Cvasistagnarea industriei...............................................................................................................4 Controlul vest-european asupra economiei reasaza problemele aderarii....................................

5 In domeniul energetic, economia libera este un basm .................................................................7 Pretul politic al gazelor rusesti ......................................................................................................8 Importurile alimentare, in cursa cu factura energetica .............................................................10 Cat va tine pavaza Uniunii Europene?........................................................................................11 Profiturile bancare si echilibrele economice ..............................................................................13 Pecinginea parafiscalitatii ...........................................................................................................15 O strategie postaderare: rosturi nule, suspiciuni cat carul ........................................................16 Banca Nationala are ochi si pentru deficitul extern ..................................................................18 Incalificabilul si nesfarsitul capitalism de cadou .......................................................................19 UE: impozit unic pe profit impotriva relocalizarii ? ..................................................................22 Premiere care arata ca gluma se ingroasa..................................................................................24 "Baietii destepti" au de fapt patalama de la UE.........................................................................25 Impactul comercial extern............................................................................................................27 Gool... in propria poarta...............................................................................................................29 Acompaniamentul social: esential in restructurarea agriculturii..............................................30 O situatie noua: industria fara forta de munca...........................................................................32 Impartirea roadelor globalizarii: un cerc vicios..........................................................................33 Romania, mai catolica decat Papa...............................................................................................35 O recunoastere tardiva, dar de mare onestitate...........................................................................36 Minunata inflatie a importurilor artificial ieftinite.....................................................................38 Cu bune si rele, la mana capitalului strain.................................................................................40 Componenta privata produce ingrijorari.....................................................................................42 Privatizarea CEC: incredibil cadou imobiliar pentru cumparator.............................................43 Romania trebuie sa dea curs avertismentelor presedintelui.......................................................44 BNR si-a pierdut sculele...............................................................................................................45 O masina pentru bulevarde, si nu pentru urcusuri.....................................................................46 Iesirea din scena a capitalului autohton ajuta la integrare ?.....................................................48 Rasturnare de situatie pe piata fortei de munca..........................................................................49 Capusele sistemului energetic......................................................................................................50 Leul si salariile: o politica de dublu-standard.............................................................................51

1

Talcuri norvegiene........................................................................................................................52 Speculatiile au derapat pe panta ilegalitatilor.............................................................................53 Inflatie sau deficit extern ?..........................................................................................................55 Seceta scoate in relief jaful "baietilor destepti"..........................................................................56 Sustinere stranie a aprecierii leului.............................................................................................57 Ideile de stanga pot salva capitalismul........................................................................................59 FMI si experimentarea capitalismului........................................................................................60 Avertismentul dur al scaderii exporturilor..................................................................................62 Talcurile bucurestene ale unui refuz budapestan.......................................................................63 "The Economist" greseste agentul patogen................................................................................64 Efectul Rompetrol.........................................................................................................................66 Economia, amenintata..................................................................................................................67 Poate sa iasa bine, dar nu e sigur................................................................................................68 Speculatiile ameninta sistemul.....................................................................................................70 "Tractorul"- tap ispasitor............................................................................................................71 O interesanta logodna..................................................................................................................73 Salariul minim la periferie...........................................................................................................74 UE contra Ford.............................................................................................................................76 Devalorizarea leului - raul cel mai mic.......................................................................................77 Semafoarele hipermarketurilor....................................................................................................79 "Reciprocitate" pentru cine ?......................................................................................................80 Capitalismul de cadou..................................................................................................................81 Vulnerabilitati extreme.................................................................................................................83 Dolarul "extern" contra dolarului "intern"...............................................................................84 Norvegienii, la mare cautare........................................................................................................85 Capsunarii si deficitul extern.......................................................................................................87 Premise nerealiste.........................................................................................................................88

2

3

Cvasistagnarea industriei
1 Februarie 2005 Explicatia premierului Tariceanu pentru performantele sub previziuni ale economiei in 2005 a fost ca s-a resimtit nevoia ca aceasta sa fie pusa in ordine dupa dezechilibrele acumulate in 2004 in urma politicilor de fortare a resurselor, promovate, indeosebi in perspectiva electorala, de fosta guvernare pesedista. Domnia sa a mentionat in acest sens cheltuielile efectuate sau promise fara bugetare si cresterile salariale fara acoperire care au trebuit absorbite in anul urmator. Si, a adaugat premierul, dupa ce s-a pus ordine in conturi in 2005, pulsul economiei poate redeveni alert - si o va face - din 2006. Existenta unui respiro in evolutia economiei ar fi cea mai linistitoare varianta in explicarea temperarii severe a cresterii economice in 2005. Si la case mai mari si, in general, dupa o perioada de crestere sustinuta, economia isi trage sufletul si, de regula, este bine s-o si faca, spre a-si potoli resursele tensionate. Ramane insa de vazut daca in 2005 a fost vorba de un asemenea ragaz pentru o noua relansare sau daca a fost vorba de altceva care sa anunte tendinte recesive. Raspunsul este deocamdata greu de dat. Nu exista suficiente date pentru a formula un raspuns adecvat. Apelul la indiciile pe care le ofera indicatorii economici nu prea foloseste la mare lucru. Daca ar fi sa ne luam dupa acestia, vin vremuri proaste, caci, practic, toate tintele stabilite au fost ratate. Cresterea economica este mult sub asteptari. Inflatia a iesit din graficul stabilit. Deficitul extern este de-a dreptul apocaliptic. Iar consumul, desi gatuit de masurile de restrangere a creditului, duduie in continuare, accentuand riscurile pe care le comporta traiul peste plapuma proprie, si cascand mereu si mereu dezechilibrul fata de productia interna slaba, neadecvata structural si, in plus, aflata pe panta lancezelii. O infuzie externa de capital, o eventuala temperare a cresterii preturilor administrate din economie pot asigura o configuratie din nou prospera tabloului macroeconomic, cu o crestere mai sustinuta, cu o inflatie care sa-si reia tendinta de scadere, ceea ce poate conferi o imagine de incredere in perspectivele economiei, mai ales daca se ignora deficitul extern si pericolele acestuia. De departe cele mai relevante indicii le ofera datele asupra productiei industriale. Experienta la nivel mondial a evidentiat o corelatie puternica intre evolutia acesteia si cea pe ansamblul economiei. Nu exista practic crestere a produsului brut fara o crestere in industria prelucratoare. Nu se poate conta decat pasager si conjunctural pe parcursuri economice care nu s-ar supune strict respectivei corelatii. Oricum, nu se poate spera in cresteri economice sustinute fara cresteri semnificative in industrie, indeosebi in industria prelucratoare. Preliminarile statistice arata, din pacate, o crestere derizorie a industriei in 2005: doar de circa 1,3%. Este vestea de departe cea mai proasta din evolutiile economice ale anului trecut, in fata careia ratarea tintelor de inflatie sau de crestere economica pe ansamblu paleste ca o ingrijorare doar de rangul doi. De ce s-a produs aceasta cvasistagnare reprezinta marea problema si, implicit, marele semn de intrebare asupra perspectivei. Ar fi bine sa fie vorba doar de un respiro pe care

4

fara noi investitii si cu personal mai putin. Restul economiei . Si se mai poate spune ca reasezarea duce spre o ordine fireasca a lucrurilor. Evolutia industriei in 2006 reprezinta un semn de intrebare. un verdict de amanare putand insemna o frana severa in investitii. dar fara capacitate decizionala . Un verdict favorabil al Comisiei de la Bruxelles ar fi semnalul de demarare a investitiilor in asteptare.nu se stie cum va evolua. asa cum rezulta din rapoartele de tara de pana acum.probabil cel putin cativa ani.deci a cresterii economice in general . conflicte de interese). pe care il induce si in privinta intregii economii. Controlul vest-european asupra economiei reasaza problemele aderarii 16 Noiembrie 2005 Recentul Raport de tara al Comisiei de la Bruxelles asupra stadiului Romaniei pe drumul aderarii la Uniunea Europeana reasaza spectaculos problemele integrarii. cu consecinte inevitabile asupra economiei in ansamblu. care ar putea conduce spre o recesiune in industrie.unii analisti vorbesc chiar de un fel de restructurare autoasumata -. Cert este doar ca partea preluata de investitori vest-europeni din economie va obtine profituri frumoase . S-ar putea spune ca.pentru ca altfel nici n-ar fi fost preluata . S-ar putea insa ca lucrurile sa fie mai complicate. dar avand resorturi economice (coruptie. Motivul rasturnarii ierarhiei problemelor aderarii nu-l constituie nici progresele Romaniei si nici chiar ritmurile diferite pe domenii in asimilarea regulilor comunitare. pentru ca.de pe urma perspectivei de aderare la Uniunea Europeana.de verdictul asupra aderarii.industria si l-a luat . agenda aderarii. In mod aproape 5 . ci preluarea controlului axei majore a economiei de catre companii vest-europene. este pur si simplu o rasturnare de situatie fata de cliseele pe care le ofereau anterioarele rapoarte de tara. Nu este deloc sigur ca aceasta parte din economie a folosit anul 2005 pentru acumulari in vederea unor investitii forte in 2006.care ramane cu capital autohton si care reprezinta o parte majoritara. semnele de intrebare privind sansele aderarii la Uniunea Europeana si directiile cadrului fiscal jucand un rol determinant in acest sens. De aceea. In plan economic. asteptand doar semnalul de a-i folosi. pur si simplu intrucat nici nu are bani pe care sa-i fi pus in asteptare. Nu s-a conturat deocamdata cu claritate cu ce se va alege economia reala din Romania . din acest punct de vedere. Respectivii actori industriali ar fi acumulat bani pe care ii au pregatiti pentru investitii. Se presupune ca actori mai mari sau mai mici ai industriei au transformat 2005 intr-un an de asteptare. analistii partizani ai acestei explicatii leaga foarte mult soarta industriei in 2006 . in acest caz.si industria este economie reala . ar exista sanse de revigorare rapida. era dominata de problemele capitolului concurenta (cu accent pe ajutoarele de stat) si de problemele aflate din punct de vedere tehnic in arealul capitolului privind justitia.

Iesirea din vizor a capitolului concurenta. desigur. Preluarea in maini vest-europene a distributiilor de gaze. din cauza neplatii consumului de energie de catre intreprinderi de stat si societati private cu acoperire politico-clientelara. se parea ca nu se va putea altfel decat prin vanzarea distributiilor catre companii straine sa se puna capat acestor neplati. al agriculturii. pe de o parte. in ultima instanta taindu-le aprovizionarea. De acum. ca si disparitia fizica a principalelor obiecte in jurul carora se teseau relatiile de coruptie aduc in prim-planul agendei privind aderarea problemele realmente cele mai grele. fie dintr-un dezinteres fata de problema pana in prezent. masurile luate in plan legislativ. a concurentei loiale din Romania. caci practic nu mai sunt. Sa mentionam abrogarea reglementarii cu privire la controversatele esalonari la plata obligatiilor catre bugetele publice (esalonari care oricand puteau fi asimilate ajutoarelor de stat). in curand. inainte de toate. La fel erau considerate creditele sub comanda politica sau potrivit unor aranjamente clientelare acordate de bancile de stat. nu de autoritatile romane. Soarta capitolului concurenta o va avea. Mai mult. Acest transfer a fost considerat fundamental pentru practicarea unor reguli de piata in cel mai important dintre domeniile in care aceste reguli erau in Romania doar o nazuinta. in privatizari.miraculos. in banci de stat. domenii in care handicapul existent al Romaniei este imens. cum este in agricultura. a controlului distributiilor de gaze si electricitate in mainile unor firme vest-europene. introducerea unui mecanism de notificare si avizare de catre Consiliul Concurentei a ajutoarelor de stat. pana acum desigur constientizate. dupa cum reiese din recentul raport de tara. prin privatizare. Este cazul. pe de alta parte. Sa nu ignoram. fie dintr-o mostenire istorica greu de inlaturat. electricitate si produse petroliere a golit de obiect principalele critici la adresa concurentei neloiale promovate sau parohiate de autoritatile romane si explica de ce capitolul concurenta iese practic de sub monitorizare. Mai raman achizitiile publice. ca si demersurile Consiliului Concurentei pentru conformarea la cerintele din domeniu ale apartenentei la Uniunea Europeana. si capitolul coruptiei. Dar sa nu ne amagim! Hotaratoare in schimbarea aprecierii din partea Comisiei de la Bruxelles a fost trecerea. dar aflate undeva intr-un con de umbra. Unde de fapt s-a produs aceasta ? In achizitii publice. prin folosirea unor pozitii publice sau administrative detinute pentru a se devaliza banul public. dar si ca n-ar fi fost tocmai vreun lucru potrivit de a se adresa critici unui domeniu controlat acum de vest-europeni. iar marile privatizari s-au cam incheiat. Romania este scoasa de sub amenintarea activarii clauzei de salvgardare la acest capitol. Dupa cum a dovedit practica. Romania trece dintr-o data examenul la capitolul de concurenta. indeosebi in ce priveste marea coruptie. adica sa nu mai faca ceea ce acestea au facut pana acum. care constituiau poate cea mai grava distorsionare a relatiilor de piata. O simpla monitorizare a acestora si Comisia de la Bruxelles poate fi linistita. Pur si simplu pentru ca nu numai se prezuma ca noii proprietari vest-europeni nu vor mai accepta rauplatnici. bancile de stat au iesit din discutie. Totul este sa pazeasca si firmele vest-europene sa nu dea spaga. respingerea de catre aceasta institutie a unor ajutoare de stat si cererile de returnare a fondurilor in cazurile in care acestea au fost acordate fara respectarea normelor europene si alte asemenea masuri. cum este cu 6 . si al prezervarii mediului.

Degeaba . cu firme in general germane. depindeti de noi.care plateste gazul rusesc la preturile pretinse . Odata cu progresele tehnologice. In domeniul energetic. cel putin intr-o parte a Europei.suna avertismentul Moscovei . gigantul rusesc Gazprom a incalecat tot ce putea fi incalecat: singur. intre 25% si 40%. In cazul Armeniei sau Moldovei.preia intreaga aprovizionare a Ucrainei. economia libera este un basm 18 Ianuarie 2006 Nu se uscase cerneala pe decizia Comisiei Uniunii Europene de a acorda Ucrainei statutul de economie de piata. deschideri si abilitati in domeniu. de fapt. dar dictatul energetic exista. direct sau in asociere. distributiile de gaze au fost preluate direct de catre Gazprom. Sunt domenii in care ceea ce Romania are de facut reprezinta sarcini uriase. Compania cumpara pentru Ucraina gaze atat din Turkmenistan (se pare. O analiza a faptului daca Ucraina este sau nu o economie de piata este mai putin importanta aici. pe care in principiu le tranziteaza prin Rusia. importurile de gaze de la Gazprom sunt facute de companii create tot de Gazprom. In Romania. precum si de la Gazprom (cu preturi "europene". Cum s-ar spune. iar Rusia prelua presedintia prin rotatie a asa-numitului "Grup al celor 8". Moscova a tintit bine cand a ales 1 ianuarie ca moment al intreruperii aprovizionarii cu gaze a Ucrainei. Genul de intelegere la care s-a ajuns in cele din urma in conflictul ruso-ucrainean . ci pozitiile de putere. Acesta este cazul Ucrainei. depindeti de gazul rusesc . in diferite formule. principala fiind infiintata impreuna cu compania germana Wintershall. Cand Rusia a taiat aprovizionarea Ucrainei pentru ca aceasta nu acceptase preturile majorate pretinse.a atras Moscova atentia europenilor mai de la Est sau mai de la Vest. la preturi "europene" sau "neeuropene". tipic pentru aceasta incalecare. fara aparent vreo conotatie politica). Cat de searbede si schioape sunt sentintele globaliste despre concurenta libera la scara mondiala. Apoi. importanta materiilor prime in relatiile internationale a scazut. Demersul era acoperit de argumente economice (pretentiile se rezumau la plata unor preturi "europene". O companie mosita de Gazprom . si Kievul i-a si facut acesteia dovada minunatelor sale aptitudini. vest-europenii. de circa 230 dolari mia de metri cubi).intelegere careia i se zice compromis . Kievul nu a ezitat o clipa: a "intepat" conductele de tranzit spre Europa Occidentala . cu 50 dolari mia de metri cubi). nu doar ucrainenii.este. mai ales ca pana acum nu prea s-a intreprins mai nimic practic in directia asigurarii macar a unui minim de compatibilitate cu standardele europene. vedeti la ce va puteti astepta.cu capital rusesc si austriac (?!) . Nu va conformati. a livrarilor a fost resimtita intr-o serie de tari central si vest-europene. monopolurile naturale sau tehnologice detinute In Europa. ci si voi. tari din lume. Mai mult.si o scadere masiva. economic. Mai direct spus. Preturile internationale in domeniul energetic nu le determina concurenta. pentru ca acordarea statutului a fost mai mult ca sigur o decizie politica.prezervarea mediului. gazele sunt vandute Ucrainei la un mix de pret de 95 dolari mia de metri cubi. cand cheia este de fapt la noi. Era inceput de an si vacanta.incurajati Ucraina inclusiv acordandu-i statutul de economie de piata. Gazprom centreaza si tot 7 . preturile pietei si altele asemenea. S-a batut saua ucraineana pentru a pricepe iapa vest-europeana. respectiv al celor mai puternice.

Este motivul pentru care toate tarile Europei Occidentale se poarta cu manusi cu Rusia. Gazprom importa. Gazprom produce. Gazprom distribuie.ar explica de ce aceste preturi ar fi practic cele mai inalte din Europa. Este foarte posibil ca in jurul Ministerului Economiei sa graviteze grupuri de interese. in domeniul energetic. Peste tot este insa la fel. eventual. tarile vest-europene au platit cat a cerut Rusia. care se vad nevoite sa infrunte vechile dependente neatinse.de a impinge aceste preturi (pe care n-au probleme sa le suporte) pana in punctul in care sa faca rentabila exploatarea resurselor regenerabile. care a lasat sa se inteleaga cum ca influentele unor grupuri de interese din jurul Ministerului Economiei . care. totusi. legata nu numai de caracterul limitat al resurselor neregenerabile exploatate acum. niste biete povesti. Pe piata energiei. neconventionale. ci pozitiile de putere. Germania a ales sa nu mai depinda si de Ucraina. ci doar de Rusia. Problema principala in legatura cu nivelul inalt al preturilor gazului importat din Rusia 8 . gazul metan iranian vor ajunge . doar cu alti actori. Pretul politic al gazelor rusesti 25 Ianuarie 2006 O controversa asupra nivelului preturilor la importurile de gaze rusesti a iscat aprecierile presedintelui Basescu. are la dispozitie si informatiile confidentiale din partea serviciilor secrete. oamenii de rand. Singura certitudine pe termen lung este cresterea preturilor.toti tari dezvoltate industriale . Aceasta este ecuatia. Relatiile de putere economica si interesele politice. Concurenta. inchide oricand are interes Rusia. legandu-se prin conducta submarina de aceasta. dar nu si "fondul" preturilor. stie mai multe si nu poate fi contrazis in domeniu. Schimbarile in aceste domenii constituie tot atatia factori care scot sectorul energetic din zona predictibilului pe termen lung. Acestea oricand pot fi "intepate" pentru propria aprovizionare. mai regionali sau mai globali. a caror valorificare sa le reduca realmente dependenta energetica de altii.daca vor ajunge . ci conductele de tranzit. Cererea si oferta la scara mondiala explica fluctuatiile. De aceea Europa Occidentala se poarta cu manusi si cu Ucraina. prin comparatie cu noi.Gazprom da cu capul. de gazul rusesc. Sa fie clar. Dar robinetul se poate. si tarile vest-europene depind sever. in protestul Poloniei si al tarilor baltice. Situatia descrisa este cea dintr-o anumita zona a lumii: Europa. Cel vizat. si intr-o proportie mereu mai importanta. liberalizarea sunt.in Europa. Presedintele tarii. geostrategice au fost si raman determinante. Gazprom exporta.condus de un conservator . cand dependenta s-ar putea "diversifica". Cu cateva exceptii in cazul carora aprovizionarea preponderenta cu gaze se face din Marea Nodului. oricum mari producatori si mari consumatori. Ucraina are si ea arma sa: nu competitivitatea sau eficienta. In esenta. nu concurenta determina preturile. a respins insa acuzatiile si i-a cerut presedintelui probe. respectiv ministrul conservator al Economiei. ci si de interesele marilor consumatori . cel putin pana cand hidrocarburile din bazinul caspic si. in dauna clientilor carora gazul rusesc le este destinat.

Nimeni nu discuta deschis despre acest lucru. Partea romana ar trebui sa-si asume politic sistemul . Ca pot sa existe grupuri de interese care sa profite de pe urma sistemului. care au contracte directe cu Gazprom. Deci sa nu ne miram daca platim gazul rusesc mai scump decat altii. Ca diferitele guvernari sau chiar diversi ministri din cadrul aceleiasi guvernari pretind ca au obtinut preturi mai bune. Dar producatorul . de ani si ani. in 2003 de pilda. asta este o poveste. indiferent de tabara. intrucat acestea deriva nemijlocit din sistemul de aprovizionare prin intermediari. preturile erau mai mici decat in 2005 la gazele rusesti. Gazprom este exportatorul. Daca observam insa cu atentie. Dar determinarea ultima a pretului inalt o constituie sistemul prin intermediari. in cazul consumului romanesc din gazul rusesc. Pur si simplu pentru ca. Nici unuia. din care sa-si sustraga profitul pe seama consumatorilor. producatorul si exportatorul Gazprom a decis sa nu mai incheie contracte de livrare directa catre Romania. Pana ca grupuri de interese sa impinga preturile in sus. acest lucru este posibil. dar nu le foloseste la nimic. problema transcende guvernarile. fiecare dintre acestea fiind nevoita s-o infrunte fara alternativa. ca atare.inaugurat si brevetat in Romania . nici nu se poate discuta in acesti termeni. opereaza de ani si ani.a fost treptattreptat impus si altor tari si se incearca a fi generalizat. cu toate ca in practica s-a supus de fapt acestuia fara cracnire . Prea multe de facut Romaniei nu-i ramane. desigur daca vrei sa mentii un grad minim de seriozitate a discutiei. Pe pietele europene.deci si gazul rusesc . sa fie clar.ca pret al apartenentei la NATO. o fac intermediarii. sistemul . probabil din cauza resorturilor si implicatiilor politice.Gazprom . dar si a unor inadmisibile cumparari mai ieftine de gaze din Ucraina (gaze suspecte de a fi fost sustrase din gazele rusesti tranzitand aceasta tara). fapt ce a suparat foarte rau Moscova. ca pret al prezentei bazelor americane pe teritoriul tarii. ci unor intermediari infiintati tot de catre Gazprom. Realitatea este ca Romania nu importa gaze de la Gazprom. Si. Care. ca pret al aderarii la Uniunea Europeana. adica interese rusesti. reprezinta chiar Gazprom. Din cauza unei gestiuni nu prea fericite a relatiilor cu Rusia. Si sa nu ne amagim. o companie germana si una franceza. Si mereu si mereu de la instituirea sistemului Romania a platit mai scump gazul. admitand sa-i furnizeze acesteia gaze numai prin intermediari agreati de el insusi. Negociatorii romani pot fi geniali. probabil pentru ca nu-i convine de fapt nici unui politician roman. Aceasta nu inseamna insa ca ministrii romani din 2003 au "obtinut" preturi mai bune in 2003 decat in 2005. in momentul de fata. respectiv o companie integral ruseasca si una mixta germano-rusa (in care partenerul rus este tot Gazprom). nu prea se vorbeste deschis despre aceasta problema. Gazprom este importatorul.daca nu s-a impacat cu gandul.costa mai scump. cu toate ca foloseste gaz rusesc.nu-l vinde Romaniei. Gazprom este producatorul. Gazul importat este rusesc. Si acest sistem. sa nu ne ferim de a o spune pe sleau. Cum dracu' sa nu fie gazul gatuitor de scump ? De ce Romania a acceptat sistemul este o alta problema. toate din 9 . Din pacate. intrucat.se afla in alta parte. darji si foarte patrioti. Tot ceea ce este obtinut prin intermediari . Caci nici nu trebuie sa fie de vina vreun oficial roman sau sa existe vreun grup de interese pentru preturi mai piperate. Ei nu ajung sa negocieze cu Gazprom. iar distribuitorii sunt.

din motive de slaba competitivitate a produselor agroalimentare. Acestea au ajuns la circa 2 miliarde de euro.perspectiva unei tari mici aflate in coasta Rusiei. trebuie sa recunoastem. ne place. Factura alimentara la import este in continuare in cursa cu cea energetica. importa mai mult decat exporta produse alimentare. in cursa cu factura energetica 22 Februarie 2006 2005 a consemnat un nou record nu numai in ceea ce priveste agravarea balantei comerciale si. In ce priveste insa restul alimentelor. importator net de produse alimentare. Acum este in euro. adica importa mai mult decat exporta astfel de produse. cat si din cauza costului extrem de ridicat a tot ceea ce reprezinta aport al industriei in cadrul produselor agricole (ingrasaminte. Privind la rece si nu emotional. mai devreme sau mai tarziu. atat din cauza faramitarii exploatatiilor agricole. a deficitiului de cont curent extern. Romania. daca nu ar fi fost cresterile fulminante de preturi la petrol si gaze naturale pe pietele internationale. importuri interzise practic pana atunci. Romania. fotografia la sfarsitul anului respectiv era in aceiasi parametri cifrici. avand in vedere mentinerea diferentei de curs dintre dolar si euro in momentul evaluarilor. lucrari agricole.3 miliarde euro. o tara subdezvoltata) sunt. care. punand in continuare in umbra exporturile alimentare. Odata scoasa de sub clopotul izolarii si aruncata in competitia internationala prin liberalizarea comertului exterior din 1990.respectiv nivelul inalt al preturilor de achizitie . deci la dimensiuni absolute mai mari. Deficitul pe acest segment al comertului exterior sa extins insa pe mai departe. Romania nu este o exceptie. urcand la circa 1. Lucrurile marcheaza o deteriorare continua. de cele energetice.este un exercitiu inutil. nu ne place. dar in dolari. in cazul Romaniei. In orice caz. Importurile alimentare. de ieri. in aceste conditii. importurile alimentare nu ar fi fost departe. in 2003. s-au miscat ceva mai bine decat in anii anteriori. constituie o plasare sub semnul neuzualului doar in raport cu o ipotetica pozitie a Romaniei in plan agricol international. Liberalizarea comertului exterior dupa 1990 era absolut normal sa produca o crestere abrupta si masiva a importurilor la acele sortimente alimentare care nu se produc in general sau sezonier in Romania (precum tropicale sau alte fructe). Iar in 2005. Importurile alimentare au crescut in 2005 cam cu o cincime. Agricultura romaneasca este profund ineficienta. era inexorabil ca agricultura romaneasca sa fi dat in nas. importatoare nete si nu exportatoare nete. in masura in care acum doi ani. respectiv din produsul celor aproape 40 de procente din forta de munca a tarii ocupata in agricultura. 10 . ceea ce s-a intamplat in domeniul importurilor s-a datorat aproape exclusiv diferentelor de competitivitate. ci confirma o regula: tarile subdezvoltate (si Romania este. si nu in raport cu situatia reala a economiei romanesti. prin implicatie. ceea ce echivaleaza cu aproape o treime din contributia agriculturii la formarea PIB-ului romanesc. din cauza lipsei de competitivitate. dar si in privinta importurilor alimentare. numai despre efectele sistemului . nu de azi. a discuta.

doar un verdict de amanare a aderarii ar putea declansa probleme. iar unul trebuie sa gaseasca finantare in afara. in majoritatea lor . Cat va tine pavaza Uniunii Europene? 8 Martie 2006 O controversa a aparut in legatura cu implicatiile pentru perioada ce vine. In Cehia si Polonia. in contextul intrarii in Uniunea Europeana. Doar costul infim al fortei de munca agricole in Romania mai face ca unele produse agroalimentare romanesti sa tina pasul concurential cu produse straine. Alti analisti considera insa ca a importa de 32 miliarde de euro la exporturi de numai 22 miliarde de euro este o anomalie economica. In echivalent PIB. ci mai degraba de prabusirea exporturilor de produse agroalimentare. sa se pregateasca pentru a face fata conditiilor care vor veni. in timp ce circa 60% din unitatile de prelucrare a laptelui si 80% din cele de procesare a carnii risca sa-si puna lacat la poata la data intrarii Romaniei in Uniunea Europeana. daca situatia nu se va schimba. Cea mai probabila explicatie este ca in trecut Romania reusea sa vanda sub costuri respectivele produse . convertibilizarii leului si desprinderii din devalmasie a producatorilor si comerciantilor cand au iesit la iveala treptat si n-au mai putut fi ignorate raporturile pret-costuri. vor fi scosi din joc. ceva imposibil de sustinut si ca. deficitul de cont curent extern a depasit 9% si merge spre 10%. Este un dezechilibru prea mare pentru a nu fi periculos rau de tot. dar un asemenea lucru a devenit mereu mai dificil in conditiile liberalizarii preturilor si comertului exterior. fapt subliniat de perspectiva aderarii. intrucat inseamna ca la fiecare 3 euro consum de marfuri si servicii din strainatate doar 2 euro au acoperire in finantare interna. Si doar o mica parte din producatorii actuali cauta. indeosebi pentru 2006.). in esenta. rata de disparitie a fost. n-a mai avut cine sa le finanteze. ale uriasului deficit comercial inregistrat in 2005: peste 10 miliarde de euro la exporturi de numai 22 miliarde de euro. Pozitia Romaniei de importator net de produse agroalimentare se va accentua in contextul apartenentei la Uniunea Europeana. In majoritatea lor .producatorii romani din indiferent ce domeniu al culturilor agricole sau zootehniei.dar. ca pericolul nu este foarte mare atat timp cat Romania se afla sub pavaza Uniunii Europene. potrivit estimarilor Agentiei Veterinare pentru Siguranta Alimentara. In prezent.fapt greu evidentiabil in conditiile inconvertibilitatii monedei nationale -. se va sari in aer cu sau fara Uniunea Europeana la spate. In aceasta interpretare. iar pierderile la export. inclusiv de pe propria piata. Unii analisti sustin.echipamente etc. fara vreo exagerare. Ceea ce este incendiar. prin investitii. ce ar urma sa fie certificata in 2006. Nivelul acestora este cu mult sub cel consemnat anual inainte de 1989. daca existau. unde situatia era de departe mai buna decat in Romania. doar cateva procente din producatorii de mezeluri si lactate lucreaza dupa norme europene. 11 . de exemplu. Tragedia lipsei de competitivitate a produselor agroalimentare romanesti este pusa insa in evidenta nu atat de tendintele la import. de cel putin 30%.

cu efectele lor nefaste cu tot. tari aflate intr-o asemenea situatie devin expuse unei penalizari internationale. mecanismul extern de retorsiune se declanseaza. Iar creditorii externi vor deveni reticenti.Care ar fi amenintarile deficitului extern ? Acesta ameninta din mai multe parti. exista riscul sa nu se mai poata face fata la extern platilor viitoare implicate. La primul semn de dificultati de rambursare in sistemul privat debitor. dincolo de aceasta. restul reprezentand de fapt importuri incluse in livrari externe. Aceasta cota de alerta este considerata cea de 6% echivalent PIB. mediul economic international primeste din partea acesteia din urma semnalul ca expunerea externa a Romaniei nu este o problema intrucat aderarea ofera asigurari ca deficitul are finantare. Intr-un singur an datoria externa a crescut cu aproape 6 miliarde de euro si este vorba. Aprecierea acestuia fata de euro sau dolar se va transforma rapid in devalorizare. iar capitalurile speculative nu numai ca nu vor mai cauta piata romaneasca. La o dare inapoi sau chiar numai la o stagnare in remiterile catre tara ale romanilor aflati la munca in strainatate. de datorie privata. Unde intervine pavaza Uniunii Europene si cat poate tine aceasta ? Uniunea Europeana. Si pentru acest segment de datorie rezervele valutare colectate de Banca Nationala. leul se va fasai. de fapt si de fapt nefinantabil pe cai normale. De fapt prin parohierea deficitului de cont curent extern al 12 . altfel substantiale. astfel incat deficitul poate sa creasca dincolo de cotele de alerta fara a fi sunata alarma pe plan international. O valvataie ce se va intinde repede poate veni din insasi zona exporturilor. prin asumarea admiterii Romaniei. cu toate consecintele grave ale ajungerii intr-o situatie de acest gen. nu folosesc la prea mare lucru. Numai ca nefericirile provocate de aprecierea sa artificiala din perioada de abureala se vor fi produs deja. Va reveni insa curand la cursuri care vor arata de fapt cat ii poate pielea. in proportie majoritara. Pielea pe care i-o poate oferi actuala economie din Romania. Minunatia leului in ascensiune va apune. Inutil aproape de mentionat consecintele unei devalorizari pronuntate asupra inflatiei interne. Aprinderea fitilului poate proveni insa si din zonele cu contributie globala la alimentarea pietei. Toata lumea isi va aminti la un moment dat de existenta unui deficit comercial de dimensiuni uriase. De aceea aprecierea leului pur si simplu le doboara. caci investitiile straine vor trece in asteptare. ii ofera acesteia un fel de acoperire. Fiind doar in proportie de 40% exporturi nete. Tocmai cand va fi vrut sa arate mai greu. dar cele care au plasamente aici le vor lichida urgent. Marile rezerve valutare ale Bancii Nationale ii vor incetini un timp caderea. putand fi confruntate fie cu ezitari sau evitari din partea investitorilor. Motivatia implicarii Uniunii Europene in aceasta girare este simpla. piata valutara isi va inversa rapid tendintele. fie chiar cu scumpirea acestora din urma. apreciindu-se ca. fie cu reticente din partea celor care acorda credite. Acelasi efect il poate determina o amanare a aderarii la Uniunea Europeana. exporturile romanesti sunt extrem de vulnerabile. Pe piata interna din ce in ce mai multe importuri nu-si vor mai gasi astfel finantare. De regula. O explicatie pentru care cantitatea de valuta in piata depaseste inca deficitul comercial este ca importurile au fost finantate in mare masura in ultimul timp prin credite din strainatate. Aprinderea fitilului unui incendiu ar putea veni chiar din zona responsabila de inflamarea importurilor: consumul privat. inclusiv prin fondurile alocate pentru sustinerea integrarii. In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

gradul redus de economisire din Romania (legat in principal de saracia unei mari parti din populatie) face ca in sistemul bancar sumele globale din economisire sa fie mici. in fata investitorilor si creditorilor internationali. din alocatii ale Uniunii Europene pentru sustinerea aderarii. asa ca dintr-o data. despre care Doamne pazeste sa vorbesti in fata reprezentantilor bancilor (de acum. apar normale si asigurarile pe care le ofera mediului economic international in legatura cu sustenabilitatea deficitului extern romanesc. care sunt banii ce intra in sistem din investitii straine. In orice caz. Acestea au adus stabilitate si credibilitate intr-un sistem devastat. In ciuda unor tentative din ultimele saptamani. toate cu baze in tarile vesteuropene. Intr-un fel. de fapt. inclusiv din Uniunea Europeana. iar interesul bancilor pentru captarea acestora sa fie pe potriva. ba dimpotriva. care sunt entitati private. o amanare a aderarii. s-a consolidat o data cu intrarea pe piata romaneasca a bancilor de renume international. de fapt indirecte. Aceasta ar fi una dintre explicatiile pentru care sistemul bancar din Romania inregistreaza profituri mereu mai mari. poate fi. Si. nu in ultimul rand. fizic si ca imagine. bancile isi permit. este aceea ca bancile mai mult nu se concureaza decat se concureaza in Romania. din pacate. urmand ca investitorii si creditorii externi sa descopere. Oricum. de devalizari mai primitive sau mai sofisticate ale unor banci de stat ori private cu capital 13 . sa nu stimuleze atragerea de depozite pentru a avea resurse de creditare deoarece au bani din alte parti. De fapt. deja toate straine). cu interese proprii specifice. deocamdata. din resurse puse de catre bancile-mama din strainatate la dispozitia filialelor si sucursalelor lor din Romania spre a fi imprumutate. piata bancara balteste de bani. Acest fapt. iar creditele cresc. Interesul Uniunii Europene in existenta unui deficit comercial al Romaniei ca tara aderenta este evident. cat de mare si plin de riscuri este imensul deficit extern al Romaniei. ca atare. A doua explicatie. Dobanzile la credite au scazut serios fata de anii precedenti. In mod absolut firesc depozitele scad.Romaniei Uniunea Europeana asimileaza Romania in piata proprie. desi nu schimba absolut nimic in gradul de pregatire al Romaniei pentru aderare si nici macar in deficitul extern. aproape indiferent de ceea ce se intampla in economie. Problema este cat de mult si cat timp vor conta aceste asigurari. dar si dobanzile la depozite s-au redus. si inca sub rata inflatiei. Si profiturile bancilor infloresc. din remiteri catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate si. Este insusi mecanismul extinderii: se pompeaza bani tarilor mai slab dezvoltate aderente pentru a le permite acestora sa cumpere produsele din tarile dezvoltate ale Uniunii. vechiul adagiu bancar "deposits make loans" (din depozite se constituie sursele pentru credite) este aproape contrazis. capitalul autohton pierzand practic aproape toate pozitiile in sistem. inlesnindu-le acestora din urma sa iasa din saturatia pietei si deci din tendintele de stagnare. Acest din urma aspect a capatat in importanta pe masura ce sistemul bancar din Romania a fost preluat de catre banci vesteuropene. Profiturile bancare si echilibrele economice 22 Martie 2006 O situatie bizara exista pe piata bancara din Romania. perceputa ca retragere a unui gir. din pacate.

la gradul de satietate bancara din Occident. dincolo de anumite limite. Este vorba practic de fonduri care. in care nu merita sa te implici decat la rate de profit ametitoare. aceasta nu intereseaza deloc bancile. nefacandu-se din bani economisiti. care pot fi din greu platite cand cheltuielile facute fara acoperire isi vor spune cuvantul. de explozia creditului. ceea ce pune in pericol economisirea.romanesc. pot ocoli constrangerile prin apel la fonduri de la societatilemama. Or. problema este daca mai pot sa faca ceva. de pilda. 14 . mai intai de inflatia inalta. degeaba a facut Banca Nationala diferite manevre. in esenta. Autoritatile ar trebui sa faca ceva pentru contracararea acestor riscuri si pericole. nu-si gasesc acolo utilizare. degeaba a aparut factorul in principiu concurential al expansiunii creditului de consum si ipotecar. Desigur. investitiile si dezvoltarea. care in schimb repatriaza profitul. toate straine fiind. Profitand sistematic. nici mai putin decat un dezastru pe termen lung. cu toate riscurile implicate. economisirea in scadere este nici mai mult. Banca Nationala. intrucat economisirea finanteaza. in ansamblu. Pentru economie. creditarea peste anumite limite impinge inevitabil spre dezechilibre. caci bancile s-au coalizat pentru a-si prezerva marja de profit pana intr-acolo incat s-a ajuns in situatia ca masurile BNR de limitare drastica a creditului in valuta pentru cresterea celui in lei sa coboare doar dobanzile la depozitele in lei. In plus. aproape toate. dar nu si la depozite. singura care poate elimina excesele in profiturile bancare. Admitand ca le sesizeaza si ca vor sa le evite. pentru ca pot sa-si procure bani mai ieftini de la societatile-mama. este insa rau. profituri ridicate. putand fi date spre valorificare sucursalelor din Est. atat cat poate. Pierzand controlul in axa majora a economiei nu prea mai detin parghii pentru a face ceva. sporind traiul peste plapuma proprie. caci. bancile s-au inteles de minune intre ele sa manevreze de o asemenea maniera lucrurile incat sa realizeze. Probabil bancile straine au considerat si considera Romania un teritoriu de la periferie. dar nu si pe cele la creditele in lei. sesizand pericolul ca propria prosperitate sa se blocheze daca dezechilibrele economice din Romania ajung la incendiu. Doar bancile straine pot intreprinde ceva. consum pe bani imprumutati este. inseamna ca se face din bani imprumutati. nu poate restrange creditul in ciuda bancilor comerciale care. un fel de a-ti semna condamnarea la a sari in aer. Iar decizia este numai la dispozitia lor. ceea ce nu se duce in economisire are toate sansele sa se indrepte mai degraba spre consum decat spre investitii. Dar aceste banci de renume nu au transferat din tarile lor de origine si grila concurentiala. Pentru ca. Degeaba a coborat inflatia. bancile straine din sistem (si acum aproape toate sunt straine) se concureaza la credite. De asemenea. Doar autoritatile romane ar trebui sa fie preocupate de problema. in sfarsit. pentru a fi mult mai precisi spre a se evita contrareplici. apoi de reasezarea structurilor dupa primele privatizari si. Consumul peste posibilitati inculca false senzatii de prosperitate. De fapt. Marjele de profit ale bancilor au ramas intacte. Ca aceasta situatie convine bancilor este sigur.

si la Ministerul de Finante.Pecinginea parafiscalitatii 29 Martie 2006 Cineva a avut curiozitatea sa inventarieze impozitele si taxele ce trebuie platite in Romania. in timp ce o tendinta destabilizanta. Controversa "aproape 500" . vorba de 420 de impozite si taxe. ca si a iesirilor din piata a acestora. toate cu responsabilitati directe sau indirecte in domeniu. se manifesta in Romania: parafiscalitatea. Cifrele anterior evocate arata fara echivoc ca. pe rolul impozitelor indirecte. doar vreo 10 procente din cifra de acum trei ani erau reprezentate de impozite propriu-zise. Era insa acum trei ani. de simplificarea si debirocratizarea inscrierii in piata a companiilor.de 225 . dezbaterea asupra fiscalitatii se centreaza pe impozitarea veniturilor si profiturilor.a facut renume. La o analiza atenta. Si cifra totala . Treptat. de fapt. Toate acestea. extrem de nociva. inaintand debordant. parafiscalitatea bate deja fiscalitatea in Romania. Sunt acele impozite despre care se tot discuta si care fac. activitatile depuse in domeniu risca sa se soldeze cu rezultate alaturi de cele realmente necesare. si la cel de Justitie. direct sau indirect. sub presiunea cercurilor de afaceri autohtone si straine. De asemenea. numai ca realitatile din Romania sunt de o asemenea natura incat diavolul sta in detalii care sunt mai putin luate in vizor. parafiscalitatea surclaseaza fiscalitatea si. fiind invocata mereu si mereu ca o expresie a birocratiei. 15 . Care inainteaza ca o pecingine si pune stapanire aproape pe tot. ia locul acesteia pe masura ce."doar 420" a aparut in cadrul discutiilor pe care reprezentanti ai cercurilor de afaceri le au cu oficialitati in materie asupra fiscalitatii si procedurilor fiscale din Romania. Dupa estimatiile Ministerului de Finante ar fi. de altfel expres supuse atentiei de catre Comisia de la Bruxelles. Din pacate. pe o noua menire a impozitelor pe avere. Si aceasta pentru ca preocuparile se focalizeaza pe probleme intr-adevar de fond. cea din urma mai da cand si cand inapoi. Inventarul a fost refacut acum un an: se ajunsese la 380. Iar. pe posibilitatile de scadere a contributiilor sociale. insa. Se lucreaza practic si la Ministerul Integrarii. obiectul negocierilor cu Uniunea Europeana ori FMI. colectate de agentia unica specializata de sub egida Ministerului de Finante. cifra reala ar fi de aproape 500. complicatiilor si hatisului pe care il reprezinta fiscalitatea in Romania. potrivit aprecierilor Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania. dupa cum par sa se contureze lucrurile. Se discuta. in prezent. pe necesitatea sporirii bazei de impozitare spre a se putea face fata exigentelor apartenentei la Uniunea Europeana. Diferite comisii si grupuri de lucru muncesc de zor pentru a identifica si propune masuri de reducere a birocratiei si simplificare a procedurilor in vederea imbunatatirii mediului de afaceri ca una din principalele conditii ale aderarii la Uniunea Europeana. de pilda.

Vrea sa zica. In aceste conditii. Daca nu s-ar intreprinde si demersuri in acest sens. 16 . culmea absurditatii. precum intrari sau iesiri din piata ale firmelor. de cele mai multe ori inventate doar pentru a mai percepe alti bani. ce sa mai vorbim. judecand dupa excrescenta maladiva a formularisticii din ultimul timp. Dl Iliescu. maldare de noi avize si aprobari administrative vor fi necesare chiar si pentru a te duce pana la coltul strazii. se gaseste acum sa proiecteze o strategie postaderare. devin biete exercitii de pierdut timpul. aceasta introduce rapid. din pacate. pecinginea ne va manca complet. Aderarea la UE este. Contravaloarea acestor taxe nici nu ajunge de regula in bugetul de stat. Astfel incat. Romania. cu toate ca nu s-a dus lipsa de strategii. Mai rau. autoritati. faptul se datoreaza numai extinderii abracadabrante a impunerilor parafiscale. Care nu reprezinta altceva decat taxe pentru aprobari. fara a se fi formulat macar tranzitie catre ce traverseaza. personalizate. Cum apare o noua agentie guvernamentala sau o autoritate de reglementare. Iar daca sub palaria parafiscalitatii avem in vedere si formularistica. autorizatii. care pare sa arate ca de cand s-a inventat computerul functionarimea gaseste o desfatare in a inventa noi si noi formulare tipizate. care a parcurs intreaga perioada postdecembrista intr-o improvizatie absolut remarcabila. pentru a extrage niste bani de la contribuabili persoane fizice si. care nu se mai pot ocupa de treburile lor. rapind vremea atat a individualilor. institutii reale sau inventate. autoritati si institutii vor fi infiintate. fondurile ce mai scapasera neluate vor fi capturate cetateanului si omului de afaceri. nu s-a gandit nici macar la un plan B in caz ca aderarea va fi ratata sau amanata (din cauze ce depind sau nu de Romania). Un noian de noi agentii. s-ar putea zice ca este vorba despre o gluma. rapid niscai taxe.Aceste impozite au ramas nominal aceleasi. Hai ca-i tare! Din punctul de vedere al unei strategii. Numarul lor nu s-a schimbat. suspiciuni cat carul 5 Aprilie 2006 O idee pare sa castige teren in randurile oficialitatilor de la Bucuresti: elaborarea unor strategii postaderare pentru Romania. S-a mers improvizand. nepersonalizate. care n-a avut nici o strategie de preaderare dupa ce Uniunea Europeana a invitat-o la negocieri si care. reducerea birocratiei si simplificarea procedurilor in legatura cu probleme de baza. daca numarul total de impozite si taxe a ajuns aproape dublu intre timp. in masura in care parafiscalitatea invadeaza totul. sfidand bunul-simt si golind buzunarele persoanelor fizice si juridice. dar si conditioneaza eliberarea acestora de avize din partea altor institutii. spre disperarea generala. dar indeosebi a micilor oameni de afaceri. ci la diverse agentii. juridice. un prilej minunat pentru ca parafiscalitatea sa ne cotropeasca inca si mai si. ori perceperea impozitelor. netipizate. avize. O strategie postaderare: rosturi nule. perioada postdecembrista este plina de invataminte. diferite ministere nu numai ca pretind ele insele diverse taxe pentru autorizari sau aprobari.

o strategie postaderare ? Romania n-a avut intelepciunea stabilirii unei strategii de preaderare si nici curajul unei strategii in caz de esec al aderarii. In astfel de conditii. Nestabilind insa un program de preaderare si neavand un plan B pentru orice eventualitate in caz de neaderare. S-ar putea ca. Cand au fost instrainate cele mai importante si profitabile sectoare economice. se vor conforma cu strictete strategiilor concepute pe la Banca Nationala ? Sa fim seriosi ! Toate aceste societati straine vor urma. de altfel. sa fi fost vorba si de teama de a nu sugera cumva pe la Bruxelles ca Romania s-ar baza si pe altceva decat pe bunavointa Uniunii Europene. nici de decizie. in anul 2006. este insa o biata glumita. sociale. in telefonia fixa si mobila. fiind mai mult o simpla insiruire de obiective. Nu este aici vreo lamentatie. in distributia de gaze si electricitate. in productia de otel si ciment. nici de mijloace. politice. strategiile formulate de centralele lor pe o baza globala. cu toate ca statul roman avea pe mana tot ce trebuia pentru a le face operationale. cand capitalul autohton nu mai are decizia (in unele cazuri nici macar reprezentare) in productia si distributia petrolului.un adevarat campion al strategiilor pe hartie. acoperire cu resurse. "Partea romana" n-a reusit nici atunci cand dispunea de toate acestea. faptul ca ne aflam sub incidenta unei mari strategii de dezvoltare pana in 2025. Iar pentru realizarea a ceea ce a fost ales dintre variante este nevoie de imputernicire (pentru a lua decizii si pentru a folosi mijloace) si de resurse de implementare. in intregul sistem bancar.si deci rosturile . prin 17 . "Partea romana" (stat sau capital autohton) nu mai dispune de asa ceva acum. pentru ca. din conceptie. O strategie este o alegere intre variante. dincolo de neputinta. A concepe si elabora strategii acum. a tot presat si presat pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare. mai mult sau mai putin realiste. dupa cum este si firesc. nici de resurse. transferul catre institutiile comunitare al unei parti din prerogativele de suveranitate ale statului roman in domenii diverse: economice. Ce ar insemna practic. Acum nici nu mai dispune si nu-i mai ramane decat sa-si ia seama si sa considere strategiile guvernamentale capitol inchis. care sunt toate sucursale sau filiale ale unor banci straine cu retele internationale. Este vorba doar despre faptul ca elaborarea de strategii la nivel guvernamental nu prea mai are destinatar. la actuala lipsa de putere de decizie si de resurse in axa majora a economiei. mai mult sau mai putin fara vreo legatura cu ceea ce s-ar dori ori s-ar viza pe la Bucuresti. Dar nici una din acestea n-a iesit din scripte. Va urma cumva OMV strategii petroliere clocite pe la Palatul Cotroceni ? Sau regele indiano-britanic al otelului mondial strategiile industriale desenate pe la Palatul Victoria ? Ori bancile comerciale. in asemenea conditii. La ce serveste. nici una din strategiile de pe hartie n-a fost implementata in practica. fara a fi prevazute si mijloacele de realizare. pe care dl Iliescu a considerat necesar sa o lase mostenire la plecarea sa din functia prezidentiala ? Cine urmeaza aceasta strategie ? Cine macar isi mai aminteste de aceasta strategie ? Apartenenta concreta la Uniunea Europeana va constitui un factor ce va reduce si mai mult posibilitatile . cand intreaga axa majora a economiei nu mai este sub control romanesc. pentru ca nici una n-a avut.elaborarii unor strategii. a te apuca sa faci strategii guvernamentale este o pierdere de timp. cel putin intro zona majora a economiei. Romania abia n-ar face altceva. in mod obiectiv. se va adauga.

masura BNR miroase mai degraba a contrariu. pe baza si cu pretul cresterii deficitului extern. electricitate). Punctul in care s-a ajuns este unul critic. instrumentul inca principal in combaterea inflatiei in masura in care piata. pe aceeasi linie comporta riscuri majore si implica grele responsabilitati. cu toate mijloacele. guvernul are proiectate decavante cresteri de accize nu doar la tutun sau alcool. ca. considerand-o imposibila sau prea costisitoare. si mai exact. pur si simplu. Coarda a fost intinsa la maximum. chiar daca obiectivul legal si asumat al acesteia este doar tintirea inflatiei. Asa ca dezinflatia poate ramane un obiectiv doar in limita inregistrarii la sfarsitul anului a unei inflatii mai mici decat cea de anul trecut (8. Sunt de altfel avute in vedere masive interventii pe piata pentru "sterilizari". optand sa nu forteze nota. Guvernatorul BNR a ales sa fie prudent. O rata necrescuta a dobanzii de interventie este congruenta cu aceste proiectii. fata de 6% echivalent PIB. Banca Nationala are ochi si pentru deficitul extern 12 Aprilie 2006 Dupa o recenta reuniune a Consiliului de Administratie. inducerea scaderii inflatiei intr-atat incat sa nu abandoneze ambitiosul obiectiv al unei inflatii de 5%. care intra in componenta tuturor produselor si serviciilor. Aceasta insa doar aparent. Realitatile economice au aratat. gaze. deja ridicata de curand de la 7. Deficitul extern a depasit substantial cotele considerate de alerta pe plan international: 9-10% echivalent PIB. Banca Nationala a luat hotararea responsabila de a nu mari si mai mult dobanda de interventie pe piata.1% in 2006. Probabil si-a asumat ratarea tintei de inflatie pentru 2006. urmand a avea un efect inflationist distrugator. si nu a aceleia complet nerealiste de circa 5%. Deja inflatia pe primele doua luni s-a situat la rate anualizate de 8-9%.5%. sa nu faca un fixism din dezinflatie. cu o toleranta de +/. ceea ce a si permis BNR sa anunte ca va continua. A merge mai departe. decat sa dea de gandit cancelariilor vesteuropene cum ca de fapt nu mizeaza pe Uniunea Europeana.6%).elaborarea unei strategii de postaderare. fara echivoc. Este vorba despre dobanda la care Banca Nationala face asa-numitele "sterilizari". cand inflatia coboara sezonier. ci la toti purtatorii de energie (carburanti. se pare destul de tensionata. In fapt. apreciata a fi inca intr-un stadiu imatur. inflatia putand fi ca atare tinuta in frau pe cat posibil fara costuri mari in deficitul extern. iar tocmai in miezul verii.5% la 8. in masura in care lupta impotriva inflatiei s-a dus indeosebi cu mijloace monetare si nu prin restructurarea economiei. indiferent de pretul pe care l-ar implica politica pentru obtinerea acesteia. Aici se gaseste si actul responsabil pe care il face. nu este extrem de sensibila la rata dobanzii. A vedea numai tinta de inflatie fara a avea macar un ochi si la deficitul extern n-ar fi o politica responsabila din partea Bancii Nationale. respectiv acele maturari ale pietei de disponibilitatile de lei considerate in exces. 18 . Rolul acordat "sterilizarilor" sugereaza ca Banca Nationala ramane fixata in lupta impotriva inflatiei. Banca Nationala a hotarat sa nu forteze scaderea inflatiei peste ceea ce este posibil sau. scaderea inflatiei a fost obtinuta pe seama.

in restrictionarea cresterii cererii interne si deci a consumului din import. Mai mult.caci si SIF-urile au baronii lor .cursul va evolua in limitele impuse de productivitatea din economia reala si nu va mai contribui la deteriorarea deficitului extern prin stimularea artificiala a importurilor si nefericita scoatere din joc a exportatorilor care supravietuiesc pe muchie de cutit. S-a vorbit de 1%. Incalificabilul si nesfarsitul capitalism de cadou 19 Aprilie 2006 Dupa o acerba disputa in culise. de peste un an. un fel de fonduri de investitii si. dl. Isarescu a vorbit acum mai raspicat in chestiune. individual. Banca Nationala este lasata singura de catre guvern sa infrunte deficitul extern. in cuantumuri mai importante. Aprecierea doar modesta a leului impreuna cu restrangerea creditului .nu sunt insa suficiente pentru temperarea deficitului extern. lucrurile pareau sa se aseze pe un fagas cat de cat normal in ce priveste asa-numitele SIF-uri (societati de investitii financiare). de natura a atrage bani proaspeti. Pentru prima data. principali actori pe piata bursiera din Romania. ceea ce constituie o proiectie de bun augur pentru conturile externe ale tarii. dobandi si mai mult decat 1%. ca nu va fi folosit pentru combaterea inflatiei. Baronii SIF-urilor .1% din total) s-au facut presiuni pentru un prag mai inalt. care sa consolideze pozitiile pe piata ale SIFurilor si perspectivele lor. pana la urma parand a se cadea de acord ca pragul de 1% ar fi un compromis satisfacator. sa se poata. numai ca dreptul de vot s-ar fi limitat tot la 1%. ci si ca prag pentru investitori care actioneaza concertat. s-ar putea spune. Cu alte cuvinte. au amenintat ca vor fi folosite detinerile de 30% ale SIF-urilor in BCR pentru a se pune bete in roate finalizarii efective a procesului de privatizare a acesteia si Camera Deputatilor a votat cum au cam vrut baronii: un prag maxim de 1%. care ar trebui sa constituie probabil prioritatea-prioritatilor in politica economica a Romaniei in perioada actuala. dar si de 5%. insa. In plus. Obligarea vanzarii unor proprietati (indiferent de natura lor) este neconstitutionala. Guvernatorul BNR stie mai bine ca oricine acest lucru. nu se precizeaza o procedura de vanzare daca 19 . cursul nu va fi lasat tocmai liber si. destul de explicit. nu numai ca drept de vot. avand in vedere amenintarea numarul unu pe care o reprezinta deteriorarea continua a situatiei conturilor externe.Perspectiva folosirii "sterilizarilor" poate spune foarte mult.colectarea valutei in exces urmata de ridicarea de pe piata la dispozitia BNR a contrapartidei in lei . luand in considerare faptul ca. Asta inseamna ca. mai ales. Complicatii imense apar. cerand guvernului sa-si faca si el treaba ce-i revine. mai ales in interpretarea ca drept de vot. Dintr-o data interesul investitorilor pentru SIF-uri a palit si cotatiile acestora in bursa au scazut. ci si ca detinere in sine si in plus nu doar ca prag individual. pentru ca s-ar fi majorat sensibil costul interventiilor pe piata. prin politicile salariale si fiscale. A fi marit dobanda de interventie in contextul proiectarii unor asemenea politici ar fi fost contraproductiv.au intervenit.singurele parghii la dispozitia Bancii Nationale in domeniu . Caci strunit in menghina "sterilizarilor" . Fata de o disipare maxima (nici un posesor de titluri SIF nu putea detine mai mult de 0. cei care eventual au cumparat titluri SIF peste limita de 1% vor trebui sa vanda diferenta.

nu ar fi fost nici o problema. cei care s-au insurubat. si-au luat masini scumpe. oprimate de legi neprietenoase si impozite ruinatoare. si SIF-urile traiesc bine mersi. Toate acestea constituie doar un episod . nu poti sa fii de acord ca bete in roate in calea procesului respectiv de privatizare.dobandirea a avut loc concertat.sa impuna ca reglementari in SIF-uri baronii acestora nu este capitalism. nici ultimul . sase luni. cat a durat de fapt procesul. Pentru ca si-au creat asemenea reglementari privind functionarea structurilor respective. care abia daca mai rasufla. conform caruia 30% din capitalul privatizabil urmau sa ajunga gratuit in posesia populatiei adulte a tarii.cum este si cazul semnatarului acestor randuri. proces neeconomic si populist. s-au si impiciorongat bine-bine pe acolo. inexpugnabile. s-au transformat in SIF-uri. Pentru ca distributia de actiuni catre actionarii individuali nu se putea face direct. chiar daca nu-si mai incap in piele de cat de capitalisti se dau. daca tara asta tot s-a decis sa treaca de la comunismul colectivist la capitalism. Si timp de cinci ani. E rau de tot pentru ca au devenit baronii SIF-urilor cu acte in regula. Unii detinatori cunoscuti in piata au si declarat ca nu vor vinde. Numai capitalisti nu sunt baronii SIF-urilor.din istoria nefericita a acestei expresii de fals capitalism pe care au reprezentat-o inca de la inceput SIF-urile. SIF-urile constituie expresia fara echivoc a faptului ca un lucru care porneste prost nu poate merge bine. sa vina din partea unor structuri despre care nu se intelege clar ce sunt si intersele cui le apara. care au primit sarcina de a gestiona aceasta parte de 30% din capital pana la distribuirea propriu-zisa de actiuni. populatie adulta. probabil. care apareau in sfarsit inutile. incat le-au transformat intr-un fel de cetati inchise. Chiar daca ai fost impotriva privatizarii BCR . drept private. Ceea ce au constituit acestea prin conceptie si reguli nu a fost si nu este capitalism. s-a inventat constituirea a 5 institutii numite Fonduri ale Proprietatii Private (FPP). de la devalmasie la proprietatea privata. desi de la bun inceput n-au fost de vreun folos.si pana acum au reusit . caci ea. Inca si mai rau. dandu-se. la care aceasta avea dreptul. SIF-urile constituie cea mai mare sfidare la adresa populatiei din Romania si rusinea capitalismului din Romania. din motive de pastrare a unor pozitii romanesti in sistemul bancar -. care doar mai trimit din cand in cand cate o ghiulea brizanta in statul care le-a facut cadoul si in populatia care le 20 . era de fapt actionarul. sa spunem. Capitalism prin cadou de la stat. pentru ca macar cei care au furat s-au ostenit cu ceva. Exista atatea structuri private. n-au dat nimic populatiei si apoi cativa impiciorongati pe acolo s-au dat capitalisti. desigur pe banii populatiei si fara sa dea populatiei nici un fel de dividend. pe la FPP au avut tot interesul ca procesul sa dureze cat mai mult. odata pornit. nevoie mare. nu trebuie sa manifeste vreo capacitate manageriala sau vreo abilitate in valorificarea conditiilor pietei. Daca procesul de transformare in actionari propriu-zisi ar fi durat. adica de la biata populatie. SIF-urile nu s-au ostenit cu nimic. pe criterii politice. si-au construit sedii somptuoase. SIF-urile reprezinta subprodusul asa-numitei privatizari in masa. Adica cum private ?! S-au constituit printr-un cadou de la stat. Cand procesul privatizarii in masa s-a terminat. aceste structuri. Dar pentru ca legea in mod deliberat n-a prevazut vreo limita de timp in acest domeniu. Ceea ce au incercat . Mai rau decat in cazul structurilor private constituite prin furt.nici primul si. acesta nu-i capitalism.

). prin ale caror inocenta si credulitate s-au constituit SIF-urile fepepiste. Odata intrata efectiv in Uniunea Europeana. China. care au uitat de Romania chiar de cand au primit de la aceasta cadouri pe tava. Din punctul de vedere al OMC. Deocamdata. ci a unei sordide preocupari de a nu le lua cineva scaunul pe care i-a asezat incalificabilul capitalism de cadou. Marea Britanie. astfel ajungand sa ocupe pozitii ierarhice relativ inalte si tari cu ponderi scazute in total (cum este si cazul Romaniei). Romania a ajuns intre primii 30 importatori mondiali. singurul vehicul de anvergura cu capital romanesc in piata dupa ce statul roman a cedat capitalului strain controlul axei majore a economiei.34% din cele mondiale. Problema este insa alta. pentru ca exporturile romanesti nu au reprezentat in 2005 decat vreo 0.respectiv fata de un prag mai inalt al detinerilor de titluri nu este expresia vreunei griji fata de cei multi. Italia etc. exista o explicatie care tine de particularitatile unora dintre statisticile OMC. 21 . Franta. Un loc pentru care nu merita sa ne bucuram 26 Aprilie 2006 Intr-un clasament al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). si nu 0. Uniunea Europeana. insa.000 miliarde dolari la nivel mondial. Pe de-o parte. Firesc. aflata in afara acestei entitati.suporta. Romania nu se mai gaseste catusi de putin intre primii 30. Ironia sortii este ca SIF-urile au ramas. Romania va fi inglobata in aceasta entitate in respectivele statistici ale OMC. Explicatiile sunt in principal doua. Romania. ca atare. Cu toate ca in ce priveste exporturile conditiile in mentionatele statistici ale OMC sunt evident aceleasi ca in cazul importurilor. cel putin in segmentul bursier. Opozitia acerba a baronilor SIF-urilor fata de o deschidere mai mare a acestor structuri financiare catre investitori . ca Germania. Importurile romanesti nu au reprezentat decat 0. desi in moneda de evaluare a OMC este vorba de numai 40 miliarde dolari la un total de peste 8. precum importurile. Uniunea Europeana este o entitate si.5% din totalul mondial contabilizat de OMC in 2005 si. comertul mondial are dimensiuni mai mici (contabilizand numai schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu restul lumii si excluzandu-le pe cele intracomunitare care in Uniunea Europeana sunt precumpanitoare). daca singurii ramasi sa mai reprezinte interesele economice romanesti sunt baronii SIF-urilor. Japonia) detin sensibil peste jumatate. comertul mondial este foarte concentrat: primii patru competitori (SUA. Faptul da intreaga masura a tragicomediei in care a ajuns Romania. cu toate acestea. au ocupat locul 27 in lume. Arma principala a constituit-o santajul cu actiunile pe care le-au detinut la banci si pe care le-au obtinut ca parte integranta a cadoului pe care l-au primit in urma cu ani. a ajuns in statisticile OMC intre primii 30 de importatori din lume. precum si mai putini competitori (prin reducerea la unul singur a marilor exportatori/importatori vest-europeni. Pe de alta parte.5%.

si nici chiar dimensiunile sale fabuloase (despre care cu o anumita bunavointa s-ar putea eventual spune ca vor fi trecatoare). o religie de tip primitiv. Nu intamplator.importurile au devenit o adevarata religie. cand au existat intrari importante de valuta. au stimulat importurile si. dar in toata perioada postdecembrista. a facut din Romania un rai al importatorilor. E drept. crearea "unei baze comune consolidate pentru impozitul asupra companiilor". prin curs sau prin alte mijloace. in timp ce exportatorii trag din greu mata de coada. dar in care preotii si baronii ei au toate motivele sa creada. Nu se stie deocamdata daca aceasta armonizare va merge pana in punctul unei cote unice de impozitare in sectorul corporatist pe piata de ansamblu a Uniunii Europene. lipsa de responsabilitate si cinism. Mentinerea permanenta . desi se pare ca pe dedesubt exista mult mai multe sustineri decat reticente. chiar au descurajat exporturile.si nu doar in ultimii ani. Ca este o opulenta pe seama celor multi. cu fetisuri si chipuri cioplite. pentru ca le-a adus opulenta. Pentru guvernanti si pentru oamenii de afaceri "descurcareti" . prin politici salariale si monetare. izvorand din cadrul Comisiei de la Bruxelles.Pentru adevaratul loc al Romaniei in economia mondiala vorbeste mult mai semnificativ pozitia in exporturile mondiale decat cea in importurile mondiale. aflandu-se in atentia furnizorilor in cautare de debusee. iar in spate se afla un abominabil dezechilibru comercial. toti imbogatitii tranzitiei sunt importatori. 22 . prin eludarea reglementarilor internationale care se opun in domeniu. Situarea Romaniei printre primii 30 de importatori mondiali nu este un certificat de mandrie tocmai pentru ca nu este dublata de o pozitie cvasisimilara in exporturile mondiale. Acceptarea acestei discutii este interpretata ca un posibil prim pas catre o armonizare pe plan european a cotelor de impozitare a companiilor pana in anul 2008.intrun fel un lucru normal pentru o tara care doreste sa se dezvolte si sa recupereze decalaje istorice substantiale . in iunie.a unui excedent artificial al cererii fata de oferta. Cand alte tari ale lumii nu mai stiau cum sa mai sprijine exporturile proprii. ci faptul ca provine din comportamente si politici antieconomice care fac legea de ani si ani de zile si care se perpetueaza cu inconstienta. cu exceptia celor dintr-o scurta perioada (2000-2002). in mod incredibil. pe cine mai intereseaza ?! UE: impozit unic pe profit impotriva relocalizarii ? 3 Mai 2006 Potrivit unei hotarari recente. ministrii de finante ai celor 25 de tari membre ale Uniunii Europene vor discuta. politicile economice din Romania. pentru ca ideea are si adversari. cu atat mai grav cu cat acesta este structural.acei "baieti destepti" de care vorbea candva presedintele Basescu . chiar daca cea din urma arata ca piata romaneasca nu este una de neglijat. Problema nu este nici existenta in sine a acestui deficit . nu numai partizani. cand s-a trait intr-o acuta penurie de fonduri .

domeniu lasat deocamdata sub jurisdictie nationala. nu vor sta cu mainile in san si vor reactiona. Dar amploarea si ritmul relocalizarii ar fi mult temperate de o armonizare a tratamentului fiscal aplicat companiilor in tarile membre ale UE. prin asa-numitele "preturi de transfer" intre filiale. au reactionat mai intai cu reprosuri la adresa tarilor est-europene ca nu raspund cu "fairplay" la sprijinul. Gheata. procesul care ar fi avut loc oricum in conditiile extinderii Uniunii Europene. spre deosebire de cele indirecte (TVA. 23 . in frunte cu Germania si Austria. dar le-ar rapi si una din marile lor resurse de profit: evidentierea contabila. de care sau bucurat pentru si la admiterea in Uniunea Europeana. in fata sfidarii pe care noile tari aderente. Daca o armonizare intervine in domeniu. fiind de presupus ca mai-marii Uniunii Europene. cunoscute fiind nivelurile ridicate pe acest plan din tarile vest-europene. Mai multe dintre aceste tari. cutia Pandorei a fost deschisa: va incepe introducerea de reglementari si in domeniul impozitelor directe. pe salarii) nu fac. s-ar putea spune ca era de asteptat. ce ar avea si avantajul unei frane in calea fraudelor si evaziunii fiscale. profitand de faptul ca impozitele directe (pe profit. companiile vest-europene pot beneficia de o forta de munca mai ieftina. Mai degraba. indeosebi in culise. coborand substantial cota de impozitare pe profit. care poate implica si o impozitare in cota comuna. chiar de ei admise. aflati la mijloc intre interesele propriilor companii si cele ale fortei de munca din tarile respective. a fost sparta. respectiv a Comisiei de la Bruxelles. proces numit de relocalizare. inclusiv financiar. diferentierile intre tarile UE in fiscalitatea globala se vor muta in carca discrepantelor dintre nivelurile contributiilor sociale. Deplasarea spre Est a capitalului vest-european este inevitabila si irepresibila. de deplasare catre Est a marilor companii cu sedii in tarile vest-europene. obiect al reglementarilor comunitare. a profiturilor in tarile unde impozitarea este mai mica. au procedat la scaderi semnificative indeosebi ale impozitelor pe profit si venit. unele tari vest-europene. prin scaderea mentionata a impozitarii se pot bucura si de impuneri mai favorabile. cat si ca dinamica. accize). au lansat-o in perspectiva sau imediat ulterior intrarii efective in Uniunea Europeana. desi neindestulatoare pentru sarcinile lor in finantarea sectorului de pensii si al celui de sanatate. atat ca amploare. O armonizare in domeniu le-ar permite compensarea pierderilor suferite de filialele lor din unele tari cu beneficiile inregistrate de filialele din alte tari. In tarile est-europene. fiind deja printre cele mai ridicate si mai descurajatoare din Europa. In orice caz. din acest punct de vedere. printre care si Romania. Mai-marii vest-europeni. In aceasta privinta Romania porneste cu un mare handicap. Ramane de vazut care va fi insa pozitia companiilor transnationale vest-europene. o data cu uniformizarea conditiilor de acces si operare. stimuland atragerea in acest fel de investitii externe.Demersul nu constituie cumva vreo surpriza. respectivele contributii. cei cu painea si cutitul in club. daca nu si oficial. si nu sub jurisdictie comunitara. s-a incurajat astfel masiv. Mai mult. Evident. In curand si-au dat seama ca mult mai eficient este sa actioneze in plan economic. in principal investitii din tarile vechi membre ale Uniunii Europene. prin implicatie.

Premiere care arata ca gluma se ingroasa
10 Mai 2006 Datele cu privire la situatia contului curent extern pe primele doua luni ale anului facute publice zilele trecute de Banca Nationala - sunt de natura sa-i ingrijoreze serios pe cei ce se culcasera pe urechea ca si pe la case mai mari s-au produs explozii ale deficitului extern in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, urmand ca dezechilibrele si efectele lor nefavorabile sa fie absorbite in conditiile cresterii economice prelungite. Vestea rea din aceste date este aceea ca importurile au continuat nestavilit, in ciuda restrictiilor puse creditului pentru populatie de catre Banca Nationala. Era de asteptat ca aceste restrictii sa tempereze expansiunea consumului si, prin incidenta, sa slabeasca cresterea importurilor, caci marirea cererii, determinata de sporirea creditelor, se indreapta spre import din cauza insuficientelor globale si structurale ale productiei interne. Datele par sa evidentieze faptul ca productia interna nu reactioneaza in nici un fel la marirea cererii, astfel incat continuarea creditarii, prin ocolirea de catre banci a restrictiilor impuse de Banca Nationala, orienteaza consumul suplimentar pe care il provoaca tot catre import. Cu mult mai rau este insa altceva. Pana acum, deficitul de cont curent extern - un fel de consum net de resurse din strainatate - era mereu mai mic decat deficitul comercial, adica decat depasirea exporturilor de catre importuri. Explicatia era ca, in balanta transferurilor altele decat cele comerciale, se obtineau din strainatate incasari mai mari decat cheltuielile facute in strainatate, ceea ce acoperea o parte din deficitul comercial. Existau iesiri nete in contul dobanzilor la datoria externa si repatrierilor de profituri de catre investitiile straine, precum si sub forma cheltuielilor turistilor romani in strainatate. Toate acestea erau supracompensate de trimiterile de bani in tara din partea romanilor aflati la munca in alte tari. Acum, insa, balanta globala a transferurilor aproape s-a inversat. Si aici se tinde, ca si in sectorul comercial, sa se inregistreze un deficit, desi in balanta turismului situatia s-a echilibrat, sold negativ ce mareste amploarea si pericolul deficitului de cont curent extern. Motivele nu sunt deloc de ignorat: transferurile in strainatate sub forma de repatrieri de profituri din investitii externe au crescut serios si, mai ales, au scazut sever remiterile catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate. Daca prima tendinta era de asteptat si trebuie luata in considerare ca manifestare pregnanta pentru anii ce vin, a doua tendinta constituie intr-un fel o surpriza si oricum un semnal de alarma, deoarece se conta pe continuarea si chiar amplificarea acestor remiteri de fonduri catre tara. Restrictiile care au operat in cursul anului trecut si pana de curand in ce priveste iesirile din tara si circulatia romanilor in spatiul Schengen pot sa fi jucat un rol in scaderea respectivelor remiteri, situatia urmand eventual sa se redreseze odata cu ridicarea de curand a restrictiilor. Dar, mult mai ingrijorator, ar putea fi vorba de o plafonare "naturala" a remiterilor, astfel incat nu se va mai putea miza pe compensari sporite din partea acestora a extravagantelor din importuri. Fapt este ca, in premiera, trimiterile de bani in tara din partea romanilor aflati la munca in

24

strainatate au fost, in primele doua luni ale acestui an, mai mici decat cele din ianuariefebruarie anul trecut. In aceste conditii, deficitul de cont curent extern si-a accelerat puternic cresterea, cu 70% in ianuarie si chiar cu 120% in februarie, fata de situatia din lunile corespondente din 2005, cu toate ca deficitul comercial si-a incetinit cresterea (75% in ianuarie si doar 55% in februarie fata de situatia din lunile corespondente din 2005). Pentru prima data, in februarie, deficitul de cont curent extern (627 milioane euro) a fost mai mare decat deficitul comercial (610 milioane euro), iar, cumulat in primele doua luni ale anului, a depasit 1 miliard euro, fiind cu 80% mai ridicat decat cel din primele doua luni ale anului trecut. Inutil aproape de mentionat ca, anul trecut, deficitul extern, de aproximativ 7 miliarde euro, fusese cu circa 3 miliarde euro mai mic decat deficitul comercial si ajunsese sa reprezinte 8,7% echivalent PIB, in depasire severa a cotei, de 6%, considerata de alerta pe plan international. Dupa cum se vede, gluma se cam ingroasa. Si daca ianuarie-februarie 2006 nu vor fi fost niste exceptii, inseamna ca explozia se precipita. Daca nu se va mai putea conta pe cresteri ale remiterilor catre tara din partea romanilor aflati la munca in strainatate, in timp ce este sigur ca repatrierile de profituri de catre investitiile straine in Romania se vor majora, deficitul extern va spori considerabil, devenind in mod clar nesustenabil, oricate noi investitii straine vor veni in tara.

"Baietii destepti" au de fapt patalama de la UE
14 iunie 2006 Ministrul Economiei, dl Codrut Seres, a anuntat, nu fara o anumita euforie, ce este iscata in general de marile realizari, ca vor fi stopate vanzarile de energie electrica de la producatori de stat catre consumatori de stat prin itermediari privati. O realizare poate ca ar fi, intrucat s-ar lua de la gura "baietilor destepti" - cum ii numea odata, in vremuri imemoriale, dl Basescu, pe cei ce cumpara electricitate ieftin si o vand scump - unul din ciolanele la care rodeau cu nesat. Unii s-au repezit sa spuna ca astfel li s-ar veni de hac "baietilor destepti". Doamne pazeste! Acestora nu le vine nimeni de hac! Orice comisii parlamentare si DNA-uri li s-ar pune pe cap! Ia facut uitati si dl Basescu la scurt timp dupa ce se zborsise la ei de credeai ca-i va face ferfenita! Baietii prospera intr-o veselie cu profituri de milioane si chiar zeci de milioane de dolari la afaceri tot de milioane si zeci de milioane de dolari, adica, mai precis, cu rate de profit ametitoare prin simple frecaturi de hartii din birouri, altminteri somptuoase. Marea afacere a cumpararii de catre "baietii destepti" de energie electrica ieftina de la producatori de stat (caci altii decat de stat nici nu exista) si a vanzarii acesteia la consumatori de stat cu mult mai scump – afacere despre care o minte sanatoasa nici nu putea crede ca exista si care, cel mai probabil, a fost inventata dupa interventia dlui Basescu, ca o dovada a cat de patrunsi au fost "baietii destepti" de mustruluiala prezidentiala - era poate doar cea mai scarboasa. Dar nu este nici singura si nici cea mai importanta dintre afacerile derulate de acestia. Asa ca, si daca se reuseste oprirea acestei "afaceri" - urmand ca societatile proprietate de stat sa

25

incheie contracte directe cu producatorii, repetam, toti de stat -, "baietilor destepti" le raman halcane imense din care sa se infrupte! De fapt, "baietii destepti" actioneaza legal in virtutea unei aiureli inspaimantatoare, cu consecinte dramatice pentru micul consumator roman, impuse de Uniunea Europeana si denumite insidios "liberalizarea pietei energiei". Ce liberalizare ar putea exista pe o piata unde producatorii sunt toti de stat si pe deasupra mai sunt si neomogeni prin determinari nu tehnologice, ci naturale ?! Ce concurenta ar putea exista intre producatori termo care scot electricitatea la costuri de 50-90 dolari MW si producatori hidro care scot electricitatea la vreo 10-15 dolari MW, obtinand, din ratiunea de a strange bani de investitii, autorizatia de a vinde la 20 dolari MW?! In conditiile in care pentru acoperirea consumului este nevoie de intreaga energie electrica produsa - atat de cea ieftina, indeosebi din surse hidro si nucleare, cat si de cea scumpa, din surse termo -, asa-numita liberalizare a pietei energiei se transforma intr-o jalnica farsa, in care intermediari ("baieti destepti") iau (desigur, pe hartie) electricitate din surse ieftine, indeosebi hidro, dar si de la unele termocentrale ce o scot la costuri mai acatarii, si o vand scump la diferiti consumatori, asa-numiti "eligibili", respectiv consumatori care, prin marime, au dreptul, potrivit reglementarilor stabilite, sa-si aleaga furnizorul. Nu mai spunem ca unii iau energie electrica din surse hidro (la 20 dolari MW) si o vand la export (cu 30-35 dolari MW), aceasta chemandu-se ca fac afaceri! In timp ce consumatorii casnici - considerati deocamdata "captivi" (adica nu-si pot alege furnizorul) si care vor ramane practic "captivi" si cand nu vor mai fi considerati teoretic asa - platesc deja peste 10 centi kW (respectiv peste 100 dolari MW) si-l vor plati mereu si mereu mai scump - atentie! - in numele "acoperirii costurilor". Ale cui costuri? Cumva ale sistemului energetic per ansamblu?! Pai, daca se fac socoteli "per ansamblu" in ce priveste costurile, de ce nu se procedeaza la fel si in ce priveste preturile (adica tarifele la consumatori)?! Mai precis, de ce electricitatea produsa mai ieftin, indeosebi din surse hidro, nu este contabilizata in intregime ca aport la ansamblul sistemului pentru a se cobori pe cat posibil tarifele per ansamblu?! Cu atat mai mult cu cat ieftinatatea electricitatii din aceste surse provine din conditii naturale lasate de Dumnezeu, beneficiile trebuind sa apartina populatiei. Si sa nu uitam ca valorificarea acestor conditii naturale s-a facut in urma unor investitii imense realizate prin eforturile tot ale populatiei! In loc de toate acestea, se da posibilitate unor intermediari - care n-au nici o contributie si care nau depus nici un efort - sa preia, desigur pe hartie, cantitati masive de electricitate din surse ieftine si s-o plaseze unor consumatori privilegiati, inghesuindu-si buzunarele cu bani nemunciti! Este aproape neverosimil! In mod incredibil, acesti intermediari sunt considerati "piata" insasi in sistemul impus de Uniunea Europeana! De aceea dl Basescu i-a facut uitati pe "baietii destepti". Care, sa fie clar, oricat ar fi ei de rai, nici n-ar fi putut exista daca nu era impus sistemul numit debusolant "liberalizarea pietei energiei", in loc sa i se spuna cu numele adevarat: jaf organizat pe seama populatiei. Si la fel de clar: nu este mai putin jaf daca asa se petrec lucrurile si prin Uniunea Europeana! Problema este deci cu mult mai grava si mai profunda, si nu este doar aceea ca niste intermediari privati au luat de la stat si au vandut la suprapret tot la stat. In Romania se va discuta la nesfarsit doar despre acest ultim aspect, dar nu si despre problema in sine, pentru ca aceasta decurge dintrun sistem recomandat (sau impus) de la Bruxelles si aplicat in Romania in cel mai clientelar mod posibil. Sistem in virtutea caruia vom plati in beneficiul unor privilegiati electricitatea mereu si mereu mai scump.

26

Impactul comercial extern
19 iulie 2006 Cu toate ca grosul implicatiilor comerciale ale intrarii in Uniunea Europeana a fost deja "decontat", impactul in plan comercial al aderarii efective, sa zicem si sa speram de la 1 ianuarie 2007, nu este unul deloc de neglijat. In mod eronat, nu prea se discuta despre acest lucru, probabil tocmai pentru ca se considera ca marile probleme comerciale ale aderarii la UE au fost deja absorbite. Din punctul de vedere al taxelor vamale in relatiile cu tarile Uniunii Europene - problema intradevar de mare impact - lucrurile sunt, intr-o masura importanta, depasite. In virtutea acordului de asociere la Uniunea Europeana, care opereaza de la mijlocul anilor '90, Romania a asimilat reglementarile comunitare in domeniu. Mai precis, taxele vamale in relatiile reciproce au fost treptat reduse pana la desfiintare. Tinand cont de decalajele de dezvoltare, marfurile romanesti au beneficiat la intrarea in UE de o viteza de reducere mai mare a taxelor vamale, iar cele din UE la intrarea in Romania de o viteza de reducere mai mica. De acum insa, prin ajungerea la desfiintarea taxelor vamale pe ambele fluxuri, Romania se afla deja intr-o zona de liber schimb cu tarile Uniunii Europene (de dezarmare vamala reciproca). Urmare directa, schimburile externe ale Romaniei s-au concentrat inspre si dinspre Uniunea Europeana, care detine grosul pozitiilor atat in exporturile, cat si in importurile Romaniei. Din acest punct de vedere, evident nimic nou nu se va intampla din momentul in care Romania va intra efectiv in Uniunea Europeana. Totusi, trebuie tinut cont ca acordul de asociere nu se extindea si asupra produselor agricole, astfel incat aderarea va aduce si preluarea reglementarilor de liber schimb si in respectivul domeniu, cu mentiunea ca aici opereaza si un noian de reglementari paratarifare (sanitarveterinare sau fito-sanitare) specifice, care sunt adiacente celor strict comerciale. Impactul nu este catusi de putin neglijabil. Exporturile agro-alimentare romanesti spre UE nu pierd mai nimic, nu de alta, dar nici nu prea exista! Insa piata romaneasca va fi napadita de produse agroalimentare din alte tari ale UE, ceea ce va amplifica deficitul pe care Romania il inregistreaza in comertul cu tarile din Uniunea Europeana. De departe cel mai important impact il va produce alinierea la reglementarile decurgand din faptul ca Uniunea Europeana este, din punct de vedere comercial, nu doar o zona de liber schimb (dezarmare vamala intre tarile membre), ci o uniune vamala (dezarmare vamala intre tarile membre, dar si un tarif vamal extern comun fata de terti). Ca atare, tariful vamal comun al Uniunii Europene fata de terti urmeaza, odata cu aderarea efectiva, sa fie aplicat si de Romania in relatiile cu toate tarile care nu fac parte din Uniunea Europeana. Taxele vamale vor trebui schimbate in relatiile cu toate tarile care nu sunt membre ale UE dupa grila aplicata in relatiile cu acestea de catre UE. In relatiile cu mai multe tari Turcia, Moldova, tarile care au mai ramas in CEFTA - se vor introduce din nou taxe vamale dupa ce, prin acorduri bilaterale sau multilaterale anterioare, fusesera desfiintate prin incheierea de acorduri de liber schimb. Dimpotriva, in raporturile comerciale cu alte state - indeosebi africane, latino-americane si asiatice - care, in prelungirea unor relatii din perioada coloniala, au acorduri speciale cu Uniunea Europeana, se vor aplica reglementarile si facilitatile convenite in aceste acorduri.

27

chiar cu recul. Impactul slab decurge din actuala structura a schimburilor dintre Romania si Rusia in care Romania nu mai exporta aproape nimic in Rusia. Polonia. nu se va mai beneficia in relatiile intracomunitare de deduceri de TVA la "export" si nu se va mai taxa TVA la "import". o adancire a deficitului comercial deja dramatic. chiar daca oficialii rusi au declarat ca vor sa se pregateasca din timp pentru aceasta eventualitate. pierde preferintele de tratament comercial de care se bucura din partea unor tari industriale dezvoltate (in speta SUA si Japonia) in virtutea statutului de tara in curs de dezvoltare pe care il avea. Inschimb. Sa nu uitam ca. aceste operatiuni se executa in relatiile extracomunitare. 28 . importurile vor continua intr-o veselie si mai mare. In relatiile cu Rusia. incasarile din taxe vamale nu vor mai merge in bugetul Romaniei. taxele vamale constituind una din sursele directe de finantare a acestuia din urma. chinezi. in actuala si previzibila structura a comertului exterior romanesc. thailandezi. ca si actele de intrare-iesire pe care le va intocmi. In plan strict comercial. ajungand sa fie considerata ea insasi tara dezvoltata. Romania. prin aderarea la UE. In schimb. Ungaria. de pilda. care vor incerca sa foloseasca Romania ca poarta de intrare pe marea piata europeana. Slovacia. inclusiv americani. nu va avea practic nici o semnificatie pentru Romania. In schimb. sub presiunea exportatorilor mondiali de succes. ca bilant de ansamblu. japonezi. este foarte posibil insa sa se produca pierderi de debusee pe piete extracomunitare. Admitand ca se vor mentine exporturile pe pietele tarilor membre ale UE. Romania devenind acelasi teritoriu vamal cu restul tarilor membre ale UE. Repetam. din Rusia. Vama romaneasca. Exporturile s-ar putea sa inregistreze o aplatizare.deci si al vamilor romanesti fiind crucial. in relatiile intracomunitare! In schimb. va putea fi resimtita probabil negativ pierderea indirecta in relatiile speciale cu Turcia si Orientul Mijlociu. pentru a nu fi prinsi pe picior gresit ca in cazul intrarii in UE a celorlalte tari foste in zona de influenta sovietica. ci direct in cel comunitar. precum tari africane si latinoamericane. impactul intrarii in UE va fi ca si inexistent. malaysieni. cum sunt. intrarea Romaniei in UE va consemna probabil. Preluarea prin apartenenta la UE a unor parteneri comerciali noi. Ucraina si poate si din Orientul Mijlociu. capata o alta importanta. coreeni. in mod obiectiv. rolul vamilor UE la granitele cu tertii .Sa tinem cont in domeniu si de faptul ca Romania devine granita externa a Uniunii Europene si deci poarta de intrare in intreaga Uniune Europeana pentru marfuri venind dinspre Est. zona caucaziana ori chiar Extremul Orient. iar Rusia nu mai livreaza nimic altceva in Romania decat hidrocarburi. Cehia.

precum si de banca centrala europeana se vor adeveri. ambele stimulate de sporirea consumului . de la 0. desi nu in parametri prea sanatosi. negasind productie interna. tot ca nuca-n perete: se mareste de circa cinci ori. Problemele grave ale Romaniei s-au mutat in deficitul extern. Avand in vedere ca realizarea acestor obiective presupune masuri de sens contrar. In mod normal.s-a venit cu o masura ce se potriveste. masura care inflameaza tocmai inflatia si deopotriva deficitul extern. ba inflatia mai poate fi folosita temporar si ca o supapa pentru a se infrunta dezechilibre economice si sociale carora cu greu li se poate face fata. in deficitul extern. pe cand economia "duduia". ceea ce. caci o relaxare fiscala cand resursele sunt in principiu incordate la maximum de cresterea activitatilor risca sa faca mai mult rau decat bine economiei. politica economica nu numai s-a focalizat pe cota unica. presupune masuri opozite. cresterea economica a devenit in mod disproportionat o crestere economica bazata pe import. si-a incetinit sever cresterea si s-a degradat calitativ. din punctul de vedere al mijloacelor la dispozitia bancii centrale.si pentru a opri degradarea si mai grava a deficitului extern. dar s-a si rezumat la cota unica. de inflatie n-a murit nimeni. si in care chiar pentru sanatatea economiei era necesar. Aceasta. Continuarea dezinflatiei si reducerea deficitului extern sunt prioritatile absolute ale perioadei. in contextul in care se gaseste economia. intr-o perioada deja de tensionare a acestuia. Guvernul a lasat singura Banca Nationala.Gool. Aproape ca nu mai conteaza de ce procesul de dezinflatie a stagnat si de ce deficitul extern a luat-o razna! Conteaza ce se mai poate face acum pentru a relua procesul de dezinflatie . totul a degenerat intr-o lupta disperata pentru ca nu cumva.5% echivalent PIB la 2. odata ajuns nefinantabil. in ciuda cresterii economice ce pare sa se fi revigorat. Totusi. conditii in care consumul. economia cu deficite bugetare si externe nefinantabile se poate indrepta spre o criza. s-a dus in import. Si acum . ar fi poate util sa se stabileasca o prioritate si intre aceste doua obiective. in propria poarta 26 iulie 2006 Guvernul Tariceanu se incapataneaza parca sa faca rau economiei! Si-a inceput mandatul cu o relaxare fiscala. ceea ce s-a nimerit exact ca nuca-n perete. sa se lupte si cu inflatia. sa se ajunga la interpretari cu privire la un esec general al demersului. In schimb. bazandu-se nesanatos intr-o prea mare masura pe sporirea consumului din import. mai mult ca oricand. si cu deficitul extern.exact intr-un moment in care cresterea economica parea sa-si revina. deficitul bugetar.5% echivalent PIB. Cu consecinte foarte negative pentru economie. Intr-un an si jumatate. care au revitalizat din nou cresterea economiei.caci inflatia continua sa fie cea mai ridicata din regiune . pentru ca lucrurile nau iesit cum se crezuse. Toata politica economica a Guvernului s-a centrat pe introducerea cotei unice si.. Cota unica a fortat consumul. Pentru a nu mari vreun impozit principal cu care sa combata inflamarea cererii interne. Astfel. Daca tendintele proiectate de Comisia de la Bruxelles. poate nu intamplator.. sa se lupte in acelasi timp impotriva inflatiei si deficitului extern. nu este loc de intors si se poate 29 . Sa precizam mai articulat contextul in care intervine o asemenea masura. perspectiva aderarii la UE a adus investitii straine. prin majorarea nivelului cotei unice sau al TVA.

prin implicatie. avand in vedere stadiul de la care se porneste si implicatiile de ordin economic. In fond. social si cultural . cu mijloacele pe care le are la dispozitie. intrucat. cat si deficitul extern. Asemenea invazii apreciaza in mod artificial moneda nationala. in sensul ca scoaterea din joc ar putea evita sa fie doar o ruinare a micilor producatori daca aceasta din urma. Banca Nationala cauta. Asa ca numai o combinatie foarte subtila intre masurile de reducere a inflatiei si cele contrare de comprimare a deficitului extern poate constitui o reusita. "comasarea exploatatiilor agricole". le-a rezolvat dintr-un foc pe amandoua. desi anumite nuante de diferentiere s-ar putea identifica. mai diplomatice sau mai tehniciste .care. Numai ca Romania nu mai poate ierarhiza astfel lucrurile. Guvernul.sunt folosite o serie de eufemisme. procesul poate fi denumit de ruinare a micilor producatori. "adaptarea la standardele europene". prin masura luata. are un acompaniament social solid. macar cu jumatate de gura. o asemenea combinatie. O inflatie sensibil mai mare decat in principalele tari exportatoare de capital inseamna dobanzi mai ridicate si deci posibile invazii de capitaluri speculative din tarile respective pe piata proprie pentru fructificarea acestui diferential de dobanzi. nu mai poate trece inflatia pe locul doi intre obiective. Or. incurajeaza consumul si. "dezvoltarea rurala" si atatea altele asemenea. "ridicarea eficientei sectorului agricol". Acompaniamentul social: esential in restructurarea agriculturii 1 August 2006 In legatura cu integrarea agriculturii romanesti in cea europeana in anii de dupa aderare . o data cu liberalizarea de anul trecut a contului de capital. se recunoaste ca reprezinta problema cea mai dificila. toate acestea nu sunt decat alte nume . "deplasarea de la agricultura de subzistenta la agricultura comerciala". Numai ca in propria poarta. cat si la accentuarea deficitului extern! Fara nuante si fara discriminari! Lovitura in plin. si cresterea eficientei si productivitatii in sectorul agricol! Inca si mai fara perdea. "cresterea productivitatii muncii in agricultura". importurile si deficitul extern. daca nu deschis. precum "lichidarea faramitarii proprietatilor asupra terenurilor". fara combinatii maiestrite.intra in incetare de plati cu consecinte de crah economic. si lichidarea faramitarii exploatatiilor agricole.mai pompoase. 30 . ingreuneaza lupta bancii centrale impotriva inflatiei prin sterilizari monetare. clar si precis: marirea deficitului bugetar duce atat la inflamarea inflatiei. cu alte cuvinte accentueaza in cerc vicios atat inflatia.pentru acelasi proces care trebuie sa se desfasoare inevitabil astfel incat agricultura sa atinga minime standarde europene de productivitate si eficienta: scoaterea din joc a micilor sau prea micilor producatori actuali. scoaterea din joc a micilor producatori inseamna si concentrarea pamanturilor. de neinlocuit din punct de vedere economic. si promovarea agriculturii comerciale.

varstnici de peste 55 de ani . desi programele au conditionari diferite. S-ar putea ca programul privind renta viagera sa intervina in completare abia dupa consumarea celor 10 ani din programul social finantat din fonduri europene (daca desigur acesta din urma nu presupune imperativ instrainarea pamantului). preluand de altfel sume putin importante din finantarile europene pentru sustinerea integrarii in domeniul agriculturii. mai ales. care nu asigura supravietuirea nici chiar in cazul unui batran si nici chiar la tara. daca accepta sa-si inceteze definitiv toate activitatile agricole comerciale. Beneficiarii .Dupa cate s-au conturat pana in prezent. beneficiarii putand considera ca se fac discriminari. In plus. Nu se stie insa. scoaterea din joc a micilor producatori agricoli avea (si are) proportii mai mici. o renta mai mare bugetul romanesc nu prea poate sa aloce! Al doilea program ar urma sa fie finantat din fonduri europene si ar urma sa fie derulat dupa aderare. desi evident sub limitele decentei. in conceptia Uniunii Europene.000 de euro. un program de retragere timpurie (pensionare anticipata).000 de euro pe ansamblul a maximum 10 ani. daca transferul este legat strict de gasirea unor "fermieri tineri" (ce inseamna concret acest lucru si ce se intampla daca nu sunt gasiti niste "fermieri tineri"). era asigurat din autoconsum tocmai de exploatarea pamantului la a carui folosinta. Dar si situatia acelor tari era sensibil diferita de cea a Romaniei: populatia ocupata in activitati agricole nu era atat de numeroasa si agricultura nu era atat de ineficienta si cu o pondere atat de ridicata in formarea produsului brut. se vor crea probleme sociale. in mod clar nici daca obligatia transferului pamanturilor inseamna instrainare prin vanzarecumparare si. in restructurarea sectorului 31 . trebuie sa renunte. primeste o renta viagera de 100 echivalent euro pe hectar anual. In acest ultim caz. potrivit programului. mult mai substantial. In tarile central-europene care au aderat la Uniunea Europeana programele de pensionari anticipate nu au capatat o extindere prea mare. piesa centrala. de fapt. Daca asa va fi. exista incertitudinea pentru beneficiari privind soarta lor dupa cei 10 ani de asistenta prevazuti in program. Despartirea de pamant este insa o problema. in rate anuale de circa 15. Cu alte cuvinte. Asa ca programele sociale in restructurarea agriculturii din Romania s-ar putea sa dobandeasca un alt rol. Este. Programul pare imbietor pentru beneficiari. de dimensiunea reusitei sau nereusitei in ce priveste asa-numita "dezvoltare rurala". de fapt. Unul apartine partii romane si este deja demarat: renta viagera. renta se adauga arendei primite. Nu se stie daca beneficiarii unuia din programe sunt exclusi dintre beneficiarii celuilalt program. O alta problema o constituie neincrederea. acompaniamentul social ar urma sa constea in doua mari programe. Cei ajunsi la varsta pensionarii pot fi beneficiari din partea statului ai unei rente viagere (pana la sfarsitul vietii) daca accepta sa renunte la folosinta pamantului pe care-l poseda vanzandu-l sau arendandu-l. in masura in care pana in prezent traiul celui in cauza. iar utilizarea terenurilor lor sa fie transferata unor fermieri tineri. daca il arendeaza suma fiind doar de 50 echivalent euro pe hectar anual. Dar poate cea mai mare problema o reprezinta cuantumul mic al rentei.care ar intra in program ar putea primi maximum 150. deocamdata. Evident. Dimensiunea acestui rol va depinde. Daca-l vinde.

compania constructoare Bechtel a organizat. Desi cam aceasta este perceptia generala asupra starilor de lucruri in domeniu. din agricultura. nici sa dai cu tunul si nu se mai gasesc brate de munca. de conditii locale. intr-o mare proportie. somajul. De fapt. fara ca acestia sa paraseasca satele (caci oricum la orase n-ar prea gasi ce sa faca!). in general putin flexibila.agricol in Romania. de batrani. ce nu le aduce de fapt mai nimic! Prin alte zone si chiar prin sate din zonele in discutie. Romania a inceput sa resimta o lipsa de forta de munca. Deocamdata cel putin . pentru ca pur si simplu nu se mai afla la colt de strada ca inainte. practic. muncind acum legal si ilegal prin tarile Europei de Vest. cu prioritate femei. in timp ce tinerii isi cauta viitorul in strainatate. cand oferta de forta de munca. S-au prezentat vreo 4. care apare firesc in timpul restructurarilor economice. si nu pustani care sa care roabe si saci de ciment. De aici. Ce este deja clar in Romania este absenta de forta de munca industriala. o licitatie pentru cele circa 1. programele sociale sunt indispensabile deoarece sunt singurele care ofera o solutie .pentru a fi cat mai exacti -. iar inginerii au ajuns la mare pret. O situatie noua: industria fara forta de munca 9 August 2006 La redeschiderea. Si. pe fondul unor distinctivitati structurale poate mai generale. Mitul fortei de munca industriale calificate si abundente din Romania dispare incet. care au gasit in angajarea la constructia autostrazii o posibilitate de a face rost de un ban fara a lua calea bejeniei vest-europene. Si in constructii. nu ca fenomen global. sa-i zicem normala. In locurile de origine.unor disponibilizati. caci miza acestuia este gasirea (crearea) unor ocupatii neagricole celor disponibilizati din agricultura. Nu se mai gasesc muncitori industriali calificati. dar deja de o amploare care o depaseste pe cea. ci probabil in principal locuitori de la sate. oamenii si-au luat talpasita in masa. important de subliniat.000 de locuri de munca puse la bataie. de prin partea locului. Sa fie clar: la licitatia cu pricina nu s-au prezentat in general lucratori in constructii si cu atat mai putin drumari. salariile mici si buluceala la parasirea tarii in cautarea unui loc de munca prin Vestul Europei. pentru o munca deloc usoara. mai precis spus. Sar putea zice ca acesta ar cam fi raportul intre cerere si oferta pe piata fortei de munca in Romania actuala. Sau. situatia concreta nu este asta. ci ca un fenomen structural.000 de oameni. impreuna cu Ministerul Muncii. fara ca acestia sa creeze probleme altor sectoare. 32 . incepe sa nu mai fie asta si chiar deja nu mai este! La licitatia organizata de Bechtel a fost o exceptie. care ar fi in exces. au dat una si mai grea. determinata. cel mai probabil. dar sigur. a lucrarilor la Autostrada Brasov-Bors. nu mai intalneste structural cererea in schimbare de forta de munca. Si sistemul de invatamant si pregatire profesionala este atat de demodat.chiar daca doar de supravietuire . insa. Agricultura romaneasca este facuta. Pentru tipul de problematica pe care o determina restructurarea sectorului agricol din Romania. antreprenorii se plang sistematic ca nu mai gasesc muncitori calificati pentru lucrari de finisaj.

33 . De mirare nu este insa ca mitul cu pricina . dar pe bani ceva mai buni.5 milioane. Nimic mai clar! Vasazica.se plangea. comercianti. ce reuneste tarile dezvoltate ale lumii). mai precis. poate singurul. deci. ci la modul in care pot sa le imparta cu celelalte state care contribuie la realizarea beneficiilor". dupa ce industria a pierdut 3. De unde abia descoperisera El Dorado-ul romanesc (gratie tocmai fortei de munca ieftine). Salariile in industria din Romania ar trebui sa creasca din chiar lipsa "fizica" de forta de munca specializata. OCDE monitorizeaza politicile economice interne si comportamentele internationale ale tarilor membre. "Ne intelegem chiar foarte bine . dupa ce sute de mii de specialisti. ieftine). de altfel. incat nu pot exista decat slabe sperante de a raspunde semnificativ cerintelor in schimbare ale pietei. au luat calea pribegiei spre a-si valorifica macar putin cunostintele sau chiar pentru a spala vasele altora. Neintelegerile se produc doar atunci cand vine vorba sa punem metodele in practica".dispare! Dupa 17 ani in care industria a fost ciuca bataii. cu atat mai mult cu cat vizeaza aproape 60% din produsul brut mondial.vehiculat in mod curent ca atu al Romaniei. vinovata nationala de toate relele. Romania pierde atuul fortei de munca bine calificate si abundente (si. iar cei disponibilizati au fost nevoiti. date la fier vechi sau transformate in depozite. dar acestea sunt dezechilibrat si inechitabil distribuite si. cuvintele dlui Johnston nu ar putea fi chiar ignorate. s-a putut auzi. dupa ce sute de fabrici au fost inchise.anchilozat si debusolat. tarile dezvoltate se straduiesc sa si le insuseasca unilateral. dl Donald J. intr-un fel un templu al lumii dezvoltate.atunci cand vine vorba despre identificarea obstacolelor si a principiilor care trebuie implementate pentru inlaturarea acestor obstacole. intocmeste previziuni care s-au dovedit in timp extrem de congruente cu realitatile intervenite dupa aceea. desi evident ca acest lucru se va petrece in practica. dl Johnston . pe articulatia modelelor economice cu care opereaza. Johnston. Astfel incat analizele. a identificat fara echivoc problema: globalizarea genereaza beneficii. deci dupa toate acestea sa nu ne miram! Se apropie un moment crucial. investitiile straine s-ar putea sa dea inapoi. in lipsa de orice sansa. efectueaza analize si formuleaza recomandari in atentia acestora si. Cine insa sa o gestioneze?! Impartirea roadelor globalizarii: un cerc vicios 16 August 2006 Cu prilejul recentului Consiliu Ministerial al OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. in atragerea de investitii . cam atat reprezentand ponderea tarilor membre in total. o asertiune mai putin uzitata pe la reuniuni ale tarilor dezvoltate: "Este momentul ca statele puternice sa nu se mai gandeasca doar la modul in care sa traga toate foloasele de partea lor. daca nu chiar 4 milioane de locuri de munca. Ca atare. Noua situatie devine de o mai mare complexitate si are nevoie de o gestiune nationala care sa-i faca fata. din partea chiar a celui ce detinuse pana la acest forum functia de secretar general al organizatiei. de la cei inalt pana la cei mediu calificati. taximetristi sau agricultori si cate altele. sa se faca vanzatori. OCDE. proiectiile si recomandarile OCDE au capatat o mare notorietate si greutate in lumea economica globala.

ar genera cresteri economice de cateva sute de miliarde de dolari la nivel de ansamblu. pur si simplu. un biet bebelus in comparatie cu cele antrenate de globalizarea in plan financiar. Corectiile se fac doar prin rupturi de sistem. cel putin in masura in care la acestea din urma nu mai ajung. Fructele globalizarii in plan financiar sunt atat de flagrant disproportionat impartite si joaca un asemenea rol pe plan de ansamblu. in domeniul financiar. mai pregnant decat in toate celelalte domenii. fructele globalizarii se vor imparti mereu mai inechitabil. Ca urmare. practic la indemana oricui. de care ar putea beneficia tari in curs de dezvoltare daca pietele tarilor dezvoltate s-ar deschide mai mult si gradul de protectie al acestora prin subventii ar scadea. Aceasta din urma este responsabila. precum in zilele noastre. ci si de transferuri imense de bogatie din cele din urma in celei dintai. pentru cele mai vulnerabile dintre ele. S-a vorbit despre faptul ca o noua liberalizare a schimburilor comerciale mondiale. in epoca telecomunicatiilor si computerelor. adevarate ravagii. desigur. incat decalajele economice internationale n-au fost niciodata atat de profunde ca acum. Desi acest lucru inseamna. un pas. spre binele general. care sunt de fapt in favoarea a numai 4% din agricultorii lumii. Este rezultatul nemijlocit al faptului ca.celelalte tari ale lumii ramanand sa traga mai mult ponoase decat foloase. Este si motivul pentru care tarile dezvoltate preseaza sistematic asupra tarilor in curs de dezvoltare pentru deschiderea pietelor lor in plan financiar. cu toate ca nicicand altadata vectorii dezvoltarii (banii si tehnologiile) n-au fost atat de accesibili. Identificarea problemei este. Nu trebuie sa existe vreo rautate anume a tarilor dezvoltate in domeniu. dupa ani si ani de negocieri. tarile puternice castiga si tarile vulnerabile pierd. direct si indirect. Dar reprezinta mai nimic in masura in care se refuza din partea celor avantajati sa se faca ceva pentru impartirea beneficiilor. in cerc vicios. acceptand doar o reducere in perspectiva a subventiilor agricole la export. 96% din agricultorii lumii vor ramane in continuare cu ochii in soare. chiar daca se stie ce ar fi de facut! In mod semnificativ. Par sa reuseasca a reduce decalajele doar cei care au inteligenta si determinarea de a nu se aventura in liberalizari financiare fara limita si de a rezista presiunilor celor puternici de a o face. iar "runda Doha". indeosebi in domeniul agroalimentar. Chiar daca e identificata problema. este amenintata de un esec total. Pana atunci insa. si inca unul important. tarile dezvoltate au facut "scapat" prilejul pe care asa-numita "runda Doha" de negocieri comerciale multilaterale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului il oferea de a se imparti cat de cat avantajele liberalizarii comertului global. Dezechilibrele in impartirea roadelor globalizarii in domeniul comercial reprezinta insa. nu doar de insusirea beneficiilor de catre tari dezvoltate in dauna celor in curs de dezvoltare. sansele de corectare ale situatiei sunt minime. Nu sau vazut in istorie cazuri ca cineva sa cedeze din foloasele sale in favoarea altora. nu mult dupa Consiliul Ministerial al OCDE. 34 . ce pot interveni numai in anumite conditii istorice. Tarile dezvoltate n-au fost insa de acord sa renunte la masurile protective.

Romania. buna sau rea . in Germania nimeni nu se gandeste sa abandoneze acest control in favoarea strainilor. Tari mari si puternice. era vorba de distributia chiar a gazului rusesc. presiunile fiind. mult mai eficiente. probabil pentru ca. Buna sau rea. desi acestea pretindeau respectivul acces in baza faptului ca. spre deosebire de celelalte din regiune. unde tentative in acest sens au fost blocate prin interventii guvernamentale taioase. nu se rusineaza deloc ca. avea si cele mai slabe performante care s-o califice pentru aderare. Ceea ce. promoveaza totusi mentinerea macar in parte a unui control national in domeniu. nu le poate controla exploatarea si distributia altcineva decat rusii! Scurt pe doi! In Europa Centrala si de Est lucrurile au ajuns complicate rau. In cazul Romaniei acest targ a fost cel mai pregnant. pe de alta parte. chiar si in lumea globala in care se spune ca traim. Aceasta este situatia fara echivoc in practic toate tarile Europei Occidentale. Fapt este ca Romania a cedat capitalului vest-european intreaga distributie atat la gaze. ca Franta. Spania. ca atare. a capitalului autohton din sistemul energetic romanesc. in schimbul primirii lor in clubul vest-european. tara. Acelasi lucru in Italia sau Franta. in energetica in general si in productia de energie in special. pe de o parte. si in aceste cazuri. mai detinea ceva resurse energetice proprii.la fel. precum si controlul 35 . catre care Romania nazuieste sa se indrepte ca model si in al caror club vrea sa intre. Practic. tendinta este contrara celei . care. va insemna iesirea. nu trebuie sa fi fost cine stie ce analist pentru a fi constatat ca a existat o presiune puternica din partea vest-europenilor in directia preluarii de catre ei a controlului asupra sistemelor energetice din aceste tari si asupra economiilor lor in general. a fost vorba tot de incercari din partea unor parteneri din aceeasi Uniune Europeana. pe de o parte. probabil definitiva. Controlul german asupra sistemului energetic german este asigurat de capitalul autohton prin structuri private doar pentru ca acestea din urma au forta necesara in acest scop. Italia. capitalul public este preponderent si este chiar atoatestapanitor acolo unde capitalul privat autohton nu are forta financiara sa ocupe pozitii in pretentiosul sector energetic.existente pe plan european si international. chiar daca vechi parteneri din Uniunea Europeana. cat si la electricitate. Dupa cum s-au desfasurat acestea. precum si a productiei si distributiei de petrol. vest-europenii insisi reclamau pentru ei acces la exploatarea resurselor energetice din Rusia. Cam peste tot. in speta in Uniunea Europeana. capitalul autohton domina sistemele energetice ale tarilor si nu prea se dau semne de deschidere catre controlul strain in acest sector vital al economiei. mai catolica decat Papa 23 August 2006 Autoritatile de la Bucuresti si-au anuntat destul de explicit intentia continuarii privatizarii in sistemul energetic cu productia de energie. pe de alta parte. Nu mai spunem ce arici au devenit vest-europenii cand a fost vorba de incercari de preluari din sistemele lor energetice din partea companiilor rusesti. iar. Oricum. iar. capitalul public face legea si cu atat mai putin se gandesc acum sa-si instraineze sectorul. Cel putin Rusia joaca fara echivocuri in domeniu: resursele sunt ale Rusiei. chiar daca. dupa instrainarea distributiei de gaze si de electricitate.

Cu toate ca aceste cedari s-au facut in numele privatizarii. "The Guardian". catre alte state. Este ceva aproape remarcabil! Pentru ca. Numai Romania merge inainte cu "globalizarea". incercandu-se sa se mai salveze ce mai poate fi salvat din controlul national asupra sistemului energetic. un ziar serios. n-ar fi o mare deosebire fata de ceea ce a facut guvernul francez pentru a opri o preluare in sistemul energetic national de catre "vecinii" italieni sau fata de ceea ce a facut guvernul de la Londra pentru a bloca preluarea de catre Gazprom a celei mai importante companii de distributie de gaze (Centrica) din Marea Britanie. ii asigurau o vulnerabilitate mai mica. care a preluat productia de petrol si jumatate din cea de gaze. Si compania OMV. dar de mare onestitate 20 Septembrie 2006 In isteria desantata si sordida . in tarile Europei Centrale si de Est s-a inceput sa se scoata capul. onesta si pe deplin pertinenta cu privire la situatia tarilor 36 . ci doar jegos de tabloidele de mare tiraj . daca oferte ostile se fac pentru preluarea lor (adica. Ceea ce face din Romania un caz deja atipic in Europa! Cand toata Europa nu stie ce sa mai faca sa depinda mai putin de aprovizionarea cu hidrocarburi rusesti. Indeosebi dupa aderarea la Uniunea Europeana. Cel mai explicit demers este cel al fratilor Kaczynski. respectiv prim-ministru. intr-o masura. de fapt. a gasit cu cale sa intreprinda o analiza solida. in masura in care 35% din actiuni apartin statului austriac. conduc acum Polonia. ce face de fapt jocurile atat timp cat 45% din actiuni sunt libere pe bursa si deci imposibil de "coalizat" impotriva actionarului majoritar. care. Romania isi cedeaza controlul national asupra unor resurse pe care i le lasase Dumnezeu si care.intretinuta nici macar abil. in functiile de presedinte.exploatarii tuturor resurselor proprii de petrol si a unei jumatati din cele de gaze naturale. si nu catre firme private: jumatate din distributia de gaze catre statul francez (Gaz de France fiind o companie de stat). evident. Acestia au pus la punct o lege care permite statului polonez sa nationalizeze companii considerate strategice pentru siguranta nationala.ce a fost declansata in Marea Britanie impotriva acceptarii lucratorilor romani si bulgari in perspectiva primirii tarilor lor in Uniunea Europeana. nefiind in stare cumva sa "globalizeze" si ea pe cineva! O recunoastere tardiva. care n-a crutat vreodata Romania si Bulgaria. aproape jumatate din distributia de electricitate catre statul italian (ENEL fiind o companie de stat) si o alta bucatica din distributia de electricitate catre statul ceh (CEZ fiind o companie de stat). este doar cu numele o firma privata. in mod semnificativ pentru situatia reala din energetica europeana acestea s-au realizat. mai concret spus. daca firme straine puternice supraliciteaza cu banet serios pe masa pentru preluari carora autoritatile poloneze li se opun). Desi prin vestul Europei s-a strambat puternic un nas fata de o asemenea initiativa. intr-o mare proportie. chiar daca acesta nu are majoritatea absoluta. avand in vedere vremurile tulburi care se anunta. este vorba doar de "globalizarea" ei de catre altii.

Oricum. nesfiindu-se sa patrunda in profunzimea lor. statele estice au avut si realizari solide. aceasta este inspaimantata de imigratie si este atat de sensibila la propaganda impotriva unor imigranti precum romanii sau bulgarii. talentati si harnici dintre cetatenii lor. De la caderea comunismului au trecut 16 ani . si originile fenomenului de migrare a bratelor lor de munca. Aceasta este considerata integral opera politicilor asa-zis "antiinflationiste". sistemele de educatie si alte sisteme sociale din tarile foste comuniste sunt inca mai bune decat corespondentele lor din tari occidentale. O minoritate s-a imbogatit masiv. la originea fenomenelor. spune analiza. Prea putini catadicsesc prin Occident . Nu se mai poate reveni. in ciuda pierderilor vizibile din perioada de tranzitie. Problema insa s-a complicat atat de mult incat solutia sugerata nu prea mai poate servi la ceva.tarile respective ar fi aruncat nu doar apa din lighean. cei mai mari perdanti sunt insesi tarile de origine ale migratiei. ci de consecintele politicilor antiinflationiste. care. Acestea au produs o polarizare sociala grava. Simpla recunoastere a realitatilor si erorilor .afirma "The Guardian" .spune analiza -. care sunt vaduvite de aportul celor mai dotati. Si daca se va admite ca. necantand doar in struna unor companii ce se afla exclusiv in urmarirea profitului. Acestia sunt doar companiile occidentale. ci si copilul din acesta. Analiza nu are dubii in privinta beneficiarilor fenomenului de migratie. Daca atunci cand au abandonat comunismul . despre un subiect atat de controversat. Si. dar oamenii din Est pleaca in cautarea unor locuri de munca prin tarile occidentale nu pentru a scapa de sechelele comunismului. Un semn ca mai exista oameni ce gandesc si nu sunt doar niste masini de printat.recunoastere de altfel tardiva . delicat si complicat.nu poate rezolva lucrurile. ca ingineri romani sau stomatologi unguri au de fapt cautare in Marea Britanie pentru ca sunt buni si pentru ca aceasta tara are nevoie de ei. in timp ce zecile de milioane ale majoritatii se zbat in saracie. Diferentele dintre Est si Vest si xenofobia care le insoteste vor disparea doar atunci cand mostenirea comunista va fi privita onest si echidistant. pentru ca muncitorimea occidentala se afla printre pierzatori.din Est. cu accent tocmai pe Romania si Bulgaria. in pofida absentei libertatilor politice. mai mult au stricat ce era totusi bun. alta ar fi fost situatia.spune analiza . impuse de FMI si mai apoi chiar de Uniunea Europeana. oameni ce privesc realitatile cu profesionalism si onestitate. nu intamplator. Fara echivocuri este analiza in ce priveste aruncarea copilului. Este reconfortant sa poti consemna o asemenea analiza intreprinsa de insasi una din citadelele finantelor mondiale. Nimeni nu prea vrea prin Occident sa recunoasca fara ezitari ca tinerii din Est castiga in concursuri de angajare in fata candidatilor din Occident. ca atatia estici sunt mai bine pregatiti deoarece. indeosebi si cu atat mai grav tineri! Concluzia analizei este formulata net.sa faca o legatura intre rezultatele reformelor si valul migrationist. Raul a fost facut. Remarcabil in analiza din "The Guardian" este ca aceasta nu se mentine doar la suprafata lucrurilor. prin furturi si coruptie. Consecintele nu mai 37 . care de fapt n-au nici o vina. incercand sa scoata raul.

Nu este cazul. Ceea ce a fost relativ nou a fost faptul ca scaderea absolut uzuala a preturilor pe piata taraneasca a intervenit pe un fond 38 . oficialii Bancii Nationale . concluzia transanta a analizei din "The Guardian" nu poate fi decat impartasita. chiar si in conditiile unor inflatii in general inalte. dar si la oua si unele lactate.care au in responsabilitate evolutia inflatiei mizeaza serios pe inflatiile scazute din perioada de vara. cand ratele anuale ale acesteia devin.pentru ca vor fi. migratia din Est este o infuzie de sange proaspat care le va scoate. ca o componenta intrinseca a procesului extinderii Uniunii Europene dinspre Vest spre Est. a economiei intr-o alta etapa. nici nu vrea sa inteleaga. Scaderea inflatiei in august nu este nicidecum un fenomen nou. adica o scadere a acestora. In acest domeniu. Migrantii nu mai pot fi stopati. insa. Fara a minimaliza cu nimic aceasta "realizare" a economiei romanesti. indeosebi la legume si fructe. pentru ca multe semne de intrebare si preocupare exista in legatura cu inflatia din Romania. tensiuni economice si dispute politice. fara ca toate profiturile sa ramana doar la dispozitia capitalului. Prin comparatie. prin politici publice. Minunata inflatie a importurilor artificial ieftinite 27 Septembrie 2006 Potrivit Institutului National de Statistica. din satietatea pietei si cvasistagnarea imbatranirii demografico-economice. de pe aceasta piata coboara preturile. Oferta in excedent fata de cerere. august 2006 a fost prima luna din intreaga perioada postdecembrista in care nu s-a inregistrat o crestere a preturilor pe ansamblul produselor si serviciilor de consum. Rolul migratiei fortei de munca dintre Est spre Vest. chiar o usoara deflatie. Singurul perdant net . in atingerea tintelor de inflatie pe ansamblul anului. pentru o perioada mai mult sau mai putin lunga. in premiera. Fenomenul se produce din cauza scaderii preturilor la produsele de sezon de pe piata taraneasca neorganizata. Muncitorimea din Occident nu intelege rostul acestei migratii si. nu este catusi de putin cazul sa se proclame cumva ruptura definitiva de epoca inflatiei inalte si intrarea.pot fi oprite sa se rostogoleasca. una peste alta. Mai mult. dar mai toate sunt pe termen scurt: de la detensionari ale pietei autohtone ale fortei de munca la remiteri spre tara din castigurile realizate de lucratorii estici in tarile occidentale. infruntari sociale. influentand indicele general al acestora.il vor constitui tarile est-europene. fara indoiala. atat de asteptata. cu atat mai mult cu cat sunt pe termen lung si irecuperabile. Avantajele nu sunt putine. ca si pierderile ireparabile pentru tarile estice. De altfel. incat sa-i revina si ei un avantaj din acest lucru. In mod inevitabil. cu toate ca liderii vest-europeni vor face in asa fel. afectata fiind. si in special de la sfarsitul verii. o respinge. si avantaje . consemnandu-se. de inflatie joasa. Pentru tarile occidentale. insa. este inteles de liderii politici occidentali. pierderile mentionate clar de "The Guardian" sunt incomparabil mai importante. singura piata cu adevarat concurentiala din Romania. procesul va genera contradictii si disensiuni. Acesta a intervenit aproape sistematic la sfarsitul fiecarei veri. fostele rate lunare.

pe care nu le discutam acum si aici. la care se procedeaza uzual tocmai pentru ca. reprezentarea mica a facturii energetice in cosul de calcul al inflatiei este motivata oficial de faptul ca jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural. Faptul a permis scaderii preturilor de pe piata taraneasca sa influenteze statistic indicele general al preturilor intr-atat incat acesta sa coboare fata de nivelul din luna precedenta.ceea ce va exercita mereu si mereu presiuni asupra preturilor per ansamblu -. pe baza stimularii 39 . din motive obiective. ci si o luna de vara in care nu au fost introduse obisnuitele cresteri de vara ale tarifelor la energie si caldura. cand factura la energie si caldura este prietenoasa.care oricum au ramas cele mai mari din economie . Structurile economice nu permit inca ingenuncherea inflatiei. este luata in considerare in statistici la momentul cu pricina.general de inflatie mai redusa in economie.apare mult diminuata fata de ceea ce reprezinta in realitate asupra indicelui general al preturilor de consum (inflatia). de fapt. De fapt. atarna insa foarte greu in balanta in Romania din cauza cresterilor in cascada ale tarifelor in furnizarea de energie. Cazul facturii energetice este. De altfel. unde nu exista aprovizionare cu gaze sau caldura centralizata. impactul lor a aparut statistic in iulie. cand ii arde la buzunare pe consumatori. Respectivele scumpiri au fost introduse de la 1 iulie. Oricum. Ca urmare. in timp ce in buzunarele oamenilor vor fi resimtite sever incepand din toamna. populatia urbana resimte tot obiectiv .din multe motive obiective . ce ar fi influentat puternic indicele general al preturilor. intervenita in vara la energie. de asemenea. inclusiv cele privind cresterile de preturi. mai precis din ponderea masiva a populatiei din mediul rural. dar si subiective.mediile statistice la nivel national din Romania.aceste medii nationale ca nereflectand inflatia din buzunarele proprii. in timp ce nu mai influenteaza indicele general al preturilor din statistici tocmai in iarna. dincolo de faptul ca programul de crestere a tarifelor la utilitati nu s-a incheiat . Ceea ce. a contribuit la un astfel de efect a fost faptul ca august a fost nu doar o luna de vara. cheltuielile imobiliare (cu procurarea de locuinte). acestea devin "mai comestibile" social. mult inferioare din cauza masivitatii autoconsumului. Este una dintre marile probleme ale calcularii inflatiei: o scumpire. care nu este doar a statisticii romanesti. Inflatia este departe de a fi fost pusa la pamant in Romania. Sa nu trecem cu vederea nici faptul ca in cosul de calcul al inflatiei nu sunt luate in considerare. se obtin din inflatiile la nivel urban si cele la nivel rural. oricat de mici le-ar fi fost ponderile atribuite in cosul de calcul. care au avut in ultimii ani cresteri fabuloase. chiar daca masiva. influenta cresterilor de tarife la energie si caldura . Aceasta problema. pe un plan mai larg . o scadere a inflatiei obtinuta. in conditiile consumului obiectiv mai redus. adica o "inflatie" debordanta. oricat de restrictive ar fi politicile monetare si general-economice. unul particular al problemei mai generale care decurge din structura pe mediile urban si rural a populatiei si deci a consumului in Romania. Alte probleme sunt insa ale statisticii din Romania! Una este reprezentarea ridicol de mica a cheltuielilor cu energia si caldura in cosul produselor si serviciilor pe baza preturilor carora se calculeaza inflatia. In felul acesta. dar deloc. precum in ultimii ani.

indeosebi vest-european. la mana capitalului strain 4 Octombrie 2006 Romania a ajuns sa traiasca din plin uzualele consecinte ale prezentei preponderente in economie a capitalului strain. Si nu am putea sa ignoram contributia capitalului strain la cresterea salariilor in Romania. distributiile de gaze si de electricitate. Intr-o perioada istoriceste extrem de scurta . Este vorba indeosebi de bine cunoscutele si arhistudiatele probleme negative de balanta de plati pe care le produce expansiunea. cel mai probabil din cauza unei nefericite combinatii intre tergiversarea reformelor in tara si absenta Romaniei din conul de interes politico-economico-strategic pentru capitalul occidental. Cu bune si rele. dupa foarte putini ani de implicare notabila a capitalului strain in economie. N-am putea sa nu remarcam ca desi PIB-ul si productia industriala cresc. cunoscand din plin consecintele implicarii acestuia.intreaga axa majora a economiei a fost preluata de capitalul strain. ci din insasi ratiunea pentru care opereaza: obtinerea de profit. In aceste conditii. Reformele au fost urgentate. Nu exista nici o abatere de la scenariul standard in domeniu. gratie fortei sale mult superioare celei a capitalului autohton. practic prezenta capitalului strain in economie era derizorie. Nu s-ar putea sa nu recunoastem aportul capitalului strain la dezvoltarea sectorului bancar-financiar din Romania. ca expresie a noului interes politico-economico-strategic pentru regiune. Sub control strain se afla productia si distributia petrolului. isi extinde controlul in dreapta si stanga axei majore a economiei. capitalul occidental a intrat pe un front larg in Romania. intregul sistem bancar. a capitalului strain. cu mult mai dinamica decat s-ar fi putut inregistra pe baza contributiei doar a capitalului autohton. Deosebit de important este impactul capitalului strain in difuzarea in Romania a managementului performant si a unei culturi si discipline a muncii pe baza carora se obtin reusitele economice si productivitatea necesara in competitia economica. Probleme pe care capitalul strain nu le creeaza dintr-o rautate anume. economia este intr-o proportie predominanta la mana capitalului strain. pus in evidenta si de deschiderea procesului de aderare a Romaniei la NATO si Uniunea Europeana. intr-o tara. iar de acum.importurilor ieftinite de o apreciere fara acoperire a monedei nationale este o inflatie artificial coborata si cu potential exploziv de reinflamare. Nu s-ar putea sa despartim de prezenta capitalului strain cresterea economica obtinuta in ultimii ani. in special una rapida. Sunt insa si avataruri ale prezentei capitalului strain care n-ar putea fi trecute cu vederea. bancar si industrial. telecomunicatiile. Capitalul strain se afla deja la comanda economiei. Privatizarea a fost fortata la maximum. in aceeasi masura sporeste si deficitul de cont curent extern al tarii. Pana in anii 2000. Oarecum atipic este doar faptul ca aceste consecinte sunt resimtite deja la o intensitate maxima. cresterea PIB 40 . productia de otel si ciment. in unitatile atator multinationale care actioneaza si pe piata romaneasca practicandu-se salarii ridicate si forme de promovare a valorilor. In mod normal. Abia din anul 2000.practic 2-3 ani . caracterul lor performant si aspectul civilizat al acestora. precum si a retelelor de consum.

Primul: bancile. Exista o componenta mult superioara de transfer de mijloace fixe din afara care cantareste mult mai greu la import. cu atat mai abitir. nu investitii realmente noi. Este posibil si ca structura insasi a investitiilor straine sa joace un rol. Ca urmare. toate straine. desi creditul din Romania s-a temperat. cu cat acestea cresc cu atat cresc si importurile Romaniei si deci deficitul de cont curent extern al tarii. caci aceasta este finantata de fapt tocmai din credite. de ce se petrec astfel lucrurile. S-au comutat catre acestea solicitari de credite in valoare de peste 3 miliarde de euro. dar si practic. imprumuturile contractate in valuta de firme si particulari din Romania au continuat de fapt sa creasca. hiperbolizand efectele repetam. Era de asteptat deci. practic neconectat la circuitele internationale si cu dinamici aparte chiar si in cadrul economiei interne. dar si cele din imobiliar). o deplasare a lohn-ului dinspre industria textila. Ca atare. ci transferuri intracompanie de active in operatiuni de relocalizare. potrivit datelor BNR. Ceea ce reprezinta neindoios un pas inainte pentru economia romaneasca.ale activitatii capitalului strain intr-o economie. o incetinire semnificativa a sporirii acestuia. In acest fel. investitiile straine in Romania sunt. ca importurile sa-si tempereze expansiunea. caci intrarile sub forma de noi investitii nu vor mai putea compensa iesirile debordante sub forma de repatrieri de profituri. Ponderea masiva a sectorului agricol. investitiile straine sa aiba curand un impact negativ net asupra balantei de plati. deficitul extern a crescut! Al doilea motiv este legat de investitiile straine. cel putin. efectele unor importuri fara limite fiind pe mai departe resimtite in economie. din punctul de vedere al efectelor asupra balantei de plati. au creat vulnerabilitati excesive. Cu atat mai mult cu cat expansiunea creditului catre sectorul privat (care include si creditul de consum) arata clar. Avand in vedere viteza si intensitatea cu care asemenea fenomene . In mod absolut disproportionat de mult. dupa introducerea restrictiilor de catre Banca Nationala. Chiar facand abstractie de cele speculative (cum pot fi considerate nu doar cele de pe bursa. inspre industria componentelor auto.sau. care asigura profituri rapide. Nu s-a intamplat asa probabil din doua motive. in cea mai mare parte. in situatia actuala a investitiilor straine. Dar. din Romania au ocolit complet restrictiile Bancii Nationale in domeniul creditarii in valuta. pasand solicitarile de imprumuturi catre bancile-mama din Occident. altfel obisnuite . si ambele sunt legate de prezenta predominanta a capitalului strain. o incetinire vadita.si cea a productiei industriale ar trebui sa antreneze o scadere a deficitului de cont curent extern . 41 . fara indoiala. precum si slabiciunile industriei. ramane o problema de interes nu numai teoretic. acestea se indreapta catre sectoarele financiar si imobiliar. semn ca restrictiile introduse de Banca Nationala in domeniu ar fi dat rezultate. dupa ani de cadere si dezarticulare. Se constata. S-ar putea ca prin insasi o asemenea structura. Investitiile propriu-zis industriale sunt modeste si angrenate in esenta in activitati de tip lohn. Explicatia se afla probabil in structura economiei.altminteri uzuale se manifesta.care nu este altceva decat un consum net de resurse din strainatate . cu preluarea de aprovizionari cu componente si servicii de la societatile-mama sau de la filiale ale acestora din alte tari. aceasta deplasare este dezavantajoasa.

pe langa cele circa 30 miliarde de euro ce vor fi primite pana in 2013 din partea UE pentru sustinerea integrarii. ca sa spunem asa. Si in special de faptul ca sporirea in continuare a datoriei externe. Banca Nationala desi nu va recunoaste deschis acest lucru . toate straine. nu ajung a fi rambursate la timp si. Intamplator sau nu. pot avea efecte strict incontrolabile din punctul de vedere al datoriei externe. Experienta din ultimul timp a aratat ca bancile. ceea ce evidentiaza un potential serios de recurgere la credite externe in continuare. din diferite motive. Firmele private nu pot fi oprite sa se indatoreze in strainatate. Cea publica. riscurile sunt enorme. In timp ce respectivii parametri stabilesc. de control in economie. pozitiile deja dominante. ci de componenta ei privata. Banca Nationala a devenit reticenta fata de excese in datoria externa. Romania a trecut de putin pe langa intrarea in incetare de plati externe din cauza rambursarilor disproportionate carora trebuia sa le faca fata in contul datoriei externe (altfel modeste) pe care o avea. Aceasta plecand de la faptul ca poate in nici un alt domeniu. In plus. este controlabila si parghiile la dispozitia guvernului si bancii centrale pot fi folosite cu destul succes in stapanirea unor situatii-limita. Aceasta bate deja spre 30 de miliarde de euro si are o componenta privata zdrobitoare (circa doua treimi) care o face extrem de riscanta tocmai prin faptul ca nu este public controlabila. Si doar o gestiune competenta din partea Bancii Nationale. chiar si la niveluri de datorii mult sub cotele maxim admisibile stabilite in UE. se va produce tot pe seama datoriei private. decat in cel al datoriei externe. dublata poate si de o conjunctura norocoasa pe pietele de imprumut internationale. ceea ce o nelinisteste in momentul de fata este tocmai zdrobitoarea componenta privata a datoriei externe. din Romania au ocolit restrictiile de 42 . "dinauntru" problema si confruntandu-se direct. ajungand poate chiar sa sufle si in iaurt! Dar. cu care a avut de-a face pana acum. fara indoiala. Banca Nationala n-a fost niciodata un fan al indatorarii externe. inclusiv in 1999. a salvat Romania de la aceasta eventualitate! In orice caz. Mai pe sleau spus. in ultima instanta scazandu-se nivelul de trai al populatiei pentru onorarea rambursarilor. cunoscand. a aparut la scurt timp un studiu al Bancii Nationale care aduce in atentie pericolele pe care le atrage indatorarea externa. ale capitalului strain. intr-o piata de capital nematura si nelichida precum cea romaneasca. daca va avea loc. de-a lungul vremurilor. credite externe in valoare de inca 30 miliarde euro pentru a face si mai substantial decolajul spre dezvoltare al Romaniei.Componenta privata produce ingrijorari 11 Octombrie 2006 Presedintele Basescu a revenit de curand asupra ideii lansate in urma cu cateva luni de a se folosi. in ce priveste datoria externa. In cel mai prost an economic postdecembrist (1999). cu avatarurile acesteia. ca nivelul maxim admisibil al acesteia poate fi de 60% echivalent PIB. atat bancar. Aceste parghii sunt insa aproape neputincioase in cazul unor datorii private care.se mefiaza nu de cuantumul datoriei externe si nici de cresterea rapida a acesteia. Romania nu se inscrie mai deplin in parametrii de principiu stabiliti de UE pentru tarile membre. care sunt prezentate a prinde contur efectiv tocmai in contextul cresterii vertiginoase din ultimul timp a datoriei externe. nivelul datoriei externe actuale a Romaniei se afla la jumatatea acestei cote maxime admisibile. cat si industrial.

de a cheltui judicios banul public . a dat publicitatii mai zilele trecute o estimatie asupra portofoliului imobiliar pe care il detine CEC si care. punand imediat Bancii Nationale problema "sterilizarii" acestei contrapartide in lei spre a nu se duce in inflatie. statul roman nu va obtine la privatizarea CEC mai 43 . Nemaivorbind de faptul ca apelul masiv la credite externe creeaza complicate probleme in stapanirea inflatiei si a deficitului de cont curent extern. aceasta nu prea are nevoie de explicatii. desi acestea vor plati rambursarea creditelor si dobanzile aferente. cat si indirect (caci transferurile de active inseamna pentru Romania importuri platite prin credite). mai ales. genereaza contrapartida sa in lei. cat si a absentei capacitatii sale institutionale de a cheltui si. sporind astfel datoria externa a Romaniei atat direct. nici macar cele mai amare si mai aiuritoare dintre experientele in domeniu .500 de sucursale si agentii din intreaga tara.a fost evaluat de JP Morgan la cel putin 200 milioane euro. caci nu reprezinta altceva decat a consuma dincolo de cat iti permite buzunarul.nu se dovedesc a fi de ajuns pentru a opri extinctia avutului public prin privatizari incredibile. Ceea ce este pur si simplu revoltator este faptul ca. gigantica banca de afaceri de la Wall Street.constand in 1.in ciuda atat a lipsei acestuia de parghii pentru a mai derula strategii de dezvoltare (in conditiile cedarii axei majore a economiei catre capitalul strain). ar urma sa intre in posesia unuia din cei doi competitori ramasi in cursa. Acest portofoliu imobiliar . deci convertind o potentiala datorie interna intr-o efectiva datorie externa. De asemenea. din care 950 spatii proprii . urmand sa umfle niscai buzunare private ale unor clienti politici. Orice credit extern. care se adauga masei monetare existente pe piata.ar fi pur si simplu distrugator. Un caz clasic in care unii se infrupta si altii platesc! Privatizarea CEC: incredibil cadou imobiliar pentru cumparator 1 Noiembrie 2006 Jaful din privatizari continua intr-o veselie. cand intra in tara. Acelasi lucru s-ar intampla si daca statul ar indemna firmele private sa apeleze la credite externe sau chiar le-ar facilita accesul la acestea prin acordarea de garantii guvernamentale. A forta insa folosirea "rezervei" de indatorare externa de catre statul insusi . prin apropiata privatizare a bancii.credit introduse de Banca Nationala tocmai comutand solicitarile interne de imprumut catre bancile-mama din strainatate. JP Morgan. dupa sirul nefericit de devalizari ale banului si avutului public prin privatizari subevaluate si nepotrivite. Fondurile externe imprumutate ar risca sa se duca pe apa sambetei. Din estimari din piata. fara ca tara si populatia sa se aleaga de fapt cu ceva. filialele din Romania ale multinationalelor industriale isi finanteaza expansiunea de aici prin transferuri de fonduri si chiar prin transferuri de active propriu-zise de la societatile-mama din strainatate. Cat despre contributia creditelor la stimularea deficitului extern.externalizarea pe daiboj a exploatarii si valorificarii resurselor de petrol si a jumatate din cele de gaze (prin privatizarea Petrom) si scoaterea din joc a capitalului autohton de pe piata bancara romaneasca (prin privatizarea BCR) .

si nu la straini. Incriminarea trebuie adresata direct autoritatilor romane. Daca stiu ce se va intampla .mult de 500 milioane de euro. Problema este legata insa de 44 . Cu alte cuvinte.ca noul proprietar sa vanda tot si apoi sa inchirieze o parte din aceste spatii. vor sa le vanda pentru a-si echilibra bilantul". Problema nici nu este cea legata de imigrare. institutiile financiare nu-si blocheaza banii in active imobiliare.pentru ca.a declarat dl Eugen Radulescu pentru revista Capital . descrie fara echivoc perspectiva: "Este foarte posibil . pur si simplu tot pe nimic. sa piarda vectorul financiar pe care CEC-ul .dirijata tintit impotriva romanilor si bulgarilor fusese montata aproape in mod isteric si nu putea prevesti nimic bun. Ar fi pur si simplu caraghios sa-i incriminam pe potentialii cumparatori ai CEC pentru ce ar putea face daca vor intra in posesia institutiei bancare respective. de ce mai privatizeaza CEC!? De ce. care ar fi obtinute in mod net in schimbul instrainarii CEC?! Isi poate permite statul roman ca. daca exista vreuna. ce este iuresul acesta aproape idiot de privatizari fara noima?! Sau exista o noima si. sa se dea si ultima rasuflare de prezenta romaneasca de pe piata cruciala a bancilor. s-ar fi discutat eventual despre avantajele si dezavantajele fenomenului. pe fondul desigur al dreptului exclusiv al tariigazda de a adopta politica pe care o crede de cuviinta. sub o motivatie sau alta. in fond. in general. primind doar un cadou?! Sta statul roman in mizilicul de 300 milioane euro. Actualul presedinte al CEC pare constient de acest lucru si. in dauna bietului contribuabil roman! Romania trebuie sa dea curs avertismentelor presedintelui 8 Noiembrie 2006 Restrictiile pe care Marea Britanie le-a anuntat pentru intrarea fortei de munca din Romania si Bulgaria dupa aderarea acestor tari la Uniunea Europeana erau strict previzibile. pentru niste firimituri de 300 milioane euro. O campanie antiimigrare . Bancile nu traiesc din active imobiliare si. Daca pozitia fata de imigrare ar fi fost una si aceeasi. nu opresc procesul de privatizare?! De ce nu folosesc autoritatile actuala conjunctura imobiliara favorabila. portofoliul imobiliar al CEC?! De ce sa nu ajunga foloasele la populatia romaneasca. in caz de privatizare. Problema este alta. dupa cum afirma specialistii.si numai CEC-ul cu reteaua sa unica in mediul rural . afacerea CEC in sine ar urma sa fie vanduta pe un nimic de 300 milioane de euro! Deci. in interesul statului-proprietar. fara ca acestia sa depuna vreun efort nici managerial si nici de marketing. realist fiind. aceasta nu poate fi decat vreo spaga babana pentru vreun grup de interese. indiferent de nationalitatea imigrantilor. pentru a valorifica. preferand lichiditatile care pot fi puse in miscare -. inclusiv de a valorifica portofoliul imobiliar al CEC. Este dreptul lor de a face ce vor. ar urma ca.il poate reprezenta in necesara restructurare a agriculturii si a satului romanesc? Si.

Banca Nationala a decis mai zilele trecute sa elimine restrictiile impuse creditarii in valuta. uriasul combinat siderurgic de la Galati de catre magnatul britanic de origine indiana Mittal si. Pai. se poate renunta la restrictiile asupra necesitatii carora. tara careia oficialii romani. Pentru cele 10 tari din anteriorul val de aderare din 2004. dar aproape lipsesc cu desavarsire! Si. investitiile britanice in Romania sunt minunate. Franta. se batuse serios toba. In fond. si aceste tari au interese care le-au ghidat actiunile fata de Romania! Dar au si dat ceva romanilor! Macar libertatea de circulatie si este imens! A venit momentul unei replici pe potriva. o data cu intrarea in UE. Romania a fost buna doar sa i se cumpere. in prag de intrare a Romaniei in Uniunea Europeana. este prilejul de a se da curs avertismentelor presedintelui Basescu adresate tarilor care vor restrange posibilitatea oferita romanilor de apartenenta la Uniunea Europeana de a lucra in tarile membre sa nu conteze pe timiditatea Romaniei. restrictiile n-ar face altceva decat sa dezavantajeze concurential "bancile romanesti" in fata competitiei cu "bancile straine". sa ne ierte Dumnezeu. Este nevoie de masuri macar si pentru a rupe cercul vicios din relatia cu Marea Britanie. intrucat de la 1 ianuarie 2007. chiar daca reciprocitatea la care Romania are dreptul n-ar afecta in aceeasi masura Marea Britanie. ca expresie a dezinteresului fata de Romania. Mai oficios. daca nu si in sine.discriminarea romanilor si bulgarilor fata de cetatenii altor tari aderente la Uniunea Europeana. care mustesc 45 . acum in calitate de brate de munca! Pentru Marea Britanie. Restrictiile erau de asteptat pentru ca demult Marea Britanie ii considera pe romani si bulgari niste "europeni de mana a doua": pana acum in calitate de cetateni. unor tari precum Germania. au pasat solicitarile de credit din tara catre bancile-mama din strainatate. Marea Britanie este singura tara care nu a ridicat obligativitatea vizei pentru romani. i-au tot lustruit asiduu pantofii in anii din urma si care s-a purtat cu Romania exact precum cu un lustruitor de ghete! BNR si-a pierdut sculele 29 Noiembrie 2006 Intr-o miscare neasteptata pentru politica promovata in ultimul timp. intrucat aceasta va introduce restrictii similare lucratorilor din tarile in discutie. urmand sa fie lasati sa treaca doar muncitorii necalificati din agricultura. Pai sa vedem cum sta de fapt treaba! Bancile din Romania nu s-au prea sinchisit de restrictiile BNR. Oficial. Spania. sa i se vanda la sume astronomice fregate britanice scoase la fier vechi! In rest. in schimb. Desi. dar macar prin comparatie. Marea Britanie sa erijat chiar in campionul portilor deschise! In fata romanilor si bulgarilor. la interventii inalte si cu ghilimelele de rigoare (caci a fost mai degraba pe daiboj). s-a spus insa ca. Italia ar trebui sa le ridicam osanale. aceeasi tara pune acum bariere grele. indiferent de culoarea politica. intrucat restrictiile si-au facut efectul si ponderea creditului in valuta a scazut in totalul creditarii. evident. se deschide piata bancara pentru oricare dintre bancile europene ce doresc sa opereze pe piata romaneasca. s-a explicat ca. fie vorba intre noi. Fiind toate filiale ale unor grupuri bancare cu extindere inter-nationala.

care. intrucat creditarea in valuta s-a incetinit. Din pacate. Cea mai gogonata este insa povestea cu "bancile romanesti" si "bancile straine". Chiar daca nu si-au atins scopurile. Asta insa numai in statistici. care au pozitii coplesitor dominante pe piata. ce nu depasesc insa impreuna minunata cota de 5% din piata. iuresul importurilor. Poate doar pentru acestea sa fi functionat restrictiile. Doar terenul de joc se afla in Romania. Care or mai fi bancile romanesti in sistemul bancar din Romania?! Mai sunt vreo doua-trei intradevar romanesti. restrictiile n-au contat. In schimb. industriala. Creditarea in valuta are acum toate conditiile sa scape caii. Faptul demonstreaza pierderea de catre Banca Nationala a pozitiilor de comanda in sistemul bancar din Romania. si nu pentru urcusuri 13 Decembrie 2006 Economia. in baza deschiderii pietei. Si va fi tsunami pentru echilibrele externe ale tarii.si opulenta unor segmente subtiri de economie privata fara functie sociala.a ajuns. O masina pentru bulevarde. asa cum se prefigura din momentul in care au fost lichidate in cadrul acestuia aproape in totalitate pozitiile capitalului autohton. este discrepanta neta intre infrastructura precara in toate domeniile si sectoarele . potrivit expresiei dlui Tariceanu.in situatia data extrem de grave. Dincolo de aceste probleme. Si 46 . carora abia asteapta sa le gaseasca un plasament. restrictiile mai tineau totusi cat de cat in frau. "duduie". preluand chiar expresia folosita de premier. Expresia poate cea mai ilustrativa a faptului ca economia ce se construieste acum in Romania este una de fite si nu una temeinica. economia din Romania . care au de-teriorat si mai periculos deficitul extern. durabila. caci pentru toate celelalte. nimeni nu s-ar fi sinchisit probabil si restrictiile cu pricina ar fi functionat bine mersi pe mai departe. Banca Nationala nu mai are in fata cui sa se impuna sau pe cine sa dirijeze.de bani. Un nou val de importuri va veni. Numai ca este vorba de banci straine. vor veni de acum incolo sa opereze pe piata roma-neasca.publica. Problema. Care si-au pus la bataie artileria grea pentru a nu fi afectate de restrictii in fata altor banci straine. consecintele sunt .caci romaneasca nu i se mai poate spune . Creditele in valuta din strainatate au fost folosite pentru a se face importuri si mai mari. Meciul restrictiilor nu are practic nici un jucator roman. prin "tuning"-ul administrat. ci in strainatate. find eludate tocmai datorita faptului ca sunt filiale sau sucursale ale unor banci straine. In cazul in speta. este cat din aceasta "duduiala" constituie inaintare efectiva si cat zgomot de asurzit urechi. efectele au fost consemnate in Romania. pentru ca in realitate creditarea n-a mai fost in parte inregistrata in Romania. Daca bancile ce opereaza in Romania ar fi fost intr-adevar romanesti. macar ca idee. Cresterea economica va fi probabil de peste 7% in acest an. culturala . o economie de fite. sociala. In statistici a aparut ca restrictiile au dat rezultate. centrul de decizie aflandu-se in afara jurisdictiei sale teritoriale. pierzand teren in fata creditarii in lei. Romania ramane sa preia doar efectele.

cu masini "tunate" se circula pe bulevarde. Fara echivoc. Investitiile straine . in constructii de birouri. si daca o fortare a dezvoltarii serviciilor in sine fara o asemenea baza nu face cumva mai mult rau decat bine. mult mai prozaic.abia rasufla dupa ce a pierdut nu mai putin decat 3. in special a industriei prelucratoare. Nimic nu se face practic pentru schimbarea reala a situatiei dramatice din domeniu. In orasele tarii sunt astazi probabil mai multe firme de bodyguarzi decat societati de desfacere a produselor alimentare.5 milioane locuri de munca. ci in afaceri imobiliare. fara functie sociala. expresia polarizarii sociale debordante din "capitalismul de cumetrie". Atata doar ca lohnul. cu care se mandreste Romania. s-a mutat in domeniul pieselor auto si eventual in diferite segmente ale industriei informatiei. nu numai ca sunt culese de paturi subtiri de populatie. agricultura a ramas in bordeie si la propriu si la figurat. mentinand comparatiile din domeniul automobilismului. trebuie spus ca. dar se si concentreaza in domenii colaterale. parasind textilele si confectiile.aceasta discrepanta creste mereu si mereu pe masura ce sporeste bombardamentul de "tuning"-uri si se degradeaza prin stagnare inzestrarea infrastructurala a economiei. Nu intamplator. iar pe bulevardele bucurestene sunt mai multe agentii bancare decat magazine de confectii si incaltaminte. singura care ar putea sa-i asigure fundamentele de dezvoltare durabila. care este clientul si suportul serviciilor industriale.in sine si prin comparatie cu extinderea doar normala a exporturilor . Industria .n-au depasit in general conditia de lohn. dar. vai!. a economiei artificiale bazate pe import ce se construieste in perioada actuala in Romania.este insa numai fateta la vedere a lucrurilor. Problema este ca politicile economice promovate au propulsat importurile si au deprimat exporturile. Romania a devenit El Dorado pentru lanturile de supermarketuri si hipermarketuri care vand in draci. de vile si apartamente de lux. Expansiunea fulminanta a importurilor . de genul celor pe care le are in fata economia din Romania. In schimb. care incurajeaza importurile si descurajeaza exporturile. Investitii masive se fac nu in facilitati industriale sau in utilitati publice. chiar efemere.cealalta piatra unghiulara a economiei reale . faptul reprezinta. Sa nu ne ferim a afirma deschis ca roadele cresterii economice. imbogatitii tranzitiei sunt aproape toti importatori. Mai degraba decat expresia inaintarii catre faza consumului de masa. aproape deloc produse fabricate in Romania. putand impresiona eventual doar niscai fotomodele. o reflectare a consumului fara acoperire. dar nu se pot ataca urcusuri si drumuri accidentate. Impotriva inflatiei se lupta intr-o buna masura cu aprecierea leului. 47 .care au luat o alura semnificativa . Ramane o intrebare daca dezvoltarea necesara a serviciilor in general si a celor financiar-bancare indeosebi poate avea loc fara o dezvoltare solida a industriei si agriculturii.

Ca deficitul institutional romanesc . insa. cu indiscutabil impact major. aspectul de suprafata al pregatirii pentru aderare: asumarea legilor si regulilor comunitare si infiintarea institutiilor care sa le promoveze si sa le aplice. Tendintele din 2006 arata ca mai multe lucruri s-au inrautatit decat imbunatatit. pe de alta parte. economia ar fi trebuit s-o duca extrem de prost. Nu aceleasi lucruri de bine se pot spune despre continutul cresterii economice 48 . 2006 a stat sub semnul aderarii tarii la Uniunea Europeana.este independentizarea de politic a economicului. desigur.una peste alta . ceea ce este in contracurent cu cerintele unui stat puternic pe care le presupune apartenenta la UE. neindoios. Aparentele vorbesc numai de bine: crestere economica solida. Exista. Dimpotriva. un esec total al acestuia. Foarte multe lucruri. In ciuda unor intarzieri si disfunctionalitati. Ceea ce s-a intamplat in 2006 in plan economic s-a inscris in mod inerent in contul aderarii.de sorginte istorica . pe de o parte. asa cum trebuie sa facem deosebirea intre aderare si integrare. 2006 a marcat pasi seriosi inainte in aceasta privinta. cresterea economica fiind chiar foarte ridicata si depasind cele mai optimiste previziuni.desavarsit in 2006 . precum si a altor segmente vitale ale economiei. si de un management de o mai inalta abilitate. Faptul a adus o performanta mai mare in economie. faptul duce la o slabire a statului. Asa ca nu se poate spune daca procesul in discutie . sunt de altfel extrem de controversate din punctul de vedere al sensului acestui impact. contabilizeaza. vorba de ceea ce a insemnat 2006 in profunzime pentru infruntarea integrarii. Si. si rezultatele economice din 2006. dar. eveniment istoric de mare amplitudine pentru intreaga societate romaneasca si implicit pentru economia din Romania. In spatele aparentelor. De departe cu impactul cel mai puternic. de la sectorul energetic la banci.inregistrat in 2006 . proces care s-a extins si consolidat in 2006. Cum anume Romania intra de la 1 ianuarie 2007 in UE. dar si cel mai controversat este preluarea de catre capitalul strain a intregii axe majore. Un fapt realmente pozitiv . Romania . fara indoiala.Iesirea din scena a capitalului autohton ajuta la integrare ? 3 Ianuarie 2007 Fara indoiala. este insa. economia a "duduit" dupa expresia dlui Tariceanu. ca stare generala si in domenii specifice. asa va exista o diferenta intre crearea institutiilor si functionarea acestora! Este. cu impact deosebit pe termen lung. Fiind vorba de o iesire din scena a capitalului public. fiind vorba de implicari in sectoare de profitabilitate maxima.isi va spune cuvantul este o alta problema! Evident. Daca ar fi fost dupa debandada care a existat in plan politic.s-a pregatit legislativ si institutional pentru marea aventura a integrarii. care s-a autodeposedat de parghii.este de bun sau de rau augur pentru integrare. Reducerea vizibila a dependentei economicului de politic este un fenomen pozitiv de mare semnificatie. cu bune si rele. lucrurile nu stau deloc linistitor. dezinflatie pronuntata. moneda nationala intarita. Iesirea completa si definitiva a capitalului autohton din miezul economiei.

cresterea economica de genul celei obtinute in 2006. forta de munca abundenta si calificata a ajuns deja de domeniul trecutului si nu mai constituie un atu pentru Romania. indeosebi in sectoare precum industria si constructiile.2007).l-a constituit rasturnarea situatiei de pe piata fortei de munca. care s-a concentrat in segmente colaterale. Este un rezultat al implicarii investitiilor straine. al carei nucleu central practica un model social cu o larga difuzare a prosperitatii de masa. nivelul ei actual. pe care l-au compensat substantial respectivele tri-miteri in ultimii ani. roadele cresterii economice. chiar efemere.inregistrate. trimiterile in tara de bani de la romanii aflati la munca in strainatate au incetat sa mai creasca. ale economiei si dand roade. Rasturnare de situatie pe piata fortei de munca 10 Ianuarie 2007 Concentrandu-se in segmente colaterale. cu slaba functie sociala. care au devenit semnificative. chiar daca puternica (vezi R. ale economiei. Acest deficit este expresia economiei vulnerabile ce se construieste acum in 49 . vile si apartamente de lux). doar pentru paturi subtiri de populatie. care s-au extins normal. cu impact minor din punctul de vedere al ocuparii fortei de munca si cu functie sociala slaba.l. De departe cea mai grava mostenire a lui 2006 este deteriorarea abominabila a deficitului extern.avand la baza fabulosul deficit comercial. cu care se mandreste Romania. de catre importuri. pentru prima data dupa declansarea exodului masiv.a depasit cu 50% nivelul.dar cu implicatii profunde si severe pentru viitorul in interiorul UE . migratia romaneasca a devenit intr-o buna masura emigratie. a ramas fara forta de munca de o anumita calificare. Ca urmare. Acesta . dar si ocrotirea sanatatii si invatamantul. 03. Romania. Cert este ca nu se mai putea conta pe aceste trimiteri in finantarea deficitului comercial. apta sa reziste la intemperii si sa iasa din pozitia marginala la care o va trimite inevitabil. contribuind oricum cu mult mai putin la acoperirea deficitului din platile externe. dar care s-au orientat disproportionat de mult catre sectoarele financiar-bancar si imobiliar (birouri. Cu alte cuvinte. respectiv surclasarea exporturilor. duce mai degraba catre o economie de fite decat catre una temeinica. care au scapat complet caii . Optiunea inevitabila este aducerea de forta de munca din tarile situate si mai la Est. Inca si mai si.01. ceea ce nu constituie un atu pentru apartenenta la UE. dupa numai trei-patru ani de la deschiderea pe care a reprezentat-o renuntarea de catre tarile din spatiul Schengen la obligativitatea vizei pentru romani. prin structura sa. cu o mare viteza. in conditiile apartenentei la UE. al deficitului din 2005. astfel Romania urmand a pierde investitiile vestice ce ar putea continua sa vina in tara. cantarind greu in balanta. transformare probabil in legatura cu legalizarea imigrantilor indeosebi in Spania si Italia. ceea ce nu o poate face una durabila. de profitabilitate rapida. ba au dat chiar inapoi. In urma plecarii cetatenilor ei cu milioanele la munca in strainatate. La o perioada scurta dupa grave tensiuni create de surplusuri pe piata muncii. si asa dincolo de cotele de alerta. se indreapta catre paturi subtiri de populatie. Un element strict nou aparut in 2006 .

Ajutand fals dezinflatia pe seama sporirii deficitului extern. bineinteles toti privati. incasand profituri fabuloase prin intermediere. In vadita contradictie cu fabulosul deficit extern.Romania. tot bineinteles. indeosebi fata de dolar. S-ar zice ca este bine: economia de piata inainteaza chiar si in sectorul energetic. sunt nu numai intreprinderi de stat. usurel. constituind un factor major de dezechilibru. nici n-au valorificat-o cumva: singura lor valoare adaugata este ca au plimbat niste hartii de colo. economie bazata pe import. a facut publica situatia pe 2006 a acestor livrari. dar si private. mai devreme sau mai tarziu. Pe cat de revelatoare pe atat de revoltatoare sunt cifrele reci exprimand aceasta situatie. Leul a fost decretat pe plan international ca "rege al monedelor" in 2006 in legatura cu inregistrarea de catre acesta a celei mai inalte aprecieri fata de monedele reper de pe piata mondiala. intr-adevar. a confiscat jumatate din livrarile de energie de la unitatile producatoare de stat si s-a transformat in furnizor privat catre consumatori! Si. aceasta apreciere compromite exporturile si incura-jeaza importurile. se razbuna! Capusele sistemului energetic 14 Februarie 2007 Urmarind sa introduca transparenta in privinta controversatelor contracte de livrare de energie electrica . mai devreme sau mai mai tarziu. este aprecierea absolut artificiala a leului. sectorul privat tinde sa preia conducerea si in acest domeniu. noul ministru al Economiei. Alimentata nefericit de intrari de capitaluri. O ceata de intermediari. 50 . desi nu au facut altceva decat sa invarta niste hartii! Nici n-au stocat energia electrica (pentru ca nu se poate asa ceva la scara industriala). pentru a avea o imagine in problema. cata productie de energie din unitati private exista?! Practic. aprecierea leului exprima o acumulare exploziva de instabilitate. nucleare sau termo. indiferent daca este vorba de energie din surse hidro. precum si individuali particulari au primit jumatate din aprovizionare de la firme private?! Foarte simplu. colo! Pai asta-i privatizare?! Mai mult seamana a jaf! Si.acelea suspectate de atatea nereguli si a caror desecretizare a fost ceruta de presedintele tarii si de CSAT -. al economiei cu care tara intra in UE. Si atunci cum se face ca onor consumatorii care. pretul. pana mai ieri dominat exclusiv de catre stat! Usurel. zero! Singurul proprietar in productia de energie. Jumatate din livrari catre consumatorii finali a fost facuta din maini private. a carei lipsa de substanta si acoperire isi va cere. aprecierea leului in 2006 nu reprezinta decat expresia periculoasei aiureli pe care o constituie o moneda nationala mai buna decat economia nationala. este statul. multe strict speculative. O aiureala care. dl Varujan Vosganian. insa cu asemenea aprecieri! Pai. adica de catre firme private. Toate unitatile de productie sunt de stat. Neavand insa acoperire in cresteri corespondente de productivitate a muncii. dar in con-sonanta deplina cu caracterul vulnerabil si netemeinic al economiei ce se construieste acum in Romania.

care. mai devreme sau mai tarziu. Desigur. Statisticile de dinaintea privatizarii Sidex vorbeau de la sine despre chestiune. cursul monedei nationale. poate afecta procesul de dezinflatie. Sistemul practicat de capusele de la Sidex a fost un caz clasic de privatizare a profiturilor si de etatizare (sau socializare) a pierderilor . Sa ne amintim ca sistemul cu falsa privatizare a fost practicat pe larg in Romania postdecembrista. oficialii Bancii Nationale nu sunt la fel de fermi in ce priveste alt fenomen macroeconomic dependent strict de evolutia productivitatii in economie: cursul monedei nationale.insista domnia sa . in timp ce consumatorilor casnici nu le mai ramane sa cumpere decat energia produsa scump in termocentrale. prin trasaturile sale clasicizante.adica ceea ce-l intereseaza cel mai mult. se afla in sarcina Bancii Nationale.este de ajuns a lua in considerare ca electricitatea este probabil cea mai mare afacere din Romania.cum ii numea odata presedintele Basescu . adica sub cele aproape 5 procente inregistrate in 2006. ajunge in relatie cu evolutia productivitatii muncii in economie. acesta. livrarile la export apareau in statistici a fi facute in proportie de peste 60% de catre firme private. brevetat la Sidex. ca pret al tuturor preturilor. poate mai mult decat inflatia. vanzand-o scump consumatorilor mari. oricum. combinatul de la Galati. Desi producatorii in siderurgie nu erau decat de stat. pentru a obtine profit imediat si fara vreo investitie. de care a legat direct soarta inflatiei in acest an. prin comparatie cu evolutia acesteia in tarile cu monede-reper pe 51 . iar. depasind-o in valoare si amploare pe cea privind petrolul sau pe cea privind gazele naturale. guvernatorul BNR Mugur Isarescu a avertizat asupra politicii salariale in 2007. chiar si din punctul de vedere al legislatiei in vigoare. n-a avut decat sa se descotoroseasca de capuse. pentru ca tinta de inflatie stabilita de BNR pentru acest an este de 4% plus/minus 1%. “Baietii destepti” . in mai multe randuri in ultimul timp. Acolo a fost numit fara inconjur “incapusare”. noul proprietar. si nu vreun alt obiectiv macroeconomic. Soarta inflatiei . s-ar putea spune. Erau “capusele” care sugeau de vlaga combinatul! Cand acesta a fost privatizat. inclusiv de speculatii care este posibil sa nu aiba nici o legatura cu fundamentele economice.ce au incapusat sistemul energetic romanesc practica o varianta mult mai vizibila a acestui proces: ei privatizeaza profiturile direct pe seama saracirii consumatorilor de rand. Dar. de modificarile unor conditii interne si externe.proces caracteristic al postcomunismului (sau asa-numitului capitalism) romanesc.de cresterea productivitatii muncii si a profitabilitatii companiilor. a fost. stapanirea inflatiei. Si se tot intreaba de ce trebuie sa plateasca mereu si mereu mai mult kWh-ul! Leul si salariile: o politica de dublu-standard 21 Februarie 2007 Practic. Guvernatorul a subliniat ca in prognoza de inflatie pe 2007 cea mai mare incertitudine este data de cresterea salariilor. intrucat. In mod curios. Dezinflatie. Caci ei preiau numai si numai din energia produsa ieftin (indeosebi din surse hidro si nucleare). daca nu va tine cont . este influentat si de evolutia altor agregate economice si monetare.

ce sa mai vorbim. si Norvegia nu este nici Rusia. o apreciere a monedei peste cresterea productivitatii muncii reprezinta o acumulare de instabilitate care impune. deosebit de periculoasa in special pentru segmentul care a mai ramas autohton din economia din Romania. Mai mult. chiar daca incrustat cu nestemate de-ar fi. Dimpotriva. in timp ce o crestere a salariilor peste cresterea productivitatii muncii inflameaza inflatia si deci se opune dezinflatiei. chiar daca inflatia este ajutata in primul caz si afectata in cel de-al doilea. tot crapa! Talcuri norvegiene 21 Martie 2007 Blagosloviti de Dumnezeu cu imense resurse de petrol si gaze in largul coastelor tarii. pe cand rezervele se vor fi epuizat. Sa nu ne ferim a spune deschis ca aceasta politica coboara inflatia pe seama cresterii deficitului extern tocmai prin aprecierea artificiala a leului.plan international. cat si indirect. Dar. Aprecierea fara acoperire a leului nu este deloc mai putin grava pentru economie decat o crestere fara acoperire a salariilor. Aceasta duce la dezechilibrarea destabilizanta a conturilor externe si pretul unei corectii in acestea . norvegienii – un pumn de oameni – au avut si intelepciunea de a organiza in folosul lor exploatarea acestui dar dumnezeiesc. mai curand sau dupa o perioada. Mult mai putine – mai ales 52 . si Romania a fost blagoslovita de Dumnezeu cu niscai resurse de petrol si gaze. provocata de alte cauze) peste cresterea productivitatii muncii in economie ajuta la dezinflatie! Aceasta explicatie nu poate fi insa o motivatie. dar a transformat acest lucru in promovarea unei politici de dublu-standard. In centrul celui mai mare du-te-vino multinational si in sectorul in care cativa jucatori mondiali fac legea. Multinationalele exploateaza in zona. De ce avertismentul asupra unor cresteri salariale peste cresterea productivitatii muncii nu este insotit de un avertisment similar privind o apreciere a leului peste cresterea productivitatii muncii?! O explicatie poate fi ca.care poate merge pana la intrarea in incetare de plati este infinit mai mare decat al unei inflatii reinflamate. dar controlul nu a plecat din Oslo. O crestere a productivitatii muncii ofera o acoperire pentru aprecieri ale monedei. atat direct. pana cand balonul. care sufoca productia interna si exporturile si incurajeaza consumul din import. Banca Nationala nu doar are o atitudine dublu-standard in domeniu. o apreciere a leului (evident. un interesant sistem de folosire a castigurilor din exploatare asigura si generatiilor viitoare de norvegieni o parte din roadele acestei exploatari. Din pacate. Talcurile experientei norvegiene pentru o tara ca Romania sunt multiple. corectii de curs ce sunt cu atat mai explozive si mai costisitoare cu cat intervin mai tarziu. Stagnarea sau. nici SUA in geopolitica prezentului sau viitorului. desi nu prea mai folosesc la nimic! Nu s-a luat aminte la acestea cand a trebuit. avatarurile pentru economie pot fi mult mai dramatice in cazul unei aprecieri artificiale a monedei nationale. Este nefiresc ca Banca Nationala sa aiba atitudini dublu-standard fata de salarii si fata de leu. o scadere a productivitatii muncii in economie reclama inevitabil o devalorizare a monedei. controlul asupra resurselor respective a ramas norvegian.

mai precis. capitalurile nationale se unesc si. Conditiile de concesiune a exploatarii sunt de o asemenea natura incat romanii pierd dreptul de a se bucura de roadele acestor resurse lasate lor de catre Dumnezeu practic chiar pana la epuizarea respectivelor rezerve! Minunata treaba! O abordare nenorvegiana – roade nenorvegiene! Talcurile experientei norvegiene nu se opresc insa aici. Noua companie va fi controlata de statul norvegian in proportie de 62. si poate in legatura cu ceea ce a mai intreprins de curand aceasta tara ar mai fi eventual ceva nu doar de invatat. care puteau reprezenta ceva – precum regia gazelor naturale sau regia de electricitate –. dupa ce marile structuri integrate pe verticala.5%. nici mai putin decat 23 miliarde de euro pentru a achizitiona grupul. in urma atentiei sporite acordate acestora din partea investigatorilor dupa rasunatoarele 53 . in fata concurentei mondiale. ci de dispersie. au fost deja dezmembrate. "Industria se confrunta cu provocari din ce in ce mai mari in peisajul international. mai mult. Din acest motiv. dar. Deocamdata. au derapat pe panta ilegalitatilor. dar poate chiar si de facut! Societatea petroliera norvegiana "Statoil". de stat. ba chiar de fragmentare a structurilor ce mai exista. din domeniul gazelor si aluminiului "Norsk Hydro". Romania a gasit marea solutie: a cedat unor straini controlul exploatarii celei mai mari parti a acestor resurse. cele din domeniul energetic producand doar mai multa valva prin importanta. Aceleasi preluari. surclasand in materie grupul olandezo-german "Shell". a pus la bataie nici mai mult. in cazul in care se dovedeste ca nu exista o componenta privata suficient de puternica. achizitii si fuziuni sunt regula in toate sectoarele. nu se poate spune cu precizie daca este vorba de o intensificare in ultimii ani a ilegalitatilor in zona speculatiilor sau tendinta exista mai de mult si in ultimii ani doar s-a marit rata descoperirii lor. au declarat in comun Jan Reinaas si Jannick Lindbaek. Cu alte cuvinte. Inutil aproape de semnalat ca in Romania tendinta nu este de coagulare. recentele caderi bursiere pe plan international au readus in atentie impactul speculatiilor care. cu atat mai valoroase! Dupa ce si-a cam batut joc de ele cand le-a exploatat pe baze nationale. o fuziune este foarte binevenita in acest moment". Tendinta spre coagulare este prezenta peste tot in lume. Asta. compania braziliana "Petrobras" si pe cea britanica "British Petroleum". deci.in raport cu o populatie mult mai mare –. implicatiile si valoarea tranzactiilor. capitalul public preia rolul de coagulator. Nici nu mai conteaza la care dintre strainii din cele patru colturi ale lumii au ajuns componentele foste integrate! Speculatiile au derapat pe panta ilegalitatilor 4 Aprilie 2007 Dincolo de cauzele specifice pe seama carora au fost puse. ci pentru devalizarea banului si avutului public in interesul catorva. pentru a forma cea mai mare companie mondiala producatoare de petrol si gaze naturale de pe platforme marine. presedintii celor doua companii participante la formarea noului grup. tot norvegian. dupa ce a permis ca aceasta exploatare sa fie utilizata nu in folosul romanilor. mereu mai mult in ultimii ani.

scoaterea din joc a celor mici. Gratie moralizarii capitalului. s-a deplasat periculos dinspre afacerile in economia reala inspre tranzactiile financiare speculative. dar sa se considere ca de jucat ai jucat inainte de extragere! Realitatea este ca speculatiile au deraiat masiv in ultimul timp spre ilegalitati. a reusit in competitia mondiala a productivitatii muncii si inovatiei tehnologice si. in care componenta malversatiunilor financiare speculative a fost copios reprezentata. Cea mai frecventa infractiune pare sa fie antedatarea contractelor de optiuni de actiuni. capitalismul si-a asigurat o supravietuire de succes. a fost atacata si zona speculatiilor. si aceasta se poate oricand transforma intr-o adevarata falie. Dar tendinta se manifesta deja puternic si peste Atlantic. de o inasprire severa a reglementarilor in domeniu.falimente ale marilor companii americane Enron si WorldCom. in care transferurile valutare sunt doar un mijlocitor. de altfel. si care au fost insotite. pentru desalbaticirea si moralizarea capitalului. cea mai teribila infruntare economica din istoria capitalismului. Au fost atunci infiintate institutii care sa monitorizeze strict regulile jocului. folosirea contributiilor mici. dimpotriva. pe plan international isi schimba posesorul echivalentul a circa 2. Sunt folosite masiv informatii privilegiate din interiorul companiilor pentru montarea de tranzactii cu actiuni. care nu beneficiaza de aceasta antedatare si deci sunt supusi imprevizibilitatii pietei. adesea in cardasie cu cei platiti sa monitorizeze activitatea acestora. sunt masluite datele din contractele de cumparare/vanzare de actiuni. SUA – tara capitalismului cel mai avansat – este campioana in domeniu. altele codificate chiar in legi. Ca urmare. Se poate spune ca atunci a fost schimbata insasi conceptia speculatiei: i s-a refuzat acesteia rolul de a avea ca scop. a infrant zdrobitor comunismul ca forma de organizare economico-sociala. actionarii cei mici sunt furati cu sutele de milioane de dolari chiar de catre cei imputerniciti sa gestioneze companiile. in cele din urma. dar multe putandu-se dovedi mai profitabila. ceea ce sugereaza o miscare in tranzactiile globale de peste 100. si peste Pacific. Intr-o saptamana. O bresa severa pare sa se fi creat in sistem. Comertul mondial in dublu sens. unele nescrise. cum fusese pana atunci. nu sunt respectate normele minime de conflicte de interese in relatiile cu diferite instante de control. Toate aceste reguli au inceput sa fie insa tot mai des incalcate in ultimii ani. indeosebi cea americana. Restul este speculatie! Transferuri pentru a specula diferentele de curs si de dobanzi sau anticipatiile asupra acestora! Tranzactii in care materiile prime sunt preturile in sine ale monedelor sau creditelor! 54 . impunandu-se. nu reprezinta decat vreo 10% din acest total. Aceste invataminte au dus la stabilirea unor reguli. Speculatiile financiare – care tin de esenta capitalismului – au facut parte din domeniile reglementate in urma invatamintelor trase din marea criza din 1929-1933. in conditiile in care lumea afacerilor.000 de miliarde de dolari. la scurt timp. Printre multe altele. incurajarea acestora sa investeasca. Indeosebi firmele americane isi "rasplatesc" directorii prin stabilirea datei de cumparare a unor actiuni la propria companie in mod retroactiv intr-o perioada in care actiunile erau ieftine. a obtinut in multe tari marea realizare a prosperitatii de masa. Deci cum ar fi sa joci la loto numerele castigatoare dupa ce acestea au fost trase din urna. inclusiv in domeniul speculatiilor. ceea ce este un fel indirect de a li se acorda profituri pe seama altor actionari.000 de miliarde de dolari anual.

prin reducerea dobanzii de politica monetara. dimpotriva. luand in considerare contributia masiva a aprecierii leului la temperarea inflatiei. Or. Banca Nationala stie mai bine decat oricine ca dezinflatia din Romania a fost realizata in ultimul timp. ceea ce in principiu ar avea ca efect descurajarea intrarilor de capitaluri speculative. surprinzatoare sau nu pentru unii. nu poate fi considerat batut in cuie si cu atat mai putin ca indreptanduse de acum incolo doar in jos. Asa ca. numai actiuni care complica rau situatia. decizia BNR nu poate fi apreciata ca fiind luata cumva in necunostinta de cauza sau eventual ca expresie a situatiei incurcate in care se gaseste realmente Banca Nationala. Realitatea este ca. Oricat ar fi scazut inflatia. decizia BNR nu reprezinta un fel de pierdere a busolei. realizarea pe mai departe a dezinflatiei pe seama aprecierii leului si deci a adancirii in continuare a deficitului extern. pentru ca acesta sa nu inflameze si mai mult consumul si importurile. in conditiile aproape apocaliptice din deficitul extern. bine face! BNR pastreaza nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii si astfel tine cat de cat in chingi creditul. cu consecinta adancirii periculoase a deficitului extern. inflatia se poate oricand reinflama. Dimpotriva! Mai mult. s-ar putea ca efectul inflationist al reducerii dobanzilor sa fie sever. Caci. intrarile de capitaluri speculative sunt tocmai cele care. si. Dimpotriva. intr-o masura disproportionat de mare.Inflatie sau deficit extern ? 18 Aprilie 2007 Decizia Bancii Nationale de a reduce dobanda de politica monetara. i-a surprins pe multi. devenind deosebit de riscanta. BNR pare sa se fi hotarat intr-o atare directie. Ca atare. in situatia specifica din economie in prezent. se dovedeste o decizie responsabila. pe seama aprecierii leului. cu atat mai mult cu cat de la executivul guvernamental nu vine nici un ajutor. care este inflatia. A surprins pe buna dreptate. extrem de costisitor pentru viitorul economiei. ci. deci cu un pret imens. Or. creditul va ramane inca scump. dar si de conjunctura ei. tinand cont nu numai de stadiul economiei. daca se are in vedere declarata preocupare numarul 1 a Bancii Nationale. si BNR spera. a venit vremea unei alegeri intre inflatie si deficitul extern. daca numai inflatia este cea urmarita in obiectiv. tinand cont de natura acesteia. in general. o reducere a dobanzilor nu ajuta la tinerea in chingi a inflatiei. si. in ultima instanta. sa determine totusi o anumita scadere a dobanzilor macar la depozite. ci incearca atingerea unei tinte precise. imping 55 . nivelul acesteia. Spre deosebire de alte pareri. ar aparea normal.25 puncte procentuale mai jos –. dupa ce cu numai o luna inainte deja o scazuse simtitor – astfel incat aceasta a ajuns cu 1. cel putin in masura in care nu se mai poate accepta. atrase tocmai de remunerarile inalte de pe piata romaneasca. ca haturile ce o tin sa nu fie slabite. daca este asa. din cauza costului rezervelor minime obligatorii.

Bancile comerciale – toate straine – au interese strict contrare strategiei Bancii Nationale. Ambele masuri suna bine. ci pentru ca. prin foarte probabila scadere a dobanzilor la depozite. Iar capitalurile speculative straine mai au destul loc de instabilizat leul. cat si din punctul de vedere al starii sistemului energetic. Aceasta va primi o noua lovitura. din pacate. in ciuda situatiei dezastruoase din contul curent extern. indeosebi in contextul dat! Dar atat! Pentru ca. Marja de manevra este ingusta si BNR are. pornirea alimentarii abia de acum incolo ar veni cu totul si cu totul tarziu pentru culturile de grau si orz.leul in sus. Raul s-a produs deja. aproape in usor regres! Unde nimeni nu poate insa face nimic este in materie de economisire interna. restul economiei ar trebui sa fie multumit ca producatorii agricoli. N-ar fi prima data cand interese pe termen lung sunt sacrificate pentru interese pe termen scurt. sa se puna o stavila aprecierii artificiale a leului si deci degradarii provocate a deficitului extern! Seceta scoate in relief jaful "baietilor destepti" 6 Iunie 2007 In conditiile secetei care s-a abatut asupra unei parti importante din teritoriul tarii. Noroc cu Institutul National de Statistica – singurul aliat al BNR – care. Dar nu lipsa energiei a fost problema! si nu pentru ca energia ar fi existat din abundenta. exporturile de la societatile de stat Hidroelectrica si Nuclearelectrica pentru a exista electricitate in tara. daca nu si mai rau. care nu are un program pe care sa-l respecte. a "scos" o inflatie curata. premierul Tariceanu a cerut ministrului Economiei si Finantelor. pentru a ajunge efectiv la plante. impusa fara sa existe premise de catre UE. Chiar daca lipsa energiei ar fi cauza nefunctionarii retelelor de irigatie. de cheltuire a banului public. Din punctul de vedere al sistemului energetic. Atat din punctul de vedere al culturilor cerealiere vizate. ceea ce ar trebui sa reinflameze trendul inflationist. din pacate tocmai partea cu contributie masiva la culturile cerealiere. Macar insa ca. din lipsa de bani. apei de la un sistem de irigatii ce abia ar urma sa fie pus in functiune ii trebuie vreo trei saptamani. lucrurile stau la fel de rau. n-au apelat la irigatii. s-a rezumat doar la tranzactionarea fara noima a 56 . in absenta premiselor necesare. chiar si cand guvernul a cheltuit intempestiv intr-o singura luna echivalentul a peste 3 miliarde euro. a solicitat aceluiasi sa aiba in vedere aprovizionarea sistemelor de irigatii pentru producatorii agricoli timp de 3 luni pe an cu electricitate de la cele doua societati care produc cel mai ieftin din sistem. Cel mai mare adversar ramane insa guvernul. Seceta a pus in mod dramatic in evidenta tragedia pe care a reprezentat-o asa-numita liberalizare a pietei. sa opreasca. prin masurile adoptate. numai adversari in domeniu. producatorii agricoli nici n-au apelat la sistemele de irigatii. din lipsa banilor. nu sunt operationale si. Liberalizarea – care. de fapt. precum si ravagiile produse in sistem de "baietii destepti" in conditiile acestei liberalizari. pentru ca nu se stie cum sistemul energetic ar fi putut face fata. deoarece repercusiunile sunt pentru ansamblul economiei. Jocul este insa pe muchie de cutit. care are in parohie sistemul energetic. chiar daca ar fi. sunt tardive. Ba mai mult. curata. care ar trebui sa-l traga in jos. daca este nevoie. iar. Cum s-ar spune.

Pentru a-si "onora" contractele incheiate cu "baietii destepti" – intermediarii aparuti in virtutea posibilitatii date de liberalizare –. ci unor imprejurari pasagere care se pot volatiliza tot asa cum au venit. S-o consideram doar o pura propaganda! Sustinere stranie a aprecierii leului 4 Iulie 2007 In urma unor avertismente mai articulate in ultimul timp asupra pericolelor pe care le reprezinta degradarea grava a deficitului extern. productia in hidrocentrale este coborata si termocentralele preiau sarcina. daca o corectie de curs nu este exclusa.energiei produse ieftin. pe seama populatiei – care exista in sistemul energetic din Romania. si cu atat mai mult cu cat stie bine si Grivei ca o asemenea apreciere in raport cu monedele-ghid pe plan international nu se datoreaza cumva faptului ca leul ar fi devenit mai breaz decat acestea. in frunte cu guvernatorul Bancii Nationale. ceruta de dl Tariceanu. in conditiile in care jaful energiei ieftine prin contractele in derulare cu "baietii destepti" n-ar fi suspendate integral. ceea ce a sugerat cam ce spagi au luat semnatarii de la Hidroelectrica ai acestor contracte. dar si cativa analisti economici si financiari de notorietate au considerat probabil necesar sa intervina spre a linisti spiritele in legatura cu riscurile declansarii unei devalorizari severe a leului. Exporturile formeaza doar o particica din contractele "baietilor destepti" si oprirea exporturilor (ale caror contracte probabil au automat clauze de forta majora) n-ar rezolva mare lucru. in jaful – sa subliniem. 57 . inevitabila. sistemul energetic va capota! Oricum. facand rapid-rapid victime si din eroii cei mai falnici. asta este sigur! Mai ales dupa o indelungata apreciere fara noima a leului. pentru ca ce alta energie decat una ieftina sa ia strainii! – constituie o biata glumita. va interveni. cu parafa de la UE si cu obladuirea autoritatilor de la Bucuresti. Acum nu s-a mai intamplat intocmai asa. Nu poate dura un fenomen strict artificial .asa cum este actuala apreciere a leului -. de sens contrar celui reclamat de starea economiei reale! Dar nu asta este problema! Cu totul alta este adevarata problema! In loc ca – avand in vedere pagubele grave pe care le produce economiei reale romanesti. a se da ceva energie ieftina agriculturii – si nu "baietilor destepti" sau strainilor – ar fi o blasfemie. nu ne paste totusi catusi de putin riscul unei corectii catastrofale! Ca o corectie. Hidroelectrica a continuat exploatarea nemiloasa si cotele in lacurile de acumulare au ajuns la limita dezastrului. aceasta s-a bucurat si se bucura de o aiuritoare sustinere. mai multi oficiali. Ceea ce a iesit a fost un fel de uniune in cuget si simtiri privind faptul ca. si. precum si amenintarile pe care le reprezinta la adresa intereselor pe termen lung ale tarii – aprecierea artificiala a leului sa aiba parte de impotrivirea cercurilor politice si economice. In mod normal. un fenomen pur financiar. S-a constatat ca onor contractele incheiate cu "baietii destepti" nu au clauze de forta majora strict precizate. Oprirea. in astfel de situatii. indeosebit la Hidroelectrica – a adus rapid sistemul in grav pericol. a exporturilor de energie – facute desigur tot de la Hidroelectrica. Seceta a scazut sever aportul nou de apa in lacurile de acumulare. cum ar fi seceta. Daca nu va da Dumnezeu ploaie prelungita.

un alt statut. pe fond doar asocierea lor cu grupurile de interese ale importatorilor sau cu capitalul strain putand constitui singura explicatie consistenta. ceea ce conduce la situatia ca in Romania dezinflatia are loc de fapt pe seama adancirii deficitului extern. Se argumenteaza. ce sunt extrem de costisitoare. au aparut pozitii vadit mai nuantate din partea acestora. tentatiei de sustinere a aprecierii leului. avem de-a face cu prea multe mesaje cu continut opozit. o ascunde. de asemenea. daca se poate. intru justificarea acestei sustineri se pretinde ca aprecierea leului ar fi expresia prestigiului de care a ajuns sa se bucure moneda nationala. In ultimul timp insa. mesaje cu un asemenea continut din partea oficialilor romani lipsesc.intelegem bine de unde vine sustinerea asta neconditionata pentru aprecierea leului. pentru ca pot induce in piata comportamente care scad presiunea in directia aprecierii leului si deci a adancirii deficitului extern. pentru care Romania a devenit rai. protestele mai vocale fiind chiar ridiculizate de corul importatorilor. expunand economia la riscuri si mai mari! 58 . desigur. se poate obtine crestere economica in modul cel mai facil. De fapt.gatuiti literalmente de aprecierea leului . Dar nu mai precizeaza nimeni ca acest lucru are loc gratie unui joc valutar. in diferite formulari.trebuie sa subliniem. Toti imbogatitii tranzitiei sunt importatori. din pacate. se pot afisa cresteri economice in euro mai importante si. Interventiile oficialilor au insa. intru sfidarea naivilor care mai trudesc in productie pentru piata interna sau pentru export! Stranie este sustinerea de care aprecierea leului s-a bucurat in randurile analistilor. pe seama banului public .nu le mai aude nimeni in aceste conditii. pentru ca pur si simplu pe baza acesteia isi realizeaza tintele de inflatie. intervin miscari de sens contrar. de la necesitatea de a nu se miza doar pe o anumita directie in evolutia cursului la faptul ca practica din tarile emergente a dovedit ca. spre deosebire de cele ale analistilor. acesta transformandu-se intr-un rezervor de inflatie pe care. Prin mediile guvernamentale. inca si mai rau.a cedat si ea.avand in vedere ca aproape nu exista demnitar sau functionar public care sa nu importe ceva in Romania de azi. dar si cel mai periclitant pe termen lung. pana la explozie. Aprecierea leului stimuleaza nefericit importurile si . Strigatele exportatorilor . PIB-ul denominat in euro (moneda folosita pentru comparatii internationale) devenind mai mare.care prin politicile ei se dovedeste singura institutie responsabila din tara . Dimpotriva. ca aprecierea leului contribuie la recuperarea decalajelor de catre Romania. Din pacate. nu prin munca proprie si adaos de substanta. cand gluma s-a ingrosat rau de tot in deficitul extern. extrem de daunatoare ansamblului. si nu cresterii in substanta. din interese sectoriale precise. dupa perioade de cativa ani de apreciere a cursului monedei proprii. Banca Nationala . scutind angajarea unor politici fiscale si monetare in acest scop. aceste avertismente pot avea un impact pozitiv enorm. care umfla si mai tare balonul de sapun. Chiar daca avertismentele lor cu privire la eventualitatea unor corectii mentin in mod obligatoriu imprecizia in materie de amploare si timp. ci pe baza de consum din import.

Cei mai in varsta cunosc insa foarte clar. chiar dintre cei de marca. Joaquin Almuña o spune fara inconjur: "Partea de salarii din cadrul venitului global al statelor membre ale UE este in prezent cea mai mica de multi ani si nu cred ca va putea sa reziste in continuare astfel". in prelungirea acestei taxari. dar capitalismul insusi poate fi pus in discutie. in presa din Romania s-au grabit unii sa ne spuna ca politicienii europeni de stanga s-au contaminat de idei comuniste." Or. capitalul a abandonat retinerile. replici fie pe plan national. ci si la capitolul audienta internationala. actionand decent si destul de moral. sa fie clar. ca alternativa la cresterile in sine ale salariilor. dupa perioade de ofensiva masiva din partea capitalului. care considera ca exista numeroase modalitati de solutionare a problemei repartitiei inegale a veniturilor. fie pe plan international.Ideile de stanga pot salva capitalismul 1 August 2007 In cateva randuri in ultimul timp. Ramas singur si atotstapanitor. Realitatea este ca. au venit. s-ar putea spune exemplar. Chiar ministrul de Finante al Germaniei. Joaquin Almuña. capitalul a castigat si la capitolul audienta. "innegrindu-le" cu mare viteza. au sustinut destul de raspicat o "redistribuire a bogatiilor" pentru a le asigura sanse si celor defavorizati. ca muncitorilor trebuie sa li se acorde o parte mai mare din profitul companiilor europene. in timp ce are loc o explozie a profiturilor. la o intalnire a celor 13 ministri de Finante din zona euro. atunci se ajunge la o criza de legitimitate a modelului european de economie sociala de piata. Aici este buba. de ce nu. mai multi oficiali europeni. poate pentru altii neasteptat. "Daca ani de zile – avertizeaza Steinbruck – pentru salariile mici si pentru categoriile sociale mijlocii exista pierderi salariale nete. si a castigat-o nu doar la capitolul eficienta economica si bunastare de masa. dupa cum istoria moderna a demonstrat. mentionand. Lumea bipolara careia ii daduse nastere comunismul fusese un challenge puternic pentru capital. care a vorbit explicit despre redistribuirea profitului creat de companii. din partea muncii. si oficialii europeni isi dau bine seama de situatie. Binecunoscutul cotidian britanic "Financial Times" taxeaza toate aceste pozitii ca "idei pregnant de stanga". Dar. Un challenge care l-a mobilizat. de salvare a modelului insusi. cointeresarea salariatilor si participarea lor la capitalul intreprinderilor unde lucreaza. in urma tensiunilor acumulate. din partea natiunilor 59 . ca si de comisarul european pentru Afaceri economice si monetare. Pozitia este sustinuta si de ministrul de Finante francez. o data cu caderea comunismului. ca. in ultima instanta. astfel incat a castigat detasat batalia. o noua faza s-a deschis in expansiunea capitalului. intr-o asemenea perioada ne gasim. a apreciat. a aruncat la cos comportamentul de tip "political correctness" si a dat iama in zonele albe pana atunci ale expansiunii sale. Nu doar modelul european de capitalism ajunge intr-o criza de legitimitate intr-o asemenea situatie. Caderea comunismului a avut un efect poate pentru unii previzibil. Peter Steinbruck. si. Doamne pazeste insa sa fie vorba de asa ceva! Oficialii europeni cu pricina – care nu sunt nici putini si nici de mana a doua – prezinta problema redistribuirii ca o salvare a legitimitatii modelului european de economie de piata si.

Cu toate acestea. Ba creeaza si suspiciunea ca atentia FMI pentru cazul romanesc are un mobil precis. ci mai degraba sunt animati de o responsabilitate fata de sistemul capitalist pe care il reprezinta. in afara monitorizarii si studiului intelectual al tranzitiei. dincolo de anumite reguli ale jocului. oricat de stangiste le-ar putea parea unora. asa cum s-a intamplat o perioada in perspectiva aderarii. Mult mai constienti decat altii. Romania nu are in prezent cu FMI. Pentru ei.afectate. FMI si experimentarea capitalismului 8 August 2007 Fondul Monetar International continua sa faca o monitorizare atenta a Romaniei. dar mai face din cand in cand si "recomandari". dar ca sa nu scape caii! Unele "recomandari" ale FMI sunt chiar potrivite. cum are FMI cu toate statele membre. Redistribuirea bogatiilor este considerata una dintre solutii. nici Comisia Europeana. o data cu intrarea in UE si incheierea relatiilor pe baza de acord cu FMI. Si avocatii cei mai ferventi ai capitalului sunt ingrijorati si nu se sfiesc s-o arate public. nu are fundamente economice. daca nu chiar blocarea cresterilor de salarii (pe motive diverse. In principiu. FMI mentine la Bucuresti o reprezentanta permanenta. aceasta crestere 60 . fie de imprumut conditionat. Daca. sunt bune daca pot contribui la remedierea unei situatii pe care ei o considera deja exploziva. dorind sa preintampine contestari care. care nu numai observa. desigur. precum Germania sau Franta. desi oficial nimeni nu o cere: nici Guvernul roman. Analiza "recomandarilor" este de natura sa risipeasca in parte misterul acestei indragiri relativ curioase a Romaniei de catre FMI. nici moral si. nu de alta – apeland la acelasi gen de metafora! –. oficialii europeni mentionati nu sunt contaminati de ideile comuniste. Sa nu avem pretentia ca Romania. Inversunarea cu care FMI sustine blocarea cresterilor de salarii. ideile. Ba niscai sfaturi si strangeri de gat nu i-ar strica. cu mult mai potrivite decat cele pe care FMI le facea atunci cand avea Romania pe mana. si ca nu ar mai avea nevoie de un caine de paza in ceea ce face. in ciuda cresterii economice inregistrate de Romania in ultimii ani – cerere adresata Guvernului roman si care de altfel nu poate fi decat cu referire la salariile bugetarilor. l-ar putea pune in discutie. la un moment dat. respectiv cele dependente de Executiv –. ar fi devenit deodata calul breaz. nu opereaza alte relatii decat cele de consultari periodice. Totusi. Nu este nici productiv. fie de apel potential la imprumuturi. in ultima instanta. insistenta inversunata asupra uneia dintre "recomandari" – si anume evitarea. nici posibil ca munca sa nu se aleaga cu nimic sau mai cu nimic de pe urma cresterii economice dinamice. Relatii institutionale pe baza de acord. Iar de la 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membru plin al UE. de la lipsa de corelare cu productivitatea muncii la incompatibilitatea cu tinte ale politicilor macroeconomice) – da rau de gandit.

lucru pe care FMI nu il reclama! Cea mai probabila explicatie o constituie faptul ca in Romania capitalul international face un experiment in care FMI isi are rolul sau. sa retinem. si nu vreo fictiune statistica. cu mult mai favorabil capitalului. unde obtin profituri ridicate. si testeaza durabilitatea acestui raport. ceea ce explica apetenta capitalurilor din Vest pentru piata romaneasca. In PIB-ul romanesc raportul dintre munca si capital este invers. cat si de agent de influenta. Totul porneste de la diferentierea neta a PIB-ului romanesc fata de PIB-ul tarilor vesteuropene. recomanda pe aceeasi linie ca Romania sa-si privatizeze urgent complexurile termoenergetice de la Turceni.economica este adevarata. formula sub care se ascunde ideea de a i se lasa patronului mana libera de a-l da afara pe salariat. Cu toate ca si in tarile occidentale raportul dintre munca si capital s-a modificat sever in favoarea celui din urma in ultimii ani – nu intamplator in perioada postcomunista. Din pacate. asa cum este situatia in Europa de Est (inclusiv si in primul rand in Romania). Romania este insa tocmai o buna bucatica pentru asa ceva! Nu intamplator este presiunea permanenta a aceluiasi FMI de a se flexibiliza piata fortei de munca in Romania. pentru promovarea acestui gen de flexibilizare. FMI a aplaudat frenetic externalizarea resurselor de petrol si gaze naturale prin privatizarea Petrom si. Tot nu intamplator pentru pozitionarea FMI ca vector al unui experiment de tipul celui amintit sunt insistentele institutiei cu pricina pentru un stat economic minimal. FMI se foloseste insidios de cerinta legitima de a se elimina din Codul Muncii din Romania unele rigiditati care confunda lucrurile prin includerea incompetentei si indisciplinei printre "drepturile" angajatilor. suportabilitatea lui sociala si gradul sau de incendiaritate. In acestea din urma. pe care nu le pot realiza in tarile lor de origine. este insa evident ca nu se indrazneste sa se faca un asemenea test in tarile occidentale. ceea ce ar implica inerent si externalizarea resurselor de carbune din bazinul de suprafata al Olteniei. in timp ce partea ce revine capitalului ajunge la aproximativ 35% (restul in PIB reprezentand amortizari ale echipamentelor de productie). ultimele resurse lasate de Dumnezeu romanilor si inca necedate altora! 61 . cand capitalul international a ramas atotstapanitor pe plan international si a considerat ca trebuie sa profite de pe urma acestui fapt –. Capitalul international incearca in Romania – probabil si in alte tari din Europa de Est – sa aseze raportul dintre munca si capital pe un alt palier. Rovinari si Craiova. partea ce revine din PIB castigurilor din munca este cam de 50%. atat de observator.

Deschiderea completa a pietelor comerciale si financiare in perspectiva aderarii la UE si apoi in conditiile apartenentei la organismul european. nu doar intr-un viitor neprecizat si neprecizabil. deoarece. dimpotriva. exportatorii – la care nu s-a mai gandit absolut nimeni si care. acesta ar proveni din importuri de echipamente care ar inzestra tehnic si tehnologic economia. in spatele cifrelor pe ansamblu si mai ales al evaluarilor statistice in euro (umflate de leul aparent mereu mai breaz). nu mai reusesc cresteri in volum ale livrarilor externe si ca doar tendintele de preturi in urcare pe plan international au mai sustinut valoarea exporturilor ca aceasta sa nu scada. ceea ce s-ar rasfrange pozitiv. din interese greu de inteles si din motive si mai greu de acceptat. pana acum. ajungandu-se sa se pretinda ca ar fi nu rau. In mod. Si. fiind motorul cresterii economice. inca de mult. a unei politici de apreciere artificiala a leului. doar dupa ani si ani – previzibilul s-a produs. In economie au inceput sa se ridice castele de nisip peste castele de nisip. cand au beneficiat de anumite facilitati. In asemenea conditii. erau ajutate de aprecierea artificiala a monedei nationale. ci chiar si maine-poimaine. prin sporirea lor. Iar in perioada de la inceputul anilor 2000. au schimbat radical si dramatic lucrurile. intr-o crestere a productiei interne atat pentru 62 .Avertismentul dur al scaderii exporturilor 15 August 2007 Catre sfarsitul primului semestru al anului in curs a venit si descurajanta – dar deloc neasteptata – premiera a scaderii exporturilor! Este intr-adevar prima. precum si promovarea. Avertismentul pe care ar trebui sa-l constituie scaderea exporturilor in conditiile cresterii in continuare aiuritoare a importurilor este legat de infirmarea neta de catre practica a tezei. care. in mod remarcabil. din cauza intrarilor speculative de capitaluri. exporturile au crescut serios in anii din urma. exporturile n-au mai rezistat noului val de aprecieri artificiale ale leului si au scazut pe ansamblu! Faptul ar trebui sa constituie un semnal sever de alarma pentru autoritati! Deoarece. au facut-o in van – n-au putut altceva decat sa incerce a tine cat de cat pas cu abominabilele si desantatele importuri. Multa moneda s-a batut si se mai bate pe aceasta teza. au scos economia din marasm. fara suport in economia reala. cresterea economica a ajuns sa se bazeze disproportionat si periculos pe consum din import. precum si a politicii Bancii Nationale de realizare a tintelor de inflatie pe seama aprecierii monedei nationale. daca au strigat. Deja pe muchie de cutit. au fost cele care. vezi Doamne!. exporturile si-au continuat cresterea si dupa retragerea facilitatilor in impozitarea profiturilor din livrari externe si chiar si dupa ce a inceput nefericita intarire artificiala a leului. iar Romania a devenit un fel de rai al importatorilor si speculatorilor. dupa ani si ani de zile! Intr-un mod absolut remarcabil. si nu in fapte. autoritatile se puteau face ca nu aud ceea ce exportatorii le spuneau: ca. si mai remarcabil. s-ar putea spune. cu sustinere doar in idei. ca urmare a rupturii grave dintre economia reala si economia financiara. ci bine ca exista un deficit comercial atat de mare. intr-un tarziu – iarasi. a asa-numitelor "importuri de dezvoltare".

piata interna. incercarile reusite sau nereusite in acest sens si replicile celor implicati. intrucat s-ar fi creat un fel de companie mare. stimulat tocmai de intarirea fara baze a monedei nationale. iar o companie rezultata dintr-o operatiune de preluare ar fi intr-adevar una foarte 63 . ar fi insemnat ca noul grup ar fi fost nevoit. daca s-ar fi finalizat. avand in vedere ca grupul maghiar se afla nu la ananghie. Surprinzator poate la prima vedere si oricum de remarcat a fost insa argumentul cu care grupul maghiar a respins fara echivoc oferta OMV: "Nu credem. nu vad de ce am refuza. Daca grupuri private precum Exxon sau British Petroleum ar veni cu oferte acceptabile. care de altminteri n-ar fi rezistat nici criteriilor antitrust din cadrul UE. Asa ca singura iesire – inevitabila – o va reprezenta corectia spontana ce va veni din partea pietei si care se va manifesta cel mai probabil pe curs. nu se arata insa suficient pentru a mai promova exporturile in conditiile constrangerii pe care o reprezinta pentru acestea aprecierea artificiala a leului. ajungand sa detina in acesta cam 18% din capital. Pana aici nici un aspect deosebit! Sunt curente in lumea afacerilor achizitiile si preluarile de firme. In cazul in speta insa. dar efectul lor. Nu tocmai ortodoxa. ce va fi platita amarnic de nevoiasii Romaniei. grupul petrolier austriac OMV si-a dublat. pentru ca se pare ca achizitia a fost facuta de un magnat rus care traieste in Ungaria. Sa nu ne amagim! In actualele stari de lucruri din Romania. nimeni nu va lua nici o masura dintr-acelea pe care le-ar impune avertismentul dur al scaderii exporturilor. Nu numai ca importurile ce pot trece drept "de dezvoltare" nu ating nici macar o patrime din totalul importurilor. dar nu si eficienta. pentru a fi mai explicit. OMV a facut o oferta de preluare a controlului asupra grupului maghiar. fara indoiala existent. dl Szabolcs Ferenz: "MOL nu respinge ideea vanzarii daca o oportunitate se va ivi. si oricum cu totul si cu totul derizoriu pentru a compensa dezmatul importurilor. In vreme ce aceia intr-adevar vinovati ca nu s-a facut ceva cat mai era timp nu vor raspunde. printr-o manevra apreciata in piata nu tocmai ortodoxa. ca guvernele pot fi buni administratori ai unor companii private". participatia la grupul maghiar MOL din domeniu. Va fi insa o corectie dureroasa. ca intotdeauna in Romania. si complet nejustificata economic. Iata ce a adaugat. de unde a preluat-o OMV contra unui miliard de euro. Imediat dupa aceea. cat si pentru piata externa (exporturi). eficienta MOL este dubla fata de cea a OMV. Deficitul comercial va intrece orice limita pentru ca importurilor in continuare desantate nu li se va mai opune o cat de semnificativa crestere a exporturilor. acesta si-a vandut apoi participatia unei companii de consultanta austriece. ci in plina expansiune profitabila. Iar acesta a reactionat extrem de dur. sa vanda unele dintre ele pentru a se conforma normelor comunitare. cu nimic! Talcurile bucurestene ale unui refuz budapestan 29 August 2007 Nu demult. a declarat Szabolcs Ferenz. dupa ce ar fi reunit activele. vicepresedintele cu comunicarea in grupul MOL. astfel incat tranzactia. A apreciat oferta ca fiind una ostila.

Dl Szabolcs Ferenz a ales sa faca declaratiile citate si la Bucuresti. ci numai buzunare! Buzunare gata pregatite sa absoarba niscai spagi. pe un drum neted si pe vreme frumoasa! Aceasta este imaginea economica a celor 10 tari est-europene aflate in prezent in Uniunea Europeana. statul austriac detine 31. prezentate tot ca "privatizari"!). statul maghiar n-a mai ramas cu nici o actiune la MOL. dupa cum este si firesc. La cele de la Bucuresti. actionariatul fiind diseminat si rolul fundamental in soarta firmei revenind echipei manageriale. 64 . 39 de banci straine detin participatii la MOL. Nu vedem care sunt beneficiile preluarii de catre un guvern strain!". franele slabe si cauciucurile uzate fac extrem de posibil un accident ingrozitor.cele din Ungaria . doar ca aducere aminte.au un simt si un sens national.si est-europene. In cazul ei. iar aproape 60% din totalul actiunilor sunt libere pe bursa. Daca drumul devine umed sau alunecos. spre a se evita. dar. aceste calitati sunt chiar minunate. autoritatile de la Budapesta intentioneaza sa protejeze grupul petrolier MOL fata de eventuale preluari ostile. cu obligatia unor noi cumparatori de a-si dezvalui imediat identitatea si de a obtine aviz daca achizitiile depasesc 5% din total. daca acestea sunt oferite contra active nationale subevaluate! Cata deosebire intre autoritatile din doua tari vecine! Unele . si nu ca un simplu si pagubos transfer al unui monopol de la statul roman catre un alt stat (nemaivorbind de alte asemenea transferuri in telefonie sau energie.5%. Dupa reiterari succesive. Poate nu intamplator! Pentru ca la Bucuresti nefericita preluare a PETROM de catre OMV a fost prezentata si continua sa fie prezentata ca o "privatizare". Asta insa asa. statul maghiar a ales privatizarea fara investitor strategic. in masura in care peste 50% din actiuni sunt libere pe bursa (neputandu-si niciodata "coordona" miscarile). dar controlul companiei nu apartine cuiva anume. printr-o lege care sa le interzica firmelor de stat straine sa preia active strategice in Ungaria! OMV. dar cu o eficienta redusa.mare. toate deciziile (si nu doar cele majore) sunt la dispozitia statului austriac. Scurt pe doi! Clar si cuprinzator! MOL este fosta companie de stat maghiara in domeniul petrolier. in schimb. si nu ca luare aminte! Saracul dl Szabolcs Ferenz nu stie probabil ca decidentii romani nu au urechi. aflandu-se in mana unor maghiari. transferarea monopolului de stat catre o alta entitate." "Singurul raspuns pe termen lung. dar nu in mod expert. In orice caz. reputatul saptamanal britanic de analize "The Economist" a avertizat fara echivoc asupra riscurilor de supraincalzire economica si de crah financiar de proportii in tarile central. In structura actionariatului. dar lipsesc cu desavarsire! "The Economist" greseste agentul patogen 5 Septembrie 2007 Nu demult. este un caz clasic de companie controlata de stat. speriate de "miscarile" OMV. "Imaginati-va cateva masini vechi si peticite conduse cu incredere.

pomenile electorale nu reusesc sa indrepte catre social nici macar o infima parte din ceea ce munca ar trebui sa culeaga din cresterea economica si n-o face din cauza raptului sistematic la care banul public este supus de capitalul clientelar. in legatura cu situatia din tarile respective. Totul sau aproape totul este pus pe seama cheltuirii laxe in scopuri politice sau chiar numai electorale a banului public castigat din miscarea pozitiva a economiei in ultimii ani." Analiza este extrem de pertinenta. nu numai din punctul de vedere al continutului. ci. prin relatii de concurenta in care castiga cel mai competitiv. Cel putin in cazul Romaniei. daca se articuleaza pe o supraincalzire a economiei. dar si din punctul de vedere al momentului in care intervine. intelegand prin aceasta o solicitare a resurselor peste posibilitatile fundamentelor economice. Simptomatologia identificata de "The Economist" este extrem de exacta si riscurile avute in vedere de saptamanalul britanic sunt mai mult decat reale. ci sa repari masina. corespunzand perfect situatiei reale din aceste tari. ci pe baza unui capitalism de cumetrie. dimpotriva. tocmai o asemenea frenezie conduce inevitabil la crahuri. cu atat mai destabilizatoare si mai frustrante cu cat au loc pe baza furturilor abominabile din banul public. Pentru ca un fel de frenezie a cuprins tarile respective si poate. oprit. dar. judecand cel putin dupa situatia de pana acum. nu vor proveni din finantele publice (care siau echilibrat conturile cu vanzari din averea publica). Crahuri financiare sunt pe deplin posibile in Romania. mult mai favorabila muncii si mult mai putin favorabila capitalului. din tarile occidentale. imbogatirile nu au loc pe baza unui capitalism de piata. "The Economist" nu o mai nimereste insa la fel de exact in ce priveste agentul patogen. Din nefericire. nu este nici macar in proportie de o treime datorie publica! 65 . intre munca si capital. mereu mai aiuritoare. Fata de ceea ce actualmente isi insuseste munca (atat de putin) si ceea ce isi insuseste capitalul (atat de mult) din PIB-ul anual al tarii. procesul reformei structurale in regiune a fost. Or. nu este sa adaugi lichid de racire sau sa conduci mai incet. dar in ce priveste Romania saptamanalul "The Economist" nu are chiar deloc dreptate. ar fi de adus in discutie cazul romanesc.continua «The Economist». Avand in vedere ca analiza din "The Economist" mentioneaza in mod expres Romania si Polonia ca tari din regiune care sunt gata sa cheltuiasca sume enorme pentru castiguri politice si electorale. Nu sectorul public este responsabil de imensul deficit – cu totul nesustenabil – din contul curent al tarii. alte sistematice alocari sociale (inclusiv sub forma de pomeni electorale) pentru a se inainta cat de cat spre situatia. ci din dezechilibrul imens pe seama caruia traieste sectorul privat din Romania. inca si mai rau. daca se vor produce. Oricat de mari ar fi. in mare parte. desi nu este deloc exclus ca lucrurile sa se prezinte la fel si prin alte tari din regiune pentru a caror asezare intr-o aceeasi oala revista britanica nu are ezitari! Nu stim situatia exacta din alte tari ale zonei. iar datoria externa a tarii. tocmai accentuarea discrepantelor imense in insusirile din PIB. fara pretentia vreunei generalizari. nu cresterea alocatiilor sociale este responsabila de o eventuala destabilizare a echilibrelor economice. Oricum. ar trebui sa se mai faca. chiar si anumite segmente ale pietelor financiare internationale. intr-adevar greu realizate. prin relatii clientelare pe seama furturilor din banul public. O crestere rapida in veniturile din taxe si o conducere politica slaba fac posibil sa nu existe o presiune mare pentru a exercita un control mai puternic asupra finantelor publice. inca ani si ani.

miza unui proces inca mocnit. Occidentul. tarile respective cer deschis pozitii economice in tarile vest-europene in schimbul aprovizionarii acestora cu energie. Nu cumva pentru faptul ca Romania ar fi devenit buricul pamantului european si nici macar pentru ca ar trebui sa se tina cont de ceea ce se intampla prin Romania de cand aceasta a ajuns membru plin al Uniunii Europene. cu temei. Ar fi impotriva propovaduielilor despre libertatea de miscare a capitalurilor si globalizare. pritocita mai demult prin diferite cancelarii vest-europene. ci de prea mult capitalism clientelar! Efectul Rompetrol 12 Septembrie 2007 S-ar putea ca vanzarea Rompetrol catre compania petroliera de stat din Kazahstan sa le dea multora de gandit prin Uniunea Europeana. despre economia pietei libere ca esenta a capitalismului. Problema este insa ca tranzactia Rompetrol a cam deschis o bresa care s-ar putea largi si ar putea afecta Vestul Europei. ar urma sa se stabileasca reglementari prin care autoritatile dintr-o tara sa poata interzice sau anula preluarea unor active considerate strategice din tara respectiva. capitalul privat clientelar din Romania traieste acum pe seama banului imprumutat din exterior. urmarind sa ocupe pozitii directe. in fond. daca preluarea este 66 . Astfel. vor evident sa-si croiasca un alt statut in lume folosindu-si la maximum atuul de care dispun. Numai ca este un precedent care poate prefata ceea ce va urma.Dupa ce a secatuit avutul public. desi evident deranjat de faptul ca globalizarea ar putea sa inceteze a mai fi doar un sens unic. Madrid sau Roma. o va face insa nu de prea mult capitalism social. inconfortul de a se vedea controlate la ele acasa de companii din Est. Daca Romania va sari in aer – asa cum se teme. pe de alta parte. ce constituie. ar fi aceea de a amenda globalizarea insasi: sa aiba camp liber. Paris. Vestul Europei este indeosebi vizat. Tarile bogate in hidrocarburi (petrol si gaze) din fostul spatiu sovietic. pe pietele tarilor consumatoare. prin participatii. dar numai pentru companiile private! Mai precis. o companie europeana care s-a oferit ca un cap de pod pentru patrunderea pe pietele europene a unei companii din spatiul ex-sovietic. indeosebi la Berlin. si. Rompetrol este o piesa prea mica pentru a starni ingrijorari. in frunte cu Rusia. pe de o parte. Oricum. "The Economist" –. nu poate opri si nici macar contesta ofensiva tarilor bogate in resurse energetice. fortand statul sa-si limiteze cresterea cheltuielilor sociale. nu mai accepta sa fie doar exportatori. dar si la Varsovia sau Budapesta. care vantura acum principiile globalizarii in propriul interes. Statele consumatoare vest-europene se afla intr-un fel la mijloc intre propriile principii despre deschiderea pietelor si globalizare transformate in reguli pe care le-au impus pe plan international. mai mult ca sigur. Rompetrol este. Si atunci ideea. si anume resursele energetice imense.

incearca sa-si promoveze expansiunea externa prin puternice companii controlate de stat. amenintata 19 Septembrie 2007 Rezultatele economice pe primul semestru. Pentru ca orice reglementare nu poate opera retroactiv. dar si cu mult mai redusa in comparatie cu cea realizata in cursul semestrului I din anul trecut. care. fostele monopoluri de stat din energetica si telecomunicatii ar ramane tot in mana unor monopoluri din alte state: Romtelecom. in mana statului austriac! Economia. prin ENEL. dimpotriva. prin CEZ. n-am putea trece insa cu 67 . comunicate de Institutul National de Statistica. Electrica Muntenia Sud. place sau nu place.facuta de companii de stat dintr-o alta tara. prin OMV. iar efectele secetei nu au ajuns sa fie contabilizate inca in PIB. Fara a ignora efectele pozitive ale cresterii economice din ultimii ani. vin sa infirme optimistele asteptari guvernamentale. Distrigaz Sud. Electrica Banat si Electrica Dobrogea. Vanzator este o firma privata. ceea ce ar fi de natura sa elimine practic orice fel de ingrijorari. in frunte cu Gazprom. in mana statului italian. prin OTE. prin Gaz de France. Acesta este punctul sensibil al tranzactiei Rompetrol. tranzactia ar fi susceptibila de a intra sub incidenta unor eventuale reglementari pe care autoritati vest-europene le clocesc mai demult si despre care cancelarul german Angela Merkel a vorbit deschis. ca atare. in mana statului grec. Vizata este evident Rusia. Problema este insa ca incetinirea pe ansamblu a intervenit din cauza slabirii sau chiar scaderii activitatii in sectoarele care. urmand sa fie resimtite in valoarea adaugata a agriculturii abia in semestrul al II-lea. o asemenea reglementare nu este adoptata si tranzactia n-ar avea de ce sa nu treaca de avizarile de la Bruxelles. in mana statului ceh. Problema este insa precedentul pe care il constituie tranzactia Rompetrol. in cazul economiei din Romania ar trebui. Cresterea economica obtinuta – 5. Achizitia este insa facuta de o companie de stat si. Romania ar fi insa una dintre tarile care vor ramane cu buza umflata. stau la baza unei economii: industria si agricultura. sa fie considerata o binefacere. Desi o incetinire a cresterii economice este de natura sa genereze preocupare. Petrom. tinta guvernamentala de crestere economica pe 2007 (adica peste 6%) nu mai poate fi atinsa. In fond.8% – este nu doar mai mica decat cea asteptata. in mana statului francez. Dar nu acest lucru este important. Deocamdata. Avand in vedere ca o revenire in industria prelucratoare nu este prevazuta. Electrica Oltenia. cresterea economica obtinuta se afla la un nivel mult mai ridicat fata de standardele europene ale perioadei. si tocmai prin aceasta tranzactia ar putea grabi adoptarea proiectatelor restrictii in achizitionarea de pozitii strategice intr-o tara de catre companii de stat straine.

Ca si riscurile unei cresteri economice mult cantate. Restul contributiei urmeaza sa se indrepte pe mai departe catre fondul public de pensii. lucrurile s-au agravat aproape devastator. Casele fara fundatie se vor inmulti. In afara propagandei sustinute pe care societatile de administrare a fondurilor cu pricina si-o fac. in aceste zile – in fond. in mod firesc. Cresterea economica s-a incetinit. nu prea 68 . dar nu e sigur 26 Septembrie 2007 S-a intrat in faza propriu-zisa de implementare a pensiilor private obligatorii in Romania. prin media sau direct prin agentii de vanzari angajati special in acest scop – se desfasoara o campanie. amplificand de fapt vulnerabilitatile. financiar si de retail nu are pe ce sa se articuleze. este o crestere economica bazata pe consum din import. Iar cresterea economica obtinuta indeosebi in aceste sectoare.insa. financiar sau de retail. se va apasa probabil si mai tare pedala de acceleratie pentru sectoarele imobiliar. Pot. Astfel. In primul rand. contribuentii la sistemul de pensii cu o varsta intre 35 si 45 de ani. Din pacate. se asaza mai pe nimic. in frenezia ruinatoare care s-a instalat. In al doilea rand. pentru a determina atragerea catre ele a partilor din contributii. de asemenea. financiar si de retail. provine prea putin din sectorul real al economiei si prea mult din sectoare precum cel imobiliar. nu va reactiona nimeni la acest avertisment mai mult decat sever. Dimpotriva.5 procente din salariul brut care constituie contributia angajatului – urmeaza sa opteze spre care dintre fondurile de pensii autorizate sa fie trimise sumele. Desigur. dar nesanatoase. ci tocmai pentru ca sa sleit de tot activitatea in sectorul real al economiei. reclama facuta pe toate caile. pentru ca in principiu ar insemna o reducere a ritmului de inaintare pe un drum cu vulnerabilitati. dar a facut-o nu pentru ca s-ar mai fi temperat avantul activitatii in sectoarele care creeaza probleme si disfunctii. Dar nu din cauza unei supradezvoltari a acestora din urma. Astfel ca o incetinire a cresterii economice ar trebui receptata pozitiv ca un proces de insanatosire.vederea caracterul nesanatos al acesteia intr-o masura disproportionat de mare. si nu in sectorul real al economiei. Cei obligati de lege sa-si indrepte o parte din contributia sociala pentru pensii catre fonduri de pensii administrate privat – deocamdata o parte reprezentand 2 procente din cele 9. ceea ce o face nedurabila si vulnerabila la orice turbulente de pe pietele financiara si monetara. Poate sa iasa bine. sa dispuna o astfel de redirectionare. nu face decat sa extinda edificiile fara fundatie din economie. dar numai la dorinta personala. Cei obligati de lege sunt cetatenii contribuenti la sistemul de pensii cu o varsta sub 35 de ani. dezvoltarea indrituita si necesara a unor sectoare precum cel imobiliar. constituind un fel de castele de nisip fara fundatii. ci a unei subdezvoltari periculoase a industriei si agriculturii. dupa cum arata statisticile.

Faptul ca sistemul public de pensii este in dezastru si criza acestuia implacabil se va adanci in conditiile imbatranirii populatiei justifica. este potential competitiv cu sarcinile asigurarii "batranetilor" cotizantilor. In proportie de 90% experienta mondiala in domeniu este in curs. aceasta problema nu exista: cotizatiile se platesc 69 . Sa nu li se acorde acestora atribute peste ceea ce reprezinta si pot sa realizeze. care. de persuasiune. Evident. nici o garantie! Singurul lucru ce poate fi garantat este suma cotizatiilor minus suma comisioanelor percepute pentru functionare de catre societatile de administrare. Trebuie spus raspicat ca pensiile private nu constituie cumva o solutie certa pur si simplu pentru ca nu reprezinta o solutie probata. indeosebi prin media. dincolo de unele reguli ce trebuie respectate. precum legitimitatea. si vizat in domeniu este statul. si nu de operare. dar evident. nimeni nu ofera nici o garantie. Cazuistica mondiala este prea firava pentru a oferi argumente. urmand a fi distribuite drept pensii sume mai mari decat cele depuse. Tot evident. tin. nici pentru eventualele randamente de "impuiere" a banilor. Problema cea mare a pensiilor private obligatorii este tocmai lipsa de garantii in conditiile in care exista obligatia participarii. si aceasta garantie nu este asigurata de catre stat. evoca virtuti peste virtuti ale pensiilor private obligatorii. sistemul. O experienta a tarilor capitaliste mature nu poate fi invocata: aceasta experienta nu exista in domeniu. Actualele scheme de pensii private obligatorii constituie o inventie a Bancii Mondiale cu o destinatie precisa: tarile foste comuniste din Europa Centrala si de Est si din spatiul ex-sovietic. care nu vine decat dupa 20 de ani. Vorbim de pensiile obligatorii administrate privat. turbulentele financiare. schemele de pensii private obligatorii existente se afla inca in perioada de acumulare. nici pentru protectie contra inflatiei. fara a-si declara caracterul publicitar. ci de un fond de garantare constituit de ansamblul societatilor de administrare. Nici nu s-ar putea sa se ofere aceste garantii. Sistemul mizeaza pe faptul ca niste entitati private vor "impuia" banii si. de responsabilitatea celor care decid sa se implice. nu ofera. notorietatea si credibilitatea societatilor de administrare. dar nu cu o deplina certitudine. tinand cont de multiplele imponderabile – esecurile investitionale.la locul ei. crahurile si catastrofele care pot interveni in perioade de decenii –. mergandu-se pana la ridicari in slavi total nepotrivite. Deci. oricat de devreme dupa caderea comunismului au fost implementate. este chiar probabil. care creeaza probleme tocmai din cauza obligativitatii. riscurile prea mari ori afacerile speculative. In cazul pensiilor private facultative. nu este catusi de putin sigur! De altfel. asa cum ar urma sa opereze si in Romania. pentru ca firmele private implicate n-au cu ce sa garanteze in cazuri de falimente (numai cu activele ramase. Este perfect posibil. evident. dar acestea pot reprezenta doar mai nimic!). caderile economice. fara indoiala. cautarile de alternative. Iar statul. acoperirea din acest fond nu poate fi generala. iar pensiile private au din acest punct de vedere toata legitimitatea. si nu de cele facultative. raportarea sistematica a situatiei conturilor personale ale cotizantilor sau impunerea unei anumite structuri de plasament pentru banii stransi spre a se evita hazardul. sumele depuse de cotizanti vor fi sporit. care. la sfarsitul perioadei de cotizare. care nu are nici o implicare. prin faptul ca au caracter facultativ. in ciuda multiplelor precautii pe care legea si le-a luat in domeniu. ci este operationala doar in cazuri de accidente de parcurs ale unora dintre jucatori.

Deocamdata. multe tari din zona euro impartasesc interpretarile presedintelui francez. de pe urma politicilor economice si financiare au ajuns sa 70 . Recentele critici au coagulat si mai tare impotriva presedintelui francez frontul comun din Uniunea Europeana care. in timp ce pentru companii sarcinile se complica". care gestioneaza euro. mai zilele trecute. unii spun chiar supraevaluat. a criticat articulat politica Bancii Centrale Europene (BCE) in recenta conjunctura creata pe plan international si in zona euro de criza segmentului imobiliar al pietei financiare din SUA. cadou sume colosale pe decenii si acestea incep sa faca plati din ceea ce strang si administreaza numai dupa 20 de ani. ce inseamna ca moneda in care efectueaza cheltuielile (leul) sa creasca artificial. Si cu aceasta dl Sarkozy a pus punctul pe i: intr-o prea mare masura. Pentru acestea din urma. Mai mult. in frunte cu oficialii BCE si cu cancelarul german. indirect.suplimentar. dl Sarkozy a fost in fond foarte precis in criticile la adresa politicii BCE in recentul context international de criza: "Mi se pare ciudat ca s-au facut (de catre BCE) infuzii de capital fara a scadea dobanzile. deoarece criticile la adresa BCE. de a se gasi o solutie functionala pentru contradictoria implicare a statului in problema pensiilor private obligatorii. Sa recunoastem ca pe o asemenea afacere pot fi invidiosi si cei mai galonati dintre baronii romani care fac afaceri clientelare cu banul public. a unei banci centrale. dar. statul nu impune nici o obligatie si deci poate sa nu-si asume nici o obligatie. si dl Sarkozy n-a facut deloc un secret din dorinta de a aduce actiunile BCE sub controlul guvernelor din tarile participante la sistemul euro. daca nu imposibil. diminuandu-le incasarile si sufocandu-i. Lucrurile nu sunt insa tocmai simple si dl Sarkozy nu poate fi doar taxat ca nu prea intelege problemele economico-financiare. taxeaza demersurile dlui Sarkozy ca o inadmisibila incercare de intruziune a politicului in gestiunea. asa cum au acuzat unii dintre adversarii sai din Uniunea Europeana ca sa minimalizeze implicatiile. cel putin indirect. fara legatura cu conditiile de baza din economie. care constituie un mare dezavantaj concurential pentru marfurile europene in competitia mondiala. fiecare devine participant doar daca doreste. insa. extrem de favorabila societatilor de administrare. evident. n-a putut surprinde pe nimeni. Asta nu ii avantajeaza decat pe speculanti. A suparat. Criticile dlui Sarkozy suna familiar pentru exportatorii romani. Speculatiile ameninta sistemul 3 Octombrie 2007 Presedintele francez Sarkozy i-a suparat pe multi in Uniunea Europeana cand. s-a ales solutia defavorabila cotizantilor si. care stiu mai bine decat oricine. De fapt. In mod evident. este greu. au constituit un laitmotiv al campaniei sale electorale. pe propria piele. Dl Sarkozy este nemultumit de politica BCE de sprijinire a unui euro prea puternic. pensiile private obligatorii reprezinta cea mai mare si mai fara de batai de cap afacere imaginata vreodata! Statul le face. ce a devenit si trebuie sa ramana independenta. Angela Merkel.

unde ca ajutor de stat ar putea fi interpretate prevederile din contractul de vanzare/cumparare. Vezi Doamne. Libertatile imense acordate miscarilor de capitaluri (nu numai ca mijlocitoare de tranzactii comerciale sau de credit. deja disproportionat prezente in angrenajul financiar actual. dupa lichidarea societatii.decat ecou. Desigur. din complexul inflatie-dobanzi-curs valutar-deficit bugetar-deficit extern-crestere economica. Si. dar. ci si ca vanzari/cumparari de bani in sine) au deplasat grosul transferurilor monetare si financiare catre speculatii care sunt din ce in ce mai periculoase pentru sistemul insusi. "Tractorul". de la caz la caz. ca si ai altor banci centrale. care prezinta riscuri grave pentru intregul sistem international. vrand sau nevrand. abordarile nu vor putea fi decat nuantate. Tarile de trei parale precum Romania . nu aceasta este problema.cu care. luni si luni.tap ispasitor 17 Octombrie 2007 Comisia executiva de la Bruxelles a U-niunii Europene a cerut la verificare dosarele privatizarilor facute in Romania de la intrarea efectiva a acesteia in clubul european. Paroxismul in materie se atinge in cazul "Tractorul" Brasov. in cautarea eventualelor incalcari de continut sau de procedura ale normelor comunitare in domeniul ajutoarelor de stat. Problema este insa ca politicile monetare si financiare ajuta nemeritat speculatiile.beneficieze speculatorii financiari. Dilemele au existat si vor exista in continuare. care se refera la mentinerea pentru o perioada a profilului sau la angajarea unui anumit numar de muncitori. Si in acest domeniu n-a putut gasi la cancelarul german Angela Merkel . de fapt. vor demonstra ca. fara piete financiare consistente si lichide. prin includerea in contract a unor astfel 71 . intr-o supraevaluare artificiala de miscari de capitaluri speculative straine constituie poate cel mai pregnant argument pentru un asemenea interes. Episodul nu face decat sa readuca pe tapet dilemele. amandoi declarandu-se pentru o mai mare transparenta pe pietele financiare si denuntand speculatiile care se fac la ora actuala in sistemul international. Retetele standard pot esua mai lesne decat cele aplicate nuantat. Iar politicile monetare si financiare n-au gasit calea de a descuraja aceste speculatii. Sufocarea exporturilor si a unei parti din sectorul real al economiei tarii de catre un leu impins. in situatia data. si nu jucatorii din sectorul real al economiei. beneficiarii – adica societatile care au preluat companiile scoase la vanzare de catre statul roman – trebuie sa ramburseze sumele depistate ca reprezentand ajutor de stat.complet dezarmate in fata speculatiilor.nu pot fi decat interesate in demersurile pentru transparentizarea si disciplinarea miscarilor speculative de capitaluri. le protejeaza si chiar incurajeaza. lichiditatea in piata trebuia refacuta pentru a nu gripa sistemul. Aici dl Sarkozy are dreptate. niciodata transate si transabile. care sa poata absorbi efectele distrugatoare ale speculatiilor . indirect. dar dobanzile n-ar fi putut fi reduse caci ar fi fost reinflamata inflatia. se spune. ca nu prea se agreeaza reciproc . Dar. responsabilii BCE. In caz de descoperire a unor asemenea incalcari.

Comisia de Bruxelles se ascunde probabil dupa faptul ca marile privatizari din energetica au fost finalizate inainte de intrarea propriu-zisa a Romaniei in UE.de prevederi. care a ajuns chiar de bacanie. a resurselor de petrol si gaze concesionate concernului austriac OMV care a preluat Petrom. si nu catre o companie privata. a fost trasa de par o preluare de catre doi investitori romani din strainatate. Romania a fost obligata sa aplice prevederile capitolului concurenta. care au mai acceptat si conditii de profil si forta de munca. subevaluare care este cea mai pregnanta forma de ajutor de stat?! Aplica oare Comisia de la Bruxelles norme de dublu standard?! Sau. sub parohia caruia s-a incheiat contractul. Cum se face atunci ca a cerut imperativ partii romane aceste externalizari? Si a mai facut si aprecieri asupra acestora. daca este vorba de un cadou de la un stat catre altul. Sa nu fi observat onor Comisia de la Bruxelles subevaluarea crasa a companiei Petrom si. in masura in care nu mai are drept nici sa-si apere locurile de munca pentru cetatenii sai sau productia autohtona privind cea mai uzuala dintre nevoile falimentarei sale agriculturi?! Sau de Comisia de la Bruxelles. de s-a ajuns pana la urma la lichidare! si. Comisia de la Bruxelles nu avea jurisdictie sa verifice contractele de privatizare din energetica din perioada respectiva. iata acum unde era infractorul! Hai ca-i tare! Nici nu stii de cine anume sa razi mai intai?! De statul roman. asta chiar va fi culmea! Vasazica. Si hop. fostul ministru al Industriilor Dan Ioan Popescu. respectiv cu doi ani inainte de intrarea tarii in UE. din aceasta lichidare. nu se mai considera ajutor de stat?! 72 . In privinta "privatizarii" Petrom. diferenta (ipotetica sau reala) putand fi considerata ca ajutor de stat acordat cumparatorului si urmand a-i fi ceruta acestuia spre a fi restituita. sustine si acum sus si tare ca a primit felicitari de la Bruxelles pentru modul in care s-a finalizat "privatizarea" cu pricina. miliarde euro care nu ar putea fi apreciate altfel decat ajutoare de stat?! Desi nu da vreo explicatie. in frunte cu cele din sectorul energetic. Daca asa ceva se va intampla. Sa admitem insa ca. hait. fara asemenea clauze. fiind vorba de acte anterioare intrarii efective a Romaniei in UE. companie scoasa de zeci de ori la vanzare si cu un palmares de tot atatea esecuri. care includea si reglementarile in materie de ajutoare de stat. de pilda. inainte de toate. pretul obtinut de statul roman ar fi fost mai mic decat in cazul vanzarii libere. dupa jaful de pe lume in materie de privatizari in Romania. s-a gasit tapul ispasitor al privatizarilor in neregula: "Tractorul" Brasov. pe unele chiar laudandu-le. a carei pozitie in domeniu este de un caraghioslac desavarsit?! Aceasta se repede asupra unor privatizari de trei lulele si nici nu se gandeste sa analizeze marile privatizari din Romania. in cazul carora miliarde de euro au fost intr-adevar pasate cumparatorilor de catre statul roman. Comisia face insa uitat faptul ca. tocmai la insistentele ei.

statul maghiar n-a ezitat. dar si al ineficientei unei achizitii de catre o structura de stat. Adica o oferta care supraliciteaza pretul de achizitie. chiar si suntem! Spre deosebire de jenanta promptitudine cu care statul roman si-a cedat aproape pe nimic compania petroliera statului austriac. mai ales in cazul in care. extrem de stransa. este vorba de mai multi actionari si toti cu ponderi minoritare. cum incearca sa se prezinte –. inclusiv multe. expansiunea companiilor austriece in centrul si estul Europei – expansiune beneficiind de o imensa sustinere financiara. urmand ca acceptarea preluarii sa vina sub presiunea acestora. si nu fara temei. in timp ce Petrom a fost preluata de catre OMV de la statul roman la numai 700 milioane de euro. si nu la 700 milioane de euro. vai!. fiind implicat doar in procesare si distributie. Ar fi vorba de o interesanta si reciproc avantajoasa logodna in care firmele rusesti pun la dispozitie fonduri. nu doar cu procesare si distributie. Cooperarea oficiala. dar si ca. A plusat cu o oferta numita "ostila" in jargonul international al achizitiilor si fuziunilor. nu numai ca. sa adopte o lege de interzicere a unor preluari strategice in economia maghiara in caz ca aceste preluari sunt lansate de companii de stat straine. cam singurele disponibile in zona si care ard de nerabdare sa se transforme in pozitii economice pe termen lung in aceasta parte a lumii. dintre OMV si Gazprom in domeniul distributiei gazelor 73 . ca firmele austriece sunt sau se ofera sa fie folosite ca vectori ai fabuloaselor resurse financiare rusesti. iar firmele austriece credibilitatea sau. multi au sugerat. astfel incat sa tenteze actionarii. intrebari daca finantarea este in intregime austriaca si nu cumva vine si din alta parte. paravanul impotriva resentimentelor antirusesti atat de pregnante in zona. din pacate. dar in mod dramatic. cum este si la MOL. Mai concret. Pe un plan mai larg. nici macar la oferte de 14-20 miliarde de euro. adica in esenta de catre state straine. si nu privata – caci OMV este o clasica societate de stat. est-european si international. Prin amploare si agresivitate. OMV a reactionat la fel de dur. Ba se poate spune ca aceasta semnificatie se impune tocmai prin incapatanarea cu care OMV parca doreste sa transforme niste supozitii in certitudini fara echivoc. demersul OMV are o semnificatie care nu ar putea fi trecuta cu vederea. in mod firesc. atatia ne-au luat de prosti. dar si cu exploatarea tuturor resurselor de petrol ale Romaniei si a jumatate din cele de gaze! Oferta OMV facuta MOL subliniaza indirect. si nu vreo companie privata.O interesanta logodna 24 Octombrie 2007 Dupa ce compania petroliera maghiara MOL a respins net oferta de preluare facuta de trustul austriac OMV pe motivul de necontestat al inadmisibilitatii. foarte multe fonduri lichide – a ridicat. sugerandu-se ca trustul austriac ar fi dispus sa puna pe masa chiar si mai mult: pana la 20 miliarde de euro! Pentru comparatie. Pentru ca dimensiunile sumelor implicate in aceasta expansiune la nivelul unor scurte perioade de timp depasesc cu mult posibilitatile firmelor austriece si ale tarii insasi de unde provin. controlata de guvernul de la Viena. si mai si. OMV a facut oferte per actiune MOL care sa duca valoarea companiei maghiare la 14-16 miliarde de euro. sa retinem ca trustul petrolier maghiar nu dispune de exploatarea unor resurse.

Numai la Bucuresti poate sa nu existe nici o ingrijorare. 2. sporirea salariilor in Romania este departe de castigurile de productivitate din aceasta perioada. nu da vreun semn ca ar utiliza salariul minim ca o parghie de contracarare. Oferta ostila a OMV pentru compania maghiara MOL aduce o noua piesa-argument pentru aceasta ipoteza. nerezolvata si oricum controversata. si asa in curs de instabilizare. si la ce ar servi sindicatelor o asemenea situatie?! In ce priveste plecarea fortei de munca romanesti in strainatate. problema cuantumului acestuia (obiectul de controversa) exprima de fapt situatia incurcata si fara solutii clare din actuala faza in care se gaseste economia din Romania. privind pe o perioada indelungata. deci loc de crestere exista. o asemenea sporire ar pune presiune asupra cheltuielilor bugetare. Dimpotriva. Oferta depaseste intreaga capitalizare bursiera a OMV. a se merge in continuare pe aceeasi linie ar insemna sa se trimita unitatile economice intr-o acuta lipsa de competitivitate sau chiar spre faliment. pe care de fapt o trimite in lumea realitatilor. si. cand salariul minim la stat a ramas mult in urma celui impus in sectorul privat. In esenta. devenind obligate la disponibilizari de forta de munca. la nivelul unui deceniu scurs din anii ‘97-‘98. ca urmare a prevederilor din contractul colectiv de munca negociat intre sindicate si patronate la nivel national. oricum. ar deteriora sever echilibrele macroeconomice. in conditiile dependentei de salariul minim a cuantumului unor alocatii sociale. Fosta companie petroliera romaneasca Petrom impreuna cu toate resursele romanesti de titei si cu jumatate din cele de gaze sunt deja in mana OMV! Salariul minim la periferie 31 Octombrie 2007 Indiferent in ce fel va fi fost transata problema salariului minim. risca sa devina pur si simplu depopulata. si nu ca ajutor social. in mod inevitabil. deja confruntata cu o insuficienta a fortei de munca. Patronatele – partenerul social al sindicatelor in discutia asupra salariului minim – sustin ca deja in ultimii doi ani cresterea salariilor a depasit-o pe cea a productivitatii muncii si. in masura in care Executivul nu prea face nimic in aceasta privinta. in contextul creat. in continuarea aceleiasi politici din 2007. daca se accepta ideea existentei unui salariu minim in economie ca pret al fortei de munca. patronatele sunt mai degraba gata sa arunce pisica in ograda Guvernului si sa preia cuantumul propus de Guvern ca reper. si. prin implicatie. in timp ce sumele implicate reprezinta un mizilic pentru ceea ce pot disponibiliza nu doar pe termen lung. ci chiar la nivelul imediat cateva companii rusesti din sectorul energetic. realizandu-se pe 74 .rusesti spre Europa este probabil doar partea vizibila a aisbergului. Sindicatele preseaza pentru cresterea substantiala a salariului minim cu doua argumente: 1. inclusiv printr-o fortare a sporirii salariului minim. Guvernul nici nu se gandeste la vreo sporire substantiala a salariului minim caci. daca o crestere semnificativa de salarii nu este realizata. Romania. de pilda. Pentru ca. patronatele par a responsabiliza inainte de toate Guvernul in problema si nu vad de ce sar ocupa ele de chestiune. oferta guvernamentala in domeniu reprezinta o crestere practic nesemnificativa. aceasta va ramane una deschisa.

ar fi singura modalitate de schimbare a situatiei si de inaintare cat de cat spre configuratia impartirii intre munca si capital din tarile vest-europene. 75 . ci si din puncte de vedere ale uneia sau alteia dintre fatetele problemei in ansamblu. Sindicatele vad in cresterea salariilor in Romania nu numai o modalitate de oprire a exodului de forta de munca spre strainatate. Ca atare. Marirea salariilor. otel. distributii de gaze si electricitate. nici Uniunea Europeana. inclusiv prin fortarea salariului minim. si nu numai din punctul ei de vedere. in legatura cu problema discutata. Segmente intregi din ramuri si sectoare de importanta. lucreaza chiar cu castiguri nete derizorii si. dar de profitabilitate de rangul doi. cresterea salariilor pentru forta de munca ce actioneaza in Romania fiind si singura cale de limitare a iesirilor sub forma de profituri catre strainatate. printr-o eventuala exceptie. si imposibilitatea economica a unor cresteri spectaculoase de salarii este tot o realitate! Ecuatia este complicata grav de un fapt pe care partile nu-l prea discuta in clar. au posibilitati cu totul si cu totul reduse de sporire a salariilor. chiar daca prin cuantumul redus ar urma sa se considere salariul minim nu atat un pret al fortei de munca. capitalul autohton – cu exceptia acelor segmente care lucreaza clientelar cu comenzi asigurate politic din banul public – realizeaza profituri slabe. Oricum. capitalul preia mult mai mult (procentual). Problema este ca in Romania grosul insusirilor de catre capital din PIB sunt preluate de capitalul strain. ci in urma simplului fapt ca acestea au ocupat pozitiile de control in intreaga axa majora a economiei si in ansamblul sectoarelor profitabile din economie (petrol. in particular. Problema de fapt nu are iesire pentru ca este vorba de soarta periferiei intr-un sistem centru-periferie care este specific economiei mondiale actuale si caruia nu i se sustrage. si nu din vreo rautate a lor. indiferent ce efort ar face. si grosul profiturilor realizate paraseste tara. Si depopularea tarii din cauza salariilor de trei parale este o realitate. telecomunicatii. dar si unicul antidot la dramaticul experiment de capitalism salbatic care este desfasurat de capitalul international in Romania. indeosebi de companii multinationale. cat mai ales un fel de ajutor societal ce asigura un minimum de supravietuire! Cert este ca fiecare parte are dreptatea ei. Prin comparatie. din PIB. banci).aceasta cale si o revenire la un singur salariu minim pe economie (nu unul la stat si altul in sectorul privat). iar munca mult mai putin (procentual) decat in tarile capitalismului matur. problema "europenizarii" acestei imparteli. Aici. aceasta parte din capitalul autohton nici nu este responsabila de imparteala "neeuropeana" a PIB-ului romanesc si nici nu ar putea rezolva. ciment. de pilda in tarile vest-europene.

aceasta oricum se va fi intalnit concurential cu unul din modelele de baza ale gamei Renault. Or. ce inregistrase pierderi masive anul trecut. in masura in care Romania devenise membru al UE. Unul era ca. O vorba aruncata spre Bruxelles – dl Tariceanu spune ca aceasta ar fi venit de la Bucuresti. o sicana ceva. Renault nu putea opri Ford sa vina pana la urma la Craiova. si datorii sterse pentru a nu-l descuraja pe cumparator. Ford ar fi fost de ras sa nu obtina ceva-ceva: indirect. nu avea cum sa vada cu ochi buni prezenta unui competitor. Facilitatile de atunci nu mai erau insa repetabile. Care. Cu atat mai mult cu cat. trustul francez. Si pentru ca. Cateva luni intarziere conteaza! Este exact ceea ce se intampla acum. si inca a unuia de talia Ford. Renault si-a putut finanta cercetarea-dezvoltarea modelului Logan. cu birocratia de acolo. Numai ca trustul Renault a gasit si in noile conditii o modalitate si. in Romania. – chiar si doar de ordin procedural – care sa intarzie venirea. cercetarea-dezvoltarea unui alt model. pe baza facilitatilor primite de la statul roman cu ocazia preluarii Uzinelor Dacia. indiferent ce masina avea sa construiasca Ford la Craiova. tocmai de aceea a ales Romania: nu numai ca este o zona low-cost (cel putin deocamdata). cel putin in proportie de jumatate. intrucat interesul Ford era tocmai declansarea rapida a productiei. nu se stie cand va veni! Al doilea motiv era legat de alunecoasa problema a ajutoarelor de stat. care puteau rezolva problema rapiditatii trecerii la fapte (in alta parte ar fi trebuit sa se ia totul de la inceput). cand aceste uzine. urmeaza a-si finanta. si totul este blocat in asteptarea unui verdict de la Bruxelles. era ca si suficienta. Mai ales ca o intarziere lovea direct. deja puternic implantat in Romania. dupa ce Comisia de la Bruxelles a UE a cerut la verificat contractul de privatizare. si sustinere financiara 76 . au fost vandute pe minunata suma de 57 milioane de euro – contravaloarea unui fel de pachet de tigari mai mare. pe baza unui ajutor de stat obtinut in clar de la autoritatile romane. daca nu devenea parte a unei retele internationale a unui constructor de marca. pe care nici macar nu-l va produce in Romania. dar noi credem ca a venit de la Pitesti – si cele cateva luni intarziere sunt obtinute! Guvernul a cerut retragerea din Parlament a discutarii legii de privatizare a uzinelor de la Craiova.UE contra Ford 7 Noiembrie 2007 Prezenta Ford la Craiova se numeste Renault! – spuneam inaintea perfectarii contractului de privatizare a uzinelor foste Daewoo catre marele constructor auto american. In fond. nu avea nici un viitor! Acum sa fie clar: nu trebuia sa existe cineva care sa sesizeze sau sa zadare autoritatile de la Bruxelles pentru a lua la puricat contractul cu Ford privind achizitionarea uzinelor de la Craiova din punctul de vedere al ajutoarelor de stat. obiectiv vorbind. Erau cel putin doua motive pentru o asemenea afirmatie. dar gasea aici facilitati industriale deja existente. acceptand sa vina in Romania fara a primi macar unele facilitati. in care totusi fusesera investite sute de milioane de dolari. daca nu direct! Cu atat mai simplu cu cat era unicul ofertant pentru cumpararea unei uzine care. ca o piesa centrala a strategiei de mutare a acesteia in zone low-cost pentru redresarea financiara a companiei. aproape in mod firesc. Si pret ridicol de mic. Ford nu putea ramane mai prejos decat Renault.

daca totul se va solda doar cu o intarziere a venirii companiei americane la Craiova (si din acest punct de vedere demersul cu verificarea isi va fi atins scopul!). Pentru cat timp inca se prefera sa nu se spuna! Cert este doar ca lucrurile nu pot continua asa si buba va sparge. Asa ca. si anume productia in tara. ai UE?! Faptul ca onor Comisia Europeana se leaga de asemenea aspecte jenante. statul roman ar fi obtinut mai putin de la Ford decat ar fi obtinut in cazul in care nu i-ar fi reclamat companiei americane clauze de productie si de ocupare a fortei de munca! Iata ajutorul de stat! Hai ca-i tare! Cam cum ar putea fi calculat acesta?! Nimeni nu stie! si de ce statul roman n-ar avea dreptul sa-si protejeze productia si ocuparea fortei de munca?! Ce. arata clar despre ce este vorba. daca n-ar fi de plans! Vezi Doamne. inseamna ca problema e groasa! Dl Isarescu a ajuns sa ceara explicit Guvernului Tariceanu sa nu inflameze consumul si inflatia cu cresteri salariale si alocatii bugetare fara acoperire. care oricum va lua palme! Caci. inflatia sa revina si leul s-o ia vertiginos in jos pe tobogan. de fapt. Or. Deja foarte multa lume – investitori. perioada freneziei a trecut! Singurul lucru care mai "duduie" este uriasul deficit extern. in calitatea sa de guvernator al BNR. si nu de adevaratele fatete ale ajutorului de stat (cu pretul in frunte). Comisia nu va indrazni sa i-o "faca" firmei Ford. acceptarea in contrapartida de catre Ford a unor angajamente de productie si de ocupare a fortei de munca era chiar reconfortanta. chiar si mult prea sensibilii speculatori – si-a adus aminte. chiar daca ar fi gata sa-i dea vreo doua peste ochi Romaniei! Care. domnia sa nu a prea contrazis guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria. tocmai acestea par sa fie in vizor la Bruxelles. evident. Cu toate acestea. 77 . subit. In orice caz. mai vechi. Caci cresterea economica tinde sa se incetineasca. ca Romania are un deficit extern atat de mare incat nu este sanatos si nu poate fi sustenabil. dar ne putem aduce aminte ca. desi de putine ori politicile guvernamentale s-au suprapus ori completat cu cele ale Bancii Nationale si inca si de mai putine ori a beneficiat in telurile urmarite de sustineri ale Guvernului prin masuri specifice adoptate de acesta. agentii de rating. daca dl Isarescu s-a decis sa iasa la rampa si sa mai fie si mereu mai articulat in avertismente care vizeaza direct masurile adoptate de Guvernul Tariceanu. in asemenea conditii.raul cel mai mic 14 Noiembrie 2007 Nu stim ce si in ce fel a discutat dl Isarescu.pentru programele de pregatire a fortei de munca! Se poate spune ca. cu reprezentantii economici din executivele de la Bucuresti de-a lungul vremurilor. Ar fi chiar de ras. i se mai rapeste pentru luni de zile si ceea ce constituia singurul lucru pe care-l obtinuse de fapt din contractul cu pricina. totul trebuie luat din import?! Asa fac ceilalti membri. desi s-ar parea ca oamenii inca nu prea constientizeaza. in problema cu pricina este cea de la mijloc. a ceva care avea sanse de export! Devalorizarea leului . marele perdant este tot Romania: dupa ce ca a dat aproape gratis uzinele de la Craiova. cu forta de munca din tara.

care tot isi va cere. la actuala stare de lucruri. Daca alege insa solutia pe termen lung a lasarii leului sa se devalorizeze – care. O politica economica nu se poate rezuma la externalizarea de active si afaceri catre capitalul strain. I-ar fi de mare ajutor ca Guvernul sa nu mai toarne gaz pe foc. inclusiv prin aprecierea artificiala a leului. accentuand de fapt deficitul extern. Din pacate. mai devreme sau mai tarziu. caci tintele de inflatie pe care le-a urmarit au fost realizate tot pe seama adancirii deficitului extern. Multi se tem insa ca. desi nu e un panaceu. de fapt.Banca Nationala a ajuns. Mixuri "fine" de politica economica intr-o asemenea conjunctura nu prea au 78 . pentru un timp. Obiectiv vorbind. industria si agricultura nu au existat si nu exista. ca si de autoritatile locale de altfel. o devalorizare a leului nu va fi suficienta. mai ales intr-una incurcata politic precum cea actuala. Dupa ani si ani ai unei asemenea conduite. intr-o perioada electorala. o criza va avea efecte dezastruoase. probabil. Pentru guvernele Romaniei. practic. Nu stie incotro sa indrepte politica Bancii Nationale. si nu precipitate – a leului. au fost cele imobiliare cu functie sociala slaba (rezidente de lux. intrucat raul – care este dependenta nociva de importuri – se afla mult mai adanc implantat in economie. implicit. Cadrul si soarta productiei interne din indiferent ce domeniu n-au existat ca preocupare pentru guvernele de la Bucuresti. o politica economica. tempera presiunea enorma pe care acesta o exercita asupra sanatatii economiei –. in impas. si nu este vorba aici doar de fixarea dobanzii de interventie monetara la un nivel mai mare sau mai mic! si nici numai de modificarea tintelor de inflatie pentru a le aduce in spatiul noilor realitati. in favoarea unei solutii evident pasagere si pe termen scurt. situatia se razbuna. din pacate. nota de plata. criza este inevitabila. zone comerciale. Cea mai putin distructiva varianta ar fi cea a unei devalorizari semnificative – dar lente. tot – dar absolut tot – ceea ce a aratat bine in tabloul macroeconomic al Romaniei (cresterea economica relativ rapida. Dl Isarescu se afla la mare stramtoare. batalia cu inflatia. fara absolut nici o sansa de a schimba situatia altfel decat printr-o criza. nu numai ca doar amana deznodamantul. dar. singura institutie din Romania care mai face totusi ceva pentru pastrarea decentei si ordinii economice. birouri. o devalorizare semnificativa a leului nu va putea pune economia pe un fagas mai putin friabil. Asa ca. scaderea inflatiei. Singurele proiecte avute in atentie de acestea. Daca forteaza cresterea dobanzilor spre a bloca inflatia si a face din nou atractiv leul pentru capitalurile straine speculative. Practic. Coarda a fost intinsa prea tare in economie si risca sa se rupa. Romania traieste disproportionat din importuri. interesele personale intru uitarea celor ale tarii. Banca Nationala a pus ea insasi umarul. Nici impreuna cu o reinflamare a inflatiei. cosmetizari de strazi). ar putea totusi opri debusolada deficitului extern si. Are doar case mai mult fara fundatii. dar in cazul carora intervin. alimenteaza exact raul profund care macina economia. ar trebui sa se astepte la contrariul. daca se declanseaza. care a stimulat inacceptabil importurile. Guvernele Romaniei n-au avut. singura. Caci Romania nu are baze industriale si agricole. evident pierde. aprecierea leului) s-a realizat pe seama si cu pretul adancirii deficitului extern.

din cauza iesirii/intrarii la Metro! La Brasov spre Bucuresti. singura intersectie din zona a ramas tot cu semafor. prin comparatie cu aceasta aglomeratie. Inca de acum zece ani. al comunitatii. Pitesti. ci de semafoare care gatuiesc traseul national pur si simplu pentru ca niste magazine sa-si faca vanzarile. mai ales daca acestea sunt straine. Semafoarele hipermarketurilor 21 Noiembrie 2007 Daca cineva nu stie mai nimic despre Romania actuala si admitem ca ar vrea sa o cunoasca. ca in orice alt domeniu. caci nu exista de fapt alternative – intrarile/iesirile in mari orase precum Sibiu.sanse. gratie constructiei unor pasaje in zona Baneasa. toate straine. aceea ca autoritatile romane – de altfel indiferent de nivel. asigurandu-le accesul la drumul national. Bricostore si cateva surate mai micute. dupa cum se constata. caci se vorbesc multe si nevrute despre proiecte cu Feti-Frumosi. Inimaginabil! La Bucuresti. dupa o traversare. intereselor unor firme private. cea mai minunata zona a orasului a fost confiscata de hipermarketuri. ci numai – musai – pe DN1. Iar in ultimii doi ani. dar acum situatia. In ciuda celor doua pasaje. si pe stanga. sa zicem de la vest la est. Nu se stie ce va iesi pana la urma. neobtinandu-se nici o fluidizare. Vrea sa zica. pentru ce?! Pentru a asigura vanzarile unor Carrefour. nu raman probabil datoare generozitatii autoritatilor. bucurestenii si alti calatori pe DN1 au fost pur si simplu condamnati la un cosmar si tratati cu baliverne ca. dupa doi ani de cosmar si sute de milioane de euro cheltuite din banii contribuabililor. blocata pur si simplu din cauza unor semafoare care nu fac altceva decat sa permita accesul la niscaiva hipermarketuri. precum si a interventiilor haotice si clientelare in vederea eventualelor reabilitari devine. central sau local – subordoneaza interesul public. Bucuresti! Va fi frapat de ceva ce intrece imaginabilul. se va fluidiza traficul. la intrarea/iesirea din orasele mai mari. se intrece si in acest caz masura. ci chiar cu regula. doar o devalorizare semnificativa a leului mai poate face ceva. care. nu cu o exceptie. iesirea si intrarea pe DN1 au fost blocate cu semafoare spre Metro. sa parcurga – in cele mai multe cazuri nevoit. apare absolut abject ca atatia ani de nervi si atatia bani au fost consumati doar pentru ca. caci de bun-simt nu mai este de mult vorba prin Romania! O circulatie rutiera incarcata si nefluida din cauza ingustimii si starii drumurilor nationale. sa poata prospera! Avem de-a face. cel mai aglomerat traiect din tara si care dispune. In starea din prezent. hipermarketurile anterior mentionate si alte magazine din zona. A urmat Selgros. in bunul obicei al meleagurilor acestora. la intrarea pe autostrada spre Bucuresti. este de ajuns ca. Metro. Bricostore. celor doua anterior mentionate adaugandu-li-se Carrefour. de cea mai 79 . Apoi. este absolut aiuritoare. nu e vorba cumva de binevenite semafoare care sa reglementeze traficul in intersectii aglomerate. Selgros. Nu cumva sa fi acceptat marile lanturi de hipermarketuri amplasamente comerciale normale. a minunatelor sosele ale tarii. Praktiker si altele. Chiar daca singura nu va fi suficienta. 3 km din DN1 sunt gatuiti cu intrari/iesiri semaforizate si pe dreapta. Este absolut incredibil! Cozi imense se fac in Pitesti.

pentru ca nu era de fapt argumentata cu principii solide. pe exemplul Rusiei. care desconsidera oamenii vazand in acestia niste supusi. daca aceasta deschide acces pentru companiile vesteuropene la exploatarea resurselor de hidrocarburi si daca Rusia da garantii de aprovizionare continua! Rusia. si la Brasov. ci si de continutul mult cantatei cresteri economice. ci recurgea mai mult la proceduri si deci la decizii politice. deficitul extern va exploda. daca nu chiar sa opreasca. In fata expansiunii rusesti. vreun produs fabricat in Romania – sunt simbolurile castelelor de nisip ale consumului fara productie si ale cresterii economice bazate pe import.precara infrastructura! Musai. Cu alte cuvinte. Iar hipermarketurile – care nu desfac. preluarile in sistemele energetice din interiorul Uniunii Europene din partea unor companii din afara acesteia ar urma sa fie aprobate la Bruxelles pe criterii nu tocmai clare. aprobarea ar urma sa fie data daca din partea tarilor de unde vin incercarile de preluare exista o aceeasi deschidere. Din cate se intelege. insa. este greu de a trage "hais" cu principiile si "cea" in practica. a calificat ca nedreapta pozitia adoptata la Bruxelles si 80 . O crestere economica nesanatoasa si nesustenabila. "Reciprocitate" pentru cine ? 29 Noiembrie 2007 Aratand Uniunii Europene – ca de altfel si Statelor Unite in ultimul timp – ca nu prea se joaca. sa le pici cu ceara. care a fost si din pacate ramane singura din Romania care leaga doua orase. inclusiv pentru a accede la exploatarea resurselor energetice rusesti. Rusia a replicat dur initiativei Bruxellesului de a pune anumite oprelisti expansiunii companiilor de stat rusesti in sistemele energetice vest-europene. ne vorbeste nu numai de cultura spagii. dar ar vrea sa gaseasca niste chichite in numele carora sa limiteze. mai devreme sau mai tarziu. Evident. avand nevoie de acestea pentru promovarea propriei expansiuni pe pietele externe. intrucat este bazata in mod disproportionat pe consum din import. Potrivit Comisiei de la Bruxelles. prosti si cumparabili cu niscai carucioare pe care le imping prin hipermarketuri! Iata de ce pentru a afla ceva semnificativ despre Romania actuala este aproape suficient a lua cunostinta de "semafoarele hipermarketurilor" de pe DN1 sau A1. mai-marii Uniunii Europene nu sunt totusi gata sa renunte la principiile pietei libere si globalizarii. Stranietatea acestora. si au obtinut ceea ce au obtinut pentru ca au gasit autoritati romane "cooperante". de desconsiderarea interesului comunitatilor locale. de irosirea banului public in favoarea unor firme private si de servilismul jenant fata de straini. care sfideaza comunitatile locale si interesul public. pe Autostrada 1. nici macar cateva sute de metri mai la dreapta sau mai la stanga! si au obtinut aceste hipermarketuri ce au vrut si la Bucuresti. si la Sibiu! si la Pitesti. patrunderea companiilor rusesti in propriile distributii energetice pe care le considera de importanta strategica. mai ales intr-un trafic gatuit. cu legaturi chiar din traseu. pozitia Bruxellesului intr-un fel chiar invita la o replica taioasa. La o analiza atenta. pana ce. ce s-a vazut direct vizata. chiar pe traseu.

Probabil. Rusia. care nu are nici resurse energetice.bineinteles a taxat-o ca fiind contrara principiilor pietei libere si globalizarii. Au venit pe cand companii straine de marca erau pasare rara prin Romania si pe cand suratelor lor industriale de prin Occident nici prin gand nu le trecea sa se implice pe piata romaneasca. britanice sau italiene. cea mai mare inventie din toate timpurile in materie de afaceri fabricate. nu prea are ce oferi. Iar cat priveste siguranta in aprovizionare. Iar pentru aceasta din urma. Or. Consecinta fireasca va fi ca. s-a oferit doar sa anunte din vreme clientii vest-europeni in cazul unor dificultati de livrare. Era inevitabil insa ca interesele mari si sumele imense aflate in joc sa impinga partile la negocieri. pe fluxul spre Rusia. nici resurse financiare si nici companii de forta. Intre cine si cine poate opera "reciprocitatea"?! Intre companii "comunitare" si companii rusesti! Cine ar putea fi "companie comunitara"?! Cumva companii romanesti sau slovene? Nicidecum. franceze. se va negocia accesul companiilor rusesti in distributiile energetice din Europa Occidentala. subliniaza oficialii rusi. baza de intelegere o va constitui insasi ideea "reciprocitatii". Globalizarea in cadrul Uniunii Europene este ca si aceea de la nivel cu adevarat global. stiau ca proiectul. dependentei de aprovizionarea cu resurse energetice ale Rusiei i se va adauga o dependenta de Europa de Vest in exploatarea sistemelor energetice. Mai ales ca. aceste companii vor primi un fel de autorizatie de expansiune pentru a prelua rapid si integral sistemele energetice din Europa de Est. cel mondial: unii sunt "globalizatori" si altii sunt doar "globalizati". asteptand tocmai lansarea pe piata a pensiilor private. investitiile vest-europene sunt de 55 miliarde euro. cazand cum nu se poate mai rau in cazul perfectarii unei asemenea "reciprocitati". Mai precis. Rusia tocmai de aceste principii vrea sa se foloseasca pentru patrunderea companiilor sale in sistemele energetice vest-europene. Europa de Est. pentru a nu scapa cumva afacerea pensiilor private obligatorii. Capitalismul de cadou 5 Decembrie 2007 In majoritatea lor. Ci companii germane. oficial promovate la Bruxelles. si au venit sa puna piciorul aici ca un cap de pod. in numele "reciprocitatii" cu Rusia. iar Guvernul roman. deocamdata. mai devreme sau mai tarziu. implicata in abordarile propuse de Bruxelles. oricare ar fi 81 . care de mult timp refuza sa semneze Charta Energiei. in timp ce pe fluxul invers nu este vorba decat de vreo 10 miliarde euro. ce ar obliga-o sa dea asigurari in domeniu fara conditionari politice. "Reciprocitatea" cu Rusia va intari si mai mult aceasta separare globalizatori/globalizati de care nu se vorbeste in clar in Uniunea Europeana. marile companii straine de asigurari care s-au implicat in administrarea fondurilor private de pensii obligatorii au venit aici in Romania de ani si ani. Un grup de experti va incerca sa formuleze o platforma de intelegere care apoi sa fie consfintita politic. si nu izvorate din piata. va fi demarat. in schimbul accesului marilor companii din Europa Occidentala la exploatarea resurselor rusesti. pentru ca era impus prin Banca Mondiala.

nu exista garantie pentru randament si nici macar o garantie pentru protectie contra inflatiei. rapind dintre posibilii "investitori" care sunt chiar salariatii membri ai sindicatelor sau angajatii firmelor din patronatele respective! Imediat ce sindicate si paronate din Romania au facut anuntul intrarii pe piata pensiilor private obligatorii a aparut pe piata si teza incompatibilitatii. au fost de fapt inzestrate de catre statul roman cu capital. statul roman accepta ca din banii stransi in contul sistemului public de pensii pe care il garanteaza sa vireze o parte catre niste fonduri de pensii administrate de societati private. Indirect – se mai spune – ar face pui si pentru cei care i-au depus. pentru ca banii cu pricina sa faca pui. Se spune ca ar fi chiar in interesul lor sa-i investeasca bine. din exploatarea unor oportunitati de piata sau din valorificarea unor abilitati manageriale. Ceea ce s-a si intamplat! Vasazica. Noi ii spunem capitalism de cadou. care sunt niste bieti salariati. care se dau acum de mama focului drept structuri private. se va fi dovedit receptiv inca o data la ceea ce vine din strainatate si va fi rezonat pana la urma. iar firmele straine de asigurari nu?! Problema este mult mai simpla decat s-ar putea crede. dl Florin Pogonaru. Noi ii spunem capitalism de cadou. respectiv capitalul reprezentand participatiile acordate gratuit cetatenilor adulti ai tarii in asa-numita "privatizare de masa". ci dintr-o simpla decizie a statului. Le da astfel acestora un fel de cadou. Ceva mai gentil decat atributul de capitalism atroce. adica pentru viitorii beneficiari de pensii! Nimic nu poate fi insa sigur si. desi acesta ii obliga pe oameni sa-si comute o parte din contributii! Cu alte cuvinte. un fel de capitalism de cadou! Materie in care statul roman este expert. handicapati si nevoiasi. Ori toate aceste structuri sunt compatibile. care este acordat pensiilor private obligatorii de catre presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. nimeni n-ar trebui sa fie eligibil pentru cadouri de la stat! 82 .fost acela. pentru ca. impusa obligatoriu "investitorilor". semn peremptoriu in aceasta privinta. pentru ca. societatile respective n-au altceva de facut decat sa stranga bani la dispozitia lor si sa-i investeasca. cel putin 20 de ani pana la prima plata. potentiali viitori beneficiari de pensii. caci actualele SIF-uri. in afara de sinistrati. Si acum sa vina niste sindicate si patronate din Romania si sa ia si ele din cadoul de la statul roman. ori toate aceste structuri sunt incompatibile. Pentru ca in initierea afacerii si chiar in derularea ei inzestrarea cu capital vine nu din investitii private. De ce insa sindicatele sau patronatele romanesti ar fi incompatibile cu gestiunea pensiilor private obligatorii. Nu exista vreo garantie din partea statului. nimeni nu garanteaza nimic in domeniu.

de deficitul extern fabulos. nici prin gand a fi avute in vedere de agentia de rating la vremea respectiva! Vulnerabilitatile Romaniei erau prea mari pentru a nu ajunge sa se manifeste. Vulnerabilitatea externa a Romaniei exista de mult. aparea in curand un alt prilej. miscarile de pe piata au dat dreptate expertilor Standard&Poor‘s. 83 . scaderea inflatiei. Oricum. cum este si Romania". ei se vor retrage mai degraba din statele cu o pozitie externa vulnerabila. si scaderea inflatiei. sunt cele la vedere. iar investitorii devin mai precauti. Daca scaderea inflatiei nu a rezultat din restructurarea economiei. dar era totusi ceva. criza unui segment din piata imobiliara din SUA n-a fost decat un prilej. nu aveau ochi decat pentru cresterea economica. pe cand facea Standard& Poor‘s consideratiile mentionate. Daca nu era prilejul cu criza unuia dintre segmentele pietei imobiliare din SUA. avand in vedere expunerea sa externa. inainte de toate. Vulnerabilitatile economice ale Romaniei sunt extreme. agentia de rating Standard& Poor‘s sublinia ca Romania se numara printre statele vulnerabile la o reducere a lichiditatii globale. afluxul de capitaluri straine si ascensiunea leului. pentru ca parca existau ochi numai pentru vulnerabilitatea pe care expunerea externa o reprezenta in caz de criza de lichiditati la nivel global mondial. Pe seama si cu pretul acestuia s-au realizat si cresterea economica. Unilaterala. ci din importuri mai ieftine. aceasta este vulnerabila la decizia altora din afara de a mai finanta consumul peste plapuma proprie din Romania. replierea se face de la moneda catre economie si niciodata invers. daca moneda nationala ajunge cumva mai buna decat economia nationala. din pacate. Analiza Standard&Poor‘s era unilaterala. practic la numai cateva luni. Textual. o inversare inevitabila de tendinta izvorand din insesi conditiile fundamentale din economie. si aiuritoarea ascensiune a leului. Cat despre o ascensiune a leului fara acoperire in castiguri de productivitate a muncii in economie. raportul agentiei spunea ca "daca la nivel mondial are loc o reducere a lichiditatii. Pe de o parte. si este vorba. care este nesanatos si nesustenabil. aceasta este vulnerabila nu numai la orice inflamare a preturilor pe pietele externe. dar era totusi ceva pentru ca aprecierea venea intr-o perioada in care aproape toti. dar si la orice gatuire a importurilor din ratiuni de plati externe. Este vorba de o vulnerabilitate atat pe plan extern – cea evocata de Standard& Poor‘s –. ci pe baza de consum din import. cat si pe multe alte planuri. A fost de ajuns ca reverberatii modeste ale crizei unui segment din piata imobiliara din SUA sa ajunga prin Romania ca leul a luat-o in jos si inflatia a revenit. Daca sustinuta crestere economica nu a fost obtinuta pe baza sporirii productiei interne sau a exportului. aceasta constituie o vulnerabilitate in sine. Prea mari pentru a avea nevoie de crize internationale spre a iesi la suprafata. inclusiv agentiile de rating. exista aproape in aceiasi parametri si acum cateva luni. nu dupa mult timp.Vulnerabilitati extreme 12 Decembrie 2007 Pe cand Romania traia frenezia economiei care "duduie" – adica in urma cu numai cateva luni –. Aparent. Asta insa doar aparent! Pentru ca. In mod evident.

fara capacitate de a intreprinde corectiile necesare. retail si financiar. Administratia americana nu este prea interesata deocamdata de un dolar puternic. Deficitele provocate de acest razboi sunt mai usor gestionabile cu un dolar slab si tot cu un dolar slab marfurile americane sunt mai competitive. exista insa vulnerabilitatile de profunzime ale economiei din Romania. dar si riscuri enorme. din competitivitatea scazuta a acesteia si din dezastrul din agricultura. in urma cedarii tuturor pozitiilor sale in axa majora a economiei si deci a parghiilor de interventie si influenta. O combinatie de factori i-a tot conferit mai multa putere cu trecerea anilor. datorita marilor excedente pe care le inregistreaza in comertul lor exterior. au concentrat o parte substantiala din masa de dolari care circula in afara Statelor Unite. a scazut la cotatii care n-au fost cunoscute niciodata de la intrarea pe piata a monedei europene. este singura care pana acum a acceptat sa lase la dispozitia celor din afara mai multa moneda decat cea existenta pe piata proprie. Rusia. Nemaivorbind de faptul ca statul roman este un stat slab. Aflata intr-un nesfarsit razboi in Irak. Situatia este insa mai complexa pentru ca doar aceasta sa fie explicatia caderii dolarului pe pietele de schimb. sub impactul unor turbulente financiare mai severe declansate de criza din ultimul timp a unuia dintre segmentele pietei imobiliare americane. In acelasi timp. ceea ce implica nu numai responsabilitati. din slabiciunea industriei. dolarul a fost investit cu functia de a fi la fel de bun ca etalonul de atunci al sistemului monetar international (aurul) si. dolarul a ramas practic pentru vreme indelungata singurul mijloc de plata cu acceptare internationala deplina. forta sa fiind mereu mai mult data de faptul ca nu avea inlocuitor. Analistii pun in legatura tendinta cu perspectiva unei recesiuni in SUA. ulterior. In raport cu euro. care provin din subdezvoltarea periclitanta a sectorului real al economiei. India. aurul a pierdut treptat acest rol. dolarul intra acum in componenta rezervelor unor tari care vin puternic din urma in competitia internationala. valurilor. tarile exportatoare de petrol islamice sau latinoamericane sunt numai cateva dintre cele mai semnificative exemple. dezvoltarea fara indoiala necesara in sectoarele imobiliar.Pe de alta parte. Dar vulnerabilitatea vulnerabilitatilor economiei din Romania consta nu atat in castelele de nisip. fie posesoare ale unor imense resurse naturale si care. cand. pe care autoritatile americane au ajuns sa nu o mai poata controla! Aceasta "componenta externa" isi are originea in faptul ca. cat mai ales in faptul ca pana si nisipul este din import. economia americana a fost si ramane singura din lume care-si poate finanta deficite externe chiar cu propria moneda. Exista insa si o componenta externa a caderii dolarului. fie tari de succes. financiar si de retail alcatuieste un fel de castel de nisip extrem de friabil in bataia vanturilor. Dolarul "extern" contra dolarului "intern" 19 Decembrie 2007 Dolarul a coborat la minime istorice. Fara o baza industriala si agricola solida. Gratie privilegiilor internationale ale monedei nationale. Aceasta situatie ofera o baza slaba pentru articularea sectoarelor care se dezvolta acum si care sunt vizate preponderent si de investitiile straine: imobiliar. din motive de operationalitate. pe fondul incasarilor masive 84 . in urma cu sase decenii. China. Aceste tari continua sa acumuleze rezerve valutare. in masura in care. Formand grosul rezervelor valutare mondiale.

adica fonduri apartinand statului. adica pentru perioada in care resursele de petrol (acum inca existente in Marea 85 . Statul norvegian nu si-a transferat unor structuri private controlul asupra exploatarii imenselor resurse de petrol din Marea Nordului. la mare cautare 27 Decembrie 2007 Tot mai des in ultimul timp. soarta dolarului a ajuns sa depinda si de miscarile dictate de interesele economice si politice ale altora. sa fie clar. si dolarul. Mai mult. unele decizii luate la Washington cu privire la un dolar puternic sau. Cu alte cuvinte. uriasele incasari din exporturile de titei au fost incredintate unor fonduri de investitii tot proprietate de stat. arabi. Este un element esentialmente nou pe piata mondiala. competitori ai Statelor Unite. care are legatura cu cea mai noua dintre marile afaceri pe plan mondial: plasamentele internationale ale unor fonduri de investitii detinute de guverne! Sunt specialisti in economie de la Beijing. cumpara sistematic valuta ca sa mentina pentru monedele nationale un curs care sa le asigure competitivitatea marfurilor proprii. 70% din acestea chiar in dolari. controleaza la dispozitia lor cantitati mai mari de dolari decat autoritatile americane. ale carei rezerve valutare se ridica la echivalentul a 1. facand comutari spre euro sau chiar spre alte monede. in afara Statelor Unite se gasesc mai multi dolari decat in SUA. banca centrala a Norvegiei. nu toti prieteni ai SUA. poate inainte de toate. Intr-o asemenea situatie. cu preturile internationale ale titeiului si. ba unii chiar dusmani si. neintrezarindu-se deocamdata o alternativa mai viabila la dolar. se spune. in sensul ca strang bani albi pentru zile negre. Un adevarat du-te-vino. intr-o deplina responsabilitate fata de soarta propriilor cetateni. Euro este.din exporturi. Este de ajuns ca mari posesori de rezerve in dolari sa decida a-si diversifica detinerile. detine. intr-un fel. ci a facut-o prin companii proprii. din cauza expansiunii internationale fabuloase de peste sase decenii a dolarului. care nuanteaza pana la alterare evolutiile ciclice de pana acum ale dolarului. trece rapid in defensiva pe pietele de schimb. beneficiarul acestor imprejurari. oricum. care. China. pot fi intalniti intrand si iesind chinezi. Norvegienii. la sediul Norges Bank. din cauza ofertei care surclaseaza cererea. rusi. Norvegienii au devenit experti recunoscuti international in gestiunea fondurilor de investitii suverane. carora cu greu le-ar putea confunda nationalitatea. cu politica Washingtonului in urmarirea unor teluri strategice in plan politico-militar sau economic. Si aceasta pur si simplu pentru ca. si nu unor structuri private. care erau in relatie aproape exclusiva cu tendintele din economia americana. Moscova sau Dubai ce vin la institutia bancara din Oslo sa ceara sfaturi norvegienilor in gestionarea acestui tip de fonduri de investitii. de pilda.450 miliarde de dolari. Deplasarile dinspre dolar se fac indeosebi catre euro. Acestea sunt un fel de fonduri de pensii. slab pot fi pur si simplu anihilate de miscari politice sau economice pornite din alte capitale ale lumii. dimpotriva.

800 miliarde dolari si ar putea depasi 10. vrand-nevrand. Sunt sume uriase de care sunt constiente ambele tabere. poate si noile structuri de stat din tarile emergente. Caci nici China. cu raportari publice regulate pe diferite piete. exista si o explicatie pragmatica pentru dezvoltarea acestui gen de fonduri de investitii: in tarile emergente respective. Dincolo de eventualele motivatii ideologice sau de filozofie in organizarea societatii si economiei. de asemenea. Emiratele Arabe Unite. cu care au constituit rezerve valutare substantiale. invatand si aplicand regulile. dar pe care doresc. si nu sa se deprecieze cu trecerea timpului. Resursele gestionate de fondurile de investitii norvegiene depasesc 350 miliarde de dolari si sunt plasate. imense resurse financiare din exporturi. daca fondurile de investitii norvegiene. nici Rusia nu sunt Norvegia. Arabia Saudita. Mai ales ca pietele financiare occidentale nu sunt deloc neinteresate de atragerea resurselor pe care aceste fonduri le vehiculeaza! Ramane de vazut deznodamantul. si Occidentul incurajeaza de fapt aceste "training"-uri in ideea ca. care pana acum s-a derulat doar de la Vest la Est si de la Nord la Sud.000 miliarde dolari in 8-10 ani. irepresibila! 86 . probabil. aceste state punand la lucru intr-un asemenea scop capitalul lor public. ar putea sa genereze in Occident adoptarea de bariere care le-ar opri tocmai sa foloseasca fondurile de investitii suverane ca instrument de expansiune externa. Nici aceste din urma guverne nu sunt chiar fara griji. sa se inmulteasca. pe noii proprietari de fonduri de investitii suverane ce apartin autoritatilor statale din China Rusia. De aici si interesul de a invata la Oslo cum sa le manuiasca in regulile pietei. Acesta si este certificatul ce-i atrage. capitalul privat n-a avut timp (adica sute de ani sau macar decenii) in care sa creasca si sa se extinda suficient pentru a putea concura marele capital privat occidental.000 de dolari de fiecare norvegian.Nordului) se vor epuiza. Totul se desfasoara intr-o deplina transparenta. in vederea valorificarii. Ele se tem ca amenintarea pe care isi dau seama ca o reprezinta pentru spargerea globalizarii. desi de stat. Sumele investite reprezinta echivalentul a circa 75. pentru a nu starni reactii adverse. sa le puna la lucru pentru expansiune economica pe alte piete. Obligatia ce le revine in acest scop institutiilor financiare respective este de a gestiona astfel resursele stranse incat sa faca pui. vor face acelasi lucru. Tarile occidentale se tem ca aceste fonduri vor putea fi folosite ca arme politice de catre guvernele care le controleaza. si tentatia unor asemenea puteri de a folosi in scopuri politice fondurile de investitii guvernamentale este mare si. pe 42 de piete distincte si in 31 de valute internationale. Se apreciaza ca deja resursele vehiculate de fondurile de investitii detinute de guverne au ajuns la vreo 2. de asemenea. Adica tarilor care obtin. Altfel ar ramane de caruta sau chiar o simpla frunza in bataia vantului in din ce in ce mai dura competitie mondiala. n-au alterat concurenta internationala intre structuri private.

doar cateva procente din acesti bani se indreapta spre investitii sau initiere de afaceri. care aveau toate motivele. un factor de adancire a dezechilibrelor si distorsiunilor. care compenseaza o parte din imensul deficit comercial. Migratia masiva a transformat intr-un mit forta de munca abundenta si relativ bine calificata din Romania. grosul covarsitor luand calea consumului de bunuri curente. n-ar fi trebuit sa se bucure catusi de putin. Dincolo de detensionarea in prima faza a pietei fortei de munca din Romania. marind deficitul extern al tarii. s-au bucurat si cei. dupa cum s-a apreciat. capsunarii vor fi adus in Romania peste un miliard de euro. nesfatuiti sau pur si simplu rau sfatuiti.Capsunarii si deficitul extern 9 Ianuarie 2008 Obucurie i-a cuprins pe multi de sarbatori. Si anume a consumului din import. In mod aproape penibil. Dincolo de interesele specifice ale unora sau altora dintre romani. potrivit interpretarii lor. sa nu mai aiba impactul economic pozitiv cu care sunt creditate. fiindca nu s-a gasit – si nu s-a gasit pentru ca nici nu s-a cautat! – o modalitate de cointeresare. nu putini. demult. in ideea ca miliardul de euro cu pricina va trage leul in sus. s-au bucurat. pierderile pe termen lung pentru tara si natiunea romana sunt ireparabile. Banii capsunarilor nu compenseaza din deficitul comercial. 87 . in loc sa fie cheltuiti chiar acolo. care. lucratorii romani din strainatate o fac acolo. Autoritatile guvernamentale si monetare s-au bucurat in ideea ca. devenind. autoritatile. Nu doar familiile. care de principiu privesc la interesele de ansamblu ale tarii. cu acest miliard de euro se mai salveaza ceva din cel mai dezastruos deficit inregistrat vreodata intr-un an in contul extern al tarii. Dar. si nu in Romania. sunt cheltuiti prin importuri din Romania pe produse si servicii tot de acolo. autoritatile romane privesc transferurile in sine de bani catre tara doar ca un aport pozitiv la balanta de plati. Transferurile de bani catre tara din partea lucratorilor romani din strainatate – si ce sa mai vorbim de fenomenul dramatic de profunzime care le da nastere – au ajuns. Banii castigati in strainatate. dimpotriva. ci chiar contribuie serios la adancirea acestuia. cand. Daca ajung sa fie platitori de taxe si contributii sociale. Din pacate. si-au finantat consumul cu credite in valuta si acum platesc la greu din cauza devalorizarii leului.

in principiu. Daca n-ar fi fost acest prilej. n-au izvorat din strafundurile economiei si au fost in contradictie cu conditiile fundamentale din economie. 88 . Dar au facut acomodarea din burta. trebuie spus fara inconjur. ale crizei unuia dintre segmentele pietei imobiliare din SUA. In 2007 a intervenit o ruptura in ciclul economic pe care il traverseaza Romania in perioada actuala. Si aceasta fara a mai discuta realismul si judiciozitatea parametrilor de venituri si cheltuieli respectivi. De asemenea. atunci nu are cum sa fie executat in parametrii de venituri si cheltuieli prevazuti. cat si dezinflatia realizata prin aprecierea leului. ci pur si simplu facand referire la faptul ca premisele macroeconomice pe care. s-ar fi gasit nu dupa mult timp altul. care de mult a depasit orice limite. mai devreme sau mai tarziu. ba unele se mai si contrazic economic intre ele. inflatia o va lua din nou in jos si leul in sus. dupa o indelunga perioada de apreciere. nici cursul leului nu si-au schimbat doar conjunctural tendintele. au contribuit atat aprecierea leului. Cum naiba ar putea scadea deficitul extern. mai rau. atat revenirea inflatiei. leul s-a devalorizat. la care. in masura in care motivatia lor fundamentala continua sa existe si. iar acum – si.Premise nerealiste 16 Ianuarie 2008 Daca bugetul pe 2008 a fost construit realmente pe articulatia macroeconomica prezentata. ajunse si pe aici. la cartofi sau la telefoane. dezinflatia si aprecierea leului au fost realizate pe seama si cu pretul adancirii deficitului extern. A face din revenirea inflatiei un fenomen doar conjunctural. Atat dezinflatia. preseaza mereu mai puternic din cauza neopririi tendintei deficitului extern de a se accentua. asa. a deficitului extern. si nu prin restructurarea economiei. Nici inflatia. prin prevederea unei scaderi. pur si simplu. ca si evolutii valurite ale inflatiei. Inflatia a luat-o in sus nu din cauza cresterii pretului la oua. dupa numai cateva luni. Pana si factorii guvernamentali – care nu prea s-au aratat preocupati de ceea ce se intampla in conturile externe ale tarii – au resimtit nevoia de a acomoda cat de cat previziunile asupra inflatiei si cursului leului cu evolutia deficitului extern. in conditiile in care. cat si devalorizarea leului sunt corectii inevitabile. este asezat nu sunt realiste. neprevazanduse nici o masura de comprimare a cererii interne pentru descurajarea importurilor. cum in mod ridicol incearca unii sa demonstreze. iese la plata. se petrecea in 2008 – deficitul extern. iar din devalorizarea leului unul strict pasager este complet nerealist. cat si leul si-au schimbat tendintele din cauza presiunii enorme pe care o exercita adancirea la dimensiuni destabilizante a deficitului extern. evident. Dupa o lunga perioada de scadere sistematica. inflatia a luat-o in sus. si nici leul n-a luat-o in jos doar din cauza reverberatiilor. Pe fond. Este greu si total nerealist sa presupui – asa cum fac prognozele guvernamentale pe care se fundamenteaza bugetul – ca. ci constituie un fapt. Mai precis spus. posibile. chiar daca oscilatii ale leului sunt. cat si aprecierea leului au avut un caracter artificial. Atat inflatia. daca faptul nu intervenea in 2007. si aceasta nu se va intampla dintr-un motiv precis. care ar fi intervenit oricum. care n-a constituit decat un prilej. Aceasta nu este o interpretare.

Mai ales ca pana acum cresterea economica a provenit de la capitalul strain. 89 .estimata reapreciere a leului (nu mai discutam din ce!) n-ar putea duce decat la cresterea. Or. Impactul concret este greu de estimat. si aceasta mai mare decat cea din 2007! Realizata si aceasta aproape integral pe seama adancirii deficitului extern (caci a fost bazata pe expansiunea consumului din import). Iar implicarea in continuare a capitalului strain depinde intr-o mare masura de conjunctura economica din tarile de provenienta ale acestuia. si nu la diminuarea deficitului extern?! Mult mai realist ar fi sa ne intrebam in contextul dat ce sanse are obtinerea unei cresteri economice. si nu de la capitalul autohton si nu vedem de ce ar fi altfel de acum incolo. in tarile zonei euro – care intereseaza indeosebi in domeniu – previziunile arata ca 2008 nu va fi un an economic deloc fast. cresterea economica va fi si ea sub presiunea deficitului extern.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful