar învrednicii şi pe noi de acest lucru măreţ. Cele scoase la lumină de această carte poate că vor provoca mânia unora împotriva noastră. făcând apel la 5 . uimindu-i şi cutremurându-i în acelaşi timp prin descoperirile ce le va face. aşadar. cu ajutorul Lui Dumnezeu. planurile cui le serveşte şi ce pericole ne pasc dacă continuăm pe această linie. cerând să le fie adus capul nostru pe tipsie. Sperăm că această carte va trezi. Poate că vor instrumenta tot felul de acţiuni greu de imaginat împotriva adevărurilor înfricoşătoare ce ies la lumină.Ne doare şi plângem din adâncul sufletului pentru că în această înşelare îngrozitoare a ecumenismului au fost atrase şi persoane sus puse. Îi chemăm. cine direcţionează toată această mişcare. Nu ne pasă. diriguitori ai Bisericii şi ai societăţii. războindu-le în fapt pe amândouă. să-şi vină în fire. Plângem pentru ei că au ajuns să se întovărăşească cu duşmanii lui Hristos şi ai neamului. pe mulţi. Ne doare şi ne tânguim pentru cei care crezând că fac bine Bisericii şi ţării susţin ecumenismul blestemat. întrebându-se cu seriozitate. încercând astfel să le mistifice. a planurilor şi lucrării ecumeniste. În felul acesta vom putea vedea ce reprezintă ecumenismul în esenţa lui. Şi că mulţi se vor ridica împotriva scopurilor antihristice. Pentru că : «tot cel ce face păcatul urăşte lumina şi nu vine la lumină pentru a nu fi cercetate faptele lui. pentru că au fost lucrate în întuneric» spune Domnul. Îi chemăm smerit să găsească răspuns în cartea de faţă la multele întrebări care ar putea să-şi le pună. de a ne da sângele şi viaţa pentru Hristos. pe aceştia să-şi pună în paranteze pentru puţin sentimentele de afecţiune nutrite până acum faţă de ecumenism. conlucrând fără să-şi dea seama cu aceia care pregătesc zdruncinarea Bisericii şi dispariţia neamului. Mântuitorul nostru. să-şi reconsidere poziţia ce o au faţă de aceasta problemă. Cartea de faţă descoperă astfel toate cele ce au fost şi sunt urzite cu vicleşug pe o perioadă foarte mare de timp.

care vor vădi adevăratele lui motivaţii şi planuri întunecate.D. Nu se va supune Antihristului. la mânăstirea Petrachi. Este posibil ca această carte să devină un îndrumar. Arhim. Am scris toate acestea şi pentru că m-am gândit că astăzi este imperioasă nevoia ca Grecia ortodoxă să trâmbiţeze până la marginile pământului un nou istoric «Ohi».V Stareţul Sf. în ziua în care Grecia săracă în mijloace militare a spus acel eroic «Ohi» (Nu)2 cotropitorilor demenţi. Trebuie să ştim încă de acum că Biserica ortodoxă nu va deveni niciodată un instrument al puterilor întunericului. Haralambie . Hristos va învinge pentru «că a venit ca un biruitor şi ca să învingă». o trâmbiţă deşteptătoare chemându-i la luptă pe toţi iubitorii de Hristos. ci de unul mult mai perfid care se numeşte ecumenism. ai Bisericii Lui şi ai neamului nostru binecuvântat. Mânăstiri Petrachi Introducere 2 6 . Nu pentru a izbăvi lumea de un cotropitor lumesc.elemente de netăgăduit. un ajutor serios în descoperirea marelui plan al ecumenismului. care urmăreau să cucerească lumea. 1971. pe 28 oct. Nu va face alianţe cu idolatria aşa cum îşi doreşte ecumenismul. Am scris acest cuvânt în Athena.

să clarificăm într-un fel lucrurile. pentru cei ce nu ştiu cum stau lucrurile. desigur. ci. În acest cadru al ecumenismului toţi vorbesc la unison despre iubire. în realitate. Şi aceasta pentru că în ecumenism este trâmbiţată cu insistenţă acea lozincă superficială despre pace. un deziderat urmărit de toţi. iubire. pe care şi-o doresc cu toţii. economică şi religioasă a umanităţii. Trebuie să ne plasăm în miezul înţelesului acestei chestiuni capitale. Şi cine este acela ce poate zice că nu-şi doreşte aşa ceva. poate te întrebi ce este ecumenismul? Care este crezul lui? Pe ce se sprijină? Cine se ascunde în spatele lui? Ce urmăreşte şi ce mijloace foloseşte? Cartea de faţă îţi va da răspunsuri la toate aceste întrebări serioase.Ce este ecumenismul? Şi acum cititorule. Ecumenismul apare în ochii lumii ca o mişcare mondială ce urmăreşte unirea politică. ascuţirea. cultivarea diferenţelor. aşa cum ne-a învăţat Hristos. 7 . Ea nu porneşte din iubire pentru aproapele. din ură. vedem însă. Însă iubirea promovată de ecumenism este o mare înşelare. un astfel de ţel care vizează unirea omenirii pare bun şi folositor. accentuarea. ipocrizie şi minciună. să se ştie despre ce este vorba cu exactitate. în timp ce îi auzim vorbind de unitate. pentru a putea apoi urmări cu uşurinţă întreaga desfăşurătoare a descoperirilor cutremurătoare despre scopul urmărit de ecumenism şi mijloacele infernale la care acesta apelează. având în vedere că se urmăreşte păcălirea şi supunerea tuturor. Ecumenismul este o mişcare mondială a Sionismului internaţional şi are ca unic scop cucerirea politică şi religioasă a lumii. La prima vedere. chiar de la început. pace. conlucrare economică şi monedă unică. Va trebui mai întâi. la care se adaugă şi cea referitoare la unitate. disputelor şi a urii. pe de altă parte. De aceea.

şi în special ortodoxia. este ca creştinismul. Însă nu vom lungi aici mai mult cuvântul despre lanţul satanic al puterilor întunericului. aşadar. Însă chiar acest lucru este urmărit de mecanismul întortocheat al mişcării ecumenice. a ereticilor apusului cu ortodoxia. Într-o a doua fază se are în vedere unirea tuturor religiilor întru-una singură. Ce este ecumenismul religios de astăzi? Ecumenismul religios de astăzi este o mişcare de unire. deci nici în ortodoxie. Noi vom insista aici numai pe ecumenismul religios. singura care deţine adevărul. o sinteză de religii. care pregătesc în secret distrugerea neamurilor şi în special al statelor creştin ortodoxe. Ecumenismul se dovedeşte a fi – şi vom aduce în continuare în acest sens destule elemente doveditoare serioase şi de neclintit – o creaţie satanică a puterilor întunericului. Scopul ultim. pentru început. absolut şi unitar. în fapt. Este o erezie imensă şi înfricoşătoare sau mai bine zis o panerezie. Acest aspect poate fi cercetat de alţii mai pregătiţi pentru aşa ceva. prin acţiunile de care astăzi auzim atât de des că se vorbeşte. 3 8 . Lucrurile acestea pot părea la prima vedere de necrezut. Este o înşelăciune vicleană urzită de un plan satanic care susţine că nimeni poate vorbi în nicio credinţă de un Adevăr unic. filosofii şi tradiţii care urmăreşte o unitate nefirească şi grotească. să dispară în acest malaxor. Se urmăreşte.Băgăm de seamă că. uriaşă. însă. politică care duce la prăbuşirea şi dispariţia statelor mici şi slabe. ca în ultimă fază a acestui plan întunecat să fie substituită închinarea adusă Lui Dumnezeu cu cea adusă satanei. într-o panreligie3. este vorba de o acţiune diplomatică.

dar nici nu respinge ceva din tot acest amestec sau sinteză religioasă de tip nou pe care urmăreşte s-o realizeze. că numai ortodoxia deţine adevărul nefalsificat şi că numai prin ea omul se poate mântui. «Una. Deşi planurile ecumenismului sunt atât de cumplite ele sunt ţinute ascunse cu consecvenţă şi o foarte mare dibăcie. ce au ajuns să lovească acum în cel mai decisiv punct. Aşa şi ecumenismul loveşte în ortodoxie. amestecate şi înghiţite de gura fără fund a ecumenismului. Pentru ecumenism. Astăzi ecumenismul a ajuns la un stadiu de dezvoltare înfricoşător. după cum speră. în duh de pace. care promite să rezolve toate problemele. zdrobite. Şi aceasta pentru că ştie. pentru a o nimici şi a o face să dispară. Sobornicească şi Apostolească Biserică» a Lui Hristos. Tot programul lui se desfăşoară în cadrul unui sistem bine studiat şi organizat. Toate sunt. care îşi concentrează toată nebunia distructivă împotriva mai ales a ortodoxiei. Este vorba de un război puternic de care. o fiară care înghite totul. Biserica Lui Hristos este supusă prin ecumenism unui atac concentrat din partea unor duşmani neînduplecaţi şi vicleni. prin care toate acele planuri stabilite dinainte sunt puse în practică de instrumentele Satanei. pentru că posedă comoara adevărului. pentru că are valoare. El vine cu subtilitate şi promovează la modul indirect acea deviză «jos cu graniţele!» atunci când pune problema conlucrării între oamenii diverselor etnii. un cuptor care încearcă să amestece şi să mistuie toate religiile. fiind puse sub acoperământul unei aparente nevinovăţii. aflaţi în spatele unor centre de comandă nevăzute. Sfântă. Pentru ecumenism nu există Dumnezeu personal.Ecumenismul devine. Dumnezeu este ceva nedefinit care acceptă în mod egal închinarea şi lauda tuturor religiilor. în condiţiile dorite de ecumenism. Pentru ecumenism nu există religii şi ţări. astfel. din păcate. 9 . chipurile. aşadar. Este un uragan sălbatic al puterilor întunericului. el nu crede cu adevărat în nimic. cei mai mulţi nici nu-şi dau seama. Ecumenismul este asemenea unei tornade înspăimântătoare care se pregăteşte să dărâme. «Cei care au nuci dau cu pietre în ele» spunea sugestiv Kalokatronis. Se vădeşte a fi în realitate un sincretism eretic de tip mai nou.

Satana. ca un Dumnezeu arătându-se pe sine cum că ar fi el Dumnezeu» (2Tes. pe toate fronturile şi aceasta sub nevinovata titulatură a ecumenismului de către aceste puteri ale infernului.4).Toţi duşmanii Lui Hristos lucrează strâns uniţi sub comanda unui stat major nevăzut.Omul ni l-a revelat. ce are ca obiectiv supunerea umanităţii sub un conducător universal…şi unirea tuturor religiilor într-o panreligie. zădărnicind astfel mântuirea omului. într-un cuvânt. şi înscăunându-se în final potrivnicul Lui Dumnezeu. este necesar să cunoaştem mai întâi istoria lui din trecut până în prezent. pentru a 10 . Biserica Lui Hristos este supusă în ultima vreme unui atac generalizat. ce se ascunde în spatele vorbelor frumoase. făcând să dispară creştinismul şi mai ales ortodoxia. Ecumenismul creştin ortodox Pentru a înţelege bine ecumenismul de astăzi. punând în locul Lui Hristos. Ecumenismul. Partea întâia Lucrarea întunecată a ecumenismului Cap. vor să falsifice adevărul pe care Dumnezeul . a organismelor de tot felul cu aer de seriozitate şi a lozincilor ce vorbesc de o unitate înşelătoare. este o infernală mişcare politică şi religioasă. ca şi conducător al lumii pe diavol «aşa să şadă el în Biserica Lui Dumnezeu. pentru a face să dispară Sfânta Lui Biserică. 1 Istoria ecumenismului I.2.

Omul trăia la început în cadrul acestei unităţi superioare şi armonii minunate sub acoperământul Lui Dumnezeu şi în unitate cu El. cel mai teribil dintre toate – surparea unităţii dintre om şi Creatorul său. Vom vedea în primul rând. suspină sub tirani cumpliţi.vedea care este baza lui reală. acolo unde Creatorul Atotputernic şi-a pus pecetea înţelepciunii Sale. Dumnezeu însă n-o trece cu vederea. Însă. care este misiunea ecumenică a Bisericii. Numai aşa vom putea să ne facem o imagine completă aspra lui. Trăia. Dumnezeu a creat această preafrumoasă lume într-un mod unitar şi armonios. Observăm de asemenea o unitate şi armonie uimitoare şi în universul material. în câteva cuvinte. are în plan să refacă unitatea zdruncinată dintre El şi om. A avut loc un rău cutremurător. Hristos. Era atotfericit trăind lângă Dumnezeu şi unit cu El. dintr-o dată. iar în continuare rupându-se tot mai mult de Dumnezeu a ajuns un sălbatic. ca un cutremur înspăimântător. altfel spus. Iar apoi ne vom apleca pe îndelete asupra descoperirilor înfricoşătoare referitoare la ecumenismul înşelător. actual o putem vedea chiar de la începutul lumii. Lumea întreagă plină de sciziuni plânge şi se zvârcoleşte. Iar Cuvântul Întrupat al Lui Dumnezeu. Lumea cerească şi duhovnicească este caracterizată deci de unitate şi armonie. Omul căzând a devenit nefericit. mincinos şi antihristic. se luptă ecumenismul. S-a ridicat o barieră de netrecut între cei doi. A apărut o fisură între om şi Dumnezeu. această unitate a omului cu Creatorul lui s-a surpat. Mulţimea nenumărată a îngerilor se găsesc în unitate în slujirea lor faţă de Ziditor. Şi le 11 . Unitatea pentru care. într-o bucurie ecumenică desăvârşită. guvernând-o ca pe un tot. «L-a trimis pe Fiul său» ca să arunce o punte peste abisul despărţirii. chipurile. planul lui Dumnezeu pentru mântuirea întregii lumi. Parcurgerea istoriei popoarelor divizate ce s-au mâncat unele pe altele relevă din plin acest lucrul. părtaş fiind la armonia universală a cerului şi a lumii pământeşti. «Dumnezeu desăvârşit se face om desăvârşit.

singurul lucru nou sub soare» spune Sfântul Ioan Damaschin.15]. misiunea ecumenică adevărată a Bisericii: mântuirea tuturor oamenilor prin Biserica Lui Hristos. De acum este posibil ca omul. Numai prin Dumnezeu-omul şi numai în Biserica Lui Hristos pot oamenii să se desăvârşească şi să se unească atât cu Dumnezeu cât şi între ei. Hristos îi uneşte pe oameni nu numai cu Dumnezeu. să trăiască unit cu Acesta şi fericit. O unire nemincinoasă a oamenilor poate avea loc numai în Biserică prin Iisus Hristos. Hristos «şi-a întins palmele şi le-a unit pe cele despărţite». Unirea aceasta a oamenilor izbuteşte cu adevărat numai în Biserica clădită de Dumnezeu-omul cu acest scop. pentru ca omul să poată astfel să devină una cu trupul Domnului. Dumnezeu-omul s-a lăsat pe sine în lume ca Biserică. să se ducă aproape de Creatorul său. Biserica – Trupul tainic al Lui Hristos este cea care conduce la unire. Dumnezeu se uneşte cu umanitatea într-un mod mai desăvârşit prin întruparea Lui Hristos. de pe tot pământul prin credinţa în El şi în Biserica Lui. ca trup al Său. În afara Bisericii nu există nicio unire reală. iar comunicarea dintre om şi Dumnezeu începe din nou. Îi trimite la toate neamurile pentru că vrea mântuirea întregii lumi. Jertfa de pe cruce a Dumnezeului-Om întinde o punte peste prăpastia abisală pe care a deschis-o căderea omului. Acesta este planul Lui Dumnezeu. justificat fiind de porunca dată de Domnul apostolilor înainte de înălţare: «Mergând învăţaţi toate neamurile…» Şi după înviere le spune:«Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată zidirea» [Mc.16. nefiind posibilă nici o înfrăţire a lumii. în măsura în care vrea.face pe toate noi şi foarte noi. făcându-se şi el părtaş firii dumnezeieşti prin har. Vrea unirea tuturor oamenilor. mântuire şi îndumnezeire. Acesta este ecumenismul creştin ortodox (singurul autentic de altfel). 12 . ci şi între ei.

mai desăvârşit? Există ceva mai curat. sforării 4 5 13 . întrucât «nu există mântuire în altul». Vrea să-i adune laolaltă pe oameni nu prin tot felul de creaţii omeneşti mincinoase şi întunecate de factură ecumenistă. prin minciună. sobornicească şi apostolească Biserică». Şi face aceasta cu violenţă. din toate neamurile. Credem «Într-una sfântă. Este de la sine înţeles că după schisma papalităţii. mai clar. Poate exista un plan mai presus de cel a lui Dumnezeu? Există ceva mai luminos. cu viclenie. Biserică nu este o organizaţie lumească după cum vrea papalitatea eretică şi nici nu este chemată să instaureze un regim lumesc după cum vroia iudaismul. ci să realizeze cu adevărat o unitate veşnică şi de neclintit cu Dumnezeu. la fericirea veşnică ce se găseşte numai lângă Dumnezeu. Ea se găseşte desigur în lume dar nu este din lumea aceasta. Există aşadar un ecumenism de ordin superior. Biserica este ecumenică4. singura Biserică adevărată din lume este cea ortodoxă. Să-i conducă pe cei credincioşi din Biserica luptătoare la cea triumfătoare. din toată lumea să fie conduşi la o pace adevărată. Ecumenismul lumesc şi potrivnic lui Dumnezeu nu doreşte şi nu recunoaşte misiunea dumnezeiască. fiind în acelaşi timp un organism duhovnicesc prezent în toată lumea. duhovnicească şi ecumenică a Bisericii Lui Hristos. Acesta este ecumenismul real şi de folos. Pentru ca toţi. Biserica ortodoxă «în care tot omul este chemat să se mântuiască» îi vrea uniţi pe toţi cu trupul celui ce o conduce. Biserica Lui Hristos. ipocrizie. Avem şi o Patriarhie ecumenică5. fiind întinsă în toată lumea. mai stabil şi mai sigur? Numai Hristos poate să-i unească şi să-i mântuie pe oameni. El constituie misiunea (apostolia) ecumenică a Bisericii. mai plin de bucurie. cel creştin ortodox.Biserica Lui Hristos este pentru toţi. Papismul şi catolicismul nu sunt Biserici ci comunităţi şi adunări eretice. El războieşte cu furie creştinismul ortodox ecumenic. precum şi apostolia mântuitoare şi ecumenică a Bisericii. Biserica este Împărăţia Lui Dumnezeu pe pământ.

o „Biserică” contrafăcută şi cu totul de nerecunoscut. desigur internaţională. Romano-catolicismul inspirându-se după modelul împărăţiei romane a apărut pe scara istoriei ca o putere politică. A făcut din ea un regim lumesc. II Ecumenismul antihristic 1. al cărui conducător să fie el însuşi. Dumnezeu-omul cu omul papă. uzurpând desigur şi titulatura de «Biserică catolică»6. «Trupul Lui Hristos» devenind o asociaţie lumească. transformând Biserica într-o împărăţie lumească. Papismul l-a alungat pe Hristos ca şi cap al Bis şi în locul lui l-a pus pe Papă. A transformat Împărăţia Lui Dumnezeu într-o împărăţie a acestei lumi. Papismul a deformat învăţătura lui Hristos şi a creat un creştinism lumesc. Papismul a schimbat temelia creştinismului care este Dumnezeuomul şi în locul lui a pus un muritor efemer.politice şi crime. Papa a visat un creştinism lumesc care să se extindă de-a lungul şi de-a latul lumii. papa l-a dezîntrupat pe Dumnezeuomul şi l-a exilat în cer. Ecumenismul papal Papa prin egoismul său luciferic a vrut să conducă religios şi politic întreaga lume. Papalitatea l-a substituit pe Hristos. după cum vom vedea în continuare. Cel pe care îl războieşte este chiar capul Bisericii noastre. deşi Hristos a mărturisit clar că «împărăţia mea nu este din lumea aceasta». papa. Şi deşi Hristos s-a întrupat. episcopul Romei să ia locul Lui Hristos din Biserică. A deformat adevăratul creştinism numai şi numai pentru a deveni el conducător al 6 14 . pe papă. De ce toate acestea? Pentru ca un om. îngrădindu-l pe Hristos în cer. Hristos. dorind să cucerească împărăţiile lumii pe care să le conducă în numele creştinismului. L-au făcut pe papă cap şi conducător absolut al Bisericii.

lumii. Ecumenismul papal. 7 15 . Acesta este în puţine cuvinte ecumenismul papal7. în raţionalism. distrugeri. pentru a izbândi în acest lucru. A vrut şi acesta la rândul lui să conducă lumea (oikumeni). Biserica de nezdruncinat a lui Hristos. Nu s-a întors la una sfântă.( Despre cauzele schismei. Odată acest plan întocmit. 2. pag. Sfântul Nectarie Taumaturgul (din Eghina) scrie referitor la aceasta: «Iubirea de putere şi de slavă le-a uneltit pe toate. a negat realitatea îndrumării sale de către Duhul Sfânt. Protestantismul a fost tăiat de la izvoarele harului dumnezeiesc şi a conceput o „teologie” păcătoasă. de învăţătura sinoadelor ecumenice şi părinţilor purtători de Dumnezeu. S-a lepădat de Sfânta Tradiţie. Orice obstacol urma să fie înlăturat şi orice rezistenţă caterisită (înlăturată). A eşuat însă în mod jalnic pentru că a respins sfinţenia Bisericii. Protestantismul dezamăgit de papism s-a îndepărtat de el. a recurs la violenţă. el cerea să fie aplicat cu toată tăria.Ecumenismul protestant În afara ecumenismului papal mai există şi unul protestant. măceluri. toate le-a pus în mişcare pentru ca papii să fie recunoscuţi ca şi conducători ai Bisericii şi tirani ai lumii. crime şi cu toate acestea nu şi-a atins scopul. ci care vizează reuşita unor obiective lumeşti. ci a căzut într-o altă înşelare şi mai rea. Toate [relele] le-a născocit. să dea o direcţie umanităţii pe baza raţionalismului. care nu poate conduce lumea la mântuire. Ecumenismul papistaş nu a putut să-şi ducă la îndeplinire planurile sale datorită opoziţiei de lungă durată pe care a făcut-o ortodoxia. sobornicească şi apostolească Biserică. 207). la Biserica ortodoxă.

pe care îl doresc şi îl impun puterile întunericului. singura în care lumea se poate uni şi mântui. ci omul. Aceste puteri întunecate au găsit 16 . Însă cum să nu se ajungă aici. fiind o masă nedecisă şi amorfă. ci cu ce gândeşte omul despre Dumnezeu. gnoseologie. „Teologia” protestantă nu se ocupă cu ce spune şi ce porunceşte Dumnezeu pentru eliberarea şi mântuirea omului. Astfel protestantismul a avansat de la raţionalism la ateism şi materialism.A făcut din teologie discuţie. aruncându-i în confuzie şi într-o stare căldicică. aşa cum a făcut fratele ei mai mare papismul. cuvântul raţional ca pe un nou dumnezeu-idol. în protestantism dimpotrivă. Înţelepciunea Lui Dumnezeu este substituită de cea omenească. care au reuşit să-i facă să fie indiferenţi. iar pe de alta. Unde se îndreaptă protestantismul prin această anarhie şi lipsă de evlavie? Cum speră să mântuiască lumea printr-o astfel de învăţătură? Din păcate cade tot mai jos trecând de la erezie la ateism. fiecare protestant devine infailibil. atâta timp cât fundamentul principal este infailibilitatea omului. „Teologia” protestantismului a încetat să mai fie rodul Sfântului Duh şi a devenit gând omenesc searbăd. sistem filosofic. uscat şi nesăbuit. a dizolvat prin teoriile lui eretice realitatea divinoumană a Bisericii. revendicându-şi această calitate în materie de credinţă. Dacă în papism infailibilitatea aparţine papei. Sfântul Nectarie spune în acest sens: «pe de-o parte la protestanţi fiecare om constituie o Biserică. pentru ca astăzi teologia păcătoasă a protestantismului să ne vorbească de «teologia morţii Lui Dumnezeu». Joacă un anumit rol. Protestantismul a înălţat logica omenească. Prin acesta. însă se urmăresc multe. în catolicism un om constituie toată Biserica ». supunând-o cuvântului omenesc. Nici că se putea ceva mai rău. În aceste două erezii. Ce urmăreşte aşadar astăzi protestantismul? Acesta nu urmăreşte nimic. Capul şi conducătorul absolut al Bisericii nu mai este Dumnezeu-omul. A desfiinţat tradiţia şi a lepădat partea cea mai presus de fire a Sfintei Scripturi şi. A sfârşit în antropocentrism. locul Lui Dumnezeu este luat de om.

l-au întrebat pe Hristos: «În vremea aceasta vei restaura Împărăţia lui Israel?». într-o bună zi. Ucenicii. eliberându-o de sub tutela Romei. Ecumenismul sionist Ecumenismul actual am putea să-l considerăm de sorginte sionistă. Au aşteptat să vină Mesia ca un conducător lumesc atotputernic. după cum a fost plăsmuit de fantezia lor bolnavă şi de 17 . Însă Hristos le-a răspuns clar: «Împărăţia mea nu este din lumea aceasta». acum 2000 de ani deşi a fost însoţită de atâtea semne şi minuni evidente. Acesta a fost de la început visul evreilor. Nu i-au convins cuvintele profeţilor care au vestit în amănunt evenimentele vieţii Domnului şi care s-au împlinit cuvânt cu cuvânt în Hristos. După cum creştinii se salută de Paşti cu „Hristos a înviat” şi răspund cu „Adevărat a Înviat” aşa şi mulţi evrei întreabă în multe locuri: „A venit Mesia?” şi răspund „Nu a venit”. Evreii continuă încă să aştepte venirea Lui Mesia. Sioniştii încă aşteaptă să vină pe pământ un Hristos după cum vor aceştia să fie. împlinindu-se în persoana Sa toate profeţiile Vechiului Testament.protestantismul numai bun de folosit ca bază a planurilor lor. întrucât urmăreşte să împlinească planurile infernale ale acestuia. Aceştia nu au crezut la venirea Lui. El a fost pus în fruntea mişcării ecumenice antihristice din epoca noastră. având o autoritate şi o putere materială uriaşă. să stăpânească politic şi religios întreaga lume. Scopul sionismului internaţional este să ajungă. care urma să zdrobească armata romană invincibilă şi să restaureze împărăţia lui Israel. sub influenţa acestei aşteptări. 2. El este prima treaptă a ecumenismului antihristic ce s-a dezvoltat pe parcurs.

Ele au nimicit orice ordine în societate pentru a ridica pe aceste dărâmături tronul Regelui lui Israel. Primul editor al lor. ajungând în mâinile creştinilor. săvârşesc tot felul de violenţe. Protocoalele şi răsturnarea lumii. trebuie să explicăm cititorului în câteva cuvinte ce este cu această scriere. Protocoalele au fost. toţi vor crede că 8 Întrucât în cartea de faţă vom face referire în diverse situaţii la „Protocoalele Înţelepţilor Sionului” citând din ea fragmente legate de planurile Sionismului. fie s-au scurs într-un alt mod. atunci când societăţile sioniste s-au adunat într-un mare congres la Bále. Ele au fost întocmite în 1897. profesorul rus Serghie Nilus. mulţumită unei voinţe neclintite. mareşal din aristocraţia din Sherno. În cartea de faţă cititorul poate vedea felul în care planul sionist a fost pus în aplicare. stăpân pe sine însuşi şi pe omenire. nu duhovniceşti şi cereşti. Motivul neliniştii mondiale. El le-a editat în 1902 . Iată ce zic: «Domnitorul care va lua locul guvernelor de astăzi. patriarhul Bisericii internaţionale»(Protocoale cap. care îşi târăsc viaţa în mijlocul societăţilor demoralizate de către noi. ale unei fericiri. şi în sânul cărora se ridică din toate părţile focul anarhiei. apărând multe articole prin ziarele vremii. Este planul ambiţiilor lor dintotdeauna pentru conducerea lumii. Întrucât au încercat să le nege. Protocoalele sunt documente ce scot la iveală amănunte din planul final întocmit de sionişti. pentru a sfărâma puterile nesăbuite. care să le confere în continuare atotputernicie şi dominaţie mondială. care constituie strategia metodică ce va conduce la acapararea puterii mondiale de către ei. 17)8 Sioniştii vor un Hristos care să aibă putere materială şi autoritate lumească. O altă dovadă pentru autenticitatea Protocoalelor sunt evenimentele însele care s-au succedat până astăzi şi care urmăresc îndeaproape planurile sioniştilor. aşa cum a fost gândit în Protocoale. «Împăratul iudeilor va fi adevăratul papă al lumii. jefuiesc. Aceste puteri triumfă astăzi. Însă faptul sustragerii Protocoalelor este dovedit de circulara comitetului sionist din 1901. cu titluri incendiare cum ar fi: Duşmanul umanităţii. dar rolul lor va fi încheiat în momentul ridicării pe tron a regelui nostru În persoana regelui. deplângând ajungerea unor texte secrete aşa de importante pe mâna neamurilor. scrie că manuscrisul lor i-a fost înmânat prin 1901 de către Alexis Nicolaevici Souchotin. mişcate de instincte iar nu de raţiune. nu smerit ca Dumnezeu-omul. care au tăgăduit chiar puterea lui Dumnezeu. 18 . sub pretextul libertăţii şi al unor drepturi. de bestialitate iar nu de umanitate. ci materiale şi lumeşti. Se gândesc la un Mesia care să se încadreze în standardele ambiţiilor lor. etc. în care dr Hertzl vorbeşte de acest fapt ca o realitate. acest domnitor va trebui înainte de toate să stingă această flacără mistuitoare Acest ales al lui Dumnezeu e numit de sus.visele lor egoiste… Aşteaptă un Mesia. Dezvăluirile acestea i-au zdruncinat pe sionişti. De atunci au urmat multe editări. ca parte practică. au urmărit în continuare să convingă lumea că nu sunt rodul activităţii lor oculte şi că nu se sprijină pe fapte reale serioase. ci ca un împărat atotputernic. Aceste texte care descoperă planul sionismului sunt direcţiile finale ale acestuia. fie sustrase dintr-un seif deţinut de sionişti în Alasacia.

23-24) Dacă sioniştii aşteaptă un conducător lumesc în persoana căruia vor vedea «personificarea forţei şi puterii» şi «vor crede toţi că văd destinul cu căile lui necunoscute». şi mijlocul cel mai influent (al activităţii noastre). iar acest reprezentant va fi acela care va da 19 . evreii.în persoana domnitorului universal din sămânţa sfântă a lui David . şi să realizeze că în realitate lucrează la împlinirea visului sionismului de a conduce lumea. în dosul căruia se va ascunde administraţia despre care am vorbit. Suveranul nostru trebuie să fie de o corectitudine exemplară» (cap. Masoneria Masoneria este una din organizaţiile care conlucrează pentru reuşita planurilor sioniştilor. Acest conducător ecumenic (al lumii) va fi din «sămânţa sfântă a lui David». Reuşeşte de asemenea prin susţinere satanică să se infiltreze în organizaţiile deja existente şi să le folosească în vederea scopurilor sale întunecate. vom atrage în ele pe toţi aceia care sunt sau pot fi nişte buni agenţi. Nimeni nu va şti ce vrea să atingă regele prin poruncile sale. Aceste societăţi. Un alt Mesia aşteptă.trebuie să jertfească poporului din toate gusturile sale personale. fără ca membrii lor să bage de seamă.văd destinul cu căile lui necunoscute. Pentru ca sionismul internaţional să-şi vadă visul cu ochii. aceste „loji". creează diferite organizaţii cu scopuri pretins bune. în spatele cărora stă nevăzut. şi de aceea nimeni nu va îndrăzni să se pună de-a curmezişul drumului necunoscut. Stâlpul omenirii . un Mesia lumesc cu care să conducă lumea. Vom centraliza toate aceste societăţi într-o administraţie cunoscută numai de noi şi compusă din înţelepţii noştri. Iată ce ne descoperă Protocoalele în acest sens: « vom înfiinţa şi vom înmulţi societăţile francmasonice în toate ţările din lume. vor fi biroul nostru principal de informaţii şi îndrumări. 1. „Lojile" vor avea câte-un reprezentant. deci. de a conduce lumea.

a urmărit să se amestece puternic în orice mişcare umanistă. ci dovezi palpabile. sunt la bază 20 . Hiliasmul Hiliasmul sau Martorii lui Iehova este o altă creaţie vicleană a evreilor sionişti. Ea s-a ascuns şi se ascunde în spatele organizaţiilor oficiale pe care le îndrumă şi le susţine.cuvântul de ordine şi va alcătui programul de muncă». Iar mai jos printre altele sunt date ca exemple: «Congresul internaţional anual pentru pace». Hiliasmul a existat ca erezie încă din primii ani ai creştinismului. că cei ce conduc Hiliasmul şi sunt ctitorii şi creatorii învăţăturilor lui. Profesorul Trembela de la Athena scria despre ei «Hiliaştii şi neamul celor ce l-au răstignit pe Hristos sunt unul şi acelaşi lucru… Există. De altfel. Şi astfel. eliberatoare. i-a biruit. de fiecare dată când a încălcat principiul acesta a eşuat în mod jalnic sau şi-a atins foarte puţine din obiectivele propuse. 2. pe de-o parte el denaturează şi războieşte cu turbare creştinismul. «Frăţia creştină a tinerilor» şi alte nenumărate organizaţii umaniste cu rol progresist şi civilizator. desigur. Biserica. dându-i un conţinut potrivit epocii actuale. A venit însă sionismul şi l-a scos de la naftalină. socială şi cu caracter educativ. ian 1930). prin strădaniile Părinţilor ei purtători de Dumnezeu. spre reuşita planului ecumenist. după cum ne încredinţează pe de-o parte trecutul ei. cap. «Masoneria. ci din obligaţie (sau necesitate)». având rolul de a duce la împlinire obiectivele ce şi le-au propus. nu din teamă. iar pe de alta slujeşte şi lucrează pentru o conducere mondială a evreilor. XV) Sioniştii înşişi spun că masoneria este creaţia lor.(Protocoalele Înţelepţilor Sionului. Masoneria se ascunde şi ea în spatele diverselor asociaţii şi organizaţii care îi promovează propriile interese şi care în final se identifică cu cele ale sionismului. iar susţinătorii lui au pierit. Acest lucru îl aflăm chiar din organul lor oficial de presă „Pitagora”(fascicolul 1. nu doar simple indicii.

după cum spun hiliaştii. şi să dea din nou evreilor Palestina. confirmă prin aceasta credinţa că evreul acesta a fost ales de Dumnezeu şi că asociaţia înfiinţată de el. pe nume Teodor Hertzl. urmărind să pună mâna pe conducere. ridicând de-a dreptul în slăvi asociaţia înfiinţată în 1897 de un anumit evreu. Hiliaştii mai susţin că din vara anului 1878 bunăvoinţa Lui Dumnezeu s-a întors către evrei «şi că pârga anului s-a dat în mod vădit poporului iudeu». a cheltuit o sumă mare de bani pentru împlinirea scopurilor sale. cu alte cuvinte. O parte din aceste personalităţi urmau să se împrăştie în diferite părţi importante ale lumii ca reprezentanţi ai guvernului mondial de la Ierusalim. sunt deosebit de apreciativi. cu ajutorul unor posturi mass-media performante tot ce este important pe pământ. pentru ca unele dintre ele să constituie un guvern cu sediul la Ierusalim. din muntele Sionului. fiind binecuvântată de Sus. iar populaţia Palestinei s-o reiudaizeze. Fapt care l-a determinat pe pastorul Rousel. Hiliaştii. având convingerea că fi acea parte aleasă de Dumnezeu pentru a împărăţi cu El în împărăţia Lui viitoare. Hiliaştii doresc şi aşteaptă de fapt şi ei acelaşi lucru. fiind ajutat de diferiţii 21 . să reconstruiască oraşul sfânt evreiesc. Legătura dintre conducătorii hiliasmului şi evrei însă trebuie dovedită. Hiliaştii vorbesc de evreul acesta ca fiind foarte drag inimii lor şi îl sprijină întrucât a fost ales «de Dumnezeu la momentul potrivit pentru a-şi aduce aportul la naşterea sionismului». aşadar. pe nume Sionismul (de la oraşul sfânt Sion sau Ierusalim) este de fapt lucrarea lui. Avraam urma să coordoneze de la Ierusalim. Hiliaştii. Iacov şi toate marile personalităţi ale VT. Această asociaţie este evreiască şi are scopul de reînfiinţa Regatul evreiesc în Iudeea. Această fundaţie ce sprijină interesele Sionismului nu încearcă decât să slăbească creştinismul pentru a revigora iudaismul. Sionismul. Isaak.evreii. ctitorul şi părintele hiliasmului modern «să dea o bună mărturie în anul 1918 pentru poporul evreu pe hipodromul din New York». Trebuie adăugat la toate acestea că hiliaştii au aşteptat în 1925 să se ridice din mormânt Avraam.

la vremea respectivă. El urma să elibereze neamul evreiesc din robie. ci una politică având un staff creştin şi un scop antihristic. să reînvie domnia slăvită a lui David şi să înalţe puterea iudaică pe culmi nemaiîntâlnite. plasaţi în punctele cele mai importante ale lumii. Stadiile mişcării ecumenice 22 . vom constata pornind încă de la fundamentul său ideatic. Va alege Ierusalimul ca centru al întregii lumi şi va supune toate neamurile pământului iudaismului. pe de altă parte. Iudeii l-au aşteptat pe Mesia încă dinainte de venirea lui Hristos ca pe un conducător şi împărat lumesc. aşteptându-l să vină ca împărat şi cuceritor slăvit. tocmai pentru a câştiga încrederea unora şi a deveni cât mai credibil». cei mai mulţi dintre evrei n-au crezut în Hristos.membrii ai acestei guvernări. Acesta ar fi şi motivul pentru care. Dacă iei în considerare acest vis străvechi ce a hrănit doririle şi speranţele lui Israel şi citeşti. III. El este ascuns însă cu viclenie. înţelegi cu claritate că hiliasmul este un iudaism mascat. ori El a venit ca să instituie o împărăţie duhovnicească şi nu un stat lumesc. că ecumenismul actual nu este o mişcare creştină. ce spun şi propovăduiesc hiliaştii. Trebuie ţinut seamă că acest vis din totdeauna al iudeilor este identic cu cel al hiliaştilor. Având în vedere acest plan antihristic al sionismului de conducere a lumii şi mecanismul lui complex de influenţare şi derecţionare a mişcărilor religioase şi sociale ce servesc scopurilor acestuia.

adică la 11 ani de la înfiinţarea YMCA. YWCA. 1. Pentru ca ecumenismul să-şi atingă scopurile infernale a înfiinţat pe parcurs câteva organizaţii internaţionale sau a reuşit să le infiltreze pe altele deja existente. ce şi-a propus realizarea de întâlniri în vederea rugăciunii împreună. În 1844. un anumit George Williams a înfiinţat YMCA sau altfel spus «Asociaţia creştină a tinerilor». 23 . pe nume Ema Roberts.Să vedem acum. care cu timpul au început şi acestea să servească interesele sale. la Londra. instrumentele prin care reuşeşte să capete o amploare tot mai mare. Să analizăm cu atenţie toate acele elemente doveditoare ce au o legătură unele cu altele despre rolul şi obiectivele acestei mişcări. În alt loc. Astfel de organizaţii sunt: YMCA. s-au înfiinţat în Anglia şi două asociaţii de femei. O tânără din sudul Angliei. a pus bazele unui cerc. pas cu pas. provocând un dezastru irepetabil. În 1894. cele două asociaţii s-au unit într-una singură. Această organizaţie de tineret a reuşit să se extindă în foarte puţin timp în toată lumea. ceea ce înseamnă ecumenismul.YMCA şi YWCA Primul strămoş al mişcării ecumenice actuale şi-a făcut apariţia pe la mijlocul secolului al 19-lea. cercetaşii. Mişcarea ecumenică pe care o putem vedea astăzi în lume a trecut prin mai multe faze. şamd. doamna Kinerd a înfiinţat o asociaţie pentru tinere fete care avea ca scop practicarea filantropiei. care sunt stadiile dezvoltării sale. În 1952 existau 10000 de publicaţii ale acestei organizaţii şi 4 milioane de membrii. În 1855. WCC (Consiliul mondial al Bisericilor). luând numele YWCA sau «Asociaţia creştină mondială a tinerilor».

aproximativ 500 de „tinere” în jurul vârstei de 35 de ani. aflate sub conducerea evreicei Pepper Schwartz de la publicaţia ce aparţine organizaţiei YWCA. POZĂ pag 51----Despre activitatea YWCA din Chicago. Ceea ce s-a cultivat în mod fin a fost o întoarcere a omului spre trup. Acest tip de educaţie determină o poziţionare liberă faţă de păcat şi o relativizare a dogmelor Bisericii creştine prin practicarea ironiei. a avorturilor ş. cele două asociaţii au creat în lume tot felul de nuclee. După cum este menţionat în publicaţia periodică americană „Crucea şi steagul”. membrilor ei li s-a cultivat un sentimentalism pronunţat care are ca unic rezultat desfătarea simţurilor. al cunoscutei YWCA. se menţionează acordul la care s-a ajuns. Ele au caracter clar adogmatic. neprecisă şi semicreştină. în continuare.m. exemplari ci a celor debili şi problematici.YMCA şi YWCA nu au avut nicio doctrină clar stabilită. ajungându-se până la un cult adus trupului. Aceasta este una din direcţiile date de YWCA! POZĂ----În broşura din Toronto. Plecând de la un astfel de fundament. nimeni nu vorbea despre păcatul strămoşesc sau despre mântuire care se găsesc la modul absolut numai în Biserica adevărată a Lui Hristos. inoculându-li-se un creştinism mincinos. în ceea ce îi priveşte pe membrii săi. în care accentul. promovând o teorie umanistă asupra lumii. de a nu se mai menţiona 24 . a întreprins o campanie susţinută pentru legalizarea folosirii marihuanei. însă în esenţă este caracterizată de o ideologie neclară. Aceste asociaţii fac dovada unui comportament protector faţă de creştini dar nu a celor buni. Bineînţeles că. Promovează filantropia mai degrabă ca pe o distribuire de bunuri decât ca pe o misiune în numele Lui Hristos şi al Bisericii Sale. Dimpotrivă. chipurile. s-a pus pe dezvoltarea trupului şi pe protejarea. Canada.d. multe generaţii de tineri fiind „educaţi” într-o atmosferă de indiferenţă şi răceală faţă de ceea ce înseamnă adevărata credinţă. în care nu se face referire nici la păcatul strămoşesc şi nici la mântuirea sufletului.a. a sănătăţii.

YMCA şi Mângâierea orientului apropiat. editată în 1952. YWCA. Trebuie precizat. de primirea cărora s-a ocupat loja masonică locală. ca şi cum ele ar fi constitutive masoneriei în proporţie de 90 la sută». Ceea ce ne descoperă cartea aceasta editată în 1932. (Vezi «Cruce şi steag» . la Athena cu aprobarea Marii Loje şi înaltului demnitar al Consiliului de gradul 33. Indiferenţa dogmatică şi starea căldicică promovate de cele două organizaţii YWCA şi YMCA se explică prin faptul că ele sunt influenţate de masonerie. punându-şi oamenii ei în funcţii de conducere. 25 .broşura din marie 1971) S-au pus bazele. încă o dată. ce au o anumită importanţă. membru al lojii masonice ateniene „Prometeu” . Pasul următor este ca aceste organizaţii a căror conducere au preluat-o să devină încet.(pag 52) Masoneria grecească a acordat conducerilor acestor organizaţii toată cinstea ce se cuvenea conform uzanţelor masonice. cum ar fi YMCA.nicăieri numele lui Iisus Hristos Şi totuşi această asociaţie are pretenţia că ar fi creştină după nume. aici că masoneria pentru a-şi împlini obiectivele propuse nu creează doar propriile organizaţii ci se introduce şi în cele deja constituite. este faptul că masoneria penetrează toate sectoarele importante ale vieţii publice. cum ar fi unirea Bisericilor. În continuare cartea scoate la lumină câteva aspecte deosebit de importante: «Aceste grupări aflate în vizită aparţineau acelor organizaţii cunoscute cum ar fi Crucea Roşie. citim la pagina 168 despre vizita în Grecia din 1932 a unor americani. Crucea Roşie etc. încet instrumentele ei în realizarea scopurilor sale întunecate. aşadar. ale acestei mişcări care în mod evident se află sub influenţa întunericului şi în care se vede deja stricarea credinţei în «Una Sfântă Apostolească şi Sobornicească Biserică». În cartea „Două sute de ani de masonerie grecească” a lui Marino Polato. Preia poziţiile cheie în conducerile organizaţiilor.

2 din darea de seamă a YMCA. După dizolvarea YMCA din Grecia. Pentru o mică perioadă de timp YMCA a funcţionat la Seres. Şi-a adus contribuţia la iniţierea mişcării mondiale pentru misiune apostolică şi apropierea Bisericilor». el de altfel a şi fost acuzat pentru apartenenţa sa oficială la masonerie. fapt care n-a fost dezminţit până astăzi. Scopul declarat a fost «sprijinirea. după cum scrie şi în „Enciclopedia eticii religioase”. moral şi social» (art. Trebuie amintit aici că până în 1921 I Metaxas a fost mason. Athena) Organizaţia YMCA debutează cu adevărat în 1923. «a fost în multe privinţe un deschizător de drumuri». activitatea ei extinzându-se prin grija mitropolitului mason de Athena. În condiţii acelea. confiscând patrimoniul lor. Meletie Metaxki şi al profesorului ecumenist Amilcas Alivizatos. primul ministru. Metaxas dizolvă YMCA În 1939. trupeşte. un notoriu ecumenist şi unionist al Bisericilor. făcând uz de limbajul fin al diplomaţiei. a dizolvat toate filialele YMCA din Grecia.YMCA. YMCA americană este cea care a înfiinţat în 1918 organizaţia similară din Grecia. spiritual. cel care a spus acel istoric Ohi în faţa italienilor. s-a disociat de ei începând din acel an. pe care a şi finanţat-o. fiind sprijinită personal de către patriarhul Athenagora. Acesta este în fapt şi scopul ecumenismului. Luând însă cunoştinţă de lucrarea dizolvantă a masoneriei. ctitorul şi finanţatorul ei din America a protestat oficial cu tărie. Metaxas şi-a expus cu claritate punctul său 26 . din punct de vedere spiritual. ceea ce arată legăturile strânse dintre YMCA şi ecumenism. YMCA din Grecia e fost prezidată pentru mulţi ani de ecumenistul Amilcas Alivizatos. promovarea şi dezvoltarea armonioasă a tinerilor. apoi în Kerkira.

întrucât ea este legată indisolubil de neamul nostru de-a lungul unei istorii străvechi. Această interdicţie este în conformitate cu tradiţiile noastre…Susţinem acest lucru pentru că ne bazăm pe ceea ce ne-au învăţat doi mari învăţători ai umanităţii : Platon şi Aristotel…De altfel statul grecesc are dreptul incontestabil de a-şi educa tineretul ţării în consonanţă cu acele idei şi convingeri specifice locului şi să se îngrijească ca dogmele Bisericii ortodoxe greceşti să aibă un caracter absolut şi exclusiv atunci când se pune problema credinţei. ele vorbind de independenţa şi autonomia lor şi de contacte minime cu cele din afară…YMCA. ar constitui un amestec în treburile interne ale statului nostru. prin programul şi activitatea sa. Nu este admis ca o organizaţie străină să se ocupe pe viitor de situaţia tinerilor noştri. din care a reieşit că YMCA. Nimeni nu poate afirma că societatea grecească ce este reprezentată de stat. Dacă urmărim integritatea neamului nostru nu putem privi cu indiferenţă Biserica ortodoxă grecească…Având în vedere că majoritatea covârşitoare a populaţiei este ortodoxă (la 8 milioane de ortodocşi fiind doar 200000 de neortodocşi). este de condamnat pentru că nuşi lasă tineretul să fie educat de organisme ce se găsesc în afara ei. 27 . statul se obligă să le protejeze conştiinţa religioasă… Nimeni nu poate susţine că YMCA ar putea să sprijine şi să asigure în mod exclusiv credinţa ortodoxă grecească şi nici nu i s-ar putea pretinde aşa ceva. Ministrul a făcut observaţia următoare: «Au înfiinţat şi au constituit asociaţii greceşti fără nicio dependenţă de organizaţiile internaţionale similare (aşa se pretinde).de vedere. totuşi YMCA americană (asociaţia mamă) a intervenit în sprijinul asociaţiilor desfiinţate. Prin urmare orice presiune venită din exterior pentru ca YMCA să fie menţinută în continuare. după propria legislaţie. nu are aşadar niciun drept legal să intervină. Regulamentele acestor organizaţii fac referire la aspecte care în fapt sunt contrare situaţiei reale. fără a fi dependente de cele similare din exterior. Pentru că deşi se pretindea că aceste asociaţii sunt eminamente greceşti încă de la înfiinţare. contravine obiceiurilor şi stării de spirit specifice poporului grec.

Conducătorii şi membrii ei de încredere sunt masoni. fie prin donaţii anuale la înfiinţarea şi funcţionarea YMCA. nici cu legea grecească şi nici cu specificul etnic al asociaţiilor care este curat grecesc. (Din arhiva personală al lui Metaxa aflată în arhiva de Stat) YMCA------imagine----Sigla cunoscutei organizaţii masonice ROTARY----imag--.»… (Vezi: «Puterile întunericului sub lumina creştinismului» Nicolae Psarudaki) Dacă mai este însă cineva care se îndoieşte de legăturile strânse ce există între YMCA. să nu uităm faptul că atât Statul grec cât şi mulţi greci de peste hotare şi-au adus contribuţia fie prin ajutoare. În primul rând. în definitiv. fiind condusă de aceleaşi puteri malefice ca şi ea. YWCA şi masonerie. cheltuind 3 mil. Ea a înfiinţat numai în SUA din proprie iniţiativă 2000 de unităţi de cercetaşi. Rotary sprijină mult organizaţia cercetaşilor. de dolari. Rotary a venit în Grecia în 1928 din iniţiativa masoneriei. care este curat masonică. care este triunghiul satanic.În ce priveşte averea YMCA nu ascund că ne-a surprins neplăcut efortul depus pentru a se dovedi că ea ar proveni din contribuţii americane.siglă---Rotary este antecamera masoneriei. În al doilea rând. 28 . Oriunde te-ai duce în ţară Rotary se găseşte în mâinile lojii masonice. Şi spunem aceasta pentru că suntem siguri că au fost făcute cu bună credinţă fără a se aştepta vreo răsplată şi că de regulă dorinţa donatorilor nu poate intra în contradicţie nici cu scopurile asociaţiilor. trebuie să ţinem cont de faptul că aceste contribuţii au fost făcute. Este prezent acelaşi semn ca al masoneriei – triunghiul răsturnat cu vârful în jos. ne trebuie decât să fie atent la sigla celor două asociaţii. pentru binele societăţii greceşti şi acest lucru nici n-ar mai fi trebuit menţionat. chiar dacă acest fapt este exact.

a fost înfiinţată şi în Grecia. Secretarul ei general. din anul 1963 au ieşit la iveală multe elemente care atestă legăturile dintre cercetaşi şi masonerie. 2. Cercetaşii. membru al comitetului general de conducere 29 . aşadar. organizaţia mondială a cercetaşilor. N-a trecut mult şi după 2 ani. În urma celei de-a XI-a ediţii internaţionale a manifestărilor Jamaboree. Mai sunt menţionate printre altele şi alte elemente revelatorii: «Sunt cunoscute legăturile dintre masonerie şi organizaţia cercetaşilor. Cercetaşii Organizaţia cercetaşilor poate fi numit cel de-a al doilea părinte al ecumenismului. fapte ce le vom prezenta în continuare. au legături strânse cu masoneria. apare evident faptul că cercetaşii sprijină planurile ecumenismului şi că a pregătit calea acestuia prin procesul de dezcreştinare al tineretului pe care a înfăptuit-o de-a lungul vremii. a dat în 1917 acestei organizaţii internaţionale un conţinut eminamente masonic. organul oficial al Marii Loje a Greciei. iar mai jos: «Fratele cercetaş. în 1910. are ca obiectiv educarea tineretului într-un spirit defensiv. Lordul mason Bauden Paul înfiinţează în 1908. citim despre felul în care masonii cercetaşi au fost primiţi de către Marea Lojă a Greciei. cea care.Primii părinţi ai mişcării ecumenice actuale sunt. În broşura numărul 55 din 1963 a „Buletinului masonic”. în Anglia. sub idealul unei dispoziţii binevoitoare generale de tip umanitar şi a frăţietăţii mondiale. Plecând chiar de la scopurile ce le are în program. pe de altă parte. a cărui ctitor a fost fratele Bauten Pauel». Martin – evreu şi mason –. YMCA şi YWCA. se află în spatele ecumenismului. atât de cunoscută astăzi. Această organizaţie. în realitate.

«felicită eforturile Marii Loji a Greciei pentru lupta ce a dus-o împotriva analfabetismului. Aflăm astfel că al XI-lea congres mondial al cercetaşilor din 1963 a avut în frunte nu un simplu membru al masoneriei. POZA – pag 61---Imaginea reprezintă un cal luminos călărit de un cercetaş care străpunge cu suliţa balaurul.Jamboree. ofiţer general al Corpului grecesc de cercetaşi şi conducător general al celei de-a XI-a adunări mondiale cercetaşe (Jamboree). proiectată pe perete. care n-a putut să se găsească la lucrările de astăzi. aduce îmbrăţişare frăţească întreită fratelui Alexandru. se poate distinge imaginea Sfântului Gheorghe. Iar în plus se aduce la cunoştinţa participanţilor faptul că masoneria are în plan de a impune organizaţia cercetaşilor deferitelor state. În spate. Ne-am bucura dacă s-ar înfiinţa şi în Grecia loji de cercetaşi» Imag – sigla cercetaşilor cu pentalfa evreiască. după ce a mulţumit pentru invitaţia de i s-a făcut. Acest lucru l-a spus de altfel în mod clar şi reprezentantul Germaniei atunci când a accentuat că «ar fi fericit dacă şi în Grecia s-ar înfiinţa loji de cercetaşi». Cine a născocit acest paralelism între un cercetaş şi sfântul Bisericii noastre? Ce putere 30 . acolo unde nu s-a reuşit încă ca ea să joace un rol dominant. punând accent pe marea legătură ce există între organizaţia cercetaşilor şi masonerie». adică steaua cu 5 colţuri Imag – sub sigla cu numele de SCUTS putem distinge salutul masonic. Reprezentantul masoneriei germane a spus printre altele:«Lojile masonice au deschis porţile cercetaşilor tocmai pentru înrudirea ce există între cele două organizaţii. altfel spus. fiind ocupat cu Maratonul» (din actele lucrărilor lojii masonice) La această adunare masono-cercetaşă a Marii Loji din Grecia «slăvitul frate» Pik din Loja Victoriei a Australiei şi şeful reprezentanţei cercetaşilor australieni. ca toţi cercetaşii să fie masoni. Se doreşte. ci un cadru de marcă.

nici în cele mai mărunte lucruri». impunând ca unică rugăciune următoarele cuvinte anoste şi confuze: «Ziua se duce. ce lucrează şi aduce cu adevărat iubirea creştină între oameni. cel ce era responsabil de noi m-a lăudat şi mi-a spus că ţinând cont că sunt un copil «deştept şi iscoditor» trebuie să fiu luminat. păzeşte-ne!» Mi-aduc aminte că pe vremea când aveam vârsta de 17 ani şi s-a întâmplat să protestez pentru interdicţia mai sus amintită. organizând în timpul Sfintei Liturghii excursii şi tot felul de adunări. Spun aceasta de pe poziţia unuia care a fost cercetaş în perioada 1942 – 1947 şi lider al cercetaşilor «pui de lup». zicând că sunt o organizaţie exemplară. noaptea vine şi se întunecă…Dumnezeul nostru. înlocuind-o cu o cântare cu următoarele versuri: «Întotdeauna un pui de lup trebuie să-l asculte pe lupul cel bătrân. Lauda i-a fost apoi însoţită de sfatul de a stima idealul masonic al lui Banten Pauel. Niciodată nu trebuie să se asculte pe sine. Perfida activitate a cercetaşilor este denunţată de un cunoscut specialist în drept cu următoarele cuvinte: «Mi se strânge inima de durere când aud lauda pe care masonii o aduc cercetaşilor. Când am auzit că i-au scos în faţă pe cercetaşi ca exemplu de frăţietate al popoarelor şi al punerii în practică a «iubirii creştine». dacă 31 . Scopurile anticreştine ale cercetaşilor reies pe de altă parte şi din aceea că a reuşit cu viclenie să-i scoată pe tineri din Biserică. Mi-am permis să acuz mult lăudata organizaţie a cercetaşilor pentru că a interzis (cel puţin în perioada 1943 – 1944) rugăciunea de duminică. Am început să-i acuz pe cercetaşi ca o replică la faptul că au interzis rugăciunea «Împărate ceresc» care se făcea la inaugurarea adunărilor cercetaşe (a puilor de lup). am declarat cu durere în suflet că cercetaşii sunt un lup în piele de oaie.a întunericului aşează în prin plan un cercetaş şi mai ales într-o reprezentare care constituie o scenă din viaţa minunată a Sfântului.

Noţiunea «pui de lup» se referă la micul nou-născut al lupului. Profesorul universitar Ioan Karmiris a adeverit. Iată ce spune enciclopedia: Este numit pui de lup fiul minor de mason ce este pus – în cadrul unei solemnităţi oficiale. fie şi prin nume. între nevinovaţii copii şi progeniturile acestui animal sălbatic şi însetat de sânge? Poză—copii grecilor ortodocşi sunt asemuiţi în cadrul organizaţiilor de cercetaşi. la care trebuie să fie prezenţii şi cei iniţiaţi – sub protecţia spirituală a lojii.vreau să fiu şi eu într-o zi iniţiat în masonerie. atunci când bineînţeles voi fi găsit vrednic». al căror copii sunt de fapt. de 32 . în cadrul întrunirii marii adunări eparhiale din 26 02 1970 faptul că «Cercetaşii sunt antecamera masoneriei». ce poartă numele puii de lup. însă. mă gândeam. au şi ei creşele lor. prin care se împlinesc planurile ecumenismului şi masoneriei. YMCA şi YWCA. ceea ce m-a făcut să caut prin enciclopedii şi dicţionare pentru a găsi o explicaţie. Această titulatură a constituit pentru mine o surpriză dar şi o nedumerire. Desenul de mai sus este dintr-un periodic al cercetaşilor Continuându-mi cercetările. Puii de lup Cercetaşii. am descoperit cu surpriză că noţiunea de pui de lup – likideus este preluată şi de masonerie atunci când e vorba de copiii minori ai masonilor ce sunt puşi sub protecţia lojii. cu puii de lup. Ce legătură poate fi. Se poate vorbi fără doar şi poate de realitatea dezcreştinării tinerilor prin intermediu acestor organizaţii a cercetaşilor. căreia.

de ce sunt puşi simbolic alături de aceste animale sângeroase? E timpul să ne trezim ca stat. Are loc. cercetarea relaţiilor reciproce dintre diferitele Biserici creştine. Lupul după vechii egipteni era imaginea marelui zeu Ra. încet adevărata faţă în spatele căreia se află puterile întunericului. înfiinţarea de organizaţii şi asociaţii cu caracter ecumenist. ca familie pentru că duşmanii credinţei şi neamului nostru uneltesc cu viclenie să ne piardă. aşadar. lupii – animale însetate de sânge sau creştinii greci? Nu sunt chemaţi ei să fie copiii Lui Dumnezeu. Luceafăr (Satana). nu s-a oprit doar la cercetaşi. a celui luminat ce are deja lumina iniţiatică. putem spune. 33 . scopurile lui devenind tot mai vădite. Începe să se vorbească cu această ocazie de studierea. Consiliul mondial al vieţii şi lucrării (acţiunii) Până să ajungem însă la ecumenismul actual. prima negociere la nivel de credinţă. Rădăcina lik (likos) este comună cuvintelor luplikanghes. (Enciclopedia greacă. 3. Cuvântul pui de lup înseamnă fiul celui ce aduce lumină. Să fie aceasta o simplă coincidenţă sau este rodul înrudirii şi conlucrării dintre cercetaşi şi masonerie? Ne întrebăm cine a îngăduit sau şi-a pus semnătura ca micuţii copii puri şi nevinovaţi ai grecilor creştini ortodocşi să fie numiţi pui de lup? Cine sunt părinţii lor. atât cercetaşii cât şi masonii. În 1910 a fost înfiinţată o asociaţie purtând titulatura de « Consiliul creştin mondial al vieţii şi al lucrării» care a fost convocat în 1925 la Stocholm şi în 1937 la Oxford. Pui de lup îi numesc pe copii. la cuvântul soare. este în fapt începutul punerii în practică a planului ecumenismului.regulă. pag. Cu aceste ocazii consiliu mai sus menţionat începe să-şi arate încet. Lucifer». 623). vol. 12. Lux. Likios (Apolo). îi aparţine şi tatăl său. ca Biserică. zeul soarelui şi al luminii.

Şi acest «Consiliul mondial al credinţei şi ordinii» a dovedit că a studiat cu conştiinciozitate temele predilecte ale mişcării ecumenice. ale ecumenismului. Consiliul mondial a Bisericilor (WCC) «Consiliul mondial pentru viaţă şi lucrare» şi «Consiliul mondial pentru credinţă şi ordine» s-au unit în 1932 într-un organism ce poartă astăzi numele de «Consiliul mondial al Bisericilor» (WCC). Cine sunt. papismul şi protestantismul. Această organizaţie a fost convocată de două ori. 3. 34 . Consiliul mondial al credinţei şi ordinii Alături de asociaţia menţionată mai sus a luat fiinţă şi s-a dezvoltat o altă asociaţie cu numele «Consiliul mondial al credinţei şi ordinii». însă. «Consiliul mondial al vieţii şi lucrării» şi «Consiliul mondial al credinţei şi ordinii» au ca scop vădit «unirea Bisericilor». cei care au înfiinţat asociaţiile acestea ce au un înţeles atât de larg? De unde a venit acest îndemn de a fi studiate piedicile dogmatice ce stau în calea «unirii Bisericilor»? Poate de la un Patriarh ortodox? Poate vreun sinod al Bisericii ortodoxe? Cine le-a cerut părerea? Cine i-a autorizat pe aceşti domni să se ocupe de chestiuni de credinţă atât de subtile şi de riscante? Lucrurile acestea le vom vedea în continuare pe măsură ce vom trece în revistă dezvoltarea istorică a ecumenismului. prima oară la Lozan în 1927 şi apoi la Edinburg în 1937. având un rol de administrare şi conducere. Scopul acestei asociaţii a fost să scoată la iveală toate dificultăţile şi piedicile dogmatice ce stau în faţa «Unirii Bisericilor». Ele pentru aceasta lucrează.3. vrând să unească în principal ortodoxia.

aşa cum pot fi văzute în revista ortodoxă «Apocalipsa» din 1964.Această organizaţie a început să-şi facă cunoscute planurile mai ales după cel de-al doilea război mondial. A se lua în considerare faptul că foarte multe din aceste nume seamănă între ele. la New Deli în 1961 şi la Upsala în 1968. Toate aceste organizaţii sunt ecumeniste (cele ce pot fi văzute în poză). Iată câteva dintre denumirile sub care apar aceste organizaţii. În spatele acestora însă şi al mişcării ecumenice în 35 . dar care în realitate sunt ale întunericului. la vedere. precum şi acel poporul credincios care este format în sensul unei atitudini favorabile ei». YWCA. ceea ce se datorează originii lor comune. Mitropolitul Vitalie al Montrealului şi Canadei. organizaţia cercetaşilor şi WCC sunt baza văzută a ecumenismului. Au mai urmat până astăzi alte trei adunări. în cuvântul său adresat Bisericii Ruse din Diaspora. care apare în străinătate şi pe care o reproducem aici. Scouts şi WCC) sunt până astăzi stâlpii pe care se sprijină întreaga mişcare ecumenică şi care constituie nucleul constant în jurul căruia gravitează toată activitatea ei şi toţi activiştii ecumenişti. În 1948 a avut loc prima întrunire a Consiliului mondial al Bisericilor la Amsterdam. Războiul nu i-a permis să-şi pună în practică mai devreme planurile. YMCA. spune următoarele: «Aceste trei organizaţii (YMCA. ele nefiind altceva decât tentaculele aceleaşi organizaţii a întunericului. Cine se ascunde în spatele Mişcării ecumenice? Organizaţiile de care am vorbit până acum sunt cele aflate la lumină. Poză-----pag 67---Toate aceste organizaţii sunt conduse din umbră de către un comandament unic de sorginte luciferică care urmăreşte destrămarea tuturor religiilor. la Evaston în 1953. care pretind că ar avea un caracter religios şi pacifist.

Faptul că masoneria conduce din umbră şi cu viclenie ecumenismul nu este o afirmaţie pe care o facem la întâmplare ci este probată de dovezi. Rotary. nici chiar rezultatul imediat. organism internaţional care nu este altceva decât un tentacul al masoneriei libere. în vreme ce creştinii nu ştiu nimic. a cărei lucrare o şi slujeşte. Revista „Templul” ce apare la Paris ca organ oficial de presă al Ritului Masoneriei scoţiene. fapt care face ca legătura lor cu lojile să nu fie la vedere. de masonerie. ci le-a fost sugerat de noi». lucru confirmat de sioniştii înşişi care spun: «E natural că noi singuri. în realitate urmăresc cu acrivie planurile şi comandamentele trasate de ele. fără amestecul altora. în înfăptuirea planului lor. pentru a pregăti încetul cu încetul aluatul unei indiferenţe religioase generale.(Protocoalele Înţelepţilor Sionului. la un anumit nivel. suntem aceia care conducem francmasoneria. ce a fost trimis din spatele cortinei de fier şi în care printre altele se spune că WCC este un tentacul al masoneriei. ei se mulţumesc de obicei cu un succes momentan. etapă premergătoare venirii lui Antihrist». XV-lea). să le bage pe toate în acelaşi malaxor. Cercetaşii? În toate aceste asociaţii iniţierea nu este tipică (clasică). însă mai presus de ea se află sionismul internaţional. unele dintre ele fiind furnizate chiar de masonii înşişi. după cum vom vedea în continuare. deoarece noi ştim unde mergem şi cunoaştem scopul final al fiecărei fapte. Redăm mai jos cele scrise acolo: «Nu este Geneva locul unde s-a înfiinţat în 1927 WCC. precum YMCA. ca instrument al sionismului internaţional. Masoneria. fără a observa măcar că acest plan nu porneşte din iniţiativa lor. aşadar. În Ortodoxos Typos din iunie 1966 este publicat un articol edificator. a publicat în 1946 un articol cu titlul 36 . cap.general se află cineva mai puternic care organizează şi dirijează totul. de amor propriu. Prima este de fapt creaţia celei de a doua.» Iar mai încolo se spune: «Ecumenismul este o creaţie a masoneriei care caută să uniformizeze toate religile. Este vorba. coordonează prin firele nevăzute ale ecumenismului desfăşurarea şi ducerea la capăt a acestui plan ce este potrivnic Bisericii Lui Hristos.

masonii declară cu mândrie că planul unirii Bisericilor provoacă un viu interes organizaţiei lor. al congreselor ecumenice şamd. precizând cât se poate de clar şi în termeni foarte categorici că această unire se află pe «calea cea bună» datorită eforturilor depuse de masonerie. prezintă un viu interes pentru masonerie fiindu-i foarte familiară. Cartezie. Altfel spus.«Unirea Bisericilor». dătător de speranţe. acest fapt se datorează ordinului nostru».. Problema ce s-a ridicat în cadrul acestui plan al unirii Bisericilor. Masonii mărturisesc. Patronii ecumenismului sunt duşmanii Lui Hristos 37 . la acea unitate la care visăm dintotdeauna. Ori în aceste condiţii este preferabil să nu ne intereseze problema dezvoltării relaţiilor creştine?» Chiar şi dacă am încerca să uităm că masoneria are o provenienţă religioasă. Şi dacă putem spune că această unitate.. bucuroşi fiind că lucrarea lor se află pe un «drum bun». în care este lăudată contribuţia masoneriei la mişcarea ecumenică. însăşi realitatea existenţei religiilor ne cheamă la un efort susţinut în a-i strânge pe toţi muritorii la un loc (unindu-i). de ce să ajungem la polemici de natură religioasă atâta timp cât chestiunea unirii Bisericilor. «Ne punem întrebarea. de către cei ce cred în Hristos. cel puţin în ceea ce priveşte credinţa necatolică. şi orice domeniu în care există o anumită parte de adevăr prezintă interes pentru noi. este pe o cale bună. nedeterminismul lui Jan Rostan şamd. poate prezenta un interes pentru masonerie? Pe altarele atelierelor noastre toate dogmele sunt cercetate în aşa fel încât niciun apriorism să nu mai poată să-şi facă loc atunci când definitivăm concluziile noastre. aşadar. întrucât se leagă de ideea globalizării. se spune în revistă. fără nicio reţinere că se află în fruntea mişcării ecumenice. Leibnitz.

Vom aşeza puterea bisericească şi preoţimea. revoluţionară al cărui scop este războiul împotriva creştinismului. încât înrâurirea lor va fi nulă faţă de aceea pe care au avut-o altădată». cei care sădesc seminţele neînţelegerilor. Iată ce zic: « Dar. 17) se vede clar furia sioniştilor împotriva Bisericii. De unde atunci acest entuziasm nestăpânit din partea masonilor în chestiuni de credinţă? De ce sunt interesaţi atât de mult de „unirea Bisericilor” aceşti duşmani neînduplecaţi ai Bisericii? Poate că din dragoste pentru Biseric Lui Hristos? Cu siguranţă că nu. al Bisericii. Ei sunt. Până acum am prezentat elemente suficient de revelatoare din care reiese clar că în spatele YMCA. În «Protocoalele Sionului» (cap. ci cu totul altceva: ei sunt duşmanii mai mult sau mai puţin declaraţi ai Lui Hristos.Trebuie să vedem însă ce reprezintă masonii sau sioniştii ce se arată atât de interesaţi de unirea Bisericilor? Sunt oare creştini credincioşi sau mădulare vii ale Bisericii? Nimic din toate acestea. care ne-ar putea astăzi stânjeni mult. şi apoi în a noastră. înrâurirea ei asupra poporului scade din zi în zi. organizaţiei cercetaşilor şamd. ci interesul lor vine din faptul că masoneria este o organizaţie secretă internaţională. dar e încă prea devreme să vorbim despre aceasta. celelalte religii le vom dărâma şi mai uşor. Astăzi libertatea conştiinţei e pretutindeni proclamată. Prin urmare nu mai e decât un anumit număr de ani care ne desparte de căderea desăvârşită a religiei creştine. 38 . aţâţând neînţelegerile» «Ne-am îngrijit deja să discreditam clasa preoţilor creştini şi să le dezorganizăm astfel misiunea. aşadar. masoneria găseşte interes în mişcarea ecumenică şi în unirea Bisericilor. ci vom lupta împotriva lor prin critică. YWCA. este masoneria. în nişte cadre atât de strâmte. nu ne vom atinge pe faţă de Bisericile existente. duşmanul Bisericii. atâta timp cât nu vom-fi crescut tineretul în noile credinţe de tranziţie. Aşadar.

Scopul ei este distrugerea creştinismului. Putem vedea că această înşelăciune se răspândeşte fără încetare la toate vârstele şi clasele sociale. cunoscut ca mason. Anglia speră ca în felul acesta să fie sprijinită în 39 . putem afla modalitatea în care masoneria lucra pe vremea aceea pentru desfiinţarea ortodoxiei şi a neamului grecesc. în depărtare pe perete. a celei pe care Anglia cu mulţi ani înainte a organizat-o şi a pus-o în mişcare în toate popoarele din Apus. numele arhicunoscut a lui Yehova. adică neamul evreiesc în ura sa de veacuri împotriva Lui Hristos. se poate vedea scris. «Vedem că s-a întins înşelăciunea necredinţei prin lucrarea asociaţiei blestemate a celor ce se numesc masoni. Cei care continuă să nege faptul că masoneria şi sionismul sunt duşmanii creştinismului. urmărind o îndepărtare lentă. zdruncinarea temeliilor conducerilor creştine ale neamurilor şi declanşarea revoluţiei (spirituale) în toată lumea» Poză pag 79---Vedeţi undeva vreo cruce? Pe Mântuitorul nostru? Pe Maica Domnului? În locul acestora în mijlocul triunghiului. înţelegând prin aceasta Biserica. în ebraică. spre folosul propriu dar în detrimentul tuturor celorlalţi. în ianuarie 1941. a spunea cândva: «Să zdrobim desfrânata!». Într-un cuvânt (paragraful 9) al lui Cosma Flamiat. Voltair. să citească următoarele texte doveditoare care vin dintr-o sursă sigură: Scrisoarea enciclică a Sinodului Bisericii Ruse din diaspora spune: «Masoneria este un duşman nemilos al creştinismului. Răsărit şi din Nord. războirea religiilor. fără bruscări. în toată splendoarea. rostit în faţa mai multor clerici din Kefalonia. fapt care a provocat atâta apostazie de la Vest la Est.În cadrul acestei organizaţii internaţionale a masoneriei cea mai mare influenţă o exercită desigur sionismul. în masă a oamenilor de la ortodoxie şi desfiinţarea neamului nostru. care este principala sa trăsătură din ziua răstignirii Domnului. sub pretextul libertăţii. Aceasta s-a făcut pentru a-şi împlini scopurile sale. Masoneria serveşte până la urmă sionismul.

Sunt siguri că în mijlocul babiloniei create de unirea tuturor religiilor. a raţiunii. Congresul masonic din 1900 a hotărât distrugerea religiei. ceea ce va crea condiţiile potrivite prin care vom putea provoca zdrobirea în toată lumea a puterii clericale şi a superstiţiei pe care aceasta o cultivă de veacuri». să ţesem cu dibăcie la acel giulgiu care într-o bună zi va fi aşternut peste toate religiile. de vreme ce în realitate sunt duşmanii Lui Hristos şi ai Bisericii? Foarte simplu. Dumnezeu nu ne este necesar. Aceştia sunt cei care. pe care le constituie dogmele tuturor Bisericilor. Oare chiar atât de proşti ne cred încât să luăm de bun tot ce spun? Care ar fi motivele pentru care se bucură. un război suntem datori să ducem fără încetare până la biruinţă sau moarte. o dezarmare pe care n-o putem semna. aceştia din urmă prin înşelăciune şi prin punerea la bătaie a unor sume mari de bani vor reuşi desfiinţarea evangheliei». Iată ce lucruri înfricoşătoare şi blasfemiatoare scria în 1881 masonul Fleri: «Să terminăm odată pentru totdeauna cu Răstignitul. Etapa premergătoare este ţeserea acelui giulgiu (pânze care leagă strâns imobilizând orice mişcare) peste toate religiile. «Să lucrăm. ar fi atât de interesaţi de unirea Bisericilor. este vorba de lupta împotriva tuturor duşmanilor libertăţii de conştiinţă. bat atât de mult din palme şi iau parte activă la unirea Bisericilor. vezi Doamne. să distrugă cu orice preţ religia. nu doar să priveze Biserica de autoritatea ei. Acestea sunt aşadar cele pe care masonii le doresc şi le susţin. în care toate se vor afla în 40 . Tu care ţii deja de 18 veacuri lumea sub jugul tău. Asta cred şi urmăresc să realizeze. «Nu este suficient să zdrobim influenţa clerului şi să lipsim Biserica de autoritatea ei…Este necesar să distrugem religia însăşi».interesele sale coloniale din Grecia şi în celelalte părţi ale răsăritului şi că… punând la un loc în această asociaţie multe popoare ale Europei şi pe toţi evrei oficiali de pretutindeni. Un alt mason pe nume Sicard de Plozol spunea în 1913 următoarele: «Dacă există o pace pe care n-o putem negocia. trebuie să ştii că Împărăţia Ta a apus. pentru că sunt siguri că prin aceasta visul lor se va împlini. a ştiinţei şi dreptăţii omeneşti.

devălmăşie. 56 din 1963. lozinca mult trâmbiţată „Unire” prinde tot mai mult în jur. Am preluat-o din faimoasa carte a lui Leo Taxil «Tainele masonilor» (pag. În buletinul masonic nr. masoneria. Deocamdată ceea ce apare ca o necesitate. O astfel de realitate dorită de ei va atrage după sine un lucru foarte important pentru masonerie: proiectarea unui dumnezeu propriu. după cum cred aceşti nefericiţi masoni. adică unirea credinţelor creştine şi a religiilor. fapt pentru care se lucrează intens. este tot ce duce la împlinirea scopurilor lor. se spun următoarele: «S-au depus eforturi pentru a se ajunge la o înţelegere cu cele două Biserici creştine din Germania. dispariţia Bisericii şi în final adorarea satanei ca dumnezeu. 374-375) şi o inserăm aici cu teamă şi oroare. în care se face referire la masoneria germană. Iar aceasta presupune zdrobirea în primul rând a Bisericii ce are adevărul de partea sa. este zdrobirea în primul rând a tuturor piedicilor ce stau în faţa ţelurilor ei. Rugăciunea masonilor adresată Satanei Poate părea incredibil dar cele pe care le vom relata sunt cu adevărat de necrezut pentru nişte oameni normali. este cea care joacă un rol important în ecumenism şi în unirea Bisericilor. O facem însă pentru a-i ajuta pe cititori să înţeleagă că satanismul masoneriei este o realitate şi că tocmai ea. Iată o astfel de „rugăciune” : 41 . Masonii ajung să adreseze rugăciuni tocmai Satanei. care nu va fi altul decât Antihristul. blasfemiator şi potrivnic Lui Dumnezeu. nu va mai putea exista credinţă şi adevăr. iar acum ele se găsesc pe calea cea bună» ”Calea bună”. Cuvântul lor de ordine. care au un caracter înfricoşător.

împărăţia ta a luat sfârşit. Fără lucrarea ta. limanul celui vinovat ce se pocăia… Ei! Acest nume de nerostit de acum încolo va fi batjocură şi blestem pentru om. Tu urăşti fericirea însă noi prin ştiinţă o vom dobândi spre necazul tău. Numai prin tine se pot explica toate din univers.. Al tău este începutul. Tu urăşti ştiinţa. Tu singur dai viaţă. speranţa săracului. vino.. călcarea jurământului va fi temelia societăţii. fantomă a conştiinţei noastre…» Iar mai jos Leo Taxil vorbeşte de masonii de gradul 32: «Care îngenunchează în faţa lui Bathomet (statuia satanei n.) ce stă aşezat pe altar. Al tău este tronul. Duh mincinos şi înşelător. pe care preoţii te-au clevetit.. O Satan. era în gura înţeleptului. Tu. ea va fi roaba împăraţilor şi preoţilor. noi însă am dobândit-o spre pizma ta. Eşti deja detronat şi zdrobit.«Vino. Lucifere. identificat cu superstiţia. vino să te îmbrăţişăm. tu singur pui în mişcare tot ce se face. iar atunci când conducerea superioară a masoneriei reuşeşte să pună la dispoziţie sfânta ostie (împărtăşania papistaşă). se va şterge cu totul şi se va uita. Vino. «Nekam Adonai!.». cu ticăloşia… Atâta timp cât umanitatea îşi va pleca genunchiul în faţa jertfelor tale monstruoase. va suferi şi va decade… Cât timp umanitatea va jura pe numele tău mizerabil. Şi adaugă Leo Taxil: «Marele Arhitect în care masoneria crede este Satana însuşi» 42 . Dumnezeu Hrăpăreţ. străpungându-o cu un pumnal în mijlocul unor ţipete sălbatice. minciunii. Dispari călăule al raţiunii noastre. Numele tău care până de curând. o profanează şi o jertfeşte satanei. tu dai nobleţe bogăţiei vulgare. Fiecare progres al nostru este un triumf sub care va fi zdrobită la pământ dumnezeirea ta. Tu pecetluieşti virtutea. O Adonai. Să ceri de acum victime din rândul animalelor.. să te strângem în braţele noastre!. te renegăm!. Va rămâne sinonim ipocriziei.n. Iar tu Adonai (SS este adevăratul dumnezeu)... universul ar fi fără de înţeles. cel condamnat de împăraţi. Tu. Dumnezeu nedrept. al judecătorului ce împărţea dreptatea. cu tirania. şi era puterea celui ce conducea.

cercetaşii sau WCC lucrează la modul văzut sau nevăzut pentru unire. care înseamnă botez şi înţelepciune sau este o alterare a cuvântului Mahomé (Mahomed). Iată ce spune despre aceasta Arhiepiscopul Montrealului şi Canadei. Vezi cititorule cine sunt care se ascund în spatele ecumenismului şi sunt interesaţi de unirea Bisericilor? Duşmanii declaraţi ai Lui Hristos. Nu doar YMCA. După cum de poate vedea este vorba de o imagine oribilă. ci sunt şi alţii mai mari ce stau în umbră. în faţa cărui de închină masonii de gradul 32. astfel s-au creat premisele pentru ca WCC să-şi poată face apariţia. Este uneltirea întunericului care vizează dispariţia credinţei creştine. Aceşti duşmani neîmpăcaţi ai lui Hristos sunt aşadar direct interesaţi şi implicaţi în acţiunea de unire a Bisericilor.. Este un plan ce are o lucrare tentaculară incredibilă. reprezentându-l pe Satana. 43 .. acele sinoade pseudoecumenice. Sunt interesaţi de tot acest proces pentru că ecumenismul nu este la modul simplu un plan de unire. înfricoşătoare şi cât se poate de morbidă… Numele acestei fiare poate că provine de la cuvintele greceşti vafi şi bitis. pentru a pregăti din timp în popor generaţii întregi de oameni cărora să le fie infuzată o teorie necreştină (descreştinată) despre lume. ci unul de nimicire.Poză---bathomet pag 79---Statuie cu cap şi picioare de ţap. Vitalie: «YMCA. impunându-se ca un fel de nouă biserică şi având pretenţia că ea este cea adevărată. Acest lucru s-a adeverit de altfel la patru din conferinţele mondiale ale ei. este o cursă înfricoşătoare a morţii. YWCA. fiind datorat influenţei saracinilor mahomedani asupra masonilor naiţi (de la locurile sfînte) din evul mediu. unde şi-a exprimat crezul său». având înscrisă pe frunte pentalfa. YWCA şi cercetaşii au fost înfiinţaţi şi organizaţi de masonerie. având de partea sa o întreagă reţea de instrumente şi mijloace greu depistat în totalitate.

numărul din noiembrie 1970: «Cu excepţia USSR ca stat federat euroasiatic. aşa cum apare în Protocoalele Înţelepţilor Sionului. în mod succint istoria ecumenismului. Această viziune asupra viitorului lumii are. într-un anumit fel. Naţiunile Unite vor construi la Ierusalim un altar al profeţilor care va deservi uniunea federativă a tuturor continentelor. la dispoziţia căreia va fi o forţă poliţienească internaţională. aşadar. Acesta va fi înaltul scaun al Curţii Supreme a umanităţii… Mărturisirea lui Ben Gurion de mai sus este aproape identică.Aceasta ar fi. acelaşi conţinut cu erezia hiliaştilor moderni… Toate instrumentele Sionismului vorbesc în mod direct de acea chemare la înfiinţarea unui stat unic care să dureze veşnic şi care va avea sediul şi conducerea la Ierusalim…exact după cum visează evreii sionişti. care îşi continuă desigur activitatea intensă până în zilele noastre prin contribuţia WCC şi a altor mişcări văzute şi nevăzute. cu planul sionismului trasat mai demult. Toate armatele vor fi desfiinţate şi nu va mai fi război. 44 . Ben Gurion. toate celelalte state vor deveni unite într-o alianţă mondială. ce urmăresc cu tenacitate realizarea scopurilor lor. după cum reiese chiar din declaraţiile sale publicate în periodicul demn de încredere «Crucea şi steagul». Poză ---În fundal este numele Lui Iisus Hristos pentru ca în prim plan să apară triunghiul satanic răsturnat cu sigla YMCA pag 82 Poză ---ziar în engleză despre declaraţia lui Ben Gurion pag 82 Cu aceste scopuri este în consonanţă şi naşul Sionismului. bărbatul cel mai de seamă al Israelului. în acelaşi duh.

căci numai astfel vor putea să-şi ducă la capăt planurile lor secrete. Războiul dus de sionism şi de masonerie care se ascunde în spate. provocând printre ei cu dibăcie tot felul de nedreptăţi şi situaţii neguvernabile». De aceea prima lor ţintă este să desfiinţeze statele şi în principal pe cele ortodoxe.Scopul ecumenismului I. până la autoritatea statală. Scopul lor suprem este să stăpânească lumea din punct de vedere politic şi religios. stipulează ceea ce toţi masonii susţin de altfel: 45 . făcând referire. care interzic orice discuţie politică în cadrul adunărilor oficiale şi orice amestec în conflictele dintre diferitele partide. la articolele constituţiilor lor. au un scop bine definit pe care urmăresc să-l împlinească printr-un efort de durată. Masonii neagă însă o astfel de implicare (de instrumentare a lor). Primul articol al constituţiei Marii Loji a Greciei ce este similar masoneriilor din alte state. dar. pentru a fi mai convingători. Pentru aceasta a trebuit să născocescă un anumit tip de sinucidere (socială) pentru creştini. Aceştia. Fărâmiţarea şi surparea statelor creştine Am văzut cine se ascunde în spatele ecumenismului. Statele şi conducerile creştine sunt luate cu asalt prin toate metodele pentru a fi destabilizate şi zdrobite. se extinde şi dincolo de aspectele ce ţin de credinţă. care constituie o piedică în faţa dominaţiei lor mondiale. Scriitorul Damtschanko vorbeşte de aceste lucruri în cartea sa publicată în 1911: «În legătură cu această problemă trebuie luat în considerare faptul că numărul mic de iudei care există nu poate duce singur un război de mare amploare în toată lumea şi să învingă o majoritate în mijlocul căreia trăieşte ca un parazit.

«Masoneria liberă nu este religie şi nici un organism politic, fapt pentru care se interzice în Lojă, în mod categoric, orice discuţie despre religii sau chestiuni politice, ea neparticipând din principiu la astfel de dispute» Articolele acestea, după cum realitatea însăşi o dovedeşte, au menirea să-i păcălească pe naivi şi pe cei neinformaţi. În buletinul oficial al Marelui Orient al Franţei din anul 1886, citim despre raţiunile pentru care masoneria a fost nevoită să introducă aceste articole împotriva amestecului masonilor în politică. Iată ce scrie: «De mult a fost acceptată regula sau principiul convenţional prin care masoneriei îi este interzis să se amestece în chestiuni religioase şi politice. Sub presiunea exercitată de persecuţiile poliţieneşti, am fost nevoiţi să trecem sub tăcere care este scopul unic urmărit de noi». Se vorbeşte aşadar deschis de tăinuirea scopului considerat ca unic. Revoluţia din Rusia din 1905 a fost apreciată de către un ziar masonic cu următoarele cuvinte: «Toţi democraţii şi în special masonii sunt datori să exprime cele mai calde urări pentru triumful rapid al revoluţiei ruseşti». Însă legătura masonilor cu puterile antihristice este scoasă la iveală de declaraţiile şi lucrările lor. Ei speră să triumfe în fiecare stat pe care îl dezcreştinează, conlucrând şi cu comunismul ateist, care, trebuie reţinut, reprezintă tot creaţia lor. Iată cum înţelege preşedintele Marii Loji a Franţei, Desmond, regimul democratic: «Pentru mine cuvântul democraţie înseamnă putere anticlericală, antimilitarism, socialism. Vom birui numai prin unirea celor de stânga, care va constitui cel mai important nucleu din care e constituită loja». Poză -----pag 86----Emblema lojii masonice «Pitagora». Deviza ei, tăcerea conspirativă… Războiul, aşadar, nu doar împotriva Bisericii ci şi împotriva statelor, mai ales a celor creştine este instrumentat dinspre stânga

46

politică, fiind planificat la nivel înalt. Prezenţa masonilor este activă în acest război. Scrisoarea enciclică din 1932 a sinodului rusesc din diaspora denunţă participarea masoneriei la distrugerea Rusiei creştine, spunând printre altele: «În spatele simbolului masonic, care este steaua (comunistă), lucrează toate puterile întunericului care distrug statele creştine. Mâna masoneriei s-a făcut părtaşă de asemenea şi la distrugerea Rusiei. Principiile şi metodele pe care le folosesc bolşevicii pentru ca să nimicească Rusia seamănă mult cu cele ale masoneriei». Iar scrisoarea continuă această acuză făcând următoarea constatare cutremurătoare: «Dacă se urmăreşte pe o perioadă de 15 ani procesul de dezorganizare la care a fost supusă ţara, reiese în mod clar că ucenicii urmăresc întru-totul sfaturile învăţătorilor lor. Înrobirea poporului rus este o aplicare cu consecvenţă a programului lojilor masonice, care este în esenţă un război dus împotriva Lui Dumnezeu, a Bisericii, a poporului dreptcredincios, a familiei, a statelor creştine, a educaţiei creştine, împotriva a tot ce constituie izvor al valorilor noastre tradiţionale». În cotidianul Vima (Tribuna) din 25-12-1970, în care se face o prezentare a cărţii «Biografia şi amintiri despre Arhimandritul Hrisant din Trepezunt (1881-1949)», se face referire şi la participarea masonilor la revoluţia din 1917 din Rusia: «Pe 17 iulie 1916 a venit în Trapezunt marele duce Nicolae Nicolaevici…În cadrul acestei vizite mitropolitul i-a prezentat Marelui Duce decizia asociaţiilor societăţii ortodoxe greceşti prin care s-a hotărât să-i fie dăruită o spadă de onoare, frumos ornamentată. În convorbirea ce a avut loc, Marele Duce a spus pe un ton confidenţial că războiul cu Turcia ar trebui să înceteze, întrucât se văd nori întunecaţi la orizontul Rusiei, masonii liberi sapă în mod programat la temelia împărăţiei…

47

Poză ----pag88--Faptul că comunismul este creaţia evreomasoneriei reprezintă astăzi un lucru cunoscut deja de toţi. Aceiaşi conspiraţie luciferică. Aceleaşi scopuri, ţeluri şi metode ce sunt comune şi unora şi altora. Prezentăm în imaginea de mai sus o colecţie de timbre secrete ale partidului comunist grec, din perioada conflictelor interne din Grecia (editate de organizaţia comunistă din Athena) şi în paralel înfăţişăm timbrele Lojii masonice a Greciei. Singura diferenţă ar fi că acolo e «Marta» iar aici e «Văduvă» După cum putem vedea, Marele Duce mărturiseşte că aşa-zisa revoluţie comunistă „rusească” ce bătea la uşă era rezultatul acţiunilor organizaţiilor de masoni liberi. La paginile 151 – 153 ale cărţii mai sus pomenite se menţionează următoarele: «În prima săptămână din decembrie a vizitat Trapezuntul fostul preşedinte al dumei (parlamentului) şi apoi al consiliului de stat, Alexandru Guţkof, ca reprezentant al Crucii Roşii. Mitropolitul i-a oferit o masă. Acesta împreună cu Melicikov erau reprezentanţi ai dumei, naţionalişti şi lideri ai partidului constituţional… Ierarhul a priceput – scrie în continuare acesta – că sub pretextul Crucii Roşii interlocutorul său făcea, de fapt, propagandă împotriva ţarului, ceea ce n-a întârziat să rămână fără efecte. La întrevederea sa cu mitropolitul, Marele Duce a făcut referire la Guţkof şi Milinkov şi la cei de un cuget cu ei, că «sunt masoni liberi şi că în curând vor înghiţi Rusia…».

Rolul evreilor în revoluţia rusească

48

Evreii din Rusia nu neagă că ar fi autorii adevăraţi ai revoluţiei comuniste din 1917. distrugerea Rusiei creştine şi dominaţia bolşevismului ateu. Noi evreii putem fii liniştiţi atâta timp cât conducerea superioară a armatei roşii va fi în mâinile noastre». Astăzi. S-a reuşit darea ei la o parte. Israeliteanul M. încetând să mai fie o piedică în calea şi dezvoltarea ecumenismului sionist. reprezentanţi ai Rusiei postrevoluţionare. pentru că metoda revoluţiilor nu este întotdeauna eficientă. după ce mai întâi a fost zdruncinat statul şi Biserica la un loc printr-o propagandă calomniatoare din partea sioniştilor. tocmai acolo. însă. sioniştii câştigând majoritatea zdrobitoare în guvernul postrevoluţionar. De asemenea dintre cei 554 de guvernatori. În felul acesta s-a reuşit distrugerea Rusiei ţariste ortodoxe care reprezenta o piedică în calea răului din lume. Faptele însele dovedesc că revoluţia rusească a fost lucrarea evreilor şi masonilor. dar au şi preluat în mâinile lor chestiunea sovietului. sioniştii. Dimpotrivă. dintre care 17 au fost evrei şi numai 3 ruşi. fondatorul comunismului a fost evreu german. O dovadă ar putea constitui faptul că în Rusia. Consiliul comitetului popular al primului guvern comunist din Rusia a avut 22 de membrii. care a fost puntea de legătură între duma democratică şi comunismul sângeros a fost şi el israelit. ci şi patronii lui. A fost lovită şi Biserica rusă. în timp ce 447 au fost evrei!! Cifrele acestea spun mult de rolul nefast jucat de evreomasonerie la dispariţia statelor şi mai ales al celor creştine.Însă nu este doar masoneria cea care a contribuit la dezorganizarea. Kerenski. numai 30 au fost ruşi. Lenin a fost fiul unei evreice şi mason de gradul 33. deşi revoluţia s-a impus. se pare că folosesc o altă metodă care să ducă la dispariţia statelor. în Rusia comunistă a ajuns să 49 . totuşi n-au reuşit să-şi împlinească visul de a conduce toată lumea. Karl Marx (Mordenhau). Kohn scria în ziarul din Harkov în aprilie 1919: «Se poate spune fără exagerare că marea revoluţie socialistă a fost lucrarea evreilor şi că aceştia nu numai că au dirijat întreaga desfăşurare a ei.

Cum să lucreze WCC pentru dispariţia Bisericii. unitatea statală. Împotriva ei îşi concentrează. De aceea «Biserica Lui Hristos trebuie să fie scoasă din mijlocul lumii şi să dispară». încet încet. Au fost lansate lozinci noi care cheamă la unirea statelor (Europa unită.). Ori ea. dispariţia de pe pământ a Bisericii Lui Hristos. coeziunea şi conştiinţa etnică a fiecărui neam. Cap. cel mai important de altfel. atât masonii cât şi evreii. Piaţa comună. în realitate. vrea să zdruncine şi să prăbuşească Biserica. când majoritatea cred că este un organism creştin ce lucrează pentru binele şi propăşirea ei. Astăzi acest război este dus prin WCC. Iar toate acestea se întâmplă pentru ca popoarele să devină prada lor şi să ajungă într-o bună zi să le conducă. Sub aceste deziderate politice sunt desfiinţate în mod automat graniţele. iar apoi. Paneuropa. Monedă comună. 3 50 . împotriva Bisericii ducându-se o luptă de durată. aşadar. Acesta este şi scopul ascuns al ecumenismului. Pentru a fi întru-totul convinşi de această realitate este suficient să luăm în considerare cele ce urmează. Pentru împlinirea acestui scop satanic al lor. atunci când roata istoriei s-a întors. Un război nedeclarat este pe rol. Plecând de la această realitate s-au gândit să schimbe strategia pentru a face să dispară statele. ecumeniştii întregul arsenal de luptă. Motivul îl constituie faptul că credinţa creştină şi mai ales cea ortodoxă le este cea mai puternică piedică în faţa realizării scopurilor lor infernale. fapt care pentru mulţi va părea de necrezut. Conducătorii popoarelor care sunt responsabili să ia aminte la toate acestea! În continuare vom trece la analizarea celui de-al doilea scop al lor: dispariţia Bisericii. etc.fie loviţi mai puternic. puterile întunericului au elaborat şi au pus în aplicare planul satanic MRA (realizarea unei panreligii) pe care îl expunem în continuare.

În Italia.Planul ecumenismului 1. Iată numai câteva fragmente din discursul acesta: «Lumea este în realitate guvernată de puteri de care nu are deloc cunoştinţă. care în limbajul secret haldeo-evreiesc înseamnă comandament . puterile întunericului au pus baza unui program cu bătaie lungă. contele Bikonsfield a ţinut una dintre cele mai importante cuvântări din cariera sa politică. Franţa. care i-a determinat pe mulţi dintre compatrioţii săi să cugete mai adânc la anumite probleme. Germania există deja o putere nevăzută… Puterea aceasta vrea să ia pământul celor ce îl posedă şi să sfârşească cu Bisericile…Şi poate că în timp va avansa în astfel de lucruri tot mai mult». Ultima etapă a acestui program o constituie unirea tuturor 51 . marele politician britanic. Următorul pas a fost ca oamenii să fie informaţi care erau planurile Gahalei (Cahalului) faţă de celelalte religii. care înseamnă comandament local sau regional (al minorităţii evreieşti) aflaţi între străini. care era o alterare a cuvântului grecesc sinedrion. în mijlocul unui parlament plin până la refuz. Aceste cuvinte ar de ajuns pentru ca mulţi să înţeleagă că există un anumit stat major nevăzut. într-un mod chiar mai concret. Este condusă de alte persoane de cât acelea pe care şi le închipuie şi care pentru a putea fi văzute trebuie să-ţi arunci puţin privirea în culise. Din acest cuvânt se pare că provine şi cuvântul evreiesc KEHILAH sau Gahal (Cahal). A trebuit însă să treacă destui ani pentru ca lumea să afle că statul major mondial al sataniştilor. Ulterior au fost şi alte personalităţi ale epocii care s-au referit la această chestiune. În Palestina mai ales acesta purta numele de sinhedrin. care guvernează sau cel puţin încearcă să guverneze politic şi economic ţările europene. era compus din 300 de persoane şi se numea «Gahala». Planul MRA La 14 iulie 1856. Ca şi în celelalte situaţii.

ce ne mai interesează amănuntele?» În felul acesta ajung să-l dea la o parte pe Mântuitorul lumii. iar mai pe urmă. Să nu vă pară lucru de mirare. spre exemplu a ortodocşilor cu mahomedanii sau a papistaşilor cu evreii. Lozinca aceasta i-a prins pe mulţi deja. zeului soare Ra. în timpul faraonului Amenhotep. oamenilor oferindu-li-se un singur dumnezeu spre închinare. În mod similar se pot uni brahmanii. Iar în final va avea loc o înlocuire treptată a tuturor zeităţilor celorlalte religii printrun Dumnezeu comun – care nu va fi altul decât Satana. Acum. Între timp se depun eforturi ca toate religiile să-şi piardă coeziunea interioară. deşi s-a spus foarte clar că: «nu există mântuire în altceva şi 52 . Aceste «uniri» nu vizează numai credinţele amintite ci şi pe masoni şi celelalte cercuri conexe acestora. papistaşilor şi protestanţilor pe de-o parte. fapt pentru care îi putem deseori auzi că spun: «Să credem într-un Dumnezeu. însă acesta este planul şi scopul final MRA. pe Hristos. se încearcă prin diferite manevre să ne facă să-l respingem pe singurul Dumnezeu adevărat şi să ne închinăm diavolului.religiilor de pe pământ într-o panreligie atotcuprinzătoare şi veşnică care îşi găseşte expresie în aceste trei litere «MRA». care a început să fie folosit în secolul al XIII-lea îHr. Planul MRA – Panreligie urmăreşte contopirea tuturor religiilor într-una singură. Singura diferenţă este că atunci s-a încercat desfiinţarea nenumăraţilor dumnezei mincinoşi. într-o altă grupare şi după acest model toate celelalte. vor fi împinse spre unire. Sunt mai mari posibilităţi de unire a ortodocşilor. Desigur că această unire nu putea să aibă loc direct de la început. prin ceea ce ele au în comun. El a încercat să desfiinţeze toate zeităţile egiptene şi deviaţiile lor eretice şi să le contopească într-o religie unitară cu un singur dumnezeu. el cere mult timp. Acelaşi lucru încearcă să facă acum şi ecumeniştii prin mişcările lor de unire care să-i cuprindă pe toţi. budiştii. însă. iar pe de alta a islamicilor cu restul religiilor. MRA este un cuvânt vechi de provenienţă egipteană. pentru a se aduce închinare unuia singur – desigur şi acesta mincinos –. Desigur că acest program nu se poate realiza dintr-o dată. şintoiştii şamd.

Căci se vrea ca în final să se realizeze acea religie unitară.Punerea în aplicare a planului MRA Primul pas al planului MRA a fost încercarea unirii ortodoxiei cu papismul. cui altcuiva. În cartea „Despre felul în care ucenicul trebuie iniţiat de către mason” scrisă de un mason de gradul al 33-lea putem citi: «Toate tainele şi marii iniţiaţi în acest fel au reuşit să transmită mai departe adevărul pe care îl posedau. conform planului trasat dinainte. după cum a declarat reprezentantul Vaticanului în 1969: «Ortodocşii înţeleg unirea ca apropiere iar noi o vedem sub un papă».nu este nici un alt nume sub cer în care să ne mântuim afară de cel al lui Hristos». Pitagora şi Iisus sunt unii dintre cei mai cunoscuţi în acest sens. Acest lucru a fost posibil întrucât planul respectiv coincidea exact cu propriul lor program de a-i supune pe toţi creştini sub un papă. amândoi fiind consideraţi dascăli ai umanităţii şi fii ai lui Dumnezeu». decât satanei. 53 . nu înseamnă în esenţă desfiinţarea generală a religiilor? Această lozincă a „unirii” este atractivă la prima vedere. 2. în care va fi un dumnezeu şi o închinare unică adusă. punându-l în rând chiar cu Pitagora. o panreligie. care este Dumnezeu adevărat şi Mântuitor al lumii. Cei care au acceptat cu bucurie planul MRA şi s-au dovedit campioni în promovarea lui au fost papistaşii. însă contopirea (sinhonevsi înseamnă şi mistuirea celor aflate împreună) presupune nimicirea elementelor componente. pentru a merge apoi la unirea cu protestanţii şi în final cu cei de alte religii. a creştinismului şi îndeosebi a ortodoxiei. Însă cei mai sus amintiţi îl numesc pe Hristos – auziţi şi vă înfricoşaţi – iniţiat. De altfel recunoaşterea tuturor religiilor şi contopirea lor într-o singură religie.

răstignit. De asemenea. comuniştii. de neînţeles şi trădătoare în esenţă. Rugăciunile creştinilor cu reprezentanţii celorlalte religii 54 . Însă ceea ce se trece cu vederea este că puterile internaţionale ale întunericului care instrumentează acest proces unificator sunt mai viclene decât papistaşii. a provocat nemulţumiri chiar în rândul papistaşilor înşişi. să tipărească reviste şi periodice. adică a ajuns să graviteze în jurul persoanei sale. masonii. au ales. pe picior de egalitate cu ateii. Se aud deja în multe ţări catolice voci de protest care condamnă în mod public actele ruşinoase de trădare ale conducerii papistaşe. mai ales din Franţa. Nu doar că nu crede dar este duşmanul lui neîmpăcat… Vaticanul s-a aşezat deseori în ultimii ani la masa rotundă pentru discuţii.Vaticanul îmbrăţişând de mult timp marea idee promovată de MRA. din raţiuni ce ţin de inimă. crezând cu naivitate că astfel îi va supune pe toţi sub papă. Această poziţie oficială. Sute de clerici. în care l-au atacat cu duritate pe papă pentru că a reuşit să transforme creştinismul în papism. îngropat şi înviat. Despre ce fel de lucrare împreună poate fi vorba între Biserica Lui Hristos şi sinagogă? Este bine ştiut că iudaismul nu crede în Hristos cel născut. Înfăţişăm aici doar câteva exemple din publicaţiile catolice antireformiste. a adaptat-o desigur la măsurile lui. evreii şi cu reprezentanţii altor puteri antihristice. Împotriva acestor înnoiri s-a stârnit deja pretutindeni furtuna revoltei care scutură din temelii papismul. care tind să distrugă întreaga creştinătate. în aceeaşi lumină pot fi înţelese diversele studii papistaşe cum ar fi cartea lui Drah «Despre armonia dintre Biserică şi sinagogă» şamd. În sensul celor dorite de papistaşi se pot explica desele întâlniri ale defunctului cardinal Bea cu rabinii evrei şi masonii.

Cititorul merită însă să facă efortul de a trece în revistă rugăciunile împreună care s-au desfăşurat în Germania apuseană şi apoi să tragă singur concluziile ce se cuvin: «În perioada 3–5 iunie 1971 la Augsburg s-a întrunit adunarea catolicilor şi protestanţilor din Germania.Semnele influenţei satanice asupra acestui plan ce încearcă realizarea unei panreligii care să înghită şi lumea creştină sunt mai mult decât evidente. evrei. Ele se pot vedea în zilele noastre mai ales prin rugăciunile lipsite de cuviinţă ce se fac de către creştini împreună cu membrii altor religii. Rugăciunile împreună ce au loc în timpul nostru cu aceeaşi uşurinţă cu care se desfăşoară conferinţele conducătorilor politici şi simpozioanele. sub titulatura «Întâlnirea ecumenică a cincizecimii» (Oekumenishes Pfingsttreffen). protestanţi şi evrei? Este bine să amintim că la această întrunire s-a pus accentul în mod deosebit pe «nevoia de conlucrare şi dialog între creştini şi celelalte religii (musulmani. a laicilor. de ce a trebuit să aibă loc pentru încă o dată la Augsburg acea rugăciune împreună dintre papistaşi.(Vezi : Orthodoxos Typos din iun. Nu putem enumera aici toate situaţiile în care au avut loc aceste cumplite rugăciuni împreună. Au fost chemaţi şi ortodocşi ca observatori şi a fost săvârşită Sfânta Liturghie de către mitropolitul sârb pentru Europa şi Australia. a căror număr a depăşit 9000.) ca şi 55 . nu sunt decât un stadiu avansat al planului MRA aflat în desfăşurare sub chipul ecumenismului. prin excelenţă. Sf. însă nu putem înţelege.1971) Întâlnirea a fost precedată de o reclamă la adresa evenimentului pe măsură. dar care sunt duşmanii neîmpăcaţi ai lui în mod vădit. Liturghie a fost săvârşită la rugămintea papistaşilor şi protestanţilor «pentru ca să aibă şi Apusul experienţa bogăţiei duhovniceşti a Răsăritului». Nu a fost vorba de o întâlnire numai a teologilor ci. şamd. la care au coliturghisit 12 preoţi şi 2 diaconi. oricât ne-am da silinţa. Lavrentie. care nu doar că nu îl acceptă la modul simplu pe Hristos ca Mântuitor al lumii. Ceea ce s-a întâmplat poate fi înţeles până într-un punct. Au mai participat la această slujbă şi mulţi ortodocşi ce locuiau în oraş şi a fost hirotonit în cadrul ei un diacon sârb ca preot.

astăzi nu am mai fi fost creştini. atâta timp cât Scriptura zice clar că «nu este întru altul mântuire» (Fap. lucru care trebuie să aibă loc de dragul mântuirii lor şi nu din alte interese. fără să se apeleze la tot felul de discuţii interminabile şi negocieri ale adevărului revelat. Dacă creştinismul ar fi început acest dialog «ecumenist» în cadrul imperiului roman. Este. fie ca cei dintâi să fie convertiţi la una sau alta din aceste religii. misiunea creştinilor de «a propovedui evanghelia întregii zidiri» pentru ca şi ceilalţi să ajungă creştini. ea până la urmă fiind o chestiune politică şi nicidecum una religioasă. desigur. Se pune întrebarea. ci adepţii unui sistem religios sincretic. să se ajungă la un adevăr comun. Cât în ceea ce priveşte conlucrarea la nivel social între toţi oamenii. întrucât pentru cei ce se consideră şi sunt creştini cu adevărat iese din discuţie orice «căutare comună a adevărului». nepervertit şi nealterat şi acesta este valabil numai pentru ortodoxie ca sfânt chivot al revelaţiei dumnezeieşti. în care Hristos era poate mai prejos decât Mithra. Aceasta pentru că suntem convinşi de caracterul absolut al credinţei noastre. În dialogul «ecumenist» sunt puse pe picior de egalitate principial toate religiile. fapt pentru care nici nu a întreprins un astfel de dialog al «dragostei».cum dialogul inter-creştin ar fi fost epuizat.12) ci numai în Iisus Hristos. nimeni nu are nicio obiecţie. 56 . Niciodată în Biserică n-au existat laolaltă adevărul şi minciuna. Noi avem convingerea fermă că creştinismul deţine adevărul în mod integral. Creştinismul autentic nu a cunoscut metoda «nobilă şi civilizată» a ecumeniştilor. încercându-se. În ceea ce îi priveşte însă pe evrei. ce loc i s-a conferit în cadrul acestei întâlniri dialogului religios. cel puţin pentru noi ortodocşi. lumina cu întunericul. este de neacceptat. 4. ca plecând de la principiul monotelismului. pentru că el ne interesează în special? Pentru că o logică simplă ne spune că în urma acestui dialog două lucruri trebuiau să se întâmple: fie ca creştinii să-i încreştineze pe cei din celelalte religii. Creştinii au propovăduit şi propovăduiesc chiar sub prigoană credinţa şi cine vrea devine creştin. Unii ar putea invoca faptul că celelalte religii poate au o bună dispoziţie spre o astfel de căutare. Acest fapt însă. de exclusivitatea religiei noastre în a oferi mântuire.

nici pe Iisus Hristos nu-L acceptă ca Dumnezeu şi nici pe Duhul Sfânt. Iosif Stibfle. La aceste afirmaţii reprezentanţii papistaşi şi protestanţi nu numai că nu au reacţionat dar au şi confirmat indirect cele spuse prin diversele amabilităţi faţă de rabinii evrei ce au urmat. «Religia papei». dr. Nathan Levinson şi pastorul evanghelic prof. atunci când rabinul a declarat că iudaismul va rămâne statornic în aşteptările şi concepţiile sale despre Mesia. În aceste condiţii patriarhul Athenagora şi alţii câţiva vor să predea sfânta credinţă ortodoxă corabiei papale care se scufundă cu viteză sub greutatea fărădelegilor ei.dar mai ales pe conducătorii lor. Poza---pag 99---Papistaşii înşişi au reacţionat cu tărie împotriva inovaţiilor papei. nimic nu ne poate convinge că aceştia ar dori să se apropie de «creştinii» apuseni. de acum atât de cunoscute. Dadiné? Care este oare dumnezeul pe care îl invocă fiecare în acest moment? Pentru creştini Dumnezeu este numai unul: Cel care se descoperă în Treime. cui se roagă împreună episcopul catolic dr. V. pentru că. În multe ţări catolice dar mai ales în Franţa s-au pus bazele deja a unei mişcări antipapale puternice. «Biserica întinată». Aceste afirmaţii au fost ascultate cu bucurie de către papistaşi şi protestanţi fără ca nimeni să protesteze. chiar în urma unui «dialog» de lungă durată. «Încotro merge Biserica?». Acest lucru este dovedit chiar de cuvântarea unui rabin şef ţinută în sinagoga din Augsburg. Iată numai câteva titluri de articole pline de revoltă faţă de înnoirile papei: «Nebunii au fost lăsaţi liberi». Evreii. Ne punem aşadar întrebarea. ar fi descoperit superioritatea creştinismului. rabinul Heidelbergului. după cum se ştie. care printre altele a spus că «iudaismul îşi arată înţelegerea sa faţă de fiicele sale întru credinţă – faţă de creştinism şi mahomedanism – şi că creştinii şi evreii nu pot exista unii fără de alţii». «Talismanul Papei». Poate că-L acceptă pe Acesta? Răspunsul nu poate fi 57 . Din Sfânta Treime mai rămâne Dumnezeul Tatăl. chipurile. fapt care s-a repetat şi la discuţiile ce au urmat.

întrucât pentru noi creştinii Dumnezeul-Tatăl este Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos pe care evreii nu-L cunosc şi de care nu vor să ştie. 8. 19. Întrucât pentru noi Dumnezeul Vechiului Testament este numai Acela ce a fost propovăduit şi descoperit de Iisus Hristos ca Tată al Său la modul real. Poză— pag 103--episcop papistaş. pe evrei «atei». pastor protestant şi rabin evreu «se roagă împreună». Deci.decât unul: Nici pe El nu-L recunosc cu adevărat pentru că refuză tocmai Sfânta Treime în care cred creştinii. care. Mântuitorul nostru. atunci când e vorba de rugăciune împreună cu ei. aşadar. simbolic sau în altfel. nu poate fi vorba decât de o ticluire vicleană.44). nu spiritual. «Fundamentul monotelist» pe care se bazează dialogul ecumeniştilor cade.7). aceia pe Hristos. Dacă am fi sinceri şi consecvenţi faţă de credinţa noastră ar trebui să-i numim. Cei care ies batjocoriţi şi rău şifonaţi din această situaţie sunt în primul rând «creştinii» din Apus împreună rugători cu evreii şi acei ortodocşii naivi care înşelaţi fiind se lasă din păcate entuziasmaţi fără discernământ de epidemia modernă a ecumenismului sau mai degrabă a sincretismului. Pentru ei Dumnezeul Vechiului Testament nu are nicio legătură cu Iisus Hristos. rămânând doar la condiţia de fii ai diavolului (In. l-au respins şi pe Tatăl Lui. Cine are însă de pierdut de aici? Dumnezeu? Desigur că nu «pentru că El nu se lasă batjocorit». fără să greşim. a fost ucis de părinţii lor «pentru că s-a făcut pe sine Fiul Lui Dumnezeu»(In. RespingânduL. să nu ne înşelăm. să nu uităm. cu care este deofiinţă. Există oare vreun complot mai înfricoşător împotriva creştinismului? Iată unde duce ecumenismul? «Trădarea lui Iuda» 58 .

fie ca proces de 59 . fie pentru că conducătorii Bisericii ortodoxe au trădat cu bună ştiinţă credinţa. Numai aşa se explică faptul înfricoşător prin care Patriarhia Moscovei a ajuns să pună la dispoziţia (să confere) «pământeştii organizaţii politice» a Vaticanului. vedem că se extinde cu efecte distrugătoare şi în ortodoxie. această neclaritate (confuzie pe care o generează) a dialogului iubirii. preacuratele Taine ale ortodocşilor. ceea ce îi obligă să fie recunoscători într-un anumit fel. să-L calce în picioare pe Dumnezeul-omul! Toate acestea nu sunt nimic altceva decât o înfricoşătoare sinucidere duhovnicească. Altfel nu se explică acest patos al unirii. De acest adevărat puci realizat de Patriarhia Moscovei în vederea unirii. un mărturisitor al ortodoxiei din zilele noastre. om fiind. Cu siguranţă! Înfricoşător este ca cineva. situându-i de partea duşmanilor Lui Hristos. Iar acest lucru se întâmplă. decât cel amintit. a spus: «Hotărârea – fapta Bisericii Ruseşti este ca trădarea lui Iuda. Sfântă. această îndepărtare cumplită de la dogmele Bisericii Una. Nu putem înţelege în alt mod. Toate acestea ne conving odată în plus că ecumenismul infernal lucrează sub mai multe chipuri. fie ca putere a întunericului. La acesta conduce ecumenismul ateu» Trădarea aceasta se extinde şi prin practicarea dialogurilor cu îmbrăţişări ale dragostei. fie ca panreligie. fie că au căzut în înşelare din neştiinţă în plasa puterilor întunericului.Planul acesta care vizează instituirea unei panreligii şi care este identic cu acela al ecumenismului. prin rugăciunile împreună şi prin declaraţiile conducătorilor ortodocşi ai Bisericii. fie ca organizaţie iubitoare de pace. care îi arată astfel că lucrează cu vrăjmăşie faţă de dogmele de credinţă. (probabil că e vorba de recunoaşterea reciprocă a Tainelor). fie că demnităţile sau funcţiile în care au ajuns se datorează tocmai implicării şi slujirii planurilor ecumeniste. de ce se cultivă astăzi cu atâta asiduitate această lucrare de zdruncinare a credinţei în Tradiţia Bisericii şi această flagrantă nerespectare a hotărârilor sinoadelor ecumenice. părintele Iustin Popovici. Sobornicească şi Apostolească.

De ce se caută oare soluţii conciliante în privinţa diferenţelor dogmatice ale «Bisericilor» şi nu se avansează la unirea religiilor prin intermediul masoneriei? De altfel. Rugăciunea aceasta face referire 9 60 . De ce se duce această luptă pentru unirea «Bisericii». considerând orice fiinţă umană de pe pământ mădular al «Bisericii». aşadar. aşadar. ea este reprezentată de masonerie. Ea poate aplana contradicţiile religioase. fapt afirmat deschis de masonerie. iubire şi frăţietate. reprezentant în WCC declara la Athena în 1938 următoarele: «Următorul pas al activităţii ecumenice va fi unirea creştinilor cu credincioşii altor religii care au ca fundament monoteismul» Ecumeniştii au redactat deja o „rugăciune” ecumenică care mulţumeşte toate dogmele şi religiile. pentru crearea unei «Biserici» aşa cum visează ecumenismul? O aşa-zisă biserică care acceptă toate religiile şi orice compromis de credinţă există deja. Ecumenismul încearcă. Ecumenismul însuşi este fără limite. unul dintre cei mai mari teologi ortodocşi contemporani şi un mărturisitor al credinţei. ca solidaritate. sentinţă ce i-a fost comutată. să rănească de moarte sfânta credinţă ortodoxă. Masonii. Poz---pag 105---Ecumenismul ateu conduce la o înfricoşătoare sinucidere duhovnicească. la ora actuală suficienţi conducători religioşi importanţi şi cu renume au ajuns să fie masoni. chiar şi din cei cu rase (preoţeşti) se străduiesc să ne conducă la «Unirea Bisericilor» şi apoi la «unirea religiilor». după ce iniţial fusese condamnat la moarte. spunea Arhim. Un ecumenist pe nume Anderson. Părintelui i s-a impus domiciliu forţat la una dintre mânăstirile din Serbia. Iustin Popovici9. să şteargă cu totul limitele dogmatice şi canonice pe care le presupune Biserica Lui Hristos.unificare globală. Este deja bine ştiut ce promovează masoneria. Numai la cei fără de minte poate avea trecere o astfel de perspectivă conciliantă la nivelul credinţei şi integratoare a tuturor. toate nu au decât un ţel.

(Protocoalele Înţelepţilor Sionului. hinduismul şamd. budismul. Planul ecumenismului coincide cu cel al sionismului Ecumenismul după cum am văzut are în plan unirea religiilor. Despre acestea vei fi convins întru totul cititorule. la care se face referire. Panul MRA. Însă acest «Dumnezeu» al unei panreligii întinse peste toată lumea. pentru ca în final închinarea ce ar trebui adusă Lui Dumnezeu să fie înlocuită cu cea adusă satanei. Important de reţinut este că acest plan ecumenist coincide cu cel al sionismului internaţional. I) «Când va sosi domnia noastră. prin intermediu planului MRA pentru a se uni într-o religie unică. va conduce exact acolo unde doreşte ecumenismul să îndrepte umanitatea. toate credinţele şi religiile. sunt vizate de ecumenism. parcurgând cele ce urmează. islamismul. până când ultimele scopuri ale lui vor fi atinse. 61 . de care e legat destinul. El a fost gândit să se desfăşoare pe o perioadă lungă de timp. însă nici măcar o singură dată la numele Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În ce va ajunge atunci să creadă omul unei astfel de religii? Narcotizat de toată această confuzie îşi va direcţiona credinţa doar spre interesul material.de 5-6 ori la cuvântul «Dumnezeu». 2. cine ar putea fi. monoteiste sau idolatre. papismul. Cap. în care intră: ortodoxia. atâta timp cât Hristos este exclus? În concluzie. la a cărui aplicare s-a trecut deja. nu vom recunoaşte nici o altă religie afară de aceea a Dumnezeului nostru unic. În primul capitol din Protocoalele Înţelepţilor Sionului citim: « Avem înaintea noastră un plan. protestantismul. în care e trasă în mod strategic linia de care nu ne putem îndepărta. fără a schimba opera mai multor veacuri». ca ea să acorde satanei cinstea cuvenită Lui Dumnezeu.

Puterea nevăzută 62 . prin acest proces de unire a toate şi a tuturor care a căpătat o aşa amploare la ora actuală. Ori. prin care chiar acest destin e unit cu soarta lumii. «Regele jidanilor va fi adevăratul papă al lumii. XIV) Şi mai încolo: «Ne-am îngrijit deja să discreditam clasa preoţilor creştini şi să le dezorganizăm astfel misiunea. Vom aşeza puterea bisericească şi preoţimea. Prin urmare nu mai e decât un anumit număr de ani care ne desparte de căderea desăvârşită a religiei creştine. Dar când popoarele se vor azvârli asupra ei. în nişte cadre atât de strâmte. Când va veni momentul de a distruge pe veşnicie curtea papală. la răsturnarea ortodoxiei şi la realizarea unei noi «Biserici» şi religii mondiale. cap. care ne-ar putea astăzi stânjeni mult. atunci degetul unei mâini nevăzute va arăta popoarelor această curte.deoarece noi suntem poporul ales. se înaintează fără stavilă la nimicirea credinţei. din care nu vom mai ieşi până ce nu o vom fi nimicit în întregime» (Protocoalele Înţelepţilor Sionului. dar e încă prea devreme să vorbim despre aceasta. încât înrâurirea lor va fi nulă faţă de aceea pe care au avut-o altădată. (Protocoalele Înţelepţilor Sionului) Ecumenismul exact pentru această biserică internaţională luptă şi el. pentru a nu îngădui vărsarea de sânge. 17) Care este scopul sionismului? O spun ei înşişi: să distrugem credinţa şi să fie creată o altă religie. patriarhul bisericii internaţionale». Cap. Din acest motiv va trebui să nimicim toate credinţele» (Protocoalele Înţelepţilor Sionului. înrâurirea ei asupra poporului scade din zi în zi. Prin această diversiune vom pătrunde înăuntrul cetăţii papale. celelalte religii le vom dărâma şi mai uşor. Astăzi libertatea conştiinţei e pretutindeni proclamată. noi vom apărea ca apărători ai acestei curţi.

Acţiunea şi extinderea lui nu se face la un nivel de profunzime. şi să smulgem din sufletul creştinilor însuşi ideea (principiul) dumnezeirii şi a sufletului. Poate că această putere greu de reperat.Cuvântul ţinut de arhiepiscopul de Montreal şi Canada. 63 . Care este această putere pe care episcopul Vitalie n-o numeşte. se referă la cea de care se vorbeşte în Protocoale? Pentru că şi acolo în capitolul patru se vorbeşte de o putere nevăzută. dar se mai spune ceva care coincide cu planul ecumenismului. Iată exact cuvintele lui: «Ecumenismul nu se intimidează în faţa niciunei critici teologice de vreme ce evită orice exprimare dogmatică. ba chiar şi locul organizaţiilor sale. vor rămâne totdeauna necunoscute poporului» Iar mai jos se fac următoarele dezvăluiri: «Iată de ce trebuie să dărâmăm credinţa. ci la unul superficial care cuprinde acele ramificaţii ale ereziilor care au supravieţuit de-a lungul timpului şi este sprijinit de o anumită putere ocultă. subliniază Protocoalele. subtilă. prin darurile ce le face la momentul oportun ştie sau încearcă să încline de partea lui pe cel care se clatină în credinţă sau care nu şi-a pierdut încă simţul conştiinţei». în spatele ecumenismului există şi o imensă forţă materială condusă de o politică economică inteligentă. nu serveşte decât pentru acoperirea planurilor noastre. Într-un mod similar. Astfel. de necesitatea nimicirii credinţei.b. pentru a le înlocui cu socoteli şi lipsuri materiale. răsturna o putere nevăzută? Căci puterea noastră e una de felul acesta (n. care îşi oferă cu dibăcie ajutorul. Vitalie în faţa sinodului Bisericii ruseşti din diaspora amintea de faptul că ecumenismul este susţinut de o anumită putere nevăzută.– a sionismului internaţional). ce stă în umbră şi este sprijinită de o imensă putere materială. planul acţiunii acestei puteri. Francmasoneria exterioară. care preferă să stea în umbră. de la suprafaţă. Cine ar putea.

în acest fel toate naţiunile îşi vor căuta câştigurile lor şi luptând fiecare pentru propriile foloase. împingându-i către grijile industriei şi ale comerţului. prin care el să-şi poată atinge scopurile întunecate. sau despotul nostru din sângele Sionului? Însă pentru noi. 4) Cele spuse mai sus au caracter extraordinar prin descoperirile ce le face. Citim din nou în Protocoale ce spun sioniştii înşişi despre ei: « Numai iezuiţii ar putea să stea alături de noi în această privinţă. Apare clar că masoneria este o creaţie. este «să distrugă credinţa».(Protocoalele Înţelepţilor Sionului. în timp ce noi rămâneam în umbră cu organizaţia noastră secretă. masonilor şi ecumeniştilor? Suntem convinşi că de acum sunt gata să ne spună că-i neîndreptăţim. trebuie să-i abatem de la aceste preocupări. însă răspunsul ni-l dau tot ei. după cum spun ce-i ce îl patronează. din pricină că ei formau o organizaţie vizibilă.Pentru ca cele mai alese suflete ale creştinilor să nu aibă timp să cugete şi să observe. aceasta se datorează ordinului nostru…». care suntem poporul ales. nu-şi vor băga în seamă duşmanul comun». 5) 64 .(cap. De altfel. fapt pentru care astăzi se luptă din răsputeri să-l obţină prin această unire a religiilor. un instrument al sionismului. cap. ca şi creaţie a sionismului. că-i clevetim. care serveşte scopurilor lui. dar am reuşit să-i discredităm în faţa mulţimii stupide. lucrul acesta are o deosebită însemnătate. «Dacă – spun masonii –. ne ascunsă. Prin urmare masoneria. Iar scopul sionismului. Este oare întâmplătoare această coincidenţă a planurilor sioniştilor. după cum vom vedea în continuare. problema unirii Bisericilor se găseşte pe o cale bună. conlucrează şi sprijină ecumenismul în procesul «unirii Bisericilor». ce-i pasă lumii ce stăpân are? Ce însemnătate are că acesta ar fi şeful catolicismului.

Şi-au închipuit că dacă vor lua parte activă la ea îi vor ajuta pe ceilalţi să se mântuiască. Ortodocşii au căzut din nefericire în cursa întinsă de ecumenişti.Aşadar. Ortodocşii în cursă Însă. până nu-i prea târziu. întunericul. deci. Şi să nu se mai ascundă ecumeniştii spunând că sunt interesaţi de Biserica Lui Hristos. iau parte astăzi toate Bisericile ortodoxe. Ortodocşii au intrat în WCC. Iată. la acest WCC. din păcate. atât de rău intenţionate şi de distructive cum erau în trecut. Ne-am lămurit cine sunt şi ce scopuri au. Toate patriarhiile sunt membre în aceste organisme. masoneriei şi ecumenismului coincid. întrucât astăzi ereziile nu mai sunt ca pe vremea Sinoadelor ecumenice. că planurile sionismului. Faptul că ortodocşii sunt membri organici al acestor organizaţii ce vizează unirea (sau unitatea) cu ereticii contemporani nu-i sfinţeşte pe cei din urmă. nu este întâmplătoare. Să nu mai aplice strategia vrednică de râs a struţocămilei. susţin unii. ocultismul şi ipocrizia ce se găsesc la un nivel superior iezuiţilor. vârându-şi capul în nisip pentru a nu fi văzută. 65 . desigur. Scopul lor este comun. Să ia aminte. În schimb îi răceşte şi îi înstrăinează de unitatea ortodoxiei pe ortodocşii care participă la aşa ceva. De ce oare? Această coincidenţă. sunt mijloacele prin care îşi acoperă planurile şi lucrările lor. clerici şi credincioşi ortodocşi. şi aceia dintre teologi. care au fost atraşi pe panta înfricoşătoare a marii înşelăciuni ce o constituie ecumenismul! 3. la această mişcare ecumenică. care au ca scop să distrugă credinţa dar mai ales ortodoxia.

Că aceasta ne-a mântuit pre noi». Nu sunteţi voi cei care deţineţi adevărul. aşadar. întrucât ecumeniştii de data aceasta războiesc Biserica cu viclenie. Trebuie să căutăm în toate mărturisirile de credinţă şi în toate religiile pentru a le găsi. ca să devenim parteneri de discuţie în ceea ce priveşte credinţa. Însă noi ortodocşii ce adevăr mai putem afla atâta timp cât îl avem deja în Biserica Lui Dumnezeu. Domnul nostru. Ecumenismul ne cheamă să luăm parte la discuţii despre credinţa ortodoxă în numele iubirii. pierzându-se astfel şi credinţa noastră ortodoxă. noi susţinem că ele sunt mai rele decât acelea. nedespărţitei sfintei Treimi închinându-ne. în aşa fel încât din toate aceste fragmente să construim – auzi îndrăzneală – o nouă Biserică şi o nouă religie. descoperit fiind de către Dumnezeul-omul. pentru că el este fragmentat. în aşa fel încât Sfânta Tradiţie a Bisericii să dispară. Părţi din adevăr se găsesc pretutindeni. plecând de la premisa că discutând adevărul ni se va descoperi. Trebuie să acceptăm. Încearcă ca sub acest stindard să ne amestece pe noi ortodocşii cu tot felul de erezii şi dogme false. chipurile. Ei acţionează cu mult entuziasm şi avânt în numele. Apoi putem să le punem în discuţie. altfel spus. că suntem şi noi înşelaţi în credinţa 66 . Suntem chemaţi.Însă. şi noi creştinii ortodocşi că nu posedăm în totalitate adevărul. Fapte ce nu se pot justifica Nu! Ne spune ecumenismul. Că doar mărturisim cântând la fiecare liturghie: «Am aflat credinţa cea adevărată. al «iubirii».

Dacă soţul rămas fidel până atunci va pleca urechile la astfel de poveţe venite de la desfrânaţi. îl sfătuiesc pe soţul fidel să cedeze şi el puţin la regulile ţinute cu stricteţe până atunci. Jalnică privelişte şi pentru îngeri şi pentru oameni. sau papistaşii care au ticluit sofistic alte înşelăciuni. este gata să se întâmple şi cu ortodoxia. Acest lucru. trebuie să negăm credinţa pe care ne-a predato Domnul nostru Iisus Hristos prin Apostoli şi Părinţii Bisericii şi să începem să ne tocmim şi să tratăm cu ereticii. ce va sta după cum spune Apocalipsa în dosul porţii ademenind pe cei din jur. întrând şi el în rândul adulterilor. care sub pretextul unei mai mari comunicări cu cei din jur. se găsesc mai aproape de Biserică decât arienii? Cu siguranţă că astăzi ereziile acestea sunt mai periculoase decât cele din trecut. chiar şi cu cei mai desfrânaţi.noastră. 67 . ca unii fără de minte. ajungând o adulteră (curvă). asupra adevărurilor noastre de credinţă şi să lepădăm credinţa noastră în Biserica şi în Trupul Tainic al Domnului Hristos. din păcate. Cei care au plecat din Biserica Lui Hristos şi au căzut în erezie şi înşelare ne cheamă să devenim parteneri de discuţii. amintesc de cele ale oamenilor stricaţi. în a-şi deschide porţile şi în a începe fără nicio reţinere să aibă relaţii cu ereticii şi necredincioşii. a început să le convingă pe celelalte animale că dacă îşi vor tăia şi ele coada vor fi mai frumoase. după cum scrie mitropolitul Florinei. Cine poate spune că protestanţii. însoţindu-se cu detaşare şi voie bună cu toţi cu care are ocazia. Va înceta (Biserica) atunci să mai fie mireasa prefrumoasă a Lui Hristos. Augustin. va înceta peste puţin timp să mai dea dovadă de credincioşie. dacă asta presupune mai multă comunicare. Să înceapă să «se deschidă puţin şi în afară». care odată rămasă fără coadă. care o resping pe Preasfânta şi pe sfinţi şi nu recunosc preoţia. Recomandările pe care ecumeniştii ni le fac. Ecumeniştii pot fi consideraţi mai răi decât ereticii din trecut. Cu alte cuvinte. Aceştia sunt exact ca vulpea din fabula lui Esop. dacă va face imprudenţa nebunească să asculte de sfatul ecumenismului.

Iar acolo în acel cadru s-a încurcat tot mai mult în labirint cu ereticii…Şi preferă să păstreze tăcerea în situaţii prin care se trădează într-un mod nemaivăzut credinţa. Dimpotrivă. Din păcate WCC înaintează în acţiunile şi planurile sale speculând tocmai confuzia şi starea căldicică cultivată de ecumenism. Nu există. Nu au întreţinut dialoguri «în termeni de egalitate». dialog cu ereticii care continuă să rămână în înşelare. arienii. aşadar. după cum vor astăzi unioniştii. Atitudinea a fost întotdeauna de respingere a afirmaţiilor lor. anomeii.Cu toată gravitatea celor de mai sus. Ce se întâmplă însă astăzi? În zilele noastre Biserica a intrat în cursa întinsă de ecumenism. devenind membru în WCC. Biserica Ortodoxă a ajuns membru (mădular) al acestei uniri împotriva firii (bisericeşti) cu ereticii contemporani. primul canon al celui de-al doilea Sinod ecumenic nu chema la o unire. După ce a reuşit să le facă membre ale sale pe toate Bisericile 10 68 . ei doar mărturiseau adevărul. apolinarienii sau cu sabelienii10. Părinţii purtători de Dumnezeu îi tăiau de la comuniune. Acesta este marele păcat al ei. Nu s-a declarat pe sine membru organic al unei societăţi care urmărea s-o unească cu eunomienii. Unioniştii nu ţin cont de faptul că Biserica în perioada marilor erezii nu a avut parte de «dialoguri ale dragostei» cu ereticii. Părinţii nu au vorbit cu ereticii de la egal la egal ( considerându-i pe toţi membrii cu drepturi depline). nu se întreceau în a avea faţă de ei tot felul de amabilităţi şi politeţuri. în cadrul vreunei organizaţii. îi cateriseau şi îi anatemizau. Îi îndepărtau de la Trupul Sfânt al Bisericii ca pe unii ce aparţineau «sinagogii satanei». Părinţii nu purtau de loc convorbiri (tratative) cu ereticii. întrucât prin prezenţa ei acolo recunoaşte implicit că nici ea nu posedă adevărul şi că se găseşte în înşelare. iar atunci când aceia rămâneau neclintiţi în înşelarea lor. într-un organism al ereticilor. cu ereticii. ci îi anatemiza. Biserica ortodoxă a sinoadelor ecumenice nu a deschis un dialog cu «Biserica ereticilor».

pag. 587) WCC.ortodoxe. în cuvântul său de răspuns la alocuţiunea Arhiepiscopului Suediei. a spus: «După cum ştiţi foarte bine. vorbind în numele adunării generale de la Upsala. Sobornicească şi Apostolească. iar acest lucru îl spune un Arhiepiscop ortodox (dacă se mai poate numi cineva ortodox cu astfel de greşeli sau deraieri grave de la credinţă). a unei pseudobiserici omeneşti. Sfântă. creaţia păcătoasă a puterilor întunericului… Răspunderea ortodocşilor 69 . toate ereziile. Iacov. adică de «biserica» WCC-lui. Astăzi vorbeşte în numele diferitelor credinţe eretice spunând: «Biserica învaţă»…«Biserica spune aceasta»…«Biserica hotăreşte»…Iar ortodocşii încuviinţează. Ortodocşii au întrat în felul acesta în cursă şi acum sub tăcerea vinovată a reprezentanţilor ei. Visser’t Hooft a făcut la Montreal şi Rotester propuneri cu un conţinut nemaiîntâlnit până atunci. Secretarul general al WCC. fără ca să fie stânjenită de ceva anume. vorbind în numele unei alte «biserici». trădează adevărata Biserică. Şi iată cum Arhiepiscopul Ecumenist al Americii. Biserica Mondială este chemată ca în faţa cererilor (pretenţiilor) lumii să facă dovada deplină a ceea ce este şi să-şi mărturisească credinţa ei» Aţi auzit? Este vorba deci de o «Biserică Mondială». El vorbeşte de acea «biserică» care concentrează în sine toate mărturisirile de credinţă. cum ar fi : «Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC) s-a autoproclamat ca biserică» (vezi „Ecclisia” din 1963. merge înainte cu toate forţele spre obiectivele propuse. acest consiliu mondial a început să vorbească de pe poziţia unei Biserici. Una. Însă de care «Biserică mondială» vorbeşte aici d-l Iacov? Poate de Biserica ortodoxă? Bineînţeles că nu.

Nu are nevoie de ei atâta timp cât joacă oribilul rol al lui Iuda. 4 Ecumenismul se descoperă Ecumenismul camuflat loveşte prin instrumentele sale credinţa creştină şi mai ales ortodoxia. care este astfel trădat. după cum am văzut. nu va fi iertată de Dumnezeu. 15-16) Această lipsă de râvnă în mărturisirea credinţei îl scârbeşte pe Dumnezeu mai mult ca orice. Iar acest lucru se realizează. Dumnezeu îi va da lepăda (vomita). ei vor fi cei mai vinovaţi. 70 . Căldiceii nu sunt acceptaţi. prin acest Consiliu Mondial al Bisericilor (WCC în eng. WCC este instrumentul văzut al ecumenismului şi şi-a început activitatea după cel de-al doilea război mondial. tăcerea vinovată de care dau dovadă îmi aduc aminte de înfricoşătoarele cuvinte din Apocalipsă. trăndăvie duhovnicească. îndepărtânduse de ei. adresate episcopului din Laodicea : «…» (Apoc.Oare aceşti reprezentanţi ortodocşi chiar nu se gândesc la Dumnezeu? La faptul că vor trebui să dea răspuns în ziua judecăţii? Starea căldicică în care se complac. Această căldiceală. 3. El ne vrea fie fierbinţi. Nu îi vrea în Biserica sa doar cu numele de creştini. această trecere sub tăcere a adevărului. fie reci în credinţă. Care va fi aşadar cuvântul pe care îl vor da aceşti nenorociţi? Cap. care este singura care posedă adevărul şi prin care omul se poate mântui. sau CMB în rom). Această indiferenţă faţă de adevăr este mai rea decât zelul arătat de cineva care susţine o înşelăciune.

După primii paşi cu caracter organizatoric al acestui Consiliu, multe Biserici ortodoxe au urmat iniţiativa Patriarhiei de C-pol şi au început să ia parte la adunările ei. Această participare de început nu a provocat nimănui nicio nelinişte, nici chiar zeloţilor ortodoxiei. Aproape nimeni n-a bănuit ceva necurat. Totuşi a fost şi unii ierarhi luminaţi în Biserica ortodoxă care de la început au semnalat furtunile iminente care urmau să bântuie WCC, unul dintre ei fiind mitropolitul Samosului, Irineu. A mai lansat avertismente şi Evloghie Koritsa Korila care a spus: «Pentru Dumnezeu! Voi ştiţi ce faceţi? Aţi lepădat ca şi ortodocşi caracterul conducerii ecumenice al Bisericii Răsăritene şi aţi lăsat-o în mâinile protestanţilor, ca să ne poarte şi să ne conducă unde vor ei, pentru a arăta lumii că ei deţin în cele din urmă puterea spirituală? Pentru că dacă ei ne-au chemat, se înţelege că doresc să vă treacă de partea lor. Acesta este adevărul. Ce faceţi aşadar? Ce răspuns daţi ca şi greci? Dacă antarţii (partizanii) comunişti vă chemau în munţi ca să purtaţi discuţii cu ei legate de problemele neamului, de fixarea unui regim social care să fie mai potrivit pentru ţară, aţi fi răspuns la invitaţie, v-aţi fi dus? Exact de acelaşi lucru e vorba şi cu aceste adunări religioase» În general, cei mai mulţi cred că Biserica nu păţeşte nimic dacă reprezentanţii ei se apropie de diferiţi eterodocşi care caută, chipurile cu sinceritate adevărul. Nu este nimic rău în a opune adevărul ortodoxiei înşelării eterodocşilor, zic ei. O astfel de participare se poate crede că are un caracter misionar, pentru că astfel se face cunoscută şi credinţa ortodoxă. Lucrurile aşa păreau la început, însă n-au ţinut mult. Planurile puse la cale cu dibăcie de puterile întunericului au început să prindă contur. Adevărata faţă a ecumenismului a fost descoperită chiar de către ei înşişi. Pielea de oaie a căzut în urma declaraţiilor reprezentanţilor diferitelor biserici, ce au putut fi auzite la cele patru conferinţe WCC.

71

I.

Întrunirile WCC

a) Prima Întrunire Prima conferinţă de la Amsterdam s-a desfăşurat sub direcţia unei anumite idei centrale. Subiectul a fost «Voia lui Dumnezeu şi neorânduiala omului». Tema acestei conferinţe precum şi altor întruniri nu a cuprins nici un aspect dogmatic. Ea a fost în aşa fel aleasă încât să poată fi abordată de orice confesiune în felul ei propriu. A fost de fapt o ocazie pentru meditaţie şi o abordare lumească a amintitei probleme. Subiectul acesta a fost, aşadar, bun ca pretext pentru discuţii fără să se tragă vreo concluzie mai importantă… b) A doua Întrunire A doua conferinţă a WCC a avut loc la Eveston în 1954 sub deviza: «Hristos este speranţa lumii». În urma acestei întruniri se poate desprinde concluzia că ecumenismul are fixat ca scop nimicirea dogmelor Bisericii celei adevărate, realizând astfel unirea cu toate celelalte «Biserici» care se găsesc în mişcarea ecumenică. Alchimiştii ecumenismului au analizat învăţăturile tuturor confesiunilor creştine, căutând să găsească în fiecare acea parte care să fie apoi prezentată ca parte constitutivă acestei mişcări ecumenice mondiale, a «Marii Biserici» nou create. La această adunare generală a WCC, reprezentanţii ortodocşi au declarat într-un glas că hotărârile întrunirii se găsesc atât de departe de învăţătura Bisericii noastre, încât este imposibil ca ei să fie de acord cu toţi ceilalţi. Tot reprezentanţii ortodocşi au fost cei ce au exprimat apoi învăţătura Bisericii ortodoxe, în declaraţii separate. Însă cine le-a mai acordat vreo importanţă? Ecumeniştii au mers mai departe cu planurile lor…

72

c) A treia Întrunire Poziţia intransigentă a Bisericii ortodoxe la a doua conferinţă a WCC nu i-a descurajat pe ecumenişti. Conducătorii lor nevăzuţi ştiu toate secretele pentru a-şi impune reaua credinţă, pregătind cu meticulozitate «giulgiul care să-l arunce peste toate religiile»…Metoda lor de lucru apelează atunci când e cazul şi la şantaj. Iată un exemplu în acest sens: WCC ar putea să ridice, dacă vrea, întreaga lume împotriva prigoanelor ce au loc la adresa creştinilor din Rusia. Această idee a fost lansată ca sperietoare, comuniştilor de la Moscova, de către mişcarea ecumenică. Planul ticluit cu şiretenie a prins, ceea ce a făcut ca a la treia adunare a WCC ce a avut loc la New Delhi în 1961, patriarhia Moscovei să fie obligată de statul comunist să ia şi ea parte. Strategia prin şantaj a ecumenismului a repurtat aşadar cu această ocazie o mare victorie. În acest fel au devenit membrii regulaţi ai mişcării ecumenice nu numai patriarhia Moscovei, ci şi cele ale României, Bulgariei şi Poloniei.

Ce a spus ieri şi ce face astăzi Biserica Rusiei? Pentru a înţelege însă cumplitul şantaj la care a fost supusă Biserica Rusească de către ecumenism prin intermediul comuniştilor, trebuie să ne amintim care a fost răspunsul patriarhiei Moscovei atunci când a fost chemată să participe la prima adunare ecumenică. Sinodul Rusiei din 1948 la însărcinat pe protoiereul G. Razumysky să dea un răspuns oficial la această chemare: «Biserica Rusească nu a luat şi nu ia parte la nicio întâlnire sau conferinţă ecumenică… Ezităm în a stabili cauzele pentru care reprezentanţii Bisericii Constantinopolului, de la sectorul ecumenic de activitate, nu refuză să ia parte în tot locul la adunări ce îşi propun rugăciunile împreună cu
73

Iar această hotărâre a Bisericii Ruseşti. nu este altceva decât vechiul ecou al învăţăturilor mincinoase al înşelăciunilor acestor eretici». Întregul ansamblu al Bisericilor aflate în statele comuniste. de Biserica ortodoxă rusă. ca răspuns la invitaţia de a lua parte la întâlnirea de la Amsterdam. Sau poate că patriarhia C-polului a dat uitării cinstea de care se bucură. aşadar. Bulgaria. ceea ce a făcut ca vocea ei autentică să nu se mai audă. cele declarate cu tărie. Fapt care a fost aprobat şi de celelalte Biserici ortodoxe din statele aflate în spatele cortinei de fier.ceilalţi. responsabilă fiind în apărarea canoanelor Bisericii ortodoxe? Iar în continuare textul precizează: «Biserica ortodoxă rusă a învăţat întotdeauna că Rusaliile. în calitate de membrii ai acesteia. se obligă să refuze participarea la mişcarea ecumenică sub chipul în care ea se înfăţişează astăzi». Micşorarea importanţei jertfei unice a Lui Hristos şi profeţia unei noi şi viitoare pogorâri «în ceasul al treilea» prin care se va descoperi aşteptata Împărăţie a Sfântului Duh. Comunismul a vrut din interese politice ca ea să fie implicată în mişcarea ecumenică şi în ecumenism. este o caracteristică a învăţăturii masonice şi ereticilor. Albaniei şi Cehoslovacia. ce se află sub influenţa Moscovei. Cu această orientare au fost de acord şi patriarhia Alexandriei şi Antiohiei. că toate Bisericile ortodoxe locale. Poloniei. ci cea de-a doua şi slăvită venire a Lui Hristos. ca prima între Bisericile autocefale. Toate 74 . Ulterior. este reprezentat astăzi în WCC. Biserica rusă a fost supusă cu desăvârşire de către partid. ce iau parte la întrunirea prezentă. precum şi de reprezentanţii patriarhiilor Alexandriei şi Antiohiei. Acestea sunt. cu puţini ani înainte. încheie prin următoarele: «Aducem la cunoştinţa WCC. semnată apoi şi de întâistătătorii Bisericilor din România. Poziţia ei în faţa tocmelilor ecumenice asupra credinţei a scos la iveală o linie ortodoxă sănătoasă. Noua profeţie a unor aşteptate „Rusalii” ecumenice. a avut loc deja şi că creştinii nu trebuie să aştepte o nouă pogorâre a Sfântului Duh. adică Pogorârea Duhului Sfânt.

însă. ereziile şi înşelăciunile au făcut front comun. ultima până astăzi. tocmai pentru a evita reacţiile de împotrivire şi de nemulţumire. Adevărată şi vie ne este credinţa.Faceţi o greşeală domnilor ecumenişti. Noi am cunoscut deja Adevărul. Adevărul este însuşi Hristos. Ecumeniştii. «Eu sunt calea. a avut loc la Upsala în 1968. S-ar fi cuvenit să strige cu glas puternic şi să-l mărturisească pe Hristos. Ne încredinţăm Ţie. Încă de la început au ţinut să sublinieze care e scopul unirii pe care o urmăresc. Au participat la ea 140 de reprezentanţi de la toate Bisericile locale. d) A patra Întrunire A patra Adunare WCC. Desigur că n-au renunţat cu ceva la planurile lor. Sub stindardul WCC s-au unit laolaltă toate blasfemiile. 75 . în 1961. Rugăciunea voastră este pentru noi o blasfemie. adică conducerea mişcării ecumenice i-a tratat cu tact. Ce adevăr să mai căutăm?. Deschiderea conferinţei a fost ca un adevărat şoc electric pentru ortodocşi întrucât organizatorii au ţinut să fie citită o rugăciune ecumenistă care spunea: «O Dumnezeule Tată. Tu poţi să le faci pe toate noi. Ea a ales ca deviză sau subiect de dezbătut cuvintele Lui Hristos: «Iată Eu pe toate le fac noi». căci şi dragostea Ta se întinde peste toţi oamenii. contradicţiile şi înşelările umane. Ajută-ne ca să trăim pentru alţii. ceilalţi trebuie să căutaţi şi să cercetaţi… Din păcate. Voi. Au aplicat acea strategie care nu forţează nimic. nicio voce de protest nu s-a auzit. Adevărul şi viaţa».Bisericile ortodoxe locale au devenit mădulare ale ecumenismului (afară de Biserica rusească a diasporei de sub conducerea arhiepiscopului Filaret) Astfel că. Să căutăm şi să cercetăm adevărul pe care nu l-am cunoscut…»!!! Reprezentanţii Bisericilor ortodoxe trebuie să fi simţit groază şi cutremur în momentul acela. nici un reprezentant ortodox n-a părăsit sala în momentul acela înfricoşător de trădare. la New Delhi... ridicându-se în picioare şi zicând: .

prin cultivarea ambiguităţii. 76 . Sobornicească şi Apostolească. Acestea sunt deja fapte oficiale. nu Una. însistăm ca Biserica Greciei să iasă cât de repede din această organizaţie paneretică care este WCC… Prin aceste adunări care au avut loc deja ni s-a descoperit deja că ecumenismul nu are în vedere să facă cunoscut Adevărul. consecvente acestui plan. chiar dacă n-a făcut-o neapărat din motive de credinţă. Biserica Greciei n-a participat la această conferinţă trădătoare. desfiinţarea dogmei Bisericii Una. II. avansează tot mai mult pentru a dezarticula creştinismul. Cu toate acestea. Puterile întunericului. Primul vorbitor al acestei întruniri. când a afirmat: «Biserica (cea adevărată) este sinteza tuturor bisericilor» şi «că toţi creştinii sunt membrii acestei Biserici» În acest fel şi-ar fi dorit Ollen să fie Biserica. Sobornicească şi Apostolească. unită fiind cu toate înşelăciunile. Sfântă. Sfântă. ci dispariţia lui şi a credinţei ortodoxe care îl deţine. ci o sinteză. ecumeniştii şi-au concentrat eforturile pentru alterarea. şi-a arătat adevăratul chip mai pe urmă.Din fericire. Sfântă. Încă de la prima Adunare de la Amsterdam. confirmate de declaraţiile blasfematoare pe care ecumeniştii înşişi leau făcut în cadrul Adunărilor WCC. după ce la început a dat impresia că este întru-totul ortodox. Gustav Ollen. Sobornicească şi Apostolească Din toate declaraţiile ecumeniştilor de la cele patru Adunări generale reiese clar că se urmăreşte un anumit plan şi se tinde către un scop mai înainte stabilit. fapt pentru care atacă din răsputeri dogma Bisericii Una. Ecumenismul duşmanul de moarte al Bisericii Una.

«Biserica» ecumenistului Grek este un mozaic.Un alt profesor Klarens Kreig. nu este respins nimeni. integral. un amestec de erezii. de fapt. Conform acestui înţeles. se estompează. Eşti creştin ortodox? Găseşti şi tu acolo adăpost. Este acea «Biserică» care îi acceptă pe toţi din toate confesiunile. care se urmăreşte intenţionat. «ori. zice el. la grămadă. fără să-i pese cuiva de Adevăr. pe parcursul discursului său. termenii de credinţă ai Bisericii Lui Hristos. pentru că în acest amestec. adevăruri. Crezi în minciună? Iarăşi eşti acceptat. Cu alte cuvinte. adică cei care mai cred într-o Biserică Sfântă. crezul sau simbolul nostru de credinţă va fi rostit astfel : «Cred într-una sfântă. a explicat auditoriului ce trebuie înţeles prin termenul catholic. Se încearcă. Adevărul dispare. minciuni şi înşelări. «Sfânta Scriptură la muzeu»! 77 . care a lovit în dogma Bisericii Una. S-a referit la Biserică ca la «Marea Biserică». nu ca cei înşelaţi să găsească Adevărul. El a atacat cu o şi mai mare ascuţime. Toţi sunt chemaţi. Sobornicească şi Apostolească. decât predecesorii. ci să-l piardă şi aceia care îl posedă. echivalându-l cu întreg. profesorul le vede ca «deviaţie/abatere» (de la normal. prea restrictive). probabil. în Biserică trebuie să existe o mare varietate de expresie». La această primă Adunare ecumenică a WCC a vorbit şi profesorul ecumenist Ioan Grek. care în concepţia lui «îi cuprinde pe toţi creştinii indiferent de convingere sau mărturisire». Sobornicească şi Apostolescă. integrală (integratoare) şi apostolească Biserică» Iar în ce priveşte harismele Sfântului Duh. Crezi în adevăr? Eşti acceptat. părând. Eşti eretic? «Marea Biserică» te primeşte. Sfântă.

adică exact ceea ce reprezintă coloana ei vertebrală. pentru că îşi doresc să fie scoase din creştinism. renaşterea ei în ecumenism. Sunt acei care se pregătesc să ducă Sfânta Scriptură la muzeu. poate că este interesat cu adevărat de ce înseamnă creştinismul şi Biserica acest filocomunist. Sfântă. care susţine că «singura speranţă a creştinilor de a supravieţui în epoca actuală este căutarea unei mod adecvat prin care să poată fuziona cu acel curent. Acest om. al prezentului – care este comunismul mondial»? Poză—pag. spuneţi-mi. toate cele sfinte şi cinstite sunt perimate şi au ajuns exponate de muzeu. masonii şi comuniştii.La prima Adunare ecumenică. în unirea bisericilor. În faţa ecumenismului pălesc multe 78 . Karl Barth. după toate aceste declaraţii mai mult decât edificatoare. Sobornicească şi Apostolească. Auziţi creştini şi vă cutremuraţi! După acest domn. cateheza. renumitul profesor de dogmatică de la Universitatea Regală. atacând ultimul şi cel mai important paragraf al Simbolului de credinţă. întru-un cuvânt toţi antihriştii? Dar. vezi Doamne. 126---Ecumenismul încearcă să lovească dogma Bisericii ortodoxe. ateii. se consideră teolog. Tot el a spus. vorbeşte de Dumnezeu sau spune nebunii? Astfel de lucruri au ajuns să susţină apărătorii ecumenismului şi la o astfel de teologie şi credinţă suntem chemaţi şi noi ortodocşii unindu-ne cu ei. de acum vital. Ne permitem acum să-i întrebăm pe ecumeniştii din tabăra noastră. Ei lovesc în dogmele Bisericii. pe nume Karl Barth. care au de gând să desfiinţeze Sfânta Liturghie şi Tainele pe motiv că ar fi perimate. cu ce se deosebesc de atei? Nu văd că luptă pentru ecumenism toţi ereticii. Trebuie subliniat că astfel de oameni luptă pentru «unirea Bisericilor» sub acoperământul WCC. dogmatica. a afirmat că vede ca singură soluţie pentru Biserică. Iar acesta. «cartea. cunoscut pentru simpatiile sale comuniste. Sfânta Liturghie. acela care vorbeşte de Biserica Una. educaţia bisericească. propovăduirea au ajuns exponate de muzeu».

a) Războirea Lui Iisus Hristos Sfintele Canoane sunt legile Bisericii. încearcă unirea tuturor ereziilor. prin unirea ce o doreşte. batjocorirea. Aşa cum societatea nu poate sta în picioare fără legi. crima şamd. Iar acum îşi arogă şi statutul de Biserică şi încercă să fie cinstită precum Biserica cea Una. Sfântă. s-a dovedit adevărat în ciuda tuturor atacurilor întunericului? Ecumenismul actual. Biserica legiferează prin asistenţa Sfântului Duh. Statul dă legi şi pedepseşte furtul. 79 . cel puţin până acum. Pentru acest fapt Sfintele Canoane sunt adevărate şi au o valabilitate veşnică. pentru a lovi în dogmă. devenind astfel erezia tuturor ereziilor. delapidarea. cel referitor la unicitatea şi apostolicitatea Bisericii. El cuprinde în sine. uzurpând locul adevăratei Biserici a Lui Hristos. toate ereziile de la vechiul arianism. se pregăteşte să lovească cel mai important paragraf al Simbolului. Toate celelalte erezii au încercat să zdruncine primele articole ale Crezului.erezii. Sau poate că teologhiseşte. însă pot fi îndreptate ulterior. la fel şi Biserica fără canoane. fapt care. asigurarea pe care Hristos ne-o face zicând: «că nici porţile iadului nu vor putea zdrobi Biserica». ecumenismul actual însă. cum ar fi arianismul ce fost condamnat de primul Sinod Ecumenic. ca teolog. Sobornicească şi Apostolească. jurământul fals. Aceste legi elaborate de stat şi care sunt valabile în lume sunt imperfecte. monofizitism. monotelism până la superstiţiile şi ereziile moderne. (care cuprinde şi dă mărturie practic pentru toate celelalte articole de credinţă). atunci când profeţeşte despre iminenta catastrofă a creştinismului? Oare n-a citit niciodată. Sinoadele Ecumenice şi cele locale au emis hotărâri prin luminarea Sfântului Duh.

a ne adapta la ea. Ştim că ele nu merg împreună cu moda şi nu se adaptează (agiornează11) cu păcatul. Mecanismele vieţuirii actuale sunt pentru ortodocşi efemere şi deşarte. că vremea pentru care au fost făcute a apus de mult. considerându-le nefolositoare. sunt cu totul diferite. acolo unde începe viaţa adevărată. Ortodoxul nu are aici «cetate stătătoare. Eterodoxia vede bazele civilizaţiei actuale ca ceva de neclintit. nu vine decât din starea căldicică care caracterizează credinţa ereticilor. zic ei. sprijinită de viziunea antropocentrică căreia îi sunt tributari. cerând de la fiecare să se silească pe sine. în primul rând. iau din creştinism numai acele elemente ce pot fi conciliate cu obiceiurile vieţii civilizate de astăzi. pentru a trage Biserica Lui Hristos departe de El şi de mântuire. Creştinii ortodocşi resping astfel de lucruri înşelătoare şi viclene care ne cheamă. Eterodocşii caută să găsească în creştinism ceea ce consideră că le este de folos în condiţiile actuale ale vieţii. Ortodoxia vede creştinismul ca pe o temelie a vieţii adevărate. aplicând în viaţa sa ceea ce Hristos ne-a învăţat. Ei nu neagă că ar fi adevărate. fapt care ne obligă să ne adaptăm epocii în care trăim. la a ne pune în rând cu lumea. Aceste lozinci sunt repetate neîncetat. dimpotrivă. Eterodocşii.Ecumeniştii luptă tocmai împotriva acestor canoane pe care doresc să le desfiinţeze. însă susţin că sunt depăşite în raport cu epoca în care trăim. Lucrurile acum. chipurile. pentru că ştim că Sfintele Canoane nu reprezintă nişte porunci temporare. Ortodoxia ne cere să trăim conform cu cerinţele desăvârşirii creştine. în cor. ce nu poate fi schimbat. Ortodoxia cere un aşa de mare eroism moral încât aceste temelii să poată fi schimbate. pentru a furniza alibiuri fărădelegilor noastre… De ce ecumeniştii spun totuşi altceva? Care este punctul de plecare (premisa) al ecumenismului în chestiunea aceasta? El. ci pe cea viitoare o caută». pentru a o duce bine. Nu-i vom urma pe ecumenişti pe această pantă periculoasă a impietăţii. «Pe 11 80 . ci ele au valabilitate veşnică. El ştie că a fost chemat la veşnicia cea de dincolo de mormânt.

Asceza se găseşte la ortodocşi. ceilalţi una mutilată. nu dincolo. Eterodocşii. Ei pun accent mare pe fericirea vieţii prezente. pentru a ne vindeca şi a ajunge la desăvârşire. este mai mult o idee subţire. care. papistaşii. Cei din urmă vor fericirea umanităţii aici pe pământ. ecumeniştii. e adevărat că-l ajută săşi facă viaţa de aici mai bună. adică asceza şi exterior. ci. înţelege într-un mod de-a dreptul scandalos delectarea simţurilor. Aici. protestanţii nu fac priză la o astfel de credinţă. dimpotrivă. Toate înşelările Apusului pornesc de aici: faptul că nu au vrut să înţeleagă că creştinismul înseamnă asceză şi reapătimire. însă. ele fiind necesare pentru a ne desăvârşi şi a deveni vrednici de Împărăţia Lui Dumnezeu cea veşnică. Este vorba de o Liturghie acompaniată la chitară de o femeie. Să plângem sau să ne indignăm? Şi totuşi. Este învăţătura despre acele mijloace şi condiţii prin care putem dobândi virtutea ce ne este necesară mântuirii. Putem vedea mai sus o scenă impioasă chiar în interiorul unei biserici papistaşe.toate le consider de nimic ca pe Hristos să-l dobândesc» spune Apostolul Pavel. la ceilalţi poţi vedea alipirea de cele pământeşti şi traiul bun. Creştinismul este o credinţă ascetică care vorbeşte de o luptă continuă împotriva patimilor. credinţa în viaţa viitoare este fără putere. 81 . Premisele sunt de ordin interior. convingerile noastre dogmatice şi tainele prin care ni se transmite harul dumnezeiesc. Noi ortodocşii avem credinţa creştină autentică. iar slăbiciunea credinţei lor se va vădi mai ales la învierea cea de obşte a tuturor. bună. este asemenea unui abur care repede se duce. Trebuie accentuat caracterul ascetic al ortodoxiei (numai ea l-a păstrat în cadrul creştinismului) care este însoţit de o aşteptare sfântă a celor pe care Mântuitorul nostru ni le-a promis aici şi dincolo. însă. nu le pasă sau nu prea înţeleg prea mult cealaltă viaţă. Poză—pag 133---Papismul nu numai că nu este o credinţă ascetică. mai sunt unii creştini ortodocşi care vorbesc de „unire şi ecumenism”. ciuntită. oricum. Pentru eterodox.

Cei mai sus pomeniţi recomandă desfiinţarea Sfintelor Canoane pentru a se institui permisiunea unei vieţi lejere şi nepăsătoare. care pedepseşte pe clerici cu caterisirea şi pe laici cu afurisenia dacă lipsesc de la Biserică 3 duminici la rând fără un motiv serios. desfiinţarea monahismului. În condiţiile dorite de aceştia omul nu se poate mântui şi nu va întra în Împărăţia cerurilor. chipurile. Se vrea. câteva din canoanele pe care vor să le desfiinţeze: 1) Canonul 24 de la Trulo. păcatul să fie astfel validat. Ecumeniştii.Reformatorii. 4) Canonul 80. pentru a avea ei. aşadar. legiferarea fărădelegii. şamd. în primul rând. în taverne fără o mare nevoie 3) Canonul 9 al Sfinţilor Apostoli care interzice credincioşilor odată ce au intrat în Biserică să mai iasă până la sfârşitul Liturghiei. ecumenist şi mason. care interzice clericilor să intre în cârciumă. lovesc exact în ceea ce 82 . a convocat la Cpol un «sinod panortodox». desfiinţarea raselor preoţeşti. epoca noastră diferind mult de cea a Sinoadelor Ecumenice când ele au fost stabilite şi care astăzi. Tot aceştia sunt şi cei care recomandă ca să fie desfiinţate canoanele. plănuind anumite „reforme” cum ar fi: hirotonia întru episcop a celor căsătoriţi. a bărbilor. conştiinţa împăcată pentru încălcările de care se fac vinovaţi. ei preferând să se conformeze epocii actuale. Patriarhul ecumenic Meletios Metaxakis. altfel spus. nu mai pot fi aplicate. Să vedem. 2) Canonul 54 al Sfinţilor Apostoli. care interzice clericilor şi monahilor de a merge la hipodrom şi la alte distracţii. întrucât nu mai concordă cu vremurile. mijloc prin care dezrădăcinăm patimile şi sădim virtuţile. scurtarea sfintelor slujbe. prin desfiinţarea acestor canoane ce vizează conduita credinciosului. Trulo. ecumeniştii neagă acest fundament al ortodoxiei care este asceza. Astăzi această lucrare este continuată de patriarhul actual Athenagora şi de alţi câţiva arhiepiscopi şi episcopi «progresişti» şi moderni. acceptarea celei de a doua căsătorii la preoţi.

cei vinovaţi uitând prea lesne cuvintele Domnului «Vai omului care se face pricină de poticnire. Tot acest proces este de fapt un sabotaj care vrea să zdruncine din temelii ortodoxia. 83 . Ecumeniştii şi unioniştii nu văd oare cu cine vor să ne unească? Profesorul K. întru-un mod de-a dreptul provocator. ca iconomi credincioşi ai tainelor Lui Dumnezeu? Unde poate să ne conducă o astfel de pantă alunecoasă?» („Ortodoxos Typos” 20 05 1970) b) Ecumenismul declară război dumnezeirii Domnului nostru Iisus Hristos. care sunt criteriile care stau la baza acestei atitudini de ignorare şi încălcare a canoanelor – care echivalează practic cu o desfiinţare –. S-ar putea întreba cineva. Să vedem în ce fel astăzi câştigă teren propaganda care vizează desfiinţarea oficială a Tainei căsătoriei pentru a se legifera căsătoria civilă şi «dragostea liberă» (libertinajul). În felul acesta credincioşii ajung să se smintească. Se fac eforturi pentru recunoaşterea «normalităţii» scârboasei şi urgisitei de Dumnezeu patimi a homosexualităţii. Sunt legiferate anticoncepţionalele şi avorturile. a acelora pe care păstorii Bisericii s-au obligat la hirotonie se le respecte. fără să le pese de întrebarea Domnului: «Dacă sarea se va strica cu ce se va mai săra?». Au ajuns să consfinţească o slujbă specială pentru fiarele de tipul acesta. slăbindu-i duhul. Sunt «pastori» protestanţi care au săvârşit deja astfel de căsătorii înfricoşătoare. Vor astfel să netrebnicească sarea. Muratidis de la facultatea de teologie din Athena denunţă agresiunea şi lipsa de cuviinţă cu care sunt tratate la ora actuală Sfintele Canoane: «Canoanele Sinoadelor ecumenice sunt încălcate sau mai bine zis desfiinţate fără nici cea mai mică mustrare de conştiinţă. Este clar că prin urmărirea şi cultivarea unor astfel de lucruri ecumenismul vrea să submineze Biserica din interior. iar propunerea vine din partea unui «episcop» anglican. mai bine ar fi să i se lege o piatră de gât şi să fie aruncat în adânc». care pun sub anatemă şi afurisanie pe călcătorii lor.este mai specific ortodoxiei – în caracterul ei ascetic (autodisciplinar).

acesta este antihristul. Prin ce se deosebeşte atunci ecumenismul de evreomasonerie? Amândouă au. Ea vorbeşte de îmbunătăţirea societăţii chiar dacă în acest deziderat Adevărul se pierde. „binecuvântată” de un pastor protestant. spune evanghelistul însuşi. căci urmăreşte şi cultivă mixajul de toate tipurile. înfricoşătoare şi greţoasă între doi homosexuali.2.De ce să ne mirăm de poziţia aceasta a WCC întrucât se ştie deja că ecumenismului nu-i pasă cu adevărat de creştinism? Poza—pag 137 O căsătorie dezgustătoare. una de tip masonic.(In. în cele din urmă. Atunci care este Dumnezeul în care cred ecumeniştii? Evanghelistul Ioan spune că «Tot cel care îl neagă pe Fiul. pastorul unitarian ce a fost prezent acolo a cerut ca numele lui Iisus Hristos să nu mai fie pomenit nici măcar o singură dată la astfel de întâlniri.23) Cel care îl respinge pe Tatăl şi pe Fiul. Putem spune că cei care participă la mişcarea ecumenică au ajuns în punctul să-l respingă pe Hristos tocmai prin tăcerea ce o afişează în diverse situaţii care reclamă luarea unei atitudini. Mişcarea ecumenică este interesată de a pune la cale o împreună vieţuire şi lucrare a oamenilor care se găseşte departe de Evanghelie. admiţând astfel că le lipseşte cu desăvârşire lumina adevărului. nu-l are nici pe Tatăl»(1In. Dovezile care scot la vedere aceste adevăruri se înmulţesc pe zi ce trece. Ecumenismul cu aceşti păstori – cu chip de fiară – vrea să ne unească. Putem vedea astăzi cum mişcarea ecumenică se extinde tot mai mult printre creştini şi evrei. aceeaşi învăţătură. pentru a nu se simţi jigniţi membrii «Bisericii» lui care sunt deişti. Ea vrea să imprime creştinilor o mentalitate nouă. La una din întâlnirile pe plan local ale Consiliului Bisericilor. ce a avut loc la Boston. Toată învăţătura 84 . 2. pentru a ajunge să spună cu aceeaşi uşurinţă «Domnul nostru Buda» precum spun «Domnul nostru Iisus Hristos».22).

neangajantă existenţial şi care să nu reprezinte riscuri pentru modul nostru de vieţuire lumesc. din păcate. Se caută şi se vrea o credinţă căldicică. intelectuali. care cred că Mesia nu a venit încă şi că El trebuie aşteptat. tot mai mult în lumea ortodoxă. o lucrare programată de slăbire duhovnicească. s-a alăturat învăţăturii evreilor. învăţământul scolastic şi tehnic au intrat în şcolile noastre. practicată de ecumenism. susţine o astfel perspectivă lumească. cercetaşilor. Această negare prin tăcere a lui Iisus Hristos. YMCA. c) Dedogmatizare (adogmatism) înseamnă dezcreştinare Din analiza mişcării ecumenice constatăm că ecumenismul nu promovează acel creştinism predat nouă de Domnul şi Apostoli. aşadar.(pregătindu-i-se calea prin toate mijloacele) Prin negarea tacită a dumnezeierii lui Hristos este servită propaganda evreomasonică şi planul Antihristului. teozofiei. ci dimpotrivă cultivă o teorie lumească a unui pseudocreştinism. Clasicismul unilateral. învăţătura clasicistă. dovedeşte un lucru important: că ecumenismul. Dovadă stă şi faptul că au trecut 150 de ani de când suntem greci liberi şi textele Sfinţilor Părinţi nu au fost introduse în programa de învăţământ. YWCA. fie că nu. fără ca să fie preocupată în vreun fel de Adevăr. Există. Această teorie s-a născut şi a crescut la sânul masoneriei. însă nu şi creştini mărturisitori ai credinţei. pregătind oameni de ştiinţă. care nu urmăreşte altceva decât zdruncinarea credinţei creştinilor în Mântuitorul Hristos şi împiedicarea lucrării lui Dumnezeu de mântuire a omului. fie pe baza unui plan. ca Dumnezeu şi Mântuitor al lumii. care avansează. 85 . lucru datorat abordării raţionaliste şi reci a adevărului aflat în învăţătura creştină. pentru că şi ea a îndepărtat învăţătura creştină din studiile sale.evreomasoneriei ne este altceva decât o respingere a lui Iisus Hristos. dogmă sau mântuirea omului. Spre exemplu. clubului Rotary şi a altor organizaţii similare.

şi vom face din tineret nişte copii care ascultă de autorităţi. Teologia nu devine decât o ştiinţă seacă prin ignorarea părţii morale a dogmei. ce au studiat teologia ca pe o ştiinţă şi nu au asimilat-o ca credinţă. tinereţea le e înjosită de studiile clasice şi de desfrânarea precoce la care i-au împins agenţii noştri -. ci participanţi la discuţii despre credinţă. 1) Ecumeniştii dedogmatizează teologia (promovează adogmatismul teologic) prin mecanismele lor satanice. prin studiul programului viitorului… Popoarele creştine sunt îndobitocite de băutură. iubind pe acela care-i îndrumă. Suntem în situaţia ca ortodoxia să fie subminată de aceşti teologi şi clerici dezcreştinaţi. Am ajuns să scoatem din şcolile teologice nu teologi luminaţi şi mărturisitori ai credinţei. urmărindu-se ca din şcolile de teologie să iasă doar teologi pseudocreştini. ca pe un sprijin şi o nădejde de pace şi linişte. apoi negustorii noştri şi femeile noastre din localurile de petrecere ale creştinilor» (cap. cum ar fi fizica. devitalizaţi şi lipsiţi de orice râvnă sfântă faţă de adevărurile de credinţă. care cuprinde mai multe pilde rele decât bune. teologhisind fără credinţă şi fără cunoaşterea misiunii la care sunt chemaţi. chimia. oamenii de serviciu. vom înlătura din educaţie toate obiectele de învăţământ care pot pricinui frământări. Ajunge şi ea ca una din celelalte ştiinţe lumeşti. 86 . Nu are duh dătător de viaţă care să înrobească sufletele teologilor şi al credincioşilor simpli.Iată ce spuneau sioniştii în Protocoale cu mai mult de 70 de ani înainte: «Atunci însă când vom veni noi la putere. Ştiinţa teologică ajunge să-şi piardă fundamentul pentru că dogma este lipsită de aspectele ei morale. guvernantele din casele bogate. profesorii. ca şi orice studiu al istoriei vechi. Fără învăţătura morală a dogmelor sufletul celui ce studiază teologia nu este mişcat în vreun fel şi nu are parte de experienţa unei credinţe fierbinţi în Adevărul care este Dumnezeul în Treime. care nu te implică sufleteşte cu nimic. Vom înlocui clasicismul.

făcând posibilă apariţia în spaţiul politicului a unor monştrii cum au fost Stalin. pe susţinătorii şi apărătorii procesului de „unire” creştină. cei care şiau garnisit până la refuz cunoştinţele cu teorii filosofice de provenienţă protestantă sau papistaşă şi care au rămas cu inimile goale de experienţa trăită în har a credinţei ortodoxe. 87 . S-a instituit regula ca nimeni să nu poată ocupa o catedră în sistemul universitar dacă nu a studiat mai întâi în Apus. care nu fac decât să cultive în minţile tinerilor studenţi dileme şi relativisme asupra valorilor consacrate ale tezaurului de credinţă. la eterodocşi. atunci când s-a ivit vreo ocazie. Efectele unui astfel de tip de învăţătură nu s-au lăsat mult aşteptate. Sobornicească şi Apostolească. ecumeniştii au pus la cale tot felul de burse pe la Universităţile catolice şi protestante din afară. Au încercat să reducă credinţa la nivelul unui sistem pedagogicoraţionalist care conferă o anumită «flexibilitate» când e vorba de dogmă. care lucrează temeinic la surparea dogmei Bisericii. s-a instituit o stare căldicică şi deşi credinţa este fundamentată pe jertfă. Pentru ca să nu rămână nestricaţi teologii din Grecia. Această teologie dezcreştinată a vremurilor noastre a scos din şcolile teologice şi pe învăţătorii ecumenismului. care vrea realizarea unui pseudocreştinism. Aceşti teologi sunt neghina sădită în câmpul Bisericii. Una. pe «teologii» de profesie.Mâinile nevăzute ale puterilor întunericului lucrează de zor la planul satanic pus de ele la cale. Sfântă. Pentru a izbândi în scopurile ce şi le-au propus. au reuşit ca să introducă în şcolile teologice o învăţătură creştină fără duh. Unul din promotorii unor astfel de burse a fost şi renumitul ecumenist Amikas Alevizatis. nu s-au dat înapoi în a-şi mânji mâinile cu sânge frăţesc. Mikogian şi alţi membrii de vază ai TSEKA (KGB). ceea ce a început în mod satanic să se promoveze în şcolile teologice sunt discuţiile de factură raţionalistă despre credinţă şi dogmă. Şi în Grecia mulţi absolvenţi de teologie au ajuns în poziţii de conducere la comunişti şi. mai ales în timpul ocupaţiei germano-italiene din Grecia şi mai apoi în războiul civil. Acolo unde ar trebui să dai de râvnă pentru credinţă.

Ecumenismul papistaş 2. Ecumenismul sionistic a) Masoneria b) Hiliasmul III. Ecumenismul antihristic 1. Poză-pag.Iată modalităţile prin care ecumeniştii formează pseudocreştini şi cultivă o credinţă străină de cea autentică. nici bursier al Institutului francez de studii. A Istoria ecumenismului I. Ecumenismul ortodox creştin II. Ecumenismul protestant 3. Au a(de)dogmatizat creştinismul şi îi dezcreştinează acum încetul cu încetul şi pe credincioşi. mântuitoare. Stadiile mişcării ecumenice Primul – YMCA şi YWCA – Metaxas dizolvă YMCA Al II-lea – Organizaţia cercetaşilor – Puii de lup Al III-lea – Consiliul mondial al vieţii şi acţiunii 88 . nici turist sau poet. Sfintelor Canoane – faima şi strălucirea ortodoxiei. Cuprins Partea întâi Lucrarea întunecată a ecumenismului Cap. patriarhul mason Meletie Metaxakis. 143—Cel reprezentat mai sus nu este nici arheolog. ci acela care a pus gând rău şi a declarat război Sfintei Tradiţii.

D Ecumenismul se descoperă I. Soborinicească. II. B Scopul ecumenismului I. Sfântă. a) b) c) d) Adunările Consiliului Mondial al Bisericilor I-a Adunare II-a Adunare III-a Adunare Ce spunea ieri şi ce face astăzi Biserica Rusiei IV-a Adunare II.Al IV-lea – Consiliul mondial al credinţei şi ordinii Al V-lea – Consiliul mondial al Bisericilor – Cine se ascunde în spatele mişcării ecumenice – Patronii ecumenismului sunt duşmanii Lui Hristos – Rugăciunea masonilor adresată satanei Cap. Ecumenismul – duşmanul de moarte al Bisericii Una. Răstignirea statelor creştine Rolul evreilor în Revoluţia din Rusia Plănuita distrugere a Bisericii Cap. şi Apostolească a) b) Iisus Hristos c) Sfânta Scriptură la muzeu Declară război Sfintelor Canoane Ecumenismul războieşte dumnezeirea Domnului Dedogmatizare (adogmatism) – dezcreştinare 89 .

90 .

91 .

92 .