Cvasistagnarea industriei...............................................................................................................4 Controlul vest-european asupra economiei reasaza problemele aderarii....................................

5 In domeniul energetic, economia libera este un basm .................................................................7 Pretul politic al gazelor rusesti ......................................................................................................8 Importurile alimentare, in cursa cu factura energetica .............................................................10 Cat va tine pavaza Uniunii Europene?........................................................................................11 Profiturile bancare si echilibrele economice ..............................................................................13 Pecinginea parafiscalitatii ...........................................................................................................15 O strategie postaderare: rosturi nule, suspiciuni cat carul ........................................................16 Banca Nationala are ochi si pentru deficitul extern ..................................................................18 Incalificabilul si nesfarsitul capitalism de cadou .......................................................................19 UE: impozit unic pe profit impotriva relocalizarii ? ..................................................................22 Premiere care arata ca gluma se ingroasa..................................................................................24 "Baietii destepti" au de fapt patalama de la UE.........................................................................25 Impactul comercial extern............................................................................................................27 Gool... in propria poarta...............................................................................................................29 Acompaniamentul social: esential in restructurarea agriculturii..............................................30 O situatie noua: industria fara forta de munca...........................................................................32 Impartirea roadelor globalizarii: un cerc vicios..........................................................................33 Romania, mai catolica decat Papa...............................................................................................35 O recunoastere tardiva, dar de mare onestitate...........................................................................36 Minunata inflatie a importurilor artificial ieftinite.....................................................................38 Cu bune si rele, la mana capitalului strain.................................................................................40 Componenta privata produce ingrijorari.....................................................................................42 Privatizarea CEC: incredibil cadou imobiliar pentru cumparator.............................................43 Romania trebuie sa dea curs avertismentelor presedintelui.......................................................44 BNR si-a pierdut sculele...............................................................................................................45 O masina pentru bulevarde, si nu pentru urcusuri.....................................................................46 Iesirea din scena a capitalului autohton ajuta la integrare ?.....................................................48 Rasturnare de situatie pe piata fortei de munca..........................................................................49 Capusele sistemului energetic......................................................................................................50 Leul si salariile: o politica de dublu-standard.............................................................................51

1

Talcuri norvegiene........................................................................................................................52 Speculatiile au derapat pe panta ilegalitatilor.............................................................................53 Inflatie sau deficit extern ?..........................................................................................................55 Seceta scoate in relief jaful "baietilor destepti"..........................................................................56 Sustinere stranie a aprecierii leului.............................................................................................57 Ideile de stanga pot salva capitalismul........................................................................................59 FMI si experimentarea capitalismului........................................................................................60 Avertismentul dur al scaderii exporturilor..................................................................................62 Talcurile bucurestene ale unui refuz budapestan.......................................................................63 "The Economist" greseste agentul patogen................................................................................64 Efectul Rompetrol.........................................................................................................................66 Economia, amenintata..................................................................................................................67 Poate sa iasa bine, dar nu e sigur................................................................................................68 Speculatiile ameninta sistemul.....................................................................................................70 "Tractorul"- tap ispasitor............................................................................................................71 O interesanta logodna..................................................................................................................73 Salariul minim la periferie...........................................................................................................74 UE contra Ford.............................................................................................................................76 Devalorizarea leului - raul cel mai mic.......................................................................................77 Semafoarele hipermarketurilor....................................................................................................79 "Reciprocitate" pentru cine ?......................................................................................................80 Capitalismul de cadou..................................................................................................................81 Vulnerabilitati extreme.................................................................................................................83 Dolarul "extern" contra dolarului "intern"...............................................................................84 Norvegienii, la mare cautare........................................................................................................85 Capsunarii si deficitul extern.......................................................................................................87 Premise nerealiste.........................................................................................................................88

2

3

Cvasistagnarea industriei
1 Februarie 2005 Explicatia premierului Tariceanu pentru performantele sub previziuni ale economiei in 2005 a fost ca s-a resimtit nevoia ca aceasta sa fie pusa in ordine dupa dezechilibrele acumulate in 2004 in urma politicilor de fortare a resurselor, promovate, indeosebi in perspectiva electorala, de fosta guvernare pesedista. Domnia sa a mentionat in acest sens cheltuielile efectuate sau promise fara bugetare si cresterile salariale fara acoperire care au trebuit absorbite in anul urmator. Si, a adaugat premierul, dupa ce s-a pus ordine in conturi in 2005, pulsul economiei poate redeveni alert - si o va face - din 2006. Existenta unui respiro in evolutia economiei ar fi cea mai linistitoare varianta in explicarea temperarii severe a cresterii economice in 2005. Si la case mai mari si, in general, dupa o perioada de crestere sustinuta, economia isi trage sufletul si, de regula, este bine s-o si faca, spre a-si potoli resursele tensionate. Ramane insa de vazut daca in 2005 a fost vorba de un asemenea ragaz pentru o noua relansare sau daca a fost vorba de altceva care sa anunte tendinte recesive. Raspunsul este deocamdata greu de dat. Nu exista suficiente date pentru a formula un raspuns adecvat. Apelul la indiciile pe care le ofera indicatorii economici nu prea foloseste la mare lucru. Daca ar fi sa ne luam dupa acestia, vin vremuri proaste, caci, practic, toate tintele stabilite au fost ratate. Cresterea economica este mult sub asteptari. Inflatia a iesit din graficul stabilit. Deficitul extern este de-a dreptul apocaliptic. Iar consumul, desi gatuit de masurile de restrangere a creditului, duduie in continuare, accentuand riscurile pe care le comporta traiul peste plapuma proprie, si cascand mereu si mereu dezechilibrul fata de productia interna slaba, neadecvata structural si, in plus, aflata pe panta lancezelii. O infuzie externa de capital, o eventuala temperare a cresterii preturilor administrate din economie pot asigura o configuratie din nou prospera tabloului macroeconomic, cu o crestere mai sustinuta, cu o inflatie care sa-si reia tendinta de scadere, ceea ce poate conferi o imagine de incredere in perspectivele economiei, mai ales daca se ignora deficitul extern si pericolele acestuia. De departe cele mai relevante indicii le ofera datele asupra productiei industriale. Experienta la nivel mondial a evidentiat o corelatie puternica intre evolutia acesteia si cea pe ansamblul economiei. Nu exista practic crestere a produsului brut fara o crestere in industria prelucratoare. Nu se poate conta decat pasager si conjunctural pe parcursuri economice care nu s-ar supune strict respectivei corelatii. Oricum, nu se poate spera in cresteri economice sustinute fara cresteri semnificative in industrie, indeosebi in industria prelucratoare. Preliminarile statistice arata, din pacate, o crestere derizorie a industriei in 2005: doar de circa 1,3%. Este vestea de departe cea mai proasta din evolutiile economice ale anului trecut, in fata careia ratarea tintelor de inflatie sau de crestere economica pe ansamblu paleste ca o ingrijorare doar de rangul doi. De ce s-a produs aceasta cvasistagnare reprezinta marea problema si, implicit, marele semn de intrebare asupra perspectivei. Ar fi bine sa fie vorba doar de un respiro pe care

4

In mod aproape 5 . Se presupune ca actori mai mari sau mai mici ai industriei au transformat 2005 intr-un an de asteptare. In plan economic. Nu s-a conturat deocamdata cu claritate cu ce se va alege economia reala din Romania . ar exista sanse de revigorare rapida.industria si l-a luat .si industria este economie reala .probabil cel putin cativa ani. Un verdict favorabil al Comisiei de la Bruxelles ar fi semnalul de demarare a investitiilor in asteptare. pur si simplu intrucat nici nu are bani pe care sa-i fi pus in asteptare. asa cum rezulta din rapoartele de tara de pana acum.care ramane cu capital autohton si care reprezinta o parte majoritara.deci a cresterii economice in general . analistii partizani ai acestei explicatii leaga foarte mult soarta industriei in 2006 . Motivul rasturnarii ierarhiei problemelor aderarii nu-l constituie nici progresele Romaniei si nici chiar ritmurile diferite pe domenii in asimilarea regulilor comunitare. Cert este doar ca partea preluata de investitori vest-europeni din economie va obtine profituri frumoase . Respectivii actori industriali ar fi acumulat bani pe care ii au pregatiti pentru investitii. Controlul vest-european asupra economiei reasaza problemele aderarii 16 Noiembrie 2005 Recentul Raport de tara al Comisiei de la Bruxelles asupra stadiului Romaniei pe drumul aderarii la Uniunea Europeana reasaza spectaculos problemele integrarii. S-ar putea spune ca. in acest caz. pentru ca. din acest punct de vedere. S-ar putea insa ca lucrurile sa fie mai complicate. ci preluarea controlului axei majore a economiei de catre companii vest-europene. cu consecinte inevitabile asupra economiei in ansamblu. De aceea. Evolutia industriei in 2006 reprezinta un semn de intrebare. conflicte de interese). dar fara capacitate decizionala . Si se mai poate spune ca reasezarea duce spre o ordine fireasca a lucrurilor.unii analisti vorbesc chiar de un fel de restructurare autoasumata -. pe care il induce si in privinta intregii economii. Restul economiei . agenda aderarii. Nu este deloc sigur ca aceasta parte din economie a folosit anul 2005 pentru acumulari in vederea unor investitii forte in 2006.de pe urma perspectivei de aderare la Uniunea Europeana. fara noi investitii si cu personal mai putin.pentru ca altfel nici n-ar fi fost preluata . care ar putea conduce spre o recesiune in industrie.nu se stie cum va evolua. dar avand resorturi economice (coruptie. era dominata de problemele capitolului concurenta (cu accent pe ajutoarele de stat) si de problemele aflate din punct de vedere tehnic in arealul capitolului privind justitia. semnele de intrebare privind sansele aderarii la Uniunea Europeana si directiile cadrului fiscal jucand un rol determinant in acest sens. un verdict de amanare putand insemna o frana severa in investitii.de verdictul asupra aderarii. asteptand doar semnalul de a-i folosi. este pur si simplu o rasturnare de situatie fata de cliseele pe care le ofereau anterioarele rapoarte de tara.

respingerea de catre aceasta institutie a unor ajutoare de stat si cererile de returnare a fondurilor in cazurile in care acestea au fost acordate fara respectarea normelor europene si alte asemenea masuri. Romania trece dintr-o data examenul la capitolul de concurenta. si capitolul coruptiei. in ultima instanta taindu-le aprovizionarea. indeosebi in ce priveste marea coruptie. cum este cu 6 . ca si disparitia fizica a principalelor obiecte in jurul carora se teseau relatiile de coruptie aduc in prim-planul agendei privind aderarea problemele realmente cele mai grele. fie dintr-o mostenire istorica greu de inlaturat. in curand. pe de alta parte. prin privatizare. a concurentei loiale din Romania. in banci de stat. Unde de fapt s-a produs aceasta ? In achizitii publice. ca si demersurile Consiliului Concurentei pentru conformarea la cerintele din domeniu ale apartenentei la Uniunea Europeana. Este cazul. Iesirea din vizor a capitolului concurenta. Mai mult. Preluarea in maini vest-europene a distributiilor de gaze. Sa nu ignoram. adica sa nu mai faca ceea ce acestea au facut pana acum. si al prezervarii mediului. pe de o parte. pana acum desigur constientizate. Dupa cum a dovedit practica. Soarta capitolului concurenta o va avea. se parea ca nu se va putea altfel decat prin vanzarea distributiilor catre companii straine sa se puna capat acestor neplati. Romania este scoasa de sub amenintarea activarii clauzei de salvgardare la acest capitol. dupa cum reiese din recentul raport de tara. masurile luate in plan legislativ. La fel erau considerate creditele sub comanda politica sau potrivit unor aranjamente clientelare acordate de bancile de stat. inainte de toate. fie dintr-un dezinteres fata de problema pana in prezent. cum este in agricultura. Sa mentionam abrogarea reglementarii cu privire la controversatele esalonari la plata obligatiilor catre bugetele publice (esalonari care oricand puteau fi asimilate ajutoarelor de stat). din cauza neplatii consumului de energie de catre intreprinderi de stat si societati private cu acoperire politico-clientelara. Dar sa nu ne amagim! Hotaratoare in schimbarea aprecierii din partea Comisiei de la Bruxelles a fost trecerea. De acum. prin folosirea unor pozitii publice sau administrative detinute pentru a se devaliza banul public. al agriculturii. a controlului distributiilor de gaze si electricitate in mainile unor firme vest-europene. caci practic nu mai sunt. iar marile privatizari s-au cam incheiat. in privatizari. nu de autoritatile romane. Pur si simplu pentru ca nu numai se prezuma ca noii proprietari vest-europeni nu vor mai accepta rauplatnici. domenii in care handicapul existent al Romaniei este imens. electricitate si produse petroliere a golit de obiect principalele critici la adresa concurentei neloiale promovate sau parohiate de autoritatile romane si explica de ce capitolul concurenta iese practic de sub monitorizare. care constituiau poate cea mai grava distorsionare a relatiilor de piata. Acest transfer a fost considerat fundamental pentru practicarea unor reguli de piata in cel mai important dintre domeniile in care aceste reguli erau in Romania doar o nazuinta. O simpla monitorizare a acestora si Comisia de la Bruxelles poate fi linistita. bancile de stat au iesit din discutie. dar si ca n-ar fi fost tocmai vreun lucru potrivit de a se adresa critici unui domeniu controlat acum de vest-europeni. introducerea unui mecanism de notificare si avizare de catre Consiliul Concurentei a ajutoarelor de stat. Mai raman achizitiile publice. Totul este sa pazeasca si firmele vest-europene sa nu dea spaga. desigur. dar aflate undeva intr-un con de umbra.miraculos.

Cand Rusia a taiat aprovizionarea Ucrainei pentru ca aceasta nu acceptase preturile majorate pretinse. tari din lume. Acesta este cazul Ucrainei. cu 50 dolari mia de metri cubi). Era inceput de an si vacanta. direct sau in asociere. O companie mosita de Gazprom . fara aparent vreo conotatie politica). de circa 230 dolari mia de metri cubi). Sunt domenii in care ceea ce Romania are de facut reprezinta sarcini uriase. Preturile internationale in domeniul energetic nu le determina concurenta. dar dictatul energetic exista. distributiile de gaze au fost preluate direct de catre Gazprom. de fapt. ci si voi. cel putin intr-o parte a Europei. economia libera este un basm 18 Ianuarie 2006 Nu se uscase cerneala pe decizia Comisiei Uniunii Europene de a acorda Ucrainei statutul de economie de piata. Demersul era acoperit de argumente economice (pretentiile se rezumau la plata unor preturi "europene". cand cheia este de fapt la noi. pe care in principiu le tranziteaza prin Rusia.este. cu firme in general germane. Gazprom centreaza si tot 7 . si Kievul i-a si facut acesteia dovada minunatelor sale aptitudini. In domeniul energetic. nu doar ucrainenii.prezervarea mediului. iar Rusia prelua presedintia prin rotatie a asa-numitului "Grup al celor 8".cu capital rusesc si austriac (?!) . depindeti de gazul rusesc . Cat de searbede si schioape sunt sentintele globaliste despre concurenta libera la scara mondiala. Moscova a tintit bine cand a ales 1 ianuarie ca moment al intreruperii aprovizionarii cu gaze a Ucrainei. monopolurile naturale sau tehnologice detinute In Europa. deschideri si abilitati in domeniu. vest-europenii. principala fiind infiintata impreuna cu compania germana Wintershall. preturile pietei si altele asemenea. mai ales ca pana acum nu prea s-a intreprins mai nimic practic in directia asigurarii macar a unui minim de compatibilitate cu standardele europene. economic. a livrarilor a fost resimtita intr-o serie de tari central si vest-europene. la preturi "europene" sau "neeuropene". Mai direct spus. Odata cu progresele tehnologice.si o scadere masiva. importanta materiilor prime in relatiile internationale a scazut. Nu va conformati. gazele sunt vandute Ucrainei la un mix de pret de 95 dolari mia de metri cubi.incurajati Ucraina inclusiv acordandu-i statutul de economie de piata. importurile de gaze de la Gazprom sunt facute de companii create tot de Gazprom. tipic pentru aceasta incalecare. respectiv al celor mai puternice. Degeaba .care plateste gazul rusesc la preturile pretinse . In Romania. ci pozitiile de putere. Mai mult.preia intreaga aprovizionare a Ucrainei. pentru ca acordarea statutului a fost mai mult ca sigur o decizie politica. gigantul rusesc Gazprom a incalecat tot ce putea fi incalecat: singur. In cazul Armeniei sau Moldovei. precum si de la Gazprom (cu preturi "europene". intre 25% si 40%.a atras Moscova atentia europenilor mai de la Est sau mai de la Vest. S-a batut saua ucraineana pentru a pricepe iapa vest-europeana. Compania cumpara pentru Ucraina gaze atat din Turkmenistan (se pare.suna avertismentul Moscovei . vedeti la ce va puteti astepta. Cum s-ar spune. Apoi. depindeti de noi. Genul de intelegere la care s-a ajuns in cele din urma in conflictul ruso-ucrainean . O analiza a faptului daca Ucraina este sau nu o economie de piata este mai putin importanta aici.intelegere careia i se zice compromis . in diferite formule. Kievul nu a ezitat o clipa: a "intepat" conductele de tranzit spre Europa Occidentala .

gazul metan iranian vor ajunge . ci si de interesele marilor consumatori . Cel vizat.ar explica de ce aceste preturi ar fi practic cele mai inalte din Europa. oamenii de rand. Acestea oricand pot fi "intepate" pentru propria aprovizionare. Sa fie clar. oricum mari producatori si mari consumatori. care. Pretul politic al gazelor rusesti 25 Ianuarie 2006 O controversa asupra nivelului preturilor la importurile de gaze rusesti a iscat aprecierile presedintelui Basescu. Gazprom distribuie. Aceasta este ecuatia. de gazul rusesc. Peste tot este insa la fel. eventual. ci doar de Rusia. dar nu si "fondul" preturilor. care se vad nevoite sa infrunte vechile dependente neatinse. mai regionali sau mai globali. a respins insa acuzatiile si i-a cerut presedintelui probe. Germania a ales sa nu mai depinda si de Ucraina. Concurenta.in Europa. legata nu numai de caracterul limitat al resurselor neregenerabile exploatate acum. Relatiile de putere economica si interesele politice. Presedintele tarii. neconventionale.condus de un conservator . Problema principala in legatura cu nivelul inalt al preturilor gazului importat din Rusia 8 . liberalizarea sunt. Singura certitudine pe termen lung este cresterea preturilor. Gazprom importa. Cererea si oferta la scara mondiala explica fluctuatiile. in dauna clientilor carora gazul rusesc le este destinat. geostrategice au fost si raman determinante. Schimbarile in aceste domenii constituie tot atatia factori care scot sectorul energetic din zona predictibilului pe termen lung. Gazprom exporta.daca vor ajunge . Cu cateva exceptii in cazul carora aprovizionarea preponderenta cu gaze se face din Marea Nodului. In esenta. cel putin pana cand hidrocarburile din bazinul caspic si.toti tari dezvoltate industriale . ci conductele de tranzit. Gazprom produce. tarile vest-europene au platit cat a cerut Rusia. are la dispozitie si informatiile confidentiale din partea serviciilor secrete. si tarile vest-europene depind sever. ci pozitiile de putere. cand dependenta s-ar putea "diversifica". Este foarte posibil ca in jurul Ministerului Economiei sa graviteze grupuri de interese.Gazprom da cu capul. si intr-o proportie mereu mai importanta. De aceea Europa Occidentala se poarta cu manusi si cu Ucraina. legandu-se prin conducta submarina de aceasta. niste biete povesti.de a impinge aceste preturi (pe care n-au probleme sa le suporte) pana in punctul in care sa faca rentabila exploatarea resurselor regenerabile. inchide oricand are interes Rusia. a caror valorificare sa le reduca realmente dependenta energetica de altii. doar cu alti actori. totusi. respectiv ministrul conservator al Economiei. in domeniul energetic. nu concurenta determina preturile. Pe piata energiei. Situatia descrisa este cea dintr-o anumita zona a lumii: Europa. in protestul Poloniei si al tarilor baltice. care a lasat sa se inteleaga cum ca influentele unor grupuri de interese din jurul Ministerului Economiei . Dar robinetul se poate. Ucraina are si ea arma sa: nu competitivitatea sau eficienta. stie mai multe si nu poate fi contrazis in domeniu. prin comparatie cu noi. Este motivul pentru care toate tarile Europei Occidentale se poarta cu manusi cu Rusia.

dar nu le foloseste la nimic. probabil pentru ca nu-i convine de fapt nici unui politician roman. fiecare dintre acestea fiind nevoita s-o infrunte fara alternativa. ci unor intermediari infiintati tot de catre Gazprom. Caci nici nu trebuie sa fie de vina vreun oficial roman sau sa existe vreun grup de interese pentru preturi mai piperate. Care. Din pacate. Pur si simplu pentru ca. Realitatea este ca Romania nu importa gaze de la Gazprom. producatorul si exportatorul Gazprom a decis sa nu mai incheie contracte de livrare directa catre Romania. Din cauza unei gestiuni nu prea fericite a relatiilor cu Rusia.daca nu s-a impacat cu gandul. darji si foarte patrioti.costa mai scump. Pe pietele europene. adica interese rusesti. toate din 9 .a fost treptattreptat impus si altor tari si se incearca a fi generalizat.Gazprom . Prea multe de facut Romaniei nu-i ramane. cu toate ca foloseste gaz rusesc. de ani si ani. Daca observam insa cu atentie. din care sa-si sustraga profitul pe seama consumatorilor. nu prea se vorbeste deschis despre aceasta problema. Negociatorii romani pot fi geniali. Si mereu si mereu de la instituirea sistemului Romania a platit mai scump gazul. intrucat acestea deriva nemijlocit din sistemul de aprovizionare prin intermediari. intrucat. ca pret al prezentei bazelor americane pe teritoriul tarii.inaugurat si brevetat in Romania . Gazprom este importatorul. sa nu ne ferim de a o spune pe sleau. in momentul de fata. Deci sa nu ne miram daca platim gazul rusesc mai scump decat altii.se afla in alta parte. Si sa nu ne amagim. Dar determinarea ultima a pretului inalt o constituie sistemul prin intermediari. preturile erau mai mici decat in 2005 la gazele rusesti. admitand sa-i furnizeze acesteia gaze numai prin intermediari agreati de el insusi. Tot ceea ce este obtinut prin intermediari . opereaza de ani si ani. in cazul consumului romanesc din gazul rusesc. reprezinta chiar Gazprom. Partea romana ar trebui sa-si asume politic sistemul .ca pret al apartenentei la NATO. Ei nu ajung sa negocieze cu Gazprom. care au contracte directe cu Gazprom. sa fie clar. Aceasta nu inseamna insa ca ministrii romani din 2003 au "obtinut" preturi mai bune in 2003 decat in 2005. dar si a unor inadmisibile cumparari mai ieftine de gaze din Ucraina (gaze suspecte de a fi fost sustrase din gazele rusesti tranzitand aceasta tara). Gazprom este producatorul. Si acest sistem. ca pret al aderarii la Uniunea Europeana. Ca diferitele guvernari sau chiar diversi ministri din cadrul aceleiasi guvernari pretind ca au obtinut preturi mai bune. iar distribuitorii sunt. Gazprom este exportatorul. o fac intermediarii. Cum dracu' sa nu fie gazul gatuitor de scump ? De ce Romania a acceptat sistemul este o alta problema. in 2003 de pilda. acest lucru este posibil. Gazul importat este rusesc. Ca pot sa existe grupuri de interese care sa profite de pe urma sistemului. Nici unuia. Nimeni nu discuta deschis despre acest lucru.nu-l vinde Romaniei. respectiv o companie integral ruseasca si una mixta germano-rusa (in care partenerul rus este tot Gazprom). cu toate ca in practica s-a supus de fapt acestuia fara cracnire . asta este o poveste. Pana ca grupuri de interese sa impinga preturile in sus. indiferent de tabara.deci si gazul rusesc . fapt ce a suparat foarte rau Moscova. nici nu se poate discuta in acesti termeni. sistemul . Dar producatorul . desigur daca vrei sa mentii un grad minim de seriozitate a discutiei. Si. o companie germana si una franceza. ca atare. problema transcende guvernarile. probabil din cauza resorturilor si implicatiilor politice.

Lucrurile marcheaza o deteriorare continua. Agricultura romaneasca este profund ineficienta. ci confirma o regula: tarile subdezvoltate (si Romania este. s-au miscat ceva mai bine decat in anii anteriori. Acum este in euro. mai devreme sau mai tarziu. respectiv din produsul celor aproape 40 de procente din forta de munca a tarii ocupata in agricultura. Factura alimentara la import este in continuare in cursa cu cea energetica. in cazul Romaniei. importatoare nete si nu exportatoare nete. importurile alimentare nu ar fi fost departe. prin implicatie. nu de azi. importa mai mult decat exporta produse alimentare. de ieri. fotografia la sfarsitul anului respectiv era in aceiasi parametri cifrici. o tara subdezvoltata) sunt. dar si in privinta importurilor alimentare. Odata scoasa de sub clopotul izolarii si aruncata in competitia internationala prin liberalizarea comertului exterior din 1990. a deficitiului de cont curent extern. adica importa mai mult decat exporta astfel de produse. importuri interzise practic pana atunci. constituie o plasare sub semnul neuzualului doar in raport cu o ipotetica pozitie a Romaniei in plan agricol international. Romania nu este o exceptie. din motive de slaba competitivitate a produselor agroalimentare. era inexorabil ca agricultura romaneasca sa fi dat in nas. ceea ce echivaleaza cu aproape o treime din contributia agriculturii la formarea PIB-ului romanesc. Iar in 2005. urcand la circa 1. In ce priveste insa restul alimentelor. in masura in care acum doi ani. nu ne place. Romania. dar in dolari. in 2003. Liberalizarea comertului exterior dupa 1990 era absolut normal sa produca o crestere abrupta si masiva a importurilor la acele sortimente alimentare care nu se produc in general sau sezonier in Romania (precum tropicale sau alte fructe). deci la dimensiuni absolute mai mari. 10 .perspectiva unei tari mici aflate in coasta Rusiei. de cele energetice.este un exercitiu inutil. importator net de produse alimentare. In orice caz. in cursa cu factura energetica 22 Februarie 2006 2005 a consemnat un nou record nu numai in ceea ce priveste agravarea balantei comerciale si.3 miliarde euro. ne place. ceea ce s-a intamplat in domeniul importurilor s-a datorat aproape exclusiv diferentelor de competitivitate. Deficitul pe acest segment al comertului exterior sa extins insa pe mai departe. Romania. punand in continuare in umbra exporturile alimentare. numai despre efectele sistemului . avand in vedere mentinerea diferentei de curs dintre dolar si euro in momentul evaluarilor. daca nu ar fi fost cresterile fulminante de preturi la petrol si gaze naturale pe pietele internationale.respectiv nivelul inalt al preturilor de achizitie . Privind la rece si nu emotional. in aceste conditii. trebuie sa recunoastem. Importurile alimentare. care. lucrari agricole. Importurile alimentare au crescut in 2005 cam cu o cincime. din cauza lipsei de competitivitate. atat din cauza faramitarii exploatatiilor agricole. a discuta. cat si din cauza costului extrem de ridicat a tot ceea ce reprezinta aport al industriei in cadrul produselor agricole (ingrasaminte. Acestea au ajuns la circa 2 miliarde de euro. si nu in raport cu situatia reala a economiei romanesti.

ce ar urma sa fie certificata in 2006. deficitul de cont curent extern a depasit 9% si merge spre 10%. Unii analisti sustin. Nivelul acestora este cu mult sub cel consemnat anual inainte de 1989.). se va sari in aer cu sau fara Uniunea Europeana la spate. indeosebi pentru 2006.producatorii romani din indiferent ce domeniu al culturilor agricole sau zootehniei. Ceea ce este incendiar. ca pericolul nu este foarte mare atat timp cat Romania se afla sub pavaza Uniunii Europene. unde situatia era de departe mai buna decat in Romania. intrucat inseamna ca la fiecare 3 euro consum de marfuri si servicii din strainatate doar 2 euro au acoperire in finantare interna. In Cehia si Polonia. n-a mai avut cine sa le finanteze. inclusiv de pe propria piata. Cat va tine pavaza Uniunii Europene? 8 Martie 2006 O controversa a aparut in legatura cu implicatiile pentru perioada ce vine. Tragedia lipsei de competitivitate a produselor agroalimentare romanesti este pusa insa in evidenta nu atat de tendintele la import.echipamente etc. In aceasta interpretare. Alti analisti considera insa ca a importa de 32 miliarde de euro la exporturi de numai 22 miliarde de euro este o anomalie economica. ale uriasului deficit comercial inregistrat in 2005: peste 10 miliarde de euro la exporturi de numai 22 miliarde de euro. prin investitii. daca existau. daca situatia nu se va schimba. rata de disparitie a fost. dar un asemenea lucru a devenit mereu mai dificil in conditiile liberalizarii preturilor si comertului exterior. Doar costul infim al fortei de munca agricole in Romania mai face ca unele produse agroalimentare romanesti sa tina pasul concurential cu produse straine. sa se pregateasca pentru a face fata conditiilor care vor veni. in esenta. doar un verdict de amanare a aderarii ar putea declansa probleme. Pozitia Romaniei de importator net de produse agroalimentare se va accentua in contextul apartenentei la Uniunea Europeana. convertibilizarii leului si desprinderii din devalmasie a producatorilor si comerciantilor cand au iesit la iveala treptat si n-au mai putut fi ignorate raporturile pret-costuri.fapt greu evidentiabil in conditiile inconvertibilitatii monedei nationale -. in majoritatea lor . Si doar o mica parte din producatorii actuali cauta. in timp ce circa 60% din unitatile de prelucrare a laptelui si 80% din cele de procesare a carnii risca sa-si puna lacat la poata la data intrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Cea mai probabila explicatie este ca in trecut Romania reusea sa vanda sub costuri respectivele produse . In echivalent PIB. potrivit estimarilor Agentiei Veterinare pentru Siguranta Alimentara. iar pierderile la export.dar. de cel putin 30%. In majoritatea lor . fara vreo exagerare. In prezent. fapt subliniat de perspectiva aderarii. in contextul intrarii in Uniunea Europeana. de exemplu. vor fi scosi din joc. iar unul trebuie sa gaseasca finantare in afara. ceva imposibil de sustinut si ca. doar cateva procente din producatorii de mezeluri si lactate lucreaza dupa norme europene. Este un dezechilibru prea mare pentru a nu fi periculos rau de tot. 11 . ci mai degraba de prabusirea exporturilor de produse agroalimentare.

Minunatia leului in ascensiune va apune. Toata lumea isi va aminti la un moment dat de existenta unui deficit comercial de dimensiuni uriase. Aprinderea fitilului poate proveni insa si din zonele cu contributie globala la alimentarea pietei. putand fi confruntate fie cu ezitari sau evitari din partea investitorilor. Tocmai cand va fi vrut sa arate mai greu. fie chiar cu scumpirea acestora din urma. de fapt si de fapt nefinantabil pe cai normale. Acelasi efect il poate determina o amanare a aderarii la Uniunea Europeana. De regula. Inutil aproape de mentionat consecintele unei devalorizari pronuntate asupra inflatiei interne. ii ofera acesteia un fel de acoperire. mediul economic international primeste din partea acesteia din urma semnalul ca expunerea externa a Romaniei nu este o problema intrucat aderarea ofera asigurari ca deficitul are finantare. fie cu reticente din partea celor care acorda credite. exporturile romanesti sunt extrem de vulnerabile. prin asumarea admiterii Romaniei. In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. dar cele care au plasamente aici le vor lichida urgent. cu toate consecintele grave ale ajungerii intr-o situatie de acest gen. Pielea pe care i-o poate oferi actuala economie din Romania. leul se va fasai. Iar creditorii externi vor deveni reticenti.Care ar fi amenintarile deficitului extern ? Acesta ameninta din mai multe parti. Va reveni insa curand la cursuri care vor arata de fapt cat ii poate pielea. Numai ca nefericirile provocate de aprecierea sa artificiala din perioada de abureala se vor fi produs deja. Marile rezerve valutare ale Bancii Nationale ii vor incetini un timp caderea. Unde intervine pavaza Uniunii Europene si cat poate tine aceasta ? Uniunea Europeana. De aceea aprecierea leului pur si simplu le doboara. restul reprezentand de fapt importuri incluse in livrari externe. Fiind doar in proportie de 40% exporturi nete. piata valutara isi va inversa rapid tendintele. La primul semn de dificultati de rambursare in sistemul privat debitor. caci investitiile straine vor trece in asteptare. O explicatie pentru care cantitatea de valuta in piata depaseste inca deficitul comercial este ca importurile au fost finantate in mare masura in ultimul timp prin credite din strainatate. apreciindu-se ca. Aprinderea fitilului unui incendiu ar putea veni chiar din zona responsabila de inflamarea importurilor: consumul privat. astfel incat deficitul poate sa creasca dincolo de cotele de alerta fara a fi sunata alarma pe plan international. Intr-un singur an datoria externa a crescut cu aproape 6 miliarde de euro si este vorba. Si pentru acest segment de datorie rezervele valutare colectate de Banca Nationala. exista riscul sa nu se mai poata face fata la extern platilor viitoare implicate. in proportie majoritara. De fapt prin parohierea deficitului de cont curent extern al 12 . Aceasta cota de alerta este considerata cea de 6% echivalent PIB. Pe piata interna din ce in ce mai multe importuri nu-si vor mai gasi astfel finantare. Motivatia implicarii Uniunii Europene in aceasta girare este simpla. tari aflate intr-o asemenea situatie devin expuse unei penalizari internationale. La o dare inapoi sau chiar numai la o stagnare in remiterile catre tara ale romanilor aflati la munca in strainatate. dincolo de aceasta. O valvataie ce se va intinde repede poate veni din insasi zona exporturilor. cu efectele lor nefaste cu tot. altfel substantiale. inclusiv prin fondurile alocate pentru sustinerea integrarii. de datorie privata. nu folosesc la prea mare lucru. mecanismul extern de retorsiune se declanseaza. iar capitalurile speculative nu numai ca nu vor mai cauta piata romaneasca. Aprecierea acestuia fata de euro sau dolar se va transforma rapid in devalorizare.

capitalul autohton pierzand practic aproape toate pozitiile in sistem. ba dimpotriva. din remiteri catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate si. iar interesul bancilor pentru captarea acestora sa fie pe potriva. inlesnindu-le acestora din urma sa iasa din saturatia pietei si deci din tendintele de stagnare. Si profiturile bancilor infloresc. gradul redus de economisire din Romania (legat in principal de saracia unei mari parti din populatie) face ca in sistemul bancar sumele globale din economisire sa fie mici. Interesul Uniunii Europene in existenta unui deficit comercial al Romaniei ca tara aderenta este evident. Este insusi mecanismul extinderii: se pompeaza bani tarilor mai slab dezvoltate aderente pentru a le permite acestora sa cumpere produsele din tarile dezvoltate ale Uniunii. sa nu stimuleze atragerea de depozite pentru a avea resurse de creditare deoarece au bani din alte parti. Intr-un fel. de fapt. de devalizari mai primitive sau mai sofisticate ale unor banci de stat ori private cu capital 13 . din pacate. deja toate straine). De fapt. apar normale si asigurarile pe care le ofera mediului economic international in legatura cu sustenabilitatea deficitului extern romanesc. ca atare. Oricum. asa ca dintr-o data. Problema este cat de mult si cat timp vor conta aceste asigurari. iar creditele cresc.Romaniei Uniunea Europeana asimileaza Romania in piata proprie. Acest fapt. aproape indiferent de ceea ce se intampla in economie. si inca sub rata inflatiei. In orice caz. din pacate. Si. perceputa ca retragere a unui gir. care sunt entitati private. in fata investitorilor si creditorilor internationali. cat de mare si plin de riscuri este imensul deficit extern al Romaniei. inclusiv din Uniunea Europeana. desi nu schimba absolut nimic in gradul de pregatire al Romaniei pentru aderare si nici macar in deficitul extern. despre care Doamne pazeste sa vorbesti in fata reprezentantilor bancilor (de acum. cu interese proprii specifice. In mod absolut firesc depozitele scad. urmand ca investitorii si creditorii externi sa descopere. In ciuda unor tentative din ultimele saptamani. din resurse puse de catre bancile-mama din strainatate la dispozitia filialelor si sucursalelor lor din Romania spre a fi imprumutate. fizic si ca imagine. vechiul adagiu bancar "deposits make loans" (din depozite se constituie sursele pentru credite) este aproape contrazis. s-a consolidat o data cu intrarea pe piata romaneasca a bancilor de renume international. poate fi. o amanare a aderarii. A doua explicatie. Profiturile bancare si echilibrele economice 22 Martie 2006 O situatie bizara exista pe piata bancara din Romania. Aceasta ar fi una dintre explicatiile pentru care sistemul bancar din Romania inregistreaza profituri mereu mai mari. de fapt indirecte. toate cu baze in tarile vesteuropene. deocamdata. Acest din urma aspect a capatat in importanta pe masura ce sistemul bancar din Romania a fost preluat de catre banci vesteuropene. Dobanzile la credite au scazut serios fata de anii precedenti. Acestea au adus stabilitate si credibilitate intr-un sistem devastat. care sunt banii ce intra in sistem din investitii straine. bancile isi permit. este aceea ca bancile mai mult nu se concureaza decat se concureaza in Romania. din alocatii ale Uniunii Europene pentru sustinerea aderarii. dar si dobanzile la depozite s-au redus. nu in ultimul rand. piata bancara balteste de bani.

sesizand pericolul ca propria prosperitate sa se blocheze daca dezechilibrele economice din Romania ajung la incendiu. economisirea in scadere este nici mai mult. singura care poate elimina excesele in profiturile bancare. In plus. Pentru ca. intrucat economisirea finanteaza. De fapt. inseamna ca se face din bani imprumutati. in ansamblu. Doar autoritatile romane ar trebui sa fie preocupate de problema. consum pe bani imprumutati este. pentru a fi mult mai precisi spre a se evita contrareplici. de pilda. in sfarsit. degeaba a aparut factorul in principiu concurential al expansiunii creditului de consum si ipotecar. profituri ridicate. Consumul peste posibilitati inculca false senzatii de prosperitate. creditarea peste anumite limite impinge inevitabil spre dezechilibre. nu poate restrange creditul in ciuda bancilor comerciale care. Ca aceasta situatie convine bancilor este sigur. Iar decizia este numai la dispozitia lor. aproape toate. Autoritatile ar trebui sa faca ceva pentru contracararea acestor riscuri si pericole. ceea ce pune in pericol economisirea. cu toate riscurile implicate. Desigur. dar nu si la depozite. Probabil bancile straine au considerat si considera Romania un teritoriu de la periferie. putand fi date spre valorificare sucursalelor din Est. in care nu merita sa te implici decat la rate de profit ametitoare. care in schimb repatriaza profitul. Profitand sistematic. un fel de a-ti semna condamnarea la a sari in aer. Admitand ca le sesizeaza si ca vor sa le evite. investitiile si dezvoltarea. toate straine fiind. este insa rau. atat cat poate. Degeaba a coborat inflatia. sporind traiul peste plapuma proprie.romanesc. Pierzand controlul in axa majora a economiei nu prea mai detin parghii pentru a face ceva. Banca Nationala. dincolo de anumite limite. apoi de reasezarea structurilor dupa primele privatizari si. Doar bancile straine pot intreprinde ceva. nu-si gasesc acolo utilizare. aceasta nu intereseaza deloc bancile. problema este daca mai pot sa faca ceva. pot ocoli constrangerile prin apel la fonduri de la societatilemama. caci. bancile s-au inteles de minune intre ele sa manevreze de o asemenea maniera lucrurile incat sa realizeze. nici mai putin decat un dezastru pe termen lung. nefacandu-se din bani economisiti. Este vorba practic de fonduri care. Dar aceste banci de renume nu au transferat din tarile lor de origine si grila concurentiala. in esenta. dar nu si pe cele la creditele in lei. Marjele de profit ale bancilor au ramas intacte. de explozia creditului. degeaba a facut Banca Nationala diferite manevre. caci bancile s-au coalizat pentru a-si prezerva marja de profit pana intr-acolo incat s-a ajuns in situatia ca masurile BNR de limitare drastica a creditului in valuta pentru cresterea celui in lei sa coboare doar dobanzile la depozitele in lei. ceea ce nu se duce in economisire are toate sansele sa se indrepte mai degraba spre consum decat spre investitii. pentru ca pot sa-si procure bani mai ieftini de la societatile-mama. Pentru economie. care pot fi din greu platite cand cheltuielile facute fara acoperire isi vor spune cuvantul. De asemenea. mai intai de inflatia inalta. 14 . bancile straine din sistem (si acum aproape toate sunt straine) se concureaza la credite. la gradul de satietate bancara din Occident. Or.

vorba de 420 de impozite si taxe. Diferite comisii si grupuri de lucru muncesc de zor pentru a identifica si propune masuri de reducere a birocratiei si simplificare a procedurilor in vederea imbunatatirii mediului de afaceri ca una din principalele conditii ale aderarii la Uniunea Europeana. colectate de agentia unica specializata de sub egida Ministerului de Finante. Se discuta. cea din urma mai da cand si cand inapoi. Iar. direct sau indirect. pe rolul impozitelor indirecte. potrivit aprecierilor Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania. Si aceasta pentru ca preocuparile se focalizeaza pe probleme intr-adevar de fond."doar 420" a aparut in cadrul discutiilor pe care reprezentanti ai cercurilor de afaceri le au cu oficialitati in materie asupra fiscalitatii si procedurilor fiscale din Romania. obiectul negocierilor cu Uniunea Europeana ori FMI. Treptat. si la Ministerul de Finante. Toate acestea. de altfel expres supuse atentiei de catre Comisia de la Bruxelles. ia locul acesteia pe masura ce. Se lucreaza practic si la Ministerul Integrarii. fiind invocata mereu si mereu ca o expresie a birocratiei. toate cu responsabilitati directe sau indirecte in domeniu. ca si a iesirilor din piata a acestora. complicatiilor si hatisului pe care il reprezinta fiscalitatea in Romania. activitatile depuse in domeniu risca sa se soldeze cu rezultate alaturi de cele realmente necesare. si la cel de Justitie.de 225 .Pecinginea parafiscalitatii 29 Martie 2006 Cineva a avut curiozitatea sa inventarieze impozitele si taxele ce trebuie platite in Romania. La o analiza atenta. de fapt. Sunt acele impozite despre care se tot discuta si care fac. Cifrele anterior evocate arata fara echivoc ca. cifra reala ar fi de aproape 500. 15 . parafiscalitatea surclaseaza fiscalitatea si. in prezent. Inventarul a fost refacut acum un an: se ajunsese la 380. dezbaterea asupra fiscalitatii se centreaza pe impozitarea veniturilor si profiturilor. De asemenea. se manifesta in Romania: parafiscalitatea. pe o noua menire a impozitelor pe avere. extrem de nociva. pe posibilitatile de scadere a contributiilor sociale.a facut renume. de pilda. inaintand debordant. doar vreo 10 procente din cifra de acum trei ani erau reprezentate de impozite propriu-zise. Dupa estimatiile Ministerului de Finante ar fi. sub presiunea cercurilor de afaceri autohtone si straine. in timp ce o tendinta destabilizanta. numai ca realitatile din Romania sunt de o asemenea natura incat diavolul sta in detalii care sunt mai putin luate in vizor. parafiscalitatea bate deja fiscalitatea in Romania. Controversa "aproape 500" . de simplificarea si debirocratizarea inscrierii in piata a companiilor. Care inainteaza ca o pecingine si pune stapanire aproape pe tot. Din pacate. Si cifra totala . dupa cum par sa se contureze lucrurile. insa. pe necesitatea sporirii bazei de impozitare spre a se putea face fata exigentelor apartenentei la Uniunea Europeana. Era insa acum trei ani.

se gaseste acum sa proiecteze o strategie postaderare. precum intrari sau iesiri din piata ale firmelor. perioada postdecembrista este plina de invataminte. pecinginea ne va manca complet. Mai rau. Numarul lor nu s-a schimbat. sfidand bunul-simt si golind buzunarele persoanelor fizice si juridice. dar si conditioneaza eliberarea acestora de avize din partea altor institutii. personalizate. de cele mai multe ori inventate doar pentru a mai percepe alti bani. judecand dupa excrescenta maladiva a formularisticii din ultimul timp. 16 . suspiciuni cat carul 5 Aprilie 2006 O idee pare sa castige teren in randurile oficialitatilor de la Bucuresti: elaborarea unor strategii postaderare pentru Romania. ce sa mai vorbim. Aderarea la UE este. ori perceperea impozitelor. netipizate. care pare sa arate ca de cand s-a inventat computerul functionarimea gaseste o desfatare in a inventa noi si noi formulare tipizate. nepersonalizate. pentru a extrage niste bani de la contribuabili persoane fizice si. culmea absurditatii. Care nu reprezinta altceva decat taxe pentru aprobari. autorizatii. rapid niscai taxe. ci la diverse agentii. Un noian de noi agentii. daca numarul total de impozite si taxe a ajuns aproape dublu intre timp. Contravaloarea acestor taxe nici nu ajunge de regula in bugetul de stat. autoritati si institutii vor fi infiintate. institutii reale sau inventate. dar indeosebi a micilor oameni de afaceri. S-a mers improvizand. aceasta introduce rapid. spre disperarea generala. maldare de noi avize si aprobari administrative vor fi necesare chiar si pentru a te duce pana la coltul strazii.Aceste impozite au ramas nominal aceleasi. in masura in care parafiscalitatea invadeaza totul. s-ar putea zice ca este vorba despre o gluma. devin biete exercitii de pierdut timpul. reducerea birocratiei si simplificarea procedurilor in legatura cu probleme de baza. Dl Iliescu. Iar daca sub palaria parafiscalitatii avem in vedere si formularistica. diferite ministere nu numai ca pretind ele insele diverse taxe pentru autorizari sau aprobari. O strategie postaderare: rosturi nule. din pacate. Vrea sa zica. Romania. care a parcurs intreaga perioada postdecembrista intr-o improvizatie absolut remarcabila. faptul se datoreaza numai extinderii abracadabrante a impunerilor parafiscale. juridice. cu toate ca nu s-a dus lipsa de strategii. fondurile ce mai scapasera neluate vor fi capturate cetateanului si omului de afaceri. In aceste conditii. avize. care nu se mai pot ocupa de treburile lor. care n-a avut nici o strategie de preaderare dupa ce Uniunea Europeana a invitat-o la negocieri si care. Cum apare o noua agentie guvernamentala sau o autoritate de reglementare. rapind vremea atat a individualilor. Daca nu s-ar intreprinde si demersuri in acest sens. Astfel incat. autoritati. fara a se fi formulat macar tranzitie catre ce traverseaza. Hai ca-i tare! Din punctul de vedere al unei strategii. un prilej minunat pentru ca parafiscalitatea sa ne cotropeasca inca si mai si. nu s-a gandit nici macar la un plan B in caz ca aderarea va fi ratata sau amanata (din cauze ce depind sau nu de Romania).

in distributia de gaze si electricitate. dupa cum este si firesc. In astfel de conditii.elaborarii unor strategii. mai mult sau mai putin realiste. Va urma cumva OMV strategii petroliere clocite pe la Palatul Cotroceni ? Sau regele indiano-britanic al otelului mondial strategiile industriale desenate pe la Palatul Victoria ? Ori bancile comerciale. nici una din strategiile de pe hartie n-a fost implementata in practica. sociale. O strategie este o alegere intre variante. pentru ca. Romania abia n-ar face altceva. nici de resurse. sa fi fost vorba si de teama de a nu sugera cumva pe la Bruxelles ca Romania s-ar baza si pe altceva decat pe bunavointa Uniunii Europene. din conceptie. Iar pentru realizarea a ceea ce a fost ales dintre variante este nevoie de imputernicire (pentru a lua decizii si pentru a folosi mijloace) si de resurse de implementare. in asemenea conditii. cand intreaga axa majora a economiei nu mai este sub control romanesc. Nu este aici vreo lamentatie. a te apuca sa faci strategii guvernamentale este o pierdere de timp. dincolo de neputinta. a tot presat si presat pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare. fara a fi prevazute si mijloacele de realizare. transferul catre institutiile comunitare al unei parti din prerogativele de suveranitate ale statului roman in domenii diverse: economice.un adevarat campion al strategiilor pe hartie. se vor conforma cu strictete strategiilor concepute pe la Banca Nationala ? Sa fim seriosi ! Toate aceste societati straine vor urma. acoperire cu resurse. Ce ar insemna practic. Nestabilind insa un program de preaderare si neavand un plan B pentru orice eventualitate in caz de neaderare. cand capitalul autohton nu mai are decizia (in unele cazuri nici macar reprezentare) in productia si distributia petrolului. Este vorba doar despre faptul ca elaborarea de strategii la nivel guvernamental nu prea mai are destinatar. Acum nici nu mai dispune si nu-i mai ramane decat sa-si ia seama si sa considere strategiile guvernamentale capitol inchis. pe care dl Iliescu a considerat necesar sa o lase mostenire la plecarea sa din functia prezidentiala ? Cine urmeaza aceasta strategie ? Cine macar isi mai aminteste de aceasta strategie ? Apartenenta concreta la Uniunea Europeana va constitui un factor ce va reduce si mai mult posibilitatile . o strategie postaderare ? Romania n-a avut intelepciunea stabilirii unei strategii de preaderare si nici curajul unei strategii in caz de esec al aderarii. in intregul sistem bancar. in telefonia fixa si mobila. prin 17 . este insa o biata glumita. cel putin intro zona majora a economiei. se va adauga. la actuala lipsa de putere de decizie si de resurse in axa majora a economiei. Dar nici una din acestea n-a iesit din scripte. in anul 2006. nici de decizie. Cand au fost instrainate cele mai importante si profitabile sectoare economice. cu toate ca statul roman avea pe mana tot ce trebuia pentru a le face operationale.si deci rosturile . nici de mijloace. fiind mai mult o simpla insiruire de obiective. in productia de otel si ciment. pentru ca nici una n-a avut. in mod obiectiv. A concepe si elabora strategii acum. "Partea romana" (stat sau capital autohton) nu mai dispune de asa ceva acum. care sunt toate sucursale sau filiale ale unor banci straine cu retele internationale. La ce serveste. politice. mai mult sau mai putin fara vreo legatura cu ceea ce s-ar dori ori s-ar viza pe la Bucuresti. "Partea romana" n-a reusit nici atunci cand dispunea de toate acestea. faptul ca ne aflam sub incidenta unei mari strategii de dezvoltare pana in 2025. S-ar putea ca. strategiile formulate de centralele lor pe o baza globala. de altfel.

18 . gaze. Asa ca dezinflatia poate ramane un obiectiv doar in limita inregistrarii la sfarsitul anului a unei inflatii mai mici decat cea de anul trecut (8.1% in 2006. urmand a avea un efect inflationist distrugator. Realitatile economice au aratat. si mai exact.5%. guvernul are proiectate decavante cresteri de accize nu doar la tutun sau alcool. Guvernatorul BNR a ales sa fie prudent. pe aceeasi linie comporta riscuri majore si implica grele responsabilitati. si nu a aceleia complet nerealiste de circa 5%. Probabil si-a asumat ratarea tintei de inflatie pentru 2006. Banca Nationala are ochi si pentru deficitul extern 12 Aprilie 2006 Dupa o recenta reuniune a Consiliului de Administratie. scaderea inflatiei a fost obtinuta pe seama. sa nu faca un fixism din dezinflatie.5% la 8. ceea ce a si permis BNR sa anunte ca va continua. Aceasta insa doar aparent. ci la toti purtatorii de energie (carburanti. inflatia putand fi ca atare tinuta in frau pe cat posibil fara costuri mari in deficitul extern. cu o toleranta de +/. care intra in componenta tuturor produselor si serviciilor. ca. optand sa nu forteze nota. masura BNR miroase mai degraba a contrariu. in masura in care lupta impotriva inflatiei s-a dus indeosebi cu mijloace monetare si nu prin restructurarea economiei. Este vorba despre dobanda la care Banca Nationala face asa-numitele "sterilizari". apreciata a fi inca intr-un stadiu imatur. chiar daca obiectivul legal si asumat al acesteia este doar tintirea inflatiei. pe baza si cu pretul cresterii deficitului extern. iar tocmai in miezul verii. cu toate mijloacele. Deficitul extern a depasit substantial cotele considerate de alerta pe plan international: 9-10% echivalent PIB. Sunt de altfel avute in vedere masive interventii pe piata pentru "sterilizari". Banca Nationala a luat hotararea responsabila de a nu mari si mai mult dobanda de interventie pe piata. O rata necrescuta a dobanzii de interventie este congruenta cu aceste proiectii. decat sa dea de gandit cancelariilor vesteuropene cum ca de fapt nu mizeaza pe Uniunea Europeana. In fapt. Rolul acordat "sterilizarilor" sugereaza ca Banca Nationala ramane fixata in lupta impotriva inflatiei. instrumentul inca principal in combaterea inflatiei in masura in care piata. inducerea scaderii inflatiei intr-atat incat sa nu abandoneze ambitiosul obiectiv al unei inflatii de 5%. Coarda a fost intinsa la maximum. fata de 6% echivalent PIB. fara echivoc. A vedea numai tinta de inflatie fara a avea macar un ochi si la deficitul extern n-ar fi o politica responsabila din partea Bancii Nationale. cand inflatia coboara sezonier. A merge mai departe. respectiv acele maturari ale pietei de disponibilitatile de lei considerate in exces. Deja inflatia pe primele doua luni s-a situat la rate anualizate de 8-9%. electricitate). Banca Nationala a hotarat sa nu forteze scaderea inflatiei peste ceea ce este posibil sau.elaborarea unei strategii de postaderare. indiferent de pretul pe care l-ar implica politica pentru obtinerea acesteia.6%). Aici se gaseste si actul responsabil pe care il face. nu este extrem de sensibila la rata dobanzii. considerand-o imposibila sau prea costisitoare. pur si simplu. Punctul in care s-a ajuns este unul critic. deja ridicata de curand de la 7. se pare destul de tensionata.

au intervenit. in cuantumuri mai importante.Perspectiva folosirii "sterilizarilor" poate spune foarte mult. Baronii SIF-urilor . Aprecierea doar modesta a leului impreuna cu restrangerea creditului . Pentru prima data. dobandi si mai mult decat 1%. Fata de o disipare maxima (nici un posesor de titluri SIF nu putea detine mai mult de 0. Caci strunit in menghina "sterilizarilor" . Isarescu a vorbit acum mai raspicat in chestiune. care ar trebui sa constituie probabil prioritatea-prioritatilor in politica economica a Romaniei in perioada actuala. ca nu va fi folosit pentru combaterea inflatiei. un fel de fonduri de investitii si. principali actori pe piata bursiera din Romania. individual. de natura a atrage bani proaspeti.colectarea valutei in exces urmata de ridicarea de pe piata la dispozitia BNR a contrapartidei in lei . Cu alte cuvinte. A fi marit dobanda de interventie in contextul proiectarii unor asemenea politici ar fi fost contraproductiv. de peste un an. Mai mult. Obligarea vanzarii unor proprietati (indiferent de natura lor) este neconstitutionala. cerand guvernului sa-si faca si el treaba ce-i revine. Incalificabilul si nesfarsitul capitalism de cadou 19 Aprilie 2006 Dupa o acerba disputa in culise. care sa consolideze pozitiile pe piata ale SIFurilor si perspectivele lor. cei care eventual au cumparat titluri SIF peste limita de 1% vor trebui sa vanda diferenta. insa. mai ales in interpretarea ca drept de vot. avand in vedere amenintarea numarul unu pe care o reprezinta deteriorarea continua a situatiei conturilor externe.cursul va evolua in limitele impuse de productivitatea din economia reala si nu va mai contribui la deteriorarea deficitului extern prin stimularea artificiala a importurilor si nefericita scoatere din joc a exportatorilor care supravietuiesc pe muchie de cutit.caci si SIF-urile au baronii lor . Dintr-o data interesul investitorilor pentru SIF-uri a palit si cotatiile acestora in bursa au scazut. S-a vorbit de 1%. cursul nu va fi lasat tocmai liber si. mai ales.1% din total) s-au facut presiuni pentru un prag mai inalt.nu sunt insa suficiente pentru temperarea deficitului extern. ci si ca detinere in sine si in plus nu doar ca prag individual. in restrictionarea cresterii cererii interne si deci a consumului din import. Asta inseamna ca. Complicatii imense apar. Guvernatorul BNR stie mai bine ca oricine acest lucru. luand in considerare faptul ca. nu numai ca drept de vot. au amenintat ca vor fi folosite detinerile de 30% ale SIF-urilor in BCR pentru a se pune bete in roate finalizarii efective a procesului de privatizare a acesteia si Camera Deputatilor a votat cum au cam vrut baronii: un prag maxim de 1%. ceea ce constituie o proiectie de bun augur pentru conturile externe ale tarii. prin politicile salariale si fiscale. pentru ca s-ar fi majorat sensibil costul interventiilor pe piata. sa se poata. dl.singurele parghii la dispozitia Bancii Nationale in domeniu . dar si de 5%. s-ar putea spune. pana la urma parand a se cadea de acord ca pragul de 1% ar fi un compromis satisfacator. In plus. numai ca dreptul de vot s-ar fi limitat tot la 1%. nu se precizeaza o procedura de vanzare daca 19 . Banca Nationala este lasata singura de catre guvern sa infrunte deficitul extern. destul de explicit. ci si ca prag pentru investitori care actioneaza concertat. lucrurile pareau sa se aseze pe un fagas cat de cat normal in ce priveste asa-numitele SIF-uri (societati de investitii financiare).

cei care s-au insurubat. Pentru ca distributia de actiuni catre actionarii individuali nu se putea face direct. Daca procesul de transformare in actionari propriu-zisi ar fi durat. care au primit sarcina de a gestiona aceasta parte de 30% din capital pana la distribuirea propriu-zisa de actiuni. Exista atatea structuri private. care doar mai trimit din cand in cand cate o ghiulea brizanta in statul care le-a facut cadoul si in populatia care le 20 . SIF-urile reprezinta subprodusul asa-numitei privatizari in masa. si-au luat masini scumpe. Numai capitalisti nu sunt baronii SIF-urilor. SIF-urile constituie cea mai mare sfidare la adresa populatiei din Romania si rusinea capitalismului din Romania. de la devalmasie la proprietatea privata. desigur pe banii populatiei si fara sa dea populatiei nici un fel de dividend. nu trebuie sa manifeste vreo capacitate manageriala sau vreo abilitate in valorificarea conditiilor pietei. Capitalism prin cadou de la stat. s-au si impiciorongat bine-bine pe acolo. Si timp de cinci ani. SIF-urile constituie expresia fara echivoc a faptului ca un lucru care porneste prost nu poate merge bine. adica de la biata populatie. pe la FPP au avut tot interesul ca procesul sa dureze cat mai mult. E rau de tot pentru ca au devenit baronii SIF-urilor cu acte in regula. si-au construit sedii somptuoase. proces neeconomic si populist. probabil. Chiar daca ai fost impotriva privatizarii BCR . pentru ca macar cei care au furat s-au ostenit cu ceva. daca tara asta tot s-a decis sa treaca de la comunismul colectivist la capitalism. Dar pentru ca legea in mod deliberat n-a prevazut vreo limita de timp in acest domeniu. desi de la bun inceput n-au fost de vreun folos. dandu-se. Ceea ce au constituit acestea prin conceptie si reguli nu a fost si nu este capitalism. nu poti sa fii de acord ca bete in roate in calea procesului respectiv de privatizare. oprimate de legi neprietenoase si impozite ruinatoare.si pana acum au reusit . acesta nu-i capitalism. caci ea. conform caruia 30% din capitalul privatizabil urmau sa ajunga gratuit in posesia populatiei adulte a tarii. n-au dat nimic populatiei si apoi cativa impiciorongati pe acolo s-au dat capitalisti. din motive de pastrare a unor pozitii romanesti in sistemul bancar -. si SIF-urile traiesc bine mersi. odata pornit. sa spunem. Ceea ce au incercat .sa impuna ca reglementari in SIF-uri baronii acestora nu este capitalism. incat le-au transformat intr-un fel de cetati inchise. Toate acestea constituie doar un episod . nici ultimul . s-a inventat constituirea a 5 institutii numite Fonduri ale Proprietatii Private (FPP). Unii detinatori cunoscuti in piata au si declarat ca nu vor vinde.cum este si cazul semnatarului acestor randuri. era de fapt actionarul. sase luni. Inca si mai rau. Adica cum private ?! S-au constituit printr-un cadou de la stat.nici primul si. sa vina din partea unor structuri despre care nu se intelege clar ce sunt si intersele cui le apara.dobandirea a avut loc concertat.din istoria nefericita a acestei expresii de fals capitalism pe care au reprezentat-o inca de la inceput SIF-urile. Mai rau decat in cazul structurilor private constituite prin furt. cat a durat de fapt procesul. la care aceasta avea dreptul. pe criterii politice. Cand procesul privatizarii in masa s-a terminat. care abia daca mai rasufla. s-au transformat in SIF-uri. SIF-urile nu s-au ostenit cu nimic. inexpugnabile. nu ar fi fost nici o problema. drept private. Pentru ca si-au creat asemenea reglementari privind functionarea structurilor respective. care apareau in sfarsit inutile. nevoie mare. aceste structuri. populatie adulta. chiar daca nu-si mai incap in piele de cat de capitalisti se dau.

5% din totalul mondial contabilizat de OMC in 2005 si. Faptul da intreaga masura a tragicomediei in care a ajuns Romania. comertul mondial este foarte concentrat: primii patru competitori (SUA. China. ci a unei sordide preocupari de a nu le lua cineva scaunul pe care i-a asezat incalificabilul capitalism de cadou. si nu 0. Importurile romanesti nu au reprezentat decat 0. prin ale caror inocenta si credulitate s-au constituit SIF-urile fepepiste. Un loc pentru care nu merita sa ne bucuram 26 Aprilie 2006 Intr-un clasament al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). Romania nu se mai gaseste catusi de putin intre primii 30. cel putin in segmentul bursier. Romania. Pe de alta parte. Din punctul de vedere al OMC. ca Germania. singurul vehicul de anvergura cu capital romanesc in piata dupa ce statul roman a cedat capitalului strain controlul axei majore a economiei. care au uitat de Romania chiar de cand au primit de la aceasta cadouri pe tava. a ajuns in statisticile OMC intre primii 30 de importatori din lume. precum si mai putini competitori (prin reducerea la unul singur a marilor exportatori/importatori vest-europeni. precum importurile.34% din cele mondiale. exista o explicatie care tine de particularitatile unora dintre statisticile OMC. Deocamdata. Marea Britanie.suporta.). Uniunea Europeana este o entitate si. Italia etc. Uniunea Europeana. aflata in afara acestei entitati. Japonia) detin sensibil peste jumatate.5%.respectiv fata de un prag mai inalt al detinerilor de titluri nu este expresia vreunei griji fata de cei multi. Opozitia acerba a baronilor SIF-urilor fata de o deschidere mai mare a acestor structuri financiare catre investitori . au ocupat locul 27 in lume. 21 . Firesc.000 miliarde dolari la nivel mondial. daca singurii ramasi sa mai reprezinte interesele economice romanesti sunt baronii SIF-urilor. Franta. Cu toate ca in ce priveste exporturile conditiile in mentionatele statistici ale OMC sunt evident aceleasi ca in cazul importurilor. cu toate acestea. pentru ca exporturile romanesti nu au reprezentat in 2005 decat vreo 0. astfel ajungand sa ocupe pozitii ierarhice relativ inalte si tari cu ponderi scazute in total (cum este si cazul Romaniei). Odata intrata efectiv in Uniunea Europeana. ca atare. Romania a ajuns intre primii 30 importatori mondiali. Problema este insa alta. Explicatiile sunt in principal doua. desi in moneda de evaluare a OMC este vorba de numai 40 miliarde dolari la un total de peste 8. Arma principala a constituit-o santajul cu actiunile pe care le-au detinut la banci si pe care le-au obtinut ca parte integranta a cadoului pe care l-au primit in urma cu ani. Pe de-o parte. insa. Romania va fi inglobata in aceasta entitate in respectivele statistici ale OMC. Ironia sortii este ca SIF-urile au ramas. comertul mondial are dimensiuni mai mici (contabilizand numai schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu restul lumii si excluzandu-le pe cele intracomunitare care in Uniunea Europeana sunt precumpanitoare).

toti imbogatitii tranzitiei sunt importatori. aflandu-se in atentia furnizorilor in cautare de debusee. dar in care preotii si baronii ei au toate motivele sa creada. iar in spate se afla un abominabil dezechilibru comercial. politicile economice din Romania. Mentinerea permanenta . izvorand din cadrul Comisiei de la Bruxelles. cand au existat intrari importante de valuta. a facut din Romania un rai al importatorilor. in timp ce exportatorii trag din greu mata de coada. nu numai partizani. chiar daca cea din urma arata ca piata romaneasca nu este una de neglijat. o religie de tip primitiv. cu fetisuri si chipuri cioplite. crearea "unei baze comune consolidate pentru impozitul asupra companiilor". pe cine mai intereseaza ?! UE: impozit unic pe profit impotriva relocalizarii ? 3 Mai 2006 Potrivit unei hotarari recente.importurile au devenit o adevarata religie.acei "baieti destepti" de care vorbea candva presedintele Basescu . Ca este o opulenta pe seama celor multi.si nici chiar dimensiunile sale fabuloase (despre care cu o anumita bunavointa s-ar putea eventual spune ca vor fi trecatoare). Cand alte tari ale lumii nu mai stiau cum sa mai sprijine exporturile proprii. prin curs sau prin alte mijloace. au stimulat importurile si.intrun fel un lucru normal pentru o tara care doreste sa se dezvolte si sa recupereze decalaje istorice substantiale . prin eludarea reglementarilor internationale care se opun in domeniu. pentru ca ideea are si adversari. Nu se stie deocamdata daca aceasta armonizare va merge pana in punctul unei cote unice de impozitare in sectorul corporatist pe piata de ansamblu a Uniunii Europene. Nu intamplator. Problema nu este nici existenta in sine a acestui deficit . in iunie. cand s-a trait intr-o acuta penurie de fonduri . pentru ca le-a adus opulenta. E drept. Situarea Romaniei printre primii 30 de importatori mondiali nu este un certificat de mandrie tocmai pentru ca nu este dublata de o pozitie cvasisimilara in exporturile mondiale. in mod incredibil. prin politici salariale si monetare. cu atat mai grav cu cat acesta este structural. dar in toata perioada postdecembrista. chiar au descurajat exporturile. Acceptarea acestei discutii este interpretata ca un posibil prim pas catre o armonizare pe plan european a cotelor de impozitare a companiilor pana in anul 2008. desi se pare ca pe dedesubt exista mult mai multe sustineri decat reticente. cu exceptia celor dintr-o scurta perioada (2000-2002).Pentru adevaratul loc al Romaniei in economia mondiala vorbeste mult mai semnificativ pozitia in exporturile mondiale decat cea in importurile mondiale.a unui excedent artificial al cererii fata de oferta. Pentru guvernanti si pentru oamenii de afaceri "descurcareti" .si nu doar in ultimii ani. ci faptul ca provine din comportamente si politici antieconomice care fac legea de ani si ani de zile si care se perpetueaza cu inconstienta. 22 . lipsa de responsabilitate si cinism. ministrii de finante ai celor 25 de tari membre ale Uniunii Europene vor discuta.

coborand substantial cota de impozitare pe profit. inclusiv financiar. au lansat-o in perspectiva sau imediat ulterior intrarii efective in Uniunea Europeana. Mai degraba.Demersul nu constituie cumva vreo surpriza. desi neindestulatoare pentru sarcinile lor in finantarea sectorului de pensii si al celui de sanatate. respectiv a Comisiei de la Bruxelles. In orice caz. dar le-ar rapi si una din marile lor resurse de profit: evidentierea contabila. profitand de faptul ca impozitele directe (pe profit. Deplasarea spre Est a capitalului vest-european este inevitabila si irepresibila. cat si ca dinamica. o data cu uniformizarea conditiilor de acces si operare. aflati la mijloc intre interesele propriilor companii si cele ale fortei de munca din tarile respective. Mai multe dintre aceste tari. au procedat la scaderi semnificative indeosebi ale impozitelor pe profit si venit. fiind de presupus ca mai-marii Uniunii Europene. Ramane de vazut care va fi insa pozitia companiilor transnationale vest-europene. Mai-marii vest-europeni. atat ca amploare. procesul care ar fi avut loc oricum in conditiile extinderii Uniunii Europene. prin scaderea mentionata a impozitarii se pot bucura si de impuneri mai favorabile. printre care si Romania. In tarile est-europene. indeosebi in culise. ce ar avea si avantajul unei frane in calea fraudelor si evaziunii fiscale. care poate implica si o impozitare in cota comuna. a fost sparta. respectivele contributii. au reactionat mai intai cu reprosuri la adresa tarilor est-europene ca nu raspund cu "fairplay" la sprijinul. O armonizare in domeniu le-ar permite compensarea pierderilor suferite de filialele lor din unele tari cu beneficiile inregistrate de filialele din alte tari. chiar de ei admise. in frunte cu Germania si Austria. s-ar putea spune ca era de asteptat. de care sau bucurat pentru si la admiterea in Uniunea Europeana. In aceasta privinta Romania porneste cu un mare handicap. in principal investitii din tarile vechi membre ale Uniunii Europene. fiind deja printre cele mai ridicate si mai descurajatoare din Europa. Daca o armonizare intervine in domeniu. a profiturilor in tarile unde impozitarea este mai mica. Gheata. de deplasare catre Est a marilor companii cu sedii in tarile vest-europene. obiect al reglementarilor comunitare. cei cu painea si cutitul in club. s-a incurajat astfel masiv. in fata sfidarii pe care noile tari aderente. din acest punct de vedere. companiile vest-europene pot beneficia de o forta de munca mai ieftina. Mai mult. si nu sub jurisdictie comunitara. 23 . pe salarii) nu fac. prin asa-numitele "preturi de transfer" intre filiale. cunoscute fiind nivelurile ridicate pe acest plan din tarile vest-europene. daca nu si oficial. cutia Pandorei a fost deschisa: va incepe introducerea de reglementari si in domeniul impozitelor directe. proces numit de relocalizare. Evident. unele tari vest-europene. stimuland atragerea in acest fel de investitii externe. accize). nu vor sta cu mainile in san si vor reactiona. prin implicatie. Dar amploarea si ritmul relocalizarii ar fi mult temperate de o armonizare a tratamentului fiscal aplicat companiilor in tarile membre ale UE. domeniu lasat deocamdata sub jurisdictie nationala. In curand si-au dat seama ca mult mai eficient este sa actioneze in plan economic. spre deosebire de cele indirecte (TVA. diferentierile intre tarile UE in fiscalitatea globala se vor muta in carca discrepantelor dintre nivelurile contributiilor sociale.

Premiere care arata ca gluma se ingroasa
10 Mai 2006 Datele cu privire la situatia contului curent extern pe primele doua luni ale anului facute publice zilele trecute de Banca Nationala - sunt de natura sa-i ingrijoreze serios pe cei ce se culcasera pe urechea ca si pe la case mai mari s-au produs explozii ale deficitului extern in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, urmand ca dezechilibrele si efectele lor nefavorabile sa fie absorbite in conditiile cresterii economice prelungite. Vestea rea din aceste date este aceea ca importurile au continuat nestavilit, in ciuda restrictiilor puse creditului pentru populatie de catre Banca Nationala. Era de asteptat ca aceste restrictii sa tempereze expansiunea consumului si, prin incidenta, sa slabeasca cresterea importurilor, caci marirea cererii, determinata de sporirea creditelor, se indreapta spre import din cauza insuficientelor globale si structurale ale productiei interne. Datele par sa evidentieze faptul ca productia interna nu reactioneaza in nici un fel la marirea cererii, astfel incat continuarea creditarii, prin ocolirea de catre banci a restrictiilor impuse de Banca Nationala, orienteaza consumul suplimentar pe care il provoaca tot catre import. Cu mult mai rau este insa altceva. Pana acum, deficitul de cont curent extern - un fel de consum net de resurse din strainatate - era mereu mai mic decat deficitul comercial, adica decat depasirea exporturilor de catre importuri. Explicatia era ca, in balanta transferurilor altele decat cele comerciale, se obtineau din strainatate incasari mai mari decat cheltuielile facute in strainatate, ceea ce acoperea o parte din deficitul comercial. Existau iesiri nete in contul dobanzilor la datoria externa si repatrierilor de profituri de catre investitiile straine, precum si sub forma cheltuielilor turistilor romani in strainatate. Toate acestea erau supracompensate de trimiterile de bani in tara din partea romanilor aflati la munca in alte tari. Acum, insa, balanta globala a transferurilor aproape s-a inversat. Si aici se tinde, ca si in sectorul comercial, sa se inregistreze un deficit, desi in balanta turismului situatia s-a echilibrat, sold negativ ce mareste amploarea si pericolul deficitului de cont curent extern. Motivele nu sunt deloc de ignorat: transferurile in strainatate sub forma de repatrieri de profituri din investitii externe au crescut serios si, mai ales, au scazut sever remiterile catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate. Daca prima tendinta era de asteptat si trebuie luata in considerare ca manifestare pregnanta pentru anii ce vin, a doua tendinta constituie intr-un fel o surpriza si oricum un semnal de alarma, deoarece se conta pe continuarea si chiar amplificarea acestor remiteri de fonduri catre tara. Restrictiile care au operat in cursul anului trecut si pana de curand in ce priveste iesirile din tara si circulatia romanilor in spatiul Schengen pot sa fi jucat un rol in scaderea respectivelor remiteri, situatia urmand eventual sa se redreseze odata cu ridicarea de curand a restrictiilor. Dar, mult mai ingrijorator, ar putea fi vorba de o plafonare "naturala" a remiterilor, astfel incat nu se va mai putea miza pe compensari sporite din partea acestora a extravagantelor din importuri. Fapt este ca, in premiera, trimiterile de bani in tara din partea romanilor aflati la munca in

24

strainatate au fost, in primele doua luni ale acestui an, mai mici decat cele din ianuariefebruarie anul trecut. In aceste conditii, deficitul de cont curent extern si-a accelerat puternic cresterea, cu 70% in ianuarie si chiar cu 120% in februarie, fata de situatia din lunile corespondente din 2005, cu toate ca deficitul comercial si-a incetinit cresterea (75% in ianuarie si doar 55% in februarie fata de situatia din lunile corespondente din 2005). Pentru prima data, in februarie, deficitul de cont curent extern (627 milioane euro) a fost mai mare decat deficitul comercial (610 milioane euro), iar, cumulat in primele doua luni ale anului, a depasit 1 miliard euro, fiind cu 80% mai ridicat decat cel din primele doua luni ale anului trecut. Inutil aproape de mentionat ca, anul trecut, deficitul extern, de aproximativ 7 miliarde euro, fusese cu circa 3 miliarde euro mai mic decat deficitul comercial si ajunsese sa reprezinte 8,7% echivalent PIB, in depasire severa a cotei, de 6%, considerata de alerta pe plan international. Dupa cum se vede, gluma se cam ingroasa. Si daca ianuarie-februarie 2006 nu vor fi fost niste exceptii, inseamna ca explozia se precipita. Daca nu se va mai putea conta pe cresteri ale remiterilor catre tara din partea romanilor aflati la munca in strainatate, in timp ce este sigur ca repatrierile de profituri de catre investitiile straine in Romania se vor majora, deficitul extern va spori considerabil, devenind in mod clar nesustenabil, oricate noi investitii straine vor veni in tara.

"Baietii destepti" au de fapt patalama de la UE
14 iunie 2006 Ministrul Economiei, dl Codrut Seres, a anuntat, nu fara o anumita euforie, ce este iscata in general de marile realizari, ca vor fi stopate vanzarile de energie electrica de la producatori de stat catre consumatori de stat prin itermediari privati. O realizare poate ca ar fi, intrucat s-ar lua de la gura "baietilor destepti" - cum ii numea odata, in vremuri imemoriale, dl Basescu, pe cei ce cumpara electricitate ieftin si o vand scump - unul din ciolanele la care rodeau cu nesat. Unii s-au repezit sa spuna ca astfel li s-ar veni de hac "baietilor destepti". Doamne pazeste! Acestora nu le vine nimeni de hac! Orice comisii parlamentare si DNA-uri li s-ar pune pe cap! Ia facut uitati si dl Basescu la scurt timp dupa ce se zborsise la ei de credeai ca-i va face ferfenita! Baietii prospera intr-o veselie cu profituri de milioane si chiar zeci de milioane de dolari la afaceri tot de milioane si zeci de milioane de dolari, adica, mai precis, cu rate de profit ametitoare prin simple frecaturi de hartii din birouri, altminteri somptuoase. Marea afacere a cumpararii de catre "baietii destepti" de energie electrica ieftina de la producatori de stat (caci altii decat de stat nici nu exista) si a vanzarii acesteia la consumatori de stat cu mult mai scump – afacere despre care o minte sanatoasa nici nu putea crede ca exista si care, cel mai probabil, a fost inventata dupa interventia dlui Basescu, ca o dovada a cat de patrunsi au fost "baietii destepti" de mustruluiala prezidentiala - era poate doar cea mai scarboasa. Dar nu este nici singura si nici cea mai importanta dintre afacerile derulate de acestia. Asa ca, si daca se reuseste oprirea acestei "afaceri" - urmand ca societatile proprietate de stat sa

25

incheie contracte directe cu producatorii, repetam, toti de stat -, "baietilor destepti" le raman halcane imense din care sa se infrupte! De fapt, "baietii destepti" actioneaza legal in virtutea unei aiureli inspaimantatoare, cu consecinte dramatice pentru micul consumator roman, impuse de Uniunea Europeana si denumite insidios "liberalizarea pietei energiei". Ce liberalizare ar putea exista pe o piata unde producatorii sunt toti de stat si pe deasupra mai sunt si neomogeni prin determinari nu tehnologice, ci naturale ?! Ce concurenta ar putea exista intre producatori termo care scot electricitatea la costuri de 50-90 dolari MW si producatori hidro care scot electricitatea la vreo 10-15 dolari MW, obtinand, din ratiunea de a strange bani de investitii, autorizatia de a vinde la 20 dolari MW?! In conditiile in care pentru acoperirea consumului este nevoie de intreaga energie electrica produsa - atat de cea ieftina, indeosebi din surse hidro si nucleare, cat si de cea scumpa, din surse termo -, asa-numita liberalizare a pietei energiei se transforma intr-o jalnica farsa, in care intermediari ("baieti destepti") iau (desigur, pe hartie) electricitate din surse ieftine, indeosebi hidro, dar si de la unele termocentrale ce o scot la costuri mai acatarii, si o vand scump la diferiti consumatori, asa-numiti "eligibili", respectiv consumatori care, prin marime, au dreptul, potrivit reglementarilor stabilite, sa-si aleaga furnizorul. Nu mai spunem ca unii iau energie electrica din surse hidro (la 20 dolari MW) si o vand la export (cu 30-35 dolari MW), aceasta chemandu-se ca fac afaceri! In timp ce consumatorii casnici - considerati deocamdata "captivi" (adica nu-si pot alege furnizorul) si care vor ramane practic "captivi" si cand nu vor mai fi considerati teoretic asa - platesc deja peste 10 centi kW (respectiv peste 100 dolari MW) si-l vor plati mereu si mereu mai scump - atentie! - in numele "acoperirii costurilor". Ale cui costuri? Cumva ale sistemului energetic per ansamblu?! Pai, daca se fac socoteli "per ansamblu" in ce priveste costurile, de ce nu se procedeaza la fel si in ce priveste preturile (adica tarifele la consumatori)?! Mai precis, de ce electricitatea produsa mai ieftin, indeosebi din surse hidro, nu este contabilizata in intregime ca aport la ansamblul sistemului pentru a se cobori pe cat posibil tarifele per ansamblu?! Cu atat mai mult cu cat ieftinatatea electricitatii din aceste surse provine din conditii naturale lasate de Dumnezeu, beneficiile trebuind sa apartina populatiei. Si sa nu uitam ca valorificarea acestor conditii naturale s-a facut in urma unor investitii imense realizate prin eforturile tot ale populatiei! In loc de toate acestea, se da posibilitate unor intermediari - care n-au nici o contributie si care nau depus nici un efort - sa preia, desigur pe hartie, cantitati masive de electricitate din surse ieftine si s-o plaseze unor consumatori privilegiati, inghesuindu-si buzunarele cu bani nemunciti! Este aproape neverosimil! In mod incredibil, acesti intermediari sunt considerati "piata" insasi in sistemul impus de Uniunea Europeana! De aceea dl Basescu i-a facut uitati pe "baietii destepti". Care, sa fie clar, oricat ar fi ei de rai, nici n-ar fi putut exista daca nu era impus sistemul numit debusolant "liberalizarea pietei energiei", in loc sa i se spuna cu numele adevarat: jaf organizat pe seama populatiei. Si la fel de clar: nu este mai putin jaf daca asa se petrec lucrurile si prin Uniunea Europeana! Problema este deci cu mult mai grava si mai profunda, si nu este doar aceea ca niste intermediari privati au luat de la stat si au vandut la suprapret tot la stat. In Romania se va discuta la nesfarsit doar despre acest ultim aspect, dar nu si despre problema in sine, pentru ca aceasta decurge dintrun sistem recomandat (sau impus) de la Bruxelles si aplicat in Romania in cel mai clientelar mod posibil. Sistem in virtutea caruia vom plati in beneficiul unor privilegiati electricitatea mereu si mereu mai scump.

26

Impactul comercial extern
19 iulie 2006 Cu toate ca grosul implicatiilor comerciale ale intrarii in Uniunea Europeana a fost deja "decontat", impactul in plan comercial al aderarii efective, sa zicem si sa speram de la 1 ianuarie 2007, nu este unul deloc de neglijat. In mod eronat, nu prea se discuta despre acest lucru, probabil tocmai pentru ca se considera ca marile probleme comerciale ale aderarii la UE au fost deja absorbite. Din punctul de vedere al taxelor vamale in relatiile cu tarile Uniunii Europene - problema intradevar de mare impact - lucrurile sunt, intr-o masura importanta, depasite. In virtutea acordului de asociere la Uniunea Europeana, care opereaza de la mijlocul anilor '90, Romania a asimilat reglementarile comunitare in domeniu. Mai precis, taxele vamale in relatiile reciproce au fost treptat reduse pana la desfiintare. Tinand cont de decalajele de dezvoltare, marfurile romanesti au beneficiat la intrarea in UE de o viteza de reducere mai mare a taxelor vamale, iar cele din UE la intrarea in Romania de o viteza de reducere mai mica. De acum insa, prin ajungerea la desfiintarea taxelor vamale pe ambele fluxuri, Romania se afla deja intr-o zona de liber schimb cu tarile Uniunii Europene (de dezarmare vamala reciproca). Urmare directa, schimburile externe ale Romaniei s-au concentrat inspre si dinspre Uniunea Europeana, care detine grosul pozitiilor atat in exporturile, cat si in importurile Romaniei. Din acest punct de vedere, evident nimic nou nu se va intampla din momentul in care Romania va intra efectiv in Uniunea Europeana. Totusi, trebuie tinut cont ca acordul de asociere nu se extindea si asupra produselor agricole, astfel incat aderarea va aduce si preluarea reglementarilor de liber schimb si in respectivul domeniu, cu mentiunea ca aici opereaza si un noian de reglementari paratarifare (sanitarveterinare sau fito-sanitare) specifice, care sunt adiacente celor strict comerciale. Impactul nu este catusi de putin neglijabil. Exporturile agro-alimentare romanesti spre UE nu pierd mai nimic, nu de alta, dar nici nu prea exista! Insa piata romaneasca va fi napadita de produse agroalimentare din alte tari ale UE, ceea ce va amplifica deficitul pe care Romania il inregistreaza in comertul cu tarile din Uniunea Europeana. De departe cel mai important impact il va produce alinierea la reglementarile decurgand din faptul ca Uniunea Europeana este, din punct de vedere comercial, nu doar o zona de liber schimb (dezarmare vamala intre tarile membre), ci o uniune vamala (dezarmare vamala intre tarile membre, dar si un tarif vamal extern comun fata de terti). Ca atare, tariful vamal comun al Uniunii Europene fata de terti urmeaza, odata cu aderarea efectiva, sa fie aplicat si de Romania in relatiile cu toate tarile care nu fac parte din Uniunea Europeana. Taxele vamale vor trebui schimbate in relatiile cu toate tarile care nu sunt membre ale UE dupa grila aplicata in relatiile cu acestea de catre UE. In relatiile cu mai multe tari Turcia, Moldova, tarile care au mai ramas in CEFTA - se vor introduce din nou taxe vamale dupa ce, prin acorduri bilaterale sau multilaterale anterioare, fusesera desfiintate prin incheierea de acorduri de liber schimb. Dimpotriva, in raporturile comerciale cu alte state - indeosebi africane, latino-americane si asiatice - care, in prelungirea unor relatii din perioada coloniala, au acorduri speciale cu Uniunea Europeana, se vor aplica reglementarile si facilitatile convenite in aceste acorduri.

27

28 . de pilda. coreeni. Sa nu uitam ca. incasarile din taxe vamale nu vor mai merge in bugetul Romaniei. in actuala si previzibila structura a comertului exterior romanesc. pierde preferintele de tratament comercial de care se bucura din partea unor tari industriale dezvoltate (in speta SUA si Japonia) in virtutea statutului de tara in curs de dezvoltare pe care il avea. care vor incerca sa foloseasca Romania ca poarta de intrare pe marea piata europeana. capata o alta importanta. aceste operatiuni se executa in relatiile extracomunitare. Admitand ca se vor mentine exporturile pe pietele tarilor membre ale UE. ca si actele de intrare-iesire pe care le va intocmi. In schimb. taxele vamale constituind una din sursele directe de finantare a acestuia din urma. inclusiv americani. chiar cu recul. este foarte posibil insa sa se produca pierderi de debusee pe piete extracomunitare. chinezi. chiar daca oficialii rusi au declarat ca vor sa se pregateasca din timp pentru aceasta eventualitate. in mod obiectiv. In schimb. ca bilant de ansamblu. Cehia. Impactul slab decurge din actuala structura a schimburilor dintre Romania si Rusia in care Romania nu mai exporta aproape nimic in Rusia. thailandezi. Romania. prin aderarea la UE. importurile vor continua intr-o veselie si mai mare. din Rusia. Polonia. in relatiile intracomunitare! In schimb. impactul intrarii in UE va fi ca si inexistent. rolul vamilor UE la granitele cu tertii . ci direct in cel comunitar. In plan strict comercial. intrarea Romaniei in UE va consemna probabil. nu se va mai beneficia in relatiile intracomunitare de deduceri de TVA la "export" si nu se va mai taxa TVA la "import". malaysieni. nu va avea practic nici o semnificatie pentru Romania. Romania devenind acelasi teritoriu vamal cu restul tarilor membre ale UE. Ungaria. pentru a nu fi prinsi pe picior gresit ca in cazul intrarii in UE a celorlalte tari foste in zona de influenta sovietica. In relatiile cu Rusia. zona caucaziana ori chiar Extremul Orient. o adancire a deficitului comercial deja dramatic. Vama romaneasca. cum sunt. Repetam. Inschimb. Slovacia. Preluarea prin apartenenta la UE a unor parteneri comerciali noi. japonezi.deci si al vamilor romanesti fiind crucial.Sa tinem cont in domeniu si de faptul ca Romania devine granita externa a Uniunii Europene si deci poarta de intrare in intreaga Uniune Europeana pentru marfuri venind dinspre Est. va putea fi resimtita probabil negativ pierderea indirecta in relatiile speciale cu Turcia si Orientul Mijlociu. iar Rusia nu mai livreaza nimic altceva in Romania decat hidrocarburi. sub presiunea exportatorilor mondiali de succes. Ucraina si poate si din Orientul Mijlociu. Exporturile s-ar putea sa inregistreze o aplatizare. precum tari africane si latinoamericane. ajungand sa fie considerata ea insasi tara dezvoltata.

ceea ce. in ciuda cresterii economice ce pare sa se fi revigorat. Aceasta. s-a dus in import. Intr-un an si jumatate.exact intr-un moment in care cresterea economica parea sa-si revina. caci o relaxare fiscala cand resursele sunt in principiu incordate la maximum de cresterea activitatilor risca sa faca mai mult rau decat bine economiei. ar fi poate util sa se stabileasca o prioritate si intre aceste doua obiective. tot ca nuca-n perete: se mareste de circa cinci ori. conditii in care consumul. masura care inflameaza tocmai inflatia si deopotriva deficitul extern. ba inflatia mai poate fi folosita temporar si ca o supapa pentru a se infrunta dezechilibre economice si sociale carora cu greu li se poate face fata. nu este loc de intors si se poate 29 . Sa precizam mai articulat contextul in care intervine o asemenea masura. sa se lupte si cu inflatia. desi nu in parametri prea sanatosi. de inflatie n-a murit nimeni. din punctul de vedere al mijloacelor la dispozitia bancii centrale.Gool. si-a incetinit sever cresterea si s-a degradat calitativ. Avand in vedere ca realizarea acestor obiective presupune masuri de sens contrar. perspectiva aderarii la UE a adus investitii straine. care au revitalizat din nou cresterea economiei. Cu consecinte foarte negative pentru economie. in propria poarta 26 iulie 2006 Guvernul Tariceanu se incapataneaza parca sa faca rau economiei! Si-a inceput mandatul cu o relaxare fiscala. cresterea economica a devenit in mod disproportionat o crestere economica bazata pe import. politica economica nu numai s-a focalizat pe cota unica. si in care chiar pentru sanatatea economiei era necesar. Toata politica economica a Guvernului s-a centrat pe introducerea cotei unice si. dar s-a si rezumat la cota unica..caci inflatia continua sa fie cea mai ridicata din regiune . in contextul in care se gaseste economia.5% echivalent PIB la 2. ambele stimulate de sporirea consumului . bazandu-se nesanatos intr-o prea mare masura pe sporirea consumului din import.s-a venit cu o masura ce se potriveste. prin majorarea nivelului cotei unice sau al TVA.. Guvernul a lasat singura Banca Nationala. mai mult ca oricand. pe cand economia "duduia". In mod normal. poate nu intamplator. Pentru a nu mari vreun impozit principal cu care sa combata inflamarea cererii interne. deficitul bugetar. Totusi. Daca tendintele proiectate de Comisia de la Bruxelles. intr-o perioada deja de tensionare a acestuia. pentru ca lucrurile nau iesit cum se crezuse. presupune masuri opozite. precum si de banca centrala europeana se vor adeveri. odata ajuns nefinantabil. Cota unica a fortat consumul.si pentru a opri degradarea si mai grava a deficitului extern. Aproape ca nu mai conteaza de ce procesul de dezinflatie a stagnat si de ce deficitul extern a luat-o razna! Conteaza ce se mai poate face acum pentru a relua procesul de dezinflatie . negasind productie interna. Continuarea dezinflatiei si reducerea deficitului extern sunt prioritatile absolute ale perioadei. si cu deficitul extern. in deficitul extern. economia cu deficite bugetare si externe nefinantabile se poate indrepta spre o criza. totul a degenerat intr-o lupta disperata pentru ca nu cumva. In schimb. sa se lupte in acelasi timp impotriva inflatiei si deficitului extern. sa se ajunga la interpretari cu privire la un esec general al demersului. ceea ce s-a nimerit exact ca nuca-n perete.5% echivalent PIB. Astfel. Si acum . de la 0. Problemele grave ale Romaniei s-au mutat in deficitul extern.

Numai ca in propria poarta. daca nu deschis. intrucat. o asemenea combinatie. de neinlocuit din punct de vedere economic. prin masura luata. importurile si deficitul extern. "ridicarea eficientei sectorului agricol". fara combinatii maiestrite. "deplasarea de la agricultura de subzistenta la agricultura comerciala". "dezvoltarea rurala" si atatea altele asemenea. Banca Nationala cauta. "adaptarea la standardele europene". precum "lichidarea faramitarii proprietatilor asupra terenurilor". procesul poate fi denumit de ruinare a micilor producatori. si lichidarea faramitarii exploatatiilor agricole. 30 . Acompaniamentul social: esential in restructurarea agriculturii 1 August 2006 In legatura cu integrarea agriculturii romanesti in cea europeana in anii de dupa aderare .mai pompoase. scoaterea din joc a micilor producatori inseamna si concentrarea pamanturilor. Asa ca numai o combinatie foarte subtila intre masurile de reducere a inflatiei si cele contrare de comprimare a deficitului extern poate constitui o reusita. prin implicatie. In fond. "comasarea exploatatiilor agricole". O inflatie sensibil mai mare decat in principalele tari exportatoare de capital inseamna dobanzi mai ridicate si deci posibile invazii de capitaluri speculative din tarile respective pe piata proprie pentru fructificarea acestui diferential de dobanzi. si cresterea eficientei si productivitatii in sectorul agricol! Inca si mai fara perdea.sunt folosite o serie de eufemisme. cu alte cuvinte accentueaza in cerc vicios atat inflatia. social si cultural . "cresterea productivitatii muncii in agricultura". Numai ca Romania nu mai poate ierarhiza astfel lucrurile. Or.care. cat si la accentuarea deficitului extern! Fara nuante si fara discriminari! Lovitura in plin. Guvernul. nu mai poate trece inflatia pe locul doi intre obiective. in sensul ca scoaterea din joc ar putea evita sa fie doar o ruinare a micilor producatori daca aceasta din urma. macar cu jumatate de gura.intra in incetare de plati cu consecinte de crah economic. mai diplomatice sau mai tehniciste . Asemenea invazii apreciaza in mod artificial moneda nationala. le-a rezolvat dintr-un foc pe amandoua. cu mijloacele pe care le are la dispozitie. desi anumite nuante de diferentiere s-ar putea identifica. cat si deficitul extern. avand in vedere stadiul de la care se porneste si implicatiile de ordin economic. incurajeaza consumul si. ingreuneaza lupta bancii centrale impotriva inflatiei prin sterilizari monetare. toate acestea nu sunt decat alte nume .pentru acelasi proces care trebuie sa se desfasoare inevitabil astfel incat agricultura sa atinga minime standarde europene de productivitate si eficienta: scoaterea din joc a micilor sau prea micilor producatori actuali. se recunoaste ca reprezinta problema cea mai dificila. si promovarea agriculturii comerciale. clar si precis: marirea deficitului bugetar duce atat la inflamarea inflatiei. o data cu liberalizarea de anul trecut a contului de capital. are un acompaniament social solid.

preluand de altfel sume putin importante din finantarile europene pentru sustinerea integrarii in domeniul agriculturii. Unul apartine partii romane si este deja demarat: renta viagera. in restructurarea sectorului 31 . de fapt. deocamdata. Despartirea de pamant este insa o problema. in conceptia Uniunii Europene. exista incertitudinea pentru beneficiari privind soarta lor dupa cei 10 ani de asistenta prevazuti in program. daca transferul este legat strict de gasirea unor "fermieri tineri" (ce inseamna concret acest lucru si ce se intampla daca nu sunt gasiti niste "fermieri tineri"). Dar poate cea mai mare problema o reprezinta cuantumul mic al rentei. In plus. In tarile central-europene care au aderat la Uniunea Europeana programele de pensionari anticipate nu au capatat o extindere prea mare. Dimensiunea acestui rol va depinde. Programul pare imbietor pentru beneficiari. Daca-l vinde. in masura in care pana in prezent traiul celui in cauza. era asigurat din autoconsum tocmai de exploatarea pamantului la a carui folosinta.care ar intra in program ar putea primi maximum 150.000 de euro. Evident. Beneficiarii .000 de euro pe ansamblul a maximum 10 ani.varstnici de peste 55 de ani . desi programele au conditionari diferite. mai ales. Cu alte cuvinte. O alta problema o constituie neincrederea. scoaterea din joc a micilor producatori agricoli avea (si are) proportii mai mici. potrivit programului.Dupa cate s-au conturat pana in prezent. acompaniamentul social ar urma sa constea in doua mari programe. beneficiarii putand considera ca se fac discriminari. desi evident sub limitele decentei. iar utilizarea terenurilor lor sa fie transferata unor fermieri tineri. de fapt. Dar si situatia acelor tari era sensibil diferita de cea a Romaniei: populatia ocupata in activitati agricole nu era atat de numeroasa si agricultura nu era atat de ineficienta si cu o pondere atat de ridicata in formarea produsului brut. trebuie sa renunte. daca accepta sa-si inceteze definitiv toate activitatile agricole comerciale. Daca asa va fi. renta se adauga arendei primite. Nu se stie daca beneficiarii unuia din programe sunt exclusi dintre beneficiarii celuilalt program. S-ar putea ca programul privind renta viagera sa intervina in completare abia dupa consumarea celor 10 ani din programul social finantat din fonduri europene (daca desigur acesta din urma nu presupune imperativ instrainarea pamantului). mult mai substantial. in mod clar nici daca obligatia transferului pamanturilor inseamna instrainare prin vanzarecumparare si. o renta mai mare bugetul romanesc nu prea poate sa aloce! Al doilea program ar urma sa fie finantat din fonduri europene si ar urma sa fie derulat dupa aderare. Asa ca programele sociale in restructurarea agriculturii din Romania s-ar putea sa dobandeasca un alt rol. Este. daca il arendeaza suma fiind doar de 50 echivalent euro pe hectar anual. se vor crea probleme sociale. In acest ultim caz. Nu se stie insa. de dimensiunea reusitei sau nereusitei in ce priveste asa-numita "dezvoltare rurala". care nu asigura supravietuirea nici chiar in cazul unui batran si nici chiar la tara. Cei ajunsi la varsta pensionarii pot fi beneficiari din partea statului ai unei rente viagere (pana la sfarsitul vietii) daca accepta sa renunte la folosinta pamantului pe care-l poseda vanzandu-l sau arendandu-l. primeste o renta viagera de 100 echivalent euro pe hectar anual. piesa centrala. in rate anuale de circa 15. un program de retragere timpurie (pensionare anticipata).

determinata. Nu se mai gasesc muncitori industriali calificati. mai precis spus. ce nu le aduce de fapt mai nimic! Prin alte zone si chiar prin sate din zonele in discutie. somajul. o licitatie pentru cele circa 1. in general putin flexibila. Sa fie clar: la licitatia cu pricina nu s-au prezentat in general lucratori in constructii si cu atat mai putin drumari. care apare firesc in timpul restructurarilor economice. pe fondul unor distinctivitati structurale poate mai generale. incepe sa nu mai fie asta si chiar deja nu mai este! La licitatia organizata de Bechtel a fost o exceptie. a lucrarilor la Autostrada Brasov-Bors. salariile mici si buluceala la parasirea tarii in cautarea unui loc de munca prin Vestul Europei. dar sigur. cu prioritate femei. nici sa dai cu tunul si nu se mai gasesc brate de munca. ci probabil in principal locuitori de la sate. au dat una si mai grea.unor disponibilizati. Si. Ce este deja clar in Romania este absenta de forta de munca industriala. intr-o mare proportie. impreuna cu Ministerul Muncii. pentru ca pur si simplu nu se mai afla la colt de strada ca inainte.chiar daca doar de supravietuire . 32 . nu ca fenomen global. Si sistemul de invatamant si pregatire profesionala este atat de demodat.agricol in Romania. in timp ce tinerii isi cauta viitorul in strainatate. dar deja de o amploare care o depaseste pe cea.pentru a fi cat mai exacti -.000 de oameni. compania constructoare Bechtel a organizat. fara ca acestia sa paraseasca satele (caci oricum la orase n-ar prea gasi ce sa faca!). Mitul fortei de munca industriale calificate si abundente din Romania dispare incet. de conditii locale. Romania a inceput sa resimta o lipsa de forta de munca. De aici. care ar fi in exces. S-au prezentat vreo 4. nu mai intalneste structural cererea in schimbare de forta de munca. iar inginerii au ajuns la mare pret. fara ca acestia sa creeze probleme altor sectoare. ci ca un fenomen structural.000 de locuri de munca puse la bataie. pentru o munca deloc usoara. programele sociale sunt indispensabile deoarece sunt singurele care ofera o solutie . cand oferta de forta de munca. de prin partea locului. Sau. antreprenorii se plang sistematic ca nu mai gasesc muncitori calificati pentru lucrari de finisaj. cel mai probabil. care au gasit in angajarea la constructia autostrazii o posibilitate de a face rost de un ban fara a lua calea bejeniei vest-europene. In locurile de origine. muncind acum legal si ilegal prin tarile Europei de Vest. Pentru tipul de problematica pe care o determina restructurarea sectorului agricol din Romania. Sar putea zice ca acesta ar cam fi raportul intre cerere si oferta pe piata fortei de munca in Romania actuala. oamenii si-au luat talpasita in masa. de batrani. O situatie noua: industria fara forta de munca 9 August 2006 La redeschiderea. Si in constructii. si nu pustani care sa care roabe si saci de ciment. sa-i zicem normala. Agricultura romaneasca este facuta. De fapt. important de subliniat. practic. Deocamdata cel putin . din agricultura. Desi cam aceasta este perceptia generala asupra starilor de lucruri in domeniu. situatia concreta nu este asta. caci miza acestuia este gasirea (crearea) unor ocupatii neagricole celor disponibilizati din agricultura. insa.

Romania pierde atuul fortei de munca bine calificate si abundente (si. cuvintele dlui Johnston nu ar putea fi chiar ignorate. De unde abia descoperisera El Dorado-ul romanesc (gratie tocmai fortei de munca ieftine). dl Donald J. dupa ce sute de fabrici au fost inchise. au luat calea pribegiei spre a-si valorifica macar putin cunostintele sau chiar pentru a spala vasele altora. Salariile in industria din Romania ar trebui sa creasca din chiar lipsa "fizica" de forta de munca specializata. dar pe bani ceva mai buni. iar cei disponibilizati au fost nevoiti. "Ne intelegem chiar foarte bine . cu atat mai mult cu cat vizeaza aproape 60% din produsul brut mondial. OCDE. din partea chiar a celui ce detinuse pana la acest forum functia de secretar general al organizatiei. OCDE monitorizeaza politicile economice interne si comportamentele internationale ale tarilor membre. deci dupa toate acestea sa nu ne miram! Se apropie un moment crucial.dispare! Dupa 17 ani in care industria a fost ciuca bataii. sa se faca vanzatori.vehiculat in mod curent ca atu al Romaniei. 33 . daca nu chiar 4 milioane de locuri de munca. ce reuneste tarile dezvoltate ale lumii). in atragerea de investitii . Neintelegerile se produc doar atunci cand vine vorba sa punem metodele in practica". de altfel. s-a putut auzi. ieftine). dupa ce sute de mii de specialisti. Nimic mai clar! Vasazica. poate singurul.anchilozat si debusolat. intocmeste previziuni care s-au dovedit in timp extrem de congruente cu realitatile intervenite dupa aceea. de la cei inalt pana la cei mediu calificati. ci la modul in care pot sa le imparta cu celelalte state care contribuie la realizarea beneficiilor". dl Johnston .5 milioane. dupa ce industria a pierdut 3. efectueaza analize si formuleaza recomandari in atentia acestora si. in lipsa de orice sansa. Cine insa sa o gestioneze?! Impartirea roadelor globalizarii: un cerc vicios 16 August 2006 Cu prilejul recentului Consiliu Ministerial al OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Noua situatie devine de o mai mare complexitate si are nevoie de o gestiune nationala care sa-i faca fata. proiectiile si recomandarile OCDE au capatat o mare notorietate si greutate in lumea economica globala. mai precis. tarile dezvoltate se straduiesc sa si le insuseasca unilateral. o asertiune mai putin uzitata pe la reuniuni ale tarilor dezvoltate: "Este momentul ca statele puternice sa nu se mai gandeasca doar la modul in care sa traga toate foloasele de partea lor. comercianti. a identificat fara echivoc problema: globalizarea genereaza beneficii. vinovata nationala de toate relele.atunci cand vine vorba despre identificarea obstacolelor si a principiilor care trebuie implementate pentru inlaturarea acestor obstacole. Astfel incat analizele. incat nu pot exista decat slabe sperante de a raspunde semnificativ cerintelor in schimbare ale pietei. date la fier vechi sau transformate in depozite. investitiile straine s-ar putea sa dea inapoi. desi evident ca acest lucru se va petrece in practica. dar acestea sunt dezechilibrat si inechitabil distribuite si. intr-un fel un templu al lumii dezvoltate. De mirare nu este insa ca mitul cu pricina .se plangea. cam atat reprezentand ponderea tarilor membre in total. Johnston. pe articulatia modelelor economice cu care opereaza. taximetristi sau agricultori si cate altele. deci. Ca atare.

Nu sau vazut in istorie cazuri ca cineva sa cedeze din foloasele sale in favoarea altora. S-a vorbit despre faptul ca o noua liberalizare a schimburilor comerciale mondiale. Chiar daca e identificata problema. Ca urmare. pentru cele mai vulnerabile dintre ele. precum in zilele noastre. Par sa reuseasca a reduce decalajele doar cei care au inteligenta si determinarea de a nu se aventura in liberalizari financiare fara limita si de a rezista presiunilor celor puternici de a o face. un pas. sansele de corectare ale situatiei sunt minime. dupa ani si ani de negocieri. Este rezultatul nemijlocit al faptului ca. pur si simplu. desigur. fructele globalizarii se vor imparti mereu mai inechitabil. nu doar de insusirea beneficiilor de catre tari dezvoltate in dauna celor in curs de dezvoltare. mai pregnant decat in toate celelalte domenii. 96% din agricultorii lumii vor ramane in continuare cu ochii in soare. in domeniul financiar. Corectiile se fac doar prin rupturi de sistem. Dar reprezinta mai nimic in masura in care se refuza din partea celor avantajati sa se faca ceva pentru impartirea beneficiilor. practic la indemana oricui. ar genera cresteri economice de cateva sute de miliarde de dolari la nivel de ansamblu. acceptand doar o reducere in perspectiva a subventiilor agricole la export. Aceasta din urma este responsabila. ce pot interveni numai in anumite conditii istorice. Desi acest lucru inseamna. iar "runda Doha". adevarate ravagii. si inca unul important. spre binele general. cu toate ca nicicand altadata vectorii dezvoltarii (banii si tehnologiile) n-au fost atat de accesibili. chiar daca se stie ce ar fi de facut! In mod semnificativ. tarile puternice castiga si tarile vulnerabile pierd. indeosebi in domeniul agroalimentar. nu mult dupa Consiliul Ministerial al OCDE. Tarile dezvoltate n-au fost insa de acord sa renunte la masurile protective. 34 . tarile dezvoltate au facut "scapat" prilejul pe care asa-numita "runda Doha" de negocieri comerciale multilaterale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului il oferea de a se imparti cat de cat avantajele liberalizarii comertului global. ci si de transferuri imense de bogatie din cele din urma in celei dintai. Este si motivul pentru care tarile dezvoltate preseaza sistematic asupra tarilor in curs de dezvoltare pentru deschiderea pietelor lor in plan financiar. Dezechilibrele in impartirea roadelor globalizarii in domeniul comercial reprezinta insa. in epoca telecomunicatiilor si computerelor. Pana atunci insa. Nu trebuie sa existe vreo rautate anume a tarilor dezvoltate in domeniu. un biet bebelus in comparatie cu cele antrenate de globalizarea in plan financiar. Fructele globalizarii in plan financiar sunt atat de flagrant disproportionat impartite si joaca un asemenea rol pe plan de ansamblu. incat decalajele economice internationale n-au fost niciodata atat de profunde ca acum. care sunt de fapt in favoarea a numai 4% din agricultorii lumii. este amenintata de un esec total. cel putin in masura in care la acestea din urma nu mai ajung. Identificarea problemei este. in cerc vicios. direct si indirect.celelalte tari ale lumii ramanand sa traga mai mult ponoase decat foloase. de care ar putea beneficia tari in curs de dezvoltare daca pietele tarilor dezvoltate s-ar deschide mai mult si gradul de protectie al acestora prin subventii ar scadea.

probabil pentru ca. mult mai eficiente. Tari mari si puternice. mai detinea ceva resurse energetice proprii. pe de o parte. pe de alta parte. unde tentative in acest sens au fost blocate prin interventii guvernamentale taioase. nu le poate controla exploatarea si distributia altcineva decat rusii! Scurt pe doi! In Europa Centrala si de Est lucrurile au ajuns complicate rau. Fapt este ca Romania a cedat capitalului vest-european intreaga distributie atat la gaze. Nu mai spunem ce arici au devenit vest-europenii cand a fost vorba de incercari de preluari din sistemele lor energetice din partea companiilor rusesti. in speta in Uniunea Europeana. Italia. ca Franta. avea si cele mai slabe performante care s-o califice pentru aderare. Buna sau rea. probabil definitiva. spre deosebire de celelalte din regiune. ca atare. tendinta este contrara celei . capitalul public este preponderent si este chiar atoatestapanitor acolo unde capitalul privat autohton nu are forta financiara sa ocupe pozitii in pretentiosul sector energetic. desi acestea pretindeau respectivul acces in baza faptului ca.la fel. Controlul german asupra sistemului energetic german este asigurat de capitalul autohton prin structuri private doar pentru ca acestea din urma au forta necesara in acest scop. capitalul autohton domina sistemele energetice ale tarilor si nu prea se dau semne de deschidere catre controlul strain in acest sector vital al economiei. a capitalului autohton din sistemul energetic romanesc. Acelasi lucru in Italia sau Franta.existente pe plan european si international. in schimbul primirii lor in clubul vest-european. catre care Romania nazuieste sa se indrepte ca model si in al caror club vrea sa intre.Romania. precum si controlul 35 . pe de o parte. Ceea ce. care. mai catolica decat Papa 23 August 2006 Autoritatile de la Bucuresti si-au anuntat destul de explicit intentia continuarii privatizarii in sistemul energetic cu productia de energie. Dupa cum s-au desfasurat acestea. in energetica in general si in productia de energie in special. si in aceste cazuri. Practic. chiar daca vechi parteneri din Uniunea Europeana. Cel putin Rusia joaca fara echivocuri in domeniu: resursele sunt ale Rusiei. promoveaza totusi mentinerea macar in parte a unui control national in domeniu. precum si a productiei si distributiei de petrol. chiar si in lumea globala in care se spune ca traim. Aceasta este situatia fara echivoc in practic toate tarile Europei Occidentale. Cam peste tot. capitalul public face legea si cu atat mai putin se gandesc acum sa-si instraineze sectorul. nu trebuie sa fi fost cine stie ce analist pentru a fi constatat ca a existat o presiune puternica din partea vest-europenilor in directia preluarii de catre ei a controlului asupra sistemelor energetice din aceste tari si asupra economiilor lor in general. a fost vorba tot de incercari din partea unor parteneri din aceeasi Uniune Europeana. pe de alta parte. dupa instrainarea distributiei de gaze si de electricitate. iar. In cazul Romaniei acest targ a fost cel mai pregnant. Oricum. Spania. vest-europenii insisi reclamau pentru ei acces la exploatarea resurselor energetice din Rusia. tara. buna sau rea . presiunile fiind. in Germania nimeni nu se gandeste sa abandoneze acest control in favoarea strainilor. nu se rusineaza deloc ca. chiar daca. cat si la electricitate. iar. va insemna iesirea. era vorba de distributia chiar a gazului rusesc.

Romania isi cedeaza controlul national asupra unor resurse pe care i le lasase Dumnezeu si care. Ceea ce face din Romania un caz deja atipic in Europa! Cand toata Europa nu stie ce sa mai faca sa depinda mai putin de aprovizionarea cu hidrocarburi rusesti. Cel mai explicit demers este cel al fratilor Kaczynski. incercandu-se sa se mai salveze ce mai poate fi salvat din controlul national asupra sistemului energetic.exploatarii tuturor resurselor proprii de petrol si a unei jumatati din cele de gaze naturale. intr-o masura. n-ar fi o mare deosebire fata de ceea ce a facut guvernul francez pentru a opri o preluare in sistemul energetic national de catre "vecinii" italieni sau fata de ceea ce a facut guvernul de la Londra pentru a bloca preluarea de catre Gazprom a celei mai importante companii de distributie de gaze (Centrica) din Marea Britanie. Cu toate ca aceste cedari s-au facut in numele privatizarii. ci doar jegos de tabloidele de mare tiraj . de fapt. Este ceva aproape remarcabil! Pentru ca. conduc acum Polonia. Numai Romania merge inainte cu "globalizarea". in mod semnificativ pentru situatia reala din energetica europeana acestea s-au realizat. ce face de fapt jocurile atat timp cat 45% din actiuni sunt libere pe bursa si deci imposibil de "coalizat" impotriva actionarului majoritar. si nu catre firme private: jumatate din distributia de gaze catre statul francez (Gaz de France fiind o companie de stat). care. aproape jumatate din distributia de electricitate catre statul italian (ENEL fiind o companie de stat) si o alta bucatica din distributia de electricitate catre statul ceh (CEZ fiind o companie de stat). evident. care a preluat productia de petrol si jumatate din cea de gaze. dar de mare onestitate 20 Septembrie 2006 In isteria desantata si sordida . daca firme straine puternice supraliciteaza cu banet serios pe masa pentru preluari carora autoritatile poloneze li se opun). "The Guardian". in functiile de presedinte. Desi prin vestul Europei s-a strambat puternic un nas fata de o asemenea initiativa. chiar daca acesta nu are majoritatea absoluta. care n-a crutat vreodata Romania si Bulgaria. onesta si pe deplin pertinenta cu privire la situatia tarilor 36 . Si compania OMV. intr-o mare proportie. Indeosebi dupa aderarea la Uniunea Europeana.intretinuta nici macar abil. in tarile Europei Centrale si de Est s-a inceput sa se scoata capul. Acestia au pus la punct o lege care permite statului polonez sa nationalizeze companii considerate strategice pentru siguranta nationala. nefiind in stare cumva sa "globalizeze" si ea pe cineva! O recunoastere tardiva. daca oferte ostile se fac pentru preluarea lor (adica. in masura in care 35% din actiuni apartin statului austriac.ce a fost declansata in Marea Britanie impotriva acceptarii lucratorilor romani si bulgari in perspectiva primirii tarilor lor in Uniunea Europeana. este doar cu numele o firma privata. ii asigurau o vulnerabilitate mai mica. a gasit cu cale sa intreprinda o analiza solida. este vorba doar de "globalizarea" ei de catre altii. catre alte state. avand in vedere vremurile tulburi care se anunta. mai concret spus. un ziar serios. respectiv prim-ministru.

Acestea au produs o polarizare sociala grava. ci si copilul din acesta. sistemele de educatie si alte sisteme sociale din tarile foste comuniste sunt inca mai bune decat corespondentele lor din tari occidentale. care. in timp ce zecile de milioane ale majoritatii se zbat in saracie.afirma "The Guardian" . impuse de FMI si mai apoi chiar de Uniunea Europeana. cei mai mari perdanti sunt insesi tarile de origine ale migratiei. Este reconfortant sa poti consemna o asemenea analiza intreprinsa de insasi una din citadelele finantelor mondiale. incercand sa scoata raul. cu accent tocmai pe Romania si Bulgaria. alta ar fi fost situatia.nu poate rezolva lucrurile.din Est. Daca atunci cand au abandonat comunismul . Aceasta este considerata integral opera politicilor asa-zis "antiinflationiste". delicat si complicat. in ciuda pierderilor vizibile din perioada de tranzitie. ca ingineri romani sau stomatologi unguri au de fapt cautare in Marea Britanie pentru ca sunt buni si pentru ca aceasta tara are nevoie de ei. Prea putini catadicsesc prin Occident . aceasta este inspaimantata de imigratie si este atat de sensibila la propaganda impotriva unor imigranti precum romanii sau bulgarii. De la caderea comunismului au trecut 16 ani . Simpla recunoastere a realitatilor si erorilor . care de fapt n-au nici o vina. Remarcabil in analiza din "The Guardian" este ca aceasta nu se mentine doar la suprafata lucrurilor. ci de consecintele politicilor antiinflationiste. O minoritate s-a imbogatit masiv.tarile respective ar fi aruncat nu doar apa din lighean. care sunt vaduvite de aportul celor mai dotati. oameni ce privesc realitatile cu profesionalism si onestitate. Oricum. Un semn ca mai exista oameni ce gandesc si nu sunt doar niste masini de printat. pentru ca muncitorimea occidentala se afla printre pierzatori. in pofida absentei libertatilor politice. Diferentele dintre Est si Vest si xenofobia care le insoteste vor disparea doar atunci cand mostenirea comunista va fi privita onest si echidistant. talentati si harnici dintre cetatenii lor. Nu se mai poate reveni. dar oamenii din Est pleaca in cautarea unor locuri de munca prin tarile occidentale nu pentru a scapa de sechelele comunismului. Raul a fost facut. Acestia sunt doar companiile occidentale. indeosebi si cu atat mai grav tineri! Concluzia analizei este formulata net. Analiza nu are dubii in privinta beneficiarilor fenomenului de migratie.spune analiza .spune analiza -. prin furturi si coruptie. Problema insa s-a complicat atat de mult incat solutia sugerata nu prea mai poate servi la ceva. Si daca se va admite ca. nesfiindu-se sa patrunda in profunzimea lor. Consecintele nu mai 37 . mai mult au stricat ce era totusi bun. ca atatia estici sunt mai bine pregatiti deoarece. spune analiza. nu intamplator. Fara echivocuri este analiza in ce priveste aruncarea copilului. la originea fenomenelor.recunoastere de altfel tardiva . necantand doar in struna unor companii ce se afla exclusiv in urmarirea profitului. statele estice au avut si realizari solide. si originile fenomenului de migrare a bratelor lor de munca. despre un subiect atat de controversat. Nimeni nu prea vrea prin Occident sa recunoasca fara ezitari ca tinerii din Est castiga in concursuri de angajare in fata candidatilor din Occident. Si.sa faca o legatura intre rezultatele reformelor si valul migrationist.

Fenomenul se produce din cauza scaderii preturilor la produsele de sezon de pe piata taraneasca neorganizata. august 2006 a fost prima luna din intreaga perioada postdecembrista in care nu s-a inregistrat o crestere a preturilor pe ansamblul produselor si serviciilor de consum. Singurul perdant net . Nu este cazul.il vor constitui tarile est-europene. a economiei intr-o alta etapa. de inflatie joasa. In mod inevitabil. din satietatea pietei si cvasistagnarea imbatranirii demografico-economice. fara indoiala. pierderile mentionate clar de "The Guardian" sunt incomparabil mai importante. cand ratele anuale ale acesteia devin. prin politici publice. chiar si in conditiile unor inflatii in general inalte. Mai mult. de pe aceasta piata coboara preturile. una peste alta. De altfel. Fara a minimaliza cu nimic aceasta "realizare" a economiei romanesti. cu toate ca liderii vest-europeni vor face in asa fel. incat sa-i revina si ei un avantaj din acest lucru. Acesta a intervenit aproape sistematic la sfarsitul fiecarei veri. singura piata cu adevarat concurentiala din Romania.pentru ca vor fi. migratia din Est este o infuzie de sange proaspat care le va scoate. influentand indicele general al acestora.pot fi oprite sa se rostogoleasca.care au in responsabilitate evolutia inflatiei mizeaza serios pe inflatiile scazute din perioada de vara. Prin comparatie. cu atat mai mult cu cat sunt pe termen lung si irecuperabile. si avantaje . Oferta in excedent fata de cerere. dar si la oua si unele lactate. nici nu vrea sa inteleaga. afectata fiind. adica o scadere a acestora. indeosebi la legume si fructe. procesul va genera contradictii si disensiuni. fara ca toate profiturile sa ramana doar la dispozitia capitalului. in atingerea tintelor de inflatie pe ansamblul anului. ca si pierderile ireparabile pentru tarile estice. o respinge. este inteles de liderii politici occidentali. Ceea ce a fost relativ nou a fost faptul ca scaderea absolut uzuala a preturilor pe piata taraneasca a intervenit pe un fond 38 . consemnandu-se. in premiera. si in special de la sfarsitul verii. chiar o usoara deflatie. infruntari sociale. Pentru tarile occidentale. In acest domeniu. concluzia transanta a analizei din "The Guardian" nu poate fi decat impartasita. pentru ca multe semne de intrebare si preocupare exista in legatura cu inflatia din Romania. nu este catusi de putin cazul sa se proclame cumva ruptura definitiva de epoca inflatiei inalte si intrarea. atat de asteptata. Muncitorimea din Occident nu intelege rostul acestei migratii si. Migrantii nu mai pot fi stopati. Rolul migratiei fortei de munca dintre Est spre Vest. ca o componenta intrinseca a procesului extinderii Uniunii Europene dinspre Vest spre Est. oficialii Bancii Nationale . insa. Scaderea inflatiei in august nu este nicidecum un fenomen nou. Minunata inflatie a importurilor artificial ieftinite 27 Septembrie 2006 Potrivit Institutului National de Statistica. tensiuni economice si dispute politice. Avantajele nu sunt putine. fostele rate lunare. dar mai toate sunt pe termen scurt: de la detensionari ale pietei autohtone ale fortei de munca la remiteri spre tara din castigurile realizate de lucratorii estici in tarile occidentale. pentru o perioada mai mult sau mai putin lunga. insa.

Aceasta problema. De altfel. unul particular al problemei mai generale care decurge din structura pe mediile urban si rural a populatiei si deci a consumului in Romania. reprezentarea mica a facturii energetice in cosul de calcul al inflatiei este motivata oficial de faptul ca jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural. de fapt. din motive obiective. Alte probleme sunt insa ale statisticii din Romania! Una este reprezentarea ridicol de mica a cheltuielilor cu energia si caldura in cosul produselor si serviciilor pe baza preturilor carora se calculeaza inflatia. mai precis din ponderea masiva a populatiei din mediul rural. In felul acesta. impactul lor a aparut statistic in iulie. oricat de mici le-ar fi fost ponderile atribuite in cosul de calcul. chiar daca masiva. De fapt. Sa nu trecem cu vederea nici faptul ca in cosul de calcul al inflatiei nu sunt luate in considerare. a contribuit la un astfel de efect a fost faptul ca august a fost nu doar o luna de vara. o scadere a inflatiei obtinuta.aceste medii nationale ca nereflectand inflatia din buzunarele proprii. adica o "inflatie" debordanta. la care se procedeaza uzual tocmai pentru ca. atarna insa foarte greu in balanta in Romania din cauza cresterilor in cascada ale tarifelor in furnizarea de energie. ci si o luna de vara in care nu au fost introduse obisnuitele cresteri de vara ale tarifelor la energie si caldura.mediile statistice la nivel national din Romania. pe un plan mai larg . unde nu exista aprovizionare cu gaze sau caldura centralizata. inclusiv cele privind cresterile de preturi. populatia urbana resimte tot obiectiv . cand ii arde la buzunare pe consumatori. Ceea ce. dar deloc. precum in ultimii ani. ce ar fi influentat puternic indicele general al preturilor. se obtin din inflatiile la nivel urban si cele la nivel rural. este luata in considerare in statistici la momentul cu pricina.ceea ce va exercita mereu si mereu presiuni asupra preturilor per ansamblu -. Cazul facturii energetice este. influenta cresterilor de tarife la energie si caldura . oricat de restrictive ar fi politicile monetare si general-economice.care oricum au ramas cele mai mari din economie . Faptul a permis scaderii preturilor de pe piata taraneasca sa influenteze statistic indicele general al preturilor intr-atat incat acesta sa coboare fata de nivelul din luna precedenta. care au avut in ultimii ani cresteri fabuloase. Inflatia este departe de a fi fost pusa la pamant in Romania. Este una dintre marile probleme ale calcularii inflatiei: o scumpire. in timp ce nu mai influenteaza indicele general al preturilor din statistici tocmai in iarna. acestea devin "mai comestibile" social. Respectivele scumpiri au fost introduse de la 1 iulie. dincolo de faptul ca programul de crestere a tarifelor la utilitati nu s-a incheiat . Structurile economice nu permit inca ingenuncherea inflatiei. de asemenea. dar si subiective. cheltuielile imobiliare (cu procurarea de locuinte). care nu este doar a statisticii romanesti.apare mult diminuata fata de ceea ce reprezinta in realitate asupra indicelui general al preturilor de consum (inflatia). mult inferioare din cauza masivitatii autoconsumului.din multe motive obiective . cand factura la energie si caldura este prietenoasa. pe baza stimularii 39 . Ca urmare. Oricum.general de inflatie mai redusa in economie. in conditiile consumului obiectiv mai redus. intervenita in vara la energie. in timp ce in buzunarele oamenilor vor fi resimtite sever incepand din toamna. pe care nu le discutam acum si aici.

dupa foarte putini ani de implicare notabila a capitalului strain in economie. Este vorba indeosebi de bine cunoscutele si arhistudiatele probleme negative de balanta de plati pe care le produce expansiunea. telecomunicatiile. Sub control strain se afla productia si distributia petrolului. pus in evidenta si de deschiderea procesului de aderare a Romaniei la NATO si Uniunea Europeana. Abia din anul 2000. Si nu am putea sa ignoram contributia capitalului strain la cresterea salariilor in Romania. Probleme pe care capitalul strain nu le creeaza dintr-o rautate anume. caracterul lor performant si aspectul civilizat al acestora. precum si a retelelor de consum. intr-o tara.intreaga axa majora a economiei a fost preluata de capitalul strain. practic prezenta capitalului strain in economie era derizorie. iar de acum. in unitatile atator multinationale care actioneaza si pe piata romaneasca practicandu-se salarii ridicate si forme de promovare a valorilor. capitalul occidental a intrat pe un front larg in Romania. In aceste conditii. in aceeasi masura sporeste si deficitul de cont curent extern al tarii. ci din insasi ratiunea pentru care opereaza: obtinerea de profit. cu mult mai dinamica decat s-ar fi putut inregistra pe baza contributiei doar a capitalului autohton.importurilor ieftinite de o apreciere fara acoperire a monedei nationale este o inflatie artificial coborata si cu potential exploziv de reinflamare. Deosebit de important este impactul capitalului strain in difuzarea in Romania a managementului performant si a unei culturi si discipline a muncii pe baza carora se obtin reusitele economice si productivitatea necesara in competitia economica. Intr-o perioada istoriceste extrem de scurta . Reformele au fost urgentate. isi extinde controlul in dreapta si stanga axei majore a economiei. gratie fortei sale mult superioare celei a capitalului autohton. ca expresie a noului interes politico-economico-strategic pentru regiune. intregul sistem bancar. in special una rapida. economia este intr-o proportie predominanta la mana capitalului strain. Capitalul strain se afla deja la comanda economiei. indeosebi vest-european. Oarecum atipic este doar faptul ca aceste consecinte sunt resimtite deja la o intensitate maxima. Nu s-ar putea sa nu recunoastem aportul capitalului strain la dezvoltarea sectorului bancar-financiar din Romania. Pana in anii 2000. In mod normal. N-am putea sa nu remarcam ca desi PIB-ul si productia industriala cresc. cresterea PIB 40 . Privatizarea a fost fortata la maximum. cel mai probabil din cauza unei nefericite combinatii intre tergiversarea reformelor in tara si absenta Romaniei din conul de interes politico-economico-strategic pentru capitalul occidental. Sunt insa si avataruri ale prezentei capitalului strain care n-ar putea fi trecute cu vederea. bancar si industrial. Nu s-ar putea sa despartim de prezenta capitalului strain cresterea economica obtinuta in ultimii ani. Cu bune si rele. productia de otel si ciment. a capitalului strain. cunoscand din plin consecintele implicarii acestuia. la mana capitalului strain 4 Octombrie 2006 Romania a ajuns sa traiasca din plin uzualele consecinte ale prezentei preponderente in economie a capitalului strain.practic 2-3 ani . Nu exista nici o abatere de la scenariul standard in domeniu. distributiile de gaze si de electricitate.

dupa introducerea restrictiilor de catre Banca Nationala. dupa ani de cadere si dezarticulare. nu investitii realmente noi. altfel obisnuite . Se constata. deficitul extern a crescut! Al doilea motiv este legat de investitiile straine. inspre industria componentelor auto. ci transferuri intracompanie de active in operatiuni de relocalizare.care nu este altceva decat un consum net de resurse din strainatate . in cea mai mare parte. si ambele sunt legate de prezenta predominanta a capitalului strain. Ca urmare. investitiile straine in Romania sunt. Era de asteptat deci. Nu s-a intamplat asa probabil din doua motive. o incetinire vadita. cu cat acestea cresc cu atat cresc si importurile Romaniei si deci deficitul de cont curent extern al tarii. de ce se petrec astfel lucrurile. din Romania au ocolit complet restrictiile Bancii Nationale in domeniul creditarii in valuta. pasand solicitarile de imprumuturi catre bancile-mama din Occident. Exista o componenta mult superioara de transfer de mijloace fixe din afara care cantareste mult mai greu la import. desi creditul din Romania s-a temperat. dar si practic. cu atat mai abitir. S-ar putea ca prin insasi o asemenea structura. semn ca restrictiile introduse de Banca Nationala in domeniu ar fi dat rezultate. din punctul de vedere al efectelor asupra balantei de plati. Explicatia se afla probabil in structura economiei.altminteri uzuale se manifesta. o deplasare a lohn-ului dinspre industria textila. In acest fel. precum si slabiciunile industriei. au creat vulnerabilitati excesive. imprumuturile contractate in valuta de firme si particulari din Romania au continuat de fapt sa creasca. aceasta deplasare este dezavantajoasa. cel putin. ca importurile sa-si tempereze expansiunea. o incetinire semnificativa a sporirii acestuia. Chiar facand abstractie de cele speculative (cum pot fi considerate nu doar cele de pe bursa. acestea se indreapta catre sectoarele financiar si imobiliar. Ca atare. potrivit datelor BNR. in situatia actuala a investitiilor straine. Avand in vedere viteza si intensitatea cu care asemenea fenomene . ramane o problema de interes nu numai teoretic. Primul: bancile. cu preluarea de aprovizionari cu componente si servicii de la societatile-mama sau de la filiale ale acestora din alte tari. investitiile straine sa aiba curand un impact negativ net asupra balantei de plati.ale activitatii capitalului strain intr-o economie. S-au comutat catre acestea solicitari de credite in valoare de peste 3 miliarde de euro. caci aceasta este finantata de fapt tocmai din credite. efectele unor importuri fara limite fiind pe mai departe resimtite in economie. Ponderea masiva a sectorului agricol. Este posibil si ca structura insasi a investitiilor straine sa joace un rol. practic neconectat la circuitele internationale si cu dinamici aparte chiar si in cadrul economiei interne. hiperbolizand efectele repetam. toate straine. Investitiile propriu-zis industriale sunt modeste si angrenate in esenta in activitati de tip lohn. care asigura profituri rapide. fara indoiala. dar si cele din imobiliar).sau. Ceea ce reprezinta neindoios un pas inainte pentru economia romaneasca. Dar. caci intrarile sub forma de noi investitii nu vor mai putea compensa iesirile debordante sub forma de repatrieri de profituri.si cea a productiei industriale ar trebui sa antreneze o scadere a deficitului de cont curent extern . 41 . Cu atat mai mult cu cat expansiunea creditului catre sectorul privat (care include si creditul de consum) arata clar. In mod absolut disproportionat de mult.

a salvat Romania de la aceasta eventualitate! In orice caz.Componenta privata produce ingrijorari 11 Octombrie 2006 Presedintele Basescu a revenit de curand asupra ideii lansate in urma cu cateva luni de a se folosi. ca nivelul maxim admisibil al acesteia poate fi de 60% echivalent PIB. nu ajung a fi rambursate la timp si. Romania nu se inscrie mai deplin in parametrii de principiu stabiliti de UE pentru tarile membre. decat in cel al datoriei externe. pozitiile deja dominante. in ce priveste datoria externa. Banca Nationala n-a fost niciodata un fan al indatorarii externe. In cel mai prost an economic postdecembrist (1999). Aceste parghii sunt insa aproape neputincioase in cazul unor datorii private care. se va produce tot pe seama datoriei private. Aceasta plecand de la faptul ca poate in nici un alt domeniu. din diferite motive. Aceasta bate deja spre 30 de miliarde de euro si are o componenta privata zdrobitoare (circa doua treimi) care o face extrem de riscanta tocmai prin faptul ca nu este public controlabila. Romania a trecut de putin pe langa intrarea in incetare de plati externe din cauza rambursarilor disproportionate carora trebuia sa le faca fata in contul datoriei externe (altfel modeste) pe care o avea. Banca Nationala a devenit reticenta fata de excese in datoria externa. din Romania au ocolit restrictiile de 42 . Si in special de faptul ca sporirea in continuare a datoriei externe. ca sa spunem asa. inclusiv in 1999. toate straine. Mai pe sleau spus. credite externe in valoare de inca 30 miliarde euro pentru a face si mai substantial decolajul spre dezvoltare al Romaniei. nivelul datoriei externe actuale a Romaniei se afla la jumatatea acestei cote maxime admisibile. fara indoiala. Banca Nationala desi nu va recunoaste deschis acest lucru . Cea publica.se mefiaza nu de cuantumul datoriei externe si nici de cresterea rapida a acesteia. cu care a avut de-a face pana acum. cunoscand. de-a lungul vremurilor. riscurile sunt enorme. ci de componenta ei privata. de control in economie. este controlabila si parghiile la dispozitia guvernului si bancii centrale pot fi folosite cu destul succes in stapanirea unor situatii-limita. chiar si la niveluri de datorii mult sub cotele maxim admisibile stabilite in UE. In timp ce respectivii parametri stabilesc. ale capitalului strain. cu avatarurile acesteia. care sunt prezentate a prinde contur efectiv tocmai in contextul cresterii vertiginoase din ultimul timp a datoriei externe. pe langa cele circa 30 miliarde de euro ce vor fi primite pana in 2013 din partea UE pentru sustinerea integrarii. in ultima instanta scazandu-se nivelul de trai al populatiei pentru onorarea rambursarilor. ceea ce o nelinisteste in momentul de fata este tocmai zdrobitoarea componenta privata a datoriei externe. atat bancar. intr-o piata de capital nematura si nelichida precum cea romaneasca. Firmele private nu pot fi oprite sa se indatoreze in strainatate. cat si industrial. Intamplator sau nu. Experienta din ultimul timp a aratat ca bancile. a aparut la scurt timp un studiu al Bancii Nationale care aduce in atentie pericolele pe care le atrage indatorarea externa. ajungand poate chiar sa sufle si in iaurt! Dar. Si doar o gestiune competenta din partea Bancii Nationale. ceea ce evidentiaza un potential serios de recurgere la credite externe in continuare. dublata poate si de o conjunctura norocoasa pe pietele de imprumut internationale. daca va avea loc. "dinauntru" problema si confruntandu-se direct. pot avea efecte strict incontrolabile din punctul de vedere al datoriei externe. In plus.

sporind astfel datoria externa a Romaniei atat direct. Un caz clasic in care unii se infrupta si altii platesc! Privatizarea CEC: incredibil cadou imobiliar pentru cumparator 1 Noiembrie 2006 Jaful din privatizari continua intr-o veselie. gigantica banca de afaceri de la Wall Street. cand intra in tara.nu se dovedesc a fi de ajuns pentru a opri extinctia avutului public prin privatizari incredibile. de a cheltui judicios banul public . caci nu reprezinta altceva decat a consuma dincolo de cat iti permite buzunarul. Acest portofoliu imobiliar . dupa sirul nefericit de devalizari ale banului si avutului public prin privatizari subevaluate si nepotrivite.500 de sucursale si agentii din intreaga tara.constand in 1. genereaza contrapartida sa in lei.in ciuda atat a lipsei acestuia de parghii pentru a mai derula strategii de dezvoltare (in conditiile cedarii axei majore a economiei catre capitalul strain). Cat despre contributia creditelor la stimularea deficitului extern. a dat publicitatii mai zilele trecute o estimatie asupra portofoliului imobiliar pe care il detine CEC si care. cat si indirect (caci transferurile de active inseamna pentru Romania importuri platite prin credite).ar fi pur si simplu distrugator. deci convertind o potentiala datorie interna intr-o efectiva datorie externa. A forta insa folosirea "rezervei" de indatorare externa de catre statul insusi . filialele din Romania ale multinationalelor industriale isi finanteaza expansiunea de aici prin transferuri de fonduri si chiar prin transferuri de active propriu-zise de la societatile-mama din strainatate. desi acestea vor plati rambursarea creditelor si dobanzile aferente. ar urma sa intre in posesia unuia din cei doi competitori ramasi in cursa. Fondurile externe imprumutate ar risca sa se duca pe apa sambetei. din care 950 spatii proprii . aceasta nu prea are nevoie de explicatii. urmand sa umfle niscai buzunare private ale unor clienti politici. punand imediat Bancii Nationale problema "sterilizarii" acestei contrapartide in lei spre a nu se duce in inflatie. statul roman nu va obtine la privatizarea CEC mai 43 . cat si a absentei capacitatii sale institutionale de a cheltui si. mai ales. nici macar cele mai amare si mai aiuritoare dintre experientele in domeniu . Ceea ce este pur si simplu revoltator este faptul ca. De asemenea. Din estimari din piata. care se adauga masei monetare existente pe piata. Acelasi lucru s-ar intampla si daca statul ar indemna firmele private sa apeleze la credite externe sau chiar le-ar facilita accesul la acestea prin acordarea de garantii guvernamentale. JP Morgan. Nemaivorbind de faptul ca apelul masiv la credite externe creeaza complicate probleme in stapanirea inflatiei si a deficitului de cont curent extern.externalizarea pe daiboj a exploatarii si valorificarii resurselor de petrol si a jumatate din cele de gaze (prin privatizarea Petrom) si scoaterea din joc a capitalului autohton de pe piata bancara romaneasca (prin privatizarea BCR) . Orice credit extern. prin apropiata privatizare a bancii.a fost evaluat de JP Morgan la cel putin 200 milioane euro. fara ca tara si populatia sa se aleaga de fapt cu ceva.credit introduse de Banca Nationala tocmai comutand solicitarile interne de imprumut catre bancile-mama din strainatate.

indiferent de nationalitatea imigrantilor. vor sa le vanda pentru a-si echilibra bilantul". Actualul presedinte al CEC pare constient de acest lucru si. in fond.si numai CEC-ul cu reteaua sa unica in mediul rural . inclusiv de a valorifica portofoliul imobiliar al CEC. nu opresc procesul de privatizare?! De ce nu folosesc autoritatile actuala conjunctura imobiliara favorabila. daca exista vreuna.ca noul proprietar sa vanda tot si apoi sa inchirieze o parte din aceste spatii. aceasta nu poate fi decat vreo spaga babana pentru vreun grup de interese. sub o motivatie sau alta. Cu alte cuvinte. care ar fi obtinute in mod net in schimbul instrainarii CEC?! Isi poate permite statul roman ca. sa se dea si ultima rasuflare de prezenta romaneasca de pe piata cruciala a bancilor. institutiile financiare nu-si blocheaza banii in active imobiliare. Este dreptul lor de a face ce vor. in general. de ce mai privatizeaza CEC!? De ce. Daca pozitia fata de imigrare ar fi fost una si aceeasi. fara ca acestia sa depuna vreun efort nici managerial si nici de marketing. afacerea CEC in sine ar urma sa fie vanduta pe un nimic de 300 milioane de euro! Deci. pentru a valorifica.il poate reprezenta in necesara restructurare a agriculturii si a satului romanesc? Si. si nu la straini.pentru ca. descrie fara echivoc perspectiva: "Este foarte posibil . dupa cum afirma specialistii.mult de 500 milioane de euro. sa piarda vectorul financiar pe care CEC-ul .dirijata tintit impotriva romanilor si bulgarilor fusese montata aproape in mod isteric si nu putea prevesti nimic bun. Bancile nu traiesc din active imobiliare si. portofoliul imobiliar al CEC?! De ce sa nu ajunga foloasele la populatia romaneasca. in caz de privatizare. pentru niste firimituri de 300 milioane euro. O campanie antiimigrare . ar urma ca. Problema este alta. Daca stiu ce se va intampla . Problema nici nu este cea legata de imigrare. realist fiind. in interesul statului-proprietar. preferand lichiditatile care pot fi puse in miscare -. pur si simplu tot pe nimic. pe fondul desigur al dreptului exclusiv al tariigazda de a adopta politica pe care o crede de cuviinta. Ar fi pur si simplu caraghios sa-i incriminam pe potentialii cumparatori ai CEC pentru ce ar putea face daca vor intra in posesia institutiei bancare respective.a declarat dl Eugen Radulescu pentru revista Capital . ce este iuresul acesta aproape idiot de privatizari fara noima?! Sau exista o noima si. primind doar un cadou?! Sta statul roman in mizilicul de 300 milioane euro. in dauna bietului contribuabil roman! Romania trebuie sa dea curs avertismentelor presedintelui 8 Noiembrie 2006 Restrictiile pe care Marea Britanie le-a anuntat pentru intrarea fortei de munca din Romania si Bulgaria dupa aderarea acestor tari la Uniunea Europeana erau strict previzibile. Incriminarea trebuie adresata direct autoritatilor romane. Problema este legata insa de 44 . s-ar fi discutat eventual despre avantajele si dezavantajele fenomenului.

evident. Marea Britanie este singura tara care nu a ridicat obligativitatea vizei pentru romani. Marea Britanie sa erijat chiar in campionul portilor deschise! In fata romanilor si bulgarilor. chiar daca reciprocitatea la care Romania are dreptul n-ar afecta in aceeasi masura Marea Britanie. este prilejul de a se da curs avertismentelor presedintelui Basescu adresate tarilor care vor restrange posibilitatea oferita romanilor de apartenenta la Uniunea Europeana de a lucra in tarile membre sa nu conteze pe timiditatea Romaniei. sa i se vanda la sume astronomice fregate britanice scoase la fier vechi! In rest. se deschide piata bancara pentru oricare dintre bancile europene ce doresc sa opereze pe piata romaneasca. la interventii inalte si cu ghilimelele de rigoare (caci a fost mai degraba pe daiboj). i-au tot lustruit asiduu pantofii in anii din urma si care s-a purtat cu Romania exact precum cu un lustruitor de ghete! BNR si-a pierdut sculele 29 Noiembrie 2006 Intr-o miscare neasteptata pentru politica promovata in ultimul timp. dar macar prin comparatie. Restrictiile erau de asteptat pentru ca demult Marea Britanie ii considera pe romani si bulgari niste "europeni de mana a doua": pana acum in calitate de cetateni.discriminarea romanilor si bulgarilor fata de cetatenii altor tari aderente la Uniunea Europeana. in prag de intrare a Romaniei in Uniunea Europeana. restrictiile n-ar face altceva decat sa dezavantajeze concurential "bancile romanesti" in fata competitiei cu "bancile straine". Pentru cele 10 tari din anteriorul val de aderare din 2004. Pai sa vedem cum sta de fapt treaba! Bancile din Romania nu s-au prea sinchisit de restrictiile BNR. Este nevoie de masuri macar si pentru a rupe cercul vicios din relatia cu Marea Britanie. investitiile britanice in Romania sunt minunate. urmand sa fie lasati sa treaca doar muncitorii necalificati din agricultura. indiferent de culoarea politica. si aceste tari au interese care le-au ghidat actiunile fata de Romania! Dar au si dat ceva romanilor! Macar libertatea de circulatie si este imens! A venit momentul unei replici pe potriva. Mai oficios. unor tari precum Germania. s-a explicat ca. se poate renunta la restrictiile asupra necesitatii carora. Franta. sa ne ierte Dumnezeu. Desi. se batuse serios toba. fie vorba intre noi. Pai. intrucat aceasta va introduce restrictii similare lucratorilor din tarile in discutie. daca nu si in sine. acum in calitate de brate de munca! Pentru Marea Britanie. intrucat de la 1 ianuarie 2007. intrucat restrictiile si-au facut efectul si ponderea creditului in valuta a scazut in totalul creditarii. Italia ar trebui sa le ridicam osanale. Romania a fost buna doar sa i se cumpere. In fond. o data cu intrarea in UE. Banca Nationala a decis mai zilele trecute sa elimine restrictiile impuse creditarii in valuta. aceeasi tara pune acum bariere grele. s-a spus insa ca. tara careia oficialii romani. Oficial. au pasat solicitarile de credit din tara catre bancile-mama din strainatate. Spania. ca expresie a dezinteresului fata de Romania. in schimb. Fiind toate filiale ale unor grupuri bancare cu extindere inter-nationala. uriasul combinat siderurgic de la Galati de catre magnatul britanic de origine indiana Mittal si. dar aproape lipsesc cu desavarsire! Si. care mustesc 45 .

care au pozitii coplesitor dominante pe piata. o economie de fite. Care si-au pus la bataie artileria grea pentru a nu fi afectate de restrictii in fata altor banci straine. Faptul demonstreaza pierderea de catre Banca Nationala a pozitiilor de comanda in sistemul bancar din Romania. prin "tuning"-ul administrat. pierzand teren in fata creditarii in lei. vor veni de acum incolo sa opereze pe piata roma-neasca.caci romaneasca nu i se mai poate spune . In cazul in speta. Daca bancile ce opereaza in Romania ar fi fost intr-adevar romanesti. Banca Nationala nu mai are in fata cui sa se impuna sau pe cine sa dirijeze. este cat din aceasta "duduiala" constituie inaintare efectiva si cat zgomot de asurzit urechi. Numai ca este vorba de banci straine. caci pentru toate celelalte. ce nu depasesc insa impreuna minunata cota de 5% din piata. carora abia asteapta sa le gaseasca un plasament.in situatia data extrem de grave. durabila. O masina pentru bulevarde. sociala. asa cum se prefigura din momentul in care au fost lichidate in cadrul acestuia aproape in totalitate pozitiile capitalului autohton. find eludate tocmai datorita faptului ca sunt filiale sau sucursale ale unor banci straine. Chiar daca nu si-au atins scopurile. industriala. In schimb. Dincolo de aceste probleme. Problema. Asta insa numai in statistici. Cresterea economica va fi probabil de peste 7% in acest an. Poate doar pentru acestea sa fi functionat restrictiile. Expresia poate cea mai ilustrativa a faptului ca economia ce se construieste acum in Romania este una de fite si nu una temeinica. culturala . pentru ca in realitate creditarea n-a mai fost in parte inregistrata in Romania. iuresul importurilor. care au de-teriorat si mai periculos deficitul extern. preluand chiar expresia folosita de premier. consecintele sunt . si nu pentru urcusuri 13 Decembrie 2006 Economia.de bani. nimeni nu s-ar fi sinchisit probabil si restrictiile cu pricina ar fi functionat bine mersi pe mai departe. economia din Romania . potrivit expresiei dlui Tariceanu. Si va fi tsunami pentru echilibrele externe ale tarii.si opulenta unor segmente subtiri de economie privata fara functie sociala. Doar terenul de joc se afla in Romania. restrictiile n-au contat. Din pacate. efectele au fost consemnate in Romania. Romania ramane sa preia doar efectele. este discrepanta neta intre infrastructura precara in toate domeniile si sectoarele . Meciul restrictiilor nu are practic nici un jucator roman. centrul de decizie aflandu-se in afara jurisdictiei sale teritoriale. Si 46 . Creditarea in valuta are acum toate conditiile sa scape caii.a ajuns. Creditele in valuta din strainatate au fost folosite pentru a se face importuri si mai mari. Cea mai gogonata este insa povestea cu "bancile romanesti" si "bancile straine". intrucat creditarea in valuta s-a incetinit. Care or mai fi bancile romanesti in sistemul bancar din Romania?! Mai sunt vreo doua-trei intradevar romanesti. in baza deschiderii pietei.publica. ci in strainatate. "duduie". care. restrictiile mai tineau totusi cat de cat in frau. In statistici a aparut ca restrictiile au dat rezultate. Un nou val de importuri va veni. macar ca idee.

Problema este ca politicile economice promovate au propulsat importurile si au deprimat exporturile. Investitii masive se fac nu in facilitati industriale sau in utilitati publice. mult mai prozaic. s-a mutat in domeniul pieselor auto si eventual in diferite segmente ale industriei informatiei.5 milioane locuri de munca.este insa numai fateta la vedere a lucrurilor. Sa nu ne ferim a afirma deschis ca roadele cresterii economice.cealalta piatra unghiulara a economiei reale . agricultura a ramas in bordeie si la propriu si la figurat. Atata doar ca lohnul. Impotriva inflatiei se lupta intr-o buna masura cu aprecierea leului. Investitiile straine . de vile si apartamente de lux.care au luat o alura semnificativa . fara functie sociala. cu care se mandreste Romania. Romania a devenit El Dorado pentru lanturile de supermarketuri si hipermarketuri care vand in draci. cu masini "tunate" se circula pe bulevarde. Nimic nu se face practic pentru schimbarea reala a situatiei dramatice din domeniu. ci in afaceri imobiliare. imbogatitii tranzitiei sunt aproape toti importatori. putand impresiona eventual doar niscai fotomodele.in sine si prin comparatie cu extinderea doar normala a exporturilor . nu numai ca sunt culese de paturi subtiri de populatie. Nu intamplator. in constructii de birouri. o reflectare a consumului fara acoperire. Expansiunea fulminanta a importurilor . expresia polarizarii sociale debordante din "capitalismul de cumetrie". Mai degraba decat expresia inaintarii catre faza consumului de masa. Ramane o intrebare daca dezvoltarea necesara a serviciilor in general si a celor financiar-bancare indeosebi poate avea loc fara o dezvoltare solida a industriei si agriculturii.abia rasufla dupa ce a pierdut nu mai putin decat 3. faptul reprezinta. Fara echivoc. dar nu se pot ataca urcusuri si drumuri accidentate. chiar efemere. in special a industriei prelucratoare.n-au depasit in general conditia de lohn. parasind textilele si confectiile. care este clientul si suportul serviciilor industriale. care incurajeaza importurile si descurajeaza exporturile. In orasele tarii sunt astazi probabil mai multe firme de bodyguarzi decat societati de desfacere a produselor alimentare. de genul celor pe care le are in fata economia din Romania. trebuie spus ca. aproape deloc produse fabricate in Romania. Industria . a economiei artificiale bazate pe import ce se construieste in perioada actuala in Romania. vai!. In schimb. mentinand comparatiile din domeniul automobilismului. dar.aceasta discrepanta creste mereu si mereu pe masura ce sporeste bombardamentul de "tuning"-uri si se degradeaza prin stagnare inzestrarea infrastructurala a economiei. iar pe bulevardele bucurestene sunt mai multe agentii bancare decat magazine de confectii si incaltaminte. si daca o fortare a dezvoltarii serviciilor in sine fara o asemenea baza nu face cumva mai mult rau decat bine. singura care ar putea sa-i asigure fundamentele de dezvoltare durabila. 47 . dar se si concentreaza in domenii colaterale.

cu bune si rele. lucrurile nu stau deloc linistitor.de sorginte istorica . Daca ar fi fost dupa debandada care a existat in plan politic. 2006 a stat sub semnul aderarii tarii la Uniunea Europeana. aspectul de suprafata al pregatirii pentru aderare: asumarea legilor si regulilor comunitare si infiintarea institutiilor care sa le promoveze si sa le aplice. si de un management de o mai inalta abilitate. Iesirea completa si definitiva a capitalului autohton din miezul economiei. este insa. eveniment istoric de mare amplitudine pentru intreaga societate romaneasca si implicit pentru economia din Romania. un esec total al acestuia.este de bun sau de rau augur pentru integrare.una peste alta . proces care s-a extins si consolidat in 2006. fara indoiala. care s-a autodeposedat de parghii. cu impact deosebit pe termen lung. Romania . dar si cel mai controversat este preluarea de catre capitalul strain a intregii axe majore. In spatele aparentelor. neindoios. ca stare generala si in domenii specifice. economia a "duduit" dupa expresia dlui Tariceanu. Ca deficitul institutional romanesc . Un fapt realmente pozitiv . pe de alta parte. In ciuda unor intarzieri si disfunctionalitati. 2006 a marcat pasi seriosi inainte in aceasta privinta. Fiind vorba de o iesire din scena a capitalului public. Cum anume Romania intra de la 1 ianuarie 2007 in UE. Exista.Iesirea din scena a capitalului autohton ajuta la integrare ? 3 Ianuarie 2007 Fara indoiala. pe de o parte. Asa ca nu se poate spune daca procesul in discutie . faptul duce la o slabire a statului. Tendintele din 2006 arata ca mai multe lucruri s-au inrautatit decat imbunatatit.inregistrat in 2006 . asa va exista o diferenta intre crearea institutiilor si functionarea acestora! Este. ceea ce este in contracurent cu cerintele unui stat puternic pe care le presupune apartenenta la UE. cresterea economica fiind chiar foarte ridicata si depasind cele mai optimiste previziuni. asa cum trebuie sa facem deosebirea intre aderare si integrare. fiind vorba de implicari in sectoare de profitabilitate maxima. De departe cu impactul cel mai puternic. dezinflatie pronuntata. Foarte multe lucruri. insa. Ceea ce s-a intamplat in 2006 in plan economic s-a inscris in mod inerent in contul aderarii. contabilizeaza. economia ar fi trebuit s-o duca extrem de prost. Faptul a adus o performanta mai mare in economie.desavarsit in 2006 . Nu aceleasi lucruri de bine se pot spune despre continutul cresterii economice 48 . Aparentele vorbesc numai de bine: crestere economica solida. desigur. si rezultatele economice din 2006. moneda nationala intarita. sunt de altfel extrem de controversate din punctul de vedere al sensului acestui impact.isi va spune cuvantul este o alta problema! Evident. Reducerea vizibila a dependentei economicului de politic este un fenomen pozitiv de mare semnificatie. Dimpotriva.s-a pregatit legislativ si institutional pentru marea aventura a integrarii. Si. de la sectorul energetic la banci.este independentizarea de politic a economicului. dar. cu indiscutabil impact major. precum si a altor segmente vitale ale economiei. vorba de ceea ce a insemnat 2006 in profunzime pentru infruntarea integrarii.

se indreapta catre paturi subtiri de populatie. apta sa reziste la intemperii si sa iasa din pozitia marginala la care o va trimite inevitabil. Romania. cu slaba functie sociala. 03. cu impact minor din punctul de vedere al ocuparii fortei de munca si cu functie sociala slaba. duce mai degraba catre o economie de fite decat catre una temeinica. dar si ocrotirea sanatatii si invatamantul. contribuind oricum cu mult mai putin la acoperirea deficitului din platile externe. In urma plecarii cetatenilor ei cu milioanele la munca in strainatate. care au scapat complet caii . prin structura sa. Ca urmare. Acesta . de profitabilitate rapida. migratia romaneasca a devenit intr-o buna masura emigratie. pe care l-au compensat substantial respectivele tri-miteri in ultimii ani. in conditiile apartenentei la UE. La o perioada scurta dupa grave tensiuni create de surplusuri pe piata muncii. cu o mare viteza. transformare probabil in legatura cu legalizarea imigrantilor indeosebi in Spania si Italia. ba au dat chiar inapoi.dar cu implicatii profunde si severe pentru viitorul in interiorul UE . a ramas fara forta de munca de o anumita calificare. pentru prima data dupa declansarea exodului masiv.01. Este un rezultat al implicarii investitiilor straine. roadele cresterii economice. forta de munca abundenta si calificata a ajuns deja de domeniul trecutului si nu mai constituie un atu pentru Romania. Acest deficit este expresia economiei vulnerabile ce se construieste acum in 49 . astfel Romania urmand a pierde investitiile vestice ce ar putea continua sa vina in tara. ceea ce nu constituie un atu pentru apartenenta la UE. trimiterile in tara de bani de la romanii aflati la munca in strainatate au incetat sa mai creasca. ale economiei.a depasit cu 50% nivelul. de catre importuri.l. chiar efemere. care s-au extins normal. Inca si mai si.inregistrate. dar care s-au orientat disproportionat de mult catre sectoarele financiar-bancar si imobiliar (birouri. doar pentru paturi subtiri de populatie. cu care se mandreste Romania. Un element strict nou aparut in 2006 . care s-a concentrat in segmente colaterale. Rasturnare de situatie pe piata fortei de munca 10 Ianuarie 2007 Concentrandu-se in segmente colaterale. al carei nucleu central practica un model social cu o larga difuzare a prosperitatii de masa.avand la baza fabulosul deficit comercial. ceea ce nu o poate face una durabila. Cu alte cuvinte. vile si apartamente de lux). indeosebi in sectoare precum industria si constructiile.l-a constituit rasturnarea situatiei de pe piata fortei de munca. nivelul ei actual. ale economiei si dand roade.2007). cantarind greu in balanta. respectiv surclasarea exporturilor. Optiunea inevitabila este aducerea de forta de munca din tarile situate si mai la Est. De departe cea mai grava mostenire a lui 2006 este deteriorarea abominabila a deficitului extern. al deficitului din 2005. Cert este ca nu se mai putea conta pe aceste trimiteri in finantarea deficitului comercial. dupa numai trei-patru ani de la deschiderea pe care a reprezentat-o renuntarea de catre tarile din spatiul Schengen la obligativitatea vizei pentru romani. chiar daca puternica (vezi R. cresterea economica de genul celei obtinute in 2006. care au devenit semnificative. si asa dincolo de cotele de alerta.

indeosebi fata de dolar. a carei lipsa de substanta si acoperire isi va cere. tot bineinteles. Pe cat de revelatoare pe atat de revoltatoare sunt cifrele reci exprimand aceasta situatie. Si atunci cum se face ca onor consumatorii care. dar si private. O ceata de intermediari. Leul a fost decretat pe plan international ca "rege al monedelor" in 2006 in legatura cu inregistrarea de catre acesta a celei mai inalte aprecieri fata de monedele reper de pe piata mondiala. indiferent daca este vorba de energie din surse hidro. insa cu asemenea aprecieri! Pai. sectorul privat tinde sa preia conducerea si in acest domeniu. 50 . O aiureala care. a confiscat jumatate din livrarile de energie de la unitatile producatoare de stat si s-a transformat in furnizor privat catre consumatori! Si. multe strict speculative. aprecierea leului exprima o acumulare exploziva de instabilitate. Toate unitatile de productie sunt de stat. este statul.acelea suspectate de atatea nereguli si a caror desecretizare a fost ceruta de presedintele tarii si de CSAT -. desi nu au facut altceva decat sa invarta niste hartii! Nici n-au stocat energia electrica (pentru ca nu se poate asa ceva la scara industriala). este aprecierea absolut artificiala a leului. Neavand insa acoperire in cresteri corespondente de productivitate a muncii. cata productie de energie din unitati private exista?! Practic.Romania. dar in con-sonanta deplina cu caracterul vulnerabil si netemeinic al economiei ce se construieste acum in Romania. colo! Pai asta-i privatizare?! Mai mult seamana a jaf! Si. pana mai ieri dominat exclusiv de catre stat! Usurel. In vadita contradictie cu fabulosul deficit extern. aceasta apreciere compromite exporturile si incura-jeaza importurile. incasand profituri fabuloase prin intermediere. se razbuna! Capusele sistemului energetic 14 Februarie 2007 Urmarind sa introduca transparenta in privinta controversatelor contracte de livrare de energie electrica . aprecierea leului in 2006 nu reprezinta decat expresia periculoasei aiureli pe care o constituie o moneda nationala mai buna decat economia nationala. usurel. intr-adevar. adica de catre firme private. zero! Singurul proprietar in productia de energie. al economiei cu care tara intra in UE. Ajutand fals dezinflatia pe seama sporirii deficitului extern. bineinteles toti privati. a facut publica situatia pe 2006 a acestor livrari. Alimentata nefericit de intrari de capitaluri. dl Varujan Vosganian. constituind un factor major de dezechilibru. nucleare sau termo. nici n-au valorificat-o cumva: singura lor valoare adaugata este ca au plimbat niste hartii de colo. sunt nu numai intreprinderi de stat. pentru a avea o imagine in problema. economie bazata pe import. S-ar zice ca este bine: economia de piata inainteaza chiar si in sectorul energetic. mai devreme sau mai tarziu. pretul. mai devreme sau mai mai tarziu. precum si individuali particulari au primit jumatate din aprovizionare de la firme private?! Foarte simplu. noul ministru al Economiei. Jumatate din livrari catre consumatorii finali a fost facuta din maini private.

vanzand-o scump consumatorilor mari. chiar si din punctul de vedere al legislatiei in vigoare. Desigur. in mai multe randuri in ultimul timp. stapanirea inflatiei. pentru a obtine profit imediat si fara vreo investitie. In mod curios. in timp ce consumatorilor casnici nu le mai ramane sa cumpere decat energia produsa scump in termocentrale. n-a avut decat sa se descotoroseasca de capuse. prin trasaturile sale clasicizante. Soarta inflatiei . iar.ce au incapusat sistemul energetic romanesc practica o varianta mult mai vizibila a acestui proces: ei privatizeaza profiturile direct pe seama saracirii consumatorilor de rand.adica ceea ce-l intereseaza cel mai mult. prin comparatie cu evolutia acesteia in tarile cu monede-reper pe 51 . combinatul de la Galati. depasind-o in valoare si amploare pe cea privind petrolul sau pe cea privind gazele naturale. poate afecta procesul de dezinflatie. care.insista domnia sa . ajunge in relatie cu evolutia productivitatii muncii in economie.este de ajuns a lua in considerare ca electricitatea este probabil cea mai mare afacere din Romania. pentru ca tinta de inflatie stabilita de BNR pentru acest an este de 4% plus/minus 1%. brevetat la Sidex. mai devreme sau mai tarziu. Statisticile de dinaintea privatizarii Sidex vorbeau de la sine despre chestiune. Erau “capusele” care sugeau de vlaga combinatul! Cand acesta a fost privatizat. a fost. Si se tot intreaba de ce trebuie sa plateasca mereu si mereu mai mult kWh-ul! Leul si salariile: o politica de dublu-standard 21 Februarie 2007 Practic. de modificarile unor conditii interne si externe. oricum.cum ii numea odata presedintele Basescu . de care a legat direct soarta inflatiei in acest an. Sistemul practicat de capusele de la Sidex a fost un caz clasic de privatizare a profiturilor si de etatizare (sau socializare) a pierderilor . adica sub cele aproape 5 procente inregistrate in 2006. Caci ei preiau numai si numai din energia produsa ieftin (indeosebi din surse hidro si nucleare). intrucat. inclusiv de speculatii care este posibil sa nu aiba nici o legatura cu fundamentele economice. Sa ne amintim ca sistemul cu falsa privatizare a fost practicat pe larg in Romania postdecembrista. Desi producatorii in siderurgie nu erau decat de stat. ca pret al tuturor preturilor. cursul monedei nationale. se afla in sarcina Bancii Nationale. guvernatorul BNR Mugur Isarescu a avertizat asupra politicii salariale in 2007. “Baietii destepti” . poate mai mult decat inflatia. s-ar putea spune. Dezinflatie. acesta. Guvernatorul a subliniat ca in prognoza de inflatie pe 2007 cea mai mare incertitudine este data de cresterea salariilor. si nu vreun alt obiectiv macroeconomic. noul proprietar. livrarile la export apareau in statistici a fi facute in proportie de peste 60% de catre firme private.proces caracteristic al postcomunismului (sau asa-numitului capitalism) romanesc. Dar. daca nu va tine cont .de cresterea productivitatii muncii si a profitabilitatii companiilor. este influentat si de evolutia altor agregate economice si monetare. oficialii Bancii Nationale nu sunt la fel de fermi in ce priveste alt fenomen macroeconomic dependent strict de evolutia productivitatii in economie: cursul monedei nationale. Acolo a fost numit fara inconjur “incapusare”.

o apreciere a monedei peste cresterea productivitatii muncii reprezinta o acumulare de instabilitate care impune. Sa nu ne ferim a spune deschis ca aceasta politica coboara inflatia pe seama cresterii deficitului extern tocmai prin aprecierea artificiala a leului. un interesant sistem de folosire a castigurilor din exploatare asigura si generatiilor viitoare de norvegieni o parte din roadele acestei exploatari. controlul asupra resurselor respective a ramas norvegian. tot crapa! Talcuri norvegiene 21 Martie 2007 Blagosloviti de Dumnezeu cu imense resurse de petrol si gaze in largul coastelor tarii. Stagnarea sau. chiar daca incrustat cu nestemate de-ar fi. avatarurile pentru economie pot fi mult mai dramatice in cazul unei aprecieri artificiale a monedei nationale. care sufoca productia interna si exporturile si incurajeaza consumul din import. pe cand rezervele se vor fi epuizat. nici SUA in geopolitica prezentului sau viitorului. Talcurile experientei norvegiene pentru o tara ca Romania sunt multiple. desi nu prea mai folosesc la nimic! Nu s-a luat aminte la acestea cand a trebuit. cat si indirect. O crestere a productivitatii muncii ofera o acoperire pentru aprecieri ale monedei. Dar. si Romania a fost blagoslovita de Dumnezeu cu niscai resurse de petrol si gaze. Mai mult.care poate merge pana la intrarea in incetare de plati este infinit mai mare decat al unei inflatii reinflamate. mai curand sau dupa o perioada. Banca Nationala nu doar are o atitudine dublu-standard in domeniu. Dimpotriva. dar a transformat acest lucru in promovarea unei politici de dublu-standard. chiar daca inflatia este ajutata in primul caz si afectata in cel de-al doilea. si Norvegia nu este nici Rusia. o apreciere a leului (evident. De ce avertismentul asupra unor cresteri salariale peste cresterea productivitatii muncii nu este insotit de un avertisment similar privind o apreciere a leului peste cresterea productivitatii muncii?! O explicatie poate fi ca.plan international. Aprecierea fara acoperire a leului nu este deloc mai putin grava pentru economie decat o crestere fara acoperire a salariilor. In centrul celui mai mare du-te-vino multinational si in sectorul in care cativa jucatori mondiali fac legea. Din pacate. Multinationalele exploateaza in zona. Aceasta duce la dezechilibrarea destabilizanta a conturilor externe si pretul unei corectii in acestea . Mult mai putine – mai ales 52 . provocata de alte cauze) peste cresterea productivitatii muncii in economie ajuta la dezinflatie! Aceasta explicatie nu poate fi insa o motivatie. atat direct. pana cand balonul. norvegienii – un pumn de oameni – au avut si intelepciunea de a organiza in folosul lor exploatarea acestui dar dumnezeiesc. in timp ce o crestere a salariilor peste cresterea productivitatii muncii inflameaza inflatia si deci se opune dezinflatiei. deosebit de periculoasa in special pentru segmentul care a mai ramas autohton din economia din Romania. ce sa mai vorbim. dar controlul nu a plecat din Oslo. o scadere a productivitatii muncii in economie reclama inevitabil o devalorizare a monedei. Este nefiresc ca Banca Nationala sa aiba atitudini dublu-standard fata de salarii si fata de leu. corectii de curs ce sunt cu atat mai explozive si mai costisitoare cu cat intervin mai tarziu.

au declarat in comun Jan Reinaas si Jannick Lindbaek. Din acest motiv. surclasand in materie grupul olandezo-german "Shell". deci. dar poate chiar si de facut! Societatea petroliera norvegiana "Statoil". recentele caderi bursiere pe plan international au readus in atentie impactul speculatiilor care. capitalurile nationale se unesc si. Noua companie va fi controlata de statul norvegian in proportie de 62. Asta.5%. achizitii si fuziuni sunt regula in toate sectoarele. pentru a forma cea mai mare companie mondiala producatoare de petrol si gaze naturale de pe platforme marine. dupa ce marile structuri integrate pe verticala. din domeniul gazelor si aluminiului "Norsk Hydro". Inutil aproape de semnalat ca in Romania tendinta nu este de coagulare. in fata concurentei mondiale. o fuziune este foarte binevenita in acest moment". Aceleasi preluari. Nici nu mai conteaza la care dintre strainii din cele patru colturi ale lumii au ajuns componentele foste integrate! Speculatiile au derapat pe panta ilegalitatilor 4 Aprilie 2007 Dincolo de cauzele specifice pe seama carora au fost puse. tot norvegian. capitalul public preia rolul de coagulator. ci pentru devalizarea banului si avutului public in interesul catorva. Romania a gasit marea solutie: a cedat unor straini controlul exploatarii celei mai mari parti a acestor resurse. mai mult. nici mai putin decat 23 miliarde de euro pentru a achizitiona grupul. cu atat mai valoroase! Dupa ce si-a cam batut joc de ele cand le-a exploatat pe baze nationale. nu se poate spune cu precizie daca este vorba de o intensificare in ultimii ani a ilegalitatilor in zona speculatiilor sau tendinta exista mai de mult si in ultimii ani doar s-a marit rata descoperirii lor. care puteau reprezenta ceva – precum regia gazelor naturale sau regia de electricitate –. Conditiile de concesiune a exploatarii sunt de o asemenea natura incat romanii pierd dreptul de a se bucura de roadele acestor resurse lasate lor de catre Dumnezeu practic chiar pana la epuizarea respectivelor rezerve! Minunata treaba! O abordare nenorvegiana – roade nenorvegiene! Talcurile experientei norvegiene nu se opresc insa aici. implicatiile si valoarea tranzactiilor. in urma atentiei sporite acordate acestora din partea investigatorilor dupa rasunatoarele 53 . "Industria se confrunta cu provocari din ce in ce mai mari in peisajul international. au derapat pe panta ilegalitatilor. de stat. presedintii celor doua companii participante la formarea noului grup. cele din domeniul energetic producand doar mai multa valva prin importanta. Deocamdata. au fost deja dezmembrate. dupa ce a permis ca aceasta exploatare sa fie utilizata nu in folosul romanilor. dar. compania braziliana "Petrobras" si pe cea britanica "British Petroleum". a pus la bataie nici mai mult. mereu mai mult in ultimii ani. mai precis. Tendinta spre coagulare este prezenta peste tot in lume. ci de dispersie. si poate in legatura cu ceea ce a mai intreprins de curand aceasta tara ar mai fi eventual ceva nu doar de invatat.in raport cu o populatie mult mai mare –. Cu alte cuvinte. in cazul in care se dovedeste ca nu exista o componenta privata suficient de puternica. ba chiar de fragmentare a structurilor ce mai exista.

incurajarea acestora sa investeasca. in care componenta malversatiunilor financiare speculative a fost copios reprezentata. si aceasta se poate oricand transforma intr-o adevarata falie. Se poate spune ca atunci a fost schimbata insasi conceptia speculatiei: i s-a refuzat acesteia rolul de a avea ca scop. in conditiile in care lumea afacerilor. pe plan international isi schimba posesorul echivalentul a circa 2. Indeosebi firmele americane isi "rasplatesc" directorii prin stabilirea datei de cumparare a unor actiuni la propria companie in mod retroactiv intr-o perioada in care actiunile erau ieftine. impunandu-se. capitalismul si-a asigurat o supravietuire de succes. actionarii cei mici sunt furati cu sutele de milioane de dolari chiar de catre cei imputerniciti sa gestioneze companiile. care nu beneficiaza de aceasta antedatare si deci sunt supusi imprevizibilitatii pietei. Gratie moralizarii capitalului. ceea ce este un fel indirect de a li se acorda profituri pe seama altor actionari. dar multe putandu-se dovedi mai profitabila. Ca urmare.000 de miliarde de dolari anual. Dar tendinta se manifesta deja puternic si peste Atlantic. a fost atacata si zona speculatiilor. si peste Pacific. folosirea contributiilor mici. Sunt folosite masiv informatii privilegiate din interiorul companiilor pentru montarea de tranzactii cu actiuni. altele codificate chiar in legi. Cea mai frecventa infractiune pare sa fie antedatarea contractelor de optiuni de actiuni. adesea in cardasie cu cei platiti sa monitorizeze activitatea acestora. Au fost atunci infiintate institutii care sa monitorizeze strict regulile jocului. pentru desalbaticirea si moralizarea capitalului. dimpotriva. unele nescrise. dar sa se considere ca de jucat ai jucat inainte de extragere! Realitatea este ca speculatiile au deraiat masiv in ultimul timp spre ilegalitati. Speculatiile financiare – care tin de esenta capitalismului – au facut parte din domeniile reglementate in urma invatamintelor trase din marea criza din 1929-1933. s-a deplasat periculos dinspre afacerile in economia reala inspre tranzactiile financiare speculative. si care au fost insotite. a infrant zdrobitor comunismul ca forma de organizare economico-sociala. ceea ce sugereaza o miscare in tranzactiile globale de peste 100. cum fusese pana atunci. Toate aceste reguli au inceput sa fie insa tot mai des incalcate in ultimii ani. de o inasprire severa a reglementarilor in domeniu. Intr-o saptamana. Comertul mondial in dublu sens. a reusit in competitia mondiala a productivitatii muncii si inovatiei tehnologice si. Aceste invataminte au dus la stabilirea unor reguli. in cele din urma. nu sunt respectate normele minime de conflicte de interese in relatiile cu diferite instante de control. Printre multe altele. indeosebi cea americana. in care transferurile valutare sunt doar un mijlocitor.falimente ale marilor companii americane Enron si WorldCom. sunt masluite datele din contractele de cumparare/vanzare de actiuni. Restul este speculatie! Transferuri pentru a specula diferentele de curs si de dobanzi sau anticipatiile asupra acestora! Tranzactii in care materiile prime sunt preturile in sine ale monedelor sau creditelor! 54 . a obtinut in multe tari marea realizare a prosperitatii de masa. nu reprezinta decat vreo 10% din acest total. O bresa severa pare sa se fi creat in sistem. cea mai teribila infruntare economica din istoria capitalismului. Deci cum ar fi sa joci la loto numerele castigatoare dupa ce acestea au fost trase din urna. la scurt timp. inclusiv in domeniul speculatiilor. SUA – tara capitalismului cel mai avansat – este campioana in domeniu.000 de miliarde de dolari. scoaterea din joc a celor mici. de altfel.

dupa ce cu numai o luna inainte deja o scazuse simtitor – astfel incat aceasta a ajuns cu 1. deci cu un pret imens. imping 55 . tinand cont nu numai de stadiul economiei. nivelul acesteia. sa determine totusi o anumita scadere a dobanzilor macar la depozite. ceea ce in principiu ar avea ca efect descurajarea intrarilor de capitaluri speculative. daca se are in vedere declarata preocupare numarul 1 a Bancii Nationale. Spre deosebire de alte pareri.Inflatie sau deficit extern ? 18 Aprilie 2007 Decizia Bancii Nationale de a reduce dobanda de politica monetara. ar aparea normal. decizia BNR nu poate fi apreciata ca fiind luata cumva in necunostinta de cauza sau eventual ca expresie a situatiei incurcate in care se gaseste realmente Banca Nationala. ca haturile ce o tin sa nu fie slabite. Realitatea este ca. s-ar putea ca efectul inflationist al reducerii dobanzilor sa fie sever. in general. se dovedeste o decizie responsabila. cel putin in masura in care nu se mai poate accepta. Ca atare. daca numai inflatia este cea urmarita in obiectiv. din cauza costului rezervelor minime obligatorii. atrase tocmai de remunerarile inalte de pe piata romaneasca. bine face! BNR pastreaza nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii si astfel tine cat de cat in chingi creditul. A surprins pe buna dreptate. cu consecinta adancirii periculoase a deficitului extern. Caci. in situatia specifica din economie in prezent. si. i-a surprins pe multi. realizarea pe mai departe a dezinflatiei pe seama aprecierii leului si deci a adancirii in continuare a deficitului extern. luand in considerare contributia masiva a aprecierii leului la temperarea inflatiei. pentru ca acesta sa nu inflameze si mai mult consumul si importurile. creditul va ramane inca scump. Or. si. numai actiuni care complica rau situatia.25 puncte procentuale mai jos –. tinand cont de natura acesteia. Dimpotriva. in conditiile aproape apocaliptice din deficitul extern. Or. BNR pare sa se fi hotarat intr-o atare directie. ci. cu atat mai mult cu cat de la executivul guvernamental nu vine nici un ajutor. a venit vremea unei alegeri intre inflatie si deficitul extern. care este inflatia. daca este asa. surprinzatoare sau nu pentru unii. o reducere a dobanzilor nu ajuta la tinerea in chingi a inflatiei. nu poate fi considerat batut in cuie si cu atat mai putin ca indreptanduse de acum incolo doar in jos. intrarile de capitaluri speculative sunt tocmai cele care. pe seama aprecierii leului. dimpotriva. Oricat ar fi scazut inflatia. intr-o masura disproportionat de mare. ci incearca atingerea unei tinte precise. prin reducerea dobanzii de politica monetara. inflatia se poate oricand reinflama. in ultima instanta. extrem de costisitor pentru viitorul economiei. Banca Nationala stie mai bine decat oricine ca dezinflatia din Romania a fost realizata in ultimul timp. si BNR spera. decizia BNR nu reprezinta un fel de pierdere a busolei. devenind deosebit de riscanta. dar si de conjunctura ei. Dimpotriva! Mai mult. Asa ca.

s-a rezumat doar la tranzactionarea fara noima a 56 . pentru a ajunge efectiv la plante. Dar nu lipsa energiei a fost problema! si nu pentru ca energia ar fi existat din abundenta. Jocul este insa pe muchie de cutit. Macar insa ca. nu sunt operationale si. care ar trebui sa-l traga in jos. din lipsa de bani. deoarece repercusiunile sunt pentru ansamblul economiei. numai adversari in domeniu. restul economiei ar trebui sa fie multumit ca producatorii agricoli. producatorii agricoli nici n-au apelat la sistemele de irigatii. chiar si cand guvernul a cheltuit intempestiv intr-o singura luna echivalentul a peste 3 miliarde euro. in absenta premiselor necesare. in ciuda situatiei dezastruoase din contul curent extern. precum si ravagiile produse in sistem de "baietii destepti" in conditiile acestei liberalizari. de cheltuire a banului public. lucrurile stau la fel de rau. pentru ca nu se stie cum sistemul energetic ar fi putut face fata. sa se puna o stavila aprecierii artificiale a leului si deci degradarii provocate a deficitului extern! Seceta scoate in relief jaful "baietilor destepti" 6 Iunie 2007 In conditiile secetei care s-a abatut asupra unei parti importante din teritoriul tarii. pornirea alimentarii abia de acum incolo ar veni cu totul si cu totul tarziu pentru culturile de grau si orz. impusa fara sa existe premise de catre UE. Atat din punctul de vedere al culturilor cerealiere vizate. care are in parohie sistemul energetic. ci pentru ca. indeosebi in contextul dat! Dar atat! Pentru ca. de fapt.leul in sus. care nu are un program pe care sa-l respecte. a "scos" o inflatie curata. daca nu si mai rau. curata. Seceta a pus in mod dramatic in evidenta tragedia pe care a reprezentat-o asa-numita liberalizare a pietei. Chiar daca lipsa energiei ar fi cauza nefunctionarii retelelor de irigatie. Ambele masuri suna bine. prin foarte probabila scadere a dobanzilor la depozite. prin masurile adoptate. sa opreasca. din pacate tocmai partea cu contributie masiva la culturile cerealiere. N-ar fi prima data cand interese pe termen lung sunt sacrificate pentru interese pe termen scurt. Marja de manevra este ingusta si BNR are. a solicitat aceluiasi sa aiba in vedere aprovizionarea sistemelor de irigatii pentru producatorii agricoli timp de 3 luni pe an cu electricitate de la cele doua societati care produc cel mai ieftin din sistem. Iar capitalurile speculative straine mai au destul loc de instabilizat leul. Noroc cu Institutul National de Statistica – singurul aliat al BNR – care. iar. cat si din punctul de vedere al starii sistemului energetic. apei de la un sistem de irigatii ce abia ar urma sa fie pus in functiune ii trebuie vreo trei saptamani. Din punctul de vedere al sistemului energetic. n-au apelat la irigatii. chiar daca ar fi. Raul s-a produs deja. Liberalizarea – care. Aceasta va primi o noua lovitura. daca este nevoie. aproape in usor regres! Unde nimeni nu poate insa face nimic este in materie de economisire interna. premierul Tariceanu a cerut ministrului Economiei si Finantelor. din pacate. exporturile de la societatile de stat Hidroelectrica si Nuclearelectrica pentru a exista electricitate in tara. Cel mai mare adversar ramane insa guvernul. ceea ce ar trebui sa reinflameze trendul inflationist. din lipsa banilor. sunt tardive. Cum s-ar spune. Bancile comerciale – toate straine – au interese strict contrare strategiei Bancii Nationale. Ba mai mult.

mai multi oficiali. in astfel de situatii. Oprirea. a exporturilor de energie – facute desigur tot de la Hidroelectrica. cu parafa de la UE si cu obladuirea autoritatilor de la Bucuresti. Ceea ce a iesit a fost un fel de uniune in cuget si simtiri privind faptul ca. Seceta a scazut sever aportul nou de apa in lacurile de acumulare. sistemul energetic va capota! Oricum.asa cum este actuala apreciere a leului -. inevitabila. productia in hidrocentrale este coborata si termocentralele preiau sarcina. asta este sigur! Mai ales dupa o indelungata apreciere fara noima a leului. precum si amenintarile pe care le reprezinta la adresa intereselor pe termen lung ale tarii – aprecierea artificiala a leului sa aiba parte de impotrivirea cercurilor politice si economice. Hidroelectrica a continuat exploatarea nemiloasa si cotele in lacurile de acumulare au ajuns la limita dezastrului. indeosebit la Hidroelectrica – a adus rapid sistemul in grav pericol. pentru ca ce alta energie decat una ieftina sa ia strainii! – constituie o biata glumita. ci unor imprejurari pasagere care se pot volatiliza tot asa cum au venit. 57 . a se da ceva energie ieftina agriculturii – si nu "baietilor destepti" sau strainilor – ar fi o blasfemie. dar si cativa analisti economici si financiari de notorietate au considerat probabil necesar sa intervina spre a linisti spiritele in legatura cu riscurile declansarii unei devalorizari severe a leului. Acum nu s-a mai intamplat intocmai asa. aceasta s-a bucurat si se bucura de o aiuritoare sustinere. Nu poate dura un fenomen strict artificial . si. de sens contrar celui reclamat de starea economiei reale! Dar nu asta este problema! Cu totul alta este adevarata problema! In loc ca – avand in vedere pagubele grave pe care le produce economiei reale romanesti. Exporturile formeaza doar o particica din contractele "baietilor destepti" si oprirea exporturilor (ale caror contracte probabil au automat clauze de forta majora) n-ar rezolva mare lucru.energiei produse ieftin. nu ne paste totusi catusi de putin riscul unei corectii catastrofale! Ca o corectie. Pentru a-si "onora" contractele incheiate cu "baietii destepti" – intermediarii aparuti in virtutea posibilitatii date de liberalizare –. S-a constatat ca onor contractele incheiate cu "baietii destepti" nu au clauze de forta majora strict precizate. In mod normal. in conditiile in care jaful energiei ieftine prin contractele in derulare cu "baietii destepti" n-ar fi suspendate integral. ceruta de dl Tariceanu. in jaful – sa subliniem. va interveni. facand rapid-rapid victime si din eroii cei mai falnici. in frunte cu guvernatorul Bancii Nationale. si cu atat mai mult cu cat stie bine si Grivei ca o asemenea apreciere in raport cu monedele-ghid pe plan international nu se datoreaza cumva faptului ca leul ar fi devenit mai breaz decat acestea. pe seama populatiei – care exista in sistemul energetic din Romania. Daca nu va da Dumnezeu ploaie prelungita. ceea ce a sugerat cam ce spagi au luat semnatarii de la Hidroelectrica ai acestor contracte. S-o consideram doar o pura propaganda! Sustinere stranie a aprecierii leului 4 Iulie 2007 In urma unor avertismente mai articulate in ultimul timp asupra pericolelor pe care le reprezinta degradarea grava a deficitului extern. daca o corectie de curs nu este exclusa. un fenomen pur financiar. cum ar fi seceta.

Chiar daca avertismentele lor cu privire la eventualitatea unor corectii mentin in mod obligatoriu imprecizia in materie de amploare si timp. expunand economia la riscuri si mai mari! 58 . Dar nu mai precizeaza nimeni ca acest lucru are loc gratie unui joc valutar.intelegem bine de unde vine sustinerea asta neconditionata pentru aprecierea leului. inca si mai rau. avem de-a face cu prea multe mesaje cu continut opozit. acesta transformandu-se intr-un rezervor de inflatie pe care. aceste avertismente pot avea un impact pozitiv enorm. intru sfidarea naivilor care mai trudesc in productie pentru piata interna sau pentru export! Stranie este sustinerea de care aprecierea leului s-a bucurat in randurile analistilor. pe fond doar asocierea lor cu grupurile de interese ale importatorilor sau cu capitalul strain putand constitui singura explicatie consistenta.gatuiti literalmente de aprecierea leului . de asemenea.nu le mai aude nimeni in aceste conditii. un alt statut. dupa perioade de cativa ani de apreciere a cursului monedei proprii. mesaje cu un asemenea continut din partea oficialilor romani lipsesc.a cedat si ea. au aparut pozitii vadit mai nuantate din partea acestora. tentatiei de sustinere a aprecierii leului. Prin mediile guvernamentale.care prin politicile ei se dovedeste singura institutie responsabila din tara . ci pe baza de consum din import. ceea ce conduce la situatia ca in Romania dezinflatia are loc de fapt pe seama adancirii deficitului extern. PIB-ul denominat in euro (moneda folosita pentru comparatii internationale) devenind mai mare. scutind angajarea unor politici fiscale si monetare in acest scop. din pacate. se pot afisa cresteri economice in euro mai importante si. nu prin munca proprie si adaos de substanta. Banca Nationala . pentru ca pur si simplu pe baza acesteia isi realizeaza tintele de inflatie. o ascunde. cand gluma s-a ingrosat rau de tot in deficitul extern. pentru ca pot induce in piata comportamente care scad presiunea in directia aprecierii leului si deci a adancirii deficitului extern. se poate obtine crestere economica in modul cel mai facil. intru justificarea acestei sustineri se pretinde ca aprecierea leului ar fi expresia prestigiului de care a ajuns sa se bucure moneda nationala. Interventiile oficialilor au insa. daca se poate. spre deosebire de cele ale analistilor. pentru care Romania a devenit rai. ce sunt extrem de costisitoare. desigur. pe seama banului public . din interese sectoriale precise. Din pacate. Aprecierea leului stimuleaza nefericit importurile si . care umfla si mai tare balonul de sapun. De fapt. ca aprecierea leului contribuie la recuperarea decalajelor de catre Romania. Dimpotriva. in diferite formulari. dar si cel mai periclitant pe termen lung. Toti imbogatitii tranzitiei sunt importatori. si nu cresterii in substanta. extrem de daunatoare ansamblului. de la necesitatea de a nu se miza doar pe o anumita directie in evolutia cursului la faptul ca practica din tarile emergente a dovedit ca. protestele mai vocale fiind chiar ridiculizate de corul importatorilor. pana la explozie. Strigatele exportatorilor . intervin miscari de sens contrar.trebuie sa subliniem.avand in vedere ca aproape nu exista demnitar sau functionar public care sa nu importe ceva in Romania de azi. In ultimul timp insa. Se argumenteaza.

replici fie pe plan national. in prelungirea acestei taxari. la o intalnire a celor 13 ministri de Finante din zona euro. sa fie clar. si oficialii europeni isi dau bine seama de situatie. chiar dintre cei de marca. o noua faza s-a deschis in expansiunea capitalului. actionand decent si destul de moral. ci si la capitolul audienta internationala. Lumea bipolara careia ii daduse nastere comunismul fusese un challenge puternic pentru capital. fie pe plan international. ca. de ce nu. dar capitalismul insusi poate fi pus in discutie. si. care a vorbit explicit despre redistribuirea profitului creat de companii. in ultima instanta.Ideile de stanga pot salva capitalismul 1 August 2007 In cateva randuri in ultimul timp. Cei mai in varsta cunosc insa foarte clar. Peter Steinbruck. poate pentru altii neasteptat. ca muncitorilor trebuie sa li se acorde o parte mai mare din profitul companiilor europene. Realitatea este ca. din partea muncii. cointeresarea salariatilor si participarea lor la capitalul intreprinderilor unde lucreaza. dupa cum istoria moderna a demonstrat." Or. in urma tensiunilor acumulate. Chiar ministrul de Finante al Germaniei. de salvare a modelului insusi. Caderea comunismului a avut un efect poate pentru unii previzibil. in timp ce are loc o explozie a profiturilor. din partea natiunilor 59 . Joaquin Almuña. au venit. Dar. intr-o asemenea perioada ne gasim. Aici este buba. Nu doar modelul european de capitalism ajunge intr-o criza de legitimitate intr-o asemenea situatie. au sustinut destul de raspicat o "redistribuire a bogatiilor" pentru a le asigura sanse si celor defavorizati. mai multi oficiali europeni. o data cu caderea comunismului. Pozitia este sustinuta si de ministrul de Finante francez. in presa din Romania s-au grabit unii sa ne spuna ca politicienii europeni de stanga s-au contaminat de idei comuniste. s-ar putea spune exemplar. "innegrindu-le" cu mare viteza. capitalul a abandonat retinerile. atunci se ajunge la o criza de legitimitate a modelului european de economie sociala de piata. capitalul a castigat si la capitolul audienta. Joaquin Almuña o spune fara inconjur: "Partea de salarii din cadrul venitului global al statelor membre ale UE este in prezent cea mai mica de multi ani si nu cred ca va putea sa reziste in continuare astfel". astfel incat a castigat detasat batalia. Binecunoscutul cotidian britanic "Financial Times" taxeaza toate aceste pozitii ca "idei pregnant de stanga". Un challenge care l-a mobilizat. "Daca ani de zile – avertizeaza Steinbruck – pentru salariile mici si pentru categoriile sociale mijlocii exista pierderi salariale nete. a aruncat la cos comportamentul de tip "political correctness" si a dat iama in zonele albe pana atunci ale expansiunii sale. ca si de comisarul european pentru Afaceri economice si monetare. Doamne pazeste insa sa fie vorba de asa ceva! Oficialii europeni cu pricina – care nu sunt nici putini si nici de mana a doua – prezinta problema redistribuirii ca o salvare a legitimitatii modelului european de economie de piata si. ca alternativa la cresterile in sine ale salariilor. dupa perioade de ofensiva masiva din partea capitalului. care considera ca exista numeroase modalitati de solutionare a problemei repartitiei inegale a veniturilor. a apreciat. mentionand. Ramas singur si atotstapanitor. si a castigat-o nu doar la capitolul eficienta economica si bunastare de masa.

Daca. dorind sa preintampine contestari care. fie de imprumut conditionat. Pentru ei. insistenta inversunata asupra uneia dintre "recomandari" – si anume evitarea. desi oficial nimeni nu o cere: nici Guvernul roman. oricat de stangiste le-ar putea parea unora. de la lipsa de corelare cu productivitatea muncii la incompatibilitatea cu tinte ale politicilor macroeconomice) – da rau de gandit. dar mai face din cand in cand si "recomandari". precum Germania sau Franta. Nu este nici productiv. aceasta crestere 60 . care nu numai observa. respectiv cele dependente de Executiv –. nu opereaza alte relatii decat cele de consultari periodice. si ca nu ar mai avea nevoie de un caine de paza in ceea ce face. Inversunarea cu care FMI sustine blocarea cresterilor de salarii. nici Comisia Europeana. Redistribuirea bogatiilor este considerata una dintre solutii. nici moral si. Relatii institutionale pe baza de acord. in afara monitorizarii si studiului intelectual al tranzitiei. ideile. Sa nu avem pretentia ca Romania. FMI si experimentarea capitalismului 8 August 2007 Fondul Monetar International continua sa faca o monitorizare atenta a Romaniei. in ciuda cresterii economice inregistrate de Romania in ultimii ani – cerere adresata Guvernului roman si care de altfel nu poate fi decat cu referire la salariile bugetarilor. Ba creeaza si suspiciunea ca atentia FMI pentru cazul romanesc are un mobil precis. ci mai degraba sunt animati de o responsabilitate fata de sistemul capitalist pe care il reprezinta. fie de apel potential la imprumuturi. Analiza "recomandarilor" este de natura sa risipeasca in parte misterul acestei indragiri relativ curioase a Romaniei de catre FMI. Ba niscai sfaturi si strangeri de gat nu i-ar strica. Iar de la 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membru plin al UE. ar fi devenit deodata calul breaz. Romania nu are in prezent cu FMI. asa cum s-a intamplat o perioada in perspectiva aderarii. desigur. o data cu intrarea in UE si incheierea relatiilor pe baza de acord cu FMI. nici posibil ca munca sa nu se aleaga cu nimic sau mai cu nimic de pe urma cresterii economice dinamice.afectate. Mult mai constienti decat altii. in ultima instanta. dar ca sa nu scape caii! Unele "recomandari" ale FMI sunt chiar potrivite. cu mult mai potrivite decat cele pe care FMI le facea atunci cand avea Romania pe mana. dincolo de anumite reguli ale jocului. Si avocatii cei mai ferventi ai capitalului sunt ingrijorati si nu se sfiesc s-o arate public. daca nu chiar blocarea cresterilor de salarii (pe motive diverse. cum are FMI cu toate statele membre. Cu toate acestea. FMI mentine la Bucuresti o reprezentanta permanenta. la un moment dat. Totusi. nu are fundamente economice. oficialii europeni mentionati nu sunt contaminati de ideile comuniste. In principiu. sunt bune daca pot contribui la remedierea unei situatii pe care ei o considera deja exploziva. nu de alta – apeland la acelasi gen de metafora! –. l-ar putea pune in discutie.

ceea ce ar implica inerent si externalizarea resurselor de carbune din bazinul de suprafata al Olteniei. sa retinem. In acestea din urma. Rovinari si Craiova. pentru promovarea acestui gen de flexibilizare. cat si de agent de influenta. in timp ce partea ce revine capitalului ajunge la aproximativ 35% (restul in PIB reprezentand amortizari ale echipamentelor de productie). atat de observator. si testeaza durabilitatea acestui raport. Tot nu intamplator pentru pozitionarea FMI ca vector al unui experiment de tipul celui amintit sunt insistentele institutiei cu pricina pentru un stat economic minimal. partea ce revine din PIB castigurilor din munca este cam de 50%. unde obtin profituri ridicate. ceea ce explica apetenta capitalurilor din Vest pentru piata romaneasca. lucru pe care FMI nu il reclama! Cea mai probabila explicatie o constituie faptul ca in Romania capitalul international face un experiment in care FMI isi are rolul sau. FMI se foloseste insidios de cerinta legitima de a se elimina din Codul Muncii din Romania unele rigiditati care confunda lucrurile prin includerea incompetentei si indisciplinei printre "drepturile" angajatilor. recomanda pe aceeasi linie ca Romania sa-si privatizeze urgent complexurile termoenergetice de la Turceni. ultimele resurse lasate de Dumnezeu romanilor si inca necedate altora! 61 . Romania este insa tocmai o buna bucatica pentru asa ceva! Nu intamplator este presiunea permanenta a aceluiasi FMI de a se flexibiliza piata fortei de munca in Romania. Capitalul international incearca in Romania – probabil si in alte tari din Europa de Est – sa aseze raportul dintre munca si capital pe un alt palier. asa cum este situatia in Europa de Est (inclusiv si in primul rand in Romania). Din pacate. cand capitalul international a ramas atotstapanitor pe plan international si a considerat ca trebuie sa profite de pe urma acestui fapt –.economica este adevarata. FMI a aplaudat frenetic externalizarea resurselor de petrol si gaze naturale prin privatizarea Petrom si. cu mult mai favorabil capitalului. Totul porneste de la diferentierea neta a PIB-ului romanesc fata de PIB-ul tarilor vesteuropene. si nu vreo fictiune statistica. pe care nu le pot realiza in tarile lor de origine. In PIB-ul romanesc raportul dintre munca si capital este invers. formula sub care se ascunde ideea de a i se lasa patronului mana libera de a-l da afara pe salariat. Cu toate ca si in tarile occidentale raportul dintre munca si capital s-a modificat sever in favoarea celui din urma in ultimii ani – nu intamplator in perioada postcomunista. suportabilitatea lui sociala si gradul sau de incendiaritate. este insa evident ca nu se indrazneste sa se faca un asemenea test in tarile occidentale.

vezi Doamne!. si nu in fapte. inca de mult. deoarece. au facut-o in van – n-au putut altceva decat sa incerce a tine cat de cat pas cu abominabilele si desantatele importuri. care. cu sustinere doar in idei. In mod. au scos economia din marasm. dupa ani si ani de zile! Intr-un mod absolut remarcabil. nu mai reusesc cresteri in volum ale livrarilor externe si ca doar tendintele de preturi in urcare pe plan international au mai sustinut valoarea exporturilor ca aceasta sa nu scada. Deschiderea completa a pietelor comerciale si financiare in perspectiva aderarii la UE si apoi in conditiile apartenentei la organismul european. a asa-numitelor "importuri de dezvoltare". ci bine ca exista un deficit comercial atat de mare. prin sporirea lor. din cauza intrarilor speculative de capitaluri. In asemenea conditii. in spatele cifrelor pe ansamblu si mai ales al evaluarilor statistice in euro (umflate de leul aparent mereu mai breaz). ci chiar si maine-poimaine. dimpotriva. a unei politici de apreciere artificiala a leului. iar Romania a devenit un fel de rai al importatorilor si speculatorilor. in mod remarcabil. Deja pe muchie de cutit. autoritatile se puteau face ca nu aud ceea ce exportatorii le spuneau: ca. exporturile n-au mai rezistat noului val de aprecieri artificiale ale leului si au scazut pe ansamblu! Faptul ar trebui sa constituie un semnal sever de alarma pentru autoritati! Deoarece. fara suport in economia reala. Iar in perioada de la inceputul anilor 2000. daca au strigat. ajungandu-se sa se pretinda ca ar fi nu rau. Si. si mai remarcabil. In economie au inceput sa se ridice castele de nisip peste castele de nisip. exporturile au crescut serios in anii din urma. precum si promovarea. Avertismentul pe care ar trebui sa-l constituie scaderea exporturilor in conditiile cresterii in continuare aiuritoare a importurilor este legat de infirmarea neta de catre practica a tezei. exporturile si-au continuat cresterea si dupa retragerea facilitatilor in impozitarea profiturilor din livrari externe si chiar si dupa ce a inceput nefericita intarire artificiala a leului. pana acum. ceea ce s-ar rasfrange pozitiv. erau ajutate de aprecierea artificiala a monedei nationale. ca urmare a rupturii grave dintre economia reala si economia financiara. cand au beneficiat de anumite facilitati. exportatorii – la care nu s-a mai gandit absolut nimeni si care. din interese greu de inteles si din motive si mai greu de acceptat. au schimbat radical si dramatic lucrurile. acesta ar proveni din importuri de echipamente care ar inzestra tehnic si tehnologic economia.Avertismentul dur al scaderii exporturilor 15 August 2007 Catre sfarsitul primului semestru al anului in curs a venit si descurajanta – dar deloc neasteptata – premiera a scaderii exporturilor! Este intr-adevar prima. intr-un tarziu – iarasi. doar dupa ani si ani – previzibilul s-a produs. fiind motorul cresterii economice. precum si a politicii Bancii Nationale de realizare a tintelor de inflatie pe seama aprecierii monedei nationale. cresterea economica a ajuns sa se bazeze disproportionat si periculos pe consum din import. Multa moneda s-a batut si se mai bate pe aceasta teza. intr-o crestere a productiei interne atat pentru 62 . au fost cele care. s-ar putea spune. nu doar intr-un viitor neprecizat si neprecizabil.

stimulat tocmai de intarirea fara baze a monedei nationale. cat si pentru piata externa (exporturi). avand in vedere ca grupul maghiar se afla nu la ananghie. dupa ce ar fi reunit activele. pentru ca se pare ca achizitia a fost facuta de un magnat rus care traieste in Ungaria. Pana aici nici un aspect deosebit! Sunt curente in lumea afacerilor achizitiile si preluarile de firme. Nu numai ca importurile ce pot trece drept "de dezvoltare" nu ating nici macar o patrime din totalul importurilor. dar nu si eficienta. grupul petrolier austriac OMV si-a dublat. nimeni nu va lua nici o masura dintr-acelea pe care le-ar impune avertismentul dur al scaderii exporturilor. eficienta MOL este dubla fata de cea a OMV. pentru a fi mai explicit. Iar acesta a reactionat extrem de dur. ce va fi platita amarnic de nevoiasii Romaniei. Sa nu ne amagim! In actualele stari de lucruri din Romania. ca intotdeauna in Romania. Deficitul comercial va intrece orice limita pentru ca importurilor in continuare desantate nu li se va mai opune o cat de semnificativa crestere a exporturilor. Daca grupuri private precum Exxon sau British Petroleum ar veni cu oferte acceptabile. de unde a preluat-o OMV contra unui miliard de euro. In cazul in speta insa. sa vanda unele dintre ele pentru a se conforma normelor comunitare. In vreme ce aceia intr-adevar vinovati ca nu s-a facut ceva cat mai era timp nu vor raspunde. incercarile reusite sau nereusite in acest sens si replicile celor implicati. dar efectul lor. nu vad de ce am refuza. ajungand sa detina in acesta cam 18% din capital. Asa ca singura iesire – inevitabila – o va reprezenta corectia spontana ce va veni din partea pietei si care se va manifesta cel mai probabil pe curs. nu se arata insa suficient pentru a mai promova exporturile in conditiile constrangerii pe care o reprezinta pentru acestea aprecierea artificiala a leului. fara indoiala existent. dl Szabolcs Ferenz: "MOL nu respinge ideea vanzarii daca o oportunitate se va ivi. iar o companie rezultata dintr-o operatiune de preluare ar fi intr-adevar una foarte 63 . A apreciat oferta ca fiind una ostila. Iata ce a adaugat. cu nimic! Talcurile bucurestene ale unui refuz budapestan 29 August 2007 Nu demult. vicepresedintele cu comunicarea in grupul MOL. si complet nejustificata economic. printr-o manevra apreciata in piata nu tocmai ortodoxa. ca guvernele pot fi buni administratori ai unor companii private". Surprinzator poate la prima vedere si oricum de remarcat a fost insa argumentul cu care grupul maghiar a respins fara echivoc oferta OMV: "Nu credem. si oricum cu totul si cu totul derizoriu pentru a compensa dezmatul importurilor. astfel incat tranzactia. OMV a facut o oferta de preluare a controlului asupra grupului maghiar. participatia la grupul maghiar MOL din domeniu. acesta si-a vandut apoi participatia unei companii de consultanta austriece. ci in plina expansiune profitabila. Imediat dupa aceea. a declarat Szabolcs Ferenz.piata interna. care de altminteri n-ar fi rezistat nici criteriilor antitrust din cadrul UE. ar fi insemnat ca noul grup ar fi fost nevoit. intrucat s-ar fi creat un fel de companie mare. daca s-ar fi finalizat. Va fi insa o corectie dureroasa. Nu tocmai ortodoxa.

dar lipsesc cu desavarsire! "The Economist" greseste agentul patogen 5 Septembrie 2007 Nu demult. reputatul saptamanal britanic de analize "The Economist" a avertizat fara echivoc asupra riscurilor de supraincalzire economica si de crah financiar de proportii in tarile central. actionariatul fiind diseminat si rolul fundamental in soarta firmei revenind echipei manageriale. autoritatile de la Budapesta intentioneaza sa protejeze grupul petrolier MOL fata de eventuale preluari ostile. aceste calitati sunt chiar minunate. "Imaginati-va cateva masini vechi si peticite conduse cu incredere. dupa cum este si firesc. dar cu o eficienta redusa. in masura in care peste 50% din actiuni sunt libere pe bursa (neputandu-si niciodata "coordona" miscarile). este un caz clasic de companie controlata de stat.au un simt si un sens national. dar nu in mod expert. printr-o lege care sa le interzica firmelor de stat straine sa preia active strategice in Ungaria! OMV. La cele de la Bucuresti. dar." "Singurul raspuns pe termen lung. Scurt pe doi! Clar si cuprinzator! MOL este fosta companie de stat maghiara in domeniul petrolier.5%. In cazul ei. cu obligatia unor noi cumparatori de a-si dezvalui imediat identitatea si de a obtine aviz daca achizitiile depasesc 5% din total. si nu ca un simplu si pagubos transfer al unui monopol de la statul roman catre un alt stat (nemaivorbind de alte asemenea transferuri in telefonie sau energie. ci numai buzunare! Buzunare gata pregatite sa absoarba niscai spagi. statul maghiar n-a mai ramas cu nici o actiune la MOL. spre a se evita. Daca drumul devine umed sau alunecos. speriate de "miscarile" OMV. In structura actionariatului. prezentate tot ca "privatizari"!). statul maghiar a ales privatizarea fara investitor strategic. daca acestea sunt oferite contra active nationale subevaluate! Cata deosebire intre autoritatile din doua tari vecine! Unele . si nu ca luare aminte! Saracul dl Szabolcs Ferenz nu stie probabil ca decidentii romani nu au urechi. franele slabe si cauciucurile uzate fac extrem de posibil un accident ingrozitor. pe un drum neted si pe vreme frumoasa! Aceasta este imaginea economica a celor 10 tari est-europene aflate in prezent in Uniunea Europeana. 39 de banci straine detin participatii la MOL. Dl Szabolcs Ferenz a ales sa faca declaratiile citate si la Bucuresti. iar aproape 60% din totalul actiunilor sunt libere pe bursa. dar controlul companiei nu apartine cuiva anume. Nu vedem care sunt beneficiile preluarii de catre un guvern strain!".mare. statul austriac detine 31. transferarea monopolului de stat catre o alta entitate. In orice caz. Dupa reiterari succesive. 64 . Poate nu intamplator! Pentru ca la Bucuresti nefericita preluare a PETROM de catre OMV a fost prezentata si continua sa fie prezentata ca o "privatizare".cele din Ungaria . toate deciziile (si nu doar cele majore) sunt la dispozitia statului austriac. doar ca aducere aminte. aflandu-se in mana unor maghiari. in schimb.si est-europene. Asta insa asa.

prin relatii de concurenta in care castiga cel mai competitiv. Oricat de mari ar fi. O crestere rapida in veniturile din taxe si o conducere politica slaba fac posibil sa nu existe o presiune mare pentru a exercita un control mai puternic asupra finantelor publice. inca si mai rau. iar datoria externa a tarii. Avand in vedere ca analiza din "The Economist" mentioneaza in mod expres Romania si Polonia ca tari din regiune care sunt gata sa cheltuiasca sume enorme pentru castiguri politice si electorale. dar in ce priveste Romania saptamanalul "The Economist" nu are chiar deloc dreptate. ar fi de adus in discutie cazul romanesc. nu vor proveni din finantele publice (care siau echilibrat conturile cu vanzari din averea publica). mult mai favorabila muncii si mult mai putin favorabila capitalului. oprit. daca se vor produce. cu atat mai destabilizatoare si mai frustrante cu cat au loc pe baza furturilor abominabile din banul public. alte sistematice alocari sociale (inclusiv sub forma de pomeni electorale) pentru a se inainta cat de cat spre situatia. Crahuri financiare sunt pe deplin posibile in Romania. imbogatirile nu au loc pe baza unui capitalism de piata. pomenile electorale nu reusesc sa indrepte catre social nici macar o infima parte din ceea ce munca ar trebui sa culeaga din cresterea economica si n-o face din cauza raptului sistematic la care banul public este supus de capitalul clientelar. Totul sau aproape totul este pus pe seama cheltuirii laxe in scopuri politice sau chiar numai electorale a banului public castigat din miscarea pozitiva a economiei in ultimii ani." Analiza este extrem de pertinenta. ci pe baza unui capitalism de cumetrie. ci sa repari masina. dar si din punctul de vedere al momentului in care intervine. tocmai o asemenea frenezie conduce inevitabil la crahuri. Oricum.continua «The Economist». Fata de ceea ce actualmente isi insuseste munca (atat de putin) si ceea ce isi insuseste capitalul (atat de mult) din PIB-ul anual al tarii. Din nefericire. nu este nici macar in proportie de o treime datorie publica! 65 . Simptomatologia identificata de "The Economist" este extrem de exacta si riscurile avute in vedere de saptamanalul britanic sunt mai mult decat reale. in legatura cu situatia din tarile respective. "The Economist" nu o mai nimereste insa la fel de exact in ce priveste agentul patogen. prin relatii clientelare pe seama furturilor din banul public. nu cresterea alocatiilor sociale este responsabila de o eventuala destabilizare a echilibrelor economice. Or. ar trebui sa se mai faca. desi nu este deloc exclus ca lucrurile sa se prezinte la fel si prin alte tari din regiune pentru a caror asezare intr-o aceeasi oala revista britanica nu are ezitari! Nu stim situatia exacta din alte tari ale zonei. nu numai din punctul de vedere al continutului. intelegand prin aceasta o solicitare a resurselor peste posibilitatile fundamentelor economice. Cel putin in cazul Romaniei. procesul reformei structurale in regiune a fost. corespunzand perfect situatiei reale din aceste tari. inca ani si ani. fara pretentia vreunei generalizari. intr-adevar greu realizate. daca se articuleaza pe o supraincalzire a economiei. Pentru ca un fel de frenezie a cuprins tarile respective si poate. ci. nu este sa adaugi lichid de racire sau sa conduci mai incet. chiar si anumite segmente ale pietelor financiare internationale. in mare parte. din tarile occidentale. mereu mai aiuritoare. dar. dimpotriva. intre munca si capital. ci din dezechilibrul imens pe seama caruia traieste sectorul privat din Romania. tocmai accentuarea discrepantelor imense in insusirile din PIB. judecand cel putin dupa situatia de pana acum. Nu sectorul public este responsabil de imensul deficit – cu totul nesustenabil – din contul curent al tarii.

dar si la Varsovia sau Budapesta. nu poate opri si nici macar contesta ofensiva tarilor bogate in resurse energetice. Nu cumva pentru faptul ca Romania ar fi devenit buricul pamantului european si nici macar pentru ca ar trebui sa se tina cont de ceea ce se intampla prin Romania de cand aceasta a ajuns membru plin al Uniunii Europene. si. cu temei. prin participatii. ar fi aceea de a amenda globalizarea insasi: sa aiba camp liber. pritocita mai demult prin diferite cancelarii vest-europene. capitalul privat clientelar din Romania traieste acum pe seama banului imprumutat din exterior. daca preluarea este 66 . ar urma sa se stabileasca reglementari prin care autoritatile dintr-o tara sa poata interzice sau anula preluarea unor active considerate strategice din tara respectiva. ce constituie. Astfel. o companie europeana care s-a oferit ca un cap de pod pentru patrunderea pe pietele europene a unei companii din spatiul ex-sovietic. Rompetrol este. care vantura acum principiile globalizarii in propriul interes. urmarind sa ocupe pozitii directe. Paris. Tarile bogate in hidrocarburi (petrol si gaze) din fostul spatiu sovietic. despre economia pietei libere ca esenta a capitalismului. Vestul Europei este indeosebi vizat. inconfortul de a se vedea controlate la ele acasa de companii din Est. Rompetrol este o piesa prea mica pentru a starni ingrijorari. fortand statul sa-si limiteze cresterea cheltuielilor sociale. desi evident deranjat de faptul ca globalizarea ar putea sa inceteze a mai fi doar un sens unic. vor evident sa-si croiasca un alt statut in lume folosindu-si la maximum atuul de care dispun. Ar fi impotriva propovaduielilor despre libertatea de miscare a capitalurilor si globalizare. dar numai pentru companiile private! Mai precis. "The Economist" –. Numai ca este un precedent care poate prefata ceea ce va urma. Si atunci ideea. Occidentul. si anume resursele energetice imense. o va face insa nu de prea mult capitalism social. in fond. Daca Romania va sari in aer – asa cum se teme. indeosebi la Berlin. Oricum. ci de prea mult capitalism clientelar! Efectul Rompetrol 12 Septembrie 2007 S-ar putea ca vanzarea Rompetrol catre compania petroliera de stat din Kazahstan sa le dea multora de gandit prin Uniunea Europeana. mai mult ca sigur. pe de o parte. pe de alta parte. Problema este insa ca tranzactia Rompetrol a cam deschis o bresa care s-ar putea largi si ar putea afecta Vestul Europei.Dupa ce a secatuit avutul public. tarile respective cer deschis pozitii economice in tarile vest-europene in schimbul aprovizionarii acestora cu energie. pe pietele tarilor consumatoare. in frunte cu Rusia. miza unui proces inca mocnit. Madrid sau Roma. Statele consumatoare vest-europene se afla intr-un fel la mijloc intre propriile principii despre deschiderea pietelor si globalizare transformate in reguli pe care le-au impus pe plan international. nu mai accepta sa fie doar exportatori.

in mana statului francez. Romania ar fi insa una dintre tarile care vor ramane cu buza umflata. stau la baza unei economii: industria si agricultura. Cresterea economica obtinuta – 5.8% – este nu doar mai mica decat cea asteptata. in frunte cu Gazprom. Petrom. sa fie considerata o binefacere. fostele monopoluri de stat din energetica si telecomunicatii ar ramane tot in mana unor monopoluri din alte state: Romtelecom. in cazul economiei din Romania ar trebui. o asemenea reglementare nu este adoptata si tranzactia n-ar avea de ce sa nu treaca de avizarile de la Bruxelles. ceea ce ar fi de natura sa elimine practic orice fel de ingrijorari. in mana statului grec. amenintata 19 Septembrie 2007 Rezultatele economice pe primul semestru. In fond. in mana statului italian. prin OTE. dimpotriva. Vizata este evident Rusia. in mana statului austriac! Economia. incearca sa-si promoveze expansiunea externa prin puternice companii controlate de stat. care. Desi o incetinire a cresterii economice este de natura sa genereze preocupare. Avand in vedere ca o revenire in industria prelucratoare nu este prevazuta. Electrica Muntenia Sud. in mana statului ceh. n-am putea trece insa cu 67 . Vanzator este o firma privata. si tocmai prin aceasta tranzactia ar putea grabi adoptarea proiectatelor restrictii in achizitionarea de pozitii strategice intr-o tara de catre companii de stat straine. place sau nu place. urmand sa fie resimtite in valoarea adaugata a agriculturii abia in semestrul al II-lea. Electrica Oltenia. prin ENEL. Fara a ignora efectele pozitive ale cresterii economice din ultimii ani. Problema este insa ca incetinirea pe ansamblu a intervenit din cauza slabirii sau chiar scaderii activitatii in sectoarele care. Achizitia este insa facuta de o companie de stat si. comunicate de Institutul National de Statistica. Distrigaz Sud. cresterea economica obtinuta se afla la un nivel mult mai ridicat fata de standardele europene ale perioadei. prin CEZ. Deocamdata. Dar nu acest lucru este important. tranzactia ar fi susceptibila de a intra sub incidenta unor eventuale reglementari pe care autoritati vest-europene le clocesc mai demult si despre care cancelarul german Angela Merkel a vorbit deschis. Electrica Banat si Electrica Dobrogea. dar si cu mult mai redusa in comparatie cu cea realizata in cursul semestrului I din anul trecut. tinta guvernamentala de crestere economica pe 2007 (adica peste 6%) nu mai poate fi atinsa. Problema este insa precedentul pe care il constituie tranzactia Rompetrol. vin sa infirme optimistele asteptari guvernamentale. Acesta este punctul sensibil al tranzactiei Rompetrol. Pentru ca orice reglementare nu poate opera retroactiv. prin Gaz de France. ca atare. prin OMV.facuta de companii de stat dintr-o alta tara. iar efectele secetei nu au ajuns sa fie contabilizate inca in PIB.

financiar sau de retail. nu va reactiona nimeni la acest avertisment mai mult decat sever. provine prea putin din sectorul real al economiei si prea mult din sectoare precum cel imobiliar. Dar nu din cauza unei supradezvoltari a acestora din urma. Din pacate. Desigur. Cei obligati de lege sunt cetatenii contribuenti la sistemul de pensii cu o varsta sub 35 de ani. Poate sa iasa bine.insa. In afara propagandei sustinute pe care societatile de administrare a fondurilor cu pricina si-o fac. nu face decat sa extinda edificiile fara fundatie din economie. lucrurile s-au agravat aproape devastator. ceea ce o face nedurabila si vulnerabila la orice turbulente de pe pietele financiara si monetara. Dimpotriva. Cei obligati de lege sa-si indrepte o parte din contributia sociala pentru pensii catre fonduri de pensii administrate privat – deocamdata o parte reprezentand 2 procente din cele 9. Casele fara fundatie se vor inmulti. sa dispuna o astfel de redirectionare. contribuentii la sistemul de pensii cu o varsta intre 35 si 45 de ani. dupa cum arata statisticile. in frenezia ruinatoare care s-a instalat. reclama facuta pe toate caile. Cresterea economica s-a incetinit. amplificand de fapt vulnerabilitatile. Ca si riscurile unei cresteri economice mult cantate. nu prea 68 . Pot. dar a facut-o nu pentru ca s-ar mai fi temperat avantul activitatii in sectoarele care creeaza probleme si disfunctii. pentru a determina atragerea catre ele a partilor din contributii. Iar cresterea economica obtinuta indeosebi in aceste sectoare. In al doilea rand. in aceste zile – in fond. dar nesanatoase. si nu in sectorul real al economiei. in mod firesc. Astfel. Astfel ca o incetinire a cresterii economice ar trebui receptata pozitiv ca un proces de insanatosire. ci tocmai pentru ca sa sleit de tot activitatea in sectorul real al economiei. este o crestere economica bazata pe consum din import.vederea caracterul nesanatos al acesteia intr-o masura disproportionat de mare.5 procente din salariul brut care constituie contributia angajatului – urmeaza sa opteze spre care dintre fondurile de pensii autorizate sa fie trimise sumele. financiar si de retail nu are pe ce sa se articuleze. dar numai la dorinta personala. se asaza mai pe nimic. de asemenea. se va apasa probabil si mai tare pedala de acceleratie pentru sectoarele imobiliar. pentru ca in principiu ar insemna o reducere a ritmului de inaintare pe un drum cu vulnerabilitati. constituind un fel de castele de nisip fara fundatii. dezvoltarea indrituita si necesara a unor sectoare precum cel imobiliar. ci a unei subdezvoltari periculoase a industriei si agriculturii. dar nu e sigur 26 Septembrie 2007 S-a intrat in faza propriu-zisa de implementare a pensiilor private obligatorii in Romania. Restul contributiei urmeaza sa se indrepte pe mai departe catre fondul public de pensii. financiar si de retail. In primul rand. prin media sau direct prin agentii de vanzari angajati special in acest scop – se desfasoara o campanie.

Faptul ca sistemul public de pensii este in dezastru si criza acestuia implacabil se va adanci in conditiile imbatranirii populatiei justifica. Problema cea mare a pensiilor private obligatorii este tocmai lipsa de garantii in conditiile in care exista obligatia participarii. dar nu cu o deplina certitudine. urmand a fi distribuite drept pensii sume mai mari decat cele depuse. Este perfect posibil. nici o garantie! Singurul lucru ce poate fi garantat este suma cotizatiilor minus suma comisioanelor percepute pentru functionare de catre societatile de administrare. sumele depuse de cotizanti vor fi sporit. nu ofera.la locul ei. acoperirea din acest fond nu poate fi generala. dar evident. Sa nu li se acorde acestora atribute peste ceea ce reprezinta si pot sa realizeze. si vizat in domeniu este statul. turbulentele financiare. Evident. este potential competitiv cu sarcinile asigurarii "batranetilor" cotizantilor. in ciuda multiplelor precautii pe care legea si le-a luat in domeniu. Deci. ci este operationala doar in cazuri de accidente de parcurs ale unora dintre jucatori. sistemul. si nu de cele facultative. Vorbim de pensiile obligatorii administrate privat. oricat de devreme dupa caderea comunismului au fost implementate. de persuasiune. care nu are nici o implicare. Actualele scheme de pensii private obligatorii constituie o inventie a Bancii Mondiale cu o destinatie precisa: tarile foste comuniste din Europa Centrala si de Est si din spatiul ex-sovietic. raportarea sistematica a situatiei conturilor personale ale cotizantilor sau impunerea unei anumite structuri de plasament pentru banii stransi spre a se evita hazardul. asa cum ar urma sa opereze si in Romania. crahurile si catastrofele care pot interveni in perioade de decenii –. nimeni nu ofera nici o garantie. nu este catusi de putin sigur! De altfel. pentru ca firmele private implicate n-au cu ce sa garanteze in cazuri de falimente (numai cu activele ramase. care nu vine decat dupa 20 de ani. Trebuie spus raspicat ca pensiile private nu constituie cumva o solutie certa pur si simplu pentru ca nu reprezinta o solutie probata. precum legitimitatea. iar pensiile private au din acest punct de vedere toata legitimitatea. fara a-si declara caracterul publicitar. Nici nu s-ar putea sa se ofere aceste garantii. este chiar probabil. nici pentru protectie contra inflatiei. prin faptul ca au caracter facultativ. fara indoiala. O experienta a tarilor capitaliste mature nu poate fi invocata: aceasta experienta nu exista in domeniu. care. tin. cautarile de alternative. Iar statul. Sistemul mizeaza pe faptul ca niste entitati private vor "impuia" banii si. evident. si nu de operare. dar acestea pot reprezenta doar mai nimic!). care creeaza probleme tocmai din cauza obligativitatii. caderile economice. riscurile prea mari ori afacerile speculative. mergandu-se pana la ridicari in slavi total nepotrivite. evoca virtuti peste virtuti ale pensiilor private obligatorii. In proportie de 90% experienta mondiala in domeniu este in curs. tinand cont de multiplele imponderabile – esecurile investitionale. la sfarsitul perioadei de cotizare. care. nici pentru eventualele randamente de "impuiere" a banilor. dincolo de unele reguli ce trebuie respectate. aceasta problema nu exista: cotizatiile se platesc 69 . Cazuistica mondiala este prea firava pentru a oferi argumente. In cazul pensiilor private facultative. Tot evident. ci de un fond de garantare constituit de ansamblul societatilor de administrare. notorietatea si credibilitatea societatilor de administrare. schemele de pensii private obligatorii existente se afla inca in perioada de acumulare. si aceasta garantie nu este asigurata de catre stat. de responsabilitatea celor care decid sa se implice. indeosebi prin media.

Deocamdata. evident. extrem de favorabila societatilor de administrare. care stiu mai bine decat oricine. Recentele critici au coagulat si mai tare impotriva presedintelui francez frontul comun din Uniunea Europeana care. s-a ales solutia defavorabila cotizantilor si. de a se gasi o solutie functionala pentru contradictoria implicare a statului in problema pensiilor private obligatorii. Pentru acestea din urma. ce a devenit si trebuie sa ramana independenta. Lucrurile nu sunt insa tocmai simple si dl Sarkozy nu poate fi doar taxat ca nu prea intelege problemele economico-financiare. in timp ce pentru companii sarcinile se complica". A suparat. fiecare devine participant doar daca doreste. pe propria piele. a criticat articulat politica Bancii Centrale Europene (BCE) in recenta conjunctura creata pe plan international si in zona euro de criza segmentului imobiliar al pietei financiare din SUA. taxeaza demersurile dlui Sarkozy ca o inadmisibila incercare de intruziune a politicului in gestiunea. si dl Sarkozy n-a facut deloc un secret din dorinta de a aduce actiunile BCE sub controlul guvernelor din tarile participante la sistemul euro. ce inseamna ca moneda in care efectueaza cheltuielile (leul) sa creasca artificial. unii spun chiar supraevaluat. Mai mult. statul nu impune nici o obligatie si deci poate sa nu-si asume nici o obligatie. care gestioneaza euro. pensiile private obligatorii reprezinta cea mai mare si mai fara de batai de cap afacere imaginata vreodata! Statul le face. dar. daca nu imposibil. deoarece criticile la adresa BCE. diminuandu-le incasarile si sufocandu-i. in frunte cu oficialii BCE si cu cancelarul german. insa. Speculatiile ameninta sistemul 3 Octombrie 2007 Presedintele francez Sarkozy i-a suparat pe multi in Uniunea Europeana cand. dl Sarkozy a fost in fond foarte precis in criticile la adresa politicii BCE in recentul context international de criza: "Mi se pare ciudat ca s-au facut (de catre BCE) infuzii de capital fara a scadea dobanzile. mai zilele trecute. fara legatura cu conditiile de baza din economie. cel putin indirect. cadou sume colosale pe decenii si acestea incep sa faca plati din ceea ce strang si administreaza numai dupa 20 de ani. care constituie un mare dezavantaj concurential pentru marfurile europene in competitia mondiala. de pe urma politicilor economice si financiare au ajuns sa 70 . Si cu aceasta dl Sarkozy a pus punctul pe i: intr-o prea mare masura. Sa recunoastem ca pe o asemenea afacere pot fi invidiosi si cei mai galonati dintre baronii romani care fac afaceri clientelare cu banul public. Asta nu ii avantajeaza decat pe speculanti. indirect. este greu. multe tari din zona euro impartasesc interpretarile presedintelui francez. a unei banci centrale. Dl Sarkozy este nemultumit de politica BCE de sprijinire a unui euro prea puternic. Criticile dlui Sarkozy suna familiar pentru exportatorii romani. asa cum au acuzat unii dintre adversarii sai din Uniunea Europeana ca sa minimalizeze implicatiile. De fapt.suplimentar. In mod evident. au constituit un laitmotiv al campaniei sale electorale. Angela Merkel. n-a putut surprinde pe nimeni.

care sa poata absorbi efectele distrugatoare ale speculatiilor . Desigur.complet dezarmate in fata speculatiilor. dar. Tarile de trei parale precum Romania . Vezi Doamne.cu care. Dar. de fapt. luni si luni. Si in acest domeniu n-a putut gasi la cancelarul german Angela Merkel . vor demonstra ca. Episodul nu face decat sa readuca pe tapet dilemele. si nu jucatorii din sectorul real al economiei. Paroxismul in materie se atinge in cazul "Tractorul" Brasov. responsabilii BCE. dupa lichidarea societatii. fara piete financiare consistente si lichide.decat ecou. din complexul inflatie-dobanzi-curs valutar-deficit bugetar-deficit extern-crestere economica. ca si ai altor banci centrale. Iar politicile monetare si financiare n-au gasit calea de a descuraja aceste speculatii. Sufocarea exporturilor si a unei parti din sectorul real al economiei tarii de catre un leu impins. lichiditatea in piata trebuia refacuta pentru a nu gripa sistemul. Si. in situatia data. unde ca ajutor de stat ar putea fi interpretate prevederile din contractul de vanzare/cumparare. intr-o supraevaluare artificiala de miscari de capitaluri speculative straine constituie poate cel mai pregnant argument pentru un asemenea interes. indirect. vrand sau nevrand. Aici dl Sarkozy are dreptate.tap ispasitor 17 Octombrie 2007 Comisia executiva de la Bruxelles a U-niunii Europene a cerut la verificare dosarele privatizarilor facute in Romania de la intrarea efectiva a acesteia in clubul european. se spune. care prezinta riscuri grave pentru intregul sistem international. prin includerea in contract a unor astfel 71 . care se refera la mentinerea pentru o perioada a profilului sau la angajarea unui anumit numar de muncitori. abordarile nu vor putea fi decat nuantate. amandoi declarandu-se pentru o mai mare transparenta pe pietele financiare si denuntand speculatiile care se fac la ora actuala in sistemul international. "Tractorul". Dilemele au existat si vor exista in continuare. deja disproportionat prezente in angrenajul financiar actual. dar dobanzile n-ar fi putut fi reduse caci ar fi fost reinflamata inflatia.nu pot fi decat interesate in demersurile pentru transparentizarea si disciplinarea miscarilor speculative de capitaluri.beneficieze speculatorii financiari. Problema este insa ca politicile monetare si financiare ajuta nemeritat speculatiile. in cautarea eventualelor incalcari de continut sau de procedura ale normelor comunitare in domeniul ajutoarelor de stat. In caz de descoperire a unor asemenea incalcari. le protejeaza si chiar incurajeaza. de la caz la caz. nu aceasta este problema. Libertatile imense acordate miscarilor de capitaluri (nu numai ca mijlocitoare de tranzactii comerciale sau de credit. ci si ca vanzari/cumparari de bani in sine) au deplasat grosul transferurilor monetare si financiare catre speculatii care sunt din ce in ce mai periculoase pentru sistemul insusi. beneficiarii – adica societatile care au preluat companiile scoase la vanzare de catre statul roman – trebuie sa ramburseze sumele depistate ca reprezentand ajutor de stat. niciodata transate si transabile. Retetele standard pot esua mai lesne decat cele aplicate nuantat. ca nu prea se agreeaza reciproc .

a carei pozitie in domeniu este de un caraghioslac desavarsit?! Aceasta se repede asupra unor privatizari de trei lulele si nici nu se gandeste sa analizeze marile privatizari din Romania. respectiv cu doi ani inainte de intrarea tarii in UE. de s-a ajuns pana la urma la lichidare! si. diferenta (ipotetica sau reala) putand fi considerata ca ajutor de stat acordat cumparatorului si urmand a-i fi ceruta acestuia spre a fi restituita. care a ajuns chiar de bacanie. a fost trasa de par o preluare de catre doi investitori romani din strainatate. inainte de toate. iata acum unde era infractorul! Hai ca-i tare! Nici nu stii de cine anume sa razi mai intai?! De statul roman. dupa jaful de pe lume in materie de privatizari in Romania. a resurselor de petrol si gaze concesionate concernului austriac OMV care a preluat Petrom. s-a gasit tapul ispasitor al privatizarilor in neregula: "Tractorul" Brasov. Sa nu fi observat onor Comisia de la Bruxelles subevaluarea crasa a companiei Petrom si. Romania a fost obligata sa aplice prevederile capitolului concurenta. Daca asa ceva se va intampla. pe unele chiar laudandu-le.de prevederi. care includea si reglementarile in materie de ajutoare de stat. si nu catre o companie privata. Comisia de la Bruxelles nu avea jurisdictie sa verifice contractele de privatizare din energetica din perioada respectiva. subevaluare care este cea mai pregnanta forma de ajutor de stat?! Aplica oare Comisia de la Bruxelles norme de dublu standard?! Sau. de pilda. in frunte cu cele din sectorul energetic. din aceasta lichidare. in cazul carora miliarde de euro au fost intr-adevar pasate cumparatorilor de catre statul roman. Comisia de Bruxelles se ascunde probabil dupa faptul ca marile privatizari din energetica au fost finalizate inainte de intrarea propriu-zisa a Romaniei in UE. asta chiar va fi culmea! Vasazica. in masura in care nu mai are drept nici sa-si apere locurile de munca pentru cetatenii sai sau productia autohtona privind cea mai uzuala dintre nevoile falimentarei sale agriculturi?! Sau de Comisia de la Bruxelles. In privinta "privatizarii" Petrom. Si hop. Comisia face insa uitat faptul ca. care au mai acceptat si conditii de profil si forta de munca. daca este vorba de un cadou de la un stat catre altul. sustine si acum sus si tare ca a primit felicitari de la Bruxelles pentru modul in care s-a finalizat "privatizarea" cu pricina. Cum se face atunci ca a cerut imperativ partii romane aceste externalizari? Si a mai facut si aprecieri asupra acestora. fostul ministru al Industriilor Dan Ioan Popescu. companie scoasa de zeci de ori la vanzare si cu un palmares de tot atatea esecuri. nu se mai considera ajutor de stat?! 72 . fara asemenea clauze. tocmai la insistentele ei. miliarde euro care nu ar putea fi apreciate altfel decat ajutoare de stat?! Desi nu da vreo explicatie. pretul obtinut de statul roman ar fi fost mai mic decat in cazul vanzarii libere. fiind vorba de acte anterioare intrarii efective a Romaniei in UE. Sa admitem insa ca. hait. sub parohia caruia s-a incheiat contractul.

fiind implicat doar in procesare si distributie. sugerandu-se ca trustul austriac ar fi dispus sa puna pe masa chiar si mai mult: pana la 20 miliarde de euro! Pentru comparatie. Prin amploare si agresivitate. cum incearca sa se prezinte –. dar si ca. Ar fi vorba de o interesanta si reciproc avantajoasa logodna in care firmele rusesti pun la dispozitie fonduri. OMV a facut oferte per actiune MOL care sa duca valoarea companiei maghiare la 14-16 miliarde de euro. multi au sugerat. est-european si international. paravanul impotriva resentimentelor antirusesti atat de pregnante in zona. Ba se poate spune ca aceasta semnificatie se impune tocmai prin incapatanarea cu care OMV parca doreste sa transforme niste supozitii in certitudini fara echivoc. dar in mod dramatic. sa adopte o lege de interzicere a unor preluari strategice in economia maghiara in caz ca aceste preluari sunt lansate de companii de stat straine. expansiunea companiilor austriece in centrul si estul Europei – expansiune beneficiind de o imensa sustinere financiara. si nu vreo companie privata. atatia ne-au luat de prosti. extrem de stransa. este vorba de mai multi actionari si toti cu ponderi minoritare. ca firmele austriece sunt sau se ofera sa fie folosite ca vectori ai fabuloaselor resurse financiare rusesti. in mod firesc. astfel incat sa tenteze actionarii. dar si al ineficientei unei achizitii de catre o structura de stat. cum este si la MOL. A plusat cu o oferta numita "ostila" in jargonul international al achizitiilor si fuziunilor. demersul OMV are o semnificatie care nu ar putea fi trecuta cu vederea. in timp ce Petrom a fost preluata de catre OMV de la statul roman la numai 700 milioane de euro. si nu fara temei. Cooperarea oficiala. Pentru ca dimensiunile sumelor implicate in aceasta expansiune la nivelul unor scurte perioade de timp depasesc cu mult posibilitatile firmelor austriece si ale tarii insasi de unde provin. nu numai ca. Mai concret. dintre OMV si Gazprom in domeniul distributiei gazelor 73 . inclusiv multe. urmand ca acceptarea preluarii sa vina sub presiunea acestora. intrebari daca finantarea este in intregime austriaca si nu cumva vine si din alta parte. mai ales in cazul in care. nu doar cu procesare si distributie. si nu privata – caci OMV este o clasica societate de stat. Pe un plan mai larg. sa retinem ca trustul petrolier maghiar nu dispune de exploatarea unor resurse. cam singurele disponibile in zona si care ard de nerabdare sa se transforme in pozitii economice pe termen lung in aceasta parte a lumii.O interesanta logodna 24 Octombrie 2007 Dupa ce compania petroliera maghiara MOL a respins net oferta de preluare facuta de trustul austriac OMV pe motivul de necontestat al inadmisibilitatii. vai!. din pacate. chiar si suntem! Spre deosebire de jenanta promptitudine cu care statul roman si-a cedat aproape pe nimic compania petroliera statului austriac. Adica o oferta care supraliciteaza pretul de achizitie. si mai si. dar si cu exploatarea tuturor resurselor de petrol ale Romaniei si a jumatate din cele de gaze! Oferta OMV facuta MOL subliniaza indirect. adica in esenta de catre state straine. si nu la 700 milioane de euro. controlata de guvernul de la Viena. OMV a reactionat la fel de dur. nici macar la oferte de 14-20 miliarde de euro. foarte multe fonduri lichide – a ridicat. iar firmele austriece credibilitatea sau. statul maghiar n-a ezitat.

daca se accepta ideea existentei unui salariu minim in economie ca pret al fortei de munca. Guvernul nici nu se gandeste la vreo sporire substantiala a salariului minim caci. si asa in curs de instabilizare. pe care de fapt o trimite in lumea realitatilor. Dimpotriva. ar deteriora sever echilibrele macroeconomice. patronatele par a responsabiliza inainte de toate Guvernul in problema si nu vad de ce sar ocupa ele de chestiune. Pentru ca. de pilda. privind pe o perioada indelungata. Patronatele – partenerul social al sindicatelor in discutia asupra salariului minim – sustin ca deja in ultimii doi ani cresterea salariilor a depasit-o pe cea a productivitatii muncii si. oferta guvernamentala in domeniu reprezinta o crestere practic nesemnificativa. Numai la Bucuresti poate sa nu existe nici o ingrijorare. aceasta va ramane una deschisa. cand salariul minim la stat a ramas mult in urma celui impus in sectorul privat. prin implicatie. patronatele sunt mai degraba gata sa arunce pisica in ograda Guvernului si sa preia cuantumul propus de Guvern ca reper. in masura in care Executivul nu prea face nimic in aceasta privinta. nu da vreun semn ca ar utiliza salariul minim ca o parghie de contracarare. daca o crestere semnificativa de salarii nu este realizata. oricum. si nu ca ajutor social. Oferta ostila a OMV pentru compania maghiara MOL aduce o noua piesa-argument pentru aceasta ipoteza. si. sporirea salariilor in Romania este departe de castigurile de productivitate din aceasta perioada. devenind obligate la disponibilizari de forta de munca. ca urmare a prevederilor din contractul colectiv de munca negociat intre sindicate si patronate la nivel national. 2. nerezolvata si oricum controversata. si. realizandu-se pe 74 . Sindicatele preseaza pentru cresterea substantiala a salariului minim cu doua argumente: 1. Oferta depaseste intreaga capitalizare bursiera a OMV. Romania. ci chiar la nivelul imediat cateva companii rusesti din sectorul energetic. problema cuantumului acestuia (obiectul de controversa) exprima de fapt situatia incurcata si fara solutii clare din actuala faza in care se gaseste economia din Romania.rusesti spre Europa este probabil doar partea vizibila a aisbergului. deja confruntata cu o insuficienta a fortei de munca. deci loc de crestere exista. a se merge in continuare pe aceeasi linie ar insemna sa se trimita unitatile economice intr-o acuta lipsa de competitivitate sau chiar spre faliment. in timp ce sumele implicate reprezinta un mizilic pentru ceea ce pot disponibiliza nu doar pe termen lung. risca sa devina pur si simplu depopulata. la nivelul unui deceniu scurs din anii ‘97-‘98. in contextul creat. inclusiv printr-o fortare a sporirii salariului minim. In esenta. Fosta companie petroliera romaneasca Petrom impreuna cu toate resursele romanesti de titei si cu jumatate din cele de gaze sunt deja in mana OMV! Salariul minim la periferie 31 Octombrie 2007 Indiferent in ce fel va fi fost transata problema salariului minim. si la ce ar servi sindicatelor o asemenea situatie?! In ce priveste plecarea fortei de munca romanesti in strainatate. in mod inevitabil. in conditiile dependentei de salariul minim a cuantumului unor alocatii sociale. in continuarea aceleiasi politici din 2007. o asemenea sporire ar pune presiune asupra cheltuielilor bugetare.

Problema este ca in Romania grosul insusirilor de catre capital din PIB sunt preluate de capitalul strain. in particular. Sindicatele vad in cresterea salariilor in Romania nu numai o modalitate de oprire a exodului de forta de munca spre strainatate. chiar daca prin cuantumul redus ar urma sa se considere salariul minim nu atat un pret al fortei de munca. si imposibilitatea economica a unor cresteri spectaculoase de salarii este tot o realitate! Ecuatia este complicata grav de un fapt pe care partile nu-l prea discuta in clar. aceasta parte din capitalul autohton nici nu este responsabila de imparteala "neeuropeana" a PIB-ului romanesc si nici nu ar putea rezolva. iar munca mult mai putin (procentual) decat in tarile capitalismului matur. si nu numai din punctul ei de vedere. nici Uniunea Europeana. telecomunicatii. cresterea salariilor pentru forta de munca ce actioneaza in Romania fiind si singura cale de limitare a iesirilor sub forma de profituri catre strainatate. in legatura cu problema discutata. din PIB. capitalul preia mult mai mult (procentual). cat mai ales un fel de ajutor societal ce asigura un minimum de supravietuire! Cert este ca fiecare parte are dreptatea ei. si grosul profiturilor realizate paraseste tara. ar fi singura modalitate de schimbare a situatiei si de inaintare cat de cat spre configuratia impartirii intre munca si capital din tarile vest-europene. Si depopularea tarii din cauza salariilor de trei parale este o realitate. 75 . Segmente intregi din ramuri si sectoare de importanta. lucreaza chiar cu castiguri nete derizorii si. Prin comparatie. Oricum. capitalul autohton – cu exceptia acelor segmente care lucreaza clientelar cu comenzi asigurate politic din banul public – realizeaza profituri slabe. si nu din vreo rautate a lor. Ca atare. Problema de fapt nu are iesire pentru ca este vorba de soarta periferiei intr-un sistem centru-periferie care este specific economiei mondiale actuale si caruia nu i se sustrage. ciment. printr-o eventuala exceptie. indiferent ce efort ar face. dar si unicul antidot la dramaticul experiment de capitalism salbatic care este desfasurat de capitalul international in Romania. indeosebi de companii multinationale. ci in urma simplului fapt ca acestea au ocupat pozitiile de control in intreaga axa majora a economiei si in ansamblul sectoarelor profitabile din economie (petrol. au posibilitati cu totul si cu totul reduse de sporire a salariilor. Aici. distributii de gaze si electricitate. banci).aceasta cale si o revenire la un singur salariu minim pe economie (nu unul la stat si altul in sectorul privat). inclusiv prin fortarea salariului minim. problema "europenizarii" acestei imparteli. de pilda in tarile vest-europene. otel. Marirea salariilor. dar de profitabilitate de rangul doi. ci si din puncte de vedere ale uneia sau alteia dintre fatetele problemei in ansamblu.

daca nu direct! Cu atat mai simplu cu cat era unicul ofertant pentru cumpararea unei uzine care. si totul este blocat in asteptarea unui verdict de la Bruxelles. era ca si suficienta. si inca a unuia de talia Ford. nu avea nici un viitor! Acum sa fie clar: nu trebuia sa existe cineva care sa sesizeze sau sa zadare autoritatile de la Bruxelles pentru a lua la puricat contractul cu Ford privind achizitionarea uzinelor de la Craiova din punctul de vedere al ajutoarelor de stat.UE contra Ford 7 Noiembrie 2007 Prezenta Ford la Craiova se numeste Renault! – spuneam inaintea perfectarii contractului de privatizare a uzinelor foste Daewoo catre marele constructor auto american. dupa ce Comisia de la Bruxelles a UE a cerut la verificat contractul de privatizare. In fond. aceasta oricum se va fi intalnit concurential cu unul din modelele de baza ale gamei Renault. Erau cel putin doua motive pentru o asemenea afirmatie. au fost vandute pe minunata suma de 57 milioane de euro – contravaloarea unui fel de pachet de tigari mai mare. Cu atat mai mult cu cat. Cateva luni intarziere conteaza! Este exact ceea ce se intampla acum. Facilitatile de atunci nu mai erau insa repetabile. – chiar si doar de ordin procedural – care sa intarzie venirea. pe baza unui ajutor de stat obtinut in clar de la autoritatile romane. trustul francez. Unul era ca. Renault si-a putut finanta cercetarea-dezvoltarea modelului Logan. cu birocratia de acolo. aproape in mod firesc. pe baza facilitatilor primite de la statul roman cu ocazia preluarii Uzinelor Dacia. dar gasea aici facilitati industriale deja existente. Mai ales ca o intarziere lovea direct. nu avea cum sa vada cu ochi buni prezenta unui competitor. nu se stie cand va veni! Al doilea motiv era legat de alunecoasa problema a ajutoarelor de stat. cercetarea-dezvoltarea unui alt model. Si pret ridicol de mic. Numai ca trustul Renault a gasit si in noile conditii o modalitate si. Or. Renault nu putea opri Ford sa vina pana la urma la Craiova. pe care nici macar nu-l va produce in Romania. cand aceste uzine. ce inregistrase pierderi masive anul trecut. in Romania. obiectiv vorbind. in care totusi fusesera investite sute de milioane de dolari. care puteau rezolva problema rapiditatii trecerii la fapte (in alta parte ar fi trebuit sa se ia totul de la inceput). dar noi credem ca a venit de la Pitesti – si cele cateva luni intarziere sunt obtinute! Guvernul a cerut retragerea din Parlament a discutarii legii de privatizare a uzinelor de la Craiova. Ford ar fi fost de ras sa nu obtina ceva-ceva: indirect. O vorba aruncata spre Bruxelles – dl Tariceanu spune ca aceasta ar fi venit de la Bucuresti. intrucat interesul Ford era tocmai declansarea rapida a productiei. urmeaza a-si finanta. in masura in care Romania devenise membru al UE. Si pentru ca. acceptand sa vina in Romania fara a primi macar unele facilitati. Care. deja puternic implantat in Romania. indiferent ce masina avea sa construiasca Ford la Craiova. si datorii sterse pentru a nu-l descuraja pe cumparator. daca nu devenea parte a unei retele internationale a unui constructor de marca. Ford nu putea ramane mai prejos decat Renault. si sustinere financiara 76 . ca o piesa centrala a strategiei de mutare a acesteia in zone low-cost pentru redresarea financiara a companiei. o sicana ceva. cel putin in proportie de jumatate. tocmai de aceea a ales Romania: nu numai ca este o zona low-cost (cel putin deocamdata).

dar ne putem aduce aminte ca. marele perdant este tot Romania: dupa ce ca a dat aproape gratis uzinele de la Craiova. In orice caz. si anume productia in tara. i se mai rapeste pentru luni de zile si ceea ce constituia singurul lucru pe care-l obtinuse de fapt din contractul cu pricina. desi de putine ori politicile guvernamentale s-au suprapus ori completat cu cele ale Bancii Nationale si inca si de mai putine ori a beneficiat in telurile urmarite de sustineri ale Guvernului prin masuri specifice adoptate de acesta. 77 .raul cel mai mic 14 Noiembrie 2007 Nu stim ce si in ce fel a discutat dl Isarescu. tocmai acestea par sa fie in vizor la Bruxelles. de fapt. Ar fi chiar de ras. perioada freneziei a trecut! Singurul lucru care mai "duduie" este uriasul deficit extern. Asa ca. mai vechi. acceptarea in contrapartida de catre Ford a unor angajamente de productie si de ocupare a fortei de munca era chiar reconfortanta. si nu de adevaratele fatete ale ajutorului de stat (cu pretul in frunte). domnia sa nu a prea contrazis guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria. inflatia sa revina si leul s-o ia vertiginos in jos pe tobogan. care oricum va lua palme! Caci. ca Romania are un deficit extern atat de mare incat nu este sanatos si nu poate fi sustenabil. Or. daca dl Isarescu s-a decis sa iasa la rampa si sa mai fie si mereu mai articulat in avertismente care vizeaza direct masurile adoptate de Guvernul Tariceanu. in calitatea sa de guvernator al BNR.pentru programele de pregatire a fortei de munca! Se poate spune ca. daca totul se va solda doar cu o intarziere a venirii companiei americane la Craiova (si din acest punct de vedere demersul cu verificarea isi va fi atins scopul!). agentii de rating. inseamna ca problema e groasa! Dl Isarescu a ajuns sa ceara explicit Guvernului Tariceanu sa nu inflameze consumul si inflatia cu cresteri salariale si alocatii bugetare fara acoperire. Caci cresterea economica tinde sa se incetineasca. Cu toate acestea. totul trebuie luat din import?! Asa fac ceilalti membri. Pentru cat timp inca se prefera sa nu se spuna! Cert este doar ca lucrurile nu pot continua asa si buba va sparge. Deja foarte multa lume – investitori. chiar si mult prea sensibilii speculatori – si-a adus aminte. evident. desi s-ar parea ca oamenii inca nu prea constientizeaza. daca n-ar fi de plans! Vezi Doamne. in problema cu pricina este cea de la mijloc. cu forta de munca din tara. in asemenea conditii. cu reprezentantii economici din executivele de la Bucuresti de-a lungul vremurilor. a ceva care avea sanse de export! Devalorizarea leului . arata clar despre ce este vorba. ai UE?! Faptul ca onor Comisia Europeana se leaga de asemenea aspecte jenante. subit. Comisia nu va indrazni sa i-o "faca" firmei Ford. chiar daca ar fi gata sa-i dea vreo doua peste ochi Romaniei! Care. statul roman ar fi obtinut mai putin de la Ford decat ar fi obtinut in cazul in care nu i-ar fi reclamat companiei americane clauze de productie si de ocupare a fortei de munca! Iata ajutorul de stat! Hai ca-i tare! Cam cum ar putea fi calculat acesta?! Nimeni nu stie! si de ce statul roman n-ar avea dreptul sa-si protejeze productia si ocuparea fortei de munca?! Ce.

Romania traieste disproportionat din importuri. tot – dar absolut tot – ceea ce a aratat bine in tabloul macroeconomic al Romaniei (cresterea economica relativ rapida. la actuala stare de lucruri. Nici impreuna cu o reinflamare a inflatiei. fara absolut nici o sansa de a schimba situatia altfel decat printr-o criza. Dl Isarescu se afla la mare stramtoare. pentru un timp. scaderea inflatiei. dar in cazul carora intervin. Obiectiv vorbind. O politica economica nu se poate rezuma la externalizarea de active si afaceri catre capitalul strain. probabil. Mixuri "fine" de politica economica intr-o asemenea conjunctura nu prea au 78 . singura institutie din Romania care mai face totusi ceva pentru pastrarea decentei si ordinii economice. ar trebui sa se astepte la contrariul. care a stimulat inacceptabil importurile. singura. Caci Romania nu are baze industriale si agricole. Dupa ani si ani ai unei asemenea conduite. au fost cele imobiliare cu functie sociala slaba (rezidente de lux. birouri. situatia se razbuna. de fapt. Singurele proiecte avute in atentie de acestea. aprecierea leului) s-a realizat pe seama si cu pretul adancirii deficitului extern. Cadrul si soarta productiei interne din indiferent ce domeniu n-au existat ca preocupare pentru guvernele de la Bucuresti. nota de plata. si nu este vorba aici doar de fixarea dobanzii de interventie monetara la un nivel mai mare sau mai mic! si nici numai de modificarea tintelor de inflatie pentru a le aduce in spatiul noilor realitati. accentuand de fapt deficitul extern. inclusiv prin aprecierea artificiala a leului. caci tintele de inflatie pe care le-a urmarit au fost realizate tot pe seama adancirii deficitului extern. care tot isi va cere. Are doar case mai mult fara fundatii. desi nu e un panaceu. Daca alege insa solutia pe termen lung a lasarii leului sa se devalorizeze – care. din pacate. criza este inevitabila. dar. o devalorizare a leului nu va fi suficienta. Cea mai putin distructiva varianta ar fi cea a unei devalorizari semnificative – dar lente. Banca Nationala a pus ea insasi umarul.Banca Nationala a ajuns. o devalorizare semnificativa a leului nu va putea pune economia pe un fagas mai putin friabil. Asa ca. si nu precipitate – a leului. nu numai ca doar amana deznodamantul. Din pacate. Guvernele Romaniei n-au avut. Multi se tem insa ca. o politica economica. in favoarea unei solutii evident pasagere si pe termen scurt. alimenteaza exact raul profund care macina economia. Practic. zone comerciale. intr-o perioada electorala. cosmetizari de strazi). daca se declanseaza. in impas. interesele personale intru uitarea celor ale tarii. Coarda a fost intinsa prea tare in economie si risca sa se rupa. tempera presiunea enorma pe care acesta o exercita asupra sanatatii economiei –. ca si de autoritatile locale de altfel. o criza va avea efecte dezastruoase. Daca forteaza cresterea dobanzilor spre a bloca inflatia si a face din nou atractiv leul pentru capitalurile straine speculative. evident pierde. I-ar fi de mare ajutor ca Guvernul sa nu mai toarne gaz pe foc. ar putea totusi opri debusolada deficitului extern si. mai devreme sau mai tarziu. industria si agricultura nu au existat si nu exista. batalia cu inflatia. mai ales intr-una incurcata politic precum cea actuala. practic. Nu stie incotro sa indrepte politica Bancii Nationale. intrucat raul – care este dependenta nociva de importuri – se afla mult mai adanc implantat in economie. Pentru guvernele Romaniei. implicit.

toate straine. cel mai aglomerat traiect din tara si care dispune. Metro. de cea mai 79 .sanse. pentru ce?! Pentru a asigura vanzarile unor Carrefour. ci numai – musai – pe DN1. se va fluidiza traficul. A urmat Selgros. Pitesti. cea mai minunata zona a orasului a fost confiscata de hipermarketuri. sa poata prospera! Avem de-a face. iesirea si intrarea pe DN1 au fost blocate cu semafoare spre Metro. Nu cumva sa fi acceptat marile lanturi de hipermarketuri amplasamente comerciale normale. Praktiker si altele. celor doua anterior mentionate adaugandu-li-se Carrefour. nu raman probabil datoare generozitatii autoritatilor. Inca de acum zece ani. nu e vorba cumva de binevenite semafoare care sa reglementeze traficul in intersectii aglomerate. gratie constructiei unor pasaje in zona Baneasa. la intrarea/iesirea din orasele mai mari. nu cu o exceptie. hipermarketurile anterior mentionate si alte magazine din zona. Apoi. ci chiar cu regula. Nu se stie ce va iesi pana la urma. dar acum situatia. dupa o traversare. care. Bucuresti! Va fi frapat de ceva ce intrece imaginabilul. intereselor unor firme private. Chiar daca singura nu va fi suficienta. mai ales daca acestea sunt straine. este absolut aiuritoare. aceea ca autoritatile romane – de altfel indiferent de nivel. bucurestenii si alti calatori pe DN1 au fost pur si simplu condamnati la un cosmar si tratati cu baliverne ca. central sau local – subordoneaza interesul public. caci se vorbesc multe si nevrute despre proiecte cu Feti-Frumosi. precum si a interventiilor haotice si clientelare in vederea eventualelor reabilitari devine. singura intersectie din zona a ramas tot cu semafor. in bunul obicei al meleagurilor acestora. neobtinandu-se nici o fluidizare. caci de bun-simt nu mai este de mult vorba prin Romania! O circulatie rutiera incarcata si nefluida din cauza ingustimii si starii drumurilor nationale. prin comparatie cu aceasta aglomeratie. ci de semafoare care gatuiesc traseul national pur si simplu pentru ca niste magazine sa-si faca vanzarile. a minunatelor sosele ale tarii. al comunitatii. Vrea sa zica. din cauza iesirii/intrarii la Metro! La Brasov spre Bucuresti. sa zicem de la vest la est. Semafoarele hipermarketurilor 21 Noiembrie 2007 Daca cineva nu stie mai nimic despre Romania actuala si admitem ca ar vrea sa o cunoasca. Este absolut incredibil! Cozi imense se fac in Pitesti. Bricostore si cateva surate mai micute. asigurandu-le accesul la drumul national. apare absolut abject ca atatia ani de nervi si atatia bani au fost consumati doar pentru ca. ca in orice alt domeniu. caci nu exista de fapt alternative – intrarile/iesirile in mari orase precum Sibiu. Bricostore. la intrarea pe autostrada spre Bucuresti. 3 km din DN1 sunt gatuiti cu intrari/iesiri semaforizate si pe dreapta. Selgros. si pe stanga. Iar in ultimii doi ani. blocata pur si simplu din cauza unor semafoare care nu fac altceva decat sa permita accesul la niscaiva hipermarketuri. sa parcurga – in cele mai multe cazuri nevoit. este de ajuns ca. dupa doi ani de cosmar si sute de milioane de euro cheltuite din banii contribuabililor. Inimaginabil! La Bucuresti. dupa cum se constata. In starea din prezent. In ciuda celor doua pasaje. doar o devalorizare semnificativa a leului mai poate face ceva. se intrece si in acest caz masura.

insa. pentru ca nu era de fapt argumentata cu principii solide. a calificat ca nedreapta pozitia adoptata la Bruxelles si 80 . pe exemplul Rusiei. Din cate se intelege. care a fost si din pacate ramane singura din Romania care leaga doua orase. preluarile in sistemele energetice din interiorul Uniunii Europene din partea unor companii din afara acesteia ar urma sa fie aprobate la Bruxelles pe criterii nu tocmai clare. dar ar vrea sa gaseasca niste chichite in numele carora sa limiteze. aprobarea ar urma sa fie data daca din partea tarilor de unde vin incercarile de preluare exista o aceeasi deschidere. nici macar cateva sute de metri mai la dreapta sau mai la stanga! si au obtinut aceste hipermarketuri ce au vrut si la Bucuresti. La o analiza atenta. cu legaturi chiar din traseu. deficitul extern va exploda. sa le pici cu ceara. Potrivit Comisiei de la Bruxelles. ci recurgea mai mult la proceduri si deci la decizii politice. Cu alte cuvinte. Iar hipermarketurile – care nu desfac. prosti si cumparabili cu niscai carucioare pe care le imping prin hipermarketuri! Iata de ce pentru a afla ceva semnificativ despre Romania actuala este aproape suficient a lua cunostinta de "semafoarele hipermarketurilor" de pe DN1 sau A1. si la Brasov. care sfideaza comunitatile locale si interesul public. daca nu chiar sa opreasca. In fata expansiunii rusesti. chiar pe traseu. avand nevoie de acestea pentru promovarea propriei expansiuni pe pietele externe. ne vorbeste nu numai de cultura spagii. mai ales intr-un trafic gatuit. ce s-a vazut direct vizata. mai-marii Uniunii Europene nu sunt totusi gata sa renunte la principiile pietei libere si globalizarii. vreun produs fabricat in Romania – sunt simbolurile castelelor de nisip ale consumului fara productie si ale cresterii economice bazate pe import. O crestere economica nesanatoasa si nesustenabila. "Reciprocitate" pentru cine ? 29 Noiembrie 2007 Aratand Uniunii Europene – ca de altfel si Statelor Unite in ultimul timp – ca nu prea se joaca. de irosirea banului public in favoarea unor firme private si de servilismul jenant fata de straini.precara infrastructura! Musai. daca aceasta deschide acces pentru companiile vesteuropene la exploatarea resurselor de hidrocarburi si daca Rusia da garantii de aprovizionare continua! Rusia. Evident. este greu de a trage "hais" cu principiile si "cea" in practica. ci si de continutul mult cantatei cresteri economice. inclusiv pentru a accede la exploatarea resurselor energetice rusesti. intrucat este bazata in mod disproportionat pe consum din import. de desconsiderarea interesului comunitatilor locale. si au obtinut ceea ce au obtinut pentru ca au gasit autoritati romane "cooperante". mai devreme sau mai tarziu. Rusia a replicat dur initiativei Bruxellesului de a pune anumite oprelisti expansiunii companiilor de stat rusesti in sistemele energetice vest-europene. pozitia Bruxellesului intr-un fel chiar invita la o replica taioasa. pe Autostrada 1. pana ce. care desconsidera oamenii vazand in acestia niste supusi. patrunderea companiilor rusesti in propriile distributii energetice pe care le considera de importanta strategica. Stranietatea acestora. si la Sibiu! si la Pitesti.

Mai precis. oficial promovate la Bruxelles. care de mult timp refuza sa semneze Charta Energiei. Consecinta fireasca va fi ca. Ci companii germane. Un grup de experti va incerca sa formuleze o platforma de intelegere care apoi sa fie consfintita politic. Or. britanice sau italiene. pe fluxul spre Rusia. in numele "reciprocitatii" cu Rusia. s-a oferit doar sa anunte din vreme clientii vest-europeni in cazul unor dificultati de livrare. pentru a nu scapa cumva afacerea pensiilor private obligatorii. franceze. investitiile vest-europene sunt de 55 miliarde euro. iar Guvernul roman. pentru ca era impus prin Banca Mondiala. asteptand tocmai lansarea pe piata a pensiilor private. Rusia tocmai de aceste principii vrea sa se foloseasca pentru patrunderea companiilor sale in sistemele energetice vest-europene. aceste companii vor primi un fel de autorizatie de expansiune pentru a prelua rapid si integral sistemele energetice din Europa de Est. in schimbul accesului marilor companii din Europa Occidentala la exploatarea resurselor rusesti. cea mai mare inventie din toate timpurile in materie de afaceri fabricate. va fi demarat.bineinteles a taxat-o ca fiind contrara principiilor pietei libere si globalizarii. subliniaza oficialii rusi. oricare ar fi 81 . ce ar obliga-o sa dea asigurari in domeniu fara conditionari politice. nici resurse financiare si nici companii de forta. Mai ales ca. Iar pentru aceasta din urma. Capitalismul de cadou 5 Decembrie 2007 In majoritatea lor. stiau ca proiectul. si au venit sa puna piciorul aici ca un cap de pod. in timp ce pe fluxul invers nu este vorba decat de vreo 10 miliarde euro. Rusia. si nu izvorate din piata. implicata in abordarile propuse de Bruxelles. Probabil. baza de intelegere o va constitui insasi ideea "reciprocitatii". Era inevitabil insa ca interesele mari si sumele imense aflate in joc sa impinga partile la negocieri. nu prea are ce oferi. marile companii straine de asigurari care s-au implicat in administrarea fondurilor private de pensii obligatorii au venit aici in Romania de ani si ani. Europa de Est. Au venit pe cand companii straine de marca erau pasare rara prin Romania si pe cand suratelor lor industriale de prin Occident nici prin gand nu le trecea sa se implice pe piata romaneasca. cazand cum nu se poate mai rau in cazul perfectarii unei asemenea "reciprocitati". se va negocia accesul companiilor rusesti in distributiile energetice din Europa Occidentala. Globalizarea in cadrul Uniunii Europene este ca si aceea de la nivel cu adevarat global. Iar cat priveste siguranta in aprovizionare. cel mondial: unii sunt "globalizatori" si altii sunt doar "globalizati". deocamdata. care nu are nici resurse energetice. mai devreme sau mai tarziu. Intre cine si cine poate opera "reciprocitatea"?! Intre companii "comunitare" si companii rusesti! Cine ar putea fi "companie comunitara"?! Cumva companii romanesti sau slovene? Nicidecum. dependentei de aprovizionarea cu resurse energetice ale Rusiei i se va adauga o dependenta de Europa de Vest in exploatarea sistemelor energetice. "Reciprocitatea" cu Rusia va intari si mai mult aceasta separare globalizatori/globalizati de care nu se vorbeste in clar in Uniunea Europeana.

cel putin 20 de ani pana la prima plata. Si acum sa vina niste sindicate si patronate din Romania si sa ia si ele din cadoul de la statul roman. potentiali viitori beneficiari de pensii. dl Florin Pogonaru. Noi ii spunem capitalism de cadou. De ce insa sindicatele sau patronatele romanesti ar fi incompatibile cu gestiunea pensiilor private obligatorii. Ceva mai gentil decat atributul de capitalism atroce. care este acordat pensiilor private obligatorii de catre presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Ceea ce s-a si intamplat! Vasazica. Noi ii spunem capitalism de cadou. pentru ca. in afara de sinistrati. au fost de fapt inzestrate de catre statul roman cu capital. nimeni nu garanteaza nimic in domeniu. pentru ca banii cu pricina sa faca pui. Pentru ca in initierea afacerii si chiar in derularea ei inzestrarea cu capital vine nu din investitii private. Indirect – se mai spune – ar face pui si pentru cei care i-au depus. pentru ca. caci actualele SIF-uri. adica pentru viitorii beneficiari de pensii! Nimic nu poate fi insa sigur si. respectiv capitalul reprezentand participatiile acordate gratuit cetatenilor adulti ai tarii in asa-numita "privatizare de masa". semn peremptoriu in aceasta privinta. statul roman accepta ca din banii stransi in contul sistemului public de pensii pe care il garanteaza sa vireze o parte catre niste fonduri de pensii administrate de societati private. ci dintr-o simpla decizie a statului. societatile respective n-au altceva de facut decat sa stranga bani la dispozitia lor si sa-i investeasca. nimeni n-ar trebui sa fie eligibil pentru cadouri de la stat! 82 . care sunt niste bieti salariati. impusa obligatoriu "investitorilor". handicapati si nevoiasi. Se spune ca ar fi chiar in interesul lor sa-i investeasca bine. rapind dintre posibilii "investitori" care sunt chiar salariatii membri ai sindicatelor sau angajatii firmelor din patronatele respective! Imediat ce sindicate si paronate din Romania au facut anuntul intrarii pe piata pensiilor private obligatorii a aparut pe piata si teza incompatibilitatii. ori toate aceste structuri sunt incompatibile. Ori toate aceste structuri sunt compatibile. iar firmele straine de asigurari nu?! Problema este mult mai simpla decat s-ar putea crede.fost acela. Nu exista vreo garantie din partea statului. se va fi dovedit receptiv inca o data la ceea ce vine din strainatate si va fi rezonat pana la urma. care se dau acum de mama focului drept structuri private. din exploatarea unor oportunitati de piata sau din valorificarea unor abilitati manageriale. desi acesta ii obliga pe oameni sa-si comute o parte din contributii! Cu alte cuvinte. un fel de capitalism de cadou! Materie in care statul roman este expert. nu exista garantie pentru randament si nici macar o garantie pentru protectie contra inflatiei. Le da astfel acestora un fel de cadou.

A fost de ajuns ca reverberatii modeste ale crizei unui segment din piata imobiliara din SUA sa ajunga prin Romania ca leul a luat-o in jos si inflatia a revenit. si este vorba. dar era totusi ceva. Oricum. Daca nu era prilejul cu criza unuia dintre segmentele pietei imobiliare din SUA. si scaderea inflatiei. aceasta constituie o vulnerabilitate in sine. pentru ca parca existau ochi numai pentru vulnerabilitatea pe care expunerea externa o reprezenta in caz de criza de lichiditati la nivel global mondial. Unilaterala. 83 . Vulnerabilitatile economice ale Romaniei sunt extreme. avand in vedere expunerea sa externa. Prea mari pentru a avea nevoie de crize internationale spre a iesi la suprafata. Aparent. inclusiv agentiile de rating. exista aproape in aceiasi parametri si acum cateva luni. aceasta este vulnerabila la decizia altora din afara de a mai finanta consumul peste plapuma proprie din Romania. afluxul de capitaluri straine si ascensiunea leului. aceasta este vulnerabila nu numai la orice inflamare a preturilor pe pietele externe. scaderea inflatiei. pe cand facea Standard& Poor‘s consideratiile mentionate. nu dupa mult timp. Pe seama si cu pretul acestuia s-au realizat si cresterea economica. Asta insa doar aparent! Pentru ca. raportul agentiei spunea ca "daca la nivel mondial are loc o reducere a lichiditatii. cum este si Romania". aparea in curand un alt prilej. cat si pe multe alte planuri. replierea se face de la moneda catre economie si niciodata invers.Vulnerabilitati extreme 12 Decembrie 2007 Pe cand Romania traia frenezia economiei care "duduie" – adica in urma cu numai cateva luni –. dar si la orice gatuire a importurilor din ratiuni de plati externe. inainte de toate. ei se vor retrage mai degraba din statele cu o pozitie externa vulnerabila. practic la numai cateva luni. ci pe baza de consum din import. daca moneda nationala ajunge cumva mai buna decat economia nationala. nici prin gand a fi avute in vedere de agentia de rating la vremea respectiva! Vulnerabilitatile Romaniei erau prea mari pentru a nu ajunge sa se manifeste. Cat despre o ascensiune a leului fara acoperire in castiguri de productivitate a muncii in economie. Analiza Standard&Poor‘s era unilaterala. criza unui segment din piata imobiliara din SUA n-a fost decat un prilej. din pacate. ci din importuri mai ieftine. miscarile de pe piata au dat dreptate expertilor Standard&Poor‘s. si aiuritoarea ascensiune a leului. dar era totusi ceva pentru ca aprecierea venea intr-o perioada in care aproape toti. Daca sustinuta crestere economica nu a fost obtinuta pe baza sporirii productiei interne sau a exportului. In mod evident. agentia de rating Standard& Poor‘s sublinia ca Romania se numara printre statele vulnerabile la o reducere a lichiditatii globale. de deficitul extern fabulos. Daca scaderea inflatiei nu a rezultat din restructurarea economiei. Textual. care este nesanatos si nesustenabil. Este vorba de o vulnerabilitate atat pe plan extern – cea evocata de Standard& Poor‘s –. nu aveau ochi decat pentru cresterea economica. o inversare inevitabila de tendinta izvorand din insesi conditiile fundamentale din economie. Pe de o parte. iar investitorii devin mai precauti. Vulnerabilitatea externa a Romaniei exista de mult. sunt cele la vedere.

Nemaivorbind de faptul ca statul roman este un stat slab. O combinatie de factori i-a tot conferit mai multa putere cu trecerea anilor. aurul a pierdut treptat acest rol. China. forta sa fiind mereu mai mult data de faptul ca nu avea inlocuitor. fie tari de succes. Fara o baza industriala si agricola solida. din motive de operationalitate. Analistii pun in legatura tendinta cu perspectiva unei recesiuni in SUA. care provin din subdezvoltarea periclitanta a sectorului real al economiei. fie posesoare ale unor imense resurse naturale si care. dar si riscuri enorme. financiar si de retail alcatuieste un fel de castel de nisip extrem de friabil in bataia vanturilor. Aceste tari continua sa acumuleze rezerve valutare.Pe de alta parte. fara capacitate de a intreprinde corectiile necesare. In raport cu euro. Deficitele provocate de acest razboi sunt mai usor gestionabile cu un dolar slab si tot cu un dolar slab marfurile americane sunt mai competitive. sub impactul unor turbulente financiare mai severe declansate de criza din ultimul timp a unuia dintre segmentele pietei imobiliare americane. din competitivitatea scazuta a acesteia si din dezastrul din agricultura. ceea ce implica nu numai responsabilitati. dolarul a fost investit cu functia de a fi la fel de bun ca etalonul de atunci al sistemului monetar international (aurul) si. India. Formand grosul rezervelor valutare mondiale. in urma cu sase decenii. retail si financiar. datorita marilor excedente pe care le inregistreaza in comertul lor exterior. valurilor. dezvoltarea fara indoiala necesara in sectoarele imobiliar. In acelasi timp. a scazut la cotatii care n-au fost cunoscute niciodata de la intrarea pe piata a monedei europene. in masura in care. Aflata intr-un nesfarsit razboi in Irak. este singura care pana acum a acceptat sa lase la dispozitia celor din afara mai multa moneda decat cea existenta pe piata proprie. Exista insa si o componenta externa a caderii dolarului. tarile exportatoare de petrol islamice sau latinoamericane sunt numai cateva dintre cele mai semnificative exemple. Dar vulnerabilitatea vulnerabilitatilor economiei din Romania consta nu atat in castelele de nisip. dolarul a ramas practic pentru vreme indelungata singurul mijloc de plata cu acceptare internationala deplina. economia americana a fost si ramane singura din lume care-si poate finanta deficite externe chiar cu propria moneda. Administratia americana nu este prea interesata deocamdata de un dolar puternic. pe fondul incasarilor masive 84 . au concentrat o parte substantiala din masa de dolari care circula in afara Statelor Unite. exista insa vulnerabilitatile de profunzime ale economiei din Romania. cand. Rusia. din slabiciunea industriei. ulterior. Situatia este insa mai complexa pentru ca doar aceasta sa fie explicatia caderii dolarului pe pietele de schimb. in urma cedarii tuturor pozitiilor sale in axa majora a economiei si deci a parghiilor de interventie si influenta. pe care autoritatile americane au ajuns sa nu o mai poata controla! Aceasta "componenta externa" isi are originea in faptul ca. Dolarul "extern" contra dolarului "intern" 19 Decembrie 2007 Dolarul a coborat la minime istorice. dolarul intra acum in componenta rezervelor unor tari care vin puternic din urma in competitia internationala. cat mai ales in faptul ca pana si nisipul este din import. Gratie privilegiilor internationale ale monedei nationale. Aceasta situatie ofera o baza slaba pentru articularea sectoarelor care se dezvolta acum si care sunt vizate preponderent si de investitiile straine: imobiliar.

la mare cautare 27 Decembrie 2007 Tot mai des in ultimul timp. uriasele incasari din exporturile de titei au fost incredintate unor fonduri de investitii tot proprietate de stat. care. carora cu greu le-ar putea confunda nationalitatea. adica pentru perioada in care resursele de petrol (acum inca existente in Marea 85 . ci a facut-o prin companii proprii. in sensul ca strang bani albi pentru zile negre. poate inainte de toate. Este de ajuns ca mari posesori de rezerve in dolari sa decida a-si diversifica detinerile. Mai mult. oricum. cumpara sistematic valuta ca sa mentina pentru monedele nationale un curs care sa le asigure competitivitatea marfurilor proprii. controleaza la dispozitia lor cantitati mai mari de dolari decat autoritatile americane. Moscova sau Dubai ce vin la institutia bancara din Oslo sa ceara sfaturi norvegienilor in gestionarea acestui tip de fonduri de investitii. care nuanteaza pana la alterare evolutiile ciclice de pana acum ale dolarului. unele decizii luate la Washington cu privire la un dolar puternic sau. Si aceasta pur si simplu pentru ca. ale carei rezerve valutare se ridica la echivalentul a 1. banca centrala a Norvegiei. slab pot fi pur si simplu anihilate de miscari politice sau economice pornite din alte capitale ale lumii. Intr-o asemenea situatie. nu toti prieteni ai SUA. Deplasarile dinspre dolar se fac indeosebi catre euro.din exporturi. Norvegienii. cu politica Washingtonului in urmarirea unor teluri strategice in plan politico-militar sau economic. ba unii chiar dusmani si. trece rapid in defensiva pe pietele de schimb. din cauza expansiunii internationale fabuloase de peste sase decenii a dolarului. Statul norvegian nu si-a transferat unor structuri private controlul asupra exploatarii imenselor resurse de petrol din Marea Nordului. de pilda. China. competitori ai Statelor Unite. arabi. care erau in relatie aproape exclusiva cu tendintele din economia americana. la sediul Norges Bank. care are legatura cu cea mai noua dintre marile afaceri pe plan mondial: plasamentele internationale ale unor fonduri de investitii detinute de guverne! Sunt specialisti in economie de la Beijing. 70% din acestea chiar in dolari. detine. beneficiarul acestor imprejurari. se spune. rusi. Euro este. Norvegienii au devenit experti recunoscuti international in gestiunea fondurilor de investitii suverane. soarta dolarului a ajuns sa depinda si de miscarile dictate de interesele economice si politice ale altora. in afara Statelor Unite se gasesc mai multi dolari decat in SUA. cu preturile internationale ale titeiului si. Cu alte cuvinte. intr-un fel. Acestea sunt un fel de fonduri de pensii. si dolarul. facand comutari spre euro sau chiar spre alte monede. si nu unor structuri private. neintrezarindu-se deocamdata o alternativa mai viabila la dolar. pot fi intalniti intrand si iesind chinezi. intr-o deplina responsabilitate fata de soarta propriilor cetateni. dimpotriva. Este un element esentialmente nou pe piata mondiala. sa fie clar. adica fonduri apartinand statului.450 miliarde de dolari. Un adevarat du-te-vino. din cauza ofertei care surclaseaza cererea.

Resursele gestionate de fondurile de investitii norvegiene depasesc 350 miliarde de dolari si sunt plasate. vrand-nevrand. care pana acum s-a derulat doar de la Vest la Est si de la Nord la Sud. Ele se tem ca amenintarea pe care isi dau seama ca o reprezinta pentru spargerea globalizarii. Altfel ar ramane de caruta sau chiar o simpla frunza in bataia vantului in din ce in ce mai dura competitie mondiala. si nu sa se deprecieze cu trecerea timpului. Tarile occidentale se tem ca aceste fonduri vor putea fi folosite ca arme politice de catre guvernele care le controleaza. aceste state punand la lucru intr-un asemenea scop capitalul lor public. Mai ales ca pietele financiare occidentale nu sunt deloc neinteresate de atragerea resurselor pe care aceste fonduri le vehiculeaza! Ramane de vazut deznodamantul. de asemenea. vor face acelasi lucru. sa le puna la lucru pentru expansiune economica pe alte piete. imense resurse financiare din exporturi. nici Rusia nu sunt Norvegia. Nici aceste din urma guverne nu sunt chiar fara griji.000 miliarde dolari in 8-10 ani. exista si o explicatie pragmatica pentru dezvoltarea acestui gen de fonduri de investitii: in tarile emergente respective. Se apreciaza ca deja resursele vehiculate de fondurile de investitii detinute de guverne au ajuns la vreo 2. Caci nici China. Arabia Saudita. De aici si interesul de a invata la Oslo cum sa le manuiasca in regulile pietei. Obligatia ce le revine in acest scop institutiilor financiare respective este de a gestiona astfel resursele stranse incat sa faca pui. desi de stat. invatand si aplicand regulile.Nordului) se vor epuiza. Dincolo de eventualele motivatii ideologice sau de filozofie in organizarea societatii si economiei. si Occidentul incurajeaza de fapt aceste "training"-uri in ideea ca. pe noii proprietari de fonduri de investitii suverane ce apartin autoritatilor statale din China Rusia. Adica tarilor care obtin. sa se inmulteasca. poate si noile structuri de stat din tarile emergente. ar putea sa genereze in Occident adoptarea de bariere care le-ar opri tocmai sa foloseasca fondurile de investitii suverane ca instrument de expansiune externa. in vederea valorificarii. de asemenea. irepresibila! 86 . probabil. Emiratele Arabe Unite. pe 42 de piete distincte si in 31 de valute internationale.800 miliarde dolari si ar putea depasi 10. Sumele investite reprezinta echivalentul a circa 75. dar pe care doresc. Totul se desfasoara intr-o deplina transparenta.000 de dolari de fiecare norvegian. capitalul privat n-a avut timp (adica sute de ani sau macar decenii) in care sa creasca si sa se extinda suficient pentru a putea concura marele capital privat occidental. daca fondurile de investitii norvegiene. Sunt sume uriase de care sunt constiente ambele tabere. cu raportari publice regulate pe diferite piete. n-au alterat concurenta internationala intre structuri private. si tentatia unor asemenea puteri de a folosi in scopuri politice fondurile de investitii guvernamentale este mare si. cu care au constituit rezerve valutare substantiale. pentru a nu starni reactii adverse. Acesta si este certificatul ce-i atrage.

dupa cum s-a apreciat. 87 . care. sunt cheltuiti prin importuri din Romania pe produse si servicii tot de acolo. Dincolo de detensionarea in prima faza a pietei fortei de munca din Romania. care de principiu privesc la interesele de ansamblu ale tarii. Daca ajung sa fie platitori de taxe si contributii sociale.Capsunarii si deficitul extern 9 Ianuarie 2008 Obucurie i-a cuprins pe multi de sarbatori. potrivit interpretarii lor. Banii capsunarilor nu compenseaza din deficitul comercial. ci chiar contribuie serios la adancirea acestuia. Dar. grosul covarsitor luand calea consumului de bunuri curente. autoritatile. Autoritatile guvernamentale si monetare s-au bucurat in ideea ca. In mod aproape penibil. pierderile pe termen lung pentru tara si natiunea romana sunt ireparabile. fiindca nu s-a gasit – si nu s-a gasit pentru ca nici nu s-a cautat! – o modalitate de cointeresare. nu putini. s-au bucurat. capsunarii vor fi adus in Romania peste un miliard de euro. autoritatile romane privesc transferurile in sine de bani catre tara doar ca un aport pozitiv la balanta de plati. Transferurile de bani catre tara din partea lucratorilor romani din strainatate – si ce sa mai vorbim de fenomenul dramatic de profunzime care le da nastere – au ajuns. lucratorii romani din strainatate o fac acolo. Si anume a consumului din import. care compenseaza o parte din imensul deficit comercial. cand. s-au bucurat si cei. cu acest miliard de euro se mai salveaza ceva din cel mai dezastruos deficit inregistrat vreodata intr-un an in contul extern al tarii. n-ar fi trebuit sa se bucure catusi de putin. in ideea ca miliardul de euro cu pricina va trage leul in sus. doar cateva procente din acesti bani se indreapta spre investitii sau initiere de afaceri. si-au finantat consumul cu credite in valuta si acum platesc la greu din cauza devalorizarii leului. un factor de adancire a dezechilibrelor si distorsiunilor. demult. Nu doar familiile. in loc sa fie cheltuiti chiar acolo. Migratia masiva a transformat intr-un mit forta de munca abundenta si relativ bine calificata din Romania. dimpotriva. si nu in Romania. sa nu mai aiba impactul economic pozitiv cu care sunt creditate. Din pacate. marind deficitul extern al tarii. nesfatuiti sau pur si simplu rau sfatuiti. Dincolo de interesele specifice ale unora sau altora dintre romani. Banii castigati in strainatate. care aveau toate motivele. devenind.

De asemenea. Cum naiba ar putea scadea deficitul extern. care ar fi intervenit oricum. ci pur si simplu facand referire la faptul ca premisele macroeconomice pe care. 88 . si nu prin restructurarea economiei. iese la plata. Inflatia a luat-o in sus nu din cauza cresterii pretului la oua. In 2007 a intervenit o ruptura in ciclul economic pe care il traverseaza Romania in perioada actuala. Mai precis spus. care de mult a depasit orice limite. dupa o indelunga perioada de apreciere. Pana si factorii guvernamentali – care nu prea s-au aratat preocupati de ceea ce se intampla in conturile externe ale tarii – au resimtit nevoia de a acomoda cat de cat previziunile asupra inflatiei si cursului leului cu evolutia deficitului extern. in conditiile in care. in principiu. cat si leul si-au schimbat tendintele din cauza presiunii enorme pe care o exercita adancirea la dimensiuni destabilizante a deficitului extern. iar acum – si. in masura in care motivatia lor fundamentala continua sa existe si. daca faptul nu intervenea in 2007. mai rau.Premise nerealiste 16 Ianuarie 2008 Daca bugetul pe 2008 a fost construit realmente pe articulatia macroeconomica prezentata. asa. Pe fond. Atat inflatia. la care. nici cursul leului nu si-au schimbat doar conjunctural tendintele. iar din devalorizarea leului unul strict pasager este complet nerealist. ajunse si pe aici. neprevazanduse nici o masura de comprimare a cererii interne pentru descurajarea importurilor. leul s-a devalorizat. ba unele se mai si contrazic economic intre ele. mai devreme sau mai tarziu. s-ar fi gasit nu dupa mult timp altul. atat revenirea inflatiei. este asezat nu sunt realiste. atunci nu are cum sa fie executat in parametrii de venituri si cheltuieli prevazuti. cat si dezinflatia realizata prin aprecierea leului. cum in mod ridicol incearca unii sa demonstreze. inflatia o va lua din nou in jos si leul in sus. au contribuit atat aprecierea leului. la cartofi sau la telefoane. n-au izvorat din strafundurile economiei si au fost in contradictie cu conditiile fundamentale din economie. inflatia a luat-o in sus. cat si aprecierea leului au avut un caracter artificial. preseaza mereu mai puternic din cauza neopririi tendintei deficitului extern de a se accentua. dupa numai cateva luni. Daca n-ar fi fost acest prilej. cat si devalorizarea leului sunt corectii inevitabile. trebuie spus fara inconjur. Este greu si total nerealist sa presupui – asa cum fac prognozele guvernamentale pe care se fundamenteaza bugetul – ca. se petrecea in 2008 – deficitul extern. Atat dezinflatia. A face din revenirea inflatiei un fenomen doar conjunctural. a deficitului extern. Aceasta nu este o interpretare. posibile. ci constituie un fapt. dezinflatia si aprecierea leului au fost realizate pe seama si cu pretul adancirii deficitului extern. Dupa o lunga perioada de scadere sistematica. Nici inflatia. evident. si nici leul n-a luat-o in jos doar din cauza reverberatiilor. pur si simplu. ale crizei unuia dintre segmentele pietei imobiliare din SUA. Si aceasta fara a mai discuta realismul si judiciozitatea parametrilor de venituri si cheltuieli respectivi. Dar au facut acomodarea din burta. prin prevederea unei scaderi. chiar daca oscilatii ale leului sunt. ca si evolutii valurite ale inflatiei. si aceasta nu se va intampla dintr-un motiv precis. care n-a constituit decat un prilej.

Or.estimata reapreciere a leului (nu mai discutam din ce!) n-ar putea duce decat la cresterea. cresterea economica va fi si ea sub presiunea deficitului extern. Mai ales ca pana acum cresterea economica a provenit de la capitalul strain. si aceasta mai mare decat cea din 2007! Realizata si aceasta aproape integral pe seama adancirii deficitului extern (caci a fost bazata pe expansiunea consumului din import). si nu la diminuarea deficitului extern?! Mult mai realist ar fi sa ne intrebam in contextul dat ce sanse are obtinerea unei cresteri economice. 89 . in tarile zonei euro – care intereseaza indeosebi in domeniu – previziunile arata ca 2008 nu va fi un an economic deloc fast. si nu de la capitalul autohton si nu vedem de ce ar fi altfel de acum incolo. Impactul concret este greu de estimat. Iar implicarea in continuare a capitalului strain depinde intr-o mare masura de conjunctura economica din tarile de provenienta ale acestuia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful