Nr.

13
iunie-iulie-august 2010
ISSN 1843 – 6757

Realizare şi tehnoredactare prof. Nicoletta Huştiuc

Şcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”

G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba

1
 Mămici, tătici, bunici, vă invităm să citiţi revista noastră!
Minunatele ei pagini vă aşteaptă!

-revistă dedicată copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi
deopotrivă frăţiorii mai mari, părinţii şi de ce nu, bunicii-

Din cuprins :

1. Creaţie în...recreaţie
2. Părinţii trebuie să ştie !
3. Educator, învăţător, profesor
4. Luna educaţiei
5. Oglinda sporturilor
6. Atelier de vară 2010
7. Drepturile copiilor
8. Musafirii povestesc
9. Pagina din jurnal
10. Ecologie şi armonie
11. Din activităţile noastre
12. Stropi din frumuseţi
13. Jocuri, jocuri
14. Hai să colorăm !

,,-Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată !”
Ion Creangă

2
 COPILĂRIA
Ed. Mureşan Niculina
G.P.P.nr.11 Alba Iulia

Ce e copilăria? Mă- ntreb eu dintr- o dată…

E simplu! Jucăria mea cea nouă, preferată.
E zmeul ce se- nalţă spre cer în zbor
Când vânt de primăvară adie uşor.
Colegul meu de joacă ce vine cu mult drag
Eu, aşteptând în poartă cu- n zâmbet sincer, larg.
E o cutie mare, cu multă ciocolată,
Şi prăjitura dulce, un munte de- ngheţată.
E mama care spune: - Să nu mai faci aşa!
Şi blânda ei dojană când am stricat ceva.
Şi sfaturi, şi poveţe de la grădiniţă,
Pisoiul care fuge când vreau să- i pun fundiţă.
E râsul ce răsună cu mare veselie
Şi plânsul ce se aude cu ciudă şi mânie.
Balonul ce se sparge când cade în tufiş
Şi Zâna Măseluţă ce vine pe furiş.
Miros de pâine coaptă, la buni în cuptor
E tata care cere o mâna de- ajutor.
Şi dacă toate- acestea, tu eşti, copilărie,
Aş vrea ca viaţa ta să ţină o veşnicie!

3
 Scrisoarea copilului către părinţi

Mânuţele mele sunt încă mici, de aceea nu te aştepta la perfecţiune când fac patul, când
pictez sau când arunc mingea.
Treaba pe care am făcut-o eu , te rog să nu o faci încă o dată. Voi simţi că nu am făcut
faţă aşteptărilor tale. Încearcă să iei partea bună din tot ceea ce fac; bucură-te că m-am chinuit să
mă leg singur la pantofiori , chiar dacă n-a ieşit decât un nod.
Picioruşele mele sunt încă mici, te rog frumos nu face paşi mari, ca să pot ţine şi eu pasul
cu tine. Nu uita că sunt la început de drum. Ai răbdare cu mine. Voi învăţa totul, dar treptat,
treptat. Nu mă grăbi, nu mă condamna şi nu te necăji cu mine! Lumea asta are atâtea mistere
pentru mine, iar tu trebuie să-mi fii învăţător pe drumul vieţii.
Ochii mei sunt încă mici, nu au văzut lumea aşa cum ai văzut-o tu.Te rog, lasă-mă să aflu
totul, fără să mă pedepseşti pentru curiozitatea mea. Şi nu mă limita inutil!
Nu te enerva când întreb prea mult, prea des şi câteodată acelaşi lucru. Eu nu cunosc lumea
din jurul meu şi nici nu am pe altcineva în afar de tine să întreb. Fă-ţi te rog timp şi pentru mine,
explicându-mi ce ştii despre lumea aceasta frumoasă şi fă asta bucuros şi plin de dragoste.
Nu te teme să-mi fixezi limite şi reguli. Sigur le voi respecta dacă eşti consecvent în aplicarea
lor. Însă dacă astăzi spui una şi mâine alta, sigur voi deveni confuz şi nu voi mai ştii ce este
interzis şi ce nu.
Nu mă compara mereu cu fraţii mei, cu colegii mei sau cu oricine altcineva. Sunt unic şi
niciodată nu voi fi la fel ca alţii. Sigur am şi eu ceva special, fă-ţi doar puţin timp şi vei vedea şi
părţile mele bune. Eu nu voi fi pentru multă vreme copil, lasă-mă să-mi trăiesc copilăria şi să mă
bucur de ea. Nu îmi încărca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru vârsta mea.
Acum lasă-mă doar să mă joc.
Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt încă foarte gingaşe. Nu mă face mai
mic decât sunt! Fii înţelegător la greşelile mele şi stângăciile care le fac mereu. Dacă mă critici
constant voi deveni stingher şi lipsit de încredere în forţele proprii.Gândeşte-te: poţi să-mi critici
faptele fără să mă critici ca persoană!
Respectă-mi drepturile de copil şi demnitatea. Nu mă umili şi nici nu folosi violenţa verbală
sau fizică cu mine. Din asta voi învăţa numai să mă ascund de tine, să mint şi să-mi fie frică. La
un comportament pozitiv întotdeauna voi răspunde pozitiv, deci încearcă să fii blând, iubitor şi
înţelegător.
Păstrează -mi sufletul curat ! Nu mă lăsa să vad şi să învăţ lucruri rele.Tu esti modelul meu. Nu
mă minţi, căci o să cred că minciuna este singura cale în viaţă; nu folosi forţa, căci o să cred că
forţa este ceva normal în relaţiile cu ceilalţi; nu mă critica, căci astfel voi învăţa să condamn; nu
mă respinge, căci voi cred că nu mă doreşti şi as putea începe să te urăsc pentru asta.
Ajută-mă să învăţ valorile morale: adevărul, cinstea, încrederea, bunătatea, iubirea.
Tu ştii că eu vin de la Dumnezeu şi tot ce vine de la el nu are cum să fie ,,bun de nimic’’. Nu
mă face să mă simt vinovat pentru ceea ce sunt şi pentru că nu sunt aşa cum ai visat. Eu sunt
copilul tău şi tu eşti părintele meu. Aşa ne-a dat Dumnezeu unul altuia.
ACCEPTĂ-MĂ ŞI IUBEŞTE-MĂ AŞA CUM SUNT!

4
 PARTENERIAT LOCAL PENTRU EDUCAŢIE
Program de responsabilitate socială

LUNA EDUCAŢIEI
„Educaţia nu are vârstă, nici anotimp. Are întotdeauna timp pentru tine şi te
răsplăteşte pe măsură.”
Perioada 2006-2009 a constituit fundaţia pe care s-a dezvoltat parteneriatul
local pentru educaţie care a inclus vocea actorilor locali implicaţi în dezvoltarea
activităţilor educative estivale. Ca rezultat al acestui parteneriat, echipa implicată în
derularea proiectului a început demersurile în anul 2009 pentru constituirea unui ONG
local – Edu Caleidoscop. Asociaţia EDU CALEIDOSCOP are scopul de a promova
dezvoltarea comunităţilor prin desfăşurarea activităţilor educativ - formative şi sociale
şi de a responsabiliza societatea civilă.
Unul dintre obiectivele Parteneriatului Local pentru Educaţie este sprijinirea
reţelei de şcoli creată deja în primii ani ai proiectului pentru a întâmpina nevoile
sistemului şcolar local, prin crearea unei platforme de dialog educaţional şi schimburi
de experienţă care să conducă la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
implicate în proiect.
„LUNA EDUCAŢIEI” reuneşte 35 de dascăli din 20 de şcoli şi grădiniţe ale
judeţului în scopul derulării de activităţi comune pentru promovarea, respectarea şi
garantarea drepturilor copiilor la educaţie, asigurarea educaţiei de calitate pentru
fiecare copil.
În cadrul acestui parteneriat a avut loc atelierul cu dascălii din zona Alba-Cugir,
cu o agendă pe care s-a regăsit metodologia Asociaţiei Ovidiu Rom pentru atelierele
de vară, exemple de bune practici din anii anteriori, modele de prezentări, materiale
educaţionale noi.
Făcând mereu un pas înainte vom dori să schimbăm ceva în noi şi apoi la cei
din jurul nostru.
Liliana Mursa,
preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop, jud. Alba

5
6
7
 La ROŞIA MONTANĂ cum era odată...

„Povestea începe simplu...un târg, oameni simpli, muncitori, mici bucurii şi voie
bună! Cu toţii păşeau spre târg- ocazie să se întâlnească cu rudele, cu prietenii, să
discute, să-şi lase pentru câteva clipe grijile de acasă, să facă puţin negoţ...
Aşa s-a creat o poveste, în care fiecare a scris pagini, iar noi o trăim în fiecare zi...
Azi vom încerca să răpim amintiri şi să le dăm culoare prin cei care ne duc tradiţia
mai departe, prin ceea ce a fost şi mai este Târgul de la Roşia Montană!”(I.M)
Aceasta a fost vocea celor pentru care suntem datori să luptăm pentru un viitor, dar
şi să le oferim un prezent pe măsură.
S-a dat frâu liber creativităţii şi s-au întrecut în a spune legende, copiii de la şcolile
din Roşia Montană.
Micii actori de la Şcoala cu clasele I-VIII Simion Balint au pus în scenă legenda
“Vâlva băii”, au dat multă culoare desenelor reprezentând frumuseţile comunităţii şi
au arătat frumuseţea portului şi cântecului popular.
Cei mici de la Şcoala Gura Roşiei au arătat că ştiu jocul popular, dar şi mesajul
înaintaţilor Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan, Simion Balint.Privindu-i cu atenţie
am putut vedea că aduceau cu ei imaginile acelor copii care ieşeau din mină alături de
părinţi cu corfele în spate, dar şi ale celor care astăzi se bucură de cele mai bune
condiţii de educaţie.
Micii actori şi dansatori şi-au reprezentat cu mândrie delegaţiile venite să recreeze
o lume de mulţi uitată, dar mereu vie în inimile celor care rostesc ROŞIA
MONTANĂ!

Prof. LILIANA MURSA,

Şc. Gura Roşiei, Roşia Montană, jud. Alba

8
9
 CÂNTECUL OGLINZILOR

Dacă vesel vrei să fii vino aici

Dacă vesel vrei să fii vino aici,
Este şcoala minunată
Cu oglinda fermecată,
Dacă vesel vrei să fii vino aici!

În oglindă se-mpletesc vise şi flori,

În oglindă se-mpletesc vise şi flori,
În excursie plecăm,
De natură învăţăm,
În oglindă se-mpletesc vise şi flori.

Pe oglindă strălucesc în vii culori,

Pe oglindă strălucesc în vii culori,
Literele, cifrele,
Muzicale notele,
Pe oglindă strălucesc în vii culori.

Din oglindă învăţăm şi lucruri noi,

Din oglindă învăţăm şi lucruri noi,
Despre noi, despre culori,
Despre sporturi uneori,
Din oglindă învăţăm şi lucruri noi.

Dacă vesel vrei să fii vino aici,

Dacă vesel vrei să fii vino aici,
Unii pe-alţii ne-ajutăm,
Prietenia cultivăm,
Dacă vesel vrei să fii vino aici!

Înv. Elena Morar

Şcoala cu cls. I-VIII Zlatna, jud. Alba
10
11
 VALENTELE TERAPEUTICE ALE BASMELOR

Consilier şcolar MURARIU CRISTINA

LIC. PEDAGOGIC CD LOGA, CARANSEBEŞ

Folosirea poveştilor terapeutice cuprinde apecte diagnostice şi terapeutice. Se poate apela la

povestea terapeutică pentru a diagnostica relaţiile din sistemul familial al copilului (relaţia părinte-
copil, relaţia dintre fraţi). Identificarea membrilor familiei cu anumite personaje oferă informaţii
semnificative atât terapeutului, pentru a-şi structura intervenţia, cât şi familiei care începe un proces
de vindecare conştientă. În povestea prezentată mai sus, identificarea copilului cu soldăţelul părăsit
este relevantă pentru înţelegerea modului în care acesta se simte în relaţia cu părinţii.
Aspectul terapeutic al poveştilor constă în capacitatea acestora de restructurare personală şi
familială. Copilul, neavând bagajul verbal, capacităţile de exprimare ale unui adult, foloseşte
modalităţi simbolice de a-şi exprima emoţiile şi dorinţele: expresivitatea corporală, desenul, jocul,
povestea. Povestea, prin caracterul imaginar al său, este un spaţiu securizant pentru copil.
Personajul principal este cel care se luptă cu obstacolelor, iar victoria acestuia îi poate da
încredere copilului în acţiunile sale din realitate. Pe părinţi îi ajută să comunice cu copilul pe propria
lui limbă, prin simbol şi metaforă, facilitând trecerea de la un limbaj raţional la un limbaj afectiv, al
imaginarului/al inconştientului, depăşind astfel rezistenţele personale şi permiţînd membrilor
familiei să reia o cale naturală de comunicare părinte-copil.
În această dinamică sunt foarte importante funcţiile de mediere şi de modelare ale poveştii
terapeutice: capacitatea acesteia de a media transferul unor trăsături şi emoţii ale ascultătorului către
personaje şi de a oferi libertatea găsirii de soluţii noi.
Este foarte important ca povestea terapeutică să fie cât mai adaptată unei situaţii
problematice, unei persoane, pentru a avea efectul terapeutic dorit. Psihoterapeutul pleacă de la
basme şi personaje preferate ale clientului, pe care le va modela în funcţie de particularităţile
acestuia.
Interesant este faptul că poveştile terapeutice fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, ne
exprimăm în metafore. Avem nevoie de ele indiferent de vârstă. Un răspuns care să sintetizeze cele
prezentate mai sus poate fi fatul că poveştile terapeutice reprezintă o posibilitate de cunoaştere şi de
creştere personală. Alături de multe altele, ne poate ajuta să devenim eroul propriei vieţi.

12
 DREPTURILE COPILULUI

1.NUME,CETĂŢENIE:
JOC CU REGULI(creaţie proprie)
Educatoarea:Spune-mi cum te strigă mama!
Spune-mi:aşa-i că te cheamă Ioana/Briana/Iuliana/etc?
( copilul întrebat răspunde prin DA/NU)
Nu eşti Ioana/Briana/Iuliana etc.?
Ba eşti Ioana/Briana/etc.!!!Nu eşti Ioana/Briana/etc.?!
În picioare stă doar Ioana/Briana/etc.!
Reguli:Educatoarea alege un copil şi îl întreabă.El răspunde cu DA/NU.Când se dă ordinul „În
picioare stă doar ….”,ceilalţi copii se aşază pe covor,iar cel care poartă numele spus de educatoare
rămâne în picioare.Jocul se reia cu înlocuirea cuvântului subliniat şi a numelui cu altele care se
potrivesc.
Exemple: un pin-Cătălin
Vrei?-Andrei
Un fus-Flavius/Darius/Iulius
Puii-Bogdi
Lin-Călin

2.FAMILIE:
Mama,tata,sora mea
Şi bunicii de colea,
Împreună ne-adunăm
Şi-o familie formăm!
E dreptul fiecăruia
Să aibă familia sa!

3.SECURITATE,PROTECŢIE ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI:

Ghicitoare:
Nu mă bate că sunt mic!
Nu mă bate c-o să ţip!
N-are nimeni dreptul,frate,
Să te bată nici pe ………..
(spate)
4.LA ASISTENŢĂ MEDICALĂ:
Eu sunt mare şi voinic 5.EDUCAŢIE:
Nu mă sperii de nimic! Te-ai întrebat oare,vreodată
De mă doare un dinţişor De ce învaţă lumea toată?
Dau o fugă repejor Am să îţi spun acuma eu:
La stomatologul care E dreptul meu şi dreptul tău!
Vindecă tot ce mă doare; Din cărţi înveţi ca să fi bun;
Când mai cad cu bicicleta Poveştile multe îţi spun!
Strig iute:”tanti asistenta!” Când eşti micuţ îţi spune mama
Ea vine în graba mare Povestea cu „Albă-ca-Zăpada”
C-un bandaj cu inimioare! Dar într-o zi ,copilul meu,
-Ai văzut?Nu este greu! Vei spune: cititul nu e greu!
Ajutor să ceri mereu Prin el ,tu poţi s-ajungi la lună
Că e dreptul tău,copile Să-ncerci să faci lumea mai bună!
Să ai tratament ca mine!
Dir.prof. Gabriela Berbeceanu
G.P.P. nr. 4 Deva, jud. Hunedoara
13
 Rolul jocului în perioada şcolară
Inst. Rusu Claudia Mirela
Şc. cu cls. I-VIII „Anghel Saligny” Focşani
Continuare din nr. 12

În cadrul jocurilor bine orientate şi gândite, copiii înaintează la început în rezolvarea sarcinilor cu ajutorul
ipotezelor, al admiterii pe plan mintal a diferitelor posibilităţi de acţiune. Cu timpul, ei devin capabili să explice, să
argumenteze, să dovedească adevărul judecăţilor lor. În cadrul jocului copilul este solicitat să gândească înainte de a
acţiona, să raţioneze şi să relaţioneze cu ceilalţi.
Jocul, în perioada şcolară mică, este indispensabil oricărei activităţi intelectuale. Mai ales la clasele mici, el
este o punte de legătură între perioada preşcolară şi cea şcolară. De aceea este recomandat ca în perioada şcolară mică
jocul să ocupe un loc principal în activităţile instructiv-educative. Elemente ale gândirii intuitive concrete, cu caracter
practic, specifice preşcolarului, mai apar încă în gândirea şcolarului mic. În procesul de învăţământ se dezvoltă operaţiile
de gândire absolut indispensabile oricărei activităţi intelectuale: analiza şi sinteza, comparaţia, abstractizarea şi
generalizarea, clasificarea şi concretizarea logică. Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creşterii gradului de
flexibilitate şi mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală.
Un aspect la fel de important în dezvoltarea copilului îl constituie transformările produse la nivelul limbajului
şcolarului mic. Până la intrarea în şcoală, limba este asimilată în practica vorbirii. În şcoală însă ea devine obiect de
învăţământ organizat, sistematizat. Alături de forma orală, un rol important în dezvoltarea conştientă a limbajului îi
revine limbajului scris, atât ca mijloc de comunicare, cât şi ca instrument de gândire, de asimilare a cunoştinţelor.
Jocurile matematice, exerciţiile şi problemele au drept scop dezvoltarea limbajului matematic, atât prin explicaţiile date
de învăţător, cât şi prin gândirea şi explicarea acţiunilor din cadrul acestora. Copilul asimilează mult mai uşor termenii în
cadrul jocului, decât prin simpla prezentare a acestora.
Transformări importante în dezvoltarea copilului din perioada şcolară se produc şi în dezvoltarea memoriei.
Şcolarul mic reţine în general mai uşor formulele, culorile, întâmplările, decât definiţiile, explicaţiile. Uneori ele
memorează mecanic, nu logic, memorează cuvinte, nu idei, pune pe acelaşi plan ideile principale cu cele secundare. Prin
intermediul jocului copilul este determinat să memoreze voluntar, intenţionat, logic. Calităţile memoriei (volumul,
mobilitatea, rapiditatea, trăinicia, promptitudinea la memorare, conservare, reactualizare) pot fi modelate, educate şi
perfecţionate la niveluri de performanţe superioare.
Într-o foarte strânsă legătură cu gândirea şi limbajul se află imaginaţia. Cu cât copilul este mai evoluat pe plan
mintal, cu cât posedă mai multe noţiuni şi un vocabular activ mai bogat, cu atât imaginaţia lui va avea mai multe
elemente, mai mult material pentru a construi, pentru a crea, pentru a se dezvolta prin intermediul jocului.
Imaginaţia este o condiţie (o cauză) a gândirii şi totodată un rezultat al ei. La începutul şcolarităţii mici
imaginaţia prezintă un conţinut redus, dar odată cu înaintarea în vârstă şi ca rezultat al muncii şcolare, ea devine mai
bogată, capătă caracter critic şi manifestă aspecte creative.
Jocul are un rol important în dezvoltarea motivaţiei copilului pentru şcoală. Aceasta din urmă se constituie ca
o sinteză de factori externi (observarea şi imitarea de către copil a modelelor exterioare)) şi interni (dorinţa copilului de a
deveni şcolar), susţinută de multiplele lui cunoştinţe despre şcoală şi ocupaţia de şcolar.
Uneori, folosirea excesivă de către adult a mijloacelor motivaţiei externe poate să conducă la efecte negative.
Motivaţia internă activează procesul de asimilare a cunoştinţelor într-un mod continuu. Ea se naşte atunci când
învăţătorul asigură stimularea şi menţinerea într-o permanentă stare a vioiciunii şi curiozităţii cognitive a copilului, mai
ales prin intermediul jocului. La vârsta şcolarităţii mici copiii au trebuinţa de explorare, de informare, de documentare.
Valorificând această „deschidere“ în cadrul jocului, învăţătorul îi poate cultiva ataşamentul faţă de şcoală şi învăţătură,
dragostea şi interesul pentru cunoaştere.
Afectivitatea şcolarului mic este influenţată atât de sarcinile de învăţare obişnuite, propriu-zise, cât şi de
relaţiile interpersonale din cadrul colectivităţii şcolare. Jocul ajută la dezvoltarea emoţiilor şi sentimentelor intelectuale,
precum şi a emoţiilor morale şi estetice. Învăţarea organizată raţional prin joc oferă copilului perspectiva reuşitei, devine
atrăgătoare, plăcută, contribuind la ataşamentul faţă de munca intelectuală şi faţă de şcoală. Conţinuturile învăţării devin
prin joc, pentru copil, mai interesante. Apare curiozitatea intelectuală, dorinţa de a afla, de a cunoaşte cât mai mult.
Copiii trebuie sprijiniţi – iar jocul vine în sprijinul cadrelor didactice – pentru a înţelege şi a-şi însuşi corect
conţinutul noţiunilor şi normelor care stau la baza sentimentelor morale. Este necesar să lise explice, la nivelul lor de
înţelegere, apelând la situaţii practice de viaţă şi la joc, ce înseamnă, din punct de vedere moral, binele, frumosul şi
adevărul, curajul şi laşitatea, cinstea şi necinstea.
La începutul micii şcolarităţi volumul atenţiei este încă redus, copiilor fiindu-le greu să prindă simultan, în
câmpul atenţiei, explicaţiile verbale şi tablourile intuitive, acţiunile pe care le fac ei şi cele întreprinse de colegii lor,
desfăşurarea propriu-zisă a acţiunii şi rezultatul ei. Toate acestea pot fi educate prin intermediul jocului. Şcolarii mici,
prin diverse jocuri bine alese, nu vor mai întâmpina greutăţi în a-şi consolida voluntar atenţia de la ceea ce este
superficial, imediat, situativ, spre ceea ce este esenţial, la obiect.

14
 JOCURI DE TEAM BULDING

ŞTAFETA ŞCHIOAPĂ
Desfăşurare joc: membrii fiecărei echipe, legaţi de câte un picior împreună, vor
trebui să parcurgă o distanţă între A şi B cât mai repede, având obiectivul de a umple
un recipient cu apă –în A-, pe care o vor aduce pe rând cu un pahar –din B.

HARTA
Desfăşurare joc:într-un perimetru dat, fiecare echipă are ca temă să ascundă foarte
bine 10 obiecte, după care să întocmească o hartă care să conţină detaliile zonei şi
locul unde sunt ascunse obiectele, harta trebuie să fie cât mai fidelă conţinând toate
indiciile necesare găsirii obiectelor; după aceasta hârţile sunt schimbate aleatoriu între
echipe urmând a găsi obiectele; - timpul total este compus din timpul necesar
întocmirii hărţii + timpul necesar găsirii obiectelor (obiectele pot constitui părţile unui
întreg care să fie executat ulterior.

PIERDUŢI ÎN NOAPTE
Desfăşurare joc: este un exerciţiu în care membrii echipelor mai puţin unul sunt
legaţi la ochi, aflându-se în zona comună cu încă o echipă. Fiecare „ghid” – copilul ne
legat la ochi – va trebui să-şi conducă echipa întru-un loc „ sigur” - un perimetru în
formă de U- folosind ca limbaj doar bătăi din palme.

RÂUL DE FOC
Desfăşurare joc: membrii o două echipe vor trebui să traverseze un râu fără a atinge
apa care este deosebit de toxică şi periculoasă; deplasarea fiind făcută cu ajutorul
unor pietre; fiecare participant are o piatră a sa, pe care poate sta nelimitat fără a putea
să o dea altui coechipier; totodată este permis a folosi „piatra” altuia dar nu mai mult
de trei secunde; respectând aceste reguli, vor trebui să traverseze râul şi atingerea
malului opus trebuie făcut de toţi membrii echipei odată cu recuperarea pietrelor din
apă orice încălcare a regulilor duce la întoarcerea la mal a celui din culpă şi la
reluarea traversării.

Prof. Olar Simona, G.P.N. Vinerea

15
 CARACTERUL SERBĂRILOR ŞCOLARE

Învăţarea în şcoală presupune interacţiunea complexă dintre cunoştinte, valori, atitudini şi

comportamente. Activităţile educative bine organizate şi bine motivate oferă posibilitatea
valorificării acumulărilor elevului pe parcursul unui an şcolar.
Dar educaţia şi instrucţia elevilor nu se realizează doar în orele de curs, la disciplinele
prevăzute de programa şcolară. Activitatea de modelator a dascălului se continuă prin activităţile
extraşcolare , activităţi care sunt îndrăgite de elevi. Aceste activităţi au cel mai larg caracter
interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor.
Contactul cu publicul trezeşte în copii dorinţa de a invinge dificultăţile întâlnite, de a-şi
învinge timiditatea, le cultivă spiritul de iniţiativă, de dependenţă în acţiune. Prin interpretarea
rolurilor elevii se identifică afectiv cu viaţa eroilor respectivi. Trebuie să ii determinăm pe elevi să
înţeleagă că trăsăturile personajelor pozitive, respectate şi îndrăgite pot fi dobândite de oricine prin
muncă, prin respectarea în toate împrejurările a unor reguli de comportare.
Dascălul are rol primordial. El trebuie să aleagă cu mare grijă textele literare pentru serbare.
Acestea trebuie să aibă un mesaj clar atât pentru ,,actori’’, cât şi pentru spectatori. De asemenea,
dascălul trebuie să ţină cont de talentul elevilor, de atenţia şi de memoria acestora. Se pune accent pe
dezvoltarea percepţiilor, pe formarea gustului estetic, pe cultivarea unor aptitudini emoţionale
pozitive faţă de operele dramatizate. Elevii sunt puşi în situaţia să aleagă un model de comportare
din rândul personajelor pe care le interpretează.
Serbările şcolare contribuie la stimularea interesului pentru lectura particulară care constituie
o activitate fundamentală pentru întreţinerea conduitei intelectuale, îmbogăţirea cunoştintelor şi a
limbajului, folosirea intonaţiei potrivită fiecarui semn de punctuaţie.
Cadrul în care se desfăşoară serbările, precum şi costumaţia ,,actorilor’’, contribuie la crearea
climatului afectiv propice interpretării rolurilor. Cu această ocazie se valorifică activităţile
desfăşurate în unele ore de educaţie plastică şi abilităţi practice. Tot cu ocazia serbărilor şcolare se
valorifică şi rodul orelor de educaţie muzicală (interpretarea de cântece) sau a celor de educaţie
fizică (paşi de dans).
După semnificaţia mesajului pe care îl transmit, serbările şcolare pot fi grupate în:
• serbări de început sau de sfârşit de an şcolar (Serbarea Abecedarului, Rămas bun doamna
învăţătoare, Aspecte din viaţa de şcolar);
• serbări ce prezintă tradiţii şi obiceiuri (Tradiţii şi obiceiuri de iarnă, Tradiţii de Paşti,
Sărbătoarea secerişului);
• serbări ocazionale (8 Martie, 1 Iunie – Ziua copilului);
• serbări care evocă personalităţi ale neamului nostru (Mihai Eminescu, I. L. Caragiale);
• serbări cu tematică patriotică (1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua Independenţei, Ziua Eroilor).
Serbările şcolare au un caracter stimulator, atât pentru elevi cât şi pentru părinţi. Munca în
echipă, colaborarea cadru didactic, elevi şi părinţi este o condiţie importantă în realizarea
obiectivelor propuse.

Prof. Munteanu Mihaela

Şcoala cu cls. I-VIII ,,David Prodan” Săliştea, jud. Alba

16
 Metode interactive in educarea limbajului copilului preşcolar
Continuare din numărul 12

Ed. Dan Sanda, ed. Sandiuc Adriana

Grǎdiniţa P.P. nr. 4 Deva, jud. Hunedoara
2.Diagrama Venn

Diagrama Venn este o metodǎ interactivǎ care se aplicǎ cu eficienţǎ in activitǎţile de povestiri, observǎri, jocuri
didactice, convorbiri pentru sistematizarea unor cunoştinţe sau pentru restructurarea ideilor extrase dintr-o poveste.
Etape:
1.Comunicarea sarcinei de lucru
Intre personajele din poveşti : Scufiţa roşie si Alba ca zǎpada existǎ asemanǎri si deosebiri .

• Scufita rosie
Asemanari Alba ca
• Bunica
zapada
• Lupul
Personaje Mama vitrega
• Vanatorul Pozitive si Pitici
• Mama Negative Vanatorul
Formula de Printul
Inceput si de
Sfarsit

2.Activitate in pereche si in grup

Se completeazǎ diagrama individual apoi se lucreazǎ in perechi. Intre copii are loc schimb de informaţii, argumente,
aprecieri, analize comparative.
3. Activitate frontalǎ
Se adreseazǎ intrebǎri referitoare la asemanǎrile si deosebirile dintre cele douǎ poveşti si personajele lor.
3. Metoda Frisco
Definiţie :
Metoda Frisco este o metodǎ de rezolvare a unei probleme de cǎtre participanţi pe baza interpretǎrii unui rol specific.
Obiectivul :
Identificarea unor probleme complexe si rezolarea lor prin strategii eficiente si accesibile nivelului de inţelegere al
copilului.
Descrierea metodei :
Metoda Frisco se axeazǎ pe rolurile interpretate de copil in funcţie de preferinţele fiecǎruia şi de capacitǎţile pe care le
impune rolul.
Etape :
1.Identificarea / extragerea problemei
2.Repartizarea rolului in funcţie de profilul psihologic al copiilor.
C= conservator ( neschimbatul )
E = exuberant ( visǎtorul )
O = optimistul ( realistul )
P = pesimistul ( nemultumitul )

3. Dezbaterea problemei
Toti copiii participǎ la dezbatere.
4. Sistematizarea ideilor si a concluziilor.

17
 Educaţia ecologică la preşcolari

,, Învăţaţi-i pe copiii voştri , ceea ce i-am învăţat noi pe ai noştri că pământul este mama noastră.
Tot ceea ce I se întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Noi
ştim cel puţin atât : nu pământul aparţine oamenilor, ci omul aparţine pământului.
Omul este firul care ţese drama vieţii şi ceea ce-I face pământului îşi face lui însuşi.”
Sieux Seattle

Civilizaţia umană are un rol foarte important în evoluţia ecosistemelor de pe planeta noastră şi de
aceea omul trebuie să fie conştient de imensul rol pe care îl are, să fie educat în spiritul respectului
pentru mediul înconjurător, pentru ca el să conştientizeze faptul că nu este stăpânul naturii, ci parte a
ei.
În acest context, educarea copiilor în vederea însuşirii unei concepţii ecologice unitare, a devenit
tot mai necesară astăzi, când se înregistrează o influenţă crescută a omului asupra naturii.
Se impune, aşadar, să pornim cu studiul impactului activităţilor umane asupra mediului
înconjurător încă de la grădiniţă, este momentul să ne ocupăm şi de educaţia ecologică prin care îi
învăţăm pe copiii noştri de ce şi cum trebuie protejată natura.
În cunoaşterea mediului înconjurător de catre preşcolari, un rol deosebit îl avem, noi, educatoarele,
care prin ansamblul de activităţi educative, îmbogăţim orizontul de cunoştinte al copiilor, favorizând
acumularea de cunoştinte ecologice, întelegerea de către copii a efectelor secundare şi negative ale
activităţii omului asupra mediului.
Trebuie să nu mai repete greşelile generaţiilor trecute.
Ştiind faptul că la vârsta preşcolară se pun bazele primelor cunoştinţe, priceperi, deprinderi în ceea
ce priveşte cunoaşterea a mediului înconjurător şi a relaţiei dintre om şi acesta, având convingerea că
pot să trezesc interesul copiilor pentru tot ce-i înconjoară şi să le formez o atitudine pozitivă faţă de
mediu, am planificat şi derulat proiectul educaţional „Copacii, prietenii noştri”.
Contactul nemijlocit al copiilor cu aceste activităţi au sporit eficienţa demersului educaţional, dat
fiind cunoscută marea disponibilitate a celor mici în a descoperi şi asimila tot ceea ce le stârneşte
curiozitatea. Activităţile cu conţinut ecologic şi-au găsit finalitatea în comportamentele dobândite de
copii : de a fi mai buni şi mai sensibili faţă de mediu, de a fi mai protectori, de a acţiona mai
disciplinaţi şi mai responsabili, mai plini de iniţiativă şi mai prompţi în respectarea unor reguli.
Activităţile din proiect au îmbrăcat aspecte practice, provocând trăiri emoţionale prin care copiii au
fost puşi în situaţia de a acţiona, de a reacţiona şi de a manifesta atitudini.
Pot spune că, în urma derulării acestui proiect cu caracter ecologic, copiii au înţeles că îngrijirea
mediului implică din partea noastră desfăşurarea unor acţiuni practice care să contribuie la evoluţia
plantelor şi a animalelor, iar protejarea mediului presupune apărarea lui de acţiunile dăunatoare care
pun în pericol viaţa plantelor, a animalelor şi a omului. Prin participarea la aceste activităţi ,copiii au
înţeles rolul pe care îl au în mediu, ce acţiuni sunt capabili să efectueze.
În concluzie, e bine ca omul de mâine să ştie ce este bine şi ce este rău în raporturile cu ,, natura
mamă”, pentru a acţiona în consecinţă.

Educatoare Balan Doiniţa

G.P.N Nr.2 „Lizuca „ Fălticeni
Jud. Suceava

18
 Povestea firului de iarbă - Şi eu sunt important!
Era o zi călduţă, la început de primăvară. Zăpada se topise şi mici pârâiaşe
de apă se prelingeau prin grădini,pe lângă case, pe poteci. Soarele strălucea
timid. Prin aer plutea un miros de pământ reavăn.M-am gândit să merg la
plimbare, să mă mai dezmorţesc după o iarnă atât de lungă, să simt parfumul
primăverii. Am mers, am tot mers, până am ajuns la marginea unei păduri.
Obosită, m-am aşezat pe o buturugă şi am ascultat glasul pădurii, foşnetul
crengilor, murmurul apelor,ciripitul păsărelelor, toate m-au fermecat. Când
am coborât privirea , lângă buturugă am văzut un fir de iarbă ce mă privea
cu ochi de rouă. Era de un verde crud şi strălucea în razele soarelui. M-
am aplecat să-l rup , să-l strivesc între degete, să-i simt mirosul plăcut. Cum l-
am atins, un glăscior subţirel mi-a strigat:
---Stai, opreşte-te! Nu mă rupe! Abia am răsărit! Sunt primul fir de iarbă din
padure. Ştii câţi au nevoie de mine? Aşteaptă şi vei vedea:
M-a mirat faptul că un singur fir de iarbă, atât de neînsemnat, atât de mic, poate fi important pentru cineva. Nu l-am
mai rupt. Am stat şi l-am privit , gândindu-mă la ceea ce mi-a spus….Langă noi s-a oprit o păsărică. Ciripind a vrut să
ciugulească firul plăpând de iarbă , dar acesta i-a strigat:
--Stai, opreşte-te, nu mă rupe! Ce vrei să faci?
--Vreau să te duc la cuibul meu. Trebuie să le pregătesc puişorilor mei un culcuş moale…. şi tu eşti tocmai bun pentru
mine.
--Dar…eu,…abia am răsărit. Sunt primul firişor de iarbă din pădure! Tu ştii câţi au nevoie de mine? Păsărica l-a
privit cu ochii ei de mărgele şi după ce l-a ascultat cu atenţie a plecat mai departe să caute altceva pentru cuibul său.
....Poate va găsi un fir de fân, poate un puf moale, ori o crenguţă… …..Glasul ei răsuna vesel şi parcă întreaga natură a
prins viaţă. Nici nu a plecat bine păsărica, şi lângă noi au apărut un iepuraş, un ieduţ şi un mieluţ ţopăind fericiţi că
au scăpat de frigul iernii. De cum au zărit firul de iarbă, s-au şi repezit să-l mănânce.
----Staţi, staţi! De ce vă tot grăbiţi? Eu sunt doar un singur fir de iarbă iar voi sunteţi trei. Tot nu vă ajunge şi mulţi mai
au nevoie de mine!!! Clipind din ochişorii lor mari şi blânzi, cei trei prieteni se uitau speriaţi unii la alţii, apoi plecară
mai departe săltâd veseli. Nu a mai trecut mult şi pe lângă mine au trecut doi copilaşi ce râdeau fericiţi pentru că au
găsit o mulţime de ghiocei. Au zărit şi ei firul de iarbă. Fetiţa s-a aplecat să-l rupă. Voia să-l pună lângă ghiocei şi să-l
ducă mamei în dar. Imediat firul de iarbă a glăsuit:
---Stai , te rog, nu mă rupe! Uite, sunt primul firişor de iarbă din pădure….De-ai ştii câţi au nevoie de mine!!!
Ascultători, copiii au plecat spre casă fericiţi că vor face mamei o bucurie.
Tocmai când mă hotărâsem şi eu să plec, am văzut o furnicuţă apropiindu-se care vorbi cu mult respect firului de iarbă:
---Bine te-am găsit, firule de iarbă! Îţi mulţumesc că ne-ai adus primăvara! Acum te rog să mă ridici cât mai sus, să
pot vedea cât mai am de mers până la muşuroi. Am ostenit cu povara-n spate.... Furnicuţa se urcă uşor pe firul de iarbă
şi privi în departare.Am privit şi eu şi am rămas uimită. Poiana înverzise de parcă un covor fermecat se aşternuse
deodată la picioarele mele. Era de un verde smarald presărat cu stropi de soare. Erau păpădiile ce înveseleau toată
poiana.
Era minunat! Toate vietăţile pădurii erau fericite: mieluţul şi ieduţul păşteau iarba crudă, iepuraşul ţopăia vesel,
păsărica aduna fire de iarbă pentru cuibul puişorilor ei. O mulţime de gândăcei, albine şi, fluturi zburau de colo, colo
sub căldura razelor de soare, ...iar cei doi copilaşi, împreună cu colegii de la grădiniţă luau bucăţi de pământ cu iarbă
cu rădăcină cu tot. Ei s-au gândit că ar putea să facă şi în curtea grădiniţei o mică poieniţă la fel de frumoasă.
--Acum vezi cât de important este chiar şi un firişor de iarbă ? Vezi câtă lume are nevoie de mine? Acum, când suntem
mii şi mii de fire de iarbă, putem fi şi mai folositori şi toată lumea este mulţumită. O picătură,
ca o lacrimă, strălucea pe firul de iarbă în lumina lunii. Se înserase. Am plecat
spre casă cu gândul la discuţia ce am avut-o cu firul mic şi plăpând cu gândul
că…..
…“ SĂ OCROTEŞTI CU BUNĂTATE,
ÎN CALE-ŢI ORCE VIETATE,
ORICÂT DE FĂR-DE-NSEMNĂTATE,
ŞI-ORICÂT DE MICĂ AR FI EA”… … nu sunt vorbe goale….

Ed. Mariana Bădulescu-Grăd.nr.1 Slănic Prahova

19
 Vacanţa, cel mai frumos anotimp!

Pâna a venit vara am visat cu ochii deschişi...Am visat munţi şi păduri, ape repezi şi cântec de
păsărele, am visat răcoarea de sub brazi. Din oraşul nostru supraîncalzit ne temeam să nu visăm prea
frumos!
Cu inima plină de speranţă ne-am întalnit în gara Galaţi, pregătiţi pentru un drum de 16 ore spre
îndepartatul Bihor. Drumul lung si obositor cu o escala în Bucureşti a fost repede uitat când am
zărit tabăra ! Nici măcar in visele noastre cele mai frumoase nu am crezut că există un aşa colţ de
rai!
Tabăra Şuncuiuş-Bihor este aşezată pe o creastă de munte iar pe dedesupt curge Crişul Repede.
Râul cântă zi şi noapte pentru cei ce ştiu să-l asculte...De la el am aflat că munţii Pădurea Craiului
ascund comori nebănuite pe care ni le va dezvălui dacă ştim să apreciem frumuseţile naturii. Cred că
le-am apreciat corect deoarece înca din prima zi am urcat muntele şi am văzut o peştera deosebită,
Peştera Vântului. În celelalte drumeţii am vizitat Peştera Valea Crişului, Peştera Ungurul Mare şi
Peştera Urşilor. Fiecare dintre ele este unică, are frumuseţea ei aparte, iar drumeţiile ne-au dezvăluit
nouă, copii crescuţi în oraş, rugi de mure din care ne-am ospătat cu bucurie, flori multicolore, umbră
deasă, urcuşuri şi coborâşuri cu peripeţii.
Nu putem uita clipele petrecute acolo, prietenii pe care ni i-am făcut, focul de tabără sau serile
distractive organizate de domnul director şi de doamnele învăţătoare .
Întrebarea care ne-a frământat tot anul a fost: unde vom merge vara aceasta? Tocmai am aflat
răspunsul! Un nou colţ de rai ne aşteapta: Arieşeni, jud. Alba, venim! Ce mai, vacanţa, e cel mai
frumos anotimp!

Institutor: Stănuţa Grigorică

Şcoala Gimnazială Nr.12 „Miron Costin”
Galaţi

20
21
 Copiii GPN nr. 13 Raza de Soare Galaţi au susţinut sacoşa bio in cadrul Proiectului Idei verzi-Sacoşa
bio, confecţionand astfel de sacoşe. Poezia, creaţie proprie, le-a făcut munca mult mai uşoară şi frumoasă şi
i-a ajutat să transmita mesajul, pentru un mediu mai curat, şi celor din jur.

1. Când am fost eu la plimbare

Am văzut doar pungi uşoare,
Care chiar zburau de zor,
Peste tot in pas uşor.

Şi, vai, unde ajungeau,

Multe mai îmbolnăveau.
Ape, case şi copaci,
Buburuze şi brotaci.

2. Dar eu sunt ecologist

Şi sunt foarte fericit,
Îi învăţ pe cei din jur
Să păstreze mediul pur.

De-o sacoşă-am auzit,

Bio-i spun şi-s multumit.
Ştiu c-abia ea s-a născut,
Vreau şi eu să o ajut.

3. Sacoşică, draga mea,

De-acum eu te-oi ajuta.
Chiar şi tata, mama mea,
Vor fi toţi de partea ta.

Să creşti mare si frumoasă,

Chiar aici la mine-n casă.
Plasticul să-nlocuieşti,
De poluare să ne pazeşti.

Plastic nu vom mai lua

Pe tine te-om căuta.

(Poezia se poate adapta dupa un cantec cunoscut, personal am folosit Zi de sărbătoare)

Iată şi câteva modele cu care au participat la expoziţia de sacoşe bio.
Ed. Maria Melania Grosu,
GPN nr. 13 Raza de Soare Galaţi

G
o

22
 a
r
i
a

M
e
l
a
n
i
a

G
r
o
s
u
u
E
d
.

M
a
r
i
a

M
e
l
a
n
i
a

G
r
o
s
u
G
P
N

23
 •
•
•
•

J Ce îşi face omul cu mâna lui se numeşte

• Eminescu se îndepărtează pentru a lumina
dorinţele cele moarte.
-Poemul "Mioriţa" circulă pe baza comunicării,
adică nu a fost scrisă, din motive personale.
-Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvânt când a zis: "De
mă voi scula, prea mulţi am să popesc şi eu!"
Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este
Popescu.
-Călin, îşi ţinea nevasta de mână, care avea
părul lung de fericire.
-Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu
se mai întoarce acasă fiind jefuit de nişte
oameni invidioşi.
-Moromeţii făceau pârtie pe salcâm ca să se
dea cu sania.
-Eminescu descrie faptele care se petrec la
plural, care demonstrează ca tot timpul sunt mai
multe descrieri.
-Ciobanul îi spuse nevestei lui:"Dragă Mioară..."
-Moromeţii plecase în excursie să vânda
cerealele.
Pagina creată de înv. Maricica Popov, Şc. Nr.
18 Galaţi
lucru manual.
J Hai să definim o definiţie.
J Degustători de vin sunt consumatori de
bere.
J Pe o astfel de suprafaţă apar mai
multe mori.
J Dacă reţin eu bine minte eşti pe o cale
de neîntoarcere înapoi.
J Eşti plictisită de plictiseală.
J Firele se ard şi se încălzesc înapoi.
J Se va relua controlul.
J Auziţi ce vă aud urechile.
J Am o muscă care vede ce vorbiţi.
J Uniformă cu burta goală.
J Să meargă să va alerge.
J De reţinut este va fi faptul că sunteţi
nişte rebeli.
J Să desenăm cu acelaşi culoare pe
orizontal.
J Sunt pe zero.
J Eşti un porc în reluare.

1 Şcoala Gimnazială Nr 18
 STIMULAREA GÂNDIRII CREATOARE
LA ELEVI

“Sensul existenţei şi datoria fiecărui om este creaţia” (M.Eliade)

Creativitatea înseamnă îndrăzneală condiţionată de libertate interioară; înseamnă curajul de a fi altfel decât
ceilalţi; este un moment al învăţării, dar şi unul al descoperirii; este o sinteză aptitudinală, dar şi atitudinală.
Creaţia este o formă a activităţii umane care presupune realizarea unui produs nou, original, valoros şi util
pentru societate, sau a unui produs nou măcar pentru individ care a ajuns în mod independent la crearea lui. Capacitatea
de a crea a fost multa vreme considerată ca fiind „un dar” divin, sau innăscut, că s-ar datora întâmplării, însă studiile
psihologice arată că în fiecare dintre noi există un potenţial creatv, care educat, poate fi valorificat la maxim, concretizat
în diverse domenii ale activitatii umane.
Dezvoltarea creativităţii este posibilă numai prin educaţie. „Omul nu poate deveni om decât prin educaţie.“,
spunea Kant. Şcoala este cea care trebuie să pregătească oamenii pentru viaţă. Încă din clasele primare, modernizarea
învăţământului este privită prin prisma integrării rapide a adolescentului în viaţa socială, dar pentru a putea să se
adapteze viitoarei societăţi, în sistemul educaţional trebuie stimulată şi formată creativitatea.
Potenţialul creativ cunoaşte o dinamică specifică de-a lungul dezvoltării ontogenetice şi îmbracă nuanţe
individuale de la o persoană la alta. Educarea gândirii creative este posibilă la orice vârstă. Vârsta micii şcolarităţi se
caracterizează printr-un remarcabil potenţial creativ. Dacă acesta nu este fructificat, pierderile sunt mari,iar recuperările
sunt parţiale.
Pentru stimularea gândirii creatoare a şcolarului mic este recomandată utilizarea mijloacelor didactice variate,
a unor metode active din rândul cărora să nu lipsească jocul ca metoda cu multiple valenţe , atât în plan informativ cât şi
formativ. Invăţarea creativă este o cerinţă impusă de evoluţia societăţii care are nevoie de oameni bine pregătiţi în
toate domeniile.
Atribuţiile cadrului didactic sunt sporite şi îi pune pe acestia în faţa unor situaţii dificile, acelea de a crea
conflicte ce trebuie soluţionate (prin problematizare), de a selecta raţional mijloacele şi strategiile didactice pentru a
promova o învăţare motivată, ritmică, sistematică, fără eforturi inutile, declanşatoare de satisfacţii. Dascălii trebuie să se
autoevalueze, să respecte democraţia colectivului de elevi, să pună în balanţă sarcinile reproductive cu cele creatoare,
pentru că primele nu crează conflicte puternice ca cele din categoria a doua şi nu au valenţe formative tot atât de bogate
ca cele din urmă. Ar trebui renunţat la comportamentul interogativ-abuziv şi provocate, înlesnite interacţiunile
comunicative elevi- elevi. Adultul, ca să ştie să pună întrebări lumii înconjurătoare, ar trebui de mic să fie obişnuit cu
aceasta.
Stim că imaginaţia cretoare se manifestă pe baza experienţei şi cunoştinţelor elevilor, aceasta constituie, de
fapt, sursa de inspiraţie. Acumulare cunoştinţelor trebuie să se facă din timp, încă din perioada preabecedară şi trebuie
dusă o muncă susţinută pentru lărgirea orizontului intelectual al elevilor în cadrul tuturor disciplinelor. Astfel prin
convorbiri, recitări, memorizări, ghicitori, lecturi, jocuri, observări dirijate a obiectelor din natură, fiecare elev îşi poate
forma bagajul său de impresii şi observaţii care îi vor da posibilitatea să-şi desfăşoare mai bine puterea creativă.
Lectura contribuie într-o măsură însemnată la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular
nuanţat, la educaţia patriotică şi estetică. Citirea unor cărţi le dezvăluie copiilor sentimente omeneşti de dragoste, ură,
prietenie, cinste, omenie şi îi face pe aceştia curajoşi şi fermi, iar eroii din cărţi devin exemple de fapte înalte de viaţă şi
caracter, lăsând urme adânci în conştiinţa elevilor. Lectura oferă copiilor posibilitatea de a-şi completa singuri
cunoştinţele de a le lărgi şi adânci.
Pentru a-şi îndeplini rolul formativ, lectura cere muncă organizată de îndrumare , învăţătorul are obligaţia să
dezvolte gusturile şi înclinaţiile elvilor spre citit, să atenţioneze asupra operelor importante şi să coreleze lectura cu
celelalte obiecte de învăţământ si cu evenimente curente.
Dacă vom şti să stoarcem şi ultima picătură de nectar a unui text, vom fi siguri că ne-am înarmat elevii cu
acele instrumente de lucru, cu tehnici necesare studiului în şcoală sau, mai târziu, în gândirea creatoare şi nu va fi o
surpriză când, în creaţiile lor, vom întâlni desăvârşirea.
Compunerea constituie cadrul cel mai prielnic pentru cultivarea capacităţilor creatoare ale elevilor. Valoarea
lecţiilor de compunere constă în faptul că oferă condiţii optime pentru punerea elevilor în situaţii de a exersa în mod
sistematic actul exprimării. Aceste ore realizează o sinteză a ceea ce au învăţat elevii la orele de citire-lectură, precum şi
la celelalte obiecte de învăţământ, mai ales sub raportul corectitudinii exprimării şi constituie cel mai nimerit prilej de
valorificare a experienţei de viaţă a elevilor şi de manifestare a imaginaţiei şi fanteziei lor creatoare. In realizarea
compunerilor trebuie folosite modalităţi de lucru diferite care să determine participarea afectivă a elevilor, activitatea
creatoare a acestora. De aceea trebuie sporită ponderea compunerilor libere şi copilul trebuie stimulat să spună ceea ce
doreşte, ce gândeşte, ceea ce simte. Eficacitatea muncii dascălului este asigurată atunci când copilul simte ca o
necesitate verbalizarea stărilor lui.
Utilizarea în cadrul procesului de învăţământ a unor forme de învăţare creatoare, euristică, prin descoperire,
prin investigare şi cercetare, facilitează şi uşurează educarea creativităţii.

Înv. DANIELA GAVRILĂ

ŞC. „DUILIU ZAMFIRESCU” FOCŞANI- VRANCEA

25
26
 UCENICI AI PENELULUI

Inst. VELICU FLORICA - Şcoala -190 MARCELA PENEŞ, BUCUREŞTI

CONTINUARE DIN NR. 12

Având în vedere că a lucra în echipă nu este numai o cerinţă a viitorului ci şi a prezentului, activităţile
desfăşurate în cadrul redactării revistei contribuie la formarea deprinderilor de a lucra în echipă. Acest tip de
activitate în care elevii rezolvă sarcini diferite, contribuind fiecare la editarea articolelor după capacităţile şi
posibilităţile fiecăruia, contribuie la creşterea şi asumarea responsabilităţii pentru rezolvarea cerinţelor
stabilite de către mine. Ideile, soluţiile noi propuse de unii elevi sunt prelucrate şi comentate după care sunt
aplicate. De aceea în grupul redacţional sunt elevi care să nu aibe numai acele capacităţi de a investiga şi
prelucra materiale ci şi calităţi de buni manageri, care să-i influenţeze şi pe ceilalţi elevi.
Stabilind grupul redacţional am parcurs prima etapă în munca de elaborarea a revistei şcolare,
urmând apoi: alegerea titlului , alegerea şi formularea articolelor, metodele de redactare. Titlul trebuie să
trezească interes pentru a înţelege utilitatea elaborării şi redactării ziarului.
Pentru copii revista trebuie să capete sensul de “recreaţie” adică lecturând, se destind, se recrează şi
se instruiesc. Mai bine spus, revista trebuie să aibe un caracter instructiv, să fie “plină de învăţăminte”.
Gama articolelor care să facă parte din revistă pot cuprinde domenii ale activităţii spirituale şi poate
fi de întindere şi varietate diferite.
Dacă revista se adresează în primul rând elevilor în jurul vârstei de 10 ani trebuie avut în vedere că
articolele pe care le citesc contribuie la formarea multilaterală a personalităţii elevilor şi mai precis să-i
pregătească pentru a face faţă cerinţelor societăţii. Dar scopul esenţial este de a elabora compoziţii care să
prezinte un interes practic imediat şi pe linie formativă de a-i pregăti pentru viaţa de elev.
Alegerea articolelor constituie punctul de plecare în pregătirea viitorului număr pentru revistă.
Operaţia presupune o confruntare între redactorii care îşi apără ideile ce îşi găsesc sursa în marea varietate a
lumii obiective şi subiective.
Prin articolele publicate elevii au căutat să:
‰ semnaleze probleme personale sau de interes colectiv;
‰ să pună în discuţie probleme privind lumea şi viaţa;
‰ să atragă atenţia asupra problemelor puse de un test ştiinţific sau literar;
‰ să dezbată subiecte din sfera artei şi a literaturii pentru a contribui la dezvoltarea culturii şi a gustului
pentru frumos al elevilor cât şi a formării deprinderilor de a emite judecăţi care să justifice impresiile şi
reflecţiile lor;
‰ să remodeleze liber-creator realitatea prin intermediul modalităţilor artei literare, subiecte ce solicită în
primul rând talentul.
Indiferent de natura şi caracterul articolului, etapele pregătirii lui sunt aceleaşi deoarece în elaborarea
lui are loc un proces de creare, de compunere. Rezultatul final, adică produsul obţinut se numeşte, de fapt, o
compoziţie.
În etapele elaborării unui număr de revistă se decid: caracterul articolelor care vor apare, alegerea
subiectului, documentarea în vederea pregătirii articolului, formularea subiectului, corectarea şi analiza lui.
Orice articol ales trebuie să trezească, în primul rând, un interes autentic redactorului pentru a mobiliza toate
capacităţile şi posibilităţile celui pus în situaţia de a compune. Cu atât mai puţin dacă este un articol impus.
De aceea, în alegerea articolelor se va avea în vedere şi persoana care-l va redacta deoarece îşi va exersa
deprinderea de a compune ca act instructiv-formativ şi nu ca divertisment. Elevul respectiv trebuie să aibe
cunoştinţe suficiente pentru a le utiliza ca informaţii şi argumente pe baza experienţei lui de viaţă, aceasta
ajutându-l în tratarea subiectului pentru articolul respectiv.
Activitatea la catedră poate deveni creatoare prin receptivitatea noastră faţă de dimensiunea estetică
a relaţiei cu elevii în cadrul diverselor forme de activitate, inclusiv în elaborarea unei reviste. Cadrul didactic
”este arta de a instrui şi educa sensibilizând” (T. Vianu). Rolul nostru creator constă în a îndruma din umbră
elevii în descompunerea talentelor în aşa fel încât să dea impresia elevilor că ei înşişi sunt cei ce l-au
descoperit.

27
 SLOGANS ECOLOGIQUES

1. Sauvegarder l’eau, l’air et la terre, toutes les personnes doivent le faire

2. Pour une planète vivante : VOIR, ANALYSER, AGIR

3. Changer le monde, un geste à la fois

4. Aidons notre planète! Réflechissons avant d’utiliser!

5. Réduisons, réutilisons, recyclons !

6. L’avenir de la planète est entre nos mains.

PROVERBE ECO

1. “Quand le dernier arbre sera abattu, la dernière rivière empoisonnée, le dernier poisson mangé,
alors vous découvrirez que l’argent ne se mange pas”.

Prof. Mitrache Ofelia

Şcoala “Alice Voinescu”
Drobeta Turnu Severin

SOYONS POLIS !

Adaptation d’après la poésie de Jacques Prévert “Soyez polis!”

Il faut être poli avec la Terre

Parce que si on n’avait plus d’arbres
Ni d’eau
On ne pourrait pas vivre

Si on n’est pas poli avec la Terre

Elle ne sera pas polie avec nous
Et il y aura plein de catastrophes.

Être poli avec la Terre,

C’est ne pas la polluer
Faire attention à ce qu’on consomme
Utiliser des emballages qui se recyclent

Il faut être poli avec le Soleil

Parce qu’il nous donne
Du chaud
28
 Il nous donne du chaud
Pour qu’on se baigne l’été
Pour faire pousser les fleurs
Il nous donne envie de boire
Pour ne pas nous déshydrater
Il nous donne de la détente
Il donne du bleu dans le ciel
Il donne à la pluie toutes les couleurs de l’arc en ciel
Il nous donne la nuit
Quand la terre lui tourne le dos

Il faut être poli avec le Soleil

Sinon il amène
La sécheresse
On risque de mourir de tout
De soif
Parce qu’il n’y aura plus d’eau
De faim
Parce que tout va mourir autour de nous
Et que nous ne pourrons plus manger !

Si on n’est pas poli avec le Soleil

Il va vouloir s’en aller
Alors nous aurons froid
Très froid !
On pourrait être changé en glaçon !

Il faut être poli avec la Lune

Parce que c’est l’ancienne amoureuse du Soleil
Si on n’est pas poli avec la Lune
Elle va partir
Et les étoiles vont pleurer
Et toutes leurs larmes
Vont inonder la Terre
Et nous, nous allons être noyés !

Blujdea Carmen, clas aVIIaE

Şcoala “Alice Voinescu”
Drobeta Turnu Severin
Prof. coord. Mitrache Ofelia

29
 Folosind îndrumarea pozitivã

Copiii în general, atât cei preşcolari cât şi copiii şcolari,au nevoie de îndrumare şi control. Ei se
simt în siguranţã ştiind cã cineva este în control în camera sau în sala unde ei se aflã.Când
învãţãtoarea ajutã unul dintre copii sã evite un comportament nepotrivit faţã de un alt copil, toţi cei
prezenţi vor şti cã învãţãtoarea nu va îngâdui sã se întâmple ceva similar nimãnui din clasã.Copiii
nu pot întotdeauna sã îşi controleze emoţiile, sentimentele şi acţiunile.Este motivul pentru care au
nevoie de învãţãtori dedicaţi, care sã îi înveţe sã-şi controleze comportamentul.
Disciplinarea nu trebuie confundatã cu pedeapsa. Dicţionarul Webster defineşte disciplina ca ,,un
exerciţiu ce dezvoltã auto-controlul sau caracterul cuiva” . Cuvântul ,,disciplinã” vine din latinescul
,,discere”, care înseamnã a învãţa. Copiii sunt într-un proces continuu de învãţare. Ei au nevoie de
iubir şi îngrijire dedicatã.
Ĩndrumarea pozitivã vorbeşte copilului în avans despre ceea ce se aşteaptã de la el şi despre ceea
ce ar trebui sã facã.Spunând copilului care sunt lucrurile pe care ar trebui sã le facã, învãţãtoarea îi
aratã şi lucrurile care nu trenbuie sã le facã. Pentru fiecare ,, sã nu,, pe care învãţãtoarea îl
foloseşte, existã o madalitate de a scoate în evidenţã şi aspectul pozitiv al instrucţiei sau afirmaţiei.
O astfel de abordare pozitivã este cea care trebuie promovatã, dar ea este ceva care nu trebuie sã
aparã peste noapte. Trebuie sã ne gândim la la modalitãţi de îndrumare şi control cu efect pozitiv.
Secretul dezvoltãrii disciplinei la clasã este planificarea şi pregãtirea temeinicã. Copiii care sunt
implicaţi corespunzãtor în învãţare au nevoie de o dozã mult redusã de control. Vor fi prea ocupaţi
cu învãţarea a ceva nou. Planificarea fiecãrui minut din lecţie, pregãtirea şi pãstrarea la îndemânã a
materialelor ajutãtoare şi abilitatea de a pãstra controlul asupra clasei vor înlesni învãţãtoarei
munca într-o atitudine pozitivã. A vorbi în termeni pozitivi înseamnã a lãsa copilul sã înţeleagã cã
învãţãtoarea are anumite aşteptãri şi deasemenea aşteaptã un rãspuns din partea lui.
Ĩnvãţãtoarea şi copilul câştigã împreunã de pe urma unei bune comunicãri. Ţine cont de
urmãtoarele pentru relaţii pozitive şi o mai bunã comunicare :
*Spune copilului ce poate şi ce nu poate face.
*Stabileşte limite rezonabile.
*Oferã exemplul potrivit.
*Foloseşte cuvinte pe înţelesul copiilor.
*Ĩnainte sã le vorbeşti copiilor asigurã-te cã le-ai captat atenţia.
*Fii convingãtoare, evitã mesajele conflictuale.
*Aminteşte-ţi mereu cã ascultarea e o parte esenţialã în comunicare.
Psihologii spun cã orice comportament îşi are cauze specifice. Comportamentul nepotrivit care
are un caracter constant la un copil, ne spune cã ceva rãu se întâmplã în lumea lui. Acest lucru poate
fi legat de de viaţa sa în familie, de mediul din clasa în care face parte. Un comportament nepotrivit
persistent la un copil va determina întotdeauna învãţãtoarea dedicatã sã persevereze în aflarea
cauzelor ce stau în spatele acelui comportament şi în gãsirea cãilor prin care acel copil poate fi
ajutat.

Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, Cugir, Jud. Alba

30
 Jocuri pentru descoperirea drepturilor copilului
™ Bingo!
Fiecare elev primeşte o grilă cu 9 căsuţe (3 X 3), apoi citiţi cu voce tare o listă de cuvinte legate de drepturile
copilului, pe care jucătorii le vor scrie în căsuţe. Când elevii au completat grila lor, depuneţi într-o cutie
cuvintele pe care le-aţi utilizat, apoi amestecaţi-le. Continuarea jocului se face ca la jocul de bingo şi se
termină la fel, când un jucător a reuşit să bifeze toate căsuţele figurând pe o linie - orizontal, vertical, în
diagonală – a grilei sale.
™ Scrabble
Jucătorii trebuie să dispună de jetoane reprezentând literele alfabetului şi de o planşetă de joc. Elevii trebuie
să formeze cât mai multe cuvinte referitoare la drepturile copilului, într-o limită de timp. Puteţi cere elevilor
să schimbe planşetele lor cu cele ale colegilor, din 5 în 5 minute. În felul acesta ei pot să se servească de
cuvintele formate de colegii lor: Elevii vor constata numărul mare de cuvinte legate de drepturi şi să
descopere alegerile colegilor lor.
™ Spânzurătoarea
Elevii răspund la întrebări despre drepturile copilului. Când se face o greşală, o parte a spânzurătorii sau a
omuleţului este desenată. Clasa poate juca împreună sau se pot forma 2 echipe. Câştigă echipa care a reuşit
să ţină omuleţul în viaţă cel mai mult timp.
™ Pietrele din vad
Cereţi elevilor să deseneze un picior pe o bucată de carton; picioarele vor fi folosite în loc de pietre. Pietrele
vor fi identificate printr-un număr cuprins între 1-10 (numerele se pot repeta). Se scrie câte o întrebare despre
drepturi pe fiecare piatră. Scopul jocului este să ajungi să treci pe celălalt mal al “râului”. Pentru a putea
trece de pe o piatră pe alta, elevii trebuie să răspundă corect la întrebarea de pe piatra pe care se găsesc.
Elevii pot sări pe pietre sau le pot alege. Elevii care dau răspunsuri greşite cad în râu şi sunt eliminaţi din joc.
™ Cuvertura drepturilor copilului
Elevii ar putea să confecţioneze o cuvertură a drepturilor copilului-cu ajutorul unui cearşaf vechi sau o faţă
de masă uzată pe care vor trasa pătrate mari-pentru a fi afişată în clasă sau pe coridorul şcolii. Titlul ales de
copii va fi plasat în centrul cuverturii şi fiecare careu ar corespunde unui drept sau unei responsabilităţi.
Puteţi cere elevilor să formeze grupe şi să încredinţaţi fiecărei grupe realizarea unei parte din cuvertură, care
va fi concepută mai întâi pe hârtie şi apoi trecută pe cuvertură. Tehnici folosite: desen pictură, colaje din
diferite materiale, etc
™ Harta murală pentru solidaritatea copiilor de pretutindeni
Toţi elevii unei clase ar putea să-şi unească eforturile pentru a crea o hartă de perete colectivă reprezentând
globul pământesc. Individual sau în echipă de doi, îşi aleg câte o ţară despre care se vor informa. Elevii vor
prezenta apoi clasei cum sunt trataţi copiii în acea ţară, cum este viaţa lor, creând o operă prin tehnica
desenului, picturii, colajului, etc.
™ Copacul drepturilor copilului
Puteţi cere elevilor să facă decupaje în formă de păsări, frunze, fructe, globuri, etc., pe care vor picta
drepturile copilului, apoi îşi vor agăţa creaţiile într-un copac decupat dintr-un carton de dimensiuni mari, sau
de crengile unui arin.
™ Puzzle cu drepturile copilului
Cereţi elevilor să deseneze pe o foaie de hârtie, individual sau în grup, tiparul unui puzzle, apoi să scrie pe
fiecare parte câte un cuvânt sau o expresie legată de drepturile copilului. Invitaţi-i să lipească tiparul pe o
bucată de carton şi să decupeze cu grijă piesele. Elevii schimbă între ei puzzle şi vor trebui să reconstituie
noul joc de puzzle pe care l-au primit. Această activitate demonstrează copiilor că drepturile şi
responsabilităţile sunt strâns legate între ele. Este o ocazie de a descoperi ce evocă pentru colegi drepturile
copilului, folosind abilităţile de cooperare şi rezolvare de probleme.

Prof. Mitrache Ofelia

Şcoala “Alice Voinescu”
Drobeta Turnu Severin

31
 SUNTEM PRIETENI
(Parteneriat educaţional)
Strop
din frumuseţile
Instit. COSTAN RODICA
ţării !
Instit. IOSIF DANIELA
Grăd. P.P. NR. 4 Deva
Jud. Hunedoara
Motto:
" Dintre toate lucrurile pe care înţelepciunea le oferă pentru a da omului bucurii,
cel mai important este prietenia."

Prietenia a existat dintotdeauna ca nevoie de comunicare, ca o tendinţă de exteriorizare a

gândurilor şi sentimentelor, ca un fel de a nu fi singur.
Pornind de la ideea că preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a
grădiniţei pentru a intra în relaţie cu semenii, am iniţiat proiectul "Suntem prieteni", realizat prin
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare şi extraşcolare.
Prin derularea acestui parteneriat urmărim promovarea relaţiilor de prietenie, de colaborare
şi de schimb de experienţa între copii şi cadrele didactice.
Parteneriatul se desfăşoară prin vizite reciproce şi în paralele sunt expediate periodic
scrisori prin care împartaşim experienţele cele mai interesante, impresii trăite şi curiozităţi.

PĂRŢILE CONTRACTULUI

1. Grădiniţa P.P.Nr.4 Deva reprezentată de Iosif Daniela şi Costan Rodica în calitate de

iniţiatori şi doamna directoare Berbeceanu Gabriela în calitate de coordonator.
2. Grădiniţa „Dumbrava Minunată” din Hunedoara reprezentată de Pop Aurelia în calitate
de iniţiator şi doamna directoare Huţan Emilia în calitate de coordonator.

SCOPUL PROIECTULUI

- Valorificarea experienţei acumulate.

- Promovarea cooperării între copii din cele două unităţi şi cadrele didactice.
- Diversificarea activităţilor educative desfăşurate de cele două unităţi.
- Cunoaşterea trecutului istoric al localităţilor.

OBIECTIVE

1. Pentru cadrele didactice:

- să-şi dezvolte abilităţile de a acţiona în comun cu cadrele didactice din alte unităţi de
învăţământ pentru a organiza şi desfăşura acţiuni comune.
- să asigure un climat socio-afectiv, de prietenie în timpul derulării proiectului.
- să asigure resursele materiale şi umane necesare pentru activităţile planificate.
2. Pentru copii:

- să se împrietenească şi să colaboreze cu ceilalţi copii.

- să desfăşoare acţiuni comune pentru atingerea unui scop.
- să se familiarizeze cu istoria locală.

3. Pentru părinţi:

- să colaboreze cu cadrele didactce pentru buna organizare a acţiunilor.

- să contribuie financiar la asigurarea deplasărilor şi primirea invitaţilor.

32
 - să orienteze copii în sensul aprecierii unei prietenii la distanţă.

Prima acţiune s-a desfăşurat în 06.11.2008/cu ocazia Parteneriatului Educaţional "Suntem

prieteni".
Copiii de la Grădiniţa P.P. nr. 4 Deva, însoţiţi de educatoarele implicate în parteneriat s-au
deplasat la Grădiniţa "Dumbrava Minunată", unde au desfăşurat împreună cu copiii de la grupa
mijlocie conduşi de educatoarea Pop Aurelia următoarele :
1. Jocul "Prietenia" în scopul ajutării copiilor să facă cunoştinţă şi să se
împrietenească.
2. Activitatea integrată "Toamna"- evaluare.

…
Z
I
N
A

T
O
A
M
N
A

3. Sceneta "Suntem fructe şi legume".

4. Audiţie "Cântece pentru cei mici".

Educatoarele de la cele două unităţi au făcut schimb de mape cu lucrări ale copiilor şi fişe
model.
Grupa pisoiaşilor – gazde le-au dăruit musafirilor câte-o jucărie de pluş la despărţire.

A doua acţiune s-a desfăşurat în 10.12.2008, cu ocazia Parteneriatului Educaţional

"Suntem prieteni".
Copiii de la Grădiniţa "Dumbrava Minunată", însoţiţi de educatoarea Pop Aurelia şi
părinţi copiilor s-au deplasat la Grădiniţa P.P.nr. 4 din Deva, unde au desfăşurat, împreună cu
copiii gazdă, următoarele:
1. Jocul "Prietenia" pe care l-au învăţat la prima întîlnire.

33
 NE AMINTIM UNII DE ALTII
2. Activitatea integrată „Zâna iarna".
3. Sceneta "Aşa nu".
4. Colinde, colinde e vremea colindelor.

Educatoarele de la cele două unităţi au făcut schimb de mape cu lucrări ale copiilor şi fişe model.
Grupa mămăruţelor –gazdă le-au dăruit musafirilor felicitări confecţionate de ei, iar
grupa pisoiaşilor le-au dăruit podoabe pentru pom realizate de ei.

A treia acţiune a avut loc în 08.04.2009 cu ocazia desfăşurării Proiectului educaţional „Un
Paşte fericit alătiri de copii!”.
Sărbătorile sunt un prilej de bucurie, de împăcare sufletească, lumina sfântă din noaptea învierii
Mântuitorului călăuzindu-ne spre o viaţă mai bună, lipsită de griji.
Implicarea copiilor în derularea acestui proiect va conduce la conştientizarea faptului ca tradiţiile
trebuie păstrate şi transmise mai departe. Copiii iubesc aceasta-sărbătoare nu pentru latura ei religioasă, ci
mai mult pentru latura laică - venirea iepuraşului cu cadouri. De aceea, cu ajutorul părinţilor vom încerca să
sădim în sufletele lor iubire pentru Dumnezeu şi pentru tradiţiile legate de sărbătoarea sfântă a Paştelui.
Acţiunea a fost deosebit de amplă, atractivă, bine organizată şi s-a finalizat cu:
- realizarea unui program artistic.
- organizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor.
- înregistrări audio – video.
- albume foto.
Parteneriatul încheiat cu Grădiniţa “Dumbrava Minunată” din Hunedoara s-a derulat pe operioadă de
doi ani şi a fost un bogat schimb de experienţă între copii şi cadrele didactice din cele două unităţi.

34
 Talentul la copii

Continuare din nr 12
Povestea unui profesor de muzică
Dragi copii, am să vă spun ce traseu a avut unul dintre foştii mei elevi de la copilărie până
când s-a hotărât să se facă profesor de muzică, la fel ca şi mine. Îl voi numi Costel pe acesta.
Când a ajuns în clasa a VI-a, Costel s-a dus în vizită la o mătuşă a lui la Bucureşti. Lângă
aceasta era o frizerie, iar într-o zi s-a auzit de acolo o muzică noua pentru el. Costel a cerut voie
mătuşii să îl duca mai aproape.Cine scotea acele sunte fermecătoare? Un alt copil de aceeaşi vârstă
ca şi Costel, dar care mânuia cu îndemanare un acordeon.
Acesta a fost momentul magic şi hotărâtor pentru viitorul acestuia. Întorşi din Bucureşti
acasă, Costel a început să îi spună mamei că i-a placut tare mult acordeonul şi ar vrea şi el unul.
Mama şi tatăl miraţi au apelat la un acordeonist şi a împrumutat acordeonul chiar dacă era mai mare
decât poala băiatului, dar i-au legat curelele la spate ca să poată umfla şi dezumfla burduful
acestuia.
Pornind de la solfegiile pe care le facea la ora de muzică, a început să aşeze sunete pe clape
care s-au transformat în scurt timp în cântece. Mama auzind şi-a dat seama că e ceva serios şi i-a
cumpărat lui Costel un acordeon cu 32 de başi, potrivit pentru vârsta lui..
A căutat un profesor care cu multă plăcere, pricepere şi tact l-a iniţiat pe acesta în tainele
acestui instrument cu interpretarea pe note a cântecelor.
Costel a crescut şi i s-a dus vestea printre colegii de vârsta lui. Profesorul de muzică l-a
trimis la un festival unde cânta cu vocea cântece din folclor şi se acompania singur cu acordeonul.
Se laudă şi astăzi cu Diploma primită atunci.Apoi a ajuns in liceu, unul de cultură generală.
Aici profesorul de muzica l-a integrat în formaţia instrumentală a şcolii. Au urmat
spectacole, serbări şcolare la care Costel cânta cu mare plăcere.
Profesoara lui de muzică l-a sfătuit să se pregăteasca pentru Conservator după terminarea
Liceului. Aşa a făcut Costel al nostru, băiatul talentat cu mare chemare spre muzică. Acolo a urmat
secţia în care sunt formaţi profesorii de muzică, dupa care a revenit acasă lângă părinţii care l-au
sprijinit în toate demersurile muzicale, iar acum, ca şi profesor de muzică, descoperă alţi copii
talentati pe care încearcă să îi îndrume corespunzător talentului lor.
Aceasta a fost o poveste aproape adevarata a unui copil ca şi voi,, cu mare înclinaţie spre
muzică. Daca simţiţi şi voi acest lucru, să vă adresaţi unui profesor de muzică, şi dacă acesta vă
spune că sunteţi talentaţi, să îl credeţi, căci ştie el ce ştie...Cu bine, dragii mei copii ! Pe curand!
Silvia Muntean,
profesor de muzica Orăştie, jud. Hunedoara

35
 MATEMATICA DISTRACTIVĂ
CONTINUARE DIN NR. 12

4.Avem două zaruri unul alb(A) şi altul roşu(R) . Fiecare zar are şase feţe numerotate (1,2,3,4,5,6).
Scrieţi câteva combinaţii ale celor două zaruri în aşa fel încât suma celor două feţe de deasupra să fie 7.
5.O fetiţă îşi ducea cârdul de gâşte la păşune. O gâscă mergea înaintea altor două, alta între două şi alta
în urma altor două. Câte gâşte erau în cârd?
6.Câte pastile a luat bunica, ştiind că doctorul i-a prescris ca în primele cinci zile să ia câte trei pastile
pe zi, în următoarele trei zile câte două pastile pe zi, iar în următoarele două zile câte o pastilă pe zi şi în ultimele
6 zile câte o jumătate de pastilă pe zi?
7.Când are omul tot atâţia ochi câte zile dintr-un an?
8.Câte tăieturi sunt necesare pentru a împărţi o bucată de pânză lungă de 10m în fâşii de câte 2m?
9.Am desenat un cadran de ceas (fig. a) . Cum se poate împărţi în 6 părţi prin 5 linii, astfel încât suma
numerelor ce reprezintă orele din fiecare parte să dea unul şi acelaşi număr?
Fig.a→

12
11 1
10 2

9 3

8 4

7 6 5

10.Andrei este al nouăsprezecelea, dacă se numără elevii de la începutul rândului şi tot al

nouăsprezecelea,dacă se numără de la sfârşit. Câţi elevi sunt în rând?
11.Pătratul încurcat. În pătratul de mai jos s-au amestecat 6 cifre. Ele trebuie puse la loc, astfel încât
totalul vertical şi orizontal al coloanelor, precum şi diagonalelor să fie 18.

10 6 3
8 2 5
9 4 7
12.Pe o casă sunt patru coşuri de fum, pe casa vecină-trei, iar pe casa următoare-două. Ce obţinem în
rezultat?
13. Doi pe drum s-au întâlnit şi trei cuie au găsit. Patru se vor întâlni – câte cuie vor găsi?
14. Cum se zice corect: “9 şi 7” va fi 15 sau “9 plus 7” este egal cu 15 ?
15. Un cioban are 12 oi. În afară de 8 oi, restul îi mor toate. Câte oi îi mai rămân?
16. Câte capete are un băţ? Dar 3 beţe şi jumătate?
17. Câte picioare au 2 iepuri, 2 vulpi şi 3 cocoşi? Dar 3 cai, 2 miei şi 5 raţe?
18. Tata cumpără de la piaţă un iepure şi 6 pui de găină. Câte picioare veneau de la piaţă?
19. Vizitând o peşteră, Mihuţ, mare amator de geografie, dar şi de matematică, a numărat 150 de
stalactite şi de stalagmite. Stalactitele erau de o dată şi jumătate mai numeroase decât stalagmitele. Care era
diferenţa dintre stalactite şi stalagmite?
20. Ceasul bunicului rămâne în urmă la fiecare 3 ore, câte 2 minute.Bătrânul îşi potriveşte cesul după
radio, la ora 21.00. Dacă nu-l mai potriveşte, ce oră va arăta ceasul bunicului după 3 zile?
Problemele şi exerciţiile propuse sunt exerciţii de „gimnastică a minţii” care captează prin frumuseţea
conţinutului şi a formei. Departe de a fi simple jocuri astfel de activităţi reprezintă momente de efort concentrat,
elevul trebuind pe rând să recepţioneze mesajul şi să îl înţeleagă, să interpreteze datele, să gândească şi să aleagă
calea cea mai exactă de a acţiona, să se concentreze la maximum pentru a efectua ce i se cere. Astfel, matematica
dezvoltă gândirea creatoare a elevilor, contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a judecăţii
logice, a isteţimii, pregătindu-i pe aceştia să rezolve probleme de viaţă pur şi simplu.
INSTITUTOR: PÂRLEA MĂRIOARA
ŞCOALA CU CL.I-VIII NR. 2 URICANI, JUD. HUNEDOARA

36
 Ghicitori despre .... factorii de mediu

Clubul Copiilor Tg. Cărbuneşti

Prof. Ceauşu Silvana-Alisa
De cu zori ni se arată, Pe planeta cea albastră.
Ziua toată e cu noi, (apa)
De la soare vine, iată,
Şi cu el dispare-apoi.
(lumina) Uşurel şi transparent
Ne-nconjoară permanent
Eu pe nas îl trag de zor:
Darnic soarele-o trimite Fără el îndată mor.
Primăvara pe pământ (aerul)
Trezind gâzele-adormite,
Mugurii cu-al ei alint.
(căldura) Are aer, hrană, apă,
Grăuncioare de pământ,
Când păşeşti îl simţi sub talpă,
De băut, de îmbăiat Plantele-s al său veşmânt.
Bună-i pentru viaţa noastră, (pământul)
Utilă-i la irigat

37
 COPILĂRIA, BUCURIA JOCULUI

O vorbă din bătrâni spune:”copilul care nu se mişcă, nu este vioi, este un copil bolnav”. Eu
vin şi completez ca mişcarea, exerciţiul fizic (sub orice formă şi in orice moment, contribuie
la menţinerea şi întărirea sănătăţii.
La vârsta preşcolară copilul simte dorinţa de a se mişca, fiind atras mai mult de
activităţile dinamice decât de cele statice.
Este greşit atunci când părinţii, bunicii stopează dorinţa de mişcare liberă a copilului pe
motive că transpiră sau "trage aer rece în piept" si ca urmare va răci, se va îmbolnăvi ori se va
lovi.
În general, jocurile, prin regulile lor, impun copilului un anumit comportament, deci
apasă si pe pedala inhibiţiei, adesea involuntare. Dar există şi jocuri, exerciţii care urmăresc,
în mod special, dezvoltarea inhibiţiei voluntare si a autocontrolului asupra reacţiilor motrice.
Copilăria si, îndeosebi, preşcolaritatea este vârsta curiozităţii, vârsta sincerităţii, vârsta marilor
visuri şi patente creative dar şi vârsta necesitaţii absolute de dragoste şi de libertate în
mişcare.
Plecând de la convingerea unei mame care a contribuit, cu dragoste şi grija la realizarea
dorinţei de libertate în mişcare a copilului şi la realizarea visului acestuia, doresc să dau un
sfat:
Dragi părinţi, nu confundaţi dragostea cu care ii înconjuraţi pe copiii voştri, cu
egoismul, cu frustrarea, cu inactivitatea. Iubiţi-i, dar lăsaţi-le libertate de mişcare pentru a vi-i
apropia mai mult!
Vă propun câteva jocuri de mişcare foarte îndrăgite de copii.

CURSA CU DOUA SCAUNE

Copiii sunt împărţiţi in doua echipe, egale ca număr, aliniate pe şiruri, înapoia liniei de
plecare. In partea opusa a sălii, înaintea fiecărei echipe, se plasează cate doua scaunele cu
speteaza. De speteaza primului se leagă o funda.
La comanda educatoarei, primii din fiecare echipa aleargă pana la primul scăunel, dezleagă
funda si o leagă la al doilea. Se întorc la echipele lor, ii ating pe următorii si se aşează la
coada şirurilor. Următorii dezleagă funda si o leagă pe primul scăunel s.a.m.d. Echipa al cărei
ultim component termina primul este câştigătoarea jocului

TRANSPORTUL MERELOR

Copiii sunt împărţiţi în doua echipe, egale ca număr, aşezate pe şiruri, înapoia liniei de
plecare pe care se aşează cate un cos cu mere. La o distanta de 8—10 m se plasează de
asemenea cate un cos gol pentru fiecare echipa.
La semnalul educatoarei, primul copil ia un mar din cos si aleargă spre coşul gol unde îl
depune. După ce a lăsat mărul revine la loc, îl atinge pe următorul care executa acelaşi lucru
s.a.m.d.
Echipa care termină prima transportarea merelor este declarată câştigătoare.

INSTITUTOR: RĂDOI ADRIANA-CRISTINA

GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, TG-JIU

38
 Grădinita P.P.Nr.4 Deva

Prof. DANC MIHAELA-ELENA

Inst. GROS DANIELA

Preşcolarii grupei mijlocii ” NĂZDRĂVANII ” au încheiat un Parteneriat educaţional cu

Palatul Copiilor având ca titlu “ În lumea creaţiei ”. Recent s-a desfăsurat o acţiune din
programul de activităţi.

LOC DE DESFĂŞURARE:
Grădiniţa P.P.Nr.4 Deva-sala de grupă.

DENUMIREA ACŢIUNII: Micii artişti plastici

FORMA DE REALIZARE: Dactilo-pictură

OBIECTIVE:
-să-şi însuşească tehnicile de lucru specifice picturii,
-să imbine diferite culori pentru a obţine nuanţa cerută,
-să manifeste interes pentru activitate.

PUBLIC ŢINTĂ:
- preşcolari, cadre didactice, părinţi, conducerea unităţii,profesorul de pictură,alţi
invitaţi.

DIMENSIUNEA ACŢIUNII:
- nivel instituţional(local);

PARTENERI:
Grădinita P.P.Nr.4 Deva,
-prof.DANC MIHAELA-ELENA
-inst.GROS DANIELA
Palatul Copiilor : prof.MÎŢIU CRISTIAN

DATA DESFĂŞURĂRII:

PROGRAMUL ACŢIUNII:
-prezentarea tehnicii de lucru;
-dactilo-pictură cu aspecte de primavara
-expunerea lucrărilor
EVALUAREA ACŢIUNII: -expozitie cu lucrările copiilor
ASPECTE DIN CADRUL ACTIUNII

39
 GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.4
DEVA

FRÂNTURI DIN TIMPUL PROIECTULUI

Perioada: 15martie-23 aprilie2010

MOTO:
„Dacă te gândeşti la ziua care va urma,ia-ţi mâncare. Dacă te gândeşti la anul care va
urma, plantează un copac. Dacă te gândeşti la secolul care va urma, educă copiii.”
proverb chinezesc

Material realizat de doamna director Gabriela Berbeceanu, cu sprijinul

colegelor.

ARGUMENT:
Pădurea este suportul celui mai bogat tezaur de informaţie genetică şi
ecologică, de o excepţională valoare pentru ştiinţă. Pădurea a fost şi este strâns
legată de fiinţa poporului român. A o păstra cu cumpătare şi a o ocroti e datoria
noastră a tuturor. Astăzi, mai mult ca oricând, sunt actuale versurile din marşul
”Ne cheamă pădurea” de Vasile Militaru:
“Veniţi, ai codrilor prieteni,
Veniţi la ei, cu suflet viu,
Veniţi cât brazii mai au cetini,
Veniţi cât nu e prea târziu!
Pădurea e izvor de viaţă

Şi-n ea strămoşii-au mers mereu

Ca-ntr-o biserică măreaţă,
În care cântă Dumnezeu!”
Educaţia ecologică începută în grădiniţă are semnificaţia deprinderii unui
anumit mod de a înţelege relaţia dintre om şi mediul de viaţă care nu este numai al
său, ci şi al plantelor şi al animalelor, a tot ce există pe Pământ, iar copiii trebuie să
conştientizeze şi să exprime respectul pentru mediul natural de care beneficiem cu
toţii şi pe care îl vor moşteni generaţiile viitoare.
Deşi interesul şi dragostea copiilor pentru natură, la vârsta preşcolară sunt
instinctive, prin formarea unor deprinderi şi comportamente corecte, de protejare a
naturii, şi nu numai, educăm copiii în spiritul ecologiei ,iar aceste achiziţii se vor
păstra toată viaţa.
Beneficiind de faptul că lumea copilăriei, şi implicit a grădiniţei, înseamnă joc,
dându-le copiilor nişte exemple de urmat (pe noi înşine!), implicându-ne cu dăruire

40
în activităţi de protejare a naturii, le oferim copiilor primul pas spre împlinirea
unui ideal sfânt: O VIAŢĂ MAI CURATĂ!
„Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară:câmpul, pădurea, râul, marea, munţii,
rândunelele, cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-
i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să
simtă din plin ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte-VIAŢA” C.
MIHĂILESCU

Pentru ca grădiniţa noastră să formeze o conduită ecologică corectă,preşcolarii

trebuie să respecte câteva reguli :

1.Sălile de grupă,de mese,holurile şi curtea grădiniţei să aibă un aspect îngrijit;

2.Copiii să aibă o ţinută decentă şi să manifeste un comportament civilizat;
3.Un număr mare de copiii cu rezultate foarte bune la concursuri tematice pe teme
ecologice;
4.Realizarea unor lucrări, jucării,etc. din materiale reciclabile;
5.Participarea unui număr mare de copii la acţiuni şi proiecte de mediu;
6.Publicarea în revista unităţii a unor articole referitoare la acţiunile de mediu
desfăşurate în grădiniţă;
7.Colectarea unor deşeuri reciclabile(hârtie,carton,
PET-uri,etc.);
8.Implicarea unui număr mare de părinţi şi a reprezentanţilor comunităţii locale în
acţiunile eco desfăşurate în grădiniţă;
9.Decorarea sălilor de grupă cu afişe şi panouri cu mesaje referitoare la
economisirea energiei, a apei şi deşeurilor;
10.Formarea unor deprinderi/abilităţi şi comportamente de educaţie ecologică
copiilor, pentru a deveni buni cetăţeni;

41
 FRÂNTURI DIN CALENDARUL ACŢIUNILOR:

1.”PĂDUREA ŞI SPLENDOAREA EI!” (8-12 martie)

-„Pe cărările pădurilor!”:

-„Am învăţat să plantez

puieţi de arbori!”:

-„Uite, am plantat o floare!”:

-„Pot să fiu şi eu copac!”:

Am participat şi noi cu drag, grupa

Albinuţelor de la G.P.N Vinerea,
împreună cu prof. Nicoletta Huştiuc, vă mulţumim!

42
 Mici ecologei

Ed. Maria Pupoieş, Oradea

Bobocei grădinărei,
Acum sunt ecologei.
Ei învaţă să iubească
Tot ce pe Pământ are viaţă.
Primăvara când soseşte,
Natura o-nverzeşte.
Este cald, este mişcare
Bucurie şi culoare.
Vietăţi mai mari şi mici,
O-ntâmpină cu alai,
Cu alai de sărbătoare,
Că e ziuă mare:
E ziua Pământului.
La mulţi ani! Pământ iubit,
Să fi verde-ntinerit,
Viaţă să ne dăruieşti,
Că eşti mama tuturor,
Mama vietăţilor !

43
RONŢĂILĂ
Şoricelul Ronţăilă
Vrea să meargă la piscină.
Fiindcă doctorul i-a spus
(Aseară pe la apus
Când s-au întalnit pe vale),
Că arată cam slăbit
Şi că ar avea nevoie,
Doar un pic,
Să şadă întins la soare.
Iar la vară, de se poate
Să meargă trei luni la mare.
Să facă băi de namol.
Şi-apoi,
Învelit c-un ţol
Să mai stea trei luni la munte ;
Prin pădure să se plimbe
Şi să bea apă de râu
Limpede şi sănătoasă.
Iar când va veni acasă
Să bea ceai de sunătoare
În amestec cu cicoare…
După-această terapie
Ronţăilă o să fie
Sănătos şi fericit…
Şi nu va mai fi slăbit.
CĂRĂBUŞUL
În hăinuţa lui de pluş
Ieri, urca un carabuş
Pe-o tulpină de porumb.
…Ce-i trecuse lui prin gând ?
El credea că-acolo sus
Stătea soarele ascuns.
Şi-ar fi vrut frumos să-l roage
De-ar putea
Eu nu mai ştiu ce s-a-ntâmplat
Că m-am mutat în alta ţară
Unde tot timpul este vară.
VARA
S-au copt cireşii-n livezi
Toţi au cercei în urechi
( Aseară-a venit şi luna
Să ia şi ea trei perechi)
Soarele arde pământul
Apele încep să fiarbă
Prin grădini şi prin câmpii
Încep firele de iarbă
Să se plângă
Că e arşiţa prea mare.
Ar vrea câte-o umbreluţă
Să se apere
De soare.
Toţi copii-s în vacanţă
Peste tot e voie bună
Păsări dau concerte-n luncă
Iar pe lac
Oac-oac rasună
Toată noaptea,
Până-n zori…
E Cuptor.
S-a strâns şi grâul;
Pâinea caldă abureşte
Iară vântul se porneşte
Să danseze printre trestii.
Soare, cald, cine n-ar vrea?
La noi vara să tot stea ?
Anu-ntreg,
De nu-i prea mult,
Pe la noi mereu să stea.
Că iarna-i greu, e frig, e ger
Cad fulgi mari,mereu din cer…
Aşa că urcă şi tot urcă
La casa soarelui s-ajungă…
O fi ajuns, ce-o fi aflat ?!
Educatoare : Chirici Ioana
Grădiniţa cu program prelungit
nr.5, Slatina, judeţul Olt
44
45
 GRĂDINIŢA, UN TĂRÂM DE BASM ŞI POEZIE

Cu toţii păstram amintirea copilăriei ca pe cea mai de preţ avere. Atunci lumea ţi se deschide frumos,
ca o carte, şi descoperi minunile care te înconjoară, tu le dai sensuri noi şi le transformi în basme cu cai albi şi
zâne înaripate.

Înfiinţată cu aproape 60 de ani în urmă, Grădiniţa

cu Program Prelungit Nr.1 din municipiul Tg-Jiu
funcţionează intr-o clădire destinata învăţământului
preşcolar, fiind amenajată pentru a asigura standardele
de securitate şi confort specifice activităţilor cu copiii de
vârsta preşcolară. Capacitatea unităţii este de 180 de
locuri (copii intre 3 şi 7 ani).

Repartizaţi pe 7 grupe, în funcţie de vârstă, la grădiniţă preşcolarii se vor simţi ca într-o a doua casă,
deoarece cadrele didactice specializate şi sălile de grupa îi vor primi cu braţele larg deschise. Cadrele didactice
(Rădoi Adriana-Cristina, Ilinca Monica-Cristina, Ionescu Sina, Ciobescu Carmen-Monica, Covercă Tatiana,
Priescu Emilia, Ghindă Mariana, Popescu Gabriela, Chivulescu Ana-Letitia, Popescu Ramona-Stefania, Bâcoi
Ana-Valeria, Olaru Ana, Pirgaru Georgiana, Nae Oana, îndrumate de doamna director Roşu Marioara), respecta
întocmai Curriculum-ul 2008, urmărind totodată şi particularităţile individuale şi de vârsta ale copiilor pentru o
dezvoltare complexă personalităţii acestora. În grădiniţa noastră dorim să formăm indivizi care să ştie să
răspundă mereu la problemele unei societăţii în continuă schimbare.
Procesul de predare-învăţare cuprinde: activităţile pe sectoare în care se urmăreşte dezvoltarea
aptitudinilor, dar şi a punctelor slabe ale unui copil, se trece apoi la activităţile comune (educarea limbajului,
activitate matematică, educaţie plastică, etc), după care urmează activităţile complementare (fixare si consolidare
a noilor cunoştinţe).
După amiaza se realizează activităţile de relaxare si de recreere (jocuri individuale liber alese, jocuri cu
întreg grupul), educaţie ecologică, rutieră, dar şi o parte din activităţile opţionale. Acestea sunt: dansul modern (
prof. îndrumător Marculescu Carmen) , limba străina (engleza-prof. îndrumător Ilinca Mihaela).

Contactul dintre cadre didactice şi părinţii se va baza pe un dialog permanent, direct, prin şedinţe periodice,
întâlniri tematice, raport săptămânal cu tot ce a realizat copilul în acea săptămână din punct de vedere al
activităţilor, meniul şi o evidentă medicală.
Cu sprijinul comitetelor de părinţi de la cele 7 grupe, al Direcţiei de Patrimoniu, al Primăriei Tg-Jiu, al
I.S.J. Gorj, dar şi cu dăruirea întregului colectiv, grădiniţa noastră dispune azi de cele mai bune condiţii de
creştere si educare a tinerei generaţii.
Activităţi extracurriculare:

• organizarea de serbări cu ocazia Crăciunului, zilei de 8 Martie, precum şi

serbarea de sfârşit de An şcolar;
• vizite in Parcul Central, la biserici;
• vizite la operele lui C-tin Brâncuşi;
• vizite la muzee;
• vizionare spectacole de teatru de păpuşi.

Din zecile de generaţii s-au ridicat oameni buni si cinstiţi: educatoare, profesori, doctori, ingineri, cu care
grădiniţa noastră se mândreşte.
Aşteptăm cu drag noi „grădinari” şi pe toţi cei care doresc sa ne treacă pragul!

INSTITUTOR: RĂDOI ADRIANA-CRISTINA

GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, TG-JIU

46
47

Capra cu trei iezi
Prof. Danc Mihaela
G.P.P nr. 4 Deva, jud.
Hunedoara
Ca în fiecare zi,sărmana,
A plecat s-adune hrana,
Pentru iezişorii ei,
Dragi,frumoşi şi mititei.
Şi de fiecare dată,
Se gândeşte cum să facă,
Să nu-i păcalească nimeni,
Că-i pândesc de mult vecinii.
Aşadar mămica capră,
Le cânta de fiecare dată :
“Trei iezi cucuieţi
Uşa mamii descuieţi,
Că mama v-aduce vouă
Lapte-n ţâţe,
Drob de sare în spinare
Mălăuaş în călcăuaş
Zmoc de flori pe subsiori.”
Şi apoi ea la plecare,
Le da câte-o sărutare
Şi spunea la iezişori
Fiţi cuminţi ,dragii mamii
puişori.
Iar acum eu repejor,
Închid uşa în pridvor,
Zăvorul să nu-l uitaţi,
Repede să încuiaţi.
Dar sărmana căprioară,
Nici nu s-a gândit c-afară,
Lupul cel fără ruşine
Ascultă tot ce le spune.
Şi abia plecă sărmana,
În pădure după hrană,
Că la uşă binişor,
Fuge lupul repejor.
Şi începe a cănta,
Cum le cântă lor mama:
“Trei iezi.........
Iedul mic ascultător,
Fuge iute la zăvor,
Şi le spune fraţilor:
“Staţi încet,nu vă grăbiţi,
Mama încă n-a venit.
Glasul mamei e suav,
Dulce când ne cântă-n prag.
Voi nu ascultaţi deloc,
Şi vă repeziţi pe loc,
Să deschideti la duşmani,
Care ne pândesc de ani.
Iar hapsânul lup flămând,
Nici nu i-a trecut pri gând,
C-o să plece tot asa,
Şi nu-şi potoleşte foamea.
Supărat nevoie mare,
O porneşte la plimbare.
Se opreşte la fierar,
Să-i ascută dinţii iar.
Şi limba dac-ar putea,
Că poate numai aşa,
Glasul i s-a subţia
Şi-şi va potoli foamea.
După ce a rezolvat,
Glasul şi l-a subţiat,
A venit din nou la uşă,
Şi-a început să cânte.
“Trei iezi.........
Iedul mare supărat,
Că nu este ascultat,
A deschis degrabă uşa,
Ca să intre mămicuţa.
Iedul mic sărmanul fuge,
Şi în horn iute s-ascunde.
Iar cel mijlociu de groază,
Sub un troc se furişează.
Spaimă mare ,deznădejde,
Iedul mare viaţa-şi pierde.
Vai,sărmanul ce durere,
Inima i se sfâşie…
Mândru şi cu burta plină,
Se aşterne la odihnă.
Se foieşte,se întinde
Şi-un strănut apoi îi vine.
Dar ce se aude oare?
Un„noroc”din depărtare.
48
Stai niţel că vin acum,
Şi te-oi pune la ceaun.
N-a băgat de seamă lupul,
Spaima şi cu neputinşa.
Nemilos i-a sfâşiat,
Ş-apoi la drum a plecat.
Iedul mic ascultător,
Nici nu s-a mişcat din horn.
Până când deodată aude,
Glasul mamei preaiubite.
Sfâşiată de durere,
Caută să-l mângâie.
Şi-i promite lupului,
Soarta iezişorului.
Pregăteşte ea sărmana,
Mâncare pentru pomană.
Şi-l invită pe vecin ,
Să se desfete puţin.
Sapă ea o groapă-adâncă
Şi în ea pune jeratic.
Iar apoi ceară arunca,
Multă muncă,multă muncă.
Totul este pregătit,
Pentru lupul cel vestit.
Şi mănâncă şi suspină,
Oare cine-o fi de vină?
Dar nu mică-i fu mirarea,
Când deodată,hop în foc!
Şi aşa sărmana capră,
Răzbună moartea pe loc.
“Arză inima în tine,
Lup viclean şi fără milă,
Cum a ars şi-n pieptul meu,
Şi cum va arde mereu.”
Căci se ştie dragii mei,
Bun cu bun se răsplăteşte,
Rău cu rău se pedepseşte.
 EDUCAŢIA INCLUZIVĂ, O NOUĂ METODOLOGIE A SISTEMULUI EDUCAŢIONAL

ED. BÎRSAN ILONA GHIZELA

ED. URIEŞU MIHAELA EUGENIA
GRĂDINIŢA CU P.P. PRICHINDEL, CUGIR

„Educaţiei îi revine sarcina de a forma la copii deprinderi de bună purtare.”

John Locke

Centrarea atenţiei educaţionale pe grupurile vulnerabile este un indiciu al nivelului de civilizaţie

atins de o anumită societate şi aceasta impune căutarea unor noi formule de solidaritate umană, fapt ce are o
semnificaţie aparte în societatea noastră.
Educaţia este un drept fundamental al omului (toţi copiii trebuie să aibă dreptul la o educaţie
gratuită şi de calitate) ce permite fiecăruia să dobândească cunoştinţele necesare pentru a înţelege lumea de
astăzi şi pentru a putea participa în mod activ la aceasta. Ea contribuie la păstrarea valorilor, stă la baza
învăţării de-a lungul vieţii, creează încredere, te face mai independent şi totodată conştient de drepturile şi
posibilităţile proprii. Ea îl învaţă pe individ cum să se comporte în calitate de cetăţean responsabil şi
informat.
Copiii cărora le refuzăm astăzi dreptul la educaţie vor deveni adulţii analfabeţi de mâine.
Numeroşi copii sunt excluşi din şcoală deoarece ei aparţin minorităţilor etnice, au culturi diferite sau pentru
că provin din familii dezbinate (aici putem vorbi despre tinerele însărcinate, de copiii seropozitivi sau de
cei ce suferă de un handicap). Primele victime ale excluderii, copiii străzilor, adesea uitaţi de autorităţile
responsabile cu educaţia şi integrarea lor, devin repede obiectul dispreţului întregii societăţi.
Educaţia incluzivă are ca principiu fundamental - un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi - care
constituie un deziderat şi o realitate ce câştigă adepţi şi se concretizează în experienţe şi bune practici de
integrare / incluziune. Programele de stimulare timpurie a dezvoltării reprezintă o etapă decisivă în
realizarea obiectivelor educaţiei pentru toţi. Acestea au o influenţă determinantă asupra formării
inteligenţei, a personalităţii şi a comportamentelor sociale. În pedagogia contemporană există o preocupare
intensă pentru găsirea căilor şi mijloacelor optime de intervenţie educativă încă de la vârstele mici asupra
unei categorii cât mai largi de populaţie infantilă. Educaţia incluzivă este cea mai bună soluţie pentru un
sistem educativ care să răspundă nevoilor tuturor elevilor. Ea nu trebuie tratată ca subiect aparte ci ca o
nouă abordare a dezvoltării sistemului şcolar. Un aspect primordial este acela de a şti cum să-i asiguri
fiecărui elev educaţia optimă în funcţie de aptitudinile şi nevoile sale.
Posibilitatea ca toţi elevii să participe la activităţile clasei este un factor determinant în planificarea
acestor activităţi. Diferenţele între fiinţele umane sunt normale, contribuie la îmbogătirea fiecărei societăţi
şi trebuie bineînţeles să fie reflectate în şcoli. Şcoala e cea care trebuie să favorizeze participarea şi
întrajutorarea prin metode de lucru variate.
Educaţia incluzivă are la bază câteva principii esenţiale :
- fiecare elev are dreptul inerent la educaţie pe baza egalităţii şanselor ;
- niciun elev nu poate fi exlus din educaţie sau supus discriminării pe
motive de rasă, religie, culoare, sex, limbaj, etnie, dizabilităţi etc ;
- toţi elevii pot să înveţe şi să beneficieze de pe urma educaţiei ;
- şcoala se adaptează la nevoile elevilor, nu elevii se adaptează la nevoile şcolii ;
- diferenţele individuale între elevi constituie o sursa de bogăţie şi diversitate,nicidecum o
problemă.
Acceptarea necondiţionată a diversităţii într-un grup şi stimularea toleranţei este o adevărată
provocare pentru educatori. Ei trebuie să încurajeze cooperarea, lucrul în perechi sau formarea de grupuri
eterogene, cunoaşterea şi discutarea diverselor obiceiuri, tradiţii, valori. Desigur că rezultatele nu se văd
imediat, ci în urma multor activităţi educative având la bază obiective clar precizate şi accesibile copiilor
preşcolari.

49
 Personalitatea educatoarei depinde în mod semnificativ de reuşita programului de incluziune, de la
sine-înţeles fiind faptul că familiile participante au o sensibilitate crescută, manifestă neîncredere în
egalitatea de şanse, vin cu zestre cultural – intelectuală mai redusă, au potenţial financiar extrem de scăzut,
ceea ce face colaborarea şi parteneriatul cu grădiniţa să ajungă de multe ori în impas.
Educatoarele trebuie să manifeste optimism, bunăvoinţă, echilibru, impulsivitate scăzută,
capacitate de adaptare, tenacitate; factorii afectivi crescuţi (afecţiune, blândeţe, entuziasm şi voioşie,
expresivitate); ambiţie şi curaj, rezistenţă la stres şi persistenţă în atingerea scopului şi depăşirea piedicilor.
Evaluarea iniţială ne dă nouă, educatoarelor, posibilitatea de a analiza nivelul de cunoştinţe al
copiilor precum şi modul de socializare al lor la grupul respectiv, în vederea elaborării unei optime strategii
de intervenţie. Unii copii ştiu din familie că nu au voie să se joace cu copii de altă etnie spunând despre ei
că nu ştiu să vorbească frumos, că le iau jucăriile, că nu au hăinuţele curate. Discutând cu părinţii în
particular am reuşit să-i determin să înţeleagă faptul că trebuie să vină curaţi la grădiniţă, să se comporte
civilizat şi să se respecte unii pe alţii.
Prin activităţi educative punând accent pe metodele şi tehnicile interactive, am reuşit să-i învăţ pe
copii ce înseamnă toleranţa. La tema de discuţie „Toţi suntem la fel”, unde am avut ca suport intuitiv:
reviste, cărţi,albume ilustrând viaţa copiilor din alte ţări, am reuşit să-i familiarizez pe copii cu diversitatea
oamenilor (de culoare, de aspect) în general. Le-am relatat întâmplări din viaţa de zi cu zi punându-i în
situaţia de a spune şi ei alte întâmplări auzite şi cum ar fi procedat în astfel de situaţii. Nu mică mi-a fost
mirarea când am sesizat că anumiţi copii pornesc de la prejudecăţi învăţate în familie. În grupuri de 3-4
copiii au sortat după preferinţă imagini cu copii „diferiţi”, dar pe care i-ar alege ca prieteni. Fiecare grup a
motivat alegerea făcută şi a alcătuit o poveste intitulată „Aşa vreau să fie prietenul meu!”. Am sesizat că în
urma celor discutate se pot reduce prejudecăţile copiilor prin diminuarea concentrării atenţiei asupra
diferenţelor intergrupale şi creşterea atenţiei asupra relevării individualităţilor. Tot împreună cu ei am tras
următoarele concluzii: indiferent de rasă, aspect fizic, toţi copiii au aceleaşi drepturi.
Atunci când în grupă s-a petrecut un incident prin care s-a încercat îndepărtarea unui copil dintr-
un grup sau o altă situaţie neplăcută, le-am amintit copiilor regulile discutate despre drepturile fiecăruia,
despre modul în care trebuie să ne comportăm unii cu alţii. Le-am cerut copiilor să se gândească şi să
găsească soluţii la incidentul produs. Am analizat împreună ideile, căutând soluţia cea mai bună pentru toţi.
Cei care greşeau îşi schimbau opiniile, acestea devenind pozitive.
Proiectul „Primăvara Europeană” este o acţiune menită să promoveze în rândul copiilor ideea de
cooperare şi prietenie, de ajutor şi solidaritate între toţi copiii, indiferent de culoarea lor sau locul unde se
află.
Ei au învăţat cu această ocazie că drepturile copiilor sunt aceleaşi pentru toţi. Materialele şi
expoziţiile realizate de copii spun totul despre gândurile şi sentimentele lor faţă de copiii lumii. Preşcolarii
au desenat „scrisori” cu mesaje pentru toţi copiii Europei, cu care au alcătuit un album intitulat „Gânduri
pentru copiii Europei”.

Modelând copiii de la cea mai fragedă vârstă avem avantajul ca anumite prejudecăţi învăţate în
familie să fie diminuate, iar ideea de apartenenţă etnică să nu fie încă formată.
Dar, putem spune că munca noastră are succes, dacă se implică şi familia în propria formare a
copiilor. La orice copil, în mod particular la copiii cu cerinţe speciale, gradul de interes şi de colaborare al
părinţilor este direct proporţional cu rezultatele şi evoluţia copiilor. Psihopedagogia modernă, centrată pe
copil, se bazează pe convingerea că familia este primul educator şi are cel mai mare potenţial de modelare.
Rolul nostru foarte important este acela de a sprijini familiile să aibă încredere în resursele proprii, să facă
faţă greutăţilor cu care ele se confruntă.
Influenţa familiei în formarea şi dezvoltarea personalităţii umane nu reprezintă o noutate, dar se
constată că această influenţă este mai mare decât ne-am imaginat. Nimic nu este mai important decât
copilul!. Ceea ce cred părinţii despre viaţa şi implinirea ei va determina felul în care îşi vor creşte copiii.
Educaţia incluzivă încearcă aşadar să-i determine pe copiii cu dizabilităţi (fie ele uşoare sau grave,
ascunse sau evidente) să participe la activităţile şcolare zilnice, alături de ceilalţi elevi. De asemenea trebuie
identificate orice bariere apar în interiorul şi în afara şcolii care împiedică procesul de învăţare, iar apoi ele
trebuiesc reduse sau îndepărtate.
De aceea se poate afirma că, munca, cu copiii trebuie să continue până când nu se vor mai face
diferenţieri şi segregări în cadrul grupului, iar părinţii îi vor accepta pe toţi colegii copilului lor.

50
 Inteligenţa şi sistemul educativ în China
Interviu cu Shan Shan

Ne întrebăm după ce reguli a fost creat sistemul românesc de învătământ şi dacă este el
(sistemul) bun pentru minţile şcolarilor noştri. Nu de multe ori auzim că “românii sunt foarte
deştepti”. Bun, în ce sens deştepţi ? ….şi, mai mult decât atât, în comparaţie cu cine sunt românii
“mai” deştepţi?
Şi dacă întreb , mi se răspunde că românii au luat multe premii şi medalii. Bun. Iarăşi întreb:
multe premii şi medalii în comparaţie cu cine? A făcut cineva o statistică a numărului de locuitori
ai României şi a pus o medalie pe cap de locuitor?
Sau a comparat cineva numărul de premii luate de România cu o altă ţară care se
încadrează în aceleaşi tipare socio-demografice? Hm….mi-e greu să cred. Fireşte, dacă vom
compara premiile României cu cele ale Republicii Moldova sau Vatican (spre exemplu), fireşte că
noi vom avea mai multe (sic). Analizând ţarile de mărimea României (Franţa, Germania, etc.)
nu putem spune că stăm cu mult mai bine decât alţii. Consider că a spune : “românii sunt foarte
deştepti “ în comparaţie cu restul populaţiei lumii este câtuşi de puţin exagerat.
De ce mulţi dintre români au locuri de muncă mai bine sau mai puţin bine plătite în
străinătate? Nu fiindcă ar fi “mai deştepţi” ca alţii, ci pentru că, poate, în România nu se câştigă
atât de mult (sau poate nu se câştigş deloc, ţinând cont de prezentul economic al tării) iar ei
(românii) luptă să-şi menţină (sau ţină )postul respectiv cât mai mult timp. De aceea sunt
destoinici şi poate că muncesc chiar mai mult decât au facut-o la ei in ţară.
China este şi ea un exemplu de inteligenţă. Peste tot in lume auzi că “populaţia chineză
este foarte inteligentă”. Mulţi pun asta pe seama orezului (cică ar avea proprietăţi de dezvoltare a
inteligenţei, cine ştie). De fapt, inteligenţa respectivilor chinezi vine din
foarte multă practică şi foarte mult studiu (încă de la vârsta de doi ani,
după cum bine mi-a povestit Shan Shan, colega mea de master, originară
din China). Deoarece resursele naturale sunt limitate, Guvernul Chinez
inveteşte în unica resursă ce o are: creierul uman. Astfel, se pune mare
un mare accent pe educaţie . Încă de la grădiniţă (adică de la vârsta de 2,
3 ani) copii sunt puşi să înveţe la modul serios. Astfel, la gradiniţă ei invaţă literele latine (care
sunt aceleaşi cu cele ale alfabetului românesc, pronunţarea lor diferenţiind : ex. Litera B - o
citesc “ba”, litera R este citită “j”, etc.). Acest alfabet cu litere latine îi ajută pe micii şcolari să
poată înţelege şi pronunţa literele chinezeşti ( de exemplu , care înseamnă “om” are în
paranteză modul de pronunţare “ren” care se citeste “jen”). Cu alte cuvinte, alfabetul latin ajută
la învăţarea celor peste 3000 de ideograme chinezeşti. Mi-am întrebat colega ce faceau chinezii
înaintea preluării alfabetului latin şi mi-a spus că învăţau literele din auzite, aşa cum spunea
profesorul la şcoală.
Deci la grădiniţă învăţăceii sunt familiarizaţi cu alfabetul latin, o parte a literelor chinezeşti,
informaţii din geografie, istorie şi nu în ultimul rând , limba engleză. Acest program zilnic ţine
de la orele 9 dimineaţa până la orele 5 după-amiaza.
Să vedem ce se întâmplă în şcoala primară.
Programul începe la 7.30 cu jumatate de oră de citire în limba chineză sau
în limba engleză, după caz. De la 8 la 12 urmează patru ore de studiu, cu
câte 5, 10 minute pauză între materii. La orele 10 există o pauză de 30 de
minute dedicate special exerciţiilor fizice. Între orele 12.30 -14.30, copii
au pauza de masă. Aici cei mai mulţi mănâncă la cantina şcolii sau merg
la fast-food-uri. Unii care stau aproape de casă pot să meargă acasă pentru prânz. După pauza de
masă urmează între două şi patru ore de studiu. În general copii termină cursurile zilnice la orele

51
5 după-masa (să avem în vedere că ei sunt la şcoală de la orele 7.30 dimineaţa). După şcoală, unii
părinţi îndreaptă copii spre alte cursuri extraşcolare (artistice, sportive, culturale sau de
perfecţionare a cunoştinţelor învăţate la şcoală). Astfel, ei merg la alte şcoli sau centre unde
plătesc aceste lecţii suplimentare. În mod normal, un şcolar în clasele primare termină orele de
studiu zilnice la 8 seara când ajunge acasă. Aici, după cina, îşi scrie temele. Colega mea mi-a
vorbit de o oră , maximum două de scriere a temelor. La orele 10 merg la culcare, urmând ca
după 9 ore de somn să pornească din nou la şcoală.
Sistemul acesta continuă până la terminarea liceului, abia în facultate fiind programul mai lejer.
În China există mai multe sisteme de învătământ, şcoala primară durând cinci ani la unele şcoli
sau şase la cele mai multe. În clasa I se recapitulează cunoştinţele dobândite la grădiniţă,
adăugându-se noi litere şi operaţii matematice. Istoria este un obiect foarte important şi se pune
un mare accent. În clasa a IIa se adaugă operaţiile de înmulţire şi împărţire, se cer copiilor să
creeze compuneri şi se învaţă o limbă straină (engleza). Până în clasa a IV a toţi elevii trebuie să
ştie foarte bine alfabetul , calculele de scădere, adunare, înmulţire, împărţire, ecuaţii, extragerea
din radical şi ridicarea la putere. Ultimii doi ani din şcoala primară reprezintă practica celor
învăţate în cei 4 ani de studiu: copii trebuie să fie capabili în a rezolva dificile exerciţii de
matematică , să cunoască istoria Chinei, să poată scrie şi citi fluent să compună eseuri, rezumate,
comentarii.
Până a ajunge la facultate este o întreagă competiţie între elevi deoarece şcoli prestigioase în
China sunt foarte puţine şi fiecare şcolar luptă să ajungă pe locurile cele mai bune. La sfarşirea
fiecarui an şcolar, elevii au de susţinut un examen de verificare a cunoştinţelor la nivel naţional.
Iata cum se “seamănă” inteligenţa în statul chinez.

Sociolog Victoria Baltag

Interviu cu Shan Shan, University of Birmingham, MA in “Film, History and television”

52
 De ce? Şi prinde-n dansul ei
sălbatic
Mă-ntreabă o pasăre Tristeţea crengilor de tei.
stingheră:
- De ce copacii-s pustiiţi? - Te-treb pe tine, drag
- De dorul surorilor tale, copile,
Ei plâng şi suferă tăcuţi! Stii oare tu de unde vine
Tristetea-aceasta lângă tine?
Se-ntreabă vântul într-o -De la acea mare teroare
doară: Ce se numeşte :
- De ce sunt codrii atât de POLUARE!
goi?
- De dorul razelor solare Drăgan Alexandra
Răspunde trist un vrăbioi. -clasa a II a B
Liceul Teoretic ,,Marin
Dansează ploaia fericită Preda’’
Săltând sprinţară pe alei Turnu-Măgurele
Prof. Roşu Mitina

PĂDUREA Oameni mulţi şi veselie

Grătarele sfârâiesc;
Frumoasă e pădurea Dar după plecarea lor
În timp de primăvară , Munţi de gunoaie zăresc.
Cu zile însorite
Ce ne îmbie-afară. Haideţi, copii, înca-o dată,
Natura s-o curăţăm !
Frumoasă e pădurea , Celor mari, adulţi, copiii,
Cu cânt de păsărele Înc-o lecţie să le dăm.
Cu zile însorite, (poezie creata de Dan Sanda, ed. la
Cu nopţi calde, cu stele. G.P.P.nr. 4 Deva, jud. Hunedoara)

Veniţi ,veniţi, dragi prieteni Cântec popular:,,Codrule, Măria Ta!”

Să zburdăm şi să cântăm;
Bucuria primăverii, (din zona Clujului)
Cu toţi să ne arătăm.
(poezie creata de Dan Sanda, Codrule, Măria Ta,
ed. la G.P.P.nr. 4 Deva, jud. Hunedoara) Te rog ,nu te supăra,
Dacă-ţi rup o creangă ţie,
S.O.S. NATURA Să mi-o pun la pălărie.

Lumea celor mici ca mine Tu eşti mândru şi rotat

Într-un gand s-au adunat Pentru o creangă nu-i păcat
Câmpia, pădurea şi parcul Eşti bogat şi roditor
De gunoaie au scăpat. Le dai roade tuturor.

-Ce frumoasă e natura! Copilaşilor, frăguţe,

Iarba-i verde, încântătoare; Roşioare şi micuţe
Haideţi, hai ,veniţi cu toţii, Şi le dai la fiecare,
Că e zi de sărbătoare. Apă rece din izvoare.

53
 Carte nouă, carte vouă !!!

A apărut de curând auxiliarul didactic destinat

tuturor cadrelor didactice, cu specialitatea
învăţătoare şi educatoare,
care urmează s susţină examene de
definitivat, gradul II sau titularizare.
Cartea conţine texte literare, extras din programele
şcolare şi comentarii originale.
Răsfoiţi şi folisiţi cu folos ,,Comori din literatură”.
Eventuale comenzi puteţi face
la adresa HUSTIUCNICO@YAHOO.COM

Cărţi surori ca două flori

Autoarele au folosit la grupă caietele auxiliare

de exerciţii grafice, pentru fiecare nivel în parte
şi mulţumesc celolalte colege care
le-au susţinut şi folosit ideile prin aceste caiete
şi utilizarea lor la grupă.
Caiete de exerciţii grafice simple, acesibile
copiilor de 3-4 şi 5-6 ani.

Autoare, prof. Nicoletta Huştiuc

prof. Simona Olar

54
 „SĂ DĂRUIM PĂMÂNTULUI TOT CE-I MAI FRUMOS!“

EXPOZIŢIE-CONCURS

EDUCATOARE: FERARU LENUŢA

GRĂDINIŢA CU P.N. BEREŞTI- SASCUT
JUD. BACAU

Motto: „ Copiii învaţă bunătatea de la NATURĂ, iar răutatea de la oameni.“

( NICOLAE IORGA)
Pe 22 aprilie, am dorit şi noi, preşcolarii grupei mari să ne alăturăm celor care sărbătoresc
Ziua Pământului! Şi cum puteam face acest lucru mai bine decât prin mânuirea penelului. Activitatea
noastră s-a concretizat în organizarea unei expoziţii-concurs cu titlul: „Să dăruim Pământului tot ce-i mai
frumos!“
Scopul concursului a fost marcarea Zilei Internaţionale a Pământului prin activităţi artistico-
plastice specifice vârstei preşcolare şi educarea acestora în spiritul respectării valorilor şi calităţii mediului
înconjurător.
Obiectivele urmărite în cadrul concursului au fost:
• Dezvoltarea creativităţii artistico-plastice prin desfăşurarea unor activităţi menite să formeze o
atitudine responsabilă în vederea ocrotirii mediului înconjurător ;
• Responsabilizarea preşcolarilor cu privire la protecţia mediului;
• Prezentarea creativă a frumuseţilor şi bogăţiilor Pământului;
• Dezvoltarea spiritului de competiţie.
Concursul nostru s-a desfăşurat pe două secţiuni: creaţie plastică (desen, pictura) şi
colaj. Folosindu-se de creioane colorate, culori cerate, carioca, acuarele şi pensoane, de hârtie colorată,
foarfece şi lipici, copiii s-au întrecut în a dărui Pământului cele mai frumoase şi preţioase daruri, făcute de
mânuţele lor mici şi gingaşe. Pe fond muzical, toţi au lucrat cu drag, îmbinându-se perfect activitatea
ludică, constructivă, creativă şi educativă.
La final, am expus lucrările pe holul grădiniţei, să poată fi admirate sau „criticate“ de toţi
doritorii. Juriul a evaluat lucrările, a desemnat premianţii (Premiul I, Premiul II, Premiul III şi menţiune, la
ambele secţiuni) şi apoi, am trecut la partea cea mai frumoasă: petrecerea!

55
 Strop
din frumuseţile
ţării !
CETATEA ÎN FORMĂ DE STEA

Alba Iulia, loc ce musteşte de istorie şi care

trezeşte în suflet mândrie, bucurie, admiraţie şi
respect....
Şi pentru că istoria e atât de aproape de
noi, nu puteam trece pe lângă ea fără să o
cunoaştem cât mai bine, fără să admirăm
această minunată zidire a Omului.
Dragostea de locurile natale, de istoria
acestui neam se poate clădi în sufletele copiilor
încă de la o vârstă fragedă. Tocmai de aceea,
colectivul Grădiniţei cu program prelungit nr. 9 din
Alba Iulia, a iniţiat în anul şcolar care tocmai s-a
încheiat, un program de parteneriat cu G.P.P. nr. 7 Sebeş,
având ca titlu ”Să ne cunoaştem istoria”. Sub acest generic s-au desfăşurat mai multe
activităţi prin intermediul cărora copiii celor două grădiniţe au văzut cu ochii lor curioşi
de omuleţi, frumoasa Cetate cu toate minunăţiile ei: zidurile impunătoare ale Cetăţii Alba
Carolina, o minunăţie din secolul al XVIII- lea, Castrul Roman, minunatele Porţi ale
Cetăţii, care acum au o nouă faţă, ca şi Cetatea de altfel, care se află
într-un amplu proces de reabilitare.
Bucuria copiilor afost cu atât mai mare, cu cât locurile vizitate au fost mai
interesante şi au fost cu adevărat pe placul lor. Nu mai puţin atractive au fost şi vizitele la
Sala Unirii, Muzeul Unirii, Catedrala Reîntregirii sau impunătoarea
statuie ecvestră a primului întregitor al neamului, Mihai Viteazul.
Vizitarea acestor edificii a avut loc în mai multe etape,
tocmai pentru a da posibilitatea copiilor să înţeleagă
semnificaţia fiecăruia în parte.
Sădind în sufletul copiilor dragostea pentru istorie
şi pentru locurile natale, mândria că s-au născut în aceste
locuri, cu siguranţă, peste ani vor şti să preţuiască aceste
locuri minunate cu toată frumuseţea şi grandoarea lor. Şi
vom şti că am avut şi noi un rol în acest lucru....

Director,
Prof. Luduşan Maria
G.P.P. nr. 9 Alba Iulia

56
 ... cu liniştea verii în suflete şi în priviri ...

La revedere, prieteni dragi!

Mulţumim colaboratorilor!
Nr. 14

Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine

în exclusivitate autorilor acestora:

soc. Victoria Baltag, ed. Mariana Bădulescu, ed. Doiniţa Bălan, prof. dir. Gabriela
Berbeceanu, ed. Ilona Bîrsan, prof. Silvana Ceauşu, ed. Ioana Chirici, inst. Rodica
Costan,înv. Sonian Crâsnic, prof. Mihaela Danc, ed. Sanda Dan, prof. Alina David,
ed. Lenuţa Feraru, inst. Daniela Gavrilă, inst. Stănuţa Grigorica,
inst. Daniela Gros,ed. Maria Melania Grosu,
inst. Daniela Iosif,prof. Ofelia Mitrache,
prof. Maria Luduşan, înv. Elena Morar, prof. Silvia Muntean,
prof. Mihaela Munteanu, cons. şc. Cristina Murariu, ed. Niculina Mureşan, prof.
Liliana Mursa, prof. Simona Olar, inst. Mărioara Pârlea, înv. Maria Peter,
înv. Maricica Popov, ed. Maria Pupoieş, inst. Adriana-Cristina Rădoi,inst. Claudia
Rusu, ed. Adriana Sandiuc, înv. Mirela Surugiu,
ed. Mihaela Urieşu, inst. Florica Velicu

Vă aşteptăm în numărul următor!

57
BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1843 – 6757

ISSN
1843 – 6757
Biblioteca
Naţională
a României

58