Cvasistagnarea industriei...............................................................................................................4 Controlul vest-european asupra economiei reasaza problemele aderarii....................................

5 In domeniul energetic, economia libera este un basm .................................................................7 Pretul politic al gazelor rusesti ......................................................................................................8 Importurile alimentare, in cursa cu factura energetica .............................................................10 Cat va tine pavaza Uniunii Europene?........................................................................................11 Profiturile bancare si echilibrele economice ..............................................................................13 Pecinginea parafiscalitatii ...........................................................................................................15 O strategie postaderare: rosturi nule, suspiciuni cat carul ........................................................16 Banca Nationala are ochi si pentru deficitul extern ..................................................................18 Incalificabilul si nesfarsitul capitalism de cadou .......................................................................19 UE: impozit unic pe profit impotriva relocalizarii ? ..................................................................22 Premiere care arata ca gluma se ingroasa..................................................................................24 "Baietii destepti" au de fapt patalama de la UE.........................................................................25 Impactul comercial extern............................................................................................................27 Gool... in propria poarta...............................................................................................................29 Acompaniamentul social: esential in restructurarea agriculturii..............................................30 O situatie noua: industria fara forta de munca...........................................................................32 Impartirea roadelor globalizarii: un cerc vicios..........................................................................33 Romania, mai catolica decat Papa...............................................................................................35 O recunoastere tardiva, dar de mare onestitate...........................................................................36 Minunata inflatie a importurilor artificial ieftinite.....................................................................38 Cu bune si rele, la mana capitalului strain.................................................................................40 Componenta privata produce ingrijorari.....................................................................................42 Privatizarea CEC: incredibil cadou imobiliar pentru cumparator.............................................43 Romania trebuie sa dea curs avertismentelor presedintelui.......................................................44 BNR si-a pierdut sculele...............................................................................................................45 O masina pentru bulevarde, si nu pentru urcusuri.....................................................................46 Iesirea din scena a capitalului autohton ajuta la integrare ?.....................................................48 Rasturnare de situatie pe piata fortei de munca..........................................................................49 Capusele sistemului energetic......................................................................................................50 Leul si salariile: o politica de dublu-standard.............................................................................51

1

Talcuri norvegiene........................................................................................................................52 Speculatiile au derapat pe panta ilegalitatilor.............................................................................53 Inflatie sau deficit extern ?..........................................................................................................55 Seceta scoate in relief jaful "baietilor destepti"..........................................................................56 Sustinere stranie a aprecierii leului.............................................................................................57 Ideile de stanga pot salva capitalismul........................................................................................59 FMI si experimentarea capitalismului........................................................................................60 Avertismentul dur al scaderii exporturilor..................................................................................62 Talcurile bucurestene ale unui refuz budapestan.......................................................................63 "The Economist" greseste agentul patogen................................................................................64 Efectul Rompetrol.........................................................................................................................66 Economia, amenintata..................................................................................................................67 Poate sa iasa bine, dar nu e sigur................................................................................................68 Speculatiile ameninta sistemul.....................................................................................................70 "Tractorul"- tap ispasitor............................................................................................................71 O interesanta logodna..................................................................................................................73 Salariul minim la periferie...........................................................................................................74 UE contra Ford.............................................................................................................................76 Devalorizarea leului - raul cel mai mic.......................................................................................77 Semafoarele hipermarketurilor....................................................................................................79 "Reciprocitate" pentru cine ?......................................................................................................80 Capitalismul de cadou..................................................................................................................81 Vulnerabilitati extreme.................................................................................................................83 Dolarul "extern" contra dolarului "intern"...............................................................................84 Norvegienii, la mare cautare........................................................................................................85 Capsunarii si deficitul extern.......................................................................................................87 Premise nerealiste.........................................................................................................................88

2

3

Cvasistagnarea industriei
1 Februarie 2005 Explicatia premierului Tariceanu pentru performantele sub previziuni ale economiei in 2005 a fost ca s-a resimtit nevoia ca aceasta sa fie pusa in ordine dupa dezechilibrele acumulate in 2004 in urma politicilor de fortare a resurselor, promovate, indeosebi in perspectiva electorala, de fosta guvernare pesedista. Domnia sa a mentionat in acest sens cheltuielile efectuate sau promise fara bugetare si cresterile salariale fara acoperire care au trebuit absorbite in anul urmator. Si, a adaugat premierul, dupa ce s-a pus ordine in conturi in 2005, pulsul economiei poate redeveni alert - si o va face - din 2006. Existenta unui respiro in evolutia economiei ar fi cea mai linistitoare varianta in explicarea temperarii severe a cresterii economice in 2005. Si la case mai mari si, in general, dupa o perioada de crestere sustinuta, economia isi trage sufletul si, de regula, este bine s-o si faca, spre a-si potoli resursele tensionate. Ramane insa de vazut daca in 2005 a fost vorba de un asemenea ragaz pentru o noua relansare sau daca a fost vorba de altceva care sa anunte tendinte recesive. Raspunsul este deocamdata greu de dat. Nu exista suficiente date pentru a formula un raspuns adecvat. Apelul la indiciile pe care le ofera indicatorii economici nu prea foloseste la mare lucru. Daca ar fi sa ne luam dupa acestia, vin vremuri proaste, caci, practic, toate tintele stabilite au fost ratate. Cresterea economica este mult sub asteptari. Inflatia a iesit din graficul stabilit. Deficitul extern este de-a dreptul apocaliptic. Iar consumul, desi gatuit de masurile de restrangere a creditului, duduie in continuare, accentuand riscurile pe care le comporta traiul peste plapuma proprie, si cascand mereu si mereu dezechilibrul fata de productia interna slaba, neadecvata structural si, in plus, aflata pe panta lancezelii. O infuzie externa de capital, o eventuala temperare a cresterii preturilor administrate din economie pot asigura o configuratie din nou prospera tabloului macroeconomic, cu o crestere mai sustinuta, cu o inflatie care sa-si reia tendinta de scadere, ceea ce poate conferi o imagine de incredere in perspectivele economiei, mai ales daca se ignora deficitul extern si pericolele acestuia. De departe cele mai relevante indicii le ofera datele asupra productiei industriale. Experienta la nivel mondial a evidentiat o corelatie puternica intre evolutia acesteia si cea pe ansamblul economiei. Nu exista practic crestere a produsului brut fara o crestere in industria prelucratoare. Nu se poate conta decat pasager si conjunctural pe parcursuri economice care nu s-ar supune strict respectivei corelatii. Oricum, nu se poate spera in cresteri economice sustinute fara cresteri semnificative in industrie, indeosebi in industria prelucratoare. Preliminarile statistice arata, din pacate, o crestere derizorie a industriei in 2005: doar de circa 1,3%. Este vestea de departe cea mai proasta din evolutiile economice ale anului trecut, in fata careia ratarea tintelor de inflatie sau de crestere economica pe ansamblu paleste ca o ingrijorare doar de rangul doi. De ce s-a produs aceasta cvasistagnare reprezinta marea problema si, implicit, marele semn de intrebare asupra perspectivei. Ar fi bine sa fie vorba doar de un respiro pe care

4

Cert este doar ca partea preluata de investitori vest-europeni din economie va obtine profituri frumoase . care ar putea conduce spre o recesiune in industrie. semnele de intrebare privind sansele aderarii la Uniunea Europeana si directiile cadrului fiscal jucand un rol determinant in acest sens.industria si l-a luat .probabil cel putin cativa ani.de verdictul asupra aderarii. pe care il induce si in privinta intregii economii. Evolutia industriei in 2006 reprezinta un semn de intrebare. ar exista sanse de revigorare rapida.nu se stie cum va evolua. Se presupune ca actori mai mari sau mai mici ai industriei au transformat 2005 intr-un an de asteptare. De aceea.deci a cresterii economice in general . dar avand resorturi economice (coruptie. S-ar putea spune ca. Controlul vest-european asupra economiei reasaza problemele aderarii 16 Noiembrie 2005 Recentul Raport de tara al Comisiei de la Bruxelles asupra stadiului Romaniei pe drumul aderarii la Uniunea Europeana reasaza spectaculos problemele integrarii. asteptand doar semnalul de a-i folosi. Nu s-a conturat deocamdata cu claritate cu ce se va alege economia reala din Romania . Restul economiei . In plan economic.de pe urma perspectivei de aderare la Uniunea Europeana. conflicte de interese). cu consecinte inevitabile asupra economiei in ansamblu. era dominata de problemele capitolului concurenta (cu accent pe ajutoarele de stat) si de problemele aflate din punct de vedere tehnic in arealul capitolului privind justitia.pentru ca altfel nici n-ar fi fost preluata .care ramane cu capital autohton si care reprezinta o parte majoritara. analistii partizani ai acestei explicatii leaga foarte mult soarta industriei in 2006 . pentru ca. Un verdict favorabil al Comisiei de la Bruxelles ar fi semnalul de demarare a investitiilor in asteptare. dar fara capacitate decizionala . Nu este deloc sigur ca aceasta parte din economie a folosit anul 2005 pentru acumulari in vederea unor investitii forte in 2006.si industria este economie reala . in acest caz. Motivul rasturnarii ierarhiei problemelor aderarii nu-l constituie nici progresele Romaniei si nici chiar ritmurile diferite pe domenii in asimilarea regulilor comunitare. din acest punct de vedere. Si se mai poate spune ca reasezarea duce spre o ordine fireasca a lucrurilor. fara noi investitii si cu personal mai putin. pur si simplu intrucat nici nu are bani pe care sa-i fi pus in asteptare. S-ar putea insa ca lucrurile sa fie mai complicate. In mod aproape 5 . asa cum rezulta din rapoartele de tara de pana acum. un verdict de amanare putand insemna o frana severa in investitii. Respectivii actori industriali ar fi acumulat bani pe care ii au pregatiti pentru investitii. ci preluarea controlului axei majore a economiei de catre companii vest-europene.unii analisti vorbesc chiar de un fel de restructurare autoasumata -. agenda aderarii. este pur si simplu o rasturnare de situatie fata de cliseele pe care le ofereau anterioarele rapoarte de tara.

Preluarea in maini vest-europene a distributiilor de gaze. desigur. in curand. Soarta capitolului concurenta o va avea. Romania este scoasa de sub amenintarea activarii clauzei de salvgardare la acest capitol. cum este cu 6 . al agriculturii. Dupa cum a dovedit practica. Iesirea din vizor a capitolului concurenta. a concurentei loiale din Romania. caci practic nu mai sunt. prin folosirea unor pozitii publice sau administrative detinute pentru a se devaliza banul public. prin privatizare. adica sa nu mai faca ceea ce acestea au facut pana acum. Romania trece dintr-o data examenul la capitolul de concurenta. domenii in care handicapul existent al Romaniei este imens. pana acum desigur constientizate. De acum. dar aflate undeva intr-un con de umbra. nu de autoritatile romane. in privatizari. si al prezervarii mediului. Sa nu ignoram. Mai mult. electricitate si produse petroliere a golit de obiect principalele critici la adresa concurentei neloiale promovate sau parohiate de autoritatile romane si explica de ce capitolul concurenta iese practic de sub monitorizare. in ultima instanta taindu-le aprovizionarea. si capitolul coruptiei. care constituiau poate cea mai grava distorsionare a relatiilor de piata. pe de o parte. pe de alta parte. introducerea unui mecanism de notificare si avizare de catre Consiliul Concurentei a ajutoarelor de stat. dupa cum reiese din recentul raport de tara. dar si ca n-ar fi fost tocmai vreun lucru potrivit de a se adresa critici unui domeniu controlat acum de vest-europeni. se parea ca nu se va putea altfel decat prin vanzarea distributiilor catre companii straine sa se puna capat acestor neplati.miraculos. din cauza neplatii consumului de energie de catre intreprinderi de stat si societati private cu acoperire politico-clientelara. fie dintr-un dezinteres fata de problema pana in prezent. in banci de stat. cum este in agricultura. a controlului distributiilor de gaze si electricitate in mainile unor firme vest-europene. Mai raman achizitiile publice. fie dintr-o mostenire istorica greu de inlaturat. Pur si simplu pentru ca nu numai se prezuma ca noii proprietari vest-europeni nu vor mai accepta rauplatnici. Totul este sa pazeasca si firmele vest-europene sa nu dea spaga. La fel erau considerate creditele sub comanda politica sau potrivit unor aranjamente clientelare acordate de bancile de stat. Sa mentionam abrogarea reglementarii cu privire la controversatele esalonari la plata obligatiilor catre bugetele publice (esalonari care oricand puteau fi asimilate ajutoarelor de stat). inainte de toate. Acest transfer a fost considerat fundamental pentru practicarea unor reguli de piata in cel mai important dintre domeniile in care aceste reguli erau in Romania doar o nazuinta. masurile luate in plan legislativ. Dar sa nu ne amagim! Hotaratoare in schimbarea aprecierii din partea Comisiei de la Bruxelles a fost trecerea. ca si demersurile Consiliului Concurentei pentru conformarea la cerintele din domeniu ale apartenentei la Uniunea Europeana. ca si disparitia fizica a principalelor obiecte in jurul carora se teseau relatiile de coruptie aduc in prim-planul agendei privind aderarea problemele realmente cele mai grele. iar marile privatizari s-au cam incheiat. indeosebi in ce priveste marea coruptie. respingerea de catre aceasta institutie a unor ajutoare de stat si cererile de returnare a fondurilor in cazurile in care acestea au fost acordate fara respectarea normelor europene si alte asemenea masuri. bancile de stat au iesit din discutie. Unde de fapt s-a produs aceasta ? In achizitii publice. Este cazul. O simpla monitorizare a acestora si Comisia de la Bruxelles poate fi linistita.

Demersul era acoperit de argumente economice (pretentiile se rezumau la plata unor preturi "europene". direct sau in asociere. a livrarilor a fost resimtita intr-o serie de tari central si vest-europene. intre 25% si 40%. preturile pietei si altele asemenea.a atras Moscova atentia europenilor mai de la Est sau mai de la Vest. economic. Degeaba . fara aparent vreo conotatie politica). importurile de gaze de la Gazprom sunt facute de companii create tot de Gazprom. depindeti de gazul rusesc . Apoi. importanta materiilor prime in relatiile internationale a scazut. O companie mosita de Gazprom . respectiv al celor mai puternice. tipic pentru aceasta incalecare.care plateste gazul rusesc la preturile pretinse . Compania cumpara pentru Ucraina gaze atat din Turkmenistan (se pare. O analiza a faptului daca Ucraina este sau nu o economie de piata este mai putin importanta aici.preia intreaga aprovizionare a Ucrainei.suna avertismentul Moscovei . cand cheia este de fapt la noi. ci pozitiile de putere. Era inceput de an si vacanta. cel putin intr-o parte a Europei. Moscova a tintit bine cand a ales 1 ianuarie ca moment al intreruperii aprovizionarii cu gaze a Ucrainei. S-a batut saua ucraineana pentru a pricepe iapa vest-europeana. pe care in principiu le tranziteaza prin Rusia. Cat de searbede si schioape sunt sentintele globaliste despre concurenta libera la scara mondiala. cu firme in general germane.este. Kievul nu a ezitat o clipa: a "intepat" conductele de tranzit spre Europa Occidentala . Nu va conformati. precum si de la Gazprom (cu preturi "europene". Cum s-ar spune. gigantul rusesc Gazprom a incalecat tot ce putea fi incalecat: singur.incurajati Ucraina inclusiv acordandu-i statutul de economie de piata. principala fiind infiintata impreuna cu compania germana Wintershall. ci si voi. de fapt. vest-europenii. Gazprom centreaza si tot 7 . Genul de intelegere la care s-a ajuns in cele din urma in conflictul ruso-ucrainean . nu doar ucrainenii. In Romania. pentru ca acordarea statutului a fost mai mult ca sigur o decizie politica. iar Rusia prelua presedintia prin rotatie a asa-numitului "Grup al celor 8". la preturi "europene" sau "neeuropene". Mai direct spus. deschideri si abilitati in domeniu. economia libera este un basm 18 Ianuarie 2006 Nu se uscase cerneala pe decizia Comisiei Uniunii Europene de a acorda Ucrainei statutul de economie de piata. cu 50 dolari mia de metri cubi). Acesta este cazul Ucrainei. In cazul Armeniei sau Moldovei. distributiile de gaze au fost preluate direct de catre Gazprom. tari din lume. In domeniul energetic. monopolurile naturale sau tehnologice detinute In Europa. depindeti de noi. de circa 230 dolari mia de metri cubi). mai ales ca pana acum nu prea s-a intreprins mai nimic practic in directia asigurarii macar a unui minim de compatibilitate cu standardele europene. gazele sunt vandute Ucrainei la un mix de pret de 95 dolari mia de metri cubi. Preturile internationale in domeniul energetic nu le determina concurenta.si o scadere masiva. in diferite formule. Sunt domenii in care ceea ce Romania are de facut reprezinta sarcini uriase. dar dictatul energetic exista. si Kievul i-a si facut acesteia dovada minunatelor sale aptitudini. Cand Rusia a taiat aprovizionarea Ucrainei pentru ca aceasta nu acceptase preturile majorate pretinse.intelegere careia i se zice compromis . Mai mult.prezervarea mediului. vedeti la ce va puteti astepta.cu capital rusesc si austriac (?!) . Odata cu progresele tehnologice.

Pretul politic al gazelor rusesti 25 Ianuarie 2006 O controversa asupra nivelului preturilor la importurile de gaze rusesti a iscat aprecierile presedintelui Basescu. Cel vizat. legata nu numai de caracterul limitat al resurselor neregenerabile exploatate acum. Este foarte posibil ca in jurul Ministerului Economiei sa graviteze grupuri de interese. neconventionale. nu concurenta determina preturile. tarile vest-europene au platit cat a cerut Rusia.in Europa. De aceea Europa Occidentala se poarta cu manusi si cu Ucraina.toti tari dezvoltate industriale . Sa fie clar. si tarile vest-europene depind sever.ar explica de ce aceste preturi ar fi practic cele mai inalte din Europa.daca vor ajunge . Acestea oricand pot fi "intepate" pentru propria aprovizionare. Germania a ales sa nu mai depinda si de Ucraina. Dar robinetul se poate. are la dispozitie si informatiile confidentiale din partea serviciilor secrete. care se vad nevoite sa infrunte vechile dependente neatinse. cand dependenta s-ar putea "diversifica". cel putin pana cand hidrocarburile din bazinul caspic si. Cu cateva exceptii in cazul carora aprovizionarea preponderenta cu gaze se face din Marea Nodului. dar nu si "fondul" preturilor. liberalizarea sunt. eventual. care a lasat sa se inteleaga cum ca influentele unor grupuri de interese din jurul Ministerului Economiei . oamenii de rand. gazul metan iranian vor ajunge . si intr-o proportie mereu mai importanta. In esenta. Gazprom distribuie. doar cu alti actori. mai regionali sau mai globali. Cererea si oferta la scara mondiala explica fluctuatiile. ci pozitiile de putere. care. in protestul Poloniei si al tarilor baltice. Presedintele tarii. a caror valorificare sa le reduca realmente dependenta energetica de altii. ci doar de Rusia. prin comparatie cu noi. stie mai multe si nu poate fi contrazis in domeniu.Gazprom da cu capul. Aceasta este ecuatia. ci conductele de tranzit. Problema principala in legatura cu nivelul inalt al preturilor gazului importat din Rusia 8 . Schimbarile in aceste domenii constituie tot atatia factori care scot sectorul energetic din zona predictibilului pe termen lung. Pe piata energiei. Relatiile de putere economica si interesele politice. niste biete povesti.de a impinge aceste preturi (pe care n-au probleme sa le suporte) pana in punctul in care sa faca rentabila exploatarea resurselor regenerabile. ci si de interesele marilor consumatori . legandu-se prin conducta submarina de aceasta. in dauna clientilor carora gazul rusesc le este destinat. Este motivul pentru care toate tarile Europei Occidentale se poarta cu manusi cu Rusia. Gazprom exporta.condus de un conservator . Ucraina are si ea arma sa: nu competitivitatea sau eficienta. Concurenta. totusi. Gazprom importa. respectiv ministrul conservator al Economiei. Situatia descrisa este cea dintr-o anumita zona a lumii: Europa. Gazprom produce. de gazul rusesc. a respins insa acuzatiile si i-a cerut presedintelui probe. inchide oricand are interes Rusia. geostrategice au fost si raman determinante. Singura certitudine pe termen lung este cresterea preturilor. Peste tot este insa la fel. in domeniul energetic. oricum mari producatori si mari consumatori.

Pana ca grupuri de interese sa impinga preturile in sus.inaugurat si brevetat in Romania . intrucat. Pur si simplu pentru ca. desigur daca vrei sa mentii un grad minim de seriozitate a discutiei. Caci nici nu trebuie sa fie de vina vreun oficial roman sau sa existe vreun grup de interese pentru preturi mai piperate. Cum dracu' sa nu fie gazul gatuitor de scump ? De ce Romania a acceptat sistemul este o alta problema. de ani si ani. Aceasta nu inseamna insa ca ministrii romani din 2003 au "obtinut" preturi mai bune in 2003 decat in 2005. fapt ce a suparat foarte rau Moscova. Daca observam insa cu atentie. Si acest sistem. admitand sa-i furnizeze acesteia gaze numai prin intermediari agreati de el insusi. iar distribuitorii sunt. Si mereu si mereu de la instituirea sistemului Romania a platit mai scump gazul. care au contracte directe cu Gazprom. problema transcende guvernarile. Din pacate.a fost treptattreptat impus si altor tari si se incearca a fi generalizat. Gazul importat este rusesc. fiecare dintre acestea fiind nevoita s-o infrunte fara alternativa. ca pret al prezentei bazelor americane pe teritoriul tarii. Gazprom este exportatorul.nu-l vinde Romaniei. Partea romana ar trebui sa-si asume politic sistemul . cu toate ca in practica s-a supus de fapt acestuia fara cracnire . Realitatea este ca Romania nu importa gaze de la Gazprom. in momentul de fata. preturile erau mai mici decat in 2005 la gazele rusesti. probabil pentru ca nu-i convine de fapt nici unui politician roman. asta este o poveste. Prea multe de facut Romaniei nu-i ramane. Deci sa nu ne miram daca platim gazul rusesc mai scump decat altii. ci unor intermediari infiintati tot de catre Gazprom.costa mai scump. dar nu le foloseste la nimic. nici nu se poate discuta in acesti termeni. Gazprom este producatorul. probabil din cauza resorturilor si implicatiilor politice.daca nu s-a impacat cu gandul. Nimeni nu discuta deschis despre acest lucru. ca pret al aderarii la Uniunea Europeana.ca pret al apartenentei la NATO. Gazprom este importatorul. Ei nu ajung sa negocieze cu Gazprom. indiferent de tabara.se afla in alta parte. sa fie clar. Dar determinarea ultima a pretului inalt o constituie sistemul prin intermediari. acest lucru este posibil. ca atare. Ca diferitele guvernari sau chiar diversi ministri din cadrul aceleiasi guvernari pretind ca au obtinut preturi mai bune. Din cauza unei gestiuni nu prea fericite a relatiilor cu Rusia. reprezinta chiar Gazprom. respectiv o companie integral ruseasca si una mixta germano-rusa (in care partenerul rus este tot Gazprom). cu toate ca foloseste gaz rusesc. producatorul si exportatorul Gazprom a decis sa nu mai incheie contracte de livrare directa catre Romania.Gazprom . dar si a unor inadmisibile cumparari mai ieftine de gaze din Ucraina (gaze suspecte de a fi fost sustrase din gazele rusesti tranzitand aceasta tara). Ca pot sa existe grupuri de interese care sa profite de pe urma sistemului. Negociatorii romani pot fi geniali. sistemul . in 2003 de pilda. sa nu ne ferim de a o spune pe sleau. Si sa nu ne amagim. adica interese rusesti. intrucat acestea deriva nemijlocit din sistemul de aprovizionare prin intermediari.deci si gazul rusesc . o companie germana si una franceza. Tot ceea ce este obtinut prin intermediari . din care sa-si sustraga profitul pe seama consumatorilor. Nici unuia. in cazul consumului romanesc din gazul rusesc. Dar producatorul . darji si foarte patrioti. opereaza de ani si ani. Care. Pe pietele europene. Si. o fac intermediarii. toate din 9 . nu prea se vorbeste deschis despre aceasta problema.

in cazul Romaniei.3 miliarde euro. punand in continuare in umbra exporturile alimentare. mai devreme sau mai tarziu. ci confirma o regula: tarile subdezvoltate (si Romania este. In orice caz. ne place. nu de azi. importurile alimentare nu ar fi fost departe. o tara subdezvoltata) sunt. 10 . de ieri.respectiv nivelul inalt al preturilor de achizitie . importa mai mult decat exporta produse alimentare. Romania. Liberalizarea comertului exterior dupa 1990 era absolut normal sa produca o crestere abrupta si masiva a importurilor la acele sortimente alimentare care nu se produc in general sau sezonier in Romania (precum tropicale sau alte fructe). Acestea au ajuns la circa 2 miliarde de euro. cat si din cauza costului extrem de ridicat a tot ceea ce reprezinta aport al industriei in cadrul produselor agricole (ingrasaminte. Deficitul pe acest segment al comertului exterior sa extins insa pe mai departe. deci la dimensiuni absolute mai mari. din motive de slaba competitivitate a produselor agroalimentare. urcand la circa 1. fotografia la sfarsitul anului respectiv era in aceiasi parametri cifrici. Lucrurile marcheaza o deteriorare continua. daca nu ar fi fost cresterile fulminante de preturi la petrol si gaze naturale pe pietele internationale. dar in dolari.perspectiva unei tari mici aflate in coasta Rusiei. Factura alimentara la import este in continuare in cursa cu cea energetica. In ce priveste insa restul alimentelor. lucrari agricole. Romania nu este o exceptie. Importurile alimentare. Odata scoasa de sub clopotul izolarii si aruncata in competitia internationala prin liberalizarea comertului exterior din 1990. si nu in raport cu situatia reala a economiei romanesti. avand in vedere mentinerea diferentei de curs dintre dolar si euro in momentul evaluarilor. era inexorabil ca agricultura romaneasca sa fi dat in nas. importatoare nete si nu exportatoare nete. s-au miscat ceva mai bine decat in anii anteriori. care. Agricultura romaneasca este profund ineficienta. a deficitiului de cont curent extern. Romania. constituie o plasare sub semnul neuzualului doar in raport cu o ipotetica pozitie a Romaniei in plan agricol international. numai despre efectele sistemului .este un exercitiu inutil. importator net de produse alimentare. ceea ce s-a intamplat in domeniul importurilor s-a datorat aproape exclusiv diferentelor de competitivitate. importuri interzise practic pana atunci. Acum este in euro. in aceste conditii. respectiv din produsul celor aproape 40 de procente din forta de munca a tarii ocupata in agricultura. prin implicatie. in 2003. dar si in privinta importurilor alimentare. de cele energetice. a discuta. atat din cauza faramitarii exploatatiilor agricole. in masura in care acum doi ani. Iar in 2005. trebuie sa recunoastem. din cauza lipsei de competitivitate. ceea ce echivaleaza cu aproape o treime din contributia agriculturii la formarea PIB-ului romanesc. adica importa mai mult decat exporta astfel de produse. Privind la rece si nu emotional. Importurile alimentare au crescut in 2005 cam cu o cincime. in cursa cu factura energetica 22 Februarie 2006 2005 a consemnat un nou record nu numai in ceea ce priveste agravarea balantei comerciale si. nu ne place.

potrivit estimarilor Agentiei Veterinare pentru Siguranta Alimentara.fapt greu evidentiabil in conditiile inconvertibilitatii monedei nationale -. de cel putin 30%.echipamente etc. in esenta. Doar costul infim al fortei de munca agricole in Romania mai face ca unele produse agroalimentare romanesti sa tina pasul concurential cu produse straine. Si doar o mica parte din producatorii actuali cauta. daca situatia nu se va schimba. n-a mai avut cine sa le finanteze. deficitul de cont curent extern a depasit 9% si merge spre 10%. Cat va tine pavaza Uniunii Europene? 8 Martie 2006 O controversa a aparut in legatura cu implicatiile pentru perioada ce vine. 11 . iar pierderile la export. intrucat inseamna ca la fiecare 3 euro consum de marfuri si servicii din strainatate doar 2 euro au acoperire in finantare interna. ceva imposibil de sustinut si ca.producatorii romani din indiferent ce domeniu al culturilor agricole sau zootehniei. vor fi scosi din joc.dar.). in timp ce circa 60% din unitatile de prelucrare a laptelui si 80% din cele de procesare a carnii risca sa-si puna lacat la poata la data intrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Tragedia lipsei de competitivitate a produselor agroalimentare romanesti este pusa insa in evidenta nu atat de tendintele la import. inclusiv de pe propria piata. ci mai degraba de prabusirea exporturilor de produse agroalimentare. sa se pregateasca pentru a face fata conditiilor care vor veni. indeosebi pentru 2006. fara vreo exagerare. ce ar urma sa fie certificata in 2006. In echivalent PIB. in majoritatea lor . convertibilizarii leului si desprinderii din devalmasie a producatorilor si comerciantilor cand au iesit la iveala treptat si n-au mai putut fi ignorate raporturile pret-costuri. doar cateva procente din producatorii de mezeluri si lactate lucreaza dupa norme europene. de exemplu. Nivelul acestora este cu mult sub cel consemnat anual inainte de 1989. In Cehia si Polonia. in contextul intrarii in Uniunea Europeana. iar unul trebuie sa gaseasca finantare in afara. ale uriasului deficit comercial inregistrat in 2005: peste 10 miliarde de euro la exporturi de numai 22 miliarde de euro. se va sari in aer cu sau fara Uniunea Europeana la spate. ca pericolul nu este foarte mare atat timp cat Romania se afla sub pavaza Uniunii Europene. Ceea ce este incendiar. rata de disparitie a fost. daca existau. fapt subliniat de perspectiva aderarii. Alti analisti considera insa ca a importa de 32 miliarde de euro la exporturi de numai 22 miliarde de euro este o anomalie economica. Unii analisti sustin. In aceasta interpretare. Pozitia Romaniei de importator net de produse agroalimentare se va accentua in contextul apartenentei la Uniunea Europeana. Cea mai probabila explicatie este ca in trecut Romania reusea sa vanda sub costuri respectivele produse . unde situatia era de departe mai buna decat in Romania. In prezent. prin investitii. Este un dezechilibru prea mare pentru a nu fi periculos rau de tot. doar un verdict de amanare a aderarii ar putea declansa probleme. In majoritatea lor . dar un asemenea lucru a devenit mereu mai dificil in conditiile liberalizarii preturilor si comertului exterior.

La primul semn de dificultati de rambursare in sistemul privat debitor. leul se va fasai. exista riscul sa nu se mai poata face fata la extern platilor viitoare implicate. piata valutara isi va inversa rapid tendintele. Va reveni insa curand la cursuri care vor arata de fapt cat ii poate pielea. Minunatia leului in ascensiune va apune. dar cele care au plasamente aici le vor lichida urgent. Si pentru acest segment de datorie rezervele valutare colectate de Banca Nationala. Numai ca nefericirile provocate de aprecierea sa artificiala din perioada de abureala se vor fi produs deja. cu toate consecintele grave ale ajungerii intr-o situatie de acest gen. La o dare inapoi sau chiar numai la o stagnare in remiterile catre tara ale romanilor aflati la munca in strainatate. Intr-un singur an datoria externa a crescut cu aproape 6 miliarde de euro si este vorba. apreciindu-se ca. ii ofera acesteia un fel de acoperire. Inutil aproape de mentionat consecintele unei devalorizari pronuntate asupra inflatiei interne. restul reprezentand de fapt importuri incluse in livrari externe. inclusiv prin fondurile alocate pentru sustinerea integrarii. mediul economic international primeste din partea acesteia din urma semnalul ca expunerea externa a Romaniei nu este o problema intrucat aderarea ofera asigurari ca deficitul are finantare. Marile rezerve valutare ale Bancii Nationale ii vor incetini un timp caderea. Fiind doar in proportie de 40% exporturi nete. O valvataie ce se va intinde repede poate veni din insasi zona exporturilor. Tocmai cand va fi vrut sa arate mai greu. altfel substantiale. Motivatia implicarii Uniunii Europene in aceasta girare este simpla.Care ar fi amenintarile deficitului extern ? Acesta ameninta din mai multe parti. Toata lumea isi va aminti la un moment dat de existenta unui deficit comercial de dimensiuni uriase. tari aflate intr-o asemenea situatie devin expuse unei penalizari internationale. Acelasi efect il poate determina o amanare a aderarii la Uniunea Europeana. iar capitalurile speculative nu numai ca nu vor mai cauta piata romaneasca. Pe piata interna din ce in ce mai multe importuri nu-si vor mai gasi astfel finantare. fie chiar cu scumpirea acestora din urma. prin asumarea admiterii Romaniei. Aprinderea fitilului unui incendiu ar putea veni chiar din zona responsabila de inflamarea importurilor: consumul privat. cu efectele lor nefaste cu tot. mecanismul extern de retorsiune se declanseaza. dincolo de aceasta. exporturile romanesti sunt extrem de vulnerabile. astfel incat deficitul poate sa creasca dincolo de cotele de alerta fara a fi sunata alarma pe plan international. Unde intervine pavaza Uniunii Europene si cat poate tine aceasta ? Uniunea Europeana. de fapt si de fapt nefinantabil pe cai normale. In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Aceasta cota de alerta este considerata cea de 6% echivalent PIB. Aprecierea acestuia fata de euro sau dolar se va transforma rapid in devalorizare. De regula. Pielea pe care i-o poate oferi actuala economie din Romania. O explicatie pentru care cantitatea de valuta in piata depaseste inca deficitul comercial este ca importurile au fost finantate in mare masura in ultimul timp prin credite din strainatate. Iar creditorii externi vor deveni reticenti. nu folosesc la prea mare lucru. fie cu reticente din partea celor care acorda credite. De fapt prin parohierea deficitului de cont curent extern al 12 . De aceea aprecierea leului pur si simplu le doboara. caci investitiile straine vor trece in asteptare. in proportie majoritara. putand fi confruntate fie cu ezitari sau evitari din partea investitorilor. Aprinderea fitilului poate proveni insa si din zonele cu contributie globala la alimentarea pietei. de datorie privata.

cu interese proprii specifice. in fata investitorilor si creditorilor internationali. care sunt banii ce intra in sistem din investitii straine. inclusiv din Uniunea Europeana. si inca sub rata inflatiei. s-a consolidat o data cu intrarea pe piata romaneasca a bancilor de renume international. din remiteri catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate si. In orice caz. Oricum. De fapt. vechiul adagiu bancar "deposits make loans" (din depozite se constituie sursele pentru credite) este aproape contrazis. care sunt entitati private. inlesnindu-le acestora din urma sa iasa din saturatia pietei si deci din tendintele de stagnare. din alocatii ale Uniunii Europene pentru sustinerea aderarii. iar creditele cresc. In ciuda unor tentative din ultimele saptamani. asa ca dintr-o data. bancile isi permit. din pacate. Acestea au adus stabilitate si credibilitate intr-un sistem devastat. Acest fapt. iar interesul bancilor pentru captarea acestora sa fie pe potriva. capitalul autohton pierzand practic aproape toate pozitiile in sistem. gradul redus de economisire din Romania (legat in principal de saracia unei mari parti din populatie) face ca in sistemul bancar sumele globale din economisire sa fie mici. perceputa ca retragere a unui gir. de fapt. Acest din urma aspect a capatat in importanta pe masura ce sistemul bancar din Romania a fost preluat de catre banci vesteuropene. sa nu stimuleze atragerea de depozite pentru a avea resurse de creditare deoarece au bani din alte parti. ba dimpotriva. o amanare a aderarii. Aceasta ar fi una dintre explicatiile pentru care sistemul bancar din Romania inregistreaza profituri mereu mai mari. deocamdata. piata bancara balteste de bani. Interesul Uniunii Europene in existenta unui deficit comercial al Romaniei ca tara aderenta este evident. A doua explicatie. Este insusi mecanismul extinderii: se pompeaza bani tarilor mai slab dezvoltate aderente pentru a le permite acestora sa cumpere produsele din tarile dezvoltate ale Uniunii. Dobanzile la credite au scazut serios fata de anii precedenti. aproape indiferent de ceea ce se intampla in economie. din resurse puse de catre bancile-mama din strainatate la dispozitia filialelor si sucursalelor lor din Romania spre a fi imprumutate. fizic si ca imagine. de fapt indirecte. Si profiturile bancilor infloresc. Si. poate fi. desi nu schimba absolut nimic in gradul de pregatire al Romaniei pentru aderare si nici macar in deficitul extern. este aceea ca bancile mai mult nu se concureaza decat se concureaza in Romania. toate cu baze in tarile vesteuropene. despre care Doamne pazeste sa vorbesti in fata reprezentantilor bancilor (de acum. Profiturile bancare si echilibrele economice 22 Martie 2006 O situatie bizara exista pe piata bancara din Romania. Intr-un fel. deja toate straine). dar si dobanzile la depozite s-au redus. ca atare. de devalizari mai primitive sau mai sofisticate ale unor banci de stat ori private cu capital 13 . urmand ca investitorii si creditorii externi sa descopere. din pacate. cat de mare si plin de riscuri este imensul deficit extern al Romaniei. nu in ultimul rand.Romaniei Uniunea Europeana asimileaza Romania in piata proprie. In mod absolut firesc depozitele scad. apar normale si asigurarile pe care le ofera mediului economic international in legatura cu sustenabilitatea deficitului extern romanesc. Problema este cat de mult si cat timp vor conta aceste asigurari.

Desigur. putand fi date spre valorificare sucursalelor din Est. nici mai putin decat un dezastru pe termen lung. Doar autoritatile romane ar trebui sa fie preocupate de problema. nu poate restrange creditul in ciuda bancilor comerciale care. pentru a fi mult mai precisi spre a se evita contrareplici. degeaba a aparut factorul in principiu concurential al expansiunii creditului de consum si ipotecar. consum pe bani imprumutati este. un fel de a-ti semna condamnarea la a sari in aer. pot ocoli constrangerile prin apel la fonduri de la societatilemama. Or. de pilda. Degeaba a coborat inflatia. mai intai de inflatia inalta. Dar aceste banci de renume nu au transferat din tarile lor de origine si grila concurentiala. singura care poate elimina excesele in profiturile bancare. nu-si gasesc acolo utilizare. 14 . profituri ridicate. Profitand sistematic. Autoritatile ar trebui sa faca ceva pentru contracararea acestor riscuri si pericole. in sfarsit. bancile straine din sistem (si acum aproape toate sunt straine) se concureaza la credite. la gradul de satietate bancara din Occident. este insa rau. in care nu merita sa te implici decat la rate de profit ametitoare. dar nu si pe cele la creditele in lei.romanesc. Consumul peste posibilitati inculca false senzatii de prosperitate. sesizand pericolul ca propria prosperitate sa se blocheze daca dezechilibrele economice din Romania ajung la incendiu. aceasta nu intereseaza deloc bancile. problema este daca mai pot sa faca ceva. De fapt. Doar bancile straine pot intreprinde ceva. ceea ce pune in pericol economisirea. cu toate riscurile implicate. caci. care pot fi din greu platite cand cheltuielile facute fara acoperire isi vor spune cuvantul. bancile s-au inteles de minune intre ele sa manevreze de o asemenea maniera lucrurile incat sa realizeze. De asemenea. care in schimb repatriaza profitul. Banca Nationala. Admitand ca le sesizeaza si ca vor sa le evite. Marjele de profit ale bancilor au ramas intacte. nefacandu-se din bani economisiti. in ansamblu. atat cat poate. Este vorba practic de fonduri care. sporind traiul peste plapuma proprie. inseamna ca se face din bani imprumutati. Pentru economie. Iar decizia este numai la dispozitia lor. economisirea in scadere este nici mai mult. Probabil bancile straine au considerat si considera Romania un teritoriu de la periferie. Pierzand controlul in axa majora a economiei nu prea mai detin parghii pentru a face ceva. toate straine fiind. apoi de reasezarea structurilor dupa primele privatizari si. Ca aceasta situatie convine bancilor este sigur. Pentru ca. creditarea peste anumite limite impinge inevitabil spre dezechilibre. dar nu si la depozite. de explozia creditului. caci bancile s-au coalizat pentru a-si prezerva marja de profit pana intr-acolo incat s-a ajuns in situatia ca masurile BNR de limitare drastica a creditului in valuta pentru cresterea celui in lei sa coboare doar dobanzile la depozitele in lei. intrucat economisirea finanteaza. investitiile si dezvoltarea. degeaba a facut Banca Nationala diferite manevre. in esenta. aproape toate. In plus. dincolo de anumite limite. ceea ce nu se duce in economisire are toate sansele sa se indrepte mai degraba spre consum decat spre investitii. pentru ca pot sa-si procure bani mai ieftini de la societatile-mama.

Din pacate. sub presiunea cercurilor de afaceri autohtone si straine. Si aceasta pentru ca preocuparile se focalizeaza pe probleme intr-adevar de fond. vorba de 420 de impozite si taxe. si la Ministerul de Finante."doar 420" a aparut in cadrul discutiilor pe care reprezentanti ai cercurilor de afaceri le au cu oficialitati in materie asupra fiscalitatii si procedurilor fiscale din Romania. Dupa estimatiile Ministerului de Finante ar fi. pe o noua menire a impozitelor pe avere.Pecinginea parafiscalitatii 29 Martie 2006 Cineva a avut curiozitatea sa inventarieze impozitele si taxele ce trebuie platite in Romania. Toate acestea. 15 . obiectul negocierilor cu Uniunea Europeana ori FMI. parafiscalitatea surclaseaza fiscalitatea si. de altfel expres supuse atentiei de catre Comisia de la Bruxelles. Treptat. in prezent. de pilda. cifra reala ar fi de aproape 500. in timp ce o tendinta destabilizanta. se manifesta in Romania: parafiscalitatea. dupa cum par sa se contureze lucrurile. Controversa "aproape 500" . de fapt. Si cifra totala . Iar. insa. activitatile depuse in domeniu risca sa se soldeze cu rezultate alaturi de cele realmente necesare. colectate de agentia unica specializata de sub egida Ministerului de Finante. si la cel de Justitie. direct sau indirect. pe posibilitatile de scadere a contributiilor sociale. extrem de nociva. Cifrele anterior evocate arata fara echivoc ca. potrivit aprecierilor Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania. numai ca realitatile din Romania sunt de o asemenea natura incat diavolul sta in detalii care sunt mai putin luate in vizor. La o analiza atenta. ia locul acesteia pe masura ce. dezbaterea asupra fiscalitatii se centreaza pe impozitarea veniturilor si profiturilor. Diferite comisii si grupuri de lucru muncesc de zor pentru a identifica si propune masuri de reducere a birocratiei si simplificare a procedurilor in vederea imbunatatirii mediului de afaceri ca una din principalele conditii ale aderarii la Uniunea Europeana.de 225 . Sunt acele impozite despre care se tot discuta si care fac.a facut renume. doar vreo 10 procente din cifra de acum trei ani erau reprezentate de impozite propriu-zise. toate cu responsabilitati directe sau indirecte in domeniu. Se lucreaza practic si la Ministerul Integrarii. ca si a iesirilor din piata a acestora. pe rolul impozitelor indirecte. complicatiilor si hatisului pe care il reprezinta fiscalitatea in Romania. inaintand debordant. pe necesitatea sporirii bazei de impozitare spre a se putea face fata exigentelor apartenentei la Uniunea Europeana. De asemenea. Care inainteaza ca o pecingine si pune stapanire aproape pe tot. Se discuta. Inventarul a fost refacut acum un an: se ajunsese la 380. fiind invocata mereu si mereu ca o expresie a birocratiei. cea din urma mai da cand si cand inapoi. parafiscalitatea bate deja fiscalitatea in Romania. Era insa acum trei ani. de simplificarea si debirocratizarea inscrierii in piata a companiilor.

faptul se datoreaza numai extinderii abracadabrante a impunerilor parafiscale. fara a se fi formulat macar tranzitie catre ce traverseaza.Aceste impozite au ramas nominal aceleasi. Hai ca-i tare! Din punctul de vedere al unei strategii. daca numarul total de impozite si taxe a ajuns aproape dublu intre timp. ce sa mai vorbim. rapid niscai taxe. nepersonalizate. precum intrari sau iesiri din piata ale firmelor. dar si conditioneaza eliberarea acestora de avize din partea altor institutii. Dl Iliescu. sfidand bunul-simt si golind buzunarele persoanelor fizice si juridice. Cum apare o noua agentie guvernamentala sau o autoritate de reglementare. de cele mai multe ori inventate doar pentru a mai percepe alti bani. dar indeosebi a micilor oameni de afaceri. cu toate ca nu s-a dus lipsa de strategii. Iar daca sub palaria parafiscalitatii avem in vedere si formularistica. diferite ministere nu numai ca pretind ele insele diverse taxe pentru autorizari sau aprobari. Mai rau. autorizatii. reducerea birocratiei si simplificarea procedurilor in legatura cu probleme de baza. in masura in care parafiscalitatea invadeaza totul. din pacate. S-a mers improvizand. aceasta introduce rapid. maldare de noi avize si aprobari administrative vor fi necesare chiar si pentru a te duce pana la coltul strazii. care nu se mai pot ocupa de treburile lor. netipizate. un prilej minunat pentru ca parafiscalitatea sa ne cotropeasca inca si mai si. Vrea sa zica. Daca nu s-ar intreprinde si demersuri in acest sens. Contravaloarea acestor taxe nici nu ajunge de regula in bugetul de stat. avize. fondurile ce mai scapasera neluate vor fi capturate cetateanului si omului de afaceri. care n-a avut nici o strategie de preaderare dupa ce Uniunea Europeana a invitat-o la negocieri si care. juridice. perioada postdecembrista este plina de invataminte. se gaseste acum sa proiecteze o strategie postaderare. personalizate. pecinginea ne va manca complet. ci la diverse agentii. Aderarea la UE este. rapind vremea atat a individualilor. nu s-a gandit nici macar la un plan B in caz ca aderarea va fi ratata sau amanata (din cauze ce depind sau nu de Romania). care pare sa arate ca de cand s-a inventat computerul functionarimea gaseste o desfatare in a inventa noi si noi formulare tipizate. Astfel incat. care a parcurs intreaga perioada postdecembrista intr-o improvizatie absolut remarcabila. institutii reale sau inventate. ori perceperea impozitelor. Care nu reprezinta altceva decat taxe pentru aprobari. culmea absurditatii. O strategie postaderare: rosturi nule. Numarul lor nu s-a schimbat. autoritati si institutii vor fi infiintate. devin biete exercitii de pierdut timpul. s-ar putea zice ca este vorba despre o gluma. judecand dupa excrescenta maladiva a formularisticii din ultimul timp. Romania. spre disperarea generala. Un noian de noi agentii. suspiciuni cat carul 5 Aprilie 2006 O idee pare sa castige teren in randurile oficialitatilor de la Bucuresti: elaborarea unor strategii postaderare pentru Romania. pentru a extrage niste bani de la contribuabili persoane fizice si. 16 . In aceste conditii. autoritati.

dupa cum este si firesc. nici de mijloace. faptul ca ne aflam sub incidenta unei mari strategii de dezvoltare pana in 2025. sa fi fost vorba si de teama de a nu sugera cumva pe la Bruxelles ca Romania s-ar baza si pe altceva decat pe bunavointa Uniunii Europene. pentru ca nici una n-a avut. din conceptie. se vor conforma cu strictete strategiilor concepute pe la Banca Nationala ? Sa fim seriosi ! Toate aceste societati straine vor urma. "Partea romana" n-a reusit nici atunci cand dispunea de toate acestea. acoperire cu resurse. este insa o biata glumita. care sunt toate sucursale sau filiale ale unor banci straine cu retele internationale.un adevarat campion al strategiilor pe hartie. cu toate ca statul roman avea pe mana tot ce trebuia pentru a le face operationale. fiind mai mult o simpla insiruire de obiective. dincolo de neputinta. in anul 2006. de altfel. Nestabilind insa un program de preaderare si neavand un plan B pentru orice eventualitate in caz de neaderare. prin 17 . in telefonia fixa si mobila. S-ar putea ca. mai mult sau mai putin fara vreo legatura cu ceea ce s-ar dori ori s-ar viza pe la Bucuresti. in intregul sistem bancar. in mod obiectiv. Este vorba doar despre faptul ca elaborarea de strategii la nivel guvernamental nu prea mai are destinatar. Iar pentru realizarea a ceea ce a fost ales dintre variante este nevoie de imputernicire (pentru a lua decizii si pentru a folosi mijloace) si de resurse de implementare. fara a fi prevazute si mijloacele de realizare. a te apuca sa faci strategii guvernamentale este o pierdere de timp.elaborarii unor strategii. Dar nici una din acestea n-a iesit din scripte. la actuala lipsa de putere de decizie si de resurse in axa majora a economiei. pentru ca. cand intreaga axa majora a economiei nu mai este sub control romanesc. in productia de otel si ciment. "Partea romana" (stat sau capital autohton) nu mai dispune de asa ceva acum. pe care dl Iliescu a considerat necesar sa o lase mostenire la plecarea sa din functia prezidentiala ? Cine urmeaza aceasta strategie ? Cine macar isi mai aminteste de aceasta strategie ? Apartenenta concreta la Uniunea Europeana va constitui un factor ce va reduce si mai mult posibilitatile . in distributia de gaze si electricitate. se va adauga. o strategie postaderare ? Romania n-a avut intelepciunea stabilirii unei strategii de preaderare si nici curajul unei strategii in caz de esec al aderarii. cand capitalul autohton nu mai are decizia (in unele cazuri nici macar reprezentare) in productia si distributia petrolului. Cand au fost instrainate cele mai importante si profitabile sectoare economice. Romania abia n-ar face altceva. mai mult sau mai putin realiste. A concepe si elabora strategii acum. strategiile formulate de centralele lor pe o baza globala. In astfel de conditii. sociale. transferul catre institutiile comunitare al unei parti din prerogativele de suveranitate ale statului roman in domenii diverse: economice. nici de resurse.si deci rosturile . in asemenea conditii. La ce serveste. Va urma cumva OMV strategii petroliere clocite pe la Palatul Cotroceni ? Sau regele indiano-britanic al otelului mondial strategiile industriale desenate pe la Palatul Victoria ? Ori bancile comerciale. politice. a tot presat si presat pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare. cel putin intro zona majora a economiei. Ce ar insemna practic. Acum nici nu mai dispune si nu-i mai ramane decat sa-si ia seama si sa considere strategiile guvernamentale capitol inchis. nici de decizie. O strategie este o alegere intre variante. nici una din strategiile de pe hartie n-a fost implementata in practica. Nu este aici vreo lamentatie.

se pare destul de tensionata. deja ridicata de curand de la 7. A merge mai departe. ci la toti purtatorii de energie (carburanti. cu toate mijloacele. nu este extrem de sensibila la rata dobanzii. instrumentul inca principal in combaterea inflatiei in masura in care piata. Banca Nationala are ochi si pentru deficitul extern 12 Aprilie 2006 Dupa o recenta reuniune a Consiliului de Administratie. inducerea scaderii inflatiei intr-atat incat sa nu abandoneze ambitiosul obiectiv al unei inflatii de 5%. Rolul acordat "sterilizarilor" sugereaza ca Banca Nationala ramane fixata in lupta impotriva inflatiei. indiferent de pretul pe care l-ar implica politica pentru obtinerea acesteia. Guvernatorul BNR a ales sa fie prudent. considerand-o imposibila sau prea costisitoare. si nu a aceleia complet nerealiste de circa 5%. electricitate). Punctul in care s-a ajuns este unul critic.5%. gaze. decat sa dea de gandit cancelariilor vesteuropene cum ca de fapt nu mizeaza pe Uniunea Europeana. inflatia putand fi ca atare tinuta in frau pe cat posibil fara costuri mari in deficitul extern.5% la 8. masura BNR miroase mai degraba a contrariu. guvernul are proiectate decavante cresteri de accize nu doar la tutun sau alcool. Aici se gaseste si actul responsabil pe care il face. Probabil si-a asumat ratarea tintei de inflatie pentru 2006. ceea ce a si permis BNR sa anunte ca va continua. Coarda a fost intinsa la maximum. ca. Sunt de altfel avute in vedere masive interventii pe piata pentru "sterilizari". fara echivoc. Este vorba despre dobanda la care Banca Nationala face asa-numitele "sterilizari". si mai exact. urmand a avea un efect inflationist distrugator. Banca Nationala a luat hotararea responsabila de a nu mari si mai mult dobanda de interventie pe piata. Deficitul extern a depasit substantial cotele considerate de alerta pe plan international: 9-10% echivalent PIB. Banca Nationala a hotarat sa nu forteze scaderea inflatiei peste ceea ce este posibil sau. chiar daca obiectivul legal si asumat al acesteia este doar tintirea inflatiei. sa nu faca un fixism din dezinflatie. cand inflatia coboara sezonier. fata de 6% echivalent PIB. pe aceeasi linie comporta riscuri majore si implica grele responsabilitati. O rata necrescuta a dobanzii de interventie este congruenta cu aceste proiectii. scaderea inflatiei a fost obtinuta pe seama. optand sa nu forteze nota. In fapt. care intra in componenta tuturor produselor si serviciilor. in masura in care lupta impotriva inflatiei s-a dus indeosebi cu mijloace monetare si nu prin restructurarea economiei.elaborarea unei strategii de postaderare.1% in 2006. Aceasta insa doar aparent. Deja inflatia pe primele doua luni s-a situat la rate anualizate de 8-9%. A vedea numai tinta de inflatie fara a avea macar un ochi si la deficitul extern n-ar fi o politica responsabila din partea Bancii Nationale. pe baza si cu pretul cresterii deficitului extern. apreciata a fi inca intr-un stadiu imatur. Asa ca dezinflatia poate ramane un obiectiv doar in limita inregistrarii la sfarsitul anului a unei inflatii mai mici decat cea de anul trecut (8. iar tocmai in miezul verii. pur si simplu. Realitatile economice au aratat. respectiv acele maturari ale pietei de disponibilitatile de lei considerate in exces.6%). 18 . cu o toleranta de +/.

Fata de o disipare maxima (nici un posesor de titluri SIF nu putea detine mai mult de 0. Cu alte cuvinte.singurele parghii la dispozitia Bancii Nationale in domeniu . dobandi si mai mult decat 1%. luand in considerare faptul ca.nu sunt insa suficiente pentru temperarea deficitului extern. Isarescu a vorbit acum mai raspicat in chestiune. S-a vorbit de 1%. care ar trebui sa constituie probabil prioritatea-prioritatilor in politica economica a Romaniei in perioada actuala.colectarea valutei in exces urmata de ridicarea de pe piata la dispozitia BNR a contrapartidei in lei . de peste un an. in restrictionarea cresterii cererii interne si deci a consumului din import. Dintr-o data interesul investitorilor pentru SIF-uri a palit si cotatiile acestora in bursa au scazut. ci si ca prag pentru investitori care actioneaza concertat. Banca Nationala este lasata singura de catre guvern sa infrunte deficitul extern. avand in vedere amenintarea numarul unu pe care o reprezinta deteriorarea continua a situatiei conturilor externe. dar si de 5%. Guvernatorul BNR stie mai bine ca oricine acest lucru. Mai mult. lucrurile pareau sa se aseze pe un fagas cat de cat normal in ce priveste asa-numitele SIF-uri (societati de investitii financiare). mai ales in interpretarea ca drept de vot. Baronii SIF-urilor . cei care eventual au cumparat titluri SIF peste limita de 1% vor trebui sa vanda diferenta. care sa consolideze pozitiile pe piata ale SIFurilor si perspectivele lor. au amenintat ca vor fi folosite detinerile de 30% ale SIF-urilor in BCR pentru a se pune bete in roate finalizarii efective a procesului de privatizare a acesteia si Camera Deputatilor a votat cum au cam vrut baronii: un prag maxim de 1%. nu numai ca drept de vot. Pentru prima data.au intervenit. Complicatii imense apar.Perspectiva folosirii "sterilizarilor" poate spune foarte mult. pana la urma parand a se cadea de acord ca pragul de 1% ar fi un compromis satisfacator.1% din total) s-au facut presiuni pentru un prag mai inalt. In plus. insa. pentru ca s-ar fi majorat sensibil costul interventiilor pe piata. ceea ce constituie o proiectie de bun augur pentru conturile externe ale tarii. Incalificabilul si nesfarsitul capitalism de cadou 19 Aprilie 2006 Dupa o acerba disputa in culise. dl. Caci strunit in menghina "sterilizarilor" . destul de explicit. A fi marit dobanda de interventie in contextul proiectarii unor asemenea politici ar fi fost contraproductiv. nu se precizeaza o procedura de vanzare daca 19 . Obligarea vanzarii unor proprietati (indiferent de natura lor) este neconstitutionala. numai ca dreptul de vot s-ar fi limitat tot la 1%. cursul nu va fi lasat tocmai liber si. ci si ca detinere in sine si in plus nu doar ca prag individual. Aprecierea doar modesta a leului impreuna cu restrangerea creditului . Asta inseamna ca.cursul va evolua in limitele impuse de productivitatea din economia reala si nu va mai contribui la deteriorarea deficitului extern prin stimularea artificiala a importurilor si nefericita scoatere din joc a exportatorilor care supravietuiesc pe muchie de cutit.caci si SIF-urile au baronii lor . sa se poata. un fel de fonduri de investitii si. individual. prin politicile salariale si fiscale. cerand guvernului sa-si faca si el treaba ce-i revine. de natura a atrage bani proaspeti. s-ar putea spune. principali actori pe piata bursiera din Romania. in cuantumuri mai importante. ca nu va fi folosit pentru combaterea inflatiei. mai ales.

caci ea. Chiar daca ai fost impotriva privatizarii BCR . pe la FPP au avut tot interesul ca procesul sa dureze cat mai mult. Pentru ca distributia de actiuni catre actionarii individuali nu se putea face direct. de la devalmasie la proprietatea privata. care abia daca mai rasufla. incat le-au transformat intr-un fel de cetati inchise. acesta nu-i capitalism. nu ar fi fost nici o problema. era de fapt actionarul. adica de la biata populatie. desigur pe banii populatiei si fara sa dea populatiei nici un fel de dividend. Pentru ca si-au creat asemenea reglementari privind functionarea structurilor respective. probabil. SIF-urile nu s-au ostenit cu nimic. Mai rau decat in cazul structurilor private constituite prin furt.si pana acum au reusit . proces neeconomic si populist. desi de la bun inceput n-au fost de vreun folos. Inca si mai rau. s-au transformat in SIF-uri. pe criterii politice. oprimate de legi neprietenoase si impozite ruinatoare. din motive de pastrare a unor pozitii romanesti in sistemul bancar -. Dar pentru ca legea in mod deliberat n-a prevazut vreo limita de timp in acest domeniu. conform caruia 30% din capitalul privatizabil urmau sa ajunga gratuit in posesia populatiei adulte a tarii. Capitalism prin cadou de la stat.sa impuna ca reglementari in SIF-uri baronii acestora nu este capitalism. dandu-se. si-au construit sedii somptuoase. SIF-urile reprezinta subprodusul asa-numitei privatizari in masa. Daca procesul de transformare in actionari propriu-zisi ar fi durat. populatie adulta. E rau de tot pentru ca au devenit baronii SIF-urilor cu acte in regula. Ceea ce au constituit acestea prin conceptie si reguli nu a fost si nu este capitalism. la care aceasta avea dreptul. n-au dat nimic populatiei si apoi cativa impiciorongati pe acolo s-au dat capitalisti. odata pornit. Cand procesul privatizarii in masa s-a terminat. care au primit sarcina de a gestiona aceasta parte de 30% din capital pana la distribuirea propriu-zisa de actiuni. daca tara asta tot s-a decis sa treaca de la comunismul colectivist la capitalism. inexpugnabile. care doar mai trimit din cand in cand cate o ghiulea brizanta in statul care le-a facut cadoul si in populatia care le 20 . sa spunem. Ceea ce au incercat . s-a inventat constituirea a 5 institutii numite Fonduri ale Proprietatii Private (FPP). nu trebuie sa manifeste vreo capacitate manageriala sau vreo abilitate in valorificarea conditiilor pietei.cum este si cazul semnatarului acestor randuri. sa vina din partea unor structuri despre care nu se intelege clar ce sunt si intersele cui le apara. SIF-urile constituie cea mai mare sfidare la adresa populatiei din Romania si rusinea capitalismului din Romania. drept private. chiar daca nu-si mai incap in piele de cat de capitalisti se dau. sase luni. nevoie mare. si SIF-urile traiesc bine mersi.dobandirea a avut loc concertat. pentru ca macar cei care au furat s-au ostenit cu ceva. nu poti sa fii de acord ca bete in roate in calea procesului respectiv de privatizare. SIF-urile constituie expresia fara echivoc a faptului ca un lucru care porneste prost nu poate merge bine.din istoria nefericita a acestei expresii de fals capitalism pe care au reprezentat-o inca de la inceput SIF-urile. s-au si impiciorongat bine-bine pe acolo. Adica cum private ?! S-au constituit printr-un cadou de la stat. cat a durat de fapt procesul. si-au luat masini scumpe. Si timp de cinci ani. Exista atatea structuri private. care apareau in sfarsit inutile. nici ultimul .nici primul si. cei care s-au insurubat. Numai capitalisti nu sunt baronii SIF-urilor. Toate acestea constituie doar un episod . Unii detinatori cunoscuti in piata au si declarat ca nu vor vinde. aceste structuri.

insa. Franta. Explicatiile sunt in principal doua. China. Arma principala a constituit-o santajul cu actiunile pe care le-au detinut la banci si pe care le-au obtinut ca parte integranta a cadoului pe care l-au primit in urma cu ani. Ironia sortii este ca SIF-urile au ramas. ca Germania. cel putin in segmentul bursier. Faptul da intreaga masura a tragicomediei in care a ajuns Romania. Odata intrata efectiv in Uniunea Europeana. precum importurile.000 miliarde dolari la nivel mondial.34% din cele mondiale. cu toate acestea. Opozitia acerba a baronilor SIF-urilor fata de o deschidere mai mare a acestor structuri financiare catre investitori . precum si mai putini competitori (prin reducerea la unul singur a marilor exportatori/importatori vest-europeni. au ocupat locul 27 in lume. singurul vehicul de anvergura cu capital romanesc in piata dupa ce statul roman a cedat capitalului strain controlul axei majore a economiei.5% din totalul mondial contabilizat de OMC in 2005 si. Deocamdata. Problema este insa alta. pentru ca exporturile romanesti nu au reprezentat in 2005 decat vreo 0. Un loc pentru care nu merita sa ne bucuram 26 Aprilie 2006 Intr-un clasament al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). astfel ajungand sa ocupe pozitii ierarhice relativ inalte si tari cu ponderi scazute in total (cum este si cazul Romaniei).). Marea Britanie. aflata in afara acestei entitati. Romania. comertul mondial este foarte concentrat: primii patru competitori (SUA. Din punctul de vedere al OMC. ci a unei sordide preocupari de a nu le lua cineva scaunul pe care i-a asezat incalificabilul capitalism de cadou. Cu toate ca in ce priveste exporturile conditiile in mentionatele statistici ale OMC sunt evident aceleasi ca in cazul importurilor. desi in moneda de evaluare a OMC este vorba de numai 40 miliarde dolari la un total de peste 8. exista o explicatie care tine de particularitatile unora dintre statisticile OMC.suporta.respectiv fata de un prag mai inalt al detinerilor de titluri nu este expresia vreunei griji fata de cei multi. prin ale caror inocenta si credulitate s-au constituit SIF-urile fepepiste. Uniunea Europeana este o entitate si.5%. si nu 0. Romania nu se mai gaseste catusi de putin intre primii 30. Pe de alta parte. ca atare. Italia etc. Uniunea Europeana. Importurile romanesti nu au reprezentat decat 0. 21 . Romania a ajuns intre primii 30 importatori mondiali. a ajuns in statisticile OMC intre primii 30 de importatori din lume. Romania va fi inglobata in aceasta entitate in respectivele statistici ale OMC. Pe de-o parte. daca singurii ramasi sa mai reprezinte interesele economice romanesti sunt baronii SIF-urilor. Firesc. care au uitat de Romania chiar de cand au primit de la aceasta cadouri pe tava. comertul mondial are dimensiuni mai mici (contabilizand numai schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu restul lumii si excluzandu-le pe cele intracomunitare care in Uniunea Europeana sunt precumpanitoare). Japonia) detin sensibil peste jumatate.

Problema nu este nici existenta in sine a acestui deficit . izvorand din cadrul Comisiei de la Bruxelles.a unui excedent artificial al cererii fata de oferta. cu exceptia celor dintr-o scurta perioada (2000-2002). cu atat mai grav cu cat acesta este structural. pentru ca le-a adus opulenta. au stimulat importurile si. chiar au descurajat exporturile. ci faptul ca provine din comportamente si politici antieconomice care fac legea de ani si ani de zile si care se perpetueaza cu inconstienta. prin politici salariale si monetare.si nici chiar dimensiunile sale fabuloase (despre care cu o anumita bunavointa s-ar putea eventual spune ca vor fi trecatoare). Nu se stie deocamdata daca aceasta armonizare va merge pana in punctul unei cote unice de impozitare in sectorul corporatist pe piata de ansamblu a Uniunii Europene. prin eludarea reglementarilor internationale care se opun in domeniu. prin curs sau prin alte mijloace. o religie de tip primitiv. pe cine mai intereseaza ?! UE: impozit unic pe profit impotriva relocalizarii ? 3 Mai 2006 Potrivit unei hotarari recente.Pentru adevaratul loc al Romaniei in economia mondiala vorbeste mult mai semnificativ pozitia in exporturile mondiale decat cea in importurile mondiale. dar in care preotii si baronii ei au toate motivele sa creada. cand au existat intrari importante de valuta. Acceptarea acestei discutii este interpretata ca un posibil prim pas catre o armonizare pe plan european a cotelor de impozitare a companiilor pana in anul 2008. a facut din Romania un rai al importatorilor. in iunie.acei "baieti destepti" de care vorbea candva presedintele Basescu . in timp ce exportatorii trag din greu mata de coada.si nu doar in ultimii ani. nu numai partizani. aflandu-se in atentia furnizorilor in cautare de debusee. cu fetisuri si chipuri cioplite. 22 . iar in spate se afla un abominabil dezechilibru comercial. politicile economice din Romania. Cand alte tari ale lumii nu mai stiau cum sa mai sprijine exporturile proprii. desi se pare ca pe dedesubt exista mult mai multe sustineri decat reticente. pentru ca ideea are si adversari. Situarea Romaniei printre primii 30 de importatori mondiali nu este un certificat de mandrie tocmai pentru ca nu este dublata de o pozitie cvasisimilara in exporturile mondiale. E drept. cand s-a trait intr-o acuta penurie de fonduri . lipsa de responsabilitate si cinism. crearea "unei baze comune consolidate pentru impozitul asupra companiilor". dar in toata perioada postdecembrista. Nu intamplator. Pentru guvernanti si pentru oamenii de afaceri "descurcareti" . Ca este o opulenta pe seama celor multi.importurile au devenit o adevarata religie. toti imbogatitii tranzitiei sunt importatori.intrun fel un lucru normal pentru o tara care doreste sa se dezvolte si sa recupereze decalaje istorice substantiale . Mentinerea permanenta . chiar daca cea din urma arata ca piata romaneasca nu este una de neglijat. in mod incredibil. ministrii de finante ai celor 25 de tari membre ale Uniunii Europene vor discuta.

prin implicatie. In tarile est-europene. Daca o armonizare intervine in domeniu. in principal investitii din tarile vechi membre ale Uniunii Europene. in fata sfidarii pe care noile tari aderente. atat ca amploare. unele tari vest-europene. a profiturilor in tarile unde impozitarea este mai mica. aflati la mijloc intre interesele propriilor companii si cele ale fortei de munca din tarile respective. cei cu painea si cutitul in club. a fost sparta. in frunte cu Germania si Austria. obiect al reglementarilor comunitare. Dar amploarea si ritmul relocalizarii ar fi mult temperate de o armonizare a tratamentului fiscal aplicat companiilor in tarile membre ale UE. In aceasta privinta Romania porneste cu un mare handicap. o data cu uniformizarea conditiilor de acces si operare. profitand de faptul ca impozitele directe (pe profit. companiile vest-europene pot beneficia de o forta de munca mai ieftina. au lansat-o in perspectiva sau imediat ulterior intrarii efective in Uniunea Europeana. Mai degraba. Mai multe dintre aceste tari. 23 . indeosebi in culise. domeniu lasat deocamdata sub jurisdictie nationala. din acest punct de vedere. procesul care ar fi avut loc oricum in conditiile extinderii Uniunii Europene. ce ar avea si avantajul unei frane in calea fraudelor si evaziunii fiscale. desi neindestulatoare pentru sarcinile lor in finantarea sectorului de pensii si al celui de sanatate. In curand si-au dat seama ca mult mai eficient este sa actioneze in plan economic. cutia Pandorei a fost deschisa: va incepe introducerea de reglementari si in domeniul impozitelor directe. fiind de presupus ca mai-marii Uniunii Europene. stimuland atragerea in acest fel de investitii externe. au procedat la scaderi semnificative indeosebi ale impozitelor pe profit si venit. de care sau bucurat pentru si la admiterea in Uniunea Europeana. si nu sub jurisdictie comunitara. nu vor sta cu mainile in san si vor reactiona. coborand substantial cota de impozitare pe profit. cunoscute fiind nivelurile ridicate pe acest plan din tarile vest-europene. s-a incurajat astfel masiv. Ramane de vazut care va fi insa pozitia companiilor transnationale vest-europene. cat si ca dinamica. dar le-ar rapi si una din marile lor resurse de profit: evidentierea contabila. daca nu si oficial. care poate implica si o impozitare in cota comuna. inclusiv financiar. Mai-marii vest-europeni. de deplasare catre Est a marilor companii cu sedii in tarile vest-europene. prin scaderea mentionata a impozitarii se pot bucura si de impuneri mai favorabile. chiar de ei admise. prin asa-numitele "preturi de transfer" intre filiale. respectivele contributii. diferentierile intre tarile UE in fiscalitatea globala se vor muta in carca discrepantelor dintre nivelurile contributiilor sociale. O armonizare in domeniu le-ar permite compensarea pierderilor suferite de filialele lor din unele tari cu beneficiile inregistrate de filialele din alte tari. fiind deja printre cele mai ridicate si mai descurajatoare din Europa. au reactionat mai intai cu reprosuri la adresa tarilor est-europene ca nu raspund cu "fairplay" la sprijinul. Deplasarea spre Est a capitalului vest-european este inevitabila si irepresibila. spre deosebire de cele indirecte (TVA. proces numit de relocalizare. Mai mult. Evident.Demersul nu constituie cumva vreo surpriza. respectiv a Comisiei de la Bruxelles. pe salarii) nu fac. printre care si Romania. accize). Gheata. In orice caz. s-ar putea spune ca era de asteptat.

Premiere care arata ca gluma se ingroasa
10 Mai 2006 Datele cu privire la situatia contului curent extern pe primele doua luni ale anului facute publice zilele trecute de Banca Nationala - sunt de natura sa-i ingrijoreze serios pe cei ce se culcasera pe urechea ca si pe la case mai mari s-au produs explozii ale deficitului extern in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, urmand ca dezechilibrele si efectele lor nefavorabile sa fie absorbite in conditiile cresterii economice prelungite. Vestea rea din aceste date este aceea ca importurile au continuat nestavilit, in ciuda restrictiilor puse creditului pentru populatie de catre Banca Nationala. Era de asteptat ca aceste restrictii sa tempereze expansiunea consumului si, prin incidenta, sa slabeasca cresterea importurilor, caci marirea cererii, determinata de sporirea creditelor, se indreapta spre import din cauza insuficientelor globale si structurale ale productiei interne. Datele par sa evidentieze faptul ca productia interna nu reactioneaza in nici un fel la marirea cererii, astfel incat continuarea creditarii, prin ocolirea de catre banci a restrictiilor impuse de Banca Nationala, orienteaza consumul suplimentar pe care il provoaca tot catre import. Cu mult mai rau este insa altceva. Pana acum, deficitul de cont curent extern - un fel de consum net de resurse din strainatate - era mereu mai mic decat deficitul comercial, adica decat depasirea exporturilor de catre importuri. Explicatia era ca, in balanta transferurilor altele decat cele comerciale, se obtineau din strainatate incasari mai mari decat cheltuielile facute in strainatate, ceea ce acoperea o parte din deficitul comercial. Existau iesiri nete in contul dobanzilor la datoria externa si repatrierilor de profituri de catre investitiile straine, precum si sub forma cheltuielilor turistilor romani in strainatate. Toate acestea erau supracompensate de trimiterile de bani in tara din partea romanilor aflati la munca in alte tari. Acum, insa, balanta globala a transferurilor aproape s-a inversat. Si aici se tinde, ca si in sectorul comercial, sa se inregistreze un deficit, desi in balanta turismului situatia s-a echilibrat, sold negativ ce mareste amploarea si pericolul deficitului de cont curent extern. Motivele nu sunt deloc de ignorat: transferurile in strainatate sub forma de repatrieri de profituri din investitii externe au crescut serios si, mai ales, au scazut sever remiterile catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate. Daca prima tendinta era de asteptat si trebuie luata in considerare ca manifestare pregnanta pentru anii ce vin, a doua tendinta constituie intr-un fel o surpriza si oricum un semnal de alarma, deoarece se conta pe continuarea si chiar amplificarea acestor remiteri de fonduri catre tara. Restrictiile care au operat in cursul anului trecut si pana de curand in ce priveste iesirile din tara si circulatia romanilor in spatiul Schengen pot sa fi jucat un rol in scaderea respectivelor remiteri, situatia urmand eventual sa se redreseze odata cu ridicarea de curand a restrictiilor. Dar, mult mai ingrijorator, ar putea fi vorba de o plafonare "naturala" a remiterilor, astfel incat nu se va mai putea miza pe compensari sporite din partea acestora a extravagantelor din importuri. Fapt este ca, in premiera, trimiterile de bani in tara din partea romanilor aflati la munca in

24

strainatate au fost, in primele doua luni ale acestui an, mai mici decat cele din ianuariefebruarie anul trecut. In aceste conditii, deficitul de cont curent extern si-a accelerat puternic cresterea, cu 70% in ianuarie si chiar cu 120% in februarie, fata de situatia din lunile corespondente din 2005, cu toate ca deficitul comercial si-a incetinit cresterea (75% in ianuarie si doar 55% in februarie fata de situatia din lunile corespondente din 2005). Pentru prima data, in februarie, deficitul de cont curent extern (627 milioane euro) a fost mai mare decat deficitul comercial (610 milioane euro), iar, cumulat in primele doua luni ale anului, a depasit 1 miliard euro, fiind cu 80% mai ridicat decat cel din primele doua luni ale anului trecut. Inutil aproape de mentionat ca, anul trecut, deficitul extern, de aproximativ 7 miliarde euro, fusese cu circa 3 miliarde euro mai mic decat deficitul comercial si ajunsese sa reprezinte 8,7% echivalent PIB, in depasire severa a cotei, de 6%, considerata de alerta pe plan international. Dupa cum se vede, gluma se cam ingroasa. Si daca ianuarie-februarie 2006 nu vor fi fost niste exceptii, inseamna ca explozia se precipita. Daca nu se va mai putea conta pe cresteri ale remiterilor catre tara din partea romanilor aflati la munca in strainatate, in timp ce este sigur ca repatrierile de profituri de catre investitiile straine in Romania se vor majora, deficitul extern va spori considerabil, devenind in mod clar nesustenabil, oricate noi investitii straine vor veni in tara.

"Baietii destepti" au de fapt patalama de la UE
14 iunie 2006 Ministrul Economiei, dl Codrut Seres, a anuntat, nu fara o anumita euforie, ce este iscata in general de marile realizari, ca vor fi stopate vanzarile de energie electrica de la producatori de stat catre consumatori de stat prin itermediari privati. O realizare poate ca ar fi, intrucat s-ar lua de la gura "baietilor destepti" - cum ii numea odata, in vremuri imemoriale, dl Basescu, pe cei ce cumpara electricitate ieftin si o vand scump - unul din ciolanele la care rodeau cu nesat. Unii s-au repezit sa spuna ca astfel li s-ar veni de hac "baietilor destepti". Doamne pazeste! Acestora nu le vine nimeni de hac! Orice comisii parlamentare si DNA-uri li s-ar pune pe cap! Ia facut uitati si dl Basescu la scurt timp dupa ce se zborsise la ei de credeai ca-i va face ferfenita! Baietii prospera intr-o veselie cu profituri de milioane si chiar zeci de milioane de dolari la afaceri tot de milioane si zeci de milioane de dolari, adica, mai precis, cu rate de profit ametitoare prin simple frecaturi de hartii din birouri, altminteri somptuoase. Marea afacere a cumpararii de catre "baietii destepti" de energie electrica ieftina de la producatori de stat (caci altii decat de stat nici nu exista) si a vanzarii acesteia la consumatori de stat cu mult mai scump – afacere despre care o minte sanatoasa nici nu putea crede ca exista si care, cel mai probabil, a fost inventata dupa interventia dlui Basescu, ca o dovada a cat de patrunsi au fost "baietii destepti" de mustruluiala prezidentiala - era poate doar cea mai scarboasa. Dar nu este nici singura si nici cea mai importanta dintre afacerile derulate de acestia. Asa ca, si daca se reuseste oprirea acestei "afaceri" - urmand ca societatile proprietate de stat sa

25

incheie contracte directe cu producatorii, repetam, toti de stat -, "baietilor destepti" le raman halcane imense din care sa se infrupte! De fapt, "baietii destepti" actioneaza legal in virtutea unei aiureli inspaimantatoare, cu consecinte dramatice pentru micul consumator roman, impuse de Uniunea Europeana si denumite insidios "liberalizarea pietei energiei". Ce liberalizare ar putea exista pe o piata unde producatorii sunt toti de stat si pe deasupra mai sunt si neomogeni prin determinari nu tehnologice, ci naturale ?! Ce concurenta ar putea exista intre producatori termo care scot electricitatea la costuri de 50-90 dolari MW si producatori hidro care scot electricitatea la vreo 10-15 dolari MW, obtinand, din ratiunea de a strange bani de investitii, autorizatia de a vinde la 20 dolari MW?! In conditiile in care pentru acoperirea consumului este nevoie de intreaga energie electrica produsa - atat de cea ieftina, indeosebi din surse hidro si nucleare, cat si de cea scumpa, din surse termo -, asa-numita liberalizare a pietei energiei se transforma intr-o jalnica farsa, in care intermediari ("baieti destepti") iau (desigur, pe hartie) electricitate din surse ieftine, indeosebi hidro, dar si de la unele termocentrale ce o scot la costuri mai acatarii, si o vand scump la diferiti consumatori, asa-numiti "eligibili", respectiv consumatori care, prin marime, au dreptul, potrivit reglementarilor stabilite, sa-si aleaga furnizorul. Nu mai spunem ca unii iau energie electrica din surse hidro (la 20 dolari MW) si o vand la export (cu 30-35 dolari MW), aceasta chemandu-se ca fac afaceri! In timp ce consumatorii casnici - considerati deocamdata "captivi" (adica nu-si pot alege furnizorul) si care vor ramane practic "captivi" si cand nu vor mai fi considerati teoretic asa - platesc deja peste 10 centi kW (respectiv peste 100 dolari MW) si-l vor plati mereu si mereu mai scump - atentie! - in numele "acoperirii costurilor". Ale cui costuri? Cumva ale sistemului energetic per ansamblu?! Pai, daca se fac socoteli "per ansamblu" in ce priveste costurile, de ce nu se procedeaza la fel si in ce priveste preturile (adica tarifele la consumatori)?! Mai precis, de ce electricitatea produsa mai ieftin, indeosebi din surse hidro, nu este contabilizata in intregime ca aport la ansamblul sistemului pentru a se cobori pe cat posibil tarifele per ansamblu?! Cu atat mai mult cu cat ieftinatatea electricitatii din aceste surse provine din conditii naturale lasate de Dumnezeu, beneficiile trebuind sa apartina populatiei. Si sa nu uitam ca valorificarea acestor conditii naturale s-a facut in urma unor investitii imense realizate prin eforturile tot ale populatiei! In loc de toate acestea, se da posibilitate unor intermediari - care n-au nici o contributie si care nau depus nici un efort - sa preia, desigur pe hartie, cantitati masive de electricitate din surse ieftine si s-o plaseze unor consumatori privilegiati, inghesuindu-si buzunarele cu bani nemunciti! Este aproape neverosimil! In mod incredibil, acesti intermediari sunt considerati "piata" insasi in sistemul impus de Uniunea Europeana! De aceea dl Basescu i-a facut uitati pe "baietii destepti". Care, sa fie clar, oricat ar fi ei de rai, nici n-ar fi putut exista daca nu era impus sistemul numit debusolant "liberalizarea pietei energiei", in loc sa i se spuna cu numele adevarat: jaf organizat pe seama populatiei. Si la fel de clar: nu este mai putin jaf daca asa se petrec lucrurile si prin Uniunea Europeana! Problema este deci cu mult mai grava si mai profunda, si nu este doar aceea ca niste intermediari privati au luat de la stat si au vandut la suprapret tot la stat. In Romania se va discuta la nesfarsit doar despre acest ultim aspect, dar nu si despre problema in sine, pentru ca aceasta decurge dintrun sistem recomandat (sau impus) de la Bruxelles si aplicat in Romania in cel mai clientelar mod posibil. Sistem in virtutea caruia vom plati in beneficiul unor privilegiati electricitatea mereu si mereu mai scump.

26

Impactul comercial extern
19 iulie 2006 Cu toate ca grosul implicatiilor comerciale ale intrarii in Uniunea Europeana a fost deja "decontat", impactul in plan comercial al aderarii efective, sa zicem si sa speram de la 1 ianuarie 2007, nu este unul deloc de neglijat. In mod eronat, nu prea se discuta despre acest lucru, probabil tocmai pentru ca se considera ca marile probleme comerciale ale aderarii la UE au fost deja absorbite. Din punctul de vedere al taxelor vamale in relatiile cu tarile Uniunii Europene - problema intradevar de mare impact - lucrurile sunt, intr-o masura importanta, depasite. In virtutea acordului de asociere la Uniunea Europeana, care opereaza de la mijlocul anilor '90, Romania a asimilat reglementarile comunitare in domeniu. Mai precis, taxele vamale in relatiile reciproce au fost treptat reduse pana la desfiintare. Tinand cont de decalajele de dezvoltare, marfurile romanesti au beneficiat la intrarea in UE de o viteza de reducere mai mare a taxelor vamale, iar cele din UE la intrarea in Romania de o viteza de reducere mai mica. De acum insa, prin ajungerea la desfiintarea taxelor vamale pe ambele fluxuri, Romania se afla deja intr-o zona de liber schimb cu tarile Uniunii Europene (de dezarmare vamala reciproca). Urmare directa, schimburile externe ale Romaniei s-au concentrat inspre si dinspre Uniunea Europeana, care detine grosul pozitiilor atat in exporturile, cat si in importurile Romaniei. Din acest punct de vedere, evident nimic nou nu se va intampla din momentul in care Romania va intra efectiv in Uniunea Europeana. Totusi, trebuie tinut cont ca acordul de asociere nu se extindea si asupra produselor agricole, astfel incat aderarea va aduce si preluarea reglementarilor de liber schimb si in respectivul domeniu, cu mentiunea ca aici opereaza si un noian de reglementari paratarifare (sanitarveterinare sau fito-sanitare) specifice, care sunt adiacente celor strict comerciale. Impactul nu este catusi de putin neglijabil. Exporturile agro-alimentare romanesti spre UE nu pierd mai nimic, nu de alta, dar nici nu prea exista! Insa piata romaneasca va fi napadita de produse agroalimentare din alte tari ale UE, ceea ce va amplifica deficitul pe care Romania il inregistreaza in comertul cu tarile din Uniunea Europeana. De departe cel mai important impact il va produce alinierea la reglementarile decurgand din faptul ca Uniunea Europeana este, din punct de vedere comercial, nu doar o zona de liber schimb (dezarmare vamala intre tarile membre), ci o uniune vamala (dezarmare vamala intre tarile membre, dar si un tarif vamal extern comun fata de terti). Ca atare, tariful vamal comun al Uniunii Europene fata de terti urmeaza, odata cu aderarea efectiva, sa fie aplicat si de Romania in relatiile cu toate tarile care nu fac parte din Uniunea Europeana. Taxele vamale vor trebui schimbate in relatiile cu toate tarile care nu sunt membre ale UE dupa grila aplicata in relatiile cu acestea de catre UE. In relatiile cu mai multe tari Turcia, Moldova, tarile care au mai ramas in CEFTA - se vor introduce din nou taxe vamale dupa ce, prin acorduri bilaterale sau multilaterale anterioare, fusesera desfiintate prin incheierea de acorduri de liber schimb. Dimpotriva, in raporturile comerciale cu alte state - indeosebi africane, latino-americane si asiatice - care, in prelungirea unor relatii din perioada coloniala, au acorduri speciale cu Uniunea Europeana, se vor aplica reglementarile si facilitatile convenite in aceste acorduri.

27

coreeni. rolul vamilor UE la granitele cu tertii . impactul intrarii in UE va fi ca si inexistent. chinezi. cum sunt. ci direct in cel comunitar. Ungaria. 28 . chiar cu recul. In relatiile cu Rusia. care vor incerca sa foloseasca Romania ca poarta de intrare pe marea piata europeana.deci si al vamilor romanesti fiind crucial. Inschimb. incasarile din taxe vamale nu vor mai merge in bugetul Romaniei. Admitand ca se vor mentine exporturile pe pietele tarilor membre ale UE. de pilda. ca si actele de intrare-iesire pe care le va intocmi. Exporturile s-ar putea sa inregistreze o aplatizare. intrarea Romaniei in UE va consemna probabil. aceste operatiuni se executa in relatiile extracomunitare. thailandezi. Preluarea prin apartenenta la UE a unor parteneri comerciali noi. Polonia.Sa tinem cont in domeniu si de faptul ca Romania devine granita externa a Uniunii Europene si deci poarta de intrare in intreaga Uniune Europeana pentru marfuri venind dinspre Est. Impactul slab decurge din actuala structura a schimburilor dintre Romania si Rusia in care Romania nu mai exporta aproape nimic in Rusia. in actuala si previzibila structura a comertului exterior romanesc. Sa nu uitam ca. pentru a nu fi prinsi pe picior gresit ca in cazul intrarii in UE a celorlalte tari foste in zona de influenta sovietica. prin aderarea la UE. Repetam. Vama romaneasca. importurile vor continua intr-o veselie si mai mare. Cehia. din Rusia. o adancire a deficitului comercial deja dramatic. Ucraina si poate si din Orientul Mijlociu. zona caucaziana ori chiar Extremul Orient. Romania devenind acelasi teritoriu vamal cu restul tarilor membre ale UE. pierde preferintele de tratament comercial de care se bucura din partea unor tari industriale dezvoltate (in speta SUA si Japonia) in virtutea statutului de tara in curs de dezvoltare pe care il avea. malaysieni. este foarte posibil insa sa se produca pierderi de debusee pe piete extracomunitare. In schimb. ajungand sa fie considerata ea insasi tara dezvoltata. capata o alta importanta. Slovacia. in mod obiectiv. precum tari africane si latinoamericane. In plan strict comercial. ca bilant de ansamblu. nu se va mai beneficia in relatiile intracomunitare de deduceri de TVA la "export" si nu se va mai taxa TVA la "import". taxele vamale constituind una din sursele directe de finantare a acestuia din urma. nu va avea practic nici o semnificatie pentru Romania. japonezi. In schimb. iar Rusia nu mai livreaza nimic altceva in Romania decat hidrocarburi. inclusiv americani. sub presiunea exportatorilor mondiali de succes. in relatiile intracomunitare! In schimb. chiar daca oficialii rusi au declarat ca vor sa se pregateasca din timp pentru aceasta eventualitate. Romania. va putea fi resimtita probabil negativ pierderea indirecta in relatiile speciale cu Turcia si Orientul Mijlociu.

nu este loc de intors si se poate 29 . si-a incetinit sever cresterea si s-a degradat calitativ. pe cand economia "duduia". Guvernul a lasat singura Banca Nationala. cresterea economica a devenit in mod disproportionat o crestere economica bazata pe import. desi nu in parametri prea sanatosi. ambele stimulate de sporirea consumului . prin majorarea nivelului cotei unice sau al TVA. Sa precizam mai articulat contextul in care intervine o asemenea masura. care au revitalizat din nou cresterea economiei. Continuarea dezinflatiei si reducerea deficitului extern sunt prioritatile absolute ale perioadei.. de la 0. mai mult ca oricand.si pentru a opri degradarea si mai grava a deficitului extern. perspectiva aderarii la UE a adus investitii straine. Toata politica economica a Guvernului s-a centrat pe introducerea cotei unice si. ceea ce s-a nimerit exact ca nuca-n perete. poate nu intamplator. ceea ce. dar s-a si rezumat la cota unica. caci o relaxare fiscala cand resursele sunt in principiu incordate la maximum de cresterea activitatilor risca sa faca mai mult rau decat bine economiei. de inflatie n-a murit nimeni. sa se ajunga la interpretari cu privire la un esec general al demersului. s-a dus in import.5% echivalent PIB la 2.Gool. presupune masuri opozite. si cu deficitul extern. sa se lupte in acelasi timp impotriva inflatiei si deficitului extern.exact intr-un moment in care cresterea economica parea sa-si revina. ba inflatia mai poate fi folosita temporar si ca o supapa pentru a se infrunta dezechilibre economice si sociale carora cu greu li se poate face fata. ar fi poate util sa se stabileasca o prioritate si intre aceste doua obiective.5% echivalent PIB. economia cu deficite bugetare si externe nefinantabile se poate indrepta spre o criza. negasind productie interna. Intr-un an si jumatate. Daca tendintele proiectate de Comisia de la Bruxelles. Astfel. Avand in vedere ca realizarea acestor obiective presupune masuri de sens contrar. In schimb. si in care chiar pentru sanatatea economiei era necesar.caci inflatia continua sa fie cea mai ridicata din regiune . Aceasta. Cota unica a fortat consumul. Aproape ca nu mai conteaza de ce procesul de dezinflatie a stagnat si de ce deficitul extern a luat-o razna! Conteaza ce se mai poate face acum pentru a relua procesul de dezinflatie . masura care inflameaza tocmai inflatia si deopotriva deficitul extern. Si acum . politica economica nu numai s-a focalizat pe cota unica. in contextul in care se gaseste economia. conditii in care consumul. pentru ca lucrurile nau iesit cum se crezuse. odata ajuns nefinantabil. Totusi. in propria poarta 26 iulie 2006 Guvernul Tariceanu se incapataneaza parca sa faca rau economiei! Si-a inceput mandatul cu o relaxare fiscala. Problemele grave ale Romaniei s-au mutat in deficitul extern.s-a venit cu o masura ce se potriveste. bazandu-se nesanatos intr-o prea mare masura pe sporirea consumului din import. totul a degenerat intr-o lupta disperata pentru ca nu cumva. Cu consecinte foarte negative pentru economie. tot ca nuca-n perete: se mareste de circa cinci ori. in ciuda cresterii economice ce pare sa se fi revigorat. Pentru a nu mari vreun impozit principal cu care sa combata inflamarea cererii interne. din punctul de vedere al mijloacelor la dispozitia bancii centrale. sa se lupte si cu inflatia. intr-o perioada deja de tensionare a acestuia. deficitul bugetar. In mod normal.. precum si de banca centrala europeana se vor adeveri. in deficitul extern.

le-a rezolvat dintr-un foc pe amandoua. are un acompaniament social solid. Acompaniamentul social: esential in restructurarea agriculturii 1 August 2006 In legatura cu integrarea agriculturii romanesti in cea europeana in anii de dupa aderare . mai diplomatice sau mai tehniciste . intrucat. "cresterea productivitatii muncii in agricultura". si promovarea agriculturii comerciale. Asa ca numai o combinatie foarte subtila intre masurile de reducere a inflatiei si cele contrare de comprimare a deficitului extern poate constitui o reusita. "dezvoltarea rurala" si atatea altele asemenea. importurile si deficitul extern. si lichidarea faramitarii exploatatiilor agricole. precum "lichidarea faramitarii proprietatilor asupra terenurilor".mai pompoase. social si cultural . "comasarea exploatatiilor agricole". daca nu deschis. prin implicatie.intra in incetare de plati cu consecinte de crah economic. o asemenea combinatie. procesul poate fi denumit de ruinare a micilor producatori. prin masura luata. ingreuneaza lupta bancii centrale impotriva inflatiei prin sterilizari monetare. de neinlocuit din punct de vedere economic. Or. cat si la accentuarea deficitului extern! Fara nuante si fara discriminari! Lovitura in plin. Numai ca Romania nu mai poate ierarhiza astfel lucrurile. fara combinatii maiestrite. cu alte cuvinte accentueaza in cerc vicios atat inflatia. O inflatie sensibil mai mare decat in principalele tari exportatoare de capital inseamna dobanzi mai ridicate si deci posibile invazii de capitaluri speculative din tarile respective pe piata proprie pentru fructificarea acestui diferential de dobanzi.sunt folosite o serie de eufemisme. scoaterea din joc a micilor producatori inseamna si concentrarea pamanturilor. se recunoaste ca reprezinta problema cea mai dificila.care. Numai ca in propria poarta. cu mijloacele pe care le are la dispozitie. toate acestea nu sunt decat alte nume . "adaptarea la standardele europene". o data cu liberalizarea de anul trecut a contului de capital. Banca Nationala cauta. 30 . desi anumite nuante de diferentiere s-ar putea identifica. si cresterea eficientei si productivitatii in sectorul agricol! Inca si mai fara perdea. Guvernul. nu mai poate trece inflatia pe locul doi intre obiective. Asemenea invazii apreciaza in mod artificial moneda nationala. "deplasarea de la agricultura de subzistenta la agricultura comerciala". in sensul ca scoaterea din joc ar putea evita sa fie doar o ruinare a micilor producatori daca aceasta din urma. incurajeaza consumul si. clar si precis: marirea deficitului bugetar duce atat la inflamarea inflatiei. "ridicarea eficientei sectorului agricol". macar cu jumatate de gura. In fond.pentru acelasi proces care trebuie sa se desfasoare inevitabil astfel incat agricultura sa atinga minime standarde europene de productivitate si eficienta: scoaterea din joc a micilor sau prea micilor producatori actuali. cat si deficitul extern. avand in vedere stadiul de la care se porneste si implicatiile de ordin economic.

Daca-l vinde. Dar poate cea mai mare problema o reprezinta cuantumul mic al rentei. Cu alte cuvinte. Asa ca programele sociale in restructurarea agriculturii din Romania s-ar putea sa dobandeasca un alt rol. Despartirea de pamant este insa o problema. daca il arendeaza suma fiind doar de 50 echivalent euro pe hectar anual.Dupa cate s-au conturat pana in prezent. daca transferul este legat strict de gasirea unor "fermieri tineri" (ce inseamna concret acest lucru si ce se intampla daca nu sunt gasiti niste "fermieri tineri"). Dimensiunea acestui rol va depinde. de dimensiunea reusitei sau nereusitei in ce priveste asa-numita "dezvoltare rurala". potrivit programului.000 de euro. Daca asa va fi. in conceptia Uniunii Europene. se vor crea probleme sociale.varstnici de peste 55 de ani . o renta mai mare bugetul romanesc nu prea poate sa aloce! Al doilea program ar urma sa fie finantat din fonduri europene si ar urma sa fie derulat dupa aderare. In tarile central-europene care au aderat la Uniunea Europeana programele de pensionari anticipate nu au capatat o extindere prea mare. daca accepta sa-si inceteze definitiv toate activitatile agricole comerciale. desi evident sub limitele decentei. in masura in care pana in prezent traiul celui in cauza. de fapt. in restructurarea sectorului 31 . Este. de fapt. Nu se stie insa. trebuie sa renunte. Beneficiarii . beneficiarii putand considera ca se fac discriminari. primeste o renta viagera de 100 echivalent euro pe hectar anual. Programul pare imbietor pentru beneficiari. Unul apartine partii romane si este deja demarat: renta viagera. piesa centrala. un program de retragere timpurie (pensionare anticipata). mai ales. O alta problema o constituie neincrederea. mult mai substantial. S-ar putea ca programul privind renta viagera sa intervina in completare abia dupa consumarea celor 10 ani din programul social finantat din fonduri europene (daca desigur acesta din urma nu presupune imperativ instrainarea pamantului). Evident. Dar si situatia acelor tari era sensibil diferita de cea a Romaniei: populatia ocupata in activitati agricole nu era atat de numeroasa si agricultura nu era atat de ineficienta si cu o pondere atat de ridicata in formarea produsului brut. era asigurat din autoconsum tocmai de exploatarea pamantului la a carui folosinta. desi programele au conditionari diferite.care ar intra in program ar putea primi maximum 150. In acest ultim caz.000 de euro pe ansamblul a maximum 10 ani. acompaniamentul social ar urma sa constea in doua mari programe. in mod clar nici daca obligatia transferului pamanturilor inseamna instrainare prin vanzarecumparare si. care nu asigura supravietuirea nici chiar in cazul unui batran si nici chiar la tara. Cei ajunsi la varsta pensionarii pot fi beneficiari din partea statului ai unei rente viagere (pana la sfarsitul vietii) daca accepta sa renunte la folosinta pamantului pe care-l poseda vanzandu-l sau arendandu-l. preluand de altfel sume putin importante din finantarile europene pentru sustinerea integrarii in domeniul agriculturii. In plus. scoaterea din joc a micilor producatori agricoli avea (si are) proportii mai mici. renta se adauga arendei primite. exista incertitudinea pentru beneficiari privind soarta lor dupa cei 10 ani de asistenta prevazuti in program. in rate anuale de circa 15. deocamdata. iar utilizarea terenurilor lor sa fie transferata unor fermieri tineri. Nu se stie daca beneficiarii unuia din programe sunt exclusi dintre beneficiarii celuilalt program.

Pentru tipul de problematica pe care o determina restructurarea sectorului agricol din Romania. oamenii si-au luat talpasita in masa. cand oferta de forta de munca. Agricultura romaneasca este facuta. sa-i zicem normala. nici sa dai cu tunul si nu se mai gasesc brate de munca. nu ca fenomen global. care ar fi in exces. a lucrarilor la Autostrada Brasov-Bors. Si sistemul de invatamant si pregatire profesionala este atat de demodat. nu mai intalneste structural cererea in schimbare de forta de munca. mai precis spus. Sa fie clar: la licitatia cu pricina nu s-au prezentat in general lucratori in constructii si cu atat mai putin drumari. iar inginerii au ajuns la mare pret. o licitatie pentru cele circa 1. Si. somajul. in general putin flexibila. dar sigur. intr-o mare proportie. determinata. De fapt. Romania a inceput sa resimta o lipsa de forta de munca. au dat una si mai grea. caci miza acestuia este gasirea (crearea) unor ocupatii neagricole celor disponibilizati din agricultura. insa. care apare firesc in timpul restructurarilor economice. ci probabil in principal locuitori de la sate. de prin partea locului. de batrani. de conditii locale. Ce este deja clar in Romania este absenta de forta de munca industriala. fara ca acestia sa creeze probleme altor sectoare. 32 . Sau. pentru o munca deloc usoara. important de subliniat. De aici. impreuna cu Ministerul Muncii. ci ca un fenomen structural. fara ca acestia sa paraseasca satele (caci oricum la orase n-ar prea gasi ce sa faca!). in timp ce tinerii isi cauta viitorul in strainatate. Desi cam aceasta este perceptia generala asupra starilor de lucruri in domeniu. Nu se mai gasesc muncitori industriali calificati. S-au prezentat vreo 4. pe fondul unor distinctivitati structurale poate mai generale. Deocamdata cel putin .000 de oameni.unor disponibilizati. Sar putea zice ca acesta ar cam fi raportul intre cerere si oferta pe piata fortei de munca in Romania actuala. In locurile de origine. ce nu le aduce de fapt mai nimic! Prin alte zone si chiar prin sate din zonele in discutie. programele sociale sunt indispensabile deoarece sunt singurele care ofera o solutie . din agricultura. dar deja de o amploare care o depaseste pe cea. incepe sa nu mai fie asta si chiar deja nu mai este! La licitatia organizata de Bechtel a fost o exceptie. cu prioritate femei. care au gasit in angajarea la constructia autostrazii o posibilitate de a face rost de un ban fara a lua calea bejeniei vest-europene. salariile mici si buluceala la parasirea tarii in cautarea unui loc de munca prin Vestul Europei. situatia concreta nu este asta. O situatie noua: industria fara forta de munca 9 August 2006 La redeschiderea.000 de locuri de munca puse la bataie. muncind acum legal si ilegal prin tarile Europei de Vest. practic.agricol in Romania. cel mai probabil. Si in constructii.pentru a fi cat mai exacti -. antreprenorii se plang sistematic ca nu mai gasesc muncitori calificati pentru lucrari de finisaj. pentru ca pur si simplu nu se mai afla la colt de strada ca inainte. Mitul fortei de munca industriale calificate si abundente din Romania dispare incet. si nu pustani care sa care roabe si saci de ciment.chiar daca doar de supravietuire . compania constructoare Bechtel a organizat.

Salariile in industria din Romania ar trebui sa creasca din chiar lipsa "fizica" de forta de munca specializata. de altfel. OCDE monitorizeaza politicile economice interne si comportamentele internationale ale tarilor membre. Astfel incat analizele. dl Johnston .anchilozat si debusolat. proiectiile si recomandarile OCDE au capatat o mare notorietate si greutate in lumea economica globala. de la cei inalt pana la cei mediu calificati. din partea chiar a celui ce detinuse pana la acest forum functia de secretar general al organizatiei. Cine insa sa o gestioneze?! Impartirea roadelor globalizarii: un cerc vicios 16 August 2006 Cu prilejul recentului Consiliu Ministerial al OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. efectueaza analize si formuleaza recomandari in atentia acestora si. ieftine). Neintelegerile se produc doar atunci cand vine vorba sa punem metodele in practica". pe articulatia modelelor economice cu care opereaza. investitiile straine s-ar putea sa dea inapoi. De unde abia descoperisera El Dorado-ul romanesc (gratie tocmai fortei de munca ieftine). mai precis. dar pe bani ceva mai buni. Nimic mai clar! Vasazica. a identificat fara echivoc problema: globalizarea genereaza beneficii. OCDE. De mirare nu este insa ca mitul cu pricina . date la fier vechi sau transformate in depozite. daca nu chiar 4 milioane de locuri de munca. in atragerea de investitii .vehiculat in mod curent ca atu al Romaniei. taximetristi sau agricultori si cate altele. au luat calea pribegiei spre a-si valorifica macar putin cunostintele sau chiar pentru a spala vasele altora. deci. deci dupa toate acestea sa nu ne miram! Se apropie un moment crucial. "Ne intelegem chiar foarte bine . intocmeste previziuni care s-au dovedit in timp extrem de congruente cu realitatile intervenite dupa aceea. tarile dezvoltate se straduiesc sa si le insuseasca unilateral. cam atat reprezentand ponderea tarilor membre in total. cuvintele dlui Johnston nu ar putea fi chiar ignorate. intr-un fel un templu al lumii dezvoltate. in lipsa de orice sansa. dl Donald J. vinovata nationala de toate relele.atunci cand vine vorba despre identificarea obstacolelor si a principiilor care trebuie implementate pentru inlaturarea acestor obstacole. cu atat mai mult cu cat vizeaza aproape 60% din produsul brut mondial. Romania pierde atuul fortei de munca bine calificate si abundente (si. ci la modul in care pot sa le imparta cu celelalte state care contribuie la realizarea beneficiilor". dar acestea sunt dezechilibrat si inechitabil distribuite si.dispare! Dupa 17 ani in care industria a fost ciuca bataii. poate singurul. Noua situatie devine de o mai mare complexitate si are nevoie de o gestiune nationala care sa-i faca fata. incat nu pot exista decat slabe sperante de a raspunde semnificativ cerintelor in schimbare ale pietei. s-a putut auzi. sa se faca vanzatori. dupa ce sute de fabrici au fost inchise. Johnston. 33 . iar cei disponibilizati au fost nevoiti. comercianti. Ca atare.5 milioane. desi evident ca acest lucru se va petrece in practica. dupa ce sute de mii de specialisti. ce reuneste tarile dezvoltate ale lumii). dupa ce industria a pierdut 3.se plangea. o asertiune mai putin uzitata pe la reuniuni ale tarilor dezvoltate: "Este momentul ca statele puternice sa nu se mai gandeasca doar la modul in care sa traga toate foloasele de partea lor.

tarile dezvoltate au facut "scapat" prilejul pe care asa-numita "runda Doha" de negocieri comerciale multilaterale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului il oferea de a se imparti cat de cat avantajele liberalizarii comertului global. ar genera cresteri economice de cateva sute de miliarde de dolari la nivel de ansamblu. 96% din agricultorii lumii vor ramane in continuare cu ochii in soare. Este si motivul pentru care tarile dezvoltate preseaza sistematic asupra tarilor in curs de dezvoltare pentru deschiderea pietelor lor in plan financiar. care sunt de fapt in favoarea a numai 4% din agricultorii lumii. Dezechilibrele in impartirea roadelor globalizarii in domeniul comercial reprezinta insa. chiar daca se stie ce ar fi de facut! In mod semnificativ. desigur. Nu trebuie sa existe vreo rautate anume a tarilor dezvoltate in domeniu. Este rezultatul nemijlocit al faptului ca. S-a vorbit despre faptul ca o noua liberalizare a schimburilor comerciale mondiale. mai pregnant decat in toate celelalte domenii. ce pot interveni numai in anumite conditii istorice. Par sa reuseasca a reduce decalajele doar cei care au inteligenta si determinarea de a nu se aventura in liberalizari financiare fara limita si de a rezista presiunilor celor puternici de a o face. tarile puternice castiga si tarile vulnerabile pierd. fructele globalizarii se vor imparti mereu mai inechitabil. ci si de transferuri imense de bogatie din cele din urma in celei dintai. Dar reprezinta mai nimic in masura in care se refuza din partea celor avantajati sa se faca ceva pentru impartirea beneficiilor. acceptand doar o reducere in perspectiva a subventiilor agricole la export. incat decalajele economice internationale n-au fost niciodata atat de profunde ca acum. in cerc vicios. adevarate ravagii. un biet bebelus in comparatie cu cele antrenate de globalizarea in plan financiar. cu toate ca nicicand altadata vectorii dezvoltarii (banii si tehnologiile) n-au fost atat de accesibili. in domeniul financiar. dupa ani si ani de negocieri. Desi acest lucru inseamna. un pas. direct si indirect. indeosebi in domeniul agroalimentar. in epoca telecomunicatiilor si computerelor. pur si simplu. de care ar putea beneficia tari in curs de dezvoltare daca pietele tarilor dezvoltate s-ar deschide mai mult si gradul de protectie al acestora prin subventii ar scadea. practic la indemana oricui. Tarile dezvoltate n-au fost insa de acord sa renunte la masurile protective. Corectiile se fac doar prin rupturi de sistem. Pana atunci insa. Aceasta din urma este responsabila. Fructele globalizarii in plan financiar sunt atat de flagrant disproportionat impartite si joaca un asemenea rol pe plan de ansamblu. iar "runda Doha". spre binele general.celelalte tari ale lumii ramanand sa traga mai mult ponoase decat foloase. este amenintata de un esec total. cel putin in masura in care la acestea din urma nu mai ajung. si inca unul important. Chiar daca e identificata problema. nu mult dupa Consiliul Ministerial al OCDE. Ca urmare. Nu sau vazut in istorie cazuri ca cineva sa cedeze din foloasele sale in favoarea altora. 34 . sansele de corectare ale situatiei sunt minime. pentru cele mai vulnerabile dintre ele. Identificarea problemei este. precum in zilele noastre. nu doar de insusirea beneficiilor de catre tari dezvoltate in dauna celor in curs de dezvoltare.

si in aceste cazuri. Cel putin Rusia joaca fara echivocuri in domeniu: resursele sunt ale Rusiei. Cam peste tot. nu se rusineaza deloc ca.Romania. in speta in Uniunea Europeana. pe de alta parte. capitalul public face legea si cu atat mai putin se gandesc acum sa-si instraineze sectorul. mai detinea ceva resurse energetice proprii. nu trebuie sa fi fost cine stie ce analist pentru a fi constatat ca a existat o presiune puternica din partea vest-europenilor in directia preluarii de catre ei a controlului asupra sistemelor energetice din aceste tari si asupra economiilor lor in general. care. promoveaza totusi mentinerea macar in parte a unui control national in domeniu. precum si a productiei si distributiei de petrol. desi acestea pretindeau respectivul acces in baza faptului ca. pe de o parte. probabil pentru ca. Aceasta este situatia fara echivoc in practic toate tarile Europei Occidentale. buna sau rea . Italia. spre deosebire de celelalte din regiune. a capitalului autohton din sistemul energetic romanesc. capitalul public este preponderent si este chiar atoatestapanitor acolo unde capitalul privat autohton nu are forta financiara sa ocupe pozitii in pretentiosul sector energetic. Oricum. Buna sau rea.existente pe plan european si international. vest-europenii insisi reclamau pentru ei acces la exploatarea resurselor energetice din Rusia. mult mai eficiente. chiar daca vechi parteneri din Uniunea Europeana. Dupa cum s-au desfasurat acestea. iar. avea si cele mai slabe performante care s-o califice pentru aderare. in energetica in general si in productia de energie in special. ca atare. tara. pe de alta parte. probabil definitiva. capitalul autohton domina sistemele energetice ale tarilor si nu prea se dau semne de deschidere catre controlul strain in acest sector vital al economiei. catre care Romania nazuieste sa se indrepte ca model si in al caror club vrea sa intre. cat si la electricitate. precum si controlul 35 . chiar si in lumea globala in care se spune ca traim. presiunile fiind. Practic. unde tentative in acest sens au fost blocate prin interventii guvernamentale taioase. In cazul Romaniei acest targ a fost cel mai pregnant. era vorba de distributia chiar a gazului rusesc. Acelasi lucru in Italia sau Franta. iar. ca Franta. in Germania nimeni nu se gandeste sa abandoneze acest control in favoarea strainilor. pe de o parte. dupa instrainarea distributiei de gaze si de electricitate. Fapt este ca Romania a cedat capitalului vest-european intreaga distributie atat la gaze. in schimbul primirii lor in clubul vest-european.la fel. Nu mai spunem ce arici au devenit vest-europenii cand a fost vorba de incercari de preluari din sistemele lor energetice din partea companiilor rusesti. va insemna iesirea. a fost vorba tot de incercari din partea unor parteneri din aceeasi Uniune Europeana. Controlul german asupra sistemului energetic german este asigurat de capitalul autohton prin structuri private doar pentru ca acestea din urma au forta necesara in acest scop. nu le poate controla exploatarea si distributia altcineva decat rusii! Scurt pe doi! In Europa Centrala si de Est lucrurile au ajuns complicate rau. tendinta este contrara celei . Spania. chiar daca. mai catolica decat Papa 23 August 2006 Autoritatile de la Bucuresti si-au anuntat destul de explicit intentia continuarii privatizarii in sistemul energetic cu productia de energie. Ceea ce. Tari mari si puternice.

intr-o masura. care. Romania isi cedeaza controlul national asupra unor resurse pe care i le lasase Dumnezeu si care. de fapt. mai concret spus. in masura in care 35% din actiuni apartin statului austriac. evident. Cu toate ca aceste cedari s-au facut in numele privatizarii. care n-a crutat vreodata Romania si Bulgaria. in mod semnificativ pentru situatia reala din energetica europeana acestea s-au realizat. conduc acum Polonia. daca oferte ostile se fac pentru preluarea lor (adica. incercandu-se sa se mai salveze ce mai poate fi salvat din controlul national asupra sistemului energetic. nefiind in stare cumva sa "globalizeze" si ea pe cineva! O recunoastere tardiva. avand in vedere vremurile tulburi care se anunta. este doar cu numele o firma privata. a gasit cu cale sa intreprinda o analiza solida. Acestia au pus la punct o lege care permite statului polonez sa nationalizeze companii considerate strategice pentru siguranta nationala. Cel mai explicit demers este cel al fratilor Kaczynski. care a preluat productia de petrol si jumatate din cea de gaze. Desi prin vestul Europei s-a strambat puternic un nas fata de o asemenea initiativa.intretinuta nici macar abil. Si compania OMV. onesta si pe deplin pertinenta cu privire la situatia tarilor 36 .ce a fost declansata in Marea Britanie impotriva acceptarii lucratorilor romani si bulgari in perspectiva primirii tarilor lor in Uniunea Europeana. "The Guardian". daca firme straine puternice supraliciteaza cu banet serios pe masa pentru preluari carora autoritatile poloneze li se opun). Indeosebi dupa aderarea la Uniunea Europeana. aproape jumatate din distributia de electricitate catre statul italian (ENEL fiind o companie de stat) si o alta bucatica din distributia de electricitate catre statul ceh (CEZ fiind o companie de stat).exploatarii tuturor resurselor proprii de petrol si a unei jumatati din cele de gaze naturale. un ziar serios. intr-o mare proportie. catre alte state. chiar daca acesta nu are majoritatea absoluta. n-ar fi o mare deosebire fata de ceea ce a facut guvernul francez pentru a opri o preluare in sistemul energetic national de catre "vecinii" italieni sau fata de ceea ce a facut guvernul de la Londra pentru a bloca preluarea de catre Gazprom a celei mai importante companii de distributie de gaze (Centrica) din Marea Britanie. si nu catre firme private: jumatate din distributia de gaze catre statul francez (Gaz de France fiind o companie de stat). Ceea ce face din Romania un caz deja atipic in Europa! Cand toata Europa nu stie ce sa mai faca sa depinda mai putin de aprovizionarea cu hidrocarburi rusesti. Este ceva aproape remarcabil! Pentru ca. ci doar jegos de tabloidele de mare tiraj . in tarile Europei Centrale si de Est s-a inceput sa se scoata capul. ii asigurau o vulnerabilitate mai mica. Numai Romania merge inainte cu "globalizarea". ce face de fapt jocurile atat timp cat 45% din actiuni sunt libere pe bursa si deci imposibil de "coalizat" impotriva actionarului majoritar. dar de mare onestitate 20 Septembrie 2006 In isteria desantata si sordida . respectiv prim-ministru. este vorba doar de "globalizarea" ei de catre altii. in functiile de presedinte.

Analiza nu are dubii in privinta beneficiarilor fenomenului de migratie. statele estice au avut si realizari solide. Prea putini catadicsesc prin Occident . delicat si complicat. talentati si harnici dintre cetatenii lor. alta ar fi fost situatia. Acestea au produs o polarizare sociala grava. sistemele de educatie si alte sisteme sociale din tarile foste comuniste sunt inca mai bune decat corespondentele lor din tari occidentale. despre un subiect atat de controversat. Remarcabil in analiza din "The Guardian" este ca aceasta nu se mentine doar la suprafata lucrurilor. dar oamenii din Est pleaca in cautarea unor locuri de munca prin tarile occidentale nu pentru a scapa de sechelele comunismului. prin furturi si coruptie. Nu se mai poate reveni. Simpla recunoastere a realitatilor si erorilor .spune analiza -. si originile fenomenului de migrare a bratelor lor de munca.spune analiza . ci si copilul din acesta. mai mult au stricat ce era totusi bun. Raul a fost facut. indeosebi si cu atat mai grav tineri! Concluzia analizei este formulata net.afirma "The Guardian" .nu poate rezolva lucrurile. De la caderea comunismului au trecut 16 ani . spune analiza. Diferentele dintre Est si Vest si xenofobia care le insoteste vor disparea doar atunci cand mostenirea comunista va fi privita onest si echidistant. Aceasta este considerata integral opera politicilor asa-zis "antiinflationiste".tarile respective ar fi aruncat nu doar apa din lighean. incercand sa scoata raul. in timp ce zecile de milioane ale majoritatii se zbat in saracie. Si daca se va admite ca. aceasta este inspaimantata de imigratie si este atat de sensibila la propaganda impotriva unor imigranti precum romanii sau bulgarii. Si. Un semn ca mai exista oameni ce gandesc si nu sunt doar niste masini de printat. O minoritate s-a imbogatit masiv. Este reconfortant sa poti consemna o asemenea analiza intreprinsa de insasi una din citadelele finantelor mondiale. ca ingineri romani sau stomatologi unguri au de fapt cautare in Marea Britanie pentru ca sunt buni si pentru ca aceasta tara are nevoie de ei.sa faca o legatura intre rezultatele reformelor si valul migrationist. oameni ce privesc realitatile cu profesionalism si onestitate. nu intamplator. Daca atunci cand au abandonat comunismul . impuse de FMI si mai apoi chiar de Uniunea Europeana. nesfiindu-se sa patrunda in profunzimea lor. ca atatia estici sunt mai bine pregatiti deoarece. care.din Est. Oricum. in pofida absentei libertatilor politice. necantand doar in struna unor companii ce se afla exclusiv in urmarirea profitului. care de fapt n-au nici o vina.recunoastere de altfel tardiva . cu accent tocmai pe Romania si Bulgaria. Consecintele nu mai 37 . Acestia sunt doar companiile occidentale. la originea fenomenelor. pentru ca muncitorimea occidentala se afla printre pierzatori. ci de consecintele politicilor antiinflationiste. in ciuda pierderilor vizibile din perioada de tranzitie. Problema insa s-a complicat atat de mult incat solutia sugerata nu prea mai poate servi la ceva. Fara echivocuri este analiza in ce priveste aruncarea copilului. care sunt vaduvite de aportul celor mai dotati. cei mai mari perdanti sunt insesi tarile de origine ale migratiei. Nimeni nu prea vrea prin Occident sa recunoasca fara ezitari ca tinerii din Est castiga in concursuri de angajare in fata candidatilor din Occident.

Oferta in excedent fata de cerere. ca si pierderile ireparabile pentru tarile estice. prin politici publice. atat de asteptata.il vor constitui tarile est-europene. chiar si in conditiile unor inflatii in general inalte.care au in responsabilitate evolutia inflatiei mizeaza serios pe inflatiile scazute din perioada de vara. Singurul perdant net . nici nu vrea sa inteleaga. fostele rate lunare. oficialii Bancii Nationale . cu toate ca liderii vest-europeni vor face in asa fel.pot fi oprite sa se rostogoleasca. De altfel. In mod inevitabil. una peste alta. tensiuni economice si dispute politice. nu este catusi de putin cazul sa se proclame cumva ruptura definitiva de epoca inflatiei inalte si intrarea. o respinge. dar mai toate sunt pe termen scurt: de la detensionari ale pietei autohtone ale fortei de munca la remiteri spre tara din castigurile realizate de lucratorii estici in tarile occidentale. adica o scadere a acestora. ca o componenta intrinseca a procesului extinderii Uniunii Europene dinspre Vest spre Est. Fara a minimaliza cu nimic aceasta "realizare" a economiei romanesti. Muncitorimea din Occident nu intelege rostul acestei migratii si. fara indoiala. chiar o usoara deflatie. consemnandu-se. din satietatea pietei si cvasistagnarea imbatranirii demografico-economice. Nu este cazul. Acesta a intervenit aproape sistematic la sfarsitul fiecarei veri. august 2006 a fost prima luna din intreaga perioada postdecembrista in care nu s-a inregistrat o crestere a preturilor pe ansamblul produselor si serviciilor de consum. Migrantii nu mai pot fi stopati. si avantaje . indeosebi la legume si fructe. afectata fiind. fara ca toate profiturile sa ramana doar la dispozitia capitalului. migratia din Est este o infuzie de sange proaspat care le va scoate. Scaderea inflatiei in august nu este nicidecum un fenomen nou. pentru o perioada mai mult sau mai putin lunga. In acest domeniu. dar si la oua si unele lactate. Pentru tarile occidentale. in premiera. Minunata inflatie a importurilor artificial ieftinite 27 Septembrie 2006 Potrivit Institutului National de Statistica. a economiei intr-o alta etapa. concluzia transanta a analizei din "The Guardian" nu poate fi decat impartasita. de inflatie joasa. cand ratele anuale ale acesteia devin. incat sa-i revina si ei un avantaj din acest lucru. si in special de la sfarsitul verii. pentru ca multe semne de intrebare si preocupare exista in legatura cu inflatia din Romania. Fenomenul se produce din cauza scaderii preturilor la produsele de sezon de pe piata taraneasca neorganizata. infruntari sociale. Avantajele nu sunt putine. Rolul migratiei fortei de munca dintre Est spre Vest. insa. in atingerea tintelor de inflatie pe ansamblul anului. cu atat mai mult cu cat sunt pe termen lung si irecuperabile. de pe aceasta piata coboara preturile. Mai mult. influentand indicele general al acestora. singura piata cu adevarat concurentiala din Romania.pentru ca vor fi. Ceea ce a fost relativ nou a fost faptul ca scaderea absolut uzuala a preturilor pe piata taraneasca a intervenit pe un fond 38 . procesul va genera contradictii si disensiuni. este inteles de liderii politici occidentali. pierderile mentionate clar de "The Guardian" sunt incomparabil mai importante. Prin comparatie. insa.

la care se procedeaza uzual tocmai pentru ca.apare mult diminuata fata de ceea ce reprezinta in realitate asupra indicelui general al preturilor de consum (inflatia). Cazul facturii energetice este. de asemenea. De fapt. oricat de mici le-ar fi fost ponderile atribuite in cosul de calcul. este luata in considerare in statistici la momentul cu pricina. cand ii arde la buzunare pe consumatori. in conditiile consumului obiectiv mai redus. cheltuielile imobiliare (cu procurarea de locuinte).care oricum au ramas cele mai mari din economie . cand factura la energie si caldura este prietenoasa. influenta cresterilor de tarife la energie si caldura . De altfel. precum in ultimii ani. in timp ce in buzunarele oamenilor vor fi resimtite sever incepand din toamna. intervenita in vara la energie. Oricum. din motive obiective. dincolo de faptul ca programul de crestere a tarifelor la utilitati nu s-a incheiat .general de inflatie mai redusa in economie. se obtin din inflatiile la nivel urban si cele la nivel rural. o scadere a inflatiei obtinuta.aceste medii nationale ca nereflectand inflatia din buzunarele proprii. impactul lor a aparut statistic in iulie. pe baza stimularii 39 .mediile statistice la nivel national din Romania. mai precis din ponderea masiva a populatiei din mediul rural.ceea ce va exercita mereu si mereu presiuni asupra preturilor per ansamblu -. Alte probleme sunt insa ale statisticii din Romania! Una este reprezentarea ridicol de mica a cheltuielilor cu energia si caldura in cosul produselor si serviciilor pe baza preturilor carora se calculeaza inflatia. In felul acesta. pe care nu le discutam acum si aici. dar si subiective. dar deloc. unde nu exista aprovizionare cu gaze sau caldura centralizata. Ceea ce. acestea devin "mai comestibile" social.din multe motive obiective . populatia urbana resimte tot obiectiv . ci si o luna de vara in care nu au fost introduse obisnuitele cresteri de vara ale tarifelor la energie si caldura. Faptul a permis scaderii preturilor de pe piata taraneasca sa influenteze statistic indicele general al preturilor intr-atat incat acesta sa coboare fata de nivelul din luna precedenta. Inflatia este departe de a fi fost pusa la pamant in Romania. Aceasta problema. de fapt. inclusiv cele privind cresterile de preturi. ce ar fi influentat puternic indicele general al preturilor. a contribuit la un astfel de efect a fost faptul ca august a fost nu doar o luna de vara. reprezentarea mica a facturii energetice in cosul de calcul al inflatiei este motivata oficial de faptul ca jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural. chiar daca masiva. mult inferioare din cauza masivitatii autoconsumului. care au avut in ultimii ani cresteri fabuloase. atarna insa foarte greu in balanta in Romania din cauza cresterilor in cascada ale tarifelor in furnizarea de energie. Ca urmare. adica o "inflatie" debordanta. pe un plan mai larg . Structurile economice nu permit inca ingenuncherea inflatiei. Sa nu trecem cu vederea nici faptul ca in cosul de calcul al inflatiei nu sunt luate in considerare. in timp ce nu mai influenteaza indicele general al preturilor din statistici tocmai in iarna. care nu este doar a statisticii romanesti. unul particular al problemei mai generale care decurge din structura pe mediile urban si rural a populatiei si deci a consumului in Romania. oricat de restrictive ar fi politicile monetare si general-economice. Respectivele scumpiri au fost introduse de la 1 iulie. Este una dintre marile probleme ale calcularii inflatiei: o scumpire.

dupa foarte putini ani de implicare notabila a capitalului strain in economie. In aceste conditii. cel mai probabil din cauza unei nefericite combinatii intre tergiversarea reformelor in tara si absenta Romaniei din conul de interes politico-economico-strategic pentru capitalul occidental. bancar si industrial. iar de acum. Privatizarea a fost fortata la maximum. practic prezenta capitalului strain in economie era derizorie. indeosebi vest-european. economia este intr-o proportie predominanta la mana capitalului strain. Nu exista nici o abatere de la scenariul standard in domeniu. Nu s-ar putea sa despartim de prezenta capitalului strain cresterea economica obtinuta in ultimii ani. cu mult mai dinamica decat s-ar fi putut inregistra pe baza contributiei doar a capitalului autohton. ci din insasi ratiunea pentru care opereaza: obtinerea de profit. la mana capitalului strain 4 Octombrie 2006 Romania a ajuns sa traiasca din plin uzualele consecinte ale prezentei preponderente in economie a capitalului strain. isi extinde controlul in dreapta si stanga axei majore a economiei. telecomunicatiile. precum si a retelelor de consum. in aceeasi masura sporeste si deficitul de cont curent extern al tarii. Pana in anii 2000. pus in evidenta si de deschiderea procesului de aderare a Romaniei la NATO si Uniunea Europeana. cresterea PIB 40 .importurilor ieftinite de o apreciere fara acoperire a monedei nationale este o inflatie artificial coborata si cu potential exploziv de reinflamare. Abia din anul 2000. Sunt insa si avataruri ale prezentei capitalului strain care n-ar putea fi trecute cu vederea. caracterul lor performant si aspectul civilizat al acestora.practic 2-3 ani . Capitalul strain se afla deja la comanda economiei. cunoscand din plin consecintele implicarii acestuia. intregul sistem bancar. intr-o tara. Oarecum atipic este doar faptul ca aceste consecinte sunt resimtite deja la o intensitate maxima. distributiile de gaze si de electricitate. Deosebit de important este impactul capitalului strain in difuzarea in Romania a managementului performant si a unei culturi si discipline a muncii pe baza carora se obtin reusitele economice si productivitatea necesara in competitia economica. Intr-o perioada istoriceste extrem de scurta . In mod normal. gratie fortei sale mult superioare celei a capitalului autohton. ca expresie a noului interes politico-economico-strategic pentru regiune. in unitatile atator multinationale care actioneaza si pe piata romaneasca practicandu-se salarii ridicate si forme de promovare a valorilor. a capitalului strain. Este vorba indeosebi de bine cunoscutele si arhistudiatele probleme negative de balanta de plati pe care le produce expansiunea. Reformele au fost urgentate.intreaga axa majora a economiei a fost preluata de capitalul strain. capitalul occidental a intrat pe un front larg in Romania. Probleme pe care capitalul strain nu le creeaza dintr-o rautate anume. Sub control strain se afla productia si distributia petrolului. productia de otel si ciment. in special una rapida. Nu s-ar putea sa nu recunoastem aportul capitalului strain la dezvoltarea sectorului bancar-financiar din Romania. Cu bune si rele. N-am putea sa nu remarcam ca desi PIB-ul si productia industriala cresc. Si nu am putea sa ignoram contributia capitalului strain la cresterea salariilor in Romania.

o deplasare a lohn-ului dinspre industria textila. S-au comutat catre acestea solicitari de credite in valoare de peste 3 miliarde de euro. Chiar facand abstractie de cele speculative (cum pot fi considerate nu doar cele de pe bursa. cu preluarea de aprovizionari cu componente si servicii de la societatile-mama sau de la filiale ale acestora din alte tari. aceasta deplasare este dezavantajoasa. 41 . fara indoiala. Ceea ce reprezinta neindoios un pas inainte pentru economia romaneasca. din Romania au ocolit complet restrictiile Bancii Nationale in domeniul creditarii in valuta. altfel obisnuite . din punctul de vedere al efectelor asupra balantei de plati. o incetinire semnificativa a sporirii acestuia. semn ca restrictiile introduse de Banca Nationala in domeniu ar fi dat rezultate. care asigura profituri rapide. deficitul extern a crescut! Al doilea motiv este legat de investitiile straine. Cu atat mai mult cu cat expansiunea creditului catre sectorul privat (care include si creditul de consum) arata clar. in situatia actuala a investitiilor straine.sau. pasand solicitarile de imprumuturi catre bancile-mama din Occident. in cea mai mare parte. dupa ani de cadere si dezarticulare. dupa introducerea restrictiilor de catre Banca Nationala. efectele unor importuri fara limite fiind pe mai departe resimtite in economie. dar si cele din imobiliar). Exista o componenta mult superioara de transfer de mijloace fixe din afara care cantareste mult mai greu la import. caci intrarile sub forma de noi investitii nu vor mai putea compensa iesirile debordante sub forma de repatrieri de profituri. Dar. Nu s-a intamplat asa probabil din doua motive. caci aceasta este finantata de fapt tocmai din credite. Primul: bancile. acestea se indreapta catre sectoarele financiar si imobiliar.care nu este altceva decat un consum net de resurse din strainatate . Se constata. nu investitii realmente noi. toate straine. Avand in vedere viteza si intensitatea cu care asemenea fenomene . imprumuturile contractate in valuta de firme si particulari din Romania au continuat de fapt sa creasca. de ce se petrec astfel lucrurile. o incetinire vadita. investitiile straine sa aiba curand un impact negativ net asupra balantei de plati. Este posibil si ca structura insasi a investitiilor straine sa joace un rol. cel putin. cu atat mai abitir. potrivit datelor BNR.si cea a productiei industriale ar trebui sa antreneze o scadere a deficitului de cont curent extern . desi creditul din Romania s-a temperat. inspre industria componentelor auto. Era de asteptat deci. Investitiile propriu-zis industriale sunt modeste si angrenate in esenta in activitati de tip lohn. In acest fel. cu cat acestea cresc cu atat cresc si importurile Romaniei si deci deficitul de cont curent extern al tarii. ci transferuri intracompanie de active in operatiuni de relocalizare. ca importurile sa-si tempereze expansiunea.altminteri uzuale se manifesta. Ponderea masiva a sectorului agricol. precum si slabiciunile industriei. S-ar putea ca prin insasi o asemenea structura. hiperbolizand efectele repetam. Explicatia se afla probabil in structura economiei. Ca urmare. practic neconectat la circuitele internationale si cu dinamici aparte chiar si in cadrul economiei interne. Ca atare. si ambele sunt legate de prezenta predominanta a capitalului strain. ramane o problema de interes nu numai teoretic.ale activitatii capitalului strain intr-o economie. In mod absolut disproportionat de mult. investitiile straine in Romania sunt. dar si practic. au creat vulnerabilitati excesive.

Si in special de faptul ca sporirea in continuare a datoriei externe. Romania nu se inscrie mai deplin in parametrii de principiu stabiliti de UE pentru tarile membre. cunoscand. ceea ce o nelinisteste in momentul de fata este tocmai zdrobitoarea componenta privata a datoriei externe. Firmele private nu pot fi oprite sa se indatoreze in strainatate. dublata poate si de o conjunctura norocoasa pe pietele de imprumut internationale. din diferite motive. Romania a trecut de putin pe langa intrarea in incetare de plati externe din cauza rambursarilor disproportionate carora trebuia sa le faca fata in contul datoriei externe (altfel modeste) pe care o avea. fara indoiala. care sunt prezentate a prinde contur efectiv tocmai in contextul cresterii vertiginoase din ultimul timp a datoriei externe. ca nivelul maxim admisibil al acesteia poate fi de 60% echivalent PIB. de-a lungul vremurilor. decat in cel al datoriei externe. riscurile sunt enorme. pe langa cele circa 30 miliarde de euro ce vor fi primite pana in 2013 din partea UE pentru sustinerea integrarii. a salvat Romania de la aceasta eventualitate! In orice caz. nivelul datoriei externe actuale a Romaniei se afla la jumatatea acestei cote maxime admisibile. din Romania au ocolit restrictiile de 42 . ca sa spunem asa. ceea ce evidentiaza un potential serios de recurgere la credite externe in continuare. de control in economie. Si doar o gestiune competenta din partea Bancii Nationale. toate straine. In timp ce respectivii parametri stabilesc. inclusiv in 1999. pozitiile deja dominante. in ultima instanta scazandu-se nivelul de trai al populatiei pentru onorarea rambursarilor. Banca Nationala a devenit reticenta fata de excese in datoria externa. cu care a avut de-a face pana acum. cat si industrial. in ce priveste datoria externa. "dinauntru" problema si confruntandu-se direct. ci de componenta ei privata. Mai pe sleau spus. se va produce tot pe seama datoriei private. Banca Nationala desi nu va recunoaste deschis acest lucru . intr-o piata de capital nematura si nelichida precum cea romaneasca. Aceasta plecand de la faptul ca poate in nici un alt domeniu. Intamplator sau nu. In cel mai prost an economic postdecembrist (1999). In plus.Componenta privata produce ingrijorari 11 Octombrie 2006 Presedintele Basescu a revenit de curand asupra ideii lansate in urma cu cateva luni de a se folosi. ajungand poate chiar sa sufle si in iaurt! Dar. Banca Nationala n-a fost niciodata un fan al indatorarii externe. chiar si la niveluri de datorii mult sub cotele maxim admisibile stabilite in UE. ale capitalului strain. daca va avea loc. atat bancar. Aceasta bate deja spre 30 de miliarde de euro si are o componenta privata zdrobitoare (circa doua treimi) care o face extrem de riscanta tocmai prin faptul ca nu este public controlabila. a aparut la scurt timp un studiu al Bancii Nationale care aduce in atentie pericolele pe care le atrage indatorarea externa.se mefiaza nu de cuantumul datoriei externe si nici de cresterea rapida a acesteia. pot avea efecte strict incontrolabile din punctul de vedere al datoriei externe. nu ajung a fi rambursate la timp si. cu avatarurile acesteia. Aceste parghii sunt insa aproape neputincioase in cazul unor datorii private care. Experienta din ultimul timp a aratat ca bancile. credite externe in valoare de inca 30 miliarde euro pentru a face si mai substantial decolajul spre dezvoltare al Romaniei. Cea publica. este controlabila si parghiile la dispozitia guvernului si bancii centrale pot fi folosite cu destul succes in stapanirea unor situatii-limita.

desi acestea vor plati rambursarea creditelor si dobanzile aferente. de a cheltui judicios banul public . urmand sa umfle niscai buzunare private ale unor clienti politici. gigantica banca de afaceri de la Wall Street. Cat despre contributia creditelor la stimularea deficitului extern. A forta insa folosirea "rezervei" de indatorare externa de catre statul insusi . cat si indirect (caci transferurile de active inseamna pentru Romania importuri platite prin credite). genereaza contrapartida sa in lei.externalizarea pe daiboj a exploatarii si valorificarii resurselor de petrol si a jumatate din cele de gaze (prin privatizarea Petrom) si scoaterea din joc a capitalului autohton de pe piata bancara romaneasca (prin privatizarea BCR) . Acelasi lucru s-ar intampla si daca statul ar indemna firmele private sa apeleze la credite externe sau chiar le-ar facilita accesul la acestea prin acordarea de garantii guvernamentale. mai ales. punand imediat Bancii Nationale problema "sterilizarii" acestei contrapartide in lei spre a nu se duce in inflatie.500 de sucursale si agentii din intreaga tara.a fost evaluat de JP Morgan la cel putin 200 milioane euro.credit introduse de Banca Nationala tocmai comutand solicitarile interne de imprumut catre bancile-mama din strainatate. fara ca tara si populatia sa se aleaga de fapt cu ceva. JP Morgan.in ciuda atat a lipsei acestuia de parghii pentru a mai derula strategii de dezvoltare (in conditiile cedarii axei majore a economiei catre capitalul strain). Ceea ce este pur si simplu revoltator este faptul ca. sporind astfel datoria externa a Romaniei atat direct. a dat publicitatii mai zilele trecute o estimatie asupra portofoliului imobiliar pe care il detine CEC si care. ar urma sa intre in posesia unuia din cei doi competitori ramasi in cursa. Acest portofoliu imobiliar . caci nu reprezinta altceva decat a consuma dincolo de cat iti permite buzunarul. cand intra in tara. dupa sirul nefericit de devalizari ale banului si avutului public prin privatizari subevaluate si nepotrivite.ar fi pur si simplu distrugator. nici macar cele mai amare si mai aiuritoare dintre experientele in domeniu . care se adauga masei monetare existente pe piata. Orice credit extern. aceasta nu prea are nevoie de explicatii. Un caz clasic in care unii se infrupta si altii platesc! Privatizarea CEC: incredibil cadou imobiliar pentru cumparator 1 Noiembrie 2006 Jaful din privatizari continua intr-o veselie. statul roman nu va obtine la privatizarea CEC mai 43 . prin apropiata privatizare a bancii. cat si a absentei capacitatii sale institutionale de a cheltui si. filialele din Romania ale multinationalelor industriale isi finanteaza expansiunea de aici prin transferuri de fonduri si chiar prin transferuri de active propriu-zise de la societatile-mama din strainatate. din care 950 spatii proprii . Nemaivorbind de faptul ca apelul masiv la credite externe creeaza complicate probleme in stapanirea inflatiei si a deficitului de cont curent extern. deci convertind o potentiala datorie interna intr-o efectiva datorie externa.nu se dovedesc a fi de ajuns pentru a opri extinctia avutului public prin privatizari incredibile. Din estimari din piata.constand in 1. Fondurile externe imprumutate ar risca sa se duca pe apa sambetei. De asemenea.

preferand lichiditatile care pot fi puse in miscare -. pentru a valorifica. Actualul presedinte al CEC pare constient de acest lucru si.si numai CEC-ul cu reteaua sa unica in mediul rural . si nu la straini. dupa cum afirma specialistii. sa se dea si ultima rasuflare de prezenta romaneasca de pe piata cruciala a bancilor. sa piarda vectorul financiar pe care CEC-ul . Problema nici nu este cea legata de imigrare. institutiile financiare nu-si blocheaza banii in active imobiliare. Daca stiu ce se va intampla . fara ca acestia sa depuna vreun efort nici managerial si nici de marketing. in general. indiferent de nationalitatea imigrantilor. pur si simplu tot pe nimic.a declarat dl Eugen Radulescu pentru revista Capital . in fond. in caz de privatizare. pe fondul desigur al dreptului exclusiv al tariigazda de a adopta politica pe care o crede de cuviinta. Este dreptul lor de a face ce vor. portofoliul imobiliar al CEC?! De ce sa nu ajunga foloasele la populatia romaneasca. descrie fara echivoc perspectiva: "Este foarte posibil . Daca pozitia fata de imigrare ar fi fost una si aceeasi. de ce mai privatizeaza CEC!? De ce. in interesul statului-proprietar. O campanie antiimigrare . primind doar un cadou?! Sta statul roman in mizilicul de 300 milioane euro. inclusiv de a valorifica portofoliul imobiliar al CEC. Bancile nu traiesc din active imobiliare si. sub o motivatie sau alta. ce este iuresul acesta aproape idiot de privatizari fara noima?! Sau exista o noima si. s-ar fi discutat eventual despre avantajele si dezavantajele fenomenului. vor sa le vanda pentru a-si echilibra bilantul". Ar fi pur si simplu caraghios sa-i incriminam pe potentialii cumparatori ai CEC pentru ce ar putea face daca vor intra in posesia institutiei bancare respective. daca exista vreuna.dirijata tintit impotriva romanilor si bulgarilor fusese montata aproape in mod isteric si nu putea prevesti nimic bun. aceasta nu poate fi decat vreo spaga babana pentru vreun grup de interese. Problema este legata insa de 44 . afacerea CEC in sine ar urma sa fie vanduta pe un nimic de 300 milioane de euro! Deci. ar urma ca. pentru niste firimituri de 300 milioane euro.pentru ca.ca noul proprietar sa vanda tot si apoi sa inchirieze o parte din aceste spatii. care ar fi obtinute in mod net in schimbul instrainarii CEC?! Isi poate permite statul roman ca.il poate reprezenta in necesara restructurare a agriculturii si a satului romanesc? Si.mult de 500 milioane de euro. Problema este alta. nu opresc procesul de privatizare?! De ce nu folosesc autoritatile actuala conjunctura imobiliara favorabila. Cu alte cuvinte. in dauna bietului contribuabil roman! Romania trebuie sa dea curs avertismentelor presedintelui 8 Noiembrie 2006 Restrictiile pe care Marea Britanie le-a anuntat pentru intrarea fortei de munca din Romania si Bulgaria dupa aderarea acestor tari la Uniunea Europeana erau strict previzibile. Incriminarea trebuie adresata direct autoritatilor romane. realist fiind.

sa i se vanda la sume astronomice fregate britanice scoase la fier vechi! In rest. au pasat solicitarile de credit din tara catre bancile-mama din strainatate. se poate renunta la restrictiile asupra necesitatii carora. aceeasi tara pune acum bariere grele. o data cu intrarea in UE. se deschide piata bancara pentru oricare dintre bancile europene ce doresc sa opereze pe piata romaneasca. chiar daca reciprocitatea la care Romania are dreptul n-ar afecta in aceeasi masura Marea Britanie. Fiind toate filiale ale unor grupuri bancare cu extindere inter-nationala. si aceste tari au interese care le-au ghidat actiunile fata de Romania! Dar au si dat ceva romanilor! Macar libertatea de circulatie si este imens! A venit momentul unei replici pe potriva. Este nevoie de masuri macar si pentru a rupe cercul vicios din relatia cu Marea Britanie. investitiile britanice in Romania sunt minunate. acum in calitate de brate de munca! Pentru Marea Britanie. Oficial. Spania. Pai sa vedem cum sta de fapt treaba! Bancile din Romania nu s-au prea sinchisit de restrictiile BNR. fie vorba intre noi. restrictiile n-ar face altceva decat sa dezavantajeze concurential "bancile romanesti" in fata competitiei cu "bancile straine". Desi. la interventii inalte si cu ghilimelele de rigoare (caci a fost mai degraba pe daiboj). indiferent de culoarea politica. este prilejul de a se da curs avertismentelor presedintelui Basescu adresate tarilor care vor restrange posibilitatea oferita romanilor de apartenenta la Uniunea Europeana de a lucra in tarile membre sa nu conteze pe timiditatea Romaniei. ca expresie a dezinteresului fata de Romania. Franta. in schimb. Marea Britanie este singura tara care nu a ridicat obligativitatea vizei pentru romani. uriasul combinat siderurgic de la Galati de catre magnatul britanic de origine indiana Mittal si.discriminarea romanilor si bulgarilor fata de cetatenii altor tari aderente la Uniunea Europeana. evident. care mustesc 45 . Restrictiile erau de asteptat pentru ca demult Marea Britanie ii considera pe romani si bulgari niste "europeni de mana a doua": pana acum in calitate de cetateni. Pentru cele 10 tari din anteriorul val de aderare din 2004. intrucat de la 1 ianuarie 2007. dar macar prin comparatie. Romania a fost buna doar sa i se cumpere. in prag de intrare a Romaniei in Uniunea Europeana. intrucat aceasta va introduce restrictii similare lucratorilor din tarile in discutie. sa ne ierte Dumnezeu. s-a explicat ca. s-a spus insa ca. intrucat restrictiile si-au facut efectul si ponderea creditului in valuta a scazut in totalul creditarii. se batuse serios toba. dar aproape lipsesc cu desavarsire! Si. daca nu si in sine. Mai oficios. Marea Britanie sa erijat chiar in campionul portilor deschise! In fata romanilor si bulgarilor. Banca Nationala a decis mai zilele trecute sa elimine restrictiile impuse creditarii in valuta. urmand sa fie lasati sa treaca doar muncitorii necalificati din agricultura. Pai. tara careia oficialii romani. Italia ar trebui sa le ridicam osanale. unor tari precum Germania. i-au tot lustruit asiduu pantofii in anii din urma si care s-a purtat cu Romania exact precum cu un lustruitor de ghete! BNR si-a pierdut sculele 29 Noiembrie 2006 Intr-o miscare neasteptata pentru politica promovata in ultimul timp. In fond.

"duduie". preluand chiar expresia folosita de premier. pentru ca in realitate creditarea n-a mai fost in parte inregistrata in Romania. iuresul importurilor. economia din Romania .publica. restrictiile mai tineau totusi cat de cat in frau. Faptul demonstreaza pierderea de catre Banca Nationala a pozitiilor de comanda in sistemul bancar din Romania. vor veni de acum incolo sa opereze pe piata roma-neasca. O masina pentru bulevarde. care. ci in strainatate. Din pacate. centrul de decizie aflandu-se in afara jurisdictiei sale teritoriale. Cea mai gogonata este insa povestea cu "bancile romanesti" si "bancile straine". care au de-teriorat si mai periculos deficitul extern. este cat din aceasta "duduiala" constituie inaintare efectiva si cat zgomot de asurzit urechi. Meciul restrictiilor nu are practic nici un jucator roman. Care or mai fi bancile romanesti in sistemul bancar din Romania?! Mai sunt vreo doua-trei intradevar romanesti.a ajuns. culturala . pierzand teren in fata creditarii in lei. durabila. sociala. in baza deschiderii pietei. ce nu depasesc insa impreuna minunata cota de 5% din piata.in situatia data extrem de grave. Banca Nationala nu mai are in fata cui sa se impuna sau pe cine sa dirijeze. find eludate tocmai datorita faptului ca sunt filiale sau sucursale ale unor banci straine. Daca bancile ce opereaza in Romania ar fi fost intr-adevar romanesti. Poate doar pentru acestea sa fi functionat restrictiile. o economie de fite. caci pentru toate celelalte. Care si-au pus la bataie artileria grea pentru a nu fi afectate de restrictii in fata altor banci straine. Dincolo de aceste probleme. efectele au fost consemnate in Romania. asa cum se prefigura din momentul in care au fost lichidate in cadrul acestuia aproape in totalitate pozitiile capitalului autohton. Numai ca este vorba de banci straine. prin "tuning"-ul administrat. nimeni nu s-ar fi sinchisit probabil si restrictiile cu pricina ar fi functionat bine mersi pe mai departe. Cresterea economica va fi probabil de peste 7% in acest an. Asta insa numai in statistici. care au pozitii coplesitor dominante pe piata. Un nou val de importuri va veni. Expresia poate cea mai ilustrativa a faptului ca economia ce se construieste acum in Romania este una de fite si nu una temeinica. Creditele in valuta din strainatate au fost folosite pentru a se face importuri si mai mari. consecintele sunt . In cazul in speta. carora abia asteapta sa le gaseasca un plasament. Doar terenul de joc se afla in Romania. Problema. restrictiile n-au contat. Romania ramane sa preia doar efectele. In schimb. Creditarea in valuta are acum toate conditiile sa scape caii.caci romaneasca nu i se mai poate spune . industriala. Si va fi tsunami pentru echilibrele externe ale tarii.si opulenta unor segmente subtiri de economie privata fara functie sociala.de bani. Chiar daca nu si-au atins scopurile. intrucat creditarea in valuta s-a incetinit. Si 46 . este discrepanta neta intre infrastructura precara in toate domeniile si sectoarele . potrivit expresiei dlui Tariceanu. In statistici a aparut ca restrictiile au dat rezultate. macar ca idee. si nu pentru urcusuri 13 Decembrie 2006 Economia.

Nimic nu se face practic pentru schimbarea reala a situatiei dramatice din domeniu. Impotriva inflatiei se lupta intr-o buna masura cu aprecierea leului. fara functie sociala. putand impresiona eventual doar niscai fotomodele. Nu intamplator. Romania a devenit El Dorado pentru lanturile de supermarketuri si hipermarketuri care vand in draci. dar. trebuie spus ca. Investitiile straine . iar pe bulevardele bucurestene sunt mai multe agentii bancare decat magazine de confectii si incaltaminte. dar nu se pot ataca urcusuri si drumuri accidentate. chiar efemere. Expansiunea fulminanta a importurilor .aceasta discrepanta creste mereu si mereu pe masura ce sporeste bombardamentul de "tuning"-uri si se degradeaza prin stagnare inzestrarea infrastructurala a economiei. nu numai ca sunt culese de paturi subtiri de populatie. imbogatitii tranzitiei sunt aproape toti importatori.5 milioane locuri de munca. In orasele tarii sunt astazi probabil mai multe firme de bodyguarzi decat societati de desfacere a produselor alimentare.cealalta piatra unghiulara a economiei reale . 47 . agricultura a ramas in bordeie si la propriu si la figurat. de genul celor pe care le are in fata economia din Romania. ci in afaceri imobiliare.este insa numai fateta la vedere a lucrurilor. Problema este ca politicile economice promovate au propulsat importurile si au deprimat exporturile. si daca o fortare a dezvoltarii serviciilor in sine fara o asemenea baza nu face cumva mai mult rau decat bine. expresia polarizarii sociale debordante din "capitalismul de cumetrie". a economiei artificiale bazate pe import ce se construieste in perioada actuala in Romania. aproape deloc produse fabricate in Romania. cu care se mandreste Romania. Mai degraba decat expresia inaintarii catre faza consumului de masa. mult mai prozaic. in special a industriei prelucratoare. Atata doar ca lohnul. Industria . parasind textilele si confectiile. Fara echivoc. Sa nu ne ferim a afirma deschis ca roadele cresterii economice.abia rasufla dupa ce a pierdut nu mai putin decat 3. singura care ar putea sa-i asigure fundamentele de dezvoltare durabila. s-a mutat in domeniul pieselor auto si eventual in diferite segmente ale industriei informatiei. vai!. de vile si apartamente de lux. Ramane o intrebare daca dezvoltarea necesara a serviciilor in general si a celor financiar-bancare indeosebi poate avea loc fara o dezvoltare solida a industriei si agriculturii. o reflectare a consumului fara acoperire. In schimb. faptul reprezinta. in constructii de birouri. care incurajeaza importurile si descurajeaza exporturile.n-au depasit in general conditia de lohn. dar se si concentreaza in domenii colaterale. mentinand comparatiile din domeniul automobilismului.in sine si prin comparatie cu extinderea doar normala a exporturilor . Investitii masive se fac nu in facilitati industriale sau in utilitati publice. cu masini "tunate" se circula pe bulevarde.care au luat o alura semnificativa . care este clientul si suportul serviciilor industriale.

ca stare generala si in domenii specifice. pe de o parte. Tendintele din 2006 arata ca mai multe lucruri s-au inrautatit decat imbunatatit. care s-a autodeposedat de parghii. fiind vorba de implicari in sectoare de profitabilitate maxima. Exista. aspectul de suprafata al pregatirii pentru aderare: asumarea legilor si regulilor comunitare si infiintarea institutiilor care sa le promoveze si sa le aplice. Fiind vorba de o iesire din scena a capitalului public. asa cum trebuie sa facem deosebirea intre aderare si integrare.Iesirea din scena a capitalului autohton ajuta la integrare ? 3 Ianuarie 2007 Fara indoiala. de la sectorul energetic la banci. fara indoiala. Un fapt realmente pozitiv . cu impact deosebit pe termen lung. Iesirea completa si definitiva a capitalului autohton din miezul economiei. Dimpotriva. contabilizeaza. Si. Reducerea vizibila a dependentei economicului de politic este un fenomen pozitiv de mare semnificatie. Romania . precum si a altor segmente vitale ale economiei. Cum anume Romania intra de la 1 ianuarie 2007 in UE. dar si cel mai controversat este preluarea de catre capitalul strain a intregii axe majore. Asa ca nu se poate spune daca procesul in discutie . si rezultatele economice din 2006. neindoios. faptul duce la o slabire a statului. Aparentele vorbesc numai de bine: crestere economica solida. economia ar fi trebuit s-o duca extrem de prost.este independentizarea de politic a economicului. dezinflatie pronuntata.s-a pregatit legislativ si institutional pentru marea aventura a integrarii. si de un management de o mai inalta abilitate. economia a "duduit" dupa expresia dlui Tariceanu. cu indiscutabil impact major. este insa. dar.de sorginte istorica . sunt de altfel extrem de controversate din punctul de vedere al sensului acestui impact. asa va exista o diferenta intre crearea institutiilor si functionarea acestora! Este.inregistrat in 2006 . proces care s-a extins si consolidat in 2006. 2006 a marcat pasi seriosi inainte in aceasta privinta. Ceea ce s-a intamplat in 2006 in plan economic s-a inscris in mod inerent in contul aderarii.este de bun sau de rau augur pentru integrare. ceea ce este in contracurent cu cerintele unui stat puternic pe care le presupune apartenenta la UE.una peste alta . 2006 a stat sub semnul aderarii tarii la Uniunea Europeana. cresterea economica fiind chiar foarte ridicata si depasind cele mai optimiste previziuni. Foarte multe lucruri.desavarsit in 2006 . moneda nationala intarita. Nu aceleasi lucruri de bine se pot spune despre continutul cresterii economice 48 .isi va spune cuvantul este o alta problema! Evident. lucrurile nu stau deloc linistitor. pe de alta parte. insa. eveniment istoric de mare amplitudine pentru intreaga societate romaneasca si implicit pentru economia din Romania. Daca ar fi fost dupa debandada care a existat in plan politic. cu bune si rele. In spatele aparentelor. In ciuda unor intarzieri si disfunctionalitati. Ca deficitul institutional romanesc . desigur. vorba de ceea ce a insemnat 2006 in profunzime pentru infruntarea integrarii. De departe cu impactul cel mai puternic. Faptul a adus o performanta mai mare in economie. un esec total al acestuia.

care s-au extins normal. ba au dat chiar inapoi. dar care s-au orientat disproportionat de mult catre sectoarele financiar-bancar si imobiliar (birouri. forta de munca abundenta si calificata a ajuns deja de domeniul trecutului si nu mai constituie un atu pentru Romania. care au scapat complet caii . migratia romaneasca a devenit intr-o buna masura emigratie. prin structura sa. nivelul ei actual. de catre importuri. cu o mare viteza.dar cu implicatii profunde si severe pentru viitorul in interiorul UE .l. Este un rezultat al implicarii investitiilor straine. cantarind greu in balanta. al carei nucleu central practica un model social cu o larga difuzare a prosperitatii de masa. cresterea economica de genul celei obtinute in 2006. indeosebi in sectoare precum industria si constructiile. De departe cea mai grava mostenire a lui 2006 este deteriorarea abominabila a deficitului extern. se indreapta catre paturi subtiri de populatie. care s-a concentrat in segmente colaterale. Inca si mai si. Cu alte cuvinte. Romania. dupa numai trei-patru ani de la deschiderea pe care a reprezentat-o renuntarea de catre tarile din spatiul Schengen la obligativitatea vizei pentru romani.inregistrate. Rasturnare de situatie pe piata fortei de munca 10 Ianuarie 2007 Concentrandu-se in segmente colaterale. duce mai degraba catre o economie de fite decat catre una temeinica. doar pentru paturi subtiri de populatie.2007).l-a constituit rasturnarea situatiei de pe piata fortei de munca. astfel Romania urmand a pierde investitiile vestice ce ar putea continua sa vina in tara. Optiunea inevitabila este aducerea de forta de munca din tarile situate si mai la Est. contribuind oricum cu mult mai putin la acoperirea deficitului din platile externe. chiar daca puternica (vezi R. vile si apartamente de lux). in conditiile apartenentei la UE. roadele cresterii economice. La o perioada scurta dupa grave tensiuni create de surplusuri pe piata muncii. cu care se mandreste Romania. In urma plecarii cetatenilor ei cu milioanele la munca in strainatate. care au devenit semnificative. ale economiei si dand roade.01. transformare probabil in legatura cu legalizarea imigrantilor indeosebi in Spania si Italia.avand la baza fabulosul deficit comercial. ceea ce nu o poate face una durabila. Ca urmare. cu impact minor din punctul de vedere al ocuparii fortei de munca si cu functie sociala slaba. ale economiei. Cert este ca nu se mai putea conta pe aceste trimiteri in finantarea deficitului comercial. pe care l-au compensat substantial respectivele tri-miteri in ultimii ani. respectiv surclasarea exporturilor. Acest deficit este expresia economiei vulnerabile ce se construieste acum in 49 . dar si ocrotirea sanatatii si invatamantul. ceea ce nu constituie un atu pentru apartenenta la UE. 03. si asa dincolo de cotele de alerta. al deficitului din 2005. apta sa reziste la intemperii si sa iasa din pozitia marginala la care o va trimite inevitabil. pentru prima data dupa declansarea exodului masiv. cu slaba functie sociala. de profitabilitate rapida. trimiterile in tara de bani de la romanii aflati la munca in strainatate au incetat sa mai creasca.a depasit cu 50% nivelul. chiar efemere. Un element strict nou aparut in 2006 . a ramas fara forta de munca de o anumita calificare. Acesta .

dl Varujan Vosganian. Alimentata nefericit de intrari de capitaluri. dar in con-sonanta deplina cu caracterul vulnerabil si netemeinic al economiei ce se construieste acum in Romania. adica de catre firme private. precum si individuali particulari au primit jumatate din aprovizionare de la firme private?! Foarte simplu. noul ministru al Economiei. nucleare sau termo. incasand profituri fabuloase prin intermediere. economie bazata pe import.acelea suspectate de atatea nereguli si a caror desecretizare a fost ceruta de presedintele tarii si de CSAT -. Neavand insa acoperire in cresteri corespondente de productivitate a muncii. dar si private. este statul. Ajutand fals dezinflatia pe seama sporirii deficitului extern. colo! Pai asta-i privatizare?! Mai mult seamana a jaf! Si. mai devreme sau mai mai tarziu. Leul a fost decretat pe plan international ca "rege al monedelor" in 2006 in legatura cu inregistrarea de catre acesta a celei mai inalte aprecieri fata de monedele reper de pe piata mondiala. multe strict speculative. indeosebi fata de dolar. pana mai ieri dominat exclusiv de catre stat! Usurel. Toate unitatile de productie sunt de stat. O aiureala care. O ceata de intermediari. usurel. a confiscat jumatate din livrarile de energie de la unitatile producatoare de stat si s-a transformat in furnizor privat catre consumatori! Si. Pe cat de revelatoare pe atat de revoltatoare sunt cifrele reci exprimand aceasta situatie. mai devreme sau mai tarziu. a carei lipsa de substanta si acoperire isi va cere. Si atunci cum se face ca onor consumatorii care. indiferent daca este vorba de energie din surse hidro. intr-adevar. tot bineinteles. Jumatate din livrari catre consumatorii finali a fost facuta din maini private. cata productie de energie din unitati private exista?! Practic. pretul. aprecierea leului in 2006 nu reprezinta decat expresia periculoasei aiureli pe care o constituie o moneda nationala mai buna decat economia nationala. pentru a avea o imagine in problema. In vadita contradictie cu fabulosul deficit extern. 50 . aceasta apreciere compromite exporturile si incura-jeaza importurile. constituind un factor major de dezechilibru. sectorul privat tinde sa preia conducerea si in acest domeniu. bineinteles toti privati. sunt nu numai intreprinderi de stat. a facut publica situatia pe 2006 a acestor livrari. zero! Singurul proprietar in productia de energie. insa cu asemenea aprecieri! Pai. S-ar zice ca este bine: economia de piata inainteaza chiar si in sectorul energetic. se razbuna! Capusele sistemului energetic 14 Februarie 2007 Urmarind sa introduca transparenta in privinta controversatelor contracte de livrare de energie electrica . desi nu au facut altceva decat sa invarta niste hartii! Nici n-au stocat energia electrica (pentru ca nu se poate asa ceva la scara industriala).Romania. al economiei cu care tara intra in UE. aprecierea leului exprima o acumulare exploziva de instabilitate. este aprecierea absolut artificiala a leului. nici n-au valorificat-o cumva: singura lor valoare adaugata este ca au plimbat niste hartii de colo.

pentru ca tinta de inflatie stabilita de BNR pentru acest an este de 4% plus/minus 1%. n-a avut decat sa se descotoroseasca de capuse. poate afecta procesul de dezinflatie. de care a legat direct soarta inflatiei in acest an.insista domnia sa . cursul monedei nationale. noul proprietar. Sistemul practicat de capusele de la Sidex a fost un caz clasic de privatizare a profiturilor si de etatizare (sau socializare) a pierderilor . Dar. Erau “capusele” care sugeau de vlaga combinatul! Cand acesta a fost privatizat. Desi producatorii in siderurgie nu erau decat de stat. este influentat si de evolutia altor agregate economice si monetare. Acolo a fost numit fara inconjur “incapusare”. In mod curios. se afla in sarcina Bancii Nationale. stapanirea inflatiei. brevetat la Sidex. Si se tot intreaba de ce trebuie sa plateasca mereu si mereu mai mult kWh-ul! Leul si salariile: o politica de dublu-standard 21 Februarie 2007 Practic. Statisticile de dinaintea privatizarii Sidex vorbeau de la sine despre chestiune. Sa ne amintim ca sistemul cu falsa privatizare a fost practicat pe larg in Romania postdecembrista. Desigur. inclusiv de speculatii care este posibil sa nu aiba nici o legatura cu fundamentele economice. in timp ce consumatorilor casnici nu le mai ramane sa cumpere decat energia produsa scump in termocentrale. oricum. intrucat. Guvernatorul a subliniat ca in prognoza de inflatie pe 2007 cea mai mare incertitudine este data de cresterea salariilor.este de ajuns a lua in considerare ca electricitatea este probabil cea mai mare afacere din Romania. de modificarile unor conditii interne si externe. chiar si din punctul de vedere al legislatiei in vigoare. in mai multe randuri in ultimul timp. vanzand-o scump consumatorilor mari. prin comparatie cu evolutia acesteia in tarile cu monede-reper pe 51 . ajunge in relatie cu evolutia productivitatii muncii in economie. combinatul de la Galati. pentru a obtine profit imediat si fara vreo investitie.de cresterea productivitatii muncii si a profitabilitatii companiilor. Soarta inflatiei . ca pret al tuturor preturilor.proces caracteristic al postcomunismului (sau asa-numitului capitalism) romanesc. daca nu va tine cont . “Baietii destepti” . Caci ei preiau numai si numai din energia produsa ieftin (indeosebi din surse hidro si nucleare).adica ceea ce-l intereseaza cel mai mult. si nu vreun alt obiectiv macroeconomic. care. livrarile la export apareau in statistici a fi facute in proportie de peste 60% de catre firme private.ce au incapusat sistemul energetic romanesc practica o varianta mult mai vizibila a acestui proces: ei privatizeaza profiturile direct pe seama saracirii consumatorilor de rand. acesta. poate mai mult decat inflatia. guvernatorul BNR Mugur Isarescu a avertizat asupra politicii salariale in 2007.cum ii numea odata presedintele Basescu . mai devreme sau mai tarziu. prin trasaturile sale clasicizante. a fost. Dezinflatie. iar. adica sub cele aproape 5 procente inregistrate in 2006. depasind-o in valoare si amploare pe cea privind petrolul sau pe cea privind gazele naturale. oficialii Bancii Nationale nu sunt la fel de fermi in ce priveste alt fenomen macroeconomic dependent strict de evolutia productivitatii in economie: cursul monedei nationale. s-ar putea spune.

Din pacate. chiar daca inflatia este ajutata in primul caz si afectata in cel de-al doilea. avatarurile pentru economie pot fi mult mai dramatice in cazul unei aprecieri artificiale a monedei nationale. care sufoca productia interna si exporturile si incurajeaza consumul din import. Banca Nationala nu doar are o atitudine dublu-standard in domeniu.care poate merge pana la intrarea in incetare de plati este infinit mai mare decat al unei inflatii reinflamate. Talcurile experientei norvegiene pentru o tara ca Romania sunt multiple. Mai mult. O crestere a productivitatii muncii ofera o acoperire pentru aprecieri ale monedei. si Norvegia nu este nici Rusia. Este nefiresc ca Banca Nationala sa aiba atitudini dublu-standard fata de salarii si fata de leu. norvegienii – un pumn de oameni – au avut si intelepciunea de a organiza in folosul lor exploatarea acestui dar dumnezeiesc. Dimpotriva. cat si indirect. ce sa mai vorbim. dar a transformat acest lucru in promovarea unei politici de dublu-standard. in timp ce o crestere a salariilor peste cresterea productivitatii muncii inflameaza inflatia si deci se opune dezinflatiei. o scadere a productivitatii muncii in economie reclama inevitabil o devalorizare a monedei. De ce avertismentul asupra unor cresteri salariale peste cresterea productivitatii muncii nu este insotit de un avertisment similar privind o apreciere a leului peste cresterea productivitatii muncii?! O explicatie poate fi ca. In centrul celui mai mare du-te-vino multinational si in sectorul in care cativa jucatori mondiali fac legea. Dar. atat direct. Mult mai putine – mai ales 52 . nici SUA in geopolitica prezentului sau viitorului. un interesant sistem de folosire a castigurilor din exploatare asigura si generatiilor viitoare de norvegieni o parte din roadele acestei exploatari. desi nu prea mai folosesc la nimic! Nu s-a luat aminte la acestea cand a trebuit. o apreciere a leului (evident. si Romania a fost blagoslovita de Dumnezeu cu niscai resurse de petrol si gaze. Aceasta duce la dezechilibrarea destabilizanta a conturilor externe si pretul unei corectii in acestea . Multinationalele exploateaza in zona. dar controlul nu a plecat din Oslo. corectii de curs ce sunt cu atat mai explozive si mai costisitoare cu cat intervin mai tarziu. pe cand rezervele se vor fi epuizat. o apreciere a monedei peste cresterea productivitatii muncii reprezinta o acumulare de instabilitate care impune. Sa nu ne ferim a spune deschis ca aceasta politica coboara inflatia pe seama cresterii deficitului extern tocmai prin aprecierea artificiala a leului. controlul asupra resurselor respective a ramas norvegian.plan international. Stagnarea sau. Aprecierea fara acoperire a leului nu este deloc mai putin grava pentru economie decat o crestere fara acoperire a salariilor. deosebit de periculoasa in special pentru segmentul care a mai ramas autohton din economia din Romania. chiar daca incrustat cu nestemate de-ar fi. provocata de alte cauze) peste cresterea productivitatii muncii in economie ajuta la dezinflatie! Aceasta explicatie nu poate fi insa o motivatie. mai curand sau dupa o perioada. pana cand balonul. tot crapa! Talcuri norvegiene 21 Martie 2007 Blagosloviti de Dumnezeu cu imense resurse de petrol si gaze in largul coastelor tarii.

cele din domeniul energetic producand doar mai multa valva prin importanta. presedintii celor doua companii participante la formarea noului grup. ci pentru devalizarea banului si avutului public in interesul catorva. in urma atentiei sporite acordate acestora din partea investigatorilor dupa rasunatoarele 53 . Tendinta spre coagulare este prezenta peste tot in lume. mai precis. Deocamdata. mai mult. dar poate chiar si de facut! Societatea petroliera norvegiana "Statoil". care puteau reprezenta ceva – precum regia gazelor naturale sau regia de electricitate –. dupa ce a permis ca aceasta exploatare sa fie utilizata nu in folosul romanilor. Din acest motiv. recentele caderi bursiere pe plan international au readus in atentie impactul speculatiilor care.in raport cu o populatie mult mai mare –. dar. deci. "Industria se confrunta cu provocari din ce in ce mai mari in peisajul international. Romania a gasit marea solutie: a cedat unor straini controlul exploatarii celei mai mari parti a acestor resurse. capitalurile nationale se unesc si. mereu mai mult in ultimii ani. Cu alte cuvinte. o fuziune este foarte binevenita in acest moment". Inutil aproape de semnalat ca in Romania tendinta nu este de coagulare. pentru a forma cea mai mare companie mondiala producatoare de petrol si gaze naturale de pe platforme marine.5%. in cazul in care se dovedeste ca nu exista o componenta privata suficient de puternica. Nici nu mai conteaza la care dintre strainii din cele patru colturi ale lumii au ajuns componentele foste integrate! Speculatiile au derapat pe panta ilegalitatilor 4 Aprilie 2007 Dincolo de cauzele specifice pe seama carora au fost puse. implicatiile si valoarea tranzactiilor. si poate in legatura cu ceea ce a mai intreprins de curand aceasta tara ar mai fi eventual ceva nu doar de invatat. ba chiar de fragmentare a structurilor ce mai exista. Noua companie va fi controlata de statul norvegian in proportie de 62. Conditiile de concesiune a exploatarii sunt de o asemenea natura incat romanii pierd dreptul de a se bucura de roadele acestor resurse lasate lor de catre Dumnezeu practic chiar pana la epuizarea respectivelor rezerve! Minunata treaba! O abordare nenorvegiana – roade nenorvegiene! Talcurile experientei norvegiene nu se opresc insa aici. ci de dispersie. capitalul public preia rolul de coagulator. cu atat mai valoroase! Dupa ce si-a cam batut joc de ele cand le-a exploatat pe baze nationale. au declarat in comun Jan Reinaas si Jannick Lindbaek. a pus la bataie nici mai mult. din domeniul gazelor si aluminiului "Norsk Hydro". surclasand in materie grupul olandezo-german "Shell". Asta. achizitii si fuziuni sunt regula in toate sectoarele. nici mai putin decat 23 miliarde de euro pentru a achizitiona grupul. compania braziliana "Petrobras" si pe cea britanica "British Petroleum". dupa ce marile structuri integrate pe verticala. au fost deja dezmembrate. au derapat pe panta ilegalitatilor. Aceleasi preluari. de stat. nu se poate spune cu precizie daca este vorba de o intensificare in ultimii ani a ilegalitatilor in zona speculatiilor sau tendinta exista mai de mult si in ultimii ani doar s-a marit rata descoperirii lor. tot norvegian. in fata concurentei mondiale.

de altfel. Dar tendinta se manifesta deja puternic si peste Atlantic. Sunt folosite masiv informatii privilegiate din interiorul companiilor pentru montarea de tranzactii cu actiuni. scoaterea din joc a celor mici. Indeosebi firmele americane isi "rasplatesc" directorii prin stabilirea datei de cumparare a unor actiuni la propria companie in mod retroactiv intr-o perioada in care actiunile erau ieftine. Comertul mondial in dublu sens. dimpotriva. si care au fost insotite. a fost atacata si zona speculatiilor. dar sa se considere ca de jucat ai jucat inainte de extragere! Realitatea este ca speculatiile au deraiat masiv in ultimul timp spre ilegalitati. sunt masluite datele din contractele de cumparare/vanzare de actiuni. inclusiv in domeniul speculatiilor. nu reprezinta decat vreo 10% din acest total. Cea mai frecventa infractiune pare sa fie antedatarea contractelor de optiuni de actiuni. SUA – tara capitalismului cel mai avansat – este campioana in domeniu. impunandu-se.falimente ale marilor companii americane Enron si WorldCom. in care componenta malversatiunilor financiare speculative a fost copios reprezentata. ceea ce sugereaza o miscare in tranzactiile globale de peste 100. Gratie moralizarii capitalului. de o inasprire severa a reglementarilor in domeniu. Au fost atunci infiintate institutii care sa monitorizeze strict regulile jocului. folosirea contributiilor mici. pe plan international isi schimba posesorul echivalentul a circa 2. si aceasta se poate oricand transforma intr-o adevarata falie. care nu beneficiaza de aceasta antedatare si deci sunt supusi imprevizibilitatii pietei. nu sunt respectate normele minime de conflicte de interese in relatiile cu diferite instante de control. cum fusese pana atunci. Intr-o saptamana. la scurt timp. a reusit in competitia mondiala a productivitatii muncii si inovatiei tehnologice si. dar multe putandu-se dovedi mai profitabila. cea mai teribila infruntare economica din istoria capitalismului.000 de miliarde de dolari. O bresa severa pare sa se fi creat in sistem. adesea in cardasie cu cei platiti sa monitorizeze activitatea acestora. Speculatiile financiare – care tin de esenta capitalismului – au facut parte din domeniile reglementate in urma invatamintelor trase din marea criza din 1929-1933. pentru desalbaticirea si moralizarea capitalului. Toate aceste reguli au inceput sa fie insa tot mai des incalcate in ultimii ani.000 de miliarde de dolari anual. in care transferurile valutare sunt doar un mijlocitor. in cele din urma. incurajarea acestora sa investeasca. si peste Pacific. Deci cum ar fi sa joci la loto numerele castigatoare dupa ce acestea au fost trase din urna. Restul este speculatie! Transferuri pentru a specula diferentele de curs si de dobanzi sau anticipatiile asupra acestora! Tranzactii in care materiile prime sunt preturile in sine ale monedelor sau creditelor! 54 . capitalismul si-a asigurat o supravietuire de succes. Printre multe altele. unele nescrise. altele codificate chiar in legi. Se poate spune ca atunci a fost schimbata insasi conceptia speculatiei: i s-a refuzat acesteia rolul de a avea ca scop. actionarii cei mici sunt furati cu sutele de milioane de dolari chiar de catre cei imputerniciti sa gestioneze companiile. Ca urmare. a infrant zdrobitor comunismul ca forma de organizare economico-sociala. indeosebi cea americana. in conditiile in care lumea afacerilor. s-a deplasat periculos dinspre afacerile in economia reala inspre tranzactiile financiare speculative. a obtinut in multe tari marea realizare a prosperitatii de masa. Aceste invataminte au dus la stabilirea unor reguli. ceea ce este un fel indirect de a li se acorda profituri pe seama altor actionari.

in ultima instanta. a venit vremea unei alegeri intre inflatie si deficitul extern. pentru ca acesta sa nu inflameze si mai mult consumul si importurile. Ca atare. devenind deosebit de riscanta. ci incearca atingerea unei tinte precise. daca numai inflatia este cea urmarita in obiectiv. in situatia specifica din economie in prezent. si. inflatia se poate oricand reinflama. ar aparea normal. Or. Asa ca. intrarile de capitaluri speculative sunt tocmai cele care. din cauza costului rezervelor minime obligatorii. dar si de conjunctura ei. ceea ce in principiu ar avea ca efect descurajarea intrarilor de capitaluri speculative. luand in considerare contributia masiva a aprecierii leului la temperarea inflatiei. Spre deosebire de alte pareri. dimpotriva. Oricat ar fi scazut inflatia. ci. creditul va ramane inca scump. A surprins pe buna dreptate. si BNR spera. dupa ce cu numai o luna inainte deja o scazuse simtitor – astfel incat aceasta a ajuns cu 1. decizia BNR nu reprezinta un fel de pierdere a busolei. surprinzatoare sau nu pentru unii. o reducere a dobanzilor nu ajuta la tinerea in chingi a inflatiei. ca haturile ce o tin sa nu fie slabite. atrase tocmai de remunerarile inalte de pe piata romaneasca. numai actiuni care complica rau situatia. Realitatea este ca.Inflatie sau deficit extern ? 18 Aprilie 2007 Decizia Bancii Nationale de a reduce dobanda de politica monetara. nivelul acesteia. pe seama aprecierii leului. daca este asa. cel putin in masura in care nu se mai poate accepta. deci cu un pret imens. care este inflatia. s-ar putea ca efectul inflationist al reducerii dobanzilor sa fie sever. Caci. realizarea pe mai departe a dezinflatiei pe seama aprecierii leului si deci a adancirii in continuare a deficitului extern. Banca Nationala stie mai bine decat oricine ca dezinflatia din Romania a fost realizata in ultimul timp.25 puncte procentuale mai jos –. sa determine totusi o anumita scadere a dobanzilor macar la depozite. prin reducerea dobanzii de politica monetara. Or. cu atat mai mult cu cat de la executivul guvernamental nu vine nici un ajutor. tinand cont de natura acesteia. daca se are in vedere declarata preocupare numarul 1 a Bancii Nationale. in conditiile aproape apocaliptice din deficitul extern. cu consecinta adancirii periculoase a deficitului extern. intr-o masura disproportionat de mare. se dovedeste o decizie responsabila. Dimpotriva. tinand cont nu numai de stadiul economiei. i-a surprins pe multi. si. decizia BNR nu poate fi apreciata ca fiind luata cumva in necunostinta de cauza sau eventual ca expresie a situatiei incurcate in care se gaseste realmente Banca Nationala. BNR pare sa se fi hotarat intr-o atare directie. extrem de costisitor pentru viitorul economiei. bine face! BNR pastreaza nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii si astfel tine cat de cat in chingi creditul. nu poate fi considerat batut in cuie si cu atat mai putin ca indreptanduse de acum incolo doar in jos. Dimpotriva! Mai mult. imping 55 . in general.

pornirea alimentarii abia de acum incolo ar veni cu totul si cu totul tarziu pentru culturile de grau si orz. precum si ravagiile produse in sistem de "baietii destepti" in conditiile acestei liberalizari. daca nu si mai rau. prin masurile adoptate. indeosebi in contextul dat! Dar atat! Pentru ca.leul in sus. din lipsa banilor. numai adversari in domeniu. Chiar daca lipsa energiei ar fi cauza nefunctionarii retelelor de irigatie. premierul Tariceanu a cerut ministrului Economiei si Finantelor. Aceasta va primi o noua lovitura. cat si din punctul de vedere al starii sistemului energetic. ci pentru ca. ceea ce ar trebui sa reinflameze trendul inflationist. apei de la un sistem de irigatii ce abia ar urma sa fie pus in functiune ii trebuie vreo trei saptamani. din pacate. care are in parohie sistemul energetic. Liberalizarea – care. curata. sa se puna o stavila aprecierii artificiale a leului si deci degradarii provocate a deficitului extern! Seceta scoate in relief jaful "baietilor destepti" 6 Iunie 2007 In conditiile secetei care s-a abatut asupra unei parti importante din teritoriul tarii. Bancile comerciale – toate straine – au interese strict contrare strategiei Bancii Nationale. de fapt. aproape in usor regres! Unde nimeni nu poate insa face nimic este in materie de economisire interna. de cheltuire a banului public. nu sunt operationale si. N-ar fi prima data cand interese pe termen lung sunt sacrificate pentru interese pe termen scurt. Seceta a pus in mod dramatic in evidenta tragedia pe care a reprezentat-o asa-numita liberalizare a pietei. Jocul este insa pe muchie de cutit. sunt tardive. chiar daca ar fi. Dar nu lipsa energiei a fost problema! si nu pentru ca energia ar fi existat din abundenta. Ba mai mult. iar. exporturile de la societatile de stat Hidroelectrica si Nuclearelectrica pentru a exista electricitate in tara. Atat din punctul de vedere al culturilor cerealiere vizate. producatorii agricoli nici n-au apelat la sistemele de irigatii. pentru ca nu se stie cum sistemul energetic ar fi putut face fata. Marja de manevra este ingusta si BNR are. Noroc cu Institutul National de Statistica – singurul aliat al BNR – care. s-a rezumat doar la tranzactionarea fara noima a 56 . in ciuda situatiei dezastruoase din contul curent extern. Cum s-ar spune. care nu are un program pe care sa-l respecte. impusa fara sa existe premise de catre UE. sa opreasca. daca este nevoie. Din punctul de vedere al sistemului energetic. in absenta premiselor necesare. prin foarte probabila scadere a dobanzilor la depozite. n-au apelat la irigatii. a "scos" o inflatie curata. a solicitat aceluiasi sa aiba in vedere aprovizionarea sistemelor de irigatii pentru producatorii agricoli timp de 3 luni pe an cu electricitate de la cele doua societati care produc cel mai ieftin din sistem. Raul s-a produs deja. deoarece repercusiunile sunt pentru ansamblul economiei. care ar trebui sa-l traga in jos. lucrurile stau la fel de rau. chiar si cand guvernul a cheltuit intempestiv intr-o singura luna echivalentul a peste 3 miliarde euro. Iar capitalurile speculative straine mai au destul loc de instabilizat leul. Cel mai mare adversar ramane insa guvernul. din lipsa de bani. pentru a ajunge efectiv la plante. din pacate tocmai partea cu contributie masiva la culturile cerealiere. Ambele masuri suna bine. restul economiei ar trebui sa fie multumit ca producatorii agricoli. Macar insa ca.

si cu atat mai mult cu cat stie bine si Grivei ca o asemenea apreciere in raport cu monedele-ghid pe plan international nu se datoreaza cumva faptului ca leul ar fi devenit mai breaz decat acestea. in frunte cu guvernatorul Bancii Nationale. aceasta s-a bucurat si se bucura de o aiuritoare sustinere. pentru ca ce alta energie decat una ieftina sa ia strainii! – constituie o biata glumita. si. 57 . ceea ce a sugerat cam ce spagi au luat semnatarii de la Hidroelectrica ai acestor contracte. pe seama populatiei – care exista in sistemul energetic din Romania. In mod normal. ci unor imprejurari pasagere care se pot volatiliza tot asa cum au venit. daca o corectie de curs nu este exclusa. facand rapid-rapid victime si din eroii cei mai falnici. nu ne paste totusi catusi de putin riscul unei corectii catastrofale! Ca o corectie. indeosebit la Hidroelectrica – a adus rapid sistemul in grav pericol. Ceea ce a iesit a fost un fel de uniune in cuget si simtiri privind faptul ca. dar si cativa analisti economici si financiari de notorietate au considerat probabil necesar sa intervina spre a linisti spiritele in legatura cu riscurile declansarii unei devalorizari severe a leului. precum si amenintarile pe care le reprezinta la adresa intereselor pe termen lung ale tarii – aprecierea artificiala a leului sa aiba parte de impotrivirea cercurilor politice si economice. ceruta de dl Tariceanu. productia in hidrocentrale este coborata si termocentralele preiau sarcina.asa cum este actuala apreciere a leului -. Pentru a-si "onora" contractele incheiate cu "baietii destepti" – intermediarii aparuti in virtutea posibilitatii date de liberalizare –. S-a constatat ca onor contractele incheiate cu "baietii destepti" nu au clauze de forta majora strict precizate. in jaful – sa subliniem. Oprirea. Daca nu va da Dumnezeu ploaie prelungita. in conditiile in care jaful energiei ieftine prin contractele in derulare cu "baietii destepti" n-ar fi suspendate integral. Seceta a scazut sever aportul nou de apa in lacurile de acumulare. a se da ceva energie ieftina agriculturii – si nu "baietilor destepti" sau strainilor – ar fi o blasfemie. in astfel de situatii. va interveni. a exporturilor de energie – facute desigur tot de la Hidroelectrica. sistemul energetic va capota! Oricum. inevitabila. Acum nu s-a mai intamplat intocmai asa. Exporturile formeaza doar o particica din contractele "baietilor destepti" si oprirea exporturilor (ale caror contracte probabil au automat clauze de forta majora) n-ar rezolva mare lucru. Hidroelectrica a continuat exploatarea nemiloasa si cotele in lacurile de acumulare au ajuns la limita dezastrului. cu parafa de la UE si cu obladuirea autoritatilor de la Bucuresti. de sens contrar celui reclamat de starea economiei reale! Dar nu asta este problema! Cu totul alta este adevarata problema! In loc ca – avand in vedere pagubele grave pe care le produce economiei reale romanesti. asta este sigur! Mai ales dupa o indelungata apreciere fara noima a leului. mai multi oficiali. S-o consideram doar o pura propaganda! Sustinere stranie a aprecierii leului 4 Iulie 2007 In urma unor avertismente mai articulate in ultimul timp asupra pericolelor pe care le reprezinta degradarea grava a deficitului extern. Nu poate dura un fenomen strict artificial .energiei produse ieftin. un fenomen pur financiar. cum ar fi seceta.

Din pacate. Interventiile oficialilor au insa.intelegem bine de unde vine sustinerea asta neconditionata pentru aprecierea leului. au aparut pozitii vadit mai nuantate din partea acestora. Se argumenteaza. o ascunde. scutind angajarea unor politici fiscale si monetare in acest scop. cand gluma s-a ingrosat rau de tot in deficitul extern. intru justificarea acestei sustineri se pretinde ca aprecierea leului ar fi expresia prestigiului de care a ajuns sa se bucure moneda nationala. tentatiei de sustinere a aprecierii leului.a cedat si ea. Chiar daca avertismentele lor cu privire la eventualitatea unor corectii mentin in mod obligatoriu imprecizia in materie de amploare si timp. si nu cresterii in substanta. In ultimul timp insa. care umfla si mai tare balonul de sapun. nu prin munca proprie si adaos de substanta. din pacate.avand in vedere ca aproape nu exista demnitar sau functionar public care sa nu importe ceva in Romania de azi. pe seama banului public . intru sfidarea naivilor care mai trudesc in productie pentru piata interna sau pentru export! Stranie este sustinerea de care aprecierea leului s-a bucurat in randurile analistilor. extrem de daunatoare ansamblului. intervin miscari de sens contrar. inca si mai rau. ci pe baza de consum din import. Dar nu mai precizeaza nimeni ca acest lucru are loc gratie unui joc valutar. pentru care Romania a devenit rai. expunand economia la riscuri si mai mari! 58 . Prin mediile guvernamentale. ce sunt extrem de costisitoare. spre deosebire de cele ale analistilor. dupa perioade de cativa ani de apreciere a cursului monedei proprii. in diferite formulari. avem de-a face cu prea multe mesaje cu continut opozit. aceste avertismente pot avea un impact pozitiv enorm. de la necesitatea de a nu se miza doar pe o anumita directie in evolutia cursului la faptul ca practica din tarile emergente a dovedit ca. acesta transformandu-se intr-un rezervor de inflatie pe care. Dimpotriva. Toti imbogatitii tranzitiei sunt importatori. ca aprecierea leului contribuie la recuperarea decalajelor de catre Romania. PIB-ul denominat in euro (moneda folosita pentru comparatii internationale) devenind mai mare.care prin politicile ei se dovedeste singura institutie responsabila din tara . ceea ce conduce la situatia ca in Romania dezinflatia are loc de fapt pe seama adancirii deficitului extern. pe fond doar asocierea lor cu grupurile de interese ale importatorilor sau cu capitalul strain putand constitui singura explicatie consistenta. Strigatele exportatorilor . se pot afisa cresteri economice in euro mai importante si. dar si cel mai periclitant pe termen lung. desigur.trebuie sa subliniem. daca se poate. pentru ca pot induce in piata comportamente care scad presiunea in directia aprecierii leului si deci a adancirii deficitului extern. protestele mai vocale fiind chiar ridiculizate de corul importatorilor. mesaje cu un asemenea continut din partea oficialilor romani lipsesc.nu le mai aude nimeni in aceste conditii. se poate obtine crestere economica in modul cel mai facil. pentru ca pur si simplu pe baza acesteia isi realizeaza tintele de inflatie. Aprecierea leului stimuleaza nefericit importurile si . de asemenea. De fapt. un alt statut.gatuiti literalmente de aprecierea leului . din interese sectoriale precise. pana la explozie. Banca Nationala .

de salvare a modelului insusi. Chiar ministrul de Finante al Germaniei. actionand decent si destul de moral. Aici este buba. cointeresarea salariatilor si participarea lor la capitalul intreprinderilor unde lucreaza. poate pentru altii neasteptat. a aruncat la cos comportamentul de tip "political correctness" si a dat iama in zonele albe pana atunci ale expansiunii sale. au sustinut destul de raspicat o "redistribuire a bogatiilor" pentru a le asigura sanse si celor defavorizati. s-ar putea spune exemplar. si." Or. dar capitalismul insusi poate fi pus in discutie. in timp ce are loc o explozie a profiturilor. "Daca ani de zile – avertizeaza Steinbruck – pentru salariile mici si pentru categoriile sociale mijlocii exista pierderi salariale nete. ca alternativa la cresterile in sine ale salariilor. Nu doar modelul european de capitalism ajunge intr-o criza de legitimitate intr-o asemenea situatie. care a vorbit explicit despre redistribuirea profitului creat de companii. Binecunoscutul cotidian britanic "Financial Times" taxeaza toate aceste pozitii ca "idei pregnant de stanga". in urma tensiunilor acumulate.Ideile de stanga pot salva capitalismul 1 August 2007 In cateva randuri in ultimul timp. Joaquin Almuña o spune fara inconjur: "Partea de salarii din cadrul venitului global al statelor membre ale UE este in prezent cea mai mica de multi ani si nu cred ca va putea sa reziste in continuare astfel". mentionand. dupa perioade de ofensiva masiva din partea capitalului. sa fie clar. ca si de comisarul european pentru Afaceri economice si monetare. replici fie pe plan national. fie pe plan international. au venit. capitalul a castigat si la capitolul audienta. atunci se ajunge la o criza de legitimitate a modelului european de economie sociala de piata. ca muncitorilor trebuie sa li se acorde o parte mai mare din profitul companiilor europene. in prelungirea acestei taxari. de ce nu. din partea natiunilor 59 . capitalul a abandonat retinerile. la o intalnire a celor 13 ministri de Finante din zona euro. Pozitia este sustinuta si de ministrul de Finante francez. Realitatea este ca. Un challenge care l-a mobilizat. si oficialii europeni isi dau bine seama de situatie. Doamne pazeste insa sa fie vorba de asa ceva! Oficialii europeni cu pricina – care nu sunt nici putini si nici de mana a doua – prezinta problema redistribuirii ca o salvare a legitimitatii modelului european de economie de piata si. "innegrindu-le" cu mare viteza. Ramas singur si atotstapanitor. si a castigat-o nu doar la capitolul eficienta economica si bunastare de masa. Dar. Joaquin Almuña. Peter Steinbruck. o noua faza s-a deschis in expansiunea capitalului. Lumea bipolara careia ii daduse nastere comunismul fusese un challenge puternic pentru capital. in ultima instanta. ca. chiar dintre cei de marca. Cei mai in varsta cunosc insa foarte clar. care considera ca exista numeroase modalitati de solutionare a problemei repartitiei inegale a veniturilor. mai multi oficiali europeni. Caderea comunismului a avut un efect poate pentru unii previzibil. a apreciat. din partea muncii. dupa cum istoria moderna a demonstrat. intr-o asemenea perioada ne gasim. in presa din Romania s-au grabit unii sa ne spuna ca politicienii europeni de stanga s-au contaminat de idei comuniste. ci si la capitolul audienta internationala. astfel incat a castigat detasat batalia. o data cu caderea comunismului.

Totusi.afectate. nu de alta – apeland la acelasi gen de metafora! –. ar fi devenit deodata calul breaz. Mult mai constienti decat altii. Romania nu are in prezent cu FMI. dorind sa preintampine contestari care. nu opereaza alte relatii decat cele de consultari periodice. dar mai face din cand in cand si "recomandari". fie de imprumut conditionat. Sa nu avem pretentia ca Romania. Iar de la 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membru plin al UE. oricat de stangiste le-ar putea parea unora. respectiv cele dependente de Executiv –. fie de apel potential la imprumuturi. oficialii europeni mentionati nu sunt contaminati de ideile comuniste. asa cum s-a intamplat o perioada in perspectiva aderarii. Relatii institutionale pe baza de acord. daca nu chiar blocarea cresterilor de salarii (pe motive diverse. cum are FMI cu toate statele membre. Cu toate acestea. Nu este nici productiv. Pentru ei. nu are fundamente economice. FMI si experimentarea capitalismului 8 August 2007 Fondul Monetar International continua sa faca o monitorizare atenta a Romaniei. ideile. sunt bune daca pot contribui la remedierea unei situatii pe care ei o considera deja exploziva. Daca. Redistribuirea bogatiilor este considerata una dintre solutii. nici moral si. in afara monitorizarii si studiului intelectual al tranzitiei. precum Germania sau Franta. in ultima instanta. dar ca sa nu scape caii! Unele "recomandari" ale FMI sunt chiar potrivite. Si avocatii cei mai ferventi ai capitalului sunt ingrijorati si nu se sfiesc s-o arate public. desi oficial nimeni nu o cere: nici Guvernul roman. Analiza "recomandarilor" este de natura sa risipeasca in parte misterul acestei indragiri relativ curioase a Romaniei de catre FMI. o data cu intrarea in UE si incheierea relatiilor pe baza de acord cu FMI. In principiu. ci mai degraba sunt animati de o responsabilitate fata de sistemul capitalist pe care il reprezinta. dincolo de anumite reguli ale jocului. la un moment dat. in ciuda cresterii economice inregistrate de Romania in ultimii ani – cerere adresata Guvernului roman si care de altfel nu poate fi decat cu referire la salariile bugetarilor. aceasta crestere 60 . care nu numai observa. de la lipsa de corelare cu productivitatea muncii la incompatibilitatea cu tinte ale politicilor macroeconomice) – da rau de gandit. cu mult mai potrivite decat cele pe care FMI le facea atunci cand avea Romania pe mana. desigur. si ca nu ar mai avea nevoie de un caine de paza in ceea ce face. Ba creeaza si suspiciunea ca atentia FMI pentru cazul romanesc are un mobil precis. Inversunarea cu care FMI sustine blocarea cresterilor de salarii. nici posibil ca munca sa nu se aleaga cu nimic sau mai cu nimic de pe urma cresterii economice dinamice. l-ar putea pune in discutie. Ba niscai sfaturi si strangeri de gat nu i-ar strica. FMI mentine la Bucuresti o reprezentanta permanenta. nici Comisia Europeana. insistenta inversunata asupra uneia dintre "recomandari" – si anume evitarea.

In PIB-ul romanesc raportul dintre munca si capital este invers. sa retinem. Cu toate ca si in tarile occidentale raportul dintre munca si capital s-a modificat sever in favoarea celui din urma in ultimii ani – nu intamplator in perioada postcomunista. si nu vreo fictiune statistica.economica este adevarata. pentru promovarea acestui gen de flexibilizare. unde obtin profituri ridicate. pe care nu le pot realiza in tarile lor de origine. Totul porneste de la diferentierea neta a PIB-ului romanesc fata de PIB-ul tarilor vesteuropene. in timp ce partea ce revine capitalului ajunge la aproximativ 35% (restul in PIB reprezentand amortizari ale echipamentelor de productie). Din pacate. ultimele resurse lasate de Dumnezeu romanilor si inca necedate altora! 61 . ceea ce ar implica inerent si externalizarea resurselor de carbune din bazinul de suprafata al Olteniei. Romania este insa tocmai o buna bucatica pentru asa ceva! Nu intamplator este presiunea permanenta a aceluiasi FMI de a se flexibiliza piata fortei de munca in Romania. Tot nu intamplator pentru pozitionarea FMI ca vector al unui experiment de tipul celui amintit sunt insistentele institutiei cu pricina pentru un stat economic minimal. In acestea din urma. lucru pe care FMI nu il reclama! Cea mai probabila explicatie o constituie faptul ca in Romania capitalul international face un experiment in care FMI isi are rolul sau. FMI se foloseste insidios de cerinta legitima de a se elimina din Codul Muncii din Romania unele rigiditati care confunda lucrurile prin includerea incompetentei si indisciplinei printre "drepturile" angajatilor. si testeaza durabilitatea acestui raport. este insa evident ca nu se indrazneste sa se faca un asemenea test in tarile occidentale. cu mult mai favorabil capitalului. Capitalul international incearca in Romania – probabil si in alte tari din Europa de Est – sa aseze raportul dintre munca si capital pe un alt palier. ceea ce explica apetenta capitalurilor din Vest pentru piata romaneasca. partea ce revine din PIB castigurilor din munca este cam de 50%. cat si de agent de influenta. Rovinari si Craiova. asa cum este situatia in Europa de Est (inclusiv si in primul rand in Romania). cand capitalul international a ramas atotstapanitor pe plan international si a considerat ca trebuie sa profite de pe urma acestui fapt –. atat de observator. recomanda pe aceeasi linie ca Romania sa-si privatizeze urgent complexurile termoenergetice de la Turceni. suportabilitatea lui sociala si gradul sau de incendiaritate. formula sub care se ascunde ideea de a i se lasa patronului mana libera de a-l da afara pe salariat. FMI a aplaudat frenetic externalizarea resurselor de petrol si gaze naturale prin privatizarea Petrom si.

ci bine ca exista un deficit comercial atat de mare. nu doar intr-un viitor neprecizat si neprecizabil. ceea ce s-ar rasfrange pozitiv. erau ajutate de aprecierea artificiala a monedei nationale. iar Romania a devenit un fel de rai al importatorilor si speculatorilor. prin sporirea lor. fiind motorul cresterii economice. Si. vezi Doamne!. intr-o crestere a productiei interne atat pentru 62 . cresterea economica a ajuns sa se bazeze disproportionat si periculos pe consum din import. exporturile n-au mai rezistat noului val de aprecieri artificiale ale leului si au scazut pe ansamblu! Faptul ar trebui sa constituie un semnal sever de alarma pentru autoritati! Deoarece. au fost cele care. din interese greu de inteles si din motive si mai greu de acceptat. din cauza intrarilor speculative de capitaluri. intr-un tarziu – iarasi. daca au strigat. care. si nu in fapte. inca de mult. a asa-numitelor "importuri de dezvoltare". au scos economia din marasm. exporturile au crescut serios in anii din urma. cand au beneficiat de anumite facilitati. Avertismentul pe care ar trebui sa-l constituie scaderea exporturilor in conditiile cresterii in continuare aiuritoare a importurilor este legat de infirmarea neta de catre practica a tezei. Iar in perioada de la inceputul anilor 2000. dimpotriva. s-ar putea spune. ca urmare a rupturii grave dintre economia reala si economia financiara. si mai remarcabil. In asemenea conditii. Deschiderea completa a pietelor comerciale si financiare in perspectiva aderarii la UE si apoi in conditiile apartenentei la organismul european. acesta ar proveni din importuri de echipamente care ar inzestra tehnic si tehnologic economia. exportatorii – la care nu s-a mai gandit absolut nimeni si care. au schimbat radical si dramatic lucrurile. cu sustinere doar in idei. nu mai reusesc cresteri in volum ale livrarilor externe si ca doar tendintele de preturi in urcare pe plan international au mai sustinut valoarea exporturilor ca aceasta sa nu scada. In mod. pana acum. In economie au inceput sa se ridice castele de nisip peste castele de nisip. fara suport in economia reala. deoarece. in spatele cifrelor pe ansamblu si mai ales al evaluarilor statistice in euro (umflate de leul aparent mereu mai breaz). dupa ani si ani de zile! Intr-un mod absolut remarcabil. autoritatile se puteau face ca nu aud ceea ce exportatorii le spuneau: ca. exporturile si-au continuat cresterea si dupa retragerea facilitatilor in impozitarea profiturilor din livrari externe si chiar si dupa ce a inceput nefericita intarire artificiala a leului. au facut-o in van – n-au putut altceva decat sa incerce a tine cat de cat pas cu abominabilele si desantatele importuri. ci chiar si maine-poimaine. in mod remarcabil. precum si a politicii Bancii Nationale de realizare a tintelor de inflatie pe seama aprecierii monedei nationale. Multa moneda s-a batut si se mai bate pe aceasta teza.Avertismentul dur al scaderii exporturilor 15 August 2007 Catre sfarsitul primului semestru al anului in curs a venit si descurajanta – dar deloc neasteptata – premiera a scaderii exporturilor! Este intr-adevar prima. precum si promovarea. doar dupa ani si ani – previzibilul s-a produs. a unei politici de apreciere artificiala a leului. ajungandu-se sa se pretinda ca ar fi nu rau. Deja pe muchie de cutit.

printr-o manevra apreciata in piata nu tocmai ortodoxa. participatia la grupul maghiar MOL din domeniu. iar o companie rezultata dintr-o operatiune de preluare ar fi intr-adevar una foarte 63 . nimeni nu va lua nici o masura dintr-acelea pe care le-ar impune avertismentul dur al scaderii exporturilor. ca guvernele pot fi buni administratori ai unor companii private". nu se arata insa suficient pentru a mai promova exporturile in conditiile constrangerii pe care o reprezinta pentru acestea aprecierea artificiala a leului. Nu numai ca importurile ce pot trece drept "de dezvoltare" nu ating nici macar o patrime din totalul importurilor. A apreciat oferta ca fiind una ostila. OMV a facut o oferta de preluare a controlului asupra grupului maghiar. ce va fi platita amarnic de nevoiasii Romaniei. cat si pentru piata externa (exporturi). de unde a preluat-o OMV contra unui miliard de euro. daca s-ar fi finalizat. stimulat tocmai de intarirea fara baze a monedei nationale. pentru a fi mai explicit. Asa ca singura iesire – inevitabila – o va reprezenta corectia spontana ce va veni din partea pietei si care se va manifesta cel mai probabil pe curs. Va fi insa o corectie dureroasa.piata interna. Daca grupuri private precum Exxon sau British Petroleum ar veni cu oferte acceptabile. cu nimic! Talcurile bucurestene ale unui refuz budapestan 29 August 2007 Nu demult. a declarat Szabolcs Ferenz. grupul petrolier austriac OMV si-a dublat. dar nu si eficienta. Pana aici nici un aspect deosebit! Sunt curente in lumea afacerilor achizitiile si preluarile de firme. Deficitul comercial va intrece orice limita pentru ca importurilor in continuare desantate nu li se va mai opune o cat de semnificativa crestere a exporturilor. vicepresedintele cu comunicarea in grupul MOL. fara indoiala existent. Surprinzator poate la prima vedere si oricum de remarcat a fost insa argumentul cu care grupul maghiar a respins fara echivoc oferta OMV: "Nu credem. astfel incat tranzactia. pentru ca se pare ca achizitia a fost facuta de un magnat rus care traieste in Ungaria. nu vad de ce am refuza. avand in vedere ca grupul maghiar se afla nu la ananghie. In cazul in speta insa. si oricum cu totul si cu totul derizoriu pentru a compensa dezmatul importurilor. ajungand sa detina in acesta cam 18% din capital. intrucat s-ar fi creat un fel de companie mare. In vreme ce aceia intr-adevar vinovati ca nu s-a facut ceva cat mai era timp nu vor raspunde. Iar acesta a reactionat extrem de dur. dar efectul lor. eficienta MOL este dubla fata de cea a OMV. acesta si-a vandut apoi participatia unei companii de consultanta austriece. Iata ce a adaugat. incercarile reusite sau nereusite in acest sens si replicile celor implicati. Nu tocmai ortodoxa. Sa nu ne amagim! In actualele stari de lucruri din Romania. ca intotdeauna in Romania. ar fi insemnat ca noul grup ar fi fost nevoit. sa vanda unele dintre ele pentru a se conforma normelor comunitare. dupa ce ar fi reunit activele. dl Szabolcs Ferenz: "MOL nu respinge ideea vanzarii daca o oportunitate se va ivi. Imediat dupa aceea. ci in plina expansiune profitabila. si complet nejustificata economic. care de altminteri n-ar fi rezistat nici criteriilor antitrust din cadrul UE.

ci numai buzunare! Buzunare gata pregatite sa absoarba niscai spagi. Dupa reiterari succesive. dupa cum este si firesc. reputatul saptamanal britanic de analize "The Economist" a avertizat fara echivoc asupra riscurilor de supraincalzire economica si de crah financiar de proportii in tarile central. franele slabe si cauciucurile uzate fac extrem de posibil un accident ingrozitor. Nu vedem care sunt beneficiile preluarii de catre un guvern strain!". 64 . transferarea monopolului de stat catre o alta entitate. speriate de "miscarile" OMV. Poate nu intamplator! Pentru ca la Bucuresti nefericita preluare a PETROM de catre OMV a fost prezentata si continua sa fie prezentata ca o "privatizare". In orice caz.au un simt si un sens national. aceste calitati sunt chiar minunate. Asta insa asa.mare. statul austriac detine 31. La cele de la Bucuresti. actionariatul fiind diseminat si rolul fundamental in soarta firmei revenind echipei manageriale. si nu ca luare aminte! Saracul dl Szabolcs Ferenz nu stie probabil ca decidentii romani nu au urechi. este un caz clasic de companie controlata de stat.5%. prezentate tot ca "privatizari"!). doar ca aducere aminte. In structura actionariatului. aflandu-se in mana unor maghiari. in masura in care peste 50% din actiuni sunt libere pe bursa (neputandu-si niciodata "coordona" miscarile)." "Singurul raspuns pe termen lung. printr-o lege care sa le interzica firmelor de stat straine sa preia active strategice in Ungaria! OMV. in schimb. 39 de banci straine detin participatii la MOL. pe un drum neted si pe vreme frumoasa! Aceasta este imaginea economica a celor 10 tari est-europene aflate in prezent in Uniunea Europeana. iar aproape 60% din totalul actiunilor sunt libere pe bursa. spre a se evita. toate deciziile (si nu doar cele majore) sunt la dispozitia statului austriac. dar lipsesc cu desavarsire! "The Economist" greseste agentul patogen 5 Septembrie 2007 Nu demult. autoritatile de la Budapesta intentioneaza sa protejeze grupul petrolier MOL fata de eventuale preluari ostile. daca acestea sunt oferite contra active nationale subevaluate! Cata deosebire intre autoritatile din doua tari vecine! Unele . Scurt pe doi! Clar si cuprinzator! MOL este fosta companie de stat maghiara in domeniul petrolier. cu obligatia unor noi cumparatori de a-si dezvalui imediat identitatea si de a obtine aviz daca achizitiile depasesc 5% din total. dar cu o eficienta redusa. statul maghiar n-a mai ramas cu nici o actiune la MOL. In cazul ei. dar. Dl Szabolcs Ferenz a ales sa faca declaratiile citate si la Bucuresti. dar nu in mod expert. dar controlul companiei nu apartine cuiva anume. "Imaginati-va cateva masini vechi si peticite conduse cu incredere.cele din Ungaria . statul maghiar a ales privatizarea fara investitor strategic. Daca drumul devine umed sau alunecos.si est-europene. si nu ca un simplu si pagubos transfer al unui monopol de la statul roman catre un alt stat (nemaivorbind de alte asemenea transferuri in telefonie sau energie.

"The Economist" nu o mai nimereste insa la fel de exact in ce priveste agentul patogen. ar trebui sa se mai faca. judecand cel putin dupa situatia de pana acum.continua «The Economist». dimpotriva. intelegand prin aceasta o solicitare a resurselor peste posibilitatile fundamentelor economice. din tarile occidentale. inca si mai rau. pomenile electorale nu reusesc sa indrepte catre social nici macar o infima parte din ceea ce munca ar trebui sa culeaga din cresterea economica si n-o face din cauza raptului sistematic la care banul public este supus de capitalul clientelar. intr-adevar greu realizate. fara pretentia vreunei generalizari. tocmai o asemenea frenezie conduce inevitabil la crahuri." Analiza este extrem de pertinenta. ci sa repari masina. mereu mai aiuritoare. prin relatii de concurenta in care castiga cel mai competitiv. cu atat mai destabilizatoare si mai frustrante cu cat au loc pe baza furturilor abominabile din banul public. Or. Avand in vedere ca analiza din "The Economist" mentioneaza in mod expres Romania si Polonia ca tari din regiune care sunt gata sa cheltuiasca sume enorme pentru castiguri politice si electorale. ci pe baza unui capitalism de cumetrie. in legatura cu situatia din tarile respective. ci din dezechilibrul imens pe seama caruia traieste sectorul privat din Romania. imbogatirile nu au loc pe baza unui capitalism de piata. chiar si anumite segmente ale pietelor financiare internationale. dar in ce priveste Romania saptamanalul "The Economist" nu are chiar deloc dreptate. corespunzand perfect situatiei reale din aceste tari. daca se articuleaza pe o supraincalzire a economiei. iar datoria externa a tarii. intre munca si capital. Crahuri financiare sunt pe deplin posibile in Romania. nu numai din punctul de vedere al continutului. Fata de ceea ce actualmente isi insuseste munca (atat de putin) si ceea ce isi insuseste capitalul (atat de mult) din PIB-ul anual al tarii. Nu sectorul public este responsabil de imensul deficit – cu totul nesustenabil – din contul curent al tarii. Cel putin in cazul Romaniei. desi nu este deloc exclus ca lucrurile sa se prezinte la fel si prin alte tari din regiune pentru a caror asezare intr-o aceeasi oala revista britanica nu are ezitari! Nu stim situatia exacta din alte tari ale zonei. ar fi de adus in discutie cazul romanesc. ci. nu cresterea alocatiilor sociale este responsabila de o eventuala destabilizare a echilibrelor economice. dar. in mare parte. mult mai favorabila muncii si mult mai putin favorabila capitalului. nu este nici macar in proportie de o treime datorie publica! 65 . oprit. nu este sa adaugi lichid de racire sau sa conduci mai incet. prin relatii clientelare pe seama furturilor din banul public. Simptomatologia identificata de "The Economist" este extrem de exacta si riscurile avute in vedere de saptamanalul britanic sunt mai mult decat reale. nu vor proveni din finantele publice (care siau echilibrat conturile cu vanzari din averea publica). alte sistematice alocari sociale (inclusiv sub forma de pomeni electorale) pentru a se inainta cat de cat spre situatia. inca ani si ani. tocmai accentuarea discrepantelor imense in insusirile din PIB. Totul sau aproape totul este pus pe seama cheltuirii laxe in scopuri politice sau chiar numai electorale a banului public castigat din miscarea pozitiva a economiei in ultimii ani. Pentru ca un fel de frenezie a cuprins tarile respective si poate. O crestere rapida in veniturile din taxe si o conducere politica slaba fac posibil sa nu existe o presiune mare pentru a exercita un control mai puternic asupra finantelor publice. procesul reformei structurale in regiune a fost. Oricum. dar si din punctul de vedere al momentului in care intervine. Din nefericire. daca se vor produce. Oricat de mari ar fi.

dar si la Varsovia sau Budapesta. Tarile bogate in hidrocarburi (petrol si gaze) din fostul spatiu sovietic. tarile respective cer deschis pozitii economice in tarile vest-europene in schimbul aprovizionarii acestora cu energie. nu mai accepta sa fie doar exportatori.Dupa ce a secatuit avutul public. ar fi aceea de a amenda globalizarea insasi: sa aiba camp liber. mai mult ca sigur. capitalul privat clientelar din Romania traieste acum pe seama banului imprumutat din exterior. Madrid sau Roma. Oricum. ce constituie. Rompetrol este. care vantura acum principiile globalizarii in propriul interes. o companie europeana care s-a oferit ca un cap de pod pentru patrunderea pe pietele europene a unei companii din spatiul ex-sovietic. pe pietele tarilor consumatoare. ci de prea mult capitalism clientelar! Efectul Rompetrol 12 Septembrie 2007 S-ar putea ca vanzarea Rompetrol catre compania petroliera de stat din Kazahstan sa le dea multora de gandit prin Uniunea Europeana. pe de alta parte. Si atunci ideea. Problema este insa ca tranzactia Rompetrol a cam deschis o bresa care s-ar putea largi si ar putea afecta Vestul Europei. si. vor evident sa-si croiasca un alt statut in lume folosindu-si la maximum atuul de care dispun. despre economia pietei libere ca esenta a capitalismului. nu poate opri si nici macar contesta ofensiva tarilor bogate in resurse energetice. in frunte cu Rusia. inconfortul de a se vedea controlate la ele acasa de companii din Est. desi evident deranjat de faptul ca globalizarea ar putea sa inceteze a mai fi doar un sens unic. si anume resursele energetice imense. Statele consumatoare vest-europene se afla intr-un fel la mijloc intre propriile principii despre deschiderea pietelor si globalizare transformate in reguli pe care le-au impus pe plan international. Nu cumva pentru faptul ca Romania ar fi devenit buricul pamantului european si nici macar pentru ca ar trebui sa se tina cont de ceea ce se intampla prin Romania de cand aceasta a ajuns membru plin al Uniunii Europene. Daca Romania va sari in aer – asa cum se teme. in fond. urmarind sa ocupe pozitii directe. o va face insa nu de prea mult capitalism social. Numai ca este un precedent care poate prefata ceea ce va urma. Astfel. Rompetrol este o piesa prea mica pentru a starni ingrijorari. ar urma sa se stabileasca reglementari prin care autoritatile dintr-o tara sa poata interzice sau anula preluarea unor active considerate strategice din tara respectiva. Paris. cu temei. prin participatii. miza unui proces inca mocnit. fortand statul sa-si limiteze cresterea cheltuielilor sociale. "The Economist" –. Occidentul. indeosebi la Berlin. Vestul Europei este indeosebi vizat. pritocita mai demult prin diferite cancelarii vest-europene. Ar fi impotriva propovaduielilor despre libertatea de miscare a capitalurilor si globalizare. daca preluarea este 66 . pe de o parte. dar numai pentru companiile private! Mai precis.

Distrigaz Sud. Electrica Muntenia Sud. prin Gaz de France. in mana statului francez. vin sa infirme optimistele asteptari guvernamentale. stau la baza unei economii: industria si agricultura. sa fie considerata o binefacere. Achizitia este insa facuta de o companie de stat si. o asemenea reglementare nu este adoptata si tranzactia n-ar avea de ce sa nu treaca de avizarile de la Bruxelles. tranzactia ar fi susceptibila de a intra sub incidenta unor eventuale reglementari pe care autoritati vest-europene le clocesc mai demult si despre care cancelarul german Angela Merkel a vorbit deschis. urmand sa fie resimtite in valoarea adaugata a agriculturii abia in semestrul al II-lea. fostele monopoluri de stat din energetica si telecomunicatii ar ramane tot in mana unor monopoluri din alte state: Romtelecom. In fond. Electrica Oltenia. prin ENEL. in mana statului ceh. Acesta este punctul sensibil al tranzactiei Rompetrol. Vizata este evident Rusia. in cazul economiei din Romania ar trebui. dimpotriva. prin OTE.8% – este nu doar mai mica decat cea asteptata. Problema este insa ca incetinirea pe ansamblu a intervenit din cauza slabirii sau chiar scaderii activitatii in sectoarele care. in frunte cu Gazprom. ca atare. si tocmai prin aceasta tranzactia ar putea grabi adoptarea proiectatelor restrictii in achizitionarea de pozitii strategice intr-o tara de catre companii de stat straine. tinta guvernamentala de crestere economica pe 2007 (adica peste 6%) nu mai poate fi atinsa. cresterea economica obtinuta se afla la un nivel mult mai ridicat fata de standardele europene ale perioadei. n-am putea trece insa cu 67 . Desi o incetinire a cresterii economice este de natura sa genereze preocupare. amenintata 19 Septembrie 2007 Rezultatele economice pe primul semestru. Electrica Banat si Electrica Dobrogea. Pentru ca orice reglementare nu poate opera retroactiv. Vanzator este o firma privata. dar si cu mult mai redusa in comparatie cu cea realizata in cursul semestrului I din anul trecut. Fara a ignora efectele pozitive ale cresterii economice din ultimii ani. Avand in vedere ca o revenire in industria prelucratoare nu este prevazuta. Problema este insa precedentul pe care il constituie tranzactia Rompetrol. Romania ar fi insa una dintre tarile care vor ramane cu buza umflata. comunicate de Institutul National de Statistica. Deocamdata. in mana statului grec. in mana statului austriac! Economia. care. ceea ce ar fi de natura sa elimine practic orice fel de ingrijorari. Petrom. prin CEZ. incearca sa-si promoveze expansiunea externa prin puternice companii controlate de stat. Cresterea economica obtinuta – 5. place sau nu place. iar efectele secetei nu au ajuns sa fie contabilizate inca in PIB. in mana statului italian. prin OMV.facuta de companii de stat dintr-o alta tara. Dar nu acest lucru este important.

Dimpotriva. financiar sau de retail. In primul rand. Pot. nu va reactiona nimeni la acest avertisment mai mult decat sever. In al doilea rand. dar nesanatoase. constituind un fel de castele de nisip fara fundatii. amplificand de fapt vulnerabilitatile. Desigur. provine prea putin din sectorul real al economiei si prea mult din sectoare precum cel imobiliar. financiar si de retail. nu prea 68 . in aceste zile – in fond. Restul contributiei urmeaza sa se indrepte pe mai departe catre fondul public de pensii. ci a unei subdezvoltari periculoase a industriei si agriculturii. Astfel. si nu in sectorul real al economiei. ceea ce o face nedurabila si vulnerabila la orice turbulente de pe pietele financiara si monetara. nu face decat sa extinda edificiile fara fundatie din economie. dupa cum arata statisticile. Poate sa iasa bine.insa. dar a facut-o nu pentru ca s-ar mai fi temperat avantul activitatii in sectoarele care creeaza probleme si disfunctii. pentru ca in principiu ar insemna o reducere a ritmului de inaintare pe un drum cu vulnerabilitati. Casele fara fundatie se vor inmulti. in mod firesc. ci tocmai pentru ca sa sleit de tot activitatea in sectorul real al economiei. este o crestere economica bazata pe consum din import. prin media sau direct prin agentii de vanzari angajati special in acest scop – se desfasoara o campanie. pentru a determina atragerea catre ele a partilor din contributii. dar nu e sigur 26 Septembrie 2007 S-a intrat in faza propriu-zisa de implementare a pensiilor private obligatorii in Romania. in frenezia ruinatoare care s-a instalat. Din pacate.vederea caracterul nesanatos al acesteia intr-o masura disproportionat de mare. dar numai la dorinta personala.5 procente din salariul brut care constituie contributia angajatului – urmeaza sa opteze spre care dintre fondurile de pensii autorizate sa fie trimise sumele. Dar nu din cauza unei supradezvoltari a acestora din urma. Cei obligati de lege sa-si indrepte o parte din contributia sociala pentru pensii catre fonduri de pensii administrate privat – deocamdata o parte reprezentand 2 procente din cele 9. reclama facuta pe toate caile. Ca si riscurile unei cresteri economice mult cantate. Astfel ca o incetinire a cresterii economice ar trebui receptata pozitiv ca un proces de insanatosire. Iar cresterea economica obtinuta indeosebi in aceste sectoare. Cei obligati de lege sunt cetatenii contribuenti la sistemul de pensii cu o varsta sub 35 de ani. Cresterea economica s-a incetinit. de asemenea. sa dispuna o astfel de redirectionare. se va apasa probabil si mai tare pedala de acceleratie pentru sectoarele imobiliar. lucrurile s-au agravat aproape devastator. contribuentii la sistemul de pensii cu o varsta intre 35 si 45 de ani. se asaza mai pe nimic. financiar si de retail nu are pe ce sa se articuleze. dezvoltarea indrituita si necesara a unor sectoare precum cel imobiliar. In afara propagandei sustinute pe care societatile de administrare a fondurilor cu pricina si-o fac.

indeosebi prin media. care creeaza probleme tocmai din cauza obligativitatii. si vizat in domeniu este statul. nu ofera. O experienta a tarilor capitaliste mature nu poate fi invocata: aceasta experienta nu exista in domeniu. Cazuistica mondiala este prea firava pentru a oferi argumente. dar nu cu o deplina certitudine. dar evident. dar acestea pot reprezenta doar mai nimic!). Actualele scheme de pensii private obligatorii constituie o inventie a Bancii Mondiale cu o destinatie precisa: tarile foste comuniste din Europa Centrala si de Est si din spatiul ex-sovietic. ci este operationala doar in cazuri de accidente de parcurs ale unora dintre jucatori. aceasta problema nu exista: cotizatiile se platesc 69 . notorietatea si credibilitatea societatilor de administrare. cautarile de alternative. sumele depuse de cotizanti vor fi sporit. fara a-si declara caracterul publicitar. schemele de pensii private obligatorii existente se afla inca in perioada de acumulare. nici o garantie! Singurul lucru ce poate fi garantat este suma cotizatiilor minus suma comisioanelor percepute pentru functionare de catre societatile de administrare. urmand a fi distribuite drept pensii sume mai mari decat cele depuse.la locul ei. raportarea sistematica a situatiei conturilor personale ale cotizantilor sau impunerea unei anumite structuri de plasament pentru banii stransi spre a se evita hazardul. de persuasiune. fara indoiala. Evident. Nici nu s-ar putea sa se ofere aceste garantii. Deci. care nu are nici o implicare. sistemul. in ciuda multiplelor precautii pe care legea si le-a luat in domeniu. care nu vine decat dupa 20 de ani. iar pensiile private au din acest punct de vedere toata legitimitatea. nici pentru protectie contra inflatiei. Iar statul. prin faptul ca au caracter facultativ. nici pentru eventualele randamente de "impuiere" a banilor. este chiar probabil. dincolo de unele reguli ce trebuie respectate. tinand cont de multiplele imponderabile – esecurile investitionale. care. care. Este perfect posibil. asa cum ar urma sa opereze si in Romania. Tot evident. ci de un fond de garantare constituit de ansamblul societatilor de administrare. Vorbim de pensiile obligatorii administrate privat. caderile economice. si nu de cele facultative. mergandu-se pana la ridicari in slavi total nepotrivite. precum legitimitatea. de responsabilitatea celor care decid sa se implice. acoperirea din acest fond nu poate fi generala. oricat de devreme dupa caderea comunismului au fost implementate. crahurile si catastrofele care pot interveni in perioade de decenii –. nimeni nu ofera nici o garantie. turbulentele financiare. la sfarsitul perioadei de cotizare. tin. Sa nu li se acorde acestora atribute peste ceea ce reprezinta si pot sa realizeze. si nu de operare. si aceasta garantie nu este asigurata de catre stat. riscurile prea mari ori afacerile speculative. Problema cea mare a pensiilor private obligatorii este tocmai lipsa de garantii in conditiile in care exista obligatia participarii. pentru ca firmele private implicate n-au cu ce sa garanteze in cazuri de falimente (numai cu activele ramase. este potential competitiv cu sarcinile asigurarii "batranetilor" cotizantilor. Trebuie spus raspicat ca pensiile private nu constituie cumva o solutie certa pur si simplu pentru ca nu reprezinta o solutie probata. In cazul pensiilor private facultative. evoca virtuti peste virtuti ale pensiilor private obligatorii. In proportie de 90% experienta mondiala in domeniu este in curs. evident. Sistemul mizeaza pe faptul ca niste entitati private vor "impuia" banii si. Faptul ca sistemul public de pensii este in dezastru si criza acestuia implacabil se va adanci in conditiile imbatranirii populatiei justifica. nu este catusi de putin sigur! De altfel.

care gestioneaza euro. care stiu mai bine decat oricine. Si cu aceasta dl Sarkozy a pus punctul pe i: intr-o prea mare masura. Mai mult. Speculatiile ameninta sistemul 3 Octombrie 2007 Presedintele francez Sarkozy i-a suparat pe multi in Uniunea Europeana cand. cadou sume colosale pe decenii si acestea incep sa faca plati din ceea ce strang si administreaza numai dupa 20 de ani. In mod evident. fiecare devine participant doar daca doreste. de pe urma politicilor economice si financiare au ajuns sa 70 . fara legatura cu conditiile de baza din economie. unii spun chiar supraevaluat. dar. si dl Sarkozy n-a facut deloc un secret din dorinta de a aduce actiunile BCE sub controlul guvernelor din tarile participante la sistemul euro. Sa recunoastem ca pe o asemenea afacere pot fi invidiosi si cei mai galonati dintre baronii romani care fac afaceri clientelare cu banul public. Angela Merkel. dl Sarkozy a fost in fond foarte precis in criticile la adresa politicii BCE in recentul context international de criza: "Mi se pare ciudat ca s-au facut (de catre BCE) infuzii de capital fara a scadea dobanzile.suplimentar. statul nu impune nici o obligatie si deci poate sa nu-si asume nici o obligatie. a unei banci centrale. Deocamdata. Asta nu ii avantajeaza decat pe speculanti. ce a devenit si trebuie sa ramana independenta. Dl Sarkozy este nemultumit de politica BCE de sprijinire a unui euro prea puternic. este greu. pensiile private obligatorii reprezinta cea mai mare si mai fara de batai de cap afacere imaginata vreodata! Statul le face. de a se gasi o solutie functionala pentru contradictoria implicare a statului in problema pensiilor private obligatorii. taxeaza demersurile dlui Sarkozy ca o inadmisibila incercare de intruziune a politicului in gestiunea. n-a putut surprinde pe nimeni. asa cum au acuzat unii dintre adversarii sai din Uniunea Europeana ca sa minimalizeze implicatiile. in frunte cu oficialii BCE si cu cancelarul german. pe propria piele. diminuandu-le incasarile si sufocandu-i. Criticile dlui Sarkozy suna familiar pentru exportatorii romani. deoarece criticile la adresa BCE. care constituie un mare dezavantaj concurential pentru marfurile europene in competitia mondiala. A suparat. Lucrurile nu sunt insa tocmai simple si dl Sarkozy nu poate fi doar taxat ca nu prea intelege problemele economico-financiare. evident. indirect. s-a ales solutia defavorabila cotizantilor si. daca nu imposibil. De fapt. a criticat articulat politica Bancii Centrale Europene (BCE) in recenta conjunctura creata pe plan international si in zona euro de criza segmentului imobiliar al pietei financiare din SUA. au constituit un laitmotiv al campaniei sale electorale. mai zilele trecute. multe tari din zona euro impartasesc interpretarile presedintelui francez. Pentru acestea din urma. cel putin indirect. ce inseamna ca moneda in care efectueaza cheltuielile (leul) sa creasca artificial. insa. extrem de favorabila societatilor de administrare. in timp ce pentru companii sarcinile se complica". Recentele critici au coagulat si mai tare impotriva presedintelui francez frontul comun din Uniunea Europeana care.

Desigur. care prezinta riscuri grave pentru intregul sistem international. Libertatile imense acordate miscarilor de capitaluri (nu numai ca mijlocitoare de tranzactii comerciale sau de credit. Vezi Doamne. In caz de descoperire a unor asemenea incalcari. fara piete financiare consistente si lichide. Problema este insa ca politicile monetare si financiare ajuta nemeritat speculatiile. responsabilii BCE. vrand sau nevrand. abordarile nu vor putea fi decat nuantate. Dilemele au existat si vor exista in continuare. se spune. lichiditatea in piata trebuia refacuta pentru a nu gripa sistemul. dar. indirect. intr-o supraevaluare artificiala de miscari de capitaluri speculative straine constituie poate cel mai pregnant argument pentru un asemenea interes. amandoi declarandu-se pentru o mai mare transparenta pe pietele financiare si denuntand speculatiile care se fac la ora actuala in sistemul international. deja disproportionat prezente in angrenajul financiar actual. Sufocarea exporturilor si a unei parti din sectorul real al economiei tarii de catre un leu impins. Paroxismul in materie se atinge in cazul "Tractorul" Brasov. "Tractorul".decat ecou. si nu jucatorii din sectorul real al economiei. Episodul nu face decat sa readuca pe tapet dilemele. care se refera la mentinerea pentru o perioada a profilului sau la angajarea unui anumit numar de muncitori. le protejeaza si chiar incurajeaza. in situatia data. din complexul inflatie-dobanzi-curs valutar-deficit bugetar-deficit extern-crestere economica. luni si luni.nu pot fi decat interesate in demersurile pentru transparentizarea si disciplinarea miscarilor speculative de capitaluri. ca nu prea se agreeaza reciproc . niciodata transate si transabile. Dar.complet dezarmate in fata speculatiilor. Iar politicile monetare si financiare n-au gasit calea de a descuraja aceste speculatii. Tarile de trei parale precum Romania . care sa poata absorbi efectele distrugatoare ale speculatiilor . beneficiarii – adica societatile care au preluat companiile scoase la vanzare de catre statul roman – trebuie sa ramburseze sumele depistate ca reprezentand ajutor de stat. ci si ca vanzari/cumparari de bani in sine) au deplasat grosul transferurilor monetare si financiare catre speculatii care sunt din ce in ce mai periculoase pentru sistemul insusi. dar dobanzile n-ar fi putut fi reduse caci ar fi fost reinflamata inflatia. prin includerea in contract a unor astfel 71 . vor demonstra ca.beneficieze speculatorii financiari.tap ispasitor 17 Octombrie 2007 Comisia executiva de la Bruxelles a U-niunii Europene a cerut la verificare dosarele privatizarilor facute in Romania de la intrarea efectiva a acesteia in clubul european. Si in acest domeniu n-a putut gasi la cancelarul german Angela Merkel .cu care. de la caz la caz. nu aceasta este problema. dupa lichidarea societatii. Aici dl Sarkozy are dreptate. in cautarea eventualelor incalcari de continut sau de procedura ale normelor comunitare in domeniul ajutoarelor de stat. ca si ai altor banci centrale. Retetele standard pot esua mai lesne decat cele aplicate nuantat. unde ca ajutor de stat ar putea fi interpretate prevederile din contractul de vanzare/cumparare. de fapt. Si.

a resurselor de petrol si gaze concesionate concernului austriac OMV care a preluat Petrom. a carei pozitie in domeniu este de un caraghioslac desavarsit?! Aceasta se repede asupra unor privatizari de trei lulele si nici nu se gandeste sa analizeze marile privatizari din Romania. fara asemenea clauze. miliarde euro care nu ar putea fi apreciate altfel decat ajutoare de stat?! Desi nu da vreo explicatie. pretul obtinut de statul roman ar fi fost mai mic decat in cazul vanzarii libere. daca este vorba de un cadou de la un stat catre altul. asta chiar va fi culmea! Vasazica. In privinta "privatizarii" Petrom. hait. sub parohia caruia s-a incheiat contractul. sustine si acum sus si tare ca a primit felicitari de la Bruxelles pentru modul in care s-a finalizat "privatizarea" cu pricina. de pilda. care includea si reglementarile in materie de ajutoare de stat. Si hop. Comisia de la Bruxelles nu avea jurisdictie sa verifice contractele de privatizare din energetica din perioada respectiva. respectiv cu doi ani inainte de intrarea tarii in UE.de prevederi. in frunte cu cele din sectorul energetic. in masura in care nu mai are drept nici sa-si apere locurile de munca pentru cetatenii sai sau productia autohtona privind cea mai uzuala dintre nevoile falimentarei sale agriculturi?! Sau de Comisia de la Bruxelles. Cum se face atunci ca a cerut imperativ partii romane aceste externalizari? Si a mai facut si aprecieri asupra acestora. tocmai la insistentele ei. diferenta (ipotetica sau reala) putand fi considerata ca ajutor de stat acordat cumparatorului si urmand a-i fi ceruta acestuia spre a fi restituita. pe unele chiar laudandu-le. iata acum unde era infractorul! Hai ca-i tare! Nici nu stii de cine anume sa razi mai intai?! De statul roman. Daca asa ceva se va intampla. Comisia face insa uitat faptul ca. Romania a fost obligata sa aplice prevederile capitolului concurenta. inainte de toate. nu se mai considera ajutor de stat?! 72 . companie scoasa de zeci de ori la vanzare si cu un palmares de tot atatea esecuri. din aceasta lichidare. Sa nu fi observat onor Comisia de la Bruxelles subevaluarea crasa a companiei Petrom si. Comisia de Bruxelles se ascunde probabil dupa faptul ca marile privatizari din energetica au fost finalizate inainte de intrarea propriu-zisa a Romaniei in UE. fostul ministru al Industriilor Dan Ioan Popescu. Sa admitem insa ca. s-a gasit tapul ispasitor al privatizarilor in neregula: "Tractorul" Brasov. de s-a ajuns pana la urma la lichidare! si. a fost trasa de par o preluare de catre doi investitori romani din strainatate. care a ajuns chiar de bacanie. in cazul carora miliarde de euro au fost intr-adevar pasate cumparatorilor de catre statul roman. care au mai acceptat si conditii de profil si forta de munca. dupa jaful de pe lume in materie de privatizari in Romania. fiind vorba de acte anterioare intrarii efective a Romaniei in UE. subevaluare care este cea mai pregnanta forma de ajutor de stat?! Aplica oare Comisia de la Bruxelles norme de dublu standard?! Sau. si nu catre o companie privata.

fiind implicat doar in procesare si distributie. adica in esenta de catre state straine. OMV a reactionat la fel de dur. si nu la 700 milioane de euro. cam singurele disponibile in zona si care ard de nerabdare sa se transforme in pozitii economice pe termen lung in aceasta parte a lumii. nici macar la oferte de 14-20 miliarde de euro. multi au sugerat. Ar fi vorba de o interesanta si reciproc avantajoasa logodna in care firmele rusesti pun la dispozitie fonduri. atatia ne-au luat de prosti. intrebari daca finantarea este in intregime austriaca si nu cumva vine si din alta parte. expansiunea companiilor austriece in centrul si estul Europei – expansiune beneficiind de o imensa sustinere financiara. mai ales in cazul in care. OMV a facut oferte per actiune MOL care sa duca valoarea companiei maghiare la 14-16 miliarde de euro. este vorba de mai multi actionari si toti cu ponderi minoritare. cum este si la MOL. nu doar cu procesare si distributie. foarte multe fonduri lichide – a ridicat. si mai si. si nu vreo companie privata. dar si ca. A plusat cu o oferta numita "ostila" in jargonul international al achizitiilor si fuziunilor. nu numai ca. extrem de stransa. astfel incat sa tenteze actionarii. Prin amploare si agresivitate. vai!. Cooperarea oficiala. dar in mod dramatic. Pe un plan mai larg. iar firmele austriece credibilitatea sau. dar si cu exploatarea tuturor resurselor de petrol ale Romaniei si a jumatate din cele de gaze! Oferta OMV facuta MOL subliniaza indirect. cum incearca sa se prezinte –. dar si al ineficientei unei achizitii de catre o structura de stat. sa retinem ca trustul petrolier maghiar nu dispune de exploatarea unor resurse. dintre OMV si Gazprom in domeniul distributiei gazelor 73 . si nu privata – caci OMV este o clasica societate de stat. sa adopte o lege de interzicere a unor preluari strategice in economia maghiara in caz ca aceste preluari sunt lansate de companii de stat straine. Mai concret. in timp ce Petrom a fost preluata de catre OMV de la statul roman la numai 700 milioane de euro. Pentru ca dimensiunile sumelor implicate in aceasta expansiune la nivelul unor scurte perioade de timp depasesc cu mult posibilitatile firmelor austriece si ale tarii insasi de unde provin.O interesanta logodna 24 Octombrie 2007 Dupa ce compania petroliera maghiara MOL a respins net oferta de preluare facuta de trustul austriac OMV pe motivul de necontestat al inadmisibilitatii. in mod firesc. urmand ca acceptarea preluarii sa vina sub presiunea acestora. sugerandu-se ca trustul austriac ar fi dispus sa puna pe masa chiar si mai mult: pana la 20 miliarde de euro! Pentru comparatie. statul maghiar n-a ezitat. controlata de guvernul de la Viena. chiar si suntem! Spre deosebire de jenanta promptitudine cu care statul roman si-a cedat aproape pe nimic compania petroliera statului austriac. ca firmele austriece sunt sau se ofera sa fie folosite ca vectori ai fabuloaselor resurse financiare rusesti. est-european si international. demersul OMV are o semnificatie care nu ar putea fi trecuta cu vederea. Ba se poate spune ca aceasta semnificatie se impune tocmai prin incapatanarea cu care OMV parca doreste sa transforme niste supozitii in certitudini fara echivoc. din pacate. inclusiv multe. paravanul impotriva resentimentelor antirusesti atat de pregnante in zona. si nu fara temei. Adica o oferta care supraliciteaza pretul de achizitie.

ar deteriora sever echilibrele macroeconomice. In esenta. Guvernul nici nu se gandeste la vreo sporire substantiala a salariului minim caci. in timp ce sumele implicate reprezinta un mizilic pentru ceea ce pot disponibiliza nu doar pe termen lung. si. problema cuantumului acestuia (obiectul de controversa) exprima de fapt situatia incurcata si fara solutii clare din actuala faza in care se gaseste economia din Romania. 2. in mod inevitabil. Sindicatele preseaza pentru cresterea substantiala a salariului minim cu doua argumente: 1. patronatele sunt mai degraba gata sa arunce pisica in ograda Guvernului si sa preia cuantumul propus de Guvern ca reper. patronatele par a responsabiliza inainte de toate Guvernul in problema si nu vad de ce sar ocupa ele de chestiune. pe care de fapt o trimite in lumea realitatilor. daca o crestere semnificativa de salarii nu este realizata. cand salariul minim la stat a ramas mult in urma celui impus in sectorul privat. ci chiar la nivelul imediat cateva companii rusesti din sectorul energetic. in contextul creat. si asa in curs de instabilizare. a se merge in continuare pe aceeasi linie ar insemna sa se trimita unitatile economice intr-o acuta lipsa de competitivitate sau chiar spre faliment. Oferta depaseste intreaga capitalizare bursiera a OMV. oricum. Dimpotriva. la nivelul unui deceniu scurs din anii ‘97-‘98. in continuarea aceleiasi politici din 2007. si nu ca ajutor social. Fosta companie petroliera romaneasca Petrom impreuna cu toate resursele romanesti de titei si cu jumatate din cele de gaze sunt deja in mana OMV! Salariul minim la periferie 31 Octombrie 2007 Indiferent in ce fel va fi fost transata problema salariului minim. si la ce ar servi sindicatelor o asemenea situatie?! In ce priveste plecarea fortei de munca romanesti in strainatate. si. prin implicatie. Oferta ostila a OMV pentru compania maghiara MOL aduce o noua piesa-argument pentru aceasta ipoteza. sporirea salariilor in Romania este departe de castigurile de productivitate din aceasta perioada.rusesti spre Europa este probabil doar partea vizibila a aisbergului. aceasta va ramane una deschisa. nu da vreun semn ca ar utiliza salariul minim ca o parghie de contracarare. de pilda. ca urmare a prevederilor din contractul colectiv de munca negociat intre sindicate si patronate la nivel national. Pentru ca. devenind obligate la disponibilizari de forta de munca. in conditiile dependentei de salariul minim a cuantumului unor alocatii sociale. inclusiv printr-o fortare a sporirii salariului minim. in masura in care Executivul nu prea face nimic in aceasta privinta. Patronatele – partenerul social al sindicatelor in discutia asupra salariului minim – sustin ca deja in ultimii doi ani cresterea salariilor a depasit-o pe cea a productivitatii muncii si. privind pe o perioada indelungata. daca se accepta ideea existentei unui salariu minim in economie ca pret al fortei de munca. Romania. o asemenea sporire ar pune presiune asupra cheltuielilor bugetare. nerezolvata si oricum controversata. Numai la Bucuresti poate sa nu existe nici o ingrijorare. deci loc de crestere exista. risca sa devina pur si simplu depopulata. oferta guvernamentala in domeniu reprezinta o crestere practic nesemnificativa. realizandu-se pe 74 . deja confruntata cu o insuficienta a fortei de munca.

indiferent ce efort ar face. lucreaza chiar cu castiguri nete derizorii si. ar fi singura modalitate de schimbare a situatiei si de inaintare cat de cat spre configuratia impartirii intre munca si capital din tarile vest-europene. capitalul autohton – cu exceptia acelor segmente care lucreaza clientelar cu comenzi asigurate politic din banul public – realizeaza profituri slabe. Ca atare. dar si unicul antidot la dramaticul experiment de capitalism salbatic care este desfasurat de capitalul international in Romania. iar munca mult mai putin (procentual) decat in tarile capitalismului matur. nici Uniunea Europeana. au posibilitati cu totul si cu totul reduse de sporire a salariilor. telecomunicatii. Problema este ca in Romania grosul insusirilor de catre capital din PIB sunt preluate de capitalul strain. 75 . dar de profitabilitate de rangul doi. si imposibilitatea economica a unor cresteri spectaculoase de salarii este tot o realitate! Ecuatia este complicata grav de un fapt pe care partile nu-l prea discuta in clar. cresterea salariilor pentru forta de munca ce actioneaza in Romania fiind si singura cale de limitare a iesirilor sub forma de profituri catre strainatate. si nu numai din punctul ei de vedere. Prin comparatie. Si depopularea tarii din cauza salariilor de trei parale este o realitate.aceasta cale si o revenire la un singur salariu minim pe economie (nu unul la stat si altul in sectorul privat). in legatura cu problema discutata. indeosebi de companii multinationale. Sindicatele vad in cresterea salariilor in Romania nu numai o modalitate de oprire a exodului de forta de munca spre strainatate. printr-o eventuala exceptie. ci in urma simplului fapt ca acestea au ocupat pozitiile de control in intreaga axa majora a economiei si in ansamblul sectoarelor profitabile din economie (petrol. si grosul profiturilor realizate paraseste tara. in particular. Problema de fapt nu are iesire pentru ca este vorba de soarta periferiei intr-un sistem centru-periferie care este specific economiei mondiale actuale si caruia nu i se sustrage. cat mai ales un fel de ajutor societal ce asigura un minimum de supravietuire! Cert este ca fiecare parte are dreptatea ei. banci). de pilda in tarile vest-europene. Marirea salariilor. problema "europenizarii" acestei imparteli. ciment. Aici. din PIB. chiar daca prin cuantumul redus ar urma sa se considere salariul minim nu atat un pret al fortei de munca. si nu din vreo rautate a lor. inclusiv prin fortarea salariului minim. otel. distributii de gaze si electricitate. aceasta parte din capitalul autohton nici nu este responsabila de imparteala "neeuropeana" a PIB-ului romanesc si nici nu ar putea rezolva. capitalul preia mult mai mult (procentual). Oricum. Segmente intregi din ramuri si sectoare de importanta. ci si din puncte de vedere ale uneia sau alteia dintre fatetele problemei in ansamblu.

Ford ar fi fost de ras sa nu obtina ceva-ceva: indirect. ca o piesa centrala a strategiei de mutare a acesteia in zone low-cost pentru redresarea financiara a companiei. urmeaza a-si finanta. obiectiv vorbind. cercetarea-dezvoltarea unui alt model. aceasta oricum se va fi intalnit concurential cu unul din modelele de baza ale gamei Renault. Si pentru ca. pe baza facilitatilor primite de la statul roman cu ocazia preluarii Uzinelor Dacia. – chiar si doar de ordin procedural – care sa intarzie venirea. Mai ales ca o intarziere lovea direct. Numai ca trustul Renault a gasit si in noile conditii o modalitate si. In fond. au fost vandute pe minunata suma de 57 milioane de euro – contravaloarea unui fel de pachet de tigari mai mare. cu birocratia de acolo. si sustinere financiara 76 . daca nu devenea parte a unei retele internationale a unui constructor de marca. cel putin in proportie de jumatate. Facilitatile de atunci nu mai erau insa repetabile. era ca si suficienta. si inca a unuia de talia Ford. acceptand sa vina in Romania fara a primi macar unele facilitati. deja puternic implantat in Romania. in Romania. Erau cel putin doua motive pentru o asemenea afirmatie. intrucat interesul Ford era tocmai declansarea rapida a productiei. dupa ce Comisia de la Bruxelles a UE a cerut la verificat contractul de privatizare. daca nu direct! Cu atat mai simplu cu cat era unicul ofertant pentru cumpararea unei uzine care. si datorii sterse pentru a nu-l descuraja pe cumparator. si totul este blocat in asteptarea unui verdict de la Bruxelles.UE contra Ford 7 Noiembrie 2007 Prezenta Ford la Craiova se numeste Renault! – spuneam inaintea perfectarii contractului de privatizare a uzinelor foste Daewoo catre marele constructor auto american. indiferent ce masina avea sa construiasca Ford la Craiova. care puteau rezolva problema rapiditatii trecerii la fapte (in alta parte ar fi trebuit sa se ia totul de la inceput). Si pret ridicol de mic. Cu atat mai mult cu cat. Unul era ca. Renault nu putea opri Ford sa vina pana la urma la Craiova. o sicana ceva. trustul francez. dar gasea aici facilitati industriale deja existente. Cateva luni intarziere conteaza! Este exact ceea ce se intampla acum. O vorba aruncata spre Bruxelles – dl Tariceanu spune ca aceasta ar fi venit de la Bucuresti. in care totusi fusesera investite sute de milioane de dolari. tocmai de aceea a ales Romania: nu numai ca este o zona low-cost (cel putin deocamdata). nu avea nici un viitor! Acum sa fie clar: nu trebuia sa existe cineva care sa sesizeze sau sa zadare autoritatile de la Bruxelles pentru a lua la puricat contractul cu Ford privind achizitionarea uzinelor de la Craiova din punctul de vedere al ajutoarelor de stat. pe baza unui ajutor de stat obtinut in clar de la autoritatile romane. ce inregistrase pierderi masive anul trecut. pe care nici macar nu-l va produce in Romania. nu se stie cand va veni! Al doilea motiv era legat de alunecoasa problema a ajutoarelor de stat. Or. Renault si-a putut finanta cercetarea-dezvoltarea modelului Logan. aproape in mod firesc. nu avea cum sa vada cu ochi buni prezenta unui competitor. dar noi credem ca a venit de la Pitesti – si cele cateva luni intarziere sunt obtinute! Guvernul a cerut retragerea din Parlament a discutarii legii de privatizare a uzinelor de la Craiova. cand aceste uzine. Ford nu putea ramane mai prejos decat Renault. in masura in care Romania devenise membru al UE. Care.

daca dl Isarescu s-a decis sa iasa la rampa si sa mai fie si mereu mai articulat in avertismente care vizeaza direct masurile adoptate de Guvernul Tariceanu. Or. Cu toate acestea. Pentru cat timp inca se prefera sa nu se spuna! Cert este doar ca lucrurile nu pot continua asa si buba va sparge. desi de putine ori politicile guvernamentale s-au suprapus ori completat cu cele ale Bancii Nationale si inca si de mai putine ori a beneficiat in telurile urmarite de sustineri ale Guvernului prin masuri specifice adoptate de acesta. desi s-ar parea ca oamenii inca nu prea constientizeaza. cu reprezentantii economici din executivele de la Bucuresti de-a lungul vremurilor. marele perdant este tot Romania: dupa ce ca a dat aproape gratis uzinele de la Craiova. 77 . statul roman ar fi obtinut mai putin de la Ford decat ar fi obtinut in cazul in care nu i-ar fi reclamat companiei americane clauze de productie si de ocupare a fortei de munca! Iata ajutorul de stat! Hai ca-i tare! Cam cum ar putea fi calculat acesta?! Nimeni nu stie! si de ce statul roman n-ar avea dreptul sa-si protejeze productia si ocuparea fortei de munca?! Ce. perioada freneziei a trecut! Singurul lucru care mai "duduie" este uriasul deficit extern. daca totul se va solda doar cu o intarziere a venirii companiei americane la Craiova (si din acest punct de vedere demersul cu verificarea isi va fi atins scopul!). ca Romania are un deficit extern atat de mare incat nu este sanatos si nu poate fi sustenabil. ai UE?! Faptul ca onor Comisia Europeana se leaga de asemenea aspecte jenante. Comisia nu va indrazni sa i-o "faca" firmei Ford. arata clar despre ce este vorba. chiar daca ar fi gata sa-i dea vreo doua peste ochi Romaniei! Care. Caci cresterea economica tinde sa se incetineasca. in asemenea conditii. chiar si mult prea sensibilii speculatori – si-a adus aminte. si nu de adevaratele fatete ale ajutorului de stat (cu pretul in frunte). de fapt. i se mai rapeste pentru luni de zile si ceea ce constituia singurul lucru pe care-l obtinuse de fapt din contractul cu pricina. care oricum va lua palme! Caci. in calitatea sa de guvernator al BNR. inflatia sa revina si leul s-o ia vertiginos in jos pe tobogan. mai vechi. daca n-ar fi de plans! Vezi Doamne. si anume productia in tara. cu forta de munca din tara. evident. Asa ca. domnia sa nu a prea contrazis guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria. Ar fi chiar de ras. dar ne putem aduce aminte ca. acceptarea in contrapartida de catre Ford a unor angajamente de productie si de ocupare a fortei de munca era chiar reconfortanta. In orice caz. in problema cu pricina este cea de la mijloc. agentii de rating.pentru programele de pregatire a fortei de munca! Se poate spune ca. inseamna ca problema e groasa! Dl Isarescu a ajuns sa ceara explicit Guvernului Tariceanu sa nu inflameze consumul si inflatia cu cresteri salariale si alocatii bugetare fara acoperire. a ceva care avea sanse de export! Devalorizarea leului . Deja foarte multa lume – investitori.raul cel mai mic 14 Noiembrie 2007 Nu stim ce si in ce fel a discutat dl Isarescu. totul trebuie luat din import?! Asa fac ceilalti membri. tocmai acestea par sa fie in vizor la Bruxelles. subit.

nota de plata. in impas. Dupa ani si ani ai unei asemenea conduite. cosmetizari de strazi). Din pacate. Banca Nationala a pus ea insasi umarul. O politica economica nu se poate rezuma la externalizarea de active si afaceri catre capitalul strain. in favoarea unei solutii evident pasagere si pe termen scurt. criza este inevitabila. de fapt. Guvernele Romaniei n-au avut. Obiectiv vorbind. intr-o perioada electorala. zone comerciale. aprecierea leului) s-a realizat pe seama si cu pretul adancirii deficitului extern. o politica economica. ar putea totusi opri debusolada deficitului extern si. probabil. daca se declanseaza. fara absolut nici o sansa de a schimba situatia altfel decat printr-o criza. evident pierde. o devalorizare a leului nu va fi suficienta. alimenteaza exact raul profund care macina economia. Singurele proiecte avute in atentie de acestea. mai devreme sau mai tarziu. birouri. Daca forteaza cresterea dobanzilor spre a bloca inflatia si a face din nou atractiv leul pentru capitalurile straine speculative. Dl Isarescu se afla la mare stramtoare. scaderea inflatiei. tot – dar absolut tot – ceea ce a aratat bine in tabloul macroeconomic al Romaniei (cresterea economica relativ rapida. la actuala stare de lucruri. Cea mai putin distructiva varianta ar fi cea a unei devalorizari semnificative – dar lente. implicit. care tot isi va cere. industria si agricultura nu au existat si nu exista. o devalorizare semnificativa a leului nu va putea pune economia pe un fagas mai putin friabil. I-ar fi de mare ajutor ca Guvernul sa nu mai toarne gaz pe foc. au fost cele imobiliare cu functie sociala slaba (rezidente de lux. si nu precipitate – a leului. dar in cazul carora intervin. o criza va avea efecte dezastruoase. nu numai ca doar amana deznodamantul. care a stimulat inacceptabil importurile. caci tintele de inflatie pe care le-a urmarit au fost realizate tot pe seama adancirii deficitului extern. si nu este vorba aici doar de fixarea dobanzii de interventie monetara la un nivel mai mare sau mai mic! si nici numai de modificarea tintelor de inflatie pentru a le aduce in spatiul noilor realitati. ar trebui sa se astepte la contrariul. inclusiv prin aprecierea artificiala a leului. ca si de autoritatile locale de altfel.Banca Nationala a ajuns. intrucat raul – care este dependenta nociva de importuri – se afla mult mai adanc implantat in economie. Mixuri "fine" de politica economica intr-o asemenea conjunctura nu prea au 78 . practic. Are doar case mai mult fara fundatii. Nu stie incotro sa indrepte politica Bancii Nationale. Asa ca. Nici impreuna cu o reinflamare a inflatiei. interesele personale intru uitarea celor ale tarii. Practic. Daca alege insa solutia pe termen lung a lasarii leului sa se devalorizeze – care. Caci Romania nu are baze industriale si agricole. Romania traieste disproportionat din importuri. dar. Pentru guvernele Romaniei. Multi se tem insa ca. situatia se razbuna. Coarda a fost intinsa prea tare in economie si risca sa se rupa. pentru un timp. accentuand de fapt deficitul extern. mai ales intr-una incurcata politic precum cea actuala. batalia cu inflatia. singura institutie din Romania care mai face totusi ceva pentru pastrarea decentei si ordinii economice. din pacate. singura. Cadrul si soarta productiei interne din indiferent ce domeniu n-au existat ca preocupare pentru guvernele de la Bucuresti. desi nu e un panaceu. tempera presiunea enorma pe care acesta o exercita asupra sanatatii economiei –.

cel mai aglomerat traiect din tara si care dispune. A urmat Selgros. singura intersectie din zona a ramas tot cu semafor. prin comparatie cu aceasta aglomeratie. Selgros. dupa o traversare. In ciuda celor doua pasaje. neobtinandu-se nici o fluidizare. ci numai – musai – pe DN1. blocata pur si simplu din cauza unor semafoare care nu fac altceva decat sa permita accesul la niscaiva hipermarketuri. a minunatelor sosele ale tarii. bucurestenii si alti calatori pe DN1 au fost pur si simplu condamnati la un cosmar si tratati cu baliverne ca. dupa cum se constata. gratie constructiei unor pasaje in zona Baneasa. de cea mai 79 . ci de semafoare care gatuiesc traseul national pur si simplu pentru ca niste magazine sa-si faca vanzarile. intereselor unor firme private. Chiar daca singura nu va fi suficienta. asigurandu-le accesul la drumul national. nu raman probabil datoare generozitatii autoritatilor. nu e vorba cumva de binevenite semafoare care sa reglementeze traficul in intersectii aglomerate. Nu se stie ce va iesi pana la urma. la intrarea/iesirea din orasele mai mari. central sau local – subordoneaza interesul public. toate straine. dar acum situatia. sa poata prospera! Avem de-a face. se intrece si in acest caz masura. ca in orice alt domeniu. si pe stanga. Bricostore si cateva surate mai micute. se va fluidiza traficul. precum si a interventiilor haotice si clientelare in vederea eventualelor reabilitari devine. la intrarea pe autostrada spre Bucuresti. Inimaginabil! La Bucuresti.sanse. ci chiar cu regula. din cauza iesirii/intrarii la Metro! La Brasov spre Bucuresti. Nu cumva sa fi acceptat marile lanturi de hipermarketuri amplasamente comerciale normale. sa zicem de la vest la est. 3 km din DN1 sunt gatuiti cu intrari/iesiri semaforizate si pe dreapta. Semafoarele hipermarketurilor 21 Noiembrie 2007 Daca cineva nu stie mai nimic despre Romania actuala si admitem ca ar vrea sa o cunoasca. apare absolut abject ca atatia ani de nervi si atatia bani au fost consumati doar pentru ca. Praktiker si altele. sa parcurga – in cele mai multe cazuri nevoit. Vrea sa zica. Iar in ultimii doi ani. Apoi. este absolut aiuritoare. mai ales daca acestea sunt straine. Metro. iesirea si intrarea pe DN1 au fost blocate cu semafoare spre Metro. al comunitatii. nu cu o exceptie. caci nu exista de fapt alternative – intrarile/iesirile in mari orase precum Sibiu. cea mai minunata zona a orasului a fost confiscata de hipermarketuri. Pitesti. caci de bun-simt nu mai este de mult vorba prin Romania! O circulatie rutiera incarcata si nefluida din cauza ingustimii si starii drumurilor nationale. este de ajuns ca. care. in bunul obicei al meleagurilor acestora. dupa doi ani de cosmar si sute de milioane de euro cheltuite din banii contribuabililor. Bricostore. aceea ca autoritatile romane – de altfel indiferent de nivel. pentru ce?! Pentru a asigura vanzarile unor Carrefour. Bucuresti! Va fi frapat de ceva ce intrece imaginabilul. Este absolut incredibil! Cozi imense se fac in Pitesti. celor doua anterior mentionate adaugandu-li-se Carrefour. hipermarketurile anterior mentionate si alte magazine din zona. caci se vorbesc multe si nevrute despre proiecte cu Feti-Frumosi. Inca de acum zece ani. doar o devalorizare semnificativa a leului mai poate face ceva. In starea din prezent.

pe Autostrada 1. Evident. ne vorbeste nu numai de cultura spagii. Stranietatea acestora. Cu alte cuvinte. pe exemplul Rusiei. patrunderea companiilor rusesti in propriile distributii energetice pe care le considera de importanta strategica. nici macar cateva sute de metri mai la dreapta sau mai la stanga! si au obtinut aceste hipermarketuri ce au vrut si la Bucuresti. daca nu chiar sa opreasca. La o analiza atenta. mai ales intr-un trafic gatuit. avand nevoie de acestea pentru promovarea propriei expansiuni pe pietele externe. Iar hipermarketurile – care nu desfac. pozitia Bruxellesului intr-un fel chiar invita la o replica taioasa. chiar pe traseu. O crestere economica nesanatoasa si nesustenabila. intrucat este bazata in mod disproportionat pe consum din import. aprobarea ar urma sa fie data daca din partea tarilor de unde vin incercarile de preluare exista o aceeasi deschidere. care sfideaza comunitatile locale si interesul public. care desconsidera oamenii vazand in acestia niste supusi. Din cate se intelege. si au obtinut ceea ce au obtinut pentru ca au gasit autoritati romane "cooperante". de desconsiderarea interesului comunitatilor locale. "Reciprocitate" pentru cine ? 29 Noiembrie 2007 Aratand Uniunii Europene – ca de altfel si Statelor Unite in ultimul timp – ca nu prea se joaca.precara infrastructura! Musai. si la Sibiu! si la Pitesti. mai-marii Uniunii Europene nu sunt totusi gata sa renunte la principiile pietei libere si globalizarii. de irosirea banului public in favoarea unor firme private si de servilismul jenant fata de straini. Rusia a replicat dur initiativei Bruxellesului de a pune anumite oprelisti expansiunii companiilor de stat rusesti in sistemele energetice vest-europene. pentru ca nu era de fapt argumentata cu principii solide. care a fost si din pacate ramane singura din Romania care leaga doua orase. In fata expansiunii rusesti. pana ce. sa le pici cu ceara. a calificat ca nedreapta pozitia adoptata la Bruxelles si 80 . ci recurgea mai mult la proceduri si deci la decizii politice. si la Brasov. este greu de a trage "hais" cu principiile si "cea" in practica. inclusiv pentru a accede la exploatarea resurselor energetice rusesti. dar ar vrea sa gaseasca niste chichite in numele carora sa limiteze. ce s-a vazut direct vizata. ci si de continutul mult cantatei cresteri economice. vreun produs fabricat in Romania – sunt simbolurile castelelor de nisip ale consumului fara productie si ale cresterii economice bazate pe import. Potrivit Comisiei de la Bruxelles. preluarile in sistemele energetice din interiorul Uniunii Europene din partea unor companii din afara acesteia ar urma sa fie aprobate la Bruxelles pe criterii nu tocmai clare. insa. deficitul extern va exploda. daca aceasta deschide acces pentru companiile vesteuropene la exploatarea resurselor de hidrocarburi si daca Rusia da garantii de aprovizionare continua! Rusia. cu legaturi chiar din traseu. mai devreme sau mai tarziu. prosti si cumparabili cu niscai carucioare pe care le imping prin hipermarketuri! Iata de ce pentru a afla ceva semnificativ despre Romania actuala este aproape suficient a lua cunostinta de "semafoarele hipermarketurilor" de pe DN1 sau A1.

investitiile vest-europene sunt de 55 miliarde euro. care nu are nici resurse energetice. Or. dependentei de aprovizionarea cu resurse energetice ale Rusiei i se va adauga o dependenta de Europa de Vest in exploatarea sistemelor energetice. oricare ar fi 81 . care de mult timp refuza sa semneze Charta Energiei. implicata in abordarile propuse de Bruxelles. Mai ales ca. nu prea are ce oferi. Capitalismul de cadou 5 Decembrie 2007 In majoritatea lor. Probabil. pe fluxul spre Rusia. britanice sau italiene. pentru a nu scapa cumva afacerea pensiilor private obligatorii. franceze. se va negocia accesul companiilor rusesti in distributiile energetice din Europa Occidentala. oficial promovate la Bruxelles. in timp ce pe fluxul invers nu este vorba decat de vreo 10 miliarde euro. Rusia tocmai de aceste principii vrea sa se foloseasca pentru patrunderea companiilor sale in sistemele energetice vest-europene. Europa de Est. Au venit pe cand companii straine de marca erau pasare rara prin Romania si pe cand suratelor lor industriale de prin Occident nici prin gand nu le trecea sa se implice pe piata romaneasca. nici resurse financiare si nici companii de forta. Un grup de experti va incerca sa formuleze o platforma de intelegere care apoi sa fie consfintita politic. in numele "reciprocitatii" cu Rusia. va fi demarat. cazand cum nu se poate mai rau in cazul perfectarii unei asemenea "reciprocitati". in schimbul accesului marilor companii din Europa Occidentala la exploatarea resurselor rusesti. si nu izvorate din piata. Era inevitabil insa ca interesele mari si sumele imense aflate in joc sa impinga partile la negocieri. stiau ca proiectul. baza de intelegere o va constitui insasi ideea "reciprocitatii".bineinteles a taxat-o ca fiind contrara principiilor pietei libere si globalizarii. Consecinta fireasca va fi ca. s-a oferit doar sa anunte din vreme clientii vest-europeni in cazul unor dificultati de livrare. Rusia. Globalizarea in cadrul Uniunii Europene este ca si aceea de la nivel cu adevarat global. mai devreme sau mai tarziu. Intre cine si cine poate opera "reciprocitatea"?! Intre companii "comunitare" si companii rusesti! Cine ar putea fi "companie comunitara"?! Cumva companii romanesti sau slovene? Nicidecum. Mai precis. cea mai mare inventie din toate timpurile in materie de afaceri fabricate. asteptand tocmai lansarea pe piata a pensiilor private. Iar cat priveste siguranta in aprovizionare. aceste companii vor primi un fel de autorizatie de expansiune pentru a prelua rapid si integral sistemele energetice din Europa de Est. ce ar obliga-o sa dea asigurari in domeniu fara conditionari politice. deocamdata. subliniaza oficialii rusi. Iar pentru aceasta din urma. cel mondial: unii sunt "globalizatori" si altii sunt doar "globalizati". "Reciprocitatea" cu Rusia va intari si mai mult aceasta separare globalizatori/globalizati de care nu se vorbeste in clar in Uniunea Europeana. marile companii straine de asigurari care s-au implicat in administrarea fondurilor private de pensii obligatorii au venit aici in Romania de ani si ani. Ci companii germane. pentru ca era impus prin Banca Mondiala. iar Guvernul roman. si au venit sa puna piciorul aici ca un cap de pod.

impusa obligatoriu "investitorilor". De ce insa sindicatele sau patronatele romanesti ar fi incompatibile cu gestiunea pensiilor private obligatorii. care se dau acum de mama focului drept structuri private. Ceea ce s-a si intamplat! Vasazica. Le da astfel acestora un fel de cadou. rapind dintre posibilii "investitori" care sunt chiar salariatii membri ai sindicatelor sau angajatii firmelor din patronatele respective! Imediat ce sindicate si paronate din Romania au facut anuntul intrarii pe piata pensiilor private obligatorii a aparut pe piata si teza incompatibilitatii. dl Florin Pogonaru. din exploatarea unor oportunitati de piata sau din valorificarea unor abilitati manageriale. au fost de fapt inzestrate de catre statul roman cu capital. adica pentru viitorii beneficiari de pensii! Nimic nu poate fi insa sigur si. Nu exista vreo garantie din partea statului. caci actualele SIF-uri. ori toate aceste structuri sunt incompatibile. Ori toate aceste structuri sunt compatibile. care sunt niste bieti salariati. un fel de capitalism de cadou! Materie in care statul roman este expert.fost acela. ci dintr-o simpla decizie a statului. Indirect – se mai spune – ar face pui si pentru cei care i-au depus. respectiv capitalul reprezentand participatiile acordate gratuit cetatenilor adulti ai tarii in asa-numita "privatizare de masa". Ceva mai gentil decat atributul de capitalism atroce. societatile respective n-au altceva de facut decat sa stranga bani la dispozitia lor si sa-i investeasca. Pentru ca in initierea afacerii si chiar in derularea ei inzestrarea cu capital vine nu din investitii private. Si acum sa vina niste sindicate si patronate din Romania si sa ia si ele din cadoul de la statul roman. pentru ca banii cu pricina sa faca pui. Se spune ca ar fi chiar in interesul lor sa-i investeasca bine. nimeni n-ar trebui sa fie eligibil pentru cadouri de la stat! 82 . potentiali viitori beneficiari de pensii. pentru ca. pentru ca. statul roman accepta ca din banii stransi in contul sistemului public de pensii pe care il garanteaza sa vireze o parte catre niste fonduri de pensii administrate de societati private. handicapati si nevoiasi. Noi ii spunem capitalism de cadou. iar firmele straine de asigurari nu?! Problema este mult mai simpla decat s-ar putea crede. nimeni nu garanteaza nimic in domeniu. se va fi dovedit receptiv inca o data la ceea ce vine din strainatate si va fi rezonat pana la urma. desi acesta ii obliga pe oameni sa-si comute o parte din contributii! Cu alte cuvinte. care este acordat pensiilor private obligatorii de catre presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. nu exista garantie pentru randament si nici macar o garantie pentru protectie contra inflatiei. cel putin 20 de ani pana la prima plata. Noi ii spunem capitalism de cadou. semn peremptoriu in aceasta privinta. in afara de sinistrati.

In mod evident. din pacate. ci pe baza de consum din import. aparea in curand un alt prilej. aceasta este vulnerabila la decizia altora din afara de a mai finanta consumul peste plapuma proprie din Romania. inainte de toate. Textual. Asta insa doar aparent! Pentru ca. si scaderea inflatiei.Vulnerabilitati extreme 12 Decembrie 2007 Pe cand Romania traia frenezia economiei care "duduie" – adica in urma cu numai cateva luni –. inclusiv agentiile de rating. ei se vor retrage mai degraba din statele cu o pozitie externa vulnerabila. 83 . si aiuritoarea ascensiune a leului. aceasta este vulnerabila nu numai la orice inflamare a preturilor pe pietele externe. dar era totusi ceva. nu aveau ochi decat pentru cresterea economica. Daca scaderea inflatiei nu a rezultat din restructurarea economiei. Vulnerabilitatea externa a Romaniei exista de mult. Este vorba de o vulnerabilitate atat pe plan extern – cea evocata de Standard& Poor‘s –. o inversare inevitabila de tendinta izvorand din insesi conditiile fundamentale din economie. Daca nu era prilejul cu criza unuia dintre segmentele pietei imobiliare din SUA. daca moneda nationala ajunge cumva mai buna decat economia nationala. replierea se face de la moneda catre economie si niciodata invers. practic la numai cateva luni. care este nesanatos si nesustenabil. afluxul de capitaluri straine si ascensiunea leului. cat si pe multe alte planuri. de deficitul extern fabulos. Prea mari pentru a avea nevoie de crize internationale spre a iesi la suprafata. ci din importuri mai ieftine. cum este si Romania". Daca sustinuta crestere economica nu a fost obtinuta pe baza sporirii productiei interne sau a exportului. pentru ca parca existau ochi numai pentru vulnerabilitatea pe care expunerea externa o reprezenta in caz de criza de lichiditati la nivel global mondial. Pe de o parte. dar si la orice gatuire a importurilor din ratiuni de plati externe. miscarile de pe piata au dat dreptate expertilor Standard&Poor‘s. dar era totusi ceva pentru ca aprecierea venea intr-o perioada in care aproape toti. aceasta constituie o vulnerabilitate in sine. Analiza Standard&Poor‘s era unilaterala. Cat despre o ascensiune a leului fara acoperire in castiguri de productivitate a muncii in economie. scaderea inflatiei. exista aproape in aceiasi parametri si acum cateva luni. criza unui segment din piata imobiliara din SUA n-a fost decat un prilej. sunt cele la vedere. raportul agentiei spunea ca "daca la nivel mondial are loc o reducere a lichiditatii. pe cand facea Standard& Poor‘s consideratiile mentionate. agentia de rating Standard& Poor‘s sublinia ca Romania se numara printre statele vulnerabile la o reducere a lichiditatii globale. Pe seama si cu pretul acestuia s-au realizat si cresterea economica. si este vorba. Vulnerabilitatile economice ale Romaniei sunt extreme. A fost de ajuns ca reverberatii modeste ale crizei unui segment din piata imobiliara din SUA sa ajunga prin Romania ca leul a luat-o in jos si inflatia a revenit. Aparent. Oricum. nu dupa mult timp. iar investitorii devin mai precauti. nici prin gand a fi avute in vedere de agentia de rating la vremea respectiva! Vulnerabilitatile Romaniei erau prea mari pentru a nu ajunge sa se manifeste. avand in vedere expunerea sa externa. Unilaterala.

Situatia este insa mai complexa pentru ca doar aceasta sa fie explicatia caderii dolarului pe pietele de schimb. Deficitele provocate de acest razboi sunt mai usor gestionabile cu un dolar slab si tot cu un dolar slab marfurile americane sunt mai competitive. fie tari de succes. aurul a pierdut treptat acest rol. datorita marilor excedente pe care le inregistreaza in comertul lor exterior. au concentrat o parte substantiala din masa de dolari care circula in afara Statelor Unite. Aceasta situatie ofera o baza slaba pentru articularea sectoarelor care se dezvolta acum si care sunt vizate preponderent si de investitiile straine: imobiliar. cand. financiar si de retail alcatuieste un fel de castel de nisip extrem de friabil in bataia vanturilor. dolarul a ramas practic pentru vreme indelungata singurul mijloc de plata cu acceptare internationala deplina. Exista insa si o componenta externa a caderii dolarului. sub impactul unor turbulente financiare mai severe declansate de criza din ultimul timp a unuia dintre segmentele pietei imobiliare americane. cat mai ales in faptul ca pana si nisipul este din import. Dar vulnerabilitatea vulnerabilitatilor economiei din Romania consta nu atat in castelele de nisip. fara capacitate de a intreprinde corectiile necesare. din slabiciunea industriei. Formand grosul rezervelor valutare mondiale. Administratia americana nu este prea interesata deocamdata de un dolar puternic. Fara o baza industriala si agricola solida. in urma cedarii tuturor pozitiilor sale in axa majora a economiei si deci a parghiilor de interventie si influenta. care provin din subdezvoltarea periclitanta a sectorului real al economiei. Analistii pun in legatura tendinta cu perspectiva unei recesiuni in SUA. in masura in care. a scazut la cotatii care n-au fost cunoscute niciodata de la intrarea pe piata a monedei europene. dolarul intra acum in componenta rezervelor unor tari care vin puternic din urma in competitia internationala. Nemaivorbind de faptul ca statul roman este un stat slab. dar si riscuri enorme. exista insa vulnerabilitatile de profunzime ale economiei din Romania. pe fondul incasarilor masive 84 . Rusia. Aceste tari continua sa acumuleze rezerve valutare.Pe de alta parte. Gratie privilegiilor internationale ale monedei nationale. din competitivitatea scazuta a acesteia si din dezastrul din agricultura. din motive de operationalitate. In acelasi timp. pe care autoritatile americane au ajuns sa nu o mai poata controla! Aceasta "componenta externa" isi are originea in faptul ca. O combinatie de factori i-a tot conferit mai multa putere cu trecerea anilor. In raport cu euro. dolarul a fost investit cu functia de a fi la fel de bun ca etalonul de atunci al sistemului monetar international (aurul) si. China. valurilor. economia americana a fost si ramane singura din lume care-si poate finanta deficite externe chiar cu propria moneda. ceea ce implica nu numai responsabilitati. Dolarul "extern" contra dolarului "intern" 19 Decembrie 2007 Dolarul a coborat la minime istorice. este singura care pana acum a acceptat sa lase la dispozitia celor din afara mai multa moneda decat cea existenta pe piata proprie. India. dezvoltarea fara indoiala necesara in sectoarele imobiliar. ulterior. retail si financiar. forta sa fiind mereu mai mult data de faptul ca nu avea inlocuitor. Aflata intr-un nesfarsit razboi in Irak. in urma cu sase decenii. tarile exportatoare de petrol islamice sau latinoamericane sunt numai cateva dintre cele mai semnificative exemple. fie posesoare ale unor imense resurse naturale si care.

Deplasarile dinspre dolar se fac indeosebi catre euro. in sensul ca strang bani albi pentru zile negre. arabi. pot fi intalniti intrand si iesind chinezi. dimpotriva. adica pentru perioada in care resursele de petrol (acum inca existente in Marea 85 . Mai mult. se spune. din cauza ofertei care surclaseaza cererea. nu toti prieteni ai SUA. intr-un fel. Moscova sau Dubai ce vin la institutia bancara din Oslo sa ceara sfaturi norvegienilor in gestionarea acestui tip de fonduri de investitii. care. uriasele incasari din exporturile de titei au fost incredintate unor fonduri de investitii tot proprietate de stat. cu politica Washingtonului in urmarirea unor teluri strategice in plan politico-militar sau economic. rusi. Este de ajuns ca mari posesori de rezerve in dolari sa decida a-si diversifica detinerile. intr-o deplina responsabilitate fata de soarta propriilor cetateni. la mare cautare 27 Decembrie 2007 Tot mai des in ultimul timp. care are legatura cu cea mai noua dintre marile afaceri pe plan mondial: plasamentele internationale ale unor fonduri de investitii detinute de guverne! Sunt specialisti in economie de la Beijing.din exporturi. Cu alte cuvinte. ale carei rezerve valutare se ridica la echivalentul a 1. sa fie clar.450 miliarde de dolari. cu preturile internationale ale titeiului si. carora cu greu le-ar putea confunda nationalitatea. de pilda. 70% din acestea chiar in dolari. la sediul Norges Bank. slab pot fi pur si simplu anihilate de miscari politice sau economice pornite din alte capitale ale lumii. in afara Statelor Unite se gasesc mai multi dolari decat in SUA. competitori ai Statelor Unite. neintrezarindu-se deocamdata o alternativa mai viabila la dolar. Intr-o asemenea situatie. Este un element esentialmente nou pe piata mondiala. detine. Norvegienii au devenit experti recunoscuti international in gestiunea fondurilor de investitii suverane. care erau in relatie aproape exclusiva cu tendintele din economia americana. China. beneficiarul acestor imprejurari. Euro este. controleaza la dispozitia lor cantitati mai mari de dolari decat autoritatile americane. cumpara sistematic valuta ca sa mentina pentru monedele nationale un curs care sa le asigure competitivitatea marfurilor proprii. trece rapid in defensiva pe pietele de schimb. Norvegienii. si nu unor structuri private. facand comutari spre euro sau chiar spre alte monede. ba unii chiar dusmani si. banca centrala a Norvegiei. Acestea sunt un fel de fonduri de pensii. Un adevarat du-te-vino. poate inainte de toate. soarta dolarului a ajuns sa depinda si de miscarile dictate de interesele economice si politice ale altora. adica fonduri apartinand statului. unele decizii luate la Washington cu privire la un dolar puternic sau. si dolarul. din cauza expansiunii internationale fabuloase de peste sase decenii a dolarului. care nuanteaza pana la alterare evolutiile ciclice de pana acum ale dolarului. Si aceasta pur si simplu pentru ca. ci a facut-o prin companii proprii. Statul norvegian nu si-a transferat unor structuri private controlul asupra exploatarii imenselor resurse de petrol din Marea Nordului. oricum.

vrand-nevrand. sa se inmulteasca. ar putea sa genereze in Occident adoptarea de bariere care le-ar opri tocmai sa foloseasca fondurile de investitii suverane ca instrument de expansiune externa. capitalul privat n-a avut timp (adica sute de ani sau macar decenii) in care sa creasca si sa se extinda suficient pentru a putea concura marele capital privat occidental. pentru a nu starni reactii adverse. Totul se desfasoara intr-o deplina transparenta. Resursele gestionate de fondurile de investitii norvegiene depasesc 350 miliarde de dolari si sunt plasate. sa le puna la lucru pentru expansiune economica pe alte piete. nici Rusia nu sunt Norvegia. de asemenea.000 de dolari de fiecare norvegian. Caci nici China. si tentatia unor asemenea puteri de a folosi in scopuri politice fondurile de investitii guvernamentale este mare si. Sumele investite reprezinta echivalentul a circa 75. dar pe care doresc.800 miliarde dolari si ar putea depasi 10. care pana acum s-a derulat doar de la Vest la Est si de la Nord la Sud. cu care au constituit rezerve valutare substantiale.000 miliarde dolari in 8-10 ani. Acesta si este certificatul ce-i atrage. poate si noile structuri de stat din tarile emergente. in vederea valorificarii. De aici si interesul de a invata la Oslo cum sa le manuiasca in regulile pietei. Obligatia ce le revine in acest scop institutiilor financiare respective este de a gestiona astfel resursele stranse incat sa faca pui. Nici aceste din urma guverne nu sunt chiar fara griji. pe noii proprietari de fonduri de investitii suverane ce apartin autoritatilor statale din China Rusia. probabil. vor face acelasi lucru. Tarile occidentale se tem ca aceste fonduri vor putea fi folosite ca arme politice de catre guvernele care le controleaza. Mai ales ca pietele financiare occidentale nu sunt deloc neinteresate de atragerea resurselor pe care aceste fonduri le vehiculeaza! Ramane de vazut deznodamantul. Sunt sume uriase de care sunt constiente ambele tabere. irepresibila! 86 . si nu sa se deprecieze cu trecerea timpului. desi de stat. Dincolo de eventualele motivatii ideologice sau de filozofie in organizarea societatii si economiei. daca fondurile de investitii norvegiene. cu raportari publice regulate pe diferite piete. Altfel ar ramane de caruta sau chiar o simpla frunza in bataia vantului in din ce in ce mai dura competitie mondiala.Nordului) se vor epuiza. Ele se tem ca amenintarea pe care isi dau seama ca o reprezinta pentru spargerea globalizarii. de asemenea. Emiratele Arabe Unite. pe 42 de piete distincte si in 31 de valute internationale. n-au alterat concurenta internationala intre structuri private. aceste state punand la lucru intr-un asemenea scop capitalul lor public. exista si o explicatie pragmatica pentru dezvoltarea acestui gen de fonduri de investitii: in tarile emergente respective. invatand si aplicand regulile. Adica tarilor care obtin. Se apreciaza ca deja resursele vehiculate de fondurile de investitii detinute de guverne au ajuns la vreo 2. imense resurse financiare din exporturi. Arabia Saudita. si Occidentul incurajeaza de fapt aceste "training"-uri in ideea ca.

nu putini. Din pacate. care aveau toate motivele. Migratia masiva a transformat intr-un mit forta de munca abundenta si relativ bine calificata din Romania. 87 . potrivit interpretarii lor. capsunarii vor fi adus in Romania peste un miliard de euro. Si anume a consumului din import. Daca ajung sa fie platitori de taxe si contributii sociale. Dincolo de interesele specifice ale unora sau altora dintre romani. dimpotriva. s-au bucurat si cei. devenind. Nu doar familiile. doar cateva procente din acesti bani se indreapta spre investitii sau initiere de afaceri. Autoritatile guvernamentale si monetare s-au bucurat in ideea ca. pierderile pe termen lung pentru tara si natiunea romana sunt ireparabile. in ideea ca miliardul de euro cu pricina va trage leul in sus. autoritatile. sunt cheltuiti prin importuri din Romania pe produse si servicii tot de acolo. si-au finantat consumul cu credite in valuta si acum platesc la greu din cauza devalorizarii leului. Banii castigati in strainatate. dupa cum s-a apreciat. care compenseaza o parte din imensul deficit comercial. Transferurile de bani catre tara din partea lucratorilor romani din strainatate – si ce sa mai vorbim de fenomenul dramatic de profunzime care le da nastere – au ajuns. Dincolo de detensionarea in prima faza a pietei fortei de munca din Romania. n-ar fi trebuit sa se bucure catusi de putin. cu acest miliard de euro se mai salveaza ceva din cel mai dezastruos deficit inregistrat vreodata intr-un an in contul extern al tarii. si nu in Romania. care. care de principiu privesc la interesele de ansamblu ale tarii.Capsunarii si deficitul extern 9 Ianuarie 2008 Obucurie i-a cuprins pe multi de sarbatori. Banii capsunarilor nu compenseaza din deficitul comercial. s-au bucurat. un factor de adancire a dezechilibrelor si distorsiunilor. in loc sa fie cheltuiti chiar acolo. ci chiar contribuie serios la adancirea acestuia. grosul covarsitor luand calea consumului de bunuri curente. fiindca nu s-a gasit – si nu s-a gasit pentru ca nici nu s-a cautat! – o modalitate de cointeresare. autoritatile romane privesc transferurile in sine de bani catre tara doar ca un aport pozitiv la balanta de plati. demult. In mod aproape penibil. nesfatuiti sau pur si simplu rau sfatuiti. Dar. marind deficitul extern al tarii. sa nu mai aiba impactul economic pozitiv cu care sunt creditate. lucratorii romani din strainatate o fac acolo. cand.

dupa numai cateva luni. Daca n-ar fi fost acest prilej. Mai precis spus. Aceasta nu este o interpretare. atunci nu are cum sa fie executat in parametrii de venituri si cheltuieli prevazuti. Atat dezinflatia. Cum naiba ar putea scadea deficitul extern. cat si devalorizarea leului sunt corectii inevitabile. si nici leul n-a luat-o in jos doar din cauza reverberatiilor. in conditiile in care. care de mult a depasit orice limite. cat si aprecierea leului au avut un caracter artificial. De asemenea. ale crizei unuia dintre segmentele pietei imobiliare din SUA. mai devreme sau mai tarziu. in principiu. neprevazanduse nici o masura de comprimare a cererii interne pentru descurajarea importurilor. ci pur si simplu facand referire la faptul ca premisele macroeconomice pe care. este asezat nu sunt realiste. n-au izvorat din strafundurile economiei si au fost in contradictie cu conditiile fundamentale din economie. 88 . la care. ajunse si pe aici. Este greu si total nerealist sa presupui – asa cum fac prognozele guvernamentale pe care se fundamenteaza bugetul – ca. cat si dezinflatia realizata prin aprecierea leului. s-ar fi gasit nu dupa mult timp altul.Premise nerealiste 16 Ianuarie 2008 Daca bugetul pe 2008 a fost construit realmente pe articulatia macroeconomica prezentata. posibile. dezinflatia si aprecierea leului au fost realizate pe seama si cu pretul adancirii deficitului extern. prin prevederea unei scaderi. si aceasta nu se va intampla dintr-un motiv precis. in masura in care motivatia lor fundamentala continua sa existe si. A face din revenirea inflatiei un fenomen doar conjunctural. nici cursul leului nu si-au schimbat doar conjunctural tendintele. ca si evolutii valurite ale inflatiei. care n-a constituit decat un prilej. Si aceasta fara a mai discuta realismul si judiciozitatea parametrilor de venituri si cheltuieli respectivi. Dupa o lunga perioada de scadere sistematica. chiar daca oscilatii ale leului sunt. la cartofi sau la telefoane. inflatia o va lua din nou in jos si leul in sus. atat revenirea inflatiei. si nu prin restructurarea economiei. ba unele se mai si contrazic economic intre ele. dupa o indelunga perioada de apreciere. asa. preseaza mereu mai puternic din cauza neopririi tendintei deficitului extern de a se accentua. iar acum – si. cum in mod ridicol incearca unii sa demonstreze. se petrecea in 2008 – deficitul extern. mai rau. leul s-a devalorizat. cat si leul si-au schimbat tendintele din cauza presiunii enorme pe care o exercita adancirea la dimensiuni destabilizante a deficitului extern. daca faptul nu intervenea in 2007. inflatia a luat-o in sus. In 2007 a intervenit o ruptura in ciclul economic pe care il traverseaza Romania in perioada actuala. ci constituie un fapt. Inflatia a luat-o in sus nu din cauza cresterii pretului la oua. Dar au facut acomodarea din burta. Pe fond. a deficitului extern. iese la plata. care ar fi intervenit oricum. Pana si factorii guvernamentali – care nu prea s-au aratat preocupati de ceea ce se intampla in conturile externe ale tarii – au resimtit nevoia de a acomoda cat de cat previziunile asupra inflatiei si cursului leului cu evolutia deficitului extern. iar din devalorizarea leului unul strict pasager este complet nerealist. Nici inflatia. trebuie spus fara inconjur. evident. Atat inflatia. pur si simplu. au contribuit atat aprecierea leului.

si nu de la capitalul autohton si nu vedem de ce ar fi altfel de acum incolo. si nu la diminuarea deficitului extern?! Mult mai realist ar fi sa ne intrebam in contextul dat ce sanse are obtinerea unei cresteri economice.estimata reapreciere a leului (nu mai discutam din ce!) n-ar putea duce decat la cresterea. Mai ales ca pana acum cresterea economica a provenit de la capitalul strain. Impactul concret este greu de estimat. si aceasta mai mare decat cea din 2007! Realizata si aceasta aproape integral pe seama adancirii deficitului extern (caci a fost bazata pe expansiunea consumului din import). in tarile zonei euro – care intereseaza indeosebi in domeniu – previziunile arata ca 2008 nu va fi un an economic deloc fast. Iar implicarea in continuare a capitalului strain depinde intr-o mare masura de conjunctura economica din tarile de provenienta ale acestuia. Or. cresterea economica va fi si ea sub presiunea deficitului extern. 89 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful