Titu Maiorescu si Junimea .

O cercetare asupra poeziei de la 1867
Titu Maiorescu -îndrumător al culturii şi literaturii române Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost întemeiată de acesta ,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi şi Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu şi-a început activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei româneşti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu. Criterile după care Titu Maiorescu îşi realiza critica literară se vroiau exclusiv estetice. În societate Titu Maiorescu era un mentor,lansând şi susţinând nume care s-au înscris în istoria literaturii . În ceea ce priveşte problemele limbii,Maiorescu a închegat un sistem ortografic raţional prezentat în "Despre scrierea limbei române",articol în care criticul luptă împotriva publiciştilor ardeleni şi bucovineni,continuitori ai tradiţiilor latinizate.O altă problemă lansată de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fără fond".Zoe Dumitrescu Buşulenga consideră că această teorie are un "dublu tăiş".Teoria se referea la ideea că :instituţiile împrumutate din alte părţi,din alte culturi,nu pot dăinui ca forme,"nu pot trăi decât dacă cresc din rădăcini autohtone". În privinţa folclorului criticul junist vede în folclor temelia pe care se poate înălţa o cultură durabilă,plină de specific naţional.Începând cu Titu Maiorescu critica literară capătă rigoare,deşi uneori ea era prea aspră("Intră cine vrea,rămâne cine poate"), prea judecătorească ,dar a fost necesară "într-un moment de creştere al litraturii". În calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate în critică şi estetică;analizele pe care le-a făcut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte şi pertinente(adevărate),dar în teoriile generale estetice el va rămâne într-un tărâm depăşit,acela al "artei pentru artă". Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:"critica lui Maiorescu a fost exclusiv culturală,normativă şi s-a exercitat numai în cadrele orientărilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realităţi." Tudor Vianu atrage atenţia asupra justeţii judecăţilor lui Maiorescu şi asupra nuanţelor pe care criticul ştia să le pună în caracterizarea unor autori atât de diferiţi ca valuare. Cât despre "O cercetare critică asupra poeziei de la 1867" :"Poezia,ca toate artele este chemată să exprime frumosul spre deosebire de ştiinţă care se ocupă de adevăr." Ideea:deosebirea între artă şi ştiinţă,rolul poeziei şi al ştiinţei. În concepţia lui Maiorescu,"ideea sau obiectul exprimat prin poezie este întotdeauna un simţământ sau o pasiune şi niciodată o cugetare exclusiv intelectuală". Ideea:ideea din poezie este reprezentată de sentimente. "Limba este materia primă a literaturii,aşa cum piatra sau bronzul pentru sculptură, culorile pentru pictură,sunetele pentru muzică". Din punctul de vedere al lui Titu Maiorescu există cuvinte poetice şi nepoetice.Unele trezesc imagini sensibile,altele nu. "Observări polemice"este unul din studile critice cele mai închegate.Autorul nu este antitradiţionalist,dar critica lui Maiorescu este pertinentă acolo unde exagerarea şi entuziasmul superficial tind să strâmbe adevărul.

"Junimea" şi redacţia de la "Convorbiri literare" se mută la Bucureşti.Petre Carp.Apreciază calitatea sa de culegător şi de poet ce a scris "doine şi lăcrimioare".politice.valoare morală. Ion Creangă: -era considerat un mare povestitor pe care îl putea aşeza alături de Floubert. Referirile sunt făcute la "Dureri înăbuşite"."Rapsod al evenimentelor epocii în care a trăit".Vasile Pogor şi Theodor Rosetti pe care afinităţile dintre personalităţile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seamă din epoca de după 1860:probleme de ortografie şi limbă.apare între 1867 şi 1944. .emoţile izvorâte din viaţa naţională. Istoric: 1. Junimea reprezintă cea mai importantă grupare literară din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Mihail Sadoveanu: -Este original prin:tipologie.istoria."Şoimii" etc.predând apoi conducerea unui comitet format din foşti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu.1864-1874 cu un caracter polemic. Perioade: 1.poezie şi dramaturgie=epoca nmarilor clasici. Elogiază forma frumoasă a versurilor. Octavian Goga: -publicase volumul "Poezii " în 1805 şi îl propune pentru premierea academiei.P.Iacob Negruzzi.după opinia fondatorilor ei.Negulescu.vizând problemele legate decultură.economice şi de cultură.Caragiale.avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi.fond naţional.limbă.geografia."Povestiri"."Poeţi şi critici"-unul dintre cele mai controversate ale lui Ttu Maiorescu. 2.Slavici etc.1867-1886 reprezintă perioada de glorie. 3.Niev şi Dickens.cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu. Junimea Junimea=societate culturară constituită la Iaşi prin 1863-1864.Esenţa criticului de a fi flexibil la impresile poeţilor. . A făcut aprecieri despre: Vasile Alexandri: -"cap al poeziei noastre literare".proiectarea unei antologii de poezie românească.organizarea unor conferinţe prin care să răspândească în public o serie de cunoştinţe istorice. Convorbiri literare=revista cu cea mai mare longevitate. constituind cel mai important moment al presei româneşti.Revista cercetează înspecial filozofia.Creangă.P.Esenţa poetului este de a fi inflexibil în propria sa impresie.umor sobru.Rădulescu-Motru).literatură. În 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale:proză.Observă că acestea "sunt scrise într-o limbă frumoasă"."Crâşma lui Moş Precu".dobândeşte un caracter academic.Simon Mehedinţi. Andrei Mureşian: -a scris multe versuri dar s-a făcut cunoscut prin publicarea "Deşteptării României".1874-1885 etapa formărilor marilor clasici : Eminescu. Ioan Slavici: -"Prin nuvele a dat bătrânei Europe prilejul unei emoţii esteticedin chiar izvorul cel curat al vieţii poporulut nostru".după 1885.Tudor Vianu apreciază că Junimea reuneşte cele mai mari personalităţi intelectuale ale vremii.descriere de natură.Elogiază volumul "Pasteluri" pe care îl consideră "podoabă a literaturii noastre însufleţite de simţire curată şi puternică a naturii".1886-1944 apare la Bucureşti. 2.

negand. Colaboratori: -Mihai Eminescu publică majoritatea poeziilor sale. "Despre arta si poezie") asupra .analitic. in acest fel. dupa cum mentioneaza criticul in prefata de la editia intai.Octavian Goga. -combaterea imitaţilor operelor străine. Cand si cand insa criticul coboara in "aceasta infirmerie a literaturii romane" pentru a ilustra modul cum nu trebuie sa se scrie poezie. din literatura romana care face delimitarile si ierarhizarile necesare in domeniul estetic. de cele mai multe ori. Titu Maiorescu este primul mare critic.Panait Cerna. invatatura si altora. Daca Mihail Kogalniceanu promova romantismul ca modus vivendi pentru scriitorul roman. declarate sau nu. "O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867" se dezvolta in paralel cu intentia societatii Junimea de a alcatui o antologie poetica romaneasca. "O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867" este o lectie de estetica aplicata pe text. Dimitrie Bolintineanu. I.frenezie. -Ioan Slavici publică nuvele şi poveşti. o perfecta ilustrare a teoriilor kantiene si hegeliene (Hegel. -Ion Creangă "subpublică" primele trei părţi ale "Amintirilor" şi poveşti. Asemănîri cu paşoptiştii: -dorinţa de a realiza o cultură şi o civilizaţie autentic românească.vârstă: paşoptişti:aproape adoleşcenţi. Vasile Alecsandri. ofera. 1886). pe care criticul o respinge fara clementa. din stiinta sa estetica. -Vasile Alecsandri. il vor conduce in intreaga activitate critica.Dinu Zamfirescu. 2. Grigore Alexandrescu. Andrei Muresanu. junimişti:spirit critic. O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 Prima iesire a lui Titu Maiorescu in campul criticii literare sta totusi sub semnul comprehensiunii. 3.configurare estetică: paşoptişti:romantism.George Coşbuc. influentat indeosebi de romanticii francezi. neimplinita insa. de fapt. Stabileste. inainte de a nega. De altfel. prin urmare. nutrita la filozofia germana. limitele inalte pe care trebuie sa le atinga o opera literara. ilustrandu-le cu exemple din creatia anterioara. Titu Maiorescu elaboreaza teoria formelor fara fond si a inaltarii impersonale prin arta. criterii care. criticul explica. prin omisiune.atitudine: paşoptişti:exaltare. creatorilor de frumos. -Ion Luca Caragiale "subpublică" majoritatea comediilor sale. de a inlatura cu bine stiuta vehementa (a se vedea "in laturi!". incercand sa elimine "productiile fara valoare". -păstrarea elementului autohton naţional(nu prin imitaţie). O poezie nereusita este. societatea nu a putut alege un numar suficient pentru a compune un volum". o "forma fara fond".măsură. -încurajarea liteaturii naţionale. junimişti:tinereţe maturizată.luciditate. fiindca "din miile de poezii cetite.Brătescu Voineşti şi alţi scriitori reprezentativi ai vremii. "dintr-o colectiune de poezii frumoase" iesind "o critica de poezii rele". din Ienachita Vacarescu.Al. junimişti:adaugă romantismului elemente clasiciste dar şi realism în stadiul incipient.Scopul revistei: -răspândirea spiritului de critică literară autentică.dar cu deschidere spre Europa. Deosebiri faţă de paşoptişti: 1.

notiunea devenind. prozaica. o metoda de largire a orizonturilor. furand viata din altar" (spusele lui Lady Macbeth. produse ale mintilor neluminate ale poetilor. neexistenta insa la poetii domestici. avand capacitati intelectuale deosebite. episodul cand Banquo vorbeste cu vrajitoarele: "Se vede ca intelegeti. La Bolintineanu. sau "Sacrilegiul omor a calcat sfantul templu/ Al regelui. dar cuvantul s-a degradat. nu exprima nimic in acest context. eminens (din mensa.continutului si rolului artei in raportul dintre om si lumea inconjuratoare. "Conditiunea materiala a poeziei" este prima parte a studiului maiorescian si defineste substanta materiala a versurilor. Prima dintre conditiunile materiale cere ca poezia "sa destepte prin cuvintele ei imagini sensibile in fantazia auditorului". a spatiului virtual poetic: "Ca un rege e pastorul. forta expresiva unui tablou: "Sageata zboara cu voluptate pentru a gusta carnea inimica" (Homer). Ca orice ana. sau din Andrei Muresanu: "N-ajunge iataganul barbarei semilune". numind. Maiorescu se pronunta insa impotriva comparatiilor facile. imaginile sunt la fel de banale ca lumea inconjuratoare. facand ca opera sa fie receptata si inteleasa de lector. Shakespeare foloseste in "Macbeth" cuvinte putin abstracte: "Sa pot rasturna cu viteaza mea limba/ Orce te-ar putea departa de la cercul de aur". de luminare a nepatrunsului existential. Caracterul antiscolastic al observatiilor lui Titu Maiorescu. sau o secventa din poezia "Groza". Versurile banale apartin astfel acelui limitativ orizont ontologic. ideala. Al doilea mijloc este alegerea potrivita a "epitetelor ornante". "une noble inutilite": "ideea sau obiectul exprimat prin poezie este totdeauna un . personificarile dau. De aceea. "cercul de aur" fiind o metafora pentru coroana regala la care aspira Macbeth. Exemplele sunt date din versurile lui Schiller. din "Macbeth". in al treilea rand. una banala. Exemplul dat este tot din "Macbeth". de Shakespeare). "Moartea lui Wallenstein": "Palaria/ De amiral mi-ai smuls-o de pe cap". un om inzestrat. astfel de imagini poetice banalizand lumea: "Toate amantele poetilor nostri sunt ca o floricica sau ca o steluta sau ca amandoua in acelasi timp (lucru mai greu de inchipuit). Materia poeziei se defineste in modul acesta ca esenta. alcatuite in mod unilateral din floricele si filomele. Comparatiile din acest text nu sunt juste. apte de a starni in mintea cititorului imagini puternice./ Tron e dealul inverzit. toate «zilele marite» sunt ca o stea mare si toate impresiile poetice se desteapta cand canta filomela". nu transcend realitatea. spune Titu Maiorescu./ in tufis torcea". dar ele dau o imagine completa asupra intregului. fara a le elimina misterul. insemnand "inaltare")./ Caci fiecare pune degetul ciuntit/ Pe zbarcitele buze". Versurile lui Heine sunt simple. care nu si-a pierdut nota de sensibilitate. sublim prin lipsa de imaginatie: "Sus la Petricica/ Cand mergea fetica/ Si sta ziulica. de filozofia neproductiva. fara expresivitate poetica. Unele cuvinte isi pot pierde insa valoarea semantica expresiva si se impune ca ele sa fie evitate. astfel. cele doua parti avand o functie conativa de intelegere a intregului. sa descifreze "noi cai". a poeziei in general. Comparatia. nu orice poezie poate purta acest titlu si nu toate scrierile sunt opere literare. tropul in genere sunt alte figuri de stil ce pot sensibiliza imaginatia cititorului. de Vasile Alecsandri: "Galben ca faclia de galbena ceara". metafora. Acest mijloc reprezinta deci alegerea cuvantului celui mai putin abstract./ Iar coroana e deasuprai/ Soarele cel stralucit". arata o deschidere spre sferele inalte ale artei. toti printii. toate aniversarele. Acestea trebuie sa urmeze o anumita "inaltare". obiectul poeziei are o substanta materiala si una metafizica. A doua parte a articolului defineste "Conditiunea ideala a poeziei". cuvantul eminent provine din lat. spatiul nocturn devine luminat de astrul selenar: "Ca un glob de aur luna stralucea". proiectata in imagini percepute de poet si transpuse in forme palpabile. Poezia si frumosul sunt doua categorii ce nu pot fi despartite una de cealalta./ Si ca o naluca./ Viteii pazea-/ isi lua de furca/ Si ca o haiduca. prin repetata folosire. de asemenea. sa patrunda spatiul metafizic. reactia contra vulgarizarii lumii in general si a compunerii scolaresti. sugestive. sa se desparta de comun si de ordinar. ca "produs de lux al vietei intelectuale".

./ Veni o albina. cu solaritate si abundenta de aer curat./ insa cea mai cantareata/ S-a ascuns in pieptul meu". Abundenta de idei este o conditie sine qua non de realizare abstracta a universurilor ideale. meritele criticului nu pot fi puse la indoiala. Mihai Eminescu. Exagerarea gandirii. ci trebuie sa transceanda granitele realului. Poezia este. poezia trebuind sa fie scurta si densa./ Ce vii asa turburat?/ Ce te repezi ca un zmeu/ Si-mi opresti pe Nitul meu!". cu nota de expresivitate necesara. este daunator. Culminarea finala mareste amplitudinea poeziei. vegetale. "repaosul inteligentei" si ea trebuie sa respecte trei cerinte: "o mai mare repejune a miscarii ideilor"./ Alte zboara pe campii. este totusi cel mai mare poet roman./ Maine-o sa mor:/ Totusi gandesc/ Astazi si maine/ La ieri cu dor" (Lessing. fie in aplicare practica"./ Gusta din el:/ Sa stii ca natura/ Cand i-a creat/ Pentru olalta/ I-a destinat". esti mahnit. Imaginea prezentata mai sus poate fi asociata cu aceea a unui paradis vegetal terestru. au o mai mica disponibilitate expresiva si artistica. cele mai bine folosite fiind in cantecele de factura populara: "Oltule. "o dezvoltare grabnica si crescanda spre o culminare finala sau spre o catastrofa"./ Sa creasca dudaiele. Cu toate aceste limite. "Mangaiere in lacrimi" de pilda: "De ce./ Azi patimesc. ce vajaire!/ E un palc de ciocarlii!/ Multe flutura prin arbori. cat e de frumoasa/ Lizisoara mea!/ Si cat e de dragastoasa/ Cand ma uit la ea. cel mai adesea subiectiv. Nu toate diminutivele sunt insa binevenite. Contrastul poate fi evident in poezii ale lui Goethe.simtamant sau o pasiune. care. Prima cerinta. Oltetule!/ Seca-t-ar paraiele. din acest punct de vedere. Citatul lui Voltaire: "Le secret d etre ennuyeux c est de touf dire" pare a fi aplicabil cel mai bine in cazul lui Goethe: "De sub pamant/ Un ghiocel/ De-abia iesise/ Tinerel.. intr-un moment hotarator. rau blestemat. in clasarea operelor cu adevarat valoroase si dispensarea de cele fara valoare./ Cand veseli toti ne-am strans?/ Eu dupa ochii tai cunosc:/ Desigur tu ai plans"." Stilul aducerii in poezie a "femeii de camera". subliniaza criticul in continuare. De altfel toate ideile temeinice ale criticei noastre ca si toate platitudinile vin de la Maiorescu").. Ca urmare. pregatind terenul pentru una dintre cele mai fertile perioade creatoare din literatura romana. fie in teorie. neremarcat de Titu Maiorescu. este ceruta de construirea nemonotona a universului poetic.// Oltule. exprimand un adevar artistic. Un exemplu. de pilda de catre George Calinescu ("Estetica poetica a lui Maiorescu este hotarat rudimentara. introduce in poeziile sale o teorie dincolo de limitele actuale ale teoriei relativitatii: zborul Luceafarului nu se supune nici uneia din legile cunoscute. in locul unde salasluieste Demiurgul. referiri la prozaicele ocupatii cotidiene. cu o gandire geometrica. si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala sau care se tine de taramul stiintific. epoca marilor clasici. ci pare sa se contraga in nimicul originar din care a aparut. a existentei mai multor idei. va conchide Titu Maiorescu. Oamenii pozitivisti. o face sa oscileze mai puternic: ca exemple pentru alergarea tumultuoasa a structurii poetice sunt date "Erlkonig" a lui Goethe sau strofe din "Uhland": "Ce zburat./ Sa trec cu picioarele. iar timpul nu se mareste si nu se micsoreaza relativist. implicand o cadere in desuetitudine: c est du style de femme de chambre. amice. uneori prea marcant subliniate de urmasi. poezia nu poate fi socotita plictisitoare. exacta.// Una sus la cer se urca/ Pe scara cantului sau. Vulgarizarea este evidenta in versurile unde se canta despre "Costica" si "Liza": "Doamne. Maiorescu face o munca de pionier in critica literara. "Cantec spaniol"). in mod explicit. Poezia nu trebuie sa contina asadar. "o exagerare sau cel putin o marire si o noua privire a obiectelor sub impresiunea simtamantului si a pasiunii". contrastele sunt binevenite in cazul poeziei. asa cum vor constata oamenii secolului XX. Opozitiile prezent-trecut-viitor ale vietii umane nu fac decat sa accentueze caracterul artistic: "Ieri eram plin de amor. pare sa le modifice.

ro/ cel mai tare site cu referate .referat.Powered by http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful