Cercetarea pedagogica reprezinta un tip special de cercetare stiintifica angajata la nivelul activitatii de educatie.

Investigatia propusa, realizabila in conditii de intra, inter

si frans-disciplinaritate este situata la linia de intersectie
dintre cercetarea fundamentala si cercetarea aplicata,
cercetarea normativa si cercetarea operationala,
cercetarea filosofica si cercetarea-actiune, cercetarea
prospectiva si cercetarea retrospectiva ( De Landsheere,
Gilbert, , .-). m9v10vp
Ca tip special de cercetare stiintifica, cercetarea
pedagogica tinde spre o explicatie si o intelegere
normativa a activitatii de educatie. Ea urmareste
definirea si argumentarea legilor si principiilor care
ordoneaza actiunea de proiectare si de realizare a
educatiei la nivel de sistem si de proces. Aceasta
perspectiva, situata la limita cercetarii filosofice,
evidentiaza necesitatea cercetarii finalitatilor educatiei
care determina orientarile valorice ale educatiei,
realizabile in diferite contexte istorice si sociale.
Cercetarea pedagogica presupune, in acelasi timp
concentrarea eforturilor asupra analizei descriptive a
principalilor factori si "actori" ai educatiei. Dupa cum
observa Gilbert de Landsheere, "inainte de a cunoaste
legile invatamantului este important sa descriem cu
obiectivitate derularea procesului de instruire si sa
analizam procedurile de realizare ale acestuia" (Idem, .).
O alta directie necesara la nivelul cercetarii pedagogice
vizeaza studiul procesului istoric de evolutie a gandirii
despre educatie si al institutiilor scolare specializate in
realizarea efectiva a acesteia in conditii concrete care
probeaza "originalitatea ireductibila a fenomenului".
in sfarsit, tendintele moderne ale cercetarii pedagogice
evidentiaza importanta investigatiilor orientate special in
directia educatiei universitare, educatiei permanente,
educatiei adultilor. Aceste investigatii valorifica
problematica teoriei educatiei la nivelul unor modele
operationale aplicabile in domeniul instruirii permanente,
posibila si necesara in contextul unor abordarii intra,
inter si ?ra/M-disciplinare, deschise in directia
(auto)perfectionarii permanente a subiectului si a
obiectului educatiei.
in perspectiva postmoderna, cercetarea pedagogica
reprezinta o activitate de conducere manageriala a
sistemului si a procesului de invatamant proiectata si
realizata in mod special pentru reglarea-autoreglarea
actiunii educationale, respectiv a actului didactic. Ea
permite sesizarea unor relatii pedagogice noi, relevante
in cadrul actiunii educationale/didactice, constituind baza
solutiilor optime de rezolvare a problemelor care apar la
nivelul sistemului si al procesului de invatamant
( Managementul educatiei).
Organizarea cercetarii pedagogice implica parcurgerea
urmatoarelor etape:
a) etapa formularii problemei care urmeaza sa fie
cercetata, bazata pe:
- exprimarea clara, in termeni categorici, a situatiei
sesizate;
- delimitarea surselor de abordare teoretica si practica;
- orientarea investigatiei la nivel de cercetare
fundamentala-aplicativa:
- angajarea inovatiei la nivel strategic-tactic-operational;
b) etapa proiectarii cercetarii care vizeaza:
- orientarea investigatiei ca cercetare observationala-
experimentala; spontana-sistema-tica; longitudinala-
transversala;
- stabilirea obiectivelor cercetarii, specifice sistemului,
respectiv procesului de invatamant;
- formularea ipotezei cercetarii, cu valoare prognostica,
previzionala, cu sustinere logica (dedusa din formularea
problemei), cu sustinere epistemologica ( raportarea la
cunoasterea stiintifica anterioara), cu sustinere
metodologica ( raportarea la criteriile de evaluare finala);
- definirea conceptelor pedagogice fundamentale
utilizate in cercetare, in calitate de concepte stabile, de
maxima generalitate, cu o arie foarte redusa de
variabilitate empirica;
- operationalizarea conceptelor prin intermediul unor
indicatori care evalueaza varia-bilitatea empirica a
realitatii investigate, respectand acelasi cadru de
referinta teoretica: scala de masurare (nominala-
ordinala-de interval); criteriile cantitative "prin care se
categorisesc obiectele cercetarii";
c) etapa realizarii cercetarii care vizeaza:
- alegerea metodologiei de cercetare, bazata pe un
ansamblu de metode, tehnici, mijloace de investigatie:
extensive-intensive, participative-neparticipative, de
colectare-de prelucrare a datelor etc;
- organizarea cercetarii prin: stabilirea esantionului:
experimental - de control; alegerea instrumentelor
operationale pentru culegerea datelor empirice si a
informatiilor teoretice ( operationalizarea bibliografiei);
dirijarea cercetarii in sens longitudinal si transversal;
- evaluarea rezultatelor cercetarii;
- redactarea concluziilor cercetarii intr-o varianta initiala;
d) etapa finalizarii cercetarii care vizeaza: - prelucrarea
statistica a rezultatelor;
- analiza de continut a rezultatelor;
- interpretarea pedagogica a rezultatelor;
- valorificarea manageriala a rezultatelor.
Metodologia cercetarii pedagogice presupune
cunoasterea si valorificarea unui ansamblu de tehnici,
procedee si mijloace, integrate la nivelul urmatoarelor
categorii de metode care vizeaza investigarea stiintifica
a realitatii educationale:
- Observarea: spontana - sistematica;
- Experimentul: natural, de laborator; individual, colectiv;
de constatare, de verificare, de creatie; pedagogic,
didactic;
- Ancheta: in forma scrisa (chestionarul), in forma orala
(convorbirea individuala colectiva; interviul);
- Analiza produselor activitatii/analiza rezultatelor
scolare/universitare etc, in termeni de produs si de
proces;
- Studiul documentelor de politica educationala/scolara,
universitara etc;
- (Auto)biografia.
Activitatea de cercetare pedagogica, inteleasa ca o
activitate creatoare specifica, include doua categorii de
proiecte cu semnificatie manageriala de reglare-autore-
glare a sistemului si a procesului *de invatamant:
aJProiecte inovatoare la nivel de sistem, care pot
elabora si propune:
- modele de finalitati macrostructurale: ideal pedagogic,
scopuri pedagogice ale sistemului de invatamant;
- modele strategice de planificare curriculara a
continutului instruirii: plan de invatamant pentru clasele I-
XII; plan de invatamant pentru colegiul (...) sau pentru
facultatea (...); programe scolare/universitare;
- modele de evaluare globala: teste docimologice, teste
de cunostinte (initiale-sumative-formative) etc;
- modele de planificare a cercetarii didactice
(fundamentale-orientative). b)Proiecte inovatoare la nivel
de proces, care pot elabora si propune:
- modele ale finalitatilor microstructurale: obiective
generale ale planului de invatamant; obiective specifice
ale treptelor, ciclurilor, disciplinelor scolare/universitare;
o-biectwe operationale, concrete;
- modele de proiectare curriculara a unor teme, capitole,
grupuri de activitati didactice/lectii etc;
- sesiuni stiintifice tematice care abordeaza:problema
operationalizarii obiectivelor pedagogice, problema
interdisciplinaritatii, problema relatiei cultura generala-
cultura de specialitate, problema strategiilor didactice
modeme, problema evaluarii formative/ continue etc;
- comunicari stiintifice in presa de specialitate;
- programe didactice alternative, complementare,
organizate inclusiv la nivel nonfor-mal: activitati de cerc
(disciplinar-interdisciplinar), excursii didactice etc
Promovarea cercetarii pedagogice la nivelul cadrelor
didactice asigura regla-rea-autoreglarea permanenta a
sistemului si & procesului de invatamant prin inovatiile
proiectate si realizate in jurul unui nucleu informational-
decizional, bazat pe cunostinte stiintifice aplicate sau
aplicabile.
Dezoltarea cercetarii pedagogice angajeaza practic
toate stiintele pedagogice/educatiei in vederea rezolvarii
"marilor probleme ale educatiei",
determinate/determinante la nivel de sistem si de
proces. Din aceasta perspectiva, literatura de
specialitate evidentiaza posibilitatea ordonarii
cercetarilor pedagogice in functie de doua mari
dimensiuni operationale:
a) dimensiunea stiintelor educatiei: filosofia educatiei,
istoria educatiei, sociologia educatiei, etnologia
educatiei, demografia scolara, economia educatiei,
planificarea e-ducatiei, administrarea educatiei,
pedagogia comparata, fiziologia educatiei, psihologia
educatiei, psihosociologia educatiei, psihosociologia
grupurilor mici, stiintele comunicarii, didactica si teoria
programelor, stiintele metodelor si tehnicilor de educatie;
b) dimensiunea rezolvarii problemelor esentiale cu care
se confrunta educatia in anumite etape de evolutie:
democratizarea invatamantului; esecul scolar, egalizarea
sanselor de reusita scolara; managementul resurselor
umane, managementul reformelor scolare; proiectarea
auriculara, formarea initiala si continua a profesorilor,
evaluarea calitatii educatiei, informatizarea
invatamantului etc.( Mialaret, Gaston, , ., ).