~~- -

,r.'-"'- .
.
,.,A'-
,A,-.....@. _ '\k.
A.._.i .••. .. j,..
, \ ~ , J. -
,
,
;tt
~.,
'Ij 1\

GERI
VIEl'II DECOTIDIENE
PSIHANALIZi\:
PSIHOPATOLOGIA
.I 'i

I ~

:
,

(
It
'd
J
(1856-1.939)
 Control ~tiintific ~i confruntare: prof. dr. GR. TANASESCU

Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagsle-

bens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die
Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Inter-
nationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de
Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer.

Colectia "Lucrari fundamentale".

initiata de Nadia Nicolescu,
este coordonata de dr. Viorel Nicolescu :;;i I;)tefan Westfried

Pentru uzul cadre lor didactice $i al studentilor - viitori profesori

ISBN 973-30-1103-7

Redactor:· ~tefan Westfried

Tehnoredactor: Victoria Ghimi~
Coperta colectiei: Eugen Stoian
 CUPRINS

Studiu introductiv: Sigmund Freud sau dreptul la" adevar

(Dr. Leonard Gavriliu) 7

INTRODUCERE IN PSIHANALIZA
Partea int'ii: ACTELE RATATE 65

I. Preambul 67
II. Actele ratate 74
III. Actele ratate (continuare) 83
IV. Actele ratate (sfiri?it) 97

pqr..tea a dotw: VISUL ....

V. DificuWiti i?i abordari preliminare 113
VI. Ipoteze ~i tehnica interpretarii ., 124
VII. Continutul manifest ~i ideile latente ale visului 133
VIII. Visele copiilor 141
IX. Cenzura visului 148
X. Simbolistica visului 157
XI. Elaborarea visului 171
XII. Analiza unor vise . 180
XIII. Trasaturi arhaice i?i infantilismul visu1ui 190
XIV. Realizarea dorinte1or 200
XV. Incertitudini ~i critici 210

Partea a treia: TEORIA GENERALA A NEVROZELOR

XVI. Psihanaliza ~i psihiatrie 221

XVII. Sensul simptomelor 230
XVIII. Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul 241
XIX. Rezistenta ~i refulare 250
XX. Viata: sexuala a omului 260
XXI. Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale 271
XXII. Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i re-
gresiune. Etiologie " 284
XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor 296
XXIV. Nervozitatea comuna 308
XXV. Angoasa .....•• 317

5
 XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul" JJO
XXVII. Transferul ..... 34l
XXVIII. Terapia psihanalitica J57

PRELEGERI DE PSIHANALIZA

Prelegerea tntti 367

Prelegerea a doua 315
Prelegerea a treia 380
ptelegerea a patra J88
Prelegerea a cincea 395

PSIHOPATOLOGI1\. VIET!I COTIDIEKE

I. Uitarea de nume proprii . 40 1

II. Uitarea de cuvinte striiine . 408
III. Uitarea de nume l?i de grupuri de cuvinte 4lJ
IV. Amintiri din copilarie l?i "amintiri-ecran" Hl
V. Lapsusurile . ~J7
VI. Erori de citire !li de scris . ~71
VII. Uitarea de impresii !li de- proiecte 488
VIII. Confuzii l?i stlngacii . 506
IX. Actele simptomatice l?i accidentale 326
K. Erorile ~ . 548
XI. Actele ratate complexe . 5H
KIl. Determinism. Credinta in hazard ~i superstitie.
Puncte de vedere •..•.••..•...... 557

I
 SIGIViUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR
"IJIlortalitatea lnseamna sa fii iubii
de cei multi anonimi" (Freud)*)

Cercetatorul operei lui Fr e u d este colifruntat de la bun lllceput cu abun-

dente afirmatil ~i interpretari erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute
intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori
absolut oliorabili llil. alte pri .•••
inte ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele
mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili
freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care
scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului 1>. In aceasta
privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu
a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor
redactate d. dr. C...•. lact., Mihail Moldovan, C. Iordiinescu,
Th. Loewenstein, sau de un 'I'.Corozel, ca sa nu mai Torbm de bio~urile
tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. l\fonografia elaborata de
dl'; 1. Pop e s c u - Sib i u (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul
Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata
mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in co-
l.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe a n u (Introducere criticil in psihana-
lizif, Editura Dacia, 1912), ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea
lui Freud, semnate ~. dr. 10 s i f We s t fr i ed, reprezinta, credem, singurelQ
~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza -
scria la un moment dat V. Sa hIe a 11 u - a abordat domenii delicate ale vietii
umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea, arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se
izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t z e r
observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.s dijd, depuis les premieres debuts, de l4 psy-
chanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1a juger sans 1a conntlitre- B,.
Din acest PURct de vedere, .J' r e u d se ana, parca, sub puterea unul' blestem:
acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ
factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna,
mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat
cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare.
"Psiltanaliza freuditrna - observa J. P. e i
11a p Ii 11 ~i T. S. Kr a w e c - a
tljuns sa f~ Rimp1icata lA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul
evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din mai-
muta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in

*) Motto ~reluat de la I r v i n f St on e, 'l'ke' passions of the Mind, a Novd

the Life and Work oj Si;gmund Freud, Cassell, London, 1971.
1) Pie r reF 0 11: e y roIl a s, La revolutio.l?- freudienne, Henoel-Ganthier,
Paris, 197D, p. 8..
2)Vi Q tor' Sahl~ anu, Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta de clasll",
Anut LI, li,19'ir; p. 76..
~) G e 0 r g e 9 Pol i t z& r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,.
Editions Soclah~5. Paris, 1969, pp. 39-{0.

r
 Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata prin fraza: "Din punet
de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate,
Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea
eulturii $i civilizatiei" 4).
F r e U d Xnsu~i ne relateaza, in eseul Contrzbutie la istoria mi$eilrii psihanali-
tice, un fapt deosebitde semnificativ in legatura cu modul in care procedeaza de
obicei falsificatQrii freudismului, indiferent de mobilurile careii imping la ac-
tiune'; "lntr~o 'zij un 'asistent :de Za clinica vieneza unde tineam Un curs de un.
semestru, imiceru permisiunea de a audia Zectiile mele. Le-a ascuZtat cu multii
atentie, in tacere, iar dupa ultima expunere se oferi sa ma ins.9teasca citiva pa$i.
In cursuZ pZimMrii, imi marturisi ca serisese, cu incuviintarea $efuZui sau de ca-
tedra, 0 carte care combiitea teoriiZe meZe, adaugind ca acum regreta ca a facut-o,
din moment ee, datorita preIegeriZor meZe, i$i putuse face o. idee mai exacta asupra
acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte tot. a$ade bine, n-ar fi scris
cartea. Inainte de a se fi apucat de lucru,intrebase Ia clinica daca n-ar face bine
sa citeasca "Interpretarea viseZor" 5), insa ise raspunsese ca. nu merita osteneala ...
Cu toate acestea, imi spuse' el, incheind, era prea tirziu, nimic din cartea sa nu
mai putea Ii
schimbat, deoarece era gata tiparita, De altfeZ, nici n-a socotit nece-
sar sa faca dupa aceea vreo declaratie cu privire Za schimbarea ce se produsese
in spiritul sau fata de psihanaZizii" 6).
Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte,
complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta cufideli-
tate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret integrat in rela~
tiile sale multiple de natura biologica :,;i sociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea
demna deo cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL de rezistentaimpotriva
psihanalizeifreudiene acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul, rationa-
lismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui ••F r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista fost
cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a
cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste
acte de barbarie, F I' e u d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur me-
dieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic '; "Am fiicut'progrese,
n'U glumi!': in EvuZ Mediu m-a'r fi ars pe mine in carne.$ioase, pe Gind azi se'
multumesc sa~mi arda cartile" 7). Dar ce ar fi spus e1 daca armai'fi trait sa Yaall,
IlU . p~~te multi ani, cuptoarele mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald? Butada
sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime afasdsmului.
Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si g m u n <i F r eu d .decurge· la noi,
intre c altele, din faptul ca pina in momentul de fat a traducerile in romane:;;te din
scri~rile sale sint putine, a:;;a inclt opera sa nueste bine cunoscuta - inafara
ace16r".cercuri restrinse unde eaeste citita in original sau in tiHmaciri franceze,
'engleze, italiene etc. - sau este cunoscutadoar prin intermediul unor prezentari
imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite
de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala
$i conditii politice au facut ca multe din tezeZe psihanaZizei sa nu Iievalorific4te
corespUltzator SQ:U.sa nU-$i primeasca rasp.unsuZ critic cuvenit - noteaza Vie t o.r

4) J. P.Ch a p Ii n, T. S., K: rawi e c, Systems and Theories of Psychology,

Holt, Rinehart & Winston, New Yorkete.196~, p. ,61. ......• ,'.
5) E?ieTraumdeutung, lucrare capitala a lui Freud, aparuta in anul 1900, in
editura' F. Deuticke,Leipzig, Wien. '.,
6) . S.. F I' e u d, Zur Geschichte der psychoanaZytischen Bewegung, in Gesam·
melte Schriften, IV. Band, p. 428.
, 7) Ern est Jones, The Life . and Work ()f Sigmund Freud, Anchor. Books,
Doubleday & Co., New York, 1963, p. 485.

t
I!I!""
8 .
 Sa h I ea'Ii u. Creaem ca 'aceasta Bituatie a intirziat .)i intirzie dezvoltarea uno)"
sectoare'importante din cercetarUe asupra Omului" 8);
Problema valorificarii aportului pozitiv al psihanalizei ·freudiene nu presupune
delaco rezalvare facila, succesul ei fiind conditianat de respingerea in acela~i
timpa ceca Ce este grc9it 9i impasibil de elogiat in aceasta opera -vasta 9i inegala.
lntuind dificultatea intreprinderii, aca{LV a s i I e P a vel c u, observind cu mai
multi ani in urma ca nueste echitabil ca' toateerorile comise de psihanaZiza sa fie
atTibuite fondatoTuZui ei, scria : "Este gTeu sa- se sepaTepaTtea de ad·evaT de· partea
de creaTe intT-o doctrina atit de complexa $i aUt de discutata cum este psihanaliza.
eu atit mai mult OJ, dt, char $i gre$ind, un asemenea curent de gindire - in
1naSUra" '1;n care let ba.za se afla seriozitate $i intentii -$tiintifice, CU1n este, incliscu-
tabU, cazul lui F r e u d - stimuZeazii dezbateri, contrademanstratii' $i cercetari
cure- contribuie, 'uneoTi fntr-o r:'tarz masura, la depistarea p-roblemeZoT $i- liirgirea
oTizontului. Din acest punct de vedel'e, 11'cudismitZ a avut mel'itul de a 1i pl'apus
spre cercetaTe nO'i domenii, ignorate pina atunci, cum este motivatia incon$tienta,
ce se manifesta atit in comportal'eQ nOTmalii (-uitaTe, lapsusui'i, vise) dt ;;1 in 'cea
-morbic1iij TftCli ales in -nevroze" 9).
lata suficiente m'gumente care legitimeaza interesul nostru majar pentru
Freud ~i freudism ea unul dintre prineipalele curente ale psihalogiei contemparane,
care nu 'numai ca a desehls eu hatariredrumul interpretaril unitare, integrative
~i determinist-dinalnice a fenomenelor psihice~i a conduitei Ulnane~ ei a ~xercitat
inacela;d timp a larga influenta asupra altar:;;tiinte, precum :;;i asupra 'literaturii
~i artei intregului secol XX~eL

1. C!.!l'iiculum vitae

Sigmund Freud ~-a llascut la 6 mai 1856,.in 9ra~elulFreibe:sg, aflat ashizi. p~

teritariul Cehoslovaciei. Tatal sau, evreu de,obiqie galitia,n;'i, .avind drept ocupa-
tie principa1a ne,gotul de lina, imp linea 40 de ani. cind s-a cas.atarit cu Amali~
Nathansan, mal tinan} cu daua decenii decit dinsul 9i, la aceasta a doua casa-
torie, d avea deja dol copli mari, dintre care unul, Emanuel, era casatarit:;;i av",a
chlar unfiu, Jahn, in viro;ta de un an. Din aceasta tesatura:nea9i~nuita de relaW
de, rm;lenle, a rezultat a situatle paradoxala :. tatal lul Freud era bunic la na~terea
celui de:al treilea b3igl al .sau .(Sigmund) care, asHel, venea pe lume.in calitate
de Ul1chi al unui nepot mal in. \'lrsta cu. un an decit dinsul. BiQgrafii ~iexegetii
Iui Freud n-au ostenit sa traga tat, fdul de cancluzii "psihanalitice". de' pe lirJ.);1a
- - .
acestei situ.atiL-l) . : ;...

Comertul practicat de Jacob Freud stagnind .Ia Freiberg, el se nmta cufam,i;lia

la Viena, llnde Sigmund. petrecu una din cele. mai .banale capilarii. Se paSiOl)a
dcmic pentru studiu, Ia noua ani fu admis la lieeu ~itimp de 9apte ani a fast
cel.dintii. din clasa, absalviJld I::u dlstinetia swm.n:w cum. l,cLUdae..;0 clotare aparte
dovedi pentru invatarea limbilar straine ~i, in afar a de german a ~i ebraica, i~i
insu~i franeeza, engleza 9i spaniola, ea ~i latina 9L.greaca, Medieina, ,dupa spuse.le

8) V. Sa hIe a n U, op. cU., p. 84.

9) Va's i: 1 e P a vel c U, DramapsihologieC·Eseu asupl'aconstiWil'ii psihologiei
ca $tiinta, Editura Didaetica 9i Pedagagica, Bueure~ti, 1972, p. 188.
10) Cf. Dictional' de filozofie, Editura Politica, Bueure~ti, 1978, p. 567.
1): Vezi M.a r t he, R a he r t'. La n?vQlutiQn. psychanalitique, Tame I, Payat •.
Paris, 1966, p. '38.
 'sale, nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni-
'bal, Napoleon, Massena, Cromwell, iar dintre literati, Shakespeare ~i Goethe, sta-
pinindu-l dorinta de a infaptui lucruri grandioase. La un moment dat s-a gindit,
'chiar, sa se dedice carierei militare, dar sortii alegerii profesiunii au hotarit aItfeL
."Eram - sa confeseaza F r e u d - insufletit mai, ales' de 'un fel de sete de cunoa$~
'tere, insa care se indrepta mai sigur spre sfern relatiilor umane mai mult dedI
spre obiectul propriu .~tiintelor naturale, sete de cunoa$tere care, de altfel, inca nu
'descoperise valoarea observatiei ea mijloe principal de realizare. eu toate neestea,
·doetrina pe atunci la moda a lui D a r win mil atrilgea irezistibil, filgiiduind parea
sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului, a$aindt imi amintesc di
'ascultind, eu pl'ilejul unei eonferinte populare, putin inainte de terminarea studiilfJr
mele secundare, leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur", aeest
fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2).
In auii de studentie (1873-1881) sa familiarizeaza cu ~tiint~ ca fizica, chimia,
'mineralogia, anatoMia, fiziologia, botanica ~i zoologia. In afara de acestea, frecven-
;teaza seminarul de filozofie al lui F ran z B r e n tan 0, preeum ~i un curs de
logica al aceluia~i. I~i ia doctoratul in medieina in 1881. In 1885, ca "privat-dacent"
'In neuropatologie, pleaca la Paris, la renumitul spital de holi nervaase Salpetriere,
'in acel timp 0 Mecca a neurologilor de pretutindeni, unde afleta marele J e a n-
M a I' tin e h are 0 t. Aici are posibilitatea sa ~iste la demonstratiile maestrului
'care, prin'sugestie hipnotica, producea la pacientii sai paralizii, anestezii ~i contrac-
turi isterice, intru totul asemanatoare simptOluelor intilnite In cazurile de isterie
spontana. De asemenea, SOt convinge- ca isteria nu este 0 boala fenllinina ("hysteron"
1nseamna in grece~te "uter"), iar la intoarcerea acasa va incerea sa imparta~easca
aceste descoperiri, senzationale pentru acea vreme, membrilor Societiiitii Medicilor
din' Vierra, dar fara succes. In 1886 S8 easatore~te cu .Martha Bernays, care prin
bunicuI ei se inrudea Cll He i n r i c h He i n e. VOl' avea ~ase copil (trei fete), ba-
ietilar Freud dindu-Ie Rumele unor personaHtati venerate de dinsul (Jean-Martin
dupa Charcot, Oliver dupa ero_well ~i Ernst dupa profesorul sau de fiziologie
de la Faeultatea de medicina, 0 reala eelebritat~aepoeii, BrUcke) 3).
Canstatind ea teh:aica sa hlpnotidi este deflcitara in unele privinte, in vara
anului 1889 se dUel'! la Nancy, spre a ~i-o imbunatati. Aiet, 1nsa, viiiz1ndu-i la luetu
pe Lie b a u 1t ~i pe B ern h e i m, I~i pierde cu totul inerederea In metoda hipno·
fica, de~i pina aCUm 0 aparasa eu ardoarea eare~i era caraeteristidi. Incepindd61
Oleum tuainte, principalul sau instrument de lucru va deveni sugestia extrahipno-
~fca. De ai~i ~i pina la instituirea metodei "asoeiatiei libere" nu era deeit un pas.
Sint de notat, de asemenea; in paralel cu cele mai de sus, raporturil"cm
Gr. J 0 S e p h B r e u e r, ca~e i-a comunieat lui Freud 0 se,ria de observatii capital@
facute in legatura eU un caz de isterie ~i eu vindecarea obpnuta ell ajutorul alia-
nu:mitei metode ca.tartice. VOl' publica, in colaborare, daua carti: tyber d:en psyck-
iselten Mek.anismus Hysteriu:ker Pkanomene (1893) ~i Studien iiber Hysterie (iSM).
Acela;;i Br e u e r i-a fiieut eunolitinta eu otoriuQlaringologul berlinez W·j 1h elm
F 1i e s 5, fata de care Freud va cultiva 0 prieteuie fabuloasa, eu influente accen-
tuate asupra evolupei sahl ~tiintifice. Corespondenta dintre ei va dOl lla~tere, peste
ani, la episoade romantice. AUt cu B r e u e r, cIt ~i eu FI i e s s, tl'1sa Freud va
fupe apoi definitiv relatiile amicale.
In.continuare, viata·sa~.l~plete~te indisociabil cudestiut1Lpsih,malizei.Daca
mal mult de zece ani, pina in 1906, a fost singurul reprezentant a1 noli orientari
psihoterapeutic@ (termenul de "psilmnalizA" a aparut, pentru prim'a oara, intr~un'

~ S. F r e u d; Ala. vie iit la. ps.yckl1J1Plyse, ,GalHmard, cPlIris, 1908, pp. 13-14.
3l~,E'f"n e s tJ on·1'l S,QP. ci'1i., p. 09.

I
~
10
articol publicat intr-un ziar francez, la 30 martie 1896) 4), din acest an. psihanaliza
incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:;;i,in diverse tari. Val' lua na-?tere
asociatii :;;isocietati de psihanaliza, interuationale ~i Rationale, mi~carea diversifi-
cindu-se tot mai mult, in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie
.,orodoxa". Au loc controverse patima:;;e :;;ise produc "disidente" de tot felul, intre
care acelea provocate de Al f red Ad 1 e 1', C a l' I Gus t a v J u n g :;;iW. Rei c h
sint cele mai importante. In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii
de psihanali~ti, Freud va avea de infruntat :;;idivergentele eu ~coala lui Pie r r e
,J a net, pe care pentru prima oara n intnnise la lectiile lui C h a l' cot. "La ora
la care sCTiu acest~ rinduri 5) - va preciza el - primesc din Franta nenumiirate
articole $i tiiieruri din eiare, cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva
'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu-
;Zorile cele mai false. Citesc, de exemplu, cii am folosit $ederea mea la Paris pentru
a mii familiariza cu tezele fundamentale ale l'ui P. J a net, ca, apoi sii-mi iau tiil-
pii$ita cu prada fiicutii. De aceea,vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit
ed numele lui J a net nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6).
Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca, din punet de vedere istorie, psih-
analiza este absolut independentfi de descoperiril~ lui Pie r r e J a 11 e t, pe dnd
acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i). Competitia aceasta ~tiin-
tifica "ac avut Un mare rasunet in perioada interbelicd", cum remarca Vie tor
Sahleanu8).
Daca prima carte tiparita de Freud, Zur Auffassung del' Apkasien (1891), ataca
o tema de neurologi~ pura, reprezentind 0 criticft radical a a conceptiei Iui
We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Sympto-
menkomplex", cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat este Die Traumdeutung
(Interpretarea viselor), 1900, de~i presa de specialitate abia dad. i-a mentionat
aparitia. VOl' urma apoi, pe rInd, Psihopatologia vietii cotidiene (1904), Trei eseuri
asupra. teoriei sexualitatii :;;1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut
(1905), 0 amintire a lui Leonardo da, Vinci (1910), Totem$i Tabu (1913), Metapsi-
kologi{J; (1915), lntroducere in psihanalizii (1916/1917), Dincolo de principiul placel'ii
(1919), Psikologia maselor $i analiZa eului (1921), Eul $i SiMle (1922), lnhibiti~,
- simptom, angoasa: (1925), ViitOl"ul unei iluzii- (1927), Angoasa in civilizatie (1930),
Noi prelegeri de psmanalizii (1932), Moise $i monoteismul (1938), ca sa nu citam
decit lucrarile sale de prim rang.
La, 4 iunie 1938, Freud a fost sUit sa paraseasca Viana, ora~ul in care traise
~i lucrase timp de aproape opt decenii,' ora:;;ulcare acum se cutremura sub ~enilele
tancurilor naziste hlvadatoare ~i se infiora de urletele "rinocerilor" dezlantuiti.
Dupa 0 scurta oprire la Paris, la CU110scutapsihanalista Mar i l't B 011a par t e,
cea care dimpreuna eu Ern est Jon e s a jucat un rol decisiv in scoaterea parin-
telui psihanalizei din ghearele hitleri-?tilor, S, Freud s-a stabilit la Londra. Metropola
britaniea i-a facut,o primire triumfala. nAbia instalat - serle admirativ Mar the

Ern est J'o n e s, ap. cit., p. 155.

4)
Este yorba de autobiografia intitulata Selbs.t Dal'stellung -
5) Die Ftag~ der
Laienanalyse, scrisa in septembrie 1925.
6) S. F r e u d, Ma vie et la psyckanalyse-;p. 18.
7) In Rob e r t S. Woo d W 0 r t h,M: a l' y-R.Sh-een-a-u,-Contemporary
SChools of Psychology,-Methuen' & Co Ltd, London 1965, inregistram in l.egatura eu
aeeasta 0 opinie larg rasp!ndita :.,Janet's work, sligktly antedating psyckoanalysis,
was begining to e:J!ert eonsideTable influence o-n both. psychology and psychiatry
when it was overtaken by the more dl'amatic co.nceptions of Freud and rat1t~r
thrown into the shade" (p. 25.).
8) Vie t ~ l' S a hIe a n u,.:Q~. cU., p. 31.

n
 Rob e l' t -, el se $i apuca de lucru, ca $i cum nimic nu s-ar ii intimplat" G).
S i g m u n d F l' e u d s-a stins din viata dupa numai un an 'ii citeva luni de
exil, in ziua de 23 s'eptembrie 1939, :rapus de. recidiva unui cancer inoperabil.
A murit lucid, cu atitudinea demna a unui filozof imanentist, fara teama 'i1 fan'!:
iluzil de~arte. A fost-cum bine s~a spus - "modelul a ceea ce poate ii moarte'a
unui dm luminat $i moderJi" ill). Incinerarea a avut lac peste trei zile, la 26 sep-
tembrie 1939.

Comentatorii care cunosc numai unele lucn'iri disparate, ale luiS, Freud, de
cele mai muIte ori scrieri ale salE: de popularizare, ca Der Traum (1901), compen-
diu al maslvului volum Die Traumdeutung, sau unele monografii de duzina"
au acreditat imaginea unui Freud izolat de 'itiinta exacta 'ii de cercetarea expe-
rimentala, care arata in schimb 0 inclinatie aparte pentru fantazari mitologiee si
constl;uctii speculative, pentru rise ante extrapolari filozofice, antropologice, socio-
loglce si altele de acest fel. 1maglnea aceasta falsa mal perslsta, deoarece, a'ia
cum nota cu subtilltate, nu demult, un rr::.edic iesean, ,,,ca $i in cazul altor valori
clasice, opera lui S. Freud 11U mai .esteatit. c~titii, eft mai ales cO'i,nentatii"1).
Sa vedcm cum stau de-fapt lucrurile in aceasta privinta.
In realitate, pina in 1885, cind avea Vlrsta de 29 de ani si chiarpina mult
mal tirziu, dupa cum vom avea prilejul sa constatam, Freud a fost un neurolog
de forrnatie ciasici'l, unul dintre cei mai buni anatomopatologi ai creierului, de la
Viena, reputat pentrU: sigurarita diagnostlcului si trednddrept singurul specialist
eurorii=an de pl'estigiu In materie de paralizii infantile :I). Inca' din timpul studen:"
tieis-a dedicat unei munci asidue de laborator, efectuind unele descoperiri apre ..
date de oarnenii de stiinta ai epocii. ' '"
Ucenicia 'itiintifica 'ii-a facut-o in special in laboratorul Institutului de fiziolo~
gie din' Vl>.:.'na,sub directa indrumarea lui E r It s t B r ii eke 'ii a asistentilor
acestuia; S'igmun·d E2xner 'i1 Ernst von Fleischl-Marxow. Dela
c,el dinHi, spirit de .'0 mare generozitate, a' fnvatat, intre altele, ca nimeni nu are
dreptui sa faca in sWnta observatii superfic'iale. Propagator convins al ideilor
lui Helmholtz,Brucke sustinea sa singure fortele £.1zice'ii chimice, excluzind arice
iriterventie de ordin suprariatural, pot explica fenomenele vietH, totalitatea reilc-
'~iilor organismelor 'ii ca, In acest caz, pentru investigarea lor rodnica se reco-
marida 0 metodafizlcocrhatematiea31. Apropiindu-si solidele' pfincipii de cerce-
tare ale profesorUlui sau, Fl'eud a intrephns unele studii originale de histologie
nerv6asa,' soldatecU: 'trei comunicari - doua asupra radacinilor nei'voasC', ~i a
treia asupl'a ganglionilor spinaE lei Petron1Yzon, o' specie de peste prirnitiv,
incluse intt-un volu:rn al .Academieide 'itiihte 4): 'Va' rllai descoper( de asemenea,
cotlexiunetl pedunculului inferior cucreierul mic. Aceste lLicrari ale lui Freud;
de$imincire, au insemnat '0 biruihfaa observatiei rnlcroscopice preCise 'ii a iriter-
pretarii genetice, flind favorizate de ameliorarea tehnicii preparatelor histologice,
prin utilizarea clorurii de aur in colorarea tesuturilor.

9) Mart heR 0 bert, op. cit" vol. II" p, 261. ,

Yl M.i c he 1 d e lVI' U z a n, ..Freud et la, mort,'.in "L' Arc", 34, 1968, p. 55.
1) Dr ,C. R o,m,an e s c u,Locul doctrinei, lui Freud insocietatea contemporana,
In, "Symposion ", 11, 5, '1969, p. 12,
, ~) ,Di die r, An z i e u, L'.iJ,..uto-analyse,P.D.F., Paris,.1959, p. 7.
3),Vezi Ma,.rthe Robert, op. dt.,vol. I, p. 64.
4) Uber Spinalganglien und Riickenmark des Petromyzon, Akademie der
Wissenschaft, Wien, 1877.

t 12
 Conc9mitE-nt, tinarul medicinist a frecventat aproximativ un an Institutul
de Chimie· al ·lui L u d v'; i g, interesindu-se· de analiza gazelor. Dupa absolvirea
facultatH. a intrat, ca "Sekundarartzt", in clinica de psihiatrie a lui The 0 d 0 r
Meynert, cel mai mare anatomist al creierului,din acea vreme5). In aceasta
perloacla, Freud a elaborat lucrari ~tiintifice de o. malta clasa ("he produced some
first-class origi1iaZ works", dupa expresia lui E. Jon e s), de f€lul acelei monogram,
serisa in colborare eu Dr. 0: R i e, despre paraliziile cerebrale hemilaterale la
copii (KZinische Studien aber die haZbreitige ZerebraZZahrnung del' Kinder, 1891)
~i al monografiei consacrate diplegiilor cerebrale la copii (Zur Kenntnis deT
zerebraZen DipZegien des Kinderalter, 1893). In domenIu.1 tulburarilor de limbaj ~i
ideatie, a descris 0 "afazie asimbolica" (1891). "in anii care urmeaza ~ nepoves-
tef?te el In autobiografie ~ in timpuZ 'serviciuZui de intern Za. cZinidi., am publicat
.observatii asupra diverseZor cazuri de maladii organice ale sistemul'ui nervos.
Treptat· m-am famiZiarizat cu acest domeniu $iputeam locaZiza un focal' in bulb
·cu 0 precizie la care anatomopatologuZ nU maz avea nimic de adaugat, eu Nind
ceZ dintii din Viena care a trimis la disectie un caz cu diagnosticuZ de polinevritii
acuta, Faima diagnosticelor meZe confirmate de a:utopsie imi aduse 0 afZuentii de
medici americani, carom Ze tine am expuneri insotite de prezentarea de bolnavi din
sectorulmeu" 6).
In 1884, Freud rateaza In ultimul moment recunoa9terea sa oficiala ca desco-
peritor al anesteziei locale, aHt de Importanti'! in mica chirurgie. Preocupat de
gaslrea un or mijloace terapeutice noi, farmaceutice (chimioterapie), care sa duca
la un· reviriment in neurologie, 9i. studiind in .acest sens in. mod experimental efec'-
tele fiziologice ale cocainei (alcaloid prea putincunoscut atunci), el a stabilit capa-
citatea anestezica a acestuia, in special in cazurile de infectii "locale 7). Din pacate,
insa, fHnd ocupat cu chestiuni personale (logodna cu Martha Barnays), a aminat
efectuarea .experimentelor decisive, multmnindu-se cu publicarea unui articola9
intreo revista. In acest timp, un prieten al sau, K a r 1 K 0 11 e r, caruia Freud
fivorbise de proprietatile cocainei, s-a grabit sa ia pe seama saexperimentarea,
comunicind imediat rezultatele la Congresul de oftalmologie de la Heidelberg.
eu toate acestea, Freud ramine autorul moral f?i·de netagaduit al· anesteziei locale.
In 1885, pe dnd se afla la·· C h arc 0 t, Hnarul Freud· mai era inca pasionat
de munca de labbrator. Avind vii in minte cercetarile sale de anatomie ~i de
histologienervoasa, el i-a cerut maestrului ingaduinta Sa-9i continue 9i <;licilucra-
1l'ile care-l interesau, in laboratorul de fiziologie a sistemului nervos de. care
dispunea spitalul Salpetrh?re. C ha reo t 9i G u i g non chiar Ii procurara,.in
acest scop, ereieri de copil. Influentaf insa puternic' de 'cele· vazute !id auzite in
c1inica, Freud avu deodata revelatiaspecificului fenomenelor psihice, a faptului
ca psihicul nu se reduce la procese neurofiziologice, dupacum, in acela9i tlmp,
1:9i descoperi 9i propria vocatie psihologica, o data cu intuirea posibilitatii de a
trata· pe 0 alta cale pe cei s.uferinzi de boli nervoase. L~ 3 decembrie 1885, el i9i
.exprirna hotarirea de a abandona definitiv laboratorul, reactivii,preparatele, micro-
scopul etc. in favoarea unui proiect caremulfora Ii se va fi parut d aventura:
"V reau - iiscria el logodnicei - sa vindec pe toti pacientii suferinzi de boli
nervoase incurabile" 8).

5) Ern est Jon e s, The Life and Work of Sigmund Freud, p. 46.
6) S. Fr e u d, Ma vie et Za psychanaZyse, p. 17.
7) S, F r e u d, aber Coca, in "Zentralblatt fUr die gesammte Therapie", July,
.1884. ,
8) Ern est Jon e s, op. cit., p. 49.

13
r Inca· multii vreme, Sigmund Freud va apara ideea ca nu se poate lntelege
psihologia fara a pkca de la anatomia ~i fiziologia sistemului nervos ~i in special
acreierului. In acestsens, el va anticipa notiunea de sinapsa, preclzata ulterior
de catre She l' r i n g ton, va aplica la viata psihica principiile· de inertie ~i de
constanta 9) . ~i va anticipa, de asemenea, notiunea de inhibitie, pe care 0 va lega de
functiile eului. Cu toatl/ aeestea, dupa 1885 el va distinge tot mai clar specifieul
fenomenelor psihice, intelegind ea aprofundarile anatomofiziologice sint demaii
putin folos pentru psihologie dedt studiul interrelatiilor umane concrete 10).
Dedicindu-se trup !Ii suflet psihologiei ~i psihoterapiei, Freud a facut-o cu
toata rigoarea spiritului ~tiintific, concepind dl/ exemplu scheme structurale ale
"aparatului psihic", pe care le-a rectifi.cat ~i remaniat continuu, a~a cum !Ii fizi-
cienii au recti fieat !Ii i~i rectifiea modelele referitoare la structura atomului, in
raport cu faptel&' nou descoperite. Modificarea teoriei in raport cu progresul cu-
noa~terii!)tiintifice era pentru Freud 0 problema de principiu: "Numai fidei$tii
care eer $tiintei sa le 1ina loe de eatehismul la care au re1l'untat, vor privi eu oehi
rai faptul ea un savant i$i dezvolta sau chiar i$i modifiea ideile" 11).
Avea 0 incredere nelimitata in !)tiinta, visul sau fiind constituirea unei
"psihologii exacte" 12), bazata pe masuratori cantitative, pe decelarea transformari-
lor energiei psihice.
Corp viu de cuno~tintc, legat de practica cunoa~terii !)i transformarii omului,
in primul rind de practica medical a, dar ~i pedagogica, psihanaliza freudiana nu
s-a osifieat intr-o "doctrina" propriu-zisa, ci a parcurs stadii succesive de dezvol-
tare, urmarind 0 captare cit mai completa a adevaruIui, formuHnd "ipoteze specliIa-
tive", provizorii ca arice ipoteza, insa pc care intelegea sa Ie confrunte fara ince-
tare cu faptele realitatii. Aceasta nu inseamna ca toate ipotezele freudiene au
ajuns sa fie verificate !)i nici ca ele au dobindit confirmari definitive, dupa cum
yom vedea.

3. Coordonotele ~tiintifice ale rreudismului

Cei car&' Ii repro~eaza Iui Freud metaforele, recurgerea la mitologie sau "spe-
culatia", pentru a trage de aiei concluzia ca am avea de-a face cu 0 doctrina ne!ltiin-
tifica, se lasa in~elati de aparente. Cind A. Co s m 0 vie i, de exemplu, spuneca
"S. Freud a fiiurit un sistem *) aproape fara legiitura (eel pupin aparent) cu date Ie
anterioare obtinute de psihologie, Jiziologia ereierului $i sociologi.e" 1)., iar pe 0
pagina mai iucolo adauga: "In principiu, modul de a raPiona al lui S. Freud, in
. ciuda unor argumente citeodatd ingenioase,sclipitoare chiar, este defectuos. El
se bazeazd foarte mult pe analogie, inducpia riguroasa (pornind de la numeroase
fapte) $i deduetia $tiintificii fiind rare 2), - pentru noi este evident Q<'i autorul nu

9) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, in Gesammelte Sehriften, VI. Band,.

Internationaler Psychoanalytiseher Verlag, Leipzig/Wien/Zuriceh, 1924, pp. 191-192.
10) Vezi Leo n a r d G a v I' i 1i u, Psihologi.e $ipsihoidlogie, in "Luerari ~tiin~
tifice ale cadrelor didactice", vol. II, Suceava, 1971, pp. 89-96.
11) S. F l' e u d, Jenseits des Lustprinzip~, p. 257.
12) S. F l' e u d, op. cit., p. 243 ("einer riehtiger Psychologie" in textullui Freud).
*) "Dans la do~trin~ de Freud lui-meme, il n'y. it aucune trace a'un systeme
(s.n.). On y trouve seulement des lignes de faits qui· convergent dans la meme di-
rection" (G. Politzer, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 25).
1) A. C 0 s m 0 vie i, Despre personalitate $i metodele prin care 0 cunoa$tem,
in A. Cosmovici (Red.), Metode pentru CU1~Oa$tereapersonalitdpii,Editura Didactica
~i Pedagogica, Bucureliti, 1972, p. 22.
2) Op. cit., p. 23.

14

1_· ~~
 a surprins,'€sentialul. Personal am avut posibilitatea sa demonstram ca opera luL
Freud reliefeazao filiatie ~tiintifica eu radacini multiple, el insu~i recunoscindu-~i
antecedente ilustre in biologie, neuroloifie, anatomie patologica, fiziologie ~i psiho-
logie, irtclusiv pSihologia sociala (G 0 e the, D a r win, We is sma n n, B r li eke,
Me y n e r t, FIe ~ h s i g, He 1 m ho 1t z, F fit C h n e r, B r Ii' u e r, C h arc 0 t,
Be r n h e i m, H a v Ii 10 c k, E. E II i s, E r 1i c h, Gus t a veL e Bon"
W u n d t et€.) ~i asirnilind toate ideile care is-au pamt compatibile cu psihanaliza,
intre care idei ale lui 1. P a v 10 v, (de~i nu-l citeaza) 3). Neurologia englezului
H. J a k son, apreciata pozitiv, inca, de un H. E Y sau J. R 0 u a r t4), ca ~i
cercetarile psihiatrului elvetian E. B 1 fit U 1e r, au contribuit de asemenea la geneza.
~i dezvoltarea psihanalizei. Pe de aHa parte, s~ poate dovedi u~or ca "ipoteza in con-
~tientului" (cum se exprima, cu circumspectie ~tiintifica, Freud) este rezultatul unor·
rationamente inductive seculare ~i ca, odata instituita, aceasta "ipoteza" functio-
neaza ea premisa majora in deductii care au in vedere etiologia nevrozelor, cit ~i
motivatia comportamentului normal al omului. Psihanaliza nu se limiteaza la eon-·
statari de fapte, ei in mod invariabil ~i neeesar treee la interpretarea lor in lu-
mina unui principiu general, interpretarea fiind, cum remarca Dan i elL a g a -.
e h e, "actul psihanalitic prin excelentii" 5), prin care se exprima interdependenta·
fapte10r conform unei conceptii deterministe in care, examinindu-se efeetele (=simp-
tomele) 5e cauta cauzele, dupa un model deduetiv, care duee de 1a variabi1ele depen-
dente 1a variabile1e independente. "Scopul nostru - spune Freud - este acela aI'
$tintei in general: noi vrem sa intelegem fenomenele, sa Ie legam unele de aUele $i"
in cele din urma, sa sporim pe eft posibil puterea no astra asupra lor" 6). Cum a cu-·
noa~te ~tiintifie este pentru Freud a eunoa~te prin eauze ("De ce?" este 0 intrebare-
cheie a psihana1izei), ~i cum cauzele nu pot fi identifieate in afara unoI' ration a-
mente de dedueere a anteeedentelor ~i a actiunii actuale a aeestora, urmeaza ca,
psihanaliza implica masiy deduetia 7). "Psihanaliza este in realitate - va subIinia
Freud - 0 metoda de investigatie, un instrument impartial asemanator, sa zieem, cu
caIculuI infinitezima1" 8). In Die Zukunft einer Illusion, Freud vorbe~te din nOUt
despre eonditia ~tiintei in termeni foarte apropiati de gnoseologia actuaIa privind
despre . adevarul relativ !Ii adevaruI absolut: "Ne plingem de incertitudinea
§tiintei, 0 acuzafn ca promulga astazi 0 lege in care generatia urmatoare recunoa$te·

3) L. GaT l' i I i u, Scientismul $i ateismul lui Sigmund Freud, comunicare tin uta,
la Sesiunea jubiliara de comunicari ~tiintifice a Inst!tutului pedagogic de 3 ani
Bacau, 5-7 noiembrie 1971.
4) H. E y,J. R 0 U art, Essai d'application des principes de Jakson Ii une con--
ception dynamique de la neuropsychiatTie, in "l'Encephale", 1936; vezi ~i H. E y,
P. Be r n a r d, G h. B r i s s •••t, Manuel de PSYChiatTie, Masson et CieEditeurs"
Paris, 19U.
5) D. Lag a e he, La psychanalyse, P.U.F., Paris, 1969, p. 113.
to) S. F r e u d, Introducere in pshianaliza, vol. de fata.
7) Vorbind despre logica Iui A r i s to t el, Pet r e Bot e z a t U observa ca-,
pe Stagyrit n interesau in mod deosebit premisele I?i raporturile termenUor, e1 intre-
hindu-se daca termenul mediu poate lega termenii extremi, de cele mai muIte,
ori enuntind doar termenii ~i ordinea atribuirii (A apartine lui ~ prin B), socotind:
sufieient enuntui din momentul in care se arata "cauza" (Ia el = universaIuI). Au.,
toruI deosebe~te silogisme ale cauzei Iii silogisme ale japtului. "Prin siIogismul
cauzei se deriva fapte noi din ipoteza propusa, iar prin silogismul faptului see
verifica gradul de intemeiere al ipotezei pe acele fapte" (P. Bot e z a t u, ValoaTea:
deductiei, Editura$tiintifica, BUCUI'e~ti, 1971, p. 29). Freud proeedeaza, de predi-
lectie, in acest mod, de und •••mobilismul .'/i elasticitatea teoriilor sale (In general,.
desigur).
8) S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, in Gesammelte SckTiften, XI. Band"
] 928, p. 446.
I~- o eroare $1 0 inlocuie$te printr-o lege noui'i care nu va di'ilnuimal
aceste acuzatii sint injuste $Lin parte false. Transformarea opiniilor
mult .. Dar
$tiintific.e in-
seamni'i evol'utie, progres, $1 nu distrugere. 0
lege pe care am .privit-o mal intU ca
universal valabili'i, ni se reveleazi'i ca netiind decit un caz particular al unei le-
gitati mal euprinzi'itoare, sau eOnstatam ca domeniul ei de aetiune este limitat de
o alti'i lege, descoperiti'i mai tirziu; 0 aproximare in mare a adevi'irului este inlo-
.cuita de 0 alta, mai minutios adaptata larealitate, aproximare care la rindu-i i$i
<!$teaptaperfectionarea. jn diferite domenii, noi inca n-am depi'i$itfaza de cerce-
tare, faza in care cercetam diverse ipotezepe care, curind, vom fl nevoiti sa Ie
abandoni'im ca necorespunzi'itoare. Dar in unele, noi dejaavem un n:ucleu de cu-
nO$tinte sigure $i aproape imuabile" 0). Yom avea destule ocazii sa ne convingem
ca Freud este adversarul sistemelor anchilozate t;;i ca minuiet;;te cu spiritul deschis
logiea t;;tiintei.
Data fiind atitudinea peiorativa adoptata de unii fat a de metafora t;;i analogie,
pe eare Freud nu Ie dispretuiet;;te nicidecum, devine necesar sa examinam ce fel
de instrumente sint acestea in cercetarea t;;tiintifica. Un cercetator american, Roy
Dr e i s tad t, intr-un studiu publicat in The Journal of Psychology, dovedet;;te ca
analogiile t;;i metaforele sint deosebit de eficiente in materie de descoperiri t;;tiin-
tifice. Dreistadt it;;i sustine teza prin numeroase exemple majore, extrase din dome-
niul astronomiei, fizicii, _.chimiei, biologiei, matematicii, psihologiei t;;i ciberne-
ticH (A r him e de, New ton, Rut her for d, M a x well, D a r win
Mendeleev, Kekule, Erlich, Poincare, Einstein, W. McDougall,
W. Kohler, E. C. Tolman, J. Piaget, S. Freud etc.). "Niels Bohr-
citim in acest studiu revelator - a declarat ci'i ideea complementariti'itii in fizica
i-a venit intr-o formi'i metaforici'i: ci'i nu putem cunoa$te pe cineva deopotrivi'i in
lumina dragostei $i in lumina justitiei. Aceasta metafora se gase$te in Biblie" 10). Mai
departe citim: "Maniera dubli'i de a utillza analogiile obiective este de asemenea
.considerati'i utili'i de ciitre ciberneticieni $i neurofiziologi in cercetarile lor. Pe de
o parte se presupune ca "facultatile" reproduse in computere sint analoage cu
acelea ale creierului, pe de aUa parte se presupune ca creierul fUnctioneazii intr-un
mod analog computerului. Astfel, in timp ce inglnerii au inzestrat computerele cu
"memorie" (prin circuite reverberante inch is e), au construit calculatoare care joacii
$ah. $i care pot si'i invete din gre$elile facute (prin feed-back negativ la circuitele
.lor) $i incearca sa construiascii chiar ma$ini care sa gindeascii in mod creator, neuro-
fiziologii incearci'i sa explice memoria omului $1 a animalului in termenii circui-
telor reverberante inchise cu transformari chimice, invatarea adapti'irii lamediu
prin conexiune inversi'i negativi'i $i motivatia ca restabilire a unei echilibriiri sta-
bileprin intermediul .conexiunii inverse negative. Uneori se petrec conexiuni in-
verse intr-o ma$inii cibernetica prin care ie$irile $L intra rile cresc· $i tulbura
echilibrul stabil. Comportamentul nevroticse presupune a ti analog cu conexiunea
inversii pozitiva. Teoriile lui D. O. H"e b b sint puternic influentate de analogiile
cu calculatoarele electronice" 11). Nor b e1' t 'vV i en e r, G. W a 1 t.e r t;;i W. S. M c
Cull 0 c h utilizeaza t;;i ei, de asemenea, analogla cu televiziunea, spre a-t;;iexplica
anumite procese cerebrale.
La numeroasele exemple de procedee analogice analiz!'!te de Roy Dr e is tad t,
vom adauga inca doua, unul din genetica, altul din. psihologie. J. W a t son $i
F. C r i c k, pentru a face mai u$or de inteles functiile acizilor nucleici in orga-

0) Ibidem, pp. 455-466.

to) Roy Dr e i s tad t, An Analysis of the Use of Analogies and Metaphors in
Science, in "The Journal of Psychology", 68, 1, 1968,. p. 100; vezi t;;iR. Opp e n-
he i me r, Analogy in Science, in "American Psychologist", 11, 1956, pp. 127-'-135.
il) Op. cit., p. 105.

16

I---~
 nism, imagineaza urmatorul model analogic: ADN este arhitectul (proiectantul),
adica detiniHorul planurilor de constructie a organismului; ARN mesager este·
~eful de ~antier sau de echipa, cel care aduce planurile ~i sub supravegherea
caruia se executa constructia; ARN transportor reprezinta echipa de zidari care
asambleaza caramizile (= aminoacizii), pentru a construi 0 anumita protein a, in
con.formitate cu planul adus de ARNm (~eful de ~antier) de la ADN-arhitect 12).
La Pie r r e J a net abunda metodele analogice luate din fizica (mecanica,
electricitate), sau din domeniul financiar (banel, bugete, pu~culite) ~i economic
(uzine care produc in deficit, falimente) etc. Voind sa arate ca fortele psihologice,
ca ~l fortele fizice, pot sa aiba doua forme (latenta ~i de mobilizare actuala), psi-
hologul francez apeleaza la analogia cu 0 institutie bancara plasata undeva "dans
Z'esprit humain" ~i unde au loc operatii de depunere ~i de restituire, restituirile
putfnd lua iorme fortate, violente, devastatoare 13). Ce reprezintaapoi, in definitiv,
descrierea faimoaselor conduite ale "panerului'" "sforii", "scarii", "sertarului" etc.
decit tot atltea analogii Cll valoare euristica ?
Este cu totul hazardata insinuarea ca rationamentele analogice ar fi 0 specie
de inferente inferioare, dnd ~tiut este ca acestea au adus ~tiintei beneficii de
importanta descoperirii prinelpiului lui A r him e d e, a legii gravitatiei univer"
sale, a principiului de functionare a organului auditiv, a structurii atomului (prin
analogie cu sistemul ~olar), a codului genetic (descris ca un alfabet compus din
patru litere), a structurii moleculei de ADN (comparata cu 0 dubla scara spirali-
forma, fapt confirmat dupa aceea prin fotografierea in laborator a moleculei),
a principiului de modelare a creierelor electronice etc. Utilizarea analogiei, a com-
paratiei euristice, a metaforei sugestive, este de natura sa sensibilizeze intregul
aparat logic, sa-l puna in mi~care pe traiectorii fertile. Nu este, prin urmare, judi-
cioasa 0 sentinta de descalificare sau de minimalizare a unor astfel de rationa-
mente care, la urma urmei, se integreaza in fluxul total de rationamente de hpuri
diferite, con~tiente sau subcon~tiente, reprezentlnd gindh~ea reala, vie, nedesfigu-
rata de analiza atomizanta a logicii sau logisticii, a~a incH in realitate este greu
de spus elt dintr-o descoperire, sau inventie, revine unui tip de rationament sau
altuia. "Analogia - serie Rob e r tOp pen h e i mer - este a unealta cu ade-
varat indispensabiZiI $i inevitabila pentru progresul $tiintific" H). 0 ~tiinta intemeiata
numai po silogismul deductiv este 0 imposibilitate, aHt timp cit mintea omeneasca
nu dispuno de un sistem complet de axiome native. Fiecare gen de rationament
este eficient in masura in care, vadit sau nu, colaboreaza cu tonto celelalte. Se
pare ca aceasta regula nu cunoa~te exceptii.
Nici invinuirea de "teode speculativa", care se aduce freudismului, nu rezista
verifidirii. in general, Freud porne~te de la fapte, formuleaza pe baza acestora
ipoteze ~i incearca apoi sa Ie controleze valabilitatea prin observatie clinica ~i
prin practica terapeutica. Acest mod de a proceda nu este absent nicidin a sa
"metapsihologie", in care cei care TIU citesc decit titlurile vad veleitati de ordin
metafizic, dar care nu este decit, cum spune D. Lag a c he, 0 "psihanaliza gene-
rala" 15), de fdul psihologiei generale sau teoretice, unde Freud nu se multume~te

12) Apud 1\1a ria n B e j a t, Talent, inteligenta, creativitate, Editura $tiinti-

fica, Bucure~ti, 1971, pp. 40-41. Tot acest autor reproduce ~i comparatia analogica a
.agregatelor ribozomale cu circulatia fntr-o gara feroviara, precum ~i un model
propus de Bogdan Stugren, referitor la acela~i fenomen, model nu prea diferit de
acela imaginat de Watson si Crick.
13) Pie r r e J a net, La force et la faiblesse psychologiques, Maloine, Paris,
1932, pp. 39 :;;1122.
H) R. 0 P pen he i mer, Analogy in Science, in "American Psychologist", 11,
1958, p. 129.
15) D. Lag a c h e, op. cU., p. 18.

2 - cd. 404 11
 eu descrierea fenomenelor psihice, ci Ie interpreteaza din punet de' vedere dinamic"
conflictual (intr-o viziune dialectica a luptei contrariilor), din punct de vedere
economic, tinind seama de aspeetul cantitativ al fortelor psihice (pulsiuni, contra-
pulsiuni) ~;;idin punct de vedere topic, adica structural, analizind organizarea ele-
men tel or "aparatului psihic". Pin a ~i dinastfel de lucrari pur teoretice, punetul
de vedere al practlcii nu lipse~te: "Daca - scrie Freud - (...) se dovede$te ca
putem fonda pe ipoteza incon$tientului 0 practica incununata de succes, prin care
sa influentam, potrivit cu un scop dat, cursul proceselor con$tiente, noi vom avea,
datorita acestui succes, 0 proba incontestabila a validitatii ipotezei noastre" 16)
Stilul sau literar ~i numeroasele corelatli ~i extrapolari pot da, unui spirit neavi-
zat, impresia de aventura speculativa, pe cind, din contra, Freud ~i-a exprimat
adesea, cu sinceritate, rezerva fata de gindirea fantezista, instrainata de materla-
lul faptic ~i de practica.

4. 0 conceptie matej'ialista ~iclinamic~ despl'c psihic

Psihanalizei is-au aplicat adesea in bloc, fara argumentatia de rigoare, califi-

cativele de "idealista", "mistica" ~i "irationalista". De asemenea, s-a atribuit
"intregii psihanalize eu toate variantele ei" 1) negarea determinismului ijziologic
in procesele psihice. "Eroarea fundamentala a acestei conceptii - citim in citatul
tratat deistorie a psihologiei -, care este ruperea psihicului de orice determi-
nism fiziologic $i incercarea de a explica procesele suflete$H prin 0 cauzalitate
pur psihica, a facut sa se vada adevarata sa esenta. Psihanaliza nu este nimic alt-
ceva decit cel mai pur idealism" 2).
Este mai mult dedt necesar ca acest verdict sever sa fie controlat in temeiu-
rile sale. In primul rind, cum am mai aratat, intre opera lul Freud ~i pslhanaliza
in general nu se poate pune in nici un caz semnul egalWitii. Diferiti psihanali~ti
se intemeiaza pe conceptii, filozofice foarte diferite, nu de putine ori diametral
opuse. C. G. J un g, ca sa luam un exemplu din cele mai concludente, este intr-a-
devar idealist, mistic, irationalist ~i, intr-o masura oarecare, promotor a1 unul
determinism endopslhic. De pe pozitia sa idealist-mistica, el va denunta in Freud
un materialist ~i un rationalist, in termeni foarte categorici: "Conceptia care pla-
neaza asupra interpretarii psihologice a psihanalizei frC'udiene este binecunoscutuZ
materialism rationalist de la sfir$itul secoluluial XIX-lea", - ~i continua:
"Weltanschauung-ul psihanalizei este un materialism rational, acela al unei $tiinte
naturale esentialmente practice" 3). Sub influenta conceptieisale mistice, acela~i
J un g incearca ~i 0 caterisin~ care insa, dupa cum yom vedea in acest studiu, nu
are justificare : "Prea multi oameni sint mai aproape de psihologia freudiana dedt
de Evanghelie $i pentru ei boZ$evismuZ are mai mult sens decit virtutea bur-
gheza" 4). Cu cUeva decenii mai inainte, dualistul francez Jean Bod i n respingea
~i el teoria freudiana, eu 0 indignare drastica, considerind-o drept ,,0 psihologie
pierdutCi in mi!jcarea materialista a secolului al XIX-lea" 5).

16) S. F r e u d, Metahpychologie, In GesammeZte Schriften, V. Band, p. 481-

1) M. R ale a, C. I. Bot e z, Istoria psihologiei, Editura Academiei, Bucure~ti,
1958, p. 527.
Ibidem, p. 531.
2)
C. G. J u n g, Problemes
. 3) de tame moderne, Buchet/Chastel-Correa, 1960,
pp. 106, 108 ; vezi ~i p. 397.
4) Ibidem, p. 183.
5) i
J. Bod n, 'Contre Freud. Critique de toute psychologie de l'incon:cient,
Masson, Paris, 1926, p. II.

18

I .
 Judecind drept, S. Freud i~i justifica pe deplin caracterizarea de materialist, pe
care unii au vOit-D infamanta 6). El pornei?te in mod consecvent de la ideea(pe care,
chiar claca n-o expliciteaza intotdeauna, in schimb 0 subintelege, ca "activitatea
psihica este legati'i de funct{a creieruluimai mult decit a oricarui organ - acesta
ftind Un rezultat indiscutabil Inainte de lenta i?i complicata sa
al cerceti'irii" 7).
insertie in contextul relatiilor sociale, care ii vor da adevarata sa determinare
pSihologica, adica aspectul uman propriu-zis, organismul omului vine pe lume
prevazut cu 0 serie de "pu1siuni" (= trebuinte) montate biqlogic, care-lexcita
din interior: cerindu-~i satisfactia intr-un mod imperios i?i neconditionat. Pulsiunea
Ii apare lui Freud ca "Un concept-limita intre psihic $i somatic", a carui sursa se
ana intr-un proces somatic localizat intr-un anumit organ sau parte a corpului,
proces fie de natura strict chimica, fie putind corespunde degajarii altor forte,
de exemplu, mecanice. Se recunoai?te in acest fel psihicului, deosebit de clar,
legatura organic a ~i indisolubila cu fiziologicul, cu toate ca Freud se va simti
dator sa specifice ca "dat fiind ceea ce-$i propune cercetarea psihologica, 0 cu-
noa$tere mai exacta a surselor pu1siona1e nu este riguros indispensabila" 8). Aceasta
este, binefnteles, cu totul altceva decit Ilegarea determinismului fiziologic, care
i se repro~eaza in mod absolut gratuit. eei care ii cunosc opera in profunzime,
ca de exemplu R. 0 s b 0 r n, sint de parere ca "P a v 10 v i?i F r e u d au mai
muZte puncte comune decit s-ar crede. Ambii sint riguros moni$ti, care cred ca
comportamentu1 uman are 0 baza neurojizio1ogica. Dar pe cind F re u d insistaasu-
pm faptu1ui cd dezvoltareapsihoZogiei n'u putea a$fepta epuizarea descrierii neuro-
fizio1ogice a comportamentu1ui uman, Pay 10 v $idiscipoZii sdi erau de parere
cd 0 $tiinta pozitivista a comportamentuZui uman nu putea sa existe fara aceasta" 9).
In ce ·ne prive~te, am incercat sa sustinem punctul de vedere freudian, care este
acela al unei "psihologii psihologice" ~i care coincide, mutatis mutandis, cu acela
al lui Vasile Pavelcu 10). Intr-adevar, pentru cunoa$terea psihologica a omului nor-
mal (i?i chiar bolnav psihic, uneori) este otios sa se procedeze la disectii ~i analize
histochimice, sa zicem. Una este psihologia, alta neurologia sau psihochimia. "Bu1buZ
sau mdduva pre1ungitd constituie un obiect de studiu foarte serios $i frumos -
va scrie Freud. Imi amintesc prea bine tit timp $i cita ostenea1a m-au costat' astfel
de studii. Dar astazi trebuie' sa marturisesc ca din puncruZ de vedere a1 inte1egerii
psiho1ogice a angoasei nimic nu-mi este mai indiferent decit cunoa$terea traiec-
tului nervos urmat de excitatiile care emanadin buZb"l1). Cuvintele acestea au cu
atit mai mare greutate cu eft apartin unui om care a debutat ca anatomopatolog al
creierului i?i ca autor de apreciate lucrari de neurologie ~i care, in perfecta cu-
no~tinta de cauza, intelege sa delimiteze perimetrul· obiectului psihologiei, fat a de
disciplinele cu care s-ar putea confuhda. Psihanaliza -'- scrie el in ale sale Vorlesun-
gen zur EinfUhrung in die Psychoanalyse - "vrea sa dea psihiatriei baza psiholo-
gicd, care ii 1ipse$te; ea spera sa descopere tel"enUZ comUn care va face inteligi-

6) V. Sa hIe a n u, Psihanaliza: pro $i contra, in "Lupta de clasa",5, 1971,

intreprinde 0 serioasa punere la punct in aceasta privinta.
7) S. F re u d, Metapsychologie, p. 489.
8) S. F r e u d, Triebe und Triebschicksa1e, in Gesammelte Schriften, V. Band,
p. 449
9) R e u b en' 0 s b 0 r n, M arxisme et Psychanalyse, Payot, Paris, 1969, p. 61.
10) Vas i Ie P a vel c u, Invitatie la cunoa$terea de sine, Editura ~tiintifica,
Bucure~ti, 1970, p. 8;. vezi ~i Leo n a r d Gav r i I iu, l'sihologie $i psihoidlogie,
in "Lucrari ~tiintifice ale cadrelor didactice", Institutul Pedagogic Suceav.a, vol. II,
Suceava, 1971, pp. 89-96 .. -
11) S. F re u d, Introducere in psihanaliza, in \101. de fata.

19
 bilif 'intilnirea unei tulburiiri somatice cu 0 tulburare psihicii. Spre a-$i atinge sco-
pul, ea trebuie sa se tina Ia distanta de orice pTesupozitie de ordin anatomic, chimic
sau fiziologic, sii nu se sprijine dedt pe notiunile pur psihologice, ceea ce, ma
tem, va face ca ea sa apara cam ciudata Ia prima privire" 12). Intr-adevar. aUt de
ciudata !;>ide derutanta a aparut, incH acest demers, absolut legitim pentru psiholo-
gie ca psihologie, a fost luat drept 0 negare idealista a determinismului fiziologic.
Mai inainte de a fi pornit ofensiva polemic a impotriva tuturor directiilor psiholo-
gice existente, cu intentia de a face loc propriei sale psihologii concrete, G. Pol i t-
z e I' a inteles in intregime legitimitatea efortului lui Freud, scriind : "tocmai 0 data
cu psihdnaliza, pentru prima oara, tinde a se constitui 0 psihologie veritabilli.
Inainte de psihanaliza, psihologia s-a situat mereu fie dincoace, fie mult dincolo
de omul concret" 13).
Ca !;>iPie I' l' e J a net, cu care are numeroase tangente ~i chiar coincidente
(ar fi de mirare, de altfel, sa nu fie a!;>3,in cazul unoI' oameni de ~tiinta obiectivi,
care studiaza una ~i aceea~i realitate !), Freud concepe activitatea psihica sub forma
unui joc de energii !?i tensiuni de natura materiala, capabile de acumulari, de dis-
persiuni ~i de transformari reciproce. "Freud - scrie in acest sens J. A C. B l' 0 W n
- a fost un materialist care a utilizat terminologia psihologica - "mitologia" sa,
cum singur a denumit-o - spre a descrie procese care, dupa parerea sa, intr-o zi
VOl' fi des crise in termeni fizico-chimici" 14).
Un merit aparte i~i face Freud din faptul caa introdus, intre altele, factorul
cantitativ, marimile de energie psihica, in lantul cauzal pe care il urmare~te in
definirea comportamentului nevrotic. "Acesta este - spune el - un factor de care
trebuie Sa tinem seama peste tot. Analiza pur calitativii a conditiilor etiologice nu
este exhaustiva. Sau, spre a ne exprima altfel, 0 conceptie pur dinamica a proce-
selor psihice care ne intereseaza este insuficiimtii: trebuie sa Ie consideram $i din
punct de vedere economic. Trebuie sa aratam ca conflictul intre doua tendinte nu
se declan$eazii dec'it 'in momentul 'in care se ating anumite intensitiiti" 15). Spre a
face inteles fenomenulde mai sus, Pie I' I' e J a net se folosea de 0 analogie din
domeniul fizicii. Daca luam, arata el, un curent de voltaj scazut, beeul electric
nu se va aprinde, pe cind daca facem sa treaca prin filament un curem de 100 de
volti, se va aprinde 16). A~a ~i la Freud, efectele sublimarii instinctului sexual, de
exemplu, depind de cantitatea de energie psihica (libido) deturnata de pe canalul
ei de fluentii obi!;>nuit, ca :;;i de eventualele suspendiiri sau blocari pe care Ie
poate suferi, in fractiuni mai mari sau mai mici, aceastii energie.
Economia proceselor psihice se insote~te de 0 dinamicii particulara, conceptie
care reliefeaza numeroase elemente de dialectica in gindirea lui Freud 17). "Nu voim
doar sa descriem $i sa clasificiim fenomenele - arat& el -, ci Ie concepem de ase-
menea ca fiind· indici ai unui ;oc de forte care are loc in suflet, ca manifestare a
tendintelor aVLnd un scop definit $i care lucreaza fie in aceea$i directie, fie in
directii opuse. Incercam astfel sa ne formam 0 conceptie dinamica asupra ·feno-

12) Ibidem, p. 67.

13) i
G. Pol t z e r, op. cit., p. 43.
14) J. A. C. B l' 0 W n, Freud and the Post-Freudians, Penguin Books, BaHimore,
Maryland, 1967, p. 11.
15) S. F l' e u d, lntroducere in psihanaliza, in vol. de 'l.:'ta.
16) Pie r I' e J a net, op. cit., p. 20.
17) "Wallon.:?i Piaget - scrieP. Fougeyrollas - au fost mal putin
dialectici, in demersurile lor intelectuale, dedt a fost, inaintea lor, F I' e u d ... In
mod cu totul vizibil, caracterul conflictual al trairilor, proprii nevroticului, I-au
imp ins pe Freud spre concepte dialectice" (La revolution freudienne, Denoel-Gon-

1_-
thier, Paris, 1970, p. 298); vezi ~i P a u 1 R i c 0 e u r, De l'interpretation, essai sur
Freud, Ed. du Seuil, Paris, 1965, capitolul "Dialectique".

20
 menelor psihice" 18). La aceasta se adauga punctul de vedere topic, inlocuit mai
tirziu printr-un punct de vedere structural pmpriu-zis. Fara a cauta localizari stricte
("localitati anatomice" ale proceselor psihice, cum se exprima ell, respingind ideea
desemnarii concrete a unoI' re:;;edinte structurale pentru una sau alta dintre compo-
nentele -"aparatului psihic", in felul lui Wi 1d e I' Pen fie I d care, inca nu. demult,
incerca sa repereze "sediul con:;;tiintei".Freud concepe 0 topica psihologica elastica,
eu caraeter ipotetic declarat, dedusa in special din fenomenologia psihicului pato-
logIc.

5. Structure "aparatului psihic"

Viziunea sistemica a lul Freud se exprima in conceperea psihicului ca un in-
treg structurat, alcatuit din parti articulate dupa 0 formula dinamica :;;igenetica, dar
pastrind 0 relativa stabilitate :;;iindeplinind aUt 0 functie generala, daca ~istemul
este considerat in totalitatea sa, cit ~i 0 gama de functii particulare, daca se au
in vedere subansamblele, subsistemele.
In cadrul sistemului pot aparea, desigur, ~i fenomene de dezechilibru, schimbari
ale raporturilor de forte, distorsiuni structurale~i implicit functionale :;;i,in acest
eaz, avem 0 intreaga gama de manifestari patologice, formule noi :;;ineobi:;;nuite
de interactiune, provocate de cauze diverse. Psihanaliza i:;;i propune ca, pe baza
cunoa:;;terii parametrilor normali ai sistemului, precum :;;ia determinismului aces-
tuia, sa gaseasca mijloace prin care sa actioneze in sensul restabilirii echilibrului,
sau sa actioneze preventiv pentru mentinerea :;;iintarirea Iui (psihanaliza profilac~
tical. De fapt, in orice caz psihanaliza are in vedere 0 restructurare a sistemului,
in directia rididirii con~tiintei, a eului, la rolul de factor dominant (ameliorarea
psihica a speciei umane).
Prezentarea analitica a unui sistem este :;;tiintifice:;;teindreptatita, ca de altfel
~i prezentarea sa globala. Din punet de vedere abstract, arata C. B a 1ace a n u ~i
E d m 0 n d N i c 0 1a u, orice sistem poate fi descris prin blocuri function ale, care
leaga intre ele diferitele marimi caraeteristice. Unul :;;i acela~i sistem real poate
fi reprezentat prin mai multe grafe diferite, dupa criteriul de "elementaritate" adop-
tat (noi am spune dupa nivelul structural). Un televizor, exemplifica autorii citati,
poatefi descris printr-un singur bloc functional, la care semnalul de intrare este
semnalul ce ajunge la antena, iar semnalul de ie:;;ire este compus din imaginea :;;i
sunetul ce se produc. Dar se poate trece ~i la 0 reprezentare pe subansamble,
punindu-se in evidenta separat calea de sunetfata de cea de imagine. La 0 deta-
liere ~i mai fina, se pot pune in evidenta etajele (amplificare de radiofrecventa,
amestec, baleiaj etc.). In fine, se pot pune in evidenta transistoarele. La fel se
procedeaza :;;i in studiul omului, aUt in ce prive~te organismul, cit :;;i psihicuL
"Psihanaliza - scriu C. B a 1ace a n u :;;iEd. N i c 0 I a u - impiirtea personalitatea
in trei compartimente : id, cuprinzind cerintele biologice, fundamentale; superego -
campus din imperativele sociale obtinute mai ales din mediul familial; ego, care
avea fUnctia de a aptimiza campartarea, maximalizind gratiJicatia obtinuUi de la
diver$i stimuli, in acela$i timp minimalizind sanctiunea socialii" 1). Nu vedem
nimic anti~tiintific in ideea de a se cauta :;;ia se descrie "componentele" structu-
rale ale psihicului. Imputarea de "atomism psihologic", pe care inca i-o mai fac

18)S. F r e u d, Intraducere in psihanalizii, in vol. de fata.

1) C. B a 1ace a n u, Ed. N ie 01 a u, Personalitatea umanii - a interpretare
ciberneticii, Ed. Junimea, Ia~i, 1972, p. 12 ; vezi ~i pp. 14-15.

21
 lui Freud unii cercetatori 2), trebuie deci privita cu rezerva. Sa nu uitam ca, pe
de aUa parte, psihologia Gestalt-ului !ii-l revendica'3) !ii, bineinteles, nu pentru
"atomism".
Ambitia lui Freud a fost sa deduca structura "aparatului psihic" exclusiv din
studierea clinica a comportamentului omului sEmMos sau bolnav, deci cu mijloace
proprii psihologiei, fara a' se ingriji deocamdata de izomorfism, adica de cores-
pondenta dintre constructiile sale idealizate 4) (care, tinzind la eliminarea oricarei
inexactitati, treceau peste lacunele istorice!ite inerente ale histologiei, fiziologiei
!ii biochimiei, punindu-le, de fapt, intre paranteze) !ii substratul material al acestor
constructii, edifidnd un sistem explicativ, minutios elaborat, in scopuri de diag-
noza !ii tratament curativ, sistem pe care el insa a;;tepta sa-l vada confirmat in
viitor de datele !itiintelor care studiau sistemul nervos, din toate punctele de vedere.
Travaliul deductiv cerut de aceasta constructie a fost desigur enorm, analogia
nefadnd adesea dedt sa deschida eM de acees spre intelegerea ultraeomplexului
edificiu psihie a!ia eum este acesta in realitate. Precum expresiv observa Ray m 0 n d
R u y e r, psihologul ineearea sa-;;i expliee ee se petrece in interiorul individului.
,,elientul psihanalistului - spune el - intr-un anumit sens vine la medic cu legii-
turile sale famiZiale $i cu situatia sa sociaZii, ins a "introiectate", incarnate in "viscere
psihologice", aproape tot attt de organice $i tot atit de tipice ca $i forma stoma-
cului $i a intestinului" 5). Freud a efectuat, prin urmare, disectii psihologice, a facut
intr-un fel "anatomie psihologica", a descris "viscere psihologice", printr-o metoda
original a, ipotetico-deductiva, intuitiva, inductiva !ii analogica.
El a inceput, in Die Traumdeutung (1900) ~i in alte luerari anterioare anului
1920, prin a distinge in sfera psihicului doua sisteme icrarhizate : ineon~tientul (sis-
temul Ics) !ii con~tiinta (sistemul Cs), acest din urma sistem fiind suplimentat de
un preeon!itient (Pes). Incon!itientul era eonsiderat acum realitatea esentiala a psi-
hicului, chiar psihieul insu~i. "Incon$tientul este asemanator cu un cerc mare care
ar include con$tiinta ca pe un cerc mai mic. Nu poate exista fapt de con$tiinta fara
o preparatie incon$tienti'i, in timp ce incon$tientul se poate Zipsi de stadiul con$tient,
avind totu$i 0 valoare psihica. Incon$tientul este psihicul insu$i in realitatea sa
esenpiali'i. Natura sa intima este la fel de necunoscuti'i ca $i aceea a reaZiti'itii exte-
rioare, iar con$tiinta se informeaza despre el intr-un fel tot at'it de ineomplet, ea
$i organele noastre de simt despre lumea exterioara" 6). Con~tiinta, pe de aHa parte,
era privita ca un simplu organ de perceptie interioara, fara eonsistenta ~i lipsit de
memorie. Con!itiinta - in Die Traumdeutung - "nu este. dedt 'un organ de simt
care permite perceperea caliti'itiZor psihiee (...) Aparatul psihie, care este deschis
asupra lumii exterioare prin organele de simt ale sistemului sau de perceptie, este
el insu$i lume exterioari'i pentru organul de simt al eon$tiintei, care de altfel i#
gi'ise$te in acest raport justificarea sa teleologica" 7).
Continutul incon!itientului, absolutizat in mod abisalist, consta dintr-un nucleu
de "formatiuni psihice mo~tenite", analoage cu instinctele animalelor, la care se

2) M. Go 1 u, A. D i c u, Introducere in psihologie, Editura $tiintifica, Bucu-

re~i, 1972, p. 45 .
i
. 3) G 0 r gi 0 Res t a, Problemi di integrazione tra teoria delZa forma e teoria
psicoanalitica, in "Rivista din Psicologia", LXI, fasc. IV, 1967.
4) Trebuie facuta distinctia neceSara intre termenul "idealizat" !ii "idealist".
Aici ne referim la semnificatia data de P. Bot e z a t u, in a sa "antinomie a
exactitatii", termenului idealizat (op. cit., pp. 180-184).
5) R. R u y e r, L inconscience, la fausse conscience et l'inconscient, in "Journal
de Psychologie normale et pathologique", 3, 1966, pp. 258-259.
6) S. F r e u d, Die Traumdeutung, in Gesammelte Schriften, II. Band, 1925,
p. 529.
7) Ibidem, p. 532.

22
adaugau produsele d'e refulare (Verdrangung), adica r>eziduurile inutilizabileeli-
minate in cursul dezvoltarii copilului 8). Aceste elemente respinse de con~tiinta nu
se impaca insa cu exilarea in incon~tient ~i incearca in permanenta, folosind stra-
tageme ~i subertfugii, sa revina in arena con~tiintei, unde se poate realiza integral
placerea, conform unui principiu dupa care s-ar conduce intreaga viata pulsionala
~u derivatele ei (Lustprinzip), tinzind spre 0 reducere a temdunilor energetice. Inca
mai demult, Ernest Jones vedea in acest principiu al placerii un analog al homeo-
staziei, despre care va vorbi Can non. "Mecanismele fundamentale de reglare
a proceselor psihice - scrie Jon e s - sint tendintele de a cauta placerea prin
descarcarea tensiunilor psihice $i evitarea in acestmod a d:urerii, pe calea preve-
nirii acumularii de energie psihica 9).
Conflictul intrapsihic dintre incon~tient ~i con~tiinta impregneaza intreaga viata
a individului. "Principiului placerii", propulsat de incon~tientul axat pe viata
biologica, animala, i se opune "prfncipiul realitatii", promovat de con~tiinta centrata
pe viata social-morala a omului, generatoare de constringeri fire~ti. Presiunile in-
con~tientului asupra con~tiintei duc la manifestari marbide, la dramatice tulburari
de echilibru sau, cel putin, la acte de comportament enigmatice, absurde sau
ciudate, regizate de 0 motivatie ascunsa, abisala. Evaluind cu obiectivitate, s-o
recunoa~tem, ponderea alarmanta a motivatiei incon~tiente, nu numai in comporta-
mentul patologic, dar ~i in cel cotidian, psihanaliza freudiana i~i propune sa
rastoarne situatia in favoarea suprematiei con~tiintei, a ratiunii, a omului sociabil.
"Intreaga sarcina a tratamentului psihanalitic - scrie nu 0 data Freud - ar putea
ji Tezumata in formula: transjormarea oTicarui incon$tient patogenicin con-
$tient" 10). Aceasta sarcina a perfectionarii psihologice ~i etice a omului este consi-
derata dintr-o perspectiva sociala larga (vezi Das Unbehagen in del' Kultur, 1930).
Spre a ne face sa intelegem mai bine raportul dintre incon~tient ~i con~tiinta,
precum ~i finalitatea psihanalizei, Freud recurge la un adevarat mit, caruia i-am
putea spune mitul individului turbulent. Sa ne imaginam, propune el, ca intr-o
sala de conferinte patrunde deodata un individ artagos, care vocifereaza, ride,
rastoarna scaunele, fara a-I pasa ca-l deranjeaza pe conferentiar ~i pe auditori.
Desigur ca publicul, care vrea sa asculte conferinta, il va scoate pe individul tur-
bulent pe coridor, u~a va fi baricadata ~i se va institui chiar ~i 0 paza (a~a-
numita cenzura). Sala de conferinte simbolizeaza con~tiinta, coridorul unde este
expulzat musafirul nepoftit reprezinta incon~tientul, iar scandalagiul insu~i repre-
zinta starile suflete~ti incomode, dorintele obscene, impulsurile imorale, pe care
incercam sa le reprimam (refulam) aruncindu-le in bezna de unde au aparut.
Dar, adauga Freud, este foarte putin probabil ca individul turbulent sa se
astimpere.El poate sa bata cu pumnii in u~a, poate fluiera, tipa etc. Publicul
'Ii conferentiarul sint la fel de incomodati. Atunci cineva iese afara, sta de yorba
eu individul turbulent, il convinge sa se calmeze ~i sa asculte ~i el conferinta,
~i chiar il reintroduce in sala, pe propria sa garantie. Astfel, sustine Freud, s-au
darificat cauzele care provocau tulburarea ~i au fost anihilate. Prin analiza abi-
sala (psihanaliza), au fost aduse in lumina con~tiintei toc.mai elementele perturba-
toare care, prelucrate ~i transform ate in sensul aratat, >au fost reduse la tacere,
con~tiinta recapatindu-~i cursul normal 11) • In acest mod se afirma psihanaliza

8) S. F r e u d, Metapsychologie, p. 510.
9) \E. Jon e s, Freud's Psychology, in Papers on Psycho-Analysis, Bailliere,
Tindall and Cox, London, 1923,p. 22.
10) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in vol. de fata.

11) S. F r e u d, Prelegeri de psihanalizii, in vol. de fata.

23
ca intrument, ca metoda de cunoa~tere a cauzelor dezechilibrului ~i ca metoda de
terapie psihica.
Incepind din anul 1920 (Jenseits des Lustprinzips, 1920; Massenpsychologie und
Ick-Analyse, 1921; Das Ick und das Es, 1923; Hemmung, Symptom und Angst,
1926 etc.), Freud i~i revizuie~te inmulte privinte teoria pulsiunilor ~i teoria refe-
ritoare la structura "aparatului psihic" care - dupa cum va conchide el la un mo-
ment dat ~ "s-a dezvoltat tocmaidatorita efortului de explorare a lumii exterioare
:;i care a trebuit, in consecinta, sa realizeze in structura sa un anumit grad de
adaptare" 12). De data aceasta el va descrie trei instante psihice, antinomice in
grade diferite (sine Ie, eul, supraeul), intre care se instituie complexe raporturi
dinamice, economice (investitii energetice, compensari, clecompensari etc.) ~i impli-
cit structurale. Abordarea in acela~i timp genetica a problemei structurii psihicului,
_bine reliefata de Rut h L. M u n roe 13), da procesului structurarii un aspect dia-
lectic. Putem urmari, direct pe un text clintr-o cartE; a lui Freud (ramasa neter-
minata), Abriss del' Psychoanalyse (1938), tabloul genezei ~i constelatia functiilor
celor trei "organe" ale psihicului uman14) : "Psihanaliza face 0 supozitie, a carei
discutare este rezervata filozofiei, dar a carei justificare Tezida in consecintele ei.
Cunoa:;tem doua categoTii de elemente implicate in ceea ce numim Psyche (saa
viata mintala): in primul rind organul ei material :;i scena actiunii, creierul (san
sistemul nervos) $i, in al doilea rind, actele noastre de con$tiinta care ne sint
date imediat $i nu pot fi lamurite mai departe prin nici un fel de descriere.Tot
ceea ce se gase:;te intre aceste doua categoTii de elemente ne este necunoscut $i
date Ie $tiintei nu pot include nici 0 relatie nemijlocita intre aceste doua puncte
terminale ale cunoa$terii noastre. Daca aceasta exist a, in cel mai bun (;az ne-aT
permite 0 exacta localizaTe a proceselor con$tiintei, dar nu ne-ar ajuta in intele-
gerea lor. /1 Cele doua ipoteze ale noastre pornesc de la aceste puncte finale, sau
initiale, ale cuno$tintelor noastre. PTima se refera la pToblema localizarii. Presu-
punem ca viata psihica reprezinta functia unui aparat caTuia ii atTibuim caracte-
risticile unei Tealitati extinse spatial $i constituite din mai multe parti asemana-
to are cu ale unui telescop, microscop, sau ceva similar. Fara a nega unele incer-
caTi anterioare in aceasta directie, elaboraTea unei conceptii ca aceea de fata con-
stituie 0 inovatie $tiintificii. / / Am ajuns la cunoa$terea acestui aparat psihic
prin studierea dezvoltarii $i evolutiei omului. Celei mai arhaice dintre aceste zone
sau organ psikic i-am dat numele de sine. Acesta contine tot ce este ereditar;
dat la na$tere, ceea ce este cOnstitutional, instinctele inainte de toate, care i$i au
originea in organizarea somatica $i i$i gasesc aici 0 prima expresie psihica (in

12) S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 466.

13) R. L. M u n roe, Schools of Psychoanalytic Thoughts, Holt, Rinehart &
Winston, New York etc. 1955,p. 83..
14) In psihologia sovietica, de exemplu, A. N. Leo n tie v vorbe~te despre
scoarta cerebrala ca de "un organ capabil sa formeze alte organe", un fel de "organe
functionale", In a~a fel lncit orice functie psihica reprezinta un rezultat al activitatii
unOI' asemenea organe "de structura variata" ~i stabile. In fond aceste "organe
functionale" slnt sisteme de reflexe conditionate, dar mult mai complexe ~i mai
elastice decit stereotipurile dinamice (Biologicul $i socialul in psihicul omului, in
"Analele Romano-Sovietice", seria Ped. - Psihol., 2, 1961). R. R u y e r le-a spus
viscere psihologice.

24
acest sine), in fonne necunoscute noua 15). / / Sub influenta lumii reale exterioare,
a mediului inconjurator, 0 portiune a sillelui sufera a dezvoltare speciala. Din
ceea ce initial constituia un strat cortical, prevazut cu organe de receptare a sti-
mulilor:;;i ell dispozitive care actioneazii ca un ecran protector impotriva stimu-
liZor, ia 1W$tere 0 structura aparte care, de -acum inainte, actioneazi'i ca un inter-
medial' intre sine :;;i lumea exterioara. Acestei zone a spiritului nostru i-am
dat denumirea de eu. / / lata principalele caracteristici ale eului. Ca urmare a
conexiunii pTeexistente dintTe simturi :;;i activitatea motTice(musculara), eul are--
sub comanda sa mi:;;carile voluntare. cu rol in autoconservare. Relativ la reali-
tatea din afarii, eul i:;;i indepline:;;te sarcina luind cuno$tinta de stimuli, inmaga-
zinind in memorie experienta referitoare la ace$tia, evitind stimulii deasebit de
putcrnici (prin fuga), prin interactiunea cu stimulii moderati (adaptare) :;;i, in
final, invatind sa transformein avantajul sau lumea exterioara (prin activitate).
Cit prive:;;te reaUtatea interioarii, relatia cu sinele, eul i:;;i 'indepline:;;te sarcina prin
obtinerea controlului asupra cerintelor instinctuale" prin decizii in legiiturii cu
permisiunea de satisfacere a acestora, prin aminarea satisfacerii in conditii de
timp :;;i de mediu favorabile, sau prin suprimarea totalii a excitatiei. In activitatea
sa este condus de consideratii legate de tensiunea stimuli/or, de faptul dacii ten-
siunile Ie sint intrinseci sau introduse din afarii. Emergenta acestor tensiuni este
in - general simtitii ca neplacere (Unlust), iar scaderea lor ca pIa cere (Lust). Dar
probabil ca ceea ce este simtit ca placut sau nepliicut nu constituie masura absa-
luta a tenshmii, ci ceva referitor la ritmul schimbiirilor acesteia. Eul tinde spre
placere :;;i cautii sa evite starea de neplacere 16) 0 cre$tere a neplacerii, a:;;teptata
$i prevazuta, este 'insotita de a stare de anxietate, ca de un semnal. 0 astfel de
cre:;;tere, fie ca ea i:;;i are originea in afarii sau in interior, are semnificatia unui
pericol. Din timp in timp eul se deconecteazii de lumea exterioara :;;i de visele
din cursu I somnului, conditii in care au loc schimbiiri cuprinzatoare in structura-
sa. Din starea de somn se poate vedea ca aceastii reorganizare constii intr-o dis-
tributie particulara a energiei psihice. i i Lunga perioada a copi/ariei, in decursul
careia tiintele umane in devenire riimin sub dependenta parintilor, lasa dupa ea~
ca un precipitat, inchegarea in peTimetrul eului a unei structuTi speciale, prin
care se prelunge:;;te influenta paterna :;;i maternii. I-am dat numele de supraeu.,
(Uberich). In masura in care acest supraeu se diferentiaza de eu, sau se opune, el i
consttt'uie 0 a treia putere de care cuI are de tinut seama. / / Functiunea eului
sM in satisfacerea simultanii a ceTintelor sinelui, supraeului:;;i realitiitii - Cll
alte cuvinte el trebuie sa fie in staTe sa reconcilieze intre ele cerintele acestora 17).
Raportul eomplet dintTe en :;;i Sllpraeu devine pe deplin inteligibi/ daca ne referim-

15) In 1923, F r eu d admitea ca "ceea ce este refulat constituie pentru noi pro-
totipul incom"tientului ", deducind in acest mod notiunea de incon~ticnt din teoria
refularii (Das Ich und das Es. in Gesammelte Schriften, VI. Band, p. 357). In 1915-
(Triebe und Triebschicksal€; Das Unbewusste) el fusese ins a mai aproape de reali-
tate spunind eEl "materialul refulat TIU acopera intreg incon;;tientul". (Metapsyeho-
logie, p. 480). De fapt aceasta din urma conceptie este cea care il reprezinta cu ade--
varat, in cazul celeilalte fiind vorba, probabil, de 0 inadvertenta.
16) Dupa E.. J 0 n e s ~i altii (vezi, de ex., P. F 0 u g e y r 0 11 a s, La revolution
freudienne, p. 179) mentionind ca S. Freud considera principiul placerii ca un caz
particular al tendlntei universale, prezenta in toata materia vie, de a-~i men tine.
stabilitatea fata de perturbatiile provenite din interiorul sau exteriorul sistemului,
M. G 0 1u ~i A .. Die U observa ;;i ei ca "in termeni cibernetici, am putea spune ca
el (principiul placerii, n_n.) reprezinta un caz particular al reglarii homeostazice"
(Introducere in psihologie, p. 36).
17) Vezi ;;i S. F I' e u-d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis,
W. W.Norton, New York, 1933_,p. 103.

25
I la atitudinea copilului fata de parinti, in primii ani de viata. Aceasta influenta
parentala include desigur in actiunea ei nu numai personalitatea parintilor pro-
priu-zi$i, ci $i pe aceea a intregii familii, a traditiilor de rasa $i nationale care
se manifesta prin aceasta, tot a;;a de bine ca $i cerintele mediului social cel mai
apropiat pe care ei il reprezinta. In acela$i fel supraeul, in cursul dezvoltarii
individului, recepteaza contributia $i a celor din urma succesori $i substituti ai
parintilor, cum sinteducatorii $colari $i modelele admirate din viata publica,
idealurile sociale. Trebuie observat ca, cu toata diferenta lor esentialii sinele $i
supraeul au ceva com un: $i unul $i celi'ilalt reprezinta influente ale trecutului'-
sinele influenta ereditaiii, iar supraeul, in esenta, influente venite din parte a altor
oameni -, in vreme ce eul este in principal determinat de propria experienta
individ'uali'i" is).
Tinind cont de textul de mai sus, ca ~i de multe altele, este greu sa se mai
puna in seama lui Freud 0 conceptie biologizanta, cum fac criticii care nu-i cunosc
dedt segmentar opera, sau care pur ~i simplu pierd din vedere laturile ~i
aspectele sociale pe care ea Ie cuprinde ca elemente esentiale. Dupa cum s-a ara-
tat, teoria supraeului a lui· Freud reflecta rolul protector al societatii' in viata
omului ~i in special rolul acesteia in reprimarea agresivitatii primitive 19), cit 'ii un
rol formativ superior, in sensul a ceea ce noi numim integrare socia1a.
Inca din 1923 (Das Ich und das Es), Freud d'efine'ite. 'ii un eu ideal care.
spre deosebire de eu (omul a'ia cum estel, reprezinta omul a'ia cum ar trebui sa
fie, modelat de 0 cenzura morala puternica. "Eul ideal - spune Freud - satisface
toate conditiile pe caretrebuie sa le satisfaca esenta
superioara a omului (oo.) Sentimentele sociale se ba-
pcpt -'cs zeaza pe identiJicarile cu ceilalti membri ai colecti-
viti'itii care au acela$i eu ideal" 20). In 1932, Freud
'ii-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale perso-
nalitatii, a'ia cum Ie vedea el atunci, in felul sche-
mei pe care 0 reproducem a1iiturat (vezi fig. 1) 21).
In aceasta schema simbolul "pcpt - cs" se refera la
sistemul periferic P (= Perceptie), cuprinzind initial
"precon$tientul" cladit pe "reziduuri mnezice" 22).
Comentind aceasta reprezentare grafica in carte a sa
Psyche, Soma, Germen, B 0 r is R y b a k atrage aten-
mconiHient tia asupra faptului ea supmeul se scufunda adinc in'
r~""i
J!ml!I sine, eu care este eonstrins sa intretina relatii inti me,
~ in eaJitatea sa de "mo$tenitor al complexului lui
~
Z Oedip". R y b a k crede ca spatiul afectat sinelui este
totu'ii prea mie, pentru ea el sa corespunda propor-
Fig. 1 tillor date de psihanaliza freudiana diferitelor struc-
turi. ale "aparatului psihic". Este aiei mai degraba
o proiectare a personalitiitii ideale dominata de Un eu rational. De altfel. noteazi'i
B 0 r i s R Y b a k pe aeeea'ii pagina, uitam prea des 0 eoncluziefundamentala a

is) S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, Standard Edition, vol. XXIII,

Hogarth Press & The Institute of Psychoanalysis, London, 1939, pp. 144-148.
19) S. A bra m s, N. R 0 s s, Fundamentals of Psychoanalytic Theory, McGraw-
'Hill Book Co., New York, 1965, p. 32; despre persistenta agresivitatii primitive la
Dmul modern, vezi Mar i n Pre d a, Imposibila intoarcere, Cartea Romaneasca.
Bucur€'iti. 1972.
20) S. F r e u d, Das Ich und das Es, in Gesammelte SchTiften, VI. Band, p. 381.
21) S. F r e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 111.
22) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 363.

'26
 iui Freud,care spune: "eUl trebuie sa expulzeze sinele. Aceasta este 0 sarcina
care incumbii civilizatiei tot G$a ca $i secarea mla$tinilor Zuydersee" 2:3).
1. Pop e s c u - Sib i u da 0 alta schema grafica (vezi fig. 2).
Schita din figura 2 vrea sa reprezinte, spuneP 0 pes c u - Sib i u, faptul di
prin evolutia sociala filogenetica copilul se na;;te aUt cu un eu vegetativ (instinctual),
dt ;;i cu un latent eu social filogenetic (stratul arhaic al con;;tiintei moral-sociale),
.care predispune copilul la socializare, ilface apt pentru "grefarea" eului social
.ontogenetic (con;;tiinta morala). Supraeul ar reprezenta "traditia" pe care se. cla-
.de;;te eul social ontogenetic sau eul ideal (con;;tiinta morala actual a, dobindita).
Antagonismul dintre eul social ;;i eul vegetativ determina numeroase conflicte intre
individ ;;i societate, prin a carol' solutionare se cristalizeaza eul rational (sau critic,
·care are in vedere integrarea sociala a personalitatii umane 24). Este aici 0 varianta
grafica diagramatica, rezultata dintr-o interpretare personala a textelor freudiene,
Tara a Ie deforma.
Comprimat intre tentatiile sinelui ;;i opreli;;tile nu intotdeauna justificate ale
unui supraeu implacabil (diferit de la individ la individ ;;i de la un mediu .social
la altul) , eul sufera adesea deteriorari, reversibile sau nu. In orice caz, pozitia sa
este mai mult dedt dificila ;;i, de aceea, subliniaza Freud, anxietatea este modul
sau obi;;nuit de existenta 2,,). Pentru a se proteja, eul l;;i structureaza 0 serie
£Ie mecanisme de aparare (Abwehrmechanismen), cum slnt refularea, regresiunea,

Eul rational
I sau critic
ZONA . ~.
deliberarii
~,~ IEul ideal) ~
reprimarii Eulso~alsau 8
1-con!ftii~19_morala
- - - - - ;:;;.ontOgenetic)~
cenzurlirii - - - - filogenetic
(supraeul) i2
j-J.
z
w
r-
refularii "y.
Z
sublim/irii
o
u
vegetatlv . sou
instinctual
Eul z
Fig. 2

jormatia reactionalii, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia ;;i altele,

despre care yom vorbi mai departe, adiror important a in cunoa;;tere, ca ;;i in
formarea personalitatii, a fost la. noi subliniata nu demult de catre Vasile
Pavelcu2£).
S-a obiectat lui Freud ambiguitatea conceptului de eu. Mai curind este yorba
de dificultatea de a introduce claritatile amagitoare ale logicii formale clasice,
Intr-un domeniu suprasaturat de dialectica reala a feno~enelor, in care unitatea
contrariilor ;;i identitatea lor apar derutante. Privind tabloul general al dezvoltarii
';;i diferentierii psihicului, al genezei unor contrarii care fiinteaza In unitate ;;i nu

23)Apud B 0 I' i s R y b a k, Psyche, Soma, Germen, Gallimard, Paris, 1968,p. 27.

24)Ion Pop e s c u - Sib i u, Conceptia psihanalitica. Expunere $i critica, Edi-
tura H. Welther, Sibiu, 1947, pp. 72-73.
25) S. F I' e u d, New Introductory Lectures On Psycho-Analysis, p. 103.
26 V. P a vel c u, Invitatie la cunoa$terea de sine, Editura $tiintifica, 1970,
pp. 120-129

27
mai putin in contradictie ~i influent a reciproca, a~a cum apar toate acestea in
teoria lui Freud, nu se poate sa nu obscrvam coincidenta cuceea ce Len i n
numea nucleul dialecticii, anume "dezvoltarea ca unitate a contrariilor (dedublare
a unicului in contrarii ce se exclud reciproc $i raporturile reciprocedintre
acesteu)" 27). Cu toate canu afi~eazapretentii in acest sens, paginile scrise de Freud.
de exemplu in eseul sau Das Ich und das Es, ramin a expresiva demonstratie de
analiza dialectica, fara a fi nici pe departe singurele de acest fel in opera sa. Psi-
hologia sa dinamica este, in definitiv, 0 psihologie dialectica, iar P. Fa u g e y -
r a II as nu exagereaza afirmind "caracterul integral dialectic al gzndirii lui
Freud" 2S).

6. Determinismul freudian
Cu formatia sa ~tiintifica de Iaborator, Freud a fost preocupat inca de la ince-
put de intelegerea ~i explicarea fenomenelor. "Freud - spune Ed gar Pes c 11-
a fost intotdeauna animat de spiritul $tiintific cel mai riguros •. precizia observatiilor
sale duse pina la cele mai marunte detalii, grija sa neabatuta de a-$i supune ipo-
tezele verificarilor experimentale, sint dovezile cele mai bune ale exigentei spiri'-
tului sau critic" 1). Freud a descoperit in scurt timp ca nu intotdeauna a concluzie
intuitiva, bazata pe observatie directa, este infailibila, ~i atunci a recurs la deduc~
tie. Sub influenta lui Her man n Yon He 1mho I t z 2), care a fast unul din
mentorii sai, credea ca sarcina ~tiintei in general consta in reducerea fenomenelor
naturale la forme simple, a~a cum (dupa He I mho I t z) problema fizicii era
reducerea fenomenelor la forte invariabile de atractie ~i repulsie, a carbr intensitate
depinde de distanta. Fizica perioadei de debut ~tiintific a lui Freud era dominata
de metoda de gindire determinista, care era verificata mai ales in domeniul me-
canicii unde, prin experiente idealizate (conditii artificiale), se prezicea soarta
unui sistem oarecare pe baza cunoa~terii sale la un moment dat, precum ~i a cu-
noa~terii legilor care-l guvernau. 0 adevarata frenezie a determinismului cuprin-
sese Iumea ~tiintifica, incercindu-se descrierea tuturor fenomenelor in lumina
conceptelor acestuia. "Grice fenomen din nat'ura este guvernat de 0 lege! Cu-
noa$terea starii sistemului $i CU1Wa$terea legilor ne vor permite sa prezicem soarta
sistemului in viitor. Cea mai mare minune este tocmai faptul (dupa cum atlt de
frumos se exprimase Poi n c a I' e) ca minuni nu au loc in natura, ca natura este
guvernatii nu de intZmplari, ci de legi" 3). Acest climat de idei I-a influentat pu-
ternic ~i pe Freud, fara insa a-I subjuga.
Comentatorii cu lacune in informatie reduc determinismul freudian la deter-
minismul mecanicist .sau n considera un determinism intrapsihic, tot de factura
mecanicista. Astfel, dupa A r low ~i B r e n n e r, conceptul psihanalitic de deter-
minism ar consta din afirmatia ca arice raspuns comportamental rezulta din sall'
este in functie de un stimul anterior 4), adica pur ~i simplu formula behavio-

27) V. 1. Len i n, Caiete filozofice, Editura de Stat pentru Literatura Politica,

Bucure~ti, 1956,p. 322.
28) P. Fa u g e y r a II a s, op. cit., p. 297.
1) Ed gar Pes c h Pour comprendre la pensee de Freud et la psychanalyse,
Bordas, 1946,p. 20.
~) H. v 0 n He 1mho 1t z (1821-1894) este unul dintre primii fiziologi care
incearca sa dovedeasca existenta incon~tientului, punind in evidenta 0 a~a-zisa "infe-
renta incon~tienta" in perceptia spatiului (Cf. Leo Postman, Perception and Lear-
ning, in S. Koch, Ed., Psychology,. A. Study of a Science, vol. 5, McGraw-Hill, New
York, 1959, p. 46).
3) L. In f e 1d, Noile cai ale $tiintei, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1960, p. 27.
4) J. A. A I' low, C. B r e n n e r, Psychoanalytic Concepts and the Structure
of Theory, International Universities Press, New York, 1964.

28
rismului lui J. B. Wa t son: (S-R) sau R = f (S), ceea ce constituie 0 simplificare
excesiva, care nu corespunde intotdeauna niei macar fenomenelor mecanicii dasice.
Vom avea mai departe prilejul sa vedem ca un B. F. Ski n n e r, de!?i pornit la
D critica nemiloasa a psihallalizei, a gasit la Freud 0 formula mult mai compli-
cata a determinismului. Intr-adevar, Freud a facut mult mai mult dedt sa aplice
1a individul uman ni!?te legi universale 5).
J)emersul eel mai caracteristic al freudismului consta in ext in de rea determi-
~nismului 1a intreaga viata psihici'i, sub forma cauzalitatii absolute. Intemeiat pe
rmaliza a nenumarate cazuri, patologice Eii normale, Freud afirma, pentru prima
aara In acest mod categoric, ca in viata psihica nu exista nimic arbitral', nimic
'lntlmplator !?i nedeterminat, totul, pina la cele mai insignifiantegesturi, cuvinte,
id·~i, emotii, avind fie 0 cauza conEjtienta, fie de cele mai multe ori 0 cauza ascunsa
in structurile adinci ale incon!?tientului, ca atunci dnd este yorba de uitari de
nume, pierderi de obiecte, greEieli de pronuntie, greEieli de scris, substitutii de
cuvinte, intervertiri de expresii (Versprechen, VeTlesen, Verschreiben, Missverste-
hen, VergTeifen etc.), fenomene pe care el Ie clasifica in clasa manifestarilor de
psihopatologie cotidiana. (Psychopathologie desc1'llltagslebens). "Anumite insuficiente
ale psihicului nostru ... - spune el - $i anumite ade 'in aparenta neintentionate
se dovedesc, daca. Ie supunem examenul'ui lJsihanalitic, ca fiincl perfect motivate $i
determinate de factori care scapa con$tiintei" 0). In aceasta prima faza a elabo-
rarH conceptiei sale deterministe el neaga, 0 data cu existenta "liberului-arbitru" 7)
I/i existenta hazardu1ui In desfaEiurarea fenomenelor psihice: "eu cred 'in hazaTdul
exterior (real), dar nu cred 'in hazardul interioT (psihic)" 8). Freud denumeEite
aceasta conceptie a sa deteTminism psihologic absolut.
Nu trebuie sa se mai creada, cum se Intlmpla nu arareori, ca pentru Freud
intregul determinism psihic este opera fortelor oculte ale inconEitientului. "Multi
psihanali$ti - arata En g 1ish & En g 1ish - folosesc tennenul determinism
psihic numai 'in legiituTii eu motivatia ineon$tientii, dal' se paTe ca aceeptii ca
posibild $i cletel'minarea comportamentului de eiitTe motive eon$tiente, eu to ate
di este lipsitd de interes" 9). In realitate, nota bene, comportamentul determinat
depulsiuni ~i instincte, de motive inconEitiente, Freud il considera patologic,
chiar lii in cazul unor indivizi sanatoEii mintal 1ii psihanaliza, cum am vazut, pre-
~onizeaza un om al viitorului dominat de conEjtiinta, de ratilme. "Distinctia 'intTe
motivatia con$tientii $i motivatia incon$tientii 0 datii stabiliti'i - spune el, subli
ninid posibilitatea actelor voluntare rationale -, convingeTea noastrii este doar
cd motivatia eon$tientd nu se extinde asupTa tuturor deciziilol' motTice. De minima
non CUTat pmetoT. Dar ceea ce Tam'ine nemotivat pe de 0 paTte, i$i afla motivele

5) R. L. M u n roe, op. cito, p. 27.

6) S. F l' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol. de fata.
7) "Determinism - scriu Rob e l' t S. ~Woo d W 0 l' t h EiiMar y R. She en a n
- is the belief or scientific postulate that all events in nature have their sufficient
.causes. As applied to the human organism determinism means that every act or
thought or emotion has its sufficient causes, though these may be very complex
and difficult to disentangle because of the complexity of the organism and of the
-environement. Freud believed heartly in determinism. He would not admit that
any act "just happened" or that it was due to "free will" ... \Vhere there in no
.conscious motive there must be an unconscious one" (ContempOTaTY Schools of
Psychology, Methuen & Co Ltd, London, 1955, p. 274).
8) S. F l' e u d, op. cit.
9) Horace B. English, Ava ChampncyEnglish, A. Comploehensive
Dictionary of Psychological and Psychoanalytical TeTms, David McKay Co., New
York, 1964, p. 417.
la alUi sur sa, in incon$tient, incit rezulta ca determinismul psihic apare fara solu-
tie de eontinuitate" 10).
Determinism-ul intrapsihie care se atribuie, pe de alta parte, conceptiei psi-
hologice a lui Freud, este fie nascocirea unoI' detractori, fie 0 iluzie de inter-
pretare, cind nu este pur ~i simplli preluarea necritica a nascocirii sau a iluzieL
In primul rind este necesar, ~i posibil, sa clarificam faptul ca conceperea
unui determinism intrapsihic nu reprezinta un fapt scanda10s pentru ~tiinta, pasi-
hil de incriminari dezonorante, cum inca se mai considera. Pentru aceastaclari-
ficare sa apelam la serviciile unui filozof roman contemporan, care se ocupa de
mai bine de doua decenii de problema determinismului in ~tiinta ~i ale carui cer-
cetari sint unanim apreciate. Acest £ilozof, 1. T u d 0 s e s c u, porne~te de la pre-
misa ca definitia conceptului de cauzalitate nu se poate limita la cuprinderea
relatiilor cauzale tranzitive. Cauza ~i efeetul nu se gasesc numai in raporturi de
tranzitivitate, ci ~i de imanenta. Actiunea nu trebuie conceputa numai ca inter-
actiune cu altceva, ci in primul rind ca interaetiune eu sine. "Sinteza imanentei $i
tranzitivitiItii 'in determinarea fenomene1or - conchide 1. T u d 0 s e s e u - poate
oferi temeiul definirii eauza1iti'itii ca raport de necesitate genetica atit intre sisteme,
cd $i in sistem. Ca'uza $i efectul nu ne apar in aeest eadru numai ca extremitati
ale unei relatii genetiee polare, ci ~i ca moduri eorelate de manifestare, (aetiva ~i
pasiva) ale aceluia$i sistem. Daea notam cauza cu A ~i efeetul cu B, definirea caue"
zalitatii va trebui sa ia in consideratie doua cazuri posibile : a) relatia cauzala de
1a A la B, cind A ~i B apartin unoI' nivele sau sisteme Sl ~i S2 diferite, ce S2
succed spatio-temporal potrivit schemel :

b) relatja cauzala de 1a A la B, cind A' ~i B apartin aceluia~i sistem Sl potrivit

schemei:

(A ,'--;' B)::; Sl . II
Primul model semnifica 0 relatie cauzala intre doua elemente apartinind unor
sisteme diferite, aflate in raporturi de coorclonare, iar al doilea model semnifica
o relatie cauzala intre doua elemente sau sectiuni ale aceluia~i sistem, elemente
aflate in raporturi de subordonare fata de sistem./ / Mentionam ca primul model
(cel tranzitiv) al cauzalitatii S2 conserva ca un model de cauzalitate univoca,. iar
eel de al doilea model (eel imanent) se struetureaza ca un model de cauzalitate
biunivoca. Aceasta pentru ca termenii A ~i B sint fiecare in parte ~i cauza ~i efect"
activ ~i pasiv. De un de rezulta ca modelul cauzalitatii imanente este configurat in
fapt de schema :

(A ~ B) ::; 51 . 1/
Intrucit clefinitia cauzalitatii implica ambele tipuri de cauzalitate (tranzitivii ~i;
imanentii), inseamna ca va fi moddata cuprinzator de schema:

[A::; Sl--to B ~ A2J + [(A;-- B) ~ SlJ"lll.

1. T u d 0 s e s c u mai arata ca, pretutindeni !?i intotdeauna, la orice nivel dE'
structurare a materiei, ambele tipuri de cauzalitate actioneaza corelativ, cu pre-
ponderenta unuia sau a celuilalt, in functie de gradul de complexitate structurala ..

10)S. F I' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol de fata.

11)1. T u d 0 s e s c u, DeteTminismul $i $tiinta, Editura :;>tiintifiea, Bucure!?ti"
1971, pp. 79-80.

30
 A~adar, determinismul intrapsihic (sau imanent, sau endopsihic, sau intra-
sistemic!) nu reprezinta 0 aberatie din punct de vedere :;;tiintific :;;imozofic. Feno-
menul exista ca atare fii inca preponderent la sisteme de .felul omul'ui, iar psiho-
logiei, indeosebi, nu i s-ar putea interzice sa se. ocupe in mod special de acest tip
de determinism (sau de cauzalitate). Numai ca Freud nu s-a limitat, totU:;;i, la
aceasta forma a determinismului. Visele, arata el, intre altele, au nu doar cauze
incon:;;tiente; ci intotdeauna se poate pune in evidenta :;;i 0 cauza exterioara, un
eveniment diurn (exeitatie exterioara) care precede visul :;;i-i furnizeaza explicatia,
fapt deosebit de qorde stabilit mai ales la copii. Darpe masura ce "aparatul
psi hie" se c1ezvolta, avind a organizare complexa, ca la individul adult, pot inter-
veni :;;i "excitatii pslhice" (interioare), neinsotite de un complement din afar a 12).
Inetiologia nevrozelor, de asemenea, se disting :;;i factorii constitutionali favori-
zanti, dar rolul declanfiator il are invariabil, un tra'umatism de origine externa,
cu radacinile in reIatii interumane. Toate cazurile morbide analizate C:2 Freud pun
in evidenta atit heteroraporturi cauzale,' cit :;;i autoraporturi cauzale, realizind un
model de cauzalitate biunivoca, in sensul ca uneori constitutia ereditara are pri-
mul cuvint, cauzind conflicte cu mediul (traumatizante) care la rindul lor ampli-
fica dificultatile interiaare, pe ciud alteari startul n da un eveniment neferieit
din exterior care pune in dificultate un angrenaj psi hie debil, alienabil. Bineinteles,
ca uneori centrul de greutate se va depIasa de la tranzitivitatc ia imanenta, pe 0
rul,a complicata, pel1dinte de factori biolog-iei, psihologici :;;i sociali, a:;;a cum se
manifesta ace:;;tia in inc1ividualitatea concreta a celui care traie~te conflictul ell
mediul :;;i implicit conflictul intrapsihic, care urmeaza inexorabil primului, pu-
tindu-l depa:;;i pe toate dimensiunile, "Originea unui simptom - spune Freud -
Be reduce deci la stimuli din exterior, care au fost in mod neceSClr con~tienti la
un moment clat, dar care apoi at. devenit inconfitienti ca urmare a amneziei.
Scopul si'mptomului, tenclinta sa, este insa, dimpotriva, in toate cazurile, un proces
endopsihic care la un moment dat a putut deveni con,)tient, dar care. tot a$a de
bine' poate ramine scufundat in inconfitient. Dar put in intereseaza caamnezia
a voalat originile, adica evenimentele pe care se intemeiaza simptomul, cum eBte
cazul isteriei; scopul, tendinta simptomului, scop fii tendinta care inca de la' in--
ceput au putut fi inconfitiente, - ele sint acelea care determina dependenta simp-
tomului de inconfitient, atitin nevroza obsesionala, cit ,)i in isterie" 13). Ni se
of era :;;i 0 schema didactica a ceea ce Freud denume:;;te "ecuatia etiologidi a ne-
vrozelor" H), e1aborata cu mult -mai inainte ca Kurt Lewin sa-:;;i fi facut cunoscute
"ecuatiile" sale.
B. F. Ski n n e 1', care il critica pe Freud pentru ca nu este behaviorist suti
1a suta, face observatia, demna de luat in seama, ca Freud chiar :;;ipentru capricii
caUla determinanti externi, luindu-:;;i sarcina de a explica in sens determinist
chiar :;;i "comportamentul determinantului interior" ("the behavior of inner deter-
miner"). "El a Nicut acest lucru - scrie B. F. Ski n n e l' - punind in evidenta
cauze externe pina atunci neobservate, tinind de mediu sau de geneza individu-
111.1...
Aceasta l-a dus la reprezentarea fiecarui lant cauzal, pe care I-a descoperit,
ca 0 serie de trei evenimente. Un fapt de mecli11., cel mai adesea legat de cop i-
laria individului, care 1.fii are efectul sa'u asupra aparatul11.i mintal intern care,
la rindu-i, produce manifestarea de comportament sau simptomul. Faptul de me-
diu, starea sau procesul psihic, simptomul comportamental - acestea sint cele

12) S. F l' e u d, Introducere in psihanalizi'i, in vol. de fata.

1:J) Ibidem, p. ~5U.
H) Ibidem, p. 303.

31
 trei verigi ale lantului cauzal la Freud 15). Privind schema lui Freud, observam ca
Ski n n era simplificat, totu~i, lucrurile: el a omis 0 a patra veriga, cea care
reprezinta evenimentul traumatic actual, pierdut din vedere de majoritatea criti-
eilor sau comentatorilor grabitL .
Dupa cum vedem, ne aflam In fata unui tablou complex al cauzalitatii la Freud,
departe de formula behaviorista S-+ R, pe care i-o atribuiau A 1'10 W ~i B l' e n n e r.
Ne vom face 0 idee inca ~i mai completa despre formula complexa a deter-
minismului la Freud, luind cunostinta de urmatorul text cu totu1 remareabil, din
mai multe puncte de vedere : "Cit despre factorul e.rtern, acesta consista in pn.:siu-
nea e.rercitatd de educatie, care se face purtiitorul de cuvint al cerintelor mediului
civilizat $i a carei influenta este dupd aceea inlocuita prin actiunea directd chiar
a acestui mediu. Civilizatia n-a putut Iua na$tere $i nu s-a putut dezvolta decit
gratie renuntarii la satisfacerea anumitor trebuinte, $i en cere ca toti aceia care,
in flu.rul generatiilor, Val' sd profite de avantajele vietii civilizate, sa renunte la
rindu-Ie la satisfacerea anumitor instincte jG). In cursul vietii individuale are loc 0
neincetata transformare a presiunii e.rterioare in presiune interioara. Datoritii
.influentei permanente a mediului civilizat, din ce in ce mai multe inclinatii ego-
iste se transforma in inclinatii sociale, ca urmare a cumuliirii elementelor Eros-ului.
In sfir$it, putem admite ca orice presiune interna a ciirei actiune se manifestd
in cursul evoZutiei umane n-a fost initial, adica la inceputul istoriei umane, dedt
o presiune e.rternd. Oamenii care vin astdzi pe lume aduc cu ei 0 anumita pre-
dispozitie de a-$i transforma inclinatiile egoiste in inclinatii sociale, predlspozitie
care face parte din structura pe care au mO$tenit-o $i care opereazd aceasta
transformare nu in virtutea unei predispozitii ereditare, ci sub presiunea factorilor
e.rteriori. Astfel ca fiecare individ s·ufera nu numai influenta mediului sau civili-
zat actual, ci $i pe aceea a mediUm' in care au trait inainta$ii sai" F). Se des-
prinde din aeeste rinduri 0 conceptie determinista mult diferita de mecanicism,
eu ee"te elemente de interactiune dialectica, intersistemica ~i intrasistemica, amintin-
du-ne de coneeptul de cauzalitate reciproca dezvoltat de F l' a n e isH a 1b wac h s 18).
Totadata', i?i nu numai aici, ci in 'tntreaga sa opera, Freud carelc'aza cauzalitatea cu
structura ~i structura cu interactiunea (dei?i n-o face explicit), impunlnd ideea de
continuitate genetica, de conexiune a structurilar ~i a substructurilor in sens deter-
minist-cauzal, pe un model care ni S2 sugereaza a fi spiraloid. In plus, 1. T u d 0 -
s e s c u semnaleaza la Freud 0 corelatie a conceptelar de structura ~i finalitate,
scriind : "Orientate pe acest faga:?, cercetarile de analiza structuraia ar putea, intTe
altele, oferi prilejul intemeieTii unei e.rplicatii cuprinziitoare, CClre sa deschida
$i 0 peTspectiva asupra viitorului, perspectiva intrevazuta de aUfel pc temeiurile

is) B. F. Ski n n er, Critique of Psychoanalytic Concepts and Theories, in

"The Scientific Monthly", 5, 1954, p. 302.
iG) CInd, deci, imaginindu-~i un a$a-zis "mod de existenta nonrepresiv",
Her bel' t Mar c use predica "liberarea trebuintelor instinctuale :;;i a satisfactii-
lor ramase pIna acum tabtl sau refulate" (Eros et Civilisation. Contribution Ii
Freud, Editions du Minuit, Paris, 1963, p. 10), el nu are dreptul sa se erijeze in
disci pol a1 lui Freud sau in continuator al san. A sa "reinterpretare a cQnccptiei
teoretice a lui Freud" (ap. cit., pp. 16-17) nu este decit 0 vasta opera de denatu-
rare vulgara, iar acela care pretinde a face 0 eritica a revizionismului neo-freu-
dian, nu-i el insu~i mai putin, ~i poate nici mai mult, deeIt un revizionist situat
pe pozi\iile omului preistoric al cavcrnelor.
17) S. F l' e u d, Considerations actuelles sur la gueTre et sur la mort, In Essais
de psychanalyse, Payot, Paris, 1967, p.p. 244-245.
18) ]\1a r i 0 Bun g e, F. Hal b wac h s, T h. S. K u h n, J. Pia get, L. R 0 -
S 2 n f e 1d, Les theories -de Ia causalite, P.U.F., Paris, 1971, pp. '71-76.

32
 finalitatii inca de Freud" 19). Remarca e1ogioasa care, dupa parerea noastra, s-ar
potrivi in primul rind lui Al f red Ad 1e r fii ~co1ii sale de "psiho1ogie indivi-
duala", dar care nid adresati:i freudismului nu este deplasata ..
Un element esentia1 a1 conceptiei. freudiene despre determinism este notiunea
de supTadeterminare, reluata mai tirziu de Louis Althusser, in studiile sale structu·
raliste. Freud Insu~i a pre1uat-o, cu siguranta, de la W. W u n d t, despre al carui
principiu aZ cauzeZor compZexe se vorbe~te inca in Zur Psychopathologie des
AlltagsZebens 20). Wundt insista asupra faptului ca, in anumite cazuri, se intimpla
mari dificultati in stabilirea categoriei in care trebuie trecuta 0 tulburare data, IncU
mai conform cu adevarul ar fi sa Be atribuie aceasta tulburare actiunii simultane
;;;i combinate a mai multor cauze 21). Schema freudiana mentionata de noi este, de
al1£el, construita pe principiul complexului cauzal. Nu este Insa mai putin adeva-
rat ca Ul'lii psihanali~ti, din dorinta de a descopeti "cauze ultime", deroga des de
1a acest principiu. Charles de Montet denunta 0 astfel de derogare la psihanalista
elvetiana Ray m 0 n d e de Sa u s sur e care, In l'EncephaZe (8, 1924), analiza cazul
unui tinar obsedat, analiza efectuata prin prisma unei cauze unice de ordin prep on-
derent endogen. Socotind naive astfel de ,explicatii care ignora "complexitatea vie"
a fenomenelor, de Montet se ralia la reZativismul psihologic, axat pe notiunea de
probabilitate. "Esentialul este - spune de M 0 n t e t - ca ansambl'ul conditiilor
care determina comportamentul nU poate fi redus nici Za un. singur mobil, nici la
o pluralitate de mobiluri, nici in sfir$it, la cutare tendinta sau cutare instinct, luate
izolat. Comportamentul decurge in mod necesar din persistenta in prezent a tuturor
momentelor 9i a tuturor factorilor trecutului (cauzele organice 9i psihice constituind
o unitate, 0 stare totala nedeductibila); aceasta interdependenta se manifesta nu
numai in interiorul individului, ci 9i in afara lui, deoarece individul exercita 0
influenta, de exemplu, asupra mediului sau social, provocind aici prin comporta-
mentul sau reactii 9i raspunsuri particulare, pline de consecinte, in continuare,
pentru propria sa conduita 9i conceptie despre viata" 22). Dupa parerea noastra,
Freud n-a ajuns niciodata la 0 astfel de conceptie a determinismului probabilist,
care implica 0 multitudine de variahile interconexate 9i iJ:1tercurente, cu determi-
natii statistice, Intrudt el a fost mereu (:a 9i fascinat de ideea transmisa de
'H e 1 ill h 0 1t z, a reducerii fenomenelor naturale la forte simple 9i 1a cauze ultime.
Clnd Norbert \Viener, deci,. crede a gasi la Freud elemente de indeterminare 9i
de probabilitate, probabil ca are in vedere in primul rind implicatia componentei
irationale in conduita 9i gindirea oamenilor, genera to are de actiuni imprevizibile 23).
Desigur, in opera lui Freud exista numeroase teze care ar putea servi drept baza
unoI' opinii ca aceea exprimata de Nor b e r t \V i en e r, mai ales daca se iau
in consideratie 9i rationamentele probabiliste neexplicite, cuprinse in analiza cazu-
rilor concrete. "Ar fi 0 eroare - citim, de exempZu, in Vorlesungen zur Einfiihrung
in die Psychoanalyse - sa se creada ca 0 $tiinta nu se compune decit din teze
riguros demonstrate $i nu ar avea noima sa pretindem acest Zucru. 0 astfel de exi-
genta este apanajul acelor temperamente care alearga dupa autoritate, cautind sa
substituie catehismului religios un altul, fie el $i $tiintific. Catehismul $tiintei nu
cuprinde dedt putine propozitii apodictice, majoritatea afirmatiiZor sale prezentind

L T u d 0 s e s c u, op. cit., p. 189.

19)
Terminata de Freud in 1901 carte a este editata In 1904 (Kharger, Berlin).
20)
20) W. W u n d t; Volkerpsychologie, 1900, 1. Band, pp. 371 9i urm., apud
S. F r e u d, Psihopatologia vietii cotiediene, In vol. de lata.
22) C h a r 1 e s . de M 0 n t e t, Le relativisme psychologique, F. Alcan, Paris,
1926, p. 21.
23) Vezi N. Wi e n e r, Cybernetiq'ue et societe, Union Genera1e d'Editions,
Paris, 1962, pp. 10-11.

.3 - cd. 404 33
numai anumite grade deprobabilitate" 21,). In astfel de asertiuni este, fnsa, vorba
mai curind de relativismul adevarurilor ~tiintifice, dedt de 0 viziune probabilista
asupra desfa~urarii fenomenelor realitatii, de admiterea jocului dialectic dintre
necesitate ~i intimplare. In mare, Freud ramine la ideea determinismului absolut.

7. Instinctul co structura determinanta, dor ~i determinate

Afirmatia lui Will i a m Jam e s, ca omul poseda 0 garnitura de instincte "mal
numeroase ... decit a tuturor celorlalte mamifere, inclusiv maimuta" 1), a dus In
cele din urma, in jurul anului 1924, dupa cum ne raporteaza How a I' d H. Ken el-
leI', la intocmirea unei liste care inventaria nu mai putin de 6000 de instincte
umane. Un veritabil "monstru statistic", Aceasta situatie incredibila a pus la ordi-
nea zilei redefinirea instinctului, prin care James intelesese 0 activitate care rea-
lizeaza scopuri neprevazute dinainte, datorita unei coordonari de acte care nu
"este rezultatul educatiei, precizind : "Este ca 0 functie care determina structura ana-
tomicii a animalului" 2). Pe baza acestei definitii erau inglobate in sfera instinc-
tului ru:;;inea, frica de intuneric, curiozitatea, jocul, instinctul matern ~i patern,
dar ~i "instinctul" de proprietate, modestia, simtul igienic ~i multe altele. Definitia
data mai tirziu de etologistul N. Tin b erg e n ("mecanism nervos organizat ierar-
hic, sensibil la oanumita pregatire, declan~are !Ii dirijare a impulsurilor de ori-
gine interna ca ~i externa, :;;i care reactioneaza la aceste impulsuri prin mi:;;carl
coordonate care contribuie la conservarea individului !Ii a speciei" 3) nu este
nici ea in masura sa puna ordine in acest domeniu. De aceca Ken dIe l' propune
patru criterii dupa care sa se acorde calitatea de instinct unui act de compor-
tament: 1) activitate complex a ; 2) structura rigida; 3) se manifesta inainte ;;i in
afara de arice invatare ; 4) apartine intregii specii 4).
Conceptul freudian de instinct (in expresie originala der Trieb = instinct, por-
nire, inclinatie, impuls, imbold, forta vegetativa) este unul din cele mai con-
troversate din intreaga psihanaliza 5). Francezii n traduc adesea prin "pulsion'"
englezii prin "drive" (energie, forta, imbold, stimulent), dar se fac :;;i diferentieri
abstruse, se prop un modele reinterpretative, reformulari neurofiziologice ~i cau-
zaliste. Starea de confuzie era marita de 0 dec1aratie ambigua a lui Freud insw;;i,
In Neue Folge "der Vorlesungen zur Einfilrung in die Psychoanalyse (1933) : "Teoria
instinctelor este, ca sa spunem a:;;a, mitologia noastra. Instinctele slnt fiinte mitice
superbe In indeterminarea lor. In munca noastra nu Ie putem neglija nici 0
clipa, ~i totu~i niciodata nu sin tern siguri ca Ie vedem !impede" 6).
Intr-o etapa inca timpurie a dezvoltarii teoriei psihanalitice (Triebe und Trieb-
schicksale, 1915), bazindu-se pe investigarea c1inica a tulburarilor psihice ca sursa
principala de cuno:;;tinte, Freud definea instinctul ca pe un stimul venit din interio-
rul organismului, din fata caruia nu este posibila retragerea, satisfacerea sa avind

24) S. F I' e u d, Introducere in psihanalizii.

1) W. Jam e s, 'Precis de psychologie, Marcel Riviere Ed., Paris, 1932, p. 352.
2) Ibidem, p. 521.
3) N. Tin b erg e n, The Study of Instinct, Clarendon Press, Oxford, 1958,
p. 112.
4) How a l' d H. Ken dIe 1', Basic Psychology, Appleton - Century - Crofts,
New York, 1963, pp. 246-247.
5) 1. G. S a l' a son, Personality, J. Wiley & Sons, New York, London, 1966,
p. 33.
6) Apud M a u I' ice Be n ass y, Theoriede l'instinct, in S. Nacht, Paris,
op. cit., p. 36.

34
un caracter imperios. "Nu $tim - scria el, mentinindu-se in cadrele unei cerce-
tari cu mijloace psihologice - daca acest proces este de natyra strict chimica sau
daea poate sa corespunda $i unei liberiiri de aUe forte, de exemplu mecanice.
Studierea forte lor pulsionale depa$e$te terenul psihologiei; cu toate ca faptul de
a fi generat de 0 suna somatica este elementul absolut determinant pentru instinct,
el nu ni se face cunoscut in viata psihica d(?cit prin scopurile sale"J) In afan'i de
scap, care consUl intr-o satisfacere a unei trebuinte ~i duce la suprimarea starU
de tensiune, a aHa caracteristica a instinctului este obiectul sau, adica mijlocul prin
care i~i atinge scopul. De~i Freud admite ca legitima intrebuintarea termenilor "in-
stinctul jocului", "instinctul de distrugere", "instinctul gregar" etc., el propune ca
toate instinctele sa fie grupate deocamdata in doua categorii : instinctele eului (sau
de autoconservare) ~i instinctele sexuale, motivind aceasta diviziune prin faptul ca
"biologia ne invata ca sexualitatea nu poate fi a~ezata pe acela~i plan ell celelalte
functiuni ale individului, deoarece tendintele sale depa~esc individul ~i au drept
scop producerea de noi indivizi, adica conservarea speciei" 8). Destinul instinctelor
este triplu: satisfacerea imediata (descarcarea pulsion ala), refularea (insotita de
dezvoltarea unoI' formatiuni de substitutie, de simp tome morbide) ~i sublimarea
(canalizarea intr-o activitate derivata, investitia de energie fiind deturnatapentru
creatia artistic a, ~tiintifica sau pentru alte activitati de ordin social superior).
In Jenseits des Lustprinzip (1920), instinctul este vazut ca "expresie a unei ten-
dinte inerente oriciirui organism viu $i care il impinge sa reproduca, sa restabileasca
o stare anterioara la care a fost obliga#isa renunte, sub influenta forte lor exterioare
perturbatoare; expresia unui fel de elasticitate organica sau, daca preferati, a unei
inertii a vietii organice" U). Pe baza un or exemple din viata animalelor (pe~ti, pasari),
Freud remarca determinismul istoric al instinctelor. Instinctele "organice" nu sint
dedt factori de conservare, istoriee~te dobinditi, exercitindu-se in conditii de me diu
invariabile. Pin a aici nu este nimic de obiectat. Freud risca ins a 0 ipoteza specu-
lativa, construita pe un sofism : "Dadi admit em - spune el - ca pe un fapt expe-
rimental care nu comporta nici 0 exceptie, ca tot Ceea ce este viu se intoarce la
starea neorganica, moare din motive interne, atunci putem spune: scopul spre care
tinde intreaga viata este moartea; $i invers: ceea ce nu este viu este anterior a
ceea ce este viu" 1lif. Eroarea lui Freud este a·ici, credem, aceea de a fi atribuit fina-
litate unui fen omen de degradare, de destructurare ~i de cad ere, pe dnd finalitatea
este caracteristica sistcmelor vii in ascensiune. Daca scopul vietii este moartea,
pentru simetrie logica ar fi trebuit sa ni se arate ~i care este scopul mortii 11).
Dupa parerea noastra, problema nu poate fi solutionata in termenii finalitatii, fara
a se cadea intr-un cerc vieios. Vazind de asta data in instincte mai ales latura
conservatoare ~i de echilibrare ~i mergind pe aceasta pista "in extremis", era ine-

7j S. F l' e u d, Triebe und Triebschicksale, in GesammeZte Schriften, V. Band,

pp. 448-449.
8) Ibidem, pp. 450-451.
9) S. F l' e u d, Jenseits des Lustpr{nzips, p. 226.
10) Ibidem, p. 228.

11) ,,0 evolutie - spune J. Pia get - poate avea un caracter dirijat fara
a fi citu~i de putin finalizata. Exemplu : evolutia entropiei in fizica. Cre~terea pro-
gresiva a entropiei este un model de evolutie dirijata, in care nu se gase~te nid
o urma de finalitate ... Chiar in domeniul psihologic, ~i probabil ~i sociologic, un de
problema se pune cu totul altfel dedt in fizica, intrucit aici putem considera con-
~tiinta care i~i asuma scopuri, ma intreb daca finalitatea nu este intotdeauna reduc-
tibila la 0 directie ea insa~i impusa de echilibrarea cresdnda a unei structuri"
(Entretien sur les notions de "Genese et de Structure", Mouton et Co, La' Haye,
Pans, HJ65). Pia get neglijeaza ~i el directia echilibrarii, de unde confuzia, tendinta
respingerii finalitatii in genere.

35
 vitabil ca Freud sa ajunga la concluzia ca "tntreaga viata instinctivi'i tinde sa
readuca fiinta vie la moarte" 12). Instinctele sexuale, vitale, in schimb, fac 0
opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" absolute, care este moartea. "Eliminarea
substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, 'intr-o anumita masura, se-
pari'il'ii dintre soma $i plasma germinativa. Tocmai de aceea stare a care urmeaza
satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferi-oare
moartea urmeaza imediat procreatiei. Aceste fiinte mol' dupa ce au procreat, pentru
ci'i dupa eliminarea Eros-ului prin satisJacfie, moartea i$i mascheaza libertatea
de actiune $i nU mai inWne$te obstacole in realizarea planUlilor sale" 13). Sintem
mereu lapunctul de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fara a gasi nici un
raspuns valabil. "Scopul" vietH fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0
reciproca fiind in acest caz inca ~i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul
are logic a sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 reali-
tate care contine absurd.
Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i
Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vedere 0 aventura pur specu-
1ativa in labirintu1 unei teorH bio1ogico-filozofice obscure, aceea a plasmei germi-
native ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care
Freud 11 citeaza copios cu 1ucrari ca Uberdie Dauer des Lebens (1882) ~i Uber
Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-1 duca la ultima sa expresie, ca intr-un
joc intelectual dezinteresat. La UTI- moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se
scuze pentru aceasta copilarie; "AI' putea fi intrebat daca, $i in ce masuTa, adeT
eu insumi la aceste ipoteze. Voi Taspunde: nu adeT mai mult dedt a$ cauta
Sa obtin pentTu ele adeziunea, credinta altom, Sau, mai exact: n-a$ putea spune
in ce masura credo Mi se pare ca nu trebuie Sa facem sa inteTvina aid factorul
afectiv. Te poti abandona unui rationament, urmaTindu-i deTularea pina la limita
extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tlinfifica ... Recunosc ca cea de
a tTeia etapa a teoriei instinctelor, in care ma ap,gajez aici, nu poate pTetinde la
aceea$i certitudine ca prime Ie doua" H).
,. Ajun~i aid, am putea in continuare sa nu mai dam nid 0 atentie unei teorH in
care nici autoru1 ei nu are incredere !ii din care diferiti ideologi au biitut cu zel
monedii falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptH, de regUla de esentii
retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic
!ii ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nki in profunzime !ii
nici in inedit, nici in adevar !ii nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels
a spus, cu cUeva decenH inaintea sa, pe tema vietH ~i a mortii. "Nici 0 fiziologie -
scrie En gel s - nu este consideratii iitiintifica daca nU concepe moartea ca pe
Un moment esential al. vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953), dacii nU concepe cii
nega1ia vietii este cupTinsii esential in viata 'insii$i, astfel ca viata este inteleasa.
totdeauna in raport cu rezultatul ei necesaT pe care-l contine permanent 'in ger-
mene - moaTtea. Caci numai la aceasta se l'educe conceptia dialecticii asupra
vietii. Insa pentru cine a 'inteles aceasta s-a ispTavit cu orice vorbarie despre ne-
mUTiTea sufletului. MoaTtea este sau descompunerea corpului oTganic, caTe nu lasa
in ufma lui nimic, in afara componentelor chimice care au format substanta lui,
sa'll lasa in urma lui un principiu de viata, care este mai .mult sau mai putin
identic cu sufletul $i caTe supravietuie$te tuturor oTganismelor vii, nu 11umai omu-

S. F l' e u d, Jenseits des Lustprinzips, p. 229.

12)
S. F l' e u d, Das Ich und das Es; p. 392.
13)

H) S. F l' e u d, Jenseits des L'llstprinzips, pp. 251-252. (Prima teorie a instinc-

telor, despre care vom discuta mai departe, se refera la largirea notiunii de sexuali-
tate; vezi!ii M a U l' ice Ben ass Y. Theorie de l'instinct, p. 8).

36
 lui. A$adar, aici este suficient sa ne Ziimurim pur $i simplu, cu ajutorul dialecticii,
asupra naturii vietii $i mortii pentru a 'inZiitura 0 superstitie straveche. A trai in-
seamna a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui
Freud care, desigur, :in calitatea sa de materialist ~i ateu, a inte1es prea bine ca
s-a ispravit cu orice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa,
mai departe.
Socotind ca inc6n~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a,
constituie principa1u1 factor de determinare endogena a comportamentului (struc-
turd determinantd) ~i postulind :in ace1a9i timp atrofierea programatidi a vietH
instinctive a individului, Freud ad mite a prin urmare posibilitatea actiunii deter-
minante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele
din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzala asupra cauzei, imprimindu-i aces-
teia anumite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat).
Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la un asemenea rezultat?
Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Wi 11i a rn: Jam e S
stabile~te doua legi de varia tie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instincte10r
de catre deprinderi, ~i (b) 0 lege a caducitatii, care prevede ca un numar de in-
stincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde
consecintele: daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima,
el este dub1at de 0 deprindere care :ii supravietuie~te, pre1ungindu-i reactiile;
:in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu ~i-a putut crea 0 deprindere complemen-
tara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar far a a
mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se
afla sub contro1ul factorilor de mediu. Fara solicWiri adecvate din exterior instinctul
se stinge, ca un reflex condition at mirecare (ceea ce $i a fost, far a indoiala, alta-
data, in istoria speciei respective, :inainte de a se fi transformat in structura ste-
reotipa ereclitara).
J. Jay n e s a imaginat un simplu 9i ingenios aparat, cu ajutorul cihuia a
demonstrat ca puii de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea
unui cub de mucava verde, care este pus in mi9careprintr-un dispozitiv mecanic,
daca sint expu9i acestui stimul in primele 54 de ore de 1a ie$irea din gaoace
(vezi fig. 3). Zece ·zile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de9i mai rar $i nu
aUt de staruitor. Puii expu$i aceluia9i cub mobil pentru prima oar a la vlrstade
11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei
perioade critice in emergenta instinctului 9i, de asemenea, faptul ca comportamen-
tul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-
-pi~aff17). Intre instinct 9i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din
. punct de vedere evolutiv,m- iavoarea invatarii. Analizind exeprimentul_de--mai-.
sus, alaturi de altele similare (cu ciorLde. Canada, pui de broasca tesf(;sa ma-
rina etc.), How a r d H. Ken dIe r conchide ca este zadarnica incercarea de
it interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau
de factori de mediu. "A argumenta ca comportamentul instinctual este exclusiv
Junctie de factorii ereditari ar fi tot at'it de ridical ca a atribui conditionarea
exclusiv influentelor de me diu. Se $tie cd sistemul fiziologic al organismuiui, care
este 'in mare masura determinat genetic, joacd un 1'01 important 'in dobindirea
raspunsurilor conditionate. A t~intreba daca fie factorii de mediu, fie cei ere-

15) F. En gel s, Dialectica naturii, Editura Politic a, Bucure~ti, 19i6, pp. 269-270.
16) W. Jam e s, op. cit., p. 531-535.
17) J. Jay n e s, Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior,
1. Development and Generalization, II The Critical Period, in "Journal of Compara-
tive PhysiOlogical Psychology", 49, 1956, pp. 201-206; 50, 1957, pp. 6~10.

37
 vitabil ca Freud sa ajunga la concluzia ca "intreaga viata instinctiva tinde sa
f'eaduca fUnta vie la moarte" 12). Instinctele sexuale, vitale, in schimb, lac 0
opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" absolute, care este moartea. "Eliminarea
substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, intr-o anumita masura, se-
pararii dintre soma $i plasma germinativa. Tocmai de aceea starea care urmeaza
satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferiuare
moartea urmeaza. imediat procreatiei. Aceste fiinte mor dupa. ce au procreat, pentru
ca dupa eliminarea Eros-ului prin satisfactie, moartea i$i mascheaza libertatea
de actiune $i nu mai intilne$te obstacole in realizarea planul'ilor sale" 13). Sintem
IDereu lapunctul de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fiira a gasi nici un
raspuns valabil. "Scopul" vietii fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0
reciproca fiiud in acest caz inca i?i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul
are logica sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 reali-
tate care contine absurd.
Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i
Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vederc 0 aventura pur specu-
lativa in labirintul unei teorii biologico-filozofice obscure, aceea a plasmei germi-
native ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care
Freud 11 citeaza copios cu lucrari ca aber die Dauer des Lebens (1882) ~i aber
Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-l duca la ultima sa expresie, ca intr-un
joc intelectual dezinteresat. La un. moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se
scuze pentru aceasta copilarie: "A$ putea fi intrebat daca, $i in ce masura, ader
eu insumi la aceste ipoteze. Voi raspunde: nu ader mai mult decit a$ cauta
sa obtin pentru ele adeziunea, credinta altoTa. Sau, mai exact: n-a$ putea spune
in ce masura cred. Mi se pare ca nu trebuie sa facem sa intervina aici fUctorul
afectiv. Te poti abandona unui rationament, urmal'indu-i derularea pina la limita
extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tiintifica ... RecUnOsc ca cea de
a treia etapa a teoriei instinctelor, in care ma a:rz,g,ajezaici, nu poate pretinde la
aceea$i certitudine ca primele doua" 14).
,. Ajun~i aici, am putea in continuare sa nu mai dam nici 0 atentie unei teorii in
care nici autorul ei nu are in credere ~i din care diferiti ideologi au biitut cu zel
moneda falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptii, de regula (Ie esenta
retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic
~i ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nici in profunzime ~i
nici in inedit, nici in adevar ~i nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels
a spus, cu citeva decenii inaintea sa, pe tema vietH i;>ia mortii."Nici 0 fiziologie -
scrie En gel s - nu este considerata $tiintifica daca. nU concepe moartea ca pe
un moment esential al vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953), daca nu concepe ca
negatia vietii este cuprinsa esential in viata insa$i, astfel di viata este inteleasa
totdeaunain raport cu rezultatul ei necesar pe care-l contine permanent in ger-
mene - moartea. Caci numai la aceasta se reduce conceptia dialectici1. asupra
vietii. Ins a pentru cine a inteles aceasta s-a ispravit cu orice vorbarie despre ne-
murireasufletului. Moartea este sau descompunerea corpului organic, care nu lasa
in urma lui nimic, in afara componentelor chimice care au format sUbstanpa lui,
sau lasa in urma lui un principiu de viata, care este mai mult sau mai putin
identic cu sufletul $i care supraviepuie$te tuturor organismelor vii, nu numai omu-

12) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, p. 229.

13) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 392.
1~) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, pp. 251-252. (Prima teorie a instinc-
telor, despre care vom discuta mai departe, se refera la largirea notiunii de sexuali-
tate; vezi ~i M a u r ice Ben ass Y. Theorie de l'instinct, p. 8).

36
 lui. A$adar, aici este suficient sa ne lamurim pur $i simpZu, cu ajutoruZ dialecticii,
asupra naturii vietii $i mortH pentru a inZatura 0 superstitie straveche. A trai in-
seamnd a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui
Freud care, desigur, in calitatea sa de materialist !ii ateu, a inteles prea bine ca
s-a ispravit cu arice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa,
mai departe.
Socotind ca incon~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a,
constituie principalul factor de determinare endogena a comportamentului (struc-
tura determinanta) ;;1 postulind in acela~i timp atrofierea programatica a vietH
instinctive a individului, Freud admitea prin urmare posibilitatea actiunii deter-
minante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele
din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzaZa asupra cauzei, imprimindu-i aces-
teia anuinite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat).
Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la .un asemenea rezultat?
Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Will i a in Jam e s
stabile~te doua legi de variatie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instinctelor
de catre deprinderi, !ii (b) 0 lege a caducitatii, care prevede di un numar de in-
stincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde
consecintele : daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima,
el este dublat de 0 deprindere care ii supravietuie~te, prelungindu-i reactiile;
in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu !ii-a putut crea 0 deprindere complemen-
tara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar fara a
mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se
ana sub controlul factorilor de mediu. Fara solicitari adecvate din exterior instinctuZ
se stinge, ca un reflex conditionat oarecare (ceca ce ~i a fost, fara indoia1a, alta-
data, in istoriil speciei respective, inainte de a se fi transformat in structura ste-
reotipa ereditara).
J. Jay n e s a imaginat un simplu ~i ingenios aparat, cu ajutoru1 caruia a
demonstrat ca puE de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea
unui cub de mucava verde, care este pus in mi~care printr-un dispozitiv mecanic,
daca sint expu~i acestui stimul in primele 54 de ore de la ie~irea din gaoace
(vezi fig. 3). Zecezile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de~i mai rar ~i nu
aUt de staruitor. Puii expu~i aceluia~i cub mobil pentru prima oara 1a virsta de
11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei
perioade critice in emergenta instinctului ~i, de asemenea, faptul ca comportamen-
tul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-
-prlal;P7). Intre instinct ~i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din
punct de vedere evolutiv,in favoarea invatarii. AnaHzind exeprimentulJie-:-mai-
sus, a1aturi de altele similare (eu eiorLde Canada, pui de broasca tes[;asa ma-
rina etc.), How a r d H. Ken dIe r eonchide ca este zadarnica incercarea de
a interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau
de factori de mediu. "A argumenta cd comportamentuZ instinctual este excZusiv
Junctie de factorii ereditari ar fi tot atit de ridicaZ ca a atribui conditionarea
excZusiv influenteZor de me diu. Se $tie cd sistemuZ fizioZogic aZ organismuiui, care
este in mare masura determinat genetic, joacd un roZ important in dobindirea
rdspunsuriZor conditionate. A tt; intreba dacd fie factorii de medin, fie cei ere-

11» F. En gel s, DiaZectica natnrii, Editura Politica, Bucure~ti, 19i6, pp. 269-270.
16) W. Jam e s, op. cit., p. 531-535.
17) J. Jay n e s, Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior,
1. Development and Generalization, IT The Critical Period, in "Journal of Compara-
tive PhysiOlogical Psychology", 49, 1956, pp. 201-206; 50, 1957, pp. 6~10.

37
 Fig. 3

ditari determinii caracterul comportamentului, este ca $i cum te-ai intreba dacil

lungimea singurii, sau numai liitimea determina aria 'linui dreptunghi" 18)
Ca arice manifestare fenotipica, arata l?i J. Piaget, instinctul este ininteligibil
in afara interactiunii indisolubile dintre mediu l?i programarea ereditara. Nu exista
instincte pure, iar tendinta vieW, pe palierele ei superioare; este de a elimina
instinctele cu "logica" lor prea putin flexibil8,. Inteligenta va mOl?teni instinctul,
reglarea progr~mata va face loc autoprogramarii creatoare."Dupa sfiirimarea in-
stinctului - spune J. Pia gel -, 'incepe 0 nuua evolutie cognitiva, care porne$te
chiar de la zero, pentru ca montajele 'inniiscute. ale instinctului au dispiirut $i pen-
tru ca oridt de ereditare ar fi, sistemul nervos cerebralizat $i inteligenta 'in calitate
de capacitate 4e a 'inviita $i de a inventa, activitatea care trebuie desfa$uratii este
de acum 'inainle fenotipicd" 19).
Atari conc1uzii ne certifica faptul ca proiectul esential al psihanalizei, care
consta in transcenderea incon$tientului, in "desecarea" instinctelor (ca a mlal?ti-
nilol' Zuydersee, dupa compal'atia memorabila a lui Freud), nu este 0 intreprindere
utopica, ci 0 posibilitate confirmata de l?tiinta, l'ealizabila 0 data cu progresul
societatii l?i al civilizatiei. Expeditiile teoretice ale lui Freud, dincolo de granitele
pSihDlogiei, in antropologie, sociologie l?i etica, nu reprezinta doar 0 veleitate de
om de l?tiinta dornic sa se afirme l?i in domeniile limitrofe, ci i:;;i au baza de
plecare in programul reprezentativ al psihanalizei : transformarea fondului instinc-
tual al omului, a naturii sale ani male, intr~o natura cu adevarat umana. "In
general - spune E. Jon e s, unul dintre cei mai credincio~i discipolLai lui Freud -
se prezice cii dacd progresul fizicii va continua 'in ritmul actual, ornenirea va
ajunge cU:Qnd in ~situatia copiilor care se joaca ..cu. pistoalele 'incarcate. In orice
caz, este sifjur-ca puterea omului .a5upra lumii matei-fuTe,chiar at'it de inegalii
cum este 'in momentul de JaW, a depa$it cu mult controlul omului asupra lui
insu$i. Viitorul ne poate arata ca a dobindi acest control, a face tot atit de dis-
ponibil incon$tientul,cum este con$tiinta, va insemna in istoria omului 0 era
la fel de importanta cum y, fost aceea a aparitiei con$tiintei. Scopul psihanalizei
este de a face posibil acest Iucru" 29). Acest scop a determinat pe psihanali~ti sa-,;;1
caute aliati printre celelalte i?tiinte. 0 epoca de incurajare fara precedent a cerce-
tarilol- intel'disciplinare n-ar mai tl'ebui sa condamne cu u:;;urinta tendinta spre
multilateralitate a lui Freud ~i a psihanalizei.

18)How a r d H. Ken dIe r, op. cit., p. 250.

19)J. Pia get, Biologie $i CUlWa$tere, Editura Dacia, Cluj, 1971, pp. 383-384.
20) E. Jon e s What is Psychoanalisis?, International Universities Press, New
York, 1948, pp. 107-108.

38
 Jean Jacques Rousseau eredea di omul este bun de la natura,
societatea fiind ace:ea care n eorupe ~i-l degradeaziL Freud, dimpotriva, este eon-
vins ea omul se prezinta eu un fond natural defieitar (in raport eu noul sau rol
.existential, am spune) ~i ea numai 0 societate echitabila if poate ridica pe 0
treapta mai inalta a scarii umane. In conceptia sa, cali tate a de om nu se mo~te-
ne~te, ci se dobinde~te. Aceasta nu reprezinta nicidecum 0 denigrare a speciei
umane. "Departe de noi - spune Freud - intentia de a nega tendintele nobile ale
naturii 'umane ... Daca insistam asupra a ceea ce este rau in om, este numai pen-
tru ca altii nu vad deloc acest aspect, ceea ee nu amelioreaza eu nimie natura
omeneasea, ci doar 0 face de neinteles. Numai renuntind la aprecierea morala
unilaterala avem $ansa de a gasi formula care sa exprime e:raet raporturile exis-
tente intre eeea ce este bun $i ceea ce este rau in natura umanii" 21).
Cind Freud constata reprimarea (necesarii) de catre societate a un or ins1:lncte,
sau ingradirea lor, e1 nu Ie deplinge deloc, w;;a cum, intelegind superficial lucru-
:rile, au facut-o san 0 mai fac ~i astazi unii epigoni freudi~ti. "Noi am aratat -
spune e1 - ca. presiunea exterioara. pecare educatia $i mediuZ- ie exercita asupra
(}Tnului au drept efect sa. contribuie la orientarea vietii instinctive spre· bine,
Javorizind trecerea de la egoism la altruism22). In numele acestui idealumanist,
Freud critica vehement orinduirea burgheza, care cu1tiva ipocrizia, dezintere-
sindu-se de fapt de radicala ~i real a transform are a omului in directia desavir~irii
umanitatli acestuia. "Societa.tile noastre civilizate - scria el in 1932 -, care cer
o conduita. buna, fara a se sinchisi de tendintele care 'ii stau la baza, au obi$nuit
in acest fel un mare numar de oameni sa se supuna, sa se conformeze eonditiilor
lumil civilizate, fara ca natura lor sa participe la aceusta supunere" 23).
eclor care, pe de aW't parte, idealizeaza societatile primitive, hedonica "stare
de natura", Freud Ie raspunde prin aratarea dezavantajelor vietii salbatice. Cu
toate ca civilizatia are neajunsurile ei, este de preferat "starii de natura". Nazu-
intele irationale de abolire a culturii, a civilizatiei, sint expresia miopiei ~i ingra-
titudinii unor grupuri neinsemnate 24). Naturismul idilic ~i reactionar nu poate gasi
nici 0 baza teoretica in freudism, ~i nici anarhismul individualist, decit cu pretul
unoI' mistificari grosiere, in maniera acelora fiicute de suprareali~ti ~i respinse
~u hoti't2'ire de Freud 2:;). Cultul libertatyi individuale arbitrare nu are asentimentul
lui. Dimpctriva, el Ii den1011streaza irationalitatea. "Dezvoltareacivilizatiei - citim
in Das Unbehagen in del' KUltur, 1930 - 'Ii impune (libertatii individuale, n.n.)
restrictii $i echitatea cere ca de aceste restrictii sa nu fie scutit nimeni" 26). In
fat a ratiunii ~l a axperientei, crede el, 11imc nu poate pina la urma rezista, a~a
incH, avind incredere in ratiunea omului, in inteligenta sa, putem fi optimi~ti 27).
Aparind idealul primatului inteligentei umane, contra revoltei oeuUa a instinc-
telor, Freud se pronuntii in acela~i timp pentru construirea unei societati ratio-
nale, care sa asigure 0 dreapta repartizare a bunurilor ~i care sa regleze in spirit
justitiar raporturile sociale dintre oameni, anihilind agresivitatea 28), rapacitatea,

21) S. F r e u d, Int1'Oducere in psihanaliza, in vol. de fatiL

22) S. F I' e u d, Essais de psychanalyse, p .. 246.
23) Ibidem, pp. 246-247.
2'.) S. F I' e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 442.
25) S. F r e u d, Scrisoare catre Stefan Zweig, in M a I' the Ro b e r t, La re-
'volution psychanalitiqtle, t. II, p. 252.
25) S. F l' e u d, Malaise dans la civilisation, Editions Denoel et Steele, Paris,
1934, p. 33.
27) S. F I' e u d, Die Zuicunft einer Illusion; p. 643.
28) Revue internationale des sciences sociales, UNESCO, v. XIII, 1, 1971, consa-
era intregul numar problemelor agresivitatii umane, subliniind exactitatea vederilor
Iui F r e u d..

39
rivalitatea otraviUi de du~manie ~i ura etc. Deoarece, insista el, "pasiunile instinc-
tive sint mai puternice decit interesele rationale, civilizatia trebuie si'i. faca totul
pentru a stavili agresivitatea umana $i pentru a-i reduce manifestarile cu ajutorui:
reactiilor psihice de ordin etic" 29). In vederea infaptuirii unei ordini sociale ra-
tionale a armonizarii intereselor individuale cu acelea ale colectivitatii ~i a biruin-
tei fortelor vietii simbolizate de Eros, cu toate ca accentul il pune pe aspectele
de ordin psihologic ~i etic, Freud nu exclude revolutia sociala ca forta determi-
nanta a transformarii con~tiintei, nu se declara impotriva revolutiei. EI dovede~te
o intelegere clara a raporturilor antagoniste dintre exploatatori ~i exploatati ~i
arata ca este imposibil ca clasele oprimate sa adopte morala opresorilor, din mo-
ment ce vad inea un instrument de subjugare. "Cind 0 civilizatie - spune el -
n-a depa$it stadiul in care satisfacerea unei parti a membrilOl' ei este conditionata
de oprimarea altora, poate a majoritatii, cum este cazul oricarei civilizatii actuale,
se intelege de la sine ca in inima oprimatilor cre$te 0 ura puternica impotrivCl'
civilizatiei care se sprijina pe truda lor, dar din ale carei bunuri se imparta$esc
atit de put in. Nu ne putem a$tepta sa gasim la oprimati 0 interiorizare a inter-
dictiilor morale, deoarece ei mai curind sint inclinati sa nu recunoasca aceste
interdictii, ei tind sa aboleasca insa$i aceasta civi]izatie, sa-i nege bazele pe care
se sprijina (...) Inutil sa mai spunem ca 0 civilizatie care lasa neindestulat un
numiir atit de mare din membrii sai $i ii duce la revolta, nu are nici 0 perspectivii.
de a se mentine, $i nici nu 0 merita" 30). Aparator dintotdeauna al fericirii umane.
Freud s-a apropiat mult de adevarata solutie a problemelor care-l preocupau pe
plan social, preocupare f0arte fireasca pentru un om de ~tiinta interesat de deter-
minismul fenomenelor psihicului uman, cu neputinta de izolat de fenomenele so-
ciale. "Etica bazata pe religie - ciUm in Das Unbehagen in del' Kultur, care
reprezinta 0 veritabila diatriba la adresa societatii capitaliste - agita promisiunqa
unei lumi de dincolo mai bune. Dar atita timp cit virtutea nu va fi recompensatiir
aici pe pamint, sint incredintat ca etica va predica in de$ert. De asemenea, mi se
pare in afara de orice indoiala faptul cli 0 schimbare realii a pozitiei oarneniloT
fata de proprietate va fi in acest sens mai eficace decit orice comandament etic.
Dar aceasta conceptie justa a sociali$tilor ar fi umbrita $i facutii fara valoare
practica in eazul unei noi subaprecieri idealiste a naturii umane 31). Freud ne
atrage astfel atentia asupra faptului ca nu este p05ibila faurirea unui om nou,
daca 5e ignora natura umana autentica,legile functinnarii d, mascate adcsea de
cc.nvenientele sociale. Trebuie sa se ia masuri eficiente pcntru transform area.
posibila, a acestei naturi, mergindu-se, sugereaza Freud, pina la dictatura democra-
tica, ration ala. Societatea este realmente transformabila in masura in care ~i omul:
este educabil ~i real mente educat 32).
In termenii psihanalizei, ~i desigur in limitele ei, Freud pleda pentru un om
demn de civilizatie, dar ~i pentru 0 civilizatie demna de om, vazind necesitatea
unei organizatii de conducatori superiori, siguri ~i dezinteresati, care sa lupte
pina la capat pentru realizarea acestui plan grandios, politic, social ~i pedagogic 33).

29) S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 48.

30) S. F r e u d, Die Z'ukunft einer Illusion, p. 419.
31) S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 78.
32) S. F r e u d, Die Zulwnft einer Illusion, pp. 415-416. Avind in vedere an-
vergura gindirii lui Freud" Ideea sa clara in privinta determinismului social-cul-
tural al psihicului uman, pe care culturali~tii americani n-au facut decit sa 0 am-
plifice, Pie r reF 0 u g e y roll a s arata ca "nu este exagerat sa. se spuna 9a.
Freud a jucat un rol capital in procesul de socializare a psihologiei" (La revolution.
freudienne, pp. 102-103).
33) S. F r e u d, Ibidem.

40
 PSihi::mallza freudiana n-a emis niciodata pretentia de a se substitui in acest sens;;
politologiei, ciea J:~i ofera serviciile sale speciale, care nu pot sa contravina in
nici un fel idealului de om ~i de fericire faurit de marii gJ:nditori J:n domeniul socia~
lului. Civilizatia, pentru Freud, "desemneaza totalitatea actiunilor $i organizatiilor
a caror instituire ne indeparteaza de starea animala a stramo$ilor nO$tri $i care
urmaresc doua scopuri: protectia omului contra naturii $i reglementarea relatiilor
interumane" 34).
l\Iunca este, in conceptia freudiana, mijloc de fericire, daca este libera ~i duce-
la J:nflorirea aptitudinilor individului. "Simpla muncii profesionalii - spune· el :...-
a$a cum este ea la indemina orieui, poate juea .rolul atribuit in "Candide" eulti-
viirii noastre ... PosibiZitatea de a transforma componentele narcisiee, agresive $i
chiar erotiee ale energiei psihiee 'in munea profesionaZii $i in relatiile sociale pe
care ea Ie implicii, ii dii muncii 0 valoare eu nimie mai prejos decit aceea de
a-i fi indhidului indispensabilii pentru mentinerea $i justificarea existen{ei sale
in societate. Daca este libel' aleasii, orice meserie devine izvor de bucurii deo-
sebite" 25). In aeest fel Freud, eu spiritul sau realist, adversar al escatologiilor,
ne dezvaluie J:ntreaga dificultate a operei de transformare a naturii umane, dar
~i intreaga sa mi'tretie. Metoda freudiana, observa cu patrundere I g ()r Car u s 0,
este ponderat optimista cu privire la dezvoltarea con~tiintei ornului, dar J:n ace-
la~i timp este "Un m:ertisment impotriva oriciirui optimism total, care neaga con-·
tradictiile prezente sau viitoare" el(i). Observatie care atrage J:nca 0 data atentia
asupra greutatilor pe care Ie are de J:nfruntat omul J:n directia propriei sale per-
fectionari, a socializarii instinctelor, a progre~ului In general.

8. De 10 incon~tient 10 con~tiinta
Ca un soi de compensatie pentru exagerarile psihologiei starilor de con~tiinta,.
care ignora total fenomenele psihice subliminale (J 0 h n S t u art Mill, de exem~.
plu, de clara ca incon~tientul este neant, ca nu exista niei un fel de activitate psihie~
In afara con~tiintei), la psihologii moderni a aparut tendinta de supralicitare
a ineon~tientului, de demonstrare a "naturii ineon$tiente a intregii activitiiti psi-
hice in general" 1). Intr-o vreme se aji.msese la proliferarea a tot felul de form~
de ineon~tient, numarul lor ridicJ:ndu-se, noteaza M i h aiR ale a, pJ:na la 20 2).
Freud, manifestlnd prudenta ~tiintifica, prefera sa vorbeasca de "ipoteza incon-
$tientului" ~i, pe lInga refulare, indica drept izvor al acestuia amneziile 3).
Pentru Freud, chiar ~i intr-o perioada mai timpurie a dezvoltarii teoriei sale
psihanalitice, structura psihicului nu este pur ~i simplu binara. In studiul Das
Unbewusste (1915), el distinge, pe linga con~tiinta ~i incon~tient, un precon$tient.

31) S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 27.

35) Ibidem, p. 18.
36) 1. Car u s 0, Psychanalyse et ideo logie, in "Bull. de Psychologie", XXIII,
4-5, 1969-1970, p. 219.
1) A. H e s n a r d, op. cit., p. 61.
2) M. R ale a, Problema incon.~tientului, In vol. Scrieri din trecut, E.S.P.L.A.,
Bucure~ti, 1957, p. 26.
3) S.. F r e u d, Introducere in psihanaliza, in vol. de fata. F. V. Bas sin
I
J
considera incon~tientul freudian drept un "factor care mediaza .ocult 1egatura dintre
afectele primare de un tip obi~nuit, ajunse 1a con~tiinta, ~i expresia ulterioara a
acestor afecte, care s-ar traduce numai In forma simbolica a viselor, a semne10r
I clinice, a actiunilor gre~ite etc.". Scotind In evidenta realitatea
conf!xiunilor aSCUnse de con$tiintii,psiho1ogul
indubitabila a
sovietic concede ca problema ridi-
cata de Freud este legitima, defectuoasa fiind "metodologia" {Contrib'utii la pro-
blema "incon$tientului", in "Probleme de filozofie" (1952), observatie care, insii.
dupa parerea noastra, comporta discutii}.

41
Drice act psihic, admite Freud, trece prin doua faze, intre care se intercaleaza
o "cenzura", un fel de post de graniceri. In prima faza, actul psihic este incon-
:;;tient ~i apartine sistemului 1cs. In caz ca cel'lzura il respinge, trecerea la faza a
doua este ratata (= refulare). Este insa posibila, in cazul trecerii examenului ~i
"perchezitiei" cenzurii, intrarea in faza a doua ~i deci dobindirea dreptului de
cetatenie in sistemul Cs. Aceasta nu illseamna ca raportul acestui act psihic cu
con~tiinta este univoc determinat, deoarece actul respectiv cste numai s'usceptibil
de a deveni con:;;tient, daca trece de cenzura ~i, pe de alta parte, procesul poate
fi reversibil, in functie de 0 multitudine de factori interni ~i externi.
Ulterior Freud a descris, cum am vazut, un "aparat psihic" in care locd
incon~tientului este precizat in detaliu. Relatia dintre diferitele instante psihice
este complcxa ~i dinamica. Incon~tientul opereaza uneori chiar in sfera con;;;tiintei
(eului) sub forma faptelor psihice incomplet refulate sau derefulate. "Astfel, un
individ se compune pentru lOoi - arata Freud - dintr-un sine psihic, necunoscut
$i incolO:;;tient, peste care se suprapune eul ca element de supi'afata, emanat cUn
sistemul P (= Perceptie) ca dintr-un nucleu" 1,), Insu~i eul llU reprczil1ta, in
.aceasta viziulle, dedt un fragment al sinelui (incon~tientul primordial) care a
suferit al1umite modificari sub impactul lumii exterioare, prin internwdiul organe-
lor de sim\, iar supmeul nu est2 nici el dedt partial con~tient, minuind un cod
de legi ~i de nonne adesea ininteligibile ~i supunind eul unoI' sanctiuni severe.
"Dat Hind modul de formare a supraeului - serie Freud -, se intelege ca vechile
conflictz care au avut loc intre eu :;;i obiectele de concentTotie libidinala ale sine-
lui se prelungesc in conflicte desfa:;;urate intTe eu $i mO$tenitoTul sine,lui, Gelid
supraeul ~{il). Aceasta situatie dramatica a con~tiintei este defin itorle p2ntru. reali-
t.atea psihica, atita tirep cit se are In vedcre starea de fapt a on1ului comun,
care se lasa de obicei prada instinctelor 91 pornirilor irationale G).
Daca insa con~tiinta apare initial diminuata !?i strimtorata in teoria p:;ihanali-
tica (reflectlnd 0 situatie admisa ca existlnd in realitatca cotidlcma a unei societati
date), in practjca psihanalitica i 5e acorda in schimb rolul viorii btli, preco111-
zlndu-se faxcl njci un cchivoc suprerr'1atia con;;tUntei. HUn,de era sil1el~, trebu'ie S:l
fie eul. Aceste C'UVln,te extraoTdinare ale z.ui-'FreL~cZ. - sl1bliniaza I gar Car u S 0 -
rnaTturisesc 0 i,iL-credere nezdrunczIl.ata in om, eLl enl sCiu l10n .>l 111'0..1).Cc:,_-'i ele
val' sa spuna: unde era sinelc, en trebuie sa cZ-evin dirt, ce hL ce maio UTt1,Gil(' 7).
Psihanaliza nu numai ca 11 ajut21 pe om sa descopere noi fatete ~i relatii 2.1e
existeJ1tei {con~tientizare)r ci realizeaz3, In conditii fav:)rabile~ 0 veritabila 111110:-
bilare a sa. Chiar $i incon~tientul proprlu-zis este susceptibil de iUlegrare con~
.')tienta, In pofida pozitii1or ct::;tinute initial (the achieving of consCiOUS!1,eSSy cum
spune Ern est Jon e s). Impulsurile subcorticale, instinctE::le, tcndintele anima-
lice, afectele catastrofice pot £i C0119ticntizatc, In seop'Lll atci1u,arii S2U chiar H1Tu'-
larii efectelor lor negative, nefaste. Paleostructurile fUl1ctiono.le pot interaC"~:on3
in sens convergent ell n20structurile functional2, in conforn1itatc~ CD legea c1ialectica
a negarii negatiei. In acest fel, individul l;;i revizuie.;;te specia, ~i-o l;reincorpo-
reaZ8!' prin filtrele cOl1;;tiintei sale un:anc . .<-tlccst proces dEt rc'znltate, CU1TI este ;;i
de a;;teptat, n1ai ales la adultul care a beneflciat de 0 f:ducatL; cDrespUl1zatoal'P ;;i
la care aceste "flltre" pot fUllctiona. "Ideca absolutii -- 5pune He gel - peate
fi cernparata cu un varin care roste$te aeelea$i adev(!ruri religioasc ca $iun

1,) S. F r e u d, Das leh und das Es, p. 367.

5) Ibid:m, p. 383.
6) S. F l' e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 282.
7) 1. Car us 0, Psychanalyse et ideo logie, p. 217.

42
'Copil, dar pentru care ele exprima sensul intregii sale vieti. Copilul intelege $i
el continutul religios, dar pentru el acest continut are doar sensul a cevain afara
ci'imia se afli'i incii intreaga viatii $i intreaga lume" 8).
Comparatia de mai sus poate fi utila ~i pentru noi. cu conditia sa fitim S-(}
utilizam. In cazul nostru, in locul "adevarurilor religioase", trebuie sa punem incon-
fitientul cu continutul sau (instincte, temperament etc.). Este evident ca ultfel
functioneaza acestea la adult, pentru care el "exprima sensul intregii sale vieti"
~i cu totul altfel la copilul pentru care "are doar sensul a ceva in afara caruia
se afla inca intreaga viata fii intreaga lume". Psihanaliza, ca pedagogie speciala,
i$i propune toemai sa liehideze cutoate infantilismele $i, eon$tientinzind omul, sii-l
socializeze in acela;ii timp.
Renuntind tot mai mult la exagerarea rolului inconfitientului, psihanaliza
pune in lumina ponderea specifiea pentru om a confitiintei, deoareee toemai apari-
tia eonfitiintei reflexive eonstituie evenimentul fundamental fii ireductibil pentru
-calitatea de om. "Singure con.?tiinta $i cunoa$terea fac din om parte a naturii do-
,tatii eu viata psihicii, - serie un eUl10seutpsihanalist -, un om veritabil, permi-
t'i,ndu-i sii-$i ereeze el insu$i 0 existentii personali'i. De aceea sarcina oriciirei Hinte
,omene$ti care dore$te sa fie mai mult decit un sclav inciitu$at in ciiutarea condi-
tiUor celor mai elementare ale vietii, este de a-$i li'irgi $i aprofunda con$tiinta" 9).
Aceasta orientare, astazi mai puternica in multe tari de veche cultura psihologica
.("La Psychologie est de plus en plus ouverte aux problemes de la conscience",
constata J e a'n Pia get, intr-uri tratat influent 10), a fast la noi anticipata, intre
-altH, eu argumente psihologice fii social-politiee, de acado Vas i 1e P a vel e u,
1ntr-o perioada cind se parea ca ratiunea a suferit 0 sincopa ireversibiL3.. "In 80-
detatea de asti'izi - scria psihologul ie~ean, sesizind un fenomen profund dede-
subtul aparentelor epocii -, se fiiuresc noile scopuri ale umanitiitii, noile directii
ale spiritului, 0 nouii tehnicii politioa ... Actiunea individului nu mai este liisatii
la voia intimpliirii, ci este supusa tot mai mult eontrol'ului. Educatia inteligentei
lace loc educatiei camcterului :;;ia personalitlitii. StatuI 'i:;;ipropune sli modeleze
pe cetiitean in sensul sinergiei colective ... Valoarea economicului trebuie inteleasii
'mal cu scama ca mijloc de realizare a Unei ridicari de nivel .'in con.?tiinta celor
multi. Acest adevZir. rasare $i mai evident din important-a care se atribuie din
<;e in ce mai mult educatiei. inviitiim'intul capatii un rol cultural de prim rang.
Contrar parerilol' lui Gus t a veL e Bon dupi'i care educatia ar fi un proces
de automatizare, de trecere a fenomenelor din con$tiintii in incon$tient, noi ere-
dem ca educatia este mai ales un fenomen de ridicare progresivii a omului pe
t'f'eptelecon:;;tiintei. Opera educativii este sterilii atita timp cit $coala nu este
inteleasi'i ca factor de con$tientializare" ii) .
. Fara a face din con~tiinta obiectul exclusiv al psihologiei, aceasta trebuie sa
intre din ce ill ce mai mult in 1'aza ee1'cetarii psihologice, pe toate dimensiunile.
Pina acum aeest fenomen este tratat, destul de expeditiv, in capitolele introduc-
tive ale manualelo1' ~i tratatelo1', mai ales dintr-un punet de vedere ideologic,
pc cind necesara este abordarea realmente psihologica, teoretica ;;;iaplicativa, a fe-
nomenului, in care sa nu se mai recada in scinda1'ea "mctodologica", "gnoseolo-

8» Apud V. 1. Len i 11, Caiete Nlozofice, Editlira de Stat pentru Literatura

Politica, Bucure~ti, 1956,p. 200.
9) E. A e p p 1i, Psychologie du conscient et de l'inconscient, Payot, Paris, 1953,
p. 45.
10) P. ' F r a i sse, J. Piaget, Traite de psychologie experimentale, t. 1, P.D.F.,
Paris, 1907, p. 162.
l1)V. P a vel c u, Con$tiintii:;;i incon$tient, Bueurcfiti, 1942, pp. 107-108.

43
 gica", relativii 12) materie-spirit, corp-psihic ~i, deci, nici la decretarea con~tiinte]
drept problema insolubila ("comme une donnee de fait", dupa expresia lui Hen r i
Pie r 0 n) 13), prin ridicarea la rangul de categorie filozofica indefinisabila.
Mentionam in mod deosebit faptul, ignorat de multa lume, ;ca S. Freud nl}
numai ca a incuviintat, dar chiax: a initiat :;;i incurajat orientarea psihanalizel
ditre sondarea efeetiva a fenomenului eon~tiintei 14), atit in seopuri terapeutiee,
cit.:;;i pedagogiee propriu-zise. N-a fost nicideeum nevoie sa se faca opozitie lul
Freud spre a se ajunge la psihanaliza "culturalista" americana, care i:;;i eoncen-
treaza investigatiile asupra eului :;;i asupra conflictelor actuale ale individului
integrat intr-un anumit mediu, sau spre a se ajunge la aeea tot mai influenta
"psihologie a euiui" (Egopsychology) cultivata de He i n z H art man n :;;i :;;coala
sa. In modul eel mai semnificativ cu putinta, Karen Horney, promotoare a "cul-
turalismului" nord-american, scrie: "Avem de facut un pas ferm dincolo de
Freud, pas care nu este insa posibil dec'it pe baza descoperirilor revelatoare ale
lui Freud" 15).

9. "Pansexualismul"
Teoria sexualitatfi rcprezinta capitolul cel mai indraznet, dar :;;i cel mai
spinos al psihanalizei. Cercetarile :;;i elaborarlle teoretice ale lui Freud in acest
domeniu, de:;;i intemeiate pe date clinice de necontestat, au intimpinat 0 opozitie
continua :;;i multiform a, mergind de la exprimarea unor naive perplexitati sau
de la indreptat;te problematizari de ordin ~tiintific, pina la injurii, anatema :;;i
boicot, tacit sau manifest. Fara indoiala ca la aceasta au contribuit mentalitatea
epocii, prejudecatile, puritanismul ipocrit al unei burghezii care i:;;i vedeajJuse
in discutie moravurile :;;i morala, :;;i care nu era dispusa sa stimulezEO investigatii
serioase in aceasta sfera a existentei private 1).
Pus in. fata unor obiectii :;;i acuzatii diverse, intre care aceea de "pansexua-
lism", Freud :;;i-a aparat netulburat punctulde vedere, continuind sa vorbeasca
~i sa trateze deschis problemele sexualitiitii umane. "Cei mai multi dintre oamenii
"cultivati" ("Gebildeten" in textul original) au viizut in aceasta terminologie 0
ofensii - scrie Freud in cunoscuta sa lucrare Psihologia maselor $i analiza eului -
$i s-au razbunat lansind impotriva psihanalizei acuzatia de "pansexualism". OTi-
cine vede in sexualitate ceva rU$inos$i umilitor pentru natura umana este liber
sa se serveasca de termenii mai clistin$i eros $i erotica. Eu insumi a$ fi putut
face la fel de la bun inceput, ceea ce m-ar fi scutit de 0 multime de obiectii.
Dar nu am fiicut-o, pentru ca nu-mi place sa fac concesii la$itiitii. Niciodata
n'u se poate $ti unde ajungi daca dpuci pe acest drum; incepi prin a ceda asupra
cuvintelor, iar uneori sfir$e.:;ti rrin a renunta la fondul lucrurilor. Personal n1:

12) v. 1. Len i n, Opere complete, vol. 18, Editura Politica, Bucure:;;ti, 1953.
p. 148.
1:3)H. Pie ron, Le Cerveau et la Pensee, F. Alcan, Paris, 1923, p. 321.
14) D a V i d Rap a p 0 r t, A Historical Survey of Psychoanalytic Ego Psycho.,.
logy,}n "Psychological Issues", 1.,1, 1959, p. 6 :;;iurm.
10) K. H 0 r n e y, The Neurotic Personality of Our Time, Norton & Co., New
York, 1964, p. 20.
1) Lucru1'ile nu s-au schimbat p1'ea mult pin a in anii 50 in unele ta1'i occidentale.
o ancheta sexologica executata cu obiectivitate de biologul Al f l' e d K i rt s e y
(University of Indiana, S.U.A.), pe baze taxonomice, i-a at1'as mari neplaceri, inclu-
siv amenintarea cu destituirea din invatamint (vezi A. C. Kin s e y, \V. D. Po m e-
roy, C. E. Mar tin, Le comportement sexuel de l'homme, Rayonnement de la
Pensee, Paris, 1948).

44
 !]iisese eii este. un merit sa-ti fie rU$ine de sexualitate •. euvintul greeese "Eros",
prin care se pretinde ea se atenueaz!i aeest sentiment de rU$ine, nu este, de fapt,
decit tiilmacirea euvintului nostru, "iubire" (Liebe) •. dar, la urma urmelor, aeela
care $tie sa a$tepte, nu are de ee sa facei eoneesii" 2).
A~a cum bine arata sociologul !Ii antropologul B l' 0 n i s 1a w Mal i I10 W ski,
unul dintre cei care au intreprins verificarea "pe teren" a realitatii unora dintre
"complexele" descrise de Freud, "ceea ce un om de ~tiinta poate repro~a psiha-
nalizei, nu este faptul de a fi tratat despre sexualitate cu franchete, dindu-i imp 01'-
tanta pe care 0 merita", ci numai faptul de a nu fi tratat totdeauna intr-o ma-
uiera corecta astfel de probleme 3). Aspect peste care, desigur, nu se poate trece
eu u~urinta.
Sustinind determinismul sexual al nevrozelor ~i in buna masura al comporta-
mentului uman de toate zilele, Freud s-a gasit la un moment dat in fata unoI'
dificultati aUt de ordin teoretic, cit ~i practic, retrospectivele psihanalitice ducind
lntotdeauna la identificarea unoI' evenimente traumatice (traumatisme psihice,
trairi ~ocante) care se localizau in copilarie ~i se legitimau ca factori determi-
nanti primari ai tulburarilor conduitei omului. Toata lumea privea insa copilaria
<c8. pe 0 virsta a inocentei, a puritatii desaviqite, considerind-o straina de arice
~oloratura sexuala. Or, in aceste conditii, determinismul sexual intilnea 0 bariera
care parea de netrecut ~i Freud a recurs la ceea ce singur denume~te "lurgirea
notiunii de sexualitate" ")..
El a pornit de la premisa (axiomatic a) ca perversiunile (adica tot ceea ce,
chiar ~i in expresie lingvistidi comuna, se recunoa~te a fi "aberatii sexuale") tin
.de manifestarile sexualitatii, indiferent daca Ie consideram normale sau patolo-
gice, Hind guvernate in mod vadit de ceea ce Freud a nUmit "principiul pla-
eerii". Asemenea manifestari sint socotite 0 dispozitie generala, originara, 0 ema-
natie naturala a instinctului sexual (Sexualtriebe). "Experienta eotidiana ne-a
aratat - scrie Freud - ei'i majoritatea acestor deviatii, eel putin cind este vorba
de eazurile mai putin grave, rar lipsesc din viata sexuali'i a oamenilor normali,
<carele privesc ea pe simple partieularitiiti alevietii lor intime" 5).
Se atrage in continuare atentia asupra a numeroase manifestari de acest
gen la copil, dezvoltindu-se 0 teorie a autoerotismului (dupa americanul H a vel 0 c k
Ell i s, 1895 6) ~i a zonelor erogene, facindu-se distinctie intre genital ~i sexual
'Ii tragindu-se concluzia ca, din moment ce este un adevarat "pervers polimorf" 7),
i,""'",.c0pilul traie~te 0 viata sexuala sui generis, divizata in stadii caracteristice, in
<conformitate cu zona erogena de predilectie (orala, anala, genitala). Actul suptului,

2) S. F I' e u d, Massenpsychologie und Ich-Analyse, in Gesammelte Sch,iften,

VI. BanQ., pp. 287-288.
3) B. Mal i now ski, La sexualiU! et sa repression dans les soeit!tes primiti-
ves, Gallimard, Paris, 1966, p. 12.
,j) S. F l' e u d, Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie, in Gesammelte Schriften,
V. Band, p. 6.
5) Ibidem, p. 33.

6) "inteleg prin autoerotism - scrie H. Ell i s - fenomenele de emotie ~exuala

spontana produse in absenta oricarui stimul extern, fie direct, fie indirect. In sens
larg, de care nu putem face complet abstractie aici, autoerotismul cuprinde acelea
<lintre modificarile activitatii sexuale reprimate care actioneaza ca factori ai anu-
mitor conditii morbide, precum ~i ai unoI' manifestari normale de arta ~i poezie,
'~i care chiar coloreaza, mai mult sau mai putin ,111treaga viata" (Etudes de psycho-
,logie sexuelle,t. 1, Mercure de France, Paris, 1916, p. 227):
7) S. F l' e u d, ibidem, p. 65. Spre deosebire de Freud, H a vel 0 c k Ell i s
exclude insa din notiunea de autoerotism sexualitatea pervertita ~i feti~ismul erotic
(,op. cit., p. 228).

45
de pilda, este echivalent ell actul sexual propriu-zis al adultului: "Cind vezi un
copil satul abandonind sinul, recazind in bratele mamei sale - scrie Freud -, cu
obrajii rO$ii, cu 'un zimbet fericit pe fata, adormind, nu se poate sa nu-ti spui d!
aceasta imagine ramine modelul $i expresia satisfactiei sexuale pe care 0 va
CU1wa$te mai tirziu" 8).
In efortul de a scoate in relief "activitatea sexuala a copilului", Freud nu S-3
Jimitat la descrierile de felui aceleia de mai sus, ci s-a referit ~i la erectiile pre- '-,
coce, la "masturbatiile" sugarului, la exhibitionismul infantil etc" mobilizind un
lntreg arsenal de date (desigur, selectate din unghiul sau de vedere in sprijinul'
tezei sale din care nu lipsesc nici practicile ilicite ale unor doici lip site de scrupule).
"Cunoscind - scrie el - cii satisfactia sexuala este cel mai bun remediu impotriva
insornniei $i ca rnajoritatea cazurilor de insomnie nervoasa se datoreaza unei insatis-
factii sexuaIe, se $tie ca bonele prea putin con:}tiincioase ii lini$tesc $i ii adorm
pe copiii care Ie sint incredintati, mingiindu-le organele genitale" 9).
Aceasta imagine deconcertanta a sugarului, care inca de la pieptul mamei
sale lncearca satisfactii "sexuale", a fast imediat abhorata, teoria sexualitatii infan-
tile provodnd adevarate scandaluri publice. De aici au pornit, in esenta, ~i mariIe
divergente din sinul mi~carii psihanalitice, mergind pina la lupte de' opinli frac-
tioniste ~i disidenie oficializate. Gasindu-se la un moment dat izolat, suspicionat
chiar ~i de unli dintre d~scipolii cei mai apropiati, Freud a adoptat atitudini de
profet neinteles, punindu-~i totu~i speranta intr-o reabilitare postuma. "Voi reu$i
probabil - noteaza el eu amaraciune in Zur Geschichte del' psychoanalytischer
Bewegung, 1914 - sa rna mentin gratie rezultatelor terapeutice ale metodei mele 10),_
dur voi ramine ignorat de $tiinta tot restul vietii. La citeva zeci de ani dupa moar-
tea mea, altcineva va redescoperi in mod inevitabil aceIea$i Iucruri, astazi inactuaIe,
va $ti sa Ie faca acceptate de toata lumea, $i mil va ridica la demnitatea 'unui
precursor nejericit. A:}teptind, voi incerca, dupa pilda lui Robinson, sa mii instalez
cit mai comod posi,bil in insula mea singuratic(i" 11). Dar aceasta profetie nu s-a
adeverit, inca, nici in laturile ei sumbre, nici in acelea privitoare la consacrarea de
catre posteritate a teoriei sexualitatii in ansamblulei.
Supralicitarea determinismului sexual a viciat intrucitva psihanaliza. Cele cind
cazuri psihice expuse de Freud in amanunt ("Dora", "mleul Hans", "omul cu ~obo-
lanii", "Pre~edintele Schreber", "omul cu lupii" 12) fac din etiologia sexuala piatra
de incercare a. "oxtodoxiei" freudiene. In cazul "omului cu lupli", de exemplu, Freud
gase~te cauza imbolnavirii de nevroza a unui tinar in virsta de 22 de ani, intr-un
vis de groaza avut de pacient pe dnd era copiI de 3-5 ani (dtiva lupi cattirati
intr-un nuc, albi, cu cozi mari ca de vulpe, stind nemi~cati intre erengi, priveau
cu atentie la ceva, pe fereastra camerei unde dormea copilUI), vis la rindul sau
determinat de un "traumatism sexual" trait de bolnav eu mult mai inainte, la
virsta de 18 luni, dnd ar fi surprins un act sexual intre parinti (a~a-zisa "seen a

8) S. F r e u d, ibidem, p. 56. "A considera actul sugerii laptelui ca un fen omen

erotic - serie C. 1. Par h 0 n -, ce aduce satisfactiuni de naturasexuala, mi se
pare eel putin 0 larga exagerare". Dar, cu to ate rezervele, C. I. Par h 0 n consi-
dera ca "opera lui Freud nu ramine mai putin insemnatii". (Prefata la 1. Po-
pes c u - S i bi u, Doctrina Iui Freud (PsihanaIiza), Sibiu, 1936, pp. XI-XII).
9) S. F l' e u d, ibidem, p. 55, nota 1 din subsolul paginii.
iO) "Dupa opinia noastra, singurele argumente veritabile sint eazurile vinde-
eate (fara ele psihanaIiza nu s-ar fi putut Impune deloc)", observa A. Co s m 0 v i c i,
op. cit., p. 24.
11) S. F l' e u d, Zur Geschichte der psychoanalytischen BetL'egung, in Gesam-
melte SChriften, IV. Banel, p. 427.
12) S. F r e u d, Krankengesehichten, in Gesammelte Schriften. VIII. Band.

46
 primitiva", Urszene). Simpla contemplare a acelui act incomprehensibil ar fi zgu-
duit structurile incon~tiente alepsihicului infantil, determinllid aparitia nevrozei, Cll
simptomatologia ei complicata ~i bizara. Interpretarea freudiana a visului, execu-
tata dupa a logica particular a, devine uluitoare: lupii visati aveau cozi lungi -
ceea ce inseanma exact invers, adica absenta cozilor, deci castrare; privirea fixa
~i atenta a lupilor nu apartine in realitate fiarelor, ci copilului, in vreme ce ne-
mi~carea lupilor inseamna tocmai mi~care, mobilitate, aclica acea mi~care tulbura-
, toare la care a asistat copilul in dormitorul parintilor 13),
Freud nu se limiteaza insa la "largirea" notiunii de sexualitate, in sensul extin-
derii acesteia pina la sugar, ci invaca determinismul sexual ~i in legatura Cll
intreaga activitate umana, fie ea econ'omica, ~tiintifica, politica sau artistica. Civi-
liza\ia, cultura In general, sint privite ca rezultat al "sublimarii" instinctului sexual
care, in loc de a-~i cheltui energia de care dispune (libido) in felul in care-I este
propriu, a canalizeaza in aIte directii, spre procesesecundare, in urma unor con-
stringeri exterioare, de ordin social, educativ, transformind-o in acest fel ~i obti-
nind satisfactii substitutive in domenii care nu mai tin de fapt de "principiul
pliicerii", ci de "principiul realitatii". Aceastii idee de sublimare - va nota Cll
malitiozitate C. G. J u n g - nu este decit 0 performantii de alchimist care trans-
forma vulgaritatea in noblete 14). In linii mari, conceptia lui Freud despre sexua-,
litate a ramas aceea~i, cum se poate vedea din Abriss del' Psychoanalyse (1938)"
carte care constituie un veritabil testament teoretic al psihanalizei 15).
Nu toate tezele determinismului sexual au rezistat examenului ~tiintei. Pri-
mele semne de intrebare adresate etiologieI exclusiv sexuale a nevrozelor au venit
din partea unor noi fapte, reale ~i de necontestat, de felul nevrozelor traumatice
contractate de soldati ~i ofiteri in razboi, pe front, sau de civilii care asi§iau la
grozaviile macelului. Carti ca Troubles mentaux de guerre de L e pin e, sau Emo-
tions et commotions de guerre a lui LeI' i, ca ~i altele, au pus in mare dificultate,
interpretarile pansexualiste. J. Doll a l' d ~i N e alE. Mill e l' analizeaza, din,
pUllct de vedere determinist, a serie de cazuri mai recente de nevroze de razboi,
luate din lucrarile lui R. R. G r ink e l' ~i J. P. S pie gel (War Neurosis, Bla-
kinston, New York, 1945; l'.,[en Under Stress, Blakiston, New York, 1945),in care nu
intervine nici urma de sexualitate. Mecanismul genezei nevrozei este un mecanism,
de conditionare de tip pavlovist ~i chiar refularea este un reflex dobindit. $i pentru
B. F. Ski nn e l' este £oarte evidenta apropierea £reudismului de pavlovism, in ce
prive~te mecanismul de producere al nevrozelar ~i, in general, 011 comportamentului.
"Punind accentul pe geneza comportamentului - spune Ski n n e r -, Freud dJ.i0
mare extensiune proceselorinviitiirii. Acestea nu s'int niciodatii tratate operational,
'in termenii transformiirii in comportament, cimai curind ca dob'indire de idei,
sentimente $i emotii, care 'ulterior se exprima sau se manifestii prin comportament" 16).
Evidelltiind un astfel de proces de invatare in geneza nevrozelor de razboi,
Doll a r d ~i ]\1 i 11e r nu gasesc nici a componenta sexuala in mecanismul pe
care ei il descompun ~i-l descriu in amanunt: "In timpul luptei soldatul este
impresionat de multi stimuli exteriori. De asemenea, el produce stimuli interiori
prin riisjJ"'l.msurile sale perceptive, prim aprecierea laturilor izbitoare a ceea ce,
se intimplii $i prin gindurile legate de ceea ce face el insu$i. Conditiile trauma-
tice ale luptei determinii 0 fricii de nedescris fata de toti ace$ti stimuli. Frica se<
generalizeazii $i la aZti stimuli asemilniitori, fiind cu atit mai puternica, cu eft sec,

13) Op. cU., p. 129 ~i urm.

14) C. G. J u n g, Problemes de l'ame moderne, p. 401.
15) Vezi S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, pp. 107-108.
16) B. F. Ski n n e r, op. cit., p. 303.
 ~eneralizeaza mai mult. Mai tirziu, cind soldatul incepe sa se qindeasca Ia cele
'intimplate, amintirile sale sau, ca sa fim mai exacti, gindurile $i imaginile pe
care acesteai le suscita, sint stimuli asemanatori cu aceia pe care a trebuit sa-i
infrunte in lupta. Tocmai de aceea aceste ginduri $i imagini ii produc ° frica
nemaipomeniti'i. Atita timp cit soldatul i$i interzice sa se mai gindeasca la cele
petrecute in lupta, stimulii care produc trica sint indepi'irtati $i frica scade. Aceasta
scadere a intensitatii fricii intare$te $i mai mult reactia de interdictie a reamin-
'tzrii. in cazurile U$oare aceasta duce Ia 0 dezobi$nuinta de a se mai gindi-.sau de
a vorbi despre Iupta; in cazurile grave duce la completa incapacitate de a gindi
sau de a vorbi despre intimplarile traite" 17). Procesul poate merge ~i mai departe;
;a~a iucH reactia de interdictie, la care ne-am referit, sa devina anticipativa, bolnavu1
invatind sa evite nu numai gindurile legate de faptele producatoare de frica, ci ~i·
;asociatiile care ar putea sa 1e sugereze.
In fata acestor noi fapte, Freud incearca sa faca 0 jonctiune en sexualitatea,
prin intermediu1 conceptului de narcisism 18), teorie dezvoltata mai inm in Zur
Einfiihrung des Narzissmus (1914), apoi in alte 1ucrari, ~i care sustine investirea
libidou1ui in iubirea de sine (libido narcisic). "In nevrozeZe tmumatice - va spune
Freud -, mai ales in aceZea provocate de ororiZe razboiului, descoperim un mobU
personaZ, egoist, utiZitar, defensiv, mobil care daca, singur, este incapabiZ sa declan-
$eze boaZa, i$i are contributia sa la aceasta, ca Si la mentinerea ei in perioada de
-stare. Acest mobil cauM sa protejeze eul impotriva pericoleZor a carol' amenintare
a constituit cauza ocazionaZa a bolii" 19). Dupa citeva pagini de consideratii in lega-
tura cu fenomenul prezumtiv al refugiului in boala ~i in care se analizeaza cazuri
de alta natura, Freud conchide foarte semnificativ: "Poate credeti ca daca am
.procedat aSa, a fost pentru ca, urmind 0 ordine inversa, a$ fi intilnit mai. multe
dificuZtCiti in stabiZirea etioZogiei sexuale a nevrozelor. Va in$elati. in nevrozeZe
de transfer trebuie, spre· a ajunge Za aceasta conceptie, sa se inceapa printr-o I
buna dirijare a interpretarii simptomelor. in formele obisnuite ale nevrozelor zise
"momentane", roZul etiologic al vietii sexuale constituie un fapt brut, care se
of era de Za sine observatiei" 20) •. Cu to ate acestea, Freud nu reu~e~te sa iasa cu
adevarat din impas ~i, citeva aliniate mai incolo, capituleaza : "Nu mi-a mai sciipat
atunci ca etiologia starii morbide nu putea fi totdeauna redusa Za viata sexuaZ6" 21),
serie el, ~i imediat adauga : "Daca cut are bolnav a fost direct afectat de ° tuZbumre
sexuaZa, Za altuZ aceasta tuZburare n-a survenit dedt ca urmare a un or pierderi
pecuniare importante sau a unei grave maladii organice (...) 0 persoana nu devine
nevroticii dedt cind eul sau "i-a pierdut aptitudinea de a-$i reprima ZibidouZ
intr-un feZ sau altuZ. eu cit eul este mai puternic, cu atit ii este mai usor sa se
achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, oricare ar fi cauza, este urmatii de
acela$i efect ca $i cre$terea cerintelor libidoului Si desehide in consecintii calea
spre afectiunea nevrotica" 22). Astfe1, pe cai deturnate, se incearca 0 revenire la
.determinismul sexu al.
Ca Freud n-a putut ramine niciodata indiferent in fata fapte10r reale, ne-o
demonstreaza convocarea de urgenta, in toamna an'u1ui 1918, 1a Budapesta, 1a sfiqi-

17) J. Doll a r d, N. E. Mill e r, Personality and Psychotherapy, McGraw-

Hill Book Co, New York ~tc., 1950, p. 202.
18) Termen creat tot de H a v e 10 ekE 11 i s, dar pe care Freud declara ca 1-a
pre1uat de la P. N ii eke (S. F r e u d, Zur Einfiihrung des Narzissmus, in Gesam-
melte Schriften, IV. Band, p. 155).
19) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in volumu1 de fata.
20) Ibidem, p. 319.
21) Ibidem.

22) Ibidem, pp. 319-320.

48
'tul primului razboi mondial, a mlUi congrcs psihanalitic consacrat in mod special
dezbaterii plOblernei nevrozelor de razboi (Kriegsneurosen). Congresul, considerat
~eFreud drept "un triumf personal" 2'), n-a facut insa dedt sa valideze, in lumina
~onceptiei despre "narcisism", notiunea de sexualitate in acceptiunea sa cea mai
cuprinzatoare 2», psihanali~tii neintelegind ca viabilitatea freudismului este departe
·de·a rezida in absolutizarea etiologiei sexualiste a nevrozelor, ori in generalizarea
.determinismului de natura sexuala a comportamentului uman.
Dupa nevrozele de razboi invocate de clinicieni, antropologii ~i sociologii au
fast aceia care, facind intinse cercetari privitoare la sacietatile primitive de pe
mai multe continente (M a r g a I' e t Mea d. Rut h Ben e d i c t, B. 1\1 a Ii -
1:10 W ski), au stabilit in acest fel ca faimosul "complex al Iui Oedip", conform
'Caruia copiii ar simti 0 pretimpurie atractie sexuaL'! pentru parintele de sex opus,
tinzInd la excluclerea rivalului (posibile fUnd ~i unele intervertiri de tip perversio-
nal) 2"), este departe de a ii un fen omen universal. Intr-adevar, este absurd sa se
vorbeasca de 0 rivalitate fiu-tata, sau fiid-mama, acolo unde paternitatea ramine
prin definitie 0 necunoscuta. Freud insu~i, de altfel, a trecut pe linga supozitia (din
pacate imediat... "refulata" !) ca la bazaacestui fenomen ar putea sta initiativa in-
cOl1~tienta a adultilor care, din motive obscure (insatisfactii erotice, "antrenamente"
sterile ale instinctului sexual incomplet consumat etc.), cauta un fel de surogate
erotice. "Sa adaugam neintirziat - scrie el - ca parintZi in$i$i exercitCi a. influenta
decisiva in aparitia la copi! a complexului Iui Oedip, cedind din parte-le atrac-
tiei sexuale, ceea ce face ca, in familiile eu' mai multi copii, tatal sa prefere in
mod viidit fetitele, in timp ee toata duio$ia mamei .se indreaptii spre biiieti" 26).
A~adar, manifestarile exterioare ale instinctului la copii par sa fie rezultatul
imitatiei celor mari, 'copiii insu~indu-~i un fel de ... "forme fara fond" (ca in
oadmirabila compa'ratie a lui He gel, pe care am vazut-o), ~i asta mai ales la
virsta antepre~colara, cind imitatia reprezinta 0 forta incalculabila. Este yorba,
in orice caz, de particularitati restrinse, indeosebi familiale, ~i nu de 0 situatie
generata spontan in cadrul dezvoltarii ontogenetice ~i valabila la scara umanWitii.
Studierea sexualiti'itii de catre Freud a avut, cu toate acestea, incontestabile
Jaturi pozitive. Cere eta rile sale au relevat, intre altele, faptul ca sexualitateanu
<2ste un fen omen care apare subit la virsta pubertatii, ex nihilo, ci este rezul-
tatul unci maturizari treptate, al metamorfozei in del un gate ;;i complexe a unui
element ereditar. Valabila este, credem, ~i c1eosebirea facutii intre sexualitate :'ii
genitalitate, prima notiune fiind mult mai cuprinzatoare dedt cea de-a doua.
"Sexualitatea - spune G. Pol i t z e r -, ea oriee "manifestare psihologicii", an-
gajeaza totalitatea fiintei. Existii desigur (?) utilizarea sistemului genital.in ve-

23) Pet e l' B li t t n e r, Freud und der erste Weltkrieg; Eine Untersuchung
uber die Beziehung yon medizinischer Theorie und g'esellschaftlicher Praxis del'
Psychoanalyse, Ruprecht-Karl-UniversiUit, Heidelberg, 1975, p. 97.
2'» S. F r e u d, Einleitung zu Zur Psychoanalyse der Kriegsneurosen, Diskussion
auf den V. Internationalen Kongres,; in Budapest, September 1918, in Gesammelte
Schriften, XI, Band, pp. 252-255.
25) lata un exemplu eoncret de manifestare a "complexului lui Oedip", pe
care-l reproducem dintr-o carte de vulgarizare a Dr. C. V 1a d. Este yorba de
Intoarcerea de la mo~i a unei familii (tata, mama, baietelul), Cll tramvaiul. Tatal
coborind eu cUeva statii mai inainte, copilul converseaza cu mama: "ee bine
ar fi sa-l calce pe tata tlamvaiul ! -Dar de ce mai, nu ti-i drag tat a ? il intreabi'i
mama-sa surprinsa. - Ba mi-i dlag, da' daca el moale eu dolm cu tine in pat. -
De ce sa dormi cu mine? - A~a, eu vIeau sa dolm cu tine! Alte explicatii n-a
mai putut da" (In domeniul incon$tientului, p. 135). Insistind mai ales asupra
sexualitatii, vulgarizatorii freudismului au impus Ia 110i 0 imagine unilaterala :'ii
<desfigurati'i a operei lui Freud.
26) S. F I' e u d, Introducere in psihanaliza, in vol. de fatii.

49
derea obtinerii pUieerii, dar de aici $i pina la a spune ca actul· sexual nu com-
porta dedt 0 atitudine unica, atitudine atit de deosebita de eelelalte indt s-ar
putea spune eu siguranta unde ineepe $i unde se sj'ir$e$te, este 0 prapastie. Sexua-
litatea (...) comportli mii de atitudini care pot intra in textura tuturor celorlaUe
atitudini ale noastre.: iata intregul sens al teoriei freudiene a sexualitatii" 27).
Studiile freudiene asupra sexualiHitii au fundamentat, de asemenea, necesitatea
unei pedagogii sexuale ~i a edudlrii timpurii ~i calificate a copiilor sub acest raport.
K are n H 0 r n e y, scotind in evident a puternica influenta exercitata de teoria.
"complexului lui Oedip" asupra educatiei contemporane, subliniaza ca pozitiv
faptul ca acesta i~a facut pe parinti con~tienti de pericolul reprezentat de un
comportament necontrolat in fata copiilor 28).

10. Tera pia psihclnalitica

Referindu-se la termenul "psihanaliza", Freud define~te trei acceptiuni ~i
destinatii ale acesteia: 1) procedeu de cercetare a proceselor psihice, altfel anevoie
de abordat; 2) metoda detratament a tulburarilor nevrotice, bazata pe cunoa~-
terea in profunzime a structurii l?i modului de function are a "aparatului psihic" ;
3) cale de fundamentare a intuitiilor psihologilor, tavorabila dezvoltarii unei dis-
cipline ·l?tiintificecomline pentru acest domeniu.
Admitind ca terapia psihanalitica nu este - cum cu toata inodestia recu-
noal?te parintele ei - un soi de panaceu, neputindu-i-sepretinde sa "faca mi-
nuni" 1), este in afara de orice indoiala taptul ca psihoterapia pusa la punct de
Freud ~i discipolii sai da rezultate din cele mai bunc, indeosebi in ceca ce pri-
ve~te istcria, nevrozele anxioase, obsesiile, inhibitiile, tobiile, pervcrsiunile sexuale,
complicatiile vietH erotice ("Schwierigkeiten des Liebeslebens", in termenii lui
Freud) l?i altele, a~a incH ea nu este ignorata de nici un manual sau tratat
modern de psihopatologie sau psihiatrie
Examinind mai indeaproape virtu tile "regulii fundamentale" a psihanalizei
(obligatia de a spune totul, de a se confesa integral, de a nu tainui nimic, de
a da friu liber vorbirii), Cat her i n e B.-C1e men t subliniaza ca "efieacdatea
sa, surprinzatoare prin disparlpia simptomelor pe care ajunge sa Ie vindece, este de
netagilduit in adaptarile succesive pe care Ie obtine, scotind in relief eficienta
specifica interventiei limbajului, pe care anumite eu/turi anistorice 0 cunosc din-
totdeauna" 2).
Desigur, nu este aici locul sa expunem metodica curei psihanalitice, din
moment ce, chiar in volumul de fata, cititorul poate parcurge capitolul Terapia
psihanalitica, in expunerea lui Freud insu~i. Dorim numai sa consemnam in
treacat faptul ca, imuntind decesul, nu de mult - la respectabila virsta de
92 de ani - a unuia dintre faimo~ii paeienti ai lui Freud, a~a-numitul "Om eu
lupii", presa nu pierde ocaziade a evidentia din nou eficienta curativa a metodei
terapeutice freudiene: "Fara psihanaliza - Ii plaeea lui (adica Iui Serghei Pan-

27) G. Pol i t z e r, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 36.

28) K. H 0 r n e y, New Ways in Psychoanalysis, Norton & Co., New York,
1966, p. 85.
1) S. F l' e u d, "Psychoanalyse" und "Libidotheorie", in Gesammelte Schriften,
XI. Band. 1928,p. 215.
2) Cat her i neB. - C 1e men t, Pie r r e B l' uno, L u c i enS eve, Pentru
o critica marxista a teoriei psihanalitice, traducere de Leonard Gavriliu, Editura
Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1975,p. 34.

50
kiev, alias "Omul cu lupii") sa repete - nu a~ fi putut suporta niciodata vici-
situdinile vietii" 3). Fire~te, nu este de conceput elogiu mai convingator dec'it
acela venit din partea beneficiarilor directi ai terapiei psihanalitice. Referindu-se
la tratamentul psihanalitic, P a u 1 Pop e s c u - N e v ea n u remarca pe drept
cuvint ca "insa,?i doctrina nu este straina de succesele metodei" ">. Concluzie per-
fect rezonabila, 0 teorie neputind duce la aplicatii practice valabile, incununate de
rezultate pozitive, dec'it in cazul ca reflecta legitatea real a a fenomenelor de care
se ocupa.

11. Oimensiunea peaagogica a psihanaiizei

S i g m u n d F r e u d a fundamentat din punct de vedere psihologic nu doar

o terapeutica originala a nevrozelor, ci ~i 0 pedagogie axata pe decriptarea mo-
dalitatilor de exprimare ale incon~tientului in comportamentul copiilor, ..psihana-
liza fac'ind posibila elaborarea ~i aplicarea in practica a unor procedee eficace de
educatie afectiva, cu implicatii benefice asupra dezvoltarii ansamblului trasaturi-
lor de caracter ale copilului ~i adultulul. In eseul Die Frage der Laienanalyse
(Problema psihanalizei practicate de nespeciali$ti, 1926), Freud definea clar dim en-
siunea pedagogica a psihanalizei, scriind: "exista inca un domeniu de aplicatie a
phihanalizei, care mL cade sub incidenta legii privind exercitarea ilegala a medi-
cinei $i pe care cu greul-ar putea revendica medicii. Am in vedere aplicarea ei
in pedagogie. Cind un copil in cepe sa exteriorizeze semne ale unei evolutii de
nedorit, cum sint proasta dispozitie, incapatinarea $i incapacitate a de a fi atent,
atunci nici medicul pediatru $i nici medicul $colar nu ,vor putea face nimic pentru
dinsul, chiar daca copilul prezinta manifestari nervoase clare: anxietate, anorexie,
voma, insomnie. Aceste simptome nervoase $i distorsiunile de caracter incipiente
pat fi suprimate printr-un tratament in care influenta analitica sa se conjuge cu
masurile ed'ucationale, tratament care nu ar putea fi finalizat dedt de persoane care
consimt sa se ocupe de conditiile existente 'in mediul unde traie$te copilul, price-
pindu-se in acela$i timp sa-$i faca drum spre viata sufleteasca a copilul'ui" f),
Pe de alta parte, atit in textul citat, c'it ~i in cunoscuta sa autobiografie, F r e u d
prescrie psihanalizei ~i un rol "profilactic", identifidnd in ea virtuti de "educatie
preventiva", menita sa corecteze de timpuriu anumite devieri in comportament.
Pe scurt, Freud are convingerea ca "domeniul de aplicare a psihanalizei prezinta,
de fapt, aceea$i amploare ca acela al psihologiei, fata de care reprezinta un com-
plement de 0 mare importanta" 2)
La "transplantarea" psihanalizei in pedagogie 0 contributie de primamarime
au avut initial A If red Ad 1e r, H a n s Z u IIi g e r, Os car P f is t e r, Ann a
F r e u d ~i multi aWl. Una dintre ccle mai remarcabile lucrari de sinteza in acest
domeniu este Psychanalyse et education a lui G eo rg e sMa u c 0, multii vreme
director la Centre psycho-pedagogique "Claude Bernard" de l'Academie de Paris

3) R {)11 and J ace a r d, La mort de l'"Homme aux'loups", in "Le Monde",

23 juin 1979, p. 18.
4) Pa u 1 Pop e s c u - N eve a n u, Dictionar de psihologie, Editura Albatros,
Bucure'iti, 1978, p. 564.
1) S i g m u n d F r e u d, Gesammelte Schriften, XI. Band, Internationaler
Psychoanalytischer Verlag, Leipzig/Wien/Zurich, 1928, pp. 382-383.
2) S i g m un d F r e u d, Ma vieet la psychanalyse, Gallimard, Paris, p. 86.

51
~i secretar general al Haut Comite de la Population et de la Famille. Autorul pune
accent pe analiza "sensibilitatli relationale incon$tiente" in cducatie, relevind
faptul ci'i educatorul actioneaza nu nu;mai prin ceea ce spune, ci indeosebi prin
ceea ce este, 0 insu;;ire esentiala pentru orice pedagog fiind maturitatea afectiva.
Dupa parerea sa intreaga valoare a tehnicii psihanalitice consta in deseatu"iarea
dorintelor de forta lor pulsionara oarba, spre a Ie transpune intr-un limbaj acce-
sibil dialogului uman. "Cu alte cuvinte - scrie G. M a u c 0 -, sa facem sa treaci!
dorinta din planut incon$tient unde ramine necontrolata, in planul con$tient, unde
poate fi dominata eu ajutorul cuvintului" 3).
In Romania psihanaliza a fost asimilata, in perioada dintre cele dou!:\ raz-.
boaie mondiale, de unii din cei mai prestigio:'li pedagogi. G. G. Ant 0 n e s c u,
profesor "ii "ief al catedrei de pedagogie de la Universitatea din Bucure"iti, intre
anii 1910-1947, pe ling a faptul ca a dedicat dimensiunii pedagogice a psihanalizei
o lucrare distincta (Psihanalizi'i $i educatie, Editura Casei $eoalelor, 1928), in tra-
tatul sau de Pedagogie generala (Institutul Pedagogic Roman, Bucure~ti, 1930)
expune pe larg prineipiile fundament ale ale psihanalizei ;;i metoda terapeutica,
implicit educationala a acesteia. G. G. Ant 0 n e s c u releva ca psihanaliza 5e
dovede:'lte extrem de utila in sofutionarea problemelor educatie( morale ;;i chiar
in promovarea cortceptiei demoeratice fata de "organizarea sociali'i dictatoridlii".
,,0 conceptie democratica - scrie el - va alege, desigur, disciplina libera, care
face posibilii supunerea prin convingere, deci ordjnea sociala consimtiUi de ceta-
teanul libel''' 4). Dimpotriva, 0 educatie bazata pe eonstringerea dictatorial a lasa
doar impresia "ca elevul este a$a cum it dOTim noi. Aceastii impresiune triideaza,
insa, numai 0 aparenti'i, 0 masca pe care el $i-o impune, spre a ne com place $i a
obtine astfel avantaje sau, mai bine zis, spre a' evita multe nepZaceri. In adincul
sufletului si'iu, insi'i, se agiti'i elementeZe refulate, a carol' energie afectivii se va
manifesta mai curind sau mai tirziu, fie prin deghiziiri, fie prin izbucniri vioZente,
fie prin' apatie, fie chiar prin simptome patologice" 5). Avem aici una din cele
mai plauzibile explicatii a ridiciirii in masii a tineretului :'Ii copiilor impotriva
dictaturii ceau~iste.
Un aIt important pedagog roman, Con s tan tin N a l' 1y, mai intii profesor
la Un ivers ita tea din Cernauti, apoi -la cea din Bucure"iti, observii ca "tendinta edu-
cativi'i a sti'ipinit intotdeauna gindiTea lui Frel,td" ~i cii insu;;i tratamentul psihana-
litic ca atare reprezintii 0 educatie progresivii in scopul de a depa;;i la fiecare din
noi "rezidu:uriZe copili'iriei". "Un adevi'irateducator, un adeviirat profesor - serie
C. N a dy in studiul Doctrina l'ui Freud $i aplicatiile ei in educatie .- se va
simti in domeniul psihanalizei la el acasa, intrucit aceasti'i $tiinti'i nu va face
altceva decit si'i-i liimureasci'i $i sa-i sistematizeze ceea ce el totdeauna a simtit $i
.a intentionat ObSCUT.PTecum F r e u d ~i Ad 1e r cer orici'irui medic si'i fie educator,
noi credem ca orice profesor trebuie sa fie psihanalist. Nu pentru cazuri intr-adeviir
grele, de patologie avansati'i, ci pentru cazurile zilnice, in· care e atit de -greu sa
stabile;;ti granite intre normal $i anormal, $i unde profesorul caTe vine ifi' cOntact
intim cu elevul se poate pronunta" 6). Potrivit opiniei acestui pedagog, prin faptul
cii ne pune la dispozitie mijloace de a transforma in mod eon:'ltient ~i metodic

3) G e 0 r g e sMa u c 0, Psychanalyse et education, Aubier-Montaigne, Paris,

1968, p. 34.
4) G. G. Ant 0 n e sc u, Psihanaliza $i educatie, "Editura Casei $coalelor, 1928
p. 53.
Ibidem, p. 54.
5)
C. N a r 1 y, patr'u mari educatori:
6) John Locke, Vasile Canta, Sigmund
Freud, Georg Kerschensteiner, Ed. "Cartea Romaneasca", 1938, p. 200.

52
energia celor mai puternice instincte in manifestari cu valoare morala eterna;
psihanaliza inseamna pentru educatie un mare pas inainte 7).

12. rsihanaiizCI in universul socia-politic

Daca ar fi sa urmarim indeaproape tema formulata in titlul acestui paragraf,
spatiul intregului volum aici de fata ne-ar fi de departe insuficient. Controversele
sint pc acest plan aUt de numeroase, de diverse !?i nu de putine ori chiar inven-
tive, incH orientarea pe nisipul mereu spulberat de furtuna polemicilor devine act
de temeritate. :;;t e fan 0 d 0 b I e j a al nostru, de exemplu, eticheteaza freudismul
cu u~urinta drept 0 "teorie subversiva care, sub egida $i aparenta $tiintei, pro-
paga imoralitatea $i -viciul, impudicitatea $i dezmiitul, pornografia $i trivialitatea,
exhibitionismul $i nudismul, comunismul $i bestialitatea, anarhia $i iresponsabili-
tat'?a" J). Adevarul il gasim exact in contrariul termenilor in!?irati mai sus. Nicaieri
in scrierile lui Freud nu-~i afla acoperire invinuiri de aceasta factura, pe dnd
argumentele pentru respingerea unoI' asemenea acuzatii se gasesc din bel~;;ug. Din
fericire, in momentul de fata putem aborda deschis tot ceea ce in studiul intro-
ductiv laeditia din anul 1980 am fost siliti sa tre.cem .sub tacere. Dar neavind
posibilitatea de a expune aiel, fie ~i mai mult sau mai putin rezumativ, conceptiile
sociale ~i politice ale parintelui psihanalizei, se impune totu~i - avind -in vedere
imperativele actualitatii - sa examinam dt de cit atitudinea lui Freud fata de
marxism ~i comunism.
Sintem de acordcu I
P a u R oa zen, J2-Q).jtolog.:AU~';'Clrd University, care
arata ca "anevoie iti _E0.tL!:.maginaazi·ur; singur teoretician in $tiintele socia~-
interese autentic constructive, care sa nu se afle sub influenpa lut Freud" 2). Cauza
acestui "val de interes" fata de psihanaliza este, crede autorul mentionat, declinul
vadit al marxismului. "Data fUnd prabu$irea a numeroase din sperantele $i inva-
lidarea multora din predictiile sale, M a r:+ - scrie P. R 0 a zen - nu mai este
astiizi, in viata intelectuaZii a Occidentului (~i nu numai a Occidentul~i, L.G.);
personajul care era in urmi'i cu treizeci de ani. $icu toate ca F I' e u d este departe
de a-i Ii substitutul, el a ajutat la umplerea acestui vid. Chiar dacii ideile sale par,
la 0 primi'i ochir-e, mai putin pertinente pe plan social, in an'umite privinte ele
sint la fel de atragi'itoare" 3).
Sa ne dispensam insa de consideratiile politologului american ~i sa ne adresam
direct textelor freudiene, cu privire la problema care ne intereseaza. Daca in
Viitorul unei iluzii (1927) F l' e u d era inca destul de rezervat cu privire la critica
"marelui experiment social care se desfi'i$oari'i in prezent in vasta tara ce se in-
tinde pe continentele european $i asiatic" 4), in schimb in Angoasa $i civilizatie
(1930) ~i in Noi prelegeri de psihanalizi'i (1932)ctitica sa referitoare la marxism
este dcosebit de ascutita ~i "la obiect". F I' e u d nu mai ezita acum sa atace frontal
carentele conceptiei lui Mar x ~i ale orinduirii intemeiate pe. aceasta. _"Lucri'irile
lui K a I' I Ma I' x - scrie el - care trateaza despre structuTa economici'i a socie-

7) Ibidem, p. 202.
1) :;; t e fan 0 d 0 b 1e j a, Psychologie consonantiste, vol. II, Libraitie Maloine,
Paris, 1939, p. 833.
I
2) P a u R 0 a zen, - La pensee politique et sociale de Freud, Presses Univer-
sitaires de France, 1968, trad. din engleza, p. 11.
3) Ibidem.

4) S i g m u n d F r e u d, Die Zukunft einer IUusion, in Gesammelte Schriften,

XI. Band, Leipzig/Wien/Zurich, 1928,p. 416.

53
tiItii $i despre influenta diferitelor. forme de economie politica asupra tuturor
activitatilor umane au, lucru de netaggduit, autoritate in epoca noastra. Se inte-
lege ca personal nu·. cunosc, in legaturacu fie care din punctele luate in considerare,
care este 'gradul de justete sau de eroare. Am auzit ca unii, mai bine documentati
decit mine, nu izbutesc nici chiar ei sa ajunga la 0 concluzie. Anumite idei m-au
deconcertat, de exemplu, aceea referitoare la evolutia societatilor umane care ar
asculta de legile naturale. De asemenea, Mar x pretinde ca transformiirile ce au
loc in paturile sociale decurg unele din altele ca urmare a unui p1'oces dialectic,
Nu sint absolut sigur ca am inteles aceste asertiuni, care nu par "materialiste", ci
constituie mai degraba reziduul obscur'ei filozofii hegeliene, Mar x suferind
de altfel influenta acestei !jcoli. In ceea ce ma prive!jte, nu reu!jesc sa ma despart
de opinia mea de p1'Ofan, obi!jn:uit fiind sa socot formarea diverselor clase ale
societatii drept rezultatul luptelor angajate, dintotdeauna, intre diferitele grupuri
umane ... Traind pe acela!jisol, invingatorii devinstapini, iar invin!jii sclavi. Nimic
din care Sa deceUim aici leg't naturale sau evolutia conceptelor" 5). Pentru F I' e u d
evolutia istorica are la baza noile cuceriri ale ;;tiintelor in lupta pentru dominarea
naturii, dar ;;i 0 multitudine de alti factori, unii dintre ace;;tia implicind ;;i meca-
nismele genetice: despotismul rusesc ar fi fost in felul acesta condamnat chiar
mai inainte de declan;;area primului razboi mondial, deoarece endogamia fami-
liilor domnitoare din Europa dusese la degenerarea tarilor, incapahili sa mai re-
ziste in epoca dinamitei. Tot a;;a, Anglia ;;i-a vazut amenintata izolarea ei insulara,
lini;;titoare, de indata ce avionul lui Bleriot a putut zbura peste CaMiui Minecii,
iar submarinele germane au impinzit marile 9i oceanele. "Evident - serie apoi
F 1'e u d -, marxismul nU-!ji datoreaza forta nici conceptiei despTe istorie, nici
previzi'unilor pe c.~~e Ie formuleazi'i pe baza acestei conceptii, Ci ingenioasei sale
demonsl1iiILa-inJluentei pe care situatia economicii-o exercita asupra activitatii
intelectuale; morale !ji artistice a oamenilor. Au fost astfel descopeTite 0 serie de
relatii$i 'de determinari, pina atunci aproape ignorate; dar este imposibil sa ad-
mitem ca factorti economici aT fi singurii care determina compoTtamentul oame-
nilorin societate. Intr-adevar, este de netagaduit faptul ca &iferite persoane, rase,
popoare puse in conditii economice similare nu se comportCi: in acela$i fel, cgea ce
este suficient ca sa invalideze ideea unei pretinse tiranii exclusive a factorilor
economici. Este 'de neadmis sa neglijam rolul factorilor psihologici cind avem de-a
face cU'reactiile unor fiinte umane vii., Nu numai ca ace-$ti factori participa la
stabilirea condltiilor economice, ci ei determina in continuare toate actele oame-
nilor, care nu pot reactiona dee'lt in virtute a pulsiunilor lor primordiale, a instinc-
tului de conser,vare, a agresivitatii, a setei lor de dragoste, a trebuintei
de a cauta pli1cerea $i de, a evita nepli1cerea. lntr-un studiu precedent,
am scos in evidentaexigentele considerabile ale supraeului, care Teprezinta
traditia $i idealurile trecutului· $i care, un anumit timp, va rezista impulsuriZor
deteTminate de noua situatie economica. Sa nu uitam, in sfir$it, ca pe deasupra
colectivitatii umanesubjugate necesitatilor economice, procesul evolutiei culturale
- a ceea ce eu numesc civilizatie - continua !ji ca, de$i sufera influent a tut-urar
celorlalti factori, nu Ie datoreaza nicidecum originea. Evolutia aceasta este com-
parabila cu un proces organic $i, in ceea ce 0 prive$te, este de asemenea capabila
sa exercite 0 actiune asupra tuturor celorlalti factori. Ea deplaseaza scopurile spre
care tindeau instinctele $i face ca oamenii sa se razvrateaSGa impotriva a ceea ce
pina atunci li s-a parut S'uportabil; in afara' de aceasta, intariTea progresiva a
spiritului $tiintific pare a fi Una din operele esentiale ale civilizatiei. Acela care ar

5) S i g m un d F r e u d, Nouvelles conferences sur la psychanalyse, Gallimard,

Paris, 1936, pp. 241~242.

54
~ncerca sa faca din marxism 0 doctrina sociala veritabila, ar trebui sa fie in state
sa arate in detaliu rolul fiecaruia din aceijti diveriji factori; el ar trebui sa stu-
dieze dispozitia constitutionalil generala a omului,variatiile dupa rasa ale acestuia,
modificarile pe care Ie sufera ca urmare a conditiilor sociale, ale activitatii profe-
sionale, ale posibilitatilor de clijtig $i sa observe cum se inhibii sau se stimuleaza
Teciproe toti aceijti factori" 6).
Dar F r e u d nu filtreaza critic doar ideile marxismului, ci examineaza ~i
modul in care se incerca sa fie acestea transpuse in practica in epoca stalinista
d.e trista memorie. ,,0 datil ce s-a recunoscut important a enormil a conditiilor eco-
nomice, a existat tentatia de a nn se abandona evolutiei naturale transformarea
-acestora, ci de a 0 provoca pe cale revolutionara. Pus 'in practica de catre bol$e-
vieii TUiji, marxismul teoretic a capiitat caracteristicile unei. conceptii despre lume:
-are energia, coerenta, exclusivismul iji, de asemenea, a stranie asemanaTe cuceea
.ee e! combate. Marxismul, care iji-a datorat $tiintei originea iji afirmarea sa, el,
care s-a cliidit pe ijtiinta iji pe tehnica generatii de aceasta, a instituit a interdictie
de .a gindi tot at'it de inexorabila pe dt a fast, la timpul sau, aceea a religiei. Este
interzis sa se critice teoria marxista, iar a te 'indoi de temeiul ei este a crima
pasibila de pedeapsa, cum era odinioara erezia in ochii bisericii catolice. Operele
lui Mar x, in calitatea lor de surse de revelatie, au inlocuit Biblia iji Coranul,
.eu atit mai virtos cu cit ne oferii tot atiteacontradictii $i obscuritiiti ca iji stra-
vechile carti sfinte" 7).
J\Iai presus de toate, redus adesea de catre protagoni~tii sai inculti - in ma-
terie de cunoa~tere a offiului - la faimoasele Teze asupra lui Feuerbach -,
marxismul ignora de fapt natura umana, ceea ce pe F 1'e u.d nu-l poate lasa indi-
ferent. "De$i proscrie nemilos toate sistemele idealiste $i toMe iluziile - scrie
el -, marx'ismul, pus 'in practicii, a creat el 'insuiji noi himere, care nu sint nici
mai putin indoielnice, nici mai putin indemonstrabile decit cele vechi. El spera ca,
in cUeva generatii, sa poata transforma natura umana in aija fel indt oamenii sa
triiiascii in comUn in sinul unei noi orinduiri, fara a intra 'in conflicte $i efectu'ind,
neconstrin$i, 71mnca necesaTii. Pentru a reprima instincteIe, ceea ce este indispen-
sabil intr-o societate oTganizata, el Ie deplaseaza, dirijeazii spre exterior tendintele
-agresive ce ameninta orice colectivitate umana, in cele din urma bizuindu-se pe
ostilitatea saracilar impotriva celar bogati, pTecum iji pe ostilitatea oamenilor mii-
runti de .aItadati1. impotriva vechilor detini1.toTi ai puterii. Este Tealmente ireali-
zabilii sarcina de a modifica astfel natura umana; entuziasmul pe care il suscita
actualmente in mase miijcarea bol$evici1." 'in vreme ce aceasta noua or'induire so-
cialii este inca nedesav'ir$ita $i este amenintatii din afara, nu ne permite sa pre-
vedem momentul in care va fi finisata iji stabila. Intocmai ca religia, bol$evismul
Ie face credincio$ilar sai, spre a-I despiigubi de suferintele lor, de privatiunile lor
-actuale, fiigiiduinta unui timp mai bun, 'in care nici a trebuintii nu va ram'ine
ne~atisfiicutii. Acest paradis este,. e drept, situat chiar pe pamint $i oamenii VOl'
putea intra in elintr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat; dar Sa ne
(!mintim ca em'eii in,~i$i, a caror religie nu cunoa$te· 0 viata viitoare, au a$teptat
venirea lui Mesia pe pam'int iji ca Evul me diu cre$tin a crezut mereu ca 'impa-
Tapia lui Dumnezeu este apraape" 8).
F r e u d se indoie~te ca natura umana va putea fi vreodata aUt de radical
schimbata. Posibile sint, insa, pina cind mutatiile fericite in natura umana vor

G) Ibidem, pp. 244-245.

7) Ibidem, p. 245.
S) Ibidem, pp. 245-246.

55
deveni realitate, "remanierea orinduirii sodale", suprimarea mizeriei materiale @
maselor, cu respectarea concomitenta a cerintelor culturale ale individului.
Nu am dovedi insa respect fata de adevar daca, in acest context, nu am men-
tiona ca F r e u d nu accepta neconditior, ,t societatea burgheza, el ne:;;ovaind sa-i
analizeze iridelung metehnele, aspectele "pa;'ologice", iluziile :;;i utopiile care-i sint
proprii. n preocupa in special calamitatea reprezentata de omul funciarmente-
agresiv; lansat in jungla concuren1;ei, acesta este gata sa-:;;i doboare semenii Cll'
singele rece eu care dobori copacii intr-o padure.
E r i c h Fro m m, cautind sa discearna caracterul "cvasipolitic" al mi:;;carii
psihanalitice, crede a fi descoperit ca "scopul l'ui Freud era acela de a crea c·
mi$care de eliberare morala a omului, 0 mi$care mire ana $i bazata pe $tiintap
pentru 0 elita care trebuia sa ghideze umanitatea" 9). Nu avem totu:;;i in aceste'
rinduri dedt 0 speculatie exegetica. Cert este ca F r e u d a tins intotdeauna catre
ameliorarea naturii umane, spre binele omului insu:;;i, intuindfaptul de capitala
important a ca societatea este mai degraba a:;;a cur" <este omul, dedt omul cum'
este societatea.
In incheierea acestui paragraf, ne simtim 'datori, in lumina celor aratate mai
sus, sa atragem cititorului atentia asupra ultimului alineat din Angoasa in civiZi-
zatie, in care Freud, inca acum 60 de ani, avertiza asupra celui mili mare pericoT
ce pinde:;;te lumea secolului XX : "Problema destinului speciei umane - scrie el -
mi se pare a se pune in felul 'urmi'itor: va putea progresul civilizatiei, $i in ce
mi'isuri'i, si'i domine perturbi'irile aduse vietii in comun de pulsiunile umane de
agresiune $i de distrugere ? Din acest punct de vedere epoca actuali'i merita, poate,
o atentie cu totul deosebiti'i. Oamenii de azi au impins atit de departe dominarea
forte lor naturii incit, cu ajutorul lor, le-a devenit u$or sa. se extermine, reciproC'
pini'i la eel din urmit. Ei 0 $tiu bine $i aceasta este ceea ce explici'i 0 buna. parte
din nelini$tea lor actuali'i, din nefericirea $i angoasa lor. lar acum, avem motive
sit a$teptam ca una din cele doua. "puteri cosmice", Eros-ul etern, sit facit Un efort
spre a se afirma in lupta pe care 0 duce impotriva adversarului si'iu nu mai putin
etern. Cine va pu'tea insi'i sit prevadit' deznodi'imintul ?" 10).
Sa speram ca "deznodamintul" va fi unul fast. -$i poate fi a:;;a daca, biruin-
du-ne instinctele primare, in primul rind agresivitatea, yom miza in mod respon-
sabil pe ratiune, in sensul "politicii" Iui Freud.

13. Repere

Oridt de paradoxal ar parea faptul, "complexul lui Oedip" nu constituie,

cum s-a afirmat, "cheia de bolta" a edificiului psihanalizei freudiene, sau, cum
se exprima R 0 g e r M u c chi ell i, "la grande affaire de Freud" 1). Dovada ca
il putem inlatura, fara ca totu:;;i psihanaliza sa se prabu:;;easca. De asemeneap
factorul sexual nu constituie dedt 0 latura a determinismului psihologic freudian.
Freud fiind eel care a introdus :;;i fundamentat notiunea de supradeterminare,
care ia in considerare :;;i alti factorl, intre care un loc esential il ocupa factorii
sociali (relatiile interumane, influent a structurilor institutionale etc.). In aceasta

9) E r i c h Fro m m, La mission de Sigmund Freud, Presses Uni versi taires de

France, 1975, trad. din engleza, p. 95.
10) S i g m u n d F r e u d, Das Unbehagen in del' Kultur, mit einer Rede yon
Thomas Mann als' Nachwort, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1976.
1) R. M u c chi e 11 i, La personnalite de l'enfant, Editions sociales, Paris, 1969',
p.80 ..

56
situatie, ne putem pune urmatoarea intrebare :ce da viabilitate operei teoretice
9i practice a lui Freud, daca ea rezista pina 9i in urma extirparii unoI' elemente
socotite de unii ca fiind baza psihanalizei? Adevarul este ca freudisroul se
impune in primul rind nu prin "artefacte" de felul "complexului lui OedipK
(care are totu9i justificare de la caz la caz!) 9i nici prin hazardate reconstituiri.
mitice ca acelea din Totem und Tabu (1913) etc., ci printr-o serie de descoperiri
9i elaborari de cea mai mare Insenmi'ttate, intre care procesul refularii (9i im-
plicit al defularii) despre care Freud insu9i precizeaza ca reprezirita elementul
care sustine structura de rezistenta a conceptiei sale: "Die Ve.rdriingungslehre
ist nUn del' GrundpfeiZer, auf dem das Gebaude der Psychoanalyse ruht" (= "Teo-.
ria refularii este principalul sUlp' pe care sesprijina ediflciul psihanalizei") 2),.
Daca ar fi, Insa, sa intocmim 0 lista care sa puncteze important a psihanalizeL
freudiene, ne-am opri la urmatoarele :
a) A deschis noi orizonturi de intelegere a comportamentului normal 9i pato-
logic al oamenilor, printr-o investigare adecvata a motivatiei incon9tiente, dat
fiind faptul ca "la Freud reprezentiirile con$tiintei se raporteaza la pulsiunile·
incon$tientului, care constituie dinamica psihicului" 3).
b) A contribuit roasiv la dezvoltarea unei viziuni materialiste, dinamice 9i
dialectice asupra vietii psihice, pe care a descris-o in complexa ei manifestare
antinomica, Incerclnd sa, ne faca sa simtim valoiO\reacontradictiilor propulsive ..
c) A insistat asupra necesitatii de a privi monistic psihicul, in relatie indi-
solubila cu baza structurala anatomo~fiziologica, vazlnd in metabolism expresia
ultima a proceselor psihice,'fara a Ie reduce insa la acesta. "Edificiul teoretic
al psihanalizei, pe care l-am creat- precizeaza Freud - nueste tn realitate'
decit 0 suprastructura pe care noi trebuie s-o a$eziim pe baza sa organica. Acest:
lucru, lnsa, nu ne sta lncatn putintd" 4).
d) A introdus, inaintea gestalti9tilor, 0 conceptie structuralaln psihologie, a9a,
incH nu este de mirare ca astazi configurationi9tii Incearca 0 "integrare" a psi-·
hanalizei.
e) A corelat in mod dialectic conceptele de structura 9i determinism, de
sistem 9i funqie, anticipind chiar unele modele cibernetice in aceasta privinta,
Dupa Freud, arata Ern est Jon e s, "psihicul este un complex sau sistem reflex"
cu intrare la 0 extrema $i descarcare (ie$ire) la cealalta: prima este, desigur;
extremitatea senzoriala, a doua cea motorie" 5).
f) A adus 0 contributie de prim ordin la progresulpslhologiei ca 9tiinta, prine
postularea cauzalitatii riguroase a fenomenelor psihice 9i prin incercarea de a
stabili determinismul multlplu al acestora, izgonind din acest domeniu conceptiu
mistiea a "liberului arbitru". "No man - subliniaza I I'win G. Sa r a son
exerted an impact equal to Freud's on the scientific study of the determinants of
human behavior" G).
g) A dat studiului proceselor 9i trasaturilor psihicului o directie concretii,
atestata 9i de G. Pol i t z e r, psihanali9tii cautind sa afle nu numai ceea ce se·
petrece in interiorul individului d, implicit, 9i ceea ce se petrece Intre indivizi
9iducind astfel la cercetarea personalitatii In lntregime.

- 2) S. F r e u d, Z'ur Geschichte del' psychoanalytischen Bewegung, in Gesammelte,

Schriften, IV. Band, p. 421.
3) P.Fougeyrollas, op. cit.,p. 29.
4) S. F r e u ct, Introducere in psihanalizd, In vol. de fata.
5) E. Jon e s, Freud's PsychOlogy, in vol. eit., p. 21.
6) 1. G. Sa r a son, Personality, Wiley & Sons, New York, London, 1966,p. 51.
 h) A socializat psihologia. "Opazitia- spune Freud in Massenpsychologie
undu Ich-Analyse (1921) -dintre psihologia individuala $i psihologia socialil sau
colectivacare la prima vedere, poate sa para foarte profunda, pierde mult din
logica sa de indata ce 0 privim mai indeaproape. Desigur, cea dintii are drept
obiect· individul $i cercetarea mijIoacelor de care acesta se serve$te, ca $i a
diiIor pe care Ie urmeaza spre a~$i satisface dorintele $i trebuintele, insa, in
aceasta cercetare ea nu reu$e$te decit arareori, 'in cazuri cu totul exceptinnaIe,
sa faca abstractie de raporturile care exista intre individ $i semenii sai. Aceasta
tocmai pentru ca celalalt joaca intotdeauna 'in viata individului rolul 'unui model,
·al unui obiect, al unui asociat sau al unui adversar, a$a incit psihologia indivi-
duala ni se prezinta inca de la 'inceput ca fiind in acela$i timp, privitii dintr-un
£lnumit unghi, 0 psihologie socialii, in sensul laTg $i pe deplin justificat al cuvin-
tul'ui" 7).
i) A inteles e2. psihologia trebuie sa-~i pastreze statutul de ;;tiinta autonoma,
-eu toate ea personal a intreprins numeroase eereetari laterale, absorbind infor-
matli din toate ;;tiintele invecinate, in spiritul a ceea ee numim astazi cercetare
in terdisciplinara.
j) A stimulat, 1a colaboratorii sai, intin;;e cereetari d_e ordin antropologic ;;i
psihosociologie.
k) A promovat eoneeptia genetica in psihologie, privind fenomenele psihice
din punctul de vedereal genezei ;;i evolutiei. In acest sens I-a preeedat pe
J. Pia get, fapt reeunoseut azi 8).
1) Ne-a dat despre psihic imaginea unui domeniu natural de fenomene,
posibil de eunoseut, de transformat ;;i de stapinit eu mijloacele ;;tiintei.
in) A rafinat metoda clink a de cercetare ;;i a folosit, inh~-un mod nou, metoda
psihopato1ogica impusa de Ribot ;;i de urma;;ii aeestuia.
n) A determinat fecunda orientare psihosomatica in medieina.
0) "Psihanaliza are meritul - serie acado Vas i 1e P a vel e u - de a fi
initiat un nou mod psihologic de investigatie a pacientuluiin elaborarea diagnos-
ticului. Limitlndu-se initial la domeniul nevrozelor, psihanaliza $i-a extins dmpul
de cercetare asupra intregii semiologii medicaIe ... Noua Iozinca, "nu existi'i boli,
d bolnavi", dob'inde$te 0 noua acceptie, psihologid" 9).
p) "Doctrina lui Freud - ;;i acesta este unul din cele mai mari merite ale
sale -, scrie K ur t LeVI i n - a contribuit din plin 1a ;;tergerea granitei dintre
normal iii patologic, dintre obi;;nuit ;;i exceptional 9i, decl, a favorizat omoge-
nizarea diferite10r domenii ale psihologiei. Desigur, proeesul este departe de a
fi terminat, dar el este intru totul comparabil cu acela din fizicamoderna, care
.a asigurat unificarea fenomenelor cere;;ti ;;i terestre" 10).
1') "Ne-a invatat sa ne concentram atentia asupra psihologiei copilului ;;i asupra
'.biografiei individului" 11).
s) A indreptat atentia educatorHor asupra conditiilor familiale de formare
'l)i dezvoltare a persona1itatii copilului, reliefind importanta relatiilor parinti - copii,
,ca ;;i a relatiilor dintre frati.
;;) In ciuda unoI' exagerari, a intreprins exploatarea indrazneata ;;i detaliata
a sexualitatii umane "Teoriile sexualitatii ale lui Freud - scria dr. I 0 s i f

7) S. Fl' e u d, Massenpsychologie und Ich-Analyse, p. 261.

8) Pet e l' J. W 0 1f f, The Developmental Psychologies of Jean Piaget and
..Psychoanalysis, International Universities Press, New York, 1960, p. 10.
9) V. P a vel c u, Soma $i Psyche, in "Cronica", VI, 17, 1971.
10) K u r t LeVI i n, Psychologie dynamique, P.U.F., Paris, 1967, p. 45.
11) B. Mal in 0 VIski, op. cit., p. 11.
 W est f ri e d - au in special meritul de a··descoperi· caracteristicile sexuale ale
. multpr activmiti psiho-fiziologice .care pareau sa nu aiba nimie comun Cll· viata.
sexuala ... Sexualitatea in psihiatrie capata 0 valoare dintre cele mai desearna
l(>iaceasta constituie unul din meritele cele mai mari ale doctrinei freudiene" 12).
t) "Lucrarile lui Freud asupra visului,alaturi de acelea ale lui Maury -
scrie cercetatorul roman N i e 0 I a e Vas chi d e - reprezinta ansamblul eel
mar complet ~imai bine sistematizat asupra psihologiei visului" 13).
t) "Freud a demonstfat cii afectivitatea, mai mult decit inteligenta, este
fact01'ul esential al vietii noastre cotidiene" 14) •.
u) A tins eu eonseeventa spre Elepa~ireaomului instinctual, impulsiv, irational,
spre consolidarea con~tiintei in lupta cu instinctele. "Freud believed in the ulti-
mate triumph of reason in the individual and in mankind", releva eu pregnanta
Frederik J. Jecker15). Din acest punct de vedere un Herbert Marcuse,
eu toata critica sa valabila la adresa societatilor. industriale avansate de tip capi-
·tallst 16), se situeaza la antipodul lui Freud,producind confuzie in masa publicului.
v) "A pregatit intr-o masura intelegerea ~i valorificarea ill psihologie a Ullor
descoperiri ulterioare din domeniul fiziologiei" 17).
x) A stiinulat gasirea de noi metode de eunoa$tere a personalitatii umane
{Rorschach, T.A.T., Szondi etc., in general testele proiective). Faimosul brain-
storming reprezinta aplicarea in domeniul creativitatii a "regulii fUl1dampntale"
a psihanalizei (asociatii libere sustrase oricarei autocritici).
y) A demonstrat inconsistenta superstitiei,a eredintei intr-o lume. supran a-
turaIa, contribuind la propulsarea unei viziuni rationale despre lume ~i viata.
z) A dat un· impuls fara precedent prozei de analiza, de discernam'int psi-
hologic, iar unul .dintre cei mai ilu~tri beneficiari ai psihanalizei 'in aeest sens,
Tho mas Man n, eonsidera necesara ~i posibila eontributia freudismului 1a
dezintoxiearea ~i pacificarea umanitatii 18). In acela~i timp, Freud s-a pronuntat
eu judiciozitate 'impotriva lirieH de elucubratie suprarealista 19).
S-ar putea cita, 'in continuare, alte ~i alte merite de prima important a ale
psihanalizei freudiene (de exemplu, eritica P?trunzatoare a marxismului ~i a r'in-
duielii socio-economice generate de acesta, faptul de a fi oferit noi criterii de
apreciere criticii literare 20) ~i de arta, de a fi militat pentru stavilirea agresivitatii
11iviolentei, pentru 0 viata civilizata $i pa~llica, 'incercind sa-i defineasdi coordo-
natele psihologice etc.), dar ~i cele de mai sus justifica cu prisosinta interesul

12) Dr. I 0 s if·· We s t f r i e d, Instinctul sexual, cu un "Cuv'int introductiv"

de Prof. S. F r e u d, Cartea Romaneasca, Bucure~ti: 1928, p. 193. Acela~i autor (di-
ruia Freud 'iimultume$te pentru invitatia de a vizita Romania ~i pentru straauinta
sa de a face cunoscuta psihanaliza 'in tara noastra), observa cu probitate;; ca ,,'in
{:eea ce prive~te rezultatelemetodei psihanalitice 'in domeniul sexualitatii evident
{:a multe din ele vor trebuisa ineerce 0 minutioasa reviZuire tara a ~tirbinimic
din meritul metodei freudiene" (Ibidem, pp. 193-194) ..
13) N. Vas chi d e,Le Sommeil et les Reves, Flammarion, Paris, 19n, p. 175.
H) G. He u y e r, Vingt ler;ons de psychologie medicale, P.D.F., Paris, 1966,p. 168.
15) Ben jam inN e 1son (Ed.), Freud and the 20-th Century, Meridian Books,
Inc., New York, 1957, p. 134.
16) N. T e r t u Ii a n, Herbert Marcuse, Freud $i Marx, 'in "Romania literara",
Anul III, 1, 2, 3,1970.
17) V. P a:vel c u, Drama psihologiei, p. 188.

18) Tho m a·s Man n, Freud et l'avenir,'in "Noblesse de l'esprit", Paris, 1936.
19) Vezi $i Leo n a r d G a v ri 1i u, Sigmund Freud $i mitulsuprarealismului,
in "Amfiteatru", anul VIII, Nr; n,1973, pp. 18-19.
20) An g e la Ion, "In cautarea surselor profunde ale povestirii", prefata 1a
Mar t h a Rob e r t, Romanul inceputurilor $i inceputuriZe romanului, Editura
Univers, Bucuref?ti,1983, pp. 22-23.

59
permanent de care se bucura opera lui Freud In lumea contemporana. "Opera luii
Freud - subliniaza pe buna dreptate J. A. C. B row n" - nU reprezinta 0 teorie
limitata, de tipul celor indriigite de experimentali$ti, $i de aceea nu poate fi com-
parata cu legile lui Boyle $i Charles, ale lui Ohm sau ale lui Weber $i Fechner,
care calculeazii matematic raporturile dintre un mic numar de date in interiorul"
unui canal ingust de informatie, pe cind aceasta este 0 ipotezii ce acopera un do-
meniu intins de fapte, cu 0 grijii mai putin pronuntatii pentru amanunte. In acest
sens ea este de comparat cu ipotezele lui Newton care, pe baza citorva observatii
fiicute asupra comportarii ciiderii obiectelor pe pamint, a facut un salt imaginal'
in" cosmos, dar, din fericire pentru Newton, nou s-a giisit nimeni atit de smintit
sa-i reprO$eZe cii nu $i-a verificat experimental ipotezele asupra nebuloaselor
extragalactice. Propozitiile lui Newton $i Freud nu sint desigur in miisurii sa
explice arice fenomen, deoarece au 0 forma ipotetica, insii Freud i$i mai a$teapta
un Einstein al siiu" 21).
De fapt, problema "validarii" psihanalizei pe cale experimentala, prin teste,.
probe de laborator, masuratori, statistici sau prin formalizari de tip logico-mate-
matic, este luata azi tot mai in serios, fiind de citat in acest sens, lucrarile
R. S pit z, L. K ubi e, Ern s t K r i s, J. H. Mas s c r man, J. Me Hun t, Rob
R. Sea r s, E. H i 1gar d, I. S a r a son, M. Ben ass y sau CIa r k L. Hull,
unii dintre ace;;tia negasinducse decit in relatii tangentiale cu psihanaliza (pro-
psihanali;;ti) 22). Pe de alta part~, nu sint absente nici pozitiile de respingere
(H.J. E y s e n c k, Don aId M. K a p I a n, Jam e s V. Me C 0 Ii nell, J. W 0 I P e,
K.M. Co I b y etc.), unii propunindu-~i chiar sa lichideze definitiv ;;i irevocabil ell
"problema incon~tientului" ~i cu psihanaliza, de pe cunoscuta pozitie paleobehavio-
rista care, inca acum mai bine de jumatate de secoi. preconiza la fel eliminarea
con~tiintei din sfera de preocupari a psihologiei 23). Atitudine extremista, rara eco!]
serios, dar care trebuie tratata cu circumspectia de rigoare.

14. Ccmsidera~ii finale

Este hiperbolica afirmatia lui C. A. Mac e, care sustine ca tranzitia de la
psihologia prefreudiana la cea freudiana este de ordinul marilor mutatii geologice
("The transition from Pre-Freudian to Freudian psychology is as abrupt as any
transition in the history of the subject") 1). Ideea de "rasturnare copernicana", de
"revolutie inedita", afirmatia lui K u r t T u c h 01 sky ca fiecare volum din opera
lui Freud a zguduit lumea 2), toate acestea poate cacontin 0 anumita doza de exa-
gerare, dar este indiscutabil faptul ca parintele psihanalizei are partea sa de genia-
litate. In primul rind, el a demonstrat In chip magistral ca autoguvernarea con-
~tienta a omului nu este un lueru simplu ~i de la sine Inteles, ea omul, departe de
a aetiona in virtutea prerogativelor divine ale a;;a-zisului "liber arbitru", filee parte
dintr-o retea eomplexa de relatii determinate biologic ~i social (sa nu uitam ca
pentru Freud oriee psihologie este integral sociala), ale cawr legi structural-cauzale

J. A. C. B row n, op. cit., p. 200.

21)
Vezi Wi 1f rid Hub e Y, Her man Pie ron, Ant 0 i n eVe r got e, La
22)
psychanalyse, science de l'homme, Dessayt, Bruxelles, 1970, p. 268 ~i urm.
i
23) T. R. ]VI 1 e s, Eliminating the Unconscious: A Behaviorist View of Psycho-
analysis, Pergamon, Press, London, 1966.
1) C. A. Mac e, Editorial Foreword In J. A. C. B row n, Freud and the Post-
Freudians, Penguin Books, Baltimore, Maryland, 1967, p. VII.
2) Mar the Rob e r t, La revolution psychanalytique, t. 1, P.D.F., Paris, 1966,
In notita introductiva.

60
trebuie sa Ie cunoasca ~i sa tina efectiv seama de ele, daca vrea sa fie cn adevarat
libel'. In al doilea rind, a fixat practicii psihanalitice un scop elevat, demn de alti-
tudinea rolului istoric al omului, daruindu-se cu 0 rara tenacitate ~i pasiune urn a-
TIista realizarii acestui scop, prin mijloacele de care d~spunea in domeniul sau de
activitate. In felul acesta psihanaliza freudiana constituie nu numai 0 conceptie
~tiintifica despre psihicul uman ~i phihoterapia corespunzatoare, ci $i 0 fundamen-
tare solida pentru orice program realist de perfectionare psihologica $i' etica a
omului, de consoli dare a saltului omenirii de la pitecantrop la Homo sapiens, de
la impulsul obscur $i patima, la autocontrol ~i' obiectivitate, de la starile confuz'O
~i anxiogene, la claritate, echilibru $i ponderatie, de la individualismul feroce,
agresiv, 1a empatie $i altruism, la integra rea sociala, de 1a instinct, incon$tient, la
1'atiune, la. con$tiinta, intr-un cuvint, favorizeaza in mod practic ina1tarea de la
abisal la apical. "j\fetoda. esentialmente pedagogica", a cElJ:acterizat-o, pe drept
cuviut, psihologul fraucez G e 0 r g e s Pol i t z e r 3). Optlnd pentru (l exegeza
obiectiva a operei lui Freud, intr-un scurt eseu publicat in ziarul L'Unita, in
care con damna pe cei care in loc sa int21eaga rastalmacesc, lVI a r i 0 S pin e 11 a va
opina $i el ca psihana1iza freudiana constituie un aport ftmdamental la edificarea
unei noi rationalitati, oferindu-ne nu pur $i simplu 0 metodologie a cunoa$terii
omului ca atare, ci ~i una de interventiepentru transform area sa 1,).
Analizind rolul umanist al psihanalizei freudiene $i subliniind importanta
cardinala a cunoa§terii adecv"ate a realitatilor psihologice de catre cei care conduc
marile procese de transformare sociala, R e u b e nOs b 0 r n scrie: "Ceea ce il
preoeupa pe reformator, este de a face tn a$a fel incit oamenii sa gindeasca $i sa.
actioneze rational, in sensul tntelegerii realitatilor vietii sociale. Stnt insa putine
spemnte de a se Conferi comportamentului lor un seop mtional, daea se lasiI
tara. raspunsintrebarile fundamentale cu privire la sursa unci parti insemnate
a imtionalitatii omene$ti. Dimpotrivii, daca reformatorul social cunoa$te motivatia
incon$tienta a comportamentu~ui timan, el este tnarmat spre a da acestor forte
incon$tiente 0 directie obiectivii $i mtionalii" 5). Identificam in aceste rinduri
tocmai "ideea-forta" dezvoltata de Freud in intreaga sa opera. Cultura, in con-
ceptia freudiana, reprezinta elementul prin care omul se ridicii deasupra· condi-
tiei animale, element care prezinta doua aspecte esentiale: pe. de 0 parte luarea
in stiipinire a fortelor naturii, in vederea satisfacerii tot mai depline a trebuin-
telor umanitatii, pe de alta parte luarea in stiipinirc a naturii uma1ie, prin cu-
noa~terea ~i dirijarea instinctelor pe caile admise de convietuirea intr-o societate
civilizati'i., in vederea "TegliiTii TapoTtuTiloT dintTe oameni, in special in ceea ce
prive$te repartitia bunurilor accesibile" 6). Civilizatia, sustine Freud, trebuie apa-
rata impotriva individului 7), intelegind prin acea.sta 0 opozitie socialmente orga-
nizata impotriva individului incapabil sa se ridice la orizontul ratiunii, al eticii
superioare. Psihanaliza a generat astfel nu numai 0 psihoterapie, ci $i 0 peda-
gogie, punind intr-un mod nou problema eduearii $i reeducarii omului, in con-
cordanta eu civilizatia con creta a epocii, dincolo de orice "experiment social"
totalitarist.

Dr. LEONARD GAVRlLlU

3) G. Pol i t z e r, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 33.

a r i 0 S pin e 11 a, Frelfd piu frainteso che capito, in L'Unita,
1,) ]\-1 Anno LVI,
N. 227, 2 oUobre 1979.
5) R. 0 s b 0 l' n, op. cit., p. 115.
6) S. F l' e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 412.
7) Ibidem, p. 413.

61
 IN1'ROD UC:ERE
IN PSIHAN ALIZA
 Partea 'Intii

ACTELE RATATE

5 - cd. 404
 .
.l.

PREAMBUL

l\U ~tiu dti dintl'e dLlmneavoastra cunosc psihanaliza din lectura san
din auzite. Dal' insu~i rostul acestor prelegeri, menite Sa constituie 0
Introducere in psihanuliza, ma obliga sa procedez ca 9i cum nu ati :?ti
nimic in pl'ivinta acestei terne ~i ati simti nevoia de a fi intiati in e1e-
mentele ei de baza.
Tl'ebuie totu~i sa presupun ea aveti cuno:?tinta de faptul ca pSlhana-
liza este un proeedeu de tratament medical al persoanelor care surera
de boli nervoase. Acestea mnd spuse, va pot arata cu ajutorul unui
exemplu ca In acest domeniu lucrurile nu se petrec ca in alte l'amuri
a1e merd·lcmn,
.... Cl In~r-o.
,
-I- v +' l' ' .tV" l' d
rn~l1l~r.a eu coru. neOSHJl_a.m .g~ne~~, emv Sl.~-
•

punern un bolner", une LenmcI terapeutIce, ne dam toata sllmta sa ml-

nimalizam in ochii' s21 inconvenientele :?i si'H dam toate asigurarile
posibile in ceea ce prive:;;te succesul tratamentului. Cred ca sintem' in-
dreptatiti s-o facenl, pel1tl'u ea procedind asHel ne sparim in chipefec~
tiv ;;ansele de reu;;ita.. Procedarn insa eu totul altfel atunci cind supunem
unnevrotic tratalnentulLli psihanalitic. In acest caz 11 punen1 la cureIlt
eu dificult£itile rnetodei, eu cl1xrata sa, ell efot'turile ~i sacrificiile pc care
Ie cere; cit despre rezultat, Ii spunem Cd nu-i putem pro:,lite nirnic
'<'l~ 'bll
,In :ar~se 'va COIYl~orta -0 11.aV~1
• v' •• ,
~lgur~ ca a;e,:t~~ va CielJ:llae ct~~.l~lU
msu~l, de m~elegerea, de docllltmeCl, ae rabaarea sa. Se mtelege de 1a
sine Cd ,l\'enl TI1oti\T2serioase, a car or irnportanta 0 \Teti sesiza poate
mai ti1'ziu, care ne c1icteaz&aceasti'i conduita neobi~nuita,
Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau daca voi lncepe prin a va
trata pentru moment ca pe ace9ti bolnavi nevrotici. Ca atare, nu va
sfatuiesc sa mai veniti sa ma ascultati 9i altadata. In aceasta situatie,
va voi infati9a toate neajunsurile care sint in mod l1ecesar legate de
didactica psihanalizei 9i toate dificultatile care se opun formarii unei
opinii personale in aee;:1stamaterie. Va voi demonstra ca intreaga orien-
tare a culturii dumneavoastra anterioare 9i toate deprinderile de gin~
dire au fa cut din dumneavoastra. in chip inevitabil adversari ai psih-
analizei 'ii va voi arata' ee anumeaveti de 111vinsin dumneavoastra in-
~iva, spre a domina aceasta ostilitate instinctiva.. Fire:;;te, nu va pot
spune dinainte ceea ce veti dobindi prin prelegerile ill21e din punctul
de vedel'e a1 intelegerii psihanalizei, dar in mod sigur va pot afirma ca
faptul de" afi asistat 1a aceste prel~geri nu va va face capabili sa intre-
prindeti 0 cercetare sau sa conduceti un tratament psihanalitic. Dar
daca exista cumva printl'e dumneavoastra cineva care, nemultumindu-se
Cll 0 cunoa9tere superficiala a psihanalizei, ar dod sa intre in contact
permanent cu ea, nu numai di l-a~ sfatui Sa-9i schimbe intentia, ci l-a~
pune direct in garda impotriva unei asemenea tentative. In situatia
acfuala, acela care ar alege aceasta cariera s-ar priva de arice posibi-
67
iitate de succes universitar ;;i s-ar afla in calitatede practician in mij-
locul unei societati care, neintelegindu-i aspiratiile, il va privi cu nein"",
credere ;;i ostilitate :;;iva fi gata sa dezlantule impotriva lui toate spi-
rite1e re1e care stau lapinda in ea. probabil va yeti face 0 idee suman'!
asupra multitudinii acestor spirite' rele fie ;;i numai gindindu-va la
faptele pe care ni Ie ofera razboiul.
Exista .totu:;;i persoane pentru care arice cuno;;tinta nouaeste atra-
gatoare, i,n pofida inconvenientelor la care am fikutaluzie. Daca unii
dintre dumneavoastra apartin acestei categorii ;;i, fara a se lasa descu-
t"ajati de avertismentele mele, VOl' 1'eveni aid data viitoare, ei VOl' fi
bineveniti. Dumneavoastra toti aveti ins8. dreptul dE:a cunoa;;te dificul-
tatile psihanalizei.
Cea dintii. dificultate este inerenta insa;;i didactidi psihanalizei. In
invatamintul medical este utilizat in mod obisnuit simtul vazului. Ve-
deti 'preparatul anatomic, precipitatul care se 'formeaza' in eprubeta ca
rezultat alunei reactii chimice, contractia mu:;;chiulul ca efect al exci-
tariinervilor acestuia. Mai tirziu se prezinta simturilor dllmneavoastra
bolnavul, cu simptomele afectiunii sale, produsele procesu1ui sau mor-
bid ;;i, in multe cazuri, vi se pune sub ochi, izolat, chiar microbul care
a provocat boala. In chirurgie asistati la interventiile £acute pe bolnav
si chiar trebuie sa incercati sa Ie executati dumneavoastra insiva. Pina.
~i in psihiatrie 1) " prezenta~ea bolnavului, 'cu jocul schimb3.to~ al fizio-
nomiei sale, cu felul sau de a vorbi ;;i a se comporta, va pune la dis-
pozitie 0 multime de date de observatie care va lasa 0 impresie profunda
:;;idurabila. Astfel, profesorul in invatamintul medical indepline;;te rolul
unui ghid ;;i al unui interpret care va in80te:;;te intr-un muzeu, in timp
ce va puneti in relatie. directa cu obiectele ;;i s1nteti incredintati ca yeti
dobindi, printr-o perceptie nemijlocita, convingerea despre existenta
unor fapte noi.
Din nefericire, lucrurile se petree eu totnl diferit in psihanaliza. Tra-
tamentul psihanalitic nu comporta dedt un schimb de cuvinte intre
pacient;;i medic. Pacientul vo1'be;;te, }')oveste:;;teevenirriente din viata
sa anterioara ;;i impresii din prezent, se plinge, i9i confeseaza dorintele
pornirile sale afective. Medicul il asculta, se straduie9te sa dirijeze
cursul ideilor pacientului, il indeamna sa-:;;i aminteasca, ii orienteaza
atentia in anumite directii, Ii da explicatii :;;i observa reactiile de com-
prehensiune sau de respingere pe care Ie provoaca in acest fel la bol-
nay. Anturajul neinformat al pacientilor no;;tri, car,e nu se lasa convins
dedt de ceea ce estevizibil9i palpabil, de preferinta de acte ea aeelea
care se desfa:;;oara pe ecranul einematografic, nu pier de niciodata oeazia
de a-;i;l manifesta indoiala eu privire la efieacitatea pe care 0 pot avea,
ca mijloc de tratament, "simplele eonvorbiri" 2). Aeeasta critic a este
inconsecventa ;;i ilogica. Oare nu aceia:;>ioameni ;;tiu sigur ca bolnavii
doar "i;;i inchipuie" ca au cutare sau cutare simp tome ? Initial cuvintele
fiiceau parte din magie ;;i inca in zilele noastre cuvintul ;;i-a pastrat
mult din puterea sa 111agic2lde odinioara. Cu ajutorulcuvintelor un om

1) In eeea ce prive~te delimitarea pe care Freud 0 opereaza intre psihanaliza

$i psihiatrie, sa se vadii capitolul introduetiv din partea a treia a eartH, eonsaeratii
teariei psihanalHice a nevrozelor. (Nota had.)
2) In textul original: "wie man clurch blosse Reclen etw'-s gegen die Krankheit
ausrichten kann". (Nota trad.)
isi poate face semenu1 fericit sau iI poate impinge 10.disperare, cu aju-
t5ru1 cuvintu1ui profesoru1 transmite ~tiinta so. elevilor, iar un orator
pune st.ipinire pe auditoriu ~i Ii determina judecatile ~i deciziile 3). Cu-
vintele declan~eaza afecte ~i constituie pentfu oameni mijlocul general
de influentare reciproca. Sa nu cautam deci sa diminuam valoarea pe
care 0 poate prezenta utilizarea cuvintelor In psihoterapie ~i sa ne
multumim sa asistam ca auditod la schimbul de cuvinte care are IDe
intre psihanalist ~i pacient.
Dar nici acest lucru nu ne sta in putinti'L Conversatia care constituie
tratamentul psihanalitic nu ingaduie auditori ; ea nu se preteaza la de-
monstratie. Firc'?te, in cursul unei Jectii de psihiatrie poate fi prezentat
studentilor un neurastenic sau un isteric care sa-~i exprime necazurile
~i sa-~i descrie simptomele. Dar aceasta va fi totuI. Cit- despre infor-
matiile de care are nevoie psihanalist'.ll,bolnavul nu Ie va transmite
decit daca are pentru medic 0 inclil1c:tie afectiva deosebita; de indata
ce va sesiza prezenta fie :;;i a unui singur martor indiferent, bolnavul
va tacea'). Aceasta se datorc:;;te faptulul ca informatiile privesc ceea
ce este mai intii11 in viata bolnavului, ceea ce el, co. persoana sociala
autonoma, trebuie sa ascunda fata de ceilalti, in sfir;;it, se refera 10.
ceea ce el, ca persoana com;tienta de unitatea sa, nu vrea sa-~i martu-
riseasca nici sie;;1.
Deci nu puteti asista, co. auditori, 10.un tratament psihanalitic. Despre
aceasta puteti fi doar informat :;;i, in sensul -cel mai riguros 0.1 tet-
menului, nu aveti posibilitatea sa cunow?teti psihanaliza dedt din auzlte.
Faptul de a nu putea obtine decit informatii, co. sa zicern a~a, de a
doua mina, va creeaza conditii neobi9nuite in ceea ce prive~te forinarea
unei opinii. Totul depinde, In mare masura, de gradul de incredere pe
care vi-l inspira aeela care va informeaza despre psihanalizii
Imaginati-va pentru 0 clipa Ca asistati nu 10. 0 lectie de psihiatde,
ci 10. 0 lectie de istorie ~ica vorbitorul va. poveste9te despre viata ::;i
faptele de anTIe ale lui Alexandru eel Mare. Ce motive ati avea sa cre-
deti in veridicitatea expunerii sale? La prima vedere situafia pare inca
;;i mai defavorabila deciti:n cazul psihanalizei, caci profesorul de istorie
n-a luat parte nicidecum la expeditiile l~i Alexandru, pe cind psihana-
listul va vorbe9te eel putin de fapte in care el insu9i a indeplinit un
1'01. Dar aici intervine a circumstanta care 11 face pe istoric· demn de
crezare. EI paate, de exemplu, sa va trimita 10.scrierile vechilor istorid,
contemporani cu evenimentele in cauza sau destul de apropiati de e1e,
adica lei cartile lui Plutarh, Diodo!', Arrian etc. ; el va poate pune sub

3) Acest adevar este adesea subllniat ~i de protagoni~tii psiholingvisticii ~i

semioticii din zi1ele noastre .. "Lucian din Samosata - scrie de pilda A dam
S c h a f f - poveste~te di galii. il reprezentau pe Hercule - simbo1u1 puterii -
ca pe un -barbat batrin care trage dupa sine oameni ale CarOl'urechi slnt legate
eu lanturi de aur de limba eroului Gamenii ace~tia, serie Lucian, il mmeazaeu
placere ~i- cu bucurie pe eel ce i-a sUbjugat, de~i 1e-ar fi u~or sa se elibereze.
Aceasti:i imagine poate fi explicaUi prin convingerea galilor ca forta fiziea nU
inseamna nimic in comparatie eu puterea euvintu1ui" (Introducere in semantica,
Bueure~ti, Editura $tiintifica, 1966,p. 129).(Nota trad.)
{) Telmica "pereti1or unitransparenti", pusa 1a pUnet mai tirziu, ar fi permis
vizionarea ~i - eu ajutoru1 metode1or de inregistrare fonica - audierea nestin-
ghcrita a ~edintelor de cura psihanalitica. (Nota !rad.)

69
ochi re:eroduceri de monedesau de statui ale regelui ~i 0 fotografie a
D.1Ozaicului pompeian care reprezinta batalia de la Issos. La drept vor-
bind, toate documentele prezentate nu dovedesc decit ca generatiile
trecute au crezut in existenta lui Alexandru si in realitatea faptelor sale
de vitejie ~i in acest considerent puteti gasi un nou punet de plecare
pentru critica dumneavoastra, care va conchide ca nu tot ceea ee s-a
spus despre Alexandru este demn de crezare sau poate fi stabilit
eu certitucUne in toate .amanuntele ; totu~i eu reruz sa admit ca ati putea
pari'isi sala de conferinte Indoindu-va de existenta in realitate a 1ui
Alexandru cel Mare. Decizia dumneavoastra va fi determinata de doua
considerente principale: primul, conferentiarul nu are nid un niotiv
plauzibil de a Va face sa admiteti drept real ceea ce el iDSu;;i nu con-
sidera a fi real; a1 qoilea, toate cE'trtile de istorie de care dispunem in'-
fati;;eaza evenimentele intr-o maniera aproape identici'i. Daci'i abordati
apoi examenu1 izvoarelor mai vechi,veti tine seama de aceia~j factori,
anmrle mobilurile care i-au putut cali'iuzi pe autori ;;i concordantamar-
turinor lor. In eazul lui Alexandru, rezultatul examenului va fi cu sigu-
ranta lini;;titor, dar va Ii f;>ialtminteri dadi este vorba de personaliti'iti'
ca Moise 5) sau Nimrod. eft despre il1doielile pe care Ie puteti concepe
in legatura cu gradul de incredere medtat de relatarile unui psihana-
list, veti avea in continuare destule prilejuri de a Ie aprecia valoarea.
Acum aveti dreptul sa ma IntrebE4i: daci'i nu exista un criteriu
obiediv in judecarea veridicitatii psihanalizei ;;1 dad nu avem nid 0
posibilitate de a face din aceasta obiect de demonstratie, cum S8 poate
preda psihanaliza ;;i cum ne putem convinge de adevarul afirmatiilor
sale? Intr-adevar, aceastEi ucenicIe nu este facWI Ojiputini sint· eel care
:;;i-au insu;;it psihanaliza inty-un mod sistematic, insa exista fire;;te 0
eale de acces la acea.sta ucenicie.Psihanaliza se Invata mal intH pe tine
lllSuti, prin studierea propriei personaliti'iti. Aceasta nn se reduce intru
totv.l la ceea ce numim alJtoobsel'\latie, dElI' pOE~te1a nevol;2 sa i se- sul~-
ordoneze.Existao Intreaga categorh::~ de fenorllene "psihice~ foarte -frec-
vente ;;1 in general cunoscute, care, gratie cJ:torva indicatE referitoare
la mecanismul lor, pot constitui obiecte de autoanaliza. Faclnd acest
lueru, capeti convingerea atitde canfata eu rea]jltaltea proce-
se1m des crise de psihana1iza ~i la ustete:'Cl conceptiilor Este cazul
sa spllnem totLl~i ca, tlrrnirld aceasta ca.le, nLl trebuie sa 112 a~tept3.1n
la T2Edizarea "llnor -·progrese n(~li:mjta,t2 Y!1}.11t.;rnai rnuJt lasin-
Cll1alizat de Ull psihanalist i:ncerclrld pe prol-Jriul eu
efectele psiha11alizei 91 profiti1:1d d2 aC2st spre a afla mecanis-
n1ele l)tocedtlrii in toate nllantele sale. Se de lit ,sine ca acest

G) S. Freud .a _fo~t preocupat toa~a vlata de personalitatea fondatDrului cul-

tull1i nlozaic; caruia Tn ultin1ii ani ai existentei sale i-a consacrat un \lE~ststudiu
(i1,1 aise $1 monoteismul), 111 care Ineearea, printre altele, s2n:;;iclarHice nu numai
originile religiei evreilor,ci 9i originile antisemitisrnului.
".i~m fast uin1it sa constat -'- scrie ellntr-o scrlsoare datata 14 dee. 193"7-ca
:x?erien'~a prir;n~r~~ala a .pop~rului, .expe~ienta
sa embrionara: ea sa spun a~a :-
111Iluenta OlllUIUl lVIOlse ~l Ie~lI'ea dlIl Eglpt-
a det.er1T~lnat Intreaga sa evolu~le,
plnZt In ziiele noastre, ca un veTitabil traumatism al celei dintfi copilarii In bio-
grafia unui individ nevrotic" (S. F r e u d, Briefe 1873-1939, S. Fischel' Verlag,
Frankfurt a, M., 1960, p. 431). (Nota tract) .

70
 extelentmijloc nu poate ffutilizat dedt individual i?i nu se apliccl
niciodata untii grup l3) •
i
,Acces1.l1uidumneavoastra la upsihanaliza" se mai opune9i 0 aWi '%

difkultate careinsa nu mai este inerentapsihanalizei caatare:tQcrnai

dumneavbastra sinteti. responsabilide aeeasta, din eauzastudiilor dum-
neavoastra medicale anterioare. Pregatirea pecare atiprimit-o pina
in prezent a imprimatgindirii dumneavoastra 0 anumita. orientare care
va indeparteaza. mult de psihanaliza. Ati fost. deprini?Lsa..atribuiti fUnc~
~iilor organisffil.).lui ~i tulburari10r acestora cauze anatomice, sa Ie .ex-
pIicati plasindu-va din punctul de vedere}l chimiei $1fizicii, .sa Ie eon~
cepeti din punet de vedere biologic, pe dnd interesul dumneavoastya
nu. a fost orientat niciodata spre viata psihica prin care, ell toate aces-.
tea, culmineaza function area admirabilului $1 complicatului. nostruor-
ganism. Tocmaide aceea ati. ramas strEtini de modul dea gindi PSillO-
logic $i de aceea v-ati obi$nuit. sa •priviti cu. neincredere acesf< mod· de
a gindi, refuzlndu-i arice earacter $tiintific i?i abandonindu-l. prQfanilor,
poetHor, filozofilor naturE .i?i mistkilor. Aceastainseamna sigur 0 limi-
tarepentru activitatea dumneavoastra medicala, cad, a~a cum este regula
in to CIterelatiileumane, bolnavul incepe>lntotdeaunaprina"i?i prezenta
fateta sa·. psihica$imai .tem tare multsanufitiobligati,. spre p~guba
dumneqvoastra,sa ..1e l<'isatiprofanilor,. vra~ilor. i?irnisticilor,. pe care-i
dispretuiti'atit, .·o·bqnfiparfe·· cii11.illfluent~ terapellticapecar~ lncerpati
.••
s~oexercitati.d '..••...•.....
·.·d >< ..•...•.• >i<
•.•••••..••••••..... •.••..
. .En T1U n~socotescmotivele .invocatespre •.<t.scuza.ACe~s;talacunadin
pregatixeadumneavoastra.Incane lipse~te acea ~tiintafilozofica auxi-
liarS. pecare s-o puteti utilizaln atillgerea scopurilor eerute deactivi-
tatea medicali'!. Nici filozofia speculativa, nid psihologia desciiptiva, niei
psihologiadenumita experimentala ~i care se alatura fiziologieisimtu-
rilor nn sint capabile, Cli?acum sint ele predate in ~coli, sa va furnizeze
date utile en privire 10. Ta.portul dintre cOrp $i suflet $i sa va oiere
mijlocul dea intelegeotulburare psihica posibila.Chiar in cadru1me-
dicinii, psihiatria, este adevarat, se ocupa dedescriereatulburarilorpsi-
hicepecare Ie observai?i de reunirealorin tablouri elinice .morbide"
dar, in momentele lorcele mai bune, psihiatriise intreaMei in~i~idadi
p:e.zen~a:ile lor. r:ur desc:'ip~i,::en:~rita~:ltur~elede. i?tiinta. Nu. eunoa~tem
me1 ongll1ea, mo mecamsmul, nm legatunlereclproce. alesnnptomelor
din care se compun acestfj. tablouri nosologice; nid omodificare de-
monstnbilc'i a organului anatomic, 0.1sufletului nu .1e,S:orespuJ:'lde; eit
despremodificarile. invocate,acestea nudau. nicla ..explicatie Teferitoar.e
~a simptome. Aceste tulburari' psihicenu sintaccesibi1e unei >actiuni
_terapeutice decit in masura in care eleconstituie efecte secundare ale
J~meiafectiuni organke oarecare.
AceastE1este 0 lacuna pe earepsihanaliza sestraduie~te 8-0 inla!ure.
Ea·' vrea sa olare· psihiatriei bazapsihologica ·caI'@'n lipse$te, sperind sa
deseopere te1'enu1 comun care sa faca inteleas;",intilnirea dintre p tul-
burare somatica .,;;i'0 t1.l1burare psihica. Bpre a ajunge. aici,psihanaliza
trebuiesase tin a 1a distanta de orIce presup~zitie de ordin anatomic.

0) ]Vlai 'tLcziu, J. L. Mo r e nova pUne totw~i 1a punet 0 psihoterapie de grup

{vezi Who shall survive ? Foundations of Sociornetry, GrQup Psychptherapy and
.sociodrama, Third Edition, Beacon Bouse Inc., NeVI York, 1978. Editia j'ntii a apa-
['ut In 1934. (Nota trad)
 chimie sau fiziologic, sanu se sprijine 9.edt pe notiuni pur psihologice,
ceea ee, ma tem, va fi tocmai motivul pentru care eo. va va aparea 1a
inceput ciudata.
Mai este in sflr;>it, 0 dificultate, de care, de altfel, nu va voi face res-
,ponsabil nici pe dumneavoastra, dupa cum nu voi acuza nici prega-
tirea dumneavoastra anterioara. Dintre premisele psihimalizei, dona
;;ocheaza pe toata lumea ;;i Ii atrag 0 dezaprobare generala: una dintre
ele se love~te de b ,prejudecata intelectuala, eealalta de 0 prejudecata
estetico-morala. Sa nu desconsideram pre a mult aceste prejudecati, ele
reprezinta elemente viguroase, rama;;ite utile, chiar necesare, ale unoI'
faze din dezyoltarea umanitatii.Ele s-au mentinut datorita fortei vietH
afective ;;i lupta impotriva lor' este dificila.' "
Potrivit celei dintli dintre aceste premise neagreate alepsihanalizei,
procesele psihice 0.1'fi prin ele fnsele incon;;tiente, in ceea ce prive~te
cele eom;tiente, aeestea nu 0.1'fi decit acte izolate, fractiuni aie vietii psi-
hiee totale. Amintiti-va, in legatura cu aceasta, ca noi sintem, dimpo-
triva, obi;;nuiti sa identificam psihicul cu con~tientul, ca socotim tocrrw.i
con;;tiinta drept 0 caracteristica definitorie a psihicului ;>i ca psihologia
com;ta pentru noi in studiul continutului com;tiintei. Aceasta identifi-
care a psihismului cu con;;tiinta ni se pare chiar atit de fireasca incH
vedem 0 absurditate manifesta in ceo. mai mica obiectie care i s-a1'
opune. Cu toate acestea, nu se poate co. psihanaliza sa nu obiecteze im-
potriva echiv<;llarii psihicului Cll con;;tientul. Definitia pe care 0 da eo.
'psihicului arata ca acesta se compune din procese care apartin dorne-
niilor sentimentului, gindirii ~i vointei. Psihanaliza trebuie de altminteri
sa afirme caexista 0 gindire incon;;tienta ;;i 0 vointa incon;;tienta. Dar
prin aceo.sta definitie ;;i prin aceasta o.firmo.tie eo. i;;i indeparteaza de 10.
inceput odce simpatie din partea adepJilor unei ~tiinte reci ;;i i;;i atrage
banuiala de' a nu fi decit 0 ;;tiinta esoterica ;;i fantastica, ;;i care ar vol
sa opereze in tenebre ;;i sa pescuiasca inapa tulbure. Dar, firec;,te;
dumneavoo.stra inca nu puteti pricepe cu ce drept consider eu co. pI'e-
judecata 0 propozitie atit de abstro.cti'i co. aceea care afirma ca "psihi-
cuI este con;;tientul", dupa cum Inca nu va puteti do. seama de evolu-,
tio.conceptiei care a putut duce 10. negarea incon;;tientului (presupunj'nd
ca acesta exista) ;;i de avantajele unei o.semenea negatii. A discuta des-
pre legitimitatea echivalarii psihicului eu 'con;;tientul sau a extinderii
acestuia dincolo de limitele con;;tiintei, poate sa apara van a logomahie,
dar va pot asigura ca admiterea proceselor psihice incon;;tiente inau-
gureaza in lume $i in ;;tiinta 0 orientare noua ;;i decisiva.
Tot a~a de putin puteti Mnui legatura intima care exista intre
aeeasta prima indrazneala a psihanalizei ;;i aceea pe care 0 voi mentiona
mai departe. A doua propozitie pe care psihanaliza 0 proclama ca pe
una din descoperirile sale, contine in special afirmatia ca pulsiunile pe
care Ie putem ealifica doar drept sexuale, in sensul restrins sau larg
. al termenului, indeplinesc, in etiologia mala9.iilor nervoase ~i psihice,
un rol extraordinar de important, care pina in prezent nu a fost apre-
ciat la valoarea so.. Mai mult dedt atit: psihanaliza afirma ca unele
;;i acelea~i emotii sexu~le partiCipa, intr-:-o masura care este departe de
a fi neglijabila, 10.ereatiile eele mai inalte ale spiritului uman in dome-
niile culturii, artei ;;i activitatii sociale.
Conform experientei mele, aversiunea suscitata de acest rezu1tal
0.1 cereetarii psihanalitice constituie -sursa cea mai importanta a rezis-
72
tentelor de care se love~te aceasta cercetare. Vreti sa ~titi cumne expll-
eam noi faptul? Sintem de pareni ca cultura a fost creata sub presiu-
nea necesitatilor vitale si in dauna satisfacerH instinetelor si ea ea este.
in mare p~te, recreata' in acela~i fel, fiecare n.ou individ component
al societatii umane repetlnd, in benefieiul ansamblului colectivitatii, S2-
crificarea propriilor instincte. Printre fortele instinctive refulate in acest
mod, pulsiunile sexuale indeplinesc un rol considerabil; ele sufera (>
sublimare, adiea sint deturnate de la scopul lor sexual ~i orientate spre
seopuri socialmente superioare ~i care nu mai au in ele nimie sexual. 7)
Dar ne referim aici la 0 structura instabila; instinetele sexuale sint
greu de infrinat ~i fiecare individ care are a participa lao activit ate cul-
turala se expune pericolului de a-~i. vedea instinctele rezistlnd acestei
refulari. Societatea nu· vede 0 D1ai grava amenintare pentru cultura sa
declt aceea pe care ar prezenta-o libertatea instinctelor sexuale ~i reve-
nirea lor la scopurile primitive 8). De asemenea, societatea nu ar adn,ite
sa i se reaminteasca aceasta parte obscura a fundamentului pe care S8
sprijina; ea nu are nici un interes ca forta instinctelor sexuale sa
I'ecunoscuta ~i ca importanta vietH sexuale sa fie I'elevata fiecaruia; ea
a adoptat mai degraba 0 metoda de educatie care consta in deturnarea
atentiei de la acest domeniu. Tocmai de aceea ea nu se impaca eu aeest
rezultat ~tiintifie alpsihanalizei de care ne ocupam noi : ea l-ar ve~teji
bucuroasa ea Hind contrariu punctului de vedere estetie, condamnabil
din punet de vedere moral, periculos in toate privintele. Dar nu eu
repro~uri de acest gen se poate suprima un rezultat obiectiv al muncH
~tiintifice. Daca vrea sa se ~faca auzita, obiectia trebuie sa se transpum\
pe plan intelectual. Or, natura umana este astfel eonstruita incH sintem
inclinati sa consideram drept injust ceea ce nu ne este pe plac ; in acest
eaz este u~or de gasit argumente pentru justificari. Astfel, societatea
transformadezagreabilul in just ~i combate adevarurile psihanalizei cu
argumente logiee 9i faptice din domeniul afectivit."itii, mentinindu-~i
obieetiile, sub forma de prejudecati impotriva tuturor tentativelor de
respingere.
Se euvine insa sa observam ea in formularea fiecarei teze critice.
noi nu am vrut sa manifestam nici 0 tendinta. Singurul nostru scop a
fost sa expunem 0 stare de fapt pe eare credem ea am constatat-o ca
urmare a unei munci perseverente. Credem ca avem dreptul sa res-
pingem ~i de data aceasta interventia unor eonsiderente utili tare In
mlmca 9tiintifica ~i aceasta chiar inainte de a examina daci'i teme:riJe
in numele carora ni se impun aceste eonsiderente sint sau nu justiflcate.
Acestea ar fi numai citeva din difieultatile eu care va yeti confrunta
in alternativa ca va yeti ocupa de psihanaliza. Pentru ineeput este p:rea
multo Daca aceasta perspectiva n~ va inspiHminta, pu~em continua.
*" *

7) "Se:l.·ualregungen" in textul original (Nota tracl.)

8) Freud insu~i se raliaza acestei atitudini sociale, spre deosebire de Her e :c t
1\1arc use in ale carui mIlni, in ciuda criticii valabile pe care 0 face "societatii
de consum", freudismul va degenera intr-o doctrina a eliberarii cvasianarhice a
omului, revendicarile de ordin sexual ocupind primul plan. Gravele insuficiente
ale modelului de om proiectat de Mar c use ne dau dreptul - dupa cum re-
marca P. IV1ass e t (a se vedea La pensee de Herbert Marcuse, E. Privat, Toulouse,
1969, p. 176) - sa vorbim mai degrabii de subumanismul dedt de umanismul
accstui filozof. (:-Jota trad.)

73
 II
ACTELE RATATE

Vall 1ncepe nu ell supozitii, ci eu 0 cercetare avYnd ea obiect anu-

mite fenomene, extrem de frecvente, de eunoseute ~ide insuficient apre-
date ~ieare n-au nici () legatura. eu starea morbida, deoarece ele potfi
observate la orice am· sanatos. 81nt £eno111ene pe care Ie desemnifm cu
termenul generic de act~ ratate ~i care se produc cind 0 perso:ma pro-
nunta sau serie, dindu-:;;i seama saunu, un .alt .cuv1nt dedt eel pe care
vreasa-l rosteasea san .s2-1 a~tearnape hYrtie(lapsus),. cind cite~te,
btr-un text· imprimat sau manuscris.· unalt cuvint dedi cel realmente
tiparit sau seris (falsa lectura), sau' cind aude altccvad\?clt
ev .v . tV f 7 ~ "' • v t· v d
7 • "' • ~
ceca ee
t I' .
i
Be spune, ·~a~a ea aceas ,2 . J Cic8Ci.1!erc~"J~ze vaUO-h.wasa "1ma e 0 "u OU-.
I'areorganlc,~i a aparatLll}.11 audltlV·. _u alt£l serle de r2110Tnene de ace-
gen are la baza uitt1reaJ Inteleginu1.1-se insa eEl nu"este vorba de b
de du:tata, ci -n10nientana, ca de pilda in cazLIl In carecin.e\la
T1Llpoategasi llnIlu~Dc pe care -i~ s;tie ~i IJe care 1:1re.cunoa~te regLllat,
-sau sa pun:a In· aplicare un proiect de care totLl~i i~i all1jn.fe~te_lD2i
~i care, in consednf:a, nn este uitat deelt pe moment. Intr-o a
trc'iJ. scrie, tO~lnai conditia lTIOmentanllllli este aceea care lipse,~tc; ca
{:I~~e~zem.pluatllnci cIJldcin2"\ra nu izbtlt.e~te sa ga.sea~:.ca un obiec:t
care pllS, ell to ate acest'2a, tlndeva la ID.de:-nirl3.: ~hl
cazurile de pieTderi, Intr"Ll totul analoage. Este vorba de
tratate in rood difeTit de celelalte cazuri de Llitar"c
~i ne ce'ITtrari2czil, in lac de a Ie cC']TiPre~hen Se
~i anumite erori, in care mOJllJerlt:meiLlte
pregnant, ca clnd creder:n l'ucruri c,rce
mai ID.ainte si· despre ,·caj'e vorn ti-rZILl ca ele 1111 sint asCi-
curn 111 le~arn ncjJ!rEcZelltslt. Tuturor acestora Ii adauga 0 rnul-
IJlrtea
aser:n.5.na.toai"e, cLlnOSCtrte SU.D diverse deT1.t11niY'.~_.
acestea sint incide11te a caror este in eVl-
eEl ternlf~nii ·care Ie au
un
drtrata mare
:r.Jun:cd arareori dirltre aceste fapte,
·obie(te, capata 0 anumitil .inlportal1ta practiciL JJQ a.ceea ele -n_tl trez'2SC
TI1are· inJeres, nu datl']oc laafecte sllperficiale
. In ·leg~tUl~aeu aceste' fen~)l~~ne ~a v~i retine ~C:LnT)atentJa. D:lr ~a
9" aud oblectm.c1 eu 0 mcl1spusa: "In neeuprmsa lume extenoara,
ca ~.l ~n lurneanlai rlestr'lI1S~i a vietii psillice atitea enigrn.e gran-

1) De exemplu, versprcchen· (lapsus), verlesen (falsa lcctura) , veThoren (falsa

auditie), verlagen (imposibilitatea de a ,?'asi un obiet:t DUS de-o carte) etc. (Nota
trad.) ~ .•

74
dioase, in domeniul tl.11bura1'i1or psihice exista. atitea 'fenomene uimitoare
care eel' Eii care merita 0 explicatie, incH este adevarata neseriozitate sa
te oenpi de asHel de bagatele. Dacane-ati putea explica de ce cutare
individ· eu vazul Eiiauzul integre ajunge sa vada ziua inamiaza mare lu~
-crud- inexistente, pentru ce cutare altul se crede deodata. persecutat de
eei care p'ina atunci ii erau cei mai dragi sau urmarit de him ere pe care
un copil le-ar gasi absurde, am spune atunci eEl psiho.naliza meritc'i a fi
Iuata 'in seama. Dar daca psihanaliza nueste in stare de altceva decit sa
-cerceteze de ee un orator participant la un banchet a pronuntilt 1'nt1'-o
zi un cuvint 'in loe de altul sau- de ce stapina easel Eii-a rataeit chene,
sau aIte nimicuri de aeest fel, atunci Intr-adevar exista aIte probleme
·care lIe solicita timplll ~i atelltia".
La acestea voi raspunde: Rabdare! Critica dumneavoastra nu ni-
mere~te la tinta. Adevarat, psihanaliza nu se poate laudo. ca nu s-.a ocu-
pat nidodata de bagatele. Dimpotriva,' m3terialul •observatiilor. sale este
constituit in general de aceste fapte putin remarcabile, pe carealte ~tiinte
Ie inlatura considerindu-le pre a putin semnificativQ, ea sa spunem a~a
resturi ale lUD1ii feIlomenale.Dar nu CllmV8., In_ critica dU111neavoastra,
'conflUldati illiPQrt~lllta IJl'of}lenlelor eu excentricitatea silnptolnelor.? Oare
nu exist a lucruri importante care, 'in anumite conditii 'ii in anumite mo-
mente. nu se maniiesta dedt prin semne Inconsistente? Mi-ar £i u'!or sa
va cli:2Z mEci . deGit o. singura situatie cie gen.Oare nu prin
semne imperceptibile ghiciti, dumneavoastra tinerii, ca ati ci~tigat inima
cutarei sau cutarei fete ? A~teptati, spre a 0 ~ti, 0 declaratie explicita san
~a tbal'a sa vi se arunce la piept eu inflacarare ? Nu va multurn}ti, dim-
potriv~~, eu 1..111 gest i111percelJtibil, eLl 0 striIlgere de- 'fulDa abia rJr~:=lu·ngitEt?
~i -In. calitate de Crir(linalist~ Intri2pi'il1de~:i 0 a:nclletalegata deo
omucidel'e, v.;a~teptati ca uciga~ul sa-~i fi lasat la locul faptei fotogra-
fia~i acb:'esa, Sa1J. \ra ITlult:l...l!niti, 111 rnod 11(~CCSaT, spre a ajunge 1a des co-
perlrea 1.dentitatii fapta~ului, eu indicii_ adesea foarte slabe ~i rlelnseni::.;.
nate? E~.§' TlU :dispretui:r~'i~ ~ semne7_'9 ele IJune pe
Urrl18. UIler h.ICI'tlri, foarte il11portante~ Gln.desc d1..mll'CcElVOolstri'i, de
C3~-1ocrnHinlLiY'ile probleTne ale~i :;;t'iin,t'c:i trebuje sa ne
frideosebi atentia.l1.d~sea, lIlsa~ DU.
sirnpi.u' T~Tolect de a Ie consacra cuti\rei
lritotdeau:na Incotro trebuie

cl \'0. ll~cep? prin a \1,3. Ot IUIJtele acesteanu

n1erl:il nicl 0 explicdtie~ sint intirnpla.ri IYlarunte. Ce fntelege el. prin
aceasta? "\Ta preti:nde ca e~~ista evenirnerlte l1egljjabile, aflate·in afara
inla.rrtuirli fello1Tlen.ale a lu.mii ~i care a1" £1 IJUtlltJ tot atit de sa
nLl se fi IJrodus? Rtlplnd Insa· deterDli:nisrrrul V'2fscll, fie 9i irltr-un
singur punct, rasturnaD1 intreaga -coIlcepfte ~tiint-lfica asupra lU111ii. \Ta
 trebui sa-i demonstram omului nostru ca conceptia religioasa asupra
lumii este mai consecventa cu ea Insa9i dnd afirma. la.murit ca. 0 vrabie
nu cade de pe acoperi9 fara interventia expresa. a vointei divine. Pre-
supun ca amicul nostru, In loc de a trage conclu4ia care decurge din
primul sau raspuns, se va razgIndi 9i va spune ca el gase9te intotdeauna
explicatia fenomenelo1' pe care Ie studiaza. AI' fi vorba de mici devieri
functionale, de impreciziuni ale functiei psihice 9i ale carol' conditii ar fi
lesne de determinat. Un om care de obicei se exprima corect, se poate
ca in vofbire sa cornita gregeli: l)atunci dnd este u90r indispus sali
obosit; 2) dnd este iritat; 3) dnd este peste masura de absorbit de
aIte lucruri. Aceste asertiuni pot fi U90r confirmate: Lapsusurile se pro-
duc adesea lndeosebi atunei dnd e9ti obosit, dnd suferi de dureri de
cap sau in perioada de debut a unei migrene. In acelea9i imprejurari se
produce cu u9urinta uitarea numelor proprii. Multe persoane recun0!3c
apropierea iminenta a uneimigrene exclusiv printr-o astfel de amnezieo
La fel, in stare de iritare confundam adesea atitcuvintele, dt 9i luerurEe,
ne "ingelam", iar uitarea proiectelor, ca 9i a multoI' alte actiuni neinten-
tionale devine deosebit de frecventa dnd sintem distrati, adica atund
dnd atentia ne este concentrata in eu totul alta directie. Un exemplu
cunoscut privind asemenea distragere a atentiei ne este oferit de acel
profesor din "Fliegende Blatter" 2) care i9i uita umbrela 9i ia 0 aWi pala-
rie In loc de a sa, pentru ca se gInde9tela temele pe care Ie are de tratat
in viitoarea sa carte. Cit despre proiecte concepute 9i promisiuni fi'icute
9i uitate, pentru ca alte evenimente au survenit 9i au orientat cu violenta
atentia in aW'i parte, fiecare va gasi exemple In propria sa experient20
Toate acestea par de inteles 9i la adapost de orice obiectie. Faptele
poate ca nu sint pre a interesante, nu atlt de interesante cit ne-am fi
a9teptat. Sa examinam mai indeaproape aceste explicatii date actelor
1'atate. CondiWle considerate determinante pentru ca ele sa se produca
nu sint toate de aceea9i natura. Indispozitia 9i tulburarea de eirculatie
sanguina inte1'vin in eazul perturbarii unei functii normale, cu titlu de
cauze fiziologice; iritarea, oboseala, distractia sint factori de un orcHn
diferit: Ii putem numi psihofiziologici.Aee9ti din llrma factOl'i se lasa
u90r interpretati, aUt prin oboseala, distractie, poate ~i prin excitatie
generala se produce 0 dispersare a atentieI, eeea ceare ca dect faptul ca
activitiitii respective nu i se mai acorda atentie suficienta. Aceasta acti-
vitate poate fi u,?or tulburata sau se incdepline;;te eu 0 precizie nesatjs~
facatoare. 0 indispozitie, modificarile circulatorii care survin in sistenml
, nervos central pot avea aeela;;i efect, influentind in acela9i fel factorul
eel mai important, adica distributia atentiei. In toate cazurile, deci, a1'
fi vorba de fenomene consecutive. tulburarilor de atentie, fie ca aceste
tulburarisint produse de cauze organiee, fie de cauze psihice.
Toate acestea nuau da1'ulsa ne stimuleze interesul pentru psihanaliza
91noi In9ine am putea Ii inca 9i mai ispititi sa renuntam la tema nqastra.
Totu9i, examinind 1ntr-o maniera mai riguroasa observatiile fiicute.
remarciim ca, in ceea ee prive9te actele ratate nu toate eoncorda ell
aceasta teorie a atentiei sau, eel putin, nu se lasa deduse in mod fires:::
din aceasta. Yom constata, Int1'e altele, ca acte rat ate 9i amnezii se
produc de asemenea la 'persoane care, departe de a fi obosite, distrate

2) Titlul unei publicatii care cultiva umorul vulgar. (Nota tracL)

76
 sau iritate,sint normale din toate punctele de vedere ~i numai mai
Hrziu, tocmai ca 0 urmare a actului ratat, se atribuie acestor persoane
{) iritare pe care ele refuza s-o admita. Este cam simplista afirmatia care
.pretinde ca 0 concentrare a atentiei asigura executia adecvata a unei
activitati, pe dnd diminuarea atentiei ar avea un efect contrar. Exista 0
lTmltime de actiuni pe care Ie executam in chip automat sau cu atentia
scazuta, ceea ce nu dauneaza cu nimie gradului lor de precizie. Individul
care, plimbindu-se, abia daca ~tie unde se duce, cu toate acestea nu rata-
ce~te drumul :;;iajunge la destinatie fara a bijbii. Pianistu1 exersat lasa
5~1-icad.§. degetele, fara a reflecta, pe clapele potrivite. Fire~te ca i S8
poate intimpla sa gre:;;easca, dar daca actul automat ar fi de natura sa
sporeasca ~ansele de eroare, atunci tocmai virtuozul a1 carui act, ca
urmare a unui exercitiu indelungat, a devenit pur automat, ar trebui sa
fie :;;i cel mai expus gre~elii. Dimpotriva, insa, vedem ca multe actiuni
reu:;;esc indeosebi atunci cind nu constituie obiectul unei atentii spe-
dale, iar gre:;;eala se poate produce tocmai atunci cind tinem in mod deo-
sebit sa reu:;;im 0 executie perfecta, adica atunci dnd nu are loc 0 abatere
a atentieL In acest caz putem spune ca gre~eala este efectul "emotiei".
Dar de ce emotia nu ar mari mai curind atentia indreptata spre 0 ac-
tiune careia i se acorda maximum de interes? Cind, intr-un discurs
important sau in cursul unoI' tratative, cineva comite un lapsus ~i afirma
contrariul a ceea ce voia sa spuna, el comite 0 eroare care cu dificultate
poate fi explicata prin teoria psihofiziologica sau prin teoria atentiei.
Adele ratate insele sint insotite de 0 multime de mid fenomene
58cundare pe care nu Ie intelegem~i pe care explicatiile propuse pin a in
prezent nu Ie-au facut mai inteligibile. Cind, de exemplu, am uitat pe
moment un cuvint, ne impacientam, cautam sa ni-l reamintim :;;inu avem
Ddihna pina cind nu-l regiJ.sim. De ce omul, contrariat la culme, in ciuda
dorintei pe care :;;i-omanifestiJ., reu~e:;;te atit de rar sa-~i indrepte atentia
asupra cuvintu1ui care, cum insu:;;i ne-o spune, Ii "sUi pe linlba" :;;ipe
care il recunoa:?te de indata ce il prommta cineva in fata lui? Exista,
apoi, cazuri in care actele ratate se multip1ica, se in1antuiesc intre e1e,
32 in10cuiesc reciproc. 0 data uiti de un rendez-vous; data urmatoare
€'?ti hotarit sa nu-l mai uiti, dar reiese ca din gregea la ai notat 0 aHa
ora. In timp ce cauti, prin tot fe1ul de artificii, sa-ti reaminte~ti un
<:uvint uitat, iti scapa din memorie un a1 doilea, care te-ar £i putut
ajiJta sa ti-l aminte9ti pe primul ; :;;ipecind porne~ti in cautarea acestui
a1 cIoEea cuvint, uiti un 0.1treilea, :;;ia~a mal departe. Acela~l lucru, se
S;tie, se poate produce ~i in cazul erorilar tipografice, 'pe care Ie putem
considers. acte ratate ale culegatorilor de litere. 0 eroo.1'e de. acest gen.
s-a strecurat intr-o zi intr-o publicatie social-democrat!l. In reportajul eu
pdvire 10. 0 anumlta solemnitate, se putea eiti: "Am remarcat, printre
cei prezenti, pe Alteta·· sa Kornprinz-u[" (in loc de Kronprinz, printul
Tno~tenitor). 1\ doua zi ziarul a incercat sa dea 0 rectificare ; scuzlndu-se
pentru eroarea sa, serio.: "fire~te, am volt sa spunem Knorprinz-u[" (de
asemenea in loc de Kronprinz). Vorbim, in aceste cazuri, de un geniu
rau care trage sforile gre:;;elilor de tipar, de spiridu:;;ul din caseta tipo-
grafica, expresii care depa:;;escsemnificatia unei simple teorH psihofizio1o-
gice a erorilor de tipar ..
Probabil ~titi, de asemenea, ca se pot provoca fapsusuri de limbaj,
a,?a zicind prin sugt?stie. Exista, in legatura eu aceasta, 0 anecdota : un
actor novice este intr-o zi distribuit, in piesa "Fecioara din Orleans", in
77
importantulrol care consta in a-i anunta regelui ca conet.abilul i;;i
preda sabia (Schwert). Or, in timpul repetitiei, unul dintre figuranti s-a
amuzat suflindu-i actorului timid, in locul textului exact, l1rmatoarele:
Confortabilul i;;i preda calul (Pferd) 3). $i s-a intimplat ca aceasta gluma
proasta sa-;;i atinga tinta: nefericitul actor a debutat realmente, in
cursul unei reprezentatii, prin fraza astfel modificata, ;;i aceasta in ciuda
avertizarilor pe care Ie-a primit in legatura cu aceasta sau poate tocmai
din cauza acestor avertizari. Or, toate aceste mici particularitati ale actelor
ratate nu se explica in mod satisfacator prin teoria atentiei deturnate.
Ceea ce nu vrea sa spuna Cd aceasta teorie fi falsa. Ca sa fie intruc
13.1'

totul satisfi'icatoare, ea are nevoie de completari. Pe de aHa parte, ade-

varul este ca numeroase acte ratate Dot fi examinate si dintr-un alt pune\:
de vedere. L,

Sa analizam, dintre actele ratate, pe acelea care se preteaza cel mai

biue intentiilor noastre : gre~elile de Iimbaj (lapsusurile). De altiel, tot
atlt de bine am putea sa alegem erorile descris sau de cHit. In legatura
eu aceasta, trebuie sa tinemseama de faptul ca singura intrebare pe'
care ne-am pus-o pina in prezent a fast de a :;;ti cind ;;1 in ce eonclitii
se com it lapsusuri, precum ~i de faptul ca nu am. obtinut raspuns decit 18
aceasta si11gura Intrebare. 111sa, de aselnellea, put ern lua il~ consicleI~are
fonna pe care 0 ia l~psusul, ea ;;i efectuLcare rezulta. Ati ~i ghicit ca
aUt a timp eit nu s-a eluddat aceasta ultima chestiune, atita timp cit
nu s-a explicat ereetul produs de lapsus, din punet de vedere psihologlc
fenomenul ran1in.-2 tEl accident~ chiar ~i atLU1ci cind s-a gasit explicatia
sa fiziologica. Este evident ('a~ atu:ncl ,cincl savlr~esc Ull lapsus, accst.a
poate imbrllca rtenumarate forme; in locul cuvintului potrivit, pot sa
pronunt nenumarate cuvinte nepotrivite, sa-i imprim cuvintului adecvat
o Inie dedeforTI1-ari. $i CiI1d, Intr-tlIl caz p::trt~cular, din toate
posibile eLl nu corl1it decitu11 an11:rrdt lap_sus determin.at~ exista perltTlI
aceasta motive decisive, san esto yorba doar de un fclpt accidental, arbi-
tral', de 0 ehestiune care nu comporta nid un raspuns rational?
Doi alJtori, Ivleril1ger $i ]V[ayer (prirl1ul~ filolog, eel de-al doilea-, psillia-
tru), au incercat in anul 1895 sa abordeze din aceastil perspectiv2 pro-
blema erodloF de Ei au adunat exemple pe eaI'8 1a inceput Ie-au
expus plaslndu-se unghi de vedere pur descriptiv. Faclnd acest
lueI'u, evident ca oi nn au dat niei a explicatie, dar au indlcat drumul
in stare sa duca 1a aeeas!a. Deformarile pe carelapsusurile Ie imprima
discursului intentional e1 Ie distribuiein urmatoarele categorii : a) inter-
versiuni ; b) impietari ale unul euvint sau parti de cuvint asupra cuvin-
tulul precedent (Vorklang),. c) iufluenta a unui cuvint asupra eelor
care Ii urmeaza (Nachlclang),. d) contaminari; e) substitutii. Va voi dta
exemple apartinind fieeareia din' aceste categorlL Avem interversiune
cind cineva spune 1'vIilo din Venus In loc de Venus din Milo (interver-
siune de ordln lexical). Avem impietare asupra cuvintului precedent,
eind cineva spune: "Es war mil' auf del' Schwest ... auf del' Brust so
schwer" (Subieetul vola sa spuna: "avem 0 greutate atlt de mare pe
piept" ; in aeeasta fraza, cuvintul schwer [greu] a impietat in parte asupra

3) In limba germana frazele cu pncma slnt: a) "der Connetable sein Schwert

zuriickshickt" 1/i b) "der Komfortabel schickt sein Pferd zuruck", in care confuzia
se face, pe de 0 parte, intre cuvintele Connetable 1/i Komfortabel, iar pe de
aW'iparte intre cuvintele Schwert $i pferd. (Nota trad.)

78
 cuvintuluipreeedent Brust [piept]. Avem prelungire sau repetitie su-
perflua a unui cuvlnt in fraze ea acest nefericit toast: "leh ford ere sie
auj, auf das \Vohl unseres Chefs cwfzustossen" ("Va invit sarigiiti pentru
prosperitatea :;;efului nostru", in loc de "sa beti - anstossen - pentru
prosperitatea :;;efului nostru"). Aceste trei forme de lapsusuri nu sint pre a
frecvente. Veti gasi mult mai multe observatii referitoare la lapsusurile
care rezulta· dint1'-o contmctie sau dintr-o. asociatie, ca in cazul in care
un domn abordeaza pe strada pe 0 doamna, spunindu-i: ,,\;Venn sie'
gestatten, Frauleiri, mochte ich sie gerne begleit-digen" ("Daca imi per-
miteti, domni:;001ra, v-a:;; insoti bucuros" - cel putin asta voise tinarul
sa Sptma, dar el a comis un lapsus prin contraqie, combinind cuvintul
begleden, a insoti, cu beleidigen, a ofens a, a fi Epsit de respect), Voi
spune in treacat ca tinarul p1'obabil nu s-a bucurat de prea muIt succes
pe Enga tinara, fata, Voi cita, in sflqit, ca exemplu de- substitufie, aceasta
fraza imprumutata dintr-unul din studiile Iui Meringer :;oi Mayer: "Pun
prepal'atelein cutia po:;;tala" (Briefkasten), pe cind voise sa spuna "in
incubator" (BriiBcasten).
Incercarea de explicatiepe care cei doi autori mai sus amintiti au.
crezut ca 0 pOt deduce din eolectia lor de exemple imi pare eu tOlul
nesatisfacatoare, Ei socot Cel sunetele .;;i silabele unui cuvint au valeri
diferite S1 ea 1nervatia~) unui element (sunet sau silabe.) eu 0 valoare
supcrioal:a poate ex~rcit:.,- 0 infJuenta perturbatoare asupra inervatiei
e1en12'1.te101'eu 0 va10,,11'emai seazuta. Aceasta explicatie nu corespunde
dedt cClzurilor, de altIel putin frecvente, din a doua ~i a treia
In celelalte l~~jJsusuri predominare a anllmitor SUYlete Clsupra
altora, admitincl ca eo. exista, 11U joaca niei un ro1. Cu toate aC'2~;tt;a,
lapsustlrile cele Dlai freCv2nte slnt ae:elea'in care u~n ClIVIYlt ,este inlocuIt
pdn a1tul asemanator, iar aceasta asemElnare Ii S2 pare multora suficienta
eel. S2 e:~IJlice fen0111eli.ul. Un profesor~ bunaoara~ afirn1a in lectia sa inall--
gurala: "l'Ju sint dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele
prc:d.2cesorullli D1eu", pe Ciild el '.roise sa spuna: "I\Ju r11a COllsider 0
2~ltoritate destul de r:lare (geeignet) ca sa apreciez etc." Sau UI'l alt
exenlpl-u; "Irl ceea ce priv·e~te aparatul genital al Iemeii, In. ciuda 11U""
Tneroaselor teTl,tatii (1lersuchllngen) ... scuzati~ 111ciuda nllmeroaselor ten-
tative (V ersuche ) ...".
Dar laI}susuJ eel mai freC\l.erlt ~i cellnai fral=r8.rlt este acela care C011sta
'in a spnne exact contrariul a ceea ce voiai sa spui. Este evident ca in
acest caz relatiile tonale si erectele de similitudine nu joaca dedt un rol
minim; ca 0' substituire' a acestor factod se poate invoca faptul ca
exista intre cantrarii 0 strinsa afinitate conceptua1a ::;;i ca ele sint extrem
de apropiate in asociatia psihologica. A vem ex em pIe istorice de acest
gen: un pre::;;edinte 0.1 camerei deputatilor din Austria a deschis intr-o
zi gedinta eu cuvintele; "Domnilor, constat prezenta unui numar de ...
mernbri :;;i,'in consecinta, declar :;;edinta inchisa".
Grice aWi asociatie racila, susceptibila, in anumite circumstante, de
interpretari deplasate, poate produce aceIa:;;i efect. Se poveste:;;te, de
exemplu, ca in cursul unui banchet dat cu prilejul casatoriei unuia
dintre copiii lui Helmholtz Cll fiica marelui 9i cuhoscutului industria::;;
'V. Siemens, ilustrul fiziolog Dubois-Reyrnond a pronuntat un discurs

~) "die Inne1'vation" In textul original. (Nota trad.)

79
 festiv ~i ~i-a term inat toastul, desigur stralucit, cu urmatoarele cuvinte :
"Traiasca, aeci, noua firma Siemens & Halske". Spunind acestea, fire~te
d, el se gindea la vechea firma, asocierea celor doua cuvinte fiind fami-
liara berlinezilor, cam a~a cum Ie este vienezilor asocierea numelor
Riedel si Bentel.
In acest fel, pe linga relatiile tonale ~i similitudinea cuvintelor, trebuie
sa. admitem ~i influenta asociatiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge.
Exista 0 intreaga serie de cazuri in care explicatia unui lapsus observat
nu reu~e~te dedt daca se tine seama de propozitia care a fost enuntata
sau macaI' gindita anterior. Sint ~i acestea cazuri de actiune la distanta,
.de felul acelora citate de Meringer, dar de 0 amploare mal mare. Ajun:;;i
.aid, trebuie sa va marturisesc ca, luind totul in consider are, mi se pare
ca in acest caz sintern mai putin dedt oricind in stare sa intelegem ade-
va rata natura a erorilor de limbaj.
Cu toate acestea, nu cred ca ma in~el spunind ca exemplele de lapsus
citate in cursul cercetarii precedente lasa 0 impresie proaspata, care
merita osteneala de a ne opri asupra e1. Am examinat mai intii conditiile
in care se produce in-general un lapsus, apoi influentele pe CEll'eIe deter-
mina categoria de deformare a cuvintului; dai' inca nu am examinat
efectul lapsusului in sine, independent de modul sau de producere. Daca
ne hotarim sa' 0 facem, trebuie in sfir~it sa avem curajul saafirmam :
in unele din exemplele citate, deformarea care constituie lapsusul are
un sens.Ce intelegem prin aceste cuvinte: are un sens? Ca efectul
1apsusului are pO§lte 9reptul de a fi considerat un act psihic complet,
eu scopul, sau propriu, 0 manifestare cu continutul ~i semnificatia sa
intrinseca. Pina 'acum nu am vorbit declt despre acte ratatl2, dar ni se
pare Ca actul ratat ar putea fi adesea 0 actiune absolut corecta, care nu
face decit sa se substituie unei actiuni a9teptate sau planuite.
Acest sens propriu al actului ratat apare in anumite cazuri de 0 ma-
niera impresionanta "Ii irecuzabiHi. Daca, inca de la primele cuvinte pro-
l1untate, pregedintele declari'i ci'i 121 inchide gedinta, in lac s-o declare
deschisa, noi, care cunoa:;;tem imprejurarile in care s-a produs lapsusul,
sintem inclinati sa eautam un sens aeestui act ratat. Presedintele nu se
a9teapta la ni~ic bun de 10.:;;edinta 9i ar fi bucuros s-o poata suspenda.
Putem sa descoperim fara niei d dificultate sensul, sa intelegem semni-
fieatia lapsusului respectiv. Cind 0 doamna, lasind impresia ca-i face
eomplimente alteia, spune: "Sint sigura ca tu te-ai impopotonat eu
aceasta palarie ihcintatoare", in loc de "tu ai cusut...", nici 0 teorie :;;tiin-
tifiea din lumenu ne poate impiedico. sa nu descoperim in spatele acestei
seap'ari gindul ca palaria eu pTicina este opera unei amatoare. Sau cind
o doamna eunoscuta pentru caracterul ei e11ergie spune: "Sotul meu a
consultat un medic in legatura cu regimul pe care-l are de urmat; me-
dicul i-a spus ca nu are nevoie de regim, ca poate minca :;;ibea tot ce
VTeau eu" - avem de-a face cu un lapsus, fara indoiala, dar care ne
apare ca expresia irecuzabila a unui program nestramutat.
Daca reu:;;im sa stabilim faptul ca lapsusurile care au un sens, departe
de a fi 0 exceptie, dimpotriva sint foarte frecvente, aeest sens, de care
inca nu s-a vorbit in legatura cu actele ratate, va aparea pentru noi in
mod necesar ca lucrul eel mai important :;;i vom avea dreptul sa im-
ping em pe ultimul plan toate celelalte puncte de vedere. Vom lasa de-o
parte in special toate rhomentele fiziologice :;;i psihofiziologice, limitin-
du-ne Ia cercetari pur psihologice asupra sensului, asupra semnificatiei
130
 adeler ratate, asupra intentiilor pe care acestea Ie reveleaza.ln conse-
dnt.a, vom examina fara intlrziere, din acest punct de vedere, un numar
rnai important de date de observatie.
Totu~i, avind de realizat acest proiect, va invit sa parcurgem Im-
pre una 0 aWl. cale. Multor poeti li s-a intfmpiat sa se slujeasca de lap-
SilS sau de aIte acte rat ate drept mijloc de reprezentare poetica. Prin el
insu~i, faptul o.eesta este indeo.juns pentru a dovedi ca poetul soeotei/te
actal rato.t, de exemplu lapsusul, co.nefiind lipsit de sens, cu o.tHmai rnult
en dt el 11 produce in mod intentionat. Nimeni nu va adrnite ea poetul
a gre~it scriind ~i ca a lasat sa subziste gregeo.la sa, ca un Iapsus in gura
per,>onajului. Prinlapsus poetul vrea sa sublinieze ceva ~i nu ne este greu
sa constatam ca el dore~te sa ne avertizeze asupra persoanei respective
care este distrata, obosita sau amenintata de un aeces de migrena. Dar
dacii. poetul se sluje~te de lapsusui eu sens,fire~te ca noi nu trebuie sa-i
exageram importanta. Un lapsus poate fi in realitate totalmente lipsit
de sens, poate sa nu fie dedt un accident psihic sau sa nu aiba sens
dedt in chip exceptional, fara a-I putea refuza poetului dreptul de a-I
spiritualiza prin inzestrarea cu un sens, spre a-I pune astfei in serviciul
intentiilor pe care Ie urmare~te. Nu va mirati deci daca va spun ca in
. leg3.tura cu acest subiect va puteti instrui mai bine citindu-i pe poeti
dedt studiind lucrarile filologilor ~i psihiatrilor.
Gasim un asemenea exemplu de lapsus in "Wallenstein" (Piccoiomini,
actui I, scena a V-a). In scena precedenta, Piccoiomini a Iuat cu infIa-
carare partea ducelui, glorificind binefacerile pacH, binefaceri care i
:'i-au dezvaluit in cursul caIatoriei pe care a facut-o il1sotind-o pe fHca
lui Wallenstein in tabara de razboi. El Ii lasa pe tatiU acesteia ~i pe
trimhul curtii in ceo. mai profunda consternare. Si scena continua.
QUESTENBERG. Vai noua! Unde am ajuns, 'prieteni ? aare 11 vom
Iasa, sa pIece cu rnintea stapiniti'i de aceasta himera, fara a-I chema
inapoi ca sa-i deschidem numaidecit ochii ?
aCTA VIa (tulburat dintr-o profunda reflectie). - Pe aimei mi i-a
deschis el acum ~i ceea ee vad este departe de it ma bucura.
QUESTENBERG. La ce te reieri, prietene ?
aCTA VIa. Fie blestemata aceasta caIatorie !
QUESTENBERG. De ce ? Ce s-a intimpiat ?
OCTAVIa. Vino t Trebuie sa merg neintlrziat pe nenorocita urma, pe
car;j 0 vad cu oehii mei... Vina ! (Vrea sa-l duca cu sine).
QUESTENBERG. Ce ai ? Unde vrei sa mergi ?
aCTA VIa (grabH). La ea 1
QUESTENBERG. La ... ,
OCTAVIa (revenindu-~i). La duce ! Sa mergem etc.
Octavio voise sa spuna: "La el, la duce !". Dar ei saV.ir~ise un
~i prin cuvintele La ea ne reveIeaza (eel putin noua)faptul ca a
ghicit sub ce influenta exalta tinarul razboinic binefacerile pacii.
O. Rank a descoperit in opera lui Shakespeare un exemplu de acela~i
gen, i.nca ~i mai frapant. ExempIuI este extras din Negustorul din Venetia,
mai precis din celebra seena in care iericitul indragostit are de ales intre
tre\. Eldite. Nu a~ avea nimie mai bun de facut dedt sa va citesc scurtu!
in care Rank se refera 10. acest detaliu.
Negustorul din Venetia de Shakespeare (actul III, scena a II-a)
un caz de lapsus foarte subtil motivat din punet de vedere poetic
striHucit pus in valoare din punct de vedere tehnic; ca 91 exempiul
6 - cd. 404 81
desC01)erit de Freud 111 n\~)"allenstein", acesta dovedeste capoetli c-:"~::l~;:;C
bine mecanismul ~i sensul actului ratat :;i presupun .vi' auditor i~telegere3
sensului sau .. Constrinsa de tatal ei' sa-~i aleaga un sot prin tragere 1a
sorti, Portia a reu~it,. printr-o fericita intimplare, sa scape de toti pre-
tendentii care-i erau dezagreabili. Gaslhd in sflqit in Bass~mio 0 persoa::ia
pe plac, ea se teme ca nu cumva ~i 81 sa aleaga sortul neci~tigator.
AI' dad, a~adar, sa-i sugerezein modul eel mai dellcat ca 9i-n acest caz
el poate fi sigur de dragostea ei, dar legamintul fi'lcut a impiedlca s2-1
incul1o~tinteze·· cic acest fapt. Pe cind ea este prada acestei lupte j!jte-
rioare, poetul 0 face sa-1 spuna pretendentului drag;
"Ramii, te rog ; mai ramii 0 zi sau doua mal ina1nte de a te lnCTe-
dinta hazardulu1, cad daca alegerea durnitale va fi neizbutita, voi
pierde compania. Deci a~teapta. Ceva imi spune (insa nudrBgostea)
ca nu doresc pierderea dumitale ... A~ putea sa te ciilauzesc, in a~c: fel
incH. sa te fac sa alegi ceea ce trebuie, dar a~ deveni sperjura ~i ji-a~
\1Oi-0. Astfel s-a1' putea sa nu ma obtii ~iatunci m-ai face sa regre: ca
n-am saviqit pacatul de a fi sperjura. Ah, .ochii ace~tia care m-au :ul-
burat si m-au impartitin doua ; una care iti apartine, cealaltii can? €2te
a dumltale ... care est'e a mea, voiam sa zic.' Dar chiar daca ea imi ecc;r-
tine, ea. este tot a dumita1e, a9a ca rrdi ai intreaga". fi)
"Acest lueru, in legatura ell care ea dorise sa faea numai a
aluzie, cad in fondaI' fi trebuit sa-1 pastreze sub taeere, ~i :::nurne ea
este intreaga a lui 91-1iube.<;;techiar inainte de alegere, autorul ni-1 c3ez-
valuie cu 0 admirabila finete psihologica cu ajutorul lapsusului ~i
prin acest artifidu, sa atenueze into1erabila incertitudine a indrago':;ti-
tului, precum ~i pe aeeea a spectatorilor, cu privire la rezu1tatul aleger]i" .
.Sa mai remarcam eu dta finete impaca Portia cele doua martmislri
cuprinse in lapsusu1 ei, prin suprimarea contradictiei care exista intre
ele, dind curs libel' fagaduintei: "dar chiar dacaea imi apartine, ea
este tot a dumitale, a9a di ma ai intreaga" ..
Un ginditorstrain de medicina, printr-o observatie intimplato3re, a
descoperit sensul unui act rat at, scutindu-ne astfel de osteneala de a
cauta noi explicatii. !l cunoa.'?teti eu toW pe genialul satiric Lichte;iJ:x;I'g
(1742-179g),despre care Goethe spunea ca fiecare din vorbele sale :le
duh continca 0 problema. Tocmai unci vorbede spirit Ii datoram ades2H
rezolvarea unei probleme. Lichtenberg noteaza undcva ea, citindu-l pe
Homer, el a sflr~it prin a cHi "Agamemnon" pretutindeni unde er2,·SC:C:;';
cuvintul "angenornmen" (aeceptat). In aceasta rezida cu adevarat teDTi3
lapsusului. .
In viitoarea prelegere vom examinafaptu1 daca putcm fj de aCQrd
eu poetii in ceea ce prive~te conceptia despre actele ratate.
*

5) Fragmentul selectat de O. Ran k este extras dintr-o foarte buna ve':'sL"ne

germana a piesei, datorata lui S chI e ge 1 9i Tie c k. (Nota trad.}

8-2
 III
ACTELERATATE
(Co-Iltinllare)

In ultima no::'_str8.prelcgere am aV<lnsCltideca de a examina aCtul

ratat nu in 1egatura cu 2ctiunea intentio1121a pe -care 0 tulbura, ci ~i
pentru e1 insu:;;i i). 1\i s-a pamt ca in anumite cazuri actul ratat trada un
sens propriu :;;ine-am spus ca dad ar Ii posibil sa ne confirmEun
aceasta priri1a impresie pe 0 scara mai 1ar-ga,atunci sensul propriu actelor
ratate ar fi de natura sa ne intereseze mai indeaproape declt circum-
stantele in care se produce actul.
Sa ne punem inca 0 data de acord asupra_a ceea ce intelegem noi
clnd vorbim despre "sensul" unui act psihic. In ce ne. prive:;;te, "sensul"
nu este altceva decii finalitatea pe care 0 serve:;;te :;;i locul pe care actul
il ocupalntr-o procesualitate psihidi. Am putea chiar ca, inmajoritatea
cercetarilor noastre, sa inlocuim termenul"sens" prin termenii "finali-
tate" sau "tendinta". Ei bine, aceasta finalitate pe care noi credem a 0
discerne in actul ratat, sa nu fie dedt 0 aparenta in:;;eliHoaresauo
exagerare poetica ?
Avind in vedereexemplele de lapsus reproduse· mai sus, sa trecem
in revista un numar mai rnare sau mai putin important de observatii in
legatura cuacestea. Vom gasi in acestfel intregi categorii de cazuri in
Cdre sensul lapsusului reiese in mod evident. Este vorba,. in primu1
rind, de cazuri in care se spune contrariul a ceea ce cineva VOla sa
spuna. Pre:;;edintele spune in cuvintul sau de de;schidere : "Declar :;;edinta
inchisa". Aid echivocul nu este posibiL Sensul :;;i intentia tradate de
dlscursul sau este ca e1 dorea sa inchida :;;edinta. De alttel 0 spune e1
insu:;;i, am putea adi'lliga noi fn privinta aceasta :;;i nu avem decit sa-1
credem pe cuvint. Nu· ma tu1burati deocamdata eu obiectiile dumnea-
voastra, spunindu-mi bunaoara ca lucrul nu este cu. putinta, de vrel11e
ce ;;;tim ca e1 voia nu Sa inchida ~edinta, ci s-o desehida, :;;ica e1 insu:;;i,
in care am recunoscut instanta suprema, ne conflrma· faptul ca voia s-o
desehida. Nu uitati ca am convenit sa nu consideram 1a inceputactul
ratat decit in sine; cit despre raporturile sale Cll intentia care-l tulbura,
va fi yorba mai tirziu.Dacii am proceda altfel, am camite 0 eroare de
logica care ne-ar determinasa escamotam problema pe care 0 avem de
tratd (begging th,e question, spun englezii).
In celelalte cazuri, in care nu s-a spus exact contrariul a ceea ce
individul voise Sa faca, lapsusul izbute:;;te la fel de bine sa exprime un·
sens opus. Nu s'int dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele
predecesorului meu. Cuvintul geneigt (dispus) nu este antonimul lui

1} "sondern an wid fUr sich", (Nota tract.)

83
 geeignet (autorizat) ; dar este yorba de 0 marturisire publica,
opozitie cu situatia vorbitorului.
$i in alte cazuri~lapsusul adauga pur ~i simplu un alt inteles sensului
intentional. Propozitia apare astfel ca un soi de concentrare. de abre-
0

viere, de condensare a mai multoI' propozitii.Acesta e cazul doamnei

energice despre care am discutat In capitolul precedent. "EI poate minca
:;;1bea - spunea despre sotul ei - ceea ce vreau eu". Este ca ;;i__ cum
ar Ii zis: "El poate mlnca ;;i bea ce vrea. Dar ce este dupa vrerea -sa ?
En slnt aceea care voie~te iniocul sau". Lapsusurile lasa adesea impresia
sint prescurHiri de acest gen. Exemplu: un profesor de anatomie,
dupa ce-9i termina lectia _asupra cavitatii nazale, i9i intreaba auditorii
daca au inteles. Ace;;tia n'ispunzlnd afirmativ, profesorul continua:
"Nu-mi vine- a crede, pentru ca oamenii care inteleg structura anatomica
a cavitatii nazale pot fi, chiar intr-un ora~ de un milion de locuitori,
nurnarati pe un deget ... pardon, pe degetele unei singure miini". Fraza
abreviata avea, in fapt, sensul ei : profesorul voia sa spuna ca nu exist<'i
dedt un om care intelege structura cavitatii navale.
Al<'ituri de acest grup de cazuri, in care sensul actului ratat apare de
la sine, -exista altele in care lapsusul nu reveleaza nimic semnificativ ~L
care, prin urmare, sint cu totul contrare fata de tot ceea ce ne putem
a~tepta. Cind cineva stilce'7te un nurne propriu sau juxtapune ;;iruri de
sunete insolite, ceea ce se lntlmpla destul de frecvent, problema sen-
5ului actelor ratate nu implidi in mod hotarlt un raspuns negativ. Exa-
minind insa aceste exemple mai indeaproape, gasim' ca deformarile cu-
vintelor sau frazelor 5e explica cu U'7urinta, ba chiar ca diferenta dintre-
aceste cazuri mai obscure '7i cazurile mai limpezi citate anterior nu este
aUt de mare pe cit am avut impresia initial.
Un domn caruia i se cer ve~ti despre caIul sau bolnav, raspunde:
"Ja, das draut ... das dauert viellefcht noch einen Monat". El voia sa zka :
ast.a Va dura (das dauert) poate inca 0 luna. lntrebat asupra sensului pe
care 11dadea cuvintului draut (pe care 11folosise in loe de dauert), el a
raspuns ca gindindu-se ca boaia calului sau era pentru dinsul un eveni-
ment trist (traurig), operase fara voie fuziunea cuvintelor traurig ~i
dauert, ceea ce a prod us lapsusul draut (Meringer ~i Mayer).
Altcineva, vorbind de anumite procedee care il revoltau, a adaugat :
"Dann aber sind Tatsachen zum Forschwe1.n gekgommen ..." Or, e1 voia
sa spuna: "Dann aber sind Tatsachen zum Vorschein gekgommen" (,,Au
ie:;;itla iveaHi atunci fapte ..."). Dar, cum in sinea sa el califica procedeele
respective drept porcarii (Schweinereien) a operat in mod involuntar
asocierea cuvintelor Forschein (zum Forschein kommen = a ie$i la
iveala) ;;i Schweinereien, de un de a rezultat lapsusul V orschwein (Me-
ringer '7i Mayer).
Reamintiti-va cazul tinarului care se ofedse sa acompanieze 0 doamna
pe care n-o cuno~tea, prin cuvintul begLeitdigen. Ne-am luat permisiunea
de adescompune expresia in begleiten (a acompania) ~i beleidigen (a
insulta, a ofensa) ~i am fost aUt de sigud de aceasta interpretare indt
nid n-am mai socotit utila cautarea _confirmarii. Vedeti dupa aceste
exemple ca pina ~i aceste cazuri de lapsus, mai obscure, se lasa explicate
iJrin ciocnirea, prin interferenfa a doua intentii verbale. Singura deose-
bire care exista intre diversele categorii de cazuri cansta Infaptul ca in
unele din ele, cum ar fi lapsusurile prin opozitie, 0 intentie este in in-
tregime inlocuita de alta (substitutie), pe dnd in alte cazuri are loc 0
 deformare sau 0 modificarea unei intentH de ci'itre alta, cupioducerea
de cuvinte hibride mai mult sau mai putin incarcate de sens ..
Credem a fi patruns asUel misterul unui mare numar de lapsusUJri.
persistind in aceasta viziune, vom' fi capabili sa intelegem 9i alte grupe
care· inca par enigmatice. Astfel,in ceea ce prive:;;te deformarea nume-
lor, nu putem admite ca ar fi lntotdeauna yorba de 0 concurenta inire
doua nume, in acela:;;i timp a~emanatoare :;;idiferite. Chiar :;;iin absenta
acestei concurente, cea de-a doua intentie nu estegreu de descopedt.
Deformarea unui nume are ade.sea loc in afara oridlrui lapsus. Prin de-
formare se incearca transformarea unui nume in ceva ce suna udt sau
in ceva care aminte:;;te un obiect vulgar. Este un gen de insulta foarte
raspindit, la care omu! cultivat sfir:;;e:;;teprina renunta, dar adesea fara
convingere. De muIte od el Ii da forma unei "vorbe de duh", de 0 calitate
eu totul inferioara. Pare dcci indicat sa admitem ca lapsusul rezulta ade-
sea· dintr-o intentie injurioasa care se manifesta prin deform area nu-
melui. Extinzind conceptia noastra, gasim ca explicatii analoage sint
valabile pentru unele cazuri de lapsus cu efect comic san absurd: "Va
invit sa rigiiti (aufstossen) pentru prosperitatea :;;cfului nostru" (in loc
de : sa beti - anstossen). Aici 0 atmosfera solemna este tulburata, con-
trar oridirei a~teptari,de iruptiaunui cuvint care treze~te 0 reprezentare
dezagreabila; amintindu-ne de unele cnvinte :;;i discursuri injurioase,
sintem autorizati sa admitem ca, in cazul d~ fata, oanumita tendinta
cauta sa se manifeste, in contradictie flagranta eu atitudinea aparent
respectuoasa a vorbitoruluf. In fond,este ea :;;icum acesta ar fi voit sa
spuna : nu credeti in ceea ee spun, nu vorbese serios, imi bat joc de
.mo~uliea etc. Fara indoiala ca la fel se petree lucrurile in eazul lapsu-
surilor in care cuvinte anodine se vad transform ate in cuvinte inopor-
tune :;;iobscene, cum ar ii, de exemplu "apopo" pentru "apropo" (JVIerin-
gel' ~i Mayer) 2).
Be observa la multi oameni tendinta ca din placere sa inlocuiasca
cuvinte aeeente eu expresii vulgare, de dragul "vorbei de duh". $i,
lntr-adevar, de fieeare data dnd sesizam 0 asemenea deform are, trebuie
sa ~tim daca ;mtorul ei a vrut doar sa se arate spiritual sau. a lasat sa-i
scape un lapsus veritabil.
Am dezlegat astfel, relativ w~or, enigma aetelor ratate! Acestea nu
sint aecid€nte, ci aete psihice determinate, avind semnificatia lor ~i fiind
produse de coneyrsul sau, mai degraba, de opozitia a doua intentii dife-
rite. Dar prevad toate lntrebarile ~i toate dubiile pe care le-atiputea
avea in legatura eu aceasta, intrebiiri ~i dubii care trebuie sa-:;;i pri-
measca raspunsurile :;;i solutiile inainte ca sa avem dreptul de a ne
bucura de acest prim rezuItat obtinut. Nu sUi citu:;;i deputin in intentia
mea sa va imping la decizii pripite. Sa discutam toate chestiunile in
ordinea lor, cu calm, una dupa alta. -
Ce intrebiiri mi-ati putea pune ? Daca socot ca explicatia propusa este
valabila pentru· toate cazurile sau numai pentru unele· din ele? Daea
aceea~i conceptie 5e extinde asupra tuturor celorlalte varietati de acte
ratate: erori de leetura, de scris, uitare, neindeminare, imposibilitatea
de a gasi un obiect pus de-o parte etc. ? Ce 1'01 pot avea oboseala, starea
de excitatie, distractia, tulburarile de atentie, avind in vedere natura

2) "oder Eischeissweibchen filr Eiweissscheibchen". continua Freud eu un

exemplu intraductibil. (Nota tract.)
'I

I'
85

f\

~i
 p.sihica aactelor ratate ? Se constata, in plus, ca din cele doua tendinte
concurente ale unu1 act ratat, una este. intotdeauna evidenta, cea1alta nu.
Ce este de faeut spre a 0 pune in evident;':\ pc aceasta dinurma 9ijclnd
se pare ca am izbutit, cum dovedim ea aceastci tendinta, departe dea fi
doar verosimila, este slngura reala? Mal aveti alte intrebari? Daca
nu, voi continua eu insumi sale. pun. Va vol reaminti ca, la drept
vorblnd, actele ratate ea atare ne lnterese1za prea putin, cD.intentionam
doar ca din studierea lor si'\ obtlnem rezultRte aplieabile 1a psihanaliza.
De aceea ne punemurmaroarea intrebare: c:'<1'oslnt aeele intentii 9i
tendinte susceptibile sa tulbure in fe1ul acesta aIte Intentii 9i tendinte 9i
ce raporturi exist~i Intre tendlntele pertu:>bate ~i ten.di~ntele perturba-
toare ? Astfel, dupa ce am gasit solutla problenlei, reluam munca noastra
de 1a capat.
Deci: este explicatia noastra valabila pentru toate cazurile de lap-
sus? Sint foarte inclinat sa ered aeest lucru, deoareee regasim aceasta
explicatie ori de cite ori examinanl un lapsus.· Dar nlrrdc nu dovede9te ca
nu exista lapsLlsuri produse 9i prin alte mecanisme. Din punet de vedere
teoretic, aceasta posibilitate neintereseaza pre a putin, deoarece conclu-
pe care intelegem sa Ie formulam, privinc1 introclucerea in psihana-
liza, ramin ca atare, chiar daca lapsusurile care se incaclreaza in con-
ceptianoastra n-a1' constitui deeit un num;'ir extrem de mk, ceea ce
desigu1' ea nu esto cazul. eft despre intrebarea daca trebuie sa extindem
91 la aIte genuri de aete ratate rezultatele pe care'le-am obtinut in
legatura cu laDSusurile, voi da in mod anticinat un rasnuns afil'mativ.
Yeti vedea, de" altfel, ca am d1'eptul s-o fac, atunci cind 'vom fi abordat
cerceta1'ea exemnlelor referitoare 1a erayHe de scris, de neindemiriare etc.
Va p1'opun totu;i, din motive tehnice, sa amlnam aeeasta dupa ce 'lorn
Ii aprofundat 9i maimult problema lapsusurllor.
$i acum, dat fiind mecanismul psihic pe care I-am descris, sa vedem
ce 1'01 revine £actorilor pe care unii au tori ii considera de 0 importanta
primordiala: tu1burari circulatorii, obosea1a, excitatie, distragere, tu1-
burarl de atentie. Aceasta problema. merita 0 cercetare atenta. Remarca'~i
ca nu contestam niddecum actiunea acestor factorL $i, de altminteri, nu
i se intimp1a des psihanaIizei sa conteste ceea ce au afirmat altii; in
general, ea' nu face dedt sii adauge lucruri noi 91, inanumite ca2uri,
S2 dovede9te ca ceea ce afost omis de catre altH 9i adaugat de psihanaliza
con~,tltule tocmai esentialul. Influenta starilor' fiziologicf,;, rezultind din
indispozitii, tulburari circulatorii, stari de epulzare asupra producerii
lapsusurilor trebuie recunoscuta fara rezerva. Experienta dumneavoastra
personala 9i cotidiana ajunge ca sa va faca evidenta aceasta 1nfluenta.
Dar aceasta explicatle lamureste nres. nutln! S1; inainte de toate, starile
pecare Ie-am enu~erat nu si~lt ~onc1itii ~eces'are ale actului ratat. Lap-
susul se produce tot atit de bine in deplina stare de sanatate, in stare
perfect normala. Ace9ti faetori somalid nu au val03re decit in masura
in care faciliteaza 9i favorizeaza mecanlsmul psihic particular al 1apsu-:
suluL Spre a ilustra acest raport, m-am servit int1'-o zi de 0 compa1'atie
pecare 0 voi relua astazi, intrucit n-a~ putea-o inlocui cu una maibuna.
$a presupunem ca, trecindintr-o noapte intunecoasa printr-un loc pustiu,
a~ fi atacat de un vagabond care mi-ar luB. ceasul 9ipunga 9i ca, dupa
ce am fost pradat astfel de raufi'icator, caruia nu i-am putut vedea fata,
m-a9duce sa depun 0 plingere 1a cel mai apropiat comisariat de politie,
spunind: "singuratatea ~i intunericul mi-au furat lucrurile mele de

86
pret"; comisarul mi-ar putea raspunde : "Mi se pare ca nu aveti drep-
tate sustinind ae.easta explicatie ultramecanicista. Daca sinteti de acord,
11e 'lorn reprezenta mai degraba situatia in felul urmator: protejat de
bez::a, favorizat de locul singuratic, un hot necunoscut v-a furat lucru-
rEe de valoare. Ceca ce, dupa parerea mea, intereseaza cel mai mult in
cazul dumneavoastra, est2 de a-I gasi pe hot; numai atunci vom avea
intrucltva ~ansa de a intra -in posesia obiectelor pe care vi Ie-a furat".
Fadod psihofiziologici cum sint emotia, distragerea, tulburariIe de
ater-ctie, este evident eEl nu ne sint de prea mare ajutor in explicarea
act'C'lor rati:lte. Sint moduri de a vorbi, paravane indaratul carora nu ne
interziee sa privim .. gai bine ne-a:01 putea intreba: care este,
cutare caz particular, cauza emotiei, adevie1"ii exceptionale a atentiei ?
Pe de aHa parte, influentele tona1e, similitudinile verbale, asociatiile
obl.)'J.uite pe care Ie prezinta cuvintele au ~i e1e, treouie recunoseut, 0
ancImita importanta. Toti ace9ti factori faciliteaza 1apsusul, 'indrum'in-
du-l pe a cale posibUa de unn:.n. Dar 2StC de ajuns sa am in fata un drum,
pedru a fi dela sine inteles ca II voi urma? Mai trebuie un mobil in-
t:,I'lO'- pentru a mE" decide, 0 forta care sa ma impinga 'in ace a directie.
Aceste raporturi ionale ~J aceste similitudini verbale nu f3.c dcci, 'intoc-
n:::,i ca ~i starile corporale, declt sa favorizeze lapsusul, fara a-I do.
prcpriu-zis 0 explicatie. A~adar, giridltl-·va di, in mareR majoritate a
ca:wrilor, discursul meu nu este dtu~i deputin tulburat de faptul ca
tei'l~',-enii pe care ii intrebuinJez cheama prin asonanta lor altii, sau sint
:inti:'l legati de antOnime1e lor, ori ca provoaca asoeii4ii uzuale. In cel
mai rau caz, am putea spune, impreuna eu filozoful VI u n d t eJ),ca lap-
susulse produce atunci dnd, co. 0 consecinta a epuizarii fizice, tendinta
de asociatiedepaseste to ate celelalte intentii ale discursului. Explicatia
ax £i perf~cta, da'~a' nu 0.1' ii contrazisa de ~xperienta cart~, in unele da-
.., doved~'?te va?sent~ iactorilor c?rpora1i, iar :in altele absenta asocia-
tElOI' capablle sa ±avonzeze lapsusun1e.
D • v
" .i. ~rson3.1 g2se~c.
d 1'./-.' " tV' t . 'tV
;eoseOh ue. l.nteresan ~ m reoareav aum:"eav?as ra
reI en to are la mOGUl In care stablhm care smt cele doua tendmte mter-
ferente. Probabll ca nu va indoiti de importantele consecinte ale rasp un-
sului care va fi dat. In ceea ce prive9te una din tendinte, aeeea tulburata,
nid 0 :indoiala nu este eu putinta in legaturaeu aceasta : persoana care
siivll'seste un act ratat 0 cunoaste si 0 revendica. Indoieli si ezitari nu
pot l~~ nao,;tere decit :in legatu~'a c'u ceala1ta tendinta, ace~a perturb a-
toare. Or, dupa cum y.,am ~i aratat, iar dunmeavoastra eu slguranta ca
n-ati uitat, existao intreaga serie de cazuri 'in care ~i aceastil din urma
tendinta este manifesta. Ea ne este reve1ata de efectu1 lansu3ului, eu
singur~ conditie. de a avea curaju1 sa examinam acest efect irisine insu~i.
Pre;;edintele spune contrariu1 a ceeace trebuia sa spuna : este evident
ca e1 voia sa deschida gedinta, dar nu este mai putin evident ca ar fi
bucuros s-o poata inchide. Faptu1 e aUt de limpede 'incH oriee aWl inter-

3) Citarealui Wilhelm \V u n d tnu pare a fi intlmplatoare, in masura in

care "filozoful" abdica in favoarea psihologului experimentalist. Pretuirea pentru
un alt promotor al pSihologiei experimentale germane, Gus t a v T h:e 0 do r
Fee h n e r, este deschis marturisWi de Freud in a sa Selbstdarstellung - die
Fruge der LaienanaZys.e(autobiografie aparuta in Die Medizin der Gegenwart
in SelbstdarstelZungen, Leipzig, 1925), incit am putea vorbi de 0 filiatie, din
pacate mereu scapata din vedere. (Nota trad.)
8'7
 pretare devine inutila. Dar in acele cazuri in care tendinta perturba-
toare nu face dedt doar sa deformeze tendinta initiala, faraa se expriT;1a,
cum 0 putem 110idesprinde din respectiva deform are ?
Intr-o prima serie de" cazuri 0 putem face foarte simplu ~i foarte
sigur, in acela9i mod in care stabilim tendinta tulburata. In aceste cazuri
o aflam chiar din gura persoanei care vorbe9te $i care, dupa ce a COJJrJis
lapsusul, l:;;irevine :;;irestabile:;;te cuvintul potrivit, ca in exemplul citat
mai sus : "Das dmut ... nein, das dauert vielleicht. noch einen Monat". La
intrebarea : de ce ati inceput prin a folosi cuvintul draut:' persoana :ras-
punde ca a vrut sa spuni'! : "E 0 intimplare trista" (traurige), dar ca, iara
sa vrea, a operat asocierea cuvintelor dauert :;;i traurig, ceea ce a produs
lapsusul draut. 9i iata tendinta perturbatoare revelata de ins8.$i per-
soana in chestiune. Acela:;;i lueru in eazul lapsusului V orschwein (a se
vedea mai sus, in capitolul II), persoana interogata raspunzind ca a VJrut
sa spuna Schweinereien (porcarii), dar ca s-a retinut :;>i a ajuns 121 cO
fo1'mulare gre9ita. 9i in acest caz determinarea tendintei perturbatoare
rew;;e9te la fel de bine ca :;;iaceea a tendintei perturbate. Am citat nu
fa1'a intentie aceste cazuri, a carol' comunicare $i analiza nu-mi apa:rti~'l
nici mie, nid vreunuia dintre adeptii mei. Nu-i mai putin adevarat ca
,in aceste doua cazuri a fost necesara 0 anumita interventie pentru a £a-,
cutare sau cutare lapsus, ee au ele de spus in legatura cu aceasta. Fara
fara a-9i da osteneala sa-l explice. Intrebate, ele I-au explicat cu ajutorul
. interventia
celei dinm .amintita,
cilita solutia.
idei care aceste
Ie-a venit 'in minte.
persoane
A trebuit sa intrebam
Este de.poate
ar Ii trecut
persoanele
remarcat
pe ee
in cauza de
Cd aceasta
lingii
au lapsus,
mica interventie 9i rezultatul ei constituie de-acum un demel's psihana-
litie, fiind prototipul investigatiei psihanalitice, pe care o· yom institui in
I.
:...
...
cele ee urmeaza.
Oare slnt eu prea suspicios,banuind ca exact in clipa in care psiha-
na]iza 19i face aparitia in fata dumneavoastra, se inHire9te 9i rezistenta.
dumneavoastra fata de ea? Nu aveti oare dorinta sa-mi obiectati. ca
informatiile furnizate de persoanele care au comis lapsusurile nu sint
rntru totul edificatoare? Aceste persoane, socotiti dumneavoastra, sint
in mod firesc 1nelinate sa dea curs invitatiei care li se adreseaza de
aexplica lapsusul 9i spun primul lueru care Ie treee prin minte, daca
acesta Ie pare indicat sa furnizeze. explicatia cautata. Taate acestea nu
dovedesc, dupa parerea dumneavoastra, dedt ca lapsusul are 1'ealmente
i
sensul care se atribuie. II poate avea, dar de asemenea poate avea aU
sens. In mintea persoanei interogate ar fi putut veni 0 alta idee, poate
chiar mai potrivita dea servi drept explicatie.
Gasesc eu adevarat uimitor putinul respect pe care, In fond, il aveti
pentru faptele psihice. Inchipuiti-va ca cineva, intreprinzind analiza chi-
mica a unei anumite substante, a extras a cantitate determinata, de
exemplu atitea miligrame dintr-unul din element~le sale constitutive,
Din aceasta cantitate mica pot fi scoase concluzii determina~e. Credeti
ca se va gasi un chimist care sa conteste aceste concl~zii, sub pretextul
ca substanta izolata ar fi putut avea aWl greutate? Oricine se Inc1ina
in fata faptului ca tocmai greutatea gasita constituie greutatea reala ~;i
l:;;iintemeiaza pe acest fapt, fara ezitare, concluziile ulterioare. Or, atund
eind neaflaill" in prezenta unui fapt psihic reprezentat de 0 idee deter-
minata aparuta in mintea unei persoane interogate, nu se mai apliea
aceew;>iregula :;;i se sutine ca persoana respectiva ar fi putut avea 0
88
 alta idee! Ayeti iluzia unei libertati psihice si nu ati voi sarenuntati la
ea. Regret, dar' nu imparta~esc opi~ia dumn~avoast~a privitoare la' acest
lueru.
Poate ca yeti eeda asupra aeestei chestiuni, insa pentru a va IntMi
rezistenta in legatura cu 0 aHa. Veti spune in continuare ; "Pricepem eEl
tehnica speeiala a psihanalizei canst? in a obtine chiar din gura subiee-
tului analizat solutia problemelor de care ea se oeupa. Or, sa reluam
exemplul in care oratorul' de la banchet invita adunarea sa "rigHe"
(aufstossen) in sanatatea $efului. Ne' spuneti ea in eazulacesta intentia
perturbatoare este 0 intentie injurioasa care se opune intentiei respec-
iuaase. Dar aceasta nu este deeit interpret area dumneavoastra personala,
, bazata pe date de observatie exterioare lapsusului. Intrebati persoana
t respectiva, niciodata ea nu va marturisi 0 intentie injurioasa, ci :mai
:;
qegraba 0 va nega din rasputeri. De ce sa nu abandonati interpreta:rea
dunmeavoastra nedemonstrabila, in fata acestui protest imposibil de
combi'itut?
Da, ati gasit de data aceasta un argument care rezista. Imi imag1nez
ca sint in pielea oratorului nostru, poate ca el este asistentul $efului sar-
batorit, daca nu cumva privat-doeent 4). n vad sub infati~area unui tim'll'
al carui vUtor este plinde promisiuni. n voi intrebaeu insistenta
n-E[ incercat vreo' 1'ezerva in legatu1'a cu exprimarea sentimentelor de
respect fata de ~eful sau. Da1' iata-ma prim it cum se cuvine. 5e
impacienteaza 9i se infurie; "Va rag sa incetati eu intrebarlle dumnea-
voa::;tra, ca altfel ma SUpaI'.eu banuielile dumneavoastra sinteti in stare
sa-mi periclitati int1'eaga ea1'iera. Am zis pur 91 simplu aufstossen (a
rigH), in lac de anstassen (a bea), pent1'u ca in aceea.;;i fraza folosisem
deja de doua ad prefixul auf. Este ceea ce Meringer nume$te Nach-
klang (ecou) 9i nu aveti de cautat alta ihterpretare. M-ati inteles? 9i
eu asta basta!" Hm! Reactia estefoarte violent;}, negarea este prea
din cale afara de energiea. Vad eElnu se mai poate obtine nimic de la
tinar,l1ar personal socot ea el este cit se poate de interesat sa 5e
atribuie nici un sens actu1ui sau ratat. Poate veti gindi ea nu are drep-
tate sa 5e arate aUt de grosolan in privinta unei cercetari pur teoretice,
dar in definitiv, yeti adauga dumneavoastra, 9tie e1 mai bine ce a VI'ut
sau ce n-a v1'ut sa spuna.
Oare ? Asta 1'amine de vazut.
De data aceasta credeti ca m-ati prins. Parca va aud ripostind : 'lata
care va este tehnica r Cind 0 persoana care a eomis un lapsus dedara
in legiHura cu acest fapt eeva care va eonvine, spuneti ca eaeste auto-
ritatea suprema ~i decisiva : ,,0 spune persoana inSa9i 1" Dar daca ceea
ee dec1ara persoana interogata nu va convine, pretindeti numaideclt. eEl
explicatia sa nu are nici 0 valoare, ca n'U 111aieste demna de incredere.
.Este exact, fire9te. Pot insa sa va prezint un caz analog, in care.
lUCTurilese petree de 0 maniera eu totu1 extraordinara. Cind un detinut
aflat 'in preventie 19i marturise9te fapta, judeeatorul erede in martu:ria
sa, dar atuncf dnd 0 neaga, judecatorul nu-l crede. Daca 1ucrurile a:r sia

4) Titlu ~tiintific ~i grad universitar, eehivalent eu aeela de lector, pe care

insu!]i Freud I-a obtinut temporar, in 1885, iU domeniul neuropatologiei, dupa care
a fast nevoit sa pilraseasca invatamintul superior, functionind dtva timp intr-un
azil de psihiatrie de 1a periferi51Vienei. (Nota trad.)

89
 altfel, existenta justitiei nu ar fi posibila ~i, in. ciuda eventualelor erori,
~>slnten1_ obligati S8. acceptanl acest sisten1.
Dar dumneavoastra sintet1 cumva judecator, iar eel care a savirsit
laps:xml apar:e eumva in fata dumneavo2stra ca un detinut in stare de
preventie?
Poate di nu ar trebui sa respingem aceasta comparatie. Observati,
1nsa, importantele deosebiri care ni se dezviiluie de in data ce aprofundam
de putin problemele in aparenti'i atH de anodine pe car-e Ie rididi
ratate. Diferel?-te pe .car~, totu~i, nu le~am putea ~suprima. ~a
propun un eOmprOnllS prm!lzonu, bazat tocnlm pe aeeasta eomparatw
intre nsihanaliza si Pl'ocedura iudidara. Trebuie sa fiti de Beard eu mine
<,a: se.;sul lIn11i a~t ~ratat TIll ~dn;ite nici cea, mai mica l~do~iala 2t~nci
dnel este evidentiat de insa~i persoana analizata. Voi fi, in schimb, de
acord eu dumneavoastra asupra faptului di dovada clara a sensului pre-
supus este imposibil de obtinut atunci cind cel analizat refuza ariee
lamurire sau cind el nu este prezent spre a ne edifiea. Sintem in aceasta
situatie obligati, co. ~i In cazul unei anchete judiciare,sa ne multumim eu
acele indicii care Val' face decizia noastra mal mult sau mai putin plauzi-
in raport cu imprejurarile. Din ratiuni practice, tribunalul trebuie
sa dec1are vinovat un detinut in stare de preventie, chiar dad nu poseda
probe prezumtive. Pentl'u n01 aceasta neeesitate nu exista, dar nu
hebuie sa renunti'im la utilizarea unor asemenea indicii. Ar fi 0 eroare
S2 creada ca 0 ~tiinta nu e alcatuita decit din teze riguros demonstrate
~i ntl ar avea 110hna sa pretLndern acest lllcru, 0 aselnenea ex5genta tine
. de temperamentele care simt nevoia autoritatii, cautind sa inlocuiasca
catell1silll-llreligios prin 'alt1.11, fie el eel stiirltific. 'CatehismLll stiintei l1U
cuprinde decit putlne propozitii apodicti~e, l~ajoritatea afinTl~tiilo~ sale
prezentind doar ilnumite grade de probabilitate. Este tocmai a caracte-
ristica proprie spiritului ~tiintific faptul de a se multumi cu aproximari
ale realiti'itii 91 de a putea continua activitatea eonstruCtiva.; in ciuda
lipsL'l de probe defJnitive.
In cazul in <;are, ins2., nu detinem chiar de la eel analizat lamur1r1
asupra sensului actului ratat, unde yom gasi puncte de sprijin pentru
interpretarile noastre ~i indicii pentru dernonstratia noastra ?Aceste
puncte de sprijin 91 imUcH provin din sUl'se multiple. Ele ne sint furni-
zate in primul r'indde. comparat1a analogidi eu fenomene care nu sint
legate de adele ratate, ca, de exernplu, in cazul in care constatam ca
defornuc!.rea unui nmne, ca act ratat, are acela:i>i sens injurios ca ~i acela
pe care l-ar avea 0 deforlllare intentionata. Dar puncte de sprijin ~i
indicii ne mai sint fUTnizate ~i de eontextul psihici,) in care se produce
actnl ratat, de cuno~tintele pecare Ie avem in legaturi'l ell caracterul
personnei care savir~e~te acest act, de impresiile pe care aceastapersoana
Ie-a. putut avea inainte de act ~i impotriva carom .en poate ca reaetio-
neazEl prin acesta. In general, lucrurile se petrec in sensul eft noi for-
mulam mai intii 0 interpretare a adului ratat pornind de laprincipii
generale. Ceea ce obtinem in acest fel nu este decito prezumtie, un
proiect ermeneutic caruia Ii cautam confirmarea in examenul contextu-
lui psihic. Uneori, spre a obtine confirmarea presupunerii noastre, sintem
obHgati sa a~teptam anumite evenimente care ne slnt, ca sa· spun em a~a,
anuntate de actul ratat.

5) "psychische Situation" in textul original. (Nota trad.)

90
 .0~u-mi va fi u:;;or sa aduc dovezi cu privire la anticiparile pe care vi
Ie fac atita vreme cit voi ramine eantonat in domeniul lapsusului, eu
tC2.te eEl :;;i, In aceasta privinta putem gasi citeva exemple potrivite.
Tir:arul care, do rind sa insoteasca 0 doamna, se ofera sa 0 ... begleitdigen
(asodatie a cuvintelor begleiten - a Insoti, -:;;ibeleidigen =
a fi lipsit de
T2SDeet) este en siguranta un timid; doamna al earei sot poate minca :;;i
bea: ce vrea ea este fara indoiala una din aeele femei energiee (:;;ipersonal
o canose Cel atare) care ~tiu sa coman de in casa lor. Sau sa mai luarn
UITtlatorul exemplu : eu oeazia reuniunii generale a asociatiei "Concordia",
un. tinaI' membru pronrmta un violent discurs de opozitie, in cursul
c2~ruia el interpeleaza directiaasocia~iei, adresi:ndu-se I11e::nbrllor "COD1i--
tetului de imprumut" (Vorschuss),in loc de a spune membrii "eonsiliului
dC? directie" (Forstcmd) sau ai "eomitetului" (Ausschuss). Deci el a format
un cuvint sui-generis Vorschuss, combinind, fara a-:;;i da seama, cuvin-
te1e Vor-stand :;;i AUS-schuss. Se poate presupune eaopozitia sa se eon-
fnmta eu 0 tendinta perturbatoare avind 0 posibila legaturi'i eu 0 ches-
fiu::e de irnprumut. Intr-adevar, am aflat ca vorbitorul nostru avea
n:e1'eu nevoie de bani :;;1ea toom2i facuse 0 noua cetere de imprumut.
putem deci sa identificam cauza intentiei perturbatoare in ideea u1'ma-
t02P:;: a1 face bine sa fii moderat in opozitia ta, caci teadresezi unor
o3.rreni c,re pert sa-ti acordc sau sa-ti refuze imprumutul pe care i1

\Toi putea sa va prezint o bogata selectie deastfel de probe-indidu

atunci dnd voi aborda vastul domeniu al ce10rlalte acte ratate.
Gind cineva uiti'i sau, in ciuda efortmilor sale, nu retine. decit Cll
mare greutate un nume care' Ii este totu:;;i familiar, sintemin drept sa
presupunem ca respectivul incearca vreun resentiment cu privire la
piJrt3.torul ace1ui nume, ceea ce il determina sa nu se gindeasca bucuros
la el. Reflectati la destainuirile care urmeaza, legate de eontextul· psi-
in care s-a produs unul dinaceste acte ratate.
"Doml11Jl y. nutrea odragoste neimparta:;;ita pentru 0 doamna care
CI. sflrsit prin 2 S2 casatori cu domnul X. Cutoateca domnul Y. j] cu-
pc domnul X. de multa vleme :;;1are CLl el chiar:;;i relatii de
afac~d, el Ii uita. mereu numele, in a~:3. fel incit se vede sUit sa intrebe
alte persoaI12 ori de cIte ori trebuie sa-i scrie" 6).
Est,e; evident ci'i domnul' Y. nu n1ai vrea sa :;;tie nimie despre feri-
citul sau rl\~al : "I\Jic11tgedacht soIL seiner werden!" (".s3-1 ~tergen1 din
1i12lhorianoastra 1") 7).
Inca. un exemplu; 0 doamna cere medicului ei informatii eu pri-
vire la 0 alta doamna pe care. ei doi 0 cunosc, numind-o 1n5a 'CU numele
ei de fata. Cit des pre numele pe care aceasta ilpoarta dupa c~satorie,
l-auitat eu desavl1'E;ire. !ntrebata in legatura eu acest fapt, ea declara
.d. este foarte nemultumita de casatoria prietenei sale .:;;i ca nu-l poate
suferi pe sotul acesteia 8) •
Vom avea inca multe de spus eu privire la uitarea de nume., Ceea
ce ne intereseaza indeosebi in aceasta privinta este eontextul psihic in
care 5e produce aceasta, uitare ..

6) Dupa C. G. Jung.
7) Vers din Heinrich Heine.
13) Dupa A. A. B ri 11.
91
 Uitarea unar praiecte· paate fi carelata, in general, eu cfctiunea tmuj
proees psihie cantrar care 56 opune infaptuirii lor. Este nu numai oph:da
psihanali~tilar, ci toata lumea este de aceea;;i parere. Este opinia la ca:re
fiecare adera in viata de taate zilele, dar a neaga in tearie. Tutorele care
l
1

se scuza in fata copilului sau ca a uitat sa-i indeplineasdi darinta, nu

este deloe absalvit in ochii acestuia, care imediat ginde;;te: nu-i nid 0
iota de adevar in eeea ce spune tutorele meu, pur ~i simplu e1 nu vrea
s&-;;i tina promisiunea facuta. Tocmai de aceea uitarea este interzisa in
anumite imprejurari ale vietH, iar diferenta dintre eonceptia populaT2
;;i conceptia psihanalitica despre actele ratate este anulata. Inchipuiti-va
pe stapina unei case care i9i intimpina invitatul eu euvintele: "CU111!
A9adar astazi trebuia sa veniti ? Am uitat eu desaviqire ea v-am in-
vitat pentru astazi". Sau imaginaTi-va cazul tinarului obligat sa l)1artu-
riseasca fetei pe care 0 iube~te ca a uitat sa vina la ultima intilnire
fixata : dedt sa faca asemenea marturisire, el va nascoci obstacolele cele
mai neverosimile care, dupa ce I-au impiedicat sa fie punctual la intil-
nire, I-au pus 9i in irnposlbilitatea de a-I da de ~tire. In viata militcua
scuza de a fi uitat ceva nu este luata in consider are ~i nu fere~te de
pedeapsa : este un fapt pe care il cunoa9tem en totH ~i pe care il gash:!!.
pe deplin justificat, deoarece recunoa~tem ea in conditiile vietH mHi-
tare anumite aete rat ate au un sens ~i, in majoritateC! cazurilor, 9tim
care este acest sens. De ce sa nu fin). 1a felde 10gici 9i sa nu extindem
aceea~i optiea ~i asupra ce10rlalte aete rataie, urmind a ne referi Ie
acestea deschis ~i fara ? Fire$teca exista un raspuns ~i in 1e-
gatura cu aceasta.
Daca sensu1 uitarii de proiecte este ne1ndoielnic chiar $i pentru pro-
fani,veti £i cu atH mai putin surprin~i sa constatati ca. scriitorii utili-
zeaza acest act ratat in acela$i scop. Aceia dintre dumneavoastra care
au vazut sau au citit piesa Cezar $i Cleopatra de B. S haw 19i a111in-
tese fara indoJala ultima scena, in care Cezar, pe punctu1 de a pleca.
este obsedat de ideea unui proiect pe care il concepuse, dar de care nu-~i
mai putea aminti. Intelegem in final ca proiectul consta in a-~i Iua aaio
de la Cleopatra. Prin acest mice artificiu scriitorul vrea sa-i atribuiie
marelui Cezar 0 superioritate pe care el n-o avea 9i pe care nici nu
pretindea s-o aiba. Din surse. istorice puteti afla ca Cezar a adus-o pe
Cleopatra 1a Roma 9i ca ea a ramas acolo cu mieul ei Cezarin pina la
asasinarea Imparatu1ui, dupa care a fugit din ora;;.
Cazurile de uitare de praiecte sint in general aUt de clare incH niLl
putem cltu~i de putin sa Ie utiliz8.m 'in vederea scopului pe care il ur-
marim ~i care consta In a deduce din contextul psihic indiciile referi-
toare la semnificatia actului rataL' In consecinti.i, ne vom referi la un
act prin excelenta lipsit de claritate, echivac: pierderea de obiecte
;;i hnposibilitatea de a gasi obiectele puse bine. Ca intentia noastra ar
putea sa jaace un· anumit rol In pierderea de obiecte, accident pe care
adesea 11 resimtim 'in mod dureros, vi se va parea fapt neverosimil.
Exista, 'insa, numeroase date de observatie In genul acelora care ur-
meaza: un tinar pierde un creion 1a care tinea mult; or, in ajun el
primise de 1a cumnatul sau 0 scrisoare care se termina cu cuvinte1e:
"Nu am de altminteri nici timp, :;;iniei dorinta dea incuraja u9uratatea
92
''11 lenevia ta" 9). Creionul era tocmai un cadou provenit de la acest
cumnat, Fara aceasta coincidenta, fire~te nu am putea sa afirmam ca
inte.ntia de a se debarasa de obiect a jucat vreun 1'01 In pierderea aces-
ttHa. Cazurile de acest gen sint foarte frecvente. Se pierd obiecte atunci
c'iG.-d te-ai certat cu cei care le-audaruit ~i dnd nu mai vrei sa te mai
ginde~ti la ace~tia. Se mai pierd obiecte 9i atunci dnd nu mai tii la
de "i vrei sa Ie inlocuiesti eu altele, maibune. Aeeleiasi atitudini cu
privire la un obiect ii co~espunde, fire'lte, faptul de a le'lasa sa cadi'l,
de a Ie degrada, de a Ie sparge. Oare este 0 sirnpla intimplare atunci
cind un ijcola1' pierde, distruge, strica obiectele sale de uz curent, cum
oX fi ghiozdanul sau ceaso1'nicul sau, chiar in ajunul zilei sale de ani-
versare?
Acela care s-a ailat adesea in situatia penibila de a nu regasi un
DDiect pe care el insm,;i I-a pus undeva de-Q parte, nu va recunoa~te ca
::J intentie oarecare i-a dictat acest accident. eu toate acestea, nu sint
race cazurile in care imprejurarile care insotese 0 uitare de acest gen
de'EyaJuie 0 tendinta de a indeparta in mod provizoriu sau pe 0 durata
mal lunga obiectul cu pricina. Citez unul din aeele eaiuri care poate
C3. este cel mai frumos din toate cele cunoscute sau public ate pina
astazi : _
Un barbat inca tinar imi poveste;;te: "Antm dtiva ani, in menajul
men au intervenit neintelegeri. Gaseam ca sotia mea era prea rece 9i
triHm unul linga altul lipsiti de tandrete, ceea ce de altfel nu ma im-
piedica sa-i recunosc calitatile sale ex.celente. tntr-o zi, intorc'indu-se
de la 0 plimbar~, crezind ca ma intereseaza, ea mi-a adus 0 carte pe
CBxe 0 cumparase. I-am multumit pentru "atentie"9i i-am fagaduit
sa citesc cartea, pe care am pus-o de-o parte. Dar s-a intlmplat sa uit
imediat locul unde am pus-o. Au trecut luni de zile, timp in care, amin-
thJ.du-mi in mai multe rinduri de cartea disparuta, am incercat s-o des-
cop::i.r, fara a reuiji. Dupa vreo ~ase luni, mama, pe care 0 iubeam mult,
,,?i care locuia separat de noi, a cazut bolnava, iar sotia mea a dat fuga
S~G Ingrijeasca. Stare a bolnavei a devenit grava, prilej pentru sotia mea
de a-iji dezvi'ilui cele mai bune caliti'iti ale sale. !ntr-o seara, l11-amin tOrs
O.casl incintat de sotia mea 9i plin de recuno~tinta fata de tot ceea ce
facnse. M-am apropiat de biroul meu, am deschis fara nici 0 intentie
def[nit<'i, dar eu 0 siguranta de somnambul, un anumit 'sertar 9i primul
lu.cnl caremi-a cazut sub ochi a fast cartea I'a!acita, ramasa de negasit
vrerne aUt de indelungata".
o data ce a disparut motivul, obiedul a incetat sa mai fie de negasit.
A~ putea multipliea la infinit exemplele de acest fel, dar nu 0 voi
face. In luerarea mea Psihopatologia vietii cotidiene (a carei prima edi-
tie, in limba germana, dateaza din 1904) yeti gasi 0 cazuistica abun-
del1.ta spre a va servi in studiul actelor ratate 10). Din toate aceste exem-
pIe se degajeaza una ~i aceea~iconcluzie: actele ratate au un sens iji
indka mijloacele de a desprinde acest sens in conformitate cu circum-
stantele care insotesc aetuL Astazi VOl £i mai laconic, caci nu avem de
gLad'dedt sa ext~agem din studiul acestor fenomene. elementele unei
intt'oduceri in psihanaliza. Drept urman~, nn va voi vorbi dedt de doua

Dupa B._D at t n er.

II,.
De asemenea In colectiile lui A. jI.{ a e d e r limba franceza); A A
DJ
13r ( II (in L engleza), E. i011 e s (1. engleza),J.
(111
S tar k e (1. olandeza) etc.

93.
 grupe de observatii. Observatii referitoare 10. actele ratate cumulate ;;;i
combinate ;;i cu privire 10.confirm area interpretarilor noastre prin ev~-
nimente petrecute ulterior.
Actele ratatecumulate :;;i combinate reprezinta eu siguranta ceo. 1Yi2i
deplina ilustrare a speciei lor. Daca 0.1'fi fost vorba doar sa aratam ca
actele ro.tate pot avea sens, ne-am fi propus de 10. inceput sa nu 118
ocupam dedt de acestea, sensul lor fiind atit de evident incit se inlp1cu18
in acela;;i timp inteligentei celei mai obtuze ;;i spirituhii celui mai critic.
Acumularea manifestarilor ne releva 0 perseverenta greu de atri1:mit
hazardului, dar care se acorda pe deplin cu ipoteza unui plan. In firle,
inlocuirea: unoI' acte rat ate prin altele ne arata ca ceea ce este importcC1.t
:;;iesentiaI in acestea nutrebuie cauto.t nici in forma, niei in mijloace2e
de care se servesc ele, ci in intentia pe care ele insele a servesc si care
se po::tte realiza prin mijloacele cele mai .variate. Va voi clta un caz'de
uitare iterativa: E. Jones poveste;;te ca, din m0tive pe care Ie
Iasase odata pe bi.roul sau, timp de citeva zile, 0 scrisoare pe care ()
redactase. Intr-o zi s-a decis s-o expedieze, dar i-a fast returnatcl
"deadletter office" (serviciul descrisori neexpediate), pentru ca uitase
sa scrie adresa. Reparind aceasta seapare, a dus din nou scrisoarea 1a
po;;ta,- dar de data aceasta a pus-o netimbrata. Abia atunci a fast
sa-~i marturiseasca ca, in fond, nu tinea cftu;;i de putin sa e:x:pedieze
scrisoarea cu pricina.
Intr-un alt caz intilnim, 0 combinatie intre insu;;irea din gre~e2la
a unui obiect $1 imposibilitatea de a-I regasi. 0 doamna face 0
torie la Rama impreuna cu cumnatul ei, pictor celebru. Oaspetele este
sarbatorit in mod stralucit de germanii care locuiesc 10. Roma :;;i pli-
me;;te, intre alte cadaud, o' medalie antica de aur. Doamna constat~, eu
amaraciune ca ctImnatul ei nu apreciaza 10.adevarata so. valoare acc2;sti'i
piesa exceptionala. Sora so. venind 10.Roma $-0 in10cuiasca,doamna
intors acasa ~i, desfacindu-;;i bagajel~, a constatat ca luase cu sine,
, a-:;;i.da seama, medalia. Ea ;;i-a infarmat numaidecit cumnatul in
anuntindu-I ca-i va trimite medalia 1a Roma chiar a doua z1. A· doua
insa, medalia era aUt de bine pus a de-o parte incH era de negasit,
imposibil de expediat. Numai atunci doamna a· avut intuitia a ceea' ce
semnifica "distractia" sa, anume dorinta de a pastra pentru sine
roasa piesa 11).
V-am ;;i citat mai sus un exemplu de combinare a unei amnezii .CLr-
a eroare : a fast vorba de cineva care, uitind prima data de 0 intilnlT€
;;i ferm hotarit sa n-o uite data urmatoare, s-a prezentat tatu~i }a a
doua intilnire 10. 0 aHa ora dedt cea fixata. l,Inu1 din prietenii
c;are seocupa de ;;tiinta ;;i totadata de literatura, mi-a povestit un CB.z
intru totul analog din propria sa viata. "Am acceptat, acum dtiva emi
- imi spun eo. el - 0 functiein comitetul unei anumite asociatii lite-
rare, gindindu-ma ca asociatia m-ar p1itea ajuta intr-o zi sa fie
tata una din draIYlele scrise de mine. In fiecare 'lined asistarl1, de aItfel
£ara mare interes'cla ;;edintele comitetului. eu citeva luni in urma a;Ir
primit asigurarea ca voi fi jucat 1a teatruI din F. ~i, din aceI moment, am
uitat cu regu1aritate sa ma due 10. amintitele ,;;edinte. Dar dupa ce am
cltit ceca ce ati seris despre astfel de 1ucruri, m-am rU,;>inatde proce-

11) Dupa R. Reitler.

94
 deul meu ~i mi-am spus eu reprooi' ea n-ar ..fi frumos din parte-illi sa
absentez de 1a ,?edinte din dipa in Cqre nU mai aveam nevoi~ de aju-
torul pe care contasem. Am luat ded hotarirea ca vinerea urmiHoare sa
nu mai lipsesc. ]VI-amgindit tot timpulla 'aceasta, 'pina in ziua in care
am ajuns in fat a u,?ii salii de ,?edinte. 9i nu m·ica· mi-a fost mirarea
gasind-o inchisa, pentru ca ,?edinta avusese loc in ajun. Intr-adevar, ma
in~elasem in ceea ce prive~te ziua : era deja simbata!".
Ar fi extrem de ispititor de a adi1uga ~i aIte fapte de observatiede-
acela.;;igen, dar renunt. Mai degraba va voi prezenta citeva cazuri apar-
tinind aItei categorii, anume aceleia in care interpretarea noastra tre~
buie, spre a-,?igasi corifirmarea, sa ao,;tepteevenimente ulterioare .
. Se intelege de la sine eEl trasatura esentiala a acestor cazuri consta
in faptul ca contextul psihic actual ne este necunoscut sau este in Clcce--
sibil investigatiei noastre. Interpretarea noastra ~tre in acest caz claar
valbarea unei simple prezumtii c;'ireia nu-i acordi'im pre a mare
tanta. Mai tirziu survlne insa un fapt care arata ca prima noastra intcr-
pretare era .justificata. Am fost invitat intr-o zi de 0 tinarafami1ie ,?i,
in cursul vizitei, proaspata casatoriti1 mi-a povestit riz1nd ca a doua zi
dupa intoarcerea din calatoria de nunta se dusese sa-~i vada 0 sora care
nu e maritata, ca s-o ia, ca ~i altadata, la eumparaturi, sotul ei fiind
ocupat cu afaceriie sale. Deodata e£1zari de ceal£1lta parte a strazii un
damn ;;i, putin surprinsa, Ii spuse surorii sale: "Ia uite, domnul L.",
faraa-:;j fi dat seama ca domnul nu era altul dedt barb£1tul eu care
S2 casatorise in urma cu cUeva saptamini. Povestirea mi-a lasat 0 im-
presie penibila, dar nu voiam sa cred in concluzia care mi se parea ca
rezulta. Istorioara mi-a revenit in minte dupa scurgerea mai multor
ani, dnd am afIat ca, intr-:-adevar, casatoria tinerilor mei a· avut 0 In-
cheiere dintre cele mai neferieite.
A. Mae del' relateaza cazul unei doamne e-?Te,in ajunul' cas'ito-
riei, a uitat sa mearga la proba rochiei sale de mireasa ~i nu ~i-a c1'11in-
tit, spre rnarea disperare a croitoresei, dedt sear a tirziu. El vede a legs.-
tura intre aceasta amnezie ~i divortul petrecut putin' dupa cummie,.
Person<;l]cunosc 0 doamna, astazi divortata, careia i se intimpla adesea,
eu multa vreme inainte de despartire, sa senmeze cu numele ei de rata
actele care se ref ere au la administrarea bunurilor sale. Cunosc ~i cazurI
privind alte femei care, in cursu 1 calatoriei de nunta, ~i-au pierdut 've1'i-
gheta, accident caruia evenimentele ulterioare i-au conferit 0 s2111.11.i£1-
catie fara echivoc. Se citeaza cnul unui vestit chimist german a
casatorie n-a putut avea lac pentru ca el uitase ora 1£1care fusese fixata
ceremonia ,?i, in loc sa se duca 1£1biseridi, se dusese 1£1l£1borator. El a
fost destul de chibzuit c£1sa se limlteze la aceClstiiunica tentativa si a
mU1:itla adinci batrinete, celibatar. '
Fara indoiala ca sinteti tentati sa credeti ca, in to£1te aceste cazuri,
actele rat ate inlocuiesc acele omina 12) sau premonitiuni ale antici]oL
9i, intr-adevar, unele omina nu erau dedt acte ratate, ca in cazul cind
cineva 82 impiedica sau cadea. Altcle aveau totu~i caracteristieile- unui
eveniment obiectiv,nu pe aeelea ale unui act subieetiv. Dar abia
va imaginati cit de gl'eu este sa deosebiti dHca un eveniment dat apar-

12JIn limb a latina Omen (-in:is). Cuvlntul circula ~i in limb a germani:, en

sensul original' de prevestire, picrza, semn prevestitor. (Nota trad.)

95.
 tine l.meia sau alteia din aceste categorii. Adesea actul l~i pune masca
unei intlmplari pasive.
Toti aceia dintre dumneavoastra care au in spatele lor 0 experienta
suficient de bogata i:;;i VOl' spune poate ca ar fi fost scutiti de multe
decep~ii :;;isurprize dureroase dad. ar £i avut curajul ~i hbtarirea de a
interpreta actele rat ate care se produc in relatiile interumanedrept
semne premonitorii :;;i de a Ie utiliza ca indicii ale unor intentii inca
tainke.Cel mai adesea nu iridraznim sa facem acest lu~ru, din team a
de a nu avea aerul unei intoarceri la superstitie, peste capul ;;tiintei. De
altfel nu toate prevestirile se realizeaza ~;i, cunoscind mai bine teoriile
noastre, veti intelege ca nici nu este necesar ca ele sa se realizeze in
totalitate.
*
* *
 "
IV
ACTELE HATATE
(sf1r~it)

Adele ratate au un sens : aceasta este concluzia care trebuie sa ad-

mitem ca se degaja din analiza efectuata pin a aici ~i s-o punem la
baza ccrcetarilor noastre uIterioare. Repetam : noi nu pretindem (Sii-dat
fiind SCOpillpe care :il urmarim, 0 asemenea afirmatie nu este ne-
cesara) ca arice act ratat aT fi semnificativ, cu toate ca acest lucru il
socotim probabil. Nu este de ajuns sa constatam existenta relativ frecvent<'i
a sensului in ctiferitc forme de acte ratate. Exista de altfel, in aceasta
privinta,. deosebiri de la 0 forma la aIta. Lapsusurile, erorile de scri;;;
etc., pot avea 0 baza pur fiziologica, ceea ce mi se pare putin probabil
in c1i-verselevarietati de amnezie (uitarea de nume ~i de proiecte, ne-
putinta de a regasi obiectele prealabil puse de-o parte etc.), pe dnd
exist a cazlIri de pierderi in care probabil ca nu intervine nici 0 intentie,
$i ered ca pot adauga ca gre~elile care se saviqesc in viata nu pot fi
interpretate de~it intr-o anumita masura in lumina conceptiei noastre.
Retineti bine aeeste limite, punctul nostru de plecare in cele ce urmeaza
mnd ca acfele ratate sint acte psihice care rezu1ta din interferenta a
doua intentii.
Acesta este primul rezu1tat al psihanalizei. Psihologia n-'a bi'muit_
nicicind aceste interferente ~i nici fenomenele care decurg. Noi am ex-
tins considerabil domeniul psihicului, anexind psihologiei fenomene care
anterior TIu-i apartineau ..
Sa ne opeim inca 0 clipa asupra afirmatiei ca actele ratate sint "acte
psihice". Prin aceasti'i afirmatie noi postulam doar faptul ca actele -psi-
hice au un sem, sau ea implica ceva in plus? Nu ered ; aceste acte sint
destul de nedefinite §i greu de inteles. Tot ceea ce poate fi observat in
viata psihica va fi eventual desemnat sub .numele de fenomen psihic.
Va trebui numaisa ~tim dadi cut are manifestare psihica data este
eteetul direct al influentelor somatice, arganice, fizice, in ce caz scapa
ea cel'cetarii psihologice sau' daca are ca antecedente imediate aIte pro-
cese psihice dincolo de care incepe undeva -seria influentelor organice.
Tocmai la aceasta ultima everitualitate ne gin dim atunci dnd c§llificam
un fenomen drept proces psihic ~i de aceea este mai rational sa dam
propozitiei noastre urmatoarea forma: fenomenul este semnificativ, el
are un sens, adica ne dezvaluie 0 intentie, 0 .tendinta ~iocupa un anumit
-loc intr-o serie de raporturi psihice.
Exista multe alte fenomene care se apropie de actele ratate, dar ca-
rora aceasta denumire nu Ii 5e potrive~te. Noi Ie numim acte acci-
dentale sau simptomatice. Ele au de asemenea caracteristicile unul act
nemotivat, insignifiant, lipsit de importanta ~i mai ales superfluu. Dar
ceea ce Ie deosebe~te de actele rat ate propriu-zise este absentaunei
intentii contrare ~i perturbatoare venind sa contrazica 0 intentie pri-
7 - cd. 4-04 97
mara. Ele 5e eonfunda, pede alta parte, eu gesturile :;ii mi~carile care
servese drept expresie emotinor. Fac parte. din aceasta categorie de
acte ratate toate manipu1arile, in aparenta fara seop, pe eare Ie exc-
cptam, ea ::,;icum ne-am juca, cuve::,;minte1e noastre, cu vreo parte a
eorpu1ui nostru, cu obiecte care ne stau 1a indemina ; melodiile pc care
Ie fredonam 'ilpartin aceleia~i categorii de acte, caracterizate in general
de faptul ca Ie suspendam, tot a::,;acU1111e-am declan::,;at, fara ~11otive
aparente. Or, eu EU ezit sa afirm ca toate aceste fenomene sint Se1'l1-
nificative ::,;ipot fi interpret ate in aeela::,;ifel ea toate actele ratate, ca
ele constituie mid semne revelatoare ale altoI' proccse osihic8. mai
importante, ca sint acte psihice in deplinul inteles 'ell cuvintului. Nu in-
tentionez insa sa mai intlrzii asupra acestei amplifieari a domeniului
fenomenelor psir.Jce, ci prefer sa reiau analiza actelor ratate, care pun
in fata noa?tra cu toam claritatea problemele importante ale psihana-
[izei.
Chestiunile ce1e 1no.i intel'esante pe care Ie-am formulat eu privire
la actele ratate 9i ciirora noi inca nu Ie-am dat 0 dezlE:!gare,sint 11rl1:2-
toarele : ari1 aratat ca actele r2ttate rezulta din inter£erenta a doua in-
tentH dUcTite, din care una poate £i ea1ifieata ca perturbata, iar cealalta
ca perturbatoare. Or, daca intentiile tulburate nu ridica nid 0 pr:)-
blema in ceca ce prive9te intentiile perturbatoare, ne intereseaza in
nrimul rind sa stabllim care sint aceJe intentii canabile s[t Ie tulbure
IJe altele si, in a1 doHea rind, ee raDorturi s~ stabilesc intre. intentiile
perturbate' 9i cele perturbatoare .• ,
Permiteti-mi sa ma refer din non la lapsusea reprezent~nit al in-
ttegii spedi 9i sa raspund mai intii 1a cea de-a doua chestiune.
Poate exista intre cele doua intentii un raport de eontinut, caz in
care intentia perturbatoare contrazice intentia perturbata, 0 rectifica sau
o completeaza. Sau, dimpotriva, nu exista nid un raport intre conti-
nutul celor doua tendbte 9i atunci cazul devine mai obscur 9i mal in-
teresant.
Cazurile pe care de-aeum Ie eunoa9terH, preeum ::,;ialtele analoage,
ne perrnit sa intelegem rara difieultate primul din aeeste raporturi.
Aproape in toate cazurile 'in care cineva spune contrariul a ceea ce vrea
sii spuna, intentia perturbatoare exprima 0 opozitie fata de intentia
tulburata, iar aetul ratat reprezinta conflictul intre aceste doua ten-
dinte inconciliabile. "Declar deschisa ~edinta, dar a;; prefera s-o inchid",
acesta ~ste sensu1 lapsusului comis de pre:;;edinte. Un ziar politic, acu-
zat de eoruptie, S8 apara intr-un articol care trebuia sa cu1mineze in
cuvinteJe: "CititorE no::,;tri n8 sint martori ca intotdeauna am aparat
binele ~~eneral in modul eel mal dezinteresat".· Dar redactorul insa.r-
dnat s[~'redacteze aceasta aparare scrie "in modul eel mal intcTcsat".
Dupa parerea mea expresia expri:ma gindul sau 'intim: "Sint obligat
sa serin eft e alba, dareu ;;tiu sigur ca e neagra". Undeputat care i~i
propune sa declare ca trebuie spus'imparatului adevarul jara rnenaja-
rnente ("riickhaltIos"), percepe deodata 0 voce interioara care il pune
in garda impotriva indraznelii sale ::,;i il face sa comita un lapsus in
care cuvintele ,,fara ,menajamente" (ruckhaItLos) sint inlocuite prin cu-
vintele "indoindu-ne spinarea" (riickgratIos)1>.

1) $edinta Reichstag-uluigerman, din noiembrie 1908.

98
 In cazurile pe care Ie cunoa;;teti ;;1 care lasa impresia unoI' contra-
geri ;;i abrevieri, este ·vorba de rectificari, adausuri ;;i continuari prin
care 0 a doua tendinta l$i face aparitia alaturi de prima. "S-au petrecut
lucruri (zum VORSCHEIN gekommeJ1), a;; spune pe buna dreptate ca
erau porcarii (SCHWElNEREIEN)". Rezultatul: "zum VORSCHWEIN
gekommen". Cei care inteleg acest lueru pot fi numarati pe degetele
'unei singure miini, dar, la drept vorbind, nu exista decit 0 singurii per-
soana care intelege acest lueru, ded persoanele care 11 inteleg pot fi
numarate pe "un singur deget". Sau: "Sotul meu poate sa manince
;;i sa bea ce vrea el,- dar, 0 ;;titi prea bine, nu suport ca el sa aiba
vrerea lui, ded, trebuie sa manince ;;i sa bea ce vreau eu". In toate
aceste eazuri, precumvedem, lapsusul decurge din insu;;i continutul
intentiei tulburate sau se ata$eazi'i la aceasta.
Celalalt gen de raporturi intre cele doua intentii intel'ferente pare
bhar. Dadi nu exista nid 0 legatura intre continuturile lor, de unde
provine intentia perturbatoare ;;i cum se face ea ea i$i manifesta ac-
tiunea sa tulburatoare in cutare punct precis? Ob:servatia, singura in
stare sa ne furnizeze un raspuns la aceasta intrebare,ne permite sa
constatam ca tulburarea provine dintr~o suita de ginduri care preocu-
pase persoana respectivi'i ell put.in inainte ~i care se manifest a in acest
mod, indiferent daca l,?i gase,~te expresia sau nu in discurs. Este un
veritabil ecou, care insEt nu este intotdeauna 9i in mod neeesar produs
de cuvintele pronuntate. Mai exista aici 0 legatura asociativa intre e1e-
mentul tu1burat 91 e1ementul perturbator, dar aceastil Iegatura, in loc
sa rezide in continut, este pur artificialil 9i forma rea sa este rezultatul
unoI'· asociatii fortate.
lata un exemplu foarte simplu, pe care I-am observat eu insumi.
Intilnesc intr-o zi in frumosul nostru tinut a1 Doiomitelor doua doan;me
vieneze, costumate in turiste. Facem dtva Hmp drumul impreuna :;:1
vorbim despre placerile ;;i inconvenientele vietH de turist. Una dintre
doamne reeunoa$te ca nid 0 Z1 m~ este pentru turist lipsita de nepla-
cer1. "Adevarat - spune ea - ca nu este nicidecum agreabil cind ai
mers toata ziua in soare ;;i ai ,bluza :;:i dima$a pUne de sudoare ...". La
ultimele cuvinte eo. are 0 mica ~ovaiala, apoi reio.: "Dar cind te In-
torci apoi nach Hose 2) (in loc de nach· Hause === acasa) ;;i pOli, in sfiqit,
sa te schimbi...". Inca nu am· analizat acest lapsus, dar nid nu ered eEl
este necesar. In prima sa fr2z2, doamna avusese intentia sa faca 0 enu-
merare mai completa: bluza, caina;;a, pantaloni (Hose). Din ratiuni de
buna nlviinta,. ea s-a abtinut de a mai mentiona aceasta ultima piesa
vestimentara, dar in fraza care a urmat, absolut independenta prin con-
tinutu1 ei de cea dinti], cuvintu1 Hose, care nu fusese pronuntat la
.momentul oportun, apo.re co. deformare a cuvintuIui Hause.
Putem acum sa abordam principa1a problema a1 carei exam en I-am
o.1111nat indelung, anume : care s1nt intentiile ce se manifesta de 0 ma-
niera atit de ie9ita din comun ;;i vin sa Ie tulbure pe celelalte ? Evident,
este vorba de intentii foa1'te diferite, dar carora vrem sa Ie desprindem
caracteristicile C0111une.Daca examinam sub acest raport 0 serie de
exemp1e, acestea se lasa lesne orinduite in trei grupe. Din primagrupa
fae parte cazurile in care tendinta perturbatoare este cunoscuta de eel

2) "Hose" 111s,=amna in 1. germana pantaZoni. (Nota trad,)

99
 i
care vorbe~te ~i, in plu~, s-a dezviHuit acestuia inainte de lap~us. A
doua grupa cuprinde cazurile in care persoana care vorbe~te, cu toate
ca recunoa~te in tendin~a pcrturbatoc,re 0 tendinta care .ii apartine, nu
'9tie ca aceasta tendin~a era activa in propria sa fiin~a inainte de lap:;us.
l
~
,

Ea accepta deci interprctarea data de n01 lapsusului, dar nu poate sa

nn se arate intr-o anumita masura mirata. Exemple referitoare 1a aceasta
atitudine ne sint poate mai u~or furnizate de alte acte ratate dedt de
lapsusuri. A treia grupa cuprinde cazud in care persoana interesata
respinge energic interpret area care i se sugereaza : nu se mu1turne~te
numai cu negarea existentei intentiei perturbatoare inainte de 1apsus,
dar ea afirma ca aceastii inten~ie ii este absolut str8ina. Amintiti-va de
toastul tinarului asistent care propune sa se "rigiie" in sanatatea ~efului,
ca ~i de raspunsul lipsit de amabilitate care mi-a fost dat, cind am pus
sub ochii autorului acelui toast intentia perturbatoare. $titi ca inca
nu am reu~it sa ne punem de acord cu privire la modul de a concepe
aceste cazuri. In ceea ce ma prive~tt\protestul asistentului, autorul
toastului. nu ma stinghere~te nicidecum ~i nu ma impiedica sa-mi men-
tin interpretarea, ceea ce poate ca nu este cazul dumneavoastra: im-
presionati de negarea sa, fara indoiala ca va intrebati daca nu am face
mal bine sa remmtam fa interpretarea cazurilor de acest gen ~i sa Ie
consideram drept acte pur fiziologice, in sensul prepsihanalitic al cuvin-
tului. Pot sa inteleg ceea ce va retine. lnterpretarea mea implica faptul
ca persoana care vorbe~te poate manifesta intentH -pe care eo. insa~i Ie
ignora, dar pe care eu sint capabil sa Ie pun in evidenta cu ajutorul
anumitor indicii. lar dumneavoastra ezitati sa acceptati aceasta ipoteza
aUt de originala ~i de bogata in consecinte. Cu toate acestea, daca ati
vol sa ramineti consecventi in conceptiadumneavoastra cu privire 10.
actele ratate, iiltemeiata pe 0 multitudine de fapte, nu ar trebui sa
ezitati in acceptarea acestei ultime ipoteze, oriclt de deconcertanta vi
s-ar parea. Daca acest lucru nu va este cu putinta, riu ne ramine dedt
renuntam 10. intelegerea actelor ratate, dobind,ita cu aUta dificultate ..
Sa ne oprim un moment asupra a ceea ce une~te cele trei grllpe pe
care Ie-am stabilit, asupra a ceea ce este comun celor trei mecanisme
ale lapsusului. Ne gasim, in privinta aceasta, din fericire, in prezenta
unui faptcare estemai presus de orice contestatie. In cazul primelor·
doua grupe, tendinta perturbatoare este recunoscuta de insa~i persoana.
care vorbe~te; ba mai mult; in prima grupa tendinta perturbatoare se
reveleaza chiar inaintea lapsusului. Dar, aLit in prima grupa eft ~i in
ceo. de-a doua, tendinta ~cu pricina este refulata. Cum persoana care
vorbe$te s-a hotarit sa nu 0 faca sa apan'i: in discurs, ea comite un
lapsus, adieu tendinta refulata se manifesta in pofida persoanei respec-
tive, fie modificind intentia marturisita, fie confundindu-se cu ea, fie,
in sfir$it, luindu-i pur$i simplu locul. A~adar, acesta este mecanismul
lapsusului.
Pundul meu de vedere imi permite sa explic prin acela~i mecanism
cazurile din a treia grupa. Voi admite numai ca singura deosebire care
exista intre cele trei grupe consta in gradul de refulare a intentiei
perturbatoare. In prima grupa, aceasta intentie exista ~i este sesizata
de persoana care vorbe~te, inainte de manifestarea sa ; tocmai atunci se
produce refularea pentru care intentia perturbatoare se razbuna prin
lapsus. In a doua grupa refularea este mai accentuata ~i intentia nu
este sesizata 1:no.intede inceputul discursului. Ceea ce este uimitor este
100
 faptul ca aceastii refu~a)'e, destul de profunda, nu impiedica intentia
perturbatoare sa parti<;ipe 1a producerca 1apsusu1ui. Situatia aceastane
faeiliteaza eonsiderabil exp1iemea a ceea ce se petrece in. a treia grupa.
Voi merge ehiar pina 1a a admite eElputem sesiza in aetul ratat mani-
festarea unei tendinte refulate de nmlta vreme, ba chiar de foarte multa
vrerhe, in a~a fel incH persoana care vorbe~te nu-~i mai da citu~i de
putin seama deea ~i estc foarte sineerc'i negindu-i existenta. Dar chiar
lasind cle-o parte problema referitoare la a treia grupa, nu .<.;epoate
sa nu adcrati la concluzia care dccurge din examinarea eelorlalte ca-
zuri, anume ca refuLcu'eo intentiei de a expriJrvCf ceva constituie conditia
indispensabi!cl jJ::ntru {i]X/Titia unui Iapsus.
Putem afirma aCLu:nca all1 realizat noi progrese in ceea ce prive~te
intelegerea actelor ratate . .';)timnu numai ca aceste acte sint acte psihice
care au un sens ~i sUIt mareate de 0 intentie, ea ele rezulta din con-
fruntarea a doua intentii difer1te, ci s1 ci'i una din aceste intentii tre-
buiesa fi marcat,il1al~te de discurs, ~ anumita refulare, ea sa ~e ma~
1'lifeste astfel prin perturbarea ce1eilalte. Intentia trebuie sa fie ea ins3,?i
p~rturbata, inainte de a putea -sa devina pel'turbatoare. Se intelege de
la sine ca prin aceasta noi inca nu vorn dobindi 0 explicatie compIeta
a fenomenelor pe caw Ie numim aete ratate. Vedem aparind de indata.
alte semne de intrebare ~i,'in general, presimt1m ca cu cit avansam in
studiul nostru, eu atit ocaziiJe de a pune noi. intrebi'iri VOl'fi mai nu-
me1'oase,--Putem sa intrebam, bunaoara, ,de ce lucrurUe. nu se petree
mult. m'ai simplu. Cfnd dneva are intentia sa refuleze 0 anumita ten-
dinta in locs-o lase sa se exprime, ar trebui sa ne gasim in prezenta
a unuia din urnlatoarele doua cazuri: ori refularea este obtinuta :;;i
<lLuncinimic nu trebuie sa apara din tendinta perturbatoare; ori refu-
larea nu este obtinuta ~i atunci tendinta eu' pricina trebuie sa se exprime
franc ~i complet. 1-\ctele ratate rezulta insa dintr-un comprom is ; ele
arata ca fieeare din cele doui'i tendinte este pe jumatate ratata ~i pe
jumatate izbutita, eel.-intentia -nu este nici complet suprimata, ~i -
faclnd abstractie de unele eazuri izolate - nici cu totul intacta. -Sintem
in arept sa presupunem ca produeerea acestor efeete de interferenta
sau de compromis cere anumite eonditii particulal'e, dar nu avenl nid
cea mat mica idee despre natura acestor conditii. Nu ered ea un studiu
mai aprofundat al aetelor ratate ne-ar ajuta sa deseoperim aeeste con-
ditii necunoscute. Ca sa ajungem la.acest rezultat, ar trebui sa explu-
- ram mai degraba, in prealabil, aIte ZOne obscure ale vietii psihice;
numai analogiile pe care Ie vom gasi aid ne VOl'da curajul sa formuliim
ipotezele capabile sa ne conduca la 0 explicare mai eompleta aactE:lor
ratate. Dal' mai e 0 ehestiune: ehiar ~i atunci cind operezi eu indicii
,marunte, cum faceDl noi aid, te expui la anumite pericole. Exista 0
mala die psihica, numita paranoia combinatorie, in care indiciilema-
runtc sint utilizate intr-un mod abuziv si nu as putea sustineea toate
concJuziile deduse ast.fe1 sint exacte. Nu se putem apa;a impotriva
acestor pericQIedecit conferind observatiilor noastre 0 baza cit mai
lafga cu putinta, intemeiata pe repetarea acelora~i eemstatari, din cele
mai difel'ite domenii ale vietH psihice explorate de noi.
Vom abandona, prin urmare, la aeest punet, analiza actelor ratate.
Vreau numai sa va recomand un lueru :sa retineti in memorie, ca
pe un model, modul in care am tratat aceste fenomene. 1-\viud in ve-
dere acest. mod, putet1 evalua inca de pc acum .care este scopul psiho-·
101
 logiei noast1'e. Nu dorim doar sa descriem ~i sa clasificam fenomenele,
ci intentionam sa le~i concepem ca pe ni~te indicii ale unui joc de
forte care se desfa~oara In viata psihica, ca manifestari ale unoI' ten-
dinte cu scop definit '~i care actioneaza fie in aceea$i dire~tie, fie in
directii opuse. Incerci'im sa elaboram 0 conceptie dinamica cu privire
1a fenomenele psihice. Pot1'ivit conceptiei noast1'e, fenomenele coneret
sesizate trebuie sa faea loc tendintelor abia recunoscute ca valabile.
Nu vom avansa in studiul actelor 1'atat8, inainte de a IntreprLTlde
in acest domeniu 0 incursiune, pe parcursul careia vom regasi fapte
cunoscute ~i vom descoperi citeva noutati. Facfnd aceasta, vom tine
cont de diviziunea in cele trei g1'upe a acestor fenomene,pe care am
stabilit-o la inceputul cercetarii noastre: a) lapsusul, cu subdiviziunile
sale In erod de scris, de lectura, falsaauditie; b) uitarea, eu s'ubdi-
viziunile salecorespunzatoare obiectului uitat (nume proprii, cuvLnte,
st1'aine, impresii) ; c) confuzia, pierderea, imposibilitatea de a 1'egasi un
oblect pus de-o parte. Erorile nu ne intereseaza dedt In masura In care
decurg din tiitare, confuzie etc.
Am vorbit destulde mult despre lapsus, dar, cu toate acestea, mai
avem ceva de adaugat. De 1apsus se 1eaga mid fenomene afective care
nu sint lipsite de interes. Nimeni nu recunoa9te bucuros ca a comis
un lapsus: adesea se intlmpla sa nu Intelegi propriul ~au lapsus, in
timp ce Intotdeauna II intelegi pe a1 altuia. De asemenea, lapsusul .este,
intr-o anumita masura, contaminant; nn este U90r sa vorbe$ti despre
lapsusuri, fara a comite tu insuti unul. Lapsusurile cele mai insigni-
fiante, acelea care nu furnizeaza nici 0 informatie deosebita cu pri-
vire la procesele psihice ascunse, an totu~i 0 motivatie care nu este
greu de sesizat. Cind, ca urmare a unei tulburari oarecare, stiryenita
in clipa pronuntarii unui cuvint dat, cineva emite la repezeala 0 vo-
cala lunga, elnu pregetd sa a1ungeasca vocal a scurta care urmeaza
imediat dupa aceea, savlqind astfel un non lapsus clestinat sa-l com-
penseze pe primul. La fel se petree lucrurile atunci cind cineva pro-
nuntli intr-un mod impropriu sau neglijent 0 vocala dubla; e1 cautB.
sa se corecteze pronuntind vocala dubEi care urmeaza intr-un fel
ll}enit sa reaminteasca pronuntarea exacta a celei dintli: s-ar spune
eElpersoana respectivE! tine sa demonstreze auditorlului sau ca cunoa~te
Hrnba materna ~i nu S8 dezintereseaza de pronuntarea coreeta. Cea
de-a doua deformare, pc care am putea s-o numim compensatoare,
are ea scap tocmai saatraga atentia auditoriului asupra celei dintli
~i de a-I dovedi ea vorbitorul Insu~i a luat aminte la gre~eala sa. Lap-
susurile cele mal simple, cele mai frecvente ~i cele mai insignifiante
constau in cOl1trageri ~i anicipari care se manifesta In partileprea putin
clare ale discursului. 1ntr-"0 fraza ceva mai lunga, de exemplu, se co-
mite lapsusul care consta In pronuntarea prih anticipatie a ultimului
cilvint al comunicarii. Aceasta da inmresia nnei anumite nerabdari de a
termina fraza, atesta In general 0 an~mita rezerv8.1n comunicarea aces-
tel fraze sau pur ;;i $implu fata de insu;;i actul de a vorbi. Ajungem In
acest fel Ii:! cazurile lImita in care deosebirile Intre conceptia psihana-
1itica desnre lansus si conceptia fiziologica obisnuita se sterg. Noi sus-
tinem ca·exista 'In ac~ste cazl.l~i 0 tendinta care'tulbura il;tentia care are
~. 5e exprima in cliscurs ; dar aceasta teri.dinta ne anunta doar existenta
sa ::;;inu scopul pe care 11urmare9te ea insa~i. Tulbura1'ea pe care ea °
provoaca insote~te anumite raporturi sau afinitati asociative ;;i poate f.i
102
1••.•.--
inte1easa ea servind 1a deturnarea atentiei de,1a ceea ee se intentiona
sa se spuna. Dar niei aeeasta tulburare de atentie, niei aeeste afinitati
asociative nu sint suficiente spre a earacteriza Ins8."linatura procesului.
Luate 1a un loc, insa, ele ne dezv8.luie destule fapte despre existenta
unei intentii perturbatoare, fara ca noi sa ne putem forma 0 idee despre
natura sa, potrivit eu efectele sale, a"lu cum este eu putintii in cazurile
Treat accentuate.
Erorile de seris pe care Ie abordez aeum seamana aUt de mult eu
lapsusurile exprimarii verbale ineltele nu' ne pot furniza nici un punet
de vedere inedit. Sa incerdim totu~;i' sa spicuim cite ceva din acest do-
menill. Gre$elile, contractiile, trasarea Ell1ticipata a unor cuvinte care
trebuia'.1 sa urmeze mai tlrziu, toate aeeste aecidente dovedesc in mod
m::nifest ea cineva nu prea dore$te s;''t serie ~i ea este nerabdatorsa
sfir:7easea; efecte mal pmnuntate ale e1'o1'ilor de seris 1asa sa se recu-
noasea natura S1 intentia tendintei perturbatoare. In general 9tim, atunci
cinct gasim 0 seapare de condei intr-o serisoare, ca persoana care' a scris
11'.1era tocmai in apele sale, dar nu totdeauna putem stabili ce s-a i
Intimpl~t. Erorilede scris, ca 9i lapsusurile exprimarii verbale, sint
rareo1'i remarcate de autorii lor. Semna1am interesantul fapt de obser-
vatie care urmeaza : sint oameni care au obiceiul de a cHi, inainte de
expediere, serisorile pe care Ie-au scris. Altiiriu au aeest obicei, dar
dnd 0 fae cite 0 data, din intlmplare, ei au totdeauna prilejul de a gasi
91 coreda: 0 eroare izbitoCl,re. Cum sa ne explicam acest fapt? 8-a1'
spun8 ca aee9ti oameni pardi ar 9ti totu~i ca, scriind,au saviri?it un
lapsus. Putem admite faptul ca real?
De importantapl~actica a categoriei gre,?elilor de scris' se .leaga 0
interesanta problema. Va amintiti, desigur, cazul asasinului H. care,
cindu-se drept baeteriolog, l~;i procura din institutele ~tiintifice culturi
de microbi patogeni extrem de virulenti 9i' utiliza aceste culturi spre a
suprima prin aceasta metoda ultramodern a persoane care erau pe urmele
luL Intr-o zi individul a ad1'esat direetorului unuia dintl'e aceste institute
o sctisoa1'e in care se pHngea de ineficacitatea cultu1'ilorcare ii fusesera
trimise, dar serUnd a comis a eroare, in a9a fel IncH in locul cuvintelor
"in testele me1e executate .pe 90areci 9i pe cobai", se putea citi clal':
"in testele mele exeeutate pe oameni". De altfel aceasti'"'leroare a frapat
pc rnedicii institutu1ui in cauz8. care, pe cit ~tiu, n-au has totu9i nid 0
concluzie din aceasta. Dunmeavoastra credeti e8. medicii n-ar fi fast
bine Inspirati daea ar- fi luat aeeasta e1'oare drept 0 marturisire ~i ar
ii initiat 0 aneheta care sa curme Ja timp ispravile acestui asasin?
Oan~ nu gasitf ea in acest coz necunoa9terea conceptiei noastre e1.1p1'i-
vire 1a actele ratate a fast eauza unei intirzieri nespus de regretabile?
ce ma pri.ve9t<::, aeeasta eToare de scris eu sigural).ti'i ca mi s-a1' fi
suspecta, dar in ce priv2.<;;teutili.zarea e1 eu- caraeter de martu-
nSlr2 S2 1'idied obstaeole fOii-1'teserioasc. Lucrul nu este atit de simplu
eit pare. L8psusul de grafie3) constituie un indiciu incontestabil,
121 singur nu e5te de ajuns ea sa justifice deschiderea unei anchete
Desigur acest laps us de grafie atesta ea individul respectiv
este preocupat de ideea de a-;;i infeeta se1'.1eni1,darnn ne permite sa
deddem daca este vorba in acest caz de un proiect maleficbine definit

3) Lapsus caZami,. ell untc:nnen latinesc 111cetatenit, substantivul calamus In-

52mn1no. Intre altele,?l pana sau toe de se1'is. (Nota trad.)

103
 sau de 0 fantezie/ fara niei 0 importanta practica. Este chiar posibil ca
omul care a comis acest lapsus sa gaseasca cele mai convingatoarear-
gumente .ubiective ca sa nege aceasta fantezie ~i s-o respinga ca fiindu-i
absolut straina. Veti intelege mai bine posibilitatue legate de acest gen
de lapsus, atunci cind yom examina deosebirea care exista ihtre reali-
tatea psihica ~i realitatea materiala. Aceasta nu ne impiedica sa vedem
in acest caz un act ratat care a dobindit ulterior 0 importanta nebi'muita.
In erorile de lectura. ne aflam in prezenta unui context psihic care
difera net de acela allapsusurilor exprimarii verb;:lle ~i de grafie. Una
dincele doua tendihte concurente este aid inlocuita printr-o exc.ita~ie
senzoriala, ceea ce poate ca o. face mai putin rezistenta. Ceea ce citim
nu maiconstituie 0 emanatie a vietH noastre psihice, ca in cazulcelor
ce ne propunem sa scriem noi in~ine. De aceea eror11ede lectura co-nstau
in cea mai mare parte a cazurilor, intr-o substitutie completa. Cuvintul
de cititeste inlocuit printr·-un aUul, faraa exista in mod necesar un
'raport de continut intre text ~i efectul erorii, substitutia facindu-se in
general in virtutea nnei simple asemanari intre cele doua cuvinte ..
Exemplul referitor la Lichtenberg: Agamemnon in loc de angenomlnen,
este cel mai ilustrativ pentru aceasta categorie. Daca vrem sa. desco-
perim tendinta perturbato:1re, cauza erorii, trebuie sa Eisamin intre-
gime la 0 parte textul cHit gre~it.:;;i sa incepem ftxamenul <:lnalitieprin
a pune aeeste doua ·intrebari: care este ideea ce vine in minte prima
:;d 9are se apropie eel mai mult de aceasta eroare, :;;i in ce situatie
a fast ea· comisa? Uneori euno:1:;;terea situatiei este suficienta pentru
explicarea eroril. Exemplu: cineva, care incearea oanumita trebuinta
naturala. rataee$te intr-un ora$ stri'iip $i zare:;;te la inal!imea primului
etaj al unei case 0 fir-ma mare cu inscriptia "CLOSETlicius(I ( . W.C).
El are tot timpul sa se mire ca firma. este plasaia. atH de sm, inainte
de .a observa ca.trebuia cHit "CORSEThaus(I '(= easa. de c'orsete). In
aIte cazuri eroarea, tocmai pcntru ca. este independenta de continutuJ
'textului, cere 0 analiza aprofundata care nu reu:;;e:;;tededt dac\ e:;;ti
~exersat in tehnica psihanalitica. :;;i ai incredere in ea. Cel mai 3cics12a,
insa., este mult mai u:;;or sa obtii explicatia unci erori de leetura. Ca in
exempJul Lichtenberg (Agamemnon in lac de angenornmen)
substituit ne dezvaJuie fara dificultate suita de idei care constituie SUI'sa
tulburaril. Pe timp de razboi, de exempIu, se Intimpla saeitim adesea
m)me de ora:;;e, de comandanti de- armata. :;;i expresii militare, auzite
din gura tuturor, ori de cite ori ne aflam in prezenta unoI' euvinte care
au 0 oarecare asemanare eu aceste cuvirite si eXDresli. Ceea ce ne
'reseaza si nepreoeuDa. vine sa iii locul a ~eea ~e este stri"lin de
cuparile 'noastre :;;iiY{ea nu De intereseaza. Ecoul ideiJor noastre
pereeptiile curente.
Erorile de lectura ne ofera de asemen~a numeroase cazuri in care
insusi textul citit trezestc tendinta Derturbatoare, text care astfel S2
tran,;forma cel mai ades~a in cont;ari~l sau. Ne ga.sim In prezenta l.E:2i
lecturi indezirabile 9i, gratie analizei, ne dam scama Cd tocmai do:dnta
acesteia. de a evita 0 c!l1umita lectura este responsabila de deform area
intensa

In erorile de lecturacele mai frecvente, pecare le-~im mentiODElt

in primul rind, eei doi factor]. carora Ie-am atdbuit un 1'01 important
in actele rat ate nu indeplinesc decit un 1'01 eu totul secundar: ne P2:-
ferim la confJictul eelar doua tendinte :;;i la refularea uneia din e1e,
104
 _refulare care. se manifesta tocmai prin efectu1 actu1ui rataL Nu este
yorba de faptul caerorile de lectura ar prezenta caractere aflate in
dezacord cu ace:;;ti factod, dar conflictul continutului de idei,care duce
la eroarea de lectura, este mult mai puternic dedt refularea pe care
acest continut de idei a suferit-o anterior. Acesti doi factori se reHefeaza
foarte net in diversele modalitati ale actului ~atat provocat de amnezie.
Uitarea de proiecte esteun fenomen a carui interpretare nu prezinti'l
nid 0 dificultate :;;i, a:;;acum am vazut, nu este contestatii nid chiar de
.profanL Tendinta care perturba proiectul consta intotdeauna intr-o in-
.tentie contrara, intr-o nonvrere 4),despre care ne ramine sa. aflam pentru
ce nu seexprima in alt mod :;;i'intr,..o maniera mai putin disimulata.
Dar. existenta acestei vointe contrare este incontestabila.Uneori izbu-
tim sa afl;'im dte ceva despre motive1e care obliga la disimu1area acestei
contra-vointe: disimu1indu-se, aceasta _l~i atinge intotdeauna scopul, pe
care :;;i-1rcalizeaza in actul ratat, in timp ce al' fi sigurade re,spin-
gere daca s-ar prezenta ca 0 contradictiefati:;;a. Daca, in intervaIul de
timp care separa conceperea proiectului de executarea'sa, se produce
insa 0 schimbare importanta in contextul psihic, schimbare incompa-
tibila cu infaptuirea proiectu1ui, uitarea acestuia nu mai poate ff COn-
siderata ca 'act ratat. Aceastii, uitare nu mai mira, cad ne dam seama
bine ca executarea proiectu1ui arfi ,de prisos in noul context psihic.
Uitarea unui proiect nu poate fi considerata act ratat dedt in c3zul in
care nu avem de.,..aface cu 0 schimbare a acestui context.
Cazurile deuita're de proiectesint in generaL atlt deuniforme ~,i de
evidente incit nu prezinta' nici un interes pentru cercelarea noastra.
Totu:;;isub doua' aspecte studiu1 acestui act ratat e~te susceptibil sa ne
invete ceva nou. Am aratat ca uitarea, deci nonexecutia proiectului, este
dova'da unei contra-vointe ostile acestuia. Faptu1 r~mine adevarat, dar,
potrivit cercetarilor nOastre, contra-vointa poate fi' directa sau indirecta.
Spre .a arata ce intelegem noiprin contra-vointa indirecta, n-am putea
sa procedam mai bine dedt sa citam un exemplu sau doua. Cind tuto-
rele uWi sa-:;;i recomande pupilul unei' terte persoane, uitarea' sa poate
tine de faptul ca, neinteresindu-se pre a mult de pupilul sau, nu prea
clore:;;tesa faca recomandarea necesara. Cel putin in aeest fel va inter-
preta pupilul amnezia tutorelui. Dar situatia poate fi mai compJJcata.
Aversiunea fata de realizarea planului sau poate proveni la tutore din
aWi sursa ~i poate fi indreptata in aWi directie.Pupilul poate S:1 nu
fie, bunaoara, intru nimic implicat .in amnezie,care poate fi determi-,
mtii de cauze legate de terta persoana. Vedeti, deci, eit de"dificila poate
fi utilizarea practicii a conceptiei noastre. In cill.da justetei interpretarii
sale, pupilul risca sa devina prea neincrezator :;;inedrept fata de tuto-
rele sau. Sau, atunci cind cineva uita de 0 intilnire pe care a aceeptat-o
:;;i la care el insu~i este hotarit sa mearga, motivul cel mai verosimiI
al uitarii ar trebui cautat cel, mai adesea in putina simpatie nutritil
fatii de persoana cu care urmeaza sa S8 intilneasca. In acest eaz", Insa,
analiza ar putea sa demonstreze ea tendinta perturbatoare se raporteaza
,nu 1a persoana, ci la Ioeul unde trebuia sa aiba loc intilnirea;;i care
era evitat din cauza unei amintiri penibile 1egata de aceI loco AU exem-
pIn: cind uitam sa expediem 0 scrisoare, ten dint a perturbatoare .1:;;i

4) "ein Nichtwollen" In textul original. (Nota trad.)

105

--
poute trage £oa1'te bine obi1'~ia din continutul scrisorii; dar se poate ~i
ca acest continut sa fie cu totul anOdin. ~ica amnezia sa provina din
faptu1 ca e1 aminte~te in vreun fel de continutul unei aite scrisori, scrisa
mai demult ~i care a generat in mod direct tendinta perturbatoare : pu-
t8m arirma in acest caz ca contra-vointa s-a extins de la sc;risoarea pre-
cedenta, unde era justificata, la scrisoarea actuala care nu 0 justifica
nicidecum. Vedeti, a~adar, ca trebilie procedat cu precautie ~;;ipru-
chiar ,,!i in interpretarile in aparenta cele mai exacte; ceea ce
este echivalent din punet de vedere psihologie poate fi interpretat in
multe feluri din punct de vedere practie.
Fenomene ca acelea despre care v-am relatat pot sa va para extra-
V-ati putea intreba dad nu cumva contra-vointa "indirect!'"l"
imprima proeesului un caracter patologic. Va pot insa asigura di acest
proces este intru totul compatibil cu starea normaEi, eu stareade sEma-
tate. Totu~i, intelegeti-ma bine. Nu sint .nicideeuminelinat sa admit
ineertitudinea interpretarilor noastre analitiee. Posibilitatea interpreta-
rilar multiple ale uiUirii de proiecte subzista numai atlt timp dt noi nu
am intreprins inca analiza eazului ~i at'lt timp dt inte1'pretarile noastre
nu 52 bazeazii decitpe supazitii de o1'dingeneral. O1'i de cite ori ne
angajam in analizarea persoanei interesate, aflam eu suficienta certi-
tudine ea este yorba de 0 cont1'a-vointa direeta ~i care este- sursa actului
ratat.
Un alt aspect este urmi'lto1'ul: constatlnd ca intr-un mare numar de
·eazuri uitarea unui proiect se reduce la 0 contra-vointa, ne simtim incu-
s.::! extindem aceea~i concluzie :;;ila a aHa serle de. cazuri in care
persoana analizata, nemultumindu-se sa nu confi1'me eontra-vointa 1'e-
de noi, pur~i simplu 0 neaga. Ginditi-va la numeroasele cazuri
in C':ll'8 se uitd restituirea d\rtilor imprumutate, achitarea facturilor
SL1U datoriilor. Trebuie sa avem curajul sa-1 spunem pe1'soanei in-
trL?reS;Jteca en 8re intentia de a past1'a cartile, de a nu 'pIaU d3toriile,
.chiar atuDci cind aceasta persoana va nega intentia pe care i-o atrlbulm,
DefEnd in stare sa ne explicam prin alte motive atitudinea sa. Ii yom
sDune ea are aceasta intentIe si ea nu isi da seam a de ca,dar d\, in ceea
·{:~ne prive~te, ne este dea:jun's ci'i.ea s~ da in vileag prin efectul uitarii.
Celalalt ne va raspunde ea tocmai de aceea el nu-~i arninte~te, Vedeti,
ded, Cd ajungem Ia 0 situatie in care ne-am mai gasit odata. Voind sa
dam intredga dezvoltare logiea interpretarilor noastre pe cit de variate,
pe atit de' justificate ale acte10r ratate, sintem £anl doar ~i poate deter-
sa admitem ca exista 1a om tendinte capabile sa actioneze f[ml
lui. F'ormullnd insa aceasta propozitie, venirn in contradictie CLl
toate conceptiile ailate in vigoare in viata ~i in psihologie.
Uitarea de nume proprii, de dcnumiri :;;i de cuvinte straine S8 lasa
la fel explicata printr-o intentie contrara care se leag;'i d'irect sau in-
direct de numele sau cuvintul eu pricina. V-am citat deja numeroase
e:;~:ernpilede repulsie directa eu privire la nume ~i cuvinte. Dar in aces"L
gen amnezii determinarea indirecta estc cea mal frccventa :;;i eel
mai adesea nu poate fi stabilita dedt in urma unei analize minutioase.
ultimul razboi, in "cursul caruia ne-am vazut obligati sa renun-
tam la atftea dintre placerile noastre de. altadata, a creat asociatiile cele
Tnai 131zare,care au avut drept efect slilbirea memoriei noast1'e in ceea
ce prive9te numele proprii. TvIiS-8. intimplat recent sa nu pot reproduce
Dumele inoiensivului 01'0.9moray Bisen: 9i analiza a dovedit ca nu era
106
 nicidecum yorba de 0 atitudine ostiEl din .parte-1m fata de acest ora~,
d ca amnezia tinea maidegraba de asemanarea care exista intre nu-
me1e sau· ~i acela al palatului Bisenzi din Orvieto 5), unde odinioara am
petrecut multe zile placute. Ne gasim aid pentru prima oara in pre-
zenta unui principiu care, din punctul de vedere al motivatiei tendintei
care favorizeaza uitarea de nume, ni se va dezviHui mai tirziu ca inde-
pHnind un 1'01 preponderent in determinarea de simptome nevrotice:
este vorba, intre altele, de refuzul memoriei de a evoca ceva asociat cu
senzapi penibile legate de unele amintiri acaror evocare ar fi de
natura sa reproduca aceste senzatii. In aeeasta tendinta de oeolire a
neplacerii pe care 0 pot pricinui' amintirile sau alte ~cte psihice, in
<J.ceasta fuga psihica din fata a tot ee este penibil trebuie sa vedem
ultirna ratiune eficienta, nu numai a uitarii denume, ci 9i a multor
altor acte ratate, cum sint neglijentele, eradle etc.
Se pare ins a ca uitarea de nume este facilitata in mod special de
factori psiho-flziolagici; 0 putem astfel observa chiar:;;i in cazuri in
care nu intervine nid un element legat de vreo senzatie de neplacere.
Cind va aflati in prezenta cuiva care are tendinta Sa uite nume, cer-
{:etarea analitiea va va permite intotdeauna sa constatati ca, daca anU-
mite nume ii scapa, nu estepentru ea Ii displac sau ii evoca amintiri
dezagreabile, ci pentru ea la el se includ in alte lanturi de asociatii eu
ca.re ele se afla in raporturi mai strinse.S-ar putea afirma ea aceste
numesint legate strins de gceste lanturi asociative :;;i sint respinse de
aUe asociatii ee se pot forma dupaimprejurilri. Amintiti-va de artifi-
ciile mnemotehnicii9i:, nufaraoarecare. uimire, yeti constata ea unele
mane sint o111ise ea urmare ainse9iasociatiilor pe care Ie sta,bilim in
mod intention at pentru a evita fenomenul uitare. Avem un exemplu din
cele mai tipice in numeleproprii de persoane care, se intelege de la
sine; pentru oameni diferiti au prin forta lucrurilor 0 valoare psihica
en totul diferita. Luati, spre exemplu, prenumele Teodor. El nu sem-
nifie,a nimic pentru unii dintre dumneavo~stra, pentru altii, este pre-
numele tatalui, al unui frate, al unul prieten sau chiar prenumele lor.
Ex:perienta analitica va dovedi caprimii nu risca sauite ca 0 anumita
persoana straina poarta acest nume, pe dnd ceilalti VOl' avea. mereu
tendinta de a refuza altuia un nU:rne care Ii se pare rezervat relatiilor
lor personale. Deoarece la aeest obstaeol asociativ se adauga aetiur~ea
prindpiului neplacerii 9i aceea aunui mecanism indirect, in acest eaz
va yeti putea face 0 idee adecvata despre gradell de complexitate al
cauzelor uitarii momentane a unui nume. Dar 0 analizariguroasa este
. capahEa sa descurce in intregime itele aeestui seul incilcit.
Omiterea imptesiilor o;;i aevenimentelor traite reliefeaza cu mai
multa precizie o;;iintr-un mod mai exc1usiv decit in eazul ui.tarH. de
:nume actiunea tendintei care ineearca sa indeparteze din amintire tot
Ce este neplacut. Aceasta amnezie nu poate fi eonsiderata act ratat de-
dt in masura in care, examinat In lumina experientei noastre de toate
zilete, ea ne apare ca surprinzatoare:;;i nejustificata, adica in cazul in
{:G\reuitarea cuprinde, de "exemplu, impresiile rnai recente sau J:flai im-
portante sau impresii a CarOl' absenta reprezinta 0 lacuna intr-un an-
samblu despre care se· pastreaza 0 amintire perfecta. De ce o;;icum

~i ~,frasitalian situat caIn la jtlmatatea distantei clilltreRo111a si Flol'enta, (~Jota

tract.) ....

107
 putem noi ,uita in general ~i, intre altele, evenimente care, a~a cum Slut
acelea din primii ani de copilarie, cu siguranta ca ne-au lasat 0 imprE.'je
din cele mai pr'ofunde? Este aici 0 problema de unordin cu tatul di-'
ferit, in solutionarea careia putem foarte bine sa atribuim un anumit
1'01 apararii impotriva senzatiilor de suferinta, atriigindin acela~i t.irfJp
atentia asupra faptului ca acest factor este departe de a explica fer'IO--
menul in totalitatea sa. Este un fapt incontestabil cii impresiile deza~
greabile sint uitate cu u~urinta. Numero~i psihologi au sesizat aces! fapt
care a fiicut asupra marelui Darwin 0 impresie atii de profunda incH
el ~i-:-aimpus ca "regula de auI''' sa noteze cu deosebita grija observa-
tiile care pareau defavorabile teoriei sale ~i care, dupa cum el a avut
ocazia s-o constate, nu voiau sa se fixeze in memoria sa 6).
Aceia care aud pentru -prima oara vorbindu-se despre uitare ca lnl]-
loc de aparare contra amintirilor penibile, rareori pierd prilejul de a
formula obiectia ca, potrivit propriei lor experiente, mai degraba a:l1in-
tirile penibile se ~terg cu greu, revenind pururea, orice am face
ca sa Ie inabu~im, torturindu-va fara incetare, cum este cazul, de pEda,'
cu amintirea unoI' ofense ~i. umiliri. Faptul este exact, dar obieqia nu
rezista. Ne iritereseaza sa nu pierdem din vedere faptul ca viata psihicii
este un cimp de batalie ~i 0 arena unde se infrunta tendinte opuse SiTU.
ca sa vorbim intr-un limbaj mai putin dinamic, Ca ea se compunedin
contradictii~i din cupluri antinomice. Dovedind existelllta unei 1en-
dinte determinate, noi nu dovedim prin aceasta absenta unei alte 1cn-
din:te care actioneaza intr-un sens contrar. Exista loc 'Ii pentru una, ~i
pentru cealaltii. Problema este numai sa cunoa~tem raporturile caTe
se stabilesc intre termenii opu~i, actiunile care en'iana aUt de la una,
cit ~i de la cealalta.
Pierderea ~i imposibilitatea de a giisi obiectele puse 1a pastrare' ne
intereseaza in mod deosebit, din cauza multiplicitatii de interpretaride
care sint susceptibile aceste doua acte ratate :'ii a diversitatii tendinteJor
la care ele se supun. Ceea ce este comUl1 tuturor acestor cazuri e'ite
. vointa de a pierde; ceea ce difera de 1a. un caz 1a altul e';te motivuJ:
~iscopul pierderii. Pierdem un obiect atuncicind e uzat, cind avem
intentia sa-l inlocuim cu altul mai bun, cind a incetat sa ne mai
cind il detinem, de 1a 0 persoana cu care am incetat de' a fi in bune
relatii sau cind a fost achizitionat in imprejurari la carenumai vrem
sa ne gindim. Faptu1 de a lasa sa cada, sa se detcrioreze sau sa se
sparga un obiect poate servi acelora~iscopuri. Experienta vietH sed ale
arata cacopiii nedoriti ~i nascuti in afara casatoriei sint mult 1118i1ra-
gili declt cop5ii recunoscuti ca legitimi. Acest rezultat nu este UTl11clrea
tehnicii grosiere a facatoarelor de avorturi, ci se exp}ica printr--oome-
care neglijenta in ingdjirile date acestor copii. S-ar putea ca
obiecte10r sa aiba aceea9i explicatie ca ~i aceea a ingrijirii copiilor.
In alte cazuri se pied obiecte care nu ~i-au diminuat cu nimic v,;-
loarea, cu singura intentie de a aduce un fel de sacdficiu sortJi ~i de
a fi astfel crutati de 0 aHa pierdere de care ne temem. Analiza
cii aceastil maniera de a coniura soarta este destul de rclspinditA Ii} 1101
~i ca din acest motiv pierde~ile 'l1oastre constituie adesea ~un sscri:ficiu

Ii) Vezi C h a 1"1 es i

D a r \v n, Amintiri des]Jle dezvoltarea [lindiTi! carac-
meu.. A'utobioCjTCIfia, tl'ad. V. V. Dobrovici 'Ii D. Dorogan, Eclitu;'8.' Acndemjei
tei'ulu.i
Romane, Bucure'iti, 1962, p. 144. (Not2. tract)

108
 voluntar.Pierderea mai poate fi expresia unei sfidari sau a unei auto-
pedepse. Pe scurt, motivele mai indepartate cale tendintei de a ne de-
barasa de un obiect prin pierdere sint nenumarate.
Ca ;;i celelalte erori, confuzia este adesea utilizata in realizarea de
dorinte care ar trebui refuzate. lntentia i;;i pune atunci masca unei in-
timplari fericite. Unul din prietenii mei, de exemplu, care ia trenul ca
sa raca, in imprejurimile ora;;ului, 0 vizita la care nuprea tine, in statia
de legiitura se in;;eala asupra trenului ;;i 11ia pe acela care se intoarce
in ora~. Sau se intimpla ca, dorind in cursul unei calatorii sa fad,
1nt1'-o statie intermediara, 0 oprire incompatibila cu anumite obligaW,
pierzi ca din intimplare trenul delegatura, ceea ce in final iti permite
sa·-~i oferi oprirea pe care odoreai. Va mai pot cita cazul unuia dintre
bolnavii mei caruia Ii Interzisesem s-o cherne pe amanta sa la telefon
:;;i care, ori de dte ori voia sa-mi telefoneze, forma "din gre;;eala",
"mh1tal", un numar eronat care era chiar acela al amantei sale. lata,
in sfir;;it, un faptde observatie referitor la 0 confuzie, pe care ni-l
.raporteaza un inginer, observatie eleganta ;;i de' 0 importanta practica
considerabila prin aceea ca ne face sa vedem pe concret preliminariile
eu privire la deteriorarile aduse unui obiect :
. "Eram ocupat de citava vreme, impreuna cu mai multi dintre co-
legit mei, in laboratorul de la $coala superioara, cu 0 serie de expe-
riente foarte complicate asupra elasticitatii, muncii la care ne angajasem
benevol, dar care incepuse sa ne ia exagerat de mult limp. Intr-o zi
cind ma duceam la laborator cu colegul meu F:, acesta mi-a sPl\s co. era
deioiat ca trebuia sa piarda atit timp in acea zi, dat fiind ca avea mult
de lucru acasa. N-am putut dedt sa-l aprob ;;i am adaugat glumind
;;1 facind aluzie la un incident care avusese loc in saptamina prece-
denta ; "Sa speram ca ma:;;ina va ramine astazi in pana; ca :;;idata tre-
cuia, eeea ce ne va permite sa oprim luerul ;;i sa plecam devrerne 1".
Cind s-au distribuit sarcinile de mundi, colegul meu a primit insarci-
narea sa regleze supapa presei, adica sa lase sa patrunda lent lichidul
de presiune din rezervor in cilindrul presei hidraulice, deschizind cu
precautie supapa; cel care conducea experienta statea ih apropierea
manometrului :;;i, in momentul in care este atinsa presiunea ceruta,
trebuia sa strige cu voce tare "Stop 1". Auzind acest apel, D. a apucat
.supapa :;;i a invirtit-o cu toata puterea ... la stinga (toate supapele,- fara
exceptie, se inchid prin rotatie la dreapta 1). !ntreaga presiune a re-
zervorului a actionat in presEt, ceea ce a' depa:;;it rezistenta eanalizarii
~I a avut ca efect ruperea unei suduri in tevarie: accident lipsit de
gravitate, dar care ne-a obligat sa intrerupem luerul :;;isa ne intoarcem
aeasa. Ceea ce este curios, este ca prietenul meu F., caruia am avut
prilejul nu mult dupa aceea sa-i vorbesc despre acest accident, pretin-
dea a nu-;;i aminti de el, pe cind, in ce ma prive:;;te, am pastiat 0 amin-
tire eerta a faptului".
Cazuri ca acesta sint de natura sa va sugereze presupunerea ca daca
miinile personalului dumneavoastra se transform a atH de des in vraj-
ma~ele obiectelor pe care Ie aveti in casa, acest fapt poate ca nu se
datoreaza unui inofensiv hazard. Va mai puteti de asemenea intreba
daca intotdeauna in mod intimplator ne fa cern rau noua in;;ine, punin-
du-ne in perkol propria integritate. Presupunere :;;i sellin de intrebare
. pe care analiza faptelor de observatie, de care eventual yeti putea dis-
pun.e, va va permite sa Ie verificati §i sa Ie dati 0 rezolvare.
10~
 Sint departe dea fi epuizat tot ce poate £i spus pe tema actelor
ratate. Ramin inca muIte aspecte de examinat ~i de discutat. A~ fi insa
foarte satisfacut sa ;;tiu Ca am reu~it, prin putinul pe care vi I-am spus,
sa zdruncinam vechile dumneavoastra idei asupra temei de care ne Ocu-'-
pam ~i de a va fi faeut apti de acceptarea unor idei noL In rest, nu-mi
fac nid un scrupul de a Eisa lucrurile in punctul unde Ie-am adus, :lara
a avansa in continuare. Prindpiile noastre nu-~i intemeiaza intreaga de-
monstratie doar pe actele ratate $i nimic nu neobliga sane limitam ce1'-
cetarile, raportindu-le numai la materialeh::l £urnizate de aceste ade.
Marea valoare a actelor ratate consUl pentru noi in frecventa lor, in
faptul C? fiecare Ie poate observe). cu u,?urinta ,la el insu,?i ,?ica produ-
cere a lor nu are drept conditie necesara 0 stare morbida oarecare. In
incheiere, a~ dori numai sa va real11intesc una din intrebarile dUTfl-
neavoastra, pe care pina acumam li'isat-Q fara raspul1s: dat fEnd ca,
potrivit numeroaselor fapte pe care Ie cunom~tem; oamenii sint adesea
atlt de aproape de intelegerea actelor rat ate ~i S8 comporta adesea ca
$i cum le-ar sesiza sensul, cum se face ca, in general, acelea'ii feno:rnene
Ie apar de multe od ca mnd accidentale, lipsite de sens ~i de impor-
tant;'!. ~i ca S8 arata am de refractari fata de explicarea lor psiharla-
1itica?
Aveti dreptate: avem aid un fapt uimitor, care cere oexplicatie.
Dar 'in loc de a va cia exDlicatia gat a elaborata, urefer ca, prin dezvoltarl
succesive, SaVEl fae cap~biii 's-o gasiti singuri,' fara a mai £i nev018 sa
va vin eu 'in sprijin.
Partea a doua

VISIJL
 V
DIFICULTATI $1 ABORDARI PRELIlVIINARE

S-a filcut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale un or ne-

yrotici au Un sem 1). Aceasta a constituit punctul de plecare al trata-'
mentului psihanalitic. In cursu 1 acestui tratament s-a constat at ca. bol-
navit invocau visele in chip de simptome. S-a presupus atunci cEi ;;i
visele trebuie sa aibaun sens.
Totu;;i, .in loc de a urma ordinea cronologica, noi ne vom incepe
expunerea invers. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor, yom demon:..
stca sensul viselor. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justi,..
fica nu numai prinfaptul ca studiul viselor reprezinta Cea mai buna
introducere pentru studiul nevrozelor,· ci ;;i prin aceea ca visul insu~i
€ste un simptom nevrotic, prezentind pentru noi avantajul inestimabil
de a putea fi constatat Ia toti oamenii, inclusiv la eei sanato;;i. Chiar
in eventualitatea ca toti oamenii ar fi sanato9i ,;;is-ar limita doar sa _
viseze,. noiam putea, prin cercetarea viselor,sa ajungem aproape la ace-
lea~i constatari ca acelea pe care Ie obtinem prin analiza. nevrozelor.
rn acest fel visul devine un oblect de cercetare psihanalitica. FenQ-
men obi9nuit,fenomen caruia i se da putina importanta,lipsit in apa--
renta de arice valoare practica, ca ;;i Clcteleratate cu care are in comun
faptul case produce la oameni sanato;;i, visul se prezintii investigarii
noastre in conditii mai degraba defavorabile. Actele ratate erau doar
neglijate de catre ;;tiinta ;;i Ii s-a acordat prea putina atentie; dar, la
urma urmei, nimeni nu se ru;;ina sa 5e oCUP'?-de ele, spunindu-!;>i Ca,
in ciuda faptului di exista 9i lucruri mai importante, era posibil co.
actele ratate sa ne ofere si ele date interesante. Dar a se consacra unor
cercetari asupra viselore~a considerat nu numai· ca 0 ocupatie fara
valoar:e practica ~i superflua, d ;;i ca 0 distraetie· penibila: se vedea
in aceastao ocupatie anti;;tiintifica ~i care denota la acela care secoh- i
sacra 0 inc1inatie spre misticism. Un medic sa se dedice studierii viselor;
dnd· neuropatologia ~i psihiatria ne ofera cititea fenomene infin it mai
serio.ase: tumori, adesea de marimea unui mar, care •comprima orga-
nul vietii psihice, hemoragii, inflamatiicron.ice in cursul carora sepot
dernonstra la microscop'modificarile tesuturilor! Nu! Visul este un
subiect prea insignifiant ;;i el nil meritEi onorurile unei investigatii ~tiin-
tifice !
. Este vorba, in plus, de un obiect de studiu al carui earacter este in
epozifie ell toate exigentele ~tiintei exacte, de un obiect in legaturacu
care cercetatorul nu are nici 0 certitudine. 0 idee deliranta, de exem-

;)J 0 5 e p h B 1'e u e r,ln anii 1880-1882. A 5e vedea In legatura eu aeeasta

C(Jn.lel·intele tin ute de mine in America, in anul 1909: "Dher Psychoanalyse" ~i
~ZUt' Geschichte del' psychoanalytisehen Bewegung".

8 - cd. 404 113

pIu, se prezinta cu contururi 112te ;;1 bine delimitate. Eu sint ilnparatul
Chinei, proclama sus ;;i tare bolnElvul. Dar visul? eel l1Wi adesea. e1
nid nupoate fi maCaI' povestit.· eind cineva i:;;i expune visu1, ce 11e
garanteaza exactitatea naratiunii sale, ce ne dovede:;;te ca e1 l1u-:;;i
meaza visul in timp ce il poveste~te, di nu adauga detalii imaginare,
data flind incertitudinea amintirii sale? Fara a mai socoti maiori-
tateaviselor scap[t memoriei noastre, ca nu ramin in a111intir2a
decitfragm-ente.neinse]TIl1.ate. Oare pe baza interlJretarii acestor IT:at.e-
riale vrem sa intemeiem 0 psihologie ~tlihtifka sau 0 metoda de trata-
ment pentru bolnavi ?
Ex:cesul 111tr-o i1..Ic1ecata trebllie sa ne trezeasca totdeallnE':: nelTlcc:r-'2-
derea~. Este limpede ca obiectiile impotriva vlsului ca object decerc2tCixe
fl1erg pi'e-adeparte. Au visele, CLlll1allzim spLlnin,du.~-se, 0
minora. ? Noi am 'ii avut de raspuns la 0 obiectie de acela:;;l gen
tura en acte1e ratate. rAnn aratat atunci ca lucrpri de mare
S2 pot manifesta priu semne ceea ce prive:;;te
vag al viselor,. acestaconshtuie desigur lin cmader ca oricare altul ; 1101
nu putem saprescriem lucrurilor caracteristicile pe care trebuie sa Ie
prezinte ele. De altfel exista $i vise dare fit definite. Pe de
cercetarea psihiatrlca. abordeaza adesea obiecte care sufera de
determinare, cum este cazul reprezentarilor obsedante de care
tot.u:}i, psihiatri respectabili 9i eminenti. Jmi amintesc de
prezentat In -l)ractica 1112a rnedicala .. Bolnava aJ:Y1Ceput prhl n.-rni c:~e-
clara: "Irlcere lU1 sentinlent ca ~i Clan a~ fi facut sall a~ fi'\/rut ~::lfac
rB.u unei flinte vii... Unui copil ?Nu, mai degraba unul cEne. Axn !Jll-
presia eft I-am aruncatde pe un pod sau di. i-am fRcut vreun 2Jt ran':.
Putem remedia prejudiciul care rezulta din incertitudinea
referitoare la vis, avansind postulatul eft nu trebuie sa vis
d.ecit c'2eaCe po·vesteE3te sllbiectul respectiv ~i ca trebtli.e fc~cern
abstractie de tot ceea ce el a putut uita sau deform a amintiriIe sale.
In sfir9it, nu ne este permis sa spunem ca visul estc in general un
fenornen lipsit de importanta. Oriclne 'itie din propria experienta
dispozitialJsihica III care se trez2stecineva In1.11':nla lJnlJj ~lis se
rnetitin~ pe parcursul intregli zile. Ivledicii cunosc cazuri in ca]~e 0 ];1.1£1-
, •.• ,. v ", t . b' 1 v A.J
cae)JSll11C~ a o.eOLHa CUv UTIv~lS, Om~V\' p~scnnu 0 VJ~eeA
J ' , d l'
' e":rama
.v
rata de VIS. Se relateaza· ca personcl]e lsto1'1c2 au gaslt 111 VIse
a indeplini tmeIe actiunimarete.Ne pntern, deci, puneintrebarea de
u~ll.deville dispretul eercllrilor2?tiil1tifice fate} de .vis ?
Pers?n~.l vad in a~es~ ?jsp~:et, 0 ~eacti2 i:npo~riva imp'QI'~aTI'~eieX2i2C-
rate care 1-'a fost' atnbmta ocnmoara. Se she ca reconsntmrea
lui nu este lueru u~or, darputem admite fara s,o,iiHre ca stI'amos,iJ n03-
t,L de acmn trei mii de ani s1 rnaide demult au visat tot
visam noi azi. Pe cit s,tim, to.'~te popoarele vechi au acordat
mare importanti'i ~;;i Ie-au considerat utilizabile din punet de vcdt:re
practic. Ele au extras din vise indicatii cuprivlre Ia viitor, aJ} CButut
in eIe prevestiri. La greci ~i 10. popoarele oxientale, 0 campaniernili-
tara fara talmacitori de vise eTa considerati"l la fel de imposibila ca in
zilele noastre 0 a:stfel de campanie fara· inijloacele de reCL;n02i$tere LIr-
nizate de aviatie. Cind Alexandru eel Mare a intreprhis expeditia set de
cucerire, el avea in suita sa p2 cei .mai renumiti interpreti de vise.
Ora~ul Tyr, care in acel tlmp era inca situat pe o insula, opun2~ rege-
lui 0 astfel de rezistenta incit el era hotar'it sa ridice ased;ul, dnd. i11-

114
 tr~o noapte, a visat un· satir executind un dans triumfal. rmparta~jnd
visu1 ghicitoru1ui sau, fu asigurat ca trebuia sa vada in acesta prezi-
Cerea victoriei impotriva ora,,?ului. Drept urmare, e1 ordona asaltul si
ora,?u1 fu cueerit; Etrusdi 'ii yamanii se slujeau de alte mijloace pentr(l
ghicirea viitorului, dar inT-21'pretarcCt viselor a fost cuttivata ~i s~a ·bueu-
rat de 0 mare. favoare in tirnpul intregii perioade elenistico-romane.
Din literatura referitozTe la acestea nu ne-a ramas dedt lucrarea capi-
talii a lui Artemidor din Daldis 2), care. ar data din epoea imparatului
l1~drian. Cum se exolica faDtul ca arta de a interpret a visele a decazut
9i visul insu,?i a c<1zut in 'dizgratie, nu v-a,? pute'a-o spune. Nu put em
vedea 111 2.ceast/i decadc:Ilt-a ~i Ill. aCEst disc:redit nici efectLIl progresului,
~eoarece sUTqbrul ev mediu a conservat ·eLl fidelitate lucrllri l1)ult. rnai
absllrde decft \lcchea interpretare a ·vlselor. Dar fapt este ca iriteresl..ll
pe11tru ;vise a degenerat treJ!tat -in sllperstitie 9i ~i-a gasit llltimul refu-
'giu la oarneni _iIlculti. UltinlLll ·abuzal intErpretArii, care S-3 mel1~1nut
pina in zi1ele noastre, consta in a aila ell ajutorul viselor numerele'
ci~tigatoare la loterie. In schirnb~ ~tiirlta 2}Gtcta eonten1porana s-a ocu-
pat 111 rn.1J.lte T'li\duri de totcle,Rtm~~ ell intentla de· a Ie aplica
teoriile sale psihologice. F'l:re$te, niedicii ~;ledeall 111 vis nu 1JD act psihic,
ci 0 111urlifestare psihic~i a 1.l11Cr e:{citatii ;)oITiatice. Binz declaTa In 1876
ca visu1 este un "proces somatic, totdeauna inutil, adesea chiar mor-
bid si care este -02ntru si ne:nurire ceea ce un teren
acoperit 'de balarii~i situat Intr-o 'depresiune estepentru
C2l'e il domina din eel'''. D/l:aury cmnparavlsul cu convulsiile dezor-
donate ale darlsului .Sf. Gu.y ::n, in opozitie' eu -mi9carile coord onate" ale
omul"Lli 110rl113..1, iar 0 \lecl12C0111paTatie asirnileaza visele ell sunetele ·pe
care "le produce un om nepriceput in muzidi, facInd S3. alerge pe cla-
pele i11strU111ertb.J.lui cele· zece degete ale sale".
11 irlterI)reta 111secrnlna a gaslll11 sen-s aSCUI1S; nici vOTbanu poate
fi deaccasta lY'l,-tru cel care depreciaza intr-atit valoarea visului. Cit}ti
descrierea -visul1~i la :l 1a J adl 9i la alti filozofi rl1oderni: totI se
ll1ulturnesc sa enl.unere aspqctele p:rin care \lisul se ·deosebe~te de gll1-
,.
alrea ,111stare
. , _'\/e.gn:~:
ae , . d . '.c t" '·tv.c .. ';1 t"
.prIn re ~llcerea In.L~ny~Ol:all -.a~11,eY:IU~n,11nCUJ-~e
,
d~SC?mpllller~a .as?CICltlllor, Sl~p~~lll1areaSplrltlllU~ crlt~c, el111Tinare: or!-
J carel cunoa::;T:Crl 91 toate celelalte sernne care tlnd sa dovedeasca sca-
zuta valoare care trebuie acordata viselor. Singura contributie pretioasa
Ja CUD.o.a~terea\risuJui, pentru care sintern datori ~tiint21 e:xacte, 'se re-
fera 1a influenta pe care 0 exerciti'i asupra continutului vise10r excitatme
corporale care S8 pl"odnc In timpul somnuluL De la un aut or norvegian
asto.zi disparut, J. lVIourly-Vold, alJ ramas doua mari volume de cereetari
experimentale asupra somnului (tradus8in limba germanaln 1910 9i
1912), eu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de 111odi-
ficarlle de pozitie a mernbrelor. i\ceste cercetati slnt elogiate ca modele
de eercetare exactii asupra .somnului. Dar ce ar spune 9tiinta exactii
afIlnd ca noi vrem sa Incerdlm ade:;::,operi sensul viselor? Poate ca

:2) Scriitor grec din see. al II-lea e.n., 'orIgInal' GIn Efes, darnumit ndin
Daldis" dlipa ora,;;ul natalal mamei sale, spre a-I deosebi de geograful Artemidor
::lin Efes (sec. 1. 1.e,n.). Oneirokritika sa cuprinde, intre altele, reguli ~ interpre-
~ar~ 9 ·viseloI'..- Fr~ucr a cunoscut· probabil vers·iunea
u "8Ul. (Nota tract.)
germ, ana tiparita Ia Stuttgart
3) Maladie neurologica. (Nota tract.)

115
 s-a -,?ipronuntat pe aeeasta tema, dar noi nu ne yom Lisa descurajati de
judecata sa. !ntrucit actele ratate pot sa aiba un sens, nimie nu se opune
ca aeela;;i lueru sa se petreaea ~i eu visele, iarin multe eazuri aeestea
au in mod efectiv un sens care a scapat eercetarii exac18. Sa ne insu-
:;;im deci prejudeeata eelor veehi ;;i a poporului ;;i sa ne angajam pe
urmele talmacitorilor de vise de altadata.
}VIaifntH trebuie, insa, sa ne orientam eu privire la tema noastra, sa
treeem in revisti'L domeniul visului. Ce es18, a;;adar, un vis? Este greu
raspundem printr-o definitie. In consecinta, nn yom ince:r:ca sa dam
o definitie acola unde este de ajuns sa indidim un subiect pe care toata
Imnea n cunoaste. Ar trebui sa reliefam caracteristicile esentiale ale
visului. De unde sa Ie luam ? Sfnt atitea c1eosebiri, ;;i in toate directiile,
fn interiorul cadrului care delimiteaza domeniul nostru !Esentiale VOl'
fi aeele caraeteristici pe care Ie yom putea arataca fiind comune pen-
tru toate visele.
Prilpa dintre carac18risticile comune tuturor viselor este faptul ca
S8 produc in timpul somnului. Este limpede ea visele reprezinta 0 ma-
nifestare a vietH psihice in timpul somnului ;;i ea daca aeeasta ofera
anumite similitudini eu viata psihica din stareade veghe, ea este de
asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Aeeasta definire
o gasim deja 1a Aristotel. Este posibil ca intre vis ;;i somn sa existe
raporturi inca $i mai intime. Sintein adesea treziti de un vis, adesea
visam cind ne trezim in mod spontan sau cind sintem treziti din somn
in chip violent. Astfel visul ne apare ca 0 stare intermediara intre somn
~i starea de veghe. Iat<i-ne, prini urmare, condu3)i in domeniul somnului.
ee estesomnul? ..
Aceasta este 0 problema fiziologica sau biologica in carB multe 1u-
crud sint inca discutabile. Nuputem decide nimie eLlprivire la aeeasta,
oar socot ea trebuie sa ineercam sa caraeterizam somnu1 din punet de
vedere psihologie: Somnu1 este 0 stare in care individul care doarme nu
con~tientizeaza nimie despre lumea exterioara, stare in care interesul
siu se afla eu totul detasat de aceasta lume. Ma seufund in somn toc-
rnai retragindu-ma din lumea exterioara .~i 1uind masuri de precautie
Impotriva excitatiilor din afara. Adorm, de asemenea, atunei clll.d sint
>

abosH de aeeasta lume ;;i de sHmulii e1. Adormind, Ii' spun lumii exte-
rioa1'e: lasa-ma in pace, fiindea vreau sa dorm. Dimpotriva, copilul
_spune : inca nu vreau sa dorm, vreau sa mai stau treaz. Tendinta biolo-
gica a somimlui pare deci sa eonstea in relaxare, iar earacteristica sa
psihologica instingerea interesufui pentru lumea exterioara. In raport
eu aceasta 1ume in care am venit fara s-o fi dorii, ne aflam intr-o ase-
menea situatie incH nu 0 putem suporta neinirerupt. In consecinta, ne
scufundam din dnd in dnd in stal'<!a in care ne gaseam inainte de a
veni pe lume, in existenta noastr8. intrauterina. Cel putin ne eream con-
ditii eu totul analoage en acelea din aeeasti'i existenta : ealdura, obscu-
ritate, absenta excitatiilor. In plus, unii dintre nor se ineovriga ;;i dau
eorpului lor, in timpul somnului, 0 atitudine asemanatoare ell aeeea
pe care 0 aveau in pinteeelemamei. S'-ar zice di pin a ;;i la virsta adulta
nu apartinem lumii dedt eu doua treimi din existenta noastra ~i ea
pentnl 0 treime inca nu ne-am naseut. Fiecare t1'ez1re din 'somn -dimi-
neata est~ pentru noi, in aceste eonditii, ea 0 noua na<;>te1'e.
Oare nu spu-
nem despre starea in care ne gasim 1a trezire din SDmn: sintem ea
nou-nascuti? Spunind aceasta, fara indoia1ii eEl ne faeem 0 idee eft se
11
.to~
 poate de falsa despre senzatia generala a noului-nascut. Este mai cmind
de presupus ca acesta se simte foarte indispus. De asemenea, despre
faptul de a ne na9tespunem : a vedea lumina zilei.
Daca somnul este ceea ce am aratat, visul, departe de a face obH-
gatoriu parte dinel, apare mai curind ca un accesoriu rau venit. Noi
crcdem ca sonmul lara vise este eel mai bun, singurul ca1'e-9i merita
nu11'1e1e;ca nid 0 activitate psihica nu a1' trebui sa aiba lac In timpu1
somnului. Daca survine 0 activitate psihiea, este tocmai pentru ca nu
am reu9it sa realizam starea de repaus foet-al, sa suprimam p1na9i
ultimele resturi ale oricarei ?ctivitati psihice. Visele nu a1' fi altceva
dedt aceste 1'esturi ;;i ar parea ca, Intr-adevar, visu1 nu ar t1'ebJ;lisa
aiba nici 0 semnificatie. Altfel se petreceau lucr,urile cu actele ratate,
care sint activitati ale starU de veghe. Daratunci cind dorm, dupa ce
am reu;;it sa reduc total activitatea mea psihica, neputlnd sa stapinesc
dedt citeva resturi ale acestei activitati, nu este nicidecum necesar ca
aceste resturi sa aiba sens. Sensul acesta nid nu a9 9ti sa-l utilizez,
cea mai mare parte a vietii :t11e1epsihice fUnd abolita. N-ar putea fi
vorba, in adevar, decit de reactii sub forma de contractU musculare,.
decit de fenomene psihice provocate nemijlocit de 0 excitatie somatica.
Visele n-ar fi in felul acesta decit resturi ale activitatii psihice din
starea de veghe, resturi capabile daar sa tu1bure somnul ; iar noi nu am
avea nimic mai bun de lacut dedt sa abandonam acest subiect,ca nein-
cluzindu-se in psihanaliza. Dar, chiar daca visul ar fi inutil, existenta
sa nu poate £i negata 9i Doi putem incerca sa dam soeoteala de aceasta
existentB.. Pentru ce viata psihiea nu adoarme eu totul? Filra Indoiala
pentru di eeva se opune odihnei sale. Asupra sa se exerdta excitatii,
fata de care trebuie sa reactioneze. Visu1 ar reprezenta deci modul de
reaetie al psihicului, in timpul starii de somn, la excitatiile eu care se
confrunta. Sesizam aid 0 cale de acces' spre Intelegerea visului. Putem
cerceta care sint, In diferitele vise, excitantii care tind sa tulbure S0111-
nu19i 1a care persoana care doarme reactioneaza prin vise. Am desprins
in £elul acesta prima caracteristica comuna a tuturor viselor.
Exista ~i 0 a douacaracteristica eomuna? Cu siguranta, insa este
mult mai greu s-o intelegem ~i s-o descriem. Procesele psihologiee ale
somnului difera eu totul de aeelea ale staru de veghe. Traim in somn
multe evenimente in care eredem, ID timp ce nu estevorba; poate, dedt
de 0 excitatie care ne tulbura. Percepem adesea imagini vizuale care
£i uneori insotite de senti mente, de idei, de impresii furnizate de
simturi decit de vaz, dar totdeauna :;;ipretutindeni domina imaginile. In
consecinta, dificultatea de a povesti un vis rezulta, In parte, din faptul
ca avem de. transpus imaginile in cuvinte. V-a9 putea desena visul meu,
dar n-a9 9ti sa vi-lpovestesc, spune adesea persoana care viseaza. La
drept vorbind, nu este aid yorba de 0 activitat.e psihica 1'edusa, cum a1'
fi aceea a unui debil mintal comparatacu aceea aomului de geniu :

I este yorba de ceva calitativ diferit, fara a putea spune Ince anume
consta diferenta. G. Th. Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena
pe care se desfa90ara visele (in suflet) este diferita de aceea a 1'ep1'e-
zentarilor starU de veghe. Esteun lueru pe care nu-l intelegem, 9i des-
\ pre care nu 9tim ce trebuie sa glndim; dar aceasta exprima fidel acea
impresie stranie pe care ne-o lasa cea mai mare parte a viselor. Com-
paratia activitatii care se manifesta in vise Cll efec:tele obtinute de 0
t
mlila profani'\. Inmuzica nu ne mai este aid de niei un ajutor, deoarece
117
clavirul atins de aeeasta mhl[l seo&te ri-:eren ace1ea~i sunete, care nu
sint in mod neeesar melodioase, od de cite ori intlmDlarea face ea
mina sa se plimbe pe Sa avem merell in rninte ~cea ce-;o, doua
caracteristica COD1unaCl ~ o..ricit de inco111prellertsibilc- ar fi cleo
Mai exista si alte caractcristici comuns? Eu nu sssizez altele si,
in general, nu ~Tad decit deosebiri sub tOGte aspectele: atlt in ceea ~e
prive~te clurata aparenti'i :;;i elaritatea, roln1 jucat de emotE, persis-
tenta etc. Dupa opinia noastr!'t, tot1).1se petrece altfel decit ne-am a:;;tepta
daca ar fi fost yorba doar de 0 aparare fortata, momentana, SpaSITlO-
d~ca in1potriva' unei excitatii. In Ci2~~" ,ce.p~'lve~~e intinde:ea ,lor, e~ista
VIse foarte scurte care se conlpun 0111cr-o llnaglne S8U chn Cl-t,e\7a IH13-
gini dispersate :;;inu contin decit a idee, decltun cuvint; altele au un
continut foarte bogat, care se desfa:;;oara ea ni:;;te veritabile rpmane :;;1
par sa dureze timp foarte indelungat. Exista vise tot atlt de clare ca
~i evenimentele vietH reale, atit de clare incH, ehiar treziti din somn,
avem nevoie de cltva timp spre a ne da seama ca nu este vorba dedt
de un vis; altele sintdeznadajduitor de slabe, :;;terse, vagi. $i chiar in-
tr-unul :;;i acela:;;i vis, ·gasiln uneori parti. de 0 mare 1impezime, ala-
tmi de altele care sint insesizabil de diafane. Sint vise pIine de sens
san cel putin coerente, chiar bogate spiritual, de 0 frumusete fantastidi,
pe cind altele sint cetoase, stupide, absurde, chiar extravagante. Uncle
vise ne lasi'! cu torul reci, in timp ce in altele sint trezite toate afectele
;;i incercam durerea pin a la lacrimi, anxietatea care ne intrerupe sam-
nul, uimirea, extazul etc. Majoritatea vise10r sint uitate ell repeziciune
dupa ce ne-am trezit sau, daca se men tin in timpul zilei, ele palese
treptat:;;i spre seara prezinta mari lacune; dimpotriva, unele vise, spre
exemplu acelea ale copiilor, se COnserVE!atit de bine incit uneori Ie
regasim in amintirile persoanei respective, 30 de ani mai tirziu, ca 0
impresie cu totul recenta. Anumite vise, ca :;;iindividul uman, nu apar
dedt 0: singura data; altele se repeta de mai multe ori la aceea:;;i per-
soana., fie neschimbate, fie eu u:;;oare variatii. Pe scurt, aceasta insig-
nifianta activitate ps'ihica .noctllrn.3. disp1.1nede l.ln repertoriu· colosal;
fUnd capabHa sa recreeze tot ceea ce psihicul creeaza in timpul adivi-
tatii sale diurne, dar' ea nu este niciodata identica cu aceasta.
S-'ar putea incerca explicarea tuturor acestor varietati ale visului,
presupunind ca ele corespund diverselor stariintermediare dintre somn
~i veghe, diverselor faze ale somnului incomplef Daca ar fi insa a~a,
atunci, pe masura ce visul dobinde:;;te mai multa valoare, un eontinut
mai bogat ;;i 0 claritate mai mare, ar trebui sa ne dam seama din ce
in ce mai limpede ca. este yorba de un vis, cael in visele de acest gen
viata psihica se apropie eel 111ail11ult de ceea ce este ea in stare de
veghe. $i mai ales nu ar trebui sa avem in acest c_az,alaturi de frag-
mente de vis nete ;;i rezonabi1e, altele lipsite de arice preciiie, absurde
;;i urmate de noi fragmente transparente. A admite explicatia pe care
am enuntat-o, ar fi sa atribuim vi~lii psihiee facultatea de a-:;;imodifica
profunzimea somnului cu 0 viteza :j;i 0 w;mrinta care nu au corespon-
dent in realitate. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista.
Lucrurile nu sint, in general, aUt de simple.
Vom renunta, deocamdata, sa CElutam"sensul" visului, spre a incerca,
parnind de la caracteristicile comune tuturor viselor, sa Ie intelegem mai
bine. Din raporturile care exista intre vise ;;i stare a de somn, am con-
chis ca visul este 0 reaetie la 0 e:xcitatie care tulbura somnul. Este, 0
118
 .singur~l aspect, de' 0 importanta exceptionala, in care psihologia
€xpenmentala ne-ar putea da <;oncursul, furnizindu-ne dovada ca exci-
tcctlilesuportate in timpul somnului trans par in vis. Cunoastem multe cer-
referitoare la aceasta problema, indusiv Reelea a'le Iui· Mourly-
despre care am vorbit mai inainte, ~;;ifieeare din noi a avut pri-
sa confirme aceasta. constatare prin observa.tii personale. Voi dta
experimente selectaie dintre cele mai vechL Pe unele dintre ele
Maury Ie-a incercat pe sine insu~i. In timpul sonmului i s-a dat sa
apB_de colonie, iar e1 a visat ca se .afla la Cairo, in pravalia
Ini Jean-]'vIarie Farina, cu care era legat printr-o multime de aventuri
extravagante. Sau a fost ciupit u$or de ceafa ~i a visat indata ceva eu
un plasture ~i un medic care 11ingrijise in copilarie. Sau, in sfir~it, i s·-a
apa pe frunte : a visat ca se aila in Halla, tnmspira din belsug si
vin alb de Orvieto. ' ,
Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va api.irea
poate cu ~i mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin
exercitii. Este vorba de trei vise comunicate de un observator agel',
Hildebrandt, ~i care constituie, toate trei, reactii 1a zg0l110tul modus de
un ceas de!?teptator: , ...
,,1\1a plimb intr-o dimineata de primavara, hoinaresc pe eirnppina
IntlAln sat vecin, unCle 'lad locuitorii in haine des8.rbatoare· indreptin-
du-se in numar mare spre biserica, cu cartea de rugaciuni in minEt. Este,
'1ntr-adevar, c1uminica ~i curind trebuie sa inceapa prima slujba. Mi'i
hot<'irasc sa asist, insa cum se face foarte caId, ca sa ma odihnesc intru
In cimitirul din preajma bisericii. Indeletnicindu-ma cu citirea diver-
selo1' insc1'iptH martnare, aud c1opotarul wind in c1opotnita ~izaresc
susde tot clopotulmic care trebuie sa anunte imediat inceperea ruga-
dunii. EI mai sta nemi~cat clteva cllpe, apoi incepe sa se mi~te ~i deo-
data- sunetele sale devin llrnpezi ~i patrunzatoare, trezindu-ma. Tiriia
ceasul-de~teptator.
o a doua corrbinatie. E 0 z1 senina de iama. Strazile ,sint aeoperite
de 0 patura groasa de zapada. Trebnie sa fae 0 plimbare en sania, dar
sint obligat sa a~tept n'lUlta vreme pin a sint anuntat ea sania e in fata
u~ii/ bainte de a l.1rCa,fac p'.'egatirile de rigoare : hni pun ~uba, insta-
lez tava eu jaratic. In Sf1r$it, iata-ma in sanie. Din nou a$teptare, pina
ce haturile dau CanOl' semnalulde plecare. Ace$tia se pun in mi~care
5i zurgalaii lnceD sa faea sa rasune r11uziealor ienicereasca bine cunos-
~uta, cuo viole~ta care sfi~le brusc pinza de piHanjen a visulul. $i de
data ~ceasta era vorba pur ~i simplu de zgomotul sone1'iei ceasului
de'iteptatoL
Al treilea exemplu l Vad 0 fata de la buditarie indreptindu--se de-a
lungnl culoarului spre sufrag~rie, in mina cu 0 stiva de citeva duzini
de farfurii. Vrafu1 deporte1an pe care 11poarta ea ml se pare in perieal
de a-:;;1pierde echilibrul. "Ia seama, Ii spun, intreaga ta incarditura
va cadea 1a pamint". Primesc raspunsu1 obi~nuit in asemenea impre-
jnrari etc., ceea ce numa impiedica sa urmaresc eu nelini~te servitoa.,.
rea. 1at-o, in adevar, impiedicindu-sechiar in pragu1 w?ii, vasele fra-
gile cad ~i se impra~tie pe parchet in mii de cioburi, cu un zomait
inspaimintator. Curind bag de seama insa ea este vorba de un zgomot
persistent care nu este propriu-zis un zornait, ci clopote1u1 unei sone-
I'ii. La trezire constat ca este zgomotul eeasului'-de~teptator.
119 -
 Aceste vise slnt foarte frumoase, pline de sens ,?i, contrar majori-
tatii viselor, sint deosebit de coerente. Nu Ie adres,l>11,in consecinta, nki
un repro~. TrasiHura lor comuna consta in aceea CElsituatia ·se rezolvc'i
totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fHnd pro-
dus de soneria ceasului-de~teptator. Vedem, a,?adar, cum se produce un
vis, dar aflam totodatEl ceva in plus. Persoana care viseaza nu recu-
nom?te soneria ceasului-de~teptator(de altfel acesta nu figureaza in vis),
ci ea inlocuie;;te zgomotul acesta prin altul ;;i de fiecare data interpre- .
teaza diferit excitatia care intrerupe somnul. De ce? La aceasta intre-
bare nu avem nici un raspuns: s-ar spune Cd este vorba aici de ceva
al"bitrar. Dar, a intelege visuI ar fi toc;mai sa putem explica de ce per-
soana care viseaza alege tocmai cutare zgomot ~i nu altul, spre a inter-
preta excitatia care provoaca de~teptarea. Se mai paate abiecta in lega-
tura ell visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestindu-se
in vis, nu se constatii precis de ee ea se manifesta sub cutare forma data,
care nu deeurge nicidecum din natura excitatiei. In afara de accasta, in
visele lui Maury vedem adauglndu-se efectului direct al excitatiei 6
multime de efecte secundare ca, de exemplu, aventurile extravagante
din visul care are ca obiect odicolonul, aventuri imposibil de explicat
prin aeeasta .
. Or, notati bine ca tocmai in visele care provoaca de~teptarea <J.pare
cea mai mare sansa de a stabUi influenta excitatiilor intrerllp~ltoare de
somn. In majo;itatea celorlalte chzuri, a~est lucn~ va fi mult mai greu.
Nu ne trezim intotdeauna ca Urmal'(~ a unui vis ;;i dnd ne amintirn
dimineata de visul din cursul noptH, cum sa mai regasimexcitatia care
poate ca a actionat in timpul somnului ? Am reu;;it 0 data, fire~te dato-
ritd unor imprejurari speciale, sa constat aposteriori 0 excitatie sonora
de acest gen. M-am trezit intr-odimineata 1ntr-o statiune de altitudine
din Tirol Cll convingerea ca am visat ca a murit Papa. Cautam sa-mi
explic acest vis, dnd sotia mea m-a intrebat : "Ai auzIt, in zori, ee grO-
zav se tri'igeau clopotele la toate bisericile ;;i capelele?-- Nu, nu auzisem
nimic, pentru ca am un somn adinc, dar aceasta comunicare mi-a per-
mis sa-mi inteleg visul. Care este frecvC'nta acesIor excitatH care 11
determina pe eel adormit sa· viseze, tara ca el sa obtina rnai tlrziu· nki
cea mai m[Jxunta informatie in legatura cu aceasta? Ea poate fi mare
sau nu. Dat fiind ca excitatia nu mai poate fi dovedita, este imposibil
sa ne mai fctcem in privinta aceasta vreo idee. De altiel. nici nu vom
lungi discut1a asupra valorii excitatiilor exterioare, din pnnctul de vedere
al tulburaxii pc care acestea 0 exercita asupra somnului, ;;tiindca ele
nu ne pot explica dedt numai a midi fraetiune a visului ~i nu intreaga
reactie constituitii de vis.
Dar acesta nueste un motiv pentru abandon area in intregime a aces-
tei CMe de aItfd este susceptibila de dczovltare. In fond" putin
intereseaza cauza care tulbura somnul ;;i incita psihicul 1a vise. Cind
accasta caUZdnu rezida intr-o excitatie senzoriaEi venita din afara, poate
btervcmi 0 excitatie eenestezica, provenind de la organele interne.
Aceast,l ultima ipoteza pare £oarte probabili'i 5,i raspunde conceptiei
popubre privind producerea viselor. Visele vin din stomac, auzim ade-
sea spunindu-se .. Day ~i in acest· caz se poate intimpla in mod neferi-
dt ca 0 excitntie cenestezid'i activa in timpul nortH sa nu lase nid 0
urma dimineata ;;i sa devina astfel nedemol1strablla. eu toate acestea,
nL! vrem .sa neglijam bunele ~i multiplele experimente care plcdeaza in

]20
 favoarea legaturii dintre vise ~i excitatiile interne. Este in general un
fapt incontestabilea starea organelor interne este capabila sa exercite
o influenta asupra viselor; Raporturile existente intre continutul unor
vise,' pe de -0 parte, ~i acumularea urinei in vezica sau excitarea arga-
nelor genitale, pe de_ aW} parte, nu pot fi .trecuteL'u vederea.De la
aceste cazuri evidente se trece la altele in care actiunea unei excitatii
interne asupra continutului visului pare mai mult~au mai putin ver~-
.simila, continutul incluzind elemente ce pot fi considerate ca 0 elabo-
rare, reprezentare ~i interpretare a unei excitatii de acest gen.
Scherl1er, care s-a ocupat mult de vise (1861), a insistat indeosebi
asupra raportului de la eauza la efect care exist a intre excitatiile care
i~i au sursa in organele interne ~i vise,' citind citeva exemple frumoase
in sprijinul tezei sale. Cind vede, de exemplu, "doua ~iruri de biiieti
frumo~i, blonzi ~i cu tenul delicat infruntindu-se intr-o pozitie de lupta,
precipitindu-se unii contra aItora, atacindu-se reciproc, apoi separindu-se
ca sa revina pe pozitiile lor initiale ~i luind de la capat lupta", prima
interpretare care se prezinta este ca ~iruriledebaieti sint reprezenta-
rea simbolica a celor dOlJa ~iraguri de dinti, aceasta interpretme fiina
canfirmata de faptul ca persaana care a visat a' fast nevaita,dupa.
aceasta scena, ,;sa-~i extraga din maxilar undinte lung". Nu mai putin
plauzibila pare explicatia care atribuie unei' iritatii intestinale un vis
in care autorul vedea "culoare lungi, strimte, sinuoase", ~i putem admite
impreuna cu Seherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin
obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia.
Trebuie cieci sa admitem ca excitatiile interne sint susceptibHe sa
:incleplineasca acela~i 1'01 eu excitatiile care provindin exterior.
nefericire interpretarea lor este expusa acelora~i obiectii, intr-un mare
numar de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau
nedemonstrabila; numai unele vise permit sa se banuiasca ·participarea
excitatiilor care-~i au punctul de plecare intr-un organ intern; :in sfir$it,
intocmai ca excitatia senzoriala exterioara, excitatia unui organ intern:
liu explica din vis decit ceea ee corespunde reactiei directe a excitatiei
~i ne lasa in incertitudine :in ceea ce prive$te provenienta eelorlalte parti
ale visului.
Sa notam totu~i 0 particularitate a viselor pe care 0 reliefeaza stu-
diul excitatiilor interne. Visul nu reproduce excitatia ca atare: e1 ()
prelucreaza, 0 indica printr-o aIuzie, 0 pune intr~o relatie, 0 inlacuie:;;te
Drin altceva. Aceasta latura a· travaliului care are loc in cursul visului
~ebuie sa ne intereseze, deoarece tocmai tinind seamade aceasta vom
a'ea ~ansa sa ne apropiem mai mult de ceea ee eonstituie esenta visn-
In, Cind intreprindem ceva sub imboldul unei stimulari, singuraaceasta
stilulan~ nu epuizeaza jntatdeauna continutuiactului sav:ir$it. 'A1acbeth
de ~akespeare este 0 piesa de circumstanta, scrisa eu prilejul suirii:
pe trn a unui rege care, cel dintii, a reunit pe cre~tetul si'm coroanele
a treitari. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul
piesei,'xplica ea grandoarea ~i enigmele sale? Este posibil ca excitatip:
exteriN~ si interne care actioneaza in fimpul somnului asupra omulm
sa nu S"'I~ascadedt la declansarea visuIui, fara a ne· revela nimie din
1 esenta sa· ,
~' Ceialal-:aracter comun tuturor viselor singularitatea lor psihiea, este
I pe de 0 PC.e foarte greu de inteles, iar 'pe de aHa parte nu ofera nid
I
~ 121

II
~,
;p::: ============- ••_-----------~-
un punet de sprijin pentru cercetari ulterioare. EvenllYlentele dIn care
se compune visu1 au ce1 mal adesea forma vlzuaEi. Oare excitatiile dau
vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba, in fond, de excitatia De
'Care am resimtit-o 7 Dar de ce este visu1 vizua1, pc cind excitatia o~u1a~ra
nu d2clan9caza vise decit in cazuri ext rem de rare? San atunci cind '11-
sam ceva in legatura cu 0 conversatie sau un discurs, se 'poatc dovedi ca. 0
conversatie _sau vreun .a1t zgomot similar ne-au ajuns 10.-urechi in, timpul
$on111ului7 1mi permit sa resping categoric aceasta ultima ipoteza.
Deoarece catactere1e comune tuturor vise10r . rou
- sint de nici- un
.~~ aiu-
J
tor pentru explicarea acestora, Doate ca 'lom reusi mal mult facind
ape1 1a deosebirile cm"e Ie separa.~ Vise1e sint adesea' lipslte de sens,ce-
loa5c, absurde; dar sint 9i vise pline de sens, limpezi, -rezonabile. Sa DP.
oprim. putin ::;isa vedem dad'! nu cumva acestea din urma nu ne permit
S8. .1eexplicam pe celelalte. Va voi imparta:;d, in acest scop, cel mai recel1t
vis rational ce mi-a fost povestit,:;;i care apartine unui tinar : "Plinlbin-
du-mli pe strada Karntner, ma intilnesc cu domnul X., CLl care fae cithTa
pa~i impreuni'i. Maduc apoi la restaurant. Doui". doamne si un dO'Tm
se Cl:;;azala masa mea. La' ineeput sint ~ontrariat 'Ii nu vre~u si'H pri-
vesco in final ridie ochii :;;iconstat ca sint foarte elegcmtl". Autorul vLc,-
lui remarea in legiHura ell aceasta. ea in seara precedenti'i 21 S2 aflase ell
adeVc1ratpe strada Kiirntner, pe unde treee in rnod obi9nuit ~i ca S2 iri-
till1ise Intr-ade-var eLL dom:nul X. Celalalt fragn1ent HI visuhli nl~ C011-
stituie 0 reminiseenta directa, dar se aSea111anaintr-o anumiUima5ura cu
un eveniment petreent eu citiva ani mai imJinte. lata un aU vis de acest
gcn, al unei doamne. Sotul ei 0 intreabi'i : "N-ar trebvi sa acordam pia-
nul 7;; La care ea raspunde : "E inutil, pentru ca tot va trebui sa-l im-
bracam din nou in piele". Visul reproduce ocol1versatie pc care ea 0
avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedcl.t visul. Ce
invataminte desprindem din aceste doua vise sobre 7 Ca in ~:mumitevise
putem gasi reproducerea unor e'lenimente din starea de veghe sau a
unar episoade legate de aceste evenimente. AI' fi un rezuItat apreeiabil
sa putem face asemenea afirmatii despre bate visele. Dar nu acesta este
cazul, iaraceasta concluzie nn se aplica dedt 1a fOclrte putine vise. In
majoritatea vise101' nu intilnil11 nici un fapt in legatura CLl stared de
veghe, iar in ceea ce prive~te factorii care deterl11ina visele absurde ~l
nebune9ti, ne afIi'lm deoeamds,ti'i in ignoranta. $tim numai ca he gasim
in fata unei noi probleme. Dorim sa 9tim nu numai ce inseamna visu1,
dal' $i de ce ~i in ce scop reproduc€ visul cutare eveniment cunoscut
intimplat cu totul recent, atunci cind, ca in eazurile pe care Ie-am cita;
semnificatia so.este clara.
Fara indoiala ca 'sinteti, co. 9i mine,' satui sa urmariti aeest gen de
'Cercetari. Cl'edem CEl e zadarnie sa ne interesam numai de 0 singura Iro-
blema, aeeasta nu ajunge, atlta timp cit nu 9til11in ce directie tr,)uie
cantata soh.\tia. Psihologia experimentala nu ne ofera deeit eitevadate,
de 0 va10are exceptionalii., este drept, asupra rolu1uiexeitatiilor n .de-
c1an9area viselor. Din partea filozofiei nu ne putem a:;;tepta dedt 1??leC-
tii dispretuitoare privind insignifianta din punet de vedere ccmt~v .0.
obiectului nostru de investigatie. In fine, nu vrem sa imprumutn mml~
de la 9tiintele oculte. Istoria 9i intelepciunea popoarelor der'nstreaza
ca visu1 are un sens9i prezinta importanti'l, anticipind viitor> eeea ce
este greu de admis :;;i imposibil de demonstrat. Astfel, pr~u1 nostru
de~lers este total neputincios.

122
 Impotrlva oridirei a~teptari, ne vi~e un. ajutor dlntr-o dlrectie pe
care inca nu am luat-o in considerare. Limbaju14) care nu datoreaza
nlmic hazc1rdului, ci constituie, ca sa spunem a~a, un sediment 'al cu-
no~tintelor acumu1ate, limbajul, pe care nu trebuie totu~i s'a-1 utilizam
fadi precautie, cunoa~te "visele in stare de veghe": acestea sint produse
ale imaginatlei, fenomene foarte generale care se observa atit la per-
soan.e1'e sanatoase, clt ~i la bolnavl ~i pe care oricine Ie po ate cerceta pe
sim? insu~i. Ceea ce distinge in mod deosebit aeeste productii imagi-
nare este faptul ca au primit denumirea de "vise eu ochii deschi~i" ~i
efectiv ele nu prezinta nici unul din ce1e doua caracteristicicomune
propriu-zise. A'ia cum 0 arata nume1e lor, aceste vise nu au. nici
() legatura eu stare a de somn, iar in eeprive~te a1 doilea cal'acter co-
nn este vorba nici de perceptii, niei de halucinatii, ci mai curind
de reprezentari : ~tim ca imaginam,. canu vedern, ci gindim. Aceste vis.e
5e observa la vlrsta ··care precede pubertatea, adesea incepind eu a doua
copilarie, ~i dispar la virsta adulta, dar ele persista uneori pina 1a adinci
bEitrineti2. Continutul acestor prod use ale imaginatiei este dominatde
o motivatie foarte transparentq. Sint scene ~i evenimente in care egois-
ambitia, nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care
astfel i~igasesc satlsfacerea. La tineri domina visele de ambitie ;
feJl1ei, care i~i eanalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase,
pri'"ul lac este ocupat de visele erotice. Dar adesea sesizam ~i la barbati
trebuinta erotica si pe fundal1il acesta toate succesele si ispravile erotice
ace~tor visato;i nu au co. scop dedt cucerirea admir~tiei 9i favorurilor
femeilor. Pe linga aceasta, visele in stare de veghe sint foarte variate
au~ 0 soarta vadata. Unele din ele sint abandonate dupa 0 scurti'i
perioada de timp, pentru a fi inloeuite ; altele sint mentinute, dezvoltate
pina 10. stadiul unoristorii complicate ~i adapt ate conditiilor schimba-
toan, ale vietH. Ele, co. sa spunem a~a, tin pasul eu timpul ~i poarta
"marea" ce .atesta influent a noii situatE. Ele constituie materia prima
a produetiei poetke, cad tocmai imprimindu-le vise101' in stare de veghe
anumite transformari, _anumite travestiri san abrevieri autorul operelor
de imaginatie creeaza. situatii De care Ie plaseaza in romane, nuvele sau
lJleSe dete~tru. Dar intotde~ur::a visiitorul in cauza, direct saU prin identi-
fleare mo.nifesta eu altcineva, este e1'ou1 vise101' sale in stare de veghe.
Acestea~i-au primit p1'obabil numele datorita faptului ca,In ceea ~e
prlve~te raporturile lor eu realitatea, nu trebuie considerate ea fiind
mai reale dedt visele p):'opriu-zise. Be mai poate ea aceasta. asemanare
de nume sa se intemeieze pe un caracter psi hie pe eareinea nu-l cu-
noa,;,tem, pe care il caub'im. E posibil, de asemeneo., sa nu fim Indreptatiti
sa dam pre a mare importanta acestei asemanari de nume. AUtea 9i at'ltea
probleme, care nu 'lor puteo. fi elucidate dedt mai tirziu.
*

4) Extragindu-~i teoria din investigatia lingvistica ~i reducind de regula prac-

tica la simple jocuri intelectuale, de cenac1u psihanalitic, sclipitoare, dar sterile,
francezul Jacques l.acan hipertrofiaza una din laturile freudismului, e~uind in cari-
i
eatura, calambur sau delir subtire (Cf. Leo n a r d G a v r 1i u, Structurii. $i
determinism in psihologia abisalii., teza de doctorat, capitolul "De la. pansexua-
lism la panglosie: Jacques Lacan ", text xerografiat, Universitatea "AI. 1. Cuza".
Ia;;i, 1972, p. 223-242.

~123
 VI
1POTEZE $1 TEHNICA 1NTERPRETARII

A9ada1', pentru a putea progresa in eercetih'ile noastre asupra visulnl,

aVe'm nevoie de 0 noua cale, de 0 metoda nowl. Va voi face in legatura_
eu aceasta 0 propune1'e cit se poate desimpla : sa admitel11, in tot ceea
ce va urma, ca vis1.1leste un fenomen nu somatic, ei psihic, Ce' in-
seamna acest l1.1er1.1, cunoa9teti; ee ne, autorizeaza, insa, sa proccdam
asHel? Nil11ic, dar de asemenea nimie nu ne impiedica. Luerurile S2
prezinta in felul urmator: daca visul este un fen omen somatic, nn ne
intcreseaza. EI nu ne poate interesa decit daca adl11item ea este un £eno-
men psihic. Deci ne apueam de lucru pe baza postulatului ca exist;} re21-
mente un asemenea fenomen, spre a vedea ce poate sa rezulte din cerce-
tarea noastra faeuta in aeeste eonditii. Dupa rezultatul pe care il yarn fI
obtinut, \rom judeea daca trebuie sa ne mentinem ipoteza 9i s-o adoptaTYl
ca pe un rezultat. In fond, la ce nazuim, in ce seop intreprindem mm",ca
noastra ? Seopul nostru este acela al 9tiintei in genere : vrem sa intele-
gem fenomenele, sa Ie raportam unele la altele ,?i, in ultima in.stanta, sa
amplifieam pe d,t posibil puterea noastra fata de ele.
Ne continuam deci activitatea admitind ea visul este un fenomen
psihic. Dar, in lumina aeestei ipoteze, visul a1' fi 0 manifestare a celui
care viseaza, omanifesta1'e de la care nU avem ee invata, pe care nu
o intelegem. Ot, ee qti faCe dumneavoast~a in fata unei manifestari
din. parte-mi, pe care nu ati intelege-o ? lVIi-ati pune intrebari, nu-i a~a ?
De ce nu amproceda in mod asemanato1' eu insul care viseaza? De
ee sa nu-l intrebam ee semnifica visul sau ? '
Amintiti-va d1 ne-am gasit intr-o situatie asemanatoal;e dnd am ana-
lizat unele acte ratate, un caz de lapsus. Cirtevaa spus : "Da sind Ding€'
zum V orsehwein gekommen". In legatura eu aceasta, noi il intrebihn: ..
nu, din ferieire nu noi il intrebam, ci alte persoane, eu totul straine de
psihanaliza, 11 intreabEi ce vrea sa spuna eu aeeasta fraza neinteligibiJiL
EI raspunde ea avea intentia sa spuna : "Das \varen Sehlceiner~in:" (emu.
porearii), dar di a'ceasta intentie a fast refulata de alta, mai mooe1'at2 :
"Da sind Dinge zum V orschein gekommen" (s-cm produs atunei Iucruri);
.numai ca prima intentie, refulata, I-a determinat sa inloeuiasea in fraza
cuvintul Vorsehein prin cuvintul Vorschwein, lipsit de sens, dar marc5nd
eu toate aeestea aprecierea sa peio1'ativil in legatura eu' "luerurile care
s-au modus". V-am explicat atunci di aceasta analiza eonstituie prototipul
int1'egii eereetari psihanalitice 9i acum intelegeti de ce psihanaIiza cultiva
o tehnica ee consta, pe cit posibil, in dezlegarea enigmelor sJ-e catre;.
insusi subiectul analizat. Asa S8 face ea, la dndu-i, autorul visului trebu'ie
sa n~ spuna e1 insu~i ce sen1nifica visul sau .. ,,'
In p1'ivihta visului luerurile nu sint, eu toate. a:esA~ea,ch1a1' atn G:
simple. In actele ratate noi am avut de-a face 111almtll eu. unele .cazun
simple; dupa acestea, ne-am. gasH in fata aHora in care sublectulllltero-

124
 gat nU voia sa ne furnizeze nici 0 informatie ~i chiar respingea eu indig-
nare raspunsul pe care i-I sugeram. In eeea ee priveste visele, cazurile
d.in prima categorie lipsesc eu totul: autorul visului s~stine fntotdeauna
ca nu 9tie nimic. Interpretarea noastra e1 nu 0 poate respinge, pentru ea
nu avem nici una sa-i propunem. Trebuiesa renuntam din nou la lncer:"
carea noastra? Autorul visului ne9tiind -nimic, noi im;;ine neavind nici
un element de informatie ~i nici 0 terta persoana nefiind mai bine in-
formata, nu ne raminenici 0 speranta de a. aHa ceva. Ei bine, daca vre~i,
renuntati la lncercare. Dar daea tineti sa n-o abandonati, urmati-ma. Va
.voi_ spune, intre altele, ea este foarte posibil, chiar verosimil ea,dupa
teate, autorul visului Sa 9tie ce semnifica visul sau, dar ca, nedindu-;;i
seama ca 0 ;;tie, se crede in ignoranta.
Imi yeti obiecta, in legatura ell aeeasta, ca introdue 0 nOlla. ipoteza,
a doua de la inceputu1 eereetarilor noastre asupravisului ~i ca, f;kind
aceasta, diminuez considerabil valoarea procedeului meu. Prima ipoteza :
visul este un fen omen psihic. A doua ipoteza: se petree in om fapte
psihice pe care e1 Ie sesizeaza, dar, de care nuare cuno~tinta etc. 1) Imi
yeti replica ca nu avem dedt sa tinem seama de neverosimilul acestor
doua ipoteze pentru a ne dezinteresa complet de concluzill~ care pot fi
trase din, e1e.
Da. insa eu nu' v-am invitat aid nid sa Vil reve1ez ~i nid sa va
ascund arice ar fi. Am anuntat "lectii elementare servind de introducere
in nsihanaliza", ceea ee nu i1~p1iea ~ituslde Dutin din parte-mi sa va fae
() e'xpunere ad usum Delphini 2), adiea ~ exp~.ln~re piaEt, disimulind difi-
cuIt:'itile, aeoperind laeunele, aruncfnd un voal peste indoieli, toate aeest"a
pentrn a va face sa credeti pe deplin_di ati fnvatat ceva nou. Toemai
penh'll ca sinteti ineepatori, amdorit sa va prezint ~tiinta noastra a~a
cum este ea, eu inegalitatile ~i asperitatile ~ale, en pretentiile 5iiezltarile
sale. Stiu ca lucrurile stan la fel In orice stiinta si ca mai ales nu pot
sta altrel fntr-o ~tiinta aflata la inceputu~ile ~al~. i;ltitl, de asemen"ea,
ca fnvatamintul se straduie~te cel mai adesea sa di,simuleze mai lntii in
fata studentilor aeeste dificultati si imperfectiuni. Acest lueru nu este
po'sibil in psihanaliza 3). Deci a~1 'form;lat d~ua ipoteze, din ea're una.
o inglobeaza pc eealalta, iar daca procedeul vi separe anevoios ~i nesi-
gul', fiindobi5inuiti cu certitudini de un nivel mai ridieat ~i en dedncW
mai elegante, va puteti dispensa de a ma urma mai departe: In acest caz
cred ca ati face bine sa renuntati eu totul la problemele psihologice,
pentru ca in aeest domeniu nu yeti gasi caile precise ~i signre pe care
slntcti disDU;;i sa Ie urmati. Este de altfel inutilca 0 ;:,;tiinti'icare are
f
1) In te'\:tul original: "Seelische Dinge im Menschen giut, die er weiss, olme
;zu wissen, class er sie weiss, usto". (Nota tract.)
I 1}_ Denulnirea data editiilor din clasicii antichitatii, destinate Instruirii fiului
lui Luclo,,"ie al XIV-lea. Din aeestea erau epurate IJasajele considerate obscure,
vulgare '~<Pl irl10rale (Nota trad.). -
/,1 :5} Este loeul sa relevam valoarea clidactica a prelegerilor lui Freud. Aproape
1a tot pasul lntlll1iin eflciente proceclee euristiee, de stimulare a auclitoriull1i la
participarea aetiva din punet de yedere mintal. N·u trebuie sa fii numaidecit specia-
list ca sa identifiei in acesteexpuneri elemente esentiale ale unormetocle active
ca pt'ol)len1atlzareaJ irrvatarea prin descpperite etc~7 precUrl1 ~iun interes 8pa1'te
:'
pentru aplicabilitatea i11 pr?ctica terapeutica a ideilor avallsate. l\>f'utatis 1nuktnrlis~
prelegerile lui Freud pot eonstitui un obiect de studiu plin de invi\t~nninte· penttu
III I
didaC'ttC'a universitara, Indeosebi lllceea ce priYe~te predarea disclp~il)el-or unlaniste.
f (Nota trad.)

125
""";;;1

eeva de oferit oamenilor sa umble dupa auditori :;;ipartizani.ln fayoareEl

sa trebuie sa vorbeasca rezultatele si ca atare trebuie sa asteDte ca 2C's<e
rezultatc sa fie convingatoare prin ~le insele. ' .l ~

Tin insa sa-i Ct\lertizez pe aceia di11tre dUl11neavoastra cc~re

sa persevereZ8 ID1preuna eLl Inine ill ID.cercarea de a .e\ddentia cc::<.cele
doua ipoteze ale mele nu au 0 valoare e::>;ala.eit ~ !,
'Jriveste -'
pot.rivit careia "'\lisll1 ar fi Ull fen0111en psihic,ne propllneln's~o \!erific',~f~l
prin rezultateleacti\Tit2~tU. Ilo3stre ; lrl ce2a ce prive$te a doua jpotez~~1 ea.
a fast deja denl0Ilstrata in.tr-Lln alt d0l11eniu ~i in1i iaLl claar }jbertE{t2:;:~<:12
a 0 Lltiliza pell.tru solt;~tiorlareaDroblemelor care 11e intereseaza &i_ci.
In ce domeniu s,-a ~lemonsh:at ca exist.'l 0 cunoa~tere de care
nu ne dam seama, a~a cum admitem noi ~ici in legEitura eu au':ori';
vise? Sintem aid in prczenta unut fapt remareabil, surprinzatol', S,_EC2D-
tibil de a modifica eu totul felul nostru de a concepe viata psihica '" ((':'e
nll aTe nevole .sa ralTi.lna ascuns. Est~un fapt care, de~i contraziciIl~1u-se
in termeni - contradicHo in adjecto - nu exprima mai pEtin "cali-
tatea. Or, acest f3pt TIUeste 11ici(1~c1)n1sec~ret. l\Ju c1h1\Tina ,';a este ~jeC'll-
nosout ~i nu i
S2 aoorda su-ficienta atentie; dupa cum nu cstc ,+,q
noastra daca judecatile asupra tntmor acestor probelme
elaborate de persoane straine de faptele de observatie ~i
hotaritoare efectuate pe aceasta tema.
Demon_stratia 'la care ne referin-l a fo,,;t facllta

~lrlt'e:~~~;~~d~i
i11;1~~~~i~~
e:xperienta.
5~e~::?bit
tTn. orri In. st2,re
ct? , amef';ic,C.cE/c'._,'

sOlTlrlalJlbl1]lcael~2 pus
'JTr'nt_F'~2'-1'.'J'2'Dl~e;;7°:~:,i~~~,~~1.~~
S~).lncert..\? tct -"!~Jl
de halu.cin.atii: la trezire el parea sa TILl ~?tie 11i~11icdin. ceea ce se
cuse in cursu1 somnului sau hipnotic. La invibtia direda 2.
de a relata ce i se i11.timplase in timpul hipnozei, subiectul
'lncE:pl.rt ~a nll-~i nill1ic. Dar Berl'lheiln illSist3}
ca ~tie, ca l~i ,Ta arnintt: srtb~ectL-ll de"\Tcnea :?o\Tajtor~ lI}cepea
ideile, 'l~i ,aluintea nl_ai ea prill vis,) de }JT'in_12 senz~ltie care I-Ll:'-::,,:=·
...
:-:'~
sugerata, apoi de 0 alta; arnlIltirile de\,TenE:au din ce In
mai cornplete, plua a fi evocate fara nici a lacuJ'l,l.
faptul ca, subiectul 11.-acomunioat Intre tilTlp cu nir:neni
sa conchidem ca, chiqr ~i Inainte de a fi impins de
sa-'ii aminteasca, e1 cuno~tea evenimentele petrecutein SOJ1',;",') 'm
- hipnotic. Numai ca accstea ra,mlnindu-i inaccesibiIe, e1 nu"-si di'idea S2,-'n3
eEl' lecLlnoa~te.Deci era "Torba de unC2Z absoltlt analog acel1.Jia 1:>2 C'.sre
11presupunem la persoanele care viseaza.
Sper eEl faptl11 pe care l-arn constats.t '/'8. st'lTJJrincdi2, :tara
ca m~a,ve'ti lntreba : dar de ce liLt atl reC1JTS la aC2e,~_~,~jd(?l'nc)ns!x,,1':e
legatura ell- actele I'atate, atuI1_ci clnd i-anI atribuit subiectulLli care
sese lapSl1S1.11iD.ten·~ii "ilerb,ale deSlJre care el ITU stie n:nlic ~,i

4) A:m b r 0 i.s c -- A u ~'s

t e Li 2 b a u !t. (1.821-:1~D,±).'
ocupat mdeosebl de 8.phCa~llle prachce ale mpnohsli1ulUl ~l sugestieL
.s-~
'.')'.,;1.
dintre prolTIotorii E?colii de l~ I-Sancy. (Nota tract.)
5) H y P poI y t e i
Be r n h e m (1837--1919), medic fl-ancez, initia:
la universitatea din Strasbourg, Stabilindu-se la Nancy,' s-a consacrat
hipnozei ')i sugestiei. Din principalele sale lucrari, citam : Ler;ons de cliniqlw 'iTi.edi-
cale (1,~77), De la.., ::~.[,rt,qcstio-n cl\;'_ns ~'et([~ h'~~pn:?t-icrue.~t c~'.rei'~~~<'1 de veilZc _ 0
HupnOf.LSm,e, sU-urJr!SLl.o-n et, TJsycn.otheTct-]Jle (189LJ), echtla GIrl 1~0J ctlI)l'iIIZ"n,)~ 'no}
consideratE asupra isteriei. (Nota trad.)

126
nega? Din nlOment ce elneva erede ca nu ~tie nimie despre eveni-
mente pc care Ie poarta t.otu$i in memorie, nu est2 deloe neverosimil ca
el sa ignore multe altele dintre proeesele sale psihice. Acest argument,
veti adauga, cu siguranta ca n2-ar fi imr;.resionat. ~i n2-a1' fi ajutat 'sa
intelegem actele 1'atate. Desigur a$ fi putut 1'ecurge atunci la acest argu-
ment, daca nu. a~ fi dadt. sa-l pastfez intr-o knprejurare care mi 5e pfu"ea
mai nime1'ita. pent-eu utiliza1'ea lui. Adele ratate v-au oferit, in parte, ex-
plicatia 101:J?~~n ele inse1e, iar .in rest v--au' dete1'min~! ,sa ~dmit2ti, ~n
nllmele unltatll fen,oD1enelor, e:xlstert"ta unorprocese- pSlDlce 19norate. In
ceea ce pyive~te vlsul, slntem obligati sa cautam. explicatii in aWl parte-
$i, in plus, contez pe faptulca in aceasta privinta veti admite mai u:;;or
asimilarea sa eu hipnoza. Starea in care saviqim un act ratat trebuic sa
\Ti se para llormala, fara nici 0 sirni1itudirle. ell stareahJprlotica.
d' t' ~ ~ 0 •. t~ ~,
",-ln1po Tlva,. ~ a.sem~n~r~ IoarGe Tle ae Incre
L 1..'
SLarea Inp~_~£lca_ ~1
0''''
SOlnn, condltle a- \TISlILul. De fapt hlpnoza este nUillltaSOr:"1·n
Ii spunem persoanei pe care 0 hipnotizam : aclonni ! 1ar sugestHle
p2 C,ire
i Ie oferim pot fi comparate cu visele.din timpul somnului natural. Situa-
tiile psil:ice s:nt, ~Tl cele. doua ~cazu~'i, cuadevara.t analo2ge,I~ sovmn:rI
natun.l mcetan1 sa ne mteresam ele tot ce este lume extcnoara; In
sOlrlrl';,.11 hipnotic D.e dezirltere~'.Ein] de intreagalalYleexterioara, ell c)~cep-~
perso2neicaI'c~ ne-2 h.iprlotizat $i eLl carera.ll1.lrlerttlJ1. rcJatie .. De altfel
ceea ce numim somnuI doicii, adica sornnul in tlmpul ci'ltuia doiea
in legatura cu capilul ~i nu poat.e ff trezita decit. de acesta, r~eprezinta
u.n "}rlt norm,?.l 81 S0l1l.TIuluiI-Lipll0tic. Deci TILIne -Ct:jll111ana rdci nIl
rise extinZlIldasllpra SOlYI1TUlui n.atural 0 particularitatc; proprIe 11ipT10Z(~L
1r1fe]-ul acesta ipote-za potri'vit c8.reia -a,lltOI'UJ \Tisuluiar a\lea
visului sau, Insa '0 cuno$tinta care pe moment.
ell totu-I lipsita de telT1E:j. Dealt.f€l
ii
este inaccesibili'i, nu este
sa notarD_ ca cdci se deschtc18 0 a treia
cale de studiere a visului : dupa excit.atiile care inti-erup sonmuJ, .
visele '1n stare de veghe, avem vIsele sugerate ale st.arU hipnotk2.
Poate eEl aCUDl ne plltenl relntoarce la tenla :noastra ell 0 J::ncrectere
sporiti'i. A~adar, est.e foarte verosimil ca pe1'508na care vlseaz8. sa aiba
CUl10~ti11ta"!/is:U.lLli ej, iar problenla care se pLlne nil este declt s-o
capabilil sa regaseasca aC23.sta Cllno~tinta ~:i sa ne-o C01TIllnlce. f·Tu-f
ceren1 SEi ne furnizeze in1cc1L:1t SCT1SlIl vlsulL~t ci dorim daar S2.~·-i
ten1 sa-i gaseasca _o}:iginea~ 8.3. 111e2rg}i plna la. an.s3Jnblll1 de
interese- din care deri'lC3. acesta. ITl cazul actelor ratate (va _arn-intiti
special In acel.a uncle, era~or?a ~le lapsusul y ?rschweift,Intre~il1elu-l pe
acestula cum I s-a 1ntImplat so. lase sa-1 sCSipe acest cuvmt,
idee care i-a venit In rninte in legah.1ra eu aceasta ne-a J3murit
decit. In ceea ce prive:;;t.e visul vom adopta 0 tehnidi foarte
calchla"ta pe acest ex:elTIpl_u. \lOD1 Intrel)R persoan_8. resbecti\Ta~C-e _B
rninat-o sii viseze cutm:-e sau cutare vis 'Ii vom considers primu1 ei ras·-
ptU1S ca fiind 0 €3qJlicatie. Deci VOlll "tine seaD1a delocde
111..1 deosebirile-
care pOLL eXlsta
• '-I-' cazuI'lle
111l;re .. In
~ care au [OTLL. 1 ·VI-5l1._Ul
' 1· 0
crec-e1 _a ~tl
•• ' .. ~1 1l1tre-
'- .
acelea In care el crede .ca rill ~tie ceY"a despre "\r1S1...11 SaLt,- tratiJlclLl··~~e p~'
celclalte ca faclnd parte din Ul1a ~:laceea~i- categol~ie.
Desigur ca aceastatehnica este foarte simpIa, dar ma tem foarte mu1t
ca ea sa nu provo ace din partes dumneavoastra 0 puternica opozitie. Veti
spune : "lata 0 noua ipoteza! Este a t1'eia ~i cea mai neverosimiIa· dintre
toate! Cum,? 0 intrebati pe persoana care. a visat ce i$i amjnte~,te in
legaturaeu visul ~i socotiti ca explicatie prima amintire care Ii strab2te

127
r memoria? Dar nu este necesar ca ea s;"H;;iaminteasca ceva, dupa cum
l~i paate aminti clte-n luna ~i-n stele! Nu veciem pe ce se bazeaza presu-
punerea dumneavoastra. Este dovada unei increderi excesive intr~o ches-
tiune in care un dram de spirit critic ar fi mai indicat. In afara de
aceasta, un vis nu se poate compara eu un lapsus unie, pentru ca se
-compune din elemente multiple. In acest caz, la ce amintire trebuie el
'sa 52 raporteze?".
Aveti dreptate in privinta bturar obiectiilor dumneavoastra secun-
dare. Un vis se deosebe~te intr-adevar de un lapsLls prin multiplicitatea
:elementelor sale ~l tehnica trebuie sa tin a seama de aceasta deosebire.
Va voi propune, in consecinta, sa descompunem visul in elementele sale
:::;;isa examinam fiecare element in parte: yom fi restabilit in aeest fel
analogia cu lapsusul. De asemenea, _aveti dreptate afirmind ca, fie ~i
chestionat asupra fiecarui element al visului sau, subiectul ne poate ra,;-
punde ca el nu-~i aminte~te nimic. Sint cazuri, ~i fa acestea ne yom
referi mai tirziu, in car~ putem utiliza aeest raspuns :;;i, fapt curios,
,aeestea sint tocmai cazurile in legatura CLlcare noi in~ine putelTl ave:l
idei precise. In general, insa, atlmci cind autorul visului ne va declara
e'i nu are niei 0 idee despre yis, noi il yom contraziee, yom insista, il
vom asigura ca trebuie sa-~i adudi aminte Ceva ~i yom sfin;:i prin a aVea
dreptate. El ne va oferi 0 idee oarecare despre vis, inciiferent care. Ne
va da cu cea mai mare u~urinta anumite relaW, Pe care Ie putem numi
isto1'1ce.Va spune : "Asta s-a intimp1at ied" (ea in cele doua vise "pro-
zaice" pe care Ie-am citat mai sus); sau: "Asta imi aminte~te un fapt
intimplat recent'i" Procedind in acest mod, yom constata ea raportarcc1
vis.elor la impresiile care Ie-au precedat in ultime1e 'zile este mult mai
frecventa decit am erezut-o la inceput. In final, avind intotdeauna visul
ea pund de plecare, subiectul i~i va aminti de evenimente mai indep{ir-
uneori chiar foarte indepartate.
Totu~i, in ceea ce prive~te esentialul n1.1aveti dreptate. Va .in~eldti
crezlnd ca actionez in chip arbitral' cind admit ca prima amintire a
autcrului visului trebuie sa-mi dezvaluie Ceea ce caut sa1.1sa I'ni puna
pe u1'mele a ceea ce caut ;_nu aveti dreptate spunind c{\ aceasta am1nt11'o
poate fi una oarecare ~i fara nici 0 legatura cu ceea ce caut ~i ca aceasta
211' exprima un exees de ineredere. Deja mi-3m pennis 0 data sa VEl 1'2-
pro~ez inerederea dumneavoastra pro fund inradacinata in libertatea ~i
sprntaneitatea psihologica, spunin.:lu-va cu acel prilej ca 0 a'oe,r,en(':}
incredere este total anti:'?tiintifica ~i trebuie sa se incline in fata irnpcl'a-
tivelor determinismului psihic. Va rag sa respecta~i ca Pe un fapt real
ceea ce subiectul ehestionat isi aduce aminte - asa cum a fost retinut
de e1 'Ii nu altfel. Spul)ind 'acest lv.eru, nu' inteleg sa inloeule~c a
crecHnte. eu aIta. Este posibil sa dovedim ce, amintirea rcproduC;[l de
subiedul chestionat nu prezinta nimic arbitral' ~i nedeterrninat ~i ea nu
este legatura eu ceea Ce eautam noL Recent am anat, de altfel f[ll'i1 a
acarda 0 importanta exagerata faptului, ca ~i psihologia experlmentala a
iurnizat dovezi de acest gen.
Delta fiind importanta temei, fae apella intreaga dumneavoastra aten-
tie. Cind rog pc eincva sa-mi spuna ee-i treee prin m1nte in legatura
cu. un element determinat al visului, Ii eel' de fapt sa S8 lase in vola
asociatiei libere, eu pastrarea ferme. a reprezentarii initiale. -Acest lucru
obliga 1a 0 orientare particulara a atentiei, orientare diferita ~i chiar in-
,compatibilacu aceea care are loc in reflectie. Unii· sub1ecti realizeaza 0

128
 ;asHeide orientare a atentiei cu u~urin~; alW fae, in leg'atur<"i eu
aceasta, dovadn unei neindcminari incredibile. Or, asoc1atia libera pre--
zinta un nivel superior chiar 9i atunci dnd abandonez aceasta repre-
zentare initiaUi ",1nu stabilesc decIt genul 9i speda ideii, invitind bUna-
oara subiectul sa se gindeascaliber la un nume propriu sau la un numar.
o asemenea idee ar trebui sa fie inca 9i mal arbitrara Eliimprevizibila
decit aceea utilizata in tehniea noastra. Cu toate acestea putem demon-
stra ca ea este in fiecare eaz riguros determinata de importante dispozi-
tive interne care, in momentul in care ele actioneaza, ne sint. tot a9a de
putin eunoseute ea ~i tendintele perturbatoare dincazul actelor ratate
san tendintele provoeatoare de acte accidentale.
Eu~i multi altH dupa mine am efectuat numeroase experimente de
~lC:(°st fel in leg{lturl'l.eu nume ~i numere Iuate Ia Intimplare. Ceilaiti
TH1U facut dedi sa rcpete aceIea~i e:xperiInente, din care uncle au fost
puY)licatc. Procedeul consta in trezirea UnOI'asociatii in lant cn privife
la numele rosilt. Acestea nu mai sint in acest cat eu totul libere, ci se
raportcaz[l unele 1a altele ca ideile evocate in 1egi'itura eu elementele
viRului ~i aceasta pinel cind seepuizeazi'i impulsul de formare a acestor
;ftsociatii. Experimcntul odata incheiat, ne af1ilm in prezenta explicatiei
G1Tene dezvaluie motivele ~i importanta liberei evoc8.r1a unui nume ~i
nt' face sa intelegem important a pe care aeest nume poate s-o alba peniru
subiectul de experienta. Experimentele dau invariabil acelea~i rezultate,
se refera la cazuri .extrem de numeroase ~i necesita largi explicatii de
detaEu. Asociatiile generate de numerele libel' evocate sint ponte cele
mal prohante: ele 5e desfa~oara eu 0 asemenea l'apiditate ~i tind spre
un scap ascuns, eu 0 certitudine atit de incomprehensibila, ca sintem
Cll adevarat descumpal'liti dnd asistam la succesiunea lor. Nu va vol.
cOHmnica dedt un singur exemplu de analiza eu privire la un nume,
<€xemplu exceptional de favorabil, deoarece poate fi expus cn put in ma-
terial ilustrativ.
Vorbind intr-o zi de aceasta cl1estiuhe eu unul dintre tinedi mei pa-
denti, amformulat id€ea ca, in ciuda tuturor aparentelor de arbitral', fie-
care nume libel' evocat este determ inat indeapl'oape de relatiile cele mal
.apropiate, de particularitiiWe subiectului de experienta ~i de situatia iu!
111.0mentana.Cum el se indoia, i-am propus sa facem pe loc un experi-
ment de acest gen. $tiind Cd intretinea numeroase relatii de arice fel
cn femei ~i fete, credeam ca invitindu-l sa se gindeasca .liber la un nume
de femeie, nu va fi pus in incurcatura dedt de dificultateaalegerii. El
conveni. Dar spre surprinderea mea ~i poate mai ales spre mirarea lui,
in lac sa ma cople~easea eu 0 avalan!?B.de nume feminine, el ramase mut
un timp ~i apoi mi-a spus ca un singur nume ii vine in minte, exclu-
zind oricare a1tul : iUbine. - E uimitor, i-am spus, dar ee se leaga in
mintea dumitale de acest nume ? Cite femei din cele pe care Ie cunoa:;.teti
poarta numele acesta ? El bine, e1 nu cuno~tea niei 0 femele care sa se
numeasea Albini'! 'ii nu gasea in memoria sa nid un fapt care sa se lege
de aeest nume. 5-a1' putea erede ca analiza I'!,,?uase.In realitate, err era
uumai terminata ~i, spre a-i explica rezultatu1, nu mai era necesara nid
,0 idee noua. Tinarul meu era fcarte blond ~i, in cursul tratamentului,
Ii 'spuneani adesea, in glum a, di este Un albinos; in afara de aceasta,
in perioada in care a avut loc experimentul ne ocupam de stabilirea tra-
si'lturilor feminine care inttau 1n constitutla ~. Ded el insm?i era acea
Albine, femeia care 'in clip2 aceea n interesa eel mal multo
12;}

It
'i ., _------- =======

La fel, melodii care ne tree prill eap fara motiy aparent, la "maL\?:;:L
se releva ca fiind determinate de a anumita suita de idei 8i ca f.kind
parte din aceasta suita care are dreptul sa ne preocupe, nh:a ca nol sa
ne dam scam a de aeeastaactivitate. !n acest caz este 1.1$01' cledcmonsh'a[
ca evocarea in aparenta involuntara a acestei melodii se raporteazil fie
1a textul lor, fie la ideile de origine. Nu ma refer 1a adevaratii muzicienI,
in legatura cu care nu de~in nid 0 experienta $i c2rora continutul mu-
zical al unei melodii Ie poate oferi un motiv suficient pentru evocarea
acesteia. Cazurile din prima categorie sint 1nsa eu sigurcmta cele L':11
frecvente. Cunosc un tinar care timp indelungat a fost literalmente oh-
sedat de melodia, incintatoare de altfel, a ariei lui Paris din "FrumoDsa
Elena",;;i aceasta pina in ziua in care analiza i-a dezvaluit,il1 propriul
sau interes, lupta carese dadea in sufletul sau intre 0 "Ida" $i 0 "Elena",
Daca ideilecare apar spontan, fara nid 0 constringere ~i fara nlci un
efort, slit astfel determinate 1?ifac parte dintr-un anumit ansamblu.
sintem atunci in drept sa conchidem ca idei care nu au dedt 0 singm:a
Iegatura, aceea care se ata$eaza la 0 reprezentare initiala, pot sa nu fie
mai putin determinate. Analiza ne arata, intr-adevar, ca pc 11ngB. lega-
tura eu reprezentarea initiala, ele se afla $i sub dependenta anumitor
structuri de interes ~i idei pasion ale, complexe a CarOl' interventie 1'a-
mine necunoscut:~, adica inco119tienta, inmomentul in care ea se produceo
ldeHe care prezinta acest mod de legatura au constituit obiectul unor
cercetari experimentale foarte instructive $i care au indeplinit in istoria
psihanalizei un 1'01 considerabil. $coala lui W u n d t a propus experic.
mentul deilUmit de asociatie, in cursu1 caruia subiectul supus expe-
riehtei este invitat sa raspunda eft mal rapid cu putinta printr-o reac{:ie
oarecare la un cuvint care Ii este' adresat in calitate de excitant. Putern
studia In acest fel intervalul de timp care se scurge intre excitatie ';'1
reactie, natura raspunsului dat ca reactie, erorile ce se pot produce ell
prilejul repetarii ulterioare a aceluia$i experiment etc. Sub conclucerea
Iui BIeuler $i Jung, s,eoala dinZiirich a obtinut explicatia reactiilor ce
se produc in cursul experimentului de asociatie, cerind subiectului supus
experientei sa-1?i manifeste mal evident reactlile, atunci cind nu era1JL
suficient de clare, cuajutorul unar asociatii suplimentare. S-a descoperit
cu acest prilej ca aceste reactE putin explicite, biz31'e, erau determinate
in madul eel mat riguros de cQmplexele subiect1.l1uisupus experientei 6),
Datorita acestea cbnstatari, BI e u 1e r $i J u n g au aruncat prima
punte de trecere de la psihalogia experlmentala 1a psihanaliza.
AsHel edificati, imiveti 'putea replica: "Recunoa$tem acum C{l ideile
evocate libel' slnt determinate $1 nu arbitrare, cumcrezusem noL Re-

b) Introdus de C. G. J u n g, acest term en '.se deflne.'ite ca 0 configurape sta-

bila de afecte .'ii de idei generate de situatii, evenimente san rela1;ii umane Cll
caracter tensional ~i frustrant, exprimata ,printr-un .anumit algoritmcomporta-
mental. Cpmplexele 5e fO;"llLCaZa in copillirie, ,iar persisten1;a lor la \'lrstele uIte-
riDare este alimentata de incHnatia unol' indivizi de a evita in continual'e situa-
{iile de tipul acelora care Ie-au generat. Mulie complexe au la baza gI'e.'ieli savlr-
r;;ite In educatia practicatii In familie sau in ~eoala. Referindu-se 1a complexul de
inferioritate descris de A. Adler, Paul Popescu-Neveanu noteaza: "Fiind In ccl,,~
mai numeroase cazuri efectul unor" deficiente educative, aparitia lor poate £i pI'e-
Intfmpinata prin 'realizareafntre adulti ~i' copii a unoI' rela1;ii atentc, -de solici-·
tudine l1i incredere rCclproca etc." (vezi Dictional' de psihologie, Editura Albatro;;.
Bucure~ti, 1978, p. l23);(Nota trad.)

]30
cunoa~ten1 ~i deterrnhldTea ideilor cure apdr iil rapo,rt ell c;len1€:ntele vise--
lor. Den', 1111 aceasL~~ 112 interescaza. D1.liY1l1el1V03.str(:1~ pl'etiildeti ca ideea
care ia na~tere in lcgi.ltura eu Ul1 -ClC111211t al visullli este detern1inata de
iundalul psihic, 'nccunoscut nouR, al acestuieleJ!ent. Or, Iuerul acesta
111..1 IiI so pare dClnon.str~1t. I\Toi an} 1}reV8z'ut ca idc:e':1 care iana~tere ell
privire 10. Ul1 clcD1cnt al \risul"ui 11.1 se \Ta releva Cd flind determinata de
llnnl dintre corn,pIe~rele 2l1torull.l.t visu]uL Dar care este utilitatea acest~2i
constatari ? In lac de a ne ajuta sa Intelegem visul, eJ daar ne faciliteaza,
ea ;;i experimentul de 2sociatie, cunoa~terea acostaI' C19a-zlse complexe.
Iaracestea, ce au de dc-a face cu visu1 ?".
Aveti dreptate, insd un beTU va scapel, chim motivul pentru care eu
nu am luat e::pc:rimcntul de asoclatie ca pnnet de plecarc al acestei ex-
IJlJlleri. In. ace~:it eXf)erin1ent, in.tr-adevarnol Slllten1 care alegelJl
Itl chip arbitral' pe unul dintre lactorE determinanti a1 reactiei : cuvintul
care serve9te drept excitant. Reactia apan:: In acest caz ca 0 veriga. in-
te:crnediara Intle cuvintul-excitant
'" • -'f.
si cOl1mlexele De care acest cuvint Ie
'._ ~ ~ .~. A' .' -'.: - -.

declanEieaza la sublectul supus expenentel. In VIS, cuvmtul-exeltant este

inlocuit prin ceva Cdye provine din viata psihica a autorului visului,
dintr-o sursa care ii este necunoscuta, iar acest "ceva" a1' putea fi el
fnsu9i "produsul" unui complex. In consecinta, nu este exagerat sa ad-
mitem eEl Eli ideile ulte1'ioare care se leaga de elemente1e unui vis nu
sint determinate deeit de complexul acestui e1e;nent $1 pot, prin urmare,
sa ne conduca 1a dcscoperirea aeestuia.
Permiteti-mi sa va dovedesc, eu ajutorul altui exernplu, ca lucru-
dIe se r::etrec Intr:ad~."ar 39a cum antidpa~:l. 110i ,s~ se peb~~aca in eaz,:l
care one Intereseaza. {Jltareade nurne proprll II11plica operatil care constl-
tuie 0 excelentii ilustrare a acelora care au lac in analiza unui vis, dar
eu rezerva ea in cazul uitarii toate operatiile se reunesc in una $i aceea$i
persoana, r-:~ :cind in.. i';lterpretarea unui vis ele 52 Impa~t in~re do~a
persoane. Clnd am mt,n: pe rnOillent un nume, nu am mm putm eertr-
tudinea c5. 11 ~tiu~ certitudine I)e carr; n-:-o puteJ.TI doblndi pentru autorlll
unui "lis d2clt }Y~ 0 cale indirer~ta, indicatfi de ex:perin1e:ntul lui Bern-

~~~l1~f~~~r~m~fe;~i~lY~:~a;'~i~~~~~i:c~~~~~~~;:~~~i n~st~n[f~~~~ib;i~1;;i0l9d~~~~
deasca 1Tlutilitatea den1ersului. Pot totu~i de fiecare data sa .e"'"\1oc,· in
schimbu1 numelui om is unu1 sau mai multe nume inlocuitoare. Cind unul
l' L t "'j- . , •. t
~ll1lr~ :ces e nume mlOcuhoa~e !r::ll apare SpO~L[:n In. l11~nce, ~na og:a
' • + l'
sltuatlel mcle eu aceca care eX1sta m cazul anallzcl unm VIS devme eV1-
denEl. Nici eleTncDtul visului nu este ceva autentic: e1 vine sa inlocu-
iasca ceva necunoscut mie, ceva ce trebuje sa-mi fie revel at de analiza
visuluL Singura deosebire care exista intre cele doua situatii const§' in
aeeea ea in cHzul uiUtrii unui nume recunosc imediat ;;i fara ezitare ca
cutare nume evocat nu este dedt un in1ocuitor, pc dnd inceea ee pri-
ve$te elementul ,.risului nu dobYndim aceasta convingere dedt in u1'ma
unoI' lungi si anevoloase eercetarL Dar si 'in eazurile de uitari de nume,
1a fel, dispu~em de un mijloc de a ajunge de 1a numele inlocuitor la eel
veritabil, uitat Ei1sculundat in incon'?tient. Atunci dnd, concentrindu-ne
atentia asupra numelar Inlocuitoare, apar alte idel legate de ele, 1ntot-
deauna ajungem, dupa ocoluri mai lungi san mai scurte, pina la numele
uitat ~i eonstatam eEl aUt numele inlocuitoare aparute spontan; dt $i
acelea p1'ovocate de n01 se leaga strins de numele uitat ~i sint determinate
de acesta.

131
 lata, de altfel, 0 analiza de Rcest fel: constat 'intr-o zi ca am uUat
numele acelei mici tad de pe Riviera, unde Monte-Carlo este orafilul eel
mai cunoscut. E agasant, dar Rfilastau lucrurile. Trec in revista tot ceea
ce o;;tiudespre aceasta tara, ma gindesc la printul Albert, din casa Mati-
gnon-Grimaldi, la casatoriile sale, la pasiunea sa pentru explorarea fun-
dului marHor, la inca aIte multe lucruri legate de aceasta tara, dar
in zadctr. Renlmt deci la diutarile mele si las sa tisneasdi nume de
substitutie pentru numele uitat. Aceste nun~e se succ~ci rapid: mai intii
J\lonte-Carlo, apoi Piemont, Albania, Montevideo, Calico. In aceasta serie,
cuvintul Albania se impune eel dintii atentiei mele, dar el este de indata
inlocuit eu Muntenegru, din cauza contrastului 'intre alb-~i negru. Observ
atunci ca patru dintre aceste cuvinte de substitutie contin silaba mon;
regasesc numaidecit cuvintul uitat filistrig : Monaco! Numele de substi-
tutie au fost deci realmente derivate din numele uitat, primele patru
reproducind silaba sa initiala, iar ultimul suita de silabe 9i intreaga silah'!
terminala.7) Am putut sa deseopiir 'in acela9i timp motivul care ma fa-
cuse sa uit pentru moment numele principatului Monaco: actiunea inhi-
bitoare fusese exercitata de cuvintul Miimchen, care nu este dedt ver-
siunea germana a lui lHonaco.
Exemplul pe care I-am citat este desigur frumos, dar pre a simplu.
In aIte cazuri, ca sa facem mai aparenta am~logia eu eeca ce se in-
tlmpla 'in interpretarea viselor, s'intem obligati sa grupam In jurul pri-
melor nume de substitutie 0 serie mai lunga de aIte nume. Am facut 9i
experimente de acest gen. Un strain ma invita intr-o zi sa beau cu el
vin italian. Ajun9i la local, el este incapabil sa-9i aminteasca numele
vinului pe care intentiona sa mi-l ofere , deoarece pastrase 'in legatura eu
el cea mai buna impresie. In urma unei lungi serii de nume de substi-
tutie aparute 'in locul numelui uitat, am crezut sa pot conchide ca uitarea
era efectul unei inhibitii exereitate de amintirea unei anumite Hedwiga.
Am 'imparta:;;it aceastil deseoperire tovadi:;;ului meu, care, nu numai ea a
confirm at ea bause pentru prima data aeel vin 'in campania unei femei
numite Hedwiga, dar, gratie acestei descoperiri, a reu:;;it s.i regaseasdi
numele vinului eu pricina. In perioada despre care va vorbesc el era
casatorit 9i fericit in easnicia sa, iar relatiile sale eu Hedwiga datau
dintr-o epoca anterioara, de care nU-9i amintea bucuros.
Ceea ee este posibil c'ind este vorba de 0 uitare de nume, trebuie sa
fie :;;iin eazul interpretarii unui vis: trebuie in special Sft faeem accesi-
bile elementele ascunse :;;iignorate, cu ajutorul asociatiilor care se refera
1a substituti@ luata ca punet de pleeare. Potrivit exemplului eu privire
1a uitarea unui nume, trebuie sa admitem ca asociatiile legate de ele-
mentul unui vis s'int determinate aUt de aeest element, c'it 9i de fund a-
Iul sau incono;;tient. Dadi ipoteza ·noastra este exada, tehnica noastra i~i
va gasi in aceasta 0 anumitJi justificare.
*

7) In t(~xtul original, cunoscuta provincie iugoslav,~ apare sub forma italieni-

zantil Montenegro, incluzind d.eci silaba eu efect euristic "mon". (::'Jota tr".d.)

132
 VII
CONTINUTUL MANIFEST $1 IDEILE LATENTE
ALE VISULUI

Studiul nostru privind actele ratate ne va fi util si in continuare

Gratie eforturilor pe care Ie-am gcut in elaborarea a~estui studiu i~
cont'extul ipotezelor pe care Ie cunoa~teti, am obtinut doua rezult~te:
o. conceptie asupra elementului visului ;;i 0 tehnica de interpretare a vi-
selor. 1n ceea ce prive~te elementul visu1ui, ~tim ca acesta este lips it de
autenticitate, ca nu serve;;te dedt de substitut a ceva ignorat de autorul
visului (a~a cum se intimpla cu tendinte1e actelor noastre ratate), a
ceva ce este prezent la eel care viseaza, dar care Ii ramine inaccesibil.
Speram sa putem extinde aceasta conceptie la vis in totalitatea sa, adka
privit ea un ansamblu de clemente. Tehnica noastra cbnsta in aceea ea,
1asind cimp libel' asociatiei, inlesnim aparitia altor structuri substitutive
pentru aeeste elemente ;;i ne servim de aceste structuri ca sa scoatem la
suprafata continutul incon~tient al visului.
Va propun3cum sa operam 0 modificare a terminologiei noastre, cu
singurul scop de a da clemersurilor noastre ceva mai multa libertate. In
loc de a spune: ascuns, inaccesibil, neautentic, de aeum inairite yom
folosi, in seopuI preciziunii descrierii: inaccesibil con;;tiintei eelui ee
viseaza sauinconstient. ea si in cazul unui cuvint uitat sau al tendintei
perturbatoare car~ provoaca' un act ratat, nu este yorba dedt de lucn~ri
momentan incon$tiente. 5e intelege de la sine ca inse~i elementele visului
~i reprezcntarile substitutive obtinute prin asociatie vor fi, prin contrast
eu acest incan;;tient 111ome'11tan, numite con$tiente. Aeeasta terminologie
TIU mai implica nici a constructie teoretica. Utilizarea termenului incon-
$tient, in sensul unci descried exacte ~i u;;or de inteles, este fara de cusur.
Daca extindem optic a noastra de la elementul separat la visul ca tota-
litate, gasim ca acesta din urma constituie 0 substitutie deformata a unui
eveniment incon~tient :;;iea interpretarea viselor are drept sarcina sa des-
copcre respectivul element incon;;tient. Din aceasta canstatare deeurg
t1'ei principii carora trebuie sa ne conformam in activitatea noastra de
interpretare :
1) A ~ti ceea ce pare sa spuna eutare vis nu prezinfa pentru noi nici
un inte1'es. Inteligibil sau absurd, limpede sau eet,os, putin intereseaza,
deoareee el nu reprezinta in nici un fel in{:on~tientul pc care 11 cautam
{vom vedea, mai tirziu, ca aceasta regula comporta 0 limitare) ; 2) munea
noastra trebuie sa 5e margineasca la declan:;;areareprezentarilar substitu-
tive legate de fie care element, fara a reflecta asupra lor, fara a cauta sa
~tim daea ele cantin eeva valabil, f<'iraa ne preocupa sa ~tim daca ;;i in
ce masura aeestea ne indeparteaza de elementul visului ; 3) vom a9tepta
pina cInd incan9tientul ascuns, cautat, S8 va deeanta de la sine, cum s-a
intlmplat in eazul euvlntuluiMonCico din experimentul descris mai sus.
Intelegem aeum elt de putin hltereseaza sa ~tim in ce masura, mare
sau mica, ell ce grad de fidelitate sau de incertitudine ne amintim un
133
,,,;]-

vis. Aceasta pentru ca v1su1 de care ne amintim nu constituie ceeo. C'e

1a drcpt "\lorbind cfruu:'1m, el n.efiind decit l1l1 substitut defornlat care, cu.
DjutorLll altar structuri. substitutive fie care Ie facern ,S[l trebuie SEi
ne perlrdta sa 112 apropieIn de irtsa~i esenta de a tran::;foTl-:-l'-:'. ~j_n-
con~tie11tul visul1.1i in con~:.tient. ])-J.CR nrnintjrert no?stn~t ;) fost c1eci infi-
dela, este pe1it.r"U ca eel a i::l:1pr.i~~1atacestui substitLit G 110UJ. d2£orn1dre
care, la rlndu-.i~ poate S[l Tll.1fie nernGtivata.
}\cti~vitatea de interpretar2 poate fi facut.1 tot atlt de bil1e aStlpra pro-
priiloI'v'ise" precurD. GSLlpra aeelora
tan1 cl1iar. nlai propriile vise, IJTOCC~;Ll1 de inter-
pretare este D1ai den1bnstrc~ti"'"vT.De indata ce :.!cest ltlCTU, 005e1'-
Van1 ca rie lo'.:inl. de obstacole. i\p:J.l' dar TltI le 1'::lSdT11 pe tOato SEt se
afirme. Le supunem lZl probe ~i la a selec'~ie. In en U11~1 ciln
aceste idei SpllIlCf:l: r~,u, ea. rru se acoTda ell \1~.SUJ;-Vl 011 , ru 1 se
\Te9te; 111 leg~it:ur2 ell alta: ea c prea absllrdEi; in leg2~tu.ra en 0 a
treia: aceasta c prea inslgnLfia11ta. Plltem observa clatoritrl acestor
obiectii, ideile slnt inabusite si eliminate inainte de a fiavut tin1Pul sa
devln'a dare. In acest Eel: pe ·de 0 parte ne ata:;;am prea rnult d~ ;'epr~-
zentarea initiala, de elemeniul visului, iar pe de alta parte tulburam
prin selectie rezultatul asociatiei, printr-o atitudine preconceputii ell
privire 10.alegere. CInd, In lac de a ne interp1'eta noi 1n91ncv1s1.11,la.sam
aceagta pe sean1a altllia, un rnobil i11terviri€ 131 i~rvoarea &C2StE'j a.I\?-
geri ilicite. Spunenr uneori : 11l1, aceastiS. idee este pi-ca. dezagreu1)jlfi., lTU
vreau sau nu pot s-·o imp[trtagesc.
Evident, aceste obiectU all1eni11tii reu~it:J noast.re. rI'rebuie
sEr luan1 1113Sl1ri de apa.rare 1111potL'iva lor: clnd est,2 "'\/orba de prolJria
persoana, 0 putem face luind hota.rirea fenna de a nu Ie ceda; in eazul
interpretarii visului de ditre 0 aWl pe1'soanii, impunind clc,?steia, ea
regula inviolabila, sa nu omita comunicarea niei unei idei, chlar ~i atuncl
dnd ar gasi ideea respectiva ca mnd prea lipsita de irnportan~a, proa
2bsu1'cla, fara legatura eu visul sau pcnibil de cor:.1Llnicat. persoana careia
v-ren1 s,9.-i int(~rpreta.n1 visul va f:?'lgacl-ui sa respectC' acea.st~l regula, dar
nu 'va trebui sa 11enecajim 111 privint·~1 rnodul'Lll necoresI)UnzatoT In care
i~i tine fagaduiala. Unii i~l VOl' spune atunci ca, in c!uda bluror asigw'a-
rl101~ (-l~lt~or~tare" l:U arn .. ~on.\r!.rtEfe ~tC~E::?~:st21 ~ .?c. leg~:in:1itatea
asoClatlei l1bere '$1VOl' saeat! ea treomc mceput prm a~·l cl'$tJga am punct
de vedere teoret1c adcziunea dindu-i sa citeasca cart1 sau trimitind·-o
s[t a'Oiste la conferinte capabile sa fedi din ea un partizan a1 conceptiilor
1102stre privh1d Clsociaticl libera.Faclnd acest l"LICrU~n:n1 de
o e1'oa1'e :;;i, ca sa ne abtinem, va Ii deajuns sa ne gin dim Cd de~i nol
'OIntem siguri de o1'oo1'ia noa;;:tr~, conccDtie, nu v:::dern m::;j putin arJ(Lc'irld
in noi, i~potriv<; anumitor idei, aeele~9i obiectii critice, ca~'e nu 'Oint
Indepartate dedt ulterior, ca sa zicem a~a, in a doua instanta.
In 10c de a 11e supa.l'a pentru lipsa de doeilitatc. a autorului visului,
am putea sa utilizam aceste date de cxperienta spre a trage noi InvatI,-
minte, cu atit mai importantc eu dt eram mai putin pregatiti. pentru
cleo !ntelcgem cii munca de interpreta1'e S2 face impotriva unci anurnite
rezistente care se opunc la aceasta :;;i care i:;;i gase9te expresia in obiectiile
cdUce de care vorbim. Aceasta rezlstenta est2 independenta de convin-
gerea teoretica a autorului visului. Ba ehiar invatam ceva In plus. Con-
statam ca accste oiJiectii critlce nu sint niciodatii iustlficate. Dlrrmotriv<'i,
ideile a carol' refular~ se incearci'i, se reveleaza "a fi totdeciliwL· $i
exceptie cele mai importante ~i mai categorice pentru descoperil'ea in-

131
 ron$tientului. 0 obiectie de acestgen COllstituie, ca sa zicem w?a, marca
distinctiva a ideH pe care 0 Insote9te.
AceasLl rezistenta este ceva cu totul nOLl,un fenomen pe care I-am
descoperit datorita ipotezelor noastre, dar care nu erau nicidecum impli-
cate in acestea. Acest nou factor introduce in calculele noastre un ele-
ment de surpriza neplacuta.
Bunuim de pe acum ca e1 nu este facnt sa ne faciliteze ll)Unca, ei
esie de natura sa na1'alizeze toate efortnrile noast1'e in vederea solutio-
n;lrii pI:oblemei vis~:tlui.Sa ai de-a face cu un 1ucru. atit de putin imp'or-
tani' eel v1sul ~i sa te izbe~ti de dificult::'J.tiaUt de mad! Dar, pc de aWl
aceste dificultati slnt poate de natura sa ne stimuleze si sa ne fad'!.
Intrevedem en inu~ca nOB-stramedta eforturile De care nile cere. Ne
lovim totdei:.1unade rezistenta clnd vrem sa patrun'dem de la substitutul
prin care se manifest;'i elementul visului pina la incon~tientul sau ascuns.
Sintem deci indreptatiti sa gindim ca indaratul substitutului se ascunde
ceva important. Care este, a9ada1', utilitatea acestor dificultati, daca ele
trebuie sa contribuie 1a ment}nerea tainei acestui cev<:\ascuns? Cind un
copUnn vrea sa desehidi'i pnmnul ea sa ne arate ce ascunde in mina sa,
1:?s1.c tocmai pentru ca el ascunde ceva cenuar trebui sa ne ascunda.
Chiar In momentul in care introducem in expunerea noastra concep-
dinamiea a unei l'ezistente, trebuie sa Va avertizam asupra faptului ca
,",stc yorba aid de un factor va1'iabil din punet de vedere cantitativ. Re-
zlslenta poate fi mare sau mica9i trebuie sa ne a9t",pUimsa vedem aceste
diJerente manifestlndu-se in cursul muncH noastre. Poate ca putem dta9d
acestui iapt un aU fapt de experienta desprins de asemehea in cursul
activitatii noast1'e de interpretare a vlselor. AsHel, in anumite cazuri 0
si:ngura idee sau un foa1'te mic numar de idei ajung ca sa ne condudi de
la elementul visului la substratul sau incon~tient, pe clnd inalte cazuri
avem nevaia, spre a ajunge la acest l'ezultat, sa solicitam lungi lanturi
de asociatii 'Ii sa invingem numeroase obiectii critice. Ne vbm spune, ~i
probabil en indreptatire, ca aceste diferente tin de intensitatea varia-
bml a rezistentei. Cind rezistentaeste 111aimica, distanta care separa
sukstitutul d6; substratul incon9tient este mai redusa;o rezistenta mai·
p"LEernicase insote~te insi'! de deformal'i considerabile ale incon:;;tientului,
mea ce nupoate decit sa amplifice distanta care separa substi.tutul de
substratul incon9tient.
Paate ca este timpul sa verifici'im tehnica noastra de interpretare a
vi",:nui, sprea vedea daca a9teptarile noastre se justifica. Da, insa ce. vis
sa. alegem pentru aceasta? Nici nu hanuiti cit de greu imi vihe sa iae
accasta alegere ~i, pe c1easupra, Sa va fae sa intelegeti in ce consUl..aceste
aificultati. Fara indoiala ca trebuie sa existe vise care, 1n ansamblul lor,
nu au suferit o deform are accentuata si cel mai bun lucru a1' fi sa in-
cepem eu ele. Dal' caresint visele c~l mai putindeformate? Sa fie
ac€stea visele rezonabile,- clare, din care v-am 9i cHat doua exemple?
Ne-am inse1a foa1'te mulL Analiza ne dovedeste ca aceste vise au suferit
() deform~re nemaipomenit de mare. Daca,' totu91, I'enuntind la ariee
conditie particulara, a:;; alege primul vis care 1mi apare in minte pro~
babE ea ati £i deceptionati. Este posibil sa notam sau sa observam, in
legiHu1'a CL~ fieca1'e eieme~t al unui vis, un asemenea cuantum de idei
In6t munca noastra sa ia 0 amp10are imposibil de cuprins. Daca trans~
crjen1 visul $i inregistram toate ideile care lau na~tere in legatura cu el,
accstea slnt suseeptibile sa depageaSca eu u~urinta de dteva ori lungimea
vlsului propriu-zis. Pare deci absolut indicat .<;3 c8.uti1mpentru analiza
135
clteva vise scurte, .din care fiecare sa poata eel putin sa ne spuna sau:.
sa ne confirme ceV3. A:;;a yom :;;i proceda, in afara de cazul In Cai-2:
experienta ne va arata unde putemgasi visele mai putin deformate.
Ni se mai ofera ~i un aIt mijloe, care sa ne inlesneasca munea.
loc Sa tintim la interprctarea de vise: in intregul lor, ne yom limita sj
examinam doar clemente izolate ale viselor, spre a vedea pe baza unor-
exemple astfel alese cum i;;i gasesc ele explicatia prin aplicarea tehnki:
noastre.
a) 0 doamna poveste:;;te ca, fUnd copil, a visat adesea pe bunul Dum-
nezeu purtind pe cap 0 boneta de hirtie, ascutita. Cum S{i intelegem ace1';
vis, fara ajutorul autoarei ? Nu pare el complet absurd? El devine in.')5
mai putin. absurd dnd 0 auzim pe doamna povestindu-ne di., pe dnd
era copil, i se punea adesea 0 boneta de acest fel, pentru ca stindi:L
masa ea aveo. obiceiul sa traga cu ochiul pe furi~ 10. farfuriile fratiloc
:,?isurorilor ei, spre a se asiguro. ca nu erau serviti mai bine dedt e:L
Boneta era deci destinata sa-I slujeasca, ca sa zicem a~o., drept ocheL4d
de caI. lata 0 informatie pur istoric8., furnizata fara nici 0 dificultat;~.
Interp:reto.reo. acestui element ~i, co. urmare, a visului in intregime, l't'U-
ge~te fara dificultate, dato:rita unei noi dezvaluiri a autoarei visulu L
"Cum eu am auzit spunindu-se ca bunul Dumnezeuvede :;;i ~tie
visul meu nu poate sa insemne dedt un· lllcru, anume ca, precum bunut
Dumnezeu, eu vad ~i 9tiu totul, chiar ~i atunci cind cineva incearca si
ma impiedice". Dar poate ca acest exemplu este prea simplu.
b) 0 pacientasceptica viseaza un vis cam lung, in cursul caruia anu-
mite persoane Ii vorbesc, in termeni extrem de elogio;;i, despre carted.
mea asupra "Cuvintului de duh"l). Este mentionat apoi un "canaL", poa{-,,:'
o aWL carte 1Jnde se vorbe$te de un canaL sau avtnd vreo legatun'i oare-
care cu un canaL. ea nu mai stie ... este ceVa cu totuL tulbure.
Veti fi poate inc1inati sa c'redeti ca elementul "canal" fiind atH
nedeterminat, va scapa oricarei interpretari. Aveti dreptate in ceea ce
prive9te dificultatea presupt.lsa,dar aceasta nu provine din lipsa de clari-
tate a elementului: dimpotriva, lips a de claritate a elementului ~i difi-
cultatea interpretarii sale provin din una ~i aceea~i cauza. In mintea au-
toarei visului nu incolte9te nici 0 idee in legatura cu canalul; in C€;~~
ce ma prive~te, fire~te ca nici eu nu pot spune nimic in <lceasta privintciL
Ccva mai tirziu, adidi a doua zi, ei Ii <lpare 0 idee .care poate ca era in
Jegatura eu acest element al visului sau. Este yorba defapt de un calaln-
bur pe care 11 auzise. Pe un vapor care facea cursa Douvres-Cal;xi:,;v
un scrUtor cunoscut 5e intretine cu un englez care, in cursul conversa-.
tiei, citeaza fraza : "Du subUmeau ridicule il n'y a qu'un pas" 2). Bcrii-
torulraspunde : "Da, Pas de Calais", voind sa spuna prin aceasta ca e[
gase~te Franta sublima ~i Anglia ridicola. Dar Pas de Calais este un:
canal, canalul Minecii. Ma veti intreba dadi sesizez vreo legiHura 1nt1'e
aceasta idee ~i vis. Sigur d
da, intrucit idee a respectiva cUirealmente
solutia pentru acest enigmatic element al visului. Dadi va indbiti ca,
aceasta expresie de spirit a exist at inaintede vis, ca substrat incon~tient
a1 elementu1ui "canal", puteti admite CEl a fost nascocit dupa aceea, pen..,.

1) Titlul origin.al: Der "Vitz und seine Beziehung zum UnbCWlIssten (CuvinVc;l.
de duh :;;i raporturile sale cu inColl~tientul), prima edilie apiirut&i Yn editura FranK
Deuticke, Leipzig & Wien, 1905 (Nota trad.)
2) In limba fral1cez[, in textul original ("De ]a sl!blim Iii'. riclicol lll! este dedt
un pas") (Nota trad.)
tru nevoile cauzei? Aceasta idee dovede~te in special seepticismuJ auto.}-
rei visului,care la ea se disimuleaza indaratul unei uimiri involuntare,
de unde 0 r!;zistenta care explica atH lentoarea eu care a aparut ideea,
cit ~i caracterul nedeterminat al elementului visului. Luati in considerare
aid raporturile care exista in ire elementul visului ~i substratul sau incon-
~tient : primul estc ca 0 miea fractiune din eel de-al doilea, ea 0 aluzie
1a acesta din urma; tocmai prin izolarea sa de substratul incon'itient
elementul visului a devenit complet de neinteles.
c) Un pacient are un vis destul de lung: mai multi membri ai fami-
Iiei sale stau in jurul. unei mese de 0 forma neobi$nuitii etc. In legatura
eu masa,el i~i aminte~te a fi vazut 0 mobila cu totul asemanatoare, en
prilejul unei vizite pe care a facut-o 1ntr-o familie. Apoi ideile saLe
irump : in acea familie, raporturi~e dintre tata ~i fiu nu erau prea cor-
diale; el :;d adauga imediat ca raporturi analoage exista intretatal sau
si sine. Deci .masa a fost evocata in vis pentru a reprezenta aceastfl
situatie paralela.
Aceasta persoana era familiarizata demult cu exigente1e interpretiirH
viselor. Altcineva ar fi gasit ca este de mirare ca dintr-un detaliu am
de marunt ca forma unei mese sa fad un obiect de investigatie.
lntr-adevar, pentru noi nu exista nici un element in vis care sa fie acci-
dental sau indiferent ~itocmai de 1a elucidarea unoI' detalii aUt de nein-
semnate 'ii de nemotivate a;;.teptam noi lamuririle care ne intereseaza.
Ceea ce va mai mira, poate, este ca procesul care a avut loc in visul de
care ne ocupam a exprim at ideea : Za noi lllcrurile se- petrec ca $i in ace a
familie, prin alegerea mesei. Vet,i avea insa ~i explicat,ia' acestei particu-
laritati daca va voi spune ca familia respectivii se numea Tischler ;\).
Notati totw.;i, cit de indiscret e;;ti constrins sa fii uneori, atunci cind vrei
sa imparta;;e~ti anumite interpretari ale viselor. Trebuie sa vcdeti aid
una din dificultat,ile de care, a;;a cum v-am spus, se love'ite selectarea
exemplelor. Mi":'ar fi fost u~or sa inlocuiesc acest exemplu cu un a1tn1,
dar probabil ca nu a:;;fi evitat indiscret,ia pe care ocomit in legatura ell
acest vis decit cu pretul altei indiscretii, referitoare la alt vis.
Mi se pare indicat sa introduc aid doi termeni, de care ne":'amfi putut
servi demu1t. Vom numi continutlll manifest al visuZui ceea ce repre-
zinta visul eel naratiune, 'ii idei Zatente ale visuZui ceea ce este ascuns
;;i 1a care vrem sa ajungem prin analiza ideilor care apar in legatura
visele. Sa examinam deci raporturile, a:;;acum se prezintae1e incazurile
ci1ate, intre cont,inutul manifest :;;i ideile latente ale viselor. De aUfel
aceste raporturi pot .fi foarte variate. In exemp1ele a 'ii b eontinutul
manifest face parte, dar intr-o foarte mica masura, din ideile latente.
o parte a marelui ansamblu psihic alcatuit din ideile incon~tiente ale
visu1ui a patruns in visu1 manifest, fie in calitate de fragment a1 acestulH.
fie, in alte cazuri, ca 0 aluzie, ca expresie simbolica, ea 0 abreviere in
stil te1egrafic. Munca de interpret are are drept sarcina sa intregea::~ca
acest fragment sau aceasta aluzie, fapt care ne-a reu'iit in mod deosebit
in cazul b. Substituirea printr-un fragment sau printr-o aluzie constituie
deei una din formele activitatii onirice. In afara de aeeasta, in exemplul c
se poate recunoa~te circumstanta pe care 0 yom vedea reie~ind eu mal
mult;'i claritate In exemple1e urmiHoare.

:» Nume cleriva.t de lOtC'uvi'ntul Tisch mac;u (Nota trad.).

 cl) Cineva viseaza ca trage In spatele patuhd pe 0 cloamna cunoscutii
idee care Ii trece nrirlTrdnte ii
ofer'~l serlSlll ace_r~tLli eJernent ani.;...
ric : e1 i:;d manifesta prefe;-infa, fata de aceastCi doamna 4) •. -
e) Un altul viseaza c11fratele sau este inchEs Intr-o lada. 0 prima idee
fnlocuie;;te radii cu dulap (SCHRANK), iar ideea urmatoare da numai-
dccit inte:rpretarca 'visului: fratele Sall S2 'restr-Znge (SCH_RJ4JVKT sic77.-
IGJIV} ;)
.' n' .. v v v 1 I 7" v
. I) vlr:eVtl ,-,V1~e~az~eEl 11.rC(~
peu~ 1itU-n:c, ce ~lLi1.,Ce G.escoIJc'tao ~)C~nol~a·~na
e.2'.traord'lnal'u. 1'~Jlmlcn1al flresc ~l se 1:)21'2 ca aceasta nu neceslta nlCl 0
lnternretar2, ca al" fi vorba dear de a sti 1a ce remLillscent:'l. C~2 reJer~i
"0;1 ce rnotiv sta la baza evocarii a~est2i reminisccnte. 'Eroare !~82
dO"'led.c;;te 'cd accst '.lis are totc-~titalleVoi(~ de interpreiare ca ~i
corlfuz ~i illceto~at. l'~U ascensillnile peC8I'e le·~ar fi facut Ii -\rin. In rrLinte
autorului visului, ci el se gindeo;te doar la unul dintre prietenii sC\L editor
al Llnei reviste care se ocupa de relatiile-11oastre ell regiLlnile cele lTlai
indepartate ale globului. Ideea latenta' a visului consta deci in acest caz
111 identificarea au.toru.lui visulu.i ell "acela care privest-e soatiul InCOI1-
jurator" (Rundschauer)(J) .. , .,
Gasim aici 0 modalitate noua de relatii intre. continutul manifest ::;i
kkca latenta a vlsului. Primul este nu Gtlt 0 deform are cit 0 reprezen-
bte a celei de a 'deua, imaginea sa plastica o;i concreta avlndu-o;i sorgin-
teu in lumea expreslei verbale. L3~ drent vorbind, si de data aceasta se
ajl..mge In 0 def;rmare, pentru ca ahm~i cind pranuni;dm un cuvint noi
arn IJierdtlt de ITlult alni:rltirea inl.Cl.ginii concrete care I-a generat, in a;:;a
incH nu-I mai recunoa~tem dnd e1 este inlocuit deaceasta imagine,
Dadi veti tine seama de faptul ca visul manifest se compLIne in princi-
din imagini vizuaIe, mai rar din idei 91 din cuvinte, veti intelege irn-
deosebitil pe care trebuie 3-0 acordam acestei madrrlitati de re-
in Ceca ce prive;;te mecanismul de forma1'e a viselor. Vedeti, de
aSf'Tnenea, eEl prin aeeasta devine posibila ere area in visul manifest,
o irttreaga .serie de gl11d1Jri abstracte, a l.lDO'i' in}dgini de substid
C2re folosesc intentiei de tainuire a acestora. Ace:Jsta este tchnica
1_, -'"'e l~ d·--' 10 .....,Q - ",; YY1C· !--:se Da" c1n n -10 V1y"n
c.r.:J. Cv~QUt.
·r\: c "'''1<",rr~::1 •• " •....•.
ct v,,-Z","g~lva el:,?,,<cl l!hc'blnuor ""?"';"c, . j 1 cv U-5\,'"'v
acca'3ta aparenta de Joe spIrltual pc care 0 gasim 1a reprezentarlJE de
aU2';t gen? Aceasta este 0 alta problema, de care nu avem a ne ocupa

Voi treee sub tacere a a patm madalitate de relat1e intre elementul

Jcitcn,t ~:;ielementul manifest. Va voi vorbi de aceasta atunci cind ni S2
VD dczvi.'ilui de la sine in te]mica. Data fiind aceastA amisiune, enumeI'2-
rea mea nu va fi campI eta ; dar este sufie-ientil pentru denl0nstratia
noastra.
Aveti acum curajul sa abordati interpretarea unui vis campIct? Sa
incercam, spre a vedea daca s1nte111 bine pregatiti pentru 0 asHel de
sarcina. Se intelege de la sine ci'i vi suI pe care il voi aIege, fa.ra' a n
dintre cele mai obscure, va prezenta toate atributele, cit mai pronunt:Jt
pos;bile, proprii unui vis.

~) Joe de cuvinte: herVOTziehen = a tiri, 1/orzug ==: preferinta.Radacina zug

e:,;('c!erlvata din verbul ziehen. (Nota trad.)
Steh einschranken = a se Inchide Intr-un dulap. (Nota trad~)
f-~) I-landschau In 1. gerlnnn8:, ceca ce Insealnna totodata privire circnZa.riL
(Neea trad.)
 A"iada:r, o· doarnnii ine~ltinar~{, d,s,ii,torita de mal multi ani, are visul
: se afUt cusotul ei la teatrn $i 0 parte a stalurilor este contplet
SofId ii povestq!te co. Eliza L. 9i logodniwL ei aT fi vrut .o/1vina .~i
teatn.l, dar nu gasiseri1 dedt Iocuri proaste (3 Iocuri costEnrj. Iflorin
de creituri), pe care ntt Ie puteau accepta. Ea ginde:;;te ci'i n-Q fost,
[[ltiel,cine $tie ce nenorocire.
Prirnul lutru p8 care ni-l impartii:;;e:;;teautoarea visului ne aratA ca
'pretextul acestui vis se afla deja in continutu1 manifest. So~ul ei pur
i-a povestlt ca Eliza L., 0 prietena de aceea:;;i virsta eu ea, S8
. 'lisul constituiedeci 0 reactie Ia aceasUi veste. $Um deja di
nm1te cazuri este wlor sa gasi];} prete~dul visuluiil1 evenim.entele
zliei care I-a preeedat s1 di autorii viseIo!' indica cu usurintaaceastA fi-
Informatii. de ac~lasi , ~2"en ne sint furnizate de a~ltoatea v.-jsului
aite elemente ale continutului illcmifest. De unde provine
mmtul privind absenta spectatorilor intr-o parte a stalurilor ? Este oalu-
zie la ~n e:reniment real l?e~recut ell ° s~ptamina m~i inair:te. Pr~pll~in-
sa aSlste la 0 anU'T!lta reDrezentatle. ea cumparase bllete dmmnte,
CLA .un avans in zile atit de exagerat inc'it s-a vazut obligata sa plateasca
o taxa de. v!nz.?re~antici~at.a. C,ind a sasH impre:,tna eu sot;.ulei.la. teatru,
<.\observat msa ea se grabIse aegeaba, pentrucao parte a st(!Jurzlor era
cproape goala. AI' £i fast timp. sa n curnparat biletele chiar in
p:rt'zentatiei. De altfe! sotul ei n~a pierdut ocazia de a glumi' pc tema
acestei grabe. Dar de Unde provine detaliuIeuprivire la ,suma de 1 flo-
:;;i 50 de ereitari ? l:;;i are originea intr-un ansamblu eu totul diferit,
caTe nu are nimie eomun cu preeedentul, constituind ~i e1 0 aluzle 10.0
datind din ziua care a precedat visul. Cumnata sa primind de la
ei drept cado'll suma de 150 de £lorini, n-a gasH nimic mai bun de
f<'Jcut(ce prostie !) decitsa alerge la bijuti.er :;;isa dea banH pe giuvaeri-
c:lt'.;:;;! C21'C este originea det3liului privitor la cifra 3 (3 locuri)? In
eu aceasta autoarea visul1.1in1.1ne poate spune nimic, in afar;.!
faptul Ci'l, sprE' a-I exp}iea, recurge 1a informatia ca logodnica, Eliza L.,
Inal tirdira eu 3 Illni decite3.1 care este 111.aritEita deja de zece Hl1l.
cum se explica absurditatea de a lna trei bilete pentru dquil per-.
? Alltnarea visului n1.1ne,-o spune '71rcfuza, de altfcl, arice alt cfort
de mcmorie, orice aIta lamurire.
Putinul pe care ni I-a spus ne este insa suficient ea sa descoperim
12tcnte ale visului e1. Ceea ce trebuie sa atragcl atentia, este faptuI
Ci' in comunicarile fa cute in legatura cuvisu1, ne-a dat in mai multe rin-
detalii care stabilesco eonexiune intre diferitele parti ale visuluL
detalii sint toate de ordin temporal. Ea se gindise la bilete prea
dCuieme, Ie eumparase eu muU timp inainte de spectaeol, IncH 1US2S2
obligata sa Ie p1i'iteasea mai scump; eumnata sa de asemenea se grabise
sD. dea banii la bijutie1', ca sa cumpe1'e giuvaericale, ea;d cum i-a1' fi fost
tc;ma ci'ipierdo ocazia. Delednotiunilor aUt de accentuate "prea devreme;"
"Cl mult timp inainte'" leadaugam faptul care a servit de pretext visu-
luL ca :;;iin.forrn.atia ea prietenia, doar eu 3 Iuni mai putin vz.rstnicZi dedt
€c;, este ~ogodit2~cu un barba,t d~ ispra\=~, '7i c,:itica ~epr0t.Jatoare la~adresa
cU'l1natel s21e ea era 0 proshe sa se graoeasca astfol, obtmem urmc:;toarea
sLuctura de idei latente ale visu1ui, din care continutul manifest nu
estc dedt un grosolan substltut derormat "
"A fost 0 prostie din p2rte-mi sa ma grabese aUt la rnarlti:;;. Vad din
eXemplul Elizei ca n-:1,;>Ii pie:rdut nimic daca c!,?Ii a:;;teptat" (Graba e.sie
reprezentata deatitudinea sa eu prilejul cumpararii bileteIo1' ,?i de aceed
a cumnatei sale 13 cumpararea giuvaericaIeIo1'. Cas2.t6ria i~i are substi-
tutul ei in faptul de a se fi dus eu sotul ei la teat1'u.) Aeeasta a1' fi ideeci'
p1'incipala ; am putea continua, dar cu mai putina eertitudine, pentru d,
an8liza nu s-a1' mal putea sprijini pe indicatiile autoa1'ei visului : "Pen-
tru aceia~;;ibani ao;;fi putut gasi unul de 100 de ori mai bun" (150 de
florini a1catuind 0 5Uma de 100 de ori mai mare decit 1 florin o;;i50 de
c1'eitari). Dadi inlocuim euvintul bani eu euvintul zestre, sensul Ultill1'~t
fraze a1' fi ca toem3i cu zest1'ea sa cumpa1'a un sot; giuvaericalelo~i
biletele de teat1'u p1'oaste ar fi in cazul acesta notiuni de substitutie
pent1'u aceea de sot. AI' mai fi. de dorit sa ~tim daca elementu1 ,,3 b1-
1ete" se rapo1'teaza tot let un bi:l1'bat.Dar intelegerea noastra nu ajung,-,
aUt de departe. Am stabilit doar ca visul in chestiune exprima parer-ea
pr-OCista a femeii 1a adresa sotu1ui ei 5iiregretu1ei de Ci se fi mCiritat aUI
de devreme.
Dupa parerea mea, rezultatulacestei prime interpretari a unui vis
mai curind ne surprinde9i ne tulbura, dedt ne satisface. Pre a multe'
lucruri se ofera deodata atentiei nOl1stre, mai mult dedt avem posibi-
litatea .sa cuprindem. Ne dam chiar de pe acum seama ci'i nu yom epui;;",
toate invatamintele care se degaja din aceasta interpretare. Sa ne grCi-
bim sa extragem ceeC\ ce consideram a fi date noi ~i sigure.
In primul rind: este uimitor ea elementul graba este accentuat in
ideile latente, pe eind nu gasim nid 0 urm8. din acesta in continutul
rnanifest. Fara analiza, niciodata n-am fi h'inuit ca acest element
depline9te un 1'01 oarecare. PEtre deci posibil ca lucrul esentia1, inS2,'ii
idee a centrala a gindurilor incono;;tiente sa lipseasca din continuturlJe·
manifeste, ceeace este de natura sa imprime 0 modificare profunda im-
presiei pe care ne-o lasa visul in ansamblul sau. In al doilea rind: g:i-
sim in acest v~s.0 asociere absurda : 3 pentru 1 florin 9i 50 de creitari ;
in ideile visului descoperim aceasg propozitie: a fost 0 prostie (de
se marita a~a devreme). Putem nega in mod categoric ca idee a CI

o prostie ar fi reprezentata prin introducerea unui element absurd in

continutul manifest? In al. treilea rind: 0 privire comparativ sumari:~
ne dezvaluie ca rapo1'turile intre elementele manifeste 9i elementele
latente sint departe de a fisimple; in orice caz, nu intotdeauna se 1n-
timpH\ ea un element manifest sa inlocuiasca un element latent. Tre-
buie mai curind ca intre cele doua domenii sa existe raporturi de an-
samblu, un element manifest putind sa inlocuiasca mai 'muHe elemente
latente, iar un element latent putind fi inlocuit de mai multe elemente
manifeste.
Asupra sensului vlsului 5ii asupra atitudinii persoanei care a avut
acest vis eu privire 1a accstn VOl' £i de relevat, de asemen,ea, 1ucruri SUf-
prinzatoare. Ea adera la interpretarea noastra, dar se arata uimita.
;;Ea ca are atit de putina stima pentru sotul ei o;;inu cunoao;;temotivele
pC'l1tI'Ucare trebuie sa-I desconsidere fntr-o asemenea masura. 81nt aiel
inca multe aspecte incomprehensibile. 8int ferm convins ca inca nu sIn-.
tem suficient de inarmati ca sa intreprindem interpretarea visp1Dt'
.ca avem nevoie de indicZltii ;;1 de 0 pregatlre suplimentara.
 VIII
VISELE COPIILOR

Am impresia ea am avansat prea rapid. Sa ne intoarcem pu~in 1a 0

~hestiui1e despre. care am mai discutat. Inainte de a intreprincle ultima
'incercare de depa~ire, eu ajutoru1 tehnicii no.astre, a dificultatilor care
decurg din deformarea viselor, am afirmat di eel mai bine 31' Ii sa oeo-
Um aceste dfficultati, abordind doar vise1e in care (presupun:ind ca
acestea exista) deformarea nu s-a produs sau este neinsemnata. Aeest
proeecleu este de aItfel in contradictie cu dezvoltarea cronologica a cu-
no~tintelor noastre, dici, in realitate, numai dupa 0 aplicare riguroasii
a tehnicii de interpretare 1a visele deform ate ~i dupa 0 analiza com-
pleta a acestora, atentia ne-a fost atrElsa de existenta viselor nedefor-
mate.
Visele pe care Ie cercetam apar la copli. Ele sint scurte, clare, co-
-erente, neeehivoce, u~or inteligibi1e ~i sint totu~i, in chip incontest.abil,
vise. Deformarea viselor se observa 9i Ia copii, chiar de timpuriu, 9i se
cunosc vise apartinind unor copii intre 5-8 ani caTe prezil1ta deja toate
caracterele viselor de la virste mai inaintate. eu toate acestea, daca ne
limitam cercetarile la virstele euprinse intre inceputurile posibil de cu-
noscut ale activitatii psihice 9i al patrulea sau al cincilea an de viata,
gasim 0 serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi
:infantil 9i din care putem regasi eventual mostre $i la copm mai in
virsta. In anumite imprejurari, chiar 9i la persoanele adulte putem ob-
serva vise de un tip absolut infantil.
Prin analiza acestor vise infantile put em foarte u;;or ;;i cu multil
ccertitudine sa obtinem asupra naturii ,risului lamuriri care, dupa cum
ne este permis sa speram, se VOl' dovedi decisive 9i universal valabile.
1) Spre a intelege aceste vise, nu avem nevoie nid de analiza, nid
de aplioarea unei tehnici speciale. Nu trebuie sa ehestionam copilul care
19i poveste;;te visuI, dar trebuie sa-l completam printr-o relatare pri-
-vind viata copilului. Exista intotdeauna un eveniment care, petrecIn-
du-se in ziua care precedeaza visuI, ni-l explica. Visul este reactia din
timpul somnului Ia acest eveniment din starea de veghe.
Sa citamdteva exemple care vor servi de baza pentru oonc1uziile
noastre ulterioare.
a) UnbiHetel in virsta de 22 de luni este 1nsarcinat sa ofere cuiva,
drept rasplata, un oo;;ulet eu cire;;e. El 0 face in mod vadit tara nid 0
tragere de inima, in duda promisiunii di el insu;;i va primi, ca recom-
pensa, cUeva cirege. A doua zi dimineata el poveste;;te ea a visat oa
."He(r)mann (a) papat toate cire$ele".
b) 0 fetita in virsta de 3 ani ~i 3 luni face prima sa dHatorie pe
mare. In momentul debard~rii, ea nu vrea sa paraseasca vaporul 9i se
pune re un pHns amar. Durata dilatoriei i .se paruse prea scurta. J.\
141
doua zi dimineatc'i ea povestest.e: ~)\/o(rt)teG. {!1i. ant fast ell vUDorul
nlare~': T1'ebu.i~ s~, intregill1 ac~ast~U pov~stiTe, spunind ca ace1 ~Oi&j
rase 11111p n.i~n 111C1elu.ngo.t decH~,Sllst1nea copiill1.
c) Un baiete1 de 5 ani ~i trei 1uni este elus intr-o excursie 1a Eschern-
tea, in apropiere de HClUstatt. El auzise vorbindu-se ea Hallstatt se aHa la
P?al~le 1:1U~t(~luiDacl1steh1~c~u"e. ~l int~resa, foarte~ DILllt. I?e 10. loculrr~a.
sa dE1 j-\.ussee vedea ,foarte bU1e n1untt~1.C Dachstell1 ~l, ell ajllt-ol"!--11
ocheanuIui, se putea distinge SinlOnyhiZUe J). Copilu1 se straduise ade"8cl
sa 0 zareasc[l., d.ur nu 9tirn ell ce reZLlltat. Excllrsia lficepuse 111tr·-o dis-
pozitie de veselie, curiozitatca fHnd £oa1'te mOTe.Od de cite ori se Lar"'i:i
un munte, copHul intreba; "E muntele Dachstein ?iI. Devenea tot mar
taciturn pe masura ee primea. raspunsuri negative ~i sfin,;i prin a flU
rnai sc;oate· nici un cuvlntj reruzlnd- sa ia parte la 0 mica ascensiunc
o cascada. Au crezut ell totii ea este abosH, dar i} doua zi dimineata e1
povesti vesel: "Am visat di astCi noapte am fost La SiTrwnyhiitte". D2Ci
e1 luase parte la exeursie in vederea aeestei vizite. In ceea ce prive'?t~
i.llnanunte1e, e1 se referi 1a tmu1 despre care auzise vorbindu-se mai in2\'-
inte, anume ca pentru a se ajunge 1a cabana.se urea timp de ~ase ore
o scara intrepte.' •
Aceste trei vise slnt suficiente pentru toate lamuririle pe eare Ie-am
putea dari. -
2) Dupa cum vedem, aceste vise ale capiilar nu sint lipsite de sens :
ele reprezinta aete psihice inteligibiLe, cornplete. Amintiti-va de ceca.
ce v-am spus eu privir!i: 1a judecata pe care ;,;i-o fae medicii eu pdvire
la vise ~i in special de co-rnp!1Ti'1~~i Cll degetele pe care muzicianul pri-
eeput Ie face sii alerge pC' pLmului. eu siguranta ea nu va va
scapa opozitia f1agranta care intre vlsele copUloI' ;,;1aceasta con-
ceptie. De asemenea, ar fi Ui'Y11'to1' ca copilu1 sa fie capabil sa 'indepll-
neasca in timpul somnului actepsihice complete, pe cind, in aceleH:;;L
conclitii, adnltul 8--ar multumi ell rCClctiiconvulsiformc. Avem, de altfel,
toate IYJ_otivele sa-i _atribuilTI copiIului un ,son1n lTIdi bun ~i n·1ai profund.-.
3) 'Jisele COl)iil.or D.esLlferind llici 0 deformare, TIU eel' nici un efort
de inJerprett..1.re. l-::ontinl1tLl1 nl.anifest $1 ideile latente se C011ful1.da ~-;;i
coincid in aceste vise. Dejormarea nu constituie deci un caracter naturCi[
<xl visttlnL Sper c{t aceasta va va ridica a· piatra de. pe inim.a. Trebuie
totu~i sa va avertizez ca, reflectind mai indeap1'oape asup1'a faptului.
VOlli fi abligati sa. admitem chiar ;,;i in aceste vise 0 defarmare infirn:\
o anumita diferentEi intre continutul manifest ~i ideile latente.
4) Visul infant.il este 0 reactie la un eveniment al zi1ei Care lasa in
unna sa regret, 0 tristete,o dorinta nesatisfacuta. Visul znsceneaz([ rea~
LizareCL direcUi, nevoctlata, a Gcestei dorinte. Amintiti-va acum ceea c£:-
am snus in leg,'itura en 1'02u1excitatiilor eorporale exterioare si inte~
rioar~, considerate ca perturbatoare .ale somnului9i produd"it~are de
vise. Am facut cuno9tinta in capitole1e anterioare cu fapte absolut certe,
dar nnmai un mic numar de vise pot £i explicate in acest mod . .in
visele copiilor nimic nu ne indicilactiunea unoI' astfel de excitatii SD~
matice ; asupra acestui aspect, nid a eroa1'e nu este posibila, visele mud
en totul inteligibile ;;i u;;or de cuprins dintr-o singura privire. Aeeasta
nu constituie insa un motiv ca sa abandonam exp1icatiaetiologica a

i) Cabana Simony (Nota trad.)

142
viscIo1' ptin ~xcita~ie.Ne puteI11 nUn1ai intreba cum am ornis lalncenut
ca somnulpoate fi tulburat de exdtatii nu numai eorpol'uIe, ci ~i
hice ? $tim totU9i eEl somnul adultului este eel mai adesea tulbllrat· prin
excitatHpsihice, Intrucft ele lrnpiedica realizarea condi'tiei psihice a
adormirii, .stingerea oricarui inte1'es pentru lumea exterloara.Adultul
nu adoa1'me deoarece ezita sa-5i fntreruna viata adiva, activitatea sa
leg3til. de lucrurlle care il· inte~eseazi'L La eopil, aeel\tS;!;Ei
excitatie
hiea, perturbatoare de somn, este data de dorini;a nesati.sfaeuta, la
el reactioneaza. prin vis.
5) Pornind de aid, yom ajunge pe drumu1 cel mai· seurt 1a con-
duzE asup1'a fUhctiei visului. In calitate de reactie 1a exeitatia psihic;'i,
visul trebuie sa aiba drept functie Indeparbrea ac:esteiexcitaW, Ina,?!1
fel ca somnul sa poatacontinua. Prin ce minoe dinamiC so ;'\chitEi visnl
de aee.Elstafunt!tie'? Este un lueru pe care i~c8. 11ignoram; darceea ~e
put em afirma inca de pe aeum este ca, departe de a fi un fa"eta: de
i
bumre a somnuZui, a~a cum se repro~eaza,visur este protector at som-
nului, pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil si1-1tulbu:e.
Gre~im erezind ca fara vise am £i dormit mai bine; In realitate, fara
ajutorul visu1ui nu amfi dormit deloe.· Tocmai lui Ii datoram putinu1
somn de care ne bucnram. EI n11 poate evita sa neprilejuiasca anumite
tulburari, a9a cum paznicul de. ndapte este obligat sa facaelinsm!i
zgomot urmarindu-i pe aceicare, prin scandalul lor nodurn, .ne-m' fi
trezit Cll siguran~a.
6) Dorinta este excitantu1 visului; realizarea dorintei eonstituiecQn-
tinutul visu1ui ; aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale
visului. 0 aWl caracteristica, nu mai putin constanta, consti'i.ln aceea
c;1 visul nu exprima simplu un gind, d reprezinta 0 dorinta realizata
sub forma unei manifestari psihice halucinatorii. A$ dori sa calatoresc
pe mate: aceasta este dorinta-excitant a visului. Caliitoresc pe mare:
aeesta este continutul visului. Deci pilla 9i In visele copiilor, atit de
simple, persista deosebirea· hltre ideea latenta si continutul manifest,
o d~fornlare a gindirii latente a visului ; este transformarea ginduluiin
eveniment trait in vis. In interpretarea visului, trebuie Inainte detoate,
sa facem drumul invers al acestei mici transformari. Daca ar £i ade-
varat ea apare aid una din caracteristicile cele mai generale ale. visUlui,
atunci fragmentul de vis cHat mai sus: 'il vild pe fratele meu inchis
ifttr-o Iadi"i, ar trebui sa fie tradus nuprin ; fratele meu se restringe; ci
prin : a$ dori ca fratele meU sa se restringa, fratele meu .trebuie Sa se
restringa 2). Din cele doua caraeteristici generale ale visului, pe care
Ie-am reIiefat, cea de a doua are sansa cea mai" mare de afi acceDtatii
fara opozitie.Numai ca urmare a 'unoI' cercetari aprofundate ~i cUIJrin-
21nd un materialfaptic abundent VOJrt puteanoi demonstra ca excitantu1
visului trebuiesa fie intotdeauna 0 dorinta ~i nu opreocupare, un pro':'
feet sau un repro~; aceasta va lasa insa intacta cealaltaearaderistlc8.
a visultd, careconst<'i in aceeaca visul, in loc ·de a reproduce pur
simplu excitatia, 0 suprima, 0 indeparteaza, 0 epuizeaza printr-un
caracteristic de traire.
7) Avind .in vedere cele doua caracteristici ale visuluiputem reluct
comparatia intre acesta ~i actul ratat. La acesta din urma distingem 0
tendinta perturbatoare~i 0 tendinta perturbata, iar in actul ratat e:1

2) A 50 vedea vi suI analizat 1a p. 138. (Nota trad.)

H3
 atare vedem un compromis int1'e aceste doua tendinte. Aceeasi schema
se aplidi visului. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi aHa
decit tendinta de a dormi. Cft despre tendinta perturbatoarc, 0 inlocuim
eu excitatia psihica, a~adar eu dorinta care tinde staruitor la satisra-
cerea sa: de fapt pinain prezent nu cunoa~tem alta excitatie psihic{l
sllsceptibila sa tulbure somnul. Deci 9i visul ar rezulta dint1'-un com-
promis. In timp ce dormim, incercam 0 dorinta care se cere satisfacuta :
satisfacindu-ne doriI;ta, continuam sa dormim. Avem 0 satisface1'e par-
tiala 9i 0 suprimare partiala a ambelor eomponente.
8) Amintiti-va speranta pe eare ne-am exprimat-o mai sus, de a
putea utiliza, ea 0 cale de acces spre intelegerea problemei visului,
faptul ca anumite produse, foarte transparente, ale imaginatiei au pri-
mit numele de vise in stare de veghe. In realitate aceste vise in stare
de veghe nu sint altceva dedt impliniri ale dorintelor ambitioase 9i e1'o-
Uce, binecunoscute noua; dar, de9iviu reprezentate, aceste impliniri de
dorinte sint numai ginduri 9i nu iau niciodaM forma de fenomene ha1u-
cinatorii ale vietii psihice. AsUel, din cele doua earacte1'istici principaI~
ale visului, este mentinut aiel tocmai cel mai putin sigur, pe cind cela-
lalt dispare, el depinzind de starea de somn 9i nefEnd realizabil in stare a
deveghe.Insu~i limbajul eurent pare a presupune faptul ca p1'incipala
caraeteristica a viselor consta in satisfacerea unoI' dorinte. Sa spuncm,
in treacat, ca daea evenimentele traite in vis nu sint decit reprezen-
tad tI'ansfoI'mate, posibile in conditiile starii de somn, deci "vise in
stare de veghe nocturne", atunci intelegem ca desfa:,;urarea visului am -
ca efect suprimarea excitatiei nocturne 9i satisfacerea dorintei, deoarece
epica viselor in stare de veghe implica 9i ea satisfacerea de do1'inte;;i
se manifest.a ca atare numai in scopul acestei satisfaceri.
Alte moduride a vorbi exprima acela9i sens. Toata lumea cunoa:;;te
proverbul: "Porcul viseaza jir, gisca viseaza graunte" 3) ; sau 1a 1ntre-
barea: "Ce viseaza gaina ?", raspunsul: "Boabe de mei". Coborind
astfel inca 9i mai jos dedt am facut-o noi, adiea de la eopil la anini aI,
proverbul descifreaza 9i el in cbntiputul visului satisfaeerea unei tre-
buinte. Sint nenumarate expresiile care implica acela9i sens: "fru-
mos ea in vis", "nici n-am visat asemenea lueI'u", "nid cu gindul n-am
gindit, nici eu visul n~am visat". Inregistram aid, din partea limbajului
de. toate zilele, 0 atitudine preconceputa evidenta. Exista 9i vise care
provoaca angoasa, vise cu eontinut penibil sau indiferent, dar aeeste
vise nu au stimulat limbajul de toate zilele. Acest limbaj aminte~te :;;i
d(~vise "rele", dar visul 9i nimlcmai mult nu este pentru el dedt acela
care procura dulce a implinire a unei dorinte. Nu exista proverb in care
. sa fie vorba de porcul. sau de gisca ee viseaza 1a cutitul casapu1ui. .. <:

Fara indoiala ca ar £i fost de neinteles ca autorii care 8-au ocupat

de vis sa nu fi observat eLl principa1a sa funetie consta in implinirea
de dorinte. Dimpotriva, ei au notat ad~sea aceasta caracteristica, dar ni-
meni n-a avut vreodata ideea de a-I recunoa~te importanta generala 9i
de a face din ea punctul de plecare al explicarii visului. Noi presupunem
(asupra acestui lucru vom reveni maL departe) ce i~a putut impiedica.
Refleetati la toate aceste lamuri1'i ptetioase pe care Ie-am putut ob-
~ine, aproape rara ostenea1il, din examinarea viselbr copiilor. $tim 1n-

:J) Existii ~i zicala romane.scl "vrabia mala.i viseaz"l ". cu un sens identic (Nota
triad.,
rleosebi ca functia visului este de a ne proteja somnuI,ca e1 rezulta
din conjugarea a doua tendinte opuse, din ca-re una, nevoia de somn,
ramlne constanta, pe cindcealalta eaum sa satisfaea a excitatie .psi-
hieB.; avem, in plus, dovada ca visuI este un act psihic, semnificativ,
;;;1cunoa:;;tem ce1e doua caracteristici principale ale sale: satisfacerea
dodntelor 9i caracterul de traire psihica halucinatorie. Dobindind toate
aCE'stenotiuni, am fost de multe ad tentati sauitam ea ne ocupfim de
psihanaliza. In afara legaturii facute cu actele ratate, demersul nostru
nu continea nici un element specific. Orice psiholog, chiar totalmente
ignorant in ceea ce prive;;te premise1e psihanalizei, ar fi putut conferi
;'lCeasta explicatie viselor copiilor. Atunci de ce n-a facut-o nid un
psiho1og?
Daca nu ar exista declt vise infantile, problema noastia ar· fi solu-
"tionata, sarcina noastra dusa la bun sfir~;;it,fara sa mai fie nevoie sa
interogam pe autorul visului, rara a face sa intervina incoW?tientul.
Ianl a recurge la asocia{ia libera. Noi am constatat, in mai multe rin-
dud, ca acele caracteristici, carora am inceput prin a Ie atribui 0 im-
portan{a generala, nu apartin in realitate dedt unei anumite categorii
~i unui anumit nUU1ar de vise. Deci este vorba de a ~ti daca caracte-
risticile generale pe care ni Ie ofera visele· copiEor sint mai stabile,
data ele apartin ~i viselor mai putin transparente, al diror con{inut
manifest nu prezinta nici un raport cupersistenta unei dotinte din
timpul zilei. Potrivit concep{iei noastre, asemenea vise au suferit 0
deform are considerabila, ceea ee nu ne permite sa ne pronun{am ime-
diai asupra lor. De asemenea, prevedem ca, pentru a explica aeeasta
rleformare, .vom avea nevoie de tahnica psihanalitica, de care ne-am
putut dispensa cu prilejul ohtinerii cuno:;;tintelor noastre referitoare la
visele copiEor.
Exista totu:;;i un grup de vise nedeformate care, ca ~i visele copiilor,
.apar -aa impliniri ale unordorinte. 8int aeele vise care, pe tot parcursul
vietH, sint provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete,
nevoi sexuale. Ele' constituie, a9adar, impliniri de dorin{e efectuate ca
reactie 1a excitatii interne. Astfel, eu am notat la 0 fetita de 19 luni,
un vi.s compus dintr-un meniu, la care ea i9i adaugase num.ele (Anna F.,
~a.p!mne, znwura, omleta, supa): acest vis este 0 reactie la diet a la
qne fusese ea SUPUSR. timp de 0 zi, din cauza unci indigestii atribuite
dip$unilor :;;i zmeurei. In acela:;;i timp bunica acestei fetite, a ci'irei
Vlrsta adEmgata la vlrsta fetitei da totalul de -70 de ani, afost obligati'i,
din pricina nelini:;;tii determinate de rinichiul ei flotant, saposteasca
Q z1 Intreaga: in noapiea urmatoare ea a visat di a fast invitata la
dml la ni1?te prieteni care i-au oferit cele mai bune bucate. Observa-
care se refera 1a prizonierii lipsiti de hrana sau la persoane care,
cursul cali'itoriilor :;;i expeditiEor, indura aspre privatiuni dovedesc
eEl in aceste conditii toate visele au ca obiect satisfacerea dorintelor
care nu pot fi sati~facute in realitate. In carte a sa, Antarctica(v~l. I,
19fH, p. 336), Otto Nordenskj6ld vorbe9te asHel despre echipajul. ell
care hibernase: "Visele noastre, care niciodata n-au fost mai vii ~i
mai numeroase ca atunci, erau foarte semnificative, prinaceea di ele
indicau limpede' directia ideilor noastre intime. Chiar 9i acei .dintre
tovara:;;ii no;;tri care nu visau decit in mod exceptional in viata nor-
mala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dirni-
neata, cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobindita in

Hl - cd. 404
H5
 lU111ea fanteziei. Toate aceste vise se rapo:ctau la lumea e);::t2i'ioara de
care, eram. aUt de dep~rt2, dar adese~ ~i la situatin noastra actual!L ..
~ .i\ 1111nCa~l a beat ace~tla ercru de altfel pivotii In jurul car ora gra'J"it~Ju.
eel mai adesea vic:;ele noastre. Unul dint:'e noi, care S8 specializase in:
a visa .Dluri banchet2, era lIlcrnt3.t cind l1e putea .anun-ta din1ine~ltfa
ca 11la.'5e UTi prinz con1pus din trei felllri de mlncar·e; D.n altul \;1S::1
tutun, rnunti de tutun, iar un al treilea vedea in visc:,le sale CO;'L,'Yf';
Ina111tlnd ell toste p:illzele in largul nl~~_rli. Inca un '.Tis rn\?rit~l
nat: factorul aduce scrisorile ~i explica de ee intirzlase aUt de mult
se in)e13se in dlstribuirea scrisorilor ~i nu izbutise sa Ie regaseascf
dec1.t ell rl'}ulta grelltate. Fire5?tc, 111 sorrln ne oCllpalTI de lucrul~i ine/!
:?i mai imposibile, dar in toate visele pe care Ie-am visat en insuml
san pe care Ie-am auzit povestite de eeilalti, saracia de imaginatie ocTa
absolnt uirnitoare. D:lca toate aceste vise al' fi putut sa fie COll.S2tTc-
nate, elm avea docnmente de un mare interes psihologic. Yom
ins3. lesne cit de binevenit cra somnul pentru noi toti, caei 11e orer"';'
ceea ee doream eu cea mai mare ardoare", Mai cHez ~i dupa Du Pre~ .
"IVIungo Park, eazut, in cursul unei calatorii prin Africa, intr-o
vecina eu inanitia, visa tot timpul vaile bogate in ape o;;icimpiile Vei7l
din tara sa natala. Tot a~a Trenck, chinuit de foame, se vedea intr-Q
braserie din Magdeburg, in fata unei mese in dire ate cu un prinz caple):
lar George Back, care luase parte la prima expeditie a lui Franklin,
visa cu regularitate mese copioase, pe cind ca urrnare a unoI' privatiuni
teribile el murea literalmente de foame".
Aeela care, mincind seara bucate piperate, incearca in timpul
o senzatie. de sete, viseaza cu u~urinta ca bea. Fire~te, este imposibil S'·:
suprimi cu ajutorul visului 0 senzatie de foame sau de sete mai mutt
sau mal putin intensa; din aceste vise te treze~ti insetat ~i e~ti nevoit
sa-ti potole~ti setea eu apa adevarata. Din punct de vedere praetic, ser-
viciul pe care ni-l aduc visele in aceste eazuri este insignifiant, dar nll.
este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului, irr\-
potriva excitatiei care impinge la trezire ~i la actiune. In eazul trebuin-
telor de 0 intensitate seazuta, aceste vise exercita adesea 0 aci)une elicT.'.'·
La fel, sub influenta excitatiilor sexuale, visul procuri'! satisfactli
care prezinta, insa, particularitati demne de notat. Trebuinta sexuaJi"l
depinzind intr-o mai mica masura de obiectul sau dedt foamea ~i setea
de ale lor, ea poate dobindi 0 satisfactie reala gratie emisiunii involun-
tare de lichid spermatic; rar ca urmare a anumitor dificultati, in relatia:
eu obiectul, des pre care va fi yorba mai tirziu, se intimpla foarte adesea
ca visul care insote~te satisfacerea reala sa prezinte un continut vag:
sau deformat. Aeeasta partieularitate a emisiunilor involuntare de
sperma face ca aeestea, dupa rem area lui Otto Rank, sa 'fie extrem dc
Dotrivite pentru studiul deformarii viselor. Toate visele adultilor, care
~u drept - obiect trebuinte, includ in afara satisfacerii un element in
plus, un element ce provine din surse de excitatie psihica 9i are nevoie,.
spre a fi inteles, de interpretare,
De altfel, nei nu afil'mam ca viselc! adultilor, formate dupa modeiul
viselor infantile ~i care impliea satisfaeerea dorintelor, ar reprezenta
doar reactii la trebuinte imperioase enumerate mai sus. Cunoa~tem de
asemenea vise ale adultilor, seurte ~i clare, care, luind na~tere, sub
influenta anumitor situatii dominante, provin din surse de excitatie
incontestabil psihiee. A~a sint, de exemplu, visele de impacienta :
ce ai facut pregatirile in vederea unei calatorii, sau ai luat toate ma-
surile ca sa asi~ti la un spectacol care te intereseaza in mod deosebit,
sau la 0 conlerinta, sau ca sa faci 0 vizita, noaptea visezi di scopul
propus este atins, ca e9ti la teatru sau convel'sezi cu persoana pe care
doreai s-o vezi. A9a sint 9i visele numite pe buna dreptate "vise de
1ene": persoane carora Ie place sa-9i prelungeasca somnul, viseaza ca
s-au 9i sculat, ca i9i fac toaleta sau Cd se ana chiar la ocupatiile lor,
pe cind in realitate continua sa doarma, marturisind prin aceasta ca Ie
place sa fie active mai muIt· in vis dedt in realitate. Dorinta de a
dormi care, cum am vazut, ia parte in mod fire.';c la formarea vise10r,
se rnanifesta foarte clar in visele de acest gen, in care ea constituie
chiar factarul esential. Trebuinta de a dormi se situeaza De dreDt cuvint
aEituri ·de celelalte 'mari trebuin'te organice. ~.
Folosind reproducerea unui tablou al lui Schwind, expus la galeria
Schack din JVl:l.inchen,va voi ari'ita aid cu ce plitere de in~uitie a redus
pidorul originea unui vis la situatia dO'11incmta'\). Este "Visul detinu-
tului" care, fire9te, nu poate avea alt continut dccii evadarea. Ceca ce
este excelent sesizat este ca evadarea trebuie sa aiba loc pe fereastra,
pentru ca pc Cicoloa patnms l'aza de lumina care a pus capat somnului
c2ptivului. Gnomii cocotati unul pe altul reprezinta pozitiile succesive
pe care ar trebui sa Ie ia detinutul spre a ajunge pina la fereastra 9i,
daca nu ma inge1 ~i nu atribui pictorului intentii pe care nu Ie-a avut,
mi se prtre ea gnomul din virful piramidei, aeeia care tale gratiile,
nicind astfe] ceea ce prizonierul insu9i ar fi bucuros sa poata face, sea-
mana in chip izbitor cu acesta din urma.
In toate celelalte vise, cu except:a visclor cepiiler 9i a acelora de tip
infantil, deformarea, Ll9acum elm spus, constituie un obstacol in calea
noastra. N-am putea afirma di 9i acestea reprezinta impliniri de do-
rinte, curn sintem inclinati sa credem; continutul IDr manifest nu ne
dezvi'!luie nimic in legatura cu excitatia Dsihica ce Ie sta la origine si
ne este peste rmtinta'sa dovedim ca ~i eLletintesc la indepartarea sa~l
la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica LH-
macHe, deform area lor trebuie inlaturata ;;i continutul lor manifest
inlocuit prin contlnutul lor latent: num.ai cltunci vom putea sa judecam
daC2 cbtele valabile penti:u visele infantile sil1t valabile 9i pentru toate
celelalte vise. far-a except.ie.
 IX
CENZURA \llSULUI

Studiul visclor copElor ne-a clezvt'tluit gCYlQZLl1 esenta 5i functia vi-

sului. Visul este un n;i'iloe de suprirnare a E<I.:citatiiZor (lJsih:ice) cw',c tul-
bura s07nnul, aceasfCi s;{primare fcldndu-se ell oj{ltond satLsfa;erii ho[u-
cinatorii a unoI' trebuinte, In ceca ce prive~te visele adultilor, TIU aTn
I)'utut explica decft lU1 singur grLlp, cuprlzind indeosc:bl r>2 acelea pe
care Ie-am califlcat drept vise de tip infantil. elt despre celelaltc, inca
nu ~tim. ni~ic in pI'!vinta 10:; c~9spun,: c.hiar ca nici nu, Ie. intelege~n,
Am obt1l1ut un l'CZUltat provlzonu, a CdI'Ul valoare nu treDUle s-o sub-
estin1anl : ori de cite o:ci l.lr1 vis este absoh-lt intellgibil,el S~ dcr~lede-'?te
ca fEnd satisracerea halucinatol'ie a unei dorintc, Este vorba aid de 0
coincidenta c'are nu po ate fi nici aecidentala, nici lipsita de importanta,
Cind ne aflclm in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, caur-
mare a diverse lor aprecieri ~i prin analogle cu coneeptia despre actele
ratate, eEl e1 constituie un substitut deform at al unui continut care ne
este necunoscut 9i la care trebuie sii-1 raportam, A analiza. a Int,elege
aceasta deform,:{re operata de vis, aeeasta este clcci sarcina noastd.
imediata.
Deforrnarea operatel de vis este ceea ce 11 Li.ce straniu sau incompre-
hensibil. Vrem sa stim mai muIte lucruri in acea:-;trl Drlvinta ; mai inti:!
'care este originea ~a, dinamismul sau; apoi functia lye cm:e 0 IndepE-
ne9te ~i, in s£11';;it, modu1 in care aetioneaza, Putern spune, in con 58-
cinta, ca deform area operata de vis este produsu1 travaUului psihic care
se desfa;;oara in vis. Vom descrie acest travaliu 91 11 yom raporta 1a
fortele care acp.oneaz2 asupra Sd.
Si acum a:scultati visul ce uI'illleclZi:i,consemnut de 0 doamni'i din
cerc:ul nostru 1) 9i apartinirld, dupa cum ne infonnC'c,za ca, unei dOa'11ne
in virsta, roarte cultivata 51 stilTlata, Ace';! vis nn a fost SlXOUS analizeL
Referenta no as tri"l pretinde' ca pentru persoanele care se oCl.{pa de
analiza e1 nu an' nevoie de niei 0 interpretare, Autoarea visulul
nu I-a interpretat, dar I-a judecat ;;1 I-a condmnnat co. 91 cum ea ar
fast capabila sa-1 interpreteze. lata, de exemplu, cun1 S-;} pronuntat ea
in aceasta privinta ; ,,~i cind te ginde:,;ti Cd acest vis aUt de oribi1 ~i de
stupid a fost visat de 0 femeic de 50 de ani, care zi ~i noapte nu are
dedt grija copHului sau 1".
Si iata aCl1111,risul referitor la E1sistenta an1o"oasa:':) ... pEa 5e du.ce la
spit~lul milital' Dr. 1 ;;i ii "pune plantom.ilu1 ca dorei)te sa vorbeasdi ell
medicul ~ef (Ji'l. un nUnlC necunoscut (1), cal'uia vrea sa-i ofere sex-vi--
cine sale pentru spital. Spunind acestcCl, ea subliniaza in a;;a fel cuvl~ntul
servicii. incH subofiterul observa indata en cste vorba de servicii intr-ale
amoruIld, V1'izlnd ca' are de-a face cu 0 doamna in virsta, dupa ce ezita
putin, 0 1asa si;, treacil. Dar in loc de a ajunge la medicul ~ef, ea nime-
reste intr-o incilpere larga ~i intunecoasa, in care 0 multime de olited
si 'medlci militari sLm in iurul unei mese lungl, Ea se adreseaza ell
~ferta sa unul medic pl'ima;,care 0 intelege de fa pril11ele cuvinte. 1st-g,

I) D-na dr, van H u g-1'[e 11 In u t h..

:.!) "Liebe,~dien.sten~~ in textul original. (Nota trad.)

142
t(:;xtul disClLcsullli c~.i, a~Cl C1Ull I-a lxcon.untt.J.t in vis:- ,~Eu, ca stnTulte
a1te 1011101 ;;1 fete tinere din Viena, sintem gata sa... eu soldatii" ofiterii
fara deosebire ...". La aceste cuvinte ea aude (tot in vIs) urt'murmur:
Dar expresia, cind jenata, cind rnalitioasa, care apare pe fetele ofi-
t'1
;en~o!, 11 " , ••
connrma~a " t·· .' d e,J..<:t'·
?F eel. .J' At 1
,a ~n,;e~egprea '
bine ce vreaea sa
spuna, Doanma contmiH: ";:;;tm Cd not.arfrea
..,. ." .••.. "t '-' ~ -4- J
nO::istra p02te sa para bi-
zara, no~ msa o~ua~n ClLS8 poate ac in serios. Soldatu1 aflat pe front
nu este mtrebat claca vrea sau nu sa moara". Urmeaza 0 ner10ada lunga
do ta'cer" '~rn;bl'l;; """ed'" 1 ...
,~ . v ,e~",
, "I . L A •.
1cl. Hi· h.U, prImal' . 0 Ia ac 1111J OC91 11 spune : " cumpa
S '
aoamna, sa presupuncm Ca am aJuns la acedsta ..." (Murmure). Ea S8
dqsprh;de, din i;11brati~a,ea lui, gindindu-se ca 9i el e la fel cu toti cei-
Ja.tt1, ~l raspunae : "Dumnezeule. eu sInt 0 femeie In etate si 8-a1' putea
ca niciodatkl s;} nu ma aflu in aceasta situatle.
. ,. Pe de aWi p'arte , 0 con-
ditie, totu';'I, trebuie indeplinita: va trebul sa 5e t1na seama de virsta,
nu va t1'ebu1 Cd 0 femeie in virsta 9i un tine reI ... (murmu1'e); ar £i
oribH". l\1::?icul primar.: "V~ inteleg ~erfect". Citiva afited, printre
ca:'e se alld unul Cd,'e I-a facut curte m tine1'ete, izbucnesc in ris si
doamna 1-;;i exprima dorinta de a fi condusa la medicul 9ef, pe care h
cunOR']te, Cd sa puna lucrurile 1a punet. Dar, spre marea ei mil'are, con-
stata C2 nu cunoCl:;;tenumele acestui medic. Cu toate acestea, medicu1
primal' Ii arata politicos 91 respectuos, 0 scara de £leI', in spiral a 9i
strimta, care duce direct la etajele superioare 9i Ii recomanda sa urce
la etajul doL Pe cincl urea, se aude un ofiter spunind: "E 0 hotarire
colosala, fie femeia tinara sau batrina.· Taate respectele mele !". eu
con9tiinta de a-:;;iimplini 0 datorie, ea urca 0 scara interminabila.
Acela~i vis s-a repetat de doua ori in interval de citeva saptamini,
eu unele modificari (dup<1 remarca doamnei) eu totul neinsemnate -'Ii
absurde.
Accst vis 5e desfas;oara ca 0 fantezie diuma; el denota 0 rema1'ca-
biLl eontinuitate ~i unele detalii de continut a1' Ii putut sa fie clari-
fieate, d'lca 8-ar ii aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceca ce,
dupa cum 9titl, nu s-a intimplat. Pentru noi eel mai important 9i mai
interesant fapt e<;te ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare,
ci in continut. In trei rinduri continutul este ca si epuizat; discursu1
doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un 'murmur. Cum visul
nu a fost sup-us nid unci analize, propriu-zis nu avem dl'eptul sa ne
pronuntarn cu privire 1a sensul sau. Exista totu9i aluzii" ca aceea im-
plicata In cuvintele servicii intr-ale amorului, care indreptatesc unele
concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul
au nev01e de completare, ceea ce nu se poate face dedt intr-un singur
sens bine determinat. Procedind 1a restituiri1e necesare, constatam ca,
spre a-~i indeplini 0 indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata
sa-,,?i puna propria persoanci 1a. dispozitia soldatilor 91 ofiterilol', pentru
satisfacerea trebuintelor lor erotice. Idee din cele mai scabroase, model
de inventie Indraz~et libidinoasa; numai ca aceasta idee, aceasta fan'-
tezie nu ~e exprima l~ vIs. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice
confesiunea, aceasta este inlocuita in continutul manifest printr-un mur-
mur indistinct, ea apare"?ters sau este suprimata.
Desigur veti presupune di tocmai indecenta acestor pasaje este
cauza sup:rimarii lor, Dar unde gasiti 0 asemanare eu acest fel de a pro:
ceda? In zilele noastre, nu trebuie 'sa priviti prea departe. Deschldetl
149
oricare ziaI' politic ~i veti gasi ici-colo textul intrerupt de spatii albe:l).
$titi ca aeesta este rezultatul executarii unui ordin al eenzurii. Pe sp.>
tine albe trebuiau sa figureze pasaje care. nefiind agreate de autorita-
tile superioare ale cenzurii, au trebuit sa fie suprimate. Va spuneti ca
este pacat, ca pasajele suprimate puteau fi foarte bine cele mai inte1'e-
sante, "eele mal bune pasaje".
Uneori cenzura nn se exercit,l asupra unor pasaje incredintate tipa-
rului. Autorul, prcvazlnd ea anumite pasaje S2 Val' Iovl de obstacolul
cenzurii, Ie-a atenu:xt in prealabil, Ie-a modlficat u:~or, sau S-R mul-
tumit sa atinga in tre'-lC'atsau sa faca pur ~i simpiu aluzie la ceea ce
avea, ca sa spul1enl a~?a, 111 virful perlitei sale. Ziarul n"Llapare In acest
caz eu spatii aIbe, insa anumite perifraze ~i obscuritati vel. VOl' dezviilui
cu u~urinta efo1'tu1'ile pc care autorul Ie-a racut ca sa evite inte1'ventia
cenzurii ofieiale.
Sa retinem aceastA analogie. Noi sutinern ca pasajeIe din discursul
doamnei noastre, omiS2 sau acoperite de murmur, au fost "'~eIe vlctiIna
unei cenzuri. Ne referim direct Ia ocenzura a visului, careia trebuie
si'i-i atribuim un anumit 1'01in deformarea operata de vise. Od de cite
od continutul manifest prezinta lacune, trebuie incriminata interventia
cenzurii visului. Putern merge chia1' mal departe, afirmind ca od de cite
ori ne gasim in prezenta unul elemcnt on11'icfoarte ",tel's, nedeterminat
.;;i indoielnic, pe dnd altele au lasat amintiri clare ~i dlstincte, trebuie
scl 2dmitenl c{, acesta a suferit actiunci-l ccnzuriL Aceasta se manifesta
rar, insfi, intr-un mo:1 at'it de fati9' de n;.'.iv a'n putea spune, ea in visul
de care ne ocupam aieL Cel maiadesea aeeast-a eenzur<'ise exercita dupa
eea de-a doua modalitate, impunindu-:;:i atenuarI, aproximatii, aluzii 'la
gindurile autentice.
Cenzura visclor se rna1 exerdta :;:1dupa 0 a trela modalitate, pentru
care nu exista analog-ie in domeniul cenzurii presei ; v,i{pot insa iluska
Reeasta mQdalitate cu un exemplu, acela a1 singurului vis pc care I-am
analizat. V;'i amintiti, desigur, de visul in care era vorba de "trei 10cur1
de teatru proaste. pentru suma de 1 florin s1 50 de creitari". In ideile
latente ale acestui vis elementul "grabit, pre a devreme",' ocupa primul
plan: fusese 0 prostIe sa se marite atit de curznd, fusese de asemenea
o p1'ostie sa-~i procure bilete de teatru cu aUt de mult timp inainte,
:Iusese ridicol din partea CUlllnatei sa se grabeasca astfel sa-~i cheltuiasca
banii pe giuvaerica1e. Din acest element central al ideHar visului nimie
'nu trecuse in continutul manifest, in care totul gravita in jurul fap-
tului de a merge la teatru 71 de a-:;;i procura bilete]e. Prin aeeasta de-
plasar:e a .centrului de gretltate~ prin aceasta regrupare a elementelor
continutului, visul manifest devine aUt de deosebit 'de visu1 latent incH
este imposibil de a-I deduce pc unul din eel<'ilalt. Deplasarea centrului
de greutate este unul din principalele m1jloace prin care se efectueaza
deformarea viselo1'; toemai ea impdma visului acel caracter bizar care
ii face sa apara pentru lnsu~i autorul sau ca nefUnd propriu1 sau produs.
Omisiune, modifica1'e, regrupa1'e de materiale : acestea sint, deci, efec-
tele cenzurii ~i mijlaaceJe de derormal'e v1s'2101'.Cenzura este prin-
cipala eauza sau una din pr1ncipalcle cauze ale deformarii operate de
vise, a carei examinare ne preocupa acum. Cit despre modifieare ~i re-
grupa1'e, avem obiceiulde a Ie eoncepe 91 ca mijloace de "aparare".

il) A1uzie transparenti!. 1a contro1u1 sever exercitat de cenzura imperiaEi asu-

pra presei, In timpul primului razboi mondial. (Nota trad.).

150
 Dupa aceste remarei asupra efeetelor cenzurli vis~lor, sa ne oeupam
d~' dinamismul aeesteia. Nu luati aeeasta expresie intr-un sens prea'
~mtropomorfie ;;i nu va reprezentati eenzorul visului sub Infati;;area unui
omulet sever sau ea pe un duh ee oeupi'! un eompartil1'1ent al ereie-
ruIui, de unde ;;i-ar exereita functiile; nici nu dati termenului dina-
mism un sens pre a "localizator", gindindu-va la un centru cerebral de
unde ar emana influenta cenzurata, pe care 0 leziune sau 0 extirpare
aaeestui centru ar putea s-o suprime. Nu trebuie sa vedeti in aeest
cuvint decit un termen eomod spre a determina 0 relatie dinamica. El
TIU ne impiedica nicideeum sa ne intrebam prin ce tendinte ;;i asupra
,ci'iror tendinte se exereita aeeasta influenta; 9i nu vom fi surprin;;i sa
aflam ea s-a ;;i intlmplat sa fim supu,;,i cenzurii viselor, poate faraa
ne da seama despre aceasta.
Intr-adevar, a,;,a s-au petreeut luerurile. Va amintiti de uimitoarea
constatare pc care am facut-o cind am inceput sa aplicam tehniea aso-
d,atiel libere. Am sesizat atunci 0 rezistenta opunindu-se eforturilor noas-
ire de a trece de la elementul visului la elementul incon,;,tient al carni
substitut este. AeeasHi rezistenta, aratam, poate varia in intensltate; ea
poate Ii, de exemplu, cind eonsiderabila, cind eu totul insigni:l'ianta.' In
acest ultim caz, efortul nostru de interpretare nu are de strabatut decit
putine verigi intermediare; cind insa intesitatea este mare, pornind
de laelementul dat, trebuie sa urmarim Ul1'lung lant de asociatii care
ne indeparteaza' mult de elementul respectiv ;;i, pe acest traseu, s'rrtem
obligati sa depa~im toate difieultatile care ni se prezintilsub forma de
,obiectii cdtice impotriva ideilor cate apar in legatura cu visul. Ceca
ce se prezinta in munea noastra de interpretare sub c1spectul lmei
tente, trebuie integrat in travaliul ee se efectueaza in vis, ca CenZllJ'cl.
exercitata asupra visului. Rezistenta la interpretarea visului nu este
altceva decit obiectivarea, eenzurIi visului. Vedem astfel ea eenzura
nu-~i limiteaza runctia la a determina derormarea care intervine in vis,
d se exercita intr-un mod neintrerupt, spre a conserva deformarea pro-
duscl. De altfel, tot a~a cum varia in intensitate de 1a un element la altul
rezistenta de care ne loveam in interpretare, deform area prod usa de
cenzura dife1'a,;,i ea, in ~cela:;;i vis, de la un element la altul. Daca
comnaram continutul manifest si ideile latente, eonstatam ca anumite
elel';ente latente au fost cO:llplet elimin:'lte. ca unele aU.'Sufcrit rnodifi-
cari mai mult sau' mal putin importante, ca altele au trecut in conti-
nutul manirest al visului fara a fi surerit nid 0 modificare, ba poate
chi3r mal bine reliefate.
Dorim 1ns8 sa ce1'cetam prin intermcdiul diror tend1nte 01 1mpotriva
'Carol' tendinte S2 exercita cenzura. La aceasta intrebare, de 0 impor-
tanta fundal1'1entala pentru intelegerea vlsului, ,;,i poate chiar a vietH
LE11anein general, obtinem eu u;;urinta raspuns daca parcurgem seria
de vise care a putut fi supusa interpretarii noast1'e. Tendintele prin care
S2 exercita cenzura sint aeelea pe care autorul vlsului, in judecata sa
din stare de veghe, Ie recunoa:;;te ea fiind ale sale, slmtindu-se de aeard,
eu ele. Fiti siguri ea atunei cind refuzati a vii da inclJVlii1tarea fata de
o interpret are corecta a unula din vlsele dumneavoastra, mot1vele care
va dicteaza refuzul sint aeeleasi ea si aeelea Drin care actioneaza C2n-
zura, care produe deformarea '';'1 eal:e hc ne~esara interp;'etarea. Gin-
diti-va, numai, la visul doamnei in viI'sta de 50 de ani. Filra sa-o;;1Ii
interpretat visul, ea 11gas8,;,te oribH, dar ar fi fast ~i mal dezolat{l.daca
d-na dr. V. Hug i-ar fi imparta;;it citu;;i de putin datele obtlnute din
1.51
 interpretarea care se impunea in acest caz. Oa1'e nu t1'ebuie sa vedeul
tocmai un fel de condamnare a acelor detalii in faptul ca partile cele
mai indecente ale visului sint inlocuite de un murmur?
Dar, tendintele impotriva carora este dirijata cenzu1'a viselo1' trebllie
desclise, plasindu-ne mai intli din pllnctul de vedere a1 instanteiins~i
reprezentate de cenzun'i. In acest caz putem afirmaca aeestea sint ten-
dinte blamabi1e, indecente din punet de vedere etie, estetic :;;i social, di
sint lucruri la care nu indraznim sa gin dim sau la eare llU gin dim decit
ell oroare. Aeeste dorinte eenzurate 9i care primese in vis 0 expresie
deformata sint, 1nainte de toate, manifestari ale unui egoism rara~ mClr~
gini 9i fara serupule. De altfel llU exista vis 'in care eul autorului vbulut
sa nu joace roIuI principal, eu toate cael ;;tie a se disimula foarte bine
in continutul manifest. Acest "sacro egoismo" al visului sigur ca uu
este lipsit de legatura eu tendinta noastra din somn, care consta tocmai
in deta9area de orice interes fata de lumea exterioara.
Eul eliberat de arice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor in-
stinctului sexual, acelora condamnate de nmlt de educatia naastra este-
~i acelora care contrazic toate regulile de restrictiemora1a. Ciiutarea
pUicerii, ceea ce numim noi libido 4), i~i alege obiectele fara a 'intilni
nici 0 rezistenta ~i..1~i alege de preferi.n1;a obiectele interzise; l~i alege
nu numai femeia altuia, ci ~i obiecte car ora aeordul unanim a1 uma-
nitatii Ie-a conferit un caracter sacru: barbatul l~i indreapta alegerea
sa asupra mamei 1?isurodi, femeia asupra tatalui 1?ifratelui (visuI doam-
llei in virsta de 50 de ani era ~i el ineestuos, Libidoul ei mnd in moet
incontestabil dirijat ciitre fiul sau). Pofte pe care Ie eredem straine na-
turii umane se dovedesc destul de puternice ea sa provo ace vise. Ura
li?i croiei?te drum libel'. Dorintele de razbunare, a dad moartea persoa-
nelor celor mai iubite, parinti, irati, surori, soti, copii sint departe de
a "£i manifestari exceptionale In vise. Aceste dorinte cenzurate par sa
urce dintr-un adevarat infern; interpretarile intreprinse in stare de
veghe dovedese ca nici cenzura nu pare a £i destul de severa fata de
aceste dorinte.
Dar acest continut nefast nu hebuie imputat visului insu~i. Nu
uitati ca aeest continut indeplinei?te 0 £unctie inofensiva, ehiar utHil,
care consta in a apara somnul impotriva tuturor cauzelol' de tulburare.
Acest eontinut urit nn este inerent naturH lnsa~i a visului, pentru ca
dumneavoastra ~titi ca exista vise in care putem reeunoai?te satisfaeerea
unor dorinte legitime 9i a unor trebuinte organice imperioase. De etltfel
aceste din urma vise nu sufera nici a derormare; ele nu au nevoie de
aceasta, fUnd in stare sa-~i indepHneasca functia fara a aduee nici ceo.
mai mica atingere tendintelor morale i?i estetice ale eului. Luati aminte,
totodata, di deformarea se produce in vis in funetie direeta de doi fae--
tori. Eo. este eu aUt mai pronuntata eu cit dorinta care trebuie supusa
cenzurii este mai blamabila ~i eu c'it sint mal severe exigentele cenzurii

4) In concepiia Iui Freud, libido reprezinti'i foria cu care se manifcsta 1n-

stinctul sau impulsul sexual. J u n g a incereat sa "desexualizeze" libidoul, con-
siderind ca acest termen desemneaza 0 valoare energetidi comunicabila oridirui
domeniu de activitate. In zilele noa5tre J a c que s Lac a n, care di1 0 interpre-
tare intelectualista psihanalizei freudiene, erede ea poate vorbi despre libido ea
despre 0 "energie psihica a dorintei". Acceptiile sexualizante au fost dezvoltate
in special de ficoala britanica a !vI e 1ani e i K 1e i n ~i de unele orienta!'i in-
flueniate de T h. Rei k. (Nota trad.)
 Ia un moment dat. Tocmai de aceea 0 tinara sever educata Sl deo
dO:Jre neimblinzita va deform a, impunindu-le 0 cenzura nerniloJsi.~,
te1e triHte in vis, pe clnd acelea:;;i ispite ne apar noua medicllor eel ino-
cente ~i iiVOl' aparea ea atare autoarei visului insa~i, atunci cind ea
va fi eu zece ani mai batrina.
In rest, nu avem nid un motiv intemeiat ea sa ne indignam eu
privire 1a rezultatul mundi noastre de interpretare. Parerea mea este
ca. inca nu intelegem cum se cuvine acest rezultat; avem insa, inainte
de toate, datoria de a-I apara de anumite atacuri. Nu este dificil sa
sim puncte slabe. Interpretarile noast1'e au fast facute sub rezerva unoI'
ipoteze, anume ca visul in general are un sens, ca trebuie sa acceptilm
existenta in somm.il normal a unor procese psihice incom?tiente analoage
eu acelea care se manifesta in somnul hipnotic ,;,i ca toaie ideile care
apar in Iegatura cu visele sint determinate cauzal. Daca, pornind de 1a
aceste ipoteze, am fi ajuns, in interpretadle n021stre, 1a rezultate plau-
zibile, am fiavut dreptul sa conchidem ca ipotezele respective cores-.
pund realitatii faptelor. Dar cum stau 1ucrurile daca rezultatele ni 5e
prezinta a;;;a cum 1e-'am iIlfati~at? Multi VOl' fi tentati sa spuna : aceste
rezultate fiind imposibile, absurde sau eel putin neverosimile, in ipote-
zele de la care se po1'ne~te este ceva fals. Sau' visul nu este un fenomen
psihic, sau in stare normala nu exista nil11ic incon~tient, sau, in fine,
tehnica dumneavoastra are pc undeva un important defect. Aceste con.-
cluzii nu sint ele mai simple ~i mai satisfacatoare dedt to ate grozaviJ1e
pe care Ie-ati descoperlt, a~a-zidnd, pornind de la ipotezele dumnea-
voastra?
Intr-adevar,ele sint 9i mai simple, ~i mai satisfaditoare, dar .de aiel
nu urmeaza ca ar fi mai exacte.
Sa avem rabdare; problema nu este inca gata pentru 0 dezbatei'e
concluziva. Inainte de a oaborda, yom diuta sa intensificarn critica In-
dreptata impotriva interpretarilor noastre. Ca aceste rezultate slnt pu-
tin imbucuratoare ~i stimulatoare, iata ceea ce intereseaza relativ putin.
Exista pentru aceasta, 1nSa, un. argument mai solid; acelaca autorii
viselor, pc care noi 'ii punem la curent eu tendintele degajate din inter-
pretarea viselor lor, Ie resping eu cea mai mare inver~unare, bizuindu-se
pe argumente bune. "Cum? zice unul, vreti sa-mi demonstrati, dupa
visul meu, ca imi pare rau de banii cheltuiti eu zestrea surorii mele
91 eu educarea fratelui meu ? Dar e eu neputinti"i, pentru ca eu nu mun-·
cesc dedt pentru sora 9i fratele meu, nu am alt interes in viata dedt
indeplinlrea datoriei fata de el, a9a cum am promis, in calltatea mea de
prim nascut, bietei noastre mame". Sau iata 0 femele care ne spune:
"Indrazniti sa pretindeti ca doresc maartea sotului meu? Dar ·este 0
absurditate revoltatoare! Nu numai atit, ~i poate ca nu ma yeti crede,
dar casnicia noastra este una din cele mai fericite, iar moartea sa m-ar
lipsi dintr-o lovitura de tot ce am eu pe lume". Un altul replica: "Imi
atribuiti pofte senzuale eu privire la sora mea? Dar e ridicol, ea IT:l
ma intereseaza sub nici 0 forma, dici slntem eertati 91 de ani de zUe
n-am sehimbat 0 vorba". Treaea-mearga. daca aee9ti autor! de vise S-3r
multumi sa nu confirme sau sa nege tendintele pe care noi Ii Ie atri-
buim: am putea sustine in aeest caz ca este yorba de lucruri pc care
ei Ie ignora. Dar ceea ce devine in final uluitor pentru TIoi este fapt'lll
ca. ei pretind a nutri dorinte diametral opuse acelora atribuite de n01
pe baza viselor lor 1;>iCel ei sint in stare sa ne demonstreze predomi--

153
nanta aeestor dorinte opuse in intreaga lor conduita de viata. }'·Ju ar Ii
timpul sa renuntam 0 data pentru totdeauna lamunca noastra de inter-
pretare, ale direi rezultate ne-au dus ad absurdwn ?
Nu, inca nu. Ca :'Ii celelalte, acest argument, in ciuda fortei sale in
aparenta mai mad, nu va rezista criticii noastre. Presupunlnd ea exista
in viata psihica tendinte incon~tiente, ce dovada putem aduce impotriva
lor din faptul ca exista tendinte diametral opuse in viata con$tienta?
Probabil ea este loc in viata psihica pentru tendinte contrare, pentru
antinomii care coexista ; este posibil ca predominanta unei tendinte con-
$tiente sa fie conditia refularii in ineon$tient a aceleia care Ii este COl1-
trara. Ramine totu$i obiectia potrivit careia rezultatele interpretarii v1-
selor. nu ar £i nki simple, nid incurajatoare. In ceea ce priveste simpli-
tatea, voi observa ca nu aceasta va va ajuta sa rezolvati problemele re-
feritoare la vise, fiecare din aceste probleme punindu-ne de la inceput
in fata un or clrcumstante complicate; cit despre camcterul destul de
neplaeut al rezultatelor noastre, va voi spune ca nu aveti dreptate sa
va lasati calauziti de simpatie sau antipatie in judecatile dumneavoastra
$tHntifice. Hezultatele interpretarii vi se par cumva neplacute, chiar
jenante :;;ifespingatoare? Ce importanta are? ,,<;;:ane les empechf: pas
d'exister" ;,), I-am auzit pe maestrul Charcot spunind intr-o imprejurare
asenlEmi'i.toare,pe cind asistam ca tinaI' medic 1a demonstratille sale
clinice. Trebuie sa avem taria de a ne inabu~i simpatiile ~i antipatiile,
daca vrem sii cunow;;tem adevarul gol-golut. Daca un fizician ar veni
sa va demonstreze ca viata organica va trebui sa inceteze pe pamint
intr-un scurt rastimp, ati cuteza oare 52-i raspundeti : nu-j posibll,
perspectivE! aceasta este prea descurajanta"? Cred Cd mai curind atl
pEish'a tucerea, pina ce, un alt fizician ar reu~i sa demonstreze ca con-
cJuzia primului so bazeaza pe ipoteze false sau pe calcule cronate. Res-
pingind ceea ce nu va este pc plac, va conformati mai degi'aba meca-
nismului formarii viselor, in loc sa va propuneti sa-I intelegeti :'Ii sa-1
stapiniti.
Foate ca va veti decide sa faceti abstractie de caracterul dezgustator
al dorintelor cenzurate de vise, dar aceasta pentru a sustine argumentul
potrivit caruia al' fi neverosimi1 Cd raul sa ocupe un loc atit de mare in
const1tutia omului. Propria dumne'lvo'lstra experienti'( va autorizeaza
insa sa va sprijiniti pe acest argument? Nu ma refer la parerea pe
care 0 puteti avea fiecare despre sine; dar ~efii ~i colegii v-au cople~it
oare cn bunavointa lor, dU$manii v-au tratat cavalere:'lte 'Ii ati constatat
1a oamenU care va inconjoara atlt de putina invidie, ca sa credeti ca
este de datoria dunmeavoastra sa protestati impotriva partii pe care noi
o atribuim in natura umana egoismului malefic? A~adar, n-ati luat
aminte eft de necontrolat 'Ii de nesigur este omu1 cind este vorba de
problemele vietH sexuale? Sau ignorati faptu1' ca toate excesele 9i toate
.dezi11a.turilela care visam noaptea si·nt ziua transpuse in realitate (dege-
nerind adesea in crime) de oameni tn:?ji? Ce altceva face psihanaliza
dedt sa confirme vechea maxima a lui P1aton ca buni sint cei care se
mu1tumesc sa viseze ceea ce altii, cei rai, infaptuiesc in realitate ?

$) In limba franceza in textul original (= "Asta TIU Ie impiedica sa existE"').

Fh.'ud afost elcvul lui ell arc 0 t, la Paris, in anii 1885-1886, [x1strindu-l
ne:;;ters in memoria sa. (Nota tract)

15':;'
 Lasind acum la 0 parte individu1, ginditi-va 1a marele ra,zboi care
rlevasteaza Europa, reflectati 1a intreaga violenta, 1a ferocitatea s1 fals1-
tatea pe care Ie-a abatut asup1'a lumii civmiate. Oa1'e credeti' ca un
pumn de ambitio:;;i :;;i de instigatod fara scrupule ar Ii ajuns s~ dezlan-
1u1e toate aceste duhuri rele, fara complicit;;ttea a milioane de supu:;;i?
In fata acestei situatii, aveti oare curajul sa mal combateti in favoarea
inexistentei raului in structura psihica a omului ?
Imi veti obiecta ca fac asupra razboiului un rationament unilateral,
ca razboiul a dat la iveala ceca ce este in om mal frumos :;;imai nobil :
.eroismul, spiritul de sacrificiu,solidaritatea sociala. Fara indoiala; dar
TIU trebuie sa va faceti vinovati de nedreptatea comlsa adesea la adresa
psihanalizei, careia i
s-a repro:;;at ca neaga un Iucru pe singurul motiv
ca ea afirma un alt Iucru. Departe de noi intentia de a tagadui ten-
dintele nobile ale naturii umane 9i trebuie spus ca noi nu am facut
nimic spre a Ie reduce valoarea. Dimpotriva: eu va vorbesc nu numa!
despre dorintele nefaste cenzurate in vis, ci 9i despre cenzura insa9i
care refuleaza aceste dorinte 9i Ie face de nerecunoscut. Daca insistam
asupra a ceea ce este rau in am, este numai pentru ca altii neaga acest
aspect, ceea ce nu amelioreaza cu nindc natura umana, ci 0 face de nein-
1e1es. Tocmai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem 9ansa de
a gasi formula care exprima mai exact raportu1'ile dint1'e ceea ce este
bun 9i ceea ce este rau in natura umaniL
Sa raminem deci pe aceasta pozitie. Chiar 9i atunci cind vom gasl
eel rezultatele muncii noastre de interpretare a viselor sint stranii, nu
va trebui sa Ie abandonam. Ulterior poate ca ne va fi posibil sa ne
.apropiem de intelegerea lor urmind 0 aHa cale. Pentru moment, sa I'e-
tinem: deforrnarea eveni111entelor operGtil in vis este 0 consecinta a
cenzurii pe care tendintele marturisite ale euLui Ie exercita impotriva
tendintelor ~i dorintelor indecente care se agita in noi noaptea, in timpul
:somnului. De ce aceste dorinte 9i tendinte apar noaptea 9i de unde pro-
vin ele? Problema aceasta ramine deschisa 9i a~teapta noi cercetari.
AI' fi insa injust din partea noastra sa nu reliefam fara intirzie1'e un
alt rezultat al cercetarilor noastre. Do1'intele care, aparind in vise, ne
tulbura somnul, ne sint necunoseute; nu Ie constatam existentadecit
,ca urmare a interpretarii visului. Deci, in mod provizoriu, Ie putem ca-
lifiea drept incon9tiente, in sensul curent al termenului. Trebuie insa
sa ne fie dar ca ele sint inconstiente mai mult decit in mod provizoriu.
A9a cum am vazut-o in mult~ cazuI'i, autorul visului Ie neaga, ehiar
:;;i'dupa ce interpretarea visului Ie-a pus in evidenta. Avem aici aeeea9i
situatie cain cazul interpretarii lapsusului "Aufstossen" 6), unde ora-
torul indignat sustinea ca el nU-9i cunoa9te 9i nu ~i-a cunoscut niciodata
un sentiment lipsit de respect fata de geful sau. Noi am 9i pus la indo-
iala valoarea acestei asigurari, admitind doar ca oratorul putea sa nu
fie constient de existenta durabila In sinea sa a unui asHel de senti-
ment. Aceea~i situa~ie ~e repeta de fiecare data cind interpretarn un
vis cu puternice deforrnari, ceea ce nu poate dedt 8a-i sporeasca im-
portanta pentru concepti a noast1'a. In consecinta, sintern eu totul dis-

fi) i\. 51:' vedea capitolul ,.Actele ratate". pp. 65 :;;iurm. (Nota tract.)

155
pu,?i sa admitem ca in viata psihica exisul procese, tendinte despre care:
nu :,?Umin general nimic, despre care nu 9tim nimic de multa vrerne,
despre care poate ca niciodata nu am ~tiut nimie. De aeeea ineon9tie:,-
tul nl se infatigeazil naua' ea avind un aIt sens; factorul "aduaiitate"
sau "momentaneitate" ineeteaza de a fi una dlntre caraeteristicile sale
fundamentale; incon9tientul poate fi incon~t1ent intr-un mod permD-
nent :;;inn numai un renamen momentan "latent". Se intelege de In sine
eel 'lorn reveni mai tirziu '$i mai cletaliat asupra notiunii de mai SlF.

*
'* *"
 X
SIlVIBOLISTICA VISULUI

Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegem visu1 este

e£ectu1 unei cenzuri care i:;;iexercitil activitatea impotriva dorinte1or in-
acceptabile, incon:;;tiente. Dar, fire;;te, nu am sustinut ca cenzura a1' fi
slnguru1 factor care produce deformarea, iar studiu1 mai aprofundat a1
visului ne permite intr-adevar sa constatam ca E?ia1ti factori participa,
pe linga cenzura, 1a producerea acestui £enomen. Aceasta, spul'lem noi,
pste adevarat in a~a masura incH, ehiar dacaeenzura ar fi complet eli-
TYJlnata,intelegerea visului de catre noi nu ar fi c1tw;>ide put in inles-
nita :;;i continutul manifest nu a1' coincide nici in acest caz cu ideile
latpnte ale visului.
Tocmai tinind seama de 0 lacuna ('l tehnicii noastre, ajungem la des-
.coperirea ce1or1a1tifactori care contribuie la obscurizarea ;;i deformarea
v]selo1'. Am aceeptat, impreuna eu dumneavoastra, ea la subieetii an<1-
liz;;ticlemcntele particulare ale unui vis nu trezesc uneori nici 0 idee.
Desigur, acest fapt este mai putin frecvent declt 0 afirma subiectH; in
rnulte cazuri facem ca ideile sa apara. cu pretul perseverentei:;;i al in-
sistentei. Dar nu estc mai putin adevarat ca in unele eazuri asociatia
ri~I l:eUye~tesau, cind 0 ?bt1nem ,ell in~istenta, nu da .rezult~~ele a;;tepta,te.
tEW faptul se petrece m cursm unm tratament pSlhanahtIc, acesta 00-
bj'n_de~te 0 inlpoTtant:~i deosebita, de care nuaven1 a l1e ocupa aieL Dar
e] se produce ~i in cazul interpretarii visclor unoI' pe1'soane normale
:S.,]U in cazul interpretarii propriilor noastre vise. In asemenea c2zuri, dnd
ayn ajuns ]a convingerea ca arice insistenta este inutila, sflqim prin a
descoperi ca acest accident de nedorit se produce cu reguladtate, in lcga-
cu anmnite elemente det.erminate ale visului. Ne dam atunci seama
c'; nu este vorba de 0 insuficienta accidentala a tehnicii, ci de un fapt
gl:/ernat de 0 noua lege.
Fata de acest fapt, inccrcam tentatia de a interpreta noi in:,?ine
,,(fste elemel'lte "mute" ale visului, de a-I talmaci prin propriile n0'-15-
tre mijloace. Avem impresia ca obtinem un sens satisfacator' de flecare
d"t;'i cind manifestam incredere intr-o asHel de interpretare, pe cind
visul ramine lipsit de sens $i de coerenta, atit timp cit nu ne hotarhn
Si, intreprindem aceastA operatie. Pe masura ce aceasti'i cercetare S2
unor cazuri din ce in' ce mai numeroase, cu conditia ea ele sa
asemE'matoare, incercarea nOdstra, la inceput timida, devine din ce
In ce mai sigura.
Va expun toate acestea intr-un mod oarecum schematic, dar invata-
lYL;ntulactmite expunerile' de acest gen, in cazul in care lucrurile sin1:
numai simplificate $i nu deformate.
Procedind cum am aratat, obtinem, pentru 0 seric de elemente ale
vLelor, talmaciri sigure, intru totul asemi:lnatoare eu acelea date de ci'ir-
noastre de vise populare pentru toate evenimentele ce apar in vise.
157
r Sper, in treacat fie zis, ca nu ati uitd cd tehnica a';ociatiei nu ne ajut<~
niciodata sa obtlnem talmaciri certe ale elementelor viselor.
Irni ve~i obiecta ca aces! rl.od de int2Tpr2tare vi sc pare IDc:l ~i rnai
TlesigLlr ~i rnai dernll de critica dccit acela care fa.ce apel la c1.socier0a.
Hbera a ideilor. Dar inteI'vine aid un alt element. Cil1d,.In urma unor
cxperiente repetate~ aTn re1.1~it sa reLlnin1 un nllmar destul de rnure din
aceste talmaciri certe, observam ea est€' yorba de interpretdri care al' fi
putut Ii obtinute 'ii daca ne baZlm exclusiv pe cuno'itintele nO:lstre
ca, spre a Ie intelege, nu era nevoie sa recurgem la am:ntirile autorulLli
visuhli. Vorn vedea in a daua -parte a acest0i expunc{'i cum se a,jLlng-2
1a Cllnoa~terea sernnificatiei J 01".
Aeestui r(;~port COD.st::1D_tex:lsteTlt Intxe Llnui. vis ~j tat118-
circa sa ii dam mrTle]e de raport simboIic, elernentul insu'i1 fEnd un
simboI al gindidi ineon'itiente a visului. FEu'a indoiala ea vEl, amintiti
ea, examinind mai inainte raporturile care exista intre elementele vj-
sului 91 substraturile 1m', am stabilIt ca e1ementul unui vis poate Ii
fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de Intreg ;;i ca, de
asemenea, poate fi 0 aluzie referitoare la acest substrat sau reprezen-
tare a sa figurata. In afara acestor trei categorii de raporturi, am anUD-
tat atunci 'ii 0 a patra categoric, pe care. nu am numit-o. Era tocrnai
raportul simbolic, acela pe care 11 introduce',) in acest n:oment. Foarte
interesante discutii }Jriv2.'sC a;=-est ren0111en, de c:~n-ene VOln ocupa If'la-'
inte de a ne expune observatiile mal speC'ialeeu privire 1a slmbolisticiL
Simbolistica constituie pO:lte capitolul eel mai interesant al teori'2i
viselor.
I/om spune 1nainte de toate ca, 'in caEtate de talmacirl stabile, sim-
bolurile realizeaza intr-o oarecare masudl idealul vechii E;;ipopularci
interpretari a viselor, ideal de care tehnica noastra s-a indepartat multo
Ele ne permit, in anumlte circumstante, sa interpretam un vis LiT'ii
a mai chestiona pe autorul aeestuia care, de "lltfel, nu ar Ii Glpabil s:i
adauge nirnic la simb01. Cind cun03'item simbolurlle uzuo.le ale viselo!',
personalitatea autoru1ui visului, conditiile in care e1 traie'ite 'ii trairi1e
care au precedat visul, adesea putem interp1'eta un vis fani niei 0 difi-
cultate, il putem talmaci, ca sa zicem a'ia, liber. Un ascmenea tur ek,
forta este maguEtor pentru interpret E;;iil impune futa de autorul visu-
1u1 ; el constituie 0 I'elaxare binefacatoare fata de efortul penibil Ia care
obliga iflterogarea autorului visului. Nu va lasati insa sedu:;;l de aeeast,l
facilitate. Sarcina noastra nu consti\ in a executa tururl de forta. T,;'h-
nica care se interneisza pe euno:''iterea simbolurilor nu 0 inlocuie,;;te
'-lceea C(.lrc se intcrneiaza pc asociatie si nu se poate n13.Sllra cu aCeiJl<;td.
Ea nu face dedt s-o cO:11p1etez2 p~ a~easta din urma, furnizindu-i date
utile. In cee:l ce oriveste insa eunoasterea contextului psihie al auto-
rulni visului, treb~ie s;~ 'itlti ea vlsel~ pe care Ie aveti de interpretat
nu apartin intotdeauna unoI' persoane pe cate Ie cunod'iteti bine, c;"t
In general nu sinteti 1a curent cu evenimente1e Ia zi care au PU;Llt
provoea visul 'i1 ca ideHe ;;i amintirile subiedu1ui analizat sint acelea
care vii dau eunoa'iterea a ceea ce numim context psihic.
In plus, este eu totul ciudat, ehiar daca avem in veclere conexiunile
de care va £i yorba mai incolo, ca coneeptia simbolica a raporturiloI'
dintre vis ;;i ineon'iUent s-a lovit de 0 rezistenta din cele mai inversn-
nate. Chiar persoane chibzuite 'ii inform ate, care au mers 0 buna bueaT:J.
de drum impreunii eu psihanaliza, au refuzat sa 0 urmeze pe aeeastft
] ~-'.~
r,q.
 cale. lar aceastil atitudine este cu aUt mai ciudatii cu cit simbolismul
nu esteo caracteristica proprie numai visului 9i descoperirea simbo1ului
nu este opera psihanalizei care, pe de aHa parte, a facut· aIte de3co-
periri rasunc'itocire. Dacii vrem sa pIasam cu· orice pret descoperirea
simbolisticii visclor in epoca moderna, trebuie 3a-1 consideram ca autor
al acesteia pe filozoful K. A. Schemer (186}). Psihanaliza a confirm at
clescooeririle lui Sherner, aduclndu-Ie de aIttel modificari esentiale.
Desigur ca acum doriti sa aflati dte ceva asupra naturE simboluriJor
in vise, pe baza studierii unor exemple. Va. vol imparta;:i cu dragii
ini111a ceea ce ;:tiu in legatura cuaceasta,prevenindu-va totodata ca
acest fenomen inca nu ne este aEt de clar pe cit am vrea sa fie.
Esenta raportului simbolic consUi intr-o comparatie .. Darnu ajunge
o comparatie oarecare pentru ca acest rap art sa se stabileasca. Pre-
supunem ca 2ceasta comparatie cere anumite conditii, f8:ra a putea
spww care s[nt acestea. Nu tot ceea ce poate fi eomparat cu un obiect
sau un proees apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces .. Pe
de alta parte, visul, departe de asimboliza arice, nu alege in acest scop
dedt anumite elemente aleideilor 1atente ale visului. Simbolistica este
astfel limitata din t0ate direetiiie. Trebuie sa convenim, de asemenea,
ca notiunea de simbal nu este :inca net delimitata, ea ea se confunda
adesea cu aceea de substituire, de reprezentare etc., ca ea se apropie
chiar 9i de notiunea de aluzie. In unele simboluri, comparatia care Ie
serve~te de baza este evidenta. Exista insaaltele in legatura eu care
sintem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam fadorul comun,
acel tertium comparationis al presupusei comparatii. 0 reflectie mai
aprofundata ne va permite uneori sa descoperim acel factor comun care,
in aIte cazuri, va ramine realmente ascuns. In afara de aceasta, daca
simbolul este 0 comparatie, ar fi ciudat ca asochitia sa nu ne faca sa
o descoperim, ca insu~i autorul visului san-o cunoasca 9i sa nu se
slujeasca de ea, rara a ;:ti nimic in Iegatura eu ea ; ba mai mull: auto-
rul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva
comparatie atunci cinc1Ii este infati9ata. Vedeti, a>;adar, ca raportul sim-
bolic este a comparatie de un gen eu totul deosebit, a carei ratiune ne
scapa inca. Poate yom gasi mai tirziu uneleindicii privitoare la aceasta
necunoscu ta.
Obiectele care i~i gasesc in vise 0 reprezentare simbolica sint putin
numeroase. Corpul uman in ansamblul sau, parintii, copHi, fratH, suro-
rile, na~terea, moartea, goliciunea - ~i aIte citeva Iucruri. Casa este
aceea care constituie singura reprezentaretipica, normala a persoanei
umane ca intreg. Acest fapt a fast reeunoscut deja de catre Scherner,
care dorea Sa-I atribuie 0 importanta de prim ordin, pe nedrept dupa
opinia noastra. Adesea ne vedem in: vis alunecind pe fat ada case10r, in-
cercind in timpul acestor descinderi cind placere, cind angoasa. Casele
cu peretii netezi reprezinta barbaV, acelea cu stucaturi ~i balcoane, de
care ne putem agata, reprezinta femei. Parintii au ca simboluri impa-
ratuL ~i imparCiteasa, regele ~i regina sau alte persoane respeetabile : in
. acest fel vlsele in care figureaza parintii se desfa~02ra intr-o atmosfera
de pietate.Mai putin tandre s1nt visele in care apar ucopii, frati sau
surori, care au ca simboluri mid animale, insecte. Na;:terea este aproape
totdeauna reprezentata de a ac~iune in care apa este principalul factor:
visam fie ca ne aruncam in apa sau ca ie9im din apil, fie ea scoatcm
pe cineva din apa sau ca sintem noi sco~i, eu alte cuvinte ea intre acca
pcrsoana ~i au torul visului exist~l 0 re18tie de paternitate/n18t.ern-i tate~
Moartea iminenta este inlocuiUi in vis prin pLecare, printr-o caV5torie
eli trenuL,' maartea efectivA este reprez2nta~q prin anumite prevestiri
obscure, sinistre; goliciunea prin Twine {;i uniforme. So vede aid cum
, l' t'.c '.c' d' <- 'd v , 1 'v.
s~' ~}lerQ.pe l:eSIJ11,.I,LC gram"ele mere ee12 .aua genun ae reprezentaT1 :
,',EnDolunJe 91 alu;;;1l1e .
.Abandan.incl aceastil enumerare maj dcgraba saraea, yom aborda un
do;neniu ale earui ohieete 9i cantinut sint reprezentate de 0 simbolistiea
cxtr(;m de baga~{l 9i variaUi. Este domeniul vietH sexuale, al arganelor
ge-nitc~le, al actelor sexuale, al relatlilor sex.uale. JVlajoritatea sllnboltl-
rilor din vise sfnt simboluri sexuale. Dar aid ne aflam in fata unci
dispraportii remareabile. Pc c:ind continuturile simbo1izate sint putin
numeroase, simbolurile care le desemneaza sint extraordinar de nume-
roase, in a:;;a fel ca fiecare obiect poate fl exprimat prin simboluri
mil1tip1e, avind toate nproape aceea9i valoare. In cursul interpretarii 1n-
ce:;cam insa 0 surpriza .nep1acuta. Cantral' reprezentarilor din vise, care
sInt foarte variate, internretarile simbolurilor sint cum TIU S8 Doate T1}:li
monotone. Este un fapt ~are a displacut tuturor acelora ~are au~avut pri~
sa-1 constate. Dal' co putem face?
Cum este pontru prima data dnd, in aceste expuneri, vom aborcla
prcblema vietH sexuale, va trebui 38. va spun cum inteleg sa tratez
aceasta tema. PsihanaJiza nu are niei un motiv sa vorbeasca prin eufe-
rn1sme sau sa se multumeasca eu a1uzli, ea nu incearca nid un senti-
rncnt de jena de a so ocupa de acest subiect important, ea gase9te corect
,,;i convenabil sa spuna lucrurilor pc nume 9i eonsidera ca acosta este
2('1 mai bun mijloc de a se fed de reticentetu1buratoare. Faptul e2,
iJ'/cm de vorbit unui auditoriu eornpus din reprezentantii eelor dou{,
se>e nu schimba eu n1m1e lucrurile. Tot a~a cum nu existil :;;tiinta ad
'U;:nn Delphini, nu trebuie sa existe una pentru folosinta tinerelor fete
iar doarrmele pe care Ie zaresc printre clumnec:voastra au dOTH
si'i arate eElprin prezent.a lor aici ele doresc sa fie tratate, suI?
;;tiintei, in mod egal eu barbatii.
Ded visul dispune, pentru organele sexuale ale omului, de 0 muli;ime
de reprezentari pe care le putem numi simbolice Eii in care eel mal ade-
S2'" este evident factoru1 comun a1 comparatiei. In ceca ce privc:;;te ap,\-
ra::111genital al b21rbatuJui, in intregul sau, prezlnta Importanta simbolic6
lndeo~)ebi numarul sacru 3. Partea pdncipala a aparatului genital
masculin 9i coa mai vrednica de interes pentru ambele sexe, penisul,
gi'lse::;:tesubstitutele simbolicemaiintli.in obiecte care li slnt asemi',-
n;'ri;oare prin forma, adtca: bastoane, umbreLe, stiIpi, arbori etc., apoi
in obiecte care, ca 9i penisul, pot patrunde in interiorul unui corp, pro-
ducind raniri: arrne ascutite de toate felurile, cum a1' fi cutite, pwn-
spade, sCibii, sau ehiar arme de foe, cum ar Ii pw}ti, pistoale
in '''fwd deosebit, arm a care prin forma sa se preteaza In mod special
aceast.a eomparatie, adidi revolvcruL In co~marurile fete lor urmarirea de
c;jtre un am inarmat eu un cutit sau cu 0 arma de foe joaca un 1'01esen-
, Asemcnea obiecte se intilnesc eel mar' frecvent in simbolistica viselor
~i interpretarea lor nu pl'ezinta ni~i 0 clifl~ulb~e. N~ ~"nai.putin inteli-
eSle reprezentarea membrulu1 masculm prm obleCTcdm care curge
un lichid : robinet, ibriee, izvoare tz!}nitoure, ca 9i prin alte obieete.sus-
ceptibile de alungiri, cum ar Ii Elmpile en suspensor, creiounele ell ndn6.
llu.biUi etc. FaptuI ca tocurile de scris, creioanele, pfLeLe peniTu unghii,

1\0
docande ~i aIte instrumente sint incontestabil reprezenUiri simbolice ale
organului sexual masculin depin de de 0 coneeptie simpla in legiltura eu
ncest organ.
Insu'iirea deosebita pc care 0 are acesta de a invinge gravitatia, lrisu-
care formeaza 0 parte a fenomenului erectiei, a creat reprezentarea
::;;11'8
simbolica Cu ajutorul baloanelor, aviocmelor 9i chiar dirijabilelor Zezrpelin.
Dar visul cunoao,;teo,;iun alt mijloc, mult mal exprcsiv, de a simbo1iza
erectia. El face din organul sexual ins9.0,;1 cscnta persoanei 'ii 0 pune sa
zboare. Sa nu va rnirati daea va spun ea vlsele atlt de frumoase pc care
Ie eunoa:;;tem eu toW 'ii in care zborurile detin un 1'01 aUt de important
trebuie interpretate ca avind la baza 0 excitatie sexuaia generaHi, feno-
menul de erectie. Dintre psihana1i:;;ti,P. Fed ern este acela care a sta-
bilit aceasta interpretare eu ajutorul unoI' dovezi eu neputinta de respins,
dar chiar 'ii un experimentator aUt de impartial 'it poate aUt de igno-
rant int1'-ale psihanalizei ca M 0 u r 1y-V 0 I d a ajuns la aeelea;;i con-
duzii, in urma experientelor sale care eonstau in a da b1'atelor 'ii pi-
cioarelor, in timpul s0111nului, pozltii artifidale. Nu-mi obiectati la
aceasta eu faptul ca femeile pot 9i ele sa viseze ca zboara.Amintiti-va
mai cur:ind ea visele noastre se VOl'realizarea unoI' dorinte si ca dOl~inta
a fi· barbat, con9ticnta sau incon'itienta, estc extren~ de frecvent[l
1a femeie. Aceia dintre dumneavoastra care s1n1.mai rnult sau mai putin
versati in anatomie nu Val' gasi nimie uimitor in faptul eii femeia este
in stare sa-;;i implineasdi aceasta dorinta eu ajutorul acelora~i senzatii
ca acelea incercate de barb at. De fapt poseda in aparatul ei genital .un
mie membru asemanator penisului 1a barbat, 'ii aeest membru rninuscul,
ditorisul, indepline'ite in eopiliirie ;;i la virsta aduWi care precede rapor~
turile sexuale acela'ii 1'01 ea 'ii penisul barbatulu1.
Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile, VOID cita
reptiLele ~i pe~lii, dar mai ales faimosul simbol al ~arpeLui. De ee para-
da ~i mantalw au eapatat acela9i inteles? Nu este u~or sEtghicim acest
lucru, dar semnificatia lor simboliea este incontestabila. Ne putem 1n-
treba, in sfir'ilt, daca substituirea organului sexual masculin printr-un a1t
membru, cum ar fi mina sau pidorul, trebuie considerata, de asemenea,
ea fiind simboliea. Cred ca luind in considerare ansamblul vlsului ~i
tinind seama de organele corespondente ale femeii, yom fi in majoritatea
cazurilor obligati sa admitem aceasta semnificatie.
Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic pdn toate
obiectele a CarOl' caracteristica consta in aeeea ea circumseriu 0 cavitate
in care poate £i introdus ceva : mine, gropi, peyteri, vase ~i stide, cutli
de toate £ormele, WZl, cufere, buzunare etc. Vaporul face 'ii 81 parte din
aceasta serie. Unele simboluri ea dulapuri, cuptoare 'ii mai ales camere
S8 raporteaza mai degraba la uter dedt la aparatul genitalpropriu-zis.
Simbolul camera se include aid in acela de casa, ~ U$a ~i portaL deve-
nind la r1:ndu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. Mai au sem-
nificatie sirnbolica anumite materiale, cum ar fi lemnul sau hiTtia, ca 'ii
obiectele facute din aceste materiale ca masa si cartea. Dintre animale,
meLcd si scoicile s1nt ineontestabil simboluri' feminine. Sa mai citam,
dintre ~rganele eorpului, gum ca simbol al orificiului vaginal ~i, dintre
edificii, biserica 'ii capela. Dupa cum vedeti, nu toate aeestc simbolud
sbI de fel de inteligibile.
Trebuie eonsiderati ea faclnd parte din aparatul genital sinH care,
eEl ~i celelalte emisfere, mai marl, ale co1'pului feminin, '1;;iafla repre-

11 - cd. 404 161

 zentarea simbolica in mere, piersici, fructe in generaL Pilozitatea zone101'
genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei
paduri, al unui tufi$. Topografia complicata a aparatului genital al fe-
meii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui· peisaj, ell
stinci, paduri, apa, pe dnd impozantul mecanism al aparatului genital
al b.iirbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini com-
plicate, greu de descris. '
Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezen-
tat de lildita cu bijuterii,. giuvaer ~i eomoara s'int dezmierdarile adresate,
ehiar ~i 'in vis, persoanei iubite ; dulciurile servesc adesea la simbolizarea
placerii sexuale. Satisfaetia sexual<'iobtinuta fara eoneursul unei persoane
de sex opus este .simbolizata prin tot felul de executii muzicale, 'intre
altele prin cintatul la pian. Alunecarea, eoborirea bl"USCa, smulgerea
.unei ramuri sint reprezentari subtil simbolice ale onanismului. 0 repre-
zentare eu totul deosebita este eaderea unui dinte, extractia unei masele :
simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea, privita ca 0 pedeapsa
pentru masturbare. Simbolurile destinate sa reprezinte In mod special
raporturile sexuale sint mai putin numeroase In vise dedt s-ar crede,
potrivit informatiilor de care dispunem. Putem cita, ca raportindu-se
la aceastil eategorie, activWltile ritmice, ca dansul, echitatia, ascensiunea,_
eEl ~i aceidentele violente, ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un
Qutomobil. Sa. mai adilugam anumite activitati manuale ~i, fire~te, amc-
l1intarea eu 0 anna.
Utilizarea ~i talmacirea aeestor simboluri s'int mai putin simple declt
poate ca 1e credeti. $i una ~i alta comportil multe aspecte care contrazlc
a~teptarile noastre. In consecinta, constatam faptul incredibil ea deosebi-
rile sexuale slnt adesea abia schitate in renrezentarile simbolice. Multe
simboluri desemneaza un organ gei1italin g~neral - indiferent daca este
'masculin sau feminin: acesta este cazul simbolurilor 'in care apare Ull
copil mie, 0 fetitii sau un biiietel. Alteori, un simbol maseulin desel~1-
neaza 0 parte a aparatului genital feminin, 9i invers. Toate aeestea ramill
de ne1nteles atlt timp c'it nu sintem la curent eu dezvoltarea reprezen-
tarilor sexuale ale oamenilor. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a
simbolurilor poate sa nu fie dedt aparentil; de aItfel simbolurile cele
mai frapante, ca buzunarul, a1"ma, cutia, slnt exceptate de .utilizarea sim-
bolica bisexuaUi.
Inceplnd nu cu ceea ce reprezinta simbolul, ci eu simbolul insu~i, voi
trece 'in revista domeniile din care au fast 'imnrumutate simbolurile
sexuale, completind aceasta eercetare eu c'iteva ~onsideratii referitoare
in special la simbolurile al carol' factor comun ramine abseur. Un simbal
abscnT de aeest gen este palaria, poate orice acoperamint de cap 'in gene-
ral, eu senmifieatie 'in genere masculina, dar uneori :;dfeminina. Tot a,?R,
mantaua serveste la desemnarea unui barbat, eu taate ca adesea dintr-un
alt punct de vedere dedt eel sexual. Sinteti Uberi sa cautati ratiunea
faptului. Cravata, care atirna pe piept ~i care nu este purtata de femei,
este 'in chip manifest un simbal maseulin. Lenjeria alba, pinza sint in
general simboluri feminine; hainele, uniformele sint, a ~tim deja, simbo-
Iuri destinate sa exprime goliciunea, formele corpului ; pantoful, papucul
desemneaza simbolicorganele genitale ale femeii. Am 9i diseutat despre
aeeste simboluri enigmatice, dar in mod sigur feminine, care sint masa,
lemnul. Scam, treptele, rampa, ca ~i actul de a urca pe 0 seara etc. sTnt
cu siguranta simboluri ale raporturilor sexuale. Meditind mai inde-

162
aproape la acestea, gasim ca factor eomun ritmica ascensiunii, poate ea 91
crescendo-ul excitatlei: jena In respiratie, pe masura ce sulm.
Am mentionat deja peisajul, ea reprezentare a aparatului genital al
femeii. Muntele, stinca sint simboluri ale organului sexual masculin,
gri'idina, un simbol frecvent al organului sexual feminin. Fructul deser:n-
neaza nti copilul, ci sinul. Animalele salbatice servesc la reprezentarea
in primul rind a oamenilor pasionati, apoi a instinctelor 1'ele, a patimilor.
Mugurii 9i florile semnaleaza organelegenitale ale femeH 9i In special
virginitatea. Amintiti-va in legatura cu aceasta ca florile sint cuadevarat
organele genitale ale plantelor. Cunoa9tem deja simbolul camera. Repre-
zentarea dezvoltindu-se, ferestrele, intra rile 9i ie9irile din, camera dobin-
desc semnificatia de deschideri, de orificii ale corpului. Camera inchisa,
camera deschisa fac parte din aceea9i simbolistidi, iar cheia este incon-
testabil .un simbal masculin.
Acestea sint materialele care intra in compozitiq. simbolisticii viselor.
De altfel ele sint deparate de a fi complete, expunerea noastra putlnd Ii
extinsa atit in dimensiunile sale orizontale cif :;;iIn profunzime. Cred insa
ca enumerarea facuia este mai muIt decit sufieienta. Ba se poate ca,
exasperati, sa-mi spuneti : "Ascultindu-va, am zice ea traim intr-un uni-
vers de simboluri sexuale. Toate obieetele ee ne inconjoara, orice ve~mint
pe care-l pun em pe noi, orice lucru pe care puhem mina nu ar £i deci,
dupa opinia dumneavoastra, decit simboluri sexuale ~i nimic mai muit 1<>
Sint de acord ea sint pe lumea aceasta lucrur,i uimitoare, iar prima intre-
bare care 5e pune in mod firesc este urmatoarea: cum putem noi cu-
noa:;;te semnificatia simbolurilor onJrice, pe dnd insw;;i autorul visului
nu ne da nid 0 lamurire in aceasta privinta sau nu ne da decIt infor-
matii absolut nesatisfacatoare ?
Raspund : aceasta clmo39te:re provine din diverse izvoare, dinbasme
:;;imituri, din farse :;;iglume, din folclor, adidi din studiul moravurilor,
obiceiurilor, proverbelor ~i cintecelor diferitelor popoare, din studiul lim-
bajului poetic 9i al limbajului comun. Regasim pretutindeni aceea9i sim-
bolistica, pe care adesea 0 intelegem fara cea mai mica dificultate. Exa-
minind fiecare din aceste surse unele dupa altele, descoperim un aseme-
nea paralelism cu simbolistica viselor incH interpretarile noastre VOl'
doblndi un grad de certitudine sporit din aeest examen.
Corpul uman, am spus, adesea este reprezentat, dupa parerea lul
Seherner, prin simbolul casei; or, din acest simbol fae parte de aseme-
nea ferestrele, u;~ile, portile, care simbolizeaza aecesul in activitatile
corpului, fatadele, netede sau impodobite eu stucaturi :;;i ba1coane care
pot servi drept puncte de sprijin. Aceasti.i simbolistica S8 regase9te in
limbajul nostru curent : in acest fel, pe un vechi amie il salutam spunin-
du-i "easa batrina" 1), iar despre cite unul zlcem ca nu totul este in
ordine la "etajul sau superior" ..
Pare, Ia prima vedere, bizar ca parintii sa fie reprezentati in vis
sub infatisarea unui euplu'regal sau imperial, ceea ce i9i gase9te 0 para-
lelain b~sme. Nu credeti ca in multe basme care ineep prin formula
" A fost odata un -.l, imnarat'si 0 impiirateasa", avem 0 substituire simbolica

1) Tradueerea Hterala pentru sintagma "altes Haus", fara corespondent in

limba romana. Singura expresia "a tine casa" (eu cineva) se apropie oarecum de
semnificatia la care se refera Freud, care mizeaza aid pe un idiotism stricto
sensu, observatie valabiUi lli pentru alte expresii Intilnite mai departe. (Nota trad.)

163
a formulei "A fost odati! un tata ;>i 0 mama ?\; In familie copiii s1nt
adesea numiti, in glumil, printi, primu1 nascut primind titlul de print
mO$tenitor. Impilratul insu~i i~i spune tatCi a1 tarii. Tot in gluma copino;'
Ii se spune viermi, iar n01 Ie spun em cu compasiune : bietii vienni$ori 2) •
Dar sa revenim la simbo1ul casa ~i la derivatele sale. Cind, in vis,
folosim stucaturile ea puncte de sprijin, nu avem aid 0 reminiscenta a
reflectiei bine cunoseute a oamenilor .din popor la adresa unei femei eu
sinii foarte dezvo1tati: ai de ce sa te apuci? In aceea~i imprejurare,
oamenii din popor se mai exprima ~i altfel, spunind : "lata 0 femeie care
are 0 gramadil de lemne in fat a easei", ca ;;i cum a1' vol sa confirme in-
terpretarea noastra care vede in lemn un simbol feminin, un simbol al
ma ternitil tii.
In ceea ee prive~te lemnul, nu vom reu;;i sa intelegem ratiunea care
a facut dinel un simbol al maternitatii, a1 feminitatii, dadi nu chemam
in ajutor lingvistiea comparata. Cuvintu1 german Ho1z (== lemn) a1' avea
.aceea;;i ddilcina cu cuvintu1 grecesc 0"'1), care inseamna materie, ma-
terie bruta. Dar adesea se intlmpla ca un cuvint generic sa sfi1'~easca
prin a desemna un obiect particular. Or, exista in Atlantic 0 insula nu-
mita Madera, nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o,
deoareee ea era pe atunci acoperita de paduri. In limba portugheza
Jl/ladeira inseamna tocmai lemn. Fara indoiala ca recunoasteti in cuvintul
madeira cuvintu1 latin materia u~or modificat ~i care, 1a ~indu-i, .inseam-
na rnaterie .in general. Or, cuvintu1 materia este un derivat de la mater,
mama. Materia din care este facut un lucru este ea un fel de mama a
acestuia. Deci toemai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in fo1o-
sirea simbolului lemn pentru femeie, mama.
Na;;terea este eu regularitate exprimata in vis printr-o relatie eu
apa: te seufunzi in apa sau ie;;i din apa, eeea ee vrea sa spuna ca te
na~ti sau e~ti nascut. Or, nu uitati ca acest simbol poate fi considerat
ea punind in evidenta 0 dubla legatura eu adevaru1 transformismului :
pe de 0 parte (~i avem aiei un fapt din epoci foarte indepartate) toate
mamiferele terestre, inclusiv stramo;iii omului, descind din animale acva-
tice; pe de aIta parte, fiecare mamifer, fieeare om i;;i petreee prima
faza a existentei sale in apa, adiea in lichidul amniotic din uterul mamei
;;i a se na;;te inseamna pentru el a ie~i din apE\. Nu afirmca toti eei ce
viseaza cunose toate aceste lueruri, dar creel ca nid nu au nevoie sa
Ie eunoasca. Fara indoia1a eil autorul visu1ui stie 1ucruri care i-au fost
povestite in <;opilarie, dar ehiar ;;i despre aceste euno~tinte afirm ca ele
nu au eontribuit eu nimie la formarea simbolului. Ni S-i;1 spus odinioara
-ea barza este aceea care aduce copHi. Dar unde traie9te ea? Pe malul
3pe10r, in balti, deci tot in apa. Unu1 dintre pu.cientii mei, pe atunci eopU
de gn'ldinita, auzind aceasta istorie, disparuse 0 intreaga dupa-amiaza de
acasa. A fost gasH pe malul ele;;teului castelului in care locuia, aple-
cat cu fata la apa 9i incercind sa zareasca pc fund copila;;ii pe care urma
sEl-i aduca barza. ,
In miturile privitoare la na9terea cronor, supuse de O. Rank unei
analize comparate (cel mai veehi este acela privind na9te1'ea regelui
Sargon, din Agados, in anul 2800 1.e.n,) 3), scufundarea in ap,,, ;;i salvarea

"das a1''/1"l,e WU1'm" in textul original. (Nota tn,d,)

2)
Saragon T, intemeietorul imperiului mesopotamian, eu capitala Ja Agado~.
3)
(Nota trad,)

164
din apa joad't un 1'01 predominant. Rank a stabilit ca este yorba aid de
reprezentarile simbolice ale na~terii, analoage acelora care se manifesta
in vis. Cind visum ea ne-a salvat 0 persoana de la inee, facem din aeeasta
persoana mama, san pur 9! simplu 0 mama; in mit, 0 persoana care a
salvat un copn din apa, marturise~te a £i chiar mama acestuia. Exista 0
anecdota bine cunoscuta, in care un ovreia~ inteligent e intrebat : "Care
a fost mama lni Ivloise?" EI raspunde iara nici 0 ezitare : "Printesa. -'-
Ba nu, i se obiectcaza, printesa doar I-a salvat de la inec. - Asta pre-
tinde ea", riposteaza ovreia~ul, dovedind astfel ca a descoperit semnifi-
catia exacta a mitului.
Plecarea simbolizeaza in vis moartea. De altfel, atu11ci cind un copil
cere ve~ti despre 0 persoana pe care 11-a mai vazut-o de mult, exista
obiceiul de a i se raspnnde, claca este yorba de 0 persoana raposata, ca ea
a plecat intr-o calatorie. 5i in acest eaz en snstin ca simbolul nu are
nirnic de:...aface cu aceasti1 explicatie pentru u~u1 copiilor. Poetul se
sluje')te de acela~i simbol cind ne vorbe9te de lumea de dincolo, ea de
un tJrirn ncexp1orat, de unde nici un ciiWtor (no traveller) nu se mai
1ntoa1'ce. Chiar 9i in eonversatiile noastre zilnice ni se intimp1a aclesea
sa vorbim d2spre ultima calatode. Toti cunoscatorii vechilor rituri :;;tiu
cit de importanta era reprezentarea unei ciilEitorii in imparatia morta
in religia Egiptului antic. :Mai sint apoi numeroase1e exemp1are din car-
tea mortilor care, ca un Baedecker, insotea mumia in acest voiaj. De
cind 10curi1e de ingropaciune au fost separate de locuinte, aceasta ultima
calatorie a mortu1ui a devenit 0 realitate.
Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visu1ui. 5-a intim-
plat fiecaruia dintre durnneavoastra, fie ~i numai 0 singura data in via\:d,
sa mearga ell impolitetea pina CleoloincH sa trateze 0 femeie drept "Ia~a
batrina" 4), faru a sti Doate ca s-a folosit astfel de un simbol sexuaL In
Noul Testament se' sp'une: femeia este un vas fragil. Cartile sfinte ale
evreilor sint, in stUul lor atlt de apropiat de poezie, intesate de expresii
imprumutate din simbolistica sexuala, expresii care nu au fast intot-
de2una intelese exact si a CarOl'interpretare, de exemplu, in Clntarea
Clntarilor, 'a facut loc InuHar neintelegeri. In literatura ebraka de mal
tirziu gasim foarte frecvent simbolul care reprezinta femeia ca pc 0 easa'
a dil'ei usa cor{~spundeorificiului genital. Tinaru1 sot se plinge, de exern""'
pIn, in c[~zul in "'caremireas:: n-a -fast virgin,.\ di a gasit 1L$a s]]a1'[({. De
~1semenea, in· Dceasta literatura gasim 9i I'eprezentarea femeii prin sim-
bolul masCi. Femeiaspune despre sotul ei : i-am pus masa, cia)' cl 0 va
T'listunu. Coplii estropiati se nasc din cauza ca sotul rastoarna. m.nsa. Am
Iuat ac.este inforrnatii dintr-o monografie a d. L. Levy, din
asupra SimboHsticii se:ruule in Biblie $i Talmud.
Etimologistii sint a.c:eia care au facut verosimila presupuncrea ca
vaporu1 estc' 0 reprezental'e simboliea a femeii: substantivul Schiff
(- vapor), care servca initial pentru a desernna un vas de argl1a, nu ar
fi In realitate dccit 0 modHlcarc a cuvintuluiSchaff (= strachina). Fap-
tul ea cuutorul este simbolu1 femeii si a1 uteru1ui ne este confirmat de
legcnda g;'eceasca privitoare Ia periandru din Carint ~i consoarta sa, IVlc~
lissa. Ond, potrivit istoricului Herodot, tiranu1, dupa ce ~i-a ucis din
gelozle femeia iubiti:l, a conjurat umbra acesteia sa-i dea ve~ti desp"~e

1) "alte SchW:htcl" in textul original, tara corespondent eu putere de cirCd-

laFe in limba rom[ma. (Nota tract.)

105
sine, moarta $i-a dezviHuit prezenta, amintindu-i lui Periandru ca e1 i$i
biigase pUnea intr-un cuptar rece, expresie voalata, destinata sa desem-
neze un act pe care nici 0 alta persoana nu-l putea eunoa$te. In Anthra-
pophyteia, publicata de F. S. Kraus ~i care constituie 0 mina de in£or-
matii fara egal pentru tot ceea ce prive~te viata sexuala a popoarelor,
citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre 0 femeie care a
i
nascut : s-a surpat cuptorul. Aprinderea focului, cu tot eeea ce tine de
aceasta, este impregnata profund de simbolistica sexuaIa. Flacara simbo-
lizeaza totdeauna organul genital al barbatului, iar vatra, sinnl femeii.
Daca socotiti uimitor faptul ca peisajele servesc atit de des in vise
1a reprezentarea simboliea a aparahlui genital al femeii, instruiti-va de
la mitologi, care va VOl' spune ce 1'01 insemnat indepline9te tarina hreini-
tOGre in renrezentarile si in culte~'~ popoarelor vechi si in ce masura
concepti a d~spre agricultura a fost determinata de acest simbol. Veti fi
tentati sa cautati in limbaj reprezent'lrea simbolica a femeii : nu se spune
oare ('in limb a germana) FTCiuenzimmer (= camera femeii) in loc de Frau
(= doamna, femeie), inlocuindu-se astfel persoana umana prin spatiul
locuibil care Ii este destinat? La fel, spun em "Sublima Poarta", desem-
nind prin aceasta expresie pe sultan ~i guvernul sau; cuvintul faraon,
care slujea sa desemneze pe suveranii Egiptului antic insernna "mare a
curte" (in vechiul Orient curtile disnuse intre nortile duble ale arasului
lOr au locuri de adunare, ca ph~tele publice in luiTlea greco-ramana). 80cot
totu$i ca aceasta filiatie este eam superficiala. l'vlai curind a~ crede ca
doar in masura in care desemneaza spatiul in care se aflii adapostit Elmul
camera a devenit simbolul femeii. Simbolul cas,] ne este deja cunoscut
sub acest raport ; mitologia ~i stUul poetic neautorizeaza S[l. admitem o;;i
aIte reprezentari simbolice ale femeii : cetatea, fortareata, casteluZ, OTa:juL
Dubiile, in ceeace prive9te aceasta interpretare, nu 51nt permise decH in
cazul persoanelor care nu vorbesc limba germana ~i care, prin urmare,
sInt incapabile sa ne inteleaga 5). Or, in cursu 1 acestor ultimi ani,. am
avut ocazia sa tratez un mare numar de pacienti straini ~i cred ca-mi
am1ntesc ca in visele lor, in eiuda absentei oricarei asemanari intre
cele doua euvlnte in limbile lor mateTne respective, camera semnifica
intotdeauna femeie. Mai avem ~i aUe motive sa admitem ea raportul sim-
bolic poate depa~ilimitele lingvistice, fapt deja recunoscut In trecut de
cercetatorul vise10r Schubert (1862). Trebuie totU91 sa spun ca nkl unul
din pacientii mei nu ignora cu totul limba germani'i., in a~a fel incH tre-
buie Sa las grija stabilirii acestei distinctii pc seama unor psihanali9ti
care a1' avea posibilitatea sa colecteze In aIte parti observatii In legatura
cu persoane care nu vorbese dedt 0 singura Bmba.
In ceea ce prive$te reprezentarile simbo1ice ale organului sexual a1.
barbatului, nu exista. nid una care S[, nu fie exprimata in limbajul
curent sub 0 forma comica, vulgara sau, ea uneori la scriitorii antichi-
tapi, sub 0 forma poetica. Printre aceste reprezentari figureaza nu numai

!ntr-adevar, multe dintre expresiile textului lui Fred, lipsite de corespon-

G)

dent functional in limba romana, suna bizar urechii noastre. A se vedea mai sus,
de exemplu, expresia ofensatoare "alte Scl1achteI" (= "ladii batri:lla"), adresata
femeilor. ea sa sune natural, pe romane~te ar trebui sa. spunem "hoa~ca biltrlna",
cuvint ce se trage din ucraineanul "haska" (= vipel'a), caz in care, IllS<1,se dis-
truge coincidenta de simbol. Mai ales aventurarea In de~ertul pUn de miraje al
interpretiIrilor etimologice ni se pare riscanta, In masura in care Freud nu de-
pa;;e~tein asHel de demersuri pe Nietzsche. (Nota trad.)

166
simbolurile care se manifesta in vise, ci ~i altele, ca de exemplu diverse
uneJte ~i indeosebi plugul. In rest, reprezentarea simbolica a organului
sexual masculin acopera un domeniu foarte restrins, foarte controversat
~>ide care, din motive de economie, dorim sa nu ne ocupam. Nu yom
face dedt citeva remarci cu privire la unul singur din aceste simboluri
ie;;;ite din comun : .simbolul trinitatii (3). Sa lasam la 0 parte chestiunea
daca cifra 3 i~i datoreaza caracterul sacru acestui raport simbolic. Ceea
eEl putem afirma insa sigur este ca daca obiecte alcatuite din trei parti
(trifoiul, de exemplu) au dat forma lor.anumitor arme ~i emblene, faptu1
se explici'i prin semnificatia 101' simbolica.
Crinul frantuzesc cu trei ramificatii ~i emb1emele triskele (trei pidoare
recurbate pornind dintr-o radacina comuna), acele bizare emb1eme din
doua insule atit de departate una de alto., Sicilia 9i insula Man, nu sint,
de asemenea, dupa parerea mea, dedt reproduceri simboliee, stiIizate,
ale aparatului genital' 0.1 barbatului. Reprezentarile organului sexual
masculin erau considerate in antichitate puternice mijloace de aparare
(Apotropaea) impotriva in:fluentelor nefaste 9i poate CEt trebuie sa vedem
o reminiseenta a acestei eredinte in faptul ca ",i in zilele noastre toate
amuletele purtatoare de noroc nu sint altceva dedt simbolurl genitale
sau sexuale. Examinati 0 eolectie din aceste amulete ce se poaria 1a git
sub forma de colier: yeti gasi un trifoi eu patm foi, un purcel, 0 ciu-
perea, 0 poteoava, 0 scara, un hornar. Trifoiul eu patru foi iulocuie'ite
trifoiul eu tre1 fol Intr-adevar simbolic; purcelul este un veehi simbol
al fecunditatii; ciuperca este un simbal incontestabil al penisului, exis-
tind ciuperci care, cum este Phallus impudicus, io;i datoreaza numele
aseman8.rii lor frapante eu organul sexual a1 bEirbatului ; potcoava repro-
duce contururile orificiului genital al femeii, iar hornarul cn seara face
parte din 'colectie pentru ca exercita una din acele profesii cu care omul
din popor compara raporturile sexuale (vezi Anthropophyteia). $tim
de-aeum ca. scara face parte din simbolistica sexuala. a viseIo!'; limba
germana. ne vine aid in ajutor, aratindu-ne ca cuvintul "a urea" este.
utilizat intr-un sens esentialmente sexual. In germana se spune "a urea
dupa femei" ~i "un veehi urcator". !n limba francez2, unde cuvintul
german Stufe se traduce prin cuvintul marche, un biHrin chefliu este
numit "vieux mareheur". Faptul Cd la multe animale acuplarea se face
prin incalecarea femelei de catre mascul nu este, desigur, strain de
aceasta apropiere.
Smulgerea unei ramuri, ca reprezentare simbolicEi a onanisnlului, nu
corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act, ci are 9i numc-
roase al1alogii mitologice. Dar ceea ce este eu totul deosehit, este repre-
zentare a ominismului, sau mai curInd a eastrarii considerate ca 0 pe-
deapsa pentru acest paeat, prin caderea san seoaterea unui dinte; in-
tr-adevar, antropologia ne ofera un pandant 1a aceasta reprezentare, pan- .
c.:ant pe care cred ea putini il eunosc. ered Cd nu 1113. in~el vdzind in
circumciziunea practicata 1a atltea popoare un eehivalent sau un sucee-
daneu al castrarii. In plus, 9tim ca unele triburi primitive de pe conti-
nentul african practica circumciziunea ca rit a1 pubertatii (spre a celebra
intrarea tinarului in virsta virilitatii), pe dnd alte triburi,ehiar vecine
eu cele dintli, inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte.
Inchei expunerea mea prLl1 aceste exemple. Nu slnt dedt exemple;
5e stiu multe in legatura cu eele aratate mai sus ~i va imaginati lesne
cit de variat~l o;ide interesanta a1' fi ocolectie de acest gen fiicuta nude
167
 diletanti ca noi, ci de speciali;;ti in antropologie, mitologie, lingvistica
etnologie. Dar putinul pc care I-am spus necesita anumite eonc1uzii care.,
far{l a pretinde cli epuizeaz2 tema, sint de natura sa dea de gindit ..
Ne aflaln mai inm in rata faptului ca nutorul are In dispozitia sa
modul de expresie simbolic, pe care nu-I cunoa9te ;;i nid nu-l recunoa~te
in stare de veghe. Este un rapt care nu v~i mira mai putin decit dadi .
afla di femeia dumneavoastra de servlciu intelege sanserita, pe
dumneavoastra 9tit1 absolut sigu!' ca ea se trage dintr-un sat din Boemia
9i n-a studiat niciodata aceasta limba. Nu este u;;or sa ne dclm sealE2
de acest fapt ell ajutorul cOl1ceptiiJor psihologice actuale. Putem doar S~i.
spun em ca, 1a acela care vis'C'aza cunoa$terea simbolisticii este incG:r:-
;;tienta, ca ea faee parte din vlata psihicc'i incon9t1enta. Aceasta expll~
catie nu ne conduce ins<3.prea departe. Pina acum nu arn avut nevoie S~l.
admitem decit tendinte incon~tiente, adieii tendinte pe CDxe le ignoram
moment an sau pe 0 durat~l mai mu1t sau mai putin lungi:i. De data
aceasta, insa, este vorba de ceva mai mult: de cuno;;tin1;e ·incon~tiente,
de raporturi incon~tientc intre anumite iclei, de comparatii incon~tiente
intre diverse obiecte, comp~u'atii in urma carara unul dintre obiecte :;::e
instaleaza permanent in locul celuilalt. Aceste comparatli nu. se fac de
fiecare data pentru nevoile cauzei d 0 data pentru totdeauna, fUnd od-
cind disponibi1e. Dovada 0 avem in faptul ca ele sint identice la persc2r-'
nele cele rnai diferite, indiferent de deosehirile de limbii. 6)
De uncle poate proveni cunoa9terea acestor raporturi simbolice ?Um-
bajul curent mi ne furnizeazd dedt 0 parte infirma a acesteia. Nume-
1'oasele analo~~i ~e ?are ~e pot 0.fe1'1alte domenii s~nt c:l ,m~i ach~sea igr:o-,
rate de autorll "I/Isclor ~l nun~lal eu grell ani rel1~lt nOI In~lne sa grtlparrl
Cileva.
In al doilea rind, acestc, raporturi sirnbolice nu apartin
- autorului V1S1.11ui ~i l1U caracter1.zeazli dcar t.ravaliul care are lee in curs:uJ
\riselor, l}rin C2re aceste r(:rporturi njung sli se exprirne. $tim. de-aC-UnlJ
ca miturile :'it basmele, popJ:rul in proverbele 91 dntecele 11mbajul
curent ~i in1aginatia poeticS. ·utilizeaz~; aC'eea~i stm bolistica. I)olnenlul
simbolicului este extrem de intins; iar sirnbolisUea vi.'::elor nu oste dedt
un rnic sector a1 accstuia ; ninl.1.C nll cste 111ai putirl h1c]jcat:. dc{~jt S~l llt8_;,~~i
intreaga proble:na pornind de la vIs. I'v'Iulte slmboluri folosite in c:1t mu:I
nu se manifesta in vis sau nu apar astfel dedt 1'areo1'i ; dt desrwe
bolurile din vise, muJte dintre ele nu Ie regasim in aHe domcnii, S2.L1
TILl Ie regasim, CU111 ati vL"izut) declt ici-colo. ii
\reEl in1presia c£i nc aflarrl
in prezcnta unui mod de expresie vechi, dar care a disparut, cu c;:eeptia
citor\ra :rcstu:ci disernin.at.e in diferlte dOl"l1enii, llnele a1tele colc,
o alta catcgm'ie pastrll1du-se inca sub forme u~or In mai
multe dmncnii:). lmi amintesc, in legAtura eu ace;:lsta, p!;'\:';n1uirea
unui allenat inte1'esant carQ imaginase existenta unei "Umbi fundamen-
tale~' In care toateaccste ~,inlboUce erau, I){lrerea sa~
resturi ale accstei lirn bi.

t~} Apare aiei, in gernlen, ccnceptia u:arhetipurilo'r£~ t din care C. G. Ju n 15 ,",'CI

face pivotul a~a-zisului incon~tient colectlv, ca fond de imagini stravechi CORstJ-
tui>1d tezaurul nati\' al umanjt~~ii (Nota trad.)
7) A sc \'edca, in legf\tura cu a('('asia, E. Fro m m, Le langage onblif;, Payot:
Paris, 1953, lucrare in care, de altfd, mai multe capitaTe sint cODsacrate probleme!
naturil visului ~i "artei" de a-I interprcta. (Nota tract.)

J08
 In al trellea rind, trebuie sa fitl surprin~i eel simboJistiea in
celelalte domenii nu e"te in mod necesar,:'Ii exclusiv sexuala, pc cind in
vise simbolurile sel'vesc aproape in exclusivitatela exprlrnarea obiectelar
~i raporturilol' sexuale. Acest lucru nu este nici el u~or de explicat. Sim-
bolud initial sexuale VOl' £i capatat ulterior 0 aHa utilizare, aceasta sch1111-
bare de destlnatie antrenind degradarea lor treptata, prin trecerea de Ja
reprezentarea simbolica la aHa form;'l de reprezentare. Este evident ca
nu putem raspunde aeestor intrebari cit timp nu ne ocupam decit de
slmbolistica viseIo!'. Trebuie ima sa retinem prlneipiul c;1 exista raporturi
deosebit de strinse intre simboluriIe veritabile 'Ii viata sexuala.
Beneficiem de eur1nd, eu privlre 1£1 aceste raporturi, de 0
contributie. Un lingvlst, d. H. Sperber (din Upsala), ale c;'trui lucrarl
independente de psihanaJizd, a sustinut Cd trebuintele sexuale au jucat
un rol din cele' mai importante in geneza ~i dezvoltarea limbii. Primele
sunete articulate auservit 1a comunicarca idoilor ~i la chemarea partene-
1. l' l'
ru Ul sexuu-,- ..; ~lt2ZVO_~tL~Te.a
't'
U~l erloara
~.... ~1 ~ 'I O1'n11
•
3 ra~ta~!~l ....
}' b" , ", .
-1J. a Insc:.~~ILorg~_n_~n
zarea munCH In co,'numtatea umana pnmltlva. IVlunca era ereetuata In
comun, fUnd aco;'lipanlata de cuvinte 'Ii expresii ritmic r2petate: 1nto1'2S1.11
se:~~lal s-a transrerat ast~fel in dO:T,<:niulAmu?~ii. S,-.ar spunE Cd o~1Ul
mlhv nu s-a resemndt sa munceasca decIt facmd elm ace~"sta echlvalentul
~i substltutuJ activitatj sexuale. In acest felcuvintul la-nsc.rt in
muncH in cornun aV2<1 dour] sensuri, unul care exprima actul
ce1alalt munca activa, care fUS2se asimilata eu acest act. Putin cite putin
cuvintul S-d detas3.t de semnificatia sa sexuaL'i, spre a S2 fixa clefinHiv
in domeniul mun~ji. Ace1a~i lucru's-a petl'ecut ~i 1a generatiile ultel:ioare
care, dupa ce au n;lscoeit un euvbt nou eu s?mnificatie sexuala,l-au
2pl.icat unui gen nou de munca. Se Val' fi format astfel numeroase
cIni, avlnd toate 0 origine sexuala ~i sfir:'lind prin a-~i abandana semni-
ficatla se~Y~1.1ala. Da.ca ipoteza pe care D.n1 schitat-·o estQ" cxacUi-, ea ne
c12.L~cllld.e 0 posibHitute de a lntcJege sirnbolistica vlselor, de a
de ce ·vlsul, care pastreazii ceva din aceste y-echi conclitii de v-tat-a, }::":t'c--
zin.ta atitea sirnboluri legate de 'viata sexuala, de ce, 111 gerieral, arrncle
:'Ii LU1'31teIe slujesc de simboluri masculine, pc eTnd tesatudJe 'Ii obiectcle
ea.snice sint simboluri feminine. Raportul simbolic ar £i supravietuiwrul
\r,:~(=l'i idc::!.tit~lti de Cllvinte; obiectele care au purtat altcldata
YlU1TI·e eEl obicc'tele legate de sfe~~a ~1 Viat3 scx1..1ala ar 3}-x.lrea astazj In
vise In cdlitatc de siD1boluri dlJl aceasta sfera ;;1 din aceasta 'lia~8.
Toat.e accste analogii evocate in legatura cu slmbolistica viselor Vi'l
vor bgadui sa va faceti 0 idee despre psihanaliza ca cliscipIina de un
interes general, ceca ce nll estc cazlll niei ell psihologia, Jlici ell ps111latria.
Activitatea Dsihanalitlci'i ne pune In Jegatura cu 0 multime de alte
morale, cu>]; slnt mitologia, lingvistica, etnologia, psihologia popolreIo",
stiinb religiilor, ale CarOl' cercetari sint susceptibHe sa ne furnizeze datele
~ele 'mai pretioase. Nu va veti mira, in consecinta, Cd mi'lcarea psiha-
nalitica a dus 13 crea.rea unui periodic consacrat exclusiv stuclierii acestor
raDorturi : ma refer la revista Imago, fondat.a in anul 1912 'Ii condusa de
Hims Sachs s1 Otto Rank. In to ate raportuTile sale eu eelelalte ~tiinte,
psihanaliza n;ai mult cIa declt prime:;;te. Desigur, rezultatele adesea nc-
obi911uit.e anuntat.e de psihanalizd devin mai w?or deacceptat in urma
confirmarii lor prin ccreetari efectuate in aIte domenii; clar psihanaliza
est.e aceea care furnizeaza metodele tehnice ~i stablle~te punctele de ve-
derc a CarOl' ap1icare trebuie sa se arate fccunda in ce;elalte ~tiinte.
Cercetarea psihanalitica descopera in viata psihica a individului Un1&n
fapte care ne permit sa rezolvam sau sa punem sub" adevarata lor lumina
multe enigme ale vietH colective a oamenilor.
Dar inca nu v-am spus in ce imprejun'iri putem obtine viziunea cea
mai profunda in legatura cu aceasta prezumtiva "limba fundamentaEi",
care este domeniul care a conservat resturile ei cele mai numeroasE:'. Do-
meniul acesta este acela al nevrozelor; materialele sale 3int constituite
de simptome :;;1aIte manifestari ale bolnavilor nevrotici, simptome ::,;ima-
nifestari pentru a CarOl' explicare :;;i tratament a fast creata psih2naliza.
eel de-al natrulea punct de vedere al meu ne readuce, 2sadar, b
punctul de pl~care :;;i ne orienteaza in directia care ne este tra~ata. Am
spus di chiar 9i daca cenzura viselor nu ar exista, visul nu ne-21r £i mal
inteligibil, pentru ca ::,;1in acest caz am avea de rezolvat problema t8.1-
madrii limbajului simbolic al visu1ui in eel a1 gincUrii noastre din starea
de veghe. Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare a1
viselor, independent de cenzura. Putem ins3. presupune eEl este eonfor-
tabil pentru CenZl..1ra S2.. se slujeasca de silnbolistic8.) aCC:1sta urrnarind
acela~i seop : so. faCEt visul bizar ~i de neinteles.
Studiu1 ulterior a1 visului n8 poate race sa inca un factor
dedeforn1are. Dar nil \'reau Sri - parasirn IJI'oblc!lna s:ln1bolisticii ·visulul
fara a \TEl aminti 111ca 0 data atit'udinea enignlatic3. pe care persoal18 cul-
tivate au crezut eft trebuie s-o adopte in aceasEl privinta : 0 atitudine de
rezistenta indlrjita, in timp Co2 existen~a simbolisticii este demon strata
ell certitudine In rnit, religie, art~·i ~i linlbEi. Sa '\lcden1 rErtiunea acestei
atitudini in legattlrile pe care Ie-arn st.~~bjlit intre sinlbolistic8. viselor
sex11ali tate ?
*
* *
 XI
ELABORAREA VISULUI

Daca ati reu:;;it sa va faceti 0 idee despre mecanismul cenzurii :;;1a1

reprezentarii simbolice, veti £i In stare sa intelegeti cele mai multe vise,
fara ca totUij>isa cunoa.'?teti in profunzime mecanismul de deforma1'e al
v18e10r.5pre a intelege visele,va vetl servi intr-adevar de doua tehnici
care se completeaza reciproc : veti stimula la autorul visului aparitia de
amintiri, pina veti ajunge de 1a elementul substituit 1a substratul visului
,?i, potrivit cuno:;;tintelor dumneavoastra pe1'sonale, veti inlocui simbo-
lurile orin semnificatia lor. In cursu 1 acestor 01Jeratii va veti afla In fata
unoI' i;certitudini. D~r despre acea8ta, mal tirziLL' , ,
Putem relua acum 0 problema pe care am inca'cat s-o abordam ante-
rior cu mijloce insuficiente. Am incercat, intre alte1e, sa stabilim 1'apo1'-
turile care ex1sta intre elementele visclo1' si substraturile lor si am gasH
ca aceste raporturi sint paLm la numar ; ~dportul de la part~ la intreg,
analogia, sau aluzia, relatia simbolicil 91 reprezentarea verbal a plastica.
Vom intreprinde aceea9i cerceta1'e pc 0 scara mai vasta, comparind
continutul I:nanifest al visului in ansamblu eLl visul latent C!9d cum ni-l
dez'{aluie interpret-area.
5pe1' ca nu vi se va mal intimpla sa confundati visul manifest eu
vlsul latent. Avind mereu prezenta in minte aceasta dlstinetie, veti fi
cl:?tigat, din punctul de vedere al intelegerii viselo1', mai mult dedt ma-
joritatea cititorilo1' luerarif mele Interpretarea viselor j). Permiteti-mi sa
va amintesc ca activitatea care transforma v1s1.11 latent in vis manifest se
nume.'?te elaborarea visului. ActivHatea opusa, aceea care ne duce de la
visul manifest la visul latent, se nume:;;te activitate de interpretare. Pro-
cesul de interpret are Unde sa suprime aetivitatea de elaborare. Visele
de tip infantil, in care am 1'ecunoscut fara dificultate reaHzari de dorinte,
au fost si ele SUDuse unei anumite elabora.ri, indeosebi in ce p1'1v2ste
transformarea dorlntei intr-o 1'ealitate, cel mai adesea aceea a ideilor'ln
imagini vizuale. In acestcaz este nevoie nu de interpretare, ci de 0
simpUi ochire Indanltul acestor doua t1'ans£o1'ma1'1.Ceea ee, in celelalte
vise, se ~.dau?a. activltatii de elabori.H:~,este. cee~ ce ~oi r;-umim.~ef?r-
marea Vlsuluz, lar aceasta nu poate 1t supnmata declt prm achvltalea
noast1'a de interpretare.
Avind p1'ilejul sa compar un mare numar de inte1'p1'2ta1'ide vise, am
nosibilita:tea sa va eXDun Int1''-o maniera sintetica ceca ce activltatea de
~laborare onirica face' cu materialele idei10r 1atente ale viselor. Va rog
totu~i Sa nu t1'ageti concluzii pripite din cele ce va voi spune. Va voi
prezenta doar 0 desc1'iere care se cere urmarita eu 0 atentie concentrata.

1) Se referii la lucrarea Die Traumdcutung, a carei prima editie a aparut in

ceditura Deuticke din Viena, in anul 1900. Aceea;;i lucrare a fast publicata in
Limba fmncezi'i, mai tirziu, sl~b tltlul La science des reves. (Nota tract.)

171
 Primul efect al procesului de elaborare a unui vis cansti'. 111 conc/en-
sarea acestuia din 'urmii. Vrem 53 spun em prin aceasta CCl continutu]
visului manifest esie Tnai redus decit acela al visului latent, ca e1 repre-
zinta in consecinta un fel de traducere abrevlata a acestuia. Condensarea
poate uneari lipsi, dar ea in general exist§. 9i adesea este considerabiJa.
Nu 5e observi'l niciodata contrariu1, adicil niciodata nu se intimpla ca
visul manifest sa fie mai intins decit vlsul latent si sa aiba un continut
mai bogat. Condensarea se efectueaza printr-unul' din unniltoarele'tIei
procedee : 1) uncle elemente latente sint pur ~i simplu eliminate; 2) visul
manifest nu contine decit fragmente din anumite ansamblUl'i ale V1-
sului latent; 3) elemente1e latente care au trasaturi comune se regase:':'c
fuzionate in visul manifest.
Daca vreti, puteti rezen'a termenul "condensare" l1umai pentru aceST
din Llrnla prOCedeLl. Efectele sale sint dease-bit deu~or de den1onstr~it~
Rememorind propriile dumncavoastra vise, yeti identifica Cll uwrir,ta
cazuri de condensare a mai multor persoane in una slngura. C persoene;
nlcatuitil in accst fel are aspc~ctul Iui A, tinuta lui B, face ceva care ami,>
te9te de C, dar, eu toaLe acec;tea, '?tim ca este yorba de D. Prin accasti.\
combinare, fire~te, se reliefeaza un caracter sau un atribut eornun eclor
patrLl persoane. Se realiza, de asemenea, un compus din mai multe
obiecte sau localitati, eu conditia ca obiectele sau localitatile respective
sa posede una sau mal multe trasaturi comune pe care visul latent s;,-
.Ie evidcntieze
, In rnod deo':iCbit. Este ca si
'.' cum s-ar forma 0 notiune nOUi~
Gt efen1er{t, C1\Tlnd ca DtlclCll elerncl1tu1 con1un. Din sllpraptlnerea unitJ--
tilor condensate intr-un tot CO'11POZitrezulta, in general, 0 imagine n~
corltllI'Uri vagi, analoaga ell aceea care se obtine suprapun.ind 11:1_:J1 rnuJte
fotografii pe acela::;i c]i~eu.
Procesul de elaborare oniric{l cste l)uternic angrenat 111 r}toduce~-c~:~
aces tor stl'UctLlri C01T:I)ozitE\ fUnd l.l.~or de dernol1strat Cd tras[ltf . .lrlle co-
r]'IP'-l'" Cct"f'" COnc'l'-;+u;e'~ ('0"C111"'1 "J"opn"~,,';': 101' 5'11t CN~at'" Ie,,] 1'"or1 lOntD'1ti,,-
l,--tJ.,,-, .C .•...•.•)Ll, 1-,_ .~~.':"LLY.U _ l.l.'-!C_' . .l..l.. , ..•.J..~'" "'-:- ••...••..... -'-. ~_"' >,._l- .}.-:--"'-.-~.'-"
rlat aeola Ll11de aC0stea llI)SCSC, de c~{(~n1I)luprln alegerea eXpl"CSICl vel''''
belle pentru 0 idee datil. CtU10astem dciH condensari si stflIcturl corn-
')0''';1''
1 ')Cpc't gnn . 1e,-,"c1'
~d_ -,'~•••. (1~ a
c:: ,~-,.J CL,_i \T0L"L'~
t.t !.L ITTv1"nl~o'1iY'ri
-'-~~~'-lJ."_l.l
•••.....
~_•.. , ~.A"'U u~
_ .1..1 1''11
'w->...l.111' sp'e,.ni'11
"""'
.._c.;...L tInp;p
..•..•.
~..•.•..•. 1'1'-'

lapsusuri. Amlntiti-vd de t.inarul care voia sa begLeitdigen (cuvint comF~13

din begleiten =
a Insoti '71beleidiuen a fi lipsit de resp':"ct) 0 doamnii. =
ExistJ ~i cuvinte de spirit a diror telmidi se reduce la 0 condensan:: de
Deest gen. Fii.clnd insaabstrac1;ie de aceste cazuri, trebuie sa subliniem C2
procedeul respectiv apare Cd fiind cu totul neobi~nuit ~i bizaro Alcatuirea
de persoane C0111pozite In vise are, e adevarat, corespondentul snu In
anumite creatH ale imaginatiei noastre care adesea tope9te impreuna ele-
mente ce nu se gasesc reunite in rcalitate ; ",,?a sint centaurii sau anima-
1ele legendare ale vechii mitologii saU din tablourile lui Bticklin Zi. 1n121-
ginatia "creatoareH este incapabila, de altfel, sa inventeze ceva; ea se
multume9te sa imbine elementele separate unele eu altele. Darprocedeul
pus in aplicare de procesul de elaborare prezinta particu1aritatea ca mate-
rialele de care dispune consti'! din idei, din care unele pot fi indecente
~i inacceptabile, dal' care sint modelate'ii ex primate coreet. Pl'ocesul de

~I} flr-r:old H5chl[n (Ig27'-1901)~ pic-tor

viziuni inspir':-ite oe rrHto}ogie (CYn1~ui.l!e
.flsalrul pirolilor etc.). (I~ota trad.)

172
 daborare onirica confcra acestor idei 0 aWi forma 9i este incC!mprehensi-
b11faptul cn In aceastii transcriptie sau traducere ca 1:nt1'-oalta scriere
sau limba el se sluje~te de proccdeul fuziunii sau al combinariL 0 tra-
ducere se striiduie~te in general sa tina seama de particularitatiJe textului
sa nu confunde similitudinile. Procesu1 de ebborare onirica, dimpotriva,
5e stra_duie~te sa condcnseze douaiclei diferite, cautInd, ea int1'-un calam-
bur, un cuvint eu mai multe sensuri in care sa se poata htilni cele doua
idei. Nu trebuie sa ne gn'lbim sa tragem concluzii pc marginea acestei
particularitati care, de altfel, poate cleveni deosebit de senmificativEl pen-
tru conceperea procesului de elaborare onirica.
Cu toate di condensarea obscurizeaza visul, nu aven, totu9i impresia
ca ea a1'fi un efcct al cenzurii. Am putea s[l-1atribuim mddegrabi1 cauze
de ordin mecanic sau economic in proccsul onirk : totusi cenzura isi are
:aid parte a sa de contributie.· " ,
Efectele condensarli pot fi absolut extraordinure. Ea face pOsibila reu-
nirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latonie eu totul diferite, in
H$C! fel ca putem obtine 0 interpretare aparent satisfacatoarc a unn! vis,
avind prin aceasta ~i posibilitatea unei interpret-ari de ordinsuperior.
Condensqrea mai are ca efeet tulburarea, complicarea raporturilor
btre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Inacest fel
un element manifest poate sa' ~orespunda simultan mai multor e1emente
1atcnte, dupa cum un elemenflatent poate participa 1[\ mai multe ele-
mente manifeste : este yorba, ded, de un fel de Incruci~are, Constatam,
de asemenea, in cUI'sul interpreUirii unui vis, ca ideile care apar in legi1-
iura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat, in ordinea succe-
siunii lor. Adesea trebuie a~teptat ca intregul vis sa-~i fi gasit interpre-
tarea.
Travaliul de elaborare onirica opereaza deci a transcriptie CLl totul
neobi~nuita a ideilor viselar, 0 transcriptie care nu esie nki 0 traducere
cuvint cu cuvint sau semn cu semn, nici 0 selectie calauzita de 0 anumita
regula, ca atunci cind nu reproducem decit consoanele unui cuvint, omi-
tind vocalele, niei ceea ce s-ar putea numi 0 Inlocuire prin reprezentare,
situatie in care reliefam un element in dauna multoI' aHara: ne aflam
in fata a ceva cu totul diferit ~i mult mai complicat.
Un al doilea efeet al procesului de elaborare oniricil consta din
deplasare. Din fericire, despre aceasta avem unele cuna~tinte prealabile;
:<;;tim,intre altele, ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii vise-
lor. Deplasarea se exprima in doua feluri : in primul rind, un element
latent este inloeuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive,
d prin ceva mai indepart at, deci printr-,o a1uzie; in al doilearind, accen-
tul psihiceste transferat de pe un element important peun a1tul, mal
putin important, in a~a fel ca visul apare altfel centrat ~i straniu.
Inlocuirea printr-o aluzie exista i?i in gindirea noastra in stare de
veghe, dar cu 0 anumita diferenta. In gin dire a in stare de veghe aluzia
trebuie sa fie u~or inteligibila ~i trebuie sa avem Int1'e aluzie :;;igindirea
veritabila un rap art de continut. Cuvintul de spirit se serve:;;te adesea
de 0 aluzie, tara a respecta conditia asociatiei intre continuturi ; el inlo-
cuie~te aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata,
bazata pe 0 similitudine tanaIa, pe ambiguitatea de sensuri pe care 0 are
un cuvint etc. El respect-a totu~i in mod riguros conditia inteligibilitatii ;
cuvlntul de spirit ~i-ar rata total efectuI dadi nu am putea parcurge
fara dificultate drumul de la aluzie 1a obiectul acesteia. Dar deplasarea

173
prin aluzie care are lac i11 vis se sustrage acestor doua limiti'iri. Aiei
aluzia nu prezinta dedt raporturi eu totul exterioare ~i foarte indepar-
tate de elementul pe care Jl Inlocuie9te ; in consecinta. ea este cifrata si
dnd vrem sa ajungem 1a elementul v1zat, interpret area aluziei lasa im-
presia unui cuvint de spirit ratat sau a unei explicatii :fortate, trase de
par. Cenzura vise101'nU-9i aUnge scopul decit daca izbute~te sa faca de
negasit drumul ce duce de la a1uzie 1a substratul ei.
Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobi9nuit de exprimare
a gIndurilor.Ne servim adesea de acest mijloc in gindirea din stare de
veghe, spre a produce un efeet comic. Ca sa. faceti 0 idee despre aces!
efect, va. voi aminti urmatoarea anecdota : era intr-un sat un potcovar
care s-a facut vinovat de 0 crima grava. Tribunalul a hotarit ca aceastil
crima sa fie ispa9ita ; dar cum potcovarul era singurul din acel sat 91; prin
urmare, indispensabil, 9i cum, in schimb, in acela9i sat existau trei croi-
tori, a fost spinzurat unul din ace~tia In locul potcovarului.
Al treilea eiect al procesului de e1aborare onirica este, din punct de
vedere psihologie, eel mai interesant. EI consta dintr-o transformare a
ideHar in imagini vizuale. Aceasta nu Inseamna ca toate elementele con-
stitutive ale laeilor onirke a1' sufed aceasta transform are ; multe idei l1?i
eonserva forma proprie ;;i apar ca at are sau in calitate de cun09tinte in
visul manifest; pe de aWl parte, imaginile vizuale nu sint singura forma
pe care 0 imbraca ideile in vis. Nu este insa mai putin adevarat ca ima-
ginile vizuale joaca un 1'01esentia1 in formarea vise101'.Aceasta parte a
procesului de prelucra1'e onirica este cea mai constanta; noi 0 eunoa~tem
deja, a$a cum de altfel ne este CUl10scuta"reprezentarea verbala plastid!!
a elementelor izolate ale unui vis.
E evident ca acest rezultat nu este u~or de obtinut. Spre a va face 0
idee de dificultatile pe care Ie prezinta, inchipuiti-va ca ati preluat sarcina
inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii, acHca
treceti de la scrierea eu semne grafice la scrierea prin semne figurative.
in ceea ce prive9te persoanele 9i obiectele concrete desp1'e can~ este vorba
in articolulpropus, va va fi U90r 9i poate chiar eomod sa.Ie in10cuiti prin
imagini, dar va yeti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda
reprezentarea concreta a euvintelor abstracte ~;;ia partnor de vorbire care
exprima relatiile dintre idei : particule, conjunctii etc. Pentru cuvintele
abstraete va veti putea servi de tot felul de artificii. Veti cauta, de exem-
plu, sa transcrieti textul articolului poate sub 0 alta forma verbala putin
utilizata, dar continind mai multe elemente concrete 9i susceptibile de
reprezentare. Va veti aminti in acest caz ca majoritatea cuvintelor ab-
stracte sint cuvlnte care au fost altadata concrete ~i veti cauta, Pf cit va
vasta in putinta, sa gasiti sensul lor initial concreto Veti fibunaoara
incintati sa puteti reprezenta "posesiunea" (Besitzen) unui lueru prin sem-
nificatia sa concreta care este aceea de a £i a$ezat pe (daraufsitzen) acest
obiect. Procesul de eiaborare nu procecleo.za o.lt£e1.Unei reprezentari in-
jghebate in asemenea conditii nu trebuie sa-i cerem 0 prea mare preci-
zie. Asado.r, nu veti pretinde nu stiu ce rigoare din parte a trava1iului de
elabor~re onirica dada inlocuie9te' 0 notiune atIt de greu de exprimat en
ajutorul imaginilor concrete cum este adulterul 3), printr-o fractura de brat

3) 1n limba germana Ehebruch, 1,"'1. traducere literala "ruptura de casatorie"

(Nota trad.).

174
 (Armbruch) 4). Cunoscind aceste detalii, yeti putea intr-o oarecare masura
sa corectati stingaciile acestor pictograme in cazul in care Ii se cere aces-
tara sa in10cuiasca scrierea obi~nuita.
Aceste mijIoace auxiliare lipsesc insa in cazul in care ni se cere sa
reprezentam partile discursu1ui care exprimare1atii intre idei : pent1"u ca,
din cauzCi ca etc. Aceste elemente ale textului nu vor putea fi, cieci,trans-
formate in imagini. Tot a$a, procesul de elaborare a viselor reduce conti-
nutu1 ideilor viselor 1a materia lor bruta, filcuta din obiecte ~i din actiuni.
Trebuie sa £iti mu1tumiti daca yeti uvea poslbilitatea sa traduceti eu mal
multa finete a imaginilor re1atiile care nu S8 preteaza la reprezentari
concrete. Tocmai In acest fel rew?e9te procesul de elaborare onirica sa
exprime unele parti ale continutului ideilor latente ale visului prin pro-
prietatile formale ale visului manifest, prLngradul mal mult sau mal pu~in
riclicat de claritate sau de obscuritate pe care i-I imprima, prin divizarea
in mai multe rragmente etc. Numarul de vise partiale in care se descom-
pune un vis latent corespunde in general numaru1ui de teme principale,
de serii de idei din care se compune visuI latent ; un vis scurt preliminar
indepline.;;te, in raport cu visuI principal subsecvent, ro1ul unei introduced
sau al unei motivatii; 0 idee secundara care vine sa se adauge ideilor
principale este inlocuita in visul manifest printI'-O schimbare de scena in-
tercalata in decoI'u1 principal in care evolueaza evenimentele visului
manifest. $i a.;;a mai departe. Forma insa~i a viselor nu estelipsita de
importantB. .;;icere, de asemenea, 0 interpretan~. Multe vise care au loc in
cursu1 aceleia.;;i nopti prezinta adesea aceea.;;i·importanta .;;i dovedesc

<I) Pe cind eorectam ~palturile acestor pagini, mi-a eazut intimplator sub ochi
un fapt divers pe eare-l transcriu aici deoarece el aduee 0 confirmare nea'\'teptata
consideratiilor noastre: "PEDEAPSA LUI DUMNEZEU" (Fractura de brat ca
expiere a unui adulter). Doamna Alma M., nevasta unui rezervist, depune impotriva
doamnei Clementina K. 0 plingere de adulter. Ea spune In pllngerea ei ca
femeia lui K. a intretinut cu M. relatii condamnabile, pe cind propriul ei barbat
se afla pe front, de unde el Ii trimitea totw;;i 70 de coroane pe lUna. Femeia Iui
K. primise :;;i de la sotul reclamantei multi bani, In timp ce reclamanta insa~i
~i copilul ei sufera de foame :;;itraiesc in mizerie. Camarazii lui M. i-au raportat
rec1amantei ca sotul ei a frecventat eu nevastci lui K. erI~me unde stateau pIna
la ore tirzii din noapte. Ea chiar 0 data nevasta lui K. I-a Intrebat pe sotul re-
clamantei, de fata cu mai multi infanteri~ti, daca n_ar face mai bine sa-9i para-
seasca "baba", ca sa traiasca cu ea. Proprietareasa lui K. I-a vazut adesea pe sotul
reelamantei in locuinta ibovnicei sale, in tinuta mai mult dedt neglijenta. _ In
fata unui judeditor din Leopoldstadt, nevasta lui K. a pretins ieri ca nu-l cu-
noa'\'te pe IvI. ,\,i a negat In consecinta :;;i pe buna dreptate toate relatiile intime
eu acesta. _ .
Martora Albertina IvI. a aratat insa ca
cale sa-l imbrati,\,ezepe barbatul reclamantei. ea a surprins-o pe nevasta Iui K. pe
Interogat in cursul unei ~edinte anterioare, in calitate de martor, M. a negat
la rindul sau oriee relatie ell nevasta Iui K. Ie1'1,insa, judecatol'ul a p1'imit 0-
sCl'isoare prin care M. I$i retrage marturia facuta anterior :;;i recunoa'lte ca a
avut-o pe nevasta lui K. drept amanta pIna In luna iunie a anului treeut. Daca a
negat orice relatie ell aceasta femeie, cu prilejul interogatoriului precedent, a fa-
cut-o Hindca ea H cautase si-l rugase in genunchi s-o salveze, nemartllrisind.
nimie. "Ast/hi, se1'ia martorul,' ma simt obligat ,sa-i arat tribunalului tot adevarul,
caci rupIndl}-mi mina stlnga, socot acest accident co. pe 0 pedeapsa dumnezeeasca.
pentru pacatul meu".
JudeciHorul constatind ea in actiunea penala datats. de mai mult de un an"
reclamanta ~i-a retras pllngerea, ineuipata a-beneficiat de 0 hotadre de neurmarlre.

17~
dOrtul de a stapini din ce in co mai bine 0 exdtatie de 0 intcnsitate
crescfnda. Intr-unul .'?i acela.;;ivis, un element deoscbit de dificultuos poate
Ii reprezentat de simboluri multiple, de "dublete".
Urmarind confruntarea intre ideila latente ale viscIor si visdc rna-
nlfeste care Ie inIocuiesc, aflam 0 multime de lucruri la' care nu ne
a;;teptam ; in acest fel aflam, bun{war{l. ca insa;;i absurditateCl viselor are
senmificatia sa deosebita. ,se poute afirma Cel asupra acestei chestiuni
opoz1tia dintre concepti a medicala s1 conceDtla psilnnalitica desD1'e vi~
ating~ culmea acuitahi. Potriv1t ceiei dintii,' visul a1' fi absurd' pentn~
ca activitatea psihiciJ. al carei efeet este acesta ;;i-a pierdut Ol'ice-capa-
citate de a formula 0 judecata critic§, ; potrivit conceptiei noastre, dim-
potriv-iJ.,visul devine absurd de indata ce este exprinnt;l critica cuprinsii
in inse;;i ideile visului, de indaHi ce s-a formulat judecata "e absurd".
In legatura cu accasta ave~i un bun excmplu in visuI, pe care il cunoa;;-
referitor Ia intentia de a asista Ia 0 reprezentare teatrala (trei bilete
('ostlnd 1 florin ;;1 50 de creitari). Judecata formulata cu acest prUej
€ste ; a fost a absurditate sa 1m; rnilrit atit de cm'ind.
cursul activitatii de interpretare afli:lm, de asemenea, ceca ce
corcspunde indoieli1or :;;iincertitudinilor atlt de des exprimate de autond
vlsului. anume daca un element dat s-a manifestat realmentc in
dnca e.ste exact elementul invocat sau presupus, ~1nu <lItul. In genera],
n'imic din ideile latente ale. visului nu COl'l'spundc acestor indoieli ~i
incertitudini ; ele sint exclusiv efeetul cenzurii~i trcbuie considerate ca
fUnd expresia unei tentative, partial izbutite, de suprimare, de refulare.
Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoarc 121
modul In care procesul 'de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care
oCxistfi in cuprinsul visului latent. $tim deja ca elerl1cntele analoage ale
materialului latent sint inlocuite in visu1 manifest pdn condensari. Or,
contrariile Slnt tratate in acela~i fel ca ;;i analogiile ~i sint exprimate de
preferinta prin acela;;i element manifest. 1\stfel un element al visului
manifest, capabil sa exprime contrariul s;''tu,este posibil sa semnifice
numai acest contrariu, sau sa exprime ambele sensuri simultan ; numai
dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce
prive;;te interpretarea. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezen-
tarea, univoca cel putin, a lui "nu".
Acest mod eiudat de a opera, care caracterizeaza procesul de elabo-
rare onirica, 1;;1gase;;te 0 fericitIt analogie in dezvoltarea limbii. Multi
lingvi;;ti au constatat ca in limbile cele mal vechi antonimele puternic-
slab, clar-obscur, mar.::-mic slnt exprimate prin aceea:;;i radilcina ("opo-
zitia de sens in cuvintele primitive"). AsHel, in vechea limba egipteana
Ken insemna initial tare ~i slab. Pentru a se evita neintelegerile ce pot
rezulta din £olosirea unor cuvinte atft de ambivalente, in limbajul '101'-
bit 3-a recurs 121 0 intonatie ~;;ila gesturi care variaza cu sensul dat cu-
vrntului, iar in scriere cuvintul era insotit de un "determinativ", adid
de 0 imagine care, insa, nu era destinata pronuntarH. Se scria dcci Ken-
tare, insotindu-se euvintul cu 0 imagine care reprezenta un om stind
in picioare, dupa cum se scria Ken-slab, insotindu-se cuvintul Cll 0 ima-
gine care reprezenta un barbat chircit. Numai mai firzlu, In urma unol'
u:;;oare modifid'iri imprimate cuvintuIui primitiv, s-a obtinut 0 desem-
nare speciaUi pentru fiecare din contrarlile pe care Ie ingloba. S-a ajuns
in acest fel la dedublarea Iui Ken (puh~rnic-slab) in Ken - putemic :;;i
Ken - slab. Citeva limbi mal tin ere ~i uncle limbi lTlOderne au con-
 servat numeroase urme ale acestei opozitii de sens primitive. Va voi
dta clteva exemple, dupa K. Abel (1884).
Limba latina prezinta urmatoarele cuvinte intotdeaunaambivalente :
altus (inaIt, adinc) 9i sacer (sfint, blestemat).
lata citevaexemple demodifici.iri ale aceleia9i riidacini :
clamare(a str'iga); clam (pe tacute, pe furi9, intr-ascuns) ;
siccus (uscat) ; succus (sue, seva) ..
$i in limb a germana:
Stimme (voce) ; stumm (mut).
Compararea
acela9i gen. limbilor inrudite ne furnizeaza numeroase exemple de
Engleza
(lacUna) ; : lock (iDchizator, a Inchide) ; germana: Loch (gaura), Lilcke
Engleza : cleave (a d~spica) ; germana : kleben (a lipi).
Cuvintul englez without, al dirui sens literal este cu.-fara, nll se 111ai
f-olose9te astazi dedt eu sensul tara,. ca vocabula with a fast folosWi
spre a desemna nu numai 0 adaugi1'e, d 9i 0 scade1'e, ne-o dovedese cu-
vintele compuse withdraw, 1.uithhold G). La fel stan lucrurile eu cllvintul
german wieder 6) .
o aHa particularitate a procesului de e1aborare onirica 1:;;igase9te
pandantul In dezvaltarea limbii. In. vechea limbi'i egipteana, ca ,?i in
aIte limbi mal noi, adesea se intlrnpla ca acela9i cuvint sa prezinte,
pentru acela9i sens, sunete orinduite intr-o ordine rasturnata. lata dteva
exemple extrase din comparatia intre limbile engleza 91 germana :
Tapf (vas, aala) - pot,. boat (ambarcatiune) -- tub,. hurry (a 52
grabi) - Ruhe (odihnu) ; Ba/ken (bima) - Klaben (bu9tean), club,. wait
(a a9tepta) - tiiuwen ..
Compa1'atia intre latina 9i germana ne da :
capere (a apuea) - packen ,. Ten (rinichi) - Niere.
Inve1'siunile 'de acest gen se produc in vis in mal multe ieluri. Cu-
nOd9tem deja inversarea sensu1ui, inlacuirea a ceva prin contrariul. aces-
tUta. In afar a de aeeasta, in vis S2 produc inversari de situatii, de 1'a-
porturi intre doua persoane,ca 9i cum totul s-a1' petrece intr-o "lume
rasturnata". In vis, tocmai iepurele 11 fugareste adeseane vinator. Sue-
cesiunea evenimentelor sufera de asemenea 0 inversiun'e, in a93 fel ca
.seria antecedenta sau cauzala ia locuI aceleia.care trebuia sa urmeze in
mod firesc. Este ca 1a teatrul de bUd, unde eroul cade m.ortteapan,
mai inainte ca In culise sa fi rasunat focul dearma. care trebuia sa-l
uelda. Sint apol vise in care ordinea elementelor este total intervertWi,
In d9a fel inelt daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora, ele trebuie
intemretate ineepind cu finalul si sfirsind eu inceputul. Va amintiti,
fara fndolala, studiile noastre asup~'a simbolisticli viselor, uncle ain arat~t
ca a se scufunda sau a cadea in apa 1nseamna acela;;i lucru cu a ie~i
din ap8., adica a mo~i sau a na9te, ~l ca a te ditara pe 0 scara san a
sui ni~te trepte au acela9i sens eu a cobori, sau ambele sensuri deodata.

Withdraw
{Nota5) trad.) = a retrage, a Iua fnapoi; withhold = a opl'i, a opri (de Ia).

6) Adverbul lvieder marcheazd. de obicei 0 itera1;ie_ aparind in numeroase

verbe $i sub~.t-antive cDmpusc, iar unecri
(Nota trad) are sens aclversativ (In sch.Lmb, 111S8.).

12 - cr!. 404
177
Remardim eu u~urinta avantajele pe care Ie poate avea deform area vi-
selor de la aceasta libertate de reprezentare.
Aceste particularitiiti ale procesului de e1aborare onirid.i trebuie con-
siderate drept trasaturi arhaice. Ele sint de asemenea inerente vechilor
sisteme de exprimare, veehilor limbi 9iscrieri, 9i care prezinta acelea')i
dificultati de care va fi yorba mai tlrziu, in legatura eu unele obser-
vatii edUce .
.Spre a incheia, sa' formulam citeva eonsideratii suplimentare. In
procesul de elaborare este vorba,. evident, de a transforma in imagini
concrete, de preferinta de natura vizuala, ideile latente concepute verbal.
Or, toate ideile noastre au ca punct de p1ecare imaginile concrete; ma-
terialullor primal', fazele lor preliminare slnt constituite din impresii sen-
zoria1e sau, mai exact, din imagini-amintire privind aceste impresii. Nu-
maiulterior cuvintele au fost ata9ate acestor imagini 9i constituite In
idei. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor a tratare orien-
taw regresiv, 0 evolutie retrograda 9i, in cursul acestei regresiuni, tre-
buie sa dispara tot ceea ce dezvaltarea imaginilor-amintire 9i transfor-
marea lor in ide! au putut aduce ca achizitii noi.
Acesta ar ii, m;;adar, travaliul de elaborare a viselor. In prezenti.t
proceselor pe care ni le-a dezvaluit, interesul nostru pentru visul ma-
nifest a trecut, prin forta lucrurilor, pe un plan secundaI'. Dar cum
visul manifest este singurul lucru pe care noi il cuno39tem nemijlocit,
ii vol mai consaera citeva remarei.
Nimic mai firesc decit ea ViSlll manifest sa-fii piarda importanta in
ochii no~tri. Putin ne intereseaza daca este fnchegat sau se lasa di50-
ciat intr-o suite. de imagini izolate, f8.ra legatura intre ele. Chiar ~i
atunei dnd are 0 semnificatie aparenta, 9tim ca aceasta i9i datoreaza
origil1ea deformarii operate de vis 9i nu are vreun raport organic eu
continutul latent al visului, a9a cum nu exista raport intre fatada unci
biserici italiene ~i structura 71 planul acesteia. In anumite cazuri aceasta
fatadi'i a visului are fli ea 0 semnificatie, datorita faptului ca reproduce
fara deformare sau abia deformat 0 parte constitutiva importanta a
ideilor latente ale visului. Acest fapt ne scapa totu;>i, atH timp cit nn
am efectuat interpretarea visului, care ne permite sa apreciem graduJ
de deformare. 0 Indoiala asemanatoare incercam in eazul in care doua
clemente ale visului. se apropie in a~a fel incit par sa S2 afle in str1nsa
legatura. Din aceasta putem trage concluzia faarte importanta CEl e1e-
rnentele corespunzatoare visului latent trebuie sa fie ~i ele 1a fel de
conectate, dar in alte cazuri putem constata ca elementele asociate in
ideile latente apar disoci.ate In visul mlli'1ifest.
in general, trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam 0 parte a
visului manifest prin alta, ca ~i cum visul ar. fi canceput ca un tot
coerent 9i £11' dispune de 0 reprezentare pragmatica. In majoritatea ca-
zurilor, visul seamana mal curind cu un mozaic facut din fragmente
de diferite pletre dmentate intre e1e, hi a9a fel ca figurile care rezultil
nu corespund deloe contururilor' originare ale acestor fragmente. Existi'l,
in realitate, 0 prelucrare secundara 7) a viselor, care l!?i asuma sarcina
transformarii intI'-un tot aproape coerent a datelor celor mai imediate
ale visului, dar a~ezind materialul intr-o ordine adesea absolut incom-

7) "sckundiire Bearbeitug" in textul original (Nota trad.)

178
prehensibila t;;i completlnd-o <leola unde acest lucru pare necesar, ell
elemente intercalate.
Nu trebuie, pe de aWi parte, sa exageram importanta proeesului de
elaborare oniridi, nid Sa-I acordam 0 'incredere fara rezerve. Activitatea
sa se epuizeaza in efectele pe care Ie-am enumerat; a condensa, a de-
pIasa, a efectua 0 reprezentare plastica, a supune apoi totul unei ela-
bodiri secundare, aceasta este tot ee poate acest proees sa realizeze :;;i
nimie in plus. Judeditile, aprecierile critice, uimirea, eoncluziile formu-
late in vise nu sint niciodata efectele travaliului de elaborare, nu sint
dedt rareori expresia unei refleetii asupra visului : eel mai adesea sint
fragmente de idei latente care tree in visti.l manifest, dupa ee au suferit
anumite modificari 9i 0 oarecare adaptare reciproea. Procesul de ela-
borare nu poate compune nid discursuri. In afara dedteva rare ex-
ceptii, discursurile auzite sau pronuntate in vise sintecouri sau juxta-
puneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua care a precedat visul,
acest~ discursuri fUnd introduse in ideile latente in calitate de materiale
sau In calitate de excitanti ai visului. Calculele scapa, de asemenea, eom-
petentei proeesului de elaborare onirica ;ace1ea pe care Ie gasim in visul
manifest sint eel mai adesea juxtapuneri de numere, aparente de calcul,
total lip site de sens sau simple copli de calcule existente in ideile latente
ale visului. .In aceste conditii, sa nu ne mire faptul ea vedem interesul
manifestat pentru procesulde elaborare onirica orienUndu-se ditre ideile
latente pe care visul manifest ni Ie deseopera intr-o stare mal mu1.t sau
mal putin deformati'i. Dar nu sintem indreptatiti sa impingem aceasta
schimbare de orientare pina 1a a nu vorbi, in eonsideratiile teoretice,
dedt de ideile latente ale visului, punindu-Ie in locul visului propriu-zis
,?i formulind, 1a adresa acestuia din urma, propozitii care nu se aplica
dedt celar dintii.
Este ciudat ca s-a pututabuza de datele psihanalizei pentru a se
face aceasta confuzie. "V18ul" nu este a1teeva decit rezultatul procesu-
Iui de elaborare oniriea ; e1 este deci forma pe care acest praces 0 im-
prima ideilor latente.
Travaliul de elaborare onirica este un proees de un ordin cu totul
particular, carilla nu-i cunoa$tem inca ceva analog In viata psihica. Acestc
condensari, deplasari, transformari regresive de idei in imagini sint nou-
tati a CarOl' cunoa,~tere constituie principal a recompensa a efortu.rilor
psihanalitice. Pe de aHa pa.rte, prin analogie cu procesul de elaborare
onirica, putem constata raporturi care leaga studiile psihanali.tiee de
alte domenii, cum aT fi evolutia limbii .~i a gindirii. Nu veti ficapablll
sa apreciati intreaga in1portanta a aeestor notiuni decit dnd yeti ~ti ca
mecanismele care guverneaza proeesul de elaborare a visului sJ:nt proto-
tipuri pentru vlOdalitatile de producere a simptomelor nevrotice.
Imi dau seama, de asemenea, ca inca nu putem imbrati~a intr-o sin-
gura privire ansamblul tuturor noilor achizitii de care psiho1ogia poate
beneficia de pe urma acestor eercetari. Va atrag doar atentia asupra
nailer dovezipe care Ie-am obtinut in favoarea existentei aete10r psi-
hice inconstiente - far ideile latente ale viselor nu sint alteeva - ~i
asupra dr~mului nebanuit de largpe care interpretareaviselor il des-
chide tuturor acelora care VOl' sa dobindeasca eunoa~terea vietH psihice
ineonstiente.
V~i analiza acum, in fata dumneavoastra, cUeva mid exemple de
vise sprea va arata in detaliu ceea ce pina in momentul acesta nu v-am
prezentat declt intr-un mod sintetic, eu titlu de introducere pre~atitoaI'e.
179
 XII
ANALIZA, UNOR VISE

Sa nu va deceptioneze faptul ea, in loc de a va invita S{.l asistatj 1;;

interpretarea unui vis maret ~;ifrun-os, va voi prezenta 'ii di? data areas!:)
doar fragmente de interpretari. Va ginditL Elra indoiala, Cd, dupa atlta
pregatire, aveti dreptul sa fiti tratati eu rnai nmltii incredere ~i ca., dutu
mnd reu9ita interpretare a atItor mii de vise, am fi aduna de-
mult 0 eoleetie de exeelente exemp1e de vise care sa poah:J.demonstl'Cl
tot ceea ee am aratat eu privire la procesul de elaboTPxe oniric~i ::;i 1a
continutul viselor. Poate di aveti drcntate, dar trebuie sa va nrevin eel.
nUllel'aase diflcultati se opun realiza~ii dorintei dumneavoastrh.
Mal inainte de toate tin sa va spun di nu exista persaane care sa
faca din interpret area viselor ocupatia lor prlncipala. Cind avem prileju1
sa il1terpretam un vis? Ne ocupam uneori, rara nid 0 intentie speci21i'i,
de visele unul prieten, sau de ale noastre proprii. spre a ne antrena in
tehnica psihanalitic2.; cel mai adesea avem 1n5<1de-a face eu visele
nevI'oticilor supw~i tratamentului psihanalitic. Aceste vise constituIe 1"'1a-
teriale excelente, superioare din toate punctele de vedere p<?r-
soan210r sanatoase, dar tehnica tratamentului ne obl1ga sa subordon3Tl1
interpret3rea viselor intentiilor terapeutice 9i sa abandonam pe pm'curs
un mare numar de vise de indata ce am reu$it sa extragem din de
datele susceptibile de 0 utUizare terapeutica. Anumite vise, in special
acelea care au loc in timpul curei, scapa pur ~i simplu unei interpre-
tari complete. Cum ele irump din ansamblul materialelor psihice, pc
care inca il ignoram, 111.1 Ie putem intelege dedt 0 data cu terrninarea
curei. Conmnicarea acestor vise ar necesita sa vi S8 dezvaluie toate necu-
noscutele unci nevroze; acest 1ucru nu intra in intentiile noastre, de-
oarcce, dupa parerea noastra, studiul visului constitute 0 pregatire pen-
tru aeela a1 nevrozeloi'.
Aceasta mnd situatia, poate ca yeti renunta CLl draga inima la aceste
vise, in schimbul explicarii v1selo1' oamenilor sanat09i sau a propriilor
dumneavoastra vise. Dar acest lucru nu este citusi de putin realizabil,
dat fHnd continutul acestor vise. Nu este citusi de putin 'Dosibil sa te
confesezi tu insuti sau sa smulgi confeshmi aceiora care ':;;i-a\tmanifestat
incredere:l lor in tine, cu aeea franchete $i sineeritate pe care ar cere-o
o interpretare eompleta a viselor care, dupa cum 9titi,. tin de ceca ce
este mai intim ill personalitatea noastra. in afara acestei dificultati de
procurare a materia1elor, mal este un mativ care S2 opune comunic;'idi
viselo1'. Dupa curn 9titi, vi.sul ii. apare celui care viseaza drept ceva
straniu : eu atit mal mult trebuie 8a-i apara asHe1 acelora care nu cu-
nose persoana respectiva. Literatura noastra nu duce Jipsa de anaEz<;
de calitate :;;1complete in acest sens; eu Insumi am pu.blicat elteva in
legatura cu evolutia un or . bo1navl; eel mal frumos exemplu de inter-
pretare este poate acela publicat de Otto Rank. Este vorba de doucl vise
180
 ale unei fete, legate unul de altul. Expunerea lornu ocupa dedt doua
pagini de tipar, pc dnd analiza cuprinde 76 de pagini. Mi-ar trebui I
aproape un semestru ca sa facem impreuna 0 munca deacestgen. Cind
abordam interpretarea unui vis mai lung9i mai InuIt sau maiputin
deformat, aVCnl. nevoie de atitea elucidari, trebuie sa tinem seama de
atitea idei 9i amintiri care apar in mi.lltea autoruluivi~Ului, trebuie Sa
ne angajam in atitea digresiuni incH 0 prezentare a unei mund de acest
fel ne-ar Iua foarte mult timp 9i nu ne-ar da nid 0 satisfactie. Va rog
cieci sa va mu1tumiti cu ceea ce este mai lesne de obtinut, adka cu Co-
municarea .unoI' mid fragmente de vise apartinind unoI' persoane ne-
vrotice, din care puteni stlldia cutare sau cutare element izolat. Cel mai
w;;or se preteaza demonstratiei simbolurile ;;i unele particularitati ale
reprezentarii regresive a viselor. Va voi arata, in legatura cu fieeare din
visele
fi expuse mai jos, motivele pentru care mi se pare ea ele merita a
comunicate.
1. lata un vis alcatuit din doua· succinte imagini; Unchiul celui ce
viseaza fumeaza 0 tigara, ell toate Ca e intr-o simMta.-
saTuta $i il mingiie ca pe copilul ei.
0 femeie il
In Iegatura eu prima imagine, autorul visului (care este evreu) ne
spune ca unehiul sau, am pios, Ilu a comis niciodata 9i nu ar fi capabil
sa comita un asemenea pacat 1). Cit despre femeia care figureaza in
a doua imagine, nu-i vine in minte decit mama sa. Desigur, exista 0
legatura intre aeeste doua imagini sau idei. Dar care? Cum el exclude
categoric realitatea actului unchiului sau, sintem tentati sa. stabilim
intre cele doua imagini 0 relatie de dependenta temporala. "In cazul
in care unchiul men, cucernicia Intruchipata, s-ar decide sa puna tigara
in gura simbiHa, este ea :;;1cum m-a~ lasa dezmierdat de mama". Aceasta
inseamna ca mingiierile schimbate cu mama constituie un lucru la feI
de putin permis ca91 faptul. de aruma simbata pentru un evreu pios.
Am afirmat anterior, iar dumneavoastra desigur ca va amintiti, ca in
cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sint
suprimate, ca Inse~i aceste idei sint reduse la stadiul de materiale brute
9i ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aeeste relatii ciisparute.
2. Ca urmare a publicarii luerarilot mde asupra visului, am devenit,
intr-o oarecare masura, un consultant ofidal in ehestiunile legate de
vise9i, de ani de z11e, primesc aproape de peste tot scrisori in care
mi se comunica vise sau mi se cere parerea asupra unor vise. Fire;;te,
sint recunoscator tuturor acelora care imi trimitsuficiente materiale
spre a face posibilii interpret area sau imi prop un eiin9i;;i 0 interpre-
tare. Din D.ceasta categorie face parte urmatorul vis, care mi-a fost co-
municat in anul 1910 de ciltre un student in medicina din Munchen.
11 cHez spre a va demonstra cit degreu est~, in general, de inteles un
vis atlta timp cit autorul sau nu ne-a dat toate lamuririle necesare. De
asemenea, va voi seuti de 0 grava eroare, caci va soeot inclinati sa con-
siderati interpretarea viselor care subliniaza importanta simbolurilor ca
o interpretare ideala~i sa treceti pe planul al doilea tehnica bazata pe
asociatiile care apar in legatura cu visele.
13 iulie 1910; Spre dimineataam urmatorul vis; Cobor pe bicicleta
o strada din Tiibingen, cind un baset negruse precipita indaratul ?neu

1) A iuma ~i, in general, a aprinde iocul simbata este la evrei, potrivit pre-
scriptiilor religioase, un pacat de neiertat. (Nota trad.)

181
$ima mU$cil de cillcii. Ceva mai departe sar de pe bicicletii, mil (L$ez pe
o treapta $i incep sa ma apar'impotriva animaLuLui care latra cu tur-
bare. (Nici mu~catura, nici scena care 0 urmeaza nu ma fac sa traiesc
Vreo senzatie neplacuta). In fata mea stau a$ezate doua doamne in
virstil, care mil privesc cu un ae1" batjocoritor. Atunci ma trezesc $i,
luc1'U care mi s-a intimplat de multe ori, chiar in inomentul trecerii de
la starea de somn lp, cea de veghe, visul imi apare in toata limpezimea.
Simbolurile ne-ar fi aid de putin ajutor. Dar autorul visului ne
aduce la cuno~tinta urmatoarele: "Eram, de dtva timp, indragostit de
o fata pe care n-o cuno~team dedt din vedere, .1ntHnind-o adesea pe
strada, fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. A~ fi fost
foarte fericH ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data. de baset, cad imi plac
mult animalele ~i cred ca am surprins cu pIacere acela~i sentiment ~i
la dinsa". EI adauga ca adesea i s-a intimplat sa intervina, cu multi'i
Indeminare ~i spre marea uimire a spectatorilor, ea sa desparta cHni
inciHerati. Mai aflam ca fata care Ii placea era vazuta totdeauna in to-
vara~ia acelui cline de rasa. Numai ca in visul manifest tlnara nu apare,
Wnd mentinut doar clinele care 0 intovara~ea. Se poate ca doamnele
care rideau de el Sa fi fost evocate in locul fetei. Lamuririle sale ulte-
rioare nu sint suficiente pentru clarificarea acestui aspect. Faptul ca
. 5e vede in vis mergind pe bicicleta constituie reprodueerea directa a
situatiei de care i~i aminte~te : n-o intilnea pe tinara ~i clinele ei dedt
cinq era pe bicicleta.
3. Cind cineva pierde 0 ruda pretuita, are multa vreme vise ciudate,
in care apar compromisurile eele mai uimitoare intre certitudinea mortii
1')inevoia de a-I reinvia pe eel decedat. Citeodata disparutul, eu toate ea
este mort, continua sa traiasca, caci nu ~tie ca este mort, pe cind daca
:ar ~ti aeest lueru el ar muri numaideclt; altadata el este pe jumatate
mort 1?ipe jumatate viu ~i fiecare din aceste stari se distinge prin semne
particulare. Nu am fi indreptatiti sa tratam aceste vise ea absurde, pen-
tru ca reinvierea nu este mai inadmisibila in vis decit in basm, de pilda,
unde ea constituie un eveniment obi~nuit. !n masura in care am putut
sa analizez aceste vise, am gasH ca ele se pretau unei explieatii ratio-
nale, dar ca pioasa dorinta de a-I readuee pe mort la viata este satis-
facuta de mijloacele eele mai extraordinare. Va voi cita un vis de acest
gen, care pare bzar 1?iabsurd, 1?ia carui analiza va va dezvalui unele
detalii pecare consideratiile noastre tE~oretice·au fost de natura sa va
fadi sa Ie prevedeti. Este visul unui om care ~i-a pierdut de mai multi
ani tatal.
Tata a mul'it, dal' el a fast dezgl'opat :;i este prost dispus. El con-
tinua sa triliaseil dupa dezgropare $i .autoruL visului face tot posibiluI ea
sa nu observe aeeasta. (Aici visul treee la alte lucruri, in aparenta foarte
l:ndepartate.)
Tata a murit: 0 1?tim.Dezgroparea sa nu corespunde reali.taW, cum
nu corespund realitatii nici detaliile ulterioare ale visului. Dar autorul
visului relateaza ca, atunci dnd s-a Intors de la inmormintarea tatalui
sau, a incereat 0 durere de dinti. El voise sa trateze dintele bolnav dupa
preseriptia religiei mozaice : "Daca un dinte te face sa suferi, scoate-l",
"Ii s-a dus la dentist. Dar acesta i-a spus : "Nu face sa-ti seoti dintele;
trebuie sa ai rabdare. Iti voi pune in dinte eeva care va ucide nervul.
Revino pestre trei zile, ea sa-ti extrag leacul".

11:12
 Tocmai aceasta "extractie", spune deodata autoI'u1 visu1ui, corespunde
d~zgroparii.
Are e1 dreptate? Nu intru totu1, deoarece nu dinte1e trebuie extras ,
ci partea sa devitalizata. Avem insa aid una din ace1e numeroase impre-
ciziuni care, potrivit experientei noastI'e, se constatii adesea in vise. Au-
torul visului a operat in acest caz 0 condensare, faclnd sa fuzioneze la
un loc tatal mort ~idintele ucis ~i .totu~i pastrat. Nimic surprinzator.
daca in visu1 manifest a rezultat ceva absurd, pentru ca nu tot ce tine
de dinte se poate aplica tatalui. Unde sa gasim, in general, acea tertium
comparationis care a facut posibila condensarea pe care 0 constatam in
visul manifest?
Ttebuie totw,;i sa aveh1 aici un raport intre tata ~i dinte, deoarece
autorul visului ne marturise~te di e1 ~tie ca atund dnd visezi ca iti
Gade un dinte, aceasta inseamria ca 'lei pierde pe cineva din familie.
$tim ea aeeasta interpretare populara este inexactil sau ca nu este
exada dedt intr-un. sens special, adica ineaHtate de butadi'l. In conse-
cinta, 'lom fi eu am mai mirati sa regasim aceastfi tema in spatele tu-
turor eelorlalte fragmente ale continutului visului.
Fara a i-o fi cerut, omul nostru incepe sa ne povesteasdi despre boala
~i moartea tatiilui sau, ca ~i despre atitudinea sa fata de Rcesta. Boala
tatalui a durat mult, tratamentul 9i ingrijirile I-au costat pe fiu 0 mul-
time de bani. $i totu~i el, fiul) nu s-a pIins niciodata, n-a manifestat
nidodata nid cea mai mica nerabdare, n-R exprimat niciodata dorinta
de a vedea terminate toate aeestea. El se lauda ea a dovedit intotdeauna
fata de tatal sau un sentiment de pietate eonforma cu preceptele reli-
gioase, ca intotdeauna s-a eonformat eu stra~nicie legii mozaice. Nu
va frapeaza eontradictia care exista in ideHe care se raporteaza la vis?
EI a identificat dintele eu tatal. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa
legea mozaica, care porunce:;;te sa-l smulga de indata ce acesta este 0
cauza de durere si de nemultumire. Fata de tata voia de asemenea sa
procedeze dupa legea care, d'e aceasta data,. spune sa nu te pllngi de
cheltuieli 9i de neeazuri, sa suporti eu rabdare incerearea ~i sa-ti in-
terzici orice intentie de aversiune fata de obieetul care constituie cauza
durerii. Ana10gia intre celedoua situ~tii ar fi fost insa mai deplina daca
fiul ar fi dovedit fat;l de tata acelea,?i sentimente ca fata de dinte, adica
daca ar fi dorH ca moartea sa puna eapat existentei inutile, dureraase
~i eostisitoare· a aeestuia.
Personal sint convins ca acestea au fost cu adevarat sentimentele
omu1ui nostru fata de tatal sau in timpul grelei boll a acestuia Elidi
zgomotoasele sale proteste de pietate filiala nu erau destinate dedt s8.-i
indeparteze atentia de aeeste amintiri. In situatii de acest gen dorim, in
general, savina moartea, dar aceasta do1'inta l~i pune masea pietatii:
moartea, ·se zice, ar fi 0 izb<'ivire pentru bolnavul care sufera. Obser-
vati totu~i ca aid noi depa~im limita ideHor latente inse~i. Prima inte1'-
ventie a acestora n-a fost in mod sigur incon'?tienta clecit putin timp,
adica pe durata formarii visului ; dar sentimentele de ostilitate la adresa
tatalui trebuie sa fi existat in stare ineonstienta inca de multa vreme,
poate chiar din copilarie, ~i numaiin mod 'oeazional, in timpul bol!i, ele
g-au insinuat in con:;;tiint;a,timid :;;ideghizat. eu inca 9imai multa cer-
titudine putem afirma acela~i lucru eu privire la celelalte idei late~te
('are au contribuit la constituirea continutului visului. Nu descopenm·
in vis nid 0 urma de sentimente ostiie fata de tata. Dar daca c<'iutam
18.3
 radacina unei asemenea ostilitati fata de tam reintorcindu-ne in copi-
Eirie, ne amintim ca ea rezidil in teama pe care ne-o inspin'i tatal care,
foarte timpuriu, incepe sa infrineeemanifesUirile sexuale ale copilului
~i continua sa-i opuna obstacole, din motive sociale, chiar si la virsta
adolescentei. Acest adevar se aplica ~i atitudinii omului nostru fata de
tatal sau : dragostea sa era un amestec de respect ~;ide teama care iz-
vorau din controlul pe care tatal n exercitase asupra activitatii sexuale
a fiului.
Celelalte detalii ale visului manifest se explicil prin coniplexul on3-
nismulu.i. "Este prost dispus": aceasta poate fi foarte bine 0 aluzie - b
cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui
clinte din acel loco Dal' aceastEi p1'opozitie pOette ca se raportcaza ~i la
proasta dispozitie prin care copilul care a atins virsta pube1'tatif i~i t1'[,-
deaza sau se teme sa nu-~i tradeze preocuparile sexuale exage1'ate. Nu
fara 0 anumita u~urare pentru sine a transrerat autorul visului, in con-
tinutul visului manifest, proasta dispozitie pe seama tatiHui sau, in vir-
tutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare, pc care deja 0
cunoa9teti. "El este 'in viatat(: aceastii idee corespunde tot aUt de bin(~
dorintei d:o> re'inviere, ca ~i asigu1'arii dentistului ca dintele va putea Ii
conservat. Dar fraza : "autorul visului face tot pasibilu! ca (tatiiL) sa nu
observe cce:ista", este deosebit de 1'afinata, avind drept sC,opsa ne su-
gereze concluzia ca e1 este mort. Slngu1'a concluzie semnificattva decurge
totu9i din "complexul onanismului", fiind cu totul de inteles faptul ea
t}na.ru~~ac~ t?t ce-iostii .in putinta spre. a as~unde tati'ilui v.iat~ :a s:x~ali'i.
n.rruntltl-va, 111 legatura ell aceasta, ca totaeauna am fost onhgatl sa ne
referiTa la onanism 9i la teama de pedeapsa pentru practicile pc care el
Ie comporta, spre a interpreta visele care au ca obiect durerea de dinti.
Acum vedeti cum s-a putut forma acest vis incomprehensibil. In
acest scop au fost· puse in aplicare mai multe procedee: condens area
bizara ~i ingelatoare, deplasarea tuturor ideilo1' in afara sferoi de gin-
dud latente, crea1'ea de numeroase structuri substitutive pentru cele mai
profunde 9i mai indepartate dintre aceste ideL
4. Am incercat in repetate rinduri sa ab01'dam acele vise sobre :;;i
banale care nu cantin nimic absurd sau straniu, dar in privinta caror<:J
se pune intrebarea: de ce visam lucruri atlt de indiferente? Va voi
.dta, prin urmare, un nou exemplu de acest gen : trei vise legate unul
de a1tul, visate de 0 tlnara femeie '1n cursul aeeleia~i noptt
a) Ea traverseaza salonul din apartamentul sau $i se love$te eu capuI
de lustra care aUrna de plafon. RezuLta 0 plaga singerinda.
Nici 0 reminiscenta; nid a aminti1'e referitoare la vreun eveniment
realmente petrecut anterior. Lamuririle pe care ea ni Ie furnizeaza ne
indica eu totul alta directie. ,,$titiin ce hal imi cade pami. Copna
rnea, mi-a spus ied mama, daca merge tot a~a, capul tau va fi miine-
polmline gol en 0 poponeata". Capul apare aici drept reprezentare a
partii opuse a corpului. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta :
toate obiectele alungite sint simboluri ale organului sexual masculin.
Ar fi vorba, deci, de 0 singerare a partii infe1'ioare a corpului, ca u1'-
mare a unei vatamari pricinuite de penis. A1' putea fi posibile inca
multe aIte sensuri; alte lamuriri date de auto area visului ne arata ca
este vorba de credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocati1
de raporturile sexuale eu barbatul, teorie sexuala care numara multi.
adepti printre fetele care nu au aUns inca vIrsta maturitatii.

184
 b} Ea dil in vis peste un !jant ad1:nc care, $tie, provine am scoaterea
unui COp:lC. In legatura eu aeeasta ea observa ca copacul Insu~i lipse$te.
Crede a nu £i vazut copaeul in vis, dar Intreaga sa fraza sluje~teexp:rl-
marE unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptuluL
Acest vis se raporteaza In special la 0 aHa eoneeptiesexuala infcmtHa,
potrivit careia ictele ar avea la inceput acelea~i organe sexuale ca
biiietii ~l ea numai in urma eastrarii (smulgerea copacului) organele se-
::male ale femeii ar Iua forma cunoscuta.
c) Ea stil in fata sertarului biroului ei, al carei continut .ii este aiit
de familiar indt l$i danwnaidecd seama de eel mcii neinsemnat mnestec
al unei miini stra:ine. Sertarul biroului este, ca orlce sertar, cutie sau
caseta, reprezentare simbollca a organului sexual al femeii. $tie ca
urmele raporturilor sexuaJe (~i, dupa Cum crede ea, ale pipaitului) slnt
U90r de recunoscut ~i s~a temut l1mlta vreme de aceast5 dovada. Dupi'l.
parerea l1,ea, 1nte1'es1.1lsuscitat de aceste t1'e1 vise const."i.indeosebi in
cuno.;tiTLfele de care cHi dovada antoarea viseIor: ea i~i aminte9te de
perioada investigatiilor sale infa11tlle asupra. rnisterelor viet-ti sexuale5 CEl
:;;1 de rezultatele 1a care ajunscse ~i de care era, pe atunci, foartE~mindnl.
5. Inca putin simbolism. Dar de data aceasta trebuie sa expun,
prealabil, pe scud, conte:dul psihic. Un domn, care ~i-a petrecut 0
noapte in intimitatea unei doC\mne, vorbe:'?te despre aceastEl dlnurma
ca despre una din acele fid mateme 1a care sentimentul dragostei se
intemeiaza exclusiv pe dorinta de a procrea. Dar imprejurarile In care
a avut loc intllnirea despre care este vorba erau de a~a natura IncH
au trebuit luate masurl de precautie impotrlva eventualiUltii unei sar-
cini 91, dupa cum se 9tie, principal a masunl consta in impiecEcarea Ii-
chidului seminal de .? piit!~?de in .o:-ganu} genital al femeii. In dh~j-
neata care a urmat Intllmrn eu pncma, doamna poveste~te acest VIS:
Un oftter imbriieat eLL 0 manta rO$ie 0 unnare$te pe stmclc1. Eo. incepe
so. alerge, urea scam easei sale,. €I 0 nrmarc$te int:runa. eu riisuflarea
taiata, ea ajunge la apartamentul ei, se strecoanl inc1untru $i incuie u.;;a
en cheia. Ofiterul ramine afara $i, privind pc fereastra, ea a 'vede a y!-
zat pe 0 banea, plfngind.
Recunoasteti fara greutate in urmarirea de cat1'2 ofiterul eu
rosie si in u~c~rea predpitata a scarii reprezentarea actului sexual. Faptul
di' auto area vlsu1ui se incuie spre a se pune 1a adapost de urm~rit~r
estQ un exelTInlll referltor la -acelell inversiun.i care-seproduc-atlt-de
free'vent ill vi~e: de faDt este \70:r/)#(1 -de ne:realiz;:1rea actului s2xi.lalde
caire barbat. La fel, e~-- ~i-a deplasat an1araC.lUn.e.a, atribu.ind-oo parte-
nerului : pc acesta 11vede ea pllrrgind 'in vis, ceea ce de asemenea caIT-
stituie 0 aluzie la ejaculare.
Fara indoiala ca ati auzit spuilindu-se ea, potrivit psihanalizei, toati?
~ avea 0 semnificatie
visele 81'
--. . sexuaEi. Acum s'inteti in situatia de a va
cia semna cIt de incorecta este aceasta parere. Cunoa~teti vise rep1'2-
zentind realizari ale unoI' dorinte, vise In care este vorba de satisfacerea
unor trebuinte fundamentale, ca foamea, setea, r.evoia de libertate;
CUlioasteh• ae'1 •• aserl1enea Vise pc care
" 'le-ull
•• nUu<l
~ I"'t llse ale eOl ~v'"'d·F~'>t-~~
"t ,:'-, •••

L<tI"H
' -m-

$1 neribdarii, vise ale cupidit<:itii,vIse eg6iste. Dar trebuie sa considerati

~a pc un nou rezultat al cercetiirii psihanalitice faptul C2. visele extrem
de deform ate (de altfel nu toate) servesc in speC'ial exprimarH dorintelor
sexuale.
185
 G. Am un motiv deosebit sa aeumulez exemple de utilizare a sim-
bolurilor in vise. Inca de 1a prima noastra intilnire v-am subliniat cit
este de dWeil, in predarea psihanallzei, sa facem dovada afirmatiilor
noastre ~i sa dobindim astfel convingerea auditorilor. AU avut in 'con-
tinuare multiple ocazii de a va asigura ca avem dreptat~. Or, intre di-
versele propozitii I?i afirmatii ale psihanaJizei exista 0 legi'itura atit de
strinsa incH convingerea dobindWi cu privire 1a un aspect se poate ex-
tin de 1a 0 parte mai mult SDU mal pu~in intima a intregului. Putem
spune despre psihanaliza co. este deajuns sa'-i intinzi un deget pentru
ca ea sa-ti ia toata mina. Acela care a inteles ~i a adoptat explicarea
actelor 1'atate trebuie, spre a £i logic, sa adopte tot resiul. Or, simbo-
listica viselor ne ofera un alt aspect la fel de usor accesibil. Va voi ex-
pune visul, de-acum publicat, al~unei femei simple, al carel barbat este
agent de Roli'~ie~i care eu siguranta ca nu a auzit vorbindu-se despre
simbo1istica vlselor O;'i despre psihanaliza. Judecati dumneavoastra in:;;iva
dad" interpretarea aeestui vis cu ajutorul simbolurilor sexuale trebule
sau n'..1 sa fie considerata ea arbitrari'"t 8i fortata.
" ...Cineva s-a introdus atunci in 'locui'nt(! $i, nelini$titZi, ea chemna
un agent de politie. Acesta, insa, in fntelegere eu cei doi "punga$i",
intra intr-o biserica unde urea mai multe trepte. In spatele bisericii erG
un munte acoperit de 0 padUTe deasa. Agentul de politie Civea 0 cas-
cheta $i purta grum6.jer $i manta. Avea ;barbCi ncagra. Cei doi vaga-
bonzi, care il insoteau in lini$te pe agent, purtau in jurul ?oldurilor
§orturi in forma de sac. 0 CaraTe ducea de la biserica la munte, mar-
ginitZi de-o parte .~i de alta de ierburi $i tufi$uri caTe deveneau tot mai
dese, formind 0 adevaratil pCidure in virful muntelui".
Reeunoa:;;teti eu u:;;urinta simbolurile folosite. Organele genitale rhas-
culine slnt reprezentate de 0 trinitate de persoane, iar organele femi-
nine de un peisaj, eu capela, munte ~i padure. Treptele apar easimbol
al actului sexual. Ceea ee este numit munte .in vis, .in anatomic poarta
acela:;;inume : muntele lui Venus, osul pubian.
7. Inca un vis care trebuie interpretat CLl ajutorul simbolurilor, vIs
remareabil I?i eonvingator, prin faptul ca insw;;i autorul sau a talmacit
toate simbolurile, fara sa posede nid eea mai neinsemnata cuno~tinta
teoretica eu privire la interpretarea viselor, cireumstanta eu totul ex-
ceptlonala, ale earei elemente nu Ie cunoa9tem en exaetHate.
"El se plimba impreun(I_ eu tatei) sau intr-un loe care eu siqurcLnfi'f
este Pmterul 2), did se vede rotonda $i inaintea acesteia 0 mica ridi-
CQ.tuTade care este ata$Clt un balon captiv care pare destul de dezum-
flat. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea; intrebarea it
mira, dar nu do dtu$i de putin explicatia care i
se cere. Sosesc apoi
·hilT-O curte in care se intincle 0 mare placa de iier, alba. TataZ ar vrea
so. clesprinda 0 bucata mare, dar prive$te in jurul sau ca sa vada daca
nu-l observa cineva. EI ii
spune atunci ca aT ii .de ajuns sa anunte paz-
nicul : va putea in acest fel so. ia cit va vol. Din eurtea aceasta, 0 seara
duee intr-un $Clnt ai earui pereti sint eapitonati ca de exemplu un foto-
riu din piele. La capatul acestui $Clnt se afra 0 lunge! platforma, dupa
care incepe un alt $ant".

2) Vestit pare situat in partea estica a Vienei, in vecinatatea Dunarii, des-

chis pentru public din annl 1766, din ordinnl imparatului Iosif al II-lea (Nota
trad.)

J26
 · Autorul visului da el insu:;;i urmatoarea interpreta1'e: "Rotonda 1'e-
prezinta organele genitaIe, iar baIonul captiv nu este altceva dedt peni-
suI meuu carui capacitate de erectie este diminuata de clUJ.vavreme".
Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe
care copilul 0 sacoate in general ca faclnd parte din aparatulgenital;
mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. in vis,
tatiil il intreaba ce insearnna toate acestea, cu aIte cuvinte care este
scopu1 :;;i functia oI'ganelor genitale. Fara riscul de a ilC inge1a, putem
sa intervertirn situatiile 9i sa admitem ca fiul este acela care intreaba.
Tatal nepunind niciodata, in viata reaIa, asemenea intrcbare, trebuie sa
consideram aceasta idee a visului ca pe 0 dorinta sau <,,\ n-o acceptam
decit in mod conditionat: "Daca a:;; fi cerut tatalui r,:eu lamuriri cu
privire la organele sexuale ..." Vom gasi imediat in·alti'i parte continua-
rea :;;i d~zvoltarea acestei idei.
Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie conside-
:rata ca fiind esentialmente un simbol : ea face parte din localul in care
1'5iexercita tabHnegotul. Din discretie, am inlocuit cu metalul alb arti-
colul cu care face el cornert, fara a schimba nimic din continutul visu-
lui. Autorul visului, care i:;;i ajuta tata1 in afaceri, a fast inca din
prima zi 90cat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se
d:;;tiga bani. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai
sus urmatoarea dezvoltare;. "Daca i-a~ fi eerut tati'ilui meu lamuriri,
e1 m-ar fi in:;;elat, a9a cum i$i in$eala clientii". Tatal voia sa desprinda
o bueata din placa de metal alb: putem v.edea foarte bine in aeeasta
intentie reprezentarea necinstei comercia1e, insa autorul visului ne da
el insu$i 0 alta explicatie: aceasta semnifidi onanismul. Lucrul acesta
11 :;;tim de multa vreme, dar, in plus, aceasta interpret are se aeorda eu
faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul
care ii spune tat<'ilui ca, daca vrea sa ia 0 bucata de metal alb, trebuie
s-o faca pe fata, cerind ingaduinta paznicului). A$adar, sa nu ne mire
faptul ca 11vedem pe fiu atribuindu-i tatalui practici onaniste, a$a cum
i-a atribuit intrebarea din prima seena a visului. Cit despre $ant, auto-
rul visului 11 interpreteaza evocind captu$eala 1110alea peretllor vagi-
nali. Din parte-mi adaug ca coborirea, ca in alte cazuri urcarea, sem-
nifica actul sexual.
Primul:;;ant, ne spunea autoI'ul vlsului, era urmat de 0 lunga plat~
forma la capatul eareia ineepea un alt :;;ant: aid este yorba de detalii
biografice. Dupa ee a ~vut dtva timp raporturi sexuale normale fI'ec-
vente, autorul visului se afla. actualmente in dificultate in ceea ce pri-
ve:;;te savi1'$iI'ea actului sexual din eaUza unor inhibitii $i spera ca, gra-
tie tratamentului, sa ajunga la vigoarea de altadatfi.
8. Cele doua vise care urmeaza apartin unui strain eu inclinatii poli-
gamice foarte pronuntate. Vi Ie cHez spre a va demonstra ca in vis
apare totdeauna eul autorului visului, chiar 9i atunci dnd acesta este
disimulat in visul manifest. Valizele care figureaza in aceste vise sint
simboluri feminine.
a) EI pleaci'i in voiaj, bagajele sale sint aduse La !Jadi eu trasura.
Aeestea se eompun dintr-un mare numar de valize, printre.care se
gasese doua mari valize negre, de soiuL "vaIize eu nwstre". EI spune
pe un ton de consoLare : astea nu merg dec'it pina Ia gara.
Calatore$te intr-adevar cu multe bagaje, dar in cursul tratamentului
ne dezvaluie multe istorii eu femeL Cele· douii valize negre corespund
187
eu daua femei brunete, care joaca in prezent in viata sa un 1'01 de prima
importanta. Una dintre ele voia sa-I urmeze la Viena; dind curs 5f2-
tului meu, i-a telefonat sa nu intreprinda nimic in acest sens.
b) 0 scena La vama: Unul din tovara§iii Zui de drum deschide vaZiza
$i, triigznd nepiisator din tigara, zice ca nu-i nimic induntru. Vame$ul
pare sa-Z' creada, dar reincepe sa scotoceasca {'i gase$te ceva ell toted
interzis. CaUitoruZ spune atunci ell resemnare: nu-i nimic de facut,
GilEitorul este el inslv;;i; vame~ul siut eu. In general foarte sinceI'
marturisil'ile sale, el valse 52-ml ascunda relatiile pe care tocmni Ie
innodase cu 0 femei'e, presupulliud. pc buna dreptate ea doamna aceca
nu-m1 era necunoscuta. El a transferat asupra altei persoane penibEa
situatie a euiva care prime~te 0 dezmintire :;;i pare, in acest fel, ca e1
1113U:'l1
sa nu figureze in vis.
9, lata exemplul unui slmbol pe care inca nu I-am mentionat';
El Z$l intUne$te sora in compcmia a dou6. prietene, eZe insele surori,
EI intinde ~ina acestora, .dar n'lf propriei s~le surori .... , .
Acest VIS nu se refera la mel un evemment cunoscut. Annnhr118 sa.!e
se raporteaza mai degrabii 1a 0 perioada in care e1 a observat pentn.l
prima data, c<7mtindcauza acestui fapt, ca pieptul S8 clezvolul tirziu 1a
fete, Cele doua surori reprezlnta deci sinH, pe care el i-ar fi apucat
bueuros, numai sa nu fi fast sinH surorii sale.
10. lata un exemplu de slmbolistica a mortii in vis:
El merge pe un pod de fier Snalt $i rigid, eu doua pet'soane pe care
Ze cunoa$te, dol' carora la tl'ezi,e Ie-a uitat numele. Deodata cele doue
pt'rSOQ'ne dislJar §i el vede 1111 uLirbat spectral care poarta 0 boneta
un costnm de pinza, 1Z intrcaba. dad nu e tdegrafistuZ ... lVu. Daca
este vizitiul. Nu. l$i continua drumul, mai traie$te in vis 0 maTe neli ..
ni$te $i, chiar treaz fiind, i§li prelunge$te viSed, inwginindu-$i ca podul
de fier se prabu$e$te, anmcindu-l in abis.
Persoanele despre care se spune ea nu Ie cunoa:;tem S'lU CEl Ie-am
uitat nu:nele slnt eel mal adesea persoane foarte apropiate. Autarul
visului are un frate sd 0 sod,; daea le-ar fi dorH moartea, n-a1' fi fost
dedt firC3C sa traiasci:i el lnsusi 0 nellniste de moarte. in ceea ce pri-
veste teleg1'afistul, el remarca' ea acesti~ slnt totdeauna transmWitori
de've9ti 1'ele. Dupa uniforma, putea £i 9i un lampagiu, da1' lampagiii
au de asemenea printre atributii 9i stingerea felinarelor, Cl93cum geniul
l11.ortii stinge flacara vietH. Ideii vizitiului, el Ii asociaza poemul lui
Uhland despre periplul regelui Carol 9i i9i aminte9te in legatura cu
aceasta de 0 primejdioasa calatorie pe mare impreuna cu dol eamarazi,
calatorie in cursul care1a el juease ralul regelui din poem. In legatudi
cu podul de fieI', 1:;i aminte9te de un gray accident petrecut in ultimuI
timp si de absurdul aforism: viata este un pod susDendat.
II.' Alt exemplu de reprezenta~'e simboliea a mortE: un damn '(v,:--
cunoscut depune in onoarea sa 0 carte de vizitCi in ehenar negru.
12. Visul urmator care are, de altfel, printre antecedentele sale, G
stare nevrotica, va va interesa sub multiple aspecte.
EI ealatore$te cu trenul. Tren'!u se opre$te zn pUn dmp. El creae
ca este vorba de un accident, ca trebuie sa fodi ceva spre a se salva"
traverseazii toate compartimentele $i ii omoaTa pe toti eei pe eare-i in-
tUne$te: conductoT, mecanic etc.
De acest vis se le.Dga relatarea unul fapt, facuta de un prieten. Pe
o cale, ferata italiana era transportat un nebun Intr-un compartiment

188
 rezervat, dar din nebagare de seama a fost Eisat sa intre un calaior
in aeela~i compartiment. Nebunul I-a ucis pe ('illato1'. Autorul visului
se identifica deci cunebunu1 ~i l~i justified actul prin obsesia, care 11
chinuie din dnd in dnd, ea t1'ebuie "sa suprime pe toti martorii". Apoi
gase~te 0 motivatie mai buna, care formeaza punetul de plecare a1 visu-
laL In ajun 0 v3.zuse la teatru pe fata ell care trebuia sa se insoare, dar
pc care 0 parasise,deoareee 11 facea gelos. Data fiind intensitatea pe
care 0 putea atinge la" el gelozia, ar Ii innebunit de-a binelea daca s-ar
Ii casatorit cufata. Aeeasta inseamna : el 0 socoate atH de putin sigura,
ineH ar fi fost obligat sa omoare pe tot! eei ce i-a1' fi ie~it in cale,
cad ar ii fost gelos re toata 1umea. $Um deja ca faptul de a travers a
o serie de ineaped (aid compartimente) 2St2 sirnbolul casatorlei.
In legatura ell oprlrea trenului in plio clmp :;;1eu fdea de Clccldeot,
e1 ne spune ea intr··o zi in care calatorea intr~adevar pe cale~l ferata,
trenul S2 oprise subit intre doua statii. 0 tlnara doamna care se afla
Hngi'\.021 a emis parerea eElprobabll S8 va produce 0 ciocnire cuun aU
tren 9i di in acest caz prima masura de precautie care trebuie luata estc
sd ridici in sus picioarele. "Pidoarelein sus" au jucat de asemenea
un rol in l1umeroasele plin1DEirl 0i ex.clII'sii 1a tai."'ii 1)2 care Ie facuse eu
fata in zilele feridte ale primel 10i' dragoste. 0 nOUil dovada Cd a1' fj
trebuit sa fie nebun ea s-o ia acum de sotie. eu toate aeestea, cUl1oas;-
.terf'3 situatiei Imi nermite sa afirm ea dorinta de a savirsi aeeastil nebu-
nie-~u era ~itu~i -de'putin absenta 13 e1.· .
 XIII
TRAsATURI ARHAICE
$1 INF A:I"IT[LISMUL VISULUI

Sa revenim la rezultatul nostru potrivit caruia, sub influenta G.'n-

zurii, procesul de elaborare onirica comunica ideHor latente ale visului
un alt mod de expresie. IdeHe latente nu sint dedt ideile con~tiente
ale vietH noastre din starea de veghe,idei pe care noi Ie cunoa~tem.
Noul mod de expresie prezinta numeroase trasiHuri neinteligibile pentlu
noi. Am aratat ca acesta dateaza din epoci de mult depa9ite ale dezvol-
tarH noastre Intelectuale, tinind de limbajul figurat, de raporturile sim-
balke, poate de conditiile existente inainte de dezvoltarea limbajulul
nostru abstract. De aceea am calificat drept arhaic sau regresiv modul
de expresie al procesului de elaborare onirica. ,n _,_
Veti putea conchide cil studiul mai aprofundat al proce-sului de eL=,":
borare a visului ne va permite sa colectam date pretioase despre lnce-
puturile putin cunoscute ale dezvoltarii noastre intelectuale. Sper sa fle
<:t;;a,da, aceasta cercetare nu a fast in{;a intreprinsa. Preistoria Ia care:
ne conduce procesul de elaborare onirica este dubli:i : mai intH preistoria
individuaEi, copiHiria, apoi, in rnasura in care individu1 reproduce pe
scurt~ in cursul copilariei sale, intreaga dezvo1tare a speciei umane, pre-·
istoria filogenetica. Ca S8 va reusi intr-o zi sa se stabileasca DarteC!
care, in procesele psihice latente, 'revine preistoriei individua1e ii Ele-
mentele care, in aceasta viatJ; provin din preistoriafilogenetica, faptul
nu-mi pare imposibil. Astfe1, bunaoara, dupa parerea mea sintem autori-
zati sa socotirn ca pe 0 mo~tenire filogenetic3. simboUzarea, pe care incH-
viduI ca atare nu a invatat-o niciodat8..
Dar acesta nu este singuru1 caracter arhaic a1 visului. Cunoa~teti eu
totii, din experienta, remarcabila amnezie a eopUariei. Mi'i refer 13 faptul
e11primii clnd, ~ase san opt ani din viatii nu lasa, ca evenimentele triiite
ulterior, urme in memorie. Intilnim multi indivizi care cred ca se pot
lauda eu 0 continuitate mnemonica ce se intinde pe toati'i durata vietH
lor, de la primele sale inceputuri, dar eazul contrar, ace1a a1 lacunelor in
memorie, cste mult mai frecvent. Cred eElacest fapt nu a suscitat inte-
resu1 pe care il merita. La virsta de doi ani copilul ~tie deja sa vorbeasca
bine; cmind dupa aceea 81 dovede~te ca 9tie sa se orienteze in situatii
psihice complicate :;d i~i manifestii ideile ;;i sentimente1e prin cuvinte ~i
fapte pe care i Ie reamintim mai tirziu, dar pe care el insu:,?iIe-a uitat
Cu toate acestea, bemoria eopilului fUnd mai putin incarcata in primii
ani decit in anii care urmeaza, spre exemp1u la opt ani, ea ar trebui sa
fie mai eficace ~i mai sup1a, deci mai apta sa retina faptele 9i impre-
siiIe. Pe de aIta parte, niei un fapt nu ne autorizeaza sa consideram func~
tiC! memoriei ca pe 0 functie psihica elevata 9i dificila: gasim,dim-
pot1'ivEl, 0 buna memorie chiar ]a pe1'80ane al carol' nivel intelectual
este foa1'te scazut.

190
 Acestei particularitati i se suprapune 0 a doua, anume faptul ca
vidul mnemonic care se intinde asupra primilor ani ai copilariei nu
este absolut: rasar uriele amintiri bine conservate, amintiri care cores-
puncl eel mai adesea unoI' impresii plastice ~i carora,de altfel, n1mie'
nu Ie justifica conservarea. Amintirile care se raporteaza la evenimen-
te ulterioare sufera in memorie 0 select1e: ceea ce este important se
pastreaza, restul este indepartat. Nu la fel se petree lucrurile eu aJi'1in-
tirileconservate din eea mai frageda copilarie. E1e nu eorespund in
mod necesar unor evenimente importante din aceasta perioada a vietH,
nici macar unoI' evenimente care ar fi putut s<1para importante din pune-
tul de veclere al copilului. Aceste amintiri sint adesea atit de banale s1
de insignifiante incH ne intreMm cu uimire de ce aceste detalii au sd-
pat uitarii. Am incercat odinioara sa solutionez eu ajutorul analizei enig-
ma anmeziei infantile ~i a resturilor de amintiri pastrate in ciuda aces-
tei amnezii, ajungind la eoncluzia e8. la eopil singure1e care au supra-
vietuit sint amintirile importante. Numai ea, datorit[l proceselor pc care
deja Ie cunoasteti si care sint condensarea si mai ales deolasarea, ceca
ce este important ~ste in10cuit in memorie prin elemente' care par mai
putin importante. Am dat din aceasta cauza amintirilor din copilarie nu-
mele de amintiri-coperta i),. 0 analiza aprofundata permite sa degajam
tot eeea ce a fast uitat.
In tratamentele psihanalitice ne gasim totdeauna in fata nevoii de
a umple lacune1e pe care Ie prezinta amintirile infantile ~i, in masura
In care tratamentul da rezultate aproape satisfacatoare, adica fnt1'-un
foarte'mare numar de cazuri, izbutim sa evocam continutul anilor copi-
1ariei acoperit de uitare. Impresiilc reconstituite nu au fast in reali-
tate niciodata uitate: ele au ramas doarinaecesibile, latente, refulate
in zona incon~tientu1ui. Se intimpla ins8. ca ele &~ izbucneasca spontan
din incon:;;tient, aceasta produdndu-se adesea eu prilejul viselor. Se
pare deci ca viata onirica 9tie gasi calea de acces 1a aceste trairi infan-
tile 1atente. Gasim in legatura eu acestea exemple admirabile in Etera-
tura :;;i eu insumi am putut Educe in sprijinul' acestui fapt 0 contri-
butie personaJa. Am visat intr-o noapte, intre altele, 0 anumita per-
soans care imi facuse un serviciu ~i pe care 0 vedeam clar in fata ochi-
lor. Era un om mic de stat, chia1' grosolan, avind capul adinc infundat
intre umeri. Am conchis, dupa contextul visului, ca acest om era medic.
Din fericire am putut-o intreba pe mama, care inca traia, care erainfa-
tisarea exterioara a medicu1ui din orasu1 meu natal pe care il para-
~i~em la virsta de 3 ani si am aflat cii acesta fusese Intr-adevar ehiar
mic de statura, grobian, ca avea capul infundat 1:ntre umed: am mai
aflat in plus, de 1a mama, in ce imprejur:lre, uitata de mine, ma ingri-
jis.e. Ace,st acc~s 1~ r.?atevrialel~~ltat~ din, primii ani de copilarie consti-
tme, decl, 0 aHa trasatura arhme:Cla vlsulm.
Aceea~i explicatie este valabila 91 pentru 0 aIta dintre enigrnele de
care ne-am izbit pina in prezent. Va amintiti de uimirea pe care aU
incercat-o dnd v-am adus dovada ca visele sint declan:;;ate de cdorln1:e
sexuale esentialmente reprobabile 9i de 0 licentii adeseaexcesiva, in a~a
fel 1no1t au' facut neeesara instituirea unei cenzuri onirice ~i a unei
deformari. Od de cite ori am interpretat un vis de acest gen, nu s-a

t~ ,,Deckerinnerungen" in textul original (Nota trad.)

191
intlmp1at niciodata ea autorul visului sa nu protesteze ; incazul eel mai
favorabil, adicii chiar :'1i atunci c1nd 5e inclina in fata acestei int'21'-
pretari, e1 se intreaba totdeauna de unde i-a putut \;eni 0 asemenea
dodni;a pe care 0 simte incompatibila ell caracterul sau, contrara ansam-
bJului tendinte1oI' ~i sentimentelor sale. Nu este necesar sa insistlim ca
sa dovedim originea aeestor dorinte. Aceste dorlnte reprobabile i~i au
radacinile in. trecut, adesea intI'-un trecut care nu eSle prea indepartat.
Este posibil sa dovedim ea ele au rost odinioara cunascute sl comtiente.
al carei vis inseamna en ea doreste rnoartea fEcei s'ale in' virsta
de 17 ani reeunoa~te, datorita indrumarU' noastI'e, ca intr-adevar a avut
aceasiCl dorinta intr-o anumita periGadti.. Copilui 50 naSCllse clintT--un
nefericit, care se t2rn1indse prin ruptUl'a. Pe cind era 111C2 Ins-}rM~
ell fiica sa, ea urman? a unei scene ell 50tul a avut un &cces de
in D9a fel incH pierzindu-9i ariee stapinire de sine iucep1.1s2 sa-91
loveascEt pintecele cu pumuli, in nildejdca ca va pricinui asHel moa1't20.
copiIului l)e care-l purta. Sint Iname care :I~.i itlbesc astazi copiji eu taJl-
drete, po,}te chiar ell 0 tdndre-~e exugeratil care ITLIi-au conceput tottl~,;l
decit far,"l tragcre de in__ ilrdi ~i Ie-au dorit udesea moartea lnuinte de a se
nB.:;;te. Cite dini.re ele :nu au clat dorintci lor tin inceput de realizare, din
fericire inofensiv! ;;>1 a5tfel dorInta enigmatica de a vedea murind 0
persoana iubita i~;;i are obir9ia chiar 1a inceputul relatiilo1' c1.1aceasta.
Tatal, al carui vis ne autol'izeaza S2 admitem prin interpret are ca
do:re~te moartea copilulul silu pI'im nascut :;;i prefel'ut, sfir:;;e9te de ase-
menea prin a-01 aminti ca aceasta dorinta nu i-a fost intotdeauna stra2rD..
Pe dnd copilul era inca la sin1.11 mamei sale, tataI, care nu era mul-
de e~satoria S<,I, i~i spunea adeseaca dad micutul, care nn in-
S2:nna nimic pentru el, ar muri, 81 ar redeveni libel' :;;1ar da 0 mal
bU.na folosintJi liberEltii sale, Putorn demomtra aceeasi origine ber-un
m'J.re mana I' , de c3zu1'1 de' u1'a; este vorba in aeeste cazuri de amintiri
ean:~ se refera la fante co 3D:lrtin trccutului, odinio3rc1 eonstlente s1 J'u-
~ - .-, -. _.••••••. a a). ..•••..•• ~ •• '-' •. '. ' ~
oecmC1 un I'ol 111 vlata pSlrl1ca. 1n11 vep spune ca dm rn.oment ce nu m.l
ex\st8t modificari in atitu.dinea eu prlvire Ia 0 persoana, din moment ce
ace2sta atitudine a fast rncreu binevoltoare, dodntele 91 visele ell pri-
dn" nu trebui 511 existe. Sint cu tatuI dispus sa recunosc Reeast;'! con-
<11'

duzle, clur va invit totodatil sa tincti searna nu de textul visului, ci de

sensul care ni 58 dezvIl1uie ca urr:1are a interpretdTiL Se po ate Inthnpla
ca visul manifest care are ca obiect moartea unei persoane iubitc 5a-9i
~ "'13
1"i i--"\~' mCl<·r,;;",j"1';er;0?j'o",·"
("O'j·!' 0 _1_~-!..:)'-'-1
.,L ..•.
(..: , '_I o'o.>r sa" semnl~fir>e
1~.~ _",-_ l'n reaHtate ('11
t._ .. ~~.~~?(_~1., .....,.<- '""< .. ~ A__ -'-.h ~. ~

toLtil aJtceva S,~:~,Usa TIll se £i sefv.lt (12 persoe.na iubita declt in calitate de
SL(~;:3titllt In:;elator pentru 0 alta p2r~o311d.
Dar8cceasi sltuatie ridlca si 0 a1.ta pro1)lelna, rnult I11al serioasa. 0:1
i"h~::lr .-1:1;:;1:-),...;,pr1m·i:t',co
" __',_", .•;\., 'I....<"',"' ..~
-·CTf)1~.iS'D'ull}e
-.1
,:'1../.-,-,,-
c~1 aceasta dorln-~ti de· l110arte a
.C-l.,,-,,_ ~ •. __ ~
l""'n"":i
'-- •. ~_•.• _-';'-_ _0. , - 0; - ~_, ~

2z:;_stat s1 a fast confirn1Hta de amintirea evocata, ce constrlule

aC2dsta ~ explicatJe? Aceu3ti dorlnta, de muIt timp 1nvins3., nu mal
sa existe a~um in inconstient 'declt In calitate~ de amintire indi-
lipsiFi de arlee pute{'e .de stimulare. !ntr-adevclT, nimic nu
aceastel putere, Atunci dr; CD aceasta dorinta cste evocata in
vis? intrebare absolut justifjeata, Tentativa de a·i cIa un rQspuns ne-Elr
dLtCC cleDdrte sl ne-err o-bliga sa adoptarn 0 a.tlbJ.dinc dete:rrninata ell
la unul' din aS1.1cetele cele mal importante ale too1'ici viscIor, Sint
sEit Sf\ rarnin in cadrLll eXDunerH mele :;;i sa practic 0 abtinere momen-
t.:l'n{'t,· S,~ ne I1mJtumirn, as~dar, ell [)pt.l.!!. de a fi C;t~n,.mntrat Crt aceastJ
, I- •• - .

192
 dorinta inabu~ita joaca rolulde excitant 0.1visului 9i sane eontinuam
cercetarile in scopul de a ne da seama daca 8i ce1elalte dorinte rau
famate i~i au originea in trecutul individului.' .
Sa ne ocupam de dorintele de suprimare a unor persoane pe Care
trebuie sa Ie punemin legatura eel mai adesea cu egoismu1 nemarginit
0.1autorului visului. Este usorde aratat caaceasta dorInta este cel mai
frecvent creatoare de vise. Ori de cite ori cineva ne bareaza drumulin
viata (~i cine -nu ~tie cit de frecvent apare acest caz in conditiile atit
de complicate ale vietH noastre o.ctua1e),visul se arata gata sa-l suprime,
fie acesta tato.". mama, un frate sau 0 sora, un sot sau 0 soata etc.
Aceasta rautate a naturii umane ne-a uluit ~l nu eram dispu~i, desigur,
sa admitemfara rezerve exactitatea acestui rezultat 0.1interprE~tarii vi-
selor. Dar din moment ce trebuie sa cercetam originea acestor dorinte
in trecut, descoperim numaidedt perioada din trecutu1 individual in
care aeest egoism ~i aceste dorinte, .cu privire chiar ~i la persoanele cele .
mai apropiate, nu mai -prezinta nimie deconcertant. !n primii ani ai sai,
voalati mai tirziu de amnezie,- copilul este acela care face adesea
dovada in eel mai inalt grad de acest egoism ~i care mereu va pre-
zenta in acest sens semne sau mal degraba rama~ite accentuate. Copilul
se iube~te in primul rind pe sine insu~i; elnu invata dedt mai tirziu
sa-I iubeasca pe ceilalti , sa sacrificealtora 0 . parte din eul sau. Chiar
persoanele pe care copilul pare a Ie iubi de 10. inceput, elnu Ie jube~te
mai -intii dedt pentru ca are nevoie de ele, pentru ca nu se poatelipsi
de e1e, deCi din motive egoiste. Abia mai tirziu dragostea se deta~eaza
10.eopil de egoism. De fapt egoismul este acela care il invata sa iubeasca.
Este. extrem de instructiv sa facem, din acest unghi de vedere, 0
comparatie intre atitudineacopilului cu privire 10.fraW :;;isurorile sale
::;d atitudinea fata de parlnti. Copilul mic nu-~i iube:;;te in mod necesar
fratH ~i surorile ;;i, In general, acest sentiment de dragoste nu se ma-
nifesta. Este incontestabil faotul ca pe ei Ii considera concurenti si se
;;tie ca ac~asta atitudine se ~entine nelntrerupt timp de ani ..;;i ani, pina
1a pubertate si chiar si dUDa aceastil v1rsta. Aceasta atitudine este ade-
sea lnlocuitil' sau, ma:i cU;ind, dub1ata de 0 alto. mai tandra, dar, ea
regula generala, atitudinea ostila este cea in.itiala. 0 observam eel ma~
u90r 10.copiii btre doi ani ~i jumatate ;;i cinci ani, cind vine pe-lume
Un nou irate· sau 0 noua sora. Fie frate, fie sora, -el are parte, eel mai
adesea, de 0 pl'imire prea putin amicala. Proteste ca: "Nu-mi trebuie,
sa-l ia barza inapoi", sint absolut frecvente. In contini-lare, copilul prQ-
fita de orice deazie co. sa descalifice intrusul, iar tentativele de. a-I face
rau, atentatele directe nu slnt rare in asemenea eazuri. Daca diferenta
de virsta nu este pre a evidenta, dnd activitatea so. psihica marcheaza
o intensitate mai l11.are,copilul seafla pus in fata concurentei Cil fapt
implinit si se 'acomodeaza in "acest sens.· Daca diferenla de virsta este
sufident de mare, noul venit poate trezi de 10.-inceput unele simpatii:
e1 apare in acest caz co. un obiect interesant, co. un soi de papu;;a vie;
iar dnd diferenta este de opt ani sau mai mult, putem vedea .manifes-
tindu-se, mai ales la fetite, 0 solicitudine cvasimaterna. Dar,ca sa ne
exprimam frcmc, dnd descoperim, in spatele unui vis, dorinta de a ve-
dea murind un frate sau 0 sora, rareori este vorba de onazuinta enig-
matica, sorgintea aflindu-se in prima copilarie, adesea chiar intr-o pe-
rioada mai tardiva a vietH in comun.
13 - cd. 404
 Am gasi cu greu 0 camera a copiilor 2) fara conflicte violente intre
locatarii ei. Motivele acestor conflicte sint: dorinta fiecaruia de a mo-
nopoliza in beneficiulsau propriu dragosteaparintilor, obiectele -~i spa-
tiul disponibil. Sentimentele ostile sint adresate atitcelor mai in virsta
eit 9i celor mai tineri dintre frati :;;i surori. Daca nu ma in:;;el, Bernard
Shaw este acela care aspus: daca exista· vreO fiint<"ipe care 0 tinara
englezoaica s-o urasca mai mult dedt pe mama sa, aceasta este cu sigu-
ranta sora sa cea mare. Este, in aceasta remarca, ceva care ne tulbura.
Putem, in cel mai rau caz, sa intelegem existenta urii:;;i a rivalitatii
intre frati :;;isurori. Dar cum se pot oare strecura sentimentele de ura
in relatiile dintre fiica :;;imama, dintre parinti :;;icopii ?
Fara indoiala, copiii in:;;i:;;imani;festa mai multa bunavointa fat<'i de
parintii lor dedt fata de fratii :;;isurorile lor. De altfel faptul este con-
form a:;;teptarii noastre : noi gasim ca lips a de dragoste intre parinti :;;1
copU este un fenomen mult mai contrar. naturii dedt absenta eiintre
frati :;;isurori. In primul caz noi a.m considerat ca un lucru sflnt, ca sa
zicem a:;;a, ceea ce am l<'isCltin stare prof ana in celalalt caz. Totu:;;i sd
observatiile zilnice releva ca r-elatiile afective dintre parinti :;;icopii ra-
min adesea m:ult mai prejos de idealul fixat de societate, tainuind 0
ini:micitie care nu ar pregeta sa se' manifeste fara interventia inhibi-
toare a pietatii :;;i a anumitor porniri afectuoase. Cauzele acestei stari
de. lucruri sint in general cunoscute: este vorba, mai inain!e de toate,
de 0 forta care tinde sa desparta pe membrii de familie apartinind ace-
luia:;;i sex, pe fiiea de mama, pe fiu de tata. Mama reprezinta pentru
fiiea 0 autoritate care Ii limiteaza vointa :;;iare misiunea de a-I impune
renuntarea la libertatea sexuala impusa de societate; de altfel, in unele
cazuri este vOrba de Un fel de rivalitate intre mama :;;ifiiea, de 0 veri-
tabila concurenta. Aeelea:;;i relatii, chiar eu un plus de acuitate, Ie re-
gasim intre tata :;;i fiu. Pentru fiu, tatal apare ca personificarea oricarei
constringeri sociale, suportata cu nelini:;;te; tatal se opune afirmarii
vointei fiului, ii bareaza accesul prematur la placerile sexuale :;;i,in eaz
de comunitate a bunurilor, accesulla folosinta a'cestora. A:;;teptarea mortii
tataluise ridica, in cazul succesorului la tron, la 0 altitudine ell adevarat
tragica. In schimb, relatiile dintre tati:;;i fiice, dintre mame :;;ifii par
sineer amieale. Adesea toemai in relatiile mama-fiu :;;iinvers gasim noi
exemplele cele mai clare de tandrete statorniea, lipsita de orice consi'-
deratie egoista ..
Cu siguranta ca va intrebati de ce va vorbesc de aceste lucruri care
sint totu:;;i banale:;;i in general cunoseute. 0 fae, deoarece exista 0 pu-
ternica tendinta de a nega importanta lor in viata :;;ide a considera ca
idealul social este intotdeauna :;;iin toate cazurileindeplinit :;;iurmarit.
Este preferabil ca psihologul sa fie acela care ne comunica adevarul, in
loc de a incredinta aceasta grija cinicului. Este bine, cu toate acestea,
sa spunem ca negarea· de care am vorbit nu se raporteaza dedt la viata:
reala,' lasindu-i-se artei epice ~i dramatice intreaga libertate de a se
sluji de situatiile care rezulta din :;;tirbirile aduse acestui ideal.
In consecinta, nu' trebuie sa ne miram daca, la multe' persoane, visul
dezvaluie dorinta de suprimare a parintilor:, mai ales a parintilor de
acela9i sex. Trebuie sa admitem ca aceasta dorinta exista :;;i In stare a

2) "Kinderstube" In textul original (Nota tra<1.)

194
 de veghe ~i uneori devine chiarcon~tienta, in cazul in care Isi pune
masca unui alt mobil, ca :in cazul descrisin exemplul nr. 3 u~de do-
rinta de. a-~i :rede.a mort tatal era l11ascata de mila trezita: chipurile,
de sufermtele mutIle ale acestuia. Rareori ostilitatea domina singura si-
tuatia : cel mai adesea ea se ascunde :indaratul UnoI' porniri mai tandre,
care 0 refuleaza, trebuind sa a~tepte,ca sa spunem a~a, sa vina visu}
s-o izoleze; ca 0 consecinta a acestei izolari; ostilitatea capatain vis
proportiiexagerate, ca ulterior sa se reduca din notI, dupa ce interpre-
tarea a facut-o sa intre :inansamblul vietii (H. Sachs). Aceasta dorinta.
din vis 0 regasim chiar, in cazurile in care viata nu-iofera niei un
punct de sprijin ~i in care ohml :in stare de veghe nu consimte nici-
odata s-o marturiseasca. Aceasta se explica prin faptul ca motivul cel
mai profund ~i mai obi~nuit al ostilitatii, indeosebi intrepersoanele de
acela~i sex, s-a afirmat inca din prima copilarie.
Motivulacesta nueste altul decH rivalitatea afectiva careia se cu-
vine sa-i subliniem lamurit caracterul sexual. Chiar de and el' mai este
copil, fiul incepe sa arate pentru mama sa 0 tandrete cu totul aparte :
el 0 considera ca bunul sau propriu, vazind :in tata un fel de rival care
, Ii disputa posesiunea acestui bun; tot a~a cum pentru fetita mama 'este
o persoana care tulbura relatiile saleafectuoasecu tatal, ocupind un 10c
pe care ea, fiiea, ar dori sa-l tina pentru sine. Toemai pe 'calea obser-
vatiei aflam noi la ce virsta timpurie trebuie sa localizam aceasta ati;..
tudine careia Ii dam numele de complexul lui Oedip, deoarece legenda
care are drept erou pe Oedip realizeazEi, neimprim:indu-le dedt 0 u~oara.
atenuare, cele doua dorinte extreme care decurg din situatia de fiu:
dorinta de a-~i ucide tatal ~i aceea de a se casatori eu mama.
Nu afirm ca complexuZ lui Oedip epuizeaza tot ceea ce prive~te ati-
tudinea reciproca parinti--cOpii, aceasta relatie putlnd fi mult mai com-
plicata. Pe de aIta parte, complexul lui Oedip insu~i este mai mult sau
mai putin accentuat, putind suferi chiar ~i unele modifieari ;dar el
ramine un factor concret ~i extrehl de important al vieW- psihice a co-
pilului, existind mai degra19a riscul de a-I subestima valoarea decit de
a-I exagera influent a ~i efectele care decurg din aceasta:. De altfel dadi
copiii reactioneaza printr-o atitudine care corespunde complexului lui
Oedip, faptul se petrece din cauza stimularii provenite de laparintii
in~i~i care, :in preferintele" lor, se lasa dilauziti adese,a .dediferenta
sexuala care face ca tatal sa-~i prefere fiica~i ca mama sa-~iprefere
fiul, sau ca tatal sa reverse asupra fiicei ~imama asupra iiului afec-
tiunea pe care nu 0 mai gasesc iri caminul conjugal.
, Nus-ar putea spune ca lumea s-a aratat recunoscatoare_ cercetarii
psihanalitice pentru descoperirea complexului lui Oedip. Dimpotdva,
aceasta descoperire a provocat rezistenta cea mai ind:irjita a adultilor,
iar cei care au mai intirziat sa se ralieze la respingerea acestui senti-
ment interzis ~i tabu, 9i-au rascumparat zabava dind' acestui "complex"
interpretari' care il lipseau -de orice valoare. Personal ram:in ferm con-
vinsca nu Bste aid nimie de negat, nimic de atenuat. Trebuie sa ne
familiarizam cu acest fapt, pe care legenda greacainsa~i 11 re{?unoa~te
ca pe 0 fatalitate ineluctabila. Este interesant, pe de alta parte, sa con-
statam ca .acest complex al lui Oedip, pe care unii ar v~i s3.-1 elimiI;e
din viatcl, este cedat poeziei, lasat lalibera sa .dispo~itie. Intr:-un S~UdlU
coristiincios O. Rank a aratat ca complexul luz Oedzp afurmzat htera-
.turi! dram~tice subiecte admirabile, pe care ea le-a tratat aducindu-le

195,
r tot felul de modifidiri, de atenuari, de travestiri, adica de deformari
analoage acelora pe care Ie produce cenzura viselor. Trebuie deci sa
atribuim complexuI lui Oedip chiar ~i autorilor de vise care au avut
fericirea sa. evite mai tir.ziu conflictele cu parinW lor, acest complex
fiind strins legatde un altul pecare 11 numim complexul de castratie
~i care este 0 reactie la inhibarlle 9i limitarile pe care tatal Ie impune
preocuparilor sexuale din copilarie ale fiului.
Ajungind, prin cercetarile precedente, 1a studiul vieW psihice infan-
tile, neputem a~tepta sa gasim 0 explicatie analoaga in privinta o1'i-
giniialtui grup de dorinte interzise care se manifesta in vise: ne refe-
rim 1a tendintele sexuale excesive. Indemnati in acest fel sa studiem ~i
viata sexuala a copilului, aflam din surse multiple urmatoarele fapte :
mai inainte de toate, se savirge:;;te 0 mare gregeala negindu-se viata
sexuala la copil ~i admitindu-se ca sexualitatea nu apare decit in mo-
mentulpubertatii, cind organele genitale au atins deplina 101'- dezvol-
tare. Dimpotriva, copilul are de la inceput 0 viata sexual<l foarte bogata,
care difera din maimulte puncte de vedere de viata sexuala ulterioara,
considerata ca normala. Ceea ce _calificam dreptpervers in viata adul-
tului se indeparteaza de starea normala prin urmatoarele particula1'itati :
ignorarea limitelor impuse speciei (a abisu1ui care desparte omul de
animal), a barierei constituite de sentimentul dezgustului, a barierei
reprezentate de incest (adica de interdictia de a cauta satisfacerea ne-
voilor sexuale prin intermediul unoI' persoane de care e9ti legat prin
legaturi de rudenie apropiata), orientarea homosexuala 9i, in sfir9it,
transferul rolului'genital altororgane 9i parti alecorpului. Toate aceste
bariere, .departe de a exista de la inceput, se structureaza incetul cu
incetul in cursul dezvoltarii :;;i educatieiprogresive a umanitatii. Co-
pilul mic nu Ie cunoa9te. El ignora faptul ca intre om 9ianimal exista
un abis de netrecut; mindria eu care omul se diferentiaza .de animal
nu se dobinde~te deelt mai tirziu. El nu manifesta 1a inceput nid un
dezgust fata de excremente 3) : acest dezgl).st nu-I capata decIt treptat,
sub influent a educatiei. Departe de a banui deosebirile intre sexe, la
inceput el crede in identitatea organelor sexuale; primele 5a1e dorinte
sexuale ~i prima sa curiozitate se' indreapta asupra persoanelor care-i
sint cele mai apropiate : parinti, frati, surori, persoane insarcinate sa-l
ingrijeasea ; in ultima instanta se -manifesta la el un fapt pe care-l re-
gasim mai tirziu la apogeul relatiilor erotice, anumefaptul c!1 el loca-
lizeaza sursa placerii erotice nu numai in organele genitale; la e1 9i
alte parti ale corpului revendidi aceea~i sensibilitate, furnizeaza senzatii
de pIacere ana10age ~i pot indeplini astfel rolul organelor genita1e. Deci
copilul poate prezenta ceea ce noi am numi 0 "perversitate polimorfa"
~i daca toate aceste tendinte nu se manifesti'i 1ae1 dedt sub forma de
urme, aceasta tine, pe de 0 parte, de intensitatea lor minima in com-
paratie cu ceea ce este ea la 0 virsta mai avansata 9i, pe de aha parte,
de faptul ca educatia reprima cu hotarire, pe masnramanifestarii lor,
toate tendintele sexuale ale copilulul. Aceasta reprimare se transfera,
ca sa spunem a93, din practica in teorie, adultii straduindu-se sa treaca
eu vederea o parte a manifestarilor sexualeale copilului ~i sa dezbrace,
printr-o anumita interpret are, eealalta parte aacestor manifestari de

3) "Keinen Ekel VOn dem Exkrementellen" (Nota trad.)

196
 natura lor sexuala: a<;est lucru fiind implinit, nimic nu este mai u~or
dedt de a .nega totul. lar ace~ti negativi~ti sint "'adesea aceia~i oameni
care, in nursery 4), actioneaza in mod sever,impotriva dezlantuirilor
sexuale ale acestora ; ceea ce nu-i impiedica, odata a,~ezati la masa lor
de lucru, sa apere'puritatea sexuala~a copiilor. Ori de cite ori copHi sint
lasati de capul lor sau sufera influente imorale, ajung Sa manifeste
adesea' foarte pronuntate acte de perversitate sexuala. Fara indoiala, #
persoanele adulte au dreptate sa nu ia prea in serios aceste "copilarii" ~i
,aceste "amuzamente", copilul neavind a da socoteala de actele sale in
fata tribunalului de moravuri ; aceasta nu inseamna mai putin cafaptele
exista, ca ele au importanta lor, atH ca simptome ale unei consHtutii,
cit ~i ca antecedente ~i factori'de orient are ai evolutiei ulterioare ~i ca,
in fine, ele ne lamuresc viata sexuala a copilului ~i, totodata, viata
sexuala a omului in genere. Astfel, daca indaratul viselor noastre de-
formate regasim toate aceste dorinte perverse, 'inseamna doar ca in
acest domeniu ~i visul a efectuat 0 regresiune spre starea infantila.
Dintre aceste dorinte interzise, 0 mentiune special a trebuie acordatir
dorintelor incesJuo3se, adica acelor dorinte sexuale indreptate asupra
parintilor, asupra fratilor~;;jsurorilor., Cunoa~teti aversiunea pe care so-
cietatea 0 arata sau, cel putin, 0 afi~eazafata de incest. ~i ce putere de
constring ere prezinta interdictiile referitoare la acesta. S~au facut efor-
turi extraordina;re pentru a se explica aceasta aversiune fata de incest.
Unii au vazut in interdictia incestului 0 reprezentare psihica a selectiei,
naturale, consangvinitatea avind ca efect degenerescenta caracterelor
rasiale, altH au pretins ca viata in comun practicata din cea mai fra-
geda copilarie deturneaza dorintele sexuale de la perso;mele cu care ne
aflam in contact permanent. Dar ~i intr-un caz ~i inceEilalt, incestul
s-ar elimina in mod automat, fara a fi nevoie sa se recurga la prohi-
bitE aspre, care ar dovedi mai curind existenta unei inclinatii puter-
nice pentru incest. Cercetarile psihanalitice au stabilit fara putinta de
tagada ca iubirea incestuoasa este ce::l dintii care 5e manifesta in mod
constant ~i ca numai mai tlrziu ea se love~te de 0 opozitie ale careiori-
gini nu pot fi gasite in psihologia individualiL
Sa recapitulam acum datele care, rezultind din studiul aprofundat
al psihologiei copilului, sint de natura sa neinlesneasca intelegerea vi-
suluL Nu numai ca am stabilitca elementele din care se compun eve-
nimentele uitate ale vietH infantile sint accesibile visului, Ci am. con-
statat in plus ca viata psihica a copiilor, cutoate particularitatile sale,
cu egoismul,cu tendintele sale incestuoase etc., sUflravietuie~te in in-
con~tient, spre a se dezviHui in vis, care ne trimite in fiecare noapte
inapoi in viata infantila. Aceasta constituie pentru noi 0 coMirmare dl
incon$tientul vietii psihice nu este altceva dedt faza infantilCi a acestei
vieti. lmpresia penibila pe care ne-o lasa constatarea atHor trasaturi
negative in natura umana' incepe sa se atenueze; Aceste trasaturi,
atltde excesiv de rele sint pur ~i simplu primele elemerite, elementele
primitive, infantile ale vietH psihice, elemente care pot fi depistate la
copilul in stare de activitate, dar care scapa din cauza dimensiunilor lor
infime, fara a mai vorbi de faptul ca in multe cazuri nu Ie luam in se-

4) Nursery In textul ,original, cUvlnt englez care setraduce prin "gra-

dini1;a", "cre~ii", dar care la J:nceput Insemna "camera copiilbr" (Nota trad.)

197
 ~ .-== ~~,

rios, nivelul' moral pe care il cerem copilului nefiind prea ridicat. Re-
greslnd pina la aceasta faza,_ visul pare a dezvalui eeea ce este, mai
rau in natura noastra., Aeeasta nu este lnsa dedt 0 aparenta ln~elatoare,
care nu trebuie sa produea temeri. Sintem mult mai putin dii dedt am
£i ispititi s-o credem potrivit interpretarii viselor noastre.
Intrudt tendintele care se m~nifesta in vise nu slnt dedt reminis-
cente infantile, dedt 0 intoarcere la inceputurile dezvoltarii noastre mo-
rale, visul transformindu-ne, ca sa spun em a~a, in copiidin punet de
vedere. inteleetual ~i afeetiv, nu avem nici un mativ plauzibil sa ne
fie rusine de aceste vise. Dar eum ratiunea nu constituie dedt un com-
partiment al vietii psihice care include multe alteelemente ce nu sint
dtu!')i de putinrationale, rezultaca noi' incercam totu~i 0 jena iratio-
nala fata de visele noastre. Drept urmare Je supunem cenzurii ~i traim
sentimente de stlnjeneala !')i de contrarietate, dnd aceste dorinte pro-
hibite pe care Ie contill visele au reu~it sa patrunda plna la con~tiinta
sub 0 forma suficient de nealterata spre q. putea fi recunoseute; in
unele cazuri ne este ru~i:t1echiar~i de visele noastre deformate, ca .;;i
cum Ie-am lntelege. Amintiti-va, eel putin, de judecata plinade dezama-
gire pe care acea doamna batrina ~i cumsecade 0 formulase>cu privire
la visuI ei neinterpretat, referitor la "serviciile erotice" .A~adar,. pro-
blema nu poate fi considerata ca fiind rezolvata ~i este posibil ca in
eontinuarea studiului nostru privitor la elementele negative care, se
m,mifesta In vise, sa fim determinati sa formulam 0 aWi judecata .;;i 0
alta apre9iere despre natura umana. '.' .
La capatul acestei eercetari, ne aflam In prezenta a doua puncte de
vedere care constituie totu~i punctul de plecare al noilor enigme, al noi-,
lor indoieli care ne incearci.L In primul rind: regresiunea care caracte-
rizeaza procesul de elaborare onirica este nu numai formala, ci ~i de
continut. Ea nu se multumeste sa dea ideilor noastre un mod de ex-
pre~ie primitiv, ci reactualizeaza totodatalnsu~irile vietti noastre psihice
primitive, vechea preponderenta a eului, tendintele primitive ale vietii
noastre sexuale,chiar .;;i vechiul nostru bagaj intelectual, daca vrem
sa socotim ca atar,e legaturile simbolice. In al doilea rind: lntreg acest
infantilism stravechi, care odinioara a fost dominant ~i singur dominant,
trebufe situat astazi in ineon~tient, ceea ce' modifica ~i large~te conceptia
pe care 0 avem despre acesta. Nu este incon~tient doarceea ce este mo-
mE;lntan latent; incon~tientul constituie un domeniu psihic deosebit, cu
tendinte proprii, eu modul sau de expre:sie special· ~i cu mecanisme
psihice care nu-~i manifesta forta dedt. in acest domeniu. Ideile latente
ale visului, Insa, pe care ni Ie-a dezvaluit interpret area viselor, nu fac
parte din acest domeniu: am putea avea tot aUt de bine acelea!')i idei
in starea de veghe. $i totu!')i ele slnt incon~tiente.Cum sa soluti6nam
aceasta contradictie? Incepem sa banuim ca este de f,kut aid 0 demar-
catie : ceva -ce provine din viata nC!astra con!')tienta ~ sa zicem "rama-
1'iitele evenimentelor zilei" - 1'iicare lmprpmuta caracteristicile acestei
vieti con.;;tiente, se asociaza cu ceva ce provine din domeniul incon.;;tien-
tului, tocmai din aceasta asociatie rezultlnd visul. Procesul de elaborare
onlrica se efectueaza din aceste doua grupe de elemente. Influenta exer-
. citata' d.e incon~tient asupra rama~itelor evenimentelor zilei contine In
sine conditia regresiunii. Aceasta este, in ceea ce priv:e~te natura visu-
lui, ideea.cea mai adecvata pe care ne-am putut-o contura, in a$teptarea
explorarii altor domenii, psihice. Va veni insa timpul sa aplicam carac-

198
 terului incon~tient al ideilor latente ale visului 0 aWi calificare, care sa
ne permita sa 0 diferentiem de elementele incon~tiente provenite din
acel domeniu. al vietii infantile. '
, Putem, fire~te, ;a' punem ~i urmatoarea intrebare: ce impune acti-
vitatii psihice aceasta regresiune care are locin timpul somnului ? Pen-
'iru ce nu suprima activitatea psihica excitatiile lJerturbatoare ale som-
nului fara .sa recurga la aceasta regresiune? $i daca, pentru a-~i exersa
cenzura, ea este obligata sa travesteasca manifestarile visului, dindu-Ie,
(j expresie arhaica, incomprehensibila azi, la ce Ii serve~te reinvierea
tendintelQr psihice, adorintelor ~i trasaturilor de caracter de mult depa-
~ite, cu alte cuvinte, adaugarea unei regresiuni de continut la regre-
siunea formala? Singurul raspuns satisfacator ar fi ca acesta este sin-
gurul mijloc de 'a se' elaboraun vis,ca din punet de vedere dinamic
est~ imposibil de conceput altfel suprimarea' excitatiei care tulbura som-
nul. In starea actuala a cuno~tintelor noastre,insa, nu avem inca drep-
tul sa dam unasemertea raspuns.' ,
*
 XlV
REALIZAREA DORINTELOR

Trebuie sa mai amintim drumul pe care I-am pareurs? Mai trebuie

sa va reamintesc cum, in aplicarea tehnicii noastre de evidentiere a
deformarii viselor, am avut ideea de a 0 lasa momentan de-o p~rte ~i
:Ie a cere viselor infantile date decisive cu privire la natura visului?
Tn sflqit, este oare necesar sa va reamintesc cum, odata intrati in po-
sesia rezultatelor acestor cercetari, am abordat direct" problema defor-
marii viselor, invingindu-i una dUDa aIta dificultatile? Iata-ne acum
obligati sa va aratam ca cee~ ce ay{}obtinut urmind' prima cale nu co-
respunde intru totul cu rezultatele furnizate de c.ercetarile facute in
cea de-a doua" directie. In cons.ecinta, sarcina noastra este sa conf-run-
tam in prezent aceste doua grupe de 'rezulbte ~i sa Ie coreli'irn unele
eu altele.
Din ambele parti am aflat ca procesul de elaborare a v1se1or consta,
in esenta, dintr.,.o transform are de idei in trairi halucinatorii:' Aceasta
transform are constituie un fapt enigmatic; aiei este insa vorba de 0
.problema de psihologie generala de care noi nu ne vom oeupa. Visele
infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinte~te sa su-
prime, prin realizarea unei dorinte, 0 exeitatie care tulbura somnul. Nu
am putut spune acela~i lucru despre deform area vise10r, inainte de a
fi inteles sa Ie interpretam. Dar de la inceput n01 ne a~teptam sa pu-
tem raporta visele deformate la aeela~i punct de vedere ca ~i visele,
infantile. Prima confirmare a acestei ipotezepreliminare ne-<1fost data
de constatarea ca, la drept vorbind, toate vise1e sint vise de copli, ope-
rind cu materiale infantile, cu tendinte ~i mecanisme psihice i,nfantile.
Deoarece consideram acum ca fiind rezolvata problema deformarii vi-
selor, ne ramine
.si viselor sa cercetam daca conceptia realizarii dorintelor se apEca
deformate.
, Am supus interpretarii 0 serle de vise, fara a tine seama de reali-
zarea dorintelor. Sint convins ca adesea v-ati pus intrebarea: "ee se
intimpla, a~adar, cu realizarea dorlntelor, despre care pretir,deti ca este
scopul procesului de elaborare onirica ?". Aceasta intrebare este se::rmi.c
ficativa: ea a devenit, intre altele, intrebarea criticilor n09tri profani.
Dupa cum ~titi, oamenii manifesta 0 aversiune instinctiva pentru nou-
tatile intelectuale. Aceasta averslu,ne se manifesta, intre altele, prin
faptul cc'ifiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimen-
siuni ale sale, condensata intr-un cli~eu, In ceea ce prive~te noua teorie
a viselor,· tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cli~eu. Afirmin-
du-se ca visul este 0 realizare de dorinte, numaidecit se pune intre-
barea: dar, in definitiv, cum stam cu aceastEi reaEzare? $i chiar in
momentul in care iritrebarea respectiva este pusa, i se raspunde intr-un
sens negativ. Amintindu-9i imediat de nenumarate experiente perso-
nale in care nep1<'icerea care mergea pina la cea l1}ai profunda neli-
200
 ni:;;te era legata de vis, criticii no~tri declara ca afirmatia teodei psih-
analitice a viselor este absolut neveridica. Ne este insa u:;;or sa raspun-'
dem ca in visele deform ate realizarea dorintelor poate sa nu fie evidenta
ca ea trebuie mai 1ntli cautata, 'astfel inclt este imposibil s-o· demoIi~
stram inainte de a fi interpretat visul.$tim, de asemenea, cadorin,..
tele din aceste vise deform ate sint dorinte interzise, refulate de catre
cenzura, dorinte a caror existenta constituie tocmai cauza deformarii
visului, motivul interventiei cenzurii. Este insa greu sa dovedim criti-
cului profan adevarul ca nueste cazulsa cercetam realizarea dorintelor
inainte de a £i interpretat visul. El va uita aceasta totdeauna. Atitudinea
sa negativa eu privire la realizarea dorintelor nu esie, jn fond,decit 0
consecinta a eenzurii viselor; aeeastaatitudine se substituie la e1 do-
rintelor cenzurate din vise ;;i este un efect al· negarii acestor dorinte,
Fire;;te ea va trebui sa gasimexplicatii pentru atHea vise eu can-
. tinut penibil ;;i in special pentru vise angoasante, pentru eo:;;maruri.
Sub acest aspect, ne aflam pentru prima oara in fata problemei senti-
mentelor in vis, problema care ar merita sa fie studiatE\ pentru ea in""'
sa:;;i,ceea ee, din nefericire,nu putem face aiel. Daea visul este 0 reali-
zare de dorinte, nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile : in aceastii
privinta criticii profani par a avea dreptate. Dar sint trei situatii com-
plexe la care ace;;tia nu au reflect at.
Prima: se poate intimpla ca procesul de elaborare sa nu· fi reu:;;it pe
deplin sa creeze ° realizare adorIntei:;;i un reziduu de afecte penibile
sa treaca din contlnutul latent in visul mariifest. In acest caz analiza
a1' t1'ebui sa demonstrete ca ideile latente s1nt mult mai penibile dedt
acelea din care se compune visul manifest. Admitem in act-asta situatie
ca procesulde elaborare onirica nu :;;i-a atins scopul, intocrnai cum nu
ne potolim setea' atunci cind visam ca bem. Poti sa tot vlsezi biiuturi,
insa dC}cati-e intr-adevar sete, trebuie sa te trezqtica sa bel. Am
e~re~tat,. eu, toate acest~a,un ,:i5 v~ritabi1, un vis c,a~e..nu ~i.'-aI:ie;:dut
mmlC dm' caracterul sau de VIS pnn faptul nereahzarn donntel. 11'e-
buie sa spune:~l.: Ut desint vires, tamen est lCiudanda voluntas. Daea
dorlnta nu a fast satisfacuta, intentia nu ra.mine mai putin li'iudabili'i.
AC2st~cazuri de n2reu~ita sint departe de a £i rare. Contribuiela
aceasta faptul CEtafedele fiind adesea extrem de rezistente, procesul
de elaborare ~mlrica l1U reu:;;e~te dedt eu areu sa Ie sehimbe serisuL
Ast,fel, inalternativa in care proeesul de elaborare onirica a izbutit sa
trans forme in realizare de dorinta continutulpenibil a1 ideilor latente"
S2 intimpli'i ea sentimentul penibil care insote;:te aceste idei sa treaci'l
ea atare in visul manifest. In. visele manifeste .de acest genexista dcci
dezaeord infre sentiment :;;i continut, iar eritieii no:;;tri sint indrept sa
afirme ea visul este atH deputin realizarea unei dorinte IncH ehiar :'ii
un eontinut inofensiv este aici intovara:;;it de un sentiment penibiL La
aeeasta absurda observatie vom raspunde ea tocmai in astfel de vise
ten dint a de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar, pentru ea se
afla in' stare oe izo1are. Eroal:ea provine din fapt1J1ca aeei care nu sint
edificati asupra nl3vrozelor i:;;iimaglneaza ea intre eontinut :;;1se)1tirnent
exista 0 legatura indisolubila, neintelegind ea eel dintii poate £i modi-
fieat fara ca aceasta sa 2duea vreo atingere exteriorizarii sentimentului
corespondent. .
o aIta situatie CO.'Dplexa,muIt mai importanUi ~i mai profunda, de
care profanul nu tine seama, este urmatoarea. Realizareaunei dorinte'
201:
 ;ar trebuisa fie in mod indubitabilo sursa de placere. Dar pentru cine?
r
Fire:;;te, pentru acela care traie:;;te dorinta. Or, nai :;;tim ca atitudinea
·autorului visului fata de dorintele sale este 0 atitudine cu totul deo-
~sebita. El)e respinge, Ie cenzureaza, pe scurt, nu vrea sa auda de ele.
I Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere, ci dimpotriva. 1ar expe-
rienta ne arata ca. acest cantrariu, care i:;;i mai a~teapta inca explicatia,
se exprima sub forma angoasei. In atitudinea ell privire la dorintele
din visele sale, autorul de vise apare astfel ca sumarea a doua per-
'soane, insa sudate prin elemente comune intirpe. In loc de a ma lansa
in noi dezvoltari pe aceasta. tema, va voi aminti. un basm cunoscut,
in care gasim exact aceea:;;i situatie. a zina benefic} fagaduie~te unei
'sarmane familii, barb at :;;i femeie, realizarea primelor trei dorinte. Fe-
riciti, ei se straduiesc sa-~i derineasca aceste trei dorinte. 1spitita de
mirosul de cirnati care emana de la 0 casuta din vecini, pe femeie pune
stapinire dorinta de a avea 0 pereche de cirnati. Ace:;;tiai~i ~i fac aparitia,
cit ai bate din palme: are astfel loc realizarea primei dorinte. Furios,
'barbatul dore~te Sa vada atirnind de nasul femeii ace:;;ti cirnati. Zis ~i
facut, cirnatii nu mai pot f1 desprin~i de nasul femeii :este realizCtrea
celei de-a doua dorinte, a barbatului. 1nutil sa va spun ca pentru femeie
faptul nueste deloc agreabil. Deznodamintul il cunoa:;;teti. Cum, in de-
finitiv, nici barbatul nu depa:;;e:;;teo'rizontul fel11eii, a treia dorinta tre-
'buia sa fie desprinderea cirnatilorde nasul femeii. Ne yom sluji de
acest basm, pe care I-am putea utiliza in multe alte imprejurari,. ea sa
{}ovedim ca realizarea dorintei unuia poate fi izvor de neplaceri pentru
ceIala1t, atunci dnd intre ei nu exista un deplin acord.
Acum nu Va va fi greu sa ajungeti la 0 mai bun a intelegere a co~-
marurilor. Vom mai face inca 0 remarca, dupa care ne yom hotari in
'favoarea unei ipoteze in sprijinul careia putem aduce multiple argu-
'mente. Remarca la care ma refer se raporteaza la faptul ca co:;;marurile
au adesea un continut lipsit de orice deform are, un continut, ca sa
spunem a:;;a, eliberat de cenzura. Co:;;marul este adesea 0 realizare ne-
'voalata a unei dorinte, dar a unei dorinte 'care, departe de a fibine-
venita, este una refulata, respinsa. Angoasa care insote:;;te aceasta rea-
lizare apare in local cenzurii. Putem in acest caz afirma ca visul infan-
til reprezinta realizarea fati9a a unei dorinte admise :;;i pron10vate, iar
visul deformat obi:;;nuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte
refulate, pe cind co~marul nu poate fi definit dedt ca 0 realizare fati~a
a unei dorinte respinse. Angoasa este un indiciu 'ca dorinta respinsa
,s-a dovedit mai puternicB. dedt cenzura, CB.ea s-a realizat sau este pe
cale sa se realizeze, in pofida cenzurii. Se -intefege ca pentru noi, care
ne plasam din pUl1ctul de vedere al cenzurii, aceasta realizare nu ne
apare dedt ca 0 sursa de senzatii penibile ~i un prilej de a ne pun~ in
garda. Afectul de angoasa pe care :il incercam astfel in viseste, daca
vreti, angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care, pina la un moment
'dat, am reu~it sa Ie reprimam ..
. Ceea ee este adevarat despre co:;;marurile nedeformate trebuie sa
fie ~i despre acelea care au suferit 0 deformare partiala, ca ~i despre
~lte vise neplacute ale carol' senzatii penibile 5e apropie probabil, mai
mult sau mai putin, de angoasa. Co~marul este in general urmat de
trezire; cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta
reprimata a visului sa-~i fi atins, impotriva cenzurii, deplina sa reali-
.zare. In aceste cazuri visul ~i-a ratat functia, fara ea natura sa sa fi

:202
 fost modific;ata. Am comparat· visul cu pazilicul de noapte, acela care
.are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare.
-Be intimpla paznicuh"li sa-l trezeasca pe cel care doarme, atunci cind
.el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturb at or sau
pericoluL Ni se intimpla totw;>isa ne continuam somnul chiar ~i atunci
dnd visul incepe sa devll'la. suspect ~i sa ne nelini~teasca. Ne spunem,
in timp ce aormim : "Nu-i decitunvis", ~i continuam sa dormim.
Cum se explica ca dorinta este destul de puternica -incH sa scape
<:enzurii? Aceasta poate sa depinda tot am de bine de dorinta, cit si
>Cle.cenzura. bin motive necunoscute, la un moment dat dorin'ta poate
dobindi 0 intensitate excesiva; avem insa impresiaca celmai adesea
cenzurii Ii datoramaceasta schimbare in raporturile reciproce- ale for-
1;elor care interactioneaza. $tim' de-acum ca inlensitatea CLl care se ma-
nifesta cenzura variaza de la un caz la altul, fiecare element fiind
tratat CQ 0 severitate de un grad de asemenea variabiL Putemacum sa
adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg
:::;ica cenzura nu se aplica intotdeauIila cu aceea~i vigoare aceluia~i ele-
.ment care trebuie reprimat. Da-ca, intr-un caz dat, i se ihtimpla sa se
arate neputincioasa fata de o. dorinta pe care cauta s-osuprime,ea se
serve~te de ultimul mijloc pe care-l are la indemina, in loc de defor-
mare, fadnd sa intervina somnul cu co~mar.
Remarcam,in legatura cu aceasta, ca nu ~.tim de ce dorintele repri-
mate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne lulbura somnuL
Nu putem solutiona aceasta problema dedt tinind seama de natura starii
de somn. In timpul zilei, aceste dorinte sint supuse unei riguroase cen-
zuri care Ie interzice, in general, orice manifestare exterioara.Dar in
timpul noptii cenzura, ca muIte alte functii ale vietH psihice, este su-
primata sau eel putin considerabil diminuata, in favoarea singurei do-
rinte a -visului. Tocmai acestei diminw'iri a cenzurii din timpul noptii
l~i datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Exista
nevrotici suferind de insomnie care ne-au marturisit ca insomnia lor a
fast .la inceput voluntara. Frica de vise ~i frica de urmarile "acestei
slabiri a cenzurii Ii imDiedicau sa adoarma. Ca aceasta suprimare a cen-
zurii nu constituie 0 g~osolana lipsa de prevedere, este u~or de vazut.
Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate; intentiile noas-
ire nepermise, chiar in cazul in care intra in actiune, nu pot realiza ni-
micaItceVa dedt visul care, practic, este inofensiv, iar ac'easta situatie
1ini~titoare i~i gase~te expresia in remarca cu totul rezonabila a celui
care doafme, observatie care face parte din viata nocturna, ciar care
nu apartine visului: !-,Nu-i dedt un vis". Fiind numai un vis, sa--l la-
sam deci sa-~i faca mendrele ~i sa ne continuam somnul.
Daca, in al treilea rind, va reamintiti anal<:gia pecaream stabilit-o
-lntre autorul visului luptind impotriva dorintelor sale ~i personajul fictiv
alcatuit din doua individualitati distincte,dar sudate intre ele,veti con-
stata lesne ca exista un alt motivpentru ca realizarea unei dorinte sa
aiba un efect extrem de dezagreabil, asemanator unei pedepse. Sa re-
luarn basmul nostru, al celor t:rei dorinte : cirnatii de" pe farfurie con-
stituie realizarea directa a doril'ltei primei persoane, adica a femeii;
drnatii lipiti de nas reprezinta realizarea dorintei celei de-a doua per-
soane, adica a sotului, dar constituie ~i pedeapsa aplicata femeii pentru
dorinta ei stupida. In nevroze gasim motivatia celei de-a treia dorinte
de care ne vorbe~te basmul. Or, in viata psihica a omului, aceste ten-
203
dinte autopunitive sint numeroase; ele sint foarte puternice si raspun-
zatoare de 0 buna parte a viselor penibile. Imi veti spune' acum ca,
toate acestea fiind admise, nu mai ramine mare lucru din faimoasa con-
ceptie despre realizarea dorintelor. Examinind insa lucrurile mai in-
deaproape, veti constata ca nu aveti dreptate. Daca ne gindim la diver-
sitatea(despre care va fi vorba mai departe) a ceea ce ar putea sa fie
viml :;;1,dupa unii autori, a ceea ce este el in realitate, atunci definitia
noastra ~ realizarea unei dorinte, a unei temeri, a unei pedepse - este
intr-adevar 0 definitie bine delimitata. La aceasta se mai adauga faptuI
ca teama, angoasa sint cu totul opuse dorintei, ca in asocierea lor con-
trariile sint extrem de apropiate unul de a1tul :;;i chiar, a:;;a cum ~tim,
s~ confunda in incon9tient. Se fntelege de la sine ca 9i pedeapsa este
realizarea unei dorinte, a dorintei aItei persoane, a aceleia care exer-
cita cenzura.
La urma urmei, R:;;adar, nu am facut nici 0, concesie parerii dum-
heavoastra preconcepute cu privire la teoria realizarii dorintelor. Am
insa datoria, de la eare nu inteleg sa .ma sustrag, de a va dovedi ca
orice vis deformat nu este altceva dedt realizarea unei dorinte. Amin-
titi-va de visul pe care deja I-am interpret at :;;i in legatura cu care
am aflat atltea lueruri interesante : visuI axat pe cele trei locuride
teatru proaste, costind 1 florin :;;i50 de ceritari. 0 doamna, eareia sotuI
ii aduee intr-o zi vestea ca prietena sa Eliza, doar cu trei luni mai tinaxa
dedt ea, s-a logodit, viseaza ca s-a dus impreuna cu sotulei la teatru.
o parte a stalurilor este aproape goala. Sotul Ii spune ca Eliza ~i logod-
nieul ei a1' fi vrut :;;i ei sa vina la teatru, dar ca nu au putut-o face,
negasind dedt 1rei locuri proaste, la pretul de 1 florin :;;i'50 de crei-
tari. Ea ginde:;;te ca n-a fost cine :;;tiece nenorocire. Am conchis ca ideile
visului se raportau 1a regretul e1 de a se fi casatoritprea devreme :;;ila
nemultumirea pe care i-o pricinuia sotul.' Trebuie sa avem curiozitatea
sa cercetam modul in care au fost elaborate s1 transformate in dorinta
fmplinita aceste ginduri tulburi :;;i unde gasim' urmele lor, in continut~l
manifest al visului. Or, noi :;;tim ca elementul "prea curind", "de tim-
puriu", a fast eliminat din vis de catre cenZUl'a. Tocmai la aceasta fae
aluzie stalurile goale. Misteriorul "trei la pretul de 1 florin ~i 50 de
ereitari" ne este acun1 mai pe inteles, gratie simbolisticii pe care intre
timpam invatat s-o descifram l). Cifra 3 semnifica realrnenteun barbat
~i . elementul .manifest se lasa talmacit eu u:;;urinta: s,'Hi cumperi, ell
zestrea, un sot ("Cu zestrea mea, a:;; fi putut sa-mi cumpar un sot de
zece ad mai bun"). Casatoria este in mod vadit inlocuHa prin deplasarea
la teatru. "Biletele' au fost cumparate prea qevreme" este 0 deghizare
a ideii: "M-am mi'iritat pre a devreme". Aceasta substituire este insa,
de fapt, realizarea dorintei. Persoana care a avut aeest vi's n-a fost nici-
odat'i mai nemultumita de casatoria ei precoce dedt in ziua in care a
aflat yestea logodnei prietenei. sale. A fast 0 vreme in care ea era min-
dra de a fi maritati't, considerindu-se superioara Elizei. Odata maritate.
fete Ie .naive sint adesea mindre s,'H;i arate satisfactia in legatura eu
faptul ca lor totulle este Ingaduit, ca pot merge sa vada toate piesele
de teatru, sa asiste la toate spectacolele. Curiozitatea de a vedea totulJ
carese manifesta aici, cu siguranta ca a fast la fneeput 0 curiozitate

1) Din lipsa materialelor pe care mi le-ar fi putut furniza analiza, nu men-

tionez aici 0 aHa interpretare posibila a cifrei 3 la 0 femeie sterila.

204
sexuala, indreptata spre viata sexuala, mai ales spre aeeea a parintilor,
devenind mai tirziu un motiv puternic, care 0 decide pe tinara fata sa
:se marite devreme.
In acest fel faptul de a asista la spectacol devine un substitut in
'Care intrevedem aluzia la faptul de a fi easatorita. Regretind acum
mariajul ei precoce, ea revine la perioada in care acest mariaj a eonsti-
tuit pentru diilsa realizarea unei dorinte, pentru ea trebuia sa-I dea
posibilitatea de a-~i satisface gustul Bentru spectacole' ~i, calauzita prin
aceasta dorinta de odinioara, ea inlocuie~te faptul de a fi casatorita prin
acela de a merge la teatru.
Putem afirma ca voind sa demonstram existenta realizarii unei do-
rinte disimulate, nu am ales cel mai comodexerr~plu. Am' fi procedat
la fel in toate cazurilede vise deform ate. Nu a pot face in fata dum-
neavoastra ~i ma voi multumi sa va asigur ca cercetarea va fi intot-
deauna ineununata de sucees. rin totu~i sa mai zabovesc putin asupra
acestui aspect al teoriei. Experienta mi-a dovedit ca a.cest aspect este
unul din cele mai expuse atacurilor ~i ca de el se leaga cele mai multe
contradietii ~i neintelegeri. In afara de aceasta, veti putea avea im-
presia ca mi-am retract at a parte din afirmatiile' facute, dadi voi spune
d visul este a dorinta realizata sau confrariul acesteia, adica· a angoasa
sau 0 pedeapsa reali~ata, iar dumneavoastra veti puteasocoti cae mo-
mentul favorabil spre a-mr smulge ~i alte eoneesii. De asemenea, :mi
S-B, adresat repro~ul de a fi expus pre a suecint ~i, in consecinta, intr-o
maniera prea putin eonvingatoare, lueruri care mie insumi imi par
,evidente.
Multi din cei care m-au urmarit in interDretarea vi8e101'si au aecep-
tat rez~ltatele respective s-au oprit adese~ la punctul un'de sfiqe9te
demol1stratia mea referitoare la faptul ca. visu1 este a dorinta reali-
zata, 'intrebind: "Admitind ea visul' are totdeaunaun sens ~i ci'i acest
sens este dezvaluit prin tehriica psihanalitica, dece trehuie el, impo ..
triva oricarei evidente, sa fie turnat mereu in tiparul realizarii' unei do-
rinte? De ce n).l 0.1'avea gindirea nocturna sensuri tot aUt de multiple
:;;ide variate ca gindi1'ea diurna? Altfel spus, pentru ce v1sul .DU ar co-
respunde 0 data realizarii unei dorinte, alta data - cum conveniti ehiar
dumneavoastra - eontrariului acesteia, adica realizarii unei aprehen-
siuni, de ce sa nu exprime el· un proiect, un avertisment, a reflectie
eu ale sale pentru ~i contra, sau chiar un repro~, a rel11u~eaTe,0 tenta-
tiva de pregatire pentru 0 aetiune iminenta etc.) ? Pentruee sa exprime
el intotdeauna 9i in exclusivitate odorinta sau,eel rllult, contrariul
aeesteia ?".
Ati putea gindi ea a divergenta eu privire laacest· aspect este· fara
importanta din moment ee sintem de aeord in celelalte privinte, ca
€ste de ajuns ca am descoperit sensul visului ~i mijlocul de a-I pune in
€videnta 9i ea, 10.urma urmei, putin intereseaza ca am delimitat pre a
strict acest sens. Dar lucrurile nu stau 0.90..0 neintelegere eu privire 10.
acest aspect este de natura sa dauneze tuturor cuno~tintelor pe care
Ie-am dobindit despre vis ~i sa Ie diminueze valoarea, pe carear putea
ele s-o aiba pentru noi cind se Va pune problema intelegerii nevrozelor.
Iti este permis sa fii "culant" in afacerile comerciale,dar dnd este vorba
de probleme ~tiintifice, 6 asemenea atitudine nu este potrivita ~i 0.1'13U-
tea fi chiar prejudiciabila ..

205
 A;>adar, pentruCEe nu ar corespunde un vis 1a altceva dedt realiza~ea,
unei dorinte? Primu1 meu raspuns 1a aceasta intrebare va fi, ca intot-
deauna incazuri asemanatoare: nu stiu. Nu as vedea nid un inconve--
ni~mj;ca 'lucrurile sa stea astfel, dar in realitate nu aceasta este situatia
;;i'acesta este singurul fapt care se opune acestei conceptii mai Ia~gi
;;i mai comode despre vis. Cel de-al doilea raspuns va fi, aceIa, ca eu
insumi nu sint departe de a admite ca visu1 corespunde unor forme d~
gindire ;;i un or operatii inteIectuaIe multiple. Am relatat odata un viS.
care s-a reprodus timp de trei nopti consecutive, fapt explicabilprin
aceea ca visu1 corespundea unui proiect ;;i ca, din moment ce acesta a:
fost executat, visul n-a mai avut nid un motiv sa se mai repete. Dupa
'aceea am. publicat un vis care corespundea unei confesiuni. Cum a~ pu-
tea ded ,sa ma contrazic si sa afirm ca visul nu este dedt 0 dorinta
realizata ?' ,
'0 fac spre a inlatura 0 interpretare naiva, care ar putea sa faca,
zadarnice toate eforturile pe care Ie-am fa<;ut in legatura eu visul, 0>
interpretare care confunda visul cu ideile latente ale visului si atribuie
acesttiia ceea ce Ie apartine numai loT. Este absolut exact ca visul poate
,reprezenta tot ceea ce am enumerat mai sus ;;i' ca poate fi substitutul
unui proiect, al unul avertisment, al unei reflectii, al unor preparative~
al unei incercari de a solutiona 0 problema etc. Dar, privind lucrurile
mai indeaproape, nu se poate sa nu va dati seama ca acest lucru nu
este exact dedt in ceea ce prive;;te ideile latente ale visului, care s-au
transform at spre a deveni vis. Prin interpretarea viselor, dumneavoastra
luati cuno;;tinta de faptul ca' gindirea incon;;tienta a omului este preo-
cupata de aceste proiecte, preparative, reflectii, pe care procesul de
elaborare Ie transforma in vise. Daca Ia un moment dat pierdeti din
vedere procesul de elaborare ;;i va indreptati intreaga atentieasupra
ideatiei incon;;tiente a omului, atunci eliminati procesul respectiv ~i va
spuneti pe drept· ca visul corespunde unul proiect, unui avertisment etc.
Aeest eaz se intilrie;;te frecvent in activitatea psihanalitica: eautam sa
sfarimam forma pe care a imbracat--o visul;;i, in locul ei, sa introdu-
cem, in ansamblu, ideile latente care au generat visul. ..
AsHel, netinindseama dedt de ideile latente, aflam in treacat ca-
toate aceste aete psihice -atlt de complicate,- pecare Ie-am numit, se
petree in aiara con;;tiintei: rezultat pe dt de magnific, tot pe atlt de
tulburator !
Revenind insa la multiplicitatea de sensuri pe -care pot s-o aiba
viseIe, nu avetl dreptul sa vorbiti de aceasta dedt .in masura in care
;;titi in mod cert ca va slujiti de 0 expresie abreviata ;;i ea nu yeti crede ,
ca trebuie sa extindeti aceasta multinlicitate la insasi natura visului. Cind
vorbiti de "vis", trep'uie sa va ginditi fie la visul manifest, adica la pro-
dusul travaliului de elaborare, fie, eel mult, la acest travaliu insu;;i.
adica la procesul psihic care structureaza visul manifest eu ajutorul
ideilor latente ale visului.' Orice alta intrebuihtare data acestui cuvint
nu poate crEia dedt confuzie ;;i neintelegeri. Daca afirmatiile dumnea-
YOastra se raporteaza, dincolo de vis, la ideile latente, spuneti~o direct,
lara a escamota problema visului iI}daratul modului de expresie vag de
care va serviti. Ideile latente constituie materia prima pe care procesul
.de elaborare 0 transforma in vis manifest. Pentru ce vreti sa confun'-
dati "materia prima cu munca ce Ii da o forma ? Prin ce va distingeti
in' cazul acesta de aceiacare nu cunosc dedt produsul acestei munci,

206
 fara a-~i putea explica de unde provine acest prod us ~i cumeste eI
realizat?
Singurul element esential al visului este eonstituit de proeesul de
elaborarecare actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. Nu
avem dreptul Sa ignoram acest lueru in teorie, eu toate ca sintem obli-
gati sa-l neglijam in unele situatii practice. Observatia analitiea ne arata
totodata ca - procesul de elaborare oniriea nu se margine~te sa Ie dea
acestor idei· expresia arhaica sau regresiva pe care· 0 .cunoa~teti :e1
adauga acestora. eu regularitate un plus ce nu face parte din ideile la~
tente ale zilei, dar constituie, ca sa spunem a$a, forta motrice a £ormarii
visului. Aeeasta' aditiune indispensabilanu este altceva decit dorinta, de
asemenea incon~tienta, Lar c6ntinutul visului sufera 0 transform are care
are ca scop realizarea acestei dorinte. Una dintre caracteristici, -realiza-
rea dorintei, este 0 earacteristica constanta; .cealalta poate varia ; ea·
. poate fi tot 0 dorinta, caz in care visul reprezinta 0 dorinta latenta ac-
tuala, realizata cu ajutorul linei dorinte incon~tiente.
Eu inteleg foarte biI"!e toate acestea, insa nu~tiu daca am reu~it
sa 1e fac la fel de inteligibile ~i pentru dumneavoastra. Aceasta din
cauza ca imi vine' greu sa va demonstrez asemenea lucruri. DemonstrafIa
cere, pe de 0 parte, 0 analiza minutioasa a unui mare numar de vise.
iar pe de alta parte acest aspect extrem de spinos ~i de semnificativ al
coneeptiei noastre despre vis nupoate. fi expus intr-un mod eonvingator
fara ase lega de cele ee VOl' urma. Credeti cu adevarat ea,. date mnd
. legaturilestrinse care intereonecteaza luerurile, am putea aprofunda·
natura unuia fara a ne ingriji ~i de eelelalte, care au 0 natura analoaga ?
Cum inca nu ~tim nimie despre fenomenele care seapropie eel .mai
mult de vis, adidi despre' simptomele nevrotice, trebuie sa ne multumim -
deocamdata cu ceea ee am dobindit. Vreau numai sa elucidez impreuna
eu dumneavoastn'i un exemplu ~isa va supun atentiei un' nou· consi-
derent. '
Sa mai reluam 'inca 0 data visul de care ne-am ocupat deja in maL
multe rinduri, acela care are ca obiect trei locuri de teatru la pretul
de 1 florin ~i 59 -de creitari. Va pot asigura ca atunci cindl-am ales
prini.a data ca exemplu, a fost fara nici 0 intentie. Cunoa~teti ideile
latente ale acestui vis: regretul' d€ a se fi maritat prea devreme, re-
gretul incercat la vestea logodirii prietenei, sentimentul dedeseonside-
rare fata de sot, idee a ca ea ar fi putut avea un sot mai bun daca ar
fi ~tiut sa a~tepte. Cunoa~teti de asemenea dorintacare a Meut din
toate aeeste idei un vis: gustul pentru spectacol, dorinta de a merge,
la teatru, probabil 0 derivatie a vechii ei curiozitati de a afla, in sfiqit,
ce se intimpla cind te mariti. Sa :;;tie ca lacopii aceasta curiozitate ,este
in general dirijata spre viata sexuala aparintilor; este deci 0 euriozi-
tate infantila ';>1,in masura in 'care ea persista mai tirziu, constituie o·
tendinta 'ale carei radacini se adincesc iIi faza infantila a vietH. Vestea:
aflata in timpul zilei nu ofere a insa nici un pretext acestui gust ,pentru
spectacole: ea era doar de natura sa trezeasca regretul :;;iremu~carea.,
Aceasta dorinta nu facea parte initial din ideile latente alevisului ~i
noi am putut, fara a tine seamade ea, sa' plasam in cactrul analizei re-
zultatul interpretarii visului. Contrarietatea in sine nu putea nici ea sa:
genereze visul. Ideea: "a fost 0 prostie din p<3.rte~misa ma marit aUt
de devreme" nu putea da na~tere unui vis decit dupa ce a trezit vechea
dorinta de a vedea, in sfiqit, cum stau lucrurile dnd te mariti. Dorinta
207
 :aceasta a constituit continutul visului, substituind easi'itoria printr-o
'participare la un spectacol de teatru 9i dindu-i. forma realizaril unei
'dorinte anterioare: da, eu pot merge la teatru ea sa vad eeea ee este
'1nterzis, pe cind tu n-o poti face. Eu sint maritata,pe cind tu trebuie
sa mai' a9tepti. In felul acesta situat1a actuClla s-a transfor111at in con-
-trariulei, un triumf din treeut luind locul unei deceptii recente, Ames-
tee al satisfacerii gustului pentru spectacol 9i a1 satisfaetiei egoiste data
de infringerea rivalei. Tocmai aceasta satisfactie determina continutul
manifest al vlsului, adica faptul ca ea se aflilla tea.tru, pe chid prietena
sa nupoate avea aeces aiel. Pe aceasta stare de satisfactie S8 gre!f,aZa,
in calitate de modificari, fariL 1egatura cu ea ;;1ineoc11prehcnsibile, Cleele
partI ale continutului visu1ui indaratu1 car ora se mal disimuleaza ideile
1atente. Interpretarea visului trebuie sa iaea abstractie de tot ceea ee
serve9te la reprezentarea, satisfacerii dorintei 9i sa reconstituie, doar cu
djutorul aluziilor la care ne-am referit, penibilele idei latente ale visuluL
Considerentu1 pe careimi propun sa-l supun atentiei dumneavoastra
"2ste destin at sa va determine sa meditati asupra ideilor 1atente, care acum
apar in prim plan. Va rog sa nu omiteti urmatoarele : in primul rind,
eEl autorul visului nu este deloc constient de aeeste idei; in al doilea
rind, ca ele sint perfect inteligibile ~i -coerente, in a:;;a reI incit pot fi
concepute ca reactii cu totul naturale la evenimenhil care a servE drept
pretext visului; in s£11'9it,in al treilea rind, ca ele pot avea aceea';)i
valoan~ ca oricetendinta psihica sau operatie inte1ectuala. Voi denumi
aCum aceste idei "resturi diurne", dind acestui termen un sens mai
riguros dedt precedentulul. Putin intereseaza, de altfel, daca autotul
visului recunoa~te sau nu aceste resturi. Acestea fiind spuse, stabilesc
o distinctie intre resturile diurne 9i jdelle 1atente ';)i, in conformitate
eu folosinta pe care i-am dat-o mai inainte acestui din urma tEmnen;
voi desemna prin ideile latente tot ceea ce aflarn eu ajutorul interpre-
tarii viselor, resturilectiurne nefiind dedt 0 parte a ideilor 1atente, In
acest caz putem afirma ca ceva ce apartine de asemenea 9i zonei in-
.con';)Uentu1ui s-a ~adaugat Ja resturile diurne, ea acest ceva este 0 do-
rinta intensa, dar reprimata, 9ica. numai aceasta dorinto. a facut posibila
formarea visului Actiunea exerdtata de aceast§' dorinta asupra restu-
rHor diurne determina aparitia altor idei laterite care, insE",nu mai pot
fi considerate rationale 9i explicabile prin referirea lor 1a viata din sta-
rea de veghe.
Spre a ilustra raporturile care exista intre resturile diurne 9i dorinta
incon9tienta, m-am slujit de 0 comparatie pecare nu pot decit s-o
reprodllc aici. Fieeare intreprindere are nevoie de un capitalist care s-o
finanteze 9i de un antreprenor care sa aiha 0 idee 9i sa se priceapa
";';-0 puna in aplicare. Tocmai dorinta incon~.tienta este aceea care, in
formarea visului, indepline9te in chip constant rolul capitalistu1ui; ea
esteaeeea care furnizeaza' energiapsihica riecesara elaborarii visului.
Antreprenorul Gste reprezentat aid de restu1 diurn care decide in pri-
vinta utilizarii acestor fonduri, a acestei energii. Or,' in anumite cazuri,
capitalistul insu9i poate avea a idee 9i cuno9tintele speciale cerute de
realizarea acesteia, a$a cum in alte eazuri chiar antreprenorul poate
avea capitalurile necesare functionariioptime a J-ntreprinderii. Compa-
ratia simplifica situatia practica, facind totodata mai oificila intelegerea
sa teoretica. In economia politica descompunemintotdeauna aceasta
persoana unidi, spre l;l. 0 examina separat sub aspectul capitalistului 9i

:208
 sub acela al antreprenorului; procedind astfel, restabilim situatia fun-
damentala care a servit drept punet de plecare pentru comparatia noas-
tra. Acelea:;;i variatii, ale carol' modalWlti va las libertate sa Ie ~rmariti,
se produc in cazul structurarii viselor.
- Deocamdata nu putem avansa, deoarece este sigur caj de multa
vreme, va chinuie 0 intrebare care, in sfiqit, merita sa fie luata in con-
sideratie. Resturile diurne, va intrebati' dumneavoastra, sint ele cu ade-
varat inconstiente in acelasi sens in care este dorinta inconstienta a
carei interv~ntie este rieces~ra ca sa Ie faca apte sa declan:;;ez'evisul ?
Fara indoia'1a, aceasta intrebare este intemeiata. Punind-o, faceti dovada
unei optici juste, deoarece av.em aid punctul nevralgic al intregii pro-
bleme. Ei bine, resturile diurne nu sint incon:;;tiente in aC,ela:;;i. sens ca
dorinta incon:;;tienta. Dorinta face parte dintr-un alt incon:;;tient, acela
pe care noi I-am recunoscut ca fiind de. origine infantila :;;i prevazut
eu mecanisme speciale. De altfel ar fi indieat sa distingem aceste doua
va1'ietati de irrcon:;;tient, dind fiecaruia 0 denumi1'e speciala. Dar, pent1'u
aceasta este necesar sa ne familia1'izam eu fenomenologia nevrozelo1'.
.I s-a :;;irep1'o:;;ntteo1'iei noast1'e caracte1'ul fantezist, pent1'u ca admitem
un· singu1' ineon:;;tient; ce se va spune dnd vom marturisi ca, spre a fi
satisfacuti, ne-ar t1'ebuieel putin doua ?
s~ ne oprim aiel. Nu ati avut prilejul sa ascultati dedt lucr'uri. in-
complete: dar nu este oare lini:;;ti.tor sa ne gin dim ca aceste cuno:;;tinte
sintsusceptibile de 0 dezvoltare. care va fi intr-o zi efectuata fie prin
propriile noast1'e luc1'ari, fie 'prin lucrarile celoT care vor veni dupa
noi? lar ceea ce am a£13t deja, nu este destul de nou :;;i deuluito1'?
*

14 - cd. 404
 xv
H-JCERTITUDINI SI CRITICI

Nu vreau sa parasesc domeniul visului fara a ma ocupa deprinci-'

palele indoieli ~i de prindpalele incertitudini legate de noile concepti!
'expuse in paginile precedente. Aceia dintre auditorii mei care m-au
urmarit eu oarecare atentie, fara indoiala ca au adunat ei in~i~i unele
materiale cu privire la aeeasta chestiune.
1. Se poate sa fi avut impresia' ca, in pofida aplicaxii corecte a teh-
nidi noastre, rezultatele furnizate de munca noastra de interpretare
a viselor sint inci'ircate de atHea incertitudini incH a reducere ~sigura
a visului manifest la ideile latente devine imposibila. In sprijinul opi-
niei dumneavoastra yeti spune ca mai inainte de toate nu 5e ~tie nici-
odata daca cutare element dat a1 visuluitrebuie sa fie inteles in sensuI
propriu sau in sens simbalic,deoarece lucrurile falosite in calitate de
simboluri nu inceteaza din acest mativ sa fie ceea ce sint. $i cum
asupra acestui aspectnu dispunem de nid un eriteriude decizie obiec-
tiva, interpretarea este lasata cu totul la cheremul interpretuiuL Pe
Enga aceasta, ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de pro-
cesul de elaborare, nu ~tim niciodata sigur daca cutare element dat al
visului trebuie sa fie inteles in sens negativ sau in senS pozitiv, daca
trebuie eonsideratca fUnd e1 ca atare sau ca-fiind contrariul sau: un
ilou prilej pentru interpret de a actiona potrivit'vointei sale. In al trei-
lea rind, avind in vedere frecventa inversiunilor in vis, interpretului Ii
este ingaduit· sa considere ca inversiune oricare fragment al visuluL
In sfir9it, yeti invoca faptul de a fi auzit spunindu-se ca I'ar pu,tem
aiirma cu certitudine ideea potrivit eareia interpretarea data este singura
eU putinta: ne pinde~te astfel risculde a trece pe llnga intel'pretarea
cea mai verosimila. 1ar eoncluzia dumneavoastra va fi ca, in aceste con-
ditii, arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu exeesiv
de vast, a ci'irui intindere pare ineompatibila eu certitudinea obiectiva a
rezultatelor. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis, ci ca
insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile cpnceptiilor
~i ipotezelor noastre. ,
Aceste obiectii sint fara cusur, dar nucred ea justifica concluziiIe
dumneavoastra potrivit car ora interpretarea, a9a cum a practicam nai,
ar fi expusa arbitrariului, in timp ce deficientele pe care leprezinta
rezultatele noastre ar pune sub semnul intrebarii legitimitatea metodei
pe care 0 utilizam. Daca, in loc de a varbi de arbitrariul interpretului,
ati sustine ca interpret area depinde de pricepere::t, de experlenta, de
inteligenta acestuia, nu a~ putea fi decit de acordcu dumneavoastra.
Un asemenea factor personal nu poate fi eliminat, eel putin in cazul
un or vise a carar interpret are este mai dUicila. Cfi unul manevreaza
mai mult sau mai putin binedecit altul 0 anumita tehnica, este un lu-

210
em imposibil' de negat. Dealtfel lucrurile se petree astfel in toate ches-
tiunile de tehnidi.> Ceca ce apare ca arbitral' in interpretareaviselor se
elimina prin faptul ca, de regula, legatura, existenta intre. ideile visuluj,
aceea dint1'e visul insw?i ~i viata celui ce viseaza ~i, in sfiniit, intregul
context psihic in care se desfao;;oa1'avisul, permit ca, din toate inter-
preUirile posibile, sa nu fie aleasa. decit una ~i sa fie respinse toate
celelalte, ca neavind nici 0 tangentacu cazul respectiv. Rationamentul
care, pornind de la imperfectiunile interpretarii, trage .concluzia inexac-
tW'itii deductiilor noastre, i~i gase~te infirm area intr-o observatie care
subliniaza, tocmai ca pe 0 propdetate necesara a visului inswii, in deteI'-
111inareaacestuia ~i multiplicitatea de sensuI'i, care Ii poate fiatribuita.
Am aratat anterior, iar dumneavoastra cu siguranta ca va amintiti,
ca procesul de elaborare onirieada ideilor latcnte un mod de expresie
primitiv, analog cu scrierea figurata. Or" toate sistemele de expresie pri:'"
mitive prezinta aceste indeterminari ~i sensuri dubie, fara ca noi sa
avem dreptul sa punem la indoiala arice posibilitate de utilizare a lor.
Cunoa~teti ca fenomenul coincidentei contrariilor in procesul de elaborare
onirica este analog cu ceea te numim "opozitia de' sens" a radacinilor
cuvintelor in limbile cele maiveehi. Lingvistul R. Abel (1884),ci'iruia Ii
datoram semnalarea acestui punct <;Ievedere, ne previne ca trebuie sa
manifestam indoialc'i fata de ideea potdvit careia comunicarea pe care
o persoana 0 face aEcia Cll ajutorul unor cuvinte ambigue ar avea, prin -
acest fapt, un sens dublu. Tonul $i gestul intervin ca sa indice, in ansam-
blul discursului, intr-'o maniera indiscutabila, pe acela dintrecele doua
sensuri pecaI'e vor-bitol'ul Vl'ea sa-lcomunice parteneruluJ. In. scdel'e,
unde gestul este absent, sensul este desemnat printr .... un semn figurat,.
nedestlnat pronuntarii, de exemplu, imaginea unul om inchircit sau a
unuia vinjos,' ca in cazul ierogIifei Ken cu dublu s~ns, care inseamna
"slab" sau "tare". Se evita in acest fel neintelegerile, in ciuda multipli-
citatii de sens a silabelor ~i semnelor.
Vechile sisteme de exprirnare,de exemplu, scrierile in limbile cele
mai veehi, pl'ezinta numeroase indeterminari, pe care noi nu Ie-am tolera
in limbile moderne. Astfel, in unele limbi semitice s.int desemnate numai
consoa11.e1ecuvintelor. In ceea ce prive'?te vocalele omise, este sarcina
cititorului sa Ie plaseze, dupa ~tiinta sa ~i potrivit cu ansamblul frazei.
Scrierea ieroglifica procedind, daca nu identic, cel putin intr-o maniera
foarte asemanatoare, face ca pronuntarea din egipteana veche sa ne
fie necunoscuta. Scrierea sacra a egiptenilor cuprinde ~i aIte indetermi-
nari. AsHel, ramine la bunul plac al celui care scrie orinduirea imaginilor
de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta. Ca sa poti cHi, tre-
buie sa tii seama de regula dupa care citirea trebuie facutii urmarind
sensul in care sint indreptate fetele figurilor omene~ti, ciocurile pasari-
lor etc. Dar cel care, seria putea sa orinduiasca semnele figurate ~i pe
verticala, iar cind era yorba de inscriptii pe obiecte mici, considerentele
de estetica sau de simetrie puteau sa-I' determine sa adopte 0 aHa succ€'-
siune a semnelor. Faptul celmai tulburator in scrierea ieroglifica este ca
ea igi1.0rasepararea cuvintelor" Semnele se succeda la egala. distanta. unele
de altele ~i nu se ~tie aproape niciodata daca cutare semn face parte dirt
cuvintul ca1'e-1 preceda sali constituie inceputul unui cuvint nou. Dim-
potriva, in serierea cuneiforma persana cuvintele sintdespaxtite printr-:un
semn oblic.

211
 timba ~i scrierea chineza, foarte vechi, sint ~i astazi folosite de 400
milioane de oarnenL 1) Sa nucredeti ca eu inteleg ceva cu privire 1a
acest fenomen. Pur ~i simp1u m-am documentat, in speranta de a gasi
ana10gii cu indeterminarile vise1or, iar a~teptarile me1e n-au fost deza-
magite. Limba chineza este plina de aceste indeterminari, capabile sa ne
faca sa ne· cutremun'im. Se ~tie ca ea se compune dintr-un mare numar
de silabe care pot fi pronuntate fie izo1at, fie combinate in cup1uri. Unul
din principale1edialecte poseda circa 400 astfe1 de silabe. Vocabularu1
acestui dialect dispunind de aproximativ 4000 de cuvinte, rezulta ca fie-
care silaba are in medie zece intelesuri, deci ca une1e au mai multe,
iar alte1e mai putine. Cum ansamblul nu permite totdeauna sa se stabi-
1easca pe acela din cele zece intelesuri pe care persoana care pronunta
o silaba data vrea sa-1 evoce in mintea ascuWitorului, s-a inventato
mu1time de mijloace destinate sa previna neintelegerile. Dintre aceste.
mij10ace trebuie sa citam asocierea a doua silabe intr-un cuvint ~i pro-
nuntarea aceIeia~i sHabe in patru "tonuri" diferite. 0 drcumstanta ;;i
mai interesanta pentru cpmparatia noastra este faptu1 ca aceasta limba,
ca sa spunem a~a, nu are gramatica. Nu exi.sta nici un singur cuvint
monosilabic despre care sa putem spune ca este substantiv, adjectiv sa·u
adverb ~i nici un cuvint nu prezintaflexiunea destinata sa desemneze
genu1, numarul, timpul, moduL In acest fel limba se compune numai din
materiale brute, a$a cum limb a noastra abstracta se descompune prin
procesul de elaborare onirica in materialele- sale brute, eliminindu-se
exprimarea relatiilor. In limba chinez8.,in toate cazurile de indeterminare
decizia depinde de inteligenta auditoriului, care se lasa calauzit de ansam-
blu. Am notat exemplul unui proverb chinez, a carui traducere literala
este: .
Cine vede putin se minuneaza mult 2).
Acest proverb nu este greu de inteles. El poate sa insemne : cu dt
cineva a V8.zut mai putine lucruri, eu ailt este mai inc1inai sa se minu-
neze. Sau: sint multe de admirat pentru aeelacare a. vazut putine.
Fire~te cariu poate fivorba de decizie intre aceste doua traduceri care
nu difera declt din punct de vedere gramatical. Avem totu$i garanJia
ca,in ciudaacestor ino.eterminari, limbachineza constituie un excelent
mijloc de exprimare de ideL Indeterminarea nu are deci ca 0 consecinta
necesara imprecizia sensu1ui.
Trebuie totuo;;isa recunoa~tem ca in ceea ce prive$te sistemu1 de ex-
presie al visului, situatia este mult mai putin favorabila dedt in cazu1
limbEoI' ;;i scrierilor vechi. Faptul se explica prin aceea ca acestea din
urma sint, 1a mma urmei, destinate sa slujeasca drept illij10c de comu-
nicare, a~adar de a fi intelese infr-un fel sau altul. Or, tocmai acest carac-
tel' lipse;;te visului. Visu1 nu-~i propune sa transmita cuiva ceva ~ij de-
parte de a fi un mijloc de comunicare, e1 este destinat sa ramina neinte-
1es. In consecinta, nu trebuie Dici sa ne mire, nid sa ne Induea in eroa1'e
faptul ca un mare numi'll' de polivalente ~i de indeterminari ale visului
scapa posibilitatilor nOastre de decizie. Singunl1 rezultat sigur al com-
paratiei noastl'e este ca indeterminarile, pe care unii au voit sa Ie fo1o-

1) Populatia Chinei este astiizi mult· mai mare, depii$ind cifra de 1,1 miliarde
oameni. (Nota trad.).
2) in textul lui Freud proverbul suna in felul urmator: "Wenig was sehen
viel was wunder bar" (Nota tract).

212
seasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretari-
lor noastre privind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor
de exprimare primitive.
Gradul de inteligibilitate reaId a visului nu poate fi determinat dedt
prin exerci~iu Eli experienta. Dupa parerea mea, aceasta determinare
poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti
avind 0 instruire buna nu pot dedt sa-mi intareasca aceasta parere.
PublicLll profan, chiar daca are preocupari ~tiintifice, se. complace sa
opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor. ~i incertitudinilor unei con-
tributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil eEl putini dintre dum-
neavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoagas-a produs cuprilejul
descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme clnd opinia pul:?licda
mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care, au desci-
frat inscriptiile cuneiforme, considerind toata aceasta cercetare drept
,,~a:datanie". In 1837 insa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba
decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlin-
son, Hincks, Fox Talbot ~i Oppert ca sa-i trimita, in plic sigilat, patru
traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese
descoperita ~i, dupa ee a comparat cele patru texte, a putut anunta di -ele
erau suflcient de asemanatoare casa jl.lstifice increderea in rezultatele
obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorculti-
vati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a
continuat cu rezultate tot mai sigure. -
2. 0 alta serie de obiec~ii se leaga strins de fmpresia de care nid
duIimeavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care
sintem obIigati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par
fortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar comice.
Obiec~iile de acest gen sint atlt de numeroase incit nu a~ avea dedt sa
stau in cumpana cu privire la exemplele de ales : iau la intlmplare pe
ultimul care mi-a fast adus la cuno~tinta. A~adar, ascultati : in Elvetia
un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul saU pentru ca
s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri
~i un ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa de-
autoritatile ,-,colare. Nu extrag din aceasta dedt citeva propozitii rcferi~
toal'e la psihanaliza : "In afara. de aceasta, multe din exemplele din cartea
citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul lor' cautat ~i artificios ...
Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit
critic toate aceste afirmatii ~i toate aceste probe 'iluzorii". Ni se cere .sa
acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impar-
tial". Cred ca mai degraM aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa
examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec-
tie ~i competenta nu pot sa faea rau, chiar ~i unui spirit impartial.
Este en adevarat amuzant sa vezi graba 9i increderea de sine cu care
oamenii se pronunta. asupra unei probleme spinoase a psihologiei in-
con~tientului, neascultlnd dedt de prima lor impresie. Lor interpretarile
Ii se par caubte ~i fortate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata
aceasta munca de interpretare nu arenici a valoare. Nici 0 clipa nu Ie
trece prin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa

3) Este vorba de pastorul 0 s car P f i s t e r din Zurich, care in anul 1921 a

publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tipariHi de editura
Bircher din Berna. (Nota trad,).,

213
 seasca drept argument impotriva caracteru1ui concludent a1 interpreUlri-
lor noastreprivind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor
de exprimare primitive.
Gradu1 de inteligibilitatc reali'i a visului nu poate fi" determinat dedt
prin exercitiu ~i experienta. Dupa parerea mea, aceasta determin-ilre
poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti
avind 0 instruire buna nu pot decit sa-mi intareasca aceasta parere.
Publiclll profan, chiar daca are" preocupari f;)tiintifice, se complacesa
opuna un scepticism dispJ;"etuitordificultatilor. ~i incertitudinilor unei con-
tributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil ca putini dintre dum-
neavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoaga s-a produs cuprilejul
descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme cind opinia publica a
mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care_au desci-
frat inscriptiile cuneifoI'me, considerind toat,'! aceasta cercetare drept
,,~a:datanie". In 1837 1nsa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba
decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlin-
son, Hinck.'), Fox Talbot ~i Oppert ca sa-I trimita, in plic sigilat, patru
traduced independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese
descoperita ~i, dupa ce a comparat cele patnl texte, a putut anunta ca °e1e
erau suflcient de asemanatoare casa justifice increderea in rezultatele
obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorculti-
vati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a
continuat cu rezultate tot mai siguie. 0 ".

2. 0 alta serie de .obiectii se leaga strins de :l'mpresia de care nid

dumneavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care
sintern obligati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par
ofortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar cornice.
Obiectiile de acest gen sint atit de numeroase incH uu a~ avea dedt sa
stau in cumpana cu privire la exemplele de ales: iau la intimplare pe
ultimul care mi-a fost adus la cuno1?tinta. A~adar, ascultati :in Elvetia
un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul sau pentru ca
s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri
1?iun ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa de-
autorWitile ~colare. Nu extrag din aceasta decit citeva propozitii rcferi-
toare la psihanaIiza : "In afar a de aceasta, multe din exemplele din cartea
citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul 101'0 dlutat :'ii artificios ...
Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit
critic toate. aceste afirmatii ~i toate aceste probeiluzorii". Ni se cere osa
acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impar-
tial". Cred ca mai degraba aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa
examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec:'
tie 1?icompetenta nu pot sa faca rau, chiar 1?iunui spirit impartial.
" Este cu adevarat amuzant sa vezi graba ~i increderea de sine cu care
oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei in-
con1?tientului, ne'ascultlnd decit de prima lor impresie. Lor interpretarile
Ii se par cautate ~i fOrtate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata
aceasta munca de interpretare nu arenici 0 valoare. Nici 0 clipa nu Ie
trece piin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa

0) Este vorba de pastol'ul 0 s car P f is t e r din Zurich, care in anul 1921 a

publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tiparita de editura
Bircher din Berna. (Nota trad.).,

213
 aiba aceasta apa1'enta _;;i ca merita sa-ti dai ostei"leala sa cercetezi care
este aceasta ratiune.
Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultateIe de-
plasarii ca;e, dupa cum ;;titi, -constituie mijlocul eel mai puternic de care
dispune cenzura viseIor. Tocinai prin intermediul acestui mijIoc cenzura ~
onirica creeaza structuri substitutive pe care noi Ie-am desemnat ca alu-
zii. Acestea sint insa aluzii greu de recunoscut ca atare, ahizii carora
este greu sa Ie gasim substratul ;;i care se leaga de acest substrat prin
asociatii exterioare· foarte singularizate ;;i adesea cu totul bizare. In
toate aceste cazuri este 'insa vorba de lucruri destinate saram'ina ascunse,
tocmai ceea ce vrea sa obtina cenzura visului. Or, c'ind un lucrua fost
ascuns, nu trebuie sa ne a;;teptam sa-l gasjm 'in locul unde trebuia sa
se afle in mod normal. Comisiile de supraveghere a frontierelor, care
functioneaza astazi, s'int 'in aceasta privinta mult mai viclene dedt auto-
ritatile ;;cola1'e elvetiene (care I-aU judecat pe Pfister), Ele nu se mul-
tumesc sa scotoceasca prin portofele ;;i buzunare dupa documente $i
schite : ele presupun ca spionii :;;icontrabandi:;;tii, spre a dejuca mai bine
controlul, pot sa ascunda aceste obiecte interzise. 'in locurile 'in care ne
a;;teptam eel mai putin sa Ie gasim, cum ar fi bunaoaratalpa dupla a 'in-
caltamintei. Daca obiectele cautate s'int gasite aici, se poate spune di s-a
depus multa osteneala pentru a Ie calita, dar :;;ica aceste cautari nu au
fost 'in zada1'.
Admitind ca 'intre un element latent al visului si substitutul sau ma-
nifest pot exista legaturi dintre cele mai- nea:;;tept~te ;;i singulare, dnd
comice, cind ingenioase in aparenta, nu facem dedt sa ne conformam
immeroaselor experiente furnizate de exempleIe carora, 'in general, nu
Ie-am gasit noi 'in~ine solutia. Rareori este cu putinta sa gasim prin noi
in~ine interpretari de acest gen ; nid un orn cu judecata nu' ar fi capabil
sa descopere legatura care une:;;te cutare element latent cu substitutul sau
manifest. Autorul visului este aeela care fie ca ne furnizeaza dintr-odata
talmacirea, gratie unei idd care Ii vine direct in legatura cu visul (fapt
posibil pentru d'insul, pentru ca el este purtatorul acestei structuri substi-
tutive),fie ca ne furnizeaza suficiente materiale, gratie ca1'o1'asolutia,
departe de a cere 0 sagacitate deosebita, se impune de la sine eu un fel
de necesitate. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau
a1tul din aceste doua mijloace, elementuI manifest dat ne ramine pentru
totdeauna incomprehensibil. Permiteti-mi sa va prezint, in legi'Hura cu
aceasta, 'inca un caz pe care am avut prilejul sa-l observ recent. Una
dintre pacientele mele, pe dnd se afla sub tratament, $i-a pierdut tatal.
Orice pretext Ii era binevenit spre a-I reinvia in vis. Intr-unuldin aceste
vise, ale cami conditii adiacente nu ne pot fi de altfel de hid un folos,
tatal ei apare ;;i Ii spune : "Este oraunsprezece -?i un sJ'ert, unsprezece
yi jumatate, douasprezece fara un sfert'(. Ea a putut sa interpreteze
aceasta particularitate a visuIui, amintindu-$i ca tatalui ei Ii placea sa-~i
vada copiii venind cu punctualitate la Ora prinzului. Exista, desigur, -un
raport 'intre aceasta amintire $i elementul visului, far a ca acest fapt sa
permita formularea vreunei concluzii oarecare cu privire la originea
visului. Mersul tratamentului autoriza 'insa banuiala ca de geneza acestui
vis nu era strain a 0 anumita -atitudine critica, dar refulata, fata de tatal
iubit ~i venerat. Continu'ind sa-~i 'in~ire amintirile, in aparenta din ce in ce
mai departate de vis, auto area visului poveste$te ca a asistat inajun la
o conversatie despre psihologie, 'in cursul careia una dintre rude Ie ei i-a
214
'Spus : "Omul primitiv supravietuie$te in noi toti". Acumcredem a 0 in-
~elege. A fost pentru dinsa 0 excelenta ocazie de a-9i reinvia din nou
tatiH, transformindu~l 'in visul ei intr-un om-orologiu 4) 9i f,1cindu-l sa
anunte sferturile de ora de laamiaza.
Evident,>este aid ceva care ne face sa ne gindim ]a un joc decuvinte
9i adesea s-a intimplat sa se atribuie interpretului jocuri de cuvinte al
-caror autor eta eel care a visat. Exista $i alte exemple in. care nu. este
prei'! U90r sa de>cidemdaca neaflam in fat a unui joc de cuvinte sau a
umti vis. Dar am eunoscut deja acelea$i indoieli cu privire la unele
lapsusuri verbale. Un barb at poveste9te ca a visat ca unchiul sau i-a dat
o sarutare pe cind se aflau a$ezati impreuna in automobilul aeestuia.
Dealtfel el n-a intirziat sa ne dea interpretarea acestui vis, care semhi-
fica autoerotism (termen imprumutat din teoria libido-ului $i insemnind
'Satisfacere erotica fara lips a unui obiect din afaraindividului). Barbatul
acesta i$i va fi permis sa glumeasca $i ne va fi dat drept vis 'ceea ce nu
€ra din parte-i decit un joc de cuvinte? Nu $tii ce sa crezi. D.upa pa-
retea mea, el a visat cuadevarat. Dar de unde viDe aceasta frapanta
asemanare? Aceasta intrebare m-a determinat altadata sa fac 0 luhga
digresiune, obligindu-ma sa supun unui studiu aprofundat insu9i jocul
de cuvinte 5). Am ajuns la concluzia ca 0 sEirie de ideicons,;ti€nte este
abandonata moment an elaborarii incon$tiente, de unde eareapare ulte-
rior sub forma de joc de cuvinte. Sub influenta incbn$tientului, aceste
idei con$tiente sufera actiunea mecanismelor care domina aid, anume
condensarea $i deplasarea, adica a aceloras,;i procese pe care le~am gasit
actionind in travaliul de elaborare oniridi: este singurul fapt. diruia
trebuie sa-i atribuim asemanarea (cind ea exista) intre jocul de cuvinte
$i vis. Dar "visul-jDc de cuvinte", fenomen neintentional, nu ne prile-
juies,;te nimic din acea delectare pe care. 0 incercam -cind am reus,;it un
"joc de cuvinte" pur '.'i simplu. De ce? Acest lucru 11yeti afla daca yeti
avea ocazia' sa studiati in mod aprofundat joculde c,uvinte. "Visul-
calambur" este lipsit de umor; departe de a ne produce risul, el ne lasa
indiferenti.
In aceasta privinta ne apropiem de vechea interpretare antica a viselor
care, pe linga multe materiale inutilizabile, ne~a furnizat 0 multimede
exemple excelente de interpretare, pe care noi in$ine nu Ie-am putea
depa$i. Nu va voi cita dedt un singur vis de acest gen $i' 0 fac tinind
seama de semnificatia sa istorica. Acest vis, care' apartine lui Alexan"dru
cel Mare, este povestit, cu uneledeosebiri, de catre Plutarh$i de catre
Artemidor din Daldis. Pe dnd regele asediaora$ul Tir, _care se apara eu
dirzenie (anul 322 1.e.n.), a aparut un satir dansind. Ghicitorul Aristandru,
'Care insotea oastea, a interpretat acest vis, descompuniud cuvintul "saty-
ros" in ~(X TVpOC; (Tyrul este al tau), crezind ca astfel Ii prezice regelui
eucerirea ora$ului. ea rezultat al aeestei interpretari, Alexandru se ho-
tad sa continue asediul $1sfir$i prin a cuceri Tyrul. Interpretarea, care
pare artificioasa, era incontestabil exacta.

4) In limba germana om primitiv (sau om-originar)se spune der Urmensch,

Jar om-orologiu del' Uhrmensch, pronuntia fiind identica. (Nota trad.).
5) A se vedea, bunaoara, capitolul eonsaerat analizei raporturilor euvintului de
spirit, ale umorului in general, eu visul I?iinconl?tientul, 'in lucrarea luiS. F r e u d
Del' Witz und seine Beziehung zum Unbewussten, F. Deuticke, Leipzig u. Wien,
1905 (Nota trad;).

215
 3. Veti fi, fara indoiala, foarte impresionati aflind ca impotriva eon-
ceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar ~i unele persoane care,.
in calitate de psihanali~ti, s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea
viselor. AI' fi fost de mirare ca 0 sursa atit de bogata de noi erori sa fi
ramas neutilizata ~i astfel confuzia de notiuni ~i generalizarile nejustifi-
cate la care s-au pre tat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii
care, prin inexactitatea lor, se apropie muIt de conceptia medicalii a
visului. Cunoa$teti una din aceste afirmatii, care pretinde ca visul consta
din incercarea de adaptare la prezent $i de solutionare a sarcinilor 'vii-
toare, ca el urmare~te, in consecinta, 0 "tendinta prospectiva" (A. Mae-
der). Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre
vis $i ideile latente ale visului,ca ea, pI'in urmare, nu tine cont de pro-
cesulde elaborare onirica. In masura in care ea i$i propune sacaracte-
rizeze viata psihica 111con$tientadin care fac parte ideile latente ale visu-
lui, aceasta afirmatie nu este nici noua, nici completa,' deoarece- activi-
tatea psihica incon$tienta se ocupa, in afa.r-a de pregatirea viitorului, de
multe aIte lucruri. Pe 0 confuzie $i mai suparatoare se· bazeaza afirmatia
ca in spatele fiecarui vis gasim "dauza mortii". Nu $tiu exact ce poate
sa insemne aceasta formula,' dar presupun ca ea decurge din confuzia
care se face intre vis $i personalitatea integrala a autorului visului.
ea exemplude generalizare nejustificata operata pe baza cltorva
exemple autentice, voi cita afirmatia potrivit careia fiecare vis ar fi
susceptibil de doua interpretari.: interpretarea zisa psihanalitica, a$a
cum am expus-o noi, $i interpretarea zisa analogica, care face abstractie
de pulsiuni ~i vizeaza reprezeptarea functiilor psihice superioare (H. Sil-
berer). Visuri de acest gen exista,dar in zadar veti incerca sa extindeti
aceasta conceptie, fie $i numai la majoritatea viselor. lar dupa tot ce
ati audiat aici, veti socoti eu totul nefondata afirmatia ca taate visele
ar fibisexuate $i ca ar tre.bui interpretate in sensul unei infruntari intre
tendinte care ar putea fi numite masculine $i feminine (A. Ad 1e 1'). Fi-
re$te' ca exista unele vise izolate de acest gen, iar mai tirziu veti putea
afla ca ele prezinta aceea$i structura ca anumite simptome de isterie.
Mentionez taate aceste descoperiri de noi caractere generale .ale viselor,
spre a va pune in garda impotriva' lor sau cel putin spre a nu va E.lsa
nid un dubiu cu privire la opinia mea fata de ele.
'4. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilorasupra
visului, invocindu-se faptul ca subiectii supu$i tratamentului psihanalitic
i$i ajusteaza visele in conformitate eu teoriile preferate de medicii lor,
unii pretinzind ca auindeosebi vise sexuale, altii vise legate de vointa
de putere, iar altii vise de palingenezie 6) (W. S t eke 1). Aceasta obiec-
tie pierde insa din valoare, la rindu-i, dacE! ne gindim ca oamenii au
visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i
ghideze $i sa Ie dirijeze visele $i ca subiectii supu~i astazi tratamentului
aveau obi~;;r1uintasa viseze inainte de a fi fost tratati. Faptele pe care ,
se intemeiaza aceasta obiectie sint cu totul de inteles ~i nu aduc nici un
prejudiciu teoriei visului. Resturile diurne care declan~eaza visul provin
din preocuparile intense ale vietH in stare de veghe. Daca cuvintele ~i
sugestiile medicului au dobindit pentru pacient 0 anumita importanta, ele

6) Palingenezie,pretinsa rena!;iterea sufletului dupa moarte, profesata de

filosofia idealista. In mod figurat, termenul semnifica 0 regenerare morala. (Nota
trad.).

2H~
 se intercaleaza in ansamblul r(?sturilor diurne ~i pot, intocmai ca ~i
celelalte interese afective ale ziIei, inca nesatisfacute, sa furnizeze visu-
lui excitanti psihici ~i sa actioneze asemenea celor somatici care II
influenteaza in timpul somnuhii pe cel ce doarme. Qa ~i ceilalti agenti
excitatori ai viselor, ideile provocate de medic pot sa aparai'n visul
manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. $tim ca
esfe posibil sa provocam in mod. experimeBtal vise sau, mai f?xact, sa
introducem in vis 0 parte din materialele acestuia. In aceste influente
exercitate asupra pacieDtiIor, analistul indepline~te unrol identic eu
acela al experimentatorului care, ca M 0 u r 1 y Vol d, imprima mem-,
brelor subiectului de €xperienta a.(1umitepozitii determinate.
Putem sugera autorului visului tema visului, dar e imposibil sa
actionam asupra secventelor visului. Mecanismul procesuluide elaborate
~i dorinta incon~tienta a visului scapa oricarei influente din afara. Exa-
minind excitatiilesomatiee ale visului, am recunoscut ca particularitatea
~i autonomia vieW onirice se dezvaluie in reactia prin care visul ras-
punde excitatiilor corporale ~i psihice pe care Ie prime~te. In acest fel
obiectia de care ne ocupam aieL ~i care ar dori sa puna la indoiala obiec-
tivitatea cercetarilor asupra visului este intemeiata la rindu-i pe 0 con-
fuzie care echivaleaza visul cu materialele visului.
Aceasta e tot ce cloream sa va comunic in legatura cu problemele legate
de vis. Fara indoiala ca va dati seama ca am omis 0 multi me de lucruri ,
~i ati luaf aminte ca nu am putut sa fiu complet din multe puncte de
vedere. Dar aceste cusururi ale expunerii mele tin de raporturile exis-
tente intre fenomenele visului ~i nevroze. Am studiat visul ca 0 intro-
ducere la studiul nevrozelor, procedeu mult mai corect decit daca amfi
facut vieeversa. Dar tot a~a cum visul ne pregate~te sa intelegem 'nevro-
zele, la rindul sau el nu poate fi inteles in toate detaliile decit daca
dobindim 0 cunoa~tere exact a a fenomenelor nevrotice.
Nu ~tim' care este parerea dumneavoastra, dar eu va pot asigura di
nu regret ca v-am supus cu atHa insistenta atenti€i problemele visului
~;ica anl. consacrat studiului acestor probleme 0 parte atH de importanta
din tinipul de care dispunem. Nu exista un alt domeniu in care studiul
sa ne convinga mairepede de exactitatea t~zelor psihanalizei. Trebuie
multe luni ~i chiar multi .ani de munca asiduaca sa dovedim ca simpto-
mele unui caz de maladie nevrotica posed a un sens, slujesc, 0 intentie
~i se explica prin datele biqgrafice ale -persoanei suferinde. Dimpotriva,
riu avem nevoie decit de efortul dtorva ore spre a obtine acela~i rezul-
tat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz $i neinteligibil,
dobindind astfel 0 confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire
la incon~tiei1tul proceselor psihice, la mecanismele la care se supunaces-
tea $i la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Iar
daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis ~i aceea
a unui simptom nevrotic, adaugam rapiditatea transformarii care face
din autorul visului uh om in stare de veghe 1;iicu judecata,capatanicerti-
tudinea ca 1;iinevroza se bazeaza pe 0 alter are a raporturilor care exista
in mod normal intre diferitele forte ale vietH psihice.
*
'" '"

21?
 Partea atreia
TEORIA GENERALA
A NEVROZEI.OR
 XVI
PS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIE-

Ma bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul discutiilor

nOastre. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica, despre
actele ratate ~i despre vise; a~ dori sa va familiarizez acum eu intele-
gerea fenomenelor nevrotice care. a;;a cum veti vedea in eontinuare, au
numeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte. Va .orevin
insa ca, in eeea ce prive;;te aceste' fenomene, nu 'va Inai pot sugera ~ceea;;i
atitudine anterioara fata de mine. Imi impusesem atunci obligatia de a
nu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea"..
voastra; discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute,
mergind pina la a vedea in dumneavoastra. i?i in "bunul shnt" <de care
dispuneti instal1ta hotaritoare. Astazi, dintr-un' motiv cit se poate de
simplu, nu mai putem proce<:la la fel. ea fenomene, actele ratate i?i
visele nu ya erau eu totul necunoscute, se putea 'spline ca. in legatura eu
ele aveati sau puteati sa avetiaceea;;i experient,cl ca i?i rpine.· Domeniul
fenomenelor nevroticeva este insa strain; daca nu sinteti medici, nu
aveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririle
mele, iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cind
acela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1,1 'faptele supuse judecatii.
Totu~i; sa nu va inchipl,liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferinte
dogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune ,neconditionata. Dadi ati
{Tede aeest lucru, ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai mare
nedreptate. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este de-
ajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. eind, ca
o urmare a unei ignorante totale, nu yeti Ii. capabilide o. judecata pro-
prie, nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. Nu yeti avea
dedt sa asculati ili sa lasati sa. actioneze astlpra dumneayoastra ceea
ce vi S2 spune. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri, iar acelea la. care
se ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l.aiadesea fara valoare i?ilip site
de durabilitate. Are dreptul la convingeri numai acela care, ani .~i ani,
a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repe-
tarea aeestor .lucruri noi ':,;i surpri~zato·are despre care va voi vorbi. La
ce bun, in' plan intelectual, acele convingeri facile, aeeie conversiuni
care au lac' eu iuteala fulgerului;aeele respingeri violente? Nu va este
limpede ca "lovitura de trasnet", inddlgostirea instantanee fac parte
dint1'-un domeniu cu tatul diferit, apartinind indeosebi domeniului afec-
t1v? Noi nu Ie ee1'em pacientilor n09t1'i sa fie convin;;;ide eficienta psih-:
ana.lizei sau sa-:,;i deaacleziunea la aceasta. Daca ar face-o, ne-ar deveni
suspecti. Atitudinea pe care o. pretuim eel mai muIt la ei este ace.ea a.
unul scepticish1 binevoitor. Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze in
mintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica,alaturi de conceptia
popular a sau cea psihiatrica, pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit
221
~i cealaIta sa intre in relatie reciproca, sa se masoare intre' ele :;;i, aso··
ciindu-se, sa dea na:;;tere in final uneiconceptii decisive ..
Pe de aUa parte, nu ati fi indreptatiti sa credeti ca ceea ce va expun:
drept conceptie psihanalitica, ar fi un sistem speculativ. Avem mai
curl'nd de-a face fie Cll 0 experienta, fie cu 0 expresie directa a obser-
vatiei, fie cu rezultatul elaborarii acesteia. Numai 0 data cu progresul
~tiintei yom putea judeca dacaaceasta elaborare a fast suficienta :;;i
justificata:;;i,fara a voi sa ma laud, pot spune ca - avind indaratul
meu a viata- destul de lunga ~i 0 cariera care se intinc1e pe aproximativ
25 de ani - mi-a trebujt 0 munca intensa :;;i aprofundata co. sa acu-
mulez faptcle pe care se bazeaza conccptia mea. Am avut adesea impre-c
sh ca adversa1'ii no:;;tri nu voia1..1sa tina seama deice de aeeasta sursa a
afinuatiilor noastre, co. 9i cum ar fi fast vorba de idei pur subiective
eltora li s-a1' p1..1teaapune, dupa bunul plac, altele: Nu izbutesc nicidec1..1m
Sa 'inteleg aceasta atitudinea adversarilor no:;;tri. Eo. tine poate de faptul
ca medicilor Ie repugna sa intre in relatii p1'ea strinse cu pacientii lor
atin9i de 118vroze 9i ca, nedind suficienta atentie 10. ceea ce li se spune,
Ie este cu neputintasa traga din aceste comunicari invataminte pretioase
;;i sa efectueze asupra bolnRvilor lor observatii suseeptibile a ser'li drept
punet deplecare pentru deduetii de or din general. Va fagaduiese, eu
acest prilej, di in cursul prelegerilor urmatoare ma voi 1asa antrcnat
cit mai putin posibil in dispute polemice, indeosebi eu eubre sau cutaro
autor in particular. Nu sint convins de adevaru1 maximei care proclama
ca eontradictia estc muma tuturor luerurilor 1). Accasta m.axima imi
pare a fi un produs al sofisticii greee~ti -$i pacatuie~te, eel 9i aeeasta, prin
a atribui- 0 valoare exagerata dialecticU. In eeea co ma priv€$te, ered
ca ceea co numim polemica9tiintifica este 0 intreprindere eu tatul ste-
rilii, eu aUt mai mult eU cit totdeauna are tendinta de. a imbraca un
caracter strict personal. Ma puteam lauda, pina acum citivi'l ani, di nu
am uzat de armele polemicii .decit impotriva unui singur om de :;;tiinta
(Lov,/enfelc1, din MUnchcri). Rezultatul a fast ea din adversari am devenit
PTideni 9i ea prietenia noastra cste d1..1rabila. Cum_ n-am fost insa sigur
ca voi ajunge mereu la acela~i rez1..1ltat, m-am fedt sa mai repet aeeastii
experienta.
Ati putea crede ea 0 asemenea repuisie fata de oriee discu~i€ literara
atesta fie 0 neputinta in fata obiectiilor, fie 0 inea.patinar€ excesiva sau,
eEl sa ma servesc de 0 expresie luata din amabilul limbaj :;;tiintific curent,
o "tiitacire". La care va voi raspunde ea atunci cind ciI1eva, cu pretul
unor grele efarturi, a dobindit 0 convingere, are pina la un anumit punct
dreptul de a dori sa 9i-o mentina in duda tuturor. De altfe1 tin sa adaug
ca, in pri'linta a numeroase aspecte importante, in cursul luerarilor mele
am operat schimbari, am modificat sau am inlocuit eu altele unele dintre
0iJiniile mcie 91 ca nu m-am sfiit nic'iodata sa fac din aceste revizuiri 0
mariurisire _publica. Care a fost rezultatul sinceritatii mele? Unii nn
au luat dcloc cunostinta' de coreetarile introd1..1se si' ma mal critiea si
astazi pcntru afirmatii ~[irora 11U Ie mal dau acelasi ~ens ca altiidata. Altii
lrni rejDrOS~aza
, chiar' aceste revizuir-i si' decl~-lra cii nu.. 111a pot Iua in s~-
rios. 8--a1' spune ca acela care iZ;i modifica din timp in tim_p ideile nu ar

1) A1uzie 1a cunoscuta teza a lui Her a 0 1i t din E f e s, oa to ate se nasc

din lupta, la care FI~eucl,prin viziunea sa dialectica, de f8pt- subs~ri.eprin intreaga
sa opel~a. (l··Jota traci.)

_222
 merita nid 0 incredere,pentru ca ar Eisa sa se presupuna eEl~i ultimele
sale teze ar £i tot aUt de eronateca ~i cele precedente. Pe de aIM. parte,
insa,acela care i~i mentine ideile sale initiale ~i nu 5e lasa abatut cu
u~urinta din drumul sau, trece drept un indaratnic, ~i un ratacit. Fatade
aceste doua judecati opuse ale criticii, nu este de adoptat dedt 0 hOU1-
rire : sa ramli ceea ce e'?ti $i sa nu-ti urmezi dedt propria judecata: Este
tocmai' atitudinea pentru' care m-am deds ,?i nimic' nu ma' va impiedica
sa,mi modific ~i sa-mi cor~ctez teoriile 0 data cu imbogatirea experientei
mele. Clt prive~te ideile mele fundamentale, inca nu am gasit nimic de
schimbat aid ~i sper ca va fi la fel.~i pe viitor.
Am ded a va expune conceptia psihanalitica asupra fenomenelor ne-
v1'Ot1<;:e.Nu-mi este greu sa leg aceasta ex,punere de aceca a fenomenelor
despre care v-am vorbit, date fiind aUt anal.ogiile cit ~i 'contrastele ce
exista intre unele ,?i celelalte. Poposesc asupra unui act simptomatic pe
care I-am constatat 1a multe persoane venite sa ma consulte. Cu oamenii
care vin s8.-ti in~ire intr-un sfert de ora toate mlzeriile vietii lor mai mult
sau m<li putin lungi, psihanalistul nu prea 9tie ce sa faca. Cuno9tintele
sale profunde nu-i permit sa se debaraseze de bolnav spunindu-i CamI
sufera de cine ~tie ce ,?i recomandindu-i 0 U90ara. cura de hidroterapie.
Unul din colegii no~tri, intrebat cum se comporta fa'pl de, pacientii care
vin sa-I consulte, a raspuns rididnd din LUTIed: Ie pretind, ca. pedeapsa,
un onorariu de multe coroane. In consednta, nu vaveti rniradaca va voi
spune ca clientii psihanalistului, chiar ~i ai celui mai ocupat, nu sint in
general prea numcro,?i. Am dublat ~i am capitonat u~a care separacabi-
neiul meu de sala de a9teptare. Este vorba aid de 0 masura de precau-
tie 31 carei sens nu este greu de sesizat. Or, mereu se intimpla co. per-
soanE~lepe Care Ie chemdin sala de a9teptare in cabinet sa uite sa inchida
dupa ele cele doua UEii.De indata cc observ aceasta, oricare ar fi situatia
sociala apersoanei, nu pre get sa-I atrag atentia asupra faptului,pe un
ton iritat, rugind-o sa-,?i repare D2glijenta: Veti spune caeste 0 pedan'-
terie dusa pina la extrem. Deseori eu irisumi mi-am repro~at 8ceasta
pretentie, cad adesea era yorba depersoane incapabile sa atingao danta
de u,?a ~i fedcite sa lase pe se3ma altora aceasta treab;}. Dar, in majo-'
rHatea cazurilor, aveam dreptate, pentru ca cei care secomporta asHel
~i lasa deschise indaratul lor w~ile care despart sala de a9teptare a rnedi-
cuini de cabinetul sau de consultatii sint oameni prost crescuti ~i nu
. merita 0 intlmpinare amicalil. eu toate acestea, nuvcl pronuntati inainte
de a cunoa~te restul.Aceasta neglHentaa pacientului nu are lac decit
atunci cind el se afla singur in sala de a~teptare $i, parasindc.o, nu lasa
pe nimeni in urma lui. Dimpotriva, pacientul are grija sa incl1.ida.u~ile
cind ran-lin dupa e1 alte persoane care au a$teptat impreuna cu e1. In
acest djn urma caz e1 intelege prea bine ca nu este in interesul sau sa
pel'mita altar a sa asculte conversatia sacumedicul.
Determinata in acest fel, neglijenta pacientului nu este nid acciden-
tala, nid lipsita de sens ~i chiar de importanta,pentru ca, a~a cum vom
vedea, ea ilustreaza atitudinea sa fata de medic. Pacientul apartine cate-
goriei numeroase a acelora care au pretentia sa fie VEtzutide celebritati
medicale, care VOl' sa fie uluiti, zguduiti. Poate ca el a 9i telefonat, ca
sa ,;,tie la ce ora vafi primit mai u,?or :;;i i,?i'1nchipuie ca va gasi in fata
casei medicului 0 coada de. clienti tot atlt de lung a ca in fata sucursalei
unui. mare magazin de coloniala. Or, iata-l intrind intr-o sala dea~teptare
goali'i ,?i, pe deasupra, foerte lllodest mobilata. El este deceptionat ~i,
223
 vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care inten-
tiona sa i-I arate, i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ile
care separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii. Facind aceasta,
el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a, daca nimeni .nu"':i
in sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici, probabil, cit
timp eu voi fi In cabinetul dumitale?" 5e intimpla chiar ca, in timpu1
consultatiei, sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect,
daca nu este pus 1a punctd~ la inceput.
AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou in
afara de eele cunoscute dedumneavoastra, anU111eea nu avem de-a face
eu un fapt accidental, ca actul are mobilul sau, un .sens ~i 0 intentie, Cd
face parte dintr-un ansamb1u psihic definit, ~a este un mic indiciu a1
unei stari suflete~ti importante. Acest act simptomatic ne mai arata, in
special, ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiin-
tel eelui care n savir~e$te, pentru ea nid unul din pacientii care lasa
u~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-;d manifeste dis-
pretul. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de deza-
magire intrind in sala de a$teptare, dar este sigur ca legatura intre
aceasta impresie $1 comportarea simptomatica ce· ii urmeaza scapa con-
$tiintei. .
Sa comparam acum acest marunt act simptomatic C1) 0 observatie
faeuta in legatura eu 0 bo1nava. Faptul la care m8. refer estc inca p'oaspat
in n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative. De altfel va
previn ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi, pline de 2r,,3-
nunte, sint inevitabilc.
Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m,l asum tratar,lentul
soacrei sale care, de$1 traie;;te in conditE cum nuse pO'ite miJi bune,
invenineaza atit existenta sa, cit $r a alar sai, printr~o idee absurda. IvTi'i
gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani, cu 0 stare fiziea
buna, foarte amabili'i ~i simpia in comportare. Ea imi relateaz3. rara
retinere ca traie;;te fericita 1a tara, impreuna cu sotul ::::au, care conduce
o mare 1.1zina. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fata
de ea. S-au ca.satorit din dragoste. in urma eu 30 de din ziua cu-
nuniei,nici oneintelegere, niei un motIv de' gelazie n-'). tulburat Hn':,;tea
eaminului. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii ;;i sotul el, voind
sa-$i indeplineasca pina. 1a capat indatoririle de cap de farnilie, nu· vret!
sa se retraga din afaceri. Un fapt incredibil, de neinteles pentru dins-a,
s-apetrecut eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CT€ZJ1-e unei scri-
so,'ano ') c'-' 'I r-~.' .e>',; .,' ~t "1 o' d·" .,. 1a';; "n~,oro;,·~e'en rJ
" l~ ~ . mTI~ aL I ,EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0,·1 ,"'?" c ~e, ',H ~~ ':"
co ,.
;"iU. •
tlnara. De clnd aprlmlt acea_ scrlsoare~ lerlClrea e1 s~a Si~;_rl1n=-n,.() LH1-
cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista, pc care ea 0
tolera poat€ eam prea mult in intimitCltOJ sa, urmarea eu 0 ura Iel'oce pe
oaW'! tinara care, fUnd de aceea:;d condi~ie socialii eu dins a, reu$ise mult
mai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare, Ul'DHS€ 0 ;eoJ.1<:\eo-
merciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra.
Mobilizarea reducind- personalul uzinei, tinarasflqise prin a avE''' 0
situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina, I1U freeventa decit
.'Bdomni'4 ~i toata lUll.1ea ii
spune:3. chiar "domrli;;oara>". I11\ridioasa diTl CatlZEt
acestei superioritatL.cai.11erista
o . ~ •• _ ; , __
era canabilfi sa spun a ariee l\~,lltati irnpo-_
.., •••.•. ~ . ..l. •. - ~ • .J_.

tnva vechll sale colege de ;;eo3la, Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu came·-

rista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in, ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare,
despartit de sotia sa, avea 0 amantiL Balnava noastra nu-;;i da seam a ce

224
a Impins-o ca,auzind acestea,sa~i spuna cameristei ca nimic nu ar fi
pFlltru ea mal ingrozitor dedt sa afle ca bunul e1 sot 0 in~eala.· Adoua
z1 aprirnit prin pd~ta. scrisoarea a110nima in. care ii era anuntata, eu 0
ealigrafiedeformata, fatala veste. Ea a hanuit numaidecit ca. acea scri-
soare era opera rautacioasei cameriste, pentru ca tocmaitinara pe care
aceasta 0 ura era acuzata de a fi amanta sotu1ui. Dar eu toate ca paciertta
a ghicit imediat intriga ~i avea destulaexperienta pentru a-~i da seama
cit de putin demne de incredere sint asemenea denuntari 1a~e, scrisoarea
nu a rascolit-o mai putin. A avut 0 criza de nervi teribilii ~;i trimise dupa
sotul ei, earuia Ii adresa, de indata ee-1 vazu, cele mai amare repro~uri.
Sotulprimi acuzatia rizind 9i facu tot ce-i statu in putinta ca sa-9i lirti~-
teasca consoarta. El ehema in ajutor pe medicul familiei :;;ipe acela al
uzinei. Atitudinea ulterioara a sotHoI' a fost cit se poate de naturala : ca-
merista iu concediata, dar pretinsa amanta i:;;i pastra postul. Boinava
sustine ell din acea zi eo. s-a calmat, nemaicrezind in continutul serisorii
anonime. Dar calmul ei nu a fost niciodata profund :;;i durabil. !i era
de ajuns sa auda pronuntindu-se numele tinerei funetionare sau 3-0 in-
tilneasd'i pe strada, ea sa face. din nou 0 criza de suspiciune, de lacrimi
~i de repro:;;uri.
Aceasta este istoria bravei noastre doamne. Nu trebuie sa o.i 0 mare
experienta psihio.tridi spre a intelege ca, contrar altar bolnave de nervi, II
ea era mal degraba inclinata sa-:;;i atenueze cazul sau, ,cum spunem noi, L

sa-l disinmleze, ~i ea niciodata n-a izbutit sa-~i infringa credinto. in

acuzatia formulata in scrisoarea anonima.
Ce atitudine poate adopta psihiatrul in fata unui asemenea eo.z? $tim I
f
deja cum s-ar comporta in privinto. o.ctului simptomatie 0.1 pacientului
care nn Inchide u:;;ile de 10.eabinetul de consultatii, vazlnd in aeest act
un accident lipsit de arice interes psihologie. El nu mal poate o.vea, InsEt,
I!
~
aceea~i atitudine fata de iemeia care manifesta 0 gelozie morbida. Actul ~:
simptomatic apare co. un fapt indiferent, dar simptomul ni se impune ca
un fenomen important. Din punet de vedere subiectiv $!cest simptom
este insotit de 0 durere intensa ; din punet de vedere obiectiv, ameninta
feridrea unei familii. In consecinta, prezinta un interes psihiatric incon-
testabil. Psihiatrul incearca mai inm sa caracterizeze simptomul prin-
tr-una din insu9irile sale esentiale. Nu se poate spune ca ideea care 0 tor-
tureaza pe aceasta femeie este absurda In sine, pentru ca se intimpla co.
oameni casatoritl, chiar in virsta, sa aiba amante fete tinere. Altcevo.
este aid absurd ~i de neconceput; In afara de afirmatiile cuprinse in
scrisoarea anonima, pacienta nu are nid un motiv sa creada ca tandrul
~i credinciosul ei sot face parte din categorio. barbatilor infideli. Eo. mai
~tie ca scrisoarea nu merita nid 0 crezare ~i ii cunoa:;;te provenienta. Deci
ar trebui sa-~i spuna ca gelozia so. nu se justifica prin nimie; de fapt
eo. ~i-o spune, dar fara a suferi mai putin, ca ~i cum ar detine dovezi in-
dubitabHe ,cu privire la infidelitatea sotului. S-a convenit sa se numeasca
obsesii ideile de acest fel, adica ideile refractare argumentelor 10gice ~i
rationamentelor bazate pe fapte. Doamna cumsecade sufera deci de obse-
.sia geloziei. Intr-adevar, aceasta este caracteristica esentiala a cazului
nostru morbid.
Ca urmare a acestei prime constatari, interesul· nostru cre~te ~i mai
mult din punct de vedere psihiatric. Daca 0 obsesie rezista la dovezile
realitatli, este pentru ca nu-~i are oblr~ia In realitate. A~adar, de unde
provine? Continutul obsesiilor variaza 10. nesfir~it ; de ce, in cazul nostru,
15 - cd. 404 2~5
obsesia are drept continut tocmai gelozia? In legatura eu aceasta noi
I-am asculta eu draga inima pe psihiatru, dar acesta nu are nimic de
spus. Din toate problemele, una singura 11 intereseaza. El va cerceta
anteeedentele ereditare ale acestei femei 9i poate ea ne va da urmatorul
raspuns : obsesiUe au lac la persoane care prezinta in antecedentele lor
ereditare frecvente tulburari -analoage sau alte tulburari psihice. eu alte
cuvinte, daca la aceasta femeie s-a dezvoltat 0 obsesie, este pentru ea ea
era predispusa ereditar la aceasta. Aceasta lamurire este desigur intere-
santa, dar oare este tot ee vrem noi sa stim? Nu mai sint si alte cauze
care au determinat producerea cazului n~stru morbid? Constatam ea un
deliI' de gelozie s-a dezvoltat de preferinta la cineva : am avea aid de-a
face cu un fapt indiferent, arbitral' sau inexplicabil ? lar teza care pro-
dama atotputernicia ereditatii trebuie sa fie inteleasa 9i 'in sens negativ,
cu alte cuvinte trebuie sa admitem ca din moment ce un individ este
predispus sa devina prada unui delir, putin intereseaza evenimentele
capabile sa actioneze asupra lui ? Fara 'indoiala, slnteti dornici sa 9titi de
ce refuza psihiatria 9tiintifica sa ne spuna mai mult. La aeeasta voi ras-
punde : eel care cIa mai mult decit are este necinstit. Psihiatrul nu detine
mijloacele de a avansa in interpretarea unui asemenea caz. EI este obligat
sa se limiteze la formularea diagnostieului ~i, in ciuda bogatei sale expe-
riente, la un prognostic nesigur eu privire la evolutia ulterioara a bom.
Ne putem a~tepta la mai mult de la psihanaliza ? eu siguranta, 9i sper
ca pot sa va dovedesc ea pina 9i 'intr-un caz atit de greu aecesibil ea
acela de care ne oeupam, ea este capabila sa puna in evidenta fapte in
stare sa ni-l faca inteligibil. Binevoiti a Va aminti in primul rInd de acest
amanunt, insignifiant in aparenta, ca la drept vorbind pacienta este aceea
care a sugerat scrisoarea anonima, punctul de plecare al obsesiei sale :
intre altele, nu i-a spus ea tinerei intrigante, in ajun, ca eea mai mare
nenorocire pentru dinsa ar fi sa afle ea sotul sau are 0 amanta? Spu-
nind aceasta i-a sugerat cameristei ideea de a trimite scrisoarea anonima.
Obsesia devine astfel, intr-o anumita masura, independenta de scrisoare ;
ea trebuie sa fi existat mai inainte la bolnava, 'in stare de aprehensiune
(sau de dorinta ?). Adaugati la aceasta cele cUeva fapte marunte pe care
Ie-am putut stabili 'in urma a doua ore de analiza. Bolnava se arata
foarte putin dispusa sa se supuna dnd, dupa ce mi-a 'infati9at istoria ei,
am rugat-o sa-mi 'imparta~easca alte idei 9i amintiri in legatura Cll
aceasta. Pretindea eEl nu mai are nimie de spus ~i, la capatul celor doua
are, a trebuit sa incetez investigatia, bolnava declarindu-mi eEl se simte
foarte bine 9i ca este sigma ca s-a deseotorosit de ideea sa morbida. Se
intelege de la sine ca declaratia aceasta i-a rost dictata de rezistenta 9i
de teama de a ma vedea eontinuind analiza. In cursul eelor doua ore,
insa, ea a lasat totu~i sa-i seape unele remarci care autorizeaza 91 ehiar
impun 0 anumita interpretare, proiectind 0_ lumina vie asupra genezei
obsesiei sale. Ea 'insa9i incerca un sentiment adinc de dragoste pentru
un bc'irbat tinar, pentru acel ginere la interventia caruia ea devenise pa-
cienta mea. Ea nu-si dadea seama de acest sentiment, de care aproape
ca nu era eon9tient<1: date fiind relatiile de rudenie dintre ea 9i tlnarul
barb at, afectiunii sale erotice nu-i era greu sa-i puna masca unei tan-
dreti inofensive. Or, noi avem 0 experienta destul de bogata cu privire
la asemenea situatii, ea sa putem patrunde fara diticultate 'in viata psi-
hica a acestei femei oneste 9i excelente marne, 'in v'irsta de 53 de ani.
Afectiunea pe care ea 0 incerca era prea monstruoasa ~i de neconceput.

226
'Ca sa fie con~tienta; ea persista insa in stare incon~tienta ~i exercita
in felul acesta 0 presiune psihica puternica. Simtind nevoiaeliberarii de
aceasta presiune, ajunse sa-~i u~ureze suferinta prin mecanismul depla-
sarB, care adesea indepline~te un rol important in geneza geloziei obse-
dante. Odata convinsa ca daca ea, femeie Mtrina, este indragostita de
un barbat tinar, pe dnd ~i sotul ei are drept amanta 0 tinara fata, ea S0
simte desditu~ata de remu~carile pe care i le-ar fi putut pricinui propria
infidelitate. Ideea fixa a infidelitatii sotului trebuia sa actioneze ca un
balsam calmant aplicat pe 0 plaga c:1ureroasa.
Propria ei dragoste a devenit incon~tienta, insa reflexul acesteia a
clevenit con~tient ~i cu un caracter obsedant, deli1'ant, reflex din care
.ea beneficia de un: mare avantaj. Toate argumentele care puteau fi
opuse ideii sale trebuiau sa ramina fara efect, pentru ca ele e1'au indrep~
tate nu impotriva modelului, ci impotriva imaginii sale reflectate, care
cumula intreaga energie a modelului ascuns in incon~tient~i ramas,
astfel, inatClcabil.- .
Sa recapitulam datele pe care Ie-am putut obtine prin acest scurt
insa dificil efort psihanalitic. Poate ca ele ne vor permite sa intelegem
acest caz morbid, fire~te presupunind ca am procedat cored, fapt pe
care dumneavoastra nu-l puteti judeca atci. Prima rem area : ideea deli-
ranta nu mai este ceva absurd ~i de neinteles ; ea are un sens, este bine
motivata, face parte dintr-un eveniment afectiv· intervenit inviata bol-
naveL A doua remarca: aceasta idee fix a apare ca necesari'i ~i aVlnd
caraeterul de. reactie la Un proces psihic incon~thmt, pe care I-am putut
sesiza cu ajutorul altoI' semrie; tocmai legaturii care 0 ata~eaza de acest
prO'Cespsihic incon~tient 1:;;idatoreaza ea caracterul obsedant, rezistenta
in fata tuturor argumentelor furnizate de logica. Aeeasta idee apare ca
ceva dorit, ea reprezinta un soi de consolare. A treia remarca: daca
bolnava a filcut in ajun tinerei intrigante eonfidenta pe care 0 eunoa~teti,
este incontestabil ca ea a fost determinata de sentimentul secret pe care-l
avea pentru ginerele ei ~i care constituie un fel de fundal al bolii sale.
In consecinta, acest caz prezinta analogii importante cu actul simpto-
matic pe care I-am analizat mai sus, did la ar.rlindoua am reu:;;it sa des-:-
prindem sensul sau intentia manifestarii psihice, ca ~i raporturile eu un
element incon~tient care face parte din context.
Este de la sine inteles ca nu am rezolvat toate problemele care decurg
din cazul nostru. Aeesta abunda in probleme care nu sYnt inca suseep-
tibile de rezolvare, pe eind altele n-au putut fi solutionate din cauza
circumstantelor defavorabile legate de acest caz. De ce, de exemplu,
aceasta femeie, atH de fericita in casnide, se indragoste~te de ginerele
ei ~i de ce eliberarea de aceasta stare, care ar fi putut sa imbrace 0
alta forma oarecare, se produce sub forma. unei astfel de reflectari,a
unei proiectari asupra sotului a propriei sale stari? Sa nu credeti ca
este yorba de intrebari inutile ~i malitioase. Ele comporta raspunsuri in
vederea earora dispunem deja de numeroase elemente. Bolnava noastra
se afla la virsta critica care favorizeaza 0 exaltare subita ~;iindezirabila
a trebuintei sexuale : acest fapt ar putea, in eel mai rau caz, sa fie el
singur suficient ca sa ne explice tot restul. Dar se mai poate ca bunuI
~i credinciosul sot sa nu mai fie, de dtiva ani, in posesia unei potente
sexuale pe potriva nevoilorfemeii, mai bine conservata. $tim din ex-
perienta ci:i ace~ti soti, a diror fidelitate nu are de altfel nevoie de aWi
explicatie, dovedesc f<ita de consoartele lor 0 tandrete deosebita ~i 0
227
1'no.1'eindulgenta cu prlvire 1a tulburarile lor nervoase. In. afarcl de
aceasta, nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acestei
doamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale. Un puternic
atasament erotic fata de fHea, atasament care in ultima analiza poate fi
red~ls la constituti~ sexualaa m~mei, gase~te adesea mijlocul de a s~
mentine cu ajutorul unei asemenea transformari. Nll. mai trebuie sa va
amintesc, In legatura eu aceasta, cii relatiile sexuale Intre soacrii si
ginere au fost totdeauna considerate ca d~osebit de delicate si ca aiI
constituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :;>ide interdictii se-
vere 2). Atit ir: sens poz~ti_v ;It :;;i,in sens. n~g.~tiv, aeeste re.latH depa-
sesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn. Curn nu nil-a fost eu
putinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore, nu v-a:;;
putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava de
care ne ocuparn ; nevroza ei a putut Ii. cauzat;''t de aetiunea unuia sau
a doi dintre ei, ca :,?ipI'in a tuturor Ia un lac.
Remarc acum di. va vorbesc despre lucru.ri pe care inca n1.1 sinteti
pregatiti sa Ie intelegeti. A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e psl-
hiatrie :;;i psihanaliza .. Ei bine, a~i observat pe 1.1ndeva vreo contradictie
intre una :;;i cealalta? Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psih-
analizei, en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare la
idcea fixa, ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiolo-
gic general 91 indepartat, in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe-
dfke :;;1m3i apropiate 3). Dar exista oare aid a contradietie, 0 opozi-
tie? Nu vedeti ea, dep:::rtc' de a se contraziee, psihiatria si psihanaEza
se completeaz~ mn pe a~ta, in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentul
psihic, departe de CJ. se contraiice ~i a se e:x:cltlde, C011111creaza III 1110dul
eel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat? Yeti fi de acord Cl.1 rl1ine
ca nu exisM nimic in D'J.hlra activitatii pslhhtrice care sa poata ~:ervi
de argument impotriva eercetarii psihanalitice. Psihiatrul ~i nn psihia-
tria se apune psihanalizei. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproa-
pe ceea ce este histologia pel'ltru anatomie; una studiaza formele exte-
rioare ale organelol', cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facute
aceste organe. 0 contr2,dlc~le intre aceste doua categmii de studE, din
care una continua pe cealalta, 2ste de neconeeput. Anatomia constituie
asti'tzi baza medicinii $tiintlfice, dar a fost 0 vreme in care disectia ca-
davrelor umane, in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului, era
inte1'zisa, tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con dam-
nabil faptul de a te consacra psiha..'1alizei, in scopul eunoa:;;terii func-
tionarii intime a vietH psihice. Totu:;;i, totul ne face sa credem ca nu
este departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :;;tiin-
'~ifica presupune a buna cunoa:;;tere a proceselor profunde, incon:;;tiente
ale vietH psihice.

2) Vezi Totem und Tabu, 1913.

Astazi nu se mal poate vorbi de 0 asemenea "paralela" pslhiatrie-psihimaliza,
3)
psihiatria tinind seama aUt de cuceririle psihanalizei !Ii ale medicinii psihosomatice,
cit ~i de ale altoI' ~tiil1te biologice '\ii sodale. Ea se contureaza astfel ca 0 disci-
pUna cu orizont larg antropologic, care profeseaza 0 etiologie multifactoriala lIi 0
terapeutica orientata social. Directia psihosociala a psihiatriei contemporane este
bine marcata. "Invatamintul psihiatri€ - clUm intr-un tratat recent - trebuie sa
pregateasca speciali~ti legati de colectivitatea umana, capabili sa inteleaga factorii
psihogenetici, sociall ~i de ambianta. nec-esari prevenirii bolilor ~i readaptarii bol.-
navilor psihici" (Psihiatrie, sub redaqie prof. dr. doc. V. Predescu, Bucurelltl,
Editura Medicala, 1976, p. 85). (Nota trad.).

228
 Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3-
voastra c.i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 ea
un procedeu terapeutic. O.mo2;;teti ea mijloacele din arsenalul pslhla-
triei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. Cunoscind me-
canismul aeestor simptome, va fi psihanaliza mai norocoasa din acest
punet de vedere ? Nu, ca nu are mai mare eficienta in legatura eu aceste
afectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic. Cel putin in momentul
de fatii. Putem, datoritapsihanalizei, sa 'intelegemceea ce se petreee eu
bolnavul, dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :;;ipc boln':lV eon-
~tient de aecasta. V-am :;;i aratat ca, 'in cazulpe care l-arn expus in
aceastii prelegere, nu ClIi1putut merge eu analiza mai departe de primele
straturi. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gen
trebu~e abandonata, data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avem
dreptul :;;i chiar datoria de a continua cercetarile, f<'ira a ne preoeupa
de utilitatea lor imediata. In definitiv, nn se 9tie unde 9i dnd putina
~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica. Chiar
daca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-ar
fi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe, ea nu al' fi
mal putin justificata Cd in<;trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult.
Este adevarat ca in acest caz nu am mal ii in masura s-o exercitam :
oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim, oLl'nenii vii, dotati eu
vointa proprie ;;1 care aU rnotive personale de a ne ajuta, ne-ar refuza
colaborarea lor. In eOI1<iccinta,nu '.;oi incheia accasta cxpunere fara
a va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 mai
buna intelegere se Idsa u:;;or transformata in put ere terapeutica ;;1 ca,
'in anumite conditii, psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afec-
tiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinute
in oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna.
 XVII
SENSUL SIlVIPTOMELOR

V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica se

preocupa putin de modul de manifestare ;;i de eontinutul fiecarui simp-
tom, psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt, reu;;incl sa
demonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viata
psihica a bolnavuluLJ. Breuer este aeela care, clatorita studierii ~i recon-
stituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru
(1880-1882), a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. Este
adevarat ca P. Janet a faeut aceea~i descoperlre, independent de
Breuer; savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii,
deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tir-
zi1.1(1893-95), in perioada colaborarii sale' eu mine. De aitiel ne intere-
seaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii, 0 descoperire
fiind intotdeauna opera mai nmltora; nici una nu este facuta 0 s1n-
gura data, iar succesul nu este totuna eu meritul. America n-a primit
nurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet, marele psihiatru Leu1'et
a emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile aliena-
tilor, daca ele a1' putea fi talmacite. IVlarturisese ea multa vreme am
fost dispus sa-i atribui lui P. Janet eIn merit eu totul deosebit in expli-
earea simptomelor nevrotice, pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale
"ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. Dar mai tirziu, faclnd
dovada unei reze1've exagerate, Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fi
vrut sa dea de inteles ca incol1:;;tientul nu era pentru dinsul dedt un
"rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest term en nu are 0 baza reala.
Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet, insEt cred ca
~I-a facut lui insu~i mult rau, de prisos, in timp ce ar fi putut avea
un merit mai mare.
Simptomele nevrotice au deci sensul lor, exact ca actele ratate ~i ca
visele ~i, ca ~i acestea, ele sint legate de via~a persoanei care Ie mani-
festa. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a ve-
dea, eu 'ajutorul dtorva exemple. Ca lucrurile se petree in acest mod in
L

toate cazurile, nu pot dedt s-o afirm, f0.r3.a fi in stare s-o ~i dovedesc.
Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient,c1 VOl' s£11'9iprin a 5e
convinge de adevarul afi1'matiilor me1e. Din anumite motive, insa, nu
voi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1, ci din' aceia al altel n2-
VI'Oze,eu totul remarcabile, in fond foarte apropiatfl de isterie, 9i des-
pre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive. Aceasta n2-
vroza, numita nevroza obseslonala, nu este aUt de populara ca isteria,
cunoscuta de toata lume3.. Ea este, dadi ma pot exprima astfel, mai
putin inoportun zgomotoasa, manifestindu-se mai degraba ca 0 pro-
blema particulara a boinavului, renun~ind aproape eomplet la semnele
somatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. Ne-
vroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat

230
:';ltiintific psihanaliza~i tocmai in tratarea acestor maladii a repurtat
terapeutica noastr,l cele mai frumoase succese. Nevroza obsesionala, insa,
direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal, ne de-
vine mult mai clara. ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i am
putut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite carac-
tedstid extreme ale afectiunilor nevrotice.
Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preo-
cupati de idei care nu-i intereseaza, traiesc impulsuri care Ii se par
ahsolut bizare l?isint imbolditi la actiuni i:.} CarOl'exeeutare nu Ie procura
nici 0 pl,lcere, dar de la care nu se pot sustrage. Ideile (reprezenUirile'
obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentru-
individ, ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurile
o activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el se
angajeaza in sila. Impotriva vointei sale, bolnavul este obligat sa medi-
teze ~i sa faca tot felul de speculatii, ca 9i cum ar fi vQrba de proble-
mele sale de viata cele mai importante. Impulsurile pe care Ie trilie~te
bolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide, dar ele au
mal totdeauna un eontinut terifiant, bolnavul simtindu-se incitat sa
comita crime grave, in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-i
straine, ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei prin
tot feluI de interdictii, de renuntari 9i de limitari ale .liberti!tii. Se cu-
vine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta nici-
odata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeauna
prin a invinge. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav, actele
Z1se obsedante, nu sint dedt actiuni inofensive, neinsemnate, cel mai
adesea repetitii, infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite din
viata de toate zilele, eu specificarea ca actele cele mai necesare, cum
a1' fi faptul de a se culea, de a se spala, de a-~iface toaleta, de a merge
la plimbare devin probleme penibile, aproape de nerezolvat. Reprezen-
tc'irHe, impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportii
egale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adesea
tabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care da
numele sau maladiei, dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune,
destul de evidente ..
Desigur, avem de-a face cu boala bizara, erect ca nici fantezia cea
mal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodata
sa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia sa
vedem cazuri deacest gen, nici n-am c1'ede in existenta lor. Sa nu c1'e-
deti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga,
sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copi-
larii ceva I'ezonabil. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti, el este
perfect lucid, impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomelor
oDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra.
Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impune
ca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care pro-
babH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala. Bolna-
vul nu poatededt sa deplaseze, sa schimbe, sa puna in locul nnei idei
absurde 0 alta, poate atenuata, sa inlocuiasca 0 masura de precautie sau
o interdictie eu 0 aIta, sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. El
poate deplasa constringerea, dar nu s-o 9i suprime. Deplasareasimpto-
melol', datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primi-
tiva, constituie una din principalele earacteristici ale bolii; in plus,
231
 frapeaza faptul ca contradictiile (polaritatile) care caracterizeaza"\'}ata
psihica sint deosebit de pronuntate in acest caz, Alaturi' de constringe:rea
sau obsesia cu continut negativ sau pozitiv, in domeniul intelectual Cal:>2ta
o importanta deosebWi indoiala, care se leaga in general chiar $1 de lu-
crurile cele mai sigure, Totul se termina cu 0 stare de totmai accen-
Luata nehotarire, lipsa de energie ~i de limit are a libertatii propriL Cu
toate acestea, bolnavul nostru a fost altadata un tarbat foaTte encrgk,
excesiv de perseverent, de 0 inteligent.a situata deasup1'amediei, Cel mal
adesea e1 are un nivel de dezvolta1'e morala foarte ridieat, se dovccl,:,~te
extrem de serupulos, de 0 rara coreetitudine, Nici nu banuiti ce v01;JT:l
de muncii se cere spre a ajunge sa te orientezi in acest ansamblu cor.ua-
dictoriu de tr<''isaturi de caraeter si de sinmtome morbide. PriP urmcn'e.
nu ne yom stradui pcntru mome~t deeit ~a izbutim s~i inteleiel;l ·~i -s~
interpretam unele din aceste simptome.
Sinteti poate dornici sa ~titi, in vederea discutiei care va ur;-fla,
cum procedeaza psihiatria aetuala in fata problemelor nevrozei obscsio-
nale. Capitolul legat de aeeasta tema este destul de sarac. P(;ihi2~:ria
distribuie denumiri diverselor obsesii :;;1nimic mai mult. Ea insistc~. in
'schimb, asupra faptului ca purtato1'ii acestor simptome sint "degenerc/;i".
Afirmatie pu~in satisfacatoare : eo. Gonstituie nu 0 explicatie, ci 0 jude-
cata de valoare, 0 condamno.re. Fara indoiala, oo.menii care ies db
comun pot prezento. toate ciudateniile posibile ~i noi intelegem p:rea
bine en pe1'soo.nele la care 5e dezvolta simptome co. acelea ale nevnzeJ
obsesiono.le trebuie sa fi primit de la natura 0 eonstitutie diferita de a
celorlalti oameni. Am intreba, insa, daca sint ei mai "degel'lerati'( dccit
ceilalti bolnavi cu nervii zdruncino.ti, de exemplu istericii sau eel
de psihoze? Evident, caracteristiea invocata de psihiatrie est€ pc:ea
generala. Putem chiar sa ne intrebam daca eo. este justificat[t, din :rno-
men! ce aflam Cd oameni minunati, de 0 foo.rte inaIta vo.loare
pot sa prezinte aceleo.$i simptome. In general cunoa$terI1 putin2 It.1GL.lrl
in privinta oamenilor nO$tri mari : faptul se diltore$te atlt propriei Jar
discretE, cit ~i lipo:ei de sinceritate a biog1'afiilor lor. Se intirnpla
co. vreun fanatic al adevarului, co. Emile Z91a, sa ne fo.ea sa aflanl
dte habitudini obsedante au fast ei chinuiti 1).
Pent1'u o.cesti nevrotici de 0 conclitie intelectuala si 11101'a1;"1
1'ioa1'a, p5ihiat1"ja a creat categoria "clegeneratHor supel:jo1'i". Atita
Psihanaliza, insa, ne-:1 aratat ca este posibil sa facem sa dispara
Indelungat aceste simptome obsedante singulare, cum izbutim sa facem
sa dispara ~i a1te sufe1'inte, tot aUt de bine ca "ii la oarnenii neclegenerati.
Eu insumi am reu~it de 1'epetate o1'i aceasta performantiL
Va voi infati~a doua exemple de analiza a un1.1i simptom_ obseda:nt.
Unuf din aeeste exemple este luat dIntr-o cereetare rnai veche, nepL~tiJnd
sa--l i.nlocuiesc ell unul mai nimerit; celiHalt este 111ai recent. Mi't 'lei
rnultumi ell aeeste doua exemple deoareee cazu1'ile de aeest rel efT "a
fie expuse in intregime, fara neglijarea nici unui amanunt.
o doamna in virsta de aproape 30 de ani, care suferea de fenofnene
de obsesie foarte grave ~i pe care poate ea a~ fiizbutit s-o vindec daca
n1.1ar fi intervenit un accident care a zadarnicit intreaga mea mlJDCa
(poate C[l va voi vorbi int1'-o zi c1espre aceasta), executa de mai multe 01'1

!) E. To U Iou 5 e, f~'nlile Zola, J.~-nq'ilete· medico]JsychoZogiquc, Paris, lE96~

232
 pe Zl, Intre multe alteIe, urmatoarea actiune obsedanta, cu totul demna
de atentie. Ea di.lc1eafuga din camera sa intr-o incapere vedna, se
a:;;eza intr~un anumit loc in fata mesei care ocupa mijlocul odaii, suna
dupacamerista, Ii dadea un ordin oarecare sau pur 9i simplu 0 concedia,
dupe'! care zorea sa 5e into area Ia ea in camera. Sigur, acest simptom
morbid nu era gray, dar era de natura sa excite curiozitatea. Explicatia
faptului a fost obtinuta in modul eel mai cert 9i de necontestat, fara
nici 0 interventie din parte a medicului. Nici nu vad cum a9 Ii putut,
fie 9i numai sa banuiesc sensul acestei actiuni obsedante, sa intrevad
cea mai midi posibilitate de interpretare a sa. Od de cite ori 0 intre-
bam pe boinava de ce face toate acestea 9i daca toate acestea au un
sens, ea imi dtspundea: .,Rabar n-am". Dar intr-o zi, dupa ce am lteu-
:;;it sa infring la ea un serios scrupul de con:;;tiinta, ea insa:;;i a gasit
deodata explicatia ~i mi-a relatat fapte legate de aceasta d<::tiuneobse-
danta. "Cu zece ani in urma se c8satoris~ cu un barbat mult in
virsta dedt ea, care, in noaptea nuntii, s-a dovedit impotent. El l~i
petrecuse naaptea alergind din camera sa in aceea a satiei sale, rein-
noindu-f;d mereu tentativa, cIaI' fara nid un succes. Dimineata e1 spuse
necajit; J\'li-e rusine de camerista care va veni sa fadi Datul". Si spu-
nind aceasta, alTL~Ca 0 calimara de cerneala ro~ie, care dil\ intimplare se
afla in camera, ,,?iii varsa continutul pe cear9af, dar nu chiar in locul
unde ar fi trcbuit sa sc gaseasca pata de singe. N-am inteles imediat
ce legatura putea fi intre aceasta amintire fii actiunea obsedanta !1 bol-
navei; traceraa repetata dintr-o incapere in alta ~i aparitia cameristei
orau singurele fapte C0111uneintre actlunea obsedanta 9i eveninlentul
real. Atunci bolnava. ducindu-ma in cea de-a doua incapere $i
zindu-ma in f3ta mosel, ]'mi ariita pe fata de 1Y1aSa0 pata mare
Ea m-a lamurit ca se aseza la maSElintr-o asemenea pozitie incit came-
rista pc care 0 chemi.l si nu poata zari pata. N-am mid a~ut dupa aceea
nid 0 indoifllil ell privire la legatnra strinsa dintre scona din noaptea
nuntii ~i actiunca obsedanta actnala. Cazul reclama, 1ns2, multe alte
investigatii.
Inainte de toate C'ste evident ca bolnava se identifica cu sotul ei;
ea joaca rolul lui, imitindu-i cursa dintr-o incapel'e in aIta. Dal' pentru
ca identificarea s~i fie completa, trebuie sa admitem ca ea iniocuie~te
patul 9i cearfiaful cu masa fii fata de masa. Lucrul acesta poate sa
pm'a arbitral', dar nu in zadar am studiat noi simbolistica viselor. In
vis de asenwnca vcdel11 adesea 0 masa care trebuie intel'nretata ca 1n-
chipuind un pat. IVlasa :;;ipatul luate la un loc semnific~ casatoria. In
consednta, una se substituie Cll u~urinta celeilalte.
AI' fi in felul acesta n.icut<'idovada ca actiunea obsedanta are un
sens; ea pare a fi 0 rcprczent'1l'e, 0 repetitie a scen2i semnificative pe
ccu'e am descris-o mai sus. Dar nimk nu ne obliga sa raminem la aceasti'i
aparenta; supunind unui examen mai aprofundat raporturile dintre
scena fii actiunea obsedanta, paate c~ivom obtine informatii asupra UDOl'
fapte mai indepartate, asupra intentionalitatii aci;iunii. Nucleul acesteia
consUi in chip vizibil in chemarea adresata cameristei, a carei privire
este atl'asa de pata, contrar observatiei sotului: "Ar trebui sa ne fie
Hl9ine de camerista". Jucind rolul sotuIui, ea $i-l l'eprezinta ded ca
nefiindu-i rU9ine de camerista, pata fEnd la locul d. Vedem ded ca
bolnava noastra nu s-a multumit sa reproduca scena; ea a continuat-o
$i a corectat-o, a facut-o sa fie reu:,?WLDar, faclnd aceasta, ea corec-
233
teaza ~i un alt accident penibil din faimoasa noapte, accident care
facuse necesara recurgerea la cerneala ro~ie : impotenta sotului. A<?adar,
actiunea obsedanta inseamna: "Nu, ~1U-iadevarat, lui nu avea de ee
s3.-1 fie ru~ine, nu a fost impotent". Intocma1 ca intr-un vis, ea 1$i 1'e-
prezinta aeeastci dorinta ca fiind realizata printr-o aetiune actuala, ea
se supune tendintei care consta in a-9i ridica sotul cleasupra e$ecului sau
'Cleoclinioara.
In sprijinul eelor co v-am spus V-a$ putea cib tot ceea ce mai ~tiu
despre aceasta femeie. Cu aUe cuvinte, tot ceea ce m.ai $tim pe seama
<:i ne impune aceast[l interpret are a actiunii sale obsedante care, 111sine,
apare de neinteles. Femeia aeeasta tra.ie9te de ani :;;i ani despartita de
sotul ei ~i Iupta ilnpotriva intentiei de a cere {) desfaeere legala a easa-
todei. Dar nid yorba sa se poata libera de sotul ei; simtindu-se con-
strinsa de a-I dim1ne fideIa,ea traie~te retrasa, ca sa nu cedeze ispitei,
scuzlndu-:;;i sotul .-;;iinnobilindu-l in inehipuirea ei. Mai mult dedt atit,
misterul eel mai profund al bolii sale consUi in accea ea prin aceasta
-ea li;ii protejeaza sotul impotriva unoI' alllzii rauUicioase, justifiea des-
partirea lor in spatiu $i Ii face posibmi 0 existent:t separata plilcuta.
Astfel. analiza unei anodine actiuni obsedante ne ducc direct la rmc1eul
eel mfli aseuns al cazu.lui morbid ;;i ne dezvaluie in acela;;i timp 0 parte
insemnata a misterului nevrozei ebsesionale. Am zabovit bueuros asu-
pra acestuiexemplu, deoarece e1 reune;;te conditii la care, pe bun[l
dreptate, nu ne yom mai putea a:;;tepta In toate cazurile. Interpretarea
simptemelor a fost gasita aici dintr-odata de eatre bolnava, in afar a
oriciirei dirijEiri sau interventii a analizei, iar aeeasta In Iegatura eu un
eveniment predus nu Intr-o perioada indepartata a copilariei, ci pc
dnd bolnava se afla in plina maturitate, evenimentul pi'istrfndu-i-se
intact in memorie. Toate obieetiile pe care critied Ie adreseaza in gene-
ral interpreti'irilor noastre de simptome, cad 'in fata acestui singur C2Z,
Bineinteles ca nu avcm totdeauna ~ansa de a intllni asemenea cazuI'L
Inca daua-trei cuvinte, 1nainte de a trece la cazul care urmeaza. Nu
ati fost izbiti de faptul di aceasti'i actiune obsedanta prea putin apa-
rentfl ne-a introdus in viata cea mai intim;':\ a bolnavei? Ce poate fi
mai intim in viata unei femei dedt povestea din noaptea nuntii ? $1 sii
fie un element accidental $i minor faptul ca analiza noastra n8-a introdus
in viata sexuaia a bolnavei? Fara Indoialii, se poate ca inalegerea mea
sa n avut noroc. Dar sa nu trag em concluzii pripite ~i sa abordam eel
de-ai doilea exemplu, de un gen cu totul diferit, e$ant1on al unei specH
extrem de comune : un ceremonial insotind culcareG.
Este yorba de 0 tlnara de 19 emi, foarte inzestrata, copU unic lapa-
rinti, Carma ea Ie este superioara prin edueatia primita $i prin vioiciu-
nea sa intelectuala. CopU,' ea avusese un caracter salbatie $i orgolios,
iar in cursul ultimilor ani, far a nid 0 cauza exterioara vadita, a devenit
bolnavicios de nervoasa. Se arata deosebit de furioasa impotriva mamei
sale; e nemultumita, deprimata, inclinata spre nehotarire $i indoiala :;;i
sflrseste prin a marturisi ca nn e in stare sa traverseze singura piete
sau'strazi mai late. Este 0 stare morbida complex3, care eOl:Uportiic~l
putin doua diagnostice: acela de af'orafobie si acela de nevroza obse-
sionala. Nu ne vam opri Indelung ~asupra acestor chestiuni: singurul
lueru care ne intereseazu in cazul acestei bolnave este cpremonialul ei
de tulcare, care reprezinta un motiv de suferinta pentru pilrintii ei.
Putem spune ca, intr-un anumit sens, orice om normal are c~remo-
nIaIu1 sau de culcare sau tine la realizarea anumitor conditii, a carol'
n,-,lndeplinire n impiedica sa adoarma; e1 ~c:a insotit trecerea de la
stlrea de veghe la cea de somn de anumite formalituti, pe care Ie re8-·
pectii eu sfintenie in fieeare sean'\.. Dar toate eonditile pe care Ie cre~
eadomul sanatos pentru somnul sau Slnt rationale ~i, ca atare, se lasa
u;?')r iatelese ~ dnd insa imprejurarile cxterioare Ii impun 0 schimbare,
eI se adapteaza la aceasta cu u~urinta ~i tara pierdere de timp. Cere~
m)nialul patologic este insa lipsit de suplete, el caut~l SEI se impuna
cu pretul oridiror sacrificii, se pune la adapostul unor motive in apa-
renta rationale ~i, la un examen superficial, nu pare a se deosebi de
ceremonialul normal dedt printr-o chitibu~erie exagerata. Dar, la 0 cer-
cetare mai atenta, se constata ca cerem{)nialul morbid pretinde conditii
p8 care nici 0 ratilme nu Ie justifica, pre cum ~i altele care sint net
::18t'aJ;:ionale. Bolnava noastra i;d justifica precautiile pc care Ie ia pen-
tC'u noapte prin aceea ca are nevoie de· lini~te pentru a dormi; ea tre-
huje dcci sa elimine toate sursele de zgomot. In acest scop, in fiecare
seara, inainte de culcare, ea ia urmatoarele doua masuri de precautie :
opre;;te in primul rind marea pendula care se gase;;te in camera' sa
.:;;:Escoate afara toatecelelalte ceasornice, fara a excepta nid mieul
o;::a5-bratara din cutia de bijuterii; in al doilea rind flduna pe biroul
2:i toate glastrele de fiori ;;i vazele, In a;;a fel incit nici una din ele sa
un poata cadea in timpul noptH :;;i sa S8 sparga, tulburindu-i astfel som-
nul. Eo. ;;tie perfect di nevoia de odihna nu justifica dedt in aparent~i.
aC2ste rn{,suri; i;;i da prea bine seam a ca micul ei ceas..,bratara, lasat
in cutie, nu 1..,ar tulbura somnul prin tic-tac-ul sau, iar noi ~tim din
experienta ca tic-tac-ul regulat ~i monoton al unei pendule, departe de
:;1 tulbura somnul, nu face dedt sa-l favorizeze. In afara de aceasta,
Ed convine c5. teama privind glastrele ~i vazele nu se bazeaz& pe nid un
verosimil. Cclelalte componente ale ceremonialului nu au nimic de-a
Lee cn .n~v{)ia de odihn~l, ci dimp~t~iv~. Bo!na~.ra c,?r.?, de, exe.mpl~,
A

Cl w;;a dUltre camera sa ~1 aceca a panntlior sa ran-una Intreaeschlsa ,?l,

c~ sa obtina aceast3, ilnobilizeaza u:;;a deschisa cu ajutorul a diverse
DLtecte, precautie susceptibila sa generez2 zgomote care, fara aceasta,
3xputedfi evitate. Dar masurile cele mai importante privesc patul
lL1susi. Perna de la capatli nu are voie sfl se atinga de tablia patului.
Pern:ita pentru caD trebuie sa fie asezata in forma de romb pc cea mare,
ia1' bolnava i~i p{me capul in dire~tia diametrului longitudinal al aces-
tut Tomb. Pilot a trebuie scuturata in prealabil, in a,,?afel incH la picioare
sa fiemaiincaxcatadedtinparteadinsprecap;dar.deindata ce
trcaba este iRcuta, bolnava nu intirzie s-o desfaci\ aplatizind ingro;-
~a(ea dinslJre picioarc~
Va scutesc de elIte detalii, adesea foal'te minutioase, ale acestui ce-
remonial; de altfel ele nu ne-a1' aduce nimic nou ,,?i ne-ar duce prea
departe de scopul pe care ni-l propunem. Trebuie insa sa ;;titi CEl toatc'2
ac€stea nu se fac atit de simplu ~i de u~or pe dt s-ar putea erede. Bol-
yuva lupta mereu cu teama ca n-a facut totul cu cea mai mare grijii :
fiecare lucru trebuie controlat, repetat, indoiala se manifesta cind in
legatura ell una, dnd in legatura eu alta dintre masurile luate ~i toata
aceasta munca dureaza 0 ora sau doua, timp in care nid tinara fata :;;i
nid parintii ei nu pot dormi.
Analiza acestor cazne n-a fost tot aUt de u~oara ca aceea a actillnii
cbsedante savir;;ite de bolnava precedenta. Ani fost obligat s-o ghidez

235
 pe tinara ~i sa-i propun proiecte de interpretare pe care ea Ie
gea intotdeauna printr-un 10'11 categoric sau pc care nu Ie primea
eu 0 indoiali:, dispretuitoare. Dar aceasta prima reacticde negare ,;
urmata de 0 pcrioac1a in timpul c[\reia eit inS<19iera. preocupata de
biliUitile care ii eran infar;i9ate. jncel'cind s[\ emit<'licki legate de 2u:,,,:te
posibilitati, evocind amintiI'i, reconstituind situatii ~i sflqind prin a ;x-
cepta toate interpretarile date de noi, insa ea urmare a unci elabor,\:ri
personale. Pe masura ce acestproces se desfa:;;\lra in mintea ei, ea c1e-
venea tot mai putin meticu10asa in executarea actiunilor ei obseclaD1e
8i chiar mai inainte ea tratamentul sa ]a sfirsit, intregul ceremonial e::a
~bandonat. Trebnie s~(9titi, in plus, ca munca' anaJitid, a'ia cum 0 prac-
ticam noi astiizi, nu are in vedore fieeare simptOlTl particular pinEl 12
definiUva elucidare. In fiecare clipa sintem obJigcltl sa parasim cut?,ie
tema data, fiil1e[ siguri ca vom fi adu~i din nou 1a aceasta
dare a 'altor ansambluri de idci. In consecinta, interpretarea siJl11)tc,n-;
a'ia cum v-o expun acum constituie 0 sinteza a rezultatelor
car or obFncre au trebuit saptamini 171 hmi de zile de mur;cD,
altor activitati intreprinse intre !imp.
Pacienta noastra a inceput treptat ,;{, inteleaga eEi nu suporEl p:-e-
zenta pendulei in camera, in timpul noptii, din cauza ca aCcdsta rcpr8-
zenta un sirnbol genital feminin. Pendula, in legatura Cll care cuno2';:1cfl
~i alte i11tcrprptflI'i sirnbolicc, aSU111.Q rolll1 de sinJbol ger:dtal IcrnlniTl
'din cauza periodicitatii functionarii sale, care se manifesta la imerva-
Iuri egale. Adesea 0 fenleie S8 poate Emda spunind ca menstruatlEe
sale au loc cu 0 regularitate de ceasornic. Tic-tae-ul poate Ii considncTt
ca 0 l'eprezentare simbolica a pulsatii10r clitorisului in cazul
sexuale. De fapt adesea ea era treziti'i din somn de aceasti'i senzatie Pi::'-
nibila :;;i toemai t8ama de erectie 0 facea sa indep[lrteze din preajrn~~-i,
pe tinmul nootii, orice pendu1ii sau ceas In stare de functionare. GLs-
trde 91 vazeI~' pentru flod sint 9i eIe, ca to:1t(: recipicnt~le, sirnbo1mi
feminine. Ca urmare, teama de a Ie expune in timpul naptii CadeTH ';i
spargerii nu cste ell totul lipsita de sens. Cunoa9teti ell toti obiceiul
foarte raspindit de a sparge, en pri1ejul logodnei, un vas san 0 farfuric_
Fiecare din cei de fata ia un ciob, ceea ce trebuie sa consideram,
tind punctul de vedere al unci orinc1uiri matrimoniale premonogamice,
ea 0 renuntare Ia drepturile pc care fiecare putea sau credea ca Ie ponte
avea asupra logodniceL De aceastii parte a eeremonialului se leaga, 13
tinara noastra, 0 amintire ::;i mai multe idei. copn fiind, ea Ci'izusepc
• cincl purta in brate un vas de stieH\ sau de lut, ranindu-se 1&un
care singera din bel9ug. CrescJnd 9i luincl cun09tinta de fapte eu
la relatiile sexuale, ca era obsedatl de teama anxioasa ci'i s-a1' putea E'El
nu singereze in noaptea nuntii, ceca ce ar putea da na9tere in mintea
sotu1ui la indoieli in ]}rivinta virg-initatii ei. Masurile de Dreeautie lrn-
potriva snargerii vaselor con'stitui,;;'cIcci'un fel de Drotest {mDotri~a
ca1'ui con;plex legat de virginitatc 9i de hemoragia" eonsecuti~Tilpl'inlc}or
raporturi sexuale, ca 'ii un protest impotriva temerii opuse, aceca n
nu singera. Crt despre m~isurile de pr!2cautie impotriva zgomotului, c;\-.
rora ea Ie subo1'dona pc cele dintii, eIe 11U avcau nimic sau &proape
nimic de-a face cu acestea.
Ea 9i-a revelatsensul principal a1 ceremonialului int1'-o 21 In care a
avut intelegerea subit<"ta - motivului pentru care nu voia ca perna sa
atingi'\ tablia patului: perna, spunca ca, rcprezcnta totdeauna

236
 far tabUa vertieaIa., barbatul. Ea voia asHel, printr-un soi de aetinne.
am putea spune, sa dcspartii pe barbat de femeie, adidi 8a-i im-
pe Dflrintii gal sa aiba ranorturi sexuale. Cu mult timp inainte de
institui eere'Il,1oniJlul,eaeautase sa atinga aeelaf,d seopdeo maniera
mat directa, Simullnd te2.ma sau utilizind 0 frica reala, ea obtinuse
ca u,?a dintre dormitorul parintilor ~i camera ei sa ramina deschisa in
noptii. Aceasta masura fusese mentinuta in ceremonialul ei ac-
E'll:;;i ofere a asHel posibilitatea de a-~i spiona parintii ;;i, voind sa
de oeazie, l::;;iatr~lsese 0 insomnie care a durat luni de zile la
rind. Nemultumita de a-.;;i tulbura daar eu aUt parintii, ea venea din
dnd in dnd sa se instaleze in patul lor, intre tata E,>imama. Numai
atunci "perna" :;;i "tablia patului" erall realmente separate. In sfin~it,
dnd a crescut ~i nu mai putea sa S2 culce eu parintii fara sa-i jeneze
fara a fi ea insa~i jenata, S2 straduia sa simuleze in continuare friea,
spre a ob~ine ca mama sa-i cedeze 10cu1 Enga tata, ea dudndu-se sa
doa.rm~(in patul fiieei. Aceasta situa~ie a Gonstituit, bineinteles, punctul
de plecare al. unoI' nascociri, ale diror Urine Ie gasim in ceremonialul ei.
Daca perna este simbol feminin, aotul care consta in scuturarea pilo-
tei pina cind penele se ingramadesc in partea inferioara, alcatuind 0
umflaturil, are de asemenea un sens : aceasta in8eamna a 0 Eisa pe fe-
meie ins2,rcinata; dar bolnava noastra nu intirzia sa impra;;tie acea in-
groifare, deoarece timp de ani ;;i ani traise cu team.a ca din raportu-
idle. parintilor sai sa nu se nasca un nou copll, care sa rivalizeze eu
ea. Pe de alta parte, daca perna cea mare, simbal feminin, 0 reprezenta
pe mama, perna cea mica, pentru cap, nu putea s-o reprezinte dedt pe
~fiica. De ce aceasta din urma perna trebuia sa constituie un romb ;;i
de ce capul bolnavei noastre trebuia a:;;ezat in sensul liniei mediane
a rombului? Pentru ca rombul repl'ezinta forma apal'atului genital al
femeii dnd el este deschis. Deci ea insEi.~iindeplinea ralul masculului,
capul simbolizind organul sexual masculin (Cf. : "Decapltarea ca repre-
zentare simbolica a castrarii").
Indecente lucruri, va yeti spune, au putut incolti in mintea acestei
fete vil'gine. Sint de acord, dal' nu uitati ca toate acestea nn Ie-am scornit
:2U, ci doar Ie-am interpretat. Ceremonialul pe care vi I-am descris este
:;;1el un lucru cit se poate de bizar, iar intre acest ceremonial ·;;i ideile
fanteziste pe care vi Ie c1ezvaluie interpretarea exista 0 concordanta
pe care nu trebuie s-o nesocotiti. Ceea ce ma intereseaza insa in mod
deosebit, este sa fi inteles dumneavoastra ea eeremonialul cn pricina
este inspirat nu de 0 idee fantezista izolata, ci de un intreg ~ir de idei
care, toate, converg intr-un anumit punet. $i desigu!' ea at! observat
eEl operatiile acestui ceremonial talmacesc dorintele sexuale dnd intr-un
sens pozitiv, in caJitate de substitute, dnd intt-un sens negativ, hi ca-
JUate de mijloace de Clparare.
Analiza acestui ceremonial ne-ar fi putut furniza E,>iaite concluzii
<daca am fi tinut seama cu preciziune de toate celelalte simptome pre-
:zentate de bolnava. Dar acestea nu intra in scopul pe care ni I-am pro-
pus. :Multumiti-va sa aJlati ca rata incerca 0 atractie erotica fata de
tat'll ei. a card sorginte se situa in anii copilariei, fli poate ca ar trebui
sa vedem In acest fapt motivul atitudinii sale pre a putin prietenoase
fata de mama. in relul .acesta analiza simptomului ne-a introdus in
viata sexuala a holnavei $i faptul acesta pare tot mai putin surprin-
237
zatoI', pe masura ce ajungem sa cunoa~tem mai bine sensu1 ~i scop'L11
simptome1or nevrotiee.
Folosind cele doua exemple, v-am demonstrat ca, intocmai ca actf~"e
ratate ~i visele, simptomele nevrotice au un sens ~i sc leaga strins de
via~a intima a boinavilor. Desigm, nu va pot eere sa aderati 1a clfit-
matia mea eu privire 1a autenticitatea acestor doua exemplc. In CEE:Ol
ce va prive$te, Insa, nu-mi puteti cere sa va aduc cxemple cu nen-:i-
luita, pina dnd va yeti declara convin1i. Dat fiind modul amfmuntit :in
care slnt obligat sa tratez fiecare caz, mi-ar trebui un curs semestr:aI
de cinci ore pc siiptamina ca sa va clucidez acest singur aspect al teorlei
nevrozelo1'. Mil limitez deci Ia aceste doua dovezi in favoarea afiriili>
tiei mele ~i pentru rest apelati la eomunicarile existente in literatuI'2:
pe aceasta tema !?i indeosebi la clasiceic interpretari de simptome de
lui J. Breuer (Isteria), la impresionantele explicatii ale unor simptome
foarte obscure, publicate de C.. G. Jung in perioada in care acest autol'
nu era dedi psihanalist ~i nu voia sa fie profet; in plus, va mai reco-
mandtoate lucl'ari1e care, de atunci incoace, au umplut paginile revis-
telor .. Tocmai de astfel de cercetari nu ducem lipsa. Analiza, interpre-
tarea ;;i ta1maci1'ea simptomelor ne'lrotice au aeaparat atentia psihanc:-
li$tilor intr-un asemenea grad incit i-a facut sa' neglijeze celelalte prc-
bleme I'eferitoare 1a nev1'oze.
Aceia dintre dumneavo2stra care VOl' voi sa-'ll imp una c:ceasta munc<'L
de documentare, cu siguran"(:dca VOl' Ii impresionati de cantitatea f?i (~E
soliditatea materialelo1' adunate pe aceasta tema. Dar ei se 'lor izbi, de
asemenea, de 0 dificultate. $tim ca sensu1 unui simptom rezida in rB.-
porturile pe care Ie prezinta cu viata intima a bolnavilor. Cu cit UD.
simptom este mai individualizat, ell aUt trebuie sa ne straduim mai
Inuit sa-I definim aceste raporturi. Sarcina care ne ineumba atunci
ne afElm in prezenta unei idei lip site ,de sens ;;i a unei actiuni f2:ra
scap, consUi in a regasi aeca situatie din treeut in care ideea respectiva.
avea justificare 91 actiunea era conforma unui scop. Actiunea obsesic-
na1a a bolnavei care alerga la masa $i suna dupa eamerista reprczinta.
prototipul direct a1 acestui gen de simptome. Dar observam de aselne-
nea, $1 inca destul de frecvent, simptome care au un ell totul ait CB-
racter. Trebuie sa Ie desemnam ca simptome "tipice" ale bolii, ele fiind
aproape acelea9i in toate cazurile, deosebirile individuale disparind san
estompindu-se intr-atit ineH este greu sa legi aeeste simptome de viata
individuala a bolnavilor sau sa Ie legi de situatii traite. Chiar ceremo-
nia1ul celei de-a doua bolnave prezinta multe dintre aceste trasaturi
tipice; dar el prezinta 9i destule trasaturi individuale, care fae posibila
interpretarea, ca sa zicem 39a, istoriciia acestui caz. Toti ace9ti bolna'li
obsedati au insa tendinta de a repeta aeelea9i aetiuni, de a Ie ritma, de
a Ie izola de eelelalte. Cei mai multi dintre ei au mania de a se spina.
Bolnavii atin;;i de agorafohie (topofobie, frica de spatiu), afectiune care
nu mai intra in cadrul ne'lrozei obsesionale, !?ipe care 0 desemnam sub
numele de isterie de angoasa, reproduc in tablourile lor nosologice, ell
o monotonie adesea obositoare, aeelea!?i trasaturi : frica de spatH Inchise,
de mari piete descoperite, de strazi $i alei care se Intind plna la ori-
zont. Ei se cred protejati cind sint insotiti de 0 persoana cunoscuta sau
cind sint urmati de 0 trasura. Dar pe acest fond uniform fiecare bolnav
238
prezinta conditii individuale, capricii am putea spune, care adesea slint
diametral opuse de,la un caz la altuL Cutaruia ji estefrica destrazile-
inguste, cutaruia de ccle largi; unul nu poate circula pe strada dedt
dacii este putina 1u111e,altul nu se simte in apele lui decit da}'t1strada
e intesata· de multime. Lafel isteria, in ciuda be19ugu1ui eide trasa-
turi individuale, prezinta foarte numeroase caractere generale r;;itipice,
care par sa faea dificila retrospectia istoridi. Sa nu uHEim totu~i ca
tocmai dupa aeeste simptome tipice ne calauzim in stabilirea diagnosti-
cului. Daca, intr-un caz dat de isterie, am reu~it realmente sa raport~'im
un simptom tipic 1a un eveniment personal sal.t 1a 0 serie de evenimente-
personale analoage, de exemplu 0 vomitare isterica la 0 serie de impresii
de greata, sintem cu totul dezorientati atunci dnd analiza ne dezvaluie
intr-un alt caz de vomitare actiunea presupusii a unor cvenimente per-
sonale de a natura eu totul diferita. Sintem in acest eaz inclinati sa ad-
mitem ca vomismentele istericilor tin de cauze pe care Ie ignoram, da-
tele istorice revelate de analiza nefiind, ca sa spun em a~a, dedt pre-
texte care, atunci dnd se prezinta, sint utilizate de aceasta necesitate
interna.
Ajungem astfel la concluzia descurajanta ea daca putem obtine 0
explicatie satisfacatoare a sensului simptbmelor nevrotice individuale
in lumina faptelor f?i evenimentelor traite de bolnav, arta noastra nu ne
este de ajuns ca sa gilsim sensul simptomelor tipice, muIt mai frecvente.
In afara de aceasta, slnt departe de a va fi adus la cunor;;tinta toate
dificultatile de care ne lovim atunci dnd dorim sa respectam cu riguro-
zitate interpretarea istorica a simptomelor. De aItfel ma voi abtine de
la aceasta enumerare, nu pentru cii a~ dori sa infrumusetez luerurile
sau sa Ie disimulez pe cele dezagreabile, ci pentru ca nu doresc sa va
descurajez san sa va complic chiar de la inceputul studiilor noastre co-
mune. Este adevarat ca nu am faeut dedt primii pa~i pe calea intele-
gerii a ceea ce inseamna simptomele, dar trebuie sa tinem seama deo-
camdata de rezultatele obtinute ~i sa nu inaintam dedt pas cu pas in
directia necunoscutului. Voi incerca deci sa va consolez, spunindu-va ea
este greu de admis existenta unei deosebiri fundamentale intre cele
doua categorii de simptome. Daca simptomele individuale depind incon--
testabil de evenimentele tralte de boinav, ne este ingaduit sa admitem
ci'i simp tomeIe tipice pot fi raportate la evenimente de asemenea tipice,
adica comune tuturor oamenilor.Celelalte trasaturi pe care Ie observam
cu regularitate in nevroze pot fi reactii generale pe care insaf?i natura
alterarilor morbide Ie impune bolnavului, ca de pilda repetitia ~i indo-
iala in nevroza obsesionala. Pe scurt, nu avem nici un motiv de descu-
rajare inainte de a cunoa~te rezultatele pe care Ie-am putea obtine
ulterior.
In teoria viselor ne aflam in fata unei dificultati eu totul similare,
pe care nu v-am putut-o infati9a in precedentele noastre convorbiri de-
dicate visului. Continutul manifest al viselor prezinta variatii 9i dife-
rente individuale -considerabile, iar noi am ar;'itat pe larg ce putem ex-
trage, datorita analizei, din acest continut. Dar, alaturi de aceste vise,
exist a altele pe care ia fel Ie-am putea numi "tipice" f?i care se produc-
intr-o maniera identica la toti oamenii. Acesteasint visele cu continut
uniform, care opun interpretarii acelea~i dificultati: vise in care te
239~
sim~i cazind, zburind, planincl, inotlnd, in care lnfnmti obstacole sau
te .vezi gol-pmlca, $i aIte vise angoasante preUndu-se, dupa individ, la
diverse interpretari, far a a gasi in acela::.;itimp explicatia monotonici :;;i
aspectului lor tipic. Mal constatam in aceste vise, ca :;:iin nevrozele ti-
pice, ca fondul comun este animat de detalii individuale Elivariabile ::.;i
este probabil di, Hirginc1u-ne conceptia, yom reu;;i sa Ie inc1udem, £Eml
a Ie violenta cltu~;;ide putin, in cadrul pe carel-arn conturat ca urmare
a stLldierii celorlalte vise.
 XVIII
FIXA~EA LA TRAUMA PSIHICA I}.
INCON8TIENTUL

Am afirmat mai sus di, spre a ne continua l11.unca,a~ voi sa iau ca

baza de plecare nu Indoielile noastre, ci certitndinile pe care le-al11cL1-
ecrU. Din cele dona analize pe care Ie-am efectuat In expunerea pre-
cedenta rezulta doua consecinte extrem de interesante, despre care inca
nn v-am. vorbit.
Prima: amindoua bolnavele ne lasa impresia de a se fi fixat, ca sa
spunem afla. de un anumit segment al trecutului lor, de a nu putea sa
S2 desprinda de act:~sta~i a fi, prin urmare, instrainate de prezent ~i
de viitor. Ele s-au Infundat in baala lor, a:;;a cum. exist a odinioara obi:;;-
nuin~a de a se retrage la manastire ca sa evite un destin vitreg. La prima
noastra bolnavi'l, mariajnl nefericit en acel barbat a fost cauza Intregii
nenorociri. In simptomele ei se exprima intregul proces pe care ea II
intenteaza sotnlui; am invatat sa distingem vodIe care pledeaza pentru
el, care n scuza, 11reabiliteaza, Ii depling pierderea. eu toate ca tinara
:;;iispititoare, ea a recurs la toate prudentele reale :;;iimaginare (magice)
ca Sa-'ll pastreze fidelitatea. Ea nu se arata in lume, i~i neglijeaza 1n-
fa~i:jm'ea exterioara, se rididi anevoie din fotoliul pe care sta, i;;ovaie
dnd este yorba si'H;i puna sel11natura undeva, este incapabiHi sa faca
dal'uri cuiva, sub pretextul ca nimeni nu trebu1e sa aiba ceva de la
dlns3..
La cea de-a doua bolnavii este yorba de un ata';>ament erotic fata de
taral sau, care, infiripindu-se in ani1 anteriori pubertatii, exercita aceea:;;1
influenta decisiva asupra vietH ei ulterioare. Din starea sa ea a tras
conduzia ca nu se poate casatori cit tim.p este bolnava. Dar aV€l11toate
motivele sa credem ca tocl11ai spre a nu se casiltori ~i spre a dnn'ine
llnga tata s-a imbolnavit.
Nu trebu1e sa trecem cu vederea faptul de a ~ti in ce mod, pe ce
ciH 5i de ce Isi asuma cineva 0 atitudlne atitde stranie 5i aUt de dez-
aval~tajoasa f~ta de viata; este totu~i de presupus ca ac~astii atitudine
cbnstituie 0 caracteristica generalii a nevrozei ~i nu una proprie celor
dawl bolflclve ale noastre. Or, noi ~tim ca avem de-a face. cu 0 tras~~
tura comuna tuturor nevrozelor :;;1a carei importanta practica este con-
siderabila. Cea dintii bolnava de isterie tratata de Breuer 2} 5e fixase
Gi ea de perioada in care IGi ingrijise tatal gray bolnav. In ciuda vin-
decarii, ea a renuntat dupa aceea, int1'-o anumita masura, la viata; eu
toate Cd :;;i-a redobindit sanatatea :;;icapacitatea de ;H!i indeplini in mod

i) ,,Die Fixierung an das Trauma" in textul Original. (Nota trad.).

2)Expunerea pe larg a cazului in Studien uber Hysterie de J. B l' e u e l' ~i
S. F r e u d, Leipzig, Wien, Deuticke, 1895, ia1' sub 0 forma rezumata in Cinq
lepns sur l1'1 ]Jsychanalyse, Payot, Paris, 1966. (Nota tract.).

16 - cd. :104 241

normal toate functiile, ea s-a sustras destinului firesc al femeii. SU!Jcl-
nind analizei pe fiecare bolnava in parte, vom putea constata ca, prin
simptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea, fiecare din
ele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. In majoritatca cazu-
rilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH, din
prima sa copilarie 9i, oridt de ridicol ar putea sa apara faptul, chiar
9i perioada in care era sugar.
Nevrozele traumatice, aUt de numeroase in anii razboiului, prezinra
sub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y;i,
Fire:;;te ca :;;iinainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. ca '3-
mare a unoI' catastrofe de cale ferata :;;1a altoI' dezastre infrico:;;<",to2l'e.
In fond, nevr07.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUG-
zelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. si tratameD-
tului analitic; inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe. crite-
riile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Dar ;::'01-
milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'o-
zele spontane, nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentului
traumatic. In visele lor, bolnavii reproduc cu regularitate situatia trau-
matizanta, iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme, accesibiIe
analizei, se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpuneri
complete in aceasta situatie. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminat
cu situatia traumatizanta, ca o.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 pro-
blema actua1a, urgent.~i, iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~
ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselor
psihice. Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul eco-
nomic. Numim astfel un eveniment trait care, intr-un interval de timp
scurt, determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1,) incH
neutralizarea sau asimilarea sa pe c3.inormale devine 0 sarcina inlpo-
sibil de rezolvat, ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizarea
energid.
Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8-
nimente1e traite 10. care par fixati bolnavii n09tri. In acest fel obtinem
pentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar putea
fi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea
'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihic
cu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. Este de fapt tocmai ceea ~e am
enuntat cu Breuer, in prima formula in care, 'in anii 1893-1895, am
concentrat rezulto.tele observatiilor noastre inedite. Un caz ca acela aT
primei bolnave, tfnara femeie despartita de sotul ei, se incadreaza foark
bine 'in acest mod de a vedea. Eo. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rno-
rale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :;;i a ramas ca suspendo.ta de
acest traumatism, Dar cel de-al doileo. caz al nostru, acela al fetei ata-
$ata erotic de tatal sau, demonstreaza ca formula noastra nu este sufi-
cient de cuprinzatoo.re. Pe de 0 parte, dragostea unei fetite pentru tatal
ei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5
]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~;i piarda
orice semnificatie; pe de aHa parte, rezulti'i din biografia bolnavei ca

3) AUt primul razboi mondial, cit
sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie
profesa Freud. A se vedea, in acest
"st:arken ReizZLlWctchs" in textul
1,)
l1ieel de-al doilea, au dat cercetatorilor po-
a nevrozelor diferita de aceea pe care ()
sens, studiul introductiv. (Nota trad.).
original. (Nota trad.).

242.
aceasta prim[1 fixatie erotic;"lpare saaibi'i la inceput un caracter cu tornl
inofensiv, nce,}qJrimindu-se dedt mult mai tlrziu prin simptonlele ne-
vrozei obscsionale. Prevedem deci aici interventia unoI' complicatii, con-
ditiile starii mOl'bide trebuind sa fie mult mai numeroase 5i variate declt
an~'presupus ; c1ar avcnl totodata convingcrea ca punctul de vedere trau-
maticnu trcbuie abandonat ca fiind gre;;it: el va ocupa doar un alt
loc in concepi)a noastra ;;i va fi alUel subordonat.
Parasim clcci din nou calea pe care ne-am angajat. In primul rind,
ea nu ne ajuta sa avanSEllll ;;i, apoi, avem inca multe de inyatcit 1na-
intede a putea S[1stabilim traseul ei exact. In legatura cu' fixatia la 0
faza determinata a trecutului yom remarca, de asemenea, di acest fant
depa;;e:;;te limitele nevrozei. Fiecare nevroza eO:11parUia fixatie deaeest
gen, dm nu .orice fixatie ctuce in mad necesar la nevroza, nu se c.o11-
funela Cll nevroza, nu se instaleaza insidios in cursu 1 nevrozei. Un exem-
plu izbit.or de fixatie afectiva la trecut ne este dat in melancolie care
aduce cu sine chiar 0 deta~are completa de prezent lIi de viitor. Dar,
chiar lIi In Hlidea profanului, tristetea se distinge net de nevroza. Exista
in schimb nevroze care pot fi considerate ca 0 forma patologiea a t1'15-
tetii.
S2 mai intimpHi CEl in urma unci experiente traumatizante care Ie-a
zdnmdnat 1nsa;;i femeria vietH, oamenii sa fie aUt de abatuti incH sa
renunte la oriee interes pontru prezent ;;i pentru viitor, toate faeulta-
tile sufletului lor fiind fixate de· trecut. Dar acesti nefericiti nu' s1nt
totusi.. niste nevrotici. Asadar,
' earacterizind nev~oza' nu yom e~agera va-
..

loarea acestei trasaturi, oricare ar Ii importanta sa ;;i regularitatea cu

care se manifesta.
lata-ne ajun:;;i aeum la al dailea rezultat al analizelor noastre, pen-
tru care nu prevedem. nid 0 limitare ulterioara. Am aratat, in privinta
primei noastre bolnavc, cit de lipsita de sens parea actiunea obsesio-
naEi pe care 0 indep1inea· $1 co amintiri intime din ,'iata ei S8 legau
de Hceasta; am examinat apo! raporturile care pot exista intre aceasta
actiune i?i amintiri si am descoperit intentia subiacenta pornind de la
natura amintirilor. Am lc'1sat 1nsa cu totul la 0 parte un aspect e;m::>
merit;'i intreaga noastra atentie. Atit timp cit bolnava savin,;ea aqiu-
nea obsesionala, ca n1..H!idiidea seama ca faclnd acest lucru 5e raport.a
103. evenimcntul cu pricina. Legatura oxistenta intre actiune :;;ievoni-
111entii scapa, ea spunea adevarul cind afirma ca nu cunoa$te motivele
care 0 iac sa Clctioneze. $i i2tEi ca, datorita tratamentului, intr-o zi a:
avut revela~ia acestei legaturi ;;i a devcnit in stare sa ne-o imparta-
;;;easCa$i noua. Ea continua' totuGi sa ignore eu co intentie siivir~ea
actiunea obsesionali'i: era yorba, in special, de a corija 0 intimplare
neplacuta din trecut $1 de a-;;i ridica la un nivel superior sotul pe care-l
iu1:>2a.Numai dupil a lunga $i anevoioasa straduinta a izbutit ea. in
fine, sa inteleaga $i sa so convinga ca acel inotiv putea Ii foarte bine
singura CallZadetenninanta a actiunii sale obsesionale.
Tocmai din raportul eu scena carc a urmat nefericita noapte a nuntii
;;;i din mobilurile generate in sufletul bolnavei de afectiunea ei dedu-
cem noi ceea ce anI numit "sensul" actiunii obsesiona1e. Dai' in timp
ee ea o executa, acest sens Ii era necunoscut- atit in ceca ce privc'i?te
originoa aetiunii, cit $i scopul acesteia. Se desfallurau cleci103. bolnava
procese psihice a1c2ror produs era actul obscsional. Ea percepea dar
aced pl'adus en ajutorul structurE sale psihice normalo, dar nid una
243
 din st3.rile sale psihice, premise ale acestul proces, nu atingea nivelul
cunoa$terii con$tiente. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizat
diruia Bernheim Ii ordonase ca, la cinci minute dupa ic:;;irea din starea
de hipnoza, sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care,. odata
tl'czit, a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare. Tocmai
situatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomene
psihiee incon$tiente. Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o
111.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast.a si-
tuatie, iar c1aea acest lucru va fi facut, yom renunta eu draga inhm'i
la ipoteza proceselor psihlce incon:;;ticnte. Pinii cind faptul se va pe-
trece, vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare din
umeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul nu ar constitui
nici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. Cel nu Cl1'Ii decit "lme
fa<;on de parler";:;) Obiectic de neconceput in cazul C2.re ne preocupa,
deoarecc accst incon;;tient caruia vrcm Sa-I contestam orice realitate
produce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili.l cum este
actiunca obsesionala.
In fond, situatia este identica ~i in cazul cclei dc-,c, doua paciente.
Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii t£iblia patului
~i asculti'i de acest principiu, fari'l a-i cunoa;;te originca, tara a !it! ce
scmnifidi :;,i nid CarOl' motive 1::;idatoreaza forta. Ci ea insE''ii il consi-
dera ca indiferent, sau ca din contra 5e indigneazi', sau se l'cvolt'i. im-
potriva 1ui, dl 1$i propune, in fine, sa n1.1-1mai respecte, toate acestea
nu au nid 0 insemnatate din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui.
Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab,) de ceo Ei
bine, in accste simptome ale nevrGzei obsesionale, in acC'ste reprezentari
:;;1impulsuri care apar nu se ;;tie ele uncle, care se clovedesc aUt de re-
fractare 1'1 to ate influentcle vietii normale ~i care Ii ;:cpaI' bolnavului
insu;;i ca musafiri atotputemici descinzlnd dintr-o lume stranie, Cd
forte nepieritoa1'e, care vin sa se amcstece in tumultul vietii murito-
rilor, cum sa nu recunoa$tem semnul unui domcniu psihic c1eosebit,
izola t de tot restul, de toate celclalte neti viti'\ti :;;i mcmlfestari ale vietii
intcrioare? Aceste simptome, reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc nc-
grcsit la convingerea existentci inconstientului psihic si tocmai deaceea
psil~iatria clinica,care nu c~m.omite ~lecit 0 psihologie a con;;tientului,
nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 .ca toatc accste manifest;'iri
nu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei. Este de 1<1sine inteles ca,
luate in sine, reprezentarile $i impulsurile obscsionale nu sint incon-
~tiente, tot a$a cum executarca addor obsesiGnale nu scapa percC'ptici
con:jticnte. Aceste reprezentari :;,i impulsuri 1'11.1 al' fi devenit simptome
dad"; nu ar £i patruns pina let con;;tjinta. Dar conditiile psihice camra S2
s1Jpun ele, potrivit ana1izei pc care am facut-o, C:l ,:,i structurile in care·
ne cst'.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea pc care Ie-am
dat-o, sint incon;;tiente, eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1-
:;;tiente ell ajutorul analizei.
Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat
13 cele doua bolnave ale noastre ';2 regasesc in simptomele tuturor
afcctiunilor nevrotice, ca pretutindeni ~i intotdeauna sensul simpto-
melOr este neeunoseut bolnavului, ea analiza ne arata fara cxceptie eft

G) "un lel de a vorbi", in francez~1.In te:s:tul original (Nota tract).

simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon;;tiente care, cu toate aees-
tea, in diverse conditii favorabile, pot fi facute con9tiente, atunci veti
intclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~
;;tientului ;;i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon;;tientul ca pe
D realitate palpabila. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putin
competenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon;;tientul
dedt ca pe 0 notiune abstracta, eei care' n-aupracticat niciodata ana-
liza, n-au interpret at un vis, n-au d'iutat sensul $i finalitatea simpto-
melor nevrotice. Al?adar, pentru a ne pronunta inca o. data eu privire
la scopul nostru, sa retinem: singurul fapt ca, datorita unei interpre-
tari analitiee, coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice,
constituie 0 dovad,l de. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice in-
con:;;tiente sau, daea preferQti, a necesitatii de a admite existenta aces-
tor procese.
Aceasta nu este 1nsi&totul. 0 aWldescoperire a lui Breuer, pe care
.eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-o
singur, ne da inca ;;i rnai multe lamuri:ri cupdvke la. raporturiledin-
tre incon;;tient ;;i sirnptomele nevrotice. Nu numai sensul simptomelor
este in genere incon:;;tient, ci intTe aceasta incoD;;tienta $i posibilitatea
existentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta.
Mil yeti inte1ege numaideclt. Impreuna eu Breuer, afirm urmatoare1e:
ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom, trebuie sa trag em
concluzia cil 1a bolnav exista anumitf. procese incon;;tiente care contin
tocmai sensu1 acestui simiJtom. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fie
incon;;tient pentru ca Sil;1ptomul sa se produca. procesele con;;tiente
nu genereazii simptome nevrotice; pe de aIta parte, de indata ce pro-
c:esele incon;;tiente devln con:;;tiente, simptomele dlspar. Recunoa;;teti
in aceasta un acces 1a terap2utic2, mijlocul de a face sa dispara simp-
tomele. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnavei
sale isterice, cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia; el a gasit
o tehnica ce i-a permls sa aduca in con;;tiintil procesele incon~tiente
care ascundeau sensul simptomelor ;;1, fEiclnd aceasta, sa obtlna dispa-
ritia lor.
Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatii
logiee, ci al uneiobservatii fericite, datorate colaborarii cu bolnava. Nu
cautati sa intelegetiaceasta descoperire reducind-o la un alt fapt, deja
cunoscut, ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental care
ne permite sa explicam muIte alte fapte. Va voi cere, in consecinta,
permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma.
Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu;;it sa se
manifeste in chip con;;tient, in afara. Anumite pl'ocese psihice trebuie
sa se dezvolte in chip normal, in a;;a fel incH sa ajunga la con~tiinta,
pentru a nu da na;;tere unui simptom nevrotic. Deci acesta este pl'o-
dusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta, tulburata de 0
cauza oarecare. Este aid un fel de permutatie, iar terapeutica simpto-
melor nevrotice ;;i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu;;it sa suprime
acest raport.
Descoperirea lui Breuer constituie ;;i astazi baza tratamentului psih-
analitic. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lor
inconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarile
u1teri~are, in pofida complicatiilor celor mai bizare ;;i mai nea~teptate
de care ne lovim in aplicarea sa practica. Terapeutica noas~ra ac~ioneaza
245
transformind incon~tientul in eon~tient :;;i ea nu este eficienta dedt
in masura in care este eapabila sa opereze aeeasta transfo1'mare.
Permiteti-mi aid 0 seurta digresiune, destinata sa va previna im-
potriva aparentei facilitati a demersului te1'apeutic. Avind in vede1'e
cele a1'atate pina aid, nev1'oza ar £i eonsecinta unui fel de igno1'anta,
de necunoa:;;tere ale proceselor psihice de care a1' t1'ebui sa avem cu-
no:;;tinta. Aeeasta afirmatie ne aminte:;;te cu p1'isosinta de tcorla socra-
tica, potrivit di1'eia insu:;;i viciul a1' £i un efect al ignorantei. Or, un
medic stapin pe p1'actica analizei nu va avea in general nid 0 greutate
1'n descoperirea proceselor psihice de care cutare bolnav nu este con-
~tient. ea urmare, el ar trebui sa poata sa-$i restabileasca u:-;;orbolnavul,
eliberindu-l de ignoranta sa, comuniclndu-i tot ceea ce el ;;;tie. Medicul
ar trebui cel putin sa poata suprima in felul acesta 0 parte a sensului
incon~tient al simptomelor : dt despre raporturile care existii int1'8 simp-
tome $i evenimentele traite, medicul, care nu Ie cunoa~te pe acestea
din urma, fire~te ca nu Ie poate ghici :;;itrebuie sa a.;;tepte ca bolnavul
sa $i Ie rememoreze ~i sa i Ie dezvi'iluie. Dar in legatura eLl aceasta
mai putem, in anumite cazuri, sa obtinem informatii pe 0 cale ocoliti'i,
adresindu-ne in special anturajului bolnavului, care, fiind la curent
eu viata acestuia din urma, va putea adesea recunoa\'te in evenimentele
sale biografice pe aeelea care prezinta un caraeter traumatic ;;i chiar
sa ne 1amureasca Cll privire 1a evenimentele ignorate de bolnav, ele
producindu-se int1'-o perioada foarte indepartatfl din sa. Combi-
nind cele doua procedee, am putea -spera sa ajungem, in "curta vreme
;;i en minimum de e£ort, 1a rezultatul dorH, care consta in aducerea in
con~tiinta bolnavului a proceselor psihice incons;tiente.
Asta ar fi cn adevarat perfect 1 Am dobindit in aceasta privinta
experiente pentru care nu eram pregatiti de la inceput.A.;;a curn, vorba
lUl Moliere, "il y a fagots et fagots" 6), tot astfel exista .;;tiinta ~i $tiinta,
exista diverse felud de cuno'?tinte care nu au toate aceea.;;i valoare psi-
hologica. $tiinta medicului nu este tot una cu aceea a bolnavului $i nu
poate sa aiba acelea$i re;mltate. Daca medicul Ii comunica bolnavului
datele pe care Ie-a obtinut, e1 nu obtine nici un succes. Sau, mai de-
graba, suecesul obtinut consta nu in suprimarea simptomelor, ci in 1n-
ceperea desfa$urarii analizei, ale carei prime manifestari sint frecvent
furnizate de contradictiile exprimate de catre bolnav. Bolnavul afla
atunci ceea ce anterior nu 9tio., adica sensul simptomului sau, dar des--
pre. aeesta nu $tie totu$i mai muIt dedt ino.inte. Aflam in felul acesta
ca exista mai muIte feluri de ne-.;;tiinta. Sint necesare cuno$tinte psiho-
logice profunde spre a sesiza deosebirile. Dar teza noastra ca simpto-
mele dispo.r de indata ce sensul lor devine con~tient nu rarriine mai
putin adevarata. Numai ca aceasta con~tientizare trebuie sa aiba co.
temelie 0 schimbare interioara a bolnavului, schimbare ce nu poate fi
provoeata dedt de un travaliu psihic desfa~urat in vederea unui scop
determinat. Ne aflam aid in fat a unor probleme a diror sinteza ne va
aparea in curind Cd 0 dinamica a' formaril simptomelor.
Acum va 1ntreb: nu gasiti pre a obscur $i complieat ceea ce va
spun? Nu sinteti dezorientati vazindu-ma de-atHea ori ca retrag ceea
ce am afirmat, ca 1mi fnsotesc tezele de tot felul de limitari, ca ma o.n-

6) "exista manunchiuri de nuiele !?i manunchiurii de nuiele" ; in francez3 in

textul original. (Nota tract.).

246
 gajez in cutare directie, ca numaidecit s-o parasesc? A$ regret a dad
ar fi U$a. Dar nu doresc nicidecum sa sacrific adevar~l dedragul siin-
pHfkarilor,nevazlnd niciun inconvenient pentru ceea ce $titi in faptul
ca subiectul pe care 11trat<'im prezinta laturi multiple $i 0 complexitate
extraordinara, iar in afarade aceasta cred ca nu este rau sa va spun,
in leg;'Hura c1!fiecare aspect, mai multe lucruri dedt ati putea fo10si
pe moment. 1mi dau seamaperfect de faptul ca Hecare auditor sau
eitHor orinduie~te in idei subiectul ce i se expune, rezuma expunerea,
o simplifiea ~iextragedin ea ceea ce vrea sa retina. Este adevarat,
intr-o anumita masura, ca cu cit dai mai mult, are de un de sa ramina.
Lasati-ma sa sper ca, in ciuda tuturorHaccesoriilor cu care am crezut de
cuviinta s-o supraincarc, ati reu~it sa va faceti 0 idee clara des pre esen-
tialul expunerii mele, adica despre ceea ce v-am spus referitor la sen-
suI simptomelor, la incon~tient ~i la raporturile existente intre acestea.
Fara indoiala ca ati inteles, de asemenea,ca eforturile noastre ulte-
rioare se VOl' indrepta in doua directii: pe de 0 parte, sa aflam cum se
imbolnavesc oamenii, cum cad ei victimele unei nevroze care dureaza
uneori toata viata, ceea ce este 0 problema clinica: pe de alta parte,
sa cercetam cum se dezvolta simptomele, pomind de la conditiile deter-
minante ale nevrozei, ceea ce ramine 0 problema de dinamica psihica.
De altfel, trebuie sa existe undeva un punet un de cele doua probleme
se intilnesc.
Nu a~ fi vrut sa mergem mal departeastazi, insa cum mai dispunem
de un anumit timp 7), profit de aceasta spre a va atrage atentia asu.,.
pra altei caracteristici a eelor doua analize ale noastre, caracteristica a
carei importanta n-o yeti sesiza in intregime dedt mai tirziu: ne re-
.ferim la lacunele memoriei, la amnezii. V-am spus ca sarcina trata-
mentului psihanalitic poate fi rezumata in formula: transform area ori-
carui incon9tient patogenic in con~tient. Or, poate ca v-ar mira sa aflati
ca formula de mai sus poate fi inlocuita prin a1ta: acoperirea tuturor
lacunelor aparute in memoria bolnavilor, suprimarea amneziilor aces-
tora. Ceea ce inseamna acela~i lucru. Amneziile nevroticilor ar detine,
prin urmare, un loc important in producerea simptomelor lor. Totu9i,
reflectind asupra cazului care a constituit obiectul primei noastre ana-
lize, yeti gasi ca acest 1'01 atribuit amneziei nu se justifica. Bolnava,
departe de a fi uitat scena de care se leaga aetiunea sa obsesionala, Ii
pastreaza 0 amintire extrem de vie ~i nu este yorba de nid un fel de
uitare in producerea simptomului e1. Mai putin clara, dar intru totul
analoaga este situatia in cazul celei de a doua bolnave, tinara cu cere-
monialul obsesional. 9i ea i9i aminte9te limpede, eu toate ea ezitind 9i
nu eu draga inima, de conduita ei de odinioara, dnd insista ca u9a de
la dormitorul parintilor sa ramina deschisa noaptea sau dnd staruia
ea mama sa-i cedeze locul in patul conjugal. Singurul lucru care ne-ar
putea parea uimitor este ea prima bolnava, care savir~ise totu~i actul
obsesional de nenumarate od, nu g-a gindit niciodata citu9i de putin la
raporturile aeestuia cu evenimentu1 petre cut in noaptea nuntii, pre cum
~i faptul ca nu 9i-a amintit de intimplare nid ehiar atunci dnd a fost
invitata, in cursul examinarii psihanalitice, sa caute motivele· actului ei.

7) Stilul este acela de expunere cu oral' fix, in fata unui auditoriu diruia
F I' e u d .se adreseaza direct, potrivit cerintelor metodei socratice, cum am mai
avut prilejul sausubliniem (Nota trad.).

247
 Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care, de altfel, stabilea 0 r€-
1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11 declanl?au, pe de 0 parte,
~i situa~ia identiea din fiecare seara, pe de alta parte. In nid unul din
aceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa, cu 0 pier-
dere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' ar
fi trebuit sa duca la reprodueerea, la l'eaparitia intimplarii in memorie.
Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explice
nevroza obsesionala, nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei. Ae€2\sta
ultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rte
mare anvergura. Analizind Hecare simptom isteric, descoperim in gene-
ral 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei, pe care ac€asta
sustine n'ispicat ea le-a uitat. pe de 0 parte, aceasta suita se intinde
pina in primii ani ai vietii, in' a~a fel incH amnezia isterica poate £i
('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile, care voaleaza
mele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. Pe de aHa
parte, aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviata
bolnavilor pot £i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizat
declan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse, daea nu complet
anihilate de amnezie. Cel mai adesea dispar detalii importante din
ansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prin
amintiri false. Ba chiar se intimp1a, aproape intotdeauna, ca putin limp
inainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale un or eveni-
mente recente, amintiri care ·multa vreme au fast refulate, producind
lacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv.
Aceste tulburari de memorie sint, dupa cum am. aratat, caracteristice
isteriei care prezinta, de asemenea, ea simptome, .stari (crize isterice)
care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. Cum lucrudle se pe-
tree altfe1 in nevroza obsesionali'i, aveti dreptul sa conchideti ca aceste
amnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :;;i nu
a trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. Importanta aeestei deosebiri este
diminuata de urmatorul considerent. "Sensul" unui simptom poate fi
conceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 origi-
nilor· sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale, eu aIte cuvinte,
aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au dat
na$tere ~i, pe de aIta parte, intentia pe care a sel'vqte. A~adar, origi-
nea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior, care
au fast in mod necesar con$tiente la un moment dat, pentru a deveni
apo! incan~tiente, ca urmare a uitarii in care au cazut. Scopul simpta-
mului, a1 tendintei sale este, dimpotriva, in toate cazurile, un proces
endopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient, dar care
tot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. Deci putin inte-
reseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor, adica asupra
evenimentelor pe care se bazeaza simptomul, ca in cazul isteri.ei ; scopul,
tendinta simptomului, scap $i tendinta care au putut fi incon$tiente
inca de la inceput, acestea sintcele care, sustinem 'noi, determina de-
pendenta simptomului de incon~tient, iar aceasta atit in nevroza obse-
sionala cit $i in isterie.
Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihica
am stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. Sa nu va
mire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine de
dificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1
trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. In decursu1 secolelor, ~tiinta a
248
adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri. Cea din-
tii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul, departe de a fi
centrul universului, nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sis-
temului cosmic, a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina.· Aceasta
prima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic, cu t03te eli
~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator. Cea de-a doua dez-
mintire a fast adusa de cereeta rea biologica, care a redus la zero pre-
tentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine, stabi-
lindu-i deseendenta din regnul animal :;;idovedind neputinta de a nega
natura sa animala. AceastA ultima re\,olutie in :;;tiinta s-a petre cut in
zilele noastre, ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin, ale lui \Val-
lace ~i predecesorilor lor, lucrari care au provocat rezistenta eea mai
invequnata din partea eontemporanilor. 0 a treia dezmintire va fi adusa
megalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana, care'
i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin in
propria sa easa,fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :;;i
fragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de din-
colo de limitele con~tiintei. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd;
care au lansat acest apel 10.modestie 9i recu1egere, insi'! se pare eEl lor
le-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. mai mare ardoare acest mod
de a vedea, aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viata
de toate zilele 9i accesibile tuturor. De unde, acest val de proteste gene-
rale impotriva :;;tiintei noastre, uitarea tuturor regulHor de politete aca-
demicc'i,dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logici
impartiale. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre ameninta
sa tulbure tihna lumii :;;iintr-altfel, cum yeti vedea mai departe .
..
.. "
 XIX
REZISTENTA $1 REFULARE

Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze, avem nevoie de

1101 fapte, de experienta ~i, de altfel, detlnem doua, extrem de remarcabile
:;>icare au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute.
Primul fapt : ori de. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bol-
nav, de a-'1 elibera de simptomele sale morbide, el ne opune 0 rezistenta
violenta, incapatinata, care se men tine' pe durata intregului tratament.
Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se dea
crezare. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolna-
vului, deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta un
pretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata;nen-
tului nostru. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezis-
fenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~i
I'ecunoasca rezistenta :;;i sa tina seama de aceasta. A~adar, reflectati:
bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale,
care impliea in suferinta sa :;;i pe toti eel care 11 inconjoara, care i~i
impune atitea s8crificii de timp, de bani, 8ma osteneali'i ~i eforturi de
sine ca sa se elibercze de simptomele sale, cum ati putea dumneavoastra
sa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala, opunind rezistenta aceluia chemat
s2,-1insanato:;;easca? CH de neverosimila trebuie sa para, lui ~i alor sai,
.afirmatia aeeasta! eu toate acestea, nimic mai adevarat, iar daci'i ni se
vcr be~te de neverosimilitate, nu avem dedt sa raspundem ca faptul afir-
mat de noi nu este lipsit de analogH, numero~i fiind cei care, de exemplu,
suferind de durere de dinti, opun totu:;;i cea mai vie rezistenta dentistului
atunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor.
Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate, rafinate,
adesea greu' de recunoscut. Se invoca neincrederea in medic ~i circum-
spectia fata de e1. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:;;i teh-
nidi aplicata ~i in interpretarea viselor, cunoscuta de dumneavoastra.
n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie, fara nici 0
reticenta, imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale, in 01'-
dinea ivirii lor : sentimente, idei, amintiri. Ii prescriem in mod raspicat
sa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau exclu-
clerc a unoI' perceptii, fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabile
sau prea indiscrete, sau prea putin importante sau prea absurde' ca sa
se refere la ele. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu
13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab, in-
dreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte, asigurindu-l ea succesul
si indeosebi duratatratamentului depincr de fidelitatea cu care se va con-
forma acestei reguE fundamentale a analizei. $tim de acum, din rezulta-
te1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor, ca tocmai
ideUe :;;iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectii contin

:250
 In' general rnaterialele cde mai susceptibile sa ne fadliteze descoperirea
incon$tientului.
Primul rezultat pc care il obtinem formullnd aceasta regula funda,...
montala a tehnicii noastre consta in declansatea rezistentei bolnavului
impotriva ei. Bolnavul incearca, prin toate mijloacele posib'ile, sa se sus-
traga comandamentelor acesteia. EI pretinde fie ca nu percepe nici 0
idee, nid un sentiment sau amintire, fie ca percepe atitea incH Ii este
imposibil sa Ie sesizeze ~i sa Ie priceapa. Constatam in acest caz, eu 0
uimire deloc pliicuta, ca e1 cedeaza cutarei Sau cutarei obiectii edUce,
tradindu-se inc1eosebi prin pauzele prelungite care Ii segmenteaza dis-
cursul. Srir~e:;;te prin a recunoa$te ca $tie lucruri pc care nu Ie poate
spune, pc care ii este rw;;ine sa Ie martnriseasca :;;i,contrar promisiunii
facnte, el asculta de acest motiv. Sau ne marturise~te Cd a gasit ceva, dar
ca este in joc 0 tertii persoana :;;i,din aeeasta pricina, nu ne poate divulga
nimic .. Sau eELceea ce a gasit este mull prea neJ:nsemnat, stupid sau
absurd ;;;i ca nu-i putem cere SEl dea curs unor asemenea idei. El con-
tinua, multiplicindu-$i la inrinit obiectiile, Oiinu ne ramine decit sa-l
facem sa inteleaga ca a spune totu1 este a spune eu adevarat totul, fara
rezerve .
• Am gasH cu greu un bolnav care sa nu incerce sa-:;;i pastreze pentru
sine un compartiment psihic, Cd sa-l faca inaccesibil tratamentului. Unul
dintre bolnavii mei, pe care il consider ca pe unul din oamenii ceimai
inteligenti pe care i-an1 inti1nit vreodata, mi-a ascuns in £e1u1acesta sap-
tamini de-a rindu1 0 l€gatura amoroasa $i cind i-am reproEiat ca a incal-
'Cat astfel regula sacra, e1 s-a aparat declarindu-mi ca credea CEl este
'Vorba deo problema a lui intima. Este de la sine inte1es ca tratamentul
psihanalHic nu admite asemenea drept de azi1. Sa se decreteze de exem-
pIu, intr-un ora$ ca Viena, ca nici a ares tare nu va fi operata in locuri
ca Piata Mare sau catedra1a Sf. $tefan ;;i sa se incerce apoi prinderea
unui raufacator oarecare. Putem £i siguri ca e1 nu se va afla nicaieri
a1tundeva decit intr-unu1 din cele doua locuri de refugiu. Am crezut ca
pot acorda acest drept de exceptie unul balnav care imi paruse capabiJ
sa-~i tina fagaduielile :;;icare, fiind legat prin secret profesional, nu putea
comunica anumite lucruri despre terte persoane. De altfel e1 a fost satis·-
facut de rezultatu1 tratamentului; eu; insa, am fost mult mai putin sa-
tisfacut ;;i mi-am fagaduit sa nu mai fac nicioclata 0 asemenea incercare,
in acelea;;i conditii.
Bolnavii de nevroza obsesionaEi fae tot ce Ie sta in putinta ca sa
impiedice aplicarea regulilor tehnicii noa'3tre, exagerlndu-~i scrupulele ;;i
Indoielile. Istericii, anxio;;i reu$esc chiar, daca Ii se prezintil ocazia, sa
reduca la absurd aceasta regula, nereferindu-se dedt la idei, sentimente
f\'i amintiri atlt de indepartate de ceea ce cauta.m noi, incH analiza este
indreptatil, ca sa zicem a~a, pe 0 pista falsa. "Nu sta insi'! in intentia mea
sa va initiez in toate detaliile acestor dificultati de tehnicil. Mil voi
margini s~ va spun ca· atunci dnd s-a reu:;;it, in 'fine, en pTetul multor
sfortari :;;i cu perseveTenta, sa se impuna bolnavnlui oarecare supunere
fata de regula tehnica fundamentala, rezistenta, infrint3. intr-o parte,
Ge transrera numaidecit intr-un alt domeniu. intr-aclevar, vedem aparind
<0 rezistenta intelectuala, care utilizeaza argumente, se cramponeaza de
dificuIti'itile ~i neverosimilitatile pe care gindire a normala, dar prost in-
formati'i, Ie descopera in teoriile psihanalitice. Auzim atunci din gura
acestuisingur bolnav toate criticile $i obiectiile eu care ne asalteaza
251

~
un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica, a~a dupa cum, pe de alta
-I
parte, cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acum
de noi de 1a boinavii n09tri. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp. clpa.
Dar pacientul admite sa i se vorbeasca ; el vrea sa fie informat, instruit,
comMtut, sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute ,sa inteleaga lucrorik.
El este absolut dispus sa devina partizanul p,?ihanalizei,<dar eu cQndi{Ja
ea el, personal, sa fie crutat de analiza. Sesizam In aceasta curiozHate
o rezistentii, d'Qrinta de a ne indeparta. de 1a sarcina Domtni spedala.
La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei.· Bolna-
\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din ce
ce mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn; in find1,
ins."i, eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un· progrespraetic, ca
nid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei eluddarL PUlem
descoperi, in 2cest caz, ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila care
parte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr;:;sa
i~i indreapta ea ascuti;;ul impotriva noastra. Bolnavul l~i spune earn 09a:
"Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-ar
placea sa em,tinue. Daca e ceva adevarat in toaie acestea, mil VOl
dccu. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i, atlta timp c1t nn cred, boala
Trle3 va ramine aceea~i". Aceasta situatie poate dura multi'i vreme, pIna
ce izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1. 1\b1a atunci Incepe
lupta decisiva.
Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale; Qces:ea sint tot-
deauna Infrlnte. Raminind insa in cadrul analizei, -bolnavul se pricepe
de asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:.:rte
dificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice, e1 ne ofera atitudini ~i
sentlmente din viata sa care, prin intermediul "transferului", se lasa
folosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamen-
tuluL Cind este vorba de un barbat, In general el extr<;lgeaceste mate-
riale din raporturile cu tatiU sau, al dimi Joe este luat de catre medic :
e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale eu
privire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie, amorul proprJu
care I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI,
aversiunea sa de a-:')i asuma in viata, 0 data mai mult, povara reeu-
no~tintei. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe
.medic, de a-I face sa-~i simta neputinta, de a triumfa asupra lui depa-
1?e~tecealalta intentie, mai buna, de a-~i vedea vindecata boala. Femeile
se pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer"
in care intra, in privinta medicului, multa tandrete, un sentiment nuantat.
de erotism. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate, bolnava
nu mai este preocupata de boala sa, i~i uita toate obligatiile pe care ~i
Ie-a asumat incepind tratamentul; pe de alta parte gelozia, care nu
lipse~te niciodata,ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc care
i-o arata medicul in aceasta privinta, nu pot decit sa contribuie 1a inrau-
tatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei,eliminlnd ast-
fel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei.
Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. Luate'
ca atare, ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Ia
viata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sint
susceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca, printr-o teh-··
nidi abila, ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. Este insa de'
notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi-
252
'ciu1 rezistentei:,?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tra-
tamentuIui. De asemenea, treouie aratat ca, spre a combate modificArile
care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament, bolnavul mobilizea71i
slujba rezistentei trasaturi de caracter, atitudini ale eului s<1.u.Studiind
aceste trasaturi de caracter, ne dam seama eel au aparut sub influent;.'l
conditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia ; Ie putem
deci· considera ca fiind trasaturi latente, in sensul ell ele niciodata nu
at' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afara
nevrOzei. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de na-
tur£i, s£l aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic. Pentru
.anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil. $tim ca
trebuie sa se manifeste ;;i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu am
reu';iit sa Ie provo earn cu sufieienta elar·itate, in a~a tel Incit sa facem
in~eleasa de catre bolnav natura lor. in sfirfjit, credem ca suprimarea
acestor rezistente este sarcina esentiala a analistului, acea narte a acti-
noastre ~are, dadl am reufjit s-o ducem 1a capat, e;te suscepti-
hila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului.
Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilej
Cd sa-~i dimlnueze efortu1, fie di estc vorbcl de un accident oareeare
suxvenit in timpul tratamentu1ui, de un eveniment exterior eapabil sa-i
distraga atentia, de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din partea
unei persoane din anturajul sau, de 0 boala organica intlmplatoc!re sau
venita ea 0 complieatie a nevrozei, fie di este vorba chiar de 0 arrleUo-
rare a starii sale, adaugati toate acestea, va spun, ~i veti avea un tablou,
nu ziceomplet, dar oricumaproximativ, a1 fo1'melo1'9i mijloacelor de
Tezistent<'iin mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. Daca am tratat accst
intr-un mod atit de detaliat, este pentru a va arata ca tocmai ex-
pc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu''',a de bolnav
de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll
"Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. Am inceput, impreuna eu
Breuer, prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei ; prima bolnav<l
a iu! Breuer, de altfel, n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea,
iar eu n··am ezitat sa urmez acest exemplu. Sint de acord ea in acest
caz munea a fost mal u-,!oara, mai pJaeuEJ.~i de 0 mai mic1''!duratiL Re-
zuHatele obtinute erau ins<1 eapricioase si d,,~seurta duratii, a~a incH
cudnd am abandonat hipnoza. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii, atlta
vreme cit m-aIn servit de hipnoz3, m-am &flat in imposibilitatea de a
in~elege cUnamica aeestor afcctiuni. !ntr-adevar, datbrita hipnozei, 1'ezi'O-
sciipa obsel'vatiei rneclicului. Repl'imlnd rezist2n~a, hipnoza His3.un
spatiuliber in care se putea exe1'cita analiza, iar dincolo de acest
rezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetra-
intocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Am elect"dreptul
sa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in
'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL
Dal', ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUt
de mare important;.,'"i,nu si11temmai putin obligati, ca 0 ma5ura de precautie,
sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5-
tent;e ~i dac[l, faeind aceasta, EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta.
Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu,?easca din
aIte motive; este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i eu
acest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptate
respingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri, prin apliearea etiehe-
253
tei comode,de reziStenta. TrebL,ie totu~i sa va spun ca numai ell multi';.
6steneala am. ajuns 1a aceastEIeoncluzie. Am. avut prilejul sa observam :pe
fiecare dintre ace9ti pacienti eu spirit critic atit in momentul aparitiei,
eit 9i in eel al disparitiei rezistentei. Intensitat~a acesteia variaza nei:·c-
cetat in cursul tratamentului; ea spore~te intotdeauna cind abordam :)..
tema Doua, atinge punetul eel mai inaIt in perioada culminanta elahe--
radi temei 9i scade cincl aeeasta este epuizata. In afara deaceasta
exceptind cazul unor stingacii tehniee grosolane, n-am putut provoca
niciodata maxixnum de rezistenta de care era capabil bolnavul. In feluJ
acesta am pututconstata ca acelasi bolnav isi abandoneaza 5i isL reia
atitudinea eritica de nenumarate o~i in cursu} analizei. Cind ~int~m ce
punctul de a-I aduce la cuno9tinta 0 aIta particica, deosebit de penibila.
din matedalele incon9tiente, spiritul sEm critic se ascute la culme; daca
mai inainte a reu9it sa inteleaga 9i sa accepte muIte lucruri, acum toaIe
aceste cl9tiguri sipt dintr-odata pierdute ; in atitudinea sa de opozitie eel
orice pret, el poate prezenta un tablou al imbecilit<:itii afective complete.
Dadi putem insa sa-l ajutam sa-9i invinga aceasta rezistenta, el i~i
se~te ideile 9i-9j 1'ecapata facultatea de a intelege. Spiritul sau critic nu
este, a9adar, 0 functie independenta ~i, ca ata1'e, demna de. respect, ci
un expedient in slujba atitudinilor sale afective, mnd orientat ~i cEtliluzit
de rezistenta sa. Daca, ceva nu-i convine, el este eapabil sa se apel'E' en
multa ingeniozitate ~i eu mu1t spirit critic; daca, dimpotriva, ccva Ii
convine, lucrul este aeceptat cu 0 mare credulitate. Poate ca n01 tG;i
facem la fel, dar 10.pacientnl analizat aeeasta subordonare a intelectult:i
fata de viata afeetiva nu apare aUt de net dedt pentrudi noi il res~
pingem prinintermediul analizei pina in ultimele sale refugii.
Cum ne explicam faptul ca bolnavul se apara cu atita energie impo-
triva suprimarii simptomelor 9i restabilirii cursului normal al vietii
psihice? Convingerea noast1'a este dl fortele care se opun schimbarii
starii morbide trebuie sa fie tot una eu aeelea care, la un moment
au provocat aceasta stare. Simptomele au trebuit sa S8 formeze co.urmal'e
a unui proces posibil de reconstituit datorita. experientei pc care 251
dobindit-o in legatura cn disocierca simptomelor. JVIultumWiobserva1;iei
facute de Breuer, stim ea existenta simotomului este conditionata d£
faptul ca un proces' psihic nu ;,;1-0. ~tins flnalitatea normalii aia incH SR.
ii putut deveni con:;;tient. Simptomul se sub3tituie la ceea. ce 11-0. lost
dus pina la capat. $tim. in felul aeesta unde sa situiim. actiunea forte}
pe care 0 banuim. A treouit .sa se manifeste in acest caz 0 violenta opo-
zitie impotriva pi'itrunderii procesului psihic pin a 1a con9tiinta; astfel,
procesul a dimas incon9tient :;;iin aceasti'! situatie a dispus de fortanece-
sara formarii simptomului. Aceea9i opozitie se manifesta, in cursul trata~
mentului, impotriva eforturilor de transfonnare a incon9tientului in con-
9tient. Tocmai acest fen omen 11percepem noi ca pe 0 rezistenta. Vom da
numele de refuLare procesului patogen care se manifesti'! prin interme-
diul unei rezistente.
Este acum necesar SEt ]ncerc<~msa ne reprezentam intr-un mod Inn!
cIaI' acest proces a1 refularii. Acesta constituie conditia preliminara a
formarii unui simptom, dar ;;i un fapt in legatura eu care nu CU11089te:-n
nimic asemaniitor. Sa ne referirn bunaoara la un impuls, a.cel proces.
psihic dotat cu tendinta de a se transforma in act: 9timca acest impuls.
poate fi indepartat, respins, condamnat. Drept urmare, energia de, care
dispune Ii este retrasa 9i impulsul devine neputincios, insa poate persista
 ca 0 impresie remanentJ. Toate deciziile al diror obiect este un im01.115
slnt luate suh controlul eon~tient al eului. Lucrul'ile al' trebui sa 5e' De-
treadi altfel, atunci cindacela9i impuls este refulat. Aeestasi-ar con-
serva energia, fara a lasa insa in urma sa niei 0 amintire . irisusi Dro-
eesul refularii s-al' savir9i in afara con9tiintei eului. Dupa 'cum ~'edem,
compal'atia a.eeasta nu ne apropie nicidecum de intelegerea naturii refu-
larii.
Va voi expune reprezentarile teoretice care s-au aratat celemai utile
din acest punet de vedere, adiea celemai apte sa lege notiunea de refu-
lare de 0 struetura determinata. Dar, pentru ca aceasta expunere sa fie
clara, trebuie mai inainte de toate sa substituim sensuluideseriptiv al
cuvintului "ineon9tient" sensul sau de sistem: eu alte cuvinte, trebuie
sa ne decidem sa recunoastem caracterul ineonstient sau constient al
unui proces psihic ca nefiind decit 0 insu~ire intre altele a ~eestuia,
insu~ire care nu este in mod neeesar univoca. Cind un proces ramine
incon9tient, separarea sa de con9tiinta constituie poate un indiciu al
situatiei in care se afla 5i nu situatia insasi care determina aeeasta
Ca s& ne faeem a idee e'xaeta desp~e aeea~ta situatie, admitem ca fiecare
proees psihic, cu 0 exceptie de care vom vorbi imediat, se manifesta mal
inm intr-o faza sau ·lntr-un stadiu incon9tient, ca apoi sa treaca intr-o
faza con~tienta,cam la fel cum se intimpia eu 0 imagine fotografica ce
incepe prin a £i negativa, nedevenind imagine definitiva decit dupa ce
a trecut prin faza pozitiva. Or, tot a9a cum nu orice imagine negat.iva
devine in mod necesar 0 imagine pozitiva, a~a nu orice proees psihic
incon9tient se tl'ansforma in mod necesar in proees con9tient. Avem tot
dreptul sa afirmam eiLfieeare proces face mai intli parte din. siste::mI
psihic al incon9tientului 9i di, in anumite imprejurari, poate sa treaC2 in
slstemul constientuluL
Reprezental'ea cea mai simpia a acestui sistem este pentru noi :;;1 eea
mai eomoda: este vorba de reprezentarea spatia1a. Asemuim deci Si8-
temul incon~tientului en 0 anticamera spatioasa, in care pulsiunile psihice
S2 eomporta asemenea unol' fiinte vii. Aceasta incapere se ana in vecina-
tatea alteia mai strfmte, un fel de salon in care stEiconstiinta. La intrarea
in salon sUi insa de straia un gardian care cerceteaz'a fi~care tendinta
psihica, Ii impune cenzura ~;;i0 impiedica sa intre daca nu-i este pc plae.
Ca gardianul respinge 0 anume tendinta chiar din prag sau ca 0 smate
afara dupa ce a patruns in salon, deosebirea nu este prea mare ~i
tatu1este emn acela~L Totul depinde de gradul sau de vigilenta ~i de
perspicacitate. Aceeptarea acestei imagini are pentru noi avantajul ca
ne permite sa perfeetionam termino1ogia noastra. Tendintele ce se gasesc
in anticamera rezervata incom;tientului scapa privirii con:;:tiintei care S8
afla In ineaperea vedna. Ele trebuie, deci, sa raminii In primul rind in-
con~tiente. Daca, dupa ce au ajuns pina la prag, ele sint respinsede
gardian, faptul se datoreaza incapacitatE· lor de a cleveni con9tiente:
in cazul acesta spunem ca au lost refu!ate. Dar tendintele car ora ganlia-
nul Ie-a permis sa treaca pragul nu au devenit prin acest fapt in mod
necesar constiente: ele pot insa deveni eonstiente, daca reu,?esc sa
atraga asupr~ lor D~ivirea constiintei. A.cest a1 d~ilea spatiu 11.vom nurni.
pe buna dreptate,'sistemul pi:ec07';'~iiintei 1). Faptul ca u~ IilJ.'ocesdevine
con;;tient are deci un sens pur descriptiv. Esenta re.fularii consta in aceea

t} ,.,da8 Systcrn des T:'"(jrbcv..~1Lsstenal In tex'tul original. (Nota tracL).

255

••
ci 0 an,umW'i tendinta psihica este impiedicata de ga1'dian sa pat1'unda
din incon9tient inprecon9tient. Tocmai acest gardian ne apare sub forma
unei re#istente atunci dnd, prin tratamentul analitic, incercam sa punem
,
.capat refuUirii.
Farii indoiala imi yeti obiecta ca aceste reprezcntari, destul de simple
'9i in acela.<;;itimp cam fanteziste, lllH?i pot afla 10cul intr-o expunere
~tiintifica. Ayeti dreptate 9i in ceea ce ma prive:?te ~i ~tiu pre a blue ell
ele slnt, pe deasupra, inexactc, ;;i, daca nu ma in;;e1, in curind Ie yom
putea inlocui cu un substitut mal inte1'esant. Nu stiu daca corectat.e si
'Completate, ele va vor parea maiputin fantastic~. Deoca;11data, aflaii
cCaaceste reprezentari auxilia1'e, din care avem un exemplu in homun-
culul lui Ampere care inoata in curentul electric, nu sint de disp1'etuit,
<leoarece ele, in ciuda tuturor aparenteIor, ne faciliteaza intelegerea date-
lor de observatie. Va pot asigura ca ipoteza inca putin elaborata a celoI"
-doua incaperi, eu gardianul postat pe pragul dintre ele :?l eu con~tiinta
'Care joadi rolul de spect"ltoare in iundul celei de-a doua incaperi, ofera
'0 idee foarte apropiata de starea de lucruri reala. In eonsecint:}, a~ dori
sa intelegi ca termenii nO$tri: incon{>tient, precon$tient, con$tient adue
mult mai putine prejudicii ~i au 0 mai mare justif1care dedt multi altii,
propw;;i sau uzitati, cum a1' fl s-ubcon:;;tient,paracon$tient, infracon~tient
':$i aitH asemanatori.
o observatie eareia i-a;; acorda mult mai multi'i importantcl ar fi ac-eea
pe care ati face-o sustinind ca organizarea aparatului psihic, a,?d cum 0
postulez aiei pentru nevoile cauzei mele, care este aceea a explicarii
simptomelor nevrotice, trebuie, spre a Ii valabila, sa. aibA 0 importanta
generala $i sa ne l&mureasca in egala masura functionarea normaEl a psi-
bicului. Nimic mai adevarat. Pentru moment nu-i pot da aC2stei obiectii
raspunsuI pe care 11merita, insa jnteresul nostru pentru psihologia for-
maril simptomelor nu poate decits[t crcasca In proportii considerabile
daca noi am putea intr-adevar spera sa obtinern, datorit'i. studiului acestor
~condiW patologice, informatii asupra devenirii psihice normale, inca atit
de necunoscuta nOlla. ~
Expunerea pe care v-am fi'icut-o eu pdvire la cele dOUR sisteme, la
raporturile lor reciproce ~i la 1egaturile pe care Ie are cu con;;tiinta nu va
evoca 11imic? RefJectati bine ;;i yeti observa ca gardianul care 8m de
straj:'i intre incon;;tient ~i precon~tient nu este dedt personiflcarea cen-
-zurii care, cum am vazut, confera visului manifest forma sa definitiva.
Resturile diurne, in care am recunoscut excitantii visului, erau in con-
ceptia noastra materiale precon;;tiente care, suferind in timpul noptii 1n-
fluenta dorin1;elor incon~tiente ~i refulate, se asociaza cu aceste dorinte
~i formeaza, in colaborare cu ele :'ii gratie energiei eu care sint- dotate,
visul latent. Am mai ariHat ca, sub dominatia sistemului incon~tient, ma-
terialele Dreconstiente sufera a elaborare care consta intr-o condensare si
o deplas;re pe ~are nu Ie sesizam dedt in chip exceptional in viata psi-
hidi nonnala, adica in sistemul precon~tient. Iar noi am caracteri<:at fie-
care din aceste doua sisteme prin modul de lucru care are loc aid; dupa
raportul Cll con~tiinta, ea insa~i prelungire a precon~tientului, am putea
:;;pune daca cutare fenornen dat face parte din unul san aItul din cele
doua sisteme. Or, visuI, potrivit acestui fel de a vedea, flU prezinta nimic
dintr-un fen omen patologic : el poate surveni la orice om sanatos, in eon-
ditiE2 care caracterizeaza starea de somn. Aceasta ipoteza asupra strue-
 turiL aparatull1i psihic, inglobind in aceea1?i explicatie formarea visului
::;;i a simptomelor nevrotice, are toate 1?ansele sa fie la fel de valabilfi
pentru vlata p'3ihica normali'i.
lata, insa, cum trebuieinteleasa refularea. Aceasta nu constituie dedt
o conditie prealabila a formarii simptQmelor. Dupa cum ~tim, simptomul
cste substituentul a ceva cerefularea impiedica sa se exteriorizeze. $tiind
in3a ce este refularea, sintem inc~ departe de a intelege acest proces de
substitui're. Pe de aWl parte eonstatarea reful<'irii ridicc'inrmatoarele intre-
bad: care slnt tendintele psihice care sufera refularea ? Care sint acele
forte care impun refularea? Care sint mobilurile acesteia? Pentru mo-
liH?ut nu dispunem dedt de un singur element ca sa raspundem acestor
Intrebari. Examinind rezistenta, am aflat ca ea este un produs al fortelor
derivind din earacteristicile sale vizibile si Iatente. !n consecinta,
toc:mai aceste forte :;;iproprietatl au trebuit sa determine refularea sa'u,
eel pu~in, sa eontribuie la producerea ei. Restul ne este deocamdata necu-
noscut.
Aiel ne vine lnsi'! in ajutor eealalta experienta despre care am vorbit
mal sus. Analiza ne permite sa' definim intr-un mod eu tot'Ll! general
intentia eareia ii servesc simptomele nevrotiee. In acest sens, nimic nou
pentru dumneavoastra. Nu v-am dovedit-o in legatura ell eele doua ca-
zuri de nevroza? Da, dar ce inseamna dOUaeazuri? Aveti dreptul sa-mi
ceretl sa va dovedesc afirmatia mea pe sute de cazuri, pe cazuri nenuma-
rate. Regret eEl. n-o pot face. Trebuie sa apelati din nou la propria dum,-
neavoastra experienta sau sa invoc certitudinea care, in aeeasta privinta,
5e sprijina pe afirmatia l.fnanima a tutuI'oI' psihanaU9tilor.
Desigur ca va arnintiti di, in cele doua eazuri di.scutate, in care am
supus simptomele unui examen amanuntit, analiza ne-a facut sa patrun-
dem in viata sexuaE'l intima a bolnavilo1'. In afa1'a de aeeasta, in primul
.caz am reeunoscut foarte cIaI' intentia sau tendinta simptomelor exami-
nate ; este posibil co. in al doilea eaz aceasta intentie sau tendinta sa fi
fost mascata de ceva despre care yom avea prilejul sa vorbim mai d2-
parte. Or, ta"te celelalte cazu1'i pe care Ie-am supune analizei ne-ar dez-:
va.lui exact acelea,?l c1etalii eElacelea constatate in eele doua cazuri la care
ne referiT'"' toate cazurile analiza ne-ar face sa pat1'undem in eveni-
mentele sexuale :;;i n8-a1' revelo. dorintele sexuale ale bolnavilor :?ide
fiecare data am avea de constat at ca simptomele lor sint in serviciul aee-
leia:;>iintentli, CC1:'2 nu este aHa dedt satisfacerea dorintelol' sexuale;
simptomele servesc satisfacerii sexuale a bolnavului, ele se substituie
Rcestei satisfaceri atunci dnd bolnavul este lipsit de ea in viata normali'i.
Amintiti-va de actul obsesional al primei noastre paciente. Femeia
duce Upsa sotului pe eare-l iube~te profund ~i cu care nU-9i poate imparti
viata din cauza defectelor si slabiciunilor lul. Ea trebuie sa-i ramina
credincioasa, sa nu eaute sa-l inlocuiasca eu nimeni. Simptomul e1 obse-
sianal da curs nazuintei sale, 11inalta pe barbat in propri1 ei ochi, neaga
sau corecteaza minusurile acestuia, in primul rind importanta. In fond
aeest sirnptom nu este, ca arice vis, dedt indeplinirea unei dorinte ;;i,
ceea ce visul nu este intotdeauna, satisfacerea unei dorihte erotice. In
legatura ell cea de-a doua bolnava a noastra, ati putut eel pufin sa aflati
ca eeremonialul ei Unde sa se opuna relatiilor sexuale dintre parinti,
spre a face imposibila venirea pe lume a altui copil. Ati aflat de ase-
menea ca prin. acest ceremonial bolnava noastra tindea, in fond, sa S8
substituie marnei sale. Ca ~i in primul eaz, este deci yorba de suprimarea
17 - cd. 404 'JA'H
 tulburarilor care se opun satisfactiei sexuale ~i realizarii dorintelor E'I'O-
tiee. Cft prive~te complicatia lacare faceam aluzie. ne yom referi la ea
imediat.
Spre a justifica restrietiile pe care Ie voi aduee in continuare gcne-
ralizarii tezelor enun~ate, va voi atrage atentia asupra faptului ca tot
eeea ee am afirmat in legatura eu refularea, formarea $1 semnifka-0ia
simptome10r a fost dedus din analiza a irei forme de nevroza : isteria.
anxioasa, isteria de conversiune $i nevtoza obsesionalii, neaplicindu-se 1'11
primu1 rind ,Qecit 1a aceste trei forme. Aceste trei afectiuni, pe care
nuim sa Ie reunim in aceea$i categorie sub numele de "nevroza de trans-
fer", circumscriu deopotriva domeniul in care se poate exercita activi-
tatea de terapie psihanalitiea. Celelalte nevroze au constituit obiectul
unui studiu mai putin aprofundat din partea psihanalizei. In ceec~ ce
prive$te una din grupele acestora, motivu1 pentru care am lasat-o oe-o
parte este imposibilitatea oricarei interventii terapeutiee. Nu uitati ca
psihanaliza este 0 ~tiinta inca tInara, ea pentru a te califica in acest
domeniu este nevoie de multi'! stradanie 9i de timp :;;ica, pin a nu
ea nu avea dedt un singur adept. eu toate acestea, pretutindeni se
manifesta un efort de patrundere 9i de inte1egere a acestor
diferite de nevr:ozele de transfer. Sper sa am prilejul sa va arat cum
$-a11 dezvoltat ipotezele :;;1rezultatele noastre ca urmare a aplicarii lor
1a aceste materiale .i~ed~te, noil~ ~ercetar~ ducind .:r:ul~, resping2~ea .....
melor noast1'e cucenn, CIla stabIhrea uneI conceptll unnare supenoarc ~j.
iI'inind seama de faptul ca cele aratate mai sus 5e aDlica eelor t1'ei ne-
-{roze de transfer, imi permit sa reliefez valoarea sin{ptome1or, imp;;.rtil-
~!indu-va un nou amanunt. 0 examinure comparata a ca11ze10rde cjE-
cumstanta ale acestor trei afectiuni da un rezultat care Doate fi reZUlTI2t
in urmatoarea formula: respectivii bolnavi sufera de 0 privatinne,
refuzindu-le satisfacerea dorintelor lor sexuale. DUDa cum vedeti, intre
cele doua rezultate acordul est~ perfect. Singura m~dalitate adec~ata de
inte1egere a simptomelor consta in a Ie considera ca pe 0 satisfacere
substitutiva, destinatli s-o inlocuiasca pe aceea refuzata de viata norm.cl1a.
Desigur, se mal pot aduce numer-oase obiectfi afirmatiei ca simpto-
me1e nevrotice sint substitute de satisfacere a pulsiunilor sexuale. Ma
vol ocupa astazi de doua din aceste obiectii. Daca dumneavoastra inE?ivA
ati supus examenu1ui psihanalitic un anumit numar de bolnavi, poate
ca imi vetispune pe un ton de repro~ : intr-o intreaga serie de eazuri
teza dumneavoastra nu se verifica; in aceste cazuri, simptomele par sa
aiba _0 destinatie contrara, care consti'i in exduderea sau in suprimarea
satisfactiei sexua1e. Nu voi contesta exactitatea interpretarii dumnea-
voastra. In psihanaliza lucrurile se dovedesc adesea mult mai complicate
dedt s-ar crede. Dadi ar fi simple. poate ea nu am avea nevoie de psiha-
naliza ea sa Ie e1ucidam. Anumite parti ale ceremonialu1ui celei de-a
douabolnave lasa sa se intrevada, intr-adevar, acest caracter ascetic,
ostil satisfactiei sexuale, de exemplu atunci dnd ea indeparteaza pen-
dule1e ~i ceasurile, act magic prin care erede ca va fi ferita de excitatii
sexuale nocturne, sau atunci dnd vrea sa impiedice caderea ;>i spargerea
vaselor, sperind in felul acesta sa-$i pastreze virginitatea. In aIte cazuri
de ceremonial precedind culcarea, pe care am avut ocazia sa Ie analizez,

2) "hoheren Einheitlichkeiten ", in textul original. (Nota trad.)_

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul
ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i
tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea
od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extin-
dem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei
satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1
satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,
domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine
satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie
sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una
din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa
vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1
compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse,
mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care
a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in
avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJn-
du-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii
se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza
obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care
are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna
a1ta 9i se anuleaza
Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta
un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati
sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin
satisface~ea substitutiva a dorintelor , .. sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden-
faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru
aceasta satisfacerE\ C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0
senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex
sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea
un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amin-
tirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i
dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este consi-
dera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satis-
facere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra
naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem
de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata
sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis
sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I
accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul
ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i
tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea
od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extin-
dem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei
satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1
satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,
domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine
satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie
sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una
din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa
vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1
compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse,
mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care
a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in
avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJn-
du-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii
se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza
obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care
are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna
a1ta 9i se anuleaza
Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta
un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati
sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin
satisface~ea substitutiva a dorintelor , .. sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden-
faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru
aceasta satisfacerE\ C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0
senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex
sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea
un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amin-
tirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i
dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este consi-
dera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satis-
facere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra
naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem
de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata
sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis
sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I
 Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie
eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011-
stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, pal-
peaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdi
partile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile parti
aseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate.
Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pri-
cinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1a
grave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unica
pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc
suferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre
aceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie sa
adE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri de
care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca
cuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timp
ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla
reprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real,
1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei.
Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a
indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care - TIU admitc nici cea mai mica
indoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile
si C;'l,,-,turilDlo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i
,.a. t::}l- •...
,. '---.1;- " .....•. 1. ,~,--._~.1,- '._ ~. __J.. .1.--, dell'
•••.• •
'-' L v~. - t....~"-. '- ~. ,.) •.. ''-- .•. ..-1.

0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dG-

plinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in
viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE,
ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste de-
talii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste
0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za.
constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent acti-
sexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine.
'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~-
nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a-
:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste vicii- tnate
aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea
atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care
ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele
afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna
a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne
ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune
c::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne
. indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata
se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll
\'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom
fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de
s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam
In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stClin a elucidcl per\'er-
la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
11or111ala .. i .l. --

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua

fapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei
care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga
C3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini

262
 cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile,
[oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civili-
zate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea gene-
rat:l.. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcer-
psihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze
in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale.
Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitu-
tive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze
al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nu
Se justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem de
asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etare
a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110-
sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii
c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi
exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simpto-
rnele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care
58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii
cG::J.~tienti,numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti.
Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape
regulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l--
SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirile
e;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl!
sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce
IGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lm
chiar eEl paranoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de
transfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva
inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca una
din bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita pro-
sot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptome
care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate ca
nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pat
a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie.
Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simpto-
me1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate func-
Analiza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or ten-
zise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte
organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale de
substitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la
conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llnga
functia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant,
in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i
8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in
care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezva-
astfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale
.. t 1or seXU31eperverse,
c[ormre 1 111 veaerea carono.
A' ~-
a_le organe ~l-au asumat
1.1. • ,

rolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa

en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii
sexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derver-
siunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preo-
cup,§. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazul
isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta
IT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele sexLlale perv-erse, In Ice de a Ie atribui. con-
~tiir1tei ilic1ividultd.

2133

'i
'I

,,,I
,.,-.,~;; .. ~"~
 Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevroza
ohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'-
din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopul
lor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, aceste
simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· de-
graba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8
~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i, insa, in loc de a 50 prodace
luipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::of
pe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlva
persoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]te
forme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re,
corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe,
nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa
vada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21
importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1
obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actele
naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .a
masturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele mai
diverse £o1'n1ede deviere sexuala.
1\1i-81'£i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de
nevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru.
Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIe-
zenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-se
eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactia
sexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere ciner-
male. Veti \'eelea 111a1tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz.
intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,-
lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedt
in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei
sexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pd-
vC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umed
de faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal'
conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicul-
tati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1:
independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute
pcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuita a vietH lor sexuale.
Foote veti inccrca impresia ca, departe· de a fi elucidat raporturile
care existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu am
facut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esic
adevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjS-
factie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta,
5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la aceste
exista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni;
vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de In
tenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11doilea dintre faptele
pe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata,
intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiind
determinata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiecti
in cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmii
ani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in
legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselva-
i;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiu-
tele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate
254
 predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura
eompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nu
estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhn-
tele sale specifice 1).
De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspec-
tiva, fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii
a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii
vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita
numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i drep-
tul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011-
damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrni-
teti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmea-
voastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. A
pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte
sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te
la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele
de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic,
este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care
copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit
la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este £1.1nc-
/ tia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un
aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea
de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e ba-
rati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor.
Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i are
obin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati
fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sode-
tatea considercl Cd una din sarcinilesale csentiale cste rcprin.1area instinc-
tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1
limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata
constiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvol-
tarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul
atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentul
in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra
cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu, ar nJpe
toatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.e
prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii
nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd
prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in
ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzis-
ti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodeta-
tea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze
energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta
eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele
noastr'C.
ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor CEl sarcina de a mladia
,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de
furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani

1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infan-

til>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJ-
t€n, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265
sa-~i disciplineze viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcn-
tru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate
acti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in speranta
utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa
fie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus
-confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i
Cll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului,
ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac
pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa
inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine
'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la
un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal
·sacre ale umanitatii.
Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; ei
i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dove-
desc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de
parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea
infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal
mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca
'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de
ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica
vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin
este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care nu-
mai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(]
$i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC',
voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci
dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, va
"vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin
analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 ma-
nifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnt
e}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~
:;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc
sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obti-
nern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8..
Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leaga
de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se
refera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe"
ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0
vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca
S3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dis-
pus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie,
ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:·; iar
faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitu-
dine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. In
general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care
a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Buda-
pesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii
nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accs-
tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. Ele If7i da1.1 perfect de bine seal11Cl CEi
_acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111.ijloc de procul'a
viicl in aceasta 0 "obi:;:nuinta :;;i daca. cODEnl nn vrea

266
'\Sa renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnn-
dU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte
8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este
iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\
nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta son-
de plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1
l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul sup-
tuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra
.J1egHimit<=itii acestor clesemnari.
Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu
:siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel
niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in,
deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale
Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este
psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga
Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIe-
care a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satis-
sexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele
de mare trebuinti"', 3i de Dri vatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta
obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea
" va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect
intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1n-
pc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile
in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice.
copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o
1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba.
astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 con-
dirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
IIl3.1 -nTult
~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1;
corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale
gerlit3Je,
1 •
gfisinc1 in acest tel drtllTlul care -va sfir~i prin a-I
U81a 1(1 onal11S:rll .
relief
.U . .l- irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci ca-
:racterlstici esentiale ale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeo-
de sat,isfcic-f~re~::j_
rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriporta
J:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~ obiectele in corp .. Ceea
(:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei}
3e III E?i111 l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CR
ell e:xcretia_ ...
e:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a con·ti:nt-~b..ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsa
d;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizeze- In a9ct fel
aC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exci-
ZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acest
ltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .•.
'1..1idreas,
,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevada
ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descoto-
ros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~
,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din
.. '. 1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~a
ca t;:)t ceca co S8 raporteaza la fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18
ascuns. CODill11 este obligat sa la in. 11Ul11c,le dcrnrli-
e1 rru lrlC(\':-u.~cr-t niei Ul1 dez£:[llst 'In. fata excre-

267
m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I::
desparte de eIe n1.1eu u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!.
perso~J;1~l\? pc care Ie ;o1pn~ciazain mod deosebit. CWal' 9i dupa
cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1
dezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa
asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase
telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndru de ispravile p)= care
de acWl ur~narii.
Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl:
,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satis-
factie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2.
pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,p-
tul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI
vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L
PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]-
porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc
de· perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;e-
ro~i adulti,·atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"l-
mente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista
viz1· pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de volup-
tatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"-
citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest
atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti
sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH
stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi,
incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!.
ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu
sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a
;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U
vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in
fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:-
tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate
este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad,· cqpilul "r'e
o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat
faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face
diJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza,
alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strain
esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m
per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie,
1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in
acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile
trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei.
ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 .
pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$te
nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::r-
tit dispretului.
Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8
sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1Scu privire 13 -ceIe doua ~i&-
teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc.
sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'-
citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£, in vederea DltceY'iJi"
fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:;as"Li~
~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a
s2xuala a copilului, org3.n~12
 nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul
itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubet-
Uitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor
organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia•. ~i mult
limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele
sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.
Impotri\'£j dorintei mcle de anl.-111iscurta cit 111almult posibil expune-
;'23., m"'> vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea
s2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fan-
tile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simpto-
rna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 ma-
rifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea
:?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri ne-
existind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe
organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai
r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului,
e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i
di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia
atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta
Hl fata posibilitatii care i
se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca
anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei
atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipi-
nirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma in-
fluenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei
sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE!
recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim
,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung
vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din
aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS.
dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite
in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste
L ,

la oTice fetitA 1'011.11 de penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite,

organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in
femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se
deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul
vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.
Intere.sul sexual 8.1 copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro-
originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse
'~)lt~ll.1.ei
de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama
€goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a
lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides
\decit• S-3T crede, ell•• nClllCI'c:d;::Te
"" ",.•• t" _ •~
cl1iar
••.••
si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de
1.. • _ • ~

..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Z-

voltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
""-
1)In cea mai Cl.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa
de maustru lui Oedip este; "ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]a
:amiaza In daua, iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-a
salvat viata, pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,
'(Not.a trad).

269
aceast<'i lJroblem.a prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineE
insuficie'nt dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adnilte
mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele
a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli
fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc in domenjul
ba8mo10r exDlicatia
••. , dupfl care venirea De lum~
J. a copU'lor dCDinde
.. ~ dE
consumarea unei anumite
11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd t,s:tLil
111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i
defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, .. ,. ~
acesta a tentatJVEl de vlOlenta,
0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB
a coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[
act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de
, ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~ v,e'de ~11,dC,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t
la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul
al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' ';J.':'LL

aC1Jn1 ITU atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit ac'eca de evaCl12Ll'P
a urinei.
Toti ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{
atunci Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l
aceastEi 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9te
descnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situ€az:'\
lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia
. lac~ in re-
nOlII nt~scllt. Irl fel·tl~;.
,.,c~,' ~" 1 .'~'1 . ,,< Q .~, p'" C!. "o~l;t~+." '~, "1'O1~ "~'?
C'-~~~L~ .•... .11.1 e}..p ora..tlle S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'- •.. ~ .L '--~~ .Let l~eCl S,,:XL u d .....
cd_z~,
raraclt In 19noranta sa~ trece pe Jlnga ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

tiel pc ~~~:'s~~l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl
intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~, 11 pi'.-
bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.
F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se spre ll1entille teze1.~c:
privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor ;;;i semnificatia sexua]2
a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal 0 exti11dere e:x:ageratEL.
Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade-
\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in
mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor
$i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit:
sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.
hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.J-
siv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala
normala.
*
*
 XXI
DEZVOLTAREA LIBIDOULUI
$1 STRUCTURILE SEXUALE

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorit

s~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS,tra pri- A

Vl11Cl seXllal1t.at.e8.. rl.">111 lJrnlare, VOl aduce con1pletarl, pc Clt ImlV;::: st.a
~ " ~~, -lIt L' 1 ~L ,,' ~"t"
In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'dcu 3.ceaSla una., .
1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anl
ajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt de
:;.,.
violenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la
intr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizate
de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile se-
p;.,,,,",, xualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10.
inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tin
\ seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifes-
\ t,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel'
neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu una-
nim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita
" afirmarea en ccrtitudine a naturii
scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iune-
de reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle
Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de
28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrti-
eularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,ar
Ie presupunem, C1"}teaptasa fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmle
sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid un
Echivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iae
incontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semne
de degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie cla-
seze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nu
ar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afir-
mam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca oriee
perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei.
lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de
interes. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noi
am fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existenta
unui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identi-
tatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza
la proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedt
sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are
'"
1)Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Con-
ceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teo-
ria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psih-
analizei. (Nota tract.).

271
 de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s€ vorbef;>te
nu este decit £o1'111a15 ::?ilipsita de ratiuni profunde.
Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta
un argument hotaritor, CU111 se explica faptui ca acest argument inca
nu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>i ca problema n-a fost rezolvata
demult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza
in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deose-
bite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>ise opune studierii lor 9tiinti-
fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator,
ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita
in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fata
eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI'
din celebra parodie Tannhfiuser :
"La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria !
- Vai! n1..1 noua ill 8-ar intimpla asta !II
In realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte
aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate.
Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face
din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptul
de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eom-
pid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; la
copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiind
inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certi-
tuain2 un caracter sexual.
Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiu-
nllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei dis-
ereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea
sexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata
observatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are sau
cutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept
aet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale
era gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea,
nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este
ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele,
dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu
raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a
91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat ca
El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOn-
ditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo-·
ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iar
la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna
provocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpului
partenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fi
absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse
persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai de-
graba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a per-
versiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocu-
iese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiec-
tului, ci mai curind in caracterulexclusiv S1 invariabil 21 acestor de-
viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca
sa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu in-
ten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'
 rl'~·. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca pra-
(K:,~,i2 care desparte sexualitatea no1'mala de sexualitatea perversa este
ir:. 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chip
e\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inain-
t20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile
ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a Ie
sL'.oordona unui nou scop, scopul procreatiei.
Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a
m:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai
~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1ei
importante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversa
est", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spre
acela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partiale
devenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele-
1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de
vedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista
deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe
tendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lor
sexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist a
o tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reu-
filt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, consido-
rata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1 centralizare, nici organiza1'e, Loate
tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;i
placerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia
58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'r-
versa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuri
de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu
sexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;i
ur,nlILresc clici scopllrile lor, fiecare In 1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc
eoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai
dedt perversiuni.
Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care
ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa
numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie conside-
rati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1ai
tirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu ati
Sp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sint
acL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai ca
e1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor
o1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol'
s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor
~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibi-
de ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ;
nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nu
est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~i
putea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput,
dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulte-
rio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placeril
locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in pri-
vinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale
inc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda.
$i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver-
18 "- cd. 404 273
 siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta
in obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt
acuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p>
zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1-
rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'in
feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x,
pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('are
ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele ge-
nitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJ€-
roasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere,
pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ile
perverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta
nevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211-
zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate de
acestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je
nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra
sexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.rea
de "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor
locale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ.
Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i de
unnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13ale
activitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au ca
scop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin inter-
mediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat
analiza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8-
tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CD-
piilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. De
acord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem de
nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte,
cum aT £i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2m
putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea
pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nul
initial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiite
de importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a
face cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasole
nu apare ·deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet,
din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia
deja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Este
ceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile
sugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre-
~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc ling a placere:a sexuala, exista
S,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot dis-
cuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si condi-
tiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlma
instanta, la faotori inca imposibil de definit.
Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga mare
lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea
sexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista
nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i,
deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copilului
nu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~
devincalXtbile de en:ctie , 5i
" adesea , .....•
"e observ'-l
'-- a Jlv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_
.•'---.....~v'-\"'~~·~....,,0 ..•.. ·'-I,
..l..i"-_~~--'
•.

274
 G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50-
ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c...,
rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0
de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint
faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1na-
inte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au buna-
yointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu
ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar
de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au
invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti
descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3n-
dreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i
eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale aces-
tei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo-
(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva
exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica
in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care inca
n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii.
Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o pe-
rioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favora-
bile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta.
Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in
mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r
sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice,
anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11-
fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne as-
cuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psih-
analize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'!
a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri
.n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca
uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii.
1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'e-
zinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);.. ea nu S8 deosebc;;te
de aeeasta din urma, decit prin absent·a unei solide structuri dominata
de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te,
prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar
fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH
sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced
aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de
mare incH observatia directi1 n-ar £i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze
imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevro-
zelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde
dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar
exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i
utile. '<;;ieUrlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere
aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale.
Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata
sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale,
prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care
precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic
o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un
fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza

275.
accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul
ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i
tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea
od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extin-
dem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei
satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1
satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,
domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine
satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie
sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una
din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa
vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1
compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse,
mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care
a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in
avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJn-
du-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii
se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza
obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care
are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna
a1ta 9i se anuleaza
Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta
un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati
sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin
satisface~ea substitutiva a dorintelor , .. sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden-
faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru
aceasta satisfacerE\ C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0
senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex
sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea
un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amin-
tirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i
dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este consi-
dera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satis-
facere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra
naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem
de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata
sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis
sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I
 Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie
eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011-
stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, pal-
peaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdi
partile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile parti
aseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate.
Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pri-
cinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1a
grave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unica
pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc
suferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre
aceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie sa
adE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri de
care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca
cuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timp
ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla
reprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real,
1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei.
Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a
indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care - TIU admitc nici cea mai mica
indoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile
si C;'l,,-,turilDlo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i
,.a. t::}l- •...
,. '---.1;- " .....•. 1. ,~,--._~.1,- '._ ~. __J.. .1.--, dell'
•••.• •
'-' L v~. - t....~"-. '- ~. ,.) •.. ''-- .•. ..-1.

0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dG-

plinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in
viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE,
ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste de-
talii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste
0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za.
constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent acti-
sexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine.
'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~-
nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a-
:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste vicii- tnate
aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea
atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care
ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele
afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna
a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne
ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune
c::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne
. indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata
se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll
\'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom
fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de
s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam
In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stClin a elucidcl per\'er-
la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
11or111ala .. i .l. --

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua

fapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei
care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga
C3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini

262
 cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile,
[oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civili-
zate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea gene-
rat:l.. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcer-
psihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze
in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale.
Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitu-
tive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze
al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nu
Se justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem de
asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etare
a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110-
sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii
c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi
exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simpto-
rnele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care
58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii
cG::J.~tienti,numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti.
Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape
regulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l--
SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirile
e;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl!
sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce
IGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lm
chiar eEl paranoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de
transfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva
inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca una
din bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita pro-
sot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptome
care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate ca
nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pat
a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie.
Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simpto-
me1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate func-
Analiza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or ten-
zise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte
organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale de
substitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la
conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llnga
functia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant,
in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i
8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in
care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezva-
astfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale
.. t 1or seXU31eperverse,
c[ormre 1 111 veaerea carono.
A' ~-
a_le organe ~l-au asumat
1.1. • ,

rolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa

en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii
sexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derver-
siunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preo-
cup,§. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazul
isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta
IT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele sexLlale perv-erse, In Ice de a Ie atribui. con-
~tiir1tei ilic1ividultd.

2133

'i
'I

,,,I
,.,-.,~;; .. ~"~
 Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevroza
ohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'-
din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopul
lor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, aceste
simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· de-
graba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8
~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i, insa, in loc de a 50 prodace
luipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::of
pe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlva
persoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]te
forme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re,
corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe,
nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa
vada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21
importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1
obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actele
naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .a
masturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele mai
diverse £o1'n1ede deviere sexuala.
1\1i-81'£i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de
nevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru.
Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIe-
zenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-se
eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactia
sexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere ciner-
male. Veti \'eelea 111a1tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz.
intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,-
lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedt
in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei
sexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pd-
vC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umed
de faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal'
conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicul-
tati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1:
independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute
pcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuita a vietH lor sexuale.
Foote veti inccrca impresia ca, departe· de a fi elucidat raporturile
care existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu am
facut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esic
adevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjS-
factie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta,
5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la aceste
exista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni;
vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de In
tenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11doilea dintre faptele
pe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata,
intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiind
determinata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiecti
in cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmii
ani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in
legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselva-
i;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiu-
tele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate
254
 predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura
eompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nu
estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhn-
tele sale specifice 1).
De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspec-
tiva, fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii
a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii
vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita
numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i drep-
tul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011-
damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrni-
teti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmea-
voastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. A
pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte
sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te
la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele
de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic,
este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care
copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit
la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este £1.1nc-
/ tia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un
aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea
de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e ba-
rati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor.
Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i are
obin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati
fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sode-
tatea considercl Cd una din sarcinilesale csentiale cste rcprin.1area instinc-
tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1
limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata
constiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvol-
tarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul
atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentul
in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra
cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu, ar nJpe
toatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.e
prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii
nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd
prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in
ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzis-
ti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodeta-
tea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze
energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta
eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele
noastr'C.
ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor CEl sarcina de a mladia
,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de
furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani

1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infan-

til>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJ-
t€n, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265
sa-~i disciplineze viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcn-
tru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate
acti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in speranta
utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa
fie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus
-confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i
Cll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului,
ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac
pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa
inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine
'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la
un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal
·sacre ale umanitatii.
Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; ei
i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dove-
desc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de
parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea
infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal
mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca
'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de
ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica
vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin
este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care nu-
mai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(]
$i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC',
voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci
dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, va
"vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin
analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 ma-
nifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnt
e}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~
:;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc
sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obti-
nern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8..
Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leaga
de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se
refera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe"
ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0
vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca
S3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dis-
pus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie,
ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:·; iar
faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitu-
dine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. In
general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care
a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Buda-
pesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii
nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accs-
tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. Ele If7i da1.1 perfect de bine seal11Cl CEi
_acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111.ijloc de procul'a
viicl in aceasta 0 "obi:;:nuinta :;;i daca. cODEnl nn vrea

266
'\Sa renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnn-
dU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte
8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este
iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\
nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta son-
de plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1
l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul sup-
tuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra
.J1egHimit<=itii acestor clesemnari.
Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu
:siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel
niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in,
deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale
Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este
psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga
Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIe-
care a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satis-
sexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele
de mare trebuinti"', 3i de Dri vatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta
obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea
" va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect
intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1n-
pc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile
in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice.
copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o
1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba.
astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 con-
dirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
IIl3.1 -nTult
~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1;
corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale
gerlit3Je,
1 •
gfisinc1 in acest tel drtllTlul care -va sfir~i prin a-I
U81a 1(1 onal11S:rll .
relief
.U . .l- irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci ca-
:racterlstici esentiale ale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeo-
de sat,isfcic-f~re~::j_
rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriporta
J:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~ obiectele in corp .. Ceea
(:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei}
3e III E?i111 l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CR
ell e:xcretia_ ...
e:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a con·ti:nt-~b..ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsa
d;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizeze- In a9ct fel
aC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exci-
ZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acest
ltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .•.
'1..1idreas,
,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevada
ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descoto-
ros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~
,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din
.. '. 1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~a
ca t;:)t ceca co S8 raporteaza la fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18
ascuns. CODill11 este obligat sa la in. 11Ul11c,le dcrnrli-
e1 rru lrlC(\':-u.~cr-t niei Ul1 dez£:[llst 'In. fata excre-

267
m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I::
desparte de eIe n1.1eu u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!.
perso~J;1~l\? pc care Ie ;o1pn~ciazain mod deosebit. CWal' 9i dupa
cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1
dezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa
asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase
telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndru de ispravile p)= care
de acWl ur~narii.
Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl:
,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satis-
factie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2.
pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,p-
tul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI
vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L
PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]-
porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc
de· perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;e-
ro~i adulti,·atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"l-
mente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista
viz1· pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de volup-
tatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"-
citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest
atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti
sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH
stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi,
incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!.
ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu
sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a
;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U
vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in
fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:-
tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate
este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad,· cqpilul "r'e
o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat
faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face
diJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza,
alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strain
esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m
per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie,
1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in
acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile
trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei.
ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 .
pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$te
nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::r-
tit dispretului.
Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8
sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1Scu privire 13 -ceIe doua ~i&-
teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc.
sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'-
citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£, in vederea DltceY'iJi"
fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:;as"Li~
~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a
s2xuala a copilului, org3.n~12
 nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul
itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubet-
Uitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor
organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia•. ~i mult
limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele
sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.
Impotri\'£j dorintei mcle de anl.-111iscurta cit 111almult posibil expune-
;'23., m"'> vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea
s2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fan-
tile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simpto-
rna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 ma-
rifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea
:?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri ne-
existind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe
organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai
r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului,
e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i
di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia
atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta
Hl fata posibilitatii care i
se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca
anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei
atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipi-
nirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma in-
fluenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei
sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE!
recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim
,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung
vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din
aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS.
dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite
in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste
L ,

la oTice fetitA 1'011.11 de penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite,

organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in
femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se
deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul
vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.
Intere.sul sexual 8.1 copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro-
originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse
'~)lt~ll.1.ei
de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama
€goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a
lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides
\decit• S-3T crede, ell•• nClllCI'c:d;::Te
"" ",.•• t" _ •~
cl1iar
••.••
si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de
1.. • _ • ~

..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Z-

voltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
""-
1)In cea mai Cl.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa
de maustru lui Oedip este; "ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]a
:amiaza In daua, iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-a
salvat viata, pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,
'(Not.a trad).

269
aceast<'i lJroblem.a prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineE
insuficie'nt dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adnilte
mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele
a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli
fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc in domenjul
ba8mo10r exDlicatia
••. , dupfl care venirea De lum~
J. a copU'lor dCDinde
.. ~ dE
consumarea unei anumite
11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd t,s:tLil
111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i
defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, .. ,. ~
acesta a tentatJVEl de vlOlenta,
0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB
a coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[
act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de
, ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~ v,e'de ~11,dC,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t
la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul
al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' ';J.':'LL

aC1Jn1 ITU atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit ac'eca de evaCl12Ll'P
a urinei.
Toti ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{
atunci Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l
aceastEi 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9te
descnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situ€az:'\
lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia
. lac~ in re-
nOlII nt~scllt. Irl fel·tl~;.
,.,c~,' ~" 1 .'~'1 . ,,< Q .~, p'" C!. "o~l;t~+." '~, "1'O1~ "~'?
C'-~~~L~ .•... .11.1 e}..p ora..tlle S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'- •.. ~ .L '--~~ .Let l~eCl S,,:XL u d .....
cd_z~,
raraclt In 19noranta sa~ trece pe Jlnga ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

tiel pc ~~~:'s~~l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl
intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~, 11 pi'.-
bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.
F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se spre ll1entille teze1.~c:
privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor ;;;i semnificatia sexua]2
a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal 0 exti11dere e:x:ageratEL.
Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade-
\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in
mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor
$i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit:
sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.
hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.J-
siv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala
normala.
*
*
 XXI
DEZVOLTAREA LIBIDOULUI
$1 STRUCTURILE SEXUALE

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorit

s~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS,tra pri- A

Vl11Cl seXllal1t.at.e8.. rl.">111 lJrnlare, VOl aduce con1pletarl, pc Clt ImlV;::: st.a
~ " ~~, -lIt L' 1 ~L ,,' ~"t"
In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'dcu 3.ceaSla una., .
1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anl
ajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt de
:;.,.
violenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la
intr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizate
de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile se-
p;.,,,,",, xualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10.
inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tin
\ seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifes-
\ t,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel'
neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu una-
nim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita
" afirmarea en ccrtitudine a naturii
scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iune-
de reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle
Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de
28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrti-
eularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,ar
Ie presupunem, C1"}teaptasa fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmle
sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid un
Echivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iae
incontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semne
de degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie cla-
seze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nu
ar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afir-
mam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca oriee
perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei.
lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de
interes. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noi
am fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existenta
unui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identi-
tatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza
la proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedt
sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are
'"
1)Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Con-
ceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teo-
ria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psih-
analizei. (Nota tract.).

271
 de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s€ vorbef;>te
nu este decit £o1'111a15 ::?ilipsita de ratiuni profunde.
Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta
un argument hotaritor, CU111 se explica faptui ca acest argument inca
nu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>i ca problema n-a fost rezolvata
demult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza
in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deose-
bite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>ise opune studierii lor 9tiinti-
fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator,
ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita
in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fata
eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI'
din celebra parodie Tannhfiuser :
"La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria !
- Vai! n1..1 noua ill 8-ar intimpla asta !II
In realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte
aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate.
Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face
din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptul
de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eom-
pid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; la
copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiind
inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certi-
tuain2 un caracter sexual.
Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiu-
nllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei dis-
ereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea
sexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata
observatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are sau
cutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept
aet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale
era gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea,
nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este
ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele,
dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu
raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a
91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat ca
El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOn-
ditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo-·
ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iar
la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna
provocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpului
partenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fi
absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse
persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai de-
graba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a per-
versiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocu-
iese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiec-
tului, ci mai curind in caracterulexclusiv S1 invariabil 21 acestor de-
viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca
sa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu in-
ten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'
 rl'~·. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca pra-
(K:,~,i2 care desparte sexualitatea no1'mala de sexualitatea perversa este
ir:. 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chip
e\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inain-
t20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile
ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a Ie
sL'.oordona unui nou scop, scopul procreatiei.
Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a
m:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai
~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1ei
importante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversa
est", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spre
acela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partiale
devenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele-
1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de
vedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista
deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe
tendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lor
sexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist a
o tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reu-
filt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, consido-
rata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1 centralizare, nici organiza1'e, Loate
tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;i
placerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia
58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'r-
versa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuri
de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu
sexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;i
ur,nlILresc clici scopllrile lor, fiecare In 1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc
eoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai
dedt perversiuni.
Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care
ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa
numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie conside-
rati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1ai
tirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu ati
Sp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sint
acL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai ca
e1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor
o1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol'
s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor
~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibi-
de ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ;
nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nu
est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~i
putea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput,
dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulte-
rio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placeril
locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in pri-
vinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale
inc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda.
$i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver-
18 "- cd. 404 273
 siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta
in obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt
acuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p>
zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1-
rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'in
feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x,
pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('are
ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele ge-
nitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJ€-
roasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere,
pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ile
perverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta
nevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211-
zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate de
acestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je
nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra
sexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.rea
de "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor
locale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ.
Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i de
unnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13ale
activitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au ca
scop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin inter-
mediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat
analiza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8-
tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CD-
piilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. De
acord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem de
nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte,
cum aT £i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2m
putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea
pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nul
initial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiite
de importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a
face cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasole
nu apare ·deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet,
din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia
deja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Este
ceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile
sugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre-
~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc ling a placere:a sexuala, exista
S,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot dis-
cuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si condi-
tiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlma
instanta, la faotori inca imposibil de definit.
Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga mare
lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea
sexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista
nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i,
deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copilului
nu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~
devincalXtbile de en:ctie , 5i
" adesea , .....•
"e observ'-l
'-- a Jlv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_
.•'---.....~v'-\"'~~·~....,,0 ..•.. ·'-I,
..l..i"-_~~--'
•.

274
 G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50-
ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c...,
rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0
de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint
faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1na-
inte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au buna-
yointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu
ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar
de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au
invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti
descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3n-
dreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i
eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale aces-
tei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo-
(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva
exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica
in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care inca
n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii.
Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o pe-
rioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favora-
bile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta.
Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in
mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r
sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice,
anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11-
fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne as-
cuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psih-
analize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'!
a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri
.n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca
uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii.
1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'e-
zinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);.. ea nu S8 deosebc;;te
de aeeasta din urma, decit prin absent·a unei solide structuri dominata
de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te,
prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar
fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH
sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced
aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de
mare incH observatia directi1 n-ar £i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze
imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevro-
zelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde
dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar
exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i
utile. '<;;ieUrlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere
aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale.
Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata
sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale,
prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care
precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic
o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un
fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza

275.
 xx
VIATA SEXUALA A OMULUI

5-a1' putea c1'ede ca t02t'l lumea este de acord asupra sensului care
trebuie dat cuvintu1ui "sexual". Inai.nte de taate, sexl.ul oare nu este ceva
indecent, despre care nu trebuie vorbit ? Arn auzit povestindu-se oespre
discipolii unui psihiatru vestit, care voind sa-·:;;iconvlnga magistrul eel
simptomele istericilor au eel mal adeseaun caracter sexual, I-au aus 1a
patu1 unei bolnave de isterie aledirei erlze simulau in mod vildlt ",ctul
na~tcrii. Vazind aceasta, profesorul a spus dispre~uitor: "Na9tercCl nu
are nimic de-a face eu actu1 sexual;;. Fara :IndOll!;},0 nastere nu este
intotd~~~XLll'la
f?i in mod l1ecesar un act indecent .. ,
l\tla v'"eti c011damna, deslg1.1T9 C,;3.g1u111esc- IJC sea~-r12. llnOl~ lLlci~uri at-it
de serio':se. Dar eeea ce va spun este depane de aii 0 gluma. Conti-
nutul notiunii de "sexual" nu S8 bs~~ definit eu w;mrinta. S-ar plltea
spune ca tot ceea ce se refer a 1a deos?blrile care separa sexele este
sexU'}l, dar aceasta ar fi 0 definitie pc ciL de vaga pe aUt de vasta.
Tinind seama in special de aetul sexual insu~i, veti putea spune ca este
sexuul tot ceea ce se raporteaza 1a intentia de a-~i procUl'a 0 satisiactie
prin intermediul corpului, indeosebi pI'in organele genitale ale sexului
01:)us1 scurt, tot ceea ce s.e raporteaza/ la dori11ta de acuplare, de exc-
Ctrtfll"e a actului sexuaL Prin aceasta deiinit12 'la ·ve'~i api'opia de eel
care identifica sexualul cu indecentul ~i ve-ti ~vea dreptate afirmind ca
na9terea nu are in ea nimie sexual. Fikind insa din pr:ocreatie nudenl
sexua1ltatii, riscati S3_ excludeti din dt~finitl;" dm:cmeavo<istra 0 multime
de acre care. asa CUrTI sint r::'lasturbarea· Satl chiar sarutul, fara a avea
drept scop p~oc~eatia, nu sint maiputin de natura sexuala. $tim ca toatc
Ince::carile de a defini un lucru se izeesc de dificultati, prin urmare sa
nu spenlm ca ar putea fi aUfel in CGzul de care ne ocupam. Am putea
banui '·CD.1::1 cUTsul dez""loltarii nptiuIlii de ~,s·~xl.lal'\s-a produs un fapt
care, dupa excelenta expresie a Iui H. S i 1b ere r, a a'lut drept eon-
secinta a "eroare prin disimulare". Luind totul in considerare, nu sintel11,
lotusi lipsiti de orice orientare in ce priveste ceea ce oamenii numesc
"sex~_la1
". ' ,
o definitie care sa tina seama in ace1&ii timp de opozitia dintre
sexe, de placerea sexua1a, de functia de procreatie ,;,ide caracterul inde-
cent a1 unei serii de acte 9i de obiecte care trebuie sa ramina 3scunse, -
o asemenea definitie, zicem nei, poate satisface toate nevoile practice
ale vietH. ~;tiinta, Insa, nu s-a1' putea multumi cn aceasta. Datorita unor
cercetari minutioase, care au eel-ut din partea subieetilor examinati a
deosebita dezinteresare 9i 0 mare stapinire de sine, am putut constata
existenta unar grupuri intregi de indivizi a CarOl'"viata sexuala" difera
intr-un mod izbitor de reprezentarea medie !?i curenta. Unil· dintre
ace9ti "perver9iu au radiat, ca sa zicem afla, diferenta sexuaHi din COlTI-
260
par ;an1entul lor. Numai indivi7.ii de acela~i sex ell ei sint eapar)lli ~a
trezeasdl dorintelc lor sexuale; sexul opus, uneori organele genitale
ale sexului opus, ml prezinta in ochii lor nid un interes sexual ~i CO)'1-
sUtuie, in cazuri extrcme, un obiect de i1versiune. Este de 1a sine inteles
6i acc!.iti perver~i au renuntat sa contribuie citm,;i de put in 1a proereatie.
Numim aceste persoanc homosexuali sau invertiti. Acestia sint barbati
si femei care aclesea. daca 'nu totdeauna, au ben~flciat (Ie a instruire ~i
~ educatie irepro~abi1e, de un nivel moral ~i intelectual ioarte ridicat,
fiind afectati doar de aCC2Sta singura ~i trista anomalie. Prin intermediul
reprezentantilor lor in ~5tiinta, ci se considerc'i 0 varietate umana deose-
bita, un al "treilea sex'" eare-~i revendica aeelea~;;i dreptnri ca ~i eelela1te
doua. Poate ca vom avea prilejul sa intreprindem 0 cercetarc criticEi a
aeestor revendidiri. Fire~te, ei nu reprezint[, nicidecum, a~a cum ar dori
sa ne fadi sa credcm, 0 "clita" a umanitatii ; g[\sim in r'lndurile lor tot
atitia indivizi lipsiti de valoare ,?i inutili ea ~i in rlndurile acelora care
au 0 sexualitatc normala.
AC€Elti peI'verEli se comporta fata de' obiectu1 lor sexual aproape la
fel ca .<;;iindivizii normali· fata de al lor. Dar gasim ~i 0 intre2ga serie
ch~ anormali a dtror activibte scxu::Ji~ 5e indeparteaza din ce in cc mal
mult de ceea co un om rczonabiI eonsidera normal. Prin c1iversitatca ;>i
ciudatenia lor, nu i-am put(?a compara dedt ell mon$trii diformi $i gro-
te:;:ti care, in tablouriIc Iui P. Broughel, vin sa-l ispiteasca pe Sf. Antoniu,
sau eu zeii $i Cll crcdincio$ii dcmult uitati pe care G . .F'laubert ii pune
Si). defileze intr-un ··lung ::;ir prin fai;a piosului sau poeait. Multimea lor
impestrit:lta reclamii 0 clasificarQ Elr{, de care sintem in imposibilitatea
de a ne orienta. Ii divizam in d01..lagrupuri : eei carc, ca homosexualii, se
deosebesc de indivizii normali prin obiectul lor sexual, $i cei care urmi'i-
rese, inainte de toate, un alt seop sexual dedt indivizii normali. Din'
primul grup iae parte cei care au renuntat la acupbrea organelor geni-
tale opuse :;>i care, in actul lor sexual, inlocuiesc 13 partener organul
sexual printr-o alt,; parte sau zona a corpului. Putin intereseaza ca
aceasta parte sau zona nu se prect pl'eteaza, data fUnd structm'a sa, 1a
actul respectlv: inclivizii din acest grup be abstractie de acest eons1-
clcrcllt, ea ~i de opstacolul 1}C'care 11l)cate reprezenta scn_za~ia de dezgllst
(ei inlocuiesc vaginul en gura, cu anusul). Din acela~i grup rnai be parte
cei rare i::;;icauta satisfactia Cll ajutorul organelor sexualc-, dar nu din
punctul de vcclerc al funetiilor sexual<" ale acestor3, ci din al altar fune.,..
tii la care partidpaaeeste organc, din ratiuni anatomlcc sau de vecin2,-
tat,:,. La aec:,;ti indivizi functiile de exc-retic, pc Care cducatia se ~'tra-
duie'?te sa Ie consickre ca indecente, monopolizeaza intrcg intercsul lor
sexual. Sint apoi indivi7.i care au rcmmtat total 1a organele sexuale
eel obiect,,, de satisLL tie 'cxlL\la ~i au atrlbuit a('cst rol unoI' pal'ti ale
corpului en totul diferite: sinii sau picioarPlo fC111eii, cositele ei. .:'iltii
niei nu inCC'3TCamacm' sa-t?i satisfac':i dorinta sexuala cu ajutorul unci
parti oarecare a corpului, ci Ie este de ajuns un obiect de toaleta: un
pantd, 0 run,. Ace~ti?, sint feti$i:7tii. Sa citam, in fine, categoria acelora
care rivnc';c la obiectul sexual complet t?i normal, dar au rata de e1 cc-
rinte detcrnlinate, bizare sau oribile, pina la a voi sa transforme purtd-
tOTui obiectului sexual dorit intr-un corp neinsufletit :;;i nu sint eapabili
~~'s~~~1~~;;;~~~~~~~:t~;r~~:rT cit nu ::2 su::un impulsului lor criminal. Dar

261
aceasta nu tendinte1e genita1e partia1e, ci tendintele sadic? :;;i (male
ocupa primu1 plan. Opozitia intrel1WSCILLin :;;i ferninin inca nu joaca
nid un rol; apare, in locu1 ei, opozitia intre Gctiv ;;i pasiv, opozitie pe
care 0 putem considera ca pr:ocursoare a polarltatii sexuale cu care,
de altiel, se va confunda mai tirziu. Ceea ce, in activitatile din ac~asta
faza, ne apare ca mascuEn, de'oarecc ne plasam din punctu1 de vedere
al fazei genitale, S2 releva a fi expresia unei tcndinte spre doininatie
care genere~a rapid in cruzime. Tendintele cu finalitate pasiva se leaga
de zona erogena a anusului, care, in aceasta faza, indeplh1e';ite un rol
impofltant. Dorinta de a vedE'(l ;;i de a cunoa~te se afirma eLl hotarire ;
factorul genital nu participa 1a via1;a sexuaEi decit in mEtatc de organ
de excretie a urinei. Nu obiectele lipsesc tendintelor partiale din aceastil
fazei, darele nu se reunesc in chip n€cesar in unnl ;;i acela;;i lucru. Struc-
tura sadico-anala constituie ultima faza preliminara, care 0 preceda
pe cea in care se afirma primatul organclorgenitale. Un studiu ceva
mai aprofundat ne arata cite din elernentclo acestei faze prehminare
intra in constituirea structurii sexualit[ltii definitive ulterioare ;;i prin
ce mijloace tel1'dintele partialc sint determinate sa se orinduiasca in
Haua structurae:enIttalii. Dincolo de faza sadico-anala a dezvoWirii li-
bideului observiin un stadiu de erganizare ;;i rrlai primitiv, in care r::Jlul
principal este indeplinit de ZJna engena bucaEi. Puteti c::mstata Cd ceea
co caracterizeaza indl i1cest st-adiu este a activit ate sexuala care 5e
exprima prin actiunea suptului ~i veti aelmira profunzimea ;;i spiritul
de observatie al vechilor egipteni, a caror arta il reprezinta pc CGpil,
int[(' altii pc divinul Horus, tinindu-:;;i degetul in gura. D. Abraham 2)
ne arata cit de prafunde 51nt UrlTl-eleacestei faze orale primitive, p2
care L~ regi1sim in intreaga viata sexual; ulterioarii
, Tare m8. tem ca tot ce v-am rdata,t cu privire 1a struoturile
sexuale v..;a abosit, in loc sa vi'i instruiasca. E posibil sa ma fi referit
1a prea multe detalii. Rabdare, insa ; yeti avea prileju1 sa va dati seama
de importan1;a celor rebtate, in urma aplicatiilor pc care Ie yom face
ulterior. PiMl atunei, considerati ca pc un fapt \tabilit ea viata sexuala
sau cum ne exprimam noi functia libidoului, departe de a fi ceva de1i-
nitivat, in afara dezvoltarii, mereu identiea ell sine, dimipotrivi'i traver-
a serie de faze succesive intre care Ell exista -niei 0 asemanare,
prezentind prin urman' 0 dezvoltarc multifaziul, in felul aice1eia care
se intinde (Ie 1a crisaEda pina la flutur2. J\ilomentul hotaritor a1 pro-
cesului de dezvoltare este reprezentElt de .subardcnarea tuturor tcndin-
telaI' sex.u~l~ partiale prim~tu1ui organelor genitaIe, deei de Sub01<:lsnare
a sexualltatn fata de fune'pa de DrDercatie. Initial 2.stCvorba de 0 viata
S2xuaEi incoercnta,alditui:ta diiltr-un 'mare~1Umar de tendinte -oa~-
cal"e i;;i exercita activitatea indepei1dent uncle de altele, in ~('d~rea
unci placeri locale procurate de or,Qane. Accast~i anarhieeste tempe-
rata de predispozitiile la structurari "prcgcnit:llc'" care d-ne la faza
sadico-anali'i, '1recind prin faza orali\ care ' poate, eca mai primitiva.
Adaugati la acestea diversele proces2, inca insuficient cunoscute, care
asigura trceerea de 1a 0 faza d,e o1'g211izare1a oea urmatoare si SUDe-
1'ioara. Vom vedea numaido:::it Of' i;T]IJOrtant'i DOHtcaV2E1din 'Dun~tul
~ } •• J

2) Este yorba de Dsihanalistul K a rIA b l' a ham, pansexualist, critic acerb

al "psihologiet analiti~e" a lui J u n g, pe -CCife 11 a2uza~ de intentia de ,a t;ans-
forUla psihanaliza intr-o "ancilla Theologiae~':. (Nota tract.).
 de vedere al concepti('i desprc ncvroze, accasta lunga ;;i treptata dez-
voltare a libidoului.
Astazi va voi infatl:;1a inca un aspect al acestel dezvoltarl, anume
raporiturile care exlsta intre tendintele partiale :;1iobiect. Sau, mai de--
graba vam arunca asuura aeestei dezvoItari a orivire rapidi'i, spre a
'ne opri mai mult asupr~ unuia din rezultatele sal~ destul de tlrzii. A,?a-
dar unele dintre elcmcntele constitutive ale instindului sexual au de
la i'nceput un obiect pe care ,?i-l pastreaz8. cu forta; a,?a asie cazul ten-
dintei de daminare (sadiism) , al dQrlntei de a vecLea :;1ide a cunoa::;.te.
Altele, legate in chip mal evident de anumite z'Oneerogene ale corpului,
nu au un obiect dedt la 1nceput, atit timp cit inca S2 mai sprijina pe
funetil nesexuale, renuntind la acesta atunci dnd se deta'ieaza de
aceste functiuni. In acest fel, primul abiect al componentei bncale a
instinctului sexual estc reprezentat de sinul matern, care satisface t1'e-
buinta de hrana a copilului. Elcmentul eratic, care 1;;i abtinea satis-
facti a din sinul mater:n in :Limp ce copilul i,?i potolea foamea, i9i CUC2-
re~te indepcmdenFl in Clctul suptului care Ii pCirmite ,sa 62 idesprindd
de un obiect c:in 8farcl ~i s:1-1inlocuiasdi pe acesta printr-uh 'Organ sau
o recri1.1neapartinincl chiar ccmil1.1lLli.
Tendinta bucala devine
auto~erotic~L, as'a cum sint de la > tendintele 'anale si cele1alte
tendinte eroger'1e. Dezvoltarea ultcrioara urmare:;;te, ca sa ne' exprimam
dt mcd S'curt posibil, doua scopuri: 1) renuntarea la au.'toeratism,in-
locuirea abiectului care f,,·=,~ din i115u:;;1corpul indivi:dulu1 prin
a1tul care Ii este strain !;'i extertoT: 2) 1.1nificareadiferitelor obiectea1e
diverselor tendinte si ill1acuirea lor lJrintr-un abiect unk. Acest rez1.1l-
tat nunoate £i ' , daCE!a·cest obed 1.111io e asemanator ace-
luia ccu:e the:'! c:c' ex:;:). De asenlenea, e1 nu poate £i obtinut
d,ecit ell C011ditia ca l.1jJ ~:lll_unlit n-~l'rl1ar de tendinte sa fie eliminate- ca
inutilizabile.
Procesele care cbc 1a aleger2C1,Cltarui sau cutarui obied sint destul
~e 'co~plkat: ~i, ~:1:C~nu all fest c1~scris.e1:' }no:d s~tatisf21C~.tor.
f1 deaJuns sa Suo1ll112111 fapt))1
ye v:a
anmCl Cll1d clcIul evolunv al CODl-
lariei, care precede perioada de l3T2Tlta,este intr-o anumlta masura m-
cheiat, obtedul ales este aproape identic cu aeela al p1acerii bucale
din perioada procedenta. Acest obiect, daca nu maieste sinul matern,
cste totu'ii mama. Spunem deci .despreea ca oste primu1 obied a1
clrCl]'J-tei. Vorbim clesure dracroste indeosebi atunci cind comnJimentele
psihice ale instinc.tului sexual: ocupil primu1 plan, pe cind cerintele in-
stinctua1e carporale sau .,senzuale", care a1catuiesc baza acestui instinct,
sint refulare sau uitate pentru moment. In perioada in care mama de-
vine obiect de dragoste, proeesul psihic al refuEiI'ii a ~i inceput la copil,
proces in Ul1rr;acaruia '0 parte din cunoa'?terea seopurilor sale sexua1e
5int sustrase con~tiirr~ei. De aceasta alegere, care face din mama obied
al dragas'tei, se leaga tGt de ceea ce, su.b-numele de complexul lu,i Oeclip,
a dobirrdit 0 aUt de Inare importanta in explicatia psihanalitica a no-
vr,ozelor ,?i a fost, pbate una din ca;'JZele detemlinarlte ale rezistentei
care s-a manifestat impotriva
" osihanalizei.
~ ~
Luati aminte la acest marunt £apt divers petrecu1t in anii razboiului.
Vnu1 dintre curajo'iii partizani ai psihanalizei este mobilizat ca medic
undeva in Polonia ;;1 atrage asupra sa atentia colegilor sai, prin rezul-
tate1e nea:;;teptate pe care Ie obtine In ingrijirea unui bolnav. Chestio-
nat in legE'rtura e1.1aceasta, 131 marturLeste ca se serve'ite de metode1e
277
 psihanalizei ~i 5e declara dlspus sa-$i initieze In acest. s~ns col8gii~ In
Hecare seara, membrii corpului medical, co1egi ~i supenon, se aduna Cu
scopu1 de a 5e iustrui in misterioasele teo~ii ale. analizei. Totni decurge
'bine cliva timp, pinil in ziua ,in care. pSlhanahstul .nastrn Ie :r0r-?e~!~
auditorilor sai despre c01nplexul lIii Oedip: nnni dmtre supenorll sal
se ridica atunci ~i spune ca el nu crede 'ni'Ci 0 iota, ca este in~dmisibil
sa li se insire asemenea baliverne unor oameni C1J.J11secade, tatl de fa-
milie, care ~upta pentru patrie. Se mai spune ca e1 interzice de-acum
inoo10 ariee conferinta cespre psihanaliza. Asta a fast tot, iar analistu1
a fost silit sa-:;;i ceara mutarea intr-uIl alt sector. Cred, in ceea ce ma
prive"?te, ca ar fifost mare nenorocire daca, spre a invinge, germanii
ar fi avut nevoie de oasemenea "organizare"' a ;;tiintd ;;i sint convins ca
s,tiinta germana nu ar supoI1ta-o 111'u1t[l vreme.
Fara indoiala cft sinteti nerabdCltori sa aflati in ce consti'!.acest teri-
bil complex al lui Oeclip. Fie :;;inumai 11'umelesau va ingaiduie s-,o anti-
cipati de acum. Cunoa~teti eu totH mitu1 gree al regelui Oedip sartit de
destin sa-si ueldi.i tatal si s:'i s2cdsatcreasca eu ma:ma sa ;;i care face
tot ce-i Slt§. in Dlltinta sa 'scap,e de precizarea orac:)lului si. nerellsind~ se
nedepseste lufndu-~i vederea de indata ce aflii ca, f~~a a sii: savir-
~e~te c~le doua n~legiuiri ce-1 Ius2sera prezise. Pl'esupun' ea multi
crntl'e dumneavoastra au fos,t zguduiti de 0 V101enta emotie la elUrea
tragediei in care Sofocle a, t1'atat ac€st subiect. Opera poetului antic ne
arata cum crima savIT;;iti'ieu mu'lt 1naint2 de Oedip a Ios,t dezvaluiti'i
putin cite putin, in urma uneicereetari dozate in mod artistic 9i inte-
tHe neincetat eu ajutorul a noi indicii : elL1acest punct de vedere ex-
punerea sa prezinta 0 anumita aseD1flnare eu demersurile gcute de
psihanaliza. Se intimpla in cursul dialogului ca Ioeasta, mama-sotie,
orbita de dragoste, sa se opuna continuarii ce:rcet!irii. Spre a-9i justi-
fica opozitia,ea invoca faptul ca multi barbati au visat ca traiesc eu
mama l'Or, dar visele nu merita nid 0 atentie. Noi nu dispretuim vi-
sele, mai ales visele tipke, pe care Ie au mul{i oameni, ~i .sintem eon-
vinsi ca visui amintit de Iccasta se leas:;a strins de continutul strahiu
;;;ii~frico~ator al mituluui. L ,

Este uimitor faptul Cd tragedia Iul Scfode nu provoaea la specta-

tori nici ceo. mal mica indignare, pc dnd inofcnsivele teorH ale bra-
vului nastru medic miltar au stlrnit 0 reprobare cafe era mult mai pu-
tin justificata. Aeeasita tragedie este in fond 0 nksa im)ro.l<'1,deoarece
suprima responsabilitatea omului, atribuie puter{lor divine initierea cri-
mei ~i ne dezvaluie neputinta tendintelor morale ale omului dea re-
zistala impulsuri .criminale. In miinHe unui POet ca Euripide certat eu
zeii, tragedia 1ui Oedip 0.1'fi devenit eu uSUl~intaun pretext 'de revolt a
impotriva zeHor;;i a d€stinului. La credin~iosul' SOfode, insEt, nu puteo.
fi yorba de revolta; el lese din incurcatura printr-o pioasa subtilitate,
proclamind ci'i suprema moralitate oere supunerea fatS. de vointa zeilor
chio.r :;;iatund cind ei te imping 10. crima. ]\Tugasesc ca aceastil morala
constituie unul din punctele forte ale tro.gediei, do.l' ea nu influenteo.za
cu nimie asupra efeetu1ui acestuia. ]\Tu fata de aceasta morala reactio-
neaza spectatorul, ci fata de sensul ;;i eo~tinutul misterias 0.1mituiui.
El reaetioneaza ca 9i cum aT regasi in el, ell ajut'Orul autoanalizei, com-
plexul luiOedip, ca ::;;icum ar identifica, in vointa zeilor 9i in ora:col,
travestirile idealizate ale propriului sau incon~tient, ca~i CUm ~i-ar
aminti cu groaza ca el insu~i a trait dorinta de a-;;i indeparta tatal ~i
27B
 de a se casatori eu mama sa. Voeea poetului pare 5a-i spuna : "Te in-
yersunezi zardarnk impotriva responsabilWitii tale Eiizadarnh: invod ce
ai iacut ca sa reprimi aceste intentii criminale. Gre~eala ta nu e mai
wid, deoarece n-ai ~tiut sa inabuEii aceste intentii :ele ramin intacte
in inconEitientul tau". Este yorba aid de unadevar psihologic. Chiar ~i
atunci dnd, refulinrdu-Eii in inconEitient tendintele malefke, omul crede
CEt poate afirma ca nu este responsabil,el nu traie~te mai pUl-in intens
aceasta resporrsabilitate ca pe un sentiment de culpabilitate ale d3.rui
mctive Ie ignora.
Este absolut sigur ca trebuie sa vedem in complexul lui Oedip una
dIn principalele surse ale acelui sentiment de remw;;care care n chinuie
aUt de des pe nevrotici. Mai mult : intr-un studiu asupra inceputurilor
religiei Eiimoralei umane pe care I-am publicat in 1913 sub titlul Totem·
~i tabu, am emis ipoteza ca tocm8i complexul lui Oedipa sugerat O1rie-
nidi in int1'egul ei, la punctul de pornire al istoriei sale, con9tiinta
culpabilitatii, aceasta sur sa ultima a religiei 9i moralitatii. In legatura
ell aceasta v-a:;; putea spune multe, dar prefer sa ocolesc acest subiect.
E greu sa te desp1'inzi de aceasta tema dnd ai inceput sa te ocupi de
ea, iar eu ma grabesc sa ma 1'einto1'cla psihologia individuala .•
As;adar, ce ne dezvaluie despre complexul lui Oeclip observarea di-
recta a copilului in perioada alegerii obiectului, inainte de perioada de
latenta? Se vede cit de colo ca micutul vrea sa-$i pastreze mama pentru
e1 !?inumai pentru el, ci'i prezenta tatalui il contrariaza, ca se bosumfla
daca acesta da semne de tandrete fata de mama, ca nu-:;;i ascunde satis-
factia cind tatal absenteaza san este plecat 1ntr-o calatorie. Se va spune
ca acestea sint copHarii in comparatie cu ispravile lui Oedip, dar fap-
tele sint faptef;;i e1e reprezinta acele ispravi in germene. Adesea sintem
derutati de faptul ca acela9i copil da dovada, alteori, de 0 l1lare tan-
drete fata de tata; dar aceste atitudini sentimentale contradictorii
sau mai degraba ambivalente, care 1a adult ar duce in mod fatal 1a
conflict, se conciliaza foarte bine !?i nelimitat la copil, a~a cum ele co-
exista ulterior timp indelungat in incon9tient. Poate ea. yeti spune ea
atitudinea baietelului se explica prin motive egoiste :;;i nu autorizeaza
nicidecuIl1 ipoteza unui complex erotic. Tocmai mama este eea care ve-
gheaza asupra tuturor trebuintelor copilului care, de altfel, are tot inte-
resul ca nici 0 alta persoana sa nu se ocupe de acestea. Este desigur
adevarat, dar observam imediat ca in situatia data, ca in multe altele
asemanatoa1'e, interesu1 egoist nu reprezinta dedt punctul de legatura
a1 tendinteierotice. Cind· copilul manifesta fata de mama 0 curiozitate
sexuala prea putin disimulata, dnd insista sa doarma noaptea alaturi
de dinsa, clnd vrea, sa asiste cu orice pret 1a toaleta ei Eiise folose:;;te
de mijloace de seductie care nu-i scapa mamei, care vorbe:;;te despre
ele zimbind, natura erotica a ata:;;amentului fata de mama pare neindo-
ielnica. Nu trebuie uitat ca mama arata aceeaf/i grija f/ifata de fetita,
dar fih"a a provoca acela9i efect, iar tatal rivalizeaza adesea cu mama
in atentii fata de baietel, fara a reu9i totw;;i sa dobindeasca in ochii
acestuia aceeaili importanta ca mama. Pe scurt, nu exista argument cri-
tic cu ajutorul caruia sa putem seoate din cauza preferin~ sexuala. Din
punctul de vedere alinteresului egoist, nici n-ar fi inteligent din parte a
baietelului sa se ata:;;eze de 0 sipgura persoana, adica de mama, din
moment ce el poate avea doua persoane care sa-i fie devotate : mama
~i tata.

279

1
 Imi veti atrClge atentia ca n-am infati~at decit atitudinea b~lietelului
fata de tata :;;i mama. In afara dtorva desebiri 0 bligatorii, aceea a
fetitei este intru totul identica. Calda afectiune pentru tata, nevoia de
a indeparta pe mama, a carei prezenta estc socotita jenanti'f, 0 coche-
tade care deja face apel la mijloacele de care dispune femeia, t02te
aceste elemente alcatuiesc la fetita un tablou plin de farmec, care ne
face sa uiti'im seriozitatea ;;;igravele consecinte posibile ale acestei sit'.j<:1-
tii infantile. Sa adaugEllu numaidec1t ca ~i parintii in$i~i exercita
sea 0 influenta decisiva asupra trezirii la copiii lor a complexului {,a
Oedip, cedind din parte-Ie atractiei sexuaJe, ceea ce face ca, in facni-
liile cu mai multi copii, tatal sa 0 prefere in chip evident pe fetiFt, in
timp ce mama i'ii indreapta toata afectiunea asupl'a baietelului. In pG-
. fida importantei sale, acest factor nu constituie totu'ii un argUJTl2Dt
impotriva naturii· spontane a cornplexului lui Oeclip la copil. Lar;)n-
du-se, acest complex devine un "complex familial" atunci cind fmDiiia
devine mai numeroasa prin na$terea altoI' capii. Primii veniti Veld in
aceasta 0 amenintare pentru pozitiile dobindite : in consednta, frai;ii i?i
suro.rile care apar dupa ei sint intim.pinati cu prea putina amabilitate
$1 cu dorinta indiscutabila de a-I vedea disparind. Aceste sentimente
de ura sint exprimate chiar verbal de copii, mult mai adesea dedt
acelea irispirate de "complexul parental" 3). Cind dorinta malefica a co-
pilului se realizeaza i?i moartea il ia fEira intlrziere pe aceia sau pe
aeeea considerati ca intru~i, cu ajutorul unei analize ulterioare putem
constata ce important eveniment a fost pentru copil acea moarte despre
care se poate sa nu fi pastrat, totu;;i, nid 0 amintire. !mpins pe 31
cloilea plan cle na:;;terea unci surori sau a unui frate, aproape izolat de
mama la inceput, copilul uita cu greu acest abandon care genereaza in
el sentimente care, atunci cind se manifesta la adult, pot Ii denumite
amaraciune. Aceste sentimente pot constitui punctul de plecare al 1mei
instdiinari indelungate fata de mama. Am mai aratat ea cerceUirile
asupra sexualitatii, cu toate consecintele lor, au in vedere tocmai aceastii
experienta a vieW infantile. Pe masura ce fratn 8i surorile cresc, atitu-
dinea copilului fati'i de ei sufera modificaril~ c~le mai semnificative.
Balatul poate indrepta spre sora sa dragostea pe care 0 nutrise aIta-
data fata de mama a carei infidelitate I-a jignit atit de profund; inca
din frageda capilarie canstatam, luind na$tere intre fratii plini de atentii
fata de sora lor mai mica, acele situatii de 0 ostila rivalitate, care joadi
un rol atit de import::mt in viata ulterioara. Fetita i$i substituie fratele
mai mare tati'ilui care nu-i mai marturis€$te aceea~i afectiune ca mai
inainte, sau substituic sora mai mica copilului pe care $i I-a dorit in
van de la tatii..
Acestea sint faptele $i a$ putea cita muIte altele asemaniHoare pe
care ni Ie descapera abservarea directa a capiilor $i inte'rpretarea obiec-
tiva a amintirilor evocate cu a deosebitaclaritate, fara a Ii fast in£'u-
entate in nici un fel de analiza. Din aceste fapte veti trage, intre altele,
concluzia ca locul ocupat cle un copil 1ntr-o familie cu mai multi copU
are 0 mare importanta in conformatia vietH sale ulterioare ;;;i ca de
lucrul acesta ar trebui sa sE' tina seama in orice biografie. Dar, fapt
mult niai important, in prezenta acestor explicatii obtinute rara prea

3) "Elternlcomplex" in textul original (Nota trad.).

280
 m31"e c,st.;:neala, nu va yeti aminti fara sa zimbiti de toate acele cfor-
tori facute de 9tiinta pentru a lntelege prohibirea incestului. Oare nu
ni s-a spus ca viata in comun care dateaza din copilarie este de natura
sa deturneze atractia sexuaI<'i a copilului de la membrii de familie de
sex opus, sau ca tendinta biologica de evitare a incru~isarilor consan-
guine i9i gase9te complementul psihic in groaza innascuta de incest?
Spunindu-se acestea, se uita pur ~i simplu faptul ca dadi tentatia in-
cestuoasa 9i-ar gasi cu adevarat in natura barief(~ sigure 9i de netrecut,
nu aT fi fost nici a nevoie de prolJibirea ei prin legi implacabile ~i IJ.rin
rne:-:::.vuri. Tocmai contrariul este acL:vhrat. Primul obiect asupra c~lruia
se concentreaza dorinta sexuala a omului este de natura incestuoasa -
marna sau sora -=-- $i numai datorita prohibitiilor deosebit de severe iz-
butim s~i lnfrfngcm aceasta inclinatie a copilului. La primitivii din zllele
noastre, la popoarele salbatice prohibirea incestului estc inca 9i nlai
drastica dedt la noi, iar Th. Reik a aratat, 1ntr-o lucrare stralucita, ca
riturile pubertatii cultivate de sa1batici si care reprezintCi 0 renasterc a
individului, au ~lrept scop ruperca legat{lrii incestuoase care il ata~eaza
pe baiat de mama $i concilierea cu tatal.
Mito1ogia ne arata C;;1 oamonii nu ezitil sa atribuie zeilor in cestuI
d2 care ei ill~i9i sc lrlgt'ozcsc, iar istoria _antica releva ea 0 casatorie
incestuoasa eu sora era (la veehii faraoni, la inca'iii din Peru) un co-
mandament sacru. Era deci vorba de un privilegiu interzis muritorilor
do rind.
Una din crimele 1u1 Oedip este incest1.11 cu Il1ama, cealalta este ud-
direa tata1ui. Sa spunem in tI'cadt ca aceste doua mari criroe erau inca
condamnate de prima institutie religioasa ~i sad ala a oamenilor, tote-
mismu1 ';). Sa trecem acum de la observarea direda a copilului la ex a-
menul analitic al adultului nevrozat. Cu ce contribuie acest examen la
o analiza mai profunda a c01nplexului lui Oeclip? Putem defini lesne
aceasta contributie. Complexul ne apare exact a~acum ni-1 1nfati~eaza
mitul, dovedindu-ne ca fiecare nevrozat a fast el insw;d un fel de
Oeclip sau, ceea ce este acela$i· lucru, s-a transformat intr-un Hamlet
care actioneaza impotriva acestui complex. Se intelege d'i reprezentarea
analitica a complexulvi lui Oedip nu este dedt 0 amplificare ~i 0 1n-
gro9&re a ebo$e1 infantile a acest1..lia. UTa fata de tata, dorinta de a-I
vedea rnurind nu mai sint marcate doar prin aluzii timide, tandretea
fat a de mama me clrept scop maxturisit posedarca in· cali tate de sotie.
Avcm noi dreptul sa atribuim tandrei capilarii aceste sentimentc crude
9i extreme, san cumva analiza ne induce in eroa1'e, ca urmare a inter-
ventiei unui nou factor? De altfel nu este greu sa descoperim acest nou
factor. Od de cite od l!-n om vorbe'ite de trecut, fie cl 9i un istodc,
trebuie S2 tinem seE',ma de tot ce introduce, fara inten~ie, din prezent
san din intervalul de timp care separa trecuinl de pr'cLce.J1t,1,1 datele
despre perioad'l de care se ocupa el $i al caxei tablonll falsifica in
ac,est fel. In cazuJ 112\rroticului, lIe cste chiar pern1issa 112 Intreb~lln
cl2ca aceasta confuzie intre tTecut ~;i prezent este cu totuI involunt3Ta ;
yom vedea mai tirziu care sint motivele acestei confuzii 9i'f;'in general,

4) A se vedea capitolele "Teama de ince~t" $i "Tabuul $i ambivillenta sen-

timentelor", in S. F r e u ct, Totem und Tabu, lucrare pe care am mai citat-o.
(Nota tract.).

281
va trebui sa dam seama de acest joe de imaginatie care seexercita
.asupra evenhmmteloT9i faptelor dintr-un trecut indepartat. Vom gasi
astfel far.a prea maregreutate ca ura fata de tata este ipta1'ita de nu-
meroase motive aparute· in perioade 9i in imprejuriiri mai reeente,ea
dorintele sexuale care-si aveau co. obieet mama imbraea forme care t1'e-
buie 'sa-i fi fost necu~oscute 9i· sh'aine eopilului. Dar ar fi zadarnie
efortul de a voi sa explieam complexul lui OecZip in ansamblul sau prin
jocul illQaginatiei retrospective eEire introduce in treeut elemente impru-
mutate prezentului. Nevroticul adultpastreaza nucleul infantil eu unele
din aceesoriile sale, a9a cum ne-o dezvaluie observarea direda a copilului.
Faptul clinic, care ni S8 ofera indari'itul formei complexului lui Oeclip
stabilita eu ajutorul analizei, prezinti'i 0 foarte mare important a prac-
ticEL Afli'un ca in perioada pubertatii, cindinstinctul sexual S8 afirma
cu toataputerea sa, vechile obiecte familiale 9i incestuoase sint regasite,
atribuindu-li-se un earacter libidinal. Alegerea obiectu1ui de ditre copil
l1-a fast dedt un preludiu timid, insa hotaritor, 0.1orientarii alegerii din
perioada pubertatii. In acest moment au ·loc procese afective foarte in-
tense, orientate fie spre complexul lui Oedip, fie spre 0 reac\ic impo-
triva acestui complex, dar premisele acestor procese nefiind avuabile,
In marea lor parte trebuie sa se sustraga con9tiintei. lncepind cu aceasta
perioada, individul umclD se aHa in fata unei mari sarcini care consUl
in deta9area de parinti; numai dupa indeplinirea acestei sarcinl va pu-
tea el SEIinceteze de a mai fi copi1, spre 8. deveni membru 0.1colectivi-
tam sociale. Sarcina fiului consta in a-si indeDarta de mama dorintele
sale libidlnale, indfeptindu-Ie asupra u~ui obi'ect real dl'n afara fa~i-
liei, ca 9i in reconcilierea cu tatal, daca i-a pastrat 0 anumita ostilitate,
san in emanciparea de tirania so. in cazul in care, co. 0 reactie impo-
triva revoltei sale infantile, a devenit sclavul sau supus. Aceste sarcini
S2 impun tuturor 9i fiecaruia 9i este de remarcat ca indeplinirea lor
rew;;e9te rareod in chip ideal, adica CU 0 corectitucline psihologica 91
social a perfecta. Nevroticii e:;lUeazatotal i1) fata acestor sarcinL fiul
raminind toata viata incovoiat sub autoritatea tatalui 9i incapabil S8-9i
raporteze libidou1 10.un obiect sexual strain. Poate ca 1a fel este, mu-
tatis mutandis, soarta fiieei. Tocmai in sensu1 aeesta poate fi eonsiderat
cO?T:]Jlexul lui Oeclip drept nudeu1 nevrozelor.
Desigur ghiciti ca inlatur rapid un mare numar de detalii imp or-
tanie, atit practice cit 9i teoretiee, legate de complexul lui Oedip. Nu
;roi mai insista asupra variantelor sale 9i asupra posibilei sale inversiuni.
In ceea ce prive9te raporturile sale mai indepartate, va voi spune doar
ca a reprezentat 0 sursa de abtlndenta productie poetici'i. Otto Rank,
intr-o carte meritorie, a aratat di dramaturgii din taate timpurile si-au
extras materialele in princilJal din complexul lui Oedip $1 din ~om-
plexul incestului, ea9i din variantele lor mai mult sau mai putin voa-
late. Sa mai mentionam ca cele doua dorinte criminale care Iac parte
din acest complex au fost recunoscute, muIt timp inaintea psihanalizei,
ca fiind dorinte reprezentative pentru viata instinctiva nefnfrinata. !n
dialogul vestitului enciclopedist Diderot intitulat Nepotul lui Ram.eau,
din care insw;i Goethe ne-a dat 0 versiune germana, veti gasi remar-
cabilul pasaj pe care il reproduc mai jos : "Si Ie petit suavage etait aban-
·donne a lui-meme, quAl conservat toute son imbecillite et qu-·il rel-mit
au peude raison de 1'enfant au berceau la violence des passions de
 1'1:.:;TI1.'n.2 de trenie an5, il tordrait Ie COll it son pere et eoucherait avec
$= mer(~'~
5) .
Jlr Este insa un detaliu pe carenu se cuvlnesa..:lornit.NLl.intimplator
t '0- >~,faeutsa, ne. gindim la vissotia--mama a lui Oedip.- Va mai amintiti
C -20ncluzie a analizei noastre consacrata viselo1', anume ca dorintele
g2neratoare de vise sint adesea de natura perve1'sa, incestuoasa sau ne
dezvaluie 0 nebanuitaostilitate eu privire la persoanele foa1'te ap1'o-
pi:ite $1 iubite? N-amdat atunci explicatia acestor tendinte vatama-
teJare. Acum eXDlicatia ni se impune fara a ne da osteneala 5-0 ca.utam.

I
'I
Este vorba, nicl mai r:''lult nid mai putin, de produse ale libidoului f?i
d2 3numite deformari de obiect care, datlnd din primii ani de copilarie
~i dispiirind. de multa vreme din C0119tiinta, 1:;;i dezvaluie existenta in
tU:lpul noptH, dovedindu-se intr-o oareca1'e masura susceptibile de a
exercita 0 actiune. Or, cum to~i oamenii au asHel de vise perverse, in-
cestuoase, crude, ele neconstituind prin un-nare monopolul nevroticilor,
s:ntem inclreptatiti sa conchidem cd dezvoltarea oamenilor normali a
2VUt lac de asemenea prin inte1'mediul perversiunilor :;;i defonnarilor
obiedelor earacteristice complexului lui Oedip, ca in aceasta trebuie
sa intrezalim m.odul de dezvoltare normal :;;i eEl nev1'oticii nu p1'ezinta
decit in chip amplificat i?i ingroi?at ceea ce analiza viselo1' ne 1'eveleaza
rleopotriva 1a oamenii sanatof;>i. Acesta este :;;1unul din motivele pcntru
<:are am Pl'ecedat studiul simptomelor nevrotice de studiulviselor.
*
*' *

<i) in limba franceza in textul lui Freud: "Daca micul salbatie a1' fi lasat
m voia sa, sa-~ipastreze intreaga imbeeilitate, adaugind min-tii putine a eopilu-
lui din 1eagan vio1enta patimi1orbarbatu1ui 1a virsta de treizeci de ani, el a1'
stringe de git pe tata1 sau $i s-a1' culea eu maica-sa" ( (Nota trad ).
 XXII
PUNCTE DE VEDERE CD PRIVIRE LA DEZVOLTARE
"c, $1 REGRESIDNE. ETIOLOGIE

Am aratat ca funetia libidoului parcurge 0 lungi'i evolutil' inaintto'

de a atinge faza zisa .11ormaL'lin care ea se aflEl in scrviciul procreatiei.
A:;; dari sa va vorbl'sc asb'izi dl'sprl' roIuI 'jucat de aeest fapt in dctCT-
I
minarea nevroze10r.
Cred CEl sint in acord eu ecea ce nl' invata patologia genl'rala" aChri.l-
tind ca aceasta dezvoltare comporta doua pericolc: acela al stagnCirii
;;i acela al regresiunii. Aceasta 1nSeamna ca data fiind tendinta Ale va-
datil' pe care 0 prezinta procesele biologice in general, se poatE' 1?1-
tlmpb ea taate fazele pregatitaare sa n1.1fie corect pareursc ~i in intE-
giIne; anumite parti ale funetiei pot intirzia multa vreme in una S",-,
in alta din aceste prime faze, ansamblul dezvo1tarii prezentind din aee2Eg
Cduza un anumit grad de stagnare.
Sa CCl~ceta.ln putin, in alte dOlTIEl1ii, analogii 111 lcg~?ittlra ·ell C1CCSt
Cind un _lntreg popor i~i parase;;te vatra, spre a cfluta una r:~U8, C(':d_
ce S2 intimpla adesea in epocile primitive ale istoriei omenirii, ell sigu-
di acosta nu se stramuta in totalitatea sa in nona tara. Abstractie
facind de alte pierderi, adesea a trebuit sa se intimple ~a mid grupL~ri
sau asociatii de emigranti, ajJ,-mseintr-un lee, sa so fixeze aeolo, pe dud
grosul poporului i~i continua dru111u1.Sa ape1arn lao eomparatie mal la
indemina : sUti ea la m:m:liferele superioare glandele gcrminale masculine
care, la origine, sint situate in profunzimea eavitatir abdomina1e sufera,
la un moment dat a1 vietH intrauterine, 0 deplasare care Ie :lduce aDrOafJi2
imediat sub pielea paTti{ terminale a bazinului. Ca urrnare a accstei r~i-
gratiuni, gasim un mare numar de indivizi 1a care unul din aCGsteorgane
a ramas in cavitate a abdominaUi sau s-a 10calizat definitiv in eanalul zis
inghinal, pe care ambii testiculi trebuie in mod normal sa-l depa;;easca,
sau, unul~ din, a~est: ~al1?l,: l:i'imine d~s~his, P,: cind in caz~lrile norma~e
ammdcua treoUle sa ClevrnannpermeaOlle dupa trecerea pnn ele a testl-
cuielor. Pe dnd mal eTam tinal' stud2nt ~i-mi executam prima lucrarf~
;;tiintifica sub conducerea Iui von Briicl~e)a trebuit sa ma oeup de originea
radacinilor nervoase posterioare ale maduvei unui pe~te de 0 forma incii
. foarte arhaica. Am stabilit eElfibrele nervoase ale acestor radacini ief?eau
din eelulele mari situate incornul posterior al substantei oenu~ii, fapt
neintllnit la alte vertebrate. DaT n-am intirziat sa descopar de asemenea
faptul ca aceste ce1u1e nervoase se gasese in afara substantei cenu~ii l?i
ocupa intregul traied care se intinde pina 1a a~a-numitul ganglion spinal
a1 ri'ldi'lcinii posterioare; am conchis de aid ca ee1ulele acestei ingra-
madiri gcmglionare au emigrat din maduva spinarii spre a se piasa de-a
lungul traiectu1ui radicular a1 nervilor. Faptul este confirmat de istoria
dezvoltarii; dar la micu1 pe;;te cereetat de -mine traiedul migrarii a fast
marcat de ce1u1ele ramase pe drum. La un examen amanuntit, veti gasi
 pu.Ret<:'le slabe <:lIe<:lccstor compara1;ii. In consednta, va val spune
oc'ol di in ceea ce prive5lte fiecare tenclinta sexuala este, dupa
mea, posibil ca anumite elemente ale sale sa fi intlrziat in faze
anterioare, in timp ce altele $i-au atins scopul final. Vati
:J:"!b'[Jlno<lOjtL', bineinteles, ca noi conccpem fiecare din aceste tendinte ca
pe un curent care inainteaza fara intrerupere de 1a inceputul vietH $i
TIt iolosim de un procedeu in buna masura artificial cind il deSCOlTl-
punem in mai muIte pusee succesive. Ayeti dreptate gindind ca aceste
reprezentari au nevoie de clarificare, dar accasta este 0 operatie care
ne-ar indepCll'ta de scop. lVIa marginesc acum sa va previn ca numesc
jiUrlCltie (a tcndintei, bineintelcs) 1) faptul eEl 0 tendinta partiala S-Cl oprit
L'1Cr-O fazCt timpurie de evolutie.
Al doilea pericol al acestei dezvoltari in stadE constE'! in aeeea ca
eL::cmu1tele mai avansate pot, printr-o mi$care retrograda, sa se into area
b. rindul lor la una din aceste faze anterioare : numim aceasta regre~
S!Wie. Regresiunea are loe atunci cind, in forma sa mai avansata de
oezvoltare, 0 tendinta seizbe9te in exercitarea functiei sale, adiea in
s2tisfacci'ea sa, de mari obstacole exterioare. Totul ne dctel'lnin(\ S[t crc-
G€ 11 c{{ :?i regre~ilJl1ea nusint irlderJende11tc una de 21ta. ell
dt fixatia va fi mat putHnicii in cursul dezvoltiirii, eu aUt ii va Ii mai
1..1SCJrfU.Dctiei sa :jC~lp'~ de dificultcitilc cxtcr-io~-lre prin rcgresiul1e Dl-ntl la
;eleInentel~ ramase In stadiul de fiiatie, si ,. eu atltmai putin
, .....functia deia
CCl1-StibJit~i~la fi in stare s~i :rcziste obstacolelor exterioar-e pc care Ie, va
intil11i 111('~ll:~a sa, CiI1d Ul1 popor rnigrator a las2t de-a lunguJ druT11ul1Ji
s:l'u :irrlportante deta9al~T10nte, fractiunile din aV~lngarda Val' avca~ 111CJ.Z
Cl~! Infringc:re saU de ciocniri eu un inamie prea puternie. 0
TD.EtrcatJ de 2 se ret.rag2 pe pozitiile ocnp;:-lte de aceste dcta9an1e11te.
\-:'Cll~c~lvC'ains{t ell atlt TIlc-j 111ulte $8.nse de a fi fbfrinte,
C11cit clenlcn.tcJe r~ln1ase 111spate ,Tor fi 111ai Dtnneroase.
Spre a intelcge ncvl'Ozcle, este necesar sC\ nu pierdem din veder2
:a.c-est raport intTe fixa~ie :,?1regresiune. Dobinc1im in acest fel un punct
die sprijin sigur pentru aborclarca problemei determinismuIui, a etiolo-
lievrozelc'r.
Sii ne mai oCLlpam putin de regrcsiune. Din citfJ ati anat in legatura
en dezvoltarea functiei libidoului, trebuie sa va a:;;teptati Ia doua tipuri
de r2gresiune : reintoarcerea la primele obiecte marc ate de libido, care
cum :;;tim, de natura incestuoasa; reintoareerea intregii structurl
sexuale la st"dE anterioare. Ambele genuri de regresiune Ie intllnim
in nevrozelc de transfer, in meeanismul earora indeplinesc un wI
in·;~Jortant. Tocnni reintoarcerea la primele obiecte ale libidoului se
Ob:3ET\-t~ la 11evrotici ell 0 rcgLl1aritate obositoare. AI' 'fi ll1ulte de ad~3tl-
ell privire la regresiunilo libidoului, dClccl an1 tine, SealTIa de tUl
de nev1'oze, indeosebi de acelea zis2 narcisice. Dar nu sta in in-
noastra sa ne oel1pam aiei de cleo Aeesh' afectiuni ne pun in pre-
si a altar modaliti'iti de dezvoltare, pe C2re inca nu Ie-am me11-
'~i, de ascmenea, p~m_in evidenta n(;i forme de regresiune. Cred
eR trebuie Cleum sa va previn imootriva unei eonfuzii posibile
l'"'tno
"...••
, ~'"- •,'p0i'psiune>
'-'~ ••.....
- .. -"-'. si ref'v1nre
~ ••",-.- si ~c1.
- ,-'- s;:; ""\
..•.L ~,JL~t-. ~sa va
a1"+ C faeeti
C. 0 ie'"'' ('1 ara "Sl'-
~i-.~~ -.Lc. .••.~-'-A.

PEl raporturilor careexista 111tre aeeste doua procese. Refularea este,

!-) "des Triebes" in tex:tul original, eu intelesul n1ultiplu de instinct} ilnpuls,

i-l'rrbold, inclinatie. (Nota tract).

283
dad'! va mai amintiti exact, procesul datoriti'i caruia un act suscepthi-l
de a deveni con:,?Uent,adica de a face parte din precon:'?tiinta, devifle
incoD:'itient. Putem, de asemenea, califica drept £enomen de refu12x12
situatia in care actul psihic incon~tient nu este nid m[lcar admis in
temul prceonstient vecin, cenzura stoDlndu-1 si fJclndu-1 sa ia u"~ez,
intoarsa. Nu ~xista nid un raport int;e notiun~a de refulare ~i aceea
de sexualitate; asupra acestui fapt va atrag atentia intr-un mod c:,
totul deosebit. Refularea este un proces pur psihologic pe care ilca-
racterizEun"'inca 9i mai bine dindu~--icalificativul de topic. Prin acest
termen dorim sa stabilim ea notiunea de refulare este 0 notiune "pz,-
tiala, legata de ipoteza noastra privind eompartimentele psihice s<"u.
daca vrem 8;1 renuntam 1a aceasta reprezentare auxiliara gro'3iera, l=x;-
tem spuneca refularea decurge din faptul ea aparatul psihie 5e Camp-cD'll?
din mai multe sisteme distincte.
Din comparatia pe care am facut-o reiese di am folosit pin~lici
cuvintul "regresiune nu cu semnificatia sa general admisa, ci intr-LLl
sens cu totul special. Dadi Ii dati sensul sau general, acela cle reintoar-
cere de 1a 0 faza de dezvoltare superioara la una inferioara, rcfularea
poate fi 9i ea conceput.a ca 0 regresiune, ca 0 reveniro la 0 faz.:'t "r::e-
rioara ~i mai profunda a dezvoltarii unei activitati psihice. Nurcwi
atunci cind vorbim de refulare, nu avem in vederc aeeast;} directie
ret1'ogradi'i, pentru ca vedem, de asemenea, 0 1'e£u1a1'e,in sensu1 dinan-lie
a1 cuvintului, chiar :;;i in cazul in care un act. psihic este mcntinut
troptc inferioa1'e ale incon~tientului. Hefularea este 0 notiune
9i dinamicii; regresiunea este 0 notiune pur desc1'iptiva. Prin regrc-
siune, a~a cum am descris-o pina aici, punincl-o in 1egatura. cu
Intelegem numai intoarce1'ea libidoului 1a stadii anterioare ale dczyc·l-
tatii sale, adic{l este un fen omen ce difera total de 1'efularo 9i est\?
absolut independent de aceasta. Tot a~a, nu putem afirma ca regr-e-
sinnea libidoului ar fi un p1'oce;:;pur psihologic 9i nu ~tim ee locaHz2tE
ar trebui sa-i dih11in cadrul aparatului psihic. Chiar atunci cind ea eXET-
cita asupra vietH psihice 0 influenta foartc pro-funda, nu este mai
adevarat ca dominant este faetorul organic.
Aceste puncte de veclere va VOl' fi parind desigur aride. Clinicn:e
va oferi aplicatii care ni Ie VOl' face mai cOJlcrete. Dupa cun1 ~titi, istc:ht
~i nevroza obsesionala sint principalele reprezentante ale grupd nevrcze-
lor de transfer. In isterie exist[l in mod vadit 0 I'eg1'esiune a libidoului la
primele obiecte sexuale, de natura incestuoasa, ~i putcm spune C2 acess!,?;
exist.a in toate cazurile, chiar :,?iatunci cInd nu abservam nid cea n:ai
mica tendinta de regresiune spre 0 faze'; anterioa1'a a struct.urii sexuE.,ie.
Hefularea, in schimb, joaca rolul principal in meeanismul isteriei. Dac2L
imi ingaduiti sa completez printr-o constructie conceptuala toate cuno~;:tin-
tele certe pc care Ie-am dobindit pina aeum despre isteI'ie, a~ descrie si-
tuatia in felul urmator : unificarea tendintelor partiale ale libidoului sub
imperiul ,~ctivitatii organelor gcnitale cste'realizatc1 in isteric, i11sarez1.:11-
tatele care decurg de aici S2 izbesc de rezistenta sistemului prccol1c;tient
legat de con~tiinta. O1'ganizarea activiti'itii genitale este strins legata de in-·
con$tient, Insa EU cste admis3 de p1'econ~tient, rezultind de aiei un tab!Gu
care prezinti'i anumite asemanari cu stadiul anterior primatului organeIor
genitale, ceea ce in 1'ealitate este eu totul alteeva. Din cele doua regresiunl
ale libidoului, accea care duce catl'e 0 faza anterioara celei a structurii
sexuale este Jl1Ult l11ai rerllarcab.ilEL ClJ111 aceasta din, llrnl[i regreSl1-111&
 lipse~te in cawl isteriei :;;icum in intreaga noastra conceptie despre ne-
vroze inca semairesimte influent a studierii isteriei, care a precedat-o in
timp, importanta regresiunii libidoului nu ne-aaparut dedt mult mai
tirziu dedt aceea a refuli'iri1. Va previn ci'i punctele noastre de vedere vor
suferi noi extensiuni ~i modificari cind yom avea de tinut seama, pe
linga isterie 9i nevroza obsesionala, de nevrozele narcisice.
In nevroza obsesionalii, dimpotriva, regresiunea libidoului spre faza
preliminara a structurii sadico-anale constituie faptul cel mai fra:[3ant 9i
care i,?i pune amprenta pe to ate manifestarile simptomatice. Impulsul
erotic se prezintl in accst caz sub masca impulsului sadie. Reprezentarea
obsedanta te-w~ onlOri, dad este descotorosita de excreseentele acciden-
tale, indispensa bile, inseamna in fond (to? vrea sa ma bueur de dragostea
ta. Imaginati-va ,?i 0 regresiune simultana eu privire la obiect, adici'l 0,
regresiune in care impulsurile respective sa nu se aplice dedt persoanelor
celor mai apropiate :;;imai iubite $i va yeti face 0 ideea de groaza pc GUY
o pot stlrni la bolnav aceste reprezentari obsedante care apar in con:;;tiinta
sa ca fiindu-i cu totul straine. Insii $i refularea joaca in aceste nevroze un
1'01 important, greu de definit intr-o introducere succinta ca aceea de fata.
Regresiunea libidoului, atunci cind nu este insotita de refulare, ar putea
duce la perversiune, dar nu ar provoea niciodata 0 nevroza. Vedeti astfel
ca refularea este procesul cel mai specifieal nevrozei, aeela care 0 earac-
terizeaza eel mai bine. Voi mai avea, poate, prilejul sa vi"iexpun cuno,,;;tin-
tele noastre ell privire la meeanismul perversiunilor Eliatunci yeti inte1ege
ca aid totul se petrece infinit mai simplu dedt ne inchipuim.
Sper sa nu 1111-0 luerti in nume de rau ca m-am angajat In aceste dez-
bated asupra fixatiei E)iregresiunii libidoului daca va anunt ea vi 10-am
prezentat ca pe 0 introducere la cereetarea etiologiei nevrozelor. In pri-
vinta aceasta nu v-am impartaE)it deeit un singur fapt, anume ca oam~2nii
devin nevrotici dnd sint lipsiti de posibilitatea de a-9i satisface libidoul,
ded din eauza "privatiunii", eel sa folosesc un termen de care m-am Iliai
folosit, simptornele inloeuind la ei satisfactia care Ie estc refuzata. Fi-
re~te, nu trebuic sa tragem de aici concluzia ca ariee privare de satis-
factialibidinala il nevrozeaza pe acela care Ii estc victima ; teza mea scm-
nifica doar faDtul eii factorul privatiune existi"l in toate eazurile de 11('-
,,'roza cercetat~. Ea nu este deci rev~rsibila. $i, fara indoiala, va veIl da,
de asemenea, seam a ca aceasta teza ne reveleaza nu 1ntregul secret aT
etiologiei nevrozelor, d numai una din conditiile sale importante ~i esen-
tiale.
Inca nu E)timdaea, in discutarea ulterioara a acestei teze, trebuie sa
insistam indeos2bi asupra naturii privatiunii sau asupra particularitatilor
aceluia care sufera de pe urma e1. Aceasta din cauza ca privatiunea este
rareori completa ~i absoluta; spre a deveni patogenica, ea trebuie sa
intereseze singura satisfactie pe care 0 cauta persoana, singura de care
ea este capabila. In general, exista numeroase mijloace care permit sa se
suporte, fara starea de baala, privatiunea de satisfactia libidinala. Sint
barbati capabili sa indure tara pagubEi aceasta privatiune ; ei nu sint feri-
dii, sufera de 0 anumita melancolie, dar nu cad bolnav1. Trebuie 2poi
Si"ltinem seama -de faptul Cel tenclintele sexuale sint, dacii ma pot ex-
prima asHel, extraordinar de plastice. Ele iE)ipot lua locul una alteia,
1$i pot asuma intensitJti diferite, iar cind realitatea refuza satisfacerea
uneia, se poate gasi compensare in satisfacerea celeilalte. Ele repre-
zinta un fel de retea de vase comunic8nte, in pofida subordonilrii lor

287
 fata de primatul genital: dou<'.icaracteristici gl'C'u de conciliat. In afara
de aceasta, tendintelc partiale ale sexuali'tAtiL ca ,?i instinctul sexual
care rezulta din sinteza lor, prezinta 0 rnal'C facilitate in a-:;i varia obiec-
tul, de a-o.;ischim.ba fie care un obiect cu altnl mai accesibil, insu,?ire care
opune 0 puternidi rezistent~r actiunii patogene " unei privatiuni. Printre
ace'.'ti factori care opun 0 actiune ca si'i ziccm a'.'a profilacticiI actiunii
nodve a privatiunilor, este unul C3re a dobindit 0 imporbnta sJcialb deo-
sebli;:;, El q;msta in faptul ca tenclinta sexuala, l'Cmmtind la pl[lcerea par-
tiClElsau la aceea pe care 0 pro curci. actul procreatiei, a inlocult-o printr-un
aIt scop care are cu cel dintii raporturi genctice, dar care a. incetat sa
mal fie sexual. devenind social. Denumim acest proces "sublimare" '.'i
faeind aceasta ne alflturam opiniei generale care acorda 0 valoare Tn"d
maTC scopurilor sociale dedt celor s2xuale care, in foncl, s5:nt scopuri
egoiste. De altrel, sublimarea nu este decit un caz special al ata~arii ten-
dintelor sexualc la altcL" nesexuale. Vom mai vorbi dcsDre aeeasta ell
alt ·prilej .. ,
Sigur eEl sinteti tentati So" eredeti ca, datorita tuturor acestor mijloace
care permit suportarea privatiunii, aceasta i$1 plerde Intreaga inlpOl'tanta.
Faptele nu se prezinta astfel, privatiunea pastrindu-$i intreaga sa forta
patogena. Mij1oace1e care i se opun sint in general insufi·:;ente. G1'adu1
de insatisfactie a1libidoului, pe care omul me diu 11 poate suporta, este
limJLn. P1Llsticitatea $1 mobilitatea libidoului sint departe de a £i la toti
oam2nii d2.savlr~ite, iar sublirnarca nu poate -5UIJrirna deei! 0 p3rte a
far~l a 111?i -vorbi de faptul cc1 d€stui i11di\,'"izi lill posecla declt
inh ..o mica masura facultatea de sublimare. Principal a restrictie se exer-
cita L1supra rnobilitatii libidouluL ceea ce are eEl erect del)ende:1~a satisfac-
1ie1 individului de un £oa1'te mic nurnar de obiecte acccsibile $i de s<::o-
purL 1'oa1iza1:111e. Amintiti-vil numai ca 0 dezvoltnre incompleEl a lihidoului
conlporta fi-xa-tii nur:!')eroase ~i variate ale libidol.lllli la faze antcriOBye ale
structL1rii ~i la obiecte anterioare, faze ~l obiccte care eel n1ai ades2a nu
D18.i :::;intcapabile sa procure 0 satisfc;l.c~ie rea]~i. \Zetl r2cuno3.~te a:~tfel eEl
libidoului constltuie, dupa privatiune, cel mal puternic factor
-etiologic al nevrozelor. Pu!elTI e)Cpri111a acest Ictpt prin.tr-o abre1.,riere sche-
afirmind ea fixatia libidoului constituie, in etiologia nevrozelor,
fadorul predispozant, intern, iar p"'ivatiunea Ii.;ctmul accidental, exterior.
Consider Cfl cste momentu1 pentru a va sfiHui sa nu v;'] situati pe 0 pozitie
partizan a i1:1t1'-odiscutie eu totul de prisos. In lumea $tiintifica. exista
obicciul cranlponarii de 0 parte din 2dev~n\ ;:]1 procJan1arii 2cestei piirti
n;no. intregul adevar, pcntru CR apol sa se conteste, in numele sau, tot
('<.1.

restul care nu ramine totu$i mai lJ1.l\jn adevarat. Tocmai cu ajutorul

aeestul procedeu s-au desprins din mi~carea psihanalitica multe curente,
unele din ele nerccunoscind dedt tendintele egoiste 'ii negind tendinte1e
sociale, altele netinind cont dedt de influenta exercitata. de sareinile im-
puse de viata re~la ~i neglijind-o camplet p~ aceea exercitata de trecutul
individual etc. In felul acesta am putea sa opunem una alteia fixatia :;;i
priva~junea, dind na$tere la 0 controversa :;;i intrebind: sint nevrozele
maladU exogene sau endogene, sint e1e consecinta necesara a unei consti-
tutH san produsul uno~' anumite actiuni nocive (trclUrna.tice) ? Sau, :;;i mai
concret, s1nt ele provocatf' de fixatia libidou1ui (0;;1 de alte particularltati
ale constitutiei sexuale), ori de presiunea exercit?,ta de pri vatiune? Pu-
nind. tatul in curnpana, acedstJ dilenlcl nU-D1i pare nla-', pt1tin deplasata
clecit 0 alta pe care v<t~ putea-o infati:;;a : oare copilul S2 J1cio;;te pentru ca

288
 a fast procreat de tata sau pentru CEl a fost conceput de mama ?Arhbele
CDrtdi1;iisint la fel de indispensabile, imi yeti spune pe buna dreptate.
earn a;;astau lucrurile ;;i in ceea ce prive~te etiologia nevrozelor. Din
1=il::ct de vedere etiologic, afectiunile nevroticEl pot fi rinduite intr-o serie
:~ care cei doi factori, constitutia sexuala ;;i influentele exterioar@ sau,
dad preferati fixatia libidoului ;;i privatiunea, sint reprezentate ina;;a
f C1 incH parte a unuia dintre ace;;ti factori cre9te pe masura ce a celuilalt:
scade. La unul din capetele acestei serii se gasesccazurile extreme despre
care veti putea afirma eu certitudihe ; data fiind dezvoltarea anormala a
libidoului lor, ace;;ti oameni s-ar imbolnavi oricare ar fi evenimentele ex-
rerioare ale vietii lor 91 chiar daca aceasta ar fi lipsW'i de accidente. La
celalalt capat se gasesc cazurile despre care, dimpotriva, puteti spune ca
balnavii ar fi· scapat sigur de nevroza daca nu s-arfi aflat in cutare sau
cutare situat~e. In cazurile intermediare ne aflam in prezenta unorcom-
blnatii, in a9a fel incH unei parti din ce In ceniai mari a constituti~i
sexuale predispozante Ii corespunde 0 parte din ce in ce mai mica
influentelor nocivesuferite in cursul vietii, ;;i invers. In aceste
cazuri,constitutia sexuala n-ar fi produs nevroza tara interventia inriuri-
rilornoclve, iaraceste inriuriri nu ar fi fost urmate de un efect trau-
matic daca conditiilelibidouluiar fi fostaltele. In aceasta serie pot, 1a
nevoie, sa recunose 0 oarecare predominantaa rolului factorilor predis-
. pozanti, darconcesia mea depinde de limitele pe care Ie yeti atribui ner-
vozitatiP). -
Va propun sa dam acestor seriide fenomene denumirea de serii com-
pLernentare, prevenindu-va ca vom avea prilejul sa stabilim 9i aIte serH
asemanatoare.
Tenacitatea cu care libidoul adera la anumite directii si la anumite
obiecte, viscozitatea libicloului, ca sa zicem aE;)a,neap~re 'ca un factor·
independent, variind de la un individ la altul :-;iale carui cauze ne siht
total necunoscute. Daca nu ne· este permis Sa subestimam rolul sau in
etiologia nevrozelor, nu trebuie nici sa exageram intimitatea raporturilor
sale eu aceasta etiologie. Observam 0 atare "viscozitate" a libidoului, a ca-
rei eauza ·ne este, de asemenea, neeunoscuta, in numeroase imprejurari, 1a
omul normal 9i, in ealitate de factor determinant, 1a persoane1e care,
infr-un anumit 'lens, alcatuiesc 0 categorie opusa aceleia a nervo;;ilor : 1a
perver9i. Se;;tia ehiar9i inainte de psihanaliza (Binet) ca adesea este posi-
bH sa descoperim in anamneZel perver9ilor 0 impresiefoarte veche deter-
minata de 0 orientare anormala a instinctului sau de 0 alegere anormala
a obiectu1ui 9i de care libidou1 perversului ramine ata;;at toata viata.·
~i\desea ne este cu neputinta sa spun em .ce face ca aceasta impresie sa
devina capabila de a exercita asupra libidou1ui 0 atractie atit de puter-
nidi. Va voi prezenta un caz pe care I-am observat eu insumi. Un barbat,·
pe care organele genitale 9i toate celelalte farmece ale femeii il lasa
astazi indiferent si care traieste totusi 0 excitatie sexuala irezistibili.'i la
vederea unui pici~r. de 0 anu~ita forma, de aItfel nu dezgolit, i:-;iamin-
te;;te de 0 intimplare prin care a trecut pe cind avea ~aseani 9i care a
jucat un rol hotaritor in fixatia libidoului sau. Statea a;;ezat pe un taburet
linga guvernanta sa, care trebuia sa-I dea Q lectie de engleza. Ciiuvernanta,
o fata batrina, uscata, urHa, cu ni9te ochi alba;;tri apo;;i :-;iCll nasul cim,
avea nu 9tiu ce la un picior pe care, din aceasta cauza, 11incaltase in-

2) "die Grenzen da Hervositat" in textul original. (Nota trad.)

19 - cd. 404 289
 tr-un papue de eatifea ~i-l tinea intins peo pernita. Coapsele Ii.' crall
totu~i aeoperite in moaul eel mai decent. Toemai piciorul slab, tendino.'>,
ca aeelaa1 guvernantei, a devenit, dupa 0 tin11claincercare de activitate
.sexuala normala, unicu1 sau obieet sexual, iar omtll nos1ru era atras in
mod irezistibil de Ull asemenea pieior, mai ales daca aeestuia i seaai'\u-
gau ~i alte trasaturi ca1'e-i aminteau de guvernanta engleza. Aceasta
fixatie· a libidou1ui. a fikut din· e1 nu un ne'1rotic, ci un pervers, ceea
ce noinumim Un fetisist adorator de picioare. Dupa cum'1edeti cu toate
ea fix*i:'itiaexcesi'1a ~i: in plus, preeoee a libidou1ui eonstituie' ~mfactcT
etiologic indispensabil nevrozei, actiunea- sa se intinde mult dineol0 de
cadml ne'1rozelor. Fixatia constituie,astfel, 0 conditie mai putin decisiva
dedt pri'1atiunea despre care am vorbit mai sus.
A~adai', problema determinarii ne'1roze10r pilre sa se complice. De
fapt, cercetarea psihanaliticane dcz'1aluie un nou factor care nu figun:'Ci~'il
in seria noastra etiologica ~i care apare eLlcea 111al mare evic1cnt2J. 1a pe>
.soanele pe<ieplin sanatoase atin5e pe nea',)teptate de 0 afectiune nevrD-
Hca. Gasim cu regularibte la aceste persoane indiciile "L1-TIei opozitii de
dorinte sau, cum obi~nuim sa ne exprimam, ale unui conflict psihic. 0
parte a personaJitatli manifesta anumite dorinte, 0 aHa parte se opune
acestora ,?i Ie respinge. Fara un conflict de acest gen, nu exist a neVWZd,
De altfel, nu este aIel nimic ciuc1at. Cunoa;;teti ca viata nOastra psihi:h
,este in mod constantfn'lmintata de conflicte carora ne straduim s~\ Ie
gasim solutia. Pentru ca un asemenea conflict sa de'1ina patogeh avem'
deci n2voie de canditii speciale, In consecinta, trebuie S{l ne intreDi.lrn
C'Cll'esint aceste condltii, intre ce forte psihice se desfa',)oara aeeste C011-
fHete patogene, care sint raporturile care exist a intre conflict ~i ceHalti
fact,ori detern1jl'lan~.i. '
SpET sa pot'da acestar intrebari raspunsuri mu1tumitoare, de,?i scude
~i schematice. Can:flictul este pravocat de privatiune, libidoul c21'uia Ii
este refuzata satisfactia normala fiind abJigat sa caute alte obiecte ~i cai.
Conditia acesluia este dezaprobarea celorlalte ciH:'Ii abiecte de catre 0
anum ita frac'~iune a personalitatii: rezulta un veto care face irnposibH
noul mod de satisfacere. Incepind din acest n10ment formare'l simptorne-
lor urmec~za,a cale~p,e care a vom pa1'curge .I?ai tirziu.~:rendi~te1: li~idi-
nale resplnse cauta In acest caz sa se manrteste pe cal ocohte, 1nS3.nu
fard a sestr{lClui s2-:'Ii justifice cerintele CLi ajutorul unor deformarL ~i
ateTl1.1~tri. .Alce.st~ cG-i ocolite sirlt· acelea ale fornlarii .simptoilJelor,_ care" re-
prezintu a s2tisfactie naLla san de substitutie, devenita necesara co.urmare
a privathlnii.
Imp01tanta conilictului psihicmai paate fi rcHefata daca adaugam:
"Pentru, Cd 0 priv~]tiune e:cterioClrii sa devina patogena, trebuie sa se i
adauge 0 prlvatiune interiO:1Tii". Se intelege ca privatiunea exterioara ~j
ceo. interioara S2 raporteaza 1a obiecte diferite$i urmeaza cai diferite.
Privatiune,} exterioara exclude cutare posibilitate de satisfactie, priva-
tiunea interioara a1' vrea sa excluda alEi. posibilitate :'Iitocmai in legXHwa
ell acestea se declan~eaza conflictul. Prefer acest procedeu de expuncre,
avlnc1 in '1edere cantinutul sEmimplicit. El implica indeosebi probabili-
tCltea C[, in cpodle de inceput ale dezvoltarii umane retinerile interioare
au fast deter:ninate de obstacole exterioare reale.
Care sint insa fortele din care emqna opozitia Impotri'1a tendintei libii-
dinale, care este cealalta latura a conflictului patogen ? Acestea slnt, ca
290

/
 sane exprimam intr-un mod foarte general, tendintele nesexuale. Noi Ie
cleSeml1EUn cu l1umele generic de "tendinte ale eului" ; psihanaliza nevro-
zelor de transfer nu ne orera. nici1.1n mijloc 1.1tilizabilspre a unnarides-
compunerea lor ulterioara, nu reu~im sa Ie cunoa~tem intr-o oarecare
masura .decit prin rezktentele opuse analizei. Conflictul patogen este un
.conflict Intre tendintele eului ~i tendintele sexuale. Avem impresia, in
unele cazuri, ca este vorba· de un conflict Intre diferite tendinte pur
. sexuale; aceasta aparenta nu infirm a cu nimic teza noastra, pentru ca
din cele doua tendinte In conflict, una este intotdeauna cea care caura
ca sa zicem a~a, sa s~tisfaci'! eul, pc clnd ceahllta ia a pozitie de aparar~

I
I,
pretinzind ca· va conserva
sexualitate.
Revenim, deci, la conflictul dintre eu ,?i

Od de dte ori psihanaliza Infati~a cutare sau cutare evenimcnt psihic

ca, pe un produs a1 tendintelor sexuale, i se obiecta eu iritare ca omul
nu este alcatuit numai din sexualitate, ca exista in viata psihica alte
tendinte si interes2 dedt tendintelesi interesele de nat1.'ra sexuala ca
nu tre"tui'e sa· derivam "totul" din sexualitate etc. Ei blne, nu CUI;OSC
nimic mai reconfortant decit faptul de a Ii 0 data de acordcu adversarii.
Psihanaliza n-a uitat nicideeum ea exist-a tendinte nesexuale, ea si-a
Inaltat edificiul pe principiul sepan3rii nete ~i tran~ante a tendintelor
sexuale ~i a tendintelor care se r~lporteaza la eu 91 afirma, rara a a::;tcpta
obiectii, canevrozele sint produse :/m ale. sexualitatii, ci ale eonflictului
dintre eu 9i sexualitate. Ea nu are nlei un motiv plauzibil sa conteste
existenta sau importanta tendintelor eului atunci cind .lncearca sa dega-
jeze ~i sa defineasca roiul tendintelor sexuale in starea. de boala 91 in
viatiL Daca psihana1iza a fast determinata sa se oeupe in primul rind
de tendintelesexuale. aceasta s-a datorat faptuluica l]evrozcle de transfer
au reHefat aceste tendinte in mod deosebit ~i i-au oferit in felul acesta
pentru studlu un dameniu neglijat de altii.
Tot a~a, nu este coreet sa se pretinda ca psihanaliza nu se inte1'eseaza
de aspectul nesexual al personalitatii. Tocmai separatia 1nt1'eeu ~i sexua-
litate a clovedit cu 0 claritate lara seaman ca tendintele eului au ~i ele
o dezvoltare semnificativa, care nu este nid cu totul in'depcndenta de
libido, nici Cll totul lipsita de reactie impotriva acestuia. Respectul ade-
varului ne obliga insi'! sa spun em ca noi cunoa~tem dezvoltarea eului
int1'-o muIt mai mica masura dedt pe aceea a libidoului, cauza. fiind ca
numai ca U1'111a1'e a studierii nevrozelor narcisice putem spera sapatnm-
dem in structura eului. Cunoastem, totwii 0 incercare foarte interesanta
In legatura eu aceasta probIenia. Este yorba de S. Fer e n c z i, care a
Incercat sa stabileasca In mod tearetic fazele de dezvoltare a cului,
C1 avem eel putin doua puncte de sprijin sollde in judecarea acestci
dezvoltari. Nu este adevaratca intereselelibidinaIe ale unei persoane
ar fi dintru ineeput ~i in chip necesar in opozitie cu interesele sale de
autoeonservare; mai degraba putemspune eEleulc2uta, in fiecare etapa
a dezvoItiirii, sa se armcnizeze eu structura sexuala, sa ~i-:o adapteze.
Succesiunea diferitelol' faze de c1ezvoltare a libidolilui are loc intr-ade-
var conform unui program prestabilit ; totu~i nu este indoielnic ca aceasta
succesiune poate fi influentatii- de catre eu, ca trebuie sa existE!"un anurnit
paralelism, 0 anumita concordanta Intre fazele de dezvoltare ale eului
.-;;i acelea ale libidoului ~i cadin tulburarea acestei concbrdante poate Iua
na~tere un factor, patogen. Un aspect care ne intereseaza in mod deosebit
este sa ~tim cum se comporta eul in cazurile in care libidoul a permis 0
291

l
 fixatie intr-o faza data a dezvolt'irii sale. Eul se poate acomoda cu
aceasta fixatie, caz in care devine, intr-o masuri'i corespunzatoare aces-
teia; pervers sau, ceea ce inseCl'1;;nil::\('C'lc~~i
lncrn, infantit. Dar el poate,
de asemenea, sa se opuna acestei fixatii a libidoului, caz in care eu1
sufera 0 refulare acolounde libidoul a sufelit 0 jixatie.
Urmind aceasta cale, gasim ca al treilea factor al etiologiei nevrozelor,
tendinta spre conflicte, depinde atit de dezvoltarea eului cit si de aceea
a libid~lui. Ne-am completat astfel ideile referitoare la det~rminismul
nevrozelor. In primul rind, ennoa$tem eonditia eea mai generala, repre.,..
zentata de privatiune, dupa care urmeazafixatia libidoului care 0 im-
pingein anumite directii, iar in a1 treile.2 rInd intervine tendinta 'la
conflict care decurge din dezvoltarea eului deviat de aceste tendinte
ale libidoului. A$adar, situatia nu este nici atit de complicata ~i nici
aUt de greu de sesizat pe cit va va fi parut probabil in timp ce imi dez-
voltam ideile. Nu-i mai putin adevarat ea asupra acestei probleme nu s-a
spus totul. La cele ce V-am aratat, am mai avea de adaugat ceva nou,
dupa cum am puteasa supunem unei analize mai profundelucrurile
deja eunoscute ...
Spre a va demonstra infiuenta pe care 0 exercita dezvoltarea euLui
asupra genezeieonflictului $i prin urmare asupradeterminarii nevro-
zelor, va VOl dta un excmplu care, de~;;iimaginal', nu are nimic nevero- '
simil. Aeest exempu mi-a fost inspirat de titlul unui vodeviI a1 1ui
Nestory: "La parter $i La primul etaj". La parter locuie$te ingriiitorul
casei, iar la primul etaj proprietarul, un om instarit ~i stimat. $i unul
;;1 cela1a1t au copii $i banuim ca fetita proprietarului dispune de posibili-
tatea ca, in afaraeazurilor in care ,este supravegheata, sa se joace cu
fetita ingrijitorului. Se poate intlmpla ca in aeeste imprejurari .jocurile
copiilor sa capete un earacter indecent, adica sexual, ei sa se joaee de
pilda "de-atata $i mama", sa inceree sa-~i vada fiecare partile intime
ale corpului ~i sa-~i irite organele genitale. Fetita propriet.rului care,
in ciuda eelor dnci sau ~ase ani ai ei, a pututavea ocazia sa faea unele
observari eu privire 1a sexualitatea adu}tilor, poate juca in acesta im-
prejurare rolu1 de seduditoare. Chiar ~;i atunci dnd nu dureaza prea
mult, aceste "jocuri" sint de ajuns ca sa activeze la eei doi copii anumite
tendinte sexuale care, dupa incetarea jocului, se manifesta timp de citiva
ani prin masturbatie. lata ceea ce vomgasi comun la cei doi copli ; re-
zultatul final insa, va diferi de la unul la altul. Fetita portarului va
practica masturbatia aproximativ pina la aparitia menstruatiei, ca sa
renunte apoi tara dificultate, i~i va lua citiva ani mat tirziu un amant,
poate ca va face un copil, va imbI'ati~a cutare sau cutare. cariera, poate
ca va ajunge artista 1a moda ~i va sfir$i prin a intra in aristocratic. Poate
ca vaavea 0 soarta mai putin stralucita, insa i~i va trai restul vietii
fara a se resimti de pe urma exercitiului precoce al sexualitatii scutita
de nevroza. Altfel se VOl' petrece lucrurile eu fetita- proprietarului.
Curind, fiind inca eopil, ea va trai sentimentul de a fi faeut ceva rau,
va renunta imediat, dar ca urmare a unei teribile lupte interioare, la
satisfactia masturbatoare, dar nu fara a pastra 0 amintire $io impresie
deprimanta. Cind, la adolescenta, se va afla in situatia de a afla cite ceva
despre raporturilesexuale, ea Ie va evita cu 0 aversiune inexplicabila $i
va prefera sa Ie ignore. Este posibil ca ea sa sufere atunei din nou
presiunea puternica a tendintei spre masturqare, fara a ayea curajul sa
se plinga in legatura eu aceasta. Cind va fi. atins Vlrsta laeare fetele
292
 incep sa viseze 1a mariti~, ea va didea prada nevroze.i ~i drept urmare va
trili 0 profunda deceptie rata de casatorie, viata Infati~indu-i-se In culorile
cele mai sumbre. Daca reu~im sa descompunem aceasta nevroza eu aju-
toru} analizei, yom coi1stata ca aceasta faLl bine crescuta, ii1teligenta,
idealista ~i-a refulat inintregime tendintele sexuale, insaacestea,
ea ea sa fie con~tienta de fenomen, se raporteaza in permanenta 1a
mizerabilele joeuri la care s-a dedat eu prietena sa din copilarie.
Deosebirea dintre aceste doua destine, inpofida identitatii eveni-
mente10r initia1e, tine de faptul ca eul uneia din protagoniste1e noastre
a avut 0 dezvoltare pe care cea1alta nu a eunoscut-o.Fiicei ingrijitorului
activitatea sexuala i s-a iIifati~at mai tlrziu sub un aspeet la fel de na-
tural ~i lipsit de reticente ca in copilarie, pe cind fiiea proprietarului a
suferit influenta educatiei ~i a exigentelor sale. Date fiind sugestiile pe
care l~a primit de 1a educatori, ea ~i-a faeut din puritatea ~i eastitatea
femeii un· ideal incompatibil eu activitatea sexualfi, iar formatia fntelec- .
tuala i-a slabit interesul pentru rolul pe care era chemata sa-l joace in
ealitatea ei de femeie. Tocmai ca 0 consecinta a acestei dezvoltari mo-
rale ~i iritelectuale mai inalte dedt cea de care s-a bucurat prietena sa
a ajuns in conflict eu imperative1e sexualit£ltii.
A~ dori sa mai insist astazi asupra unui alt· aspect referitor la dez-
voltarea· eului, tocmaitinind seama de perspectivele pe care ni Ie des-
chide ~i de faptul ca toate concluziile pc care Ie yom trage de aid VOl' fi de
natura sa justifice separarca tran~anta, dar care nu sare inochi, pe care
noi 0 postulam Intre tendintele eului ~i tendintele 'sexuale. Spre a for-.
mula 0 judecata asupra acestor doua eai de dezvoltare, trebuie sa por-
nim de la 0 premisa de care nu s-a tinut cont indeajuns pina astazi.
Cele doua cai de dezvoltare, a libidoului si a eului, nu sint in fond dedt
legate testamentare, repetari prescurtate 'ale dezvoltarii pe care omeni-
rea intreaga a pareurs-ode 1a origini ~icare se intinde pc 0 mare du-.
rata de timp. In ceea ce prive~te dezvoltarea libidou1ui, i se recunoa~te
eu draga inima aceasta origine jilogenetici'i. Amintiti-va numai ca 1a uncle
anima1e aparatul genitalprezinta legaturi strinse cu gura, ca la altele
este inseparabil de aparatul excretor, iar 1a 0 alta categorie se leaga de
organele loeomotorii, despre toate acestea yeti gasi 0 interesanta expu-
nere. in valoroasa carte a lui W. BCilsche.Observam la animale, ca sa
spun em a~a, ·toate felurile de perversiune~i de structura sexuala. in
stare nativa. Or, la om punctul de·vedere filogenetic este in parte mascat
de faptul caparticu1aritatile care sint in fond mo~tenite, nu sint
putin dobindite din nou in cursul dezvoltarii individuale, probabildin
cauza ca Imprejurarilecare au impus odinioara achizitiaunei particula-
ritati date persista 'Ii continu,a sa-~i exercite actiunea asupra tuturor
indivizilor care se succed. A~ putea afirma ca aeeste eonditii, din pro-
ductive cum au fast aItadata, au devenit doar cleclan9atoare. In afara
de aceasta, este incontestabil ca mersul.dezvoltarii pre determinate poate
fi tulburat ~i modificat 1a fiecare individ prin influente exterioare recente.
In ceea ce prive9te forta care adictat umanitatH aceasta dezvoltare :?i a
carei actiune continua sa se exercite in aceea~i direetie, o*unoa~tem:
este tot privatiunea impusd de realitate sau, ca s-o numim pe numele
sau adevarat necesif;atea care decurge dinviata, Auc.cy~''l' Nevroticii
eei la care in perioada eopmiriei aeeasta rfgoare a provocat efeele dezas-
tru9ase, dar o1'ieare ar fi educatia primita, sintem expu:;;i 1a riscuri.
Proclamind ca necesitatea v,itali'i constituie motorul dezvoltarii, nu mic-

293
 .;;oram de altfel cunimic importan~a "tendin~elor evolutive interne",
atund cind existenta acestora se faee simtita.' .
Or, se euvine sa notam di te11dintele sexuale :;;iinstiIictul de conser-
yare nu se comporta in acela:;;i fel fata de necesitatea rea1£i.Instindele
care au ca finalitate conservarea :;;itot eee?l ce tine de ea sint mai aceesi-
bile edueatiei; ele izbutesc repede sa se incline in fata necesitatii :;;i
sa-:;;i c.,2nformeze dezvoltarea in raport de cerintele reaIiHitii. Faptuleste
de inteles, c1at fUnd Cft aitfel ele nu-~i pot procura obiectele de care· au
nevoie ;;i fara de care individul risca sft piara. Tendintele sexua1e, care
1a inceput nu au nevoie de obiect ~i ignora aceasta trebuinta, sint mai
grell de educat. DUclnd 0 existenta ea sit spunern a:;;3 parazitara, asociata
eu aceea a altor organe, capabile sa-~i gaseasea 0 satisfactie Glutoerotica,
fara ea maear sa depa:;;easca corpu1 individului, elc scapa influentei edu-
cdtive a necesitatii reale :;;i, 1a majoritatea oamenilor pastreaza toata
viata, din anumite puncte de vedere, un caracter 2rbitrar,capricios, r~-
fractal', "enigmatic". AdElUgatila aceasta laptnl ca un tinar J:nceteaza.de
a. mai £i educabil din momentul in caretrebllinte1e sale sexuale ating
intensitatea maxima. Educatorii 0 ;;tiu ~i procedeaza in consecinta; dar
poate S8 VOl' lasa convin:;;i de rezultatele psihanalizei ca sa 1'ecunoasca
raptlll ci'i educatia primitEi in prima copilarie laSE:cele mai Cldinci am-
prente. Omul este integral format deja de la virsta de patru san cinci
ani ~i mai tirziu se mu1tume~te sa manifeste ceea ce i s~a dat pina .la
aceasta vi1'sta 3).
Pentru a sublinia intreaga semnificatie a deosebirii pe care am sta-
bilit-o int1'e aeeste doua grupuri de instincte, sintem nevoiti sa facem 0
lunga digresiune ~i sft infroducem una din acele consideratii carora li
se potrive:;;te calificativul de economice. Faclnd aceasta, yom aborda uriul
dindomeniile ce1e mai importante, dar, din nefericire, ;;i dintre cele mai
obscure ale psihanalizei. Ne punem intreparea daca 0 intentie funda-
m2nta1;'[ oarecare esie inerenta aetlvitatE aparatului nostru psihic :;;i
acestei intreb,3ri Ii raspundem printr~o prima aproxiinare, spunind ca
dupa toate aparentele ansamblu1 activitatii noast1'e pslhice are ciTept
sa ne procure plikerea ;;i de a ne face S<'l eviU1l11neplacerea, fiind

3) Afirmatia Iui Freud, potrivit direia educatia primitii In copilarie lasa cele
mal adinci amp rente, este exada: AUt trasaturile de caracter (pozitive $i negative),
cIt,;;1 deprinderile, obi:;;nuintele, atitudinile etc. rormate la accastii vlrsta se remarca
printr-o mare stabilitate, uneori putfndu-se manifesta din nou ~i dupa ce, prin
erorturi pedagogice deosebite sau prin forta experientei de viata, ele au fost Inlo-
cuite prin altele mai conforme cu cerintele integrarii sociale. Este Insa exageratii
afirmatia sa ci'i,.dupa virsta de 4-5 ani, omul HU. al' race dedt sa "manifeste ceea
i
ce s-a dat pina la aceasta vlrsta". In realitate, personalitatea umana este trans-
formabila in mod nellmitat, iar stadiile de dezvoltare care succed copiliiriei au
lor in procesul niciodaUi incheiat al romtirii :;;ieducarii omului. Din acest
pllnd de vedere, pedagogul american J. R. Kid d scrie cu deplina indreptatire:
"Omneniinu sc hralwse Ia maturitate elL momentul eopHariei Iii aZ tineretii $i nt~
naui9heazii pt~r $i simplu de-a Ztmgul coastei catre batr/nete. Existii tot atit de
multe probleme noi de rezoZuat $1 situalii noi de stapfnit in timpuZ aniZor maturi-
pe cite exista. in timpuZ perioadelor de data anterioare. lvlaturitatea are
punctele sale de tranzitie $i crizeZe sale. Ea este 0 perioada de dezvoltare aproape
de compZetii ca .sens cum sint perioadele de dezvoZtqre ale copiZiiriei $i
actoies(:en,te,i" (How Adults Learn, Association Press, Ne\v York, 1973). (Nota trad.).

294

I-.. ~ .-------- .. --------------

 :-eg:atci in mod automat de principiul pUicerii 1;)., Or, am da totul ca sa
CLlnoa;;;tem conditiile placerii :;;1 ale neplacerii, insa toc111ai elementele
c:C23tei cunoa~teri ne lipsesc. Singurul lueru pe care il putem afirma este
ca placerea se afla in legatura cu diminuarea, atenuarea sau stingerea
n13,sei excitatiilor acumulate in aparatul psihic, pe cind suferinta merge
!llinii-n mina cu cre~terea, eu exacerbarea acestora.
Examinarea celei m,~i intense placeri accesibile omului, placerea traita
in -cursul saviqirli adului sexual, nu lasa nici un dubiu asupra acestui
Cumin acestc acte Insotite de placere oste yorba de cheltuirea de
rnJ.ri c,;ntiElti de excitatie sau de energie psihicaJ dam considerentclor
de Clcestea numele de econmnice: Notam ca sarcina care incumba
aparatului psihic :;;i actiunea pe care el 0 exercita pot fi descrise aHfe1 :;;i
int1'-un mod mai gonel'al dedt Insistind Clsupra dobind~rii placeril. Putcm
s'[June Cd aparatul psihic serve~te la dominarea ~i suprimarc::l excitatiilor
~i in<::itatillor de origine externi'! sau interna. '[n ceea ce prive~te tendln-
tele :,exuale, este evident ea de la ineeputul ~i pin a la sfiqitul dezvoltarii
lor ele reprezinta UD mijloc de dobindire a placerii, j'ndeplinindu-:;;i
aceasta functie far:'i a 0 slabi. Acela:;;i este, b 1nceput, obiectivul tendin-
~elOi"eului. Dar, sub presiunea marii educatoare care estc nec8sitatea, ten'-
dintele EuIcei nu 1nt1rzi2 sa modifice principiul pHicerii. Sarcina de a in-
departa suferinta i so impune eu aceea;;i urgenta ca ~i aceea de a-~i asi-
gura placeI'ea, evJ invata ca este indispensabil sa renunte b satisfactia
imediata, 38. amine dobindirea p1acerii, de a SUDorta unele sufer1nte s1 de
a 1'enunta in general laanul111te surse de placel:e. Eul asHel educat'de'vine
,,;"(,;zon:,))11 ", nu S2 mal 1'::1'Oa dominat de principiul placerii, ci S8 supune
principiuIui reaIiti11ii care, in fond, are ~i el drept sea)) pli5cerea, dar 0
pLkere care, am'inati't )1 atennati'l, aTe avantajul dea oieri certitudinea
pc care ne-o di'l contactlll eu realibtea :;;i conformarea 1aexigente1e sale.
Tl'ecerea de la }Jl'incipiul pEicerii 1a principiul realitatii constituie
uliul dinprogresele cele mai Lnportante in dezvoltarea cului. $tim deja
cii tendintele sexualc nu depa;;;esc decit tirziu ~i oarecum fortate ~i
coristrlnse acc~-;_staf:::tza a dez-vo_~tarii eLdui.- iar Inai departe V0111 ,redea
ce cOl1secinte pot clecurge pentru om din acestc leg,Citurl'm,,1 slabe dintre
s2xualitatca sa ~i realitatea exterioara. Daca eul omului se dezvolta :;;i
are istoria sa, ea si libidoul, uu yeti fi surprinsi sa aflati ca poate
de asemenea, 0' "regresiune a euiui" ~i po ate ' ca yeti fi curi~~i sa
eunoa~teti ralul pc C2re il poate juca in maladiile nervaase aceasta
Intoaxcere a e1.lIui la f.aze anterioare ale clf;z\loJtarli.
*
* *

'i) Principiul freudian-nal Dlficerii", C2.re calauzestedin inconstient fiinta umana~

in tc"ate demersurile sale, reflect-a tenclinta inerenti oricarui in1Duls sau >ndorinte'~
de a-~i unnari propria-I satisfactie, indiierent de £lIte considerEmte, in dialectica
i
exist,~.n~ei se opune "prfllcipi-uZ- reaZitCltii" care; cumarata Freud, ne obliga sa
amL:ltrl obtinel'ea satisfactiei, "sa nu profiti'im de Cinumite, posibilitiiti ee ni se
oJeni $i ehiar sa suportam, datorita lun[!ului oeol peeare eonsimtim s?1-1faeem spre
a la pUicere, 0 momentanii nepliicere" (Jenseits des Lustprinzips, in Ge~
Schriften, 'VI., Leipzig, \Vien, ZUrich, Internatinaler Psychoanalitischer
Verlag, 1925). In fond, "principiul l'ealitatii" introduce in structura psihidi ~i in
co;upo!'tdl:1entul omului reg-tIlile de etidi sociala, acceptate uneori eu destula difi-
ClilUI", tc\ ata tracL),

295
 XXIII
MQpALITATILE DE FORMARE A SIMPTOMELOR

Pentru profan, esenta bolii ar constitui-o simptomele, iar insana-

to;;irea ar consta in inlaturarea acestora. 1\1edicul, dimpotriva, se stra-
duie;;te sa faca distinctia intre simptome ;;i maladie :;;ipretinde ca dispa-
ritia simptomelor este departe de a insemna vindecarea. Ceea ce ramine
din boala· dupa disparitia sil11ptol11elor.este toemai eapadtatea de a ge-
nera noi sim.ptome. In consecinta. yom adopta in mod provizoriu punc-.
tul de vedere al profanului :;;iyom adl11ite ca analiza simptomelor echi-
valeaza cu iptelegerea bolii.
Simpto!11ele, 1ar noi nu vorbim aid, fire:;;te, decit de simptome psi-
hiee (sau psihogene) ;;i de maladii psihice,. sint, pentru viata privita in
ansamblul ei, acte vatamatoare sau eel putin inutile, acte indeplinite eu
aversiune, care sint insotite de un sentiment penibil sau de suferinta.
Principal a lor vatamare consta inefortul psihie eerut de executia lor
~~;iin acela de care este nevoie pent1'u a Ie combate. In cazul in C8re
avem un proces de forma1'e exagerata de simptome, acest efortdublu
poate .antrena dupa sine 0 asemenea saracie a energiei psihice disponi-
bile lrlcit persoana intercsata devine Incapabila de a mal face fata sarci-
nil or importante ale vietii. Cum acest eJect constituie mai ales 0 exprcsie
a cantitaW de energie cheltuite, yeti intelege fal'a greutate ca ,,3 fi
bolnav" este 0 notiune esentialmente practica~ Totu;;i, daca va situati
dintr-un unghi de veclere teoretic ~i faccti abst-ractie de aceste cantitati,
yeti putea spune, fara tcama de a fi dezmintiti, ca noi toti sintem bo1-
navi, aclica nevrotici, dat fiind ca toate conditiile care guverneaza £01'-
marea simptomelor exista ~i la omul normal.
In ceea ce prive;;te simptomele nev1'otice, ;;tim de-acum ca ele sint _
efectul unui conflict care se declan;;eaza in subiect ccYurmare a unui
.mod nou de satisfacere a libidoului. Cele doua forte care s-au separat se
reunesc in simptome, recondliindu:'se, ea sa zieem a:;;a, printr-un com:"
promis care nu este altcevadecit fo1'marea simptomelor. Aceasta $i
expJica puterea de rezistenta a simptomului ; el este sustinut de an:;bcle
parti. :;3tim,de asemenea, ca unul din ace~ti doi adversari in conflict este
1'eprezentat de libidoul nesatisfaeut, indepartat de la realizare 'Ii obligat
sa-;;i caute noi modalitati de satisfactie. Daca realitatea searata nemi-
10asa, chiar 'Ii in cazul in care libidoul este dispus sa adopte unalt obi€ct
in locul aceluia care Ii este refuzat, aeesta Va fi in final silit sa se anga-
jezc pc calea r€gresiunii ;;i sa incerce sa-:;;iafle satisfaetia fie in un.a din
structuril.e deja depa:;;ite, fie iritr-unul din obiectele abandonate anterior.
Ceca· ce atrage libidoul pe ealea regresiunii sint fixatiile pe care Ie-a
Iasat in aceste stadii timpurH ale dezvoW"iriisale.
Calea regresiunii se separa net de aeeea a nev1'ozei. Cind aeeste re-
gresiuni nu trezesc nid 0 opozitie a eului, proccsul se produce fara ne-
vroza ;;i libidoul obtine 0 satisfactic reali'l, chiar daca nu totdeai..ma no1'-
206
 ·_-_._------~----~~-~--~~
------''''~."''~.,'.,,~"'''~~~~:'~~,~,~'

maUl. Dar' atunci dnd eul - care controleaza nn numai cOlli?tiinta, ci

~i dille de acces ale inervatiei motrice $i, drept urmare, posibilitatea
realizarii tendintelor psihice -, dnd eul, spuneam, nu accepta acei>tere-
gresiuni, ne aflam in fata unui conflict. Libidoul gase:;;te, ca· sa zicem
a'ia, calea blocata 9i e silit sa incerce sa scape intr~o directie in cafe 1$i
poate chelt~i rezerva' sa de energie potrivit cerintelor principiului pHi-
cerii. EI trebuie sa sesepare de eu. Operatia aceasta Ii este inlesnita de
fixatiile pe care Ie-a format de-a lungul dezvoltarii sale 9i impotdva
carora eul s-a aparat de fiecare datacu ajutorul refularilor. Ocupind in
mersul sau regresiv aeeste pozitii refulate, libidoul se sustrage eului ;;i
legilor sale 9i renunta in acela9i timp la orice educatie pe care a primit-o
sub influent a sa. Libidoul s-a lasat calauzit daar atita timp cit putea
nazui intr-o satisfactie, dar, sub dubla presiune a privatiunii exterioare
$i interioare, s-a revoltat impotriva subordonarii $i cugetacu regret 1a
fericirea din trecut. Acestaeste caracterul sau, in fond invariabiL Rc_
prezentarile in care libidoul va investi de acum inainte energia safac
parte din sistemul incon$tientului $i se supun proceselor care au loc 'in
acest sistem, in primul rind procesele condensarii ;;i deplasarii. Ne gasim
aid in prezenta aceleia;;i situatii ca aceea care caraeterizeaza forma rea
viselor. $tim ca visul .ljropriu-zis, care s-a format in incon;;tient in cali-
tate de realizare a unei dorinte imaginare incon$tiente, se love$te fie 0
anumita aetivitate (pre)con;;tienta. Aceasta impune visului incon:;;tient
ccnzura sa, in urma d'treia survine un compromis caracterizat de fo1'-
malTa unui vis manifest. La fel se petree luerurile cu libidoul, al carui
obiect, expulzat In incol1$tient, trebuie sa tina 5e3ma de forta eului pre-
con~ti€nt. Opozitia faeuta acestui obiect de catre eu constituie pentru
libido un fel de "contraatac" indreptat impotriva noii sale pozitii $1 n
abliga sa aleaga un mod de expresie care poatefi imparta;;it $i de dare
eu.In felul acesta ia na~tere simptomul, care este un produs cqnside-
rabil deformat de satisfacerea incon;;tienta a llnei dorinte libidinale, un
. produs echivoc, ales eu abilitate $i avind doua semnificatii diamet1'al
opuse. In ceea ce prive;;te acest din urma aspect, intre vis $i simptom
exis.t2i0 deosebire, in sensu 1 cii in cazul celui dintii intentia preeon$tlenta
vizcaza numai ·protejarea somnului, neadmitind in con$tiinta nimic sus-
ccptibil sa-l tulbu1'e ; ea nu opune dorintei incon$tiente un veto tran:;,ant,
nu-i striga. "Nu !". Dimoptriva, in cazul visu1ui intentia precon;;tienti:l
trebuie sa fie mai toleranta, situatia omuluicare doarme fiind mai putin
amenintata, pentru ca starea de somn reprezinta 0 bariera care supdma
orice comunicatie cu realitatea.
Dupa cum vedeti, daca libidoul poate sa se sustraga conditiilor create
de conflict, el 0 clatoreazii existentei fixatiilor. Prin intoarcerea 1a fixatii,
libidou1 suprima efeetul refularilor $i obtine 0 derivatie sau 0 satisfactie,
cn conditia de a respecta cla1..1Zele con1promisu1ui. Prin oeolurile sale 'In
spatiul incon$tientului $i al fixatiilor, el rew~e$te finalmente sa-$i proeme
o satisfactie real a, eu toak ca extrem de limitata si abia de 1'ecunoscut.
Voi face doua romarci cu p1'ivi1'ela acest rezultat'final : in primu!' dnd
va atrag atentia asnpra. 1egaturilor strinse care exista aid intre libido
$i inconf7tient, pe de 0 parte. intre con;;tiinta $i realitate, pe. de aHa. cu
toatc Cd la inceput aceste doua cupluri nu crau legate intre ele prin
nid un fir: in al cloilea rind, tin sa va previn, rugindu-va sa nn uitati
ca tot co va voi spune in continuare se refer a in chip exclusiv la £01'-
marea simptomelor in nevroza istericii.
297

i
t
 Unde gase£3te libidou fixatiille de care are nevoie spre a-$i croi
drumpe terenul rdularilor? In activiti'ttile $i evenimentele sexualiUitiL
infantile, in tendintele partiale 9i in obiectele abandonate $i neglijate ale
copiliidei. Libidoul revine la toate acestea. Importantacopilariei este
dubla: pe de 0 parte, copilul manifesti'i pentru prima data imtincte
$1 tendinte pe care Ie aeluce in 1ume in ca1itate de dispozitii native 9i,
pe de aWi parte, sufera influente exterioare, traie$te evenimente acd-
dent::de care trezese 1a activitate alte instinct2 ale sale. Cred ca avem un
de neeontestat sa ac10ptam aceasta diviziune. Manifestarea dispozi~
tiilar lnnascute nu ridica nici 0 obiectiecritic~'\. ima experienta analitici'l
n2 obliga sa admitem eElevenimente pur accidentale petrecute in copi-
1Eu''1esint capabi1e sa lase in ur111alorpuncte de sprijin pentru fixatiile
libidouluL De altfe1, nu vad aid niei 0 dificultate teore1:lca. Dispozitiile
constitutionale sint in mod incontestabil vestigii pe care ni Ie-au 1;'lsat
tra.irile stramo~ilor' indcpartati ; avem de-a face aici cucaractcristici care
de ins81e au fast dobindite intr-o zi, pentru cl'i fara achizitii nu ar exista
creditate. ,Este oare admisibi1 ca facultatea de a dabindi noi caractere
susceptibi1e de a, fi transmise ereditar sa fie refuzata tocmai generatiei'
pe care 0 avem in vedere? Valoarea evenirnentelor vietH infantile nu
trebuie sa fie, cum S2 face adesea, ·diminuata in la'foarea evenimentelor
ancestra1e 9i ale maturWitii individului luat in cercebre; faptde
care umplu copiLiria merit3, dimoptriva, a consideratie cu totu1 aparte.
Ele antreneaza ccnsecinte CLlatit mai grave cu cit au lac intr-o perioad{l
in caTe dezvoltarea este incii neterminata, circlU1istanta care favorizeazil
tocl11£<iactiunea lor traumatica. Lucrarile llli Roux $i ale aHara aSU;Jra
mecanicii dezvoltarii ne-au dovedit dl cea mai mica leziune, 0 intepfltura
de Be,. de exemp1u, aplicata embrionului in timpuldiviziunii celulare,
duce la tulburari foartc grave ale dezvoltarii. Aceea9i leziune c,m-
Zdt} hrwi S2U animalului maturizat poate Ii suportata fanl niciun efect
dbiunator.
Fixatia libidoului adultului, pc care am introc1us~o in ecuatia ctiolo-
giC{i.a nev1'02e101'cu titlu de reprezontant al factol'ului constitutionaL
se lasS. acum descompusi'i in aIt) doi factori : dispozitia eredibdl :;:i(11s-
pozitia dobindita in prima copilario. ,stiu ca 0 schema este totdeauTB
bine primitade ceicare doresc sa invct;e. S,l rezum<''tm,deci, rapoI'turile
dinlre divcrE?iifactori, in schema 'de mai jos :
Etiologia nevroz21or = Dispozitie prin + EV~l1in1ente
fixatia accidentale
libicloului (traurnCl psihic~i)
!

Constitutie sexuala Evenimente din

(Evenin1~ntele, vie~ii copiE-trie
preistorice)
Constitutia sex1..1alaercditara prozinta 0 mare variotate de dispozitii,
dupi').cum dispozitia intcreseaza in mod deosebit cut are sau cutare ton-;
dintL~partia1a, 1uata aparte sa1..1in combinatie eu altele. In asociore Cll
evenimentcle din copil<''trieconstitutla formeazi'l 0 nouZl "serie COlTlplc-
m2ntara", intru totul analoaga ace1eia a carei existent£i am constatat-o
ca reZtlltat a1 asocierii dispozitiei cu evenimentele accidentale ale vietH
adultului. Atlt intr-o parte cit ~i in cea1alta regasimace1ea$i cazuri ex-
trs;;,'11c9i acelea9i relatii de substitutie. 1:n legMura en accDsta ne putem
298
 intrcba dace~ cea 'mai remarcftbilac1intre regres1unilelibidoului, adica
,';?gresiunea sa la vreuna din fazele anterioare ale struchllii sexuale, nu
E-sf~determinata in mod preponderent de conditiile constitutionale e1'e-
dUare. Am face ins3. bine sa aminam raspurlsul la aceasta intrebare pin a
chld .yom dispune de 0 serie mai importanta de' forme ale afectiunilor
neve-otlce.
Sa staruimaCl.1m asupra acelui rezultat al cerceta1'li analitice care
ne c1.ovedc$teca libidoul nevroticilor este legal de viata lor sexuala in-
Din cauza aceastaevenimentele de acest fel par sa .qrpete 0
importanta vitalapentru em $i sa joace un 1'01 considerabil in declan",a-
rea bomor nervoase. Aceasta imnortanta s1 aCE-st1'01 sint incontestabil·
foarte in.'3emnate, am timp cit nu; se tin~ s~ama dedt de munca terapeu-
t1c21.,Dar daca se face abstractie de aceasta activitate, observam u:;for
cariscam sa fim. victima unei neintelegeri, facindu-ne despre viata (')
conceptie unilaterala, intemeiata pre a exclusiv pe sitnatia nevrotica. 1111-
evenimentelor infantile este diminuata de faptul di libidoul,
in~nL;;carea so. regresiva, nu se mai fixeaza aid decit dupa ce a fost
izg<jnit din' pozitiile sale cele mai avansate. Concluzia care pare a se im-
pune in aceste conditii este ca evenimentcle infantile la care ne referim
nn au avut, in perioada in care s-au petrecut, nid 0 importanta $i ca ele
nu .au clevenit importante dedt ulterior, in chip retrospectiv. Amin-
ca am adoptat 0 atitudine similara cind am diseutat dcspre com-
lui OecZip.
Nu nc va fi greu ~;a adoptari1 0 pozitie in cazul special de care ne
oenT);;"}}, Remarca potrivit careia transformarea libidinal a $i, in COl1se~
rolul patogeIl a1 evenimentelor din copilf:i.tlesint in mare masura
de regresiunea libidoului, este desigur justificata, insa ne-ar
.induce in eroare dadi am accepta-o fara rezerve. Deci trebuie
~inem scama $i de aUe considerente. In primul rind, observatia arata
in rrlOd indiscutabil ca evenimentele din copili'irie au imp()rtanta lor pro-
prie, care de altfel apare chiar din anii copilariei. Exist'i nevroze infan-
tile in care rcgresiunea in timp nu joaca dedt un 1'01 neinsemnat sau
nid liU se produce, afectiunea izbucnind eel urmare imediata a lInni
eveniment traumatic. Intreprindem studiul nevrozelor i:Clfantile pentru
a prc,.ceni 0 serie de neintelegeri primejdioase cu privire la nevrozele
adllltilor, a9a cum studiul viselor infantile ne~a pus pe calea intelegerii
viselor adultilor. De altfel nevrozele infantile Slnt foarte frecvente, mult
mal. frecvente dedt s-ar crede. Ele tree adesea neobservate, sint conside-
rate ca semne de rtiutate sau de proasta educatie, sint adesea reprimate
de Clutoritatile care guverneazi\ dezvoltareacopilului, inso1sint lesne de
rr~cunoscut printr-un examen retrospectiv. Ele se manifest a eel mai adesea
sub forma unei isterii anxioase l). Veti ana cu un alt prill'j ce inseanma
acea-,,>ta.Cincl 0 nevrOZ{ise declara intr-una din fazele ultcrioare ale vie-
tii, anciliza nc dezvalule cu regularitate faptul Cd ea nu este dedt urma-
rea directa a nnei nevroze infantile care, la vremea e1, nu s-a mani-
festat decit \'oalat, in genl1en. 8int ins<1cazuri, eum 8111spus, in care
aceasta nervozitate infantila continua neintrerupt, deveni,Qd 0 maladie
care S2 suprapune pc toata durata vieW. Am 2VUt prilejul sa examinam
chia.l' De copil, in stare actualizata, citeva cazuri de ncvroza infantila;

, 1) Anusthysterie in textul original. (Nota trad.).

299

1
 eel mai adesea, insa, a trebuit sa ne l11ultumil11sa deducem existent a unei
nevrOze infantile dintr-o nevroza a virstei adulte, ceea ce ne-a obUgat
1a unele rectificari ~i precautii .
. In al doilea rind, sintel11 nevoiti sa recunoa$tem ca aceasta regn::-
siune regulatil a libidoului ditre perioada infantilaar avea de ce sa Sl1r-
p1'indii daca n-a1' exista in aceasti'i perioada ceva ce exerciti'i asupra libi-
douluio atractie deosebita. Fixatia, careia ii admitem eXIstenta in 3)lU-
Jnitepun~e ale traieL1:ului parcurs de dezvoltare, ar fi fara continut dEep
n-o concepem ca pe cristalizarea unei anumite cantitiiti de energie libidi-
nalil. Trebuie in s£11'$itsa va amintesc ca, in ceea ce prive~te intensitatea
!?irolul patogen, exista intre evenirrientele din copilarie :,?iacelea din viata
ulterioaraacela:,?i 1'aport de complementaritate pe care I-am constatat
!?i In seriile de evenimente studiate anterior. Slnt cazuri in care singu-
rulfactor etiologic este constituit de evenimentele sexuale ale copilariei,
de origine sigur traumatica ~i ale diror efecte nu cer, sp1'e a se mani-
festa, alte conditii decitacelea oferite de constituitia sexuala meclie$i
de imaturitate. Exista, inschimb, cazuri in care etiologia nevrozei treb-uie
cautata exclusiv in conflict€le ulterioare $i in care rolul impresiilor ~1In
copiH'irie, dezvaluit de analiza, apare ca un efed al regresiunii. Avem in
felul acesta e.xtremcle "opririi dezvoltarii" :,?iale "regresiunii", iar intre
aceste doua extreme toate gradele combinarii intre ace~ti doi facteri.
Toate aceste Japte prezinta un anumit interes pentru pedagogie, care
i~i propune sa previna 'nevrozele, instituind' de timpuriu un control
. asupra vietH sexuale a copilului. Atlta timp cit ne concentram intreaga
atentie asupra evenimentelor sexuale ale copilariei, putem crede caam
facut totul spre a preveni maladiile nervoase dadi ne-am preocupat de
Int1rzierea dezvoltarii sexuale ~i ne-am ingrijit sa-l scutim pe copil de
experiente de ordin sexual. Dar ~tim de-acum di toate conditiile determi-
nante ale nevrozelor slnt mult mai complicate ~i nu sufera influentaunui
singur factor., Supravegherea riguroasa a copilului nu are nido valoare, oa
neputind exercita vreun efect impotriva faGtorului constitutional; .ih
afara de aceasta, supravegherea este mai grcu de exercitat dedt 0 cred
educatorii 9i comporta doua noi pericole care sint departe de afi' ne-
glijabile : pe de 0 parte, ea trece dincolo de scop, favorizind 0 refulare
sexuala exagerata, susceptibilade consecinte daunatoare; pe de aha
parte, lcmseaza copilul in viata far a niei ui1 mijloc de aparare contra
afluxului de tendinte sexuale determinat de pubertate. Avantajele pro-
maxiei sexuale a copilariei slnt deci mai mult dedt indoic1niee $i ne
putem intreba c1acanu este nimerit sft cauL1m intr-o aHa atituc1ine :rata
de actualitate un punet de sprijin mai bun pentru profilaxia nevrozeJo~.
Dar sa rever1im la. simptorne. Ele creeaza un substitut pentru satisfac-
tia de care este lipsit bolnavul, facind ca libidoul sa regreseze '1n ;faze
anterioare, eeea ce comporta. intoarcerea la obiecte sau la structura carc
au caracterizat aceste faze . .';)tim ca nevroticul este legat de un mOlYH::nt
determinat al trecutului siiu; este vorba de 0 perioada in care libidoul
sau nuera privat de satisfactie, de 0 perioada in care €I era fericH. El
scormone~te in trccut pin a dnd gase~te 0 asemenea perioada. fie ;>imer-
gind pentru aceasta pinella cea mai frageda copilarie, a~a cum :,?i-oamin-
te~te sau :,?i-oimagineaza pe baza unoI' indicii ulterioare. Simptomul re-
produce intr-un fel sau a1tul aceasta satisfactie a primci copilarii, satis-
factie deformata de cenzura generata de conflict, insotiUi in general de
o senzatie de suferienta :;;iasociata UDor factori care fac parte din pre-

300
 -dispozitia rnorbidc'i. Satisfactia izvoritc'i din simptom estede natLml bi-
z:ml. Facem abstractie de faptul cti persoana respectivc'i traie~te aceasta
satisfa<::tie ca pe 0 _suferinti'i, plingindu-se de ea: aceasta transformare
"'3te efectul unui conflict psihic sub presiunea carDia sii11ptomul a trebuit
sa se forl11eze. Ceea ce a reprezentat alti'idatc'ipentru individ 0 satisfac-
tie, ii provoaci'i acum rezistenta ~i aversiune. Cunoa~tem un exemp1u
prea. putin spectacu1os, insa foarte instructiv cu privire la aceasti'i trans-
fOI'mare de senzatii. Ace1a~i copil care alti'idata inghitea, 1acom, 1apte1e
din sinul matern, citiva ani mai tirziu l11anifesti'i0 puternica aversiune
pentru 1apte, aversiune pe care educatia n-o poate invinge u~or. Adesea
irceasta aversiune se agraveaza ~i se transforma in dezgust atunci dnd
laptele sau bi'iutura in care s-a amestecat 1apte slnt acoperite de 0 poj-
ghita de caimac. Ne este permis sa banuil11 di aceasti'i pojghita treze~te
amintirea sinului mamei, dorit oc1inioara cu atita ardoare. Trebuie. sa
actaugam, de altfe1, di intre timp a avut loc int;'ircarea, cu actiuFl.ea sa
traumaticB..
Exista insa ~i un alt motiv pentru care simptomele ne par ciudate ~i.
'Ca mijloace de satisfactie libidinala, incomprehensibile. E1e nu ne am:in-
tescdecit ceva de la care a~teptam in. general ~i in mod normal 0 satis-
factie. eel mai adesea ele fac abstractie de obiect· ~i in felul ..acesta
renunta la orice 1egatura cu tealitatea. Putem afirma c~aavem aid 0 con-
sednta a l'enuntarii la principiul realitatii~i aintbarcerii la· prlncipiul
pla.cerii. Dar mai este yorba ~ide 0 intoarcerela un soi de autoerotism
extins, acela care i-a procurat tendintei sexuale· primele sale satisfactii.
Simptomele inlocuiesc.- 0 modificare a 1umii exterioare printr-o modifi-
. 'Care corporala, deci 0 actiune exterioara printr-o actiune ihterioara,· un
act printr-o' adaptare, ceea ce, din punct de vedere filogenetic, corespunde
f?i unei regresiwd cu totul semnificatlve. Nu yom intelege pe deplin
t03.te acestea dedt cu ajutorul unui fapt pe care ni-1 VOl'dezv·alui mai
tirziu cercetarile noastre analitice asupra formarii simptome1or. Sa ne
amintim, apoi, ca la fo1'111a1'ea simptomelor coopereaza acelea~i procese
ale incon~tientului pe care Ie-am vaZut manifestindu-se in cazul formarjl
vise1or, adica condensarea ~i deplasarea. Ca ~i visu1, simptomul repre-
ztnta un _pl'oces ca tiind realizat, 0 satisfactie in maniera· infantila, dar
printr-,o condensa1'e dusa la extrem, aceasta satisfactie poate fi cuprinsa
inti'-o singura senzatie sau inervatie, iar printr-o deplasare extrema ea
poate fi limitata 1a un singur i;iiinfim detaliu din intreg complexul libi-
dinal. Nu-i de mirare daca ~i noi incercam 0 oarecare dificultate in a re-
c1.mOai;ite in simptomu1 satisfactiei libidina1a banuita :;;imereu confirmata.
V-am prevenit ca veti afla ceva nou. In.tr-ac1evar, este yorba de un
Ineru nu pur ~i simplu nou, ci ~i uimltor ~i tulburator. Cunoa:;;teti faptul
ca prin analiza,. care are ca punct de plecare simptomele, ajungel11 la
identificarea unor evenimente- din-copilarie la care s-a fixat libidou1 ~i
din care sint alcatuite simptomele. Or, uimitor este faptul ca scenele din
copilarie nu sint intotdeauna adevarate. Da, cel mai adesea ele nu sint
adevarate, iar in unele cazuri ele sint chiar cu totul contrare adevarului
istoric. Mai multdecit orice alt argument, aceasta descoperire este de
natura sa c1iscrec1itezefie analiza care a dus 10. asemenea rezultat, fie
bolnavul pe spusele caruia se bazeaza intregul edificiu al analizei ~i inte-
legere a nevrozelor. Aceasta descoperi1'e este, pe deasupra, extrem de
tulburatoare. Dadi evenimentele din copilarie c1egajate de analiza ar fi
intotdeauna reale, am avea sentimentul ca ne mi~cam pe un teren solid;
301
 dadi de a1' fi intotdeauna false, dad ni s-ar dezvalui in toate cazurile
drept ni9te nascociri ale fanteziei bolnavilor, nu ne-ar raminedecil 52_
parasim acest teren nesigur spre a ne retrage pe un a1tul. Nu neafl:3nl
insa in fata nid uneia din aceste doua alternative: evenimentele infan-
tile, recon~tituite sau evocate de analiza, sint fie incontcstabil false, :fie
nu mai putin incontestabil reale, iar in majoritatea caz\lrilor slnt 13ii
amestec de adevar 9i fals. Deci simptomele reprezinta fie evenin::eI1tc
care au avut loc in realitate f?i car ora .trebuie sa Ie recunoa9tcm G in-
fluent a a~upra fixatiei libidoului, fie fantezii ale bolnavilor, dirGI? Ill}
Ie putelu recunoa9te nid un 1'01etiologic. Aceasta situatie este de natura
sa ne puna intr-o foarte mare ineul'eatura. Va VOl reaminti totu:;;i c&'
uncle amintiri din copilarie pe care oamenii Ie pastreaza in con9tiint2
lor, in afara 9i independent de orice analiza, pot fi, de asemenea, false sau
cel putin sa pi'ezinte un amestec de adevar :,?ifals. Or, in Clcestec8zuri,
proba incxactitatii rareori este greu de facut, ceea ce ne conso1eaz2
eel putin la glndul ca incurcatura de care vorbeam este UIT fapt care tine
nu de analiza, ci de bolnav.
Este suficie11t sa rcflectam putin, ca sa intelegem ce ne tulbur[i in
aceasta situatie: este dispretul rata de realitate, faptul de a nutine
deloc seama ele deoscbirea -dil~tre re~litate si immrinc:tic. Sinto11 tent;: ti'::l~
. T '-.J >. '

ne suparam pe bolnav, pcntrn ca ne pEctiseste cn istoriilc ini ima~inarL

Realitatea nc rx\1'e despartitii de lmaginatie' print1'-un abis de nctrecut,
noi apreciincl-o en totul aitfcl. De aitfel tot acesta este ~i punctul dE:
vedere al bolnavului, cind 121 gillcleste in rnod normal. Cind ne infatis22za
materiale care, disimulate de simptome, reveleaza situatii nlOdeld~ '
evenirnentele vietii infantile :,?ial carol' nucleu ede format de 0
care incearcasa se realizeze, incepem intotdeauna prin a ne intrebr:
dad este yorba de lucruri reale sau imagina1'e. 1'v13itirziu apar anurnite
semne care ne permit sa 1'ezo1vam aceastil problema intr-un sens S&U
altul, iar noi ne grabim sa pun em bolnavul la curent cu solutia noastri'lo
Dar aceasta initie1'e a bolnavului nu este Epsita de diIicuitati. DacaH:
spun em de 1a iriC(~putea este pe cale sa ne p0vestcasea intimr;lari inch1-
puite, eu care sa-~i mascheze istoria adevarata a copi12.riei, ct9i1C1):(;,;
popoarele substituie legende istoriei lor din t1'ecut, uitate, constatam,
ca interesul sau pent1'u continuarea povestirii scade subrt, rezultat care
esto depa1'te de ceca ee do1'earl1no1. EI insu$i se dore:'?te a fi adeptul ex-<
perientei reale :,?ise declara pEn de dispret fata de l1Etscoci1'L Daca, ins&.,
sprc a ne duco munca la bun sfi1'9it, ii pastram bolnavului convingerea,
ea tot ceea ce no poveste:;;te reprezinta eveninlente realedin copilaria;
sa, riscam ea mai tirziu sani se repro~eze eroarea :,?isa-~i rida de pre~
tinsa noast1'a crec1ulitate. El intimpina greutati in a ne intclege dad,
punem pe acela$i plan feaEtatea :,?ifantezia :;;inu ne intereseazi'l
daca intimplarile din copilaria sa, a:,?acum ni lepoveste:'?te el, 9i pe care
noi vrem sa Ie elucidam, sint adcvarate sa'll false. Este totusi evident
ca aceasta este singura atitudine rocomandabila in privinta ac~stor pro<-
duse psihiee. Pontru ea, intr-un anumit sons, aceste produse sint re81e '
este un fapt acela ea toemai bolnavul este autorul intimpEirilor imagi-<
nare ; iar in ceea ee privef;;te nevroza, acest fapt nu este mai putin im-<
portant decit daca bolnavul ar fi trait eu adevarat evenimentele desp!'e
care ne vorbe$te. Fanteziile reprezintao rea1itate psihicCi, opusa rea1ita-
tii materiale, iar noi ne patrundem putin cite putin de adevarul ca iri!.
lumea nevl'ozelol' tocmai realitatea psihica joaca rolul dominant.
302
 Printre evenimentele care figllreazi'i in toate sau aproape in teate
iSTOliile din copili'irie ale nevroticilor sintdtcva care medta sa fie in mod
sDecial subliniate, data Hind marea lor importanta. Acestea sint :
,:atiile privitoare la raporturile sexuale ale parintilor, ademenirea de
catre 0 persoana adulti'i, amenintarea cu castrarea. AI' fi 0 gre;;ealcl sa
crcclem ca este aici yorba de inventii fara nid 0 baza reala. Dimpotrivil,
cste cu putinta sa se stabileasdt in mod indiscutabil autcnticitatei1.aces-
tor fapte sUnd de yorba cu rudelc 11'1aivlrstnice ale bolnaviler. Nu
a1'areori aflam, din cxcmplu, ca cutare baietel care a inceput sa se
indecent cu organul saugenital 9i care inc3. nu 91;ie ca acesta csto un
amuzament interzis, este amenintat deparinti sau de cei care-l
jesc, ca amputarea penisului sau a miinii care a pacatuit. Intrebati, pa-
1'intii nu ezitil sa reeunoasca faptul, deoarece ei cred ca au procedat bine
intimidinc1u-l pe copil; unii bolnavi pastreClza 0 amintire corecta ~i
con$tienta inlegatura cu aceasta amenintare, mai ales daca aceasta a
avut lac intr-o pcrioada cind erau destul de maricei. Daca amcnintarea
cstc proferata de ci'itre mama sau 0 alta persoana de sex fominin, ea
pune pe seama tatalui sau a mcdicu1ui cerinta executarii pedepseL!n
celebru1 "Stuwwelpeter" al pediat1'u1ui frankfurtez II 0 f f man n, care
i9i datoreaza farmecul, intre alte1e, profundei il1telegeri a complexelor
sexuale ale copilariei, castrarea este inlocuita prin amputarea degetulni
mare; cn care copilu1 este amenintat pentru obiceiul S2lU de a-I sl;ge .
. Este totu9i neverosimil ca toti. copiii sa fie atlt de des am0nintati CLlcas-
trarea cum s-ar putea crede de pe urma analizei nevroticilor. A.-vem
tot dreptul sa presupunem di un copil i~i inchipuie aceasta amenjnt~H'e,
pornind mai intii dola anumitc a1uzii, apoi pentru ca 9tie ca satisfactia
2utoerotica este interzisa ;;i, in sfir~it, SLl,])impresia pe care i-o lasa dcs-
coperirea organului genital fominin. De asemenea, nu este neverosimil
ca, fie ~i in familiile mai instarite, copilnl, despre care se crede ca est?
incapabi1 sa inteleaga ~?i S2-9i aminteClSCa, sa fi fost martorul unor ra-
porturi sexuale intre piirinti sau alte pe1'soane adulte $i, inte1egind
tlrziu ce a vazut; sa fi 1'eaction8t 1a aeele irnp1'esii. Dar cind. el de~crie
raporturile sexuale, la care a putut fi ma1'tor, eu detalii prea minu-
tioase ca sa fi putut Ii observate, Silll dnd Ie deserie, cum este cazul
eel. mai -frecvent, ca rapo1'turi nwre ferarum 2), este 'in afa1'a de Ol'ice
indoiala Cd aceasta fantezie se leaga de oj;)servatiile £acute asupra acte-
lor de acuplare 10. anima1e (dini) $i ca motivatia se explidi prin stare a
de insatisfactie pe care copilul, care D-a avut dedt 0 impresie vizu21il,
a tr;'iie~tein perioada pubertatii. Dar cazulextrem a1 acestei categorii
este acela in care copilul pretinde ca a .observat actele intime ale pa-
rintilor, pe dnd el inca nu se nascuse~i se ana in corpu1 mame1. Fan-
tezia refel'itoa1'e la ademenire prezinta un interes apal'te, intrudt eel
mai adesea este yorba nu de un fapt imaginCll', ci de amintirea unul
evcniment real. Dal', de9i frecvent, evenin:1entul este mai putin real
dedt s-a1' putea ere de a\'ind in vedere rezultate1e analizelor. Ademeni-
rea de catre copii mai in virsta sau de acee29i vir8ta este mai freeventa
dedt ademenirea de catre adulti, iar clnd in relatarile fetite10r apare
tatal (ceea ee este aproape 0 regula) ca seduci'itor, caracterul imaginal'
al acuzatiei este inafara de orice dubiu, a~a cum nu "incape nid 0
indoiala in privinta motivului care a determinat-o. Tocmai prin nasco-

2) Tn latine~te in textul originaL (Nota trad.)

303
 cirea ademenirii, pe dnd nimic asemanator n-a avut lac, i~i justifidi
in general copilu! perioada autoerotica a activit?tii sale sexuale. Situin-
dU.-f?icu inchipuirea obieciul dorintei sale sexuale in aceastii perioadi:i
indepartata a copilariei, el i~i contracareaza rw}inea de d se fi dedat
· masturbatiei.Sa nu credeti, totu9i, ca abuzul sexual comis asupra co-
pinal' de rudele de sex masculin cele mai apropiate sint un fapt care c
apartine lJl intregime domeniului fanteziei.. eei mai multi anali9ti VOl'
fi t1'atat cazuri in care ac;est abuz a existat cu adevarat ~i a putut fi sta-
bilit de ~ maniera indiscutabi1a ; numai CEl acest abuz a avut locintr-o
perioada mai tirzie dedt aceea in care il situeaza copiluI.
Se crede ca toate aceste evenimente ale copilariei constituie ele-
mentulnecesar, indispensabil al nevrozei. Daca aceste evenimente cores-
pund realitiitii, cu atH mai bine ; daca realitatea Ie recuza, ele sint pUis-
muite dupa cutare sau cutare indlcii 1;>i completate de imaginatie. Re-
zultatul este acela9i 9i inciinu ne-3 £ost dat sa constatam vreo deose-
birein privinta efecte1or, fie ca intimp1arile din copWirie sint un pro-
dus a1 fanteziei, fie di ele sint reale. Ayem :;;1 aici unul din acele rapor..,
turl complementare despte care a fost yorba atit de adesea, dar de
aceasta data raportul este eel mai bizar din cite cunow;;tem. De unde
vinenevoiaacestornascociri 9ide unde ia· copilu1 .materia1ele necesare ?
Nu putem aveanic~ 0 indoiala in ceea c€ prive;;te mobilurile, dar ramine
de explicat pentru ce se reproduc mereu ace1ea=?iinyentii, cu caceIa1;>i
continut. $tiu ca riispunsul care-'mi sta la indemina in aceastii privinta
o sa vi se para prea.indtaznet. lVIagindesc, bunaoara, ca aceste fantezii
primitive 3), aeesta fUnd nume1e care Ii se potrive~te, ca de altfel ~i alto I'
cUeva, constituie un· patrimoniu filogenetic. Prin aeeste fantezii incli-
vidni se scufunda din nou in viata primitiva atunci dnd propria sa viata
a devenit prea rudimentara. Dupa parerea mea este posibil ca tot ceea
ceni se relateaza in 'cursul analizeiin mod fantezist, anmne ademeni-
rea copiilor, excitatia sexua1a la vederea raporturilor sexuale ale parin-
tHor, amenintarea eu castrarea sau, de preferintii, castrarea, - este
posi.bil ca toate aceste nascociri sa fi fost a1tadata, in fazele primitive
ale familiei umane, realitati ~i ca, dind friu libel' imaginatiei sale, copi-
lul doar sa acopere, cu ajutorul adevaru1ui preistoric, lacunele adeva-
ruIui individual 4) • Ade~sea am avut impresia ca psihologia nevrozeloJ!
este capabila sa ne 1amureasca; mai mult 1;>i'mai bine dedt cele1alte
izvoare, asupra fazelor primitive ale ·dezvoltiirii omuhi.
Problemele pe care. Ie-am tratat ne oblig<'isa examinam mai indea-
proape problema originii ;;i a rolu1ui acestor activitati spiritual.e numitii
,,£antezie". Aceasta, 0 1;>titi,se bucura -.,.
de multa consideratie, fara a se
avea 0 idee precis a despre locul pc care 11 ocupa in viata psihica. lata
ce va pot spune pe aceasta lema. Sub influenta necesWitii exterioare,
omul este obligat putin Cite putin sa fadi 0 apreciere exacta a realitatii,
ceea' ce il invata sa-si conformeze' conduita 1a ceea ce am numit noi
· "principiu1 realftatii"';;i sa renunte, in mod provizoriu sau definitiv,
· la diversele .obiecte 1;>iscopuria1e tendintei sale hedoniste, inclusiv ten-
dinta sexuala. Aceasta renuntare la pliicer~ a fost totdeauna anevoioasa
pentru om 1;>inu se realizeaza fara 0 anumita compensatie. In conse-
cinta el ~i-a rezervat 0 activit ate psihica datorita careia toate surse1e

~) "Urphantasien"in textul origimll. (Nota tract.).

4) "die lllcken derindividllelZe Wahrheit" in texh.l original. (Nota tract.).
 ------_ .... _--~-~.--

ae pldcere :;;ito,'1ternijloacele de a doblndi plckerea, 10.care el a renUD-

-lcmtinuil Si'l existe sub 0 formii care Ie pune la adapost de cerintele
::'2~Et:ltii i7i de ceca c{' numim noi proba realitatii. Orice tendinta 1111-
·G"·.J.c:~ numaidecit forma care 0 reprEzinta ea fiind satisfilcuta 9i nu ne
lr:.do}m ca complAcindu-se in satisfacerea imo.ginara a dorintclor, omul
L-iie?te 0 satisfactie care, de altfel, nu este eu nimic tulburata de con-
$l:Enta irealitatii acesteia. In aetivitatea fanteziei sale omul continua
c.::'C-l. sc''tse bucure, in raport cu constring ere a exterioara, de acea liber-
L~e 1a care a lost obligat sa rcnunte demult in viat;} sa reala. El a reu-
turul de forta care ii per mite sa fie altcrnativ un animal care tra-
pl<.'!cerea;}) ~i 0 fiinta rationala. Slaba satisfactie pe care 0 poatf~
rcaliti'itii nu intrc'i in socotcala sa. "Este cu neputinta sa te lip-
S>ti ae constructii auxilian;", spune undeva Th. Fantane. Crearea tiiri-
L-:-:,;,tui psihic al femteziei i~i are cchivalcntul 'in instituirea de "rozer-
naturale" 8col0 uncle nevoile agriculturii, ale coml.1nicatiilor, ale
irdxistriei amcnint;I sa transforme, pina la a-I face de nerecunoscut,
initial al pamintului. "Rezervatia naturala" perpetueaza acea
stEice ptimitiva Fe care sintem siliti, adesea Cll regret, 5-0 sacrificam
P:'2tutindeni necesitatii. In accste rezcrvatii, totul trebuie sa creasca
;:;5 Le dezvolte fiira constringere, totul, chiar ;;i ceca ce cste inutil ,;,i
TaTimul psihic al fanteziei constituie 0 rezervatie de acest fel,
SU,3£rasc\ principiului re3litEitii.
Produscle cele I11ai cunoscute ale fantezi(~i sint "reveriile", despre
care am ;;i diseutat, satisfacerea imaginara a unor dorinte Clmbitioase,
gtandioasQ, erotice, satisfaecre cu atit mai completa 9i mai exuberanta
cu, elt realitatca imm.me modestia si rabdarea. Hecunoast2m cu 0 clari-
b.b:: izbltoare, 'in dc"cste vise in sta're de veghe, esenta ins;}':i a feridrii
imaginare care consta in a face dobindirea placerii indep.endentc} de
&3iE:ntirn.cntul realitatii. $tiUl Celaceste roverii alciituiesc nucleul :;;ipro-
visclor nocturne, In fond, un vis noc'turn nu este altceva decii
in stare de vcghe f<-leutmai supIu gratie libert;'itii nocturne a ten-
din~elor, c1elormat de aspedul din tilTlpul somnulul al activitZ,tii psihicc.
Sh~tt~m ckja familiarizati cu icleea ca reverb nu estc in mod necesar
c~il:?b:mti\, C2 exist;:l reverii incol1<;;ticnte. /\ceste rcverii incoD~tiente
Ii, prln urman:, aiit sursa viselor nocturne, cit ~i a simptomelor
ne'/-eotice.
Lb, a~;adar, C2va de natul'3. sa va faea sa intclegeti rolul fanteziei
m f-Jrn1:lrea simptomclor. V-am aratat c;'i in cazul privatiunii libidoul,
resind, reocupi't pozitii pe (::11'eIe-a dcpa:::it, nu fi:\ra a Ii Eisat totu;;;i
o carte din cI insusi. Fuul a voi sa rec1uc aceastc'i afirmatie, fara
ct 'lei. s'-o coredez dtui7i 'de putin, tin totu~i sa intrccluc 0 verig~ inter-
mec~icU'2;. Cum gasei7te libidoul caIea care il conduce 1a aceste puncte de
? Ei bine, obiectele i7i directiile abandonate de ditre libido nu
siret abandonate intr-un mod complet $i absolut. Aceste obiecte ~i di-
ea ~i clcrivatde lor, persist;'! inca eu 0 anumiti'i intensit2te in re-
prczenh'irile fanteziei. Prin urmare, ii este de ajuns libidoului sa se ra-
la aceste reprezenti'lri ca sa regaseasca drumul care Jrebuie sa-I
conduce. la toate aceste fixatii refulate, Aeeste rE~prezentarl imaginare
S-f1U bucurat de 0 oarecare tcleran~a, nu a avut Ioc un conflict intre ele

fi} "Lu-sttic-r'; in textul original. (Nota trac1.).

I
20 - cd. 404 305
t

Ii:
II
~i eu, oricit de putcrnica. a putut fi opozitia lor fatc'l de acesta, dar
aceastanumai citi:'! vremea fost respectata 0 anumitii conclitie, conoft1e
de l1atura C311titativa $i care n.1.1 poat~ fi tulburata d.ccitr de rcflux"L11
libic1ou1ui spre obiectele imaginare. Ca Url11are a acestui- refl-u.x, canti-
tatea de energie inerenta acestor obiecte ale fanteziei ereo;;t2 pina' ee
eledevin exigente Eli i~i eer dreptt'l la re"lizare. Rezulta astfd un 6:;n-
£lict inevitabil intre ele ~i eu. Inclifercmt de faptul ca au fast altad2tfl
con~tie:t1Jie sau precon~tiente, in prczent ele sufera 0 re£u12re din partca
eului ~i· sint .sortite captarii de ci'itre incon~tient. De la fante2ii12" 1n-
con~tiente acum libidaul urea pin{, la originile lor in incon7tient, pinii
la propriile sale puncte de fixai;ie.
Regresiunea libiclaului spre abiecte imaginare, saU f211tczii, con5ti-
tuie 0 etapa intermediara pc drumul ca:r~ duce la formarc'a simpto111e-
lor. Aceasta etapa merWi, de aItfel 0 denumire speciala. C. G. J u n g
a propus in acest scop denumirea de introversiune, ell care de e1
a desemnat intr-un mod foarte nepotrivit ~i altccva 6). In ceea ce .ne
prive7te, desemnam prin introversiune indep;'"lrtarea libidoului de posi-
biliUitile de satisfactie reala ~i deplasarea sa catre fanteziile considerate
. inofensivc. Un introvcrtit, fara a fi inca nevrotic, se ana intr-o sit,-~2tie
instabila; la prima deplasare de forte el va prezenta simptome ne\'ro-
tice in cazul ca nu gase'?te alta ie'iire pentru libidoul sau reflliat. In
schimb, ca1'act2rul i1'eal 21 satisfactiei nevrotice 'Ii ~tergerea diferentei
int1'e fantezie 7i realitate se manifesta incepind cu faza introvershmii.
Ati rema1'cat En'a indoiala di, In ultimele me1e explicatii, am inti'o-
dus in 1antul etiologic un factor nou : cantitatea, marimea cnergiiIor luate
in consideratie. Este un factor de care trebuie sa tinem seam2 in' Toate
imp1'ejurarile. Analiza pur calitativa a conditiilor etiologice nu este
exhaustiva. Sau, ca sa ne exprimam altfel, 0 conceptie pur cUnGmioa
a proceselor psihice care ne intcreseaza este il1suficienta: este neCE'sar
sa Ie privim 'Ii din punct de vec1e1'e econOlnic. T1'ebuie sa 1'ecuno2'?tem.
en orice conflict intre doua tendinte nn izbucne~te dedt din momemul in
care sint atinse anumite intensitati, chiar in cazul in care conditiilecare
decurg din continutul acestor tendinte se manifest a de nmlta vreme. La
fel, importanta patogenica a factorilor constitutionali depinde de predo-
minanta cantitativa a uneia sau alieia din tendintele partiale in raport
eu dispozitia COl1stitutionali"L Putem chiar S2. afi1';'nam" cii' toate pret]is-
pozitii1e umane sint calitativ identice ~i nu difera intre ele dedt
proportiile lor cantitative. Nu mai putin decisiv este factorul
tiv din punctu1 de vedere al re7:istentei 1a noile afectiuni nevrotice. Totul
depinde' de cantita1;ea de libido neutilizat de care o· persoana poate dis-
pune in stare de suspensie si de fractiunea mai 1/inlt sau 1Twi IJutin m.ure
a acestui libido pe care ea ~ste in st~re 5-0 dcturneze de 12 calea'
spre a 0 orienta CaIre sublimare. Scopul final a1 activit;'itii psihice care,
din pund de vcclere caUtativ, poate fi descris ca 0 tendintii de a dobj'ndi
placerea ~i a evita durerea, apare, daca 11 privim din punct de vedcre
economic, ca un dOl't de stapinire a masei (marimii) excitatiilor care Isi
au sediul in aparatul psihic :;;1de baDre a ~1urerii care poa'te sa rezlJIt:e
din stagna1'ea lor.

n) Aluzi~ la tipologia lui Jung, pentru care ,jntrovertitul" se caracterJzeaza

prin retragered in sine, reverie, egoism, fuga de actiune, prudenta, izo-lare etc.
Tipul opus este "extravertitul ". (Nota tract.).

306

-~_ ..-
 ----~---__._--_ ~
.. ..

Tata tot ceea ce mi-am propus sa va comunic cu privire la forn18-

re:; simptomelor in ncvroze. Tin ins a sa mai repet inca 0 data, in modul
eel mai explicit, ca tot cc am "'pus nu se l'cfera dedt 1a fOl'marea simp-
romelor in isterie. Deja in nevroza obsesionala situati'a este difel'Ha,
faptele fundamentale raminind, de altfel, acelea$i. Rezistentele 1a impul-
surile care decurg din tendinte, rezistente despre care, de asemenea, am
yorbit in leg:'itura cu istcri", ocupd in nevroza obsesionali'i primul
si domina tabloul clinic in calitilte de structuri zise "reactionale". Gasim
~celei:u?i deosebiri, ca ~i altele ~i 1112iprofunc!r-" in celelalte nevroze care
inca mai a9teapt[l ca cercet<'irile in privinta mecanismelor lor de for-
mare S{lfie terminate.
Inainte de a incheia accasUi prelegere. a$ mai dorisa va atrag aten-
tia asupra unei laturi dintre cde mai intcresante ale vietH imaginative.
Exist'), :mume, un drum de lntoarcere care duce de 10. fantezie la reali-
tate: estc arta. ATtistul estc in aeeb~i timp un introvertit care frizeaza
nev1'oza. Animat de impulsuri si de tenc1inte ext rem de puternice, 01 ar
voi sa eucereasca onoruri, putere, bogc\t,ie, glorie, dragostea femellor.
Dar Ii lipsesc mijloaceJe. De aceea, ca ariee om nesatisfacut,el i~i 1n-
toarce fata de la realitilte ~i 1$i eoncentrec1Za intregul interes, incll1siv
libidoul, asupra dorintelor plasmuite de viata imaginativa, ceea ce II
poate duce usor 1a nevroz,\. Sint necesare multe cireumstante favo-
rabile pentru ~a evolutia sa sa nu ajunga la acest rezultat; se '$tie elt
de numero$i sint arti$tii care sufera de 0 stagnare partiala a activita~ii
lor ca urmare a nevro;.;elor. Constitutia lor e posibil sa camporte 0
mare dispazitie pentru sublimare 9i 0 oarecare slabiciune in efectuareo.
refularilor susceptibile sa trangeze conflictul. .$i iata cum artistul
se~te drumul rcalit;}tii. Nu-i nevoie sa va spun ea nu este singuru1 care
traieste 0 viati'i imaginativ2. Domeniul intermediar al reveriei se bUel]!',,"l
de f;vocmC'a gcnerala a oamenilor $i toti cei care sint frustrati cauta
aid campensatie 9i consolare. Dar profanii nu se pot bueura decit de 0
plaeel~e limitata de pc 111'ma fanteziei. Caracterul imp1aeabil al refula-
ri10r10r ii obliga sa se multumeasca ell rare vise in stare de veghe. de
care trebuie insa sa devina con:;;tien~i. Artistul adevarat poate I11s3 mai
multo ]\lai intii e1 Doate eta reveriilor sale 0 astfel de forma incit de
i9i piercl ariee eara~ter personal susceptibil sa-i indeparteze pe
transformindu-le intr-o sursa de plaeere pentru ceHalti. Artistul se
prieepe, de asemenea, sa Ie infrumuseteze in a$a fel eEl Ie disimuleaza
complet originea suspect:"t. El paseda, in plus, puterea misterioasa de a
, 1 t' 1 l' ,- f' t .. -1"d 'v
n20~c a .n1acrl~le e G2~2 pL~1~::3l1re$ e In1agl~~a ..LI eJ.R ~ reprCZ211-
a

tarn CXlstente 111revenasa ~l cle a ata~a aceSTel reprezentan a fctnte-

ziei sale ineon:;;tiente un cuantum de placere suficienta pentru a m2sea
sau suprima, in mod prcvizoriu eel putin, refularHe. Cind a izbutit sa
realizeze to ate aces tea, Ie d,l oHara mijloeul de a extrage din nou mul-
tumire si consolare din sursele de DIJcere, devenite inaecesibile, ale
prapriului lor incon$ticnt; i~i atrag8 "astfel recunoa$terea 9i admir2tia
lor 9i, in final, cueere:;;Te prin fantezia sa ceea ee mai inainte n-a eXlstat
dedt fn fantezie : onorurile, puterca :;;i dragostea femeilor. >,
*
'" *

I
 XXIV
NERVOZITATEA COMUNA

Dupa ee, Ia ultimele noastre intllniri, am dus Ia bun sflri?it 0 sar-

dni.'! destul de grea, abandonez pentn, moment subiectul ~i mEt.adresez
dumneavoastra.
Stiu di sinteti neulultunliti. V-ati facllt 0 aWi idee despre ceca ce
treouia sa fie 0 Introducere in psilwnGliza. V-ati a~teptat la exemple
extrase din viata :;;inu Ia expunerea unei teorH. 1mi spuneti ci'i pov-cs-
tindu-va parabola intitulata La parter $i Ia primul etaj, ati sesizat dte
ceva din etiologia nevrozelor, dar CEtregretati ca v-am relatat istorioare
imc).ginare in loc de a va fi cHat observatii fdcute pe viu. Sau, dnd
v-am vorbit Ia inceput des-pre cele doua simptomc, care nu sint ni~te
inventii, Elclndu-va sa asistati la disparitia lor ~i punindu-va sub odli
ra.porturile lor cu viata bolnavului, ati intrev[,zut "sensul" simptome-
lor :;;iati sperat sa ma vedeti cultivind in continuare aceasta moclalitate
de a proceda. Si iata ca eu prezint in fata dunmeavoastra lungi teorii me-
I'euincomplete, la care avcam totdeauna ceva de adaugat, operind eu
notiuni pc care nu vi Ie-am impaI'ta;dt in prcalabil, trecind de la expune-
reLl clescriptiva la concept-ia dinamicii ;;i de la aceasta 1a conceptia pe care
am numit-o "cconomicii". Sintcti indrituiti sa ma intrebati daca, printre
cuvintele pc care Ie-am intrebuintat, nu erall uncle cu aceca:;;i semnifi-
~i care crau folosite alternativ cloar din m.otive de cufonic. N-am
intreprins nimic spre a va lamuri in accasta pdvinta ; in loc de accasta,
am £flcut S8 apara in £ata dumneavoastra puncte de vedero cuprinzatoare,
ca acelea ale principiului placeI'ii, prindpiului realitatii ~i patrimoniului
ereditar filogenetic; :;;i,in loc de a va Ii intI'oc1us in eeva, am felcut s;l
tresca prin fata oeh11or dumneavoastra un dam.eniu care, pe masura ce
era evocat, se indeparta tot mai mult.
De cc n-am inceput introclucerea in teoda nevrozelor prin expunerea
a ceea cc ~titi dumneavoastra in~iva in legatura cu nevrozele, a ceea ce
de multa vreme va treze~te interesul? De ce nu am inceput prin a va
vorbi despre natura deosebitii a nervo~ilor, despre reactiile lor incom-
prehensibile in raport cu ceilalti oameni 9i in raport cu influentele exte-
rioare, despre iritabilitatea lor, !ipsa lor de prevedere :;i de adaptare?
De ce nu v-am cali'iuzit putin cite putin de la intelegerea problemelor
legate de manifesb'ir11eextreme i?ienigmatice ale nervoziti'itii ?
Nu contest faptul ca doleantele dumneavoastra sint intemeiate. Nu-mi
fae iluzii asupra calitatii artistice a expunerii me1e, pina intr-atlt incit
S8, atribui un farmec deosebit fiediruia din clefectele sale. Sint de acord
die ar fi fast mai profitabil pentru dunmeavoastra dacii a~ fi procedat
aHfel dedt am fi'icut-o; de altfel am ~i avut 0 asemenea intentie. Dar
nu totcleauna este u90r sa-ti realizezi intentiile, chiar ~i pC' ccle mai re-
zOI1Llbile.Exista in insu;;i subiectul pe care i1 tratam ceva ce ne porun-

308
 ~te ~i ne indeparteaza de la intentiile initiale. Chiar :;;iun lueru atit
de neinsemnat ea dispunerea unui material foarte cunoseut nu depindte
btotdeauna ~i in intrcgime de vointa autorului : ea 5e Impline~te sin-
gura ~i numai dupa ce faptul is-a manifestat ne putem intreba de ce
I!1aterialele s-au dispus intr-Q ordine ~:;inu in aHa.
Se poate ea titlul lntroclucere in lJsihanaliza sa nu S8 potriveasca
acestei parti care trateaza despre nevroze. Introdueerea in psihanaHza
este reprezentata de studiul actelor rat ate ~i viselot" pc cind tcoria
n2v1'ozelo1'este psihanaliza in toata acceptiunca euvintului. Nu ered
:ntr-un timp aUt de scurt $i intr-o fOrma aUt de condensata, am
sa vii dau suficiente cuno~tinte de teorie a nev1'ozelor. Am tinut sa va
infati$cz inainte de toate 0 idee de ansamblu in legatura eu sensul
~i impo1'tanta simptomelor, en conditiile exterioa1'e ~i interioare, pre-
cum Elieu meeanismnl formarii simptomelor. Cel putin aceasta am 1n-
ccrcat sa fae ~i in aceasta eonstii esentialul pe care ni-l poate oferi
psihanaliza astazi. Erau multe preciza1'i de facut en privi1'e la libido !Iii
dezvoltarea sa, dupa cum mai erau lucruri de spus eu privi1'e la dez-
voUaroa eului. Cft privc$te premisele tehnicii noastre $i importantele
notiuni de incon~th:,nt $i de refuJare (de rezistenta), ati fost pregiJUti
inca din partea introductiva. Veti vedea intr-o viitoare lectie pc ce baza
l$i va 1'eluR munca psihanalitica evolutia ei organiea. Nu v-am aSC1Jns,
in preambul, faptul ca toate deduetiile noastre au fost constniite pe
baza UDui singur grup de afecthmi nervoase : nevrozele zise "de trans-
fer". Tot asUel, analizind mecanismul forma1'ii simptomelor, nU3m avut
In vedere elecit nevroza isterica. eloiar daca presupunem eElnu ati do-
bindit nid 0 cuno$tinta temeinica, di nu ati retinut toate detaliHc,
sper ea ati dobindit cel putin 0 idee general a despre mijloaeele eu care
opereaza psihanaliza, despreproblemele pe care Ie abordeaza ~i 1'e2u1-
taliele obtinute.
Presupun cIeci ca ati prefer-a sa incep expunerea nevrozelor prin
desc1'ierea atitudinii nevroticilor, a modului in care sufera ei ele ne-
vroza, aparindu-se im.potriva ei sau acomodindu'-i-se. Desigur cn este
aid un subiect interesant $i instructiv, nu prea dWcil de tratat, dar
eu care este oarecum primejdios sa incepem. Luind ca punct de plecare
nevrozele eomune, obi$nuite, riscam indeosebi sa nu descoperim necu-
noscutul, sa nu sesizam marea importanta a libidoului ~i sa ne lasam
influentati in aprecierea faptelor de felul in care se prezinta ele evJui
n8vroticilor. Or, se intelege de 1a sine ca eul este departe de a fi un
judeeato1' sigur ~i impartial. Eul avind puterea de a putea nega incon-
9tientul ~i de a-I refula, cum am putea noi a17teptade la e1 0 judecata
eehitabW:i cu privire 1a incon~tient? Printre obiecte1e refulate, figu-
reaza in primul rind cerintele dezaprobate ale sexualWitii, ceea ce
inseamna ca nu yom izbuti niciodata sa ne facem 0 idee despre intin-
derea ~i importanta lor dupa modul in care Ie eoncepe eul. lncepind
din momentul in care vedem aparind conceptia despre refulare, sintem
preveniti ea nu trebuie sa luam ca judeeator pe unul din eei doi adt-
versari aflati in conflict, mai alesnu pe acela victorias. ~tim de acum
inainte eEl. tot ceea ce ne-ar putea dezvalui eul ar £i de,uatura sa ne
induca in eroare. I-am putea acorda credit eului dadi ar fi activ in
toate manifestarile sale, dadi am ~ti ea el insu1?ia voit f?ia produs simp-
tomele. Dar Intr-un mare numar din manifestarile sale eul ramine }::la-
t
.siv 9i tocmai aceasta pasivitate incearca el sa ne-o ascunda sau sa ne-o
309

I
prezinte sub un- aspect care 11u-i apartine. De altfeL eul nu indrazne~te
lntotdeauna sa se SUD1.1n& accstei incel-cciri 21 cste obligat sa recunoasdi
faptul ca 1n simptOl~1ele nevrozei obsesion'ale e1 simte ridicindu-i-se
ilnpotriva forte straine, de care nll se declt ell gre1.Jtate.
}\cei care, 11el~isinch~1-se descuraj8ti de clceste ~-lvertisl11ente: iau fal-
sele indicatE ale eul1.1i drept moned:'"l buni'l, \'01' avea cu sigur2nta $ansa
sa scape de toate obstacolcle care se C?JLUl int('rpretarii psihanalitice a
inconstientului, sex1.1alitatii si TX-lsivit2tii"cLllui. Ace'stia 'lOr putC:l afirma,
a~a c{m''l:. face Alfred Adler,' c~ pridn; nev1'ozoi 0 'constituie "caracterul
nervos", in lac de a-I fi efectul, $i VOl' fi, de asemcnea, incapabili sa explice
fie ~i cel mai neinsemnat deta1iu al formElrii nevrozelor sau visul eel
mal insignifiant.
1Vfaveti inheba: "Nu este dcci posibil S2. se tin a S2ama de partea
care revine eului in nervozitate 'Ii in formarea simptomclor, fara a ne-
glija 1ntr-o maniera pre a flagrant a factorii descopcri~i de psihclnolizii ?{(
Intrebare la care raspunc1: "Faptul va fi cu sigurantii po sibil intr-o
zl, clar, data fEnd orientarca psihanalizei, nu prin aceasta trebuie sa
inceapa ea". Putem prezice momentul dnd accasta sarcina se va im-
pune psihanalizei. Exista nevroze in careparticiparea eului so mani-
festa intr-un mod mult mai intens c1ecit in acelca pe care Ie-am stu-
diat pina 1n prezent : numim aceste nevroze "narcisice". Examenul ana-
!itic al acestor afecti1.1ni ne va permite s2i determinam cu certitudine
'7i impar~ialitate participarea eului la afectiunile novrotice.
Exista insa 0 atitudine a eului cu privire la nevroza sa care este
atit de frapanta incH ar fi putut fi luaEi 1n consideratie inca de la
inceput. Aceasta atitudine pare a nu lipsi in nid unul din caznri, dar
reiese cu 0 evidenta deosebitii intr-o afecti1.1ne pe care noi inca n-o
cunoastem : in nevroza trauTiwticii. Trebuie sa stiti ca, in determinarea
:;;i il1e~anismul tuturor formelor de nevroza po~ibile, actioneaza mereu
aceia~i factori, cu 'deosebirea ca rolul principal in formarea simpto-
melor revine, dupa natura afectiunii, cind unuia, cind altuia dintre ei.
S-ar zice ca avem de~a face eu 0 trupa d~ teatru: fiecare actor, de$i
are rolul sau preferat - erou, confident, intrigant etc. - joaca totw;;i
$i alte roluri dedt cel obi'7nuit. Nicaieri reveriile, care se transforma
in simptome, nu apar eu mai multii claritate ca in isterie; in schimb,
rezistentele sau structurile reactionale domina tabloul nevrozoi obse-
sionale ;' iar, pe de alta parte, ~cea ce am numit noi elaborare sec~n-
clara, referindu-ne la vis, ocupa in paranoia primu1 loc, in calitate de
delir etc.
In acest fel, 1n nevrozele traumatice, 1ndeosebi 1n acelea provocate
de Grorile razboiului, descoperim un mobil personal, egoist, utilitarist,
defensiv, mobU care, daca este incapabil sa provo ace el singur maladia,
contribuie la declan~area acesteia ~i. la mentinerea ei atunci cind s~a
structurat. Acest motiv eauta sa protejeze eul 1mpotriva pericolelora
carol' amenintare a constituit cauza ocazionala a bolii si va face vin-
decarea i111po~ibila atlta vreme dt bolnavul nn va a\~ea garantia di
acelea'7i pericole n1.1se VOl' mai ivi sau aUt timp dt nu va fi fostcom-
pensat fata de riscurile la care a fost expus.
In toato ce1elalte cazuri analoage, insa, euZ este la fel de implicat in
geneza :;;i persistenta nevrozelor. Am1i'i aratat ea eul contribuie, 1ntr-o
anum ita masura, 1a manifest area simptomului, acesta avind 0 1atura
prin care of era satisfactie tendintei eului care cauta sa opereze refu-

310
-
_"-rea. In afara de aceasta, solutionarea conflictului prin formarea unui
si:-:-:ptom este rezolvarea cea mal comoda 9i care se incadreaza eel mai
"::,2 in principiul placerli; intr-adevar, este incontestabil ca in felul
:2~td cuL este scutit de un ciort interior dur 9i penibil. Sint cazuri in
,-r,i medicul insu9i este obligat sa convina ca nevroza constituie solutia
=20. 'mai inofensiva 91, din punct de vedere social, cea, mai dvantajoasa
emul conflict. Sa nu va ITlirati daca vi se spune ca mediul insw?i
'.,,:omi 'apara beala pe care 0 combate. Lui nU-I convine sa-9i recluca
i-, toate imprejurarile rolul ]a acela al unui fanatic al saniltatii, 9tiind
cj. in Itlrne exist} ~l alte 1111zeril decit n1-tzeria nevrozeloI', eEl exista :;;i
2,~-:e suferinte, poate inca 9i mai reale 9i indaratnice, ca necesitatea n
sili pe un on, sa-:;;I sacrifice saniitate21, sacrificiul unuia singur
preveni 0 imens{l nenorocire de care ar suferi multi aUiL }~sadal\
s:a putut afirma C3, nev1'oticul, spre a se sustrage' un~1 co~flict.
~'--~i reJugiat in, LoaIa sa, trebuie sa recunoa~ten1 C2.. 111 anun'litecazuri
?C2c!Sla fuga este jmtificata, ia1' medicul, care 9i-21 dat seama de sHua-
tl2, }~'cbuie [(tunci sa se retraga, in lini9te 9i eu taate menajamentele
posl011e.
Sj facem insa ahstractie de acestc cazuri de exceptie. In cazurile
refugiul in nevroza ofera eului un anum it avantaj de or din
din punctul de vedere al boJii, .Ia care in annmite situatii se
un avantaj exterior evident, dar a carui valoare reala poate varia
de ID. un caz la altul. Sa luaill eel mal frecvent exen1plu de acest gen.
e tratata cn brutalitate 9i exploatata. nemilo'S de sotul ei, i9i
glse''?te sistematic refugiul in nev1'oza atunci cind este ajutata de pre-
clispozitie, c.ind este prea fricoasa sau prea onesta ca sa intretinii lega-
turi secrete eu un alt b{lrbat, clnd nu este destul de tare ca sa infrunte
taaic conventiile exte1'ioare si sa se desnarta de sot, cind nu are inten-
sa se me~aieze si sa-si c~ute un sot' mai bun si' cInd. mai pres us de
acestea, "insti~ctul 'sau sexual 0' impinge, orice-ar fi, spre acest
barbat brutal. Boala Ii este 0 arma in lupta impotriva acestui barbat
a carui putere 0 zdrobe'?te, a arlYta de care S2 poate servi pentru apa-
rarea sa :;;i de care poate abuza pentru a se riizbuna. Ei li este permis
sa so plinga de boal;"., dar nu 91 de casiHorie. Gasind in medic un aliat,
eo. i:;;i obliga sotul caro, in imprejur;'irile normale, nu avea pentru dinsa
dei 0 consideratie, s-o menajeze, sa faca pentru ea cheltuieli, sa-i per-
mJta sa lipseasca de acasa :;;i sa scape asUel pentru citeva ore de opre-'
sinnea la care 0 supune sotul. In cazul in care avantajul exterior sau ,
accidental pe care boala il ofera astfel eului este considerabil :;;i nu
poate Ii inlocuit prin nicl un alt avantaj mal real, tratamentul nevro-
zei risca foarte mult sa ramina ineficient.
1m1 veti obiecta ca ceea ce va relatez despre avantajele oferite de
boala este mai degraba un argument in favoarea conceptiei pe care am
respin's-o, potrivit careia tocmai eul ar fi acelacare dore:;;te 9i creeaza
nevroza. Lini9titi-va totu9i: faptele pecare vi Ie-am expus inseamna
poate pur 9i simplu ca elll S2 complace in nevroza, cEi, neputind-o im-
piedica, el 0 folose~te cit mai bine poslbil, daca aceasta se preteaza
uneari la asemenea folosinta. In masura in care nevroza l'J.l'ezinta. avan-
taje, elll se acomodeaza' foarte bine cu ea, Ins2.. nevroza nu prezinta in-
totdeauna avantaje. In general se constata ca, lasindu-se sa lunece In
nevtoza, euL a fEicut 0 proasta' afacere. El a pliHit prea scump ate-
nuarea conflictului, iar senzatiile de suferinta, inerente simptomelor,

311
 daca ele sint poate echivalente cu chinurile conflictului, pe care Ie 5n30-
cuiesc, nu determina mai putin, dupa toate probabilitatile, a agn:n!El'e
a starii de nep1acere. Eul .'11'dori sa S2 debaraseze de ceea ce au in ele
penibil simptomele, fan'i a renunta 1.'1avantajele bolE, insa Ii este eu
neputinta sa obtina acest rezultat. 5e constatel cu acest prilej, fapt ca:n;;
trebuie retinut, ca eul este departe de a fi atit de aetiv pc cit se crede.
Cind, in calitate de medici, yeti avea de ingrijit nevrotici, nn veti
intirzia sa "fonstatati ca cei care se pling :;;ise lamenteaza eel mai r:nult
in legatura eu boala lor nu sint >;icei care se lasa bucuros ajutati, cpu-
nind tratamentului cea mai mica rezistenta. Dimpotriva. Veti intekg'2
insa lesne di tot ceea ce contribuie 1a sporirea avantajelor procurate de
starea morbida va intali in acela:;;i timp rezistenta prin refula1'e 51 ','Fe
agrava dificultatile terapeutice. Avantajului oferit de starea morbid~2
care apare, ca sa zicem a:;;a, 0 data cu simptomu1, trebuie sac-i adauga:Tl
un altul, care se manifesta mai tlrziu. Cind 0 structura psihica de
bolii dureazil de mai mult timp, ea sfiqe;;te prina se comporta en 0
entitate independenta; ea pune in evidenta un soi de instinct de CO?1-
servare, se instituie un modus vivendi intre aceasta 8i celelalte COnlT-:2cl'-
timente ale vietH psihiee, chiar acelea care, in fond, ii sint ostne,
rareori ea gase:;;te prilejul de a so face din no1.1uti1a, dobindind in
acesta un fel de j'unc(ic secundai'CL facuta pentru a-i p1'elungi >;i C01:S0-
Uda existenta. Sa luum, in loc de un C~lZ din ratologie. un cxe:~"-lu
imprumutat ' din viata de toatc zilele. Un bolnav muncltor, care-9i
L

tiga existenta prin truda sa, devine infirm ca urman:; a unui acddent
profesional. Incapabil sa mai lucreze, i se acorda 0 mica indemnizatie
:;;1,in afara de aeeasta, invata sa-:;;i utilizeze infirmitatea spre a ce:rql.
Existenta sa actual a, extfem de inrautatita, are 1.'1 baza faptul care i-a
zdrobit existenta anterioara. Vindecindu-i infirmitatea, ii yeti lua In
primul rind mijloacele de subzistenta, intrucit ramine de vazut dQ.ca
el mai este capabil sa-:;;i 1'eia vechea munca. Ceea ce, in nevroza, co-
respunde acestei utilizari secundare a bolii, poate fi considerat ca un
avantaj secundar care se adauga celui dintii. -
Trebuie sa va spun in general ca, fara a subestima importanta
practica a avantajului oferit de starea morbida, din punet de vede:re
teoretic nu trebuie sa ne lii.sam influentati de acest fapt. Facind ab-
stractle de exceptiile aratate mai sus, acest avantaj ne face sa ne g'in-
dim la exemplele de "inteligenta a animalelor'l, ilustrate de Oberlander
in Fliegenie BWtter. Un arab strabate, pe eamila, 0 poted strimta. Uiiata
intr-un munte prapastios. La 0 cotitura a potecii se gaS€:;;tepe nea~-
teptate in ra\a unui leu gata sa sara asupra-I. Nici 0 portita de sca-
pare: de 0 parte muntele aproape vertical, de aIta abisul; imposibll
sa fad caJea intoarsa ~i s-o rupi 1.'1 fuga; arabul se vede pierdut. Nu
aceasta este fnsa parerea camilei. Err fu.ce cu ca1aret ell tot un salt in
prapastie '" jar leul ramine eu buzele umflate. Ajutorul dat bolnavului
de nevrozu aduce cu acest salt in prapastie. Se mal poate intimpla ea
rezolvarea conflictului prin formarea simptomelor sa nu constituie dedt
un proces automat, omul dovedindu-se in acest fel incapabil de a ra:s-
punde exigentelor vietH >;irenuntind sa utilizeze fortele sale superioare.
Dadi s-ar dispune de posibilitatea unei alegeri, ar trebui sa se prefere
o infringere eroica, 'in urma unei. lupte corp la corp eu destinuL '
Trebui.e totu>;i sa va arat ~i alte motive pentru care nu a111 lnceput
expunerea teoriei nevrozelor eu infiiti9area nervozitatii comune. Poate
312
Cd yeti crede ca daca am procedat a~a, a fost pentru ca, in cazul in
care a~ fi adoptat 0 ordine inversa, a;; fi intimpinat mai multe dWcul-
tati in stabilirea etiologiei sexuale a nevrozelor. Va inselati. Sore a
.aj{mge la aceasti'i conceptie, in nevrozele de transfer trebuie' sa ~e 1n-
ceapa printr-o reu~ita interpretare a simptomelor. In formele obi~J1uite
c:e - nevrozelor zise momentane {), rolul etiologic al vietii sexunle con-
stituie un fapt brut, care so ofera de la sine observatiei. M-am 10vit de
E'.cestfapt acum douazeci de ani ;;i mai bine, cind intr-·o zi m-am in-
!rebat de ee ne incapatlnam sa nu tinem deloe seama, in cursul eX3-
minarii nevroticilor, de activitatea lor sexwlla. Am sacrificat <1tunci
acestor eercetari simpatia de care ma bucuram in fa~a bolnavilor, dar
ilU mi-au trebuit multe eforturi ca sa ajung la constatarea Cd
sexuala normala nu comporia nevroza (nevroza momentana, vreau sa
spun), Desigur, teza aceasta neg1ijeaza intr-o oarecare masura dlferen-
tele individualc dintre oameni ~i sufera, de asemenea, de aC2a incerti-
tudine inseparabila de cuvin tul "normal", dar, din punctul de vedere
a1 orientarii in mare, ea i~i pastreaza inca intreaga sa valoare. An, pu-
rut astfel stabili raporturi specifice intre anumite forme de nervozitate
~i anumite tulbur2xi sexuale particulare ~i sint convins ca daca
pune de acelea;;i materiale, de aceia~i bolnavi, a~ face ~i astazi
\'atii identice. Adesea mi-a fast clat sa constat ca un am, care 52 rnul-
tmnea cu 0 anumitii satisfactie incompleta, de exemplu onanismul, era
atins de 0 forma determinatil de nevroza actuala, care ceda
locul altei forme i.(tunci c.incl subiectul adopta un alt regim sexual,
1a fel de putin recomandabil. Am avut in acest fel posibilitatea sa ghi-
cese 0 schimbare in modul de satisfactie sexuala, pornind de la sch1m-
barea starii bolnavului. Am luat obiceiul de a nu renunta la presupu-
nerne ;;i b2'il1uielilemele cit timp n-am reu;;it sa inving nesincedtatea
bolnavului ~i Sa-I smulg marturisiri. Este adevarat ca in cazul acesta
bolnavii prefera sa se adreseze altar medici, care pun mai putina sta-
ruinta in a se informa asupra vietii lor sexuale.
Nu mi-a scapat atunci din vedere faptul ca etiologia starii morbide
nil poate fi intotdeauna redusa la viata sexuala. Daca cutare bolnav
a fost afeetat direct de 0 tulburare sexuala, 1a cutare a1tul aceasta tul-
burare n-a survenit dedt in urma unoI' pierderi pecuniare importante
sau a unei grave maladii organice. Explicatia acesteivarietati nu ne-a
aparut dedt mai tirziu, cind am inceput sa intrevedem raportu:rile
reciproce, pina atunci doar banuite, dintre eu ~i libido, iar explicatia
noastra devenea din ce in ce mai satisfikiltoare pe masura ce dovezile
privind aceste raporturi se inmuiteau. 0 persoana nu devine nevro-
tica dedt cind eul sau ~i-a pierdut aptitudinea de a-;;i reprima libidoul '
intr-un fel sau altul. eu clt eul este mai puternic, eu aUt ii
este mai
u~or sa se achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, indHerent
de cauza, este urmata de acela~i efect, care consta in exagerarea c€J,"in-
telor libidoului, deschizind in consecinta calea spre afectiunea' nevro-
tica. Exista ;;i raporturi mai intime intre eu ;;i libido; cum, insii, aceste
raporturi nu ne intereseaza aid, ne yom ocupa de ele mai".tirziu. Ceea
ce ramine pentru noi esential ~i instructiv este faptul ca, in toate cazu-
rile, oricare a1' fi moclul de producere a holii, simptomele nevrozei sint

1}' "der sogenannten Aktualneu·rosen" In textul original. (Nota trad.).

313
date de carre libido, ceca ce pl'esnpnne 0 enorma cheltuiala de enel'gie
din partea sa.
Trebuie aCUrl1sa vi'i atrag atentia asupra deosebirii fundamentale
care exist a intre nevrozele actuale ~i psihonevroze, de a1 diror prim
grup, nevrozele de transfer, ne-am ocupat in suficienta mi'isura pina
acurn. In ambele cazuri simptomele decurg din libido; in ambele cazuri
ele implica 0 cheltuiala anormali'ide energie libidinala, reprezentind Sd-
tisfactii de substitutie. Dar simptomele nevl'Ozelor rnomentane, cefal-
e.lgia, sen"Zatiade durere sau de iritare a unui organ, slabirea sau oprirea
unci func~ii, nu au nici un "sens", nici 0 semnificatie psihlca. Aceste
simptome sint corr:;orale, nu l1L:mai.in manifestarile .101',(a?e~ta eS':e" de
asemenea, cazul slmptome1or lstence, de exemplu), Cl ~l 111pnvlnta
proceselor care Ie produc ~i care se des£asoar21£;ml cea mai mica p2r-
ticipare a \Tre1..1nuia din acele n12canisme pSlhice corn plicate pe care 18
cunoa:;;tem. Cum pot ele, in aceste comEtH, sa corespunda manifest2rilor
libidoului care, dupa cum am vazut, este 0 forta psihica? R<'ispurlSul
10. aceasta intrebare este cit se poate de simplu. Permiteti-rni 52 evoc
una din prime1e ob1ectii adresate psihanalizei. Se spunea ca psihano.-
liza irose~te timpul voind sa elaboreze 0 teorie pur psihologica a
£enom2n210r nevrotice, ceea ce este un demel'S steril, teoriile psiholo-
gic€ Lind i~capablle sa explic~ 0 mcllad!2. Adu~indc::--:eima a~e:stoarg;J~
0

ment, se ulta faptnl eo. functw sexuala nu eSee nlU pur pSlhlca, nIe]
pur somatica. Eo. i~i exercita influenta in mod simultan asupra vietH
psihke ~i asupra vietH corporale. Daea am recunoscut in simptomele
psihonevrozelor manifestarile psihice ale tulburarilor sexuale, nu ne va
surprinde sa gasim in nevrozele momcntane efectele lor somo.tice dirccte.
Clinica medical<'ine da 0 indicatie pre~ioasa, 10.care de altfel adera
multi autori, eu privire 10. modul de a concepe nevrozele momentane.
Aceasta manifesta, indeosebi in detaliile simptomatologiei lor, co. ~i prin
puterea lor de a actiona asupro. tuturor sistemeJor de organe 9i asupra
tutmOl' functiilor, 0 analogie incontestabila ~eu starile morbide ocaz10-
nate de actiunea cronica a substantelor toxice exterioare sau de supri-
marGEtbrusca a acestei actiuni, adica eu intoxicatlile ~i abstinentele. 1n-
rudirea intre aceste doua grupe de afectiuni devine inca ~i rnai intima
prin intermediul starilor morbide pe care Ie atribuim, ca in cazul mala-
diel Iui Basedow, aetiunii substantelor toxice care, in loc de a fi intro-
duse In corp din afara., s~au format in organismul insu~i. Aceste ana-
10giii1e impun, dupa parerea mea, concluzia ca nevrozele mornent3.ne
rezulta din tulburarile metabolismului substantelor sexuale, fie ca se
pro due mai multe toxine dedt poate suporta persoana, fie ca anumlte
conditii interne sau chiar Dsihice tulbura utilizarea adecvata a acestor
subst~~te. Intelepciunea p~pulari'i. a pfopovaduIt intotdeauna astfel de
idel asupra naturii trebuintei sexuale, spunfnd ca dragostea este 0 "be-
tie" pricinuita de anumite bauturi sau extracte, carora ea Ie atribuie
de 'altiel 0 origine exogena. La urma urmelor, termenul "metabolism
sexual" sau "chimismul sexualitatii\\ este pentru noi 0 forma fara con-
tinut; nu;;tim nimic pe aceasta tema ~i nici nu putem spune ca ar
exista doua substante,' din care una ar fi "masculina" ;;i cealalta ,,fe-
minina", sau daca trebuie sa ne multumim admitind 0 singura toxina
sexuala care sa fie, in cazul acesta, cauza tuturor excitatiilor libidoului.
Edificiul teoretic al psihanalizei, pe care I-am creat, nu este in realitate
314
 i: 0 suprastructura pe care trebuie 8-0 a~ezam pe baza sa organica.
e,cest 1ucru inca nu-1 putem face.
Ceea ce caracterizeaza psihanaliza, ca 9tiinta, este mai putin ma:te-
_"3upra ci"'lrei lucreaza, cit tehnica de care se serve~te. 0 putem, fara
c.-_ ':iclenta natura, aplica tot aUt de bine la istoria civilizatiei la stUnta
~;;ila mitologie, cIt 9i la teoria nevrozelor. Singm:ul' ei scop ~i
contributie consta in descoperirea incon9tientului in vlata psi-
Problemele care se leaga de nevrozele momentane, ale caror simp-
• __ rczulta pi'obabll din leziuni toxlce directe, nu S2 preteaza citu9i
CC'C:

~~C: pLttin la cercetarea psihanalitica : aceasta neputind da nici a liim1.1-

~::2 eu privire la ele, treb1.1ie sa se adreseze, in acest scap, investiga-
\>:1 rnec1ica-biologice. Daca v-am pramis 0 "Intraducere in teoria n2-
", ar fi trebuit sa incep prin formele cele mai simple ale ne-
n-ozelor momentane, spre a ajunge la afectiuniJe psihice mai complexe,
COrS2CUtiVC tulburarilor libidoului: incontestabil, aceasta ar fi fost or-
c~:~,eacea m8i fireascfL In legatura cu cele dintii ar fi trebuit sa va
tot ceea ce 9tim din diverse surse sau tot ce credem a 9ti 91,
(> data ajun9i 10. psihonevroze, ar fi trebuit sa va vorbese de psihanaliza
eel de mij10cul tehnic auxiliar eel mai important din toate de care dis-
pentru c1arificarea acestor sUiri. Dar .. intentia mea ec;te sa va'
o "Introducere in psihanaliza", ceea ce v-?,m 9i prevenit; ma
lx2Dcupa mal mult sa va conturez a idee clara despre psihanaliza deeit
s,;;,V3. fac sa dobinditi unele cun09tinte cu privire la nevraze, iar aceasta
:T:U scute9te sa pun pe primul plan nevrozele momentane, subiect e1.1
to tu.l sterH din punctul_ de vedere al psihanalizei. Cred ca alegerea pc
care am facut-o este in avantajul dumneavoastra, psihanaliza meritind
interes din partea orlc2xei persoane cultIvate, date fiind premisele sale
pl'ofunde :;:i multiplicitatea raporturilor. eft despre teoria nevrozelor,
eCt este un capitol al medicinii, asemanator cu Tnulte altele.
totw;;i. sinteti indreptatiti sa va, a9teptati sa acordam un an1.1mit
ini:eres nevrozelor momentane. De aItfel sintem obligati s-o facem, fie
91 luind in consider are doar raporturile eUnice strinse pe care Ie pre-
zintz" ele fata de psihonevroze. Va voi spune, in cOl1secinta, ca deosebim
trei forme pure de nevroze momentane: neurastenia, nevroza anxioasa
~i ipohondria, Aceasta diviziune n-a fost scutita de obiec~ii. Denumirile
sint curente, dar lucrurile pe care Ie desemneaz2. sint nedeterminate ~i
ince~-te, ]'v1ai sint apoi 9i medicii care se opun oricarei clasificari in
1u1112o.haotica a fenomenelor nevrotice, oridirel stabiliri de unitati eli-
de individualitati morbide si care n1.1recunosc nici macar clasifi-
urrea In nevroze mOl~entane 9i psihonevroze. Dupa parerea mea, ace9ti
medici exagereaza ~i nu sint pe dr1.1mul care duce 10. progreso Uneori
aceste forme de nevroza se prezinta pure, insa eel mai adesea Ie gasim
combinate intre ele 9i cu 0 afectiune psihonevrotica. Aceo.sta din urma
imprejurare nu ne autorizeaza insa sa renuntam 10. clasifiearea lor. Gin-
diti-va numai la deosebireo. pe care minera1ogio. 0 stabile9te intre mi-
ne1'o.1e 9i rod. Mineralele sint deserise co. indivizi, fara indoiala din
cauza ca, adesea ele se prezinta sub forma de cristale, net circumserise
9i separate de mediul lor inconjurator. Rocilese compun din ingrama-
did de minera1e a caror asociere, departe de a fi accidentala, este fara
niei 0 indoiala determinata de conditiile formarii lor. In ceea ce pri-
ve~te teoria nevrozelor, ;;tim inca prea putine lucruri referitor la punctul
de plecare 0.1 dezvoltarii ca sa edificam pe aceasti'i tema 0 teorie ase-

315
manatoare eu aceea a roeHor. Dar sintem neindoielnie pe terenul 3£1e-
varului Incepind sa izolam din masa entitatile elinice pe care le cu-
noa~tem ~i care pot fi comparate cu minera1e1e.
Exista, intre simptomele nev1'oze10r momentane ~i cele ale psihone-
vroze10r 0 relatie interesanta, care ofera 0 cont1'ibutie importanta 18
cunoa~terea formadi simptomelor In cazu1 eelor din urmi'l; simptom1Jl
nev1'ozei momentane eonstituie adesea nudeul ~i faza preliminarii a
simptomului psihonevrotic. Observam in mod deosebit aceastJ rel;;;-tje
intre netlrastenie 9i nevroza de transfer numita isterie de convershme,
intre nevroza anxioasa ~i iste:ria anxioasa, dar ~i intre ipohondrie ~i IDT-
me1e la care ne yom referi mRi departe desemnindu-Ie cu numele de
pa1'afrenie (dementa preeoee $i paranoia). Sa luam ca exemplu celi;:11-
algia sau durerile lombare isterice. Analiza ne a1'ata di,prin corden-
sare $i deplasare, aceste du1'eri devin 0 satisfactie substitutiva pent:cu
o intreaga serle de reverii ~i de amintiri libidinale. A fost insa 6 vrem.2
clnd aceste dureri erau reale, in care ele erau simptomul direct 91
intoxicatii sexuale, expresia corporal a a unei excita\ii libidinale_ }\Ta
pretindem ca toate simptomele isterice cuprind un nudeu de acest ,
nu-i mai putin adevarat ea acest eaz este deosebit de frecvent C1
iste1'ia utilizeaza de preferint;'i, pentru formarea simptomelor sale, tOcY~e
influentele, normale ~i patologice, pe care excitatia libidinali'! Ie ezer-
cita asupra corpului. Ele joaca in acest caz rolul firelor de nisip C21'e
au .determinat acoperirea eu straturi de sidef a cochiliei care adapcs-
te$te animalul. Semnele pasage1'e ale excitatiei sexuale, acelea care .:]1-
10cuiesc actul sexual, sint, de asemenea, utilizate de psihonevroza; 23
materialele cele mai comode ;;i mai potrivite pentru structura
tomelor.
Un alt proces, de acela~i fel, prezinta un interes deosebit din P1.11]C-
tul. de vedere a1 diagnosticului ~i tratamentului. La persoanele care,.
de;;i· predispuse la nevroza; TIU sufera de nid 0 nevroza declarata, Sf?
intimpla adesea ca 0 alterare corporala morbida, inflamatie sau lez11.1ne,
sa dec1an~eze elaborarea simptomelor, in a~ct fel incH simptomul furni-
zat de realitate sa devina imediat reprezentantul tuturor reveriilor 1n--
con9tiente care a~teapti'! prima ocazie ca sa se manifeste. In cazurile
de acest felmedicul va institui cind un tratament, cind altul, cautl:o'lu
fie sa suprime baza organica, £ara a selngriji de zg0111otosulecHficiuc
nevrotic pe care ea n suporta, fie sa combata nevroza care a aparut
ocazional, fara a da atentie cauzei organice care i-a servit de pretext.
Eficienta unuia sau altuia din aceste procedee va putea fi evaluatE::
dupa efectele obtinute, dar este greu sa se stabileasca reguli genera]e
pentru aceste cazuri mixte.
*
 ,i'~~"<"

XXV
ANGOASA 1)

Ceea ce v-am aratat in capitolul precedent, cu privire la ncrvozi-

t~~t'2;acomuna, este de natura sa va apara ea 0 expunere eu totul in-
cGmpleta ~i insuficienta. Sint sigur de aeeasta ~i cred ea v-a surprins
eel mai mult faptul ca nu ati auzit nici un cuvlnt despre angoasa care,
CD toa,te aeestea, este un simptom de care se plinge majoritatea nevro-
tidIor, vorbind despre ea ca despre suferinta lor cea mai ingrozitoa:re,
care, intr-adevar, poate sa se manifeste la ei eu 0 intensitate absolut
IleGbi~nuita, impinglndu-i la actele cele mai necugetate. Departe de rl
voi sa eludez aceasta problema, dimpotriva, iD1 ~ntionez sEi 0 pun in
mod raspicat ~i sa 0 tratez In amanunt in fata dumneavoastra.
Desigur, nu-i nevoie sa va spun ce este angoasa; fieeare dintre
dumneavoastra a trait, fie ~i 0 singura data in viata, aceasta senzatie
sau, mai exact, aceasta stare afectiva. Mi se pare, totw;;i, ea niciodata
ilU. g-a pus cu destuHi seriozitate intrebarea de ee tocmai nevroticii slnt
eel care sufera de angoasa mai frecvent ~i mai intens dedt ceilalti
oam-eni. Situatia va fi considerata, poate, ca fEnd in firea lucrurilor:
Oal"? nu se folosesc in chip nediferentiat, precum ~i unul in locul altuia,
cuvintele "nervos" ~i "anxios", ca ~i cum ar avea acelmii int·eles ? Acest
mod de a proceda nu are insa Indreptatire, deoarece exista oameni an-
care dealtminteri nu sint nevrotici, dupa cum exista nevrotici
Ci:rf'? prezinta multe simptome, in afara de tendinta spre angoasa.
Oricum a1' fi, este cert ca problema angoasei constituie un punct
spce care converg problemele cele mai diverse ~i mai importante, 0
enigma a carei dezlegare a1' trebui sa proiecteze fascicule de lumina
asupra intregii noastre vieti psihice. Nu afirm Ci~\ va voi oieri chela
intr?gii proqleme, dar este de prev{lzut ca. psihanaliza va aborda aceasta
pro1Jlema, ca pe atltea altele, prin mijloace diferite de acelea de care
S8 serveste medicina traditionala. Aceasta din urma lsi concentl'eaza
aten~ia i~ special asupra d~terminismului anatomic al al~goasei. Ea de-
clari ca avem de-a face eu 0 iritatie a bulbului, iar bolnavul aflaca
de 0 nevroza a vagului. Bulbul, san maduva prelungita, esto 0
tern3, foa1'te serioasa ~i frumoasa. Dupa cum imi amintesc prea bine,
stucUerea e1 mi-a luat odinioara muIt timp ~i ostenea1a. Dar trebuie sa
marturisese acum ca, din punctul de vedere al intelegerii psihologice

() .lill!S·oasa - arata P. Pop e s e u-N eve a n u in Dction01"",de psihologie,

Editura Albatros, Bucure:;;ti, 1973 - reprezinta 0 stare de nelini:;;te caraeterizata
prlnL'-o a<;tepta:re infrico:;;at.'i :;;i opl'esiva fata de 0 iminenta suferinta sau neno-
rocer2, implicind tensiuni emotion ale excesiv de oscilante :;;i asociindu-se eu im-
~l difuze ale unci pericol de neevitat, care fie ca este anonim, neeunoscut,
ca este cunoscut, aar produce perturbari emotIon ale, i1'ational cxageratc.
(Nob trad.).

317
 a angoasei, nimic nu-mi poate fi mai indiferent dedt cunoasterea tra-
iectului nervos urmat de excitatiile care emana din bulb. '
}Vlai intii de toate, putem vorbi indelung despre angoasa Eir,l a
aminti nimic de nervozitatea in general. Ma yeti intelege fara vreo aWl
explicatie, daca desemnez aceasta teama cu numele de angoasa TeaW
(manifestata in fata unei primejdii reale), spre deosebire de angoasa
nevToticCi. Or, angoasa reala ne apare ca fEnd un fenomen foane ra-
tional si ~on1))rehensibil. Vom spune ca este 0 readie la perceDerea
~nu1 p~ricol e~terior, c,diea a unei vatamari a~teptate, l~revazute, cA este
asociatEi eu reflexul de fuga ~i, ca, in consecintEi, trebuie s-o consider<'im
ca pe ° manifestare a instinetului de conservare. Fatd de care obiecte
~i in ee eonditii se produce teama? Fiere~te, aceasta' depinde in 111.are
masuril de gradul nO~'3tru de cunoa~tere a realitEitii ~i de sentimentul
propriei noastre puteri in fata lumii exterioare. Gasim ca sint natun:;le
friea insp1rag salbaticului de. vederea un11i tun ~i nelini~tea pe care
e1 0 traie$te cind are loc 0 eclipsa de soare, pe dnd omul civil~zat, care
1?tie sa minuiasdi tunul ~i sa prezica eclipsa nu incearca nici 0 nelinh;:te
In fata acestora. Uneori, toemai faptu1 de a .;;ti prea multe este cauza
angoasei, pentru cli in acest caz perico1u1 est8 previizut din vrerne. Ast-
fel, sa1baticul va fi cuprins de friea zarind in padure 0 urma care-l va
lasa indiferent pe un sh'ain, pcntru ea acea urmli Ii dezvaluieexistenta
prin apropiere a unei fiano, la fel cum marinarul experimentat \'a privi
cu spaima la nori~orul aparut pe cer, nori90r care nu inseamna nimic
pentru calator, pe cind lui Ii veste$te apropierea unui eidon.
Privind mai indeaproape fenomenul, sintem obligctti sa spun em ca
afirll1atia potrivit eareia angoasa reala a1' fi rationa1a ~i adaptata unul
seop se cere revizuita. Singura atitudine rationala fate. do amenintarea
unui pericol ar consta in compararea propriilor forte eu gravitate arne-
nintarii ~i luarea in consecinta a deeiziei fie de a fugi, fie de a se
apara sau eventual do a ataea, ceea ce reprezintEi 111ijlocul eel mai eficaee
de a scipa de pericol. Dar in aceste conditii ntt este loc pentru angoas3 ;
tot ceea ce se "intimplii se va intimpla tot aLit de bine, ~i poate c11io.r :;;1
mai bine, daca nu ar interveni angoasa. Vedeti asUel ca, in cawl in
care spaima devine prea intensa, oa constituie un obstacol care para-
lizeaza actiunea ~i chlar fuga. De ce1e mai multe 01'1, reactia 1a pericol
este un amestec in care se include sentimentul de tean12 $i aqiunea
de aparare. Animalul speriat incearca frica $i fuge, dar si.ngura fuga
corespunde scopului ~i nu frica.
Exista deci tentatia de a afir1'na di. angoasa nu csee niciodata ratio-
nala. Dar poate eEl ne \Torn face a idee 111a1.exacta dCSl)l'Cangoasa, 8110.-
lizind mai indeaproape situatia pe care eo. 0 ereeaza. Constatiim, 1'nai in-
tli de toate, ca subiectul esee pregatit fatii de pericol, ceea ce se mani.;.,
festa IJrintr-o exaltare a atelltlei senzoriale ~:i a tensilU1ii rnotriee.
Aeeasta stare de a$teptare ~i de pregatire este inconiestabil 0 stare
favarabi1a, fara de care subiedul ar fi expus unor Url11<'i.rigrave. Din
aceasta stare decurg, pe de 0 parte, actiunea mot1'1c8, fuga mai fntH :;;i,
pe 0 treapta superioara, apararea activa, iar pc de alta parte, ceea ce
tn'iim ca pe 0 stare de nelini;;te. Cu cft dezvoltarea angoasei este mai
i'estrinsii, cu cit aceasta apare claar ca un inceput, ca un semnal. eu
atlt mai mult proeesul care constci in translormarea starU de p1'egciHre
anxioasa in actiune ~ se savirseste
, 1 mai ralJid
.1., s1 mai netulburat. In f€lul
acesta, In__ceea ce DlEl1iTl1 nol ango3.sa, starea de prcgatire 1111i Dl)are ·ca

3]8
 ifI:?:"e::tul util, in timp ce c1~ezvoltarea angoasei 111i se pare contI'arB.
;acestul scap.
Lasam de-o parte chestiunea daca li111bajlJl cment dese111neaza prin
clr.-i"tele angoasa, frica, groazil acela~i lucru sau lucruri deosebite, Mi
:<i.e pare ca angoasa se raporteaza la stare $i face abstractie de obiect,
pc:? cind in cazul fricii atentla este precis concentrata asupra unui obiect.
Cu,-intul groazil, in schimb, mi se pare a avea 0 semnifieatie eu totul
s;::eciala, dcsemnind indeasebi un perico1 in legatura cu care nu am fost
p;-egatiti printr-o stare prealabila de angoasi'i. Putem spune ea amul se
2p0.ra i111potriva groazei prin angoasa.
Orieum ar fi, nu vii scapa faptul ca euvintul angoasa este folosH in
scnsuri multiple, ceea ce Ii da un caracter vag:;;i nedeterminat. Prin
2l"'cgyaSainteTegem cel mal adesea starea subieetiva provocata de per-
u"perea, dezcoltarii sentimentului de teama" 'ii numim aceasLl stare
s;1biectiva "stare afectiva". Ce estc, din punct de vedere dinarnic, a
stare afeetiva ? Ceva foarte complex. 0 stare afectiva cuprlnde mal In-
1ii anumite influxuri nervoase sau descareari motorii, apoi anumite
fenomene senzoriale. Aeestea din urma sint de doua feluri: perceptii
nle actiunilor motrice savirsite de individ si senzatii directe de placere
~i de ~eplacere, care imprin~a starii afcetive' ceea ceonumim tonul "ftmda-
:T;ental. Nu cred insa ca prin aceasta enumerare s-a epuizat tot ceea
ce poate fi spus asupra naturii shirE afeetive. In unele stari afective
52 pot depa~i aceste elemente, recunosdndu-se di nucleul in jurul ea-
ruia se cristaIizeaza intregul ansamblu este eonstituit de repetitia unui
anumit eveniment important :;;i semnificativ, trait de subiect. Acest
eveniment poate sa nu fie decit 0 impresie foarte indepartata, en un
caracter foarte general, impresie care sa faca parte din preistorJa nu
a inclividului, ei a speeiei. Spre a mil face mai bine inteles, va voi
spune ea starea afectiva prezinta aceea~i sfructura ea si criza isrerica,
ea este, ea aceasta, eonstituita de 0 reminiscenta
;;"1 sedhnentata. Criza
istei:ica poate fi deci eomparata eu 0 stare afectiva individuala nm.l for-
mata, iar stare a afectiva normala poate fi eonsiderata eEl expresia unei
isterii generice, devenita ereditra.
Sa nu credeti ea cele ee v-am Drezentat aiei pe tema starilor arective
constituie un p~trimoniu recunos~ut de psihologia omului normal. Este
vorb", dirDpotriva,' de eonceptii aparute pe salul psihanalizei ~i care nu
se 5imt acasa dedt aicL Ceea ce spune despre stEidle afective psihoJogia,
teoTia lui James-Lange de exemplu, este pentru noi, psihanali$tii, de
neintcles si inmosibil de discutat. Dar nioi sa nu ne socotim noi in~ine
pre=l' sigU1~i de> ceea ce ~tim cu privire la starile afective; nu socotiti
ceea ee va voi spune pe aeeasta tema decit 0 prima ineereare de orien-
tare In. acest ctonleniLl ObSCUf .. 82.. 11J_er~~elTl, a98.dar~ 111ai depar.te. CC2a
ee priveste starea afeetiva earaeteriz~l.ta drept angoasa, eredem a ~ti
, d A" ~
care este acea imprcsie indepartata pe care ea 0 repro uee." ~~:tlrm~m
ca aeeasta nu poate fi dedt nCl$terea, adiea actul In care se aHa reumte
toate senzatiiJe de chin. to de tendintele de descarcare ~i toatc starile
corporale al carol' 2nsan1blu a deve~it pratotipul efeetului produs de
• " , 1
un nerlcol grcrv, pe care de-atUY1Cl 111coacc J..-am Tallie t ~'1- d "',' ;;...,.c, Oil
nenUI11cl.Lc"';<..2
,,'

sub> fonna de m;goas2.. Tocmai ere'iterea considerabila a. eX,cit~tiei ~a

urrnare At
(l In reruperll•.. ClrCUla~lel
, .. , AI"
SInge "1' Ie (..
III prln omOl ~)'l'a./.la 1,--0"n")
1.8;:,1 J. ~LiL-::l c;4
-

a fast 'in momentul na$terii' cauza starii de angoasa : a~3.dar, cea dE1tll
angoasa a fast de 11E!tlli"ii to:xiCc~L Cuv111tul an.goasa. (de la latinescl~an-
319
 gustlae, stTimtorare) reliefeaza tocmai senzatia de cazna, de ingustare
a trahtdi care s-a produs atunci ca efed a1 situatiei reale, fenomen care
ast3.1:iare loc eu regularitate in starea afectiva. Gasim de asemenea ca
fiil:d semnificativ faptul ea prima stare de angoasa este provocata de
s:epararea care se face intre mama 9i copil. Fire9te di, potrivit concep-
tiei noastre, predispozitia pentru repetarea aeestei prime stari de an-
goasil a fost, de-a lungul unui incalculabil numar de generatii, in a:;;a
ma.sura incQrporata organismului incH nid un individ nu poate s-capa
aC€5tei stari afective, chiar atunci cind el, ca legendarul Macduff, cel
"smuls din maruntaiele mamei" 2), a venit pc 1ume aUfel dedt printr-o
na:;;tere naturala. Nu cunoa:;;tem care a putut fi prototipul sUirii de
angoasa al animalelor nemamifere. Tocmai de aceea ignoram :;;ian5am-
blul de senzatii care corespunde la accstea ca echivalent al angoasei
noast1'e.
Poate ea sinteti curio~i sa aflati cum am putut ajunge la ideea cd
prototipul starii arective caracterizata de angoasa este constituit de
aetul na:;;tedi. Ideea este cit se poate mai pu~in speeulativa; am ajuns
la ea inspirindu-ma mal degraba din gindirea naiva a poporului. 1n-
tr-o zi - e mult de atunei - pe cind mai mul~i tined medici de spital
erarn adunati 1a restaurant, in jurul unei mese, asistentul clinicii de
obstetrica ne-a relatat un fapt amuzant petrecut la examenul de ab-
soh-ire a cursului pentru moa92. 0 candidata, intrebata ce inseamna pre-
zent.a meconiului el) in lichidu1 amniotic in timpul na:;;terii,a raspuns far a
ezitare ca "copilu1ui ii este fridi". Acest raspuns i-a facut pe examina-
toTi sa rida si candidata a fost resninsa. In ceea ce ma priveste, am fo.st,
in forul me~ interior, de parte a -'acestcia 9i am inceput a 'intrezfiri ca
s6.rma.na femeie din popor a intuit in mod just 0 relatie important;"l.
Teecind acum 1a angoasa nevroticilor, sa vedem care sint noile ma-
nifeshh'i 91 noile raporturi prezentate de aceasta. Sint multe de spus
in dceast:'i privin~a. Identificam, in primul rind, 0 stare de angoasa
generali1, 0 angoasa ca sa zicem a9a £lotanta, gata sase atageze de con-
tinutul primei reprezentari suseeptibile sa-I' ofere un pretext, influen-
tind judecata, alegind a:;;teptarile, pindind orice prilej pentru justificare.
• Numim aceasta stare "angoasa de a9teptare" 1,) sau "a:;>teptarea an-
xioasa". Persoanele torturate de aceasta angoasa previid intotdeauna
cele mal ingrozitoare eventualWiti, 'lad in fiece intimplaxe prevestirea
unei nenorociri, inclina mereu spre p~simism, ori de dte ori este vorb::,
de un fapt sau eveniment incert. Tendint;l spre aceastEi a:;;teptare a n8-
norocirii este 0 trasatura de caracter proprie multoi' persoane care, in
afara de aceasta, nu par a fi nicidecum bolnave; Ii S8 reprogeaza 1nfa-
ti~slrea sumbra, pesimismul; ins8. angoasa de a9teptare exista :in mod
obi,;,nuit 9i are un cal'acter net pl'onuntat intr-o afect1une ner'los,sa
careia i-am dat numele de nevroza anxioasa, pe care personal 0 clasific
nevrozele momentane.
o alta forma de angoasa prezinta, contral' celor descrise mai sus,
legaturi mal degraba psihice, fiind asociata anumitor obiecte sau Si-

Z) "aus seil1er Mutter Leib geschnitten wurde", scrie Freud. (Nota trad.).
~~1}\,laterie fecala expulzata de l1oul-nascut in mOlnentul venirii pe lun1.e.
(Nota tract.).
!" "EnVQrtw1gsangst" in textul originnl. (Nota trad.).

320
 natii. Este ahgoasa care caracterizeaza ath de numeroasele ~i ad~sea
atlt debizarele "fobii".Eminentul psiholog american Stanley Hall 9i-a
Gat primul osteneala sa ne prezinte pe scurto intreaga serie din aceste
iobii, cu sonore denumiri grece;;ti. Aceasta seamana ell enumerarea eelor
zece plagiale Egiptului, eu deosebirea ea Jobiile sint mult mai nume-
roase. Sa vedeti ee poate' sa devina obiect sau continut al unei fobii :
intunericul, aerul libel', spatiile desehise, pisicile, paianjenii, omizile,
~erpii, ;;oarecii, furtuna, virfurile aseutite, singele, spatiile inchise, mul-
tfmea, singuratatea, trecerea pe poduri, calato"ria p~ mare sau cu trenul
etc. etc. Prin incercarea de a ne orienta in aeest haos lasa sa se intre-
Tada posibilitatea de a distinge trei grupe. Unele din acestc obiecte sau
situatiide temut au ceva sinistru, chiar pentru noi eei normali, earora
ne evoca 0 primejdie; de aceea aceste fabii nu ni se par incomprehen-
sibile, cu toate ca gasim ca Slnt deo intensitateexage1'ata. AsHel eei
mai multi dintre noi traiese un sentiment de .reDulsie la vederea unui
::;arpe.Putemchiar sa afirmam ca teama de ;;erpi i este 0 fobie raspindita
in intreaga omenire, iar Charles Darwin a descris intr-un' mod. impre-
sionant teama care I-acuprins la vede1'ea unui ;;arpe care se Indrepta
op;.'e dinsul, de;;i era protejat de un gros peretede stic1i:l.lntr-o a doua
grupa incluqem cazu1'ile In care se reliefeaza Iegatura eu un pericol,· dar
un perkol pe care obi;;nuim sEH neglijam ;;i pe care nl.,:-1includem in
calculele noastl~e. $tim ca 0 calatorie cu trenul eomporia un rise de
accident in plus fata desituatia in care am ramine acasa, adica pe1'i-
colul unei coliziu,ni; ;;tim de asemenea ca un vapor sepoate scufunda
~i ca astfel putem murLinecati ~i totu~i calatorim cu trenul ~i cu va-
pm'ul fara teama, fara a ne gindi la aceste pericole. Deasemenea, este
sigur ca am cadea in apa daca podnl s-a1' p1'abu~i in clipa in care tre-
ce:'n pe el, dar lueI'1.l1acesta se Intimpla aht de rar ineh nu tin em deloc
S2cIlla de acest p1'ezumtiv pericol. Singuratatea, 1a rindu-i, prezinta anu-
mhe peri cole ;;i in anumite imp1'ejurari 0 eviti'im; de aici nu u1'meaza
ca nu am putea in nici un chip ~i in nici 0 imp1'ejurare sa supo1'tam
un moment .de singuratate. Aceasta afirmatie se rapo1'teaza in aceea;;i
masura 1a multime, la spatiile inchise, furtuna etc. Ceea ce ne apare
ca flind stnmiu in aceste fobii ale nevroticilor estemai putin conti-
uutul lor, cit intensitatea. Angoasa provocata de fobii este pur ~i siYnplu
fEsa drept de apel. lar uneori avem impresia ea nevroticii nuincearca
teama in fata acclara;;i obiecte $i situatii care, in an1.lmite canditii; ne
pot pricinui :;;inoua temeri ;;i carora ei Ie dan acelea;;i nUlp.e.
Mai este ;;i 0 a treia categorie de fobii, dar este yorba de fobii care
sCHpa Intelegerii noast1'e: Cind vedem un om in toata firea, voinic, cu-
prins de teama la traversarea unei strazi 9au a unei piete din ora;;ul
sau natal, unde cunoa;;te toate ungherele, sau 0 femeie, dupa toate apa-
rentele sanatoasa, napadita de 0 spaima neb una daea pisica se aling
la picioRrele ei sau daca un $oarece s-a strecurat in vreuh colt, cum
am: pub.::a stabili· a legatura fntre teama unuia !?i a celuilalt, pe de 0
parte pericolul care, evident, nu exista dedt pentru omul care are
0;;1

fobia respectiva, pe de alta parte? In ceea ce prive;;te fobiile care au

drept obiecteanimalele, evident ca nu poate fi .yorba de 0 "'exacerbare
a unei antipatii umane generale, intrucit avem proba contrariului in
faptul ca l11Ultioameni nu pot trece pe linga 0 pisica fara s-o cheme
~i. 5-0 nilnglie. $oarecele atftde temut pentru femei $i-a imprumutat
numele unei expresii de mare tandrete : cutare tim11'a,'care este incin-
-~.! -- cd 321
 tam ori de cite ori logodnicul Ii spune ,,;;oricelul meu", scoate un tipat
de groaza cind zare;;te micutul ~i gratiosul animal care poarm acest
nume. In ceea ce prive~tebarbatii carora Ie este teama de strazi :;;i de
piete, nu gasim alta cale de a explica starea lor dedt spunind ca se
comporta ca ni~te copii. Educatia ii incu1ca in mod directcopilului ideea
di trebuie sa evite ca fUnd periculoase situatiile de'-acest gen, iar instIl
nostru agorafob inceteaza intr-adevar sa mai incerce teama daca tra-
verseaza piata in compania cuiva.
Cele doua forme de angoasa pe care Ie-am descris, angoasa de a~-
teptare, libera de arice legatura, ~i angoasa asociata cufobiile, sint inde-
pendente una fata de -cealalta. Nu putem spune ca una reprezinta 0
faza mai avansata fata de cealalti'i, ele neexistind simultan dec'it in mod
exceptional 9i accidental. Starea de angoasa generala cea mai pronun-
tam n1J se manifesta in mod inevitabil in fobii ; persoanele a carol' viata
este otravita de agorafobie, pot fi total lipsite de angoasa de a9teptare,
izvor de pesimism. Este lucru dovedit ca unele fobii, cum ar fi fobia
privind spatiul" fobia privind calea ferata etc. nu se dobindesc decitla
virsta adulta, pe dnd altele, ca fobia de intuneric, de fur tuna, de ani-
male, par sa fi.existat din primii ani de viata. Primele au intreaga sem-
nificatie a unor maladii grave; cele din urma apar ca ni~te' bizarerii, ca
ni9te toane. ~tind cineva prezinta 0 fobie din aceasta din urma cate-
gorie, sintem indreptatiti sa banuim ca mai are ~i altele de ace1a~i fel.
Trebuiesa adaug ca trecem toate aceste fobii in cadrul isteriei de an-
goasa, adica Ie socotim ca pe 0 afectiune foarte apropiata de isteria
deeonversiune 5).
Cea de-a treia forma de angoasa ,nevrotiea ne pune in fata unei
enigme care consta in aceea ca pierdem in fntregime din vedere rapor-
turile care exist.1 intre angoasa :;;i pericolul care ameninta. In ister1e,
de exemplu, aceasti;i angoasa insote:;;te alte simptome isteriee, sau se
poate produce in orice alte conditii de excitatie, in a9a fel incH, a9tep-
tindu~ne la 0 manifestare afectiva, sintem cu totul uimiti observind
teama, manifestarea 1a care noi ne a9teptam cel mai putin. In sfi1'9it,
angoasa se mai poate produce fad nici 0 1egatura ell vreun fel de con-
ditii, intI'-un mod tot aUt de neinteles, atH pentru noi dt ~i pentru bol-
nay, ca un accest spontan ~i libel', fara a putea fi yorba de vreun pe-
rieol sau de vreun pretext a 'carui exagerare sa fi avut ca efect acest
acces. Constatam, in cursu1 acestor accese spontane, ca ansalT1blul caruia
Ii dam nume1e de stare de angoasa este susceptibil de disociere. Ansam-
blul accesu1ui poate fi in10cuit printr-un simptom unic, de a mare inten-
sitate, cum ar fi tremuI'ul, ametea1a, palpitatiile, senzatiile de sugrumare,
sentimentul general dupa care recunoa~tem angoasa lipsind san fii.nd
abia marcat. .$i totu9i aceste stari pe care Ie descriem sub numele de
"echlvalente ale angoasei" trebuie sa fie in toate privintele, clinic :;;i
etiologic, asimilate angoasei.
Se pun aiei doua intrebari. Exista vreo 1egatura intre angoasa nevro-
tica, in care pericolul nu joaca nici un 1'01 sau nu joaca declt un 1'01
minim, 9i angoasa reala, care este intotdeauna si esentialmente 0 reactie
la un perkol? Cum sa intelegem aceastii angoasa ~levrotica? Pent~u

5) Nevroza In care siinptomele cele mai evidente sint manifestari ell caracter
somatic-functional. (Nota trad.).

322
 Cd am dori sa pastram principiul potrivit caruia, de fiecare data dnd
manifestam angoasa, trebuie sa existe ceva care a provocat-o.
Observatia clinica ne furnizeaza un numar de elemente care pot sa
faciliteze Intelegerea angoasei nevrotice. Sa discutam impreuna semnifi-
catia acestora .
. a) Nu este greu de stabilit ca angoasa de a;:;;teptare sau. starea de
.:::ngoasagenerala depinde intr-o foarte mare masura de anumite procese
ale vietH sexuale sau, mai precis, de anumite' aplicatii ale libidoului.
Cazul eel mai simplu ;;i mai instructiv de felul acesta ne este oferit de
persoanele care se' expun la excitatii de frustrare, adica la care excitatiile
sexualeviolente nu gasesc 0 derivatie suficienta, necondudnd spre un
final satisfacator. A;;a este, de exemplu, cazul barbatilor In perioada
logodneI ;;i a1 femeilor ai caror barbati nu au 0 capacitatesexuala nor-
mala, sau scurteaza, sau, din precautie, fac sa e~;;uezeadul sexual. In
aceste circumstante, excitatia libidinala dispare, sprea ceda locul angoa-
sei, fie sub forma angoasei de· a9teptare, fie sub forma unui acces sau a
unui echivalent al accesului. Intreruperea actului sexual ca masura de
precautie, dnd devine regim sexual obi;;nuit, constituie pentrubarbati
;;i mai ales pentru femei 0 cauza aUt de frecventa de nevroza de angoasa,
Indt practica medicala ne obliga, ori de cite ori ne afla In fata unor
cazuri de acest gen, sa ne gIndim Inainte de toate la aCeasta etiologie.
ProcedInd In consecinta, yom avea adesea prilejul sfi constatam ca nevroza
de angoasa dispare de Indata ce subiectul· renunta la restrictia sexuala.
pe dnd cunosc, raportul dintre restrictia sexuala 9i starile de angoasa
este recunoscut chiar ;;i~de medicii stn'iini de psihanaliza. Presupun Insa
ca se va ineerea 0 intervertire a raportului, admitindu-se intre altele ca
este vorba de persoane care practica restric~ia sexualc'i pentru ca erau
predispune la angoasa. Acest m.od de a privi lucrurile este dezl11.intit
categoric de atitudinea femeii acarei activit ate sexua1a esteesential-
mente de natura pasiva, lasInd, cu aIte cuvinte, initlativa de partea bar-
batului. eu clt 0 femeie are mal mult temperament, eu elt ea este mal
Inclinata spre raporturi sexuale, eu atit ea este mai capabila sa fie satis-
facuta de acestea s1 cu atit mai mult va reactiona ea 1a neputinta barba-
tului si la coitus' interruvtus Drin fenome~e de angoasii; l~ sehimb
aeeste '£enomene VOl' £i abia per"eeptibile la 0 £emeie atinsa de anestezie
sexuala sau putin dornica' de dragoste.
Abstinenta sexualc'i, atH de calduroasa preconizata In zilele noastre de
catre medici, fire9te ca nu favorizeaza producerea starilor de angoasa
decH in eazurile in care libidoul, care nu gase9te derivatie satisfacatoare,
prezinta un anumit grad de intensitate ~i n-a fost In mare parte sU:pri~at
de procesul sublimarii. Produeerea starii morbide depinde Intotdeauna
de fadori cantitativi. Dar ehiar si atunci dnd nu mai avem In vedere
boala, ci numai caraeterul per~oanei, recunoa9tem u90r ea restrk~ia
sexuala intra In practica unoI' persoane cu un carader indecis, jnclinate
spre indoiala ~i angoasa, pe cind caTacterul intreprind, curajos, este eel
mai adesea ineompatibil cu restrictia sexuala. Oricare ar £i modifiearile
~i complicatiile pe care numeroasele influente ale vietH civilizate le-ar
putea imprima aeestor raporturi Intre caracterul omului~i viata lui
sexuala, int1'e ele exista 0 relatie dintre cele mai str'inse.
Sint depa1'te de a va £i impa1'ta9it toate observatiile care con£irma
aceasta relatie genetic a intre libido ~i angoasa. AI' mai fi de discutat, in
legatu1'a cu aeeasta, despre rolul pe care il au, inproducerea maladiilor
323
 caracterizatf; de angoasd, anu111ite perioade ale vietH, care,eum ar fi
pubertatea sau menopauza, favorizeaza ill mod incontestabil exaltal'ea
libidaului. In anumite cazuri de excita~ie, putem sa mai observam direct
I) combinare a libic10ului e1.1angoasa fii substituirea in final a cclui dintIi
p,-'in angaasi'i. Din astfe1 de' fapt.e se degaja 0 concluzie c1ubla: avcm in
~ special impresia ca este varba de 0 acumulare a 1ibicloului 0.1carui curs
normal estc impicdicat $1 dl procesele 1a care asistam 5int taate de a
natur8. ex~'lusiv somatlca. La 0 prima. privire nu vedern cum ar putea
angoasa SEtia na$tere din libido; constat am doar CEl libidoul estc absent fii
c;"i locul Sa1.1 a fast luat de angoasa.
0
b) alt;'i indicatie ne eSIC oferitfi, de analiza psihonevrozelor, in special
de aceca a isterie1. $tim deja cJ. in aceasta afect,lune angoasa o.pare
.adesea intovarafiind simptomele, dar observam fii 0 angoasa independenta
de simptome, care se manifesta fie prin crize, fie ca 0 stare permanenta.
Bolnavii nu ne potspune de ce Ie este teama, ei legindu~:;;i starea, ca
U1mare a unei elaborari sccundare 1.11701' de recunoscut, de fobEll' cele
rCiai curcnte: de moarte,· de nebunie, de un atac de apoplexie. Daca
analizam situatia care a generat fie angoasa,. fie simptomele insotite de
in general este posibil sfl descoperim fluxul psihic normal care
nu :;;i-a ath1s scopul 9i a fest inlocuit CLl fenornenul de angoasa. Sau, ca
sa ne exprimam alttel, reluam p:'ocesul . ca 9i cum accsb
D.-ar fi fast refulat 9i ca fii CUrl, fii-"l' Ii continent clezvoltarea farEl 0 b5ta-
pina cind a ajuns 1a con:;;tiintfic. Acc,t pl'oces ar fi insotit eJ..? 0
anumita stare afectivEt ,?i slntem 5urprin:;;i constatind ca aceastil stare
a:lccti\TG. Cclre lnsoi[e:;;te e\'olutia 110rnlala a procestllui este1:n toate cazllrile
refulat{l :;;i inlocuita de ango8s2. oricare ar £i calitateasa proprie. AsHel,
dnd .ne aflam in prezenta unci sEtl'i de angoasa isterica, sintem indrepta-
sa prcsuplxnern ca con11)lernt~'ntlll Sall illconstient- este constituit fie
un scnti111cnt de aceea~i natur{i - angoasa, '1'u:;;ine,jena -, fie de 0
excitatie libidirlal{l pozitiv2, fh==,iTl sflr;dt~ de lln sentiment ostil $i
cum ar fi' furiCl sat: n,inia. Angoasa constituie deci moneda
curenta pentru C:Jre S2 schimbil Sii'_, pot fi 'Schimbate toateexcita~iilc
a1ective atunci c111d continutul ~~()r:;t fost elinlinat db1 rC'Drezentare si a
suferit 0 refula1'e. ,. ,.
c) 0 a tl'cia experienta 1'0 cstc ,AeriE, cL: holnavii ell acte obsedante,
bolnavi care pal' intr-o bunC, mCL'SuL~, a ii scutiti de angoasa. D"ca Incercam
sicl-i impiedidim pc ace~ti boln:::-,i execute adell' lor obsedante,
spalarea rituala, ceremonial sau dacaci 1nsisi indrazncsc sa remmte
l~L vreuna din obsesii1e' lor, 0 angoasa' teribila. care Ii obliga
sic, cedeze obsesie1. In cazul acc5t2l intdl'gem di angoClsli nu cstc decit
di~:imulata in spatele actultli oosedant. acosta nefEnd sav1r$it decit ca un
mijloc de a se· sustrage In acest fel in nevroza obsesionala
<,ngoasa nu so manifestii inlocuita de simptome; daca
2:vem insa in vedere' aici aceeasi situatio, ca rezultat al
l'efularii : fie 0 angoaSEt Insotind sinmtomele· fie in
sflt~it, un ansamblu de si!Tlj:)tCil11C complet, 'fara an"goasa.· Se 1;are
deci ca ne este permls -sa afirrnaln., pe un plan abstract, ca simptomele
nu se formeaza decit pentru 2 dezvoltarea angoasei care,
aIdel, a1' aparea 'in mod Aceasti'i conceptie situeaza angoo.sa
chiar in centrul interesului ariHat de nol problemelor legate de nevroze.
Observatiile noastre referltoare h nevroza anxioasa ne-au dus la con~
duzia ca devierea libidoului df'; la sa normala, devio'c care

324
'2cn<,:>reaza angoasa, constituie rezultatul unoI' procese pur somatice. Ana-
liza· isteriei$i a. nevrozelor obsesionale ne-a permis sa completam aceasta
concluzie,' dovedindLl-ne ca devierea libidoului ~i angoasa pot rezulta de
asemenea $i ca urmare a refuzului unei interventii din parte a factorilor
:Jsihici.Estc tot ceea l:e cunoa:;;tem despre modul de producere a angoa-
sei 11C'll'otice; daca lucrurile par destul de vagi, nu vad pentru moment
nici \m drum in stare sa ne duca mai departe.
Iheil ':;;i mai dificila pare rezolvarea aItei probleme pe care ne-am
propUs s-o solutionam, accea a identificiirii legaturilor existente lntre
angoasa nevrotica, care rezu1t[l dintr-o directionare anormala a libi-
doului, :;;i angoasa reala ce corespunde reactiei 1a un pericol oarecare.
S-ar putea crede ca este vorba de lucruri absolut deosebite :;;itotuf;;i nu
dispunem. de nici un mijloc cafe sa n8 permita sa distingem una de
cealalta, in sensibilitatea noastra, angoasa n~ala de angoasa nevrotica.
Legatura cautata apare insa de indata ce luani in considerare opozi~ia
pe care am relevat-o adesea, intre eu :;;ilibido. A$<lcum :;;tim, angoasa
apare" ca rcactic a cului la un pakol :;;iconstitute semnalul care anul1t~i
~i precede fuga; nimk 'nu ne impiedica sa admitem, prin analogie, ci'i.
in angoasa nevrotica eul cauta de asemenea sa se sustraga cerintelor
libidoului, ca se comporta in privinta acestui perkol interior intocmai ca
in fata unui pericol exterior. Aceast':i· viziune ne-ar autoriza sa tragem
concluzia ca, ori de clte ori i:;;iface aparitia angoasa, exista 0 cauza pentnl
aceasta. lar analogia poate fi impinsa mai deparate. Tot a~a cum tentativa
dea fugi din fat a un'lli pericol exterior sfirge9te cu oprirea :;;i luarea
masurilor de aparare n~ecesare, dezvoltare? angoasei este intrer'llpta de
formarea simptomelor, carora ca sfir:;;e:;;teprin a Ie ceda locul.
Dificultatea de a intelege aceste raporturi reciproce intre angoasa 91
simptom.e 0 gasim acum In alta parte. Angbasa, care inseamna evadarea
eului din fata Iibidoul'lli, este totu:;;i generata de catre libido. De:;;inu saTe
in oehi, faptul este real; in consecinta, sa nu uitam ca libidoul unci
persoane face parte dinaceasta :;;i nu i se poate opune ca 'un lucru
provenit din exterior. Ceea ce ramine in continuare obscur pentru noi
este dinamica topica a dezvoltarii 31lgoasei, problema de a ~H ce encrgii
psihicc se cheltuiesc in accste imprejurari !,?idin ce sisteme psihiee
provin ele. Nu va pot promitc ca voi dlspunde 1a aceste intreb.'lri, dar nu
VOIT1 neglija urmdrirea celorlalte doua piste de investigatie 9i, fckind
aceasb, vom cere din nou observatiei directe si cercetarii analitice 0
confirmare a deductiilo1' noast1'e. Ne vom ocupa, 3:;;adar, de aparitia
angoasei la copil $i de provenienta. angoasei hevrotice, asociatc'\cn fobme.
Starea de angoasa este foarte frC'cventa la copil .:;;iadesea estc foarte
greu de spus dac[l cstc vorba de angoasa nevrotici'i sa'll reali'!. Valoarea
distinctiei pc care am putE;.Ci,eventLi:ll, s-o stabilim, ar fi infirmatc'l de
insa:;;i atitudinea copHului. Intr-adevi:1r DC de 0 parte nu este nicidecum
surprjnzator faDtL:l·C{lincearca teaIne{ in prezenta unoI' "lJ.ersoanene-
~ .L , > ,

cunoscute, a uncr sit:Jatii $i obiecte nernaifntIlnite ~i ne" explicam ell

u$urinta aceast;,! reactie prin neputinta :;;i ignoranta sa. Atribuirn deci
copilului 0 inclinatie marcata spre angoasa reala 9i am gasi cu totul
firesc sa ni se spune1 ca copilul a venit pe lume cu aceasta stare de
angoasa, in calitate de predispozitie ereditara.ln consecinta, copilul nu
ar face decit sa reoroduca atitudinea omului primitiv S1 a salbaticlllui din
zi1e1enoastre care,"date fiind ignoranta :;;ilipsa lor de l;lijloacc de aparme,
Incearca team a in fa~a a tot ceea ce {~steno'll, in iata lucrurilor care astazi
nona ne sint familiare $i nu ne inspira nici cea mai mica teamu. $i
·325
ar Ii intru totul conform cu a:;;tepUirile noast1'e ca fobiile copilului sa fie
~i ele, cel putin in parte, aceleaf,;i cu cele pe care Ie atribuim acestor
faze primare din dezvolta1'ea um.ana.
Nu trebuie sa ne scape, pe de aHA parte, faptul ca nu toti copiii sint
la fel de fricosi si ca acei dintre dinsii care manifesta 0 team.a deosebit;;t
in fata a tot fellil de obiecte ~i· de ;ituatii sint tocmai viitorii nevrot.ici.
Dispozitia nevrotidi se traduce a:;;adar, in acest fel, printr-o inc1h).atie
accentuafi'i spre angoasa 1'eala, stare a de angoas[t apare ca stare primara
:;;i ajungem 1£1concluzia potrivit ci'ireia copUul, iar mai -tirziu adultul,
incearca teama in fata intensiti'itii crescute a libidoului l()r, tocmai pentru
ca ei incearca teama fata de tot ;;i toatc. Aceast[l conceptie echivaleazi'i
cu negarea faptului ca angoasa ia na:;;tere din libido :;;i,cercetind to£1te
conditiile angoasei reale, s-a1' ajunge in mod logic 1£1eonceptia potrivit
careia toemai eon:;;tiinta propriei slabiciuni :;;incputinte, a neinsemnatei
valori personale, dupa terminologia lui A. Adler, ar fi cauza fundamentala
a nevrozei, in cazul in care aceasta con;;tiinta, departe de a s£1r;;i0 data
cu copUaria, persistapina 1£1virsta matura.
Aeest rationament pare am de simplu ~i cte seduditor incH merita sa
ne retina atentia. Cu toate acestea, el nu ar Jace dedt sa dep1aseze
enigma nervozit.'1tii. Persistenta sentimentu1ui de inferioritate :;;i,in con-
consecinta, a conditiei angoasei ;;i simptomclor apare in aceast.'1conceptie
Cel un 1ucru aUt de SigUTincH mai curind stare a numita de "noi sanat3.te,
in cazul eft, din intimplare,·se realizeaza, ar avea nevoie de explicatie.
Ce ne dezva1uie, ins.'1, observarea atenta a starii de anxictate la copii ?
CopEul mic Incearca teama mai intii in prezenta persoanelor p€ care
Ie implie.'1. Clt despre obiecte, in calitate a lor de generatoare de angoasa,
ele nu se situeaz.'1 dedt pe ultimul loco Dar copilul nu se teme de
persoanele str.'1ine dedt dincauza intentiilor rele pe care Ie atribuie
acestora :;;i pentru c.'1el campara slabiciunea sa cu puterea lor, in care
vede un pericol pentru existenta, securitatea ~.i crutarea de durere.
Totu;;i, acest copil suspicios, tr.'1ind cu frica 1.1neiamenintari de agresiune
raspindit.'1 in intreg universul, reprezinti'l 0 constructie teoretica putin
fericita. Este mai nimerit sa spun em eElcopilul S2 infrico:;;eaziila vederea
unci fete straine, e1 fUnd obi::;;nuitsa vada acea persoanEI familiara :;;i
iubita care este mama. El inceardi 0 deceptie si 0 tristete care 5e trans-
forma in angoas.'1; fUnd yorba, a$adar, d~ ~m 'libido de~Tenitinutilizabil
$i care, neputind £i tinut in acest caz in suspensie, i$i afla derivatia in
angoasa. Desigur, nu in mod intimpHitor in aceasta situatie caracteristica
a angoasei infantile are loc reproducerea, acea conditio a primei stari de
angoasii care insote$te aciul na;;terii, anume separarea de mama.
Primele fobE de situatie pe care Ie observ[lm 1£1 copil sint acelea
legate de intuneric :;;i de singuratate; cea dintii persist a adesea toata
viata, amindoua avind in comun absenta persoanei iubite, a celei care Ii
ingrije:;;te pe copil, adica mama. Un copU, insp.'1imintat de a se gasi in
bema, 5e adreseaza mi'itw,;iisale, care se afla intr-o incapere alaturatii :
"Tanti, vorbe:;;te, mi-e frica. - $i la ce ti-ar servi, Cd doal- nu ma vezi 'I"
La care copilul raspunde: "Cind vorbe~te cineva se face mai lumina".
Amaraciunea traita in intuneric se transforma astfel in teama fata de
intuneric. Nu este deci inexact sa afirmam ca angoasa nevrotica este un
fenomen secundar :;;iun caz special al angoasei reale : in afara de aceasta,
Ia copilul mic vedem maniff'stindu.-se ca angoasa ceva care are in comun
cu angoasa nevrotica 0 tr<.lsalura esentialii: provcnienta clintr-un libido

326
 ~-:·_,tilizat. Cit prive~t.e angoasa reala caatare, copilul se pare ca 11-0
:;·:,seda dedt intr-o midi masura. In toatesituatiile care pot deveni mai
~~;-ziuconditH de fobU, faptul de a se afla pe 0 inaltime, pe pasarele
i~ uste deasupra apei, in tren sau pe vapor, copilul nu manifesta nici a
:cC:~rn~i $i 0 manifesta eu aUt mai putin eu cit este mai ignorant. Ar fi
:::;st de dorit sa Ii mo;;tenit un numar mai 111a1'ede instincte care sa
tir-da la conservarea vietH; sarcina supraveghetorilor obligati sa-l impie-
c:'::::e sa se expuna la peri cole suecesive ar fi mult u;mrata. In realitate,
:'~sa,copilul incepe prin a-$i supraestima fori-ele $i se comporta tara a
tra.i angoasa, pentru CeI ignora primejdia. £1 aleargii ne~tiutor pe malul
a::;ei, se catara pe marginea ferestrei, se joaea eu obiectele aseutite $i eu
£·:::::u1, intr-un cuvint, face tot ceea ce poate fi vatamato1' ~i da bataie de
ca.p eelor din anturajul sau. Numai cu ajutorul educatiei se ajunge la
ceclan$a1'ea angoasei 1'eale a copilului, Intrucit nu i se poate permite cu
3devarat sa se instruiasca prin experienta personala.
Daca exista copli care au suferit influenta acestei edueatii prin teama
iYltr-o asemenea masura incH sa sfir!?easca prin a identifiea ei i119i~i
;:;-ericolelede care nu Ii s-a vorbit $i impotriva dirora n-au fost pU9i in
g2.rda, aceasta tine de faptul 'cii constitutia lor comporta 0 trebuinta libi-
dhalil mai prommtata, sau de faptul CEl au contractat de timpuriu
obi;muinte rele in ceea ce prive$te satisfactia libidinaEi. Nu-i de mirare
cii multi din ace'lti copii devin mai tirziu nevrotici, pentru ea, dupa
C'..1m $tim, ceca ce faciliteaza eel mai mult aparitia unci nevroze este
i,ccapacitatea de a suporta un timp mai mult sau mai putin indelungat 0
refulare ceVa mai importanta a libidoului. Notati bine faptul ci'i tinem
seama aici de faetoru1 constitutional, a carui importanta, de altfel, n-am
contestat-o niciodata. Ne ridic8.m doar impotriva conceptiei care negli-
jeaza toti ceilaltifactori in favoarea exclusiva a factorului constitutional
:;;1-1acorda acestuia primul loc, ehiar $i in cazul in care, potrivit datelor
observatiei si analizei, e1 nu are nimic de-a face eu aceasta sau nu inde-
pHn2$te'deeit un 1'01 secundar.
Permiteti-mi deci sa rezum in felul ui-mator rez1.1ltatele pe care 11i
le-8.u fu1'nizat observa1iile asupra starii de angoasa la copii: angoasa
infantiUi, care n1.1are aproape nimic comun eu angoasa 1'eaH[,se ap1'opie,
dirnpotriva, mult de angoasa nev1'otica a adultilor ; ea apare, ea $i aceasta,
dintr-un libido neutilizat 9i, neavind un obiect asupra caruia sa-:;;i poata
COQccntraafeetiunea, 11inloeuie:;;te print1'-un obiect exterior sau p1'intr-o
situatie.
Iar acum, desigur, n1.1veti fi dezamagiti daCE! afirm ca psihanaliza nu
mai are nimic de adaugat cu privire la fobii. Jntr-adevar, in cazul
aC25tora lucrurile se petree intocmaiea in cazul angoasei infantile : un
libido neutilizat sufera neineetat 0 t1'ansformare intr-o aparenta angoas~i
r6:1Ei :;;i,dato1'ita acestui fapt, eel mai insignifiant perkol exterior devine
un substitut pentru cerintele libidoului, Aceasta eoncordanta int1'e fobU :;;i
angoasa infantila nu trebuie~ sa ne surprinda nicideeum, deoare~e fobiile
infantile sint nu numai prototipul fobiilor de mai tlrziu pe care noi Ie
incadram in "iste1'ia de angoasa", ci $i conditia nemijlocita prealabila Eli
preludiul acesteia. Grice fobie isteridi se reduce la 0 angoasa infantila ;;i
o continua, chiar $i atunci cind are un alt eontinut $i ca atare prime$te
o aHa denumire. Cele doua afeetiuni nu difera intre ele decit din punctul
de vedere al mecanismului. Pentru ca libidoul sa se Jransforrne la adult in
angoasa, nu este suficient ca acesta, in calitate de dorinta arzatoal'e, sa

327
 ramina pe moment neutilizat. Aeeasta se explica prin faptul ea adultuI
a invatat demult sa-si tina in rezerva libidom sau sa-l foloseaseaaltfeL
Dar di1d libidoul f~e~ parte dintr-o aetivitate psihica care a suferJt
refularea, situatia este identiea cu a copilulul care inca nu 9tie sa
deosebirea intre con9tient 9i incon9tient, iar aceasta regresiune spre fetia
infantila ofera libidoului un mijloc comod de a se transforma In angoasL
Va amintiti ca am discutat ineleajuns c1espre refulare, dar am ann
vedere intetdeauna genul de reprezentare care trebuia sa sufere refula,ca
9i aceasta, fire9te, pentrumotivul ea acesta se lasa mai u90r constc:t2t
9i descris~ elt c1espre evolutia starii afective asociata cu reprezcntaIE3
refulata, am tergiversat mereu Taspunsul 9i numai acum afl;'im ca sCJ,;s·ul
acestei stari afective este in primul rind acela de a fi transformatE, 'in
angoasa, oricare ar fi putut fi situatia sa in conditii normale. Aceast.;':
transformare a starii afective constituie partea cea mai important2i 2>

procesului refularii. Nu este prea u90r sa vorbim despre ea, elat mnd
faptul ca nu putem. afirma existenta staril-or afective incon9tiente 'in
aeela9i mod in care afirmam existenta reprezentarilor ine0119tiente.
ea con!?tienta saU incon!?tienta, 0 reprezentare ramine totdeauna aceeac;;i,·
eu 0 singura deosebire totu!?i, iar noi putem foarte bine sa reliefEnTIcc
corespunde unei reprezentari incon!?tiente. Dar 0 stare afectiva est€' "L'.l1.
p~oces de descareare 9i trebuie interpretata cu totul aItfel dedt repre-
zentarea. Fara sa fi analizat !?i eluciclat In profunzime premi~ele noashe
,In legatura cu procesele psihice, ne gasim In imposibilitateade a spune ce
corespunde In incon!?tient starii afective. Dealtfel nici nu ne putem asmna
aid aceasta sarcina. Vrem Ins a sa raminem Cll impresia pe care am
dobindit-o, anume ca ,dezvoltarea angoasei este in strinsadependenta de
sistemul incon~tientului.
Am spus ca transformarea in angoasil sau, mai exact, desearcarea sr;b
forma de angoasa, constituie prima destinatie rezervata libidoului sup:x,:;
refularii. Trebuie sa adaug ca aceasta nu este nid singura sa destinatie.
9i nki destinatia sa definitiva. In cursul nevrozei se desfa:;;oara procese
care tind sa impiedice aceasta dezvoltare a angoasei ~i care reu:;;esc sf!
faca acest lucru in diferite moduri. In fobii, de exemplu, distingem net
doua faze ale procesului nevrotic. Prima este aceea a refularii libidouiui
:;;ia tranSformarH sale in angoasa, care este legata de un pericol exterior.
In ceade-a doua faza se stabilesc toate precautiunile 9i asigurarile desti-
nate sa impiedice contactul cu pericolul, care este tratat ea un
exterior. Refularea corespunde unei tentative de fuga a eului din
libidoului, traitil ca un perieol. Fobia poate fi considerata ca 0 baricadae
impotriva pericolului exterior care Inlocuie:;;te-'acum reductabilul libido.
Slabidunea sistemului de aparare utilizat In fobii rezida, fire9te, in faptul ,
ca fortareata, inatacabila din afara, nu este inatacabila :;;1din interior.
Proiectarea in exterior a pericolului reprezentat de libido nu poate
niciodata In chip desavlqit. Tocmai de aceea in celelalte nevroze exist a
£lite sisteme de aparare impotriva dezvoltarii posibile a angoasei. Este
vorba aicide un capitol extrem de interesant al psihologiei nevrozeloi ;
din nefericire nU71purem aborda aid, pentru ca aceasta ne-ar conduce
prea departe, ell atH mai mult ell cit, ca sd-l intelegem, a1' trebui sa pose-
dam cuno!?tinte speciale foarte aprofunelate. Nu am de aelaugat dedt pLtti:'''e
cllvinte la cele aratate mai sus. V-am vorbit deja despre "contra-anna-
mentul" 1a care a recurs eul in cazul unei refulari :;;i pc, care e1
obligat sa-l intretina in permanenta, spre a face sa persiste refu 18r ea-.
328
_-'\..:es1 arsenal -serve$te la realizarea diferitelor mijloace de aparare
:riy:; dezvoltarii angoasei care urmeaza refularii.
Dar sa revenim la fobii. Cred ca v-am dovedit cit de insuficient este
sc, ne limitam la explicarea continutului acestora, sa ne interesam Cloar
::Ieproblema de a $ti pentru ce cutWe s'au _cutare alt lucru, cutare sau
cutare situatie devine obiect al fobiei. Continutul unei fobiieste penh'u
aceasta ceea ce fatada vizibila a unui vis manifest este pentru visuI
propriu-zis. FacJ:nd restrictiile de rigoare, putem fi de aeord ea printre
continuturile fobiilor sint 'Unele care, CPm a demonstrat Stanley HalL, sint
proprii sa devina obiectc de angoasa in virtute a unci transmisiuni filoge-
netice. Aceasta ipoteza i$i afla eonfirmarea in faptul ca multe dintre
Gbiecte de angoasa nu au eu pericoIul dccit raporturi pur simbohce_
In felul acesta ne-am putut da seama de locul cu adevarat central pe
care il ocupil problema angoasei in psihologia nevrozelor. De asemene3.
cunoa$tem legaturie strinse care cxista intre clezvoltarea angoasei, vicisi-
mdinile libidoului $i sistemul ineon$tientului. Conceptia noastra are totu$i
o lacuna, care provine din aceea di nu stim la ce sa raportam acest fapt,
lOtu$i difieil de contestat, $i anumc ca ~ngoasa reala ti'ebuie consic:Ierata
ca 0 manifestare a instinctelor de conservare ale eului.
 XXVI
~TEORIA LIBIDOULUI $1 "NARC1SISlVIUL"

De repetate ori, ba chiar ~i foarte recent de tot, a trebuit sa facem

distindie intre tendintele eului si tendintele sexuale. Refularea ne-a
dovedit, in primul finel, ca intre {mele ~i ~elelalte tendinte se poate ivi
o opozitie, in urma careia tendintelesexuale sa fie infrinte in m.od formal
~i obligate sa-:;>igaseasca satisfactia prin ocoli~uri regresive. De neinfrint
in fond, ele i~i ana in insa:;;iaceasl.il invincibilitate 0 com.p€'nsatie pentru
bi'itiHia pierduta. Am vazut apoi ca cele doua grupe de tendinte se
comporta in chip diferil. fata de aceasta mare educatoare numita llecesi-
tate, In a~a fel incit ele urmeaza cai de dezvoltare diferite $i intretin ra-
porturi diferite cu principiul realitaW. In sfir~it, am putut constata ca
tendintele sexuale se leaga mai strins decit tendintele eului de starea
afectivfl a angoasei, rezultat care apare ca incomplet asupra unui singur
aspect impDrtant. Vom dta, in consecinta, in sprijinui acestui rezultat
faptui demn de notal. ca nesatisfacerea foamei ~i setel, aceste doua instincte
de conservare absolut elementare, nu este niciodati"'turmata de transfar-
marea acestar instincte in angoasa, pe cind ~tim ca transformarea in an-
goasa a libidoului nesatlsfacut este unnl din £eno111enelecele mai cunos-
cute :;;imcli frecvent observate.
Dreptul .nostru de a face deosebirea intre tendinte1e euIui $i tend in-
tele sexuale este, deci, incontestabil. Acest drept se intemeiaza pe ins.'1$i
existentainstinctnIui sexual ca activitate specifica a individului. Ne
putQLl.1doar intreba ce importanta ~i ce profunzime atdbuim noi acestei
diferentieri. Dar nu yom putea raspunde 1a aceasta intrebare dedt atunci
cind vom stabili deosebirile de comportament Cflrc exista 1ntre tendin-
tele sexuale, in manifestarile lor corporale $i psihice, $i celelalte tendinte
pc care Ie opunem acestora, ~i daca ne yom da ,seama de importanta
consecint€lor care decurg din aceste deosebiri. Fire$te, nu avem nid un
temei sa afirmam existenta unei deosebili de natura, de altfel greu de
conceput, intre aceste do1.1agnme de tendinte. Si lma sicealalta desem-
neaz<'(surse de energie ale Individului, iar ~hestiunea 'de a sti daca nu
cumva aceste daua gr1.1peformeaza una sing1.1rasau dadi exista intre ele
o diferent.'1 esentiaia 9i, daca n1.1farmeaza· in. fond dedt unul ~i acela$i
·lueru, in cemoment s-au separat, - aceasta problema, dupa parerea
noastra, poate ~i trebuie sa fie discutata nu pornind de 1a notiuni
abstracte, d pe oaza faptelor furnizate de biologie. Asupra acestei
chestiuni c1.1no~tintelenoastre sint inca insuficiente, dar chiar daca am
dispune de destule date, tot nu ne-am ocupa de aceast{l problema, pentru
di ea nu intereseaza cercetarile analitice.
Evident, n1.1cli?tigam nimic insistind, impreuna· eu Jung, asupra uni-
tatii primordiale a tuturar instindclor ~j dind numele de "libido" energiei
care 5e manifesta in fiecare dintre de. Cum cstc imposlbil, oricare ar

330
Ii artificiul la care am .recurge, sa eliminam din viata psihica functia
:',"'xuala, ne-am vedea obligati sa vorbim de un libido sexual ~i de un
li'Jiclo asexual. Pe buna dreptate 'denumirea de libido n'imine rezervata
I': mod exclusiv tendintelor vietii sexuale $i numai in acest scns am utili-
ZOit-o intotdeauna.
Cred, a$adar, di faptul de a ~ti pin a unde se cuvine S8 m.entionani
c~':,marcatiaintrc tendintele sexuale ~i tendintele care decurg din instinctul
i2 conservare este fara importanta pentru psihanaliza, De altfel aceasta
~:u arc nid 0 competenta sal rezolve problema. Cu toate acestea, biologia
Y"c2 ofera Uliele indicii care ne permit sa presupunem dei aceasta separare
o semnificatie profunda. Sexualitatea este, intr-adevar, singura
=.",ctie a organismului viu care depa$e$te, individul $i asigura legatura
"03. ell specia, Este u.,?or sa ne dam seamaca exercitarea acestei functii,
C3Darte de a fi i11totdeauna la fel de utila individului ca exercitarea
2'C-iorlaltefunctii ale sale, Ii creeaza, cu pretul unei placeri excesiv de
i".tense, pericole care Ii ameninta viata $i chiar, destul de des, i-o suprima.
afan"l de aceasta probabil ca prin intermediul unoI' procese metabolice
spedfice, distinct.e de toate celelalte, 0 parte dinviata individuala poate
Xl transmis~l urma~ilor, in calitate depredispozitiL In sfir~it, fiintaindi-
'/lduala, care se considera ea insa$i ca fiind esentiala $i nu vede in sexua-
mate dedt un mijloc de placere printre atitea altele, nu reprezinta, din
de vedere biologic, dedt un episocLIntr-o serie de generatii, decit
c excrescenta caduci'i a unei pratoplasme virtual nemuritoare, dedt un
IeI de pasesor temporar~ al unui fideicomis destinat sa-i supravietuiasca.
Totu$i. explicatia psihanalitica a nev1'oze10r nu se poate sprijini pc
C'onsideratii de 0 asemenea anvergura. Cercetarea separata a tendintelor
sexuale '3i a tendintelor cului ne-a oferit mijlocul de a intelege nevrozele
de transfer, pe care Ie-am putut reduce lEt conflictul dintre tendintele
sc!xuale ~i tenclintele care decurg din instirictul de conservare sau, ca sa
ne exprimam in termeni biologici, de;;;imai impred;d, la conflictul dintre
eul ca entitate individual;"l 'ii independenta ;;i eul considerat ca membru
aI unci serii de generatii. Exista taate motivele sa credem ca aceasta
dcdublare nu eXIstd dedt la on1; in consecinta, dintre taate animalele,
'2:t este acela care are privilegiul de a reprezenta un teren favorabil nevro-
zeto1'. Dc:.zvoltarea excesiva a libidoului sau, bogatia $i varietatea vietii
sale psihice, care sint urmarea acestui fapt, par sa fi 'creat conditiile
conflictul dE~care vorbim .. ';)i cstc evident ca aceste conditii 51nt
EKelea ale marilor progrcse realizate de om, progrese care i-au perm is
sa lase depart2 in urma sa ceea ce avusese comun eu celelalte animale,
in a$El fel incH predispozitia sa la nevroza nu constituie dedt reversul
atdbutelor sale pur umane. Dar sa lasam de-o parte aceste speculatii
care l1,Upot decit sa ne indeparteze de sarcina noastra imediata.
In munca noasha ne-am lasat pina acum cali'iuziti de postulatul posi-
bilHatii de a face 0 c1istinctie intre tcndintele eului si tenc1intelesexuale,
pornind de 1a manifestariie acestora. In 'ceea ce p~ive;;te l~evrozele de
transfer, am putut face fara dificultate aceasta distinctie, Am numit
••libido" cheltuielile de energie pe care eul Ie afecteaza obiectelOl~tendin-
f1ale'sexuale, :;;i"in teres" arice alte cheltuieli de energic care 1$i au
sursa in instinctele de conservare : urmarind toate aceste fixatii ale Ebi-
dGului, transformarile $i soarta lor finala, am putut dobindi 0 pdma
J:)otiune eu privire la mecanismul care guverneaza fortele psihice, Din
punct de vedere, nevrozele de transfer ne-au furnizat materialul cel
331
mai potrivit. Dar cuI insu~i, diferltelc domenii din care, se compL:-::E
acesta, structura ~i modul'lor de funetionare, toate aeestea ne ramineE,:I
inca ascunse~i puteam doar sa presupunem ca analiza altoI' tulbuL',r'i
nevrotice ar fi adus oarecar€ lumina aSUDraacestor lueruri.
, Am ineeput dem:'.llt Sel cxtindem cO~1Ccptiapsihcmalitidi la alt8 aj\>.=-
tiuni. Astfel, incepind din annl 1908, K. Abraham, ca urmare, a ULLi
schimb de idd eu mine, a cmis teza ca principalul caracter al clenwn:tei
precoce (tr.ecuta printre nevroze) consta in taptul ea ji:eatia libicloulvi
obiecte lipse$tein Gceastc1 afecfiune (Deosebirile psihosexuale dim;'.?
isterie $i dementa precoce). Dar ce S€ intimpla eu libidoul dementilor
din momentul in care el se deturneazfl de la obiecte ? La aceasta intre-
bare Abraham n-a ezitat Sel raspundi't ca libidoul se dirijeaza spre en
$i ca tocmCli aceastii dirijare reflexive!, acest salt al libidoului ctitre
constituie sursa delirului de grandoClre in dementa precoce. Delirul
grandoare poate fi· de alHel camparat en exagerarea, valorii sexuale ii
obicctului observat in viata erotica. In aces! tel, pentru prirna oar2; 0
trasiltura a unei afectiuni psihotice ne este relevata prin confruntarsa
cu viata erotica normala.
Afirm fara nici un oco1 ca primele conceptii ale lui Abraham 5-:1..1
mentinut in sfera psihanalizei ~i au devenit baza atituelinii nOi:stre rd€-
ritoare la psihoze. In acest tel ne-am familiarizat putin dte putin cu
ideea ca libidou1 pe care il gasim fixat la obiecte, libidoul care cs~e
expresia tendintei de a obtine satisfactie prin intermedinl acestcr
obiecte" poate, de asemenea, sa se deturneze de la acestea ~i sa Ie inlG-
cuiascfl cu cuI. S-an depus in acost caz eforturi de a S8 canferi 3C;C::i:f:l
reprezentari 0 forma din ce in cc mal desavir~ita, stabilindu-se leg;',LTi
10giCE~ intre clementele sale constitutive. Cuvintul narcisism, pe care 11
folosim spre a clesemna aceasta eleplasare a libidoului, este imprUl1V::'caI
de 121 0 perversiune descris[l de P. Nacke, situatie in care individul adc:lt
manifestii pentru propriul sau corp tandretea carc in general se JT);cr,i-
festa fata de un obiect sexual exterior.
S-a considerat atunci di, din moment ce libidoul este capabil st, &8
fixeze la propriul corp ~i Ii' propria persoana a subiectului, in loc de 2;
S8' ati.19Clde un' obiect, atunci cu' siguranta ca nu avem de-a face cn un
f2nome11 de ordinul exceptiilor ~i lipsit de insemnatate, Cd mai degraba
este po~,;ibilCLlmircisisrnul sa constituie starea generala ;;i primitiva din
care numai ulterior S-2) desprins iubirea de obiectc, fara ca aparjtia
acesteia sa fi elus la disparitia nardsismulni. Potrivit ccIor ::.;tiutedespre
dezvoltarea libidoului abiectiv. S,] ne amintim ca multe tendinte sexuale
incearca la inceput osatisfactie pe care noi 0 numimautoerotica, adica
o satisfactie care are drept sursdil1su~i corpul subiectului $i ca tocmai
aptitudinea pentru autoerotism este aceea care explica intirzierea sexuCl-
litatii in ~eea ce privc$te adaptarea la principiul realitatii, inc.ulcat de
educatie. In consecinta, autoerotismul a constltuit activit.atea scxualEl din
faza narcisica a fixatiei libidoului.
Pc scurt, ne-am filcut dcspre raporturile dintre Hbldoul culm ~l
libidoul ab1ectiv 0 reprezentare pc care as putea sa v-o infMisez :r,
chip concret cu ajutorul und comIJ<tratii lu~te din zoologic. Cun~a~teti
acele fiinte vii elementare, alciituite dintr-un bulgara~ de Sl.:ib:,tiU'l'(,a
protoplasmatica abia difercntiatii. Aceste fiinte emit prelungiri l1umite
pseudopode, in care ele 1"i trimit substanta vitaL'i. Dar,-de asemenea, eIe
i:;d pot retrage prelungirile, prefUcinc1u-se din nOll in· cOl~puscul
332
 ~_::')rilatic. Or, noi asimilihn emiterea preIl1.ngirilor C1J emanatia libidoului
~:-';Dre obiecte, masa sa prlncipala putind sa ramllia ineu, iar. noi
:cJ.::1item ca in imprejurari no1'ma1e libidoul eului se transf01'm;'i cu
.~''-!l'inta in libido obiectlv, acesta putindu-se de altfel reintoarce la eu.
eu ajutorul acestor reprezentad sinteni. in stare sa explicam sau, ca
cc: ne exprimam maimodest, sa descriem in limbajul teoriei.libidoului
-~:, mare numar de stari psihice care trebuieconsiderate ca fEldnd parte
c::: viata normala: atitudinea psihica in dragoste, in cursul bolilor
::';anice, in tlmpul somnului. In ceea ce prive9te stare a de somn, am
:,.-:Lmiscaaceasta este conditionata de izolarea fata de lumea exterioara
< de subordonarea ladorinta de adOrH1i. Aratam ca toate activitatile
::&:11icenocturne care se manife5ta in vis 52 21f1<1 in serviciul acestei
:':Jrinte :;;i sint determinate:;;i dominate mobiluri egoiste. Situindu-ne
:.'" data aceasta din punctLil de vedere al teoriei libidoului, deducem ca
~J2l1nul cste 0 stare in care toate energiile, atit libidinale cif ;;:i egoiste,
1a obiectc, se retrag din acestea $i revin la eu. Nu sesizati ca
~c_:':'astaconceptie arundi 0 lumin,l no1.\£\ a3upra fenomenului relaxarii
de 30mn :;;i asupra naturii oboselii? Tabloul fericitei izo1a1'1 din
c21ioada vietH intrauterine, pe care omul care doarme 11 evoca in fiecare
:-,e;apte in rata ochUar nO$tri, esh~ in acest mod completat din punct de'
\:2der~ psihic. La om"ul care doarn12 aVelTI reprodllsa starea de distribut.ie
rimitivi:, a libidoului, indeosebi narcisismul absolut, stare in care libi-
$i interesul tinind de eu sint unite 9i inseparabile in eul care-:;;i
~3te suficie11t sie~i.
Este caz111 sa facem -dOLlci remarci.
J'\'lai fntii, cum yom deosebi, din
:;·LH1Ct de \redere teoretic, 11arcisislTI1J.l
egoism?dOe Dup(~i p~lrerea IDea,
este complementul libidinal a1 celui de'-'al doilea. Cind se vorbeste
egoism, se a~efn vedere daar cees co este inutil pentru individ, 1)2
clnd atunci cind S8 vorbe~te de narcisism se tine seall1a de satisfactia
oil libidinala. Din punct de vedere mactk, distinctia Intre narcisism. si
egoism poate fi dusa destul de departe. Cineva poat'efi egoist in cel m~i
:~alt ~gr~d, fara a. inc;t.a sa ~an81~7.eze :·nari CD.nti~aji .~12 .~~le:gie~ l,ibi~
amala catre anumlte omecte. In m2,u1'a 111 care satlsIactla llbldmaia nata
:ie aceste- obiecte corespun"de trebuint'?lor eulni. Egoisl1ml va veghea
~n acest caz ca urmarirea acestor obiede sa nu elauneze eului. Cineva
po ate Ii egoist ~i sa prezinte in ace1a~i timp un· grad foa1'te pronuntat
de narcisism, adica sa se poata lipsi eU u;;urinta de obiecte sexuale, fie
din punctul de vedere a1 satisfactiei sexuale directe, fie in ceea ce
prive~te acele tendinte derivate din trebuinta sexuala pe care· obiEinuim
sa Ie opunem, in calitate de "iubire", "senzualitatii pHre". In toate aceste
lmprejurari, egoismul apare ca un element de nE~Cclnt;es ca un element
constant, in vreme ce narcisismul, dimpotriva, este elementul variabil.
Contrariul egoismului, altruismul, departe de a coincide cu subordonarea
obiectelor fata de libido, 5e distinge Drin absenta urm{,ririi satlsfactiilol'
:;exuale. NU~lai in starea de iubir~ absoluta' coincide altruismul eU
concentrarea libidoului asupra obiectului. Obiectul sexual atrage in
general asupra sa 0 parte a narcisismului, de unde rezulta ceea ce putem
numi "exagerarea valorii sexLiale a obiectului ", Dac:C1 1a aceasta Sf' mal
adauga ~i transfuzia altruista a egoismului la obiectulsexual, acesta devine
atotputernic : S2 poate afirma ca in cazul acesta e1 a absorbit enL
Sper ca va reDrezenta 0 destindere Dentru dtm~m'2aVOlas,trasa ascul-
tati, dupa expune~ea seaca 91 addu a d~scoperirilor :;;tii.ntei, 0 descriere

333
 poetica a opozitiei de natura economica dintre narcisism ~i starea ue
iubire. CHez din V,1estostlicher Divan allui Goethe:
SULEIKA
Yolk und Knecht und Uberwinder
Sie gestehn zu jeder Zeit:
Hochstes Chuck der Erdenkinder
Sei nur die Personlichkeit.

Jedes Leben sel zu fiihren,

~Venn man sich nicht selbts vermisst;
A.Ile konne man verlieren,
l-Venn man blieb, was man ist.

HATEM

Kann wohl sein! So wird gemeinet,

Doch ich bin auf andrer Spur ,-
Alles Erdengliick vereinet
Find'ich in Suleika nur.

WZe sie sich an mich verschwendet,

Bin ich mir ein wertes Ich ;
Hiitte sie sich weggewendet,
Augenblicks verWr ich mich.

Nun,mit Hatem war's zu Ende ,-

Dock shan hab' ich umgelost,-
feh verkorpre mich behende
In den Holden, den sie kost.. 1)

Cea de-a doua remarca a mea va aduce 0 completare 1a teoria

visului. Nu ne putem explica producen"a visului daca nu admitem, in
subsidiar, di incon$tientul refulat devine intr-un grad oarecare inde-
pendent de eu, in w;>afel incit ramine inflexibil in fata dorintei care
apare in somn, $i i$i' pastreaza legaturile sale, .chiar $i in cazul in care
toate celelalte energii care depind de eu sint acaparate in beneficiul
somnului, in m.Ssura in care ele s1nt legate de obiecte. Numai in feluI
aeesta reu$im sa intelegem cum poate ineon;;tientul sa profite de supri-
mare a sau de slabirea nocturna a cenzurii Eli sa puna stapinire pe
resturile diurne spre a genera, eu materialele oferite de acestea, ()
dorinta onirica interzisa. Pe de aHa parte este posibil ca resturile diurne
s8.-$i traga, eel putin in parte, puterea lor de rezistenta din libidoul
acaparat de somn, datoritil faptului ca. ele se afla dinainte in legatun'i ell
ineon:;;tientul refulat. Avem aid un important caracter dinamic pe Care

i}, Suleika : Popoare :;;1sclavi:;;1 invingatori· / Sint mereu de acord : / Fericirea

suprema a copiilor pamintului I Este doar personalitatea. II Orice fel de viata
poate fi traita I Cft timp cineva nu-~i este sie~i necunoscut; / Nimic nu este
pierdut I Daca cineva ramine el insu~i.
Hatem: 0 fi! A~a crede lumea I Dar eu am 0 alta parere; I Toata fericirea
de pe pamint I 0 gasesc fntruchipata doar in Suleika. II Doar in masura in care
ea ma pretuie~te I Ma pretui~se ~i eu ; I Daea ea m-ar parasi I, Eu insumi m-~
parasi II S-ar termina cu Hatem; I $tiu insa ce a~ face; I M~a~ contopimai
degraba eu ferieitul I Caruia ea i-a da sanitul. (Nota trad.).
334
 trebuie s8.-1 introducem aposteriori in conceptb noastra referitoare la
forma1'ea viselor.
a afeetiune organici'i, o· iritatie dureroasa, 0 inflatie a unui organ
creeaza 0 stare .care are drept consecinta clara 0 detaf?are a libidoului
de obiedele sale. Libidoul Tetras dinobiecte se 1'eintegreaza III eu, spre
a 5e lega strins de padea bolnava a eorpului. Am putea chiar indrazni
sa afirmam ca, in aceste conditii, detar;;area libidoului de obiectele sale
e5te inca r;;i111aifrapanta decit detar;;area de care da· dovada intercsul
egoist in raport cu lumea exterioara. Aceasta pare sa ne deschida calea
spre intelegerea ipohondriei, in care, de asemenea, un organ preocupa eul,
tara ca acesta sa fi fost perceput ca bolnav. Rezist insa ispitei de a
merge mai departe pe aceasJa cale sau de a analiza celelalte situatE pe
care ipoteza revenirii libidoului obiectiv la eu nile-a1' face inteligibile
sau concrete. Procedez ar;;a, deoarece ma grabesc sa raspund la doua
obiectii care, ~tiu, s-au conturat in mintea dumneavoastra. Ati dori
sa f7titi, in primul rind, de ee referindu-ne la somn, la boala f?i la alte
situatii asemanatoare, fae distinctie intre libido r;;iinteres, intre tend in-
tele sexuale 9i tendintele eului, pe dnd datele de observatie pot fi in
general interpretate admitind existenta unei singure energii care, libera
in deplasarile sale, se atar;;eaza cind la obiect, cind la eu, se pune dnd
in serviciul unei tendinte, cind in al alteia. In al doilea rind, fara indo-
ia1a. ca va mira faptul ca ma vedeti tratind ca pe 0 sursa de stare'
patologica detar;;area libidoului de obiect, pe cind aceste transformari ale
libidoului obiectiv in libidoul eu1ui, iar in mod mai general in energie
a eului, fae parte din .procesele normale ale dinamicii psihice, care 5e
reproduc zi 9i noapte.
Raspunsul meu va fi urmatorul. Prima dumJ)eavoastra obieetie suna
plauzibil. Cercetarea stadi de somn, de boaEi, a stadi de iubire nu ne-a1'
fi dus probabil niciodata, ca atare, la distinetia intre un libido al eului
'iii un libido obiectiv,' intre libido 9i interes. Pierdeti insa din vedere
cercetarile care ne-au servit ca punct de pleeare ~;;iin lumina dirora
pr,ivim noi acum situatiile psihice la care ne referim. Tocmaiasistind la
conflictul din care iau 11a$tere nevrozelede transfer am izbutit noi sa
fac€m deosebirea intre libido 9i interes, prin urmare intre instinctele
sexuale 9i instindele de conservare. La aeeasti'i distinctie nu mai putem
renunta. Posibilitatea transformari libidoului obiectelor in libido al
eului, deci necesitatea de a eonta pe un libido al eului ne-a aparut ea
singura explicatie verosimila a enigmei nevrozelor zise narcisice, cum ar
ii, de exemplu, dementa precoce, ca r;;i a asemanarilor r;;i deosebirilor
existente int1'e acestea, pe de 0 parte, isterie 'iii obsesie, pe de alta
parte. Aplicam acum in cazul bolii, somnului r;;istarii de iubire tot ceea
ce ni S-El confirmat int1'u totul in aUe situatE. Sintem obligati sa ccnti-
nuam acest.2 aplicatii, sp-re a vedea unde vom ajunge. Singura teza, care
nu decurge direct din experienta noastra analitica, este aceea di Ebidoul
I'umine libido, Cd el se apEdi obiectelor sau propriu1ui eu al subiectu1ui
~i ca e1 nu S2 transforma niciodata 'in interes egoist; despre acesta din
urrne. se Dot s):nme multe lucruTi. Aceasta teza echivaleaza insa eu
distinctia, de-acum supusa de noi unei aprecieri critice, inti'e tendin-~ele
sexua1e 'iiitendintele eu1ui, distinctie pe care, din motive euristice, sintem
deci9i s-o mentinem, pina 1a 0 posibila infirmare.
Este. justificata $i cea de-a doua obiectie a dumneavoastra, dar eo.
s-a angajat pe 0 pista falsa. Fara indoia}a, revenirea la eu a libidoului
~~3:J-
r
deta;;at de obiecte nu este direct patogena ; oare nn 'ledern acest fenomen
produdndu-se de Iiecare data inaintea somnului ~i urmind un drum
invers dupa def?teptare? Animalu1protop1asmic i,?i retrage pre1ungirile,
spre a emite alte1enoi, eu prima oeazie. Dar este eu. totul altceva atunci
cind un proces determinat, extrem de energic, fo1'teaza libidou1 sa se
deta.;;eze de obiecte. Libidoul devenit narcisie nu mal poate regasi
drumu1 careduce 1a obiecte $i toenai aceastcl scade1'c a mobilitatii
libidou1ui este patogena. S-ar spune ca dincolo de un anumit grad, aeu-
mularca libidoului nu mai poate fi supoTtat~l. Ne este permis sa presu-
pUl1em ea dqdi libidoul se deta;;;eaz~lde obiecte, este pentru e<'ieul vec1e
in ilceasta un mijloc de a evita efedele morbicle pc care 1e-ar produce
un libido acumulat in chip excesiv pc terltotiul sau. D.'1.C.3 am intentiona
sa H<e oeupam mai indeaproape de dementa preeoeE.',.v-a;; clemonstra eel
in urma caruia libidoul, 0 data deta,?at de oblecte, gase;;;te ca1ea
atunci dnd vrea sa revina aicL se apropie dcproccsul refu1arii
[;litrebuie conside1'at ca pandantul sau. Ati avea m~li cu seamasenza~ia
ca pd;;,iti pe un pamint cunoscut dadi a;; afirma despre conditiile acestui
prOC25ca sint aproape identice, dupa cite ~tirn pina acum, eu acelea ale
refu12,rii. Conflictul pare sa fie acela;;i $i se desfa,?oara int1'e aceka;;i
Daca rezultatul este dife1'it de acela De care il 00so1"'[.111in
de exemplu, faptul nu poate tine clecit de 0 diferenta de dispo-
ZItIE'. La bolnavii de care ne ocuP2ml ,liei, Danca slaba a dezvoltarii
libidryullli care,. dac[t \raanli11titL fa~e Dosibil[i ~fO~lnarea S1l11pton'1elor,. se
, _ .J..

afl~ aiurea, coreSplll1zind IJyobabil fazei narcisIsnlului prirnitiv, 1a care

'Se inJoarce dementa preeoce in f2za S2 finala. Este absolut rernarcabil
cs. sintem obligati sa admitem, pentru libidoul din toate nevrozele
punete de fixatic corespunzatoare fazelor de dezvoltare mult
mai TJreCOCe dedt in isterie sau nevroza obsesionala.. DEI' dumne2voastra
$titi "de-acmn cd notiunile pc care Ie-arT',dobindit ca unnare a studiedi
.nev!'ozelor de transfer per111it, de asemenea, 0 orient are in nevroze12
narcisicc, mult· mai dificile din punet de 'ledere practic. Triisaturile
cOi)1unesint foarte numeroase :;i, in fond, estc ~vorba de una $1 aceea:;i
fenomenologie. Drept urma1'o, Vel veti da u;;o1' seama do dificultati1e,
daca nu de imposibilitatile de care trebuie sa so loveasca cd care
. intreprind explicatia acestal' afeetiuni de domeniu1 psihiatriei, daca nu
dispun in acest demel'S de cunoa:;;terea psihanalitica a nevrozelor de
transfer ..
Tabloul simptomatie, de aItfel foarte variabil, 81 dementei precoce nu
so compune numai din simptome care decurg din deta$area libidoului
de obiecte :;;i de acumularea sa in eu, in calitate de libido narcisie. Un
loc insemnat revine mai curind altor fenOli1ene legate de cforturile
libidoului de a se intoa1'ce la obiecte, cled corespunza'toare unci tentative
'de restaura1'e sau de vindecare; Aceste ultime simptOl.:nesint chiar cole
mal . frapante, cell' mai· zgomotoase. Ele prezinta 0 asemanare inc'on-
tesbbili.i cu acelca din isteric, mai rar cu acelea din nevroza obsesionaEl,
$i totu:;;i difera ;;i de unele, ;;i de altele sub toate aspeetele. Se pare d\
in eforturile sale de a se intoarce 1a obiecte, adica 1a reprozentarile
obicetelor, libidoul reu:;;e;;te eu adevarat, 'in dementa precoce, s5 se agate
de de, dar ceea ce surprinde e1 din obiccte nu sint· dedt umbrele
accstora, vreau sa spun reprezenti.irile. verbale care Ie corespund, Nu
pot spune aid mai multe cu privire la acest lucru. dal' socot d'i aeest
cO!ccportament al libidou1ui in nazuinta sa de a I'eveni la obitct nc-a
.336
 ::xrrnis sa ne dam seama de adevarata deosebire care exista Intreo
~,,?rezentare con~tienta l;ii0 reprezentareincon~tienta ...
V-am introdus In acest fel in: domeniul in care munca analitica este
::c-,"·matasa realizeze viitoarele sale progrese. De dnd sintem familiari-
E\i cu utilizarea notiunii de "libido' al eului", nevrozele narcisice ne-au
j",venit accesibile; sarcina care ne rev'ine consta in a gasi 0 explicatie
di"amica a acestor afectiun:i ~i, in acela~i timp, de a ne conipleta cunoa~-
':':-[23. vietH psihice printr-o aprofundare a cuno£?tintelor despre eu. Psiho-
l:;~ia eului, pe care incercam s-o edificam, trebuie sa se intemeieze nu
C:0 datele introspectiei, d, ca in cazul libidoului, pe analiza tulburarilor
~i disocierilor eului. Este posibil ca, atunci dnd yom fi terminat lucrul
;:;')5tru, valoarea cunofiitintelor pe care ni Ie va £i furnizat studiul nevro-
22101' de transfer ~i a acelora' I'eferitoare la soarta libidoului sa apara
diminuate' in ochii no!';>tri.Dar aceasta cercetare este inca foarte putin
::."'ansata. Nevrozele narcisice abia data se preteaza la tehnica de care
He-am servit in cazul nevrozelor de transfer, iar rnotivul vi-l voi arata
Il',Euaidedt. De fiecare data dnd facem un pas inainte in studierea
2::estora, vedem rididndu-se in fata noa5tra un fel de zid care neobliga
5:1 ne oprim dtva timp. In nevrozele de transfer, va amintiti, ne-am
1zbH, de asemenea, de unele puncte de rezistenta, insa am putut sa
d000rim obstacolele unul dupa altul. In nevrozele narcisice, fezistenta
este insurmontabila ; putem cel mult, de euriozJ.tate, sa aruncam 0 privire
z1d, spre a d-eslu£?ice se petrece de partea eealalta. Deci metodele
r:J3stre iehnice obi~nuit~ trebuie inloeuite en altele ~i inca nu 9t1111
da:3 'lam izbuti sa operam aceasta substitutie. Desigur, chiar 9i in eeea
ce prive9te aee9ti bolnavi, materialele nu ne 1ipsese. Ei if;d manifest.s.
stsxea in multe feluI'i, cu toate ca nu intotdeauna sub forma faspunsu-
riior intrebarile noastre 9i deoeam.data sintem obligati sa ne marginim
13 interpretarea manifestarilor lor, slujindu-ne de notiunile pe care Ie-am
dobindit dator1ta studierii simptomelor nevrozelor de transfer. Analogia
2St(c~ destul de marcata ca sa ne garanteze la inceput un rezultat poziti'l,
fe.d. a putea spune totu9i daea aeeasta tehnica este capabila. sa ne dud
departe ..
Mal apar :;;1alte dificultati. care se opun mersului nostru inainte.
Afectiunile narcisice ;;i psihozele earese leaga de acestea nU-$i VOl'
dezvalui secretul dedt unoI' observatori formati la scoala analitici't a
nevrozelor de transfer. Or, psihiatrii l1o£?triigno'ra psfhanaliza, iar noi
p.sihanaU:;;tiil1U avem de-a face dedt cu putine cazuri psihiatrice. Avem
de 0 generatie de psihiatri care sa £i trecLlt prin Gcoala psihana-
lizei calitate de9tiinta pregatitoare. Vedem f,klndu-se astazi erorturi
in acest sens in America, unde eminenti psihiatri isi inihaza elevii In
teariile psihanalitice £?iunde directod d~ aziluri de ~lien~ti, particlilare
$i publice, 5e straduiesc 3a-$i trateze bolnavii in spirit1.1l acestor t20r11.
Am reus it totusi 5i noi sa aruneam 0 privire Deste- zidul narcisic s1, in
~ele ce u~'meaza: v~ voi relata despre putlnulpe ~are I-am zarit .. ,
Forma morbida a paranoiei, a alienarii sistematice cronice ocupa, in
incercarile de clasifieare ale psihiatriei 111oderne,un loc incert" $i totu$i,
inmdirea sa eu dementa precoce constituie un fapt incontestabii. Mi-am
permis mai demult sa eontopesc paranoia 5i de'menta precoce sub
denumirea comuna de parafrenie. Pornindu-s'e de la' continutul lor,
-" . "
lOrl1)el? "
C1e para1101a Sl11t. cl'escrlse ca d"
_ellr de graIl d .. perse-
...oare, 1112111a
erotomanie, delirul geloziei etc. Sa nu ne a~teptam la incercari
22 - cd . .cl04 337
de explicatie din parte a psihiatriei. AI?mentiona in aceasta privint~t, ell
titlu deexemplu (adevarat ca este vorba de un exemplu care se rc.feTa
la 0 perioada indepartata ~i care I?i-a pierout mult. din valoare), 1nee1'-
earea de a deduce un simptom din altul, atribuindu-i bolnavului un
1'a\ionament int€lectualist: bolnavul care, in virtutea unei c1ispclzitii
primare, 5e erede persecutat,ar trage din aceasta persecutie concluzia ca
este un personaj important, ceea ce a1' da na~tere delirului sau de gr;m-
daare. In viziunea conceptiei noastre analitice, delirul de grancloare €ste
consednta imediat a extensiunii eului datoriti'i intregii cantitati de
energie iibidinala retrasa de la obiecte ; avem de-a face -eu un narc:i~lsm
secundar, care apare ca urmare a rede'?teptarii narcisismului priu-;1tiv,
acela din prima capilarie. Dar 0 observatie pe care am facut-o in eazuTile
de manie a persecutiei m-au obligat sa urmez 0 anumita eale. Am remar-
cat, in primul rind, ca in marea majoritate a cazurilor persecutorul
apartine aceluia.?i sex ca persecutatul. Acest fapt s-ar putea explica
intr-un fel oareeare, dar in citeva cazuri bine studiate s-a putut eonstata
ca tocmai persoana de acela!?i sex cea mai iubita inainte de boaUi se
transforma in perseeutoare pe parcursul bolii. Situatia se putea dezve]ta
prin inloeuirea, dupa unele afinitati cunoseute, a persoanei iubite ell
a1ta, de exemplu a tati'ilui prin preceptor, prin staret. Din aceste Ii'ipte
de experientil, al diror m.unar ere9tea, am tras eonc1uzia di paranoia
persecutoria este 0 forma morbida in care individul se apara impotTi'lR
unei tendinte homosexuale devenita prea puternica. Transfor1112Iea
dragostei in ura, transformare care, se 9tie, poate deveni 0 gravA amcDln-
tare pentru viata obiectului simultan iubit 9i detestat, corespunde in
aceste cazuri transformarii tendintelor libidinale in angoasa,· aceasti'\ dIn
urma transformare fHnd 0 consecinta fireasea a procesului de re1u13re.
lata, bunaoara, u1tima dintre observatiile mele rereritoare la aceasta ferna.
Un tinar medic a fast obligat sa-!?i paraseasca ora!?ul natal, pentru C8 a
adresat amenintari eu moartea fiului untii profesor a1 universit£4ii din
acea localitate, care, pina atunci, fusese eel ma} bun prieten al sihL EI
atribuia aeestui \Teehi prieten intentii diabolice ~i 0 putere demonici" n
acuza de tonte nenorocirile care, in ultimii ani, 1i lovise familia, de toate
ne~ansele sale familiale ~i sociale. Dar nemultumit de acestea, i-a taent
pe malefieul sau amie 9i pe tatal acestuia raspunzatori de razboi si di
i-ar ii chemat pe ru~i in tara. Pacientul nostru sustinea ca :?i-a riseat
de mii de ori viata 9i era eonvins ca moartea'raufacatorului ar pune
tuturor aeestor nenorociri. $i toh.l$i, veehea sa dragoste pentru acest
raufi'iciitor este inca atit de putemica incH m1na sa a fost ca paralizda
in ziua in care a avut prilejul Sa-:;;1clobaare dU;Hl1anulcu un foe de re-
volver. In cursu1 scurtelor intrevederi pe care Ie-am avut eu bolnavul,
am af1at ca relatiile de prietenie dintre eei doi datau din priri1ii ·lo:r ani
de eolegiu. eel putin 0 data aeeste relatH au depa9it 1imitele prieteniei ;
o noapte petre~uta impreuna a dus la un raport sexual complet. Pacientul
nostru n-a dovedit niciodata fata de femei sentimente in eonformitate en
virsta ~i eu farmecul personalit.i'itii sale. Fusese logodit eu 0 fat a frumoasa
~i distinsa, insa aeeasta, constatind ca logodnicul ei nu avea pentl'u ea
nici a. tandrete, a rupt logadna. jVlultiani mai tirziu, baala sa s-a declani?1H
chiar in momentul in care reu~ise pentru prima data sa satisfaca c01Ylplet
o femeie. Pe dnd aeeasta 11imbrati!?a eu recuno~tinta, transportata, el a
simtit subit odurere bizara, s-ar fi zis ca 0 lovitura de secure i-a despkat
capul. El a explicitat mai tirziu aceastii senzatie, spunind ca 11-0 r~utea
338
ccrr:nara decit cu senza~ia'care s-a1' inccrca atunci c!nd cuiva.~-ar fi ,crapat
_rci;nhll,dezgolindu-i-se creie1'i.11,aEla, cu:n s:face m ~autopsll s~u. 111.tr~-
t:J,a..""kl tu"l"
" de lTIare anvergt'ra'
",. cum lDsa pnetenul
, sau se speclal1zase
" '. m

:mat,c;mia patologidi, a descoperit treptat c~ toCffi,Uacesta l-a1' f1 put~t

trimite femeia ea 5a-l puna la 111cercarc,Dm aeel mOl1l,ent121 a deschls
q)crJi ~i a ln~eles cii toate celel31te persecutE la care fusese expus erau,
ooera vechiului sau amic.
" Cum se petrecil1sa lucrmile in cazurile in care persecut?ful n~l apaI~-
tine aceluiasi sex ca Dcrsecutatul, caz care pare a merge Impotr1va ex-
plicatiei no~strc c3l'e' invoca apararea contra unui libido ~o~osexm:J:?
:.un avut recent prilejul sau examincz un caz de acest gen 91sa trag elm
contradictia aparenUi 0 confirmare a conceptiei mele. Fata, care 5e
credea p~rsecutata de barbatul diruia Ii acordase doua tandre intilniri,
incepuse in realitate prin a-$i dirija mania impotriva unei fe~ei, p~
care 0 putem considera ca substituindu-se, in ideile sale, mame1 acestcl
fete. Numai dIma cea de-a doua Intllnire a izbutit sa-$i cleta~eze mania
~1eaeea femeie' s])re a 0 raporta 1a barbat. Conditia sexului identiceste
cIeci ini~ial respe~tata in aeest caz, ca $i in primul de care v-am vorbit.
in pEngerea pe care a formulat-o fata, de avoeatul 9i medicul ei, bol-
nava nu mentionase aeeastii faza preliminara a nebuniei sale, ceea ce
ii putuse da' 0 aparen~a de deZl11intire a conceptiei noastre despre
paranoia.
Initial, in ceea ee prive$te alegerea obiectului, homosexualitatea pre-
zinta mai multe ouncte de contact ell narcisismul dedt heterosexualitatea.
In eonsecinta, atunci dnd 52 pune problema indepartarif unei tendinte
homosexua1e prea vio1ente, reintoarcerea 1a narcisism este facilitata ]'11
mod deosebit. Nu am avut pina 3CU111, prilejul sa discutam mai incle1ung
despre fundamentele vietH erotice, a$a cum 0 concep eu, iar in momen-
tulele fata imi este eu neputinta sa umnlu aceasta lacuna. Tot ceea ce
va pot spune este Cd alegerea ~biectuluL progresul in clezvoltarea llbi-
doului dupa faza narcisica se poate efeetua in doua modalitati diferite :
dupil tipul narcisic, eul subiectuluifiind inlocuit de un alt eu care sa 5e
asemene in eel mai inalt grad, f?i dupa tipul extensiv, reprezentind per-
so;:me devenite indispensabile, deoG.rece ele procura sau asigura satis-
factia altoI' nevoi vitale, Hind, de asemenea, aiese ca obiecte ale libidou-
lui. 0 a!initate puternicti a libidoului pentru alegerea obiectului potrivit
tipului narcisic trebuie eonsiderata, dupa parerea noastra, ca fadnd parte
din prec1ispozi~iala homosexualitate manifesta.
V-am ,'orbit, in una din preeedentele prelegeri, de un caz de deliI'
de gelozie 1a 0 _femeie. Acum, dud expunerea mea se apropie de sfir$it,
veti fi curio9i desigur sa 9titi cum imi explic din punct de vedere ])siha-
nalitic 0 manie. Regret ea, in leg,1tura eu aecasta, nu pot sa fiu lc{in81-
timea a9tcptarilor. Inaccesibilitateamaniei la demersul argumenEirii
logice $i a1 experientelor reale S2 expliea, intocmai ca 9i inaccesibilitatea
obsesiei 1a acelea9i influente, prin raporturile sale cu incon9tientul care
este reprezentat $i reprimat de 111aniasau ideea obsesionala. Cele doua
afeethmi nu difera intre ele dedt din l)Unct de vedere tooic si
dinan-lie..•.
Ca $i ~n paran?ia, am constatdt in melancolie, in legatura cu care
s-au desens de altiel forme elinice foarte diverse, 0 fisura care ne oe1'-
mite sa-i sesizam structura interna, Am eonstatat ca repro$urile nemi-
loase ell care melancolicii 5e' eoolesesc 1)e ei lnsisi se lAClI)liciiin re~lit'
.•• t ..•• - , • "'+e
U - .-",,'"

339
 unci alte persoane, obiectulsexual pe care I-au pierdut sau care, din
propria-i vina, a scazut inochii lor. Am putut constata ca daca melan-
colicul $1-a retras de 1a obiect libid.6ul, acest obiect este readus in
sfera eului, ca :;;i cum ar fi proiectat asupra acestuia, ca Urrnare a
unui procesdiruia Ii putem acorda denumirea de identificare narci,,<dca.
Nu va pot oferi aid decit 0 imagine in sensul figurat al cuvintului :;;i
nu 0 descriere topico-dinamica in toata regula. Eul este tratat in cazul
acesta ca )..Ul, obiect abandonat $i suporta toate agresiunile :;;i manifes-
t3rile de razbunar~ pe care Ie atribuie obiectul. Tendinta la sinucidere
care se observa la melancolic se explica si ea cu mai mare usurinta
lumina acestei conceptii, bolnavul inv~r:;;unindu-se sa se s~prin;'e
deodata:;;i pe el insu:;;i, ;;i obiectul iubit ;;i in acela9i timp detestat.
In melancolie, ca :;;iin celelalte afectiuninarcisice, se manifesta intr-un
mod extrem de pronuntat 0 trasi'itur[i a vietii afective direia Ii dam
in general, de la Bleuler incoace, denumirea de mnbivalenta. Aceasta
inseamna existenta, 1a una :;;i aceea:;;i persoana, a unor sentimente
opuse, de prietenie :;;i·de ostilitate, in privinta unei alte persoane. Din
nefericire n-am avut prilejul, in cursul acestar discutii, sa va vorbese
mai pe larg despre aceasta ambivalenta a sentimentelor.
Pe linga identificarea narcisica, axista 0 identificare isterica, pe care
o cunoa$tem demult. A:;; dori sa pot sa va demonstrez deosebirile care
intre una :;;i alta, eu ajutorul dtorva exemple bine alese. In ceea
ce prive$te forme1e periodiee 91 deUce ale melaneoliei, va pot relata un
lucru care sigur va va interesa. Este posibil, intre aUele, ca, in con-
ditii favorabile (iar eu am experimentat de doua o1'i acest fapt), dato-
dta. tratamentului analitic aplicat il1 intervalurile din afara crizei, sa
fie impiedicata revenirea starii melancolice, fie ca are aceea:;;i tonali-
tate afectiva, fie 0 tonalitate opusa. Constatam atunci ca, in melancolie
::;;iin manie, avem de-a face cu solutionareaunui conflict de un gen
aparte, conflict ale carui e1emente sint exact acelea;;;i Cll cele ale altar
nevroze. Va veti da cu u$u.rinta s~ama de multitv.dinea de date pc care
psihanaliza este ehemata si'iIe adune din acest dOl1wniu.. _
V-am mai aratat ca, datorita psihanalizei, putem sa dobindim cuno$-
referitoare la alcatuirea cului, la elementele care intra in struc-
tura sa. Am $i inceput sa intrevedem aceasta compozitie, aceste ele-
Ulente. Din analiza cazurilor de manie a observatiei am considerat ca
putem trage concluzia eEl ineu exista realmente 0 fnstanta care observa,
critica $i campara fara inceta1'e, opunindu-se in relul acesta celeilalte
a euluL Tocmai de aceea creel ca bolnavul ne dezvalLlieul1 adevar, de
care in general nn se tine searna pecit 0 merita, dnd el se. plinge ca
f,iecare pas .a1 ~a~l este. pindit ;d observat, fiecare din gir:durile sale,
GeSCOperlt 91 crltlcat. Slngura sa eroare este ca sitt.1eaza In afara, ca
fijndu-i exterioara, aceasta lorta atit de incomodanta. El simte in sine
Duterea unci instcmte care dntarc,;>te cuI sau actual ;;i fiecare din mani-
sale dupa tiparul Llnui eu ideal, pe care :;;i I-a creat singur in
cursul dezvoltariLCred chiar ca aceastil creatie a fo-st efectuata in
de a restabili acea multumire de sine 'care este inerenta nar-
chisn11Jlui primal' infantil :;;i cm:e, de atunci '1ncoace, Cl resimtit cititea
. tulburari ,;>iumilinte. Aceastil instanta cu functia de supraveghere noi
o cunoCli?tem: este cenzura eului, este constiinta, aceeasi care in timpul
exercita cenzura viseIor, aceea de 1a c~re porn~sc refularile do-
inadmisibile. Dezagreglndu-se sub influenta maniei observatiei,
E'ii ne dezvaluie propriile-i origini : influentele exercitate de parinti, de
340
educatod, de ambianta sociala; identificarea cu unele persoane de care
am fast influentati eel mai multo
Acesteaar fi ~iteva din rezultatele obtinute datorita aplicarii psihana-
lizei 1a afeetiunile narcisice. Recunosc ca n1.1sint numeroase 8i ca adesea
sint lipsite de acea precizie care nu 5e obtine dedt ca urm~re afami-
liarizarii cu un domeni1.1inedit de investigatie. Datoram aceste rezultate
ufilizarii notiunii de libido al eului· sau libido narcisic, care ne-a per-
mis sa extindem 1a nevrozelenarcisice datele pe care ni le-a furnizat
studiu1 nevrozelor de transfer. 1ar acum, fara indoiala ca va pUl1cti
intrebarea daea nu ar fi posibil sa ajungem la un rezultat care a1'.
consta in a subordona teoriei libidoului toate aceste tulburari din do-
meniu1 afectiunilor narcisice f?ipsihoze1or, daea nu eumva, 1a urma urmei,
responsabil de boala a1' £i factorul libidinal a1 vietH psihice, far a a
putea invoca 0 alter are a functiei instinete10r de eonservare. Or, 1'as-
punsul la aceastil intrebare nu-mi pare urgent f?i, mai ales, nu este
inca destul de copt ca sa ne put em hazarda 1a formularea sa. Sa 1asam
ca munca f?Wntifica sa progreseze f?i sa af?teptam cu rabdare. Nu m-a~
mira sa aflu inh'-o zi ca puterea patogena constituie in mod efectiv
un privilegiu 31 tendintelor libidinale ~i ea teoriq libidoului biruie pe
toata 1ini(;1,de la nevrozele momentane cele maisimple f?i pina 1a alie-
natia psihotica cea mai gravA a individului. Oare nu f?tim ca ceea ce
caracterizeaza libidoul· este refuzul sElUde a se supune realitatii un1-
versului, lui ananke? 2) 1\1ise pare ins3. cu totul verosimil ca tendinteIe
eului, antrenate de impi.l1surile patogene ale libidoului, resimt f?iele
tulburari functionale .. '7i dac3. lutr-o buna zi voi afla ca in psihozele
grave insef?i tendintele eului pot sa prezinte tulburari prim are, nu a9
vedea nicidecum in acest fapt 0 indepartare de la directia genero.1a a
cereetarilor noastre. Dar aceasta este 0 problema de viitor, celputin
pentru dumneo.voastra. Permiteti-I11i acum sa revin 0 cEpa 10. angoasa,
spre a risipi 0 ultima nedumerire pe care am 1asat-o cind am tratat
despre ea. Am aratat ca, date fiind raporturile binecunoscutecare
exista intre angoasa 9i libido, nu ni se pare a admisibil, iar luerul este
totu~i incontestabil, ca angoasa real8. sa fie, in prezenta unui pericol,
manifestarea instinctelor de conservare. Oare nu s-ar putea ca starea
afectiva caracterizata de angoasa sa-~i extraga elementele nu din instinc-
tele egoiste ale eului, ci din libidoul eu1ui ? Aceasta pentru ca arigoasa
este in fond irationa1a, iar irationalitatea sa devine frapanta indeosebi
cind are 0 intensitate mai ridicata. Eo. tulbura in acest caz aetiunea,
aceea de fuga sau aceea de aparare, singura rationala ~i capabila sa
asigure eonservarea. in felul acesta, atribuind partea afectiva a angoa-
sei reale libidoului eului f?i actiunea care se manifesta in aceste impre-
jurari instinctului de conservare a1eu1ui, indepartam toate dificulta-
tile teoretice. De altfel sper sa nu 1uati in serios afirmatia ca cineva
fuge pentru ca Ii este frica. Nu; cuiva Ii este frica f?i fuge ¢lin unul 9i
acelaf?i motiv, care este dat de perceperea pericohiluL Oameni care au
trecut prin mari pericole marturisesc ca nu au simtit nid urma de
teama, ci pur ~i simplu au actionat, indreptindu-~i de pildEi arma spre
fiara fioroasa. lata, In mod cert, 0 reactie cum nu se peate mai ra-
tionalEL
'"

* *
2) Cuvint de origine greaea, frecvent In literatura posthomeriea, ell Intelesul
de fatalitate, soarta, destin.

341
 XXVII
TRANSFERUL

Cum· ne apropielf1 de sfiqitul convorbirilor noastre, sint sigur ca

simtiti trezindu-se in dumneavoastra 0 speranta, care nu ar trebui insa
sa devina 0 sursa de deceptie. Va spl.meti ca daci'i v-am ciHauzit de-a
lungul ~i de-a lahtl domeniului de cercetare psihanalitic, desigur ea
n-an1 facut aceasta fara a va spune in sfir~;it un euvint referitor la tera-
peutidi pe care, totu~i, se bazeaza posibilitatea de a practica psihana-
liza. Intr-adevar, este eu neputinta sa ocolesc acest subiect, intrucit ar
insemna sa nu va aduc la cuno$tinta un nou fapt, fara de care intelege-
rea bolilor pe care Ie-am examinat ar ramine eu totul ineompleta.
$tiu ea nu a$teptati de la mine 0 initie1'e in tehnica, a$a incH sa
puteti practica psihanaliza in scop teraDeutic:. \'reti doar S[l stlti care
este 'in general modul de a actiona al pslhoterapiei ~nalitice ~i ~cn:e sint,
cu aproximatie, efectele sale. Ayeti dreptul incontestabil sa $titi acest
ltrcru $i, eu toate acestea, nu va voi spune nimic in acest sens, prefe-
rind Si'l va Ias sa gasiti prin p1'op1'iile dumneavoastra mijloace aeest
mod'de actiune ~i aceste eiecte.
Deci refleetati! Cunoasteti acum toate eonditiile esentiale ale bolii,
tnti fadorii car~ intervin' i~ cazul bolnavului. 'S-ar par~a ca nu mai
rail'iine loc pentru 0 actiune terapeutica. lata mai rntH preclispozitia
ereditadl : nn vom vorbi despre aceasta prea des, pentrn ca altii insista
asupra aeestui fapt intr-un mod foarte starHitor, iar noi uu avem de
adaluzat nimic nOli la ceea ce snun ei. Sa nn eredeti totusi ca subes-
time~ importanta sa; tocmai i.{ ealitate de terapeu'ti slnt'em capabili
sa ne dam seama de fo1'ta acesteia. De artiel noi nu putem sa schimbam
nhnic in aceasta privin~a; in consecinta, predispozitia ereditara ri:imine
dat, 0 farta care impune limita eforturilor noast1'e. Urmeaza apoi
influenta evenimentelor din prima copilarie, carora obi9Duim sa Ie acor-
dam primul lac in analiza; ele apartin trecutului ~i nu putem sa ne
<c:omportamfata de aeestea ca ~i cum ele n-ar fi existat. In sfir9it, sin-
tern in posesia a tot ceea· ce am ramit sub denumirea generica de "re-
nuntare reala", toate aeele nenorociri ale vietii care impun renuntarea
]a dragoste, care genereaza mizeda, neintelegerile familiale, casatoriile
nepotrivite, fara a mai vorbi de eonditiile sodale defavorabile 9i de
~'igoarea exigentelor morale sub a CarOl' presiune ne aflam. Fara Indo-
ia1a, avem aici tot atltea cai deschise pentru interventia terapeutiea e£i-
denta, dar in £elu1 aeeleia care, dupa legenda vieneza, ar £i exercitat-o
imparatul Iosif; interventia binefacatoare a unui atotputernic, a carui
vointa face cn tonta lumea sa se pIece ~i sa dispara toate greuti'itile.
Dar ce sintem noi ea sa introducem 0 ata1'e bine£acere in ars.enalul
nastru terapeutic '? Noi in:,;ine ni$te sarmani oameni, socialmente nepu-
tincio$i, obligati sa ne ci~tigam subzistenta prin exe1'citiul profesiei pe
342
C;i;-~ 0 avem, nu putem sa acordam ingrijiri gratuite bolnavilor putin
2":lti, pe cind alti medici, utilizind alte metode de tratament, au posi-
biitatea sa Ie acorde aceasta favoare. Aceasta se intinipla din cauza-
ca terapeutica noastra este una de durata, ale carei efecte se prOOuc
€:xtrem de lent. Sepoate ca tredndin revista factorii pe care i-am enu-
merat, atentia ..sava fie atrasa indeosebi de unii dintre aC€9tia !;lisa-i
s,c;.cotitisusceptibili de a servi drept punct de aplicare a influentei noas-
tp:c terapeutice. DacEi constringerea morala impusa de societate este res-
p')ll.sabila de privatiunea de care sufera bolnavul, tratamen~ul, veti so-
coLi dumneavoastra, va putea sa-l incurajeze sau sa-l incite direct sa
52 ridice- deasupra acestei constringeri, sa-17iprocure satisfactia 17i sana-
tatea refuzlnd de a se conforma unui ideal caruia societatea li acorda
o mare valoare, dar din care ne -inspiram atit de rar. Aceasta s-ar
reduce la afirmatia di ne putem insanato17i traind din pUn viata se-
x'~a1a. lar dadi tratamentul analitic ar impliea 0 incurajare de acest
gen, a1' merita cu siguranta repro~ul de a merge impotriva moralei gene-
1'a1e, did e1 ar sustrage colectivitatii ceea ce ar acorda inc1ividului.
lata-va, in5a, rau informati! Povata de a trai pin a la capat viata
sexuala nu are nimicde-a face cu terapeutica psihanalitica, fie -17inumai
pentru faptul ca 1a bolnav exista, a~a cum v-am spus-o eu insumi, un
conflict tenace intre tendinta libidinal a ~i refularea sexuala, intre la-
tura sa senzualii ~i latura ascetica. Nu se pune problema de a rezolva
conflictul, cit de a ajuta pe unul din advE'rsari sa-l biruie pe celalalt.
La nevoie constatam ca asceza iese invinga~oare, rezultatul fiind com-
pensarea tendintei sextlale eu ajutorul simptomelor. Daca, dimpotriva,
noi inlesnim victoria laturii senzuale a individului, atund latura asce-
tica va fi aceea care, refulata in acest fel, va cauta sa se despagubeasca
prin simptome. Nici una din cele doua solutii nu este capabila sa puna
capat conflictului interior; va exista intotdeauna 0 latura nesatisfacuta.
Rare sint cazurile in care conflictul sa fie aUt de slab indt interventia
medicului sa fie suficienta pentru 0 decizie $i, 1a drept vorbind, aceste
cazuri nu cer un tratament analitic. Persoanele asupra car ora medicul
arputea sa exercite 0 influenta de acest gen ar obtine cu u$urinta
acela$i rezultat fara interventia medicului. $titi foarte bine di atunci
dnd un tinar abstinent se hotare17te sa aiba raporturi sexuale nelegi-
time 9i cind 0 femeie nesatisfacuta incearca sa-$i ofere compensatii cu
ajutorul altui barbat, in general ei nu au a$teptat, spre a face lucrul
acesta, 0 autorizatie din partea medicului sau chiara psihanalistului.
In aceasta problema nu se da atentie unui aspect esential, adica
faptului ca un conflict patogen al nevroticilor nu este comparabil cu 0
batalie normal a pe care tendintele psihice 0 desfa90ara pe acela9i teren
psihologic. La nevrotici lupta se duce intre forte dintre care unele au
atins nivelul precon!;ltientului $i con$tientului, pe clnd altele n-ClUctepa-
9it limita incOl1$tientului. De aceea conflictul nu poate ajunge la solutie.
Adversarii nu S8 mai afla fata in fata, ca ursu1 alb ~i balena dirianec-
dota pe care 0 cunoa17teti cu totii. 0 adevarata solutie a conflictului nu
poate avea loc dedt atunci dnd eei doi adversari seafla p-eacela9i
teren. lar eu cred ca singura sarcina a terapeuticii consta in a face po-
sibila aceasta intilnire.
Va mal pot asigura .ca, de asemenea, sinteti prost informati daca cre-
deti ca a da sfaturi 9i a ghida in situatiile de viata reprezinta elemente
ale tratamentului psihanalic. Dimpotriva, respingem pe cit posibil acest
343
 1'01 de mentor 9inu dorim decit 88.-1vedem pebolnav luind e1 'insu!?i
deciziile care il privesc. De aceea noi Ii cerem sa amine pina la. sfir-
situl tratamentului orice hotarire importantapentruexistenta privind
~legerea unei cariere, 0 .afacere eomercial<'i, contractarea unei disatcrii
sau divortul. Reeunoa9teti ca la nimic din toate acestea nu v-ati gindit.
Numai in cazul unor persoane foarte tinere, lipsite de aparare f;'i de
vointa, departe de .a impune aceasta restrictie, asociem rolului medi-
cului pe aeela de educator. Dar in aeest caz, con:;;tienti de responsabHi-
tatea noastra, actionam cu toata precautia de rigoare.
Dar pornind de la pasiunea pe care 0 pun spre ama apara impotdva
repro9ului de a. voi, prin tratamentul psihanalitic, sa-l determin pe
nevrotic sa-9i traiasca din pHn propria sa viata, ati gre9i dadi ati CG)1-
chide ca influent a noastra se exercita in beneficiul moralei soci21e,
Aceasta intentie hU ne este mai putin straina dedt prima. Este adev&.-
rat., ca sintem nu reformatori, ci observatori, totu9i nu ne putelTl lmpie-
diea sa examinam lucrurile cu spirit critic: in consecinta, ne-a lost
imposibil sa luam aDararea moraleisexuale conventionale, sa aDrobi'im
modul in care societ~tea incearca sa rezolve in praehca problem'a vietH
sexuale. Ii nutem spune deschis societatii ca eeea ce numeste ea lTwrala
.cere mal m~lte saerificii dedt 0 merita'si ca I)r0cedeele saie sint liDsite
' . .L-

aUt de sinceritate, cit ~i de intelepciune. Nu ne sfiim sa ne formulaH1

eritici1e in l110d direct pacientilor, obi,;;nuindu-i sa judece far a prejude-
ciiti faptele sexuale, ca :;;1celelalte fapte, iar atunci cind 1a terminarea
tratamentului, ei devin independenti 9i dedd indeplina, libertate in fa-
voarea unei solutii intermediare situ(lta intre viata sexua1a filra restrictii
$i aseeza absoluta, con$tiinta noastra nu are nimic a~$i repro$a. Ne spu-
nem ca acela care a ~tiut, dupa ee a luptat contra lui insu$i, sa S2
ridiee pina la adevar, se afla la adapost de arice pericol de imoralitate
$i i9i poatelDgadui edificarea unei seari de valorimorale intrucJ:tva dife-
rita de aeeea promovata de societate. Sa ne ferim, de altfel, de a supra-
estima rolul abstinentei in produeerea nevrozelor. Numai intr-un foarte
mie nunlar de eazuri se poate pune capat situatiei patogene, care ae-
curge din privatiune ~i din acumularea libidoului, prin ro.porturi sexuale
obtinute fara efort.
Deci nu yeti intelege actiunea terapeutica a psihanalizei daca veti
afirma ea ea permite sa fie traita -pina 10. capat viato. sexuala. Cautati
o alta explieatie. Risipind nedumeririle dumneavoastra privitoare 1a acest
aspect, am faeut 0 remarcaeare poate ca v-a indrepto.t pe drumul eel
bun. Utilitatea psihanalizei, yeti cugeta, consta neindoielnic in inlocuil'ea
incom;;tientului eu con~tientu1, in transpunereaincon:;;tientului in COl1-'
stient. Aceasta este realitatea. Ridicind inconstientul la nive1ul eon-
~tiintei, supri:tp.am refularile, indepartam conditiile care guvern;aza .Ior-
marea sim'ptomelor, transfOrmalTI eonflictu1 patogen intr-un conflict nor-
mal care, intr-un fel sau o.ltul, va sflr9i prin a fi rezolvat. Noi nu de-
terminam la bolnav decit aceasta singura modificare psihiea;;;i, in ma-
sura 111. care 0 faeem, obtinem vindeearea. In cazurile in care nu puiem
suprima 0 refulare sau un alt proees psihic de acela~i gen, terapeutica
noastra 19ipierde autoritatea ..
Putem exprima seopul eforturilor noastre eu ajutorul a ntillleroase
formule ; putem spune, intre altele, ca incercam sa eonstientizamincon-
~tientul, sau sa suprimam refularile, sau sa aeoperim' lacunele amne-
zice; toate formulele se reduc la unul $i acela~i Iuetu. Dar poate ca
344
 aceasta marturisire va vadeceptiona. V[l veti fi fa¢ut. despre vinde-
carea unui ne},Trotie0 aWi idee, va veti fi inehipuit ca dupa ce S-3 supus
efortului penibil al unei psihanalize, el devine un aU om ; iata-ma lnsa
sustinind ca. vindecarea consUl in faotul ca nevroticul are un- grad mai
ridi~atde conf?tient 9i eeva mai putin incon~tient dedi anterior. Or,
dumneavoastra probabil sa subestimati importanta unci schimbari inte-
1'ioare de acest gen. Nevroticul insanato;;;it a devenit intr-adevar un a1t
om, dar in fond, fapt de 1a sine inteles, a ramas acela:;:i, adica a deve-
nit ceea ce a1' fi putut Ii, independent de tratament, in conditii care
s8.-i fi fost favorabile. lar acesta este mare lucru. :Qaca,:;:tiind
auziti vorbindu-se de ceea ce trebuie nicut, de toate stradaniile consa-
crate obtinerii acestei modificari, neinsemnate in aparenta in viata psi-
hica 0 bolnavului, nu va veti mai indoi de importanta aeestei difererite
de nive1 psihic pe care reu:;:im s-o realizam.
Fac 0 mica digresiune ea sa. va. intreb daea :;:titi ee se nume$te 0 te-
rapie cauzala. Numim asUel 0 metoda de tratament care, in lac de a
ataca manifestarile exteriaare ale unei rnaladii, cauta s2-i suprimecau-
zele. Or, terapeutica psihanalitidi este ea una cauzala, sau nu ? Rsapunsul
1a aeeasta intrebare nu este simplu, dar poate eEl ne ofera p1'ilejul de
a ne da seama de inoportunitatea intrebarii insa$1. In 111aSU1'a in eare
terapeutica analitica nu are ca seap imediat suprimarea simptomelor,
ea se compart~ ea 0 terapeutica de tip cauzal. Privita lnSa diiltr-un
aU punct de "leclere, ea apare ea nefiindeauzaEi. Noi aIn urma1'it demult
inlantuirea cauzelor, in legatura eu refularile, cu predispozitiile instinc-
tive, eu intensitatile lor-relative in eanstitutia individului :;:ideviatiiIe pe
care Ie prezinta acestea in raport ell dezvoltarea lor normala. Presu-
puneti aeum ea am £i eapabili sa intervenim prin procedee chimice in
aeeasta structura, sa sporim sau sa dirninuam eantitatea de libido ee se
manifest a 1a un moment dat, sa intarim un instinct, pe seama altu.ia;
am avea in acest eaz 0 terapeutiea cauzala in adeve,ratul inteles a1 cuvin-
tului, 0 terapeutiea in falosul careia analiza noast1'a a intreprins 0 mundi
de recunoastere oreliminara, indisoensabila. Or, dumneavoastra stiti, nu
ne putem gindi ~ctualmente sa e:iercitam oinfluenta de aeest fel' asu-
pra proeeselor libidoului; tratamentnl nostru psihic ataca 0 aIta veriga
a lantului, veriga care, daca nu face parte din l'adi'icinile fenomene10r
vizibile pentru noi, nu este ri1ai putin indepartata de simptome f?i 11.8-a
fast faenta accesibWi co. urmare a uno l' imprejurari extrem de fa-
vorabile.
Asadar, ce avem de facut ca sa lnlocuim la bolnavii nostri inconstie11.-
tu1 o;in constient ? Am crezut 1a un moment dat ca lucrul ~ste foarte' sim-
plu: ca. este' suficient sa deseoperim incon$tientul :;:i sa-1 punem,ca sa
spunem ai;>a,sub oehii bolnavuJui. Astazi, insa, este limpede ca gref?em11.
Ceea ee :;:tim noi despre ineon:;:tient nu coincide niciclecnm ell ceea ce
$tie bolnavul; clnd ii imparta$im eeea ee :;:tim, e1 nU-$iinlocuie,~te 1n-
constientu1 cu eunoasterea dobindita in aeest fel, ci 0 situeaza De aeeasta
Ung6. ineon$tient cm:e, in eonsecinta, ramine aproape nemodifleat. Tre-
buie mai degraba sa ne formam despre acest incon:;:tient 0 reprezentare
topicii~ sa-1 eautam in amintirile bo1navului, chiar acolo unde s-a pu-
tut forma ea urmare a unei refular1. :Eefularea este aceea care trebuie
suprimata, pentru ca substitui1'ea incon~tientului prin con$tien1' sa 5e
<pereze de la sine. Dar cum sa suprimam refularea? Aid incepe ceo.
de-a doua etapa a muncii noastre. In primul rind .identificarea refu-
'H5
larE, in 81, doilea rind. suprimClTea rezistentei care men tine . aceasta 1'e-
fuhu'e?
Cum suprirnam rezistenta ? In acela.;>iIn.od : descoperind-o 9i punind-o
sub privireabolnavUlui. Pentru di rezistenta provine 9i ea clintr":o re-
fulare, fie chiar din aceea pe care fncercam s-o rezolvam, fie dint1'-o re-
fuwecare a survenit anterior. Ea se produce printr-o contramanevra
iniViata in vederea refulih'ii tendintei indecente. Deci procedam acum
a$--:1cum am dorit s-o facem la inceput : interpret am, descoperim 9i lm-
parta?im bolnavului ceea ce obtinem; de data aceasta, insa, 0 facem
la locul potrivit. Contramanevra sau rezistenta face parte nu din incon-
fjtient, ci din eul care este colaboratorul nostru, iar aceasta chiar 9i in
cazu1 in care rezistenta nu este constientEt. Ne dam seama ca ne mtil-
nim aid ell sensul d~.blu al cuvint~lui "incon9tient" : incon9tientul ca
fenomen, incon9tientul en sistem. Lucrul acesta pare foarte c1ificil, 9i
obscur,dar nu este, in fond, aeelaE/i lueI'u? Sintem pregatiti de mult
p€utru aceasta concluzie~ Ne a9teptam ca rezistenta sa dispara, ca acea
~ontra-manevra sa fie abandonata, de indata ee interpretarea noastra va
fi pus sub ochii euluiatit pe una, cit ili pe cealalta. Cu ce forte op€ram
n01 in cazurile de genul acesta ? Contam de Ia inceput pe dorinta bGl-
navului de a-9i recapata sanatatea, dorinta care I-a decis sa colaboreze
cu noi ; contam apoi pe inteligenta sa, careia Ii acordam sprijinul repre-
zentat de interventia noastra. Este cert ca inteligenta va putea recunoa:;;te
mai u:;;or rezistenta, gasind 0 traducere corespunzatoare a ceea ce afost
re£u1at, daca ii yom oferi reprezentarea fenomenelor pe care Ie are de
recunoscut 9i dedezvaIuit. Daca va voi spune : "Priviti la cer, yeti ve-
dea acolo un aerostat's, 11 yeti gasi pe acesta mult mai 1.1901' dedt daca
v-a9 spune pur 9i simpiu sa ridicati ochii lacer, tara a va preciza ce
anume yeti vedea acolo. La fel, studentul care prive9te pentru prima
data intr-un microscop nu obs~rva nimic dad. pmfesorul sau nu~i spune
CC' trebuie sa urmareasca.

Avem, apoi faptele. Intr-un mare numar ~de afcctiuni nervoase,in

isterii, nevrozele de angoasa, nevrozele obsesionale, premisele n03stre se
dovedesc corecte. Prin cercetarea refularii, prin dcscoperirea rezistentei,
prin punerea in relief a ceea ce este refulat, reuilim realm elite sa re-
zolvam problema, sa invingem rezistentele, sa sup1'imam refularea, sa
transformam inconiltientul in con9tient. Apare in acest caz impresia
clara di in legatura cu fiec[lre rezistenta pe care 0 avem de infrint, 0
lupta violent a se da in sufletul- bolnavului, 0 lupta psihica fireasca, pe
acela9i teren psihologic, intre mobiluri contra1'e, intre forte care tind
sa mentina contra~manevra si altele care indeamna sa se renunte 1a
ea. Primele mobiluri sint moblluri vechi, aceleacare au p1'ovocat ~efu-
larea; ia1' printre ultimele se gasesc unele recent aparute :;;i care par
sa rezlove conflictul in sensul dorit de no1. Am izbutit astfel sa 1'eani- .
mam vechiul conflict care a c1us 1a refu1are, sa supunem unei revizui1'i
procesul care parea terminat. Datele noi pe care Ie aducem in favoarea
acestei revizuiri' constau in rememora1'ea de catre bolnav a faptului d
dcdzia sa anterioara dusese Ia lrl1bolnavi1'e, in promisiunea ea 0 a1ta
·decizie va deschide calea vindecarii 9i ii demonst1'am ca din morncn-
tul in caTe optase pentru prima solutie intreg ansamblul de conditii S-2
schimbat fundamental. In perioada in care s~a structurat boala, eul era
plapind, infantil :;;i poate ca avea motivele sale sa proscrie 'cerintele
libidoului ca pe 0 sursa de peri cole. Astazi el este 1113iputernic, mai
:346
 :?xix;riInentat:;;i, pellnga acest.ea. are in medic uncolaborawr fidel
.;i .deV6tat. in .felul acesta avem dreptul sa' ne ailteptamca, rc<:\nimat,
~0nflictul s~-;;igaseasca 0 solutie mai fericita decit 1a. vremea dud se
irrcheiase prin refulare ~i,cu:n1 am .spus, su.ceesuLpe care. ilohtinE:m
ill isterie, in nevrozele de angoasil ~i nevrozeleobsesionale jUstifiea, in
principiu, speranta noastra.
Exist~i totu~i maladii in care,. doilditiile fiindacelea~i, procedeele noas-
tI"e terapeutice nu sint incuminate de succes. Apare, cu toate acestea,
~i aid un conflict initial int1'e eu ~i-libido, conflict care a sfi1'~it, de
asemenea, cu 0 refulare, orica1'e a1' fi, de altfel, caracteristica topica, in
aceste maladE, ca !?i in celelalte, pntem descoperi in viata bolnavilor
punctele precise in care s-au produs ref1.l1arile; a:plicam acestor maladii
acelem;i mecanisme, facem bolnavilor. aceleaf?i promisiuni, Ie venim in.
ajutor in acela~i mod, adidi ghidindu-i prin "reprezentari aduci"itoare
de speranta'" iar intervalul de timp care s-a scurs intre momentul in
,::are s-au produs refularile ~i momentul actual este cu totul in iavoarea
unui deznodamint satisfacator a1 conflictului. Cu toate acestea, nu reu-
ElUn sa indepartam nid 0 rezistentiJ. ~i nid sa suprimam vreo refulare.
AC€qti bolnavi, paranoid, melancolici, cu dementa preccce, ramin 1'e-
fractari tratamentului psihanalitic. Care este pricina? Nu poate £i un
deficit de inteligenta; fi'ira lndoiala, presupunem la bolnavii nOf?tri un
:tl1Umit nivel intelectual, insa acestnivel exista cu siguranta la para-
D.-oici,abt de priceputi in a realiza combinatii ingenioase. Nu mai putem
incrimina nici absenta unui factor pulsional oarecare. Spre deosebire
de paranoid, melancolidi au cuno$tinta de faptul ca sint bolnavi $i ca
sufera graY, dar aceasta nu-i face mai accesibili tratamentului psihana-
HUe. Sintem aid In prezenta unui fapt pe care nu-l Intelegem, astfel ca
31ntem tentati sa ne intrebam daea am inteles bine toate conditiile suc-
<:esului obtinut In celelalte boli nervoase.
Daca ne limitam la isteridi nostri si la bolnavii atinsi de nevroza
de angoasa., nu va intlrzia sa ni se 'prezinte un alt fapt, p~ntru care nu
,eram nicidecum pregatiti. Obs2rvam Intre altele, in scurta vreme, ca
bolnavii se comporta fata de noi intr-un fel cu. totul bizar. Pe dnd noi
'f::redeam ca am trecut 111 revista toti factorii de care trebuie sa se tina
seama in cursul tratam.cntului si a fi facut tot aUt de clara si de evi-
;denta, ca 0 formula matematica' situatia noastra in rapo1't eu paeientul ;
aaia constatind ca in calcul s'-a strecurat· un element de care nu am
:tinut cant. Acest element. nea~teptat fiind susceptibil de a se infati~a
'Sub forme multiple, voi incepe prin a va descrie aspectele cele mai
1:recvente ~i maiu~or de inteles.
Constatam 1nt1'e altele ca bolnavul, care nu trebuie sa caute altceva
cdedt a ie$i1'8din eonflictele sale dureroase, manifesta un interes aparte
pentru persoana medicului sau. Tot ceea ce tine de acesta pare sa aiba
mal mare importanta dedt propriile sale interese $1 Ii deviaza atentia
de la boala sa. In consecinta, raporturile care S8 stabilese 1:nt1'e medic
~i bolnav slnt, pentru dtva timp, ioarte agreabile; bolnavul se arata
deo~ebit de prevenitor, se straduie~te 8a-;;i marturiseasca recl.mo~tinta ori
de cIte ad a poate face ~i ne dezvaluie ginga$ii $1 trasaturC de caracter
pe care poated nu i Ie-am fi banuit. EI sfir;;e;;te pTln a in spira a opi-
me favorabila medicului si aeesta binecuvinteaza inUmplarea care i-a
prilejul sa vina 111 aj~torul unei personalitati en toful rel~13.rcabile.
Daca medicul are oeazia sa stea de yorba eu cei din anturajul bolnavului,
.. 347
are plikerea sa afle di simpatia pe care e1 onutrc9te pentru acesta
urma este reciproci.L Acasa 1a el, pacientul nu obos~9te s3.-1elogieze pe
medic, caruia 'iidescopera mereu noi calitati. "Nu viseaza dedt la ch..rrn-
neavoastra, are In dumneavoastra 0 Increclere oarba, tot ce-1 spuneti est€:
pentru e1 litera de evanghelie", va relateaza persoanele din preaj:rna
sa. Din cind in dnd auziti 0 voce care, intrecindu-lepe celelalte, C£-
clara ;"Devine plictisitor, pentru ca nu vorbe~;;te deeit dedumrieavoas:ra, ..
nu are pc buze dedt numele dumneavoastra".
Presupun ca medicu1 va fi destul de modest ca sa nu vacla in tc ,~te
aceste laude dedt 0 expresie a satisfactiei date bolnavului de sperantE:€
pe care i Ie insipra 9iefectul largiriiorizontulu1 sau de cunoa:;;tere ·-ca
urmare a surprinzatoarelor perspective de clesdltU$are pe care i Ie des-
chide tratamentu1.In aeeste eonditii analiza face progrese rem2rcabEe;
bolnavul intelege indicatiile care i S8 dan, aprofundeaza problemele
i
care Ie ridica tratamentu1, amintirile ~i ideile il asalteaza, siguran1;a
justetea interpretarilor sale il uimesc pe medic, care censtata cu satls-
factie premptitudinea en care bolnavul accepta noutatile psihoiogicecare
intlmpina in. general, din partea uno1' oameni sanato$i, opozitia cearnEd
violenta. Atitudinii pozitive a bolnavului in cursul mnncii analitice gi.
co1'espnnde 0 ameliorare abiectiva, constatata de toata lumea, a stfujj,
sa~e merbide.
Dar vremea frumoasa l1U poate dura 1a infinit. Vine 0 zi in care
vrel~1ea se~stdc.a. p~ r::arcUl~s~lt~~talY:entu~luiapar dif~cultati., boln~'"f:;1]
pretmde ca lTU-l mal vme mCl 0 Idee m mn1Te. Ave111. ImpreSla dara
analiza nu-l mai intereseaziJ., ca 5e sustrage ell inima u:;;oara de 1a 1'e('o-
mandarea ce i-a fast facuta de a relata tot ce-i trece prin cap, far:'i a
5e l{lsa tulburat de nici 0 consicleratie critica.· EI se comporta ea 8i cum
nu 8-ar afla sub t1'atament, ca ~i cu111n-a1' fi incheiat un pact C11' medli-
cuI; este evident ea il preocupaun lucru pe care dore$te 58.-1 tina se-
cret. Este osituatia care pericliteaza tratamentu1. Ne amim, incontes-
tabH, In fata unci rezistente obstinate. A~adar, ce se Intimpla ?
Cind gasim din nou mijlocul de a clarifica situatia constatam iCE
pricina este chiar profunda 9i intensa afcctiune pe care pacientul 0 111-
cearca fata de medic :;d pe care nu 0 justifica nici a:titudinea acestuia,
nici raporturile stabilite Il1tre ei in cursul tratamentului. Forma
care se manifesta aceasta tanc1rete 91 scopurile urmarite depind in
firese de raporturile pE;rsonale eXlstente intre eei dol. Dadi pacie~ta
este 0 tinara, iar medicul este 9i el tinar, bolnava va im:erca pentru
aeesta un sentiment de dragoste normal ~;i vom gasi firese faptul C8
o fat a sa se indragosteasca de un barbat eu care ramine timp inc!e-
lungat intre patru ochi, earuia Ii poate povesti 0 multime de lucruri
intime 9i care i se impune prin superioritatea eonferita de atitudinea
sa de salvator; iar noi vom uita aeum ea din partea unei tinere nevro-
Zate ar trebui mai degraba sa ne a9teptam la 0 tulburare a facultatii
libidinale. Cu dt relatiile personale care exista Intre padent si medic
se indeparteaza de aeest eaz ipotetic, eu atit yom fi mai mirati 'sa rega-
sim de fieeare data aeeeasi atitudine afeetiva. Este de inte1es si cazul
in care avem de-a race eu' 0 femeie tinara care neferidta incasnicia ei
dovede9te 0 pasiune puternica pentru medicul ~i, celibatar, declarlndu-s~
gat a sa obtina divortul spre a Se casatori eu el, sau care, atund cind
se opun obstacole de ordin social, nu ar 90vai sa-i devina amanta. Ase-
menea lueruri se petree fara interventia pshianalizei. Dar in cazurile
348
 c::: care ne ocupihn, auzim din gura femeilor $i fetelol' expresii care
:':'.~ya oatitudine determinata fata de problema terapeutica: ele pre~
t::-:i a fi $tiut dintotdeauna eel 11U S7ar putea insanato~;;i dedt. prin dra-
Cote .']i ca auavut certitudinea, inca de la inceputu1 tratamentului, ca
;e~~t,ia cu nlcdicul care· Ie trateaza 1e7a1' da, in s£11'$it, ceea co viata Ie-a
;:'2~J.zat intotdeauna. Numai sustinutede aceasti'i sperantfl ar. £i depus
E:~o atitca st1'aduinte in .cu1'su1 t1'atamentu1ui $i ar Ii depa$it toato difi-
c-..;~tcttileconfesiunii. Iar din parte-ne yom adauga; numai sustinute de
a::::-asta speranta. au inte1es ole aUt de u$or lucruri care, in general,
52 insu$osc cu dificultate. 0 asemenea ma1'turisire .no produce stupefac-
~~.::::;;i ne ri'istoarna toate calcu1ele. Este oare cu putinta sa nu fi tinut
=-.=i 5eama de un element foarte important?
Intr-adevar, cu cit experienta noastra so aniplifidi, cuatlt mai putin
~_ putem opune acestei corectari aUt de umilitoare pentru pretentiile
T.yr"tre :;;tiinJ,;ifice. La inceput am fi putut crede ca analiza s-a izbit de
c, tulburare provocata de un eveniment accidental, care n1.1 arenimic
de-a face cu tratamentul propriu-zis. Cind insa constatam acest cald
an,?ament al bolnavului pentru medic reprodudndu-secu regularitate
in fiecare caz nOll, dnd il vedem manifestindu-se chiar :;;i in conditiile
:::"Lc; mai defavDrabile ~i in cazllrile in care nepotrivirea dintre bolnav
medic frizeazc1 grotescul, din partea unci femei deja 1n virsta fata
d,,, un medic eu barba cohEe, adica in cazuri1e in care: dupa cugetul
au mai poate fi vorba de airactie sau de puters de seductie,
obligati sa parasim unei intlmplari perturbatoare
reCU1103.f?tC111 ea aVeII1 de-a face CL1_Lll1 fe110111ell care prezi11ta rap or-
tUcL din ceie mai strinse cu insa~inatura starii morbida.
fapt nou, pe care il recunoa~tem caatare fara tragere de inima,
TeD 2ste altceva decit ceea ce numim tmnsfei'. AI' fi deci yorba de un
ti.\:lcLsler de afecte aSllpra IJerSoanei 111edicului,-pelltrll CB. 111...1creden1 eEl
creat§' de trataJnellt eU" IJ"Lltea sa j1..Istifice ge11eza acestor seIl-
t.iu12i.lte. _Bal1uinl Il1ai degraba Cd toatl:1 aceasta predisIJQzitie afectiva
3xe 0 alta origi11E:J co. ea exist,~l 13 bolncr~.r-In. stare latenta ::;.i a fast t.ralls-
persoal1ei nledicLllui en prilejul trat.ament~llui psihanalitic.
,y~ lY..--:'ate l11artift?sta fie ca 0 c2rilita -erotica ttn11ultoasa~ -.fie
lL1 IOrlY12 111ai t21l1perate; 111 prezellta llIllIi Inedic 111 'vlfsta, 0 IJ3cienta
t~in,a,ra l}Octte clOl'i rill sa cte\rin8. ctl11allta sa., ci 5(1 fie trfl.tata de el ca 0
,salT tendil1ta sa Jibldi11al£t se poate IT!.odifica~i l)Oate
la 0 IJrietei11ei11c1cstrLlctibila~ idE-ala,' f{u'a rlinlic. se11zuBJ
:it;. eEL Lillele feTl1el 2)till sa subli1112Ze transferul ~i sa-l lY10dele?:e pln~
:fa.ce dill el CEVct "\liabil; la alte ren1ei e1 ·s€ rnaI1if{3sta lntr-o 'fOrn18. brllta,
~eel ll1ai adesea in11JOsi1Jil~1.
~ .. £on.d, 111SEt,este \lorba l11ereu
:terloll1ell~ell aceea::';l cTlgln2~
dea se pune intrebarea se cuvine sa situan1 acest faI)t
l1CiU_~ 111gachiiti-nli sa-i con1plet'?z descriel'ea~ Cun1 se petree lllCr1.1rile in

c3zul ~;p~~~;~~~;~;
~:1~~r~:nt~~X2 so~~Ie~
l~:~~~~ii~ii s~~~~:fe~
~~~~:ti~ia de
situatia este aceeasi ca ill cazul fen1eilor. Ei pre7J11ta acela~i
LC:V?Et:m,?nt fatEl de l11edic. lsi fae aceeasi exagerat~i desnre cali-
sale, pc;rticipa 1a f~l de insufletit 'la ceea c~ tine de ~l sint
eEl :?i fen1eile, pe toti cei care ii
Sillt apropiati lri viata de
zilele. Fornlc Sllblh11e ale de la barbat la barb at
SIK'Lt co. atlt rHai fl'ecvente ~i prctel1tiile S€'Xl.wJe directe ell (J.tlt 111ai rare

349
"'
 "

eu cit hornosexualitatea manifesta joadi la individul respectiv tiJJ Edt

mai putin important in raport eu utilizarea altor fattori constitutivi ai
instictului. La pacientii de sex: barbatese, medicii' observamai adespCl
dedt la femei 0 forma de transfer care, la prima vedere, pare a :H 'in
contradictie eu tot ee am aratat p1n.1acum : transferul ostil sau nef?)tiv,'
Sa notam mai Intii ci'i transferul se manifesta la pacient de la incepn-
tul tratamentului 1;)ireprezinta dtva timp resortu1 eel mai solid a1 rfl"UU-
cii analitice. Faptul nu este sesizat $i nu avem de ce sa ne preon~pRIE
de e1 atit timp dt actiunea sa se efectueaza in beneficiul analizei urma-
rite in comun. Dar de indata ce el se transfornia in rezistenta, ne cap~
teaza intreaga atentie 1;>1 constaUim ca. raporturile sale cu tratamentul
5e pot schimba in doua punde diferite $i opuse : in primul rind, atitu-
dinea de tandrete devine aUt de puternica, semnele originii sale ss-
xuale devin aUt de nete Incittrebuie sa declan~eze Impotriva oi C Jf'-
zistenta interna: in al doilea rind, putem avea de-a facecu transfer-
marea sentimentelor de iubire in sentimente ostile. In general,
mentele ostile apar intr-adevar mai tirziu dedf sentimentele de
indaratul earara ele se aseuna; existenta simultana a unora $i a Elton;;
refleeta din plin aeea ambivalenta a 5entimentelor care apare in mo'->
joritatea relatiilor noastre eLl ceHalti oameni. Ca ~;i sentimentele de iu-
bire, 52ntimcnte1e ostile sint un SClTlnde ata9ament afectiv, d98 CUD:
sfidarea si obedienta exprima sentiment1.11de c1enendenta, desi ell aiu-
torul uno~' semne c~ntra;:'e. Este incontestabil ca ~entime~tele ~stile f~t[k
de medic merita, de asemenea, numele de "transfer", deoarece situatla
creati'i de tratament nu ofera Did un oretext suficient oentru fOrmaTE-a
lor; de aid necesitatea de a admite U~1transfer n€gati~, care ne dO"i€-
de9te ca nu ne-am ingelat in rationamentele noastre cu privire 13 1rm15--
ferul pozitiv sau de sentimente de dragoste. ,
De unde provine transferul ? Care sint greutatile pe care nile face 'f'
Cum putem depa9i aceste greuti:lti? Ce beneficiu putem dobindi, in
final, de pe urma transferului? Intrebari can;' nn pot fi examindc in
detaliu dedt in conditiile 1.1n1.11invatamint tehnic al analizei si 0(' cart? idle
voi multumisa Ie ating daar in t~eaci1t, astazi, 5e inteleg~ ~8 nu '.cm
ceda cerintelor bolnavului care decurg din transfer; a1' fi ]'n88. 2b~1JTd
sa Ie respingem inamical san en m1nie. Vom depaf?i transfcrul die;", 11.
vom dovedi bolnavului casentimentele sale, in loc de a fi produse de
situatia actuala sau de a se apliea persoanei mediculuL nu fae d.ecl1;
sa reproduca 0 situatie in care el S-(;1 - an at altadatiLIi sHim 8stiel sa s€
ridice de 1a aceasta reproducere la amintire. Cind obtinem 3cest J£2u1-
tat, transferul, tandru san astil, care parea sa constituie 0 grav3 2me-
nintare Cll privire 1a succesul tratamentului, pune in miinile noastre cheia
eu ajutorul e<'ireiaputem deschide compartimentele eele mai ferecate ale'
vietH psihice. A~ dori totu~i sa va spun citeva cllvinte spre a risipi posi-
bila dumneavoastra uimire in Drivinta acestui £enomen sUfPrinzator. In-
tr-adevar, sa l1U uitam ca_ bo~Ja pe' care 0 analizam nu "col1stituic nn
fen omen definitiv conturat, rigid, ~ci este totdeauna in curs de .
:;;i dezvoltare, intocmai ca 0 Hinta vie. !nceputul tratamentului nu }June
capat acestei dezvoWiri, d, atunci cind tratamentul a reu1;>itsa puna i3ta~
pinire pe bolnav, constatam ca toate neoformatiile bolii uu se m.2i 1'13-
porteaza dedt la un singur aspect, anume r~latiile dintre padent
medic. In felul acesta transferul DOate fi comnarat cu stratul intermedial."
dintre tnmchiul ~;ieoaja copacul~ji, strat car~ poate constitui Du~ct,-d de
350
 ?lecare pentru forman:a de noi tesuturi ~i pentru cn:'l1terea in grosime
a arbore1ui. Cind transferu1 a dobindit 0 asemenea importanta, munca de
analiza care are ea obiect anamneza bolnavu1ui sufera 0 incetinire' consi-
derabila. Putem afirma in acest caz di nu mai avem de'-a faeeeu hoa1a
anterioara a pacientu1ui, d en 0 l1evroza noua ~i t1'ansfo1'mata, care 0,
iniocuie~t€ pe cea dintiLAcest nou strat, care se suprapune vechii arec-
tiuni, a fost nrmarit de Iainceput, am asistat 1a geneza ~i dezvoltarea
sa $1 ne orient am eu aUt mai U~Drin fen omen eu cit noi ln$ine smrem
in centrul acestuia. Toate simptomele bolnavului ~i-au pierdut semnifi-
catia primitiva ~i au capatat un nOH sens, in Iegi:itura eu transferu!. Sau
mai degraba nu 1'i:imin dedt aeele simptome care au putut suferl 0
asemenea transformare. A depa~i aceastanoua nevroza artificiaHi, 1n-
seamna a suprima boala pentru care s-a inceput tratamentul. Aceste
doua rezultate merg mina-n mina, iar'dnd Ie obtinem, sarcina noastra
terapeutica este jncleplinita. Omul care a devenit normal in raporturile
sale cu medicul, descatu:;;indu-se de actiunea tendintelor refulate, va
ramine la fel ~i in viata sa obi~nuita, atunci cind medicul va fi eliminaL
In isterie, in nevrozele de angoasa $i in cele obsesionale transferul
prezinta 0 importanta extraordinara, centrala chiar din punctul de vedere
al tratamentului ~i toemai de aceea au fost denumite, pe buna dreptate,
"nevroze de transfer". Accla care, practicind munca analiticil, a avut
prilejul sa-9i faea 0 idee precisa despre natura transferului, nu va avea
nid 0 indoiala cu privirc la provenienta tendintelor refu1ate care S8
exprinla prin simptomele acestor nevroze $i nu va avea nevoie de alta.
dovada, mai c011vingatoare, in legatura eu natura lor libidinala. Putem
afirma eonvingerea noastra, potrivit careia importanta simptomelQr
tine de calitatca lor de satisfactie libidinaEl substitutiva, n-a prim it nid
o confin-narc definitivii dedt in urma constatarii fenomenului de
transfer.
Sint acum dcstule rnotive sa n8 optimizam conccptia dinamica expusa
anterior referitoare 1a procesele vindeci'irii, dupa cum avem destule
motive s-o armonizam cuaceastii noua viziune.· Cind boinavul est.e pe
punctul de a c1eclan:,?alupta' fireasca fmpotriva rezistentelor care i-au
fast descoperite de analiza noastra, el are nevoie de un inwuIs puter-nie,
care sa faca sa incline balanta in sensul dorit-de noi, adica in directia
i11sEmato~irii.Fanl aceasta, el ar putca sa decida in favoarea repetilrii
deznodamlntului anterior ~i sa aplice iara~i refularea asupra c1ementelor
aduse in e011:;;t.ii11til.
Ceea ce hoUira9te rezultatul acestci Iupte 111.1 este
perspicacitatea intelectuala a bolnavului - care nu este niei destul de
puternica 9i nid destul de libera pentru aceasta -, ci doar atitudinea sa
fata de medic. Dadi transferul este pozitiv,el i:;;iinveste:;;te medicul cu
o mare autoritate, transforma comunicarile :;;i conceptiile acestuia in
articole de lege. :tara acest transfer, sau cind transfei'uI cste negativ,
boinavul nu ar da nici cea mal mica atentie afirmatiilor medicului. Incre-
derea in medic reproduce cu acest prile] i1151''1.:;;1
is1:oria genezei sale; ea.
este rodul iubirii $i 1a inceput 11Uavea nevoie de argumente. Numai mai
tirziu ea da acestora suficienta importanta ca sa Ie supuna unui examen
critic, in cazul in care sint formulate de persoane dragi. Argumente1e
care 111.1 au drept corolar faptul de a emana de la persoane iubite nu
~Tor exercita nid cea mai l1.1icainfluenta in viata majoritatii oamenilor.
In consecinta, omul nu este in general accesibi1 prin latura sa inte1ec-
tual§' decit in masura in care este capabil de investitii libidinale in

351

"
 obiecte, iar noi avem toatemotive1e sac1'edem, ;;i 1uc1'u1este int1'-wevar
de temut, di degradul narcisismu1ui sau depinde gradul de influen~a pe
care poate 5-0 exercite asupr<3:-itehnica analitica, fie ea desavir~ita.
Facultatea de a-;;i coneentra energia libidinal{, asupra persoane10r
trebuie recunoscuta ca un atribut a1 orica1'ui om normal. Tendinta de
transferpe care am constatat-o in nevrozele citate mai sus nu constituie
dedt o. exacerbare a acestei facultati generale. AI' fi totu;;i bizar ca 0
trasatura eJe caraeter aUt de raspindita ;;i de importanta sa nu fi fost
niciodat[\ obsel'vata $i aprcciata 1a valoarea sa. De fapt nici n-a scapat
unor observatol'i perspicace. AsHe1, Bernheim a dat dovada de 0 perspi-
cacitate deosebita intemeindu-;;i teoria fenomene101' hipnotice pe teza
potrivlt ci'ireia toti oamenii sint, '1ntr-o anumita il1[\SUl'a,"sugestibili".
"Sugestibilitatea" de care ne vorbe$te el n11,este altceva decit tendinta
1a transfer, .coneeputEi.intr-un mod ingust, adici:i eLl excluderea tl'ansfe-
rului negativ. Bernheim n-8. putut totU$i sa spun a niciodata ce este 1a
drept vorbind sugestia ~i cum se produce ea. Aceasta era pentru el un
fapt fundamental ale ci'irui origini nu aveau nevoie de explica~ie. El n-a
vazut legatul'a de dependentS. care exista in "sugestibilitate" pe de 0
parte ill sexualitate,activitatea libldoului, pe de alta parte. Jar noi tre-
buie sa remarcam ea daca am .abandonat hipnoza din tehnica noastra, in
.-5chir11.bam redescoperit sugestia sub forma transfetului.
Dar sa ma om'esc aid si sa va dau cuvintul. Observ ea spiritelor
dunineavoastra li"se impune' 0 obiectie aUt de puternica incH v-ar face
inccn:;abili sa-mi urmariti in continual'e eXDunerea, dad nu i-as do. liber-
A sa se exprime. "Sflr,<;;itideci prin a" recuno~l;;te - i111i~puneti -
ea lucrati eu ajutorul sugestiei, intocmai co. partizanii hipnozei. Noi ne
indoiam demult. La ce va serve$te atunci evocarea amintirilo1' din trecut,
descoperirea incon'itientului, interpretarea 9i retradncerca deformatiilor,
toata aceasta che1tuia1a enorma de osteneala, de timp 91 de bani,· daci'i
s1J.gestiaeste singurul factor eficace? De cenu folositi sugestia in mod
direct contra simptomelor, dupa exemplul hipnotizatorUor one~ti ? Apoi,
dad spre a va scuza ati voit sa parcurgeti un dtum aUt de hmg ;;i oeolit,
invocind numer0ctse 9i importante descoperiri psihologice pe care Ie-ati
fifacut ~jpe care sugestia directa uu rem;;e;;teS3.Ie puna in evidenta, cine
ne garanteaza certitudinea aeestor descoperiri ? Nu sint i;:i ele, CUInva,
un efect 0.1sugestiei, in special al sugestiei neintentionate? Nu cumva
Ii impuneti bo1navului, chiar cu aiutorul metojpi nC{J.~ro"ls·trEi,
ceea ce
voiti ~i ce~a ce vi se pare just ?". C - •• -

Obiectia formulata este extrem de-interesantEt 9i obliga 10.un re,spuns.

:4.cest ri'.spuns, insa, nu voi puten sa vi-1 dau acum, din lipS8. de timp.
MEt "\roi limita sa termin prin ceea ce an} incep1.rL \7"-EtlD fagadlJit, Int.re
alte1e, sa va fac sa intelegti, eu ajlJtorul unui fapt de transfer, de ce
'eforturile noastre tera1Jeutice esneaza in cazul nevroze10r narcisice.
Voi face acest lLlcrllin putine euvinte $i yeti vedea ca scilutia enigInei
-estc din ce1e mai simple :;;ise armonizeaza eLl intreg restu1. Observatia
ne arati'i. Cft boinavii atin$i de nevroza naicisica nu poseda facultatea
transferuhli sau nu at). dedt resturi ncinsemnate din accasta. Ei 11 res-
PiT1rJ t"'t L C1•. eu JnGl
~lb,f?; me d'Ie nu cn OSvllLale, ' "f eren\-a. ' t per-
L'" De accea nn sin
meablll 1a influenta sa, tot ceea ce 1e spune medicul jj lasa red, nu-i
impresioneaza in nid un fel; in consecinta, acest mecanism al vinde-
dirE! aUt de eficace pentrn ceilalti 9i careconst1""1in reE\l1irnarea conflic-
tullu patogen ~i In dep2l:9irea rezisten.tei OpllSC de catre refularc, nll se
fi;;:e,az.3 la ei. Ei rEnnin ceea ce Sl.llt. Ei all f~lClli deja din proprie ini-

352
tiativa tentative de redresare a situatiei, insa aceste tentative nu au dus
decit 1a efecte pato1ogice. Nu putem face nimie in aceasta directie.
Bazindu-ne pe date1e clinice pe care ni Ie-au furnizat ace!?ti bolnavi,
am afirmat di 1a ei libidoul a trebuit sa se detaseze de obiecte si sa se
transforme in libido al eului. Am crezut ca vom putea, cu ajutorul
acestei caracteristici, sa diferentiem aceasta nevroza de primul grup a1
nevroze1oJ' (isterie, nevroza de angoasa !?i nevroza obsesionala). Or. mo-
dul in care se comportii aceasta in conditiile incercarilor terapeutice
confirmS. conceptia noastrs.. Neprezentind fenomenul de transfer, res-
pectivii bolnavi scapi'!. eforturilor noastre ~i. nu pot fi vindecati prin
mij10acele de care dispunem.

23 - cd. 404
 ---------------~~~~~~~~~c
__'_"_ . ..__ '~!

XXVlII
TERAPIA PSIHANALITICA

Cunoa~teti tema expunerii noastre de azi. M-ati intrebat de ce nu De

slujim, in psihoterapia analitica, de sugestia direct.?i,din moment ce reCli-
noatltem ca influen1a noastra 5C sprijina esentialmente pe transfer, adidi
pe sugestie ~i, tinind seama de acest 1'01 predominant atribuit sugestiei,
ati emis indoieli cu privire la obiectivitatea descoperirilor noastre psihc-
logice. V-am fagaduit un raspuns in detaliu.
Sugestia direda este 0 sugestie dirijata impotriva simptomelor, este
lupta intre autoritatea dumneavoastra ~i ratiunile starU morbide.
Recurgind la sugesUe, dumneavoastra nn va preocupati de aceste ratiuni,
ci doar Ii ce,reti bolnavului sa inceteze dea ~i Ie exprima prin simptome.
Putin intereseaza in acest caz ca. scufundati sau nu bolnavul in hipnoz8 .
•Cu perspicacitatea sa caracteristica, Bernheim remarcase de altiel cd
sugestia constituie faptul esential in hipnotism, hipnoza insa9i fiind I.U1
efect al sugestiei, 0 stare sugerata, iar el a pr?cticat' de preferinta
sugestia in stare de veghe, susceptibila sa dea aeelea9i rezultate ca su-
gestia in conditii de hipnoza.
Or, in aceasta problema, ce va intereseaza eel rnai mult, datele expe-
rientei sau eonsideratiile teoretice? Sa incepem cu eele dintii. Am fost
elev~ll lui Bernheim, 'a1 carui curs I-am urmat la Nancy in annl 1899 Eli
a dirui carte asupra sugestiei 1) am tradus-o in limba germana. In acei
ani am aplieat tratamentul hipnotic, asociat mai intH eu sugestia de
aparare ",i apoi cu explorarea pacientului dupa metoda lui Breuer 2). Am
deci suficienta experienta ca sa vorbese despre efedele tratamentului
hipnotic sau sugestiv. Daca, potrivit unui vechi dicton medical, 0 tera-
peutica idealii este aeeea care actioneaza rapid, cu certitudine 'Ii nu esie
dezagreabila pentru bolnav, metoda 1ui Bernheim indeplinea eel putin
doua dinaceste conditii. Ea putea fi aplicata rapid, mult mai rapid dedt
metoda analitica, fara a-I cere bolnavu1ui nid eea mai mica .JJstenea1a,
fara a-I pricinui nid un necaz. Pentru l':'1edicera plictisitor pe parcurs sa
recurga in toate cazurile 1a aee1ea9i procedee, la acela~i ceremonial, spre
a pune capat existentei simptomelor eelor mai variate, fi'ira a-,!i putea
da seama de semnificatia ",i de importanta lor. Era 0 munea de salahor,
fara nici un atribut $tiintifie, amintind mai cmind de magie, de exorcism,
de prestidigitatie, eu toate acestea munea era faeuia, pentru C3_ era in
joc interesul bo1navului. Dar a treia conditie lipsea aeestei metode, care
nu era sigma sub nid un craport. Aplicabila la unii, ea nu putea fi aplicata

1) Se refera la lucrarea Hypnotisme, suggestion_ et psychoterapie (198Q},pe care

a tradus-o in limba germana cu titlul Neue Studien iiber Hypnotismus, Suggestion
und Psychoterapie (lS92}. (Nota trad.).
2) A se vedea amanunte in acest sens in : S. F r e u ct, Prelegeri de psihanaliza,
in vol. de fate., p. 367 i;d urm. (Nota trad.).

354
aitDra, ea se arata foarte eficace pentru unii, putin eficace pentru al~ii,
fara a se fi :;;tiut de ceo Dar eeea ce era 9i mai suparator decit aceasta
incertitudine capricioasa a procedeului, era instabilitatea efectelor sale.
Dupa citva timp se Inregistra recidiva bolii sau 'inlocuirea acesteia ell
alta. Se putea recurge din nou la hipnoza, dar autoritati competente pre-
venisera ilnpotriva recursului frecvent 1a hipnoza : se risca sa se aho-
leasc;a independenta bolnavului 9i crearea unei obi$nuinte, ca in cazul
unui narcotic. Dar chiar in acele cazuri, e adevarat rare, in care, dUp~1
oareca1'e eforturi, se 1'eugea sa se obtina un succes complet 9i durabil,
nu 5e cuno:;;teau conditiile acestui rezultat favorabil. Am V8.zut reprodu-
oindu-se 0 data ca atare 0 stare foarte grava, pe care reu9isem s-o suprim
complet eu ajutorul unui seurt tratament hipnotic; aceasta recidiva sur-
venind in perioada in care bolnava Incepuse sa ma urasca, am I'ew;>itsa
obtin 0 noua vindecare $i mai completa, atunci dnd ea a revenit la sen-
iimente mai bune fata de mine; dar 0 a treia recidiva s-a declarat in
momentul in care pacienta mi-a devenit iara~i ostila. 0 aIta dintre bol-
nave1e mele pe care de mai multe ori am reu9it s-o eliberez prin hipnoza
de crizele ei de nervi, s-a aruncat deodata de gitul meu pe dnd ma pre-
giiteam sii-i dau ingrijiri in cursul unei crize deosebit de violente. Fapte
de acest gen ne obliga,fie di 0 vrem, fie ea nu, sa ne punem intrebari
referitoare la natura 9i originea autoritatii sugestive.
Aeestea sint faptele. Ele ne dovedesc eElrenuntind la sugestia directa,
nu ne lipsim de ceva indispensabil. Permiteti-mi acum sa formulez pe
tema aceasta citeva consideratii, Aplicarea hipnoterapiei nu impunebol-
navului 9i medicului dedt un efort neinsemnat. Aceasta terapeutica se
aeorda in mod ideal eu anreeierea nevrozelor asa cum se mai face ea in
majoritatea eereurilor medicale. Medicul Ii spune nevroticului : "Nu va
lipse:;;te nimic, ceea ce va supara nu este dedt de natura nervoasa 9i
prin citeva cuvinte va pot suprima numaidecit tulburarile". Conceptia
noastra refuza insa sa admita c13.s-ar putea ca printr-un mic efort sa
5e mi$te din loc 0 stlnc13.,atadnd-o direct $i fara ajutorul unui instrument
special. In masura in care conditiile sint comparabile, experienta ne araia
ea acest artificiu nn reuge9te mai mult in nevroze dedt in mecanica.
$tiu cu toate acestea ea acest argument nu este inatacabil, ea exista 91
"decontari" (es gibt aucsh "JlusZC:sungen{() ..
Cuno9tintele pe care Ie-am dobindit gratie psihanalizei ne permit sa
descriem a.proximativ It''l felul urm13.tor deosebirile existente intre S11-
gestia hipnotica 9i sugestia psihanalitici'i. Terapeutica hipnotica ineearca
sa aeopere 9i sa mascheze ceva in viata psihica, pe cind terapeutica psih-
analitica, dimpotriva, incearca sa"'dezvaluie acest element 9i sa~l indep13.r-
teze. Cea dintii actioneaza ea un procedeucosmetic, cealalta ca un proce-
deu chirurgical. Prima utilizeaza sugestia pentru a interzice simptomeIe,
eonsolideaza refularile, dar lasa neschimbate toate procesele care au dus
la formarea simptomelor. Dimpotriva, terapia psihanalitidl; atunci dnd
S2 afla in. prezenta confIictelor care au generat simptomele, cauta sa
mearga pina la radacina ~>ise sluje9te de sugestie ca sfi modifice in
sensul dorit de ea deZlloc1amintul acestor conflicte. Terapia hipnotica lasa
pacientul inactiv :;;ineschimbat, prin urmare far a mai mare rezistenta in
fata unei noi cauze de tulburari morbi de. Tratamentul analitic impune
medicului 9i bolnavului eforturi penibile tinzind sa depageasca rezisten-
tele interioare. Cind aceste rezistente sint invinse, viata psihica a paden-
tului este transformata in chip durabil, ridicata la un grad de dezvol-
tare superior 9i dispune de protectie impotriva oricarei noi tentative
355
.

patrJgene. Tocmai lupta impotriva rezistentelor constituie sarcina e,;en-

pala a tratamentului analitic, iar aceastEi sardna ii incumba bolnavului,
ciiruia medicul Ii vine In ajutor prin sugestie, actionind in sensul educarii
acestuia. In acest fel, s-a afirmat pe buna dreptate cil tratamentul psih-
analitic ar fi 0 arta a posteclucatiei ~D.
Sper ca am reuqit sa va fac sa intelegeti prin ce sedeosebe~te modul
nostru de aplicare a sugestiei in scap terapcutic de singurul mod posi-
bil in terapeutica hipnotici'i. Datorita reducerii sugestiei la transfer,
puteti intelege qi cauzele inconstante1 pe care am con'3tatat-o in trata-
mentul hipnotic, pe clnd tratamentul analitic poate fi calculat pina la
consecintele sale ultime. In aplicarea hipnozei, actiunea noastri'i depinde
de gradul capacitatii de transfer prezentate de bolnav, fara ca Hai sa
putein exercita vreo influent3. asupra acestei capacitati. Transferul la
individul supus hipnozei poate fi negativ sau, cum se intimpla adesea,
ambivalent; subiectul poate, prin unele atitudini particulare, sa ~e
Inarmeze contra transferului, fenomen despre care nu 9tim nimic. In
cazul psihanalizei, operam asupra transferului insu~i, indepartam tot
ceea ce i se apune, aven:i la indemina instrumentul cucare vaim sa
act,ionam. Ne cream astfel posibilitatea de a profita din pHn de puterea
sugestiei, care devine dacHa in rrJJnile na(lstre ; nu mOiiavem de-a face
cu un pacient care i~i sugereaza de unul singur ceea ce Ii este pe plac :
noi sintem cei care ji -dirijam sugestia in masura in care, in general, el
este accesibil actiunii pc care 0 intreprindem.
Dar, yeti spune dumneavoaiStra, putin intereseaza ca am numit forta
motrice a analizei noastre "transfer" sau "sugestie", deoarece nu este
mai putin adevarat ca influenta exercitata asupra bolnavului face indo-
ielnica valoarea obiectiva aconstatarilo1' noast1'e. Ceea ce estc utll pcntru
terapeutica este di'iunator cel'ceti'irii qtiint,ifice. Aceasta estc obiect,ia
adresata cel mai adesea psihanalizei qi trebuie sa convenimd., de~i faIsa,
eu toate acestea ea nu poate £i respinsa ca absurda. Dal' dacd obiectia ar
ii justificata, nu ar ramine din psihanaliza decit un tratament prin
sugestie de un fel deosebit de eficace, iar toate tezele sale referitoare la
influentfile vitale, la dinamica psihica, la incon~tient nu ar mai avea in
ele nimic serios. Intr-adevar, a;;a gindesc adversarii nOqtri, care pretind
di mai ales tezele noa'3tre privitoare 1a importanta vietii sexuale, la viata
:lnsa;;i,nu ar fi decit produsul imaginatiei noastre corupte ;;;i ca tot ceea
ce relateaza bolnavii pc aceastii tema, s-ar datora sugestiilor noastrf~.
Este mai w;,or sa respingem aceste obiectii prin apelul 1a experienta dedt
prin consideratii teoretic€. Ace1a care a practicat e1 insu~i psihanaliza
s-a putut incredinta de repetate od cJ. este imposibil sa sugestionezi un
bolnav in privinta aceasta. Fires,;te, nu este greu sa fad dintr-un bolnav
partizanul unei anumite tevrii, 88.-1 fad sa imparta;;eaSC8. 0 anumita
erOare a medicului. El se eomporta in cazul acesta ea orice alt individ,
ea un disdpol ; numai ca, in aceste imprejurari, s-a influentat nu asupra
boHi sale, ci asupra inteligentei. Solutia conflictelor sale ~i suprimarea
rezistentelor nu reu;;a';ite dedt in eazul in care is-au oferit reprezentari
adueatoare de speranta care, la bolnav, coincid ell realitatea. Ceea ee,
in supozitii1e medicului, nucol'espunde acestei realitati €Ste eliminat in
chip spontan in cursul analizei, trebuie retras qi inlocuit prin supozitii

3) "Man hat darum auch mit Recht gesagt, die psychoanalytische Behandlung
sei eine Art von Nacherziehung", serle textual S. :F'reud. (Nota trad.).
mai exacte. Se :1ncearca printr-o tehnica apropiata ~i plina de acuratete
sa S8 :1mpiedice sugestia pentru producerea unoI' efecte vremelnice; cial'
chiar atunci dnd se obtin asemenca efecte, rau1 nu cste prea marc,
deoarecc primu1 rezultat nu este niciodata definitiv. Analiza nn este
terminata atlta timp eit nn sint clarifkate tontc obseurWltile, cit timp
nn sint umplute toate laennele memoriei, cit timp nu s:1nt date la iveaEi
toate eircumstantele refularilor. In succesele obtinute prea rapid trebuie
sa vcdem mai curind obstacole dedt conditii favorabile muncii anali-
tiCB, iar suprirl'ind, disociind tnmsferul pc care de se bazeaza, distrugem
aceste succese. Tocmai aceastc1 din urma trasatura este, in fond, aceQ3
care diferentiaza tratamentnl pur sugestiv 9i permite sa se opnna rezul-
tatele obtinnte prin analiza, succeselor datorate simplei sugestii. In orice:
alt tratament bazat pe sugestie, transferul este menajat eu grija, la<;at
intact; tratamentul analitic, dimpotriva, are ca obiect tran$.fernl insu~i,
pe care incearea sa-1 dema~te ~i sa-1 deseompuna, orieare ar fi forma pc
care 0 imbraca. La sflr~itul unui tratament analitie, transferul insu:,?i
trebuie destramat ~i, daea obtinem un sueces durabil, acest sueees se
1nte111e12z3 nu pur ~i simplu pe sugestie, ci pe rezultatele obtinute
datorita sugestiei: suprimarea rezistentelor interioare, modificarile in-
terne ale bolnavnlui.
Pe masura ce sugestiile se succec1 in cursul tratamentului, avem de
lupiat rara incetare impoiriva rezistentelor care se pot transforma in
transreruri negative (ostile). De aItfd nu yom intirzia sa invocam co11£11'-
marea faptului di mnIte rezultate ale analizei, pe care sintem .tentati 13:1
Ie consic1eram drept prtlduse ale sugestiei, provin dintr-o sursa a carel
autenticitate nu poate fi pusa 1a indoiala. Cheza~ii no~tri nu sint a1tii
clecit dernentii si naranoieii care, fireste. sint in afara bEll1uielii de a
Ii suferit sau d~ a" putea suferi 0 inflLierita sngestiva. Ceea ce ne rela-
teaz8. ace~ti bolnavi cu privire In tdImacirea simbolurilor ~i fanteziilor
lor coincide eu rezultatele furnizate de eercetJrile noastre asupra incon-
t· L 1 . ~ , 1 + " • , v , • 'v •
7 lel1L1.1.l.U! 111.11~VTO~CJ.e Cte 1vr~cn:~ler~l corODor;~az~ 111"1 conseC11TF"1 CC: e:~~-ct~-
tat.ea oblectl\Ta a Interpretarllor 110astre at1t cee nes 1JUSC 1a 1l1dolala.
Cred ca 1111 riscati S[l V{l In~elat.i acordi11d taatu incre{].eren, 111 L:c=lclStcl
IJsiha11alizei.
privil1t·<i,
Sa eompleti:im acum expuncrca asupra mecanis111.ului vindecarii, ex-
primind-o in formulelc tcorlci libidoului. Nevroticul esie incapabil Se) 5e
bueure ::;i sa actioneze : incapabil sa se bucure, deoarece libidoul sau nu
este d~ri.jat aS~]J~a l1i~i ur~ui obiect real.; incapabil sa .actionevze,. deoar?c:
este obl1gat sa cne1tm:'lsca 0 niare canntate de energle Gl sa-::;l 111.2n\11101
libidoul in stare de re£ularc si S2, 52 inar;neze Impotriva asalturilor
I\Te"',/To-ticul l1l1 se va TY;J!.ea ii1s{tnato=?i declt atu11ci cind conflictul intre
cuI sau ~i libido S2 va incheia :;;ieul va dobil1{li din nOLlsuperioritatca 'in
raport ell libidou!. Sarcina terapeutica const<'1 cled in descatu::;area libi-
claulni din leg;:iturile Colle actuale, sustrase eului ~i in repunerea sa in
serviciul acestuia din unn8.. ~~\.,?adar,uncle se afla libidoul nevrotieului ?
Este u::;or sa raspundcm: estelegat de sirilptome carc, pentru moment,
Ii procura singura satisfactie suhstitutiva posibila. Trebuie clcci sil punem
st.c'lI)111ire pc SilTtpto111e, sa le -dizolvarn, Irltr-ll11 cuvlnt, sa fa-celll tOC111C1i
ceea ce ne cere bolnavul. Iar ca sa dizolvam sil11ptomele. trebuie 82-
mergenl la originile lor, sa resuscitam conflietul care 10<1 gi.:'nerat ~:i
sa-l orientam spre 0 solutie, punind in mi:;;care factori care, in perioada
aparitiei simptomelor, nu S2 aflau 1a dispozitia boinavulul. ACCclstil
revizllire a procesclor care au dus la reruJare :nu ponte f1 Op2:1~'1t~ich:>C'lt

3:)7
 in parte, mergind pe urm.ele pe care Ie-a lasat. Partea decisiva a demer-
sului consta, pornind de la atitudinea fata de medic, de la"transfer",
in crearea unor nEli editii ale vechilor conflicte, in a<;;afel incH bolnavul
Sa 5e comports a~a cum s-a comport at la vremea lor, dar punind de data
aceasta in mi$care toate fortele psihice disponibile, spte a ajunge la 0
solutie diferita. Transferul devine asHel dmpul de batillie pe care tre-
buie sa se CloCneaSCa toate fortele aflate in conflict.
Intregul libido $i intreaga rezistenta la libido 5e af1:.\ concentrate in
atitudinea fata de medic; iar in aceste imp1'ejurari are loc in mod inevi-
tabU 0 separare intre simptorne ~i libido, primelc aparind despuiate de
acesta din urma. In locul maladiei propriu-zise, apare transferul provocat
in mod artificial sau, daca preferati, boala t1'ansferului; in locul obiec-
telor pc cit de variate, pe aUt de ireale ale libidoului, nu avem decit un
singur obiect, la fel de fantastic :persoana medicului. Dar sugestia la
care a recurs medicul aduce lupta carese da in jurul acestui obiect la
faza psihica cea mai inalta, in aE)a fel ca nu ne mai aflam decit in pre-
zenta unui conflict psihic nODllal. Opunindu-se unei noi refulari, punem
caDal separarii inire eu si libido si restabilim unitatea psihica a persoa-
n81. In sfir~it, dnd libidoul se c1eta<;>eaz.3. de acest obiect pasager repre-
zen tat de persoana medicului,el nu 5e mai po ate reintoarce la obioctele
sale anterioare, ci ramine la dispozitia eului. Fortele care au trebuit sa
fie combatute in cursul acestei munel terapeutice sint: pe de 0 parte,
antipatia eului fata de anwnit€ orientari ale libidoului, antipatie care
S2 manifesta in tendinto. 10.refulare ; pe de aHa parte, forta de adeziune,
viscozitatea libidoului, co. sa zicem a~a,care nu abandoneazil ell draga
inimaobiectele pe care s-a fixat.
AE)o.dar, munca terapeutica se lasEt descompusa in doud faze: in
prima, intregul libido 5e detaseaza de S1111Oto1'ne sDre a se fixa si a S2
concentra in transferuri; in ~ doua, lupt~ se dfi 'in jurul acestui nou
obieet, de care sfir~im prin a libero. libidoul. Ac.est rewltat favorabil nu
se obt·ine dedt daca reu$im, in cursu1 acestui nou conflict, sa impie-
dicam 0 noua refulo.re, gratie careia libidoul s-o.1' refugia in incon$tient
l/i ar scapa din nou eului. Se ajunge aid ell ajutorul moclifiearii ·eului.
care are lac sub influent a sugestiei medicale. Datorita muncii de inter-
preta1'e care transforma ineon~tientul in eon~tient, eul 5e amplifiea in
dauna ineon$tientului; sub influenta povetelor pc care Ie primeE)te, el
devine mai conciliant fata de libido si disDUS sa-i aeorcle oareca1'e 5atis-
factie, iar temerile incer~ate de boln~v cu' privire 1.'1 cerintele libidoului
se atenueaza, data fiind posibilitatea ca el sa se elibereze prin sublimare
de 0 parte din acesta. eu clt evolutia ~;i succesiunea proceselor din
cursul tratamentului se apropie mai mult de aceasta desc1'iere ideala, cn
aUt succesul tratamentului psihanalitic va fi mai asigurat. Ceea ce poate
limita acest sueces este, pe de 0 parte, insuficienta mobilitate a libidoului
care nu se lasa detaE)at cu uE)urintade obiectele pc care s-a fixat, lar pe
de aHa parte rigiditatea narcisismului, care nu admite transferul de
la 1.111 obiect la altul dedt 1ntr-o anumiti't limita. Dar faDtul care poate ca
va Va face sa intelegeti ~i mai bine dinamlca procesul~i curativ' este ca
n01 inte1'ceptam intregul libido ce s-a sustras dominarii eului, atragind
asupra noastra,cu ajuto1'ul transfcrului, 0 bun a parte dinacesta.
Este bine sa $titi ca localiz{ll'ile libidoului care survin in cursul t1'ata-
mentului ~i ca urmare a acestuia nu autorizeaza nici 0 concluzie direda
eu privir"e la localizarea sa in cursul starii morbide. Scl presupunem ca
358
 am constatat, in timpul tratamentului, un transfer a1 libicloului asupra
utdlui $ica am. reu9it sa-l desprindem in mod fericit de acest obieet,
spre a-I atrage asupra persoanei medicului: nn am avea dreptul sa
conchidem din acest fapt ea bolnavul a suferit realmente de 0, fixatie
ine:oll:'jtientaa libidonlui la persoana tatillui. Transferul asupra persoanei
tatcdui constituie cimpul de batalie un de noi s£1r9im.prin a pune stapi-
nire pe libido; acesta nu s-a stabilit aid de la inceput, originile sale
fUnd aiurea. Cimpul de batalieunde noi operam nu comtituie in mod
neczsar una din pozitiile importante ale inamicului. Apararea capitalei
inamice nu este intotdeauna si in mod necesar orgai1izata chiar in fata
por~ilor acesteia. NUl1l.aidup~ suprimarea. ultimului transfer putem sa
reconstituim pe plan-mintal localizarea libidoului pe parcursul maladiei.
8ituindu-ne din punclul de vedere al teoriei libidoului, am putea
adcJ.ugaciteva cuvinte cu privire la vise. Visele nevnticilor, ca 9i adele
lor 1'atate sau amintirile lor spontane, ne ajuta sa patrundem sensul
simptomelor~i sa deseoperim localizarea libidoului. Ele ne reveleaza, sub
forma In<:leplinirii dorintelor, tocmai dorintele care au fost refulate ~i
obh::ctele la care s-a ata:;;at libidou1 sustras eului. De aeeea interpretarea
vL3?lorjoaea in psihanaliza un 1'01 important, iar in multe cazuri 9i multi'i
vreme aeonstituit chiar principalu1 ei instrument de 1ucru. ;:Jiim di
starea de somn ca atare are ca efect 0 anumita sEibire a refuEirilor. Ca
unnare a acestei seaderi a presiunii care apasa asupra ei, dorinta refu-
laid Doate imbraca in vis 0 expresie mai neta decj:t.acea oferita de simD-
tom 'ineursul starii de veghe. In acest fel, studierea visului ne eEi ~el
mat comod aeces 1a cunoasterea inconstientului refulat, din care face
libidoul sustras domin~tiei eului. '
Visele nevroticilor nu difera tatusi sub nici un a:meet esential de
ac:::lea alesubiectilor
. normali ,. si nu ~umai ca nu clifer~,. dar est~ chiar
)

imposibil sa Ie distingi pe unele de altele. Ar fi absurd sa confe1'im vi-

58101'nevroticilor a explicatie care sa nu fie valabila 9i pentru visele
oarn.e:nilor sanaio~i. Trebuie sa spu11enl) prin ur111are, cd. deo-sebirea care
ex;sta 1n1.1'enev1'oza si starea de sanatate nu intercseaza in ambele ca-
decit o111ulin st~re de veghe, aceasta deosebire disparind in visele
nGcturne. 8int12n1obligati sa anlicam si sa extindem 10. omul normal
multe date care pot £i deduse din raporturiledintre visole 9i simptomele
IPvToticilor. Trebuie sa 1'ecunoa:'jtem c~ omu1 sanatos are "Ii el, in vio.ta
sa 13sihic2.,elemente care fac posibila £o1'mo.r2aviselor 9i a simptomelor,
incit treb1.1iesa trag em concluzia ca :;;i10. e1 survin refulari, di :;;iel face
un anumit efart spre a Ie mentine, ci'i sis1.emul sau inconstient contine
1'oprimate, plinefnca de energie, 9i ca 0 parte clir{ libicloul 'SCLU
este sustrasa dorninatiei eului. Omul sanatos este deci un nevrotic po-
tential, dar visul pare ca este singurul sinlptum de care este 81 capabil.
TOtU9i, nu n2 aflam dedt in fata unei aparente, pentru ca supunind
viata psihiCi'i in stare de veghe a oxnului normal unni examen mai pil-
trunzator, c1escoDerimca existent a sa asa-zis normala cuorinde 0 mu1-
thl1e de Sil11ptol~e, illsig11ifiant~t e ad~varat, ~ide Inich iInportarlta
IJractica.
Deosebirea intre starea de sana tate psihica 4) si nevroza nu este deci
decit 0 deosebire interesind viata practica 9i depillde de gradul de sat is-
factie ;;1 de activitatea de care mai este capabila persoana. Eo. se reduce

4) ]J-nervtJser Gesundheita ill textul ori:~dna-l.(Nota trad.).

359
probabil la proportiile relative care exista lntre cantitatile de energie
rmnase libere ~i aeelea imobilizate prill refulare. Este yorba, a$adar, de
o deosebire de ordin cantitativ si nu calitativ. Nu-i nevoie sa .va reamin-
tese di aeeastii eaneeptie afera' a baza teoretica pentru convingerea· pe
care am exprimat-o, anume ea nevrozele slnt in principiu eurabi1e, ell
toate ea 5e intemeiaza pe predispozitii constitutive.
Iatace concluzie putem noi trage ell privire la caracteristica sana-
tatH, pornind de la identitatea existenta intre visele oamenilor sanato$i
~;;iale nevroticilor. Dar in ceea ee prive$te visul insu$i, rezulta din
aceastii identitate a aWi cansecinta, anume eEl.nu trebuie sa izoEm.1yisul
de raporturile pe care Ie are eu simptomele nevrotice, ca nu trcbuie sa
credem di am ta.lma.cit natura visului declarind di aceasta nu estc alt-
ceva decit 0 forma de expresie arhaica a anumitor idei $i ginduri, ca, in
sfir~it, trebuie sa admitem ea visul ne dezviHuie localizari ~.i fixa\ii ale
libidaului realmente existente.
Am ajuns la eapatul expunerii mele. Poate ca sinteti decep~ionati
canstatind ca nu am facut dedt eonsideratii tearetice in eapitolul eonsa-
crattratamentului psihanalitic, ea nu v-am spus nimic referitor la eondi-
tiile in care se abordeaza tratamentul, nici despre I'ezultatele 1a care
tinte~te. M-am lil11itat la tearie, pentru eElnu intentionam del::;c sa va
ofer un ghid practic de exercitare a psihanalizei ~i am motive speciale
sa nu va vorbese despre praeedee ~;i rezultatele acestora. V-am comu-
nicat, inca de la primele noastre intilniri, ca, in conditii favorabile, ob~i-
nem suecese terapeutice eu nimic mai prcjos de cele mai import ante
rezultate obtinute in domeniul medicinii interne ~i pot adauga ca suc-
cesele datorate psihanalizei nu pot fi obtinute prin nici un aIt procedeu
de tratament. Daca v-a>;:spune mai Inuit, a$ putea sa clau na1;>tereIa
bEl11uialaca dorese sa aeoper printr-o reclama zgomotoasa corul devenit
atit de gi'ilagios al denigratorilar nm;;tri. Unii dintre colegii de breasla
i-au amenintat pe psihanali9ti, pin a 9i 1n cursul unoI' reuniuni profesio-
nalc publiee, ca VOl' desehide oehii oam.enilor in ceea ee prive$te steri-
litatea metodelor noastre de tratament, publicind lista insuceeselor Eli
chiar rezuItatele dezastruoase de care 5-ar fi facut vinovatrl psihanaliza.
Facind insa abstractie de canlcterul adios al unei asemenea masu1'i, care
nu ar fi deeit a denuntare plina de ura, publicarea eu care s1ntem
amenintati n1.1ar indreptati nid 0 judecata concludenta eu privire la
eficienta terapeutica a analizei. Terapeutica analitica, a :?titi, este de
creatie recentEi ; .a trebuit muTt tirnp pina dnd sa-i stabilim tehnica $1
acest lucru nu s-a putut faee dedt din me1's, ea raspuns la datele expe-
rientei inedite. Ca urmare a dificuWitilor pe care Ie prezinta 1nV8.t8.-
mintul aeestei discipline, medicul debutant in psihanaliza este, mai mult
dedt oricare alt specialist, lasat sa se perfectioneze in arta sa dupa pro-
priile sale puteri, in a$a fel incH rezultatele pe care Ie poate obtine in
cursul primilor ani de activit ate nu demonstreaza nimie, nici pcntru.
nici contra eficientei tratamentului analitic.
Multe incerdiri de tratament au e$uat la inceputurile psihanali~ei,
deoarece au fast faeute pe cazuri earorer aceste procedee nu Ii se potri-
vese ~i pe care astiizi Ie excludem din rindul indicatiilor sale. Dar numai
datorita aeestor ineercari ne-am putut preciza indicatiile. Nu puteam .;;ti
dinainte ca paranoia 9i dementa precoce, in fo1'mele lor pronuntate, slnt
inaecesibile psihanalizei O)i, de altfel, aveam dreptul sa inceream aeeastti
metoda in eazuri de afeetiuni foarte variate. Este totusi legitima afjr-
math cil majoritatea insuceeselo1' din ace;;ti primi ani ;e datore:?te mai
360
putin inexperientei medieului sau alegerii inadecvate a obieetului, dt
fmp1'ejurarilor exterioare, defavorabile. Nu am diseutat pina aid decit
despre rezistentcle interioare: acestea, fiindu-ne eomunicate de ciHrG
bolnav, au un caraeter necesar :;;isint surmontabil~. Dar existii :;;irezis-
tente exterioare :acestea, decurgfnd din mediul in care traiet;te bolnavul.
create de anturajul sau, nu prezinta nici un intercs teoretic, dar au 0
faarte mare importantii practicii. Tratamentul psihanalitic poate fi
comparat cu 0 interventie ehirurgicala :;;i, ca :;;i aeeasta, nu poate £i
intreprinsa dedt in eonditiile in care sortii insuecesului sint redu~i 1a
minimum. Cunoa:;;tcti· preeautiile pe care :;;i Ie ia ehirurgul:. indipere
adecvata, bine luminata, asistenti experimentati, indepartarea rudelor
boinavlllui etc. Cite operatii s-a1' tc1'mina eu bine daea ar trebui SElfie
facute in prezenta tl;turo~ membrilor familiei care i-ar inconjura pc
medic :;;1pe bolnav, seotinel tipete la fiecare trasatura de bisturiu? in
tratmnentul psihanalitic prezenta rudelor este pur :;;isimplu un pericol,
9i inca un pericol pc care nu :;;tim sa-1 paramo Slntem inarmati I111po-
triva rezistente10r interioal'e care vin din pal'tea bolnavului ~i pe care
Ie ~tim necesare; dal' cum sa ne apai'am impotriva rezistentelor extc-
rioare ? In ceea ce privc$te familia pacientului, este imposibil s-o facem
sa inteleaga ratiunea masurilor 1uatc $i 5-0 determ.in[tm dcci sa se t,ina
de-o parte; in aWi ordine de id(~i, l1U trebuie sa recurgem niciodata 13:
un pact cu ea, pentru ca in acest caz risdim sa pierdem increderea
bolnavului care pretinde, :;;i dealtfel pe buna dreptate, ca omul caruia
e1 i 52 Ineredint,eaza sa fie mereu $i In toate imprejurarile de parten sa.
Acela care :;;tie ce neintelegeri sff$ie adesea 0 famille, nu 52 va mira
constatind, in practiea psihanalizci, cil cd din apropierea bolnavului sint
adesea mai interesat,i sa-l vada raminind in situatia in care se afla, dedt
insanato9it. In eazurilc, frecvente dealtfel, hi care l1evroza este legat{l de
eonflictele din sinul familiei, eel sanatos nu ezita dnd este vorba sa
aleaga intre propriu sau interes :;;i restabilirea bolnavului. Nu t1'ebuie
deci sa ne surprinda ca un sot nu acccptcl cu draga inima un tratament
care comporta. CU:~1el banuie:;;te pe drept, dezvaluirea pacatelor sale.
Noi, psihanali~tii, nu ne miram ~i ne dec1inarn oriee repro:;; atunci dnd
tratalnentul nostnl este faxa succcs sau trebuie intrerupt, dcoarcce rczis-
tenta soWlui 0 intarei?te pe aecea a femeii. Aceasta inscamna ca arn
illtreprins ceva care, in conditiile date, este irealizabil.
Nu voi cita, din aUtea altele, decit un sii1gur caz in care considera-
tiile pur medicale mi-auimpus un 1'01 de v1ctima rcdusa la ta~cre. Acum
citiva ani, mi-am asumat tratarea psihanalitica a unci tinere care suferea
de dtva timp de 0 aJ)goasa, din pricina careia nu putea niei sa ias[l in
strada, nici sa ramini'i singura acasa. IncetuIcu incctul bolnava mi-a
marturisit, in s£11'$it,61 imaginatia ei a fost lovita de cOl1statarea unor
relatii arnoroase int1'e mama SQ !7i un amic de-al easel, am bogat. Dar
ea a fast destul de stlngace, sau de rafinatii, ca s-o faca pe mama ei SE1
inteleaga ce se petrece in ~edintele de psihanaliza : bolnava 1:;;1schimbCl,
intre altele, atitudinea in privinta mamei :;;in-a mal vrut, ca sa se apere
1mpotriva fricii de singuratate, sa aiba alta societate in afara de aeeea
a mamei, opunindu-se oriciirei plecari de acasa a acesteia .• Mama, czlre
mai de mult fusese atinsa de nevroza, ftisese ingrijita eu succes intr-un
sanatoriu hidroterapeutie. Sa adaugam ca tocmai in aeest sanatoriu
racuse ea elillOi1tintaeu domnul eu care a avut, dupa aceea, relatii roarte
satisfacatoare din toate punctele de vedere. Frapata de violentele pre-
tentH ale .fiiceisale, mama a intelessllbit ce semnificatie avea angoasa
361
 acesteia. Adicii a inteles ca fiica sa s-a lasat atirlsa de boaEi pentru a-;;i
face prizoniera mama ~i a 0 priva in acest fel de posibilitatea de a-~i
vedea alTlantul ori de cite od a1' fi dorit-o. Ea a hotarit deodata sa puna
:eapat tratamentului. Fata a fost internata intr-un ospiciu de boli ner-
voase unde, ani in 9ir, a fast prezentata drept 0 "sarmana victima a
psihanalizei". Cu aceasta ocazie mi s-a repro~at, eu virf 9i indesat,
nefericitul deznodamint a1 tratam.entului! Am pastrat taeerea, pentru
Cd ma simteam legat de datoria discretiei profesionale. Numai mult timp
dupa aceea am aflat, prin intermediul unui coleg care viziteaza acel
'Ospiciu~i care a avut prilejul s-o vada pe tinara agorafoba, Cd raporturile
dint1'e mama 9i bogatul amic al familiei sint de notorietate publica 9i
probabil favorizate de sot ~i respectiv tata. A~a-zisului "secret", a~dar,
i-a fost sacrificat tratamentul.
In anii care au precedat razboiu1, in cOlldiWle in care mare1e aflux
de straini m-au facut independent fata de favoarea saudeiavoarea ora-
9ului meu natal, mi-am impus regula de a uu mai intreprinde niciodata
tratamentu1 unui bolnav care nu dispune de sui juris in rela'~iile esen-
tiale ale vietH, fiind independent fata de ceilalti. Este () regula pe care
nu 51-0 poate impune si respecta arice p5ihanalist. Cum insa eu va previn
imp'otriva celor apropiati bOlnavului, ·s-ar putea Sd. fiti tentati a crede
~a padentii indicati pentru psihanaliza trebuie sa fie separati de familia
lor 51 eEl. tratamentul nostru nu ar fi aplicabil dear Densionarilor din
08picii1>;"de boli nervoase. Nicidecum. Este mult mal :wantajos pentru
boJnavi, ctunei cind ei nu se aila 1ntr-o stare grav[l de epuizare, sa se
gs.seasca in timpul tratamentuluiexact in conditiile in care au de rezol-
vat Droblemele care li se Dun. In cazul acesta este suficient ca rudele sa
'un ;ina sa neutralizeze p'rin atitudinea lor acest avantaj 91, in general,
sa nu manifeste nici 0 ostilitate cu privire la erorturile mediculni. Dill'
-clt ,d'e greu de ob~inl.lt Sl11t ac€ste lllcruri IF'ire:~;te, 11U \let-i intirzia S3. va
da~i seama in ce masura succesul sau insuccesul tratamentului depinde
de mediu1 social ;;i de nivclul cultural al familier.
Oa1'e nu gasiti ca toate acestea nu ne prea dau 0 idee inalta despre
eficienta psihanalizei ca metoda terapeutica, chiar dad'! majoritatea i11-
succeselor noastre nudepind docH de factori exteriori? Prietenii psi-
hanalizei m-auconsiliat sa opun 0 statistica a suceese10r colectiei de
insuccese care ni se· repro$cazi'i. N-am acceptat Am argurnentat, 111 spri-
jinul refuzului meu, cfi 0 statistica este lipslEt de valoilfc atund clnd
elementele pecare Ie juxtapune nn sint destul de comparabile, iar ca-
zurite de afectiuni nevrotice supl_1se tratamentului psihanalitic diiere'l,
intr-adevar, din diverse puncte de vedere. In aiara de aceasta, interva1u1
d'2 de care am Ii putut tine seama estc prea scud en sa putem
afirma cIi avem de-a face cu vindecari durabile, iar in multe cazuri nu
ne-am putea hazard a sa afirmam nimic in acest sens. Aeeste din UlTna
cazuri sint ace1ea ale persoanelor care l$i tainuiesc boala, ea I?i tratamen-
tul, "01 a caror vindecare trebuie sa fie de asemenea tinuta in secret. Dar
,ceea 'ce 111-a determinat, mai pres us de orice ait co~siderent, sa l1U tin
cant de acest sfat, este experienta pe care 0 am in legatura eu maniera
irationali'i In care 5e cOl1xporta oamenii in chestiunile referitoare la te1'a-
peutica~i in 1egatura cu slabele posibilitati de a-I convinge eu argumente
He ele extrase din viata 'Ii din ohservatie. 0 noutatc terapeutid
~.~te ac~eptata ~~al~ cu entuz~asm. zgomotos, cum a fast c37u1 primei injec-
'VII en tuberCUllIla efectuata de r::och, sat! ell 0 neirlcrcd~re dezolanta,

362
 a rost cazul vaccinului cu adevarat binefacator a1 lui Jenner 5),
::''-:11:1

~i astazi mai are adversari de neimpacat. Psihanaliza sa izbea de 0

::':;['8
:JreiudecatEl vEldita. Daca ne refeream 1a vindecarea unui caz dificil, n1 se
~'i;pundea: aceasta nu dovede~te nimic, pentru ca 1a ora c:ceasta pa-
::~':mtul dumneavoastra ar fi fost sanatoschiar sl farEI trabmentul ofer1t.
::::c dad 0 bolnava, care parcursese patru ciclU:ri maniaco-depresive :'ii,
it: Umpul unei pauze consecutive melancoliei, a fost sUPUS£tunui trata-
=n~nt psihanalitic, ca apoi, dupa trei saptamini, sa Inceapa' 0 nona
?'2:rioada de manie, atunci toti membrii familiei, aproba~i de 0 inaWi
3cm.itate mcxlical[l chemata pentru consultatie, f?i-auexprimat convin-
eel aceasta noua criza nu putea fi dedt consecinta tratamentului
Nimic de fi'icut impotriva prejudec:'itilor. Trebuie de a:'iteptat,
::'\slud timpul sa Ie nimiceasca. Vine ;;i ziua in care aceia;;i aameni gin-
altfe1, de la 0 zi la aita, in 1egatura Cll aceleaf?i lucruri. Dar de ce
Y~-3U gindit ;;i ieri cum. glndesc astazi ? Atlt pentru noi, elt :;;i pentru ei,
2ste un rnister impenetrabiJ.
Se poate totu;;i ea prejudecata impotriva terapeuticii analitice sa
fie pe cale de a regresa,. 0 dovada In acest sens constituind-o difuziunea
c0ntinu:J. a teoriilor psihanalitice ,;>iere;;terea, in unele tad, a nun:u'irului
;ie medici care practicc't psihanaliza. Pe dnd eram t1ni'lr medic, am
cJ.cercurile medicale intlmpinau. tratamehtul prin sugestie
cu acela')i val de indignare eu Care "rezonabilii" de astdzi
}J'sihcll'lalizR. D(}r~ in cali tate de agent terapeut.ic~ 11ip11-otis111Ul
.ntl .~;l-a tinut prol11isiunea facutii la 111Ceput. Noi, psiha11ali~tii~trebuic S3
'A18sOCOti111 rn.ostenitorii s~1ilegithni si 11U l1itanl in.cura-jclrile si toate
:2xDlicatiile teor~tice pcntru care Ii siIitem indatorati. Pre]udecatile care
38 repro~eaz;'i psihanalizei se redue, in fond, la aeele £Em.omene pasagere
de exagerarea eonflictelor in cazul unoI' analize cxeeutate ell
, s~u i~ltrerup~e. bruse. Ac~m, dnd. 9titi cum. n: COr:'portam ~no!
de OOHUVl, putetl Judeca daca efortunle noast1'e smt Cie natura sa
C2uzeze prejudicii ireparabile. Desigur, analiza se preteaza la tot
de abuzuri, ia1' transferu1 constituie un mijloc deosebit de primej-
dios in miini~e unui med~c necon~tii~cios. D~r cin~ cunoa9tc' un mijlo;
·sa.n un p1'oceaeu te1'apeutlc care sa fIe la adapost ne acest abuz? ea sa
fk~ instr!1rncllt ,de f11sal1ato~ire, U11 bistJlriu trebuie sa taie.
L""rnincheiat sLfar[l a dori sa fac uz de un artificiu oratoric. VElvoi
-spune ca, rcgretind, recunose toate lacunele lectiilor pe care Ie-ati
8udis.t. Regref mai ales faptul de a va £i fagaduit adesea sa revin asu]Jr~
'c~l:c1rei tcme pc cal'e am atins-o in treacat :;;i de a nu-mi fi tinut faQa-
din cauza orientarii 1uate de expunerea mea. :lVi-am incu!U211tat
:'icl V'} initi2z intr-o materie aflata inca in plina dezvoltare, inca foarte
voind 5-0 rezum, insa;;i expunerea mea a dcvenit lacunara.
01'1am adunat toate materialele in vederea und concluzii pe
C,:E'8 m-am a.btinut s:-o .fo~mulez eu .insumi. I?ar ~nu a~1. .ambitia .sa fae din
o.unmeavoasrra speclClll~n; am dont doar sa va clanflC anmmte lucruri
S.3~va stinlulez.
*'
* *

6) Ed w a l' d J e n n e r (1749-1823), medic englez care a_ demonstrat ca ino-

~ ,:l3.rea ia am a vaccinei vitelor produce imunitate £ata de variola. JVIetoda sa de
vEc.:inare preventiva a pern1is corl1baterea epidefuiilor de pvarsat negrlx;;, adevarat
'i1'La.5'el In BuroiJa secoiului al XVIII-lea. (Nota tri1d.).

363
 _PRELEGRI
DE PSIHAN.lLIZl
 PRELEGEREA INTII i)

Nu mie Imi revine m0ritul - daca existEi v1'eunu1 - de a fi adus pe

lume psihanaliza 2). N-am participat 1a p1'ime1e ei inceputuri. Eram Inca
student, absorbit de pregatirea ultimelor me1e examene, cind un medic
din Viena, dr. J 0 s e p h B r e u e r 3), a aplicat pentru prima data tl,cest
procedeu In tratamentul unei fete isterice (prin anii 1880-1882). Ded 5e
euvine sa ne ocupam in primu1 rind de istoria aeestei bolnave 9i de
aceea a tratamentului ei. Aeeste date se gasesc :in detaliu in Stlidii asu-
pm isteriei 4). Dar inainte de aceasta, inca 0 observatie. Am aflat, nu fara
satisfactie, di majoritatea aseultatorilor mei nu sint mediei. Sa nu va
temeti ea este necesara 0 fonnatie medicala spre a-mi urmari expunerea.
Vom strabate 0 parte de drum :in tovara9ia medicilorj 111S3. 11U vom '111-
tirzia sa ne despartim de ei, spre a urma pe dr. B re u e l' pe 0 cale
eu totul originala.
Eo1nava doctoru1ui Breuer era 0 fata in v'lrsta de douazeci si unu de
ani, foarte inteligenta, care in cursul celor doi ani de hoala a manifestat
o serie de tulburari fizice 9i mintale, mai multsau mai putin grave. Ea
p1'ezenta 0 paralizie a eelor doua extremitati din dreapta, insotite de

1) In septembrie 1909, - S. Freud a tinut 0 serie de cinci expuneri despre

psihanaliza In fata unui auditoriu american, la Clark University, VJorcester, statuI
Massachusetts, cu prilejul sarbatoririi a doua decenii de existenta a acestei insti-
tutii de Invatamfnt. Expunerile au fost publicate mai Intii _in American Journal
of Psychology, iar In 1910, eu titlul Uber Psychoanalyse, fntr-un voluma5 editat
de Franz Deuticke Verlag, Leipzig, Wien. Slnt precedate de 0 dedicatie pentru
psihologul $i pedagogul american G. S t a nl e y H a II, stralucit discipolal lui
\V i I h elm \N u n d t, Intemeietor41 psihologiei experimentale. Prima prelegere se
cleschide cu dteva cuvinte adresate de Freud publicului din "Lumea Noua". (Nota
tract.)
2) Intr-o nota adaugaUi de S. Freud In 1923, se face 0 trimitere la lucra"ea
Zur Geschicht"e -del'psychoanalytischen Bewegung, aparut initial in Jahrbuch del'
PsychoanaZ-yse, Ed. VI, inclusa apoi fn acela$i volum de opere complete in care
se gaSe$te $i Uber Psychoanalyse (Gesammelte Schriften, viertel' Band, Interna-
tion:aler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, 1924; volumul al
XII-lea care cuprinde, Intre altele, Neue Folge del' Vol'lcsungen zur Eint:ihl'ung in
die Psychoanalyse, scriere capitala pentru intelegerea "ultimului cuvInt" al psih-
analizei freudiene, a aparut In anul 1934). (Nota trad.).
3) Dr. J 0 s e f B l' e u e r, nasc. 1842; membru corespondent al Academiei de
$tiinte, CU110scut pentru lucrarile sale asupra respiratiei $i fiziologiei aparatului
vestibular (simtul echilibrului).
!,) -Studien -uber Hysteric, "\Nien, 1895. 4. Aufl, 1922 (euprinse in vol. I al ope-
relor complete). Fragmente din capitolele scrise de mine Val' aparea in traducere
engleza,la New York, sub semnatura dr. A. A. B rill (Selected papers .on
Hysteria and other Psychoneurosis by S. Freud, Nr. 4 al "Nervous and Mental
Disease Monograph Series", New York, Third enlarged edition 1920).

367
anestezie 5); din dud in cind aceea,?i afectiune cuprindea ~i membrele
din partea stinga ; in afara de aceasta, 0 tulburare a mi~ci.irilor oCl.llare
~i perturbari multiple ale capaciti'itii vizuale ;dificultate de mentinere
a pozitiei capului; tuse nervoasa accentuati'l, dezgust pentru oriee fel
de aliment ,?i, timp de mai nlUlte saptamini, neputin1,;a de a bea, in
ciuda setei mistuitoare. Mai prezenta 9i 0 alterare a functiilor linlba-
juIui, neputlnd nki vorbi 9i nid intelege limb. sa materna. In sfifi~it,
era predispusa la stari de "absenta\"stari de confuzie, delir, alter are a
intregii personalitati. Toate acestea sint tulburiiri carora va trebui sa Ie
acorclam toata atentia.
Pare firesc sa presupuneti, chiar fara sa fiti medici, ca simptome ca
aeelea peeare Ie-am enumerat 11edezvaluie oafccti1.me grava, probabil
a creierului, afectiune care ofera pre a putine sperante pentru 0 insi'ina-
to~ire ~i care, fara indoiala, Val' duee rapid la moa1'i8. Totu,?i mcdicii 'lor
sustine ca, intr-o multime de cazuri aparent 1a fe>! de grave, putem
formula un pronostic ITlai favorabil. Cind simptome de acest gen se
intilnesc la 0 femeie tfnara, ale card orga11einterne esentiale (inima,
rinichi), sint intru totul normale, insa care a suferit violente traume
afective, ,?i cl11d aceste simptome se desLl,?ORraintr-un fel capricios ~i
nea~teptat, medieii sint lini~titi. 1ntr-adevar, ei recunosc ca in acest caz
este vorba nu de 0 vatamare organica a creierului, ci de acea stare bizar{:
:;;imisterioasa careia inca medidi greci ii dadeau muncIe de isterie, stare
capabila sa simuleze un intreg ansamblu de tulburari grave, dar care
nu pune viata in perieol ,?i care lasa speranta unei vindedri complete.
Nu totdeauna este usor sa se deosebeasca 0 asHe1 de isterie de 0 afec-
tiune organica gravEl.'!nsa pe noi nu ne intereseaza aici cum se stabile:;;te
diagnosticul diferential. Sa notam, pur 9i simplu, ca acest caz al tine-
rei fete a lui B r e u e l' este dintre acelea pe care nici un medic priceput
nu va ezita sa-1 diagnosticheze ca ist2rie. Trebuie sa precizam. aid ca
simptomele bolii au aparut in vreme ce fata acorda ingrijiri taEi.lui ei
venerat (in cursu1 unei boli care avea sa-i aduca moartea) ~i ca propria
ei boala a silit-o sa renunte 1a accste ingrijirL
Informatiile precedente epuizeaza tot ceea ce ne-ar putea relata me-
dicii cu privire la cazul care 11eintereseaza. A venit momentul s3,-i pa-
rasim, deoarece nu trebuie sa ne inchipuim ea s-a facut mare lucru in
directia vindecarii, daca s-a substituit diagnosticul· de isterie aceluia de
afec~iune organica cerebrali't. Arta medicali'! este eel mai adesea la fel de
neputincioasa, aUt Intr-un caz, cit ,?i in ce1alalt. in alternativa in care
este vorba de isterie, medicul nu are nimic altceva mai bun de fi'icut
dedt sa lase bunei naturi grija de a asigura restabilirea, pe care el se
SQcoatein drept 5-0 pronosticheze 6)..
Dad!. diagnostioul de ist&ie 11 intereseaza prea putin pe bolnav, in
schimb n intereseaza indeaproape pe medic. Atitudinea acestuia este
eu totu1 alta fata de isteric dedt fata de un bolnav suferincl din punet
de vedere organic. El nu acorcla celui dintii acelai)i inte,res ca celvi din
urma, deoarece suferinta sa este mai putin gnJVa, in ciuda aparentelor.

5) "mit UnernpfincIlichkeit" (= eu pierderea sensibilitatii) 111 textul original.

(Nota tract.).
U)$tiu cii aceasta afirmatie 11U mai este exacta astazi, dar ea ern in peri-
oada a':1terioara anului 1380, pe care 0 avem in vedere. Daea de atunci lucrurile
S-ilU sehimbat, cercetaFile carora Ie schitez aici istoria au contribuit in buna ma-
sma la aceasta sehimbare..

368
 :ia nu mtam ca medicnI, in timpul stndiilor sale, a invatat de exemplu
ir.. cazUi'ile de apoplexie sau de tumori sa-$i reprezinte mai mult sau
mat putin exact cauzele simptomelor organioe. DimpotrivEt, in prezen1ia
ciuHteniilor isteriei, iltiinta sa, cuno$tintele saleanatomlce, fiziologiere
~; patologice il lasa suspendat in aer. El nu poate intel€ge isteria, este
ornpetent in fata e1. Ceea ce nu poate sa-ti placa nicidecum, daca
inalt{l despre valoarea propriei tale $tiinte. Istericii pierd, a$a-
eL8t', sinipatia medicu1ui, care li considera oa pe ni$te fiinte care inoaloa
9tiin~ei medicale, privindu-i oa pe ni$te eretici in c0111paratiecu
dreptcredincio$ii. El Ii crede capabili .de toate relele posibile, Ii aouza
de exagenre $i de simulare intentionala $i ii pedepse$te retragindu-Ie
intere3ul sau.
Dr. B r e u e r, insEt, nu s-a con1portat in felnl acesb cu pacienta
sa. eu toate ca la inoeput era incapabil sa-;;i aline bolnava, nu i-a
refuzat nid bunavointa, niei interesul san. Neindoios di sarolna i-a
fostw;>matade renmroabilele calitati spirituale ~i de oaracterul feitei.
SImpatia ou care e1 a inceput 3-0 observe i-a ingaduit sa-i fie de ajutor
III scu ..:rta "I'vre1112.
obser"\'-at C2.. in. starile sale de absenta, de alterarc Dsi11ica inso~-
c{mfuzie, bolnava avea obiceiul sa n;uTmU~'eciteva "ouvinte care
sa so refere 1a preoeupari intime. Medioul Ie-a not at 9i, adu-
i
dnd b~.jnava in stare de hipnoza, Ie-a repetat, euvint eu cuvint, spe-
rind oa astfel sa declan$eze gindurile care 0 framintau. BolnClva C3.V.l
in $1 prime a InEiiraintimplarile 'ii a reproduce fenomenele psi11ioe
a existen~a 0 tradaser~. euvintele disparate mul'murate in starile
ei ·~~:~e absent-a. Brau fa11tezii 'I) de 0 adinca tristete, adesea chiar de 0
anurnita frumusete poetica - noi le-amdenumit reverii ---, avind ca
de plecare situatia unei tinere fete care statea 1a capamul taUUui
e1 b~'-JL'lav-.DUIJ8. ce rostea 0 serie de astfel de fan;tezii, ea 52 aTata eli-
ben'_::" readusa la 0 viata psihica normala. Ameliorarea, care dura
mat ore, c1ispaxea in ?iua urmatoare, spre a face 10e unei noi
." >, , L~ t~ •I' r 1 1 A '
sta~l 0.2 aosen~~ care e~'~ supnm~ a, ~n a.ce?>?lIe , ~e repr?uucerea ve~'-
bahi a unol' n01 fantezll. Era nemdolelmc laptul ca tranSlOrmarea pSl-
h1';::3 :manifestatEi in timpul starilor de absenta era 0 consecinta aexci-
produse de aceste fantasme de 0 intensa tonalitaite afectiva. Insa~i
care -- fapt bizar - in acel stadiu a1 bolli sale nu vorbea
intelegea dedt limba engleza, diidu acestui gen nou de tratament
denurn.irea de talking cure 8) sau, in .gluma, ii mai spunea $i chimnef/
swe2ninC! f);.
S~a observat curind, co. din Intlmplare, ca 0 asemenea "curatire"
a suflBtU.lui inse11111amal mult dedt indepartarea pasagera a tulburarii
psi.hke care rena;;tea rara Incetare. De asemenea, simptomele dispareau
a:u:?ci cll~d, ,in st<:re de, hipnoza, bolna:ra ~$i amintea, ~uprinsa _de va-
dlta emotle, In ce unpre]urare s-au mal1lfestat pentru pnlTla oara aceste
simptame. "Era 0 vara eanieulara :;;i bolnava suferea mult de setej in
snrs-it, rar;'i a putea arata motivul, deodata Ii fusese eu neputinta sa
mal 02:1. Ea putea apnea paharul cu apa muIt dorit, insR de. indata ce

q Fantezie == activitate psinica productiva, avind drept continut iluagini,

scene, intlmpliirl -traite de bolnavi ca realitate. (Nota trad.).
S} CU.nl 'verbala, (Nota trad~).
:I: CUTiHirca cu;;ului de c,iltre hornar. (Nota trad.).

24 - d. 4cH 369
n atingea eu buzele, n respingea ca 0 hidrofoba. Evident, in timpul
acelor cUeva secunde ea se gasea in stare de absel1\l't. Nu se hrbll€a
decit eu fructe, spre a-liii astimpara setea care 0 ehinuia. Aceasta duy,a
de vreo 9ase saptanuni, cind, intr-o zi, fiind hipnotizata, ea se pEnse
de guvernantcr engleza, pe care n-o putea suferi. Povesti apoi, cu toate
semnele unui mare dezgust, ca a intrat in camera guvernantei, iar ca-
telu:;;ul acesteia, un aE.imal oribil, se adapase dintr-un pahal'. Din poli-
tete, ea nu facuse niCi un fel de observatie. TerlninindLH?i povestil'ea, .
manifesta un aeces defurie, pe care pina atunci :,?i-o retinnse. Apoi
ceru sa bea, bau mults.· aps. far a retinere 9i se trezi din hipnoza eu
paharu11a gura: Tulburarea a dispal'ut asHel pentru totdeauna" 10).
Sa poposim putin asupra aeesteiexperien1ie. Nimeni inca nu Eicclse
sa dispara in aeest mod un simptom de isterie :'?inu pMnmsese aUt de
aditio in intelegerea eauze10r sale. Ce descoperire p11na de consecb~e,
daea majoritatea unor asemenea simptome arputea fi 3up1'i111ateas::el J

B l' eu e r nu crut.a .niai un dort spre a proba faptul ;;i studiase siste-
matic patogeneza altor simptome morbide inca $i mai grave. Constata
ca, in aproape fiecare caz, simptomele emu, ca sa zicem a.'?a, rezi-
duuri ale unor traid intens emotive pe care, din acest 111OtiV, noi Ie-am
denumit mai tirzin traurnatisme psihice. Caracterul lor p;1rticular se
explics. prin legatura eu scena traumatizanta care Ie provocase. D-~rpa
expresia eonsaerata, simptomele erau determinate de scenele in raVirt
eu care ele reprezentau reziduurile mnezice, a~a incH nu mai era ne"
cesar sa se vacta in ele efecte arbitrare 9i enigmatice ale nevrozei. To-
w,?i, contral' celor ee ne-am fi a~teptat, simpt01nul nu rezulta intot-
deauna dintr-un singur eveniment, oi, de cele mai m.ulte od, din kafU-
matisme lTm1tiple, adesea analoage $i repetate. In consecinta, trebJia
.sa reprodueem in mod eronologic tot aeest lant de amintiri patogene,
insE\.1nt1'-o ordine inversata, cea din m'ma la ineeput, :,?iprima la sfir-
.~it. Era cu neputinta sa se ajunga la primu1 traumatism, aclesea eel
mai profund, dad. se trecea peste verigile intermediare.
Desigur, doriti M aIte exemp1e de simptorrie isterice, in afara
generat de dezgustu1 de a vedeaun dine bind dintr~un pahar. lnsa,
pentru a ramine credincios programului meu, ma voi margini 1a foarte
putine exemple. B r 8 u e r relata di tu1burarile vizuale alebolnavei sale
se raportacLl1a urmatoarele imprejurs.ri: "Bolnava, eu ochii In lac:rirni,
era a;;ezatii linga patul tabilui sau, dnd acesta 0 intreba deodata dt e
CE'asul.Lacrimile 0 impiediqau sa vada limpede; eu un efo1't, ea aduse
ceasul foarte aproape de oehi $i cadranul i se paru nespus de rnare
(macropsie $i strabism convergent) ; apoi ea S8 sili sa-$i retina lacrirnHe,
pentr1.l ea bolnavul sa nu i Ie observe" 11). Sa subliniem ea toate aceste
impres}i patogene datan din perioada in care ea se o0upa de tatal iDol-
nay. "lnt1'-O noapte ea se trezi, extrem de nelini$tita, deoarece bo1navul
avea febra mare, :,?iea era in oolmea incordarii, cad se R$tepta sosirea
unni chirurg de la Viena, penh'll 0 operatie. Mama sa nn era aeasEl.;
Anna se afla a~ezata 1a capatiiul bolnavului, eu bratul drept sprijinit
de spatarul scaunului. Cazu 1ntr-o stare de visare 0U oehU deschisi 81
vazu ea un $arpe negru ie:;;ea din perete ~i se aprvpia de- bolna~< c:a
s8.-1 mu;;te. (Este foarte probabil ea in paji$tea dindaratul easei 5e ga-

10) Gp. cit., p. 31.

il} Studi~n Hber Hysterie, ed. a!l-a, p. 26.

370
sea:'l realmente ~erpi care deja 0 inspaimintase1'a pe bolnav[l ~i Ii furni-
=2.5e1';'teme de ha~ucinatie). Voi sa alunge lighioana, dar era ca para-
ilzata; bratul drept, atlrnat de spiitarul scaunului, "adormise", adlea
::-2 afla intr-o stare de anestezie ~i de pareza $i, de indata ce ea
:;:;r-ivi,degetele se transforn1ara in $erpi~ori ell capete de mort (un-
:;;biUe). Desigur c[\ a H\cut sfortari sa alunge $arpele cu mina dreapta
paralizata, ~i asHel anestezia ~i paralizia S-3U asociat 1a halucinatia eu
~arpe1e. Cind acesta disparu, ea voi, plina de teama, sa spuna 0 ruga-
dune, dar nu putu rosti nici 0 vorb~i, in nid 0 limba, pina cind, in cele
din urma ea nu putu vorbi dedt l'eamintinclu-$i 0 poezie pent:ru copii
in engleze$te, ~;;ide atuncl se putu gindi $i ruga in aceasta limba" 12).
Amintirea acestei scene, sub. hipnoz-ii, c1use la clisparitia anchilozei para-
litice a bratu1ui drept, existenta de la inceputul bolii, $i toto data puse
capat tI'a,tamentului.
Cind, multi ani mai tiI'ziu, am inceput s[\ apHc propriilor mei bol-
navi metoda de corcetare lid de tratament a lui Breuer, experientele
mele au fost in Clcord ell ale sale.
o doamna in V1rst;'!,de aproximativ 40 de ani av,ea un tic, un 5t1'a-
niu plescait de limba, care se producea in starile de agitatie fara Vreo
caudl evidenia. Ticul i$i avea originea in dou;, intlmplari dHerite, care
aveau comun faptul ca, printr-un soi de contradictie, ea recursese la
acest plescait ink-un l11:Olnent in care dorea Cll ardoaretocmai sa nu
tu1bure lini9tea: 0 data, pentru a TIu-'ii trezi copilul bolnav, care, - in
sfil't?it adormise, iar aIta data, Cll prilejul unei p1imbari eu trasura,
facutj impreuna cu ambii copii, spre a nu speria cali ingroziti de 0
furtuna ::i). Dau acest exemplu dintre multe altele ce pot fi gc'isite in
Stucliileasu]Jra isteriei H).
Putem, in linii generale, sa rezumarn cele expuse mai inainte in
urmatoarea foI'mul[\: istericii SUfei'l1 din ccwza reminiscentelor. Simp-
tornele lor sint, la drept vorbind, reziduuI'i :;;isimboluri comeh1orative ale
unor evenimente psihice (tralJmatice). 0 comparatie eu simboluri co-
memol'ative din alte domenii ne va permite sa aprofundam intelegerea
acestei simbolistici. J\Ionumentele eLl care impodobim marile noastre o1'a:;;e
5int simbo1uri comemorative de acela9i gen. Astfel,. vizitind Londra, in
fata uneia din cele nBi n"13.1'igari a ora:;;ului, veti gasi 0 co1oana go-
tiC?1 bogat decorata: Charing Cross. In secolul a1 XIII-lea, unul
dintre batdnii regi plantageneti; care conducea la oatedrala West-
minster corpul prea iubitei sale regine Eleonora, a I'idicat crud
gotice Ia 10cu1 fiecarei stationari unde skriul fusese depus la pa-
mint, iar Clwring Cross este eel din urma, monument care trehula sa
perpetueze amintirea acestui cortegi:.l funebru 1,,). 1ntr-o aHa parte a
ora:;,ului, nu departe de London Bridge, veti observa 0 coloana l110dernii,
foarte inaIta, care se cheama The JIonurnent. Ea trebuie sa eVOce amin-
tirea marelui incendiu care a izbucnit acol0 in apropiere, in ann1 1666,
distrl1gind 0 111al'e l~arte din ora~. ~~ceste 111Dnlll1Tenteslnt ~i ele nsim-

1~) Stu.diert 'nber Hysteri-e. ed. a oi-a. D. 30.

i:,) Op. cd .• 4 Aufl., )J. 43~i p. 45.. ,
H) 0 yersiune in limba engleza a acestei dirti, imbogiitita eu unele studii
ulterioare asupra isteriei, a aparut 1a New Yotk, sub ingrijirea dr. A. B r i 11.
1;,) Sau mai degraba restaurarea ulterioara a acestui monument. Dupa cum
mi-a comunicat d 1'. E. Jon e s, denumirea Charing Cross 15r are originea in ex-
presia 11'ancez8. Chere reine (:-= scun1pa regina). -

371
boluri comemorative"; ea ,?i sinlptcrnele isterice ~i compara~ia pare in-
dreDtiitita pillii aiei. Ce ati sDune inS2t de un 10cuito1' al Lonc1rei care,
ast~zi 'inca, s-ar opri eUljrin; de mihni1'e in rata monumentului care
aminte$te de eonvoiul funeral' a1 reginei Eleonora, in loc de a se ocupa
de afacerile sale actua1e eu graba pe care a cel' conclitiile moderne ale
muncii, sau de a se bucura de actual", lln[rrd fermecZltoare regind care
Ii cucereste astazi inima ? Sau ce ati S1)U11ede lm altul care ar incepe
S2\ plingA in fata "Monumentului" 'cm'~ evoci', dezClstrul ora,?ului 5tri',-
bunilor sai, in vrerne ce acest ora,? ci renuscut demult din propria-I
cenusa si straluceste astazi mai mindru ea o1'icind? Istericii si eeilalti
nevr~tid se eOl11p~rtaea aC2'?ti d::;i Inndcnezi din neve1'osimilt~l nostr{l
exemplu. Nu numai c[l ei 1:;;iarllintesc de 1n'lirnpE11'iclurcroase demult
consumate, ci sint inca enlOtiol1al de acestea; 2i nu se pot des-
catu~a de trecut ~i, din pricina acestuia, neglijeaza realitatea ,?i pl'e-
zentu1. Aceasta fixatie a vieW mintale la traumatismele patogene este
unul din caraderele cele mai importante S1, Dl'actic. din celeinai sen1-
nificative ale nevrozei.
Gindindu-vii 1a boinava lu1 :s r e u e r, 1mi veti aduce 0 obiectie care,
desigur, este plallzibilfl. T'o3.te tral.l1118.tisn1-ele aCEstei fete data.Ll dill 1)2-
rioada in care ea i~i il1~grijea tattJ. lJ.olllav :;;i sinlpt0111ele ei 111J.S111.1decit
semnele amintirli care au persistst despT2 boaia ;;;i moarted tatiilui ei.
Faptul de a pastra aUt de vie ITlerncria disparutuluL ,?i aceasta la putin
ti111p cb.lpa moartea l-ui, Tl}..l are, \Tei;l Sl)U.112, rlin1ic pat-ologie; di111potriva,
este un proces afediv cu tolul nony;?], Vi''',aprob bucuros : 1a bolnava
1lli B-r e '1.1 e r, gind1..1rile fix-ate de traunlatisll1ele psi11ic-{~ 1111 all l1injic
extraordinar. In aite cazLU'i,insa, ca depilcEi in eazlll ticl11u1pe care
tratat en ,?i ale oa1'ui cauze 52 situau la cincisprezece $i la zece
ani in treout, se vede limpede ca aplecare spre ce a fost acli-
nicar§. are un caraoter net patologic. Probabil CEl $1 bolnava lui :STeuer
a1' fi aratat aceastasubordonare, daci'i nu s-ar fi supus tratamentului
catGriic 16) la putina vreme dupa aparit1a simptom,elor.
Nu am vorbit pini'i aiel de simptmne ist:erice dedt referindu-rie b
leg:lturile lor' eu biografia bolnavilor. Avem insa dc luat in s2am2
dol factori observati de :s l' e 1),'2 r 51 care 1'12 VOl' face sa s2sizElmnro-
cesul imbolnavirii ';:;:ial di5paritiei bolli. Sa sublirtiem Inaiintil falYtul
ca bolnava Iui BrellCT, ill toate situatiile pntogene, trebuia SEH;,irepr~ime
o puternica emotic, in loc sa se descarce pe dUe afective obic,;l1uite,
prin cuvinte $i actiuni. Cu prilejul maruntului incident re£erlto1' la cii-
nele guvernantel sale, ea ii'i-a reprilm~t oriee expresie a unui meTe dez-
; in timp ce veghea la capatih',l tatalui, ve,?nica ei preocupJ.I'e era
sfi nulase bolnavul sa observe nimic din angoasa $i din dure,roasa ei
stare sufleteasca. Cind, mai tirziu, reproduse aceleasi scene in fata me-
dicului ei, emotia refula.ta alEda'll\ rehwie eu 0 viol~nt[l fara pr~edent,
l?a :;;i cum ea ar Ii mentinut-o intactsl in tot acest interval de timp.
Intr,-adevar, simptol111Jlcpxe supraviei;uise acelor scene prezenta 0 cre~-
t~::'l'e in intensitate pe masur{, ce medicul se straduia tot mai mult si'i-i
aescopere cauza. spre a dispare de indata ce aceasta a fost compIet
dezviHuit3.. Pe de aitaparte, ,'i-a putut constata c[t evocarea scenei in
prezenta medicului raminea fari'i efect dadi, dintr-un motiv oarecare,

fi;) Kathartische Behandlurlf/ = terauie catartic8 .. metoda psihoterapie -care

pernlite bolnavului descarcarea '-'afectelor '-patogene. (Nota trad.).

372
 -=..:::c,staavea loc fara. a fi insotita de emotie, de "afecte'~. In l11'odV1-
tocl11'aide soarta acesto1' afecte, de mobilitatea 1m depindeau aUt
::;:;ala, cit $i 1'estabilirea sanatiltii. Se poate astfel admite di pacientul
s-a imbolnavit din cauza emotiei declan~ate de 0 situatie patogena,
emotie care nu s-a putut expdma in mod normal $i care, astfel, a
,·;};nas "blocata". Aceste afecte bloca:te au 0 soar,ta dubla. Uneori ele
p21'sista caatare ~i i~i fac simtita p1'esiunea asupm intr,egii vieti
bioc, pentru care reprezinta 0 sUTsi'ipermanenta de iritare. Alteori ele
52 tran5fo1'mE1in procese anormale somatice de excitatie san de inhibitie,
C:lre nu reprezinta altceva dedt simptomele nevrozei. E5te ceea ce am
:1:lmit noi "convcrsiunea isterica" 17). In viata norm:ala, 0 anumitii can-
:itate din energia n08.str8. afectiva este intrebuintata pentr·u excitatia
corporalii, producind manifestEtrile expresive aLe emotiilor, eunos.cute de
noi toti. Isteda de conversiune nu este altceva dedt 0 expresie a unoI'
emotH .exagerate, tl'aduse prin Inijloace insolite. Daca apa unui riu se
scurge pe doua cana1u1'i, unul din ele 5e va 1'ev3.1'S8. de indata ce pe
celalalt curentul de apa va 'intimpina un obstacol.
Dupa cum vedeti, sIntem pe punctul de a ajunge 1a 0 teorle pur ps1-
hologlca a isteriei, tE-Qrie 111care TIed acordar11 -pri1hll.l locpTocesuJui afec-
tiv. 0 a doua observatie a L,i 131'2 1.1 erne obliga sa acorclam, in oarac-
teri2Jarea proceselor lTlOrbide, 0 metre importantii sti"trilor de con9tiinta.
Bolnava lui 13r e ue r prezenta, alMen'j de starea sa nonnala, stari sufle-
te~ti 11TLlltiple, stari de abse11t-a, de C011fu.zie, schim-bari de caracter. lI1
starea normaEi ea nn 9tia nimic despI'e aceste scene patogene 9i de 1'apo1'-
turile lor cu. sirnptornele ; ea Ie uitase san nn Ie punea in Telatie en maIa-
dia eL Clnd era llipnotizata, trebuia sa se f302, maTi efOl'turi pentrn a-I
reactualiza in lI121Y10rie ace,ste scell~:~iar tr:}'\'{lli~cJl tIe rean1intire sUl~):rirl1a
simptomele. Ne-am in mare :ncurc:',2urain privinta interpre<tarii
acestei constatari~ dac~\ rezultatele 9i eXperi111el1tarea hilJ'ilDzei n:u ne-ar
fi indicat drnmul de ·clrm.at. Studil'l fenomen21or hipnotice ne-a obit;-
nuit cu concepti a stral'ie ca, in TlLil ,;;i acela$i individ, pot exista mai
multe grupari de fenomen2 destul de independente pentru ca
unele sa nu ,,9tie ni111ic(;de celel:cl.te. Cazuri de acest :5el, numite de
"clubla con9tiinta" 18), ocazional S2 pot prezenta in mod spontan obs,:'r-
vatiei. Daca,· intr-o atare dedublare a peirsona1itiitii, eon$tiinta rEimine
constant legaiii de una cUntre stari, atunci aceasta este nnmita
stare psihica conf}tientii, numindu-se incon$tienta cea care rihnine sepa-
rata de aceasta. Fenomennl ounoscut sub numele de sugestie posthip-
notkii, in care un ordin clai in cursul hipnozei eSte adus la indeplinire
mal t1rziu, in starea normala $i cu oricepret, ne oie1'a 0 imagine exce-
lenta despre influent a pe care starea con9tienta 0 poate suferi din par-
tea inconEltientului, 9i tccmai avind in vedere acest model putem noi
intelege fenomende constat ate in isterie. Breuer s-a hotarlt sa admiti'!
co. simptomele isterice ar Ii provocate in cursul starilor suflete~ti spe··

17) Kont:ersionshysterie = isteria de conversiune, forma de isteriecare constii

in transpunerea unui conflict psihic In simptome somatice. (Nota trad.).
13) "double conscience" in textul freudian. Expresia Incetatenita este aceea de
"dubla personalitate". in realitate s-a demonstrat existenta, la unul !ii aceIa!ii in-
divid, in cazuri patologice, a unor multiple personaliti'tti, pe dnd unii conside·ra
ca este vOTbade un "artefact" psihologic. (Nota trad.).

373
dale, pe care el Ie denumea hipnoide 10). Excitatiile care se produc in
stilri hipnoide de acest fel devin wior patogene, deoarece in aceasta 5i-
tuatie fin gasesc conditiile necesare realizarii lor normale. Ia na~tere
atunci acest prod us neobi$l1uit care este simptol11ul ~i care patrunde in
viata psihica nOlI'malaintocmai ca un corp strain, eu aUt mai nmlt eu
cit subieetul nu are $tiinta de cauza raului sau. Acolo uncle este un simp-
tom, este 91 amnezie, im gol, 0 lacuna in memorie iii, dad, reu~im. sa
umplem aceasta lacuna, suprimam prin aceasta simptomul insu~i.·
IVIIi tem ca aceasta parte a exp\.:nerii mele nn va est2 preaclara ..
insa ingi'iduitori. Este vorba de puncte .noi de vedere· iii dificile, pe
care este ell neputinta poatB sa Ie p1'ezentam m:ai pe inteles, eel putin
pent1'u moment. Dealtfel ipoteza breueriana a stdrilor hipnoicle s-a
aratat a fi tncomoda $i superfluEl, ~i psihanaliza de azi a abandonat~o.
Veti afla mai tirziu tot ceea ce s-a mai descoperit in spatele starilor
hipnoide ale lui Breuer. Avceti fa1'a indoiaU't, f?ipebuna dreptate, impre-
sia ea cercetarile 1ui Breuer nu j)uteau oferi declt 0 teorie incomnleta
91 0 explicatie deficitara a faptelor observate, dar teoriile perfect~ nu
cad din eer 1/iati avceatot dreptul s8.-1suspectat;i pe omul care, inca de
la inceputul observatiilor sale, v-ar prezenta 0 te01'ie fara cusur, CU
fatuI dep8.vir$ita. 0 astfe1 de teorie n-ar Ii dedt produsul speculatiei,
$i nu rodul unei explorari obieetive a realiUitii.
..,

ID) Hypnoider ZustQlid = stare hipnotica, stare psihidi in care continuturile

constiintei nu intra dedt putin sau deloe in relatii asociative ell restul vietii min-
tale: (Nota tracl.)· ..
 PRELEGEREA A DOUA

Cam in \Temea in care B l' e u e l' pradica a sa "talking cure", maes-

C h arc 0 t '19icontinua, la dinica Salpetriere, dip Paris, cerceta-
rile asupra isteriei, care trebuia sa coaduca La 0 noua concepti,e asupra
acestei nev"Toze.Rezu1tatul La care a ajuns el nu er:a pe atunci cunos-
cut 1a Viena. Cind '1nsi'l,un deceniu mai tirziu, B r e u e r 9i cu mine am
public at comunkarea noastra preliminara. asupra mecanismului psihic
a1 fenomenelor isterice, inspirata din efectele tratamentulL\i catartic a1
prlmei bolnave a lui Breuer, noi ne gaseam din plin subinfluenta cer- ~
cetarilor lui C h arc 0 t. Am considerat atunci dificultati1e psihice 1) ale
bolnavilor n09tri drept echivalente ale traumatismelor psihice earora
Ch are 0 t Ie stabilise rolul in de;terminislIml paraliziHor isterice. Ipo-
teza starilor hipnoide a lui B l' e u e r nu este dedt un ecou al expe-
rientelor profesorului francez referitoare 1a producerea, sub hipnoza, a
unoI' .paralizii int.t:'utatul asemani'itoare eu paraliziile traumatice.
Ilus tru 1 clinician, caruia i-am fost elev in anii 1885-86, eta p1'ea
putin inclinat spre conceptme psiho1ogice. Oel care a inoe1'oat sa ana-
lizeze indeaproape procesele psihice ale iste1'iei a fost discipolul sau
Pie r l' e J a net, iar noi urmamexemplul sau 2), fi'lJC'lnddin dedublarea
psihica ~i din disocierea pe1'sonalitatii pivotul co11.ceptieinoastre. Teoria
lui J a 11e t se sprijina pe dodrinele admise in F1'anya in legatura eu
robl erediti'itii 9i a1 degenerescentei in privinta originii balilar. Dupa acest
aut or, isteria este 0 forma de alterare degenerativa a sistemului nervos,
care se manifesta printr-o slabiciune congenitala a sintez€i psihice. lata
ce intelege e1 prin aceasta; istericii a1' fi dintru ineeput incapabili de a
mentine unitatea vietH sufleteilti in diversitatea ei, de tmde ar rezulta
tendinta de disocie,re miniala. Daca '1mi permiteti 0 compa;ratie banala,
1nsa clara, istedcu1 1ui J a 11.e t ne sugereaza imiaginea unei femei pli'i-
plnde care iese pen<tru a-ili face Gump8!r,aturile 9i se in:toaroe aoasa '1n-
carcata de 0 multime de cutii ili pachete. Da1' cele doua m.Uni 9i zece
degete nu-i ajung pentru a cuprinde cum trebuie tot acest morman, ~i
iata ca un pachet cade 1a pamint. Ea se apleaca sa-l ridice, insa cac1ealtul.-
$i a9a in continuare ..
Exista, totu9i, fapte care nu se incadreazi'i prea bine in aceasti'i teorie
acceptata a slabiciunii mintale a istericilor, deoareee', la isterici, in afara
de une1e capacit2cti care diminueaza, pot fi observate altele carecresc, ca

1) "die pathogenen Erlebnisse" in textul originill. (Nota trad.).

2) Aceasta recunoa'itere lipsita de echivoc, care dealtfel nu este unica, ar fi
trebuit sa tran'ieze qdata pentru totdeauna disputa surda dintre Pie r r e J a net
~i F r e ud. Psihologul francez a continuat Insa pipa la moarte, staruind Intr-o
mare eware, sa-l trateze pe F I' e u d .ca pe un imitator lipsit de reCUno'itinta.
(Nota tract.).

375
. ~i cum al' fi vorba de 0 compensal'e. De exemplu, in ilcea perioada in. ere
bolnava lui B l' e u e l' i:;;iuitase limba materna, ca ~i pe Toate celelalte,
eu exeeptia englezei, ea ajunsese sa siapineasca aceasta limba aUt de bine
incH putea, dadi i se punea in miini 0 carte de limba germ3na, sa. fad pe
lac 0 traducel'e a ei in limbaengleza, curgatoare ~i rara CUSHr 3).
Cind, ulterior,aITl luat pe cont propriu continuarea cercetarilOT ince-
pute de. B r e u e T, curind ini-am format 0 pi'irere diferita asupra orIginii
disocierii isterice (dedublarea con~tiintei). a asHel de divergenta decisivE.
trebuia sa s;e producam mod necesar, intrucit eu n-am pornit,.ca Janet,
de 1a experimente de laborator, ci de la preocupari EJistradanii terapeutic:e.
Ceca ce ma interesa inainte de toate, erau cerinte1e prCletidi. Tr2ta-
mcntu1 catarctic,. aplicat de B r e u e r, cerea ca inainte de toate bolnE;vul
sa :fie cufundat i11'tr-ohipnoza profunda, d00arece numai in starea hip::o-
ticiJ.ajungea la cuno8.;;terea acelor raporturi patogene care ii scapau in ,,1a-.
rea normaL'S .. Or, eu nu agream hipnoza, care este un procec1eu capTicios
~i are in ea ceva mistic. Cind insa am constatat ca, in ciuda tuturo:r efc::-
turilor me1e, nu putearD aduce in stare de hipnoza dedt un mic Lt'mar
dintre bolnavii mei, In-am hoti:irit sa abandonez acest procedeu 9i sa
aplic in mod independent tratamentul catartic. Cum nu puteam t1'2,1"lS-
pune dupa bunul nreu plae starile psihice ale ce101'rnai cUntle
pacientii mei, am facutincercarea de a actiona lasindu-i pe in
starea lor norn-rala. Parea, la prima vedere, 0 intreprinde'['e nesEibuiHi:;;i
fara E;ansa de reu$lta. Era 'varba S[l' afli de la bolna\! CE:'\:-ace nin12Dl
nu EJUa;;i cu aUt mai putin e1. Cum sa Ii SlY:TatIa un asemenea lucru ?
1\11-amamintit atunci de 0 experienta bizara :;;i'instructiva pe care am
V8ZUt-Ola Be r n h e i m, la Nancy; Be r n h e i m ne artibse di persoa-
ne1e pe care Ie ac1usese in strea de somnambulism hipnotic $i pe care ie
determinase S8. savirgeasca in aceasta stare diverse acte, 111.1 pierduse1'a
dedt in" mod aparent amintirea a ceea ce ei vazuser[l ~i traisera sub
hipnoza $i ca era cu putinta sa Ie t1'ezim in ei aceste 3.Inintiri in tbnp ce
persoane1e respective revenisera 1a stare a normaEi. Daca, odata trezite
din somnambulism, Ie inkebi ce s-a petrecut,~ aceste perso,nw pretind
la inceput ca nu $tiu nimic, in58. daca nu cedezi, dac:"lIe iei din scurt,
daca Ie asiguri di i~i pot aminti, atunci amintirile dispi'irut2 reapar
negre$it.
Procedez in aoe18.;;imod cu bo1navii mei. Dadi pretindeau 1a un
moment aat ca nu stiu nimic. eu sustineam ca ei stiu si-i asipuram Cd nu
aveau dedt sa vorbeasca si ~a amintil'ea ce Ie va'veni in minte exact in
clipa in care Ie ~voipune mjna pe frLll1te,va Ii. cea cautata. In felu1 acesta
am izbutit, £ara a utiliza hipnoza, sa aflu de 1a bolnavi tot ce trebuia
spre a stabili legatura intre scene1e patogene uitate ~i simptomele care
reprezentau reziduu.ri1e acestora. Dar acesta era un urocedeu trudnic si
extenuant prin durata sa neputindu-se impune co.teh~ica definitiv8...
Totu~i, n-am parasit-o £ara a fi acumulat observatii si far a sa fi tras
concluzjj decisive. Mi-am confirmat asHel faprtul ca ~mintirile uitate nu
dispar, ea ele apm'tin bolnavilor;;i slnt gata sa S2 actJualizeze, asodate cu
ceea ce e1 $tiu inca. Exista insa 0 f0'rta care Ie impiedica sa devina
con;;tiente. Existenta acestei forte poate fi considerata ca sigura, deoal1ece
incercam senzatia efortului atunci cind, in contradictie cu ea, cautam sa

3) Este aici una din acele ciudatenii ale afaziilor, de care speciali;;tii uu se
mai arata surprin;;i. (Nota trad.).

376
 aducem 'in cOl1:'?tiintabolnavilor amintirile incon:;;tiente. Aeeasta ferta, care
mentine starea morbida, 0 simtim ca pe 0 rezistentii opusa de bolnav.
Teem'li pe 2e28.sHi idee de rezistenta mi-am' 'inte111eiat E'U conceptia
proeeselor psihice 'in cazul isteriei. .Suprimarea aeestei rezistente s-a aratat
a Ii indispensabila pentn.l restabilirea' boh1Clvului. In functie de mecanis-
mult insanato;;irii ne putem face 0 idee foarte exacta despre moclul in
care s-a instalat boa1a. Acelea$i forte care acum 5e' opun reintegrarii in
con'?tiinti'i aelementului uitat, cu siguranta ea, in momentul traumatis-
mului, au provo.eat uitarea, expulzind din con$tient incidentele patogene.
/I.m denumit rejulCii'e acest proces presupus de mine ,?i I-am considel'at
0. proba a existentei de netagadu'it a rezistentei.
Ne mai putem insa pune 1ntrebari in legi'ltU1'2 eu natura acestor
si cu conditiile refularii, in care noi recunoastem astazi mecanismul
patogen 0.1'isteriei. 0 eercetare comparativa a' situatiilor patogene,
prisma invatamintelor trase din tratamentul cataractic ne pe1'mite .sa
1'aspundem acestor intrebGri. !n toate cazurile observate se canstatiS. ca
bolnavul a resin:tit 0 dorinta imperioa5a, care' a intrat int:r-o acuta
opozitie cualte aspiratii ale individului $i care este ineompatibila
-eu exigentiele-' etice ~i estetice ale pers,oarre-i. Urn1eaza llrl scurt conflicrt ~i,
ca deznodar111nt al c:cestei Illpte interioare, dDril1ta illconlpatibilB. 'devine
obiedul 1'e£1.1la1'ii,este iZf50nitii in a£ara constiintei 5i uitata. Deoarece
reprezentarea acestei dorin'~e este inconciliabil~ eu '"cui" bolnavului, refu-
larea se p!rodllce S1Jb actill11ea u_nOT forte leg-ate d'c c:erinte rnoI'lale, sau.
de aWl natura, din partea individului. Aceeptarea dorintei inconciliabile
sau prelungirea conflictului ar fi provocat a alterare graVEl; refularea
evlta aeeasta alter are ;;:iasHel ea apare ca un niijloc de protectie a perso-
llalitatii.
1\'1a '\loi limita la exp-Ul12rea llnui sin.gllI' caz, in care C011,ditiile ~i 'utili-
tatea refu1arii slnt destul de clar dezvalu.ite. eu toate acestea, avind in
vedere scapi1l pe care mi-lpropun. ehim':;;i ac~st caz trjehuie sa-1
rezum, lasind de-o parte ipoteze importante. 0 tlnara fata 9i-a
pierdut recent tatsl bbit eu duio$ie, dupa ce a participat 10.
ingrijirea 1u~ - situat~e. ,~naloaga eu aceea a. bo}navei 1ui. B r.e u e r.
Sora sa mal mare mo.l'lundu-se, ea iu cupnnsa de 0 slmpatle deo-'-
sebIta pentru cumnatul el, simta.mint pe care ca 9i-1 manifesto. sub
masca unei simple afectiuni intre rude. CUrInd, insa, sora cazubolnava
~i rrruyi, p'2 clnd tInaI'a rl0astra Ilata f?i l1Tarna ei lipseall die acas,3.. Ele.
fUra. rechemate in graba, fara a Ii in intregime in£ormate O'U privire la
durerosul eveniment. Cind tina.ra noastra fatil ajuDse la capatiiul surorii·
moarte, in eo. jncolti, pentru 0 c1ipa, 0 idee ce s-o.1' exprin"la cam
a$a : Clcwn el este Ziber $i ma ]Joette lUCl in cCisa.torie. sigur ca aceasta
idee, care tracla in con~tiinta tinerei fete dragostea puternicape care 0
nutrea, illcon~tiel1tt pentru cu:rnY-ll~tl11ei~;a re\"oltat-·o :?i c; nurn3.id~~'clt
reftl12ta. Ea se irnbolna:vi la rlndu-i~ prezentlll.cl In_grijoratcare .sirtlptOYl1e
isterice f?i, cind a IDceput tratameIITul., .se clo,\Tedl ca uitase ell tGtul SC2DCl
din fata catafalcului surorli sale, ca ~i sentin1011t-tJ.l de l.l:riJ. 91 cgoj_srrrGl
care pusesera sta.p'inire pe dinsa. Ea 9i Ie rea,rinti in cursul tratamen-
tului 9i reprod.use acest incident patogen Insotindu-l de semnele eelei
mai vlolente emotii ,?i asHel 9i-a recapatat sanatatea.
Vai iIustra procesul refularii si 1'elatia so. necesarec eu rezistenta. prin-·
t:r-o eomparatie grosiera, inspirata de 'situatia in care ne gasin~ ~oi 'in
U10mentu1 de fata. Presupuneti ca in sala de conferinte, in rindul audi-·

ar
 -toriului metl calm ~i alent, 5e gas~te totu:;;i un individ care ma deran-
jeaza prin rlsetele sale impertinente, pdn palavrageala sa, sau prin faptul
,di bate din piciGare. VGi declara ca in acest fel nu mai pot continua
conferinta. Acestea fiind zise, citiva barbati vigurosi S8 VOl" ridica si,
dupa 0 ~curta lupta" Val' da scandalagiu1 pe' U9a afal:{!.El va fi in fel~ll
acesta "refulat" :;;ien imi voi putea continua prelegerea. Dar,pentru ca
iulburarea sa nu se mai repete, -In cazul ca expulzatul ar mai Incerca sa
reintre In sala,' persoande care mi-au venit in ajutor 'lor baricada U9a
eu scaunele lor, aIcatuind asUel un fel de .,rezistenta", dupa refularea
'Care a avut loco Dadi, acum, tTanspunem pe plan psihie E\'enimentele din
exemp~ul nastr'll, daea spunem ca sala de conferinye este "con:;;tientul",.
iar vestibulul "incon:;;tientul", ne fiiuriu1 a destul de buna imagine a proce-
~ului refuEirii.
Tocmai prin aceasta difera conceptia noastrii de aceea a lui Janet.
Pentru noi, disoderea psihiea nu rezuWi dintr-o inaptitudine innascuta
pentru sinteza a aparatu1ui psihic. Noi a explid'un in mod dinamic prin
.·cGDflictula dGua forte psihioe, vedenl1n ea rezultatul unei revolte active
a doua structuri psihice, con;;tientul 9i incon:;;tientul, una contra celeilalte.
Aceasta conceptie nona ridica multe probleme noi. AsUel, confliotele
psihiCe sint designr foarte frecvente, dar"eul" cautE\.sa se apere contra
amintirilDr pembile, fara a mal provoea insa tot aUtea disocieri psihice.
A0adar, sintem sillti sa admitem. ca ~i alte conditii sint Decesare spre a·
5e determina 0 disociere in cazul dec1an!?arii unui conflict. Ccnsin~t cu
-Loatasinceritatea e21ipoteza refula.rii nu constituie ultimul cuvint, ci doar
inceputul unei teorii psihologiee. Cum InsB nu putem progl'esa dedt pas
eu pas, prin urmare trebuie sa ni se dea timp sa ne aprofundam
cuno:;;tintele :;;isa ne des2lVir,?imeonceptia ..
Sa ne pazlm, deasemenea, de aincerca interpretarea cazului tinerei pa-
ciente a Iui B l' '2 U e r em ajutorul teorlei refularii. Cazul acestei bolnave
nu se preteaza la aceasta, deoarece datele au fost obtinute prin interme-
diul. hipnozei. Numai inli'iturind hipnoza pl..ltem canstata rezistentele§i
refu1arile f?ine putem forma 0 DepDezentare exacta despre fenomenul
patogen real. In hipnoza rezistenya Yl!U S2 distinge claro Ea face accesibil
'un anumit domenin psihic. eu toate acestea, hipnoza accentueaza rezis-
tenta 1a granitelie acestiLlidomeniu, ridicind un adevaral zid de fortareata
care face ca restul sa devina inaborrclabil.
Rezultatul cel mai pretias la care ne-a eonclus' Gbservatia lui Breuer
este descoperirea legaturii 'dintre simptome en evenimente1e' patogene sau
il'aumatismele psihice, iar acum. oblir:atia noastra este sa interpretam
toate acestea, din punctnl de veclere a( t~oriei refu.larii. La prima privire,
fntr-adevar, nu vedem cum am putea ajunge de la refulare 1a formarea
simptomelor. Dar, in lac de a ma 1ansa intr-o deductie tecretica compli-
cata, voi relua aid eomparatia noastra de mai sus privirid refularea. Este
mai mull ea sig'1,1rcs: indepartarea seanc1alagiului care tuloura conferinta
:;;ipostarea de santinelein fata u:;;ii, nu au rezolvat problema. Se poate
foarte bine i'ntimpla ca expulzatiul, inrMt aeum $i extrem de brutal, sa
provoace inca dezordine. E adevarat ca e1 nu rnai este in salEi, ca. ne-a
scutit de prezenta sa, de ri81-11 sau zeflemitor, de eomentariile sale faeute
eu vooe tare. InlS3, in aIte privinte. reiularea a ramas ine,ficllce, diei,
iata, expulzatu1 face afar a un vacarm insnportabil, striga, bate eu pumnii
in U$8. :;;i tulbura astfel conf,erinta mult mai mult decit prin conduita
Ini neeuviincioasa de mai inainte. In aceste conditii, 8.1' fi bine ca respee-
378
 tatu1 pl'e;;edinte 0.1adlmarii4) sa-~i astUne roIUl de mediator $i de pacifi-
cator. El va diseuta eu personajul recalcitrant, apoi 5e va adresa audi-
tor11or 9i Ie va propune sa-l1o.se sa intre, luiTl.dasupra sa go.rantarea unei
comhJ~te'mal rezonabHe. eu autoritatea sa, pre.;;edintele va decide supri-
marea refu1arii, iar lini9tea $i pacea VOl' fi reintronate. lata 0 imagine
destul de fide1a a sarcinii care Ii revine medicului in tratamentu1 psiha-
nalitic a1 nevrozelor.
Sa ne exprimam acum in termeni di1;ecti: exo.menul altoI' bolnavi
isterici 9i alaltor nevrotici ne-a dat convingerea ca ace:;;tia n-au reu:;;it
8a-9i refuleze ideeo. de care se leaga dorinta lor insuportabila. Ce-i drept,
e1 au izgonit-o din CC}11,;;tiinta,din memoria lor, $i in aparenta s-au crutat
de 0 multime de suferint,e, in80 dorinta l'efulata continua sa subziste
in incon§tient, ea plnde$te ° ocazie de a se manifesta $i clJrlnd reapare
la lumina, dar deghiz,ata in ai')o.fel incit este de nerecunoscut; en aIte
cuvinte, ldeea refulata ,este inlocuita in con9tiinti:ide 0 alta care-i serve9te
drept substitut, drept ersatz, $i la care vin sa S2 atai'leze toate impresiile
de indlspozitie pe care Ie credeam indepartate prin refu1are. Acest sub-
stitut al ideii refulate - simptoinul - este protejat contra noHor atacuri
din partea "euIui" ~i, in lac de un scurt conflict, inter vine acum 0 sufe-
rinta permanenta. Alaturi de semnele de desfiglIDare, simptomul ofera,
'!ntr-un fel sau aituI, un rest de asemanare cu ideea refuiata care Ii
sUi 10.origine. Procedeul formatiilor substitutive 5) 5e tradeaza. in cursu1
tratamentului psihanalitical bolnClvului, $i pentru vindecaxe este necesar
ca simptomul sa fie redus prin acelea:;;l nlijloace 1a ideea r2fulata. Daca
ajungem sa· reintegraIn in- acti':itatea psihica con~tienta ceea ee este
refulat - ceea ce presupune depa!'iirea unoi' rezistente considerabile -,
ahmci conflictui psihic generat de aeeasta reintegl1are, $i pe care bo1navul
voia s;",-1evite, poate gasi, sub indrumarea medioului,o solut,ie mai buna
·dedi aceea a rdfdlallii. Au lc\c multe asem.enea regIa!!:'ieficienue, care
due conflictul ::;inevroza 10.un Enal feTicH. Uneori, bolnavul convine d\
1'1-3. avut dreptate s3.-$i refuleze dorinta patogena ~i e1 0 acoepta in intTe-
g1111e. sau in parte; aUeori, dorint,a insa;;i este dirijata spre un scop mai
elevat :;;i,din acest motiv, mai p0.t,in expus 1a critica (ceea oe se nume9te
sublinw)'e), sau se recunoa~teci'i era drept sa se respinga dorin~a, dar
se inlocuie:;;te meeanismulaut0111Rtic, ded deficitiar, a1 refularii, printr-o
judecata de condamnare morraEi f:'i,cuta eu ajutoru1 eelor mai inalte
instante spirituale ale omului; seobt,ine 0 stapinire de sine con:;;tienta.
Imi eel' scuze de ann fi descris intr-o manieri?, mai clara ;;1mai inteli-
gibil principalele puncte de vedere ale metodei de tratament numite
3stazi psihanalizci. Difioultatile nu t,in nl.tmai de nontatea subiectului.
Care este natura insuportabilelor dorint·e, care, 'in ciuda refularii, pot
inca sa 5e faca auzite din straJundul inccn$tientului, in ce conclitii subiec-
.dve sau constitutive e:;;u.eaz2i. refnlarea, formindu-se un substHut sau un
sirnptolTI;-toatc: aCEstea Ie YOll1 exan1ina In C011tirruare.

* *

4)"unser vereh,ter Preisident Dr. Stanley Hall" in. textul lui Freud. (Nota tract.)
5)Ersatzbilung =: formatie substitutiva, proces psihic prin care un continut
~ncon~tient este inlocuit de un altul dupa anumite reguli de asociere. (Nota trad.)

379
 PRELEGEREA A TRElA

".. r~u tot?eauna este u~or sa ey~prin1i ad2\-'~lrlll~rnai ales chId trebuie sa
III ~ICOiIClS. De' aceea 1118. \/ad azi obligat S~lcorectez 0 eroare sa-'VirsitE~
in prelegerea anterioara. V-am re12tat ci'l atunci cinel. renuntind' la,
hipnoza, cautam sa reinviem amintirile pre tins uitate pc' care SUbiEctUJ
Ie po ate avea despre originea boHi sale, cerindu-i sa ne sDun:l tot ceea ce
Ji trece prin minte, prima idee care apare '5e raporteazfl - dupii cum
mci-a dovedit-o experienta - la acele amintiri. Aceasta nu este illsa In-
totdeauna ~devarat. Nu am prezentat lllcrurile atit de simplu, decit spre
8 £i concis. In realitate, r;;inumai 1a inceput, 0 simpH'. insistenta, 0 presi':J.l1c
din pa1'tea mea era de ajuns spre a face sa 2p21'a F\-erjIEentu1 uitat,
Dadl se sti'iruia inacest procedeu, desigur eft idcile apilreau in conti-
nua1'e, insa era foa1'te indoieinica corespondent a lor reaE, eLl evenirnentul
. C8.11tat : ele pareau sa n1..1 aiba nici 0 legat1.1I'B. C1.1 ~i.cesta 9i, dealtfel, cl1ia:
bolna\:ii le respingeau ca fiind nelJotrivite. ,Starnirlta TIll n1ai era dE~-
nid un sprijin f,'i puteam regreta inca 0 data C3. am renlmtat 1a hipr10ZRo
Pus 111 111Clircatura, ffi-anl ~ran1ponat de 1111 l)I'incil)ill a c~irui legitilni-
tate ~tiintifica a fast deInonstrata E1Sd tirzill de catre prietenL1I mel:l-
C. G. J u n g 9i elevii sai din ZUrich. Trebuie sa arat ea uneori este f021'·-
te Io1ositor sa ai principii. Personal mi-am geut 0 par ere 2xce1ent2. des-
pre rigoarea determinismului proceselor psihiee. Nu-mi putearil imagina
eEl o.idee care tlsneste spontan in ·constii11ta llnui bol11a\T~ 111aiales 0 idee
declansata de ~o:neel1trarea atentiei acestL~ia pu.tea fi eu totul arbitra:ra
9i fara'1'aport eu reprezentarea uitata, pe care voiam s-o regashn. Cii nu
era identica eu aeeasta, faptu1 se expJicil satisfaeator prin situatia psiho-
logicS. pe care 0 impliea. La bolnavul aflat sub tratament actionau doua
forte, una contra celeilalte : mai intii efortul sau vo1untar de' a aduee
in constiintii lucrurile uitate, ins a aflatc in stare de Iatenta in in eon-
;;tientui si'iu', iar pe de alti'i parte rezistenta pe care v-am desdris-o ;;i care
S0 opune trecerii in c0119tiinta a elementelor refu1ate sau a derivatelor
lor I). Daca aceastii rezistenta este nula sau foarte slaba, faptul uitat
devine con9tient fara a S2 desfigura ; eram ded autorizati sa admitem ca
deform area e1ementu1ui cautat este eu atlt mai mare cucit opozitia fat a
de conytientizare~) era 9i ea mai mare. Deci ideea care se p1'ezenta in
IYllntea bolnavului, in locul aceleia eautate, Iua ea Insa$i na$tere ca un
simptom. Era un substitut, nou, artificial f,'i efemer a1 elementului 1'efulat
~;i cal'eii semana cu atit mai putin eu cit deformarea sa, sub influent a
rezistentei, era mai mare. Totu$i, trebuia sa existe aid 0 anumiti'i asema-
nare eu elementul cautat, data fiind natura sa de simptom $i, daC8;

1) "oder seiner Abkommlinge" in textul original. (Nota tract.).

2) "das Bewusstwerden" in textul original. (Nota trad.).

380
 nn era prca puternica, trebuia sa fie eu putinta sa ghicim, eu.
ideilor spontane, nceunoscutul care se eschiva. Ideea care apare
~:: mlnfea bolnavului este, in raporteu elemcntul refulat, ca 0 aluzie,.
::a exprimare a acestuia intr-o vorbire inclirecta.
Cur;OCt)temin viata psihica normaEl situatii analoagc, c,,{re due la
:re:zultate asemanatoare. Este eazul cuvintului de svirit J). Problemele
psihanaJitice m-au obligat sa m3. ocup, in aces!: fel, de elahorarea
vGd:}eide duh. Sa v6 dan un singnr asernenea exemplu, dealtfel in limba
Se poveste)te'» ea doi eomercianti prea putin scrupulo$i, reu$ind
mina P(:> 0 mare avere prin speculatii neoneste, faceau eforh.lri de
in societatea buna. Considerara dcci foarte nimerit ea, intre
comande nif,;te portrete la un pictor foarte eunoscut, pliitin- ,
scump. Cei cloi speculanti organizara a mare serata spre a-$iputea
face admirate costisitoarele tablouri si ei insisi ciHauzira 1)e un critic de
arb'!. influent in fata acelui rierete diI~ salon, 'l{nde portret~le erau a~ezate
altul. Criticul privi indelung 10.ce1e daua partrete, apoi clatina
~;ic:urnar Ii lipsit eeva, ~i se margini sa Intrebe, aratind spatiul
cele doua taolaud : w4nd where is the Savior ?"j). S-a rlS
·111U.lt1a (3.cca5t~l IYlUla, a c2~rei se111nificat-ie vren1 s-o analizJ.ln. E\Ti-
t!,-,,..-.+.
critict'1
volt 5;5, spuna : "Slnteti doi ti1hari, ca aceia intre care a
Cl
!I.. ',~._,~)

1S1)S Cristos". El, totu$i, Il-a spus-a. A spus altceva ce, 1a

r...-

pare cu totul dud at, de neinteles, tara legatura cn situatia

Nu intirziem, insa, sa desh19im in aceasta exclamatie a criticu-
I.Ln ct.c art5. 0 expresia dispretu1ui si.'m.Ea tine locul unei injurii,
are S.C2E:2,?i val08rE',·aceea9i semnificatie ; Ii estc substitutul.
, nn putcm impinge prea departe paralela naastra intre eazu1
dull .'?ial asociatiilor furnizate de ci'itre pacientii n09tri, dar in
trc'buic sa subliniem identitatea care se constata intre moti-
a Ul1ui cuvint de spirit 9i aceea care face sa ti';)neasca
t'7isUi in COl1Eitiintabolnavilor in cursul dialogului psihana-
i~~c, De ce. oan." criticd nastru nu si-a exprimat deschis gindul fata de
cL: l1ctl:ebnicf ? Pentru ea, aUiturl de dorinta sa de a 12-0 spune \Terde
C01.

m :3.~.~, D.supra sa.'?i puternice motive contraI'iL Nu este lipsit

s'i insulti De niste oaHleni al CarOl'invitat esti si care au 1a
lOt" servitori ~';l:n~;O$~9i eu p~llnnii"tart An~ ar5.!at' r;:1aiIna:n~e
can~ scandalacll Sl eel care sfldeaza convenlentew, slnt \:Ira0111C
". Tocmai de ae=eea'eriticul nastru de arta se fere~te de aft expli-
... ,_ deghizeaza sub forma unei sirnplc aluzii injuria care-i sti'ttea 13)

pe lY)z2. Acelw;:i fenomen 5e intimpla, 1a bolnavii no~tri, eu acele idei-

substltut care apar in locul amintirilor uitate ~i pentru care ele nn r2-
dccit 0 deghizare.
;~': euvine S2, urmam exemp1ul ';)colii din ZLirich (B 1e u 1e r,
;;J un;;
~tc.) ~i, sa nur~in; ,c01!1'plex intregul grup de ~lemente 1'epr2-
legate 1111preUna $1 111carcate deafect. Daca, pe11trlI a cerceta "lln
refulat. Dornim de 1a amintirile pe care bolnavul Ie mai are

J} DeT117"itz In original, == spirit. duh] vorba de duh. (Nota trad).

'l; Der l:Vitz una seine Beziehung zunz, Urnbewussten, 'vVieuj 19051 3. i\..uft'j
p. 50 (lucrare cuprinsa In vol. al IX-lea Gesammelte Schriften).
:1) nl?IIlutuitorul unde este ?'~; in liulba engleia in original. (Nota tract.).
G) nAnspicllLiIC! mit Auslagsung;' ,In textul freudian. (Nota trad.).

381
Inca, putem reu$i, eu conditia ca el sa ne furnizeze un numar suficient
de asociatii libere. Lasam pe bolnav sa vorbeasca cum Ii place, eonfcIm
ipotezei noastre dupa care 11imic nu-i poate veni in minte care sa :rJD
fie in raport in mod indirect cu complexul cercetat. Poate ca acea~t~L
metoda de .deseoperire a elementelor refulate vi se pare anevoioas~l, CL~
toate acestea va pot asigura di este singura practicabila.
Adesea se intlmpHi ca aceasta tehnica pare sa esueze: bolnavul 5e
opre9te des, ezita 9i pre tin de di nu mai are ce sa comunice, ca abso:-;;;!
nimic nu-i mai trece prin minte. Daca intr-adevar situatia ar fi aeeasta.
atunci procedeul nostru ar fi impracticabil. 1nsa 0 obser~atie minuticasa
ne dovedef?te ca 0 asemenea stagnare a asociatiilor lib ere de fapt nu are
Joe. Ele par suspend ate nuinai pentru ca bolnavul retine sausuprima
idcea care i-a aparut in minte, sub influenta rezistentelor ce imbrac2
forma unor jl1decati critice. Se evita aceasta dificultate avertizindu-se in
prealabH bolnavul si cerl'ndu-i sa nu tina seama de aceasta critica. Tr8-
buie ca el sa remJl;te complet la oric~ ezitare de acest gen :;;i ,;a spuna
tot ce-i trece prin. minte, chiar dadl socoate ca faptul este inexact, in
afara de problema, stupid chiar, 9i mai ales daca simte ca Ii este nep12.-
cut sase opreasca 1a 0 asemenea idee. Dadi se supune acestor reguE, ,ne
va procura material care ne va pune pe urmele com.plexului refuJaL
,Aceste idei spontane pc care bolnavlu Ie respinge ca insignifiEiLte"
daca el cade sub influent a rezistcntei in lac sa cedeze medicului, repre-
zinia Intr-un fel, pentru psihanalist, minereul din care el va extrage:
metalul pretios orin simole artificii de interpnitare. Daca vrern sa
dobindim 0 'idee' provizorfe despre eOl11plexelerefulate de un bolnav,
fii.ra a ne preocupa nici de ordinea, nici de raporturile lor, ne vom servi
de experimentul asociatiilor imaginat de Jung 7) 9i de e1evii san. Aces!:
procedeu £lauce psihanalistului tot atitea servicii, eit analiza ealitativEl"
chil11istului. Ne putem lipsi de e1 Intratamentul nevrozelor, dar el
indispensabil pentru demonstrarea obiectiva a c0l11.p1exelor;;;i
studiul psihoze1or, care a fast Intreprins eu atita succes de~coala dm
~ri~. -
Examenu1 ideHor spontane care se prezinta bolnavului, daca e1 e~;te·
'supus principalelor reguli ale psihanalizei, nu este singurul
tehnic care permite sondarea incol1'7tientului. Alte doua procedee condue
la acela:i;i scap : interpretarea viselor :;;iaceea. a erorHor $1 lapsusuriJo:r.
Marhlrisesc ca m-am Intrebat daca, In loc de a va da In linii mari {}
vedere de ansamblu asupra psihanalizei, n-a:;; fi Hicut mai bine sa va n
expus in detaliu interpretareia viselor B). lVI-aoprit de la aceasta un rnotiv
pur personal 9i in aparenta secundar. Mi s-:a parut deplasat sa ma prezi:nt
ca un "talmaci de vise", mai inainteca dumneavoastra sa 9titi ceva ae-
spre importanta pe care 0 poate avea aeeasta arta consideraUi derizorie ~];
clesueta. Interpretarea viselo1' este, In realitate, magistral a investigfu'ii
incoTl9tientului, baza cea mai sigura a cercet.arilor noastre, $i tocmai
studiu1 viselor, mai mult ca oricare a1tul, va va convinge de va1021eO'
psihanalizei $i va va forma pentru practicarea e1. Cind sint intrebat cum
se poate ajunge psihanaJist, raspund: prin studierea propriilor vise,

7) C. G: J u n g, Diagnostischc Assoziationsstudien, voL I, 1906.

,,) Die TraumcIeutung, 1900 (7. Aufl. 1922, lucrare cuprinsa Yn vol. II-In CJl'iii!'
operelor complete).

382
 _-\dversarii nO$tri n..:.auacordat niciodata. interpretarii viselor atentia pe
care 0 merita, san au ineereat s-o condamne prin argumentele cele mat
superficia1e. Or, dadl se ajunge la rezolvarea problemei visului, celelalte'
aspecte pe care Ie rididi psihanaliza nu mai prezinta. nici 0 dificultate.
Se euvine sa. nota.m ca. productia noastra. oniriea. nocturna - vise1e -
seamana indeaproape eu nascocirile care apar in eazul maladiilor psihice.
pe de 0 parte, iar pe de alta. parte este compatibila cu deplina sanatate
$i eu reveriile din starea de veghe. Nu este deloe paradoxala afirmatia ca
aeela care se margine9te sa. se mire de iluziile senzoriale, de ideile bizare
$i de modificarile de earaeter "normale" pe care ni Ie ofera visul, in
loe sa eaute sa. Ie inteleaga, nu are nici cea lTlai midi 9ansa de a pa-
trunde semnificatia productiilor anormale ale starilor psihice morbide.
'Acestei eategorii de profani pare sa-i apartina asta.zi aproape ioti
psihiatrii.
Urmati-ma aeum intr~o rapida incursiune in prob1cmatica visului.
De obieei, dnd ne gasim in stare de veghe, tratam visu1 eu un dispret
eg~l eu aee1a pe care bo1navul 11 are fata de ideile spontane pe care
psihanaliza i Ie stirne$te. Noi Ie sortim unei uitari rapide· $i complete,.
ca $i cum am voi sa ne descoiorosim cit mai repede de aceastEi gra.mada
de incoerente. Dispretul nostru vine de 1a caracterul straniu pe care-l
imbraca nu numai visele absurde $i stupide, ci $i acelea care nu sint
deacest tip. Sila noastra de a ne interesa de visele proprii se expl1ca
prin tendinte1e impudice 9i imorale care se manifesta fati$ in unele dintre
ele. Antichitatea, se9tie, n-a imparta9it acest dispret, $i inca azi oa111enii
simpli manifest a interes fata de vise, carera Ie cer, ca 9i cei vechi, reve-
larea viitorului.
Ma grabesc sa va asigur ca nu voi face apel la credi:n.te mistice spre
a umple lacunele euno$tintelor noastre actuale in domeniul visului;
dealtfel, eu n-am constatat niciodata fapte care sa-mi confirme natura
profetica a vreunui vis. Aceasta nu inseamna ca studiul visului nn ne
va rezerva nun1eroase su1'1)1'ize.
In primul rind, nu t~ate visele sint pentru eel care viseaza stranii,
incomprehensibile ;,;iconfuze. Daca V2. dati osteneala sa examinati visele
copiilor mid, incepind de la virsta de un an $i j umatate, Ie veti gasi foar-
te simple $i U$or de explicat. Copilu1 mic viseaza totdeauna cu privire 1a
realizarea dorintelor trezite in e1 in ajun $i ramase nesatisfacute. Nici ()
arta a ghicitu1ui nu este trebuitoare spre a gasi aceasia solutie simpla.
ci estede aiuns sa cunosti doar evenimente1e interioare din ziua prece-
denta ale cC:pilului.9) An~ avea 0 l'E'zolvare mu1tum.itoare a enigmei daca
5-ar demonstra ea visele adu1tilor nu sint, ca 9i aeelea ale copiilor, dedt
'indeplinirea dorintelor dinajun. Or, tocmai aceasta $i este realitatea ; difi-
cultatile pe care Ie suscita aeest punet de vedere dispar una c'ite una in
fata unei analize minutioase.
lata prima ;;;icea mai importanta dintre aceste obiectii: visele adulti-
lor au cel mai adesea un continut incomprehensibil ~i nu seamana cltu:;;i
de putin cu realizatea unei dorinte. Dar, replieam noi, aceasta este din
cauza ea ele au inregistrat 0 desfigurare, odeghizare. Originea lorpsihica
este foarte diferita de expresia lor ultima. A~adar, trebuie sa distingem
dOURlucruri : pe de a parte, visul a9a cum 11eapare el noua, cum il 2VO-

9) Hden Erlebnis,~en. de;:: [{inacs om V"c'Ttag (T.rQ.u:mtag)" in textul original

(Nola trad.).

'383
 dim dimineata, aUt de vag incH adcsea anevoie 11putem povesti, talmaci
in cuvinte. Este ceea co noi vom numi continutul nwnijest ell visului. Pe
de aIta parte avem ansamblul ideilor oniTice latente Iii), dcspre care prc-
supunem Cd prezideaza visul din strarundul incon:;;tientului. Acest proces
de desfigurare este identic cu aeeia care conduce la na;;torea simptomelor
iste-rico. Formarea viselor rezultiJ. deci din aeela')i contrast de forte psihice
semnalat la for111area sin1Dtomelor. Continutul manifest al viselor este
substitutul alterat al ideifor onirice lat~nte si aeeast~l ~lenaturare este
opera fortelor unui "eu" care se apara, este r~zultat al rezistentelor care
interzie in mod absolut dorintelor incon')tiente saintre in con;;tiinta in
stare de veghe. In starea de relax are a somnului, insa, aceste forte au
inccl destulaputere spre a impune eel putin impulsurilor 0 masc3. defor-
matoare. Cel care viseaza nu paate descirra sensul ~viselorsale, dupa cum
nid istericul nu poate patrunde raporturile f?i senmifieatia simptOlnelor
sale.
Spre a ne convinge de existenta ideilar latente ale visului ;;i de ade-
varul raportului lor cu continutul manifest, trebuie sa ~facem analiza
vise10r, a carei tehnica este aceea:;;i eu tehnica psihanalitica, despre care
am $i discutat. Ea consista in a face mai intli complctame'ltc abstractie
de aparentele corelatii de elemente 11) oIerite de continutu1 manifest al
visului 5)i in straduinta de a descoperi ideile latente, stabilind ce idei
spontane declimgeaza fiecare componenVl a visului luata in parte, prin
asociatia libera practicata conform regulii de lucru psihanalitice. Aceste
.... t ....
,..... ·A"1 ":1"1 l'
aSOCla?lprovvoca.~n~ vo~ calauZl In, Clcs.~open~'2a~GelLOr,mente, aSiacllIn
am vazut ca asoclatllle aeclanf?ate Ge QlVerSele sllnptorne n2-2U condus
1a amintirile inhibate 9i la complexele bolnavului. c\ceste icki onirico
latente, care constituie sensu1 profund ~i real al visului. odaEl puse in
evidenta,arata elt este de legitim sa se rCdUc2.lviseJe adultului la tipul
de 'vise al copilului. Intr-adevar,este aeum suficient s~'isubstituim "ccn-
tinutului manifest", oricit de bracadabrant, sensnlprofuT}d, autentic'.
pentrn ca totul sa 5e clarifice : constatam ca diversele detalii 2Je visului
eo:releaZE)~ cn impresiHe din ziua precedenta, iar ansamb1ul apare ca 0
realiza.re a unei dorinte nesatisf8.cute. Contimlcul manifest vi5u1ui, pc
£1.1

care il cunoaf?tetidin aminti1'ile prezente 1a trezirea din somn, poate deci

sa eonside1'at ca realiza1'ea deghizata a impulsu'rilor Tefulate.
Sa ne proiectam acum privirea asupra modului in care ic1eile lncon-
i?tiente ak visului se transfigureazi". in "continut manifest". Voi nU111i
"travaEu oniric" ansamblul acestui proces. El meritii sa capteze intregul
nostru inte1'es teoretic, «;leoareceyom putea studia in legatu1'a eu aceasta,
ea in nici 0 alta imprejurare, ee procese psihice neprevs.zute se pot
des£:"9ura in incoIl9tient sa'll, mai exact, 'intre cele doua sisteme psihice
distincte: con$tientul :;;i incon$tientul. Printre aceste procese recent
descoperite trebuie sa not<'1mdoua : condensarea ~;;i deplasarea. Travaliul
oniriceste un cazparticular de actiune succesiva a unoI' structuri psihice
deosebite, cu alte cuvinte ia na9tere dintr-o disodere psihicd. In fazelc
sale esentiale, acest travaliu este identic eu travaliul de prelucrare care
transforma comp1exele refulate in simptome, in cazul In care refularea
€:;;ueazi'i.

!:}j ~,latenten Trall'Tngcclankcn;; in te:\:tul original. (?"~otatract).

t!} J~8ch(;'inbaren ;~usaln'!nenhanU der Ele'111enJe" 111 textul origiDaL (~ota trad.),
 yeti arata surprin9i descoperind in analiza vis~lor, indeosebt in
ale dumneavoastra, importanta pe care 0 dobin_descin dezvoltarea
impresiile din primii ani ai copilariei.Tocmai prin vis continua
2Qpilul S~l traiasca in omul adult, eu pa1'ticulari,tatile 5,i do1'intele sale,
chiar cu acelea care in viata de mai tirziu au devenit inutile. Adultul
provIne doardin copilul ale 'ca1'ui facultati sint cu totul diferite de aptitu-
omului matur normal. Dar cu pretul dtor avataruri, al cHar refu-
l~.d~i sublimari, el· care este beneficiarul --, de asemenea, in parte, 5,i
vlctima - unei educatii 5,i al unei .culturi atlt dci anevoie dobindite!
SElva mai atragatentia asupra faptului ea am mai eonstatat, din
viselor, co. incons,tientul se ser:'e9te, mai ales pentru reprezen-
tarea eomplexelor sexuale, de Un anumit simbolism, caI:.euneori variazEl
de 13 0 persoana la alta, dar care prezinta 9i tdlSi;\.tUrigenerale s,i se
reduce la anumite tipuri de simboluri, as,a cum Ie rekiisim in rnituri f,;l
in DE\sme.Dealtfel, mx-i imposibil ca studiul visului sa ne permita sa
in~2tegem, la rlndu-le, crc'atiile imaginatier populare.
De asemenea, estc ncCeSarSflVa avertizez sa nu va liisati derutati
de obieetia e<'iexistentavisclo1' anxioase contrazice concepti a noastrEt
CLl privire la vise ca realizari all' dorintelor. Inafara de faptul di visele
:.mxioase au n2voie de interpretare inainte de aputea fi judecate, tre-
bucie spus ca anxietatea in general nu tine humai de continutul visului,
as,a cum ne inchipuim ne;;tiind ce este anxietatea nevroticilor. AngoRsa
este 0 reactie de resplngere pe care "eul" 0 opune doriritelor refulate
care au prins putere ~i de aceea prezenta ei in vis este cu totul explica-
din moment ce visL)l se afla in slujba indeplinirii acestor dorinte

Dupa c).-mivedet,i, studierea visului s-a'r justifica chiar 'Ii prin l~tlmJ':'
pe care Ie aduce asupra unor fenomene care altfel ar Ii greu de
Tocmai la aceasta legatura logica am ajuns noi datorita trata-
rTIentului psihanalitic al nevrozelor. Dupa cele relatate pina aid, este
de constatat ca interpretarea vise1or, at unci dnd nu devine prea
anevoioasa datorita rezistentelol' bolnavului, duce la descoperirea dorine.
ascililse ;;i refulate, ca :;;1a complexelor intretinute de acestea. Pot,
sa ma refer la a treia grupa de fenomene psihice a- cE,ror cerce-
tcm) beneficiaza de tehnicapsihanalitica.
Este yorba de toata aeeasta puzderie de aete ale vieW de toate zilele,
pre: care Ie intilnim in mod egal la indivizii normali ea ;;i la nevrotici $i
ca.re se, caracterizeaza prin faptul ca nU-$i ating scopul: am putea sa
1e grupam sub numele de aete ratate. De obicei nU li se da niei 0 impor-
bnt,a.Ne 1'efer1m la fenomenul uitarii inexplicabile (de exemplu uitarea
momentana a numelor proprii), lapsus linguae, lapsus calami, erori1e de
iectura, stingaciile, pierderea sau spal'gerea unol' obieete etc., toateacele
lucruri carora nu lise atribuie in mod obiI$nuit nici 0 eauza psihologica
'7isint considerate ca manifestari ale hazardului, urmari ale distract,iei,
neatentiei etc .. La acestea se mai adauga adele ,;;i gesturile pe care oa-
menii Ie savir$esc fara sa observe ;;i, pe bun a dreptate, farasa Ie acorde
v1'eo insemnatate psihologica, cum ar fi jocul ma$inal cu obiectele, fre-,
donarea unoI' melodii, fringerea degetelQr, 12) palparea propriilor vest-
minte1:3) $i altele asemanatoare. Aceste faptemarunte, actele Tutate,ca

12) "das Hantieren am eigenen Korper" in textul original. (Nota trad,),

13) Zwr Psychopathologie des Alltagslebeils, 1-905; 10. Aufl. 19:H:

25 - cd. 404 385

~iactele simptomatice ;;i aciele 'intimpWtoare, nu sint chiar aUt de lipsite
de insemnatate cum se admite in virtutea unui fel de acord tacit. Ele
sint ind\.rcate de sens ~i, tinind seama de situatie, sint lesne de inte1'p1'e-
tat. Astfel se descopera eel ~i ele exprima pulsiuni ~i intentii pe care vrem
sa Ie ascundem. fata de prop-ria noa5t1'a con.,;;tiinta san ca 1;;i au izvorul
direct in dorintele~i eomplexele refulate, asemanatoare eu eele ale simp-
tomelo1' ~i viselo1'. Putem, ill?adar, sa Ie eonsideram ca simptome, exame-
nul lor atent permitindu-ne 0 mai buna cunoa$tere a vietii noastre psi-
11iee.Prin ele omul adesea 1$i tradeaza secretele cele' mai intime. Daca
sint obi'}nuite $i freevente, chiar $i la oamenii sanato$i care au reu;;it
sa~$i refuleze tendintele lor incon$tiente, aceasta se datorE'$te aparentei
101" insignifiante $i ineonsistente. Valoarea lor teoretiea, insa, este mare,
pentru ea ne dovedese existent a refu1aI'ii si a formatiunilor substitutive,
chiar $i la persoanele sanatoase~ ~ ' .
Ati luat aminte' de aeum ca psihanalistul se distinge prin Increderea
sa in determinismul vieW psihi~. In ochii suiaceasta nu are nimic negli-
jabil, arbitrat sau fortuit. EI i!;)iimagineaza 0 cauza specifica acol0 unde,
deobicei, nimeni nu se gindc!?te 5-0 presupuna. Mai mult, adesea el face
apel la mai muIte cauze, 1a 0 motivatie muItiplii, pentru a explica un
fenomen psihic, pe dnd pretinsa.noastra trebuinta innascuta de explica-
tie cauzala se declara satisfacuta ell punerea in evident.a a unei singure
cauze.
Heul1i~i acum toate modalita~ile de a deseoperi eeva ee este aSClms,
uitat, refulat in viata psihica : studiu1 ideilor spontane care iau na$tcre
in spiritul bolnavului prin asociatia libera, acela a1 viselor, al stingaciilor,
a1 actelor ratate, al acte10r simptomatice de tot felul, 1a care ad~mgati t;;i
aUe fenamene care se produe in timpul tratamentulUipsihanalitic ~i
asupra carora va voi face mai tiI'zi.u citeva observatii, atunci cind voi
vorbi despre "transfer", $i veti conehid.e impreuna eu mine ca tehnica
noastra estc de aeum destul de eficaee pentru a readuee in eon§tiin~a ele-
mentele psihice patagene ~i a inlatura raul provocat de formarea simpto-
melorsubstitute. Ne felicitam, dg asemenea, pentru faptul ea eforturile
noastre terapeutiee au drept nrmare imbogatirea eunoGtintelor teoretice
~supra vietH psihice, a oaITIenilor normali san balni;lvi, este in mod sigur
rezultatul aeestei activitati atractive$i avantajoase.
Nu-mi dau seama de faptul daca ati avut impresia ca tehnica, a1
carui arsenal I-am descris, este deosebit de difici1a, tnee ma prive~te,
ered C21 ea estc absolut adecvata obiectu1ui e( Totut?i, aeeasta tehniea nu
este fadIa, ca trebuie inva1;ata, ca !?imetoda hist010giea sau ehirurgieaUi.
Poate vii ve1;iarata surprin~i aflind ea noi ne-am infilnit eu aeeasta eva-
luare 1a 0 mul1;ime de pers08ne din Europa care nu t;;tiunimie despre
psihanaliz[l, care nu 0 practica $i care imping ironia pina aeolo incH eel'
Sel Ie dove-dim exactitatea rezultatelor noastre. Desigur ca exista printre
ace~ti adversari oameni care aItfe1 nu sint straini de gindirea ~tiintifiea
~i care, de exeniplu, nu ar respinge concluziile unar cereetari la micro-
scap pe motiv ca acestea n-ar putea fi confirmate 1a examenul eu oehiul
libel' a1 I'espectivului preparatanatomic sau, in orice caz, nu 5-ar pro-
nunta mai inainte de afi cereetat ei in~i~i fenomenul cu ajutorul miero-
scopului. Psihanaliza insa, e adevarat, se gase:,;te intr-o situatie speciala,
care face ca obtinerea unei aprobari sa fie. mai anevoioasa. In fapt, -
psihana1istul vrea sa legitimeze la nivelul con:,;tiintei tot ceea ce a fost
refu1aL Ori, fieeare dintre noi a refulat multe lucruri, pe care poate ell
386
:-'lult chin Ie inabu9im in incon~tientu1nostru. Ded psihanaliza provoaca,
1a aceia care aud vorbindu-se despre ea, aceeai?i rezisten~a pe care 0
provoaca 1a bo1navi. Fara indoiala di de aiei vine opozitia aUt de vie,
atit de instinctiva pe care disciplina noastra are daru1 de a 0 stimu1a.
Dealtfel, aceasta rezistenta i~i p1.lDemasca opozitiei inte1ectua1e ~i gene-
reaza argumente ana10age acelora pe care noi Ie spulben'im la bolnavii
nOi?tricu ajutorul regulii psihanalitice fundamentale H). Exact ca la: ace~'-
tia, putem constata la adversarii nOi?tri ca rationamentul lor se lasa de
regula influentat de considerente afective, de un de 9i tendinta lor la
severitate. Vanitatea eon~tiintei, care respinge ell atita dispret visul,. de
exemplu, este unul din obstacolele cele mai serioase in intelegerea com-
plexelor incon9tiente. De aeeea este greu sa-i con.vingi pe oameni de
realitatea inconi?tientului ~i sa Ie impui 0 noutate care contrazice notiu-
nile ell care s-a acomodat conr;;tiintalor.

H) ,,(ler psychoanalytischen Grundregel", care cere exprimarea, fara nici 0

retinere ~i impotriva oricarui spirit critic, a tot ceea ce-i trece· prin minte cuiva,
ca incazul bra~nstorming-ului, tehnica de creativitate foarte eficienta, initiata !Ii
pusa la punct de psiholol:ul american' A 1-ex F. 0 s b 0 r n. (Nota tract.).
 PRELEGEREA A PATRA

Sa vedem acum ce inva1aminte S2 desprind de pe urma procedeelor

tehi1iccdescrise mai sus,cu privire la complexele patogene ~i 121dorini;ele
ref111ateale nevroticilor.
Prima descoperire 121care ne conduce psihanaliza este ca, de regula,
simptomele morbide sint legate de .viai;a erotica a bolnavuluL Ere ne arata
ca imlJulsurile pat ogene sint compone.l1Je instinctuale de natura erotica
~i ne obliga sa luam in considerare mare a insemnatate a tulburarilor
senzualitai;ii 1) In procesul imbolnavirii, 121ambele scxe.
8int convinsca nu se accepta cu placere aceast!;lopinie. Chiar savani;ii
care se intereseaza de lucrarile mele psihologice inclina sa creada ca eu
exagerez contribui;ia etiologica a factorului sexual 2) ~i sint Intrebat de
ce alteexcitai;ii psihice nu arprovoca, de asemenea, fenomene de ;refulare
:?i de substitui;ie. Le pot ra.spunde : nu neg riimic din punct de vedcre
cloctrinal~i nu ma opun nici unui alt fapt, daca experieni;a 11confirma.
Experieni;a dovedqte insa ca tendintele de origine nesexualil n11au ace-
la~i· 1'01, ca ele pot dteodata sa intareascij. aci;iunea factorilor sexuali,
faxa a-i putea inlocui insa vreodata. Nu afirm aiei un postu1at teo1'etic.
Cind, ip 1895, am publicat impreuna cu d 1'. J. B l' e u er lucrarea
noastra Studii asupra isteriei, Inca nu sustineam aceastEi opinie! A tre-
buit s-o elobinelim in urma UnOI' numeroase ~i concluelente experieni;e.
Unii dintre prietenii ~i partizanii mei cei mai Hdeli 3) au inceput prin a
se arata 'cu totu1 neincrezatori in aceastil privinta, pina dnd propriile
lor stradanii analitice i-au convins.
Comportamentu1 bolnavilor nu permite c.itu~i de pui;in, e adevarat, sa
S2 demonstreze justei;ea descoperirii mele. In loc sa ne ajute sa ini;elegem
vlata lor sexuala, dimpotriva, ei cauti'i s-o ascunda prin toate mijloacele.
In general, oamenii nu sint sinceri in acest domeniu, nu se aratiJ. cu
adevarata lor Infai;i~are, ei imbraca 0 manta groasa de ~minciuni, pentru
a 0 acoperi, ca ~icum in lumea sexualitai;ii ar £i vreme urita. Defapt au
dreptate, pentru ca soarele ~;i vintu1 nu sint cit1.1~ide pui;in favorabile
activitiJ.i;iisexuale in societatea contemporana. Intr-adevar, nimeni dintre
noi nu~~i poate dezvah.1i intoata libertatea viata sa erotica, fai;a de
semenii saL Dar atunci cind padentii incep sa.se obi;muiasca cu trata~
nientul psihana)itic, cinel se shnt in iargul lor, ei leapaela mantaua minci-
fiaas!;l,~i numai -atunci ei i;;1pot face a parere asupra prob1emei care ne
preocupa. Din nefericire, medicii nu sint mai favorizati dedt ceilali;i

1) "die Storungen derErotik" in textul lui Freud. (Nota trad.).

2) "der se:'Cuellen lVlomente" in textul original. (Nota trad.).
3) "die die Reise· nach Worcester mit mil' qemacht haben" in textul original.
(Nota trad.). '

388
 muritori in privin~a manior01 de a aborc1a problcmatica sexuallt{!tii si
multi 'dintre ei adopE\ atitudinca, alciituita deopotrivii din pudi~itate
ipocrfta ~i din lubricitate, care cstc cea mai raspindita printre· oanienii
a~a-zi~i "cultivati", in chestiunilede acest fel.
S;:,\eontinuam expunerea rezultate10r noastre.
Intr-o alta seriede eazuri, cercetarea psihanali!icil reduce simpto-
mele nu la evonimente scxuale,. ci la evenimente traumatiee banale.
AGeasia distinetie, 1nsa, pierde ariee importanta, dintr-un mativ· diferit.
Travaliul analitic necesar pentru explicarca ~i suprimarea unei bolinu-
se opre~te nicioClata la eV(;;'l1imentele perioadei in care ea s-a declarat, ci
Ul'C[1 totdeaunapina la. pubertate ~i pina la prima copilarie a bolnavului.
Aici se intilnesc evenimente1e ~i impresiile care au detenninat malo.dia
ulte:rioara. Numai descopcrind accste evcninwnte ale copiHiriei se po ate
explica sensibilitatca 1a traumatismele de mai tirziuf?i numai readucind
in C011J;,tHntaaceste amintiri in general .uitate putem not sa suprimam
siinptomelc. Ajungem in Heeasta privinta 1a aceleaf?i rezultatc ca In
studierea visclor, adic[t admitem. ca teoria impulsurilor inevitabile $i
rdu1ateale copilarieif?i-au canalizat energia spre formarea de simptonJ.e,
fdrade carereactia 1a traumatismelc ultcrioare ar £i luatun curs normaL
Accste puternice' dorinte pulsionale ale copi1u1ui It) eu Ie consider, in
general, ca mud de natura sexl:1alil.
,Intrezaresc uirnirea dunme~voastra, dealtfel fireasdi. Deci exista ~. va
intrebati - 0 sexualitateinj'antila? CopiEiria nu este mai degraba aeea
perioada a vietiidin care lipsei?te eu desavirf?irc un instinct de acest gen ?
La aceasta rntrebare, va· voi raspunde : nu, instinctul sexual nu patrunde
in capii in epoca pubertatii, a!?a cum, dupa evanghelie, diavolul patrunde
in scI"aafe. Copilul prezinta de la virsta cea mai fragedil manifestarile
acestui instinct. El aduce eu sine aceste tendinte in momentul sosirii pc
lume $i toc111ai din ace$ti primi germeni iese, in cursul unci evolutii
pline de vicisitudini ~i paTcurgincl etape numeroase, sexualitatea ptO-
priu-zisa normala a adultului. Nu este de10c greu s-o constatam. Ceca
ee 1mi pare mai putin u;;;oi, este sa nu 0 observam ! Tr~buie, rnai bine
zis, 0 anumita dibacie spre a fi orb din acest punet de vedere.
Intlm.plarea mi-a adus sub ochi un studiu al unui psiholog american,
dr. Sanford Bell 5), care sprijina afirma~iile mele.Lucrarea sa a aparut in
A.merican JournaL of Psychology, in 1902. Are drept titlu A preliminary
study of the emotion of love betu;een the sexes ~i ajunge laaceh:;a~i
conduzii la care am ajuns eu 1n5u111iin luerarea "Drei Abhandlunger zur
Sexualtheorie", aparuta trei ani mai tirziu. Autorul spune : The emotion
of sex-love ... does not rnake its appearance for the first time at the period
of adolescence as has been thought. GJ El a lucrat, a$a cum· am spune noi
europenii, "in stil american" f?i a _colectat aproape 2500 de obsen:atii
pozitivc in cursu 1 unei perioade de 15 ani, 800 fHnd facute chiar de el
insufii. In legatura CLl semnele prin care so manifestil aceste tendinte,
el 3T3ta: The unprefucliced mind in observing these manifestations in·

',) .,Wunschregungen del' Kindheit" in textul original.' (Nota trac1.).

::) Textul freudian include ~i unnatoarea fraza 0e circumstanta: "AutoruI ,,'stc
membru a1 consi1iu1ui profesora1 al Universitiltii Clark, al aceluia~i institut in al
carui spatiu ne gasim noi acum"; a se vedea nota 1 1a pre1egerea intli, in '.'OL1-
l11u1 de fata. (Nota tract.).
-~').In limba engleza in textul lui Fr. e u d: "Emotia sexual-erotica nu apare
pentru prima data in cursul adolescentei, cum s~a crezut" (Nota had.).
3.89·,
 hundreds of couples of children cannot escape referring them to sex
origin. The most exacting mind is satisfied when to these observations are
added the confessions of those who have as children experienced the
enwtion to a marked degree of intensity, and whose memories of child-
hood are relatively distinct 1). Aceia dintre dumneav08stra care nu, creel '
, in sexualitatea infantila VOl'fi foarte mirati aflind ca, printre ace§ti capii
indragostiti preeoce, un mare numar sint invirsta de numai 3, 4 sau 5 ani.
,Euinsumi am rew;;it, eu putin timp in urmi'i, datorita analizei, unui
baiete1 de dnd ani, care suferea de angoasa (analiza a, faeut-o chiar
tata! eopilului, respectind regulile) 8) sa obtin 0 imagine destul de
eompleta a manifesUirilor somatice ~i a expresiilor psihke ale vietH
erotice a eopilu1ui, in unu1 din prime1e sale stadii. Iar dupacite imi
amintesc, prietenu1 meu, dr. C: G. J,n n g 9), a tratat eazul unei fetite ~i
mai mici t::are, cu acela§i prilej ea §i pacientu1 meu - na$terea unei
surioare - hada aproape ace1ea;;;itendinte senzuale 9i acelea9i dorinte
1;>icomp1exe. Nu ma indoiesc ca va yeti obh,mui eu aceasti'i idee, ciudata
Ia prima, vedere, a sexualitatii infantile . .va citezexemplu1 psihiatrului
E. B leu I e r din Zurich care, acmn citivci ani, declara in mod public'
ca e1 "nu inte1ege in ruptul capului teoriilemele sexuale" §icare, dupa
aeeea, ca urmare a propriilor sale observatii" a eonfirmat in' toata depli~
ni'itatea sa existenta sexualitatii infantile 10).
Daea, .111ajoritatea oamenilor. din rindul medicilor, cit ~i din alt~
categorii, nu VOl'sa auda nirnic despre sexlJalitatea copiilor,faptul e;;te
u~or de explicat. Sub presiunea edueatiei, ei au refulat arnintirilerefe-
ritoare la propria lor . activitate sexualainfantila .~i nurnai Val' sa
clezgroape .aceste .1uenirLEi VOl'ajunge la .0 alta c6nvingere atunci dnd
VOl' in cepe sa-~i exploreze,. sa-~i illterpreteze~i sa-o,;i revizuiasea, cu
-ajutorul autoanalizei, arnintirile din copilarie.
!ncetati, deci, dea .va indoi:;d maidegraba sa privim impreuna cum
semanifesta ac.este fenomene din primE ani de viata iJ). Instinctul sexual
al copilului este foarte complicat, putindu-sealci distinge numeroase
clemente, izvoritc din surse variate. In prinlul rind, el este inca indepen-
dent de funetia reproducerii, in serviciulcareia se va puneabia mai
tlrziu. El serve~te dbaI' .1aprocurarea a tot felul de senzatii placute, pe
care noi Ie desemnam Cll numele de plHcere sexuala in baza anumitor
analogiL Prindpala sursa de placere sexuala infantila este excitarea
'anumitor parti ale corpului, eleosebit de sensibile, altele decit organele
sexuale: gura, anusul, uretra, preeum ~i epiderma§i alte suprafete
sensibile. Aceasta prima f.aza a vietH sexuale infantile, in care individul

7) In limba engleza In· textul lui F I' e U d : "Observlnd fara nici 0 prejudecatil
aceste manlfestari la 0 suta de copii de sex masculin 51 la 0 suta de copli de
sex feminin, nu se poateevita I'educe1'ea 1'especti "elor manifestari la 0 origine
sexuala . .5-a1' putea satisface spi1'itul cel mai 1'iguros raportlnd aceste observatii la
confesiunile indi \'izilo1' care au cunoscut In copilaria lor acest gen, de emotE eu 0
anumitii intensitate ,:,i ale CarOl' amintir'i sInt relativ precise" (Nota trad.).
s) Analyse del' Phobie eines fiinfjiihl'igen Knabcn (Jahrbueh HiI' psychoanaly-
tische und psychopathologische Forschungen, Bd, 1. 1. Halfte, 1909 (lucrare indus a
in vol. al VIII-lea al Gesammelte Schriften).
ll) "Ihnen in diesem Saale VOl' wenigen Stunclel~"'In tcxtul original (Nota trad.).
10) B 1e u 1c r, SexuelZeAbnormittitcn del' Kinder, Jahrbuch del' Schw('ize~
rischcn OeseUsehaft fUr Schulgesundheitspflege, IX. 1908.
11) Drei Abhandlungen zul' Sexualthcorie, Wien. 1905; 5. Aufl. 1922. Lucrare
c',:;l1'insa In vol. a1 V-lea al Gesammelte Scllriften.

390
 c:apata.satisfactie prin mijlocirea propriului sau corp, neavind nevoie de
vreunintermediar, noi 0 numim, dupa exp1'esia creata de H a v e loc k
E 11i s, fazaautoer'otisrnului, iar acele par'i proprii procurarii placedi
s.exuale Ie numim zone e1'Ogene. 12) Suptul13) la copiii mid este un bun
exemplu de satisfactie autoerotica procurata de 0 zona. erogena.Primul
observator ~tiintific al acestui fenomen, pediatrul Lindner din Budapesta,
a ~i interpret at pe d:reptcuvlnt aceste fenomene ca reprezentlnd osatis-
factie sexualil si descrie in mod temeinic trecerea de la acest act e1enientar
la 'aIte forme' superioare ale activitatii sexuale 11). 0 alta satisfactie
<;exua1aa acestei perIoade de inceput este excitarea artificiala a organelor
genitale, care pi'lstreaza pentru restul vietH 0 mare importanta ~i pe care
anumiti indivizi nu 0 -.depa~esc niciodata complet. Alaturl de aceste
activihiti autoerotice ~i de altelede acela"ii, gen, 5e manifesta foarte
curind la copil acele componente instinctive ale placerii sexuale sau, cum
o numim nol de preferinta, ale libidoului, care cer.interventia unei. alte
pei'soane, ca obiect. Aceste Inc1inatii se prezinta in grupe de cite doua,
polarizate in clemente active fii pasive, dint.re care amintim pe cele
pdrlcipale : pnlcerea de a fi:ICeS[1 sufere (sadism) cu opusul Sall pasiv
(masochism) ; placereade a pdvi ~i aceea de a exhiba (din care se va
desprinde rnai tirziu exhibitia artistica ~i dramatica). Celela1te aetivitati
sexuale ale copilului apartin de acum stadiului alege1'ii obiectului, alegere
in care 0 persoana straina devine esentialul.-ln primele perioade de viata
alegere<:l acestei persoane straine, depinde de in5tinctul de conservare ..
Diferenta intre sexe 111.1 joaca 1'01 decisiv in copilarie. Fara teama de
a grefil, 5e poate atribui Iiedirui copil 0 w;ioara predispozitie catre 11omo-
sexualltate t:il.· -
Aceas!;'\. viata sexLlala acopilului, dezllnata, complexa, disociata, in
care, instinctul tinde sa-;d procure in mod independent placed, aceastEi
viatase condenseaz~'i ;;i se organizeaza in doua direetiiprincipale, in
d;;3.. felincit de cele mai·multe od, la sfiqitul pub€rtatii, caraderul sexual
clefinitival individului este de ce1e mai multe od format. Pede 0 parte,
tendintele so supun suprematiei "zonei genitale", proces prin care toata
viata scxuala intr·a in serviciul reproducedi, 1a1' satisfactia primelor
tendinte nu mai are importanta intrucit pregate~te ~i favorizeaza
adul. sexu.al veritabil.. Pe de aIta parte, alegerea obiectu1ui erotic inlatura
Clutoerotismul, in a~Cl fel Indt, in viataerotica, toate componentele
instinctuluI sexual tind sa-~i gaseasdl satisfactia linga persoanaiubita.
1n5<1 nu taate componente1e instinctive primitive sint autorlzate sa ia
Parte la aceastii stabi1ire definitiva a vietH sexuale. 1nainte de epaea
pubertatii, sub influenta educa{iei, se produc reful<'iri foarte energice ale
anumitor inclinatii. Puted psihice cum sint ru~inea, dezgustul, morala,
seinstituie In paznici care tin sub obroc ceea co a fost refulat. Tar dnd, .
1.'1 pubertate, navale~te ma're1e flux al trebuintelor sexuale, acestea gasesc
-'in aC'este rezistente diguri care Ie obliga sa urmeze diile afia-zise normale
:;;1 Ie impiedidi sa reanimeze tendintcle care au cazut victima ·refularii.

q A se vedea capitolul "L'auto-erotisme", in H a vel 0 ekE 11is, Etudes de

psycholo[Jie se.n!elle, JYIercure ue France, Paris, 1916. pp227-383 (Nota trade).
1;:) "Das Ludell1 oder 1VOHneSGugen" in textul original. (Nota trad.).
1:') Jallrbudl flir Kinderheilkunde, 1879.
1:" "einStiicl.: homosexueller Begabung" in textul original (Nota trad.l.

391
!

I
Se numara printre acestea placerile coprofile ale copilariei, adka acelea 111
legi:itura cu excrementde, apoi ata:;;amentul fata de persoallEi care au LS1
foarte devreme alese .ca obiect de iubil'c .
.' Exista in patologia general a lllT principiu care ne aminte~te ca OI'ice
Pre~es contine gerrncnii unei predispozitii patologice, in)nasura in CD:ce
paute fi inhibat,intirziat sau impiedicat in dcsHl5?urareasa. Faptulesti"
analog eu dezvoltarea atlt de complicata a functici sexualc. N-u
oamenii 0 suporta fara dificultiiti. Aceasta dczvoltareare ca
anomalii sau predispozitii spre 0 ulterioarii imbolniivire earacterizt1'~i:;de
involutie\ (regresiune). Be poate intimpla ca instindele partiale 53n1-,' S8
s1.1punatoate dominatiei "zonelor genita1e". Un impuls ramas indepencknt /
formeaz,} ceea ce .se nUl11e~te 0 perversiune ~i scopului sexual norm;:;} Ii
substituie propri:a sa fimilitate. Cum am 9i semnalat-o, se intimpUl f02rte
adesea ca autoerotismul sa nu fie complet depa9it, ceea ce se der"'-'CiTl-
streaza prin tulburarile cde mai diverse ccpot fi vazut.e aparind in
v~etii. Echivalenta primitiva a celordou{l sexe ca obiecte scxualenpc2te
sa,persistc, de uncle va rezulta in viata omului adult 0 inclinare ::::1='re
homoscxualitate, care, daca se prezinUi ocazia, poate merge p'ina 1a
homosexualitatea exclusiva. Aceastii serie de tulburaricorespunde u)1.2i
stationari in dezvoltarea functii10r sexuale. Ea cuprinde perversl1ini:le
,?i infantilismul, in general destul de freevent, al vieW sexuale.
Predispozitia 1a nevroze clecLlrge, intr-un fel, din tulburari de uez-
yoltare a vietH sexuale. Nevrozele sint fata de perversiuni ceea ce n~g;J-
tivul este fata de pozitiv. In ell' se regasesc,ca puncte de sprijinaIe
cOl11plexelor ~i ca fauritori de simptome,aceleal?i componente imtiliC-
tive, ca l?i in cazul perversiunilor, insti, aiei, ell' actioneaza din aair:;['ul
ineol1$ticntului. Au suferit deci 0 refulare, dar au putut sii se afil'n:e b
111ccin:;;tient.
Psihanaliza atesta ca exteriorizarea prea putemica a ace,<.;to:r
instincte, in cpoci foarte indepartate, a produs un fel de fixarelJ(i!'iiGZti
care 3Cum reprezinta un: punet slab in structura functiei sexua1e. D2ca
re.11izarea normalii a functiei la virstaadult.'i !ntilne~te obstacole, toc-
l'naiin ace;;te punete unde au avut loc fixatiile infantile se va rupc ba-
rajul reful<'irii realizate prin diversele circumstante ale educatiei ~i dez-
voltarii.
Poate mi se va aduce acum obiectia ca toate acestea nu srnt scxua-
litate. Utilizez cuvintul intr-un sens mult mai larg decit ar eer('-o 1JZU1.
De acord, Problema este insa de a ~ti daca nu cumva utul camun H dB
1.1nsens mult prea ingust, limitindu-l la domeniul reproducerii. S;ntern
pu:;;i in imposibilitatea de a intelege perversiunile, ca :;;ire1atia existel1ta
intre perversiune, nevroza ~i viata sexualEi norma1a. Nu putem
la cunoa",terea semnifieatiei inceputurilor, atit de lesne observabile,
vietH erotice, sorhatice ~i psihice a copiilor. Da1', orica1'e ar fi
comun, psihana1istu1 ia cuvintul sexualitate intr-o acceptie totala, 1a
care a fost dilauzit de identificarea sexualitaW infantile.
Sa revcnim inca 0 data asupra evolutiei sexuale a copilului. Tn:,buie
sa sup1inim multe omisiuni, datorate faptului ea ne-am indreptat d.€n-
tia asupra manifestarilor, somatice mai curind decit asupra manifcst2-
rilor psihice ale vietii sexuale. Alegerea prirnitiva a obiectului 1a
(a1egere care depinde de saracia mijloacelor sale) reclama in continnaTe
interesul nostru. Copilul se -indreapta mai intH sprepersoanele care S2
ocupa direct de el :;;icare curind dispar indan'itu1 pariniilor. RaportmJle
 eOj:iilu1uieu pr'trintii, cum 0 dovedesc observatia nemijlocita a copilului ~i
studiul ,analitic ,al adultului, nu sinti1iciodat<'i lipsite de element:? se-
xuale. Copilul ii ia pe cei doi parinti, ~i mai ales pe unul dintre ei,
ca obiect al dorintelor sale erotice. De obicei,' el ascuW't de 0 ir1ltiativ3.
a parintilor inflifli, a. CarOl'afectiune are un. caracter· net . sexual, ins3 Cll
final itate inhibata. Tatal 0 prefer a in general· pe fiiea, mania pi? fiu.
Copilul reactioneaza in fehH urmatoI'; fiul dore~te sa ia IocultatiHui,.
fiiea pe' aeela al mamei. Sentimentul care ia nafltere din acesterapor-
tUrl intre· parinti9i copii fli din cele care derivii intre frati 9i surori nu
sint doar pozitive, adica dragastoase, ci de asemenea ;;i negative, adici'i
de ostilitate. Complexul astfel format este condamnat la 0 refulare grab-
nidi. Insa, din adincul incon;;tientului, complexul inca mai exercha 0
actiune importanta fli durabila. Putem presupune eEl el constituie, dim-
preuna cu ramificatiile sale, cOTilplexul central HI) al fiecarei nevroze $1
ne a,;>teptam sa-I gasim la fel de activ ,;>iin aIte domenii ale vietj! psi-
hice. Nlitulregelui Oeclip care i;;i omoara tatal $i se disatore$te c1.1mama
sa .este 0 manifestare abia moclificatii a atractiei infantile 17) i!11lJotriva
careiase ridica mai tirziu, pentru a 0 respinge, bariera int;;est1ilni. In
t1'agedia Harnlet a lui Shakespeare se regase~te aceea~i idee a unu!
complex incestuos, insa mai tine voalata.
In epoca in care copilul este' dominat de acest complex central inca
nerefulat, 0 parte importanta a activitatii sale intelectuale se pune in
serviciul intereselor salesexuale. El incepe sa cerceteze de unde provin
copiii $i, cu ajutorul in~Hciilor care ii sint date, ghice$te realitatea mai
mult dedt ~i-o inchipuie adultii. De obicei amenintarea c0l1cret<1pe
care 0 reprezinta venirea unui nou copil, in care el nu vede mai intii
dedt un concurent cu care i~i va disputa bunurile materiale, este aceea
care ii atita curiozitatea. Sub influenta instinctelor partiale care actio-
neaza in el insu~i, copilul prinde sa cladeasca un _anumit numar de
teorii sf!xuale infantile. Va atribui celor doua sexe acelea$i organe. Co-
piii, ginde$te el, sint cOl1ceputi in timp ce oamenii maninca ~i ci vin
prin extremitatea intestinului. Raportul dintre sexe este concep:ut ca
un act de ostilitate, un tel de dominatie violenta. Dal' propria sa consti-
tutie, inca nematura $i mai ales ignoranta cu privire 1£1 organele femi-
nine, il silesc pe micul cercetator sa abandoneze aceasta mundi lipsita
de succes. Totu;;i,aceasta cercetare infantila, ca ;;1 diferitele teorii se-
xuale puerile carora Ie CIana~tere, influenteaza rntr-o maniora dccisiva
£ormare<1caracterului copilului $i continutul nevrozelor sale ulterioare .
. Este inevitabil ~i cu totul normal ca copilul sa faca din parint)i sai
obiEc,ctulprimelo1' sale alegeri erotice. Totu~i, nu trebu'ie ca libidoul sau
sa ramina fixat 1£1 aceste prime obiecte. Acesta trebuie sa se
measca sa-i iamai tirziu drept modele ~i, in perioada alegerii definitive,
sa tread} de la parinti la persoane straine. DetC/?area copilului de parinti
este 0 sarcina inevitabila atunci dnd aptitudineasociali'i a tinarului Jil)
estepusa in primejdie. In perioada in' care refularea i~i opereaza i'.elec-
tia printre instinctele partiale ale sexualitatii ~i, mai tirziu,. dricl trebde

]() "Kernkornplex" in textul originaL (Nota tract).

1;) "des infantilen lVnnsches" in textul original. (Notatrad.).
to) "die soziale Tiichti.gkeit des junges lndividuurns" in textuL original. (Nota
trad.).

393
sa se produca deta~area deinfluenta parintilor (influenta care a eonsti-
tuit .principala osteneala a aeestei refuUiri), edueatorul are indatoriri
serioa<;e, care aetualmente nu sint totdeauna indeplinite in mod inte-
Hgent.
Aceste consideratiiasupra vietii sexuale ~i a dezvoltarii psihosexuale
nu ne-aU ~ndepartat, cum ar putea sft para, niei de psihanaliza, niei
. de misiunea de a trata tulburarile nevrotiee.-Cu totul dimpotriva, s-ar
putea defini tratamentul psihanalitie drept 0 educatie progresiva, in
scopul depE'u;;iriireziduurilor copiJariei in fiecare dintre n?i.
 PRELEGEREAA CINCEA

·Des.coperirea sexualitatii infantile l?i reducerea' simptome1or nevr6tice

la componente erotice ne-au condus 13 dteva forrt1Ulari nea:;;teptate asu--
pra ,('sent0i :;;itendinte10r nev1'oze101'.Constatiirn cd oamenii S8 imbolna-
"esc atunci cind, in u1'ma obstaco1elorexterioare sau a unei insuficiente
int8rioa1'e privind adapt area, satisfacerea trebuintelo1' lor erotice leeste
retuzatd in realitate.Constatam cu acest prilej ca e1: se reJugiaza in •
boaza,. spre a putea, gratie acesteia, sdobtina pW.cerile pc care viata Ii
·re.fuza. Noi am constatat ca simptomele morbide sint 0 parte dili ac-'
ti-vitatea sexuala a individului, saU chiar intreag~l sa viata sexual5. :;;t ca
indepartarea de realitate constituie. tendinta'capita1a, dar:;;i riscul capi-'-
talalbolii. AdE111gamdi rezistenta bolnavilotl1o:;;tri la insi.lnato~ire nu
depinde de 0 cauza simpla, ci de un ansEunblu de motive, Nu numai
"eul'i bolnavului refuza .In mod energic sa abandoneze refularile care
U .ajtttasa se sustraga predispozitiilor sale originare, ci chiar pulsiu-
nile: sexuale nu tin sa renunte la satisfactia pe care le-o procura substi-
tutulelaborat de boaEi, atit timp cJ:t nu :;;tiu daca realitateale va oferi
ceva mai bun.
:Fuga de 1'ealitatea nesatisfacatoare nu are niciodata loc far;") sa pro-
Guca ~i 0 oarecare ])una dispozitie imediata, chim atunci dnd sfir'ie#e
ell' aceasti'i stare biologica nociva pe care noi 0 numim boala, deoatecc
2a aduce pl'ejudicii conditiilor generale ale existentei. Ea se realizeaz[l
pe. calea evolutiei regresive (regresiune), reactualizlnd faze perimate ale
Yietii sexuale, dintre acelea care la timpul lor i-au adus individului ami.-
nite satisfactii. Regresiunea are doua aspecte : pe de o parte un aspect
cronologic,caz in care ea transpo1'ta individul in trecut, reinviind· pe-
rioade anterioare ale libidoului ~i trebuinte erotice, iar pe de altaparte
un aspect formal, suscitind expresii psihice proprii acestor perioade pri':"
rnltive.Aceste doua moduri ale regresiuniij insa, se reduc la 0 formula
uni'cA: intoarcerea la copilarie ~ireinstaurarea unei etape infantile a
vietii sexuale.
'Cu cit aprofundam mai mult patogeneza nev1'ozelor, cu atit mai mult
obsei'vam 1'elatiile care- Ie unesc cu alte fenomene· ale' vietH psihice a
oniului., chiar cu acelea ca1'ora noi Ie acordam cea mai. inalta valoure.
Tot'Odata,. constatam cJ:t de putin sirit satisfacuti oamenii de marile .exi-
gente ale culturii noastre. Sub presiunea ref-ularilor interioare, int1'e-
'tinem inauntrul nostru 0 intreaga viata fantezi.sta care, infap~tuindu-ne
dorintele, COIhpenSeaza insuficientele existentei adevarate. In' aceste
fantezii intra foarte mult din baza constitutionala a personaliti.1tii. Omul
energic ~i care reu~e~te eSle acela care ajunge sa transforme in reali-
t:'iti··fanteziile dorintei. Cind aceasta reCilizare da faliment din cauza
{)c;stacolelor intilnite' in lumea exterioara ~i a slabiciunii individului,

3Q'v I•
 acesta intoarce spatele realitatii ~i se retrage in uni'versul mai fuicit
al imaginatiei sale. In caz de boaUi, e1 transfo1'ma continutul acestuia
in simptome. In anumite conditii favorabile, el poate gasi ~i un alt n:dj- ,
loc de· realizare a fanteziilor sale, in loc de a se indeparta definitiv de
realitate, prin regresiune, in lumea copiUiriei: am in vedere faptul ca,
dadi poseda acel dar artistic, psihologice~te atH de misterios, el pe3te,
in loc de simptome, sa-~i transforme visele in creatii artistice. Astfel
scapa destinului nevrozei ~i, prin acest subterfugiu, restabile~te l'c<por-
tul cu realitatea 1). Cind, pe linga razvratirea impotriva lumii reale,
aceasta nepretuita aptitudine lipse~te sau se arata insuficienta, libid;:ml,
urmind calea de provenienta a fanteziilo1', duce in mod inevitabil, pin
regresiune, la reaparitia dorintelor infantile ~i decila nevroza. In epDca
noastra, nevroza inlocuie~te manastirea, unde aveau obiceiul sa se rc-
traga toate persoanele deceptionate de viata sau prea slabe pentru a
o suporta.
A~ voi sa subliniez aid principalul rezultat la care an'1 ajuns mul-
tumita examenului psihanalitic al nev1'ozelor, anume ca nevrozek j"m
au nici un continutpsihic propriu, care sa nu se intilneasca ~i laper-
soanele saniitoase sau, cum a spus-o C. G. J u n g, ca nevroticiindeni
de acelea~i complexe impotriva carOl'a noi, oamenii sanato~i, lu}:r!am.
Depinde de cantitatea mijloacelor,de relatia fortelor care se afla in (011.-
flict, ca lupta ~a sfir~easdi ell 0 stare de sanatate, cu nevroza Sou en
realizari neobi~nuite.
Trebuie sa mai mentionez ~ifaptul eel mai important care confhn1a
ipoteza noastra, a fbrtelo1' instinctive ~i sexuale ale nevrozei. De fiEeR!€
data dnd tratam din punet de vedere psihanalitic un· nevrotic,ilcHta
pune 'in evidenta uimitorul fenamen numit c;le noi transfer. AC{'f;8t~,
inseamna ca el revarsa asupra medicului 0 cople~itoare afectiune, ade-
sea amestecata eu ostiUtate,· manifgstari care nu-;;i au sursa sau IEt5u··
nea de a fi 'in nid oexperienta reala. Modul de aparitie ~i particula-
1'it.WIe lor arata ca ele de:riv<ldin vechi1e dQrinte ale bolnavului, deve-
nite ineon~tiente. Acest fragment de viata afectivape care el mi :;;5-1
:fuai poate remninti, bolnavul il retr<li~te in relatiile sale cu medicu] ~i
numai dupa astfel de retdiire prin "transfer" el se convinge de exis-
tenta, pre cum ~i de forta pulsiunilor sale sexuale incon;;tiente. SJTnp-
tomele care, ca sa imprumutam 0 comparatie de la chimie, _sintpreci-
pitatele vechilor experiente de dragoste (in sehsul eel mai larg al cu-
vintului), nu se pot dizolva ~i transforma in alte procese psihice declt
la temperatura mai ridicata a "transferului". -in aceasta reactie medicul
janca, dupa excelenta expresie a lui S. Ferenczi,:?) Tolul unei fei'F,cnt
catalitic care atrage temporal' spre dinsul afectele abia eliberate.
Studierea "transferului" ne poate da, de asemenea, cheia suge1'tJei
hipnotice, de care ne-am servit la inceputca de un mijloc tehnk. de
explorare a incon~tientului bolnavilor no~tri. Hipnoza ne-a fost at1..uld
un ajuto1' te1'apeutic, dar ~i un obstacol in calea cunoa~terii ~tiintifice a
fenomenelor, prin faptul di ea curata de rezistente psihice 0 anumitii
regiune, pentru a ingramadi aceste rezistente la granitele aceleia~i £e-
giuni, intr-un meterez inexpugnabil. -

J) A se vedea O. Ran k. Der Kiinstler, Wien, 1907. 2. Aufl. J913.

~) S. Fer en c z i. Introjektion und Ubertragung, J,thrbuch fliT psycho;:maly-
tisthe unci psychopathologische Forschung-en, 1, Band, 2. HaUte, 1909.

396
 Nu trebuie sa credem,dealtfe1, ca fenomenu1 "transferului'" despre
=3.['2 din nefericire nu pot spune aid mare lucru, ar fi creat prin influ-
f:n~a psihanalitiCa. "Transfentl'" se insta1eaza in mod spontan in toate
ce'ltiile umane, tot atH de bine ca ,;>iin raportul dintre mediCsi. bo1nav.
El transmite peste tot influenta terapeutica ~i actioneaza cu' atlt mai
e.LJ:Cd.ce cu dt banuim mai putin existenta sa :l). Deci psihanaliza nu
il G'eeaza, ci numai il con9tientizeaza 9i 11ia in stapinire in scopul orien-
t'old bo1navului spre finalul dorit ..
Nu pot insa abandona problema "transferului" fara a sublinia ca
accst fenomen contribuie mai mu1t dedt oricare altu1 la convingerea
nu numai a bolnavilor, dar~i a medicilor, asupra valorii psihanalizei.
t;)tIu ca nici unul din partizanii mei n.u a admis exactitatea afirmatiilor
mele asupra pato1ogie~ nevrozelor,decit gratie experientelor transferului
9i incredintat ca nimeni nu poate capata vreo certitudine in acest
ser1S atita vreme dt n-a efectuat nid 0 psihanaliza 9i nici n-a exami-
nut el insu9i efectele transferului.
ered ca exista doua obiec~ii principa1ede ordin inteleetual care se
pot opune reeunoa9terii teoriilor psihanalitice e,). In primul rind, lipsa
ob:;'~nuintei de a 1Ue!in considerare ·determinarea intr-un mod riguros
a vietH psihice, iarin al doilea rind· ignorarea ace10r trasaturi prin care
prccesele psihice incon9tiente se diferentiaza de procesele con9tiente
fan,iliare noua. Opozitiile cele mai raspindite, atlt din partea bolnavilor,
cit :~i din partea persoanelor sanatoase, se reduc la eea de a doua cate-
Exista temerea de a nu daunaprin praeticarea psihanalizei, teme-
rea de a nu ehema in eo:rr:;;tilntabolnavului pulsiuni sexuale refu1ate, ea
cum faptul ar aduee eu sine riscul unei victorH a acestor impulsuri
aSClr;ra eelor mai inalte aspiratii morale. 5e observa ci'i bolnavul are in
suLetul sau rani deschise, dar exista teama de a ne atinge de ele, de
fric? sa nu Ie agravam suferinta,
Sc1 faeem 0 Emalogie. Desigur, se manifesta mai multa 90vaiala in
atIr.gerea plagilor, dadi nu 9tH dedt sa agravezi durerea. Chirurgul,
lr1s:i,nu sta pe ginduri sa atace boala inehiar focaru1 el, cind e1 este
ea interventia sa va aduce vlndecarea, Nimeni nu segindc9te Sa-I
repro~eze ehirurgului suferintele cauzate de dHicultatile examenului me-
dka: sau de operatie, din moment ce aeeste indispozitii momentane ale
bcL::.avului mijlocesc in cele dinurma restabilirea si'matatii. Treblliesa
fie La fel in cazu1 psihanalizei, eu atit mai m'ult eu cit reaetiile nepla-
cuts pe care ea Ie provoaca pe moment sint· incomparabil mai mici decit
.ace-lea ear'2 insotesc 0 interventie chirurg1cala. Dealtfel, aceste nepla-
cefI slnt insignifiante in comparatie eu torturile bolii.
eit despre instinctele, refulate, pe care psihanaliza Ie elibereaza, sa
ne L2mem oare ea, reaparind pe seena, ele VOl' vatama trasaturile morale
saciale doblndite }iJrin educatie? Nicidecum, deoarece observatiile
noastre au aratat in mod' sigur ca forta. psihica 9i fizica a unui impu1s
e.')t2 mai mare atunci cind e1 zaee in incon~tient, dedt atunci cind se
impune con9tiintei. Vom intelege acest lucru, daca ne yom gindi ea 0
dorinta ineon:?tienta ne sustrage oricarei influente, aspiratiile opuse ne-
avind priza asupra e1. Dimpotriva, 0 dorinta con9tientizata poate Ii

3) "ihr'Vol'handenstein" In textul original. (Nota tract,)

') "der psychoanalytischenGedankengiinge" in textul original. (Nota tracl.)

397
staplnita prin inhibitie, eu ajutorul tuturor eelorlalte fenomene con~tiente
care i 5e opun. Cercetind rezultatele unei refulari defectuoase, trata-
mentul psihanalitic raspunde valorilor celor mai inalte ale vieW intelec-
tuale ~imorale.
Si:1 cercetam acum care este destinul dorintelor incon~tient€ eliberate
eu ajutorul psihanalizet Prin ce mijloace Ie putem face inofensive?·
Aeeste mijloace sint multiple ..
Adesea se intimpla ca aceste dorinte sa fie pur ~i simplu suprimatc
prin reflectie, in cursul tratamentului. In acest caz, refularea este inlo-
euita printr-un fel de judecati'i de condamnare. Aceasta condamnare
este cu aUt mai posibila cu cit ea are drept obiect efecte ale urrei pe-
rioade infantile de dezvoltare a "eului". Individul de odinioara, slat
atunci ~i' incomplet dezvoltat, incapabil sa lupte eu succes impotriva
unei inclinatii imposibil desatisfacut, nil putuse decit s-o refuJeze.
Astazi, in plina maturitate, el este capabil s-o domine.
Aldoilea mijloc prin care psihanaliza desehide 0 cale de rezolvare
a tendintelot incon~tiente pe care Ie descopera, consta in aducerea lot
la functia non;nalEi care leera proprie, in caz ca dezvoltarea individului
nu a fost perturbata. Intr-adevar, finalitatea ideala a dezvoltarii nu este
nicidecum extirparea impulsurilor infantile. Nevroza, prin refularile sale,
I-a privat ~de numeroase surse de energie psihica, care ar Ii fost de 0
deosebita valoare pentru formarea caracterului saU ~i pentru desfa~u-
rarea activitatii sale vitale.
Cunoa~tem, apoi, inca un proces extrem de util al dezvolti'irii, a,?a
numita sublimare, prin care impulsurile infantile i~i pot manifesta in-
treaga lor energie ~i pot substitui inclinatiei irealizabile a individului
un tel superior situat Ul1.eori in afara sexuaJitatii. Tendintele care com-
pun instinctul sexual 'se caracterizeaza tocmai prin aceasta aptitudine
a sublimarii : finalitatii ,lor sexuale i se'substituie un obiectiv mai inalt
~i de 0 mai mare valoare social~L.Cele mai nobile cuceririale spiritului
uman se datoresc inJbogatirii psihice care rezultii din acest proces de
sublimare. '
SEl nu omit em nici cea de-a treia incheiere posibila a tratamentului
psihanalitic : este legitim ca un anumit numar dintre tendintele libidinale
refulate sa fie satisfacute in mod direct ~i ca aceasta satisfacere sa fie
.obtinuta prin mijloace obi~nuite. Exigentele noastre sociale :;;iculturale
fac viata foarte dificila. pentru majoritatea indivizilor, favorizind fuga
de realitate :;;iprovocind nevroze, £ara sa aiba de ci:;;tigat vreun benefi-
ciu de pe urma aeestui exces de refulare sexualii. Sa nu neglijam eu
totul ceea ce este animalic in fiinta noastnL Idealul nostru de civili-
zatie nu ne cere sa renuntam lasatlsfactia individului 5). FarO. indoiala,
este ispititor sa transfigu~am elementel~ sexualitatii cu, ajutorul unei
sublimari mereu mai ex~inse, pentru marele bine al societi'itii. Dar, a~a
cum intr-o ma~ina nu putem transforma in lucru mecanic utilizabiI
totalitatea ciHdurii cheltuite, tot astfel nu se poate sa transformam in

. 5) 0 critica ascutita, din acest punct de vedere, a societatii burgheze in an-

samblul ei (la care $i F r e u d, de fapt, se refera) $i in special a "soeietatii indus.."
trializate avansate" face Her b e r t Mar c use, aUt in Eros $i eiviZizatie, cIt. $ii
in alteserieri ale sale, Dezvoltiud uncle asertiuni mai degraba circumstantiale ale-
lui Fr e u d, Mar c use formuleaza insa "revendicari" ';ii."solutii" eu care nici-
odata nU s..,ar fi putut declara de acord parintele psihanalizei. (Nota trad.)

398
intregime energia provenita de la instindul sexual. Aceasta este 0 impo-
sibilitate. Lipsind, instinctul sexual de hrana sa naturala, provocam
urmiiri suparatoa1'e.
Amintiti-va de istoria calului din SchHda. Locui'torii acestui o1'8.ge1
aveau un cal admirat pentru puterea lui. Din pikate, intretinerea ani-
malului costa foarte scump. S-a hotarlt, deci, spre a-I obi9nui sa se lip-
seasca de nutret, sa i se miqoreze in fiecare Z1 cu un bob portia de ovaz.
A;;a s-a 9i aicut. Cind, Insa, s-a ajuns la suprimarea ultimuIui bob, caIu}
murise. Locuitorii din Schilda n-au inteles niciodata de ceo
C'it despre mine, Yndin sa ered di a murit de foame :;;i ca nki un
animal nu este in stare de munca "daca ilU i se cia ratia de ovaz.

. '"

"
 PSIBOPATOLOGI1\' VIETII
COTIDIENE

Nun ist die Luft 'Ion solchem Spuk so 'loll,

Doss neimand w~iss, wie er ihn meiden soli,
(Faust, IL Teil, V. Akt)*

* Acum vazduhul de atari naluci

E-a~a de plin, co nu ~tiicincotro s-apuci.
(J. W. GOETHE, Faust, partea a doua,actul V,
traducere de LUCIAN BLAGA) (Nota trad.).

26 - ·eeL 404
..;<
I
UITAREA DE NU1\'[E PROPRII

In·1898 am publicat,. in i\lonatsschrijt fila' Psychiatrie und NeunJ-

logie, un seurt artical, intitulat "Despre mecanismul psihie al tendin~ei
de uitare", al carui conti nut il voi rezuma aici, el servindu-mi ca punet
de plecare in cansideratiile care val' urma. In articolul amintit, pe baza
unui rapt frapant trait de mine insumi, am procedat laanaliza psiho-
logica a cazului atlt de frecvent de uitare momentana a numelar propdL
Am ajuns la concluzia ca acest. accident atit de comun ~i fara mare
inlportanta. practica ~i care con~ta in refuzul de a functiona al unci
functiuni psihice - reproducerea mnezicii -, admite 0 explicatie care
depa7e~te cu mult importanta acordata in general fenomenului care ne
preocupa.
Daca un psiholog ar trebui sa explice faptul ca adesea ne gasim in
imposibilitatea de a ne aminti nume binecunoscute,cred ca acesta s-ar
margini sa spuna ca numel€! proprii pur ~i simplu se uita mai u~or
decit alte elemente din fondurile memoriei. El ar puteainvoca motive
mal mult sau mai put in plauzibile care, dupa parerea si;l, explica aceasta
proprietate a numelor proprii, fara a banui ca acest proces ar putea
sa se supuna altor conditionari, de un ordin mai general.
Ceea ce m~a determinat sa ma ocup mai 'indeaproape de fenomenul
uWirii pasagere a numelor proprii, a fost observarea annmitor detalii
care uneori lipsesc, dar care aHead se manifesta cu suficienta preg-
nanta. Acestea sint cazurile in care este vorba nu numai deuitare, ci
de false amintiri. Acela care incearca sa-:~;iaminteasca un nume care
Ii scapa, regase~te in con~tiintasa aIte nume, nume de sUbstitutie, pe
care de indata ·le recunoa~te ca fiind incorecte, 1nsa care nu inceteaza
i
de' a se prezentacu indaratnicie. S-ar zice ca procesul care t:rebuie
dudi la reproducerea numeluidiutat a suferit 0 deplasare, s-a angajat
pe Deale gre~Wl, la capatul careia se afla numele de substitutie, nth
mele incorect. Pretind caaceasta deplasare nu este efectul unui joc
psihic arbitral', ci se efectueaza dupa mecanisme prestabilite ~i ca atare
previzibile. Cu alte cuvinte, eu pretind ca intre numele de substitutie
~i numele cautat exista un raport identificabil, dupa cum sper ca, izbu-
tind sa definesc acest raport, vai reu~i sa elucidez procesul uiti'irii nurne-
lor proprii 1).
In exemplul asupra caruia s-a indreptat analiza mea in 1898, nu-
mele pe care ma chinuiamzadarnic sa mi-l reamintesc era aeela al
me~terului caruia domul din Orvieto Ii datoreaza magnificele fresce
care zugravesc "Judecata de apoi". !n locul numelui cautat - Signo-
relli - aIte doua nume de pictori - BotticeUi ~i·· Boltraffio -, 5e

1} "del' Hergang des Narnenvergessens" in textul freudian. (Nota tract.).

403
impusesera aten~iei me1e, insa imediat 9i rani ezitare Ie-am reeunoscut
ca nefiind ceea ce cautam. Cind cineva, apoi, in fata mea a pronun~at
nume1e cored, I-am recunoscut de indata. Examinarea influentelor si
caUor de asocia~ie care au dus la reproducerea numelol' Batt/ceLLi ~i
Boltraffio, . in locul aceluia de Signorelli, m-a eondus la urmatoarele
rezultate :
a) Motivul uitarii numelui de Signorelli nu trebuie e!.iutat nid in
vreo partic1)laritate oarecare a acestui nume, .nici in vl'eun caraeter psi-
hologie al ansamblu1ui in care acesta s-a inserat. Numele uitat imi
era .1a fel de familiar ca acela al lui Botticelli si mult mai familiar dedt
a1 lui Boltraffio, care ml-mi era eunosc~lt decit prin amanuntul
apartenen~ei sale la ;;coala milaneza.Cit despre condi~iile in care se
peodusese uitarea, acestea mi-au parut insignifiante ;;i incapabile de a
furniza vreo explicatie: fi'iceam, in tovara~ia unui strain, 0 cillatorie
in trasura, de 1a Ragusa, in Dalmatia, 1a 0 statiune din Hertegovina;
in cursul voiajului, conversa~ia s-a fixat la un moment dat asupra Ita-
liel ~i I-am intrebat pe tuvara;;;ul meu de drum c1aca a fast la Orvieto
~i daca- a vazut celebrele fresce ale lui ...
b) Uitarea numelui este· explicabmi, daca iau in consideratie. subiec-
tul care a precedat in mod nemijlocit conversa~ia noastra despre Italia-
;;;'1in acest caz apare ca uu eject al perturbiirii provocate de tema ·1Jre-
cedenta asupra subiectului nOll. eu putin timp inainte de a-miriin-
trebat tovara9ul de calatorie daca a fost la Orvieto, noi discutasem
despre moravurile turcilor din Bosnia :;;i Hertegovina. Ii imparta~isem
interlocutorului meu cele aflate de 1a un confrate care profesa in partea
locului, anume ca ace~ti turd au· 0 depEna incredere in medic, dar 91 0
incredere in destin, resemnindu-se. Daca e.'lti obligat sa Ie anunti
ca starea cutarui sau cutaru1 bolnav apropiat lor este disperata,
e1 riispund: "Domnule (Herr), ce sa ..j faci? ;;;tiu ca de ti-ar sta in
puteri satamaduie9ti bolnavul, l-ai tamadui". Avem aid doua nume
Bosnia (Bosnien) .'Ii Hertegovina (Herzegowina) :;;1un cuvint: Damn
(Herr) 2), care toatetrei se lasa intercalate" intr-un· lant de asodatii
intre Signorelli - Botticelli :;;iBoUmffio ..
Admit ca daca suita de idei ·legata de moravurileturcilor din
etc. a putut tulbura 0 idee aparuta imediat dupa aceea; faptul
S-i:) petrecut deoarece ater.. 1ia mea a paraslt-o inainte de epuizarea ei.
Subliniez indeosebi faptul ca avusesem intentia sa povestesc 0 alta anec-
dog care staruia in memoria mea alaturi de prima. Ace:;;ti turci bos-
niaci arata un interes exceptional placerilar sexuale 9i, dnd sint atin~i
de tulburari sexuale, Ii cuprinde 0 disperare care contrasteaza izbitQr cu
resemnarea lor in fata martH. Unul dintre pacientii confratelui meu,
intr-o bun a zi i-a spus : ,,;;;tii bine, domnule (Herr), ea atunci dnd asta
nll mai merge, viata nu mai are nici un pre\". Totu9i eu ma abtinusem
sLi vorbesc despre acest lucru, preferind sa nu abordez acest subiect
scaJ)l'as intr-a conversatie cu un strain. Ba ehiar am facut mai mult :
m-am straduit sa-mt distrag atentia de la cursul lL.'1oridei care in mintea
1112::< 5-a1' fi putut raporta 1a tema : "Moarte fii sexualitate".· M<'igaseam
in Bee a clipa sub impr'esiaunui eveniment despre care ain luat cun0'1-

~l Cuvintele dintre paranteze reprezinbi expresiile folosite in briginalul in

limba german. (Nota tract.)

404
tint;a cu dteva saptamini mai devreme, in int~rvalul unul scurt sejur
ia Trafoi: un bolnav, care mi-a dat multa bataie de cap, s-a sinucis
din cauza unei tulburari sexuale incurabile. !mi dau perfect de bine
seama ra acest trist eveniment ~i toate amanuntele legate de persoa:na
sa nu existau in mintea mea sub forma de c:mintire con~tienta, in tin]pul
cal5.toriei in Hertegovina. Insa a£initatea intre Trafoi :;:i Boltraffio ma
obliga sa admit ca, in Ciuda distragerii intention ale a atentiei mele, 5U-
feream influenta acestei reminiscente.
d) Imt este' imposibil sa h1ai ~ad in uitarea numelui Signorelli un
fapt intlmpHitor. Sint obligat sa vad in acest fapt efectul unor mobiluri
psihice. Tocmai din ratiuni de ordin psihic mi-am intrerupt discuti'a
(despre moravurile turcilor etc.) :;:i din ratiuni de aceea:;:i natura am
impiedicat patrunderea in con:;:tiinta mea a ideilor adiacente, care ar
fi adus povestirea mea pina 1a :;:tirea aflata la TrafoL Voiam, prin ur-
mare, sa uit ceva. Am rejulnt ceva. Ce-i drept, \1oiam sa uit altceva
dedt numele mqterului de 12 Orvieto, 1nsa, intre acest ,;altceva;'
numele eu pricina s-a stabilit olegatura de asociatie, in a~a fel
actul meu de \1ointa ~i-a gre:;:it tinta; :;:i,invduntar, am uitat acest
pe cind intentionam sa uit .,altceva". Dorinta de a nu-mi aminti
yea un eontinut; neputinta de a nu-mi ambti s-a manifestat cu
vire la alt continut. Evident, cazul ar fi cu mult mai simplu, daca clO-
rinta de a nu-ti aminti :;:i deficienta de memorie s-ar referi 1a acelw;;i
continut. Numele de substitutie, pe de aHa parte, nu-mi mai apar aUt de
nejustificate ca inainte de explicatie. Ele ma previn (printr-un felcle
compromis) atlt in legi'rtura eu ceea eeam uitat, dt ;d in legatura eu
ceea ce voiam sa-mi amintesc, aratindu-mi ea intentia mea de a hila
ceva nid n-a rewidi :;:i nici n-a e~uat in intreglme.
e) Genul de asociatii care s-a stabilit intre numele eautat ;;1 subiec-
tul refulat (privitor la moarte Si sexualitate, in care figureaza numele
Bosnia, Hertegovina, Trafoi) este eu totul bizC\r. Schema articolului
din 1898 incearca sa dea 0 reprezentare conereta acestei asociatii (fig. 4).
Numele de Signorelli a fost divizat .in doua. Ultimele doua silabe 5e
regasesc ca atare .in unul din numele de substitutie (eW), iarprimele
doua, ca urmare a traducerii lui Signor prindomn (Herr), au contrac-
tat raporturi numeroase $i variate eu nume1e legate de ideea refulata,
eeea ce Ie-a f,lcut inutilizabile pentru. reproducere. Substitutia numelui
Signorelli s-a efectuat oarecum prin intermediul unei deplasari de-a
lungul combinatiei de nume "Hertegovina-Bosnia", fara a tine seama
deloe de sensul ;;i delimitarea acustici'i a silabelor. Deci numele par sa
Ii fost tratate in aeest proces in £e1u1euvintelor unei propozitii pe care
vrem s-o transformam in rebus. La con;;tiint;a n-a ajuns nid 0 :informatie
despre proeesu1 prin care numele Signorelli a fost inlocuitprin iilte
Bume. La prima vedere, intre subiectul de conversatie in care figura
nUl1iele Signorelli ~;;isubiedul refulat care'il precedase in mod nemijlo-
eit, nu se· intrevede nici un alt raport, .1n afara de acela determinat de
similitudinea de silabe (mai precis, de succesiuni de litere), aUt intr-un
nume, cit ;;i in' celalait.
Poate ca· nu este inutil sa notam ca nu exist<'! nido contradictie
intre explicatia propusa de noi 9i teza psihologilor care vad, in anu-
mite relatii :;:i dispozitii, conditiile reproducerii mnezice 'Ii ale uitarii.
Noi :he marginim sa 8.1irmam ca factorii reeunoscuti de multii vreme
ca jucind rolul de cauze determinante in uitarea unui nume se C0111-
405
 Fig. 4

in anumite eazuri, eu interventia unui motiv suplimentar, ~i in

acela~i timp noi explieam mecanismul falsei reminescente. In cazul
nostru, ace~ti factori au trebuit sa intervina eu necesitate, spre a per-
mite elementului refulat sa capteze prin asociatie numele cautat ~i sa-1
antreneze eu el in procesul refulariL In legatura cu aIt nume, care pre-,
zinta conditii de reproducere mai favorabile, acest fapt poate ca nu
s-ar fi produs. De:;;iestenonnal ca un element refulat sa incerce mereu
:;d in toate cazurile, intr-un fel 'san a1tul sa se manifeste in afar a, el
ill] izbute~te insa s-o faca dedt in prezenta unoI' conditii particulare
propice. In anumite cazuri, refularea se. efectueaza fara tuIbLlrari func-
tionaic sau, a:;;a cum 0 put em spune pe drept cuvint, fara simptome.
In rezumat, conditiile necesare spre a se produce uitarea unui nume
insotita de falsa reeunoa~tere sint urmatoarele: 1) 0 anumita tendinta
de uitsre a acestui nume; 2) un proces de refulare care sa alba loc
ell putin mai inainte; 3) posibilitatea stabilirii unei asociaW exterioare
intre numele respectiv ~i elementul refulat. probabil ca nu este locul
sa exagerarri valoarea acestei din urma condiW, deoarece, data fUnd
,u;;;urin~acu care se fac asocia~iile, ea va fi indeplinita in majoritatea
cazurilor. 0 alta chestiune, mult mai importanta, este aceea de a ~ti
dadi 0 asociatie exterioara de acest gen constituie intr-adevar a condi-
ti.e suficienta· pentru ca elementul refulat sa impiedice reproducerea
numelui cautat~idaca nu cumva pentru aceasta este necesara 0 lega-
tura mai intima int1'e eele doua subiecte. La prima vedere e~ti ispitit
sanegi aceasta ultima necesitate ;;i sa. consideri ca fiind suficienta
1I1tllnireacu totul pasagera a celo1' doua elemente eu totul disparate. La

406
un exam en mai serios, 'insa, ~i 'in cazLlri tot mai numeroase, se constata
ca eele ,doua elemente (elementul refulat 9i cel nou),. legate printr-o
asodc~tie exterioara, prezinta de asemenea· raporturi intime, adica se
apropie prin continuturile lor, a~a cum 9i era· 'intr-adevar in cazul
Signorelli,
Valoarea concluziei furnizate de analiza exemplului Signorelli variaza,
'in functie de modul 'in care consideram acest eaz ca fiind tipic sau,
dimpotriva, un accident izolat. Personal ered CEl 'se poate afirma ca
uitarea numelor 'insotita de falsa reminiscenta are loc cel mai adesea 'in
modul descris de noi. Aproape totdeauna c'ind am putut observa acest
·fenamen la mine insumi, amfost in situatia de a-i da aeeea;;i explicatie
ca 'in cazul Signorelli, adica de a-I vedea determinat de refulare. De alt-
fel a~ putea cita 9i alt argument in sprijinul vederilor mele privitoare
1a caracterul tipic al cazului Signorelli. Cred, de exemplu, ca nimic nu
ne indreptate~te sa stabilim 0 linie de demarcatie intre cazurile de uitare
de nume insotita de falsa reminiscenta 9i acelea in care ni se prezinta
numede. substitutie ineorecte. In· anumite cazuri, aeeste nume de sub-
stitutiese prezinta in mod spontan, in aIte cazuri Ie putem face sa apara
printr-un efort de atentie 9i, 0 data aparute, ele prezinta, fata de elemen-
tul refulat 9i numele cautat, acelea9i raporturi ca in cazul unei aparitii
spontane. Pentru ca Immele de substitutie sa devina con;;tient, trebuie
mai 1nt1i un efort de atentie ;;i apoi 0 anumita conditie legata de mate-
dalul psihic. Aceasta ultima conditie trebuie, dupa parerea mea, sa ,fie
cautata in usurinta mai mare sau mai mica cu care se stabileste asociatia
exterio2.ra, ;ec'2s~ra, int1'e eele doua elemente.· In acest fel un m~re
l~L1.marde cazuri de uitare de nume fara fulsa reminiscenta se ata'ieaza
1a cazurile cuformarea de nume de substitutle, adica 10. cazurile in
care intervine mecanismul demonstrat in exemplul Signorelli. Nu voi-'
merge pina acalo incH sa afirm ca toate cC1zurilede uitare de nume pot
fi trecute in aceasta categorie. Exista cu siguranta uitari de nume unde
Iuer-urile se petree mult mal simplu. Fara a risca depa9irea granitelor
prudentei, putem conchide in felul urmator; pe lfnga simpla uitare a
unul nume propriu, existCi cazuri in care uitarea este determinatii de a
~-~ejILlare.
*
* *
 II
UITAREA DE CUVINTE STRAINE

Vocabularuluzual al limbii noastre materne pare a fi, in lirnitele

funetion)'irii normale a facuWitilor noastre, asigurat impotriva uitariL Se
Eltie ca alta esie situatia cuvintelor apartinind unoI' limbi striHne. In
aeest eaz inclinatia spre uitare intereseaza intreaga sfera a discursului,
un prim grad de perturbatie functionala intilnindu-se in iregularitatea
eu care noi manipulam 0 limba straina, potrivit ell starea noastragene-
rala Eli eu gradul nostru de oboseala. In anumite eazuri, uitarea cuvin-
telor straine se supune meeanismului de acum descris in legi'itura en
cazul Signorelli. Voi eita, in sprijinul acestei afirmatii, 0 unica analiza
ineiircata de detalii pretioase, referitoare la uitarea unui cuvint nonsub-
stantiv, facind parte dintr-un text latinesc. 1mi iau permisiunea de a
relataacest m2.1'unt accident ·cit mai in amanunt :)i mai coneret eu
putintii.
Vara trecut2c, tot in cursul unei calatorii de vacanta, m-am reintHnit
eu un tlnar de formatie universitara, care (dupa cite am observat
imediat) era la curent eu unele dintre lucrarile mele de psihologie.
Conversatia noastra a atins, nu mai Eltiu in ce mod, problema situatiei
noastre sadale, iar el, fire ambitioasa, s-a lansat in lamentatii asupra
stiirii de inferioritate la care era condamnata generatia lui, privata de
posibiHtatea de a-Eli dezvolta talentele Eli de a-:;;i satisface trebuintele.
i?i-a incheiat patima:;;a diatriba prinace1 celebru vel'S al 1ui Vergiliu, .in
care nenorocita Didona remite posteritatii grija de a-i razb1..ma insulta
pe care i-a adus-o Enea: Exoriure ..., voia el sa spuna, 1nsa neputlnd
reconstitui citatul, a cautat sa disimuleze evidenta lacuna a memoriei
sale prin intervertirea ordinii cuvintelor: Exoriar(e) ex nostris ossibu3
uUor! Contrariat, el imi spuse in cele din urma:
_ Va rog sa nu luati aceasta expresie batjocoritoare intr-uri fel care
sa V{l faca sa va bucurati de incurcatura in care ma aflu. Mai degraba
ajutati-mCl. Acestui vel'S Ii lipse:;;te ceva. Vreti sa ma ajutati sa-l
reconstitui ?
~ eu placere, i-am raspuns, :;;iam citat versul complet :
Exoriar(e) uliquis nostris ex· ossibus ultor ! 1)
- Ce -stupid, sa uiti asemenea cuvint! De altminteri, dupa parerea
dumneavoastra, nimic nu se uita fara motiv. AEl fi foarte curios sa ~tiu
cum am putut sa uit acest pronume nehotarit aliquis·

1) Tr8ducere8 versului din Enei'da: "Fie ca din osemintele noastre sa rasara

un r,;zbunator". In conceptia lui Vergiliu viitorul razbunator al cartaginczilor
in\'in'ji ele romani este Hannibal (Nota trad.) ,

408
 Am acceptat eu amabilitate provocarea, in speranta de a-mi irnbogati'
eolectia eu inca un exemplu. Deci am spus:
- Sa' vedem. 1ns3.va rag sa-mi imparta~iti in mod sincer ~inecritiC'
tot ceea ee va treee prin minte dnd, fara nici 0 intentie definitivB., va
hdreptati atentia asupra euvintului uitat~).
- Pre a bine! Poftim, imi vine ideea ridieula de a desco!1n:mne
cuvintu1 in a ~i Liquis.· -
Ce~o fi insemnrnd aeest lucru ?
Habar n-am.
Ce aUe idci va mai tree prin cap?
Relieve. Lichidare. Lichid.Fluid. Va spLIne ceva?
'Absolut nimic. Continuati.
JVlagindesc, spuse ei eu 'un suris sarcastic, 1a Simon din Trelct,
c'irui mba'?te 1e-mn 'lazut, aCUl11doi ani, intr-o biserica din Trent. JVIa
gindesc 1a acuzatiile de omoruri rituale care, chiarin' prezent, se aduc
din nou evrenor ,?i, de asemenea, ma gindesc 1a lucrarea 1ui Kleinpaul
care 'lede' in aceste pretinse victime ale evrenor incarnari, mai· bine
zis noi editii 1egendarc ale Mintuitorului.
- Aceasta ultima idee nu este deloc far~l Iegatura eu subicctul care
ne preocupa inainte de a fi rostit citatullatinesc.
- IntocmaL Ma gindesc apoi 1a un articol pe care I-am citit recent.
intr-un ziar ibllan. Creel ea titlul aeestuia era:. "Parerea Sflntului
Augustin desprefemei". Ce concluzie trageti din toate astea?
- Vom 'ledea.
-Acum imi apare o·idee care, cu sigura'nta, nu are nid 0 legabra
cu subiectul nostru.
- Abtineti-va, va rog, de la orice atitudine critica.
- Mi-ati rnai spus-o. Imi amintesc de un batrin semet, pe care
I-am intilnit in ultima saptamina, in caJatoria mea. Un adevarat
Semana cu a pasare mare de prada. 11 cheama, daca vreti sa ~titi,
Benedict.
- 0 acle'larata galerie de sfinti 9i de parinti ai bisericii: sfintuI
Simon, sfIntul Augustin, sfintul Benedict. Un aU parinte ·al bisericii
se numca, creel, Origene (Origenes). De altfe1,trei dintre aceste nllme .
slnt prenume ca Paul din Kleinpaul.
- Iar acum ma gindesc 1a sfintul Ianuarie 9i la minunea singelui
sau. Dar toate acestea se succed mecanic.
- Uisati aceste. observatii. Sfintul Ianuarie 9i sfintul Augustin ne
fac, amihelOi, sa ne gindim 1a calendar. Vreti sa-mi amintiti minunea
singelui ? .
- Bucuros. Intr-o biserica din Neapole se pastreaza intr-o fiala.
singe1e sfintului Ianuarie, care, gratie unui miracol, se licheJiazii in
fiecare an, intr-o anumita zi de sarbatoare. Oamenii din popar tin mult
1a aceasta minune ;;i 5e arata tare hemultumiF cind ea intirzie, cum s-a
intiinplat 0 data, pe vremea oeupatiei franceze. Genera1ul comandant -
nu era oare Garibaldi? - I-a luat atunci pe paroh de-o parte 9i, aratln-
du-i cu un gest pHn de tile soldatii in'iiruiti afara, i-a spus ca sperii ea .
savIl'9irea rninunii sa nu intirzie. btr-adevar, ease savir~i.

2) Acesta este tocmai mijlocul general de a aduce in cOl1~tiinta elementeJe

de repr'Szentare care se disimuleaza. Cf. lucrarea mea Traumdeutung, p. 69 (I'd. a
7-a, p. 71) .
......
409
 Apoi ? Continuati. De ce ezitati ?
Aeum ma glndesc la altceva .., Dar e un lucru prea personal, spre
a vl-l marturisi... De altfel nici nu vad vreo legatura intre acest lucru
'91 ceea ce ne intereseaza ~i, ea atare, nid necesitatea de a vi-l povesti ...
- Nu va preocupati de legatnri. Desigur, nu va pot sm sa-mi
povesti~i lucruri. care vi se par dezagreabile, 1nsa atunci nu-mi mai
cereti sa va explic cum ati ajuns sa uitati cuvintul aIiquis.
- Chiar a~a ? Ei bine, gindul mi-a zburat pe nea~teptate 1a 0 doamna
.de lil care a;; putea primi foarte u~or 0 ;;tire la fel de nep1acuta, atlt
pentru dinsa, eit :;;ipentru mine.
:;;tirea ca a ram as insarcinata ?
Cum. de ati ghicit-o ?
Foarte usor. Mi-ati oferit suficiente date. Amintiti-va de toti
sfintii din caLendar despr~ care mi-ati vorbit, de povestea ~u lichefiere~l
singelui care are lac intT-o anumiti1 zi, despre emotia care ]June stapinire
pe oameni cind Lichefierea nu_ are Loc, despre amenintarea abia deghi-
zatii cd daca minunea nu se savir:}e:}te, se va intimpLa Cl$Cl:}i pe dincalo ...
V-ati servit de minunea sflntului 1anua1'ie int1'-o maniera remarcabi1
.alegori.ca, ca de 0 reprezentare imagistica a ceea ce va preocupa in
legatura eu delul menstrual a1 doarnnei in ehestiune.
- :;;i am facut-o fara sa-mi dau seama. Crede~i, intr-adevar, eEldaea
am fost incapabil sa repro due euvintul aligHts, aeeasta s-a intimplat din
cauza aeestei nelini9tite a:;;teptari ?
- rv'E se pare in afara de orice dubiu. Amintiti-va. numai de faptul
cum ati descompus cuvintul in a:;;i Liquis, ;;i de asociatiile: relieve,
lichidute, lichiel. Ce sa mai spunem de sflntul Simon, sacrificat pe dnd·
era copil, :;;ila care v-atigindit dupa ce ati vorbit de relieve?
- Mai bine renuntati. Sper ea daca, :intr-adevar, voi fi avut aceste
idei, nu Ie yeti lua in serios. Va voi marturisi, in schimb, ea doamna
despre care este yorba e italianca 9i ca in campania ei am vazut
Neapole.Oare sanu fie yorba in toate acestea de ni:;;te coincidente
fortuite ?
- E treaba dumneavoastra sa judecati daea toate aceste coincidente
se lasa explicate doar prin hazard.Bu tin insa sa va spun ca od de
cite ad yeti voi sa analizati eazuride acest gen, va yeti gasi negrc"iit
cond.us spre "hazarduri" la fel de singulare ;;i de remarcabile:J).
Am destule motive sa acord 0 mare va10are ·acestei scurte analize
pentru care Ii sint indatorat tovara:;;ului meu de ca1Eitorie aminta. In
1'>rimul rind, :in acest caz am avut posibilitatea sa sondez 0 sursa care
:in genere mi se refuza. lntr-adevar, eel mai adesea slnt constrins sa
imprumut faptelor me1e de autoobservatie exemplele de tulburari func-
tionale de orclinpsihic, care survin in viata de toate zilele ~i pe care
in cere sa Ie adun aiel. Cit despre materialul mull mai a,bundent oferit
de bolnavii mei nevrotici, caut "sa-l evit, spre a preintlmpina obiectia ca

:\)Aceasta scurta al~aliza a stirn it muIt ecou in literatura, provodnd vii discutii.
Pornlnd de la aceasta analiza, E. B 1e u 1era incercat sa stabileasca temeiul mate-
matic al interpreHirii psihana1itice ~i a ajuns 1a concluzia ca ea are 0 mai mare
valoare de probabilitate decit mii de "cuno~tinte" necontestate ale medicinii -
'Ii ca situatia mai deosebiti - a acestei analize este deterroinata de faptu1 ca nu
sintem obi'inuiti sa caJculiim probabilitati psihologice (Das autistisch~undiszipli-
nterte Denken in der Medizin und seine Ubenvindung, Berlin, 1919).

410
 IeEomenele pe care Ie descriu nu constituie dedt efede1?i manifestari
alenevrozei. Sint de aceea ferieit oride cite ori ma aflu in prezenta
unei persoane de 0 sanatate psihica perfecta, care consimte sa se supuna
unei analize de aeest gen. Apoi, aceasta analiza imi pare mai importanta
din ait unghi de vedere, ea reprezentind un caz de uitare a unui
'Cuvlnt feInL 0 amintire de substitutie, ceea ee conflrma propozitia pe
care am formulat-o mai sus, anume di absenta sau prezenta amintirilor
de substitutie incorecte nu determinadiferente esentiale intre cHversele
categorii d~ cazuri 4) •••
Principa1u1 interes a1 exemplului aZiquis, rezidii intr-o aWi deosebire
diferentiaza de cazul Signorelli. in acesta din urma, intr-adevar,
reproducerea numelui este tu1burata de ,reaetia unei suite de idei inee'-
~i Intrerupta cltva timp mai inainte, dar al carei continut nu pre-
zenta nid un raport aparent eu subiedul de conversatie care urma ~i in
care figura numele Signorelli. Intre subie-dul refuiat 9i acela In care
numele uitat, existS. pur 9i simp1u un raport de continultate In
; acest raport a fost insa suficient ca sa lege unul de a1tul cele doua
subiecte, printr-o asociatie exterioara is). In exerr:plul aliquis, dimpotriva,
flU 23te nici urma de un subiect independent 9i refulat care,ocupind cu
timp inainte gIndirea con~tienta, sa fiactionatmai apoi ca element
perturbator. In acest caz, tulburarea reproducerii provine de 1a subiedul
insu,?i, ca urmare a unei contradictii incon~tiente ca.re se ridica impotriva
idei-dorinta exprimata -in versui citato lata care 0.1' fi geneza uitarii
cU.vlntului. aliquis: interlocutorul meu se plingea ca generatia actua1a
a poporului sau nu S2 hucura de toate c1repturile 10. care nazuie~te ~i

- C) 0 observatie mai fin a permite sa se reduca opozitia care pare sa existe Intre
-c2z'irile Signorelli ~i aliquis, cu privire la amintirile de substitutie. In cazul din
tE-'~1J. uitarea T]are de asemenea insotita de formarea unor cuvinte de substitutie.
Oin.ct, ulterior,' I-am intrebat pe interlocutorul meudaca, in cursul eforturiior
-saLe de a-~i aminti cuvlntul uitat, nu' i-a venit In minte un cuvlnt de substitutie,
aC'2';ta lTl-a informat ca a fost tentat sa introduca invers silaba ab: nQstris AB
-DssiiJus (in loc de: nostris EX ossibus) ~i ca cuvintul e:roriaJ'e i s-a impus Intr-un
ms:' cu· totul net ~i inflexibil. Sceptic, el adauga ca, far!"- indoiala, lucrurile s-au
p"t:'ecut astEel pentru ca era yorba de cuvlntul initial al versului. La rugamintea
tytc'a de a cuuta totu~i asociatiile care s-au ivit In mintea sa pentru exoriare, el
c

ri:i-2. oferit cuvintul exorcism. Socot, prin urmare, drept absolut posibil faptul
eel. accentul pecare II punea in reproducere pc cuvintul exoriare sa nu fi fost,
13. drept vorbind, decit expresia uneisubstitutii legata ea Insa,?i de numele sfin-
. Estc ,.-orba, totu;;i, de subtilitati d'irora nu se cnvine sa Ie dam pre a mare
emnfltate. Dal' nimic nu ne impiedica sa admitem ci:i producerea unci amintiri
d2 substitutie, de orice fel, constittlie un semn constant, poate caracteristic de
l','\'elato!', a1 .unei uitari motivate prin refulal'e. Aceasta formatie substitutiva ar
3.';"23 loc chiar In cazul in (1are numele de substitutie incorec1e ar lipsi:. ea s-ar
::nnifesta atunci prin accentuarea unui element care Se ata;;eaza imediat la e1e-
rE'tctul u:tat. "ci",?ase exp1ica faptul ell., de exemplu in cazul Signorelli, amintirea
viT_cala a ciclului frescelor ~i aceea a portretului sau figurfnd Intr-un colt al
3.:'",,\01' tablouri, Imi erau de 0 claritate deoseb1ta, cum U-Q atiug nieiodata aminti-
ell" mele vizuale, ;;1 aceasta in vreme ce eram incapabil sa-mi amintesc numele
pic:a:-ului. Intr-un alt caz, de asemenea expus in articolul meu din 1898, uitasem
en des<",vir~ire numele stl'azii unde locuia, Intr-un anumit ora~, 0 persoana. ci:ireia
t:-",buia sa-i fac 0 viziti'! ee-mi era dezagreabila, pe eind retinusem perfect nu-
mAl'\Cllcasei; adica exact contrariul a ceea ce mi se i:ntimpla in mod normal,
m"moria cifrelor ~i numerelor Hindu-mi foarte dericitara.
5) In ce prive~te lipsa unei legaturi intre cele doui suit •• de idei in cazul
S;gcuJrelli, n-a;,; putea s-o afirm eu certitudine, deoarece urmlnd dt mai departe
po,ibil analiza ideii refulate dincolo de subiectul privitor la moarte ~i sexualitate,
TIe gtlsim in prezen1;a uu.el idei care se apropie de subiectul frescelor din Orvieto.

411
preziee, intocmai ca DWana, ea 0 nona generatieva veni _5a-i razbune pe
oprimatii de a5tazi. Faclnd aeeste afirmatii, el se adresa mintal posteTi-
tatH, :insa in aeeea~i clipa se na~te 0 idee in contradictie eu dorinta sa :
"Oare tu dore~ti chiar aUt de mult sa ai 0 posteritate a ta? Nu-i
adevarat. Cemaiincureatura.dacatuaiprimiinclipaurmatoare.de
la opersoana pe .care 0 cuno~ti,~tirea care sa-ti anunte speranta unei
posteritati! Nu, Ii-ai nevoie de posteritate, oricit de mare ar fi setea ta
de razbunare". Aeeasta eontradictie se manifesta, exact ca in exemplul
Signorel1i, printr-o asociatie exterioara intre unul din elementele de.
reprezentare ale interlocutorului lTIeu ~i unul din elementele dorintei
contrariate; insa de aeeasta data asociatia se efectueaza intr-un mod
extrem de violent -9i unnind cai care l;ar artificiale. 0 aWi analDgie
esentiaHi eu eazul SignorelH eonsta in faptul. ea eontradictia vine din
straturile refulate ,?i este provoeata de idei care n-ar putea dedt, sa
distraga atentia.
lata ee Etveam sa comunicam in. legatura eu deosebirile 'Ii asemana-
rile interne dintre eele doua eazuri de uitare deeuvinte. Am constatat
existenta unui a1 doilea mecanism a1 uitarii, eonstind in perturbCiTea
unei idei printr-ocontradictie interioara venita din straturile' refu1ate.
Acest mecanism, care noua ni S8 pare lesne de inteles,vol11 avea de rnulte.
ori ocazia sa-1reintllnim :in cursul eercetarilor noastre .
•
•
 III
UIT:AREA DE NUME
$I DE GRUPURI DE CUVINTE

Experien\a pe care am dobindit-o en privire la mecanismul uitarii

unui cLlvint care face parte dintr-o fraza intr-o limba straina ne autori-
zeaza sa ne intrebam daca uitarea frazeIar in limba materna admite
aceea~i explicatie. In general nu se manifesti'l nici a uin,i1'e in fata
ncputintei in care ne gasim uneari de a reprQduce fidel ~i faralacune 6
formula sau a poezie pe care, nu demult, am memorizat-a. Cum insa
uiEarea nu intereseaza in egalii masura intregul ansamblu a ceea ce s-a
. memorat, ci Dumai anumite elemente, paate c8. nu este lipsit de inte1'es
sa supunem unui examenanalitic dteva exemple dintre aceste repro-
duce:'i incorecte.
Unul dintre tined 1 mei co1egi care, cu prilejul unei canvorbiri pe·
care. am avut-o impreunEI, s,i-a exprimat parerea .cd uitar.ea paeziilor
in Emba materna ar putea sa aiba. ace1ea~i cauze ca s,i uitarea cuvintelor
dintr-o fraza intr~o limba straina, ni s-a oferit ca subiect de experienta,
cspre a contribui 1a elucidarea acestui fenpmen. Intrebindu-"l care poezie
ar putea sa intereseze experimentul nostru, el mi-a citat Logodnica din
,.Corint, de Go e t 11e, 'poem care Ii placea mult s,i din care credea di
'itie p2 dinafara eel putin citeva strafe. Den' lata cael do\,(:jc~te, bea
de b primul vel'S, 0 nesiguranta frapantd : "Cum trebuie spus: 'intor-
dnclu-se de let Corint let Atena, san: intordnctlL-Se de la' Atenet let
Corint ?". Eu insumi am avut un moment de ~ovZlialaj dar am sfi1'o;;itprin
a observa rlzind ca titlul poemului: "Logodnica din Corint" llU' lasa
nid 0 indoiala cu privire la' directia urmatd de tlnarul barb at. Repro-
dueerea primei strafe s-af,lcut destul de blne sau, eel putin,Bira de fo1'-
m:Iri ~ocante. -Dupa prlmul Vel'S al strofei a doua, tlna1'ul meu coleg se
:Jpri putin, dar i:;;i reluade indata recitarea, In felul uflnator':

Abel' wird er auch willlwmmen scheinen,

Jetzt, wo jede1' Tag was Neues bringt?
Denn erist noch Heide mit den 5einen
Und sie sind Christen und - getauft. 1)

H ascultam putin su1'prins, de mai multii ',1T8111e,dar abia dupa ce a

pranuntat ultimul vel'S am 'recunoscut amindoi ca in aceasta strofa s-a
strec:m'3.t 0 dcformare. Nereus,ind sa facem ind1'eptarea, am cautat in
bibtioteca yolumul de poezii al lui G 0 e the ;;i mare ne-a fost mirarea
,Sa C'J11Statam ca al doilea vel'S' al acestei strofe fusese inlocuit print1'~o

l) Dill' fi-va el binevenit / Acum cInd fiecare zi aducenoutati? / Caciel ~i-ai

. tlli sfu.': il1ca p[lgini, In timp ce' clll1~ii sint cre;;tini .;;i botezatL· (Nota· tract.)

413
fraza care, de la un capat la celiHalt, era creatia recitatorului. lata
versul corect :

Aber wird er auch ,",viHkommenscheinen,

Wenn er teuer nicht die Gunst erkauft ?2)

De altfel, cuvintul erkauft (din eel de-a! doilea vers autentic) rirneaza
eu getauft (din versul a1 patrulea),l?i mi s-a parot dudat ca 0 asHel de
eonstelatie de euvinte - pagin, creJtin ~i botezati - nu i-a inle!mit
reproducerea textului.
_ Ati putea sa'-mi explicati, ii cerui colegului meu, cum de a1i
ajuns sa uitati aUt de bine acest versdintr-o poezie care, dupa cum
pretindeti, va este atit de familiara? $i aveti vreo idee despre ~1Jysa
de unde provine fraza pc care ati substituit-o versu1ui uitat ?
El era, desigur, capabil sa dea explicatia ceruta, insa eravadit i~ptuI
canu prea era dispus 5-0 faca.
_ Fraza : 'acum cind fiecare zi ad'Uce no'Uwti, l1U mi-e necunoscuta ;
ered ca am intrebuintat-o nu demult, vorbind desprl! clientela mea a
carei extindere reprezinta pentru mine, credeti-ma, un motiv de 1112re
satisfactie. Dar de ce oi fi pus eu eealalti'i fraza in strofa recitata ? F,§rE.~
1ndoiali'i ca trebuie sa fie 0 cauza. Este evident eElfraza : claco nu pl6.-
teJte scump aceasUi favoare, nu-mi era pe plac. Aceasta se leaga de 0
cerere in casatorie care mi-a Jost refuzata prima oara, insa pe care
mi-am propus s-o reinnoiesc, dat fiind ca situatia mea materiala s'ca lm-
bunatatit. Nu va pot spune mai mult, slar e sigur ca nu-mi place sa m.
gindesc ca dadi de data aceasta cererea mea va Ii primitEi, faptul seva
datora unui simplu caleul, dupa cum tot din caleul a fost respinsa priEl2t
datil.
Explicatia mi s";a parut suficienta ;;i, in eel mai rau caz, m-8? H:
putut abtine sa mai cer alte amanunte. !nsa am insistat :
_ Dar cum se face ca ati ajuns sa introduceti persoana dUmTlC2-
voastra ~i chestiunile ei private in textul Logodnicii din Corint? Sa fie
;;i incazul dumneavoastrao diferen~a de religie ca intre logodnicii din
poemul lui G 0 e the?
(Keimt eil1.Glaubeneu,
.wird oft Lieb'und Treu
wie ein boses Unkraut ausgerauft) 3)

Nu ghicisem prea bine, insa am putut constat a in ce milsura o·

intrebare bine orientati'i este in stare sa clarifice un om asupra luCI'u-
rilor de care 1111 este con.;;tient. A;;a se face ca interlocutorul men ,jTI-(';

Dar fi-va e1 bineycnit

2) !
daeii nupliite.'?te sCllmp accasta faroare ? (Nota tTi'lc!.},
3) Incolte~te 0 credin,\a noua/smu1gind adesea iubire~i fidelitate,'ca pe 0 iarba
rea (Nota trad.).

414
 privit eu 0 cxpre'3ie de suferinta ~i de nemultumire ;;i, ca pent,l'u sine
insu~i, a recitat eu voce scazuta un aU pasaj din poem:
sie an genau !
Sie..l-}
Morgen ist sic grau 1,).

~i acl..luga;- Ea este putin mai in virsia decitmine.

Nevoind sa-1 mai mihnesc, am intrerupt interogatoriuL Ma edificasem
indeajuns. Remarcabil in acest caz este faptul di, in efortul meu de a
ajunge 1a cauza unei lacune de memorie aparent anodine, m-am giisit
in prezenta unor cireumstanJe profunde, intime, asociate la interlocu-
toru1meu cu sentimente penibile.
Iataacum un alt caz deuitare a unci fraze dintr-o poezie cun:Jscuta.
Aeest caz a fast publieatde d. C. G. J un g G) ~1il reproduc textual.
Un domn vrea sa recite eunoscuta poezie (a lu1 Heinrich Heine):
"Un pin se-na1ta singuratie" etc. La fraza eareincepe eu euvintelc:
..ii este somn" , el se opre;;te neputincios, uitind eu totul cuvintele "cu
o alba invelitoare". 0 asemenea seapare dintr-un vel'S aUt de eunoscut
Eni s-a parut surprinzatoare ~i I-am rugat pc subiect sii reproduca in
mod libel' tot ceea ce ii treee prin cap in legatura cu cuvintele "eu' 0 aW'i
invelitoare". A rezultat urmatoarea serie:
,,In leg21tur21eu invclltoarea alba, m21gindesc la un lh}toliu 1a' 0
pinza eu care se. acopera mortul (pauza) - iar acum ma gindesc 1a un
prieten drag ----,fratele lui tocmaia murit subit pare-se de un atac de
apoplexie- de altfel, $i .el, era tare trupe~ - prietenul meu are aceea~i
constitutie ~i m-am gindit ca at putea mud in aceZa$i feZ - pesl2mne
Cd nu prea face mi~care - eind am aflat ~tirea· mortH, m-a cuprins
deodat21 teama, mi-e frica sa nu mol' de un accident asemanator, 'caei
toti din familie avcm tendinta de a lua proportii ~i bunicul meu a murit,
$i el, de un atac; ga'3esc ca sint prea gras 9i zilele acestea am inceput
o cura de 8Iabire" ..
"Domnul, noteaz21 J u n g, S-3 identificat in acest fel, fara 3-$i cIa
seama, eu moliduI aeoperiteu un lintoliu alb".
Exemplul care urmeaz21 9i pe care~l datorez prietenului me11
S. Fer e n c z i, din Budapesta, se raporteaza, spre deosebire de
dentele, nu lafraze extrase din opera poetHor, ci la propriul discurs aI
subiectului. Acest exemplu ne pune in fata unuia dintre· acele cazuri,
nu prea fre:cvcnte,in care uitarea se pune in serviciu1 prudentei noastre,
od de cite ori ne aWim in fata riscului de a ceda unei dorinte impulsive.
Actul ratat dobindeste atunci valoarea unei functii utile. Odata' treziti
Ta realitate,noi aproham aceasti"i mi;;care interioar!l care, in timp ce n~
aflam sub imperiul dorintei, nu se putea manifesta dedt printr-un
lRpsus, printr-o uitare, 0 neputinta psihica.

0) Colegul meu a modificat iritrudtva acest frumos pasaj a1 poemuluj; aUt in

ceea ce prive'7te textul, dt 'Ii aplicatia S2. Tinara fatfl-fantomil spune logodni-
cului ei:
Meine Kettehab'ich dir gegeben ;
Deine Locke nehm'ic11 mit mil' fort.
8ieh sei an genau !
Morgen bist elu grau !
Und nul' braun erscheinst du 'Nieder dort.
i * Prive'ltc-o bine!Mline va fi intunecata. (Nota trad.).
\
~,)c.-G. J u n g, Ueber die" Psychologie del' Dementia praecox, 1907, p. 64.
I
I
415

I
 "La 0 reuniune, eineva pronunta fraza : "Tout cOinprendre c'est tout
pardonner" 0). In legatura eu aceasta, am observat ea prima part~ a fra-
2ei este. suficienta ; a voi· sa "ierti" este a adopta 0 atitudine de aroganta,
deoarece iertarea este 0 prerogativa a 1uiDumnezeu Oiia clericilor. Unu1
dintc2 eei de fata. gasi observatia mea foarte. eorecta. Simtindu-mc"i
jm:urajat ~i voind, desigur, sa justifie buna opiniepe care Oii-o facuse
indulgentu1 meu preopinent, am declarat ca recent am ,emis 0 idee inca
5i maiinteresanta. Am voit sa expun ace a idee, chI' nu izbuteamsami-o
itmintesc. M-am retras imediat ~lam inceput SZla~tern pe hirtie ilsocia-
tiile libere eare-mi rilsareauin minte. Acestea erau: mai intii numele
lmuiprietencare asistase la na~terea ideii amintite ~i n~m1ele strazii
unde ma gaseam atunci; apoi mi-amamintit de numele unui alt prie-'
ten, Max, ,caruia obi~nuiam sa-1 spunem Maxi. Aeeasta imi sugereaz:}
cuvintu1 maxi;nli ~i, in legatura eu aeeasta, imi amintese ea este vorba,
-.ca :'ii acum, de modificarea unei maxime cunos€ute. Dar, fapt cludat,
aceastJ amintire face sa apara in· mintea mea nu 0 lTlaxim[l, cieele ce
urmeaza: "Dumnezeu l-a creat pe om. dupa chipul Salt" 'Ii varianb
acestci fraze : "Omul l-a creat pe Dumnezeu dupa chipuZ s6.u{{.Ca 0 eOJ1-
secint.;:'l, regasesc in memorie ceea ce cautam : prietenul meu imispusese
atuEci, in strada Andrassy: "Nimic din eeeste omenese nu mi-e strain",
13 care eu Ii raspunsesem filclnd aluzie la expericnta psihanaliticd : "AI'
trebui sa mergi mai departe ~i sa marturise~ti eEl nimic din ce este ani-
malic nu ti-e strZlin". Dupa ee, In fine, eram in posesia faptului cautat.
'mi-am dat seama ca nu puteam citu~i de putin sa-l imparta~ese societAtii
in mijloculcareia ma afram. Tinara sotie a prietenului ci'truia eu ii
rea:l1intisem natura animala a ineon~tientului nostru, 5e afla de fatEl ~i.
'itiam prea bine ca ea nu era nicidecum pregatitE, sa aseulte lucruri atit
de putir'l magulitoare. Uitarea md' crutaS'c de 0 serie de neplaceri din
parte-I ~i de 0 discutie intermimibila, Fara indoiala, acesta a fast mori-
vul acelei "amnezii temporare". Interesanteste faptulciI ideea de sub-
stitutie s-a exprimat intr-o propozitie in care Dumnezeu era coborit 1'1
nivelul unei naseociri omene'iti, in timp ce propozi~ia c[lUtatE'l de mine
in'iista asupra originii animal'e a omului. A'iadar, capiti') cli,.'71inutioilin
ambele cazuri. Evident, totul nu este deelt urmarea inEin1;uiriiideilor
despre "a intelege 'Ii a ierta", provocate de eonveriiatie., Sa se rCll1:lrce
ca dad am reu:;;it sa gasesc repede fraza eautatEl, aceasta S-Cl intimplat
desigur c1atorita faptului ea m-am retras din societatca CClI'eexereita 1.1:1
fel de eenzura, izollndu-ma intr-o inctlpere goala.
atunci incoace am, analizat numeroase alte cazuri de uitare sau
de reprodueere defectuoasil a unoI' Inlantuiri de cuvinte ~i am avut
prilejul sa constat ca meeanismul uitZlrii, a'la cum. s.e degajil e1 din
excmp1e1e aliquis 'Ii Logoclnica din Corint, se aplicd aproape 1a taate
canltHe. Nu totc1eauna este' confortabila eomunicarea acestor analizp
dcoarece adesea te vezi obligat, CLlmam vazut, sa atingi chestiuni il;~
ti1112 $1 uneori penibile pentru subieetul de eXiperienta, De ace.ea mil voi
abtine sa multiplie exemplele. Ceea ee au comun taate aceste cazuri.

0) "i\.. In1;elege totul este a ierta totul" ; in limb a francezi\ in textul original.
{Nota trad.).
7) formula specifica dreptului roman, prin care se deciara moartea civih'i a
unei.persoane, privarea acesteia de drepturi ceta1;ene.,:,ti,ca atare diminuarea in-
flueat;ei sale in societate. (Nota trad.),

416
in ciuda dif€rentelor existent(\ intre continuturile lor, estc raportaiea
cuvintelor uitatc sau dejormate, in virtutea unci asociatii oarecare, 1a 0
idee incon9tienta, a carei actiune vizibila se manifestci tocmai prin uitare.
Revin dcci 1a uitarea numelor, in legatura cu care noi n-am epuizat
Hid cnuistica 9i nici motivele. Cum, periodic, amputut sa observ 1a
rnir~e insumi acest fel de acte ratate, exemplele personale nu-mi lipsesc.
U accese de migren::i, de care surelr ~i-n ziua de azi, mi se anunta
CLl clteva arc inail1te prin uitareade numc, iar in toiul acccsului, dqi
r;linin inca in stare s;'i-mi continui luerul, adesea picrd total capacitatea
de a-mi aminti nU111e12proprii. S-ar putea,a~adar, invoca cazuri cadi
Incu, sprc a opune 0 obiectie de principiu eforturilor noastro analitice.
'Din observatii de acest gen nu rezuHa, oare, ca factorul cauzal al ten-
spre uitar2, ~i indeosebi al uita1'ii numelor proprii, rezidiiin
LIll:mrari de circulatie ~i in tulburari functionede generale ale creierului
~i En am face bine sa 1'enuntam 10. orice incercare de explicare psiholo-
gica a unoI' at are fenomene ? Nu credo Aceasta ar insemna sa confund{nu
mecanismul unui proces, uniform in toate cazurile, ell circumstantele,
v'trhbile ~i intotdeauna necesare, susceptibile sa-1 favorizeze. Insa, in
Ix de a mil angaja Intr-o discutie, mai degraba sa incere sa resping
obiectia cu ajutoru1 unci COlllp3ratii.
Sa presnpunem Cd am fost atitde imprudent inc11, 1a 0 ora inain-
btCl ,din noapte, sa m£i avcnturez 'lntr-un cartier pustiu 0.1ora~ului, unde
slut abcat de raufacatori co.re-111ifura ceasul ~i punga. l,Ia due 1a postul
de politie cel l1".aiapropiat :;;iconcep urmatoarea declaratie : in timp C2
m.'\ gaseam In stradacutarc, singuratatea 9i intunericu1 mi-aufurat
ceasul :;;ipunga. Chiar dacii asUel n-a9 spune nimlc inexact, n-a9 risco.
mai putin sa fiu luat drept un om scrintit 1a cap. Pentru adescrie situ a-
tl" reala, trebuie sa spun ca, favorizati de pustiul din jur 9i protejati de
!J:;zn2, raufacatori necunoscuti mi-au furat obiectele mele de pret. Or,
situatia a9a cum se prezinta ea in cazul uitarii, e.!'te exact aceea~i : favori-
zate de stare a mea de oboseaU'i,de tulburari de circulatic, 0 fortii nccu-
noscuta imi rape9te facu1tatea de a dispune de numele proprii intiparite
in memoria mea, aceasta fiind aceea9i fortacarc, in alte cazuri, in duda
unei stari de sanatate perfecta, poate produce acelea~i tulbura'ri de
menlorie.
Cind analizez cazurile de uitare de nume observate 1a mine insumi,
constat aproape invariabil ca numele uitat prive~te 0 persoana care ma
afecteaza direct, in. stare sa""mi provoace sentimente violente, adesea
penibilc. Conform'indu-ma uzajului cOInod ~;i cu adevarat recomandabil
Introdus de ~coala elvetiana (B Ie u 1e r, J un g, R i k 1in), pot exprima
cele de mai sus in ielul urmator: numele uitat stirne~te in minte un
"complex personal". Raportul care se stabile~te mtre nume ~i persoana
mea este un raport nea~teptat,cel mai adesea determinat de 0 asociatie
superfida1a (arnbiguitate a cuvintu1ui, consonanta unici'i); H putem cali-
fica, in general, ca fiind un raport marginal. Spre a intelege coreet
lBtura sa, voi cita citeva exemple foarte stmple :
1) Unu1 din pacientii mei ma roaga Sa-I indic 0 statiune terma<la pc
Riviera. Cunosc a statiune de acost fel in imediata apropiere de Genua,
imi amintesc pina ~i numelecolegului germDn care profeseaza aid, insa
nu sint in stare sa dau numele statiunii pc care 0 cunosc aUt de bine.
NU-mi ramine decit s8.-1 rog pc padent sa a;;;tepte dteva dipe, ca sa
rnerg sa cer 1amuriri unei persoane din familie - Cum se nume~teacea
localitate de Unga Genua, uncle dr. N. are 0 mica statiune in care tu ~i
21 - cei. <i04 417
 doamna X ati fast multa vreme 1a tratament? - Tocmai tu 53-i liiti
numele? E Nervi.
Asta e: acest Nervi suna ea Nerven (nervi), iar nervii eonsti1;)1e
obiectul ocupatiilor ~i preocuparilor mele de zi cu zi.
, 2) Un aIt pacient al nlCU vorbe$te despre un lac de vi1egiatura din
zone· invednate 9i ·afirma ca exist} acolo, pe linga aIte doua hanuri
cunoscute, 'un al trcilea CJTe pentru el se leaga de 0 anumita amintire
si al carui nume mi-l va S')Ul1e indata. Eu contest exiitenta acestui Ell
treilea hem 9i invoc, In sprijinul spuse10r mele, faptul di am' petrecut 'in
acel loc 9apte veri la rind 9i ca, prin urmare, il cunosc mai bine d01-:1t
interlocutorul meu.
Iritat de contradictie, acesta sfirge:,;te prin a-9i aminti numele. Haryjl
se nume9te Del' H ochwartturm 8). Sint snit sa cedez 9i sa recunose ca am
locuit $apte veri la rInd in preajma aC2stui han caruia eLl putin mal
inainte ii negasem existenta. Dar de cc am uitat locul 9i numele? Cr.ed
Celpentru ca acest nume semana mult cu ace1a alunuia din confratii
meide specialitate de 1a Viena ~i ca atare, se raporteaz3 1a un complex
"profesional" al meu.
3) AltEidat1, fUnd p2 punctul de a CLlll1para lEl bilet de la gar a
Reichenhall, nu am putut sl-mi amintese numele marii gari din apro-
piere, eu toate di am trecut de muIte ori prin ea. i\m fost obligat s-o ca11t
peharta. Se cheama Rosenheim. Inteleg indata in virtutea careia asociatii
acest nume mi-a sdipat. Ou 0 ora mai inainte ii facusem 0 vizWi surorii
mele, intr-o loealitate turistica pe Hnga Reichenhall; sora mea se
nume9te Roza, iar locu1 unde locuia ea era pentru mine un RO'lenheim
(locul de $edere a1 Rozei). Astfel, acest caz de uitare a fast determinat
de un "complex familial" 9).
4) A9 putea sa dovedesc aceasta actiune eu adevarat distructiva a
"eomplexului familial" folosindu-ma de 0 intreaga serie de exemp1e.
Intr-o zi S-a prezentat 1a consultatie un tinaI'. Este fratele mai mic al
uneia dintre pacientele mele, pe care I-am va.zut de nenumarate ori ~i
caruia am obiceiul sa ma adresez cu prenumele sau. Oind, dupa aceea,
am vrut sa relatez vizita sa, am fast abso1ut ineapabU, eu toate artifi-
ciUe 1a care am recurs, sa-rni amintesc acel prenume care, 0 9tiam prea
bine,nu era deloe neobi$nuit. Am ie~it atunci pe strada ~i m-am apucat
. sa citesc firmele. De indata ce numele sau mi-a dizut sub oc11i,I-am
recunoscut. Analiza mi-a aratat ca stabilisem, intre tInarul vizitator ~i
propriu1 meu frate, 0 comparatie care implica un proces de refulare:
intr,o situatie analoaga, frate1e meu s-ar fi comportat 1a fel, sau mai
bine? Asociatia exterioara intre ideea ce se raporta Ia propria mea fa-
mille 9i aceca care se raporta 1a acea familie straina mi-a fost favorizata de
faptul pur intimp1;'iJor ca cele doua marne purtau acela9i prenume:
Amalia. Abia mai tirziu am inteles taina numelor de substitutie, Daniel
:;;iFranz, care rui-au venit in minte intr-o imprejurare aparent nesem-
nificativa. Aceste doua nume, ca ~i Amalia de a1tfel, sint nume de perso-
naje din Hafii, de care se leaga 0 gluma nesarata a bulevardistului vienez
Daniel Spitzer.

1n l'omane')te observatorul rnalt, belvedere de mare altitudine (Nota trad.);

8)

8) F r e u d amite aici si:i precizezefaptul, esential, ca se afla dupa a dis..,

S,
puta neplacuta ell sora sa (Nota tract.).

418
 5) Intr~o buna zi am foot in imposibilitatea de a-mi aminti numele
unuia dintre pacien~ii care face parte dintre cunoscutii mei din tine-
rete. Analiza ma determina sa fac un larg ocol, pina saajung la numele
cautat. Bolnavul se temea sa nu orbeasca. Aceasta mi-a amintit de un
tinar care a orbit 'in urma unci raniri eu 0 arma de foe. Aeeasta amintirc,
la rlndu-i, imi "aduse in"laginea unui alt tinar care' s-a sinucis trag'indu-~i
un glonte de revolver ~i care purtaacela9i illume eu primul meu pacient,
fara a fi insa rude. Numele 1nSa nu mi l-amputut reaminti decit dupa
ee mi-am dat seama di, :in mod incon~tient, raportasem asupra unei
persoane din propria-mi familie a::,;teptarea angoasanta a nenorocirii care
Ii lovise pe eei doi tineri de care am vorbit mai sus.
Gil1idirea mea este astfel traversata de un curent constant de "rapor-
turi personale", de care 'in general nuam nid 0 cuno~tinta, insa care s€
manifesta prin uitarea de nume. Este ca 9i cum ceva m-ar impinge sa
raportez la propria mea persoana tot ceea ce aud spunindu-se ~i povestin-
du-se eu privire la terte persoane, ca ~i CtL'11 orice referirc la acestea ar
trezi complexele mele personale. Sl11tsigur ca nu este· yorba de a parti-
cuiaritate individuala. In ac:easta vild mai curind 0 indkatie despre feln1
In care trebuie noi 83. 'intclegem ce este "altul", adka ceea ce nu este
nai-in9ine. Am, in plus, motive sa ered ea ~i la alti indivizi lucrurile 5e
petree exact ca $i la mine.
Cel mai bun exemplu in aceasta privin't;a este acela ce mi-a fost
povestit de un anume d. Lederer. In cursul voiajului de nunta, acesta a
intilnit un domn pc care de-abia 1l cuno"?tea $i pe care trebuia sa-1
prezinte tinerei sale sotii. Dar cum uitase numele acelui dQmn, prima
data. a ie9it din incurcatura printr-un murmur nedeslu$it. Dupa aceea,
intilnindu-l pe domn a doua oara (la Venetia 'intilnirile intre c~ilatori sint
.inevitabile), Hlua de-a parte $i-l ruga 5a-1 scoatii din incurcatura, spunill-
dU-9i Humele pe care, din nefericire, i-I uitase. Raspunsul aceluia demon-
streaza ca el era un bun psiha1og: ,,!nteleg prea bine de ce nu mi-ati
retinut numele. Port acela9i nume cu dumneavoastra: Lederer 1" Nu
putem evita un oarecare sentiment de neplacere ori de dte ori regasim
propriu1 nostrunume purtat de un strain. De curind am trait foarte clar
un asHel de sentiment, vazind ea mi 5e prezinta la eonsultatie un domn
eare-mi spusese di se nume$te S. Freud. (Iau totodata act de asigurarea
unma· dintre criticii mei, care afirmaea el se eomporta in asemenea
'imp~ejurari intr-o maniera apusa mie.).
6) Regasim efectul "rapartului personal" in urmatorul caz, comunicat
de J u n g 10) : -

"Un domn X iubea nebune9te pe 0 doamna care n-a intirziat sa 5e

easatoreasea cu un domn Y. Or, ell toate ca Y 11 cunoa9te de multa
vreme pe X $i chiar se afla eu dinsul in relatii de afaeeri, el Ii uita mereu
numele, in a9a fel incH atunci cind vrea sa-i serie lui X, este obligat sa
intrebe de numele sau terte persoane".
In acest caz, totu$i, iTIotivele uitarii slnt mult mai transparentedec;it
In precedentele, guvernate de legea "raportului personal". Aid uitarea
apare ca oconsednta directa ~ antipatiei pe care Y 0 arata neferidtulul

10) Dementia praecox, p. 52.

4HJ
 sau rival.El nu vrea s;'i ~tic nimic de clinsul: "Nicht gedacht soIl
- seiner werden!" 11).·
7) Motivul uitarii unui nume paate avea un caracter mai subtil,
rezidindintr~o ura a~a-zidnd "sublimatJ", cu privire la purtdwrul nu-
melui respediv. AsHel, a domni~oara J. K., din Budapesta, serie :
"Mi-am elaborat amidl teorie. Am abservat Cd inc1eosebi oamenii
dotaF pentru pictura nu 'pricep nimic din muzica ~i viceversa. Nu de
muit ma intre1;ineam pe aceast2l temE1CUcineva, spunindu-i: "Pina in
prezent cercetarea mea s-a verifieat intatcleamB, eu exceptia unui caz".
Cind, insa, am vrut sa dtez numelc acelci singure persoanc care faeea
exceptie de la regula mea, mi-a fost eu neputinta sa n1i-l amintesc, cu
toateca purtatorul numelui era unul din bunii mei prieteni. Clteva zile
mai tlrziu, auzind pronun1;indu-se din intimplarc acd nume, I-am re-
cunoscut imediat ca fiind aeela aldistrugEltorului tcoriei mele. Ciuda pe
care, nedindu-mi seama, i-o nutream, se manifestase prin uitarea nume-
lui sau totusi aUt de familiar".
8) In ca~ul ce urmeaza, comunicat de Fer e n c z i ~i a carui analiza
est2 instructiva mai ales prineXiplicarea substitutiilor (ca Botticelli-
Boltraffio, in locul Iui Signorelli), "raportul personal" a provo cat uitarea
unui nume pe a cale putin diferita.
,,0 doamna care auzise cite cevade psihanaliza, nu-~i poate aminti
numele psihiatrului Jung. In locul acestui nume se prezinti'i substi-
tutiile UJ:\matoare: Kl. (un nume) - 'VUde - Nietzsche - Hauptmann.
In ceea ce prive",te numele Kl., a face sa se gindeasca in data la doamna
K1., 0 persaana afectata, impopotonata, care pare mai tinara decit cste.
Ea n:u imbiitTine:;te. Ca notiune integratoare pentru Wilde ",i Nietzsche,
ea da: "maladie mintalii". ApEli spune pe un ton de zeflemea: "Voi
jreudieniicercetati cauzele bolilor 111intale,pinElcind voi in",iva deveniti
bolnavi 1nintali". Apoi : "Nu-i suport pe 'vVilde ~i Nietzsche, nu-i inteleg:
Am auzit ca crau homosexuali, ~i unul ~ieelalalt. 'Nil de avea sli'ibiciune
pentru tineri" (eu toate ca in ultima 1raza ea a pronuntat numele
eorect 12), ce-i drept doar inungure~te, continl1a sa nu ",i-l aminteasea.
legiHura cu Hauptmann, ea se ginde~te la Halbe 13), apoi la Jugend H)
;;;inumai dupa ,ce i-am atras atentia asupra cuvintului Jugend ea a ob-
servat ca Jung este numele cautat. De altminteri, doamna aceasta pierzin-
du-o;;lsotul 1a virsta de 39 de ani :;;irenuntind la orice speranta de a se
mai marita, avea toate motivele sa ocoleasca orice amintire in ·legatura
:?u virsta. Remarcabilii incazul acesta este asocia1;iapur interna (asocia-
tla de continut) intre numele de substitutie 9i numele cautat, pre:cum ",i
absenta asociatiilor tonale". 15).
9) 'lata un' alt exemplu de uitare de nume, motivat cu finete: ;;1 a
dirui elucidare a reu~it-o c;hiar cel interesat :
"I?eoarece imi alesesem filozofia ca materie de studiu suplimentara,
exammatorul meu machestiona asupra doctrinei lui Epicur, cerindu~mi
numele filozofilor care, in secolele ce au urmat, IS-au ocupat de aceasta

ill "Sii nu gindim nimic de dinsul" (Vel's a1 lui Heine). (Nota trad.).
12) lung inseamna in limb a germana "tInar" (Nota trad.).
B) Ca ~i G. Hauptmann (1862-1946}, MaT Balbe (1865-1944} este un drama-
turg german. (Nota tract.).
14) Titlul unei drame a lui Marx Halbe, pe romfme9te "Tinerete" (1893). (Nota
trad.) ..
'5) "Klangassoziationen" in textul original. (Nota trad.).·

420
 doctrinii. Am dat cu indrazncaE'l numde Jui Pierre Gassendi, despre
CCirctoemai auzisem vorbindu-se, la cafenea, ca despre un discipol al1ui
Epicur. La intrebarea miraEt a examinatorului: "De uncle 'ititi 7", aIn
raspuns pe dataca acest filozof m'1 preocupa de multa vreme. Aceasta
mi-a adns ealifieativul magna cum lnucle (acordat eu autentice elogii),
dardin nenorocire si 0 tendinta invin.cibila de a uita numelc lui Gas-
scneli. Cred cd daca 'a5Hzi, in p'ofida stradaniilor ll>ele, nu ajung sa retin
acest nume, faptul se datoreaza con:;;tiintei mele indireate. Ar fi fost
poate mai bine s,'inu fi :;;tiut de el".
Spre a intelege puterea aversiunii subiectului nostru fata de evocarea
perioadei examenului sau, trebuie 'itiut eii el acorda 0 mare im:portanta
titlului sau de elector, in a'iil fel incit evocarea respectiva nu facea dedt
sa scada in oehii s7ti aceasLi inlportanta.
10) Adaug inca un cxemplu de uitare de nume al unui ora9, exemplu
mai putin simplu decit cde anterioarc, dal' pc care toti eei famiIiarizati
eu astfel de eercctari il VOl' gasi cxtrem de verosimil ~i. de instructiv.
Este vorba de un num.e de ora'i italian care rczista reproducerii mncziee
din :cauza marii sale simUitudini foneticc cu un prcnume feminin de care
se legau numeroase sent11nente pe care, de altrel, comunicarea nici nu Ie
cnum-era in intregime. S. Fer en c z i, din Budapesta, care a observat
acest caz 1a sine insu~j, I-a tratat pe drept in maniera analizei unui vis
saC! a unei idei nevrotice.
,)VUiaflam azi intr-o fam.ilic de prieteni, unde S-a ~rbit, -intre altele,
despre ora'iele Italiei septentrionale. Cineva a remarcat, in legaturacu
aceasta, ca in acest6! ora'ic inca 5e mai regase'ite il'\.fluenta austriaca. Se
dteaza multe asemenea ora'ie. Vreau 'ii eu sa numesc unul, dar numele
lui nu-mi vine in minte, eu toate ca ~tiu ca am petreeut acolo doua zEe
nespus de pElcutc, ceea ce nu consuna deloc :eu teoria uitarii fOf111ulata
de Freud. In locul numelui cautat, imi tree prin minte urmatoarele nume
'ii cuvinte ; Capua, - Brescia, - Leul din Brescia. Leul acesta 11vi:i.dde
pardi s-ar gasi in fata ochilor mei, sub forma unei stat-ui de nW1'mun'i,
dar sesizcz numaidecIt ca seamana mai putin eu monumentul libert81tii
din Brescia (pe care nu l-am vazut dedt in reproducere), dedt cu leu1
de marmura pe care I-am WlZUtla Lucerna, pc mormintul garzilor elve-
tlene cazute la Tuilleries 'ii a carui reproducere in minio.tura se gase:;;te
pe bibliotcco. mea. In sfiqit gasesc 'ii l1umele cautat: If erona. inteleg
apoi imedio.t cui ii revine vina ace-stei amnezii. Vinovato. nu este alto.dedt
bi'ltrina servanta a familiei uncle ma o.£1amin ospetie. Ea se nUH1€Ei
-\.7eronicCl, in ungure'ite, Verona, 'ii imi era foarte a11tipatica din pricina
fizionomiei ei cu totul respingatoare, a vocii ragu$ite $i tipCitoare :;;i a
aemIui ei de insuportabila familiarito.te (10. care eo. se socotea indrepta-
tita prin multii ei ani de stagiu in acea casa). Modul tiranic in care tratase
ca pe copiii din acea co.s:1il consideram de asemenea intolcrabil. :;3tiarnce-
inseamna numele de substitutic. Pentru Capua am gasit cu rapiditate
asociatia caput mortuum: intr-adevar, adesea comparasem capul Vero-
nicEli-eu mi craniu de caclanu. Cuvlntul mo.ghiar kapczi (cupiditate) a
contribuit cu siguranta, co. ~i caile de asocio.tie mai directe care leaga
unul de o.ltul Capua 'ii IT erona, in calitate de unitati geografice 5i de
- cuvinte italienesti avincl acelasi ritm tonal. Aceeasi situatie in
cu Brescia. insa 'aid gasim aso~io.tii de idei efectuat~ pe cai late-rale com-
plicate. L.'l un moment dat o.ntipatia mea era atH de putemica incH 0
gaseam pe Veronica pur -;;isimplu dezgustatoare 'ii, in citeva rinduri,
I ill-am Intrebat cu uimire cum se poate ca a asemenea creatura sa aiba 0
421

I
 viata erotica :;;isa fie iubita. Numai la ideea de a 0 saruta, imi spuneam,
simti "senzatia de greatii 16). Cu toate acestea era sigurca exisia un
,raport intre reprezentarea Veroniciii :;;ireprezentarea caderii garzii elve-
tiene. Numele de Brescia adesea este asociat, in Ungaria eel putin, nu eu
iJ.ocul,d eu numele unui animal sCilbatic.Numele eel mai urit in aceasta
tara, ea de altfel :;;iin Italia de nord, este acela a1 generalului Haynau,
lSupranumH indeob:;;te hiena din Brescia. i\stfel, un flux de idei a pomit
de la dete,statul general Haynau, trecind prin Brescia, Verona, in Jimp
ce un a1tflux a antrenat ideea de anirnal cu vocea riigu$itii, scormonitor
decadavre (hiena) - idee care ulterior a trezit reprezentarea unuimo-
nl~ment funerar - de craniu de icadavru :;;ide organ vocal dezagreabil,
ca in cazu1 Veronicai, aUt de detestata. in forul meu incon;;tient, acea
Veronica care, mai demult, exercitase in casao tiranie insuportabila, ca
aceea a generalului austriacdupa im1abu:;;irea luptelor pentru libertate
in Ungaria :;;iItalla. De Lucerna se1eagii ideea verii pe care Veronica a
petrecut-o ell stapinii ei 1a Lacul Patru-Cantoane, in apropierea acestui
oras;; de garda elvetiana se leaga amintirea tiraniei pe care servanta a
exercitat-o nu numai asupra copiilor, ci .chiar ~i asupra membrilor. adulti
;:;i familiei, ],n ca1itatea sa uzurpata de "damn de companie" (= Garde-
'Dame). rin sa atragatentia asupra faptului ca., in eon:;;tiinta m~a, aeeastil
antipatie pentru Veronica tine de lucruri de multconsumate. Intre limp
aceasta femeie s-a schimbat mult in avantajul ei, atit ca exterior cit :;;ica
lw;miere :;;i,in rarele ocazii cind 0 mai intilnesc, 0 intimpin cu 0 atitu-
dinesincer amicala. Dar, cum se intimpla totdeauna, incon:;;tientul
meu i~i conserva eu obstinatie vechile impresii, fiind conservator ;;i
incJlinat/spre ra.nchiuna. Tuilleriile implied 0 aluzie la 0 alta persoana,
doamna £ranceza in virsta care, in multe ocazii, a fast 0 adevarata
"dama de companie" pentru doamneledineasa ::;;ipe care toti,de lamie
1a mare, 0 respecta ~i chiar se tem de ea putin. Eu insumi, fiindu-i Q pe-
rio'ida "elev" la lectiile de conversatie franceza, imi amintesc ca, 1'1.
timpul sejurului meu in Boemia de nord, 1a un cumnat al gazdei mele
de astazi,am ris mult auzindu-i pe taranii din partea 'locului ca Ii nu-
mesc pe elevii (Eleven in germana) academiei forestiere locale "lei"
(U'wen). Este eu putinta ca aceasta amuzanta afi.1intire Sa £i contribuit
'ladeplasarea ideilor de 1a hiena spre leu".
11) Exemplul care urmeaza 17) arata ;;i el cum un complex personal
'Care ne domina la un moment dat poate sa provoace, dupa un interval
de timp destul de lung, uitarea unui nU111e.
Doi barbati, unul mai v1rstnic, celalalt mai tinar, care ciHatorisera
1111?)1'eUna prin Siciliacu :;;aseluni mai inainte, schimba intre ei aminti1'i
;;1 impresii despre £rumoa5ele zile petre cute acolo. - Cum s-o fi che-
mind acel lac un de ne-am petrecut noaptea, inainte de a porni spre
Selinunt? intreabii cel tinar. N-o £i Calatafimi? - Nu, raspunde virst-
nicuL eu siguranta nu, dar ~i eu am uitat numele, de~i 1mi amintesc 0
multime de amanunte despl'e :;;ederea noastra acolo. E de ajuns sa vael
ca dneva uita un nume pe care-l cunosteam, ca sa ma contaminez si
eu ~i 8a-1 uit 1a rindu-mi. Ce-ar fi sa-i cautam? Singurul nume ea~e
imi vine in minte este Caltanisetta, 1nsa sigur ca nu-i acesta. - Nu,
spune cel tinal', 11U111ele incepe cu un 'tV sau contine, cel putin, un w.

W) "einem Brechreiz hervorrufen" In textul original. (Nota trad.).

17) Zentralblatt fUr Psychoanalyse, I, 9, 1911.

422
 - ,~i totu~i litera w nu exisUi la italieni, spune celalalt - Ma gindesc
1:3. un v, :ins8.am. spus w din obi~nuinta, sub influenta limbii matetne.
Cei vifstnkpratesteaza contra lui v: - Cred, spuneel, ca am uitat 0
groaza de nume siciliene. Dadi am face 0 experienta ? Cum se numei?te
de exemplu, acel lac ridicat caruia :in antichitate i se zicea Enna? A. da,
ltni amintes{;: Castrogiovanni. 0 clipa dupa aceea, eel tinar regase~te
! ii
rtmnele uitat ~i striga: - Castel vetrano ~i e multumit ca poate.do-
ved.I interloeutorului ea a avut dreptate sa spunaca numele contine un
v. Cel virstnic mai ezita inca, ins8. dupa ee s-a hotarit sa convirul ca
nu'mele regasit de eel tinaI' este exact, dorc9te sa inteleaga ratiunea
pentru care :ii scapq.se. - Evident, mediteaza el, este pentrudi a doua
jum{(tate a numelui vetrano, seamana cu veteran. Imi dau perfect de
biue seama ca nu-mi place sa ma gindesc la imbatrinire, ia1' dadi cineva
atacd acest subiect, reactionez intr-un chip ciudat. Astfel, recent, I-am
pus eu asprime la punet pc un priden pe care 11stimez mult, spunindu-i
ca 2. "depa~it de I1)Ultvirsta jun\!tei", deoarece, exprimindu~se 1a adresa
mea in termeni foarte magulitori, el adi'iugase ca nu mai sint un am
tin;,'. Crr rezistenta mea s-a indreptat impotriva eelei de-a douaparti
a n'1melui Castelvetmno, reiese ::;;idin faptul ca prirna silaba a aee-stui
,LIme se regiise~te in Caltanisetta. - $i eu aeest nume ce este'? intreba
tbarul - Suna pentru mine ea un cuvint de mingiiere a1 unei femei
-tinere, m.arturise~te virstnicul. Dupa citeva momente adiiuga : Actua'lul
HLlme Enna era de asemenea pentru mine un nume de substitutie. Observ
aeUX,l CEt acest nume de Castrogiovanni, obtinut pe cale rati6nali'i,ne
corl<:1ucegindul 1a tinere..te (giovane), a9a cum nume1e de CastelveUano
e\r(}c~; ideeade biitrinete (veteran). Cel mai virstni:e crede ca. a explkat
astEel uitarea. Cit despre eauzele care au provocat ui-tarea 1a eel tinaI' ,
ele nu au fast eercetate.
I:cIecanismul uitarii numelor 8ste la fel de interesant ca ::;i motive Ie
aC2steia. Intr-un mare numar de cazLU'i58 uiti'i un nume nu pentru ca
Bce.st:;, se aHa in. contact cu motive care se opun evocarii sale, ci pentru
ca ;~,? apropie, prin consonantii san cOIl1pozitie,de un alt cuvint impotdva
caruia S2 clirijeaza rezistenta. Se intelege de la sine d-i aceastamulti-
plkltate de conditii este deosebit de favorabilEi produberii fenomenu1ui.
SJ dArn exemple :
Dr. Ed. Hit s c h man n (Zwei FaIle von Namen vergessen,
Ince"?wt. Zeitschr. f. Psychoanalyse, I, 1913) : "d. N. vrea sa recoffiande
CUIC!ct lio1'a1'i3 Gilhofer & Ranschburg, insi'!, eu taate ca aceasta ii este
bIL2cunoscutD., nU-9i aminte~te, ,:u toate eforturile sale, dedt nuniele
HclC,."chburg.Us,or nen1ultnmit, se intoarce aeasa. Intimplarea il chi-
n')l~in as,a masura. incit so decide sa-::;i trezeasca fratele, care dormea.
q:cre a-I int1'eba de numele asociatnlui lui Ranschbu1'g. Acosta ii da fara
nid !) dificultate numele. Numele "Gilhofer" evoca automat :in mintea
lui N. pe acela de "Gallhof", un loc uncle recent a facut, in tovara-
s,ia unei fete incintatoare, 0 plimbare despre care pastreaza cea 'mai
frurrwasa amintire. Fata 5.i fikuse cadou un obiect cu inscriptia: "In
2.y:-:,l:::tircafrumoasclo1' ore petrccute la Gallhof". eu citeva zile inaintea
-uiL.'i:ii numelui "Gilhofer", N., inchizind brusc scrtarul in care pastra
fled obied, I-a deteriorat destul de sorios : era, desigur, un accident ma-
nmt, ins2. N., fiind familiadzat cu s2mnificatia adelor simptomatice, traia
sub apasarea unui sentiment de culpabilitate. Dupa acest accident el 1n-
423
 cerca 0 stare de spirit ambivalonta eu privire 1a aeeastii fata pe~are.
desigur, 0 iubea, dal' ale carei presiuni in ved~'rea mariajului se J()Ve~<,-l la
diDsul de 0 oarecare rezistenta".
13) Dr. H ann s Sac h s: "lntr-o convorbire ;wincl ca ctieLt
Genua ~i imprejurimile sale imecliate, un tinaI' vl'ea sa numeasca de 2S0-
menea :;;ilocalitatea Pegli, d::tr nu-i reg[ises,te numcle decit anevoie.
timp ce se intoallce acasa, se ginde9te la uitarca acestui nume co-i era
atlt de familiar si iata ca-i rasare in minte cuvintul PeU, care are Exact
aeeea9i pJ;oDunti~. $tie ca Peli este numele unei insule clin Occ;m.ul
Austral, ai carei locuitori au pastrat citeva obiceiuri remarcabilc. A citit
descFierea aeestor obiceiuri intr-o lucrare de etnologie s,i ii vel,iscic'eea
de a utiliza datele in vederea elaborarii unei ipoteze originale. De c;SE'-
n1enea, i$i amintes,te ca PeE mai este :;;i locul actiunii unui roman pc
.care-l citis.e cu interes :;;i placere : Cea rnai fericitii epocc1 din l.:wto ,:ui
Van Zanten, de Laurids Bruun. ldeile care-l preocupa neintrerupt apl'c2pe
pe tot parcursul acelei zi1e se leaga de. 0 scrisoare pe care a primit-o
in dimineata· zilei respective, de la 0 doamna pentru care avea lr~ulta
afectiune. Serisoarea ii dadea de inteles ca va trebui sa renunte 10 0
intilnire asupra cilreia convenisera. Dupa ce a petrecut ziua intr-o ;ctare
de adinca mihnire, seara ie$i eu intentia ferma de a uita accastd ne:nul-
tumire $i de a 5e bucura pe cit posibil de cUeva ore petrccute £:-;1:1'-0
sodetate pc care 0 pretuia mull. Este sigur Cel cuvintul Pegli, prin :::ilTJi-
litudinea sa tonalil eu cuvintul Peli, era de natura sa-I tulbure Grev
proiectu1, caci acest din urma cuvint nu prezenta pentru dinsul Un 1n-
teres pur etno1ogic, ci de asemenea evoca, c1impreuna cu "epoc;'\ ce2
mai fericitJi" din viata sa (prin analogie cu romanul pomenit mai
toate temerile $i grijile pe eare s,i Ie facusein cursul zilei. CaractcTis-
tiea acestei interpretari este ca, des,i simp1a, n-a putut fi obtinuta decft
dupa ee a doua scrisoare a venit sa transforme tristet.ea intr-o h;:-'ji-
noasa certitudine a unci inWniri foarte apropiate".
Daca neamintim, in legaturii cu acest exemplu, de cazul oareCU1n
inrudit a1 numelui Nervi, constatam ca dublu1 sens al unui cuvint poatc
fi inlocuit de asemanarea foneticii a doua cuvinte.
14) Cind, in 1915 a izbucnit razboiul cu Italia, am. observat c,:' din
mintea mea disparuse un mare numar de nume de localitati ita Iiene,
Cll toate ca Ie cuno:'?team foarte bine. Ca atitia a1ti germani aveam "l,::,i-
cciul s[\ petrec 0 parte din vacanta pe solul italian, a9a ca pentru TLine
era sigur ca aceasta uitare masiva de nume nu era decit expresia -,';wi
ostilitati lesne de inteles la adrcsa Italiei, ostilitate care, 1" toU genrcmii,.
inlocuise prietenia de odinioara. AEituri de aceasta uitare directa de
nume, am observat s,i una inclirecta, insa pc care am putut-o reclt.lce la
aceeas,i cauza. Aveam in particular 0i tenclinta de a uita nume nOlJ-Ea-
liene, dar analiza mi-a relevat faptul ca acestea din urm;l aveau Intct-
deauna 0 asemanare fonctica, mai mult sau mai putin marcati\ en
numele itallene. Astfel, intr-o zi incercam sa-mi amintesc numele ClY'2-
~ului moray Bisenz. Cind, in cele din urma, dupa multe sfortari, am
izbutit, am inte1es ca uitarea mea trebuia trecuta in contuI
Bisenzi de la Orvieto. In acest pa1at S2 gases,te Hotelul "Belle Arti", uncle
ma dueeam ari de dte od veneam la Orvieto. Amintirile mult pre a
agreabi1e pe care Ie aveam din aeele sejururi sufcriser,'i in mod
sub influent a schimbarii ce survenise in atitudinea mea.
424
 Acum poate ca nll ar fi lipsit de interes sa examinam, eu ajutcruI
citorva ex empIe, intentiile pe care uitarea de nume este susceptibi1:1 sa
Ie satisfaca.
15) A. J. S tor fer (Namenvcrgessen zur Sicherung cines Il0TSGtz-
vergessens, InteTnationale Zeitschr. f. Psychoanalyse, II, 1914) :
,,0 doamna din Basel afla intr-o dimineata ca prietena ei din copi-
larie, Selma X., din Berlin, faclndu-~i cali"itoria de nunta, a sasH: 1a
Basel, unde nu po ate ramine decito zi. Doamna da indata 1a
hotel, cele doua prietcne hotarasc so. se reintilneasca dupa-amiazasi sa
nu se desparta pina la plecarea prietenei berlineze. Dupa-amiaza,
din Basel uita de intilnire. Dderminismul accstei amnezii nu-mi este
cunoscut, insa situatia pc care a cunoa~tem (intilnirea cu 0 amica din

susceptibile sa se opuna unei noi intilniri. °

copW5.rie, proaspat casi'itoritCi) face posibilc mai multe constelatii
particulal'itate
a acestui caz consta in actul ratat saviqit ulterior, eu intcntia i:lcon-
~tient~l de a consolida prima uitare. Chiar la ora 13 care ea !<'CbU13 s-o
inWneasca pe prietcna de 1a Berlin, doamna din Basel se aile) in vizitii
1a alii amici. La un moment dat veni vorba de casatoria foarte reCf:r:tfi
a cintaretei Operei din Viena, KUTZ. Doamna din Basel vorbi despre
aceasHi casatorie in spirit critic (!), ins3. cind voi sa pl'onunte nUl11ele c1n-
tcketci, nu a putut, spre marea sa deccptie, sa-~i aminteasca prenurnele
acesteia (se :;;tie ea, in general, l1umele m.ol1osilabice se proilLmtii 1n80-
tite de prenume). Doamna din Basel era cu aUt mai eontra:data de
aceasti'i sliibiciune de me}TIorie eu dtea adesea 0 ascu1tase pe cintareata
Kurz, iar numele ei eomplet (adiea preeeclat de prenume), Ii era CD totnl
familiar. Dar, inainte ca cineva sa fi avut timpul Sa-I reamintc8scii
acest prenume, conversatia 19i indreptase subiectul pe alt faga:;;.
In seara aceleia~i zile, doamna noastra se gase:;;te intr-o societate in
parte identica eu aceea de dupa-ami8zii. Ca din intlmplare, in
a venit din nOLt yorba des pre dntareata vienezEi, pe care doamna nOdS-
trao numc9te fara dificultate : "Selrna Kurz". Dar abia pronunta numele,
cii striga : "Ei drilcie, am uitat cu desavir~ire di trebuia sa ma intHnesc
dupa-amiaza cu prietena mea Selma". Ea i9i prive::;te ceasul ~i
ca prictena sa trebuie sa fi plecat".
Inca nu avem suficiente temeiuri sa ne prOn1.111\3.masupra acestui
frumos exemplu, interesant in multe privinte. Urmatorul este mult mai
simplu : este yorba de uitarea nu a unui nume, ci a unui cuvlnt
pentru un motiv leg at de 0 situatie data. Yom observa insa chiar de pe
acum Cd ne dlam in prezenta aceluia~i proces, fie ca este yorba de uila-
rea de nume propI'ii, de prenumc, de cuvinte straine sau de
de cuvintc. '
In cazul pe care 11 yom cita, un tinar, pentru a-:;;i crea un
de savlr\iire a unul act pe care-l intentiona, uita echivalentul cnglez
al cuvintului ClUT, cind ~tiut estc dl acest metal S0 clesemneaza prin
acelar;;i cuvint (Golel), atit in engleza, cit 9i in gern'1ana.
16) Dr. H ann s Sac h s: "Intr-o pensiune de familie, un tinal'
face cuno~tinta cu 0 eng1ezoaicii care Ii place. Intretinindu-se en ea
in prima seara, in limba sa matern,) (adicil in engleza), pc care cl 0-
st;)plne:;;te dcstul de bine, :;;i voind sa pronunte in engleza cuv:intul GUY,
e1 nu este in stare, in ciuda tuturor sfortarilor, sa gaseasca voc3t:'ula
necesara. !ri locul cuv:int1.11ui exact, el gase~te cuv:intu1 francez OT, eu~

4'""')[""
LJ,}
vintul latinesc aurum, cuvintul grecese chrysos, care se impun atlt i
de obsedant incH numai cu greutate Ie indeparteaza, ~tiind :toarte bine
ea nu au nimie comun eu cuvintul diutat. Finalmente el nu gase~te alt
mijloc de a se face inte1es dedt sa atinga ine1u1 pe care doamna 11
poarta pe unul din degete, afllnd, jenat, ca cuvintul englez pe cars-l
-cauta de atita timp este intrn tatul identic cn cuvintu1 german care
desemneaza acela:;;i obiect: gold. Semnificatia acelei atingeri provccate
de uitare trebuie d'intata nu numai in dorinta pe care 0 incearca indI'a--
>:gosti~iide a sin1ti contactll1 c1irec-t ell IJCrSl'~Ul~l.i:'ll;lt[i, ci de Zl5c;~~er:ea
de faptul ca aeeasta ne informeazil clsupra eventualel,:c inLntii rnatri-
moni.ale ale tinarului nostru. Incon~tientul doamnei, mai eu s-eama da..:.::!
manifesta 0 inc1inatie de simpatie la adresa partenerului, poate sa fi
ghidt intentiile sale erotice, ascunse sub masca inofensiva a uitarii.MCl-
nier"" in care €a va fi aeC€Dtat si i5i va fi explicat 8tingc·rea, poate
procura celor doi parteneri ~n mijlo~ incon:;;tient, insa foarte s::on;nifi-
.cativ de a prevedea rezultatul flirtu1ui inceput".
17) Reproduc, dupa J. S tar eke, inca a interesanta observa~ie de
uita.l'e :;;ireamintire a UIlUi nume, caracterizati'i de faptu1 ca uitarea· nu-
melui este complicata cu deformarea frazei unui poem, ca in exemplul
relativ la "Logodnica din Corint" (aceasta ob3ervatie este luata din edi-
tia olandeza a lucrarii autorului Clmintit, Cll titlul De invloecl VCln ons
.(mhswuste in ons dagelijksche leven, An'lsterdam, 1916, publicata in geI'-
mana in Internat. Zeitschr. fiir PsychoCllwlyse, IV, 1916).
"En batrin jurist ~i lingvist, Z., I~oveste;;te in publicdi in cursul
studElar sC\lcuniversibre a cunescut un student care era extraoi'dinar
de prost :;;i asupra negl1iobiei caruia circLllau multe anecdote. Totl..l:;;i,e1
nU-'ii peate aminti numele acelui student. Mai intii pretinde di nu-
mele sau incepe cn litera W., CD. apat sa retraga aceasta supazitie. 1:;;1
.aminte:;;te doar ca acest student prostaxiac a devenit mai tirziu negus-
tor de vinnri (WeinhiindLe:). El istorise:;;te apoi a anecdota despre pro-
sUa aceluia~i student, mirindu-se intr-una ca 1m-i poate spune pe,numc.
in felul ur111ator: - Era a7a dobitoc, incit nu pot prkepe
-cu.rn am izbutit, ce-i drept, eu pretul a nenumarate repetan, sa,--i bar;
b putina latina. Dupa 0 clipa i~i aminte9te ea numelecautat
S2 ter111ina eu '" man. Atunci I-am intrebat daca vreun alt nume cn
terminatie nu-i vine in minte. El raspunde: "Erdmann.u.-
Cine e _acesta? Tot un student de pe vremea mea. Fiiea sa, insa, observa
Crl exista :;;iun profesor pe care-l cheama Erdmann. Rascolindu-:;;i amin-
tirile, Z. gase9t€ di acest profesor n-a cansimtit de curind sa publice
deeit sub forma prescurtata, in revista pe care 0 conduce, una din lu-
cr~iriie lui Z., ale carui idei nu Ie imparta'iea in intregime 9i ea Z. a fost
afci2tat de acest fapt. (Ulterior am aflat C[l Z. ambitiona5e odinioara sa
devin,~ profesor in aceea:;;i specialitate predata astazi de proresorul
Erdmann, deci este posibil ea ;;i sub acest raport numele Erdmann sa
atin:;:'} 0 coarda sensibila). 9i iata ca pc nea:;;teptate e1 i9i aminte9te
nU1Hele studentului neghiob: Linclenwnn! Cum e1 19i amintise ceva
.mal inainte ca numele se termina eu '" man, inseamna ca cuvintul. Linde
a suferit 0 refulare mai lunga. Rugat sa spuna ceea ce ii trece prin eap
in legiHura cu Linde, el raspunde la inceput: "Nimic". La insistent a
mea 5i avind in vedere ca i-am spus ea este imposibil sa nu gindeasca
nimic' in 1egatura eu acest euvint, el l111ispune, ridicindu-;;i ochii ~i
425
 luscriind ell mina un gest In gal: "Ei biue, un tei 18) este un copac
frumos". Este tot ceea ce e1 spune. Toata 1umea tace, fiecal'e i~i con-
tinua lectm:a sa sau vl'eoalta ocupatie, dud, dupa clteva momente, n
auzim pe Z. redtind pe un ton visator :
Steht er mit festen
Gefiigigen Knoehen
Auf der Erde,
So reieht e1'nieht auf,
Nur mit del' Linde
OdeI' del' Rebe
Sich 2U vel'gieichen 19).

Am seas un strigat de triumf: - In fine, am spus mina pe Erdmann

at :lumneavoastra, zic. Aeest om eare "se tine La pamint", ded aeest
mY/, al pc1mintului (Erdemann sau Erdmann), nu poate reu~i sa se eom-
pan~ eu teiul (Linde), deci eu Lindenwn sau eu vita de vie (Rebe), deci
cu negusto1'ul de vinuri (Weinhiindler). eu alte euvinte: acest Linde-
man, studentul neghiob, ajuns mai tirziu negustor de vinuri, .era in
tr-adevarun dobitoc, da1' Erdmann este un dobitoc inca ~i mai mare,
rara. putint,a de comparat,ie eu Lindeman. Aceste discursuri dispretui-
toare sau batjocoritoare, tinute in incon~tient, 81nt foarte frecvente;
astIei am crezut ea pot afirma ea principala cauza a uitarii numelui era
identificata. Am intrebat atunci din ce poezie erau luate versurile citate.
Z. rlspunse ca ele faceau- partedintr-un poem de Goethe care, spunea
el, incepe astfel :

Edel sei der Mensch,

Hilfreich und gut! 20)
92acL:mga ~i versurile ce urmeaza :

Und hebt e1'sich aufwarts,

So spielen mit ihm die Winde 21) •

A dOlia 21 am cautat acest poem al Iui Goethe ~i am putut constata

ca. pmblemaera mult mai interesanta (dar :;;imai complicata) decit s-ar
fi r:<h'utla prima vedere.
a' Primele doua versuri citate (vezi mai sus) e1'au in realitate a~a:
Steht er mit festen
Markigen 22) Knochen.

,?icioare mlCiclii" era 0 combinat,ie putin cam ciudata; 1nsa am tre-

cut cu vederea aeest Iuern.

B, Linde = tei (Nota trad.),

LJ, EI 5t;'!,ell soli dele I Mladiile plClOare Pe pamint ! $i ilU ajunge / Sa se
!
comiJ~,'e Niei cu teinl I Sau vita de vie! (Nota tract).
'j:'1 Omul sa fie nobil, / Caritabil .<;;1bun! (Nota tract.).
2', $i dnd el se rididi ! Vinturile se joaca cu dinsul (Nota trad.).
22) Nlarkig == maduvos, vinjos (Nota trad.).

427
 b) lata versurile ce urmeaza in aceasta strofa :

Auf del' toohlbegri[ndeten

Dauernden Erde,
Reicht er nicht auf,
Nul' mit del' Eiehe .
OdeI' del' Hebe
Sich zu vergleichen 23) •
Nicaieri :in poezie, deci, nu este yorba de tei (Linde). Inlocuirea
stejarului (Eiehe) cu teiul (Linde) nu s-a efectuat (in incon:;;tientul s3.u)
dedt spre a face cu putinta jocul de cuvinte: Pamint-Tei-Vita-de-vie
(Erde - Linde - Rebe).
c) Poeh1ul se intituleaza "Limitele Umanitatii" ~i contine 0 eompa-
ratie intre atotputernicia zeilor ~i slabiciunea oamenilor. Dal' poernul
care :incepe cu versurile: "Edel sei del' Mensch, / Hilfreich und gut 1"
este diferit de acela din care Z. a extras strofa sa !;'i care se gase~tE
citeva pagini mai ineolo, purtind titlul "Divinul" ~i continind de asc-
menea meditatii asupra zeilor !;'i oamenilor. Cum aceasta problema 11-3
fost aprofundata, pot cel mult sa presupun ea idei asupra vietii 'Ii
martii, asupra a ceea ce este efemer ~i etern, asupra precaritatii proprie5.
vieti a lui Z. ~i asupra mortii apropiate VOl'fi jucat de asemenea un :rol
in determinarea ultarii care s-a produs in acest caz.
In unele din aceste exemple a trebuit sa se recurga la toate suhtiJi-
tatile tehnicii psihanalitice pentru a se explica uitarea unui nUBle. Pe
doritorii de amanunteasupra acestei tehnici Ii trimit la 0 comunicare
a d. E. Jones (din Londra), tradusa din engleza in germana '21,).
18) Fer en c z i a observat ca uitarea de nume se poate producE, de
asemenea, ca simptom isteric. In acest caz ni se descopera un mecaniSrD
foarte deosebit de acela care guverneaza actele ratate. Comunicarea de
mai jos va face sa se inteleaga aceasta diferenta :
"Am in prezent la tratament 0 bolnava care, de~i dotata cu 0
memorie, nu-~i poate aminti numele proprii,chiar ~i pe cele mai uZl,ale
~i mai familiare. Analiza a aratat ca acest siniptom Ii serve a si'H;.i
in evidenta ignoranta. Aceasta insistenta asupra ignorantei oi era 0
forma de repro!;' adresat parintilor care nu voisera sa-i dea 0 instruire
superioara. Obsesia curateniei casniee (psihoza de femeie de servich1)
provine in parte din aceasta sursa. Ea are aerul de a Ie spune in acest
fel parintilor : "Nu ati facut din mine elecit 0 servitoare".
A$ putea sa multiplic exemplele de uitare de nume $i sa
problema, :insa prefer sa nu epuizez in legatLm'i eu aeeasta singura ches-
tiune majoritatea punctelor de vedere pe care Ie yom lua in comide-
ratie in continuare, in rapDrt cu alte problem.e. S;'i-mi fie totu,;,i
duit sa rezum in citeva ri'nduri rezultatele ana1izelor citate :
Mecanismul uitarii de nume (sau, mai precis, al uit21rii pasagere de
nume) consta in obstacolul opus reproducerii voluntare a unui nume,
obstacol reprezentat de 0 inlantuire de idei straine de acest nml'\:' ~i

23) Pe solidul: Durabilul pamlnt, / El nu ajunge / Sa se compare / Nici en

stejarul, / Nici eu vita de vie. (Nota tract).
2~) Analyse eines Falles van Namenvergesen, Zentralblatt fUr P.syehoan:,]yc;er
II, 1911.

428
 incol1:;;tiente. Intre 11umele blocat ~i complexul perturbator putem avea
He .~n. raport preexistent, fie un raport ee se stabile:;;te, pe CEtiaparent
:1rtdlelale, in favoarea asociatiilor superficiale (exterioare).
Cele mai eficace dintre complexele perturbatoare siut acelea care
raporturi personale, familiale, profesionale.
Un nume care, datorita sensurilor sale multiple, apartine mal multor
a.nHmbluri de idei (complexe), adesea nu paate intra decit cu areutate
-.b
m <,aport eu un ansam lu de idei dat, deoarece este impiedicat bde fap-
tuI cd participa la un alt complex, mai puternic.
Pri,ntre cauzele acestor tulburarl, se impunc in prlmul rind dorinta
d,~ a evita un sentiment nepEicut, penibil, pe care 0 amintire data il
provoca.
In general 5e pot distinge· doua varietati prineipale de uitare de
flume; un nume este uitat fie pentru ea el insu~i aminte9te de un lucru
neplacut, fie pentru cElse leaga de un alt nume suseeptibil de a trezi
un sentim.ent negativ. A~adar, reproducerea de nume este tulburata
£i2 din canze care tin de ele inselo, fie din caUZa asociatiilor lor mai
mult sau mai putin indepartate.
o privire asupra acestor propozitii generale ne permite sa intelegem
de ce uitarca pasagera de nume constituie unul din adele noastre ratate
:22l2 mai frecvente.
19) Sintem inca departe de a fi notat toate particularWiWe fcno-
IY't2nuluistudiat. A~ voi sa atrag atcntia asupra faptului ca uitarea de
l1ume este contagioa~a in cel mai inalt grad. Intr-o conversatj~ intre
douc1 persoane, este suficient ca una sa pretindci de a fi uitat cutare
.I1mne, ca acela~i nume sa-I scape ~i celeilaltc. Numai ca persoana la
(';];:-2: uitarea cste un fenomen indus, regasc:'?te mai u:;;or numele uitat.
Aceasta uitare "colectiva", care este nnul din fenomene1e prin care
'" manifesta psihologia multimii, inca n-a eonstituit obiectul cerceta-
.dbI' psihanalitice. D. Th. Reile a putut da 0 buna explicatie acestui
12no111enremarcabi1, in legatura cu un singur caz deosebit de inte-
resant 25).
"rnt1'-o mica societate de universitari, in care se gaseau ~i doi stn-
denti in filosofie, se facea aluzie la numeroase1e intrebari care se pun
i::;to1'ieic~vilizatiei ~i ~tiintei religiilor, cn pr:ivi1'e 1a originea cre~tinis-
mului. d tinara femeie, care luase parte 1a discutie, i~i aminti ca a
gasit, intr-un roman englezesc pc care-1 citise nu demult, un intere-
sa.nt bblon al curente101' religioase care framintau epoca. Ea adauga di
intreaga viata a lui Cristos, de 1a na9tere pina la moarte, este descrisa
iT: acest roman al dirui titlu nu 9i-1 poate aminti (cu tOCltcca pastra 0
.' imagine vizuala foa1'te clara a copedei cartH .-;;ia aspectului tipografic
al titlului). eei trei domni prezenti declarara 9i ei ca Ie cste cunoscut
acc3t roman, insa, fapt ciudat, Intocmai ca ~i tinara femeie ei fura
incapabili sa-~i aminteasca titluL."
Numai tinara femeie consimti sa se supuna analizei, in vederea ga-
sirii explica~iei uitarii sale. Sa 'notam mai intii ca titlul eartii era Ben-
Hur (de Lewis Wallace). Amintirile de substitutie au fast: Ecce homo-

2:;) Vber kollektive!j/ Vergessen. Intemat. Zeitschr. f. Psychanalyse, VI, 1920.

(De acela~i autor, Der eigene unci der fremde Gott, 1923).

429
homo sum - quo vadis? Tinara intelege ea insa~i ca a uitat titlul,.
deoarece acesta contine 0 expresie pe care "tiki eu!?i nici aWi tinara
nu ar· intrebuinta-o, mai ales in prezenta un or tineri 26). Analiza, extrem
de interesanta, a permis sa se aprofundeze aceasta explicatie. Rapor-
tul 0 data stabilit, traducerea cuvintului homo (om) prezinta de altmin-
teri 0 semnificatie dubioasa. Reik conchide: tinara femeie trateaza
cuvintul uitat ea ~i cum, daca ea ar pronunta tit1ul suspect, ar dez-
valui in fata tinerilor barbati dorinte pe care le considera necuviin-
cioase eu privire la persoana sa !?i pe care Ie respinge ea penibile. Pe
scurt: fara a-:;;i da seama, ea socoate enuntarea titlului Ben-Hur ca
eehivalent 1a 0 invitatie sexuala, iar uitarea acestuia corespunde une'!
apariiri contra tentatiei incon9tiente de acest fel. 8intem 'indreptatiti
sa credem ca procese incon9tiente analoage au determinat uitarea in
cazul tinerilor. Inconstientul 101' a sesizat adevarata semnificatie a ui-
tarii tine1'ei femei .:. a intepretat-o a9a-zidnd .., In cazul tinerilor,
uitarea exprima respectul pentru aceasta atitudine discreta a tirrerei
femei... 8-a1' zice ca prin subita sa lacuna de memo1'ie, aceasta 1e-a
semnalat ceva ce incon~tientullor a inteles numaidecit.
Mai intilnim 0 modalitate deuitare de nume in care serii Intregi de
nume se sustrag memoriei. Daca, pentru a regasi numele uitat, ne aga-
tam de altele, cu care acesta se afla in strinsa conexiune,9i pe care
vrem sa Ie folosim ca punet de repel', la rindu-le acestea ne scapi'!..
AsUel, uitarea se propaga de 1a un nume la altul ca 9i cum a1' UnCle
sa dovedeasca existenta unui obstacol greu de inlaturat.
I

26) Cuvintul Hur, inclus in titlul romanului (Ben-Hur), este asociat in mod
incon~tient cu cuvintul J{ure. care in 1. germana inseamna "prostituaHi". (Nota:
trad.).
I AJ\UNTIRI DIN COPlIARIE SI AMINTIRI-ECRAN

Intr-un articol (publicat in 1899, in Monatsschrift jilr Psychiatrie-

und Neurologie), am avut posibilitatea sa demonstrez natura tenden-
tioas~ a amintirilor noastre,acolo un de ne a~teptam mai putin. _Am
parmt de 1a faptul bizar ca primele amintiri din copWirie ale unei
persoane se raporteaza eel mai adesea la fapte indiferente ~i secundare,
pe dnd in memoria adultilor nu ramine nici 0 urma (vorbesc intr-o
manieri'! generali'l, nu absoluta) din impresiile tari, afective, din aceasta
perioada, 9tiind ca memoria opereazil 0 selectie din impresiile care 5e i
ofen'i, sintem obligati sa presupunem ca aceasti'! selectie se efectueaza
in copiliirie dupa alte criterii dedt in perioada maturitiitii intelectuale.
Un examen mai aprofundat, 1nsa, arata ca aceasta supozitie este inu-
fila. Amintirile din copilarie indiferente i~i datoreazi'l existent a unui
proces de deplasare; ele constituie reproducerea substitutiva a altar-
impresii, intr-adevar import ante, caro1'a analiza psihica' Ie reveleaza
existenta, da1' a d'iror reprodueere directa se izbe~te de 0 rezistenta.
Cum acestea nu-~i datoreaza conservarea propriului lor continut, ci unul
raport de asociatie existent intre acest continut ~i un altul, refulat, ele
i::;;ijustifica numele de "amintiri-ecran" 1) sub care Ie-am denumit.
In articolul amintit n':'am facut dedt sa ating in treacat, depa1'te de
a oepuiza, fntreaga multiplicitate ::;;ivarietate a raporturilor, ~i semnifi-
catiilor prezentate de aceste amintiri-ecran. Folosindu-ma de un exemplu
minutios ax;alizat, a;n ::liefat in a~el ar~ico.lo particularita~e a relapil?r
tempoTale mtre a!l:mtn'lle-C'cra::l ?1 contmuTul p2 care ele 11 acopera. In
cazul despre care era vorba, amintirea-ecran tinea de unul din primii
ani decopWirie, pednd cea pe care 0 reprezenta in memorie, ramasa
aproape incon::;;tienta, se lega de 0 perioada posterioara din viata subiec-
tului. Am denumit acest fel de deplasare 0 deplasare retrograda. Poate ca
adesea se intilne~te ~i in cazul opus, in care 0 impresie indiferenta dintr-o
perioada posterioara se instaleaza in memorie in calitate de "amintire-
ecran", numai pentru ca ea se ata~eaza la un. eveniment anterior a
carui reproducere este impiedicata de anumite rezistente. Acestea ar Ii
amintirile-ecran anticipatoare, sau care au suferit 0 deplasare -inainte ..
FaptuI esential care intereseaza memoria se afla, din punctul de vedere
cronologic, situat indaratul amintirii-i?cran. Este po~ibil ::;;iun al treilea
caz, in care amintirea-ecran se atafieaza impresiei pe care 0 acopera,
nu numai prin continutul ei, ci de aseml:mea pentru faptul di Ii este
continua in timp: aceasta ar Ii amintirea-ecran simultana.

1) Deckererinnerungen" in textul original. (Nota trad.).

431
 co pruportie sint incluse amintirile noastrein categoria aminti-
ril'JI' ecran ? Ce 1'01 joacd acestea din urmii in diverse Ie procese intelec-
tuaie de natura nevrotica? Sint tot atitea probleme pe care nu le-arn
PUt1..lt aprofunda in articolul citat mai sus ~i in legEitura cu care nu voi
mal reveni aiei. Tot ceea ce imi propun sa fac acum, este sa ariit sitTlili-
tudinea care exista intre uitarea de nume insotita de false amintiri .;;ifor-
marea de amintiri-ecran.
La prima vedere, deosebirile c1intre aceste doua fenomene par mai
cvidente dedt analogiile. La primul dintre ele este vorba de nume proprii.
La a1 doilea de amintiri complete, de evenimente traite in realitate sau
pe plan mintal ; la primul este vorba de 0 stagnare manifesta a functiei
mnemice, 1a al doilea de 0 funetionare a memoriei care ne izb~te prin
bizarerie ; in uitarea de nun,e este vorba de 0 tulburare momentana (caci
numele uitat a putut Ii reprodus exact de sute de ori mai inainte 'Ii poate
fi regasit ehiar a doua zi), in amintirea-ecran este vorba de C2va cc
.pastram durabil, fiira remisiune, deoarece amintirile din copi1ari(~inc1i-
ferente par a nu nc parasi 0 buna parte din viata. Enigma pare a avea
o explicatie diferita in cele doua cazuri. Ceea ce treze$te curiozitatea
noastra $tiintifica in primul caz, este uitarea, pe cind in al doHen este
"Conservarea. Dar, in urma unui examen mai aprofundat, se constata ca,
'in ciuda diferentelor existimte intre cele doua fenomene din punctul
de vedere al materialelor psihice $i al duratei, ele prezinta analogii care
.anuleaza intreaga importanta a deosebirilor. $1 intr-un caz ~i in cela-
Ialt este vorba de defecte ale mernoriei, care repro due nu amintirea
t'xactil, ci ceva care 0 inlocuie;;te. In uitarea de nume memoria functi-
neaza, insa furnizeaza nume de substitutie. In eazul amintirilor-ecrari
este vorba de 0 ultare a altoI' impresii, mai importante. In amindoua
cazurile, 0 impresie intelectuala 2) ne avertizeaza despre interventia
unei tulburari a carei forma variaza de la un eaz la altul. In uitarea de
nume $tim ca numele de substitutie sint false,. cit despre amintirile-
ecran, ne intrebam eu mirare de unde provin de. Cum analiza psiho-
ne poate arata ca formarea de substituenti se efectueaza in ambele
cazuri hi acela~i mod, cu ajutorul unei deplasari care are la baza a aSO-
superficiala, deosebirile care existii int1'e ce1e doua fenomene eu
privire 1a natura materialu1ui, durata ~i centrul in jurul earuia ele
cvolueaza, sint eu atit mal mult de natura sa ne faca sa speram ca
yom descoperi un principiu important ~i aplicabil aUt in cazul unitarii
de nume, cit ~i in eazul amintirilor-eeran. Acest principiu general a1' fi
urmatorul: stagnarea functionarii sau functionarea defectuoasa a faeul-
Uitii de rep1'oducere mnen~ic{\ ne de~valuie: mai des dedt am banni-o,
interventia unui factor care actioneaza partinito1', manifestarea unci
tencUnte care favorizeaza cutare amintire sau incearca sa se opuna la
'Curare alta.
Problema amintirilor din copila1'ie mi se pare atlt de importanta ~i de
interesanta, incH a~ dori sa-i cansacru a1te citeva remarci care depa~esc
punctele de vedere admise pina in prezent.
De 1a ce virst3. provin amintirile noastre din copilarie? Exista, oupa
cHe '1tiu, dteva cercetari asupra acestei probleme, mal ales acelea ale

l) "intellectuelle Empfindung" in textul original. (Nota trad.).

432
 lui V. ~i C. Hen r i 3) ~i ale lui Pot win 4), de un de reiese existenta
111 aceasta privinta a unoI' mari deosebiri individuale, unii subieeti
f1xindu-~i prima aminti1'e la virsta de ~ase luni, in timp ce altii nu-~i
arnintesc nici un eveniment din viata lor anterioan'i eelui de a1 saselea
~i chiar celui de-al optulea an de ,,:iata. Da1' de ce depind aC'€ste dife-
:'ii care este semnificatia lor? Evident, nu este suficient sa reunim
printr-o vasta ancheta materialele privitoare 1a aceasta problema; aceste
materiale trebuie pe deasupra elaborate, de fiecare data eu participarea
concursul persoanei interesate.·
Dupa parerea mea, pe nedrept S8 admite ca un £apt naturalfeno-
menul amneziei infantile, absenta de amintiri raportate la primii ani de
Mai degraba a1' trebui sii se vada in acest fapt a enigma singu1ara.
5e Uitcl fa-ptul ca pina ;;i un copil de patru ani este capabil de un travaliu
Intelectual foarte intens :}i de 0 viata afcctiva £oorte complicata, incH
mai curind ar trebui sa ne miram de constatarea ell toate aceste procese
pslhke au lasat aEt de put1ne urme in memorie, atunci cind avem
t toate motivele sa admitem ca toate aceste fapte uitate din viata copilti.lui
au exercihlt 0 influenta determinata asupra,dezvoltarii ulterioare a
pe.rmanei. Cum se explica atund faptul ca, in pafida acestei influente
Incontestabile :}i incomparabile, ele au fast uitate? Sintem fortati sa
admitem ca amintirea (conceputa ca 0 reproducere con~tienta) est:e supusa
unor conditii cu totul speciale care pina in prezent au sdipat cercetarilor
nO<1st1'e.Este posibil ca uitarea infantila sa ne ofere stapini1'ea l11ijlo-
cului de a intelege amneziile care, dupa cuno:;;tinte1e noastre cele· mai
recc:nte, stau la baza formarii tuturor simptomelor nevl'otice.
Dintre amintirile din copWirie cares-au pastrat, uncle ni se par
perfect comprehensibile, altele oizare ~i inexplieabile. Nu este greusa
se l'ectifice unele dintre erorile relative la fiecare dintre aceste doua
t::'cttegorii.Cind supunem examenului analitic amintirile pastrate de un
om, constatam eu u:}urinta ca nu avem nid 0 garantie despre exactitatea
lor. Anumite amintiri sint incontestabil deformate, incomplete sau au
3uferit a deplasare in timp :}iin spatiu. Afirmatia unol' persoane exami-
dupa care prima lor amintire 5e pla5eaza, de exemplu, in cel de a1
dollea an de viatii al lor, nu meritd desigur incredere. Se descopel'a rapid
TIlctivele care tiU determinat deformarea ~i deplasarea fapte10r care
~on'3tituje obiectul amintirilor, iar aceste motive arata in acela:;;i timp
d. r:u este vorba de simple erori din partea unci memol'ii infidele. In
cur:"Lll vietH u1terioare, forte puternice au influentat :}i modelat facul-
tate::: de evocare a amintirilor din eopiliirie, ~i probabil ca tocmai aceste
fOC~2, in general, fac atlt de dificila intelegerea anilol' no~h'i din copililrie.
Amintirile adultilor se refel'a, dupa cum se ~tie, la materiale diverse.
1),-;:i i:;;i amintesc imagini vizuale : amintirile lor au un caracter vizual.
abia sint in stare sa reproduca contururile cele mai elementare
vazute de ei: dupa 0 terminologie a lui Charcot, pe ace:;;ti subiecti ii
:.111.'(::1im ,.auditivi" ~i "motori" ~i ii opunem "vizualilor". In vise toate
difen:;ntele dispar, deoarece in general se viseaza sub forma imaginilor
v!zuale. In ceca ~e prive.$te a1nin~irile din ~opil2xie se obser:ra,. <;,a. sa
Zlcen1 a$.cl,aCeea$l regreslune ca In cazul vlselor: aceste amlnbn lau

:-') EnQucLe SUT' Ies pren1iers souvenirs de l'enfance, L'annee psychologique,

III. 1897.
.') StEdy of early 1n ,nwl'ies, "Psychol. Reyiew", 1901.

23 - d. 404 433
un caracter plastic vizual, chiar la persoanele ale cdror amintiri u2"te-
rioare siut lipsite de arice element vizual. Acesta este modul in cc:rs
amintirile vizuale se apropie de tipul de amintiri infantile. In ceea ce
ma prive~te, toate amintirile mele din copilarie au un caracter exclusiv
vizual; acestea reprezinta scene elaborate sub 0 forma plastica, pecar2
nu Ie pot compara dedt en tablourile unei piese de teatru. In aceste
scene, adevarate sau false, care dateaza din copilarie, vedem de reg'c:,];'i
fign1'ind propria noastra pe1'soana de copil, cn trasaturile ~i ves:j-
mentatia sa. Aceasta circumstanta este uimitoare, deoarece adultii de
tip v~zual nu mai vad propria lor persoana in amintirile lor privitoare 12-
evenimentele ulterioare ale vietii 5). Este de asemenea contrariu intrFgU
noast1'e experiente sa admitem ca, in evenimentele in care el este aut:)r
saumartor, atentia copilului se indreapta asupra lui insw:;i, in loc de a
se concentra asupra impI'esiiloI' venite din exterior. Toate acestea ne
obliga sa admitem ca tot ceea ce intilnim in a~a-zisele amintiri din prhna
copWirie, nu sint vestigii ale unoI' evenimente reale, ci 0 elaborr.::e
ulterioara a acestor vestigii, care a trebuit sa se efectueze sub influec'ltc,
dife1'itelor forte psihice intervenite dupa aceea. In acest fel "amintidle
dincopilarie" dobindesc, in genere, semnificatia de "amintiri-ecran'\
in acela~i timp evidentiazJ 0 remarcabila analogie cu amintirile
copiHiria popoarelor, a;;a cum figureaza ele in mituri ;;i legende.
Toti eei care au avut prilejul sa practice psihanaliza pe un am.EDit
numar de subiecti au adunat desigur un mare numar de exemple de
"amintiri-ecran" de toate soiurile. Dar comunicarea acestor exenlp1e
este facuta extraordinar de dificila prin natura insa~i a raporturilor cc;T€.
dupa cum am aratat, exista intre amintirile din copilarie ~i viata ul:e-
rioara; pentru a descoperi Intr-o amintire din copilarie 0 "amintire-
ecran", ar trebui de cele mai multe ori sa desfa~uram in fa~a ochiJ,:n<-
experimentatorului intreaga viata a persoanei examinate. Nu reu~i:jl
declt rareori sa expunem 0 amintire din copilarie izolata, deta~ind-D
de ansamblu. rata un exemplu foarte int~resant :
Un tinar in virsta de 24 de ani· pastreaza din- al cincilea an de
urmatoarea amintire: In gradina unei case de tara, el este a~ezat pc
un scauna~ linga matw;;a sa care il invata alfabetul. Distinc~ia intre .1n ?'l
n Ii da mare bataie de cap ~i 0 roaga pe matu~a sa-I spuna cum se poate
distinge unul fata de celalalt. Matu;;a Ii atrage atentia asupra faptu}'ui
ca litera m are un picior in plus fata de litera n. Nu exista nid un
motiv sa se conteste autenticitatea aeestei amintiri din copilarie; ::kr
semnificatia acestei amintiri nu s-a dezvaluit dedt mai tlrziu, cind s-a
constatat ca era posibil sa fie interpretata ca 0 reprezentare (substi-
tutiva) simbolica a unei aIte curiozitati a copilului. Cad, a;;a cum atLElC'~
voia sa cunoasca diferenta intre m ~i n, mai tirziu a cautat sa afle dif"2-
rentace exista intre baiat si fata si dorea sa fie instruit in acec:sta
materie de matu~a respectiva'. El ter~ind prin a descoperi Cd diferenta
intre baiat si fata este aceeasi ea intre Tn si n, adica baiatul are C2va
in plus in c~mparatie en fata,' ~i tocmai in p~rioada in care el a dobindit
aceasta cunostinti:i s-a trezit intr-insul amintirea lectiei de alfabetizf:re.
lata un alt ex'emplu, care se raporteaza 1a copilaria'tlrzie G). Este vOI·ba

5)Cred ca pot afirma acest lucru in urma anumitor obseryatii 1~<2cae'e Ie

detin.
, I}) "aus spateren Kindheitsjahren" in textul freudian. (Nota trad.).

434
 de un bi'irbat 'in virsta de 40 de ani ~i care a avut 0 multi me de deceptii
I
jl
in viata sa amoroasa. Era primul nascut, intr-o easa eu noua copU.
Implinise 15 ani la na~terea celei mai mid dintre surori, insa afirma ca
nu a observat deloe ca mama sa era 'insarcinata. Vazind ca nu-l cred.
apela la amintirile sale ~i. sfir:;;i prin a-~i aduce aminte ca, la vl1'sta de
11 sau 12 ani, a vazut-o intr-o zi pc mama sa scotindu-:;;i grabita fustCl
'in fata unei oglinzi. Fara a mai £i de aceasta data solicitat, el completa
aceasta amintire, spun'ind ca in acea zi mama sa toemai se intorsese
acasa c'1nd a simtit pe nea:;;teptate dureri. Od, desfacerea (Aufbinden)
fustei nu apare in aeest caz decit ca 0 "amintire-ecran" pentru na:'}tere
(Entbindung). Este vOi'ba aid de un fel de "punte verba1a" a carei
aparitie 0 vom regasi :'}iin aIte cazuri.
Vreau sa mai arat, printr-un cxemplu, semnificatia pe care 0 poate
dobindi, ca 0 consccinta a reflcctii1ar analitice, 0 amintire din copilarie
care parea sa nu aiba nici un sens. Cind, la virsta de 43 de ani, au
'inceput sa ma intereseze vestigiile amintidlor din propria mea copilarie,
mi-am amintit 0 scena care inca dcmult (~i chiar, cred, dintotdeauna)
imi aparea din cind 'in cind in eon~tiinta ~i pe care am toate motiveI2
s-o situeaz inainte de sfiqitul celui de-al treilea an din viata mea. 2\El
vedeam tipind ~i plingind dfnaintea unui cufarearuia un frate al meu
vitreg, cu douazeci de ani mai mare ca mine, ii tinea capaeul ridicat,
cind mama mea, zvelta ~i frumoasa, intra prin surprindere in ineapere.
ea ~i cum s-ar fi 'intors chiar atunci din ora~. Astfel 'imi zugraveam en
aeeastii seena, despre care avem 0 reprezentare vizuala 9i careia nu-i
puteam atribui nici un -tilc. Voia fratele meu sa deschida sau sa inchida
cu1'<:11'ul
(intr-o prima des1u$ire a scenei era yorba de un "dulap")? De
ce plingeam eu 'in aceasta situatie? Ce legi:itura exisUl 'intre toate accstea
$i sosirea mamei'1 Tot aUtea intrebari dirora nu $tiam ce raspuns sa Ie
dau. Eram inclinat sa-mi explic scena presupunind ea este vorba de
amintirea vreunei pozne a frate1ui meu, 'intrerupta de sosirea mamei. Nu
este rara acordarea unei semnificatii eronate unoI' scene din copilar]e
intiparite in memorie : ne amintim bine 0 situatie, dar aceasta situatie
estehaotica :'}inu :;;tim carui element Sa-I atribuim preponderenta din
punet de vedere psihologic. Analiza m-a condus 1a 0 conceptie cu totel
nea~teptata asupra acestui tablou. Observind absenta mamei, mi-am
inchipuit ca ea era inchisa in cufar (sau 'in dulap) $i i-am cerut fratelui
meu sa deUce capaeul. Cind el a consim.tit ~i m-am asigurat ca mama nu
era in eutar, am inceput sa tip. Acesta esie incidentul retinut de memoria
mea, care a fost u1'mat de aparitia imediata a mamei ~i de potolirea
nelini:'}tii $i mihnirii mele. Cum, 'insa, Ii va fi venit copilului ideea sa-$i
eaute mama in eunir'1· Vise daUnd din aeeea~i perioada evoeii vag in
memoria mea imaginea unci bone despre care am pastrat !?i alte amin-
tiri : bunaoara ea avea obieeiul sa ma faea sa-i dau in mod eOl1stiinclof
marunti~uI pe care-I primeam 'in dar, amanunt care, la r'inclu-i, putea
sluji de "amintire-eeran" pentru fapte ulterioare. In aeest fel, m-2m
hotarit, spre a-mi faci1ita de data aceasta munea de interpretare, 8-0
ehestionez pc batrina-mi· mama eu privire la aeea bona. Ea 'imi spuse
multe Iucruri, 'intre aIteIe ea acea femeie ~ireata ~i necinstita, in timp
ce mama mea era tintuita Ia pat de 1euziile ei, savir:'}isenumeroase furturi
'in casa ~i ea, pc baza denuntului faeut de frate1e meu, a fast deferita
tribunalu1ui. Ace~sta informatie m-a facut, ca printr-o reve1atie, sa b-
teleg scena copilareasca deserisa mai sus. Disparitia brusca a bonei l1u-n::i
435
fusese eu tot111 in4iferenta ~i ehiar il intrebasem pe frate1e meu ce
s-a intimplat eu dinsa, deoarece probabil observasem ci'i el jucase un
anumit 1'01in disparitia e1. Frate1e men imi raspunsese insa evaziv :;;i,
(dupa cum Ii era obiceiul, in gluma) ca ea era "inchisa in euial'''. Acest
raspuns eu I-am interpretat copilare:;;te, insa n-am mai pus nici 0 1n-
trebare, intl'ucit nu mai era nimic de anat. Cind, dtva timp dupa aeeea,
mama mea lipsea, m-am infuriat 9i, convins ea frate1e meu procedas.e eu
dinsa 1a fel cum p1'oeedase eu bona, i-an1. cerut sa deschisa cufarul. De
asemenea, acum inteleg de ce, in introducerea vizua1a a seenei, mama
aparea inca $i mai zvelta: ea 1mi apa1'ea ca in u1'ma unei adevarate
invieri. Am eu doi ani $i jumatate mai mult dedt sora mea care s-a
nascut pe v1'emea aeeea $i, cind am implinit trei ani, frate1e meu vitreg
a para'lit eaminu1 pal'intesc 7) •
*
* ""

1) Cine manifesta interes pentru viata psihica a copilului 10. aceasta vlrsta,
va intelege lesne caracterul extrem de limitat a1 pretentiilor o.cestuia fata de
fratele mai mare. Copilul care n-a implinit inca trei ani pricepe cii surioara h~cent
venita pe lume a crescut in pintecele mamei. Hal' el nu incuviin1;eaza deloc aceasta
sporlre a familiei !'ii, banuitor, se ingrije~te ca burta mamei sii nu maiadapos-
teasea alti copii. Dulapul sau cufarul slnt sirnboluri ale pintecelui matern. In
acedstil situatie, copilul pretinde sa priveasca in interiorul lor !'ii pentru o.ceasta
S2 adreseaza fratelui mai mare care, dupa cum reiese din alte date de observatie,
este il1locuitorul tatiHui ca rival al celor mid. In afara unor suspiciul1i inteme-
iate, cum ar fi inchiderea in cufar a bond disparute, el indreaptii impotriva frate-
IUt mal mare ~i. alte banuieli, anume ca, intr-un fel sau altUl, ar fi ascuns In
abdornenul mamei copilul de cUl'ind ivit in casa. Deziluzia incercata in co."ul in
care cufarul este gasit gol constituie 0 motivatie plauzibilii pentru emiterea unor
preten1;ii copilare'?ti. Fapt e::\.'Plicabil,dat fiind ci'i aspira1;iile profunde au o· des-
tinatle falsa. Din contra, este absolut de inteles marea satisfactie a copilulul in
fata marnei care revine acasa cu 0 silueta zvelta.

436
 V
Li\PSUSURILE

Dadi materialul uzual a1 vorbirii si conversatiilor noastre in limba

ffia.terna pare scutit de uitare, in schi~1b utilizar~a lui este ell atH n;ai
frecvent pasibilEi de 0 aWl tulburare, cunoscuta sub numele de lapsus.
Lapsusurile observate la omul normal apar ca un fel de faza preliminara
a "parafaziilor" care S8 produc in conditii patologice.
]',!15 gasesc, in ceea ce prive9te studiul acestei probleme, intr-o situatie
exceptionali"l, dat fiind ca ma pot sprijini pe 0 Iucrare pe care Me r i n -
g e r ~i C. ]VIaye r (ale diror puncte de vedere, totw~i, se indeparteaza
mult de a1 meu) au publicat-o in 1895, asupra Lapsusurilor ~d eroTilor
citire. Unul din ae€9ti autori. caruia Ii apartine rolul principal in cmD-
punerea lueraI'ii, este in primuJ rind lingvist 9i a fost calauzit de eonsi-
derE~nte lingvistiee in: examinarea regulilor Ia care se supun IapsusurHe.
EI spera sa poata conchide, din aceste reguli, asupra existentei unui
"anumit mecanism psihic care leaga i?i asociaza unele de altele, intr-o
maniera cu totul particulara, sunetele unui cuvint, ale unei propozitii
9i chiar cuvintele insele" (p. 10).
Autorii incep prin a clasifica exemplele de "lapsusuri" pe care Ie-au
adunat, conform unoI' criterii pur descriptive: intervertiri (de exemplu :
Milo din 1/enus in Ioc de 1/enus din J\.filo); anticipari 9i impietari ale
unui cuvint sau parti de cuvint asu]Jra cuvintului care le precede (Vor-
klang) (exernplu : es war mil' auf del' Schwest... auf cler Brust so schwer;
subiectul voia sa spuna : "Aveam 0 greutate aUt de mare pe piept", dar
in aceasta fraza cuvintul SChwe;1' - gl'eu - a Incalcat in parte cuvintul
precedent Brust - piept); postpozitii,preZungiri. de p7'isas ale unui
cuvint (Nachklang) (exe1J:lplu: ich fol'clere Sie auf, auf das Wohl unseres
Chefs AUFzustossen; va invit sa rigiiti intru prosperitatea $efului nostru,
in loc de :. sa beti - stassen - pentru prosperitatea gefului nostru);
contaminari (exemplu : Er setzt sich auf den Hinterkopf - EI se 3'iaza
pe ceafa; aceasta fraia este rezultatul fuzionarii, prin contaminare, a
urmatoareIor doua fraze : E1'" setzt sich einen Kopf auf (EI ridicEi capul)
~i ; Er stellt sich allf die Hinterbeine (EI se ridica pe labele dindarat);
substitutii (exemplu: ich gebe die Praparate in den Briefkasten (Pun
preparatele in cutia de scrisori), in Ioc de : in den BTiitlcasten (in incu-
bator). Acestor categorii, autorii Ie mai adauga 9i altele, mai putin impor-
tante (9i, pentru noi, mai putin semnificative). In clasificarea lor, ei nu
tin nid 0 socoteala de faptul dadi defol'marea, deplasarea, fuziunea etc.
actioneaza asupl'a sunetelor unui cuvint, asupra silabelor sale sau asupra
cuvintelor dintr-o fraz2.
Spre a exempli fica varietiitile lapsusurilol' pe care Ie-a observat,
i
Mer n g e r postuleaza ca diversele sunete ale limbajului poscdil 0
437
 valoare psihica diferita. In momentul in care noi articulam 1) primul
sunet al unui cuvint, primul cuvint 31 unei frfu:e, procesul de excitatie
se dirijeaza spre sunetelc care urme2za,sp:;:e cuvintele care urmeaza, ~i
aeeste articulari simultane, concomitcntc, incalcindu-se l1na pc aHa,
inmrima unele altora modificari si deform;!ri. Excitatia unui sunet care
ar~ 0 intensitate psihica mai mare depa~e:;;te procesul de articulare mai
putin important sau persist;"'ldUpi"leonsmnarea acesh'i proees :;;iastfel il
tulbura, fie prin anticipare, fie rdroactiv. Deci este yorba Sft ic1entificam
sunetele cele mai importante dintr-un cuvint. J\Ieringer spune eel."dC1ca
v1'em sa ~tim care sunet dintr-un euvint poseda intensitatea maxim[t, nu
avem dedt sa ne observam pe noi-in)in2' in timp ee eautam un cuvint
uitat, de exemplu un nume. Primul sunet pc care-l regasirn este intot-
deauna acela care, inainte de uitare, avca intensitatea cea mai mare
(p. 160) ... Sunetele cele mai impOl'tante sint, deci, sunetul initial al silo-
bei radicale, ineeputul cuvintului ~:;ivocala sau vocalde pecare se pune
accentul" (p. 162).
In legatura cu aceasta trebuie sa aduc 0 obiectie. Fie ca sunetul
initial al nU111eluiconstituie. sau hu unul din elementele sale esentiale,
uu este exact sa se pretinda ea in caz de uitare el va fi cel dintli care
va nlsari in coni?tiinta; deci regula enuntata de Meringer este lipsita
de valoare. Observindu-ne in timp ee eautam un nume uitat,· adesea
credem ca putem afirma ca acest nume incepe eu 0 anumita litera.
Aceasta afirmatie, insa, se dovede~te inexacta in jumatate din cazuri.
Ba ehiar prdind ca, eel mai adesea, anunta un sunet initial fals. In
exemplul nostru eu Signorelli nu se gaseau, innume1e de substitutie,
nid sunetul initial, niei sHabele esentiale; singure cele doua sHabe mai
putin esentiale, elli, se aflau reproduse in numele de substitutie Botticelli.
Spre a dovedi cit de putin respecta numele de substitutie sunetul initial
a1 numelui uitat, vom cita exemplul urmator: intr-o zi, D1.1-miputeam
aminti numele tarii?oarei in care se gase;;te arhieunoscutul Monte-Carlo.
Numele de substitutie care mi s-au prezentat erau : Piemont, Montevideo,
Colico, Albania, sint inlocuite imediat de Montenegro$i atunci observ co.
~ilaba Mont exista in. toaie numele de substitutie, cu exceptia ultimului.
1mi vine u,,?orsa regasesc, pornind de la numele printului Albert 2), numele
tarii uitate: Monaco. eft despre numele Calico, acesta imita destul de
indeaproape succesiunea silabelor ;;iritmul numelui uitat.
Daca. se admite ca un meeanism analog aGeluia al uitarii de nume
poate sa guverneze ~i fenomenele de lapsus, explicarea acestora din
urma devine faeila. Tulburarea vorbirii manifestata printr-un lapsu,;
poate fi prilejuita, in primul rind, de actiunea, anticipata sau retroactiva,
a unei parti a discursului sau printr-o alta idee continuta in fraza sau
in ansamblul de propozitii pe care Vrem sa-l enuntam : de aeeasta cate-
gorie tin toate exemplele citate mai sus 9i imprum.utate de la Meringer
9i Mayer; in al doilea rind, fnsa, tulburarea se poate produce Intr-o
maniera analoaga aceleia in care s-a produs uitarea, de exemplu, in
cazul Signorelli,. sau, eu alte cuvinte, tulburarea poate fi consecutiva
unoI' influente exterioare cuvintului, frazei, ansamblului discursului,
putind fi ocazionat de elemente pe care nu avem deloc intentia sa le

1) "innervieren", in textul original. (Nota trad.).

:I)Honore Charles Grimaldi, print. de Monaco sub nl.lmele de Albert I, ocea-
nograf de recunoscuta valoare (1848-1922). (Nota trad.)

438
 erlllntam ~i a CarOl' actiune se manifesta in con!?tiinta prin perturb area
m:.mi;ionata. Ceea ce cste comun acestor douEl categorii, este simultanei-
tate" excita~iei celor doua elemente. Ele difera, insa, unul rle altul, dupa
cu,m elementul perturbator se gase~te in interiorul sau extel iorul cuvin-
al frazei sau al discursului pe care il pronuntam. Diferentierea
nu pare suficicnta9i se pare CEl nu estc locul sa se tina cont de' ea cu
de a face anumite deductii din simptomatologia lapsusurilor. Este
evident dl singure cazurile din prima categorie .ne autorizeaza sa
trasem concluzia existentei unui l11ccanisl11 care, conexind intre ele
'Su"c;te 9i cuvinte, face posibWi actiunea perturbatoare a unora asupra
ceh}rlalte; aceasta este, ca sa zicem a$a, conduzia care sedegaja clin
studiul pur lingvistic al lapsusurilor. Dar in cazurile in Care tulburarea
e3te ocazionata de un element exterior frazei sau discursului pe punctul
dO' a fi pronuntat, este yorba inainte de toatede a cauta acest element
.;;i problema care se pune atunci este de a ;;ti daca mecanismul unei
43tfel de tulburari. ne poate, de asemenea, dezvi11ui eventualele legi ale
fO~T,1arii limbajului.
AI' fi nedrept sa spunem eEl Mer i 11g e r :;;i Mayer 11-au V:37ut
po<>ibilitatea tulburarilor vorbirii ca urmare a "influentelor psihice COill-
pIexe", prin elemente exterioare cuvintului, propozitiei sau discursului
a carol' pronuntare se intentioneaza. Ei nu puteau sa nu vaela ca teDria
ccu:'~ atribuiesunetelor 0 valoare psihica inegala 11Use aplica, la drept
vorbind, decit pentru explicarea tulburarilor tonale, ca 9i a anticiparilor
$i Gctiunilor retroactive. Dar acolo unde perturbarile cuvintelornu se
rcr:tuc la tulburari tonale (cum este, de exemplu, cazul de substituiri ;;i
cCDI".tRminaride cuvinte), au cilutat ;;i ei, de asemenea, fara idei precon-
(,2pute, cauza lapsusului in afara relaW:,i intentionale, ilustrind aceasta
si:;,.\atie prin frumoase exemple. Citez :
,
,I
IP. (2). "Ru. face referire in intimitatea sa la procedee pe care Ie
Cctlifica drept "porcarii" (Schweinereien). EI cauta insa sa se exprime
sub 0 forma atenuata ;;i incepe a$a: "Dann sind aber Tatsachen zum
V o,'schwein gekol11men". Pe cind el voise sa spuna: ;,Dann sind aber
Tatsachen zum 'V orschein gekommen" (Dar atunci au ie$it la iveala
{apcele ...). Mayer ~i cu mine eram de fata $i Ru. confirma ea pronuntind
aCdsta ultima fraza s-a gindit la cuvintul "porcarii". Asemanarea care
exista intre cuvintele "Vorschein" $i "Schweinereien" explica indeajuns
actiunea unuia asupra celuilalt !?i deformarea pe care a suferit-o eel
dintli".
(P. 73). "Co. $i In cazul contaminarilor, ba, probabil, intr-o ~i mai
mare masura, imaginile verbale "flotante" sau "nomade" joaca in substi-
tu~ii un rol important. Cu toate CEl s1nt situate sub pragul con$tiintei,
e1.'2 81nt suficient de aproape de acesta spre a putea actiona eficient;
piHrunzind intr-o fraza datorita asemanarii lor cu un element oarecare
a!. acesteia, ele determina 0 deviatie sau se interfereaza eu 0 succesiune
d'2 cuvinte. Imaginile verba Ie "flotante" sau "nomade" reprezintIi adesea,
cum am spus-o, resturile inca fierbinti ale discursului recent terminat
{actiune retroactiva)".
(p. 97). ,,0 deviatie In vorbire ca urmare a unei similitudini este
f'icuta eu putinta de existenta, sub pragul con$tiintei, _a unui cuvint ana~
log, care nu era destinat pron.unfarii. A$a se intimpla in substitutii. Sper
ca 0 verificare ulterioara nu va putea dedt sa eonfirme regulile pe
<:at'e Ie-am formulat. Dar pentru aceasta este necesar co., atunci dnd

439
 cineva vorbel7te, sa auem bine precizat ceea ce gimk$te· el vOTbind.3>"
lata, in legatura eu aceasta, un eaz instructiv. Directorul Li., vorbbd
I
'despre 0 femeie~i yoind sa spuna di i-ar fi frici'i de dinsa ("sie wlirde
mil' Furcht einjagen), intrebuinteazi'i in loeul cnvlntului einjagen pe c;cela
de einlagen, care are eu totul alt inteles. Aceasta substituire a liteI'd l
j
In locul literei imi parea inexplieabWi. lVIi-am perm is siH at1'ag aten-
tia d. Li. asupra acestei erod, ~i el mi-a raspul1s indahl: "Gre~ea12
mea provine de acolo ea, vorbind, en gindeam : nu voi fi in stare etc.,oo"~
(.jeh ware nicht in del' Lage...).
"Alt caz. Ii
intreb pc R.v.S. care este starea calului sau bolna\'. El
raspunde: "Ja, das draut ... dau1'et vielleicht nod1 einen lVIonat" (Asta
poate va mai dura inca 0 luna). Cuvintul "draut" cu T, mi se pere'
inexplieabil, litera T din cuvintul corect dOllert nefiind in stare sa prOd1.1Ca
}1n astfel de dect. Atrag at entia Iui R.v.S. asupra aeestui fapt, :;d el
imi explica de ind3ta ca, pe rind vorbea, gindea: "Das is eine trmU'ige
Geschichte" (E 0 poveste Trista). Se gindise, deci, 1a doua raSpUnSLljj
care au fuzionat iDtr-unulsingur prin intermediul a doua c1.1vinte(d!cwt
provenind din aglutinarea cuvintelor clGuert ;;i traurig)".
Prin teoria imaginilor verbale "nomade", situate sub pragul con~tih-
tei ~i nedestinate sa fie formulate in cuvinte 9i prin sublinierea necesi-
tatii de a se cauta tot CE'ea ce ginde;;te subiectul atunci cind vorbe~te,
conceptia lui Meringer ~i Mayer se apropie in mod surprizator, dupil
curn estc lesne de vazut. cu conceptia noastra psihanalitica. 5i noi cerce-
tam materiale1e incon~tiente, :?i c~l{jarin acela$i fel, cu sin:gura deose-
bire ca noi facem un ocol mai mare, neajungind la descoperirea elemen-
tului perturbator dedt dupa travcrsarea unui Iant de asociatii C0111-
plexe, pornind de la ideile care Ii ara1' subiectului in minte atunci dnd
il interogam.
Aiel opresc un moment asupra unei alte particularitati interesante.
pe care dealtfel 0 probeaza ~i exemplele Iui lVIeringer. Dnpa acest autor,
ceea ce permite unui cuvint, pe care nu avem iptentia sa-l pron1.mtam,
sase impuna con$tiintei printr-o deformare, a formatie mixta, 0 formatie
de cDmpromis (contaminarea), este asemanarea eu un cuvint din faza De
care s1ntem pc punctnl de a-larticula : lagen - jagen,. dauert - traurig .-
l/orschein - Schwein.
Or, in cartea mea Intc/'pretaTea 'ciseloT !,), am a1'atat tocmai partea
care revine t1'avaliului de condensare in formarea a ceca ce numim C021-
tinutu1 manifest al vis8101',plecind de 1a ideile 1.1tente ale acestora. 0
asemanare, intre 1ucrurile san reprezenta1'ile verbale, intre doua elemente
ale' materialului incon.;;tient, alcatuie$te pretextul pentru formarea UDEi
a Trela reprezentdrl, mixta sau de compromis, care inlocuie:;;te in conti-
nutul visului cele doua elemente din care S8 compune $i care, ca urmare
a accstci origini, adesea se prezinta lipsita de proprietati contradictoriL
Ap;:;rltia de substitutii 'Ii de contaminari In lapsusuri a1' constitui, ca sa
zicem il~a, inceputul acestui travaliu de condensare care joaca un I'd
aUt d2 important in elaborarea viselor.
Intr-un artical destinat marelui public (Neue Freie Presse, 23 august
i
1900), "Cum se comite un lapsus", IVI e r n 9 e r reliefeaza semnifica-

~i) Sublinierea TIle-a.

t,) Die Trau.rndeutung, L€ipzig und Wien. 1900, 7. Aufl. 1922 (Nota tracL;.

440
 tia practicii pe care 0 posedil in amunite cazuri substitutiile de cuvlnte,
mai ell seama acelea in cal'e un cuvint este inlocuit de un altul 'Cll sens
opus. "Ne mai amintim inca felul in care pre$cdintele Camerei deputa-
. tilor austrieci a deschis, intr-o zi, ~edinta : "Domnilor, a spusel, constat
prczenta atitor deputati ~i declar, prin urmare, ;;eclinta inchisa':. Ilari-
tatea genera1ii pe care aprovocat~o aceasta declaratie f;ku en .01 ~;~-$i
observe- imediat eroarea ~i s'""oeorecteze. Explieatia eea mai plauzibHa
a Rcestui eaz a1' fi urmatoarea : in foruI sau interior, pre,?edintele
sa poata inchide 111 definitivaceasUi l;iedinta de la care e1 nu a::;tcpta
nimic bun; astfel ideea corespunzatoare acestei dorinte, a$R cum se in-
timpia adesea, ~i-a giisit 0 expresie eel putin partiala In declaratia sa,.
faclndu-l sa spuna "lnchisa" in loc de "deschisa", adica exact contrariuI
a ceca ce Ii statea in intentie. Numeroase observatii mi-au a1'at3t Cd
aceasta inlocuire a unui cuvint prin contrariul sau este un fenomen foarte
frecycnt. Strins asociate in eon~tiinta noastra verbala, situate in regJuni.
faarte inveeinate, cuvintele opuse se evodireciproc eu 0 mare uf1udnta".
Nu este tot aUt de U$or sa se arate in toate eazurile (cum 0 face
Meringer in eazu1 pre$edinte1ui), ea lapsusu1 care cansista dintr-o Jnlo-
cuire a unui cuvint prin antonimul sau, rezulta dintr-o opozitie jnt2~
1'ioara fata de sensul frazei pe care voim sau trebuie s-o pronul1.tam. Noi
am gasH un mecanism analog, analizind exemplul aliquis, unde opozi-
tia interioara se manifesta prin uitarea unui nume ~i nu prin In10c1..1i1'ea
acestuia prin antonimu1 sau. Cu toate acest~a yom observa, spre a
aceastit diferenta, ca nu exista un euvint eu care aliquis sa prezlnte
aceIa:;;i raport de opozitie ca acela 'care exista intte "a deschide" 9i "a
inch ide" , iar noi vom adauga ca cuvintul "a deschide" este atlt de CQ-
mun. incH uitarea sa constituie, fara indoiala, un fapt exceptional.
Daca ultime1e exemple ale Iui Mer i n g e r ~i Mayer re1cva ca
tulburarile de limbaj, cunoscute sub numele de lapsusuri, pot £i provo-
cate fie prin sunetele sau cuvintele (care actioneaza pe ca1ea anticiparii
sau retroactiv) din chiar fraza pe care voim s-o articulam, fie prin cu-
vinte care nu fac parte din aceasta fraza, exterioare ei $i a carar capa-
citate stimulatorienu se dezvaluie decit prin formarea lapsusuril.or, nOl
ne propunem sa vedem acum daca exista intre aceste doua categorii de
lapsusuri 0 demarcatie neta ::;;itran!?anta ~i, in caz afirmativ, care sint
semnele care ne permit sa spunem, intr-un caz dat, daca el face parte
din una sau aIta din aceste categorii. In 1ucrarea sa asupra Psihologiei
popoQrelor 5), W u n d t, incercind sa degajeze legile dezvoItarii limba~
jului, 5e ocupa ~;ide lapsusuri, in 1egiitura cu care el formuleaza citeva
consideratii de carese cuvine sa tinem seama. Dupa \Vuhdt, ceca ce
apare Cll regularitate in lapsusuri $i in fenomene1e similare, sint anumite
influente psihice. "Ne gasim in primul rind in prezenta unei conditii
pozitive, care consta in producerea libera $i spontana de asociatii tonale
$i verbale provocate de catre sunetele enuntate. Pe llnga aceasta condi-
tie pozitiva, exist a 0 eonditie negativcl, care constil in suprimarea sau sla-
birea controlului vointei ~i atentiei, actionind ea insa~i ca 0 functiune vo-
litiva. Acest joc de asociatii se poate manifesta in mai multe moduri, un
sunet poate' fi enuntat prin anticipatie sau sa reproducii sunete1e care
I-au precedat; un sunet pe care-l prommtam in mod obi~nuit se poate

6) Volkerpsyclwlogie, 1. Band, 1 Teil, pp. 371 ~i urm., 1900.

441
:lntercala intre alte sunete; sau, in sfir~it,euvinte cu totul straine fra-
zei, chI' prezentind raporturi de asociatie eu sunetele pe care vl'em sa
1e articulam, pot exercita 0 actiune perturbatoare asupra aCestora din
unna. Oricare al' fi, insa, modalitatea care lntervine, singura deosebire
constatata privef?te directia ~i, in orice caz, amplit~ldinea asociatiilor care
5e produc, dar nicidecum caracterul lor general. In anumite cazuri, do-
vedim chiar 0 mare dificultate in determinarea categoriei in care tre-
buip sa asezam 0 tulburare data si ne intrebam dadi nu ar fi mai
conform c~ adevarul sa atribuim ~ceasta tulburare actiunii simult.ane
.o;;icombinate a ,mai multoI' cauze, dupa principiul cauzelor compl,exe" G)
,{po 380 ~i 381).
Aceste observatii ale lui Wundt mi se par eu totul justificate ~i
instructive. AI' fi insa eazul, dupa parerea mea, sa se insiste mai mult
cCleclta facut-o Wundt asupra faptului ea factorul pozitiv, care favori-
zeaza lapsusul, adica libera derulare a asociatiilor, ~i faetorul negativ,
adica relaxaI'ea actiurJi inhibitorii a atentiei, aetioneaza aproape intot-
,deauna simultan, in af?a fel indt ace~ti doi factod reprezinta doua con-
ditii, la fel de indispensabile, ale unuia ~i aeeluia~i proces .. Tocmai in
unna slabirii actiunii inhibitive a atentiei, sau spre a ne exprima mai
·exact, datorita acestei slabiri, are loc libera desfa~urare a asociatiilor.
Printre exemplele de lapsusuri colectionate de mine fnsumi, nu ga-
sese nici unul in care tulburarea de limbaj sa se lase redusa exclusiv
la ceea ce \Vundt denume$te "actiune prin contactul de sunete verbale".
Aproape intotdeauna eugasesc, in afara de actiunea prin contact, 0 ac-
tiuneperturbatoare care i$i are izvorul in afara discursului pe care vrem
sa-l pronuntam, iar acest element perturb at or este cOl1stituit fie de a
singura idee, ramasa inconf;>tienta, dar care se manifesta prin laps us f;>i
care eel mai adesea nu poate fi adus5. in con~tiinta dedt in urma unei
analize aprofundate, fie de un mobil psihic mai general care se opune
intregului ansamblu al discursului.
1) Amuzat de vulgara grimasa pe care 0 face fiica mea mU$clnd un
mar, vreau sa-i cHez versurile de mai jos :
Del' Affe gar possierlieh ist,
Zumal wenn er vom Apfel frisst 7)
Eu insa, fncep a~a: Der Apfe ... Aceasta apare cn 0 contaminare intTe
Affe ~i Apfel (formatia de compromis), sau a put em considera $i ca 0
anticipatie a cuvintului Apfel, care trebuie sa urmeze dupa aceea. Dar
situatia exacta ar fi mai eurind urmatoarea: deja incepusem, pentru
prima oara, acest citat, far a a comite lapsusul. N-am comis lapsusul dedt
reluind citatul, obligat la aceasta fiind de fiica mea," careia ma adre-
~am f;>icare, ocupata cu altceva, nu ma auzise. Repetarea, ca ~i nerab-
darea pe care a aveam de a termina acest citat, trebuie desigur tre-
cute printre cauzele lapsusului meu, care se prezinta ca un lapsus prin
"condensare.
2) Fiica mea imi spune : "Vreau sa-i scriu doamnei Schresinger". Or,
doamna respectiva senume~te Schlesinger. Acest lapsus tine cu sigu-
ranta de tendinta pe care 0 avem de a facilita pe dt posibil articularea,
lar in acest caz particular litera l din numele Schlesinger trebuie sa fi

f3) Sublinierea mea.

7) Maimuta este tare caraghioasa, / Mai ales dnd mu.')ca dintr-un mar. (Nota
trad.).

442
 fast greu de pronuntat dupa literele r din cuvintele precedente (schReibe
deH fRau). Dal' trebuie sa precizez eEl fiica mea a comis acest laps us
1a dteva clipe dupa ce eu am pronuntat "Apfe" in loc de "Affe". Or,
lapsusurile sint eontagioase in eel mai inalt grad, ca de altfel ~i uita-
l'ne de nume, in legatura eu care I'vIeringer 9i Mayer au notat aceasti'i
particularitate. Nu a~ putea danici 0 explicatie acestei contagiuni psihice.
3)"MEi inehid ea un briceag", voia sa-mi spunil. 0 bolnava, la ince-
unei gedinte de tratament. Numai ea, in loc de Taschenmesser
briceag), pronunta Tassenmescher (voeabula fi'ira sens), intervertind
astfel ordinea sunetelor, ceea ce, la drept vorbind, se poate explica prin
dificultatile de articulare pe care Ie prezinta cuvintul 8). Atragindu-i
aceT:ltia asupra gre~elii comise ea spune: "Este pentru ea ;;1 dumnea-
vo.astr;'i ati spus mai adineauri Ernscht{'. Intr-adevar, 0 intlmpinasem cu
cuvintele: "Astazi 0 vom lua in serios{{ (= Ernst), deoarece trebuia sa
fie ultima gedinta inainte de vaeanta. Voind sa glumesc, pronuntasem
ET'nscht in loc de Ernst. In cursul gedintei bolnava comite noi lapsusuri
in cele din urma, am observat ca ea nu se mai margine9te sa ma imite,
rei are motivele ei sa intirzie in incon~tient, nu atrasa de cuvintul, ci de
;numele "Ernst" (Ernest). 9).
4} "Am un guturai atit de grozav, cil. nu pot respira pe nastl, voia
S2e "puna aceea9i bolnava. Dar in loc de a spune corect: "durch die
P!cc:;e atmen" (a respira pe nas), ea comite lapsus: "durch clie Ase
nQtmen'~. Ea gase:;;te imediat explicatia acestui lapsus : "Iau zilnic tram-
vatul .din Hasenauerstrasse, iar azi dimineata, a~teptind vehieulul, am
gin.,::l.itca, daca a:;;fi frantuzoaidi, a:;;pronunta AsenauerstTClsse (fara h),
d'~oarece franeezii nu-l pronunta niciodata pe h la 'inceput de cuvint".
lml vorbe;;te de toti franeezii pe care i-a cunoscut :;;i,dupa multeoco-
li~Llri, 'imi aminte~te ca la virsta de 14 ani jucase rolu1 Picardei din piesa
"Kurmarkcr und Picarde", eu care prilej vorbise 0 germanii stricata.
TO'lta aceasta serie de amintiri a fost declan:;;ata de gi'izduirea eu totul
(lcazionalii, in casa, a unui parizian. Intervertirea sunetelor apare, prin
lE''11 are, ca un efeet al perturbarii produse de 0 idee incon:;;tienta eare
face parte dintr-o structura absohlt straina. 10)
5) Intru totul analog estemecanismul lapsusului la 0 alta pacienta,
care voind sa reproduca 0 foarte indepartatii amintire din copilarie, se
deodata lovita de amnezie. Ii este eu neputinta sii-;>iaminteasca
ce parte a corpului i-a fost pingarita de atingerea unei miini neru~inate
senzuale. Dupa citva timp, fiind in vizita la 0 prietena, ele vorbese

,3) In feIul ,;Wiener Weiber Wiischerinnen waschell '1ceisse lYiische" (= spala-

'br23eIe vieneZ2 spala rufe albe) - "Fisehflosse" (aripioara de pe~te) $i altoI'
3,s,~meneafraze sau cuvinte compuse care pun la incercare capacitatea de articu-
la"2 corecta (Paranteza introdusa de S. F I' e u d). Exista ;;i in limba romana
expresii de aeeIa$i gen, cum este de pilda "capra crapa piatra-n patru" $i altele
ca;:, pentru disciplinarea pronuntiei, indeplinesc aclesea rolul pietricelelor pe care
'i1 Ie punea sub limba Demostene, pe malul marii, in vederea exercitiilor sale
logDpedice. (Nota trad.).
J) Cum m-am putut convinge mai flrziu, ea se gasea in- mod special sub
inEoJcnta linor idei ineon$tiente despre graviditate 'Ii masurile de prevenire a
ace5tei eventualitati. Prin euvinteIe: "Ma inchid ea un brlceag", pe care Ie spu-
sese in mod COll$tient,ca pe 0 plingere, ea voia sa descrie postura copilului in
Ut2t'. Cuvintul "Ernst", folosit de mine, i-a amintit numele lui S. Ernest, de la
() cunoscuta casa de comert de pe Kartnerstrasse, care vinde prezervative anticon-
;:::eptionale.
11) "fremden Zusammenhang". (Nota trad.),

443
 despre vilegiatura. La 0 intrebare privind pozitia topografidi a easei lui
Tv!.,ea ri'ispunde : pe coapsa muntelui (Berglende), in loe de : pe vel'santul
muntelui (Berglehne). i

6) 0 aHa pacienta a mea, pe care, la termtnarea ;;edintei, 0 :tnrret

cum 0 mai cluce unchiul ei, raspunde: "Nu :;;tiu, pentru ca aCU111 111)-1
mai vael decit in jlGgranti<l. A doua zi fmi spuse: "NIi-e ell adevarat
ru:;;ine de a va fi dat ieri un raspuns atit de stupid. Cu siguranta C2
trebuie sa ma luati drept 0 persoana lipsita de orice cultura, care COD-
funda in mod obi;;nuit expresiile straine. Am voit sa SplID en pClssan1f
(= in treacat). Nu ;;tiam inca din ce motive intrebuintase ea expres12
in flagranti, in loc de en ]Xissant. Dar, in cursul aceleia;;i ~edinte, conti-

nUflrea
in care conversatiei incepl.lte de
era yorba 'indeosebi in ajun
cinevai-acare
trezitfusese
amintirea in flagranti
prins unci evenirnent
('in ..
.1
•.'
flagrant delict). Deci lapsusul de care se filcuse ea vinovata fusese produs ,i
de actiunea anticipata a acestei amintiri care se aila in stare incon~tient;'L
7) Analizez 0 alta bolnava. La un moment dat sint obligat s3-i spvn
ca datele analizei imi permit sa presupun ca, in pcrioada de care ne
ocupam, ei trebuie stH fi fast rw;;ine de familia sa ~i ca trebuie sa-i
£i repro;;at tatalui lucruri despre care inca nu aveam c1.lDo:)tinti'i. Ea SPUT}£,
di nu-;;i aminte$te nirnie despre aceLlsta 9i eEl socote;;te nejustWca:,e
banuielile mele. Totodata ea introduce neintlrziat in conversatie ches-
tiuni de familie: "Trebuie sa Ie dam dreptate, nu sint multi oameni
ca din~ii, toti sint zgirciti (textual: sie haben aUe Geiz), ... vreaU sa zic :
acesta era repro,,?ul pe care ea il refulase. Adesea se intimpHi ci'i ideea
exprimata in lapsus este tocmai aceea pe care voim 5-0 refulam (vezi
toti sint oameni de duh" (textual: si haben aUe Geist), Prin urman", I
intre cazul citat de mine :)i acela al lui Meringer este ca in acesta din ••
urma subiectul vrea sa refuleze ceva de careeste con:;;tient, in timp ce
cazul luimea
bolnava l\Ieringer: "zum.'
nu are nid 0 Vcuno~tinta gekommen").
0rsclHDein despre
cuvint.e ea ignora aUt faptul refularii, c'it ~i;ifaptul refulat.
a refulat,deosebirel.,
ceea ce Singura cu aUe ..
8) Lapsusul ce lwmeazcl poate Ii 9i el explicat printr-o refulare inten-
tionala. Intr-o zi am l:ntilnit in Dolomiti doua doamne costumate in
turiste. Avearn de facut 0 bucata de drum irnpreuna ~i vorbeam desprG
placerile 9i mizeriile vietH de tUrlst. Una din doamne recun09tea ca D
zi de turisl11.nu este lipsita de inconveniente. "Adeviirat, zice ea, nU-l
deloe placut cind oi de mers 0 zi intreaga 'in soare 1?i bluza $i cEllna9aiti
sj'nt ude de transpiratie ..." La ultimele cuvinte ea ezita putin, apoi reia :
"Dar cind te intord apoi in pantaloni (textual: nach Hose, in IDede nach
Hause =acasa) ;;i in sfir~it te poti schimba ..." Cred ca nu trebuie reCUTS
1a 0 lunga analiza pentru a gasi explicatia acestui lapsus. In prima sa
fraza, doamna avusese in mod vi'idit intentia de a face 0 enumerare COID-
pleta: bluza, ciima~a, pantaloni. Din motive de convenienta, ea s-a ab-
tinut de la mentionarea acestei din urma piese vestimentare, insa in
fraza urn1.atoare, cu totul independenta de continutul primei, cuvintui
Hose (pantaloni), care n-a fast pronuntat la timpul sau, apare acum in
ealitate de formare a cuvintului Hause.
9) "Dadi vreti sa cumpara~i covoare, duceti-va la Kaufmann, pe
Matthi:iusgasse. Cred eElpot sa va recomand", imi spune 0 doamna. Eu
repet : "Ded la Matthiius ... pardon, la Kaufmann". S-ar parea ca pur ~i:
simplu din distractie am inversat cele doua nume.· Intr-adevar, vorbele
444
 dOiJ,mneimi-au distras atentia, indreptind-o spre lucruri mai importante
~ecit covoarele. Pe Matthausgasse se afla easel in care locuia sotta mea,
pe vremea cind eram logodHi. Intrarea casei S8 ana intr-o strada direia
van ca i-am uitat numele, inc1t sint silit sa fac un ocol spre a mi-l rea-
rniutL Nume1e Matthaus, care mi-a retinut luarea aminte, constituie
~(,"ci pentru mine un nume de substitutie pentru numele cautat. El se
preteaza mal bine pentru acest 1'01 dedt num.e1e Kaufmann, deoarece
de:;emneaZ{l numai 0 persoana, pe dnd Kaufmann este, pe linga nume
de pel'soana, ~i substantiv comun (negustor). Strada care ma intereseaza
poart[" de asemenea, un nume de persoana : Radetzky.
10) Cazul urmator ar putea Ii citat mai departe, unde voi diseuta
des pre "erori", ins3. 11re1atez aid pentru ca raport-urile de sunete, care
au determinat inloeuirea euvintelor, sint deosebit de clare. a pacienta
imi istorise~te visul ei : un copil a hotarlt sa S8 sinucida, li'isindu-se sa
fie mu:;;cat de un ~arpe. El i~i aduce la indeplinirc planul ~i ea il vede
zVlrcolindu-se, prada eonvulsiunilor etc. Acum cauta printre evenimen-
, tele zilei pe acela care ar putea avea vreo legiHun'i eu acest. vis. I~i
arninte~te a fi asistat cu 0 sem'a mai inainte la 0 eonferinta populara
I
~.
a~upl'a primului ajutor dat in cazul mu~eaturii de ~arpe. Dadi, spunea
conferentiarul, un adult $i un eopil au fost ITlu;;cati in aecla'ii timp, in
ii primul rineT trebuie ingrijWi plaga copUului. Ea i~i aminte:;;te 9i sfatu-
\1

rile date de conferentiar eu privire 1a tratament. Totul clepinde, spunea

J el, de specia careia apartine ~arpele. Aid 0 intrerup pebolnava :
- N-a SptlS ca in partile noastre s1n1 faarte pu~ine specii veninoase,
i?i n-a aratat care sint cele mai de temut ?
- Da, a vorbit de 9arpele cu clopotei (Klapperschlangc). Vazindu-ma
Cd rid, i9i da seama ca a spus ceva gref;'it. Dar, in loc de a se corecta,
retracteaza cele spnse. "E adevarat crt 'iarpele accsta nn existi\ la noi 'in
EI a vorbit de vipera. Ma intreb ce 111-0 Ii fticut sa vorbose de
;;iarpe1eeu dopotei". Cred ea pricina a fast intcrventia ideHor disimulate
lrid;\ri1tul visului. Sinuciderea prin nlu9catura de ;;arpe nu poate fi dcdt
oaluzie la cazul frumoasei Cleopatra (.1n germana Kleopatra). Marea
asemanare ton31<'i intre celo doua cuvinte "KLAPPERschlange'\' s,i
K!?opotra, reprezentarea in cele doua euvinte :;;iin aeeeas,i ordine a SUl1t;-
hobr KL.IL,r ;;iaccentuarea vocalei a in ambele cuvinte, sint tot atitea
pEdicularitati care sar in ochi. Aceste trasiHuri eomune intre KLAPPER-
sch[ange ;;i KLeopatra produc la bo1nava noa5tra 0 ingu5tare momen-
t311a a juc1ecatii logice, care 0 face sa povesteasdi ca pe un lucru 'cu totnl
nerr-nal s,1 natural faptu1 cD. conferentiarul a vorbit publicnlui vienez
des'Jre tratamelltul in cazul museaturii sarpelui eu clopotei. Cu toate
aC'.:~stea,ea s,tie tot atrt de bine .ca mine' ea aeest f;'arpe n:u face parte
din fauna tarii noastre. Nu-i yom repros,a de a fi surghiunh, cu aceeB9i
lL'7urinta, ~arpele en dopotei in Egipt, deoareee cu totii sintem inclinati
SEl confundam, sa bagam in ace1as,isac tot ce este cxtTaeuropean, exotic,
$i chiar eu am chibzuit 0 clipa inainte de a-I aminti bolnavei ca ~arpe1e
CLl dopotei nu putea trai dedt in Lumea Noua.
Continuarea analizei n-a nlcut dedt sii confirmc rezultatele de acum
e:.;:pusc. in ajun, pacienta 5e op1'i5e pentru prima oara in fata g1'upului
statuar a1 Iui Strasser, care il reprezinta pe Antoniu ~i care S2 Clflachiar
locuinta e1. Acosta a fast eel de 21 doilea pretext a1 visului (primul
Hind conferinte1e despre museaturilede same). Intr-o faza ulterioara
a V15Ului,ea ~e vecle leganin~l in brate Ul~ copii. iell' amintirea acestei
445
 scene 0 face sa se gindeasca la Gretchen. Printre alte idei care ii '1'1;1;
in minte figureaza. reminiscente referitoare la "ATria :'Ii JiJessalina((.
Evocarea in vis a atitor nume imprumutate din ni~te piese de teatrune
permit sa presupunem ca pacienta a trebuit sa nutreasca in trecut do- •
rinta secreta de a se consacra s{;enei. Inceputu1 visu1ui: "Un copil a
hotarit sa se sinucida, Hisindu-se mu~cat de un ~arpe", nu inseamna in 1!
realitate dedt ca, fiind copil, ea ambitionase sa ajunga intr-o zi 0 nl3.re I
actrita. Din numele "Messalina", in sfiqit, se deta~eaza 0 seriedc idei l
care conduc la continutu1 esentia1 al visului. Anumite evenimente ::;:;r-
venite in ultimul timp~ au fac~t-o sa se teama ca nu CW11.Va singuful
ei frate sa se casiHoreasdi cu 0 nonariana, deci 0 mesalliance 11).
11) Prezentam acum un exemplu anodin, in care mobilurile 12) lapsu-
I
sului n-au putut fi indeajuns de clarificate. n citez, eu toate acestea7
datorita evidentei mecanismului care a prezidat producerea acestui 1ap101;;s. ,
Un german care ca1atorea in Italia avea nevoie de 0 curea cu c;;re
sa stringa. va"liza sa cam hirbuitiL El consulta dictionarul ~i gasi C'Ei
tradueerea italiana a cuvintului "curea" este cOTeggia. "Voi rotine
acest cuvint, i~i zice el, gindindu-'ma 1a pictor" (C 0 r reg g io).
intra intr-o pravalie ~i ceru 0 ... ribera.
Desigur, el n-a reu~it sa inlocuiasca in memoria sa cuvintul gerr,}.an
I,
cu traducerea in italian;], insa eforturile sale n-au fost cu totul zadar-
nice. El ~tiaca trebuie sa se gindeasca la numle unui pictor itaEan7
spre a-~i aminti cuvintul de care avea nevoie, insa, in loe de a retiDe
numele lui Correggio care seamana eel mai mult cu cuvintul coreggia"
el a evocat numele lui Ribera, care se apropia de cuvintu1 german Riernen
(curea). Se intelege de la sine ca a~ fi putut tot atit de bine sa citez aCE-5t
fapt ca exemp1u de simp1a uitare a unui nume propriu.
Reunind exemp1ede lapsusuri pentru prima editie a acestei catti,
eu supuneam analizei toate cazurile, chiar ~i pe acelea mai putin s€Iymi-
ficative pe care aveam ocazia sa Ie observ. Dar, de atunci incoace, muUe
altele s-au impus amuzantei munci care consta in colectarea ~i anali::.!
lapsusurilor, ceea ce ma face sa dispun astazi ,de un material rnuJ.t
mai abundent.
12) Un tinar Ii spune surorii sale: "Am rupt orice legatura eu famJlia
D. Nici nu-i mai salut". Sora raspunde: "Frumoasa legatura". Ea voige
sa ispuna : frumoasii relatie - SIPPschaft, dar in lapsusul ei pronunta
LIPPschaft, in lac de Liebschaft = legatura. Vorbind de legatura
rnod involuntar), ea a exprimat 0 aluzie la flirtul pe care frate1e Ei il
initiasemaiinaintecuofat.!dinfamiliaD .• ca ~i la zvonurile ccm-
promit.atoare care curgeau de dtva timp 1a adresa acesteia, atribuindu-J-se
a legatura.
13) Un tinar adrcseaza aceste cuvinte unei femei pc care 0 intiInESte
pe strada: ,,\Venn Sie gestatten, mein Fraulein, mo'chte ich Sie ge:r~le
begleitcligend• El voia sa spuna : "Daca imi penniteti, domni90ara, v-a~
insoti bucuros". El a comis, insa, un lapsus prin contractie, combinind
cuvintul begleiten (a insoti), cu cuvintul beleicligen (a ofensa, a £i
de respect). Evident, dorinta Iui era aceea de a 0 il1soti, 111.S3.
ii era te2rna
ca oferta sa sa n-o jigneasca. Faptul ca aceste doua tendinte opuse S1-o1.1
gasH expresia intr-un singur cuvint, anume in lapsusul cHat, dovedE,~te

11) In limba franceza in original. (Nota trad.).

12) "Motiven" in original. (Nota tract.)

446
 cii adevaratele intentii ale tinarului nu crau cu tatul curate si Cd
insw?i ise pare au a 'fi oiensatoare pentru femeie. Dar pe cinct'incearca
sa-~i ascunda modul in care e1 insu~i i~i judeta oferta, incon~tientul si'm
J Ii joaca festa, tradindu-i adevaratul plan, ceca co Ii aduce din
femeii urmatorul raspuns: "Drept cine mEt luati, ca sa ma afensati in
ha1uI acesta ?" (camunicat de O. Ran k)..
14) Extrag citeva exemple dintr-unarticolpublicat de W. S t e j{. c 1
in Berliner Tageblatt din 4 ianuarie 1904, sub titIul: "Marturii lrl00n-
! ~tiente".
"Exemplul care urmeaza descopera un cotIon dezagreabil din
t
ideilor mele incom,;tiente. Trebuie. sil spun numaidecit ca in calitate
medic eu nu am in vedere niciodata interese pecuniare ci, in mod C.l
tatul fircsc, interesul boinavului. Mil gasesc la 0 bolnava careia ii dau
ingrijiri spre a a ajuta sa se puna pc. pi~ioare, in urma unei boli foarte
grave de care abia se vindeca. Am petrecut linga ea zile ~i nopti-extrem:
de chinuitoare. Sint fericit ca 0 gasesc mai bine ~i ii dL"Scriubucuriile
sejurului pe care ea 11 va face la Abbazia, adaugind: "Daca, cum na-
dajduiese, nu veti parasi cur'ind patul". Spunind aeestea, eu am ex-
primat in mod vadit dorinta ineon~tienta de a 0 putea ingriji mai multii
vreme pe aceasta bolnava, dorinta care este complet straina com;tiintef
mele din stare de veghe 9i care, daca s-ar prezenta aid, ar fi rcprimata
cu indignare".
15) Ait exemplu (W. S t eke 1) : "Sotia mea voia sa angajeze 0
tuzoaidi pentru dupa-amigza 9i, dupa ce s-a pus de acord cu ea in ce
prive~te conditiile, vrea sa-i retina, certificate1e. Frantuzoaica 0 roaga sa:
i Ie restituie, pretextlnd : J e cherche encore pour les apres-micli, pardon,
pour les avant-midis J3). Evident, ea avea intentia sa se adreseze in
parte, sperind sa obtina conditii mai bune; ceea ee, dealtfeI, a 9i facut".
16) (D r. S t eke 1): "Trebuie sa-ifae unei doamne 0 mustrare se~-
vera, 9i sotul ei, la rugamintea caruia fae aeeasta, sta ~i trage cu ure-
ehea indaratul u9iL La sfiqitul predicii mele, care faeuse 0 impresie
evidenta, spun: "Sarut mina, stlmate damn !". Aceasta m-a dat in vj]cag-
ca euvinte1e fuses era adresate domnului, ea de dragu1lui vorbisem EU".
17) Dr. S t eke 1 poveste~te ea avea la un moment dat in tratament
doi padenti din Triest, pe care intotdeauna ii
saluta pe unul eu nUl1wle
eeluilalt. "Buna ziua, domnul Peloni", i-i spunea el Iui Aseoli; "B1.ma
ziua, domnule Ascoli", i seadreseaza lui Peloni. La inceput n-a atribuit
aceasta eonfuzie unui motiv profund, nevazind in ea dedt efectul 2i1U-
mitor asemanari intre eei doi domnL I-a fost insa u~or sa se eonvinga
ca aeeasta confuzie de nume exprima un soi de laudaro~enie, e1 voind
sa arate fiecaruia din pacientii sai italieni ea nu este singuru1 care a
facut drumul de la Triest 1a Viena, spre a primi ingrijirile lui, ale doc-
toru1ui Stekel.
18) In cursul unci furtunoase adunari generale. dr. Stekel propune ~
"Sa abordiim acum eel de al patrulea punct a1 ordinei de zi". eel
asta voia siJ.spund, 1nsa, antrenat de atmosfera combativd a reunhmii"
in Iocul cuvintu1ui "sa abordam" (schreiten) e1 intrebuinteaza euvl11-
tul "sa co111batem"(stl'eiten).

13) In limb;>.franceza in original. (Nota had.)

447
r

19) Un profesor spune in lectia sa inaugurala; "Nu sint clispus S(1-

apreciez meritele eminentului meu predeeesor". El voia sa spuna : "Nu
ma socot ea aV1nd destula autoritate ...", geeignet, in lac de geneigt.
20} D 1'. 8 t eke 1 Ii spune unei doamne pe care a erede atinsa de
boala lui Basedow: ,,8inteti eu 0 gUJd (Kropj) mai inalta decit sora
dumneavoastr[t". El voia saspuni\ : ,,81:nteti eu un cap (KopiJ mai inalta
dcci;; sora dumneavoastra".
21) Tot d 1'. S t eke 1 poveste"ite: cineva vorbe~te de prietenia din-
ire doi indivizi si vrea sa dea la ivea121ea unul dintre ei este evreu.
A:,?adar spune: ,:Ei traiau laolalta preeum Castor :;;i Pollak" (in lac de
Pollux; Pollak este un patronimic evreiese destul de raspindit). N-a
fo:s,t un joc de euvinte din partea autorului aeestei fraze ; e1 nu observ[i
lapsusu1 sau decit dnd aeesta fu relevat de auditoriul siiu.
22) Citeodata lapsusul tine locul unei lungi explicatii. 0 t1m"1rafe-
meie, foarte energica ;;i autoritara, imi vorbe;;te de so1;ul ei bolnav, care
a consultat un medic in legatura cu regimul Ce trebuie respectat. $i
ea C1:clauga:"Medieul i-a spus ca nu t1'ebuie sa urmeze un regim spe-
cial, ca poate minca ;;i bea ce vreau" (in loede ee vrea).
Urmataarele douaexemple, pe care Ie imprumut de la Dr. T h. Rei k
(Internat. Zeitschr. j. PsychoaruJL, III, 1915), 5e rcfera la sitmtiiin
care lap5usurile se produc u;,;o1',deoareee in astfel de situatii lucrurile
1'0primate depa;;esc peeele ce pot fi spuse.
23) Un damn exprima eondoleante unei tinere femei care to-emai
pierdut sotul, voind sa adauge: "Consolarea dumneavoastrLY va £i
s;'l. 'Ii puteti consacrq in intregime eopiilor". Dar pronuntind rraza, el
1n10c1.1i5ein modineon:;;tient euvintul "consac1'a (wic1men) eu cuvintul
w:'cU.ve'i1 p1'in analogie eu euv1ntul 'Vitu,e (vac1uvii). In aeest fel el:;i-a
trud,-,t ideea reprimaUl,care 58 referea la 0 consola1'e de aIt gen :0 vi"i-
duv;} (Witv)e) tinara ~i frumoas~t nu va intlrzia sa cunoaSe2t pE1.'Ccrilc
sexu·~iledin nou.
ze!) Aeelai;l donln se intretine eu acaea,?i doamna 1a 0 seratG data (1.~
amid comuni, vorbind despre prepanitivele ee so fae la Berlin
in vederea sarbiitoririi Pa;;telui. Ei intreabi'i : "A~i viizut expozitia easel
Vvcctheim ? E foarte bine decoltctta". EI admirase inc{i de la inceputu1
5cratei decolteul frumoa5ei femei, 1n5a nu 1ndr::\znise sa-s1 eXDrime ud-
Inj.r::i~t'L $1 iata cd ideca refulatc"i a razDatut, totu"ii, fadn~lu-l 'sa spuni'i,
in h::gZtturaeu 0 expozitie de marfuri, ca era clecoltCltCi, pe dnd 01 pur ~i
simplu 0 gasea foarte clecorativa. Este de 1a sine intelce; eii euv1ntul
expo;;:itie capata, ineazul aeestui lapsus, un dublu sens.
25) Aeeea~i situatie se exprima intr-o observatic cElreia cl 1'. H an n s
S a h incearca Sa-I cleo. 0 exp1icatie c.it mai completa posibil.
,,",lorbindu-mi de un damn care face parte dintre euno:;;tintele noas-
tre comune, 0 doamna 1mi poveste~te etl ultima oa1'a cind I-a V2,ZUt,era
10.1'21 de elegant co. intotdeauna, insB. ea eo. remarcase mai ales superbii
lui pantofi (HALBschuhe) maron. - Uncle l-a~i vazut? am intrebat-o.
- Suna 10.u;;a mea ;;i I-am vazut prin jaluzelele Eisate. Dar nid nu
i-am deschis, niei aU senm de viata n-am dat, pentru ca nu voiamsa
d\. abia ma 1nto1'sesem in ora~. Ascultind-o, mi-am spus eElea imi
ascunde eeva (probabil ea. nu era nid singura, nid Intr-o toaleta potri-
vitD Dcntru primirea de vizite), si am 'lntrebat-o Dutin ironic: - Doci
jaluzelele lasate i-ati putut ~dn1ira papucii (HAU8schuhej ... pardon,
pantom tI-IALBschuhe)? In euvlntul HAUSschuhe se exprinla ideea
 rsfulata refcritoare la rocllia de interior (HAUSkleid) pe care, c1upabdl1U-
Ll~:lmea, ea trebuie s-o fi purtat in momentul in care dOJ11Dulinches-
dune suna la U~~l.$i an1 mai spus HAUSschlihe, in loc de HALBschuhe,
(I'::oarece cuvintul HaLo (ju111atate) trebuia sa figureze in raspunsul pe
C'lre intcn1;ionam s8.-1dau, dar pc care I-am reprinlat : - Nu-mi spuneti
d~2it aclevarul pe jumatate, crt erati numai pe jumCitate imbracatii. In
,'.lara df' aceasta, lapsusul a fost favorizat de faptul di, pu1;in mai inainte,
vorbisem despre viata conjugala a ilcelui domn, de "fericirea sa domes-
tic:2i" (hiiusliches - de la Haus), ceea ce, de· altfel, a centrat discu1;ia
p':; persoana sa. In fine, trebuie sa recunosc ca daca I-am lasat pe acest
barbat elegant sa stationeze pe strad3 in papuci (HAUSschuhe), a fost
:;;i ni1;ica gelozie la mijloc, cad eu-insumi port pcmtofi (HALBscltuhe)
nnTon care, de~;;icumparati recent, sint departe de a £i "superbi".
Razboaiele genereaza 0 mult;ime de lapsusuri, a cilror in1;clegere nu
pc'czintii, altminteri, nici 0 dificultat{:.
26) .,Lace ar111aface feciorul dumneavoastra", intreaba cineva pc
0doanm~1. Aceasta vrea sa raspunda : "In bateria 42 111ortie1'e"(JYErscr),
inSEt ea comite un lapsus ~i spune asasini (MErder), in loc de morticre
(AErser).
27) Locotencntul Ii e n l' i k H aim an serie de pe front Jr.) : "Sint
smuls de 1a leetura unci carti captivante, pentru a-I inlocui clteva cEpe
pe telefonistul-cerceta~. La proba de transmisie f[\cutil de statia de iir,
raspund: "Control exact. Repaus". Reglementar ar fi trebuit sa ras-
Gund : "Control exact. Terminat". Greseala mea se exolica prin nemul-
t:.:mirea de a fi fast deranjat de la lectu~a mea". "
28) Un sergent-major [ccomanda oamcnilor sai sa dea familiilor lor
adresele exacte, pentru ca sa nu se piarda coletele. Dar in loe sa spuna
"colcte" (GEP ACKstilcke), e1 spune GESPECKstilcke, de la euvintul
Speck = slani11<1.
29) lata un exemplu de lapsusdeosebit de frumos ~i de semnifica-
tiv, date Hind impreju1'arile destul de t1'iste in care s-a produs ~;i care
il expliea. Il datorez amabilei comunic[tri filcuta de Dr. L. C z c s z e 1',
2are a facut observatia ~i I-a supus unei analize aprofundate in cursul
~ederii sale in Elve1;ia neutra, in timpul razboiului. Transeriu aceastii
abserva1;ie, faclncl ci'teva abrevieri neesen1;ia1('.
I! "imi permit sa va comunic un lapsus comis de dornnul profesor NI. N.
ie cursul uneia din conferintele sale asupra psihologiei sentimentelor,
pe care a tinut-o la O. in perioada ultimului semestru, in vara. l\11.'1i
j
intii trebuie sa va spun ca aceste conferinte au loc in aula Universi-
taW, in fata unui numeTOSpublic alcatuit din prizonierii de Tazbal f1'an-
I cezi, internati in acest ora9' ~i din st1..ldenti,in majoritatea lor ol'iginari
din Elvetia ramanda si foarte favorabili Antantei. Ca si in Franta cu-
vintul bo'che este folo~it la O. pentru a-I desemna in ge~eral 9i e~ciusiv
pe germ ani. La manifestarile ofioiale, iDsa, la conf2r1n1;eetc., functi.oDarii
superiori, profesorii ~i alte persoanc responsabile se straduiesc, din
motive de neutralitate, sa evite cuvintul fatal. Or, profeso1'ul N. toe--
mai varbea de important.a practicii a afeetelor 9i i9i propunea sa dteze
un exemplu destinat sa arate modul in care un sentiment poate fi folo-
sit in a9a fel incH sa faca placuta a l11UnCafizicii lipsita prin ca insa~i
de oriee int<~res, sporindu-i asHel intensitatea. El povesti prin urmare.

11.) Intern1t. Zeitschr. f. Psychoanal., IV, 1916/17.

29 - cd. 404 44U

 fireste in limba franceza, istoria unui institutor german (istorie pe care
ziarele locale 0 reprodusesera dupa un ziar german) care ii punea pe
elevii sai sa lucreze intr-Q gradina ~i care, pentru a Ie stimula zelu1 :;ji
ardoarea in munca,ii povatuia s<l-~i inchipuie ca fiecare bulgdre de
pamint pe care-l farImitau reprezenta 0 cdpat}na de francez. In alo-
cutiunea sa, N. S8 abtinea, fir~te, de a se servi de cuvintul bache orl
de cite ori trebuia Sa-I pomeneasca pe germani .• -".juns insa 1a punctul
cu1minant al parabolei sale, e1 reproduse astfe1 vorbele institutorului :
lmaginez vous, qu'en chaque nwche vous ecrasez le crane a-un Fran-
r-ais 15). A'iiadar, moche, in loc de 1notte. Nu 5e vede oare !impede cit de
mult s-a supravegheat acest savant cored spre a nu ceda in fata obi~-
nuintei ~i poate ~i a tentatiei de a lansa de 1a 0 catedra universitar2,
cuvintul injurios, a carui intrebuintare fusese interzisa chiar :;;i prin-
tr-un decret federal? $i chiar in cUpa in care, pentru ultima oara, e1
ocolise primejdia, pronuntind abso1ut corect cuvintele "instituteur alle-
mand", tocmai in momentu1 in care, scotind nu suspin de w!urare, ajur:-
gea 1a sfir~itu1 acestui examen a1 sau - tocmai atunci vocabu1a penibH
refulata s-a agatat, cu ajutorul unei asemanari de ton, de cuvintul
rnotte, 'iii nenorocirea s-a produs! Teama de a comite 0 gafa palitica.
poate ~i dezamagirea de a nu putea pronunta cuvintul uzual, a~teptat
de toata lumea, ca 'ii nemultumirea republicanului :;;idemocratului COll-
vins, fata de orice constringere care se opune liberei exprimari a opi-
niilar, s-au conjugat, deci, spre a tulbura intentia initiala, care fusese
de a reproduce exemplul in limitele corectitudinii. Autorul are con9tiinta
acestei pu1siuni perturbatoare 'ii ne este permis sa presupunem cd el S2
gindise la ea imediat inainte de lapsus. Profesoru1 N. n-a observat
lapsusul sau, cel putin nu l-:Rcorectat, toemai fibdca acesta se produce
cel mai adesea in chip automat. Inschimb auditorii, in majoritatea lor
franc2zi, au intimpinat lapsusul eu 0 adevarata satisfactie, ca pe un joc
de cuvinte premeditat. Cit despre. mine, am urmarit cu 0 adinea emotie
aeest proces,. in aparenta. inofensiv. Caci daea, pentru motive lesne de
inteles, a~ fi fast obligat sa ma abtinde la -orice studiu psihanalitic,
inca a'ii fi vazut in acest 1apsus 0 proba izbitoare despre exactitatea
teoriei dumneavoastra eu nrivire 1a determinismu1 actelor ratate si pro-
fundele analogii intre lap~us ~i euvintul de spirit" .. -
30) Tot apasatoarelor :;;idureroaselor impresii de 1'azb01se datoreaZl1
originea lapsusului urmator, pe care mi-1 imparta'iefite un ofiter ame-
rican intors 1a vatra, 10cotenentul T. :
"Pe cind eram prizonier de razboi in ItaHa, am fost cazati, vreO
doua sute de afiteri, intr-o vila foarte modesta. In timpul ~ederii noas-
tre in acea vila, unul dintre camarazii nO'itri muri de gripa. Fire'ite,
aceastii intimplarc a produs asupra noastra {) impresie profunda, deoa-
rece conditiile in care ne gaseam, absenta oricarei asistente medica1e,
lipsurile 'ii rezistenta noastra scazuta Iaceau propagarea bolii mai mult
decit probabila. Dupa ce am pus cadavrul in sicriu, I-am af;>ezatintr-un
ungher al pivnitei aeclei case. Seara, pe dnd faceam, impreuna eu unul
din prietenii mei, un rond in jurul casei, ne-a venit ideea sa revedem

15) inchipuitl-va ca in fiecare moche strlvlti ciipiitina unui francez (in limba
franceza in textul Iul Freud). Cuvintul moche, care in franceza inseamna "urlt".
"dezagreabil", a rezultat de fapt din interferenta cuvintelor bache (= neamt)
!?i motte (~ buIgare, mu9uroi). (Nota trad.).

450
cadavruL Cum eu mergeam inainte, m-am gasit, inca de 1a intrarea
in privinta, in fata unei priveli$ti care m-a zguduit, did nu ma a$tep-
tam ca sicriu1 sa fie atit de aproape de intrare ;;i sa vad 1a 0 distan~a
aUt de mica fata mortului pe care tremuru1 fladirilor luminari10r noas-
tre parca 0 inviasera. Ne-am continuat rondul sub impresia acestei v€-
denii. Intr-un lac de unde privirile noastre zareau parcu1 scaJ:dat In
lumina lunii, 0 pajh;te luminata ca ziua in amiaza mare ;;i, mai incol0,
mid nori vaporo~i, reprezentarea pe care mi~a sugerat-o aceasta 1n-
treaga atmosfera s-a concretizat in imaginea unui cor de iele care
dansau la liziera unei paduri de chiparo~i, in margine a paji~tei.
dupa,-amiaza zilei urmatoare am condus pe sarmanul camarad la locul
sau de veci. Traseul c~re despartea inchisoarea noastra de cimitiru1 din
mica localitate vecina a fast pentru noi un dureros ;;i umilitor calvar.
Adolescenti giHagio~i, 0 populatie ironiea ,;;i batjoeoritoare, scandalagii
grosolani 'profitara de prilej spre a-:;;i manifesta eu privire 1a noi :'3en-
timentele in care se amestecaucuriozitatea ~i ura. Con$tiinta neputintei
mele in fata acestci umilinte, pe care in alte imprejurari n-a~ fi raD-
dat-o, oroarea in fata acestei grosolanii exprimata eu atlta cinism, m-au
cople:jdt de amaraciune ~i m-3U aruncat intr-o stare dedeprimare care
dura plna seara. La aceea~i ora ea ~i in ajun, eu o..;ela$i tovara'i, am
pornit din nou pe drumul prunduit care fi'icea ineonjurul vilei noastre.
Trecind pe dinaintea zabrelelor pivnitei unde noi depuseseram in ajun
cadavrul camaradului nostru, mi-am adus aminte de impresia pe care
o resimtisemla vederect obrazului sau lumina"J de flacara luminarilol.
Iar in locul de unde am zarit din nOu par cuI intim:; sub darul d,e luna,
ill-am oprit $i i-am spus tovara'iului meu : ,,~llci ne-am puteaa='i8za pc
iarbCi si sa dntam 0 serenada". InSEt pronuntind aceasta fraza comi-
sesem doua lapsusuri ; Grab (mormint), "in loc de Gras (iarba) ~i sinken
(a cobori), in loc de singen (a cinta). FraLa mea, avea, ded, sensul ur-
mator; "Aid ne-am putea a:;;ezape mormint ~i sa coborim 0 serenada".
Numai dupa ce am comis eel de al doilea lapsus, am inteles eu ce spu-
sesem. Cit despre primul, I-am corectat fara a sesiza sensul gre'ielii
mele. Am chibzuit 0 clipa, reunind ~-eie doua lapsusuri,am reeompus
fraza; "a cobori in l11ormint" (ins Grab sinken). 9i iata ca 0 serie de
imagini incep sa-mi defi1eze cu () iuteala vertiginoasa prin fata ochi-
lor: ie1e1e dansind ~i planind in darul de luna; camaradul stind in
co:;;ciug; el, viu; diverse scene ~a la inmormintare; senzatiile de dez-
gust 9i de mihnire pe care Ie-am trait; amintirea anumitor convarbiri
legate de posibilitatea izbucn:'.:ii Ul1€i epidemii; ingrijorarea manifes-
tatade anumiti ofiteri. Mai tirziu, mi-am amintit ca in ziua aceea era
aniversarea mortii tatalui IJ''?U, fapt care m-a mirat tare, dat fiind ca.
am 0 foarte slaba memorie a datelor. Dupa ce am reflectat, tatul mi
se paru claro Acelea~i conditii exterioare In cele doua seri consecu-
tive, aceea:;;i luminatie, acela"ii lac :;;i acela;;i tovara$. JVIi-aducaminte de
sentimentul de neliniste pe care I-am trait cind se vorbea de a even-
tuala extindere a gripei ~i de asemenea, de acel comandament interior
care imi interzicea sa cedez in fata fricii. Juxtapozitia cuvintelor "wir
k6nnten ins Grab sinken" (am putea cabOT?: in mormint), mi-a dezvaluit,
de asemenea, semnificatia sa, ~i in acela:;;i timp am fost sigur ca numai
dupa ce mi-amoorectat primul lapsus (Grab - mormint, in Gras -
iarba), corectare careia la inceput nu i-am dat nici 0 insemnatate, I-am
comis pe al doilea (spunind sink en, in 'loc de singen), spre a permite
complexului refulat sa se exprime. Adaug 'ca aveam pe vremea aceea
451
....-------------------------------------------------------

visuri i11grozitoare, 111 care 0 rUC-1Llfoarte c~prOpiat~1l-I11i aparuse, il1 111ai

multe 1'indu1'i, ca fiind grav bolnava, ~i chiar maarta lntr-un rind. ell
putin inainte de a fi fost faeut prizonic:'T,aflascm eEl g1'ipa faeusc ra-
vagii in tara locuita de acea ruda - ctTcia, dealttel, eu ii adusesem la
cunostinta temerile mele foarte acute. La 111aimultc luni dupa intim-
plariie p~ care Ie povestesc, am primit ~tirea ca ea sucambase din cauza
epidemiei, cu cincisprezece zile inaintea evenimentelor relatate de mille".
31) Lap£usul prezentat in eontinuaro ilustreaza intr-un mod frapant
unul dintre aeele dureroase conflictc aUt de freevente in cariera n1.edi-
cului. Un om, dupa toate aparentele bolnav incurabil, dar a carui hoala
nu era diagnosticata cu ecrtitudil'lc. vine la Viena sa-~i edute sanatat2a
"ii roaga pe unul din prietenii s.Ji din copilaric, devenit medic celcbru,
sa se ocupe de cazul siiu - ceca ce prietcnul prirrli in cele din ufrnil,
eu toate ca far a tragere de inim8.. E1 .il sfatui pc bolnav sa sc interneze
1ntr-o casElde sfmatate, recomandindu-i sanatoriu1 "Hera". - Dar aeeasti'i
casa de si'matate are 0 destinatie speciala (maternitate), obieeta 001-
navul. - A, nu, raspunde cu vivacitate medicul, in aceasta casa poate
muri (UMbringen) ... vreau sa zic poate intra (UNTERbringen) orice bol-
nay. Apoi e1 incerca sa atenueze efectul 1apsu5ului sau. - Acuma sa
nu erezi ea am in privinta ta intentii du~mi'mo21.se. Un 5fert de ora dupa
aceea, el ii spuse infirmierei eare-l conducea spre ie~ire : ~ Nu gase5c
nimie ~i nu cred ca are noala presupusa. Dar dacii 0 are, dupa parerea
mea nu ramine dedi sii i 5e administreze 0 doza importanta ,de morfina,
~i eu asta basta. Or, in realitate, prietenul sau ii pusese in vedere Sa-I
scurteze suferintele cu un medicament oarecare, de indata co va £i 00-
bindit eertitudinea ca situatia era fara ie:;;ire. A~adar, medicul in reali-
tate 5e angajase (eu 0 anu111.itaeonditie) sa aduca moartea prietenului s:=m.
32) Nu pot rezista tcntatiei de a cita un exemplu de lapsusdeo-
sebit de instructiv, cu toate ea, dupa relatarea celui Care mi I-a descris,
are 0 vechime de vreo 20 de ani. 0 doanula declara int1'-o zi, 121.0
reuniune (iar tonul declaratiei sale dezv<'iluie-la dinsa 0 anum ita stare
de exeitatie ~i influenta anumitor tendinte ascunse): - Da, pentru
a place barbatilor, 0 femeie trebuie sa fie frumoasa; cazul barbatului
este mai simplu : Iui ii ajunge sa aiba cinci membre normale! Acest
exemplu ne dezvaluie mecanismul ascuns, intim al lli'lui lapsus prin
condensare sau prin contam.inare. Pare, la prima vedere, ca aceasta ex~
presie rezulta din fuziunea a dou,c;.propozitii :
(a) lui .ii ajunge sa aiba patru mem.bie nonnale
Iui ii ajunge sa aiba cinci simpuri intacte
Tot astfel, se poate admite ca ele111.entulnormal este comun eelar doua
intentii verbale, care ar fi urmatoarele :
(b) lui ii ajunge sa aiba 111.embr81enornwle
'Ii de a Ie mentine nornwle pe toate cinci 16).
Nimic nu ne impiedica sa admitem cD.aceste doua fraze aucontribuit
la introducerea, in propozitia rostita de doamr;a, mai intii a unui numiir
in general, apoi a numarului misterios cinci, in locul aceluia, mai simplu
,?i mai firesc in aparenta, de patru. Aceasti'i fuziuhe nu s-ar fi pi:'~dus

16) Textul in L germanii :

(a) wenn er seine vier geraden Grieder hat
wenn er seine funf Sinne beisammen hat.
(b) wenn e1' nur seine geraden Glieder hat
aUe fiinf gerade sein lassen. (Nota trad.)

452
 daca numaru1 cinci nu ar £i avut, in fraza care i-a scapat ca lapsus,
sCTnnificatia sa proprie, aceca a unui aclevar dnic, pe care 0 feI~1eie
nu-l poate rosti decit intr-o forma deghizata. Atragem, in fine, atcn~ia
asupra faptului di, a:;;a cum~a fost rostita, aceasta fraza constituie tot
aUt de bine 0 excelenta yorba de duh, ca ~i un lapsus amuzant. Totul
j depinde de intentia, con~tient:i sau incon~tienta, eu care aeeasta femeie
, a pronuntat fraza. Or, comporta1nentu1 ei exclude a orice intentie C01}-
;;tienta ;;i, deci, nu era yorba de 0 yorba de duh !
33) Asen1anarea intre un 1apsus ~i un joc d~ cuvinte poate merge
foarte departe, ca in cazul comunicat de O. Ran k, in care persoana
care a comis lapsusu1 sfiqc~tc prin a ride ca de U11 adevarat calambur
(Internat. Zeitschr. f. Psychoaiwl., 1, 1913) :
"Un barbat cdsiltorit de cu1'1nd ~i caruia sotia, foarte grijulie sa-Si
conserve prospetimea ;;i aparentele de fata tinar-a, ii refuza raporturile
sexuale prea freevente, imi povcste;;te urmatoarea intimplare, care i-a
distrat mult, aUt pe e1 cit ;;i pe soiia lui : in dimincata de dupa 0 l10apte
il1care el abrogase regimul de abstinenta impus de sotia sa, el se biir-
biereste in dormitorul lor comul1, servindu-se, cum 0 facuse de multe
ori pina atunci, de puful de pudra de pc noptiera sotiei care inca ~edea
in pat. Aceasta, foarte atenta cu tenulei, Ii inte~zis€se a-desea sa folo-
seasdipuful ei de pudra, deci i-a spus contrariata : "lar ma pudrezi en
pufnl tau". Vazind ca sotul ei izbucne9te in ris, observa ci'i a comis un
1apsus (ea voise sa spuna : "lar te pudrezi cu puful meu") ;;i se pU5e pc
ris la rindu-i (in jargol1ul vienez puclern - a pudra ~ semnifidi actul
sexual,. elt despre puf de puclrd, semnificatia sa simbolicalegatii de
falus, esie, in acest caz, in afara de orice indoiala)" .
34) lntentia unei vorbe de duh poate fi relevata ~i in feIul urmator
(A. J. S t 0 rf·e r) :
Doamnei B., care suferea de 0 boaia deevidenta origine psihici'i, i
s-arcmmandat in repetate rinduri sa-l consulte pc psihanalistul X. Ea
obiectaea un asemenea tratament nu este dtu9i de putin indicat, mc-
diculorientind totul in mod fals spre problema sexuala. In sfiqit, int1'-o
zi, ea fu gata sa urmeze sfatul 9i intreba: "Bun, atunci, pe cind imi
este prescris acest Dr. X.?".
Afinitatea existenta intre lapsus ;;i jocul de cuvinte se manifesta :;;i
in faptul ca lapsusul nu este in general altceva dedt 0 abreviere.
35) 0 fata, absolvind 5tudiile seeundare, s-a inscris, cum era 1a moda,
1a beuItatea de medicina. Dupa dteva semestre ea a renuntat 1a 1112-
dicina ~i s-a apueat de chimie. Dupa citiva ani ea afirma despre aceasta
schimbare: "Disec~ia, in general, nu 1na inspaiminta, insa intr-o zi.
in care a trebuit sa smulg unghiile de 1a degetele unui cadavru, m-am
dezgustat de intreaga chimie".
36) Adaug insa un caz de lapsus, a carui interpretare nu prezinta
nici D dificultate. "Un profesor de anatomie incearca sa faca 0 descriere
eft mai clar posibil a cavitatii nazale, care, se ~tie, constituie un capitol
foarte difici1 a1 anatomiei eraniu1ui. Intrebind dadi toti auditorii au In-
teles corect explicatiile sale, el a prim it drept raspU1~sun da unanim.
La acest da profesoru1, cunoscut a fi un personaj extrem de infatuat,
a raspuns : "Nu prea imi vine sa ~cred, deoarece pcrsoane1e care i:;;ifae
o idee corecta clespre structura cavitatii nazare, chiar intr,~\Ul ora~ ca
Viena, pot fi numarate pe un c[eget... pardon, voiam sa zic pe d~getele
unei mEni".

453
 37) AceIa~i anatomist spune alta data: "In ceea ce prive~te orga-
nele genitale ale femeii, in duda numeroaselor tentatii (Versuchungen) ...,
pardon, in duda numeroaselor cercetiiri (Versuche) ...".
38) Datorez doctorului Al f. Rob its e k, din Viena, aceste doua
exemple de lapsus,pe care el Ie-a gasit la un vechi autor francez
(B ran t 6 me, 1527-1614; Vies des dames galantes. Discours second.)
Transcriu aceste doua cazuriin textullor original:
"Si ay-je cogneu une tres belle et honneste dame de par Ie monde,
qui, devisant avec un honneste gentilhom.'·?le de Ia cour des affaires de
la guerre durant ces civiles, elle luy dit; "J'ay ouy dire que Ie roy
a faiet rompre tous Ies c... de ce pays-Ia". Elle voulait dire les ponts.
Pensez que, venant de coucher d'avec son mary, au sangeant a son
amant, elle avoit encor ce nom frais en la bouche,. et Ie· gentilhomrne
eschauffer en amoU1:Sd'elle pour ce n1,Ot".
"Une autre dame que j'ay cogneue, entretenant une autre grand
dame plus qu' elle, et Iuy Iouant et ,exaltant ses beautez, elle luy dit
apres: "Non, madame, ce que je vow, en dis: ce n'est point pour ValiS
adulterer; voulant dire adulater, comme elle Ie rhabilla ainsi: pensez
qu'elZe sageoit a adulterer". 17).
39) Fire~te, exista ~i exemple modernede formare a unor expresii
cu dublu sens : Doamna F. povest~te in legatura cu prima sa ora de
clasa, 0 lectie de limba : "Esto cu totul interesant, profesorul nind un
tinar simpatic, englez. Imediat la prima ora el mi-a dat de inteles prin
bluZQ (= dUTch die Bluse) (ea se corecta : prin flori = durch die Blume)
ca e1 mai bucuros ar putea sa-mi dea lectii intre patru ochi" (Storfer).
in procedeul psihoterapeuticpe care 11 utilizez, pentru a slabi ;;i
suprima simptomele nevrotice, adesea sint constrins sa caut in parerile
t?i ideile, in aparent;l accidentale, exprimate de bolnav, un continut care,
de;;i inccarca sa se disimulczc, nu S0 tradeaza totu;;i mai putin, fara
~tirea pacientului ~i sub formele cele mai diverse. Lapsusul ne aduce
adesea, din acest punet de vedere, serviciile cele mai pretioase, dupa
cum m-am putut convinge prin exemple instructive 9i, in muite privinte,
foarte bizare. Cutare bolnav vorbe9te, de exemplu, de matu9a sa, pe care
e1 0 nume~te fara niei 0 ezitare9t> fara a-:;;i observa lapsusul, "mama
mea" ; cutare femeie vorbe;;;te de sotul ei, numindu...;l "frate". In mintea
<"cestorbOlnavi, matu~a ~i mama, sotul ;;i fratele sint asHel "identificati",
legati printr-o asodatie gratie careia ei se evoca reciproc, ceea ce
inseanma ca bolnavul Ii considera reprezentanti ai ace1uia:;;i tip. Sau:
un tinar de 20 de ani 111ise prezinta la consultatie, declarindu-mi : ,,8int
taWI lui N. N., pecare 1-ati ingrijit dvs ... Pardon, vreau sa spun ca 81nt
frate1e sau; e1 e mai mare eu patru ani dedt mine". Inteleg ca prin

1.') TraducC1TIeu aproximatie aceste texte "de epociJ.": "A;;a, cunoscui 0

p:'ea bel-a $i onorabila dama mondena, care, stinc1 de taciale cU-n onorabil genti-
10m al curtii despre chestii de razboi ;;i civile, i-a zis; "Am auzit afirminclu-se
cA regele a rupt toate Cu. din acea tara". Ea vaise sa zica podurile. Ginditi-va
numai ca, toemai culcindu-se cu sotul sau umbllndu-i mintea Ia amant, ea avea
Inca proaspat pe buze acel cuvint j iar gentilomul se aprindea de amor pentru
dinsa din pricina acelei vorbe". - ,,0 alta dama ee am cunoscut, conversind eu
aHa dama mai de vaza ca ea $i 1audindu-i !3iridicindu-i in sliJ.vi farmecele, i-a
spus dupa toate astea: "Nu, daan111a,v-o declar sincer, nu-i deloc ca sa va adul-
terez"; voind sa spuna adlllez, dupa cum s-a corijat; se vede ciJ. se ginclea 1a
falsitatea spuselor sale ". (in limba francezii adulterer = falsifica, a altera). (Nota
tta:Lj.
 acest lapsus el vrea sa spuna ca, intocmai ca fratele sau, el este bolnav
din vina tatalui ~i ca, intocmai ca ~i fratele sau, el a venit sa-~i caute de
sanatate, inS~lct:!eel mai urgent este cazul tatalui SEtu.
Alteori, 0 combinatic de cuvinte necunoscuta, 0 expresie in apa-
renta fortata, ajung spre a revela actiuneaunei idei refulate asupra
. vorbirii bolna'lului, dictate de mobiluri eu totul diferite. Astfel ca in
tulburarile 'lorbirii, serioase sau nu, insa care pot fi trecute in categQria
"lapsusurilor", apare influenta nu a contactului exercitat de sunetele
verbale, unele asupra altQra, oi a unor idei exterioare intentiei care dic-
te3za discursul, descoperirea acestor idei fiind suficienta pentrua explica
grqelile savif.';iite. Desigur ca nu contest actiunea modificatoare pe care
sunetele 0 pot a'lea unele asupra celorlalte, dar legile care gu'lerneaza
aceasta actiune nu-mi par indeajuns de eficiente spre a tulbura, prin ele
insele, enuntarea corecta a discursului. In cazurile pe care am putut sa
Ie studiez ~i sa Ie analizeze in adincime, aceste legi nu exprima dedt un
mecanism pl'eexistent de care se serve~te un mobil psihic exterior
cUscursului, dar care nicidecum nu se alatura rapo1'turilo1' existente intre
acest mobil .;;i discu1'sul prommtat. Intr-un rnare numar de substitutii,
lapsusul face abstractie totalii de aceste legi ale relatiilor tonale. Asupra
acestui punct sint in intregime de acord eu \V un d t, care de asemenea
considera conditiile lapsusuluica fiind foarte complex,e ~i depa.;;ind cu
InuIt simplele efecte de contact exercitate de sunete .uneleasupra altara.
Dar eu toate ca socot eerte aeeste "influen~e psihice mai indepar-
tate", spre a ma ser'li de expresia 1ui \Vundt, nu 'lad nid un inconve·-
nient in a admite ca conditiile 1apsusului, a~a cum au fost ele formulate
de catre Meringer .;;i Mayer,se gasese u.;;o1'realizate dnd se 'lOJ;be~te
repede 9i dnd aten~ia este mai mult sau mai pu~in distras2L In Unele
dihtreexemplele citate de 3ce9ti autori, conditiile par totu~i sa fi fast
mai complicate. Reiau exemplul pe care I-am mai dat ;
Es war mil' auf del' Schwest ...
Brust so schwer (8).

Recunosc prea bine Cd in accasta iraza silaba schwe a luat 1Qcul

silabei Btu. Dar, Gar2, numai de asta este vorba? Nueste citU;;l de putin
nevoie sa se insiste asupra faptului ea alte motive ~i alte relatii au
lJ'.Jtut determina aceasta substitu~ie. Atrag atentia indeosebi asupra aso-
ciatiei Schwester - Bruder (sora - frat e) sau, in plus, asupra asocia-
tiel Brust cler Schwester (pieptul surorii), care ne calJuzesc spre alte
3fer2, de idei. Tocmai acest element auxiliar care lucreaza in culise con-
fec·;. inofensi\'ei silabe schwe puterea de a se manifesta in calitate de
13_:)SUS.

In ceea ce priv'C;;te alte lapsusu1'i, 5e poate admite ea la oDlf9ia·101'

52 aflao similituc1ine tonala cu cuvinte ;;i sensuri obscene. Deformarea
desfigurarea intentionala a cu'lintelor ~i frazelor, pe care oamenii rau
c:'~2scuti0 indragesc atit de ~nult, nu vizeaza in fond dedt utilizarea unui
pn~text anoclin in scopul de a evoca lucruri interzise, far acest joceste
at:!.t de raspindit inch nu ar £i de mirarc ca deformarile respective sa

is),,Aveam 0 greutate atit de mare pe piept". Schwest reprezinta lapsusul,

"ll,'Cba Schlee substituindu-se silabei Bru. Aceasta "neoformatie" lingvistica, este,
ast:'el, parazitara. (Nota tract.)

455
 sfir~easea prin a se pIoduce fara :;;tirca subi2ctilor ~i in afara de intcctLI
lor H). - ,,1ch fordere Sie auf, auf das \'/0111unse1'es Chefs ClUJzustossc-/'
(Va invit sa rlgiiti intru prosperitatea ~efului nostrll), in loc de : "auf oas
vVohl unseres Chefs anstossen" (sa bem pentru prosperitatea ~efc;~Ji
nostru). Nu este exagerat sa vedem in acest lapsus 0 parodie invoL2:1-
tara, reflectare a unei parodli intentionale. Daca a-;; fi ~efu1 la Clch-esa
caruia o1'atorul a pronuntat aceasta fraza eu lapsusu1 ei, a~ recunoa;;te e:a
romanii proeedau inte1ept permitind soldatilor imparatului triumIstJr-
sa-~i exprime in cintece satiriee nemultumirea p€ care 0 puteau avea
eu privire 1a persoana sa. Meringer poveste~teea int1'-o zi s-a ac1n::~at
unei persoane care, in calitatea sa de eel mai in virstil m(:'Jflbru al
tatH, purta UUul onorific, ~i totu~i familiar, de "Scnexl" sau
Sere).I" 20), spunindu-i : "Prost 21), senex altesll". El so ingrozi obsen~y:d
la})&usulsau (p. 50). Vom intelege emotia sa, daca ne gindim cit de Elult
seql11ana cuvintul "Altesl" cu injuria "alter Esel" 22). Upsa de 1'esy:cct
fata de cei mai in v1rst8. (in cawl copiilor, fat§. de tag) atrage peckpse
grave.
Sper ea citHorii nu yor considera ca Hind lipsite de oriee valcRI';:'
distinctiile stabilite de~mine cu privire la interpretarea lapsusurilor, en
toate ca aceste distinctii nU5int susceptibile de 0 demonstratie riguroasa,
~i di ei vortineSDcotealii de exemplele pe care Ie-am adunat ~i Ie-2m
analizat. Da-ca continui sa creel cD. lapsu.5uri1e, chiar -;;icele mai
.in apa1'enta, intr.:.o zi Val' putea fi reduse la tulburari care i:;;iau sursa
intr-e idee pe jumatate refulata, exterioara frazei sau discursulUl pe
care Ie pronuntam, sint incurajat in accClstaclirectie de 0 remarca intere-
santa faeutade Meringer insu;;i. Este ciudat, spune acest autor, C3 nimcni
l1l1vrea sa recunoasca a £i comis un Iarsus. Exista oameni rczo1121bm~j
onc,,?U,care se simt ofensati daca Ii se atrage atentia ca s-au f5.cut yinD-
vati de 0 gre~eaEi de acest gen. Nu cred ca acest £apt ar putca fi gene" a-
liz.:,t in m,"1sura in ~are 0 face Mer in g e r,t:are folose--;;tecuvintul
"nimeni". Dar semnele de emotie pc care cineva Ie denota dnd se i
dove1?teca a comis un lapsus ~i -care s1nt foarte inrudite cu r:.1~inea,
aceste semne sint pUne de semnificatic. Ele sint de aceea~i hatm,} .28 ~i
nemultumirea pc care 0 traim. cind nu putem gasi un nume uibt, ca ulnii-
rea pe care ne-o aminte!?te 0 al11intire aparent in;:;ignifianta; in tDate
aceste cazuri tulburarea se dato1'eazii in mod verosimil interventiei -Lcljui
motiv incon~tient. '

m) La una dintre bolnavcle mele mania la'Jsusului. ca sinmtom, Cii;J2tase

propoI'~ii aUt de mari incft ajunsese la delE'ctare-a infantil:'i de a' spune a' ',"rl-,HI
pentru a Tuina. Referindu-se la trucurile lapsusurilor in ce prive5te utilizareil Iibed,
a cuvintelor 5i expresiilor licen~ioase, K a rIA bra ham stabile5tc 0 leg8tlOra
intTe observatiile fRcute in domeniul actdor ratate 5i "tendinta de supraeoleiDET,-
safe" (Il1tern. Zeitsehr. f_ Psychoanalyse, VIII, 1922)_ 0 pacicntii [l sa ea;:,btase
obi5nuinta sa pronunte An90ra in loc de Angina, pentru ea lupta ell tEl1tatia de
a rosH "vagin" in loe de "angina ". AstLel de la.Jsusuri sun-in ,?i datorita faDtcl'Ji
ca 5e instaleaza 0 tendinta de prevenire a de[ormarilo;', iar K. Abraham remardi.
pe bun a dreptate 0 analogie intre asemenca incidente'ii simptomele caraete;'jstir=e
nevrozei obsesionale.
:l'l) "Senex1", de 1a euv. lat. senCT = biitrfn: alt, alte, aJtes =biHrin; ,,0.:te5
Senexl" = batrln venerabil ; loeutiune imprumutata din argoul studentilor ge'7Dani
din acel timp. (Nota trad.)
"Prost" sau "Pros it" - Noroe! Vivat! Sa-ti fie de bine! (Nota trad.)
:1:1)

2:1:) "alter Esel" - mclgar biHrin. (Nota tract.)

456
 Deform.area numelor exprima dispretu1, cind ea este intentim1ala,
~i ar trebui sa i se airibuie aceea~i semnificatie intr-o intreaga serie de
eazuri in care ea apare ca un Iapsus accidental. Persoana care, dupa
M: aye r, spune prima oara "Freuder" pentru 'F l' e u d, deoarec:e eu
clteva dipe mai inainte pronuntase numele Iui "Breuer" (p. 38) ~i care
altEidata vorbea de metoda "Freuer-Breud", in lac de "Freud-Breuer"
(p. 28), era un coleg peeare metoda mea nu-l incinta. Voi cita mai
departe, in legiHura eu erorlle de scdGe, un alt caz de deformare de
nume, )2asibil de aceea~iexplica tie 23).
In acest caz intervine, ip calitate de factor perturbator, un element
de critic,i, pe care 0 putem lasa insa de-o parte, deoarecenu corespunde
intentiei celuicare vorbe~te, inchiar momentul in care el vorbe9te.
In schimb, substitutia unui num.e prin altul, atribuirea pentru sine
a unui nume strain, identificarea prin intermediul lapsusului, insearnna
cu siguranta uzurparea unui luerudemnde onoare, fapt despre care,
dintr-un motiv sau altul, cel vinovat nu arecuno~tintd in momentul
respediv. S. Fer e n c z i povestc;;te un fapt de acest gen, inca de p""
timpul cind era 9colar :
"Pe cind cram elev in c1asa intii a liceului, a trebuit sa recit (pentru
prima oara In viata mea) in fata publieului (adidi in fatajntregii clase)
o poezie. lVI-am pregatit foarte bine 9i am £ost eu totul· mirat sa-i aud
peceolegii mei izbucnind in ris indi de 1a primele cuvinte pc care Ie-am

2D'l Putem nota, de asemenea, ea eel mai adesea a1'istoc1'atii deformeaza nu-
mele medicilo1' pe care -Ii consulta, de uncle se poate conchide ca au pent1'u
ac~tia p1'ea putina stima, in ciuda eurtoaziei eu care, de ochii 1umii, obi9nulesc
sa-I trateze. Citez aici cfteva exce1ente observatii asupra uita1'ii de nume, pc care
Ie iaude la profesorul E. Jones (atunci 1a Toronto), care a tratat in €l1g1ez[1
subiectul care neintereseaza aici (Psychopathology of Everyday Life", American
Jonl'n. of Psychology Oct. 1911): "Putini oameni i:;;i pot 1'eprim.a 0 expresie de
nemuli:lImire dm. momentul in care iau aminte ca cillcva a uitat numt'lc lor, mai
ales dnd puteau spera sau se puteau a',tepta ca persoana in chestiune sa-1 1'etiniL
Fcira a reflecta, ei i,?i spun numaidecit ca aceasta persoana n-a1' fi comis, desigur,
aCi"3stil uital'e, daca pul'tatorul numelui i-ar fi lasat 0 impresie mai mult san .mai
putin puternica, numele fiilld considerat ca un element esential ill personaJitatiL
Pe de aIM parte, nU este nimic mai m1lgulitor dedt sa te auzi strigat pc nume de
o persopalitale din partea c:'ireia nu te-ai fi a~teptat 1a a~a ceva. Napoleon, care
treceadrept maestru in arta de a trata oamenii, in timpul nefericitei campanii
din 1814 a f,lcut tlovada unei uluitoare memorii a numelor. Gasindu-se in Ol'a<o;uL
Graonne, el i";iiamillti a-I fi cunoscut, cu 20 de ani in urma, pe primarul ora~'uli1i,
De Bussy, intr-un allumit regiment, Urmarea a fast ca De BUssy, beat de incI:-,tare,
a intrat in servieiul sau cu un devotament fiira margini. De asemenea, nu Ecxlstil
un mijloe mal sigur de a illjosi un om dedl sa te prefaci cii i-ai uilat nu:nele;
araUim astfel ci'. acest am ne este indiferent in asa grad incH nu merita niei m{,car
osteneala sa-i l'etinem numele. Acest fapt joaea,' dealtfel, un anumit 1'01 in litera-
tura, A.stfel, in Ftlrn de Turgheniev, citim: "Gilsiti Badenul intotdeauna amuzant,
domnule". Litvinov '1" Ratmirov avea obiceiul sa pronun\e numele de Litvinov eu
a Crcirecare ";iovi'ciala,ca :;;i cum ar fi avut dificuWlti de memorie, Prin aeeasta, ca
~iprin .felul sel11et in care i~i scotea piilaria dnd il intilnea pe Litvinov, elvoia
sii-l raneasca pe acesta in orgoliul sau, lntr-un pasaj dintr-un aIt romnn, Parinti
$i copii, acela~i autor scrie: "Guvernatorul il pafti pe Kisarov"") ,?i Pe Baza1'ov
la bal ";iirepeta ace3sta inyitatie citeva clipe mai tirziu, eu aerul de a-I eonsidera
frati ~i nUl11indu-i :;;i pe unul ";iipe celiHalt Kisarov", Aici uitarea invitatiei ante-
rioa1'e, eonfuzia de nume ~i imposibilitatea de a-I distinge unul dealtul pe eei
doi tineri constituie 0 acul11ulare de vexatiL Deformarea unui nume are aceeasi
scmnifkatie ea :;;iuitaren, en constituind primul pas spre aceasta din unni'L .
:<1) Eroare de tipar in textul german, eroul din romanul lui TurgheniEv nu-
mindu-se de rapt Arkadi Nikolaevici Kirsanov. (Nota trad),

457
 rostit. Profesorul se grabi sa-mi arate pricina acestei primiri ciudate:
Teprodusesem foarte corect titlul poeziei "Din departare", dal' in lac de
a da numeleexact al autorului, n dadusem pe al meu 15), pe dnd numele
autol'ului era Sandor Petoji. Similitudinea prenumelor (~i pe mine ma
cheama Sandor) a favorizat, desigur, confuzia, insa cauza adevarata rezida
eu siguranta in faptul ea pe atunci eu ma identificam, in gindurile me1e
tainice, eu ce1ebl'ul autor al acestui poem. Chiar ,?i in mod con'?tient, eu
nutream pentru dinsul 0 dragoste ~i 0 stima eare mergeau pina la ado-
ratie. Fire:;;te, acest nenol'oeit complex bazat pe ambitia mea este ras-
plJll.Zatorde actul meu ratat".
Un aIt caz de identificare prin adoptarea nume1ui altei persoane mi-a
fast povestit de un tinar medic care, timid :;;irespectuos, s-a prezentat
celebrului Vir c how asUel: "Dodorlll Virchow". Surprins, profesorul
s-a intors :;;ia intrebat : ,,Ia te uita, te nume:;;ti :;;idumneata Yirchow?"
Nu ;;tiu cum ;;i-a explic:at lapsusul acest tin;:;r ambitios, daca vafi ie:;;it
din incurcatura spunind ca in prezenta acestui mare nume el s-a simtit
aUt de mic incH :;;iI-a uitat pe al sau, sau claca va fi avut curajui sa
mi~rturiseasca ca spera ca .1nt1'-ozi sa devina la fel de vestit ca Virchow
;;t daca il va £i rugat pe d. Consilier Intim sc1nu-l trateze eu prea mult
dispret: fapt este ca unul dintre aceste motive (:;;i poate amindc;i.1ala
Uce loc) a provocat gre:;;eala pe care tinarul a saviqit-o, prezentindu-se.
Din l'notive person0.le, sint obligat sa nu fiu pre0. categoric in inter-
pr2tarea cazului urmator. In cursul Congresului International tinut la
Arnsterdam in 1907, conceptia despre isterie formulati:1 de mine a consti-
obiectul unor vii discutii. Unul dintre adversarii mei eei mai 1:nver-
~uI"la.tis-a lasat in a~a masura antrenat de fervoarea atacurilor incit, sub-
sUtuindu-mi-se, in mai multe rinduri a vorbit in numele meu. EI spti.nea
: ,,5e ~tie eEl.Breuer ~i eu mine am aratat...", pe cindelyoia<
spuna "Breuer ~i Freud". Nu este nid 0 similitudine intre numele
adversarului meu ~i acela a1 meu. Acest exemplu, printre multe altele de
gen,. cle laps us prin substitutie de nUlI1e, arata ca lapsusul l\tl are
de facilitarea 6ferita de asemanare0. tonala ~i ca e1 so po_ate pro-
dUCl' datarita unor raporturi o.scunse, de natura pur psihicil.
aIte cazuri, eu mult mai semnifieative, toemai spiritul a'utocri-
opozitia intima impotriva a ceea ce ne propunem sa spunem deter-
mina inlocuirea enuntu1ui voit prin eontrariul sau. Se constati'\. o.tund cu
uimirc eEl cnuntul unci afirmatii, al unci asigurari, al unui protest; intra
:in contradictie eu intentia reala ~i ca lapsusu1 da 10.iveala 0 profunda
de sinceritate 26). Lapsusul devine aici un mijloe de expresie mi-
Dealtfel, 0'1serve~te adesea la exprimarea a ceea ce nu voiam sa
spu.nem, la tradarea de sine. Acesta este, de exemplu, cazul acelul barbat
caee. dispretuind ra porturile sexuale zise "normale", a SDUS,in cursu 1
unel conversatii in care era yorba de 0 fata cunoscutd pc~tru cochetaria
ei : "Daca ar fi cu mine, as dezvata-o reDede sa coetezeH• Nu este greu
de vazut eel cuvintul 7coetti~7'en (c~vint il;existent), intrebuintat in locul
cLnrLntului kokettieren (a eoeheta), nu este dedt reflexul deformat al
cHvlntului 7coitieren (de 1a coit) care, din straJundul incon~tientului, a

:Cc,) Sandor Fercnczi. (Nota trad.)

te) Tocmai punindu-i In gura un lapsus de acest gen, B. Anzengruber veste-
in "G'i.vissens\vurm" pe mo~tenitorul ipocrit, care nu a'lteaptil: declt moartea
pe care trebuie sa-l mo:;;teneasca.
 determinat acest lapsus. lata 9i alt caz : "Aveam un unchi care nu voia
"i1-1vedem cu lunile. Aflam ca f)-a mutat in alt apartament ~i profitam
ch" aceasta ocazie spre a-I face, in sflqit, 0 vizita. El pare multumit ca
:ne vede ;;i, dnd ne luam nimas bun de la dinsul, ne spune eu afectiu11e :
"Sper ca de acum i11c010sa va vad mai rar dedt inainte".
Printr-o coincidenta favorabila, materialul limbajului poate, in di-
ferite ocazii, sa determine lapsusuri care sa ne zguduie ca ni$te revelatii
il2a;;teptate sau sa produca efecte comice ca l1i$te vorbe de duh excelente.
A$a este,de exemplu, cazul observat $i comunicat de Dr. Rei tIe r :
"Pali'iria dumneavoastra eea noua este inclntatoare, spune 0 doamna
alteia, eu un ton admirativ· chiar dumneavoastra ati ornat-o atit de
pretei1tios?" (aufgepatzt in l~c de aufgeputzt, garnisit). Elogiile pe care
doamna voia sa Ie adreseze prietenei sale trebuira sa ramina aid, deoa-
n.'ce critica pe care ea a formulat-o in forul ei interior, gasind garnitura
p:·Uariei (HutaufPUTZ) pretentioasa (eine PATZerei), s-a manifestat din
in nepl<"icutullapsus, pentru ca cele citeva fraze de admiratie con-
ventiona1a sa mai para sincere';.
Mai putin severa, dar de asemenea evidenta intentia critica din exem-
f,I1.1lce urmeaza :
,,0 doamna este in vizita la 0 prietena, care in cele din urma 0 obo-
52~te cu p51avragea1a ei fara capat OIiinsuportabila. Ea rewi'C9tesa 1ntre-
['upa conversatia OIisa-$i ia ramas bun, cind amica ei, care 0 insotise
In antecamera, 0 opreOitedin nou $i reineepe s-o naueeasca eu un val de
vurbe, pe care cealalta este nevoita sale aseulte, eu m1na pe clanta u$ii.
sflqit ea izbute$te s-o intrerupa eu aeeasta intrebare : "E'Iti acasa in
antecmnera (1/orzirnmer) 2". Surprinderea prietenei iiatrageatentia asu-
pn lapsusului. Obosita de lungastationare in antecamer;'\, ea voia sa
termine cu traneaneala, intrebind: "E:;;ti BCaSa clirnineata (Vormittag) ?",
o;l tradinclu-~i astfel nerabdarea pc cafe i-o pfovoca aceasta noua zabava".
Exemplul urmator, comunicat de Dr. Max G r a f, atesta lipsa de
singe-rece .;;1stapinire de sine:
,,In cursul unei adunari generale a asociatiei de ziari:;;ti Concordia, un
tinar societal' strimto1'at P1'onunta un violent discurs de opozitie, lasind
s~l-i scape, in minia sa, urmatoarele cuvinte : "DomnHor membri ai avan-
:",rilor (VORSCHUSSmitglieder)" 27). El voia sa spuna : Domnilor mel11-
bei ai biroului (VORstandsmitglieder) sau 31 comitetului (AusSCHUSS-
mitgliecler); ~i unii ;;i al~ii aveau, intr-adcvar, dreptul de a aearda
2vansuri, ia1'tinarul orator tocmai Ie adresase 0 cerere de imprumut".
Am vazut in exemplul V oTsehwein, ca lapsusul se produce U90r cind
1};" sHim sa reprima1l1 cuvinte injurioase. El COl1stituieatunci un soi de
dedvatie. lata un exemplu:
Un fotograf co se jurase CD,in relatiile si11ecu amploaiatii stingaci,
sa evite termenii impru1l1utati din zoologie, sp1.1ne unui ucenic care,
v:ind sa goleasca un vas mare, plin, varsa pe jos jumatate din continu-
tL': si'iu : "Ar fi trebuit, omule, sa incepi prin a scoate c1.1un vas mai
ir:tli ceva din acest lichid';'. NU1l1aica, in lac de a folosi cuvintul coreet :
SC'lopsen (a transvaza), i-a scapat cuvintul schCifsen (de la Seliaf - 03ie).
~i nu mult dupa aceea spl;se uncia dintre salariatele sale care, din neba-
ga!'e de seama, detcriorase 0 duzina de pldd destul. de SCU1l1pe:,,8·-a1'

L7) 1~or~;;;chuss avans (in bani), lmprumut. (Nota tracl.)

459
zice ca ai coarnele fripte (Horn verbrannt)". El voia sa spuna: "miiLi]e
fripte" (Hanel verbmnnt).
In exemplul urmator apare un excelent caz de marturisire invol:x:1-
tara prin lapsus. Anumite circul11stante legate de acest caz justifica Ie-
producerea sa completa dupa COl11unicareapublicatd de A. A. B l' 11 i
in Zentralbl. f. Psychoanalyse (anul II, 1) 28) •.
"Ma plimb intr-o seara cu Dr. Frink, discutind despre trcburile 50-
detatii Psihanalitice din New York. 11 intilnim pe un coleg, dr. R, ::e
care nu I-am vazut de ani de zile si a carui viata privata imi cste CGTiJ-
plet necunoseuta. $i unul ~i altul sintem bucuro~i de intilnire ~i, 1a l:;}'G-
punerea sa, mergem intr-o eafenea unde petrecem doua ceasuri intr-o
conversatie animata. R. parea sa fie la eurent cu viata mea, caei, dupa
introducerea de rigoare, ma intreabi'l des pre copilul meu ~i adauga ca
adesea are ~tiri despre mine din partea unui prieten comun, ~i CR se
intereseaza de activitatea m.ea inca de cind a fost pus la CUr€l1tin lcg<~!-
tura eu lucrarilemele, prin presa mediea1a. Cind il intreb daca este c[;;o3.-
torit, el raspunde negativ ~i adauga: "De ce ai vrea ca un barbat ca
mine sa se insoare ?". In momentu1 in care parasim eafeneaua, el I'Ll se
adreseaza brusc : "A~ dori sa ~tiu ce ai face intr-un caz ca acesta : cu-
nose 0 infirmiera care este im.plicata, in calitate de complice, intr-u:ti
proces de divort. Femeia a intentat proces sotului ei, a denuntat compli-
citatea infirmierei, ~i el a obtinut divortul" :!9). Aici eu il intrerup : "V:-ei
sa spui ci.i ea a obtinut divortul". El replica indata : "Fire~te, ea a obth:utc
divortul", ~i apoi imi poveste~te ca proeesul ~i scanda1u1 provocat de
acesta au zguduit-o aUt de puternic pe infirmiera incH ea a inceput .<:ii
bea, nervii ei s1nt complet zdruncinati etc., iar dinsu1. imi cere un slat
in legatura cu felu1 in care a1' putea-o trata. De indata ce am Ob501"'\.-',lt
eroarea sa, I-am rugat sa 111i-oexplice, dar am primit raspunsurile o~:·i<,;-
nuite, pline de surprindere : n-avem cu totii dreptul de a gre~i ? in ckfi-
nitiv nu-i decit un accident ~i e de prisDs sa-i cauti semnificatiaetc.
Hipostez spunindu-i ca fiecare lapsus are eauze1e ~i ratiunile sale -;;iCda~
fi tentat sa ered ca e1 insu~i estc eroul istoriei pe care mi-opovestise,
daca 11U mi-ar fi spus mai inainte ca nu este casiltorit; caei lapsusul
s-ar explica prin dorinta de a vedea proeesul terminat in avantajul S.t"..1
f?i 11U in favoarea sotiei, spre a nu avea sa-I plateasca pensie alimentara
~i a se putea recasatori 1a New YOrILE1 in1atura cu obstinatie banuiej}e
mcle, dar in acela~i timp manifesEi 0 reactie afectiva exageratcl, da se,,',:cle
de excitatie evidenta ~i sfir:;;e~teprin a izbucni in ris. Cind 11invit 5,".-:)11
spuna adevarul, in intcresul explicatiei ~tiintifice, primesc raspunsul
urmator: llDaca nu vrei sii auzi din gura mea 0 minciuna, trebuie sa
crezi in celibatul meu ~i s,) te convingi C{l explicatia ta psihanalitica este
total falsa". Apoi e1 adauga ea oameni ca mine, care se leaga de alTlil-
nuntele cele mai neinsemnate, sint pur ~i simplu primejc1io~i. Dup:'i care
i~i aminte~te de 0 intilnire ~i i~i ia ramas bun de 1a noL Cu toate acestea
noi, Dr. Frink ~i cu mine, eram. convin~i de exactitatea explicatici JT,eJe.
M-am hotarit, insa, sa obtin proba ~i eontraproba luind informatii de
aiurea. Citcva zile mai tirziu, m-am dus in vizita 1a un vecin, un yc,'hi

Atribuit, din croare, lui E. Jones.

26)

"Dupa legilc noastre (americane), clivortul nu se pronunta dedt dac2 se

1D)
dovede~te ca una din parti a aclus prejudicii casatoriei, jar sentinta este datfl In:
favoarea victinlci".

460
mule al Dr-Iui R., care mi-a contirmat punet cu punet explicatia. Proce-
avusese lac cu dteva saptamini mai inainte, infirmiera fiind citata
Ct complicc;. Dr. R. este acum conv1n5 de exactitatea mecan1srnelor freu~
{Ii2n.e'~.
Marturisirea involuntara se vede, far a 1ndoiala, ;;i in cazul urmator
comunicat de O. Ran k :
Un tata, care nu este dtusi de putin Datriot s1 ec:re ar dori s,'}-si
(Te~~Cacopiii tara a Ie cultiva s~ntiment~l patriotic,' pe care el 11socoat~
superfluu, 1;;ireproba fiii care luasera partela 0 manifestatie patriotica ;
cU.m ace;;tia in'1oca exemplul unchiului lor, tatal tip a : "Unchiul vostru
cste ulthTlul om pe care ar trebui sa-l imitat1, e1 e un idiot". Vazind
uimirea copiilor sai, pe care tanul acesta ii surprinde, tat.il observa Cd
a com1s un 1apsus ;;1spune, scuz1ndu-se : "F1re:;;te,am vrut sa zic patriot".
J. S tar c k e raporteaza un caz de lapsus in care autorul (0 doamna
r,~cunoa.;;teea 111S3;;i0 marturisire involuntara : Stiirch:e '1;;icornp1eteaza
reJatarca cu 0 remarca exce1entil, cu toate ei"\ aeeasta depa;;e:;;te limite1e
unci simple interpretari (op. cit.).
,,0 dentista '1i promite surorii sale s-o examineze intr--o zi, spre a
vedea daca fetele laterale ale eelor doi molari mari slnt in contact (adica
daca nn exist} intre ei un interval unde s-ar putea depune resturi a1i-
JUentare). Cum, 1nsa, dentista 1;;i tot amina promisiunea, sora sa spune
gLumind: "Ea i;;i trateazQ acum 0 colega, cit despre sora-sa, mereu 0
face sa a;;tepte". In sflq-it, dentista se hotarfl:;;tc sa efectueze examenul
p1'Omis, gase;;te intr-adev3.r 0 mic,\ scobitura la unul dintre molari ;;i
spune : "Nu credeam ca dintele e a;;a de stricat, credeam numai ea nu
pEite.'}te... (kein Kontant hiittest), vreau sa spun di nu face contctct (kein
Kontak.t hiittest) .. ,Vezi bine - i-a replicat rizinc1 sora sa - ca numai
din avaritie m-ai facut sa a:;;tept mai mult dedt clientele tale pHiti-
toare !?'''.
["Imi permit, desigur, nu sa adaug eele citeva tanteziiale mele la
acelea ale lor ;;i nici sa trag vreo conc1uzie de aid, ci sa adaug la intele-
gerea acestor erori de vorbire fluxul ideilor mcle, anume ea aceste doua •
hnere femei agreabile $ispirituale sint necasatorite:;;i prea putin free-
ventate de barbati, incit ma intreb : ar avea ele 0 mal strinsa legatura
(Kontakt) cu tineI'ii, dad'i ar avea mai multi bani gheata ? (Kontant)] 3D).
lata un alt lapsus caruia i se poate atribui semnificatia unei martu-
risiri Jnvoluntare. Relatez cazul dupa T h. Rei k (op. cit.) :
,,0 tlnara faLi trebuia sa se logodeasca Cll un tinal' pe care nu-l sim-
patiza. Spre a produce 0 apropiere intre tineri, parintii organizeaza 0
intrevedere pe seama eventualilor logodnici. Tinara fata are destul tact
,;,i stapinirc de sine ca sa nu-i arate pretendentului, care se poarti:'i10arte
galant cu ea, senti mente Ie prea putin favorabile pe care acesta iIe
inspira. Totu$i, mamei sale care 0 intreaba cum 11 gase:;;te pe tinar, ea
Ii raspunde politicos :"Estecu totul dezagreabil" (= liebensWIDRIG, in
10e de liebensWURDlG =
amabil, dragut, serviabil).
Nu mai putin interesant este un alt lapsus, pe care O. Ran k 11de-
serie (in Internat. Zeitschrift f'Wr Psychoanalyse, I, 1914) ca pe un "lap-
BUS spiritual".

<l>J) "kontant", "Kontanten" bani p,,;;in, bani gheata. (Nota trad.)

461
 "Este vorba de 0 femeie maritata careia Ii plikea sa asculte anecdote
~i care nu dispretuia aventurile extraconjugale, cll1d ele erau recompen-
sate prin cadouri. Intr-o zi, un Unar care li facea curte ii povesti, nu faro
jntentie, urmatoarea intlmplare: "Un negustor salicita favorurile neves-
tei asociatului ~i prietenului sau, care cam facea pe mironosita; in cele
din urma ea fagaduie~te Sa-I cedeze, in· schimbul sumei de a mie de
ilorini. Sotul trebuind sa pIece chiar in acel moment, asociatul Iua CI
imprumut de la dinsuI 0 mie de fIorini, promitind Sa-I restituie a cloud.
zi sotiei aceluia. Se intelege de la sine ca dindu-i femeii SU111.a in ches-
tiune, el 0 face sa creada ca reprezinta cadoul promis, fara a-I spune de
unde provin acei bani. Cind sotul, la intoarcere, Ii cere mia de floriD1
data de asociatul sau, ea se crede descoperita. 9i povestea se termina
pentru ea nu numai cu 0 dauna materiala, ci 9i cu onoarea terfelita".
Cind tlnaru1, in cursul povestirH, a ajuns la pasajul uncle seducatorul
spune asociatului sau : "Voi rambursa mIine banii sotiei tale", auditoarea
sa il intrerupe cu acestc cuvinte semnificative: "la spune, nu cumva
mi-ai mai rambursat-o ~1)•.•, pardon vreau sa zic povestit-o ?((. Ea a ex-
primat astfe1, mai bine dedt ar fi spus-o de-a dreptul, faptu1 ca en:,
dispusa sa tran~eze in acelea~i conditii".
V. Tau s k publica un frumos CHZ de marturisire involuntara, cu Uf-
mari inofensive, sub titlul Credinta pCiTintiloT :
"Cum logodnica mea era cre::,;tina,poveste~te A., ::,;inu voia sa S2 con-
verteasca 1a iudaism, am fost obligat sa trec eu la cre~tinism, spre a rn.3
putea casatori. Schimbarea confesiunii nu s-a savlr9it fara rezisten1;s
interioara, insa scopul mi se parea ca justifica aceasta convertire, cn
at it mai mult cu cit nu aveam nid 0 convingere religioasi'l.,nefiinc1 ata~8t
de iudaism dedt prin legaturi exterioare. Cu toata convertirea mea, ins21,
n-am renegat niciodata iudaismul, a~a ca printre cuno9tintele me1e pu-
tini ~tiu ca m-am cre$tinat. Din casatoria mea au rezultatdoi baietL
amindoi botezati dupa obiceiul cre9tin. Cind Qaietii mei au aUns 0 anu~
mita virsta, i-am pus la curent in legatura cu originea lor evTeeasca,
a9a incit, suferind influentele antisernite din ~coala, ei sa nu gaseasca
.. motive absurde de a se intoarce impotriva tati'ilui lor. Acum citiva ani,
mi-am petre cut concediul impreuna cu fiii mei, elevi de ~coala primara
pe atunci, la D., intr-o familie de institutbri. Intr-o zi, sotia institutorului
(~i unul ~i a1tul, dealtfel, aveau 0 atitudine amicala fata de noi), care n1.1
se indoia de originea noastra semita, a dat drumul unor invective destul
de violente la adresa evreilor. AI' fi trebuit sa parez cu curaj provocarea,
spre a Ie da fiilor mei un exemplu de "sinceritate de opinie", dar m-alE
retras in fata explicatiilor neplacute care trebuiau, desigur, sa insoteasca
m3.rturisirea mea. 1\I[-amai retinut ~i temerea de a trebui sa parasesc
convenabila gazda pe care 0 gasisem ~i de a rata concediul, ~i a9a destul
de scurt, de care dispuneam, in cazul in care gazdele noastre, aflind ca
slntem~evrei, ar fi adoptat impotriva noastra 0 atitudine du~mEmoasa.
Temindu-ma, totu~i~ ca baietii mei, care nu aveau acelea~i motive ca
mine de a se retine, sa nu cumva sa se tradeze din naivitate, daea ar fi
continuat sa asiste la. conversatie, am luat hotarirea Sa-I indepartez, tri-
mitindu-i in gradina. "Duceti-va in gradina, evreilor", Ie-am spus, pentru
ca indata sa ma corectez : "Jungen" (confuzie intre cuvintele Juden =
31) Zahlen a plati, a achita; erziihlen a povesti, a istorisi. (Nota trad.)

462
evrei, 9i Jungen = tineri). In acest feI, a trebuit sa comit un laps us spre-
a-mi exprima "sinceritatea de opinie". Fara indoiaIa, gazdele mele ll-iJU
desprins din acest lapsus nici 0 concluzie, nevazindu-i semnificatia. Cit
despre mine am invatat ca credinta parintilor nu se reneaga nepedepsit"
(Internat. Zeitschr. f. Psychoanalyse, IV, 1916).
lata un caz mai putin anodin, pe care nu l-a~ comunica, daca nu aT
fl fost consemnat de magistratura, chiar in timpul audientei, pentru
aceasta coledie :
Un rezerv'ist acuzat de furt prin efractie, raspunde la 0 Intrehare
privind situatia sa militara : "Fac parte din cercul teritorial, de vreme
ce inca n-am fost liberat". Cel putin asta ar fi vrut el sa spuna; dar, In
10c de a folasi cuvintul cored DIENSTstellung, a comis un 1apsus, spu111nd
DIEBSTstellung (cuvintul Dieb inseamna hot).
Lapsusul devine destul de amuzant atunci cind holnavul se. 3er-
ve9te de e1 pentru a confirma, in cursu1 unei eontroverse, ceea co mecHeul
cauta sa stahileasea cu ajutorul examenului psihanalitic. Aveam de inter-
pretat visul unuia dintre pacientii mei, vis in care se prczcntasc numele
launer. Pacientul cuno'jtea 0 persoana care purta acest nume, dar Ii era
cu neputinta sa stabileasca motivul pentru care acea persoana S8 am€ste-
case in visul SElU. Am riscat presupunerea eEl faptul s-a1' datora aseman[,-
rii numelui Jauner cu cuvintul injurios Gauna (= eserac). Pacientul
neaga energic, 111ini08,insa 'in acela9i timp el coruise un lapsus in care
litera g era de asemenea inlocuita cu litera j : el rui-a spus anume cii
presupunerea mea era prea "riscata", dar a substituit cuvintul gewagt
eu cuvintul inexistent: jewagt. Mi-a fost deajuns sa-I atrag atentia asupra
acestui lapsus, pentru a obtine eonfirmarea interpretarii mele.
Cind, intr-o diseutie serioasa, .unul dintre adversari savir'je'jte un
lapsus de acest gen, care il obliga sa spuna contrariul a ceea ce voise sa
spuna, faptul il pune in stare de inferioritate fat a de un altul, care rare-
ori nu profita de ameliorarea pozitiei sale. In asemenea cazuri esie evi-
dent ca, in general, oamenii acorda lapsusurilor 91 celorlalte acte ratate
aceea9i semnificatie pe care 1e-o acordam noi in lucrarea de fata, chiaf
daca in teorie ei nu slnt partizanii felului nostru de a vedea lucrurile 91
nu slnt dispu9i, in ceea ce-i prive~te personal, sa renunte 1a avantajeJe
pe care eventual Ie trag din indiferenta eu care sint tratate acte1e ratate.
llaritatea i?i batjoeura pc care aceste e1'o1'ide limbaj Ie p1'ovoaca in mo-
mentele decisive stau marturie impotriva opiniei genera Ie dup"3 care
aceste erori ar fi pur 9i simplu lapsus linguae, fara nici 0 insemnatate
psiho1ogica. $i iata ca un personaj de importanta caneelarului von
BUlow, valnd sa salveze 0 situatie 9i sa-9i apere imparatul (noiembrie
1907), comite in discursul sau un lapsus care putea da apa 1a moan'j
adversarilor sai :
"In ceea ce prive9te prezentul, noul curs inaugurat de Vv'ilhclm al
II-lea, nu pot deelt sa repet ceea ce am spus ~i acum un an, anume
ca ar fi inexa9t ?i injust sa se vorbeasca de un cere de consilieri respon-
sabili care fl inspirji pe imparatul nostru (vii exclamatii : iresponsabili ')".
voiam sa spun de eonsilieri iresponsabili. Scuzati acest lapsus linguaeU
(Ilaritate).
Datorita acumularii negatiilor, fraza principelui von BUlow a putut
trece neobservata pentru 0 parte din public; in afara de aeeasta, sim-
patia de care se bucura oratorul $i dificultatea sarcinii sale de care
toata lumea i'ji dadea seama, au facut ea nimeni sa nu se gindeasea a

463
€xDloata impotriva lui ace:st lapsus. Cu totul altfel s-c:mpeticcut lucrurile
cu'un alt lapsus, comis cu un :1;1mai tirziu, in aC2ea:;;iincinta a Rechstag-
111ui, de catre un deputat care, VOi,1dsa spuna ca. in:qJaratului trebuie
sa-I fi adus la cuno:'?tinta adevarul "fexa menajamente" (riickhatlOs), a
triidat in realitate adevaratul sentiment pe care ilnutrea :
Lattmann (depvtat national-iJ"crman): In problema adresd, n')i
trebiJ:e sa ne plasktn~-in cad~'ul ordJ.nei de zi a lucrarUor i1o:1stre.Reich-
stag-ul are dreptul de a face sa. parvin;) imparatului 0 adresa de acc~t
feL Noi creclem Cft unitatea de aspiratE ~i de idei a poporului german
Cfc're ca :;;inoi sa fim de acord asupra adeviirurilor pe care voim sa Ie
aduccm la cuno:;;tin~aimparatului ~i,c1aca treb1..i.ies-o facem i;inind seama
de sentimentele noastre monarhice, de asemenea noi avem dreptul de
a 0 face eu spinarea indoitCi (riickgratIos) (Ilaritate zgomotoasa minute
In :;;ir).Domnilor, voiam sa spun nu "cu spinarea indoita" (ri;ckgmtlos),
ci "fara menajamente" (riickhatIos), :;;i noi spen'im ca, in 1110mentele
grele pe care letraversam, Imparatul va bin8voi sa ia in consideraUe
ae-easta manifcstare franca a poporului s5u".
In nU111.arulsau din 12 noicmbrie 1908, ziarul VorwCirts Tl-:;l pre-
gctat sa dezvliluie semnificatia psihologica a acestui lapsus :
"Cu spinarea indoita inaintea tronului imperial. Niciodata un depu-
tat n-a caracterizat aUt de bine, lu.indu-l gura pe dinainte, propria sa
atitudine :;;iatitudinea majoritatii parlamentare fata de monarh, cum a
fi'i.cut-o antisemitul Lattmann care, in a doua zi de interpelare, a eleclarclt
intr-un acces de patos solemn ca e1 ;;;iamicii s~lia1' voi sii spuna Kaiseru-
lui adevarul, elL spinarea incloitCi (riickgratlos). Zgomotoasa ilaritate p2
care au provocat-o cuvinte1e sale a inabu:;;it continuarea discu1'sulul aces-
tui ncnorocit care Incepu a sehilbii, scuzindu-se ;;i asigu1'incl ca vaise
sa spuna "rara menajamente" (riickhatIos).
Spieuiese inca un exemplu, in care lapsusul cap.'ita caracterul und
profetii sinistre :
.In primavara anului 1923 a facut mare sel'izatie in lU111eafinan1;elor
faptul ca foarte tlnarul bancher X., din "noul Reich'" ora:,?ul W., cn
adevarat unul din cei mai nai ;;i in orice caz eel 11"1ai bogat, dupa 0 seurta
lupta, a intrat in posesia majoritatii ac~iunilor Bancii..., ceca ce a avut
drept consecinta ca, In cadrul unei adunari generale de panlina, vechi
conducatori ai institu~iei, oam.eni de finan~e mae;;tri ai loviturilor, nu au
fost reale:,?i,pe cind tinaru1 X. a devenit prqedintele bandi. In cuvintul
de adio pe care dr. Y, membru al consiliului de administrai;ie, I-a rostit
1a adresa vechiului pre:;;edinte care nu fusese reales, mai mul~i auditori
au fast izbiti de un penibil laps us savir~it de repetate ori de catre vor-
bitar. El se referea necontenit la cIececIatul (clcthinscheiclenden) pre~edinte
(in loc de clem ctusscheiclenclen= scos dIn functie). S-a intimplat apoi
ca, 1a citeva zile dupa aceastii adunare generala 1a care nu fusese reales,
vechiul pre:;;edinte sa 111.oara.El era, insa, in virsta de peste 80 de ani!
(8 tor fer).
Gasim in Wallenstein (Piccolomini, actul I, scena ·a 5-a) un frumos
E'xemp1u care subliniaza mai putin martu1'isirea celui care vorbe:;;te, cit
gmure:;;te auditoriul din afara scenei. Exemplul ne dovede;;te ca poe'eul
care 5e sluje:;;te de acest mijloc cuno:'?teabine mecanismu1 :;;isen-inHica~ia
lapsusului. In scena precedenta, Max Piccolomini se situase patima~ de
partea ducelui, elogiind binefacerile pilcii, a caror revelatie 0 aVUSE'se
in cursul ciiIatoriei pc care 0 facuse insotind-o in tabara pe fiiea Iui

464
 VI aHenstein. Tat:ll sau :-;itrimisu1 cul'tii i,?i aratJ. profunda consternare.
Scena continua asHel :

I
\
I,
QUESTENBERG: Nenol'ocitii de noi! Unde am ajuns, pl'ieteni? 11
yom lasa sa pIece orbit de aceasta himera, fara sa-1 che1TI<1m~isa-i des-
chidem de indatJ. ochii ? .
aCTA VIa (trezit dintr-o meditatie adinca): Ai mei sint deschh:d,
J
f.
,[
iar ceca ce vael ('stc departe de a ma bucura.
QUESTENBERG: Cevrei sj spui, prietene?
OCTAVIa: Afurisitii fie aceasta ciHatorie !
QUESTENBERG : De ce ? Ce este ?
aCTA VIO : I-Iaide! Trebuie sa-mi unnez neaparat nefericita cale
pc care 0 vadin fata-mi... Vino ! (Vrea sa-l apuce de mina).
QUESTENBERG: Ce ai ? Un de vrei sa te dud?
OCTAVIa (nerabdator) : La ea !
QUESTENBERG : La...
aCTA VIa (corectindu-se) : La duce ! Baidem! etc.
Accst 111arunt lapsus: ,Ja ea", in lac de "la e1", ne dezvaluie cii
tatcll a ghicit motivul atituciinii adoptate de fiul sau, in vreme ce curte;)'-
I nul se plinge de a "nu intelege nimic din toate aceste enigme".
o t t 0 Pc a n k a gasit in N egutatorul din Venetia de Shakespeare
un aU exemp1u de utilizare poetica a 1apsusului. CHez comunicarea lui
Hank dupa Zentrolbl. f. Psychoanalyse, I, 3 :
"Se gase~te in Negutdtorul din Venetia, de Shakespeare (actul III,
scena a 2-a), un caz de lapsus motivat cufoarte multil finete din punct
. de vedere poetic ~i de ·0 deosebita valoare din punet de vec1ere tehnic.
Cd si exemplu1 relevat de Freud, din "\.Vallenstein, acesta dovede~te ca
cunosc bine mecanismul ::;;isensul accstui act ratat ~i presupul1 1a
::iitoriu intelegere;) sa. Constrinsa de tatal sCm sa-~i a1eagClprin tra-
gere b sorti un sot, Portia a reu~it pina la un mornent c1at s,i scape,
pr-intr-o fcricita intimplare, de toti acei pretendenti care nu-i erau pe
pl:J.c. Ga.sind, in sflqit, in Bassanio pe acela care-I pli:icea, ei li era
teama Cel nu cumva sortii SEI-ifie chiar acum vitregi. Ea ar fi voit 5a-i
SPUDE'_ ca ~i in aceste eonditii el putea fi sigur de dragostea ei, dar jura-
n1intul gcut 0 impicdica de la aceast3.. Pe dnd ea S2 zbi'itea in ghearcle
acestui conflict interior, poetul 0 face sa adreseze aceste cuvinte preten-
dentutui care-i est8 drag:
"REimincti., va rag; lYlai ramineti 0 zi-doua, inainte de a va 1ncre-
dinta in Illlinilc hazarduIui, caei daca alegerea va va fi neferieita, n-am
sa mai pot sa vd stau in preajma. Deci zaboviti. Ceva imi spune (nu-i
drJ.gostea, n1J) ca voi fi necdjita pierzindu-va ... A;; putea sa va calduzesc,
a~,s.incH ya ajut sa alegeti bine, dar atunci a;; fi sperjura, ~i n-a,? voi-o.
DaL" asHel ati putea sa nu ma dobinditi, ~i atunci m-ati face sa regret ca
11-am pacatuit, devenind spcrjura. Oh, ace,;;ti ochi care ill-all tulburat ,?i
;n":3.L1 impart it in doua jumatati : una care va apartine, alta care este a
dumneavoastra ... care este a mea, voiam _s~izic. Daca, insa, imi apartine,
ea de asemenea va apartine, a,?E\incH ma stapiniti intreaga". Faptul in
leg-itura Cll care ea ar £i vrut sa facd doar 0 u,;;oara aIuzie, pentru ca, in
ar fi trebuit sa-1 tina ascuns, anume ca, chial' inainte de a a alege,
ea Ii apartinea in intregime, ca il iubea, autorul il releva cu ° admira-
biLi finete psihologica ill lapsus, calmind prin acest artificiu intoierabila
irlC"c,titudine a iubitului, ca ~i nelini,;;tea spectatorilor cu privire la rezul-
tattll alegerii'".
30 - cd. 40J 463

j
 Dat fiind interesul pe care il prezinta adeziunea marilor poeti 12
felul nostru de a vedea problema lapsusurilor, cred ca este nimerit sa
citez, dupa E. Jon e s 3J), un al treilea exemplu de acest gen :
"Intr-un articol recent publicat, Otto Rank atrage atentia asupra
unui frumos exemplu in care Shakespeare face pe unul din persoLa-
jele sale, Portia, sa' comita un lapsus prin care ea dezviHuie ginck:::iie
ei tainice, unui auditoriu atent. Imi propun sa raportez un exelT:I:'U
analog, imprumutat din una din capodoperele romancierului en0~ez
George Meredith, cu titlul The Egoist. lata, rezumata pe scurt, actiu::ea
rOl11anului: Sir \Villoughby Patterne, un ar~stocrat foarte admirat de
egalii sai, devine logodnicul unei Miss Konstantia Durham. Ea descopera
1a dlnsul un egoism extraordinar, pe care rew?ise sa-l disimuleze in :E<ta
1umii 9i, pentru a scapa de acest mariaj, fuge cu un capitan numit
Oxford. Cytiva ani mai tirziu, acela9i aristocrat se logode9te cu 2\Iiss
Clara Middleton. Cea mai mare parte a cartii este consacrata descrierii
detaliate a conflictului ce ia nastere in sufletul domnisoarei Clara :vIid-
dleton, de indata ce ea descop~ra in caracterul logodnicului eiaceea~i
trasiHura dominanta. Imprejurari exterioare 9i sentimentul onoarei 0
Ieaga de \:uvintul dat, pe cind logodnicul Ii inspira un dispret din ce l:1
ce mai profund. Ea face unele confidente lui Vernon Whitford (cu u:,e.
de altfe1, se va casatori), var 9i secretar al logodnicului e1. Acesta
din loialitate fata de Patternc, ca $i dili alte motive, se mentine in 1'2-
zerva. lntr-un monolog care reflecta amaraciunile ei, Clara se exprima
astfel: ,,0, daca un suflet nobil m-ar putea vedea a9a cum sint ~i nu
ar pregeta sa-mi vina intr-ajutor, sa l11.ascoata din aceasta temnita plba
de spini 9i maracini! Sint nep1.1tincioasa sa-mi croiesc singura drur,-,ul.
Slnt 0 la$a. Cred ca un simplu semn- din deget ;v,) ar fi de-ajuns sa :'[Ja
schimbe. M-a$ putea adaposti ling a un camarad bun, cu carnea lnsinge-
rata, urmarita de dispret $i de strigate de reprobare .... Konstantia 2. 'i}1-
tilnit un s01dat. Poate ca ea s-a rugat, iar rugiidunea ei a fast indE'}:~i-
nita. N-a facut bine, dar, ah, cit 0 iubesc pentru ceea ce a facut! Nu-
mele Iui era Harry Oxford ... N-a ezitat, ~i-a scuturat lanturile, s-a UUS
eu altuI. Ce vei fi gindind tu de mine, fata eurajoasa ? Eu, vezi, nu am.
un Harry Whitford, sint sigura". Subita reve1atie ca pronuntase nmnele
1ui Whitford, in locul aceluia de Oxford, a constituit pentru ea 0 tCl'i-
bila lovitura, care facu sa-I navaleasca sil1gele in obraji. Este evident ca
terminatia ford, comuna pentru cele doua nume, a facilitat confj).z:ia,
furnizind pentru multi 0 explicatie suficienta a lapsusului. ScriitcruL,
ins3, ne face sa vedem motivul real, adinc. Acela9i lapsus se repeti'; 9i
in alt pasaj. El este urm.at de acea perplexitate spontana, de acea schirn-
bare brusca a subiectului pe care ne-au facut-o cunoscuta psihanaliza
9i 1ucn'irile lui Jung asupra asociatiilor 9i care n1.1se produc decit 1n
urma interventiei unui complex semicOnEitient.Vorbind despre \Vhitfcrd,
Patterne spune pe un ton protector: "Falsa alerta! Bun1.11Vernon e.ste

33) Ein Beispiel van litterarischel' llel'wertting des llersprechens, In "Zentralbl."

£. Psyehoanal., T, 10. (Nota trad.)
:>4) Nota asupra traducerii : Am vrut initial sa traduc expresia originala bedw-
ning of a finger (= a face semn eu degetul) prin expresia germana mai gene-
rali'i "leiser Wink" (~ a face semn), pIna dnd mi-a devenit limpede fapt"-;l ca
acoUnd cuvlntul "finger" rapesc textului un element de finete psihologica.

466
 eu totul incapabil de a face Ccva cxtraordinar". Clara raspunde: "Dar
.claca Oxford ... Whitford ... ia uite la lebedele tale care traverseaza lacnt
eft de frumoase sint cYnd sint furioase ! Ce voiam sa te intreb ? A. da :
nu crezi ca este descurajant pentru un barbat sa se vada obiectul unei
admiratii universale exagerate?" Faptul a constituit pentru Willoughby
o revelatie nea~teptata, ~i el S8 ridica plin de morga. Mal este apoi un
pasaj in care Clara tradeaza printr-un lapsus secreta ei dorinta de inti-
mitate eu Vernon \Vhitford. Vorbind eu un tinar, ea spune: "Spune-j
asta seaTa lui v~ernon..., spune-i asta seara domnului Whitford ... etc." 35)
Modul de a privi lapsusurile, pe care Hpreconizam aid, rezista tu-
turor probelor ~i i~i gase9te confirm area pina ~i in cazurile eele mai
insignifiante. Am avut numeroase ocazii de a arata ca erorile de eX-
primare, chiar -:;;icole mal naturale in aparenta, au un sens ~i se pre-
teaza 1a aceea~i explicatie ca ~i cazurile cele mai frapante. 0 boln<;!va
care, contral' avizului meu, vrea sa intreprinda din proprie initiativa 0
scul'M excursie la Budapesta, ~i ineeal'ca. sa se justifice fata de mine
spunindu-mi ca nu plead'! decit pcntru trei zile, comite un lapsus :;;i
spune.; "trei siiptiimini". Ea imi certifica astfel ca, in ciuda obiectiilor,
mete, ea dore~te sa ramina trei saptamini, 9i nu trei zile, intr-o sode-
tate care, dupa parerea mea, nu-i este convenabila. - Eu insumi vreau
sa ma scuz ca intr-o seara nu m-am dus' sa-mi caut sotia la teatru.
Spun: "Eram in fata teatrului la orele zece ;;i zece". Sint corectat;
"Voiai sa spui la orele zece fara zece". Desigur, a9a voisem sa spun, did
claca a;; fi venit la orele zece ;;i zece, nu a;; fi avut nici 0 scuza. Mi se
spus-ese clar ca reprezenjatia lua sflri?it l.nainte de ora zece. Cind am
ajuns in fat a teatrului, luminile din vestibul erau stinse ;;i nu mai era
aeolo nimeni. Reprezentatia se terminase mai devreme 9i sotia mea ple-
case fara sa ma a~tepte. Privindu-mi ceasul, am vazut ca era zece fara
cinei. Mi-am propus sa prezint lucrurile sub un aspect mai favorabil
mie, spunind ea era zece fara zece. Lapsusul a neutralizat insa intentia
mea si mi-a demaseat marunta minciuna, facindu-ma sa infatigez 0
gl'ege~la mai grava decYt aceea de care eram vinovat in realitate.
De la aceste tulburari de vorbire trecem la altele, care nu mai pot
fi descrise ca simple lapsusuri, deoarece, a;;a ca bo1boroseala ;;i bilbl-
iala, ele nu se refera la cutare cuvint izolat, ci 1a ritmul 9i la modul de
pronuntare a intregului discurs. Dar, in cazurile din aceasta a doua
categorie, ca 9i in cele din prima, tulburarea de vorbire ne dezvaluie
un conflict interior. Nu cred ca cineva ar putea comite un lapsus in
cursul unei audiente la imparat, intr-o declaratie de dragoste serioasa
sau atunci dnd i9i apara in fata curtii cu juri onoarea ;;i numele, pe
scurt, in toate aeele cazuri in care, cum pe buna dreptate se spune, c;,:;ti
oehi 8i urechi la ceea ce facio Trebuie (cum, de altfel, sta in obiceiul
nostr~) sa apelam, pina 5i in aprecierea stilului de care se servc9te un
autor la principiul de explicatie care ne este indispi:msabil, daca vrem
sa ajungem la cauzele unui lapsus izolat. Stilul clar ;;i franc arata C3
autorul este de acord cu el insu5i. insa de cite ori intilnim un mod de
expresie c1ificil, sinuos, cetos, putem afirma, fara riscul de a ne In~ela,

03) In Richard I, de Shakespeare (II, 2), in Don Carlos, de Schiller (II. 8,

Iapsusul lui Eboli), gasim alte exemple de lapsusuri pe care in,/i,/i autorii Ie con-
siderii semnificative, avind cel mai aclesea sensul unei marturisiri involuntare.
De altfel, ar fi foarte u:;;or de amplificat aceasta lista.

467
 ne aflam 111 prezenta unor idei intortochiate, lipsite de limpezime,
eXP21setara incredere, eu reticente ~i ascunzi~uri 36).
Inca de la aparitia acestei dirti, prieteni ~i eolegi din strainatate au
inceput sa acorde atentie lapsusurilor pecare Ie puteau observa in ta-
rHe lor. A~a cum era de a:;;teptat, ei au descoperit in legile lapsusului
similitudini in toate limbile, asHel ca au. putut recurge cu succes la
interpretarile de care uzez eu insumi in propriile mele exemple. Nu voi
cHa aid decit un exemplu dintr-o mie :
Dr. A. A. B r i 11 (din Ne\v York) poveste:;;te: "A friend described.
to me a nervous patient and wished to know whether I could benefit
hhn. I remarked, I believe that in time I could remove all his symp-
toms by psychoanalysis because it is a durable case wishing to say
,.curable" ! 37) (A contribution to the Psychopathology of Everyday Life
in Psychotherapy, vol. III, 1, 1909).
Spre a conchide, VOl adauga aid, pentru cititorii care nu se sperie
de efort :;;i care 3int oarecum familiarizati cu psihanaliza, un exemplu
.care arata pina la ce profunzimi suflete:;;ti ne poate conduce analiza unui
lapsus.
Dr. L. J eke 1s : "In ziua de 11 decembrie, 0 doamna din antu-
rajl:!l nostru ma abordeaza, in limba poloneza, pe un ton cam provo-
oator $i insolent: "De ce am spus eu astCizi ca mn dO'uasprezece de-
?". La invitatia mea, doamna descrie scena in cursul direia ea a
fa.cut aceasta afirmatie. Ea tocmai S8 pregatea S9. iasain ora:;>,pentru 0
vizita, impreuna eu fHca, 0 dementa precoce in stare de. remisiune, ci'i-
reia i-a ordonat sa-~i schimbe bluza, ceea ce fata faeu intr-o ineapere
vedna. Cind fat a reveni, i$i gasi nlama curatindu-~i unghiile. A avut
urmatorul dialog:
Fiica~' Vezi, eu sint gat a, iar tu inca nu.
Mcmw: Asta pentru ca tu 11-ai dedt 0 bluza, pe cind eu am doua-
sprezece unghii. .
Fiica: Cum asa ?
Menna (impacientataj : Foarte bine, pentru ea-am douasprezece clegete.
Unui coleg care asista la aeeasta istorisire ~i care 0 intreaba ee idee
Ii treze;;:te numarul doisprezece, ea raspunde prompt ~i hot.irit: "Nu-
doisprezece nu are pentru mine nici 0 semnificafie". Totu,?i, eu-
vintul degete Ii treze'?te, dupa 0 u$oara ezitare, aceasta asodatie: "In
familia· sotului meu sint indivizi eu cite· .:;;asedegete la picioare. De
fiecare data cind se na$tea un copil, ne :;;i grabeam sa vedem daca nu
cumVa avea ~ase degete la picioare". Din motive exterioare, analiza n-a
fost dusa mai departe in seara aceea. A doua zi dimineata, in 12 decem-
brie, doamna reveni sa ma vada .:;;i,vadit emotionata, imi spuse : "Inchi-
pultl-va ce mi s-a intlmplat: astazi este aniversarea unchiului sotului
meu. De aceasti't data am uitat, a:;>aindt am fost obligata Sa-I trimit 0
telegrama". Imi amintesc, ~i-i amintesc $i doamnei, eu c1ta siguranta

~r,) Ce que l'on eon~oit bien s'enonee clairement / Et les mots pour Ie dire
arrivent aisement (Boileau, Art pactiqlle). (In editia originala aceste versuri,
reproduse in subsolul paginii, fOrIneaza un eatren, iar in lac de "s'enonce", apare,
din eroare tipografiea, "s'annonee". (Nota trad.)
;"l "Un prieten mi-a descris cazul unui bolnav de nervi, dorind sa ~tie claca
siH fiu de folos. Am declarat ca sint incredintat ca a;; putea, cu timpul, sa
to ate simptomele sale eu ajutorul psihanalizei, deoarece este un eaz du-
rab!!, cZarind sa spun curabil!" (Nota trad.)

468
I'aSpUnSeSein ajun eoleguluimeu ca "doisprezeee" nu are pentru dinsa
nici 0 semnifieatie, atunci cind intrebarea era de a~a natura incH OIl'
fi trebuit Sa-I aminteasca de ziua aniversarii unehiului. Ea marturiseste
atunci ea aeel unehi al sotului ei ar putea fi m09tenit, ca ea a contat
totdeaW1a pe aeeasta mo~tenire ~i ea mai eu seama in situatia aetuala 5e
ginde'?te la aceasta, fiind foarte strimtorata din punet de vedere finan-
cial'. A~a se explica faptul ca s-a gindit imediat la unchiul aeesta ~i 1a
moartea lui atunci dnd, cu citeva zile in urma, 0 amica i-a prezis, din-
du-i in carti, ca in curind va avea bani multi. I se prezentase neintirziat
ideea ca unchiul era singurul de la care, ea 9i copHi ei, ar putea primi
bani, amintindu-~i instantaneu ea nevasta ul1chiului promisese, dealtfe1,
sa Ie lase ceva copiilor eL Gum ea murise, fara a fi lasat testament, era
posibil sa fi lasat in aceasta privinta instructiuni sotului. Dorinta ei de
a-9i vedea unchiul murind trebuie sa fi fast puternica, deoarece ii spusese
prietenei care-I ghicea in carti : "ESti in stare Sa-I impingi pe oameni 13
omor". Timp de patru sau dnd zile dte s-au seurs intre prezicere :;;1
aniversarea unchiului, ea a c;'iutat, in ziarele din ora~ul unde locuia
acesta, ~tiri despre decesul lui. Nu-i de mirare ca, fata de aceasta' do-
rinta puternica de a-I vedea mort, data aniversarii unchiului a suferit in
cugetul ei 0 refulare aUt de puternica, Inclt doamna nu 11umai cii a uitat
si't laCa un gest pe care-l racea cu regularitate, de ani de zile, dar niei
nll 9i-a amintit de el ell prilejul intrebarii pusede colegul meu. Doi-
sprezecele refulat a ie~it la suprafata cu ajutorul lapsusului "douaspre-
zece degete" 9i astfel a contribuit la determinarea aetului ratat. Spun a
contribuit, deoarece bizara asociatie evocata de cuvlntul "deget" ne face
sa bii11uim9i alte motive, care 11eexpliea de ce cifra doisprezece a alterat
fraza atit de inofensiva in care trebuia sa fie vorba de zece degete. lata
care era asociatia; in familia sotului men sint in,;;1cu cite 9ase degete
la picioare. 9ase degete constituie 0 anumita anomalie. Un copil care
are 9Rse degete este deci un eopil anormal, ,?i de doua ori 9ase (doua-
sprezeee) degete fac doi capii anormali. Aceasta era drama acestei fe-
meL CasiHoriti'i de tinEi.ra, ell un om exeentrie, anormal, care se sinuci-
sese la citiva ani dupa casatorie, a avut de la acesta doi copii, pe care
mai multi medid i-au considerat ea avind 0 ereditate incarcata. Fiica
eea mai mare S2 intorsese aeasa, dupa un. grav acces catatonic,
iar putin dupa aceea, fUca cea mica, la virsta pubertatii, a faeut 0 112-
vroza grava. Faptul ca starea anormala a copillor se asociaza cu dorinta
de a-I vedea pe unchi murind, topindu-se in aeest element mai adinc
refulat Eliavind 0 valenta psihiea mai mare, ne .permite sa intrezarim
in dOi'inta de a-i vedea murind pe ace$ti copii anormali 0 aHa eauza
determinanta a lapsusului. Importanta dominanta a ciIrei doisprezece
in legatura eu dorinta de moarte reiese inca 9i dinfaptul ca, in mintea
femeii, aniversarea unehiului s-a asociat strins Cll ideea de moarte. So-
tul ei S8 omorise intr-o zi de 13, deci a doua zi dupa aniversarea acc-
luia$i unchi, a earui nevasta i-a spus celei devenite pe nea9teptate va-
duva : ,,9i dnd te ginde~ti ca numai ieri, venind..•sa-l felicite, el era aUt
de cordial ,?i de amabil, pe dud astazi 1. .. " Apoi adaugase ea doamna avea
multe motive reale de a dori moartea copiilor care nu-i aduceau nici
o bucurie, ci erau pentru dinsa izvor de 11ecazuri 9ide abtineri, deoa-
reee prezenta lor Ii impunea 0 vaduvie obligatorie 9i renuntarea la orice
legatura erotica. eu ocazia vizitei pe care 0 pregatea, ea i$i dadea toati'l
osteneala de a evita ariee pretext care sa Intarite proasta dispozitie a
469
fiieei sale. Este 9tiut citEi rabdare '}i devotament cere un bolnav de de-
menta precoce 9i cite gesturi de revolta trebuie sa-ti reprimi, daca vrei
sa-ti indepline9ti fara gre9 sarcina. Sensul lapsusului de care ne ocupam
ar fi, deci, urmatorul: "Sa moara unchiul, SEt moara copiii anormali
(scurt, sa dispara intreaga familie de anormali), numai eu sa Ie m09-
tenesc banii". Acest act ratat prezinta; dupa parerea mea, anumite ca-
ractere care nu se gasesc totdeauna in structura unui lapsu.s, anume:
a) Existenta a doi determinanti, condensati intr-un singur e1en1:ent.
b) Existenta acestor doi determinanti se reflecta in dedublarea lapsu-
sului (douasprezece unghii, douasprezece degete).
e) Una din senmificatiile dfrei doisprezece, anume ideea de doua-
sprezece degete, care exprima starea anormala a copiilor, corespunde
unei reprezentari indirecte; anomalia psihka este reprezentata aici
printr-o anomalie fizica, superiorul prin inferior" 38).

38) Internat. Zeitschr. f. Psychoanalyse, I, 1913.

 VI
ERORI DE CITIRE SI DE SCRIS

Exista, intre lapsusuri, 'pe de 0 parte, :;;ierorile de citit :;;i de scris,

pe de aWl parte, 0 astfel de afinitate, incH punctele de vedere adoptate
~i observatiile formulate cu privire la cele dintii se aplica intru totul
~i la cele din unna. In consecinta, ma voi margini sa ma refer la citeva
exem.ple legate de astfel deerori, analizindu-le cu grija,fBra a imbra-
t.i..'3ct Intregul ansamblu de fenomene.

A. ERORI DE CITIRE

1) Frunzaresc la cafenea un numar din Leipziger Illustrierte, pe

c3::'e-l tin in pozitie oblicif in fata mea, :;;i citesc dedesuptul unei imagini,
care acoperea intreaga pagina, urmatoarele cuvinte: ,,0 nunt.'1 in Odi-
se'i(1 {IN DER ODYSSEE)". Surprins, intrigat, imi apropii revista :;;ima
corectez; ,,0 nunta pe Marea Balticii (AN DER OSTSEE)". Cum am
putut comite 0 eroare atit de absurda? !mivine numaidecit in minte
o carte a lui Rut h, "Cercetiiri experimentale asupra Jantomelor mu-
z'icale etc." J), care m-a preocupat mult in ultima vreme, intrucit afec-
teaza problemele psihologice de care ma ocup. Autorul anunt.'1 publi-
carea unei carti cu titlul: Analiza 9i legiZe fundamentale ale fenome-
nelor onirice. Nu-i de mirare ca, publicind de curind 0 Interpretare a
viselor 2), a~tept cu cea mai mare nerabdare aparitia cartii anuntate de
Huth. La tabla de materii a lucr.'1rii sale asupra "fantomelor muzicale",
gasesc un paragraf referitor la demonstrarea detaliata a faptului ca
miturile :;;ilegendele Gredei antice i:;;iau obir!iia in vedeniile somnului,
ire fantomele muzicale, in fenomene care tin de vise :;;ide deliruri. Con-
sult de indata textul, spre a n1.'1asigura daca autorul reduce de ase-
menea fa un simplu vis nudist scena in care Ulysse apare in fata lui
Nausicaa. Un prieten mi-a atras atentia asupra frumosului pasaj din
Heinrich eel Verde, in care G. Keller descrie acest episod din Odiseea
ca pe 0 obiectivare a viselor navigatorului care r.'1tace:;;tedeparte de pa-
trie, iar eU, din parte-mi, am adaugat la aceasta interpretare relatia
care, dupa parerea mea, exist.'1 intre aceasti'i scen.'1 ~i visul care contine
o exhibitie nudista (ed. a 5-a, p. 170). La Ruth n-am gasit nimic dintr-o
asemenea explicatie. Este evident ca aceste chestiuni m.'1 preocupau in
1110ddeosebit in cazul citato

1) Darmstadt, 1898, bel H. L. Schlapp.

2) Die Traumdeutung, aparuta la 4 noiembrie 1899, dupa Marthe Robert, La
l'evolution psychanalytique, Payot, 1966, t. 1, p. 8. (Nota trad.)

471
 2) Cum de mi S-a intimplat sa citesc intr-o zi, intr-un ziar:
butoi (1M F ASS) prin Europa", in lac de "Pe jos (ZU FUSS) prin Eu-
ropa" ? Prima idee care mi-a aparut in minte, in legiHura cu aceaSTa
eroare, a fast UrlTlatoarea : este vorba, fara indoiala, de butoiul lui Dio-
gene. Foarte de curind am citit intr-o IstOFie a artei ceva des pre arta
din epoca lui Alexandru. Er;:> cu- totul firesc sa ma gindesc In fahnC>2sa
fraza a lui Alexandru : "Daca n-a~ fi Alexandru, a,? £i. voit sa fiu Dio-
gene". In acela:;;i timp m-am gindit vag la un anume Hermann Zeitung,
carecalatorise inchis intr-un cuHir. N-am putut impinge mai departe
asociatia :;;i n-am putut gasi in istoria artei pagina In care figura obser-
vatia cu privire 1a arta de pe timpul lui Alexandru. Am incetat de a
ma gindi la aceasta enigma, cind, citeva luni mai tirziu, ea se impusc
din nbu atentiei mele, de data aceasta dimpre:ma eLl solutia. Mi-ani
amintit de un articol de ziar care vorbea de rnijloacele de transport
(0= Beforderungen) 3) ciudate pe care ~i Ie alegeau oamenii spre a
merge la expozitia universala de la Paris :;;i unde, dupa cite 1mi anlin-
tesc,se povestea in gluma des pre un damn care intentiana sa mearga
1a Paris intr-un butai rastogolit de un camarad sau amic complezent. 5e
intelege de 1a sine ca astfe1 de oameni nu cauta decit sa se iaca re-
marcati prin excentricitiJ.ti1e lor. Hermann Zeitung este, intr-adevar, nE-
me1e aceluia care cel dintii a c1at exenmlul unui lTlOd aUt de extra Of-
dinar de a voiaja. Mi-am amintit ·apoi e~ am avut odinioara un padent
caruia ziarele Ii inspirau 0 angoasa morbida, ca reactie impotriva am-
bitiei morbide pe care 0 avea, de a-si vedea 11umele imprimat s1 ce-
Jebrat in ziare. A1exandru Macedon a' fast, desigur, omul· cel mal a111-
bi~ios care a existat vreodata. EI se plingea de a nu gasi un Homer
capabil sa-1 cinte faptele eroiee. Dar cum pu.team sa nu-mi ami11tesc
eEl un alt i1.1exandJ'l1 1mi era muIt mai aproape, deoarece fratele meu
mal mlc se numeste A1exandru! 8i deodata numele frate1ui meu mi-a
evoeat ideea 90eal~ta care i sc aso~ia ~i pc care ma sileam s-o reprim,
dimpreuna cu amintirea imprejurarii care-I daduse na~tere. Fratcle meu
este expert in materie de tarife 9i de transporturt 9i la un moment dat
trebuia chiar sa fie promovat profesor Intr-o 9coala de comert. $i eu
am. fast propus, de multi ani, pentru 0 promovare aSemEl11atoare in in-
v{,tamint universitar, far a a 0 putea obtine. Mahla ~i-a exprimat ne-
J11ultll111irea fatade c\Tc11tualitatea de a-I 'vedea pe eel nlai mic dintre
fili ~i a iuns D~'ofesor inalntea celui mai mare. Aceasta era situatia pe
v " ,

timpul cind nu putcarn gasi dezlegarea pentru eroarea mea de 1ectura.

De atunoi incoa02, 9ansele fratelui meu de a fi profesor au SC3.zut, ele
fiind chiar mai pui;in probabile dedt ale mele. $i iata ca am avut su-
bita revelatie a sensului erorii mele : a fast ca si cum diminuarea san-
selor fratelui men a indcpartat obstacolul car~ ma impiedica sa 'vad
sensul. Nla comportasem oa .)i cum a$ fi citit in ziar despre l1umirea
fratelui lTiCU, :;;i mi-a~ £i zis: "E ciudat ca poti figura in ziare (adica
sa fii nuYnit profesor) pentru asemenea fleacuri (adica pentru 0 spe-
cialitate oa aoeea a fratelui meu)". i\~m regasit atunci fara greutate pa-
sajul referitor 1a ada greaca din epoca lui Alexandru 9i am constatat,
spre marea mea mirare, Cd in cercetarile mele anterioare citisem de repe-

De retinut ca cuvfntul german BefOrderung inseamna: expeditie, transport,

;3)

protectie. avan~ar(', Inaintare In grad, toate aceste sensuri judnd rolul lor In
analiza fckutii de Freud. (Nota trad.)

472
 tate o1'i ~i pagina cu pricina, insa omisesem de fiecare data pasajuL ca
sub influenta unei halucinatii negative. De altminteri, pasajul nu COD--
tinea nici un element care sa-mi £i facilitat explicatia ~i care sa f1
meritat sa fie uitat. Cred ca faptul de a nu fi putut regasiacest pasaj
(pe care, totu~i, de repetate o1'i I-am avut sub ochi) trebuie sa fie C011-
siderat ca un simptom destinat pur ~i simplu sa ma rataceasca, sa o1'ien-
teze asociatia mea de idei intr-o directie uncle un obstaco1 trebuia Sf, se
opuna investigatiilor me1e, pe seurt, sa ma duea la 0 idee privitoare la
Alexandru J\Iacedon, spre a-mi indeparta cu aUt mai sigur atentia de
la fratele meu, care ~i el se numea Alexandru. In realitate, acest fapt
s-a :;;i intimplat, mi-am cheltuit toata energia in cautarea faimosului
pasaj din Istoria artei.
DubIul sens al cuvintului BerfOrclerung 4) constituie in acest caz
pun tea de asociatie, ca sa zicem a~a, intre doua comp1exe: complexuJ
secundar, suscitat de nota din ziar, :;;icomp1exul mai inte1'esant, dal' ~o-
cant ~i neplacut, care a inspirat eroarea mea de lectura. Din acest
exemplu se vede ca nu este totdeauna u~or sa explici acciclentele aces-
tui gen de eror1. Uneori e~ti obligat sa am1ni g'asirea solutiei pentru
momente mai favorabile. Dar eu cit este mai dificila solutia, cu aUt ;nai
nmlt trebuie sa ne a~teptam la faptul potrivit diruia gindirea noastra
eon:;;tienta eonsidera di ideea pertu1'batoare deseoperita este bizara ~i
in opozitie CLl continutul :;;iorientarea sa normalii.
3) Am primit ,1nt1'-Ozi, din imp1'eju1'imile Vienei, 0 scrisoa1'e eare-mi
aducea 0 veste foarte trista. I'v1i-amchemat indata sotia si i-am comu-
nicat ea sarmana Wilhelm M. este foarte gray bolnavd ~i 'ca medicii l1U
mai spera 3-0 salveze. Trebuie insa sa 5e fi strecurat 0 nota falsa in
vorbele prin care-mi exprimam regretul, deoarece sotia mea deveni ne-
increzatoare, ma ruga Sa-I ariH scrisoa1'ea ~;i-mi spuse ca e convins2 ca
ma in:;;el, caei nimeni nu nume:;;te 0 femeie eu prenumele sotului ei,.
raptul fiind si mai putin probabil in cazul de fata, autoru1scrisorii cu-
no'sdnd bine' prenumele sotiei 1ui\Vilhelm M. E~ continui 'iDsa rasDicat
sa atirm ca este vorba d~ sarmana Wilhelm M. ~i 1ncerc sa resping
abiectiile satiei m.ele, amintindu-i ca multe femei pun pe cartile de vi-
zitii prenumele sotului lor. Sint totu~i obligat sa reiau lectura scrisorii
5i, intr-adevar, constat ca este vorba de "sarmanul G. M.", ba chiar,
lucru care-mi scapase complet, "sarmanul Dr. G. M." Omisiunea mea
constituie ded b tcntativa, ca sa zic a~a fortata, de a deplasa de la so~
asupra sotiei Trista veste pe care 0 primisem. Titlu1 de doctor (dr.), in-
tercalat intre arricol ~i adjectiv, pe de 0 parte, ~;inume, pe de alta, era
singur suficient ca sa arate ca uu poate fi vorba de 0 femeie. De aceea
imC ~i seapase la lectura. Cauza erarii mele nu trebuie totu:;;i cautata in
faptul ca femeia mi-ar fi fost mai putin simpatica dedt sotul ei ; soa1'ta
sa1'mmmlui G. J\1. t1'ezise pur :;;isimplu in mine preocupari referitoare
la 0 alta persoana, care-mi era foarte apropiata $i care suferea de a
boala in anumite privinte analoaga eu aceea a 1ui G. M.
4) 0 e1'oare de lectura care ma irita $i in aeela~i timp ma face sa
rid, este aceea pe care adesea 0 eomit plimbindu-ma in timpul va can-
telor pe strazile unui ora~ un de ma aflu in trecere. Pe toate firmele in-~
ti1nite citesc cuvintul antichitati. Aeeastii Uuzie tri'ideaza pasiunea aven-,-
turiera a colectionarulu1.
·1
4) 1. mijloc de transport, de locomotie; 2, avansare, promovare. (Nota trad.)

473
 3) In interesanta sa carte Affektivitat, Suggestibilitiit, Paranoia (1906,
p. 121), B 1 e u 1 e r poveste~te: "Int1'-o zi, in cursu 1 unei lectu1'i, traiesc
un fel de sentiment intelectual ca viid numele meu tipa1'it eu doua
rlnduri mai jos. Spre marea mea mirare, odaUi ajuns la rindul in ches-
tiune, nu gasesc dedt cuvintul Blutkorperchen (globule sangvine). Din
mUle de erori de citire in clmpul vizual, central sau periferic, analizate
c{:le111ine,aceasta mi se pare cea mai grosolana. Altadata, cind credeam
ca-mi vad numele, euvintul care servea de pretext erorH prezenta a
.asemanare care, pina la un anumit punct, putea sa justifice aceasta
€roare. In majoritatea cazurilor, trebuia ca toate literele numelui sa se
afle in apropierea dmpului meu vizual, pentru ca eroarea sa 5e pro-
,dued. In cazurile de care vorbesc, ins8., falsa relatie ~i eroarea se explica
prin faptul ca tocmai dteam finalul unei observatii care avea in ve-
,dere un fel de stH greoi care domnea in anumite lucrari ~tiintifice tti de

6) H. Sac h s : "In fata a ceea ce-i mi~ca pe altii, el pastreaza a .'!

rigida impasibilitate" (Steifleinenheit). Acest din urma cuvint ma in- ,!
triga ~i, privind mai indeaproape, observ ca cuvintul tiparit nu era :
,care eu insumi ma
.5'teijleinenheit, ci simteam vinovat
Stilfeinheit intr-osentimentul
(finete, masura oarecare.
stilului). Acest pa- I'...•
'saj faeea parte dintr-un panegiric exagerat de entuziast, pe care un
.autor pe care-l sUmam mult il consacra unui istoric antipaticl'nie,
dcoarece poseda intr-o masura foarte pronuntata trasaturile specifice ale
"profesorului german".
7) Dr. Mar cell E i b ens c h ii t z raporteaza un caz de eroare
de lectura in cursul unei: cercetari filologice (Zentralblatt fiir Psycho-
,analyse, I, 5/6) : "Ma ocup de editia critiea a "Cartii martirilor", cule-
gere de legende din Germania de Sus ~i de Mijloc, care trebuie sa apara
in colectia "Texte germane din Evul mediu", publieata de Academia de
.:;ltiinte a Prusiei. Lucrarea, inca netiparita, era foarte putin cunoscuta;
nu exista cu privire la ea dedt un studiu al luiJ. H au p t, Vbel' das
mittelhochdeutsche Buch del' NUirtirer, publicat in Wiener Sitzungs·-
herichte, 1867, Tom. 70, pp. 101 ~i urm. Scriindu-~i studiul, Haupt avu..:.
sese sub ochi nu manuscrisul, ci a copie (sec. XIX) a manuscrisului C
(Klosterneuburg), copie care se pastreaza la Biblibteca Regala. Aceasta
,copie se termina cu urmatoarea inscriptie: "Anno Domini IVIDCCCin
vigilia exaltacionis sancte crucis ceptus est iste liber et in vigilia pasce
.:Gnni subsequentis finitus cum auditorio omnipotentis per me Hartma-
1wm de Krasna tunc temporis ecclesie niwenburgensis custodem". Cu
toate ca Haupt reproduce exact aceasta adresa in memoriul sau, datata
In 1850 in dfre romane,el spune de repetate ori ca, dupa dinsul,
aceasta fraza latineasca face parte din manuscrisul C ~i ii atribuie, ca
,;;i acestuia, datarea 1350. Comunicarea lui Haupt a fost pentru mine
motiv de perplexitate. Tinar debut ant in aceasta austera 9tiinta, Ia in-
ceput m-am aflat cu totul sub influenta lui Haupt ~i, ca 9i el, am citit
in adresa, clar 9i net imprimata, pe care 0 aveam sub ochi, data de
1350, in loc de 1850. AVlnd insa ocazia sa consult manuscrisul prin-
·cipal,am con'statat ca nu exista nici 0 urma de 0 astfel de inscriptie
~i, de asemenea, m-am asigurat ca In tot cursu 1 secolului al XIV-lea
nu a existat nici un caIugar eu numele Hartmann la Klosterneuburg.
Cind valul a cazut definitiv de pe ochii mei, am inteles imediat intreaga
situatie, iar cercetarile ulterioare n-aU facut dedt sa confirme supozitia
mea: faimoasa inscriptie nu se gase~te dedt pe copia utilizata de Haupt
474
 ~i apartine copistului, adica monahului Hartmann Zeibic> nascut la
Kru.sna, in~ Moravia, dasci3.1de eanela
J.. la biserica Ammstinil;;
0 .. , la Kloster-
neuburg. In calitate de vistiernic al consiliului canonic, el a copiat ma-
nuscrisul C 9i, dupa terminarea acestei lucrari, urmind vechiul obicei,
a adaugat fraza in care isi face cunoscut numele StUul medieval si ve-
chea ortografie a inscriptiei au contribuit, desigur, la accentuare~ da-
7'intei lui Haupt de a se arata cit mai informat posibil 9i, in consecinta,
&~ a data manuscrisul C: in acest fel, el citea mereu 1350 in lac de
1850 (motivul actului ratat)".
8) In Witzigen und Satirischen Einfallen ale lui L i c h ten b erg
32 gase~te 0 observatie care rezuma aproape intreaga teorie a erorilor
(12 lectura: dupa ce s-a pasionat de Homer, arata el, a inceput sa ci-
teasca Aga1ne~nnon ori de cite ori intilnea cuvintul angenornmen (ac~
ceptat).
Intr-adevar, in majoritatea cazurilor tocmai nazuintele secrete ale
cititorului sint acelea care deformeaza textul, in care acesta introduce
ceea ce il intereseaza 9i-l preocupa. Pentru ca eroarea de lectura sa se
produca, este suficient ca intre cuvintul din text si cuvlntul eu 'care
este Inlocuit sa 'existe 0 asemanare pe care cititorul 8-0 poata trans-
forma in sensul dorit. Citirea rapida, mai ale~ dnd ochii acuza tulburari
oe acomodare necorectate, faciliteaza posibilitatea iluziei, fara a con-
stitui insa 0 conditie necesara.
9) Cred ea razboiul, care a adus tuturor anumite preocupari stereo-
tipe :;;i obsedante, a favQrizat Intr-o masura deosebita erorile de lec-
tura. Am avut ocazia sa ma asigur de acest fapt In nenumarate rln-
duri, dar din nefericire, dintre toate observatiile pe care Ie-am facut,
l1-am retinut decit putine. Intr-o zi, deschid unul din ziarele de dupa-
amiaza .sau de seara 9i, imprimata cu caractere de-o 9chioapa, dau peste
I rrnn9cta urmatoare: Pacea de la Corz. In realitate, man$eta anunta:
lnamicul in jata Gorz-ului (Die FEINDE var Gorz, nu del' PRIEDE van
Oo1'z). Celui care avea doi fii combatanti pe front, Ii era permis sa co-
mita 0 eroare de acest gen. Un altul cite$te Intr-o fraza cuvintele "veche
I c?cnela de piine" (alte BROTKARTE), dar ia aminte numaidedt ea s-a
in:;;elat $i ca in realitate nu era yorba dedt de un "vechi brocart" (alter
I BROKATE). Se cuvine sa adaugam ,ca el avea obiceiul sa-$i cedeze car-
teiele sale de piine unei doamne In casa careia era totdeauna primit cu
amicitie. Un inginer, care nu se socotea destul de bine echipat pentru
I
Ii
a rezista umiditatii unui tunel ale cElrui lucrari Ie conducea, a citit 1n-
tt-a zi, spre marea lui mirare, un anunt de ziar privitor la obiectelede
"piele de proastii calitate" (SCHUNDleder). Negustorii, insa, slnt rar
de one$ti; ceea ce se ofere a spre vinzare erau ni$te obiecte din
"piele de fadi" (SEEHUNDleder).
Profesiunea si situatia actuala a cititorului determina natura erorii
sale. Un filolog' care, ~a urmare a ultimei sale lucrari, se afla In po-
lemica cu colegii si:1.i,cite~te : "Strategie lingvistica" (SPRACHstrategie)2
in loc de "strategia $ahului" (SCHACHstrategie). Un barbat care se plimba
intr-un orcq strain, chiar la ora cind intestinele sale sufera stimularea unei
cure pe care 0 face, cite$te pe marea firma suspendata 180 prim1.ll etaj
ai unni mare magazin: KLOSEThaus,. satisfactiei ima i se adauga un
sentiment de surpriza de a vedea stabilimentul salvator instalat in con-
ditii atit de neobi~nuite. Curind satisfactia sa dispare, cacibaga de seama
d ,,'eritabila inscriptie de pe firma este : KORSEThaus.
475
 10) Intr-o a doua grupi1 de cazuri, textul insu;;i joaca un rol nn:Jt
mai important in producerea de erori. AC€sta contine ceva care tT£'-
ze~te repu1sia ciiitorului, 0 comunicare sau 0 s1.1gestie penibila, a~a 'In-
cH - prin eroare - sufera 0 corectare, fie in sensul respingerii, fie in
aceia a1 realiziirii unei dorinte. Se poate admite eu siguranta ca, in acest
ca'l, text1.1l a inceput prin a fi acceptat 9i judecat cored, 'bainte de a
suieri corectarea, chiar $i c;hmei cfnd 0 prima Iectura n-a pus in mi!;:-
care eom;tiinta. Exemplul 3), dtat mai s1.1s,este de aeest fel. Comunic
aeum eu aUul, de mCire actualitate, dupa Dr. IVI. E i tin go n (care, pe
acea vrel11e era medic 1a Spitalul Militar din Ig1o; Internat. ZeitsdlL
f. Psyehoanal., II, 1915) :
"Locotenentul X, ingrijit in spita1ul nostrn pentI'n 0 neyroza con~e-
eutiva unuit1'aumatism de r<lzboi, imi cite:;;te intr-o zi verslll final dill
ultima stron, a unei poezii de \'l a 1 t e r Hey man nS), cazut premat·,lr.
FORrte mhicat, iata ce 1mi redta e1 :

\Vo abeT stehi's geschrieben, frag'ieh, dass von allen

Ieh iibrig bleiben solI, ein andrer fUr mieh fallen?
\Ve1' immer von eueh fEillt, del' stirbt ge\-viss fii1' mieh ;
Und ich 5011 ubrig bleibe11 ? lcarUnt de-n,n. n-icht ? G)

Vazind eEl sint surprins, e1 reciteste, Dutin tuIbu1'at, ins2. cored Cie
datd aeeasta : ' ." ,

Und ich solI ilbrig bleiben ? Lcemon denn ich ? 7)

Cazul X mi-a dat prilejul sa fac 0 analiza mai aprofundata a ma::e-

rialelor psil1ice oferite de aceste "nevroze datorate traumatismelor de.
razboi". In ciuda conditiilor atft de putin favorabile pe care un spital
militar Ie otera acestor cerceti".r1, medieii fiind putini 9i munea peste
puteri, am putut totu;d sa strapung dincolo de eauza aUt de incriminatE;
constituita de exp10zia de grenade. Loeotenentul X prezenta grave sim.p-
tome de 90C nervos, ceea ce eonfera tuturor eazurilor pronuntate de
nevroza de razboi 0 trasatura comuna, frapanta la prima vedere: an-
gOClsa, tendinta de a izbucni in pEns din motive1e cele mai neinsem·-
nate, aceese de furie, en lllanifestad convulsive, manifestari motr1ce in-
fantile, tendinta de voma (la cea mai mica excitatie sau emotie). Psiho-
geneza aeestui din urma sinlptom, care constituia pentrn bo1navii nOf)tr-i
un mijloe incon~tient de a obtine un concediu de boala suplimentar,
era vizibila pentru toata lumea. Aparitia comandantu1ui spitalu1ui, care
din timp in timp venea sa inspeeteze bolnavii in convalescenta, rem area
unui amk intilnit in strada: "ai 0 mina superb a, sigur ca te-ai insa-
nato$it", erau deajuns sa provoace un acces bruse de voma. "Gesund ....
wieder einrucken ... warum clenn ieh ? 8)

5) W. Heymann: Kriegsgedichte und Feldpostbriefe, p.ll; "Den Ausziehenden".

6) Darundei scris, te-ntreb, ca din toti I Eu sa trebuiasca sa ramfn singul',
t?i altul sa cada pentru mine? j Toti cei care cad dintre voi, desigur mol' pentn2c
mine; / :;>ieu singur sa ramin ? De ce nu ? (Nota tract.)
7) :;>ieu singur sa ramin ? De ce eu? (Nota tract.)

8) Sanatos ... sa ma intorc pe front ... De ce eu? (Nota tract.)

476
 11) lata alte citeva erori de lectura, legate de razboi, pe care
'D r. H ann s Sac h s (Viena) Ie-a publicat In Internat. Zeitschr. f.
Psychoanalyse, IV, 1916/17 ;
"Un donm pe care 11 cunosc bine mi-a declarat de multe' ori ca, in
ziua. in care va £i mobilizat, nu va face uz de diplomele care atesta
specialitatea sa :=;icare Ii dau dreptu1 1a 0 slujba in spatele frontului,
ci va cere JnCDrpOrarea printre combatanti, spre a fi trimis pe front.
Putin timp inaintea primirii ordinului de chemare, el imi spuse intr-o
2i, pe un ton see $i fara vreo aWl explicatie, ca a facnt tot cese cerea
pentm a-:;;ideclara specialitatea $i ca, drept urmare, va fi deta$at 1a 0
intreprindere industriali'i. A doua zi ne intllnidul1 'intr-o institutie ofi~
daEL Tocrnai voiam sa scriu ceva, stind in picioare in fata unui pu-
pHi'U. El intr[l, privi 0 elipa peste umarul meu $i zise: "lata, e scds
negru pe aIb: Druclcbogen" (formulare imprimate), iar eu am citit:
"Dy'nckeberger" (==chiulangiu)".
12) "FEnd intr-un tranwai, ma gindesc la 0 multime de prieteni din
copilc'irie care, cu toate ca era1.1considerat,i slab! '?i plapinzi, astazi sint
cipc'.bili s<{ suporte eforturile cele mai dure, in fat,a carora eu a~ su-
c:mlba, daca m-a7 gasi in locul lor. Pe dnd ma gindesc la aceste lu-
crud pre a put,in imbucuratoare, citesc in treacat, numai pe jumatate
cuvintul EisenKONSTITUTION (= constitut,ie de Her) inscris cu
lit:'re groase pe firma unei case de comert,. Dupa a clipa in1! spun Cd
acest cuvint nu se potrive$te deloc pentru 0 firma comerciali'i $i, intor-
dn1u-m:l rapid, mai po-t za1'i firma ~i constat dt cuvintul pe care-I
este: EisenKONSTRUCTlON (= constmcVi in fier)" (op. cit.).
13) "Zio.1'e1ede seara au public at 0 depe~a Reuter (1'ecunoscuta in-
exetds.) catE: ammt,a alegerea lui Hughes la pl'e,;,edint,ia Statelor Unite.
Acectsta ;;:tirE: era urmata de 0 scurti:i,biografie a pre:;;edintelui nou ales,
biografie in care en citesc CEl Hughes ;,i-a fJeLlt studiile la Universitatea
din Bonn. Mi 5-a. pamt ciudat ca in cursu1 dezbaterilor care, saptamini
de 211e,au continuat prin ziare inainte de alegeri, nimeni n~a mentionat
acest fapt. Recitind biografia, constat 1nS8. ca este vorba de Brown Uni-
versity, Ere, 0 eroare destul de grosiera, care se explica nu numai prin
atentb insuficient{l cu care am pal'curs ziarl1l, ci $i prin faptul ca, din
motive aUt politice eit ~i personale, simpatia nOl1Jui pre,?edinte pentru
Puterile Cel/tra1e 111ise pEtrea cit se poate de dezirabiH" (op. cit.).

B. EEORI DE SCRIERE

1) Pe a foaie de hirtie, pecare notez zilnic rapte de un interes pur

practic, gasesc, spre marea mea surpriza, printre date Ie certe ale lunii
septen.;brie, clata HonatEi: "Joi, 20 octombrie". Nu-mi este greu sa
expllc aceclsEi anticipatie, care n1.1este dedI, expresia unei dorint,e. In-
tn); de cite\'a zile in concediu, m3. sim~eam camplet restabilit 'Ii cu totul
dL:;pus s8.-111ireiau munca profesionaW.. Insa numarul bolnavilor era
Tnic. La intoarcere, am gasit 0 scrisoare princare 0 pacienLl imi anunta
vizib sa pentru 20 octombrie. Inscriind aceasta data pTintre acelea ale
lunii septernbrie, fara indoia1a ca am gindit: "Doamna X al' fi trebult
sa fie de-:lcum aid; ce pacat ca \'izi ta ei sa intirzie Cll 0 luna!" Data
.am anticipat-o gindind in felul acesta. Ideea perturbatoare uu avea ni-
rnie 00cant in acest caz 9i mi-am putut explica lapsusul imediat ce I-am
'7.,
d;<11
identificat. Un lapsus CLl totul asemanator .;;i determinat de acel22~I
motive s-a strecurat in agenda mea din toamna anului urmator. E. JG:Des
a studiat multe erori de aeest gen, privitoare la date, stabilind intot-
decnma cu u~urinti'i motivatia lor.
2) Primesc corecturile unui articol destinat pentru Jahresbericht jil/"
Neurologie und Psychiatrie .;;i, fire>;;te,trebuie sa revi'id cu toata g:rij2.
numele de autori, printre care sint multe nume straine, deosebit de
greu de descifrat .;;ide cuies. Intr-adevar, sint destule corecturi de
d:lr, Iucru uimitor, unul dintre nume a fost corectat de zetarul ins1.1'li,ire-
pro~abil, in contradictie cu manuscrisul. Anume, el a cuies Burckhard, i:l
loeul numel1.1iBuckrhard care figura in manuseris. Artieolul meu eontiI:cea
un elogiu meritat la adresa unui mamo.;;, Burckhard, pentru 0 luerare a
aeestuia asupra influentei na~terii in produeerea paraliziiIor infantile. De-
altfel asta era tot ce :;;tiamdespre acest autor. Burckhard, insa, era .:;:i:nu-
mele unui seriitor vienez, a carui eritiea neinteligenta a eartii mele Die
Traurndeutung m-a nemultumit l1mlt. Este ea ~i cum, seriind numele de
Burckhard mamo9ul, a;:,;fi voit sa-mi dirijez nemultumirea mea impotriva
lui Burckhard scriitorul, deoarece deformarea de nume semnifica fOLet.e
adesea dispretul, cum mn rem arcat ~i in 1egatura cu 1apsusu1 9).
3) Aeeasta afirmatie i;;i gase9te eonfirmarea intr~o frumoasa cb-
servatie, faeuta de A. J. S tor fe I' as1.1pralui insu~i, unde a1.1torulDe
dezva1ui9 eu laudabilii sineeritate, motive1e care I-au impins sa repro-
duca inexact,:;;i sa serie incarect numele unui presupus eoncurEnt
(lnternat. Zeitschr. f. PsychoaTwlyse, II, 1914).
"In deeembrie 1910, am zElrit in vitrina unei librarii znricheze cartE a
proaspat aparuti'i a Dr. Ed u a r d Hit s c h man n, asupra teoriei freu-
diene a nevrozelor. Tocmai in aeea vreme Iucram 1a 0 con£erin1;3pc G.re
trebuia s-o tin intr-o societate academ.ica, asupra fundamentelor
Iogiei freudiene. In introducere, pe care 0 ~i terminasem, insistam <'£11-
pra raporturilor istorice existente intre psihologia freudiana :;;i cercet2-
ril2experirnentale, asupra dificultatilor care,_ dat fiind acest fapt. COt
opun unei expuneri sintetiee a bazelor acestei teorii :;;iasupra faptl1~l)i
ca nid 0 expunere sintetica de acest gen nn exista inca. Vazind in '7i-
trina carte a Iui E. Hitsehmann (care era atunci pentru mine un a~;tGr
necunoseut), nu m-am gindit 1a inceput s-o eurnpar. Cind, c.iteva zile
mai tirziu, m-am hotarit s-o Iae, cartea nu mai era in vitrina. Cer:n-
du-i librarului cartea respectiva, i-am dat ea nl.uri'e de autor: Dr.
E d'u a I' d H art man n". LibraTul m-a eorectat: "Vreti sa spuneti
Hitschrncmn", :;;i mi-a adus cartea. lVlotivul incol1:;;tient al e1'orii TIiele
era evident. Pina la un anumit punct eu imi faceam un m.erit din 3 Ii
coneeput 0 expunere sintetica. a teoriilar psihanalitiee, iar cartea lui
Hitschmann, care mi se pare a de natura sa mic:;;oreze meritul meu, imi
inspira gelozie ;:,;icontrarietate. Deformarea nume1L1ieste 0 exprec:ie it
ostiliti"itii ascunse, mi-am spus eu, in lumina PsihopCltologiei vietH ccti-
cliene. Aceasta exp1icatie imi era suficienta, pentru moment. Citeva SE'P-

9) Amintiti-va pasajul Ul'mator din Julius Cezar de Shakespeare (III, 3) :

Cinna -. Adevarat, numele meu este Cinna.
Cetiitenii - Sfi9iati-l in buciiti. E un conspirator.
Cinna - Eu sint Cinna poetul, nu Cinna conspiratoruL
Cetiitcnii - Putin intereseaza, numele Iui este Cinna. Smulgeti-i nUInele
din inima 9i dati-i drumul.

478
 tamlni maitirziu, revin asupra acestui act ratat. eu acest prilej, ma.
intreb de ce am transformat Eduard Hitschmann in Eduard Hartmann
Era oare din cauza simplei asemanari cu numele celebrului filosof '?
Primel asoda~ie a constat in amintirea unei judecati pe care am auzit-o
formulatade profesorul Hug 0 V. Met z l, un partizan entuziast a1 1ul
Schopenhauer: "Eduard v. Hartmann nu este decIt un Schopenhauer
desfigurat, rastalmacit". Tendinta. afectiv[l care a determinat 1a mine
substituirea Cll nUl11elelui Hartman a numelui uitat al lui Hitschrnann
a fost, deci, urmatoarea: ,,0, acest Hitschmann :;;i expunerea sa sinte-'
tica 11Uvaloreaza prea mult; el este in raport cu Freud ceea ce Hart-
mann €ste in raport cu Schopenhauer". Am notat acest caz de llit~lre-
determinata, ca :;;i ideea de substituire, care 111i-asugerat in 10cul nu-
111.::1ui adevilrat un nume care nu avea cu acesta nici un raport aparenL
$ase luni mal tirziu, avind ocazia sa revi'td foaia pe care consemmiSen"l
eazul, am constatat ca scrisesem pretutindeni Hintschl,wnn in loc de
Hitschmann (..
4) lata un eaz de la.psus cala.mi mult mai interesant, care ar putea fi
lot at it de bine dasat printre "confuzii". Am intentia de a seoate de 1a.
CaSa de economii po:;;tala 0 suma de 300 de coroane, pentru a 0 trimite
unei rude careia i s-a prescris un tratament termaL Vad ea eontul meu S'e
ridicd la ,1 380 coroane ~i imi propun s3.-1reduc la suma rotundLl de 4 000
de coroane, care nu va trebui sa mai fie ~tirbita prea eurind. Dupa ce
stabilesc cecul :;;iindic cifre1e care trebuie sa reprezinte suma corespun-
z3toa1'e, observ deodata caeu cer nu 380 de coroane, ci 438, :;;icroaTea
mea lTla sperie. eu toate acestea imi dau seama ca nu are de ce sa mii
sperie faptul de a retrage 438 de coroane, in loc de 380, caci asta nu ma
va sarad. 1mi mai trebuiesc ins8. multe minute pina sa descopar influent a
incon~tienta care a tulburat prima mea intentie. Incep prin a bate 0 cale
gre,;;ita; scad 380 din 438, dar diferenta nu-mi spune nimic. 438,
reprezinta 10% din depozitul meu total, care este de 4380 coroane! 01',
librarii acorda 100/0 reducere. 1mi amintesc ca am adunat, cu citeva zile
mai inainte, 0 serie de lucrari de medicina care nu ma mai interesau, spre
a Ie oferi librarului in schimbul pretului total de 300 coroane. El g<"\siea
pretul este prea ridicat "ii promise sa-::;lspuna cuvintul in scurta Heme.
Daca el imi accepta propunerea, voi recupera suma pe care 0 voi cheltui
pentru bolnav. E evident eii aeeasta cheHuiala ma framinta. Emotia pe-
care am trait-o observindu-mi eroarea, se lasa mai putin explieata prin
teama de saracire, de ruinare prin atari cheltuieli. Atii regretul de a fi
geut cheltuiala, cit :;;iteama de saracire, legata de aceasta, sint straine de
cJlt:;;tiint,an,ea. N-am incercat niei un sentiment de regret fagaduind suma
aratata, iar motivele ce mi s-ar putea cita pentru a dovedi adevarul im1
pareau ridicole. Nu m-a:;;crede capabil de astfel de sentimente, daca p:rac-
tica psihanalizei eu bolnavii nu m-ar fi famlliarizat ell refularile, Cllrepre-
siunile psihice "ii daca nu a:;;fi avut, cu clteva zile mai inainte, un vis
susceptibil de acee8~i explicatie 11).
5) CHez, dupa VV. S t eke I, cazul urmator, caruia Ii garantez ~j eu
autenticitatea : "Un exemplu pur :;;i simplu incredibil de eroare de cHire

W) Este vorba de vi suI care mi-a servlt drept exemplu Intr-o mica l11oncgrafie-
"Desp1'e vis", aparuta In Nr. VIII din Grenzfragen des Nerven und SeeZenlcbens,..
publicati'i de Lowen f e 1d !1i K U l' e 11 a. 1901. Luc1'area este inclusa in voL
a1 III-lea al o13e1'elo1'complete,

47!J
 '3i sedere s-a produs in redactia unui hebdomadol' foarte raspindit. Directia
,~eestui periodic a fast acuz~ta public de "venalitate;;. Trebuia, deci, 'sa
se scrie un articol de protest ;;;i de aparare. Asta s-a :;;i fi"icut, cu mult§.
inflerbintare 9i paUma. Hedactorul-;;ef $i, fire$te, autorul au recitit de mai
muHe ori articolul in mcll1uscris, apoi eorccturile, ;;i toata lumea s-a aratat
mul~umitd. $i iata ci'i deodata vine corectorul $i atrage atentia asupra
unei mid erari care seapase tuturora. 5e spunea, printre altele : "cititorii
no;;tri 'lor recunoa;;;te di noi totdeauna mn apiir2t binele general in modul
{2el mai interesat". 5e inte1ege de 1a sine cii auto1'u1 vaise sa serie "in
modul eel lTwi dezinteresat", ins3. adev[lratele sale ginduri ie;;,;isera 13
lumina eu 0 forta elementara p1'intre rindurile patima~'_lll1i text".
6) Doanma 1\:13taLevy, cititoa1'e a zia1'ului Pester Lloyd, a descoperit
o ma1'turisire involuntara de acela.';:i gen int1'-o informatie telegrafiea pe
care aeest zia1' a primit-o de 113Viena 11311 octombrie 1918 : "Data fiind
incredel'ea absoluta care, pe tot parcul'sul razboiului, a domnit int1'e nci
$i aliatul n05t1'u german, pare incontestabil ca cele doua Puteri 'lor
.IuD., oricare ar fi evenimentele, 0 decizie de eomun aeord. Este inutil sa
insistam asupra fC1ptului ea, in faza actuaEl, exist a de asemenea intre
,diplomatiile aliate 0 inte1egel'e activa ;;;i "pIina de lacune (= Liickenhaft,
in IDe de WckenZos =
fara beune)". Numai la citeva saptamini dupc1
ne puteam exprima libel', fara a recurge lJ. lapsEs ccZcrrni (sau
113lapsusui tipcgrafie), in legatud eu aceasta "i11c1'ede1'eciosoluEl';.
7} Un american, venit in Europa in u1'ma un2i neintelegeri eu sotia
sa, li scrle aeesteia din urm.a spre a-$i exprima do1':'n1;8.de recondliere
$i a 0 invita 1a 0 intiinire, la 0 dC\ta detel'minat[l. "Ar fi bine da'Cl :.:.1
en ~i Ini112, sa traversezi oceanul pe l\IGuritarda';i·. rrotl.l~i, el a
renl.U1tat' SLLe}~pedieze pagi11a pe care figllra aceastii fr3zd .. l\. pTeferaT
5-0 ri.:,copleze, c1eoarece I1lJ vola ca sotia Sa S[l constate Cil serisese rnai
1nm uusUania, cuvint pe care apoi I-a :')ters, in1ocuinc1u-l eu Mau.ritania.
Aeest IO]Jsus calami este aUt de evident incit nu are nevoie de expllca-
tie, Inse, aceasta. inlirnplare favorabila ne permiie sa adaugElin unele ama-
nunte : so'~ia sa fckuse prima e1 ci'datorle in Europa inain:e de razboi,
dupa moal'tea surorii sale unice si, dadi nu ma in5e1, Mauritania este
, n~"l~ebot
!..IC_ ••.....o-.l " C"'"D
u~ '- SU'JT'1Fl'';'hliDste
1 (.~~ "-~_--..\....
I.- r1i11
\.A._ spri"
' •••...
~ ..•.
>:-t "~'~l"e;'l
,-,C1.
-1l...
;:'1'
-'-
'~n'H·tl·n"·l
\.A"J,-~=-
> 1...L'c::__

LusitaniG,- torpilat Ill. tin1pul razboiu:lu.i. ' ~ ,

3) Dupa ce a exam.inat un eopil,medieu1 prescrie 0 reteta in care
trebuie sa figul'eze clcoolul. In tim.p ce serie, marna 11 cODlescste eu
intrebi\ri stupide $i inutile. Medlenl face efortmi spre a ~n-~i' tr,"lc1a
proasta dispDzitie, ins8- scrii11d, cOlTI.ite un lapsl.ls : scrie CUV1l1tlll achoZ -il)
In loculeuvintu1ui aicool.
9) Adaug inca un caz analog, (onsemnat de E. .J 0 11e S, care II
detine de b A. A. B rilL Aeesta din urma, de:;;i abstinent, se Esa intr-()
2i ant1'enat de un p1'ieten sa bea putin vin. A doua zi dimincata 52 t1'c-
ze9te cu 0 dure1'e de cap care il face sa l'eg1'et€ sL:ibicillnea din ajun.
Av£nd de scris denumirea unei bolnave ce 5e num.ea Ethel, e1 serie
Ethyl(2). Dealtfe1 irebuie adElUgat c3. aceasta doarnna ayea obiceiul de a
bea mai mult decit s-a1' fi cuvenit.

U) Achol ar Insemna f(ira

,
biL2i. QCCl
.
caIrn, opus cleriClilni. Chole
grece~te bUd. (Nota trad,) . ,
Alcool etilic.

480
 Cum erorile comise de un medic in formularea retetelor au 0 insem-
niHate care depa$e$te cu mult importanta practicii a actelor ratate
curente, profit de prilej pentru a raporta in mod amanuntit singura
analiza publicata pin a astiizi, a unui lapsus calami de acest fel (Interna..;
tion. Zeitschr. j. Psychoanalyse, I, 1913).
10) Un caz de lapsus 1'epetat in redactarea retetelor (comunicat de
D r. Hit s c h 111 a n n).
"Un coleg mi-a povestit ca i s-a intlmplat de mai multe ori, in
cursul anuIui, sa se in$ele asupra dozei in prescrierea unui anumit
medicament ;;i ca de fiecare datil era vorba de bolnavi de sex feminin,
de.o virsti'i inaintata. De doua ori e1 a prescris 0 doza de zece ori mai
mare $i, amintindu-;;i apoi de aceasta 'ii temindu-se de urmari, atit
pentru bolnava cit $i pentru sine, a fost obligat sa mearga acasa la ea
sprp. a-;;i letrage reteta. Aceasta actiune simptomatica neobi;;nuita merita
sa fie analizata indeaproape, ceea ce yom 'ii face, dind detalii pentru
Hecare caz in parte.
Cazul 1 : Unei sarmane femei inaintatii in virstii, cu diaree spasmo-
didl medlcu1 Ii prescrie supozitoare de bella dona continind 0 doza de
zeC2 ori mai puternica de medicament activo Parase:;;te policlinica $i,
dupa 0 ora, pe dnd era aeasa Elitocmai se pregatea sa dejuneze $i sa-;;i
citeasca ziarul, i;;i da 5eama· pe nea;;teptate de eroarea savir;;iti't; neli-
nhitit la cuIme, se repede mai intii la polidinica, spre a lua adresa bol-
navei, apoi alearga 1a domiciliul aeesteia, aflat la destula departare. 0
gase:;;te pe batrina, care insa nu avusese timp sa-;;i procure medicamen-
te1e prescrise, face pe reteta rectificarea necesara ;;i se intoarce acasa
calm. 1;;i gase;;te, nu faro motiv, scuze, deoarece in timp ce seria reteta,
gefu1 policllnicii, care este un pa1avragiu, 1i sUitea in spate, tinindu-1 d€
vOTba,ce2Clce nu putea dedt sa-1 tulbure, sa-i distraga atentia.
Cazv.l 2: IVledicul este obligat sa intrerupa rapid consultatia pe care
o dadea unei paciente dragute, cochete :;;i atragatoare, spre a merge sa
vada in ora;; pe 0 alta pacienta, mal in virsta. Constrins de lipsa de
timp, din cauza unei intilniri de dragoste cu 0 tinara, ia un automobil.
Examinind bolnava, constata existenta unoI' simptome care cer admi-
nistrarea de belladona. E1 prescrie acest medicament cu aceea;;i eroa1'e
ca ~i in primul caz,adica ordon'ind 0 doza de zece ori mai mare. Bolnava
Ii mai in$irii citeva detalii in legatura cu boala ei, dar medicul se arata
grabH, asigurind-o ea nu are temeiuri de ingrijora:t~e, ;;i pleaca la timp,
a$a incH nu intirzie la intllnire. Dupa aproximativ douasprezeeeore,
medlcul se treze9te din somn ;;i-;;i aminte;;te ingrozit de eroarea comisa.
Insarcineaza pe cineva sa se duca la bolnava :;;i Sa-I aduca de acolo
reteta, in cazul in care n-a fost inca executata. In loc de retetii, i se
aduce medicamentul gata preparat. eu 0 stoica r.esemnare, porne$te in
diutareEl farmacistului, care 11 lini$te'ite, spunindu-i ca, fire~te (poate,
de asemenea, din gre:;;ealii?) a eorectat lapsusul medicului :;;ia pus doza
normala.
Cazul 3: Medicul vrea sa-I preserie batrinei lui matu;;i, sora mamei
sale, 0 mixtur8. de tinctura de belladona 9i de tinetura de opium in doze
inofensive. Reteta este imediat dusa iarmacistului. Dupa putina vreme,
medicul i~i aminte;;te ea in locul tineturii prescrlsese extrade de aceste
medicamente. De altfe1, e1 prime'ite un te1efon de la farmacist, care Ii
pune intrebari in legatura eu aeest lucru. Se scuza, pretinzind ca reteta
i-a fost smulsii din mina, inainte de a fi avut timpul s-o termine;;i s-o
revada.
31 - d. 4G4 481
 Ceea ce este comun in cele trei cazuri, este dl: eroarea a vizat de
fiecare data acela,;ii medicament, de fiecare data a fost yorba de bolnavi
de sex feminin, de virsta inaintata, iar doza prescrisa a fost totdenuna
prea ridicata. 0 analiza rapida a permis sa seconstate ca raporturile
dintre medic si mama sa au trebuit sa exercite 0 actiune hotaritoare in
producerea repetata a acestei erori. El i~i aminte~t~, de exemplu, ca
intr-o zi (foarte probabil ca fnainte de actul simptomatic de care ne
ocupam) i-a prescris batrinei sale mame acela~i medicament, nu in doza
de 0,02 cg, cum avea obiceiul, ci in doza de 0,03 cg, spre a obtine.
gindea el, un rezultat mai radical. Aceasta doza ii provocase mamei sale
(0 femeie foarte susceptibila) 0 congestie a fetei 9i 0 uscaciune supa-
ratoare a gitlejului. Ea i se plinse 9i ii spuse glumind ca retetele prescrise
de un fiu-medic pot fi uneori periculoase pentru parintii acestuia. In
aIte ocazii de altfel, mama, ea insa~i fiiea de medic, a refuzat medica-
mentul propus de fiul ei, vorbind (adevarat ca totdeauna pe un ton de
glum a) de posibile otraviri.
Dupa cite a putut distinge Hitschmann, in 1egatura cn relatiile
me.ma-fiu, acesta i s-a parut afectuos in mod instinctiv $i natural, dar
fara a avea 0 prea inalta opinie despre calitatile intelectuale ale mamei
sale ~i fani a arata pentru dinsa un respect deosebit. Traind sub acela~;;i
acoperi,? cu ea ~i cu un frate cu un an. mal tinar decit dinsul, el vede,
de ani de zile, in aceastel viata dusa in comun 0 piedica pentru viata
sa erotica, iar noi $tim, gratie psihanalizei, ca situatiile de aeest fel
devin adesea 0 cauza de constringere interioara. Medleul a acceptat "m&-
liza fara nid cea mai mica obiectie si s-a declarat satisfacut de eXDli-
catia noastra. EI a adaugat rlzind ~a l;uvintul beZladona putea sa inse~-ine
,?i "femeie frumoasa" ~i sa fie, in cazul sau, expresia unei aventuri
2.1110roase.Anterior avusese e1 insusi ocazia sa foloseasca acest medjca-
mt>nt (Internat. Zeitschr. f. Psychanalyse, I, 1913).
Sper ea, in aIte eazuri, erorile de aeeea~i gravitate nu au avut nici-
odata urmari mai serioase dedt ace1ea de care ne ocupam noi.
11) Tata un lapsus calami eu totul inofel1siv, a earui comunicare 0
datoram lui S. Fer e n e z 1. Il putem interpreta ea fiind efectul unei
condensari, provocata ea insa~i de nerabdare (a se vedea la p. 70 lapsusul
Apfe), :;;iputem starui in aoeasta maniera de a vedea lucrurile pinEi in
momentul in care 0 analiza mai aprofundata ne va fi revelat interventla
unui factor perturbator mai puternic: "Aiei se apliea anectoda" 13),
scriu eu intr-un caiet de adnotari. Flre~te, voiam sa 5criu anecdota,
gindindu-ma in special la anecdota in care se spune despre tiganul care,
flind condamnat la moarte, obtinuse favoarea de a-9i alege copacul de
care trebuie sa fie spinzurat (cu toate straduintele lui, insa, n-a gasH
nid un arbore care sa-i Jie pe plac).
12) In alte eazuri, dimpotriva un lapsus calami dintre cele mai insig-
nifiante in aparenta, poate sa aiba 0 semnificatie foarte gravel. Un ano-
nim poveste:;;te : "Tennin 0 serisoare cu cuvintele : "sa1utul cel mai cor-
dial de amnei dumneavoastra ~i fiului sau 11,). Ins3. chiar in clipa in care
vreau sa pun scrisoarea in plic, imi observ gref)eala f)i ma grelbesc s-o

13) "Niezu passt die AnekTODE", propozitie unde Tode duce imediat 1a cuvin-
tul der Tad = moarte, deces. (Nota trad.).
14) Scrisese "thren Sohn" (fiul siiu), in loc de "Ihren Sohn" (fiul vastru),
eroarea constlnd doar in inlocuirea majuscu1ei I prin minuscula i. (Nota trad.)

482
 corectez. Intorcindu-ma de la 0 ultima vizita fikuta familiei, 0 doal11na
carf' ma insotea mi-a atras atentia ci'i·fiul semana in mod izbitor CLl un
amic de-al casei 9i ca sigur trebuia sa fie copilul ace-luia".
13) a doamna trimite surorii ei c1teva cuvinte prin care 19i exprima
cele mai bune urad eu prilejul instalarii acesteia Intr-o Dona 9i frumoasa
locuinta. a prietena, aflata in vizWi la ea, In timp ce scria scrisoarea,
Ii atrage atentia ca a pus pe plic 0 adresa gre9ita, nu adresa domiciliului
pe care sora sa tocmai 11parasise, ci pe aceea a unui apartament in care
ea locuise mai demult, pe timpul in care se casatorise. "Ai dreptate,
recunoscu doamna; oare cum de voi fi facut gre$eala asta?" Prietena :
"E posibil ca, - geloasa pe marele 9i frumosul apartament pe care-l
ocup3. acum sora ta, pe dnd tu aid te crezi strimtorata -, s-o retrimiti
in primul ei apartament, unde ea nu locuia mai bine dedt tu astazi".
"Asta e, sint geloasa pe apartamentul ei de acum", marturise9te deschis
cealalta, 9i imediat adauga: "ee pacat ca sintem atit de mesehini in
astfel de lucruri 1".
14) E. Jon e s comunica urmatorul exemplu de lapsus calami, oferit
lui de A. A. Brill: un pacient Ii adreseaza aeestuia din urm8. 0 serisoare
in care se straduie9te sa-9i explice nervozitatea prin grijile 9i preocu-
parile pe care i Ie pricinuiesc afacerile sale, in conjunctura unei crize a
bumbacului. In acea scrisoare figura fraza urmatoare: "my trouble is
all due to that dammed frigid wave,. there is'nt even any seed" 15). Prin
wave el voia saspuna, fire9te, val, curentul afacerilor; in realitate, fDSa,
el n-a scris wave, ci wife (- £emeie). In forul sEminterior el purta pica
sotiei sale, din cauza frigiditi'itii 9i sterilitatii acesteia 9i nu era departe
i
de a recunoa~te ca abstinenta care se impunea juca un 1'01 IDsemnat
in aparitia tuiburarilor sale. ~
15) Dr. R. Wag n e r raporteaza (in Zentralbl. f. Psychoanal., I, 12)
, acest caz personal:
"Reeitind un vechi eaiet de note luate 1a cursuri, constat ca viteza ell
Care a hebuit sa scriu spre a-I putea urmari pe profesor 111.-afacut sa
comit un lapsus calami: voind S2 scriu EPithel (epiteliu), scrisesem
EDithel. Plasind accentul pe prirna silaba a acestui din urma cuvint, se
obtine diminutivul numelui unei fete. Analiza retrospectiva este destul
de simpla. Pe vremea comiterii lapsusului nu existau intre purtatoarea
aeestui nume 9i mine dedt relatii eu totul superficiale. N-am devenit
intim cu dins a dedt mult mai tirziu. A9adar, lapsusul meu apare co. 0
frumoasa martuxisire a unei inclinatii incon9tiente, Intr-o vreme dnd
nid prin cap nu r:Ji-ar fi trecut posibilitatea unoI' relatii apropiate intre
Edith 9i mine. Forma diminutivului ales caracterizeazEt in acela9i timp
sentimenteIe ce insoteau tendinta mea inconstienta".
16) In IUCl'area 'sa "Contributii pe te~a erorilar de scriere 9i de
ciUre" (Zentralbl. f. Psychoanalyse, II, 5), doamna doctor v 0 n Hug-
H e 11m u t h serie:
"Un medic prescrie unei bolnave "apa de Levitico", in loc de a scrie :
"apa de Levieo". Acest lapsus, care a furnizat farmacistului un pretext
pentru remarci nepoliticoase, poate explica cu u9urinta dadi consimtim
sa cautam motivele posibile In incan~tient 9i sa nu refuzEtm de la ince-
put acestor nlOtive verasimilitatea, chiar daca ele ar aparea ca exprimind

15) "intreaga mea tulburare se datoreaza acestui blestemat val rece; nu a

n'isarit nici macar 0 samlnta ". (Nota trad.)

483

_____ J
c>-~....." ======~=~~~ _

opmla subleetivii' a unei persoane straine fat,:" de aeest Dledk. Acesta, eu

toate ca repro~a boinavilor siH, in te1'meni destu1 de aspri, alimentatia lor
p1'ea putin rationa1a, adic,\ eu toata obi'inuinta sa de a-I mustra $i a-I
aduee 1a ordine (Leviten lesen), avea 0 clienteHi numeroasa, in a~a fel
incit sala de a:iteptare ETa plina de l1..1111e In orele sale de consultatie, el
fUnd obligat s3.-i zoreascil pe bolnavi sa S2 imbrace indata ce termina exa-
minarea. "Vite, vUe", trehuie sa Ie Ii spus el in frantuze:;:te. Dupa cite-mi
anlintesc, sotia sa era de origine franceza, ceea ce justifica intr-o anumiti
rnasun'i presupunerea mea, cam indrazneata, ca, in dorinta de a-I vedea
pc bolnavi succedindu-:se crt mai rapid posibiL el 5e putea servi de acest
cuvint francez. Este, dealtfel, obiceiul multoI' persoane de a-$i exprima
dorintele de acest fel cu ajutorul unor cuvinte straine : astfel, in cursul
plimbarilor pe care Ie facea cn noi, cind cram. eopii, tatal meu adesea
ne adresa comenzi ca Avanti giovenru san l\larchez au pas, iar at unci cind,
fetita fiind, ma tratam pentru ni~te dureri de gir, medieul, un batrfn,
ineerCil sa astimpere mj~ca1'ile mele piea bru~te ell un 1ini~titor Piano,
piano! A~a ea mi se pare en totn1 verosimil sa admit aceea~;;i obi~nuinta
la medieul despre care vorbim. In aeestfe1 i$i gase$te explieatia prescrip-
tia sa (lapsllsul san) HJ) ,,,ap,'< de Levitico", in lac de "apa de Levieo".
Aeela:;ii autor da ;;i aIte exemple de gre~eli de seriere cu1ese dintre
amintirilc din tine1'2te_
17) Tata un lalJs'llS calarni care ar ptltea fi ItlJ.t drept url de cu\Cinte
de un gust indoielnic, ]'ns5. care a fost eomis tD.rcinici 0 intentie umorls-
tica. Mi-a fast comunicat de d. J. G., ale ciSxui cereetiiri in acest domeniu
Ie-an1 mai mentionat.
"Spitalizat int1'-un sanatoriu (pentru a afectiune pulmonar~l), afln spre
marele meu regret di una dintre rudele mele apropiate a fost atinsa de
acee(1~i boaEi care m-a sUit pe mine sa IntEl in acest sDnatoriu. Ii
serin,
deci, rudei me1e, pentru a 0 detennina sa consulte un specialist, pc:: un
profesor cunoscut, al caiui tratament il urmez eu inS1.1111i.Adaug ea
convins de competenta medicala a acestuf profesor, dar ca nU acela;;i
lucru pot spune despre amabilitatea sa, pentru ea, nu demult, mi-a refu-
nn certificat care avea pentru mine mare ·importanta-. In raspunsul
la scrisoare, mda mea 1n11Clt rase atentia ea am savir;;it 0 gre.;;eaEi, Gasind
nUl1iaidecit cauza erorii, incidentul m-a amuzat foarte multo lntr-adevar,
in scrisoarea mea se gasea urmatorul pasaj: "dealtfel te sfatuiesc sa
lnergi fElrii intlrziel'e s~1-1insulti pe profesorul X", Se intelege de Ia sine
d't voiam sa scriu "CONsulti". Specific di sint destu1 de familiarizat atft
e1.1 latina, cit ;;i C1.1 franceza, pentru a nu se putea pUDe e1'oarea pe
5eama ignorantei me1e".
18) Omisiunile pe care Ie eom1tem in scris s1nt, fire~te, pasibile de
acelea;;i explicatii ca :;;1lapsusurile. In ZentralbL j. Psychoanalyse, I, 12,
B. D at t n e 1', doctor in drept, camunica un exemplu remareabil de "act
ratat istoric". Intr-mwl din articolele legii asupra obligatiilor financiare
ale celor doua state, articole care au fost adoptate in cursul compromisului
din 1867 dintre Aust:i'ia ~;iUngaria, cuvintul efectiv a fost O1nis in tradu-
cerea maghiara ;;i, dupa Dattner, aceasta omisiune s-a1' datora tendintei

Hi) Verschreiben Inseamna ;;i "a prescrie" ;;i "a comite un lapsus calami".
{Nota trad.)

484
 incQn~tiente a redactorilor maghiari ai legii de a acorda Aust1'iei mini-
mum din avantajele posibile.
Avem, de asemenea, toate motivele sa admitem di aUt de f1'ecventele
cazuri de 1'epetare a acelora~i cuvinte, care se produc atunci dnd scrienl
sau copiem, adicii a~a-zisele cazuri de perseverarie, nu sint nici ele lipsite
de semnificatie. Cind cineva repet:l un cuvint scds, prin aceasta el arata
di-ieste greu sa se despart[t de ,lcest cuvint, ('[1 in fraza unde figureaz1'i
acest cuvint el a1' fi putut sa spuna mai multo, insa ca a omis s-o
:;;ia;la mai departe. La copi:;;ti, "perseveratia" pare sa inlocuiasca expresia :
"eu de asemenea". Am avut ocazia sa citesc lungi expertize medico-legale
care prezentau "perseveratii" in pasajele cele 111::1i caracteristice. De fie-
care data eram tentat sa explic aceste "persevel'atii" prin contrarietatea
pe care trebuie· s-o fi incercat copistul din cauza rolului impersonal care-i
era impus: ai fi zis ea de fieeare data el ar fi voit sa adauge acest -
.comentariu : "este exact cazul n1eu", sau : "exact ca la noi".
19) Nimic nu ne impiedica sa extindem explicatb noastra $i sa conS1-
deram crorile tipografice arept lapsus calami ale zetarilor, la fel de solid
motivatc.~ eel $i erorile de scris propriu-zise. Nu mi-am dat osteneala sa
stabi~esc 0 l~st~ sisteI~1atic{i a ac~stor aete _ra~~te, dar. si?t _sigur ca dacC,
o asHel de l1sta ar eXlsta, ea ar f1 [((nuzanta $1 mstructlVa. In lucrarea sa,
II1en,\ionalCl de mai multe ori aici, Jon e s a consacrat un paragraf special
pentru Tvlisprints (erori tipografice). $i deformarile textelor telegrafice
pot Ii socotite, in anumite cazuri, drept lapsusud comise de telegrafist.
in timpul vacantci primesc 0 telegranlG de 1a editol'ulmeu, a1 carei text
im! estc incomprehensibil. Se spune aid: "VorHXTE erhalten, Ein-
LADUNG X. dringencl" i7). Cheia enigmei mi-a fost dpta de numele X.
i\cesta era autorulpentru a carui carte 'eu trebuia 5[1scriu 0 introducere
(EinLEITUNG,$i nu EinLADUNG). Apoi a trebuit sa-mi amintesc ca in
urmll eu citeva zile ii expediasem aeeluia:;;i editor 0 prefata (VorREDE,
:;;i EU FodLi\TE) pentru 0 aHa carte, prefat{l in legatura cu care m1 se
2te5t01 primlrea. lata, a"ac1ar, care trebuia sa fie textul exact 211 telegramei :
"Vorrede erhalten, Einteitung X, dringend". Ne este ingaduit sa pn~su-
punem cJ transformarea textului i-a fast ·dictata telegrnfistului de ccm-
plexul "faamei" (ic1eea de p1'ovizii = V orrate, iar el a stabilit intre cele
clone, jum<''ttati ale frazei 0 corelatie mai strlnsa decit cea care exista in
textul autentlc. In abr:l dl~ aeeasta, apare aici un frumos exemplu de
elaboraTe secundara, a:;;a cum exista :in majoritatea viselo1' 18).
H. S i I b ere r trateazil clespre posibilitatea unoI' "gre~eli de
tendentioase" (Intern. Zeitschrift fiiT Psychoanalyse, VIII, 1922).
Au mai semnalat 'ii aW autol'i e1'ori de tipar CClI"Oraeste greu
cGnte~,ti c2racterul tendentios. Semnalez m·ticolullui S t 0 f fer DeT
tische Drukfehlerteufel, aparut in Zentralbl. J. Psychoanalyse, II, H114,
ea ~;i noti1a apbfut£l in aceea~i revisU, (III. 1915) $i pe care 0 transcriu
20) ,,0 gre'?eahl de tip2r cu caracter politic se gase$te in numJrul din
25 aprilie a.c. a1 ziarului Marz. 0 corespondenta din Argyrokastron, face
c:unoscute opiniile Iui Zographos, conc1ucatorul epirotilor rasculati din
Albania (sau, dacli vreti, ~eful guvernului independent 0.1 Epirului).
Zograpl1os ,lr £i spus, intre altele : ,.Credeti-ma, printul este mal interesat
decit oricine in_ Cllltonoirlia Epicullli. ('{lei nlln1~1i ]Je un Epir 3l1tonorn 3L'

Ii) "Provizii primite, invitatie X, urgenti'i". Nota trad.)

s.::) nC'f. Trau,rncicuLullU, 7 ;-\_ufl., 1922, capitolul asupra traull1atislnelor de nlur ca,

485
putea e1 sa se prabu$easca (= stlirzen)". CA acceptarea sprijinuLui
(= Stiltze) pe· care i-I ofereau epirotii nu ar fi putut dedt sa precipite
caderea sa (= Sturz), este un fapt pe care printul Albaniei 11$tia, fara
a Ii nevoie de avertlsmentul aeestei erori tipografice".
21) Eu insumi am citit recent in ziarele vieneze un articol al earui
titlu, "Bucovina sub dominatia rom,\neasca", {'ra eu totul prematur,
deoareee in aeea vreme Romania nu se aHa inca in r[lzboi cu noL Dat
fiind continutul articolultli, aeesta trebuia sa aiba ea titlu "Bueovina sub
dominatia taristi'i", dar eenzorul a gasit, fara indoiala, titlul imprimat'
aNt de firesc incH I-a lasat sa tread, fara nici 0 obiectie.
Este greu sa nu te ginde$ti la 0 eroare de tipar "politica" in cazul in
care, intr-o circulara imprimata de renumita tipografie Karl Prochaska,
(alL\dati'i "a Curtii"), in Teschen, se intilne$te urmdtoarea gre$eal[l :
"P. T. Ca Urmare a hoti'iririi luate de Antanta eu privire la stabilirea
granitei pe riul Olsa, nu numai Silezia, ci $i Teschen va fi divizata in
doua, din care 0 parte prea mult (in lac de revine) P01oniei, aHa Ceho-
slovaciei" .
Intr-un chip amuzant a ripostat T h. F 0 n tan e impotriva unei
gre:;;eli de tipar pline de inte1es. El s-a adresat dupa cum urmeaza edi-
torului Julius Springer, intr-o scrisoare datata 29 martie 1860 :
"Mult stimate damn! 5e pan~ di nu ati dat curs midi mele d::>rinte.
Aruncind 0 privire pe ~palturile pe care Ie anexez iD), ve~i vedea la ce
m3. refer. Mi s-a trimis numai un rind de ;;palturi, de;;i am nevoie de
doua, cu cerneala indicata de mine. De asemenea, revec1erea primelor
~palturi de catre un revizor - mai ales in c.eea ce prive;;te cuvintele $i
propozitiile engleze'?ti - nu s-a eXE"Cutat.Tineam foartelTlult la aceasta.
La pagina 27, de exemplu, in ;;palturile actuale, intr-o scena care are
lac :intre J-ohn Knox $i regina, 5e spune : "la care Marla putoarea striga"
(aasrief) 20). In fata unor astfel de interese explozive, e$ti bucuros sa ai
lini~te, gre~eala SEIfie efectiv 1khidata.Acest ncfericit "aas" in loc de
"aus" este cit se poate de suparator, incH nu-i nid 0 indoiala ca ea
(regina) nu va ramine calma in accastEl pri vinta. -Cu obi:;;nuitul respect, I'd
dv. preasupus Th. Fontane".
'VVu n d t da 0 explicatie faarte interesanta a faptului, lesne de vcrifi-
cat, ca noi comitem mai u$or lapsus calan,i, dedt lapsus linguae (op. dt.,
p. 374) : "In timpul discursului norrnal, functia inhibatoare a vDintei tinde
in mod constant sa mentina acordul intre succesiunea reprezentarilo1' $i
mi:;;carile articulatie1. Cind mi~ca1'ea de exprimare care urmeaza repre-
zenti'u'ilor este incetinita din cauze mecaniee, cum este cazul atunci cind
scriem ..., anticiparile, in general de felul acelora de care am vorbit se
cu u~u1'inta".
Obse1'varea conditiilo1' in care se produc e1'orile de dtire face sa apara
a indoiala pe Care n-o pot trecesub tacere, int1'ucit ea poate deveni,
dup!:, pa1'erea mea, pundul de plecare al unoI' cercetari fecunde. Fi"8'care
cit de frecventse inUn1Pla ca, in citirea cu vOce tare atentia citito-
rului sa abandoneze tcxtu1, ·spre a u1'rna propriile sale i(le1. Re~ulta din

El) Este yorba de tiparirea, la editura Julius Springer, a earth intitulate Jenseits
des Tweed. Hilder und Briefe ems Schottlcmd.
~J) In limba germana dcts A.as ~ 1, hoit ; 2, golan, putoare, pe cind "ausrief",
cuvlntul care a fost deform at din neatentia culegatorului din tipografie. ins.eamna
Jja exclamat" (rufen == a st:riga, a cherna; aU8rufen .. == a striga, a exclama, a
proclama, a publica, a face cunoscut). (Nota trad.)

486
aeeasta deviere a atentiei faptul ca cititorul adesea este incapabil S2. ne
comunice cea citit atund ciud 11 intrerupem ~i-l chestionfun aSllpra
suhiectului. El a dtit, dcci, intr-1.1Ilmod automat, de9i coreet. Nu cred ef'
aceste conditii siut de natura sa multipliee ero1'ile de leetu1'a. Intr-adevar,
~tim sau credem ca ;;tim ca 0 intreaga serie de functiuni se indeplinesc
automat, adka aproape in aiara atentiei con~tiente, ~i totu~i eu cea mai
mare precizie. S-ar parea, deci, ca stare a de atentie in erorirle de lectura,
in la.psus linguae sau in lapsus calami, sa fie alta ded cea admisa de
\V u 11 d t (devierea sau diminuarea atentiei). Exemp1ele analizate de noi
nu ne autorizeaza sa admitem 0 diminuare cantitativa a atentiei; noi am
COllstatat (ceea ce nu este acela~i 1ucru) a tulburare a atentiei produsa
prin interventia unei idei ttraine, exterioare.
*

Intre lapsus calami ;;i uitare se situeaza cazulin care cineva uita
sil-i?i puna semnatura. Un cec nesemnat echivaleaza eu un cec uitat.
Pentru a dovedi senmlficatia unei astfel de uitari, voi cita urmatorul
pasaj dintr-un roman, ce mi-a fost semna1at de catre Dr. H. Sac k s :
"Se gase9te in romanu[ lui J 0 h n Gal s \\1 0 rt h y The Island Pha-
rises un exemplu instructiv ~i foarte net al certitudinii cu care scriitorii
i?tiu S8. utilizeze intr-un sens psihana:litic mecanismu1 actc10r simptomatice
:;;i a1 actelor ratate. Tema ce constituie nucleul romanului, este lupta ce
5e da i11 su£1etul unui om apartinind clasei mijlodi instarite, intre profun-
dul sau sentiment de so'lidaritlate soda:Ui 9i conventiile clasei sale. In capi-
tolul al XXVI-lea, autorul descrie efectul produs asupra eroului sau de 0
sorlsoare de la un tinar vagabond pe care, antrenat de conceptia sa de
viata, odinioara I-a ajntlat. Serisoarea nu contine nici ° ccrere direda de
bani, ci descrie 0 situatie excesiv de mizerabila, ceea ce nu lasa lac citu9i
de putin pentru 0 aIta conduzie. Destinatarul incepe prin a-;;i spune ca
este 0 pros tie sa cheltuie9ti bani spre a veni in ajutorul unui incorigibil,
in loc de a sustine institutiile de binefacere. "A da cuiva 0 mina de
ajutor, a-I da 0 parte din tine insuti, a-I face un gcst amiq,l, 9i accasta
fara nid 0 pretentie, din simplul motiv ca cineva este in n2voie: ce
absurditate sentimentalJ.a! Trebuie sa 9tii sa te opre9ti La un mOlnent
dat :;;1sa trasczi 0 limita care nu va trebui depa$Wi !" In timp ce facea
in ~oapta aceste rcflectii, i9i simtea lea'litatea revoltindu-i-se contra con-
duzi:ei sale: "Mincinosule, vrd pur 9i simplu sa-ti paze9ti banii, asta e !"
EI zerbe numaidecit 0 scrisoare amieal<l, terminind eu cuvintele : "Ai aid
un cec. Al tau devotat Richard Shelt0!1". Chvar inainte de a completa
cecul, un flut'ure care d<'ideatircoale luminarii Ii distrase atentia; el j\;i
propw:;e sfH prinda ;;i sa-i dea drumu1 aiara. In timp ce era ocupat eu
aceasta, uita sa mai puna cecul in plic 9i-1expedie ca atare".
Acest gen de uitare este motivat, 111Sa, de 0 maniera mai precisa decft
prin teninta de a evita 0 cheltuiala, tendinta pe Care Shelton pare sa fi
reu'iit 5-0 refuleze. Retras la tara la viitoril sai 80c1'1,Shelton se simte
izO'lat in societatea logodnkei sale, a familiei acesteia 9i a invitatil0r ei.
Prin actul sau ratat Shelton arata di ar fi fericit sa~~i revada protejatul
care, prin trecutul 9i conceptia sa de viata, se gaSe9te In comp1eta opozitie
en mediul aristocmtic, ai carui membri S2 supun cu totH unor conventii
uniforme, ;;1 uncle 5e afIa in momentul de fata Shelton. $i iata ca, real-
mente, protejatul lipsit de mijloace financiare ajunge peste citeva zile
Sa-'ll explice absenta din plic a cecului anuntat".
4B7~
 VII
UITAREA DE IMPRE8II
81
, ,DE PR01ECTE

Acelui'a care ar fi ispitit sa supraestimeze starea c1..ll1o:;;tintelor

noastre
actuale cu privire la viata psihica, nu avem declt sa-i amintim ignofmAa
in care ne gasim referitor 1a functiunea memoriei, pentru a-I da 0
1ectie de modestie. Inca nici 0 teorie psihologica n-a. reu:;;it sa (lea 0
explicatie generala fenomenului fundamental al amintirii ~i al uitarii.
Pina 9i ana!l.izacompleta a ceea ce s-a observat in mod erectiv nu eETe
dedt la 'inceputurL Poate ca uitarea a devenit mai enigmatidi dedt Betul
amintirii, de dnd studiul visu1ui ~i a1 fenomenelor patologice ne-ia oo\'e-
dit di pina :;;ilucrurile pe care noi Ie credem demult uitate, pot sa re-
apara subit in con~tiinta noastra.
Sintem, totwii, in posesia citorva certitudini, adevarat ca putine 1a
numar, care insa, speram, nu vor intirzia sa fie universal recunoscute.
Noi eonsideram ea uitarea este un praces spontan 9i ea putem atribui 0
anumita durata desfa$urarli sale. Subliniem faptul ea, in uitare, 5e pro-
duce 0 anumita selectie intre divcrsele impresii care S2 prezinta, C& ~i
intre detaliile fiecarei impresii ~i ale fiecarui eveniment trait. CUnOa9t€JTI
citeva dintre conditiile necesare pentru a se mentine in memo1'i€ ~i
pentru a putea Ii evoeat eeea ee, 'in absenta acestor eonditii, a1' £i uitat.
Dar, in nenuma1'atele ocazii ale vietii de toate zile1e, putem. constata
la ce punet cunoii'tintele 110astre sint incomplet€ sau putin satisfacatoare.
Este sufident sa ascultam, I'elaUiri1e a doua pe1'soane care au receptat
acelea~i imp1'esii exte1'ioare (au faeut, de exemplu, 0 dHato1'ie impreuna),
la dtva timp dupa aceasta. Ceea ce s-a fixat in memoria unuia, adesea
este uitat de cela:lalt, ca ~i cum nkiodata 11-a1'fi existat, ~i aceasta IiiI'd a
se putea sustine ca impresia respectivii a avut un plus de semnificatie
pentru unul in eomparatie cn eeL'ilalt. Este evident eElseapa eon:;;tiint€i
noast1'e un mare numar de factori care prezideaza selectia fapte1oI' fj,,,
retinut.
Doritor de a aduce 0 mica coniributie la cun0asterea conditiilor
mi-am format obi~nuinta de a supune 'u11eianaliz~ psihologic~ toate e2ZU-
rile personale de uitare. In general ma ocup de un anumit grup dintre
aeeste cazurL in special de Reelea in care uitarea imi cauzeaza 0 snrDdza,
deoarece faptul u{tat mi se parea CEl trebuia retinut. Trebuie sa ada~g C2,
nu am deloe tendintB de a uita eu u~urinta ceca ce apartine experientci
me1e personale (nu ceea ce am. invatat 1) 9i ca in tinerete am treeut
printr-o scurta perioada in care memoria mea a functionat intr-un mod
extraordinar. Elev de 9'coala, epa pentru mine un joc ~a repet pe de rost
o pagina intreaga citWi ~i, cu putin timp inainte de a cleveni student,
eram in stare sa recit aproape cuvint cu cuvint 0 conferinta papulard en
earacter ~tiintific pe care tocmai 0 audiasem. In atmosfera de tensiune
impusa de pregatirea ultimelor mele examene 1a medicina, a trebui~ s,'i
488
fac inca uz de ceeace-mi ramasese din aceasta facultate, deoarecc la
unele materii Ie-am dat examinatorilor raspunsuri a~ zic1nd automate
conforme eu textul din manual, pe care nu-l parcursesem de:clt 0 data,
Inca in graM. ~
De atunci memoria mea continua 5';\ sVlbeasca, insa lTl-am putut a,'01-
gura, ~i sint convins inca, di recurgind 1'0.un mic artifidu pot retine mai
multe lucruri dedt a~ fi crezut ca 0 pot face. Astfel, dnd un bo1nav mi
se prezinta 10.consultatie ~i-mi declara ca I-am mai vazut, atunci dnd
eu nu-mi amintesc nid faptul, nici data, incerc sa ma descurc gindin-
dU-ma 10. un anumit numar de ani, pe care Ii socotes:c inoep:ind
momentul respectiv. $i o1'i de. dte o1'i 0 marturie serisR sau date sigu:re,
fu1'nizate de catre padent, mi-aLl permis sa eontrolez data pe care am
crezut ci'i am ghicit-o, m-'am putut asigura ca eroarea mea depa~ea rar
durata de ~ase luni in raport eu un interval de mai mult de zece 1)

La fel se petree luerurile dnd intllnesc pe cineva pe care nu-I CUDOSC

dedt din vedere ~i p2 care, din politete, 11 intreb ce-i miai fac copHL
Daca acesta vorbe;;te de progresele pe eill'e Ie fac copiii, incel1Csa ghkesc
virsta copHului, confrunt rezuHatul obtinut en lamuririle date de tata, :;;i
trebuie sa spun Cdrar mEtin:;;elcu mai mult de 0 luna, iar dnd este yorba
de conE mai in vlrsta. eu mai mu:tt de trei luni, cu toate cil mi-e imDosi-
bil si precizez ce puncte de repel' mi~au servit in apredere. Am S£11':;;1t
prin a deveni at'lt de indraznet, inch fae estimarea din ce in ce mai
tan, fara pericolul de a-I jigni pc tata tradindu-i ignoranva mea cn
vire Ia progenitu.ra so.. Imi Iargesc asHel memoria mea con~tienta,
apel1a memoba mea incon:;;tientil care, clealtfel, este mai bogat mobHata.
A9adar, voi raporta exemple de uitare frapante, pe care Ie-am con-
statatla mine. Fac distinctie intre uitarca de impresii :;;i evenimente
traite (adiea de lucruri pe care Ie ~tiu sau Ie-am ~tiut) 9i uitarea de pro-
iecte (adica Olniteri). Pot arata de pe acum rezultatul invm'iabil pe care
I-am obtinut intr-o intreaga serie de observatii, in special am constatat
ca in tactte cazurile uitarea era m.otivatii de un sentiment de neplilcere.
A. UITAREA DE IMPRESH ~I DE CUNO~TIN'fE

1) In cursul verii sotia mi-a pricinuito mare nemultumire. Pretextul,

neinsemnat in e1 insu:;;i, a fast urmi'itorul : intr-o pensiune, la masa, statea
in fata noastra un domn din Viena pe oare il cuno:;;team ~i care avea
motive s8.-:;;iaminteasca de mine. eit despre mine, eu aveam motive
nu mai reinnoiesc cuno~tinta eu dinsul. Sotia mea, eare nu auzise
nume1e omului din rata el, dadea senme ca urmare:;;te eu atentie
rata eonversatia pc care acesta 0 intretinea eu vecinii de mas3. ~i,
cind i11cind, i111ipunea intrebari in legatura cu accasta convcrsatie.
pierdut rabdarea ~i an1 sfir:;;it prin a ma supar'a. Dupa trecerea c:.itorva
saptamini, m-am pEns unei rude de aceasti'i atitudine a sotie1. Mi-a fost
insa imposibil sa-mi reamintesc fie ~j un singur cuvint din convers2{~ia
acelui domn. Cum in general sint ranchiunos :;;i nu uit nici un detaliu
dintr-un incident care m-a putut contraria, sint obligat sa admit ca. in

j} In general s:,eintin1pla ca de::,fa~ur2rea conversatiei sa dea Ia iveala an1anUnte

legate. de prirna vizita.
 cazul de mai sus, numai din consideratie pentru persoana so~iei melc
m-am t1'ezit atins deadata de amnezie. Un incident analog mi s-a intim.·
plat nu demult. Voind sa-mi persiflez sotia fata de cineva~ pe seama unci
expresii pe care ea 0 intrebuintase eu citeva ore mai inainte, n-am
putut sa-mi realizez inte11tia, deoarece, fapt uimitor, uitasem completa-
mente expresia eupricina. Este 1esne de in~e1es ca aceasti5. uitare face
parte din aceea~i categorie ca ~i tulburadle de ju-clecata care survi11 ori
de cite ori trebuie sa ne pronuntam in legatura eu parintii no~tri.
2) Ma insarcinasem sa-i procur, unei doamne de curind sosita la
Viena, 0 mica. caseta de fier pentru pastrarea dDcumentelor ~i banilor.
-Cind i-am oferit servkiile mele, aveam in fata ochilor imaginea vizuaEi.
·extrem. de neta a unei vitrine din centrnl ora~ului, unde trebuie sa fi
vazut 0 caseta de acest fel. Este adevarat ca nu-mi puteam realTli11tinu-
rode strazii, insa eraIn sigur C3. voi regasi magazinul in cursul unei plim-
.bari prin ora~, deoarece 9tiam bine ca trecusem ,prin fa-yasa de nenumarate
orL Dar, spre necazul meu, mi-a fost cu neputinta sa regfisesc vitrina eu
'casete, eu toate ea'utarilemele In toate c1ir€ctiile.N1.1-miriiminea, gincleam
·decit sa consult 0 carte de adrese, sa ext1'ag din ea numele fabricantilor
de casete 9i apoi sa. dau iara9i 0 raita prin o1'a9pentru a identifiea vitrina
d'mtata.N-am av1.1t,totw;:i, nevoi-e de aWe a compUcatii : printre adresele
care figurau in annar,am gasit una care imediat mi s-a a1'3.tata fi tOCl11ai
aceea pe care 0 uitasem. Este adevarat ca trecusem prin fata vitrinei de
nenumamte ori, mai a128 de fiecare data ciud ma duceam in vizit3. la
familia 1\1,care de ani de zile locuie;;te chia1' in cladirea unde se ana
roagazinul. De cind 0 ruptura definitiva a urmat vechii mele intimitati cu
aceasta familie, mi-am facut obiceiul, in mod incon<;tient, de a evita
'cartierul ~i casa. In cursul plimbarii mele prin ora~, atunci dnd cautam
. vitrina cu casete, am batut toate strazile invecinate, occlind-o numai pe
aceast3., ca 9i cum circulatia pe ea ar fi fast interzisi'i. Sentimen.tul de
neplacere care, in acest caz, motiva imposibilitatea de- a 111.aorienta, este
w;:or de conceput, insa mecanismul uitarii nu mai este aUt de simplu ca
acela din cazul precedent. Fi1'e9te, antipatia mea se dirija nu in'lpotriva
fabrkantului de casete, ci impotriva unei aUe persoane despre care nu
mai voiam sa 9tiU nimk, iiar de la aceasta s-a deplasat iii a9a fel incH
1a 0 prima ocazie s-a transform at in uitare. Tot astfel in cazul Burckhard,
minia indreptata impotriva unei persoane s-a mi1nifestat prin deformarea
numelui alteia. Aid identitatea de nume a reu,,?it sa stabileasca 0 lega-
tura intre cele doua ansambluri de idei substantial diferite. In cazul de
fata, aceasta legatura este rezu1tatu1 contiguitatii in spatin, a1 strinsei
vednatati. In acest oaz, dealtminteri, 1egatLlra este 9i mal soUrlii, cErci
printre motivele care au dus la ruptura mea cu familia care locuie:;;te in
:aceasta casa, banii au jucat un rol important.
3) Biroul B. & R. ma roaga sa fac 0 vizita medicala unub dintrc sala-
'fiatH saL In-clI'eptindu-ma spre locuinta acestuia, ermn preocupat de
ideea ca fusesem de mai multe ori in cladirea uncle se aHa B. & R. 1mi
:amintesc vag de a fi ~i vazut fi1'111a acestui birou eu un etaj mai jos dedt
etaiul in care, in aceeasi di3.dire,trebula sa 'lad un bolnav. Dar nu-mi pot
am1nti nici de casa, ni~i de bolnavul pe care trebuia sa-l 'lad atund. ~Cu
to ate ca este vorba de un 1ucru indiferent si E'irti nid 0 semnificatie
acesta nu inceteaza sa ma preocupe 9i, in fine,' reel~rgil1d1a artificiul n~e-L;
obi:')nuit ~i adunindu-mi toate ideile care-mi vin 1nn1inte eu privire 1a
490
acest caz, imi mTlintesc di un etaj mai sus de loca1u1Jirnrei B. & R. se
ai1li pensiunea Fischer, unde adesea am fost chemat in calitate de medic.
Renfnosc acum casa careada'poste;;tc firma :;;i pensiunea. Ceea ce mai
riirnine ins{l 0 cnigma,este motivul care a determinat uitarea mea. Nimic
neplacut nu se asociazacu amintirea fi1'111ei, sau a pensiunii, sau abohia-
vilorpe care-I aveam de ingrijit. De altfel nici nu paate fi yorba deceva
nespus de penibi1,ead daca ar fi a~a, n-a~ fi reu~it SEl"'!.urmontezuitarea
prlntr-un oeol, fara ajutoru1 unor mijloacc exterioare. Imi 11'1aiamintesc
ca, in 'lrClne ce mElindreptam spre noul meu bolna'l, pe stradEl m-a salu-
tatun damn pc ,care numai anevoie l~am recunoscut. eu citeva tuni in
I-am vazut pe 'acest om intr-o stare aparent graVEl ~i i-am pus
dbgnosticul de paralizie progresiva. Mai tirziu, insa, am aflat ca starea
sa S-3 ameliorat considerabil, ceea ce dovedeaca diagnosticul meuera
inexact. Oare nu era vorba de una din acele remisiunice se eonstata ~i
in demen1;a paralitica, presupunerecare ar pastra intact diagnosticu]
meu? Tocmo.i aceasta intilnire 111-a facut sEl uit numelec01oeatarilor
bi.roului B. & R. ;;i tot ea mi~a orientat interesul spre solutionarea proble-
mei care consta in regasirca numeluiuitat. Data fEnd insa slaba conexiune
intema can' existo. intre aceste doua cazuri (omul care, impotriva o.;;tep-
tarilor mele, se insanato~ise, era ~i d so.1ariat intr-o institu1;iecare-mi
trimitea din cind in cind bolnavi), tocmai identitatea de name o.si({ura
lor asociativa. l'vledicul care mi'i chen1ase 'sa examinez po.ralitkul
en pricina S2 numca Fischer,adici'. avea acela~i nume 'Cll l1umele (uitat)
aLL pensiunii instalate in aceea~i di'udireeu biroU'l B. & R.
4) A nu izbuti sa gase~ti imediat un lueru, inseamna pur ;;i simplu a
fi uitat LJ.nde l-ai pus ~i, co. majoritatea cclor care au de-a face cu car1;i
manuscrise, ~tiu sa ma orientez foartc bine pe masa meade lueru ;;1
s:1 gasese fadl dificultate, din primul moment, cartea san hirtia care-mi
treouie. Ceet ce poate pare a altcuiva dezordine, eu timpul a luat penku
mine forma unei ordini. Cum se face, insi'l, ca de curind n-am putut
Ti?JdSiun catalog pc care...;lprimisem ? Cu toate aeestea, aveam intentia
s,i comand un'" dintre eartHe care figurau acolo. Titlul eartH era "Despre
••, iar autorul ei estc unul. dintrc aCf,iaal ciiror stH vioi ~ispiritual
1mi place. pc care-l apreciez pentru ieleile sale in materie de psihologie ~j
,cuno~tintele sale de istorie a civilizatif'i. Yndin sa cred ca tocmai
aie!. rezida una din cauzele pentru care nu pot regasi catalogul. A'leam
ebiceiul de a Imprumuta prietenilor ;;i cunoscutilor mei cartile acestui
autor, 1ar acum citeva zi18 cineva mi-a spus, restituindu-mi una din
ace.;;te cartl imprumutate : "Stilul seamana intru totul CLla1 tau, ca de alt-
xci :;;1maniera de a gineli". Cel ce-mi spunea acestea $tla bi11ecc coarda
sensibila atinge. Cu multi ani in urma, cind cram tinaI' $i avcam novoif
de sprijin, unul dintre colegii mei mai in 'lirsta, caruia i-I elogiam pe un
;al.ltor, medic binecunoscut, mi-a raspuns aproape in aceia~i termeni:
are intru totul stilul i;iimaniera ta". Incurajat de aeeasta remarc3..
l-8m scris autOlylui 'in chestiune ca a$ fi fericit sa leg eu dinsu1 rela1;ii
3trinse, ins8. raspunsul primit era eam reee. Este posibil ea in spatcle
8c23tei amintiri ~a se ascunda ~i altele, la fel de des~urajante. Oricum ar
mi-a fast imposibil sa gasesc catalogul, iar aceasta imposibilitate a i
lUctt in ochii mei valoarca unei prezicerL deoarece am hotadt sa nu mai
-ccTl1andcartea, disparitia catalogului nefiind un obstacol insurmontabil, I

491 I

~~--j-
care sa ma irnpiediee sa fae aceasti'! eomanda, en aUt rnai putin insurmc:1-
tabil cu cit pasham in memo,ie aUt titlu1 cartii, cit ~i nume1e autoru1ui 3).
5) Un aU caz de genu1 accsta 111erWitaati'! atentia noastra, din em;::"
conditii1or in care obiectul a fost gasit. Un barbat inca Hnar imi DOVES-
te$te ; "Acum citiva ani aveam neinte1egeri in casnicie. Gascam cd sc;ia
mea este prea reee ~i tr;liam, unul linga altul, fara tandrete, ceea ce 11":;'::2
nu ma oprea sa nu recunosc excelentele ei calitati. Revenind intr-o z}
de 1a 0 plinlbare, ea 1mi aduse 0 carte pe care 0 cumpi:irase, crezind
ca ma intereseaza. I-am lYrultumit pentru aceasta "atentie" $i i-am pron:j§
sa citesc em'tea, pe care am pus-o de-o parte. S-3' intimplat insa ca 2D}
uitat locul in care am pus-o. Trecu1'a luni intregi, timp in care, aminti:1-
du-mi de citeva ori de cartea ce se facuse nevazuta, am incercat S-G
descopar, tara a reu!7i. eu vreo 9ase luni mai tlJ:ziu, iubita mea mama de.l]
bolnava $i sotia mea se duse numaidecit 5-0 ingrijeasca. Stares bolnayc~
agravi •.ndu-se, sotia mea avu prilejul sa-:;;i dczvaluie celB mai bune trass-
turi ale e1. Intr-o zi ma 1nto1'5ei acasa incintat de sotia mea 'ii pEn de
recuno~tinta fata de ea, pentnl tot ce tacuse. Ma apropiai de biroul men,
deschisei un sertar fi'ira nid 0 intentie precisa, dar CLl un fel de sigu.-
ranta somnambulica, ~i primul obiect ca1'e-111i cazu sub cehi IU cartea
ratacita, ramasa aUta vreme de negasit".
J. S t ~i r eke (op. cit.) raporteaz3 un aIt caz care 5e apropic de aceEts
din U1'm3 prin remarcabila siguranta ell care obiectul a fost gasil, d;;:;
indata ce motivul uWirii a disparut.
6) ,,0 fata a stricat, taind-o, 0 bucata de stofa din care vOla sa 1£:::3
un guIer. F1.1obligata sa cheme 0 croitoreasa, spre a incerC3 0 reparcqie.
Sosind croitorcasa, tinara rata deschide sertarul in care pusese stela,
dar stofa nicaied. Zadarnic rascole~te ea totnl. Furioasa, se intreaba ClXfn
de-a putut sadispara atit de nea~tcptat stofa ei, ,?i daca nu cumva esic
de negasit numai pentru C[l nLt vrea ea ,5-0 gi.lseasciL In momentu1 in CDrt
si-a redobindit calmul isi da sean13 ca-i rusese rusine so.-i urate croitorcsei
incapacitatea de a face ~U11ueru atlt de simpIu cum este un guler. Gaslnd
aceasta explicatie, se fidka, S2 apropie de un aU dulap ~i seoase fiira Did
o ~ovaiala fain10sul gu1er rau croW' ..
7) Exemplul ce urmeaza corespunde unei categorii pe care asti'tzi 0
cun05C toti psihanali'?tii. Inainte de a expune cazul, th1 sa precizez Cd
persoana careia i s-a intinlplat a gasit ea insi'l~i explicatia :
"Un pacient, a1 carui tratament psihanalitic trebuia sa sufere 0 Intre-
rupere, intr-un l1'lOment in care se afla intr-o faza de rezlstenta 5i de
proastii dispozitie generalil, dezbracindu-se 1ntr-o seara, pune kgcitu;a de
chei intr-un loc unde, eredea e1, avea obicciul s-o puna. Indata i:;;i amjn-
te~te di a doua zi, dupa 0 ultima ~edinta de analiza, trC'buie sa pIece.
D1'ept urmare, vrea sa pregateasca unele hirtii :;;i banii necesari achitErdi
onorariului cuvenit medicll1ui. Cum insi'i 5i banil si hirtiile sint incuiEte
in sertarul biroului sau, are n8voie de ch~i, ~i atu'nci observ;} C[l aCf'stea
au.,. disparut. lncepe Si'l Ie caute 9i, din ce in ce IYlal cnervat, face
micului sau aDartament, scotocind prin toate colturile. insa fara rezultat.
Intelegind ca" imposibilitatea de a-5'1l regiisi che'ile e~te un act simpw-
matic, deci intentional, 19i treze~te servitorul, in speranta ca 0 perSG2Di'i

1) -,--1..5propune aceea)i explicatie I~:entru un 111are nun1~lr din acele fapte aCCl=
dentale carora ~rh. Vis c her Ie-a dat nUluele de ,}mali~ii ale lucl'urilo:l'~'~

492
 (mpartiala, dezinteresata, va avea 111aimulti sorti de izbinda. Dupa inca
Grl ceas de investigatie, renunta, socotind di cheile sint pierdute. A doua
ZL eornandi'l ehei noi, care ii iura eonfectionate de urgenta. Doi domni
care-l insotisera in ajun acasa, in trasur.1, creel a-;;i aminti di au auzit
ceva eazind la pamint, cind au eoborit din. trasura. In aeest fel el fu
eonvins ca cheile i-au eazut din buzunar. Seara, servitoI'ul, vesel, ii.
prezenta cheile. Lc gasise intre 0 carte groasa 9i a br09ura (luerarea unuia
(Entre elevii mei), pe care bolnavul meu voia sa Ie ia cu dinsul, spre a
Ie eiti in tinmul coneediului. Ele erau aUt de bine aseunse IncH nimeni
11-31' £i banuit existenta lor acola, De altfel, i-a fast eu neputinta pacien-
tului meu sa Ie mai ageze in veehiul mod, ct9a incit sa ramina absolut
invizibile. Indernina1'ea ineon$tienta eu care motivele incon$tiente, ins.1
puternice, ne fae sa ratacim un obiect, 58 aseo.mana intru totul eu "sigu-
ranto. somnambuliea". In eazul de fata, era vo:rba de nemultumirea pe
care pacientul trebuie s-o fi resimtit fata de intreruperea fortatii a tra-
tamentuIui, co. $i fata de tI'ebuinta de a pIaU onoro.rii ridicate, in ciuda
proastei sHiri a sa.nat£itiisale".
i
8) Pentru a-I face pIaeere sotiei, poveste~te A. A. B l' II, un ba1'bat
ccJl1simtesa mearga lao reuniune mondena care, in fond, Ii era cu totuJ
indiferenta. Ineepe prin a-9i seoate dindulap eosturnul de eeremonie, insa
se razginde;;te, hot.3rlnd ea mai intii sa se barbiereo.sca. o data rasul ter-
minat, S2 c1ueeio.ra$i 10. dulap, il gase9te incuiat 9i incepe sa caute cheia.
cautarile raminind fara rezultat, $i data fiind imposibilito.tea de a gasi un
lEicatu$, did era duminicii, sot 9i sotie sint obligati sa ram ina acasa $i
sa trimiUi 0 scrisda1'e prin care 19i cere au scuze pent1'u absenta. Cind du-
lapul fu cleschis a doua zi dimineata de entre un laciHu$, eheia iu ga-
sita in.1untru. Distrat, sotul 0 lasase sa eada in dulap, inchizindu-l (dulapuJ
5e inehidea automat). El imi spuse ea 0 faeuse fani a-$i da seama, fara
nid 0 intentie, ins a noi $tim bine ca nu-i. ardea deloe sa mearga 10.
aeeasta reuniune. Avea, dcci, un bun motiv de a pierde cheia.
E. Jones a observat 1a e1 insu9i ca, dupa ce S8 s.1tura de fumat,
simtindu-se indispus, i se intimp1a sa nu-;>i mai ga5easca pipa. Aceasta
se ana atunci in ee1e mai incredibile locuri, unde Jones nu avea obi-
ceiul s-o puna.
9) Doamna Do r a ]);I Lill er comunici'i acest caz i11.o£ensiv,a earui
motivatie a fost, de altfel, recunoscuta de persoana inte1'esata (Internat.
Zeitschr. f. Psyclwanal., III, 1915) :
"Ieri seara, deschid pachetelul en turta dulce ~i fncep sa mU$C
d1nt1'-o bucata; mincind, ma glndesc ca cl-1'a F. (dama de companie a
mamei mele) va veni fntr-o clipa sa-m.i ureze 11.oaptebuna $i CElvoi fi
- <Jbligata sa-i dau $i ei 0 bucata; perspectiva nu-mi suride cle1oe, sint
Insa hotarita Sa-I dau. Vazind-o intrind pc a-ra F., intind mina spre
mas a unde credeam ca pusesem pacheteIul, 1nS3.observ ca nuse mai
Ef1a acolo. Incep sa-l caut ~i-l gasese in cele din urma inchis in duiapul
meu un de-l pusesem tara a-mi da seama". Analiza a.cestui caz oSLesu-
pe1'flua, deoo.1'eced-ra Erna A. li surprinsese singura semnificatia. Do-
rinta reprimata de a pastra numai pentru dinsa dulciurile se l'l1anifestase
printr-un act cvasi-automat, apoi a suferit 0 noua reprimare ea urmare
a·actului con9tient consecutiv.
10) H. Sac h s ne poveste9te cum s-a sush'as intr-o zi obligatiei
de a luera,gratie unui act de acest fel.

493

l 1
 "Duminica trccuta, imediat c1upa-amiaza, state am la indoiala dacit
sa ma apuc de lucru sau sa merg 1a plimbare :'Ii apoi sa fac 0 vizitcl
pe care 0 p1anuisem. Dupa ce-am chibzuit, 111-3111 hoh'irit sa 111aapue
de lucru. Dltpa 0 ora, observ ea rezerva mea de hirtie s-a epuizat. $tiam
bine ca trebuie ca intr-un sertar sa fie ceva hirtie cump~lrata mal de-
mult, dar n-am gasit-o nid'tieri in biroul meu ~i nicaieri altundeva unde
s-ar fi putut g,-1si,in dirti, bro~uri, printre scrisori etc. M-am vtizut.
a~adar, obligat sa-111i'intrerup munca ~L in lipsa de ceva mai bun. sa
:los. Revenind seara acasa, m-am a~ezat pe 0 canapea ~i l11-am scufundat
in ginduri, cu ochii fixati pe biblioteca din fa~a mea. Am zarit ahmci
o cutie ~:lmi-am amintit ca nu i-anI mai verifieat continutul de cJ:tava
vreme. M-mn apropiat ~i am desehis-o. Chiar deasupra am gasito
din piele, iar 1ntr-insa hirtie alb:l. Numai dupa ee am seas hirtia, ca
5-0 E\ranjez intr-un sertar al birou.lui, mi-am clat seama Cd esto toc?:lar
h1rtia pe care 0 cautasem zadarnic in cursul dupa-cuDiezii. Trebuie sa
adaug ca, fEnd foarte cconom, 1mi ehivernisesc bine hirtia, fo1asind :;,i
eel mai mic petic. Obiceiul acesta m-a ajutat sa-mi corcctez uitarea, de
indata ce mobilul acesteia a disparut".
Examinind cu atentie eazul in care este vorba de imposibilitatea de-
a gasi un obiect pecare I-am orinduit, sintem obligati s{, admitenl ca
aceasta imposibilitate nu poate avea alta cauza decit 0 intentie incon-
~tienta.
11) In 'lara anului 1901 i-am declarat urmMoarele unui amic ell
care aveamatunci 0 disputa aprinsa cu privire Ia probieme ~tiinti£ice:
"aceste probleme referitoare 1a nevroze nu pot fi rezolvate decit dadi
admitem fara rezerve ipoteza bisexualitEitii originare a individului".
Amicul mi-a raspuns : "E ehiar ce ti-am spus eu 121Br., acum doi ani.
in cursul unei plimbari, intr-o seara. D21rpe vremea aceea nici nu voiai
sa auzi de asta". Este dureros sl)' te vezi despuiat in acest fel de ceca
ce consideri drept aportul tau original. Nu-n'1i putui aminti nid de
aceasta conversatie veche de doi ani, nici de opinia amicului meu. Unul
dintre noi trebuie ca se in~ela ~i, dupa principiul cui proclesi:? acela
trebuie sa fi fast eu. Intr-adevar, in cursul saptaminii care a urmat.
mi-am amintit ca totul se petrecuse exact cum spunea prietenul men,
~i chiar imi amintese raspunsul meu de atunci : "N-am ajuns inca. aid
~i nu vreau sa discut chestiunea". De atunci incoace am devenit mai
tolerant dnd gasesc in literatura medieala exnrimata vreo idee lepati3
de numele meu, insa fara ca acesta sa fie mentio~lat de autor. ",'
Repro~uri adresate satiei; prietenie devenita contrariul acesteia;
eroare de diagnostic; eliminare prin concurenta; insu~irea ideilar a1-
tora; nu datorita hazardului, 1ntr-o multime de exemple de uitare, eo-
lectate fara nici a alegere, sintem obligati sa mergem pina la mobi-
luri '~i lucruri penibile, daca voim sa Ie gasim explicatia. Cred ea toU
cei .care ar dori sa caute mativele cutarui sau cutarui fapt uitat, slnt
nevoiti sa se opreasca in cele din urma la explicatii de acest fel, adica
]a fel de neplacute. Tendinta de a uita ceea ce este penibil ~i dezagrea-
bil mi se pare generala, cu toate ca facultatea uitarii este 111ai rqult
sau mai putin dezvoltata de la un individ la altul. Multe dintre nega-
tiile de care he izbim in practica noastra medicala nu constituie, pro-
494
babi] , decit 0 simpUi uitare 2). Conceptia l1oastri'i asupra uWirii de acest
fel ne permite sa reducem diferenta 1ntre cele doua atitudini la con-
ditii pur psihologice :;;i de a vedea in cele doua moduri de reactie ex-
presia ul1uia ~i aceluia;;i motiv. Din toate numeroasele exemple de ne-
gare a unoI' amintiri nepl,kute, pe care am avut ocazia sa Ie observ
in anturajul bolnavilor, este unul de care-mi amintesc in mod deosebiL
o mama imi da lamuriri asupra copilariei fiului ei, adolescent acum,.
atins de 0 boala de nervi, ~i cu acest prilej imi spune ca el, fratH 9i
surorile lui, pina 1a 0 virsta relativ avansata au prezentat incontinenta
nocturna, ceea ce nu este lipsit de importanta intr-o maladie nervoasa.
Citeva saptamini mai tirziu, cind ea a venit sa afie cum merge trata-
mentul, i-am atras atcntia asupra semnclor de predispozitie morbida ce
se manifesta 1a tinar ~i, in legatura ell aceasta, am invocat incontinenta
nocturna de care din5a imi vorbise mai inainte. Spre marea mea uimire,
ea neaga laptul, atlt in privintabolnavului meu; cit ~i in a celorlalti
copii ai ci. lVI-a'intrebat de unde 9tiu 9i a trebuit Sa-I spun ca ca insa9t

2) Daca Intrebam pe eineva daea nu cumva a suferit vreo infectie luetica.

eu 10 sau 15 ani mai inainte, In general nu tinem seama de faptul ca, din punct
de vedere psihic, aceasta boala este considerata eu totul altfel dedt, de exemplu,
o eriz8. de reumatism aeut. In anamnezele furnizate de parinti asupra fetelor su-
ferinde de nevroza, este dificil sa distingi eu eertitudine ceea ce tine de uitare
de eeea ce. tine de lipsa de sinceritate, deoarece parintii refuleaza In mod siste-
matic tot ceea ce ar putea sa eonstituie un eventual obstacol In ealea easatoriei
fiicei lor.
Un barbat care tocmai ·5i-a pierdut sotia iubita, in urma unei afeetiuni pulmo-
nare, imi comunica urmatorul caz de false lamuriri date medicului, fara a-;>i
putea explica altfel decit prin uitare minciuna spusa acestuia: "Pleurezia sotiei
mele nelnregistrind nici 0 ameliorare dupa mai multe saptamini, a fost chemat
pentru consultatie Dr. P. CercetInd antecedentele, el puse fntrebarile obi~nuite •.
intre altele vaind sa ~tie daca au mai fost ~i alte eazuri de afectiune pulmonara
in familia sotiei mele .. Ea raspunse negativ, ~i niei eu nu-mi aminteam de nimk
asemanator. In momentul In care Dr. P. se pregatea de plecare, conversatia atinse
ea din Intimplare 'lema excursiilor 'Ii, eu aeest prilej, sotia mea spuse: "Chiar
pentru a merge la Langersdorf, unde este inmormintat fratele meu, saracul, dru-
mul este prea lung". Acest fratemurise de vreo cincisprezece ani, din eauza unoI'
multiple leziuni tuberculoase. Sotia mea tin use mult la din suI ~i-mi vorbiSe ade-
sea de el. Imi mai amintesc, chiar, ca din ziua in care fusese stabilit cliagnosticul
de pleurezie, soi;ia mea era foarte ingindurata ~i spunea cu tristete; ,,$i fratele
meu a mUJ'it de 0 boalCi de plCimini". Or, amintirea aeestei boli a fratelui ei
era aUt de refulata In sufletul ei, IncH ehiar ;;1 dupa ee-~i spusese parerea in
legatura cu 0 excursie la L., ea nu ~i-a putut corecta lilmuririle date eu putin
L:nainte asupra al1tecedentelor maladive ale familiei. Eu inSU111i am suferit aceasta
amnezie In clipa In caJ'e ea vorbea de Langersdorf. In lucrarea pe care am
mentionat-o In repetate rlnduri, K Jon e s poveste~te uncaz absolut analog. Un
medic, a carui sotie suferea de 0 boalil abdominala cu diagll.osticul neclar, a fiieut
urmatoaJ'ea abservatie eu intentia de a-~i lin.i;;;ti consoarta; "Este ·bine di In
ram.ilia ta nu exista In antecedente nici un caz de tuberculoza ". Doamna a tas-
puns foarte surprinsa: "Ai uitat ea mama a murit de tubereuloza ;;;i ea sora
mea nu se va vindeea de aceasta boala pIna dnd nu se va Ineredinta unor
ITiedici ?".

495·
 111-8. pUS la curent CLl aces! amanunt, lucru pc care-l uitase C'u desa-
viniire 3).
Chiar la persoanele st'matoase, ferite de orice nevroza, se constatii
existenta unei rezistente care se opune evoci'irii de impresii penibile,
ca :;;1reprezentarii unoI' idei penibile 1,). Acest fapt, insi'l, nu apare in
intreaga so. semnificatie decit atunci cind examinam psihologia persoa-
nelor nevrozate. Sintem obligati sa recunoa~tem in acest elemental' in-
stinct de aparare impotriva repr:ezentarilor capabile sa trezeasca senzatii
. neplacute, in acest instinct care nu poate fi comparat dedt cu reflexul
can" provoaca evadarea in exercitii dureroase, unul din mecanismele de
bazi'i ale simptomelor isterice. Sa nu se opuna presupunerii £acute de
noL en privire la existent a acestui instinct de aparare, faptnl ca adesea
sintem in imposibilitatea de a ne debarasa de aminti rile penibile care
ne obsedeaza, de a alunga se11timente1e penibile de fe1u1 remu~carii, re-
gretului etc. Nu pretindem ca acest instinct de aparare este eapabil sa
se afirme in toate cazurile E?iea nu ar putea, in jocu1 fortelcr psihice,
sa 5e loveasca de factori care, in raport cualte scopuri, incearca sa rea-
lizeze contrariul ~i 11rea1izeaza impotriva instinctului respectiv. Princi-
pi'ul structural al aparatului psi/dc trebuie Sl1 fie recunoscnt ca con-
sand din suprapunerea, din stratificarea Tn-ai multo)' instanfe diferite,
:')i este foarte posibil co. instinctul de apdrare sA faca parte dintr-o i11-
stanta inferioara si sa fie ilIlPiedicat in actiunea sa de catre instantele
supe'rioare. Ceea ce dovede~te, totu~i, existenta ~i puterea i11stinct~lui
de aparare, sint procesele care, co. aeelea descrise in exemplele noastre,
pot fi reduse 10. aeesta. Constatam ca multe lueruri si11t nitate pentru
ele insele, insa in cazul in care acest lucru 11Ueste astfel, instinctul de
aparare i~i deplaseaza seopul ~i eufunda in uitare alt lueI'u, mai putin

3) Pe c1nd scriam aceste pagini, mi s-a intimp1at sa observ 1a mine insumi

un caz de uitare aproape incredibil: consulthld 1a 1 ianuarie registrul meu de
conturi, in scopul incasarii onorariilor, am dat de numele l\LJ Inscris pe 0 pa-
glna din luna iunie, fara a-mi putea aminti de cingva ci'iruia acest nume sa-i
apartina. Uimirea mea crescu cind, continuind sa rasfoiesc registrul, am constatat
ca pe acest bolnav I-am tratat intr-un sanatoriu, unde I-am VRzut zilnic, timp
de saptaminL Or, un medic nu uita dupa abia ~ase luni pe un bolnav tratat
'111 asemenea conditii. Era un paralitic, un caz lipsit de interes? ma intrebam,
Citind nota privitoare la onorariile primite, afiu toate detaliile care voiau sa 52
sustraga con$tiintei mele, M"J era 0 fetitEi de 14 ani, cazul cel mai remarcabil
din toate celecunoscute de mine in acesti din urma ani si care mi-a lasat 0
impresie de ne$ters, sfi:r~itul ei pricinui~du-mi momente 'extrem de' penibile,
Copilul suferea de 0 isterie evidenta ~i, sub influent a tratamentului, a marcat 0
ameliorare rapida ~i cOl1siderabila. Dupa aceasta ameliorare, parintii mi-au 1'e-
tr8S copilul care se plingea mereu de dureri abdominale, fapt ce a jucat rolul
principal in tabIoul simptomatic al isteriei sale, Dupa doua luni fetita murea
de un sarcom al ganglionilor abdominali. Isteria, la care copilul era incontes-
tabil predispusa, fusese provocata de tumoarea ganglionara ~i, pe dnd eu eram
mal ales preocupat de fenomenele zgomotoase, insii anodine, ale isteriei, nu .am
dat nici 0 atentie bolli insidioase, insa incurabile, care trebuia s-o dObaare,
4) A. Pic k a citat recent ("Zur Psychologie des Vergessens bei Geistes -'
und Nervenkranken ", Archiv fUr Kriminal-Anthropologie uncl Kriminalistik,
editata de H. Gros) o. fntreaga serie de autori care admit influent a factorilor afec-
tivi asupra memoriei ~i recunosc mai mult sau mai putin ceea ce datoreaza uita-
rea tendintei de a ne apara contra a ceea ce este penibil. Insa nimeni n-a descris
acest fenomen ~i ratiunile sale psihologice de 0 maniera aUt de completa ~;i de
frapanta ca Nietzsche intr-unul din aforismele sale (Dincolo de bine $i de rag,
II): "Eu am facut aceasta", spu11e"memoria" mea, "E imposibil s-o fi faeut eu",
"nune orgoliul meu ~i ramfne nefnduplecat Finalmente, memoria cedeaza.

496
 important, ins3. care, dintr-un H10tiVsau a1tul, se leagfl de cel principal
printr-o asociatie oareeare.
Acest fel de a vedea, dupa care 3mintirile sucomba cu Uflurinta mai
ales in uitarea motivata, ar metiia sa fie extins ~i in alte domenii in
care inca nu se tine sufident seama de aceasta, fara amai vorbi de
cazurile in care n1.1este deloe luat In eonsideratie. Astfel, dupa parerea
Inca, uu se da inca importanta meritata utilizarii l1l.arturiilor in jt-lS-
tit£'2 5>, atribuindu-se marturiilor facute sub prestarea de juramint 0
ac~iune prea purificatoare asupra jocului forte lor psihice ale lTlarto-
ruluL Toat§. lumea admite ca, in ceea ceprive~te traditiile ~i istoria
legendara a unui papor, trebuie tinut seama, spre a Ie intel<:~gebine,
de un motiv similar, adica de dorinta de a face sa dispara din amintirea
p()porului tot ceea ce rane~te sau 90cheaza sentimentul saU national. Un
studiu mai aprofundat poate ea ne va permite intr-o zi sa stabilim 0
analogie intre felul in care se fonneaza traditiile populare 9i felul in
can~ 5e :formeaza amintirile din copilarie ale individului. Marele D a r w i 11,
care a inteles foarte bine ca uitarea nu constituie cel mai adesea dedt
o reactie impotriva sentimentului penibil san dezagreabil 1egat de anu-
mite amintiri'9i-a bazat aceasta conceptie pe ceea ce el a denumit "re-
gUla de aur" a probitatii ~tiintifice 6).
Ca ~i uitarea de nume, uitarea de impresii se poate i11soti de false
amlntiri care, in eazul in care subiectul Ie considera Cel expresie a ade-
varului, smt desemnatc sub 11umele de iluzii de memorie. Aceste illlZii
de memorie, de natura patologIca - in paranoia joaca roIui u11ui e1e-
mentconstitutiv al delirului -au dat na~tere la 0 literatura in care
nu gasesc nici 0 aluzie la 0 motivatie oqrecare. Cum aceasta problema
reiese 9i din psihologia nevrozelor, nu ma voi oeupa de ea aiel. Voi
eita, In schimb, un exemplu personal, singular, de iluzie de memorie.
Recunoa9tem aid, foarte net, 9i motivatia prin rnaterialele incon;;tiente
refulate, ~i maniera in care ea se leaga de aceste materiale.
Pe dnd seriam ultimele capitole ale cartii mele Die 'Trauntde1itung,
ma aflam in vilegiatura, fara a ayea ladispozitie l1ici biblioteci, nici
c,§.rti de referinta, a9a incit eram obligat, sub rezerva corectarilor ulte-
rieare, sascriu din memorie multe citate ~i r~ferinte. Scriind. capitolul
asupra "viselor in stare de veghe", mi-am amintit de exeelenta figura
a acelui sarman eontabil, personaj din Nababul, caruia Alp 110 11S e

C f. H a n s G l' 0 S s, Kriminalpsychologie, 1898.

5)
Ern est Jon e 5 semnaleaza urmatorul pasaj din autobiografia Iu! D a r-
5)
WIn, unde se reflecta admirabil ~i probitatea sa !:Itiintifica, :.;i perspicacitatea sa
psihologicii: "I had, during many years, followed a golden rule, namely, that
wMnever a published fact, a new observation or. thought came across me, which
was opposed to my general resltlts, to make a memorandum of it whithout fail
at on{;e; for I had found by experience that such facts and thoughts were far
1l'wre qpt to escape from memory than favourable ones" (- "Multi ani ma COl1-
dusesem dupa 0 regula de aur, !?i anume ca de dte ori bill venea in minte
Ut"l fapt public at, 0 observatie sau un g'lnd nou care se impotrivea rezultatelor
mele generale, mi le notam imediat !?i fani gre~, deoarece experienta ma 'll1va-
tase Cd asemenea fapte!:li ginduri se uitau mult mai U90r dedt cele favorabile" -
vezi C h a r 1 e s D a r win, Amlntiri despredezvoltarea gindir'ii $i caractemlui
melt, A.nt.obiograjia, tradusa din limb a engleza de Vi 0 r i c a V. D 0 b r 0 vie i;
iar din limba' rusa de conf. V. Do r 0 g a 11, traduced eolationate de profesorii
V. Do-broviei ~i V. Mirza 1ji ·stilizate de Otilia Cazimir, Editura Aca-
demiei F.omane, Bucure;;;ti, 1962, p, 144). CHat 'In limba engleza in nota Iui
Freud. (Nota trad.)

32 - cd. 404 497

 D a u de t ii atribuie trasilturi care pot foarte bine sa aiba un carader
autobiografic. Crcdeam di-mi pot aminti foarte bine de unul din vlsele
pc care acest Om (care, dupa cite-mi aminteam, trebuia sa 5e l1UmH'lSca
Jocelyn) ~i Ie faurea in cursul plimbi'irilor sale pe strazile ParisuluL ~i
ineepui 8a-l reprocluc din memarie. Or, cum Jocelyn se arunea in iata
unni cal care ga1opa, pentru a-I opri, portier a trasurii se deschide. un
lnalt personaj coboara din cupeu, Ii stringc mina domnului Jocely::-c~i
Ii spune: "E~ti salvatorul men, iti datorez viata. Ce pot face pc:.tru
dumneata ?".
Mil gindeam eEl cele citeva inexaetitati pe care Ie puteam (CLiife:
reprodudnd acest vis VOl' fi u~or de corectat atunci dnd ma voi in-
Joarceacasa !?i voi avea cartea In mlna. Cind insa, in tors din vacant3-,
m-am apucat sa rasfoiesc Nababul, pcntru a coninmta textulcu manu-
scrisul meu, am incercat un sentiment de ru~ine ~i de surprindere l1e-
gasind nimic care sa semene cu reveria pe care 0 atribuisem domnului
Jocelyn, constatind chiar ca sarmanu1 contabil 5e nmnea nu JoceJyn,
ci Joyel!Se. Aceasta a doua eroare mi-a furnizat numaidecit cheia pen~
Jru explicatia celei dintii, adica a iluziei de memorie. Joyeux (a carui
forma feminina este Joyeuse) este traducerea £ranceza a propliuluimeu
nume (Freud). De unde provenea, insa, reveria pc care in mod eronat
o atribuisem lui D au d e t? Ea trebuie sa fi fast produsul meu per-
sOlla1,un vis eu oehii deschi;d pc care I-am truit eu insum.i ~i care nn
mi-a devenit con~tient sau care, daea vreodata voi £i aV"Lltcuno~tint;'i de
e1 a fast dupa aceeacomp1et uitat. E posibil sa fi avut acel vis chiar
1a Paris, in cursul uneia mntre numeroasele mele plimbari solitare ~i
triste, atunci dnd aveam aUt de mare nevoie de ajutor 9i deprotectie,
inainte ca maestrul Charcot sa ma fi introdus in cercul sau. Am avut
adesea ocazia sa-l intilnesc pe autorul Nababului in casa lui C h arc 0 t.
Singurul lucru care ma contraria in aceasti'i situatie, era faptul Ui ni-
mic nu-mi repugna mai muIt dedt conditia de protejat. Ceca ce S8 veae
1a noi in tara iti taie oriee pofti'i de a mai diuta protectie, iar carReteI'U!
meu nu 5e acomoda, de altfel, deloc eu atitudihea pe care 0 comporta
obligatiile de protejat. Eforturile mele au tins dintotdeauna catre liber-
tate ~i independenta, voind sa fiu un am care nu datoreaz<'i nimic nima-
nuL $i tocmai eu sa ma £i faeut vinovat de un asemenea vis (care nici
macar nu s-a realizat vreodata). Cazul acest •• furnizeaza ~i un excelent
exempl1..1de fel1..11in care raporturile n0astre cu propriu1 en (raporturi
reprimate in stare normalil, dar manifestindu-se victorios 1n paral)oia)
ne tulbura ~i inceto~eaza privirea noastra obiectiva asupra Iucrurilof 7).
Un aU caz de iluzie de memorie, care ~i el se lasa explicat intr-un
fel satisfacator. se apropie de acea"fausse reconnaissance" 8) de care
ne yom ocupa mai Urziu. lata-I:
Ii spun unuia dintre bolnavii mei, om ambitios ~i foarte dotat, ca un
tinar student s-a afirmat ca discipo1 a1 meu 9) printr-o interesanUi £1:1-
crare intitu1ata : Artistul. Eseu eu privire la 0 psihologie sexuaW. Crud,

7} 0 explicatie aproape exhaustiva a semnificatiei abisale a fanteziiloL eu

continutul ~i particularWitile lor, a dat 1a iveaHi A bra ham intr-o lucrare-
intitulatil Vaterretung und Vatermord in den neurotischen Phantasiegcbi/d,n" in
"Internationale Zeitschrift fUr Psychoanalyse", VIII, 1922.
8) In limbafranceza in textullui Freud. (Nota trad.)
S) Referire la Otto Rank, de care mai tirziu _Freud se va deta~a. (Nota tra(n_

498
 dncisprezeee luni maitirziu, aceastil lucrare a aparut in libr,~rii, boI-
navul meu imi spuse cli i~i aminte~te sa fi citit undeva (poate intr-un
catalog) anuntata aeeastA luerare, ehiar inainte de a-I fi vorbit eu de
ea (poate eu 0 luna, sau eu i?Bse 1uni mai inainte). Chiar atunei e1 se
gindea 1a l10tita aeeca, cOl1statind C;l autorul modificase titlul 1ucr1'irii
care se intitu1eazu Contrib1Ltii La 0 psihologie sexuaUi, in loc de Es€u
eu privire La 0 psihoLogie sexuaLa. Cerind lamuriri chiar autorului ~i
comparind toate datele, am fost nevoit sa conchid cli bolnavul meu vOla
sa-o;i aminteasca un lucru imposibil. Nici 0 notit3. care sa anunte aceastii
lucrare nu ap;;iruse inaintc de tip:'\rirea ei; in orice caz,nicaieri n-<1
fost yorba de ea, eu cineisprezcce 1uni mai inainte. Eram pe cale sa
renunt la interpretarea aecstci i1uzii de 111Cmorie,cind bolnavul vine
sa-111iimparta~easca 0 aHa iluzie de aeelaEligen. El erezuse ca a V8zUt,
nu demult, in vitrina unci libr~;rii, 0 luerare despre Agorafobie pe care
voia s-o cumpere, insa pe care n-a gasit-o inscrisa in Hici un catalog.
Am putut atund sa-I explic de ce cautarile lui au trebuit sa ramina
zadarnice. Luerarea clcspre agorafobie se nascuse in imaginatia lui, eu
titlu de proiect incon'?tient, e1 insu~;i trebuia 8-0 serie. An1bitia Sa de a
rivaliza eu tlnarul de ea1'e-i vo1'bisem Elide a serie 0 lucrare ~tiintifidi
care sa-1 introduea iIi eereul -elevilor mei, I-a dus atit 1a prima, cJ:t :,?i
]a cea de a doua iluzie de memorie. El si-a amintit atunei eEl notita
care-l indusese in eroare se raporta la 0 l{terare intitulati'i: "Genez~,
legea reproducerii". Cit despre moclificarea titlului de care vorbise
eu Insumi i-am sugerat· ideea, did mi-am amintit ca am eOI11.is 0 inex2c-
titate in inti tulare a 1uerarii discipolului men: spusesem Eseu, in loc de
Contributie.

B. UITARI DE PROIECTE

Nici un aIt grup de rcnomene nu S0 preteazd mai bine decii uitarea

de proieete la demonstrarea tezei ca sL1biciunca atentiei nu ajunge sa
explice prin ea insi'to;iun act 1'atat. Un proieet este un indemn la aetiune
care de-a cum are eonsimtamintul subiectului, 1nsa a earui executare
este fixati'i la 0 data determinaUi. Or, in intervalu1 care desparte eOl1-
ceperea proiectu1ui de execlttarea sa, poate surveni 0 astfel de modifi-
care·· in motivatie ine1t proiectul s~i nu mai fie exeeutat, Era ca din
aceast<l caUZ{lsa fie uitat : cl este pur ~i simplu schimbat sau suprimat.
In ceea ee prive9te uitarea de proiecte, care S8 produce zilnie ~i in
toatesituatiile posibile, departe de a 0 expliea printr-o schimbare 111
echilibrul motivelor, 0 l;:ls8m pur :;;i simplu neexplicat:'i. sau ne multu-
111imsa spunem ca 1a termenul de cxeeutie a lipsit atentia eeruts. de
aetiune, aeeea$i atentie care fusese 0 eonditie indispensabila in eonee-
perea proiectului :=;;icare, daea ar fi survenit la timp, al' Ii fast sufi-
denta ea sa asigure realizal'ea sa. Observarea atitudinii l10astre no1'male
eu privire la proiectele proprii aratE't gradu1 de arbitral' al aeestei ten-
tative de explicatie. Daca dimineata eoncep un proiect pc eare-1 arn de
infaptuit seara, se poate lntimpla ca anumite imprejurari s1 ma faca
sa meditez asupra lui de mai multe ori in cursu1 zilei, fiira a fi abs(;l,-lt
neeesar ca proieetul sa ramina toata ziua in clmpul con~tiint;ei rnele.
Cind m0111.entu1realizllrii se apropie, acesta i111iapare deodat1 in rninte
~i ma dctermina scl fae preg.'itirile pe care Ie neeesitA aetiunea ;:;1'0-
499'
ieetata. Dacii, plednd de acasa. iau 0 scrisoarc pe core 1mi propun s-(}
pun la cutia po~tala, nil am nicidecum l1evoie,fiind un individ norulal
51 nu nevrozat sa tin sc1'isoarea in mYna h;t lUDcul drumului si s;l caut
tot timpul la ~lreapta ~i la stinga 0 cutie pO,?hi;-" spre a exc~uta pro-
iectul meu, la prima ocazie : pun scriSO::ll'Ccl in buzunar, imi vad lini:;;lit
de drum, l[tsindu-mi ideile sa S2 sue-ccada. libel', ccmtind pe faptul ca
prima cutiepe care 0 voi zi1.ri1mi va atrage atenUa ::;i rn[l va dcterminn
sa vir mina in buzunar ~i sa scot scrisoarca. Atitudinc.l normaE! eu pri··
vire la un proiect gata conceput se ap1'opie Cll totnl de accea intnnita
b pcI'soanele d'iro1'a Ii se sugereaza sub hipnoza 0 "idee posthipnotiea
pc termen lung" 1). Fenomenul estc descris, in general, in feiul ur-
maror : proicctul '5ugerat somnoleaza 10.persoana respectiva pina ce se
apropie momentul executiei. Apoi se t1'eze;;;te::;i 0 impinge la aetinne.
doua situatE de viata p1'ofanul 1nsu::;i 1;;i da seama ea uitarea
proicctelor nu este deloe un fenomen elemental' ireductibil, ci autori-
zea:ca conduzia privind existenta unor motive ascunse. 1'v1arefer 1a
;;i Ja serviciul militar. Un indragostit care se prezinta 1<10 in-
tilnlre eu oareeare intlrziere, in zadar se va scuza fata de pa1'teneTa sa,
spunind ca, din nefericire, a uUat de aceastii il1t'iiniTe. Ea nu va ezita
s3.-i raspunda: "Acum un an, tu n-ai £i uitat., A·,ta e, nu ma mal
iubc:;;ti". $i daca, recurgind la explicatia psihologicEi. mcntionatii mai
SUS, el va eauta sa-9i scuze uitarea prin presing-ul unor afaceri urgente,
ferrieia~ de\renlnd la fel de I)Ht~:·unzat.o:lre in psihanalIza ca l~n D1edic
Ii va raspunde: "Este ciudat ca niciodata pina acum nu ai
fost tulburat de aface1'ile tale". Designr, feIneia nu va exclude mice
posibiIitate de uitare, numai eEl eo. Yil gindi, nu rara motiv, ca uitarea
neintcntionala este un indice aproape tot atit de sigur al unei anumite
1'e1evointe ell ~i'un pretext con~tient.
Tot astfe1, in viata militara nu se admite nid 0 diferenta intre 0
neglijenta prin uitare ~i 0 neglijel1~l intentionala. Saldatul nu trebuie
sa uite nimic din ceca ce Ii cere servieiul miUtar. Dad!, totu~i, el se face
Vlnovat de '1reo ulta1'e, in v1'eme ce sUa nrea bine ce se pretinde de la
e1, este pentru ca are motive care se~pun 'acelor care trebuie sa-l incite
111 indeplinirea datoriei militare. Soldatul ell stagiu de un an, care ar voi
sa 52 scuze la raport, spunind ca a uitat sa-;;;i lustruiasca nasturii, sa fie
sigur di va fi pedepsit. Pedeapsa pe care 0 putem considera ncil1sem-
nati'!, daca ne gindirn la o.ceea pe care ar fi riscat-o marturisindu-~i lui
::;ima1'turisind superio1'ilor lui cA Ii repugna toate aceste marun-
ale ser'1iciului militar. Tocmai pentru a fi seutit de aceasta pe-
rnai se'1eril, pentru 1'atiuni a:;;a-zidncl economice, e1 se serve:;;te
de uitare ea de 0 sCllza, in afara de cdzul dnd uita1'ea poate fi reala,
produeindu-se co. 0 modalitate de compromis.
Femeile, ca ;;;iautoritatile militare, pretind ca tot ceca ce Ie prive~te
sa fie sustras uitarii ~i astfel Bustin opinia ca uit211'eanu este permisa
dcdtin chestiunile fara importanta, in timp ee in lucrurile impo1'tante
ea este 0 do'1ada ca vrem sa tratam aceste lucruri ca lipsite de impor-

1) i
Cf. Be r n h.e m, Neue Studien iibel' Hypnotismlts, Suggestion uncZ l'sycho-
therapie, 1892.

5.00
tanta, adica Ie refuzam orice vaIoare 2). Este sIgur ca punctul de vedere
al aprecieriipsihologice nu poate fi cu totul indepart at in aceasta ma-
terie.Nirneni nu uita sa indeplineasca actiuni care Ii par importante,
aItfel s-a1' expune sa fie banuit de 0 tulburare psihica. Cercetarile nO[;$-
tre nu pot avea loc dedt in legatura eu p1'oiectele 111al rnuIt sau mai
putin secundare. Dupa parerea noastra, nu exista proiecte cu totul incli-
ferente, cad aClca astfel de proiecte a1' exista, nu vedern de ce ar fi ele
concepute.
Ca ~i in cdiul tulburarilor functionale descrise pina aici, am adunat
::,;iam incercat sa explic cazurile de neglijenta prin uitare pe care Ie-am
observat la mine insumi si an1 canstatat in mod invariabil ea uitarea
5e datora intotdeauna inte~'ventiei unoI' rnotive necunoscute ~i nedezva-
Iuite sau, daca ma pot exprima astiel, interventiei unei eontra-vointe.
Intr-o serie de aceste cazuri m-am gasH intr-o situatie care aminte~te
de conditiile se1'viciului militar, suferind 0 eopstringere irnpotriva eareia
n-am ineetat niciodata sa ma revolt, revoHa mea manifestlndu-se prin
uitare. La aeeasta trebuie sa adaug ea uit foarte u~or sa-i eomplimentez
pe oarneni cu ocazia anive1'sariIor, jubileelor, casatoriilor sau avansa-
rilor. Cu cit ma Inve1'~unez mal mult s-o fac, eu atlt mai mult nu-m1
reuseste. Voi s£i1'si prin a ma hOlari sa renunt la aeeasta si sa ascult
in mod constient 'si -volun tar de motivele care mi-o interzic.' Unui amic
care, cu ocazia miui anumit eveniment, m-a insarcinat sa expediez 1a
o data fixa 0 telegrama de felicitare (eeea ce, eredea el, imi va fi eu
aUt mai u~ar eu cit eu insumi trebuia sa telegrafiez eu oeazia aceluia~i
eveniment), i-am prezis ca sigur voi uita sa expediez atH 0 telegrama,
cit ~i pe eealalta. N-am fost deloe mirat vazind ea profetia mea s-a
realizat. Ca urma1'e a experientelor dureroase de care am avut parte
in viata, am devenit incapabll de a-mi manifesta interesul in eazurile
in care aceastii manifest are trebuie in mod neeesar sa imbrace 0 forma
exagerata, ineomparabila eu sentimentul lipsit de vlaga pe eare-l 1n-
cere eu in asemenea ocaz11.De cind mi-am dat seama eEladesea am luat
la a1tH 0 simpatie p1'efacuta drept simpatie adeva.rata, m-am revoItat
contra manifestarilor conventionale ale unei simpatii de comanda, mani-
festari carora, dealtfel, nu Ie va.d utilitatea soeiala. Numai decesele 5e
bucura de favoare in fata severitatii mele ~i, ori de cite ad mi-am pro'-
pus sa transmit condoleante eu prilejul vreunui deces, nu mi s-a 1n-
timplat sa n-o fi facut. Ori de cite ori manifestarile afective nu au ca-
raeterul unei obligatii sociale, ele 5e exprirna libel', fara a fi irnpiedi-
cate sau inabu~ite de uitare.
Locotenentul T. raporteaza ·un eaz de uitare de aeest fel, petreeut
in timpul captivitatii sale. Este yorba, de asemenea, de un proiect care,
reprimat 10. inceput, n-a reu:'iit mai putin sa-~i faea drum, dind in
acest fel na~tere la 0 situatie extrem de penibila.
"Comandantul unui lagar de ofiteri prizonieri este ofensat de unul
dintre eamarazii saL Pentru a evita urmarile supari'itoare, el vrea sa
aplice singurul mijloc de care dispunea, indepartindu-l PE; acesta din

2) In drama lui B. S haw Cezar $i Cleopatra, Cezar, anat pe punctul de a pa-

rasi Egiptul, este 0 vreme ehinuit de ideea de a fi avut intentia sa faca eeva,
insa nu-~i j)oate aminti ee anume. Aflam in cele dinurma ea voise sa-!jiiia ra-
mas bun de la Cleopatra! Acest amanunt este destinat sa arate, de. altfel in opo-
zitie eu adevarul istorie, ea Cezar nu prea era subjugat de mica printesa egip-
teana. (Dupa E. Jon e S, op. ::it., p. 488)

501
 urma prin transferul in alt lagar. Cedind insistente10r mai multoI' prie-
teni, el decide totu~i, fara tragere de inima, sa nu recurga la aceasUi
masura ~i sa se supuna unei proceduri de onoare, cu toate inconve-
nientele rezultate din aeeasta. In aceea~i dimineata, comandantu1 res-
pectiv trebuia, sub controlul unui gardian, sa facel ape1ultuturor ofite-
rUor prizonieri. Cunoscindu-~i de multa vreme camarazii, elnu se in~e-
lase niciodata fiicJ:nd ape1ul. De data aceasta, insa, e1 omise numele
ofel1satorului sau, in a~a fel incit acesta trebui sa ri'\111inape loc dupa
plecarea ceiorialti, pinii ce comandantu1 i~i dadu seama de eroare. Totw;d,
numele omis era scris foarte distinct in mijlocul foii. Acest incident a
fost interpretat de eel in cauz3. ea un afront premeditat, pe cind celalalt
n-a vazut in aceasta dedt 0 intimplare nenorocita care autoriza Ninuiala
eronata a celui dintii. Dupa ce a citit "Psihopatologia" lui F r e u d, co-
mandantul ~i-a putut face 0 idee exacta despre ceca ce i s-a intlmp1at".
Cazul in care uWim sa indeplinim actiuni pe care am promis sa Ie
indeplinim in beneficiu1 altora se mai explidi ~i prin conflictul intre a
datorie conventionala ~i 0 judecata interioara nemiirturisita. Binefaca-
torul este atunci, in general, singurul care vede in uitarea pe care a
invoca 0 scuza suficienta, pc cind solicitatorul desigur glnde~te, nu fara
motiv: "Nu avea niei un interes sa faca ceea ce mi-a fagaduit, altfel
n-2r fi uitat". Exista oamenipe care in general Ii consideram ca avind
uitarea facila ~i pe care Ii scuzam in acela;d fel in care Ii scuzam pe
miopii care nu ne saluta pe strada 3). Aceste persoane uita taate micile
promisiuni pe care Ie-au facut, nu se achita de nici un comision eLl care
S-C1U insarcinat, S2 arata putin sigure in lucrurile marunte ~i pretind ca
nu trebuie sa fie invinuite pentru aceste mid neatentii care s-ar ex-
plica nu prin caracteru1 lor, ci pdntr-o ,:mumita particularitate orga-
nlca '<). Nu fac parte din aceasta categorie de oameni ~i nu am avut
priJejul sa analizez actele unor persoane supuse unor amnezii de acest
gen, incH nu pot sa afirm nimic cu certitudine in privinta motive1or
care Ie regizeaza. Dar cred ca pot spune prin analogie ca este yorba

:1) Femeile, care au 0 intuitie mai profunda a proeeselor psihiee i.ncon~tiente,

sint in generCll inclinate sa se considere ca ofensate clnd n1.1sint rec1.1nosc1.1te
pe strada,c1.1 alte e1.1vintednd nu slnt salutate. Ele nu se gindese niciodata in
primul rind ea vinovatul poate sa nu fie decit miop sau ea nu Ie-a observat
pentru ca era scufundat in gindurile sale. Ele is' spun ea le-ar fi zarit eu sigu-
ranta, daca Ie-ar £i purtat maimulta stima.
4) S. Fer e n c z i spune ca era odinioara foal'te "distrat", :;;i di li uimea pe
toti eei care-I eunofiteau prin frecventa ~i ciudi'itenia aetelor sale ratate. Dar
aceastii "distraetie" a disparut aproape eomplet de dnd s-a consaerat tratamen-
tului psihanalitic al bolnavilor, ceea ce I-a obligat sa dea atentie ~i analizei pro-
priului sau eU. El crede ea lichidam eu aetele ratate atunci dnd ne sim-
tim fmpovarati de 0 mai mare responsabilitate. De asemenea, el considera pe
drept "distraetia" ca pe 0 stare i:ntretinuta de eomplexele ineon~tiente fii care
poate fi vindecata prin psihanaliza. Intr-o zi, totu~i, el crezu ea-:;;ipoate reprofia
o eroare tehniea pe care a sB.vir.;;it-oIn eursul psihanalizei unui bolnav. In acea
zi, el s-a aflat deodata expus la toate "distraetiile" de alUidata. Facu mai multi
pa:;;i gre~iti pe strada (reprezentare simbolica a stingaeiilor comise in tratament),
uita acasa portofelul, vol sa-;;;l plateasea biletul de tramvai cu un ereitar mai
putin, parasi casa eu hainele diu Incheiate etc.

502
 de un grad foarte pronuntat de dispret fata de altu1, dispret mfirturisit
91 incon~tient, desiguf, !?i care utilizeaza factofu1 constitutional pentru
a S8 exprima ~i manifesta 5) •
In alte cazuri, motive1e de uitare sint mai putin u~or de ghicit 9i
provoaca, atunci dnd sint descoperite, 0 mai mare surpriza. Astfel, am
remarcat ca dintr-un anumit numar de bolnavi pe care li aveam de
vizitat, singure1e vizite pe care Ie uitam erau acelea pe care trebuia sa
Ie fae un or bolnavi cu gratuitati sau un or confrati bolnavi. Pentru a
evita asemenea uita:ri de care ma rw;>inam, am luat obiceiul de a nota
de dlmineata toate vizitele pe care Ie aveam de facut in cursu1 zileL Nu
:'?tiu daea sd a1ti medici au recurs 1a ace1a!?imijloc pentru a ajunge 1a
aeela~i rezultat. Aceasta experienta, insa, ne furnizeaza 0 indicatie cu
privire 1a motive1e care-l imping pe neurastenic Sa-9i noteze pe fai-
mesul "eapat de hirtie" tot ceea ce i:;;i propune sa-i spuna mediculuL
8-a1' zice cii el nu are ineredere in puterea 9i fidelitatea memoriei sale.
De5igur, acest ·lucru este exact, insa eel mai adesea lucrurile se petree
asHel: dupa ce a expus inde1ung tulburarile pe care Ie resimte ~i a
pus toate intrebarile legate de aeestea, bolnavul face 0 mica pauza, dupa
care seoate din buzunar peteeul sau de hirtie ~i spune, seuzindu-se : "Am
notat pe hirtiuta asta anumite lucruri fara de care nu mi-a~ £i amintit
nimic". In cele mai muIte cazuri, nimic in plus nu se gase~te pe hirtie
in afara celor transmise. Deci el repeta toate amanuntele :;;i-9in"ispunde
singur: "Asta, am ~i spus-o". Capetelul de hirtie nu-i serve:'?te, fara
indoiala, dedt sa puna in lumina unul din simptomele sale, anume free-
venta eu care proiectele sale slnt tulburate de motive straine.
1V[avoi referi acum la un defect de care sufera :;;imajoritatea per-
soanelor sanatoase pe care Ie cunosc. Mi se intimpla foarte u~or, poate
mal putin u~or dedt atunci dnd eram tinar, sa uit sa restitui cartile
imprumutate sau sa amin anumite plati, neamintindu-mi de ele. Nu
demult, am ie:;;it din tutungeria de unde-mi cumparam zilnic tigarile,
uitind sa platesc. A fost 0 neglijenta cu totul inofensiva,dat fHnd ca
proprietarul tutungeriei ma cunoa9te :;;iera sigur ca a doua zi voi plati.
Insa intlrzierea, tentativa de a face datorii, cu siguranta ca nu erau
straine de considerente1e bugetare care ma preocupasera in ajun. Chiar
la oamenii considerati absolut one~ti, descoperim u~or urmele unei ati-
tudini duble cu privire la bani S;i prop~ietate. Cupiditatea primitiva a
sugarului care cauta sa puna mina pe toate obiectele (pentru a Ie duce
la gura), in general nu dispare dedt ineomplet sub influenta culturii 9i
a edueatiei 6).

5) E. Jon e s spune in privinta aceasta: "Rezistenta are adesea un caracter

generaL Astfel un om de afaceri uita sa expedieze scrisori pe care i le-a incre-
din\at - spre Ul10arasa suparare - sotia, dupa cum el poate "uita" sa faca
i
cumpara turile pe care le-a ordonat". (in 1. engleza in original, fara trad. ger-
mana subsecventa). (Nota trad.)
5) Pentru a nu abandona acest subiect, ma indepartez de subdiviziunea adop-
tata !Ii adaug la cele spuse ca, in ceea ce prive!lte problema banilor, memoria
oamenilor manifesta 0 partialitate particulara. Dupa cite am observat la mine
ins'.lmi, adesea eredem ea am ~i efectuat platile pe care Ie datoram, iar iluziile
de acest fel sint deosebit de tenace. In cazurile in care, ca la jocul de dirti, nu
este vorba de intereseconsiderabile, ci de pofta de ci~tig care are oeazia sa se
manifeste libel', chiar oamenii cei mai one!lti comit cu u~urinta gre~eli de calcuI,
sufera defeetiuni de memorie !i\i,fara a-!li da seama, se fac vinovati de mici tri-
:;;al'i. Nu in aeeasta constii actiunea psihologice~te reconfortabila a jocului. Afo-

503
 Poate gasiti d'i, citindexemplele de acest fel, arn sfir$it prin a cadea
in banalitate. Scopul meu in5a, a fost tocmai acela de a atrage atentia
asupra unor lucruri pe care taata lumea Ie cunoa$te $i Ie intelege in
acelu$i fel, altfel spus, sa reunesc fapte de toate zilele $i sa Ie supun
unui examen 9tiintific. Nu vad de ce s-ar refuza acestui soi de intelep"'"
chme, care reprezinta cristalizarea experientelor vietH cotidiene, un lac
printre cuceririle$tiintei. Ceea ce constituie caracterul esential a1 muncH
~tiintifice nu este natura forre1oI' studiate, ci rigoarea metodei care duce
1a constatarea acestor fapte ;;i realizarea unei sinteze cit mai laxgi po-
sibile.
In ceea ce priveEite proiectele de oarecare importanta, am constatat
ca, in general, ele sin! uitate atunci cind sint contracarate de rr1otiv€
obscure. In proiectele de mal mica importanta uitarea poate surveni ~i
printr-un alt mecanisrn, proiectul suferind contralovitura rezistentei In-
terioare care se opune unui .alt ansamblu psihic oarecare, in virtutea
unei simpleasociatii cxterioare intre acest ansamblu ~i proiectul In
chestiune. lata un exemplu: imi place sugativa buna Eli imi propun,
profitlnd de un drum pe care n am de facut in ora9' dupa-amiaza, sa-mi
eumpar. Timp de patru zile la rind, in5a, uit acest proiect al meu 9i
sfin;;esc prin a ma intreba care poate fi cauza acestei uitari. 0 gasesc,
amintindu-mi ea am obiceiul de a scrle L6schpapier, ins§. de a spune
FLiesspapier 7). "Fliess", insa, este numele unuia din prietenii mei de la
Berlin, de numele canlia s-au asociat in mintea mea, in ultimele zHe,
idei 1;;1 preocupari penibile. Nu pot sa madeseotorosese de aceste idei
$i preocupari, insa instinctul de aparare se manifesta deplasindu-le, pro-
fitind de asemanarea fonetica, asupra proiectuiui mai putin important,
care este astfel 9i mal putin rezistent.
o pozitie direct§. ili 0 motivatie mai indepartata s-au manifestat
simultan in urmatorul caz de intirziere : am seris, pentru eolectia Grenz-
fragen des Nerven und Seelenlebens, 0 scurta monografiecare repre-
zenta rezumatulcartii mele Die Traumdeutung. Be r g ma n n, din
Wiesbaden, lmi trimite corecturile, rugindu~ma ~sa Ie rezolv rapid, de-
oarece e1 vrea ca aparitia fasciculei sa aibaloc 1nainte de Craciun. 00-
rectez '9palturile in aceea:;;iseara~i Ie iclepunpe biroul meu, pentru a 'Ie
ex<pedia a doua zi dimineata. A cloua zi uit ,eu totul de proiectul men
:;;i,ml-mi amintescc1ecit dupa-amiaza, zannd pachetul pe masa. Dar :;;i

rismul dupa care adevaratul caracter a1 omu1ui se manifesta In joc este exact,
cu conditia sa 5e recunoasca cii este yorba de caracteru1' refu1at. Dadi este
adeviirat cii slnt inca garsoni de cafenea sau de restaurant capabili sa comita
erod de calcul involuntare, aceste erori comporta in mod evident aceea~i expli-
catie. La comercianti se poate adesea observa 0 anumita ezitare 111 efectuarea
pliitHor: nu trebuie sa se vada in aceasta 0 proba de reavointa, expresie a do-
rintei de a se imbogiiti pe nedrept, ci numai expresia psiho1ogicii a unei rezis-
tente pe care 0 mani£estam in momentul in care ne despartim de banii no~tri.
B rill observa Cll perspicacitate in legatura cu aceasta: "We are more apt to
mislay letters containing bills than checks" ("Sintem mai inclinati. sa ratacim
scrisori care contin facturi dedt scrisori continind cecuri"). Daca femeile se do-
veclesc foarte putin dispuse sa-~i plateasca medicul, acest fapt tine de mobi1uri
foarte intime ,?i inca prea putin elucidate. In general, ele i~i uWi portmoneul,
ceea ce Ie pune in imposibilitatea de a plati onorariul curent; apei ele uita, de
asemenea, sa expedieze onorariile, odata ajunse acasa, indt se peate spune ca,
la urma urmei, 1e-ai prim it "pentru ochii lOr frumo~i". S-ar spune CEl te remu-
nel'eaza cu surfsu1 lor.
7) Ambe1e cuvinte inseamna in 1. germana "hirtie sugativa". (Nota trad.)

504
 in acea zi inca, apoi ~i-n dimineata urmatoare, uit sa trimit corecturHe.
Abia in dupii-amiaza ce1ei de a doua zile ma trezese bruse, iau corec-
turile 1?iies grabit spre a pune pachetul in prima cutie p01?taUi.Pe
drum, ma intreb mirat care ar putea fi cauza intirzierii mele. Este e~-
.dent ca nu tin sa expediez corecturile, ins<1nu inteleg pentru ceo In
cursu1 aceleia1?iplim:biiri, intru la editmul meu din Viena,iCare a pu-
blicatcartea mea despre vise ~i, ca impins de 0 inspiratie subita, Ii
spun: ,,$titi di am scris 0 noua varianta a Fisului? - A, \s-avem 1er-
tare! - Lini~titi-va, este yorba de 0 scurtii illl.onogro.fiepent1'ucolectia
L1hvenfeld-Kurella". Nu s-a lini~tit, iemindu-se de p1'ejudiderea vinziirii
cartii. 1ncerc sa-I dovedesc .contrariul ~i b urmall intreb : "Daca v-a~
fi lCerut autorizatia, ino.inte de a 'serle aceasta mOl1ografie, mi-ati fi 1'e-
fuzat-o? - Nu, desigur r". ,In ceeace m.'1 priw.'1?te,ered ca eram eu
totul in drepturile me1e $i n-aJ.l1fEiGutdecit sa ma .conformez uzajului.
eu toate acestea, 111ise pare ea ueeea~i temere ea aeeea manifestata
de editor .a fost cauza tergiversarii trimiterii corecturilor. Aceasta aprc-
hensiune se leagEi de 0 imprejurare anterioa1'a, indeosebi de obie:ctiile
ce mi s-au adus de eatrcun aIt editor cind, obligat de a serie pentru
"Manualul" Iui Not h nag e I eapitolul despre paralizia cerebrala in-
fantila, am reprodus in aceastii lucrare dteva pagini dintr-un memorlu
asupra aceIeia~i chestiuni, apiirut 1aedito1'ul eartH me1e Die Traum-
deutung. Inaeest din urma caz repro$ul nu era mai jlJstifkat, deoarece
prevenisem :in mod cinstit peeditorul memoriului :in legatura feu inten-
tia mea de a luade acolo c:iteva pagini pentru Iucrarea mea idestinata
"ManuaIuIui" lui Not h-n age 1.
Fiicincl 0 retrospeetiva a amintirilor me1e, evoe 0 intlmplare 1?imai
veche dnd, eu oeazia traducerii unei carti franeeze, am lezat intr-adevar
o.numite drepturi de proprietate Iiterarii. Adaugasem textului tradus
ni$te note, fara sa fieerut autorizatia autorului, ~i am avut oeazia, citiva
ani mai tirziu, sa ma asigur di acesta nu era deloe multumit de Upsa
mea de condescendenta.
Exista un proverb care dovede~te di hunul simt popular sesizeaza
corect faptul ea nu este nimic intimplator in uitareade proiecte : "Ceea
C2 ai uitat 0 data, vei uita:;;i alta data".
Fara indoiala, nu se poate sa uu recunoa1?tem G3. tot ceea ce s~ar
putea a£i1'ma despre uitare ~i a:ctele ratate este :socotit; de ditre majo-
ritatea oamenilor, fiind cunoscut ~;ica de 'la sine :inte1es. Dar, de ce
oare este necesar prezenti'im con~tiintei lor 'Ceea ,ee ei cunosc aUt de
bine? De cite ori n-am auzit spuniudu",se: "Nu-mi dati aesst comi-
__sion, n voi uita eu siguranta". In aceasta pre'dictie nuera, desigur, ni-
mk mistic. eel care vorbea astfel simtea in el, vag, intentia de a nu
seachita de ,comisio11~i claar ;;ovaia s~o miirturiseasca.
Uitarea de proiecte are 0 buna ilustrare :in ceea ce s-a1' putea numi
"coneeperea false10r proieete". I-am promis unui tinar autor sa scrlu
o recenzie asupra unei mid Iucrari pe 'care '0 scrisese. Rezistente inte-
1'ioare, de care nu-mi d,'ideam seama, m-au facut sa amin acest proiect
pina ee, intilnindu-l intr-o zi pe autor ~i ced:ind insistentelor sale, am
sfiqit prin a-I promite sa-I indeplinesedorinta ehiar in seara aeelei zile.
Eram pe deplin hotarit sa-mi tin promisiunea, insii uitasem ca In
aceea$i seara trebuia sa redactez deurgenta un raport de ex:pertiz3. me-
dicala. Dindu-mi :in celedin urma seama ca concepus€m un fais proied,
am ,renuntat 10.Iupta impotriva rezistent810r mele "}ii-am fa'cut 'cunoscut
autorului Cii-111i retrag promisiunea.
50:5
 VIII
CONFUZII SI STINGACII 1)

Din" luerarea mentionata, a Ini Meringer ~i Mayer, mai citez pasajnl

"Care uI1meaza :
"Lapsusurile vorbirii nu sint fenomene izolate. Ele cOH~spund gre-.
selHol' 1a 'care sint sUDuse si celeialte activitati ale oamenilor $i care
'sint cun05eute sub demimire~ absu1'da de ratdciriJ< (p. 98).
A~adar nu sint primul care a atri'buit un sens $io intentie mieilor
±ulburari functionale ale vietH 'Cotiidiene2) •
Daca gre$~1ile pe care 'Ie saviqim dnd ne LServimde limbaj, care
este 0 functiune motorie, admit 0 atare conceptie, nici un fapt nu se
opune ca noi sa extindem aceastaconceptie la gn"$elile de care ne
facem vinovati atunci dnd executam aIte functiuni motorii. Impart
aC2ste din urma erori in doua grupe : prima cuprindecazuri!le in care
actul ,1'ata't pare a con.stitui ~lementul esential. Acestea sint, ca sa zi-
oem a$a, cazurile de non-conformitate ale adu1ui 'cu intentia, decicazu-
rile de stlngacie notorie. In grupa a doua includem cazurile in care in-
treaga actiune pare absurda, parind a nu raspunde nici unui scop : ac-
tiuni simptomatice $i accidentale. De altfel, linia de demareatie 'intre
crceste doua grupe nu este neta ~i, in cursul expunerii noastre, vom avea
-prHeju1 sa ne -convingem ca diviziunile pecare Ie adoptam nu au decit
o valoaredeseriptiva $i sint in contradietie cu unitatea interna a fen 0-
'menelor care ne intereseaza.
Nu cI~tigam nimic, din punctul de vedere .al intelegerii psihologice
a "stingaciei", concepind-o ca pe 0 ataxie, ~i in special ca pe 0 "ataxie
'Cortlcala". Sa incercam, mai degraba, sa raportam fiecare ,din cazurile
de -care ne YOm o'cupa la conditiile 'in care acesta se produce. Voi avea
din nou ocazia sa utilizez in a'Ces'tscop Dbservatii facute asupra propriei
-persoane ~i care, tin sa predzez chiar aid, nu sint prea numeroase.
a) Mai demult, pe dnd faceam mai des dedi astazi vizite 1a domi-
dUu, mi se intimpla frecvent ca, odaia ajuns in fata u$ii la care trebuia
'sa sun sau sa bat, sas'eot din bU2Junar cheia care-mi servea 1a deschi-
-derea u~ii easei mele, ca apoi S-D pun imediat 1a loc, nqinat. Obser-
-vindu-ma mai atent, am conchis -ca aeest act ratat care con5ta in a
scoate cheia mea in fata u~ii domiciliului altuia, semnifica un omagiu
adus easei pe care 0 vizitcrm. Era 'ea sicum as fi volt sa spun: Aiei
'sint ca la mine acasa", ,deoarece confu~ia nu s~ producea dedt in" rata
,'Caselor in care bolnavii ma consrderau binevenit (se intelege de 1a sine
-eEl nidodata n-am comis confuzia inversa, adica sa sun la usa propriei
mele !locuinte). '
Actul meu ratat era, ded, reprezentarea simbolica a unei idei care
"nu era fS.cuta sa fie 'luata 'serios de con$tiinta mea, deoarece, in reali-
1)Titlul eapitolului in original este Das Vergreifen. (Nota trad.)
~) 0 publieatie a lui !vI e r i n g e r mi-a dovedit' ea nu am avut dreptate sii-i
,atribui acestui autor acest fel de a vedea lucrurile.

:506
;tate, neurolo'gul 'ltie foarte bine eel bolnavul nu-i este ata~at dedt atit
tim!p dt a'lteapEi de la dinsul un avantaj~i di simpatia oalda pe care
lt1susi mediC-ul 0 arata ·bolnavuluiconstituie 'cel mai adesea un mijloc
psihic care face parte din tratament in general.
Numeroase observatii fa'cute de alte persoane asupra lor 1nse1e arata
caeroarea in care cheile joaca un 1'01 important nu-mi este sped fica .
doar mie ..
In lucrarea Contributions a la psychopathologie de la vie quotidienne
(Arch. de Psychol., VI, 1906). A. Mae de r deS'crie expcriente aproape
identicecu ale mele; ,,11 est arrive a chacun de sortir son trousseau,
.2Xl arrivant a 13. porte d'un ami particulierement 'cher, de se surprende,
pour ainsi dire, en train d'ouvrir avec sa clef cOmme chez sol. C'est un
se sent - ou qu'on voudrait se sentir - comme chez soi, aupre.s de
'Cet ami II il).

E. Jon e s (op. cit., p. 509): "The use of Keys is a fertile source

i)f occurrences -of this kind of which tv/Oexamples may be given. If I
,am disturbed in the midst of some engrossing work at home by having
.go to the hospital to .carry out some routine work, I am very apt to
iiind myself trying to open the door of my laboratory there with the
key of my desk at home, although the two keys are quite unlike each
other. The mistake unconsciously demonstrates where I would rather
be at the moment. - Some ye~rs ago I was acting in a subordonate
position at a certain institution, ,the front door of which was kept loc-
:icoo, so that it was necessary to ring for admission. On several occasion
][ found myself making serious attempts to open the door with my house
key. Each one the permanent visiting staff, of which I aspired to be
;a member, was provided with a key to avoi'ded the trouble of having
to wai,t at the door. My mistakes thus expressed my desire to be on a
similar fooling, and to be quite "at howe there" 4).
D 1'. H ann s S HC h s poveste9te de asemenea : "Port totJdeauna asu-
'Orea mea doua chei, din care cu una des chid usa biroului meu iar cu
~lta u~a locuintei mele. Ele nu s1nt w;;or de conf~ndat, dat fiind ~a cheia
de la biroul meu e5te pe putin de trei ori mai mare dedt aceea de la 10-
cuinta. In afara de aceasta, pe prima 0 port totdeauna in buzunarul de 1a

3) In limba franceza In original. "I s-a IntImplat fiecaruia dintre noi ca, so-
sind la u~a unui prieten foarte drag, sa-;;i scoata trusa de chei ;;i sa se sur-
'Prinda, ca sa spunem a'ia, pe cale de a folosi propria-i cheie, ca la el acasa. Este
{) zabavii, fiindca, oricum, trebuie sa se faca uz de sanerie, ciaI' este 0 dovada ca
respectivul se slmte - sau ar dori sa se simta - ca acasa la sine In casa acelui
prieten ". (Nota trad.).
4) in limba engleza in original. "Utilizarea cheilor constituie 0 sursa bogata
de asemenea fenomene, din care pot fi date doua exemple. Daca sint intrerupt
dintr-o activitate pasionanta desfa;;urat.1 acasa ;;i sint nevoit sa merg 1a spital
;pentru a munca de ruhnEt, sint predispus sa incerc a descuia u:;;a laboratorului
'ell cheia de la biroul de acasa, de;;i cele doua chei siut absolut diferite. Eroarea
savirsitii in mad inconstieut ciemonstreaza unde as fi dorit sa ma aflu in acel
mom~nt. In urmii eu cftiva ani lucram pe un post de subaltern fntr-o anumltc'i.
institutie a direi u;;a principala era tinutii mereu incuiatii, incH trebuia sa sun
,ca sa pot intra. De mal multe ori m-am surprins facind serioase incercari de a
rlescula u~a cu cheia de la casa mea. Fiecare membl'u din personalul permanent,
-si1;uatie1a care fii eu aspiram, avea cheia sa, spre a Se evita siciiala a9teptarii la
.'§1~a. Erorile mele exprimau, astfel, dorinta de a doblndi un statut similar ;;i de a
;!fi acolo "acasa" cu adevarat". (Nota tract.)

507
 pantalol1, iar pe cealalta in buzunarul vestonului. eu toate acestea, adeseE?
mi s-a intimplat sa constat, cind ma aflmll in fata vreuneia din cele dCU2
u~i, ca-mi pregatisem, pe dnd urcam scarile, 0 cheie in locul celeilalte.
M-arn hotarit sa lac 0 observatle statistica : cum in fie care z1 ma gas0am
in fata celor doua w;d intr-o dispozitie psihicd aproape identica, Eun tI38
concluzia d'i confuzia intre cele doua chei, daed era determinata de mcl::i-
Iuri psihice, a1' fi trebuit :;;iea s5. fie supusa unei anumite regularita"i/J.
Continuindu-mi observatiile, am eonstatat ea in mod regulat voiam S2
dcschid u,?a biroului eu eheia loeuintd rne1e, pc cincl nctium;~, inversa DD-
s-a produs decit 0 data, intr-o zi in care, intorcinclu-ma acasa ohosit,
am c2ima a:;;teapta un musafir ; faeui atuncl incerearcn de a deschide L:'2[,
de la locuinta eu chia biroului, prcl mare pentru broasea respectivA",
b) De 'lase ani arn obiceiul de a suna de doua ori pe zi, 1a ore fixe, 12:
u;;a unei case, In timpul aeestor :;;352 ani, mi s-a intimplat ea In doua
duri (la scurt interval) sa urc eu un etaj mai sus. Gelata o1'ani absorbH. dE
un vis ambitios, in care ma vedeam "urcind la nesHr;;;jt", indt l1-am auzit~
aiunel dnd am pus piciorul po prime1e trepte ale etajului al treilea, de3-
chizindu-se usa cmartamentului de 1a a1 doUea, unde eram astentat. A
doua oara, de' aseinenea mi S-3 intlmplat sa depa:;;esc nivelul pentru C2
cram "scufundat" in ideile mele. CUid, observidu-mi gre~eala, am facu:
Cedeintoarsa ili am ineeleat S2c-lllidcfinesc \'i5ul care ma Clbsorbise, am
constatat di fusesem, minioO'contra unui critic (imi'lginar) allucr<'irilor me1£
repro9a ca merg "prea departe", Cd "vreau sa zbo1' prea sus".
c) Pe masa mea de 1ueru se aila ailezate, de ani de zile, ~ ac-ela~ilee
~i in aceea9i ordine, un doc an pentru reflexe $i un diapazol1. Intr-o zi, In-
data dupa terminarea eonsultatiilor, trebuia sa iau un tren local. Foarte
zorH sa plee, spre a nu pierde trenul, streeor in buzunarul pa1'desiului di~
apazonul, In locul ciocanului pe care voisem sa-l iau. Greutatea diferitE:
a obiectului m-a adus la realitate 9i rni-am observat gre:;;ala.Aeela care nu
are obi$nuinta de a medita asupra micilol' incidente de acest fel, va spune
fal'd indoiala di graba eu care-mi faeeam preparativele de plecare explica
$i scuza 81'oarea. In ceea ee maprive$te, am vazut in aceasta confuzie intre
diapazon ~i docan 0 problema, pe care m-am straduit s-o 1'ezolv. Pripeala
mea era 0 ratiune eu totul suficienta in evitarea erorH $i, deci, a unei
pierderi de bmp.
A~adar, cine a fost acela care a pus m1na u1tim,a oara pe diapazon?
Este prima int1'ebare pe care mi-o pun. Acesta a fast, acum citeva zile,
un copil idiot, caruia Ii examinam atentia 1a impresiile senzoriale ~i care
a fast aUt de captivat cle diapazon inelt numai cu greutate iI-am smLus
din miini. Ar urma ca sint 91 eu un idiot? Asta S-3.1'parea, dici prima
idee eare-mi vine in cap in legatura cu cuvintul "ciocan" ,5) este Chamer
("magar" in limb a ebraica).
Dar ce-o fi insemnind aeeasta injurie? Sa examinam putin situatiao,
M8. g:n'ibese S8. consult un J:?olnavcare locuie$te in periferia vestica a o1'a-
$ului f?icare, dupa cite mi s-a comunicat printr-o scrisoare, a cazut aCUln
citeva luni de pe baleon :;;ide atunci nu mai poate merge. Medieul care
ma cheama pentru consultatie Imi serie Ca eziti:i, in ceea ce prive~te di-
agnosticul, intre 0 leziune medulara ~i 0 nevroza traumatica (isterie)t

5) In limba germana der Hammer. (Nota trad.)

508
 Ded slnt invitat sa tran~ez chestiunea. Este rnomentul sa ne amintim ca
1.L ";}L,[,; s,l £1m f(nrte circumspccti in cazuriJc. de diagnostic dificil. Po.
nu lipsesc medicii care pun eu prea marc u:)urin~a diagnosticui
'.](;0 i.:;tcrie acolo unde oste yorba de lucruri mult mai serioasC'. Injuria, in-
nu c:ste intotdeauna justificata I IntimDlarea f,lee ea mica sLltie de ca-
Le [-'1'aL'i uncle trebllia sa cobol' s;'i fie aec~a9i eu aceca in care a{n coborit
.;:\1 ciEva :mi in urma, c'inc1 aveam de vizitat un om care, in urma unci
prezcnta anurnite tu1bun"tri ambulatorii. Pusesem diagnosticul de
151;c1'1e si supusesem boinavul unui tratamcnt Dsihic. N-am intirziat inS[1
32-tn1 &Ul seama ca, daea diagnosticnl meu nu ~;ra cu totul inexact, el nici
ilU era ell tatul exact. Un mare uumar de sim.ptome ale acestui bolnav
'-'CC:f~\ de natura isterica si n-ClU intirziat sa dispan'i sub influenta trata-
111entuluL Dar indaratul 'acestor simptome S··8U relevat altde, r~fractare
" tratamentul men si care nu ))uteau fi atribuite dedt unei scleroze mul-
CC'l care au ex'aminat boll-l£lvuI dupil mine n-aU intimpinat nid 0
in recunoa~terea afeetiunii organice. $i eu a~ fi procedat ca me-
care m-ClU succedat. Nu-i 1n53.nlai putin 2C\eVarat ca existau din Dar-
tc~-mi toate .aparentele unci grave crori. ~~ Intele€ie' de la sine ~a pr;mi-
S{U,I1':?,::1 ch: \'l11decarc\ pe care [1.111 crezut ca 0 pot face bolllav'ullll, I1-t1 ptl-
tUf, fi 2cckveri.ta. Confuzia care 111-a fiieut sa streeor In buzunar ciiapa-
zlm'.ll in locul ciocanului, puree! elcci sa fie ra1macita in feInl urmator :
."TIn.bedI, magar ce e~ti, ia aminte de data aceasta ~i nu mai pune diag-
de isteric Cleolo uncle cste vorba de 0 boaUl incurabWi, cum ti s-a
lntimplat «cum dtiva ani, in aceea~i loc21ibte, eLl acel am sarman 1". Din
fericire pcntru Lnica n1ca analiza, dar- din ncfc-r cire pentrll dispozi'.ia Ill(}a
om, I).tins de 0 grava paraliz e spastica, venise s11-1con-
CH citc'va ziL: inail1tc C~~:la-I fi ~lLizut pe cop ttll idiot, preCU111 ~i a doua
,.{.;L dt.11)a aceasta.
Dur)9. cun1 \"edCl11, de data Hceasta l)rin cDnfuzie s-a cX:l)rinlat \Tocea
J.TJtcJcriticii. I)caltf: 1 C011fuziD 5e Dr2t(\Jz~i in rnod deosebit 111 CLCest sens.
actct~l1::l 0 rcprezinta rJC alta~ s~i\rir)it~l 111ai Inai11te.
Se intelc'&;0 de 1a sine di neindcminarea poate fi utlla 1a on1.ultime
;,(, ::dtc' intcntii obscure. lata un prim exemplu: mi se intimpla rar sa
Sr;)t'g vrenD lueru. Nn ca Cl';> £i nemaiintilnit de indenl1natic, insEt data fi-
Ind mtegt·itatea aparatuJui [neu neul'Omuscular, evident di nn exista mo-
Uve s,'i Cae mi,;>cfiri stingace care s:\ aib\ cfecte indezirabik. A~a se face
c~i nu-mi amintese sa £i spart san stricat vrcun obiect oarecare in casi'i.
Din pricina ingustimii cabinetului men ck lucru, adesea am fost obligat
atitudinile cele mai incomodc· pcntru a manipula obicc'dcle de ;"1'-
;;>ide piatra din care posed 0 miCE! colectie, iar eei can:: l11-Ein privit
fii'-'Llc! acest lueru ;;;i-au exprimat de m.ultc ad teama e[t voi scapa un obi-
,e,er ssm aUnl din mina o,;i-1voi distruge. Niciodata, ins[t, nu 11).1 s-a intim-
asemenea accident. Atunci de ce mi s-a intimplat intr-o zi S[t las
scape ~i s[t se sparg2l capaen] de marmur;'i a] modcstei mele
2;~i~irnari?
Cilimara mea se compune dintr-o placa de marmura avind 0 cavitate
destinata sa cantina un recipic;nt de stida. Ea este acoperit[l de un ca-
P,}·i: en buton, tot din marmura. Indar[,tul acestei dilimari so. gase;;te 0
f~hidanda de statuete de bronz $i de figurine de teracota. !ntr-o zi ma
aWez la rnas,1., ca sa scrin, ~i ell mina care tine tocul execut 0 mi>;care
,~:xtr:'m de sUngacc' ~i de larg[t, fJ.cInd sa cada 1a pamJ:nt eapacul care era
509
a~ezat linga calhnara. Explicatia nueste greu de gasH. eu citeva ore 11lat
1nainte, sora mea int1'ase in cabinet pentru a vedea ce noi achizilii BIn':.
fileut. Ea Ie-a gasit £oartc frumoasc ~i a spus : "Acum biroul tau estefear-
te frumos impodobit. Doar callmara nu sc potrive9te cU re5tu1. Iti trehuJe-
una mai frumoasa". les eu sora mea, spre a 0 insoti, neintorcindu-mc', 02--
cit dupa citeva ore. $i atunci, ered, am executat d\limara condanm~;t2_
Voi fi tras eoncluzia din cuvintele surorii mele ea ea avea jntentia s{;-:;JJl
ofere eu prima ocazie 0 dilimm.-a noua 9i, pentru a 0 obliga sa-;;i realiz82e
intentia, pe care i-o atribuisem, In-amgrabit 8-0 pun in fata 1.111ui fapt Jm-
plinit, spargind vechea calimara pe care 0 gasisc urita? Dad\. este <1$8,.
mi9carea mea brusca nu era sting ace dedt in aparenta; in realitate. e2:
era ext rem de precis;), conform.'! cu scopul, pentru ca a9tiut sa crute tca.te"
celelalte obiecte care se aflau imprejur.
Cred ca acest rationament S8 aplidi la 0 intreaga serie ele rnisd\ri IE
aparenta stingace. Estc adevilrat ca aCeste mi~ca1'i apal' violenk, brlJ<t;:de,
in acela~i timp spasmodice ~i ataxice, fnsa ele sint dominate, ghidate de c
intentie $i l$i ating scop1.1leu 0 siguranta pe care multe dintre nTl$cL:
n03st1'e con$tiente $i vol1.1nta1'ear putea-o invidia. Aceste doua car2::"te~
ristid, violent a ~i siguranta, Ie' sint dealtfel com1.1nee1.1manifestiiriJe mo-
trice ale nevrozei isterice $i e1.1acelea 2Je somnambuHsmului, ceea C'~ do--
vedc$te Cd in toate eazurile eSIc yorba de acelea$i modificari, inca r,ccu-
n05e1.1te,ale proces1.1luide cxcitatie.
Observa\ia urmatoare a cloamnei Lou Andreas-Salome dernonst:r-e8ZS.
foarte bine di 0 "stlngacie" renace poate 51uji eu multi'! amabilitate iD-
teutiei ascunse : "Pe timpul dnd laptele incepuse sa fie un articol n'T
pretios, mi se intimpla, spre marea mea groaza, si'iA las sa dea in foe ort
de dte ori 11fierbeam. Am incercat sa Iupt impotriva acestui accident su-
paratDr, dar a fost in zadarcu toate ea in general 11.1.1 sint c1istrati'l:;;i nC?:l-
tenta In imprejurarile curente ale vietH. MacaI' daca accstc aecic1ente alii
inceput sa se produea dupi"i moartea tericrului men alb, la care
nespus de mult (pe nume "Drujok", ceca Ce in i'use~tc inseamna "prie-
ten", nume pe cDre-l merita mai mult dedt multi oameni !). Dinlpotri'':8~,
tocmai di dupa moartea ciinelui am ineetat sa mai las laptele sa clea 'in
foc. Primul me1.1gind a fost : .,Laptele nu mai cIa in foe; en atit mai bine,.
did ceea ce s-ar imp1'a$tia pe jos san pe pHta, nu 9i-ar mal g2si nki c
Intrebuintare". In acela$i timp il vedearn pe Drujok al me1.1,n:;;ezatin
ta mea, oc11i$i urechi, urmiirind cu 0 infati$are grava opera\ia fierberjj,"
en capul putin indinat $i dind imperceptibil din virful cozii, in 3l?te}:''C
tarea sigura a magnificului clezastru ce trebuia sa se produca.Atunc1 ta-
tul deveni limpede pentru mine, intre altele faptul di I-am iubitmai nlUlt:
decit a~ £i crezut."
In cursul aeestor din urma ani, de dnd string astfel de observatii,
s-a intimplat de multe ori sa sparg san sa deteriorez obiecte de 0 anuejt2L
\'aloare, insa analiza acestor eaznri m1-a aratat intotdeauna dl nu era vCJr-
ba nid de hazard, nid de 0 stingacie involuntara. Astfl'l, pe cind
dimineatii treceam printr-o camera, imbracat In costumul men de baie
c1.1picioarele in papuci, ca :;;1e\1111Cl$ fi ascultat de em irnpuls subit, am
azvirlit din picioare un papue, in perete. Rezultatul a fost atingerea ;;ipr0~
iootarea pe paden a unei mid Venus de marmura. In timp ee ease sfarl-
ma 111 buea1eIe, eu recitam impasibil aceste versuri de Busch:

510
 Ach die Venus is perdu -
Klickeradoms ! - yon Medici! 6)

Gestul meu nesabuit $i impasibilitatea in fat a pagubei suferite i!?i ga-

sea explicatia in situatia de atund. Una din rudele noastre apropiate era
gray bolnava $i starea oi incepuse sa m;', faca sa-mi pierd speranta. In di-
mineata aceea aflasem, in5a, ca starea ei se ameliorase in mod simiitor.
1mi amintesc eii gindisem : "Ea va triH, deci". Aceesul de furie destructiva
a fost atunci pentru mine ca un mijloc de a-mi exprima recu'no1?tinta fata
de soarta $i de a aduce un fel de "sacrificiu", ca $i cum a$ fi facut un 1e-
gamint a carui executie depin:dea de vestca bun[, pe care 0 primisem. Cit
despre faptul ca imi a1esesem ca obiect de sacrificiu pe Venus de Medici,
fara indoiala di trebuie sa vedem in aceasta un omagiu adus convalescen-·
tei. $i de aceastii data m-au uimit hornrirea rapidi't $i indeminarea execu-
~iei, deoarece nici un alt obiect din cele aHate in vecinatatea statuetei 11-a.
fast atins de papucul meu.
AIm data m-am facut vinovat de clistrugerea unui obiect pentn.i un
motiv asemanator, cu deosebirea ca sacrificiul nu-mi era dictat de 1'2(:U-
n01?tintafata de soarta, ci de dorinta de a evita 0 nenorocire. Intr-o zi am
cedat pornirii de a-I adresa unui prieten credincios $i devotat un repro!?
care se bazElnumai pc interpretarea anurnitor manifestari ale incOll1?tien-
tului sau. E1 1ni-o 1u3 in nume de rau ~i imi sc1'ise 0 scrisoare in care imi
recomanda Sa-I scutesc pe prietcni de tratamenul psihanalitic. Trebuia sa
recunosc di avea dreptate ~i i-am dat un raspuns conciliant. In timp ce-mL
5criam raspunsul, fikui 1a un moment dat un gest eu mina, in cursul di-
ruia tocul imi scapa dintre' degete ~i se abi'itu asupra unei superbe figurine
egiptene smaltuite, achizitionata de foarte curind, deteriorind-o foarte
serios. Indata ce nenorocirea s-a produs, am inteles di am provocat-o »pre
a evita 1.111a~i mal mare. Din fericire, atit prietenia, cit ~i figurina au 13u-
tut fi reparate, fara ca u1'111e1e
fisurl10r sa fie prea vizibi1e.
Intr-un al treilea caz, distrugerea obiectu1ui tinea de motive mai pu-
tin serioase. Era vorba, spre a ma servi de 0 expresie a Iui T h. V.i-
s c her, de 0 "executie" mascata a unui obiect care incetase de a-mi mal
placea. Am avut mult[, vreme un baston cu miner de argint. Cind placa
subtire de argint a fost, intr-o zi, fara sa 9tiu cum, deteriorata, am date
bastonul 1a reparat, in5a reparatia a fost riiu f:kutii. CUeva zile mai tlr-
zm, jucindu-ma cu unul dintre copiii mCi, m-amservit de minerul Das-
tonului pentru a capta piciorul acestuia. l\linerul 5e rupse, firefite, iar ell
ma descotorosii de baston.
Ca1mu1 ~i impasibilitatea eu care aeceptam in asemenea cazuri paguba
suferita indica faptul ca am fast calauziti de 0 intentie incon1?tienta in exe~
cutarea actelor care aU dus 1a distrugerea obiectelor respective.
Uneori dmtlnd motivele unui act ratat aUt de neinsemnat ca distru-
gereaul1ui obiect, gasim cauze care, cu toate ca l!li au obin;>iaintr-o pe-
rioada indepartata a vietii unui individ, influenteaza inca situatia sa pre-
zenta. Urmi'ttoarea analIza, publicata de L. J eke 1s, ne furnizeaza un
exemplu: .
"Un medic 5e afia in posesia unei vaze de gresie. Fiira a fi scumpa,
vaza aceasta era foarte frumoasa. El 0 primise cu mult inainte, in dar,
eu multe alte obie:cte, dintre care unele de va1oare, de la una din pa-

h) "","\11! 'lenus e pierduta , Klickeradoms! - de :Medici! (Nota had.)

pH
cientele :Seile(maritata). Crnd deveni c1ar di aeCCi.st'lera atinsa de psi-
hoza 7), medicul se grabi sa restituie familiei bolnavei toate obiecte1e pe
care Ie primise, eu exceptia vazei, lipsita de lT1.arevaloarc, de care nu
se putea desparti datorita, posibil, frumusetii aCC"3tcia,Medicul no-stru,
om eu scrupu1e, nu se hotarise 1a aceasta insu,,?ire a vazei fara 0 i:mu-
mitil 1upta interioara, deoarece i.~i dadea 5(''1n12perfect de indelicatetea
actului SElU.1nce1'ca, iusa, sa-,?i inabwle remu'}carea, invocl.nd lipsa de
va10are a vazei, dificultatea de a 0 ambala in a,?dfel incH ea sa ajunga lLi
destinatie etc. Cind, citeva luni mai, t1r21u, fu nevoit sa se adreseze unui
avocat spre a reclama plata unui rest de onorariu, pc care familia refuza
sa-1 phiteasca benevol, remu;;carea 11 cuprinse din nOll. La un moment
dat e1 se temu ca nu cumva familia sa descopere deturnarc3. de cafe se
facuse vinovat, si sa rasDunda reclamatiei sale Drintr-!) urm[rrire p.enala.
Remu~carea sa ~tinse la' un moment d~t 0 ascl{wnea intensitate incit S2
Intreba daca nu ar face bine sa 1'enunte 1a 1'ec1an~,atic,chiar daca SlLma
i
care S8· datora era de 0 suta de ori mai ridic:ata, in comparatie en co:stul
obiectului sustras. 1nsa el sfirf?iprin a renunta la aceastCr idee, pe carc~
o g~si~din ~a1~afa~a de. absurda. ~e cin~ er~ prada a.cestel stari de spi~it,
se mth'11pla ca, pnmemnd apa dm. vaZ3, facH 0 mq:sn' eu wtul stm.-
gace, tara nici 0 legatura organica en operatia pc care 0 executa, in
urma dlreia vaza cazu 1a pamint :;;i se Sfarim;:l in vreo cinci san !?ase
bucati. $i sa mai adaugam. ca era un om care :;:tia sf\-',;i domine aparatul
muscular si ca putea sa numere pe degete obiectele pe care Ie soarseS'e in
viata Ini!' Faptu1 eel mai curios este ca acest accident 58 p~treeuse a
doua zi dupa 0 cinR pe care 0 oferisc dtor",a amici, in vederea eareia S8
ho.tarlse, nu fara mult'i E;ovi'iia1a,sa plaseze acea vazii, umpluta eu flori,
pe masa din sufragerie. Observind, cu dteva minute inainte de accident,
ca vaza IV.seselasata in aeea indipere, 32 dusese e1 in.5u:)i5-0 transporte
in salon, unde 5e ana de obicei. Momentul de stupefac~ie oclata depa9it,
se puse sa culeaga cioburile ~i, potrivindu-le unele cu altele, constatil
posibilitatea reconstituirii vazei, far a nici 0 solutie de continuitate. Dfli'
abia facu aceasta constatare ca doua sau trei din bucatile cele mai mari
Ii alunecara din minEi, fi'lJCIndu-sebucatele si Iuindu-i orice spEranti'i de
a mai reconstitui vaza. Fara indoiala, ~eest 'act ratat izvora din tendinta
.aeiuala a medicului de a-~i iniesni acoperirea drepturilor sale, deoarece
suprima o.biectul insu~it, care-1 impiedicase intr-o anumita masura sa-:)i
reclame onorariile contestate. in afara, insa, de aeest. determinism direct,
,actul ratat de care ne OC1.lPamp1'ezinta 5i un altul mult mai lJrofund si
mai important in ochii Psihanalistului.· El prezil~ta, de asel~enea, U;1
determinism simbolic, dat fiind ca vaza constituie un simbol incontesta-
, ~1 a.i'f .•.emell.
l)i' t'
., Erou 1 aces t e1.. 1sortoare .l.USCSe
.c casa 't', 1ar SO"la
v Vt 01'1 v sa, tlnara,
~" -
frumoasa, $i pe care a adora, muris2 in ilTIprejurari t1'agice. In U1'ma
acestei nenorociri, el eazuse intr-o. stare de neurastenie accentuata, agra-
vata de faptul c:.a se considera vinovat de 111oar1.eafemeii (arn spart 0
vaza f1'umoasa). Incepind din acel m.oment, €I S8 ferea de femei, nevrind
sa aucia nid de recasatorire, nici de aventuri amoroase, De care incon-
;;;tientul sau i Ie infati;;;a ea aete de infidelitate eu privi~e.la aeeea pe
care (; iubise aUt, in timp ce con:;;tiinta Ie refuza sub pretextul ca e1
aducea neno1'odre femeilo.r, ca nu vola ca 0 aWl femcle' s2 se sinuch:la

7) Legea prevedea ca astfel de "cadouri", £acute de oameni iresponsabili, sa fie

-considerate furt si'ivlr7it de eei care Ie primeau. (Nota tracl.)

512
~~>---~~.~

din cauza lui etc. (Vedem ca Ii era interzis sa pa:streze multa vreme
vaza !). Data fUnd, totu~i intensitatea libidoului sau, nu-i nimic surprinza-
tor in faptul ca vedea in relatiile cn femeile maritate mij!lO'culcel mai
potrivit prin caraderul sau in mad necesar trecator, de a-~i satisface in-
stinctul (de unde insu:;;irea vazei care apartinea altei persoane). Urmat'0a-
rele doua fapte aduc 0 interesanta eonfiI'm'are acestei interpretari simbo-
lice : voind sa se vindece de nevroza sa, s-a supus unui tratament psiha-
naliEc. In cursul gedintei, pe dnd descria cum sparsese vaza de argilEi,
lI1C2JJ€ din non sa vorbeasca de atitudinea Jui fata de fe111.ei 9i pretinse ca
in a~easta privinta era exigent pina la absurd, pretinzind de exemplu fe-
meHor 0 frumusete care "sa nu aiba nimic pamintesc". Marturisea prin
acea.sta ca ramasese ata",at de sotia sa (moarta, deci care ",i-a pierdut orice
natura terestra) 9i ca nu voia sa :;;tienimic de "frumusetea terestra", de unde
distrugerea vCisuIui de pamint. lar atunci cind, intrat in faza de "trans-
fer", e1 COl1cepuseproiectul imaginal' de a se casatori cu fHca meditcului
sau, ii facu cadou acesteia ... 0 vaza, ca pentril a arata cum intelege e1
sa-:'ji ia revan$a pentru nenorDcirea ce i s-a intimplat. Semnifkatia s1m-
bo1ica a acestui act 1'atat este susceptibila inca de mnlte vari'ante, legate
de anumite detalii, ca de exemplu ezitarea pe care a incerca ori de cite
o1'i turn a apa in vaza etc. Dar ceea ce mi se pare eel mai interesant este
existenta a mai multoI' motive, a cel putin dDua care, provenind din pre-
con9tient 9i din incon9tient:;;i actionind separat, pe dt se pare, se I'eflecta
in de:dublarea aetului ratat : I'asturnarea vazei :;;icaderea ei la pamint" 8).
e) Faptul de a scapa~din mina, de a I'asturna, de a distruge obiecte
pare adesea a fi utilizat ca expresie a unoI' suite de idei con9tiente:
5int acele idei de care uneori ne put em asigura cu ajutorul analizei sau,
eel mai adesea, tinind cont de intimpHirile populare, de superstitii 9i de
zicatori. Se cunosc interpretarile legate de rasturnarea unei soInite, a
unui pahar cu vin, de caderea unui cutit care se infige cu virful in dU9U-
mea etc. Voi arata mai departe pina 1a ce punct aceste interpretari supeI'-
stitioase medta a fi luate in consideratie. Voi face aid doarobservatia ca
un act de stingacie nu are in toate cazurile aceea9i semnificatie, insa,
dupa circumstante, serve9te spre a exprima cut are sau cutare intentie.
A existat recent acasa la mine 0 perioada in care sticlaria 9i vesela de
portelan au suferit un adevarat masacru. Eu insumi am contribuit la
:3.ce~staintr-o masura considerabila. Insa aceasta mica endemie psihica
era U90r de explicat : eram la citeva zile dupa casatoria fHeei mele mai
11lari. In aceastfi imprejurare solemna exista 9i obiceiu1 de a sparge
obiecte de sticHi sau de portelan, insotit de urari de fericire. Aceastii
datina poate avea semnificatia unui sacrificiu ",i multe aIte sensuri sim-
bolice.
Cind persona1uI domestic distruge obiecte fragile, scapindu-1e din
mina, nu ne gin dim insa imediat sa cautam 0 explicatie psihologica
pentru aceste aete. Totu9i, nu este mai putin probabil ca acestea din
urma sint determinate, eel putin in parte, de motive obscure. Nimic nu
este mai strain omu1ui lipsit de cultura dedt dragostea pentru arta "ii
pentru operele de arta. Personalul domestic arata 0 surda ostilitate fata
de acestea, mai ales c.indaceste obiecte, a carol' valoare n-o intelege, .ii
impune 0 mundi supIimentara ~i migi'iloasa. Din contra, personalul de

~) I:ltC:Tnat. Zeitschr. fUr Psychoanalyse, I, 1913.

33 - cc~, ::::,± 513

 acela9i fel din instituWle de 9tiinta, de9i nu are un grad de cultura mai
ridicat 9i are acelea:;;iorigini ca 9i personalul de servidu tocmit in casele
burgheze, se distinge prin indeminare 9i siguranta 'in minuirea obiec-
telor delicate, indeminare 9i siguranta pe care aceste persoane nu Ie
I
I'
dobfudesc dedt dupa ee s-au identifieat cu geful lor ~i dupa ce $i-au
i format obi9nuinta de a se considera ata9ati pentru totdeauna de institu-
tia din care fac parte.
Intercalez aid comunicarea unui tinar tehnician, care ne dezvaluie
mecanismul care a condus 10.deteriorarea unui obiect :
I . "De dtva timp eram ocupat, dimpreuna cu mm multi dintre colegii
! mei de 10. $coala Superioara, eu a serie de experiente foarte complicate
asupra elasticitatii, munca cu care noi ne-am insarcinat benevol 9i care
incepuse sa ne Tapeasca foarte multa ·vreme. lntr-o zi in care ma duceam
10. laborator eu colegul meu F., acesta imi spuse ea era dezolat sa piarda
atita timp acolo, pe dnd acasa avea atitea de facut. N-amputut dedt
sa-l aprob :;;iadaugai in gluma, faclnd aluzie 10. un incident care avusese
lac in ssptamina preeedenta: "Sa speram ca ma:;;ina va intra astazi in
pana, co. atunci, ceea ce ne-ar permite sa ne suspendam munca 'ii sa
plecam numaidecit !"Cu oeazia distributiei sarcinilor de munca, colegul
men F., fu insarcinat sa regleze supapa presei, adica sa lase sa patrunda
lent liehidu1 depresiune al acumu1atoru1ui in cilindrul presei hidraulice,
deschizind eu preeautie supapa. Cel care dirijeaza experienta stEt linga
manometru $i, dnd este atinsa presiunea voita, stdga tare: "Gaia!"
Auzind acest semnal, F. apnea ventilul ~i II intoarse din toate puterile
sale ... 1a stinga (pe dnd toate supapele, rara exceptie, se inchid prin
rotatie la dreapta I). Rezultatul a fostca intreaga presiune a acumula-
torului s-a exercitat in presa, depa9ind rezistenta eanalelor ~i avind
co. efect ruperea unei suduri a tevilor. Aecidentul nn era gray, dar
ne obliga sa' intrerupem luerul ~;;isa ne intoarcem acasa. Curios este
faptul ca colegul meu F. eu eaie, la citava vreme dupa aeeea, am
avut oeazia sa vorbese despre acest incident, pretindea sa nU-$i amin-
teasciJ. nimic de el, pe eind eu, in ceea ee ma prive9te, i-am pastrat 0
amintire nestearsa."
A cadea: a race un pas gre:;;it, a aluneea - iata tot atltea accidente
care nu rezultii intotdeauna dintr-o function are moment an si acci-
dental defectuoasa a organelor noastre motrice. Dublul sens pe care,
dealtfel, limbajul Ie atribuie acestor expresii, arata. care sint ideile disi-
mulate pe care ~diferite tulburari ale echilibrului corporal sint suseeptibile
de a Ie revelo.. Imi amintesc un mare numax de afectiuni nervoase usoare
care s-au declarat, lafemei 9i 10. fete tinere, in m:ma unei caderi' care
n-a putut evidentia nid un fel de leziune s:i care au putut fi interpre-
tate ea manifestari de isterie traumatica provocate de frica. Am pre-
supus atunci ea lucrurile nu stau tocmai as:a, eEl suceesiunea faptelor
trebuie sa fie diferita, ca 0 cMere 0.1'putea fi foarte bine ea insas:i 0
manifestare de nevroza $i 0 expresie a acelor idei incon;;tiente cu eon-
tinut sexual c8.1'oratrebuie sa Ie acordam, intre simptome, rolu1 de forte
motrice. Nu avem oare 0 confirm are in proverbul care spune : ,,0 fatE!
cade totdeauna pe spate" ? _
Tot 0 confuzie saviqes:te eel care da unui cer;;etor 0 piess. de aur in
10eul uneia de arama sau a unei mid monede de argint. Explicatia
erorilor de acest fel este u90ara: sint saerificii fi'icute spre a 'i'mblinzi
soarta, spre a indeparta 0 nenorocire etc... Astfel, actele noastre ratate
ne furnizeaza un mijloc de a ramine legati de acele obiceiuri f?i super-
514
r
I
stitii, pe care lumina ratiunii noastre, devenita incredula, le-a izgonit In
inconstient.
f) 'Mai mult dedt oricare alt domeniu,acela al activiti'itii sexuale ne
furnizeaza probe sigure despre caracterul intentional al actelor noastre
accidentale. Aceasta se datore9te faptului ca in acest din urma domeniu
limita care, in celelalte, poate exista intre ceea ce este intentional ~,i
ceea ce este accidental, se ~terge complet. Pot cita un frumos exemplu
personal de felul in care 0 mi9care, in aparenta stingace, poate sa 1'.3s-
punda unor intentii sexuale. Acum c'itiva ani, in casa unor prieteni, am
intilnit 0 tinara fata care a trezit in mine 0 simpatie pe care 0 credeam
stinsa de multo M-am aratat fata de ea vesel, vorbaret, amabil. ;;:Jitotu~i.
aceeasi tinara fata ma Eisa rece eu un an mai inainte. De unde sa fi
prove~it simpatia de care, deodata, m-am simtit cuprins pentru dins a ?
Anul trecut. pe cind sti'iteam cu ea de vorba intre patru ochi, unchiul
ei, un domn foarte batrin, intra in incaperea unde ne aflam 9i vazin-
du-l, ne-am grabH amindoi spre unfotoliu ce se gasea intr-un colt.
pentru a i-I oferi. Tinara fata fu mai sprintena dedt mine, 9i dealtfel se
9i aflase mai aproape de fotoliu. Astfe! a reu9it prima sa puna mina pe e1
~;;isa-l ridice in brate, cu spatarul intors indarat. Voind s-o ajut, m-am
apropiat de dinsa ~i, fare'i sa fnteleg cum s-au petre cut lucrurile, ma
pomenii in spatele el, cu bratele inco1acite in jurul bustului e1. Se
intelege de la sine ca nu am l&sat CR aceasta situatie sa dureze mai
mult de 0 clipS.. Nimeni n-a observat eu clt:'i 1ndeminare am recurs eu
la aceasta miscarc neindemfnatica.
Adesea pe strada se intfmpla ca doi trecatori care vin din sensuri
inverse 9i care VOl' sa se- evite unul pe altul, cedind locul unul altuia, sa
intlrzie timp de 0 fractiune de secunda deviatia cu citiva pa9i, a98.
incH apoi sa fncerce sa faca acest lucru amindoi in acela~i sens ~i
simultan, pina dnc1 se opresc unul in fata celuilalt. Rezulta 0 situatie
neplacuta, agasanta, in care in general nu vedem dedt efectul unei
stingacii accidenta1e. Este insa pasibil sa se dovedeasca ca in multo
cazuri aceasta stlngacic ascunde intentii sexuale ~i reproduce 0 atitu-
dine indecenta ;;;i pravocatoare tinind de 0 virsta mai tinara. Din ano.-
lizele pe care Ie-am practicat 1a nevrozati, ~tiu ca a~a-zisa naivitate a
tinerilor ~i a capiilar nu constituie decit 0 masca, care Ie sluje~te sa-~i
exprime sau sa saviqeasca, fara a se simti jenati, multe lucruri ind'2-
cente.
'IV. S t eke 1 a raportat observatii cu totul analoage, fa cute asupra
lUl il1su~i. "Intru fntr-o casa ~i intind stapinei mfna mea dreapta. Fanl sa
iau aminte, in acela9i timp Ii desfae nodul cordonului de Ia capot. Sint
sigur di nu am avut nici 0 intentie indecenta, totu~i am facut aceasta
mi9care stingace cu fndeminarea unui adevarat scamator."
Am cHat numeroase exemple de unde reiese ca poetH 9i romancierii
atribuie actelor rat ate un sens si motive, cum 0 facem si noL Asa ca
nu ne YOmmira sa vedem 0 dat~ mai mult un romander ~a The 0' d 0 r
F 0 n tan e 9) atrlbuind unei mi~eari stingace un sens profund ~i 0
putere de prevestire a unor evenimente ulterioare. lata un pasaj impru-
mutat din L'Adultera 10). ". .. 9i Melania se scula bruse :?i arl!nca sotului

V) Prozator realist critic german (1819-1898), autor, Intre altele, al romanelor

Vor dem Sturm (1878)9i L'AduZtera (1882).(Nota trad.)
10) GesammeZte Werke, Ed. II, S. Fischer Verlag, S. 64.

515
el, in chip de salut, 0 minge mare. Insa ea nu tintise bine: mingea
devie :;>i0 prinse Rubehn". La intoarcerea din excursie, cInd s-a petre-,
cut
satie acest mic incident,
In care se observaa avut loc intre
un prim indiciuMelania ~i Rubehn
al unei atractii 0cresdnde
conver- .•..• I
Putln cite putin, aceasta atractie 5e transform a in pasiune, pina dnd I
Melania sfiqe~te prin a-'!i pa.rasl sotul, pentru a se' duce sa traiasca I
tot restul zilelor eu barbatul pc care il iubqte (comunicat de H. Sachs). ,
g) Efectele consecutive ade10r ratate ale indivizHor normali sint in I
general anadine.
actele ratate aUt mai interesanta
de 0Cl,1impOl'tanta. este mal
mal InuIt sau chestiunea de a sl~tiputind
Dutin mare dacal ~
avea efectegrave, ca de ex~m.plu acelea comise de medici sati de far-
maci~ti, pot, sub un raport sau aUul sa. fie considerate din punctul
nostru de vedere.
Neavind dedt rar ocazia de a face interventii medicale, nu pot dta
dedt un singur exemp1u de stingacie extras din experienta mea perso-
nala. Vizitez de ani de zile, de doua ori pe zi, pe a Mtrina doamna ~i,

aete: ii instilez in ochi citeva picaturi de coliI' ~i Ii fac 0 injectie de

mortina. Cele doua flacaane, unul albastru cu coEr, ~i altul alb cu
solutia de marfina, sint eu regularitate pregatite in vederea vizitei
in cursul
mele. vizitei
in limp de dimineata, interventia
ce infiipluicsccele mea seapmope
doua opera\iuni, margineiite la doua
loldeauna ma ~
I"

gindese la altceva. Intr-adevar, am executat cele dOU2 operatii de atltea

ori, incit aenm cred ca imi pot permite sa fiu neatent. Intr-o dimineata,
insa, observ ca automatismul meu n-<1 mal functionat: in realitate
am scufundat pipeta in flaconul alb 9i am instilat in oehi morfina. Dupa.
o. clipa ?e spaima,. l~a}ini~.tes~ spu:,indu-r~1i ca. cel~ citeva pica~uri
dm solutla de morfma 2U% msnlate m sacUl conJunctival nu pot face
mare rau. Sentimentul men de frica trebuie sa fi provenit dintr-o alta
sursa.
Incercind sa_ analizez acest marunt act ratat, 1mi seapa indata fraza :
"a 0 prOIan2 pe batrina" care era de natu;,a sa-mi indice drumul
eel mai scurt spre a la solutie. Eram inca sub impresia unui vis
pe care mi-l povestise in ajun un tinaI' $1 pe care crezusem ea-l pot
interpreta ca raportlndu-se 1a relatiile sexuale ale acestui tinaI' cu mama
sa 12'. Faptul destul de bizar ca. legenda greaca nu tine nici 0 socoteala
de virsta Jocastei ml se parea ca se. acordi",foarte bine cu concluzla mea
di in dragostea pe cal'E~ mama 0 inspira iiului el, nu este yorba de
persoana actuala a mamei, ci de imaginea pe care fiu1 a pastrat-o despre
ea ~i care dateaza din anii SEd de copilarie. Inconsecvente de acest fel
se manifesta ori de cite ori 0 imaginatle care ezita 1nt1'e doua virste,
se ata~eaza apoi definitiv la una din ele, odata ce devine con;;tienta.
Absorbit de aceste idei, am ajuns la pacienta mea nonagenara, fara
111doiala pe punctul de a concepe caract-erul general uman al legendei
Ini Oedip, ca fEnd in CC1rE:Llti,c: Cll fatalitatea care se ex prima in oraco1e,
deoarece imediat arn comls 0 confuz-ie a carei ,.victirna." a fost batrina.
Totu~i aceasta confuzle a fos\ ic,-orensh-{,: din cde doua e1'ori posibile,

il) Veroul sich vcrgreifen (an) Inseamna a ridiea mina asupra euiva, aatinge
o nota faIsa, a gre$l, iar figurativ a profana (I\ota tract.).
12) Este ceea ce eu numesc Fisul lui Oed-ip, deoarece acest vis ne permite sa
intelegem legenda regelui Oedip. In textele lui Sofocle auzim din gura Jocastei
o aIuzie 1a un vis de aeest feL (Cf. "TI'aumdeutung", 'iII, Aufl., p. 183.)

516
una cOl1stind in instilarea de morfina in ochi, :;;i cealalia din injectarea
de colir subcutanat, am 31e5-0 pc cea mai putin primejdioasa. Ramine
de vazut daca, in erorile care pot avea consecintc grave, este posibil sa
se descopere prin analiza 0 intentie incon.~tienta.
Materialele imi lipsese in legatura eu aceasta, a:;;a incit sint obligat
siI recurg la ipoteze :;;i 1a cOlnparatii. Se ;;tie ca in psihonevrozele grave
adesea se observa, in calitate de simptome morbide, mutWlri pc care
bolnavii :;;i Ie pricinuiesc ei slnguri ,?i totdeauna ne putem w;;tepta ca
conflictul psihic S~l sfir:;;easdi la e1 prln sinucidere. Am putllt constata
(iar intr-o zi voi aduce ,?i proba, publicind exemp1e bine elucidate) ca
multe leziuni in aparenta accidentale, care-I afccteaza pe ace$ti bolnavi,
nu sint decit mutilari vo1untare, deoarece exist'i, la ace$ti bolnavi ten-
dinta de a-$i provoca suferinte, ca :;;i cum ar avea de ispa$it gre:;:eli,
iar aceasta tendinta, care uneori ia forma de repro$uri adresate sie
insu$i,' alteod contribuind 1a formarea de simptome, izbutqte sa £010-
seasca cu abilitate 0 situatie exterioara accidental a sau sa 0 ajute sa
procuca efectu1 mutUant dorit. Aceste fapte nu sint rare, chiar in
cazurile de gravitate mijlocie, ele re1evind interventii incol1$tiente
printr-un anumit numar de trasaturi particulare, ca de exemp1u, uimi-
torul singe rece pe care, ace$ti bolna'li 11 pastreaza in prezenta pretin-
seIor nenorociti accidentale 13).
Nu voi eita In detaliu dedi un singur exemplu provenind din expe-
rienta mea personalc'i : 0 tinara femeie cade din trasura $i i,?i rupe un
pieior. Iat-o 1a pat pentl'u mai multe sclptamini, dar ea uimc$te pe taata
lumea prin absenta orkan?i rrwnifestari de dure1'e $1 prin calmul impcl'-
turbabil pe ca1'e-l pastreaza. Acest 2ccident a servit de pre1udiu unei
lungi ~i grave nevroze de care ea S-i:l vindecat prin psihanaliza. In
cursu1 t~atam~ntulu!, D:-an: inform at ati~. asupra circumstante10r c~re
aLl lriSo~lt acclderltUl, Clt ~l aSl1pr-a LU1ll1111torfalJte care l-~u precendt.
Tin31'El femeie se afla ell sotul el, f03.rte gelos, 1a rno~ia uneia dintre
surol~11e ej, (12 aseracnea nlaritatj~ intr-o companle nU111erOaSa de surori
~i frati, cu sotE ,?i sotiile lor. Intr-o seara, ea oferi acestui cere intim 0
reprezentatie, manifestindu-se in una din arte1e in care ea excela:
a',. ,-.-'-l-~~~ n'L' 0 "crH" l);l'a~,rirtU{'71·t'·"te spl'e Inarea
'1'-'0';';
!'c"D"anu1;;
u ~..'-" "-_ ,-"'--
1..._ >- v _"'"-'-'__" ~ "l'-_U
:J--'-' _u ..• , ••
s;Jt'sf"rtl'e a
, __ 1 Lt:-.' ~__ c
tarrllllel sale, dar 'sprc marea nemUl~Umlre a sotulw el, care, atunel cmd
sfiqi, li ;;opti: ,,1'e-ai purtat din nou ca 0 fat~l nemaritata". Cuvintul
cintari greu. Fie din cauza acelei :;;edinte de dans, fie :;;i din aIte motive,
prea put in intereseaza, tlnc1ra femeiepetrecu a noapte agltata :;;i se
scula hotarita sa pIece chlar in dimineata aceea. lnsa voi sa-$i aleaga
12a ins89i cali, refuza 0 pereclle, accepta alia. Sora ei cea mai mica vola
s~l-~i urce In tl'i'isura copilul sugar insotit de doica, dar ea se opuse
energic. In timpul calatoriei ea se ardta nervoasa, ii spuse de mai multe
ori 'lizitiului ca bidiviii lui par sa. fie frico'1i ~i cind animalele, nelini;;tite,
1a un moment dat refuzard eu adevarilt sa se mai lase strunite, ea sari
in'"paimintatii din trasura $1 i;;i rupse un picio1', pe cind cei rama:;;i in
trasura nu patira nirnic. Dacii, fata de aceste amEmunte ne putem' inca

lJ) JVlutilarea voluntara, care nu tind2 la clistrugerea completa, In stare a actuala.

a clvilizatieinoastre nu are alHi calc decit sa se disimuleze fncHiratul unui acci-
dent sau 'SEt se afirme simullnd 0 malaJie spontana. Odinioara automutilarea era
o expresie a durerii adoptata de toata lumea, pe dnd in alte epoci putea sa.
sel'\r£'asc~{drcpt expresie a ideilor de pi2tate -~i de renuntare la cele lun1e~ti.

517
 'indoi ca acest accident a fostplc'inuit dinainte, nu trebuie sa admiram
mai putin precizia cu care accidentul s-a produs, ca O?icum ar ii fast
intr-adeviir vorba de 0 pedeapsa pentru 0 fapta comisa, dici incepind
din acea zi bolnava a fost, pentru multe sapUimini, in imposibilitatE:'a de
a mai dansa "cancanul".
Nu-mi amintesc sa-mi £i pricinuit mutilari in imprejurarile obi~-
uuite ale vietH, insa nu acela~i lucru 5e poate spune in situatiile com-
plicate ~i agitate. Cind un membru al familiei mele se plingea a-~i
£i mw/cat limba, a-~i fi zdrobit un deget etc., nu uit niciodata sa-l
intreb: "De ce ai facut-o?" Dar ~i eu insumi mi-am zdrobit un police,
1nt1'-o zi in care unul dintre tinerii mei pacienti mi-a imparta~it, in
cursul consultatiei, intentia (care dealtfel nu era serioasa) de a se casa-
tori cu flica mea cea mare, pe rind ea tOClned S2 afla intr-1.111sanato1'iu,
iar stare a sanatatU ei imi inspira cele mal grave nelini~ti.
Unul cEntre fiii mei, al carui temperament viu era refractar ingri-
jirHor medica1e, a avut un acces de m1nie atunci dnd i s-a spus ca va
p€trcce dimineata in pat. El ameninta chiar eLl sinuciderea, imitindu-i
asHel pe cei despre care citise prin ziare. Sean 1mi arata 0 umfliHura
ce-i ie'7i8e pe piept.in urma unei caderi care-l proiectase In minerul
La intrebarea mea ironidi prill care voia1"nsa ~tiu de ce facuse
asta, 'Ii unde vola sa ajunga, acest bEdat de 11 ani imi raspunse co. in
urma unei subitl~ ilumir:ar~ : ."A ,~ost in~er?are~1 mea devsinucidere, _c~
care te-am amemntat aZl dllnmeaTa". Trel)Ule sa adaug ea nn cred sa fl
varbit in fata copiilor mei 'desm-e 'conceDtia mea asuPl':a mutilarii v01un-
, ••• .i. • ~

tare.
Cei care cred in rea1itatea mnhlarilor voluntare semiintentionale,
dadt ne este permis sa f010sim aceasti3. expresie oarecum paradoxalii,
sYnt eu totul pregatiti sa admitaca exista, alaturi de sinuciderea con-
9tienta ~i intentionala, 0 sinucidere semiintentionala, provoco.tii de 0
in ten tie incon;;t1enta, care izbute~te sa ioloseascii cu pricepere 0 ame-
nintare impotriva vietH ~i sa se prezinte sub masca unei nenorociri acci-
dentale. Dealtfe1 acest caz trebuie ca nu este exirem de rar, caci oame-
nii 1a care tendinta de a 5e autodistruge exista, cu 0 intensitate mai
mult san mai putin mare, in stare latenta, sintmult mai numero;;i decit
acei 10. care o.ceasta tendinta S2 manifesta. Mutilarile vo1untare repre-
in general, un compromis 1:nt1'eo.ceastii tendinta ;;i forte1e care
1 '32 opun ~i, in cazurile care se termina prin sinucidere, inclinatia
spre acest act trebuie sa fi existat demult 10. 0 intensitate atenuata sau
in stare de tendinta incon;;tienta reprimata.
Cei care au intentia con~tienta de a se sinucide i~i o.1eg ~i ei mo-
mentu1, mij1oo.cele ~i ocazia; pe de aWl parte, intentia incon~tienta
a~teapta un pretext care se va substitui unei parti din cauze1e reale
~i veritabile ~i care, deturnind fortele de conservare ale gersoanei, 0
vor elibera de presiunea pe care 0 exercit.a asupra ei aceste cauze 14).

11,) in ultima analiza, acest eaz seamana intru totul eu acela de agresiuue
sexualii impotriva unei femei, agresiune contra careia femeia este incapabiHi sa se
apere prin forta ei musculara, aceast."ifortii mud neutralizata in parte de instinc-
tele incon~tiente ale victimei. Nu se spune ca, in aceste situatii, fortele femeii sint
paralizate? AI' trebui insa aratate motivele pentru care ele sint paralizate. Din
acest punct de vedere, judecata spirituala pronuntata de Sancho Pancha in cali-
k1.teasa de guvernator al insulei sale nu este psihologice.;;teexacta (Don Quijotte,
partea a II-a, cap. XIV). 0 femeie tlra~te in fata judecatorului pe un om care,

518
 Consideratiile pe care Ie dezvolt aid sint departe de a fi otioase. Cunosc
mal mult dedt un "accident" nenorocit(d'idere de pe eal sau din trasura)
care, analizat indeaproape ~i in lumina imprejurarilor in care 8-a pro~
dus, autorizeaza ipoteza unei sinucideri incon9tiente. Astfel, de exemplu,
in timpul unei curse de cai, un ofiter cade din gea 9i8e rane9te atH de
gray incit, in patru zile, moare. Atitudinea sa, dupe. ee ~;;i-avenit in
sim~ire, era eu totul bizara. Inca 9i mai bizara, insa, fusese atitudinea
sa inainte de eadere. El era foarte deprimat ea urmare a mortii mamei
sale ador'ate, izbucnea brusc in lacrimi, chiar clnd S8 afla In campania
camarazilor sai, voia sa paraseasea serviciul spre a se duce in Africa
~i a lua parte la un razboi care, in fond, nu-l interesa deloe 15). Ca1aret
desavir9it, de citva timp e1 evita sa uree in ~ea. In sfiqit, in ajunul
cu1'8e10r, de la care nu se putea sustrage, avea un trist presentiment.
Dat fiindfelul nostru de a lua in consideratie acest caz, nu sintern sur-
prin~i ca acest presentiment s-a realizat. Mi se va spune ca era firesc
ca un om atins de 0 atlt de profunda depresiune nervoasa sa fie inca-
pabil sa-9i stapineasca calul, a9a cum 0 facea cind se afla intr-o dispo-
zitie norrnala. Fara indoiala. Numai ca eu caut in aceasta intentie de
sinucidere mecanismul acestei inhibitii motorii prin "nervozitate".
8. Fer e n c z i ma autorizeaza sa public urmatoarea analiza a unui
caz de ranire, aparent accidentala, printr-un glonte de revolver, caz in
care £01 vede (eu mnd intru totul de acord cu dinsul) 0 tentativa incon-
:;;tientii de sinucidere.
"J. Ad., muncHoI' timplar, in vlrsta de 22 de ani, vine sa-mi ceara
o ccnsultatie 1a 18 ianuarie 1908. Voia sa 9tie dadi era posibil sau ne-
cesar sa-~i ext raga glontele pe care-l avea in tlmpla stinga de 1a
20 rnartie 1907. Abstractie f~l.cind de citeva rare cefalalgii, slabe, nu-l
indispunea nimic niciodata, iar examenul abiectiv nu descoperea nimic
anormal, in afara, bineinteles, de prezenta la nivelul regiunii temp orale
stIng!. a unei cicatrici innegrite, caracteristica patrunderii unui glonte
de revolver. L-am sfatuit, in consecinta, sa nu hca operatia. Interogat
asupra Imprejurarilor in care se produsese acddentul, bolnavul declara
ca era vorba de un simplu accident. Se juca cu revolverul fratelui sau
:;;1,crezind ca nu este 'incarcat, il sprijinise cu mina stinga de timpla
stinga (nu este stingaci), pusese degetul pe tragaci :;;i glontul porni.
Revolverul, care era de 9ase focuri, continea trei cartu-,?e.L-am intrebat
cum de i-a trecut prin minte sa puna mina pe revolver. 1mi raspunse
eEl era pe vremea cind trebuia sa se prezinte inaintea consiliului de revi-
zie 91. C3" seara in ajun, ducindu-se la han 9i ternlndu-se de 0 incaierare,
luase anna eu dinsul. La consiliul de revizie fusese 'declarat inapt din
cauza varicelor, ceea ce il facu sa se rU9ineze. Se intoarse acasa 91,
jucindu-se cu revolverul, fara nid 0 intentie de a-9i face rau, nenoro-

pretinde ea, i-ar fi rapit onoarea. Sancho 0 despagube$te, cUndu-i puuga doldora
ell auI' pe care el 0 luase de la acuzat $i, dupa plecarea femeii, Ii permite iicestuia
sa alerge dupa ea $i sa ineeree s8.-i smulga punga eu pricina, Barbatul $i femeia
revin luptludu-se, aeeasta din urma liiudindu-se. di turbatul n-a rew;it s8.-i ia
pUllga. La care Sancho observa: "Dadi ai Ii pus intru apararea o11oarei tale
jumiHate din inver$unarea cu care-ti aperi punga, inca ai Ii 0 femeie cinstita".
E)l Se intelege prea bine ca razboiul orera vointei de sinu,9idere con:;;tiente.care
insa 5e teme de calea directa, cele mai bune conditii de realizare. Comandantul
suedez spune in Wallenstein cu privire la moartea lui Max Piccolomini: "Se
spune ca el cauta 1110arteaCll luminarea".

519
 cirea se produse. L-am intrebat daca in general era multumit de soarta
lui, la care el imi raspunse eu un suspin :;;i-mi povesti 0 istorie de
dragoste: iubea 0 fam care ~i ea 11iubea la dndu-i, ceea ee n-a impIe-
dicat-o sa-l paraseasca, plecind in America pur ~i simplu ca sa ci9tige
bani. A voit s-o urmeze, JnSa parintii sEd se opusera. Prietena sa piccase
la 20 ianuarie 1907, a~adar eu doua luni inainte de accident. In ciuda
tuturo1' acestor detalii, care totw;ii erau de natura sa-l puna in garda,
boinavul continua sa vorbeasca de accident. Eu insa sint ferm convJns
ca neglijenta sa de a se asigura daci't arma era incareata, ea ~i mutilarea
pecare :;;i-a adus-o in mod invaluntar, au fast determinate de cauze
psihice. Aflat sub influent a deprimanta a nefericitei sale ayenturi amo-
roase fara indoiaia ca el spera sa "uite", la regiment. Spulberindu-i-se,
insa, ;;i aceasta ultima speranta, ajunse sa se joace eu revolverul, en
alte cuvinte 0 tentativa inconstienta de sinucidere. Fcmtul ca tinea
revolverul nu in minadreapta,' ci in stinga, dovede;;;te ~a intr-adevar
nu facea dedt sa se "joace", neavind eu alte cuvinte nici 0 intentie
con;;tienta de a se "sinucide".
lata 0 aWi analiza care, de asemenea, mi-a fast pusa la disp(lZitie
de catre cel ce a facut-o. $i de data aceasta este yorba de 0 mutHare
voluntara, accidentala in aparenta, cazul care face obiedul acestei 2na-
lize amintind de proverbul: "Cine sapa groapa ahuia, cade e1 lnsu~i
intr-insa" .
"Doamna X., facind parte din societatea aleasa burgheza, este ITl2:ri-
tata ;;i are tre1 copii. Cu toate ca este nervoasa, niciodata n-a fost nevoie
sa urmeze vreun traiament, adaptarea ei la viata fiind satisfacltoare.
Intr-o z1 ea a fost victima unui accident care a dus Ia 0 mutilare grava
a fetei, accident din fericire treciHor. Pe 0 strada in refaeere, ea se
impiedica intr-o movila de pietri9 9i cazu eu fata intr-un zid. Intorcin-
dU-se acasa, vazu ca fata ei este toata 0 rana, iar pleoapele invinetite
si umflate. Temindu-se sa nu orbeasca, chema un medic. Duna ce am
iini9tit-o, am intrebat-o: "De ce ati cazut In acest fei 1" 1mi' spu~e ca
ne demult i;;i prevenise sotul care, suferind de. 0 afectiune articulara,
nu se tinea prea bine pe picioare, sa· fie atent dnd trece pe acea
strada. Pin a acum a avut de mulie ori ocazia sa constate ca ea insasi
era victima accidenteior fata de care li prevenea pe ceilaiti. Aceast!l
explicatie a accidentuIui nesatisHiclndu-ma, am intrebat-o daea nu mai
are nimic sa-mi spuna. Atunci ea I;;i aminti ca, putin inainte de acci-
dent vazuse intr-o pravalie, vizavi, un £1'umos tablou. Spunindu-:;l ca
acest tablou a1' impodobi foarte bine camera copiilor, s-a hotarit sa-1
cumpere. Ie~i deci din casa 9i se indrepta direct spre pn'ivalie, fara a
da atentie strazil. S-a impiedicat de gramada de pietre ;;i a cEizut eu
fara de zid, fara sa faca nici cea mai mica incercare de a opri caderea
prin intinderea bratelor. Proiectul de a eumpara tabloul Ii ie~i eu totul
din minte ;;i ea se intoarse in graba acasa.
- Dar de ce nu ati fost mai atenta 1 - am Intrebat-o.
- Poate di era yorba de 0 pedeapsa, raspunse ea. 0 pedeapsa pentru
ceea .ce v-am povestit confidential.
- Deci istoria aceea n-a incetat sa va chinuiasca.
- Dupa isto1'ia aceea am avut remu~cari, ma consideram ca 0
femeie rea, criminal a, imorala. Dar 9i inainte erarn de 0 nervoz:its,te
care atingea nebunia.
520
 Era yorba de un avort. Fiind insarcinata pentru a patra oara, in
vreme ce situatia financiara a familiei era destul de precara, ea se
adresase, eu consim~amintul so~ului, unei "doftoroaie" care a fikut ce
trebuia. Avura loc urmari care necesita ingrijirile unui specialist.
- Mi-am facut adesea, spuse ea, repro~ul de a-mi fi ucis copilul
~i ma nelini9tea gindul ca 0 asemenea crima nu se putea sa ramina
nepedepsita. Avind in vedere lnsa asigurarea ca nu trebuie sa ma tern
pentru ochii mei, am devenit lini9tita, mi-am pf'imit de-acum pedeapsa.
A~adar acest accident nu era dedt 0 sanctiune pe care bolnava 'ii-o
autoaplicase, pentru ispa9irea unul pacat pe care I-a savir~lt 9i poate
ca, in acela9i timp, era un mijloc de a scapa de 0 pedeapsa necunoscuta,
9i mai gravii, de care se temea de luni de zile. In momentul in careea se
indrepta in graba spre a cumpara tabiouI, toata aceasta poveste -
cu aprehensiunea care se lega de ea 9i care trebule· sa fi fost £oarte
activa in incon9tientui el, deoarece ea nu scapa nic1 un singur prilej de
a-i recmnanda cea mai mare prudenta in traversarea strazii aflate in
reparatie - izvorise in mhintirile ei cu 0 intensitate deosebita, putind
fi exprimata aproximativ in felnl urmator: "ee nevoie ai tu de 0 po-
doaba pentru camera copillor, tu care ai lasat sa-ti fie omorit nnul
dintre copU? E9ti 0 uciga~a! Pedeapsa ce ti se cuvine este, cu sigu-
ranta, aproape I" Fara ca aceasta idee sa fi devenit con9tienta, ea 0
Iua drept pretext, intr-un moment pe care l-a9 numi psihologic, pentru
a 0 utiliza in vederea propriei sale pedepsiri ~l fara ca nimeni sa-i
poata vreodata ghici intentia, acea grarnada de pietre care i se parea
clt se poate de potrivita pentr1.1 scopul propus. Aceasta ne explica de·
ce nu se gindise so. intinda bratele in timpul caderii ;;i de ce accidentul
nu 0 impresionase din cale afara. 0 aHa cauza, nu mai putin importanta,
a accidentuIui ei, poate consta in diutarea unei pedepse privitoare Ia
dorinta ei inconstientii de a-s1 vedea sotul disDarind - el fiindu-i
dealtfel eompliee' in chestiunea' eu avortul. :i\eeast~ dorinta se exprimase
in recomandarea pe care i-o f!kea de a traversa strada cu prudenta, ]~eco-
mandare co:nplet inutiIa, dat fiind ca sotuI, toemai din cauza slabiciunii
picioarelor sale, mergea c1.1ceIe mai mari precautiuni" (5).
Examinind indeaproape imprejurarile in care s-a produs cazul urma-·
tor, am fi inclinati sa-i dam dreptate I1.1iJ. S tar c k e (op. cit.),care
vedeun "sacrificiu" in mutilareJ, in aparenta accidentala, prin arsura.
,,0 doamna, a1 carei ginere trebuia sa pIece in Germania, unde era
chemat pentru serviciul sau militar, S2 arse la picior in urmatoare1e Im-
prejunlri : fiica ei era pe pundu1 de a na;;te, iar framintarile pricinuite
de primejdiile razboiului nu era de natura sa faca sa domneasca veselia
in easELIn ajunui pleearii ginerelui, ea il invita la dna, impreuna cu
fiica ei. Se duse 1a bucatar.ie sa pregateasca masa, dupe, ce-~i pusese
(lucru care nu i S2 intimpia niciodata), in locul ghetelor inehise ell care
se simtea foarte bine ~;;ipe care avea obiceiul sa Ie poarte acasa, papucii

Va 11 Em d e 11, Selbstbestmfung
J5} wegen Abortus (Zentralbl. f. Psychoana-
lyse, II, 12). Un corespondent serle In legatura cu aceastii problema a "pedepsei
pe care ti-o aplid slngur cu ajutorul unul act ratat": dnd observam felul In
care oamenii se comporta pe strada, constatam frecventa Cll care mici accidente
se intl:mpla oamenilor care, dupa cum e obicalul, se Intorc sa priveasca dupii
famel. Cutare face un pas gre~it pe teren drept, altul se love~te de un lampadar"
altul se raneste intr-un fel oarecare.

521
mari, largi, ai sotului ei. Luind de pe foc 0 oala mare puna cu supa m
docot, 0 sdipa $i i$i opEi1'ise1'i05 un piciar, indeasebi in acea parte care
uu eraprotejata de papuc. 5e inte1ege de 1a sine ca toatii 1umea a vazut
in acest accident un ef~ct a1 "nervazitatii ei". In prinlele zile care
urmara acestui "sacrificiu" ea minui Cl:\ l11ulta bagare de seama obiec-
te1e fierbinti, ceca ce nu 0 scuti sa se friga din nou, de data aceasta
,eu sos" H;)

1") Numeroase asemenea cazuri de accidente care proyoacii viitamari corporale

sau moartea, prilejuiesc interpretari problematice. In caderea unui ghetar nu se
poate vedea dedt un joc a1 hazardului, in timp ce in cazul ullei persoane acci-
dentate aprbpiate' noua ~i cunoscute prin atltea amanunte intime, este de presupus
o motivatie din partea un or intentii incon~tiente. Despre rnodul 9i fmprejurarile
in care se produce cunoa;;;terea acestora, un bun exemplu ne ofera urmatoarea
relatare a unui tinaI' cu privire la accidentul mortal su£erit de logodnica sa, pe
dnd ea travers a 0 strada:
"In septembrie anul trecut am facut cuno~tinta cu clomni~oara Z., in vlrsta
de 34 de ani. Ea avlisese anterior multiple legaturi erotice, inainte de razboi a
Iost chiar ~i 10godita, dar logodnicul, aLiter activ, a cazut pC' front in 1916. Am
izbutit sa ne Intelegem ~i sa ne iubim, la inceput fara planuI'i de casatorie, data
fiind situatia, anume diferenta de vlrsHi - eu am numai 27 de ani - ceea ce
l1une ing~duia Sa ne facem' proiecte in acest sens. Dar cum locuiam pe aceea~i
strad6, vizavi unul de celi'ilalt, cu timpul 1'elat111enoastre au devenit mal intime.
In felul acesta a Incolt it ideea casatoriei legitime, Cll care III cele din urma
am fast ~i eu de acord.Logodna a fost stabilita pentru sarbiJ.toarea Pa$telui din
acel an. Domni~oara Z. hotarise sa faea in prealabil a ci'llatorie 1a rude, ca1i'itorie
ccare din cauza unei greve la calea terata, a fost bruse Impiedicata. Perspectiva
sumbra pentru domni~oara Z., pentru climatul in care traiam noi, deoarece ea
-era inclinata sa vada periclitat viitorul nostru de alte ~i alte dlficultati ivite pe
nea:;;teptate. Cu to ate acestea, simbata, 20 martie, ea se gasea Intr-o stare sufle-
teasca execptionala, situatie care m-a surprins :;;i m-a antrenat ~i pc mine totOOata,
indt am reinceput sa vedem totul In culor'i trandafirii. Cu dteva zi1e mai inainte
vorbisem sa mergem ocaziona1 1a biseriea, fara sa f1 fixat 0 zl anume. In dim1-
neata urmatoare, duminica 21 martie, 10. ora 9 ~i un sfert, clnd m-a Intrebat
prin telefon claca pot merge imed1at 10. biserica, am refuzat, pentru ea n-o..;; fi
putut £i punctual ~i, pe deasupra, aveam de rezolvat ni.;;te treburi. Domni;;oara Z.
a fost £oarte afectata de acest refuz, a pornit-o sing.ura 10. drum, iar pe scara
easel a intilnit un eunoscut care a Insotit-o pc pareursul dlntre Tauenzienstrasse
51 Rankestrasse. Ea era In cea mal buna clisDozitie, nelfisYnd sa se vacta nlmic din
starea sufleteasca pricinuita de convorblrea ~oast~a. Domnul respectiv s-a despartit
de ea. rostind 0 gluma - exact In locul unde domni~oara Z. voia sa traverseze
strada -, Iocul unde, foarte aproape de trotuar, a fost 10vita de 0 trasura ell cai
(contu2;ie abdominala" grava, care ell citeva ore mal tirziu i-a adus moartea).
Locul cu pricina, nol il stn'ibiitusem pIna atunci de sute de ori; domni;;oara Z.
era extTem de prudenta, adesea ma facea atent la travers are, iar In aeea dimi-
neata aproape ea nu circula nid un vehicul, tramvaiele, omnlbusele erau in greva
- toe-mai· atunci domnea 0 lini;;te absoluta, iar trasura 0.1'fi trebuit, daea nu s-o
vada, negre~it 5-0 auda! Toata lumea era ine1'edintata ca este vorba de ,,lntim-
pla1'e" - primul meu gind a fast: - Este imposibil, dar nici de 0 intentie, fi1'e;;te,
llU poate fi. yorba 1 Am cautat 0 explica~ie psihologica. Dupii dtva limp erect ca
.am gasit-a in lucrarea Dv. Psihovatoloaia vietti cotidiene. Domnisoara Z. manifesta
uneari a certa tendinta spre si;"ucide're, Intr-adevar, eu insum'i am fncercat de
multe o1'i Sa-I scot din cap asemenea gfnduri;. de exemplu, cu doua zile mai
Ynainte, pe dnd ne intorceam de la 0 plimbal'e, a inceput sa vorbeasca, cu totul
lara m.otiv, despre moal'tea ei ;;i regiementarea problemelor legate de mO$tenire.
De acestea din urma, dealtfel, nu s-a ocupat, eeea ce ar fi un indiciu ca afirma-
tiile sale l1U erau determinate de nic:!. 0 intentie. Daca Im1 este lnsa permis sa-11'li
.expl'im 0 parere care, dealtfel, nu se pretincle eompetenta, despre cele petrecute,
consider ca nenorocirea ll-R fost intlmplatoare ~i nici un efect al tulburarii con·
;;tiintei, ci rezultatul unei intentii incol1~tiente de autodistrugere, mascata de impre-
jUral'i accidentale. Aceasta interpretare 1mi este confirmata de afinnatiile facute

522
 Daca 0 neindeminare accidentala $i 0 insuficienta motorie pot astfel
'Sa serveasca anumitor persoane drept paravan, indaratuI caruia se disi-
muLeaza furia contra propriei lor integriti'iti ~i a propriei lor vieti, nu
avem dedt un pas de facut pentru a admite posibilitatea de extensiune
a acestei conceptii la act.ele ratate susceptibile sa ameninte gray sana-
tatea -?l viata unoI' terte persoane. Exemplde pe care Ie potsita in
acestui fel de a vedea sint luate din experienta dobinclita de
mine en nevroticii ~i, ca atare, nu corespund Intru totul cadrului vietH
oCotidiene. Voi comunica un caz in care am ajuns 1a solutionarea C011-
bolnavului nu Dornind de 1a un act ratat, ci de 1a ceea ce s~ar
denumi un act simptomatic sau accidental. Am pomit intr-o zi sa
Jr2stabilcsc viata conjugala a unui om foarte inteligent, ale carui neinte-
cu sotia care-l iubea cu duio~ie se intemeiau desigur pe motive
care (o reeun09tea 9i el) nu ajungeau sa Ie explice in intre-
Ei era neincetat preoeupat de idee a divortu1ui, fara a putea lua
ohotarire definitiva din cauza eclor dol copii mid pe care ii adora.
@u bate acestea, revenea mereu 1a p1'eocuparea lui, fara sa caute un
mijloc de a facesituatia suportabi1a. Aceasta neputinta de a rezolva un
conflict este pentru mine 0 dovada ca unele motive il1con9tiente ~l
Ii serveau si'H;i 'intElreasea motivelc cOl1o;;tientecare 5e infruntau
'J.ntre ele. In cazurile de acest fel eu incere sa pun eapat conflictului
analizi'L Barbatul imi dezviilui Intr-o zi un mic incident care-1
Se juca en copilul eel mare, pe ea1'e-1 iubea eel mai mult
care, c1nd n riclica, cind il scobo1'a. La un moment I-a l'idicat aUt
SU.s, f?i chiar dedeSLlbtlll l1l1ei lLlstre grele eLl gaz, lncit Ca!)lll copil-ului
ed se IoY1·dl; aceasta. Aproape. Copilului nu i s-a intlmplat
eLl' pe dinsul I-aU trecut sudorile. Tatal ramase increme nit de
:SD:>31ma, tinlnd copilu1 in brate; mama avu 0 eriza de isterie. Deosebita
a acestei mi9c21'i imprudente, violenta reactie pe care aceasta
3. Ia pf'lrintL m~au incitat sa caut in acest accident un act
<shnptomatic exprimincl 0 inten1,ie nefasU'1 ell privire 1a copD. Cft despre
ccnLt'2sIul int1'2 acest fel de a vec1ea lucl'Lrrile si duiosia manifestata
de fat;'i de copilul san, am rew;;it sa-1 suprim, 'deplasi~d im,pulsiunea
noel v.; intr-o perioada 'in care copiluI era incii unie i?i ao;;ade mic incH
inca nu-i putea inspira tataJui dragoste. Astfel mi-a fast u90r sa p1'es1..1..-
aeest om, nesatisfikut de femeia sa, putea in acel timp sa aib<'i.
san Set conceapa urmatorul proiect : dac.'l aceasta mica fiinta, care
TIn rnB. intereseaza nicidecum, ar mud, as deveni libel'. m-as putea des-
parti de sotie. AceastiJ. dorinta de -a \:cd~a murine! copila~ui, astiizi aUt
de iubit, a putut SEtpersiste in incon~tientul sau. Pornind de aici, e
11:;;01' de gasit calea de fixare incon~tienta a acestei c1orinte. Intr~adevar,
am reqit sa gasesc i11 amintirile din copilarie ale pacientull..li 0 a1111n-
tire: despre l1loartea unuia din fratii Iui mal mici, moarte pe care mama
sa G atribuise neglijentei tatillui 9i care provoease discutii furtunoase
1:n.tre soti i?i amenintiiri de despartire. Evolutia ulterioara a vietii con-
jugale a bo1navu1ui meu n-3 facut dedt sa confirme planul meu, did tra-
tamentul pe care I-am, aplicat a fast incununat de sucees.

-de dGmn.i~oara Z. in fata rudelor ei~ pe vren1.ea cfncl un ne cuno.$tean1, cit ?i

mai tlrziu, fata de mine pina fii in ultimele zile - toate dovedind 0 influenta a
pterdc;rii primului sau logodnic care, cu'm gindea in sinea ei, nn avea voie sa fie
!nlocuit" .

523
 J. S t Ii l' C k e (op.cit.) a cHat un exemplu care arata ca paetH nu
eziti1 sa inlocuiasca un act intentional printr-o confuzie susceptibila de
a deveni sursa un or consednte foarte grave.
"In una din aceste schite, Heyer man s 17) descrie 0 confuzie, sau
mai degraba un act ratat, in jurul caruia el construie:;;te 0 intreaga orari£.
Este vorba de 0 schita intitulata Tom yi Teddie. Tom $i Teddie, sot ~n
sotie, sint scufundatori care dau reprezentatii intr-un teatru de varle-
tati. Unul din numerele lor consta in executarea a tot felul de turmi
de fort a sub apa, im-un bazin pe peretii de stida. Femeia flirteaza CUi
un alt biirbat, imblinzitorul de fiare. Sotul ei Ii surprinsese pe amindoi
in vestiar, inainte de reptezentatie. Scena 111uta,priviri amenintatoare.
Sotul spune: "Vedem noi 1". Reprezentatia incepe. Scufundatorul incepe
sa execute turul de forta cel mai greu : el va sta doua minute :;;i jUTDa-
tate sub apa, intr-o lada inchisa ermetic. Ei au facut isprava aCE;ccsla
de atltea ori! Odatalada inchisa, Teddie arata spectatorilor care contrG-
lau timpul pe ceasurile lor, cheia care serve a 1a incuiatul ;;i descuiat.uI
li'd. 0 data sau de doua ori, ea Eisa in mod inten~ionat sa eaCHicheia
in bazin, sa.rind apoi repede spre a 0 scaate 1a timp, inainte de a fi
trecut timpul dnd lada trebuia deschisa. In seara zilei de 31 ianuarie Tom
fu, ca de obicei, 'incuiat in 1ada de miinile agile ale midi femei. El sUl'ldea
indaratu1 vizetei, ea se juca eu cheia, a~teptind semna1ul convenit pentru
deschiderea li'izii. In culise a:;;tepta imbllnzitorul costumat irepro:;;abil, eu
cravat,3. alba, eu crava~i;ain mlla. Pentru a at1'age asupra sa atentia 1-d
Teddie, el fluiera inceti901'. Ea il privi, zimbi 9i, cu gestul stingaci al
u11.uiaca1'uia Ii este distrasa atentia, arunca cheia atit de sus incH aceasta
redlzu in pliurile pinzei care acoperea estrada. Erau exact doua minute
:;;idouazeci de secunde de clnd Tom. era inchis in lada. Nimeni 11-aobser-
vat ce s-a intimplat :;;inid 11-a1'fi putut. Din sala, iluzia optica te facea
SE, creZl ca cheia a cazut in apZl, iar pe1'sonalul teat1'u1u1 putea EVe&t
aceea:;;iiluzie, stofa amortizind zgomotul cheii dizute pe scindura.
$i Elra a pierde 0 secunda, Teddie'indileea margine a bazinului. Ea {'obori.
scara rizind intruna, eonvinsa ca Tom va supo1'ta aceastEi mica int1rzien~"
Ivlereu cu zimbetul pc lJuze,ea disparu sub Estrada pentru a cauta cheia.
Negasind-o imediat, eu 0 expresie a fetei care voia sa spuna: ,,0.
doamne, ce incident suparator J", ea se apleca incolo :;;i incoace, Cl 0
mimica inimitabila. In acest timp, Tom facea grimase indaratul vizetei
$i era vadit ca $i e1 incepe sa fie nelini:;;tit. I se vedea albul dintilor ~i
cum 1:;;imu~ca buzele acoperite de 0 mustacioara blonda. Sc vedeau
bule1e care S2 formau In juru-i, in apa pusa in mi:;;ca1'ede respiratia lui.
Efectul era comic. Spectatorii vazusera de-acum bulele acelea form il1-
du-se $i atunci dnd e1 mincase un mar sub apa. Se vedeau agitJ'ndu-sE'
qi erispindu-se degetele lui osoase, iar 1umea ridea, cum mai rlsese de
multe ori in cursul serii. Doua minute 9i cincizeci :;;i opt de secunde ...
Trei minute 9i 9apte secunde ... :;;idouasprezece secunde ... Bravo! BravD r
Bravo! ... Deodata s-a pracIus stupefactie in sala 9i lumea a inceput sa
batB. din picioare, cad personalul de servidu $i.chiar imbllnzitorul cautau
cheia, iar cortina a cazut inainte ca lada sa fi fost deschisa. $ase dansa-

17} II e r ill ann Heyer ill a n 5, Schetsen van Samuel Falkland, 18. Bundel~
Amsterdam, H. J. \V. Becht, 1914.

524
tori englezi i~i fikura aparitia, apoi veni omul eu poneH, ciinii, maimu-
teIe. $i a~a mai departe. Numai a doua zi dimineata publieul ami ea S8
petrecuse 0 nenorocire 1?i di Teddie devenise vaduva ..."
Be Dbserva, dinaeest paragraf, de ce intelegere al~£i trebuitsa dispuna
artistul eu privire 1a natura aecidentelor noastre, pentru a £i mers astfel
pina 1a eauza profunda a neindeminarii omucide.
'"
•• li:
 IX
ACTELE SITvIPTOMATICE SI ACCIDENTALE

Adele pe care Ie-am c1escris Oii in care am recunoscut reallzaI£2

unci intentii incon:;;tientc se prezenta'U ca forme perturbate ale ",liD?
acte intention ale si so c1isimulau sub masca neindeminarii. Adele accl-
dentale d~ care y'a fi yorba in accst capitol nu se disting de C(mf'~IZii
dedt prin faptul ca nu resping sprijinirea po 0 intentie con:;;tienta ;?i lYQ
au nevoie de un pretext: Ele se procluc pentru ele insele ;;i sint adrnis2
oa atare, deoarece nu Ii se presupune nici un scop :;;i nid 0 intentie-
5int sayir~ite "fara nid un gind", ,3ntr-un fel pur accidental", "e2 ;;;i
cum le-ai da cloar de Iucru miinilor", consic1erindu-se C2, aceasta expli-
caUe 't1'ebuie sa puna capat oricarui' examen ulterior TJrivind semr;ifji-
caiia actului. Pel{tru a putea beneficia de aceasta stjuc:tie exceptionala,
actele respective, care 1m invodl scuza stingac1ei, trebuic sa -i;1dep1i~
neasca anumite conditii determinate: nu trcbuic sa fie stranii, iex eree--
tele lor trebuie sa fie neinsemnate.
i\n1 adlu1at "tIn n1are Dllmar din aceste act2 &cciderltal(\
de aI,tii.,?i de mine v insumi ~i, dupa. c.ecHl1_
supus fiec~re ca~ ':U1ui,~XaI11;~
aprotundat, cred ca am putut concmde ca aceste acte menta mm degraDft
denumireade sitnptomatice. Ele exprima ceva ce nid autornl
nu banuie~te ~i in genel-al are intent;ia de a nastra in sinea lui, in }OC
de a-I imparta9i celorlalti·
Recolta cea mai imbel~ugata de acte accidentale sau simptomatice ne
este, de altiel, furnizata de rezultatele tratamentului psihanalitic a1 ne-·
vrozeloL Nu pot rezista tentatiei de a arata, pe baza a doua exemplE.
care provin din aeeasti:i sursa, pins, 1a ce grad 9i eu ce finete aceste 1n-
ddente putin aparente slnt determinate de idei incon~tiente. Limita
caresepara actele simptomatice de confuzii este atit de putin tran,?anta
indt a~ fi putut Ia fel de bine S[1 citez aceste exemple in capitolul
precedent.
1)' In cursul unei ~edinte de psihanaliza, 0 tinara femeie dezvaluie
aceasta idee care li venise in 111inte: in ajun tajndu-'ii unghiile, "ea
cresta degetul pe dnd era ocupata sa-~i indeparteze pielita dimprejunli
unghiei". Acest amanunt este at'lt de putin interesant incH ne putern
intreba de ce ~i-a amintit bolnavul de e1 ~i ni I-a dezvaluit. Presupu~
nem, in consecinta, ca este vorba de un act simptomatic. Aceasta midi
nenorocire i s-a intimplat inelarului, aceia care poarta verigheta. In
afara de aceasta, ziua accidentului era :;;iziua de aniversare a disatoriei,
ceea ce confera acestei marunte raniri un sens cu tatul net ~i lesne de
descoperit. Pe deasupra, ea poveste~te un vis in 1egatura custingaciile
propriului ei sot~i cu propria sa insensibilitate sexuala, De ce s-o Ii
ranit 1a ineiami sting, pe cind verigheta se poarta pe inelaru1 drept?

526
 Sotu1 ei este avocat, "doctor in drept" I), iar cind ea era fat a avusese-
o inclinatie secreta pentru un medic ("doctor in stlnga", spunea ea in
gluma): 0 casnicie intemeiata pe mina stinga (stIngace) avea, de ase-
menea, senmificatia ei determinata.
2) 0 tinara fara nemarit.i..iUipoveste9te: "led, din intimplare, am
rupt in doua un bilet de band de 100 de florini 9i amdat 0 jumatate
unei doamne care 5e afla in vizita 1a mine. Sa fi comis, Gare, un act
simptomatic?" 0 analiza mai aprofundata re1eva urmatoare1e ama-
nunte : aceasta femeie consacra 0 parte din timpu1 9i din averea ei:
unor opere de caritate. Impreuna cu 0 alta femeie, ea asigura educatia
unui orfano Ceil00 de florini Ii fusesera trimisi tocmai de acea doamna.
Primind bancnota, ea 0 pusese intr-un plic p~ care n depusese in mod
provizoriu pe birou. Doamna ce se afla in vizita 1a dinsa era 0 per-
soana notabiHi, care 5e oeupa de 0 alta opera de earitate. Ea venise sa
intocmeasca 0 lista cu persoanele carora le-ar putea cere 0 contributie'
pentru opera pe care 0 intrep1'indca. Negasind hirtie pentru a scrie nu-
mele respective, pacienta mea Ina piieul de pe birou $i n rupse in dona,
raTa a lua aminte la continutu1 lui. Intr-adeva1', voia sa pastreze pent1'u
ea un duplicat a1 Estei pe care eo. 0 dadea vizitatoarei. Sa se remaree
caracteru1 eu totu1 inofensiv al acestui act inutil. Se stie ca un bilet
de 0 suta de £101'inisfi$iat nU-$i pierde nicidecum va1oa~ea, din moment
ce este posibil sa-1 reconstitui din fragmente1e sale. Or, data fEnd im-
portanta p1'actica a bucatH de hi1'tie, era sigur ea doamna 0 va pastra
$i nu era mai putin sigur ca, de indata ce va observa pretiosu1 eon-
tinut, se va grabi s8.-1restituie celei eareia Ii apartinea.
Dal' ce gind incon$tient putea sa exprime acest act ac~idental, 1n-
1esnit de uitare? Doamna aflata in vizita era un partizan hotarlt a1:
mdodei psihanalitice. Ea esie aceea care a sfatuit-o pe bolnava sa mi
S2 adreseze 'Ii, daea nu ma in:;;e1,bo1nava Ii era foarte recunoscatoare
pentru sfatu1 dat. Semi-banenota de 0 suta de f101'ini reprezenta, oare,.
onorariul pentru aceo.sti'iamabila interventie? AI' fi de mirare.
lata, insa, $i alte amanunte. In ajun, 0 mij1ocitoare de aIt soi, pe care
bolnava mea 0 cunoscuse 1a 0 ruda, 0 intrebase daca n-ar fi dispusa sa
faca eunostinta cu un anume domn. Cu eiteva are inainte de s6sirea
vizitatoo.rei a~intite, bolnava mea primise 0 scrisoare de la acel donm,
prin care acesta Ii cerea mina, ceea ce a amuzat-o mult. Cind vizita-
toarea a ineeput eonversatia, intrebind-o pe pacienta mea de sE"ma.tate,
&ceasta se va Ii gindit : "Tu mi-ai indicat medicul care-mi trebuia, ins<1
eu ti-a$ fi ~i mai recunoseatoare daea m-ai putea ajuta sa-mi gasesc
sotul eare-mi trebuie" (gindind la sot, ea se gindea eu siguranta ~i 1a
un copil). Pornind de la aceasta idee refulata, ea a pus in aceea~i oala
pe ce1e doua intermediare 9i i-a iiltins vizitatoarei onorariile pe care,
in imaginatia sa, era dispusa sa i Ie ofere eeleilalte. Ceea ce face ea
accasta explicatie sa fie eu totul verosimila, este faptul ca nu mai -(1r--
ziu decit in ajun, seara, eu 0 intretinusem despre adele accidentale ~i
simptomatice. Ea profita de prima oeazie spre a produce eeva analog.
Actele simptomatice 9i accidenta1e cele mai frecvente Ie putem
clasa in diverse categorii, dupa cum ele sint obi9nl.1.ite,se produc in ge-
neral in anumite conditii, nu sint izolate. Primele (obi9nuinta de a se

i) Joe de euvinte bazat pe sensul euvintelor das Recht (= drept, lege, jus-
tii;ie) ~i die Rechte (= mlna dreapta, partea dreapta). (Nota trad.)

. 52?'
 juca cu li'mti$orul ceasului, de a se trag,~ de barba etc.), care pot servi
intr-o anumita masura pentru caracterizarea persoanelor care Ie saVlr-
$esc, se confunda cu nenumaratele ticuri $i trebuie sa fie tratate laolalta
eu aeestea din urma. In a doua categorie 5e indud mi$carile pe care Ie
facem cu bastonul, mlzgilliturile pe care Ie faeem eu ereionul, coeolo-
;;irea farimiturilor de piine $i a altor substante plastice. Fac parte din
acela$i grup oamenii care au obiceiul de a-$i zorna1 banii in buzunare,
de a-;;i potrivi 11.aine1eetc. Tuturor acestor indeletniciri, care apar ca
ni9te jocuri, tratamentul psihic Ie descopera un sens $i 0 semnificatie
ci:irora Ie este refuzat un alt mod de expresie. In general, persoana in-
teresata nu se lndoie9te nici de ceea ee ea face, nie1 de modificarile pe
care Ie aduce gesturilor sale obi;;nuite, raminind insa insensibila la efee-
tele produse de aeeste gesturi. De exemplu, nu aude zgomotul pe care-l
produc monedele zOrnaite in buzunar 9i afigeaza un aer mirat ~;;iin-
credul cind i se atrage atentia asupra acestui amanunt. De asemenea,
toate acele tractiuni pe care anumite persoane Ie exercita asupra vest-
mintelor lor, fara a lua aminte, au 0 semnificatie 9i merita sa retina
atentia medicului. Grice schimbare in tinuta obi$nuita, arice neglijenta,
ca, de exemplu, un nasture rau incheiat, orice veleitate de a lasa '1reo
parte a corpului descoperita - toate acestea semnifidi ceva ce purta-
torul11.ainelor nu vrea sa SpUYladirect ~i de care eel mai adesea el nu -
se indoie9te. Interpretarea acestor marunte acto accidentale, ca $i pro-
bele pe care se sprijina aceasta interpretare, S2 degajeaza de fiecare
data, cu 0 certitudine suficienta, in cursul ~edintei, din imprejurarile
in care adul s-a produs, din conversatia pe care 0 avem cu persoana
respectiva, din ideile care-I trec prin minte cind Ii atragem atentia
asupra caracterului, in aparenta numai accidental, al actului. Dat fiind
totu~i faptul ca, in cele prezentate mai sus, am avut in vedere mai
ales persoane anormale, renunt de a mai dta in sprijinul afirmatiilor
me1e exemple confirm ate de analiza. Daca, insa, mentionez toate aces-
tea. este pentru ca sint convins ca actele de care ne ocupam au la omul
normal aceea$i semnificatie ca la anormali.
Voi cita un singur exemplu, pentru a arilta In ce masura un act
simbolic, devenit 0 obi9nuinta, se poate lega de ceea ce este mai intim
9i mai important in viata 2).
"Dupa cite ne invata profesorul Freud, potrivit experientelor psih-
analitice mal vechi, simbolismul jbaca in viata infantila a omului un
1'01 muIt mai important decit credem. Sub acest aspect, nu este lipsit
de interes sa prezentam urmatoarea analiza, mai ales clatorita perspec-
tivelor medicale pc cETe ea ne lasa sa Ie intrevedem. Instalindu-si mo-
bHierul lntr-un nou apartament, un medic da peste un stetoscop' "sim-
, de lemn. Dupa ce a cautat citeva clipe locul unde sa-l puna, s-a
ca impins de cineva s3.-1aseze pe birou, intre scaunul Sall si acela
pe care de obicei sint invitati sa' se aseze bolnavii. Acest act er~ oare-
em",lbizar, din doua motive. I~ primul ~ind, acest medic (care este neUro-
se serve9te rar de stetoscop, iar in rarele cazuri in care are ne'1oie
de acest~ aparat, el se serve5;:te de un stetoscop dublu (pentru ambele
urcchi). In al doilea rind, el is;i pastra toate aparatele 9i instrumentele
medicale in sertare. Stetoscopului i se acordase, deci, un loc de fa-

,~)Jon e s, Beitrag ZUl' SymboZik im Alltag (Zentralblatt fUr Psychoanalyse

Il? 1911).
 voal'e. Dupa citeva zile el nu se mai gindea 1a acest lucru dnd, 0 bo1-
nava venita pentru consuitatie, ~i care nu vazuse niciodata un stetoscop
"simplu", il intreaba ce era acela. Primind explicatia, ea intreba de ce
stetoscopul se gasea acolo :;>inu in aW'i parte. La care dodorul raspunse
cu. vioiciune di acela era loeul potrivit. Int1'ebarile 11 f1'apara insa, ili
el incepu sa se intrebe daca actul nu-i fusese dictat de 111.0tiveincon-
;;t1ente. Familiarizat cu metoda psihanalitca, el se hotarJ: sa cla1'ifice
lucrurile. Ii:?iamintei:?te mai intii ca, .pe dnd era student in medicina,
avea un sef de lucrari care obisnuia, in timpul vizitelor de la spital,
sa ~ina in' mina un stetoscop si~plu de care nu se servea niciodata. II
admira mult pe acest medic ~i Ii era foarte devotat, Mal tirziu, deve-
nind el insu~i medic de spital, Iuase aceIa~i obicei ~i nu s-ar fi simtit
in largul sau dad'i, din greileala, a1' fi pIecat de acasa fEu'a sa balanseze
instrumentul in mina. Ceea ce dovedea, cu toate acestea, inutilitatea
acestei obii?nuinte, nu era numai faptul ca singurul stetoscop de care el
se s.lujea in realitate era un stetoscop dublu, pe care-l purta in buzunar,
ci ~i faptul ca i:;;i pastrase aceasta obi:;;l1uinta chiar dupa ce a fost nu-
mit intr-un serviciu de chirurgie, unde stetoscopul nu era de nici 0 uti-
litate. Semnificatia acestor observatii apare de indata, daca admitem
natura falica a acestui act simbolic. Un altfapt de care-,?i aminti a fast
urmi:Horul: adolescent,el fusese izbit de obi~nuinta medicului familiei
de a-~i pastra stetoscopul sau simplu in captwJeala palariei. Gasea intc-
re,,>ant ca· medicul avea mereu 1a dispozitia sa principalul sau instru-
ment, dnd mergea sa-9i vada boinavii, i:?ica-i era de ajuns sa-~=;,j scoata
piiLiria (adita 0 parte diR vestminte) spre a-I da 1a iveaEL Pe atunci
avea rnulta simpatie pentru acest medic. AnalizJ:ndu-se recent,9i-a amin-
tit eEl 1a virsta de trei ani ~i jumatate a avut doua fantasme pe tema
nai}terii surorii lui celei mai mid: mai intli, ca ea se nascusc din e1 i?i
marna sa; apoi, ca se nascuse din el :;;i din doctor. In aceste fantasme
e1 juca aUt ralul feminin dt 9i pe cel masculin. In continuare lill aduse
aminte, ca a fost, la virsta de :;;ase ani, examinat de acelai:?imedic :;;i
l~i amlnt1 cIar senzatia voluptoasa pe care 0 avusese simtind carmI
dodorului sprijinit depieptul sau prin intermediul stetoscopului, ca :;;i
mi~ciirile de du-te-vina ale respiratiei luL La virsta de t1'ei ani avu 0
bron~ita -cronica care a necesitat examene repetate, de care insa nu-:;>i
aminte:;;te nimic. La vIrsta de opt ani a fost deosebit de impresionat au-
zindu-l pe unul dintre camarazii sai povestind eElmedicul avea obi.ceiul
sa se culce in patcu pacientele sale. Pavestea aceasta avea un sim-
bure de adevar intr-insa, deoarece medicul respectiv se bucura de sim-
patia tuturor femeilor din cartier (la fel $i de a mamei Sale). $i anallzatul
1n5'-l.$isim.tise de mai multe ori, dorinte sexuale fata de unde dintre
padentele sale. El iubise 'in mod succesiv pe doua dintre de ;;i sflr$ise
prin a se disa:tori cu 0 clienta. Este aproape sigur CEl tocmai identl-
fiearea sa incon:;;tienta cu medicul 11determinase sa a18aga cariera medi-
cala. Din analizele facute altar medici, rezulta ca, intr-adevar, acesta
este motivul eel mai frecvent (cu toate ca este greu sa se calculeze aceastfi
frecventa) al alegerii acestei cariere. In cazul de mai sus e posibil sa fi
ex:istat doua momente decisive: in primul rind superioritatea po care
medicul a manlfestat-o in comparatie eu tatal, 'in numeroase oeazii, fiul
flind faarie gelas pe tata; 'in al doilea rind faptul ca medicul cunm;;-
tea luaud care nu erau la indemina orieui $i avea numeroase prilejuri
31 - cd. 404 529
de satisfactie sexuala. Analizatul ~i-a mai amintit apoi de un vis (cae,
de altfel, a fast publicat) 3) de natura net homosexuala ~i masochista,
'In care un barbat, care nu-i decft 0 imagine de substituire a medicuLJi,
ameninta pe analizat cu 0 spada. Aeeasta Ii aminti de 0 intimplare pe
care 0 citise in Clntecul NibelungiZor ~i un de este yorba de 0 sabie pe
care Sigurd ar fi w?ezat-o intre el 9i Brunhilda adormita. Aceea9i inUrn-
pIare figureaza 9i in legenda lui Arthur, pe care omul nostru 0 euno~tca
de asemenea. Sensul actului simptomatic devine in acest fel de inteies.
Medicul i9i plasase stetoscopul intre el 9i pacientele sale, exact c"Un}
Sigurd 19i agezase sabia intre el ~i femeia pe care nu trebuia s-o atingiL
Era un act de compromJs care trebuia sa serveasca doua scopuri : sa-i tre-
zeasca, 'In prezenta unei paciente seducatoare, dorinta sa refulatii de
a avea cu ea raporturi sexuale ~i sa-I reaminteasca in acela9i timp ca
aceasta dorinta nu putea fi satisfacuta. Era yorba, ca sa zicem ct,?3, de
o arma 1mpotriva asalturilor tentatiei. Voi mai adauga ca in copili';de
fusese puternic impresionat de aceste versuri din Richelieu de L 0 Y d
Lytton:
Beneath the rule of men entirely great
The pen is mightier than the sword 4),
ea e1 a devenit Un seditaI' fecund si ca se serveste de un stilou urias.
!ntrebindu-l: "ee nevoie ai de a ~semenea une~lta de scris 7", el in~i
raspunse: "Am atHea lucruri de exprimat". Aceasta analiza ne arata
o clata mai mult ce profunzimi ale vietH psihice ne dezvaluie actele a!i'a-
zis "inofensive, lipsite de 5ens", 9i la ee frageda virsta incepe sa S8 dez-
volte tendinta de simbolizare.
Mai pot' cita un caz din practica mea psihoterapeutica, in care 0
mina care se juca cu un eocolo:;;de pUne mi-a revelat lucruri intere-
santc. Pacientul meu era un baiat in vlrsta de abia 13 ani, atins de dd
ani de 0 isterie grava :;;i care, dupa 0 lunga :;;eden~intr-un stational'
hidroterapie, 1'ni-a fost incredintat in vederea unui tratament psihanalitic.
Dupa parerea mea, el trebuie sa se fi dedat anlj.mitor experiente
9i acum era torturat, datafiind virsta, de probleme de ordin
M-a'11 ferit· totu9i de a-I veni in ajutor prin a-I da explicatii, cad voian1
sa dovedesc inca 0 data soliditatea ipotezelor mele. Trebuia, deci, sa
caut calea de urmat pentru a obtine aceasta verificare. Or, intr-a zi, am
fast izbit de urmatoru1 fapt: e1 invirtea eeva intre degetele mlinii s21e
drepte, baga mina in buzunar, unde degetele sale continuau sa sc joc;ce,
Ie seatea din nou, 9i a';ia mai departe. L-am intrebat ce BveA In m'iniL
Drept raspuns, e1 desfacu degetele. Era 111iezde piine, din care faouse
un bulgara:;;. In gedinta urmatoare aduse 0 aIm bueatica de piine 9i, in
timp ce conversam cu dinsul, facu din 111iez,cu a rapiditate extraordi-
nara 9i eu ochii inchi9i, tot felul de figurine care m-au interesat in mod
dcosebit. Erau ni~te amuleti, asemanatori eu idolii preistorici cei rnai
primitivi, avind cap, doua brate, doua picioare ;;i, intre picioare, un
apendice care se termina eu un virf lung. Figura abia teiminata, e1 se
apuea din nou de treaba. In alte momente, el i~i lasa opera intacta, j'nS2o

3) Freucl's Theory of Dreams, Americ; Journ. of Psychoanal., 1910, nr. 7,

April, p. 301.
1,) Sub guvernarea oamenilor eu adeviirat mad, / Condeiul este mai
declt sabia. Cf. 0 I d ham s: "I wear my pen a~ other do their
port condeiul cum altH l~i poarta sabia). (Nota trad.)

530
ii multipliea apendicele, spre a disimula sensul aceluia pe care i-I facuse
1ntre piciaare. Vaiam Sa-I dau de inteles ca pricepusem, fara a~i da
pretextul de a afirma di nu S2 gindise la nimic modelindlH;;i amuletil.
eu aceasta intentie, I-am 1ntrebat deodata daca i~i amintea istaria acelui
rege roman care, in gradina, raspunsese printr~o pantomima solului trim]S
de fiul sau. Baiatul pretinse ca nu :;;i-o amintea, eu to ate ca 0 1nvatase
muIt mai recent dedt mine. El ma 1ntreba daca nu cumva faceam aIuzie
la istoria in care 1'aspunsul fusese scris pe craniul ras al nnni slav:
"nu - raspunsei eu - aceasti'idin U1'maaneedota tine de istoria greeilor".
$i i-am povestit despre ee este ,Torba: regele Tarquinius Superbus
ordonase fiului sau sa se strecoare intr-o cetatc latina vrajma:;;a. FiuI,
eare izbutise sa-::;;iereeze relatii secrete in orw;;, trimise regelui un me-
sager insarcinat sa-1 intrebece mai trebuie sa facEi. Regele nu
nid un raspuns, 1nsa, 1ntorcindu-se in gradina, puse pe sol sa repete
intrebarea ~i, fara a mai spune un euvint, reteaza cele mai mari ~i mal
frumoase maciulii de mac. Nu-i ral11ase l11esagerului deeit sa se duca
Sextus ~i Sa-I povesteasca ee vazuse. Sextus intelese ~i avu grijil sa
suprime prin asasinat pc eetatenii cei mai notabili ai ora~ului. In timp
ce Ii vorbeam, bEiiatul inceta de a mai framinta miezul de piine, iar
cind am ajuns la pasajul care spunca ce a faeut regele in gradina, ~i
mai ales la cuvintele "rara a spune un cuvint, reteza", boinavul meu,
la dndu-i, reteza eapul omuletului eu iuteala unui fulger. Deei ma
inte1esese ~i remarcase en ~i e1.111inte1egeam. Am putut in cepe sa-1 in-
teroghez fati:;;, i-mIl dat l{mmririle car8-1 interesau $i, in putina vreme,
el f1.1vindecat de nevroza sa.
Adele sil11ptomatiee, -din can~ gasim a varietate inepuizabila aUt 1a
omu1 sanatos dt $i la omul bolnav, merita interesul nostr1.1 din mai
multe motive. Ele Ii furnizeaza medieului indicatii pretioasecare ii per-
mit sa se orienteze in mijlocul unoI' situatii noi sau inca putin cunos-
cute. Ele Ii dezvaluie observatorului prolan tot ceca co el dore;te sa
~tie, $i uneari chiar mai lImit. Acela care ~tie sa utilizezc aceste incH-
catii, dnd are ocazia trebuie sa procedcze cum 0 facea regele Solom.on
care, dupa legenda, intelegea limbi1jul animalelor. Intr-o zi am fost ru-
gat sa merg sa examinez pe un tinaI' care se gasea 121 mama sa. Prinml
lueru care m-afrapat dnd il vazui, iu 0 pata mare, alba, pe pantalonE
sili, pata care, judecinddupa marginile ei caracteristice, ircbuia sa pro-
vina de la un albu~ de QU. Dupa un scurt moment de incureatura, tina-
rul se scuza, spunind ca, fiind un pic ragu~it, inghitise un ou crud, din
care putin albm; Ii cursese pe pantaloni. Pentru a-~i confirma spusele,
imi arata 0 farfurie pe care inca se mai gascau cojile. Provenienta pecci
suspecte parea cleci explicata in modul eel mai firesc. Dar cind mama
sa ne lasa Intre patru ochi, Ii multumii de a-111ifi inlesnit, in felul aratat,
diagnosticul . ~i am putut £ara nki 0 dificultate sa obtin de 1a dins'..]l
mi'trturisirea eElse masturba. Altadata, am avut deexaminat 0 doamna
pe cit de bogata pc aUt de vanitoasa $i de proasta ~i care avea obi,?-
nuinta de a rilspunde ]a intrebi"trile mcdicului printr-o avalani;;a de pUn-
geri incoerentc, e2r~' faeeau ea diagnosticul so. fie deosebit de dificil.
Iritrind, am gasit-oa:;;ezata in fala unci masute rotunde, unde aranja in
gramajoare ni:;;te florid cle argint :;;i, seullndu-sc, en rasturna pc par-
chet citeva piese. 0 ajutai sa Ie strjng5. $i nu intlrziai sa 0 intrerup,
Ince}:)Usesa-mi descrie mizeria intrebind-o : .,Distinsul dumneavo,'str{,
giIiere v-a facut sCt pierdeti tot atitia bani citi aveti aici ?" Ea irni ras-

531
punseprintr-un nu! iritat, ea dupa 0 clipa sa-mi vorbeaseii de starea
de exasperare in care 0 arunease prodigalitatea ginerelui sau.Trebuie
sa adaug eEln-am mai viizut-o niciodata de atunci, deoarece nu intot-
deauna iti fad prieteni printre eei earora Ie dezvi'ilui semnificatia actelor
lor simptomatiee.
Dr. J. E. G. va m Em den (Haga) relateaza un aIt eaz de mar-
tude "prin act simptomatie" : "Calculind natele de plata, eheinerul din-
tr-un mie restaurant din Berlin pretinse eEl pretul unui anumit fel de
bueate a ereseut cu 10 fenigi. !ntrebindu-l de ce aceastii majorare
nu figura pe Iista de bueate, el raspunse ca desigur era vorba de oomi-
siune, ca e1 era sigur de ceea ce spune. Punind banii in buzunar, e1
scapa pe masa, ehiar in fata mea, a piesa de zece fenigi. "Aeum ~tiu
ca. m-ai tras pe sfoara. 1mi dai voie sa ma documentez la casa ?" ~
"Pardon, poftim ... 0 clipa ... t;>idisparu. Se intelege de la sine ca nu m-am
opus retragcrii sale, ;;i cind, zecc minute mai tirziu, reveni scuzindu-se
ca, printr-o gre~eala de neinchipuit, confundase un fel de mineare cu
a1tul, i-am dat din nou eei 10 pfenigi, ca recompensa pentru contri-
butia sa la psihopatologia vietii cotidiene".
Observindu-i pe oameni in timp cc lau masa, avem prilejul sa SUl'-
prindem actele simptomatice cele mai frumoase ~i mai instructive.
lata ce povesteilte Dr. H ann s Sac h s :
"Am avut ocazia sa asist la supeul unei perechi mai in virsta, cu
care sint inrudit. Femeia are 0 boala de stomac ili tine un regil11_rigu-
1'05. Cind se aduse friptura, sotul 0 ruga pe femeiG, care nu avea vole
sa 52 atinga. de acest fel de mincare, sa-i dea mu:;;tarul. Femeia deschide
bufetul, seoate un flacon mic care continea picatu1'ile pe care Ie ia ea
ili Ie ailaza in fata sotului. 1nt1'o vasul cu mu;;tar in forma de outo-
ia'i' 'i'i flaeonul cu picaturi nu era - evident - nid 0 asemanare sus-
ceptibi1a de a explica confuzia. $i toh1ili femeia nu-:;;i observa gret;>eala
decit atunei cind sotul Ii atrase atentia, rizind, asupra a ceea ce tacuse.
Inutil sa mai insistam asupra semnificatiei aeestuiact simptomatic".
Datorez doctorului B ern h. D a t t n e r -(Viena) comunica1'ea unui
pretia'S caz de acest gen, care a fast foarte abil utilizat de clUre Qbser-
vat or :
"Iau dejunul la restaurant cu eolegul meu de la filozofie, Dr. H. El
im1 poveste~te despre difieultatile situatiei de stagiar 9i adauga in lega-
tUra eu aeeasta ca, inainte de a-~i termina studiile, intrase in calitate
de secretar al ministrului plenipotentiar al statului Chile. "Apoi mini5-
trul a fost inlocuit ;;i nu m-am maiprezentat cehii nou". $i in timp ee
e1 pronunta aceasta din urma fraza, ducela gura 0 bucata de praji-
tUra, insa Ii cade de pe cutit, ca din cauza stingaciei. Prind din zbo1'
sensul ascuns al acestui act simptomatic ,<;>i Ii spun, ca in treadit, cole-
guIui meu prea putin familiarizat cupsihanaliza: "Ai lasat sa eada 0
bucata cit toate zilele". El l1U dbseTva ca cuviniele mele pot sa se ra- .
porteze tot aila de bine la actu1 s~iUsimptomatic, ~i repeti.i {;U 0 viva-
citate surprinzatoare cuvintele mele: "Da, a fost intr-adevar 0 bucata
cit ioate zilele, cea pe care am scapat-o". $i el l~i descarca sufletul,
povestindu-mi, fara a amite nid unamanunt, despre stingada sa care
I-a lipsit de un post bine ,p13.tit.Semnificatia adului simptomatk apare
limpede, daca ne gindimca colegul meu trebuie Sa £i incercat 0 anu-
mita jena spre a-'l11i vorbi, 111iecare nu-1 cuno~tE:\amdedt putin,
despre situatia sa materiala preeara. Ideea pc care el voia s-o refuleze

532
a determinatun act simptol1iatic care a exprimat in mod simbolic ceea
ee trebuia sa rarrnlna asmns, dindu-i astfel inter1ocutoruhti meu un mij-
lac de u~urare care-:?i avea sursa in incon~tient«.
Exemplele care urmeaza arata ce semnificatie poate avea· faptul de
a-ti insw,;i in mod involuntar un obied apartinind altei pe1'soane.
Dr. B. D a t t n e r: "Dnul dintre co1egii mei face 0 vizita uneia
dintre prietene1e sale dincopila1'ie, prim.1a vizita dupa casatoria aces-
teia. Vorbinctu-mi de acest mie eveniment, 1$i exprima mkarea de a fi
fast obligat, contrar intentiei sale, sa prelungeasca putin aceasta vizita.
$i in acela$i timp imi marturise$te CEl a comis aeolo un ad ratat bizar.
SoWl prietenei, care 1tmse $i e1 parte 1a conversatie, incepu la un mo-
ment dat sa caute cutia cu chibrituri care (colegul men hii· 3Ilnint€9te
foarte bine) se gase.a pe mas a atunci dnd e1 a intrat 1ncamera. A fost
cautata peste tot, colegul meu se scotod prin buzunare, zicindu-9i ca,.
din nebagare de seama, a1' fi putut sa $i-o aproprieze, dar zadarnic. Nu-
mai dupa mai multtimp gasi entia, intr-adevar 1ntr-un buzunar, $i cu
acest prilej fu frapat de faptul ca in ea nu se ana decit un chibrit. Doua
zile mai tlrziu, e1 visa eEl cutia reprezinta un simbol, prietena sa din
copWirie avind in vis rolul de personaj central. Aceasta confirma expli-
catia pe care i-am dat-o eU, anume ca, prin actul sau· ratat (aproprierea
involuntara a cuUei) e1 voise sa-9i afirme dreptul de prim'Hate ~i de
posesiune exclusiva (nu era dedt un singur chibrit in cutie)'<.
D r.H a 11n s Sa:c h s: "Bona noastra are sUibiciune pentru 0 anu-
mita prajitura. Faptul este incontestabil, deoarece acesta era singurul
fel de m'incare pe care nu-l str~ca niciodata. Intr-o duminica pa aduse
pr.:ljitura 9i 0 puse pe a mescioara, lua apoi farfuriile in care se servise
pina atunci $i Ie a~eza pe tava pc care adusese prajitura. Dar, in loc
de a ne-o 5e1'vi, puse ~i prajitnra pe teancu1 de farfurii $i duse totul la
budltarie. La inceput crezuram ca mai avea ceva de dichisit 1a praji-
tUra, insa dnd am vi'izut ca nn mai vine, sotia mea s-a hotarit s-o
recheme 9i a intrebat-o : "Dar Cll prajitura ce-ai facut, Betty?" A tre-
buH sa i se atraga atentia asupra a ceea ce fi3Jcuse,annmeca 0 incar-
case pe tava, 0 luase la bucatarie ~i 0 pusese undeva pe 0 masa san
aiurea "fara sa ia aminte laceea ce face". A doua zi, dnd VoirEl<l1.1 sa
mincam restu1 de prajitura, sotia mea constata ca bona nki 11Use atin-
sese de portia care-i era rezervata. Intrebata asupra motivelor acestei
retiner'i, ea raspunse,u~o.r incurcata, di 11Uavea pofta 5-0 manince.
Atitudinea infantila a fetei este vizibilii in tot acest fapt : mai intH avi-'-
ditatea de copil care nu vrea sa imparta cu nimeni obiectul dorintei
sale; apoi reactia de duda nu mai putin infantila : pentru dl nu pot
minca singura toata prajitum, prefer sa nu iau nid 0 firimitura, -
n-aveti dedt s-o m'incati voi, toata".
Adele accidentale sau simptomatke care se refera la viata conju-
gala au adesea cele mai ad1nd semnificatii $i pot inspira credinte in
semne prevestitoare acerora care nu slnt familiarizaticu psihologia in-
con$tientului. Nu este de bun augur C1nd 0 tinara femeie l$i ·pierde ve-
righeta incursul ·calatoriei de nunta. Este adevaratca verigheta, care a
fost pusa din neatentie intr-un loc neohi~nuit, cel mai adesea este rega-
sita. Cunosc 0 femeie divortatacare,cu nmlt timp inainte de di,vort"
adesea gre:;;ea, semnind eLl numele ei de fata hirtiile privitoare 1a admi-
nistrarea bunurilor sale. Intr-o zi, fEnd in viziti'i la ni~te tineri insuratei,
am auzit-o pe tinara femeie povestind, cu hohote de ris, ca duciudu-se •.

531'
la intoa.rcerea din cfllatoria de nanta, s~H?i vada sora, aceasta Ii pro-
puse s-o 1nsoi;easdi prin magazine la cumparaturi, in vreme eo sotul se
va duce sa-i?i vada de afa<:eri1eIui. Pe strada ea za1'i, pc trotuarul opus,
un domn a carui prezeni;a aeolo parca 5-0 urn!~l.reasea, .;;iIi spuse surorIi
sale: "Ia tc uita, ai zicc ca ala e dornnul L.". Eo. uitase dl domnul L. era,
de mai multe saptamini, soWl ei. J\1-am 5im~it indispus ascult!ind aeeasta
istorie, i115am-am abi;inut de la arlee concluzie. Nu 111i-o.mreamintit de
accasta mica intimplare deeit dupa 1'nul1;iani, cind casnicia respectiva a
luat 0 intorsahlrEl dintrc cele mai nefericitc.
Din lucriirile £oarte interes ante ale lui A. ;\1a e de r, pub1icate in
limba franceza G), 1mprurnut observai;ia care urn12aza, care ar fi putut
figura tot aUt de bine ;;i in capitolu1 despre Uiwre :
"Une dame nous raeontait recelnment qu'clle avait oublie d'esso.yer
sa robe de mariage et s'en souvint 1a veHle du mariage it hult heures
du soil', alars que la couturiere desesperait de voir sa cliente. Ce detail
suffit it montrer que la fiancee ne S2 sentalt pas tres heureuse de
porter. une robe d'epouse, qu'elle eherehait a oublier cette idee penib1e.
Ene est aujourdh'hui... divorcee" 6).
Dnul dintre prietenii 111ei,care ~tie sa observe 9i sa interpreteze sem-
ne1e, mi-a spus CEtmarea tragedian§. E 1eon 0 r a .D use a savir~it, in-
tr-unul din r01uri1e sale, un act simptomatic: care demonstrcazd pro-
funzimea jocului ei. Este vorba de 0 drama de adulter : tocrnai avusese
o explica1;ie cu sotHl oi :,?ise afia scufundata in ginduI'i, in timp ce se-
ducatorul se ap1'opia de dinsa. In El'Cestscurt interval ea se juca en ve-
righeta pe care 0 Durta pc degot: 0 scotca, 0 Dtmea 1a lac. iari':.si 0
seotea. Iata-o gata si cad£l in brat'ele cduilalt. ~ .'
De aceasta se leagii :;;iceea ce T fl. R e 1k (Internat. Zeitschr. f. Psy-
choanalyse, III, 1915) povesteo;;-tein legiHura en aIte aote simptomatice
pe tema verighetei :
"Cunoa9tem actele simptomatke savilr9ite, de soti, care constau in
scoaterea :,?irepunerea ma;:,;inala a verighetei. Colcgu1 meu K. a savir-
!?it 0 serie intreaga dc, ade simptomatice de acest fel. 0 tinara fata pe
care 0 inbea ii facu cadOLlun inel, spunindu-i s~i nu-l piarda, pierderea
inel-ll1ui inse.rrlnll1d cD. ,c1 11-0 ~nai il1be.~t2 . .i.t\~a se face eEl. el era mereu
obscdat de tcama de a nu pierde inclul. Cind i se intimpb sa $i-1 scoata,
de exemplu pentru a se spala pe miini, uit11cu rcgularitate locul unde-1
pusese ~i adesea nu-l regiisea dedt dupa lungi Ca1..1t:5,r1. elnd punea 0
scrisoare la ClItia pO$tala se temea totdeauna ca nu cumva 0 miscare
sting ace in fanta C'utiei sa nu-i smulga inelul ;;1acesta sa cada in fl.{ndul
cubiei, dimpr.euna cu scrisoarea. Intr-o zi e1 executa miscarea at1t de
bineca aeddentul de care 5e temea deveni 0 realitate Er~ ziua in care
expediia 0 scrisoare de adio uneia din vechile sale amice, fata de care
5e simyea vinovat. In momentul in care e1 lasa scrisoarea ~a caaa in

5) Alp h. Mae d e r, Contributions a la psychopathologie de la vie quoti-

dienne, Archives de Psychologie. T. VI, 1906.
6) ,,0 doamne. ne povestea recent ca a uitat sa mearga sa-1?i probeze rochia
de nunta, amintindu-~i de aceasta In ajunul cununiei, 1a ora 8 seara, dnd croi-
toreasa i~i pierduse speran~a de a-$i mai vedea clienta. Acest detaliu este sufi-
ci~nt c_a s~ demonstrez~ C<1logodnic_a nn prea era feric:.ita .;:;a po~~e 0 rochie ~e
mIreasa, ca ea cauia sa Ultc accasta ITi)n:,zcntare neDlacuta. Astazl ea este." dl-
vortatii". (Nota trad.)...

534
 cu.tie, fu cuprins de dorinta de a 0 revedea pe aceasta femeie, dorinV~
care intra in conflict eu afectiunea sa pentru actual a arnica".
In legatura eu aceste acte simptomatice care au ca obiect inelul sau
verigheta, constatam inca 0 data ca nu exista descoperire a psihana-
.J.izeicare sa nu fi fast de multa vreme presimtita de poeti. In romanul
Ini . F 0 n t an e lnainte de furtuna, consilierul de justitie Turgany a spus
. urmatoarele Ia un joc de gajuri; "Credeti-ma, doamnelor, remiterea
unui gaj dezviHuie uneori misterele cele mai profunde ale naturii".
P:rintre exemplele pe care Ie citeaza in sprijinul afirmatiei sale, este
unulcare merita un interesdeosebit. "lmi amintesc - spune d -
de sotia unui profesor, la virsta impEnirii, care 1:;;ipunea de fiecare
data in gaj verigheta, pe care :;;i-o scotea din deget. Permiteti-mi sa nu
relatez nimic despre fericirea conjugala a celor doi". $i continua:
"In aeeea:;;i 50cietate se gasea un domn care nu ostenea sa depuna pe
~
genunchii acestei doamne briceagul sau CLl zece lame, cn tirbw;;on :;;i
bricheta, pina ce acest briceag-monstru, taind mai muIte fuste de ma-
tase, a disparut prin gaurile acestofa, spre mare::t indignare a publi-
cului".
Nu este de mirare ea un obiect de felul inelului are 0 semnifkatie
~ atit de bogata, chiar :;;i atunci cYnd niei un sens erotic nu se leaga de
6 dihsul, adidi nu este vorba nid de un ine1 de logodna, nid de 0 veri-
h gheta. Dr. M. K a r d 0 s mi-a pus la dis,pozitie urmatorul exemplu de
act rat at de acest fel ;
t "Acum dtiva ani, "Llnins mult mai tinaI' 'decat mine :;;i care imi im-
parta:;;ea ideile, a vrut sa se asocieze 1,1 lucrarile mele :;;isa adopte fata
de mine 0 atitudine pe care voi numi-o de discipol. Cu un anumit pri-
I lej, eu i-art1 oferit un inel care a provo cat din parte-i un mare numar
i de acte simptomatice sau ratate, aceasta ori de cite ori relatiile noastre
crau tulburate de 0 neintelegere. Foarte de cudnd, el mi-aimpartaO/it
urmatorul fapt, deosebit de interesa:nt :;;ide .transparent: sub un pre-
text oarecare, el nu veni la una din intllnirile noastre saptaminale, in
cursul CarfOranoi aveam ocazia sa faeem pe.:.ndelete schimburi de idei.
1n realitate e1 preferase sa 5e intHneasca cu' 0 tinara doamna, cu eare
stabilise intHnirea 1,1 aeeea':;;iora. A doua zi el observa, insa dnd era
destul de departe de casa, ea uitase sa-:;;i puna ineilul. Nu s-a nelini:;;tit
peste masura, zidndu-9i ea 11va fi lasat, desigur, pe noptiera, unde avea
obiceiu1 sa-l puna in fieaare sea['a, fUnd eonvins ci'i 11 va regasi la in-
toareere. Imediat ce a sosit aeasa, ineepu sa eaute inelul, dar in zadar ;
ilU era nid pe nopnera :;;i nid altundeva. In cele din urma i9i aminti
ca, urmind 0 obi9nuinta pe care 1;>i-oformase de mai bine de un an,
pusese inelul pe noptiera,alaturi de un mic briceag. Se gt'1di ca, fiind
·distrat, va fi pus inelu1 in buzunar, laolalta eu briceagul. BagEl deci mIna
in buzunarul jiletdi :;;i,intr-adevar, gasi aeolo ine1ul.
"Verigheta In buzunarul jiletcii", suna un proverb popular adresat
sotului care-9i propune sa-9i in1;>elesotia. Con1;>tiintavinovatiei il impin-
sese mai intli sa-:;;i aplice singur 0 pedeapsa : "Nu mai meriti sa porti
acest inel", pentru ca apoi sa-:;;i marturiseasca infidelitatea, sub forma
unui act ratat care, e adevarat, nu avea martorL Nu i s-a intlmplat
s8.-:;;imarturiseasd:i mica sa "infidelitate" decit pe ocolite prin interme-
diul (cum, dealtminteri, era de prevazut) unei povestiri".

535
 De asemenea, eunosc un domn in virsta care' s-a disatorit en 0 fat a
[oarte tinara ~i care, in loe sa pIece imerliat in caliitorie de minta, p:re-
iera sa.-~i petreadi prima noapte eu tinara sa sotie Intr-un hotel din
eapitala. Abia ajuns 1a hotel, constata eu nelinii?te ca portofelnl care
contine a suma destinata calatoriei de nunta disparuse. A avut destul
timp sa telefoneze servitorului sau, care gasise portofelul intr-un bu-
zunar al hainelor pe care proaspatul casatorit Ie imbracase pentrn ce-
remonia cununiei. Reintrat in posesia portofelului, putu sa pIece a deua
2i in dilatorie cu tlnara sa femeie. 1nsa, a$8. cum se temuse, ill timpul
noptii fusese "incapabil" sa-~i indepIineasca datoria conjugala.
Este consolator gindul di, in imensa majoritate a eazurilor dnd
oamenii pierd un lueru, ei savi~esc un act simptomatic ~;;i,astfel, pie:r-
derea obiectului core5punde unei intentii secrete a aeeluia care snpcTta
pagu!ba. Adesea, 1nS8.,pierderea obiectului 11Udovede~te dedi lips2 de
valome a acestuia sau lipsa de stilna fata de persoana care 11iI-a oat.
ITendinta de a pierde un obiect determinat provine dintr;.o asocia1:ie
de idei simbolidi intre acest obiect si a1te1e, mult mai importante, ten-
dinta fiind transferatii de 1a aceste~ din urma. Pierderea de obiecte
prehoase, pe de aHa parte, poate eXJprima sentimente1e' cele mai variate:
poate fi reprezentarea simbolica a unei idei refulate, deci un' avertis-
ment la care nu ne aplecam urechea hucuro~i, sau (inainte de toate) ea
trebuie consideratii ca un sacrificiu oferit obscurelor puteri care ne gu-
verneaza viata ~i a1 CaTOr'cult inca se mai mentine printre noi.
Iataclteva exemp1e in sprijinul acestor t~ze privitoare la pierderea
de obiecte :
Dr. B. Dattner: "Un coleg imi spune ca ~i-a pierdut 111umplato:r
un stHou pe care-lave;a de vreo doi ani ~i la care tinea mult, eonsLde-
IrindU-il foarte comod. Analiza re1evii urmatoarea situatie. In ajun, cG-
ilegul meu pr1mise de la cumnatul sau 0 scrisoare cu totul nepHicuta,
care se termina eu euvintele : "De altfel nu am nici timp, ~inici nu do-
resc sa incurajez superficialitatea $i lenea ta", Impresia provocata de
ocea:sta scrisoare fu a~a de pute;rnica ine'lt a doua zi, el i~i pierdu stiloul
pe care-I primise in dar tocrnai de la acest cumnat, fiind un fel de sa-
,crifkin, ca e1 sa nu mai datoreze nimk acestuia din urma".
o doamna pe care 0 cunosc, pierzindu-~i mama, se abtinu, fire~te,
de la frecwentarea teatrelor. Aniversarea mortii tTebuind sa exnire in
citeva zile, ea se· lasa antrenatii de prieteni ~i lua un bilet pell"tru un
spectaco1 deosebit de interesant. Aju11sa la tearu, const,ata pierderea bi-
letului. Ea erede ca, din neatentie, I-a aruneat 0 data eu biletul de tram-
,vai, dud a coborit. Aceasta doamna 5e lauda di niciodata n-a pierdut
nimicdin neatentie.
Se poate a:dmite ca ~i 0 alta pierdere, pe care ea a suferit-o, are de
asemenea motivele e1. Sosind intr.-o statiune terma1ii, ea se decide sa
.faca 0 vizita intr-o pensiune de falluilie, unde fusese gaZJduita eu ocazia
unui sejur anterior. Este primita aici oa 0 veehecuno~tinta, invitata
1a cina $i, dnd vrea sa platea:s'ca, este ,refuzata,ceea ce Ii cam displace.
r se acorda doar permisiunea de a-i Eisa ceva servantei si ea deschk:le
po~etapentru a seoate un bilet de 1 marca. Seara, servit~rul pensiunii
H duoe un bilet de 5 marci pe care-l gasise sub masa ~i care, dupa cum
ctedea sb1pina pensiunii, nu-i putea apartine dedt e1. Ded ea 11 sca-
pase, in timp ce cautain po~eta biletul pe care voia s3.-1 dea bac$i~
banei. probabil oa ea tinea sa-~i plateasoa totu~i tratatia.
536
 Intr-o eomunieare destu1 de lunga 7), 0 t toR a n k a recurs 1a 2n01--
liza viselor oentru a face sa reiasa caracterul de "sacrificiu" inerent
acestui act 9{ a-I degaja ratiunile profunde 8). Int€resant este ca automl
arata di nu numai pierderea de obiecte este detcl'minatii de motive _015-
cunse, dar di adesea acela9i lueru se poate spune ;;i despre gasirea de
obiecte. Observatia care urmeaza arata in ce sens trebuie sa intelegem
aceasta propoziti~. Este evident di, in cazul pierderii, obiedul e~te ~llat,
'Pe dnd in cazul giisirii lui, e1 trebuie ,sa fie dorit.
,,0 tinara fata, care traie9te inca pe cheltuiala p{irintilor, vrea s{J-;;i
cumpere 0 bijuterie ieftina. Ea 5e intereseaza de pretul obiectului care
o tenteaza, 1nSa, spre regre'tul ei, afla dl aeeasta depa-:;;e;;teeeono111iile
sale. Nu-i mai lipsesc declt doua coroane ca sa-l?i poata oferi acea mica
bueurie. Foarte trista, ea se indreapta spre casa de-a' lungul strazilor
foarte animate 1a oraaceea. Intr-un lac din cele mai frecveritate 71 eu
toate di, dupa cite afir111a,era adinc scufundata in gindurile ei, ea za-
re~te pe jos 0 buditica de hirtie, pe linga care trece neatenta. Dar apoi
ea se ri'i:zginde:;;te,se apleaea :;;i a culege, constatlnd, spre uimkea ei,
ea este un' bilet de doua coroane, impat'llrit. Ea s.c ginde~te: "Numai 0
fericita intim'plare mi-1 trimite, ca s8:-mi ,pot cumpara bijuteria", fli If?i
propune sa faea calea-ntoarsa pentru a-9i realiza intentia. !nsa, in ace-
1a9i moment, eaconsidera ea nu e bine s-o faca, deoareee banii ga:siti
poarta norae ~i tre:buie 58.-ipastrezi.
Analiza care ne poate face sa intelegem acest act accidental se de-
gajeaza singura din situati1a data, fara sa fie ne;voie sa interog3in1 per-
soana interesata. Printre. iaeile caire 0 preocupau pe tlnara fata in timp
ce se intareea acasa, desigur cil in pril1ml rind figura aceea despre sa-
racia ~i jena ei materiala, a'ia ea putem presupune ca aceasta idee era
asociata eu dorinta de a vedea aeeasta situatie ineetind dt mai curind.
Este mai mult dedt probabil ca, gindindu-se la satisfacerea modestei
dorinte de a avea bijuteria care a tenta, ea se intreba care ar fi mij-
joeul eel mai lesnicios de a completa suma neeesara, ~i este cu tatul'
firesc ca ea sa-$i fi spus ca difilcultatea ar fi rezolvata in madul cel
mai simplu eu putinta, daca ar gasi suma de doua COI"oane,care-i lips ea.
Astfelincon$tientul ei (sau precon$tientul) era or'ientat 9pre "gasire ",
chial' daca presupunem 'ca, atentia fiindu-i absorbita de alkeva (era
"adinc eufundata" in gindurile ei), ideea unei atari posibilitati nu-i
atingea con9tiinta. Amintindu-ne de aUe cazuri analoage, caI"e au fast
analizate, putem chiar sa afirmam ca "tendinta de a cauta'" incoivJtienti'i,
poate sa duea la un rezultat pozitiv mai U$ordedt atentia orientata con-
9tient. Altfel ar fi greu sa exp1idiITn de ce tocmai aceasta persoana,
printre alte sute oare urmau ace1al7idrum, a faeut descoperirea, uimi-
toare prin ea insa9i, 9i aceasta in duda intunericului care cadea $i a in-
ghesuielii multimii grabite. Spre a arata Intreaga forta a acestei tendinte
ineon9tiente sa'll preco119tiente, este sufkient sa dtam faptul ciudat cii
dupa prima sa descoperire 'binara noastra lata a mai £aeut una : ea giisi
o batista intr-un 10c intunecos l7i singuratic de pe 0 strada margina$a.
Or, faptul de a fi gasit biletul de doua coroane dindu-i satisf:actia pe
care 0 al7tepta, este sigur ca dOirin~ade a mai gasi ceva era complet

7) Das Verlieren als Symptomhandlung, Zentralbl. f. Psychoanalyse, I, 10/1L

8) Alte comunicari pe aceea~i tema in Zentralblatt fUr Psychoanalyse, II, 1;'i
Intern. Zeitschrift fUr Psychoanalyse, 1. 1913.

537
'straina de cOl1"ltiintasa ~i, in ariee ea?, nu-i mal putea e2ilauzi ;;i dirija
.atentia" lJ).
Trebuic spus ca tocmai aetele simptamatice de acest fel ne desekid
eel mai bine accesul la eunoa;;terea vietii psihologice intime a omului.
, Din m,arele namar de acte simptomatice izalate pe care Ie eunase,
voi <:!itaunul al carui sens DTorund ni se reveleaza fara a mai fi nevoie
sa recurgem la analiza. El" ne arata cit se poate de bine conditiile in
care acesteacte so produe, £Eiraea persoana interesata sa observe aeest
lun'u :;;i,pe deasupra, ne autorizeazd sa racem 0 remarea de mare im-
portanta practica. In cursul unui voiaj de vacanFl. mi s-a intlmplat sa i
fiu obligat sa raimin mai multe zile in acela;;i lac, spre a a;;teptasosirea
unui tovara;; de calatorie. IntTe timp am Elcut cuno;;tinta eu un tinar
I
care parea ~i e1 sa se simta singur ;;i care 5e intoV~!r2i~ibucuros eu mine.
Cum 10'cuiam in acela:;;i hotel, fire:;;te ca luam masa lrl1preuna ;;i ne fa- II
ceam plimbarile impreuna. In dupa-amia;Qa celei de a treia zile el ma.
vesti deadata di seara trebuia sa~si asteDte SOti3, oare sosea cu expre-
I
suI. Interesul meu psihalagic fu tr~zit' de'"faptu} .ca inca in cursul dimi-
netii ma frapase madu1 in care e1 respinsese proiectu1 unei excursii im.- I
per-tante, iar in cursul midi neastre plimbari reruzase sa mearga pe un
anumit drum, deoarece i1 gasea prea pavirnit :;>1primejdios. In timpul I
plimbar'ii de dupa-amiaza imi spuse pe nea9teptate sa nu intlrzii de la I
cina din cauza lui, sa maninc far;'! dinsul, daca-mi era faame, did, in
ceeace-l prive9te, nu Va cina inainte de sasirea 5atiei sale, Am inteles
aluzia 9i m-am a~ezat la masa, in timp ce 21 se duse la gad\. A doua zi
dimineata ne intUnir31m in fata hotelului. Ma prezenta sotiei sale :;;i
adauga : "Dejunati eu noi ?" Aveam de cumparat ceva dintr-un magazin
apropiat, H;>aca am promis sa revin numaidecit. Intrind in sala de mese,
am gasit pereoltea instalati'i, aminck)i de aeeea,?i parte, la a mica masa
de lingi'i feireastra. In fata lor nu 5e aila dedt un jilt, al dirui spatar f?i
1:O'ede ;;ezut erau acaperite de impermeabilul voluminas al satului. Am
Inteles pe deplin sensul acestei situatii, care desigur nu era intentionala,
dar cu atlt mai semnificativi'i.Parca voia sa spun a : "Aid nu mai e lac
pentru tine, e~tide prisO's". 80tul n-a observat ea ramasesem in picioare
in fata mesei, insa satia sa Ii daidu ou cotul si-i sapti : "Ti-a,i l)US irn-
perrmeaibi1ulpe jiltul a~estui damn". " ,£

In legatura cu acest f'apt, ca ~i cu altele analaage, mi-am spus de

multe ari ca adele neintentianale de acest gen trebuie in mod necesar
sa devina 0 sursa de neintelegeri in relatiile dintre oameni. "Licelacare
savir~ei9te un astfel de act, £ara a-I da vreo atentie, nn ;;i-l atribuie :;;t
uu se saeoate responsabil. Cit despre acelu care este, ca sa zicem. asa
vizat de a asHel de actiune, supartinclu-i consecintele, acesta ii atr1bLii~
partenerului
._ sau intentii
, si
, ginduri pe care acesta
- nu sil Ie reeunoaste
, .,
e1 pI1etmde a cunoa~te despre viata psihica a celui din urma mai muIt
dedt acesta a dezvi'iluit. Autorul unui act simpwmatic estc eft se poate
de cantrariat dnd este pus in rata concluziilor tras'e de altii. El declara
ea aeeste conc1uzii sint raIse ;;i hpsite de temei, deoare~e el nu are
eon~tiinta intentiei care a prezidat actul san. Astfe1 ea el sfirseste orin
a 5e pllnge ca este neintel'es sau rau inteles de catre ceila1ti.' In f~nd,
ne;inte1egerile de acest fel tin de faptul ca intelegem mal mu1t ;;1 mai
adine. Cu eft dai oamen1 sint mai "nervo9i ", cu atlt VOl' exist a n1ai

U) Intern. Zeitschrift fLir Psychoanalyse, III, 1915

 prilejurl de cearta intre ei, fiecare din 0'i declinind1.H;dresponsa-
bLUtatea eLl am 1113i multa energie eU cit 0 va atribui celuilalt. Este
aIel 0 pede2JpSapentru !ipsa noastra de 5'inceritate interioara ; sub masca
uItJrii $i a confuziei, invocind pentru justificarea lor absenta orica1'ei
rete intentii, oamenii i~i exprima sentimente ;>1pasiuni pe care a1' face
tHO'lL bine sa ie m~lrturiseasci\ ea atare, atit in oeea ce-i prive~;;te pc ei,
2a 31 pe ceilai~i, din moment ce nu sint in stare sa 9i Ie domine. 1'11t1'-a-
in general putem afimna ea fie care praetica in mod constant an'a~
U:va semenilor s~ti, pe care sfiri?e;;te prin a-I cunoa$te mai bine decit pe
.sine in3u:;;i.Drumul pentru a ne conform a preceptului yuwlh creocu-rou 10)
trebuie sa t1'eao.;\prin studiul prop1'iilor noastre acte 91 omisiuni, apa-!
;cent a,cddentale.
Dintre to~i paeth care 3-au pronuntat asupra micilor aete simpt.oma-
sau acte ratate, o1'i S-EtUservit de elc, putini sint eei care au 'i'ntre-
'.razut aUt de bine natura lor ascunsii si au clarificat atH de fatis situa-
pe care lc determina aeestea, ctim a faC'.1t-o 8t l' i n db'e '1' g ('al
ccarui-geniu a fost inlesnit, de altfel, de propria sa stare p;;;ihica, profund
fmorn1ciHi).
Dr. K a 1'1 We i s 5 (Viena) a atras atentia asupra Lwmiitorului pasaj
din una din scrierile sale (Internat. Zeitschr. f. Psychoanal.,I, 1913,
;p. 268) :
"Dupa 0 clip a, contele sosi intr-adevar 9i 5e apropie calm de Esfera,
ca $i cum i-ar fi dat 0 intilnire.
- A$tepti demult? J:ntrebii elou 0 voce J:nabru;ita.
- De :;;aseluni, 0 ·:;;tii,raspuns.e Estera, 1\/[-aivazut azi, cumva?
- Da, mai inainte, in tramvai. $i te priveam drept in ochi, incH
<::redeam ca-ti vorbesc.
S'--<a1.i pet1'eeut muIte de-atunci.

Dar, ia1'eu credeam ca totul s-a sfiqit intre noi.

Cum a$a·?
Toate marunti$urile pe care Ie-am primit de la tine s-au spart,
cg-au strieat, int1'-un mod foa1'te misterios. Dar aceasta e $tiuta de multo
- Zau? ACU111 imi amintesc 0 multime de cazu1'i pe care Ie consi-
deram ca pe n1$te simple efede ale hazardului. 1ntr-o zi am primit de
b bunica mela un pince-nez. Era pe vremea dnd mai eram bune prie-
'tene. Lentilele erau din cristal de 5tinca $lefuit $i-mi eran foarte £010-
sitoa1'e dud p1'acticam autopsii. Acest pince~nez era 0 adevarata minune
pe care 0 pastram eu grija. Intr-o zi am terminat-o eu batrina, ea s-a
lnfuriat pe mine. Or, la prima autopsie care a u1'mat dupa aceasta
~earta, Ientilele cazura din rama, fara nid 0 pricina. Am erezut ci'i e
vOTba de un simplu accident $i am dat pince-nez-ul la reparat. El, insa,
rontinua sa-mi refuze serviciile sale. L-am infundat intr-un sertal' si
:Alabarn-am ce mai e eu e1. '
- Ciudat! Aceste obieete legate de vedere sint cele mai sensibile.
Am pri:nit de la un amie 0 lorneta de teatFLl, foarte bine acomodata
;en ochU mei, ineH era 0 adevarata plaee1'e sa ma sen'ese de dinsE\..
~nt1'-o zi, eu $i amicul men deveni1'am. du-,?mani. Asta, $tii, S0 intlmpUi
tara cauza aparenta, CR :;;1cum deodata ai gasi ea n-a1'e nid un rost

10) Gnothi seauton, = Cunoa$tecte pe tine fnsuti!, maxima fnscrisa pe frontis~

'piciul templului lui Apollo din DeW ~i pe care Socrate ~i-a fnsu~it-o ca laitrnotiv
,,,II filozofieisale. (Nota trad.)

539
 sa mai pastrezi relatii cu ceialalt. Voind sa 1112. servesc, pentru p:rim2
oara dupa aceasta Intlmplare, de 10rneta mea, iLl1 cODStatat ca nu mE:i
Ivad cIaI'. Cele doua Ientile mi se pareau prea apropiate !?i ved{'3j11 C
imagine dubla. Inutil sa-ti spun ca nu S0 stricase nimic: 1entilele nu
se aproni'aser<'i si nid distanta dintre ochii mei nu crcscuse. Era un:J}
.din acele miracole care se petree zilnic $i pe care un prost obs(';rvator
nn Ie Inregistreaza. Exp1icatia ? FoT{;a psihica a nrii este n:.ni rnare dedit
credem. Apropo: inelul pe care mi 1-ai dat nu mai are piatxa, an:
pierdut-o. $i e imposibil s8.-1 repaI', imposibil. Oare vrei sa te des-
par1;ide mine ? .. (Die gotischen Zimmer, pp. 258 $i u1'111.)".
Astfel 9i in domeniul actelor simptomatice observatia psihanaliti:c:L
trebuie sa acorde priori tate scriitorilor. Ea nu face dedt sa [£-
pete ceea ce ace9tia au afirmat demult. Wilhelm Stross imi atrage
atentia asupra unui pasaj din celebrul TDman umoristic al 1ui L 2. -.
W r e n c eSt ern e 11) Tristram Shandy (partea a VI-a, cap. V) :
"Nu sint nicideeum mirat ca Grigore de Nazians, observind gesturiJ€
repezite ale lui Iulian, a prezis ca acesta va deveni intr-o zi reneg2t;
sau ca sfintul Ambrozie I-a alungat pc al s[\U Amanuen, din cauze'.
mi~ariloT necuviincioase facute de acesta cu capul, pe care-l lntorctt;.
la dreapta :;;ila stinga ca pe un imblaciu; sau ca Democrit care, vazll;-
du-l pe Protagoras fac1nd 0 1eg[ltura de crengi, crengutele eele l1i8.1
subtiri pimindu-le la mijloc, a tras din aceasta concluzia eElProtagoras
era un savant. Existi'i mii de deschideri invizibile ~ continua taH\l
meu ~ prin care un ochi patrunzator poate vedea dintr-odata ceea cc'
se petreee intr-un suflet. iliirm, adauga el, di un orn cu bun-sim{ nu-§}
va pune niciodata paJaria pe cap cind intra intr-o casa, clupa cum nu
9i-o va Iua de pe cap i€'9ind, sau, daca 0 face, tr2Jdeaza un ,anwnit lucru".
Reproducem inca 0 midi eolectie de diferite acte simptomatice
persoane sanatoase sau 1a nevrotici :
Un coleg mai in v'irsta, cEliruianu-i place sa piarda la '''$1 achh2:
intr-o seara 0 datorie dejoc importanta, fara nici'un protest, ins.1 facind
un dort vizibil. Dupa p1eearea sa, se deseoperi ea lasase, pe 100tl1 uncle
statuse, apl'oape tot ce,ea ce obiGnuia sa poarte' eu dinsul: olchelarii,
cutia eu tigari, batista. Aceasta uitare poate fi tradusa astfel : "S1nte\,:[
niGte tilhari, frumos m-ati mai despuiat".
Un barbat, care din cind in dud sufera de impotenta sexuala (dire
eauza profundei afectiuni pe care, de copil, 0 aratase mamei sale),.
poveste~te ca are obiceiul de a impodobi manuscrisele 9i desenele C12
iltera S., care este initia1a numelui mamei sale. El nu suporta ca scri-
sorile pe care Ie prime9te de acasa sa stea pe birou llnga alt'ele, cu
caracter a:;;a-zidnd profan; aGa ca pe primele Ie pastreaza apart€'.
o tinara doamna deschide bruse U$a de 1a s!ala de tratamente, uncle
se afla 0 alta bolnava. Ea invoca drept scuza "zapacea1a" e1. Analiza
deseopera oa a fost impinsa la acest ad de a1ceea:;;icuriozitate care (},
facea altadata sa dea buzna in camera parintilor. Tinere fete, mindre
de parul lor frumos, 9tiu sa-l aranjeze aHt de bine cn ajutorul piepte-
nilor $i agrafelor, incit el se desfaee exact in mijlocul conversatiei.

11) Scriitor englez care a tri'iit cu mult Inainte de aparitia psihanalizei

(1713-1768), scrierea sa cea mai cunoscuta fiind The Life and Opinions of Tristram
Shandy Gentleman (1759-1767). (Nota trad.)

540
 Anumiti oameni pierd, in timpul tratamentului (in pozitia culcaEt),
}d.ni marunti, ,care Ie scap~l pe jos, din buzunarelc pantalonilor, recom-
pensind in acest fel, dUpft putedlc lor, munCH pc care 0 cere 0 ora de
tra,tament,
Acela care-$i uita la medic ochelarii, manw;;ile, pO$eta, arata prin
,3,ceastla di un pleaca cu 'dragEl inima $i eEl va reveni curind. E. Jones
:splxne : "One can almost TIleaS1LTethe succes' with which a physician is
pmctisign psychotherapy, for instance by the .size of the ~ollection of
urnbrellas, handkerchiefs, jJYLirses,'and so on, that he could make in a
rruonth"12J.
Adele ede mai obi$nuite, mai neinsemnat(~ $i savir:;;ite eu cea mai
sllperfieiala atentie, ea de ex'emplu intorsul ccasului scara, inainte de
cUl~care stingerea luminii in momentul pa>rasirii unei indiperi etc., sint,
In anumite oeazii, supuse Ul10r tulbur~tri care dbvedesc intr-'un mod
incontestabil influenta complexelor incon1tiente asupra "obi$nuintelor"
;::,,,lor mill solide. ]\I[ a e d e r poveste;;te, in revista Coenobium, intlm-
unni medic de spital care s-a hotarit intr-o scad, sa mea.rgii in
or3.i7 pentru 0 eheSitiune importanta. eu toate ca era de serviciu $i TIU
iFlea dl'eptul sa paraseasca spitalul. Intorcindu-se, el fu sUl'prins ziirind
tUrUiIl,:1 aprinsa in can:lCra sa, faut care ilU i se intlmDlase niciodata;
uitase S[l stinga lumina atunci cind ie!?ise. Nt! inHrzie, in~,,;\ si.\ descopere
acestei uitl'tri: vazlnd lumina in eamerainternului san, dircc-
'tornll spitalului nu 5e putea indoi de p1'ezent'a sa acolo:
Un ins cople:;:it de griji :;:i avind accese de depresiune profunda ma
'.:t3Lgura Cd in mod regulat gase$teceasul oprit dimineata, atunci dnd
1 Sf' intlmpla ca scara sa S2 culee cu un sentiment de pliotiscala care
f1cea ca viata sa-I apara in culorile cele mai sumbre. Uitind sa intoal'ca
ce3sul .e1 exprin~a deci. sin~bolk ~aptul dH este indiferent dElJea,S€ V~l A

ireZl sau nu a ;:loua 21. Un altul, pc ca,re nu-l cl1nosc personfU, H11l
scde: ,.In unna unei lnari nenorociri, viata mi s-a paTUt aUt de dura
:;;t de ostiEt incH am ajuns Sft-mi spun zilnic Cd nu voi· mal avea destuEt
sa pTind ziua de mlinc. In accst fel am ajuns sa uit S[H11i intoTc
fapt ce nu mi s-a mal intlmplat inainte, acesta flind un act pc
C8X2-1 faccam ma5inal in fiecare searii, inainte de a ma eulea. Nu-mi
aminteam de a<:easta OOi$mlintfl dedt rar, atunci dnd a doua zi aveam
'0 tteabi"t Importanti'! sau care mEt interesa in mod deosebit. Sa fie acesta,
ch; as;.mellea, un act sinl.ptomatic? NU-imi lluteam explic:a aceastil
'tI1tarev'.

Acela care, ca J u n g (Uber die Psychologie deT Ven:.entia praecox,

p. 62, 1907) sau ea ]\I[ a e d e r' (Une voie nouvelle en psychologie: Freud
et son ecole, Coenobium, Lugano, 1909), vrea 5<1-:;:idea osteneala de a
it atentie l£l ariile pe care cutare sau cutarepersoana Ie fredoneaza,
adesea il1voluntar :;;i fara sa observe acest luoI'Ll, V'Cl g2\'si ca exista
l:proape intotdemma un raport intre textul cintecului $i 0 preocupare a
pel'soanei respective.
Determinismu1 mai adinc care guve1'neaziJ exprimarea gindurilor
\.1G'3.stre ))1'in cuvinte sau prin scris ar merita, de asemenea. un studiu
serIos, Iii
general, ne credem Eberi de a ne alege cuvintele 'Ii imaginile

D) In i. engleza 111 textul original: "Se poate aproape masura succesul cu care
un medic practica psihoterapia, de exemplu prin marimea colectiel ~de umbrele,
batiste, pungi etc., pe care el 0 poate aduna intr-o luna de zile". (Nota trad.)

541
care sa ne exprime ideile. 0 obscrva1ie mai atcnta arata, insa, di aaH,eEb.
consideratii straine de aeeste idoi hDtarasc alegerea :,?iCd forma in C2re
ne turnail11 ideile revdeaza adese<1un sens mai profund, de care noi
in~ine nu ne· dam seama. Imaginile :,?istilul vorbirii de care se ':€T-
ve:?te de preferinta 0 persoana sint departe de a fi indiferente
dnd este vorba sa e111ite111 0 judecata asupra acelei persoane. l'r.ele
dintre aceste imagini 9i maniera de a vorbi sint adesea aluzii 1a
care, eu toate ca ramin pe planul al dQilea, exercita 0 influenta
nica asupra cclui care vorbe:?te. Cunosc pe cineva care, intr-o vreme,
£ieee clipa, chiar in conversatiile abstracte, se servea de urmatu',E'2
expresie ; "Cind ceva iti trece deodata prin cap". Or, eu '?tiam ca Feels
care vorbea astfel primise, cu putin timp mai inainte, :;;tirea ca un
proiectil rusesc trecuse prin boneta de campanie pe care fiul sau, ,:eiGHt
combatant, 0 avea pe cap. ..
.. ..

542
 X
ERORILE

E1'o1'ile de memorie nu S8 disting de uitarea eu falsa recunoa'?tere

dedt prin faptul eft eelo1' dintii, departe de a Ii recunoscute astfel, Ii
se da .crezare. Intrebuintarea cuvintului, "eroa1'e" pare a se lega i?i de
o aWl. conditie. Vorbim de eroare, in lac de a vorbi de falsa arnintire,
cind inmateria1ele psihice, pe care vrem sa Ie reprodueem, tinem sa
punem aceentul pe 1'ea1itatea lor obiectiva, adicii atunci cind t1'ebuie
sa fie amintit altceva decit un fapt din viata noastra psihica, r11ai
curind un 1ucru care poate fi confirmat sau respins ~i de alte persoane.
Dupa aceasti'i definitie, contrariul unei erori de memorie ar fi ignoranta 1) •
In cartea mea Die Trcmmcleutung (1900, 7. Auflage, 1922), ill-am gent
vinovat de 0 multim€ de ero1'i eu privire la faptele istorice 9i altele,.
erori care m-au vexat $i mirat cind am citit carte a tipa1'ita. Un examen
uutin mai cmrofundat n-a intf1'ziat sa-mi arate ea aceste erori nu tim:'ClU
nic'idecum d'c ignoranta mea, ci erau erori de memorie u~or expl{cabile
prin analiza.
1) La pagina 266 (ed. I) vorbesc despre ora:;;u1Marburg din Stiria, ca
fiind ora,?ul natal al Ini SchiUeT. Anu cauza acestei ero1'i in analiza unui
vis pe care I-am avut in cursu 1 unei ciilatorii nocturne,cind am fast tre-
zit de conductoru1 care anunta statia l\1arburg. In acest vis fnsese vorba
de 0 carte a Ini SchillcT. Or, Schiller este nascut nu in ora;;ul universitar
Marburg, ci in ora~ul s1.Jab Marbach. Va asigur ca am :;;tiut totdeauna
acest Iueru.
2) La pagina 135, dau tatI\lui lui HannibcLl nume1e de Hasclrubal.
Aceast.a eroare, care mi-afost deosebit de dezagreabila, n-a facut de 3ltfe!
dedt sa confi1'me conceptia mea asupra erorilor de acest fel. Putini citi-
tori ai cartii me1e erau mai 1a curent eu istoria Barehizilor dedt mine.
care aTn comis aceastli eroare "i care am Iasat-o s,l treadi prin trei
eorecturi. 'Fatal Lvi Hannibal se numea Hamilcar Barca.'). eit desore
Hasclrubal,- era numele
... fmtelui lui Hannibal. ~ ca de aItfel siI ace1a' al
cumnatului ;;i prec1Ccesoru1uisau 1a comandami?nt.
3) La paginile 177 ;;i 370, afirm Cd Zeus I-a enlasculat 9i I-a alungat
de la tron pe tatfi1 Sall Chronos. Din e1'03re, am devansat cu 0 generatie
aceasta oroare: mitologia greaea 0 atribuie lui Chronos fata de tatal
Sall Uranus 2).
Cum se face ca menioria mea a fast deficitara in legatura eu accstea ..
atunci cind (~i sper ca cititorii nu ma Val' dezminti) eu de obicei imi
amintesc eu exactitate fapte din cele mai indepartate :;;i mai putin

1) u$i nu uiterea", am ad{l\.iga nai, subliniind 0 distinctie valabila. (Nota,

tracL) ..
Z) Eroarea este totu~i Indoielnic{i: dupa -versiunea orfica a mitului,enlascu-
larea lui Chranos a fast opera fjul'Ji suu Zeus (B 0 c her, Le.rikon dci' !\lfytho-
logie).

54~
 obi:$nuite ? ~i mai ales cum se expliea faptul ca, in eiuda eelor trei corec-
turi, aceste erori mi-a11 scapat, ca f?icum R~ fi fast lovit de cedtate?
Go e the a spus despre Lie h t e 11be r g : "In fiecare dintre vorbele
sale de duh este ascunsi'i 0 problema". S-ar putea spune 1a fel despre
pasajele dtate din cartea mea: indaratul fiecarei gre~e1i esteceva refulat
sau, mai exact, 0 absenta de sinceritate, 0 deformare care se sprijina pe
fapt:ele refulate. Analizind visele raportate in aceste pasaje, am fost ooli-
gat, de insa9i natura subiectelor la care se refereau ideile visu1ui, sa
intrerup la un moment dat analiza, inainte de terminarea acesteia, 9i
asUel sa atenuez printr-o u90ara deformare reliefnl cutarui sau cutarui
detaliu indiscret. Nu puteam sa fae altfel :;;inu aveam aHa alegere, daea,
in general, voiam sa eitez exenvple 9i dovezi. J'vEl gaseam intr-o situatie
dment'l, decurgind din insa9i natura viselor, care constIi in a exprima
ceca ce. este refulat, adiea inaccesibil eon~tiintei. A trebuit totu~i sa
las la 0 parte destu1e lueruri susceptibUe de a 90ca firile sensibile. Or,
deformarea sau suprimarea anumi'tor idei care--'nli crau cunoscu.te 9i care
crall in olina desfasurare nu s-a efcctuat fara a fi ranms urme ale
acestor idei. Ceca c'e am volt sa suprim S-H strecurat adesea fara
sUrea mea 111ceca ce am mcntinut 5i s'-a manifestat aid sub forma unci
~rori. In cele trei exemple cit~te mai sus este vorba, de altfe1, de acela9i
luern : erorile sint Droduse ale unoI' idei refulate care S8 refera la tatal
111.e;.1
decectat. "
relual11.aceste erori :
ad 1) Daca recititi visul analizat, 1a pag1na 266 a lucrarii mele Die
Trcwncdeutung, veti constata fie direct, fie pl~ln anumite aluzii, ca mi-am
intrerupt expunerea pentru ea eram pe punctul de a aborda idei care a1'
fi putut cuprinde 0 critka inamicala 1a adresa tatalui meu. Un11.arind
aceast<l sprie de idei :;;i de am.intiri, regasesc ° istorie neplacuta in care
cartile joadi un mare 1'01,regasesc pe un prieten ,?iasociat al tatalili meu
caf2 S2 numea Marburg, adicEi exact numele sta1;iei a direi anuntare de
caire condudorul trenului intrc1'upsese somnul men. In cursul analizei
me1e, am vrut sa-I disimulez pe acest damn Marburg,atit. mie cit 9i
cititorilor. El, ins8., s-a razbunat, strecurindu-se acolo unde l1u-i era
locul :;;itransformmd din Marbach in lVlarburg numele ora9ului natal al
lui Schiller.
ad 2) E1'oarea care 111-afaeut sa seriu Hasdrubal ]'n lac de Hamilcar,
adka SEt pun numele fratelui in locul aceluia a1 tahilui, se leaga de un
ansamblu de idei in care este vorba de entuziasmul pent1'u Hannibal
pe ,care-I avusesem ea tinar Heean, 9i de nemultumirea pe eare ~11i-o
inspira atitudinea tatalui nleucu privire 1a "Ch1911Bl1ii poporului nostru".
As fi putut lasa ca ideile sa se desfasoare s1 sa DovesteStccum atitudinea
m~a. cu privire 1a tate'll meu s-a modificat 'ca l.u~marea unei calatorii in
Anglia, unde am f<'icut cuno9tin1;a cn fratele l1ren vitreg, fiu pe care
tatiH meu 11avea dint1'-o prima ,casato1'ie.Fratelc mcu vitreg are la rindu-i
1m care-mi seamana; puteam ded, tara nici lipsa de verosimilitate,
00

sa am in vedere consecintele eventualitatH in care as; fi £ost Hul, nu al

tatiilui men, ci a1 fratelui ml?u. Aceste fantezii au fa1sificat textul exact
in locu1 unde am intrerupt analiza, facindu-ma sa pun numele f1'ate-
1u1In locul aceiuia al tat<,dui.
ad 3) Tot sub influenta acestei aminti1'i despre fratele meu cred ea
am comis eroarea de a fi f<'icut sa avanseze ell 0 generatie oroarea mito":
a Olimpului grec. Dintre povetele pe care mi Ie-a dat fratele meu,
544
detaEL Noi am fi chiar inclinati sa Ie socotim lip site de interes, dad'i
continuarea nu ar contine ceva care sa ne dea cheia misterului !)i care
sa ne faca inteligibile ~i numarul 1734 ~i suita de idei pe care a de-
clansat-o.
j,'!i s-a intimplat azi dimineata ceva care pledeaza cu putere in fa-
voarea conceptiei freudiene. Sotia mea pe care am trezit-o asta noapte,
m-a intrebat ce am cautat in catalogul Bibliotecii Reclam. I-am povestit
toata istoria. Ea gasi di toate acestea, in afara de cazul Macbeth (ama-
nnniul este foartc interesant), care mi-a dat atita de furca, siut pur a ~i-
cando Ea ma asigura ca nu S2 gindea la absolut nimic dnd enunta un
numar. I-am spus: "Sa facem 0 incercare". Ea dadu numarul 117, la
care eu Ii raspunsei pe loc : ,,17 se leaga de ceea ce ti-am povestit. In
afara de aceasta, ieri iti spuneam: dnd 0 femeie are 82 de ani, atunci
dud barbatul nu are declt 35, situatia e proasta. De clteva zile 0 tachi-
nez pe novasta-mea spunindu-i ca este 0 batdnica de 82 de ani.
'82 + 35 = 11 7".
Acest om, care nu a putut gasi motivele determinante ale numarului
€nuntat de el insu:;;i, a descoperit imediat motivele numarului ales de
sotia sa intr-un mod in aparenta arbitrar. In realitate, femeia a sesizat
foarte bine complexul din care facea parte numarul emmtat de sotul
ei ~i a ales propriul ei numar integrat in acest complex, cu siguranta
·comun ambilor, intrucit era vorba de virstele lor. Ne este, deci, u~or
sa sesizam semnificatia numarului care i-a venit in minte sotului. A~a
cum 0 spune insu~i Adler, acest numar reprezinta 0 dorinta refulata
a eului, care se poate traduce astfel: "Unui barbat de 34 de ani, ca
mine, Ii trebuie 0 sotie de 17 ani".
ea sa nu judecati cu w;;urinta aceste "jocuri", voi adauga un detaliu
pc care Dr. A dIe r mi I-a impartaf?it de cUrlnd : un an dupa publi-
caTea acestei cmalize, perecnea de care vorbim era divortata 5).
4) A d 1e r explica intr-un mod analog productia de numere obse-
dante. Alegerea de numere zise "favorite" nu este fara legatura cu viata
persoanei interesate ili nu este lipsita de interes psihologic. Un dO)11n,
'Care avea 0 preferinta speciala pentru numerele 17 9i 19, i~i aminte9te,
dupa citeva clipe de reflectie, ca la 17 ani el a cucerit libertatea aca-
demica, cleveriind student, iar la 19 ani a facut prima sa mare calatorie
~i, curind dupa aceea, prima sa descoperire !)tiintifica. Fixarea acestei
preferinte, insa, nu s-a efectuat dedt cu un deceniu mai tirziu, cind
aceleasi numere dobindira 0 anumita imnortanta pentru viata sa erotica.
Analiz'a descopera un sens surprinzator ~hiar in .numerele pe care obi9-
nuim sa Ie folosim, in anumite ocazii, intr-un fel care pare total intim-
plator. Astfel, unul dintre bolnavii mei a observat intr-o zi ca, atunci
cind era nemultumit, avea cbiceiul sa zica : "Ti-am mai spus-o de 17 ori,
daca nu de 36 de ori". De asemenea e1 s-a intrebat daca acest fapt nu are
cauzele sale. 19i aminti ca era nascut pe ziua de 27 a unci luni, pe dnd
fratele sau mai mic era nascut intr-o zi de 26 si CEl avea motive sa
acuze soarta ca i-a fost mult mai favorabila fratelui· sau dedt sie~i. El i~i

5) In 1egi'itura cu Macbeth, figurind sub nr. 17 in Biblioteca Universalii Reclarn

Ad 1e r imi comunica ci'i subiectu1 sau aderase, la virsta de 17 ani, la 0 asociatie
anarhista care avea drept seop regicidul. De aceea uitase e1 continutul piesei
Macbeth. earn in acela~i timp e1 a inventat un alfabet cifrat, in care literele
erau inlocuite cu numere.

36 - cd. 401 56t

 reprezenta aeeasta injustitie a sOrtii amputind data sa de na:;;tere eu
zeee zile, pe care Ie adauga la data de na:;;tere a fratelui : "Cu toate ea
sint primul naseut, am fost rniqorat de soarta".
5) Vreau sa insist asupra analizelor "eazurilor eu numere", deoareee
nu eunosc alte exemple care sa faca sa apara cu atlta claritate esenta
proceselor intelectuale mai complicate, complet exterioare con:;;tiintei.'
Pe de aIta parte, aeeste eazuri furnizeaza cele mai bune exemple de
analiza in care colaborarea atit de des ineriminata a medieului (sugestia)
poate fi exclusa eu 0 eertitudine aproape absoluta., Voi comunica deci
analiza unui "caz de numar" care se refera la unul dintre bolnavii mei,
despre care voi spune daar ca era eel mai tinar dintr-o familie destul
denumeroasa :;;ieElf!i-a pierdut foarte de timpuriu tatill, pe care-l iubea
nespus. Amuzat de experienta, e1 enunta numarul 426718 f!i se intreba :
"Ce-mi treee prin minte in legatura eu aeesta ? lVIaiintH 0 gluma ; dnd
t6: duci la medic sa-ti tratezi un guturai, asta dureaza 42 de zi1e, pe cind
daca j] tratezi eu indiferenta, dureaza 6 saptamini. Aeeasta eorespunde
eu primele dfre ale numaru1ui : 42=6 X 7". In pauza care a urmat dupa
acest prim raspuns, ii atrag at entia asupra faptu1ui ea numarul ales de
dinsul euprinde toate eifrele mid, in afara de 3 :;;i 5. In urma aeestei
observatii, el if!i Teia explicatia. "Noi sintem 7 frati :;;i surori, eu fiind
eel mai mic copil; 3 corespunde eu numarul de ordine al surorii mele
A., 5 eu acela al fratelui meu L. $i unul :;;i eelalalt imi erau inamici.
Copil fiind, ma rugam lui Dumnezeu in fiece seara sa ma seape de
ace:;;ti doi ealai. S-ar zice ea imi acord eu insumi satisfactia dorita,
omitind din numarul meu cifrele 3 :;;i5, adica nementionindu-l pe rauta-
ciosul frate :;;ipe sora pe care 0 detest. Deoarece acest numar ii desem-
neaza pe fraW :;;i surorile dvs., ce inseamna cifra 18 de la sfirf!it ? Dum-
neavoastra nu sinteti decit 7. - lVIi-am spus adesea ca daeii tata1 meu
ar fi trait mai mult, eu n-a:;; fi ramas ultimu1. Dacii ar mai fi avut
1 eopil, am £i fost 8, iar eu af! fi avut dupa mine un fratior mai mic,
fata de care a~ fi jucat rolul primului naseut. ".
Semnifieatia acestui numar era astfel elucidata, dar 11E; mai raminea
inca sa stabilim 0 legatura intre prima parte a interpretrii:;;i celelalte.
Or, 1egatura deeurgea din insa:;;ieonditia formulata eu privire If! uitimele
cifre : "Daea tata ar fi trait mai mult". 42=6 X 7 exprima dispretul pentru
mediciicare au fost incapabili s3-i salveze tatal ;;1, in acela:;;i timp,
regretul ca tatal nu a trait mai mult. Numarul, in ansamblul sau, cores-
punde realizarii dorintelor sale infantile in raport eu familia: urarea de
moarte la adresa rautacioasei surori :;;i a rautaciosului frate :;;iregretul
de a nu avea 0 sora sau un frate mai mie ca e1. Aceste doua dorinte pot
fi exprimate pe scurt asUel: "Daca eei doi ar fi murit in locul tatalui
iubit !"6).
6) lata un mie exemDlu furnizat de unul dintre' numerosii mei cores-
pondenti. Un director d~ po:;;ta imi scrie din L. ca fiul sau; in virsta de
18 ani l?i jumatate, care s-a dedicat medicinii, se ocupa inca de pe aeum
de psihopatologia vietii eotidiene ;;i incearca sa-f!i eonvinga parintii de
exactitatea propozitiilor :;;i teoriilor mele. Transeriu aid unul dintre
experimentele facute de acest tinar, fara a intra in discutia adiacenta.

6) Pentru mai multa simplitate, am lasat de-o parte alte citeva idei, mai pu-
iin interesante, ale bolnavului.

562
 ~""~;=;~ ~---------

Fiul meu sta de yorba cu mama sa pe tema a9a-zisului hazard ~l-l

explidi ca nid unul din cinteeele, nid unul din numerele care Ii vin in
minte nu sint realmente "aecidentale". Se angajeaza urmatoarea con-
versatie :
Fiul: Spune-mi un numar oareeare.
Mama: 79.
Fiul : Ce ginde$ti in legatura cu acest numar ?
Mama: Ma gindeam la frumoasa piHarie vazuta ieri !
Fiul : Cit costa ?
Mama: 158 de marci.
Fiul: Asta e: 158: 2=79. Vei fi gasit p8.laria prea scumpil $i cu
siguranta vei fi gindit : "Daea ar costa pe jumatate, a$ cumpara-o".
La aceasta deductie a fiului meu, am obieetat ea in general doam-
nele nu ca1culeaza prea bine $i ca mama cu sigurantil ca nU-$i dildea
seama ea 79 este jumatatea lui 158. Teoria freudian'a presupune deci
faptul neverosimil ea subeon$tientul caleuleaza mai bine decit eon$tiinta
normalii. "Nicidecum, imi raspunse fiul meu ; presupunind ea mama n-a
facut ealculul 158 : 2=79, s-ar fi putut prea bine ca ea sa fi avut prilejul
sa vada undeva aceasta ecuatie. Se mai poate apoi ca ea sa fi avut un
vis in legatura cu acea palarie $i Sa fi ealculat ce pret ar avea daca ar
costa pe jumatate."
7) Imprumut de la J 0 11.e s (op. cit., p. 478) 0 aHa analiza referitoare
la un numar. Un domn pe eare-l euno$tea enunta numarul 986 $i il
roaga sa ata$eze aeest nl}mar de vreuna din ideile sale. "Prima asociatie
a subiectului era 0 amintire care se raporta la 0 glum a uitata de multo
Aeum $ase ani, un ziar a anuntat intr-o zi, care a fost cea mai calda zi
de vara, ea temperatura urease 1a 9860 Fahrenheit, exagerare deosebit de
grotesea a temperaturii reale, care fusese 986°. In timpul acestei eonver-
satH, noi ne aflam a$ezati inaintea eaminului in care ardea un foe stra$-
nie. Interloeutorului meu fiindu-i prea cald, s-a tras mai indarat $i a
spus, probabil pe buna dreptate, ea tocmai caldura teribila a eaminului
i-a evoeat aeea amintire. Dar aeeasta explicatie nu ma satisfaeea $i voiam
sa $tiu de ee aeea amintire se pastrase atita timp in memoria sa. El
imi spuse di aeea gluma il faeuse sa ddil eu 1aerimi $i ca n amuza mult
ori de cite ori se gindea la ea. Cum eu, totu$i, nu gaseam nimie deosebit
in acea gluma, voiam eu aUt mai mult sa $tiu daca ea nu disimula un
sens de care subiectul meu nu era eonstient. In eontinuare el mi-a spus
ca reprezentarea caldurii trezea in mint~a sa 6 multime de alte reprezen-
tari, foarte importante : dildura este lucrul eel mai important din lume,
izvorul oricarei vieti e.tc. Asemenea romantism, la un tinar eu spirit
aecentuat pozitiv, m-a earn suprins. L-am rugat, deci, sa-~i urmeze
asociatiile.' El se gindi la eOf;>lJ1
de uzina pe eare-l vedea din camera sa.
Se gindea adesea seara la fumul $i flacara ce ie$eau de aeolo $i in lega-
tura cu aceasta se gindea la regretabila risipa de energie. Caldura,
flaeari, risipa de energie printr-un lung tub gol: nu era greu sa se
conchida din aceste asociatii ca reprezentarile de caldura $i de· flacari
se legau 1a el de aeeea de dragoste, a~a cum adesea se intimpla in gindirea
simbolica, $i ca un puternic complex de masturbare motivase numaru1
pe care-l enuntase el. Nu-i mai ramase decit sa confirm~ aceste deductii."
Cei care vor sa-$i faca 0 idee despre felul in care materialele furni-
zate de numere sint elaborate in gindire a incon$tienta, vor citi cu folos
articolu1 lui C. G. J u n g "Ein Beitrag zur Kenntnis des Zahlentraumes"
563
(Zentralbl. j. Psychoanal., I, 1912) ~i acela al lui E. Jones "Unconscious
manipulations of numbers" (Ibid., II, 5, 1912).
In propriile mele analize de acest gen, am fost frapat de urmatoarele
doua fapte : in primul rind de certitudinea cvasisomnambulica cu care e1.1
metg spre un scop necunoscut ~i ma afund in calcule care duc subit
la numarul cautat, ca ~i de rapiditatea cu care se savln;;e9te or-ice lucrare
ulterioara; in al doilea rind am fost frapat de u;mrinta cu care se
prezinta numerele gindirii mele incon9tiente, pe dnd in general sint
un slab calculator ;;i intimpin cele mai mari dificultati ca sa retin, in
memoria mea con9tienta, datele, numerele de cas a etc. Gasesc, de altfel,
in aceste operatii incon9tiente asupra numerelor, 0 tendinta de supel~sti-
tie, a carei origine mi-a Tamas l11ultavreme necunoscuta 7).
Nu ne YOm mira sa constatam ca examenul analitic dovedeste co.
fiind perfect determinate nu numai numerele, ci orice cuvint enun'tat in
acelea;;i conditii.

7) R u dol f S c h n e ide 1', din Munchen, a facut 0 obiectie inte1'csanta con-

tra deductiilor noastre, !acute pe marginea analizei numerelor (R. Schneider, "Zu
Freud's analytischer Untersuchung des Zahleneinfalles", Internat. Zeitschr. f. Psy-
,choana~yse, I, 1920, Heft 1). EI lua u..71numar oarecare, de exemplu, primul numar
care Ii cadea sub ochi intr-o lucrare de istorie deschisa la intImolare, sau ))1'0-
punea unei alte persoane un numar ales de dinsul :;;i incerca sii-~i dea seama
daca S2 prezentau idei determinante chiar in legatura cu acest numar impus. Re-
zultatul obtinut fu pozitiv. Intr-unul din exempiele pe care Ie publica, cu pri-
vire la el insu9i, idelle care is-au prezentat i-au furl1izat 0 determinare tot aUt
de completa 9i de semnificativa ca 9i in analizele noastre de numere aparute
spontan, pe dnd in cazul lui Schneider numarul, de provenienta exterioara, nu
avea nevoie de motive determinante. Intr-o alta experienta care avea drept su-
biect ° persoana straina, el 9i-a u~urat extrem de mult sarcina, propunindu-i
acesteia numarul 2, al e<'iruideterminism poate fi stabilit eu u~urinta de oricin@,
cu ajutorul oricarui material.
R. Schneider trage din experientele sale douii concluzii: 1) Pentru numere,
noi avem acelea9iposibilitatl psihice de asociatie ea ~i pentru concepte. 2) Faptul
ca l..'1.legatura cu numerele eoncepute spontan se prezinta idei determinante nu
dovede9te nicidecum ca aceste numere ar fi fost provocate de ideile d<;scoperite
prin analiza. Prima dintre aceste doua concluzii este perfect exacta. Pentru un
numi'i.r dat putem gasi 0 asociatie tot aUt de u:;;or,ca 9i pentru un cuvint enun-
tat, 91 poate chiar mai w~or, caci semneIe, putin numeroase, din care se compun
numerele, poseda 0 forta de asociatie deosebit de mare. Ne gasim atuncl pur 9i
simplu in fata a ceea ce se nume:;;te experimentul "de asociatie", care a fost stu~
diat sub toate aspeCtele sale de :;;coaialui Bleuler-Jung. In cazurlie de acest gen,
ideea (reactia) este determinata de cuvint (excitatie). Aceasta reactle ar putea
totU9i sa se manifeste sub aspecte foarte variate, iar experimentele lui Jung au
demonstrat ca, oricare ar Ii reactia, ea nu este niciodata clatorata "hazarduIui",
ci "complexe" incon:;;tiente iau parte la determinare, ori de cite ori acestea sint
atinse de cuvintul care joaca rolul de factor de excitatie.
A doua concluzie a lul Schneider, insa, merge prea departe. Din faptul ca
numerele (sau cuvintele) date fac sa rasara idei apropiate, nu putem trage cu
privire 1a numerele (sau cuvlntele) care apar spontan niei 0 coneluzie de care
sa nu fim obligati sa tinem- seama chiar inainte de. cunoa~terea acestui fapt.
Numerele (sau cuvintele) ar putea fi identificate sau determinate de ideile re-
velate prin analiza sau -de alte idei pe care analiza nu le-a revelat, in care
caz analiza ne-ar fi indus in eroare. Trebuie numai sa inIiHuram prejudecata
dupa care problema s-ar pune aItiel pentru numere deci:t pentru cuvinte. Nu ne
propunem sa facem in aceasta carte un examen critic al problemei 9i 0 justifi-
care a tehnicii psihanalitice cu privire la evocarea ideHor legate de numere. Ir;
practica psihanalitica se admite ca a doua posibilitate este suficienta 91 poate £1
utilizati'i in cea mai mare parte a cazurilor. Cercetarile lui Poppelreuter, iacute
in domeniul ~i cu ajutorul metodelor psihologice experimentale, au demonstrat,
de 'altiel, ca aceasta a doua posibilitate este cu mult mai probabila. (A se revedea,

564
 --==w~~- -------~~ ..--~-----
r

8) Jung a publicat un interesant exemplu cu privire la originea unui

cuvint absedant (Diagnostische Assoziations-stuclien, IV, p. 215). ,,0
daamna imi paveste~te ca de cUeva zile este absedata de cuvintul
"Taganrag", fara a ~ti de unde ii vine acest cuvint. a interaghez asupra
evenimentelar afective ~i a darintelar ei din trecutul eel mai aprapiaL
Dupa a aarecare ezitare, ea imi marturise~te ca ar dari muU sa aiba a-
rachie de camera (Morgenrock), insa di satul ei nu manifesta pre a mare
entuziasm pentru dorinta ei. Morgenrock (in traducere literala "rachie de
dimineata"), Tag-an-rock (care se paate traduce, la nevaie, prin "rbchie
de zi" - defarmare a cuvintului Taganrog, numele unui ara~ rusesc) :
vedem ca exista, intre aceste daua cuvinte, a afinitate partiala, intere-
sind la fel de bine aUt sensul, cit ~i fanetica. Adaptarea farmei ruse~ti
(Taganrog) se explica prin faptul ca daamna tacmai facuse cunai;\tinta
eu a persaana ariginara din acel ora~."
9) Datarcz dr.-ului E. Hit s c h man n salutia unui aU caz, unde
un vel'S a fast evocat de repetate ari in acela!'ii lac, pe cind persaana
interesata ignara pravenienta versului ~i nu vedea ce raparturi ar putea
exista intre acesta ~i lacul respectiv.
"Dr. E. paveste~te: Acum ~ase ani, calataream de la Biarritz la
San Sebastian. Calea ferata trece peste Bidassoa, care separa Franta
de Spania. De pe pad se desfa~aara a priveli~te superba : de a parte, a
vale larga. ~i Pirineii; de cealalta parte, vasta intindere a marii. Era ()
frumaasa ~i limpede zide vara, tatul era inundat de saare ~i lumina,
eram in vacanta, incintat de a merge in Spania, ~i deadata aceste versurt
mi-au ti~nit din memari'e : "Abel' frei ist schan die Seele / schwebet in
demMeer van Licht" 8). Imi amintesc ca am cautat atunci in zadar
paemul din care faceau parte aceste versuri. Dat fiind ritmul, era cu
siguranta varba de versuri, dar mi-era impasibil sa-mi amintesc unde-
Ie-am cHit. Cum de atunci ele mi-au venit de multe ari in minte, imi
amintesc a fi intrebat multe persaane, dar nimeni nu m-a putut ajutq.
Acum un an, intardndu-ma din Spania, urmam acela~i traseu. Era
naapte ~;i plaua. Cu fata lipita de ferestruica partierei, incercam sa
disting locul exact unde ne gaseam in rap art cu punctul de frantiera
~i constatai ca travers am podul peste Bidassoa. $i iata ca acelea~i versuri
imi revenira in minte, fara a putea nid acum $ti din ce poem Ie luasem.
Citeva luni mai tirziu, din intimplare, imi cad in mina poemele lui
Uhland. Deschid volumul ~;iprimele versuri pe care Ie vi'id sint : "Aber
frei is schan die Seele / schwebet in dem Meer van Licht", prin care se
termina un paem intitulat Der Waller. Recitesc poemul ~i imi amintesc
vag ca adiniaara I-am invatat pe de rast. Actiunea se petrece in Spania:
aceasta este, pare-mi-se, singura legatura care exista intre versurile
citate $i lacul unde acestea mi-au venit in minte. Pre a putin satisfacut
de descaperirea mea, cantinui sa rasfaiesc mecanic cartea. Versurile cu
pricina ocupau partea de jos a unei pagini. Intordnd faaia, dau peste
un poem intitulat Podul de la Bidassoa. Vai adauga ca acest din urma
paem imi era ~i mai putin cunascut dedt eel dint1i 'Ii incepea cu aceste

pe aCE'asta tema, interesantele eonsideratii ale lui Bleuler din lucrarea sa .Das
autistisch-undisziplinierte Denken, etc., 1919.Section 9: "Von den Wahrseheinlich-
keiten der psychologischen Erkenntniss)".
8) "Dar sufletul de-aeum e liber / fnoaHi-n marea de lumina ". (Nota trad.}

565
versuri: "Auf del' Bidassoabrlicke I steht ein Heiliger altersgrau I
segnet reehts die span'schen Berge, I segnet links die frank'sehen Gau" 9).
B) Aeest mod de a eoneepe determinismul numelor $i numerelor
alese in aparenta 10. intimplare este de natura, poate, sa eontribuie 10.
elucidarea unei aUe p1'obleme. Se $tie ea multe persoane invoca impotriva
unui determinism psihic absolut convingerea lor intima in existent a
unui liber-arbitru. Aeeasta convingere refuzasa se incline in fata con-
ceptiei determinismului. Co. toate sentimentele normale, eo. trebuie sa
se justifiee prin anumite ratiunl. Totu$i, ered ea am remarcat ca eo. nu
se manifesta In deciziile importante. in astfel de eazuri ineercam mai
degraba sentimentul unei eonstrJ:ngeri psihiee $i recunoa$tem: "La
aeeasta am ajuns, nu pot face altfel". Cind, dimpotriva, este vorba de
hotarJ:ri insignifiante, indiferente, afirmam ca am fi putut tot atlt de
bine sa facem ~;i altfel, ca am actionat libel', ea am savir:;;it un act de
vointa nemotivat. Analizele noastre au aratat ca nu este necesa1' sa
contestam legitimitatea eonvingerii eu privire 10. existenta liberului-
arbitru. Distinctia fntre motivatia eon$tienta :;;i motivatia incon$tienta
odata stabilita, eonvingerea noastra ne releva doar ea motivatia con-
~tienta nu se extinde asupra tuturo1' deciziilor noastre motoril. De minima
non curat praetor 10). Dar ce ramine astfel nemotivat dintr-o parte, 1:;;iare
motivele in aHa parte, in incon$tient, ~i rezulta ca. determinismul psihic
se realizeaza far a lacune de continuitate 11).
C) Cu toate ea eunoa9terea motivatiei actelor rat ate de care ne-am
ocupat scapa in acest fel gindi1'ii con$tiente, 0.1'£i de dorit sa 5e desco-
pere 0 dovada psihologica a existentei acestei motivatii. Chia1' 9i 0
cunoa9tere mai aprofundata a incon$tientului ne autorizeaza sa admitem
posibilitatea de a descoperi aceastadovada. Cunoa9tem doua domenii
care prezinta fenomene care par sa corespundaunei cunoa9teri incon-
9tiente 9i, in consednta, refulate a acestei motivatii.
a) Paranoicii prezinta In atitudinea lor aceasta trasatura izbitoare 9i
in general cunoscuta, ca dau ceo. mai mare importanta detaliilor celor
mai insignifiante, care in genera1scapa oamenilor normali, pe care €i Ie
observa in conduita oe10rla1t1. Ei interpreteaza aceste detalii $i trag
ooncluzii de mare anvergura. Paranoicul pe care I-am vazut ultima data,
de exemplu, a tras concluzia existentei unui complot In anturajul sau,
deoarece atunci dnd a plecat de 10. gara oamenii fac€au semne cu mina.

9) "Pe podul peste Bidassoa / sUi un sHnt batrIn ca lumea, ! cu dreapta

binecuvinteaza muntii Spaniei, / cu stInga tara Francilor". (Nota trad.)
10) Dicton latinesc : "Conducatorul nu se Ingrije:;;tede marunti:;;uri". (Nota trad.).

11) Aceste idei despre riguroasa determinare a actelor psihice In aparenta

arbitrare au :;;i dat 'rezultate foarte bune In psihologie :;;i poate ca :;;i In drept.
B 1e u 1e r ~i J u n g au adoptat acest punct de vedere pentru a face inteligibile
reactiile care. se produc In cursul experimentului zis de asociatie, In timpul
caruia persoana examinata raspunde la un cuvint pronuntat in fata ei printr-un
alt cuvint care Ii vine in minte cu acest prilej (excitatie ~i reactie verbala), timpul
care se scurge intre excitatie ~i reactie mnd masurat. J u n g a aratat in lucra-
rea sa Diagnostischen Assoziationsstudien (1906) ce indicator sensibil pentru sta-
rile psihice este experimentul de asociatie astfel interpretat. Doi elevi ai crimi-
nalistului H. G r 0 s s (din Praga), We r the i mer ~i K 1e i n, au fondat pe
aceste experimente 0 tehnica a "diagnosticului chestiunii de fapt" in cazul ac-
telor criminale, tehnica al carei examen Ii preocupa azi pe psihologi ~i juri~ti.

566
 Un altul, i;;i nota felul in care merg oamenii pe strada, cum i;;i invir-
tesc bastonul in mina etc. 12).
Pe cind omul normal admite 0 eategorie de acte accidentale care nu
au nevoie de motivatie, categorie in care a9aza 0 parte din propriile
sale manifestari psihice ~i aetele ratate, paranoicul refuza orice element
accidental in manifestarile psihice ale altuia. Tot ceea ce observa 1a
c,",ilalti este pentru e1 semnificativ, deci susceptibil de interpretare. De
un de ii vine acest mod de a vedea ? Aici, ca ;;i in multe alte cazuri ana-
loage, el proiecteaza probabil in viata psihica a celuilalt, ceea ce exista
in propria sa viata in stare incon9tienta. In con;;tiinta paranoicului se
gramadesc 0 multime de lucruri,care la omul normal ~i la nevrotic nu
exista declt in incon;;tient, un de prezeni;a lor este revelata cu ajutorul
psihanalizei 13). Din acest punet de vedere, deci, paranoicul are intr-o
oarecare masura dreptate : e1 vede ceva ce scapa omu1ui normal, viziunea
sa este mai penetranta dedt aceea a gindirii normale. Ceea ee insa anu-
leaza arice valoare cunoa;;terii sale,este extinderea asupra aHara a
unei stari de lucruri care nu este valabWi dedt pentru el insu;;i. Sper
ca nu yeti a;;tepta de la mine 0 justificare a cutarei sau cutarei inter-
pretari paranoice. Admitind insa, intre anumite limite, 1egitimitatea
unei astfel de conceptii a aete10r ratate, facem mai u$or comp1'ehensibila
convingerea care, 1a paranoic, se 1eaga de toate aceste interpretari. Este
un simbure de adevar in toate acestea, iar erorile noastre de jude-
cata, chiar cind nu sint morbide, nU-$i d~tiga in a1t fel in oehii no;;tri
o certitudine care ne duce la convingere. Aceasta convingere, justificata
in privinta unei anumite parti a rationamentului nostru e1'onat, este
extinsa de noi la intregul ansamblu din care face parte acest rationament.
b) a alta dovada a existentei unei cunoa$teri incon;;tiente ;;i refulate
a motivatiei aetelor ratate si accidentale 0 vedem in acel ansamblu de
fenomene' care constituie s~perstitiile. Vreau sa-mi ilustrez opinia in
aceastachestiune prin discutarea unei mici intimplari care va servi ca
punct de pIecare pentru deductiile noastre.
lntors din vacanta, incep sa ma gindesc 1a bolnavii de care va trebui
sa ma oeup in cursul anului. Ma gindesc in primul rind la 0 biitrina
doamna pe care 0 vad de ani de zile (a se vedea mai sus) de doua ori
pe zi, in vederea acelora$i interventii medicale. Aceasta stereotipie mi-a
creat adesea conditii favorabile pentru experimentarea anumitor idei
incon~tiente, fie in timpul drumului facut pIna 1a ea, fie in timpul
interventiilor. Fiind in virsta de 90 de ani, Eostefiresc sa ma intreb, la
fiecare inceput de an, clt ii mai ramine de trait. In ziua 'la care se
refera relatarea mea, sint grabit ~;iiau 0 trasatura spre a merge la dinsa.
Toti birjarii din statia de trasuri din fata casei mele cunosc adresa
batrinei doamne, intrudt nu este nici unul care sa nu ma fi dus la
ea de mai multe ori. Or, in acea zi, se Intlmp1a ca birjarul nu opre:'?te
in fata casei sale, ci in fata unei case care purta acela~i numar ~i era
situata pe 0 strada paralela, ce-i drept £oarte asemanatoare cu aceea

12) Din alt punet de vedere, a fost denumita "manie a raporturilor" aeeasta
interpretare a manifesti;irilor insignifiante ~i aeeidentale.
13) Naseocirile (pe care analistul Ie con:;;tientizeaza) istericilor cu privire la
faraclelegile sexuale !?i la acte criminale coincid, de exemplu, in cele mai mici
amanunte, cu pllngerile paranoieilor. Acest fapt este u:;;or de remarcat~i de in-
1;eles dnd eontinutul ideatie 5e manifesta de asemenea in realitate, in legatura
eu mijloaeele folosite de perveqi pentru satisfacerea tendintelor lor.

567
unde locuia bolnava mea. Constat eroarea 9i i-a repro~ez birjarului! care
se scuziL Semnifica oare ceva faptul di am fast dus la 0 casa care nu
era aceea a bolnavei mele? Pentru mine, cu siguranta, nu. Dar daca
a9 fi fost superstitios, a9 fi vazut in acest fapt un avertisment, un semn
al sortii, un semn care sa-mi vesteasca faptul ca doamna nu va mai
trai in anul urmator. Multe avert ismente sau semne inregistrate de
istorie sint intemeiate pe un astfel de simbolism. Eu, insa, imi spun ca
este yorba de un incident fara nici a semnificatie.
Ar fi fast cu totul altfel dadi, parcurgfnd drumul pe jos, absorbit
de "reflectiile" mele ~i "distrat", m-a~ fi oprit in fata casei de pe
strada paraleV'i, in lac sa fi ajuns in fata casei bolnavei mele. Atunci
n-a~ fi vorbit de accident ~i de hazard, ci a~ fi vazut in eroarea mea
un act dietat de a intentie incon~tienta 9i care are nevoie de 0 expli-
catie. Daca a~ fi "ratacit" astfel drumul, probabil ca ar fi trebuit 53-
interpretez eroarea mea spunindu-mi. ca ma a~tept ca in curind sa nu-mi
mai gasesc bolnava in viata.
Ceea ce, deci, mil. deosebe~te de un am superstitios, este urmatorul
fapt:
Eu nu cred ca un eveniment la producerea caruia n-a fast implicata
viata mea psihica ar fi in stare sa-mi reIeve fapte ascunse cu privire la
viitorul real ;cred, insa, cil. a manifestare neintentionata a propriei
mele activWiti psihice imi releva ceva ascuns care, la rindul sau, nu
apartine declt vietH mele psihice. Cred in hazardul exterior (real), dar
nu cred in hazardul interior (psihic). Superstitiosul, dimpotriva: nu
9tie nimic despre motivatia actelor sale accidentale ~i a actelor ratate,
in consecinta crede in hazardul psihic; in schimb, el este inclinat sa
atribuie hazardului exterior a importanta care se va manifesta in rea-
litatea viitoare, vazind in hazard un mijloc prin care se exprima anu-
mite fapte exterioare care Ii ramin ascunse. Exista, ded, doua deosebiri
intre omul superstitios 9i mine: in primul rind, el proiect<2aza in exte-
rior 0 motivatie pe care eu 0 caut in interior; in al doilea rind, el inter-
preteaza printr-un eveniment hazardul pe care· eu f1 reduc la 0 idee.
Ceea ce el considera ca ascunscorespunde pentru mine laceeace este
incon9tient, noiavind in comun tendinta de a nu 11isa sa subziste
hazardul ca atare, ci de a-I interpreta 14).

1'~) Inserez aici un exemplu interesant, extras dintr-un studiu in care N. 05-
Sip 0 w analizeaza diferenta dintre interpretarea psihanalitica :;;i cea supersti-
tioasa :;;i mistica (Psychoanalyse und Aberglauben, Internationale Zeitschrift fLir
Psychoanalyse, VIII, 1922). EI se casatorise intr-un ora~el de provincie ~i indata
dupa aeeasta a intreprins, impreuna cu tinara sa sotie, 0 calatorie la Moscova.
Intr-o statie, cu doua ore mai inainte de a fi ajuns la destinatie, I-a euprins dorinta
de a cobori in acea gara ea sa arunce 0 privire asupra ora~ului. Potrivit calcule-
lor sale trenul trebuia sa stationeze acolo timp suficient, dar, intorcfndu-se pe
peron dupa cIteva minute, a constatat ca trenul in care se afIa tlnara-i consoarta
se ~i pusese in mi~care. Acasa, povestindu-i batrfnei sale matu~i intimplarea, ea
a elatinat din cap, spunind: "Casatoria asta nu va Ii in ordine". Ossipow a ris·
atunci de profetia facuta de matu~a sa, dar peste cinei Iuni era divortat ~i ne-
avind incotro, a admis ca parasirea trenului trebuia fnteleasa ca un "protest in-
con~tient" impotriva casatoriei pe care 0 incheiase. Ora~ul, in care a avut loc
acest act ratat a eapatat dupa un an 0 importanta deosebita pentruel, intrucft
acolo traia persoana de care mai tlrziu avea sa-i fie strins legata soarta. De~pre
existenta acestei persoane nu avea pe atunci deloc cuno~tinta. Interpretarea mistica
a comportarii sale sustine insa ea el ~i-a parasit in aeel ora~ trenul ~i sotia Ca
o prevestire a viitorului, ~a 0 luare de contact cu terenul, in vederea relatiilor
eu persoana care traia acol0.

568
 Admit, .ded, ca una din rad,kinile psihice ale superstitiei este for~
mata de aceasta ignoranta con~tienta ~i din aceasta cunoa~tere incon-
~tienta a motivatiei hazardului psihic. Tocmai pentru ca superstitiosul nu
9tie nimic de motivatia propriilor sale acte acddentale 9i pentru ca
aceasta motivatie cauta sa se impuna cunoa9terii sale, el este obligat
sa 0 deplaseze, situind-o in lumea exterioara. Daca acest raport exista,
este putin probabil ci'i el se limiteaza la acest singur caz. Intr-adevar,
socot ca, in buna parte, conceptia mitologica despre lume, care anima
pina 9i religiile ceie mai moderne, nu este altceva clecit 0 psihologie
proiectata in lumea exterioara. Cunoa9terea obscura 15) a factorilor :;;1
faptelor psihice ale incon:;;tientului (cu alte cuvinte : perceptia endopsi-
hica a acestor factori :;;i a acestor fapte) se reflecta (e greu sa spunem
altfel, analogia cu paranoia trebuind sa fiechemata aid in ajutor) in
construirea unei realitiiti suprasensibile, pe care :;;tiinta 0 retransforma
intr-o psihologie aincon$tientului. Adoptlnd acest punct de vedere,
ne-am putea lua sarcina sa descoperim miturile referitoare la paradis
~i la pacatul originar, la Dumnezeu, la bine ~i ,la rau, la nemurire etc. 9i
sa transpunem metafizica intr-o metapsihologie. Distanta care separa
deplasarea operata de paranoic de aceea operata de superstitios este
mai putin mare dedt ar parea la prima vedere. Cind oamenii au ince-
put sa gindeasca, ei au fost obligati sa rezolve in mod antropomorfic
lumea intr-o multitudine de personalitati facute dupa chipul :;;1asema-
narea lor. Acddentele :;;i intimplarile pe care ei Ie interpret au ii1.mod
superstitios erau, ded,' in ochiilor actiuni, manifestari ale unor per-
soane. Altiel spus, ei se comportau exact ca paranoicii care trag con-
cluzii din cel mai neinsemnat sellli1 facut de altii, :;;ica acei oameni
normalicare, pe drept, formuleaza judecati asupra caracterului semeni-
lor lor, bazindu~se pe actele lor acddentale :;;ineintentionale. In concep-
tia noastra moderna despre lume - conceptie :;;tiintifica :;;i care este·
inca departe de a fi desavir9ita in toate elementele sale - superstitia
apare deci oarecum deplasata, insEt ea era justificata in epocile pre9tiin-
tifice, alcatuind un complement logic.
Cetateanul roman care renunta la un proiect important atunci cind
constata un zbor de pas are defavorabil, avea ded, in mod relativ, drep-
tate: el actiona conform premiselor sale. Dar dnd renunta la proiectul
sau, pentru ca facuse un pas gre;dt pe pragul U9ii ("Un Romain retour-
nerait") 16), el ni se arata superior noua, incredulilor, dovedindu-se mai
bun psiholog dedt no1. Acest pas gre9it era pentru el dovada exis-
tentei unei indoieli, a unei opozitii interioare fata de acest proieet,
indoiala ~i opozitie a caror forta putea anihila forta intentiei sale in
ri10mentul executarii proiectului. Intr-adevar, nu e~ti sigur de un succes.
deplin dedt atunci cind toate fortele spiritului tind spre scopul dorit.
Ce raspuns da Wilhelm Tell al lui S chi lIe r, care a ~ovait multa
vreme sa traga in marul a:;;ezat pe capul ,fiului sau, lui Vcgts care 11
intreaba dece 9i-a pregatit ~i 0 aHa sageata ? "Aceasta sageata, - spune,

15) Pe care, fire~te, nu trebuie s-o confundiim Cll a cUnoa~tere autenticii,

16) In limba francezii In textul freudian (= "un cetiitean roman s-arIntoarce'
din drum"), (Nota trad.)

56ff'
rr· ---:-----------:------~----------------- ~

,e1 - mi-ar fi servit sa te strapung pe tine, daca mi-a9 fi uds fiuI.

$i fii siguT ca, in ceea ce te prive9te, nu mi-Cl$ fi gre$it pinta 17)."
D) Ace1a care a avut prileju1 sa studieze eu ajutorul psihanalizei
tendintele ascunse ale omului, este de asemenea in stare sa cunoasca
destule lucruri despre calitatea motivelor incon9tiente care se mani-
festa in superstitie. La nevrotici, adesea oameni foarte inteligenti, care
sufera de idei obsesive ~;i de stari obsesionale, se constata cu cea mai
mare claritate ea superstitia i9i are radacinile in tendintele refulate, eu
un earacter ostil :'1icrud. Superstitia semnifica, inainte de toate, a:'1tep-
tarea unei nenorociri, iar aeela care adesea a dorit rau altora, dar
care, fasonat de educatie, a reu:;;it sa-:;;i refuleze astfel de dorinte in
incon:;;tient, va fi in mod special inclinat sa traiasea cu teama perpetua
eEl 0 nenoroci1'e poate veni sa-l loveasca, drept pedeapsa pentru 1'ElUtatea
sa ineonstienta.
Desigur, 1'ecunoa:'1temca sintem r:1eparte de a fi epuizat prin aceste
observatii psihologia superstitiei. Inainte de a parasi aceastii tema
trebuie, totu:'1i,sa ne oprim un moment la urmatoarea ehestiune : trebuie
sa refuzam superstitiei orice baza reala? Este absolut sigur ca feno-
menele cunoscute sub numele de presimtire, vis profetic, experienta
telepatica, manifestari ale fortelor suprasensibile etc': nu sint dedt
simple produse ale imaginatiei, fara nici un raport cu realitatea ? Departe
de mine ideea de a formula 0 judecata pe cft de riguroasa pe atlt
de absoluta asupra UnoI' fenomene a CarOl' existenta a fast atestata
,chiar :;;i de oamenii cei mai eminenti din punct de vedcre intelectual.
Tot ce putem spune despre aceste fapte, este ca studiul lor nu este
inca terminat 9i ea este necesar sa fie supuse unor noicercetari, mai
.aprofundate. Ne este ehiar ingaduit sa speram ea datele pe care ince-
pem sa Ie posedam asupra proceselor psihice incon:;>tiente 'lor contribui
intr-o mare masura la elucidarea acestor fenomene, £ara ca noi sa fim
obligati sa impunem conceptiilor noastre actuale modificari prea radi-
cale 18). lar cind se va reusi sa se dovedeasea realitatea si a altar feno-
mene, de exemplu a acelora care stau la baza spiritismJlui, vom aduce
"legilor" noastre modifkarile impuse de aeeste noiexperiente, fara a
rasturna cu totul ordinea lucrurilor:'1i legaturilor care Ie Ieaga pe unele
. de altele.
Raminind in limite Ie aeestor consideratii, nu pot sa dau chestiunilor
formulate mai sus decit un raspuns subiectiv, adica bazat pe experienta
mea personala. Sint obligat sa marturisesc ca fac parte din acea cate-
gorie de oameni nevrednici, in fata c,arora spiritul i:;;isuspenda activi-
tatea:;;iearora suprasensibiIuI Ie scapa, astfel ca niciodata n-am fost
capabil sa simt ceva care sa faca sa nasca in mine credinta in miracole.
c'Ca toti oamenii, am avut ~i eu presentimente :'1iam trait nenorociri,
dar niciodata unele nu au coincis eu celelalte, adka niciodata presenti-
mentele n-au fost urmate de nenorociri si nici nenorocirile n-au fast
"preeedate de presentimente. Cind, tinaI' 'fiind, locuiam fntr-un mare

lata textul schillerian :

17)

"Mit diesem Pfeil durchbohrt'ich - Euch,

Wenn ich me in liebes Kind getroffen hatte,
Und Euer - wahrlich - hatt'ich nicht gefehlt" (Nota had.).
18) E. Hit s c h man n, Zur Kritik des Hellsehens, Wiener Klinische Rund-
.schau, Nr. 6, 1910, ~i Ein Dichter Un sein Vater, Beitrag zur PsychoZogie religiOser
Bekehrung und teZepatischer PhCinomene, Imago, IV, 1915/16.

"570
 ora~ strain, singur :;;i departe de ai mei, mi se parea adeseori ca aud
subit 0 voce cunoscuta :;;i draga care pronunta numele meu, not am
momentul exact cind se produsese halucinatia :;;ima interesam la ai mei
ce s-a petrecut cu din~;;iiin acel moment. De fiecare data mi se raspun-
dea ca nu s-.a intlmplat nimic. In s~himb, mi s-a intimplat mai tlrziusa
stau in tihna de yorba ~i fara eel mai mic presentiment, cu un bolnav,
pe cind, copilul meu era gata sa moara din cauza unei hemoragii.
De altfel, nici unul dintre presentimentele pe c?re mi Ie-au imparta'i;it
bolnavii mei n-a putut vreodata sa dobindeasca in ochii mei valoare de
fen omen real.
Credinta in visele profetice numara multi partizani, fiindca se poate
sprijini pe faptul ca multe lucruri imbraca mai tirziu in realitate aspec-
tul pe care dorinta li I-a dat in timpul visului 19). Nu este nimie surprin-
zator in aceasta, ~i dealtfel, credulitatea celor care viseaza neglijeaza
distanta adesea considerabiEi care exista intre fantul visat 8i ceea ce
s-a re~lizat. 0 bolnava inteligenta 9i care avea oro~re de min~iuna mi-a
dat intr-o zi un frumos exemplu de vis care, pe buna dreptate, ar
putea fi calificat drept profetic. Ea visase ca s-a intilnit, inaintea
eutarui magazin, din cutare strada, cu vechiul ei prieten :;;i medic. Or,
avind de faeut, adoua zi dimineata, un drum in centrul ora;;ului, I-a
intilnit cu adevarat pe acel domn chiar in locul un de-l vEtzuse in vis.
I~am atras atentia asupra faptului ca aceasta ciudata coincidenta a
ramas fara nici 0 legatura cu evenimentele vietH ei ulterioare, deci
ca era imposibil sa i se gaseasca vreo justificare in faptele care au
urmat-o.
Examenul a permis sa stabilim cele ce urmeaza: nilDic nu dovedea
ca doamna:;;i-a amintit de visul ei dis-de-dimineata" adica inainte de
a fi avut loc intilnirea. Ea consimti bucuroasa sa considere, impreuna eu
mine, situatia ca lipsita de arice caracter miraculos, nevazind intr-insa
dedt 0 problema psihologica interesanta. Ea trece intr-o dimineata pe
o anumita strada, 11 intilne:;;te in fata unui anumit magazin pe vechiul
ei medic 9i, vazindu-l e. convinsa ca in noaptea precedenta a visat
ca. s-a intllnit eu aeest medic in aeela9i loco Analiza a putut demonstra
cu multa veridicitate cum: s-a formfjt la ea aceasta convingere, careia
nu i se poate, in general, refuza un anumit grad de sinceritate. 0 intil-
nire intt-un loc determinat, dupao prealabila a9teptare, nu este altceva
dedt 0 intilnire. Vederea medicului i-a evoeat amintirea acelei vremi
cind intilnindu-se cu 0 a treia persoana, cu care 9i medicul era prieten,
au jucat in v~ata ei un rol foarte important. Ea pastrase relatii eu aeea
terta persoana 9i 0 ,a9teptase In zadar in ziua precedenta visului. Daea
a9 putea da aid toate detaliile aeestei situatii, mi-ar fi u:;;or sa arat ea
iluzia visului profetic,eare a avut loe la vederea vechiului prieten,
echivaleaza aproximativ eu discursul urmator: "Ah, draga doctore,
aminte9ti fericitele vremi de altadata, dnd niciodata nu-l a~teptam in
zadar pe N. :;;idnd el era punctualla intllnire".
lata un exemplu personal in legatura eu aceasta "coincidenta ciu-
data", care eonsista ina Int11ni 0 persoana la care tocmai te-ai gindit.
Prin simplitatea 9i facilitatea interpretarii, aeest exemplu poate fi con-
siderat drept un caz-model. La dteva zile dupa ce primisem titlul de

19) Cf. F r e u d, Traum und Telepathie (Imago, VIII, 1922, indus in vol. al
III-lea al editiei de opere complete).

571
profesor, care in statele monarhiee confera 0 mare autoritate, ma las, in
cursul unei plimbari prin ora9, absorbit de 0 reverie infantila in care
imi f;'iceam proiecte de razbunare impotriva parintilor uneia din vechile
mele bolnave. Ace9ti parinti ma ehemasera, eu citeva luni mai inainte,
sa Ie vad flica, in urma unui vis care provo case un fen omen obsesional
interesant. Acest caz, caruia inceream sa-i stabilesc geneza, ma interesa
mult, insa tratamentul pe care I-am propus n-a fost aceeptat de catre
parinti, care ma faeura sa inteleg ca aveau intentia sa se adreseze uner
celebritati din stri'tinatate, care efeetua tratamente prin hipnozi'i. A9adar,
eu visam ea dupa egecul total al acestei tentative, parintii ma roaga
sa aplic tratamentul meu, spunindu-mi ca acum au deplina incredere
etc., pe cind eu raspundeam : "A, da, aeum sint profesor !i;iaveti incre-
dere. Titlul n-a adaugat nimic euno~tintelor mele. Fiindca nu m-ati
vrut cind eram docent, lipsiti-va de mine 9i azi, cind sint profesor".
Deodata reveria mea este intrerupta de un salut eu voce tare: "Buna
ziua, domnule profesor!" Ridic ochii 9i pe cine vad? Parintii fostei
mele bolnave, pe care tocmai ma razbunasem, respingindu-le oferta.
Mi-a fost deajuns 0 clipa de reflectie spre a constata ea in aceasti't
eoincidenta nu era nimic miraculos. Eram pe 0 strada dreapta, larga,
putin freeventata 9i eei doi veneau in directia mea; aruncind spre
din::;;ii0 privire fugara, cind ei se aflau la douazeci de pa!iii,cu siguranta
ca am zarit 9i recunoscut fetele lor, insa, cum se :intlmpla intr-o haluci-
natie negativa, am respins aceasta perceptie, din motivele afective care
se manifestasera in reverie, care astfel s-au desfa9urat cu toate apa-
rentele spontaneitatii.
Relatez, dupa 0 t toR a n k, un alt caz de "explicatie" a unui pre-
tins presentiment" (Zentralbl. f. Psychoanal., II, 5) :
"Acum citava vreme, am trait eu insumi experienta unei variante
bizare a acelei "coincidente miraculoase" care consta in intilnirea unei
persoane la care tocmai ne-am gindit. In ajunul Craciunului ma due
la Banca Austro-Ungarieica sa schimb, in vederea darurilor, un bilet
de zeee eoroane pe zeee piese de argint de 0 coroana. Cufundat in visuri
ambitioase legate de contrastul :intre neinsem.11.atasuma pe care mer-
geam s-o ridic 9i enormele sume de bani acumulate la banca, intru in
mica strada unde aceasta este situata. Vad dinaintea portalului un
automobil. 0 multime de oameni intra sau ies din banca. Mii intreb
daca functionarii ~or avea timp sa se ocupede coroanele mele. Dealt-
minteri Ii VOl lua repede. Voi depune biletul 9i voi spune; "Dati-mi aUT,
va rog". Imi observ imediat gregeala ; argint trebuie sa eel'. Ma trezesC"
din reveria mea. Sint la citiva pa9i de intrare 9i vad venind in fata mea
pe un tinar pecare cred ca-l cunosc, insa pe care inca nu-l pot reeu-
noa;;te, din pricina miopiei mele. Cind se apropie mai mult, r,ecunosc '1n
el f)e un eoleg de 9coala al fratelui meu, numit Gold (= aur in 1. german a),
el insu9i frate al unui scriitor cunoscut, pe ajutorul caruia contam mult
la inceputul carierei mele literare. Acest ajutor nu mi-a fost acordat, 91
ded nu m-am bucurat nici de suceesul material scontat, care ma preocu-
pase 9i :in reverie, In timp 'ceoma indreptam spre banca. Adincit in
reveria mea, trebuie sa fi perceput, fari'i a-mi da seama, apropierea dom-
nului Gold, ceea ce, in con~tiinta mea care visa succese materiale, s-a
manifest at sub forma hotaririi pe care 0 luasem, de a cere casierului
aur (Gold) in lac de argint mai putin valoros. Pe de alta parte, faptul
paradoxal ca incon~tientul meu a fost capabil sa perceapi'i un obiect, pe
572
 ~~ ~------------

care ochiul nu I-a recunoscut dedt mai tirziu, se explica printr-un

~,complex" (B 1e u 1e r) special care, orientat spre lucruriJe materiale,
imi dirija pa~ii, cu excluderea oricarei aue preocupari, spre clac1irea
:unde se efectua schimbul intre aur ~;ibilete de banca."
Se mai integreaza inca in domeniul miraculosului ~i al misteriosului
bizara senzatie pe care 0 incercam in anumite momente ,?i in anumite
situatii ,?i care ne face sa credem ca am :;;i vazut ceea ce vedem, ca
ne-am ,?iaflat 0 data in aceea,?i situatie, fara ca totu9i sa ne putem aminti
in ce conditii. $tiu ca ma exprim foarte impropriu, ealificind drept sen-
zatie eeea ee simtim in aeele momente. Este yorba mai eurind de 0 jude-
eag, anume de 0 judeeata cognitiva. Insa aceste eazuri nu prezinta in
aceasti'i alternativa un caracter mai putin special, 9i nu trebuie sa negli-
jam faptul imposibilitatii de a ne aminti eeea cediutam. Nu 9tiU daca
s-a invoeat eu seriozitate acest fenomen de "d.eja vu", spre a se face
un argument care sa dovedeasea 0 existenta psihica anterioara a indivi-
dului, insa psihologii s-au interesat de acest fenomen 9i s-au dedat la
cele mai diverse speculatii eu privire la aeeastii enigma. Nici una dintre
explicatiile propuse nu mi se pare corecta, deoareee nu tin cont dedt de
amanuntele care insotesc fenol11.enulsi de conditiile care-l favorizeaza.
:Majoritatea psihologil~r actuali neglije~za complet procesele psihice care,
dupa parerea mea, sint susceptibile sa. dea 0 explicatie a acestei "deja
vu", ma refer la reveriile incon\itiente.
Cred di nu avem dreptate sa califici'nn drept iluzle senzatia de "dej a
vazut ~i deja trait". Intr-adevar, in acele momente este yorba de ceva
care de-aeum a fost resiintit. Numai ea acest ceva nu poate face obiectul
unei amintiri con~tiente, deoareee inclividul n-a avut niciodata con9tiinta
ace-stui "ceva". Pe scurt, senzatia de "deja V'LL" corespunde amintirii
unei reverii incon~tiente.Exista reverii (vise in stare de veghe) incon-
stiente, dupa cum exista si reverii constiente, De care fieeare Ie cunoaste
,1in propria sa experienta.' " .
$tiu ca subiectul ar medta 0 dlscu'~le aprofundata, insa eu nu vol da
aid dedt analiza unui singur caz de "cIejd 1m", 9i aeeasta pentru ca
senzatia s-a remarcat Piin intensitctea 9i durata sa. 0 doamna, azi in
virsta de 37 de ani, pretinde a-9i aminti fcarte clar ea venind, la virst3.
de 12 ani si jumatate, in vizitii la niste ori8t8ne care locuiau h tetra,
a avut sen~atia, intrind pentru prim.a' oa;a in gradina, ca a ill2i 'fGst
acalo. Aceea;;i senzatie a avut-o din nou cind intra in :lpartaT.ente, in
asa fel incit ea sUa dinainte ce camera urma,cum arata etc. Din '2"'\-
t~le culese rezult~ CEl era pentru prima data cind ea vedea casa :;:igra-
dina respectiva. Doamna care povestea acestea nu cauta expEc?tia psiho-
logica, dar vedea in senzatia pe care 0 incercase atunci un presenti-
ment profetic al rolului pe care acele prietene trebuiau 52-1 joace mai
tirziu in viata ei afectiviiGindindu-ne insa la imprejurarile in care
s-a produs acest fenomen, gasim u~or elementele explicatiei luL Cind
vizita fu hotarita, ea ~tia ca aceste tinere fete au un frate unic,. gray
bolnav. L-'a putut vedea in timpul ~ederii ei acolo, gasi CEl are 0 infi'iti-
9are ingrijaratoare 9i i9i spuse ca nu va mai tri'ii multo Tot asHel ~i fra-
tele ei unic a avut, cu citeva luni in urma, 0 difterie grava ~i, in timpul
balii lui, ea fusese indepartata din casa, locuind mai multe saptiimini
la a rudi'i. Ea credeca-si aminteste ea fratele ei 0 insatise in aceavizita
la tara :;;i chiar ca ace~sta a fo~t prima lui eali'itorie' mal mare, dupa
boalii. Amintirile pe care Ie are in legatura eu aces tea sint de aUfel eu
573
 totu1 vagi, pe dnd i9i aminte9te perfect toate celelalte amanunte, in
special rochia pe care 0 purtain acea z1. E deajuns sa ai putina expe-
rient§ ca sa ghiee$ti ca a$teptarea mortii fratelui ei a jucat in acea
perioada un mare 1'01in viata acestei fete 9i ca aceasta a9teptare n-3;
fost niciodata con9tienta sau a suferit 0 energiea refulare in urma fe1'i-
citului deznodihnint a1 bolii lu1. In caz contrar (daca frate1e murea),. ea
ar fi fost obligata sa-9i puna 0 alta rochie, adiea 0 rochie de doliu. La
prietene1e ei ea gase$te 0 situatie similara: un frate unie, amenintat de
moarte (de altfe1 a 9i murit putin dupa aceea). Ea a1'fi trebuit sa-9i amin~
teasca in mod con9tient ca s..,a mai aflat in aceasta situatie eu citeva
luni mai inainte, dar, neputind sa-;>i actualizeze aceasta amintire, de-
oarece era refu1ata, a transferat senzatia acestei amintiri asupra easei
$i gradinii, eeea ce a facut-o sa traiasca un sentiment de "fausse recon-
naissance" 20), iluziade a fi vazut totul mai inainte. Putem conchide din
faptul refularii ca a9teptarea ei eu privire la moartea fratelui avea
aproapecaracterul unei dorinte capricioase,ea raminind astfel copilui
unie. In cursul nevrozei de care fu atinsa ulterior, ea era. puternic obse-
data de teama de a-;;i vedea decedind parintii, temere indaratul careia
analiza a putut, ca intotdeauna, sa descopere 0 dorinta incon9tienta cn
acelasi continut.
In: ceea'ce prive9te cele citeva rare senzatii de "deja vu" pe care
Ie-am incercat eu insumi, intotdeauna am reu9it sa Ie atribui drept ori-
gine constelatiile afective ale momentului. De fiecare data era vorba de
trezirea unoI' proiecte imaginal'e (necunoscute 9i incon9tiente) care la
mine corespundeau dorintei de a obtine 0 ameliorare a situatiei mele.
Aceasta explieatie a fenomenului de "deja vu" n-a intrunit pina acum
dedt adeziunea unui singur observator. Dr. Fer e n c z i, caruia cea
de-a treia editie a acestei carti Ii datoreaza numeroase contributii p1'e~
tioase, imi scrie: "M-am putut convinge, observindu-ma atit pe mine
cit 9i pe altii, ea sentimentul inexplieabil de "de-jc1 vu" poate fi redus,
la reverii incon~tiente carora Ie pastram amin.tirea ineon;:tienta intr-o
situatie datiL La unul dintre bolnavii mei, lucrurile pareau sa se pe-
treaca altfel, dar in realitate se petreeeau intr-un fel eu totul analog.
Aeest sentiment se reproducea frecvent la el, dar de fiecare data a fast
pasibil de vazut ca provenea dintr-un vis uitat (refulat) sau dintr-o frac-
tiune de vis refulat din 110aptea precedenta. 5e pare, a9aelar, ca feno-
menul de "deja vu" i9i poate avea sursa nu numai in visele_ in stare
de veghe, ci 9i in visele nocturne".
Mai tirziu am aflat ca G I' ass eta dat in 1904 0 explicatie a feno-
menului, care se apropie mult de a mea.
In anul 1913, iritr-un roie studiu 21), am descris un alt fen omen care
5e aseamana mult cu acela de "deja vu". Ma refer la fenomenul de
"deja racontE'i", adica iluzia de a fi imparta9it mai inainte eeva cuiva,
fapt care iese in evidenta in timpul tratamentului psihanalitic. Pacien-
tul sustine, eu toate semnele unei certitudini subiective, ca el a ~i re-
la:tat demult 0 anumita amintire. Medicul, insa, este sigur toemai de
contrariul $i il poate determina pe pacient sa-l edifice asupra cauzelor

In limba franceza in textuf freudian. (Nota trad.)

20)

aber fausse reconnaissance ("deja raconte") wahrend

21) der psychoanaly-
tischen Arbeit, Internationale Zeitschrift fill' Psychoanalyse, I, 1913. Lucrare in-
clusa in vol. al VI-lea al editiei de opere complete.

574
 erarii sale. Explicatia acestui interesant act ratat cansta in faptul ca pa-·
cientul a avut imbaldul sau intentia de a face comunicarea respectiva.
dar pe par curs s-a razgindit, iar acum face 0 confuzie intre intentie ::;i
ducerea ei la indeplinire.
Un fapt similar, avind la baza probabil acela::;imecanism, ne dezvaluie
Fer e n c z i in a::;a-zisele "pretinse actiuni gre::;ite" 22) (Internationale
Zeitsehrift fur Psychoanalyse, III, 1915). Cineva crede ca a uitat, rati'icit.
sau pierdut un lucru ::;inu poate fi convins ca nu i s-a intimplat aceasta,
Cel toate sint in ardine. Astfel, de exemplu, 0 pacienta revineincabinetul
medicului, motivind Cel s-a intors sa-::;iia umbrela pe care a lasat-oacolo,
dar medicul observa Cel in realitate umbrela cu pricina se gase::;te chiar in
mina persoanei respective. Exista, prin urmaTe, imboldul spre un ase-
menea act ratat 9i aceasta este suficient pentru ca impulsul sa fie con-
fundat cu traducerea sa in fapt, fiind ::;tearsa deosebirea intre presupusul
act ratat :;;irealitate.
E) Unul dintre colegii mei, care poseda 0 vasta eultura filozofica 9i
caruia am avut de curind ocazia sa-I expun citeva exemple de uitare de
nume insotite de analiza acestora, s-a grabit sa-mi raspunda : "E foarte
frumos, insa la mine uitarea de nume se produce aftfel".
Raspunsul este prea facil. Nu ered ca acest coleg al meu s-a gindit
vreodata sa analizeze uitarea de nume. De altfel, el nid nu mi-a putut.
spune cum se produc la dinsul astfel de uitari. Remarca sa, insa, atinge
o problema pe care mulre persoane sint ispitite s-o considere ca avind 0
importanta capitala. Explicatia actelor ratate 9i accidentale, propusa de·
noi, are 0 valabilitate generala, sau nu este valabila decit pentru unele
cazuri izolate? In acest din urma caz, in ce conditii poate Ii extinsa la
fenomenele care au un mod de producere diferit? Experienta 9i observa-
tine mele personale nu-mi permit sa raspund la aceasta intrebare. Pot
numai sa afirm ea raporturile pe care Ie-am stabilit in aceasta lucrare
sint departe de a fi rare, caci ori de cite ari Ie-am cereetat, fie in eazu-
rile care ma priveau personal, fie in exemple care se refera la bolnavii
mei, am putut constata realitatea lor sau, in cazurile mai putin favora-
bile, sa gasesc temeiuri serioase de a admite aceasta realitate. Nu trebuie·
sa ne surprinda faptul ca nu totdeauna 9i in toate cazurile gasim sensul
ascuns al unui act simptomatic, cad trebuie sa tinem seama de rolul de- .
cisiv jucat adesea de rezistentele interioare care, dupa forta ::;i inten-
sitatea pe care Ie poseda, se opun mai mult sau mai putin solutionariL
problemeide catre analist. Tot a9a, nu este posibil sa inter pre tam orice
vis, fara exceptie, fie al nostru, fie a1 unui bolnav. Este sufi dent, pen-
tru ca valabilitatea general a a teoriei sa fie confirmata, sa putem pa-
trunde din ce in ce mai departe, cit mai departe posibil, in necunoscuL
Cutare vis care se arata refractar analizei atunci cind incercam s-:o fa-
cem chiar a doua zi, adesea 19i dezvaluie misterul 0 saptamina sau 0
luna dupa aceea, daca 0 schimbare reala a intervenit in acest interval,.
diminulnd forte1e factorilor psihici aflati in conflict. Se poate spune ace-
la~i lucru despre explicatia actelor accidentale ~i simptomatice. Exem-
plul de eroare citat mai sus, "in butoi prin· Europa" (a se vedea cap.
al VI-lea din prezenta lucrare), mi-a dat ocazia sa arat cum un simptom.
1a inceput inexplicabil devine accesibil analizei, atunci cind interesuf

22) "vermeintlichen Fehlhandlungen" In textul original. (Nota trad.).

575
'real pentru ideile refulate sufera 0 reducere 23). Atlta timp cit era pe-
nibil ca fratele meU sa primeasca inaintea mea titlul atit de rivnit,
aceasta oroare de lectura a rezistat tuturor tentativelor de analiza, insa
':in ziua in care am avut certitudinea ca acest fapt nu se va produce,
am gasit drumul care trebuia sa ma dudi la dez1egarea enigmei. Ar fi
cieci inexact sa se afirme ca toate cazurile rezistente la analiza 5e pro-
,due cu aiutorul altor mecanisme dedt acelea ara.tate de noL Pentruca
aceasti'l afirmatie sa. fie acteva.ratii, ea ar trebui sa se sprijine pe altfd
de argumente dedt pe acelea negative. Este probabil ca, chiar ~i 1a
oamenii normali, tendinta de a crede in posibilitatea unei alte expli-
catE a actelor simptomatice c;;iaccidentale nu S8 sprijina pe nid 0 b::lza
Teala. Aceasta tendinta nu este, la rindul ei, dedt 0 manifest are a ace-
lora;d forte psihice care au produs fenomenul psihic misterios ~icare,
din acest motiv, se straduiesc" sa-l mentina ;>i se opun clal"ificarii luL
Nu trebuie sa uiEnn, pe de aHa parte, ca ideile 9i tendintele rcfu-
late nU-$i gasesc 0 expresie completa in" actele simptomatice :;;iacciden-
tale. Conditiile tehnice care fac posibila aceastil deplasare, aceasta deri-
vatie a excitatiei trebuie sa existe independent de aceste acto. Aceste
'ConditE, insa, sint utilizate cu predidere de ideea refu1atii 'in intentia
de a dob'indi 0 expresie con~tienta. Care sint relatiile structurale $i func-
tionale care se preteaza la aceasta intentie ale ideilor refulate? Filczofi
~i filologi s-au straduit sa Ie cerceteze ~i 'sa Ie stabileasca pentru cazuri12
de lapsus linguae. Daca facem deosebire aici intre motivul ineon~tient
$i relatiile fiziologice ~i psihologice care concma 1a aparitia lor, mai
ramine inca de rezolvat chestiunea de a $ti daea, in limitele starii de
sana tate, mai exista ~i alti factori care, dupa exemplu1 motivului 1n-
con~tient 'Ii in 10cu1 sau, sint capabili sa utilizeze acelea~i relatii spre a
produce acte simptomatice ;;i accidentale. Dar discut8.l'ea ace3tci ches-
tiuni depageflte cadrul pe care ni I-am impus.
De altfel nici nu sta in intentia mea Sa accentuez diferentele - ;;i
Cl9adestu1 de mari - care exista intre conc?ptia psihanalitica 'Ii COl1-
ceptia curenta despre acte1e ratate. Prefer sa atrag atentia asupra cazu-
rilor in care aceste diferente sint mai degraba atenuato. In cazurile cele
mai siInple $i mai putin accentuate de lapsus linguae ~i lapsus calami,
unde avem 0 simp1a fuziune de cuvinte sau 0 omisiune de cuvinte sau
de litere, interpretarile complicate nu sint indicate. Din punet de vedere
psihanalitic, trebuie sa afirmam ca in aceste cazuri este yorba de 0
oarecare tulburare a: intentiei, dar ne gasim in imposibilitatea de a spune
care este originea tulburarii ;;1 care este scopul vizat de ea. Aceasta

20) Vczi ~i V. Tau s k, EntweTtung des Ferdrangungsmotivs dUTCh Rekom-

Tense, in Internationale Zeitschrift fiir Psychoanalyse, 1, 1913. Autorul arata C'Jn1
un nume uitat devine din nou accesibil con~tiintei atunci dnd este implicat intr-o
asociatie care genereaza placere, caz In care este blocata reamintirea situatiei
neplacute care a dus la refulare. Mecanismul, sustine Freud, 'prcsupune intrarca
In joc a. unar forte de natura economicii (noi am spune materiala): ,.Ne putem
reprezenta lucrurile in modul urmator: elementul' refulat exercita in directia
con:;;tientului 0 presiune continua, care se cere echilibrata de 0 contrapresiune la
fel de continua. A mentine refularea presupune, a:;;adar, 0 cheltuiala permanenta
de forta; a 0 suprima inseamna, din punct de vedel"2 economic, 0 crutare de
energie" (lVlCtapsychologie, Gallimard, 1963, p. 53). Este prin urmare logic ca refu-
larea S3 cedeze In fata perspectivei de traire a placerii, din moment ce "motivul
?i finalitatea refularii... nn Ie constituie nimic altceva dedt evitarea nepll\cerii"
(op. cit., p. 56). (Nota tract)

'576
 una mi-a ramas multa vremein memorie : "In ceea ce prive!?te conduita
ta in viata - imispunea el -, un lucru sa nu uiti : tu apartii nu celei
de a doua, ci celei de a treia generatii, il1'cepind cu aceea a tatalui nostru".
TaW.! nostru, de altfel, se casatorise pentru a treia oara tirziu, atunci
dnd copiii sai din a doua casatorie erau de-aeum destul de marl. Am
comis eroarea notata la paragraful 3) exact in acel lac din cartea mea
unde vorbesc despre respectul pe care eopiH 11 datoreaza parintilor
lor.
S-a intimplat de mai multe ori ca prieteni sau pacienti ale caror vise
Ie publicam sau despre care faoeam a1uz1e in analizele mele privind
visele,sa-mi atraga atentia asupra inexaditatilor strecurate in relatarea
mea daspre cutare sau cut are fapt de care diseutasam impreuna. Era
yorba tot de erori istorice. Examinind din nou, dupa rectifi:ear'e, toate
eazurile care mi-au fast semnalate, m-am putut asigura ca amintirile
rnele in legatura cu faptele concrete nus-au aflat in def~cit dedt acolo
un de am crezut ca trebuie sa deformez sau sa diminuez ceva in cursul
analizei. A~adar, chiar in a'cest caz nu era yorba de 0 eroare care a
trecut neobservati'i $i care constituia un fel de revan$a a unei refulCiri
sau a unei suprimari intentionale.
Trebuie sa distingem aeeste erori determinate de refulare, de acelea
care se bazeaza pe 0 ignoranta propriu-zisa. Din ignoranta, de exemplu,
gasindu-1ma odata in 'ex'cursie in Wachau, in satnl Emmersdorf, eu cre-
deam ca. pa~esc pe pamintul tarii nata1e a revolutionarului Fischhof.
Intre ceile doua sate nu este dealt 0 identitate de nume. Emmersdorf,
satul n3ta1 allui Fisohhof, se afla in Carintia. Eu n-o ;;tiam.
4) lata inca 0 eroare instrudiva :;;ide care mi-e ru~ine, un exemplu,
ca sa zic a!?a, de ignoranta temporara. Un pacient ma roaga intr-o zi
sa-i imprumut oele doua carti despre Venetia pe care i Ie promisesem
:;;i pe care voia sa Ie consulte inairrte de a pleea intr-o calatorie, in
timpul vacantei de Pa:;;te. "Le-am pregatit" ii raspunsei ~i ma dusei in
camera vedna, unde se gasea biblioteca mea. In realltate in8a, uitasem
eu totul sa pregatesc cartile, deoareoe nu eram deloc de aeord eu voiajul
bolnavului meu, in care ved€am 0 intrerupere inutila a tratamentului
~i un prejudidu material pentru mine. Aruno 0 privire asupra biblio-
tecii, in eautarea e€lor doua earti pe care Ie-am promis bolnavului. Una
se intituleaza Venetia - centru artistic. 1at-o. Dar trebuie sa mai am
inca 0 lucrare de,spre Venetia, din a:ceea:;;icolectie. Intr-adevar, iat-o
~i pe aoeasta: Familia Medicis. Ii aduc cele doua carti bolnavului, dar
indata, spre ru~inea mea, imi observgre!?ea'la. $tiam ca familia Medicis
nu avea nimk comun cu Venetia, insa in dipa in care scoteam. din
raft eartea, nu ma gindeam deloc ea 0 ILlerare despre aceasta famiHe
nu oontinea nimk intere:sani pentru dneva care se interesa de Venetia.
Trebuia sa fiu cinstit. Repro~indu-i de atltea ori bolnavului meu pro-
priile sale acte simptomatice, nU-1ffiiputeam salva autoritatea dedi fiind
sinoer ;;1 marturisindu-i deschis motivele ascunse ale resentimentului
meu fata de voiajul sau.
Este uimitoare oonstatarea oa inc1inatia spre adevar este mult mai
puternica dedt s-arcrede. Poate ea tre1buie sa se vada 0 cODsednta a
cercetarilor mele psihanalitke in faptul ea am devenit aproape inca-
pabil de a minti. Ori de dte ori incero sa deformez un fapt, comito
eroare sau un act ratat care, in ultimul exemplu !?i ca in exemplele
precedente, reveleaza lipsa mea de sinceritate.
35 - cd. 404 545
 Mecanismul erorii este mult mai confuz dedt acela al tuturor eel 01'-
lalte ade ratate. Prin aceasta vreau sa spun ca, in general, 0 eroare 5e
produce atund cindadivitatea psihica corespondel1ta trebuie sa se
Iupte impotriva unei influente pertuI'batoare, fara ca feilul erorii sa fie
eu toate ac€stea determinat .de calitatea ideii Perturbatoare disimulate
in profunzimile vietii psihice. VOiadauga, insa, ca aceea~i stare de
Iucruri se observa in multe cazuri de lapsus linguae :;;ide lapsus calami.
Ori de cite ori savirsim unul sau altul dintre aceste lapsusuri, trebuie sa
tragem concluzia un~i tulburari produse de proceseIe psihice care seapa
intentiilor noastre, dar de asemenea trebuie sa admitem ea lapsusul in
vorbire sau in seris se supune adesc:a legilor asemanarii sau cores-
punJde dorintei de comoditate sau de rapiditate, fara ca autorul lapsu-
sului sa reuseasea sa tradez'e in eroarea eomisa eutare sau cutare trasa-
turaa earaderului sau. Tocmai plasticitatea 1imbajului permite determi-
narea erorii :;;iimpune limite acest,eia.
Spre a nu vorbi numai de erorilemele personale, voi cita inca citeva
exemple care ar £i putut sa figureze tot atit de bine la rubrica lapsu-
suri de vorbire sau confuzii (ceea ee, de altminteri, nu are nici 0 imp 01'-
tanta, data fiind eehivalenta care exista intre toate aceste varietati de
acte ratate).
5) Ii interzisesem unuiR dintre bolnavii mei, care se hotarise 8-0
rupa eu amanta sa, de a ",0munica prin telefon eu ea, orice eonver-
satie neputind dedt sa ingreuieze lupta impotriva inclinatiei pecare 0
eontractase pentru dinsa. II sfatuiese sa-i faca eunoseuta prin po;;ta
decizia sa, in ciuda dificuWitii de a face s3.-i parvina scrisoarea. Pe la
ora unu la amiaza, el vine sa ma vada, spre a-mi spune ca a gasH un
mijloc de a solutiona dificultatea :;;i,in treacat,. ma intreaba daca poate
sa fad'! uz de autoritatea mea medicala. Catre orele zece, ocupat cu
redadarea scrisorii de adio, el se intrerupse bnl'sc ~i Ii spuse marnei
sale, care se afla linga dinsul : "Dite ca am uitat sa-l intreb pe profesor
daca-i pot da numele". El alearga numaidecit la telefon, Cere legatura
9i spune : "A9 putea sa-l vad pe domnul profesbr dupa dna ?" -"E:;;ti
nebun, Adolf?" Ii raspunde pe un ton mirat chiar vocea pe care, dupa
sfatul meu, el n-,ar fi trebuit s-o auda. EI pur :;;isimpil.use "in~elase" :;;i
ceruse numarul de telefon al amantei sale, in locul' aceluia al meu.
6) 0 tinara femeie i:;;i propuse sa faca 0 vizita uneia dintre priete-
nele sale recent maritate, care locuie9te pe Habsburgergasse. Ea vor-
bef?te de aeeasta vizita :;;i in timpul mesei, insa dingre:;;eala spune ca
trebuie sa 5e duca pe Babenbergergasse. Celelalte persoane de la masa
Ii atrag rizind atentia asupra erarii (sau, da'ca preferati, asupra lapsusu-
lui) pe care ea a comis-o fara a observa. Cu doua zile mai inainte,
intr-adevar, la Viena fusese proclamata republica, drapeil.ul negru :;;i gaI-
ben disparuse, spre a ceda locul culorilor batrinei Marci de Est: ro:;;u-
alb-albastru ; Habsburgii erau rasturnati. Doamna in chestiune nu facuse,
la rindu-i, decit sa-i elimine pe Habsburgi de pe strada care inca Ie
poarta numele. De altfel, exista la Viena 0 Babenberger STRASSE, foarte
cunoscuta, dar a'ceas'ta ,esteo "magistrala", nu 0 ,,!\trada".
7) [n cursul unui 'voiaj de vacanta, un institutor, un tinar foarte
sarac, dar prezentabil, face curte fHcei proprietarului unei vile care
in timpuliernii locuia in capitaia :;;isfiqi prin a-I inspira 0 dragoste
atit de mare incH reu:;;i sa Ie smulga parintHor eonsimtamintul pen:tru
caisatorie, in ciuda diferentelor de situatie sociaia ~i de etnidtate. Intr-o
546
zi, institutorul serise fratelui sau 0 scrisaare in care relata: "Fata nn
este frumaasa, dar e faarte nobila, :;ii-n aeeasta privinta fiu-i nimic de
zis. Ma voi hotarl insa sa ma casatoresc eu 0 evreica? asta inca nu
ti-a,?' putea s:!:mne".Scrisoarea aceasta cade in mIinile logodnicei :;;ipune
capat idilei, in timp ce fratele prime9te In aceJa,?i timp 0 scrisoare a1
carei continut il uluie'?te, caei era 0 veritabila declaratie de dragoste.
eel care mi-a povestit istoria, m-a asigurat ca a fost yorba de 0 gre-
geala, nu de un ;;iretlic intentionat. Mai cunasc un caz in care 0 doamna,
ncmultumita de medicul ei ~;i neindraznind sa i-a spuna direct, :;;i-a
a~ins totu,?i scopul, datorita inversiunii unar scrisori. Aid, cel putin, pot
garanta ca din grei,?eala, nu dintr-a viclenie con~tienta, a recurs doamna
la acest dasic pro'cedeu de vodevil. .
8) B rill relateaza cazul unei doamne care, voind Sa-I ceara ;;tiri
despre 0 prietena carouna, 0 denume'?te pe aceasta, din gre:;;eala, cu
numele ei de fata. Atragindu-i atentia asupra atestei erori, ea trebui
sa recunoasca ca nu-l suporta pe 80tul prietenei sale ,~ica nu aprobase
niciodata casatoria cu dinsul.
9) lata un caz de eroare care in aceTa:;;itimp reprezinta :;;iun lapsus
linguae. Un tinar tata se duce la .starea civila pentru a dedara na~terea
unei a· doua fiice. Rugat sa spuna numele copilului, e1 raspunde ~
"Hanna", insa functronarul Ii atrage atentia ca el are deja un copil care
poarta aces! nume. Din aeeasta eroare putem trage concluzia ca na~terea
celei de a dona fiice nu era la fel de dorita cum fusese a celei dintii.
10) Mai adaug citeva observatii relative la confuziile de nume. Bine-
inteles ca aceste observatii ar putea de asemenea sa figurez'e !Ii in alte:
sectiuni ale acestei carti.
o doamna are trei fiice, dintJ;-e care doua sint de-acum maritate:
In timp ce a treia i!li a:;;teapta inca saarta. 0 prietena a aferit fiecareia
dintre fetele maritate acela~i cadou de nunta: un superb serviciu de
ccai, din argint. Ori de cite ori vine vorba de acest servidu, mama il
atribuie, din Q'reseala, celei de a treia fiice. Este evident di orin aceasta
eroare ea i:;;i°exprima dorinta de a 0 vedea ~i pe aceasta "maritata la
rindu-i. In acela:;;itimp, ea va primi acela;;i cadau.
Tot atit de u!l0r se poate interpreta cazul in eare a mama confunda
numele fiicelol', fiilor sau ginerilor.
11) lata un frumos exemplu de confuzie de nume, u;;or de explicat.
II prive:;;te pe J. G., care, de altfel, I-a camunicat. Faptul s-a petrecut
intr-un sanatoriu.
"La pensiunea sanatoriului, in cursul unei conversatii duse pe un
ton conventional :;;icare ma interesa pre a putin, Ii adresez vednei mele
de masa a fraza deosebit de amabila. Domni!loara, care nu maieste la
prima sa tinerete, nu se paate opri de a ma face sa abserv ca nu-mi
sta in abicei sa fiu amabil !Ii galant cu ea - abservatie cape pe de a
parte exprima un anumit regret, iar pe de alta, 0 aluzie transparentii
referitoare la 0 tinara fata careia abisnuiesc sa-I dau a atentie muTt mai
mare. Inteleg imediat :;;1,in cursu} ~onversatiei noastre ultedoare, sint
f,kut atent (lucru penibil) in mai multe rinduri de vecina mea, pe care
ma incapatinez s-:-onumesc cu numele fetei pe care ea, pe buna drep-
tate, 0 considera ca pe fericita sa rivala".
12) Olasez tot printre "erori" urmatarul eveniment, de un caracter
mai gray, care mi-a fost pav8S'tit de un martor ocular. 0 doamna i:;>i
petrece seara la tara, eu 80Wl ei ~i in campania a doi stri'tini. Unul
547
dintre ace~ti stri'iini este prietenu1 ei intim, eeea ee nimeni nu ~tle ~i
nid nu trebuie sa !?tie. Cei doi amici insotesc cuplu1 pina aproape de
oasa. A~teptlnd ca u~ sa se de&chi<da,barhatul !?i femeia i£?iiau ramas
bun de 1a am~ci. Doamna se aplearca spre unul dintre striHni, ii intinde
111ina~i Ii spune citeva euvinte dragute. Apoi ia bratu1 ce1uilalt (care
Ii era amant) !?i se intoaree spre sotu1 ei, ea 9i cum ar fi vrut Sa-9i ia
ramas bun de la e1. Satul aoce-pta gluma, i~i scaase pa1aria !?i, cu a
politete oontrafacuta, spune: Sarut mina, scumpa doamna". Femeia 1asa
ingrazita bratul amantului ei !?i, inainte ca sotu1 siH;;i fi revenit, are
timp sa exdame: "Dumnezeule, ce mai aventura 1" Sotul era dintre
aiceia care cansidera infiJdelitatea sotiei lor drept un lucru absalut impo-
sibil. EI jurase in mai mUilte rinduri ca dadi vreodata sotia I-ar in::;;ela,
mai mult dedt viata unuia va £i in prime}die. Avea, a9adar, cele mai
serioase motive sa nu inte1eaga pravocarea pe care 0 impliea gre::;;eala
satiei sale.
13) lata 0 eroare a unuia dintre pacientH mei care, repetlndu-se, s-a
transfarmat in opusul ei. Ea este deosebit de instructiva. Un tinar
extraordinar de nehotarit sfir:;>e9te,dupa Iungi 1upte interioare, prin a
se decide sa pramita ea a va lua rin "asatarie pe fata care-l iube9te 9i
pe care el a iube.;;te de multa vreme. Dupa ce :;;i-a condus logodnica,
urca radiind de feridre intr-un tramvai 9i-i cere taxatoarei... doua bilete.
9asB luni mai tirziu il regasim insurat, insa feridrea sa oanjugal8. lasa
de dorH. El se intreaJba daca a fa·rut bine casiHarindu-se, regreta rela-
tiile amicale de alta data, are tot saiul de lucruri de repro::;;at socrilor
sar. Intr-<o seara, dupa ce a ple'cat au satia sa de la sacri, urca cu ea in
tramvai .9iS8 multume9te sa-i ceara taxataarei... un bilet.
14) M ,ae d erne aTata, printr-ur frumos exemplu (Nouvelles, con-
tributions etc., Artch. de Psych., VI, 1908), cum a dorinta reprimatii in
sila poate fi sati:s£,kuta cu ajutorul unei "erori". Un coleg vaia sa profite
in lini9te de 0 zi de concediu. Tatu~i trebuia sa faca 1a Luterna a vizita
eare nu prea il indnta. 9avaie multa vreme :;;i,.in sfir9it, se hotara9te
sa pIece. Pentru a se delecta, pe traseu1 Zurieh-Arth-Go1dau e1 cite9te
ziarele, schimba trenul in cea din urma statie si cantinua sa citeasca
ziarele. Pe parrcurs, oontralorUil il in9tiinteaza ~a ~-a 1uat trenu1 patrivit,
ca se urease in trenuU. care revenea de 1a Goldau la Zurich, pe dnd
biletu1 sau era pentru Lucerna.
15) Dr. V. Tau s k publica, sub titlul Falsche Fahrtrichtung,cazul
unei tentative analaage, de9i mai putina reu:;;itii de a satisface 0 dOTinta
reprimata prin acela9i mecanism al erarii.
."SosH 1a Viena in permi:sie, venind de pe frant. Un vechi bOilnav,
8Jf1mdde prezenta mea, ma ruga sa vin sEHvad, cad zacea 1a pat. I-am
indeplinit dorinta .<;>ipetre cui daua are linga dinsu1. In momentul plecii-
rii, bolnavul ma intreba ee-mi datora. "Sint in permisie .<;>i nu exersez.
Considerati vizita mea ca pe un servidu prietenesc". Bolnavul fu mirat,
deaarece i:;;i dadea seama ca nu avea dreptu1 sa accepte 0 cansultatie
profesianala ca pe un serviciu prietenesc gratuit. Cu toate acestea 'se
inoUna in fata raspunsului meu, socatirrd (aceasta apinie respectuaasa
Ii era dietata de dorinta de a ecanamisi costul vizitei)ca in calitate de
psihanalist 9tiam ce fac. N-am intlrziat sa ma indaiesc de sinceritatea
actului meu generolS ~;i, prada unei indispazitii al carei sens era evi-
dent, urcai in tramvaiul de pe !inia Xi. Dupa un scurt traseu, trebuia
548
sa urmez linia Y. Pe mnd a~teptam tramvaiul de legatura, am uitat
comple.t chestiunea onorariului ~i nu ma gindea:rn detit 1a simptomele
morbide ale bOlnavului meu. In fine, sosi ~i vehiculul a~teptat 9i ureai.
Am fo,st insa obligat sa cobol' la prima statie, deoarece in loc sa ure
intr-un vagon pentru linia Y, luasem tot un vagon pentru Iinia X, adidi
mergind in directia de un de veneam, ca 9i cum a~ fi voit sa ma intore
1a bolnavul caruia ii refuzasem ono1'ariu1. Faptul s-a petrecut pentru ca
incon$tientul meu tinea so, incaseze onorariul" (Internat. Zeitsehrift. f.
Psychoanalyse, IV, 1916/17).
16) $i eu ins:umi am trait a aventura analoaga eu aceea povestita in
exemplul nT. 14. Ii fagElduisem fratellui meu mai mare, am foarte susoep-
tibH, sa vin sa-i faie 0 vizita pe care i-a datoram de multa vreme. Con-
venisem di voi veni sa-l intilnesc pe 0 plaja engleza 9i, cum timpul de
care dispuneam era limitat, trebuia sa iau drumul eel mai scurt, fara a
ma oWi nicaieri. VOiam, daar, sa-mi rez.ervo zi pentru Olaulda, iusa
socote~m s-o fae la intoarcere. Am pleeat ded din Munchen,}JTin K61n,
spre Rotterdam-Hook in Olanda, de unde vaporul trebuia sa ne duca
la miez de noapte pina la Harwich. La K61n a trebuit sa schimb trenul,
spre a lua rapidul de Rotterdam. Mi-a fast insa cu neputinta sa gaseso
acest rap~d. M-am adresat mai multor amploiati, care ma trimiteau de
la un peron la altu1.Ineepui sa-mi pieI'd orice speranta, eu atH mai
Inult cu cit, consultind "mersul trenurilor", am constatat di toate acele
cautari ale mele ma fa'cusera sa pierd legatura. Dupa ce mi s-a con-
firmat aceasta , m-am intreba't mai intii daca n-a9 face bine sa petree
noaptea la ,K61n. HotaDirea aceasta mi-a fost inspirata de un sentiment
de pietate, did, dupa 0 veche traditie de familie, stram09ii mei fugisera
din a:cest ora9 pentru a scapa de persecutiile care se de",lantuisera impo-
triva evreilor. Dupa citeva clipe, insa, imi mutai gindul 9i ma hott'irii
sa plec cu un alt tren la Rotterdam, unde am ajuns in plina noapte,
ceea ce ma obliga sa petree 0 zi in Olanda. Am putut in acest Jel sa-mi
realizez un proiect nuttit de multa vreme ; sa vad magnificele tablouri
ale lui Rembrandt de la Haga $i de la muzeul din Amsterdam. Numai in
dupa-amiaza urmaioare, pe dnd ma aflam intr-un tren englezesc, rume-
gindu-mi impresiile,mi-am &'TIintit limpede ca in gara Kaln VaZliSem,
1a citiva pa9i de trenul din care coborlsem $i pe acela$i peron, 0 pancarta
mare eu insDriptia: "Rotterdam-Hook, Olanda". Trenul pe care a1' Ii
trebuit sa-l iau, spre a-mi continUe: calatoria, ma a9tepta ocolo. Numai
printr-o "orbire" cu adevarat de' neconceput ma indepartasem de
aCE'st indicator, spre a-I cauta aiurea. Cel putin sa mi se admita ca
tineam, in ciuda recomandarilor fratelui meu, sa vad tablourile lui
Rembrandt in cursul calat'oriei mele "dus". Tot restul : agitatia mea bine
jucata, intentia pioasa, izvorlta pe nea$teptate, de a petrece noaptea la
K61n - totul nu era dedt un artificiu destinat sa-mi disimuleze mie
insumi proiectul, pina in clipa in care e1 izbuti sa-9i impuna re'alizarea.
17) J. S tar eke (op. cit.) poveste$te un caz personal in care era
vorba de un sacrifidu de alcela9i fel ; 0 "uitare" venita sa permitcl satis-
facerea unei dorinte la care s-ar fi spusca renuntase.
"Intr-o zi trebuia sa tin, intr-un sat, 0 conferinta cu proiectii. Data
aeestei conferinte fu aminata pe nea$teptate, cu 0 saptamina. Dupa ce
am raspuns scrisorii care imi anunta aceasta sehimbare de data, am
notat noua data in agenda mea. M-a$ fi dus foarte bucuros in acest sat,
dupa-amiaza, pentru a-I putea face 0 vizita $i unui scrntor pe care-l
549
cuno$team :;;i care locuia acolo. Din -neferidre, nu puteam di:spune de
timp cum a:;; fi voit, a9a ea renuntai la aeest din urma proiect. Ziua
conferintei odata sosita, ma grabii sa ma duc la gara, in mina cu un sac
pHn eu c1i:;;eepentru proieetii. Am fost obligat sa iau un taxi spre a
.ajunge la timp (adesea mi se intimpla, dnd trebuie sa iau trenul, sa plee
,de acasa in ultimul moment ~i sa fiu ob1igat sa iau un taxi). Ajuns la
destinatie, amfost foarte mkat vazlnd ca nimeni nn ma intimpina la
gara (oumse face deobkei in midle localitati in care se invita o.onfe-
rentiari). Pe data, insa, mi-am amintit ea conferinta mea a fost aminata
eu 0 saptamina ~i ca faicusem 0 calatorie inutiila, din cauzi'i ca avusesem
In vedere data fixata initiaL Dupa ee am afurisit, in sine-mi, aceasta
amnezie, m-am intrebat daca nu a:;; face bine sa ma intorc eu primul
'bren. Indata, insa, mi-am spus CEl aveam acum 0 excelenta ocazie sa-l
vad pe scriitorul de care am vorbit mai sus. Aceasta am ~i facut. Pe
drum constatai ca dorinta mea de a face aceasta vizita (care altfel ar fi
fost imposibWi) pusese foarte bine 101 cale complotul. Faptul ca ma impo-
varasem eu un sac greu de cligee pentru proiectii :;;ica ma g'rabi,sem sa
ajung la -timp la gara, servisera ca sa-mi ascunda cu atit mai bine inten-
tia mea incon:;;tienta".
5e va spune, poate, ca erorile de care m-am ocupat in acest capitol
nu s,int nid prea numeroase, nki prea semnificative. Eu imi permit, insa
sa intreb daca punctul nostru de vedere nu se aplica :;;iexplicatiei eroriZor
de judecata, mult mai importante, pe care Ie eomit oamenii in viata :;;i
in activ:itatea $tiintifica. Numai spiritele de elWi ~i care se bucura de
un echilibru ideal par a fi capabile de a fed imaginea realitiitii exte-
rioare, pe care 0 percep, de deformarile' pe care ea Ie siller a in majori-
tatea cazurilor trecind prin individualitatea psihica a subiedului care
percepe.
'"

'" '"
 XI
ACTELE RATATE COMPLEXE1)

Daua dintre exemp1e1e citate in capito1u1 precedent, adidi propria

mea eroare constind in situarea familiei Medicis 1a Venetia, ~i aceea a
tinarului care, in ciuda interdictiei, stiuse sa intre in comunieatie tele-
fonica cu amanta sa, nu au fost des~rise intr-un mod prea exa~t ~i, la
un examen mai atent, apar ca rezultatul combinarii unei amnezii cu 0
€roare. Aceea~i combinatie apare cu ~i mai multa claritate in alte citeva
exemple pe care Ie voi cita.
1) Un prieten imi imparta~e~te urmatorul fapt : "Acum dtiva ani am
re~it sa fiu ales membru al cornitetului unei asociatii literare, in spe-
ranta ca aceasta societate ma va ajuta sa reprezint una din piese1e mele.
Luam parte, de altfel, far a mare entuziasm, 1a ~edintele de vinerea ale
comitetulul.Acum citeva luni am primit asigurarea ca piesa mea va fi
jucata 1a teatru1 din F.; ~i din ace1 moment am l.litat cU regularitate sa
ma duc la. ~edinte. Citind1ucrarile dumneavoastra, mi--a fost ru~ine,
spunindu-mi ca era nedelicat din parte-mi sa lipsesc de la reuniuni
pentru ca nu mai aveam nevoie de acei oarnenl. Astfe1 ca m-am hotarlt
ferm sa nu mai uit sa asist la ~edinta din vinerea urmatoare. Ma gin-
deam tot timpul la aceasta hotarire ~i cind, in fine, am pus-o in apli-
care, spre marea mea surprinqere m-am gasit in fata unei u~i incuiate :
ma in~e1asem asupra zilel. Venisem simbata, pe cind, cum am aratat,
f;>edinteleaveau lac vinerea".
2) Exemplul urmator reprezinta 0 asociatie intre un act ratat 9i impo-
sibilitatea de a gasi un obiect. Acest exemplu mi-a parvenit printr-o
filiera eomplieata, insa provine dintr-o sursa sigura.
o doamna face 0 calatorie la Roma, impreuna eu cumnatul ei, pietar
celebru. Vizitator\ll este sarbatorit de germanii care locuiau la Roma ~i
.prime9te, intre aite cadoud, 0 medalie antica de auI'. Doamna constata cu
parere de rau ca cumnatul ei nu f?tie sa aprecieze 1a valoarea ei aceasta
piesa. Sora sa venind 1a Roma s-o in1ocuiasca, ea se intoarce acasa 9i
observa ca, facindu-9i bagaje1e, luase eu dinsa medalia, fara a ~ti cum
s-a petrecut faptul. 19i informa imediat cumnatul 9i-i spuse ca Ii va
remite medalia la Roma chiar a doua zi. In ziua urmatoare, insa, ia
medalia de unde nu-i, a9a ca n-a putut s-o expediezc . .in acel moment
doamna avu intuitia a ceea ce insemna sa fie dic.trata: dorinta de a
pastra pentru ea fr~moasa medalie .. ,
3) lata citeva cazUri de aete rat ate care se :reure·due cu obstinatie,
insa schimbindu-;;i de fiecare data mijloace1e. -

1) "Kombinierte Fehlleistungen" in textul freudian. (Xota trad.)

551
 Jon e s (op. cit., p. 483) poveste~te ca, din motive pe care nu Ie
cunoa~te, a Eisat odata pe biroul sau, timp de cUeva zile, 0 scrisoare pe
care 0 scrisese. Intr-o zi el se decise s-o expedieze, insa Ii fu returnata
de "dead letter office" (serviciul scrisorilor rebutate), deoarece uitase sa
scrie adresa.Reparind aceasta lipsa, e1 puse scrisoarea la po~ta; insa de
data aceasta uita sa puna timbre. In aceasta situatie el fu Devoit sa
recunoasca ca, in fond, nu tinea deIoe sa expedieze serisoarea eu pricina.
4) lata 0 observatie facuts. de dr. K a r 1 We i s s (\1iena) asupra unui
caz de uitare, care descrie intr-un mod impresionant eforturile zadarnice
facute pentru a realiza 0 actiune impotriva unei rezistente interioare;
"Cazul urmator arati'i cu ce fermitate este capabil incon~tientul sa se
afirme, dnd el are un motiv de a se opune realizarii unui plan, 9i cit
este de greu sa rezi~ti acestei tendinte. Un prieten a1ese din biblioteca
mea 0 carte care-l interesa ~i ma ruga sa i-o aduc a dou::!z1. 1-0 promit,
insa imediat incerc un sentiment de indispozitie, pe care la: inceput nu
reu~ese sa mi-l explie. Explieatia imi apare mai tirziu ; acest prieten imi
datoreaza de ani de zile 0 anumita sum a de bani, la achitarea d'ireia pare
a nu se gindi. Dupa citeva clipe nid eu nu ma mai gindesc la aceasta,
dar a doua zi dimineata incerc acela~i senthnent de indispozitie ca in
ajun ~i imi spun pe data : "Incon~tientul tau va face tot ce va putea spre
a teface sa uiti promisiunea de a-i imprumuta cartea. Insa cum tu nu
e~ti diuvoitor, in ceea ce te prive~te 'lei face totul ca sa nu uiti". \1in
acasa, invelesc cartea intr-o coala de hirtie, pun pachetul pe birou1 meu
~i incep sa scriu ni~te scrisori. Dupa aceea plee. Abia fae dtiva pa~i f?i-mi
amintesc ea am Eisat pe birou serisorile pe care intentionam sa Ie pun
la po~ta (in treacat fie spus; printre aceste scrisori era una care continea
lucruri nep1acute adresate unei persoane care, fntr-Q anumita impre-
jurare, ar fi trebuit sa-mi faca un serviciu). Deci ma intore aeasa, iau
scrisorile 9i ies din nou. In tramvai, fm amintesc ca i-am promis sotiei
sa fac ni~te cumparaturi $i ma gindesc eu satisfactie ea nu va fi dedt un
mic pachet. Cuvintul pachet treze$te in mine p:rin asociatie ideea de carte,
~i anume atunci observ ca n-am luat-o eu mine. A$adar, nu numai ca am
uitat-o prima data, odata cu scrisorile, ci mi-a seapat $i a doua oara,
dnd m-am intors sa iau scrisorile Hnga care $edea" 2).
5) Este vorba de 0 situatie ana10aga in aeeasti'i observatie facuta de
o t toR a n k ~i care a constituit obiectui unei analize amanuntite:
"Un om ordonat pina la metieu1ozitate, de 0 exaetitate pedanta, poves-
te~te urmatorul fapt eu totul extraordinar. Gasindu-se intr-o zi pe strada
$i voind sa $tie dt este ceasul, baga de seama ea $i-a uitat ceasul acasa,
1ucru care, din dte-$i aminte$te, nu i s-a intlmp1at niciodata. Cum
seara era a~teptat la 0 intilnire care nu suferea aminare 9i nu mai avea
timp sa se intoarca aeasa sa-$i ia ceasu1, profita de vizita 1a 0 prietena
spre aimprumuta ceasui acesteia. Trebuind s-o revac1a pe acea doamna
a doua zi, Ii promise sa-i readuca ceasui cu acea oeazie. A doua zi, aelata
sosit acolo, observa ea uitase sa adudi ceasul imprumutat. In sehimb, pe
al sau nu-l uitase, Mirat $i contrariat, Ii promise sa aduca obiectu1 chiar
in aceea:,?izi ~i se tinu de cuvint. Dar un nou prilej de uimire ,<;lide
contrarietate : voind sa vada dt e ora, inainte de a-$i Iua ramas bun de
la acea doamna, constata di de data aceasta uitase acasa propriul san

2) Zentralblatt fUr Psychoanalyse, II, 9 (Nota trad.)

552
ceas. Aceasta repetare a aetului ratat i se paru omului nostru (in generall
am de punctual $i de exact) atit de patologica, inclt tinea cu orice pret;
sa cunoasea motivele psihologice. Aeestea n-au intirziat sa se dezvaluie·
de 1a prima intrebare a analistului: anume, daca nu i se intimplase
nimic neplacut in ziua primei uitari ~;;i,daca da, in ee conditii s-a produ&
evenimentul nepEicut. El povesti atunci ca dupa masa de prinz, eu putin,
inainte de a p1eca de aeEtsa,uitind ceasul, mama sa i-a spus ea una din;
rude, un individ a carui conduita lasa mult de dorit 9i care ii pricinuise'
destule necazuri $i 11 costase multi bani, i$i amanetase ceasul :;;i cerea
acum banii necesari spre a-I scoate de la amanet. Acest fel necinstit de·
a-9i procura bani il impresionse nep1acut pe omul nostru $i i-a amintit
toate relele anterioare facute de aceea~i;iruda, re1e de pe urma carora a.
avut de suferit ani de zile. Actul sau simptomatic apare acum ca fiind
determinat de mai multe motive: pc de 0 parte cl exprima intr-un fel
intentia de a nu se mai lasa stors de bani in felul acesta, parind a
spune: "Hindea e nevoie de un ceas acasa, il las pe a1 rneu". Numai ca"
avind nevoie de ceas pentru Intilnirea din acea seara, intentia sa nu se·
putu realiza dedt pe 0 cale incon:;;tienta, sub forma unui act simptomatic.
Pc de aWi parte, uitareasa mai semnifica urmatoarele : "ve;micele sacri-
£lci! de bani pe care Ie face pentru acest derbedeu VOl' sfir:;;i prin a ma·
ruina :;;ivoi fi nevoit sa ma despart de tot ce am". eu toate ca impresia
produsa de in$tiintarea mamei sale n-a fost, dupa spusa lui, decit
momentana, repetarea aceluia:;;i act simptomatic arata ca incoll:?tientul
sau continua sa sufere influenta acestui fapt, c3. devenise 0 obsesie, exact
ca :;;icum con$tientul ar fi spus : lstoria asta nu-mi iese din cap! 3). Date
fiind acest mod de comportare caracteristic incon$tientului, nu sintem
surprin$i ca ceasul 1mprumutat a avut aceea:;;i soarta ca ceasu1 subiec-
tuIui nostru. Poate, 1nsa, ca exista motive speciale care au favorizat
acest transfer de uitare asupra "inocentului" ceas al doamnei. E posibil
ca omul nostru sa fi avut veleitatea de a pastra acest ceas in locul aceluia
a1 sau, pe care-l socotea sacrificat. De asemenea se poate sa fi voU sa-l
pastreze co. amintire de 10. doamna care i I-a '1mprumutat. In afal'a de
aceasta, faptul de a fi uitat obiectu1 imprumutat i-a dat ocazia s-o revadae
pe doamna '1nca 0 data. Este adevarat ca trebuia sa revina la ea a doua
zi dimineata, pentru 0 alta chestiune, insa, uitind cu acel prilej sa-i aduca
ccasul, parea sa spuna c3. tinea prea mult 1a acea vizWi, convenit<'l
demult, spre a profit a de ea in scopu1 restituirii ceasului. Apoi, faptul
ca omul nostru :;;i-auitat propriul ccas, atunci cind s::'a hot<1dt sa-l resti-
tuie pe acela al doamnei, arata ca, fara a-:;;i da seama, el evita sa aibc'b
asupra sa ambele ceasuri deodata. Se poate ca '1nacest fel sa-$i £i interzis
arice aparenta de bunastare, tot ceea ce ar fi putut sa fie in contradictie·
pre a flagranta cu stare a de jena in care se afla ruda sa. Pe de alta.
parte, el ar fi voit sa sublinieze, sa exagereze obligatiile pe care Ie avea
fata de familia SQ (fata de mama sa '1ndeosebi), spre a-$i inabu:;;i intentia
matrimoniala pc care parea s-o nutreasca fata de doamna. lata, in sfir$it,
o ultima ratiune care I-ar fi putut face sa uite sa aduea eeasul ce-i
fusese imprumutat: fEnd seara, in ajun,. intr-o societate de tined (este<
yorba de intllnirea amintita mai sus), el se simtea jenat sa citeasca ora,

3) Aceasta persistenta a unei impresii in incon~tient se poate manifesta fie'

sub forma unui vis care secondeaza un act ratat, fie prin repetarea ac€stui act
sa'.: prin omiterea unei corectari.

553:
 pe un ceas de dam8.. 0 facea pe furi~ ~i se paate ca, pentru a evita repe-
tarea acestei situatii neplacute, sa se fi hotarit sa nu mai puna in buzu-
na1' acel ceas. Cum insa, totu~i, trebuia s3.-l restituie, din lupta celor doua
tendinte a rezultat un act simptomatic incon~tient, care se prezinta ea un
fel de comp1'omis $i ca 0 victorie scump platita a instantei incon~tiente"
'{Zentralblatt f. Psychoanalyse, II, 5).
Trei observatii facute de J. S t a I' eke (op. dt.).
6) Imposibilitatea de a regiisi un obiect, cZistrugere, 'elUare: tripli1
expresie a uneia ~i aceleia~i contra-vointe refulate.
"I-am fagaduit fratelui meu sa-I imprurnut 0 parte din colcctia mea
de ilustratii, pe care am alcatuit-o in vederea unei lucrari $tiintifiee.
Vola sa Ie utilizeze ca proiectii pentru 0 conferinta. La drept varbind,
nu prea tineam ca aceste reproduceri, pe care Ie adunasem cu mare
greutate, sa fie prezentate sau public ate mai inainte de a Ie fi putut
utiliza eu .insumi. Aceasta· idee, ins,1, doar mi-a trecut vag prin minte, $i
i-am promis fratelui meu sa caut negativele imaginilor de care avea ne-
voie $i sa fac dupa ele c1i$ee pentru proiectie. Mi-a fost insa eu neputinta
'sa dau de aeele negative. Am cautat in toate cutiile de negative in lega-
tura cu subiectrLl meu, mi-au trecut prin mina Inai mult de doua sute
de negative pe care Ie-am examinat unul cite unul, tara a putea pune
mina pe acela de care avea trebuinta fratele meu. Banuiam ca, in fond,
nu tineam. sa-i fac servidulcerut. Astfel, luind cuno$tinta de aceasta
idee dezagreabila, pe care 0 respinsesem, am abservat dl pusesem de-o
parte, fara s-o examinez, 0 cutie de negative, tocmai aceea care ada-
postea negativele cautate. Pe capacul ei figura 0 scurta inscriptie asupra
continutului $i probabil ca-mi aruncasem ochii la iuteala peste ea, inainte
de a pune cutia 1a 0 parte. Cu toate acestea, ideea dezagreabila pare sa
nu fi fast invinsa cu totul, cad diferite incidente m-au facnt sa mai
intirzii trimiterea imaginilor. Curatind una din placile lanternei, am sca-
pat-o jos $i ea s-a spart in tandari (lucru care nu mi 3-a mai intimplat).
Pregatind 0 aWl placEt,,am scapat-:o iara$i, dar am prins-o apoi din zbor,
inainte de a ajunge pe parchet. In timp ce montam placile lanternei, toate
'cazun'l din nou 1'1pamint, dar tara a se strica. In sfiqit, trecura multe
zile pina ce m-am hotarit sa Ie impachetez $i sa Ie expediez, lucru pe
care totdeauna j] aminam pe a doua zi $i pe care 11uitam in mod regulat".
7) Vitarea repetatii. Confuzie eu ocazia exeeutCirii finale a unui act
uitat de mai multe ori.
"Trebuia sa-i trimit unui prieten 0 carte po:;;tala, c1ar aminam aceasta
trimitere de 1a 0 zi la aUa ~i presupun Cel pricin'1 era urmatoarea : prie-
tenul meu imi 311untase vizita iminenta a unei Dersoane a carei revedere
EU ma incinta. Cino' saptamina in cursul careia' '11'fi trebuit sa primesc
vizita anuntata' s-a scurs :;;i putui spera ca persoana indezirabila nu
va mai veni, m-am hotarit, in fine, sa scriu cartea po:;;tala in care comu-
nicam cind potfi V3.zut. Scriind-o,voiam maiintii sa adaug ca fusesem
impiedicat s-o trimit mai curind din cauza de druk werk (in olandeza =
ocupatie pina peste cap), dar nu am mai facut-o, spunindu-mi ca nici a
persoana rezonabila nu mai crede in aceasta scuza banalii. Nu :;;tiu dac2.
nu cumva aceasti'i mica minciuna ci'mta totu:;;i sa se exprime : fapt este
ca, expediind scrisoarea, din neatentie am pus-o in cutia pentru Drul"werk
{tot in olandeza= imprimate)".
554
 8) Uitare $i eroare.
,,0 tlnara fata se duce intr-o dimineata, pc 0 vreme superba, la "Ryks-
t museum", pentru a copia busturi in ipsos. Cu toate ca ea ar fi prefer at
sa profite de timpul frumos spre a S8 duce la plimbare, hotara9te sa
iie rezonabila 9i sa munceasca serios. Insa mai intii trebuia sa cumpere
t hirtie de desen. 5e duce 1a magazin (circa zece minute de mers de 1a
I muzeu), cumpara crcioane ::;ialte aecesorii, exclusiv hirtie, intra la muzeu
;d odata instalata pc micul ei pliant, gata sa-;:>iinceapa lucru1, obse1'va ca
TIU are hirtie, ceea ce 0 obliga s;'i se intoarca 1a magazin. Dispunind acum
de hirtie,' ea incepe sa deseneze, 19i continua treaba in mod serios ;:;1,
dupa citva timp, aude o1'o1ogiuldin turnu1 muzeului batind de un anumit
uumar de ori. 1:;;ispune; "Trebuie sa fie amiaza", continua lucru1 ;;>i
Rude o1'o1ogiulbatind un sfe1't : "E douasprezece ,;,iun sfe1't", ginde9te ea.
'i:;;istringe 1ucrurile ;:;ise decide sa mearga 1asora sa, prin "Vondelpark",
pent1'u cafea (a doua masa zilnica in Olanda). Ajungind in fata Muzeului
Suasso, ea constata, cu totul surprinsa, di nu este decit douasprezece, pc
cind ea credea ca este douasprezece 9i jumatate. Timpu1 frumos fusese
mai puternic decit zelul e1. De asemenea, ea nu se gindise, atunci cind
orologiul sunase ora unsprezece 9i jumatate, ca orologiul unui turn anunta
'ora intreaga inca de la jumatatea de ora care 0 precede".
9) A9a cum 0 demonstreaza unele dintre observatiile precedente, 0
tendinta perturbatoare incon9tienta i9i poate atinge scopul prin repe-
tarea asidua a aceluia9i act ratat. Imprumut un exemp1u amuzant de
repetitie de acest fel dintr-o carticicil intitulata Frank Wedekind $i teatrul,
aparuta la Drei-Masken· Verlag din lVHj.nchen.Las insEt autorului di1'tii
responsabilitatea intlmplarii pe care 0 poveste9te in maniera lui Mark
Twain.
"In partea cea mai interesanta a piesei intr-un act a lui Wed e kin d,
Cenzura, figureaza urmatoarea fraza : "Teama de moarte este 0 eroare
a gindirii{{ (=-= Denkjehler)". Autorul, care tinea mult la acest pasaj,
il ruga pe actor, cu ocazia repetitiei, sa faca a mica pauza inaintede a
pronunta cuvintul Denkfehl~r. Seara,actorul, pe deplin familiarizat cu
rolul sau, tine seam a de pauza indicata, insa, fara a-!7i da seama 9i pe
un ton solemn, spuse; "Teama de moarte este ... 0 e1'oare de tipC\r
(= DrukfehlerY'. Reprezentatia adata terminata, autorul 11 asigura pe
actor ci'i nu are nimic a-i repro~a, insa Ii reaminti ca "teama demoarte
€ste 0 eroare a gindirii" (Denkjehler) 9i nu 0 "gregealade tipar" (Druk-
jehler). A doua zi seara, Cenzura este din nou jucata. Ajuns la faimosul
pasaj, actorul spune, pe acela9i ton din cele mai solemne ; "Teama de
moarte este ... 0 fi:;;a de ajutat memOl~ia"(Denkzettel). $i de data aceasta
Wedekind n eople:;;i pe actor de elogii, dar ii aminti incaodata di
"teama de maarte este 0 eraare de gindire". (Denkfehler). Cu prilejul
celei de a treia reprezentatii a Cenzurii, actorul care intre timp se im-
prietenise cu autorul, cu care avusese lungi discutii despre arta, pro-
mmta iara:;;i faimoasa fraza, cu intonatia cea mai solemna din lume:
"Teama de moarte este ... 0 eticheta tiparita" (Drukzettel). Artistul primi
din nou cele mai ca1duroase felicWiri din partea autorului, iar piesa fu
jucata inca de multe ori. Cit despre "eroarea de gindire" (DenkfehLer),
Wedekind n-a mai pamenit nimic, considerind chestiunea lichidata odata
pe11tru totdeauna".
Rank s-a ocupat de raporturile foarte interesante care exista intre
"actul ratat 9i vis" (ZentralbL fliT Psychoanal., II, p. 266; Internat.
555

----------~.~ -----------------~-------~-----~--~~
Zeitschr. j. Psychoanal., III, p. 158), raporturi pe care, Insa, nn e posibiJi
sa Ie desprindem fara 0 analiza aprofundata a visului care se ata$eaza
actului ratat. Odata am visat, intre altele multe, ca mi-am pierdut port--
moneui. A doua zi dimineata, imbracindu-ma, intr-adevar n-am reu$it
sa-l gasesc. Dezbracfndu-ma in ajun, uitasem sa-l scot din buzunarul
pantalonilor pentru a-I pune la locul lui obi$l1Uit. Aceasta neglijenta
l1l1-mi era necunoscuta $i probabil ca ea a servit drept expresie unei
idei incon$tiente care era astfel pregatita sa apara in continutul visului 4).
Nu pretind ca aceste cazuri de asociere de acte ratate sint de natura'
sa ne invete ceva nou, fata de ceea ce ne-au relevat actele ratate simple.
!nsa schimbarile de forma care afecteaza actul ratat pentru a duce la
acela$i rezultat sint expresia plastica a unei vointe care tinde spre un
scop determinat $i furnizeaza un argument in plus $i mult mai solid
impotriva conceptiei care considera ca actul ratat nu este decit un fapt
accidental $i care nu are nevoie de explicatie. Ceea ce mai este izbitor
in acest caz 0 constituie neputinta in care ne gasim de a neutraliza
efectul unui act ratat, opunindu-i un proiect con$tient. In ciuda tuturor
eforturilor sale, prietenul meu n-a rew?it sa asiste la 0 $edinta a comi-
tetului sau, $i in ciuda oricarei bunavointe, cumnata pictorului -nu este-
in stare sa se desparta de medalie. Incon$tientul care se opune acestor
proiecte $i planuri con$tiente sfir$e$te prin a gasi 0 ie$ire, atunci cina
credem ca i-am barat toate caile. Pentru a deveni stapinul motivului
incon$tient, este necesar, intr-adevar, ceva mai mult dedt un contra-
proiect con$tient: este necesara 0 operatie psihica care sa faca sa pa-
trunda acestincor1$tient in sfera con$tiintei.

"
"
.
4) Faptul ea aete ratate de felul pierderii sau ratacirii unui obieet se pot
anula prin mijloeirea visului, caz in care in timpul somnului se reveleaza locul
uncle poate fi gasit obiectul, nu este un fenomen rar ~i nu are nimie de natura-
oeulta aUt timp cit paguba~ul ~i eel care viseaza sint una ~i aeeea~i persoana.
o ti:nara doamnii serie: "Aeum vreo patru luni am pierdut un inel foarte frumos.
Am seotoeit fieeare colt al eamerei mele, insa fara rezultat. Saptamina treeuta,
insi'l, am visat ca inelul zace Hnga lada de gunoi. Fireste, visul nu mi-a lasat
nici 0 clipa de lini~te ~i a doua zi dimineata I-am gasit exact in acel loc". Ea nn
contene'?te sa se minuneze de acest fapt ~i sustine ea adesea i se intimpla ea
gindurile ~i dorintele sa i se implineasea, dar neglijeaza sa eereeteze ce sehim-
bare a intervenit in viata ei intre momentul pierderii ~i aeela a1 regasirii ineluluL
 XII
DETERMINISM
CRED1NTA IN HAZARD S1 SUPERSTITIE
:!I _ ! -

PUNCTE DE VEDERE

Concluzia generaL~ care se desprinde din consideratiile speciale dez-

'Voltate in capitolele precedente poate fi formulata in felul urmator : anu-
mite insuficiente ale functiilor noastre psihice (insuficiente al caror ca-
racter general va fi definit cu mai multa precizie in continuare) $i anu-
mite acte in aparenta neinfentionale se dovedesc a fi, dadE sint supuse
unui exam en psihanalatic, perfect ;motivate $i determinate de mtiuni
<care scapai con$tiintei.
Pentru a putea fi indus in categoria de fenomene susceptibile de 0
asemenea explicatie, un act rat at trebuie sa satisfaca urmatoarele con-
-ditii :
, a) Nu trebuie sa depa$easca 0 anumita limita stabilita de judecata
noastra; cu aite cuvinte, nu trebuie sa depa$easca ceea ce numim "li-
mitele starii normale".
b) Trebuie sa prezinte caracterul unei tulburari de moment, provi-
zorii. Persoana respeetiva trebuie sa fi savir$it anterior acela$i act de 0
maniera corecta sau sa fim siguri ca n putea savir$i in orice moment
intr-un mod coreet. Cind ni se obiecteaza in momentul in care saVlr-
$im un act de acest fel, trebuie sa fim capabili de a recunoa$te imediat
justetea observatiei corectoare $i incorectitudinea procesului nostru psihic.
c) Chiar daca ne dam seama ca savir$im sau am savir$it un ar"-
ratat, acesta nu va fi bine caracterizat ca atare dedt cIaca motivele care
ni I-au dictat nescapa $i daca incercam sa ni-l explicam prin "hazard"
sau "neatentie".
Fac deci parte din aceasta categorie cazurile de uitare $i erorile (care
nu s1nt efectul ignorantei) ; lapsusurile linguae $i calami, erorile de lec-
tura, confuziile f/i actele accidentale.
In limba germana, toate cuvintele care desemneaza actele ratate men-
,\ionate mai sus incep cu silaba ver (Ver-sprechen, Ver-Iesen, Ver-schrei-
ben, V er~greifen), ceea ce subliniaza identitatea lor esentiala. De exnli-
<carea acestor procese psihice abt de diferite se leaga 0 s~rie de remarci,
in majoritatea lor prezentind un mare interes.
A) Considerind 0 parte dintre functiile noastre psihice ca nefiind
'Susceptibile de 0 explicatie prin reprezentarea scopului in vederea dirora
ele s-ar indeplini, ignoram astfel dimensiunile determinismului 1) caruia
"se supune viata psihica. Aici, ca f/i in aIte domenii, determinismul se. ex-
iinde mult mai mult dedt 0 banuim. Intr-un articol publicat in 1900 in
Zeit, istoricul literal' R. M. Mayer a demonstrat, in amanunt f/i cu nu-
meroase exemple, dl este imposibil sa comitem un rionsens in mod arbi-

1) "der" Umfang del' Determinierung" In textul german. (Nota trad.)

557
trar ~i intentional. $tiu de multa vreme ea ,este eu neputinta sa te gin-
desti la un numar sau la un nume a carol' alegere sa fie cu totul intim-
pl~toare. Daca examinam un numar din mai multe cifre, campus intr"o
inaniera aparent arbitrara, in gluma sau din vanitate, constatam in mod
invariabil ca 121 este riguros determinat, ca 121 se explica prin ratiuni
pe care in realitate nu le~am fi socotit niciodata ca posibile, Voi analiza
inni intii pe scurt un exemplu de prenume ales in mod spontan ~i apai
voi supune unei analize mai detaliate un exemplu de numar aruncat la
intimplare, ,,fara a gindi la nimic". 8

1) Reconstituind, in vederea publicarii, materialul de observatie legat

de una dintre bolnavele mele, ma intreb ce prenume sa-i atribui 2). Ale-
gerea pare dificiliL F'ara indoiala, anumite Dume sint de la ineeput ex-
cluse, in primul rind numele adevarat al bolnavei, apoi numele mem-
brilor propRei mele familii, a carol' intrebuintare m-ar ~oca, in s£lr,;;italte
clteva nume de femei, prea bizare sau pretentioase. De altfel, nu trebuie
sa ma framint prea mult, nu am declt sa a,;;tept 9i numele feminine mi
se Val' oIeri din be19ug. Dar, in lac de a multime de Dume, un singur
nume imi vine in minte : numele de Dora. Ii cercetez determinismul. Cine
poarta numele Dora? Prima idee, pe care a9 putea fi tentat s-o resping
ea fiind neverosimila, este ea aeesta este numele guvernantei eopiilor su-
rorU mele. Sint, insa, prea expert in analiza spre a eeda aeestui prin'L
impuls : men tin deci aceasta idee si continui investigatia. Imi amintesc
asHe! de un' mic eveniment petre~ut searain ajun ~;{care imi aduce
determinarea cautata. Am vazut pc masa din suIragerie, la sQra mea, a
scrisoare cu adresa: "Domni$oarei Roza W...". JVIirat,intreb cine poarta
acest nume ,;liaflu ca aceea pe care toata lumea 0 numea Dora, in reali-
tate se chema Roza, nume Ia care renuntase intrind in serviciul surorii
mele, deoarece 9i aceasta se numea Roza. Intristat, reflectez : "Ace!?ti s81'-
mani oameni, nu Ie e ingaduit nid macar sa-9i pastreze propriul lor
nume !". Imi amintesc ca am ramas citeva dipe tacut, gindindu-ma gray
la tot felu1 de lucruri pierdute in negura vremii, dar pe care acum a~
putea sa Ie evoc eu u9urinta ~i sa Ie con9tientizez. Cautind, a doua zi, nu-
mele pe care I-a,;; putea da unei persoane pe care n-o puteam Dumi ell'
numele ei real, n-am ga.sit dedt Dora. Aceasta exclusivitate se sprijina
pe 0 salida asociatie interna, caci in biografia bo1navei mele era yorba
de 0 influenta, decisiva din punctul de vedere al tratamentului, emanind.
de 1a 0 persoana (0 guvernanta) aflata in serviciul unei case straine.
Acest mic eveniment a avut, dupa mai multi ani, un epilog nea9teptat.
'finind intr-o zi 0 conferinta in care tr.ebuia sa vorbesc de cazul Dora, pu-
blicat de mult, mi-am amintit eEL una dintre auditoarele mele purta acest:
nume care revenea at'lt de des in expunerea mea. lVI-am adresat ei, scu-
zindu-ma ca nu ill-am gindit la acest amammt 9i declarindu-ma gata:
sa-l inlocuiesc printr-un alt nume. Deci trebuia sa aleg rapid, ba.gind de·
seama sa nu ating numele vreunei alte auditoare, ceea ce ar fi fost un
1'au exemplu pentru cele doua auditoare de-acunl destul de versate in
psihanaliza. A,;;a se face ca am fast foarte mu1tumit cind numele Enw
veni sa se substituie aceluia de Dora. lVI-am servit, deci, de acest nou'
nume in continuarea conferintei mele. Terminind-o, m-am intrebat de

2) Din ratiuni de convenienta sociala, diversele cazuri publicate de medici nIX.

apar sub numele real al bolnavilor, ci sub initiale sau nume fictive. (Nota trad.}~

558
 unde mi"a putut veni numele de Erna :')i nu mi-am putut stapini risuI:
constatind ca eventualitatea de care ma temeam reu~ise sa se realizeze,<
celputin in parte. Cealalta auditoare a mea se numea, intr-adevar, pe
numele ei de familie, Lucerna, din care eu am luat ultimele doua sHabe.
2) Scriu unui prieten di am terminat coreetarea :')palturilor eartii
mele Die Traumcleutung 9i ca sint hotarit sa nu mai intervin cu nimic
in accasta lUcrare, "cuprinzind ea chiar :')i 2467 -de gre:')eli". De 1n-
data caut sa-mi H'tmurese provenienta aeestei cifre i?i adaug analiza fa-
cuta la scrisoarea destinata prietenului. 0 citez cum am notat-o atunci,
sub influent a faptului proaspi'tt surprins :
"lata acum, in graba, inca 0 contributie la psihopatologia vietH co-
tidiene. 0 gase:')ti, in serisoarea mea numarul 2467, exprimind estimarea
arbitrar exagerata a gre:')elilor care mi-au putut sdipa in cartea mea
despre vise. Or, in viata psihica nu exista nimic aTbitrar, indeterminaL
A$a ca e;;ti in drept sa presupui ca incon:')tientul a avut grija sa deter-
mine numarul lansat de catre con:')tient. Tocmai am citit de curind in
ziar ca generalul E. M. a ie~it la pensie cu gradul de mare9al. Trebuie
sa-ti spun ca omul ma intereseaza. In timp ce-mi faceam servidu1 mi-
litar, in calitate de medic auxiliar, el veni intr-o zi (era pe atunci co-
lonel) la infirmerie $i-i spuse medicului : "TI'ebuie sa ma pui pe picioare
in 8 zile, cad am de facut 0 treaba care-l intereseaza pe Imparat". Ur-
marincl cu mintea fazele carierei par curse de aeest om, constat ca astazi
(in an1)J 1899) aceasta cariera s-a terminat, ca fostul colonel este mare9al
pensionar. JVIi-am amintit e<'i I-am vazut la infirmerie in anul 1882. I-au
trebuit, deci, 9aptesprezece ani ca sa parcurga acest drum. Ii vorbesc de
aeeasta sotiei, care-mi spune : "Atunci ~i tu artrebui sa fii de-acum 1a
pensie ?" Eu protestez: "Sa ma fereasca sfintul!" Dupa aceasta conver-
satie, ma a~ez 1a mClsa ca sa seriu. Insa ideile mele i:')i urmeaza pe buna
dreptate cursu1 lor. Am calculat gre~it, 0 :')tiu dupa un punet de repel'
fix pe care-I pastrez in memorie. Mi-am sarbatorit majoratul, adica a
24-a aniversare, in timp ce-mi faceam serviciul militar (in acea -zi am
lipsit rara permisie). Era, deci, in anul 1880; in consecinta, sint 19 ani
de atunci. Regase:')ti astfel 'in numarul 2467 pe acela de 24. 1a virsta mea
:')i adauga 24, adica 43 + 24 = 67 ! Asta vrea sa spuna ca 1a intrebarea
saHel care ma chestiona daca n-as voi si eu sa ies la nensie. i-am ras'-
pu'ns aeordindu-mi inca 24 de ani: In f~nd, sint in mod evid~nt contra-
riat de a nu Ii putut face, in intervalul de 17 ani dti i-au trebuit colo-
nelului M. pentru a deveni mare;;al $i a trece la pensie, aceeaEii cadera ca
:')i e1. Dar aceasta contrarietate este mai mult dedt ne'utralizata de bucu~
ria pe care 0 incerc gindindu-ma ea am inca timp inaintea mea, pe cind
cad era sa e sfiqita de-a binelea. Am deci dreptul sa afirm ca pina 9i
acest numar. 2467, lansat fara nici 0 intentie, a fost determinat de 1'a-
tiuni izvorlte din incon:')tient".
3) Dupa acest prim exemplu de motivatie a unui numar ales cu toate
aparentele arbitrariului, am reprodus experienta in repetate dnduri, ell
numere diferite 9i meren eu aeela9i sueees ; majoritatea eazurilor, insa,
prezintEi un caracter prea intim ca sa poata fi publicate.
Tocmai de aceea 111agrabese sa adaug aid 0 analiza foarte interesanta
a unui caz de "numar ales la intimplare" eaz pe care Dr. A I f I' e d'
A dIe I' (Viena) il detine de 1a 0 persoana "perfect sanatoasa" 3). A., spune
3) Alfred Adler, Drei PsychoanaZysen van Zahleneinfallen und obsedierenden
Zahlen, Psych.-Neur. Wochenschr., N. 28, 1905. (Nota trad.)

55ft
 ~uoctorUlAdler, imi scrie : "Am consacratseara de ieri lecturii Psihopa-
tologiei vietii cotidiene 9i desigur ca a$ fi citit cartea pinii la capat, daca
nu mis-'ar fi intimplat un incident destul de ciudat. Citind in special
'ca Hecare numar pe care-l reproducem in "Con$tiinta intr-un mod apa-
rent arbitral' are un sens definit, m-am hotarJ:t sa fac un experiment.
'lmi vine in minte numarul 1734. Imediat imi vin urmatoarele idei:
'1734: 12 = 102; 102: 17 = 6. Tai atund numarul 1734 in doua parti:
17 si 34. Eu am 34 de ani. Asa cum cred ca v-am spus-o, consider eel
I\:le-~l 34-1ea an ca ultimul an' al tineretii, a$a ea n-am fast peste ma-
'Sura de vesel in ziua ultimei me1e aniversari. Spre sfir$itul celui de-a1
17-lea an din viata mea a inceput pentru mine 0 frumoasa $i intere-
santaperioada de dezvoltare, Imi impart viata in portiuni de dte 17 ani.
'Ce inseamna aceste diviziuni? In legatura eu numarul 102,imi amintesc
ca este numarul fascicolei colectiei Reclam's Universalbibliothek Cart
'contine piesa lui Kotzebue Mizantropie $i ciiinta. Starea mea psihica
:actuaLCipoate fi earacterizata prin aceste doua cuvinte: "mizantropie $1
'cainta". Numarul 6 al eolectiei Bibliotecii Reclam ($tiu pe de rost muIte
'numere din aeeasta colectie) corespunde Gre$elii lui Tv'Ilillner.Sintmereu
chinuit de ideea ca din cauza gre$elilor mel~ nu am ajuns sa fiu ceea
'ce aptitudinile mele mi-ar fi ingaduit sa fiu. Imi amintesc di No. 34 al
Bibliotecii Reclam corespunde unei nuvele a aceluia$i Miillner, intitulata
Calibrul (in 1. germana Kaliber). Tai in doua acest titlu ~i obtin KaU -
ber. Constat ca acest cuvint contine $i cuvintele "Ali" 9i "Kali" (potasiu).
Aceasta imi aminte$te ca intr-o zi faceam rime impreuna cu fiul meu
Ali (in virst3. de 6 ani). L-am rugat sa gaseascii' 0 rima pentru AlL El
'nu gasi nid una ~i ma ruga sa gasesc eu in locul 1uL Spusei: "ALl
-reinigt den Muncl mit hypermangansaurem KALI" 4). Am ris mult $i
AU a fost foarte driigut. In aceste ultime zile am fost contrariat sa
constat ca "Ali nu este drc'igut" (KALIeber ALl sei. KA =
abreviere de
1a kein). Apoi ma intreb : "Ce lucrare a Bibliotecii Reclam. poarta No. 17 ?"
Sint sigur ca !?tiam, deci banuiesc ca am voit sa uit. Toate ineercarile
pe care Ie fac de a gasi in memorie aoest hicru ramin fara rezultat.
-Vreau sa reiau lectura, dar nu izbutesc sa citesc dedt ma$inal, fara a
intelege un cuvint, mereu torturat de acest numar 17. Sting lumina $i-mi
continui cercetarea. In cele din urma imi amintesc ca nr. 17 trebuie sa
corespunda unei piese de Shakespeare. Dar care? Gasesc : Hero $i Lean-
.dru. Evident, este 0 incercare voluntara de deturnare a atentiei mele.
Ma scal $i consult catalogul colectiei Bibliote.cii Reclam: No. '17 cores-
'punde piesei Macbeth de Shakespeare. Spre marea mea stupefactie, sint
obligat sa recunosc ca nu $tiu mai nimic despre aceasta piesa, eu toate
ca nu ma intereseaza mai putin dedt celelalte tragedii ale lui Shakes-
peare. Imi amintesc numai aUt: uciga$, lady Macbeth, vrajitoare, "fru-
'museteae hida" ~i ca alta data am gasit foarte frumoasa adaptareOl pie-
sei Macbeth datorata lui Schiller. Nu incape nid 0 indoiala: am voit
"sa uit aceasta piesa. Ma mai gindese apoi cu numerele 17 ~i 34, impartite
la 17, dau 1 $i2. Or, numerele 1 9i 2 ale Biblitecii Reclam corespund
-cu Faust de Goethe. Imi gaseam altadata mare asemanare cu Faust".
Nu putem dedt regreta ca discretia autorului nu ne permite sa se-
sizam semnificatia acestei intregi seri de idei $i amintirL A d 1erne
spune ca cel care-i scrisese n-a reu$it sa opereze sinteza tuturor acestor
..

4) "Ali i~i spalii gura eu hipermanganat de potasiu". (Nota trad.)

 il-a reu~H dedt s~H;i manifeste exlstenta. In unele ~l acelea~i ca-
2Uri se constata interventia de factod co3.roranidodata nu Ie-am ne-
gat existenta ~i care, a;;~ cum sint asemanarea fonetica ~i anumite
asociatii psihologice, nu pot dedt sa favorizeze producerea de lapsusuri.
Dar, din punct de vedere ;;tiintific, este rational sa cerem ca ~i aceste
cazuri rudimentare de lapsus linguae 9i de lapsus calami sa fie expli-
cate avfndu-se in vedere cazurile mai pronuntate, mai accentuate, al
carol' examen a furnizat indicatii de 0 justete in~ontestabila cu privire
1a determinismul acte10r ratate.
F) Incepind cu consideratiile noastre asupra lapsusurilor vorbirii,
ne-am l1lultumit sa ar~lhlm Cel actele ratate au 0 motivatie ascunsa si
ne-am servit de psihanaliza pentru a ne deschide calea p~ntru cunoa~-
terea acestei motivatii. Cft despre natura lor generala 9i particularitii-
tile factorilor psihici care se exprima in actele ratate, nu ne-am ocupat
citu~i de putin pin a in prezent de acestea sau, cel putin nu am incercat
sa Ie definim mai indeaproape 9i sa cercetam legile de care acestea as-
culta. Nu ne propunem sa epuizam aid chestiunea, cad primii pa~i pe
care i-am face in aceastEi directie ne-ar arata ca ea trebuie abordam pe
a alta 1aturo3..In legatura cu aceasta putem formula mai mu1te intre-
bari, aratindu-1e in acela~i timp doar insemni'itatea :
1. Care este continutul $i care este originea ideilor ~i tendintelor
~. care se exprima in actele accidenta1e ~i simptomatice ?
j 2. Care sintconditii1e necesare pentru ca 0 idee sau tendinta sa fie
obligata sa recurga, pentru a se exprima, la acest expedient?
3. Se pot stabili raporturi constante 9i univoce intre £e1u1 actului
1'atat 9i calitc'itile ideii sau tendintei care se exprim~ in acest act?
Voi incepe prin a dta citeva materia1e susceptibile sa furnizezeele-
mentele unui raspuns 1a a treia din aceste int1'ebari. Discutind exem-
plele de lapsus al vorbirii, am crezut necesara depa;;irea continutului
discursului intentional si ca.utarea cauzei tulbLlrarii vorbirii 'in afar a in-
tentiei. Intr-un a~1Umit'numar de cazuri persoana care comisese lapsusul
era perfect con$tientil de cauza acestuia. In cazurile aparent ce1e mai
simple $i mai manifeste, un aIt concept, exprimat printr-un cuvint ase-
maniHor din punet de vedere fonetic, venea sa tulbure exprimarea, fara
a $ti de ce acest concept 1'eu;;ise sa-l submineze pe celalalt ("contami-
narile" Iui Mer i n g e l' ~i Mayer). Intr-un alt grup de cazuri, elimi-
narea unui concept era motivata printr-un considerent care totu~i nu
fusese atit de puternic incH sa efectueze 0 eliminare completa (a se ve-
dea lapsusul "zum Vorschwein gekommen"), dar ~i aici persoana care a
comis lapsusul avea con~tiinta conceptului refulat. Numai in legiitura
cu lapsusurile care fac parte din a treia grupa se poate spune fara
rezerve ca ideea perturbatoare TIU se confunda cu ideea intentionala$i
ca se poate stabili, intre una $i cealalta, 0 distinctie esentiala. Sau ideea
perturbatoare se leaga de ideea tulburata in virtute a unei asociatii (tul-
burare prin contradictie interna), sau. intre eele doua idei nu exista nici
. 0 afinitate interna, cuvintul "tulburate" fiind legat deideea perturba-
toare, aclesea incorl$tienta, in virtutea unei asociatii exterioare, eel mai
adesea biza.ra. In exemplele pe care Ie-am citat ~;i care s'int luate din
practica mea psihanalitica, ariee discurs se afla sub influent a unei idei,
devenita activa 'in momentul in care discursul era pronuntat, dar com-
plet ineon$tienta, $i care-;;i trada existenta fie prin insa~i tulburarea
pe care 0 provoea (KLAPPERschlange - KLEOPATRA), fie printr-o
37 - cd. 404 577
influenta indirecta, care permitea diferitelor parti ale diseursului eon-
9tient 9i intentional sa se tulbure reciproe (clurch clie ASE NATMEN
in loc de dUTCh die NASE ATMEN, lapsus ivitln legatura eu numele
unei strazi HAUSENAUERstrasse I;d prin asociatie eu 0 amintire refe-
ritoare 1a 0 frantuzoaica). Ideile reprimate sau incon~tiente care pot da
na9tere la un 1apsus au originile cele mai diverse. Aceasta rapidii trecere
in revista nu ne permite 'insa sa formulam nici 0 concluzie general a cu
privire la aceasta chestiune.
Examenu1 comparat al exemplelor de erori de lectura 9i de lapsu8
calamI conduce la acelea9i rezultate. In anumite cazuri eroa1'ea pare a
rezulta, ca in lapsusurile de vorbire, c1intr-untravaliu de condensare ale
direi motive ne scapa. AI' fi insEt foarte interesant de 9tiut dae;"t nu
trebuie Jndeplinite anumite conditii pentru ea si:'1se produca 0 aseme-
nea condensare, care este regula in vis, dar care nu este niciodati"i C0111-
pletn 'in stare de veghe. Exemplele cUDoseute de noi nu ne dau in le~
gatura cu aceasta nid 0 indicatie, iDsa eu combat cu anticipatie con-
cluzia dupa care nu a1' exista conditii de acest fel, exceptlnd 0 ctl1umitcl
relaxare a atentiei cODstiente. Stiu dintr-o aHa sursa ca tocmai actele
automate se di;ting prin corectitudinea 9i siguranta lor.· Sint mai de-
graba inclinat sa cred ca, a9a cum adesea se intimpla 'in biologie, feno-
menele normale 9i apropiate de normal reprezinta obiecte de studiu mai
putin favorabile dedt fenomenele anormale. Ceea ce ramlne obscur, cind
tncercam sa explicam aceste tulburari, care sint cele mai U$oal'e, tre-
buie, dupa parerea mea, sa se clarifice datorita studierii tulburarilor mal
grave.
Chiar in ceea ce prive9te erorile de lectura $i de s.criere, nu lipsesc
exemple in care pare probablEi ° motivatie 'indepartata $i complicatii.
"In butoi prin Europa" este 0 eroare de citire care se explica prin in-
fluenta unei idei 'indepartate, care nn are nimie comun cU lectura ca
atare, 0 idee care 19i are originea 'intr-un sentiment de ambitie 9i de
gelozie 9i care utilizeaza dublul sens a1 cuv'intului BefOrderung (mijloc
de transport, avansare 'in grad) spre a se ata93 delucrurile indiferente
$i artodine care face au obiectul 1ecturii. In cazul Burcldwrcl numele in-
susi rezulta dintr-o asemenea substitutie de sens.
'Este incontestabil ca tulburarile 'de vorbire se produc mai w;:or $i
cel' interventia unoI' forte perturbatoare intr-o mai mica masura dedt
tulburarile altor functiuni psihice.
Ne situam pe un teren diferit, c1aca analizam uitarea in inte1esul
propriu alcuv'intului, adica uitarea unoI' evenimente trecute (s-ar pu-
tea, 1a nevoie, sa se treaca. uitarea de nume proprii 9i de cuvinte straine
1a rubrica "insuficiente momentane de memorie", iar uitarea de pro-
iecte 1a rubrica "omisiuni"). Conditiile fundamentale ale procesului nor-
mal care duce la uitare s'int necunoscute 24). Este bine de retinut, de

24) In ceea ce privef;itemecanismul uitarii propriu-zise, pot da urmatoarele indi-

catii: materialele amintirilor noastre se supun, in general, la doua influente, con-
densarea f;iideformarea. Deformarea este opera tendini;elor care domina viai;a psi-
hice. f;iiea se aplice. mai ales urmelor amintirilor care au pastrat 0 fortii. afectiva
f;iicare, din acest motiv, rezista mai mult condensarii fara a manifesta vreo re-
zistenta. In anumite cazuri insa, deformarea intereseaza de asemenea f;iimaterialele
indiferente care .n-au primit satisfaci;ie in momentul in care s-au manifestat. Cum
aceste procese de condensare ~i de deformare se intind peste 0 lunga duratii de
timp, pe parcursul careia toate noile evenimente contribuie la transform area con-

578
asemcnea, di nu tot ceca co consideram uitat este astfel in realHatE'.
Explicatia noastra nu are in vedere dedt cazul ill care uitarea ne stir-
ne9te rnirarea, dcoarcce infringe regula dupa care Dumai ceea ce est~
lipsit de importanta poatefi uitat, in vreme ce ceea ce estc important
subzbta in mcmoric. Analiza cazurilor de uitare care ni se par a cere
o explicatie specia1a ne descopera lntotdeauna ca motivul uitarii consUl
in repulsia de a ne aminti de ceva care este susceptibil de a ne trezi 0
scnzatie penibilil. Ajungem in acest fel sa presupunem ca acest motiv
incearca in general sa se afirme in viata psihica, insa ca adesea este im-
piedicat sa se exprime, din cauza fortelor opuse de care el se izbe9te.
Amploarea 9i importanta acestei lipse de entuziasm pentru evocarea im-
presiilor penibile merita un exam en psiho1ogic profund. $i este cu ne-
putinta sa consideram independenta de acest ansamblu mai vast ches-
tiunea de a 9ti care slnt conditiile particulare care, in fie care caz, favo-
rizeaza realizarea tendintei generale a uiti'irii.
Un alt factor vine sa ocupe primul plan in uitarea de proiecte. Con-
£11ctul,pc care daar 11presupunem atlt timp dt este vorba de refularea
amintirilor peniblle, devine aid manifest $i analiza descopera intot-
deauna existenta unei contra-vainte care se opune proiectului, fara a~l
suprima. Ca ~i adele ratate, 1a care ne-am referit mai sus, recunoa~tem
aid doua genuri de procese psihicp : contra-vointa se poate ridica direct
contra proiectului (cind este yorba de planuri de 0 oarecate importanta),
sau (cum este cazul proiectelor indiferente) ea nu prezinta 11ici 0 afini-
tate Cll proiectul ca atare, la care ea nu se ata$eaza dedt in virtutea unei
asociatii pur exterioare:
Acela~i conflict caracterizcaza fenomenul de confuzie. Impulsiunea
care se manifesta prin tulburarea actiunii este adesea 0 contra-impulsiune.
Dar ~i mai frecvent incaeste vorba de 0 impulsiune cu totul straina.,
care profita numai de ocazie pentru a se ma11ifesta paralel cu indepli-
nirea actului, tulburlndu-l. Cazurile in care tulburarile rezu1ta dintr-o
contradictie interna slnt cele mai importante ili se raporteaza de ase:"
menea la actele cde mai 'insemnate.
In sfir~it, in actele simptomatice ~i accidentale: conflictul interior
joaca un rol din ce in ce mai flters. Acestor manifestari con:;;tiinta Ie
acorda 0 importanta neinsemnata, atunci dnd ele nu-i seapa completa-
mente de sub control, servind ca sa exprime astfel tendintele ineon,"7tiente
sau refulate cele mai variate. Ele eonstituie eel mai adesea 0 reprezen-
tare simbolici'i a visurilor :;;ia dorintelor.
Ca raspuns la prima chestiune privitoare la originea ideilor ~i tendin-
telor care se exprima 'in acte ratate, se poate spune ca pentru 0 anumita
categorie de cazuri ideile perturbatoare provin de 1a tendinte.Egoisrn,
gelozie, ostilitate, toate sentimentele ~i toate impulsiunile eomprimate
prin educatia morala, folosesc adesea la om drumul care duee la actu!
ratat, spre a-$i manifest a intr-un fel sau a1tul puterea lor incon~esta-
bila, dar necunoscuta de instantele psihiee superloare. Aceasta libertate
tacit acordata actelor rat ate !Ii accidentale corespunde in buna masura

tinutului memoriei, noi eredem in general ca numai timpul face ca amintirile sa

devina vagi ~i nesigure. Este mai probabil ea timpul ea atare nu joaea nici un
rol in uitare. Analizj'nd urmele amintirilor refulate, putem constata ea trecerea
timpului nu Ie imprima nici 0 sehimbare. Incon~tientul se afla, in general, in afara
timpului. Caracterul eel mai important ~i eel mai ciudat al fixarii psihiee eonlita
579
-----------------~~~--~----------~ -------------

unei tolerante comode cu privire la ceea ce estc imora1. Printre aceste

tendinte refulate, pornirile sexuale 25) joaca un 1'01care este departe de
a fi neglijabi1. Daca, in exemplele pe care-Ie-am citat in paginile acestei
lucrari, analiza n-a reu$it sa degajeze factorul sexual dedt in cHeva
rare cazuri, aceasta se explica doar prin selectia materialelor. Cum acoste
exemple so raporteaza in mare a lor parte lapropria mea viata psihica,
aceasta selectie' nu putea fi dedt partiaHi 'Ii viza excludcrea a ceea ce
putea £i in legatura cu domeniul sexual. In celelalte cazuri, ideile per-
turbatoare par sa prbvina din obiectii 'Ii consideratii absolut anodine.
lata-ne in masura sa raspundem la cea de a doua chestiune formu-
lata mai sus: care sint conditiile psihologice cerute pentru ca 0 idee,
in loc de a se exprima pe deplin 'Ii in mod sinceI', sa imbrace 0 forma
a9a-zidnd parazitara, sa se prezinte ca 0 modificare 'Ii ca 0 tulburare
a unei alte idei ? Exemplele cele mai tipice de acte ratate arata ca tre-
buie sa cautam aceste conditii in raport cu con9tiinta, in caracterul mai
mlllt sau mai putin accentuat al elementului sau elementelor refulate.
Dar, urmind seria exemplelor, vedem acest caracter rezolvindu-se in
nuante din CE! in ce mai vagi. Dorintade a ne debarasa de. ceva care ne
risipc$te inutil timpul, credinta ca 0 idee data nu prezinta, la propriu
vorbind, nid un raport cu scopul pe care-l urmarim ~ aceste motive,
'Ii altele de acest fel, par Sa joace in refularea ideii (care nu se poate
manifesta dedt sub forma de tulburare a unei alte idei) acela~i rol ca 'Ii
c:ondamnarea morala a unei tendinte sodale sall ca 0 idee provenita
dintr-un ansart1blu incon$tient. Nu in acest fel putem noi sesiza natura
generala a tleterminismului actelor ratate 'Ii acddentale. Un singur fapt
important se degaja din aceste cercetari : cu cit rt10tivatia unui act ratilt
este mai anodina, cu aut mai putin :;;ocanta este ideea care se exprima
prin acest act ;;i, in consecinta, cu cit mai putin inaccesibila pentru COl1-
:;;tiinta este ea, eu atit mai u90r este de rezolvat cazul daca i se acordfi
sufidenHi atentie. Lapsusurile cele mai W;;oaresint indCita remarcate $i
cbredate in mod spontan. Darin cazurile in careactele ratate sint 1110-
tivate prin tendinte realmente refulate, 0 analiza aprofundata devine ne-
cesara 1;>i adesea se love9te de mari dificultati putind e9ua.
Concluzia care se desprinde din cele de mai sus este ca, daca vrem
sa obtinem cuno1;>tintesatisfacatoare asupra condiWlor psihologice ale
actelor ratate 'Ii accidentale, trebuie sa orientam cercetarile intr-o alta
directie 1;>isaurl11am aHa cale. Cititorul ingaduitor este deci rugat sa nu
vada in aceste consideratii dedt fragmente in mod artificial decupate din-
tr-un intreg mai vast, dintr-o demonstratie mai completa.
G) Numai citeva cuvinte, insa, cu titIu de indicatie eu privire la di-
rectia ce trebuie de urmat spre a se ajunge la acest intreg mai vast. Me-
canisrnul actelor ratate :;;iaccidental~\ a.~a cum ni s-a dezvaluit datorita
aplicarii analizei, arata, in punctele sale esentiale, 0 mare analogie eu
mecanismul care prezideaza elaborarea viselor, a$a dupa cum I-am de-

in faptul ca impresiile subzista nu numai a~a CUm au fost primite, eft prive~te
natura lor, ci de asemenea mentinindu-~i toate formele pe care Ie-au imbracat
111 cursul dezvoltarii lor ulterioare, particularitate care I1U se lasa explicata prin
nici () comparatie cu ceea ce se petrece in alte sfere ale vietii. A~a se face ca, dupa
teorie, starea anterioara a continutului memoriei poate fi evocatii in cali tate de
amintite, chiar ~i atuuci dnd toate elementele care eonclitionau relatiile sale pri-
mitive Au fast iulocuite prin noi elemente.
2::;) "sexuellen Str'omungen" In textul freucliar> INota tracl.)

580
scris in capitolul "Travaliul visului" din cartei} mea Die Trawncleutwzg.
AUt intr~o parte cit ~i in aHa apar conclcnsari ~i formatii de compromis
(contaminiJ.ri). Situatia este aceecr$i,adica ea S2 caracterizeaza prin faptul
ca ideile incon$tiente ajung sa se exprime in calitate de modificari ale
altor idei, urmind cai neobi$nuite, independent de asociatiile exterioare.
Inconsecvcntc1e, absurdite.tile ~;derorile inerente continutului visului, din
cauza carora se ezitil adesea sa se vada in vis produsul unei functiuni
psihice, se pro due in acela;d fel ca ~i grc~elile curente ale vietH noastre
de toate zilele, dC$i au loc cu 0 utilizare mai libera a mijloaeelor exis-
tente. $i intr-o parte $i in ccalalta, aparenta de functiune incorecta se
explica prin interferenfa particulara a cloua SC1U 1nai multe ade corecte.
Din aceasta analogie se degaja 0 concluzie importanta : modul de func~-
tionare specific, a carui cea mai frapa~lta manifestare 0 vedem. in conti-
nutul visului, nu se expliea numai prin starea de somn a vietii psihice,
deoarece noi sesizam manifestari ale ace1uia~:;1mod de functionare pina
~i in starea de veghe. Acestconsiderent, de asemenea, ne 'interzice sa
atribuim drept conditie a acestor proeese psihice, anormale ~i bizare in
aparcnta, 0 disociere profunda a activitatii psihice sau a star.ilor morbid,:
ale funetiunii 26).
Noi putem ins;'! sa formulilm 0 judeeata corecta asupra funetionaril
spccifice, care c1ueetot aUt de bine 1a acte ratate cit $1 la imaginile din
care se compune un vis, daca tlnem cont de faptul, stabilit din punct de
vedere 9tiintific, ca SiLTlptomelepsihonevrotice, ~i in special formatiile
psihice ale isteriei ;;1ale' nevrozei obsesionale reproduc in mecanismul lor
toate trasi=iturile esentiale ale acestui mod de func1;ionare. ]\'1ai manifes-
tam, apoi, un interes eu totul deosebit de a privi acte1e ratate, acciden-
tale $i simptomatice, in lumina aeestei analogiL Puninc1u-le in aceea$i
categorie eu manifestilrile psihonevrotiee sau eu simptomele nevrotice,
dam un sens :;;i0 baza cclor doua afirmatii pe care Ie a1.1zimrepetate de-
seori, anume ca. intre stare a nervoasa normala $i f1.1netionareanervoasa
anormala nu exist a 0 limit a neta ~i tran~anta ~i ca noi toti sintem mai
mult sa1.1mai putin nevrozati. Nu cste. necesar sa ai 0 mare experienta
medicala pentru a imagina mai multe tipuri de nervozitate mai mult san
mai putin conturate, mai muHe fonnes frustes 27) de nevroza ; eazuri cu
'simptome putine sau care se manifesta la intervale lungi sau eu 0 inten-
sitate atenuata, deci cazuri eu manifestari patologice atenuate ea numar,
intensitate ~i durata. Este posibil sa n1.1reu~im sa descoperim tocmai tipul
care reprezinta faza de tranzitie cea mai frecventa de la starea normala la
stare a patologica. Tipul de care ne ocupam ~i ale carui manifestari pato~
logice eonsista in acte ratate $i simptol11atice, se distinge tocl11ai prin
faptul ca sil11ptomele se raporteaza la functiunile psihice mai putin i111-
portante, pc cind tot ceea ce presupune 0 valoare psihiea superioara se
indepline9te fara nici eea mai mica tulburare. Localizarea eemtrara a
simptomelor, adica manifestarea lor prin functiile psihice cele mai im-
portante, din punet de vedere individual ;;1 social este proprie cazurilor
de nevroza grava ~i earacterizeaza aceste cazuri mai bine dedt varietatea
~i intensitatea simptomelor patologice.

2li)Vezi Die Traumdeutung, p. 362 (7. Aufl., p. 449).

~,) In limb a franceza in textul origiilaL (Nota tracl.)

581
 Caracterul C0111Un, insa, cilL:ul'ilol' cclor mid u~oareta :;;i edol' nlai
grave, deci ffi al actelor ratatc $i ;lccldentale, consta in fCI1Jtul c6' toale
fenomende aratedc, fara niei 0 exceptic, 5C rccluc la clemente psihice 1n-
complet rcprinwte :!:~) S(IU cnre, cu tcate co sint respinse de cntre con-
vtiinta, nu .;;i-GU pienllit orice posibilitate de nwnifcstare ~;i exprimarc.

:!S) .,unvollkoI11111C.Il unten:.lru.cktcs psychisches I\Iaterial" in textul original.

(Nota tract.).
 IN COLEC'fIA "LllCRAm FUNDAWH<:N'l'ALE" AU MAl APAIWT:

J. A. Comenius, Didactica magna, 1970

N. Iorga, Istoria invafam'lntului l'omc1nesc. 1971
J. LocI.e, Cite va cugetari asupra educatiei, 1971
J. Dewey,
Democl'atie
1971 $i educatie. 0 introducere In filosofia educatiei,
J. J. Rousseau, Emil sau despre educatie, 1973
H. Spencer, Eseuri despre educatie, 1973
l. Moesiodax, Tratat despre eclucatia copiilor sau pedagogie, 1973
Ii:. D. U~inski,
Omul ca obiect al educatiei. 0 experienta de antropologie
pedagogica, vol. I - 1974, vol. II - 1975
Ed. ClaparMe, PsihoZogia copiZului $i peclagogia experimentaZif, 1975
O. Ghibn, Din istoria literaturii didactice rom'lne$ti, 1975
J. F. Herbart, Prelegeri pedagogice, 1976
N. Vaschide, Somnul $i vise Ie, 1977
J. A. Comenius, Pampaedia, 1977
Maria Montessori, Descoperirea copilului, 1977
J. H. Pestalozzi, Cum i$i invata. Gertruda copiii, 1977
1. Moesiodax, A.pologia, 1977
Ellen Key, SecoluZ copilului, 1973
S. Freud, Introducere in psihanaliz2!. PreZegel'i de psihanalizi1,' Psiho-
patologia vie!ii cotidienc, 1980
J. Piag-et, (eu concUl'sul a .;;apte colabolatori), Judccata morale! la
copiZ, 1980
Eo Dud.heim, Educatie :;i sociologie, 1980
E. Meumann, Frelegeri introductive in petlagogia e:cperimentala :;1 bazele
ei psihologice, 1980