~.

, 'I j

; tt GERI PSIHOPATOLOGIA VIEl'II DE PSIHANALIZi\: COTIDIENE
1\

~~, .'-"'- r
.

,A,-.....@.

',.,A

.

A.._.i .••. '\k. j,.. _ ..

,

\

~

,

J.

-

,

,

.' I
i
:

I
,

~

(

It
J

'd

(1856-1.939)

Control ~tiintific ~i confruntare:

prof. dr. GR. TANASESCU

Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagslebens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Internationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer.

Colectia "Lucrari fundamentale". initiata de Nadia Nicolescu, este coordonata de dr. Viorel Nicolescu :;;i I;)tefan Westfried

Pentru

uzul cadre lor didactice

$i al studentilor

-

viitori profesori

ISBN 973-30-1103-7

Redactor:· ~tefan Westfried Tehnoredactor: Victoria Ghimi~ Coperta colectiei: Eugen Stoian

CUPRINS

Studiu introductiv: Sigmund Freud sau dreptul (Dr. Leonard Gavriliu) INTRODUCERE IN PSIHANALIZA Partea int'ii: ACTELE RATATE I. II. III. IV. Preambul Actele ratate Actele ratate (continuare) Actele ratate (sfiri?it) ....

la" adevar 7

65 67 74
83

97

pqr..tea a dotw: VISUL V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. XIV. XV.

DificuWiti i?i abordari preliminare Ipoteze ~i tehnica interpretarii ., Continutul manifest ~i ideile latente ale visului Visele copiilor Cenzura visului Simbolistica visului Elaborarea visului Analiza unor vise . Trasaturi arhaice i?i infantilismul visu1ui Realizarea dorinte1or Incertitudini ~i critici TEORIA GENERALA A NEVROZELOR

113 124 133 141 148 157 171 180 190 200 210

Partea a treia: XVI. XVII. XVIII. XIX. XX. XXI. XXII.

Psihanaliza ~i psihiatrie Sensul simptomelor Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul Rezistenta ~i refulare Viata: sexuala a omului Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i regresiune. Etiologie " XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor XXIV. Nervozitatea comuna XXV. Angoasa .....••

221 230 241 250 260 271 284 296 308 317

5

XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul" XXVII. Transferul ..... XXVIII. Terapia psihanalitica
PRELEGERI DE PSIHANALIZA

JJO 34l

J57

Prelegerea Prelegerea Prelegerea ptelegerea Prelegerea

tntti a doua a treia a patra a cincea
VIET!I COTIDIEKE

367
315

380

J88
395

PSIHOPATOLOGI1\.

I. Uitarea de nume proprii . II. Uitarea de cuvinte striiine . III. Uitarea de nume l?i de grupuri de cuvinte IV. Amintiri din copilarie l?i "amintiri-ecran" V. Lapsusurile . VI. Erori de citire !li de scris . VII. Uitarea de impresii !li de- proiecte VIII. Confuzii l?i stlngacii . IX. Actele simptomatice l?i accidentale K. Erorile ~ . XI. Actele ratate complexe . KIl. Determinism. Credinta in hazard ~i superstitie. Puncte de vedere •..•.••..•......

40 1 408

4lJ

Hl
~J7 ~71 488 506
326 548

5H
557

I

SIGIViUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR
"IJIlortalitatea lnseamna sa fii iubii de cei multi anonimi" (Freud)*)

Cercetatorul operei lui Fr e u d este colifruntat de la bun lllceput cu abundente afirmatil ~i interpretari erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori absolut oliorabili llil. alte pri .••• inte ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului 1>. In aceasta privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor redactate d. dr. C...•. lact., Mihail Moldovan, C. Iordiinescu, Th. Loewenstein, sau de un 'I'.Corozel, ca sa nu mai Torbm de bio~urile tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. l\fonografia elaborata de dl'; 1. Pop e s c u - Sib i u (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in col.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe a n u (Introducere criticil in psihanalizif, Editura Dacia, 1912), ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea lui Freud, semnate ~. dr. 10 s i f We s t fr i ed, reprezinta, credem, singurelQ ~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza scria la un moment dat V. Sa hIe a 11 u - a abordat domenii delicate ale vietii umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea, arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t z e r observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.s dijd, depuis les premieres debuts, de l4 psychanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1a juger sans 1a conntlitre- B,. Din acest PURct de vedere, .J' r e u d se ana, parca, sub puterea unul' blestem: acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna, mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare. "Psiltanaliza freuditrna - observa J. P. 11a p Ii 11 ~i T. S. Kr a w e c - a tljuns sa f~ Rimp1icata lA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din maimuta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in

e

i

the

Paris,

197D, p. 8.. Vi Q tor' Sahl~ anu, Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta de clasll", Anut LI, li,19'ir; p. 76.. ~) G e 0 r g e 9 Pol i t z& r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,. Editions Soclah~5. Paris, 1969, pp. 39-{0.
2)

*) Motto ~reluat de la I r v i n f St on e, 'l'ke' passions of the Mind, a Novd Life and Work oj Si;gmund Freud, Cassell, London, 1971. 1) Pie r reF 0 11: e y roIl a s, La revolutio.l?- freudienne, Henoel-Ganthier,

r

Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata prin fraza: "Din punet de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate, Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea 4). eulturii $i civilizatiei"

F r e U d Xnsu~i ne relateaza, in eseul Contrzbutie la istoria mi$eilrii psihanalitice, un fapt deosebitde semnificativ in legatura cu modul in care procedeaza de obicei falsificatQrii freudismului, indiferent de mobilurile careii imping la actiune'; "lntr~o 'zij un 'asistent :de Za clinica vieneza unde tineam Un curs de un. semestru, imiceru permisiunea de a audia Zectiile mele. Le-a ascuZtat cu multii atentie, in tacere, iar dupa ultima expunere se oferi sa ma ins.9teasca citiva pa$i.
In cursuZ pZimMrii, imi marturisi ca serisese, cu incuviintarea $efuZui sau de catedra, 0 carte care combiitea teoriiZe meZe, adaugind ca acum regreta ca a facut-o, din moment ee, datorita preIegeriZor meZe, i$i putuse face o. idee mai exacta asupra acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte tot. a$ade bine, n-ar fi scris cartea. Inainte de a se fi apucat de lucru,intrebase Ia clinica daca n-ar face bine sa citeasca "Interpretarea viseZor" 5), insa ise raspunsese ca. nu merita osteneala ... Cu toate acestea, imi spuse' el, incheind, era prea tirziu, nimic din cartea sa nu mai putea schimbat, deoarece era gata tiparita, De altfeZ, nici n-a socotit necesar sa faca dupa aceea vreo declaratie cu privire Za schimbarea ce se produsese in spiritul sau fata de psihanaZizii" 6).

Ii

Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte, complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta cufidelitate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret integrat in rela~ tiile sale multiple de natura biologica :,;i sociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea demna deo cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL de rezistentaimpotriva psihanalizeifreudiene acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul, rationalismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui •• r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista F fost cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste acte de barbarie, F I' e u d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur medieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic '; "Am fiicut'progrese, trait sa Yaall, IlU . p~~te multi ani, cuptoarele mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald? Butada sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime afasdsmului. Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si g m u n <i F r eu d .decurge· la noi, intre c altele, din faptul ca pina in momentul de fat a traducerile in romane:;;te din scri~rile sale sint putine, a:;;a inclt opera sa nueste bine cunoscuta - inafara ace16r".cercuri restrinse unde eaeste citita in original sau in tiHmaciri franceze, 'engleze, italiene etc. - sau este cunoscutadoar prin intermediul unor prezentari imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala
$i conditii politice au facut ca multe din tezeZe psihanaZizei cuvenit sa nu Iievalorific4te noteaza Vie corespUltzator SQ:U. nU-$i primeasca sa rasp.unsuZ critic n'U glumi!': multumesc in EvuZ Mediu m-a'r fi ars pe mine in carne.$ioase, sa~mi arda cartile" 7). Dar ce ar fi spus e1 daca armai'fi pe Gind azi se'

t o.r

i e c, Systems and Theories of Psychology, p. ,61. ......• ,'. lucrare capitala a lui Freud, aparuta in anul 1900, in editura' F. Deuticke,Leipzig, Wien. '., 6) . S.. F I' e u d, Zur Geschichte der psychoanaZytischen Bewegung, in Gesam· melte Schriften, IV. Band, p. 428. , 7) Ern est Jones, The Life . and Work ()f Sigmund Freud, Anchor. Books, Doubleday & Co., New York, 1963, p. 485.
5)

4) J. P.Ch Holt, Rinehart

E?ieTraumdeutung,

& Winston, New Yorkete.196~,

a p Ii n,

T. S., K: raw

t
I!I!""

8

.

Sa h I ea'Ii u. Creaem
sectoare'importante

ca 'aceasta Bituatie a intirziat din cercetarUe asupra Omului" 8);

.)i intirzie

dezvoltarea

uno)"

Problema valorificarii aportului pozitiv al psihanalizei ·freudiene nu presupune delaco rezalvare facila, succesul ei fiind conditianat de respingerea in acela~i timpa ceca Ce este grc9it 9i impasibil de elogiat in aceasta opera -vasta 9i inegala. lntuind dificultatea intreprinderii, aca{LV a s i I e P a vel c u, observind cu mai comise de psihanaZiza sa fie multi ani in urma ca nueste echitabil ca' toateerorile atTibuite fondatoTuZui ei, scria : "Este gTeu sa- se sepaTepaTtea de ad·evaT de· partea de creaTe intT-o doctrina atit de complexa $i aUt de discutata cum este psihanaliza. eu atit mai mult OJ, dt, char $i gre$ind, un asemenea curent de gindire - in 1naSUra" '1;n care let ba.za se afla seriozitate $i intentii -$tiintifice, CU1n este, incliscutabU, cazul lui F r e u d stimuZeazii dezbateri, contrademanstratii' $i cercetari
cure- contribuie, 'uneoTi fntr-o r:'tarz masura, la depistarea p-roblemeZoT $i- liirgirea oTizontului. Din acest punct de vedel'e, 11'cudismitZ a avut mel'itul de a 1i pl'apus spre cercetaTe nO'i domenii, ignorate pina atunci, cum este motivatia incon$tienta, ce se manifesta atit in comportal'eQ nOTmalii (-uitaTe, lapsusui'i, vise) dt ;;1 in 'cea -morbic1iij TftCli ales in -nevroze" 9).

lata suficiente m'gumente care legitimeaza interesul nostru majar pentru Freud ~i freudism ea unul dintre prineipalele curente ale psihalogiei contemparane, care nu 'numai ca a desehls eu hatariredrumul interpretaril unitare, integrative ~i determinist-dinalnice a fenomenelor psihice~i a conduitei Ulnane~ ei a ~xercitat inacela;d timp a larga influenta asupra altar:;;tiinte, precum :;;i asupra 'literaturii ~i artei intregului secol XX~eL

1. C!.!l'iiculum vitae
Sigmund Freud ~-a llascut la 6 mai 1856,.in 9ra~elulFreibe:sg, aflat ashizi. p~ teritariul Cehoslovaciei. Tatal sau, evreu de,obiqie galitia,n;'i, .avind drept ocupatie principa1a ne,gotul de lina, imp linea 40 de ani. cind s-a cas.atarit cu Amali~ Nathansan, mal tinan} cu daua decenii decit dinsul 9i, la aceasta a doua casatorie, d avea deja dol copli mari, dintre care unul, Emanuel, era casatarit:;;i av",a chlar unfiu, Jahn, in viro;ta de un an. Din aceasta tesatura:nea9i~nuita de relaW de, rm;lenle, a rezultat a situatle paradoxala :. tatal lul Freud era bunic la na~terea celui de:al treilea b3igl al .sau .(Sigmund) care, asHel, venea pe lume.in calitate de Ul1chi al unui nepot mal in. \'lrsta cu. un an decit dinsul. BiQgrafii ~iexegetii Iui Freud n-au ostenit sa traga tat fdul de cancluzii "psihanalitice". de' pe lirJ.);1a , . acestei situ.atiL-l) . : ;... Comertul practicat de Jacob Freud stagnind .Ia Freiberg, el se nmta cufam,i;lia la Viena, llnde Sigmund. petrecu una din cele. mai .banale capilarii. Se paSiOl)a dcmic pentru studiu, Ia noua ani fu admis la lieeu ~itimp de 9apte ani a fast cel.dintii. din clasa, absalviJld I::u dlstinetia swm.n:w cum. l,cLUdae..; clotare aparte 0 dovedi pentru invatarea limbilar straine ~i, in afar a de german a ~i ebraica, i~i insu~i franeeza, engleza 9i spaniola, ea ~i latina 9L.greaca, Medieina, ,dupa spuse.le
-

V. Sa hIe a n U, op. cU., p. 84. Va's i: 1 e P a vel c U, DramapsihologieC·Eseu asupl'aconstiWil'ii psihologiei ca $tiinta, Editura Didaetica 9i Pedagagica, Bueure~ti, 1972, p. 188. 10) Cf. Dictional' de filozofie, Editura Politica, Bueure~ti, 1978, p. 567. 1): Vezi M.a r t he, R a he r t'. La n?vQlutiQn. psychanalitique, Tame I, Payat •. Paris, 1966, p. '38.
8)
9)

'sale, nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni'bal, Napoleon, Massena, Cromwell, iar dintre literati, Shakespeare ~i Goethe, stapinindu-l dorinta de a infaptui lucruri grandioase. La un moment dat s-a gindit, 'chiar, sa se dedice carierei militare, dar sortii alegerii profesiunii au hotarit aItfeL ."Eram - sa confeseaza F r e u d - insufletit mai, ales' de 'un fel de sete de cunoa$~ 'tere, insa care se indrepta mai sigur spre sfern relatiilor umane mai mult dedI spre obiectul propriu .~tiintelor naturale, sete de cunoa$tere care, de altfel, inca nu 'descoperise valoarea observatiei ea mijloe principal de realizare. eu toate neestea, ·doetrina pe atunci la moda a lui D a r win mil atrilgea irezistibil, filgiiduind parea sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului, a$aindt imi amintesc di 'ascultind, eu pl'ilejul unei eonferinte populare, putin inainte de terminarea studiilfJr mele secundare, leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur", aeest fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2). In auii de studentie (1873-1881) sa familiarizeaza cu ~tiint~ ca fizica, chimia, 'mineralogia, anatoMia, fiziologia, botanica ~i zoologia. In afara de acestea, frecven;teaza seminarul de filozofie al lui F ran z B r e n tan 0, preeum ~i un curs de logica al aceluia~i. I~i ia doctoratul in medieina in 1881. In 1885, ca "privat-dacent" 'In neuropatologie, pleaca la Paris, la renumitul spital de holi nervaase Salpetriere, 'in acel timp 0 Mecca a neurologilor de pretutindeni, unde afleta marele J e a nmaestrului M a I' tin e h are 0 t. Aici are posibilitatea sa ~iste la demonstratiile 'care, prin'sugestie hipnotica, producea la pacientii sai paralizii, anestezii ~i contracturi isterice, intru totul asemanatoare simptOluelor intilnite In cazurile de isterie spontana. De asemenea, SOt convinge- ca isteria nu este 0 boala fenllinina ("hysteron" 1nseamna in grece~te "uter"), iar la intoarcerea acasa va incerea sa imparta~easca aceste descoperiri, senzationale pentru acea vreme, membrilor Societiiitii Medicilor din' Vierra, dar fara succes. In 1886 S8 easatore~te cu .Martha Bernays, care prin bunicuI ei se inrudea Cll He i n r i c h He i n e. VOl' avea ~ase copil (trei fete), baietilar Freud dindu-Ie Rumele unor personaHtati venerate de dinsul (Jean-Martin dupa Charcot, Oliver dupa ero_well ~i Ernst dupa profesorul sau de fiziologie de la Faeultatea de medicina, 0 reala eelebritat~aepoeii, BrUcke) 3). Canstatind ea teh:aica sa hlpnotidi este deflcitara in unele privinte, in vara anului 1889 se dUel'! la Nancy, spre a ~i-o imbunatati. Aiet, 1nsa, viiiz1ndu-i la luetu pe Lie b a u 1t ~i pe B ern h e i m, I~i pierde cu totul inerederea In metoda hipno· fica, de~i pina aCUm 0 aparasa eu ardoarea eare~i era caraeteristidi. Incepindd61 Oleum tuainte, principalul sau instrument de lucru va deveni sugestia extrahipno~fca. De ai~i ~i pina la instituirea metodei "asoeiatiei libere" nu era deeit un pas. Sint de notat, de asemenea; in paralel cu cele mai de sus, raporturil"cm Gr. J 0 S e p h B r e u e r, ca~e i-a comunieat lui Freud 0 se,ria de observatii capital@ facute in legatura eU un caz de isterie ~i eu vindecarea obpnuta ell ajutorul alianu:mitei metode ca.tartice. VOl' publica, in colaborare, daua carti: tyber d:en psyckiselten Mek.anismus Hysteriu:ker Pkanomene (1893) ~i Studien iiber Hysterie (iSM). Acela;;i Br e u e r i-a fiieut eunolitinta eu otoriuQlaringologul berlinez W·j 1h elm F 1i e s 5, fata de care Freud va cultiva 0 prieteuie fabuloasa, eu influente accentuate asupra evolupei sahl ~tiintifice. Corespondenta dintre ei va dOl lla~tere, peste ani, la episoade romantice. AUt cu B r e u e r, cIt ~i eu FI i e s s, tl'1sa Freud va fupe apoi definitiv relatiile amicale. In.continuare, viata·sa~.l~plete~te indisociabil cudestiut1Lpsih,malizei.Daca mal mult de zece ani, pina in 1906, a fost singurul reprezentant a1 noli orientari psihoterapeutic@ (termenul de "psilmnalizA" a aparut, pentru prim'a oara, intr~un'

~ S. F r e u d; Ala. vie
3l~,E'f"n e s

tJ

iit

on·1'l S,QP.

la. ps.yckl1J1Plyse, ,GalHmard, ci'1i., p. 09.

cPlIris,

1908, pp. 13-14.

I
~

10

articol publicat intr-un ziar francez, la 30 martie 1896) 4), din acest an. psihanaliza incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:;;i,in diverse tari. Val' lua na-?tere asociatii :;;isocietati de psihanaliza, interuationale ~i Rationale, mi~carea diversificindu-se tot mai mult, in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie .,orodoxa". Au loc controverse patima:;;e :;;ise produc "disidente" de tot felul, intre care acelea provocate de Al f red Ad 1 e 1', C a l' I Gus t a v J u n g :;;iW. Rei c h sint cele mai importante. In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii de psihanali~ti, Freud va avea de infruntat :;;idivergentele eu ~coala lui Pie r r e ,J a net, pe care pentru prima oara n intnnise la lectiile lui C h a l' cot. "La ora la care sCTiu acest~ rinduri 5) - va preciza el - primesc din Franta nenumiirate
articole $i tiiieruri din eiare, cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva 'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu;Zorile cele mai false. Citesc, de exemplu, cii am folosit $ederea mea la Paris pentru a mii familiariza cu tezele fundamentale ale l'ui P. J a net, ca, apoi sii-mi iau tiilpii$ita cu prada fiicutii. De aceea,vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit ed numele lui J a net nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6).

Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca, din punet de vedere istorie, psihanaliza este absolut independentfi de descoperiril~ lui Pie r r e J a 11 e t, pe dnd acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i). Competitia aceasta ~tiintifica "ac avut Un mare rasunet in perioada interbelicd", cum remarca Vie tor
Sahleanu8).

Daca prima carte tiparita de Freud, Zur Auffassung del' Apkasien (1891), ataca o tema de neurologi~ pura, reprezentind 0 criticft radical a a conceptiei Iui We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Symptomenkomplex", cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat este Die Traumdeutung (Interpretarea viselor), 1900, de~i presa de specialitate abia dad. i-a mentionat aparitia. VOl' urma apoi, pe rInd, Psihopatologia vietii cotidiene (1904), Trei eseuri
asupra. teoriei sexualitatii :;;1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut 0 amintire a lui Leonardo da, Vinci (1910), Totem$i Tabu (1913), Metapsikologi{J; (1915), lntroducere in psihanalizii (1916/1917), Dincolo de principiul placel'ii (1919), Psikologia maselor $i analiZa eului (1921), Eul $i SiMle (1922), lnhibiti~, - simptom, angoasa: (1925), ViitOl"ul unei iluzii- (1927), Angoasa in civilizatie (1930), Noi prelegeri de psmanalizii (1932), Moise $i monoteismul (1938), ca sa nu citam
(1905),

decit lucrarile sale de prim rang. La, 4 iunie 1938, Freud a fost sUit sa paraseasca Viana, ora~ul in care traise ~i lucrase timp de aproape opt decenii,' ora:;;ulcare acum se cutremura sub ~enilele tancurilor naziste hlvadatoare ~i se infiora de urletele "rinocerilor" dezlantuiti. Dupa 0 scurta oprire la Paris, la CU110scuta sihanalista Mar i l't B 011a par t e, p cea care dimpreuna eu Ern est Jon e s a jucat un rol decisiv in scoaterea parintelui psihanalizei din ghearele hitleri-?tilor, S, Freud s-a stabilit la Londra. Metropola britaniea i-a facut,o primire triumfala. nAbia instalat - serle admirativ Mar the Ern est J'o n e s, ap. cit., p. 155. Este yorba de autobiografia intitulata Selbs.t Dal'stellung Laienanalyse, scrisa in septembrie 1925.
4)

5) 6)

Die Ftag~ der

S. F r e u d, Ma vie et la psyckanalyse-;p. 18. In Rob e r t S. Woo d W 0 r t h,M: a l' y-R.Sh-een-a-u,-Contemporary SChools of Psychology,-Methuen' & Co Ltd, London 1965, inregistram in l.egatura eu aeeasta 0 opinie larg rasp!ndita :.,Janet's work, sligktly antedating psyckoanalysis, was begining to e:J!ert eonsideTable influence o-n both. psychology and psychiatry when it was overtaken by the more dl'amatic co.nceptions of Freud and rat1t~r thrown into the shade" (p. 25.). 8) Vie t ~ l' S a hIe a n u,.:Q~. cU., p. 31.
7)

n

Rob e l' t -, el se $i apuca de lucru, ca $i cum nimic nu s-ar ii intimplat" G). S i g m u n d F l' e u d s-a stins din viata dupa numai un an 'ii citeva luni de exil, in ziua de 23 s'eptembrie 1939, :rapus de. recidiva unui cancer inoperabil. A murit lucid, cu atitudinea demna a unui filozof imanentist, fara teama 'i1 fan'!: iluzil de~arte. A fost-cum bine s~a spus - "modelul a ceea ce poate ii moarte'a unui dm luminat $i moderJi" ill). Incinerarea a avut lac peste trei zile, la 26 septembrie 1939.

Comentatorii care cunosc numai unele lucn'iri disparate, ale luiS, Freud, de cele mai muIte ori scrieri ale salE: de popularizare, ca Der Traum (1901), compendiu al maslvului volum Die Traumdeutung, sau unele monografii de duzina" au acreditat imaginea unui Freud izolat de 'itiinta exacta 'ii de cercetarea experimentala, care arata in schimb 0 inclinatie aparte pentru fantazari mitologiee si constl;uctii speculative, pentru rise ante extrapolari filozofice, antropologice, sociologlce si altele de acest fel. 1maglnea aceasta falsa mal perslsta, deoarece, a'ia cum nota cu subtilltate, nu demult, un rr::.edic iesean, ,,,ca $i in cazul altor valori clasice, opera lui S. Freud 11U mai .esteatit. c~titii, eft mai ales cO'i,nentatii"1). Sa vedcm cum stau de-fapt lucrurile in aceasta privinta. In realitate, pina in 1885, cind avea Vlrsta de 29 de ani si chiarpina mult mal tirziu, dupa cum vom avea prilejul sa constatam, Freud a fost un neurolog de forrnatie ciasici'l, unul dintre cei mai buni anatomopatologi ai creierului, de la Viena, reputat pentrU: sigurarita diagnostlcului si trednddrept singurul specialist eurorii=an de pl'estigiu In materie de paralizii infantile :I). Inca' din timpul studen:" tieis-a dedicat unei munci asidue de laborator, efectuind unele descoperiri apre .. date de oarnenii de stiinta ai epocii. ' '" Ucenicia 'itiintifica 'ii-a facut-o in special in laboratorul Institutului de fiziolo~ gie din' Vl>.:.'na,sub directa indrumarea lui E r It s t B r ii eke 'ii a asistentilor acestuia; S'igmun·d E2xner 'i1 Ernst von Fleischl-Marxow. Dela c,el dinHi, spirit de .'0 mare generozitate, a' fnvatat, intre altele, ca nimeni nu are dreptui sa faca in sWnta observatii superfic'iale. Propagator convins al ideilor lui Helmholtz,Brucke sustinea sa singure fortele £.1zice'ii chimice, excluzind arice iriterventie de ordin suprariatural, pot explica fenomenele vietH, totalitatea reilc'~iilor organismelor 'ii ca, In acest caz, pentru investigarea lor rodnica se recoApropiindu-si solidele' pfincipii de cercemarida 0 metodafizlcocrhatematiea31. tare ale profesorUlui sau, Fl'eud a intrephns unele studii originale de histologie nerv6asa,' soldatecU: 'trei comunicari - doua asupra radacinilor nei'voasC', ~i a treia asupl'a ganglionilor spinaE lei Petron1Yzon, o' specie de peste prirnitiv, incluse intt-un volu:rn al .Academieide 'itiihte 4): 'Va' rllai descoper( de asemenea, cotlexiunetl pedunculului inferior cucreierul mic. Aceste lLicrari ale lui Freud; de$imincire, au insemnat '0 biruihfaa observatiei rnlcroscopice preCise 'ii a iriterpretarii genetice, flind favorizate de ameliorarea tehnicii preparatelor histologice, prin utilizarea clorurii de aur in colorarea tesuturilor.

9) Mart heR 0 bert, op. cit" vol. II" p, 261. , Yl M.i c he 1 d e lVI' U z a n, ..Freud et la, mort,'.in "L' Arc", 34, 1968, p. 55. 1) Dr ,C. R o,m,an e s c u,Locul doctrinei, lui Freud insocietatea contemporana, In, "Symposion ", 11, 5, '1969, p. 12, , ~) ,Di die r, An z i e u, L'.iJ,..uto-analyse,P.D.F., Paris,.1959, p. 7. 3),Vezi Ma,.rthe Robert, op. dt.,vol. I, p. 64. 4) Uber Spinalganglien und Riickenmark des Petromyzon, Akademie der Wissenschaft, Wien, 1877.

t

12

Conc9mitE-nt, tinarul medicinist a frecventat aproximativ un an Institutul de Chimie· al ·lui L u d v'; i g, interesindu-se· de analiza gazelor. Dupa absolvirea facultatH. a intrat, ca "Sekundarartzt", in clinica de psihiatrie a lui The 0 d 0 r Meynert, cel mai mare anatomist al creierului,din acea vreme5). In aceasta perloacla, Freud a elaborat lucrari ~tiintifice de o. malta clasa ("he produced some first-class origi1iaZ works", dupa expresia lui E. Jon e s), de f€lul acelei monogram, serisa in colborare eu Dr. 0: R i e, despre paraliziile cerebrale hemilaterale la copii (KZinische Studien aber die haZbreitige ZerebraZZahrnung del' Kinder, 1891) ~i al monografiei consacrate diplegiilor cerebrale la copii (Zur Kenntnis deT zerebraZen DipZegien des Kinderalter, 1893). In domenIu.1 tulburarilor de limbaj ~i ideatie, a descris 0 "afazie asimbolica" (1891). "in anii care urmeaza ~ nepovestef?te el In autobiografie ~ in timpuZ 'serviciuZui de intern Za. cZinidi., am publicat
.observatii asupra diverseZor cazuri de maladii organice ale sistemul'ui nervos. Treptat· m-am famiZiarizat cu acest domeniu $iputeam locaZiza un focal' in bulb nU maz avea nimic de adaugat, eu Nind ·cu 0 precizie la care anatomopatologuZ ceZ dintii din Viena care a trimis la disectie un caz cu diagnosticuZ de polinevritii acuta, Faima diagnosticelor meZe confirmate de a:utopsie imi aduse 0 afZuentii de medici americani, carom Ze tine am expuneri insotite de prezentarea de bolnavi din 6). sectorulmeu"

In 1884, Freud rateaza In ultimul moment recunoa9terea sa oficiala ca descoperitor al anesteziei locale, aHt de Importanti'! in mica chirurgie. Preocupat de gaslrea un or mijloace terapeutice noi, farmaceutice (chimioterapie), care sa duca la un· reviriment in neurologie, 9i. studiind in .acest sens in. mod experimental efec'tele fiziologice ale cocainei (alcaloid prea putincunoscut atunci), el a stabilit capacitatea anestezica a acestuia, in special in cazurile de infectii "locale 7). Din pacate, insa, fHnd ocupat cu chestiuni personale (logodna cu Martha Barnays), a aminat efectuarea .experimentelor decisive, multmnindu-se cu publicarea unui articola9 intreo revista. In acest timp, un prieten al sau, K a r 1 K 0 11 e r, caruia Freud fivorbise de proprietatile cocainei, s-a grabit sa ia pe seama saexperimentarea, comunicind imediat rezultatele la Congresul de oftalmologie de la Heidelberg. eu toate acestea, Freud ramine autorul moral f?i·de netagaduit al· anesteziei locale. In 1885, pe dnd se afla la·· C h arc 0 t, Hnarul Freud· mai era inca pasionat de munca de labbrator. Avind vii in minte cercetarile sale de anatomie ~i de histologienervoasa, el i-a cerut maestrului ingaduinta Sa-9i continue 9i <;licilucra1l'ile care-l interesau, in laboratorul de fiziologie a sistemului nervos de. care dispunea spitalul Salpetrh?re. C ha reo t 9i G u i g non chiar Ii procurara,.in acest scop, ereieri de copil. Influentaf insa puternic' de 'cele· vazute !id auzite in c1inica, Freud avu deodata revelatiaspecificului fenomenelor psihice, a faptului ca psihicul nu se reduce la procese neurofiziologice, dupacum, in acela9i tlmp, 1:9i descoperi 9i propria vocatie psihologica, o data cu intuirea posibilitatii de a trata· pe 0 alta cale pe cei s.uferinzi de boli nervoase. L~ 3 decembrie 1885, el i9i .exprirna hotarirea de a abandona definitiv laboratorul, reactivii,preparatele, microscopul etc. in favoarea unui proiect caremulfora Ii se va fi parut d aventura: "V reau iiscria el logodnicei - sa vindec pe toti pacientii suferinzi de boli
nervoase incurabile"
8).

5) 6)

.1884.

7)

Ern est Jon e s, The Life and Work of Sigmund Freud, p. 46. S. Fr e u d, Ma vie et Za psychanaZyse, p. 17. S, F r e u d, aber Coca, in "Zentralblatt fUr die gesammte Therapie",
,

July,

8)

Ern est

Jon e s, op. cit., p. 49. 13

r

Inca· multii vreme, Sigmund Freud va apara ideea ca nu se poate lntelege psihologia fara a pkca de la anatomia ~i fiziologia sistemului nervos ~i in special acreierului. In acestsens, el va anticipa notiunea de sinapsa, preclzata ulterior de catre She l' r i n g ton, va aplica la viata psihica principiile· de inertie ~i de constanta 9) . ~i va anticipa, de asemenea, notiunea de inhibitie, pe care 0 va lega de functiile eului. Cu toatl/ aeestea, dupa 1885 el va distinge tot mai clar specifieul fenomenelor psihice, intelegind ea aprofundarile anatomofiziologice sint demaii putin folos pentru psihologie dedt studiul interrelatiilor umane concrete 10). Dedicindu-se trup !Ii suflet psihologiei ~i psihoterapiei, Freud a facut-o cu toata rigoarea spiritului ~tiintific, concepind dl/ exemplu scheme structurale ale "aparatului psihic", pe care le-a rectifi.cat ~i remaniat continuu, a~a cum !Ii fizicienii au recti fieat !Ii i~i rectifiea modelele referitoare la structura atomului, in raport cu faptel&' nou descoperite. Modificarea teoriei in raport cu progresul cu"Numai fidei$tii noa~terii!)tiintifice era pentru Freud 0 problema de principiu: care eer $tiintei sa le 1ina loe de eatehismul la care au re1l'untat, vor privi eu oehi
rai faptul ea un savant i$i dezvolta sau chiar i$i modifiea ideile"
11).

Avea
"psihologii

0 incredere
exacte" 12),

nelimitata in !)tiinta, visul sau fiind constituirea unei bazata pe masuratori cantitative, pe decelarea transformari-

lor energiei psihice. Corp viu de cuno~tintc, legat de practica cunoa~terii !)i transformarii omului, in primul rind de practica medical a, dar ~i pedagogica, psihanaliza freudiana nu s-a osifieat intr-o "doctrina" propriu-zisa, ci a parcurs stadii succesive de dezvoltare, urmarind 0 captare cit mai completa a adevaruIui, formuHnd "ipoteze specliIative", provizorii ca arice ipoteza, insa pc care intelegea sa Ie confrunte fara incetare cu faptele realitatii. Aceasta nu inseamna ca toate ipotezele freudiene au ajuns sa fie verificate !)i nici ca ele au dobindit confirmari definitive, dupa cum yom vedea.

3. Coordonotele ~tiintifice ale rreudismului
Cei car&' Ii repro~eaza Iui Freud metaforele, recurgerea la mitologie sau "speculatia", pentru a trage de aiei concluzia ca am avea de-a face cu 0 doctrina ne!ltiintifica, se lasa in~elati de aparente. Cind A. Co s m 0 vie i, de exemplu, spuneca "S. Freud a fiiurit un sistem *) aproape fara legiitura (eel pupin aparent) cu date Ie anterioare obtinute de psihologie, Jiziologia ereierului $i sociologi.e" 1)., iar pe 0 pagina mai iucolo adauga: "In principiu, modul de a raPiona al lui S. Freud, in
. ciuda unor argumente citeodatd ingenioase,sclipitoare chiar, este defectuos. El se bazeazd foarte mult pe analogie, inducpia riguroasa (pornind de la numeroase fapte) $i deduetia $tiintificii fiind rare 2), - pentru noi este evident Q<'i autorul nu

9) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, in Gesammelte Sehriften, VI. Band,. Internationaler Psychoanalytiseher Verlag, Leipzig/Wien/Zuriceh, 1924, pp. 191-192. 10) Vezi Leo n a r d G a v I' i 1i u, Psihologi.e $ipsihoidlogie, in "Luerari ~tiin~ tifice ale cadrelor didactice", vol. II, Suceava, 1971, pp. 89-96. 11) S. F l' e u d, Jenseits des Lustprinzip~, p. 257. 12) S. F l' e u d, op. cit., p. 243 ("einer riehtiger Psychologie" in textullui Freud). *) "Dans la do~trin~ de Freud lui-meme, il n'y. it aucune trace a'un systeme (s.n.). On y trouve seulement des lignes de faits qui· convergent dans la meme direction" (G. Politzer, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 25). 1) A. C 0 s m 0 vie i, Despre personalitate $i metodele prin care 0 cunoa$tem, in A. Cosmovici (Red.), Metode pentru CU1~Oa$tereapersonalitdpii,Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucureliti, 1972, p. 22. 2) Op. cit., p. 23.

14

1_·

~~

a surprins,'€sentialul. Personal am avut posibilitatea sa demonstram ca opera luL Freud reliefeazao filiatie ~tiintifica eu radacini multiple, el insu~i recunoscindu-~i antecedente ilustre in biologie, neuroloifie, anatomie patologica, fiziologie ~i psihologie, irtclusiv pSihologia sociala (G 0 e the, D a r win, We is sma n n, B r li eke, Me y n e r t, FIe ~ h s i g, He 1 m ho 1t z, F fit C h n e r, B r Ii' u e r, C h arc 0 t, Be r n h e i m, H a v Ii 10 c k, E. E II i s, E r 1i c h, Gus t a veL e Bon" W u n d t et€.) ~i asirnilind toate ideile care is-au pamt compatibile cu psihanaliza, intre care idei ale lui 1. P a v 10 v, (de~i nu-l citeaza) 3). Neurologia englezului H. J a k son, apreciata pozitiv, inca, de un H. E Y sau J. R 0 u a r t4), ca ~i cercetarile psihiatrului elvetian E. B 1 fit U 1e r, au contribuit de asemenea la geneza. ~i dezvoltarea psihanalizei. Pe de aHa parte, s~ poate dovedi u~or ca "ipoteza in con~tientului" (cum se exprima, cu circumspectie ~tiintifica, Freud) este rezultatul unor· rationamente inductive seculare ~i ca, odata instituita, aceasta "ipoteza" functioneaza ea premisa majora in deductii care au in vedere etiologia nevrozelor, cit ~i motivatia comportamentului normal al omului. Psihanaliza nu se limiteaza la eon-· statari de fapte, ei in mod invariabil ~i neeesar treee la interpretarea lor in lumina unui principiu general, interpretarea fiind, cum remarca Dan i elL a g a -. e h e, "actul psihanalitic prin excelentii" 5), prin care se exprima interdependenta· fapte10r conform unei conceptii deterministe in care, examinindu-se efeetele (=simptomele) 5e cauta cauzele, dupa un model deduetiv, care duee de 1a variabi1ele dependente 1a variabile1e independente. "Scopul nostru - spune Freud - este acela aI'
$tintei in general: noi vrem sa intelegem fenomenele, sa Ie legam unele de aUele $i" in cele din urma, sa sporim pe eft posibil puterea no astra asupra lor" 6). Cum a cu-· noa~te ~tiintifie este pentru Freud a eunoa~te prin eauze ("De ce?" este 0 intrebare-

cheie a psihana1izei), ~i cum cauzele nu pot fi identifieate in afara unoI' ration amente de dedueere a anteeedentelor ~i a actiunii actuale a aeestora, urmeaza ca, psihanaliza implica masiy deduetia 7). "Psihanaliza este in realitate - va subIinia Freud - 0 metoda de investigatie, un instrument impartial asemanator, sa zieem, cu einer Illusion, Freud vorbe~te din nOUt caIculuI infinitezima1" 8). In Die Zukunft despre eonditia ~tiintei in termeni foarte apropiati de gnoseologia actuaIa privind despre . adevarul relativ !Ii adevaruI absolut: "Ne plingem de incertitudinea
§tiintei, 0 acuzafn ca promulga astazi 0 lege in care generatia urmatoare recunoa$te·

3) L. GaT l' i I i u, Scientismul $i ateismul lui Sigmund Freud, comunicare tin uta, la Sesiunea jubiliara de comunicari ~tiintifice a Inst!tutului pedagogic de 3 ani Bacau, 5-7 noiembrie 1971. 4) H. E y,J. R 0 U art, Essai d'application des principes de Jakson Ii une con-ception dynamique de la neuropsychiatTie, in "l'Encephale", 1936; vezi ~i H. E y, P. Be r n a r d, G h. B r i s s •••, Manuel de PSYChiatTie, Masson et CieEditeurs" t Paris, 19U. 5) D. Lag a e he, La psychanalyse, P.U.F., Paris, 1969, p. 113. to) S. F r e u d, Introducere in pshianaliza, vol. de fata. 7) Vorbind despre logica Iui A r i s to t el, Pet r e Bot e z a t U observa ca-, pe Stagyrit n interesau in mod deosebit premisele I?i raporturile termenUor, e1 intrehindu-se daca termenul mediu poate lega termenii extremi, de cele mai muIte, ori enuntind doar termenii ~i ordinea atribuirii (A apartine lui ~ prin B), socotind: sufieient enuntui din momentul in care se arata "cauza" (Ia el = universaIuI). Au., toruI deosebe~te silogisme ale cauzei Iii silogisme ale japtului. "Prin siIogismul cauzei se deriva fapte noi din ipoteza propusa, iar prin silogismul faptului see verifica gradul de intemeiere al ipotezei pe acele fapte" (P. Bot e z a t u, ValoaTea: BUCUI'e~ti, 1971, p. 29). Freud proeedeaza, de predideductiei, Editura$tiintifica, lectie, in acest mod, de und •••mobilismul .'/i elasticitatea teoriilor sale (In general,. desigur). 8) S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, in Gesammelte SckTiften, XI. Band" ] 928, p. 446.

I~ -

o eroare $1 0 inlocuie$te printr-o lege noui'i care nu va di'ilnuimal mult .. Dar aceste acuzatii sint injuste $Lin parte false. Transformarea opiniilor $tiintific.e inlege pe care am .privit-o mal intU ca seamni'i evol'utie, progres, $1 nu distrugere. universal valabili'i, ni se reveleazi'i ca netiind decit un caz particular al unei legitati mal euprinzi'itoare, sau eOnstatam ca domeniul ei de aetiune este limitat de o alti'i lege, descoperiti'i mai tirziu; 0 aproximare in mare a adevi'irului este inloaproximare care la rindu-i i$i .cuita de 0 alta, mai minutios adaptata larealitate, de cerce<!$teaptaperfectionarea. jn diferite domenii, noi inca n-am depi'i$itfaza tare, faza in care cercetam diverse ipotezepe care, curind, vom fl nevoiti sa Ie abandoni'im ca necorespunzi'itoare. Dar in unele, noi dejaavem un n:ucleu de cunO$tinte sigure $i aproape imuabile" 0). Yom avea destule ocazii sa ne convingem

0

ca Freud este adversarul sistemelor anchilozate t;;i ca minuiet;;te cu spiritul deschis logiea t;;tiintei. Data fiind atitudinea peiorativa adoptata de unii fat a de metafora t;;i analogie, pe eare Freud nu Ie dispretuiet;;te nicidecum, devine necesar sa examinam ce fel de instrumente sint acestea in cercetarea t;;tiintifica. Un cercetator american, Roy Dr e i s tad t, intr-un studiu publicat in The Journal of Psychology, dovedet;;te ca analogiile t;;i metaforele sint deosebit de eficiente in materie de descoperiri t;;tiintifice. Dreistadt it;;i sustine teza prin numeroase exemple majore, extrase din domeniul astronomiei, fizicii, _. himiei, biologiei, matematicii, c psihologiei t;;i ciberneticH (A r him e de, New ton, Rut her for d, M a x well, D a r win Mendeleev, Kekule, Erlich, Poincare, Einstein, W. McDougall, W. Kohler, E. C. Tolman, J. Piaget, S. Freud etc.). "Niels Bohrcitim in acest studiu revelator - a declarat ci'i ideea complementariti'itii in fizica ci'i nu putem cunoa$te pe cineva deopotrivi'i in i-a venit intr-o formi'i metaforici'i: lumina dragostei $i in lumina justitiei. Aceasta metafora se gase$te in Biblie" 10). Mai departe citim: "Maniera dubli'i de a utillza analogiile obiective este de asemenea .considerati'i utili'i de ciitre ciberneticieni $i neurofiziologi in cercetarile lor. Pe de o parte se presupune ca "facultatile" reproduse in computere sint analoage cu acelea ale creierului, pe de aUa parte se presupune ca creierul fUnctioneazii intr-un mod analog computerului. Astfel, in timp ce inglnerii au inzestrat computerele cu
"memorie" (prin circuite reverberante inch is e), au construit calculatoare care joacii $ah. $i care pot si'i invete din gre$elile facute (prin feed-back negativ la circuitele .lor) $i incearca sa construiascii chiar ma$ini care sa gindeascii in mod creator, neurofiziologii incearci'i sa explice memoria omului $1 a animalului in termenii circuitelor reverberante inchise cu transformari chimice, invatarea adapti'irii lamediu prin conexiune inversi'i negativi'i $i motivatia ca restabilire a unei echilibriiri stabileprin intermediul .conexiunii inverse negative. Uneori se petrec conexiuni inverse intr-o ma$inii cibernetica prin care ie$irile $L intra rile cresc· $i tulbura echilibrul stabil. Comportamentul nevroticse presupune a ti analog cu conexiunea de analogiile inversii pozitiva. Teoriile lui D. O. H"e b b sint puternic influentate cu calculatoarele electronice" 11). Nor b e1' t 'vV i en e r, G. W a 1 t.e r t;;i W. S. M c

Cull 0 c h utilizeaza t;;i ei, de asemenea, analogla cu televiziunea, spre a-t;;iexplica anumite procese cerebrale. La numeroasele exemple de procedee analogice analiz!'!te de Roy Dr e is tad t, vom adauga inca doua, unul din genetica, altul din. psihologie. J. W a t son $i F. C r i c k, pentru a face mai u$or de inteles functiile acizilor nucleici in orgaIbidem, pp. 455-466. Roy Dr e i s tad t, An Analysis of the Use of Analogies and Metaphors in Science, in "The Journal of Psychology", 68, 1, 1968,. p. 100; vezi t;;iR. Opp e nhe i me r, Analogy in Science, in "American Psychologist", 11, 1956, pp. 127-'-135. il) Op. cit., p. 105.
0)

to)

16

I---~

nism, imagineaza urmatorul model analogic: ADN este arhitectul (proiectantul), adica detiniHorul planurilor de constructie a organismului; ARN mesager este· ~eful de ~antier sau de echipa, cel care aduce planurile ~i sub supravegherea caruia se executa constructia; ARN transportor reprezinta echipa de zidari care asambleaza caramizile (= aminoacizii), pentru a construi 0 anumita protein a, in con.formitate cu planul adus de ARNm (~eful de ~antier) de la ADN-arhitect 12). La Pie r r e J a net abunda metodele analogice luate din fizica (mecanica, electricitate), sau din domeniul financiar (banel, bugete, pu~culite) ~i economic (uzine care produc in deficit, falimente) etc. Voind sa arate ca fortele psihologice, ca ~l fortele fizice, pot sa aiba doua forme (latenta ~i de mobilizare actuala), psihologul francez apeleaza la analogia cu 0 institutie bancara plasata undeva "dans Z'esprit humain" ~i unde au loc operatii de depunere ~i de restituire, restituirile putfnd lua iorme fortate, violente, devastatoare 13). Ce reprezintaapoi, in definitiv, descrierea faimoaselor conduite ale "panerului'" "sforii", "scarii", "sertarului" etc. decit tot atltea analogii Cll valoare euristica ? Este cu totul hazardata insinuarea ca rationamentele analogice ar fi 0 specie de inferente inferioare, dnd ~tiut este ca acestea au adus ~tiintei beneficii de importanta descoperirii prinelpiului lui A r him e d e, a legii gravitatiei univer" sale, a principiului de functionare a organului auditiv, a structurii atomului (prin analogie cu sistemul ~olar), a codului genetic (descris ca un alfabet compus din patru litere), a structurii moleculei de ADN (comparata cu 0 dubla scara spiraliforma, fapt confirmat dupa aceea prin fotografierea in laborator a moleculei), a principiului de modelare a creierelor electronice etc. Utilizarea analogiei, a comparatiei euristice, a metaforei sugestive, este de natura sa sensibilizeze intregul aparat logic, sa-l puna in mi~care pe traiectorii fertile. Nu este, prin urmare, judicioasa 0 sentinta de descalificare sau de minimalizare a unor astfel de rationamente care, la urma urmei, se integreaza in fluxul total de rationamente de hpuri diferite, con~tiente sau subcon~tiente, reprezentlnd gindh~ea reala, vie, nedesfigurata de analiza atomizanta a logicii sau logisticii, a~a incH in realitate este greu de spus elt dintr-o descoperire, sau inventie, revine unui tip de rationament sau altuia. "Analogia - serie Rob e r tOp pen h e i mer - este a unealta cu adevarat indispensabiZiI $i inevitabila pentru progresul $tiintific" H). 0 ~tiinta intemeiata numai po silogismul deductiv este 0 imposibilitate, aHt timp cit mintea omeneasca nu dispuno de un sistem complet de axiome native. Fiecare gen de rationament este eficient in masura in care, vadit sau nu, colaboreaza cu tonto celelalte. Se pare ca aceasta regula nu cunoa~te exceptii. Nici invinuirea de "teode speculativa", care se aduce freudismului, nu rezista verifidirii. in general, Freud porne~te de la fapte, formuleaza pe baza acestora ipoteze ~i incearca apoi sa Ie controleze valabilitatea prin observatie clinica ~i prin practica terapeutica. Acest mod de a proceda nu este absent nicidin a sa "metapsihologie", in care cei care TIU citesc decit titlurile vad veleitati de ordin metafizic, dar care nu este decit, cum spune D. Lag a c he, 0 "psihanaliza generala" 15), de fdul psihologiei generale sau teoretice, unde Freud nu se multume~te
12) Apud 1\1 ria n B e j a t, Talent, inteligenta, creativitate, Editura $tiintia fica, Bucure~ti, 1971, pp. 40-41. Tot acest autor reproduce ~i comparatia analogica a .agregatelor ribozomale cu circulatia fntr-o gara feroviara, precum ~i un model propus de Bogdan Stugren, referitor la acela~i fenomen, model nu prea diferit de acela imaginat de Watson si Crick. 13) Pie r r e J a net, La force et la faiblesse psychologiques, Maloine, Paris,

1932, pp. 39 :;;1122. H) R. 0 P pen 1958, p. 129.
15)

he i mer,

Analogy

in Science, in "American Psychologist", 11,

D. Lag a c h e, op. cU., p. 18.
cd. 404

2 -

11

eu descrierea fenomenelor psihice, ci Ie interpreteaza din punet de' vedere dinamic" conflictual (intr-o viziune dialectica a luptei contrariilor), din punct de vedere economic, tinind seama de aspeetul cantitativ al fortelor psihice (pulsiuni, contrapulsiuni) ~;;idin punct de vedere topic, adica structural, analizind organizarea elemen tel or "aparatului psihic". Pin a ~i dinastfel de lucrari pur teoretice, punetul de vedere al practlcii nu lipse~te: "Daca - scrie Freud - (...) se dovede$te ca putem fonda pe ipoteza incon$tientului 0 practica incununata de succes, prin care
sa influentam, potrivit cu un scop dat, cursul proceselor con$tiente, noi vom avea, a validitatii ipotezei noastre" 16) datorita acestui succes, 0 proba incontestabila

Stilul sau literar ~i numeroasele corelatli ~i extrapolari pot da, unui spirit neavizat, impresia de aventura speculativa, pe cind, din contra, Freud ~i-a exprimat adesea, cu sinceritate, rezerva fata de gindirea fantezista, instrainata de materlalul faptic ~i de practica.

4. 0 conceptie matej'ialista

~iclinamic~

despl'c psihic

Psihanalizei is-au aplicat adesea in bloc, fara argumentatia de rigoare, calificativele de "idealista", "mistica" ~i "irationalista". De asemenea, s-a atribuit "intregii psihanalize eu toate variantele ei" 1) negarea determinismului ijziologic in procesele psihice. "Eroarea fundamentala a acestei conceptii - citim in citatul de orice determitratat deistorie a psihologiei -, care este ruperea psihicului nism fiziologic $i incercarea de a explica procesele suflete$H prin 0 cauzalitate pur psihica, a facut sa se vada adevarata sa esenta. Psihanaliza nu este nimic altceva decit cel mai pur idealism"
2).

Este mai mult dedt necesar ca acest verdict sever sa fie controlat in temeiurile sale. In primul rind, cum am mai aratat, intre opera lul Freud ~i pslhanaliza in general nu se poate pune in nici un caz semnul egalWitii. Diferiti psihanali~ti se intemeiaza pe conceptii, filozofice foarte diferite, nu de putine ori diametral opuse. C. G. J un g, ca sa luam un exemplu din cele mai concludente, este intr-adevar idealist, mistic, irationalist ~i, intr-o masura oarecare, promotor a1 unul determinism endopslhic. De pe pozitia sa idealist-mistica, el va denunta in Freud un materialist ~i un rationalist, in termeni foarte categorici: "Conceptia care plafrC'udiene este binecunoscutuZ neaza asupra interpretarii psihologice a psihanalizei ~i continua: materialism rationalist de la sfir$itul secoluluial XIX-lea", sale mistice, acela~i J un g incearca ~i 0 caterisin~ care insa, dupa cum yom vedea in acest studiu, nu are justificare : "Prea multi oameni sint mai aproape de psihologia freudiana dedt de Evanghelie $i pentru ei boZ$evismuZ are mai mult sens decit virtutea burBod i n respingea gheza" 4). Cu cUeva decenii mai inainte, dualistul francez Jean ~i el teoria freudiana, eu 0 indignare drastica, considerind-o drept ,,0 psihologie pierdutCi in mi!jcarea materialista a secolului al XIX-lea" 5).
"Weltanschauung-ul psihanalizei este un materialism rational, naturale esentialmente practice" 3). Sub influenta conceptiei acela al unei $tiinte

1958, p. 527.
2) . 3)

16) S. 1) M.

F r e u d, Metahpychologie, In GesammeZte Schriften, V. Band, p. 481R ale a, C. I. Bot e z, Istoria psihologiei, Editura Academiei, Bucure~ti,
de tame Critique moderne, de toute

Ibidem, p. 531. C. G. J u n g, Problemes pp. 106, 108 ; vezi ~i p. 397. 4) Ibidem, p. 183.
5)

Buchet/Chastel-Correa,
psychologie

1960,

J. Bod n, 'Contre

Masson, Paris, 1926, p. II.

i

Freud.

de l'incon:cient,

18

I

.

Judecind drept, S. Freud i~i justifica pe deplin caracterizarea de materialist, pe care unii au vOit-D infamanta 6). El pornei?te in mod consecvent de la ideea(pe care, chiar claca n-o expliciteaza intotdeauna, in schimb 0 subintelege, ca "activitatea Inainte de lenta i?i complicata sa insertie in contextul relatiilor sociale, care ii vor da adevarata sa determinare pSihologica, adica aspectul uman propriu-zis, organismul omului vine pe lume prevazut cu 0 serie de "pu1siuni" (= trebuinte) montate biqlogic, care-lexcita din interior: cerindu-~i satisfactia intr-un mod imperios i?i neconditionat. Pulsiunea Ii apare lui Freud ca "Un concept-limita intre psihic $i somatic", a carui sursa se ana intr-un proces somatic localizat intr-un anumit organ sau parte a corpului, proces fie de natura strict chimica, fie putind corespunde degajarii altor forte, de exemplu, mecanice. Se recunoai?te in acest fel psihicului, deosebit de clar, legatura organic a ~i indisolubila cu fiziologicul, cu toate ca Freud se va simti dator sa specifice ca "dat fiind ceea ce-$i propune cercetarea psihologica, 0 cu8). Aceasta noa$tere mai exacta a surselor pu1siona1e nu este riguros indispensabila" este, binefnteles, cu totul altceva decit Ilegarea determinismului fiziologic, care i se repro~eaza in mod absolut gratuit. eei care ii cunosc opera in profunzime, ca de exemplu R. 0 s b 0 r n, sint de parere ca "P a v 10 v i?i F r e u d au mai
7).

psihica este legati'i de funct{a ftind Un rezultat indiscutabil

creieruluimai al cerceti'irii"

mult

decit a oricarui

organ

-

acesta

muZte puncte comune decit s-ar crede. Ambii sint riguros moni$ti, care cred ca Dar pe cind F re u d insistaasucomportamentu1 uman are 0 baza neurojizio1ogica. pm faptu1ui cd dezvoltareapsihoZogiei n'u putea a$fepta epuizarea descrierii neurosdi erau de parere fizio1ogice a comportamentu1ui uman, Pay 10 v $idiscipoZii cd 0 $tiinta pozitivista a comportamentuZui uman nu putea sa existe fara aceasta" 9).

In ce ·ne prive~te, am incercat sa sustinem punctul de vedere freudian, care este acela al unei "psihologii psihologice" ~i care coincide, mutatis mutandis, cu acela al lui Vasile Pavelcu 10). Intr-adevar, pentru cunoa$terea psihologica a omului normal (i?i chiar bolnav psihic, uneori) este otios sa se procedeze la disectii ~i analize histochimice, sa zicem. Una este psihologia, alta neurologia sau psihochimia. "Bu1buZ
sau mdduva pre1ungitd constituie un obiect de studiu foarte serios $i frumos -

va scrie Freud. Imi amintesc prea bine tit timp $i cita ostenea1a m-au costat' astfel de studii. Dar astazi trebuie' sa marturisesc ca din puncruZ de vedere a1 inte1egerii
psiho1ogice a angoasei nimic nu-mi este mai indiferent decit cunoa$terea traiectului nervos urmat de excitatiile care emanadin buZb"l1). Cuvintele acestea au cu

atit mai mare greutate cu eft apartin unui om care a debutat ca anatomopatolog al creierului i?i ca autor de apreciate lucrari de neurologie ~i care, in perfecta cuno~tinta de cauza, intelege sa delimiteze perimetrul· obiectului psihologiei, fat a de disciplinele cu care s-ar putea confuhda. Psihanaliza -'- scrie el in ale sale Vorlesungen zur EinfUhrung in die Psychoanalyse - "vrea sa dea psihiatriei baza psihologicd, care ii 1ipse$te; ea spera sa descopere tel"enUZ comUn care va face inteligi-

6) V. Sa hIe a n u, Psihanaliza: pro $i contra, in "Lupta de clasa",5, 1971, intreprinde 0 serioasa punere la punct in aceasta privinta. 7) S. F re u d, Metapsychologie, p. 489. 8) S. F r e u d, Triebe und Triebschicksa1e, in Gesammelte Schriften, V. Band, p. 449 9) R e u b en' 0 s b 0 r n, M arxisme et Psychanalyse, Payot, Paris, 1969, p. 61. 10) Vas i Ie P a vel c u, Invitatie la cunoa$terea de sine, Editura ~tiintifica, $i psihoidlogie, Bucure~ti, 1970, p. 8;. vezi ~i Leo n a r d Gav r i I iu, l'sihologie in "Lucrari ~tiintifice ale cadrelor didactice", Institutul Pedagogic Suceav.a, vol. II, Suceava, 1971, pp. 89-96 .. 11) S. F re u d, Introducere in psihanaliza, in \101. de fata.

19

bilif 'intilnirea unei tulburiiri somatice cu 0 tulburare psihicii. Spre a-$i atinge scopul, ea trebuie sa se tina Ia distanta de orice pTesupozitie de ordin anatomic, chimic sau fiziologic, sii nu se sprijine dedt pe notiunile pur psihologice, ceea ce, ma tem, va face ca ea sa apara cam ciudata Ia prima privire" 12). Intr-adevar. aUt de ciudata !;>i e derutanta a aparut, incH acest demers, absolut legitim pentru psiholod gie ca psihologie, a fost luat drept 0 negare idealista a determinismului fiziologic. Mai inainte de a fi pornit ofensiva polemic a impotriva tuturor directiilor psihologice existente, cu intentia de a face loc propriei sale psihologii concrete, G. Pol i tz e I' a inteles in intregime legitimitatea efortului lui Freud, scriind : "tocmai 0 data cu psihdnaliza, pentru prima oara, tinde a se constitui 0 psihologie veritabilli. Inainte de psihanaliza, psihologia s-a situat mereu fie dincoace, fie mult dincolo de omul concret" 13). Ca !;>iPie I' l' e J a net, cu care are numeroase tangente ~i chiar coincidente (ar fi de mirare, de altfel, sa nu fie a!;>3,in cazul unoI' oameni de ~tiinta obiectivi, care studiaza una ~i aceea~i realitate !), Freud concepe activitatea psihica sub forma unui joc de energii !?i tensiuni de natura materiala, capabile de acumulari, de dispersiuni ~i de transformari reciproce. "Freud - scrie in acest sens J. A C. B l' 0 W n - a fost un materialist care a utilizat terminologia psihologica - "mitologia" sa, cum singur a denumit-o - spre a descrie procese care, dupa parerea sa, intr-o zi VOl' fi des crise in termeni fizico-chimici" 14). Un merit aparte i~i face Freud din faptul caa introdus, intre altele, factorul cantitativ, marimile de energie psihica, in lantul cauzal pe care il urmare~te in definirea comportamentului nevrotic. "Acesta este - spune el - un factor de care trebuie Sa tinem seama peste tot. Analiza pur calitativii a conditiilor etiologice nu este exhaustiva. Sau, spre a ne exprima altfel, 0 conceptie pur dinamica a proceselor psihice care ne intereseaza este insuficiimtii: trebuie sa Ie consideram $i din punct de vedere economic. Trebuie sa aratam ca conflictul intre doua tendinte nu se declan$eazii dec'it 'in momentul 'in care se ating anumite intensitiiti" 15). Spre a face inteles fenomenulde mai sus, Pie I' I' e J a net se folosea de 0 analogie din domeniul fizicii. Daca luam, arata el, un curent de voltaj scazut, beeul electric nu se va aprinde, pe cind daca facem sa treaca prin filament un curem de 100 de volti, se va aprinde 16). A~a ~i la Freud, efectele sublimarii instinctului sexual, de exemplu, depind de cantitatea de energie psihica (libido) deturnata de pe canalul ei de fluentii obi!;>nuit, ca :;;i de eventualele suspendiiri sau blocari pe care Ie poate suferi, in fractiuni mai mari sau mai mici, aceastii energie. Economia proceselor psihice se insote~te de 0 dinamicii particulara, conceptie care reliefeaza numeroase elemente de dialectica in gindirea lui Freud 17). "Nu voim doar sa descriem $i sa clasificiim fenomenele - arat& el -, ci Ie concepem de asemenea ca fiind· indici ai unui ;oc de forte care are loc in suflet, ca manifestare a tendintelor aVLnd un scop definit $i care lucreaza fie in aceea$i directie, fie in directii opuse. Incercam astfel sa ne formam 0 conceptie dinamica asupra ·feno-

1_20

Ibidem, p. 67. G. Pol t z e r, op. cit., p. 43. 14) J. A. C. B l' 0 W n, Freud and the Post-Freudians, Penguin Books, BaHimore, Maryland, 1967, p. 11. 15) S. F l' e u d, lntroducere in psihanaliza, in vol. de 'l.:'ta. 16) Pie r I' e J a net, op. cit., p. 20. 17) "Wallon.:?i Piaget - scrieP. Fougeyrollas - au fost mal putin dialectici, in demersurile lor intelectuale, dedt a fost, inaintea lor, F I' e u d ... In mod cu totul vizibil, caracterul conflictual al trairilor, proprii nevroticului, I-au imp ins pe Freud spre concepte dialectice" (La revolution freudienne, Denoel-Gonthier, Paris, 1970, p. 298); vezi ~i P a u 1 R i c 0 e u r, De l'interpretation, essai sur Freud, Ed. du Seuil, Paris, 1965, capitolul "Dialectique".
12) 13)

i

18). La aceasta se adauga punctul de vedere topic, inlocuit mai tirziu printr-un punct de vedere structural pmpriu-zis. Fara a cauta localizari stricte ("localitati anatomice" ale proceselor psihice, cum se exprima ell, respingind ideea desemnarii concrete a unoI' re:;;edinte structurale pentru una sau alta dintre componentele -"aparatului psihic", in felul lui Wi 1d e I' Pen fie I d care, inca nu. demult, incerca sa repereze "sediul con:;;tiintei".Freud concepe 0 topica psihologica elastica, eu caraeter ipotetic declarat, dedusa in special din fenomenologia psihicului pato-

menelor psihice"

logIc.

5. Structure "aparatului

psihic"

Viziunea sistemica a lul Freud se exprima in conceperea psihicului ca un intreg structurat, alcatuit din parti articulate dupa 0 formula dinamica :;;igenetica, dar pastrind 0 relativa stabilitate :;;iindeplinind aUt 0 functie generala, daca ~istemul este considerat in totalitatea sa, cit ~i 0 gama de functii particulare, daca se au in vedere subansamblele, subsistemele. In cadrul sistemului pot aparea, desigur, ~i fenomene de dezechilibru, schimbari ale raporturilor de forte, distorsiuni structurale~i implicit functionale :;;i,in acest eaz, avem 0 intreaga gama de manifestari patologice, formule noi :;;ineobi:;;nuite de interactiune, provocate de cauze diverse. Psihanaliza i:;;i propune ca, pe baza cunoa:;;terii parametrilor normali ai sistemului, precum :;;ia determinismului acestuia, sa gaseasca mijloace prin care sa actioneze in sensul restabilirii echilibrului, sau sa actioneze preventiv pentru mentinerea :;;iintarirea Iui (psihanaliza profilac~ tical. De fapt, in orice caz psihanaliza are in vedere 0 restructurare a sistemului, in directia rididirii con~tiintei, a eului, la rolul de factor dominant (ameliorarea psihica a speciei umane). Prezentarea analitica a unui sistem este :;;tiintifice:;;te indreptatita, ca de altfel ~i prezentarea sa globala. Din punet de vedere abstract, arata C. B a 1ace a n u ~i E d m 0 n d N i c 0 1a u, orice sistem poate fi descris prin blocuri function ale, care leaga intre ele diferitele marimi caraeteristice. Unul :;;i acela~i sistem real poate fi reprezentat prin mai multe grafe diferite, dupa criteriul de "elementaritate" adoptat (noi am spune dupa nivelul structural). Un televizor, exemplifica autorii citati, poatefi descris printr-un singur bloc functional, la care semnalul de intrare este semnalul ce ajunge la antena, iar semnalul de ie:;;ire este compus din imaginea :;;i sunetul ce se produc. Dar se poate trece ~i la 0 reprezentare pe subansamble, punindu-se in evidenta separat calea de sunetfata de cea de imagine. La 0 detaliere ~i mai fina, se pot pune in evidenta etajele (amplificare de radiofrecventa, amestec, baleiaj etc.). In fine, se pot pune in evidenta transistoarele. La fel se procedeaza :;;i in studiul omului, aUt in ce prive~te organismul, cit :;;i psihicuL "Psihanaliza - scriu C. B a 1ace a n u :;;iEd. N i c 0 I a u - impiirtea personalitatea in trei compartimente : id, cuprinzind cerintele biologice, fundamentale; superego campus din imperativele sociale obtinute mai ales din mediul familial; ego, care avea fUnctia de a aptimiza campartarea, maximalizind gratiJicatia obtinuUi de la diver$i stimuli, in acela$i timp minimalizind sanctiunea socialii" 1). Nu vedem

nimic anti~tiintific in ideea de a se cauta :;;ia se descrie "componentele" structurale ale psihicului. Imputarea de "atomism psihologic", pe care inca i-o mai fac S. F r e u d, Intraducere in psihanalizii, in vol. de fata. C. B a 1ace a n u, Ed. N ie 01 a u, Personalitatea umanii ciberneticii, Ed. Junimea, Ia~i, 1972, p. 12 ; vezi ~i pp. 14-15.
18)

1)

a interpretare

21

lui Freud unii cercetatori 2), trebuie deci privita cu rezerva. Sa nu uitam ca, pe de aUa parte, psihologia Gestalt-ului !ii-l revendica'3) !ii, bineinteles, nu pentru "atomism". Ambitia lui Freud a fost sa deduca structura "aparatului psihic" exclusiv din studierea clinica a comportamentului omului sEmMos sau bolnav, deci cu mijloace proprii psihologiei, fara a' se ingriji deocamdata de izomorfism, adica de corespondenta dintre constructiile sale idealizate 4) (care, tinzind la eliminarea oricarei inexactitati, treceau peste lacunele istorice!ite inerente ale histologiei, fiziologiei !ii biochimiei, punindu-le, de fapt, intre paranteze) !ii substratul material al acestor constructii, edifidnd un sistem explicativ, minutios elaborat, in scopuri de diagnoza !ii tratament curativ, sistem pe care el insa a;;tepta sa-l vada confirmat in viitor de datele !itiintelor care studiau sistemul nervos, din toate punctele de vedere. Travaliul deductiv cerut de aceasta constructie a fost desigur enorm, analogia nefadnd adesea dedt sa deschida eM de acees spre intelegerea ultraeomplexului edificiu psihie a!ia eum este acesta in realitate. Precum expresiv observa Ray m 0 n d R u y e r, psihologul ineearea sa-;;i expliee ee se petrece in interiorul individului. ,,elientul psihanalistului - spune el - intr-un anumit sens vine la medic cu legiiturile sale famiZiale $i cu situatia sa sociaZii, ins a "introiectate", incarnate in "viscere psihologice", aproape tot attt de organice $i tot atit de tipice ca $i forma stomacului $i a intestinului" 5). Freud a efectuat, prin urmare, disectii psihologice, a facut intr-un fel "anatomie psihologica", a descris "viscere psihologice", printr-o metoda original a, ipotetico-deductiva, intuitiva, inductiva !ii analogica. El a inceput, in Die Traumdeutung (1900) ~i in alte luerari anterioare anului 1920, prin a distinge in sfera psihicului doua sisteme icrarhizate : ineon~tientul (sistemul Ics) !ii con~tiinta (sistemul Cs), acest din urma sistem fiind suplimentat de un preeon!itient (Pes). Incon!itientul era eonsiderat acum realitatea esentiala a psihicului, chiar psihieul insu~i. "Incon$tientul este asemanator cu un cerc mare care ar include con$tiinta ca pe un cerc mai mic. Nu poate exista fapt de con$tiinta fara o preparatie incon$tienti'i, in timp ce incon$tientul se poate Zipsi de stadiul con$tient, avind totu$i 0 valoare psihica. Incon$tientul este psihicul insu$i in realitatea sa esenpiali'i. Natura sa intima este la fel de necunoscuti'i ca $i aceea a reaZiti'itii exterioare, iar con$tiinta se informeaza despre el intr-un fel tot at'it de ineomplet, ea $i organele noastre de simt despre lumea exterioara" 6). Con~tiinta, pe de aHa parte, era privita ca un simplu organ de perceptie interioara, fara eonsistenta ~i lipsit de memorie. Con!itiinta - in Die Traumdeutung - "nu este. dedt 'un organ de simt care permite perceperea caliti'itiZor psihiee (...) Aparatul psihie, care este deschis asupra lumii exterioare prin organele de simt ale sistemului sau de perceptie, este el insu$i lume exterioari'i pentru organul de simt al eon$tiintei, care de altfel i# gi'ise$te in acest raport justificarea sa teleologica" 7). Continutul incon!itientului, absolutizat in mod abisalist, consta dintr-un nucleu de "formatiuni psihice mo~tenite", analoage cu instinctele animalelor, la care se

. 3) G 0 r gi 0 Res t a, Problemi di integrazione tra teoria delZa forma e teoria psicoanalitica, in "Rivista din Psicologia", LXI, fasc. IV, 1967. 4) Trebuie facuta distinctia neceSara intre termenul "idealizat" !ii "idealist". Aici ne referim la semnificatia data de P. Bot e z a t u, in a sa "antinomie a exactitatii", termenului idealizat (op. cit., pp. 180-184). 5) R. R u y e r, L inconscience, la fausse conscience et l'inconscient, in "Journal de Psychologie normale et pathologique", 3, 1966, pp. 258-259. 6) S. F r e u d, Die Traumdeutung, in Gesammelte Schriften, II. Band, 1925, p. 529. 7) Ibidem, p. 532.

re~i,

2)

1972, p. 45 .

M. Go 1 u, A. D i c u, Introducere in psihologie, Editura $tiintifica, Bucu-

i

22

adaugau produsele d'e refulare (Verdrangung), adica r>eziduurile inutilizabileeliminate in cursul dezvoltarii copilului 8). Aceste elemente respinse de con~tiinta nu se impaca insa cu exilarea in incon~tient ~i incearca in permanenta, folosind stratageme ~i subertfugii, sa revina in arena con~tiintei, unde se poate realiza integral placerea, conform unui principiu dupa care s-ar conduce intreaga viata pulsionala ~u derivatele ei (Lustprinzip), tinzind spre 0 reducere a temdunilor energetice. Inca mai demult, Ernest Jones vedea in acest principiu al placerii un analog al homeostaziei, despre care va vorbi Can non. "Mecanismele fundamentale de reglare a proceselor psihice - scrie Jon e s - sint tendintele de a cauta placerea prin descarcarea tensiunilor psihice $i evitarea in acestmod a d:urerii, pe calea prevenirii acumularii de energie psihica
9).

Conflictul intrapsihic dintre incon~tient ~i con~tiinta impregneaza intreaga viata a individului. "Principiului placerii", propulsat de incon~tientul axat pe viata biologica, animala, i se opune "prfncipiul realitatii", promovat de con~tiinta centrata pe viata social-morala a omului, generatoare de constringeri fire~ti. Presiunile incon~tientului asupra con~tiintei duc la manifestari marbide, la dramatice tulburari de echilibru sau, cel putin, la acte de comportament enigmatice, absurde sau ciudate, regizate de 0 motivatie ascunsa, abisala. Evaluind cu obiectivitate, s-o recunoa~tem, ponderea alarmanta a motivatiei incon~tiente, nu numai in comportamentul patologic, dar ~i in cel cotidian, psihanaliza freudiana i~i propune sa rastoarne situatia in favoarea suprematiei con~tiintei, a ratiunii, a omului sociabil. "Intreaga sarcina a tratamentului psihanalitic - scrie nu 0 data Freud - ar putea
ji Tezumata in formula: transjormarea oTicarui incon$tient patogenicin con$tient" 10). Aceasta sarcina a perfectionarii psihologice ~i etice a omului este considerata dintr-o perspectiva sociala larga (vezi Das Unbehagen in del' Kultur, 1930).

Spre a ne face sa intelegem mai bine raportul dintre incon~tient ~i con~tiinta, precum ~i finalitatea psihanalizei, Freud recurge la un adevarat mit, caruia i-am putea spune mitul individului turbulent. Sa ne imaginam, propune el, ca intr-o sala de conferinte patrunde deodata un individ artagos, care vocifereaza, ride, rastoarna scaunele, fara a-I pasa ca-l deranjeaza pe conferentiar ~i pe auditori. Desigur ca publicul, care vrea sa asculte conferinta, il va scoate pe individul turbulent pe coridor, u~a va fi baricadata ~i se va institui chiar ~i 0 paza (a~anumita cenzura). Sala de conferinte simbolizeaza con~tiinta, coridorul unde este expulzat musafirul nepoftit reprezinta incon~tientul, iar scandalagiul insu~i reprezinta starile suflete~ti incomode, dorintele obscene, impulsurile imorale, pe care incercam sa le reprimam (refulam) aruncindu-le in bezna de unde au aparut. Dar, adauga Freud, este foarte putin probabil ca individul turbulent sa se astimpere.El poate sa bata cu pumnii in u~a, poate fluiera, tipa etc. Publicul 'Ii conferentiarul sint la fel de incomodati. Atunci cineva iese afara, sta de yorba eu individul turbulent, il convinge sa se calmeze ~i sa asculte ~i el conferinta, ~i chiar il reintroduce in sala, pe propria sa garantie. Astfel, sustine Freud, s-au darificat cauzele care provocau tulburarea ~i au fost anihilate. Prin analiza abisala (psihanaliza), au fost aduse in lumina con~tiintei toc.mai elementele perturbatoare care, prelucrate ~i transform ate in sensul aratat, >au fost reduse la tacere, con~tiinta recapatindu-~i cursul normal 11) • In acest mod se afirma psihanaliza
S. F r e u d, Metapsychologie, p. 510.

8) 9)

\E. Jon e s, Freud's Psychology, in Papers on Psycho-Analysis, Bailliere, Tindall and Cox, London, 1923,p. 22. 10) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in vol. de fata. 11) S. F r e u d, Prelegeri de psihanalizii, in vol. de fata. 23

ca intrument, ca metoda de cunoa~tere a cauzelor dezechilibrului ~i ca metoda de terapie psihica. Incepind din anul 1920 (Jenseits des Lustprinzips, 1920; Massenpsychologie und
Ick-Analyse,
1926 1921;

Das Ick und das Es, 1923;

Hemmung,

Symptom

und Angst,

etc.), Freud i~i revizuie~te inmulte privinte teoria pulsiunilor ~i teoria referitoare la structura "aparatului psihic" care - dupa cum va conchide el la un moefortului de explorare a lumii exterioare ment dat ~ "s-a dezvoltat tocmaidatorita :;i care a trebuit, in consecinta, sa realizeze in structura sa un anumit grad de adaptare" 12). De data aceasta el va descrie trei instante psihice, antinomice in grade diferite (sine Ie, eul, supraeul), intre care se instituie complexe raporturi dinamice, economice (investitii energetice, compensari, clecompensari etc.) ~i implicit structurale. Abordarea in acela~i timp genetica a problemei structurii psihicului, _bine reliefata de Rut h L. M u n roe 13), da procesului structurarii un aspect dialectic. Putem urmari, direct pe un text clintr-o cartE; a lui Freud (ramasa neterminata), Abriss del' Psychoanalyse (1938), tabloul genezei ~i constelatia functiilor celor trei "organe" ale psihicului uman14) : "Psihanaliza face 0 supozitie, a carei discutare este rezervata filozofiei, dar a carei justificare Tezida in consecintele ei.
Cunoa:;tem doua categoTii de elemente implicate in ceea ce numim Psyche (saa viata mintala): in primul rind organul ei material :;i scena actiunii, creierul (san sistemul nervos) $i, in al doilea rind, actele noastre de con$tiinta care ne sint date imediat $i nu pot fi lamurite mai departe prin nici un fel de descriere.Tot ceea ce se gase:;te intre aceste doua categoTii de elemente ne este necunoscut $i date Ie $tiintei nu pot include nici 0 relatie nemijlocita intre aceste doua puncte terminale ale cunoa$terii noastre. Daca aceasta exist a, in cel mai bun (;az ne-aT permite 0 exacta localizaTe a proceselor con$tiintei, dar nu ne-ar ajuta in intelegerea lor. /1 Cele doua ipoteze ale noastre pornesc de la aceste puncte finale, sau initiale, ale cuno$tintelor noastre. PTima se refera la pToblema localizarii. Presupunem ca viata psihica reprezinta functia unui aparat caTuia ii atTibuim caracteristicile unei Tealitati extinse spatial $i constituite din mai multe parti asemanato are cu ale unui telescop, microscop, sau ceva similar. Fara a nega unele incercaTi anterioare in aceasta directie, elaboraTea unei conceptii ca aceea de fata constituie 0 inovatie $tiintificii. / / Am ajuns la cunoa$terea acestui aparat psihic prin studierea dezvoltarii $i evolutiei omului. Celei mai arhaice dintre aceste zone sau organ psikic i-am dat numele de sine. Acesta contine tot ce este ereditar; dat la na$tere, ceea ce este cOnstitutional, instinctele inainte de toate, care i$i au originea in organizarea somatica $i i$i gasesc aici 0 prima expresie psihica (in

12) 13)

Holt, Rinehart & Winston, New York etc. 1955,p. 83.. 14) In psihologia sovietica, de exemplu, A. N. Leo n tie v vorbe~te despre scoarta cerebrala ca de "un organ capabil sa formeze alte organe", un fel de "organe functionale", In a~a fel lncit orice functie psihica reprezinta un rezultat al activitatii unOI' asemenea organe "de structura variata" ~i stabile. In fond aceste "organe functionale" slnt sisteme de reflexe conditionate, dar mult mai complexe ~i mai elastice decit stereotipurile dinamice (Biologicul $i socialul in psihicul omului, in "Analele Romano-Sovietice", seria Ped. - Psihol., 2, 1961). R. R u y e r le-a spus
viscere psihologice. 24

S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 466. R. L. M u n roe, Schools of Psychoanalytic Thoughts,

acest sine), in fonne necunoscute noua 15). / / Sub influenta lumii reale exterioare, speciala. Din a mediului inconjurator, 0 portiune a sillelui sufera a dezvoltare ceea ce initial constituia un strat cortical, prevazut cu organe de receptare a stiell dispozitive care actioneazii ca un ecran protector impotriva stimumulilor:;;i liZor, ia 1W$tere 0 structura aparte care, de -acum inainte, actioneazi'i ca un intermedial' intre sine :;;i lumea exterioara. Acestei zone a spiritului nostru i-am caracteristici ale eului. Ca urmare a dat denumirea de eu. / / lata principalele conexiunii pTeexistente dintTe simturi :;;i activitatea motTice(musculara), eul are-sub comanda sa mi:;;carile voluntare. cu rol in autoconservare. Relativ la realitatea din afarii, eul i:;;i indepline:;;te sarcina luind cuno$tinta de stimuli, inmagazinind in memorie experienta referitoare la ace$tia, evitind stimulii deasebit de putcrnici (prin fuga), prin interactiunea cu stimulii moderati (adaptare) :;;i, in final, invatind sa transformein avantajul sau lumea exterioara (prin activitate). Cit prive:;;te reaUtatea interioarii, relatia cu sinele, eul i:;;i 'indepline:;;te sarcina prin obtinerea controlului asupra cerintelor instinctuale" prin decizii in legiiturii cu de satisfacere a acestora, prin aminarea satisfacerii in conditii de permisiunea timp :;;i de mediu favorabile, sau prin suprimarea totalii a excitatiei. In activitatea legate de tensiunea stimuli/or, de faptul dacii tensa este condus de consideratii siunile Ie sint intrinseci sau introduse din afarii. Emergenta acestor tensiuni este in - general simtitii ca neplacere (Unlust), iar scaderea lor ca pIa cere (Lust). Dar probabil ca ceea ce este simtit ca placut sau nepliicut nu constituie masura absala ritmul schimbiirilor acesteia. Eul tinde spre luta a tenshmii, ci ceva referitor a:;;teptata placere :;;i cautii sa evite starea de neplacere 16) 0 cre$tere a neplacerii, $i prevazuta, este 'insotita de a stare de anxietate, ca de un semnal. 0 astfel de cre:;;tere, fie ca ea i:;;i are originea in afarii sau in interior, are semnificatia unui pericol. Din timp in timp eul se deconecteazii de lumea exterioara :;;i de visele din cursu I somnului, conditii in care au loc schimbiiri cuprinzatoare in structurasa. Din starea de somn se poate vedea ca aceastii reorganizare constii intr-o distributie particulara a energiei psihice. i i Lunga perioada a copi/ariei, in decursul careia tiintele umane in devenire riimin sub dependenta parintilor, lasa dupa ea~ ca un precipitat, inchegarea in peTimetrul eului a unei structuTi speciale, prin care se prelunge:;;te influenta paterna :;;i maternii. I-am dat numele de supraeu., (Uberich). In masura in care acest supraeu se diferentiaza de eu, sau se opune, el consttt'uie 0 a treia putere de care cuI are de tinut seama. / / Functiunea eului sM in satisfacerea simultanii a ceTintelor sinelui, supraeului:;;i realitiitii Cll alte cuvinte el trebuie sa fie in staTe sa reconcilieze intre ele cerintele acestora 17). Raportul eomplet dintTe en :;;i Sllpraeu devine pe deplin inteligibi/ daca ne referim-

i

15) In 1923, F r eu d admitea ca "ceea ce este refulat constituie pentru noi prototipul incom"tientului ", deducind in acest mod notiunea de incon~ticnt din teoria refularii (Das Ich und das Es. in Gesammelte Schriften, VI. Band, p. 357). In 1915(Triebe und Triebschicksal€; Das Unbewusste) el fusese ins a mai aproape de realitate spunind eEl "materialul refulat TIU acopera intreg incon;;tientul". (Metapsyehologie, p. 480). De fapt aceasta din urma conceptie este cea care il reprezinta cu ade-varat, in cazul celeilalte fiind vorba, probabil, de 0 inadvertenta. 16) Dupa E.. J 0 n e s ~i altii (vezi, de ex., P. F 0 u g e y r 0 11 a s, La revolution freudienne, p. 179) mentionind ca S. Freud considera principiul placerii ca un caz particular al tendlntei universale, prezenta in toata materia vie, de a-~i men tine. stabilitatea fata de perturbatiile provenite din interiorul sau exteriorul sistemului, M. G 0 1u ~i A .. Die U observa ;;i ei ca "in termeni cibernetici, am putea spune ca el (principiul placerii, n_n.) reprezinta un caz particular al reglarii homeostazice" (Introducere in psihologie, p. 36). 17) Vezi ;;i S. F I' e u-d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, W. W.Norton, New York, 1933_, . 103. p

25

I

la atitudinea copilului fata de parinti, in primii ani de viata. Aceasta influenta parentala include desigur in actiunea ei nu numai personalitatea parintilor prode rasa $i nationale care priu-zi$i, ci $i pe aceea a intregii familii, a traditiilor se manifesta prin aceasta, tot a;;a de bine ca $i cerintele mediului social cel mai In acela$i fel supraeul, in cursul dezvoltarii apropiat pe care ei il reprezinta. individului, recepteaza contributia $i a celor din urma succesori $i substituti ai parintilor, cum sinteducatorii $colari $i modelele admirate din viata publica, idealurile sociale. Trebuie observat ca, cu toata diferenta lor esentialii sinele $i supraeul au ceva com un: $i unul $i celi'ilalt reprezinta influente ale trecutului'sinele influenta ereditaiii, iar supraeul, in esenta, influente venite din parte a altor determinat de propria experienta oameni -, in vreme ce eul este in principal individ'uali'i" is).

Tinind cont de textul de mai sus, ca ~i de multe altele, este greu sa se mai puna in seama lui Freud 0 conceptie biologizanta, cum fac criticii care nu-i cunosc dedt segmentar opera, sau care pur ~i simplu pierd din vedere laturile ~i aspectele sociale pe care ea Ie cuprinde ca elemente esentiale. Dupa cum s-a aratat, teoria supraeului a lui· Freud reflecta rolul protector al societatii' in viata omului ~i in special rolul acesteia in reprimarea agresivitatii primitive 19), cit 'ii un rol formativ superior, in sensul a ceea ce noi numim integrare socia1a. Inca din 1923 (Das Ich und das Es), Freud d'efine'ite. 'ii un eu ideal care. spre deosebire de eu (omul a'ia cum estel, reprezinta omul a'ia cum ar trebui sa fie, modelat de 0 cenzura morala puternica. "Eul ideal - spune Freud - satisface toate conditiile pe caretrebuie sa le satisfaca esenta superioara a omului (oo.) Sentimentele sociale se bapcpt -'cs zeaza pe identiJicarile cu ceilalti membri ai colectiIn 1932, Freud viti'itii care au acela$i eu ideal" 20). 'ii-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale personalitatii, a'ia cum Ie vedea el atunci, in felul schemei pe care 0 reproducem a1iiturat (vezi fig. 1) 21). In aceasta schema simbolul "pcpt - cs" se refera la sistemul periferic P (= Perceptie), cuprinzind initial "precon$tientul" cladit pe "reziduuri mnezice" 22). Comentind aceasta reprezentare grafica in carte a sa Psyche, Soma, Germen, B 0 r is R y b a k atrage atentia asupra faptului ea supmeul se scufunda adinc in' sine, eu care este eonstrins sa intretina relatii inti me, in eaJitatea sa de "mo$tenitor al complexului lui Oedip". R y b a k crede ca spatiul afectat sinelui este totu'ii prea mie, pentru ea el sa corespunda proportillor date de psihanaliza freudiana diferitelor structuri. ale "aparatului psihic". Este aiei mai degraba

mconiHient r~""i
J!ml!I

~ ~

Z
Fig.

1

o proiectare a personalitiitii ideale dominata de Un eu rational. De altfel. noteazi'i B 0 r i s R Y b a k pe aeeea'ii pagina, uitam prea des 0 eoncluziefundamentala a

is) S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, Standard Edition, vol. XXIII, Hogarth Press & The Institute of Psychoanalysis, London, 1939, pp. 144-148. 19) S. A bra m s, N. R 0 s s, Fundamentals of Psychoanalytic Theory, McGraw'Hill Book Co., New York, 1965, p. 32; despre persistenta agresivitatii primitive la intoarcere, Cartea Romaneasca. Dmul modern, vezi Mar i n Pre d a, Imposibila Bucur€'iti. 1972. 20) S. F r e u d, Das Ich und das Es, in Gesammelte SchTiften, VI. Band, p. 381. 21) S. F r e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 111. 22) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 363.

'26

iui Freud,care
care incumbii

spune: "eUl
civilizatiei

trebuie sa expulzeze sinele. Aceasta este 0 sarcina tot G$a ca $i secarea mla$tinilor Zuydersee" 2:3).

1. Pop e s c u - Sib i u da 0 alta schema grafica (vezi fig. 2). Schita din figura 2 vrea sa reprezinte, spuneP 0 pes c u - Sib i u, faptul di prin evolutia sociala filogenetica copilul se na;;te aUt cu un eu vegetativ (instinctual), dt ;;i cu un latent eu social filogenetic (stratul arhaic al con;;tiintei moral-sociale), .care predispune copilul la socializare, ilface apt pentru "grefarea" eului social .ontogenetic (con;;tiinta morala). Supraeul ar reprezenta "traditia" pe care se. cla.de;;te eul social ontogenetic sau eul ideal (con;;tiinta morala actual a, dobindita). Antagonismul dintre eul social ;;i eul vegetativ determina numeroase conflicte intre individ ;;i societate, prin a carol' solutionare se cristalizeaza eul rational (sau critic, ·care are in vedere integrarea sociala a personalitatii umane 24). Este aici 0 varianta grafica diagramatica, rezultata dintr-o interpretare personala a textelor freudiene, Tara a Ie deforma. Comprimat intre tentatiile sinelui ;;i opreli;;tile nu intotdeauna justificate ale unui supraeu implacabil (diferit de la individ la individ ;;i de la un mediu .social la altul) , eul sufera adesea deteriorari, reversibile sau nu. In orice caz, pozitia sa este mai mult dedt dificila ;;i, de aceea, subliniaza Freud, anxietatea este modul sau obi;;nuit de existenta 2,,). Pentru a se proteja, eul l;;i structureaza 0 serie cum slnt refularea, regresiunea, £Ie mecanisme de aparare (Abwehrmechanismen),
Eul rational sau critic I ZONA

.

~.
8
filogenetic (supraeul)

deliberarii reprimarii cenzurlirii refularii sublim/irii
Fig. 2 jormatia reactionalii, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia ;;i altele, despre care yom vorbi mai departe, adiror important a in cunoa;;tere, ca ;;i in formarea personalitatii, a fost la. noi subliniata nu demult de catre Vasile Eul vegetatlv . sou instinctual ~,~ IEul ideal) ~ Eulso~alsau con!ftii~19_morala 1- - - - - - ;:;;.ontOgenetic)~ - - - j-J.

i2
w

z

o u z

r"y. Z

Pavelcu2£).

S-a obiectat lui Freud ambiguitatea conceptului de eu. Mai curind este yorba de dificultatea de a introduce claritatile amagitoare ale logicii formale clasice, Intr-un domeniu suprasaturat de dialectica reala a feno~enelor, in care unitatea contrariilor ;;i identitatea lor apar derutante. Privind tabloul general al dezvoltarii ';;i diferentierii psihicului, al genezei unor contrarii care fiinteaza In unitate ;;i nu Apud B 0 I' i s R y b a k, Psyche, Soma, Germen, Gallimard, Paris, 1968,p. 27. Ion Pop e s c u - Sib i u, Conceptia psihanalitica. Expunere $i critica, Editura H. Welther, Sibiu, 1947, pp. 72-73.
23)
24)

25)
26

S. F

I'

e u d, New Introductory
Invitatie

pp. 120-129

V.

P a vel c u,

Lectures On Psycho-Analysis, la cunoa$terea de sine, Editura

p. 103.

$tiintifica, 1970,
27

mai putin in contradictie ~i influent a reciproca, a~a cum apar toate acestea in teoria lui Freud, nu se poate sa nu obscrvam coincidenta cuceea ce Len i n (dedublare numea nucleul dialecticii, anume "dezvoltarea ca unitate a contrariilor
a unicului in contrarii acesteu)" 27). Cu toate ca

ce se exclud

reciproc

$i

raporturile

reciprocedintre

nu afi~eazapretentii in acest sens, paginile scrise de Freud. de exemplu in eseul sau Das Ich und das Es, ramin a expresiva demonstratie de analiza dialectica, fara a fi nici pe departe singurele de acest fel in opera sa. Psihologia sa dinamica este, in definitiv, 0 psihologie dialectica, iar P. Fa u g e y r a II as nu exagereaza afirmind "caracterul integral dialectic al gzndirii lui
2S).

Freud"

6. Determinismul freudian
Cu formatia sa ~tiintifica de Iaborator, Freud a fost preocupat inca de la inceput de intelegerea ~i explicarea fenomenelor. "Freud - spune Ed gar Pes c 11a fost intotdeauna animat de spiritul $tiintific cel mai riguros •. precizia observatiilor sale duse pina la cele mai marunte detalii, grija sa neabatuta de a-$i supune ipotezele verificarilor experimentale, sint dovezile cele mai bune ale exigentei spiri'tului sau critic" 1). Freud a descoperit in scurt timp ca nu intotdeauna a concluzie

intuitiva, bazata pe observatie directa, este infailibila, ~i atunci a recurs la deduc~ tie. Sub influenta lui Her man n Yon He 1mho I t z 2), care a fast unul din mentorii sai, credea ca sarcina ~tiintei in general consta in reducerea fenomenelor naturale la forme simple, a~a cum (dupa He I mho I t z) problema fizicii era reducerea fenomenelor la forte invariabile de atractie ~i repulsie, a carbr intensitate depinde de distanta. Fizica perioadei de debut ~tiintific a lui Freud era dominata de metoda de gindire determinista, care era verificata mai ales in domeniul mecanicii unde, prin experiente idealizate (conditii artificiale), se prezicea soarta unui sistem oarecare pe baza cunoa~terii sale la un moment dat, precum ~i a cunoa~terii legilor care-l guvernau. 0 adevarata frenezie a determinismului cuprinsese Iumea ~tiintifica, incercindu-se descrierea tuturor fenomenelor in lumina conceptelor acestuia. "Grice fenomen din nat'ura este guvernat de 0 lege! Cunoa$terea starii sistemului $i CU1Wa$terea legilor ne vor permite sa prezicem soarta sistemului in viitor. Cea mai mare minune este tocmai faptul (dupa cum atlt de frumos se exprimase Poi n c a I' e) ca minuni nu au loc in natura, ca natura este ci de legi" 3). Acest climat de idei I-a influentat puguvernatii nu de intZmplari,

ternic ~i pe Freud, fara insa a-I subjuga. Comentatorii cu lacune in informatie reduc determinismul freudian la determinismul mecanicist .sau n considera un determinism intrapsihic, tot de factura mecanicista. Astfel, dupa A r low ~i B r e n n e r, conceptul psihanalitic de determinism ar consta din afirmatia ca arice raspuns comportamental rezulta din sall' este in functie de un stimul anterior 4), adica pur ~i simplu formula behavio27) V. 1. Len i n, Caiete filozofice, Editura de Stat pentru Literatura Politica, Bucure~ti, 1956,p. 322. 28) P. Fa u g e y r a II a s, op. cit., p. 297. 1) Ed gar Pes c h Pour comprendre la pensee de Freud et la psychanalyse, Bordas, 1946,p. 20. ~) H. v 0 n He 1mho 1t z (1821-1894) este unul dintre primii fiziologi care incearca sa dovedeasca existenta incon~tientului, punind in evidenta 0 a~a-zisa "inferenta incon~tienta" in perceptia spatiului (Cf. Leo Postman, Perception and Learning, in S. Koch, Ed., Psychology,. A. Study of a Science, vol. 5, McGraw-Hill, New York, 1959, p. 46). 3) L. In f e 1d, Noile cai ale $tiintei, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1960, p. 27. 4) J. A. A I' low, C. B r e n n e r, Psychoanalytic Concepts and the Structure of Theory, International Universities Press, New York, 1964.

28

rismului lui J. B. Wa t son: (S-R) sau R = f (S), ceea ce constituie 0 simplificare excesiva, care nu corespunde intotdeauna niei macar fenomenelor mecanicii dasice. Vom avea mai departe prilejul sa vedem ca un B. F. Ski n n e r, de!?i pornit la D critica nemiloasa a psihallalizei, a gasit la Freud 0 formula mult mai complicata a determinismului. Intr-adevar, Freud a facut mult mai mult dedt sa aplice 1a individul uman ni!?te legi universale 5). J)emersul eel mai caracteristic al freudismului consta in ext in de rea determi~nismului 1a intreaga viata psihici'i, sub forma cauzalitatii absolute. Intemeiat pe rmaliza a nenumarate cazuri, patologice Eii normale, Freud afirma, pentru prima aara In acest mod categoric, ca in viata psihica nu exista nimic arbitral', nimic 'lntlmplator !?i nedeterminat, totul, pina la cele mai insignifiantegesturi, cuvinte, id·~i, emotii, avind fie 0 cauza conEjtienta, fie de cele mai multe ori 0 cauza ascunsa in structurile adinci ale incon!?tientului, ca atunci dnd este yorba de uitari de nume, pierderi de obiecte, greEieli de pronuntie, greEieli de scris, substitutii de cuvinte, intervertiri de expresii (Versprechen, VeTlesen, Verschreiben, Missverstede hen, VergTeifen etc.), fenomene pe care el Ie clasifica in clasa manifestarilor
psihopatologie cotidiana. (Psychopathologie desc1'llltagslebens). "Anumite insuficiente ale psihicului nostru ... - spune el - $i anumite ade 'in aparenta neintentionate se dovedesc, daca. Ie supunem examenul'ui lJsihanalitic, ca fiincl perfect motivate $i determinate de factori care scapa con$tiintei" 0). In aceasta prima faza a elabo7) rarH conceptiei sale deterministe el neaga, 0 data cu existenta "liberului-arbitru" I/i existenta hazardu1ui In desfaEiurarea fenomenelor psihice: "eu cred 'in hazaTdul exterior (real), dar nu cred 'in hazardul interioT (psihic)" 8). Freud denumeEite aceasta conceptie a sa deteTminism psihologic absolut. Nu trebuie sa se mai creada, cum se Intlmpla nu arareori, ca pentru Freud intregul determinism psihic este opera fortelor oculte ale inconEitientului. "Multi arata En g 1ish & En g 1ish - folosesc tennenul determinism psihanali$ti psihic numai 'in legiituTii eu motivatia ineon$tientii, dal' se paTe ca aceeptii ca posibild $i cletel'minarea comportamentului de eiitTe motive eon$tiente, eu to ate determinat di este lipsitd de interes" 9). In realitate, nota bene, comportamentul depulsiuni ~i instincte, de motive inconEitiente, Freud il considera patologic, chiar lii in cazul unor indivizi sanatoEii mintal 1ii psihanaliza, cum am vazut, pre~onizeaza un om al viitorului dominat de conEjtiinta, de ratilme. "Distinctia 'intTe spune el, subli motivatia con$tientii $i motivatia incon$tientii 0 datii stabiliti'i ninid posibilitatea actelor voluntare rationale -, convingeTea noastrii este doar cd motivatia eon$tientd nu se extinde asupTa tuturor deciziilol' motTice. De minima non CUTat pmetoT. Dar ceea ce Tam'ine nemotivat pe de 0 paTte, i$i afla motivele

R. L. M u n roe, op. cito, p. 27. S. F l' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol. de fata. 7) "Determinism - scriu Rob e l' t S. ~ Woo d W 0 l' t h EiiMar y R. She en a n - is the belief or scientific postulate that all events in nature have their sufficient .causes. As applied to the human organism determinism means that every act or thought or emotion has its sufficient causes, though these may be very complex and difficult to disentangle because of the complexity of the organism and of the -environement. Freud believed heartly in determinism. He would not admit that any act "just happened" or that it was due to "free will" ... \Vhere there in no .conscious motive there must be an unconscious one" (ContempOTaTY Schools of Psychology, Methuen & Co Ltd, London, 1955, p. 274). 8) S. F l' e u d, op. cit. 9) Horace B. English, Ava ChampncyEnglish, A. Comploehensive Dictionary of Psychological and Psychoanalytical TeTms, David McKay Co., New
5)

6)

York,

1964, p. 417.

la alUi sur sa, in incon$tient, incit rezulta ca determinismul psihic apare fara solutie de eontinuitate" 10). Determinism-ul intrapsihie care se atribuie, pe de alta parte, conceptiei psihologice a lui Freud, este fie nascocirea unoI' detractori, fie 0 iluzie de interpretare, cind nu este pur ~i simplli preluarea necritica a nascocirii sau a iluzieL In primul rind este necesar, ~i posibil, sa clarificam faptul ca conceperea unui determinism intrapsihic nu reprezinta un fapt scanda10s pentru ~tiinta, pasihil de incriminari dezonorante, cum inca se mai considera. Pentru aceastaclarificare sa apelam la serviciile unui filozof roman contemporan, care se ocupa de mai bine de doua decenii de problema determinismului in ~tiinta ~i ale carui cercetari sint unanim apreciate. Acest £ilozof, 1. T u d 0 s e s c u, porne~te de la premisa ca definitia conceptului de cauzalitate nu se poate limita la cuprinderea relatiilor cauzale tranzitive. Cauza ~i efeetul nu se gasesc numai in raporturi de tranzitivitate, ci ~i de imanenta. Actiunea nu trebuie conceputa numai ca interactiune cu altceva, ci in primul rind ca interaetiune eu sine. "Sinteza imanentei $i tranzitivitiItii 'in determinarea fenomene1or - conchide 1. T u d 0 s e s e u - poate oferi temeiul definirii eauza1iti'itii ca raport de necesitate genetica atit intre sisteme, cd $i in sistem. Ca'uza $i efectul nu ne apar in aeest eadru numai ca extremitati ale unei relatii genetiee polare, ci ~i ca moduri eorelate de manifestare, (aetiva ~i pasiva) ale aceluia$i sistem. Daea notam cauza cu A ~i efeetul cu B, definirea caue" zalitatii va trebui sa ia in consideratie doua cazuri posibile : a) relatia cauzala de 1a A la B, cind A ~i B apartin unoI' nivele sau sisteme Sl ~i S2 diferite, ce S2 succed spatio-temporal potrivit schemel :

b) relatja schemei:

cauzala de 1a A la B, cind A' ~i B apartin

aceluia~i sistem Sl potrivit

(A ,'--;' B)::; Sl . II
Primul model semnifica 0 relatie cauzala intre doua elemente apartinind unor sisteme diferite, aflate in raporturi de coorclonare, iar al doilea model semnifica o relatie cauzala intre doua elemente sau sectiuni ale aceluia~i sistem, elemente aflate in raporturi de subordonare fata de sistem./ / Mentionam ca primul model (cel tranzitiv) al cauzalitatii S2 conserva ca un model de cauzalitate univoca,. iar eel de al doilea model (eel imanent) se struetureaza ca un model de cauzalitate biunivoca. Aceasta pentru ca termenii A ~i B sint fiecare in parte ~i cauza ~i efect" activ ~i pasiv. De un de rezulta ca modelul cauzalitatii imanente este configurat in fapt de schema : (A ~ B) ::; 51 . 1/ (tranzitivii ~i;

Intrucit clefinitia cauzalitatii implica ambele tipuri de cauzalitate imanentii), inseamna ca va fi moddata cuprinzator de schema:

[A::; Sl--to

B ~ A2J + [(A;-- B) ~ SlJ"lll.

1. T u d 0 s e s c u mai arata ca, pretutindeni !?i intotdeauna, la orice nivel dE' structurare a materiei, ambele tipuri de cauzalitate actioneaza corelativ, cu preponderenta unuia sau a celuilalt, in functie de gradul de complexitate structurala ..

S. F I' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol de fata. 1. T u d 0 s e s c u, DeteTminismul $i $tiinta, Editura :;>tiintifiea, Bucure!?ti" 1971, pp. 79-80.
10)

11)

30

A~adar, determinismul intrapsihic (sau imanent, sau endopsihic, sau intranu reprezinta 0 aberatie din punct de vedere :;;tiintific :;;imozofic. Fenomenul exista ca atare fii inca preponderent la sisteme de .felul omul'ui, iar psihologiei, indeosebi, nu i s-ar putea interzice sa se. ocupe in mod special de acest tip de determinism (sau de cauzalitate). Numai ca Freud nu s-a limitat, totU:;;i, la aceasta forma a determinismului. Visele, arata el, intre altele, au nu doar cauze incon:;;tiente; ci intotdeauna se poate pune in evidenta :;;i 0 cauza exterioara, un eveniment diurn (exeitatie exterioara) care precede visul :;;i-i furnizeaza explicatia, fapt deosebit de qorde stabilit mai ales la copii. Darpe masura ce "aparatul psi hie" se c1ezvolta, avind a organizare complexa, ca la individul adult, pot interveni :;;i "excitatii pslhice" (interioare), neinsotite de un complement din afar a 12). Inetiologia nevrozelor, de asemenea, se disting :;;i factorii constitutionali favorizanti, dar rolul declanfiator il are invariabil, un tra'umatism de origine externa, cu radacinile in reIatii interumane. Toate cazurile morbide analizate C:2 Freud pun cauzale,' cit :;;i autoraporturi cauzale, realizind un in evidenta atit heteroraporturi model de cauzalitate biunivoca, in sensul ca uneori constitutia ereditara are primul cuvint, cauzind conflicte cu mediul (traumatizante) care la rindul lor amplifica dificultatile interiaare, pe ciud alteari startul n da un eveniment neferieit din exterior care pune in dificultate un angrenaj psi hie debil, alienabil. Bineinteles, ca uneori centrul de greutate se va depIasa de la tranzitivitatc ia imanenta, pe 0 rul,a complicata, pel1dinte de factori biolog-iei, psihologici :;;i sociali, a:;;a cum se manifesta ace:;;tia in inc1ividualitatea concreta a celui care traie~te conflictul ell mediul :;;i implicit conflictul intrapsihic, care urmeaza inexorabil primului, putindu-l depa:;;i pe toate dimensiunile, "Originea unui simptom - spune Freud sistemic!) Be reduce deci la stimuli din exterior, care au fost in mod neceSClr con~tienti la un moment clat, dar care apoi at. devenit inconfitienti ca urmare a amneziei. Scopul si'mptomului, tenclinta sa, este insa, dimpotriva, in toate cazurile, un proces endopsihic care la un moment dat a putut deveni con,)tient, dar care. tot a$a de bine' poate ramine scufundat in inconfitient. Dar put in intereseaza caamnezia pe care se intemeiaza simptomul, cum eBte a voalat originile, adica evenimentele cazul isteriei; scopul, tendinta simptomului, scop fii tendinta care inca de la' in-ceput au putut fi inconfitiente, - ele sint acelea care determina dependenta simpde inconfitient, atitin nevroza obsesionala, cit ,)i in isterie" 13). Ni se tomului of era :;;i 0 schema didactica a ceea ce Freud denume:;;te "ecuatia etiologidi a nevrozelor" H), e1aborata cu mult -mai inainte ca Kurt Lewin sa-:;;i fi facut cunoscute

"ecuatiile"

sale.

B. F. Ski n n e 1', care il critica pe Freud pentru ca nu este behaviorist suti 1a suta, face observatia, demna de luat in seama, ca Freud chiar :;;ipentru capricii caUla determinanti externi, luindu-:;;i sarcina de a explica in sens determinist chiar :;;i "comportamentul determinantului interior" ("the behavior of inner determiner"). "El a Nicut acest lucru - scrie B. F. Ski n n e l' - punind in evidenta
cauze externe pina atunci neobservate, tinind de mediu sau de geneza individu111.1... Aceasta l-a dus la reprezentarea fiecarui lant cauzal, pe care I-a descoperit, ca 0 serie de trei evenimente. Un fapt de mecli11., cel mai adesea legat de cop ilaria individului, care 1.fii are efectul sa'u asupra aparatul11.i mintal intern care, la rindu-i, produce manifestarea de comportament sau simptomul. Faptul de mediu, starea sau procesul psihic, simptomul comportamental acestea sint cele

12)
1:J)

S. F

l'

e u d, Introducere
p. ~5U.

in psihanalizi'i,

in vol. de fata.

Ibidem,

H) Ibidem,

p. 303. 31

trei verigi ale lantului cauzal la Freud 15). Privind schema lui Freud, observam ca Ski n n era simplificat, totu~i, lucrurile: el a omis 0 a patra veriga, cea care reprezinta evenimentul traumatic actual, pierdut din vedere de majoritatea critieilor sau comentatorilor grabitL . Dupa cum vedem, ne aflam In fata unui tablou complex al cauzalitatii la Freud, departe de formula behaviorista S-+ R, pe care i-o atribuiau A 1'10 W ~i B l' e n n e r. Ne vom face 0 idee inca ~i mai completa despre formula complexa a determinismului la Freud, luind cunostinta de urmatorul text cu totu1 remareabil, din mai multe puncte de vedere : "Cit despre factorul e.rtern, acesta consista in pn.:siunea e.rercitatd de educatie, care se face purtiitorul de cuvint al cerintelor mediului civilizat $i a carei influenta este dupd aceea inlocuita prin actiunea directd chiar a acestui mediu. Civilizatia n-a putut Iua na$tere $i nu s-a putut dezvolta decit gratie renuntarii la satisfacerea anumitor trebuinte, $i en cere ca toti aceia care, in flu.rul generatiilor, Val' sd profite de avantajele vietii civilizate, sa renunte la rindu-Ie la satisfacerea anumitor instincte jG). In cursul vietii individuale are loc 0 neincetata transformare a presiunii e.rterioare in presiune interioara. Datoritii .influentei permanente a mediului civilizat, din ce in ce mai multe inclinatii egoiste se transforma in inclinatii sociale, ca urmare a cumuliirii elementelor Eros-ului. In sfir$it, putem admite ca orice presiune interna a ciirei actiune se manifestd in cursul evoZutiei umane n-a fost initial, adica la inceputul istoriei umane, dedt o presiune e.rternd. Oamenii care vin astdzi pe lume aduc cu ei 0 anumita predispozitie de a-$i transforma inclinatiile egoiste in inclinatii sociale, predlspozitie care face parte din structura pe care au mO$tenit-o $i care opereazd aceasta transformare nu in virtutea unei predispozitii ereditare, ci sub presiunea factorilor e.rteriori. Astfel ca fiecare individ s·ufera nu numai influenta mediului sau civilizat actual, ci $i pe aceea a mediUm' in care au trait inainta$ii sai" F). Se desprinde din aeeste rinduri 0 conceptie determinista mult diferita de mecanicism, eu ee"te elemente de interactiune dialectica, intersistemica ~i intrasistemica, amintindu-ne de coneeptul de cauzalitate reciproca dezvoltat de F l' a n e isH a 1b wac h s 18). Totadata', i?i nu numai aici, ci in 'tntreaga sa opera, Freud carelc'aza cauzalitatea cu structura ~i structura cu interactiunea (dei?i n-o face explicit), impunlnd ideea de continuitate genetica, de conexiune a structurilar ~i a substructurilor in sens determinist-cauzal, pe un model care ni S2 sugereaza a fi spiraloid. In plus, 1. T u d 0 s e s c u semnaleaza la Freud 0 corelatie a conceptelar de structura ~i finalitate, scriind : "Orientate pe acest faga:?, cercetarile de analiza structuraia ar putea, intTe altele, oferi prilejul intemeieTii unei e.rplicatii cuprinziitoare, CClre sa deschida $i 0 peTspectiva asupra viitorului, perspectiva intrevazuta de aUfel pc temeiurile

is) B. F. Ski n n er, Critique of Psychoanalytic Concepts and Theories, in "The Scientific Monthly", 5, 1954, p. 302. iG) CInd, deci, imaginindu-~i un a$a-zis "mod de existenta nonrepresiv", Her bel' t Mar c use predica "liberarea trebuintelor instinctuale :;;i a satisfactiilor ramase pIna acum tabtl sau refulate" (Eros et Civilisation. Contribution Ii Freud, Editions du Minuit, Paris, 1963, p. 10), el nu are dreptul sa se erijeze in disci pol a1 lui Freud sau in continuator al san. A sa "reinterpretare a cQnccptiei teoretice a lui Freud" (ap. cit., pp. 16-17) nu este decit 0 vasta opera de denaturare vulgara, iar acela care pretinde a face 0 eritica a revizionismului neo-freudian, nu-i el insu~i mai putin, ~i poate nici mai mult, deeIt un revizionist situat pe pozi\iile omului preistoric al cavcrnelor. 17) S. F l' e u d, Considerations actuelles sur la gueTre et sur la mort, In Essais de psychanalyse, Payot, Paris, 1967, p.p. 244-245. 18) ]\1a r i 0 Bun g e, F. Hal b wac h s, T h. S. K u h n, J. Pia get, L. R 0 S 2 n f e 1d, Les theories -de Ia causalite, P.U.F., Paris, 1971, pp. '71-76.

32

finalitatii inca de Freud" 19). Remarca e1ogioasa care, dupa parerea noastra, s-ar potrivi in primul rind lui Al f red Ad 1e r fii ~co1ii sale de "psiho1ogie individuala", dar care nid adresati:i freudismului nu este deplasata .. Un element esentia1 a1 conceptiei. freudiene despre determinism este notiunea de supTadeterminare, reluata mai tirziu de Louis Althusser, in studiile sale structu· raliste. Freud Insu~i a pre1uat-o, cu siguranta, de la W. W u n d t, despre al carui principiu aZ cauzeZor compZexe se vorbe~te inca in Zur Psychopathologie des AlltagsZebens 20). Wundt insista asupra faptului ca, in anumite cazuri, se intimpla mari dificultati in stabilirea categoriei in care trebuie trecuta 0 tulburare data, IncU mai conform cu adevarul ar fi sa Be atribuie aceasta tulburare actiunii simultane ;;;i combinate a mai multor cauze 21). Schema freudiana mentionata de noi este, de al1£el, construita pe principiul complexului cauzal. Nu este Insa mai putin adevarat ca Ul'lii psihanali~ti, din dorinta de a descopeti "cauze ultime", deroga des de 1a acest principiu. Charles de Montet denunta 0 astfel de derogare la psihanalista elvetiana Ray m 0 n d e de Sa u s sur e care, In l'EncephaZe (8, 1924), analiza cazul unui tinar obsedat, analiza efectuata prin prisma unei cauze unice de ordin prep onderent endogen. Socotind naive astfel de ,explicatii care ignora "complexitatea vie" a fenomenelor, de Montet se ralia la reZativismul psihologic, axat pe notiunea de "Esentialul este spune de M 0 n t e t - ca ansambl'ul conditiilor probabilitate. care determina comportamentul nU poate fi redus nici Za un. singur mobil, nici la o pluralitate de mobiluri, nici in sfir$it, la cutare tendinta sau cutare instinct, luate decurge in mod necesar din persistenta in prezent a tuturor izolat. Comportamentul

momentelor 9i a tuturor factorilor trecutului (cauzele organice 9i psihice constituind o unitate, 0 stare totala nedeductibila); aceasta interdependenta se manifesta nu numai in interiorul individului, ci 9i in afara lui, deoarece individul exercita 0 influenta, de exemplu, asupra mediului sau social, provocind aici prin comportamentul sau reactii 9i raspunsuri particulare, pline de consecinte, in continuare, pentru propria sa conduita 9i conceptie despre viata" 22). Dupa parerea noastra, Freud n-a ajuns niciodata la 0 astfel de conceptie a determinismului probabilist, care implica 0 multitudine de variahile interconexate 9i iJ:1tercurente, cu determinatii statistice, Intrudt el a fost mereu (:a 9i fascinat de ideea transmisa de 'H e 1 ill h 0 1t z, a reducerii fenomenelor naturale la forte simple 9i 1a cauze ultime. Clnd Norbert \Viener, deci,. crede a gasi la Freud elemente de indeterminare 9i de probabilitate, probabil ca are in vedere in primul rind implicatia componentei irationale in conduita 9i gindirea oamenilor, genera to are de actiuni imprevizibile 23). Desigur, in opera lui Freud exista numeroase teze care ar putea servi drept baza unoI' opinii ca aceea exprimata de Nor b e r t \V i en e r, mai ales daca se iau in consideratie 9i rationamentele probabiliste neexplicite, cuprinse in analiza cazurilor concrete. "Ar fi 0 eroare - citim, de exempZu, in Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse - sa se creada ca 0 $tiinta nu se compune decit din teze
riguros demonstrate $i nu ar avea noima sa pretindem acest Zucru. 0 astfel de exigenta este apanajul acelor temperamente care alearga dupa autoritate, cautind sa substituie catehismului religios un altul, fie el $i $tiintific. Catehismul $tiintei nu cuprinde dedt putine propozitii apodictice, majoritatea afirmatiiZor sale prezentind

L T u d 0 s e s c u, op. cit., p. 189. Terminata de Freud in 1901 carte a este editata In 1904 (Kharger, Berlin). 20) W. W u n d t; Volkerpsychologie, 1900, 1. Band, pp. 371 9i urm., apud S. F r e u d, Psihopatologia vietii cotiediene, In vol. de lata. 22) C h a r 1 e s . de M 0 n t e t, Le relativisme psychologique, F. Alcan, Paris, 1926, p. 21. 23) Vezi N. Wi e n e r, Cybernetiq'ue et societe, Union Genera1e d'Editions, Paris, 1962, pp. 10-11.
19) 20)

.3 -

cd. 404

33

numai anumite grade deprobabilitate" 21,). In astfel de asertiuni este, fnsa, vorba mai curind de relativismul adevarurilor ~tiintifice, dedt de 0 viziune probabilista asupra desfa~urarii fenomenelor realitatii, de admiterea jocului dialectic dintre necesitate ~i intimplare. In mare, Freud ramine la ideea determinismului absolut.

7. Instinctul

co structura

determinanta,

dor

~i determinate

Afirmatia lui Will i a m Jam e s, ca omul poseda 0 garnitura de instincte "mal numeroase ... decit a tuturor celorlalte mamifere, inclusiv maimuta" 1), a dus In cele din urma, in jurul anului 1924, dupa cum ne raporteaza How a I' d H. Ken elleI', la intocmirea unei liste care inventaria nu mai putin de 6000 de instincte umane. Un veritabil "monstru statistic", Aceasta situatie incredibila a pus la ordinea zilei redefinirea instinctului, prin care James intelesese 0 activitate care realizeaza scopuri neprevazute dinainte, datorita unei coordonari de acte care nu "este rezultatul educatiei, precizind : "Este ca 0 functie care determina structura anatomicii a animalului" 2). Pe baza acestei definitii erau inglobate in sfera instinctului ru:;;inea, frica de intuneric, curiozitatea, jocul, instinctul matern ~i patern, dar ~i "instinctul" de proprietate, modestia, simtul igienic ~i multe altele. Definitia data mai tirziu de etologistul N. Tin b erg e n ("mecanism nervos organizat ierarhic, sensibil la oanumita pregatire, declan~are !Ii dirijare a impulsurilor de origine interna ca ~i externa, :;;i care reactioneaza la aceste impulsuri prin mi:;;carl coordonate care contribuie la conservarea individului !Ii a speciei" 3) nu este nici ea in masura sa puna ordine in acest domeniu. De aceca Ken dIe l' propune patru criterii dupa care sa se acorde calitatea de instinct unui act de comportament: 1) activitate complex a ; 2) structura rigida; 3) se manifesta inainte ;;i in afara de arice invatare ; 4) apartine intregii specii 4). Conceptul freudian de instinct (in expresie originala der Trieb = instinct, pornire, inclinatie, impuls, imbold, forta vegetativa) este unul din cele mai controversate din intreaga psihanaliza 5). Francezii n traduc adesea prin "pulsion'" englezii prin "drive" (energie, forta, imbold, stimulent), dar se fac :;;i diferentieri abstruse, se prop un modele reinterpretative, reformulari neurofiziologice ~i cauzaliste. Starea de confuzie era marita de 0 dec1aratie ambigua a lui Freud insw;;i, In Neue Folge "der Vorlesungen zur Einfilrung in die Psychoanalyse (1933) : "Teoria instinctelor este, ca sa spunem a:;;a, mitologia noastra. Instinctele slnt fiinte mitice superbe In indeterminarea lor. In munca noastra nu Ie putem neglija nici 0 clipa, ~i totu~i niciodata nu sin tern siguri ca Ie vedem !impede" 6). Intr-o etapa inca timpurie a dezvoltarii teoriei psihanalitice (Triebe und Triebschicksale, 1915), bazindu-se pe investigarea c1inica a tulburarilor psihice ca sursa principala de cuno:;;tinte, Freud definea instinctul ca pe un stimul venit din interiorul organismului, din fata caruia nu este posibila retragerea, satisfacerea sa avind

S. F I' e u d, Introducere in psihanalizii. W. Jam e s, 'Precis de psychologie, Marcel 2) Ibidem, p. 521. 3) N. Tin b erg e n, The Study of Instinct, p. 112. 4) How a l' d H. Ken dIe 1', Basic Psychology, New York, 1963, pp. 246-247. 5) 1. G. S a l' a son, Personality, J. Wiley & p. 33. 6) Apud M a u I' ice Be n ass y, Theoriede op. cit., p. 36.
24)
1)

Riviere Ed., Paris, 1932, p. 352. Clarendon Appleton Press, Oxford, 1958, Crofts, 1966,

- Century

Sons, New York, London, l'instinct,

in S. Nacht, Paris,

34

un caracter imperios. "Nu $tim - scria el, mentinindu-se in cadrele unei cercetari cu mijloace psihologice - daca acest proces este de natyra strict chimica sau daea poate sa corespunda $i unei liberiiri de aUe forte, de exemplu mecanice. Studierea forte lor pulsionale depa$e$te terenul psihologiei; cu toate ca faptul de a fi generat de 0 suna somatica este elementul absolut determinant pentru instinct, el nu ni se face cunoscut in viata psihica d(?cit prin scopurile sale"J) In afan'i de scap, care consUl intr-o satisfacere a unei trebuinte ~i duce la suprimarea starU de tensiune, a aHa caracteristica a instinctului este obiectul sau, adica mijlocul prin care i~i atinge scopul. De~i Freud admite ca legitima intrebuintarea termenilor "instinctul jocului", "instinctul de distrugere", "instinctul gregar" etc., el propune ca toate instinctele sa fie grupate deocamdata in doua categorii : instinctele eului (sau de autoconservare) ~i instinctele sexuale, motivind aceasta diviziune prin faptul ca "biologia ne invata ca sexualitatea nu poate fi a~ezata pe acela~i plan ell celelalte functiuni ale individului, deoarece tendintele sale depa~esc individul ~i au drept scop producerea de noi indivizi, adica conservarea speciei" 8). Destinul instinctelor este triplu: satisfacerea imediata (descarcarea pulsion ala), refularea (insotita de dezvoltarea unoI' formatiuni de substitutie, de simp tome morbide) ~i sublimarea (canalizarea intr-o activitate derivata, investitia de energie fiind deturnatapentru creatia artistic a, ~tiintifica sau pentru alte activitati de ordin social superior). In Jenseits des Lustprinzip (1920), instinctul este vazut ca "expresie a unei tendinte inerente oriciirui organism viu $i care il impinge sa reproduca, sa restabileasca o stare anterioara la care a fost obliga#isa renunte, sub influenta forte lor exterioare perturbatoare; expresia unui fel de elasticitate organica sau, daca preferati, a unei inertii a vietii organice" U). Pe baza un or exemple din viata animalelor (pe~ti, pasari), Freud remarca determinismul istoric al instinctelor. Instinctele "organice" nu sint dedt factori de conservare, istoriee~te dobinditi, exercitindu-se in conditii de me diu invariabile. Pin a aici nu este nimic de obiectat. Freud risca ins a 0 ipoteza speculativa, construita pe un sofism : "Dadi admit em - spune el - ca pe un fapt experimental care nu comporta nici 0 exceptie, ca tot Ceea ce este viu se intoarce la starea neorganica, moare din motive interne, atunci putem spune: scopul spre care tinde intreaga viata este moartea; $i invers: ceea ce nu este viu este anterior a ceea ce este viu" 1lif. Eroarea lui Freud este a·ici, credem, aceea de a fi atribuit finalitate unui fen omen de degradare, de destructurare ~i de cad ere, pe dnd finalitatea este caracteristica sistcmelor vii in ascensiune. Daca scopul vietii este moartea, pentru simetrie logica ar fi trebuit sa ni se arate ~i care este scopul mortii 11). Dupa parerea noastra, problema nu poate fi solutionata in termenii finalitatii, fara a se cadea intr-un cerc vieios. Vazind de asta data in instincte mai ales latura conservatoare ~i de echilibrare ~i mergind pe aceasta pista "in extremis", era ine-

7j S. F l' e u d, Triebe und Triebschicksale, in GesammeZte Schriften, V. Band, pp. 448-449. 8) Ibidem, pp. 450-451. 9) S. F l' e u d, Jenseits des Lustpr{nzips, p. 226. 10) Ibidem, p. 228. 11) ,,0 evolutie - spune J. Pia get - poate avea un caracter dirijat fara a fi citu~i de putin finalizata. Exemplu : evolutia entropiei in fizica. Cre~terea progresiva a entropiei este un model de evolutie dirijata, in care nu se gase~te nid o urma de finalitate ... Chiar in domeniul psihologic, ~i probabil ~i sociologic, un de problema se pune cu totul altfel dedt in fizica, intrucit aici putem considera con~tiinta care i~i asuma scopuri, ma intreb daca finalitatea nu este intotdeauna reductibila la 0 directie ea insa~i impusa de echilibrarea cresdnda a unei structuri" (Entretien sur les notions de "Genese et de Structure", Mouton et Co, La' Haye, Pans, HJ65). Pia get neglijeaza ~i el directia echilibrarii, de unde confuzia, tendinta respingerii finalitatii in genere.

35

vitabil
readuca

ca Freud
fiinta

sa ajunga
vie la

la concluzia

moarte" 12). Instinctele

opozitie mereu infrinta

acestei "finalitati"

ca "tntreaga viata instinctivi'i tinde sa sexuale, vitale, in schimb, fac 0 absolute, care este moartea. "Eliminarea

substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, 'intr-o anumita masura, separi'il'ii dintre soma $i plasma germinativa. Tocmai de aceea stare a care urmeaza satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferi-oare moartea urmeaza imediat procreatiei. Aceste fiinte mol' dupa ce au procreat, pentru ci'i dupa eliminarea Eros-ului prin satisJacfie, moartea i$i mascheaza libertatea de actiune $i nU mai inWne$te obstacole in realizarea planUlilor sale" 13). Sintem

mereu lapunctul de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fara a gasi nici un raspuns valabil. "Scopul" vietH fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0 reciproca fiind in acest caz inca ~i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul are logic a sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd. Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vedere 0 aventura pur specu1ativa in labirintu1 unei teorH bio1ogico-filozofice obscure, aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care Freud 11 citeaza copios cu 1ucrari ca Uberdie Dauer des Lebens (1882) ~i Uber Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-1 duca la ultima sa expresie, ca intr-un joc intelectual dezinteresat. La UTI- moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se scuze pentru aceasta copilarie; "AI' putea fi intrebat daca, $i in ce masuTa, adeT
eu insumi la aceste ipoteze. Voi Taspunde: nu adeT mai mult dedt a$ cauta Sa obtin pentTu ele adeziunea, credinta altom, Sau, mai exact: n-a$ putea spune in ce masura credo Mi se pare ca nu trebuie Sa facem sa inteTvina aid factorul afectiv. Te poti abandona unui rationament, urmaTindu-i deTularea pina la limita extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tlinfifica ... Recunosc ca cea de a tTeia etapa a teoriei instinctelor, in care ma ap,gajez aici, nu poate pTetinde la aceea$i certitudine ca prime Ie doua" H).

,. Ajun~i aid, am putea in continuare sa nu mai dam nid 0 atentie unei teorH in care nici autoru1 ei nu are incredere !ii din care diferiti ideologi au biitut cu zel monedii falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptH, de regUla de esentii retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic !ii ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nki in profunzime !ii nici in inedit, nici in adevar !ii nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels a spus, cu cUeva decenH inaintea sa, pe tema vietH ~i a mortii. "Nici 0 fiziologie scrie En gel s - nu este consideratii iitiintifica daca nU concepe moartea ca pe dacii nU concepe cii Un moment esential al. vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953),
nega1ia vietii este cupTinsii esential in viata 'insii$i, astfel ca viata este inteleasa. totdeauna in raport cu rezultatul ei necesaT pe care-l contine permanent 'in gerasupra mene moaTtea. Caci numai la aceasta se l'educe conceptia dialecticii vietii. Insa pentru cine a 'inteles aceasta s-a ispTavit cu orice vorbarie despre nemUTiTea sufletului. MoaTtea este sau descompunerea corpului oTganic, caTe nu lasa in ufma lui nimic, in afara componentelor chimice care au format substanta lui, sa'll lasa in urma lui un principiu de viata, care este mai .mult sau mai putin identic cu sufletul $i caTe supravietuie$te tuturor oTganismelor vii, nu 11umai omu-

S. F l' e u d, Jenseits des Lustprinzips, p. 229. S. F l' e u d, Das Ich und das Es; p. 392. H) S. F l' e u d, Jenseits des L'llstprinzips, pp. 251-252. (Prima teorie a instinctelor, despre care vom discuta mai departe, se refera la largirea notiunii de sexualitate; vezi!ii M a U l' ice Ben ass Y. Theorie de l'instinct, p. 8).
12)
13)

36

lui. A$adar, aici este suficient sa ne Ziimurim pur $i simplu, cu ajutorul dialecticii, asupra naturii vietii $i mortii pentru a 'inZiitura 0 superstitie straveche. A trai inseamna a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui Freud care, desigur, :in calitatea sa de materialist ~i ateu, a inte1es prea bine ca s-a ispravit cu orice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa, mai departe. Socotind ca inc6n~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a, constituie principa1u1 factor de determinare endogena a comportamentului (structurd determinantd) ~i postulind :in ace1a9i timp atrofierea programatidi a vietH instinctive a individului, Freud ad mite a prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzala asupra cauzei, imprimindu-i acesteia anumite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat). Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la un asemenea rezultat? Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Wi 11i a rn: Jam e S stabile~te doua legi de varia tie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instincte10r de catre deprinderi, ~i (b) 0 lege a caducitatii, care prevede ca un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde consecintele: daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima, el este dub1at de 0 deprindere care :ii supravietuie~te, pre1ungindu-i reactiile; :in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu ~i-a putut crea 0 deprindere complementara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar far a a instinctual se mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul afla sub contro1ul factorilor de mediu. Fara solicWiri adecvate din exterior instinctul se stinge, ca un reflex condition at mirecare (ceea ce $i a fost, far a indoiala, altadata, in istoria speciei respective, :inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereclitara). J. Jay n e s a imaginat un simplu 9i ingenios aparat, cu ajutorul cihuia a demonstrat ca puii de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea unui cub de mucava verde, care este pus in mi9careprintr-un dispozitiv mecanic, daca sint expu9i acestui stimul in primele 54 de ore de 1a ie$irea din gaoace (vezi fig. 3). Zece ·zile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de9i mai rar $i nu aUt de staruitor. Puii expu$i aceluia9i cub mobil pentru prima oar a la vlrstade 11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei perioade critice in emergenta instinctului 9i, de asemenea, faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-pi~aff17). Intre instinct 9i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din . punct de vedere evolutiv,m- iavoarea invatarii. Analizind exeprimentul_de--mai-. sus, alaturi de altele similare (cu ciorLde. Canada, pui de broasca tesf(;sa marina etc.), How a r d H. Ken dIe r conchide ca este zadarnica incercarea de it interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau de factori de mediu. "A argumenta ca comportamentul instinctual este exclusiv Junctie de factorii ereditari ar fi tot at'it de ridical ca a atribui conditionarea exclusiv influentelor de me diu. Se $tie cd sistemul fiziologic al organismuiui, care este 'in mare masura determinat genetic, joacd un 1'01 important 'in dobindirea raspunsurilor conditionate. A t~intreba daca fie factorii de mediu, fie cei ere-

F. En gel s, Dialectica naturii, Editura Politic a, Bucure~ti, 19i6, pp. 269-270. W. Jam e s, op. cit., p. 531-535. 17) J. Jay n e s, Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior, 1. Development and Generalization, II The Critical Period, in "Journal of Comparative PhysiOlogical Psychology", 49, 1956, pp. 201-206; 50, 1957, pp. 6~10.
15) 16)

37

vitabil ca Freud sa ajunga la concluzia ca "intreaga viata instinctiva tinde sa f'eaduca fUnta vie la moarte" 12). Instinctele sexuale, vitale, in schimb, lac 0 opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" absolute, care este moartea. "Eliminarea substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, intr-o anumita masura, separarii dintre soma $i plasma germinativa. Tocmai de aceea starea care urmeaza satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferiuare moartea urmeaza. imediat procreatiei. Aceste fiinte mor dupa. ce au procreat, pentru ca dupa eliminarea Eros-ului prin satisfactie, moartea i$i mascheaza libertatea de actiune $i nu mai intilne$te obstacole in realizarea planul'ilor sale" 13). Sintem IDereu lapunctul de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fiira a gasi nici un raspuns valabil. "Scopul" vietii fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0 reciproca fiiud in acest caz inca i?i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul are logica sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd. Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vederc 0 aventura pur speculativa in labirintul unei teorii biologico-filozofice obscure, aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care Freud 11 citeaza copios cu lucrari ca aber die Dauer des Lebens (1882) ~i aber Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-l duca la ultima sa expresie, ca intr-un joc intelectual dezinteresat. La un. moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se scuze pentru aceasta copilarie: "A$ putea fi intrebat daca, $i in ce masura, ader eu insumi la aceste ipoteze. Voi raspunde: nu ader mai mult decit a$ cauta sa obtin pentru ele adeziunea, credinta altoTa. Sau, mai exact: n-a$ putea spune in ce masura cred. Mi se pare ca nu trebuie sa facem sa intervina aici fUctorul afectiv. Te poti abandona unui rationament, urmal'indu-i derularea pina la limita extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tiintifica ... RecUnOsc ca cea de a treia etapa a teoriei instinctelor, in care ma a:rz,g,ajez aici, nu poate pretinde la aceea$i certitudine ca primele doua" 14). ,. Ajun~i aici, am putea in continuare sa nu mai dam nici 0 atentie unei teorii in care nici autorul ei nu are in credere ~i din care diferiti ideologi au biitut cu zel moneda falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptii, de regula (Ie esenta retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic ~i ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nici in profunzime ~i nici in inedit, nici in adevar ~i nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels a spus, cu citeva decenii inaintea sa, pe tema vietH i;>i mortii."Nici a 0 fiziologie scrie En gel s - nu este considerata $tiintifica daca. nU concepe moartea ca pe un moment esential al vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953), daca nu concepe ca negatia vietii este cuprinsa esential in viata insa$i, astfel di viata este inteleasa totdeaunain raport cu rezultatul ei necesar pe care-l contine permanent in germene - moartea. Caci numai la aceasta se reduce conceptia dialectici1. asupra vietii. Ins a pentru cine a inteles aceasta s-a ispravit cu orice vorbarie despre nemurireasufletului. Moartea este sau descompunerea corpului organic, care nu lasa in urma lui nimic, in afara componentelor chimice care au format sUbstanpa lui, sau lasa in urma lui un principiu de viata, care este mai mult sau mai putin identic cu sufletul $i care supraviepuie$te tuturor organismelor vii, nu numai omu-

S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, p. 229. S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 392. 1~) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, pp. 251-252. (Prima teorie a instinctelor, despre care vom discuta mai departe, se refera la largirea notiunii de sexualitate; vezi ~i M a u r ice Ben ass Y. Theorie de l'instinct, p. 8).
12) 13)

36

lui. A$adar, aici este suficient sa ne lamurim pur $i simpZu, cu ajutoruZ dialecticii, asupra naturii vietii $i mortH pentru a inZatura 0 superstitie straveche. A trai inseamnd a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui

Freud care, desigur, in calitatea sa de materialist !ii ateu, a inteles prea bine ca s-a ispravit cu arice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa, mai departe. Socotind ca incon~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a, constituie principalul factor de determinare endogena a comportamentului (struc;;1 postulind in acela~i timp atrofierea programatica a vietH tura determinanta) instinctive a individului, Freud admitea prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzaZa asupra cauzei, imprimindu-i acesteia anuinite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat). Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la .un asemenea rezultat? Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Will i a in Jam e s stabile~te doua legi de variatie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instinctelor de catre deprinderi, !ii (b) 0 lege a caducitatii, care prevede di un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde consecintele : daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima, el este dublat de 0 deprindere care ii supravietuie~te, prelungindu-i reactiile; in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu !ii-a putut crea 0 deprindere complementara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar fara a mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se ana sub controlul factorilor de mediu. Fara solicitari adecvate din exterior instinctuZ se stinge, ca un reflex conditionat oarecare (ceca ce ~i a fost, fara indoia1a, altadata, in istoriil speciei respective, inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereditara). J. Jay n e s a imaginat un simplu ~i ingenios aparat, cu ajutoru1 caruia a demonstrat ca puE de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea unui cub de mucava verde, care este pus in mi~care printr-un dispozitiv mecanic, daca sint expu~i acestui stimul in primele 54 de ore de la ie~irea din gaoace (vezi fig. 3). Zecezile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de~i mai rar ~i nu aUt de staruitor. Puii expu~i aceluia~i cub mobil pentru prima oara 1a virsta de 11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei perioade critice in emergenta instinctului ~i, de asemenea, faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-prlal;P7). Intre instinct ~i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din punct de vedere evolutiv,in favoarea invatarii. AnaHzind exeprimentulJie-:-maisus, a1aturi de altele similare (eu eiorLde Canada, pui de broasca tes[;asa marina etc.), How a r d H. Ken dIe r eonchide ca este zadarnica incercarea de a interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau de factori de mediu. "A argumenta cd comportamentuZ instinctual este excZusiv
ereditari ar fi tot atit de ridicaZ ca a atribui conditionarea Junctie de factorii excZusiv influenteZor de me diu. Se $tie cd sistemuZ fizioZogic aZ organismuiui, care este in mare masura determinat genetic, joacd un roZ important in dobindirea rdspunsuriZor conditionate. A tt; intreba dacd fie factorii de medin, fie cei ere-

F. En gel s, DiaZectica natnrii, Editura Politica, Bucure~ti, 19i6, pp. 269-270. W. Jam e s, op. cit., p. 531-535. 17) J. Jay n e s, Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior, 1. Development and Generalization, IT The Critical Period, in "Journal of Comparative PhysiOlogical Psychology", 49, 1956, pp. 201-206; 50, 1957, pp. 6~10.
11»

16)

37

Fig. 3 ditari determinii caracterul comportamentului, este ca $i cum te-ai intreba dacil lungimea singurii, sau numai liitimea determina aria 'linui dreptunghi" 18) Ca arice manifestare fenotipica, arata l?i J. Piaget, instinctul este ininteligibil in afara interactiunii indisolubile dintre mediu l?i programarea ereditara. Nu exista instincte pure, iar tendinta vieW, pe palierele ei superioare; este de a elimina instinctele cu "logica" lor prea putin flexibil8,. Inteligenta va mOl?teni instinctul, reglarea progr~mata va face loc autoprogramarii creatoare."Dupa sfiirimarea instinctului - spune J. Pia gel -, 'incepe 0 nuua evolutie cognitiva, care porne$te chiar de la zero, pentru ca montajele 'inniiscute. ale instinctului au dispiirut $i pentru ca oridt de ereditare ar fi, sistemul nervos cerebralizat $i inteligenta 'in calitate de capacitate 4e a 'inviita $i de a inventa, activitatea care trebuie desfa$uratii este de acum 'inainle fenotipicd" 19). Atari conc1uzii ne certifica faptul ca proiectul esential al psihanalizei, care consta in transcenderea incon$tientului, in "desecarea" instinctelor (ca a mlal?tinilol' Zuydersee, dupa compal'atia memorabila a lui Freud), nu este 0 intreprindere utopica, ci 0 posibilitate confirmata de l?tiinta, l'ealizabila 0 data cu progresul societatii l?i al civilizatiei. Expeditiile teoretice ale lui Freud, dincolo de granitele pSihDlogiei, in antropologie, sociologie l?i etica, nu reprezinta doar 0 veleitate de om de l?tiinta dornic sa se afirme l?i in domeniile limitrofe, ci i:;;i au baza de plecare in programul reprezentativ al psihanalizei : transformarea fondului instinctual al omului, a naturii sale ani male, intr~o natura cu adevarat umana. "In general - spune E. Jon e s, unul dintre cei mai credincio~i discipolLai lui Freud se prezice cii dacd progresul fizicii va continua 'in ritmul actual, ornenirea va ajunge cU:Qnd in ~situatia copiilor care se joaca ..cu. pistoalele 'incarcate. In orice caz, este sifjur-ca puterea omului .a5upra lumii matei-fuTe,chiar at'it de inegalii cum este 'in momentul de JaW, a depa$it cu mult controlul omului asupra lui insu$i. Viitorul ne poate arata ca a dobindi acest control, a face tot atit de disponibil incon$tientul,cum este con$tiinta, va insemna in istoria omului 0 era la fel de importanta cum y, fost aceea a aparitiei con$tiintei. Scopul psihanalizei este de a face posibil acest Iucru" 29). Acest scop a determinat pe psihanali~ti sa-,;;1 caute aliati printre celelalte i?tiinte. 0 epoca de incurajare fara precedent a cercetarilol- intel'disciplinare n-ar mai tl'ebui sa condamne cu u:;;urinta tendinta spre multilateralitate a lui Freud ~i a psihanalizei.

How a r d H. Ken dIe r, op. cit., p. 250. J. Pia get, Biologie $i CUlWa$tere, Editura Dacia, Cluj, 1971, pp. 383-384. 20) E. Jon e s What is Psychoanalisis?, International Universities Press, New York, 1948, pp. 107-108.
18) 19)

38

Jean Jacques Rousseau eredea di omul este bun de la natura, societatea fiind ace:ea care n eorupe ~i-l degradeaziL Freud, dimpotriva, este eonvins ea omul se prezinta eu un fond natural defieitar (in raport eu noul sau rol .existential, am spune) ~i ea numai 0 societate echitabila if poate ridica pe 0 treapta mai inalta a scarii umane. In conceptia sa, cali tate a de om nu se mo~tene~te, ci se dobinde~te. Aceasta nu reprezinta nicidecum 0 denigrare a speciei umane. "Departe de noi - spune Freud - intentia de a nega tendintele nobile ale naturii 'umane ... Daca insistam asupra a ceea ce este rau in om, este numai pentru ca altii nu vad deloc acest aspect, ceea ee nu amelioreaza eu nimie natura omeneasea, ci doar 0 face de neinteles. Numai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem $ansa de a gasi formula care sa exprime e:raet raporturile existente intre eeea ce este bun $i ceea ce este rau in natura umanii" 21). Cind Freud constata reprimarea (necesarii) de catre societate a un or ins1:lncte, sau ingradirea lor, e1 nu Ie deplinge deloc, w;;a cum, intelegind superficial lucru:rile, au facut-o san 0 mai fac ~i astazi unii epigoni freudi~ti. "Noi am aratat spune e1 - ca. presiunea exterioara. pecare educatia $i mediuZ- ie exercita asupra (}Tnului au drept efect sa. contribuie la orientarea vietii instinctive spre· bine, Javorizind trecerea de la egoism la altruism22). In numele acestui idealumanist, Freud critica vehement orinduirea burgheza, care cu1tiva ipocrizia, dezinteresindu-se de fapt de radicala ~i real a transform are a omului in directia desavir~irii umanitatli acestuia. "Societa.tile noastre civilizate - scria el in 1932 -, care cer o conduita. buna, fara a se sinchisi de tendintele care 'ii stau la baza, au obi$nuit in acest fel un mare numar de oameni sa se supuna, sa se conformeze eonditiilor lumil civilizate, fara ca natura lor sa participe la aceusta supunere" 23). eclor care, pe de aW't parte, idealizeaza societatile primitive, hedonica "stare de natura", Freud Ie raspunde prin aratarea dezavantajelor vietii salbatice. Cu toate ca civilizatia are neajunsurile ei, este de preferat "starii de natura". Nazuintele irationale de abolire a culturii, a civilizatiei, sint expresia miopiei ~i ingratitudinii unor grupuri neinsemnate 24). Naturismul idilic ~i reactionar nu poate gasi nici 0 baza teoretica in freudism, ~i nici anarhismul individualist, decit cu pretul unoI' mistificari grosiere, in maniera acelora fiicute de suprareali~ti ~i respinse ~u hoti't2'ire de Freud 2:;). Cultul libertatyi individuale arbitrare nu are asentimentul lui. Dimpctriva, el Ii den1011streaza irationalitatea. "Dezvoltareacivilizatiei citim in Das Unbehagen in del' KUltur, 1930 - 'Ii impune (libertatii individuale, n.n.) restrictii $i echitatea cere ca de aceste restrictii sa nu fie scutit nimeni" 26). In fat a ratiunii ~l a axperientei, crede el, 11imc nu poate pina la urma rezista, a~a incH, avind incredere in ratiunea omului, in inteligenta sa, putem fi optimi~ti 27). Aparind idealul primatului inteligentei umane, contra revoltei oeuUa a instinctelor, Freud se pronuntii in acela~i timp pentru construirea unei societati rationale, care sa asigure 0 dreapta repartizare a bunurilor ~i care sa regleze in spirit justitiar raporturile sociale dintre oameni, anihilind agresivitatea 28), rapacitatea,

S. F r e u d, Int1'Oducere in psihanaliza, in vol. de fatiL S. F I' e u d, Essais de psychanalyse, p .. 246. 23) Ibidem, pp. 246-247. 2'.) S. F I' e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 442. 25) S. F r e u d, Scrisoare catre Stefan Zweig, in M a I' the Ro b e r t, La re'volution psychanalitiqtle, t. II, p. 252. 25) S. F l' e u d, Malaise dans la civilisation, Editions Denoel et Steele, Paris, 1934, p. 33. 27) S. F I' e u d, Die Zuicunft einer Illusion; p. 643. 28) Revue internationale des sciences sociales, UNESCO, v. XIII, 1, 1971, consaera intregul numar problemelor agresivitatii umane, subliniind exactitatea vederilor Iui F r e u d..
21) 22)

39

rivalitatea otraviUi de du~manie ~i ura etc. Deoarece, insista el, "pasiunile instinctive sint mai puternice decit interesele rationale, civilizatia trebuie si'i. faca totul pentru a stavili agresivitatea umana $i pentru a-i reduce manifestarile cu ajutorui: reactiilor psihice de ordin etic" 29). In vederea infaptuirii unei ordini sociale rationale a armonizarii intereselor individuale cu acelea ale colectivitatii ~i a biruintei fortelor vietii simbolizate de Eros, cu toate ca accentul il pune pe aspectele de ordin psihologic ~i etic, Freud nu exclude revolutia sociala ca forta determinanta a transformarii con~tiintei, nu se declara impotriva revolutiei. EI dovede~te o intelegere clara a raporturilor antagoniste dintre exploatatori ~i exploatati ~i arata ca este imposibil ca clasele oprimate sa adopte morala opresorilor, din moment ce vad inea un instrument de subjugare. "Cind 0 civilizatie - spune el n-a depa$it stadiul in care satisfacerea unei parti a membrilOl' ei este conditionata
altora, poate a majoritatii, cum este cazul oricarei civilizatii actuale, de la sine ca in inima oprimatilor cre$te 0 ura puternica impotrivCl' civilizatiei care se sprijina pe truda lor, dar din ale carei bunuri se imparta$esc atit de put in. Nu ne putem a$tepta sa gasim la oprimati 0 interiorizare a intersa nu recunoasca aceste dictiilor morale, deoarece ei mai curind sint inclinati interdictii, ei tind sa aboleasca insa$i aceasta civi]izatie, sa-i nege bazele pe care se sprijina (...) Inutil sa mai spunem ca 0 civilizatie care lasa neindestulat un numiir atit de mare din membrii sai $i ii duce la revolta, nu are nici 0 perspectivii. de a se mentine, $i nici nu 0 merita" 30). Aparator dintotdeauna al fericirii umane. de oprimarea

se intelege

Freud s-a apropiat mult de adevarata solutie a problemelor care-l preocupau pe plan social, preocupare f0arte fireasca pentru un om de ~tiinta interesat de determinismul fenomenelor psihicului uman, cu neputinta de izolat de fenomenele sociale. "Etica bazata pe religie - ciUm in Das Unbehagen in del' Kultur, care reprezinta 0 veritabila diatriba la adresa societatii capitaliste - agita promisiunqa unei lumi de dincolo mai bune. Dar atita timp cit virtutea nu va fi recompensatiir aici pe pamint, sint incredintat ca etica va predica in de$ert. De asemenea, mi se pare in afara de orice indoiala faptul cli 0 schimbare realii a pozitiei oarneniloT
fata de proprietate va fi in acest sens mai eficace decit orice comandament etic. Dar aceasta conceptie justa a sociali$tilor ar fi umbrita $i facutii fara valoare practica in eazul unei noi subaprecieri idealiste a naturii umane 31). Freud ne

atrage astfel atentia asupra faptului ca nu este p05ibila faurirea unui om nou, daca 5e ignora natura umana autentica,legile functinnarii d, mascate adcsea de cc.nvenientele sociale. Trebuie sa se ia masuri eficiente pcntru transform area. posibila, a acestei naturi, mergindu-se, sugereaza Freud, pina la dictatura democratica, ration ala. Societatea este realmente transformabila in masura in care ~i omul: este educabil ~i real mente educat 32). In termenii psihanalizei, ~i desigur in limitele ei, Freud pleda pentru un om demn de civilizatie, dar ~i pentru 0 civilizatie demna de om, vazind necesitatea unei organizatii de conducatori superiori, siguri ~i dezinteresati, care sa lupte pina la capat pentru realizarea acestui plan grandios, politic, social ~i pedagogic 33).

S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 48. S. F r e u d, Die Z'ukunft einer Illusion, p. 419. 31) S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 78. 32) S. F r e u d, Die Zulwnft einer Illusion, pp. 415-416. Avind in vedere anvergura gindirii lui Freud" Ideea sa clara in privinta determinismului social-cultural al psihicului uman, pe care culturali~tii americani n-au facut decit sa 0 amplifice, Pie r reF 0 u g e y roll a s arata ca "nu este exagerat sa. se spuna 9a.
29) 30)

Freud a jucat un rol capital freudienne, pp. 102-103).
33)

in procesul

de socializare

a psihologiei"

(La revolution.

S. F r e u d, Ibidem.

40

PSihi::mallza freudiana n-a emis niciodata pretentia de a se substitui in acest sens;; politologiei, ciea J:~i ofera serviciile sale speciale, care nu pot sa contravina in nici un fel idealului de om ~i de fericire faurit de marii gJ:nditori J:n domeniul socia~ lului. Civilizatia, pentru Freud, "desemneaza totalitatea actiunilor $i organizatiilor a caror instituire ne indeparteaza de starea animala a stramo$ilor nO$tri $i care urmaresc doua scopuri: protectia omului contra naturii $i reglementarea relatiilor interumane" 34). l\Iunca este, in conceptia freudiana, mijloc de fericire, daca este libera ~i ducela J:nflorirea aptitudinilor individului. "Simpla muncii profesionalii - spune· el :...a$a cum este ea la indemina orieui, poate juea .rolul atribuit in "Candide" eultiviirii noastre ... PosibiZitatea de a transforma componentele narcisiee, agresive $i chiar erotiee ale energiei psihiee 'in munea profesionaZii $i in relatiile sociale pe care ea Ie implicii, ii dii muncii 0 valoare eu nimie mai prejos decit aceea de a-i fi indhidului indispensabilii pentru mentinerea $i justificarea existen{ei sale in societate. Daca este libel' aleasii, orice meserie devine izvor de bucurii deosebite" 25). In aeest fel Freud, eu spiritul sau realist, adversar al escatologiilor, ne dezvaluie J:ntreaga dificultate a operei de transformare a naturii umane, dar ~i intreaga sa mi'tretie. Metoda freudiana, observa cu patrundere I g ()r Car u s 0, este ponderat optimista cu privire la dezvoltarea con~tiintei ornului, dar J:n acela~i timp este "Un m:ertisment impotriva oriciirui optimism total, care neaga con-· tradictiile prezente sau viitoare" el(i). Observatie care atrage J:nca 0 data atentia asupra greutatilor pe care Ie are de J:nfruntat omul J:n directia propriei sale perfectionari, a socializarii instinctelor, a progre~ului In general.

8. De

10

incon~tient

10

con~tiinta

Ca un soi de compensatie pentru exagerarile psihologiei starilor de con~tiinta,. care ignora total fenomenele psihice subliminale (J 0 h n S t u art Mill, de exem~. plu, de clara ca incon~tientul este neant, ca nu exista niei un fel de activitate psihie~ In afara con~tiintei), la psihologii moderni a aparut tendinta de supralicitare a ineon~tientului, de demonstrare a "naturii ineon$tiente a intregii activitiiti psihice in general" 1). Intr-o vreme se aji.msese la proliferarea a tot felul de form~ de ineon~tient, numarul lor ridicJ:ndu-se, noteaza M i h aiR ale a, pJ:na la 20 2). Freud, manifestlnd prudenta ~tiintifica, prefera sa vorbeasca de "ipoteza incon$tientului" ~i, pe lInga refulare, indica drept izvor al acestuia amneziile 3). Pentru Freud, chiar ~i intr-o perioada mai timpurie a dezvoltarii teoriei sale psihanalitice, structura psihicului nu este pur ~i simplu binara. In studiul Das Unbewusste (1915), el distinge, pe linga con~tiinta ~i incon~tient, un precon$tient. p. 27. Ibidem, p. 18. 36) 1. Car u s 0, Psychanalyse et ideo logie, in "Bull. de Psychologie", XXIII, 4-5, 1969-1970, p. 219. 1) A. H e s n a r d, op. cit., p. 61. 2) M. R ale a, Problema incon.~tientului, In vol. Scrieri din trecut, E.S.P.L.A., Bucure~ti, 1957, p. 26. 3) S.. F r e u d, Introducere in psihanaliza, in vol. de fata. F. V. Bas sin considera incon~tientul freudian drept un "factor care mediaza .ocult 1egatura dintre afectele primare de un tip obi~nuit, ajunse 1a con~tiinta, ~i expresia ulterioara a acestor afecte, care s-ar traduce numai In forma simbolica a viselor, a semne10r clinice, a actiunilor gre~ite etc.". Scotind In evidenta realitatea indubitabila a conf!xiunilor aSCUnse de con$tiintii,psiho1ogul sovietic concede ca problema ridicata de Freud este legitima, defectuoasa fiind "metodologia" {Contrib'utii la problema "incon$tientului", in "Probleme de filozofie" (1952), observatie care, insii. dupa parerea noastra, comporta discutii}.
31) 35)

S. F r e u d, Malaise dans la civilisation,

I
J

I

41

Drice act psihic, admite Freud, trece prin doua faze, intre care se intercaleaza o "cenzura", un fel de post de graniceri. In prima faza, actul psihic este incon:;;tient ~i apartine sistemului 1cs. In caz ca cel'lzura il respinge, trecerea la faza a doua este ratata (= refulare). Este insa posibila, in cazul trecerii examenului ~i "perchezitiei" cenzurii, intrarea in faza a doua ~i deci dobindirea dreptului de cetatenie in sistemul Cs. Aceasta nu illseamna ca raportul acestui act psihic cu con~tiinta este univoc determinat, deoarece actul respectiv cste numai s'usceptibil de a deveni con:;;tient, daca trece de cenzura ~i, pe de alta parte, procesul poate fi reversibil, in functie de 0 multitudine de factori interni ~i externi. Ulterior Freud a descris, cum am vazut, un "aparat psihic" in care locd incon~tientului este precizat in detaliu. Relatia dintre diferitele instante psihice este complcxa ~i dinamica. Incon~tientul opereaza uneori chiar in sfera con;;;tiintei (eului) sub forma faptelor psihice incomplet refulate sau derefulate. "Astfel, un pentru lOoi - arata Freud - dintr-un sine psihic, necunoscut individ se compune eul ca element de supi'afata, emanat cUn $i incolO:;;tient, peste care se suprapune ca dintr-un nucleu" 1,), Insu~i eul llU reprczil1ta, in sistemul P (= Perceptie) .aceasta viziulle, dedt un fragment al sinelui (incon~tientul primordial) care a suferit al1umite modificari sub impactul lumii exterioare, prin internwdiul organenu est2 nici el dedt partial con~tient, minuind un cod lor de sim\, iar supmeul de legi ~i de nonne adesea ininteligibile ~i supunind eul unoI' sanctiuni severe. "Dat Hind modul de formare a supraeului - serie Freud -, se intelege ca vechile conflictz care au avut loc intre eu :;;i obiectele de concentTotie libidinala ale sinelui se prelungesc in conflicte desfa:;;urate intTe eu $i mO$tenitoTul sine,lui, Gelid supraeul ~{il). Aceasta situatie dramatica a con~tiintei este defin itorle p2ntru. realit.atea psihica, atita tirep cit se are In vedcre starea de fapt a on1ului comun, care se lasa de obicei prada instinctelor 91 pornirilor irationale G). Daca insa con~tiinta apare initial diminuata !?i strimtorata in teoria p:;ihanalitica (reflectlnd 0 situatie admisa ca existlnd in realitatca cotidlcma a unei societati date), in practjca psihanalitica i 5e acorda in schimb rolul viorii btli, preco111zlndu-se faxcl njci un cchivoc suprerr'1atia con;;tUntei. HUn,de era sil1el~, trebu'ie S:l fie eul. Aceste C'UVln,te extraoTdinare ale z.ui-'FreL~cZ. - sl1bliniaza I gar Car u S 0 in om, eLl enl sCiu l10n .>l 111'0..1).Cc:,_-'i ele rnaTturisesc 0 i,iL-credere nezdrunczIl.ata
val' sa spuna:

unde

era sinelc,

en trebuie

sa cZ-evin dirt, ce hL ce maio

UTt1,Gil(' 7).

Psihanaliza nu numai ca 11 ajut21 pe om sa descopere noi fatete ~i relatii 2.1e existeJ1tei {con~tientizare)r ci realizeaz3, In conditii fav:)rabile~ 0 veritabila 111110:bilare a sa. Chiar $i incon~tientul proprlu-zis este susceptibil de iUlegrare con~ .')tienta, In pofida pozitii1or ct::;tinute initial (the achieving of consCiOUS!1,eSSy cum spune Ern est Jon e s). Impulsurile subcorticale, instinctE::le, tcndintele animalice, afectele catastrofice pot £i C0119ticntizatc, In seop'Lll atci1u,arii S2U chiar H1Tu'larii efectelor lor negative, nefaste. Paleostructurile fUl1ctiono.le pot interaC"~:on3 in sens convergent ell n20structurile functional2, in conforn1itatc~ CD legea c1ialectica a negarii negatiei. In acest fel, individul l;;i revizuie.;;te specia, ~i-o l;reincorporeaZ8!' prin filtrele cOl1;;tiintei sale un:anc . .<-tlccst proces dEt rc'znltate, CU1TI este ;;i de a;;teptat, n1ai ales la adultul care a beneflciat de 0 f:ducatL; cDrespUl1zatoal'P ;;i la care aceste "flltre" pot fUllctiona. "Ideca absolutii -- 5pune He gel - peate fi cernparata cu un varin care roste$te aeelea$i adev(!ruri religioasc ca $iun

1,)

S. F r e u d, Das leh und das Es, p. 367.

5)
6) 7)

Ibid:m, p. 383. S. F l' e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, 1. Car us 0, Psychanalyse et ideo logie, p. 217.

p.

282.

42

'Copil, dar pentru care ele exprima sensul intregii sale vieti. Copilul intelege $i el continutul religios, dar pentru el acest continut are doar sensul a cevain afara ci'imia se afli'i incii intreaga viatii $i intreaga lume" 8).

Comparatia de mai sus poate fi utila ~i pentru noi. cu conditia sa fitim S-(} utilizam. In cazul nostru, in locul "adevarurilor religioase", trebuie sa punem inconfitientul cu continutul sau (instincte, temperament etc.). Este evident ca ultfel functioneaza acestea la adult, pentru care el "exprima sensul intregii sale vieti" ~i cu totul altfel la copilul pentru care "are doar sensul a ceva in afara caruia se afla inca intreaga viata fii intreaga lume". Psihanaliza, ca pedagogie speciala,
i$i propune toemai sa liehideze cutoate socializeze in acela;ii timp. infantilismele $i, eon$tientinzind omul, sii-l

Renuntind tot mai mult la exagerarea rolului inconfitientului, psihanaliza pune in lumina ponderea specifiea pentru om a confitiintei, deoareee toemai aparitia eonfitiintei reflexive eonstituie evenimentul fundamental fii ireductibil pentru -calitatea de om. "Singure con.?tiinta $i cunoa$terea fac din om parte a naturii do,tatii eu viata psihicii, - serie un eUl10seutpsihanalist -, un om veritabil, permit'i,ndu-i sii-$i ereeze el insu$i 0 existentii personali'i. De aceea sarcina oriciirei Hinte ,omene$ti care dore$te sa fie mai mult decit un sclav inciitu$at in ciiutarea conditiUor celor mai elementare ale vietii, este de a-$i li'irgi $i aprofunda con$tiinta" 9).

Aceasta orientare, astazi mai puternica in multe tari de veche cultura psihologica
.("La Psychologie est de plus en plus ouverte aux problemes de la conscience",

constata J e a'n Pia get, intr-uri tratat influent 10), a fast la noi anticipata, intre -altH, eu argumente psihologice fii social-politiee, de acado Vas i 1e P a vel e u, 1ntr-o perioada cind se parea ca ratiunea a suferit 0 sincopa ireversibiL3 "In 80.. detatea de asti'izi - scria psihologul ie~ean, sesizind un fenomen profund dedesubtul aparentelor epocii -, se fiiuresc noile scopuri ale umanitiitii, noile directii
ale spiritului, 0 nouii tehnicii politioa ... Actiunea individului nu mai este liisatii la voia intimpliirii, ci este supusa tot mai mult eontrol'ului. Educatia inteligentei lace loc educatiei camcterului :;;ia personalitlitii. StatuI 'i:;;ipropune sli modeleze pe cetiitean in sensul sinergiei colective ... Valoarea economicului trebuie inteleasii 'mal cu scama ca mijloc de realizare a Unei ridicari de nivel .'in con.?tiinta celor multi. Acest adevZir. rasare $i mai evident din important-a care se atribuie din <;e in ce mai mult educatiei. inviitiim'intul capatii un rol cultural de prim rang. Contrar parerilol' lui Gus t a veL e Bon dupi'i care educatia ar fi un proces de automatizare, de trecere a fenomenelor din con$tiintii in incon$tient, noi eredem ca educatia este mai ales un fenomen de ridicare progresivii a omului pe t'f'eptelecon:;;tiintei. Opera educativii este sterilii atita timp cit $coala nu este inteleasi'i ca factor de con$tientializare" ii) .

. Fara a face din con~tiinta obiectul exclusiv al psihologiei, aceasta trebuie sa intre din ce ill ce mai mult in 1'aza ee1'cetarii psihologice, pe toate dimensiunile. Pina acum aeest fenomen este tratat, destul de expeditiv, in capitolele introductive ale manualelo1' ~i tratatelo1', mai ales dintr-un punet de vedere ideologic, pc cind necesara este abordarea realmente psihologica, teoretica ;;;iaplicativa, a fenomenului, in care sa nu se mai recada in scinda1'ea "mctodologica", "gnoseolo8» Apud V. 1. Len i 11, Caiete Nlozofice, Editlira de Stat pentru Literatura Politica, Bucure~ti, 1956,p. 200. 9) E. A e p p 1i, Psychologie du conscient et de l'inconscient, Payot, Paris, 1953, p. 45. 10) P. ' F r a i sse, J. Piaget, Traite de psychologie experimentale, t. 1, P.D.F., Paris, 1907, p. 162. l1)V. P a vel c u, Con$tiintii:;;i incon$tient, Bueurcfiti, 1942, pp. 107-108.

43

gica", relativii 12) materie-spirit, corp-psihic ~i, deci, nici la decretarea con~tiinte] drept problema insolubila ("comme une donnee de fait", dupa expresia lui Hen r Pie r 0 n) 13), prin ridicarea la rangul de categorie filozofica indefinisabila. Mentionam in mod deosebit faptul, ignorat de multa lume, ;ca S. Freud nl} numai ca a incuviintat, dar chiax: a initiat :;;i incurajat orientarea psihanalizel ditre sondarea efeetiva a fenomenului eon~tiintei 14), atit in seopuri terapeutiee, cit.:;;i pedagogiee propriu-zise. N-a fost nicideeum nevoie sa se faca opozitie lul Freud spre a se ajunge la psihanaliza "culturalista" americana, care i:;;i eoncentreaza investigatiile asupra eului :;;i asupra conflictelor actuale ale individului integrat intr-un anumit mediu, sau spre a se ajunge la aeea tot mai influenta "psihologie a euiui" (Egopsychology) cultivata de He i n z H art man n :;;i :;;coala sa. In modul eel mai semnificativ cu putinta, Karen Horney, promotoare a "culturalismului" nord-american, scrie: "Avem de facut un pas ferm dincolo de

i

Freud, pas care nu este insa posibil lui Freud" 15).

dec'it pe baza descoperirilor

revelatoare

ale

9. "Pansexualismul"
Teoria sexualitatfi rcprezinta capitolul cel mai indraznet, dar :;;i cel mai spinos al psihanalizei. Cercetarile :;;i elaborarlle teoretice ale lui Freud in acest domeniu, de:;;i intemeiate pe date clinice de necontestat, au intimpinat 0 opozitie continua :;;i multiform a, mergind de la exprimarea unor naive perplexitati sau de la indreptat;te problematizari de ordin ~tiintific, pina la injurii, anatema :;;i boicot, tacit sau manifest. Fara indoiala ca la aceasta au contribuit mentalitatea epocii, prejudecatile, puritanismul ipocrit al unei burghezii care i:;;i vedeajJuse in discutie moravurile :;;i morala, :;;i care nu era dispusa sa stimulezEO investigatii serioase in aceasta sfera a existentei private 1). Pus in. fata unor obiectii :;;i acuzatii diverse, intre care aceea de "pansexualism", Freud :;;i-a aparat netulburat punctulde vedere, continuind sa vorbeasca ~i sa trateze deschis problemele sexualitiitii umane. "Cei mai multi dintre oamenii ("Gebildeten" in textul original) au viizut in aceasta terminologie 0 "cultivati" ofensii - scrie Freud in cunoscuta sa lucrare Psihologia maselor $i analiza eului $i s-au razbunat lansind impotriva psihanalizei acuzatia de "pansexualism". OTicine vede in sexualitate ceva rU$inos$i umilitor pentru natura umana este liber sa se serveasca de termenii mai clistin$i eros $i erotica. Eu insumi a$ fi putut de obiectii. face la fel de la bun inceput, ceea ce m-ar fi scutit de 0 multime Dar nu am fiicut-o, pentru ca nu-mi place sa fac concesii la$itiitii. Niciodata n'u se poate $ti unde ajungi daca dpuci pe acest drum; incepi prin a ceda asupra cuvintelor, iar uneori sfir$e.:;ti rrin a renunta la fondul lucrurilor. Personal n1:

p. 148.
1:3)

12)

v.

1. Len

i n, Opere complete,

vol. 18, Editura

Politica,

Bucure:;;ti, 1953.

H. Pie ron, Le Cerveau et la Pensee, F. Alcan, Paris, 1923, p. 321. D a V i d Rap a p 0 r t, A Historical Survey of Psychoanalytic Ego Psycho.,. logy,}n "Psychological Issues", 1.,1, 1959, p. 6 :;;iurm. 10) K. H 0 r n e y, The Neurotic Personality of Our Time, Norton & Co., New York, 1964, p. 20. 1) Lucru1'ile nu s-au schimbat p1'ea mult pin a in anii 50 in unele ta1'i occidentale. o ancheta sexologica executata cu obiectivitate de biologul Al f l' e d K i rt s e y (University of Indiana, S.U.A.), pe baze taxonomice, i-a at1'as mari neplaceri, inclusiv amenintarea cu destituirea din invatamint (vezi A. C. Kin s e y, \V. D. Po m eroy, C. E. Mar tin, Le comportement sexuel de l'homme, Rayonnement de la Pensee, Paris, 1948).
14)

44

!]iisese eii este. un merit sa-ti fie rU$ine de sexualitate •. euvintul greeese "Eros", prin care se pretinde ea se atenueaz!i aeest sentiment de rU$ine, nu este, de fapt, decit tiilmacirea euvintului nostru, "iubire" (Liebe) •. dar, la urma urmelor, aeela care $tie sa a$tepte, nu are de ee sa facei eoneesii" 2). A~a cum bine arata sociologul !Ii antropologul B l' 0 n i s 1a w Mal i I10 W ski, unul dintre cei care au intreprins verificarea "pe teren" a realitatii unora dintre "complexele" descrise de Freud, "ceea ce un om de ~tiinta poate repro~a psihanalizei, nu este faptul de a fi tratat despre sexualitate cu franchete, dindu-i imp 01'tanta pe care 0 merita", ci numai faptul de a nu fi tratat totdeauna intr-o mauiera corecta astfel de probleme 3). Aspect peste care, desigur, nu se poate trece eu u~urinta. Sustinind determinismul sexual al nevrozelor ~i in buna masura al comportamentului uman de toate zilele, Freud s-a gasit la un moment dat in fata unoI' dificultati aUt de ordin teoretic, cit ~i practic, retrospectivele psihanalitice ducind lntotdeauna la identificarea unoI' evenimente traumatice (traumatisme psihice, trairi ~ocante) care se localizau in copilarie ~i se legitimau ca factori determinanti primari ai tulburarilor conduitei omului. Toata lumea privea insa copilaria <c8. pe 0 virsta a inocentei, a puritatii desaviqite, considerind-o straina de arice ~oloratura sexuala. Or, in aceste conditii, determinismul sexual intilnea 0 bariera care parea de netrecut ~i Freud a recurs la ceea ce singur denume~te "lurgirea notiunii de sexualitate" ").. El a pornit de la premisa (axiomatic a) ca perversiunile (adica tot ceea ce, chiar ~i in expresie lingvistidi comuna, se recunoa~te a fi "aberatii sexuale") tin .de manifestarile sexualitatii, indiferent daca Ie consideram normale sau patologice, Hind guvernate in mod vadit de ceea ce Freud a nUmit "principiul plaeerii". Asemenea manifestari sint socotite 0 dispozitie generala, originara, 0 emanatie naturala a instinctului sexual (Sexualtriebe). "Experienta eotidiana ne-a aratat - scrie Freud - ei'i majoritatea acestor deviatii, eel putin cind este vorba de eazurile mai putin grave, rar lipsesc din viata sexuali'i a oamenilor normali, <carele privesc ea pe simple partieularitiiti alevietii lor intime" 5). Se atrage in continuare atentia asupra a numeroase manifestari de acest gen la copil, dezvoltindu-se 0 teorie a autoerotismului (dupa americanul H a vel 0 c k Ell i s, 1895 6) ~i a zonelor erogene, facindu-se distinctie intre genital ~i sexual 'Ii tragindu-se concluzia ca, din moment ce este un adevarat "pervers polimorf" 7), i,""'",.c0pilul traie~te 0 viata sexuala sui generis, divizata in stadii caracteristice, in <conformitate cu zona erogena de predilectie (orala, anala, genitala). Actul suptului,

2) S. F I' e u d, Massenpsychologie und Ich-Analyse, VI. BanQ., pp. 287-288. 3) B. Mal i now ski, La sexualiU! et sa repression ves, Gallimard, Paris, 1966, p. 12. ,j) S. F l' e u d, Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie, V. Band, p. 6. 5) Ibidem, p. 33.

in Gesammelte

Sch,iften,

dans les soeit!tes primitiin Gesammelte Schriften,

6) "inteleg prin autoerotism - scrie H. Ell i s - fenomenele de emotie ~exuala spontana produse in absenta oricarui stimul extern, fie direct, fie indirect. In sens larg, de care nu putem face complet abstractie aici, autoerotismul cuprinde acelea <lintre modificarile activitatii sexuale reprimate care actioneaza ca factori ai anumitor conditii morbide, precum ~i ai unoI' manifestari normale de arta ~i poezie, '~i care chiar coloreaza, mai mult sau mai putin ,111treaga viata" (Etudes de psycho,logie sexuelle,t. 1, Mercure de France, Paris, 1916, p. 227): 7) S. F l' e u d, ibidem, p. 65. Spre deosebire de Freud, H a vel 0 c k Ell i s exclude insa din notiunea de autoerotism sexualitatea pervertita ~i feti~ismul erotic (,op. cit., p. 228).

45

de pilda, este echivalent ell actul sexual propriu-zis al adultului: "Cind vezi un copil satul abandonind sinul, recazind in bratele mamei sale - scrie Freud -, cu obrajii rO$ii, cu 'un zimbet fericit pe fata, adormind, nu se poate sa nu-ti spui d! aceasta imagine ramine modelul $i expresia satisfactiei sexuale pe care 0 va CU1wa$te mai tirziu" 8). In efortul de a scoate in relief "activitatea sexuala a copilului", Freud nu S-3 Jimitat la descrierile de felui aceleia de mai sus, ci s-a referit ~i la erectiile precoce, la "masturbatiile" sugarului, la exhibitionismul infantil etc" mobilizind un lntreg arsenal de date (desigur, selectate din unghiul sau de vedere in sprijinul' tezei sale din care nu lipsesc nici practicile ilicite ale unor doici lip site de scrupule). "Cunoscind - scrie el - cii satisfactia sexuala este cel mai bun remediu impotriva insornniei $i ca rnajoritatea cazurilor de insomnie nervoasa se datoreaza unei insatisfactii sexuaIe, se $tie ca bonele prea putin pe copiii care Ie sint incredintati, mingiindu-le con:}tiincioase ii lini$tesc organele genitale" 9). $i ii adorm

'-,

Aceasta imagine deconcertanta a sugarului, care inca de la pieptul mamei sale lncearca satisfactii "sexuale", a fast imediat abhorata, teoria sexualitatii infantile provodnd adevarate scandaluri publice. De aici au pornit, in esenta, ~i mariIe divergente din sinul mi~carii psihanalitice, mergind pina la lupte de' opinli fractioniste ~i disidenie oficializate. Gasindu-se la un moment dat izolat, suspicionat chiar ~i de unli dintre d~scipolii cei mai apropiati, Freud a adoptat atitudini de profet neinteles, punindu-~i totu~i speranta intr-o reabilitare postuma. "Voi reu$i in Zur Geschichte del' psychoanalytischer probabil - noteaza el eu amaraciune
Bewegung, 1914 - sa rna mentin gratie rezultatelor terapeutice ale metodei mele 10),_ dur voi ramine ignorat de $tiinta tot restul vietii. La citeva zeci de ani dupa moartea mea, altcineva va redescoperi in mod inevitabil aceIea$i Iucruri, astazi inactuaIe, va $ti sa Ie faca acceptate de toata lumea, $i mil va ridica la demnitatea 'unui precursor nejericit. A:}teptind, voi incerca, dupa pilda lui Robinson, sa mii instalez cit mai comod posi,bil in insula mea singuratic(i" 11). Dar aceasta profetie nu s-a

adeverit, inca, nici in laturile ei sumbre, nici in acelea privitoare la consacrarea de catre posteritate a teoriei sexualitatii in ansamblulei. Supralicitarea determinismului sexual a viciat intrucitva psihanaliza. Cele cind cazuri psihice expuse de Freud in amanunt ("Dora", "mleul Hans", "omul cu ~obolanii", "Pre~edintele Schreber", "omul cu lupii" 12) fac din etiologia sexuala piatra de incercare a. "oxtodoxiei" freudiene. In cazul "omului cu lupli", de exemplu, Freud gase~te cauza imbolnavirii de nevroza a unui tinar in virsta de 22 de ani, intr-un vis de groaza avut de pacient pe dnd era copiI de 3-5 ani (dtiva lupi cattirati intr-un nuc, albi, cu cozi mari ca de vulpe, stind nemi~cati intre erengi, priveau cu atentie la ceva, pe fereastra camerei unde dormea copilUI), vis la rindul sau determinat de un "traumatism sexual" trait de bolnav eu mult mai inainte, la virsta de 18 luni, dnd ar fi surprins un act sexual intre parinti (a~a-zisa "seen a

8) S. F r e u d, ibidem, p. 56. "A considera actul sugerii laptelui ca un fen omen erotic - serie C. 1. Par h 0 n -, ce aduce satisfactiuni de naturasexuala, mi se pare eel putin 0 larga exagerare". Dar, cu to ate rezervele, C. I. Par h 0 n considera ca "opera lui Freud nu ramine mai putin insemnatii". (Prefata la 1. Popes c u - S i bi u, Doctrina Iui Freud (PsihanaIiza), Sibiu, 1936, pp. XI-XII). 9) S. F l' e u d, ibidem, p. 55, nota 1 din subsolul paginii. iO) "Dupa opinia noastra, singurele argumente veritabile sint eazurile vindeeate (fara ele psihanaIiza nu s-ar fi putut Impune deloc)", observa A. Co s m 0 v i c i, op. cit., p. 24. 11) S. F l' e u d, Zur Geschichte der psychoanalytischen BetL'egung, in Gesammelte SChriften, IV. Banel, p. 427. 12) S. F r e u d, Krankengesehichten, in Gesammelte Schriften. VIII. Band.

46

primitiva", Urszene). Simpla contemplare a acelui act incomprehensibil ar fi zguduit structurile incon~tiente alepsihicului infantil, determinllid aparitia nevrozei, Cll simptomatologia ei complicata ~i bizara. Interpretarea freudiana a visului, executata dupa a logica particular a, devine uluitoare: lupii visati aveau cozi lungi ceea ce inseanma exact invers, adica absenta cozilor, deci castrare; privirea fixa ~i atenta a lupilor nu apartine in realitate fiarelor, ci copilului, in vreme ce nemi~carea lupilor inseamna tocmai mi~care, mobilitate, aclica acea mi~care tulbura, toare la care a asistat copilul in dormitorul parintilor 13), Freud nu se limiteaza insa la "largirea" notiunii de sexualitate, in sensul extinderii acesteia pina la sugar, ci invaca determinismul sexual ~i in legatura Cll intreaga activitate umana, fie ea econ'omica, ~tiintifica, politica sau artistica. Civiliza\ia, cultura In general, sint privite ca rezultat al "sublimarii" instinctului sexual care, in loc de a-~i cheltui energia de care dispune (libido) in felul in care-I este propriu, a canalizeaza in aIte directii, spre procesesecundare, in urma unor constringeri exterioare, de ordin social, educativ, transformind-o in acest fel ~i obtinind satisfactii substitutive in domenii care nu mai tin de fapt de "principiul pliicerii", ci de "principiul realitatii". Aceastii idee de sublimare - va nota Cll malitiozitate C. G. J u n g - nu este decit 0 performantii de alchimist care transforma vulgaritatea in noblete 14). In linii mari, conceptia lui Freud despre sexua-, litate a ramas aceea~i, cum se poate vedea din Abriss del' Psychoanalyse (1938)" carte care constituie un veritabil testament teoretic al psihanalizei 15). Nu toate tezele determinismului sexual au rezistat examenului ~tiintei. Primele semne de intrebare adresate etiologieI exclusiv sexuale a nevrozelor au venit din partea unor noi fapte, reale ~i de necontestat, de felul nevrozelor traumatice contractate de soldati ~i ofiteri in razboi, pe front, sau de civilii care asi§iau la grozaviile macelului. Carti ca Troubles mentaux de guerre de L e pin e, sau Emotions et commotions de guerre a lui LeI' i, ca ~i altele, au pus in mare dificultate, Mill e l' analizeaza, din, interpretarile pansexualiste. J. Doll a l' d ~i N e alE. pUllct de vedere determinist, a serie de cazuri mai recente de nevroze de razboi, luate din lucrarile lui R. R. G r ink e l' ~i J. P. S pie gel (War Neurosis, Blakinston, New York, 1945; l'.,[en Under Stress, Blakiston, New York, 1945),in care nu intervine nici urma de sexualitate. Mecanismul genezei nevrozei este un mecanism, de conditionare de tip pavlovist ~i chiar refularea este un reflex dobindit. $i pentru B. F. Ski nn e l' este £oarte evidenta apropierea £reudismului de pavlovism, in ce prive~te mecanismul de producere al nevrozelar ~i, in general, 011 comportamentului. "Punind accentul pe geneza comportamentului - spune Ski n n e r -, Freud dJ.i0
mare extensiune proceselorinviitiirii. Acestea nu s'int niciodatii tratate operational, 'in termenii transformiirii in comportament, cimai curind ca dob'indire de idei, sentimente $i emotii, care 'ulterior se exprima sau se manifestii prin comportament" 16).

Evidelltiind un astfel de proces de invatare in geneza nevrozelor de razboi, Doll a r d ~i ]\1 i 11e r nu gasesc nici a componenta sexuala in mecanismul pe care ei il descompun ~i-l descriu in amanunt: "In timpul luptei soldatul este
de multi stimuli exteriori. De asemenea, el produce stimuli impresionat prin riisjJ"'l.msurile sale perceptive, prim aprecierea laturilor izbitoare a se intimplii $i prin gindurile legate de ceea ce face el insu$i. Conditiile tice ale luptei determinii 0 fricii de nedescris fata de toti ace$ti stimuli.
generalizeazii $i la aZti stimuli asemilniitori, fiind cu atit mai puternica, interiori ceea ce, traumaFrica se< cu eft sec,

13) 14) 15) 16)

Op. cU.,

C. G.

J u n g,

p. 129 ~i urm.
Problemes

de l'ame moderne, p. 401.

Vezi S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, pp. 107-108.
B. F. Ski n n e r, op. cit., p. 303.

~eneralizeaza mai mult. Mai tirziu, cind soldatul incepe sa se qindeasca Ia cele 'intimplate, amintirile sale sau, ca sa fim mai exacti, gindurile $i imaginile pe le suscita, sint stimuli asemanatori cu aceia pe care a trebuit sa-i care acestea infrunte in lupta. Tocmai de aceea aceste ginduri $i imagini ii produc ° frica nemaipomeniti'i. Atita timp cit soldatul i$i interzice sa se mai gindeasca la cele petrecute in lupta, stimulii care produc trica sint indepi'irtati $i frica scade. Aceasta scadere a intensitatii fricii intare$te $i mai mult reactia de interdictie a reamin'tzrii. in cazurile U$oare aceasta duce Ia 0 dezobi$nuinta de a se mai gindi-.sau de a vorbi despre Iupta; in cazurile grave duce la completa incapacitate de a gindi sau de a vorbi despre intimplarile traite" 17). Procesul poate merge ~i mai departe; ;a~a iucH reactia de interdictie, la care ne-am referit, sa devina anticipativa, bolnavu1 invatind sa evite nu numai gindurile legate de faptele producatoare de frica, ci ~i· ;asociatiile care ar putea sa 1e sugereze. In fata acestor noi fapte, Freud incearca sa faca 0 jonctiune en sexualitatea, prin intermediu1 conceptului de narcisism 18), teorie dezvoltata mai inm in Zur Einfiihrung des Narzissmus (1914), apoi in alte 1ucrari, ~i care sustine investirea libidou1ui in iubirea de sine (libido narcisic). "In nevrozeZe tmumatice - va spune Freud -, mai ales in aceZea provocate de ororiZe razboiului, descoperim un mobU personaZ, egoist, utiZitar, defensiv, mobil care daca, singur, este incapabiZ sa declan$eze boaZa, i$i are contributia sa la aceasta, ca Si la mentinerea ei in perioada de -stare. Acest mobil cauM sa protejeze eul impotriva pericoleZor a carol' amenintare a constituit cauza ocazionaZa a bolii" 19). Dupa citeva pagini de consideratii in legatura cu fenomenul prezumtiv al refugiului in boala ~i in care se analizeaza cazuri de alta natura, Freud conchide foarte semnificativ: "Poate credeti ca daca am .procedat aSa, a fost pentru ca, urmind 0 ordine inversa, a$ fi intilnit mai. multe dificuZtCiti in stabiZirea etioZogiei sexuale a nevrozelor. Va in$elati. in nevrozeZe de transfer trebuie, spre· a ajunge Za aceasta conceptie, sa se inceapa printr-o buna dirijare a interpretarii simptomelor. in formele obisnuite ale nevrozelor zise "momentane", roZul etiologic al vietii sexuale constituie un fapt brut, care se of era de Za sine observatiei" 20) •. Cu to ate acestea, Freud nu reu~e~te sa iasa cu adevarat din impas ~i, citeva aliniate mai incolo, capituleaza : "Nu mi-a mai sciipat atunci ca etiologia starii morbide nu putea fi totdeauna redusa Za viata sexuaZ6" 21), serie el, ~i imediat adauga : "Daca cut are bolnav a fost direct afectat de ° tuZbumre sexuaZa, Za altuZ aceasta tuZburare n-a survenit dedt ca urmare a un or pierderi pecuniare importante sau a unei grave maladii organice (...) 0 persoana nu devine nevroticii dedt cind eul sau "i-a pierdut aptitudinea de a-$i reprima ZibidouZ intr-un feZ sau altuZ. eu cit eul este mai puternic, cu atit este mai usor sa se achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, oricare ar fi cauza, este urmatii de acela$i efect ca $i cre$terea cerintelor libidoului Si desehide in consecintii calea spre afectiunea nevrotica" 22). Astfe1, pe cai deturnate, se incearca 0 revenire la .determinismul sexu al. Ca Freud n-a putut ramine niciodata indiferent in fata fapte10r reale, ne-o demonstreaza convocarea de urgenta, in toamna an'u1ui 1918, 1a Budapesta, 1a sfiqi-

i

I

ii

17) J. Doll a r d, N. E. Mill e r, Personality and Psychotherapy, McGrawHill Book Co, New York ~tc., 1950, p. 202. 18) Termen creat tot de H a v e 10 ekE 11 i s, dar pe care Freud declara ca 1-a pre1uat de la P. N ii eke (S. F r e u d, Zur Einfiihrung des Narzissmus, in Gesammelte Schriften, IV. Band, p. 155). 19) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in volumu1 de fata. 20) Ibidem, p. 319. 21) Ibidem. 22) Ibidem, pp. 319-320.

48

'tul primului razboi mondial, a mlUi congrcs psihanalitic consacrat in mod special dezbaterii plOblernei nevrozelor de razboi (Kriegsneurosen). Congresul, considerat ~eFreud drept "un triumf personal" 2'), n-a facut insa dedt sa valideze, in lumina ~onceptiei despre "narcisism", notiunea de sexualitate in acceptiunea sa cea mai cuprinzatoare 2», psihanali~tii neintelegind ca viabilitatea freudismului este departe ·de·a rezida in absolutizarea etiologiei sexualiste a nevrozelor, ori in generalizarea .determinismului de natura sexuala a comportamentului uman. Dupa nevrozele de razboi invocate de clinicieni, antropologii ~i sociologii au fast aceia care, facind intinse cercetari privitoare la sacietatile primitive de pe mai multe continente (M a r g a I' e t Mea d. Rut h Ben e d i c t, B. 1\1 a Ii 1:10 W ski), au stabilit in acest fel ca faimosul "complex al Iui Oedip", conform 'Caruia copiii ar simti 0 pretimpurie atractie sexuaL'! pentru parintele de sex opus, tinzInd la excluclerea rivalului (posibile fUnd ~i unele intervertiri de tip perversional) 2"), este departe de a ii un fen omen universal. Intr-adevar, este absurd sa se vorbeasca de 0 rivalitate fiu-tata, sau fiid-mama, acolo unde paternitatea ramine prin definitie 0 necunoscuta. Freud insu~i, de altfel, a trecut pe linga supozitia (din pacate imediat... "refulata" !) ca la bazaacestui fenomen ar putea sta initiativa incOl1~tienta a adultilor care, din motive obscure (insatisfactii erotice, "antrenamente" sterile ale instinctului sexual incomplet consumat etc.), cauta un fel de surogate erotice. "Sa adaugam neintirziat - scrie el - ca parintZi in$i$i exercitCi a. influenta decisiva in aparitia la copi! a complexului Iui Oedip, cedind din parte-le atraceu' mai multi copii, tatal sa prefere in tiei sexuale, ceea ce face ca, in familiile spre biiieti" 26). mod viidit fetitele, in timp ee toata duio$ia mamei .se indreaptii A~adar, manifestarile exterioare ale instinctului la copii par sa fie rezultatul imitatiei celor mari, 'copiii insu~indu-~i un fel de ... "forme fara fond" (ca in oadmirabila compa'ratie a lui He gel, pe care am vazut-o), ~i asta mai ales la virsta antepre~colara, cind imitatia reprezinta 0 forta incalculabila. Este yorba, in orice caz, de particularitati restrinse, indeosebi familiale, ~i nu de 0 situatie generata spontan in cadrul dezvoltarii ontogenetice ~i valabila la scara umanWitii. Studierea sexualiti'itii de catre Freud a avut, cu toate acestea, incontestabile Jaturi pozitive. Cere eta rile sale au relevat, intre altele, faptul ca sexualitateanu <2ste un fen omen care apare subit la virsta pubertatii, ex nihilo, ci este rezultatul unci maturizari treptate, al metamorfozei in del un gate ;;i complexe a unui element ereditar. Valabila este, credem, ~i c1eosebirea facutii intre sexualitate :'ii genitalitate, prima notiune fiind mult mai cuprinzatoare dedt cea de-a doua. "Sexualitatea - spune G. Pol i t z e r -, ea oriee "manifestare psihologicii", angenital.in vegajeaza totalitatea fiintei. Existii desigur (?) utilizarea sistemului

23) Pet e l' B li t t n e r, Freud und der erste Weltkrieg; Eine Untersuchung uber die Beziehung yon medizinischer Theorie und g'esellschaftlicher Praxis del' Psychoanalyse, Ruprecht-Karl-UniversiUit, Heidelberg, 1975, p. 97. 2'» S. F r e u d, Einleitung zu Zur Psychoanalyse der Kriegsneurosen, Diskussion auf den V. Internationalen Kongres,; in Budapest, September 1918, in Gesammelte Schriften, XI, Band, pp. 252-255. 25) lata un exemplu eoncret de manifestare a "complexului lui Oedip", pe care-l reproducem dintr-o carte de vulgarizare a Dr. C. V 1a d. Este yorba de Intoarcerea de la mo~i a unei familii (tata, mama, baietelul), Cll tramvaiul. Tatal coborind eu cUeva statii mai inainte, copilul converseaza cu mama: "ee bine de ce mai, nu ti-i drag tat a ? il intreabi'i ar fi sa-l calce pe tata tlamvaiul ! -Dar mama-sa surprinsa. - Ba mi-i dlag, da' daca el moale eu dolm cu tine in pat. De ce sa dormi cu mine? - A~a, eu vIeau sa dolm cu tine! Alte explicatii n-a p. 135). Insistind mai ales asupra mai putut da" (In domeniul incon$tientului, sexualitatii, vulgarizatorii freudismului au impus Ia 110i 0 imagine unilaterala :'ii <desfigurati'i a operei lui Freud. 26) S. F I' e u d, Introducere in psihanaliza, in vol. de fatii.

49

derea obtinerii pUieerii, dar de aici $i pina la a spune ca actul· sexual nu comporta dedt 0 atitudine unica, atitudine atit de deosebita de eelelalte indt s-ar putea spune eu siguranta unde ineepe $i unde se sj'ir$e$te, este 0 prapastie. Sexualitatea (...) comportli mii de atitudini care pot intra in textura tuturor celorlaUe atitudini ale noastre.: iata intregul sens al teoriei freudiene a sexualitatii" 27).

Studiile freudiene asupra sexualiHitii au fundamentat, de asemenea, necesitatea unei pedagogii sexuale ~i a edudlrii timpurii ~i calificate a copiilor sub acest raport. K are n H 0 r n e y, scotind in evident a puternica influenta exercitata de teoria. "complexului lui Oedip" asupra educatiei contemporane, subliniaza ca pozitiv faptul ca acesta i~a facut pe parinti con~tienti de pericolul reprezentat de un comportament necontrolat in fata copiilor 28).

10. Tera pia psihclnalitica
Referindu-se la termenul "psihanaliza", Freud define~te trei acceptiuni ~i destinatii ale acesteia: 1) procedeu de cercetare a proceselor psihice, altfel anevoie de abordat; 2) metoda detratament a tulburarilor nevrotice, bazata pe cunoa~terea in profunzime a structurii l?i modului de function are a "aparatului psihic" ; 3) cale de fundamentare a intuitiilor psihologilor, tavorabila dezvoltarii unei discipline ·l?tiintificecomline pentru acest domeniu. Admitind ca terapia psihanalitica nu este - cum cu toata inodestia recunoal?te parintele ei - un soi de panaceu, neputindu-i-sepretinde sa "faca minuni" 1), este in afara de orice indoiala taptul ca psihoterapia pusa la punct de Freud ~i discipolii sai da rezultate din cele mai bunc, indeosebi in ceca ce prive~te istcria, nevrozele anxioase, obsesiile, inhibitiile, tobiile, pervcrsiunile sexuale, complicatiile vietH erotice ("Schwierigkeiten des Liebeslebens", in termenii lui Freud) l?i altele, a~a incH ea nu este ignorata de nici un manual sau tratat modern de psihopatologie sau psihiatrie Examinind mai indeaproape virtu tile "regulii fundamentale" a psihanalizei (obligatia de a spune totul, de a se confesa integral, de a nu tainui nimic, de a da friu liber vorbirii), Cat her i n e B.-C1e men t subliniaza ca "efieacdatea
sa, surprinzatoare prin disparlpia simptomelor pe care ajunge sa Ie vindece, este de netagilduit in adaptarile succesive pe care Ie obtine, scotind in relief eficienta specifica interventiei limbajului, pe care anumite eu/turi anistorice 0 cunosc dintotdeauna" 2).

Desigur, nu este aici locul sa expunem metodica curei psihanalitice, din moment ce, chiar in volumul de fata, cititorul poate parcurge capitolul Terapia psihanalitica, in expunerea lui Freud insu~i. Dorim numai sa consemnam in treacat faptul ca, imuntind decesul, nu de mult - la respectabila virsta de 92 de ani - a unuia dintre faimo~ii paeienti ai lui Freud, a~a-numitul "Om eu lupii", presa nu pierde ocaziade a evidentia din nou eficienta curativa a metodei terapeutice freudiene: "Fara psihanaliza - Ii plaeea lui (adica Iui Serghei PanG. Pol i t z e r, Le my the de l'antipsychanalyse, K. H 0 r n e y, New Ways in Psychoanalysis, p. 36. Norton & Co., New York,

27)

28)

1966, p. 85.

1) S. F l' e u d, "Psychoanalyse" und "Libidotheorie", in Gesammelte Schriften, XI. Band. 1928,p. 215. 2) Cat her i neB. - C 1e men t, Pie r r e B l' uno, L u c i enS eve, Pentru o critica marxista a teoriei psihanalitice, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1975,p. 34.

50

kiev, alias "Omul cu lupii") sa repete - nu a~ fi putut suporta niciodata vicisitudinile vietii" 3). Fire~te, nu este de conceput elogiu mai convingator dec'it acela venit din partea beneficiarilor directi ai terapiei psihanalitice. Referindu-se la tratamentul psihanalitic, P a u 1 Pop e s c u - N e v ea n u remarca pe drept cuvint ca "insa,?i doctrina nu este straina de succesele metodei" ">. Concluzie perfect rezonabila, 0 teorie neputind duce la aplicatii practice valabile, incununate de rezultate pozitive, dec'it in cazul ca reflecta legitatea real a a fenomenelor de care se ocupa.

11. Oimensiunea peaagogica a psihanaiizei
S i g m u n d F r e u d a fundamentat din punct de vedere psihologic nu doar o terapeutica originala a nevrozelor, ci ~i 0 pedagogie axata pe decriptarea modalitatilor de exprimare ale incon~tientului in comportamentul copiilor, ..psihanaliza fac'ind posibila elaborarea ~i aplicarea in practica a unor procedee eficace de educatie afectiva, cu implicatii benefice asupra dezvoltarii ansamblului trasaturilor de caracter ale copilului ~i adultulul. In eseul Die Frage der Laienanalyse (Problema psihanalizei practicate de nespeciali$ti, 1926), Freud definea clar dim ensiunea pedagogica a psihanalizei, scriind: "exista inca un domeniu de aplicatie a phihanalizei, care mL cade sub incidenta legii privind exercitarea ilegala a medicinei $i pe care cu greul-ar putea revendica medicii. Am in vedere aplicarea ei in pedagogie. Cind un copil in cepe sa exteriorizeze semne ale unei evolutii de nedorit, cum sint proasta dispozitie, incapatinarea $i incapacitate a de a fi atent, atunci nici medicul pediatru $i nici medicul $colar nu ,vor putea face nimic pentru dinsul, chiar daca copilul prezinta manifestari nervoase clare: anxietate, anorexie, voma, insomnie. Aceste simptome nervoase $i distorsiunile de caracter incipiente pat fi suprimate printr-un tratament in care influenta analitica sa se conjuge cu masurile ed'ucationale, tratament care nu ar putea fi finalizat dedt de persoane care consimt sa se ocupe de conditiile existente 'in mediul unde traie$te copilul, pricepindu-se in acela$i timp sa-$i faca drum spre viata sufleteasca a copilul'ui" f), Pe de alta parte, atit in textul citat, c'it ~i in cunoscuta sa autobiografie, F r e u d prescrie psihanalizei ~i un rol "profilactic", identifidnd in ea virtuti de "educatie preventiva", menita sa corecteze de timpuriu anumite devieri in comportament. Pe scurt, Freud are convingerea ca "domeniul de aplicare a psihanalizei prezinta, de fapt, aceea$i amploare ca acela al psihologiei, fata de care reprezinta un complement de 0 mare importanta" 2) La "transplantarea" psihanalizei in pedagogie 0 contributie de primamarime au avut initial A If red Ad 1e r, H a n s Z u IIi g e r, Os car P f is t e r, Ann a F r e u d ~i multi aWl. Una dintre ccle mai remarcabile lucrari de sinteza in acest domeniu este Psychanalyse et education a lui G eo rg e sMa u c 0, multii vreme director la Centre psycho-pedagogique "Claude Bernard" de l'Academie de Paris

3)

R {)11 and

J ace a r d, La mort de l'"Homme aux'loups",
564.

in "Le Monde", Albatros,

23 juin 1979, p. 18.
4) Pa u 1 Pop Bucure'iti, 1978, p. 1) S i g m u n d Psychoanalytischer 2) S i g m un d

e s c u - N eve a n u,

Dictionar

de psihologie, Editura

F r e u d, Gesammelte Schriften, XI. Band, Internationaler Verlag, Leipzig/Wien/Zurich, 1928, pp. 382-383. F r e u d, Ma vieet la psychanalyse, Gallimard, Paris, p. 86. 51

~i secretar general al Haut Comite de la Population et de la Famille. Autorul pune relationale incon$tiente" in cducatie, relevind accent pe analiza "sensibilitatli faptul ci'i educatorul actioneaza nu nu;mai prin ceea ce spune, ci indeosebi prin ceea ce este, 0 insu;;ire esentiala pentru orice pedagog fiind maturitatea afectiva. Dupa parerea sa intreaga valoare a tehnicii psihanalitice consta in deseatu"iarea dorintelor de forta lor pulsionara oarba, spre a Ie transpune intr-un limbaj accesibil dialogului uman. "Cu alte cuvinte - scrie G. M a u c 0 -, sa facem sa treaci!
dorinta din planut incon$tient unde ramine 3). poate fi dominata eu ajutorul cuvintului" necontrolata, in planul con$tient, unde

In Romania psihanaliza a fost asimilata, in perioada dintre cele dou!:\ raz-. boaie mondiale, de unii din cei mai prestigio:'li pedagogi. G. G. Ant 0 n e s c u, profesor "ii "ief al catedrei de pedagogie de la Universitatea din Bucure"iti, intre anii 1910-1947, pe ling a faptul ca a dedicat dimensiunii pedagogice a psihanalizei o lucrare distincta (Psihanalizi'i $i educatie, Editura Casei $eoalelor, 1928), in tratatul sau de Pedagogie generala (Institutul Pedagogic Roman, Bucure~ti, 1930) expune pe larg prineipiile fundament ale ale psihanalizei ;;i metoda terapeutica, implicit educationala a acesteia. G. G. Ant 0 n e s c u releva ca psihanaliza 5e dovede:'lte extrem de utila in sofutionarea problemelor educatie( morale ;;i chiar in promovarea cortceptiei demoeratice fata de "organizarea sociali'i dictatoridlii". libera, care ,,0 conceptie democratica - scrie el - va alege, desigur, disciplina
face posibilii supunerea prin convingere, deci ordjnea sociala consimtiUi de ceta0 educatie bazata pe eonstringerea dictatorial a lasa teanul libel''' 4). Dimpotriva, doar impresia "ca elevul este a$a cum it dOTim noi. Aceastii impresiune triideaza, insa, numai 0 aparenti'i, 0 masca pe care el $i-o impune, spre a ne com place $i a obtine astfel avantaje sau, mai bine zis, spre a' evita multe nepZaceri. In adincul sufletului si'iu, insi'i, se agiti'i elementeZe refulate, a carol' energie afectivii se va manifesta mai curind sau mai tirziu, fie prin deghiziiri, fie prin izbucniri vioZente, fie prin' apatie, fie chiar prin simptome patologice" 5). Avem aici una din cele

mai plauzibile explicatii a ridiciirii in masii a tineretului :'Ii copiilor impotriva dictaturii ceau~iste. Un aIt important pedagog roman, Con s tan tin N a l' 1y, mai intii profesor la Un ivers ita tea din Cernauti, apoi -la cea din Bucure"iti, observii ca "tendinta educativi'i a sti'ipinit intotdeauna gindiTea lui Frel,td" ~i cii insu;;i tratamentul psihanalitic ca atare reprezintii 0 educatie progresivii in scopul de a depa;;i la fiecare din noi "rezidu:uriZe copili'iriei". "Un adevi'irateducator, un adeviirat profesor - serie y in studiul Doctrina l'ui Freud $i aplicatiile ei in educatie .- se va C. N a

d

simti in domeniul psihanalizei la el acasa, intrucit aceasti'i $tiinti'i nu va face altceva decit si'i-i liimureasci'i $i sa-i sistematizeze ceea ce el totdeauna a simtit $i .a intentionat ObSCUT. Tecum F r e u d ~i Ad 1e r cer orici'irui medic si'i fie educator, P noi credem ca orice profesor trebuie sa fie psihanalist. Nu pentru cazuri intr-adeviir grele, de patologie avansati'i, ci pentru cazurile zilnice, in· care e atit de -greu sa stabile;;ti granite intre normal $i anormal, $i unde profesorul caTe vine ifi' cOntact intim cu elevul se poate pronunta" 6). Potrivit opiniei acestui pedagog, prin faptul

cii ne pune la dispozitie

mijloace de a transforma

in mod eon:'ltient ~i metodic

3)
4)

G e 0 r g e sMa G. G. Ant
0

u c 0,

Psychanalyse

et education,

Aubier-Montaigne, Casei $coalelor,

Paris, 1928

1968, p. 34.

p. 53.
5)
6)

n e sc u, Psihanaliza

$i educatie, "Editura

Ibidem, p. 54. C. N a r 1 y, patr'u mari educatori: John Locke, Vasile Canta, Freud, Georg Kerschensteiner, Ed. "Cartea Romaneasca", 1938, p. 200.

Sigmund

52

energia celor mai puternice instincte in manifestari cu psihanaliza inseamna pentru educatie un mare pas inainte

valoare
7).

morala

eterna;

12. rsihanaiizCI in universul socia-politic
Daca ar fi sa urmarim indeaproape tema formulata in titlul acestui paragraf, spatiul intregului volum aici de fata ne-ar fi de departe insuficient. Controversele sint pc acest plan aUt de numeroase, de diverse !?i nu de putine ori chiar inventive, incH orientarea pe nisipul mereu spulberat de furtuna polemicilor devine act de temeritate. :;;t e fan 0 d 0 b I e j a al nostru, de exemplu, eticheteaza freudismul cu u~urinta drept 0 "teorie subversiva care, sub egida $i aparenta $tiintei, propaga imoralitatea $i -viciul, impudicitatea $i dezmiitul, pornografia $i trivialitatea, exhibitionismul $i nudismul, comunismul $i bestialitatea, anarhia $i iresponsabilitat'?a" J). Adevarul il gasim exact in contrariul termenilor in!?irati mai sus. Nicaieri in scrierile lui Freud nu-~i afla acoperire invinuiri de aceasta factura, pe dnd argumentele pentru respingerea unoI' asemenea acuzatii se gasesc din bel~;;ug. Din fericire, in momentul de fata putem aborda deschis tot ceea ce in studiul introductiv laeditia din anul 1980 am fost siliti sa tre.cem .sub tacere. Dar neavind posibilitatea de a expune aiel, fie ~i mai mult sau mai putin rezumativ, conceptiile sociale ~i politice ale parintelui psihanalizei, se impune totu~i - avind -in vedere imperativele actualitatii - sa examinam dt de cit atitudinea lui Freud fata de marxism ~i comunism. Sintem de acordcu P a u R oa zen, J2-Q).jtolog.:AU~';'Clrd University, care arata ca "anevoie iti _E0.tL!:.maginaazi·ur; singur teoretician in $tiintele socia~interese autentic constructive, care sa nu se afle sub influenpa lut Freud" 2). Cauza acestui "val de interes" fata de psihanaliza este, crede autorul mentionat, declinul vadit al marxismului. "Data fUnd prabu$irea a numeroase din sperantele $i invalidarea multora din predictiile sale, M a r:+ - scrie P. R 0 a zen - nu mai este astiizi, in viata intelectuaZii a Occidentului (~i nu numai a Occidentul~i, L.G.); personajul care era in urmi'i cu treizeci de ani. $icu toate ca F I' e u d este departe de a-i Ii substitutul, el a ajutat la umplerea acestui vid. Chiar dacii ideile sale par, la 0 primi'i ochir-e, mai putin pertinente pe plan social, in an'umite privinte ele sint la fel de atragi'itoare" 3).

I

Sa ne dispensam insa de consideratiile politologului american ~i sa ne adresam direct textelor freudiene, cu privire la problema care ne intereseaza. Daca in Viitorul unei iluzii (1927) F l' e u d era inca destul de rezervat cu privire la critica "marelui experiment social care se desfi'i$oari'i in prezent in vasta tara ce se intinde pe continentele european $i asiatic" 4), in schimb in Angoasa $i civilizatie (1930) ~i in Noi prelegeri de psihanalizi'i (1932)ctitica sa referitoare la marxism este dcosebit de ascutita ~i "la obiect". F I' e u d nu mai ezita acum sa atace frontal carentele conceptiei lui Mar x ~i ale orinduirii intemeiate pe. aceasta. _"Lucri'irile lui K a I' I Ma I' x - scrie el - care trateaza despre structuTa economici'i a socie-

Ibidem, p. 202. t e fan 0 d 0 b 1e j a, Psychologie consonantiste, vol. II, Libraitie Maloine, Paris, 1939, p. 833. 2) P a u R 0 a zen, - La pensee politique et sociale de Freud, Presses Universitaires de France, 1968, trad. din engleza, p. 11. 3) Ibidem. 4) S i g m u n d F r e u d, Die Zukunft einer IUusion, in Gesammelte Schriften, XI. Band, Leipzig/Wien/Zurich, 1928,p. 416.
7)

1) :;;

I

53

tiItii $i despre influenta diferitelor. forme de economie politica asupra tuturor activitatilor umane au, lucru de netaggduit, autoritate in epoca noastra. Se intelege ca personal nu·. cunosc, in legaturacu fie care din punctele luate in considerare, care este 'gradul de justete sau de eroare. Am auzit ca unii, mai bine documentati decit mine, nu izbutesc nici chiar ei sa ajunga la 0 concluzie. Anumite idei m-au la evolutia societatilor umane care ar deconcertat, de exemplu, aceea referitoare asculta de legile naturale. De asemenea, Mar x pretinde ca transformiirile ce au loc in paturile sociale decurg unele din altele ca urmare a unui p1'oces dialectic, Nu sint absolut sigur ca am inteles aceste asertiuni, care nu par "materialiste", ci constituie mai degraba reziduul obscur'ei filozofii hegeliene, Mar x suferind de altfel influenta acestei !jcoli. In ceea ce ma prive!jte, nu reu!jesc sa ma despart de opinia mea de p1'Ofan, obi!jn:uit fiind sa socot formarea diverselor clase ale societatii drept rezultatul luptelor angajate, dintotdeauna, intre diferitele grupuri umane ... Traind pe acela!jisol, invingatorii devinstapini, iar invin!jii sclavi. Nimic din care Sa deceUim aici leg't naturale sau evolutia conceptelor" 5). Pentru F I' e u d

evolutia istorica are la baza noile cuceriri ale ;;tiintelor in lupta pentru dominarea naturii, dar ;;i 0 multitudine de alti factori, unii dintre ace;;tia implicind ;;i mecanismele genetice: despotismul rusesc ar fi fost in felul acesta condamnat chiar mai inainte de declan;;area primului razboi mondial, deoarece endogamia familiilor domnitoare din Europa dusese la degenerarea tarilor, incapahili sa mai reziste in epoca dinamitei. Tot a;;a, Anglia ;;i-a vazut amenintata izolarea ei insulara, lini;;titoare, de indata ce avionul lui Bleriot a putut zbura peste CaMiui Minecii, iar submarinele germane au impinzit marile 9i oceanele. "Evident - serie apoi

F 1'e u d -,

marxismul

nU-!ji

datoreaza

forta

nici

conceptiei

despTe istorie,

nici

previzi'unilor pe c.~~e Ie formuleazi'i pe baza acestei conceptii, Ci ingenioasei sale demonsl1iiILa-inJluentei pe care situatia economicii-o exercita asupra activitatii intelectuale; morale !ji artistice a oamenilor. Au fost astfel descopeTite 0 serie de relatii$i 'de determinari, pina atunci aproape ignorate; dar este imposibil sa admitem ca factorti economici aT fi singurii care determina compoTtamentul oamenilorin societate. Intr-adevar, este de netagaduit faptul ca &iferite persoane, rase, popoare puse in conditii economice similare nu se comportCi: in acela$i fel, cgea ce este suficient ca sa invalideze ideea unei pretinse tiranii exclusive a factorilor economici. Este 'de neadmis sa neglijam rolul factorilor psihologici cind avem de-a face cU'reactiile unor fiinte umane vii., Nu numai ca ace-$ti factori participa la stabilirea condltiilor economice, ci ei determina in continuare toate actele oamecare nu pot reactiona dee'lt in virtute a pulsiunilor lor primordiale, a instincde conser,vare, a agresivitatii, a setei lor de dragoste, a trebuintei de a cauta pli1cerea $i de, a evita nepli1cerea. lntr-un studiu precedent, am scos in evidentaexigentele considerabile ale supraeului, care Teprezinta traditia $i idealurile trecutului· $i care, un anumit timp, va rezista impulsuriZor deteTminate de noua situatie economica. Sa nu uitam, in sfir$it, ca pe deasupra colectivitatii umanesubjugate necesitatilor economice, procesul evolutiei culturale - continua !ji ca, de$i sufera influent a tut-urar - a ceea ce eu numesc civilizatie celorlalti factori, nu Ie datoreaza nicidecum originea. Evolutia aceasta este comparabila cu un proces organic $i, in ceea ce 0 prive$te, este de asemenea capabila sa exercite 0 actiune asupra tuturor celorlalti factori. Ea deplaseaza scopurile spre care tindeau instinctele $i face ca oamenii sa se razvrateaSGa impotriva a ceea ce a pina atunci li s-a parut S'uportabil; in afara' de aceasta, intariTea progresiva spiritului $tiintific pare a fi Una din operele esentiale ale civilizatiei. Acela care ar nilor, tului

5) S i g m un d F r e u d, Nouvelles Paris, 1936, pp. 241~242.

conferences

sur la psychanalyse,

Gallimard,

54

~ncerca sa faca din marxism 0 doctrina sociala veritabila, ar trebui sa fie in state sa arate in detaliu rolul fiecaruia din aceijti diveriji factori; el ar trebui sa studieze dispozitia constitutionalil generala a omului,variatiile dupa rasa ale acestuia, modificarile pe care Ie sufera ca urmare a conditiilor sociale, ale activitatii profede clijtig $i sa observe cum se inhibii sau se stimuleaza sionale, ale posibilitatilor Teciproe toti aceijti factori" 6).

Dar F r e u d nu filtreaza critic doar ideile marxismului, ci examineaza ~i modul in care se incerca sa fie acestea transpuse in practica in epoca stalinista d.e trista memorie. ,,0 datil ce s-a recunoscut important a enormil a conditiilor economice, a existat tentatia de a nn se abandona evolutiei naturale transformarea -acestora, ci de a 0 provoca pe cale revolutionara. Pus 'in practica de catre bol$evieii TUiji, marxismul teoretic a capiitat caracteristicile unei. conceptii despre lume: -are energia, coerenta, exclusivismul iji, de asemenea, a stranie asemanaTe cuceea .ee e! combate. Marxismul, care iji-a datorat $tiintei originea iji afirmarea sa, el, a interdictie care s-a cliidit pe ijtiinta iji pe tehnica generatii de aceasta, a instituit de .a gindi tot at'it de inexorabila pe dt a fast, la timpul sau, aceea a religiei. Este interzis sa se critice teoria marxista, iar a te 'indoi de temeiul ei este a crima pasibila de pedeapsa, cum era odinioara erezia in ochii bisericii catolice. Operele Biblia iji Coranul, lui Mar x, in calitatea lor de surse de revelatie, au inlocuit .eu atit mai virtos cu cit ne oferii tot atiteacontradictii $i obscuritiiti ca iji stravechile carti sfinte" 7).

J\Iai presus de toate, redus adesea de catre protagoni~tii sai inculti - in materie de cunoa~tere a offiului la faimoasele Teze asupra lui Feuerbach -, marxismul ignora de fapt natura umana, ceea ce pe F 1'e u.d nu-l poate lasa indiferent. "De$i proscrie nemilos toate sistemele idealiste $i toMe iluziile - scrie

el -, marx'ismul, pus 'in practicii, a creat el 'insuiji noi himere, care nu sint nici mai putin indoielnice, nici mai putin indemonstrabile decit cele vechi. El spera ca, in cUeva generatii, sa poata transforma natura umana in aija fel indt oamenii sa triiiascii in comUn in sinul unei noi orinduiri, fara a intra 'in conflicte $i efectu'ind, neconstrin$i, 71mnca necesaTii. Pentru a reprima instincteIe, ceea ce este indispensabil intr-o societate oTganizata, el Ie deplaseaza, dirijeazii spre exterior tendintele umana, in cele din urma bizuindu-se pe -agresive ce ameninta orice colectivitate ostilitatea saracilar impotriva celar bogati, pTecum iji pe ostilitatea oamenilor miirunti de .aItadati1. impotriva vechilor detini1.toTi ai puterii. Este Tealmente irealizabilii sarcina de a modifica astfel natura umana; entuziasmul pe care il suscita actualmente in mase miijcarea bol$evici1." 'in vreme ce aceasta noua or'induire socialii este inca nedesav'ir$ita $i este amenintatii din afara, nu ne permite sa prevedem momentul in care va fi finisata iji stabila. Intocmai ca religia, bol$evismul Ie face credincio$ilar sai, spre a-I despiigubi de suferintele lor, de privatiunile lor -actuale, fiigiiduinta unui timp mai bun, 'in care nici a trebuintii nu va ram'ine ne~atisfiicutii. Acest paradis este,. e drept, situat chiar pe pamint $i oamenii VOl' putea intra in elintr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat; dar Sa ne (!mintim ca em'eii in,~i$i, a caror religie nu cunoa$te· 0 viata viitoare, au a$teptat venirea lui Mesia pe pam'int iji ca Evul me diu cre$tin a crezut mereu ca 'impaTapia lui Dumnezeu este apraape" 8).
F r e u d se indoie~te ca natura schimbata. Posibile sint, insa, pina umana va putea fi vreodata aUt de radical cind mutatiile fericite in natura umana vor

G)

Ibidem, Ibidem,

7)

S) Ibidem,

pp. 244-245. p. 245. pp. 245-246.

55

deveni realitate, "remanierea orinduirii sodale", suprimarea mizeriei materiale @ maselor, cu respectarea concomitenta a cerintelor culturale ale individului. Nu am dovedi insa respect fata de adevar daca, in acest context, nu am mentiona ca F r e u d nu accepta neconditior, ,t societatea burgheza, el ne:;;ovaind sa-i analizeze iridelung metehnele, aspectele "pa;'ologice", iluziile :;;i utopiile care-i sint proprii. n preocupa in special calamitatea reprezentata de omul funciarmenteagresiv; lansat in jungla concuren1;ei, acesta este gata sa-:;;i doboare semenii Cll' singele rece eu care dobori copacii intr-o padure. E r i c h Fro m m, cautind sa discearna caracterul "cvasipolitic" al mi:;;carii psihanalitice, crede a fi descoperit ca "scopul l'ui Freud era acela de a crea c· mi$care de eliberare morala a omului, 0 mi$care mire ana $i bazata pe $tiintap pentru 0 elita care trebuia sa ghideze umanitatea" 9). Nu avem totu:;;i in aceste' rinduri dedt 0 speculatie exegetica. Cert este ca F r e u d a tins intotdeauna catre ameliorarea naturii umane, spre binele omului insu:;;i, intuindfaptul de capitala important a ca societatea este mai degraba a:;;a cur" <este omul, dedt omul cum' este societatea. In incheierea acestui paragraf, ne simtim 'datori, in lumina celor aratate mai sus, sa atragem cititorului atentia asupra ultimului alineat din Angoasa in civiZizatie, in care Freud, inca acum 60 de ani, avertiza asupra celui mili mare pericoT ce pinde:;;te lumea secolului XX : "Problema destinului speciei umane - scrie el mi se pare a se pune in felul 'urmi'itor: va putea progresul civilizatiei, $i in ce
mi'isuri'i, si'i domine perturbi'irile aduse vietii in comun de pulsiunile umane de agresiune $i de distrugere ? Din acest punct de vedere epoca actuali'i merita, poate, o atentie cu totul deosebiti'i. Oamenii de azi au impins atit de departe dominarea forte lor naturii incit, cu ajutorul lor, le-a devenit u$or sa. se extermine, reciproC' pini'i la eel din urmit. Ei 0 $tiu bine $i aceasta este ceea ce explici'i 0 buna. parte din nelini$tea lor actuali'i, din nefericirea $i angoasa lor. lar acum, avem motive sit a$teptam ca una din cele doua. "puteri cosmice", Eros-ul etern, sit facit Un efort adversarului si'iu nu mai putin spre a se afirma in lupta pe care 0 duce impotriva etern. Cine va pu'tea insi'i sit prevadit' deznodi'imintul ?" 10).

Sa speram ca "deznodamintul" va fi unul fast. -$i poate fi a:;;a daca, biruindu-ne instinctele primare, in primul rind agresivitatea, yom miza in mod responsabil pe ratiune, in sensul "politicii" Iui Freud.

13. Repere
Oridt de paradoxal ar parea faptul, "complexul lui Oedip" nu constituie, cum s-a afirmat, "cheia de bolta" a edificiului psihanalizei freudiene, sau, cum se exprima R 0 g e r M u c chi ell i, "la grande affaire de Freud" 1). Dovada ca il putem inlatura, fara ca totu:;;i psihanaliza sa se prabu:;;easca. De asemeneap factorul sexual nu constituie dedt 0 latura a determinismului psihologic freudian. Freud fiind eel care a introdus :;;i fundamentat notiunea de supradeterminare, care ia in considerare :;;i alti factorl, intre care un loc esential il ocupa factorii sociali (relatiile interumane, influent a structurilor institutionale etc.). In aceasta

9) E r i c h Fro m m, La mission de Sigmund Freud, Presses Uni versi taires de France, 1975, trad. din engleza, p. 95. 10) S i g m u n d F r e u d, Das Unbehagen in del' Kultur, mit einer Rede yon Thomas Mann als' Nachwort, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1976. 1) R. M u c chi e 11 i, La personnalite de l'enfant, Editions sociales, Paris, 1969', p.80 ..

56

situatie, ne putem pune urmatoarea intrebare :ce da viabilitate operei teoretice 9i practice a lui Freud, daca ea rezista pina 9i in urma extirparii unoI' elemente socotite de unii ca fiind baza psihanalizei? Adevarul este ca freudisroul se impune in primul rind nu prin "artefacte" de felul "complexului lui OedipK (care are totu9i justificare de la caz la caz!) 9i nici prin hazardate reconstituiri. mitice ca acelea din Totem und Tabu (1913) etc., ci printr-o serie de descoperiri 9i elaborari de cea mai mare Insenmi'ttate, intre care procesul refularii (9i implicit al defularii) despre care Freud insu9i precizeaza ca reprezirita elementul care sustine structura de rezistenta a conceptiei sale: "Die Ve.rdriingungslehre
ist nUn del' GrundpfeiZer, auf dem das Gebaude der Psychoanalyse ruht"

(= "Teo-.

ria refularii este principalul sUlp' pe care sesprijina ediflciul psihanalizei") 2),. Daca ar fi, Insa, sa intocmim 0 lista care sa puncteze important a psihanalizeL freudiene, ne-am opri la urmatoarele : a) A deschis noi orizonturi de intelegere a comportamentului normal 9i patologic al oamenilor, printr-o investigare adecvata a motivatiei incon9tiente, dat fiind faptul ca "la Freud reprezentiirile con$tiintei se raporteaza la pulsiunile·
incon$tientului, care constituie dinamica psihicului"
3).

b) A contribuit roasiv la dezvoltarea unei viziuni materialiste, dinamice 9i dialectice asupra vietii psihice, pe care a descris-o in complexa ei manifestare antinomica, Incerclnd sa, ne faca sa simtim valoiO\reacontradictiilor propulsive .. c) A insistat asupra necesitatii de a privi monistic psihicul, in relatie indisolubila cu baza structurala anatomo~fiziologica, vazlnd in metabolism expresia ultima a proceselor psihice,'fara a Ie reduce insa la acesta. "Edificiul teoretic precizeaza Freud - nueste tn realitate' al psihanalizei, pe care l-am creatdecit 0 suprastructura pe care noi trebuie lucru, lnsa, nu ne sta lncatn putintd" 4). s-o a$eziim pe baza sa organica. Acest:

d) A introdus, inaintea gestalti9tilor, 0 conceptie structuralaln psihologie, a9a, incH nu este de mirare ca astazi configurationi9tii Incearca 0 "integrare" a psi-· hanalizei. e) A corelat in mod dialectic conceptele de structura 9i determinism, de sistem 9i funqie, anticipind chiar unele modele cibernetice in aceasta privinta, Dupa Freud, arata Ern est Jon e s, "psihicul este un complex sau sistem reflex"
cu intrare la 0 extrema $i descarcare (ie$ire) la cealalta: extremitatea senzoriala, a doua cea motorie" 5). prima este, desigur;

f) A adus 0 contributie de prim ordin la progresulpslhologiei ca 9tiinta, prine postularea cauzalitatii riguroase a fenomenelor psihice 9i prin incercarea de a stabili determinismul multlplu al acestora, izgonind din acest domeniu conceptiu mistiea a "liberului arbitru". "No man - subliniaza I I'win G. Sa r a son
exerted an impact equal to Freud's on the scientific human behavior" G). study of the determinants
of

g) A dat studiului proceselor 9i trasaturilor psihicului o directie concretii, atestata 9i de G. Pol i t z e r, psihanali9tii cautind sa afle nu numai ceea ce se· petrece in interiorul individului d, implicit, 9i ceea ce se petrece Intre indivizi 9iducind astfel la cercetarea personalitatii In lntregime. S. F r e u d, Z'ur Geschichte del' psychoanalytischen Bewegung, in Gesammelte, IV. Band, p. 421. P.Fougeyrollas, op. cit.,p. 29. S. F r e u ct, Introducere in psihanalizd, In vol. de fata. E. Jon e s, Freud's PsychOlogy, in vol. eit., p. 21. 1. G. Sa r a son, Personality, Wiley & Sons, New York, London, 1966,p. 51.

- 2)

Schriften,
3) 4) 5)
6)

h) A socializat psihologia. "Opazitiaspune Freud in Massenpsychologie psihologia individuala $i psihologia socialil sau undu Ich-Analyse (1921) -dintre colectivacare la prima vedere, poate sa para foarte profunda, pierde mult din logica sa de indata ce 0 privim mai indeaproape. Desigur, cea dintii are drept obiect· individul $i cercetarea mijIoacelor de care acesta se serve$te, ca $i a diiIor pe care Ie urmeaza spre a~$i satisface dorintele $i trebuintele, insa, in aceasta cercetare ea nu reu$e$te decit arareori, 'in cazuri cu totul exceptinnaIe, sa faca abstractie de raporturile care exista intre individ $i semenii sai. Aceasta tocmai pentru ca celalalt joaca intotdeauna 'in viata individului rolul 'unui model, ·al unui obiect, al unui asociat sau al unui adversar, a$a incit psihologia individuala ni se prezinta inca de la 'inceput ca fiind in acela$i timp, privitii dintr-un £lnumit unghi, 0 psihologie socialii, in sensul laTg $i pe deplin justificat al cuvintul'ui" 7). i) A inteles e2. psihologia trebuie sa-~i pastreze statutul de ;;tiinta autonoma, -eu toate ea personal a intreprins numeroase eereetari laterale, absorbind informatli din toate ;;tiintele invecinate, in spiritul a ceea ee numim astazi cercetare in terdisciplinara. j) A stimulat, 1a colaboratorii sai, intin;;e cereetari d_e ordin antropologic ;;i psihosociologie. k) A promovat eoneeptia genetica in psihologie, privind fenomenele psihice din punctul de vedereal genezei ;;i evolutiei. In acest sens I-a preeedat pe J. Pia get, fapt reeunoseut azi 8). 1) Ne-a dat despre psihic imaginea unui domeniu natural de fenomene, posibil de eunoseut, de transformat ;;i de stapinit eu mijloacele ;;tiintei. in) A rafinat metoda clink a de cercetare ;;i a folosit, inh~-un mod nou, metoda psihopato1ogica impusa de Ribot ;;i de urma;;ii aeestuia. n) A determinat fecunda orientare psihosomatica in medieina. 0) "Psihanaliza are meritul - serie acado Vas i 1e P a vel e u - de a fi initiat un nou mod psihologic de investigatie a pacientuluiin elaborarea diagnosticului. Limitlndu-se initial la domeniul nevrozelor, psihanaliza $i-a extins dmpul de cercetare asupra intregii semiologii medicaIe ... Noua Iozinca, "nu existi'i boli, d bolnavi", dob'inde$te 0 noua acceptie, psihologid" 9). p) "Doctrina lui Freud - ;;i acesta este unul din cele mai mari merite ale sale -, scrie K ur t LeVI i n - a contribuit din plin 1a ;;tergerea granitei dintre normal iii patologic, dintre obi;;nuit ;;i exceptional 9i, decl, a favorizat omogenizarea diferite10r domenii ale psihologiei. Desigur, proeesul este departe de a fi terminat, dar el este intru totul comparabil cu acela din fizicamoderna, care .a asigurat unificarea fenomenelor cere;;ti ;;i terestre" 10). 1') "Ne-a invatat sa ne concentram atentia asupra psihologiei copilului ;;i asupra '.biografiei individului" 11). s) A indreptat atentia educatorHor asupra conditiilor familiale de formare 'l)i dezvoltare a persona1itatii copilului, reliefind importanta relatiilor parinti - copii, ,ca ;;i a relatiilor dintre frati. ;;) In ciuda unoI' exagerari, a intreprins exploatarea indrazneata ;;i detaliata a sexualitatii umane "Teoriile sexualitatii ale lui Freud scria dr. I 0 s i f

l' e u d, Massenpsychologie und Ich-Analyse, p. 261. Pet e l' J. W 0 1f f, The Developmental Psychologies of Jean Piaget and ..Psychoanalysis, International Universities Press, New York, 1960, p. 10. 9) V. P a vel c u, Soma $i Psyche, in "Cronica", VI, 17, 1971. 10) K u r t LeVI i n, Psychologie dynamique, P.U.F., Paris, 1967, p. 45. 11) B. Mal in 0 VIski, op. cit., p. 11. 7)

S. F

8)

W est f ri e d - au in special meritul de a··descoperi· caracteristicile sexuale ale . multpr activmiti psiho-fiziologice .care pareau sa nu aiba nimie comun Cll· viata. sexuala ... Sexualitatea in psihiatrie capata 0 valoare dintre cele mai desearna l(>iaceasta constituie unul din meritele cele mai mari ale doctrinei freudiene" 12). t) "Lucrarile lui Freud asupra visului,alaturi de acelea ale lui Maury reprezinta ansamblul eel scrie cercetatorul roman N i e 0 I a e Vas chi d e mar complet ~imai bine sistematizat asupra psihologiei visului" 13).
t) "Freud a demonstfat cii afectivitatea, fact01'ul esential al vietii noastre cotidiene" 14) •. mai mult decit inteligenta, este

u) A tins eu eonseeventa spre Elepa~ireaomului instinctual, impulsiv, irational, spre consolidarea con~tiintei in lupta cu instinctele. "Freud believed in the ultimate triumph of reason in the individual and in mankind", releva eu pregnanta Frederik J. Jecker15). Din acest punct de vedere un Herbert Marcuse, eu toata critica sa valabila la adresa societatilor. industriale avansate de tip capi·tallst 16), se situeaza la antipodul lui Freud,producind confuzie in masa publicului. v) "A pregatit intr-o masura intelegerea ~i valorificarea ill psihologie a Ullor descoperiri ulterioare din domeniul fiziologiei" 17). x) A stiinulat gasirea de noi metode de eunoa$tere a personalitatii umane {Rorschach, T.A.T., Szondi etc., in general testele proiective). Faimosul brainstorming reprezinta aplicarea in domeniul creativitatii a "regulii fUl1dampntale" a psihanalizei (asociatii libere sustrase oricarei autocritici). y) A demonstrat inconsistenta superstitiei,a eredintei intr-o lume. supran aturaIa, contribuind la propulsarea unei viziuni rationale despre lume ~i viata. z) A dat un· impuls fara precedent prozei de analiza, de discernam'int psihologic, iar unul .dintre cei mai ilu~tri beneficiari ai psihanalizei 'in aeest sens, Tho mas Man n, eonsidera necesara ~i posibila eontributia freudismului 1a dezintoxiearea ~i pacificarea umanitatii 18). In acela~i timp, Freud s-a pronuntat eu judiciozitate 'impotriva lirieH de elucubratie suprarealista 19). S-ar putea cita, 'in continuare, alte ~i alte merite de prima important a ale psihanalizei freudiene (de exemplu, eritica P?trunzatoare a marxismului ~i a r'induielii socio-economice generate de acesta, faptul de a fi oferit noi criterii de apreciere criticii literare 20) ~i de arta, de a fi militat pentru stavilirea agresivitatii 11iviolentei, pentru 0 viata civilizata $i pa~llica, 'incercind sa-i defineasdi coordonatele psihologice etc.), dar ~i cele de mai sus justifica cu prisosinta interesul
12) Dr. I 0 s if·· We s t f r i e d, Instinctul sexual, cu un "Cuv'int introductiv" de Prof. S. F r e u d, Cartea Romaneasca, Bucure~ti: 1928, p. 193. Acela~i autor (diruia Freud 'iimultume$te pentru invitatia de a vizita Romania ~i pentru straauinta sa de a face cunoscuta psihanaliza 'in tara noastra), observa cu probitate;; ca ,,'in {:eea ce prive~te rezultatelemetodei psihanalitice 'in domeniul sexualitatii evident {:a multe din ele vor trebuisa ineerce 0 minutioasa reviZuire tara a ~tirbinimic din meritul metodei freudiene" (Ibidem, pp. 193-194) .. 13) N. Vas chi d e,Le Sommeil et les Reves, Flammarion, Paris, 19n, p. 175. H) G. He u y e r, Vingt ler;ons de psychologie medicale, P.D.F., Paris, 1966,p. 168. 15) Ben jam inN e 1son (Ed.), Freud and the 20-th Century, Meridian Books, Inc., New York, 1957, p. 134. 16) N. T e r t u Ii a n, Herbert Marcuse, Freud $i Marx, 'in "Romania literara", Anul III, 1, 2, 3,1970. 17) V. P a:vel c u, Drama psihologiei, p. 188. 18) Tho m a·s Man n, Freud et l'avenir,'in "Noblesse de l'esprit", Paris, 1936. 19) Vezi $i Leo n a r d G a v ri 1i u, Sigmund Freud $i mitulsuprarealismului, in "Amfiteatru", anul VIII, Nr; n,1973, pp. 18-19. 20) An g e la Ion, "In cautarea surselor profunde ale povestirii", prefata 1a Mar t h a Rob e r t, Romanul inceputurilor $i inceputuriZe romanului, Editura Univers, Bucuref?ti,1983, pp. 22-23.

59

permanent

de care se bucura opera lui Freud In lumea contemporana. "Opera luii Freud - subliniaza pe buna dreptate J. A. C. B row n" - nU reprezinta 0 teorie limitata, de tipul celor indriigite de experimentali$ti, $i de aceea nu poate fi comparata cu legile lui Boyle $i Charles, ale lui Ohm sau ale lui Weber $i Fechner, care calculeazii matematic raporturile dintre un mic numar de date in interiorul" unui canal ingust de informatie, pe cind aceasta este 0 ipotezii ce acopera un domeniu intins de fapte, cu 0 grijii mai putin pronuntatii pentru amanunte. In acest sens ea este de comparat cu ipotezele lui Newton care, pe baza citorva observatii fiicute asupra comportarii ciiderii obiectelor pe pamint, a facut un salt imaginal' in" cosmos, dar, din fericire pentru Newton, nou s-a giisit nimeni atit de smintit sa-i reprO$eZe cii nu $i-a verificat experimental ipotezele asupra nebuloaselor extragalactice. Propozitiile lui Newton $i Freud nu sint desigur in miisurii sa explice arice fenomen, deoarece au 0 forma ipotetica, insii Freud i$i mai a$teapta un Einstein al siiu" 21).

De fapt, problema "validarii" psihanalizei pe cale experimentala, prin teste,. probe de laborator, masuratori, statistici sau prin formalizari de tip logico-matematic, este luata azi tot mai in serios, fiind de citat in acest sens, lucrarile R. S pit z, L. K ubi e, Ern s t K r i s, J. H. Mas s c r man, J. Me Hun t, Rob R. Sea r s, E. H i 1gar d, I. S a r a son, M. Ben ass y sau CIa r k L. Hull, unii dintre ace;;tia negasinducse decit in relatii tangentiale cu psihanaliza (propsihanali;;ti) 22). Pe de alta part~, nu sint absente nici pozitiile de respingere (H.J. E y s e n c k, Don aId M. K a p I a n, Jam e s V. Me C 0 Ii nell, J. W 0 I P e, K.M. Co I b y etc.), unii propunindu-~i chiar sa lichideze definitiv ;;i irevocabil ell "problema incon~tientului" ~i cu psihanaliza, de pe cunoscuta pozitie paleobehaviorista care, inca acum mai bine de jumatate de secoi. preconiza la fel eliminarea con~tiintei din sfera de preocupari a psihologiei 23). Atitudine extremista, rara eco!] serios, dar care trebuie tratata cu circumspectia de rigoare.

14. Ccmsidera~ii finale
Este hiperbolica afirmatia lui C. A. Mac e, care sustine ca tranzitia de la psihologia prefreudiana la cea freudiana este de ordinul marilor mutatii geologice ("The transition from Pre-Freudian to Freudian psychology is as abrupt as any transition in the history of the subject") 1). Ideea de "rasturnare copernicana", de "revolutie inedita", afirmatia lui K u r t T u c h 01 sky ca fiecare volum din opera lui Freud a zguduit lumea 2), toate acestea poate cacontin 0 anumita doza de exagerare, dar este indiscutabil faptul ca parintele psihanalizei are partea sa de genialitate. In primul rind, el a demonstrat In chip magistral ca autoguvernarea con~tienta a omului nu este un lueru simplu ~i de la sine Inteles, ea omul, departe de a aetiona in virtutea prerogativelor divine ale a;;a-zisului "liber arbitru", filee parte dintr-o retea eomplexa de relatii determinate biologic ~i social (sa nu uitam ca pentru Freud oriee psihologie este integral sociala), ale cawr legi structural-cauzale

J. A. C. B row n, op. cit., p. 200. Vezi Wi 1f rid Hub e Y, Her man Pie ron, Ant 0 i n eVe r got e, La psychanalyse, science de l'homme, Dessayt, Bruxelles, 1970, p. 268 ~i urm.
21)

22)

23) T. R. ]VI 1 e s, Eliminating the Unconscious: A Behaviorist View of Psychoanalysis, Pergamon, Press, London, 1966. 1) C. A. Mac e, Editorial Foreword In J. A. C. B row n, Freud and the PostFreudians, Penguin Books, Baltimore, Maryland, 1967, p. VII. 2) Mar the Rob e r t, La revolution psychanalytique, t. 1, P.D.F., Paris, 1966,

i

In notita introductiva. 60

trebuie sa Ie cunoasca ~i sa tina efectiv seama de ele, daca vrea sa fie cn adevarat libel'. In al doilea rind, a fixat practicii psihanalitice un scop elevat, demn de altitudinea rolului istoric al omului, daruindu-se cu 0 rara tenacitate ~i pasiune urn aTIista realizarii acestui scop, prin mijloacele de care d~spunea in domeniul sau de activitate. In felul acesta psihanaliza freudiana constituie nu numai 0 conceptie ~tiintifica despre psihicul uman ~i phihoterapia corespunzatoare, ci $i 0 fundamentare solida pentru orice program realist de perfectionare psihologica $i' etica a omului, de consoli dare a saltului omenirii de la pitecantrop la Homo sapiens, de la impulsul obscur $i patima, la autocontrol ~i' obiectivitate, de la starile confuz'O ~i anxiogene, la claritate, echilibru $i ponderatie, de la individualismul feroce, agresiv, 1a empatie $i altruism, la integra rea sociala, de 1a instinct, incon$tient, la 1'atiune, la. con$tiinta, intr-un cuvint, favorizeaza in mod practic ina1tarea de la abisal la apical. "j\fetoda. esentialmente pedagogica", a cElJ:acterizat-o, pe drept cuviut, psihologul fraucez G e 0 r g e s Pol i t z e r 3). Optlnd pentru (l exegeza obiectiva a operei lui Freud, intr-un scurt eseu publicat in ziarul L'Unita, in care con damna pe cei care in loc sa int21eaga rastalmacesc, lVI a r i 0 S pin e 11 a va opina $i el ca psihana1iza freudiana constituie un aport ftmdamental la edificarea oferindu-ne nu pur $i simplu 0 metodologie a cunoa$terii unei noi rationalitati, omului ca atare, ci ~i una de interventiepentru transform area sa 1,). Analizind rolul umanist al psihanalizei freudiene $i subliniind importanta cardinala a cunoa§terii adecv"ate a realitatilor psihologice de catre cei care conduc marile procese de transformare sociala, R e u b e nOs b 0 r n scrie: "Ceea ce il preoeupa pe reformator, este de a face tn a$a fel incit oamenii sa gindeasca $i sa.
actioneze rational, in sensul tntelegerii realitatilor vietii sociale. Stnt insa putine lor un seop mtional, daea se lasiI spemnte de a se Conferi comportamentului tara. raspunsintrebarile fundamentale cu privire la sursa unci parti insemnate a imtionalitatii omene$ti. Dimpotrivii, daca reformatorul social cunoa$te motivatia incon$tienta a comportamentu~ui timan, el este tnarmat spre a da acestor forte 0 directie obiectivii $i mtionalii" 5). Identificam in aceste rinduri incon$tiente

tocmai "ideea-forta" dezvoltata de Freud in intreaga sa opera. Cultura, in conceptia freudiana, reprezinta elementul prin care omul se ridicii deasupra· conditiei animale, element care prezinta doua aspecte esentiale: pe. de 0 parte luarea in stiipinire a fortelor naturii, in vederea satisfacerii tot mai depline a trebuintelor umanitatii, pe de alta parte luarea in stiipinirc a naturii uma1ie, prin cunoa~terea ~i dirijarea instinctelor pe caile admise de convietuirea intr-o societate civilizati'i., in vederea "TegliiTii TapoTtuTiloT dintTe oameni, in special in ceea ce prive$te repartitia bunurilor accesibile" 6). Civilizatia, sustine Freud, trebuie aparata impotriva individului 7), intelegind prin acea.sta 0 opozitie socialmente organizata impotriva individului incapabil sa se ridice la orizontul ratiunii, al eticii superioare. Psihanaliza a generat astfel nu numai 0 psihoterapie, ci $i 0 pedagogie, punind intr-un mod nou problema eduearii $i reeducarii omului, in concordanta eu civilizatia con creta a epocii, dincolo de orice "experiment social" totalitarist.
Dr. LEONARD GAVRlLlU

G. Pol i t z e r, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 33. a r i 0 S pin e 11 a, Frelfd piu frainteso che capito, in L'Unita, N. 227, 2 oUobre 1979. 5) R. 0 s b 0 l' n, op. cit., p. 115. 6) S. F l' e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 412. 7) Ibidem, p. 413.
3)

1,) ]\-1

Anno LVI,

61

IN1'ROD UC:ERE IN PSIHAN ALIZA

Partea 'Intii

ACTELE RATATE

5 -

cd. 404

.l.

.

PREAMBUL l\U ~tiu dti dintl'e dLlmneavoastra cunosc psihanaliza din lectura san din auzite. Dal' insu~i rostul acestor prelegeri, menite Sa constituie 0 Introducere in psihanuliza, ma obliga sa procedez ca 9i cum nu ati :?ti nimic in pl'ivinta acestei terne ~i ati simti nevoia de a fi intiati in e1ementele ei de baza. Tl'ebuie totu~i sa presupun ea aveti cuno:?tinta de faptul ca pSlhanaliza este un proeedeu de tratament medical al persoanelor care surera de boli nervoase. Acestea mnd spuse, va pot arata cu ajutorul unui exemplu ca In acest domeniu lucrurile nu se petrec ca in alte l'amuri , v ' .tV" l' a1 merd· .... Cl In~r-o. rn~l1l~r.a eu +' l' neOSHJl_a.m .g~ne~~, emvd Sl.~e lcmn, coru. punern un bolner", une LenmcI terapeutIce, ne dam toata sllmta sa mlnimalizam in ochii' s21 inconvenientele :?i si'H dam toate asigurarile posibile in ceea ce prive:;;te succesul tratamentului. Cred ca sintem' indreptatiti s-o facenl, pel1tl'u ea procedind asHel ne sparim in chipefec~ tiv ;;ansele de reu;;ita.. Procedarn insa eu totul altfel atunci cind supunem unnevrotic tratalnentulLli psihanalitic. In acest caz 11 punen1 la cureIlt eu dificult£itile rnetodei, eu cl1xrata sa, ell efot'turile ~i sacrificiile pc care Ie cere; cit despre rezultat, Ii spunem Cd nu-i putem pro:,lite nirnic • v' •• , '<'l~ 'bll ~lgur~ ca a;e,:t~~ va CielJ:llae ct~~. l~lU ,In :ar~se 'va COIYl~orta -0 11.aV~1 msu~l, de m~elegerea, de docllltmeCl, ae rabaarea sa. Se mtelege de 1a sine Cd ,l\'enl TI1oti\T2serioase, a car or irnportanta 0 \Teti sesiza poate mai ti1'ziu, care ne c1icteaz& aceasti'i conduita neobi~nuita, Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau daca voi lncepe prin a va trata pentru moment ca pe ace9ti bolnavi nevrotici. Ca atare, nu va sfatuiesc sa mai veniti sa ma ascultati 9i altadata. In aceasta situatie, va voi infati9a toate neajunsurile care sint in mod l1ecesar legate de didactica psihanalizei 9i toate dificultatile care se opun formarii unei opinii personale in aee;:1stamaterie. Va voi demonstra ca intreaga orientare a culturii dumneavoastra anterioare 9i toate deprinderile de gin~ dire au fa cut din dumneavoastra. in chip inevitabil adversari ai psihanalizei 'ii va voi arata' ee anumeaveti de 111vinsin dumneavoastra in~iva, spre a domina aceasta ostilitate instinctiva.. Fire:;;te, nu va pot spune dinainte ceea ce veti dobindi prin prelegerile ill21e din punctul de vedel'e a1 intelegerii psihanalizei, dar in mod sigur va pot afirma ca faptul de" afi asistat 1a aceste prel~geri nu va va face capabili sa intreprindeti 0 cercetare sau sa conduceti un tratament psihanalitic. Dar daca exista cumva printl'e dumneavoastra cineva care, nemultumindu-se Cll 0 cunoa9tere superficiala a psihanalizei, ar dod sa intre in contact permanent cu ea, nu numai di l-a~ sfatui Sa-9i schimbe intentia, ci l-a~ pune direct in garda impotriva unei asemenea tentative. In situatia acfuala, acela care ar alege aceasta cariera s-ar priva de arice posibi-I•

67

iitate de succes universitar ;;i s-ar afla in calitatede practician in mijlocul unei societati care, neintelegindu-i aspiratiile, il va privi cu nein"", credere ;;i ostilitate :;;iva fi gata sa dezlantule impotriva lui toate spirite1e re1e care stau lapinda in ea. probabil va yeti face 0 idee suman'! asupra multitudinii acestor spirite' rele fie ;;i numai gindindu-va la faptele pe care ni Ie ofera razboiul. Exista .totu:;;i persoane pentru care arice cuno;;tinta nouaeste atragatoare, i,n pofida inconvenientelor la care am fikutaluzie. Daca unii dintre dumneavoastra apartin acestei categorii ;;i, fara a se lasa descut"ajati de avertismentele mele, VOl' 1'eveni aid data viitoare, ei VOl' fi bineveniti. Dumneavoastra toti aveti ins8. dreptul dE:a cunoa;;te dificultatile psihanalizei. Cea dintii. dificultate este inerenta insa;;i didactidi psihanalizei. In invatamintul medical este utilizat in mod obisnuit simtul vazului. Vedeti 'preparatul anatomic, precipitatul care se 'formeaza' in eprubeta ca rezultat alunei reactii chimice, contractia mu:;;chiulul ca efect al excitariinervilor acestuia. Mai tirziu se prezinta simturilor dllmneavoastra bolnavul, cu simptomele afectiunii sale, produsele procesu1ui sau morbid ;;i, in multe cazuri, vi se pune sub ochi, izolat, chiar microbul care a provocat boala. In chirurgie asistati la interventiile £acute pe bolnav si chiar trebuie sa incercati sa Ie executati dumneavoastra insiva. Pina. ~i in psihiatrie 1) " prezenta~ea bolnavului, 'cu jocul schimb3.to~ al fizionomiei sale, cu felul sau de a vorbi ;;i a se comporta, va pune la dispozitie 0 multime de date de observatie care va lasa 0 impresie profunda :;;idurabila. Astfel, profesorul in invatamintul medical indepline;;te rolul unui ghid ;;i al unui interpret care va in80te:;;te intr-un muzeu, in timp ce va puneti in relatie. directa cu obiectele ;;i s1nteti incredintati ca yeti dobindi, printr-o perceptie nemijlocita, convingerea despre existenta unor fapte noi. Din nefericire, lucrurile se petree eu totnl diferit in psihanaliza. Tratamentul psihanalitic nu comporta dedt un schimb de cuvinte intre pacient;;i medic. Pacientul vo1'be;;te, }')oveste:;;teevenirriente din viata sa anterioara ;;i impresii din prezent, se plinge, i9i confeseaza dorintele pornirile sale afective. Medicul il asculta, se straduie9te sa dirijeze cursul ideilor pacientului, il indeamna sa-:;;i aminteasca, ii orienteaza atentia in anumite directii, Ii da explicatii :;;i observa reactiile de comprehensiune sau de respingere pe care Ie provoaca in acest fel la bolnay. Anturajul neinformat al pacientilor no;;tri, car,e nu se lasa convins dedt de ceea ce estevizibil9i palpabil, de preferinta de acte ea aeelea care se desfa:;;oara pe ecranul einematografic, nu pier de niciodata oeazia de a-;i;l manifesta indoiala eu privire la efieacitatea pe care 0 pot avea, ca mijloc de tratament, "simplele eonvorbiri" 2). Aeeasta critic a este inconsecventa ;;i ilogica. Oare nu aceia:;>ioameni ;;tiu sigur ca bolnavii doar "i;;i inchipuie" ca au cutare sau cutare simp tome ? Initial cuvintele fiiceau parte din magie ;;i inca in zilele noastre cuvintul ;;i-a pastrat mult din puterea sa 111agic2l odinioara. Cu ajutorulcuvintelor de un om
1) In eeea ce prive~te delimitarea pe care Freud 0 opereaza intre psihanaliza $i psihiatrie, sa se vadii capitolul introduetiv din partea a treia a eartH, eonsaeratii teariei psihanalHice a nevrozelor. (Nota had.) 2) In textul original: "wie man clurch blosse Reclen etw'-s gegen die Krankheit ausrichten kann". (Nota trad.)

isi poate face semenu1 fericit sau iI poate impinge 10.disperare, cu ajut5ru1 cuvintu1ui profesoru1 transmite ~tiinta so. elevilor, iar un orator pune st.ipinire pe auditoriu ~i Ii determina judecatile ~i deciziile 3). Cuvintele declan~eaza afecte ~i constituie pentfu oameni mijlocul general de influentare reciproca. Sa nu cautam deci sa diminuam valoarea pe care 0 poate prezenta utilizarea cuvintelor In psihoterapie ~i sa ne multumim sa asistam ca auditod la schimbul de cuvinte care are IDe intre psihanalist ~i pacient. Dar nici acest lucru nu ne sta in putinti'L Conversatia care constituie tratamentul psihanalitic nu ingaduie auditori ; ea nu se preteaza la demonstratie. Firc'?te, in cursul unei Jectii de psihiatrie poate fi prezentat studentilor un neurastenic sau un isteric care sa-~i exprime necazurile ~i sa-~i descrie simptomele. Dar aceasta va fi totuI. Cit- despre informatiile de care are nevoie psihanalist'.ll,bolnavul nu Ie va transmite decit daca are pentru medic 0 inclil1c:tie afectiva deosebita; de indata ce va sesiza prezenta fie :;;i a unui singur martor indiferent, bolnavul va tacea'). Aceasta se datorc:;;te faptulul ca informatiile privesc ceea ce este mai intii11 in viata bolnavului, ceea ce el, co. persoana sociala autonoma, trebuie sa ascunda fata de ceilalti, in sfir;;it, se refera 10. ceea ce el, ca persoana com;tienta de unitatea sa, nu vrea sa-~i marturiseasca nici sie;;1. Deci nu puteti asista, co. auditori, 10.un tratament psihanalitic. Despre aceasta puteti fi doar informat :;;i, in sensul -cel mai riguros 0.1 tetmenului, nu aveti posibilitatea sa cunow?teti psihanaliza dedt din auzlte. Faptul de a nu putea obtine decit informatii, co. sa zicern a~a, de a doua mina, va creeaza conditii neobi9nuite in ceea ce prive~te forinarea unei opinii. Totul depinde, In mare masura, de gradul de incredere pe care vi-l inspira aeela care va informeaza despre psihanalizii Imaginati-va pentru 0 clipa Ca asistati nu 10. 0 lectie de psihiatde, ci 10. 0 lectie de istorie ~ica vorbitorul va. poveste9te despre viata ::;i faptele de anTIe ale lui Alexandru eel Mare. Ce motive ati avea sa credeti in veridicitatea expunerii sale? La prima vedere situafia pare inca ;;i mai defavorabila deciti:n cazul psihanalizei, caci profesorul de istorie n-a luat parte nicidecum la expeditiile l~i Alexandru, pe cind psihanalistul va vorbe9te eel putin de fapte in care el insu9i a indeplinit un 1'01. Dar aici intervine a circumstanta care 11 face pe istoric· demn de crezare. EI paate, de exemplu, sa va trimita 10.scrierile vechilor istorid, contemporani cu evenimentele in cauza sau destul de apropiati de e1e, adica lei cartile lui Plutarh, Diodo!', Arrian etc. ; el va poate pune sub
3) Acest adevar este adesea subllniat ~i de protagoni~tii psiholingvisticii ~i semioticii din zi1ele noastre .. "Lucian din Samosata - scrie de pilda A dam S c h a f f - poveste~te di galii. il reprezentau pe Hercule - simbo1u1 puterii ca pe un -barbat batrin care trage dupa sine oameni ale CarOl'urechi slnt legate eu lanturi de aur de limba eroului Gamenii ace~tia, serie Lucian, il mmeazaeu placere ~i- cu bucurie pe eel ce i-a sUbjugat, de~i 1e-ar fi u~or sa se elibereze. Aceasti:i imagine poate fi explicaUi prin convingerea galilor ca forta fiziea nU inseamna nimic in comparatie eu puterea euvintu1ui" (Introducere in semantica, Bueure~ti, Editura $tiintifica, 1966,p. 129).(Nota trad.) {) Telmica "pereti1or unitransparenti", pusa 1a pUnet mai tirziu, ar fi permis vizionarea ~i - eu ajutoru1 metode1or de inregistrare fonica - audierea nestinghcrita a ~edintelor de cura psihanalitica. (Nota !rad.)

69

ochi re:eroduceri de monedesau de statui ale regelui ~i 0 fotografie a D.1Ozaicului pompeian care reprezinta batalia de la Issos. La drept vorbind, toate documentele prezentate nu dovedesc decit ca generatiile trecute au crezut in existenta lui Alexandru si in realitatea faptelor sale de vitejie ~i in acest considerent puteti gasi un nou punet de plecare pentru critica dumneavoastra, care va conchide ca nu tot ceea ee s-a spus despre Alexandru este demn de crezare sau poate fi stabilit eu certitucUne in toate .amanuntele ; totu~i eu reruz sa admit ca ati putea pari'isi sala de conferinte Indoindu-va de existenta in realitate a 1ui Alexandru cel Mare. Decizia dumneavoastra va fi determinata de doua considerente principale: primul, conferentiarul nu are nid un niotiv plauzibil de a Va face sa admiteti drept real ceea ce el iDSu;;i nu considera a fi real; a1 qoilea, toate cE'trtile de istorie de care dispunem in'fati;;eaza evenimentele intr-o maniera aproape identici'i. Daci'i abordati apoi examenu1 izvoarelor mai vechi,veti tine seama de aceia~j factori, anmrle mobilurile care i-au putut cali'iuzi pe autori ;;i concordantamarturinor lor. In eazul lui Alexandru, rezultatul examenului va fi cu siguranta lini;;titor, dar va Ii f;>ialtminteri dadi este vorba de personaliti'iti' ca Moise 5) sau Nimrod. eft despre il1doielile pe care Ie puteti concepe in legatura cu gradul de incredere medtat de relatarile unui psihanalist, veti avea in continuare destule prilejuri de a Ie aprecia valoarea. Acum aveti dreptul sa ma IntrebE4i: daci'i nu exista un criteriu obiediv in judecarea veridicitatii psihanalizei ;;1 dad nu avem nid 0 posibilitate de a face din aceasta obiect de demonstratie, cum S8 poate preda psihanaliza ;;i cum ne putem convinge de adevarul afirmatiilor sale? Intr-adevar, aceastEi ucenicIe nu este facWI Ojiputini sint· eel care :;;i-au insu;;it psihanaliza inty-un mod sistematic, insa exista fire;;te 0 eale de acces la acea.sta ucenicie.Psihanaliza se Invata mal intH pe tine lllSuti, prin studierea propriei personaliti'iti. Aceasta nn se reduce intru se- sul~totv.l la ceea ce numim alJtoobsel'\latie, dElI' pOE~te1a nevol;2 sa ordoneze.Existao Intreaga categorh::~ de fenorllene "psihice~ foarte -frecvente ;;1 in general cunoscute, care, gratie cJ:torva indicatE referitoare la mecanismul lor, pot constitui obiecte de autoanaliza. Faclnd acest lueru, capeti convingerea atitde canfata eu rea]jltaltea procese1m des crise de psihana1iza ~i la ustete:'Cl conceptiilor Este cazul sa spllnem totLl~i ca, tlrrnirld aceasta ca.le, nLl trebuie sa 112 a~tept3.1n la T2Edizarea "llnor -·progrese n(~li:mjta,t2 Y!1}.11t.;rnai rnuJt lasinCll1alizat de Ull psihanalist i:ncerclrld pe prol-Jriul eu efectele psiha11alizei 91 profiti1:1d d2 aC2st spre a afla mecanisn1ele l)tocedtlrii in toate nllantele sale. Se de lit ,sine ca acest

i

G) S. Freud .a _fo~t preocupat toa~a vlata de personalitatea fondatDrului cultull1i nlozaic; caruia Tn ultin1ii ani ai existentei sale i-a consacrat un \lE~ststudiu (i1,1 aise $1 monoteismul), 111 care Ineearea, printre altele, s2n:;;iclarHice nu numai originile religiei evreilor,ci 9i originile antisemitisrnului. ".i~m fast uin1it sa constat -'- scrie ellntr-o scrlsoare datata 14 dee. 193"7-ca

sa embrionara: ea sa spun a~a :a det.er1T~lnat Intreaga sa evolu~le, plnZt In ziiele noastre, ca un veTitabil traumatism al celei dintfi copilarii In biografia unui individ nevrotic" (S. F r e u d, Briefe 1873-1939, S. Fischel' Verlag, Frankfurt a, M., 1960, p. 431). (Nota tract) .
111Iluenta OlllUIUl lVIOlse ~l Ie~lI'ea dlIl Eglpt-

:x?erien'~a

prir;n~r~~ala a .pop~rului, .expe~ienta

70

extelentmijloc nu poate ffutilizat dedt individual i?i nu se apliccl niciodata untii grup l3) • ,Acces1.l1uidumneavoastra la upsihanaliza" se mai opune9i 0 aWi difkultate careinsa nu mai este inerentapsihanalizei caatare:tQcrnai dumneavbastra sinteti. responsabilide aeeasta, din eauzastudiilor dumneavoastra medicale anterioare. Pregatirea pecare atiprimit-o pina in prezent a imprimatgindirii dumneavoastra 0 anumita. orientare care va indeparteaza. mult de psihanaliza. Ati fost. deprini?Lsa..atribuiti fUnc~ ~iilor organisffil.).lui ~i tulburari10r acestora cauze anatomice, sa Ie .expIicati plasindu-va din punctul de vedere}l chimiei $1fizicii, .sa Ie eon~ cepeti din punet de vedere biologic, pe dnd interesul dumneavoastya nu. a fost orientat niciodata spre viata psihica prin care, ell toate aces-. tea, culmineaza function area admirabilului $1 complicatului. nostruorganism. Tocmaide aceea ati. ramas strEtini de modul dea gindi PSillOlogic $i de aceea v-ati obi$nuit. sa •priviti cu. neincredere acesf< mod· de a gindi, refuzlndu-i arice earacter $tiintific i?i abandonindu-l. prQfanilor, poetHor, filozofilor naturE .i?i mistkilor. Aceastainseamna sigur 0 limitarepentru activitatea dumneavoastra medicala, cad, a~a cum este regula in to CIterelatiileumane, bolnavul incepe>lntotdeaunaprina"i?i prezenta fateta sa·. psihica$imai .tem tare multsanufitiobligati,. spre p~guba dumneqvoastra,sa .. e l<'isatiprofanilor,. vra~ilor. i?irnisticilor,. pe care-i 1 lncerpati dispretuiti'atit, .·o·bqnfiparfe·· cii11. illfluent~ terapellticapecar~ .•• s~oexercitati.d '..••...•..... >< ..•...•.• >i< •.••.. . .En T1U n~socotescmotivele .invocatespre •. t.scuza.ACe~s;talacunadin < pregatixeadumneavoastra.Incane lipse~te acea ~tiintafilozofica auxiliarS. pecare s-o puteti utilizaln atillgerea scopurilor eerute deactivitatea medicali'!. Nici filozofia speculativa, nid psihologia desciiptiva, niei psihologiadenumita experimentala ~i care se alatura fiziologieisimturilor nn sint capabile, Cli?a cum sint ele predate in ~coli, sa va furnizeze date utile en privire 10. Ta.portul dintre cOrp $i suflet $i sa va oiere mijlocul dea intelegeotulburare psihica posibila.Chiar in cadru1medicinii, psihiatria, este adevarat, se ocupa dedescriereatulburarilorpsihicepecare Ie observai?i de reunirealorin tablouri elinice .morbide" dar, in momentele lorcele mai bune, psihiatriise intreaMei in~i~idadi p:e.zen~a:ile lor. r:ur desc:'ip~i,::en:~rita~:ltur~elede. i?tiinta. Nu. eunoa~tem me1 ongll1ea, mo mecamsmul, nm legatunlereclproce. alesnnptomelor din care se compun acestfj. tablouri nosologice; nid omodificare demonstnbilc'i a organului anatomic, 0.1sufletului nu .1e,S:orespuJ:'lde; eit despremodificarile. invocate,acestea nudau. nicla .. xplicatie Teferitoar.e e ~a simptome. Aceste tulburari' psihicenu sintaccesibi1e unei >actiuni _terapeutice decit in masura in care eleconstituie efecte secundare ale J~mei afectiuni organke oarecare. sestraduie~te 8-0 inla!ure. AceastE1este 0 lacuna pe earepsihanaliza Ea·' vrea sa olare· psihiatriei bazapsihologica ·caI'@'n lipse$te, sperind sa deseopere te1'enu1 comun care sa faca inteleas;",intilnirea dintre p tulburare somatica .,;;i'0 t1.l1burare psihica. Bpre a ajunge. aici,psihanaliza trebuiesase tin a 1a distanta de orIce presup~zitie de ordin anatomic.

i

'%

·.·d

•.•••••..••••••.....

0) ]Vlai 'tLcziu, J. L. Mo r e nova pUne totw~i 1a punet 0 psihoterapie de grup of Sociornetry, GrQup Psychptherapy and {vezi Who shall survive ? Foundations .sociodrama, Third Edition, Beacon Bouse Inc., NeVI York, 1978. Editia j'ntii a apa['ut In 1934. (Nota trad)

chimie sau fiziologic, sanu se sprijine 9.edt pe notiuni pur psihologice, ceea ee, ma tem, va fi tocmai motivul pentru care eo. va va aparea 1a inceput ciudata. Mai este in sflr;>it, 0 dificultate, de care, de altfel, nu va voi face res,ponsabil nici pe dumneavoastra, dupa cum nu voi acuza nici pregatirea dumneavoastra anterioara. Dintre premisele psihimalizei, dona ;;ocheaza pe toata lumea ;;i Ii atrag 0 dezaprobare generala: una dintre ele se love~te de b ,prejudecata intelectuala, eealalta de 0 prejudecata estetico-morala. Sa nu desconsideram pre a mult aceste prejudecati, ele reprezinta elemente viguroase, rama;;ite utile, chiar necesare, ale unoI' faze din dezyoltarea umanitatii.Ele s-au mentinut datorita fortei vietH afective ;;i lupta impotriva lor' este dificila.' " Potrivit celei dintli dintre aceste premise neagreate alepsihanalizei, procesele psihice 0.1'fi prin ele fnsele incon;;tiente, in ceea ce prive~te cele eom;tiente, aeestea nu 0.1'fi decit acte izolate, fractiuni aie vietii psihiee totale. Amintiti-va, in legatura cu aceasta, ca noi sintem, dimpotriva, obi;;nuiti sa identificam psihicul cu con~tientul, ca socotim tocrrw.i con;;tiinta drept 0 caracteristica definitorie a psihicului ;>i ca psihologia com;ta pentru noi in studiul continutului com;tiintei. Aceasta identificare a psihismului cu con;;tiinta ni se pare chiar atit de fireasca incH vedem 0 absurditate manifesta in ceo. mai mica obiectie care i s-a1' opune. Cu toate acestea, nu se poate co. psihanaliza sa nu obiecteze impotriva echiv<;llarii psihicului Cll con;;tientul. Definitia pe care 0 da eo. 'psihicului arata ca acesta se compune din procese care apartin dorneniilor sentimentului, gindirii ~i vointei. Psihanaliza trebuie de altminteri sa afirme caexista 0 gindire incon;;tienta ;;i 0 vointa incon;;tienta. Dar prin aceo.sta definitie ;;i prin aceasta o.firmo.tie eo. i;;i indeparteaza de 10. inceput odce simpatie din partea adepJilor unei ~tiinte reci ;;i i;;i atrage banuiala de' a nu fi decit 0 ;;tiinta esoterica ;;i fantastica, ;;i care ar vol sa opereze in tenebre ;;i sa pescuiasca inapa tulbure. Dar, firec;,te; dumneavoo.stra inca nu puteti pricepe cu ce drept consider eu co. pI'ejudecata 0 propozitie atit de abstro.cti'i co. aceea care afirma ca "psihicuI este con;;tientul", dupa cum Inca nu va puteti do. seama de evolu-, tio.conceptiei care a putut duce 10. negarea incon;;tientului (presupunj'nd ca acesta exista) ;;i de avantajele unei o.semenea negatii. A discuta despre legitimitatea echivalarii psihicului eu 'con;;tientul sau a extinderii acestuia dincolo de limitele con;;tiintei, poate sa apara van a logomahie, dar va pot asigura ca admiterea proceselor psihice incon;;tiente inaugureaza in lume $i in ;;tiinta 0 orientare noua ;;i decisiva. Tot a~a de putin puteti Mnui legatura intima care exista intre aeeasta prima indrazneala a psihanalizei ;;i aceea pe care 0 voi mentiona mai departe. A doua propozitie pe care psihanaliza 0 proclama ca pe una din descoperirile sale, contine in special afirmatia ca pulsiunile pe care Ie putem ealifica doar drept sexuale, in sensul restrins sau larg . al termenului, indeplinesc, in etiologia mala9.iilor nervoase ~i psihice, un rol extraordinar de important, care pina in prezent nu a fost apreciat la valoarea so.. Mai mult dedt atit: psihanaliza afirma ca unele ;;i acelea~i emotii sexu~le partiCipa, intr-:-o masura care este departe de a fi neglijabila, 10.ereatiile eele mai inalte ale spiritului uman in domeniile culturii, artei ;;i activitatii sociale. Conform experientei mele, aversiunea suscitata de acest rezu1tal 0.1 cereetarii psihanalitice constituie -sursa cea mai importanta a rezis72

tentelor de care se love~te aceasta cercetare. Vreti sa ~titi cumne explleam noi faptul? Sintem de pareni ca cultura a fost creata sub presiunea necesitatilor vitale si in dauna satisfacerH instinetelor si ea ea este. in mare p~te, recreata' in acela~i fel, fiecare n.ou individ component al societatii umane repetlnd, in benefieiul ansamblului colectivitatii, S2crificarea propriilor instincte. Printre fortele instinctive refulate in acest mod, pulsiunile sexuale indeplinesc un rol considerabil; ele sufera (> sublimare, adiea sint deturnate de la scopul lor sexual ~i orientate spre seopuri socialmente superioare ~i care nu mai au in ele nimie sexual. 7) Dar ne referim aici la 0 structura instabila; instinetele sexuale sint greu de infrinat ~i fiecare individ care are a participa lao activit ate culturala se expune pericolului de a-~i. vedea instinctele rezistlnd acestei refulari. Societatea nu· vede 0 D1ai grava amenintare pentru cultura sa declt aceea pe care ar prezenta-o libertatea instinctelor sexuale ~i revenirea lor la scopurile primitive 8). De asemenea, societatea nu ar adn,ite sa i se reaminteasca aceasta parte obscura a fundamentului pe care S8 sprijina; ea nu are nici un interes ca forta instinctelor sexuale sa I'ecunoscuta ~i ca importanta vietH sexuale sa fie I'elevata fiecaruia; ea a adoptat mai degraba 0 metoda de educatie care consta in deturnarea atentiei de la acest domeniu. Tocmai de aceea ea nu se impaca eu aeest rezultat ~tiintifie alpsihanalizei de care ne ocupam noi : ea l-ar ve~teji bucuroasa ea Hind contrariu punctului de vedere estetie, condamnabil din punet de vedere moral, periculos in toate privintele. Dar nu eu repro~uri de acest gen se poate suprima un rezultat obiectiv al muncH ~tiintifice. Daca vrea sa se ~faca auzita, obiectia trebuie sa se transpum\ pe plan intelectual. Or, natura umana este astfel eonstruita incH sintem inclinati sa consideram drept injust ceea ce nu ne este pe plac ; in acest eaz este u~or de gasit argumente pentru justificari. Astfel, societatea transformadezagreabilul in just ~i combate adevarurile psihanalizei cu argumente logiee 9i faptice din domeniul afectivit."itii, mentinindu-~i obieetiile, sub forma de prejudecati impotriva tuturor tentativelor de respingere. Se euvine insa sa observam ea in formularea fiecarei teze critice. noi nu am vrut sa manifestam nici 0 tendinta. Singurul nostru scop a fost sa expunem 0 stare de fapt pe eare credem ea am constatat-o ca urmare a unei munci perseverente. Credem ca avem dreptul sa respingem ~i de data aceasta interventia unor eonsiderente utili tare In mlmca 9tiintifica ~i aceasta chiar inainte de a examina daci'i teme:riJe in numele carora ni se impun aceste eonsiderente sint sau nu justiflcate. Acestea ar fi numai citeva din difieultatile eu care va yeti confrunta in alternativa ca va yeti ocupa de psihanaliza. Pentru ineeput este p:rea multo Daca aceasta perspectiva n~ va inspiHminta, pu~em continua.
*"

*

"Se:l.·ualregungen" in textul original (Nota tracl.) Freud insu~i se raliaza acestei atitudini sociale, spre deosebire de Her e :c t 1\1arc use in ale carui mIlni, in ciuda criticii valabile pe care 0 face "societatii de consum", freudismul va degenera intr-o doctrina a eliberarii cvasianarhice a omului, revendicarile de ordin sexual ocupind primul plan. Gravele insuficiente ale modelului de om proiectat de Mar c use ne dau dreptul - dupa cum remarca P. IV1 ass e t (a se vedea La pensee de Herbert Marcuse, E. Privat, Toulouse, 1969, p. 176) - sa vorbim mai degrabii de subumanismul dedt de umanismul accstui filozof. (:-Jota trad.)
7)

8)

73

II
ACTELE RATATE
avYnd ea obiect anumite fenomene, extrem de frecvente, de eunoseute ~ide insuficient apredate ~ieare n-au nici () legatura. eu starea morbida, deoarece ele potfi observate la orice am· sanatos. 81nt £eno111ene pe care Ie desemnifm cu termenul generic de act~ ratate ~i care se produc cind 0 perso:ma pronunta sau serie, dindu-:;;i seama saunu, un .alt .cuv1nt dedt eel pe care vreasa-l rosteasea san .s2-1 a~tearnape hYrtie(lapsus),. cind cite~te, btr-un text· imprimat sau manuscris.· unalt cuvint dedi cel realmente tiparit sau seris (falsa lectura), sau' cind aude altccvad\?clt ceca ee ev .v . tV f 7 ~ "' • v t· v d t I' . Be spune, ·~a~a ea aceas ,2 . J Cic8Ci.1!erc~"J~ze vaUO-h.wasa "1ma e 0 "u OU-. I'areorganlc,~i a aparatLll}.11 audltlV·. _u alt£l serle de r2110Tnene de acegen are la baza uitt1reaJ Inteleginu1.1-se insa eEl nu"este vorba de b de du:tata, ci -n10nientana, ca de pilda in cazLIl In carecin.e\la T1Llpoategasi llnIlu~Dc pe care -i~ s;tie ~i IJe care 1:1re.cunoa~te regLllat, -sau sa pun:a In· aplicare un proiect de care totLl~i i~i all1jn.fe~te_lD2i ~i care, in consednf:a, nn este uitat deelt pe moment. Intr-o a trc'iJ. scrie, tO~lnai conditia lTIOmentanllllli este aceea care lipse,~tc; ca {:I~~e~zem.pluatllnci cIJldcin2"\ra nu izbtlt.e~te sa ga.sea~:.ca un obiec:t care pllS, ell to ate acest'2a, tlndeva la ID.de:-nirl3.: ~hl cazurile de pieTderi, Intr"Ll totul analoage. Este vorba de tratate in rood difeTit de celelalte cazuri de Llitar"c

Vall 1ncepe nu ell supozitii,

ci eu 0 cercetare

i

7 • "' •

~

~i ne ce'ITtrari2czil, in lac de a Ie
~i anumite erori, in care pregnant, ca clnd creder:n mai ID.ainte si· despre ,·caj'e vorn curn 111 le~arn ncjJ!rEcZelltslt. Tuturor acestora
aser:n.5.na.toai"e,
eEl

cC']TiPre~hen Se mOJllJerlt:meiLlte l'ucruri c,rce
ti-rZILl

Ii
SU.D

cLlnOSCtrte

acestea sint incide11te a caror
ternlf~nii ·care Ie un mare au

ca ele 1111 sint asCiadauga 0 rnuldiverse deT1.t11niY'.~_. in eVleste
IJlrtea

drtrata :r.Jun:cd arareori dirltre aceste fapte, ·obie(te, capata 0 anumitil .inlportal1ta practiciL JJQ a.ceea ele -n_tl trez'2SC TI1are· inJeres, nu datl']oc laafecte sllperficiale . In ·leg~tUl~aeu aceste' fen~)l~~ne ~a v~i retine ~C:LnT)atentJa. D:lr ~a 9" aud oblectm.c1 eu 0 mcl1spusa: "In neeuprmsa lume extenoara, rlestr'lI1S~i a vietii psillice atitea enigrn.e granca ~.l ~n lurneanlai
1) De exemplu, versprcchen· (lapsus), verlesen (falsa lcctura) , veThoren (falsa auditie), verlagen (imposibilitatea de a ,?'asi un obiet:t DUS de-o carte) etc. (Nota trad.) ~ .•

74

dioase, in domeniul tl.11bura1'i1or psihice exista. atitea 'fenomene uimitoare care eel' Eii care merita 0 explicatie, incH este adevarata neseriozitate sa te oenpi de asHel de bagatele. Dacane-ati putea explica de ce cutare individ· eu vazul Eiiauzul integre ajunge sa vada ziua inamiaza mare lu~ -crud- inexistente, pentru ce cutare altul se crede deodata. persecutat de eei care p'ina atunci ii erau cei mai dragi sau urmarit de him ere pe care un copil le-ar gasi absurde, am spune atunci eEl psiho.naliza meritc'i a fi Iuata 'in seama. Dar daca psihanaliza nueste in stare de altceva decit sa -cerceteze de ee un orator participant la un banchet a pronuntilt 1'nt1'-o zi un cuvint 'in loe de altul sau- de ce stapina easel Eii-a rataeit chene, sau aIte nimicuri de aeest fel, atunci Intr-adevar exista aIte probleme ·care lIe solicita timplll ~i atelltia". La acestea voi raspunde: Rabdare! Critica dumneavoastra nu nimere~te la tinta. Adevarat, psihanaliza nu se poate laudo. ca nu s-.a ocupat nidodata de bagatele. Dimpotriva,' m3terialul •observatiilor. sale este constituit in general de aceste fapte putin remarcabile, pe carealte ~tiinte Ie inlatura considerindu-le pre a putin semnificativQ, ea sa spunem a~a nu CllmV8., In_ critica dU111neavoastra, resturi ale lUD1ii feIlomenale.Dar 'conflUldati illiPQrt~lllta IJl'of}lenlelor eu excentricitatea silnptolnelor.? Oare nu exist a lucruri importante care, 'in anumite conditii 'ii in anumite momente. nu se maniiesta dedt prin semne Inconsistente? Mi-ar £i u'!or sa va cli:2Z mEci . deGit o. singura situatie cie gen.Oare nu prin semne imperceptibile ghiciti, dumneavoastra tinerii, ca ati ci~tigat inima cutarei sau cutarei fete ? A~teptati, spre a 0 ~ti, 0 declaratie explicita san ~a tbal'a sa vi se arunce la piept eu inflacarare ? Nu va multurn}ti, dimpotriv~~, eu 1..111 gest i111percelJtibil, eLl 0 striIlgere de- 'fulDa abia rJr~:=lu·ngitEt? ~i -In. calitate de Crir(linalist~ Intri2pi'il1de~:i 0 a:nclletalegata deo omucidel'e, v.;a~teptati ca uciga~ul sa-~i fi lasat la locul faptei fotografia~i acb:'esa, Sa1J. \ra ITlult:l...l!niti, 111 rnod 11(~CCSaT, spre a ajunge 1a des coperlrea 1.dentitatii fapta~ului, eu indicii_ adesea foarte slabe ~i rlelnseni::.;. nate? E~.§' TlU :dispretui:r~'i~ ~ semne7_'9 ele IJune pe Urrl18. UIler h.ICI'tlri, foarte il11portante~ Gln.desc d1..mll'CcElVOolstri'i, de C3~- ocrnHinlLiY'ile probleTne ale~i 1 :;;t'iin,t'c:i trebuje sa ne frideosebi atentia.l1.d~sea, lIlsa~ DU. sirnpi.u' T~Tolect de a Ie consacra cuti\rei

lritotdeau:na Incotro trebuie

cl

\'0.

ll~cep? prin a

\1,3.

Ot IUIJtele acesteanu IYlarunte.

n1erl:il nicl 0 explicdtie~ sint intirnpla.ri
aceasta?
"\Ta

preti:nde

ca e~~ista evenirnerlte

Ce fntelege el. prin l1egljjabile, aflate·in afara

inla.rrtuirli fello1Tlen.ale a lu.mii ~i care a1" £1 IJUtlltJ tot atit de sa nLl se fi IJrodus? Rtlplnd Insa· deterDli:nisrrrul V'2fscll, fie 9i irltr-un singur punct, rasturnaD1 intreaga -coIlcepfte ~tiint-lfica asupra lU111ii. \Ta

trebui sa-i demonstram omului nostru ca conceptia religioasa asupra lumii este mai consecventa cu ea Insa9i dnd afirma. la.murit ca. 0 vrabie nu cade de pe acoperi9 fara interventia expresa. a vointei divine. Presupun ca amicul nostru, In loc de a trage conclu4ia care decurge din primul sau raspuns, se va razgIndi 9i va spune ca el gase9te intotdeauna explicatia fenomenelo1' pe care Ie studiaza. AI' fi vorba de mici devieri functionale, de impreciziuni ale functiei psihice 9i ale carol' conditii ar fi lesne de determinat. Un om care de obicei se exprima corect, se poate ca in vofbire sa cornita gregeli: l)atunci dnd este u90r indispus sali obosit; 2) dnd este iritat; 3) dnd este peste masura de absorbit de aIte lucruri. Aceste asertiuni pot fi U90r confirmate: Lapsusurile se produc adesea lndeosebi atunei dnd e9ti obosit, dnd suferi de dureri de cap sau in perioada de debut a unei migrene. In acelea9i imprejurari se produce cu u9urinta uitarea numelor proprii. Multe persoane recun0!3c apropierea iminenta a uneimigrene exclusiv printr-o astfel de amnezieo La fel, in stare de iritare confundam adesea atitcuvintele, dt 9i luerurEe, ne "ingelam", iar uitarea proiectelor, ca 9i a multoI' alte actiuni neintentionale devine deosebit de frecventa dnd sintem distrati, adica atund dnd atentia ne este concentrata in eu totul alta directie. Un exemplu cunoscut privind asemenea distragere a atentiei ne este oferit de acel profesor din "Fliegende Blatter" 2) care i9i uita umbrela 9i ia 0 aWi palarie In loc de a sa, pentru ca se gInde9tela temele pe care Ie are de tratat in viitoarea sa carte. Cit despre proiecte concepute 9i promisiuni fi'icute 9i uitate, pentru ca alte evenimente au survenit 9i au orientat cu violenta atentia in aW'i parte, fiecare va gasi exemple In propria sa experient20 Toate acestea par de inteles 9i la adapost de orice obiectie. Faptele poate ca nu sint pre a interesante, nu atlt de interesante cit ne-am fi a9teptat. Sa examinam mai indeaproape aceste explicatii date actelor 1'atate. CondiWle considerate determinante pentru ca ele sa se produca nu sint toate de aceea9i natura. Indispozitia 9i tulburarea de eirculatie sanguina inte1'vin in eazul perturbarii unei functii normale, cu titlu de cauze fiziologice; iritarea, oboseala, distractia sint factori de un orcHn diferit: Ii putem numi psihofiziologici.Aee9ti din llrma factOl'i se lasa u90r interpretati, aUt prin oboseala, distractie, poate ~i prin excitatie generala se produce 0 dispersare a atentieI, eeea ceare ca dect faptul ca activitiitii respective nu i se mai acorda atentie suficienta. Aceasta activitate poate fi u,?or tulburata sau se incdepline;;te eu 0 precizie nesatjs~ facatoare. 0 indispozitie, modificarile circulatorii care survin in sistenml , nervos central pot avea aeela;;i efect, influentind in acela9i fel factorul eel mai important, adica distributia atentiei. In toate cazurile, deci, a1' fi vorba de fenomene consecutive. tulburarilor de atentie, fie ca aceste tulburarisint produse de cauze organiee, fie de cauze psihice. Toate acestea nuau da1'ulsa ne stimuleze interesul pentru psihanaliza 91noi In9ine am putea Ii inca 9i mai ispititi sa renuntam la tema nqastra. Totu9i, examinind 1ntr-o maniera mai riguroasa observatiile fiicute. remarciim ca, in ceea ee prive9te actele ratate nu toate eoncorda ell aceasta teorie a atentiei sau, eel putin, nu se lasa deduse in mod fires::: din aceasta. Yom constata, Int1'e altele, ca acte rat ate 9i amnezii se produc de asemenea la 'persoane care, departe de a fi obosite, distrate
2)

Titlul unei publicatii

care cultiva umorul vulgar. (Nota tracL)

76

sau iritate,sint normale din toate punctele de vedere ~i numai mai Hrziu, tocmai ca 0 urmare a actului ratat, se atribuie acestor persoane {) iritare pe care ele refuza s-o admita. Este cam simplista afirmatia care .pretinde ca 0 concentrare a atentiei asigura executia adecvata a unei activitati, pe dnd diminuarea atentiei ar avea un efect contrar. Exista 0 lTmltime de actiuni pe care Ie executam in chip automat sau cu atentia scazuta, ceea ce nu dauneaza cu nimie gradului lor de precizie. Individul care, plimbindu-se, abia daca ~tie unde se duce, cu toate acestea nu ratace~te drumul :;;iajunge la destinatie fara a bijbii. Pianistu1 exersat lasa 5~1-icad.§. degetele, fara a reflecta, pe clapele potrivite. Fire~te ca i S8 poate intimpla sa gre:;;easca, dar daca actul automat ar fi de natura sa sporeasca ~ansele de eroare, atunci tocmai virtuozul a1 carui act, ca urmare a unui exercitiu indelungat, a devenit pur automat, ar trebui sa fie :;;i cel mai expus gre~elii. Dimpotriva, insa, vedem ca multe actiuni reu:;;esc indeosebi atunci cind nu constituie obiectul unei atentii spedale, iar gre:;;eala se poate produce tocmai atunci cind tinem in mod deosebit sa reu:;;im 0 executie perfecta, adica atunci dnd nu are loc 0 abatere a atentieL In acest caz putem spune ca gre~eala este efectul "emotiei". Dar de ce emotia nu ar mari mai curind atentia indreptata spre 0 actiune careia i se acorda maximum de interes? Cind, intr-un discurs important sau in cursul unoI' tratative, cineva comite un lapsus ~i afirma contrariul a ceea ce voia sa spuna, el comite 0 eroare care cu dificultate poate fi explicata prin teoria psihofiziologica sau prin teoria atentiei. Adele ratate insele sint insotite de 0 multime de mid fenomene 58cundare pe care nu Ie intelegem~i pe care explicatiile propuse pin a in prezent nu Ie-au facut mai inteligibile. Cind, de exemplu, am uitat pe moment un cuvint, ne impacientam, cautam sa ni-l reamintim :;;inu avem Ddihna pina cind nu-l regiJ.sim. De ce omul, contrariat la culme, in ciuda dorintei pe care :;;i-omanifestiJ., reu~e:;;te atit de rar sa-~i indrepte atentia asupra cuvintu1ui care, cum insu:;;i ne-o spune, Ii "sUi pe linlba" :;;ipe care il recunoa:?te de indata ce il prommta cineva in fata lui? Exista, apoi, cazuri in care actele ratate se multip1ica, se in1antuiesc intre e1e, 32 in10cuiesc reciproc. 0 data uiti de un rendez-vous; data urmatoare €'?ti hotarit sa nu-l mai uiti, dar reiese ca din gregea la ai notat 0 aHa ora. In timp ce cauti, prin tot fe1ul de artificii, sa-ti reaminte~ti un <:uvint uitat, iti scapa din memorie un a1 doilea, care te-ar £i putut ajiJta sa ti-l aminte9ti pe primul ; :;;ipecind porne~ti in cautarea acestui a1 cIoEea cuvint, uiti un 0.1treilea, :;;ia~a mal departe. Acela~l lucru, se S;tie, se poate produce ~i in cazul erorilar tipografice, 'pe care Ie putem considers. acte ratate ale culegatorilor de litere. 0 eroo.1'e de. acest gen. s-a strecurat intr-o zi intr-o publicatie social-democrat!l. In reportajul eu pdvire 10. 0 anumlta solemnitate, se putea eiti: "Am remarcat, printre cei prezenti, pe Alteta·· sa Kornprinz-u[" (in loc de Kronprinz, printul Tno~tenitor). 1\ doua zi ziarul a incercat sa dea 0 rectificare ; scuzlndu-se pentru eroarea sa, serio.: "fire~te, am volt sa spunem Knorprinz-u[" (de asemenea in loc de Kronprinz). Vorbim, in aceste cazuri, de un geniu rau care trage sforile gre:;;elilor de tipar, de spiridu:;;ul din caseta tipografica, expresii care depa:;;escsemnificatia unei simple teorH psihofizio1ogice a erorilor de tipar .. Probabil ~titi, de asemenea, ca se pot provoca fapsusuri de limbaj, a,?a zicind prin sugt?stie. Exista, in legatura eu aceasta, 0 anecdota : un actor novice este intr-o zi distribuit, in piesa "Fecioara din Orleans", in
77

importantulrol care consta in a-i anunta regelui ca conet.abilul i;;i preda sabia (Schwert). Or, in timpul repetitiei, unul dintre figuranti s-a amuzat suflindu-i actorului timid, in locul textului exact, l1rmatoarele: Confortabilul i;;i preda calul (Pferd) 3). $i s-a intimplat ca aceasta gluma proasta sa-;;i atinga tinta: nefericitul actor a debutat realmente, in cursul unei reprezentatii, prin fraza astfel modificata, ;;i aceasta in ciuda avertizarilor pe care Ie-a primit in legatura cu aceasta sau poate tocmai din cauza acestor avertizari. Or, toate aceste mici particularitati ale actelor ratate nu se explica in mod satisfacator prin teoria atentiei deturnate. fi falsa. Ca sa fie intruc Ceea ce nu vrea sa spuna Cd aceasta teorie totul satisfi'icatoare, ea are nevoie de completari. Pe de aHa parte, adevarul este ca numeroase acte ratate Dot fi examinate si dintr-un alt pune\: L, de vedere.
13.1'

Sa analizam, dintre actele ratate, pe acelea care se preteaza cel mai biue intentiilor noastre : gre~elile de Iimbaj (lapsusurile). De altiel, tot atlt de bine am putea sa alegem erorile descris sau de cHit. In legatura eu aceasta, trebuie sa tinemseama de faptul ca singura intrebare pe' care ne-am pus-o pina in prezent a fast de a :;;ti cind ;;1 in ce eonclitii se com it lapsusuri, precum ~i de faptul ca nu am. obtinut raspuns decit 18 aceasta si11gura Intrebare. 111sa, de aselnellea, put ern lua il~ consicleI~are fonna pe care 0 ia l~psusul, ea ;;i efectuLcare rezulta. Ati ~i ghicit ca aUt a timp eit nu s-a eluddat aceasta ultima chestiune, atita timp cit nu s-a explicat ereetul produs de lapsus, din punet de vedere psihologlc fenomenul ran1in.-2 tEl accident~ chiar ~i atLU1ci cind s-a gasit explicatia sa fiziologica. Este evident ('a~ atu:ncl ,cincl savlr~esc Ull lapsus, accst.a poate imbrllca rtenumarate forme; in locul cuvintului potrivit, pot sa pronunt nenumarate cuvinte nepotrivite, sa-i imprim cuvintului adecvat o Inie dedeforTI1-ari. $i CiI1d, Intr-tlIl caz p::trt~cular, din toate posibile eLl nu corl1it decitu11 an11:rrdt lap_sus determin.at~ exista perltTlI aceasta motive decisive, san esto yorba doar de un fclpt accidental, arbitral', de 0 ehestiune care nu comporta nid un raspuns rational? Doi alJtori, Ivleril1ger $i ]V[ayer (prirl1ul~ filolog, eel de-al doilea-, psilliatru), au incercat in anul 1895 sa abordeze din aceastil perspectiv2 problema erodloF de Ei au adunat exemple pe eaI'8 1a inceput Ie-au expus plaslndu-se unghi de vedere pur descriptiv. Faclnd acest lueI'u, evident ca oi nn au dat niei a explicatie, dar au indlcat drumul in stare sa duca 1a aeeas!a. Deformarile pe carelapsusurile Ie imprima discursului intentional e1 Ie distribuiein urmatoarele categorii : a) interversiuni ; b) impietari ale unul euvint sau parti de cuvint asupra cuvintulul precedent (Vorklang),. c) iufluenta a unui cuvint asupra eelor care Ii urmeaza (Nachlclang),. d) contaminari; e) substitutii. Va voi dta exemple apartinind fieeareia din' aceste categorlL Avem interversiune cind cineva spune 1'vIilo din Venus In loc de Venus din Milo (interversiune de ordln lexical). Avem impietare asupra cuvintului precedent, eind cineva spune: "Es war mil' auf del' Schwest ... auf del' Brust so schwer" (Subieetul vola sa spuna: "avem 0 greutate atlt de mare pe piept" ; in aeeasta fraza, cuvintul schwer [greu] a impietat in parte asupra
3) In limba germana frazele cu pncma slnt: a) "der Connetable sein Schwert zuriickshickt" 1/i b) "der Komfortabel schickt sein Pferd zuruck", in care confuzia se face, pe de 0 parte, intre cuvintele Connetable 1/i Komfortabel, iar pe de aW'iparte intre cuvintele Schwert $i pferd. (Nota trad.)

78

cuvintuluipreeedent Brust [piept]. Avem prelungire sau repetitie superflua a unui cuvlnt in fraze ea acest nefericit toast: "leh ford ere sie auj, auf das \Vohl unseres Chefs cwfzustossen" ("Va invit sarigiiti pentru prosperitatea :;;efului nostru", in loc de "sa beti - anstossen - pentru prosperitatea :;;efului nostru"). Aceste trei forme de lapsusuri nu sint pre a frecvente. Veti gasi mult mai multe observatii referitoare la lapsusurile care rezulta· dint1'-o contmctie sau dintr-o. asociatie, ca in cazul in care un domn abordeaza pe strada pe 0 doamna, spunindu-i: ,,\;Venn sie' gestatten, Frauleiri, mochte ich sie gerne begleit-digen" ("Daca imi permiteti, domni:;001ra, v-a:;; insoti bucuros" - cel putin asta voise tinarul sa Sptma, dar el a comis un lapsus prin contraqie, combinind cuvintul begleden, a insoti, cu beleidigen, a ofens a, a fi Epsit de respect), Voi spune in treacat ca tinarul p1'obabil nu s-a bucurat de prea muIt succes pe Enga tinara, fata, Voi cita, in sflqit, ca exemplu de- substitufie, aceasta fraza imprumutata dintr-unul din studiile Iui Meringer :;oi Mayer: "Pun prepal'atelein cutia po:;;tala" (Briefkasten), pe cind voise sa spuna "in incubator" (BriiBcasten). Incercarea de explicatiepe care cei doi autori mai sus amintiti au. crezut ca 0 pOt deduce din eolectia lor de exemple imi pare eu tOlul nesatisfacatoare, Ei socot Cel sunetele .;;i silabele unui cuvint au valeri diferite S1 ea 1nervatia~) unui element (sunet sau silabe.) eu 0 valoare supcrioal:a poate ex~rcit:.,- 0 infJuenta perturbatoare asupra inervatiei e1en12'1.te101'eu 0 va10,,11'emai seazuta. Aceasta explicatie nu corespunde dedt cClzurilor, de altIel putin frecvente, din a doua ~i a treia In celelalte l~~jJsusuri predominare a anllmitor SUYlete Clsupra altora, admitincl ca eo. exista, 11U joaca niei un ro1. Cu toate aC'2~;tt;a, lapsustlrile cele Dlai freCv2nte slnt ae:elea'in care u~n ClIVIYlt ,este inlocuIt pdn a1tul asemanator, iar aceasta asemElnare Ii S2 pare multora suficienta eel. S2 e:~IJlice fen0111eli.ul. Un profesor~ bunaoara~ afirn1a in lectia sa inall-gurala: "l'Ju sint dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele prc:d.2cesorullli D1eu", pe Ciild el '.roise sa spuna: "I\Ju r11a COllsider 0 2~ltoritate destul de r:lare (geeignet) ca sa apreciez etc." Sau UI'l alt exenlpl-u; "Irl ceea ce priv·e~te aparatul genital al Iemeii, In. ciuda 11U"" Tneroaselor teTl,tatii (1lersuchllngen) ... scuzati~ 111ciuda nllmeroaselor tentative (V ersuche ) ...". Dar laI}susuJ eel mai freC\l.erlt ~i cellnai fral=r8.rlt este acela care C011sta 'in a spnne exact contrariul a ceea ce voiai sa spui. Este evident ca in acest caz relatiile tonale si erectele de similitudine nu joaca dedt un rol minim; ca 0' substituire' a acestor factod se poate invoca faptul ca exista intre cantrarii 0 strinsa afinitate conceptua1a ::;;i ca ele sint extrem de apropiate in asociatia psihologica. A vem ex em pIe istorice de acest gen: un pre::;;edinte 0.1 camerei deputatilor din Austria a deschis intr-o zi gedinta eu cuvintele; "Domnilor, constat prezenta unui numar de ... mernbri :;;i,'in consecinta, declar :;;edinta inchisa". Grice aWi asociatie racila, susceptibila, in anumite circumstante, de interpretari deplasate, poate produce aceIa:;;i efect. Se poveste:;;te, de exemplu, ca in cursul unui banchet dat cu prilejul casatoriei unuia dintre copiii lui Helmholtz Cll fiica marelui 9i cuhoscutului industria::;; 'V. Siemens, ilustrul fiziolog Dubois-Reyrnond a pronuntat un discurs
~) "die Inne1'vation" In textul original. (Nota trad.) 79

festiv ~i ~i-a term inat toastul, desigur stralucit, cu urmatoarele cuvinte : "Traiasca, aeci, noua firma Siemens & Halske". Spunind acestea, fire~te d, el se gindea la vechea firma, asocierea celor doua cuvinte fiind familiara berlinezilor, cam a~a cum Ie este vienezilor asocierea numelor Riedel si Bentel. In acest fel, pe linga relatiile tonale ~i similitudinea cuvintelor, trebuie sa. admitem ~i influenta asociatiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge. Exista 0 intreaga serie de cazuri in care explicatia unui lapsus observat nu reu~e~te dedt daca se tine seama de propozitia care a fost enuntata sau macaI' gindita anterior. Sint ~i acestea cazuri de actiune la distanta, .de felul acelora citate de Meringer, dar de 0 amploare mal mare. Ajun:;;i .aid, trebuie sa va marturisesc ca, luind totul in consider are, mi se pare ca in acest caz sintern mai putin dedt oricind in stare sa intelegem adeva rata natura a erorilor de limbaj. Cu toate acestea, nu cred ca ma in~el spunind ca exemplele de lapsus citate in cursul cercetarii precedente lasa 0 impresie proaspata, care merita osteneala de a ne opri asupra e1. Am examinat mai intii conditiile in care se produce in-general un lapsus, apoi influentele pe CEll'e deterIe mina categoria de deformare a cuvintului; dai' inca nu am examinat efectul lapsusului in sine, independent de modul sau de producere. Daca ne hotarim sa' 0 facem, trebuie in sfir~it sa avem curajul saafirmam : in unele din exemplele citate, deformarea care constituie lapsusul are un sens.Ce intelegem prin aceste cuvinte: are un sens? Ca efectul 1apsusului are pO§lte 9reptul de a fi considerat un act psihic complet, eu scopul, sau propriu, 0 manifestare cu continutul ~i semnificatia sa intrinseca. Pina 'acum nu am vorbit declt despre acte ratatl2, dar ni se pare Ca actul ratat ar putea fi adesea 0 actiune absolut corecta, care nu face decit sa se substituie unei actiuni a9teptate sau planuite. Acest sens propriu al actului ratat apare in anumite cazuri de 0 maniera impresionanta "Ii irecuzabiHi. Daca, inca de la primele cuvinte prol1untate, pregedintele declari'i ci'i 121 inchide gedinta, in lac s-o declare deschisa, noi, care cunoa:;;tem imprejurarile in care s-a produs lapsusul, sintem inclinati sa eautam un sens aeestui act ratat. Presedintele nu se a9teapta la ni~ic bun de 10.:;;edinta 9i ar fi bucuros s-o poata suspenda. Putem sa descoperim fara niei d dificultate sensul, sa intelegem semnifieatia lapsusului respectiv. Cind 0 doamna, lasind impresia ca-i face eomplimente alteia, spune: "Sint sigura ca tu te-ai impopotonat eu aceasta palarie ihcintatoare", in loc de "tu ai cusut...", nici 0 teorie :;;tiintifiea din lumenu ne poate impiedico. sa nu descoperim in spatele acestei seap'ari gindul ca palaria eu pTicina este opera unei amatoare. Sau cind o doamna eunoscuta pentru caracterul ei e11ergie spune: "Sotul meu a consultat un medic in legatura cu regimul pe care-l are de urmat; medicul i-a spus ca nu are nevoie de regim, ca poate minca :;;ibea tot ce VTeau eu" - avem de-a face cu un lapsus, fara indoiala, dar care ne apare ca expresia irecuzabila a unui program nestramutat. Daca reu:;;im sa stabilim faptul ca lapsusurile care au un sens, departe de a fi 0 exceptie, dimpotriva sint foarte frecvente, aeest sens, de care inca nu s-a vorbit in legatura cu actele ratate, va aparea pentru noi in mod necesar ca lucrul eel mai important :;;i vom avea dreptul sa imping em pe ultimul plan toate celelalte puncte de vedere. Vom lasa de-o parte in special toate rhomentele fiziologice :;;i psihofiziologice, limitindu-ne Ia cercetari pur psihologice asupra sensului, asupra semnificatiei
130

adeler ratate, asupra intentiilor pe care acestea Ie reveleaza.ln consednt.a, vom examina fara intlrziere, din acest punct de vedere, un numar rnai important de date de observatie. Totu~i, avind de realizat acest proiect, va invit sa parcurgem Impre una 0 aWl. cale. Multor poeti li s-a intfmpiat sa se slujeasca de lapSilS sau de aIte acte rat ate drept mijloc de reprezentare poetica. Prin el insu~i, faptul o.eesta este indeo.juns pentru a dovedi ca poetul soeotei/te actal rato.t, de exemplu lapsusul, co.nefiind lipsit de sens, cu o.tHmai rnult en dt el 11 produce in mod intentionat. Nimeni nu va adrnite ea poetul a gre~it scriind ~i ca a lasat sa subziste gregeo.la sa, ca un Iapsus in gura per,>onajului. Prinlapsus poetul vrea sa sublinieze ceva ~i nu ne este greu sa constatam ca el dore~te sa ne avertizeze asupra persoanei respective care este distrata, obosita sau amenintata de un aeces de migrena. Dar dacii. poetul se sluje~te de lapsusui eu sens,fire~te ca noi nu trebuie sa-i exageram importanta. Un lapsus poate fi in realitate totalmente lipsit de sens, poate sa nu fie dedt un accident psihic sau sa nu aiba sens dedt in chip exceptional, fara a-I putea refuza poetului dreptul de a-I spiritualiza prin inzestrarea cu un sens, spre a-I pune astfei in serviciul intentiilor pe care Ie urmare~te. Nu va mirati deci daca va spun ca in . leg3.tura cu acest subiect va puteti instrui mai bine citindu-i pe poeti dedt studiind lucrarile filologilor ~i psihiatrilor. Gasim un asemenea exemplu de lapsus in "Wallenstein" (Piccoiomini, actui I, scena a V-a). In scena precedenta, Piccoiomini a Iuat cu infIacarare partea ducelui, glorificind binefacerile pacH, binefaceri care :'i-au dezvaluit in cursul caIatoriei pe care a facut-o il1sotind-o pe fHca lui Wallenstein in tabara de razboi. El Ii lasa pe tatiU acesteia ~i pe trimhul curtii in ceo. mai profunda consternare. Si scena continua. QUESTENBERG. Vai noua! Unde am ajuns, 'prieteni ? aare 11 vom Iasa, sa pIece cu rnintea stapiniti'i de aceasta himera, fara a-I chema inapoi ca sa-i deschidem numaidecit ochii ? aCTA VIa (tulburat dintr-o profunda reflectie). - Pe aimei mi i-a deschis el acum ~i ceea ee vad este departe de it ma bucura. QUESTENBERG. La ce te reieri, prietene ? aCTA VIa. Fie blestemata aceasta caIatorie ! QUESTENBERG. De ce ? Ce s-a intimpiat ? OCTAVIa. Vino t Trebuie sa merg neintlrziat pe nenorocita urma, pe car;j 0 vad cu oehii mei... Vina ! (Vrea sa-l duca cu sine). QUESTENBERG. Ce ai ? Unde vrei sa mergi ? aCTA VIa (grabH). La ea 1 QUESTENBERG. La ... , OCTAVIa (revenindu-~i). La duce ! Sa mergem etc. Octavio voise sa spuna: "La el, la duce !". Dar ei saV.ir~ise un ~i prin cuvintele La ea ne reveIeaza (eel putin noua)faptul ca a ghicit sub ce influenta exalta tinarul razboinic binefacerile pacii. O. Rank a descoperit in opera lui Shakespeare un exemplu de acela~i gen, i.nca ~i mai frapant. ExempIuI este extras din Negustorul din Venetia, mai precis din celebra seena in care iericitul indragostit are de ales intre tre\. Eldite. Nu a~ avea nimie mai bun de facut dedt sa va citesc scurtu! in care Rank se refera 10. acest detaliu. Negustorul din Venetia de Shakespeare (actul III, scena a II-a) un caz de lapsus foarte subtil motivat din punet de vedere poetic striHucit pus in valoare din punct de vedere tehnic; ca 91 exempiul

i

6 -

cd. 404

81

desC01)erit de Freud

111

n\~)"allenstein", acesta

dovedeste

capoetli

c-:"~::l~;:;C

bine mecanismul ~i sensul actului ratat :;i presupun .vi' auditor i~telegere3 sensului sau .. Constrinsa de tatal ei' sa-~i aleaga un sot prin tragere 1a sorti, Portia a reu~it,. printr-o fericita intimplare, sa scape de toti pretendentii care-i erau dezagreabili. Gaslhd in sflqit in Bass~mio 0 persoa::ia pe plac, ea se teme ca nu cumva ~i 81 sa aleaga sortul neci~tigator. AI' dad, a~adar, sa-i sugerezein modul eel mai dellcat ca 9i-n acest caz el poate fi sigur de dragostea ei, dar legamintul fi'lcut a impiedlca s2-1 incul1o~tinteze·· cic acest fapt. Pe cind ea este prada acestei lupte j!jterioare, poetul 0 face sa-1 spuna pretendentului drag; "Ramii, te rog ; mai ramii 0 zi sau doua mal ina1nte de a te lnCTedinta hazardulu1, cad daca alegerea durnitale va fi neizbutita, voi pierde compania. Deci a~teapta. Ceva imi spune (insa nudrBgostea) ca nu doresc pierderea dumitale ... A~ putea sa te ciilauzesc, in a~c: fel incH. sa te fac sa alegi ceea ce trebuie, dar a~ deveni sperjura ~i ji-a~ \1Oi-0. Astfel s-a1' putea sa nu ma obtii ~iatunci m-ai face sa regre: ca n-am saviqit pacatul de a fi sperjura. Ah, .ochii ace~tia care m-au :ulburat si m-au impartitin doua ; una care iti apartine, cealaltii can? €2te a dumltale ... care est'e a mea, voiam sa zic.' Dar chiar daca ea imi ecc;rtine, ea. este tot a dumita1e, a9a ca rrdi ai intreaga". fi) "Acest lueru, in legatura ell care ea dorise sa faea numai a aluzie, cad in fondaI' fi trebuit sa-1 pastreze sub taeere, ~i :::nurne ea chiar inainte de alegere, autorul ni-1 c3ezeste intreaga a lui 91-1iube.<;;te valuie cu 0 admirabila finete psihologica cu ajutorul lapsusului ~i prin acest artifidu, sa atenueze into1erabila incertitudine a indrago':;titului, precum ~i pe aeeea a spectatorilor, cu privire la rezu1tatul aleger]i" . .Sa mai remarcam eu dta finete impaca Portia cele doua martmislri cuprinse in lapsusu1 ei, prin suprimarea contradictiei care exista intre ele, dind curs libel' fagaduintei: "dar chiar dacaea imi apartine, ea este tot a dumitale, a9a di ma ai intreaga" .. Un ginditorstrain de medicina, printr-o observatie intimplato3re, a descoperit sensul unui act rat at, scutindu-ne astfel de osteneala de a cauta noi explicatii. !l cunoa.'?teti eu toW pe genialul satiric Lichte;iJ:x;I'g (1742-179g),despre care Goethe spunea ca fiecare din vorbele sale :le duh continca 0 problema. Tocmai unci vorbede spirit Ii datoram ades2H rezolvarea unei probleme. Lichtenberg noteaza undcva ea, citindu-l pe Homer, el a sflr~it prin a cHi "Agamemnon" pretutindeni unde er2,·SC:C:;'; cuvintul "angenornmen" (aeceptat). In aceasta rezida cu adevarat teDTi3 lapsusului. . In viitoarea prelegere vom examinafaptu1 daca putcm fj de aCQrd eu poetii in ceea ce prive~te conceptia despre actele ratate.
*

5) Fragmentul selectat de O. Ran k este extras dintr-o foarte buna ve':'sL"ne germana a piesei, datorata lui S chI e ge 1 9i Tie c k. (Nota trad.}
8-2

III
ACTELERATATE
(Co-Iltinllare)

In ultima no::'_str8. relcgere am aV<lnsCltdeca de a examina aCtul p i ratat nu in 1egatura cu 2ctiunea intentio1121a pe -care 0 tulbura, ci ~i pentru e1 insu:;;i i). 1\i s-a pamt ca in anumite cazuri actul ratat trada un sens propriu :;;ine-am spus ca dad ar Ii posibil sa ne confirmEun aceasta priri1a impresie pe 0 scara mai 1ar-ga,atunci sensul propriu actelor ratate ar fi de natura sa ne intereseze mai indeaproape declt circumstantele in care se produce actul. Sa ne punem inca 0 data de acord asupra_a ceea ce intelegem noi clnd vorbim despre "sensul" unui act psihic. In ce ne. prive:;;te, "sensul" nu este altceva decii finalitatea pe care 0 serve:;;te :;;i locul pe care actul il ocupalntr-o procesualitate psihidi. Am putea chiar ca, inmajoritatea cercetarilor noastre, sa inlocuim termenul"sens" prin termenii "finalitate" sau "tendinta". Ei bine, aceasta finalitate pe care noi credem a 0 discerne in actul ratat, sa nu fie dedt 0 aparenta in:;;eliHoaresauo exagerare poetica ? Avind in vedereexemplele de lapsus reproduse· mai sus, sa trecem in revista un numar mai rnare sau mai putin important de observatii in legatura cuacestea. Vom gasi in acestfel intregi categorii de cazuri in Cdre sensul lapsusului reiese in mod evident. Este vorba,. in primu1 rind, de cazuri in care se spune contrariul a ceea ce cineva VOla sa spuna. Pre:;;edintele spune in cuvintul sau de de;schidere : "Declar :;;edinta inchisa". Aid echivocul nu este posibiL Sensul :;;i intentia tradate de dlscursul sau este ca e1 dorea sa inchida :;;edinta. De alttel 0 spune e1 insu:;;i, am putea adi'lliga noi fn privinta aceasta :;;i nu avem decit sa-1 credem pe cuvint. Nu· ma tu1burati deocamdata eu obiectiile dumneavoastra, spunindu-mi bunaoara ca lucrul nu este cu. putinta, de vrel11e ce ;;;tim ca e1 voia nu Sa inchida ~edinta, ci s-o desehida, :;;ica e1 insu:;;i, in care am recunoscut instanta suprema, ne conflrma· faptul ca voia s-o desehida. Nu uitati ca am convenit sa nu consideram 1a inceputactul ratat decit in sine; cit despre raporturile sale Cll intentia care-l tulbura, va fi yorba mai tirziu.Dacii am proceda altfel, am camite 0 eroare de logica care ne-ar determinasa escamotam problema pe care 0 avem de tratd (begging th,e question, spun englezii). In celelalte cazuri, in care nu s-a spus exact contrariul a ceea ce individul voise Sa faca, lapsusul izbute:;;te la fel de bine sa exprime un· sens opus. Nu s'int dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele predecesorului meu. Cuvintul geneigt (dispus) nu este antonimul lui
1}

"sondern an wid fUr sich", (Nota tract.) 83

geeignet (autorizat) ; dar este yorba de 0 marturisire publica, opozitie cu situatia vorbitorului. $i in alte cazuri~lapsusul adauga pur ~i simplu un alt inteles sensului intentional. Propozitia apare astfel ca un soi de concentrare. de abreviere, de condensare a mai multoI' propozitii.Acesta e cazul doamnei energice despre care am discutat In capitolul precedent. "EI poate minca cum :;;1bea - spunea despre sotul ei - ceea ce vreau eu". Este ca ;;i__ ar Ii zis: "El poate mlnca ;;i bea ce vrea. Dar ce este dupa vrerea -sa ? En slnt aceea care voie~te iniocul sau". Lapsusurile lasa adesea impresia sint prescurHiri de acest gen. Exemplu: un profesor de anatomie, dupa ce-9i termina lectia _asupra cavitatii nazale, i9i intreaba auditorii daca au inteles. Ace;;tia n'ispunzlnd afirmativ, profesorul continua: "Nu-mi vine- a crede, pentru ca oamenii care inteleg structura anatomica a cavitatii nazale pot fi, chiar intr-un ora~ de un milion de locuitori, nurnarati pe un deget ... pardon, pe degetele unei singure miini". Fraza abreviata avea, in fapt, sensul ei : profesorul voia sa spuna ca nu exist<'i dedt un om care intelege structura cavitatii navale. Al<'ituri de acest grup de cazuri, in care sensul actului ratat apare de la sine, -exista altele in care lapsusul nu reveleaza nimic semnificativ ~L care, prin urmare, sint cu totul contrare fata de tot ceea ce ne putem a~tepta. Cind cineva stilce'7te un nurne propriu sau juxtapune ;;iruri de sunete insolite, ceea ce se lntlmpla destul de frecvent, problema sen5ului actelor ratate nu implidi in mod hotarlt un raspuns negativ. Examinind insa aceste exemple mai indeaproape, gasim' ca deformarile cuvintelor sau frazelor 5e explica cu U'7urinta, ba chiar ca diferenta dintreaceste cazuri mai obscure '7i cazurile mai limpezi citate anterior nu este aUt de mare pe cit am avut impresia initial. Un domn caruia i se cer ve~ti despre caIul sau bolnav, raspunde: "Ja, das draut ... das dauert viellefcht noch einen Monat". El voia sa zka : ast.a Va dura (das dauert) poate inca 0 luna. lntrebat asupra sensului pe care 11dadea cuvintului draut (pe care 11folosise in loe de dauert), el a raspuns ca gindindu-se ca boaia calului sau era pentru dinsul un eveniment trist (traurig), operase fara voie fuziunea cuvintelor traurig ~i dauert, ceea ce a prod us lapsusul draut (Meringer ~i Mayer). Altcineva, vorbind de anumite procedee care il revoltau, a adaugat : "Dann aber sind Tatsachen zum Forschwe1.n gekgommen ..." Or, e1 voia sa spuna: "Dann aber sind Tatsachen zum Vorschein gekgommen" (,,Au ie:;;itla iveaHi atunci fapte ..."). Dar, cum in sinea sa el califica procedeele a operat in mod involuntar respective drept porcarii (Schweinereien) asocierea cuvintelor Forschein (zum Forschein kommen = a ie$i la iveala) ;;i Schweinereien, de un de a rezultat lapsusul V orschwein (Meringer '7i Mayer). Reamintiti-va cazul tinarului care se ofedse sa acompanieze 0 doamna pe care n-o cuno~tea, prin cuvintul begLeitdigen. Ne-am luat permisiunea de adescompune expresia in begleiten (a acompania) ~i beleidigen (a insulta, a ofensa) ~i am fost aUt de sigud de aceasta interpretare indt nid n-am mai socotit utila cautarea _confirmarii. Vedeti dupa aceste exemple ca pina ~i aceste cazuri de lapsus, mai obscure, se lasa explicate iJrin ciocnirea, prin interferenfa a doua intentii verbale. Singura deosebire care exista intre diversele categorii de cazuri cansta Infaptul ca in unele din ele, cum ar fi lapsusurile prin opozitie, 0 intentie este in intregime inlocuita de alta (substitutie), pe dnd in alte cazuri are loc 0
0

deformare sau 0 modificarea unei intentH de ci'itre alta, cupioducerea de cuvinte hibride mai mult sau mai putin incarcate de sens .. Credem a fi patruns asUel misterul unui mare numar de lapsusUJri. persistind in aceasta viziune, vom' fi capabili sa intelegem 9i alte grupe care· inca par enigmatice. Astfel,in ceea ce prive:;;te deformarea numelor, nu putem admite ca ar fi lntotdeauna yorba de 0 concurenta inire doua nume, in acela:;;i timp a~emanatoare :;;idiferite. Chiar :;;iin absenta acestei concurente, cea de-a doua intentie nu estegreu de descopedt. Deformarea unui nume are ade.sea loc in afara oridlrui lapsus. Prin deformare se incearca transformarea unui nume in ceva ce suna udt sau in ceva care aminte:;;te un obiect vulgar. Este un gen de insulta foarte raspindit, la care omu! cultivat sfir:;;e:;;teprina renunta, dar adesea fara convingere. De muIte od el Ii da forma unei "vorbe de duh", de 0 calitate eu totul inferioara. Pare dcci indicat sa admitem ca lapsusul rezulta adesea· dintr-o intentie injurioasa care se manifesta prin deform area numelui. Extinzind conceptia noastra, gasim ca explicatii analoage sint valabile pentru unele cazuri de lapsus cu efect comic san absurd: "Va invit sa rigiiti (aufstossen) pentru prosperitatea :;;cfului nostru" (in loc de : sa beti - anstossen). Aici 0 atmosfera solemna este tulburata, contrar oridirei a~teptari,de iruptiaunui cuvint care treze~te 0 reprezentare dezagreabila; amintindu-ne de unele cnvinte :;;i discursuri injurioase, sintem autorizati sa admitem ca, in cazul d~ fata, oanumita tendinta cauta sa se manifeste, in contradictie flagranta eu atitudinea aparent respectuoasa a vorbitoruluf. In fond,este ea :;;icum acesta ar fi voit sa spuna : nu credeti in ceea ee spun, nu vorbese serios, imi bat joc de .mo~uliea etc. Fara indoiala ca la fel se petree lucrurile in eazul lapsusurilor in care cuvinte anodine se vad transform ate in cuvinte inoportune :;;iobscene, cum ar ii, de exemplu "apopo" pentru "apropo" (JVIeringel' ~i Mayer) 2). Be observa la multi oameni tendinta ca din placere sa inlocuiasca cuvinte aeeente eu expresii vulgare, de dragul "vorbei de duh". $i, lntr-adevar, de fieeare data dnd sesizam 0 asemenea deform are, trebuie sa ~tim daca ;mtorul ei a vrut doar sa se arate spiritual sau. a lasat sa-i scape un lapsus veritabil. Am dezlegat astfel, relativ w~or, enigma aetelor ratate! Acestea nu sint aecid€nte, ci aete psihice determinate, avind semnificatia lor ~i fiind produse de coneyrsul sau, mai degraba, de opozitia a doua intentii diferite. Dar prevad toate lntrebarile ~i toate dubiile pe care le-atiputea avea in legatura eu aceasta, intrebiiri ~i dubii care trebuie sa-:;;i primeasca raspunsurile :;;i solutiile inainte ca sa avem dreptul de a ne bucura de acest prim rezuItat obtinut. Nu sUi citu:;;i deputin in intentia mea sa va imping la decizii pripite. Sa discutam toate chestiunile in ordinea lor, cu calm, una dupa alta. Ce intrebiiri mi-ati putea pune ? Daca socot ca explicatia propusa este valabila pentru· toate cazurile sau numai pentru unele· din ele? Daea aceea~i conceptie 5e extinde asupra tuturor celorlalte varietati de acte ratate: erori de leetura, de scris, uitare, neindeminare, imposibilitatea de a gasi un obiect pus de-o parte etc. ? Ce 1'01 pot avea oboseala, starea de excitatie, distractia, tulburarile de atentie, avind in vedere natura
2)

"oder

Eischeissweibchen

filr

Eiweissscheibchen".

continua Freud eu un 85

'I

exemplu intraductibil. (Nota tract.)

I'
f\

~i

p.sihica aactelor ratate ? Se constata, in plus, ca din cele doua tendinte concurente ale unu1 act ratat, una este. intotdeauna evidenta, cea1alta nu. Ce este de faeut spre a 0 pune in evident;':\ pc aceasta dinurma 9ijclnd se pare ca am izbutit, cum dovedim ea aceastci tendinta, departe dea fi doar verosimila, este slngura reala? Mal aveti alte intrebari? Daca nu, voi continua eu insumi sale. pun. Va vol reaminti ca, la drept vorblnd, actele ratate ea atare ne lnterese1za prea putin, cD.intentionam doar ca din studierea lor si'\ obtlnem rezultRte aplieabile 1a psihanaliza. De aceea ne punemurmaroarea intrebare: c:'<1'oslnt aeele intentii 9i tendinte susceptibile sa tulbure in fe1ul acesta aIte Intentii 9i tendinte 9i ce raporturi exist~i Intre tendlntele pertu:>bate ~i ten.di~ntele perturbatoare ? Astfel, dupa ce am gasit solutla problenlei, reluam munca noastra de 1a capat. Deci: este explicatia noastra valabila pentru toate cazurile de lapsus? Sint foarte inclinat sa ered aeest lucru, deoareee regasim aceasta explicatie ori de cite ori examinanl un lapsus.· Dar nlrrdc nu dovede9te ca nu exista lapsLlsuri produse 9i prin alte mecanisme. Din punet de vedere teoretic, aceasta posibilitate neintereseaza pre a putin, deoarece conclupe care intelegem sa Ie formulam, privinc1 introclucerea in psihanaliza, ramin ca atare, chiar daca lapsusurile care se incaclreaza in conceptianoastra n-a1' constitui deeit un num;'ir extrem de mk, ceea ce desigu1' ea nu esto cazul. eft despre intrebarea daca trebuie sa extindem 91 la aIte genuri de aete ratate rezultatele pe care'le-am obtinut in legatura cu laDSusurile, voi da in mod anticinat un rasnuns afil'mativ. Yeti vedea, de" altfel, ca am d1'eptul s-o fac, atunci cind 'vom fi abordat cerceta1'ea exemnlelor referitoare 1a erayHe de scris, de neindemiriare etc. Va p1'opun totu;i, din motive tehnice, sa amlnam aeeasta dupa ce 'lorn Ii aprofundat 9i maimult problema lapsusurllor. $i acum, dat fiind mecanismul psihic pe care I-am descris, sa vedem ce 1'01 revine £actorilor pe care unii au tori ii considera de 0 importanta primordiala: tu1burari circulatorii, obosea1a, excitatie, distragere, tu1burarl de atentie. Aceasta problema. merita 0 cercetare atenta. Remarca'~i ca nu contestam niddecum actiunea acestor factorL $i, de altminteri, nu se intimp1a des psihanaIizei sa conteste ceea ce au afirmat altii; in general, ea' nu face dedt sii adauge lucruri noi 91, inanumite ca2uri, S2 dovede9te ca ceea ce afost omis de catre altH 9i adaugat de psihanaliza con~,tltule tocmai esentialul. Influenta starilor' fiziologicf,;, rezultind din indispozitii, tulburari circulatorii, stari de epulzare asupra producerii lapsusurilor trebuie recunoscuta fara rezerva. Experienta dumneavoastra personala 9i cotidiana ajunge ca sa va faca evidenta aceasta 1nfluenta. Dar aceasta explicatle lamureste nres. nutln! S1; inainte de toate, starile pecare Ie-am enu~erat nu si~lt ~onc1itii ~eces'are ale actului ratat. Lapsusul se produce tot atit de bine in deplina stare de sanatate, in stare perfect normala. Ace9ti faetori somalid nu au val03re decit in masura in care faciliteaza 9i favorizeaza mecanlsmul psihic particular al 1apsu-: suluL Spre a ilustra acest raport, m-am servit int1'-o zi de 0 compa1'atie pecare 0 voi relua astazi, intrucit n-a~ putea-o inlocui cu una maibuna. $a presupunem ca, trecindintr-o noapte intunecoasa printr-un loc pustiu, a~ fi atacat de un vagabond care mi-ar luB. ceasul 9ipunga 9i ca, dupa ce am fost pradat astfel de raufi'icator, caruia nu i-am putut vedea fata, m-a9duce sa depun 0 plingere 1a cel mai apropiat comisariat de politie, spunind: "singuratatea ~i intunericul mi-au furat lucrurile mele de

i

86

pret"; comisarul mi-ar putea raspunde : "Mi se pare ca nu aveti dreptate sustinind ae.easta explicatie ultramecanicista. Daca sinteti de acord, 11e 'lorn reprezenta mai degraba situatia in felul urmator: protejat de bez::a, favorizat de locul singuratic, un hot necunoscut v-a furat lucrurEe de valoare. Ceca ce, dupa parerea mea, intereseaza cel mai mult in cazul dumneavoastra, est2 de a-I gasi pe hot; numai atunci vom avea intrucltva ~ansa de a intra -in posesia obiectelor pe care vi Ie-a furat". Fadod psihofiziologici cum sint emotia, distragerea, tulburariIe de ater-ctie, este evident eEl nu ne sint de prea mare ajutor in explicarea act'C'lor rati:lte. Sint moduri de a vorbi, paravane indaratul carora nu ne interziee sa privim .. gai bine ne-a:01 putea intreba: care este, cutare caz particular, cauza emotiei, adevie1"ii exceptionale a atentiei ? Pe de aHa parte, influentele tona1e, similitudinile verbale, asociatiile obl.)'J.uite pe care Ie prezinta cuvintele au ~i e1e, treouie recunoseut, 0 ancImita importanta. Toti ace9ti factori faciliteaza 1apsusul, 'indrum'indu-l pe a cale posibUa de unn:.n. Dar 2StC de ajuns sa am in fata un drum, pedru a fi dela sine inteles ca II voi urma? Mai trebuie un mobil int:,I'lO'- pentru a mE" decide, 0 forta care sa ma impinga 'in ace a directie. Aceste raporturi ionale ~J aceste similitudini verbale nu f3.c dcci, 'intocn:::,i ca ~i starile corporale, declt sa favorizeze lapsusul, fara a-I do. prcpriu-zis 0 explicatie. A~adar, giridltl-·va di, in mareR majoritate a ca:wrilor, discursul meu nu este dtu~i deputin tulburat de faptul ca tei'l~',-enii pe care ii intrebuinJez cheama prin asonanta lor altii, sau sint :inti:'l legati de antOnime1e lor, ori ca provoaca asoeii4ii uzuale. In cel mai rau caz, am putea spune, impreuna eu filozoful VI u n d t eJ),ca lapsusulse produce atunci dnd, co. 0 consecinta a epuizarii fizice, tendinta de asociatiedepaseste to ate celelalte intentii ale discursului. Explicatia ax £i perf~cta, da'~a' nu 0.1' ii contrazisa de ~xperienta cart~, in unele da.., doved~'?te va?sent~ iactorilor c?rpora1i, iar :in altele absenta asociatElOI' capablle sa ±avonzeze lapsusun1e.
" .i. ~rson3.1 g2se~c. ;eoseOh ue. l.nteresan ~ m reoareav aum:"eav?as ra reI en to are la mOGUl In care stablhm care smt cele doua tendmte mterferente. Probabll ca nu va indoiti de importantele consecinte ale rasp unsului care va fi dat. In ceea ce prive9te una din tendinte, aeeea tulburata, nid 0 :indoiala nu este eu putinta in legaturaeu aceasta : persoana care siivll'seste un act ratat 0 cunoaste si 0 revendica. Indoieli si ezitari nu pot l~~ nao,;tere decit :in legatu~'a c'u ceala1ta tendinta, ace~a perturb atoare. Or, dupa cum y.,am ~i aratat, iar dunmeavoastra eu slguranta ca n-ati uitat, existao intreaga serie de cazuri 'in care ~i aceastil din urma tendinta este manifesta. Ea ne este reve1ata de efectu1 lansu3ului, eu singur~ conditie. de a avea curaju1 sa examinam acest efect irisine insu~i. Pre;;edintele spune contrariu1 a ceeace trebuia sa spuna : este evident ca e1 voia sa deschida gedinta, dar nu este mai putin evident ca ar fi bucuros s-o poata inchide. Faptu1 e aUt de limpede 'incH oriee aWl inter-

D

v

d

1'./-.'

"

tV'

t .

'tV

3) Citarealui Wilhelm \V u n d tnu pare a fi intlmplatoare, in masura in care "filozoful" abdica in favoarea psihologului experimentalist. Pretuirea pentru un alt promotor al pSihologiei experimentale germane, Gus t a v T h:e 0 do r Fee h n e r, este deschis marturisWi de Freud in a sa Selbstdarstellung - die Fruge der LaienanaZys.e(autobiografie aparuta in Die Medizin der Gegenwart in SelbstdarstelZungen, Leipzig, 1925), incit am putea vorbi de 0 filiatie, din pacate mereu scapata din vedere. (Nota trad.)

8'7

pretare devine inutila. Dar in acele cazuri in care tendinta perturbatoare nu face dedt doar sa deformeze tendinta initiala, faraa se expriT;1a, cum 0 putem 110idesprinde din respectiva deform are ? Intr-o prima serie de" cazuri 0 putem face foarte simplu ~i foarte sigur, in acela9i mod in care stabilim tendinta tulburata. In aceste cazuri o aflam chiar din gura persoanei care vorbe9te $i care, dupa ce a COJJrJis lapsusul, l:;;irevine :;;irestabile:;;te cuvintul potrivit, ca in exemplul citat mai sus : "Das dmut ... nein, das dauert vielleicht. noch einen Monat". La intrebarea : de ce ati inceput prin a folosi cuvintul draut:' persoana :raspunde ca a vrut sa spuni'! : "E 0 intimplare trista" (traurige), dar ca, iara sa vrea, a operat asocierea cuvintelor dauert :;;i traurig, ceea ce a produs lapsusul draut. 9i iata tendinta perturbatoare revelata de ins8.$i persoana in chestiune. Acela:;;i lueru in eazul lapsusului V orschwein (a se vedea mai sus, in capitolul II), persoana interogata raspunzind ca a VJrut sa spuna Schweinereien (porcarii), dar ca s-a retinut :;>i a ajuns 121 cO fo1'mulare gre9ita. 9i in acest caz determinarea tendintei perturbatoare rew;;e9te la fel de bine ca :;;iaceea a tendintei perturbate. Am citat nu fa1'a intentie aceste cazuri, a carol' comunicare $i analiza nu-mi apa:rti~'l nici mie, nid vreunuia dintre adeptii mei. Nu-i mai putin adevarat ca ,in aceste doua cazuri a fost necesara 0 anumita interventie pentru a £a-, cutare sau cutare lapsus, ee au ele de spus in legatura cu aceasta. Fara fara a-9i da osteneala sa-l explice. Intrebate, ele I-au explicat cu ajutorul . interventia .amintita, aceste venit 'in minte. trecut de remarcatlingii aceasta celei dinm idei care Ie-a persoane ar Ii Este .poate pe Cd cilita solutia. A trebuit sa intrebam persoanele in cauza de ee au lapsus, mica interventie 9i rezultatul ei constituie de-acum un demel's psihanalitie, fiind prototipul investigatiei psihanalitice, pe care o· yom institui in cele ee urmeaza. Oare slnt eu prea suspicios,banuind ca exact in clipa in care psihana]iza 19i face aparitia in fata dumneavoastra, se inHire9te 9i rezistenta. dumneavoastra fata de ea? Nu aveti oare dorinta sa-mi obiectati. ca informatiile furnizate de persoanele care au comis lapsusurile nu sint rntru totul edificatoare? Aceste persoane, socotiti dumneavoastra, sint in mod firesc 1nelinate sa dea curs invitatiei care li se adreseaza de aexplica lapsusul 9i spun primul lueru care Ie treee prin minte, daca acesta Ie pare indicat sa furnizeze. explicatia cautata. Taate acestea nu dovedesc, dupa parerea dumneavoastra, dedt ca lapsusul are 1'ealmente sensul care se atribuie. II poate avea, dar de asemenea poate avea aU sens. In mintea persoanei interogate ar fi putut veni 0 alta idee, poate chiar mai potrivita dea servi drept explicatie. Gasesc eu adevarat uimitor putinul respect pe care, In fond, il aveti pentru faptele psihice. Inchipuiti-va ca cineva, intreprinzind analiza chimica a unei anumite substante, a extras a cantitate determinata, de exemplu atitea miligrame dintr-unul din element~le sale constitutive, Din aceasta cantitate mica pot fi scoase concluzii determina~e. Credeti ca se va gasi un chimist care sa conteste aceste concl~zii, sub pretextul ca substanta izolata ar fi putut avea aWl greutate? Oricine se Inc1ina in fata faptului ca tocmai greutatea gasita constituie greutatea reala ~;i l:;;iintemeiaza pe acest fapt, fara ezitare, concluziile ulterioare. Or, atund eind neaflaill" in prezenta unui fapt psihic reprezentat de 0 idee determinata aparuta in mintea unei persoane interogate, nu se mai apliea aceew;>iregula :;;i se sutine ca persoana respectiva ar fi putut avea 0

I

. :... ...

i

88

,
t
:;

alta idee! Ayeti iluzia unei libertati psihice si nu ati voi sarenuntati la ea. Regret, dar' nu imparta~esc opi~ia dumn~avoast~a privitoare la' acest lueru. Poate ca yeti eeda asupra aeestei chestiuni, insa pentru a va IntMi rezistenta in legatura cu 0 aHa. Veti spune in continuare ; "Pricepem eEl tehnica speeiala a psihanalizei canst? in a obtine chiar din gura subieetului analizat solutia problemelor de care ea se oeupa. Or, sa reluam exemplul in care oratorul' de la banchet invita adunarea sa "rigHe" (aufstossen) in sanatatea $efului. Ne' spuneti ea in eazulacesta intentia perturbatoare este 0 intentie injurioasa care se opune intentiei respeciuaase. Dar aceasta nu este deeit interpret area dumneavoastra personala, bazata pe date de observatie exterioare lapsusului. Intrebati persoana respectiva, niciodata ea nu va marturisi 0 intentie injurioasa, ci :mai qegraba 0 va nega din rasputeri. De ce sa nu abandonati interpreta:rea dunmeavoastra nedemonstrabila, in fata acestui protest imposibil de combi'itut? Da, ati gasit de data aceasta un argument care rezista. Imi imag1nez ca sint in pielea oratorului nostru, poate ca el este asistentul $efului sarbatorit, daca nu cumva privat-doeent 4). n vad sub infati~area unui tim'll' al carui vUtor este plinde promisiuni. n voi intrebaeu insistenta n-E[ incercat vreo' 1'ezerva in legatu1'a cu exprimarea sentimentelor de respect fata de ~eful sau. Da1' iata-ma prim it cum se cuvine. 5e impacienteaza 9i se infurie; "Va rag sa incetati eu intrebarlle dumneavoa::;tra, ca altfel ma SUpaI'.eu banuielile dumneavoastra sinteti in stare sa-mi periclitati int1'eaga ea1'iera. Am zis pur 91 simplu aufstossen (a rigH), in lac de anstassen (a bea), pent1'u ca in aceea.;;i fraza folosisem deja de doua ad prefixul auf. Este ceea ce Meringer nume$te Nachklang (ecou) 9i nu aveti de cautat alta ihterpretare. M-ati inteles? 9i eu asta basta!" Hm! Reactia estefoarte violent;}, negarea este prea din cale afara de energiea. Vad eElnu se mai poate obtine nimic de la tinar,l1ar personal socot ea el este cit se poate de interesat sa 5e atribuie nici un sens actu1ui sau ratat. Poate veti gindi ea nu are dreptate sa 5e arate aUt de grosolan in privinta unei cercetari pur teoretice, dar in definitiv, yeti adauga dumneavoastra, 9tie e1 mai bine ce a VI'ut sau ce n-a v1'ut sa spuna. Oare ? Asta 1'amine de vazut. De data aceasta credeti ca m-ati prins. Parca va aud ripostind : 'lata care va este tehnica r Cind 0 persoana care a eomis un lapsus dedara in legiHura cu acest fapt eeva care va eonvine, spuneti ca eaeste autoritatea suprema ~i decisiva : ,,0 spune persoana inSa9i 1" Dar daca ceea ee dec1ara persoana interogata nu va convine, pretindeti numaideclt. eEl explicatia sa nu are nici 0 valoare, ca n'U 111aieste demna de incredere. .Este exact, fire9te. Pot insa sa va prezint un caz analog, in care. lUCTurilese petree de 0 maniera eu totu1 extraordinara. Cind un detinut aflat 'in preventie 19i marturise9te fapta, judeeatorul erede in martu:ria sa, dar atuncf dnd 0 neaga, judecatorul nu-l crede. Daca 1ucrurile a:r sia
4) Titlu ~tiintific ~i grad universitar, eehivalent eu aeela de lector, pe care insu!]i Freud I-a obtinut temporar, in 1885, iU domeniul neuropatologiei, dupa care a fast nevoit sa pilraseasca invatamintul superior, functionind dtva timp intr-un azil de psihiatrie de 1a periferi51Vienei. (Nota trad.)

89

existenta justitiei nu ar fi posibila ~i, in. ciuda eventualelor erori, obligati S8. acceptanl acest sisten1. Dar dumneavoastra sintet1 cumva judecator, iar eel care a savirsit laps:xml apar:e eumva in fata dumneavo2stra ca un detinut in stare de preventie? Poate di nu ar trebui sa respingem aceasta comparatie. Observati, 1nsa, importantele deosebiri care ni se dezviiluie de in data ce aprofundam de putin problemele in aparenti'i atH de anodine pe car-e Ie rididi ratate. Diferel?-te pe .car~, totu~i, nu le~am putea ~suprima. ~a propun un eOmprOnllS prm!lzonu, bazat tocnlm pe aeeasta eomparatw intre nsihanaliza si Pl'ocedura iudidara. Trebuie sa fiti de Beard eu mine <,a: se.;sul lIn11i a~t ~ratat TIll ~dn;ite nici cea, mai mica l~do~iala 2t~nci dnel este evidentiat de insa~i persoana analizata. Voi fi, in schimb, de acord eu dumneavoastra asupra faptului di dovada clara a sensului presupus este imposibil de obtinut atunci cind cel analizat refuza ariee lamurire sau cind el nu este prezent spre a ne edifiea. Sintem in aceasta situatie obligati, co. ~i In cazul unei anchete judiciare,sa ne multumim eu acele indicii care Val' face decizia noastra mal mult sau mai putin plauziin raport cu imprejurarile. Din ratiuni practice, tribunalul trebuie sa dec1are vinovat un detinut in stare de preventie, chiar dad nu poseda probe prezumtive. Pentl'u n01 aceasta neeesitate nu exista, dar nu hebuie sa renunti'im la utilizarea unor asemenea indicii. Ar fi 0 eroare S2 creada ca 0 ~tiinta nu e alcatuita decit din teze riguros demonstrate ~i ntl ar avea 110hna sa pretLndern acest lllcru, 0 aselnenea ex5genta tine . de temperamentele care simt nevoia autoritatii, cautind sa inlocuiasca catell1silll-llreligios prin 'alt1.11, fie el eel stiirltific. 'CatehismLll stiintei l1U cuprinde decit putlne propozitii apodicti~e, l~ajoritatea afinTl~tiilo~ sale prezentind doar ilnumite grade de probabilitate. Este tocmai a caracteristica proprie spiritului ~tiintific faptul de a se multumi cu aproximari ale realiti'itii 91 de a putea continua activitatea eonstruCtiva.; in ciuda lipsL'l de probe defJnitive. In cazul in <;are, ins2., nu detinem chiar de la eel analizat lamur1r1 asupra sensului actului ratat, unde yom gasi puncte de sprijin pentru interpretarile noastre ~i indicii pentru dernonstratia noastra ?Aceste puncte de sprijin 91 imUcH provin din sUl'se multiple. Ele ne sint furnizate in primul r'indde. comparat1a analogidi eu fenomene care nu sint legate de adele ratate, ca, de exernplu, in cazul in care constatam ca defornuc!.rea unui nmne, ca act ratat, are acela:i>i sens injurios ca ~i acela pe care l-ar avea 0 deforlllare intentionata. Dar puncte de sprijin ~i indicii ne mai sint fUTnizate ~i de eontextul psihici,) in care se produce actnl ratat, de cuno~tintele pecare Ie avem in legaturi'l ell caracterul personnei care savir~e~te acest act, de impresiile pe care aceastapersoana Ie-a. putut avea inainte de act ~i impotriva carom .en poate ca reaetioneazEl prin acesta. In general, lucrurile se petrec in sensul eft noi formulam mai intii 0 interpretare a adului ratat pornind de laprincipii generale. Ceea ce obtinem in acest fel nu este decito prezumtie, un proiect ermeneutic caruia Ii cautam confirmarea in examenul contextului psihic. Uneori, spre a obtine confirmarea presupunerii noastre, sintem obHgati sa a~teptam anumite evenimente care ne slnt, ca sa· spun em a~a, anuntate de actul ratat.
~>slnten1_
5) "psychische

altfel,

Situation"

in textul original. (Nota trad.)

90

.0~u-mi va fi u:;;or sa aduc dovezi cu privire la anticiparile pe care vi Ie fac atita vreme cit voi ramine eantonat in domeniul lapsusului, eu tC2.te eEl :;;i, In aceasta privinta putem gasi citeva exemple potrivite. Tir:arul care, do rind sa insoteasca 0 doamna, se ofera sa 0 ... begleitdigen a fi lipsit de (asodatie a cuvintelor begleiten - a Insoti, -:;;ibeleidigen T2SDeet) este en siguranta un timid; doamna al earei sot poate minca :;;i bea: ce vrea ea este fara indoiala una din aeele femei energiee (:;;ipersonal o canose Cel atare) care ~tiu sa coman de in casa lor. Sau sa mai luarn UITtlatorul exemplu : eu oeazia reuniunii generale a asociatiei "Concordia", un. tinaI' membru pronrmta un violent discurs de opozitie, in cursul

=

c2~ruia el interpeleaza directiaasocia~iei,

adresi:ndu-se I11e::nbrllor

"COD1i--

tetului de imprumut" (Vorschuss),in loc de a spune membrii "eonsiliului dC? directie" (Forstcmd) sau ai "eomitetului" (Ausschuss). Deci el a format un cuvint sui-generis Vorschuss, combinind, fara a-:;;i da seama, cuvinte1e Vor-stand :;;i AUS-schuss. Se poate presupune eaopozitia sa se eonfnmta eu 0 tendinta perturbatoare avind 0 posibila legaturi'i eu 0 chesfiu::e de irnprumut. Intr-adevar, am aflat ca vorbitorul nostru avea n:e1'eu nevoie de bani :;;1ea toom2i facuse 0 noua cetere de imprumut. putem deci sa identificam cauza intentiei perturbatoare in ideea u1'mat02P:;: a1 face bine sa fii moderat in opozitia ta, caci teadresezi unor o3.rreni c,re pert sa-ti acordc sau sa-ti refuze imprumutul pe care i1 \Toi putea sa va prezint o bogata selectie deastfel de probe-indidu atunci dnd voi aborda vastul domeniu al ce10rlalte acte ratate. Gind cineva uiti'i sau, in ciuda efortmilor sale, nu retine. decit Cll mare greutate un nume care' Ii este totu:;;i familiar, sintemin drept sa presupunem ca respectivul incearca vreun resentiment cu privire la piJrt3.torul ace1ui nume, ceea ce il determina sa nu se gindeasca bucuros la el. Reflectati la destainuirile care urmeaza, legate de eontextul· psiin care s-a produs unul dinaceste acte ratate. neimparta:;;ita pentru 0 doamna care "Doml11Jl y. nutrea odragoste CI. sflrsit prin 2 S2 casatori cu domnul X. Cutoateca domnul Y. j] cupc domnul X. de multa vleme :;;1are CLl el chiar:;;i relatii de afac~d, el Ii uita. mereu numele, in a~:3. fel incit se vede sUit sa intrebe alte persoaI12 ori de cIte ori trebuie sa-i scrie" 6). Est,e; evident ci'i domnul' Y. nu n1ai vrea sa :;;tie nimie despre fericitul sau rl\~al : "I\Jic11tgedacht soIL seiner werden!" (".s3-1 ~tergen1 din 1") 7). 1i12lhorianoastra Inca. un exemplu; 0 doamna cere medicului ei informatii eu privire la 0 alta doamna pe care. ei doi 0 cunosc, numind-o 1n5a 'CU numele ei de fata. Cit des pre numele pe care aceasta ilpoarta dupa c~satorie, l-auitat eu desavl1'E;ire. !ntrebata in legatura eu acest fapt, ea declara .d. este foarte nemultumita de casatoria prietenei sale .:;;i ca nu-l poate suferi pe sotul acesteia 8) • Vom avea inca multe de spus eu privire la uitarea de nume., Ceea ce ne intereseaza indeosebi in aceasta privinta este eontextul psihic in care 5e produce aceasta, uitare ..
6) 7)
13)

Dupa C. G. Jung.

Vers din Heinrich Heine.
Dupa A. A. B

ri 11.

91

Uitarea unar praiecte· paate fi carelata, in general, eu cfctiunea tmuj proees psihie cantrar care 56 opune infaptuirii lor. Este nu numai oph:da psihanali~tilar, ci toata lumea este de aceea;;i parere. Este opinia la ca:re fiecare adera in viata de taate zilele, dar a neaga in tearie. Tutorele care se scuza in fata copilului sau ca a uitat sa-i indeplineasdi darinta, nu este deloe absalvit in ochii acestuia, care imediat ginde;;te: nu-i nid 0 iota de adevar in eeea ce spune tutorele meu, pur ~i simplu e1 nu vrea s&-;;i tina promisiunea facuta. Tocmai de aceea uitarea este interzisa in anumite imprejurari ale vietH, iar diferenta dintre eonceptia populaT2 ;;i conceptia psihanalitica despre actele ratate este anulata. Inchipuiti-va pe stapina unei case care i9i intimpina invitatul eu euvintele: "CU111! A9adar astazi trebuia sa veniti ? Am uitat eu desaviqire ea v-am invitat pentru astazi". Sau imaginaTi-va cazul tinarului obligat sa l)1arturiseasca fetei pe care 0 iube~te ca a uitat sa vina la ultima intilnire fixata : dedt sa faca asemenea marturisire, el va nascoci obstacolele cele mai neverosimile care, dupa ce I-au impiedicat sa fie punctual la intilnire, I-au pus 9i in irnposlbilitatea de a-I da de ~tire. In viata militcua scuza de a fi uitat ceva nu este luata in consider are ~i nu fere~te de pedeapsa : este un fapt pe care il cunoa9tem en totH ~i pe care il gash:!!. pe deplin justificat, deoarece recunoa~tem ea in conditiile vietH mHitare anumite aete rat ate au un sens ~i, in majoritateC! cazurilor, 9tim care este acest sens. De ce sa nu fin). 1a felde 10gici 9i sa nu extindem aceea~i optiea ~i asupra ce10rlalte aete rataie, urmind a ne referi Ie ? Fire$teca exista un raspuns ~i in 1eacestea deschis ~i fara gatura cu aceasta. Daca sensu1 uitarii de proiecte este ne1ndoielnic chiar $i pentru profani,veti £i cu atH mai putin surprin~i sa constatati ca. scriitorii utilizeaza acest act ratat in acela$i scop. Aceia dintre dumneavoastra care au vazut sau au citit piesa Cezar $i Cleopatra de B. S haw 19i a111intese fara indoJala ultima scena, in care Cezar, pe punctu1 de a pleca. este obsedat de ideea unui proiect pe care il concepuse, dar de care nu-~i mai putea aminti. Intelegem in final ca proiectul consta in a-~i Iua aaio de la Cleopatra. Prin acest mice artificiu scriitorul vrea sa-i atribuiie marelui Cezar 0 superioritate pe care el n-o avea 9i pe care nici nu pretindea s-o aiba. Din surse. istorice puteti afla ca Cezar a adus-o pe Cleopatra 1a Roma 9i ca ea a ramas acolo cu mieul ei Cezarin pina la asasinarea Imparatu1ui, dupa care a fugit din ora;;. Cazurile de uitare de praiecte sint in general aUt de clare incH niLl putem cltu~i de putin sa Ie utiliz8.m 'in vederea scopului pe care il urmarim ~i care consta In a deduce din contextul psihic indiciile referitoare la semnificatia actului rataL' In consecinti.i, ne vom referi la un act prin excelenta lipsit de claritate, echivac: pierderea de obiecte ;;i hnposibilitatea de a gasi obiectele puse bine. Ca intentia noastra ar putea sa jaace un· anumit rol In pierderea de obiecte, accident pe care adesea 11 resimtim 'in mod dureros, vi se va parea fapt neverosimil. Exista, 'insa, numeroase date de observatie In genul acelora care urmeaza: un tinar pierde un creion 1a care tinea mult; or, in ajun el primise de 1a cumnatul sau 0 scrisoare care se termina cu cuvinte1e: "Nu am de altminteri nici timp, :;;iniei dorinta dea incuraja u9uratatea
92

l

1

lenevia ta" 9). Creionul era tocmai un cadou provenit de la acest cumnat, Fara aceasta coincidenta, fire~te nu am putea sa afirmam ca inte.ntia de a se debarasa de obiect a jucat vreun 1'01 In pierderea acesttHa. Cazurile de acest gen sint foarte frecvente. Se pierd obiecte atunci c'iG.-d te-ai certat cu cei care le-audaruit ~i dnd nu mai vrei sa te mai ginde~ti la ace~tia. Se mai pierd obiecte 9i atunci dnd nu mai tii la de "i vrei sa Ie inlocuiesti eu altele, maibune. Aeeleiasi atitudini cu privire la un obiect ii co~espunde, fire'lte, faptul de a le'lasa sa cadi'l, de a Ie degrada, de a Ie sparge. Oare este 0 sirnpla intimplare atunci cind un ijcola1' pierde, distruge, strica obiectele sale de uz curent, cum oX fi ghiozdanul sau ceaso1'nicul sau, chiar in ajunul zilei sale de aniversare? Acela care s-a ailat adesea in situatia penibila de a nu regasi un DDiect pe care el insm,;i I-a pus undeva de-Q parte, nu va recunoa~te ca intentie oarecare i-a dictat acest accident. eu toate acestea, nu sint race cazurile in care imprejurarile care insotese 0 uitare de acest gen de'EyaJuie 0 tendinta de a indeparta in mod provizoriu sau pe 0 durata mal lunga obiectul cu pricina. Citez unul din aeele eaiuri care poate C3. este cel mai frumos din toate cele cunoscute sau public ate pina astazi : _ Un barbat inca tinar imi poveste;;te: "Antm dtiva ani, in menajul men au intervenit neintelegeri. Gaseam ca sotia mea era prea rece 9i triHm unul linga altul lipsiti de tandrete, ceea ce de altfel nu ma impiedica sa-i recunosc calitatile sale ex.celente. tntr-o zi, intorc'indu-se de la 0 plimbar~, crezind ca ma intereseaza, ea mi-a adus 0 carte pe CBxe 0 cumparase. I-am multumit pentru "atentie"9i i-am fagaduit sa citesc cartea, pe care am pus-o de-o parte. Dar s-a intlmplat sa uit imediat locul unde am pus-o. Au trecut luni de zile, timp in care, aminthJ.du-mi in mai multe rinduri de cartea disparuta, am incercat s-o descop::i.r, fara a reuiji. Dupa vreo ~ase luni, mama, pe care 0 iubeam mult, ,,?i care locuia separat de noi, a cazut bolnava, iar sotia mea a dat fuga S~G Ingrijeasca. Stare a bolnavei a devenit grava, prilej pentru sotia mea de a-iji dezvi'ilui cele mai bune caliti'iti ale sale. !ntr-o seara, l11-amin tOrs O.casl incintat de sotia mea 9i plin de recuno~tinta fata de tot ceea ce facnse. M-am apropiat de biroul meu, am deschis fara nici 0 intentie def[nit<'i, dar eu 0 siguranta de somnambul, un anumit 'sertar 9i primul lu.cnl caremi-a cazut sub ochi a fast cartea I'a!acita, ramasa de negasit vrerne aUt de indelungata". o data ce a disparut motivul, obiedul a incetat sa mai fie de negasit. A~ putea multipliea la infinit exemplele de acest fel, dar nu 0 voi face. In luerarea mea Psihopatologia vietii cotidiene (a carei prima editie, in limba germana, dateaza din 1904) yeti gasi 0 cazuistica abundel1.ta spre a va servi in studiul actelor ratate 10). Din toate aceste exempIe se degajeaza una ~i aceea~iconcluzie: actele ratate au un sens iji indka mijloacele de a desprinde acest sens in conformitate cu circumstantele care insotesc aetuL Astazi VOl £i mai laconic, caci nu avem de gLad'dedt sa ext~agem din studiul acestor fenomene. elementele unei intt'oduceri in psihanaliza. Drept urman~, nn va voi vorbi dedt de doua
''11
::J

Dupa B._D at t n er. De asemenea In colectiile lui A. jI.{ a e d e r 011 e s (1. engleza),J. 13r ( II (in L engleza), E.
II,.
DJ

i

(111 limba franceza); A A S tar k e (1. olandeza) etc.

93.

grupe de observatii. Observatii referitoare 10. actele ratate cumulate ;;;i combinate ;;i cu privire 10.confirm area interpretarilor noastre prin ev~nimente petrecute ulterior. Actele ratatecumulate :;;i combinate reprezinta eu siguranta ceo. 1Yi2i deplina ilustrare a speciei lor. Daca 0.1'fi fost vorba doar sa aratam ca actele ro.tate pot avea sens, ne-am fi propus de 10. inceput sa nu 118 ocupam dedt de acestea, sensul lor fiind atit de evident incit se inlp1cu18 in acela;;i timp inteligentei celei mai obtuze ;;i spirituhii celui mai critic. Acumularea manifestarilor ne releva 0 perseverenta greu de atri1:mit hazardului, dar care se acorda pe deplin cu ipoteza unui plan. In firle, inlocuirea: unoI' acte rat ate prin altele ne arata ca ceea ce este importcC1.t :;;iesentiaI in acestea nutrebuie cauto.t nici in forma, niei in mijloace2e de care se servesc ele, ci in intentia pe care ele insele a servesc si care se po::tte realiza prin mijloacele cele mai .variate. Va voi clta un caz'de uitare iterativa: E. Jones poveste;;te ca, din m0tive pe care Ie Iasase odata pe bi.roul sau, timp de citeva zile, 0 scrisoare pe care () redactase. Intr-o zi s-a decis s-o expedieze, dar i-a fast returnatcl "deadletter office" (serviciul descrisori neexpediate), pentru ca uitase sa scrie adresa. Reparind aceasta seapare, a dus din nou scrisoarea 1a po;;ta,- dar de data aceasta a pus-o netimbrata. Abia atunci a fast sa-~i marturiseasca ca, in fond, nu tinea cftu;;i de putin sa e:x:pedieze scrisoarea cu pricina. Intr-un alt caz intilnim, 0 combinatie intre insu;;irea din gre~e2la a unui obiect $1 imposibilitatea de a-I regasi. 0 doamna face 0 torie la Rama impreuna cu cumnatul ei, pictor celebru. Oaspetele este sarbatorit in mod stralucit de germanii care locuiesc 10. Roma :;;i plime;;te, intre alte cadaud, o' medalie antica de aur. Doamna constat~, eu amaraciune ca ctImnatul ei nu apreciaza 10.adevarata so. valoare acc2;sti'i piesa exceptionala. Sora so. venind 10.Roma $-0 in10cuiasca,doamna intors acasa ~i, desfacindu-;;i bagajel~, a constatat ca luase cu sine, , a-:;;i.da seama, medalia. Ea ;;i-a infarmat numaidecit cumnatul in anuntindu-I ca-i va trimite medalia 1a Roma chiar a doua z1. A· doua insa, medalia era aUt de bine pus a de-o parte incH era de negasit, imposibil de expediat. Numai atunci doamna a· avut intuitia a ceea' ce semnifica "distractia" sa, anume dorinta de a pastra pentru sine roasa piesa 11). V-am ;;i citat mai sus un exemplu de combinare a unei amnezii .CLra eroare : a fast vorba de cineva care, uitind prima data de 0 intilnlT€ ;;i ferm hotarit sa n-o uite data urmatoare, s-a prezentat tatu~i }a a doua intilnire 10. 0 aHa ora dedt cea fixata. l,Inu1 din prietenii c;are seocupa de ;;tiinta ;;i totadata de literatura, mi-a povestit un CB.z intru totul analog din propria sa viata. "Am acceptat, acum dtiva emi - imi spun eo. el - 0 functiein comitetul unei anumite asociatii literare, gindindu-ma ca asociatia m-ar p1itea ajuta intr-o zi sa fie tata una din draIYlele scrise de mine. In fiecare 'lined asistarl1, de aItfel £ara mare interes'cla ;;edintele comitetului. eu citeva luni in urma a;Ir primit asigurarea ca voi fi jucat 1a teatruI din F. ~i, din aceI moment, am uitat cu regu1aritate sa ma due 10. amintitele ,;;edinte. Dar dupa ce am cltit ceca ce ati seris despre astfel de 1ucruri, m-am rU,;>inatde proce11)

Dupa R. Reitler.

94

deul meu ~i mi-am spus eu reprooi' ea n-ar ..fi frumos din parte-illi sa absentez de 1a ,?edinte din dipa in Cqre nU mai aveam nevoi~ de ajutorul pe care contasem. Am luat ded hotarirea ca vinerea urmiHoare sa nu mai lipsesc. ]VI-amgindit tot timpulla 'aceasta, 'pina in ziua in care am ajuns in fat a u,?ii salii de ,?edinte. 9i nu m·ica· mi-a fost mirarea gasind-o inchisa, pentru ca ,?edinta avusese loc in ajun. Intr-adevar, ma in~elasem in ceea ce prive~te ziua : era deja simbata!". Ar fi extrem de ispititor de a adi1uga ~i aIte fapte de observatiedeacela.;;igen, dar renunt. Mai degraba va voi prezenta citeva cazuri apartinind aItei categorii, anume aceleia in care interpretarea noastra tre~ buie, spre a-,?igasi corifirmarea, sa ao,;tepteevenimente ulterioare . . Se intelege de la sine eEl trasatura esentiala a acestor cazuri consta in faptul ca contextul psihic actual ne este necunoscut sau este in Clcce-sibil investigatiei noastre. Interpretarea noastra ~tre in acest caz claar valbarea unei simple prezumtii c;'ireia nu-i acordi'im pre a mare tanta. Mai tirziu survlne insa un fapt care arata ca prima noastra intcrpretare era .justificata. Am fost invitat intr-o zi de 0 tinarafami1ie ,?i, in cursul vizitei, proaspata casatoriti1 mi-a povestit riz1nd ca a doua zi dupa intoarcerea din calatoria de nunta se dusese sa-~i vada 0 sora care nu e maritata, ca s-o ia, ca ~i altadata, la eumparaturi, sotul ei fiind ocupat cu afaceriie sale. Deodata e£1zari de ceal£1lta parte a strazii un damn ;;i, putin surprinsa, Ii spuse surorii sale: "Ia uite, domnul L.", faraa-:;j fi dat seama ca domnul nu era altul dedt barb£1tul eu care S2 casatorise in urma cu cUeva saptamini. Povestirea mi-a lasat 0 impresie penibila, dar nu voiam sa cred in concluzia care mi se parea ca rezulta. Istorioara mi-a revenit in minte dupa scurgerea mai multor ani, dnd am afIat ca, intr-:-adevar, casatoria tinerilor mei a· avut 0 Incheiere dintre cele mai neferieite. A. Mae del' relateaza cazul unei doamne e-?Te,in ajunul' cas'itoriei, a uitat sa mearga la proba rochiei sale de mireasa ~i nu ~i-a c1'11intit, spre rnarea disperare a croitoresei, dedt sear a tirziu. El vede a legs.tura intre aceasta amnezie ~i divortul petrecut putin' dupa cummie,. Person<;l]cunosc 0 doamna, astazi divortata, careia i se intimpla adesea, eu multa vreme inainte de despartire, sa senmeze cu numele ei de rata actele care se ref ere au la administrarea bunurilor sale. Cunosc ~i cazurI privind alte femei care, in cursu 1 calatoriei de nunta, ~i-au pierdut 've1'igheta, accident caruia evenimentele ulterioare i-au conferit 0 s2111.11.i£1catie fara echivoc. Se citeaza cnul unui vestit chimist german a casatorie n-a putut avea lac pentru ca el uitase ora 1£1 care fusese fixata ceremonia ,?i, in loc sa se duca 1£1 biseridi, se dusese 1£1 l£1borator. El a fost destul de chibzuit c£1sa se limlteze la aceClstiiunica tentativa si a mU1:itla adinci batrinete, celibatar. ' Fara indoiala ca sinteti tentati sa credeti ca, in to£1te aceste cazuri, actele rat ate inlocuiesc acele omina 12) sau premonitiuni ale antici]oL 9i, intr-adevar, unele omina nu erau dedt acte ratate, ca in cazul cind cineva 82 impiedica sau cadea. Altcle aveau totu~i caracteristieile- unui eveniment obiectiv,nu pe aeelea ale unui act subieetiv. Dar abia va imaginati cit de gl'eu este sa deosebiti dHca un eveniment dat apar12JIn limb a latina Omen (-in:is). picrza,

sensul

original'

de prevestire,

Cuvlntul circula semn prevestitor.

~i in limb a germani:, (Nota trad.)

en

95.

tine l.meia sau alteia din aceste categorii. Adesea actul l~i pune masca unei intlmplari pasive. Toti aceia dintre dumneavoastra care au in spatele lor 0 experienta suficient de bogata i:;;i VOl' spune poate ca ar fi fost scutiti de multe decep~ii :;;isurprize dureroase dad. ar £i avut curajul ~i hbtarirea de a interpreta actele rat ate care se produc in relatiile interumanedrept semne premonitorii :;;i de a Ie utiliza ca indicii ale unor intentii inca tainke.Cel mai adesea nu iridraznim sa facem acest lu~ru, din team a de a nu avea aerul unei intoarceri la superstitie, peste capul ;;tiintei. De altfel nu toate prevestirile se realizeaza ~;i, cunoscind mai bine teoriile noastre, veti intelege ca nici nu este necesar ca ele sa se realizeze in totalitate. *
* *

IV ACTELE HATATE
(sf1r~it)

"

Adele ratate au un sens : aceasta este concluzia care trebuie sa admitem ca se degaja din analiza efectuata pin a aici ~i s-o punem la baza ccrcetarilor noastre uIterioare. Repetam : noi nu pretindem (Sii- at d fiind SCOpillpe care :il urmarim, 0 asemenea afirmatie nu este necesara) ca arice act ratat aT fi semnificativ, cu toate ca acest lucru il socotim probabil. Nu este de ajuns sa constatam existenta relativ frecvent<'i a sensului in ctiferitc forme de acte ratate. Exista de altfel, in aceasta privinta,. deosebiri de la 0 forma la aIta. Lapsusurile, erorile de scri;;; etc., pot avea 0 baza pur fiziologica, ceea ce mi se pare putin probabil in c1i-verselevarietati de amnezie (uitarea de nume ~i de proiecte, neputinta de a regasi obiectele prealabil puse de-o parte etc.), pe dnd exist a cazlIri de pierderi in care probabil ca nu intervine nici 0 intentie, $i ered ca pot adauga ca gre~elile care se saviqesc in viata nu pot fi interpretate de~it intr-o anumita masura in lumina conceptiei noastre. Retineti bine aeeste limite, punctul nostru de plecare in cele ce urmeaza mnd ca acfele ratate sint acte psihice care rezu1ta din interferenta a doua intentii. Acesta este primul rezu1tat al psihanalizei. Psihologia n-'a bi'muit_ nicicind aceste interferente ~i nici fenomenele care decurg. Noi am extins considerabil domeniul psihicului, anexind psihologiei fenomene care anterior TIu-i apartineau .. Sa ne opeim inca 0 clipa asupra afirmatiei ca actele ratate sint "acte psihice". Prin aceasti'i afirmatie noi postulam doar faptul ca actele -psihice au un sem, sau ea implica ceva in plus? Nu ered ; aceste acte sint destul de nedefinite §i greu de inteles. Tot ceea ce poate fi observat in viata psihica va fi eventual desemnat sub .numele de fenomen psihic. Va trebui numaisa ~tim dadi cut are manifestare psihica data este eteetul direct al influentelor somatice, arganice, fizice, in ce caz scapa ea cel'cetarii psihologice sau' daca are ca antecedente imediate aIte procese psihice dincolo de care incepe undeva -seria influentelor organice. Tocmai la aceasta ultima everitualitate ne gin dim atunci dnd c§llificam un fenomen drept proces psihic ~i de aceea este mai rational sa dam propozitiei noastre urmatoarea forma: fenomenul este semnificativ, el are un sens, adica ne dezvaluie 0 intentie, 0 .tendinta ~iocupa un anumit -loc intr-o serie de raporturi psihice. Exista multe alte fenomene care se apropie de actele ratate, dar carora aceasta denumire nu Ii 5e potrive~te. Noi Ie numim acte accidentale sau simptomatice. Ele au de asemenea caracteristicile unul act nemotivat, insignifiant, lipsit de importanta ~i mai ales superfluu. Dar ceea ce Ie deosebe~te de actele rat ate propriu-zise este absentaunei intentii contrare ~i perturbatoare venind sa contrazica 0 intentie pri7 cd. 4-04

97

mara. Ele 5e eonfunda, pede alta parte, eu gesturile :;ii mi~carile care servese drept expresie emotinor. Fac parte. din aceasta categorie de acte ratate toate manipu1arile, in aparenta fara seop, pe eare Ie exccptam, ea ::,;icum ne-am juca, cuve::,;minte1e noastre, cu vreo parte a eorpu1ui nostru, cu obiecte care ne stau 1a indemina ; melodiile pc care Ie fredonam 'ilpartin aceleia~i categorii de acte, caracterizate in general de faptul ca Ie suspendam, tot a::,;acU1111e-am declan::,;at, fara ~11otive aparente. Or, eu EU ezit sa afirm ca toate aceste fenomene sint Se1'l1nificative ::,;ipot fi interpret ate in aeela::,;ifel ea toate actele ratate, ca ele constituie mid semne revelatoare ale altoI' proccse osihic8. mai importante, ca sint acte psihice in deplinul inteles 'ell cuvintului. Nu intentionez insa sa mai intlrzii asupra acestei amplifieari a domeniului fenomenelor psir.Jce, ci prefer sa reiau analiza actelor ratate, care pun in fata noa?tra cu toam claritatea problemele importante ale psihana[izei. Chestiunile ce1e 1no.i intel'esante pe care Ie-am formulat eu privire la actele ratate 9i ciirora noi inca nu Ie-am dat 0 dezlE:!gare,sint 11rl1:2toarele : ari1 aratat ca actele r2ttate rezulta din inter£erenta a doua intentH dUcTite, din care una poate £i ea1ifieata ca perturbata, iar cealalta pr:)ca perturbatoare. Or, daca intentiile tulburate nu ridica nid 0 blema in ceca ce prive9te intentiile perturbatoare, ne intereseaza in nrimul rind sa stabllim care sint aceJe intentii canabile s[t Ie tulbure IJe altele si, in a1 doHea rind, ee raDorturi s~ stabilesc intre. intentiile perturbate' 9i cele perturbatoare .• , Permiteti-mi sa ma refer din non la lapsusea reprezent~nit al inttegii spedi 9i sa raspund mai intii 1a cea de-a doua chestiune. Poate exista intre cele doua intentii un raport de eontinut, caz in care intentia perturbatoare contrazice intentia perturbata, 0 rectifica sau o completeaza. Sau, dimpotriva, nu exista nid un raport intre continutul celor doua tendbte 9i atunci cazul devine mai obscur 9i mal interesant. Cazurile pe care de-aeum Ie eunoa9terH, preeum ::,;ialtele analoage, ne perrnit sa intelegem rara difieultate primul din aeeste raporturi. Aproape in toate cazurile 'in care cineva spune contrariul a ceea ce vrea sii spuna, intentia perturbatoare exprima 0 opozitie fata de intentia tulburata, iar aetul ratat reprezinta conflictul intre aceste doua tendinte inconciliabile. "Declar deschisa ~edinta, dar a;; prefera s-o inchid", acesta ~ste sensu1 lapsusului comis de pre:;;edinte. Un ziar politic, acuzat de eoruptie, S8 apara intr-un articol care trebuia sa cu1mineze in cuvinteJe: "CititorE no::,;tri n8 sint martori ca intotdeauna am aparat binele ~~eneral in modul eel mal dezinteresat".· Dar redactorul insa.rdnat s[~'redacteze aceasta aparare scrie "in modul eel mal intcTcsat". Dupa parerea mea expresia expri:ma gindul sau 'intim: "Sint obligat sa serin eft e alba, dareu ;;tiu sigur ca e neagra". Undeputat care i~i propune sa declare ca trebuie spus'imparatului adevarul jara rnenajarnente ("riickhaltIos"), percepe deodata 0 voce interioara care il pune in garda impotriva indraznelii sale ::,;i il face sa comita un lapsus in care cuvintele ,,fara ,menajamente" (ruckhaItLos) sint inlocuite prin cuvintele "indoindu-ne spinarea" (riickgratIos)1>.
1)

$edinta

Reichstag-uluigerman,

din noiembrie

1908.

98

In cazurile pe care Ie cunoa;;teti ;;1 care lasa impresia unoI' contrageri ;;i abrevieri, este ·vorba de rectificari, adausuri ;;i continuari prin care 0 a doua tendinta l$i face aparitia alaturi de prima. "S-au petrecut lucruri (zum VORSCHEIN gekommeJ1), a;; spune pe buna dreptate ca erau porcarii (SCHWElNEREIEN)". Rezultatul: "zum VORSCHWEIN gekommen". Cei care inteleg acest lueru pot fi numarati pe degetele 'unei singure miini, dar, la drept vorbind, nu exista decit 0 singurii persoana care intelege acest lueru, ded persoanele care 11 inteleg pot fi numarate pe "un singur deget". Sau: "Sotul meu poate sa manince ;;i sa bea ce vrea el,- dar, 0 ;;titi prea bine, nu suport ca el sa aiba vrerea lui, ded, trebuie sa manince ;;i sa bea ce vreau eu". In toate aceste eazuri, precumvedem, lapsusul decurge din insu;;i continutul intentiei tulburate sau se ata$eazi'i la aceasta. Celalalt gen de raporturi intre cele doua intentii intel'ferente pare bhar. Dadi nu exista nid 0 legatura intre continuturile lor, de unde provine intentia perturbatoare ;;i cum se face ea ea i$i manifesta actiunea sa tulburatoare in cutare punct precis? Ob:servatia, singura in stare sa ne furnizeze un raspuns la aceasta intrebare,ne permite sa constatam ca tulburarea provine dintr~o suita de ginduri care preocupase persoana respectivi'i ell put.in inainte ~i care se manifest a in acest mod, indiferent daca l,?i gase,~te expresia sau nu in discurs. Este un veritabil ecou, care insEt nu este intotdeauna 9i in mod neeesar produs de cuvintele pronuntate. Mai exista aici 0 legatura asociativa intre e1ementul tu1burat 91 e1ementul perturbator, dar aceastil Iegatura, in loc sa rezide in continut, este pur artificialil 9i forma rea sa este rezultatul unoI'· asociatii fortate. lata un exemplu foarte simplu, pe care I-am observat eu insumi. Intilnesc intr-o zi in frumosul nostru tinut a1 Doiomitelor doua doan;me vieneze, costumate in turiste. Facem dtva Hmp drumul impreuna :;:1 vorbim despre placerile ;;i inconvenientele vietH de turist. Una dintre doamne reeunoa$te ca nid 0 Z1 m~ este pentru turist lipsita de neplacer1. "Adevarat - spune ea - ca nu este nicidecum agreabil cind ai mers toata ziua in soare ;;i ai ,bluza :;:i dima$a pUne de sudoare ...". La ultimele cuvinte eo. are 0 mica ~ovaiala, apoi reio.: "Dar cind te Intorci apoi nach Hose 2) (in loc de nach· Hause === acasa) ;;i pOli, in sfiqit, sa te schimbi...". Inca nu am· analizat acest lapsus, dar nid nu ered eEl este necesar. In prima sa fr2z2, doamna avusese intentia sa faca 0 enumerare mai completa: bluza, caina;;a, pantaloni (Hose). Din ratiuni de buna nlviinta,. ea s-a abtinut de a mai mentiona aceasta ultima piesa vestimentara, dar in fraza care a urmat, absolut independenta prin continutu1 ei de cea dinti], cuvintu1 Hose, care nu fusese pronuntat la .momentul oportun, apo.re co. deformare a cuvintuIui Hause. Putem acum sa abordam principa1a problema a1 carei exam en I-am o.1111nat indelung, anume : care s1nt intentiile ce se manifesta de 0 maniera atit de ie9ita din comun ;;i vin sa Ie tulbure pe celelalte ? Evident, este vorba de intentii foa1'te diferite, dar carora vrem sa Ie desprindem caracteristicile C0111une.Daca examinam sub acest raport 0 serie de exemp1e, acestea se lasa lesne orinduite in trei grupe. Din primagrupa fae parte cazurile in care tendinta perturbatoare este cunoscuta de eel
2)

"Hose" 111s,=amna in 1. germana

pantaZoni. (Nota trad,)

99

care vorbe~te ~i, in plu~, s-a dezviHuit acestuia inainte de lap~us. A doua grupa cuprinde cazurile in care persoana care vorbe~te, cu toate ca recunoa~te in tendin~a pcrturbatoc,re 0 tendinta care .ii apartine, nu '9tie ca aceasta tendin~a era activa in propria sa fiin~a inainte de lap:;us. Ea accepta deci interprctarea data de n01 lapsusului, dar nu poate sa nn se arate intr-o anumita masura mirata. Exemple referitoare 1a aceasta atitudine ne sint poate mai u~or furnizate de alte acte ratate dedt de lapsusuri. A treia grupa cuprinde cazud in care persoana interesata respinge energic interpret area care i se sugereaza : nu se mu1turne~te numai cu negarea existentei intentiei perturbatoare inainte de 1apsus, dar ea afirma ca aceastii inten~ie ii este absolut str8ina. Amintiti-va de toastul tinarului asistent care propune sa se "rigiie" in sanatatea ~efului, ca ~i de raspunsul lipsit de amabilitate care mi-a fost dat, cind am pus sub ochii autorului acelui toast intentia perturbatoare. $titi ca inca nu am reu~it sa ne punem de acord cu privire la modul de a concepe aceste cazuri. In ceea ce ma prive~tt\protestul asistentului, autorul toastului. nu ma stinghere~te nicidecum ~i nu ma impiedica sa-mi mentin interpretarea, ceea ce poate ca nu este cazul dumneavoastra: impresionati de negarea sa, fara indoiala ca va intrebati daca nu am face mal bine sa remmtam fa interpretarea cazurilor de acest gen ~i sa Ie consideram drept acte pur fiziologice, in sensul prepsihanalitic al cuvintului. Pot sa inteleg ceea ce va retine. lnterpretarea mea implica faptul ca persoana care vorbe~te poate manifesta intentH -pe care eo. insa~i Ie ignora, dar pe care eu sint capabil sa Ie pun in evidenta cu ajutorul anumitor indicii. lar dumneavoastra ezitati sa acceptati aceasta ipoteza aUt de originala ~i de bogata in consecinte. Cu toate acestea, daca ati vol sa ramineti consecventi in conceptiadumneavoastra cu privire 10. actele ratate, iiltemeiata pe 0 multitudine de fapte, nu ar trebui sa ezitati in acceptarea acestei ultime ipoteze, oriclt de deconcertanta vi s-ar parea. Daca acest lucru nu va este cu putinta, riu ne ramine dedt renuntam 10. intelegerea actelor ratate, dobind,ita cu aUta dificultate .. Sa ne oprim un moment asupra a ceea ce une~te cele trei grllpe pe care Ie-am stabilit, asupra a ceea ce este comun celor trei mecanisme ale lapsusului. Ne gasim, in privinta aceasta, din fericire, in prezenta unui faptcare estemai presus de orice contestatie. In cazul primelor· doua grupe, tendinta perturbatoare este recunoscuta de insa~i persoana. care vorbe~te; ba mai mult; in prima grupa tendinta perturbatoare se reveleaza chiar inaintea lapsusului. Dar, aLit in prima grupa eft ~i in ceo. de-a doua, tendinta ~cu pricina este refulata. Cum persoana care vorbe$te s-a hotarit sa nu 0 faca sa apan'i: in discurs, ea comite un lapsus, adieu tendinta refulata se manifesta in pofida persoanei respective, fie modificind intentia marturisita, fie confundindu-se cu ea, fie, in sfir$it, luindu-i pur$i simplu locul. A~adar, acesta este mecanismul lapsusului. Pundul meu de vedere imi permite sa explic prin acela~i mecanism cazurile din a treia grupa. Voi admite numai ca singura deosebire care exista intre cele trei grupe consta in gradul de refulare a intentiei perturbatoare. In prima grupa, aceasta intentie exista ~i este sesizata de persoana care vorbe~te, inainte de manifestarea sa ; tocmai atunci se produce refularea pentru care intentia perturbatoare se razbuna prin lapsus. In a doua grupa refularea este mai accentuata ~i intentia nu este sesizata 1:no.intede inceputul discursului. Ceea ce este uimitor este
100

i

l

~

,

faptul ca aceastii refu~a)'e, destul de profunda, nu impiedica intentia perturbatoare sa parti<;ipe 1a producerca 1apsusu1ui. Situatia aceastane faeiliteaza eonsiderabil exp1iemea a ceea ce se petrece in. a treia grupa. Voi merge ehiar pina 1a a admite eElputem sesiza in aetul ratat manifestarea unei tendinte refulate de nmlta vreme, ba chiar de foarte multa vrerhe, in a~a fel incH persoana care vorbe~te nu-~i mai da citu~i de putin seama deea ~i estc foarte sineerc'i negindu-i existenta. Dar chiar lasind cle-o parte problema referitoare la a treia grupa, nu .<.;e poate sa nu adcrati la concluzia care dccurge din examinarea eelorlalte cazuri, anume ca refuLcu'eo intentiei de a expriJrvCf ceva constituie conditia
indispensabi!cl
jJ::ntru
{i]X/Titia

unui Iapsus.

Putem afirma aCLu:n all1 realizat noi progrese in ceea ce prive~te ca intelegerea actelor ratate . .';)timnu numai ca aceste acte sint acte psihice care au un sens ~i sUIt mareate de 0 intentie, ea ele rezulta din confruntarea a doua intentii difer1te, ci s1 ci'i una din aceste intentii trebuiesa fi marcat,il1al~te de discurs, ~ anumita refulare, ea sa ~e ma~ 1'lifeste astfel prin perturbarea ce1eilalte. Intentia trebuie sa fie ea ins3,?i p~rturbata, inainte de a putea -sa devina pel'turbatoare. Se intelege de la sine ca prin aceasta noi inca nu vorn dobindi 0 explicatie compIeta a fenomenelor pe caw Ie numim aete ratate. Vedem aparind de indata. alte semne de intrebare ~i,'in general, presimt1m ca cu cit avansam in studiul nostru, eu atit ocaziiJe de a pune noi. intrebi'iri VOl'fi mai nume1'oase,-Putem sa intrebam, bunaoara, ,de ce lucrurUe. nu se petree mult. m'ai simplu. Cfnd dneva are intentia sa refuleze 0 anumita tendinta in locs-o lase sa se exprime, ar trebui sa ne gasim in prezenta a unuia din urnlatoarele doua cazuri: ori refularea este obtinuta :;;i <lLuncinimic nu trebuie sa apara din tendinta perturbatoare; ori refularea nu este obtinuta ~i atunci tendinta eu' pricina trebuie sa se exprime franc ~i complet. 1-\ctele ratate rezulta insa dintr-un comprom is ; ele arata ca fieeare din cele doui'i tendinte este pe jumatate ratata ~i pe jumatate izbutita, eel.-intentia -nu este nici complet suprimata, ~i faclnd abstractie de unele eazuri izolate - nici cu totul intacta. -Sintem in arept sa presupunem ca produeerea acestor efeete de interferenta sau de compromis cere anumite eonditii particulal'e, dar nu avenl nid cea mat mica idee despre natura acestor conditii. Nu ered ea un studiu mai aprofundat al aetelor ratate ne-ar ajuta sa deseoperim aeeste conditii necunoscute. Ca sa ajungem la.acest rezultat, ar trebui sa explu- ram mai degraba, in prealabil, aIte ZOne obscure ale vietii psihice; numai analogiile pe care Ie vom gasi aid ne VOl'da curajul sa formuliim ipotezele capabile sa ne conduca la 0 explicare mai eompleta aactE:lor ratate. Dal' mai e 0 ehestiune: ehiar ~i atunci cind operezi eu indicii ,marunte, cum faceDl noi aid, te expui la anumite pericole. Exista 0 mala die psihica, numita paranoia combinatorie, in care indiciilemaruntc sint utilizate intr-un mod abuziv si nu as putea sustineea toate concJuziile deduse ast.fe1 sint exacte. Nu se putem apa;a impotriva acestor pericQIedecit conferind observatiilor noastre 0 baza cit mai lafga cu putinta, intemeiata pe repetarea acelora~i eemstatari, din cele mai difel'ite domenii ale vietH psihice explorate de noi. Vom abandona, prin urmare, la aeest punet, analiza actelor ratate. Vreau numai sa va recomand un lueru :sa retineti in memorie, ca pe un model, modul in care am tratat aceste fenomene. 1-\viud in vedere acest. mod, putet1 evalua inca de pc acum .care este scopul psiho-·
101

logiei noast1'e. Nu dorim doar sa descriem ~i sa clasificam fenomenele, ci intentionam sa le~i concepem ca pe ni~te indicii ale unui joc de forte care se desfa~oara In viata psihica, ca manifestari ale unoI' tendinte cu scop definit '~i care actioneaza fie in aceea$i dire~tie, fie in directii opuse. Incerci'im sa elaboram 0 conceptie dinamica cu privire 1a fenomenele psihice. Pot1'ivit conceptiei noast1'e, fenomenele coneret sesizate trebuie sa faea loc tendintelor abia recunoscute ca valabile. Nu vom avansa in studiul actelor 1'atat8, inainte de a IntreprLTlde in acest domeniu 0 incursiune, pe parcursul careia vom regasi fapte cunoscute ~i vom descoperi citeva noutati. Facfnd aceasta, vom tine cont de diviziunea in cele trei g1'upe a acestor fenomene,pe care am stabilit-o la inceputul cercetarii noastre: a) lapsusul, cu subdiviziunile sale In erod de scris, de lectura, falsaauditie; b) uitarea, eu s'ubdiviziunile salecorespunzatoare obiectului uitat (nume proprii, cuvLnte, st1'aine, impresii) ; c) confuzia, pierderea, imposibilitatea de a 1'egasi un oblect pus de-o parte. Erorile nu ne intereseaza dedt In masura In care decurg din tiitare, confuzie etc. Am vorbit destulde mult despre lapsus, dar, cu toate acestea, mai avem ceva de adaugat. De 1apsus se 1eaga mid fenomene afective care nu sint lipsite de interes. Nimeni nu recunoa9te bucuros ca a comis un lapsus: adesea se intlmpla sa nu Intelegi propriul ~au lapsus, in timp ce Intotdeauna II intelegi pe a1 altuia. De asemenea, lapsusul .este, intr-o anumita masura, contaminant; nn este U90r sa vorbe$ti despre lapsusuri, fara a comite tu insuti unul. Lapsusurile cele mai insignifiante, acelea care nu furnizeaza nici 0 informatie deosebita cu privire la procesele psihice ascunse, an totu~i 0 motivatie care nu este greu de sesizat. Cind, ca urmare a unei tulburari oarecare, stiryenita in clipa pronuntarii unui cuvint dat, cineva emite la repezeala 0 vocala lunga, elnu pregetd sa a1ungeasca vocal a scurta care urmeaza imediat dupa aceea, savlqind astfel un non lapsus clestinat sa-l compenseze pe primul. La fel se petree lucrurile atunci cind cineva pronuntli intr-un mod impropriu sau neglijent 0 vocala dubla; e1 cautB. sa se corecteze pronuntind vocala dubEi care urmeaza intr-un fel ll}enit sa reaminteasca pronuntarea exacta a celei dintli: s-ar spune eElpersoana respectivE! tine sa demonstreze auditorlului sau ca cunoa~te Hrnba materna ~i nu S8 dezintereseaza de pronuntarea coreeta. Cea de-a doua deformare, pc care am putea s-o numim compensatoare, are ea scap tocmai saatraga atentia auditoriului asupra celei dintli ~i de a-I dovedi ea vorbitorul Insu~i a luat aminte la gre~eala sa. Lapsusurile cele mal simple, cele mai frecvente ~i cele mai insignifiante constau in cOl1trageri ~i anicipari care se manifesta In partileprea putin clare ale discursului. 1ntr-"0 fraza ceva mai lunga, de exemplu, se comite lapsusul care consta In pronuntarea prih anticipatie a ultimului cilvint al comunicarii. Aceasta da inmresia nnei anumite nerabdari de a termina fraza, atesta In general 0 an~mita rezerv8.1n comunicarea acestel fraze sau pur ;;i $implu fata de insu;;i actul de a vorbi. Ajungem In acest fel Ii:! cazurile lImita in care deosebirile Intre conceptia psihana1itica desnre lansus si conceptia fiziologica obisnuita se sterg. Noi sustinem ca·exista 'In ac~ste cazl.l~i 0 tendinta care'tulbura il;tentia care are ~. 5e exprima in cliscurs ; dar aceasta teri.dinta ne anunta doar existenta sa ::;;i u scopul pe care 11urmare9te ea insa~i. Tulbura1'ea pe care ea ° n provoaca insote~te anumite raporturi sau afinitati asociative ;;i poate f.i
102

1••.•.--

inte1easa ea servind 1a deturnarea atentiei de,1a ceea ee se intentiona sa se spuna. Dar niei aeeasta tulburare de atentie, niei aeeste afinitati asociative nu sint suficiente spre a earacteriza Ins8."linatura procesului. Luate 1a un loc, insa, ele ne dezv8.luie destule fapte despre existenta unei intentii perturbatoare, fara ca noi sa ne putem forma 0 idee despre natura sa, potrivit eu efectele sale, a"lu cum este eu putintii in cazurile Treat accentuate. Erorile de seris pe care Ie abordez aeum seamana aUt de mult eu lapsusurile exprimarii verbale ineltele nu' ne pot furniza nici un punet de vedere inedit. Sa incerdim totu~;i' sa spicuim cite ceva din acest domenill. Gre$elile, contractiile, trasarea Ell1ticipata a unor cuvinte care trebuia'.1 sa urmeze mai tlrziu, toate aeeste aecidente dovedesc in mod m::nifest ea cineva nu prea dore$te s;''t serie ~i ea este nerabdatorsa sfir:7easea; efecte mal pmnuntate ale e1'o1'ilor de seris 1asa sa se recunoasea natura S1 intentia tendintei perturbatoare. In general 9tim, atunci cinct gasim 0 seapare de condei intr-o serisoare, ca persoana care' a scris s-a 11'.1 era tocmai in apele sale, dar nu totdeauna putem stabili ce Intimpl~t. Erorilede scris, ca 9i lapsusurile exprimarii verbale, sint rareo1'i remarcate de autorii lor. Semna1am interesantul fapt de observatie care urmeaza : sint oameni care au obiceiul de a cHi, inainte de expediere, serisorile pe care Ie-au scris. Altiiriu au aeest obicei, dar dnd 0 fae cite 0 data, din intlmplare, ei au totdeauna prilejul de a gasi 91 coreda: 0 eroare izbitoCl,re. Cum sa ne explicam acest fapt? 8-a1' spun8 ca aee9ti oameni pardi ar 9ti totu~i ca, scriind,au saviri?it un lapsus. Putem admite faptul ca real? De importantapl~actica a categoriei gre,?elilor de scris' se .leaga 0 interesanta problema. Va amintiti, desigur, cazul asasinului H. care, cindu-se drept baeteriolog, l~;i procura din institutele ~tiintifice culturi de microbi patogeni extrem de virulenti 9i' utiliza aceste culturi spre a suprima prin aceasta metoda ultramodern a persoane care erau pe urmele luL Intr-o zi individul a ad1'esat direetorului unuia dintl'e aceste institute o sctisoa1'e in care se pHngea de ineficacitatea cultu1'ilorcare ii fusesera trimise, dar serUnd a comis a eroare, in a9a fel IncH in locul cuvintelor "in testele me1e executate .pe 90areci 9i pe cobai", se putea citi clal': "in testele mele exeeutate pe oameni". De altfel aceasti'"'leroare a frapat pc rnedicii institutu1ui in cauz8. care, pe cit ~tiu, n-au has totu9i nid 0 concluzie din aceasta. Dunmeavoastra credeti e8. medicii n-ar fi fast bine Inspirati daea ar- fi luat aeeasta e1'oare drept 0 marturisire ~i ar initiat 0 aneheta care sa curme Ja timp ispravile acestui asasin? Oan~ nu gasitf ea in acest coz necunoa9terea conceptiei noastre e1.1 p1'ivire 1a actele ratate a fast eauza unei intirzieri nespus de regretabile? ce ma pri.ve9t<::, aeeasta eToare de scris eu sigural).ti'i ca mi s-a1' fi suspecta, dar in ce priv2.<;;teutili.zarea e1 eu- caraeter de martunSlr2 S2 1'idied obstaeole fOii-1'te serioasc. Lucrul nu este atit de simplu eit pare. L8psusul de grafie3) constituie un indiciu incontestabil, 121 singur nu e5te de ajuns ea sa justifice deschiderea unei anchete Desigur acest laps us de grafie atesta ea individul respectiv este preocupat de ideea de a-;;i infeeta se1'.1eni1,darnn ne permite sa deddem daca este vorba in acest caz de un proiect maleficbine definit

i

ii

3) Lapsus caZami,. ell untc:nnen latinesc 111cetatenit, substantivul 52mn1no. Intre altele,?l pana sau toe de se1'is. (Nota trad.)

calamus

In103

sau de 0 fantezie/ fara niei 0 importanta practica. Este chiar posibil ca omul care a comis acest lapsus sa gaseasca cele mai convingatoareargumente .ubiective ca sa nege aceasta fantezie ~i s-o respinga ca fiindu-i absolut straina. Veti intelege mai bine posibilitatue legate de acest gen de lapsus, atunci cind yom examina deosebirea care exista ihtre realitatea psihica ~i realitatea materiala. Aceasta nu ne impiedica sa vedem in acest caz un act ratat care a dobindit ulterior 0 importanta nebi'muita. In erorile de lectura. ne aflam in prezenta unui context psihic care difera net de acela allapsusurilor exprimarii verb;:lle ~i de grafie. Una dincele doua tendihte concurente este aid inlocuita printr-o exc.ita~ie senzoriala, ceea ce poate ca o. face mai putin rezistenta. Ceea ce citim nu maiconstituie 0 emanatie a vietH noastre psihice, ca in cazulcelor ce ne propunem sa scriem noi in~ine. De aceea eror11ede lectura co-nstau in cea mai mare parte a cazurilor, intr-o substitutie completa. Cuvintul de cititeste inlocuit printr·-un aUul, faraa exista in mod necesar un 'raport de continut intre text ~i efectul erorii, substitutia facindu-se in general in virtutea nnei simple asemanari intre cele doua cuvinte .. Exemplul referitor la Lichtenberg: Agamemnon in loc de angenomlnen, este cel mai ilustrativ pentru aceasta categorie. Daca vrem sa. descoperim tendinta perturbato:1re, cauza erorii, trebuie sa Eisamin intregime la 0 parte textul cHit gre~it.:;;i sa incepem ftxamenul <:lnalitieprin a pune aeeste doua ·intrebari: care este ideea ce vine in minte prima :;d 9are se apropie eel mai mult de aceasta eroare, :;;i in ce situatie a fast ea· comisa? Uneori euno:1:;;terea situatiei este suficienta pentru explicarea eroril. Exemplu: cineva, care incearea oanumita trebuinta naturala. rataee$te intr-un ora$ stri'iip $i zare:;;te la inal!imea primului etaj al unei case 0 fir-ma mare cu inscriptia "CLOSETlicius(I ( . W.C). El are tot timpul sa se mire ca firma. este plasaia. atH de sm, inainte de .a observa ca.trebuia cHit "CORSEThaus(I '(= easa. de c'orsete). In aIte cazuri eroarea, tocmai pcntru ca. este independenta de continutuJ 'textului, cere 0 analiza aprofundata care nu reu:;;e:;;tededt dac\ e:;;ti ~exersat in tehnica psihanalitica. :;;i ai incredere in ea. Cel mai 3cics12a, insa., este mult mai u:;;or sa obtii explicatia unci erori de leetura. Ca in exempJul Lichtenberg (Agamemnon in lac de angenornmen) substituit ne dezvaJuie fara dificultate suita de idei care constituie SUI'sa tulburaril. Pe timp de razboi, de exempIu, se Intimpla saeitim adesea m)me de ora:;;e, de comandanti de- armata. :;;i expresii militare, auzite din gura tuturor, ori de cite ori ne aflam in prezenta unoI' euvinte care au 0 oarecare asemanare eu aceste cuvirite si eXDresli. Ceea ce ne 'reseaza si nepreoeuDa. vine sa iii locul a ~eea ~e este stri"lin de cuparile 'noastre :;;iiY{ea nu De intereseaza. Ecoul ideiJor noastre pereeptiile curente. Erorile de lectura ne ofera de asemen~a numeroase cazuri in care insusi textul citit trezestc tendinta Derturbatoare, text care astfel S2 tran,;forma cel mai ades~a in cont;ari~l sau. Ne ga.sim In prezenta l.E:2i lecturi indezirabile 9i, gratie analizei, ne dam scama Cd tocmai do:dnta intensa de a evita 0 c!l1umita lectura este responsabila de deform area acesteia. In erorile de lecturacele mai frecvente, pecare le-~im mentiODElt in primul rind, eei doi factor]. carora Ie-am atdbuit un 1'01 important in actele rat ate nu indeplinesc decit un 1'01 eu totul secundar: ne P2:ferim la confJictul eelar doua tendinte :;;i la refularea uneia din e1e,
104

_refulare care. se manifesta tocmai prin efectu1 actu1ui rataL Nu este yorba de faptul caerorile de lectura ar prezenta caractere aflate in dezacord cu ace:;;ti factod, dar conflictul continutului de idei,care duce la eroarea de lectura, este mult mai puternic dedt refularea pe care acest continut de idei a suferit-o anterior. Acesti doi factori se reHefeaza foarte net in diversele modalitati ale actului ~atat provocat de amnezie. Uitarea de proiecte esteun fenomen a carui interpretare nu prezinti'l nid 0 dificultate :;;i, a:;;acum am vazut, nu este contestatii nid chiar de .profanL Tendinta care perturba proiectul consta intotdeauna intr-o in.tentie contrara, intr-o nonvrere 4),despre care ne ramine sa. aflam pentru ce nu seexprima in alt mod :;;i'intr,..o maniera mai putin disimulata. Dar. existenta acestei vointe contrare este incontestabila.Uneori izbutim sa afl;'im dte ceva despre motive1e care obliga la disimu1area acestei contra-vointe: disimu1indu-se, aceasta _l~i atinge intotdeauna scopul, pe care :;;i-1rcalizeaza in actul ratat, in timp ce al' fi sigurade re,spingere daca s-ar prezenta ca 0 contradictiefati:;;a. Daca, in intervaIul de timp care separa conceperea proiectului de executarea'sa, se produce insa 0 schimbare importanta in contextul psihic, schimbare incompatibila cu infaptuirea proiectu1ui, uitarea acestuia nu mai poate ff COnsiderata ca 'act ratat. Aceastii, uitare nu mai mira, cad ne dam seama bine ca executarea proiectu1ui arfi ,de prisos in noul context psihic. Uitarea unui proiect nu poate fi considerata act ratat dedt in c3zul in care nu avem de.,..aface cu 0 schimbare a acestui context. Cazurile deuita're de proiectesint in generaL atlt deuniforme ~,i de evidente incit nu prezinta' nici un interes pentru cercelarea noastra. Totu:;;isub doua' aspecte studiu1 acestui act ratat e~te susceptibil sa ne invete ceva nou. Am aratat ca uitarea, deci nonexecutia proiectului, este dova'da unei contra-vointe ostile acestuia. Faptu1 r~mine adevarat, dar, potrivit cercetarilor nOastre, contra-vointa poate fi' directa sau indirecta. Spre .a arata ce intelegem noiprin contra-vointa indirecta, n-am putea sa procedam mai bine dedt sa citam un exemplu sau doua. Cind tutorele uWi sa-:;;i recomande pupilul unei' terte persoane, uitarea' sa poate tine de faptul ca, neinteresindu-se pre a mult de pupilul sau, nu prea clore:;;tesa faca recomandarea necesara. Cel putin in aeest fel va interpreta pupilul amnezia tutorelui. Dar situatia poate fi mai compJJcata. Aversiunea fata de realizarea planului sau poate proveni la tutore din aWi sursa ~i poate fi indreptata in aWi directie.Pupilul poate S:1 nu fie, bunaoara, intru nimic implicat .in amnezie,care poate fi determi-, mtii de cauze legate de terta persoana. Vedeti, deci, eit de"dificila poate fi utilizarea practicii a conceptiei noastre. In cill.da justetei interpretarii sale, pupilul risca sa devina prea neincrezator :;;inedrept fata de tutorele sau. Sau, atunci cind cineva uita de 0 intilnire pe care a aceeptat-o :;;i la care el insu~i este hotarit sa mearga, motivul cel mai verosimiI al uitarii ar trebui cautat cel, mai adesea in putina simpatie nutritil fatii de persoana cu care urmeaza sa S8 intilneasca. In acest eaz", Insa, analiza ar putea sa demonstreze ea tendinta perturbatoare se raporteaza ,nu 1a persoana, ci la Ioeul unde trebuia sa aiba loc intilnirea;;i care era evitat din cauza unei amintiri penibile 1egata de aceI loco AU exempIn: cind uitam sa expediem 0 scrisoare, ten dint a perturbatoare .1:;;i
4)

"ein Nichtwollen"

In textul original. (Nota trad.) 105

-

ratat.

poute trage £oa1'te bine obi1'~ia din continutul scrisorii; dar se poate ~i ca acest continut sa fie cu totul anOdin. ~ica amnezia sa provina din faptu1 ca e1 aminte~te in vreun fel de continutul unei aite scrisori, scrisa mai demult ~i care a generat in mod direct tendinta perturbatoare : put8m arirma in acest caz ca contra-vointa s-a extins de la sc;risoarea precedenta, unde era justificata, la scrisoarea actuala care nu 0 justifica nicidecum. Vedeti, a~adar, ca trebilie procedat cu precautie ~;;ipruchiar ,,!i in interpretarile in aparenta cele mai exacte; ceea ce este echivalent din punet de vedere psihologie poate fi interpretat in multe feluri din punct de vedere practie. Fenomene ca acelea despre care v-am relatat pot sa va para extraV-ati putea intreba dad nu cumva contra-vointa "indirect!'"l" imprima proeesului un caracter patologic. Va pot insa asigura di acest proces este intru totul compatibil cu starea normaEi, eu stareade sEmatate. Totu~i, intelegeti-ma bine. Nu sint .nicideeuminelinat sa admit ineertitudinea interpretarilor noastre analitiee. Posibilitatea interpretarilar multiple ale uiUirii de proiecte subzista numai atlt timp dt noi nu am intreprins inca analiza eazului ~i at'lt timp dt inte1'pretarile noastre nu 52 bazeazii decitpe supazitii de o1'dingeneral. O1'i de cite ori ne angajam in analizarea persoanei interesate, aflam eu suficienta certitudine ea este yorba de 0 cont1'a-vointa direeta ~i care este- sursa actului

Un alt aspect este urmi'lto1'ul: constatlnd ca intr-un mare numar de ·eazuri uitarea unui proiect se reduce la 0 contra-vointa, ne simtim incus.::! extindem aceea~i concluzie :;;ila a aHa serle de. cazuri in care persoana analizata, nemultumindu-se sa nu confi1'me eontra-vointa 1'ede noi, pur~i simplu 0 neaga. Ginditi-va la numeroasele cazuri d\rtilor imprumutate, achitarea facturilor in C':ll'8 se uitd restituirea SL1U datoriilor. Trebuie sa avem curajul sa-1 spunem pe1'soanei intrL?reS;Jtea en 8re intentia de a past1'a cartile, de a nu 'pIaU d3toriile, c .chiar atuDci cind aceasta persoana va nega intentia pe care i-o atrlbulm, DefEnd in stare sa ne explicam prin alte motive atitudinea sa. Ii yom sDune ea are aceasta intentIe si ea nu isi da seam a de ca,dar d\, in ceea ·{:~ne prive~te, ne este dea:jun's ci'i.ea s~ da in vileag prin efectul uitarii. Celalalt ne va raspunde ea tocmai de aceea el nu-~i arninte~te, Vedeti, ded, Cd ajungem Ia 0 situatie in care ne-am mai gasit odata. Voind sa dam intredga dezvoltare logiea interpretarilor noastre pe cit de variate, pe atit de' justificate ale acte10r ratate, sintem £anl doar ~i poate detersa admitem ca exista 1a om tendinte capabile sa actioneze f[ml lui. F'ormullnd insa aceasta propozitie, venirn in contradictie CLl toate conceptiile ailate in vigoare in viata ~i in psihologie. Uitarea de nume proprii, de dcnumiri :;;i de cuvinte straine S8 lasa la fel explicata printr-o intentie contrara care se leag;'i d'irect sau indirect de numele sau cuvintul eu pricina. V-am citat deja numeroase e:;~:ernpilee repulsie directa eu privire la nume ~i cuvinte. Dar in aces"L d gen amnezii determinarea indirecta estc cea mal frccventa :;;i eel mai adesea nu poate fi stabilita dedt in urma unei analize minutioase. ultimul razboi, in "cursul caruia ne-am vazut obligati sa renuntam la atftea dintre placerile noastre de. altadata, a creat asociatiile cele Tnai 131zare,care au avut drept efect slilbirea memoriei noast1'e in ceea ce prive9te numele proprii. TvIiS-8. intimplat recent sa nu pot reproduce Dumele inoiensivului 01'0.9moray Bisen: 9i analiza a dovedit ca nu era
106

nicidecum yorba de 0 atitudine ostiEl din .parte-1m fata de acest ora~, amnezia tinea maidegraba de asemanarea care exista intre nume1e sau· ~i acela al palatului Bisenzi din Orvieto 5), unde odinioara am petrecut multe zile placute. Ne gasim aid pentru prima oara in prezenta unui principiu care, din punctul de vedere al motivatiei tendintei care favorizeaza uitarea de nume, ni se va dezviHui mai tirziu ca indepHnind un 1'01 preponderent in determinarea de simptome nevrotice: este vorba, intre altele, de refuzul memoriei de a evoca ceva asociat cu senzapi penibile legate de unele amintiri acaror evocare ar fi de natura sa reproduca aceste senzatii. In aeeasta tendinta de oeolire a neplacerii pe care 0 pot pricinui' amintirile sau alte ~cte psihice, in <J.ceasta fuga psihica din fata a tot ee este penibil trebuie sa vedem ultirna ratiune eficienta, nu numai a uitarii denume, ci 9i a multor altor acte ratate, cum sint neglijentele, eradle etc. Se pare ins a ca uitarea de nume este facilitata in mod special de factori psiho-flziolagici; 0 putem astfel observa chiar:;;i in cazuri in care nu intervine nid un element legat de vreo senzatie de neplacere. Cind va aflati in prezenta cuiva care are tendinta Sa uite nume, cer{:etarea analitiea va va permite intotdeauna sa constatati ca, daca anUmite nume ii scapa, nu estepentru ea Ii displac sau ii evoca amintiri dezagreabile, ci pentru ea la el se includ in alte lanturi de asociatii eu ca.re ele se afla in raporturi mai strinse.S-ar putea afirma ea aceste numesint legate strins de gceste lanturi asociative :;;i sint respinse de aUe asociatii ee se pot forma dupaimprejurilri. Amintiti-va de artifinufaraoarecare. uimire, yeti constata ea unele ciile mnemotehnicii9i:, mane sint o111ise ea urmare ainse9iasociatiilor pe care Ie sta,bilim in mod intention at pentru a evita fenomenul uitare. Avem un exemplu din cele mai tipice in numeleproprii de persoane care, se intelege de la sine; pentru oameni diferiti au prin forta lucrurilor 0 valoare psihica en totul diferita. Luati, spre exemplu, prenumele Teodor. El nu semnifie,a nimic pentru unii dintre dumneavo~stra, pentru altii, este prenumele tatalui, al unui frate, al unul prieten sau chiar prenumele lor. Ex:perienta analitica va dovedi caprimii nu risca sauite ca 0 anumita persoana straina poarta acest nume, pe dnd ceilalti VOl' avea. mereu tendinta de a refuza altuia un nU:rne care Ii se pare rezervat relatiilor lor personale. Deoarece la aeest obstaeol asociativ se adauga aetiur~ea prindpiului neplacerii 9i aceea aunui mecanism indirect, in acest eaz va yeti putea face 0 idee adecvata despre gradell de complexitate al este cauzelor uitarii momentane a unui nume. Dar 0 analizariguroasa . capahEa sa descurce in intregime itele aeestui seul incilcit. Omiterea imptesiilor o;;i aevenimentelor traite reliefeaza cu mai multa precizie o;;iintr-un mod mai exc1usiv decit in eazul ui.tarH. de :nume actiunea tendintei care ineearca sa indeparteze din amintire tot Ce este neplacut. Aceasta amnezie nu poate fi eonsiderata act ratat dedt in masura in care, examinat In lumina experientei noastre de toate zilete, ea ne apare ca surprinzatoare:;;i nejustificata, adica in cazul in {:G\reuitarea cuprinde, de "exemplu, impresiile rnai recente sau J:flai importante sau impresii a CarOl' absenta reprezinta 0 lacuna intr-un ansamblu despre care se· pastreaza 0 amintire perfecta. De ce o;;icum

d ca

~i

~,frasitalian situat caIn la jtlmatatea
....

distantei clilltreRo111a si Flol'enta, (~Jota 107

tract.)

putem noi ,uita in general ~i, intre altele, evenimente care, a~a cum Slut acelea din primii ani de copilarie, cu siguranta ca ne-au lasat 0 imprE.'je din cele mai pr'ofunde? Este aici 0 problema de unordin cu tatul di-' ferit, in solutionarea careia putem foarte bine sa atribuim un anumit 1'01 apararii impotriva senzatiilor de suferinta, atriigindin acela~i t.irfJp atentia asupra faptului ca acest factor este departe de a explica fer'IO-menul in totalitatea sa. Este un fapt incontestabil cii impresiile deza~ greabile sint uitate cu u~urinta. Numero~i psihologi au sesizat aces! fapt care a fiicut asupra marelui Darwin 0 impresie atii de profunda incH el ~i-:-aimpus ca "regula de auI''' sa noteze cu deosebita grija observatiile care pareau defavorabile teoriei sale ~i care, dupa cum el a avut ocazia s-o constate, nu voiau sa se fixeze in memoria sa 6). Aceia care aud pentru -prima oara vorbindu-se despre uitare ca lnl]loc de aparare contra amintirilor penibile, rareori pierd prilejul de a formula obiectia ca, potrivit propriei lor experiente, mai degraba a:l1intirile penibile se ~terg cu greu, revenind pururea, orice am face ca sa Ie inabu~im, torturindu-va fara incetare, cum este cazul, de pEda,' cu amintirea unoI' ofense ~i. umiliri. Faptul este exact, dar obieqia nu rezista. Ne iritereseaza sa nu pierdem din vedere faptul ca viata psihicii este un cimp de batalie ~i 0 arena unde se infrunta tendinte opuse SiTU. ca sa vorbim intr-un limbaj mai putin dinamic, Ca ea se compunedin contradictii~i din cupluri antinomice. Dovedind existelllta unei 1endinte determinate, noi nu dovedim prin aceasta absenta unei alte 1cndin:te care actioneaza intr-un sens contrar. Exista loc 'Ii pentru una, ~i pentru cealaltii. Problema este numai sa cunoa~tem raporturile caTe se stabilesc intre termenii opu~i, actiunile care en'iana aUt de la una, cit ~i de la cealalta. Pierderea ~i imposibilitatea de a giisi obiectele puse 1a pastrare' ne intereseaza in mod deosebit, din cauza multiplicitatii de interpretaride care sint susceptibile aceste doua acte ratate :'ii a diversitatii tendinteJor la care ele se supun. Ceea ce este comUl1 tuturor acestor cazuri e'ite . vointa de a pierde; ceea ce difera de 1a. un caz 1a altul e';te motivuJ: ~iscopul pierderii. Pierdem un obiect atuncicind e uzat, cind avem intentia sa-l inlocuim cu altul mai bun, cind a incetat sa ne mai cind il detinem, de 1a 0 persoana cu care am incetat de' a fi in bune relatii sau cind a fost achizitionat in imprejurari la carenumai vrem sa ne gindim. Faptu1 de a lasa sa cada, sa se detcrioreze sau sa se sparga un obiect poate servi acelora~iscopuri. Experienta vietH sed ale arata cacopiii nedoriti ~i nascuti in afara casatoriei sint mult 1118i1ragili declt cop5ii recunoscuti ca legitimi. Acest rezultat nu este UTl11clrea tehnicii grosiere a facatoarelor de avorturi, ci se exp}ica printr--oomecare neglijenta in ingdjirile date acestor copii. S-ar putea ca obiecte10r sa aiba aceea9i explicatie ca ~i aceea a ingrijirii copiilor. In alte cazuri se pied obiecte care nu ~i-au diminuat cu nimic v,;loarea, cu singura intentie de a aduce un fel de sacdficiu sortJi ~i de a fi astfel crutati de 0 aHa pierdere de care ne temem. Analiza cii aceastil maniera de a coniura soarta este destul de rclspinditA Ii} 1101 ~i ca din acest motiv pierde~ile 'l1oastre constituie adesea ~un sscri:ficiu
caracD a r \v n, Amintiri des]Jle dezvoltarea [lindiTi! meu.. A'utobioCjTCIfia, tl'ad. V. V. Dobrovici 'Ii D. Dorogan, Eclitu;'8.' Acndemjei Romane, Bucure'iti, 1962, p. 144. (Not2. tract)
Ii)

Vezi C h a 1"1 es

i

tei'ulu.i

108

voluntar.Pierderea mai poate fi expresia unei sfidari sau a unei autopedepse. Pe scurt, motivele mai indepartate cale tendintei de a ne debarasa de un obiect prin pierdere sint nenumarate. Ca ;;i celelalte erori, confuzia este adesea utilizata in realizarea de dorinte care ar trebui refuzate. lntentia i;;i pune atunci masca unei intimplari fericite. Unul din prietenii mei, de exemplu, care ia trenul ca sa raca, in imprejurimile ora;;ului, 0 vizita la care nuprea tine, in statia de legiitura se in;;eala asupra trenului ;;i 11ia pe acela care se intoarce in ora~. Sau se intimpla ca, dorind in cursul unei calatorii sa fad, 1nt1'-o statie intermediara, 0 oprire incompatibila cu anumite obligaW, pierzi ca din intimplare trenul delegatura, ceea ce in final iti permite sa·-~i oferi oprirea pe care odoreai. Va mai pot cita cazul unuia dintre bolnavii mei caruia Ii Interzisesem s-o cherne pe amanta sa la telefon :;;i care, ori de dte ori voia sa-mi telefoneze, forma "din gre;;eala", "mh1tal", un numar eronat care era chiar acela al amantei sale. lata, in sfir;;it, un faptde observatie referitor la 0 confuzie, pe care ni-l .raporteaza un inginer, observatie eleganta ;;i de' 0 importanta practica considerabila prin aceea ca ne face sa vedem pe concret preliminariile eu privire la deteriorarile aduse unui obiect : . "Eram ocupat de citava vreme, impreuna cu mai multi dintre colegit mei, in laboratorul de la $coala superioara, cu 0 serie de experiente foarte complicate asupra elasticitatii, muncii la care ne angajasem benevol, dar care incepuse sa ne ia exagerat de mult limp. Intr-o zi cind ma duceam la laborator cu colegul meu F:, acesta mi-a sPl\s co. era deioiat ca trebuia sa piarda atit timp in acea zi, dat fiind ca avea mult de lucru acasa. N-am putut dedt sa-l aprob ;;i am adaugat glumind ;;1 facind aluzie la un incident care avusese loc in saptamina precedenta ; "Sa speram ca ma:;;ina va ramine astazi in pana; ca :;;idata trecuia, eeea ce ne va permite sa oprim luerul ;;i sa plecam devrerne 1". Cind s-au distribuit sarcinile de mundi, colegul meu a primit insarcinarea sa regleze supapa presei, adica sa lase sa patrunda lent lichidul de presiune din rezervor in cilindrul presei hidraulice, deschizind cu precautie supapa; cel care conducea experienta statea ih apropierea manometrului :;;i, in momentul in care este atinsa presiunea ceruta, trebuia sa strige cu voce tare "Stop 1". Auzind acest apel, D. a apucat .supapa :;;i a invirtit-o cu toata puterea ... la stinga (toate supapele,- fara exceptie, se inchid prin rotatie la dreapta 1). !ntreaga presiune a rezervorului a actionat in presEt, ceea ce a' depa:;;it rezistenta eanalizarii ~I a avut ca efect ruperea unei suduri in tevarie: accident lipsit de gravitate, dar care ne-a obligat sa intrerupem luerul :;;isa ne intoarcem aeasa. Ceea ce este curios, este ca prietenul meu F., caruia am avut prilejul nu mult dupa aceea sa-i vorbesc despre acest accident, pretindea a nu-;;i aminti de el, pe cind, in ce ma prive:;;te, am pastiat 0 amintire eerta a faptului". Cazuri ca acesta sint de natura sa va sugereze presupunerea ca daca miinile personalului dumneavoastra se transform a atH de des in vrajma~ele obiectelor pe care Ie aveti in casa, acest fapt poate ca nu se datoreaza unui inofensiv hazard. Va mai puteti de asemenea intreba daca intotdeauna in mod intimplator ne fa cern rau noua in;;ine, punindu-ne in perkol propria integritate. Presupunere :;;i sellin de intrebare . pe care analiza faptelor de observatie, de care eventual yeti putea dispun.e, va va permite sa Ie verificati §i sa Ie dati 0 rezolvare.
10~

Sint departe dea fi epuizat tot ce poate £i spus pe tema actelor ratate. Ramin inca muIte aspecte de examinat ~i de discutat. A~ fi insa foarte satisfacut sa ;;tiu Ca am reu~it, prin putinul pe care vi I-am spus, sa zdruncinam vechile dumneavoastra idei asupra temei de care ne Ocu-'pam ~i de a va fi faeut apti de acceptarea unor idei noL In rest, nu-mi fac nid un scrupul de a Eisa lucrurile in punctul unde Ie-am adus, :lara a avansa in continuare. Prindpiile noastre nu-~i intemeiaza intreaga demonstratie doar pe actele ratate $i nimic nu neobliga sane limitam ce1'cetarile, raportindu-le numai la materialeh::l £urnizate de aceste ade. Marea valoare a actelor ratate consUl pentru noi in frecventa lor, in faptul C? fiecare Ie poate observe). cu u,?urinta ,la el insu,?i ,?ica producere a lor nu are drept conditie necesara 0 stare morbida oarecare. In incheiere, a~ dori numai sa va real11intesc una din intrebarile dUTflneavoastra, pe care pina acumam li'isat-Q fara raspul1s: dat fEnd ca, potrivit numeroaselor fapte pe care Ie cunom~tem; oamenii sint adesea atlt de aproape de intelegerea actelor rat ate ~i S8 comporta adesea ca $i cum le-ar sesiza sensul, cum se face ca, in general, acelea'ii feno:rnene Ie apar de multe od ca mnd accidentale, lipsite de sens ~i de important;'!. ~i ca S8 arata am de refractari fata de explicarea lor psiharla1itica? Aveti dreptate: avem aid un fapt uimitor, care cere oexplicatie. Dar 'in loc de a va cia exDlicatia gat a elaborata, urefer ca, prin dezvoltarl succesive, SaVEl fae cap~biii 's-o gasiti singuri,' fara a mai £i nev018 sa va vin eu 'in sprijin.

Partea a doua

VISIJL

V

DIFICULTATI

$1 ABORDARI PRELIlVIINARE

S-a filcut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale un or neyrotici au Un sem 1). Aceasta a constituit punctul de plecare al trata-' mentului psihanalitic. In cursu 1 acestui tratament s-a constat at ca. bolnavit invocau visele in chip de simptome. S-a presupus atunci cEi ;;i visele trebuie sa aibaun sens. Totu;;i, .in loc de a urma ordinea cronologica, noi ne vom incepe expunerea invers. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor, yom demon:.. stca sensul viselor. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justi,.. fica nu numai prinfaptul ca studiul viselor reprezinta Cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor,· ci ;;i prin aceea ca visul insu~i €ste un simptom nevrotic, prezentind pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat Ia toti oamenii, inclusiv la eei sanato;;i. Chiar in eventualitatea ca toti oamenii ar fi sanato9i ,;;is-ar limita doar sa _ viseze,. noiam putea, prin cercetarea viselor,sa ajungem aproape la acelea~i constatari ca acelea pe care Ie obtinem prin analiza. nevrozelor. rn acest fel visul devine un oblect de cercetare psihanalitica. FenQmen obi9nuit,fenomen caruia i se da putina importanta,lipsit in apa-renta de arice valoare practica, ca ;;i Clcteleratate cu care are in comun faptul case produce la oameni sanato;;i, visul se prezintii investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. Actele ratate erau doar neglijate de catre ;;tiinta ;;i Ii s-a acordat prea putina atentie; dar, la urma urmei, nimeni nu se ru;;ina sa 5e oCUP'?- e ele, spunindu-!;>i Ca, d in ciuda faptului di exista 9i lucruri mai importante, era posibil co. actele ratate sa ne ofere si ele date interesante. Dar a se consacra unor cercetari asupra viselore~a considerat nu numai· ca 0 ocupatie fara valoar:e practica ~i superflua, d ;;i ca 0 distraetie· penibila: se vedea in aceastao ocupatie anti;;tiintifica ~i care denota la acela care secohsacra 0 inc1inatie spre misticism. Un medic sa se dedice studierii viselor; dnd· neuropatologia ~i psihiatria ne ofera cititea fenomene infin it mai serio.ase: tumori, adesea de marimea unui mar, care •comprima organul vietii psihice, hemoragii, inflamatiicron.ice in cursul carora sepot dernonstra la microscop'modificarile tesuturilor! Nu! Visul este un subiect prea insignifiant ;;i el nil meritEi onorurile unei investigatii ~tiintifice ! . Este vorba, in plus, de un obiect de studiu al carui earacter este in epozifie ell toate exigentele ~tiintei exacte, de un obiect in legaturacu care cercetatorul nu are nici 0 certitudine. 0 idee deliranta, de exem-

i

0 5 e p h B 1'e u e r,ln anii 1880-1882. A 5e vedea In legatura eu aeeasta C(Jn.lel·intele tin ute de mine in America, in anul 1909: "Dher Psychoanalyse" ~i ~ZUt' Geschichte del' psychoanalytisehen Bewegung". 8 cd. 404

;)J

113

pIu, se prezinta cu contururi 112te ;;1 bine delimitate. Eu sint ilnparatul Chinei, proclama sus ;;i tare bolnElvul. Dar visul? eel l1Wi adesea. e1 nid nupoate fi maCaI' povestit.· eind cineva i:;;i expune visu1, ce 11e garanteaza exactitatea naratiunii sale, ce ne dovede:;;te ca e1 l1u-:;;i meaza visul in timp ce il poveste~te, di nu adauga detalii imaginare, data flind incertitudinea amintirii sale? Fara a mai socoti maioritateaviselor scap[t memoriei noastre, ca nu ramin in a111intir2a decitfragm-ente.neinse]TIl1.ate. Oare pe baza interlJretarii acestor IT:at.eriale vrem sa intemeiem 0 psihologie ~tlihtifka sau 0 metoda de tratament pentru bolnavi ? Ex:cesul 111tr-o i1..Ic1ecata trebllie sa ne trezeasca totdeallnE':: nelTlcc:r-'2derea~. Este limpede ca obiectiile impotriva vlsului ca object decerc2tCixe fl1erg pi'e-adeparte. Au visele, CLlll1allzim spLlnin,du.~-se, 0 minora. ? Noi am 'ii avut de raspuns la 0 obiectie de acela:;;l gen tura en acte1e ratate. rAnn aratat atunci ca lucrpri de mare S2 pot manifesta priu semne ceea ce prive:;;te vag al viselor,. acestaconshtuie desigur lin cmader ca oricare altul ; 1101 nu putem saprescriem lucrurilor caracteristicile pe care trebuie sa Ie prezinte ele. De altfel exista $i vise dare fit definite. Pe de cercetarea psihiatrlca. abordeaza adesea obiecte care sufera de determinare, cum este cazul reprezentarilor obsedante de care tot.u:}i, psihiatri respectabili 9i eminenti. Jmi amintesc de prezentat In -l)ractica 1112a rnedicala .. Bolnava aJ:Y1Ceput prhl n.-rni c:~eclara: "Irlcere lU1 sentinlent ca ~i Clan a~ fi facut sall a~ fi'\/rut ~::lfac rB.u unei flinte vii... Unui copil ?Nu, mai degraba unul cEne. Axn !Jllpresia eft I-am aruncatde pe un pod sau di. i-am fRcut vreun 2Jt ran':. Putem remedia prejudiciul care rezulta din incertitudinea referitoare la vis, avansind postulatul eft nu trebuie sa vis d.ecit c'2eaCe po·vesteE3te sllbiectul respectiv ~i ca trebtli.e fc~cern abstractie de tot ceea ce el a putut uita sau deform a amintiriIe sale. In sfir9it, nu ne este permis sa spunem ca visul estc in general un fenornen lipsit de importanta. Oriclne 'itie din propria experienta dispozitialJsihica III care se trez2stecineva In1.11':nla lJnlJj ~lis se rnetitin~ pe parcursul intregli zile. Ivledicii cunosc cazuri in ca]~e 0 ];1.1£1, •.• ,. v ", t . b'Om~V\' 1 p~scnnu 0 VJ~eeAe":rama v v A.J ' , d l' . cae)JSll11C~ a o.eOLHa CUv UTIv ~lS, ' rata de VIS. Se relateaza· ca personcl]e lsto1'1c2 au gaslt 111 VIse a indeplini tmeIe actiunimarete.Ne pntern, deci, puneintrebarea de u~ll.deville dispretul eercllrilor2?tiil1tifice fate} de .vis ?
J

Pers?n~.l vad in a~es~ ?jsp~:et, 0 ~eacti2 i:npo~riva imp'QI'~aTI'~ei X2i2Ce rate care 1-'a fost' atnbmta ocnmoara. Se she ca reconsntmrea lui nu este lueru u~or, darputem admite fara s,o,iiHre ca stI'amos,iJ n03t,L de acmn trei mii de ani s1 rnaide demult au visat tot visam noi azi. Pe cit s,tim, to.'~te popoarele vechi au acordat mare importanti'i ~;;i Ie-au considerat utilizabile din punet de vcdt:re practic. Ele au extras din vise indicatii cuprivlre Ia viitor, aJ} CButut in eIe prevestiri. La greci ~i 10. popoarele oxientale, 0 campaniernilitara fara talmacitori de vise eTa considerati"l la fel de imposibila ca in zilele noastre 0 a:stfel de campanie fara· inijloacele de reCL;n02i$tere LIrnizate de aviatie. Cind Alexandru eel Mare a intreprhis expeditia set de cucerire, el avea in suita sa p2 cei .mai renumiti interpreti de vise. Ora~ul Tyr, care in acel tlmp era inca situat pe o insula, opun2~ regelui 0 astfel de rezistenta incit el era hotar'it sa ridice ased;ul, dnd. i11114

J

tr~o noapte, a visat un· satir executind un dans triumfal. rmparta~jnd visu1 ghicitoru1ui sau, fu asigurat ca trebuia sa vada in acesta preziCerea victoriei impotriva ora,,?ului. Drept urmare, e1 ordona asaltul si ora,?u1 fu cueerit; Etrusdi 'ii yamanii se slujeau de alte mijloace pentr(l ghicirea viitorului, dar inT-21'pretarcCt viselor a fost cuttivata ~i s~a ·bueurat de 0 mare. favoare in tirnpul intregii perioade elenistico-romane. Din literatura referitozTe la acestea nu ne-a ramas dedt lucrarea capitalii a lui Artemidor din Daldis 2), care. ar data din epoea imparatului l1~drian. Cum se exolica faDtul ca arta de a interpret a visele a decazut 9i visul insu,?i a c<1zut in 'dizgratie, nu v-a,? pute'a-o spune. Nu put em vedea 111 2.ceast/i decadc:Ilt-a ~i Ill. aCEst disc:redit nici efectLIl progresului, ~eoarece sUTqbrul ev mediu a conservat ·eLl fidelitate lucrllri l1)ult. rnai absllrde decft \lcchea interpretare a ·vlselor. Dar fapt este ca iriteresl..ll pe11tru ;vise a degenerat treJ!tat -in sllperstitie 9i ~i-a gasit llltimul refu'giu la oarneni _iIlculti. UltinlLll ·abuzal intErpretArii, care S-3 mel1~1nut pina in zi1ele noastre, consta in a aila ell ajutorul viselor numerele' ci~tigatoare la loterie. In schirnb~ ~tiirlta 2}Gtcta eonten1porana s-a ocupat 111 rn.1J.lte T'li\duri de totcle,Rtm~~ ell intentla de· a Ie aplica teoriile sale psihologice. F'l:re$te, niedicii ~;ledeall 111 vis nu 1JD act psihic, ci 0 111urlifestare psihic~i a 1.l11Cr e:{citatii ;)oITiatice. Binz declaTa In 1876 ca visu1 este un "proces somatic, totdeauna inutil, adesea chiar morbid si care este -02ntru si ne:nurire ceea ce un teren acoperit 'de balarii~i situat Intr-o 'depresiune estepentru C2l'e il domina din eel'''. D/l:aury cmnparavlsul cu convulsiile dezordonate ale darlsului .Sf. Gu.y ::n, in opozitie' eu -mi9carile coord onate" ale omul"Lli 110rl113..1, iar 0 \lecl12C0111paTatie asirnileaza visele ell sunetele ·pe care "le produce un om nepriceput in muzidi, facInd S3. alerge pe clapele i11strU111ertb.J.lui cele· zece degete ale sale". 11 irlterI)reta 111secrnlna a gaslll11 sen-s aSCUI1S; nici vOTbanu poate fi deaccasta lY'l,-tru cel care depreciaza intr-atit valoarea visului. Cit}ti 1a J adl 9i la alti filozofi rl1oderni: totI se descrierea -visul1~i la :l ll1ulturnesc sa enl.unere aspqctele p:rin care \lisul se ·deosebe~te de gll1,. . , , . . '.c t" '·tv.c .. ';1 t" , alrea , 111stare ae _'\/e.gn:~:.prIn re d ~llcerea In.L~ny~Ol:all -.a~11, Y:IU~n,11nCUJ-~e e d~SC?mpllller~a .as?CICltlllor, Sl~p~~lll1areaSplrltlllU~ crlt~c, el111Tinare: or!carel cunoa::;T:Crl 91 toate celelalte sernne care tlnd sa dovedeasca scazuta valoare care trebuie acordata viselor. Singura contributie pretioasa Ja CUD.o.a~terea\risuJui, pentru care sintern datori ~tiint21 e:xacte, 'se refera 1a influenta pe care 0 exerciti'i asupra continutului vise10r excitatme corporale care S8 pl"odnc In timpul somnuluL De la un aut or norvegian asto.zi disparut, J. lVIourly-Vold, alJ ramas doua mari volume de cereetari 1910 9i experimentale asupra somnului (tradus8in limba germanaln 1912), eu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de 111odificarlle de pozitie a mernbrelor. i\ceste cercetati slnt elogiate ca modele de eercetare exactii asupra .somnului. Dar ce ar spune 9tiinta exactii afIlnd ca noi vrem sa Incerdlm ade:;::,operi sensul viselor? Poate ca
:2) Scriitor

grec din

see.

al II-lea e.n.,

'orIgInal'

GIn

Efes, darnumit

ndin

Daldis" dlipa ora,;;ul natalal mamei sale, spre a-I deosebi de geograful Artemidor ::lin Efes (sec. 1. 1.e,n.). Oneirokritika sa cuprinde, intre altele, reguli ~ interpre~ar~ 9 ·viseloI'..- Fr~ucr a cunoscut· probabil vers·iunea germ, ana tiparita Ia Stuttgart "8Ul. (Nota tract.) 3) Maladie neurologica. (Nota tract.)

u

115

s-a -,?ipronuntat pe aeeasta tema, dar noi nu ne yom Lisa descurajati de judecata sa. !ntrucit actele ratate pot sa aiba un sens, nimie nu se opune ca aeela;;i lueru sa se petreaea ~i eu visele, iarin multe eazuri aeestea au in mod efectiv un sens care a scapat eercetarii exac18. Sa ne insu:;;im deci prejudeeata eelor veehi ;;i a poporului ;;i sa ne angajam pe urmele talmacitorilor de vise de altadata. }VIaifntH trebuie, insa, sa ne orientam eu privire la tema noastra, sa treeem in revisti'L domeniul visului. Ce es18, a;;adar, un vis? Este greu raspundem printr-o definitie. In consecinta, nn yom ince:r:ca sa dam o definitie acola unde este de ajuns sa indidim un subiect pe care toata Imnea n cunoaste. Ar trebui sa reliefam caracteristicile esentiale ale visului. De unde sa Ie luam ? Sfnt atitea c1eosebiri, ;;i in toate directiile, fn interiorul cadrului care delimiteaza domeniul nostru !Esentiale VOl' fi aeele caraeteristici pe care Ie yom putea arataca fiind comune pentru toate visele. Prilpa dintre carac18risticile comune tuturor viselor este faptul ca S8 produc in timpul somnului. Este limpede ea visele reprezinta 0 manifestare a vietH psihice in timpul somnului ;;i ea daca aeeasta ofera anumite similitudini eu viata psihica din stareade veghe, ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Aeeasta definire o gasim deja 1a Aristotel. Este posibil ca intre vis ;;i somn sa existe raporturi inca $i mai intime. Sintein adesea treziti de un vis, adesea visam cind ne trezim in mod spontan sau cind sintem treziti din somn in chip violent. Astfel visul ne apare ca 0 stare intermediara intre somn ~i starea de veghe. Iat<i-ne, prini urmare, condu3)i in domeniul somnului. ee estesomnul? .. Aceasta este 0 problema fiziologica sau biologica in carB multe 1ucrud sint inca discutabile. Nuputem decide nimie eLlprivire la aeeasta, oar socot ea trebuie sa ineercam sa caraeterizam somnu1 din punet de vedere psihologie: Somnu1 este 0 stare in care individul care doarme nu con~tientizeaza nimie despre lumea exterioara, stare in care interesul siu se afla eu totul detasat de aceasta lume. Ma seufund in somn tocrnai retragindu-ma din lumea exterioara .~i 1uind masuri de precautie Impotriva excitatiilor din afara. Adorm, de asemenea, atunei clll.d sint abosH de aeeasta lume ;;i de sHmulii e1. Adormind, Ii' spun lumii exterioa1'e: lasa-ma in pace, fiindea vreau sa dorm. Dimpotriva, copilul _spune : inca nu vreau sa dorm, vreau sa mai stau treaz. Tendinta biologica a somimlui pare deci sa eonstea in relaxare, iar earacteristica sa psihologica instingerea interesufui pentru lumea exterioara. In raport eu aceasta 1ume in care am venit fara s-o fi dorii, ne aflam intr-o asemenea situatie incH nu 0 putem suporta neinirerupt. In consecinta, ne scufundam din dnd in dnd in stal'<!a in care ne gaseam inainte de a veni pe lume, in existenta noastr8. intrauterina. Cel putin ne eream conditii eu totul analoage en acelea din aeeasti'i existenta : ealdura, obscuritate, absenta excitatiilor. In plus, unii dintre nor se ineovriga ;;i dau eorpului lor, in timpul somnului, 0 atitudine asemanatoare ell aeeea pe care 0 aveau in pinteeelemamei. S'-ar zice di pin a ;;i la virsta adulta nu apartinem lumii dedt eu doua treimi din existenta noastra ~i ea pentnl 0 treime inca nu ne-am naseut. Fiecare t1'ez1re din 'somn -dimiOare nu spuneata est~ pentru noi, in aceste eonditii, ea 0 noua na<;>te1'e. nem despre starea in care ne gasim 1a trezire din SDmn: sintem ea nou-nascuti? Spunind aceasta, fara indoia1ii eEl ne faeem 0 idee eft se
>

.to 11~

I
\ t

poate de falsa despre senzatia generala a noului-nascut. Este mai cmind de presupus ca acesta se simte foarte indispus. De asemenea, despre faptul de a ne na9tespunem : a vedea lumina zilei. Daca somnul este ceea ce am aratat, visul, departe de a face obHgatoriu parte dinel, apare mai curind ca un accesoriu rau venit. Noi crcdem ca sonmul lara vise este eel mai bun, singurul ca1'e-9i merita nu11'1e1e;ca nid 0 activitate psihica nu a1' trebui sa aiba lac In timpu1 somnului. Daca survine 0 activitate psihiea, este tocmai pentru ca nu am reu9it sa realizam starea de repaus foet-al, sa suprimam p1na9i ultimele resturi ale oricarei ?ctivitati psihice. Visele nu a1' fi altceva dedt aceste 1'esturi ;;i ar parea ca, Intr-adevar, visu1 nu ar t1'ebJ;lisa aiba nici 0 semnificatie. Altfel se petreceau lucr,urile cu actele ratate, care sint activitati ale starU de veghe. Daratunci cind dorm, dupa ce am reu;;it sa reduc total activitatea mea psihica, neputlnd sa stapinesc dedt citeva resturi ale acestei activitati, nu este nicidecum necesar ca aceste resturi sa aiba sens. Sensul acesta nid nu a9 9ti sa-l utilizez, cea mai mare parte a vietii :t11e1e psihice fUnd abolita. N-ar putea fi vorba, in adevar, decit de reactii sub forma de contractU musculare,. decit de fenomene psihice provocate nemijlocit de 0 excitatie somatica. Visele n-ar fi in felul acesta decit resturi ale activitatii psihice din starea de veghe, resturi capabile daar sa tu1bure somnul ; iar noi nu am avea nimic mai bun de lacut dedt sa abandonam acest subiect,ca neincluzindu-se in psihanaliza. Dar, chiar daca visul ar fi inutil, existenta sa nu poate £i negata 9i Doi putem incerca sa dam soeoteala de aceasta existentB.. Pentru ce viata psihiea nu adoarme eu totul? Filra Indoiala pentru di eeva se opune odihnei sale. Asupra sa se exerdta excitatii, fata de care trebuie sa reactioneze. Visu1 ar reprezenta deci modul de reaetie al psihicului, in timpul starii de somn, la excitatiile eu care se confrunta. Sesizam aid 0 cale de acces' spre Intelegerea visului. Putem cerceta care sint, In diferitele vise, excitantii care tind sa tulbure S0111nu19i 1a care persoana care doarme reactioneaza prin vise. Am desprins in £elul acesta prima caracteristica comuna a tuturor viselor. eomuna? Cu siguranta, insa este Exista ~i 0 a douacaracteristica mult mai greu s-o intelegem ~i s-o descriem. Procesele psihologiee ale somnului difera eu totul de aeelea ale staru de veghe. Traim in somn multe evenimente in care eredem, ID timp ce nu estevorba; poate, dedt de 0 excitatie care ne tulbura. Percepem adesea imagini vizuale care £i uneori insotite de senti mente, de idei, de impresii furnizate de simturi decit de vaz, dar totdeauna :;;ipretutindeni domina imaginile. In consecinta, dificultatea de a povesti un vis rezulta, In parte, din faptul ca avem de. transpus imaginile in cuvinte. V-a9 putea desena visul meu, dar n-a9 9ti sa vi-lpovestesc, spune adesea persoana care viseaza. La drept vorbind, nu este aid yorba de 0 activitat.e psihica 1'edusa, cum a1' fi aceea a unui debil mintal comparatacu aceea aomului de geniu : este yorba de ceva calitativ diferit, fara a putea spune Ince anume consta diferenta. G. Th. Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfa90ara visele (in suflet) este diferita de aceea a 1'ep1'ezentarilor starU de veghe. Esteun lueru pe care nu-l intelegem, 9i despre care nu 9tim ce trebuie sa glndim; dar aceasta exprima fidel acea impresie stranie pe care ne-o lasa cea mai mare parte a viselor. Comparatia activitatii care se manifesta in vise Cll efec:tele obtinute de 0 mlila profani'\. Inmuzica nu ne mai este aid de niei un ajutor, deoarece
117

clavirul atins de aeeasta mhl[l seo&te ri-:eren ace1ea~i sunete, care nu sint in mod neeesar melodioase, od de cite ori intlmDlarea face ea mina sa se plimbe pe Sa avem merell in rninte ~cea ce-;o, doua caracteristica COD1unaCl ~ o..ricit de inco111prellertsibilc- ar fi cleo Mai exista si alte caractcristici comuns? Eu nu sssizez altele si, in general, nu ~Tad decit deosebiri sub tOGte aspectele: atlt in ceea ~e prive~te clurata aparenti'i :;;i elaritatea, roln1 jucat de emotE, persistenta etc. Dupa opinia noastr!'t, tot1).1se petrece altfel decit ne-am a:;;tepta daca ar fi fost yorba doar de 0 aparare fortata, momentana, SpaSITlOd~ca in1potriva' unei excitatii. In Ci2~~" ,ce.p~'lve~~e intinde:ea ,lor, e~ista
VIse foarte scurte care se conlpun
0111 cr-o llnaglne

S8U chn

Cl-t,e\7a

IH13-

gini dispersate :;;inu contin decit a idee, decltun cuvint; altele au un continut foarte bogat, care se desfa:;;oara ea ni:;;te veritabile rpmane :;;1 par sa dureze timp foarte indelungat. Exista vise tot atlt de clare ca ~i evenimentele vietH reale, atit de clare incH, ehiar treziti din somn, avem nevoie de cltva timp spre a ne da seama ca nu este vorba dedt de un vis; altele sintdeznadajduitor de slabe, :;;terse, vagi. $i chiar intr-unul :;;i acela:;;i vis, ·gasiln uneori parti. de 0 mare 1impezime, alatmi de altele care sint insesizabil de diafane. Sint vise pIine de sens san cel putin coerente, chiar bogate spiritual, de 0 frumusete fantastidi, pe cind altele sint cetoase, stupide, absurde, chiar extravagante. Uncle vise ne lasi'! cu torul reci, in timp ce in altele sint trezite toate afectele ;;i incercam durerea pin a la lacrimi, anxietatea care ne intrerupe samnul, uimirea, extazul etc. Majoritatea vise10r sint uitate ell repeziciune dupa ce ne-am trezit sau, daca se men tin in timpul zilei, ele palese treptat:;;i spre seara prezinta mari lacune; dimpotriva, unele vise, spre exemplu acelea ale copiilor, se COnserVE! tit de bine incit uneori Ie a regasim in amintirile persoanei respective, 30 de ani mai tirziu, ca 0 impresie cu totul recenta. Anumite vise, ca :;;iindividul uman, nu apar dedt 0: singura data; altele se repeta de mai multe ori la aceea:;;i persoana., fie neschimbate, fie eu u:;;oare variatii. Pe scurt, aceasta insignifianta activitate ps'ihica .noctllrn.3. disp1.1nede l.ln repertoriu· colosal; fUnd capabHa sa recreeze tot ceea ce psihicul creeaza in timpul adivitatii sale diurne, dar' ea nu este niciodata identica cu aceasta. S-'ar putea incerca explicarea tuturor acestor varietati ale visului, presupunind ca ele corespund diverselor stariintermediare dintre somn ~i veghe, diverselor faze ale somnului incomplef Daca ar fi insa a~a, atunci, pe masura ce visul dobinde:;;te mai multa valoare, un eontinut mai bogat ;;i 0 claritate mai mare, ar trebui sa ne dam seama din ce in ce mai limpede ca. este yorba de un vis, cael in visele de acest gen viata psihica se apropie eel 111ail11ult de ceea ce este ea in stare de veghe. $i mai ales nu ar trebui sa avem in acest c_az,alaturi de fragmente de vis nete ;;i rezonabi1e, altele lipsite de arice preciiie, absurde ;;i urmate de noi fragmente transparente. A admite explicatia pe care am enuntat-o, ar fi sa atribuim vi~lii psihiee facultatea de a-:;;imodifica profunzimea somnului cu 0 viteza :j;i 0 w;mrinta care nu au corespondent in realitate. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. Lucrurile nu sint, in general, aUt de simple. Vom renunta, deocamdata, sa CElutam"sensul" visului, spre a incerca, parnind de la caracteristicile comune tuturor viselor, sa Ie intelegem mai bine. Din raporturile care exista intre vise ;;i stare a de somn, am conchis ca visul este 0 reaetie la 0 e:xcitatie care tulbura somnul. Este, 0
118

.singur~l aspect, de' 0 importanta exceptionala, in care psihologia €xpenmentala ne-ar putea da <;oncursul, furnizindu-ne dovada ca excitcctlilesuportate in timpul somnului trans par in vis. Cunoastem multe cerreferitoare la aceasta problema, indusiv Reelea a'le Iui· Mourlydespre care am vorbit mai inainte, ~;;ifieeare din noi a avut prisa confirme aceasta. constatare prin observa.tii personale. Voi dta experimente selectaie dintre cele mai vechL Pe unele dintre ele Maury Ie-a incercat pe sine insu~i. In timpul sonmului i s-a dat sa apB_de colonie, iar e1 a visat ca se .afla la Cairo, in pravalia Ini Jean-]'vIarie Farina, cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. Sau a fost ciupit u$or de ceafa ~i a visat indata ceva eu un plasture ~i un medic care 11ingrijise in copilarie. Sau, in sfir~it, i s·-a apa pe frunte : a visat ca se aila in Halla, tnmspira din belsug si vin alb de Orvieto. ' , Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va api.irea poate cu ~i mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. Este vorba de trei vise comunicate de un observator agel', Hildebrandt, ~i care constituie, toate trei, reactii 1a zg0l110tul modus de un ceas de!?teptator: , ... ,,1\1a plimb intr-o dimineata de primavara, hoinaresc pe eirnppina IntlAln sat vecin, unCle 'lad locuitorii in haine des8.rbatoare· indreptindu-se in numar mare spre biserica, cu cartea de rugaciuni in minEt. Este, '1ntr-adevar, c1uminica ~i curind trebuie sa inceapa prima slujba. Mi'i hot<'irasc sa asist, insa cum se face foarte caId, ca sa ma odihnesc intru In cimitirul din preajma bisericii. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselo1' insc1'iptH martnare, aud c1opotarul wind in c1opotnita ~izaresc susde tot clopotulmic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugadunii. EI mai sta nemi~cat clteva cllpe, apoi incepe sa se mi~te ~i deodata- sunetele sale devin llrnpezi ~i patrunzatoare, trezindu-ma. Tiriia ceasul-de~teptator. o a doua corrbinatie. E 0 z1 senina de iama. Strazile ,sint aeoperite de 0 patura groasa de zapada. Trebnie sa fae 0 plimbare en sania, dar sint obligat sa a~tept n'lUlta vreme pin a sint anuntat ea sania e in fata u~ii/ bainte de a l.1rCa,fac p'.'egatirile de rigoare : hni pun ~uba, instalez tava eu jaratic. In Sf1r$it, iata-ma in sanie. Din nou a$teptare, pina ce haturile dau CanOl' semnalulde plecare. Ace$tia se pun in mi~care 5i zurgalaii lnceD sa faea sa rasune r11uziealor ienicereasca bine cunos~uta, cuo viole~ta care sfi~le brusc pinza de piHanjen a visulul. $i de data ~ceasta era vorba pur ~i simplu de zgomotul sone1'iei ceasului de'iteptatoL Al treilea exemplu l Vad 0 fata de la buditarie indreptindu--se de-a lungnl culoarului spre sufrag~rie, in mina cu 0 stiva de citeva duzini de farfurii. Vrafu1 deporte1an pe care 11poarta ea ml se pare in perieal de a-:;;1pierde echilibrul. "Ia seama, Ii spun, intreaga ta incarditura va cadea 1a pamint". Primesc raspunsu1 obi~nuit in asemenea imprejnrari etc., ceea ce numa impiedica sa urmaresc eu nelini~te servitoa.,. rea. 1at-o, in adevar, impiedicindu-sechiar in pragu1 w?ii, vasele fragile cad ~i se impra~tie pe parchet in mii de cioburi, cu un zomait inspaimintator. Curind bag de seama insa ea este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait, ci clopote1u1 unei soneI'ii. La trezire constat ca este zgomotul eeasului'-de~teptator.
119 -

Aceste vise slnt foarte frumoase, pline de sens ,?i, contrar majoritatii viselor, sint deosebit de coerente. Nu Ie adres,l>11, n consecinta, nki i un repro~. TrasiHura lor comuna consta in aceea CElsituatia ·se rezolvc'i totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fHnd produs de soneria ceasului-de~teptator. Vedem, a,?adar, cum se produce un vis, dar aflam totodatEl ceva in plus. Persoana care viseaza nu recunom?te soneria ceasului-de~teptator(de altfel acesta nu figureaza in vis), ci ea inlocuie;;te zgomotul acesta prin altul ;;i de fiecare data interpre- . teaza diferit excitatia care intrerupe somnul. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune Cd este vorba aici de ceva al"bitrar. Dar, a intelege visuI ar fi toc;mai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot ~i nu altul, spre a interpreta excitatia care provoaca de~teptarea. Se mai paate abiecta in legatura ell visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestindu-se in vis, nu se constatii precis de ee ea se manifesta sub cutare forma data, care nu deeurge nicidecum din natura excitatiei. In afara de accasta, in visele lui Maury vedem adauglndu-se efectului direct al excitatiei 6 multime de efecte secundare ca, de exemplu, aventurile extravagante din visul care are ca obiect odicolonul, aventuri imposibil de explicat prin aeeasta . . Or, notati bine ca tocmai in visele care provoaca de~teptarea <J.pare cea mai mare sansa de a stabUi influenta excitatiilor intrerllp~ltoare de somn. In majo;itatea celorlalte chzuri, a~est lucn~ va fi mult mai greu. Nu ne trezim intotdeauna ca Urmal'(~ a unui vis ;;i dnd ne amintirn dimineata de visul din cursul noptH, cum sa mai regasimexcitatia care poate ca a actionat in timpul somnului ? Am reu;;it 0 data, fire~te datoritd unor imprejurari speciale, sa constat aposteriori 0 excitatie sonora de acest gen. M-am trezit intr-odimineata 1ntr-o statiune de altitudine din Tirol Cll convingerea ca am visat ca a murit Papa. Cautam sa-mi explic acest vis, dnd sotia mea m-a intrebat : "Ai auzIt, in zori, ee grOzav se tri'igeau clopotele la toate bisericile ;;i capelele?-- Nu, nu auzisem nimic, pentru ca am un somn adinc, dar aceasta comunicare mi-a permis sa-mi inteleg visul. Care este frecvC'nta acesIor excitatH care 11 determina pe eel adormit sa· viseze, tara ca el sa obtina rnai tlrziu· nki cea mai m[Jxunta informatie in legatura cu aceasta? Ea poate fi mare sau nu. Dat fiind ca excitatia nu mai poate fi dovedita, este imposibil sa ne mai fctcem in privinta aceasta vreo idee. De altiel. nici nu vom lungi discut1a asupra valorii excitatiilor exterioare, din pnnctul de vedere al tulburaxii pc care acestea 0 exercita asupra somnului, ;;tiindca ele nu ne pot explica dedt numai a midi fraetiune a visului ~i nu intreaga reactie constituitii de vis. Dar acesta nueste un motiv pentru abandon area in intregime a acesCMe de aItfd este susceptibila de dczovltare. In fond" putin tei intereseaza cauza care tulbura somnul ;;i incita psihicul 1a vise. Cind accasta caUZdnu rezida intr-o excitatie senzoriaEi venita din afara, poate btervcmi 0 excitatie eenestezica, provenind de la organele interne. Aceast,l ultima ipoteza pare £oarte probabili'i 5,i raspunde conceptiei popubre privind producerea viselor. Visele vin din stomac, auzim adesea spunindu-se .. Day ~i in acest· caz se poate intimpla in mod neferidt ca 0 excitntie cenestezid'i activa in timpul nortH sa nu lase nid 0 urma dimineata ;;i sa devina astfel nedemol1strablla. eu toate acestea, nL! vrem .sa neglijam bunele ~i multiplele experimente care plcdeaza in
]20

1

~'
I

I

favoarea legaturii dintre vise ~i excitatiile interne. Este in general un fapt incontestabilea starea organelor interne este capabila sa exercite o influenta asupra viselor; Raporturile existente intre continutul unor vise,' pe de -0 parte, ~i acumularea urinei in vezica sau excitarea arganelor genitale, pe de_ aW} parte, nu pot fi .trecuteL'u vederea.De la aceste cazuri evidente se trece la altele in care actiunea unei excitatii interne asupra continutului visului pare mai mult~au mai putin ver~.simila, continutul incluzind elemente ce pot fi considerate ca 0 elaborare, reprezentare ~i interpretare a unei excitatii de acest gen. Scherl1er, care s-a ocupat mult de vise (1861), a insistat indeosebi asupra raportului de la eauza la efect care exist a intre excitatiile care i~i au sursa in organele interne ~i vise,' citind citeva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. Cind vede, de exemplu, "doua ~iruri de biiieti frumo~i, blonzi ~i cu tenul delicat infruntindu-se intr-o pozitie de lupta, precipitindu-se unii contra aItora, atacindu-se reciproc, apoi separindu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale ~i luind de la capat lupta", prima interpretare care se prezinta este ca ~iruriledebaieti sint reprezentarea simbolica a celor dOlJa ~iraguri de dinti, aceasta interpretme fiina canfirmata de faptul ca persaana care a visat a' fast nevaita,dupa. aceasta scena, ,;sa-~i extraga din maxilar undinte lung". Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei' iritatii intestinale un vis in care autorul vedea "culoare lungi, strimte, sinuoase", ~i putem admite impreuna cu Seherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. Trebuie cieci sa admitem ca excitatiile interne sint susceptibHe sa :incleplineasca acela~i 1'01 eu excitatiile care provindin exterior. nefericire interpretarea lor este expusa acelora~i obiectii, intr-un mare numar de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila; numai unele vise permit sa se banuiasca ·participarea excitatiilor care-~i au punctul de plecare intr-un organ intern; :in sfir$it, intocmai ca excitatia senzoriala exterioara, excitatia unui organ intern: liu explica din vis decit ceea ee corespunde reactiei directe a excitatiei ~i ne lasa in incertitudine :in ceea ce prive$te provenienta eelorlalte parti ale visului. Sa notam totu~i 0 particularitate a viselor pe care 0 reliefeaza studiul excitatiilor interne. Visul nu reproduce excitatia ca atare: e1 () prelucreaza, 0 indica printr-o aIuzie, 0 pune intr~o relatie, 0 inlacuie:;;te Drin altceva. Aceasta latura a· travaliului care are loc in cursul visului ~ebuie sa ne intereseze, deoarece tocmai tinind seamade aceasta vom a'ea ~ansa sa ne apropiem mai mult de ceea ee eonstituie esenta visnIn, Cind intreprindem ceva sub imboldul unei stimulari, singuraaceasta stilulan~ nu epuizeaza jntatdeauna continutuiactului sav:ir$it. 'A1acbeth de ~akespeare este 0 piesa de circumstanta, scrisa eu prilejul suirii: pe trn a unui rege care, cel dintii, a reunit pe cre~tetul si'm coroanele a treitari. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei,'xplica ea grandoarea ~i enigmele sale? Este posibil ca excitatip: exteriN~ si interne care actioneaza in fimpul somnului asupra omulm sa nu S"'I~ascadedt la declansarea visuIui, fara a ne· revela nimie din esenta sa· , Ceialal-:aracter comun tuturor viselor singularitatea lor psihiea, este pe de 0 PC.e foarte greu de inteles, iar 'pe de aHa parte nu ofera nid
121

~

I I
~,

;p:::

============- ••_-----------~un punet de sprijin pentru cercetari ulterioare. EvenllYlentele dIn care se compune visu1 au ce1 mal adesea forma vlzuaEi. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba, in fond, de excitatia De 'Care am resimtit-o 7 Dar de ce este visu1 vizua1, pc cind excitatia o~u1a~ra nu d2clan9caza vise decit in cazuri ext rem de rare? San atunci cind '11sam ceva in legatura cu 0 conversatie sau un discurs, se 'poatc dovedi ca. 0 conversatie _sau vreun .a1t zgomot similar ne-au ajuns 10.- rechi in, timpul u $on111ului 1mi permit sa resping categoric aceasta ultima ipoteza. 7 Deoarece catactere1e comune tuturor vise10r rou sint de nici un aiu. .~~ J tor pentru explicarea acestora, Doate ca 'lom reusi mal mult facind ape1 1a deosebirile cm"e Ie separa.~ Vise1e sint adesea' lipslte de sens,celoa5c, absurde; dar sint 9i vise pline de sens, limpezi, -rezonabile. Sa DP. oprim. putin ::;isa vedem dad'! nu cumva acestea din urma nu ne permit S8 .1eexplicam pe celelalte. Va voi imparta:;d, in acest scop, cel mai recel1t . vis rational ce mi-a fost povestit,:;;i care apartine unui tinar : "Plinlbindu-mli pe strada Karntner, ma intilnesc cu domnul X., CLl care fae cithTa pa~i impreuni'i. Maduc apoi la restaurant. Doui". doamne si un dO'Tm se Cl:;;azala masa mea. La' ineeput sint ~ontrariat 'Ii nu vre~u si'H privesco in final ridie ochii :;;iconstat ca sint foarte elegcmtl". Autorul vLc,lui remarea in legiHura ell aceasta. ea in seara precedenti'i 21 S2 aflase ell adeVc1ratpe strada Kiirntner, pe unde treee in rnod obi9nuit ~i ca S2 iritill1ise Intr-ade-var eLL dom:nul X. Celalalt fragn1ent HI visuhli nl~ C011stituie 0 reminiseenta directa, dar se aSea111ana intr-o anumiUima5ura cu un eveniment petreent eu citiva ani mai imJinte. lata un aU vis de acest gcn, al unei doamne. Sotul ei 0 intreabi'i : "N-ar trebvi sa acordam pianul 7;; La care ea raspunde : "E inutil, pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele". Visul reproduce ocol1versatie pc care ea 0 avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedcl.t visul. Ce invataminte desprindem din aceste doua vise sobre 7 Ca in ~:mumitevise putem gasi reproducerea unor e'lenimente din starea de veghe sau a unar episoade legate de aceste evenimente. AI' fi un rezuItat apreeiabil sa putem face asemenea afirmatii despre bate visele. Dar nu acesta este cazul, iaraceasta concluzie nn se aplica dedt 1a fOclrte putine vise. In majoritatea vise101' nu intilnil11 nici un fapt in legatura CLl stared de veghe, iar in ceea ce prive~te factorii care deterl11ina visele absurde ~l nebune9ti, ne afIi'lm deoeamds,ti'i in ignoranta. $tim numai ca he gasim in fata unei noi probleme. Dorim sa 9tim nu numai ce inseamna visu1, dal' $i de ce ~i in ce scop reproduc€ visul cutare eveniment cunoscut intimplat cu totul recent, atunci cind, ca in eazurile pe care Ie-am cita; semnificatia so.este clara. Fara indoiala ca 'sinteti, co. 9i mine,' satui sa urmariti aeest gen de 'Cercetari. Cl'edem CEl e zadarnie sa ne interesam numai de 0 singura Iroblema, aeeasta nu ajunge, atlta timp cit nu 9til11in ce directie tr,)uie cantata soh.\tia. Psihologia experimentala nu ne ofera deeit eitevadate, de 0 va10are exceptionalii., este drept, asupra rolu1uiexeitatiilor n .dec1an9area viselor. Din partea filozofiei nu ne putem a:;;tepta dedt 1??leCtii dispretuitoare privind insignifianta din punet de vedere ccmt~v .0. obiectului nostru de investigatie. In fine, nu vrem sa imprumutn mml~ de la 9tiintele oculte. Istoria 9i intelepciunea popoarelor der'nstreaza ca visu1 are un sens9i prezinta importanti'l, anticipind viitor> eeea ce este greu de admis :;;i imposibil de demonstrat. Astfel, pr~u1 nostru de~lers este total neputincios.
122

Impotrlva oridirei a~teptari, ne vi~e un. ajutor dlntr-o dlrectie pe care inca nu am luat-o in considerare. Limbaju14) care nu datoreaza nlmic hazc1rdului, ci constituie, ca sa spunem a~a, un sediment 'al cuno~tintelor acumu1ate, limbajul, pe care nu trebuie totu~i s'a-1 utilizam fadi precautie, cunoa~te "visele in stare de veghe": acestea sint produse ale imaginatlei, fenomene foarte generale care se observa atit la persoan.e1'e sanatoase, clt ~i la bolnavl ~i pe care oricine Ie po ate cerceta pe sim? insu~i. Ceea ce distinge in mod deosebit aeeste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de "vise eu ochii deschi~i" ~i efectiv ele nu prezinta nici unul din ce1e doua caracteristicicomune propriu-zise. A'ia cum 0 arata nume1e lor, aceste vise nu au. nici () legatura eu stare a de somn, iar in eeprive~te a1 doilea cal'acter conn este vorba nici de perceptii, niei de halucinatii, ci mai curind de reprezentari : ~tim ca imaginam,. canu vedern, ci gindim. Aceste vis.e 5e observa la vlrsta ··care precede pubertatea, adesea incepind eu a doua copilarie, ~i dispar la virsta adulta, dar ele persista uneori pina 1a adinci bEitrineti2. Continutul acestor prod use ale imaginatiei este dominatde o motivatie foarte transparentq. Sint scene ~i evenimente in care egoisambitia, nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care astfel i~igasesc satlsfacerea. La tineri domina visele de ambitie ; feJl1ei, care i~i eanalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase, pri'"ul lac este ocupat de visele erotice. Dar adesea sesizam ~i la barbati trebuinta erotica si pe fundal1il acesta toate succesele si ispravile erotice ace~tor visato;i nu au co. scop dedt cucerirea admir~tiei 9i favorurilor femeilor. Pe linga aceasta, visele in stare de veghe sint foarte variate au~ 0 soarta vadata. Unele din ele sint abandonate dupa 0 scurti'i perioada de timp, pentru a fi inloeuite ; altele sint mentinute, dezvoltate complicate ~i adapt ate conditiilor schimbapina 10. stadiul unoristorii toan, ale vietH. Ele, co. sa spunem a~a, tin pasul eu timpul ~i poarta "marea" ce .atesta influent a noii situatE. Ele constituie materia prima a produetiei poetke, cad tocmai imprimindu-le vise101' in stare de veghe anumite transformari, _anumite travestiri san abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza. situatii De care Ie plaseaza in romane, nuvele sau lJleSe dete~tru. Dar intotde~ur::a visiitorul in cauza, direct saU prin identifleare mo.nifesta eu altcineva, este e1'ou1 vise101' sale in stare de veghe. Acestea~i-au primit p1'obabil numele datorita faptului ca,In ceea ~e prlve~te raporturile lor eu realitatea, nu trebuie considerate ea fiind mai reale dedt visele p):'opriu-zise. Be mai poate ea aceasta. asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psi hie pe eareinea nu-l cunoa,;,tem, pe care il caub'im. E posibil, de asemeneo., sa nu fim Indreptatiti sa dam pre a mare importanta acestei asemanari de nume. AUtea 9i at'ltea probleme, care nu 'lor puteo. fi elucidate dedt mai tirziu. *

4) Extragindu-~i teoria din investigatia lingvistica ~i reducind de regula practica la simple jocuri intelectuale, de cenac1u psihanalitic, sclipitoare, dar sterile, francezul Jacques l.acan hipertrofiaza una din laturile freudismului, e~uind in carieatura, calambur sau delir subtire (Cf. Leo n a r d G a v r 1i u, Structurii. $i determinism in psihologia abisalii., teza de doctorat, capitolul "De la. pansexualism la panglosie: Jacques Lacan ", text xerografiat, Universitatea "AI. 1. Cuza".

i

Ia;;i, 1972, p. 223-242.

~123

VI 1POTEZE $1 TEHNICA 1NTERPRETARII

A9ada1', pentru a putea progresa in eercetih'ile noastre asupra visulnl, aVe'm nevoie de 0 noua cale, de 0 metoda nowl. Va voi face in legatura_ eu aceasta 0 propune1'e cit se poate desimpla : sa admitel11, in tot ceea ce va urma, ca vis1.1leste un fenomen nu somatic, ei psihic, Ce' inseamna acest l1.1er1.1, cunoa9teti; ee ne, autorizeaza, insa, sa proccdam asHel? Nil11ic, dar de asemenea nimie nu ne impiedica. Luerurile S2 prezinta in felul urmator: daca visul este un fen omen somatic, nn ne intcreseaza. EI nu ne poate interesa decit daca adl11item ea este un £enomen psihic. Deci ne apueam de lucru pe baza postulatului ca exist;} re21mente un asemenea fenomen, spre a vedea ce poate sa rezulte din cercetarea noastra faeuta in aeeste eonditii. Dupa rezultatul pe care il yarn fI obtinut, \rom judeea daca trebuie sa ne mentinem ipoteza 9i s-o adoptaTYl ca pe un rezultat. In fond, la ce nazuim, in ce seop intreprindem mm",ca noastra ? Seopul nostru este acela al 9tiintei in genere : vrem sa intelegem fenomenele, sa Ie raportam unele la altele ,?i, in ultima in.stanta, sa amplifieam pe d,t posibil puterea noastra fata de ele. Ne continuam deci activitatea admitind ea visul este un fenomen psihic. Dar, in lumina aeestei ipoteze, visul a1' fi 0 manifestare a celui care viseaza, omanifesta1'e de la care nU avem ee invata, pe care nu o intelegem. Ot, ee qti faCe dumneavoast~a in fata unei manifestari din. parte-mi, pe care nu ati intelege-o ? lVIi-ati pune intrebari, nu-i a~a ? De ce nu amproceda in mod asemanato1' eu insul care viseaza? De ee sa nu-l intrebam ee semnifica visul sau ? ' Amintiti-va d1 ne-am gasit intr-o situatie asemanatoal;e dnd am analizat unele acte ratate, un caz de lapsus. Cirtevaa spus : "Da sind Ding€' zum V orsehwein gekommen". In legatura eu aceasta, noi il intrebihn: .. nu, din ferieire nu noi il intrebam, ci alte persoane, eu totul straine de psihanaliza, 11 intreabEi ce vrea sa spuna eu aeeasta fraza neinteligibiJiL EI raspunde ea avea intentia sa spuna : "Das \varen Sehlceiner~in:" (emu. porearii), dar di a'ceasta intentie a fast refulata de alta, mai mooe1'at2 : "Da sind Dinge zum V orschein gekommen" (s-cm produs atunei Iucruri); .numai ca prima intentie, refulata, I-a determinat sa inloeuiasea in fraza cuvintul Vorsehein prin cuvintul Vorschwein, lipsit de sens, dar marc5nd eu toate aeestea aprecierea sa peio1'ativil in legatura eu' "luerurile care s-au modus". V-am explicat atunci di aceasta analiza eonstituie prototipul int1'egii eereetari psihanalitice 9i acum intelegeti de ce psihanaIiza cultiva o tehnica ee consta, pe cit posibil, in dezlegarea enigmelor sJ-e catre;. insusi subiectul analizat. Asa S8 face ea, la dndu-i, autorul visului trebu'ie sa n~ spuna e1 insu~i ce sen1nifica visul sau .. ,,' In p1'ivihta visului luerurile nu sint, eu toate. a:esA~ea,ch1a1' atn G: simple. In actele ratate noi am avut de-a face 111almtll eu. unele .cazun simple; dupa acestea, ne-am. gasH in fata aHora in care sublectulllltero124

f

nare raspunsul pe care i-I sugeram. In eeea ee priveste visele, cazurile d.in prima categorie lipsesc eu totul: autorul visului s~stine fntotdeauna ca nu 9tie nimic. Interpretarea noastra e1 nu 0 poate respinge, pentru ea nu avem nici una sa-i propunem. Trebuiesa renuntam din nou la lncer:" carea noastra? Autorul visului ne9tiind -nimic, noi im;;ine neavind nici un element de informatie ~i nici 0 terta persoana nefiind mai bine informata, nu ne raminenici 0 speranta de a. aHa ceva. Ei bine, daca vre~i, renuntati la lncercare. Dar daea tineti sa n-o abandonati, urmati-ma. Va .voi_ spune, intre altele, ea este foarte posibil, chiar verosimil ea,dupa teate, autorul visului Sa 9tie ce semnifica visul sau, dar ca, nedindu-;;i seama ca 0 ;;tie, se crede in ignoranta. Imi yeti obiecta, in legatura ell aeeasta, ca introdue 0 nOlla. ipoteza, a doua de la inceputu1 eereetarilor noastre asupravisului ~i ca, f;kind aceasta, diminuez considerabil valoarea procedeului meu. Prima ipoteza : visul este un fen omen psihic. A doua ipoteza: se petree in om fapte psihice pe care e1 Ie sesizeaza, dar, de care nuare cuno~tinta etc. 1) Imi yeti replica ca nu avem dedt sa tinem seama de neverosimilul acestor doua ipoteze pentru a ne dezinteresa complet de concluzill~ care pot fi trase din, e1e. Da. insa eu nu' v-am invitat aid nid sa Vil reve1ez ~i nid sa va ascund arice ar fi. Am anuntat "lectii elementare servind de introducere in nsihanaliza", ceea ee nu i1~p1iea ~ituslde Dutin din parte-mi sa va fae () e'xpunere ad usum Delphini 2), adiea ~ exp~.ln~re piaEt, disimulind dificuIt:'itile, aeoperind laeunele, aruncfnd un voal peste indoieli, toate aeest"a pentrn a va face sa credeti pe deplin_di ati fnvatat ceva nou. Toemai penh'll ca sinteti ineepatori, amdorit sa va prezint ~tiinta noastra a~a cum este ea, eu inegalitatile ~i asperitatile ~ale, en pretentiile 5iiezltarile sale. Stiu ca lucrurile stan la fel In orice stiinta si ca mai ales nu pot sta altrel fntr-o ~tiinta aflata la inceputu~ile ~al~. i;ltitl, de asemen"ea, ca fnvatamintul se straduie~te cel mai adesea sa di,simuleze mai lntii in fata studentilor aeeste dificultati si imperfectiuni. Acest lueru nu este po'sibil in psihanaliza 3). Deci a~1 'form;lat d~ua ipoteze, din ea're una. o inglobeaza pc eealalta, iar daca procedeul vi separe anevoios ~i nesigul', fiindobi5inuiti cu certitudini de un nivel mai ridieat ~i en dedncW mai elegante, va puteti dispensa de a ma urma mai departe: In acest caz cred ca ati face bine sa renuntati eu totul la problemele psihologice, pentru ca in aeest domeniu nu yeti gasi caile precise ~i signre pe care 0 ;:,;tiinti'icare are slntcti disDU;;i sa Ie urmati. Este de altfel inutilca
1) In te'\:tul original: "Seelische Dinge im Menschen giut, die er weiss, olme ;zu wissen, class er sie weiss, usto". (Nota tract.) 1}_ Denulnirea data editiilor din clasicii antichitatii, destinate Instruirii fiului lui Luclo,,"ie al XIV-lea. Din aeestea erau epurate IJasajele considerate obscure, vulgare '~<Pl irl10rale (Nota trad.). :5} Este loeul sa relevam valoarea clidactica a prelegerilor lui Freud. Aproape 1a tot pasul lntlll1iin eflciente proceclee euristiee, de stimulare a auclitoriull1i la participarea aetiva din punet de yedere mintal. N·u trebuie sa fii numaidecit specialist ca sa identifiei in acesteexpuneri elemente esentiale ale unormetocle active ca pt'ol)len1atlzareaJ irrvatarea prin descpperite etc~7 precUrl1 ~iun interes 8pa1'te pentru aplicabilitatea i11 pr?ctica terapeutica a ideilor avallsate. l\>f'utatis 1nuktnrlis~ prelegerile lui Freud pot eonstitui un obiect de studiu plin de invi\t~nninte· penttu didaC'ttC'a universitara, Indeosebi lllceea ce priYe~te predarea disclp~il)el-or unlaniste. (Nota trad.)

gat nU voia sa ne furnizeze nici 0 informatie ~i chiar respingea eu indig-

I
/,1

:'

III
I

f

125

""";;;1

eeva de oferit oamenilor sa umble dupa auditori :;;ipartizani.ln fayoareEl sa trebuie sa vorbeasca rezultatele si ca atare trebuie sa asteDte ca 2C's<e rezultatc sa fie convingatoare prin ~le insele. ' .l ~ Tin insa sa-i Ct\lertizez pe aceia di11tre dUl11neavoastra cc~re sa persevereZ8 ID1preuna eLl Inine ill ID.cercarea de a .e\ddentia cc::<. ele c doua ipoteze ale mele nu au 0 valoare e::>;ala.eit 'Jriveste -' ~ !, pot.rivit careia "'\lisll1 ar fi Ull fen0111en psihic,ne propllneln's~o \!erific',~f~l prin rezultateleacti\Tit2~tU. Ilo3stre ; lrl ce2a ce prive$te a doua jpotez~~1 ea. a fast deja denl0Ilstrata in.tr-Lln alt d0l11eniu ~i in1i iaLl claar }jbertE{t2:;:~<:12 a 0 Lltiliza pell.tru solt;~tiorlareaDroblemelor care 11e intereseaza &i_ci. In ce domeniu s,-a ~lemonsh:at ca exist.'l 0 cunoa~tere de care nu ne dam seama, a~a cum admitem noi ~ici in legEitura eu au':ori'; vise? Sintem aid in prczenta unut fapt remareabil, surprinzatol', S,_EC2Dtibil de a modifica eu totul felul nostru de a concepe viata psihica '" ((':'e nll aTe nevole .sa ralTi.lna ascuns. Est~un fapt care, de~i contraziciIl~1u-se in termeni - contradicHo in adjecto - nu exprima mai pEtin "calitatea. Or, acest f3pt TIUeste 11ici(1~c1)n1sec~ret. l\Ju c1h1\Tina ,';a este ~jeC'llnosout ~i nu S2 aoorda su-ficienta atentie; dupa cum nu cstc ,+,q noastra daca judecatile asupra tntmor acestor probelme elaborate de persoane straine de faptele de observatie ~i hotaritoare efectuate pe aceasta tema. Demon_stratia 'la care ne referin-l a fo,,;t facllta

i

~lrlt'e:~~~;~~d~i i11;1~~~~i~~ 5~e~::?bit
ct? ,

amef';ic,C.cE/c'._,'

'JTr'nt_F'~2'-1'.'J'2'Dl~e;;7°:~:,i~~~,~~1.~~

e:xperienta.

tTn. orri In. st2,re

sOlTlrlalJlbl1]lcael~2

pus

S~).lncert..\? tct

-"!~Jl

de halu.cin.atii: la trezire el parea sa TILl ~?tie 11i~11ic in. ceea ce se d cuse in cursu1 somnului sau hipnotic. La invibtia direda 2. de a relata ce i se i11.timplase in timpul hipnozei, subiectul 'lncE:pl.rt ~a nll-~i nill1ic. Dar Berl'lheiln illSist3} ca ~tie, ca l~i ,Ta arnintt: srtb~ectL-ll de"\Tcnea :?o\Tajtor~ lI}cepea ideile, 'l~i ,aluintea nl_ai ea prill vis,) de }JT'in_12 senz~ltie care I-Ll:'-::,,:=· ... :-:'~ sugerata, apoi de 0 alta; arnlIltirile de\,TenE:au din ce In mai cornplete, plua a fi evocate fara nici a lacuJ'l,l. faptul ca, subiectul 11.-acomunioat Intre tilTlp cu nir:neni sa conchidem ca, chiqr ~i Inainte de a fi impins de SOJ1',;",') 'm sa-'ii aminteasca, e1 cuno~tea evenimentele petrecutein - hipnotic. Numai ca accstea ra,mlnindu-i inaccesibiIe, e1 nu"-si di'idea S2,-'n3 eEl' lecLlnoa~te.Deci era "Torba de unC2Z absoltlt analog acel1.Jia 1:>2 C'.sre 11presupunem la persoanele care viseaza. Sper eEl faptl11 pe care l-arn constats.t '/'8. st'lTJJrincdi2, :tara ca m~a,ve'ti lntreba : dar de ce liLt atl reC1JTS la aC2e,~_~,~jd(?l'nc)ns!x,,1':e legatura ell- actele I'atate, atuI1_ci clnd i-anI atribuit subiectulLli care
sese lapSl1S1.11iD.ten·~ii "ilerb,ale deSlJre care el ITU stie n:nlic ~,i

4) A:m b r 0 i.s c -- A u t e Li 2 b a u !t. (1.821-:1~D,±).' ocupat mdeosebl de 8.phCa~llle prachce ale mpnohsli1ulUl ~l sugestieL dintre prolTIotorii E?colii de l~ I-Sancy. (Nota tract.) 5) H y P poI y t e Be r n h e m (1837--1919), medic fl-ancez, initia: la universitatea din Strasbourg, Stabilindu-se la Nancy,' s-a consacrat hipnozei ')i sugestiei. Din principalele sale lucrari, citam : Ler;ons de cliniqlw cale (1,~77), De la.., ::~.[,rt,qcstio-n cl\;'_ns ~'et([~ h'~~pn:?t-icrue.~t c~'.rei'~~~<'1 de veilZc

~'s

'.')'.,;1.

.s-~

i

'iTi.edi_
0

HupnOf.LSm,e,

sU-urJr!SLl.o-n

et,

TJsycn.otheTct-]Jle

(189LJ), echtla

GIrl

1~0J

ctlI)l'iIIZ"n,)~ 'no}

consideratE
126

asupra isteriei. (Nota trad.)

nega? Din nlOment ce elneva erede ca nu ~tie nimie despre evenimente pc care Ie poarta t.otu$i in memorie, nu est2 deloe neverosimil ca el sa ignore multe altele dintre proeesele sale psihice. Acest argument, veti adauga, cu siguranta ca n2-ar fi imr;.resionat. ~i n2-a1' fi ajutat 'sa intelegem actele 1'atate. Desigur a$ fi putut 1'ecurge atunci la acest argument, daca nu. a~ fi dadt. sa-l pastfez intr-o knprejurare care mi 5e pfu"ea mai nime1'ita. pent-eu utiliza1'ea lui. Adele ratate v-au oferit, in parte, explicatia 101:J?~~n ele inse1e, iar .in rest v--au' dete1'min~! ,sa ~dmit2ti, ~n nllmele unltatll fen,oD1enelor, e:xlstert"ta unorprocesepSlDlce 19norate. In ceea ce pyive~te vlsul, slntem obligati sa cautam. explicatii in aWl parte$i, in plus, contez pe faptulca in aceasta privinta veti admite mai u:;;or asimilarea sa eu hipnoza. Starea in care saviqim un act ratat trebuic sa \Ti se para llormala, fara nici 0 sirni1itudirle. ell stareahJprlotica.
d' t' ~ ~ 0 •. t~ ~, ",-ln1po Tlva,. ~ a.sem~n~r~ IoarGe Tle ae Incre SOlnn, condltle a- \TISlILul. De fapt hlpnoza

Ii spunem persoanei pe care 0 hipnotizam p2 C,ire i Ie oferim pot fi comparate cu visele.din timpul somnului natural. Situatiile psil:ice s:nt, ~Tl cele. doua ~cazu~'i, cuadevara.t analo2ge,I~ sovmn:rI natun.l mcetan1 sa ne mteresam ele tot ce este lume extcnoara; In sOlrlrl';,.11 hipnotic D.e dezirltere~'.Ein] de intreagalalYleexterioara, ell c)~cep-~ perso2neicaI'c~ ne-2 h.iprlotizat $i eLl carera.ll1.lrlerttlJ1. rcJatie .. De altfel ceea ce numim somnuI doicii, adica sornnul in tlmpul ci'ltuia doiea in legatura cu capilul ~i nu poat.e ff trezita decit. de acesta, r~eprezinta u.n "}rlt norm,?.l 81 S0l1l.TIuluiI-Lipll0tic. Deci TILIne -Ct:jll111ana rdci nIl rise extinZlIldasllpra SOlYI1TUlui n.atural 0 particularitatc; proprIe 11ipT10Z(~L 1r1fe]-ul acesta ipote-za potri'vit c8.reia -a,lltOI'UJ \Tisuluiar a\lea visului sau, Insa '0 cuno$tinta care pe moment. este inaccesibili'i, nu este ell totu-I lipsita de telT1E:j. Dealt.f€l sa notarD_ ca cdci se deschtc18 0 a treia cale de studiere a visului : dupa excit.atiile care inti-erup sonmuJ, . visele '1n stare de veghe, avem vIsele sugerate ale st.arU hipnotk2. Poate eEl aCUDl ne plltenl relntoarce la tenla :noastra ell 0 J::ncrectere sporiti'i. A~adar, est.e foarte verosimil ca pe1'508na care vlseaz8. sa aiba CUl10~ti11ta"!/is:U.lLli ej, iar problenla care se pLlne nil este declt s-o aC23.sta Cllno~tinta ~:i sa ne-o C01TIllnlce. f·Tu-f capabilil sa regaseasca ceren1 SEi ne furnizeze in1cc1L:1t SCT1SlIl vlsulL~t ci dorim daar S2.~·-i

SLarea Inp~_~£lca_ ~1 este nUillltaSOr:"1·n : aclonni ! 1ar sugestHle

L

1..'

0''''

ii

ten1 sa-i

interese- din care

gaseasca _o}:iginea~
deri'lC3.

8.3.

111e2rg}i
ITl

acesta.

cazul actelor ratate

plna la. an.s3Jnblll1

(va _arn-intiti

de

special In acel.a uncle, era~or?a ~le lapsusul y ?rschweift,Intre~il1elu-l acestula cum I s-a 1ntImplat so. lase sa-1 sCSipe acest cuvmt, idee care i-a venit In rninte in legah.1ra eu aceasta ne-a J3murit decit. In ceea ce prive:;;t.e visul vom adopta 0 tehnidi foarte
calchla"ta pe

pe

acest

ex:elTIpl_u. \lOD1 Intrel)R
111..1

persoan_8. resbecti\Ta~C-e _B

rninat-o sii viseze cutm:-e sau cutare vis 'Ii vom considers primu1 ei ras·ptU1S ca fiind 0 €3qJlicatie. Deci VOlll "tine seaD1a delocde deosebirileL • '-I-' .. ~ 1 ' 1· 1 ' .. '- . care pOL eXlsta 111l;re cazuI'lle In care au [OTLL. ·VI-5l1._Ulcrec-e _a ~tl ~1 1l1tre0 ••

p~' acelea In care el crede .ca rill ~tie ceY"a despre "\r1S1...11 SaLt,- tratiJlclLl··~~e celclalte ca faclnd parte din Ul1a ~:laceea~i- categol~ie. Desigur ca aceastatehnica este foarte simpIa, dar ma tem foarte mu1t ca ea sa nu provo ace din partes dumneavoastra 0 puternica opozitie. Veti spune : "lata 0 noua ipoteza! Este a t1'eia ~i cea mai neverosimiIa· dintre toate! Cum,? 0 intrebati pe persoana care. a visat ce i$i amjnte~,te in legaturaeu visul ~i socotiti ca explicatie prima amintire care Ii strab2te 127

r

memoria? Dar nu este necesar ca ea s;"H;;iaminteasca ceva, dupa cum l~i paate aminti clte-n luna ~i-n stele! Nu veciem pe ce se bazeaza presupunerea dumneavoastra. Este dovada unei increderi excesive intr~o chestiune in care un dram de spirit critic ar fi mai indicat. In afara de aceasta, un vis nu se poate compara eu un lapsus unie, pentru ca se -compune din elemente multiple. In acest caz, la ce amintire trebuie el
'sa 52

raporteze?".

Aveti dreptate in privinta bturar obiectiilor dumneavoastra secundare. Un vis se deosebe~te intr-adevar de un lapsLls prin multiplicitatea :elementelor sale ~l tehnica trebuie sa tin a seama de aceasta deosebire. Va voi propune, in consecinta, sa descompunem visul in elementele sale :::;;i examinam fiecare element in parte: yom fi restabilit in aeest fel sa analogia cu lapsusul. De asemenea, _aveti dreptate afirmind ca, fie ~i chestionat asupra fiecarui element al visului sau, subiectul ne poate ra,;punde ca el nu-~i aminte~te nimic. Sint cazuri, ~i fa acestea ne yom referi mai tirziu, in car~ putem utiliza aeest raspuns :;;i, fapt curios, ,aeestea sint tocmai cazurile in legatura CLlcare noi in~ine putelTl ave:l idei precise. In general, insa, atlmci cind autorul visului ne va declara e'i nu are niei 0 idee despre yis, noi il yom contraziee, yom insista, il vom asigura ca trebuie sa-~i adudi aminte Ceva ~i yom sfin;:i prin a aVea dreptate. El ne va oferi 0 idee oarecare despre vis, inciiferent care. Ne va da cu cea mai mare u~urinta anumite relaW, Pe care Ie putem numi isto1'1ce.Va spune : "Asta s-a intimp1at ied" (ea in cele doua vise "prozaice" pe care Ie-am citat mai sus); sau: "Asta imi aminte~te un fapt intimplat recent'i" Procedind in acest mod, yom constata ea raportarcc1 vis.elor la impresiile care Ie-au precedat in ultime1e 'zile este mult mai frecventa decit am erezut-o la inceput. In final, avind intotdeauna visul ea pund de plecare, subiectul i~i va aminti de evenimente mai indep{iruneori chiar foarte indepartate. Totu~i, in ceea ce prive~te esentialul n1.1aveti dreptate. Va .in~eldti crezlnd ca actionez in chip arbitral' cind admit ca prima amintire a autcrului visului trebuie sa-mi dezvaluie Ceea ce caut sa1.1sa I'ni puna pe u1'mele a ceea ce caut ;_nu aveti dreptate spunind c{\ aceasta am1nt11'o poate fi una oarecare ~i fara nici 0 legatura cu ceea ce caut ~i ca aceasta 211' exprima un exees de ineredere. Deja mi-3m pennis 0 data sa VEl 1'2pro~ez inerederea dumneavoastra pro fund inradacinata in libertatea ~i sprntaneitatea psihologica, spunin.:lu-va cu acel prilej ca 0 a'oe,r,en(':} incredere este total anti:'?tiintifica ~i trebuie sa se incline in fata irnpcl'ativelor determinismului psihic. Va rag sa respecta~i ca Pe un fapt real ceea ce subiectul ehestionat isi aduce aminte - asa cum a fost retinut de e1 'Ii nu altfel. Spul)ind 'acest lv.eru, nu' inteleg sa inloeule~c a crecHnte. eu aIta. Este posibil sa dovedim ce, amintirea rcproduC;[l de subiedul chestionat nu prezinta nimic arbitral' ~i nedeterrninat ~i ea nu este legatura eu ceea Ce eautam noL Recent am anat, de altfel f[ll'i1 a acarda 0 importanta exagerata faptului, ca ~i psihologia experlmentala a iurnizat dovezi de acest gen. Delta fiind importanta temei, fae apella intreaga dumneavoastra atentie. Cind rog pc eincva sa-mi spuna ee-i treee prin m1nte in legatura cu. un element determinat al visului, Ii eel' de fapt sa S8 lase in vola asociatiei libere, eu pastrarea ferme. a reprezentarii initiale. -Acest lucru obliga 1a 0 orientare particulara a atentiei, orientare diferita ~i chiar in,compatibilacu aceea care are loc in reflectie. Unii· sub1ecti realizeaza 0
128

;asHeide orientare a atentiei cu u~urin~; alW fae, in leg'atur<"i eu aceasta, dovadn unei neindcminari incredibile. Or, asoc1atia libera pre-zinta un nivel superior chiar 9i atunci dnd abandonez aceasta reprezentare initiaUi ",1nu stabilesc decIt genul 9i speda ideii, invitind bUnaoara subiectul sa se gindeascaliber la un nume propriu sau la un numar. asemenea idee ar trebui sa fie inca 9i mal arbitrara Eliimprevizibila decit aceea utilizata in tehniea noastra. Cu toate acestea putem demonstra ca ea este in fiecare eaz riguros determinata de importante dispozitive interne care, in momentul in care ele actioneaza, ne sint. tot a9a de putin eunoseute ea ~i tendintele perturbatoare dincazul actelor ratate san tendintele provoeatoare de acte accidentale. Eu~i multi altH dupa mine am efectuat numeroase experimente de ~lC:(°st fel in leg{lturl'l.eu nume ~i numere Iuate Ia Intimplare. Ceilaiti TH1U facut dedi sa rcpete aceIea~i e:xperiInente, din care uncle au fost puY)licatc. Procedeul consta in trezirea UnOI'asociatii in lant cn privife la numele rosilt. Acestea nu mai sint in acest cat eu totul libere, ci se raportcaz[l unele 1a altele ca ideile evocate in 1egi'itura eu elementele viRului ~i aceasta pinel cind seepuizeazi'i impulsul de formare a acestor ;ftsociatii. Experimcntul odata incheiat, ne af1ilm in prezenta explicatiei G1Tene dezvaluie motivele ~i importanta liberei evoc8.r1a unui nume ~i nt' face sa intelegem important a pe care aeest nume poate s-o alba peniru subiectul de experienta. Experimentele dau invariabil acelea~i rezultate, se refera la cazuri .extrem de numeroase ~i necesita largi explicatii de detaEu. Asociatiile generate de numerele libel' evocate sint ponte cele mal prohante: ele 5e desfa~oara eu 0 asemenea l'apiditate ~i tind spre un scap ascuns, eu 0 certitudine atit de incomprehensibila, ca sintem Cll adevarat descumpal'liti dnd asistam la succesiunea lor. Nu va vol. cOHmnica dedt un singur exemplu de analiza eu privire la un nume, <€xemplu exceptional de favorabil, deoarece poate fi expus cn put in material ilustrativ. Vorbind intr-o zi de aceasta cl1estiuhe eu unul dintre tinedi mei padenti, amformulat id€ea ca, in ciuda tuturor aparentelor de arbitral', fiecare nume libel' evocat este determ inat indeapl'oape de relatiile cele mal .apropiate, de particularitiiWe subiectului de experienta ~i de situatia iu! 111.0mentana.Cum el se indoia, i-am propus sa facem pe loc un experiment de acest gen. $tiind Cd intretinea numeroase relatii de arice fel cn femei ~i fete, credeam ca invitindu-l sa se gindeasca .liber la un nume de femeie, nu va fi pus in incurcatura dedt de dificultateaalegerii. El conveni. Dar spre surprinderea mea ~i poate mai ales spre mirarea lui, in lac sa ma cople~easea eu 0 avalan!?B.de nume feminine, el ramase mut un timp ~i apoi mi-a spus ca un singur nume ii vine in minte, excluzind oricare a1tul : iUbine. - E uimitor, i-am spus, dar ee se leaga in mintea dumitale de acest nume ? Cite femei din cele pe care Ie cunoa:;.teti poarta numele acesta ? El bine, e1 nu cuno~tea niei 0 femele care sa se numeasea Albini'! 'ii nu gasea in memoria sa nid un fapt care sa se lege I de aeest nume. 5-a1' putea erede ca analiza I'!,,?uase.n realitate, err era uumai terminata ~i, spre a-i explica rezultatu1, nu mai era necesara nid ,0 idee noua. Tinarul meu era fcarte blond ~i, in cursul tratamentului, Ii 'spuneani adesea, in glum a, di este Un albinos; in afara de aceasta, in perioada in care a avut loc experimentul ne ocupam de stabilirea trasi'lturilor feminine care inttau 1n constitutla ~. Ded el insm?i era acea Albine, femeia care 'in clip2 aceea n interesa eel mal multo

o

12;}

It

'i

.,

_-------

=======

La fel, melodii care ne tree prill eap fara motiy aparent, la "maL\?:;:L se releva ca fiind determinate de a anumita suita de idei 8i ca f.kind parte din aceasta suita care are dreptul sa ne preocupe, nh:a ca nol sa ne dam scam a de aeeastaactivitate. !n acest caz este 1.1$01' cledcmonsh'a[ ca evocarea in aparenta involuntara a acestei melodii se raporteazil fie 1a textul lor, fie la ideile de origine. Nu ma refer 1a adevaratii muzicienI, in legatura cu care nu de~in nid 0 experienta $i c2rora continutul muzical al unei melodii Ie poate oferi un motiv suficient pentru evocarea acesteia. Cazurile din prima categorie sint 1nsa eu sigurcmta cele L':11 frecvente. Cunosc un tinar care timp indelungat a fost literalmente ohsedat de melodia, incintatoare de altfel, a ariei lui Paris din "FrumoDsa Elena",;;i aceasta pina in ziua in care analiza i-a dezvaluit,il1 propriul sau interes, lupta carese dadea in sufletul sau intre 0 "Ida" $i 0 "Elena", Daca ideilecare apar spontan, fara nid 0 constringere ~i fara nlci un efort, slit astfel determinate 1?ifac parte dintr-un anumit ansamblu. sintem atunci in drept sa conchidem ca idei care nu au dedt 0 singm:a Iegatura, aceea care se ata$eaza la 0 reprezentare initiala, pot sa nu fie mai putin determinate. Analiza ne arata, intr-adevar, ca pc 11ngB. legatura eu reprezentarea initiala, ele se afla $i sub dependenta anumitor structuri de interes ~i idei pasion ale, complexe a CarOl' interventie 1'amine necunoscut:~, adica inco119tienta, inmomentul in care ea se produceo ldeHe care prezinta acest mod de legatura au constituit obiectul unor cercetari experimentale foarte instructive $i care au indeplinit in istoria psihanalizei un 1'01 considerabil. $coala lui W u n d t a propus experic. mentul deilUmit de asociatie, in cursu1 caruia subiectul supus experiehtei este invitat sa raspunda eft mal rapid cu putinta printr-o reac{:ie oarecare la un cuvint care Ii este' adresat in calitate de excitant. Putern studia In acest fel intervalul de timp care se scurge intre excitatie ';'1 reactie, natura raspunsului dat ca reactie, erorile ce se pot produce ell prilejul repetarii ulterioare a aceluia$i experiment etc. Sub conclucerea Iui BIeuler $i Jung, s,eoala dinZiirich a obtinut explicatia reactiilor ce se produc in cursul experimentului de asociatie, cerind subiectului supus experientei sa-1?i manifeste mal evident reactlile, atunci cind nu era1JL suficient de clare, cuajutorul unar asociatii suplimentare. S-a descoperit cu acest prilej ca aceste reactE putin explicite, biz31'e, erau determinate in madul eel mat riguros de cQmplexele subiect1.l1uisupus experientei 6), Datorita acestea cbnstatari, BI e u 1e r $i J u n g au aruncat prima punte de trecere de la psihalogia experlmentala 1a psihanaliza. AsHel edificati, imiveti 'putea replica: "Recunoa$tem acum C{l ideile evocate libel' slnt determinate $1 nu arbitrare, cumcrezusem noL Reb) Introdus de C. G. J u n g, acest term en '.se deflne.'ite ca 0 configurape stabila de afecte .'ii de idei generate de situatii, evenimente san rela1;ii umane Cll caracter tensional ~i frustrant, exprimata ,printr-un .anumit algoritmcomportamental. Cpmplexele 5e fO;"llLCaZa in copillirie, ,iar persisten1;a lor la \'lrstele uIteriDare este alimentata de incHnatia unol' indivizi de a evita in continual'e situa{iile de tipul acelora care Ie-au generat. Mulie complexe au la baza gI'e.'ieli savlrr;;ite In educatia practicatii In familie sau in ~eoala. Referindu-se 1a complexul de inferioritate descris de A. Adler, Paul Popescu-Neveanu noteaza: "Fiind In ccl,,~ mai numeroase cazuri efectul unor" deficiente educative, aparitia lor poate £i pI'eIntfmpinata prin 'realizareafntre adulti ~i' copii a unoI' rela1;ii atentc, -de solici-· tudine l1i incredere rCclproca etc." (vezi Dictional' de psihologie, Editura Albatro;;. Bucure~ti, 1978, p. l23);(Nota trad.)

]30

cunoa~ten1 ~i deterrnhldTea ideilor cure apdr iil rapo,rt ell c;len1€:ntele vise-lor. Den', 1111 aceasL~~ 112 interescaza. D1.liY1l1el1V03.str(:1~ pl'etiildeti ca ideea care ia na~tere in lcgi.ltura eu Ul1 -ClC111211t al visullli este detern1inata de Or, Iuerul acesta iundalul psihic, 'nccunoscut nouR, al acestuieleJ!ent. 111..1 IiI so pare dClnon.str~1t. I\Toi an} 1}reV8z'ut ca idc:e':1 care iana~tere ell privire 10. Ul1 clcD1cnt al \risul"ui 11.1 se \Ta releva Cd flind determinata de llnnl dintre corn,pIe~rele 2l1torull.l.t visu]uL Dar care este utilitatea acest~2i constatari ? In lac de a ne ajuta sa Intelegem visul, eJ daar ne faciliteaza, ea ;;i experimentul de 2sociatie, cunoa~terea acostaI' C19a-zlse complexe. Iaracestea, ce au de dc-a face cu visu1 ?". Aveti dreptate, insd un beTU va scapel, chim motivul pentru care eu nu am luat e::pc:rimcntul de asoclatie ca pnnet de plecarc al acestei exIJlJlleri. In. ace~:it eXf)erin1ent, in.tr-adevarnol Slllten1 care alegelJl Itl chip arbitral' pe unul dintre lactorE determinanti a1 reactiei : cuvintul care serve9te drept excitant. Reactia apan:: In acest caz ca 0 veriga. inte:crnediara Intle cuvintul-excitant si cOl1mlexele De care acest cuvint Ie declanEieaza la sublectul supus expenentel. In VIS, cuvmtul-exeltant este inlocuit prin ceva Cdye provine din viata psihica a autorului visului, dintr-o sursa care ii este necunoscuta, iar acest "ceva" a1' putea fi el fnsu9i "produsul" unui complex. In consecinta, nu este exagerat sa admitem eEl Eli ideile ulte1'ioare care se leaga de elemente1e unui vis nu sint determinate deeit de complexul acestui e1e;nent $1 pot, prin urmare, sa ne conduca 1a dcscoperirea aeestuia. Permiteti-mi sa va dovedesc, eu ajutorul altui exernplu, ca lucrudIe se r::etrec Intr:ad~."ar 39a cum antidpa~:l. 110i ,s~ se peb~~aca in eaz,:l care one Intereseaza. {Jltareade nurne proprll II11plica operatil care constltuie 0 excelentii ilustrare a acelora care au lac in analiza unui vis, dar eu rezerva ea in cazul uitarii toate operatiile se reunesc in una $i aceea$i persoana, r-:~ :cind in.. i';lterpretarea unui vis ele 52 Impa~t in~re do~a persoane. Clnd am mt,n: pe rnOillent un nume, nu am mm putm eertrtudinea c5. 11 ~tiu~ certitudine I)e carr; n-:-o puteJ.TI doblndi pentru autorlll unui "lis d2clt }Y~ 0 cale indirer~ta, indicatfi de ex:perin1e:ntul lui Bern'" • -'f. '._ ~ ~ .~.
A' .' -'.: -.

~~~l1~f~~~r~m~fe;~i~lY~:~a;'~i~~~~~i: ~~~~~~~;:~~~i n~st~n[f~~~~ib;i~1;;i0l9d~~~~ c deasca 1Tlutilitatea den1ersului. Pot totu~i de fiecare data sa .e"'"\1oc,· in schimbu1 numelui om is unu1 sau mai multe nume inlocuitoare. Cind unul ~ll1lr~ :ces e nume mlOcuhoa~e !r::ll apare SpO~L[:n In. l11~nce, ~na og:a sltuatlel mcle eu aceca care eX1sta m cazul anallzcl unm VIS devme eV1denEl. Nici eleTncDtul visului nu este ceva autentic: e1 vine sa inlocuiasca ceva necunoscut mie, ceva ce trebuje sa-mi fie revel at de analiza visuluL Singura deosebire care exista intre cele doua situatii const§' in aeeea ea in cHzul uiUtrii unui nume recunosc imediat ;;i fara ezitare ca cutare nume evocat nu este dedt un in1ocuitor, pc dnd inceea ee prive$te elementul ,.risului nu dobYndim aceasta convingere dedt in u1'ma unoI' lungi si anevoloase eercetarL Dar si 'in eazurile de uitari de nume, 1a fel, dispu~em de un mijloc de a ajunge de 1a numele inlocuitor la eel veritabil, uitat Ei1sculundat in incon'?tient. Atunci dnd, concentrindu-ne atentia asupra numelar Inlocuitoare, apar alte idel legate de ele, 1ntotdeauna ajungem, dupa ocoluri mai lungi san mai scurte, pina la numele uitat ~i eonstatam eEl aUt numele inlocuitoare aparute spontan; dt $i acelea p1'ovocate de n01 se leaga strins de numele uitat ~i sint determinate de acesta.
131 l'
L

t

"'j-

.

,

•.

t

'

+

l'

lata, de altfel, 0 analiza de Rcest fel: constat 'intr-o zi ca am uUat numele acelei mici tad de pe Riviera, unde Monte-Carlo este orafilul eel mai cunoscut. E agasant, dar Rfilastau lucrurile. Trec in revista tot ceea ce o;;tiudespre aceasta tara, ma gindesc la printul Albert, din casa Matignon-Grimaldi, la casatoriile sale, la pasiunea sa pentru explorarea fundului marHor, la inca aIte multe lucruri legate de aceasta tara, dar in zadctr. Renlmt deci la diutarile mele si las sa tisneasdi nume de substitutie pentru numele uitat. Aceste nun~e se succ~ci rapid: mai intii J\lonte-Carlo, apoi Piemont, Albania, Montevideo, Calico. In aceasta serie, cuvintul Albania se impune eel dintii atentiei mele, dar el este de indata inlocuit eu Muntenegru, din cauza contrastului 'intre alb-~i negru. Observ atunci ca patru dintre aceste cuvinte de substitutie contin silaba mon; regasesc numaidecit cuvintul uitat filistrig : Monaco! Numele de substitutie au fost deci realmente derivate din numele uitat, primele patru reproducind silaba sa initiala, iar ultimul suita de silabe 9i intreaga silah'! terminala.7) Am putut sa deseopiir 'in acela9i timp motivul care ma facuse sa uit pentru moment numele principatului Monaco: actiunea inhibitoare fusese exercitata de cuvintul Miimchen, care nu este dedt versiunea germana a lui lHonaco. Exemplul pe care I-am citat este desigur frumos, dar pre a simplu. In aIte cazuri, ca sa facem mai aparenta am~logia eu eeca ce se intlmpla 'in interpretarea viselor, s'intem obligati sa grupam In jurul primelor nume de substitutie 0 serie mai lunga de aIte nume. Am facut 9i experimente de acest gen. Un strain ma invita intr-o zi sa beau cu el vin italian. Ajun9i la local, el este incapabil sa-9i aminteasca numele vinului pe care intentiona sa mi-l ofere , deoarece pastrase 'in legatura eu el cea mai buna impresie. In urma unei lungi serii de nume de substitutie aparute 'in locul numelui uitat, am crezut sa pot conchide ca uitarea era efectul unei inhibitii exereitate de amintirea unei anumite Hedwiga. Am 'imparta:;;it aceastil deseoperire tovadi:;;ului meu, care, nu numai ea a confirm at ea bause pentru prima data aeel vin 'in campania unei femei numite Hedwiga, dar, gratie acestei descoperiri, a reu:;;it s.i regaseasdi numele vinului eu pricina. In perioada despre care va vorbesc el era casatorit 9i fericit in easnicia sa, iar relatiile sale eu Hedwiga datau dintr-o epoca anterioara, de care nU-9i amintea bucuros. Ceea ee este posibil c'ind este vorba de 0 uitare de nume, trebuie sa fie :;;iin eazul interpretarii unui vis: trebuie in special Sft faeem accesibile elementele ascunse :;;iignorate, cu ajutorul asociatiilor care se refera 1a substituti@ luata ca punet de pleeare. Potrivit exemplului eu privire 1a uitarea unui nume, trebuie sa admitem ca asociatiile legate de elementul unui vis s'int determinate aUt de aeest element, c'it 9i de fund aIul sau incono;;tient. Dadi ipoteza ·noastra este exada, tehnica noastra i~i va gasi in aceasta 0 anumitJi justificare.
*

7) In t(~xtul original, cunoscuta provincie iugoslav,~ apare sub forma italienizantil Montenegro, incluzind d.eci silaba eu efect euristic "mon". (::'Jota tr".d.)

132

VII CONTINUTUL MANIFEST $1 IDEILE ALE VISULUI LATENTE

Studiul nostru privind actele ratate ne va fi util si in continuare Gratie eforturilor pe care Ie-am gcut in elaborarea a~estui studiu i~ cont'extul ipotezelor pe care Ie cunoa~teti, am obtinut doua rezult~te: o. conceptie asupra elementului visului ;;i 0 tehnica de interpretare a viselor. 1n ceea ce prive~te elementul visu1ui, ~tim ca acesta este lips it de autenticitate, ca nu serve;;te dedt de substitut a ceva ignorat de autorul visului (a~a cum se intimpla cu tendinte1e actelor noastre ratate), a ceva ce este prezent la eel care viseaza, dar care Ii ramine inaccesibil. Speram sa putem extinde aceasta conceptie la vis in totalitatea sa, adka privit ea un ansamblu de clemente. Tehnica noastra cbnsta in aceea ea, 1asind cimp libel' asociatiei, inlesnim aparitia altor structuri substitutive pentru aeeste elemente ;;i ne servim de aceste structuri ca sa scoatem la suprafata continutul incon~tient al visului. Va propun3cum sa operam 0 modificare a terminologiei noastre, cu singurul scop de a da clemersurilor noastre ceva mai multa libertate. In loc de a spune: ascuns, inaccesibil, neautentic, de aeum inairite yom folosi, in seopuI preciziunii descrierii: inaccesibil con;;tiintei eelui ee viseaza sauinconstient. ea si in cazul unui cuvint uitat sau al tendintei perturbatoare car~ provoaca' un act ratat, nu este yorba dedt de lucn~ri momentan incon$tiente. 5e intelege de la sine ca inse~i elementele visului ~i reprezcntarile substitutive obtinute prin asociatie vor fi, prin contrast eu acest incan;;tient 111ome'11tan, numite con$tiente. Aeeasta terminologie TIU mai implica nici a constructie teoretica. Utilizarea termenului incon$tient, in sensul unci descried exacte ~i u;;or de inteles, este fara de cusur. Daca extindem optic a noastra de la elementul separat la visul ca totalitate, gasim ca acesta din urma constituie 0 substitutie deformata a unui eveniment incon~tient :;;iea interpretarea viselor are drept sarcina sa descopcre respectivul element incon;;tient. Din aceasta canstatare deeurg t1'ei principii carora trebuie sa ne conformam in activitatea noastra de interpretare : 1) A ~ti ceea ce pare sa spuna eutare vis nu prezinfa pentru noi nici un inte1'es. Inteligibil sau absurd, limpede sau eet,os, putin intereseaza, deoareee el nu reprezinta in nici un fel in{:on~tientul pc care 11 cautam {vom vedea, mai tirziu, ca aceasta regula comporta 0 limitare) ; 2) munea noastra trebuie sa 5e margineasca la declan:;;areareprezentarilar substitutive legate de fie care element, fara a reflecta asupra lor, fara a cauta sa ~tim daea ele cantin eeva valabil, f<'iraa ne preocupa sa ~tim daca ;;i in ce masura aeestea ne indeparteaza de elementul visului ; 3) vom a9tepta pina cInd incan9tientul ascuns, cautat, S8 va deeanta de la sine, cum s-a intlmplat in eazul euvlntuluiMonCico din experimentul descris mai sus. Intelegem aeum elt de putin hltereseaza sa ~tim in ce masura, mare sau mica, ell ce grad de fidelitate sau de incertitudine ne amintim un
133

,,,;]-

vis. Aceasta pentru ca v1su1 de care ne amintim nu constituie ceeo. C'e 1a drcpt "\lorbind cfruu:'1m, el n.efiind decit l1l1 substitut defornlat care, cu. DjutorLll altar structuri. substitutive fie care Ie facern ,S[l trebuie SEi ne perlrdta sa 112 apropieIn de irtsa~i esenta de a tran::;foTl-:-l'-:'. ~j_ncon~tie11tul visul1.1i in con~:.tient. ])-J.CR nrnintjrert no?stn~t ;) fost c1eci infidela, este pe1it.r"U ca eel a i::l:1pr.i~~1atacestui substitLit G 110UJ. d2£orn1dre care, la rlndu-.i~ poate S[l Tll.1fie nernGtivata. }\cti~vitatea de interpretar2 poate fi facut.1 tot atlt de bil1e aStlpra proprecurD. GSLlpra aeelora priiloI'v'ise" tan1 cl1iar. nlai propriile vise, IJTOCC~;Ll1 de interpretare este D1ai den1bnstrc~ti"'"vT.De indata ce :.!cest ltlCTU, 005e1'Van1 ca rie lo'.:inl. de obstacole. i\p:J.l' dar TltI le 1'::lSdT11 pe tOato SEt se en U11~1 ciln afirme. Le supunem lZl probe ~i la a selec'~ie. In aceste idei SpllIlCf:l: r~,u, ea. rru se acoTda ell \1~.SUJ;-Vl 011 , ru 1 se \Te9te; 111 leg~it:ur2 ell alta: ea c prea absllrdEi; in leg2~tu.ra en 0 a treia: aceasta c prea inslgnLfia11ta. Plltem observa clatoritrl acestor

obiectii, ideile slnt inabusite si eliminate inainte de a fiavut tin1Pul sa devln'a dare. In acest Eel: pe ·de 0 parte ne ata:;;am prea rnult d~ ;'epr~zentarea initiala, de elemeniul visului, iar pe de alta parte tulburam prin selectie rezultatul asociatiei, printr-o atitudine preconceputii ell privire 10.alegere. CInd, In lac de a ne interp1'eta noi 1n91ncv1s1.11,la.sam aceagta pe sean1a altllia, un rnobil i11terviri€ 131 i~rvoarea &C2StE'j a.I\?geri ilicite. Spunenr uneori : 11l1, aceastiS. idee este pi-ca. dezagreu1)jlfi., lTU vreau sau nu pot s-·o imp[trtagesc. Evident, aceste obiectU all1eni11tii reu~it:J noast.re. rI'rebuie sEr luan1 1113Sl1ri de apa.rare 1111potL'iva lor: clnd est,2 "'\/orba de prolJria persoana, 0 putem face luind hota.rirea fenna de a nu Ie ceda; in eazul interpretarii visului de ditre 0 aWl pe1'soanii, impunind clc,?steia, ea regula inviolabila, sa nu omita comunicarea niei unei idei, chlar ~i atuncl dnd ar gasi ideea respectiva ca mnd prea lipsita de irnportan~a, proa 2bsu1'cla, fara legatura eu visul sau pcnibil de cor:.1Llnicat. persoana careia v-ren1 s,9.-i int(~rpreta.n1 visul va f:?'lgacl-ui sa respectC' acea.st~l regula, dar nu 'va trebui sa 11enecajim 111 privint·~1 rnodul'Lll necoresI)UnzatoT In care i~i tine fagaduiala. Unii i~l VOl' spune atunci ca, in c!uda bluror asigw'arl101~ (-l~lt~or~tare" l:U arn .. ~on.\r!.rtEfe ~tC~E::?~:st21 ~ .?c. leg~:in:1itatea asoClatlei l1bere '$1VOl' saeat! ea treomc mceput prm a~·l cl'$tJga am punct de vedere teoret1c adcziunea dindu-i sa citeasca cart1 sau trimitind·-o s[t a'Oiste la conferinte capabile sa fedi din ea un partizan a1 conceptiilor 1102stre privh1d Clsociaticl libera.Faclnd acest l"LICrU~n:n1 de o e1'oa1'e :;;i, ca sa ne abtinem, va Ii deajuns sa ne gin dim Cd de~i nol 'OIntem siguri de o1'oo1'ia noa;;:tr~, conccDtie, nu v:::dern m::;j putin arJ(Lc'irld in noi, i~potriv<; anumitor idei, aeele~9i obiectii critice, ca~'e nu 'Oint Indepartate dedt ulterior, ca sa zicem a~a, in a doua instanta. In 10c de a 11e supa.l'a pentru lipsa de doeilitatc. a autorului visului, am putea sa utilizam aceste date de cxperienta spre a trage noi InvatI,minte, cu atit mai importantc eu dt eram mai putin pregatiti. pentru cleo !ntelcgem cii munca de interpreta1'e S2 face impotriva unci anurnite rezistente care se opunc la aceasta :;;i care i:;;i gase9te expresia in obiectiile cdUce de care vorbim. Aceasta rezlstenta est2 independenta de convingerea teoretica a autorului visului. Ba ehiar invatam ceva In plus. Constatam ca accste oiJiectii critlce nu sint niciodatii iustlficate. Dlrrmotriv<'i, ideile a carol' refular~ se incearci'i, se reveleaza "a fi totdeciliwL· $i exceptie cele mai importante ~i mai categorice pentru descoperil'ea in131

ron$tientului. 0 obiectie de acestgen COllstituie, ca sa zicem w?a, marca distinctiva a ideH pe care 0 Insote9te. AceasLl rezistenta este ceva cu totul nOLl,un fenomen pe care I-am descoperit datorita ipotezelor noastre, dar care nu erau nicidecum implicate in acestea. Acest nou factor introduce in calculele noastre un element de surpriza neplacuta. Bunuim de pe acum ca e1 nu este facnt sa ne faciliteze ll)Unca, ei esie de natura sa na1'alizeze toate efortnrile noast1'e in vederea solution;lrii pI:oblemei vis~:tlui.Sa ai de-a face cu un 1ucru. atit de putin imp'ortani' eel v1sul ~i sa te izbe~ti de dificult::'J.tiaUt de mad! Dar, pc de aWl aceste dificultati slnt poate de natura sa ne stimuleze si sa ne fad'!. Intrevedem en inu~ca nOB-stramedta eforturile De care nile cere. Ne lovim totdei:.1unade rezistenta clnd vrem sa patrun'dem de la substitutul prin care se manifest;'i elementul visului pina la incon~tientul sau ascuns. Sintem deci indreptatiti sa gindim ca indaratul substitutului se ascunde ceva important. Care este, a9ada1', utilitatea acestor dificultati, daca ele trebuie sa contribuie 1a ment}nerea tainei acestui cev<:\ascuns? Cind un copUnn vrea sa desehidi'i pnmnul ea sa ne arate ce ascunde in mina sa, 1:?s1.c tocmai pentru ca el ascunde ceva cenuar trebui sa ne ascunda. Chiar In momentul in care introducem in expunerea noastra concepdinamiea a unei l'ezistente, trebuie sa Va avertizam asupra faptului ca ,",stc yorba aid de un factor va1'iabil din punet de vedere cantitativ. Rezlslenta poate fi mare sau mica9i trebuie sa ne a9t",pUimsa vedem aceste diJerente manifestlndu-se in cursul muncH noastre. Poate ca putem dta9d acestui iapt un aU fapt de experienta desprins de asemehea in cursul activitatii noast1'e de interpretare a vlselor. AsHel, in anumite cazuri 0 si:ngura idee sau un foa1'te mic numar de idei ajung ca sa ne condudi de la elementul visului la substratul sau incon~tient, pe clnd inalte cazuri avem nevaia, spre a ajunge la acest l'ezultat, sa solicitam lungi lanturi de asociatii 'Ii sa invingem numeroase obiectii critice. Ne vbm spune, ~i probabil en indreptatire, ca aceste diferente tin de intensitatea variabml a rezistentei. Cind rezistentaeste 111aimica, distanta care separa sukstitutul d6; substratul incon9tient este mai redusa;o rezistenta mai· p"LEernicase insote~te insi'! de deformal'i considerabile ale incon:;;tientului, mea ce nupoate decit sa amplifice distanta care separa substi.tutul de substratul incon9tient. Paate ca este timpul sa verifici'im tehnica noastra de interpretare a vi",:nui, sprea vedea daca a9teptarile noastre se justifica. Da, insa ce. vis sa. alegem pentru aceasta? Nici nu hanuiti cit de greu imi vihe sa iae a accasta alegere ~i, pe c1easupra, Sa va fae sa intelegeti in ce consUl.. ceste aificultati. Fara indoiala ca trebuie sa existe vise care, 1n ansamblul lor, nu au suferit o deform are accentuata si cel mai bun lucru a1' fi sa incepem eu ele. Dal' caresint visele c~l mai putindeformate? Sa fie ac€stea visele rezonabile,- clare, din care v-am 9i cHat doua exemple? Ne-am inse1a foa1'te mulL Analiza ne dovedeste ca aceste vise au suferit () deform~re nemaipomenit de mare. Daca,' totu91, I'enuntind la ariee conditie particulara, a:;; alege primul vis care 1mi apare in minte pro~ babE ea ati £i deceptionati. Este posibil sa notam sau sa observam, in legiHu1'a CL~ fieca1'e eieme~t al unui vis, un asemenea cuantum de idei In6t munca noastra sa ia 0 amp10are imposibil de cuprins. Daca trans~ crjen1 visul $i inregistram toate ideile care lau na~tere in legatura cu el, accstea slnt suseeptibile sa depageaSca eu u~urinta de dteva ori lungimea vlsului propriu-zis. Pare deci absolut indicat .<;3 c8.uti1mpentru analiza
135

clteva vise scurte, .din care fiecare sa poata eel putin sa ne spuna sau:. sa ne confirme ceV3. A:;;a yom :;;i proceda, in afara de cazul In Cai-2: experienta ne va arata unde putemgasi visele mai putin deformate. Ni se mai ofera ~i un aIt mijloe, care sa ne inlesneasca munea. loc Sa tintim la interprctarea de vise: in intregul lor, ne yom limita sj examinam doar clemente izolate ale viselor, spre a vedea pe baza unorexemple astfel alese cum i;;i gasesc ele explicatia prin aplicarea tehnki: noastre. a) 0 doamna poveste:;;te ca, fUnd copil, a visat adesea pe bunul Dumnezeu purtind pe cap 0 boneta de hirtie, ascutita. Cum S{i intelegem ace1'; vis, fara ajutorul autoarei ? Nu pare el complet absurd? El devine in.')5 mai putin. absurd dnd 0 auzim pe doamna povestindu-ne di., pe dnd era copil, i se punea adesea 0 boneta de acest fel, pentru ca stindi:L masa ea aveo. obiceiul sa traga cu ochiul pe furi~ 10. farfuriile fratiloc :,?isurorilor ei, spre a se asiguro. ca nu erau serviti mai bine dedt e:L Boneta era deci destinata sa-I slujeasca, ca sa zicem a~o., drept ocheL4d de caI. lata 0 informatie pur istoric8., furnizata fara nici 0 dificultat;~. Interp:reto.reo. acestui element ~i, co. urmare, a visului in intregime, l't'Uge~te fara dificultate, dato:rita unei noi dezvaluiri a autoarei visulu L "Cum eu am auzit spunindu-se ca bunul Dumnezeuvede :;;i ~tie visul meu nu poate sa insemne dedt un· lllcru, anume ca, precum bunut Dumnezeu, eu vad ~i 9tiu totul, chiar ~i atunci cind cineva incearca si ma impiedice". Dar poate ca acest exemplu este prea simplu. b) 0 pacientasceptica viseaza un vis cam lung, in cursul caruia anumite persoane Ii vorbesc, in termeni extrem de elogio;;i, despre carted. mea asupra "Cuvintului de duh"l). Este mentionat apoi un "canaL", poa{-,,:' o aWL carte 1Jnde se vorbe$te de un canaL sau avtnd vreo legatun'i oarecare cu un canaL. ea nu mai stie ... este ceVa cu totuL tulbure. Veti fi poate inc1inati sa c'redeti ca elementul "canal" fiind atH nedeterminat, va scapa oricarei interpretari. Aveti dreptate in ceea ce prive9te dificultatea presupt.lsa,dar aceasta nu provine din lipsa de claritate a elementului: dimpotriva, lips a de claritate a elementului ~i dificultatea interpretarii sale provin din una ~i aceea~i cauza. In mintea autoarei visului nu incolte9te nici 0 idee in legatura cu canalul; in C€;~~ ce ma prive~te, fire~te ca nici eu nu pot spune nimic in <lceasta privintciL Ccva mai tirziu, adidi a doua zi, ei Ii <lpare 0 idee .care poate ca era in Jegatura eu acest element al visului sau. Este yorba defapt de un calalnbur pe care 11 auzise. Pe un vapor care facea cursa Douvres-Cal;xi:,;v un scrUtor cunoscut 5e intretine cu un englez care, in cursul conversa-. tiei, citeaza fraza : "Du subUmeau ridicule il n'y a qu'un pas" 2). Bcriitorulraspunde : "Da, Pas de Calais", voind sa spuna prin aceasta ca e[ gase~te Franta sublima ~i Anglia ridicola. Dar Pas de Calais este un: canal, canalul Minecii. Ma veti intreba dadi sesizez vreo legiHura 1nt1'e aceasta idee ~i vis. Sigur da, intrucit idee a respectiva cUirealmente solutia pentru acest enigmatic element al visului. Dadi va indbiti ca, aceasta expresie de spirit a exist at inaintede vis, ca substrat incon~tient a1 elementu1ui "canal", puteti admite CEl a fost nascocit dupa aceea, pen..,.

d

1) Titlul origin.al: Der "Vitz und seine Beziehung zum UnbCWlIssten (CuvinVc;l. de duh :;;i raporturile sale cu inColl~tientul), prima edilie apiirut&i Yn editura FranK Deuticke, Leipzig & Wien, 1905 (Nota trad.) 2) In limba fral1cez[, in textul original ("De ]a sl!blim Iii'. riclicol lll! este dedt

un pas") (Nota trad.)

tru nevoile cauzei? Aceasta idee dovede~te in special seepticismuJ auto.}rei visului,care la ea se disimuleaza indaratul unei uimiri involuntare, de unde 0 r!;zistenta care explica atH lentoarea eu care a aparut ideea, cit ~i caracterul nedeterminat al elementului visului. Luati in considerare aid raporturile care exista in ire elementul visului ~i substratul sau incon~tient : primul estc ca 0 miea fractiune din eel de-al doilea, ea 0 aluzie 1a acesta din urma; tocmai prin izolarea sa de substratul incon'itient elementul visului a devenit complet de neinteles. c) Un pacient are un vis destul de lung: mai multi membri ai famiIiei sale stau in jurul. unei mese de 0 forma neobi$nuitii etc. In legatura eu masa,el i~i aminte~te a fi vazut 0 mobila cu totul asemanatoare, en prilejul unei vizite pe care a facut-o 1ntr-o familie. Apoi ideile saLe irump : in acea familie, raporturi~e dintre tata ~i fiu nu erau prea cordiale; el :;d adauga imediat ca raporturi analoage exista intretatal sau si sine. Deci .masa a fost evocata in vis pentru a reprezenta aceastfl situatie paralela. Aceasta persoana era familiarizata demult cu exigente1e interpretiirH viselor. Altcineva ar fi gasit ca este de mirare ca dintr-un detaliu am de marunt ca forma unei mese sa fad un obiect de investigatie. lntr-adevar, pentru noi nu exista nici un element in vis care sa fie accidental sau indiferent ~itocmai de 1a elucidarea unoI' detalii aUt de neinsemnate 'ii de nemotivate a;;.teptam noi lamuririle care ne intereseaza. Ceea ce va mai mira, poate, este ca procesul care a avut loc in visul de care ne ocupam a exprim at ideea : Za noi lllcrurile se- petrec ca $i in ace a familie, prin alegerea mesei. Vet,i avea insa ~i explicat,ia' acestei particularitati daca va voi spune ca familia respectivii se numea Tischler ;\). Notati totw.;i, cit de indiscret e;;ti constrins sa fii uneori, atunci cind vrei sa imparta;;e~ti anumite interpretari ale viselor. Trebuie sa vcdeti aid una din dificultat,ile de care, a;;a cum v-am spus, se love'ite selectarea exemplelor. Mi":'ar fi fost u~or sa inlocuiesc acest exemplu cu un a1tn1, dar probabil ca nu a:;;fi evitat indiscret,ia pe care ocomit in legatura ell acest vis decit cu pretul altei indiscretii, referitoare la alt vis. Mi se pare indicat sa introduc aid doi termeni, de care ne":'amfi putut servi demu1t. Vom numi continutlll manifest al visuZui ceea ce reprezinta visul eel naratiune, 'ii idei Zatente ale visuZui ceea ce este ascuns ;;i 1a care vrem sa ajungem prin analiza ideilor care apar in legatura visele. Sa examinam deci raporturile, a:;;acum se prezintae1e incazurile ci1ate, intre cont,inutul manifest :;;i ideile latente ale viselor. De aUfel aceste raporturi pot .fi foarte variate. In exemp1ele a 'ii b eontinutul manifest face parte, dar intr-o foarte mica masura, din ideile latente. o parte a marelui ansamblu psihic alcatuit din ideile incon~tiente ale visu1ui a patruns in visu1 manifest, fie in calitate de fragment a1 acestulH. fie, in alte cazuri, ca 0 aluzie, ca expresie simbolica, ea 0 abreviere in stil te1egrafic. Munca de interpret are are drept sarcina sa intregea::~ca acest fragment sau aceasta aluzie, fapt care ne-a reu'iit in mod deosebit in cazul b. Substituirea printr-un fragment sau printr-o aluzie constituie deei una din formele activitatii onirice. In afara de aeeasta, in exemplul c se poate recunoa~te circumstanta pe care 0 yom vedea reie~ind eu mal mult;'i claritate In exemple1e urmiHoare.

Nume cleriva.t de lOtC'uvi'ntul Tisch

mac;u (Nota trad.).

cl) Cineva viseaza ca trage In spatele patuhd pe 0 cloamna cunoscutii idee care Ii trece nrirlTrdnte ofer'~l serlSlll ace_r~tLli eJernent ani.;... ric : e1 i:;d manifesta prefe;-infa, fata de aceastCi doamna 4) •. e) Un altul viseaza c11fratele sau este inchEs Intr-o lada. 0 prima idee fnlocuie;;te radii cu dulap (SCHRANK), iar ideea urmatoare da numaidccit inte:rpretarca 'visului: fratele Sall S2 'restr-Znge (SCH_RJ4JVKT sic77.-

ii

IGJIV}

;)

1'~Jlmlcn1al flresc ~l se 1:)21'2 ca aceasta nu neceslta nlCl 0 lnternretar2, ca al" fi vorba dear de a sti 1a ce remLillscent:'l. C~2 reJer~i "0;1 ce rnotiv sta la baza evocarii a~est2i reminisccnte. 'Eroare !~82 dO"'led.c;;te 'cd accst '.lis are totc-~titalleVoi(~ de interpreiare ca ~i corlfuz ~i illceto~at. l'~U ascensillnile peC8I'e le·~ar fi facut Ii -\rin. In rrLinte autorului visului, ci el se gindeo;te doar la unul dintre prietenii sC\L editor al Llnei reviste care se ocupa de relatiile-11oastre ell regiLlnile cele lTlai indepartate ale globului. Ideea latenta' a visului consta deci in acest caz 111 identificarea au.toru.lui visulu.i ell "acela care privest-e soatiul InCOI1jurator" (Rundschauer)(J) .. , ., Gasim aici 0 modalitate noua de relatii intre. continutul manifest ::;i kkca latenta a vlsului. Primul este nu Gtlt 0 deform are cit 0 reprezenbte a celei de a 'deua, imaginea sa plastica o;i concreta avlndu-o;i sorginteu in lumea expreslei verbale. L3~ drent vorbind, si de data aceasta se ajl..mge In 0 def;rmare, pentru ca ahm~i cind pranuni;dm un cuvint noi arn IJierdtlt de ITlult alni:rltirea inl.Cl.ginii concrete care I-a generat, in a;:;a incH nu-I mai recunoa~tem dnd e1 este inlocuit deaceasta imagine, Dadi veti tine seama de faptul ca visul manifest se compLIne in princidin imagini vizuaIe, mai rar din idei 91 din cuvinte, veti intelege irndeosebitil pe care trebuie 3-0 acordam acestei madrrlitati de rein Ceca ce prive;;te mecanismul de forma1'e a viselor. Vedeti, de aSf'Tnenea, eEl prin aeeasta devine posibila ere area in visul manifest, o irttreaga .serie de gl11d1Jri abstracte, a l.lDO'i' in}dgini de substid C2re folosesc intentiei de tainuire a acestora. Ace:Jsta este tchnica r.:J. ·r\: 1_, ,Q - ",; YY1C· "'''1<",rr~::1 !--:se n -10 c. Cv~QUt.-'"'e l~ d·--' 10 ..... el:,?,,<cl l!hc'blnuor •• " •....•. . Da" 1 c1n U-5\,'"'v V1y"n ct v,,-Z","g~lva ""?"';"c, j cv acca'3ta aparenta de Joe spIrltual pc care 0 gasim 1a reprezentarlJE de aU2';t gen? Aceasta este 0 alta problema, de care nu avem a ne ocupa
e.2'.traord'lnal'u.
c

. I) vlr:eVtl ,-,V1~e~az~ 11.rC(~eu~ eEl p

.' n'

..

v

v

v

1itU-n:c,

1

I

7"

ce ~lLi1.,Ce

v G.escoIJc'tao

~)C~nol~a·~na

de relat1e intre elementul Voi treee sub tacere a a patm madalitate Jcitcn,t ~:;ielementul manifest. Va voi vorbi de aceasta atunci cind ni S2 VD dczvi.'ilui de la sine in te]mica. Data fiind aceastA amisiune, enumeI'2rea mea nu va fi campI eta ; dar este sufie-ientil pentru denl0nstratia noastra. Aveti acum curajul sa abordati interpretarea unui vis campIct? Sa incercam, spre a vedea daca s1nte111 bine pregatiti pentru 0 asHel de sarcina. Se intelege de la sine ci'i vi suI pe care il voi aIege, fa.ra' a n dintre cele mai obscure, va prezenta toate atributele, cit mai pronunt:Jt pos;bile, proprii unui vis.
~) Joe de cuvinte: herVOTziehen = a tiri, 1/orzug ==: preferinta.Radacina zug e:,;('c!erlvata din verbul ziehen. (Nota trad.) Steh einschranken = a se Inchide Intr-un dulap. (Nota trad~) f-~) I-landschau In 1. gerlnnn8:, ceca ce Insealnna totodata privire circnZa.riL (Neea trad.)

A"iada:r, o· doarnnii ine~ltinar~{, d,s,ii,torita de mal multi ani, are visul : se afUt cusotul ei la teatrn $i 0 parte a stalurilor este contplet SofId ii povestq!te co. Eliza L. 9i logodniwL ei aT fi vrut .o/1vina .~i teatn.l, dar nu gasiseri1 dedt Iocuri proaste (3 Iocuri costEnrj. Iflorin
[[ltiel,

de creituri), pe care ntt Ie puteau cine $tie ce nenorocire.

accepta. Ea ginde:;;te ci'i n-Q fost,

Prirnul lutru p8 care ni-l impartii:;;e:;;teautoarea visului ne aratA ca 'pretextul acestui vis se afla deja in continutu1 manifest. So~ul ei pur i-a povestlt ca Eliza L., 0 prietena de aceea:;;i virsta eu ea, S8 . 'lisul constituiedeci 0 reactie Ia aceasUi veste. $Um deja di nm1te cazuri este wlor sa gasi];} prete~dul visuluiil1 evenim.entele zliei care I-a preeedat s1 di autorii viseIo!' indica cu usurintaaceastA fiInformatii de ac~lasi ~ . , 2"en ne sint furnizate de a~ltoatea v.-jsului aite elemente ale continutului illcmifest. De unde provine mmtul privind absenta spectatorilor intr-o parte a stalurilor ? Este oaluzie la ~n e:reniment real l?e~recut ell ° s~ptamina m~i inair:te. Pr~pll~insa aSlste la 0 anU'T!lta reDrezentatle. ea cumparase bllete dmmnte, CLA .un avans in zile atit de exagerat inc'it s-a vazut obligata sa plateasca o taxa de. v!nz.?re~antici~at.a. C,ind a sasH impre:,tna eu sot;.ulei.la. teatru, observat msa ea se grabIse aegeaba, pentrucao parte a st(!Jurzlor era cproape goala. AI' £i fast timp. sa n curnparat biletele chiar in p:rt'zentatiei. De altfe! sotul ei n~a pierdut ocazia de a glumi' pc tema acestei grabe. Dar de Unde provine detaliuIeuprivire la ,suma de 1 flo:;;i 50 de ereitari ? l:;;i are originea intr-un ansamblu eu totul diferit, caTe nu are nimie eomun cu preeedentul, constituind ~i e1 0 aluzle 10.0 datind din ziua care a precedat visul. Cumnata sa primind de la ei drept cado'll suma de 150 de £lorini, n-a gasH nimic mai bun de f<'Jcut(ce prostie !) decitsa alerge la bijuti.er :;;isa dea banH pe giuvaeric:lt'.;:;;! C21'C este originea det3liului privitor la cifra 3 (3 locuri)? In eu aceasta autoarea visul1.1in1.1ne poate spune nimic, in afar;.! faptul Ci'l, sprE' a-I exp}iea, recurge 1a informatia ca logodnica, Eliza L., Inal tirdira eu 3 Illni decite3.1 care este 111.aritEita deja de zece Hl1l. cum se explica absurditatea de a lna trei bilete pentru dquil per-. ? Alltnarea visului n1.1 ne,-o spune '71rcfuza, de altfcl, arice alt cfort de mcmorie, orice aIta lamurire. Putinul pe care ni I-a spus ne este insa suficient ea sa descoperim 12tcnte ale visului e1. Ceea ce trebuie sa atragcl atentia, este faptuI Ci' in comunicarile fa cute in legatura cuvisu1, ne-a dat in mai multe rindetalii care stabilesco eonexiune intre diferitele parti ale visuluL detalii sint toate de ordin temporal. Ea se gindise la bilete prea dCuieme, Ie eumparase eu muU timp inainte de spectaeol, IncH 1US2S2 obligata sa Ie p1i'iteasea mai scump; eumnata sa de asemenea se grabise sD. dea banii la bijutie1', ca sa cumpe1'e giuvaericale, ea;d cum i-a1' fi fost tc;ma ci'ipierdo ocazia. Delednotiunilor aUt de accentuate "prea devreme;" "Cl mult timp inainte'" leadaugam faptul care a servit de pretext visuluL ca :;;iin.forrn.atia ea prietenia, doar eu 3 Iuni mai putin vz.rstnicZi dedt €c;, este ~ogodit2~ un barba,t d~ ispra\=~, '7i c,:itica ~epr0t.Jatoare la~adresa cu cU'l1natel s21e ea era 0 proshe sa se graoeasca astfol, obtmem urmc:;toarea sLuctura de idei latente ale visu1ui, din care continutul manifest nu estc dedt un grosolan substltut derormat " "A fost 0 prostie din p2rte-mi sa ma grabese aUt la rnarlti:;;. Vad din eXemplul Elizei ca n-:1,;> pie:rdut nimic daca c!,?Ii a:;;teptat" (Graba e.sie Ii
<.\

reprezentata deatitudinea sa eu prilejul cumpararii bileteIo1' ,?i de aceed a cumnatei sale 13 cumpararea giuvaericaIeIo1'. Cas2.t6ria i~i are substitutul ei in faptul de a se fi dus eu sotul ei la teat1'u.) Aeeasta a1' fi ideeci' p1'incipala ; am putea continua, dar cu mai putina eertitudine, pentru d, an8liza nu s-a1' mal putea sprijini pe indicatiile autoa1'ei visului : "Pentru aceia~;;ibani ao;;fi putut gasi unul de 100 de ori mai bun" (150 de florini a1catuind 0 5Uma de 100 de ori mai mare decit 1 florin o;;i50 de c1'eitari). Dadi inlocuim euvintul bani eu euvintul zestre, sensul Ultill1'~t fraze a1' fi ca toem3i cu zest1'ea sa cumpa1'a un sot; giuvaericalelo~i biletele de teat1'u p1'oaste ar fi in cazul acesta notiuni de substitutie pent1'u aceea de sot. AI' mai fi. de dorit sa ~tim daca elementu1 ,,3 b11ete" se rapo1'teaza tot let un bi:l1'bat.Dar intelegerea noastra nu ajung,-, aUt de departe. Am stabilit doar ca visul in chestiune exprima parer-ea pr-OCista a femeii 1a adresa sotu1ui ei 5iiregretu1ei de Ci se fi mCiritat aUI
de devreme.

Dupa parerea mea, rezultatulacestei prime interpretari a unui vis mai curind ne surprinde9i ne tulbura, dedt ne satisface. Pre a multe' lucruri se ofera deodata atentiei nOl1stre, mai mult dedt avem posibilitatea .sa cuprindem. Ne dam chiar de pe acum seama ci'i nu yom epui;;", toate invatamintele care se degaja din aceasta interpretare. Sa ne grCibim sa extragem ceeC\ ce consideram a fi date noi ~i sigure. In primul rind: este uimitor ea elementul graba este accentuat in ideile latente, pe eind nu gasim nid 0 urm8. din acesta in continutul rnanifest. Fara analiza, niciodata n-am fi h'inuit ca acest element depline9te un 1'01 oarecare. PEtre deci posibil ca lucrul esentia1, inS2,'ii idee a centrala a gindurilor incono;;tiente sa lipseasca din continuturlJe· manifeste, ceeace este de natura sa imprime 0 modificare profunda impresiei pe care ne-o lasa visul in ansamblul sau. In al doilea rind: g:isim in acest v~s.0 asociere absurda : 3 pentru 1 florin 9i 50 de creitari ; in ideile visului descoperim aceasg propozitie: a fost 0 prostie (de se marita a~a devreme). Putem nega in mod categoric ca idee a o prostie ar fi reprezentata prin introducerea unui element absurd in continutul manifest? In al. treilea rind: 0 privire comparativ sumari:~ ne dezvaluie ca rapo1'turile intre elementele manifeste 9i elementele latente sint departe de a fisimple; in orice caz, nu intotdeauna se 1ntimpH\ ea un element manifest sa inlocuiasca un element latent. Trebuie mai curind ca intre cele doua domenii sa existe raporturi de ansamblu, un element manifest putind sa inlocuiasca mai 'muHe elemente latente, iar un element latent putind fi inlocuit de mai multe elemente manifeste. Asupra sensului vlsului 5ii asupra atitudinii persoanei care a avut acest vis eu privire 1a accstn VOl' £i de relevat, de asemen,ea, 1ucruri SUfprinzatoare. Ea adera la interpretarea noastra, dar se arata uimita. ;;Ea ca are atit de putina stima pentru sotul ei o;;i u cunoao;;temotivele n pC'l1tI'U care trebuie sa-I desconsidere fntr-o asemenea masura. 81nt aiel inca multe aspecte incomprehensibile. 8int ferm convins ca inca nu sIn-. tem suficient de inarmati ca sa intreprindem interpretarea visp1Dt' .ca avem nevoie de indicZltii ;;1 de 0 pregatlre suplimentara.
CI

VIII VISELE COPIILOR
Am impresia ea am avansat prea rapid. Sa ne intoarcem pu~in 1a 0 ~hestiui1e despre. care am mai discutat. Inainte de a intreprincle ultima 'incercare de depa~ire, eu ajutoru1 tehnicii no.astre, a dificultatilor care decurg din deformarea viselor, am afirmat di eel mai bine 31' Ii sa oeoUm aceste dfficultati, abordind doar vise1e in care (presupun:ind ca acestea exista) deformarea nu s-a produs sau este neinsemnata. Aeest proeecleu este de aItfel in contradictie cu dezvoltarea cronologica a cuno~tintelor noastre, dici, in realitate, numai dupa 0 aplicare riguroasii a tehnicii de interpretare 1a visele deform ate ~i dupa 0 analiza completa a acestora, atentia ne-a fost atrElsa de existenta viselor nedeformate. Visele pe care Ie cercetam apar la copli. Ele sint scurte, clare, co-erente, neeehivoce, u~or inteligibi1e ~i sint totu~i, in chip incontest.abil, vise. Deformarea viselor se observa 9i Ia copii, chiar de timpuriu, 9i se cunosc vise apartinind unor copii intre 5-8 ani caTe prezil1ta deja toate caracterele viselor de la virste mai inaintate. eu toate acestea, daca ne limitam cercetarile la virstele euprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice 9i al patrulea sau al cincilea an de viata, gasim 0 serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi :infantil 9i din care putem regasi eventual mostre $i la copm mai in virsta. In anumite imprejurari, chiar 9i la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. Prin analiza acestor vise infantile put em foarte u;;or ;;i cu multil ccertitudine sa obtinem asupra naturii ,risului lamuriri care, dupa cum ne este permis sa speram, se VOl' dovedi decisive 9i universal valabile. 1) Spre a intelege aceste vise, nu avem nevoie nid de analiza, nid de aplioarea unei tehnici speciale. Nu trebuie sa ehestionam copilul care 19i poveste;;te visuI, dar trebuie sa-l completam printr-o relatare pri-vind viata copilului. Exista intotdeauna un eveniment care, petrecIndu-se in ziua care precedeaza visuI, ni-l explica. Visul este reactia din timpul somnului Ia acest eveniment din starea de veghe. Sa citamdteva exemple care vor servi de baza pentru oonc1uziile noastre ulterioare. a) UnbiHetel in virsta de 22 de luni este 1nsarcinat sa ofere cuiva, drept rasplata, un oo;;ulet eu cire;;e. El 0 face in mod vadit tara nid 0 tragere de inima, in duda promisiunii di el insu;;i va primi, ca recompensa, cUeva cirege. A doua zi dimineata el poveste;;te ea a visat oa
."He(r)mann (a) papat toate cire$ele".

b) 0 fetita in virsta de 3 ani ~i 3 luni face prima sa dHatorie pe mare. In momentul debard~rii, ea nu vrea sa paraseasca vaporul 9i se pune re un pHns amar. Durata dilatoriei i .se paruse prea scurta. J.\
141

doua zi dimineatc'i ea povestest.e: ~)\/o(rt)teG. {!1i. ant fast ell vUDorul nlare~': T1'ebu.i~ s~, intregill1 ac~ast~U pov~stiTe, spunind ca ace1 ~Oi&j
rase
11111p n.i~n 111C1elu.ngo.t

decH~,Sllst1nea

copiill1.

c) Un baiete1 de 5 ani ~i trei 1uni este elus intr-o excursie 1a Escherntea, in apropiere de HClUstatt. El auzise vorbindu-se ea Hallstatt se aHa la P?al~le 1:1U~t(~lui acl1steh1~c~u"e. ~l int~resa, foarte~ DILllt. I?e 10. loculrr~a. D
sa dE1 j-\.ussee

ocheanuIui, se putea distinge SinlOnyhiZUe
d.ur nu 9tirn

vedea ,foarte

bU1e n1untt~1.C Dachstell1
J).

~l, ell

ajllt-ol"!--11

Copilu1 se straduise ade"8cl
lficepuse
111tr·-o dis-

sa 0 zareasc[l.,

ell ce reZLlltat.

Excllrsia

pozitie de veselie, curiozitatca fHnd £oa1'te mOTe.Od de cite ori se Lar"'i:i un munte, copHul intreba; "E muntele Dachstein ?iI. Devenea tot mar taciturn pe masura ee primea. raspunsuri negative ~i sfin,;i prin a flU
rnai sc;oate· nici un cuvlntj reruzlnd- sa ia parte la 0 mica ascensiunc

o cascada. Au crezut ell totii ea este abosH, dar i} doua zi dimineata e1 povesti vesel: "Am visat di astCi noapte am fost La SiTrwnyhiitte". D2Ci e1 luase parte la exeursie in vederea aeestei vizite. In ceea ce prive'?t~ i.llnanunte1e, e1 se referi 1a tmu1 despre care auzise vorbindu-se mai in2\'inte, anume ca pentru a se ajunge 1a cabana.se urea timp de ~ase ore o scara intrepte.' • Aceste trei vise slnt suficiente pentru toate lamuririle pe eare Ie-am putea dari. 2) Dupa cum vedem, aceste vise ale capiilar nu sint lipsite de sens : ele reprezinta aete psihice inteligibiLe, cornplete. Amintiti-va de ceca. ce v-am spus eu privir!i: 1a judecata pe care ;,;i-o fae medicii eu pdvire la vise ~i in special de co-rnp!1Ti'1~~i Cll degetele pe care muzicianul prieeput Ie face sii alerge pC' pLmului. eu siguranta ea nu va va scapa opozitia f1agranta care intre vlsele copUloI' ;,;1aceasta conca ceptie. De asemenea, ar fi Ui'Y11'to1' copilu1 sa fie capabil sa 'indepllneasca in timpul somnului actepsihice complete, pe cind, in aceleH:;;L conclitii, adnltul 8--ar multumi ell rCClctiiconvulsiformc. Avem, de altfel, toate IYJ_otivele sa-i _atribuilTI copiIului un ,son1n lTIdi bun ~i n·1ai profund.-.
3) 'Jisele
COl)iil.or

D.esLlferind

llici 0 deformare,

TIU eel' nici un efort

de inJerprett..1.re. l-::ontinl1tLl1 nl.anifest $1 ideile latente se C011ful1.da ~-;;i coincid in aceste vise. Dejormarea nu constituie deci un caracter naturCi[ <xl visttlnL Sper c{t aceasta va va ridica a· piatra de. pe inim.a. Trebuie totu~i sa va avertizez ca, reflectind mai indeap1'oape asup1'a faptului. VOlli fi abligati sa. admitem chiar ;,;i in aceste vise 0 defarmare infirn:\ o anumita diferentEi intre continutul manifest ~i ideile latente. 4) Visul infant.il este 0 reactie la un eveniment al zi1ei Care lasa in unna sa regret, 0 tristete,o dorinta nesatisfacuta. Visul znsceneaz([ rea~ LizareCL direcUi, nevoctlata, a Gcestei dorinte. Amintiti-va acum ceea c£:am snus in leg,'itura en 1'02u1excitatiilor eorporale exterioare si inte~ rioar~, considerate ca perturbatoare .ale somnului9i produd"it~are de vise. Am facut cuno9tinta in capitole1e anterioare cu fapte absolut certe, dar nnmai un mic numar de vise pot £i explicate in acest mod . .in visele copiilor nimic nu ne indicilactiunea unoI' astfel de excitatii SD~ matice ; asupra acestui aspect, nid a eroa1'e nu este posibila, visele mud en totul inteligibile ;;i u;;or de cuprins dintr-o singura privire. Aeeasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam exp1icatiaetiologica a
i)

Cabana Simony (Nota trad.)

142

viscIo1' ptin ~xcita~ie.Ne puteI11 nUn1ai intreba cum am ornis lalncenut ca somnulpoate fi tulburat de exdtatii nu numai eorpol'uIe, ci ~i hice ? $tim totU9i eEl somnul adultului este eel mai adesea tulbllrat· prin excitatHpsihice, Intrucft ele lrnpiedica realizarea condi'tiei psihice a adormirii, .stingerea oricarui inte1'es pentru lumea exterloara.Adultul nu adoa1'me deoarece ezita sa-5i fntreruna viata adiva, activitatea sa excitatie leg3til. de lucrurlle care il· inte~eseazi'L La eopil, aeel\tS;!;Ei hiea, perturbatoare de somn, este data de dorini;a nesati.sfaeuta, la el reactioneaza. prin vis. 5) Pornind de aid, yom ajunge pe drumu1 cel mai· seurt 1a conduzE asup1'a fUhctiei visului. In calitate de reactie 1a exeitatia psihic;'i, visul trebuie sa aiba drept functie Indeparbrea ac:esteiexcitaW, Ina,?!1 fel ca somnul sa poatacontinua. Prin ce minoe dinamiC so ;'\chitEi visnl de aee.Elstafunt!tie'? Este un lueru pe care i~c8. 11ignoram; darceea ~e put em afirma inca de pe aeum este ca, departe de a fi un fa"eta: de bumre a somnuZui, a~a cum se repro~eaza,visur este protector at somnului, pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil si1-1tulbu:e. Gre~im erezind ca fara vise am £i dormit mai bine; In realitate, fara ajutorul visu1ui nu amfi dormit deloe.· Tocmai lui Ii datoram putinu1 somn de care ne bucnram. EI n11 poate evita sa neprilejuiasca anumite tulburari, a9a cum paznicul de. ndapte este obligat sa facaelinsm!i zgomot urmarindu-i pe aceicare, prin scandalul lor nodurn, .ne-m' fi trezit Cll siguran~a. 6) Dorinta este excitantu1 visului; realizarea dorintei eonstituiecQntinutul visu1ui ; aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. 0 aWl caracteristica, nu mai putin constanta, consti'i.ln aceea c;1 visul nu exprima simplu un gind, d reprezinta 0 dorinta realizata sub forma unei manifestari psihice halucinatorii. A$ dori sa calatoresc pe mate: aceasta este dorinta-excitant a visului. Caliitoresc pe mare: aeesta este continutul visului. Deci pilla 9i In visele copiilor, atit de simple, persista deosebirea· hltre ideea latenta si continutul manifest, o d~fornlare a gindirii latente a visului ; este transformarea ginduluiin eveniment trait in vis. In interpretarea visului, trebuie Inainte detoate, sa facem drumul invers al acestei mici transformari. Daca ar £i adevarat ea apare aid una din caracteristicile cele mai generale ale. visUlui, atunci fragmentul de vis cHat mai sus: 'il vild pe fratele meu inchis ifttr-o Iadi"i, ar trebui sa fie tradus nuprin ; fratele meu se restringe; ci prin : a$ dori ca fratele meU sa se restringa, fratele meu .trebuie Sa se restringa 2). Din cele doua caraeteristici generale ale visului, pe care Ie-am reIiefat, cea de a doua are sansa cea mai" mare de afi acceDtatii fara opozitie.Numai ca urmare a 'unoI' cercetari aprofundate ~i cUIJrin21nd un materialfaptic abundent VOJrt puteanoi demonstra ca excitantu1 visului trebuiesa fie intotdeauna 0 dorinta ~i nu opreocupare, un pro':' feet sau un repro~; aceasta va lasa insa intacta cealaltaearaderistlc8. a visultd, careconst<'i in aceeaca visul, in loc ·de a reproduce pur simplu excitatia, 0 suprima, 0 indeparteaza, 0 epuizeaza printr-un caracteristic de traire. 7) Avind .in vedere cele doua caracteristici ale visuluiputem reluct comparatia intre acesta ~i actul ratat. La acesta din urma distingem 0 tendinta perturbatoare~i 0 tendinta perturbata, iar in actul ratat e:1

i

2)

A

50

vedea vi suI analizat 1a p. 138. (Nota trad.)

H3

atare vedem un compromis int1'e aceste doua tendinte. Aceeasi schema se aplidi visului. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi aHa decit tendinta de a dormi. Cft despre tendinta perturbatoarc, 0 inlocuim eu excitatia psihica, a~adar eu dorinta care tinde staruitor la satisracerea sa: de fapt pinain prezent nu cunoa~tem alta excitatie psihic{l sllsceptibila sa tulbure somnul. Deci 9i visul ar rezulta dint1'-un compromis. In timp ce dormim, incercam 0 dorinta care se cere satisfacuta : satisfacindu-ne doriI;ta, continuam sa dormim. Avem 0 satisface1'e partiala 9i 0 suprimare partiala a ambelor eomponente. 8) Amintiti-va speranta pe eare ne-am exprimat-o mai sus, de a putea utiliza, ea 0 cale de acces spre intelegerea problemei visului, faptul ca anumite produse, foarte transparente, ale imaginatiei au primit numele de vise in stare de veghe. In realitate aceste vise in stare de veghe nu sint altceva dedt impliniri ale dorintelor ambitioase 9i e1'oUce, binecunoscute noua; dar, de9iviu reprezentate, aceste impliniri de dorinte sint numai ginduri 9i nu iau niciodaM forma de fenomene ha1ucinatorii ale vietii psihice. AsUel, din cele doua earacte1'istici principaI~ ale visului, este mentinut aiel tocmai cel mai putin sigur, pe cind celalalt dispare, el depinzind de starea de somn 9i nefEnd realizabil in stare a deveghe.Insu~i limbajul eurent pare a presupune faptul ca p1'incipala caraeteristica a viselor consta in satisfacerea unoI' dorinte. Sa spuncm, in treacat, ca daea evenimentele traite in vis nu sint decit reprezentad tI'ansfoI'mate, posibile in conditiile starii de somn, deci "vise in stare de veghe nocturne", atunci intelegem ca desfa:,;urarea visului am ca efect suprimarea excitatiei nocturne 9i satisfacerea dorintei, deoarece epica viselor in stare de veghe implica 9i ea satisfacerea de do1'inte;;i se manifest.a ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. Alte moduride a vorbi exprima acela9i sens. Toata lumea cunoa:;;te proverbul: "Porcul viseaza jir, gisca viseaza graunte" 3) ; sau 1a 1ntrebarea: "Ce viseaza gaina ?", raspunsul: "Boabe de mei". Coborind astfel inca 9i mai jos dedt am facut-o noi, adiea de la eopil la anini aI, proverbul descifreaza 9i el in cbntiputul visului satisfaeerea unei trebuinte. Sint nenumarate expresiile care implica acela9i sens: "frumos ea in vis", "nici n-am visat asemenea lueI'u", "nid cu gindul n-am gindit, nici eu visul n~am visat". Inregistram aid, din partea limbajului de. toate zilele, 0 atitudine preconceputa evidenta. Exista 9i vise care provoaca angoasa, vise cu eontinut penibil sau indiferent, dar aeeste vise nu au stimulat limbajul de toate zilele. Acest limbaj aminte~te :;;i d(~vise "rele", dar visul 9i nimlcmai mult nu este pentru el dedt acela care procura dulce a implinire a unei dorinte. Nu exista proverb in care . sa fie vorba de porcul. sau de gisca ee viseaza 1a cutitul casapu1ui. .. Fara indoiala ca ar £i fost de neinteles ca autorii care 8-au ocupat de vis sa nu fi observat eLl principa1a sa funetie consta in implinirea de dorinte. Dimpotriva, ei au notat ad~sea aceasta caracteristica, dar nimeni n-a avut vreodata ideea de a-I recunoa~te importanta generala 9i de a face din ea punctul de plecare al explicarii visului. Noi presupunem (asupra acestui lucru vom reveni maL departe) ce i~a putut impiedica. Refleetati la toate aceste lamuri1'i ptetioase pe care Ie-am putut ob~ine, aproape rara ostenea1il, din examinarea viselbr copiilor. $tim 1n<:

:J)

triad.,

Existii ~i zicala romane.scl

"vrabia

mala.i viseaz"l ". cu un sens identic (Nota

rleosebi ca functia visului este de a ne proteja somnuI,ca e1 rezulta din conjugarea a doua tendinte opuse, din ca-re una, nevoia de somn, ramlne constanta, pe cindcealalta eaum sa satisfaea a excitatie .psihieB.; avem, in plus, dovada ca visuI este un act psihic, semnificativ, ;;;1cunoa:;;tem ce1e doua caracteristici principale ale sale: satisfacerea dodntelor 9i caracterul de traire psihica halucinatorie. Dobindind toate aCE'stenotiuni, am fost de multe ad tentati sauitam ea ne ocupfim de psihanaliza. In afara legaturii facute cu actele ratate, demersul nostru nu continea nici un element specific. Orice psiholog, chiar totalmente ignorant in ceea ce prive;;te premise1e psihanalizei, ar fi putut conferi ;'lCeasta explicatie viselor copiilor. Atunci de ce n-a facut-o nid un
psiho1og?

Daca nu ar exista declt vise infantile, problema noastia ar· fi solu"tionata, sarcina noastra dusa la bun sfir~;;it,fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului, rara a face sa intervina incoW?tientul. Ianl a recurge la asocia{ia libera. Noi am constatat, in mai multe rindud, ca acele caracteristici, carora am inceput prin a Ie atribui 0 importan{a generala, nu apartin in realitate dedt unei anumite categorii ~i unui anumit nUU1ar de vise. Deci este vorba de a ~ti daca caracteristicile generale pe care ni Ie ofera visele· copiEor sint mai stabile, data ele apartin ~i viselor mai putin transparente, al diror con{inut manifest nu prezinta nici un raport cupersistenta unei dotinte din timpul zilei. Potrivit concep{iei noastre, asemenea vise au suferit 0 deform are considerabila, ceea ee nu ne permite sa ne pronun{am imediai asupra lor. De asemenea, prevedem ca, pentru a explica aeeasta rleformare, .vom avea nevoie de tahnica psihanalitica, de care ne-am putut dispensa cu prilejul ohtinerii cuno:;;tintelor noastre referitoare la visele copiEor. Exista totu:;;i un grup de vise nedeformate care, ca ~i visele copiilor, .apar -aa impliniri ale unordorinte. 8int aeele vise care, pe tot parcursul vietH, sint provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoi sexuale. Ele' constituie, a9adar, impliniri de dorin{e efectuate ca reactie 1a excitatii interne. Astfel, eu am notat la 0 fetita de 19 luni, un vi.s compus dintr-un meniu, la care ea i9i adaugase num.ele (Anna F., ~a.p!mne, znwura, omleta, supa): acest vis este 0 reactie la diet a la qne fusese ea SUPUSR. timp de 0 zi, din cauza unci indigestii atribuite dip$unilor :;;i zmeurei. In acela:;;i timp bunica acestei fetite, a ci'irei Vlrsta adEmgata la vlrsta fetitei da totalul de -70 de ani, afost obligati'i, din pricina nelini:;;tii determinate de rinichiul ei flotant, saposteasca Q z1 Intreaga: in noapiea urmatoare ea a visat di a fast invitata la dml la ni1?te prieteni care i-au oferit cele mai bune bucate. Observacare se refera 1a prizonierii lipsiti de hrana sau la persoane care, cursul cali'itoriilor :;;i expeditiEor, indura aspre privatiuni dovedesc eEl in aceste conditii toate visele au ca obiect satisfacerea dorintelor care nu pot fi sati~facute in realitate. In carte a sa, Antarctica(v~l. I, 19fH, p. 336), Otto Nordenskj6ld vorbe9te asHel despre echipajul. ell care hibernase: "Visele noastre, care niciodata n-au fost mai vii ~i mai numeroase ca atunci, erau foarte semnificative, prinaceea di ele indicau limpede' directia ideilor noastre intime. Chiar 9i acei .dintre tovara:;;ii no;;tri care nu visau decit in mod exceptional in viata normala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dirnineata, cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobindita in
Hl cd. 404

H5

lU111ea fanteziei. Toate aceste vise se rapo:ctau la lumea e);::t2i'ioara de care, eram. aUt de dep~rt2, dar adese~ ~i la situatin noastra actual!L .. ~ .i\ 1111nCa~l a beat ace~tla ercru de altfel pivotii In jurul car ora gra'J"it~Ju. eel mai adesea vic:;ele noastre. Unul dint:'e noi, care S8 specializase in: a visa .Dluri banchet2, era lIlcrnt3.t cind l1e putea .anun-ta din1ine~ltfa ca 11la.'5e UTi prinz con1pus din trei felllri de mlncar·e; D.n altul \;1S::1 tutun, rnunti de tutun, iar un al treilea vedea in visc:,le sale CO;'L,'Yf'; Ina111tlnd ell toste p:illzele in largul nl~~_rli. Inca un '.Tis rn\?rit~l nat: factorul aduce scrisorile ~i explica de ee intirzlase aUt de mult se in)e13se in dlstribuirea scrisorilor ~i nu izbutise sa Ie regaseascf dec1.t ell rl'}ulta grelltate. Fire5?tc, 111 sorrln ne oCllpalTI de lucrul~i ine/! :?i mai imposibile, dar in toate visele pe care Ie-am visat en insuml san pe care Ie-am auzit povestite de eeilalti, saracia de imaginatie ocTa absolnt uirnitoare. D:lca toate aceste vise al' fi putut sa fie COll.S2tTcnate, elm avea docnmente de un mare interes psihologic. Yom ins3. lesne cit de binevenit cra somnul pentru noi toti, caei 11e orer"';' ceea ee doream eu cea mai mare ardoare", Mai cHez ~i dupa Du Pre~ . "IVIungo Park, eazut, in cursul unei calatorii prin Africa, intr-o vecina eu inanitia, visa tot timpul vaile bogate in ape o;;icimpiile Vei7l din tara sa natala. Tot a~a Trenck, chinuit de foame, se vedea intr-Q braserie din Magdeburg, in fata unei mese in dire ate cu un prinz caple): lar George Back, care luase parte la prima expeditie a lui Franklin, visa cu regularitate mese copioase, pe cind ca urrnare a unoI' privatiuni teribile el murea literalmente de foame". Aeela care, mincind seara bucate piperate, incearca in timpul o senzatie. de sete, viseaza cu u~urinta ca bea. Fire~te, este imposibil S'·: suprimi cu ajutorul visului 0 senzatie de foame sau de sete mai mutt sau mal putin intensa; din aceste vise te treze~ti insetat ~i e~ti nevoit sa-ti potole~ti setea eu apa adevarata. Din punct de vedere praetic, serviciul pe care ni-l aduc visele in aceste eazuri este insignifiant, dar nll. este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului, irr\potriva excitatiei care impinge la trezire ~i la actiune. In eazul trebuintelor de 0 intensitate seazuta, aceste vise exercita adesea 0 aci)une elicT.'.'· La fel, sub influenta excitatiilor sexuale, visul procuri'! satisfactli care prezinta, insa, particularitati demne de notat. Trebuinta sexuaJi"l depinzind intr-o mai mica masura de obiectul sau dedt foamea ~i setea de ale lor, ea poate dobindi 0 satisfactie reala gratie emisiunii involuntare de lichid spermatic; rar ca urmare a anumitor dificultati, in relatia: eu obiectul, des pre care va fi yorba mai tirziu, se intimpla foarte adesea ca visul care insote~te satisfacerea reala sa prezinte un continut vag: sau deformat. Aeeasta partieularitate a emisiunilor involuntare de sperma face ca aeestea, dupa rem area lui Otto Rank, sa 'fie extrem dc Dotrivite pentru studiul deformarii viselor. Toate visele adultilor, care ~u drept - obiect trebuinte, includ in afara satisfacerii un element in plus, un element ce provine din surse de excitatie psihica 9i are nevoie,. spre a fi inteles, de interpretare, De altfel, nei nu afil'mam ca viselc! adultilor, formate dupa modeiul viselor infantile ~i care impliea satisfaeerea dorintelor, ar reprezenta doar reactii la trebuinte imperioase enumerate mai sus. Cunoa~tem de asemenea vise ale adultilor, seurte ~i clare, care, luind na~tere, sub influenta anumitor situatii dominante, provin din surse de excitatie incontestabil psihiee. A~a sint, de exemplu, visele de impacienta :

ce ai facut pregatirile in vederea unei calatorii, sau ai luat toate masurile ca sa asi~ti la un spectacol care te intereseaza in mod deosebit, sau la 0 conlerinta, sau ca sa faci 0 vizita, noaptea visezi di scopul propus este atins, ca e9ti la teatru sau convel'sezi cu persoana pe care doreai s-o vezi. A9a sint 9i visele numite pe buna dreptate "vise de 1ene": persoane carora Ie place sa-9i prelungeasca somnul, viseaza ca s-au 9i sculat, ca i9i fac toaleta sau Cd se ana chiar la ocupatiile lor, pe cind in realitate continua sa doarma, marturisind prin aceasta ca Ie place sa fie active mai muIt· in vis dedt in realitate. Dorinta de a dormi care, cum am vazut, ia parte in mod fire.';c la formarea vise10r, chiar factarul esential. Trebuinta de a dormi se situeaza De dreDt cuvint aEituri ·de celelalte 'mari trebuin'te organice. ~. Folosind reproducerea unui tablou al lui Schwind, expus la galeria Schack din JVl:l.inchen, voi ari'ita aid cu ce plitere de in~uitie a redus va pidorul originea unui vis la situatia dO'11incmta Este "Visul detinu'\). tului" care, fire9te, nu poate avea alt continut dccii evadarea. Ceca ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pc Cicoloa patnms l'aza de lumina care a pus capat somnului c2ptivului. Gnomii cocotati unul pe altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa Ie ia detinutul spre a ajunge pina la fereastra 9i, daca nu ma inge1 ~i nu atribui pictorului intentii pe care nu Ie-a avut, mi se prtre ea gnomul din virful piramidei, aeeia care tale gratiile, nicind astfe] ceea ce prizonierul insu9i ar fi bucuros sa poata face, seamana in chip izbitor cu acesta din urma. In toate celelalte vise, cu except:a visclor cepiiler 9i a acelora de tip infantil, deformarea, Ll9acum elm spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma di 9i acestea reprezinta impliniri de dorinte, curn sintem inclinati sa credem; continutul IDr manifest nu ne dezvi'!luie nimic in legatura cu excitatia Dsihica ce Ie sta la origine si ne este peste rmtinta'sa dovedim ca ~i eLletintesc la indepartarea sa~l la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica LHmacHe, deform area lor trebuie inlaturata ;;i continutul lor manifest inlocuit prin contlnutul lor latent: num.ai cltunci vom putea sa judecam daC2 cbtele valabile penti:u visele infantile sil1t valabile 9i pentru toate
celelalte vise.
far-a

se rnanifesta foarte clar in visele

de acest gen, in care ea constituie

except.ie.

IX CENZURA \llSULUI
Studiul visclor copElor ne-a clezvt'tluit gCYlQZLl1 esenta 5i functia visului. Visul este un n;i'iloe de suprirnare a E<I.:citatiiZor (lJsih:ice) cw',c tulbura s07nnul, aceasfCi s;{primare fcldndu-se ell oj{ltond satLsfa;erii ho[ucinatorii a unoI' trebuinte, In ceca ce prive~te visele adultilor, TIU aTn I)'utut explica decft lU1 singur grLlp, cuprlzind indeosc:bl r>2 acelea pe care Ie-am califlcat drept vise de tip infantil. elt despre celelaltc, inca nu ~tim. ni~ic in pI'!vinta 10:; c~9spun,: c.hiar ca nici nu, Ie. intelege~n, Am obt1l1ut un l'CZUltat provlzonu, a CdI'Ul valoare nu treDUle s-o subS~ dcr~lede-'?te estin1anl : ori de cite o:ci l.lr1 vis este absoh-lt intellgibil,el ca fEnd satisracerea halucinatol'ie a unei dorintc, Este vorba aid de 0 coincidenta c'are nu po ate fi nici aecidentala, nici lipsita de importanta, Cind ne aflclm in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, caurmare a diverse lor aprecieri ~i prin analogle cu coneeptia despre actele ratate, eEl e1 constituie un substitut deform at al unui continut care ne este necunoscut 9i la care trebuie sii-1 raportam, A analiza. a Int,elege aceasta deform,:{re operata de vis, aeeasta este clcci sarcina noastd. imediata. Deforrnarea operatel de vis este ceea ce 11 Li.ce straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai muIte lucruri in acea:-;trl Drlvinta ; mai inti:! 'care este originea ~a, dinamismul sau; apoi functia lye cm:e 0 IndepEne9te ~i, in s£11';;it, modu1 in care aetioneaza, Putern spune, in con 58cinta, ca deform area operata de vis este produsu1 travaUului psihic care se desfa;;oara in vis. Vom descrie acest travaliu 91 11 yom raporta 1a fortele care acp.oneaz2 asupra Sd. Si acum a:scultati visul ce uI'illleclZi:i,consemnut de 0 doamni'i din cerc:ul nostru 1) 9i apartinirld, dupa cum ne infonnC'c,za ca, unei dOa'11ne in virsta, roarte cultivata 51 stilTlata, Ace';! vis nn a fost SlXOUS analizeL Referenta no as tri"l pretinde' ca pentru persoanele care se oCl.{pa de analiza e1 nu an' nevoie de niei 0 interpretare, Autoarea visulul nu I-a interpretat, dar I-a judecat ;;1 I-a condmnnat co. 91 cum ea ar fast capabila sa-1 interpreteze. lata, de exemplu, cun1 S-;} pronuntat ea in aceasta privinta ; ,,~i cind te ginde:,;ti Cd acest vis aUt de oribi1 ~i de stupid a fost visat de 0 femeic de 50 de ani, care zi ~i noapte nu are dedt grija copHului sau 1". Si iata aCl1111,risul referitor la E1sistenta an1o"oasa:':) ... pEa 5e du.ce la spit~lul milital' Dr. 1 ;;i ii "pune plantom.ilu1 ca dorei)te sa vorbeasdi ell medicul ~ef (Ji'l. un nUnlC necunoscut (1), cal'uia vrea sa-i ofere sex-vi-cine sale pentru spital. Spunind acestcCl, ea subliniaza in a;;a fel cuvl~ntul servicii. incH subofiterul observa indata en cste vorba de servicii intr-ale amoruIld, V1'izlnd ca' are de-a face cu 0 doamna in virsta, dupa ce ezita putin, 0 1asa si;, treacil. Dar in loc de a ajunge la medicul ~ef, ea nimereste intr-o incilpere larga ~i intunecoasa, in care 0 multime de olited si 'medlci militari sLm in iurul unei mese lungl, Ea se adreseaza ell 0 intelege de fa pril11ele cuvinte. 1st-g, ~ferta sa unul medic pl'ima;,care
I)
:.!)

D-na dr, van H u g-1'[e 11 In u t h.. "Liebe,~dien.sten~~ in textul original. (Nota trad.)

142

t(:;xtul disClLcsullli

c~.i, a~Cl C1Ull I-a lxcon.untt.J.t in vis:-

,~Eu, ca stnTulte

a1te 1011101 ;;1 fete tinere din Viena, sintem gata sa... eu soldatii" ofiterii fara deosebire ...". La aceste cuvinte ea aude (tot in vIs) urt'murmur: Dar expresia, cind jenata, cind rnalitioasa, care apare pe fetele ofit'1 " , •• " ' ;en~o!, 11 connrma~a t·· eel. d e,J..<:t'· ~n,;e~egprea bine ce vreaea sa ?F .' ,a t 1 spuna, Doanma contmiH: ";:;;tm Cd not.arfrea nO::istra p02te sa para biJ zara, no~ msa o~ua~n ClLS8 poate ac in serios. Soldatu1 aflat pe front nu este mtrebat claca vrea sau nu sa moara". Urmeaza 0 ner10ada lunga do ta'cer" '~rn;bl'l;; """ed'" 1 ... , "I . L S ' ,~ . v ,e~", 1cl. Hi· h.U, prImal' . 0 Ia ac 1111J OC91 11 spune : " cumpa aoamna, sa presupuncm Ca am aJuns la acedsta ..." (Murmure). Ea S8 dqsprh;de, din i;11brati~a,ea lui, gindindu-se ca 9i el e la fel cu toti ceiJa.tt1, ~l raspunae : "Dumnezeule. eu sInt 0 femeie In etate si 8-a1' putea ,. ca niciodatkl s;} nu ma aflu in aceasta situatle. Pe de aWi p'arte , 0 conditie, totu';'I, trebuie indeplinita: va trebul sa 5e t1na seama de virsta, nu va t1'ebu1 Cd 0 femeie in virsta 9i un tine reI ... (murmu1'e); ar £i oribH". l\1::?icul primar.: "V~ inteleg ~erfect". Citiva afited, printre ca:'e se alld unul Cd,'e I-a facut curte m tine1'ete, izbucnesc in ris si doamna 1-;;i exprima dorinta de a fi condusa la medicul 9ef, pe care h cunOR']te, Cd sa puna lucrurile 1a punet. Dar, spre marea ei mil'are, constata C2 nu cunoCl:;;tenumele acestui medic. Cu toate acestea, medicu1 primal' Ii arata politicos 91 respectuos, 0 scara de £leI', in spiral a 9i strimta, care duce direct la etajele superioare 9i Ii recomanda sa urce la etajul doL Pe cincl urea, se aude un ofiter spunind: "E 0 hotarire colosala, fie femeia tinara sau batrina.· Taate respectele mele !". eu con9tiinta de a-:;;iimplini 0 datorie, ea urca 0 scara interminabila. Acela~i vis s-a repetat de doua ori in interval de citeva saptamini, eu unele modificari (dup<1 remarca doamnei) eu totul neinsemnate -'Ii absurde. Accst vis 5e desfas;oara ca 0 fantezie diuma; el denota 0 rema1'cabiLl eontinuitate ~i unele detalii de continut a1' Ii putut sa fie clarifieate, d'lca 8-ar ii aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceca ce, dupa cum 9titl, nu s-a intimplat. Pentru noi eel mai important 9i mai interesant fapt e<;te ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei rinduri continutul este ca si epuizat; discursu1 doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un 'murmur. Cum visul nu a fost sup-us nid unci analize, propriu-zis nu avem dl'eptul sa ne pronuntarn cu privire 1a sensul sau. Exista totu9i aluzii" ca aceea implicata In cuvintele servicii intr-ale amorului, care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nev01e de completare, ceea ce nu se poate face dedt intr-un singur sens bine determinat. Procedind 1a restituiri1e necesare, constatam ca, spre a-~i indeplini 0 indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-,,?i puna propria persoanci 1a. dispozitia soldatilor 91 ofiterilol', pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Idee din cele mai scabroase, model de inventie Indraz~et libidinoasa; numai ca aceasta idee, aceasta fan'tezie nu ~e exprima l~ vIs. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta este inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indistinct, ea apare"?ters sau este suprimata. Desigur veti presupune di tocmai indecenta acestor pasaje este cauza sup:rimarii lor, Dar unde gasiti 0 asemanare eu acest fel de a pro: ceda? In zilele noastre, nu trebuie 'sa priviti prea departe. Deschldetl
.J' A
..,. ." .••.. "t '-' ~
-4-

A •.

.

149

oricare ziaI' politic ~i veti gasi ici-colo textul intrerupt de spatii albe:l). $titi ca aeesta este rezultatul executarii unui ordin al eenzurii. Pe sp.> tine albe trebuiau sa figureze pasaje care. nefiind agreate de autoritatile superioare ale cenzurii, au trebuit sa fie suprimate. Va spuneti ca este pacat, ca pasajele suprimate puteau fi foarte bine cele mai inte1'esante, "eele mal bune pasaje". Uneori cenzura nn se exercit,l asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prcvazlnd ea anumite pasaje S2 Val' Iovl de obstacolul cenzurii, Ie-a atenu:xt in prealabil, Ie-a modlficat u:~or, sau S-R multumit sa atinga in tre'-lC'atsau sa faca pur ~i simpiu aluzie la ceea ce
avea, ca sa spul1enl a~?a,
111

virful perlitei

sale. Ziarul n"Llapare In acest

caz eu spatii aIbe, insa anumite perifraze ~i obscuritati vel. VOl' dezviilui cu u~urinta efo1'tu1'ile pc care autorul Ie-a racut ca sa evite inte1'ventia cenzurii ofieiale. Sa retinem aceastA analogie. Noi sutinern ca pasajeIe din discursul doamnei noastre, omiS2 sau acoperite de murmur, au fost "'~eIe vlctiIna unei cenzuri. Ne referim direct Ia ocenzura a visului, careia trebuie si'i-i atribuim un anumit 1'01in deformarea operata de vise. Od de cite od continutul manifest prezinta lacune, trebuie incriminata interventia cenzurii visului. Putern merge chia1' mal departe, afirmind ca od de cite ori ne gasim in prezenta unul elemcnt on11'icfoarte ",tel's, nedeterminat .;;i indoielnic, pe dnd altele au lasat amintiri clare ~i dlstincte, trebuie scl 2dmitenl c{, acesta a suferit actiunci-l ccnzuriL Aceasta se manifesta rar, insfi, intr-un mo:1 at'it de fati9' de n;.'.iv a'n putea spune, ea in visul de care ne ocupam aieL Cel maiadesea aeeast-a eenzur<'ise exercita dupa eea de-a doua modalitate, impunindu-:;:i atenuarI, aproximatii, aluzii 'la gindurile autentice. Cenzura visclor se rna1 exerdta :;:1dupa 0 a trela modalitate, pentru care nu exista analog-ie in domeniul cenzurii presei ; v,i{pot insa iluska Reeasta mQdalitate cu un exemplu, acela a1 singurului vis pc care I-am analizat. V;'i amintiti, desigur, de visul in care era vorba de "trei 10cur1 de teatru proaste. pentru suma de 1 florin s1 50 de creitari". In ideile latente ale acestui vis elementul "grabit, pre a devreme",' ocupa primul plan: fusese 0 prostIe sa se marite atit de curznd, fusese de asemenea o p1'ostie sa-~i procure bilete de teatru cu aUt de mult timp inainte, :Iusese ridicol din partea CUlllnatei sa se grabeasca astfel sa-~i cheltuiasca banii pe giuvaerica1e. Din acest element central al ideHar visului nimie 'nu trecuse in continutul manifest, in care totul gravita in jurul faptului de a merge la teatru 71 de a-:;;i procura bilete]e. Prin aeeasta deplasar:e a .centrului de gretltate~ prin aceasta regrupare a elementelor continutului, visul manifest devine aUt de deosebit 'de visu1 latent incH este imposibil de a-I deduce pc unul din eel<'ilalt. Deplasarea centrului de greutate este unul din principalele m1jloace prin care se efectueaza deformarea viselo1'; toemai ea impdma visului acel caracter bizar care ii face sa apara pentru lnsu~i autorul sau ca nefUnd propriu1 sau produs. Omisiune, modifica1'e, regrupa1'e de materiale : acestea sint, deci, efectele cenzurii ~i mijlaaceJe de derormal'e v1s'2101'. enzura este prinC cipala eauza sau una din pr1ncipalcle cauze ale deformarii operate de vise, a carei examinare ne preocupa acum. Cit despre modifieare ~i regrupa1'e, avem obiceiulde a Ie eoncepe 91 ca mijloace de "aparare".
il) A1uzie transparenti!. 1a contro1u1 sever exercitat de cenzura pra presei, In timpul primului razboi mondial. (Nota trad.).

imperiaEi

asu-

150

Dupa aceste remarei asupra efeetelor cenzurli vis~lor, sa ne oeupam d~' dinamismul aeesteia. Nu luati aeeasta expresie intr-un sens prea' ~mtropomorfie ;;i nu va reprezentati eenzorul visului sub Infati;;area unui omulet sever sau ea pe un duh ee oeupi'! un eompartil1'1ent al ereieruIui, de unde ;;i-ar exereita functiile; nici nu dati termenului dinamism un sens pre a "localizator", gindindu-va la un centru cerebral de unde ar emana influenta cenzurata, pe care 0 leziune sau 0 extirpare aaeestui centru ar putea s-o suprime. Nu trebuie sa vedeti in aeest cuvint decit un termen eomod spre a determina 0 relatie dinamica. El TIU ne impiedica nicideeum sa ne intrebam prin ce tendinte ;;i asupra ,ci'iror tendinte se exereita aeeasta influenta; 9i nu vom fi surprin;;i sa aflam ea s-a ;;i intlmplat sa fim supu,;,i cenzurii viselor, poate faraa ne da seama despre aceasta. Intr-adevar, a,;,a s-au petreeut luerurile. Va amintiti de uimitoarea constatare pc care am facut-o cind am inceput sa aplicam tehniea asod,atiel libere. Am sesizat atunci 0 rezistenta opunindu-se eforturilor noasire de a trece de la elementul visului la elementul incon,;,tient al carni substitut este. AeeasHi rezistenta, aratam, poate varia in intensltate; ea poate Ii, de exemplu, cind eonsiderabila, cind eu totul insigni:l'ianta.' In acest ultim caz, efortul nostru de interpretare nu are de strabatut decit putine verigi intermediare; cind insa intesitatea este mare, pornind de laelementul dat, trebuie sa urmarim Ul1'lung lant de asociatii care ne indeparteaza' mult de elementul respectiv ;;i, pe acest traseu, s'rrtem obligati sa depa~im toate difieultatile care ni se prezintilsub forma de ,obiectii cdtice impotriva ideilor cate apar in legatura cu visul. Ceca ce se prezinta in munea noastra de interpretare sub c1spectul lmei tente, trebuie integrat in travaliul ee se efectueaza in vis, ca CenZllJ'cl. exercitata asupra visului. Rezistenta la interpretarea visului nu este altceva decit obiectivarea, eenzurIi visului. Vedem astfel ea eenzura nu-~i limiteaza runctia la a determina derormarea care intervine in vis, d se exercita intr-un mod neintrerupt, spre a conserva deformarea produscl. De altfel, tot a~a cum varia in intensitate de 1a un element la altul rezistenta de care ne loveam in interpretare, deform area prod usa de cenzura dife1'a,;,i ea, in ~cela:;;i vis, de la un element la altul. Daca comnaram continutul manifest si ideile latente, eonstatam ca anumite elel';ente latente au fost cO:llplet elimin:'lte. ca unele aU.'Sufcrit rnodificari mai mult sau' mal putin importante, ca altele au trecut in continutul manirest al visului fara a fi surerit nid 0 modificare, ba poate chi3r mal bine reliefate. Dorim 1ns8 sa ce1'cetam prin intermcdiul diror tend1nte 01 1mpotriva 'Carol' tendinte S2 exercita cenzura. La aceasta intrebare, de 0 importanta fundal1'1entala pentru intelegerea vlsului, ,;,i poate chiar a vietH LE11anein general, obtinem eu u;;urinta raspuns daca parcurgem seria de vise care a putut fi supusa interpretarii noast1'e. Tendintele prin care S2 exercita cenzura sint aeelea pe care autorul vlsului, in judecata sa din stare de veghe, Ie recunoa:;;te ea fiind ale sale, slmtindu-se de aeard, eu ele. Fiti siguri ea atunei cind refuzati a vii da inclJVlii1tarea fata de o interpret are corecta a unula din vlsele dumneavoastra, mot1vele care va dicteaza refuzul sint aeeleasi ea si aeelea Drin care actioneaza C2nzura, care produe deformarea '';'1 eal:e hc ne~esara interp;'etarea. Ginditi-va, numai, la visul doamnei in viI'sta de 50 de ani. Filra sa-o;;1Ii interpretat visul, ea 11gas8,;,te oribH, dar ar fi fast ~i mal dezolat{l.daca d-na dr. V. Hug i-ar fi imparta;;it citu;;i de putin datele obtlnute din
1.51

interpretarea care se impunea in acest caz. Oa1'e nu t1'ebuie sa vedeul tocmai un fel de condamnare a acelor detalii in faptul ca partile cele mai indecente ale visului sint inlocuite de un murmur? Dar, tendintele impotriva carora este dirijata cenzu1'a viselo1' trebllie desclise, plasindu-ne mai intli din pllnctul de vedere a1 instanteiins~i reprezentate de cenzun'i. In acest caz putem afirmaca aeestea sint tendinte blamabi1e, indecente din punet de vedere etie, estetic :;;i social, di sint lucruri la care nu indraznim sa gin dim sau la eare llU gin dim decit ell oroare. Aeeste dorinte eenzurate 9i care primese in vis 0 expresie deformata sint, 1nainte de toate, manifestari ale unui egoism rara~ mClr~ gini 9i fara serupule. De altfel llU exista vis 'in care eul autorului vbulut sa nu joace roIuI principal, eu toate cael ;;tie a se disimula foarte bine in continutul manifest. Acest "sacro egoismo" al visului sigur ca uu este lipsit de legatura eu tendinta noastra din somn, care consta tocmai in deta9area de orice interes fata de lumea exterioara. Eul eliberat de arice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual, acelora condamnate de nmlt de educatia naastra este~i acelora care contrazic toate regulile de restrictiemora1a. Ciiutarea pUicerii, ceea ce numim noi libido 4), i~i alege obiectele fara a 'intilni nici 0 rezistenta ~i..1~i alege de preferi.n1;a obiectele interzise; l~i alege nu numai femeia altuia, ci ~i obiecte car ora aeordul unanim a1 umanitatii Ie-a conferit un caracter sacru: barbatul l~i indreapta alegerea sa asupra mamei 1?isurodi, femeia asupra tatalui 1?ifratelui (visuI doamllei in virsta de 50 de ani era ~i el ineestuos, Libidoul ei mnd in moet incontestabil dirijat ciitre fiul sau). Pofte pe care Ie eredem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ea sa provo ace vise. Ura li?i croiei?te drum libel'. Dorintele de razbunare, a dad moartea persoanelor celor mai iubite, parinti, irati, surori, soti, copii sint departe de a "£i manifestari exceptionale In vise. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern; interpretarile intreprinse in stare de veghe dovedese ca nici cenzura nu pare a £i destul de severa fata de aceste dorinte. Dar acest continut nefast nu hebuie imputat visului insu~i. Nu uitati ca aeest continut indeplinei?te 0 £unctie inofensiva, ehiar utHil, care consta in a apara somnul impotriva tuturor cauzelol' de tulburare. Acest eontinut urit nn este inerent naturH lnsa~i a visului, pentru ca dumneavoastra ~titi ca exista vise in care putem reeunoai?te satisfaeerea unor dorinte legitime 9i a unor trebuinte organice imperioase. De etltfel aceste din urma vise nu sufera nici a derormare; ele nu au nevoie de aceasta, fUnd in stare sa-~i indepHneasca functia fara a aduee nici ceo. mai mica atingere tendintelor morale i?i estetice ale eului. Luati aminte, totodata, di deformarea se produce in vis in funetie direeta de doi fae-tori. Eo. este eu aUt mai pronuntata eu cit dorinta care trebuie supusa cenzurii este mai blamabila ~i eu c'it sint mal severe exigentele cenzurii
4) In concepiia Iui Freud, libido reprezinti'i foria cu care se manifcsta 1nstinctul sau impulsul sexual. J u n g a incereat sa "desexualizeze" libidoul, considerind ca acest termen desemneaza 0 valoare energetidi comunicabila oridirui domeniu de activitate. In zilele noa5tre J a c que s Lac a n, care di1 0 interpretare intelectualista psihanalizei freudiene, erede ea poate vorbi despre libido ea despre 0 "energie psihica a dorintei". Acceptiile sexualizante au fost dezvoltate in special de ficoala britanica a !vI e 1ani e i K 1e i n ~i de unele orienta!'i influeniate de T h. Rei k. (Nota trad.)

Ia un moment dat. Tocmai de aceea 0 tinara sever educata Sl deo dO:Jre neimblinzita va deform a, impunindu-le 0 cenzura nerniloJsi.~, te1e triHte in vis, pe clnd acelea:;;i ispite ne apar noua medicllor eel inoVOl' aparea ea atare autoarei visului insa~i, atunci cind ea cente ~i va fi eu zece ani mai batrina.

ii

In rest, nu avem nid un motiv intemeiat ea sa ne indignam eu privire 1a rezultatul mundi noastre de interpretare. Parerea mea este ca. inca nu intelegem cum se cuvine acest rezultat; avem insa, inainte de toate, datoria de a-I apara de anumite atacuri. Nu este dificil sa sim puncte slabe. Interpretarile noast1'e au fast facute sub rezerva unoI' ipoteze, anume ca visul in general are un sens, ca trebuie sa acceptilm existenta in somm.il normal a unor procese psihice incom?tiente analoage eu acelea care se manifesta in somnul hipnotic ,;,i ca toaie ideile care apar in Iegatura cu visele sint determinate cauzal. Daca, pornind de 1a aceste ipoteze, am fi ajuns, in interpretadle n021stre, 1a rezultate plauzibile, am fiavut dreptul sa conchidem ca ipotezele respective cores-. pund realitatii faptelor. Dar cum stau 1ucrurile daca rezultatele ni 5e prezinta a;;;a cum 1e-'am iIlfati~at? Multi VOl' fi tentati sa spuna : aceste rezultate fiind imposibile, absurde sau eel putin neverosimile, in ipotezele de la care se po1'ne~te este ceva fals. Sau' visul nu este un fenomen psihic, sau in stare normala nu exista nil11ic incon~tient, sau, in fine, tehnica dumneavoastra are pc undeva un important defect. Aceste con.cluzii nu sint ele mai simple ~i mai satisfacatoare dedt to ate grozaviJ1e pe care Ie-ati descoperlt, a~a-zidnd, pornind de la ipotezele dumneavoastra? Intr-adevar,ele sint 9i mai simple, ~i mai satisfaditoare, nu urmeaza ca ar fi mai exacte. dar .de aiel

Sa avem rabdare; problema nu este inca gata pentru 0 dezbatei'e concluziva. Inainte de a oaborda, yom diuta sa intensificarn critica Indreptata impotriva interpretarilor noastre. Ca aceste rezultate slnt putin imbucuratoare ~i stimulatoare, iata ceea ce intereseaza relativ putin. Exista pentru aceasta, 1nSa, un. argument mai solid; acelaca autorii viselor, pc care noi 'ii punem la curent eu tendintele degajate din interpretarea viselor lor, Ie resping eu cea mai mare inver~unare, bizuindu-se pe argumente bune. "Cum? zice unul, vreti sa-mi demonstrati, dupa visul meu, ca imi pare rau de banii cheltuiti eu zestrea surorii mele 91 eu educarea fratelui meu ? Dar e eu neputinti"i, pentru ca eu nu mun-· cesc dedt pentru sora 9i fratele meu, nu am alt interes in viata dedt indeplinlrea datoriei fata de el, a9a cum am promis, in calltatea mea de prim nascut, bietei noastre mame". Sau iata 0 femele care ne spune: "Indrazniti sa pretindeti ca doresc maartea sotului meu? Dar ·este 0 absurditate revoltatoare! Nu numai atit, ~i poate ca nu ma yeti crede, dar casnicia noastra este una din cele mai fericite, iar moartea sa m-ar lipsi dintr-o lovitura de tot ce am eu pe lume". Un altul replica: "Imi atribuiti pofte senzuale eu privire la sora mea? Dar e ridicol, ea IT:l ma intereseaza sub nici 0 forma, dici slntem eertati 91 de ani de zUe n-am sehimbat 0 vorba". Treaea-mearga. daca aee9ti autor! de vise S-3r multumi sa nu confirme sau sa nege tendintele pe care noi Ii Ie atribuim: am putea sustine in aeest caz ca este yorba de lucruri pc care ei Ie ignora. Dar ceea ce devine in final uluitor pentru TIoi este fapt'lll ca. ei pretind a nutri dorinte diametral opuse acelora atribuite de n01 pe baza viselor lor 1;>iCel ei sint in stare sa ne demonstreze predomi-153

nanta aeestor dorinte opuse in intreaga lor conduita de viata. }'·Ju ar Ii timpul sa renuntam 0 data pentru totdeauna lamunca noastra de interpretare, ale direi rezultate ne-au dus ad absurdwn ? Nu, inca nu. Ca :'Ii celelalte, acest argument, in ciuda fortei sale in aparenta mai mad, nu va rezista criticii noastre. Presupunlnd ea exista in viata psihica tendinte incon~tiente, ce dovada putem aduce impotriva lor din faptul ca exista tendinte diametral opuse in viata con$tienta? Probabil ea este loc in viata psihica pentru tendinte contrare, pentru antinomii care coexista ; este posibil ca predominanta unei tendinte con$tiente sa fie conditia refularii in ineon$tient a aceleia care Ii este COl1trara. Ramine totu$i obiectia potrivit careia rezultatele interpretarii v1selor. nu ar £i nki simple, nid incurajatoare. In ceea ce priveste simplitatea, voi observa ca nu aceasta va va ajuta sa rezolvati problemele referitoare la vise, fiecare din aceste probleme punindu-ne de la inceput in fata un or clrcumstante complicate; cit despre camcterul destul de neplaeut al rezultatelor noastre, va voi spune ca nu aveti dreptate sa va lasati calauziti de simpatie sau antipatie in judecatile dumneavoastra $tHntifice. Hezultatele interpretarii vi se par cumva neplacute, chiar jenante :;;ifespingatoare? Ce importanta are? ,,<;;:a les empechf: pas ne d'exister" ;,), I-am auzit pe maestrul Charcot spunind intr-o imprejurare asenlEmi'i.toare,pe cind asistam ca tinaI' medic 1a demonstratille sale clinice. Trebuie sa avem taria de a ne inabu~i simpatiile ~i antipatiile, daca vrem sii cunow;;tem adevarul gol-golut. Daca un fizician ar veni sa va demonstreze ca viata organica va trebui sa inceteze pe pamint intr-un scurt rastimp, ati cuteza oare 52-i raspundeti : nu-j posibll, perspectivE! aceasta este prea descurajanta"? Cred Cd mai curind atl pEish'a tucerea, pina ce, un alt fizician ar reu~i sa demonstreze ca concJuzia primului so bazeaza pe ipoteze false sau pe calcule cronate. Respingind ceea ce nu va este pc plac, va conformati mai degi'aba mecanismului formarii viselor, in loc sa va propuneti sa-I intelegeti :'Ii sa-1 stapiniti. Foate ca va veti decide sa faceti abstractie de caracterul dezgustator al dorintelor cenzurate de vise, dar aceasta pentru a sustine argumentul potrivit caruia al' fi neverosimi1 Cd raul sa ocupe un loc atit de mare in const1tutia omului. Propria dumne'lvo'lstra experienti'( va autorizeaza insa sa va sprijiniti pe acest argument? Nu ma refer la parerea pe care 0 puteti avea fiecare despre sine; dar ~efii ~i colegii v-au cople~it oare cn bunavointa lor, dU$manii v-au tratat cavalere:'lte 'Ii ati constatat 1a oamenU care va inconjoara atlt de putina invidie, ca sa credeti ca este de datoria dunmeavoastra sa protestati impotriva partii pe care noi o atribuim in natura umana egoismului malefic? A~adar, n-ati luat aminte eft de necontrolat 'Ii de nesigur este omu1 cind este vorba de problemele vietH sexuale? Sau ignorati faptu1' ca toate excesele 9i toate .dezi11a.turilela care visam noaptea si·nt ziua transpuse in realitate (degenerind adesea in crime) de oameni tn:?ji? Ce altceva face psihanaliza dedt sa confirme vechea maxima a lui P1aton ca buni sint cei care se mu1tumesc sa viseze ceea ce altii, cei rai, infaptuiesc in realitate ?
$) In limba franceza in textul original (= "Asta TIU Ie impiedica Fh.'ud afost elcvul lui ell arc 0 t, la Paris, in anii 1885-1886, ne:;;ters in memoria sa. (Nota tract)

sa existE"'). [x1strindu-l

15':;'

Lasind acum la 0 parte individu1, ginditi-va 1a marele ra,zboi care rlevasteaza Europa, reflectati 1a intreaga violenta, 1a ferocitatea s1 fals1tatea pe care Ie-a abatut asup1'a lumii civmiate. Oa1'e credeti' ca un pumn de ambitio:;;i :;;i de instigatod fara scrupule ar Ii ajuns s~ dezlan1u1e toate aceste duhuri rele, fara complicit;;ttea a milioane de supu:;;i? In fata acestei situatii, aveti oare curajul sa mal combateti in favoarea inexistentei raului in structura psihica a omului ? Imi veti obiecta ca fac asupra razboiului un rationament unilateral, ca razboiul a dat la iveala ceca ce este in om mal frumos :;;imai nobil : .eroismul, spiritul de sacrificiu,solidaritatea sociala. Fara indoiala; dar TIU trebuie sa va faceti vinovati de nedreptatea comlsa adesea la adresa s-a repro:;;at ca neaga un Iucru pe singurul motiv psihanalizei, careia ca ea afirma un alt Iucru. Departe de noi intentia de a tagadui tendintele nobile ale naturii umane 9i trebuie spus ca noi nu am facut nimic spre a Ie reduce valoarea. Dimpotriva: eu va vorbesc nu numa! despre dorintele nefaste cenzurate in vis, ci 9i despre cenzura insa9i care refuleaza aceste dorinte 9i Ie face de nerecunoscut. Daca insistam asupra a ceea ce este rau in am, este numai pentru ca altii neaga acest aspect, ceea ce nu amelioreaza cu nindc natura umana, ci 0 face de nein1e1es. Tocmai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem 9ansa de a gasi formula care exprima mai exact raportu1'ile dint1'e ceea ce este bun 9i ceea ce este rau in natura umaniL Sa raminem deci pe aceasta pozitie. Chiar 9i atunci cind vom gasl eel rezultatele muncii noastre de interpretare a viselor sint stranii, nu va trebui sa Ie abandonam. Ulterior poate ca ne va fi posibil sa ne .apropiem de intelegerea lor urmind 0 aHa cale. Pentru moment, sa I'etinem: deforrnarea eveni111entelor operGtil in vis este 0 consecinta a cenzurii pe care tendintele marturisite ale euLui Ie exercita impotriva tendintelor ~i dorintelor indecente care se agita in noi noaptea, in timpul :somnului. De ce aceste dorinte 9i tendinte apar noaptea 9i de unde provin ele? Problema aceasta ramine deschisa 9i a~teapta noi cercetari. AI' fi insa injust din partea noastra sa nu reliefam fara intirzie1'e un alt rezultat al cercetarilor noastre. Do1'intele care, aparind in vise, ne tulbura somnul, ne sint necunoseute; nu Ie constatam existentadecit ,ca urmare a interpretarii visului. Deci, in mod provizoriu, Ie putem califiea drept incon9tiente, in sensul curent al termenului. Trebuie insa sa ne fie dar ca ele sint inconstiente mai mult decit in mod provizoriu. A9a cum am vazut-o in mult~ cazuI'i, autorul visului Ie neaga, ehiar :;;i'dupa ce interpretarea visului Ie-a pus in evidenta. Avem aici aeeea9i situatie cain cazul interpretarii lapsusului "Aufstossen" 6), unde oratorul indignat sustinea ca el nU-9i cunoa9te 9i nu ~i-a cunoscut niciodata un sentiment lipsit de respect fata de geful sau. Noi am 9i pus la indoiala valoarea acestei asigurari, admitind doar ca oratorul putea sa nu fie constient de existenta durabila In sinea sa a unui asHel de sentiment. Aceea~i situa~ie ~e repeta de fiecare data cind interpretarn un vis cu puternice deforrnari, ceea ce nu poate dedt 8a-i sporeasca importanta pentru concepti a noast1'a. In consecinta, sintern eu totul dis-

i

fi)

i\.

51:'

vedea capitolul ,.Actele ratate". pp. 65 :;;iurm. (Nota tract.)
155

pu,?i sa admitem ca in viata psihica exisul procese, tendinte despre care: nu :,?Umin general nimic, despre care nu 9tim nimic de multa vrerne, despre care poate ca niciodata nu am ~tiut nimie. De aeeea ineon9tie:,tul nl se infatigeazil naua' ea avind un aIt sens; factorul "aduaiitate" sau "momentaneitate" ineeteaza de a fi una dlntre caraeteristicile sale fundamentale; incon9tientul poate fi incon~t1ent intr-un mod permDnent :;;inn numai un renamen momentan "latent". Se intelege de In sine eel 'lorn reveni mai tirziu '$i mai cletaliat asupra notiunii de mai SlF.
*
'*
*"

X
SIlVIBOLISTICA VISULUI

Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegem visu1 este e£ectu1 unei cenzuri care i:;;iexercitil activitatea impotriva dorinte1or inacceptabile, incon:;;tiente. Dar, fire;;te, nu am sustinut ca cenzura a1' fi slnguru1 factor care produce deformarea, iar studiu1 mai aprofundat a1 visului ne permite intr-adevar sa constatam ca E?ia1ti factori participa, pe linga cenzura, 1a producerea acestui £enomen. Aceasta, spul'lem noi, pste adevarat in a~a masura incH, ehiar dacaeenzura ar fi complet eliTYJlnata,intelegerea visului de catre noi nu ar fi c1tw;>i e put in inlesd nita :;;i continutul manifest nu a1' coincide nici in acest caz cu ideile latpnte ale visului. Tocmai tinind seama de 0 lacuna ('l tehnicii noastre, ajungem la des.coperirea ce1or1a1tifactori care contribuie la obscurizarea ;;i deformarea v]selo1'. Am aceeptat, impreuna eu dumneavoastra, ea la subieetii an<1liz;;ticlemcntele particulare ale unui vis nu trezesc uneori nici 0 idee. Desigur, acest fapt este mai putin frecvent declt 0 afirma subiectH; in rnulte cazuri facem ca ideile sa apara. cu pretul perseverentei:;;i al insistentei. Dar nu estc mai putin adevarat ca in unele eazuri asociatia ri~I l:eUye~tesau, cind 0 ?bt1nem ,ell in~istenta, nu da .rezult~~ele a;;tepta,te. tEW faptul se petrece m cursm unm tratament pSlhanahtIc, acesta 00bj'n_de~te 0 inlpoTtant:~i deosebita,

de care nuaven1

a l1e ocupa aieL Dar

e] se produce ~i in cazul interpretarii visclor unoI' pe1'soane normale :S.,]U in cazul interpretarii propriilor noastre vise. In asemenea c2zuri, dnd ayn ajuns ]a convingerea ca arice insistenta este inutila, sflqim prin a descoperi ca acest accident de nedorit se produce cu reguladtate, in lcgacu anmnite elemente det.erminate ale visului. Ne dam atunci seama c'; nu este vorba de 0 insuficienta accidentala a tehnicii, ci de un fapt gl:/ernat de 0 noua lege. Fata de acest fapt, inccrcam tentatia de a interpreta noi in:,?ine ,,(fste elemel'lte "mute" ale visului, de a-I talmaci prin propriile n0'-15tre mijloace. Avem impresia ca obtinem un sens satisfacator' de flecare d"t;'i cind manifestam incredere intr-o asHel de interpretare, pe cind visul ramine lipsit de sens $i de coerenta, atit timp cit nu ne hotarhn Si, intreprindem aceastA operatie. Pe masura ce aceasti'i cercetare S2 unor cazuri din ce in' ce mai numeroase, cu conditia ea ele sa asemE'matoare, incercarea nOdstra, la inceput timida, devine din ce In ce mai sigura. Va expun toate acestea intr-un mod oarecum schematic, dar invatalYL;ntulactmite expunerile' de acest gen, in cazul in care lucrurile sin1: numai simplificate $i nu deformate. Procedind cum am aratat, obtinem, pentru 0 seric de elemente ale vLelor, talmaciri sigure, intru totul asemi:lnatoare eu acelea date de ci'irnoastre de vise populare pentru toate evenimentele ce apar in vise.
157

r

Sper, in treacat fie zis, ca nu ati uitd cd tehnica a';ociatiei nu ne ajut<~ niciodata sa obtlnem talmaciri certe ale elementelor viselor. Irni ve~i obiecta ca aces! rl.od de int2Tpr2tare vi sc pare IDc:l ~i rnai TlesigLlr ~i rnai dernll de critica dccit acela care fa.ce apel la c1.socier0a. Hbera a ideilor. Dar inteI'vine aid un alt element. Cil1d,.In urma unor cxperiente repetate~ aTn re1.1~it sa reLlnin1 un nllmar destul de rnure din aceste talmaciri certe, observam ea est€' yorba de interpretdri care al' fi putut Ii obtinute 'ii daca ne baZlm exclusiv pe cuno'itintele nO:lstre ca, spre a Ie intelege, nu era nevoie sa recurgem la am:ntirile autorulLli visuhli. Vorn vedea in a daua -parte a acest0i expunc{'i cum se a,jLlng-2
1a Cllnoa~terea sernnificatiei
J

01".

Aeestui r(;~port COD.st::1D_tex:lsteTlt Intxe Llnui. vis ~j tat118circa sa ii dam mrTle]e de raport simboIic, elernentul insu'i1 fEnd un simboI al gindidi ineon'itiente a visului. FEu'a indoiala ea vEl, amintiti ea, examinind mai inainte raporturile care exista intre elementele vjsului 91 substraturile 1m', am stabilIt ca e1ementul unui vis poate Ii fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de Intreg ;;i ca, de asemenea, poate fi 0 aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentare a sa figurata. In afara acestor trei categorii de raporturi, am anUDtat atunci 'ii 0 a patra categoric, pe care. nu am numit-o. Era tocrnai raportul simbolic, acela pe care 11 introduce',) in acest n:oment. Foarte interesante discutii }Jriv2.'sC a;=-est ren0111en, de c:~n-ene VOln ocupa If'la-' inte de a ne expune observatiile mal speC'ialeeu privire 1a slmbolisticiL Simbolistica constituie pO:lte capitolul eel mai interesant al teori'2i viselor. I/om spune 1nainte de toate ca, 'in caEtate de talmacirl stabile, simbolurile realizeaza intr-o oarecare masudl idealul vechii E;;ipopularci interpretari a viselor, ideal de care tehnica noastra s-a indepartat multo Ele ne permit, in anumlte circumstante, sa interpretam un vis LiT'ii a mai chestiona pe autorul aeestuia care, de "lltfel, nu ar Ii Glpabil s:i adauge nirnic la simb01. Cind cun03'item simbolurlle uzuo.le ale viselo!', personalitatea autoru1ui visului, conditiile in care e1 traie'ite 'ii trairi1e care au precedat visul, adesea putem interp1'eta un vis fani niei 0 dificultate, il putem talmaci, ca sa zicem a'ia, liber. Un ascmenea tur ek, forta este maguEtor pentru interpret E;;iil impune futa de autorul visu1u1 ; el constituie 0 I'elaxare binefacatoare fata de efortul penibil Ia care obliga iflterogarea autorului visului. Nu va lasati insa sedu:;;l de aeeast,l facilitate. Sarcina noastra nu consti\ in a executa tururl de forta. T,;'hnica care se interneisza pe euno:''iterea simbolurilor nu 0 inlocuie,;;te '-lceea C(.lrc se intcrneiaza pc asociatie si nu se poate n13.Sllra cu aCeiJl<;td. Ea nu face dedt s-o cO:11p1etez2 p~ a~easta din urma, furnizindu-i date utile. In cee:l ce oriveste insa eunoasterea contextului psihie al autorulni visului, treb~ie s;~ 'itlti ea vlsel~ pe care Ie aveti de interpretat nu apartin intotdeauna unoI' persoane pe cate Ie cunod'iteti bine, c;"t In general nu sinteti 1a curent cu evenimente1e Ia zi care au PU;Llt provoea visul 'i1 ca ideHe ;;i amintirile subiedu1ui analizat sint acelea care vii dau eunoa'iterea a ceea ce numim context psihic. In plus, este eu totul ciudat, ehiar daca avem in veclere conexiunile de care va £i yorba mai incolo, ca coneeptia simbolica a raporturiloI' dintre vis ;;i ineon'iUent s-a lovit de 0 rezistenta din cele mai inversnnate. Chiar persoane chibzuite 'ii inform ate, care au mers 0 buna bueaT:J. de drum impreunii eu psihanaliza, au refuzat sa 0 urmeze pe aeeastft
] ~-'.~ . r,q

cale. lar aceastil atitudine este cu aUt mai ciudatii cu cit simbolismul nu esteo caracteristica proprie numai visului 9i descoperirea simbo1ului nu este opera psihanalizei care, pe de aHa parte, a facut· aIte de3coperiri rasunc'itocire. Dacii vrem sa pIasam cu· orice pret descoperirea simbolisticii visclor in epoca moderna, trebuie 3a-1 consideram ca autor al acesteia pe filozoful K. A. Schemer (186}). Psihanaliza a confirm at clescooeririle lui Sherner, aduclndu-Ie de aIttel modificari esentiale. Desigur ca acum doriti sa aflati dte ceva asupra naturE simboluriJor in vise, pe baza studierii unor exemple. Va. vol imparta;:i cu dragii ini111a ceea ce ;:tiu in legatura cuaceasta,prevenindu-va totodata ca acest fenomen inca nu ne este aEt de clar pe cit am vrea sa fie. Esenta raportului simbolic consUi intr-o comparatie .. Darnu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest rap art sa se stabileasca. Presupunem ca 2ceasta comparatie cere anumite conditii, f8:ra a putea spww care s[nt acestea. Nu tot ceea ce poate fi eomparat cu un obiect sau un proees apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces .. Pe de alta parte, visul, departe de asimboliza arice, nu alege in acest scop dedt anumite elemente aleideilor 1atente ale visului. Simbolistica este astfel limitata din t0ate direetiiie. Trebuie sa convenim, de asemenea, ca notiunea de simbal nu este :inca net delimitata, ea ea se confunda adesea cu aceea de substituire, de reprezentare etc., ca ea se apropie chiar 9i de notiunea de aluzie. In unele simboluri, comparatia care Ie serve~te de baza este evidenta. Exista insaaltele in legatura eu care sintem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam fadorul comun, acel tertium comparationis al presupusei comparatii. 0 reflectie mai aprofundata ne va permite uneori sa descoperim acel factor comun care, in aIte cazuri, va ramine realmente ascuns. In afara de aceasta, daca simbolul este 0 comparatie, ar fi ciudat ca asochitia sa nu ne faca sa o descoperim, ca insu~i autorul visului san-o cunoasca 9i sa nu se slujeasca de ea, rara a ;:ti nimic in Iegatura eu ea ; ba mai mull: autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cinc1Ii este infati9ata. Vedeti, a>;adar, ca raportul simbolic este a comparatie de un gen eu totul deosebit, a carei ratiune ne scapa inca. Poate yom gasi mai tirziu uneleindicii privitoare la aceasta necunoscu ta. Obiectele care i~i gasesc in vise 0 reprezentare simbolica sint putin numeroase. Corpul uman in ansamblul sau, parintii, copHi, fratH, surorile, na~terea, moartea, goliciunea - ~i aIte citeva Iucruri. Casa este aceea care constituie singura reprezentaretipica, normala a persoanei umane ca intreg. Acest fapt a fast reeunoscut deja de catre Scherner, care dorea Sa-I atribuie 0 importanta de prim ordin, pe nedrept dupa opinia noastra. Adesea ne vedem in: vis alunecind pe fat ada case10r, incercind in timpul acestor descinderi cind placere, cind angoasa. Casele cu peretii netezi reprezinta barbaV, acelea cu stucaturi ~i balcoane, de care ne putem agata, reprezinta femei. Parintii au ca simboluri imparatuL ~i imparCiteasa, regele ~i regina sau alte persoane respeetabile : in . acest fel vlsele in care figureaza parintii se desfa~02ra intr-o atmosfera de pietate.Mai putin tandre s1nt visele in care apar ucopii, frati sau surori, care au ca simboluri mid animale, insecte. Na;:terea este aproape totdeauna reprezentata de a ac~iune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca ie9im din apil, fie ea scoatcm pe cineva din apa sau ca sintem noi sco~i, eu alte cuvinte ea intre acca

pcrsoana ~i au torul visului exist~l 0 re18tie de paternitate/n18t.ern-i tate~ Moartea iminenta este inlocuiUi in vis prin pLecare, printr-o caV5torie eli trenuL,' maartea efectivA este reprez2nta~q prin anumite prevestiri So vede aid cum obscure, sinistre; goliciunea prin Twine {;i uniforme. , l' t'.c '.c' d' 'd v , 1 'v. s~' ~}lerQ l:eSIJ11,.I,LC gram"ele mere ee12 .aua genun ae reprezentaT1 : .pe ,',EnDolunJe 91 alu;;;1l1e . .Abandan.incl aceastil enumerare maj dcgraba saraea, yom aborda un do;neniu ale earui ohieete 9i cantinut sint reprezentate de 0 simbolistiea cxtr(;m de baga~{l 9i variaUi. Este domeniul vietH sexuale, al arganelor
<-

ge-nitc~le, al actelor

rilor din vise sfnt simboluri sexuale. Dar aid ne aflam in fata unci dispraportii remareabile. Pc c:ind continuturile simbo1izate sint putin numeroase, simbolurile care le desemneaza sint extraordinar de numeroase, in a:;;a fel ca fiecare obiect poate fl exprimat prin simboluri mil1tip1e, avind toate nproape aceea9i valoare. In cursul interpretarii 1nce:;cam insa 0 surpriza .nep1acuta. Cantral' reprezentarilor din vise, care sInt foarte variate, internretarile simbolurilor sint cum TIU S8 Doate T1}:li monotone. Este un fapt ~are a displacut tuturor acelora ~are au~avut pri~ sa-1 constate. Dal' co putem face? Cum este pontru prima data dnd, in aceste expuneri, vom aborcla prcblema vietH sexuale, va trebui 38. va spun cum inteleg sa tratez aceasta tema. PsihanaJiza nu are niei un motiv sa vorbeasca prin eufern1sme sau sa se multumeasca eu a1uzli, ea nu incearca nid un sentirncnt de jena de a so ocupa de acest subiect important, ea gase9te corect ,,;i convenabil sa spuna lucrurilor pc nume 9i eonsidera ca acosta este 2('1 mai bun mijloc de a se fed de reticentetu1buratoare. Faptul e2, iJ'/cm de vorbit unui auditoriu eornpus din reprezentantii eelor dou{, se>e nu schimba eu n1m1e lucrurile. Tot a~a cum nu existil :;;tiinta ad 'U;:nn Delphini, nu trebuie sa existe una pentru folosinta tinerelor fete iar doarrmele pe care Ie zaresc printre clumnec:voastra au dOTH si'i arate eElprin prezent.a lor aici ele doresc sa fie tratate, suI? ;;tiintei, in mod egal eu barbatii. Ded visul dispune, pentru organele sexuale ale omului, de 0 muli;ime de reprezentari pe care le putem numi simbolice Eii in care eel mal adeS2'" este evident factoru1 comun a1 comparatiei. In ceca ce privc:;;te ap,\ra::111 genital al b21rbatuJui, in intregul sau, prezlnta Importanta simbolic6 lndeo~)ebi numarul sacru 3. Partea pdncipala a aparatului genital masculin 9i coa mai vrednica de interes pentru ambele sexe, penisul, gi'lse::;:te ubstitutele simbolicemaiintli.in s obiecte care li slnt asemi',n;'ri;oare prin forma, adtca: bastoane, umbreLe, stiIpi, arbori etc., apoi in obiecte care, ca 9i penisul, pot patrunde in interiorul unui corp, producind raniri: arrne ascutite de toate felurile, cum a1' fi cutite, pwnspade, sCibii, sau ehiar arme de foe, cum ar Ii pw}ti, pistoale in '''fwd deosebit, arm a care prin forma sa se preteaza In mod special aceast.a eomparatie, adidi revolvcruL In co~marurile fete lor urmarirea de c;jtre un am inarmat eu un cutit sau cu 0 arma de foe joaca un 1'01esen, Asemcnea obiecte se intilnesc eel mar' frecvent in simbolistica viselor ~i interpretarea lor nu pl'ezinta ni~i 0 clifl~ulb~e. N~ ~"naiputin inteli. eSle reprezentarea membrulu1 masculm prm obleCTcdm care curge un lichid : robinet, ibriee, izvoare tz!}nitoure, ca 9i prin alte obieete.susceptibile de alungiri, cum ar Ii Elmpile en suspensor, creiounele ell ndn6. llu.biUi etc. FaptuI ca tocurile de scris, creioanele, pfLeLe peniTu unghii,
1\0

sexuale,

al relatlilor

sex.uale.

JVlajoritatea

sllnboltl-

docande ~i aIte instrumente sint incontestabil reprezenUiri simbolice ale
organului sexual masculin depin de de 0 coneeptie simpla in legiltura eu ncest organ. Insu'iirea deosebita pc care 0 are acesta de a invinge gravitatia, lrisu::;;11'8 care formeaza 0 parte a fenomenului erectiei, a creat reprezentarea simbolica Cu ajutorul baloanelor, aviocmelor 9i chiar dirijabilelor Zezrpelin. Dar visul cunoao,;teo,;iun alt mijloc, mult mal exprcsiv, de a simbo1iza erectia. El face din organul sexual ins9.0,;1scnta persoanei 'ii 0 pune sa c zboare. Sa nu va rnirati daea va spun ea vlsele atlt de frumoase pc care Ie eunoa:;;tem eu toW 'ii in care zborurile detin un 1'01 aUt de important trebuie interpretate ca avind la baza 0 excitatie sexuaia generaHi, fenomenul de erectie. Dintre psihana1i:;;ti,P. Fed ern este acela care a stabilit aceasta interpretare eu ajutorul unoI' dovezi eu neputinta de respins, dar chiar 'ii un experimentator aUt de impartial 'it poate aUt de ignorant int1'-ale psihanalizei ca M 0 u r 1y-V 0 I d a ajuns la aeelea;;i conduzii, in urma experientelor sale care eonstau in a da b1'atelor 'ii picioarelor, in timpul s0111nului, pozltii artifidale. Nu-mi obiectati la aceasta eu faptul ca femeile pot 9i ele sa viseze ca zboara.Amintiti-va mai cur:ind ea visele noastre se VOl'realizarea unoI' dorinte si ca dOl~inta a fi· barbat, con9ticnta sau incon'itienta, estc extren~ de frecvent[l 1a femeie. Aceia dintre dumneavoastra care s1n1.mai rnult sau mai putin versati in anatomie nu Val' gasi nimie uimitor in faptul eii femeia este in stare sa-;;i implineasdi aceasta dorinta eu ajutorul acelora~i senzatii ca acelea incercate de barb at. De fapt poseda in aparatul ei genital .un mie membru asemanator penisului 1a barbat, 'ii aeest membru rninuscul, ditorisul, indepline'ite in eopiliirie ;;i la virsta aduWi care precede rapor~ turile sexuale acela'ii 1'01 ea 'ii penisul barbatulu1. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile, VOID cita reptiLele ~i pe~lii, dar mai ales faimosul simbol al ~arpeLui. De ee parada ~i mantalw au eapatat acela9i inteles? Nu este u~or sEtghicim acest lucru, dar semnificatia lor simboliea este incontestabila. Ne putem 1ntreba, in sfir'ilt, daca substituirea organului sexual masculin printr-un a1t membru, cum ar fi mina sau pidorul, trebuie considerata, de asemenea, ea fiind simboliea. Cred ca luind in considerare ansamblul vlsului ~i tinind seama de organele corespondente ale femeii, yom fi in majoritatea cazurilor obligati sa admitem aceasta semnificatie. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic pdn toate obiectele a CarOl' caracteristica consta in aeeea ea circumseriu 0 cavitate in care poate £i introdus ceva : mine, gropi, peyteri, vase ~i stide, cutli de toate £ormele, WZl, cufere, buzunare etc. Vaporul face 'ii 81 parte din aceasta serie. Unele simboluri ea dulapuri, cuptoare 'ii mai ales camere S8 raporteaza mai degraba la uter dedt la aparatul genitalpropriu-zis. Simbolul camera se include aid in acela de casa, ~ U$a ~i portaL devenind la r1:ndu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. Mai au semnificatie sirnbolica anumite materiale, cum ar fi lemnul sau hiTtia, ca 'ii obiectele facute din aceste materiale ca masa si cartea. Dintre animale, meLcd si scoicile s1nt ineontestabil simboluri' feminine. Sa mai citam, dintre ~rganele eorpului, gum ca simbol al orificiului vaginal ~i, dintre edificii, biserica 'ii capela. Dupa cum vedeti, nu toate aeestc simbolud sbI de fel de inteligibile. Trebuie eonsiderati ea faclnd parte din aparatul genital sinH care, eEl ~i celelalte emisfere, mai marl, ale co1'pului feminin, '1;;iafla repre11 cd. 404
161

zentarea simbolica in mere, piersici, fructe in generaL Pilozitatea zone101' genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri, al unui tufi$. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui· peisaj, ell stinci, paduri, apa, pe dnd impozantul mecanism al aparatului genital al b.iirbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate, greu de descris. ' Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de lildita cu bijuterii,. giuvaer ~i eomoara s'int dezmierdarile adresate, ehiar ~i 'in vis, persoanei iubite ; dulciurile servesc adesea la simbolizarea placerii sexuale. Satisfaetia sexual<'iobtinuta fara eoneursul unei persoane de sex opus este .simbolizata prin tot felul de executii muzicale, 'intre altele prin cintatul la pian. Alunecarea, eoborirea bl"USCa, smulgerea .unei ramuri sint reprezentari subtil simbolice ale onanismului. 0 reprezentare eu totul deosebita este eaderea unui dinte, extractia unei masele : simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea, privita ca 0 pedeapsa pentru masturbare. Simbolurile destinate sa reprezinte In mod special raporturile sexuale sint mai putin numeroase In vise dedt s-ar crede, potrivit informatiilor de care dispunem. Putem cita, ca raportindu-se la aceastil eategorie, activWltile ritmice, ca dansul, echitatia, ascensiunea,_ eEl ~i aceidentele violente, ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un Qutomobil. Sa. mai adilugam anumite activitati manuale ~i, fire~te, amcl1intarea eu 0 anna. Utilizarea ~i talmacirea aeestor simboluri s'int mai putin simple declt poate ca 1e credeti. $i una ~i alta comportil multe aspecte care contrazlc a~teptarile noastre. In consecinta, constatam faptul incredibil ea deosebirile sexuale slnt adesea abia schitate in renrezentarile simbolice. Multe simboluri desemneaza un organ gei1italin g~neral - indiferent daca este 'masculin sau feminin: acesta este cazul simbolurilor 'in care apare Ull copil mie, 0 fetitii sau un biiietel. Alteori, un simbol maseulin desel~1neaza 0 parte a aparatului genital feminin, 9i invers. Toate aeestea ramill de ne1nteles atlt timp c'it nu sintem la curent eu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie dedt aparentil; de aItfel simbolurile cele mai frapante, ca buzunarul, a1"ma, cutia, slnt exceptate de .utilizarea simbolica bisexuaUi. Inceplnd nu cu ceea ce reprezinta simbolul, ci eu simbolul insu~i, voi trece 'in revista domeniile din care au fast 'imnrumutate simbolurile sexuale, completind aceasta eercetare eu c'iteva ~onsideratii referitoare in special la simbolurile al carol' factor comun ramine abseur. Un simbal abscnT de aeest gen este palaria, poate orice acoperamint de cap 'in general, eu senmifieatie 'in genere masculina, dar uneori :;dfeminina. Tot a,?R, mantaua serveste la desemnarea unui barbat, eu taate ca adesea dintr-un alt punct de vedere dedt eel sexual. Sinteti Uberi sa cautati ratiunea faptului. Cravata, care atirna pe piept ~i care nu este purtata de femei, este 'in chip manifest un simbal maseulin. Lenjeria alba, pinza sint in general simboluri feminine; hainele, uniformele sint, a ~tim deja, simboIuri destinate sa exprime goliciunea, formele corpului ; pantoful, papucul desemneaza simbolicorganele genitale ale femeii. Am 9i diseutat despre aeeste simboluri enigmatice, dar in mod sigur feminine, care sint masa, lemnul. Scam, treptele, rampa, ca ~i actul de a urca pe 0 seara etc. sTnt cu siguranta simboluri ale raporturilor sexuale. Meditind mai inde162

aproape la acestea, gasim ca factor eomun ritmica ascensiunii, poate ea 91 crescendo-ul excitatlei: jena In respiratie, pe masura ce sulm. Am mentionat deja peisajul, ea reprezentare a aparatului genital al femeii. Muntele, stinca sint simboluri ale organului sexual masculin, gri'idina, un simbol frecvent al organului sexual feminin. Fructul deser:nneaza nti copilul, ci sinul. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rind a oamenilor pasionati, apoi a instinctelor 1'ele, a patimilor. Mugurii 9i florile semnaleaza organelegenitale ale femeH 9i In special virginitatea. Amintiti-va in legatura cu aceasta ca florile sint cuadevarat organele genitale ale plantelor. Cunoa9tem deja simbolul camera. Reprezentarea dezvoltindu-se, ferestrele, intra rile 9i ie9irile din, camera dobindesc semnificatia de deschideri, de orificii ale corpului. Camera inchisa, camera deschisa fac parte din aceea9i simbolistidi, iar cheia este incontestabil .un simbal masculin. Acestea sint materialele care intra in compozitiq. simbolisticii viselor. De altfel ele sint deparate de a fi complete, expunerea noastra putlnd Ii extinsa atit in dimensiunile sale orizontale cif :;;iIn profunzime. Cred insa ca enumerarea facuia este mai muIt decit sufieienta. Ba se poate ca, exasperati, sa-mi spuneti : "Ascultindu-va, am zice ea traim intr-un univers de simboluri sexuale. Toate obieetele ee ne inconjoara, orice ve~mint pe care-l pun em pe noi, orice lucru pe care puhem mina nu ar £i deci, dupa opinia dumneavoastra, decit simboluri sexuale ~i nimic mai muit 1<> Sint de acord ea sint pe lumea aceasta lucrur,i uimitoare, iar prima intrebare care 5e pune in mod firesc este urmatoarea: cum putem noi cunoa:;;te semnificatia simbolurilor onJrice, pe dnd insw;;i autorul visului nu ne da nid 0 lamurire in aceasta privinta sau nu ne da decIt informatii absolut nesatisfacatoare ? Raspund : aceasta clmo39te:re provine din diverse izvoare, dinbasme :;;imituri, din farse :;;iglume, din folclor, adidi din studiul moravurilor, obiceiurilor, proverbelor ~i cintecelor diferitelor popoare, din studiul limbajului poetic 9i al limbajului comun. Regasim pretutindeni aceea9i simbolistica, pe care adesea 0 intelegem fara cea mai mica dificultate. Examinind fiecare din aceste surse unele dupa altele, descoperim un asemenea paralelism cu simbolistica viselor incH interpretarile noastre VOl' doblndi un grad de certitudine sporit din aeest examen. Corpul uman, am spus, adesea este reprezentat, dupa parerea lul Seherner, prin simbolul casei; or, din acest simbol fae parte de asemenea ferestrele, u;~ile, portile, care simbolizeaza aecesul in activitatile corpului, fatadele, netede sau impodobite eu stucaturi :;;i ba1coane care pot servi drept puncte de sprijin. Aceasti.i simbolistica S8 regase9te in limbajul nostru curent : in acest fel, pe un vechi amie il salutam spunindu-i "easa batrina" 1), iar despre cite unul zlcem ca nu totul este in ordine la "etajul sau superior" .. Pare, Ia prima vedere, bizar ca parintii sa fie reprezentati in vis sub infatisarea unui euplu'regal sau imperial, ceea ce i9i gase9te 0 paralelain b~sme. Nu credeti ca in multe basme care ineep prin formula " A fost odata un imnarat'si 0 impiirateasa", avem 0 substituire simbolica -.l,
1) Tradueerea Hterala pentru sintagma "altes Haus", fara corespondent in limba romana. Singura expresia "a tine casa" (eu cineva) se apropie oarecum de semnificatia la care se refera Freud, care mizeaza aid pe un idiotism stricto sensu, observatie valabiUi lli pentru alte expresii Intilnite mai departe. (Nota trad.)

163

a formulei "A fost odati! un tata ;>i 0 mama ?\; In familie copiii s1nt adesea numiti, in glumil, printi, primu1 nascut primind titlul de print mO$tenitor. Impilratul insu~i i~i spune tatCi a1 tarii. Tot in gluma copino;' Ii se spune viermi, iar n01 Ie spun em cu compasiune : bietii vienni$ori 2) • Dar sa revenim la simbo1ul casa ~i la derivatele sale. Cind, in vis, folosim stucaturile ea puncte de sprijin, nu avem aid 0 reminiscenta a reflectiei bine cunoseute a oamenilor .din popor la adresa unei femei eu sinii foarte dezvo1tati: ai de ce sa te apuci? In aceea~i imprejurare, oamenii din popor se mai exprima ~i altfel, spunind : "lata 0 femeie care are 0 gramadil de lemne in fat a easei", ca ;;i cum a1' vol sa confirme interpretarea noastra care vede in lemn un simbol feminin, un simbol al ma ternitil tii. In ceea ee prive~te lemnul, nu vom reu;;i sa intelegem ratiunea care a facut dinel un simbol al maternitatii, a1 feminitatii, dadi nu chemam in ajutor lingvistiea comparata. Cuvintu1 german Ho1z (== lemn) a1' avea .aceea;;i ddilcina cu cuvintu1 grecesc 0"'1), care inseamna materie, materie bruta. Dar adesea se intlmpla ca un cuvint generic sa sfi1'~easca prin a desemna un obiect particular. Or, exista in Atlantic 0 insula numita Madera, nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o, deoareee ea era pe atunci acoperita de paduri. In limba portugheza Jl/ladeira inseamna tocmai lemn. Fara indoiala ca recunoasteti in cuvintul madeira cuvintu1 latin materia u~or modificat ~i care, 1a ~indu-i, .inseamna rnaterie .in general. Or, cuvintu1 materia este un derivat de la mater, mama. Materia din care este facut un lucru este ea un fel de mama a acestuia. Deci toemai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in fo1osirea simbolului lemn pentru femeie, mama. Na;;terea este eu regularitate exprimata in vis printr-o relatie eu apa: te seufunzi in apa sau ie;;i din apa, eeea ee vrea sa spuna ca te na~ti sau e~ti nascut. Or, nu uitati ca acest simbol poate fi considerat ea punind in evidenta 0 dubla legatura eu adevaru1 transformismului : pe de 0 parte (~i avem aiei un fapt din epoci foarte indepartate) toate mamiferele terestre, inclusiv stramo;iii omului, descind din animale acvatice; pe de aIta parte, fiecare mamifer, fieeare om i;;i petreee prima faza a existentei sale in apa, adiea in lichidul amniotic din uterul mamei ;;i a se na;;te inseamna pentru el a ie~i din apE\. Nu afirmca toti eei ce viseaza cunose toate aceste lueruri, dar creel ca nid nu au nevoie sa Ie eunoasca. Fara indoia1a eil autorul visu1ui stie 1ucruri care i-au fost povestite in <;opilarie, dar ehiar ;;i despre aceste euno~tinte afirm ca ele nu au eontribuit eu nimie la formarea simbolului. Ni S-i;1 spus odinioara -ea barza este aceea care aduce copHi. Dar unde traie9te ea? Pe malul 3pe10r, in balti, deci tot in apa. Unu1 dintre pu.cientii mei, pe atunci eopU de gn'ldinita, auzind aceasta istorie, disparuse 0 intreaga dupa-amiaza de acasa. A fost gasH pe malul ele;;teului castelului in care locuia, aplecat cu fata la apa 9i incercind sa zareasca pc fund copila;;ii pe care urma sEl-i aduca barza. , In miturile privitoare la na9terea cronor, supuse de O. Rank unei analize comparate (cel mai veehi este acela privind na9te1'ea regelui Sargon, din Agados, in anul 2800 1.e.n,) 3), scufundarea in ap,,, ;;i salvarea
"das a1''/1"l,e WU1'm" in textul original. (Nota tn,d,) Saragon T, intemeietorul imperiului mesopotamian, eu capitala Ja Agado~. (Nota trad,)
2)
3)

164

din apa joad't un 1'01 predominant. Rank a stabilit ca este yorba aid de reprezentarile simbolice ale na~terii, analoage acelora care se manifesta in vis. Cind visum ea ne-a salvat 0 persoana de la inee, facem din aeeasta persoana mama, san pur 9! simplu 0 mama; in mit, 0 persoana care a salvat un copn din apa, marturise~te a £i chiar mama acestuia. Exista 0 anecdota bine cunoscuta, in care un ovreia~ inteligent e intrebat : "Care a fost mama lni Ivloise?" EI raspunde iara nici 0 ezitare : "Printesa. -'Ba nu, i se obiectcaza, printesa doar I-a salvat de la inec. - Asta pretinde ea", riposteaza ovreia~ul, dovedind astfel ca a descoperit semnificatia exacta a mitului. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. De altfel, atu11ci cind un copil cere ve~ti despre 0 persoana pe care 11-a mai vazut-o de mult, exista obiceiul de a i se raspnnde, claca este yorba de 0 persoana raposata, ca ea a plecat intr-o calatorie. 5i in acest eaz en snstin ca simbolul nu are nirnic de:...aface cu aceasti1 explicatie pentru u~u1 copiilor. Poetul se sluje')te de acela~i simbol cind ne vorbe9te de lumea de dincolo, ea de un tJrirn ncexp1orat, de unde nici un ciiWtor (no traveller) nu se mai 1ntoa1'ce. Chiar 9i in eonversatiile noastre zilnice ni se intimp1a aclesea sa vorbim d2spre ultima calatode. Toti cunoscatorii vechilor rituri :;;tiu cit de importanta era reprezentarea unei ciilEitorii in imparatia morta in religia Egiptului antic. :Mai sint apoi numeroase1e exemp1are din cartea mortilor care, ca un Baedecker, insotea mumia in acest voiaj. De cind 10curi1e de ingropaciune au fost separate de locuinte, aceasta ultima calatorie a mortu1ui a devenit 0 realitate. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visu1ui. 5-a intimplat fiecaruia dintre durnneavoastra, fie ~i numai 0 singura data in via\:d, sa mearga ell impolitetea pina CleoloincH sa trateze 0 femeie drept "Ia~a batrina" 4), faru a sti Doate ca s-a folosit astfel de un simbol sexuaL In Noul Testament se' sp'une: femeia este un vas fragil. Cartile sfinte ale evreilor sint, in stUul lor atlt de apropiat de poezie, intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala, expresii care nu au fast intotde2una intelese exact si a CarOl'interpretare, de exemplu, in Clntarea Clntarilor, 'a facut loc InuHar neintelegeri. In literatura ebraka de mal tirziu gasim foarte frecvent simbolul care reprezinta femeia ca pc 0 easa' a dil'ei usa cor{~spundeorificiului genital. Tinaru1 sot se plinge, de exern""' pIn, in c[~zul in "'caremireas:: n-a -fast virgin,.\ di a gasit 1L$a s]]a1'[({. De ~1semenea, in· Dceasta literatura gasim 9i I'eprezentarea femeii prin simbolul masCi. Femeiaspune despre sotul ei : i-am pus masa, cia)' cl 0 va T'listunu. Coplii estropiati se nasc din cauza ca sotul rastoarna. m.nsa. Am Iuat ac.este inforrnatii dintr-o monografie a d. L. Levy, din asupra SimboHsticii se:ruule in Biblie $i Talmud. Etimologistii sint a.c:eia care au facut verosimila presupuncrea ca vaporu1 estc' 0 reprezental'e simboliea a femeii: substantivul Schiff (- vapor), care servca initial pentru a desernna un vas de argl1a, nu ar fi In realitate dccit 0 modHlcarc a cuvintuluiSchaff (= strachina). Faptul ea cuutorul este simbolu1 femeii si a1 uteru1ui ne este confirmat de legcnda g;'eceasca privitoare Ia periandru din Carint ~i consoarta sa, IVlc~ lissa. Ond, potrivit istoricului Herodot, tiranu1, dupa ce ~i-a ucis din gelozle femeia iubiti:l, a conjurat umbra acesteia sa-i dea ve~ti desp"~e
1) "alte SchW:htcl" in textul original, tara corespondent laFe in limba rom[ma. (Nota tract.)

eu putere

de cirCd-

105

sine, moarta $i-a dezviHuit prezenta, amintindu-i lui Periandru ca e1 i$i biigase pUnea intr-un cuptar rece, expresie voalata, destinata sa desemneze un act pe care nici 0 alta persoana nu-l putea eunoa$te. In Anthrapophyteia, publicata de F. S. Kraus ~i care constituie 0 mina de in£ormatii fara egal pentru tot ceea ce prive~te viata sexuala a popoarelor, citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre 0 femeie care a nascut : s-a surpat cuptorul. Aprinderea focului, cu tot eeea ce tine de aceasta, este impregnata profund de simbolistica sexuaIa. Flacara simbolizeaza totdeauna organul genital al barbatului, iar vatra, sinnl femeii. Daca socotiti uimitor faptul ca peisajele servesc atit de des in vise 1a reprezentarea simboliea a aparahlui genital al femeii, instruiti-va de la mitologi, care va VOl' spune ce 1'01 insemnat indepline9te tarina hreinitOGre in renrezentarile si in culte~'~ popoarelor vechi si in ce masura concepti a d~spre agricultura a fost determinata de acest simbol. Veti fi tentati sa cautati in limbaj reprezent'lrea simbolica a femeii : nu se spune oare ('in limb a germana) FTCiuenzimmer (= camera femeii) in loc de Frau (= doamna, femeie), inlocuindu-se astfel persoana umana prin spatiul locuibil care Ii este destinat? La fel, spun em "Sublima Poarta", desemnind prin aceasta expresie pe sultan ~i guvernul sau; cuvintul faraon, care slujea sa desemneze pe suveranii Egiptului antic insernna "mare a curte" (in vechiul Orient curtile disnuse intre nortile duble ale arasului lOr au locuri de adunare, ca ph~tele publice in luiTlea greco-ramana). 80cot totu$i ca aceasta filiatie este eam superficiala. l'vlai curind a~ crede ca doar in masura in care desemneaza spatiul in care se aflii adapostit Elmul camera a devenit simbolul femeii. Simbolul cas,] ne este deja cunoscut sub acest raport ; mitologia ~i stUul poetic neautorizeaza S[l. admitem o;;i aIte reprezentari simbolice ale femeii : cetatea, fortareata, casteluZ, OTa:juL Dubiile, in ceeace prive9te aceasta interpretare, nu 51nt permise decH in cazul persoanelor care nu vorbesc limba germana ~i care, prin urmare, sInt incapabile sa ne inteleaga 5). Or, in cursu 1 acestor ultimi ani,. am avut ocazia sa tratez un mare numar de pacienti straini ~i cred ca-mi am1ntesc ca in visele lor, in eiuda absentei oricarei asemanari intre cele doua euvlnte in limbile lor mateTne respective, camera semnifica intotdeauna femeie. Mai avem ~i aUe motive sa admitem ea raportul simbolic poate depa~ilimitele lingvistice, fapt deja recunoscut In trecut de cercetatorul vise10r Schubert (1862). Trebuie totU91 sa spun ca nkl unul din pacientii mei nu ignora cu totul limba germani'i., in a~a fel incH trebuie Sa las grija stabilirii acestei distinctii pc seama unor psihanali9ti care a1' avea posibilitatea sa colecteze In aIte parti observatii In legatura cu persoane care nu vorbese dedt 0 singura Bmba. In ceea ce prive$te reprezentarile simbo1ice ale organului sexual a1. barbatului, nu exista. nid una care S[, nu fie exprimata in limbajul curent sub 0 forma comica, vulgara sau, ea uneori la scriitorii antichitapi, sub 0 forma poetica. Printre aceste reprezentari figureaza nu numai

i

!ntr-adevar, multe dintre expresiile textului lui Fred, lipsite de corespondent functional in limba romana, suna bizar urechii noastre. A se vedea mai sus, de exemplu, expresia ofensatoare "alte Scl1achteI" (= "ladii batri:lla"), adresata femeilor. ea sa sune natural, pe romane~te ar trebui sa. spunem "hoa~ca biltrlna", s cuvint ce se trage din ucraineanul "haska" (= vipel'a), caz in care, IllS<1, e distruge coincidenta de simbol. Mai ales aventurarea In de~ertul pUn de miraje al interpretiIrilor etimologice ni se pare riscanta, In masura in care Freud nu depa;;e~tein asHel de demersuri pe Nietzsche. (Nota trad.)
G)

166

simbolurile care se manifesta in vise, ci ~i altele, ca de exemplu diverse uneJte ~i indeosebi plugul. In rest, reprezentarea simbolica a organului sexual masculin acopera un domeniu foarte restrins, foarte controversat ~>ide care, din motive de economie, dorim sa nu ne ocupam. Nu yom face dedt citeva remarci cu privire la unul singur din aceste simboluri ie;;;ite din comun : .simbolul trinitatii (3). Sa lasam la 0 parte chestiunea daca cifra 3 i~i datoreaza caracterul sacru acestui raport simbolic. Ceea eEl putem afirma insa sigur este ca daca obiecte alcatuite din trei parti (trifoiul, de exemplu) au dat forma lor.anumitor arme ~i emblene, faptu1 se explici'i prin semnificatia 101' simbolica. Crinul frantuzesc cu trei ramificatii ~i emb1emele triskele (trei pidoare recurbate pornind dintr-o radacina comuna), acele bizare emb1eme din doua insule atit de departate una de alto., Sicilia 9i insula Man, nu sint, de asemenea, dupa parerea mea, dedt reproduceri simboliee, stiIizate, ale aparatului genital' 0.1 barbatului. Reprezentarile organului sexual masculin erau considerate in antichitate puternice mijloace de aparare (Apotropaea) impotriva in:fluentelor nefaste 9i poate CEt trebuie sa vedem o reminiseenta a acestei eredinte in faptul ca ",i in zilele noastre toate amuletele purtatoare de noroc nu sint altceva dedt simbolurl genitale sau sexuale. Examinati 0 eolectie din aceste amulete ce se poaria 1a git sub forma de colier: yeti gasi un trifoi eu patm foi, un purcel, 0 ciuperea, 0 poteoava, 0 scara, un hornar. Trifoiul eu patru foi iulocuie'ite trifoiul eu tre1 fol Intr-adevar simbolic; purcelul este un veehi simbol al fecunditatii; ciuperca este un simbal incontestabil al penisului, existind ciuperci care, cum este Phallus impudicus, io;i datoreaza numele aseman8.rii lor frapante eu organul sexual a1 bEirbatului ; potcoava reproduce contururile orificiului genital al femeii, iar hornarul cn seara face parte din 'colectie pentru ca exercita una din acele profesii cu care omul $tim din popor compara raporturile sexuale (vezi Anthropophyteia). de-aeum ca. scara face parte din simbolistica sexuala. a viseIo!'; limba germana. ne vine aid in ajutor, aratindu-ne ca cuvintul "a urea" este. utilizat intr-un sens esentialmente sexual. In germana se spune "a urea dupa femei" ~i "un veehi urcator". !n limba francez2, unde cuvintul german Stufe se traduce prin cuvintul marche, un biHrin chefliu este numit "vieux mareheur". Faptul Cd la multe animale acuplarea se face prin incalecarea femelei de catre mascul nu este, desigur, strain de aceasta apropiere. Smulgerea unei ramuri, ca reprezentare simbolicEi a onanisnlului, nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act, ci are 9i numcroase al1alogii mitologice. Dar ceea ce este eu totul deosehit, este reprezentare a ominismului, sau mai curInd a eastrarii considerate ca 0 pedeapsa pentru acest paeat, prin caderea san seoaterea unui dinte; intr-adevar, antropologia ne ofera un pandant 1a aceasta reprezentare, pan- . c.:ant pe care cred ea putini il eunosc. ered Cd nu 1113. in~el vdzind in circumciziunea practicata 1a atltea popoare un eehivalent sau un suceedaneu al castrarii. In plus, 9tim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca rit a1 pubertatii (spre a celebra intrarea tinarului in virsta virilitatii), pe dnd alte triburi,ehiar vecine eu cele dintli, inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. Inchei expunerea mea prLl1 aceste exemple. Nu slnt dedt exemple; 5e stiu multe in legatura cu eele aratate mai sus ~i va imaginati lesne cit de variat~l o;ide interesanta a1' fi ocolectie de acest gen fiicuta nude
167

diletanti ca noi, ci de speciali;;ti in antropologie, mitologie, lingvistica etnologie. Dar putinul pc care I-am spus necesita anumite eonc1uzii care., far{l a pretinde cli epuizeaz2 tema, sint de natura sa dea de gindit .. Ne aflaln mai inm in rata faptului ca nutorul are In dispozitia sa modul de expresie simbolic, pe care nu-I cunoa9te ;;i nid nu-l recunoa~te in stare de veghe. Este un rapt care nu v~i mira mai putin decit dadi . afla di femeia dumneavoastra de servlciu intelege sanserita, pe dumneavoastra 9tit1 absolut sigu!' ca ea se trage dintr-un sat din Boemia 9i n-a studiat niciodata aceasta limba. Nu este u;;or sa ne dclm sealE2 de acest fapt ell ajutorul cOl1ceptiiJor psihologice actuale. Putem doar S~i. spun em ca, 1a acela care vis'C'aza cunoa$terea simbolisticii este incG:r:;;tienta, ca ea faee parte din vlata psihicc'i incon9t1enta. Aceasta expll~ catie nu ne conduce ins<3.prea departe. Pina acum nu arn avut nevoie S~l. admitem decit tendinte incon~tiente, adieii tendinte pe CDxe le ignoram moment an sau pe 0 durat~l mai mu1t sau mai putin lungi:i. De data aceasta, insa, este vorba de ceva mai mult: de cuno;;tin1;e ·incon~tiente, de raporturi incon~tientc intre anumite iclei, de comparatii incon~tiente intre diverse obiecte, comp~u'atii in urma carara unul dintre obiecte :;::e instaleaza permanent in locul celuilalt. Aceste comparatli nu. se fac de fiecare data pentru nevoile cauzei d 0 data pentru totdeauna, fUnd odcind disponibi1e. Dovada 0 avem in faptul ca ele sint identice la persc2r-' nele cele rnai diferite, indiferent de deosehirile de limbii. 6) De uncle poate proveni cunoa9terea acestor raporturi simbolice ?Umbajul curent mi ne furnizeazd dedt 0 parte infirma a acesteia. Nume1'oasele analo~~i ~e ?are ~e pot 0.fe1'1alte domenii s~nt c:l ,m~i ach~sea igr:o-, rate de autorll "I/Isclor ~l nun~lal eu grell ani rel1~lt nOI In~lne sa grtlparrl Cileva. In al doilea rind, acestc, raporturi sirnbolice nu apartin - autorului V1S1.11ui ~i l1U caracter1.zeazli dcar t.ravaliul care are lee in curs:uJ

\riselor, l}rin C2re aceste r(:rporturi

njung

sli se exprirne. $tim. de-aC-UnlJ

ca miturile :'it basmele, popJ:rul in proverbele 91 dntecele 11mbajul curent ~i in1aginatia poeticS. ·utilizeaz~; aC'eea~i stm bolistica. I)olnenlul simbolicului este extrem de intins; iar sirnbolisUea vi.'::elor nu oste dedt un rnic sector a1 accstuia ; ninl.1.C nll cste 111ai putirl h1c]jcat:. dc{~jt S~l llt8_;,~~i intreaga proble:na pornind de la vIs. I'v'Iulte slmboluri folosite in c:1t mu:I nu se manifesta in vis sau nu apar astfel dedt 1'areo1'i ; dt desrwe bolurile din vise, muJte dintre ele nu Ie regasim in aHe domcnii, S2.L1 TILl Ie regasim, CU111 ati vL"izut) declt ici-colo. \reEl in1presia c£i nc aflarrl in prezcnta unui mod de expresie vechi, dar care a disparut, cu c;:eeptia citor\ra :rcstu:ci disernin.at.e in diferlte dOl"l1enii, llnele a1tele colc, o alta catcgm'ie pastrll1du-se inca sub forme u~or In mai multe dmncnii:). lmi amintesc, in legAtura eu ace;:lsta, p!;'\:';n1uirea unui allenat inte1'esant carQ imaginase existenta unei "Umbi fundamenI){lrerea sa~ tale~' In care toateaccste ~,inlboUce erau, resturi ale accstei lirn bi.

ii

t~} Apare aiei, in gernlen, ccnceptia u:arhetipurilo'r£~ t face pivotul a~a-zisului incon~tient colectlv, ca fond de tui>1d tezaurul nati\' al umanjt~~ii (Nota trad.) 7) A sc \'edca, in legf\tura cu a('('asia, E. Fro m m, Paris, 1953, lucrare in care, de altfd, mai multe capitaTe naturil visului ~i "artei" de a-I interprcta. (Nota tract.)

din care C. G. Ju n 15 ,",'CI imagini stravechi CORstJLe langage onblif;,

Payot: sint cODsacrate probleme!

J08

In al trellea rind, trebuie sa fitl surprin~i eel simboJistiea in celelalte domenii nu e"te in mod necesar,:'Ii exclusiv sexuala, pc cind in vise simbolurile sel'vesc aproape in exclusivitatela exprlrnarea obiectelar ~i raporturilol' sexuale. Acest lucru nu este nici el u~or de explicat. Simbolud initial sexuale VOl' £i capatat ulterior 0 aHa utilizare, aceasta sch1111bare de destlnatie antrenind degradarea lor treptata, prin trecerea de Ja reprezentarea simbolica la aHa form;'l de reprezentare. Este evident ca nu putem raspunde aeestor intrebari cit timp nu ne ocupam decit de slmbolistica viseIo!'. Trebuie ima sa retinem prlneipiul c;1 exista raporturi deosebit de strinse intre simboluriIe veritabile 'Ii viata sexuala. Beneficiem de eur1nd, eu privlre 1£1 aceste raporturi, de 0 contributie. Un lingvlst, d. H. Sperber (din Upsala), ale c;'trui lucrarl independente de psihanaJizd, a sustinut Cd trebuintele sexuale au jucat un rol din cele' mai importante in geneza ~i dezvoltarea limbii. Primele sunete articulate auservit 1a comunicarca idoilor ~i la chemarea partenezarea munCH In co,'numtatea umana pnmltlva. IVlunca era ereetuata In comun, fUnd aco;'lipanlata de cuvinte 'Ii expresii ritmic r2petate: 1nto1'2S1.11 se:~~lal s-a transrerat ast~fel in dO:T,<:niulAmu?~ii. S,-.ar spunE Cd o~1Ul mlhv nu s-a resemndt sa munceasca decIt facmd elm ace~"sta echlvalentul la-nsc.rt in ~i substltutuJ activitatj sexuale. In acest felcuvintul muncH in cornun aV2<1 dour] sensuri, unul care exprima actul ce1alalt munca activa, care fUS2se asimilata eu acest act. Putin cite putin cuvintul S-d detas3.t de semnificatia sa sexuaL'i, spre a S2 fixa clefinHiv in domeniul mun~ji. Ace1a~i lucru's-a petl'ecut ~i 1a generatiile ultel:ioare care, dupa ce au n;lscoeit un euvbt nou eu s?mnificatie sexuala,l-au 2pl.icat unui gen nou de munca. Se Val' fi format astfel numeroase cIni, avlnd toate 0 origine sexuala ~i sfir:'lind prin a-~i abandana semnipe care D.n1 schitat-·o estQ" cxacUi-, ea ne ficatla se~Y~1.1ala. Da.ca ipoteza c12.L~cllld.e 0 posibHitute de a lntcJege sirnbolistica vlselor, de a de ce ·vlsul, care pastreazii ceva din aceste y-echi conclitii de v-tat-a, }::":t'c-zin.ta atitea sirnboluri legate de 'viata sexuala, de ce, 111 gerieral, arrncle :'Ii LU1'31teIe slujesc de simboluri masculine, pc eTnd tesatudJe 'Ii obiectcle ea.snice sint simboluri feminine. Raportul simbolic ar £i supravietuiwrul \r,:~(=l'i idc::!.tit~lti de Cllvinte; obiectele care au purtat altcldata YlU1TI·e eEl obicc'tele legate de sfe~~a ~1 Viat3 scx1..1ala ar 3}-x.lrea astazj In vise In cdlitatc de siD1boluri dlJl aceasta sfera ;;1 din aceasta 'lia~8. Toat.e accste analogii evocate in legatura cu slmbolistica viselor Vi'l vor bgadui sa va faceti 0 idee despre psihanaliza ca cliscipIina de un interes general, ceca ce nll estc cazlll niei ell psihologia, Jlici ell ps111latria. Activitatea Dsihanalitlci'i ne pune In Jegatura cu 0 multime de alte morale, cu>]; slnt mitologia, lingvistica, etnologia, psihologia popolreIo", stiinb religiilor, ale CarOl' cercetari sint susceptibHe sa ne furnizeze datele ~ele 'mai pretioase. Nu va veti mira, in consecinta, Cd mi'lcarea psihanalitica a dus 13 crea.rea unui periodic consacrat exclusiv stuclierii acestor raDorturi : ma refer la revista Imago, fondat.a in anul 1912 'Ii condusa de Hims Sachs s1 Otto Rank. In to ate raportuTile sale eu eelelalte ~tiinte, psihanaliza n;ai mult cIa declt prime:;;te. Desigur, rezultatele adesea ncin urma obi911uit.e anuntat.e de psihanalizd devin mai w?or deacceptat confirmarii lor prin ccreetari efectuate in aIte domenii; clar psihanaliza est.e aceea care furnizeaza metodele tehnice ~i stablle~te punctele de vederc a CarOl' ap1icare trebuie sa se arate fccunda in ce;elalte ~tiinte.
ru Ul sexuu-,- ..; ~lt2ZVO_~tL~Te.a erloara U~l

1.

l'

l'

't'

~.... ra~ta~!~l 'IO1'n11 b" a , ", org~_n_~n ~ }' -1J. Insc:.~~IL . 3 ....
1 ~ •

Cercetarea psihanalitica descopera in viata psihica a individului Un1&n fapte care ne permit sa rezolvam sau sa punem sub" adevarata lor lumina multe enigme ale vietH colective a oamenilor. Dar inca nu v-am spus in ce imprejun'iri putem obtine viziunea cea mai profunda in legatura cu aceasta prezumtiva "limba fundamentaEi", care este domeniul care a conservat resturile ei cele mai numeroasE:'. Domeniul acesta este acela al nevrozelor; materialele sale 3int constituite de simptome :;;1aIte manifestari ale bolnavilor nevrotici, simptome ::,;imanifestari pentru a CarOl' explicare :;;i tratament a fast creata psih2naliza. eel de-al natrulea punct de vedere al meu ne readuce, 2sadar, punctul de pl~care :;;i ne orienteaza in directia care ne este tra~ata. Am spus di chiar 9i daca cenzura viselor nu ar exista, visul nu ne-21r £i mal inteligibil, pentru ca ::,;1 acest caz am avea de rezolvat problema t8.1in madrii limbajului simbolic al visu1ui in eel a1 gincUrii noastre din starea de veghe. Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare a1 viselor, independent de cenzura. Putem ins3. presupune eEl este eonfor.. aCC:1sta urrnarind tabil pentru CenZl..1ra S2 se slujeasca de silnbolistic8.) acela~i seop : so. faCEt visul bizar ~i de neinteles. Studiu1 ulterior a1 visului n8 poate race sa inca un factor dedeforn1are. Dar nil \'reau Sri - parasirn IJI'oblc!lna s:ln1bolisticii ·visulul fara a \TEl aminti 111ca 0 data atit'udinea enignlatic3. pe care persoal18 cultivate au crezut eft trebuie s-o adopte in aceasEl privinta : 0 atitudine de rezistenta indlrjita, in timp Co2 existen~a simbolisticii este demon strata ell certitudine In rnit, religie, art~·i ~i linlbEi. Sa '\lcden1 rErtiunea acestei atitudini in legattlrile pe care Ie-arn st.~~bjlit intre sinlbolistic8. viselor

b

sex11ali tate ? * *

*

XI ELABORAREA VISULUI

dez'{aluie interpret-area.

Daca ati reu:;;it sa va faceti 0 idee despre mecanismul cenzurii :;;1a1 reprezentarii simbolice, veti £i In stare sa intelegeti cele mai multe vise, fara ca totUij>i a cunoa.'?teti in profunzime mecanismul de deforma1'e al s v18e10r.5pre a intelege visele,va vetl servi intr-adevar de doua tehnici care se completeaza reciproc : veti stimula la autorul visului aparitia de amintiri, pina veti ajunge de 1a elementul substituit 1a substratul visului ,?i, potrivit cuno:;;tintelor dumneavoastra pe1'sonale, veti inlocui simbolurile orin semnificatia lor. In cursu 1 acestor 01Jeratii va veti afla In fata unoI' i;certitudini. D~r despre acea8ta, mal tirziLL' , , Putem relua acum 0 problema pe care am inca'cat s-o abordam anterior cu mijloce insuficiente. Am incercat, intre alte1e, sa stabilim 1'apo1'turile care ex1sta intre elementele visclo1' si substraturile lor si am gasH ca aceste raporturi sint paLm la numar ; ~dportul de la part~ la intreg, analogia, sau aluzia, relatia simbolicil 91 reprezentarea verbal a plastica. Vom intreprinde aceea9i cerceta1'e pc 0 scara mai vasta, comparind continutul I:nanifest al visului in ansamblu eLl visul latent C!9d cum ni-l

5pe1' ca nu vi se va mal intimpla sa confundati visul manifest eu vlsul latent. Avind mereu prezenta in minte aceasta dlstinetie, veti fi cl:?tigat, din punctul de vedere al intelegerii viselo1', mai mult dedt majoritatea cititorilo1' luerarif mele Interpretarea viselor j). Permiteti-mi sa va amintesc ca activitatea care transforma v1s1.11 latent in vis manifest se nume.'?te elaborarea visului. ActivHatea opusa, aceea care ne duce de la visul manifest la visul latent, se nume:;;te activitate de interpretare. Procesul de interpret are Unde sa suprime aetivitatea de elaborare. Visele de tip infantil, in care am 1'ecunoscut fara dificultate reaHzari de dorinte, au fost si ele SUDuse unei anumite elabora.ri, indeosebi in ce p1'1v2ste transformarea dorlntei intr-o 1'ealitate, cel mai adesea aceea a ideilor'ln imagini vizuale. In acestcaz este nevoie nu de interpretare, ci de 0 simpUi ochire Indanltul acestor doua t1'ans£o1'ma1'1. Ceea ee, in celelalte vise, se ~.dau?a. activltatii de elabori.H:~,este. cee~ ce ~oi r;-umim.~ef?rmarea Vlsuluz, lar aceasta nu poate 1t supnmata declt prm achvltalea noast1'a de interpretare. Avind p1'ilejul sa compar un mare numar de inte1'p1'2ta1'ide vise, am nosibilita:tea sa va eXDun Int1''-o maniera sintetica ceca ce activltatea de ~laborare onirica face' cu materialele idei10r 1atente ale viselor. Va rog totu~i Sa nu t1'ageti concluzii pripite din cele ce va voi spune. Va voi prezenta doar 0 desc1'iere care se cere urmarita eu 0 atentie concentrata.
1)

Se referii la lucrarea Die Traumdcutung,

a carei prima editie a aparut in
in 171

ceditura Deuticke din Viena, in anul 1900. Aceea;;i lucrare a fast publicata Limba fmncezi'i, mai tirziu, sl~b tltlul La science des reves. (Nota tract.)

Primul efect al procesului de elaborare a unui vis cansti'. 111 conc/ensarea acestuia din 'urmii. Vrem 53 spun em prin aceasta CCl continutu] visului manifest esie Tnai redus decit acela al visului latent, ca e1 reprezinta in consecinta un fel de traducere abrevlata a acestuia. Condensarea poate uneari lipsi, dar ea in general exist§. 9i adesea este considerabiJa. Nu 5e observi'l niciodata contrariu1, adicil niciodata nu se intimpla ca visul manifest sa fie mai intins decit vlsul latent si sa aiba un continut mai bogat. Condensarea se efectueaza printr-unul' din unniltoarele'tIei procedee : 1) uncle elemente latente sint pur ~i simplu eliminate; 2) visul manifest nu contine decit fragmente din anumite ansamblUl'i ale V1sului latent; 3) elemente1e latente care au trasaturi comune se regase:':'c fuzionate in visul manifest. Daca vreti, puteti rezen'a termenul "condensare" l1umai pentru aceST de den1onstr~it~ din Llrnla prOCedeLl. Efectele sale sint dease-bit deu~or Rememorind propriile dumncavoastra vise, yeti identifica Cll uwrir,ta cazuri de condensare a mai multor persoane in una slngura. C persoene; nlcatuitil in accst fel are aspc~ctul Iui A, tinuta lui B, face ceva care ami,> te9te de C, dar, eu toaLe acec;tea, '?tim ca este yorba de D. Prin accasti.\ combinare, fire~te, se reliefeaza un caracter sau un atribut eornun eclor patrLl persoane. Se realiza, de asemenea, un compus din mai multe obiecte sau localitati, eu conditia ca obiectele sau localitatile respective sa posede una sau mal multe trasaturi comune pe care visul latent s;,.Ie evidcntieze In rnod deo':iCbit. Este ca si cum s-ar forma 0 notiune nOUi~ , '.'
Gt efen1er{t, C1\Tlnd ca DtlclCll

elerncl1tu1

con1un.

Din

sllpraptlnerea

unitJ--

tilor condensate

intr-un tot CO'11POZit ezulta, in general, 0 imagine n~ r corltllI'Uri vagi, analoaga ell aceea care se obtine suprapun.ind 11:1_:J1 rnuJte fotografii pe acela::;i c]i~eu. Procesul de elaborare oniric{l cste l)uternic angrenat 111 r}toduce~-c~:~ aces tor stl'UctLlri C01T:I)ozitE\ fUnd l.l.~or de dernol1strat Cd tras[ltf . .lrlle cor]'IP'-l'"
l,--tJ.,,-,

Cct"f'"
.C

COnc'l'-;+u;e'~ ('0"C111"'1 "J"opn"~,,';': 101' 5'11t
.•...•.• Ll, ) 1-,_ .~~.':"LLY.U _

l.l.'-!C_' . .l..l..

, ..•. J..~'"

CN~at'"
"'-:-

Ie,,] 1'"or1
~_"' >,._l-

lOntD'1ti,,.}.-:--"'-.-~.'-"

••...••..... -'-.

aeola Ll11de aC0stea llI)SCSC, de c~{(~n1I)lu prln alegerea eXpl"CSICl vel'''' belle pentru 0 idee datil. CtU10astem dciH condensari si stflIcturl corn1 ~d_ -,'~•••. (1~ a CL,_i t.t !.L -'-~~~'-lJ."_l.l ~.A"'U .1..1 'w->...l. """' c.;...L .. _ ..•..•. ~..•.•..•. ')0''';1'' ')Cpc't gnn . 1e,-,"c1' \T0L"L'~ ITTv1"nl~o'1iY'ri u~ 1''11 111' sp'e,.ni'11 tInp;p lapsusuri. Amlntiti-vd de t.inarul care voia sa begLeitdigen (cuvint comF~13 din begleiten a Insoti '71beleidiuen a fi lipsit de resp':"ct) 0 doamnii. ExistJ ~i cuvinte de spirit a diror telmidi se reduce la 0 condensan:: de Deest gen. Fii.clnd insaabstrac1;ie de aceste cazuri, trebuie sa subliniem C2 procedeul respectiv apare Cd fiind cu totul neobi~nuit ~i bizaro Alcatuirea de persoane C0111pozite In vise are, e adevarat, corespondentul snu In anumite creatH ale imaginatiei noastre care adesea tope9te impreuna elemente ce nu se gasesc reunite in rcalitate ; ",,?a sint centaurii sau anima1ele legendare ale vechii mitologii saU din tablourile lui Bticklin Zi. 1n121ginatia "creatoareH este incapabila, de altfel, sa inventeze ceva; ea se multume9te sa imbine elementele separate unele eu altele. Darprocedeul pus in aplicare de procesul de elaborare prezinta particu1aritatea ca materialele de care dispune consti'! din idei, din care unele pot fi indecente ~i inacceptabile, dal' care sint modelate'ii ex primate coreet. Pl'ocesul de
rlat
c::
,~-,.J •••..... ~_•.. , _ 1'1'-'

=

=

~I} flr-r:old

H5chl[n

viziuni .flsalrul

inspir':-ite

pirolilor

(Ig27'-1901)~ pic-tor oe rrHto}ogie (CYn1~ui.l!e etc.). (I~ota trad.)

172

daborare onirica confcra acestor idei 0 aWi forma 9i este incC!mprehensib11faptul cn In aceastii transcriptie sau traducere ca 1:nt1'-oalta scriere sau limba el se sluje~te de proccdeul fuziunii sau al combinariL 0 traducere se striiduie~te in general sa tina seama de particularitatiJe textului sa nu confunde similitudinile. Procesu1 de ebborare onirica, dimpotriva, 5e stra_duie~te sa condcnseze douaiclei diferite, cautInd, ea int1'-un calambur, un cuvint eu mai multe sensuri in care sa se poata htilni cele doua idei. Nu trebuie sa ne gn'lbim sa tragem concluzii pc marginea acestei particularitati care, de altfel, poate cleveni deosebit de senmificativEl pentru conceperea procesului de elaborare onirica. Cu toate di condensarea obscurizeaza visul, nu aven, totu9i impresia ca ea a1'fi un efcct al cenzurii. Am putea s[l-1atribuim mddegrabi1 cauze de ordin mecanic sau economic in proccsul onirk : totusi cenzura isi are " , :aid parte a sa de contributie.· Efectele condensarli pot fi absolut extraordinure. Ea face pOsibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latonie eu totul diferite, in H$C! fel ca putem obtine 0 interpretare aparent satisfacatoarc a unn! vis, avind prin aceasta ~i posibilitatea unei interpret-ari de ordinsuperior. Condensqrea mai are ca efeet tulburarea, complicarea raporturilor btre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Inacest fel un element manifest poate sa' ~orespunda simultan mai multor e1emente 1atcnte, dupa cum un elemenflatent poate participa 1[\ mai multe elemente manifeste : este yorba, ded, de un fel de Incruci~are, Constatam, de asemenea, in cUI'sul interpreUirii unui vis, ca ideile care apar in legi1iura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat, in ordinea succesiunii tarea. lor. Adesea trebuie a~teptat ca intregul vis sa-~i fi gasit interpreTravaliul de elaborare onirica opereaza deci a transcriptie CLl totul neobi~nuita a ideilor viselar, 0 transcriptie care nu esie nki 0 traducere cuvint cu cuvint sau semn cu semn, nici 0 selectie calauzita de 0 anumita regula, ca atunci cind nu reproducem decit consoanele unui cuvint, omitind vocalele, niei ceea ce s-ar putea numi 0 Inlocuire prin reprezentare, situatie in care reliefam un element in dauna multoI' aHara: ne aflam in fata a ceva cu totul diferit ~i mult mai complicat. Un al doilea efeet al procesului de elaborare oniricil consta din deplasare. Din fericire, despre aceasta avem unele cuna~tinte prealabile; :<;;tim, intre altele, ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. Deplasarea se exprima in doua feluri : in primul rind, un element latent este inloeuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive, prin ceva mai indepart at, deci printr-,o a1uzie; in al doilearind, accentul psihiceste transferat de pe un element important peun a1tul, mal putin important, in a~a fel ca visul apare altfel centrat ~i straniu. Inlocuirea printr-o aluzie exista i?i in gindirea noastra in stare de veghe, dar cu 0 anumita diferenta. In gin dire a in stare de veghe aluzia trebuie sa fie u~or inteligibila ~i trebuie sa avem Int1'e aluzie :;;igindirea veritabila un rap art de continut. Cuvintul de spirit se serve:;;te adesea de 0 aluzie, tara a respecta conditia asociatiei intre continuturi ; el inlocuie~te aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata, bazata pe 0 similitudine tanaIa, pe ambiguitatea de sensuri pe care 0 are un cuvint etc. El respect-a totu~i in mod riguros conditia inteligibilitatii ; cuvlntul de spirit ~i-ar rata total efectuI dadi nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie 1a obiectul acesteia. Dar deplasarea

d

173

prin aluzie care are lac i11 vis se sustrage acestor doua limiti'iri. Aiei aluzia nu prezinta dedt raporturi eu totul exterioare ~i foarte indepartate de elementul pe care Jl Inlocuie9te ; in consecinta. ea este cifrata si dnd vrem sa ajungem 1a elementul v1zat, interpret area aluziei lasa impresia unui cuvint de spirit ratat sau a unei explicatii :fortate, trase de par. Cenzura vise101'nU-9i aUnge scopul decit daca izbute~te sa faca de negasit drumul ce duce de la a1uzie 1a substratul ei. Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobi9nuit de exprimare a gIndurilor.Ne servim adesea de acest mijloc in gindirea din stare de veghe, spre a produce un efeet comic. Ca sa. faceti 0 idee despre aces! efect, va. voi aminti urmatoarea anecdota : era intr-un sat un potcovar care s-a facut vinovat de 0 crima grava. Tribunalul a hotarit ca aceastil crima sa fie ispa9ita ; dar cum potcovarul era singurul din acel sat 91; prin urmare, indispensabil, 9i cum, in schimb, in acela9i sat existau trei croitori, a fost spinzurat unul din ace~tia In locul potcovarului. Al treilea eiect al procesului de e1aborare onirica este, din punct de vedere psihologie, eel mai interesant. EI consta dintr-o transformare a ideHar in imagini vizuale. Aceasta nu Inseamna ca toate elementele constitutive ale laeilor onirke a1' sufed aceasta transform are ; multe idei l1?i eonserva forma proprie ;;i apar ca at are sau in calitate de cun09tinte in visul manifest; pe de aWl parte, imaginile vizuale nu sint singura forma pe care 0 imbraca ideile in vis. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un 1'01esentia1 in formarea vise101'.Aceasta parte a procesului de prelucra1'e onirica este cea mai constanta; noi 0 eunoa~tem deja, a$a cum de altfel ne este CUl10scuta"reprezentarea verbala plastid!! a elementelor izolate ale unui vis. E evident ca acest rezultat nu este u~or de obtinut. Spre a va face 0 idee de dificultatile pe care Ie prezinta, inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii, acHca treceti de la scrierea eu semne grafice la scrierea prin semne figurative. in ceea ce prive9te persoanele 9i obiectele concrete desp1'e can~ este vorba in articolulpropus, va va fi U90r 9i poate chiar eomod sa.Ie in10cuiti prin imagini, dar va yeti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a euvintelor abstracte ~;;i partnor de vorbire care a exprima relatiile dintre idei : particule, conjunctii etc. Pentru cuvintele abstraete va veti putea servi de tot felul de artificii. Veti cauta, de exemplu, sa transcrieti textul articolului poate sub 0 alta forma verbala putin utilizata, dar continind mai multe elemente concrete 9i susceptibile de reprezentare. Va veti aminti in acest caz ca majoritatea cuvintelor abstracte sint cuvlnte care au fost altadata concrete ~i veti cauta, Pf cit va vasta in putinta, sa gasiti sensul lor initial concreto Veti fibunaoara incintati sa puteti reprezenta "posesiunea" (Besitzen) unui lueru prin semnificatia sa concreta care este aceea de a £i a$ezat pe (daraufsitzen) acest obiect. Procesul de eiaborare nu procecleo.za o.lt£e1.Unei reprezentari injghebate in asemenea conditii nu trebuie sa-i cerem 0 prea mare precizie. Asado.r, nu veti pretinde nu stiu ce rigoare din parte a trava1iului de elabor~re onirica dada inlocuie9te' 0 notiune atIt de greu de exprimat en ajutorul imaginilor concrete cum este adulterul 3), printr-o fractura de brat
3)

1n limba germana Ehebruch,

1,"'1.

traducere literala "ruptura de casatorie"

(Nota trad.). 174

(Armbruch) 4). Cunoscind aceste detalii, yeti putea intr-o oarecare masura sa corectati stingaciile acestor pictograme in cazul in care Ii se cere acestara sa in10cuiasca scrierea obi~nuita. Aceste mijIoace auxiliare lipsesc insa in cazul in care ni se cere sa reprezentam partile discursu1ui care exprimare1atii intre idei : pent1"u ca, din cauzCi ca etc. Aceste elemente ale textului nu vor putea fi, cieci,transformate in imagini. Tot a$a, procesul de elaborare a viselor reduce continutu1 ideilor viselor 1a materia lor bruta, filcuta din obiecte ~i din actiuni. Trebuie sa £iti mu1tumiti daca yeti uvea poslbilitatea sa traduceti eu mal multa finete a imaginilor re1atiile care nu S8 preteaza la reprezentari concrete. Tocmai In acest fel rew?e9te procesul de elaborare onirica sa exprime unele parti ale continutului ideilor latente ale visului prin proprietatile formale ale visului manifest, prLngradul mal mult sau mal pu~in riclicat de claritate sau de obscuritate pe care i-I imprima, prin divizarea in mai multe rragmente etc. Numarul de vise partiale in care se descompune un vis latent corespunde in general numaru1ui de teme principale, de serii de idei din care se compune visuI latent ; un vis scurt preliminar indepline.;;te, in raport cu visuI principal subsecvent, ro1ul unei introduced sau al unei motivatii; 0 idee secundara care vine sa se adauge ideilor principale este inlocuita in visul manifest printI'-O schimbare de scena intercalata in decoI'u1 principal in care evolueaza evenimentele visului manifest. $i a.;;a mai departe. Forma insa~i a viselor nu estelipsita de importantB. .;;icere, de asemenea, 0 interpretan~. Multe vise care au loc in cursu1 aceleia.;;i nopti prezinta adesea aceea.;;i·importanta .;;i dovedesc Pe cind eorectam ~palturile acestor pagini, mi-a eazut intimplator sub ochi un fapt divers pe eare-l transcriu aici deoarece el aduee 0 confirmare nea'\'teptata consideratiilor noastre: "PEDEAPSA LUI DUMNEZEU" (Fractura de brat ca expiere a unui adulter). Doamna Alma M., nevasta unui rezervist, depune impotriva doamnei Clementina K. 0 plingere de adulter. Ea spune In pllngerea ei ca femeia lui K. a intretinut cu M. relatii condamnabile, pe cind propriul ei barbat se afla pe front, de unde el Ii trimitea totw;;i 70 de coroane pe lUna. Femeia Iui K. primise :;;i de la sotul reclamantei multi bani, In timp ce reclamanta insa~i ~i copilul ei sufera de foame :;;itraiesc in mizerie. Camarazii lui M. i-au raportat rec1amantei ca sotul ei a frecventat eu nevastci lui K. erI~me unde stateau pIna la ore tirzii din noapte. Ea chiar 0 data nevasta lui K. I-a Intrebat pe sotul reclamantei, de fata cu mai multi infanteri~ti, daca n_ar face mai bine sa-9i paraseasca "baba", ca sa traiasca cu ea. Proprietareasa lui K. I-a vazut adesea pe sotul reelamantei in locuinta ibovnicei sale, in tinuta mai mult dedt neglijenta. _ In fata unui judeditor din Leopoldstadt, nevasta lui K. a pretins ieri ca nu-l cunoa'\'te pe IvI. ,\,i a negat In consecinta :;;i pe buna dreptate toate relatiile intime eu acesta. _ . Martora Albertina IvI. a aratat insa ca ea a surprins-o pe nevasta Iui K. pe cale sa-l imbrati,\,ezepe barbatul reclamantei.
<I)

Interogat in cursul unei ~edinte anterioare, in calitate de martor, M. a negat la rindul sau oriee relatie ell nevasta Iui K. Ie1'1,insa, judecatol'ul a p1'imit 0sCl'isoare prin care M. I$i retrage marturia facuta anterior :;;i recunoa'lte ca a avut-o pe nevasta lui K. drept amanta pIna In luna iunie a anului treeut. Daca a negat orice relatie ell aceasta femeie, cu prilejul interogatoriului precedent, a facut-o Hindca ea H cautase si-l rugase in genunchi s-o salveze, nemartllrisind. nimie. "Ast/hi, se1'ia martorul,' ma simt obligat ,sa-i arat tribunalului tot adevarul, caci rupIndl}-mi mina stlnga, socot acest accident co. pe 0 pedeapsa dumnezeeasca. pentru pacatul meu". JudeciHorul constatind ea in actiunea penala datats. de mai mult de un an" reclamanta ~i-a retras pllngerea, ineuipata a-beneficiat de 0 hotadre de neurmarlre.

17~

dOrtul de a stapini din ce in co mai bine 0 exdtatie de 0 intcnsitate crescfnda. Intr-unul .'?i acela.;;ivis, un element deoscbit de dificultuos poate Ii reprezentat de simboluri multiple, de "dublete". Urmarind confruntarea intre ideila latente ale viscIor si visdc rnanlfeste care Ie inIocuiesc, aflam 0 multime de lucruri la' care nu ne a;;teptam ; in acest fel aflam, bun{war{l. ca insa;;i absurditateCl viselor are senmificatia sa deosebita. ,se poute afirma Cel asupra acestei chestiuni opoz1tia dintre concepti a medicala s1 conceDtla psilnnalitica desD1'e vi~ ating~ culmea acuitahi. Potriv1t ceiei dintii,' visul a1' fi absurd' pentn~ ca activitatea psihiciJ. al carei efeet este acesta ;;i-a pierdut Ol'ice-capacitate de a formula 0 judecata critic§, ; potrivit conceptiei noastre, dimpotriv-iJ.,visul devine absurd de indata ce este exprinnt;l critica cuprinsii in inse;;i ideile visului, de indaHi ce s-a formulat judecata "e absurd". In legatura cu accasta ave~i un bun excmplu in visuI, pe care il cunoa;;referitor Ia intentia de a asista Ia 0 reprezentare teatrala (trei bilete ('ostlnd 1 florin ;;1 50 de creitari). Judecata formulata cu acest prUej €ste ; a fost a absurditate sa 1m; rnilrit atit de cm'ind. cursul activitatii de interpretare afli:lm, de asemenea, ceca ce corcspunde indoieli1or :;;iincertitudinilor atlt de des exprimate de autond vlsului. anume daca un element dat s-a manifestat realmentc in dnca e.ste exact elementul invocat sau presupus, ~1nu <lItul. In genera], n'imic din ideile latente ale. visului nu COl'l'spundc acestor indoieli ~i incertitudini ; ele sint exclusiv efeetul cenzurii~i trcbuie considerate ca fUnd expresia unei tentative, partial izbutite, de suprimare, de refulare. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoarc 121 modul In care procesul 'de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care oCxistfi in cuprinsul visului latent. $tim deja ca elerl1cntele analoage ale materialului latent sint inlocuite in visu1 manifest pdn condensari. Or, contrariile Slnt tratate in acela~i fel ca ;;i analogiile ~i sint exprimate de preferinta prin acela;;i element manifest. 1\stfel un element al visului manifest, capabil sa exprime contrariul s;''tu,este posibil sa semnifice numai acest contrariu, sau sa exprime ambele sensuri simultan ; numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce prive;;te interpretarea. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea, univoca cel putin, a lui "nu". Acest mod eiudat de a opera, care caracterizeaza procesul de elaborare onirica, 1;;1gase;;te 0 fericitIt analogie in dezvoltarea limbii. Multi lingvi;;ti au constatat ca in limbile cele mal vechi antonimele puternicslab, clar-obscur, mar.::-mic slnt exprimate prin aceea:;;i radilcina ("opozitia de sens in cuvintele primitive"). AsHel, in vechea limba egipteana Ken insemna initial tare ~i slab. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din £olosirea unor cuvinte atft de ambivalente, in limbajul '101'bit 3-a recurs 121 0 intonatie ~;;i a gesturi care variaza cu sensul dat cul vrntului, iar in scriere cuvintul era insotit de un "determinativ", adid de 0 imagine care, insa, nu era destinata pronuntarH. Se scria dcci Kentare, insotindu-se euvintul cu 0 imagine care reprezenta un om stind in picioare, dupa cum se scria Ken-slab, insotindu-se cuvintul Cll 0 imagine care reprezenta un barbat chircit. Numai mai firzlu, In urma unol' u:;;oare modifid'iri imprimate cuvintuIui primitiv, s-a obtinut 0 desemnare speciaUi pentru fiecare din contrarlile pe care Ie ingloba. S-a ajuns in acest fel la dedublarea Iui Ken (puh~rnic-slab) in Ken - putemic :;;i Ken - slab. Citeva limbi mal tin ere ~i uncle limbi lTlOderne au con-

servat numeroase urme ale acestei opozitii de sens primitive. Va voi dta clteva exemple, dupa K. Abel (1884). Limba latina prezinta urmatoarele cuvinte intotdeaunaambivalente : altus (inaIt, adinc) 9i sacer (sfint, blestemat). lata citevaexemple demodifici.iri ale aceleia9i riidacini : clamare(a str'iga); clam (pe tacute, pe furi9, intr-ascuns) ; siccus (uscat) ; succus (sue, seva) .. $i in limb a germana: Stimme (voce) ; stumm (mut). Compararea limbilor inrudite ne furnizeaza numeroase exemple de acela9i gen. Engleza (lacUna) ; : lock (iDchizator, a Inchide) ; germana: Loch (gaura), Lilcke Engleza : cleave (a d~spica) ; germana : kleben (a lipi). Cuvintul englez without, al dirui sens literal este cu.-fara, nll se 111ai f-olose9te astazi dedt eu sensul tara,. ca vocabula with a fast folosWi spre a desemna nu numai 0 adaugi1'e, d 9i 0 scade1'e, ne-o dovedese cuvintele compuse withdraw, 1.uithhold G). La fel stan lucrurile eu cllvintul german wieder 6) .

o aHa particularitate a procesului de e1aborare onirica 1:;;igase9te pandantul In dezvaltarea limbii. In. vechea limbi'i egipteana, ca ,?i in aIte limbi mal noi, adesea se intlrnpla ca acela9i cuvint sa prezinte, pentru acela9i sens, sunete orinduite intr-o ordine rasturnata. lata dteva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza 91 germana : Tapf (vas, aala) - pot,. boat (ambarcatiune) -- tub,. hurry (a 52 grabi) - Ruhe (odihnu) ; Ba/ken (bima) - Klaben (bu9tean), club,. wait (a a9tepta) - tiiuwen .. Compa1'atia intre latina 9i germana ne da : capere (a apuea) - packen ,. Ten (rinichi) - Niere. Inve1'siunile 'de acest gen se produc in vis in mal multe ieluri. CunOd9tem deja inversarea sensu1ui, inlacuirea a ceva prin contrariul. acestUta. In afar a de aeeasta, in vis S2 produc inversari de situatii, de 1'aporturi intre doua persoane,ca 9i cum totul s-a1' petrece intr-o "lume rasturnata". In vis, tocmai iepurele 11 fugareste adeseane vinator. Suecesiunea evenimentelor sufera de asemenea 0 inversiun'e, in a93 fel ca .seria antecedenta sau cauzala ia locuI aceleia.care trebuia sa urmeze in mod firesc. Este ca 1a teatrul de bUd, unde eroul cade m.ortteapan, mai inainte ca In culise sa fi rasunat focul dearma. care trebuia sa-l uelda. Sint apol vise in care ordinea elementelor este total intervertWi, In d9a fel inelt daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora, ele trebuie intemretate ineepind cu finalul si sfirsind eu inceputul. Va amintiti, fara fndolala, studiile noastre asup~'a simbolisticli viselor, uncle ain arat~t ca a se scufunda sau a cadea in apa 1nseamna acela;;i lucru cu a ie~i din ap8., adica a mo~i sau a na9te, ~l ca a te ditara pe 0 scara san a sui ni~te trepte au acela9i sens eu a cobori, sau ambele sensuri deodata.
5) Withdraw {Nota trad.)

= a retrage, a Iua fnapoi;

withhold

= a

opl'i,

a opri (de Ia).

6) Adverbul lvieder marcheazd. de obicei 0 itera1;ie_ aparind in numeroase $i verbe trad)sub~.t-antive cDmpusc, iar unecri are sens aclversativ (In sch.Lmb, 111S8.). (Nota

12 -

cr!. 404

177

Remardim eu u~urinta avantajele pe care Ie poate avea deform area viselor de la aceasta libertate de reprezentare. Aceste particularitiiti ale procesului de e1aborare onirid.i trebuie considerate drept trasaturi arhaice. Ele sint de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare, veehilor limbi 9iscrieri, 9i care prezinta acelea')i dificultati de care va fi yorba mai tlrziu, in legatura eu unele observatii edUce . .Spre a incheia, sa' formulam citeva eonsideratii suplimentare. In procesul de elaborare este vorba,. evident, de a transforma in imagini concrete, de preferinta de natura vizuala, ideile latente concepute verbal. Or, toate ideile noastre au ca punct de p1ecare imaginile concrete; materialullor primal', fazele lor preliminare slnt constituite din impresii senzoria1e sau, mai exact, din imagini-amintire privind aceste impresii. Numaiulterior cuvintele au fost ata9ate acestor imagini 9i constituite In idei. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor a tratare orientaw regresiv, 0 evolutie retrograda 9i, in cursul acestei regresiuni, trebuie sa dispara tot ceea ce dezvaltarea imaginilor-amintire 9i transformarea lor in ide! au putut aduce ca achizitii noi. Acesta ar ii, m;;adar, travaliul de elaborare a viselor. In prezenti.t proceselor pe care ni le-a dezvaluit, interesul nostru pentru visul manifest a trecut, prin forta lucrurilor, pe un plan secundaI'. Dar cum visul manifest este singurul lucru pe care noi il cuno39tem nemijlocit, ii vol mai consaera citeva remarei. Nimic mai firesc decit ea ViSlll manifest sa-fii piarda importanta in ochii no~tri. Putin ne intereseaza daca este fnchegat sau se lasa di50ciat intr-o suite. de imagini izolate, f8.ra legatura intre ele. Chiar ~i atunei dnd are 0 semnificatie aparenta, 9tim ca aceasta i9i datoreaza origil1ea deformarii operate de vis 9i nu are vreun raport organic eu continutul latent al visului, a9a cum nu exista raport intre fatada unci biserici italiene ~i structura 71 planul acesteia. In anumite cazuri aceasta fatadi'i a visului are fli ea 0 semnificatie, datorita faptului ca reproduce fara deformare sau abia deformat 0 parte constitutiva importanta a ideilor latente ale visului. Acest fapt ne scapa totu;>i, atH timp cit nn am efectuat interpretarea visului, care ne permite sa apreciem graduJ de deformare. 0 Indoiala asemanatoare incercam in eazul in care doua clemente ale visului. se apropie in a~a fel incit par sa S2 afle in str1nsa legatura. Din aceasta putem trage concluzia faarte importanta CEl e1ernentele corespunzatoare visului latent trebuie sa fie ~i ele 1a fel de conectate, dar in alte cazuri putem constata ca elementele asociate in ideile latente apar disoci.ate In visul mlli'1ifest. in general, trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam 0 parte a visului manifest prin alta, ca ~i cum visul ar. fi canceput ca un tot coerent 9i £11' dispune de 0 reprezentare pragmatica. In majoritatea cazurilor, visul seamana mal curind cu un mozaic facut din fragmente de diferite pletre dmentate intre e1e, hi a9a fel ca figurile care rezultil nu corespund deloe contururilor' originare ale acestor fragmente. Existi'l, in realitate, 0 prelucrare secundara 7) a viselor, care l!?i asuma sarcina transformarii intI'-un tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului, dar a~ezind materialul intr-o ordine adesea absolut incom7)

"sckundiire

Bearbeitug"

in textul original (Nota trad.)

178

prehensibila t;;i completlnd-o <leola unde acest lucru pare necesar, ell elemente intercalate. Nu trebuie, pe de aWi parte, sa exageram importanta proeesului de elaborare oniridi, nid Sa-I acordam 0 'incredere fara rezerve. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care Ie-am enumerat; a condensa, a depIasa, a efectua 0 reprezentare plastica, a supune apoi totul unei elabodiri secundare, aceasta este tot ee poate acest proees sa realizeze :;;i nimie in plus. Judeditile, aprecierile critice, uimirea, eoncluziile formulate in vise nu sint niciodata efectele travaliului de elaborare, nu sint dedt rareori expresia unei refleetii asupra visului : eel mai adesea sint fragmente de idei latente care tree in visti.l manifest, dupa ee au suferit anumite modificari 9i 0 oarecare adaptare reciproea. Procesul de elaborare nu poate compune nid discursuri. In afara dedteva rare exceptii, discursurile auzite sau pronuntate in vise sintecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua care a precedat visul, acest~ discursuri fUnd introduse in ideile latente in calitate de materiale sau In calitate de excitanti ai visului. Calculele scapa, de asemenea, eompetentei proeesului de elaborare onirica ;ace1ea pe care Ie gasim in visul manifest sint eel mai adesea juxtapuneri de numere, aparente de calcul, total lip site de sens sau simple copli de calcule existente in ideile latente ale visului. .In aceste conditii, sa nu ne mire faptul ea vedem interesul manifestat pentru procesulde elaborare onirica orienUndu-se ditre ideile latente pe care visul manifest ni Ie deseopera intr-o stare mal mu1.t sau mal putin deformati'i. Dar nu sintem indreptatiti sa impingem aceasta schimbare de orientare pina 1a a nu vorbi, in eonsideratiile teoretice, dedt de ideile latente ale visului, punindu-Ie in locul visului propriu-zis ,?i formulind, 1a adresa acestuia din urma, propozitii care nu se aplica dedt celar dintii. Este ciudat ca s-a pututabuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. "V18ul" nu este a1teeva decit rezultatul procesuIui de elaborare oniriea ; e1 este deci forma pe care acest praces 0 imprima ideilor latente. Travaliul de elaborare onirica este un proees de un ordin cu totul particular, carilla nu-i cunoa$tem inca ceva analog In viata psihica. Acestc condensari, deplasari, transformari regresive de idei in imagini sint noutati a CarOl' cunoa,~tere constituie principal a recompensa a efortu.rilor psihanalitice. Pe de aHa pa.rte, prin analogie cu procesul de elaborare onirica, putem constata raporturi care leaga studiile psihanali.tiee de alte domenii, cum aT fi evolutia limbii .~i a gindirii. Nu veti ficapablll sa apreciati intreaga in1portanta a aeestor notiuni decit dnd yeti ~ti ca mecanismele care guverneaza proeesul de elaborare a visului sJ:nt prototipuri pentru vlOdalitatile de producere a simptomelor nevrotice. Imi dau seama, de asemenea, ca inca nu putem imbrati~a intr-o singura privire ansamblul tuturor noilor achizitii de care psiho1ogia poate beneficia de pe urma acestor eercetari. Va atrag doar atentia asupra nailer dovezipe care Ie-am obtinut in favoarea existentei aete10r psihice inconstiente - far ideile latente ale viselor nu sint alteeva - ~i asupra dr~mului nebanuit de largpe care interpretareaviselor il deschide tuturor acelora care VOl' sa dobindeasca eunoa~terea vietH psihice ineonstiente. V~i analiza acum, in fata dumneavoastra, cUeva mid exemple de vise sprea va arata in detaliu ceea ce pina in momentul acesta nu v-am prezentat declt intr-un mod sintetic, eu titlu de introducere pre~atitoaI'e.
179

XII

ANALIZA, UNOR VISE
Sa nu va deceptioneze faptul ea, in loc de a va invita S{.l asistatj 1;; interpretarea unui vis maret ~;ifrun-os, va voi prezenta 'ii di? data areas!:) doar fragmente de interpretari. Va ginditL Elra indoiala, Cd, dupa atlta pregatire, aveti dreptul sa fiti tratati eu rnai nmltii incredere ~i ca., dutu mnd reu9ita interpretare a atItor mii de vise, am fi aduna demult 0 eoleetie de exeelente exemp1e de vise care sa poah:J.demonstl'Cl tot ceea ee am aratat eu privire la procesul de elaboTPxe oniric~i ::;i 1a continutul viselor. Poate di aveti drcntate, dar trebuie sa va nrevin eel. nUllel'aase diflcultati se opun realiza~ii dorintei dumneavoastrh. Mal inainte de toate tin sa va spun di nu exista persaane care sa faca din interpret area viselor ocupatia lor prlncipala. Cind avem prileju1 sa il1terpretam un vis? Ne ocupam uneori, rara nid 0 intentie speci21i'i, de visele unul prieten, sau de ale noastre proprii. spre a ne antrena in tehnica psihanalitic2.; cel mai adesea avem 1n5<1de-a face eu visele nevI'oticilor supw~i tratamentului psihanalitic. Aceste vise constituIe 1"'1ateriale excelente, superioare din toate punctele de vedere p<?rsoan210r sanatoase, dar tehnica tratamentului ne obl1ga sa subordon3Tl1 interpret3rea viselor intentiilor terapeutice 9i sa abandonam pe pm'curs un mare numar de vise de indata ce am reu$it sa extragem din de datele susceptibile de 0 utUizare terapeutica. Anumite vise, in special acelea care au loc in timpul curei, scapa pur ~i simplu unei interpretari complete. Cum ele irump din ansamblul materialelor psihice, pc care inca il ignoram, 111.1 putem intelege dedt 0 data cu terrninarea Ie curei. Conmnicarea acestor vise ar necesita sa vi S8 dezvaluie toate necunoscutele unci nevroze; acest 1ucru nu intra in intentiile noastre, deoarcce, dupa parerea noastra, studiul visului constitute 0 pregatire pentru aeela a1 nevrozeloi'. Aceasta mnd situatia, poate ca yeti renunta CLl draga inima la aceste vise, in schimbul explicarii v1selo1' oamenilor sanat09i sau a propriilor dumneavoastra vise. Dar acest lucru nu este citusi de putin realizabil, dat fHnd continutul acestor vise. Nu este citusi de putin 'Dosibil sa te confesezi tu insuti sau sa smulgi confeshmi aceiora care ':;;i-a\tmanifestat incredere:l lor in tine, cu aeea franchete $i sineeritate pe care ar cere-o o interpretare eompleta a viselor care, dupa cum 9titi,. tin de ceca ce este mai intim ill personalitatea noastra. in afara acestei dificultati de procurare a materia1elor, mal este un mativ care S2 opune comunic;'idi viselo1'. Dupa curn 9titi, vi.sul ii. apare celui care viseaza drept ceva straniu : eu atit mal mult trebuie 8a-i apara asHe1 acelora care nu cunose persoana respectiva. Literatura noastra nu duce Jipsa de anaEz<; de calitate :;;1complete in acest sens; eu Insumi am pu.blicat elteva in legatura cu evolutia un or . bo1navl; eel mal frumos exemplu de interpretare este poate acela publicat de Otto Rank. Este vorba de doucl vise

180

ale unei fete, legate unul de altul. Expunerea lornu ocupa dedt doua pagini de tipar, pc dnd analiza cuprinde 76 de pagini. Mi-ar trebui aproape un semestru ca sa facem impreuna 0 munca deacestgen. Cind abordam interpretarea unui vis mai lung9i mai InuIt sau maiputin deformat, aVCnl. nevoie de atitea elucidari, trebuie sa tinem seama de atitea idei 9i amintiri care apar in mi.lltea autoruluivi~Ului, trebuie Sa ne angajam in atitea digresiuni incH 0 prezentare a unei mund de acest fel ne-ar Iua foarte mult timp 9i nu ne-ar da nid 0 satisfactie. Va rog cieci sa va mu1tumiti cu ceea ce este mai lesne de obtinut, adka cu Comunicarea .unoI' mid fragmente de vise apartinind unoI' persoane nevrotice, din care puteni stlldia cutare sau cutare element izolat. Cel mai w;;or se preteaza demonstratiei simbolurile ;;i unele particularitati ale reprezentarii regresive a viselor. Va voi arata, in legatura cu fieeare din visele expuse fi comunicate. mai jos, motivele pentru care mi se pare ea ele merita a 1. lata un vis alcatuit din doua· succinte imagini; Unchiul celui ce 0 femeie il viseaza fumeaza 0 tigara, ell toate Ca e intr-o simMta.saTuta $i il mingiie ca pe copilul ei. In Iegatura eu prima imagine, autorul visului (care este evreu) ne spune ca unehiul sau, am pios, Ilu a comis niciodata 9i nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat 1). Cit despre femeia care figureaza in a doua imagine, nu-i vine in minte decit mama sa. Desigur, exista 0 legatura intre aeeste doua imagini sau idei. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau, sintem tentati sa. stabilim intre cele doua imagini 0 relatie de dependenta temporala. "In cazul in care unchiul men, cucernicia Intruchipata, s-ar decide sa puna tigara in gura simbiHa, este ea :;;1 cum m-a~ lasa dezmierdat de mama". Aceasta inseamna ca mingiierile schimbate cu mama constituie un lucru la feI de putin permis ca91 faptul. de aruma simbata pentru un evreu pios. Am afirmat anterior, iar dumneavoastra desigur ca va amintiti, ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sint suprimate, ca Inse~i aceste idei sint reduse la stadiul de materiale brute 9i ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aeeste relatii ciisparute. 2. Ca urmare a publicarii luerarilot mde asupra visului, am devenit, intr-o oarecare masura, un consultant ofidal in ehestiunile legate de vise9i, de ani de z11e, primesc aproape de peste tot scrisori in care mi se comunica vise sau mi se cere parerea asupra unor vise. Fire;;te, sint recunoscator tuturor acelora care imi trimitsuficiente materiale spre a face posibilii interpret area sau imi prop un eiin9i;;i 0 interpretare. Din D.ceasta categorie face parte urmatorul vis, care mi-a fost comunicat in anul 1910 de ciltre un student in medicina din Munchen. 11 cHez spre a va demonstra cit degreu est~, in general, de inteles un vis atlta timp cit autorul sau nu ne-a dat toate lamuririle necesare. De asemenea, va voi seuti de 0 grava eroare, caci va soeot inclinati sa considerati interpretarea viselor care subliniaza importanta simbolurilor ca o interpretare ideala~i sa treceti pe planul al doilea tehnica bazata pe asociatiile care apar in legatura cu visele. 13 iulie 1910; Spre dimineataam urmatorul vis; Cobor pe bicicleta o strada din Tiibingen, cind un baset negruse precipita indaratul ?neu
1) A iuma ~i, in general, a aprinde iocul simbata este la evrei, potrivit prescriptiilor religioase, un pacat de neiertat. (Nota trad.)

I

181

$ima mU$cil de cillcii. Ceva mai departe sar de pe bicicletii, mil (L$ez pe o treapta $i incep sa ma apar'impotriva animaLuLui care latra cu tur-

bare. (Nici mu~catura, nici scena care 0 urmeaza nu ma fac sa traiesc Vreo senzatie neplacuta). In fata mea stau a$ezate doua doamne in
virstil, care mil privesc cu un ae1" batjocoritor. Atunci ma trezesc $i, luc1'U care mi s-a intimplat de multe ori, chiar in inomentul trecerii de la starea de somn lp, cea de veghe, visul imi apare in toata limpezimea.

Simbolurile ne-ar fi aid de putin ajutor. Dar autorul visului ne aduce la cuno~tinta urmatoarele: "Eram, de dtva timp, indragostit de o fata pe care n-o cuno~team dedt din vedere, .1ntHnind-o adesea pe strada, fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. A~ fi fost foarte fericH ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data. de baset, cad imi plac mult animalele ~i cred ca am surprins cu pIacere acela~i sentiment ~i la dinsa". EI adauga ca adesea i s-a intimplat sa intervina, cu multi'i Indeminare ~i spre marea uimire a spectatorilor, ea sa desparta cHni inciHerati. Mai aflam ca fata care Ii placea era vazuta totdeauna in tovara~ia acelui cline de rasa. Numai ca in visul manifest tlnara nu apare, Wnd mentinut doar clinele care 0 intovara~ea. Se poate ca doamnele care rideau de el Sa fi fost evocate in locul fetei. Lamuririle sale ulterioare nu sint suficiente pentru clarificarea acestui aspect. Faptul ca . 5e vede in vis mergind pe bicicleta constituie reprodueerea directa a situatiei de care i~i aminte~te : n-o intilnea pe tinara ~i clinele ei dedt cinq era pe bicicleta. 3. Cind cineva pierde 0 ruda pretuita, are multa vreme vise ciudate, in care apar compromisurile eele mai uimitoare intre certitudinea mortii 1')inevoia de a-I reinvia pe eel decedat. Citeodata disparutul, eu toate ea este mort, continua sa traiasca, caci nu ~tie ca este mort, pe cind daca :ar ~ti aeest lueru el ar muri numaideclt; altadata el este pe jumatate mort 1?ipe jumatate viu ~i fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. Nu am fi indreptatiti sa tratam aceste vise ea absurde, pentru ca reinvierea nu este mai inadmisibila in vis decit in basm, de pilda, unde ea constituie un eveniment obi~nuit. !n masura in care am putut sa analizez aceste vise, am gasH ca ele se pretau unei explieatii rationale, dar ca pioasa dorinta de a-I readuee pe mort la viata este satisfacuta de mijloacele eele mai extraordinare. Va voi cita un vis de acest gen, care pare bzar 1?iabsurd, 1?ia carui analiza va va dezvalui unele detalii pecare consideratiile noastre tE~oretice·au fost de natura sa va fadi sa Ie prevedeti. Este visul unui om care ~i-a pierdut de mai multi ani tatal. Tata a mul'it, dal' el a fast dezgl'opat :;i este prost dispus. El continua sa triliaseil dupa dezgropare $i .autoruL visului face tot posibiluI ea sa nu observe aeeasta. (Aici visul treee la alte lucruri, in aparenta foarte

l:ndepartate.) Tata a murit: 0 1?tim.Dezgroparea sa nu corespunde reali.taW, cum nu corespund realitatii nici detaliile ulterioare ale visului. Dar autorul visului relateaza ca, atunci dnd s-a Intors de la inmormintarea tatalui sau, a incereat 0 durere de dinti. El voise sa trateze dintele bolnav dupa preseriptia religiei mozaice : "Daca un dinte te face sa suferi, scoate-l", "Ii s-a dus la dentist. Dar acesta i-a spus : "Nu face sa-ti seoti dintele; trebuie sa ai rabdare. Iti voi pune in dinte eeva care va ucide nervul. Revino pestre trei zile, ea sa-ti extrag leacul".
11:12

Tocmai aceasta "extractie", spune deodata autoI'u1 visu1ui, corespunde d~zgroparii. Are e1 dreptate? Nu intru totu1, deoarece nu dinte1e trebuie extras , ci partea sa devitalizata. Avem insa aid una din ace1e numeroase impreciziuni care, potrivit experientei noastI'e, se constatii adesea in vise. Autorul visului a operat in acest caz 0 condensare, faclnd sa fuzioneze la un loc tatal mort ~idintele ucis ~i .totu~i pastrat. Nimic surprinzator. daca in visu1 manifest a rezultat ceva absurd, pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. Unde sa gasim, in general, acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care 0 constatam in visul manifest? Ttebuie totw,;i sa aveh1 aici un raport intre tata ~i dinte, deoarece autorul visului ne marturise~te di e1 ~tie ca atund dnd visezi ca iti Gade un dinte, aceasta inseamria ca 'lei pierde pe cineva din familie. $tim ea aeeasta interpretare populara este inexactil sau ca nu este exada dedt intr-un. sens special, adica ineaHtate de butadi'l. In consecinta, 'lom fi eu am mai mirati sa regasim aceastfi tema in spatele tuturor eelorlalte fragmente ale continutului visului. Fara a i-o fi cerut, omul nostru incepe sa ne povesteasdi despre boala ~i moartea tatiilui sau, ca ~i despre atitudinea sa fata de Rcesta. Boala tatalui a durat mult, tratamentul 9i ingrijirile I-au costat pe fiu 0 multime de bani. $i totu~i el, fiul) nu s-a pIins niciodata, n-a manifestat nidodata nid cea mai mica nerabdare, n-R exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate aeestea. El se lauda ea a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de pietate eonforma cu preceptele religioase, ca intotdeauna s-a eonformat eu stra~nicie legii mozaice. Nu va frapeaza eontradictia care exista in ideHe care se raporteaza la vis? EI a identificat dintele eu tatal. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica, care porunce:;;te sa-l smulga de indata ce acesta este 0 cauza de durere si de nemultumire. Fata de tata voia de asemenea sa procedeze dupa legea care, d'e aceasta data,. spune sa nu te pllngi de cheltuieli 9i de neeazuri, sa suporti eu rabdare incerearea ~i sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obieetul care constituie cauza durerii. Ana10gia intre celedoua situ~tii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fat;l de tata acelea,?i sentimente ca fata de dinte, adica daca ar fi dorH ca moartea sa puna eapat existentei inutile, dureraase ~i eostisitoare· a aeestuia. Personal sint convins ca acestea au fost cu adevarat sentimentele omu1ui nostru fata de tatal sau in timpul grelei boll a acestuia Elidi zgomotoasele sale proteste de pietate filiala nu erau destinate dedt s8.-i indeparteze atentia de aeeste amintiri. In situatii de acest gen dorim, in general, savina moartea, dar aceasta do1'inta l~i pune masea pietatii: moartea, ·se zice, ar fi 0 izb<'ivire pentru bolnavul care sufera. Observati totu~i ca aid noi depa~im limita ideHor latente inse~i. Prima inte1'ventie a acestora n-a fost in mod sigur incon'?tienta clecit putin timp, adica pe durata formarii visului ; dar sentimentele de ostilitate la adresa tatalui trebuie sa fi existat in stare ineonstienta inca de multa vreme, poate chiar din copilarie, ~i numaiin mod 'oeazional, in timpul bol!i, ele g-au insinuat in con:;;tiint;a,timid :;;ideghizat. eu inca 9imai multa certitudine putem afirma acela~i lucru eu privire la celelalte idei late~te ('are au contribuit la constituirea continutului visului. Nu descopenm· in vis nid 0 urma de sentimente ostiie fata de tata. Dar daca c<'iutam
18.3

radacina unei asemenea ostilitati fata de tam reintorcindu-ne in copiEirie, ne amintim ca ea rezidil in teama pe care ne-o inspin'i tatal care, foarte timpuriu, incepe sa infrineeemanifesUirile sexuale ale copilului ~i continua sa-i opuna obstacole, din motive sociale, chiar si la virsta adolescentei. Acest adevar se aplica ~i atitudinii omului nostru fata de tatal sau : dragostea sa era un amestec de respect ~;ide teama care izvorau din controlul pe care tatal n exercitase asupra activitatii sexuale a fiului. Celelalte detalii ale visului manifest se explicil prin coniplexul on3nismulu.i. "Este prost dispus": aceasta poate fi foarte bine 0 aluzie cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui clinte din acel loco Dal' aceastEi p1'opozitie pOette ca se raportcaza ~i la proasta dispozitie prin care copilul care a atins virsta pube1'tatif i~i t1'[,deaza sau se teme sa nu-~i tradeze preocuparile sexuale exage1'ate. Nu fara 0 anumita u~urare pentru sine a transrerat autorul visului, in continutul visului manifest, proasta dispozitie pe seama tatiHui sau, in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare, pc care deja 0 cunoa9teti. "El este 'in viatat(: aceastii idee corespunde tot aUt de bin(~ dorintei d:o> re'inviere, ca ~i asigu1'arii dentistului ca dintele va putea Ii conservat. Dar fraza : "autorul visului face tot pasibilu! ca (tatiiL) sa nu observe cce:ista", este deosebit de 1'afinata, avind drept sC,opsa ne sugereze concluzia ca e1 este mort. Slngu1'a concluzie semnificattva decurge totu9i din "complexul onanismului", fiind cu totul de inteles faptul ea t}na.ru~~ac~ t?t ce-iostii .in putinta spre. a as~unde tati'ilui v.iat~ :a s:x~ali'i. n.rruntltl-va, 111 legatura ell aceasta, ca totaeauna am fost onhgatl sa ne referiTa la onanism 9i la teama de pedeapsa pentru practicile pc care el Ie comporta, spre a interpreta visele care au ca obiect durerea de dinti. Acum vedeti cum s-a putut forma acest vis incomprehensibil. In acest scop au fost· puse in aplicare mai multe procedee: condens area bizara ~i ingelatoare, deplasarea tuturor ideilo1' in afara sferoi de gindud latente, crea1'ea de numeroase structuri substitutive pentru cele mai profunde 9i mai indepartate dintre aceste ideL 4. Am incercat in repetate rinduri sa ab01'dam acele vise sobre :;;i banale care nu cantin nimic absurd sau straniu, dar in privinta caror<:J se pune intrebarea: de ce visam lucruri atlt de indiferente? Va voi .dta, prin urmare, un nou exemplu de acest gen : trei vise legate unul de a1tul, visate de 0 tlnara femeie '1n cursul aeeleia~i noptt a) Ea traverseaza salonul din apartamentul sau $i se love$te eu capuI

b

realmente petrecut anterior. Lamuririle pe care ea ni Ie furnizeaza ne indica eu totul alta directie. ,,$titiin ce hal imi cade pami. Copna rnea, mi-a spus ied mama, daca merge tot a~a, capul tau va fi miinepolmline gol en 0 poponeata". Capul apare aici drept reprezentare a partii opuse a corpului. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta : toate obiectele alungite sint simboluri ale organului sexual masculin. Ar fi vorba, deci, de 0 singerare a partii infe1'ioare a corpului, ca u1'mare a unei vatamari pricinuite de penis. A1' putea fi posibile inca multe aIte sensuri; alte lamuriri date de auto area visului ne arata ca este vorba de credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocati1 de raporturile sexuale eu barbatul, teorie sexuala care numara multi. adepti printre fetele care nu au aUns inca vIrsta maturitatii.
184

de lustra care aUrna de plafon. RezuLta 0 plaga singerinda. Nici 0 reminiscenta; nid a aminti1'e referitoare la vreun eveniment

b} Ea dil in vis peste un !jant ad1:nc care, $tie, provine am scoaterea unui COp:lC. In legatura eu aeeasta ea observa ca copacul Insu~i lipse$te.

Crede a nu £i vazut copaeul in vis, dar Intreaga sa fraza sluje~teexp:rlmarE unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptuluL Acest vis se raporteaza In special la 0 aHa eoneeptiesexuala infcmtHa, potrivit careia ictele ar avea la inceput acelea~i organe sexuale ca biiietii ~l ea numai in urma eastrarii (smulgerea copacului) organele se::male ale femeii ar Iua forma cunoscuta.
c) Ea stil in fata sertarului biroului ei, al carei continut .ii este aiit de familiar indt l$i danwnaidecd seama de eel mcii neinsemnat mnestec al unei miini stra:ine. Sertarul biroului este, ca orlce sertar, cutie sau

caseta, reprezentare simbollca a organului sexual al femeii. $tie ca urmele raporturilor sexuaJe (~i, dupa Cum crede ea, ale pipaitului) slnt U90r de recunoscut ~i s~a temut l1mlta vreme de aceast5 dovada. Dupi'l. s parerea l1,ea, 1nte1'es1.1l uscitat de aceste t1'e1 vise const."i.indeosebi in cuno.;tiTLfele de care cHi dovada antoarea viseIor: ea i~i aminte9te de perioada investigatiilor sale infa11tlle asupra. rnisterelor viet-ti sexuale5 CEl :;;1 de rezultatele 1a care ajunscse ~i de care era, pe atunci, foartE~mindnl. 5. Inca putin simbolism. Dar de data aceasta trebuie sa expun, prealabil, pe scud, conte:dul psihic. Un domn, care ~i-a petrecut 0 noapte in intimitatea unei doC\mne, vorbe:'?te despre aceastEl dlnurma ca despre una din acele fid mateme 1a care sentimentul dragostei se intemeiaza exclusiv pe dorinta de a procrea. Dar imprejurarile In care a avut loc intllnirea despre care este vorba erau de a~a natura IncH au trebuit luate masurl de precautie impotrlva eventualiUltii unei sarcini 91, dupa cum se 9tie, principal a masunl consta in impiecEcarea Iichidului seminal de .? piit!~?de in .o:-ganu} genital al femeii. In dh~jneata care a urmat Intllmrn eu pncma, doamna poveste~te acest VIS:
Un oftter imbriieat eLL 0 manta rO$ie 0 unnare$te pe stmclc1. Eo. incepe so. alerge, urea scam easei sale,. €I 0 nrmarc$te int:runa. eu riisuflarea taiata, ea ajunge la apartamentul ei, se strecoanl inc1untru $i incuie u.;;a en cheia. Ofiterul ramine afara $i, privind pc fereastra, ea a 'vede a y!zat pe 0 banea, plfngind.

Recunoasteti fara greutate in urmarirea de cat1'2 ofiterul eu rosie si in u~c~rea predpitata a scarii reprezentarea actului sexual. Faptul di' auto area vlsu1ui se incuie spre a se pune 1a adapost de urm~rit~r estQ un exelTInlll referltor la -acelell inversiun.i care-seproduc-atlt-de free'vent ill vi~e: de faDt este \70:r/)#(1 -de ne:realiz;:1rea actului s2xi.lalde caire barbat. La fel, e~-- ~i-a deplasat an1araC.lUn.e.a, atribu.ind-oo partenerului : pc acesta 11vede ea pllrrgind 'in vis, ceea ce de asemenea caITstituie 0 aluzie la ejaculare. Fara indoiala ca ati auzit spuilindu-se ea, potrivit psihanalizei, toati? visele 81' avea 0 semnificatie sexuaEi. Acum s'inteti in situatia de a va ~ . cia semna cIt de incorecta este aceasta parere. Cunoa~teti vise rep1'2zentind realizari ale unoI' dorinte, vise In care este vorba de satisfacerea unor trebuinte fundamentale, ca foamea, setea, r.evoia de libertate; • '1 " •• ~ I"'t '"'d·F~'>t-~~ CUlioasteh ae •• aserl1enea Vise pc care 'le-ull nUu<l llse ale eOl ~v L<tI"H $1 neribdarii, vise ale cupidit<:itii,vIse eg6iste. Dar trebuie sa considerati ~a pc un nou rezultat al cercetiirii psihanalitice faptul C2. visele extrem de deform ate (de altfel nu toate) servesc in speC'ial exprimarH dorintelor sexuale.
--.
"t ,:'-, ••• '

-m-

185

G. Am un motiv deosebit sa aeumulez exemple de utilizare a simbolurilor in vise. Inca de 1a prima noastra intilnire v-am subliniat cit este de dWeil, in predarea psihanallzei, sa facem dovada afirmatiilor noastre ~i sa dobindim astfel convingerea auditorilor. AU avut in 'continuare multiple ocazii de a va asigura ca avem dreptat~. Or, intre diversele propozitii I?i afirmatii ale psihanaJizei exista 0 legi'itura atit de strinsa incH convingerea dobindWi cu privire 1a un aspect se poate extin de 1a 0 parte mai mult SDU mal pu~in intima a intregului. Putem spune despre psihanaliza co. este deajuns sa'-i intinzi un deget pentru ca ea sa-ti ia toata mina. Acela care a inteles ~i a adoptat explicarea actelor 1'atate trebuie, spre a £i logic, sa adopte tot resiul. Or, simbolistica viselor ne ofera un alt aspect la fel de usor accesibil. Va voi expune visul, de-acum publicat, al~unei femei simple, al carel barbat este agent de Roli'~ie~i care eu siguranta ca nu a auzit vorbindu-se despre despre psihanaliza. Judecati dumneavoastra in:;;iva simbo1istica vlselor dad" interpretarea aeestui vis cu ajutorul simbolurilor sexuale trebule sau n'..1 sa fie considerata ea arbitrari'"t 8i fortata.
O;'i

" ...Cineva s-a introdus atunci in 'locui'nt(! $i, nelini$titZi, ea chemna un agent de politie. Acesta, insa, in fntelegere eu cei doi "punga$i", intra intr-o biserica unde urea mai multe trepte. In spatele bisericii erG un munte acoperit de 0 padUTe deasa. Agentul de politie Civea 0 cascheta $i purta grum6.jer $i manta. Avea ;barbCi ncagra. Cei doi vagabonzi, care il insoteau in lini$te pe agent, purtau in jurul ?oldurilor §orturi in forma de sac. 0 CaraTe ducea de la biserica la munte, marginitZi de-o parte .~i de alta de ierburi $i tufi$uri caTe deveneau tot mai dese, formind 0 adevaratil pCidure in virful muntelui".

Reeunoa:;;teti eu u:;;urinta simbolurile folosite. Organele genitale rhasculine slnt reprezentate de 0 trinitate de persoane, iar organele feminine de un peisaj, eu capela, munte ~i padure. Treptele apar easimbol al actului sexual. Ceea ee este numit munte .in vis, .in anatomic poarta acela:;;inume : muntele lui Venus, osul pubian. 7. Inca un vis care trebuie interpretat CLl ajutorul simbolurilor, vIs remareabil I?i eonvingator, prin faptul ca insw;;i autorul sau a talmacit toate simbolurile, fara sa posede nid eea mai neinsemnata cuno~tinta teoretica eu privire la interpretarea viselor, cireumstanta eu totul exceptlonala, ale earei elemente nu Ie cunoa9tem en exaetHate.
"El se plimba impreun(I_ eu tatei) sau intr-un loe care eu siqurcLnfi'f este Pmterul 2), did se vede rotonda $i inaintea acesteia 0 mica ridiCQ.tuTade care este ata$Clt un balon captiv care pare destul de dezumflat. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea; intrebarea it mira, dar nu do dtu$i de putin explicatia care se cere. Sosesc apoi ·hilT-O curte in care se intincle 0 mare placa de iier, alba. TataZ ar vrea so. clesprinda 0 bucata mare, dar prive$te in jurul sau ca sa vada daca spune atunci ca aT ii .de ajuns sa anunte paznu-l observa cineva. EI nicul : va putea in acest fel so. ia cit va vol. Din eurtea aceasta, 0 seara duee intr-un $Clnt ai earui pereti sint eapitonati ca de exemplu un fotoriu din piele. La capatul acestui $Clnt se afra 0 lunge! platforma, dupa care incepe un alt $ant".

i

ii

2) Vestit pare situat in partea estica a Vienei, in vecinatatea Dunarii, deschis pentru public din annl 1766, din ordinnl imparatului Iosif al II-lea (Nota

trad.)

J26

· Autorul visului da el insu:;;i urmatoarea interpreta1'e: "Rotonda 1'eprezinta organele genitaIe, iar baIonul captiv nu este altceva dedt penisuI meuu carui capacitate de erectie este diminuata de clUJ.vavreme". Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul 0 sacoate in general ca faclnd parte din aparatulgenital; mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. in vis, tatiil il intreaba ce insearnna toate acestea, cu aIte cuvinte care este scopu1 :;;i functia oI'ganelor genitale. Fara riscul de a ilC inge1a, putem sa intervertirn situatiile 9i sa admitem ca fiul este acela care intreaba. Tatal nepunind niciodata, in viata reaIa, asemenea intrcbare, trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe 0 dorinta sau <,,\ n-o acceptam decit in mod conditionat: "Daca a:;; fi cerut tatalui r,:eu lamuriri cu privire la organele sexuale ..." Vom gasi imediat in·alti'i parte continuarea :;;i d~zvoltarea acestei idei. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie conside:rata ca fiind esentialmente un simbol : ea face parte din localul in care 1'5iexercita tabHnegotul. Din discretie, am inlocuit cu metalul alb articolul cu care face el cornert, fara a schimba nimic din continutul visului. Autorul visului, care i:;;i ajuta tata1 in afaceri, a fast inca din prima zi 90cat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se d:;;tiga bani. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare;. "Daca i-a~ fi eerut tati'ilui meu lamuriri, e1 m-ar fi in:;;elat, a9a cum i$i in$eala clientii". Tatal voia sa desprinda o bueata din placa de metal alb: putem v.edea foarte bine in aeeasta intentie reprezentarea necinstei comercia1e, insa autorul visului ne da el insu$i 0 alta explicatie: aceasta semnifidi onanismul. Lucrul acesta 11 :;;tim de multa vreme, dar, in plus, aceasta interpret are se aeorda eu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tat<'ilui ca, daca vrea sa ia 0 bucata de metal alb, trebuie s-o faca pe fata, cerind ingaduinta paznicului). A$adar, sa nu ne mire faptul ca 11vedem pe fiu atribuindu-i tatalui practici onaniste, a$a cum i-a atribuit intrebarea din prima seena a visului. Cit despre $ant, autorul visului 11 interpreteaza evocind captu$eala 1110alea peretllor vaginali. Din parte-mi adaug ca coborirea, ca in alte cazuri urcarea, semnifica actul sexual. Primul:;;ant, ne spunea autoI'ul vlsului, era urmat de 0 lunga plat~ forma la capatul eareia ineepea un alt :;;ant: aid este yorba de detalii biografice. Dupa ee a ~vut dtva timp raporturi sexuale normale fI'ecvente, autorul visului se afla. actualmente in dificultate in ceea ce prive:;;te savi1'$iI'ea actului sexual din eaUza unor inhibitii $i spera ca, gratie tratamentului, sa ajunga la vigoarea de altadatfi. 8. Cele doua vise care urmeaza apartin unui strain eu inclinatii poligamice foarte pronuntate. Vi Ie cHez spre a va demonstra ca in vis apare totdeauna eul autorului visului, chiar 9i atunci dnd acesta este disimulat in visul manifest. Valizele care figureaza in aceste vise sint simboluri feminine.
a) EI pleaci'i in voiaj, bagajele sale sint aduse La !Jadi eu trasura. Aeestea se eompun dintr-un mare numar de valize, printre.care se gasese doua mari valize negre, de soiuL "vaIize eu nwstre". EI spune pe un ton de consoLare : astea nu merg dec'it pina Ia gara.

Calatore$te intr-adevar cu multe bagaje, dar in cursul tratamentului ne dezvaluie multe istorii eu femeL Cele· douii valize negre corespund
187

eu daua femei brunete, care joaca in prezent in viata sa un 1'01 de prima importanta. Una dintre ele voia sa-I urmeze la Viena; dind curs 5f2tului meu, i-a telefonat sa nu intreprinda nimic in acest sens.

b) 0 scena La vama: Unul din tovara§iii Zui de drum deschide vaZiza $i, triigznd nepiisator din tigara, zice ca nu-i nimic induntru. Vame$ul pare sa-Z' creada, dar reincepe sa scotoceasca {'i gase$te ceva ell toted interzis. CaUitoruZ spune atunci ell resemnare: nu-i nimic de facut,

GilEitorul este el inslv;;i; vame~ul siut eu. In general foarte sinceI' marturisil'ile sale, el valse 52-ml ascunda relatiile pe care tocmni Ie innodase cu 0 femei'e, presupulliud. pc buna dreptate ea doamna aceca nu-m1 era necunoscuta. El a transferat asupra altei persoane penibEa situatie a euiva care prime~te 0 dezmintire :;;i pare, in acest fel, ca e1 1113U:'l1 nu figureze in vis. sa 9, lata exemplul unui slmbol pe care inca nu I-am mentionat';
El Z$l intUne$te sora in compcmia a dou6. prietene, EI intinde ~ina acestora, .dar n'lf propriei s~le surori ....

Acest VIS nu se refera la mel un evemment cunoscut. Annnhr118 sa.!e se raporteaza mai degrabii 1a 0 perioada in care e1 a observat pentn.l prima data, c<7mtindcauza acestui fapt, ca pieptul S8 clezvolul tirziu 1a fete, Cele doua surori reprezlnta deci sinH, pe care el i-ar fi apucat bueuros, numai sa nu fi fast sinH surorii sale. 10. lata un exemplu de slmbolistica a mortii in vis:
Ze

eZe insele surori, , .

El merge pe un pod de fier Snalt $i rigid, eu doua pet'soane pe care cunoa$te, dol' carora la tl'ezi,e Ie-a uitat numele. Deodata cele doue pt'rSOQ'ne dislJar §i el vede 1111 uLirbat spectral care poarta 0 boneta un costnm de pinza, 1Z intrcaba. dad nu e tdegrafistuZ ... lVu. Daca este vizitiul. Nu. l$i continua drumul, mai traie$te in vis 0 maTe neli .. ni$te $i, chiar treaz fiind, i§li prelunge$te viSed, inwginindu-$i ca podul de fier se prabu$e$te, anmcindu-l in abis.

Persoanele despre care se spune ea nu Ie cunoa:;tem S'lU CEl Ie-am uitat nu:nele slnt eel mal adesea persoane foarte apropiate. Autarul visului are un frate sd 0 sod,; daea le-ar fi dorH moartea, n-a1' fi fost dedt firC3C sa traiasci:i el lnsusi 0 nellniste de moarte. in ceea ce priveste teleg1'afistul, el remarca' ea acesti~ slnt totdeauna transmWitori de've9ti 1'ele. Dupa uniforma, putea £i 9i un lampagiu, da1' lampagiii au de asemenea printre atributii 9i stingerea felinarelor, Cl93cum geniul l11.ortii stinge flacara vietH. Ideii vizitiului, el Ii asociaza poemul lui Uhland despre periplul regelui Carol 9i i9i aminte9te in legatura cu aceasta de 0 primejdioasa calatorie pe mare impreuna cu dol eamarazi, calatorie in cursul care1a el juease ralul regelui din poem. In legatudi cu podul de fieI', 1:;i aminte9te de un gray accident petrecut in ultimuI timp si de absurdul aforism: viata este un pod susDendat. II.' Alt exemplu de reprezenta~'e simboliea a mortE: un damn '(v,:-cunoscut depune in onoarea sa 0 carte de vizitCi in ehenar negru.

12. Visul urmator care are, de altfel, printre antecedentele stare nevrotica, va va interesa sub multiple aspecte.

sale,

G

EI ealatore$te cu trenul. Tren'!u se opre$te zn pUn dmp. El creae ca este vorba de un accident, ca trebuie sa fodi ceva spre a se salva" traverseazii toate compartimentele $i ii omoaTa pe toti eei pe eare-i intUne$te: conductoT, mecanic etc.

De acest vis se le.Dga relatarea unul fapt, facuta de un prieten. Pe o cale, ferata italiana era transportat un nebun Intr-un compartiment
188

rezervat, dar din nebagare de seama a fost Eisat sa intre un calaior in aeela~i compartiment. Nebunul I-a ucis pe ('illato1'. Autorul visului se identifica deci cunebunu1 ~i l~i justified actul prin obsesia, care 11 chinuie din dnd in dnd, ea t1'ebuie "sa suprime pe toti martorii". Apoi gase~te 0 motivatie mai buna, care formeaza punetul de plecare a1 visulaL In ajun 0 v3.zuse la teatru pe fata ell care trebuia sa se insoare, dar 11 facea gelos. Data fiind intensitatea pe pc care 0 parasise,deoareee care 0 putea atinge la" el gelozia, ar Ii innebunit de-a binelea daca s-ar Ii casatorit cufata. Aeeasta inseamna : el 0 socoate atH de putin sigura, ineH ar fi fost obligat sa omoare pe tot! eei ce i-a1' fi ie~it in cale, cad ar ii fost gelos re toata 1umea. $Um deja ca faptul de a travers a o serie de ineaped (aid compartimente) 2St2 sirnbolul casatorlei. In legatura ell oprlrea trenului in plio clmp :;;1eu fdea de Clccldeot, e1 ne spune ea intr··o zi in care calatorea intr~adevar pe cale~l ferata, trenul S2 oprise subit intre doua statii. 0 tlnara doamna care se afla Hngi'\.021 a emis parerea eElprobabll S8 va produce 0 ciocnire cuun aU tren 9i di in acest caz prima masura de precautie care trebuie luata estc sd ridici in sus picioarele. "Pidoarelein sus" au jucat de asemenea un rol in l1umeroasele plin1DEirl 0i ex.clII'sii 1a tai."'ii 1)2 care Ie facuse eu fata in zilele feridte ale primel 10i' dragoste. 0 nOUil dovada Cd a1' fj trebuit sa fie nebun ea s-o ia acum de sotie. eu toate aeestea, cUl1oas;.terf'3 situatiei Imi nermite sa afirm ea dorinta de a savirsi aeeastil nebu. nie-~u era ~itu~i -de'putin absenta 13 e1.·

XIII TRAsATURI ARHAICE $1 INF A:I"IT[LISMUL VISULUI
Sa revenim la rezultatul nostru potrivit caruia, sub influenta G.'nzurii, procesul de elaborare onirica comunica ideHor latente ale visului un alt mod de expresie. IdeHe latente nu sint dedt ideile con~tiente ale vietH noastre din starea de veghe,idei pe care noi Ie cunoa~tem. Noul mod de expresie prezinta numeroase trasiHuri neinteligibile pentlu noi. Am aratat ca acesta dateaza din epoci de mult depa9ite ale dezvoltarH noastre Intelectuale, tinind de limbajul figurat, de raporturile simbalke, poate de conditiile existente inainte de dezvoltarea limbajulul nostru abstract. De aceea am calificat drept arhaic sau regresiv modul de expresie al procesului de elaborare onirica. ,n _,_ Veti putea conchide cil studiul mai aprofundat al proce-sului de eL=,": borare a visului ne va permite sa colectam date pretioase despre lnceputurile putin cunoscute ale dezvoltarii noastre intelectuale. Sper sa fle <:t;;a, a, aceasta cercetare nu a fast in{;a intreprinsa. Preistoria Ia care: d ne conduce procesul de elaborare onirica este dubli:i : mai intH preistoria individuaEi, copiHiria, apoi, in rnasura in care individu1 reproduce pe scurt~ in cursul copilariei sale, intreaga dezvo1tare a speciei umane, pre-· istoria filogenetica. Ca S8 va reusi intr-o zi sa se stabileasca DarteC! care, in procesele psihice latente, 'revine preistoriei individua1e ii Elementele care, in aceasta viatJ; provin din preistoriafilogenetica, faptul nu-mi pare imposibil. Astfe1, bunaoara, dupa parerea mea sintem autorizati sa socotirn ca pe 0 mo~tenire filogenetic3. simboUzarea, pe care incHviduI ca atare nu a invatat-o niciodat8.. Dar acesta nu este singuru1 caracter arhaic a1 visului. Cunoa~teti eu totii, din experienta, remarcabila amnezie a eopUariei. Mi'i refer 13 faptul e11primii clnd, ~ase san opt ani din viatii nu lasa, ca evenimentele triiite ulterior, urme in memorie. Intilnim multi indivizi care cred ca se pot lauda eu 0 continuitate mnemonica ce se intinde pe toati'i durata vietH lor, de la primele sale inceputuri, dar eazul contrar, ace1a a1 lacunelor in memorie, cste mult mai frecvent. Cred eElacest fapt nu a suscitat interesu1 pe care il merita. La virsta de doi ani copilul ~tie deja sa vorbeasca bine; cmind dupa aceea 81 dovede~te ca 9tie sa se orienteze in situatii psihice complicate :;d i~i manifestii ideile ;;i sentimente1e prin cuvinte ~i fapte pe care i Ie reamintim mai tirziu, dar pe care el insu:,?iIe-a uitat Cu toate acestea, bemoria eopilului fUnd mai putin incarcata in primii ani decit in anii care urmeaza, spre exemp1u la opt ani, ea ar trebui sa fie mai eficace ~i mai sup1a, deci mai apta sa retina faptele 9i impresiiIe. Pe de aIta parte, niei un fapt nu ne autorizeaza sa consideram func~ tiC! memoriei ca pe 0 functie psihica elevata 9i dificila: gasim,dimpot1'ivEl, 0 buna memorie chiar ]a pe1'80ane al carol' nivel intelectual este foa1'te scazut.
190

Acestei particularitati i se suprapune 0 a doua, anume faptul ca vidul mnemonic care se intinde asupra primilor ani ai copilariei nu este absolut: rasar uriele amintiri bine conservate, amintiri care corespuncl eel mai adesea unoI' impresii plastice ~i carora,de altfel, n1mie' nu Ie justifica conservarea. Amintirile care se raporteaza la evenimente ulterioare sufera in memorie 0 select1e: ceea ce este important se pastreaza, restul este indepartat. Nu la fel se petree lucrurile eu aJi'1intirileconservate din eea mai frageda copilarie. E1e nu eorespund in mod necesar unor evenimente importante din aceasta perioada a vietH, nici macar unoI' evenimente care ar fi putut s<1 para importante din punetul de veclere al copilului. Aceste amintiri sint adesea atit de banale s1 de insignifiante incH ne intreMm cu uimire de ce aceste detalii au sdpat uitarii. Am incercat odinioara sa solutionez eu ajutorul analizei enigma anmeziei infantile ~i a resturilor de amintiri pastrate in ciuda acestei amnezii, ajungind la eoncluzia e8. la eopil singure1e care au supravietuit sint amintirile importante. Numai ea, datorit[l proceselor pc care deja Ie cunoasteti si care sint condensarea si mai ales deolasarea, ceca ce este important ~ste in10cuit in memorie prin elemente' care par mai putin importante. Am dat din aceasta cauza amintirilor din copilarie numele de amintiri-coperta i),. 0 analiza aprofundata permite sa degajam tot eeea ce a fast uitat. In tratamentele psihanalitice ne gasim totdeauna in fata nevoii de a umple lacune1e pe care Ie prezinta amintirile infantile ~i, in masura In care tratamentul da rezultate aproape satisfacatoare, adica fnt1'-un foarte'mare numar de cazuri, izbutim sa evocam continutul anilor copi1ariei acoperit de uitare. Impresiilc reconstituite nu au fast in realitate niciodata uitate: ele au ramas doarinaecesibile, latente, refulate in zona incon~tientu1ui. Se intimpla ins8. ca ele &~ izbucneasca spontan din incon:;;tient, aceasta produdndu-se adesea eu prilejul viselor. Se pare deci ca viata onirica 9tie gasi calea de acces 1a aceste trairi infantile 1atente. Gasim in legatura eu acestea exemple admirabile in Eteratura :;;i eu insumi am putut Educe in sprijinul' acestui fapt 0 contributie personaJa. Am visat intr-o noapte, intre altele, 0 anumita persoans care imi facuse un serviciu ~i pe care 0 vedeam clar in fata ochilor. Era un om mic de stat, chia1' grosolan, avind capul adinc infundat intre umeri. Am conchis, dupa contextul visului, ca acest om era medic. Din fericire am putut-o intreba pe mama, care inca traia, care erainfatisarea exterioara a medicu1ui din orasu1 meu natal pe care il para~i~em la virsta de 3 ani si am aflat cii acesta fusese Intr-adevar ehiar mic de statura, grobian, ca avea capul infundat 1:ntre umed: am mai aflat in plus, de 1a mama, in ce imprejur:lre, uitata de mine, ma ingrijis.e. Ace,st acc~s 1~ r.?atevrialel~~ltat~ din, primii ani de copilarie constia tme, decl, 0 aHa trasatura arhme:Cl vlsulm. Aceea~i explicatie este valabila 91 pentru 0 aIta dintre enigrnele de care ne-am izbit pina in prezent. Va amintiti de uimirea pe care aU incercat-o dnd v-am adus dovada ca visele sint declan:;;ate de cdorln1:e sexuale esentialmente reprobabile 9i de 0 licentii adeseaexcesiva, in a~a fel 1no1t au' facut neeesara instituirea unei cenzuri onirice ~i a unei deformari. Od de cite ori am interpretat un vis de acest gen, nu s-a
t~ ,,Deckerinnerungen"

in textul original (Nota trad.)
191

intlmp1at niciodata ea autorul visului sa nu protesteze ; incazul eel mai favorabil, adicii chiar :'1i atunci c1nd 5e inclina in fata acestei int'21'pretari, e1 se intreaba totdeauna de unde i-a putut \;eni 0 asemenea dodni;a pe care 0 simte incompatibila ell caracterul sau, contrara ansambJului tendinte1oI' ~i sentimentelor sale. Nu este necesar sa insistlim ca sa dovedim originea aeestor dorinte. Aceste dorlnte reprobabile i~i au radacinile in. trecut, adesea intI'-un trecut care nu eSle prea indepartat. Este posibil sa dovedim ea ele au rost odinioara cunascute sl comtiente. al carei vis inseamna en ea doreste rnoartea fEcei s'ale in' virsta de 17 ani reeunoa~te, datorita indrumarU' noastI'e, ca intr-adevar a avut aceasiCl dorinta intr-o anumita periGadti.. Copilui 50 naSCllse clintT--un

nefericit, care se t2rn1indse prin

ruptUl'a.

Pe cind era

111C2 Ins-}rM~

ell fiica sa, ea urman? a unei scene ell 50tul a avut un &cces de in D9a fel incH pierzindu-9i ariee stapinire de sine iucep1.1s2 sa-91 loveascEt pintecele cu pumuli, in nildejdca ca va pricinui asHel moa1't20. copiIului l)e care-l purta. Sint Iname care :I~.i itlbesc astazi copiji eu taJlcare ITLIi-au conceput tottl~,;l drete, po,}te chiar ell 0 tdndre-~e exugeratil decit far,"l tragcre de in__ ~i Ie-au dorit udesea moartea lnuinte de a se ilrdi nB.:;;te. Cite dini.re ele :nu au clat dorintci lor tin inceput de realizare, din fericire inofensiv! ;;>1 a5tfel dorInta enigmatica de a vedea murind 0 persoana iubita i~;;i are obir9ia chiar 1a inceputul relatiilo1' c1.1aceasta. Tatal, al carui vis ne autol'izeaza S2 admitem prin interpret are ca do:re~te moartea copilulul silu pI'im nascut :;;i prefel'ut, sfir:;;e9te de asemenea prin a-01 aminti ca aceasta dorinta nu i-a fost intotdeauna stra2rD.. Pe dnd copilul era inca la sin1.11 mamei sale, tataI, care nu era mulde e~satoria S<,I, i~i spunea adeseaca dad micutul, care nn inS2:nna nimic pentru el, ar muri, 81 ar redeveni libel' :;;1ar da 0 mal bU.na folosintJi liberEltii sale, Putorn demomtra aceeasi origine ber-un m'J.re mana I' , de c3zu1'1 de' u1'a; este vorba in aeeste cazuri de amintiri ean:~ se refera la fante co 3D:lrtin trccutului, odinio3rc1 eonstlente s1 J'uoecmC1 un I'ol 111 vlata pSlrl1ca. 1n11 vep spune ca dm rn.oment ce nu m.l ex\st8t modificari in atitu.dinea eu prlvire Ia 0 persoana, din moment ce ace2sta atitudine a fast rncreu binevoltoare, dodntele 91 visele ell pridn" nu trebui 511 existe. Sint cu tatuI dispus sa recunosc Reeast;'! conduzle, clur va invit totodatil sa tincti searna nu de textul visului, ci de sensul care ni 58 dezvIl1uie ca urr:1are a interpretdTiL Se po ate Inthnpla ca visul manifest care are ca obiect moartea unei persoane iubitc 5a-9i 1"i "'13 ("O'j·!' 0 _1_~-!..:)'-'-1 ..•. mCl<·r,;;",j"1';er;0?j'o",·" o'o.>r sa" semnl~fir>e l'n reaHtate ('11 ~ i--"\~' '_I 1~.~ _",-_ toLtil aJtceva S,~:~,U TIll se £i sefv.lt (12 persoe.na iubita declt in calitate de sa SL(~;:3titllt In:;elator pentru 0 alta p2r~o311d. Dar8cceasi sltuatie ridlca si 0 a1.ta pro1)lelna, rnult I11al serioasa. 0:1 i"h~::lr .-1:1;:;1:-),...;, r1m·i:t',co p -·CTf)1~.iS'D'ull}e c~1 aceasta dorln-~ti de· l110arte a -.1 2z:;_stat s1 a fast confirn1Hta de amintirea evocata, ce constrlule aC2dsta ~ explicatJe? Aceu3ti dorlnta, de muIt timp 1nvins3., nu mal sa existe a~um in inconstient 'declt In calitate~ de amintire indilipsiFi de arlee pute{'e .de stimulare. !ntr-adevclT, nimic nu aceastel putere, Atunci dr; CD aceasta dorinta cste evocata in vis? intrebare absolut justifjeata, Tentativa de a·i cIa un rQspuns ne-Elr dLtCC cleDdrte sl ne-err o-bliga sa adoptarn 0 a.tlbJ.dinc dete:rrninata ell la unul' din aS1.1cetele cele mal importante ale too1'ici viscIor, Sint sEit Sf\ rarnin in cadrLll eXDunerH mele :;;i sa practic 0 abtinere moment.:l'n{'t,· S,~ ne I1mJtumirn, as~dar, ell [)pt.l.!!. de a fi C;t~n,.mntrat Crt aceastJ
~ .-, -. _••••••. . a a). ..•••..•• ~ •• '-' •. '. ' ~ <11' .,L (..: , t._ .. ~~.~~?(_~1., .....,.<'""< .. ~

A __

-'-.h

~. ~

l""'n"":i

" __',_",

.•;\.,

'I....<"',"'

..~

,:'1../.-,-,,-

.C-l.,,-,,_

~ •. __

~

'-- •. ~_•.•

_-';'-_

_0.

,

-

0;

-

~_,

~

,

I-

••

-

.

192

dorinta inabu~ita joaca rolulde excitant 0.1visului 9i sane eontinuam cercetarile in scopul de a ne da seama daca 8i ce1elalte dorinte rau famate i~i au originea in trecutul individului.' . Sa ne ocupam de dorintele de suprimare a unor persoane pe Care trebuie sa Ie punemin legatura eel mai adesea cu egoismu1 nemarginit 0.1autorului visului. Este usorde aratat caaceasta dorInta este cel mai frecvent creatoare de vise. Ori de cite ori cineva ne bareaza drumulin viata (~i cine -nu ~tie cit de frecvent apare acest caz in conditiile atit de complicate ale vietH noastre o.ctua1e),visul se arata gata sa-l suprime, fie acesta tato.". mama, un frate sau 0 sora, un sot sau 0 soata etc. Aceasta rautate a naturii umane ne-a uluit ~l nu eram dispu~i, desigur, sa admitemfara rezerve exactitatea acestui rezultat 0.1interprE~tarii viselor. Dar din moment ce trebuie sa cercetam originea acestor dorinte in trecut, descoperim numaidedt perioada din trecutu1 individual in care aeest egoism ~i aceste dorinte, .cu privire chiar ~i la persoanele cele . mai apropiate, nu mai -prezinta nimie deconcertant. !n primii ani ai sai, voalati mai tirziu de amnezie,copilul este acela care face adesea dovada in eel mai inalt grad de acest egoism ~i care mereu va prezenta in acest sens semne sau mal degraba rama~ite accentuate. Copilul se iube~te in primul rind pe sine insu~i; elnu invata dedt mai tirziu 0 . parte din eul sau. Chiar sa-I iubeasca pe ceilalti , sa sacrificealtora persoanele pe care copilul pare a Ie iubi de 10. inceput, elnu Ie jube~te mai -intii dedt pentru ca are nevoie de ele, pentru ca nu se poatelipsi de e1e, deCi din motive egoiste. Abia mai tirziu dragostea se deta~eaza 10.eopil de egoism. De fapt egoismul este acela care il invata sa iubeasca. Este. extrem de instructiv sa facem, din acest unghi de vedere, 0 comparatie intre atitudineacopilului cu privire 10.fraW :;;isurorile sale ::;d atitudinea fata de parlnti. Copilul mic nu-~i iube:;;te in mod necesar fratH ~i surorile ;;i, In general, acest sentiment de dragoste nu se manifesta. Este incontestabil faotul ca pe ei Ii considera concurenti si se ;;tie ca ac~asta atitudine se ~entine nelntrerupt timp de ani ..;;i ani, pina 1a pubertate si chiar si dUDa aceastil v1rsta. Aceasta atitudine este adesea lnlocuitil' sau, ma:i cU;ind, dub1ata de 0 alto. mai tandra, dar, ea regula generala, atitudinea ostila este cea in.itiala. 0 observam eel ma~ u90r 10.copiii btre doi ani ~i jumatate ;;i cinci ani, cind vine pe-lume Un nou irate· sau 0 noua sora. Fie frate, fie sora, -el are parte, eel mai adesea, de 0 pl'imire prea putin amicala. Proteste ca: "Nu-mi trebuie, sa-l ia barza inapoi", sint absolut frecvente. In contini-lare, copilul prQfita de orice deazie co. sa descalifice intrusul, iar tentativele de. a-I face rau, atentatele directe nu slnt rare in asemenea eazuri. Daca diferenta de virsta nu este pre a evidenta, dnd activitatea so. psihica marcheaza o intensitate mai l11.are,copilul seafla pus in fata concurentei Cil fapt implinit si se 'acomodeaza in "acest sens.· Daca diferenla de virsta este sufident de mare, noul venit poate trezi de 10.-inceput unele simpatii: e1 apare in acest caz co. un obiect interesant, co. un soi de papu;;a vie; iar dnd diferenta este de opt ani sau mai mult, putem vedea .manifestindu-se, mai ales la fetite, 0 solicitudine cvasimaterna. Dar,ca sa ne exprimam frcmc, dnd descoperim, in spatele unui vis, dorinta de a vedea murind un frate sau 0 sora, rareori este vorba de onazuinta enigmatica, sorgintea aflindu-se in prima copilarie, adesea chiar intr-o perioada mai tardiva a vietH in comun.
13 cd. 404

Am gasi cu greu 0 camera a copiilor 2) fara conflicte violente intre locatarii ei. Motivele acestor conflicte sint: dorinta fiecaruia de a monopoliza in beneficiulsau propriu dragosteaparintilor, obiectele -~i spatiul disponibil. Sentimentele ostile sint adresate atitcelor mai in virsta eit 9i celor mai tineri dintre frati :;;i surori. Daca nu ma in:;;el, Bernard Shaw este acela care aspus: daca exista· vreO fiint<"ipe care 0 tinara englezoaica s-o urasca mai mult dedt pe mama sa, aceasta este cu siguranta sora sa cea mare. Este, in aceasta remarca, ceva care ne tulbura. Putem, in cel mai rau caz, sa intelegem existenta urii:;;i a rivalitatii intre frati :;;isurori. Dar cum se pot oare strecura sentimentele de ura in relatiile dintre fiica :;;imama, dintre parinti :;;icopii ? Fara indoiala, copiii in:;;i:;;imani;festa mai multa bunavointa fat<'i de parintii lor dedt fata de fratii :;;isurorile lor. De altfel faptul este conform a:;;teptarii noastre : noi gasim ca lips a de dragoste intre parinti :;;1 copU este un fenomen mult mai contrar. naturii dedt absenta eiintre frati :;;isurori. In primul caz noi a.m considerat ca un lucru sflnt, ca sa zicem a:;; ceea ce am l<'isCltn stare prof ana in celalalt caz. Totu:;;i sd a, i observatiile zilnice releva ca r-elatiile afective dintre parinti :;;icopii ramin adesea m:ult mai prejos de idealul fixat de societate, tainuind 0 ini:micitie care nu ar pregeta sa se' manifeste fara interventia inhibitoare a pietatii :;;i a anumitor porniri afectuoase. Cauzele acestei stari de. lucruri sint in general cunoscute: este vorba, mai inain!e de toate, de 0 forta care tinde sa desparta pe membrii de familie apartinind aceluia:;;i sex, pe fiiea de mama, pe fiu de tata. Mama reprezinta pentru fiiea 0 autoritate care Ii limiteaza vointa :;;iare misiunea de a-I impune renuntarea la libertatea sexuala impusa de societate; de altfel, in unele cazuri este vOrba de Un fel de rivalitate intre mama :;;ifiiea, de 0 veritabila concurenta. Aeelea:;;i relatii, chiar eu un plus de acuitate, Ie regasim intre tata :;;i fiu. Pentru fiu, tatal apare ca personificarea oricarei constringeri sociale, suportata cu nelini:;;te; tatal se opune afirmarii vointei fiului, ii bareaza accesul prematur la placerile sexuale :;;i,in eaz de comunitate a bunurilor, accesulla folosinta a'cestora. A:;;teptarea mortii tataluise ridica, in cazul succesorului la tron, la 0 altitudine ell adevarat tragica. In schimb, relatiile dintre tati:;;i fiice, dintre mame :;;ifii par sineer amieale. Adesea toemai in relatiile mama-fiu :;;iinvers gasim noi exemplele cele mai clare de tandrete statorniea, lipsita de orice consi'deratie egoista .. Cu siguranta ca va intrebati de ce va vorbesc de aceste lucruri care sint totu:;;i banale:;;i in general cunoseute. 0 fae, deoarece exista 0 puternica tendinta de a nega importanta lor in viata :;;ide a considera ca idealul social este intotdeauna :;;iin toate cazurileindeplinit :;;iurmarit. Este preferabil ca psihologul sa fie acela care ne comunica adevarul, in loc de a incredinta aceasta grija cinicului. Este bine, cu toate acestea, sa spunem ca negarea· de care am vorbit nu se raporteaza dedt la viata: reala,' lasindu-i-se artei epice ~i dramatice intreaga libertate de a se sluji de situatiile care rezulta din :;;tirbirile aduse acestui ideal. In consecinta, nu' trebuie sa ne miram daca, la multe' persoane, visul dezvaluie dorinta de suprimare a parintilor:, mai ales a parintilor de acela9i sex. Trebuie sa admitem ca aceasta dorinta exista :;;i In stare a
2)

"Kinderstube"

In textul original (Nota tra<1.)

194

de veghe ~i uneori devine chiarcon~tienta, in cazul in care Isi pune masca unui alt mobil, ca :in cazul descrisin exemplul nr. 3 u~de dorinta de. a-~i :rede.a mort tatal era l11ascata de mila trezita: chipurile, de sufermtele mutIle ale acestuia. Rareori ostilitatea domina singura situatia : cel mai adesea ea se ascunde :indaratul UnoI' porniri mai tandre, care 0 refuleaza, trebuind sa a~tepte,ca sa spunem a~a, sa vina visu} s-o izoleze; ca 0 consecinta a acestei izolari; ostilitatea capatain vis proportiiexagerate, ca ulterior sa se reduca din notI, dupa ce interpretarea a facut-o sa intre :inansamblul vietii (H. Sachs). Aceasta dorinta. niei un din vis 0 regasim chiar, in cazurile in care viata nu-iofera punct de sprijin ~i in care ohml :in stare de veghe nu consimte niciodata s-o marturiseasca. Aceasta se explica prin faptul ca motivul cel mai profund ~i mai obi~nuit al ostilitatii, indeosebi intrepersoanele de acela~i sex, s-a afirmat inca din prima copilarie. Motivulacesta nueste altul decH rivalitatea afectiva careia se cuvine sa-i subliniem lamurit caracterul sexual. Chiar de and el' mai este copil, fiul incepe sa arate pentru mama sa 0 tandrete cu totul aparte : el 0 considera ca bunul sau propriu, vazind :in tata un fel de rival care , Ii disputa posesiunea acestui bun; tot a~a cum pentru fetita mama 'este o persoana care tulbura relatiile saleafectuoasecu tatal, ocupind un 10c pe care ea, fiiea, ar dori sa-l tina pentru sine. Toemai pe 'calea observatiei aflam noi la ce virsta timpurie trebuie sa localizam aceasta ati;.. tudine careia Ii dam numele de complexul lui Oedip, deoarece legenda care are drept erou pe Oedip realizeazEi, neimprim:indu-le dedt 0 u~oara. atenuare, cele doua dorinte extreme care decurg din situatia de fiu: dorinta de a-~i ucide tatal ~i aceea de a se casatori eu mama. Nu afirm ca complexuZ lui Oedip epuizeaza tot ceea ce prive~te atitudinea reciproca parinti--cOpii, aceasta relatie putlnd fi mult mai complicata. Pe de aIta parte, complexul lui Oedip insu~i este mai mult sau mai putin accentuat, putind suferi chiar ~i unele modifieari ;dar el ramine un factor concret ~i extrehl de important al vieW- psihice a copilului, existind mai degra19a riscul de a-I subestima valoarea decit de a-I exagera influent a ~i efectele care decurg din aceasta:. De altfel dadi copiii reactioneaza printr-o atitudine care corespunde complexului lui Oedip, faptul se petrece din cauza stimularii provenite de laparintii in~i~i care, :in preferintele" lor, se lasa dilauziti adese,a .dediferenta sexuala care face ca tatal sa-~i prefere fiica~i ca mama sa-~iprefere fiul, sau ca tatal sa reverse asupra fiicei ~imama asupra iiului afectiunea pe care nu 0 mai gasesc iri caminul conjugal. , Nus-ar putea spune ca lumea s-a aratat recunoscatoare_ cercetarii psihanalitice pentru descoperirea complexului lui Oedip. Dimpotdva, aceasta descoperire a provocat rezistenta cea mai ind:irjita a adultilor, iar cei care au mai intirziat sa se ralieze la respingerea acestui sentiment interzis ~i tabu, 9i-au rascumparat zabava dind' acestui "complex" interpretari' care il lipseau -de orice valoare. Personal ram:in ferm convinsca nu Bste aid nimie de negat, nimic de atenuat. Trebuie sa ne familiarizam cu acest fapt, pe care legenda greacainsa~i 11 re{?unoa~te ca pe 0 fatalitate ineluctabila. Este interesant, pe de alta parte, sa constatam ca .acest complex al lui Oedip, pe care unii ar v~i s3.-1 elimiI;e din viatcl, este cedat poeziei, lasat lalibera sa .dispo~itie. Intr:-un S~UdlU coristiincios O. Rank a aratat ca complexul luz Oedzp afurmzat htera.turi! dram~tice subiecte admirabile, pe care ea le-a tratat aducindu-le
195,

r

tot felul de modifidiri, de atenuari, de travestiri, adica de deformari analoage acelora pe care Ie produce cenzura viselor. Trebuie deci sa atribuim complexuI lui Oedip chiar ~i autorilor de vise care au avut fericirea sa. evite mai tir.ziu conflictele cu parinW lor, acest complex fiind strins legatde un altul pecare 11 numim complexul de castratie ~i care este 0 reactie la inhibarlle 9i limitarile pe care tatal Ie impune preocuparilor sexuale din copilarie ale fiului. Ajungind, prin cercetarile precedente, 1a studiul vieW psihice infantile, neputem a~tepta sa gasim 0 explicatie analoaga in privinta o1'iginiialtui grup de dorinte interzise care se manifesta in vise: ne referim 1a tendintele sexuale excesive. Indemnati in acest fel sa studiem ~i viata sexuala a copilului, aflam din surse multiple urmatoarele fapte : mai inainte de toate, se savirge:;;te 0 mare gregeala negindu-se viata sexuala la copil ~i admitindu-se ca sexualitatea nu apare decit in momentulpubertatii, cind organele genitale au atins deplina 101'- dezvoltare. Dimpotriva, copilul are de la inceput 0 viata sexual<l foarte bogata, care difera din maimulte puncte de vedere de viata sexuala ulterioara, considerata ca normala. Ceea ce _calificam dreptpervers in viata adultului se indeparteaza de starea normala prin urmatoarele particula1'itati : ignorarea limitelor impuse speciei (a abisu1ui care desparte omul de animal), a barierei constituite de sentimentul dezgustului, a barierei reprezentate de incest (adica de interdictia de a cauta satisfacerea nevoilor sexuale prin intermediul unoI' persoane de care e9ti legat prin legaturi de rudenie apropiata), orientarea homosexuala 9i, in sfir9it, transferul rolului'genital altororgane 9i parti alecorpului. Toate aceste bariere, .departe de a exista de la inceput, se structureaza incetul cu incetul in cursul dezvoltarii :;;i educatieiprogresive a umanitatii. Copilul mic nu Ie cunoa9te. El ignora faptul ca intre om 9ianimal exista un abis de netrecut; mindria eu care omul se diferentiaza .de animal nu se dobinde~te deelt mai tirziu. El nu manifesta 1a inceput nid un dezgust fata de excremente 3) : acest dezgl).st nu-I capata decIt treptat, sub influent a educatiei. Departe de a banui deosebirile intre sexe, la inceput el crede in identitatea organelor sexuale; primele 5a1e dorinte sexuale ~i prima sa curiozitate se' indreapta asupra persoanelor care-i sint cele mai apropiate : parinti, frati, surori, persoane insarcinate sa-l ingrijeasea ; in ultima instanta se -manifesta la el un fapt pe care-l regasim mai tirziu la apogeul relatiilor erotice, anumefaptul c!1 el localizeaza sursa placerii erotice nu numai in organele genitale; la e1 9i alte parti ale corpului revendidi aceea~i sensibilitate, furnizeaza senzatii de pIacere ana10age ~i pot indeplini astfel rolul organelor genita1e. Deci copilul poate prezenta ceea ce noi am numi 0 "perversitate polimorfa" ~i daca toate aceste tendinte nu se manifesti'i 1ae1 dedt sub forma de urme, aceasta tine, pe de 0 parte, de intensitatea lor minima in comparatie cu ceea ce este ea la 0 virsta mai avansata 9i, pe de aha parte, de faptul ca educatia reprima cu hotarire, pe masnramanifestarii lor, toate tendintele sexuale ale copilulul. Aceasta reprimare se transfera, ca sa spunem a93, din practica in teorie, adultii straduindu-se sa treaca eu vederea o parte a manifestarilor sexualeale copilului ~i sa dezbrace, printr-o anumita interpret are, eealalta parte aacestor manifestari de
3)

"Keinen

Ekel VOn dem Exkrementellen"

(Nota trad.)

196

natura lor sexuala: a<;est lucru fiind implinit, nimic nu este mai u~or dedt de a .nega totul. lar ace~ti negativi~ti sint "'adesea aceia~i oameni dezlantuirilor care, in nursery 4), actioneaza in mod sever,impotriva sexuale ale acestora ; ceea ce nu-i impiedica, odata a,~ezati la masa lor de lucru, sa apere'puritatea sexuala~a copiilor. Ori de cite ori copHi sint lasati de capul lor sau sufera influente imorale, ajung Sa manifeste adesea' foarte pronuntate acte de perversitate sexuala. Fara indoiala, # persoanele adulte au dreptate sa nu ia prea in serios aceste "copilarii" ~i ,aceste "amuzamente", copilul neavind a da socoteala de actele sale in fata tribunalului de moravuri ; aceasta nu inseamna mai putin cafaptele exista, ca ele au importanta lor, atH ca simptome ale unei consHtutii, cit ~i ca antecedente ~i factori'de orient are ai evolutiei ulterioare ~i ca, in fine, ele ne lamuresc viata sexuala a copilului ~i, totodata, viata sexuala a omului in genere. Astfel, daca indaratul viselor noastre deformate regasim toate aceste dorinte perverse, 'inseamna doar ca in acest domeniu ~i visul a efectuat 0 regresiune spre starea infantila. Dintre aceste dorinte interzise, 0 mentiune special a trebuie acordatir dorintelor incesJuo3se, adica acelor dorinte sexuale indreptate asupra parintilor, asupra fratilor~;;jsurorilor., Cunoa~teti aversiunea pe care societatea 0 arata sau, cel putin, 0 afi~eazafata de incest. ~i ce putere de constring ere prezinta interdictiile referitoare la acesta. S~au facut eforturi extraordina;re pentru a se explica aceasta aversiune fata de incest. Unii au vazut in interdictia incestului 0 reprezentare psihica a selectiei, naturale, consangvinitatea avind ca efect degenerescenta caracterelor rasiale, altH au pretins ca viata in comun practicata din cea mai frageda copilarie deturneaza dorintele sexuale de la perso;mele cu care ne aflam in contact permanent. Dar ~i intr-un caz ~i inceEilalt, incestul s-ar elimina in mod automat, fara a fi nevoie sa se recurga la prohibitE aspre, care ar dovedi mai curind existenta unei inclinatii puternice pentru incest. Cercetarile psihanalitice au stabilit fara putinta de tagada ca iubirea incestuoasa este ce::l dintii care 5e manifesta in mod constant ~i ca numai mai tlrziu ea se love~te de 0 opozitie ale careiorigini nu pot fi gasite in psihologia individualiL Sa recapitulam acum datele care, rezultind din studiul aprofundat al psihologiei copilului, sint de natura sa neinlesneasca intelegerea visuluL Nu numai ca am stabilitca elementele din care se compun evenimentele uitate ale vietH infantile sint accesibile visului, Ci am. constatat in plus ca viata psihica a copiilor, cutoate particularitatile sale, cu egoismul,cu tendintele sale incestuoase etc., sUflravietuie~te in incon~tient, spre a se dezviHui in vis, care ne trimite in fiecare noapte inapoi in viata infantila. Aceasta constituie pentru noi 0 coMirmare dl incon$tientul vietii psihice nu este altceva dedt faza infantilCi a acestei vieti. lmpresia penibila pe care ne-o lasa constatarea atHor trasaturi negative in natura umana' incepe sa se atenueze; Aceste trasaturi, atltde excesiv de rele sint pur ~i simplu primele elemerite, elementele primitive, infantile ale vietH psihice, elemente care pot fi depistate la copilul in stare de activitate, dar care scapa din cauza dimensiunilor lor infime, fara a mai vorbi de faptul ca in multe cazuri nu Ie luam in se4) Nursery In textul ,original, cUvlnt englez care setraduce prin "gradini1;a", "cre~ii", dar care la J:nceput Insemna "camera copiilbr" (Nota trad.)

197

~

.-==

~~,

rios, nivelul' moral pe care il cerem copilului nefiind prea ridicat. Regreslnd pina la aceasta faza,_ visul pare a dezvalui eeea ce este, mai rau in natura noastra., Aeeasta nu este lnsa dedt 0 aparenta ln~elatoare, care nu trebuie sa produea temeri. Sintem mult mai putin dii dedt am £i ispititi s-o credem potrivit interpretarii viselor noastre. Intrudt tendintele care se m~nifesta in vise nu slnt dedt reminiscente infantile, dedt 0 intoarcere la inceputurile dezvoltarii noastre morale, visul transformindu-ne, ca sa spun em a~a, in copiidin punet de vedere. inteleetual ~i afeetiv, nu avem nici un mativ plauzibil sa ne fie rusine de aceste vise. Dar eum ratiunea nu constituie dedt un compartiment al vietii psihice care include multe alteelemente ce nu sint dtu!')i de putinrationale, rezultaca noi' incercam totu~i 0 jena irationala fata de visele noastre. Drept urmare Je supunem cenzurii ~i traim sentimente de stlnjeneala !')i de contrarietate, dnd aceste dorinte prohibite pe care Ie contill visele au reu~it sa patrunda plna la con~tiinta sub 0 forma suficient de nealterata spre q. putea fi recunoseute; in unele cazuri ne este ru~i:t1echiar~i de visele noastre deformate, ca .;;i cum Ie-am lntelege. Amintiti-va, eel putin, de judecata plinade dezamagire pe care acea doamna batrina ~i cumsecade 0 formulase>cu privire la visuI ei neinterpretat, referitor la "serviciile erotice" .A~adar,. problema nu poate fi considerata ca fiind rezolvata ~i este posibil ca in eontinuarea studiului nostru privitor la elementele negative care, se m,mifesta In vise, sa fim determinati sa formulam 0 aWi judecata .;;i 0 alta apre9iere despre natura umana. '.' . La capatul acestei eercetari, ne aflam In prezenta a doua puncte de vedere care constituie totu~i punctul de plecare al noilor enigme, al noi-, lor indoieli care ne incearci.L In primul rind: regresiunea care caracterizeaza procesul de elaborare onirica este nu numai formala, ci ~i de continut. Ea nu se multumeste sa dea ideilor noastre un mod de expre~ie primitiv, ci reactualizeaza totodatalnsu~irile vietti noastre psihice primitive, vechea preponderenta a eului, tendintele primitive ale vietii noastre sexuale,chiar .;;i vechiul nostru bagaj intelectual, daca vrem sa socotim ca atar,e legaturile simbolice. In al doilea rind: lntreg acest infantilism stravechi, care odinioara a fost dominant ~i singur dominant, trebufe situat astazi in ineon~tient, ceea ce' modifica ~i large~te conceptia pe care 0 avem despre acesta. Nu este incon~tient doarceea ce este momE;lntan latent; incon~tientul constituie un domeniu psihic deosebit, cu tendinte proprii, eu modul sau de expre:sie special· ~i cu mecanisme psihice care nu-~i manifesta forta dedt. in acest domeniu. Ideile latente ale visului, Insa, pe care ni Ie-a dezvaluit interpret area viselor, nu fac parte din acest domeniu: am putea avea tot aUt de bine acelea!')i idei in starea de veghe. $i totu!')i ele slnt incon~tiente.Cum sa soluti6nam aceasta contradictie? Incepem sa banuim ca este de f,kut aid 0 demarcatie : ceva -ce provine din viata nC!astra con!')tienta ~ sa zicem "rama1'iitele evenimentelor zilei" - 1'iicare lmprpmuta caracteristicile acestei vieti con.;;tiente, se asociaza cu ceva ce provine din domeniul incon.;;tientului, tocmai din aceasta asociatie rezultlnd visul. Procesul de elaborare onlrica se efectueaza din aceste doua grupe de elemente. Influenta exer. citata' d.e incon~tient asupra rama~itelor evenimentelor zilei contine In sine conditia regresiunii. Aceasta este, in ceea ce priv:e~te natura visului, ideea.cea mai adecvata pe care ne-am putut-o contura, in a$teptarea explorarii altor domenii, psihice. Va veni insa timpul sa aplicam carac198

terului incon~tient al ideilor latente ale visului 0 aWi calificare, care sa ne permita sa 0 diferentiem de elementele incon~tiente provenite din acel domeniu. al vietii infantile. ' , Putem, fire~te, ;a' punem ~i urmatoarea intrebare: ce impune activitatii psihice aceasta regresiune care are locin timpul somnului ? Pen'iru ce nu suprima activitatea psihica excitatiile lJerturbatoare ale somnului fara .sa recurga la aceasta regresiune? $i daca, pentru a-~i exersa cenzura, ea este obligata sa travesteasca manifestarile visului, dindu-Ie, (j expresie arhaica, incomprehensibila azi, la ce Ii serve~te reinvierea tendintelQr psihice, adorintelor ~i trasaturilor de caracter de mult depa~ite, cu alte cuvinte, adaugarea unei regresiuni de continut la regresiunea formala? Singurul raspuns satisfacator ar fi ca acesta este singurul mijloc de 'a se' elaboraun vis,ca din punet de vedere dinamic est~ imposibil de conceput altfel suprimarea' excitatiei care tulbura somnul. In starea actuala a cuno~tintelor noastre,insa, nu avem inca dreptul sa dam unasemertea raspuns.' ,
*

XlV REALIZAREA DORINTELOR
Trebuie sa mai amintim drumul pe care I-am pareurs? Mai trebuie sa va reamintesc cum, in aplicarea tehnicii noastre de evidentiere a deformarii viselor, am avut ideea de a 0 lasa momentan de-o p~rte ~i :Ie a cere viselor infantile date decisive cu privire la natura visului? Tn sflqit, este oare necesar sa va reamintesc cum, odata intrati in posesia rezultatelor acestor cercetari, am abordat direct" problema deformarii viselor, invingindu-i una dUDa aIta dificultatile? Iata-ne acum obligati sa va aratam ca cee~ ce ay{}obtinut urmind' prima cale nu corespunde intru totul cu rezultatele furnizate de c.ercetarile facute in cea de-a doua" directie. In cons.ecinta, sarcina noastra este sa conf-runtamaltele. eu in prezent aceste doua grupe de 'rezulbte ~i sa Ie coreli'irn unele Din ambele parti am aflat ca procesul de elaborare a v1se1or consta, in esenta, dintr.,.o transform are de idei in trairi halucinatorii:' Aceasta transform are constituie un fapt enigmatic; aiei este insa vorba de 0 .problema de psihologie generala de care noi nu ne vom oeupa. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinte~te sa suprime, prin realizarea unei dorinte, 0 exeitatie care tulbura somnul. Nu am putut spune acela~i lucru despre deform area vise10r, inainte de a fi inteles sa Ie interpretam. Dar de la inceput n01 ne a~teptam sa putem raporta visele deformate la aeela~i punct de vedere ca ~i visele, infantile. Prima confirmare a acestei ipotezepreliminare ne-<1fost data de constatarea ca, la drept vorbind, toate vise1e sint vise de copli, operind cu materiale infantile, cu tendinte ~i mecanisme psihice i,nfantile. Deoarece consideram acum ca fiind rezolvata problema deformarii viselor, ne ramine sa cercetam daca conceptia realizarii dorintelor se apEca .si viselor deformate. , Am supus interpretarii 0 serle de vise, fara a tine seama de realizarea dorintelor. Sint convins ca adesea v-ati pus intrebarea: "ee se intimpla, a~adar, cu realizarea dorlntelor, despre care pretir,deti ca este scopul procesului de elaborare onirica ?". Aceasta intrebare este se::rmi.c ficativa: ea a devenit, intre altele, intrebarea criticilor n09tri profani. Dupa cum ~titi, oamenii manifesta 0 aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. Aceasta averslu,ne se manifesta, intre altele, prin faptul cc'ifiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale, condensata intr-un cli~eu, In ceea ce prive~te noua teorie a viselor,· tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cli~eu. Afirmindu-se ca visul este 0 realizare de dorinte, numaidecit se pune intrebarea: dar, in definitiv, cum stam cu aceastEi reaEzare? $i chiar in momentul in care iritrebarea respectiva este pusa, i se raspunde intr-un sens negativ. Amintindu-9i imediat de nenumarate experiente personale in care nep1<'icerea care mergea pina la cea l1}ai profunda neli200

ni:;;te era legata de vis, criticii no~tri declara ca afirmatia teodei psihanalitice a viselor este absolut neveridica. Ne este insa u:;;or sa raspun-' dem ca in visele deform ate realizarea dorintelor poate sa nu fie evidenta ca ea trebuie mai 1ntli cautata, 'astfel inclt este imposibil s-o· demoIi~ stram inainte de a fi interpretat visul.$tim, de asemenea, cadorin,.. tele din aceste vise deform ate sint dorinte interzise, refulate de catre cenzura, dorinte a caror existenta constituie tocmai cauza deformarii visului, motivul interventiei cenzurii. Este insa greu sa dovedim criticului profan adevarul ca nueste cazulsa cercetam realizarea dorintelor inainte de a £i interpretat visul. El va uita aceasta totdeauna. Atitudinea sa negativa eu privire la realizarea dorintelor nu esie, jn fond,decit 0 consecinta a eenzurii viselor; aeeastaatitudine se substituie la e1 dorintelor cenzurate din vise ;;i este un efect al· negarii acestor dorinte, Fire;;te ea va trebui sa gasimexplicatii pentru atHea vise eu can. tinut penibil ;;i in special pentru vise angoasante, pentru eo:;;maruri. Sub acest aspect, ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis, problema care ar merita sa fie studiatE\ pentru ea in""' sa:;;i,ceea ee, din nefericire,nu putem face aiel. Daea visul este 0 realizare de dorinte, nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile : in aceastii privinta criticii profani par a avea dreptate. Dar sint trei situatii complexe la care ace;;tia nu au reflect at. Prima: se poate intimpla ca procesul de elaborare sa nu· fi reu:;;it pe deplin sa creeze ° realizare adorIntei:;;i un reziduu de afecte penibile sa treaca din contlnutul latent in visul mariifest. In acest caz analiza a1' t1'ebui sa demonstrete ca ideile latente s1nt mult mai penibile dedt acelea din care se compune visul manifest. Admitem in act-asta situatie ca procesulde elaborare onirica nu :;;i-a atins scopul, intocrnai cum nu ne potolim setea' atunci cind visam ca bem. Poti sa tot vlsezi biiuturi, insa dC}cati-e intr-adevar sete, trebuie sa te trezqtica sa bel. Am e~re~tat,. eu, toate acest~a,un ,:i5 v~ritabi1, un vis c,a~e..nu ~i.'-aI:ie;:dut mmlC dm' caracterul sau de VIS pnn faptul nereahzarn donntel. 11'ebuie sa spune:~l.: Ut desint vires, tamen est lCiudanda voluntas. Daea dorlnta nu a fast satisfacuta, intentia nu ra.mine mai putin li'iudabili'i. AC2st~cazuri de n2reu~ita sint departe de a £i rare. Contribuiela aceasta faptul CEtafedele fiind adesea extrem de rezistente, procesul de elaborare ~mlrica l1U reu:;;e~te dedt eu areu sa Ie sehimbe serisuL Ast,fel, inalternativa in care proeesul de elaborare onirica a izbutit sa trans forme in realizare de dorinta continutulpenibil a1 ideilor latente" S2 intimpli'i ea sentimentul penibil care insote;:te aceste idei sa treaci'l ea atare in visul manifest. In. visele manifeste .de acest genexista dcci dezaeord infre sentiment :;;i continut, iar eritieii no:;;tri sint indrept sa afirme ea visul este atH deputin realizarea unei dorinte IncH ehiar :'ii un eontinut inofensiv este aici intovara:;;it de un sentiment penibiL La aeeasta absurda observatie vom raspunde ea tocmai in astfel de vise ten dint a de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar, pentru ea se afla in' stare oe izo1are. Eroal:ea provine din fapt1J1ca aeei care nu sint edificati asupra nl3vrozelor i:;;iimaglneaza ea intre eontinut :;;1se)1tirnent exista 0 legatura indisolubila, neintelegind ea eel dintii poate £i modifieat fara ca aceasta sa 2duea vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. . o aIta situatie CO.'Dplexa,muIt mai importanUi ~i mai profunda, de care profanul nu tine seama, este urmatoarea. Realizareaunei dorinte'
201:

r

I

;ar trebuisa fie in mod indubitabilo sursa de placere. Dar pentru cine? Fire:;;te, pentru acela care traie:;;te dorinta. Or, nai :;;tim ca atitudinea ·autorului visului fata de dorintele sale este 0 atitudine cu totul deo~sebita. El)e respinge, Ie cenzureaza, pe scurt, nu vrea sa auda de ele. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere, ci dimpotriva. 1ar experienta ne arata ca. acest cantrariu, care i:;;i mai a~teapta inca explicatia, se exprima sub forma angoasei. In atitudinea ell privire la dorintele din visele sale, autorul de vise apare astfel ca sumarea a doua per'soane, insa sudate prin elemente comune intirpe. In loc de a ma lansa in noi dezvoltari pe aceasta. tema, va voi aminti. un basm cunoscut, in care gasim exact aceea:;;i situatie. a zina benefic} fagaduie~te unei 'sarmane familii, barb at :;;i femeie, realizarea primelor trei dorinte. Fericiti, ei se straduiesc sa-~i derineasca aceste trei dorinte. 1spitita de mirosul de cirnati care emana de la 0 casuta din vecini, pe femeie pune stapinire dorinta de a avea 0 pereche de cirnati. Ace:;;tiai~i ~i fac aparitia, cit ai bate din palme: are astfel loc realizarea primei dorinte. Furios, 'barbatul dore~te Sa vada atirnind de nasul femeii ace:;;ti cirnati. Zis ~i facut, cirnatii nu mai pot f1 desprin~i de nasul femeii :este realizCtrea celei de-a doua dorinte, a barbatului. 1nutil sa va spun ca pentru femeie faptul nueste deloc agreabil. Deznodamintul il cunoa:;;teti. Cum, in definitiv, nici barbatul nu depa:;;e:;;teo'rizontul fel11eii, a treia dorinta tre'buia sa fie desprinderea cirnatilorde nasul femeii. Ne yom sluji de acest basm, pe care I-am putea utiliza in multe alte imprejurari,. ea sa {}ovedim ca realizarea dorintei unuia poate fi izvor de neplaceri pentru ceIala1t, atunci dnd intre ei nu exista un deplin acord. Acum nu Va va fi greu sa ajungeti la 0 mai bun a intelegere a co~marurilor. Vom mai face inca 0 remarca, dupa care ne yom hotari in 'favoarea unei ipoteze in sprijinul careia putem aduce multiple argu'mente. Remarca la care ma refer se raporteaza la faptul ca co:;;marurile au adesea un continut lipsit de orice deform are, un continut, ca sa spunem a:;;a, eliberat de cenzura. Co:;;marul este adesea 0 realizare ne'voalata a unei dorinte, dar a unei dorinte 'care, departe de a fibinevenita, este una refulata, respinsa. Angoasa care insote:;;te aceasta realizare apare in local cenzurii. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fati9a a unei dorinte admise :;;i pron10vate, iar visul deformat obi:;;nuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate, pe cind co~marul nu poate fi definit dedt ca 0 realizare fati~a a unei dorinte respinse. Angoasa este un indiciu 'ca dorinta respinsa ,s-a dovedit mai puternicB. dedt cenzura, CB.ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze, in pofida cenzurii. Se -intefege ca pentru noi, care ne plasam din pUl1ctul de vedere al cenzurii, aceasta realizare nu ne apare dedt ca 0 sursa de senzatii penibile ~i un prilej de a ne pun~ in garda. Afectul de angoasa pe care :il incercam astfel in viseste, daca vreti, angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care, pina la un moment 'dat, am reu~it sa Ie reprimam .. . Ceea ee este adevarat despre co:;;marurile nedeformate trebuie sa fie ~i despre acelea care au suferit 0 deformare partiala, ca ~i despre ~lte vise neplacute ale carol' senzatii penibile 5e apropie probabil, mai mult sau mai putin, de angoasa. Co~marul este in general urmat de trezire; cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-~i fi atins, impotriva cenzurii, deplina sa reali.zare. In aceste cazuri visul ~i-a ratat functia, fara ea natura sa sa fi
:202

fost modific;ata. Am comparat· visul cu pazilicul de noapte, acela care .are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. -Be intimpla paznicuh"li sa-l trezeasca pe cel care doarme, atunci cind .el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturb at or sau pericoluL Ni se intimpla totw;>isa ne continuam somnul chiar ~i atunci dnd visul incepe sa devll'la. suspect ~i sa ne nelini~teasca. Ne spunem, in timp ce aormim : "Nu-i decitunvis", ~i continuam sa dormim. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica -incH sa scape <:enzurii? Aceasta poate sa depinda tot am de bine de dorinta, cit si >Cle .cenzura. bin motive necunoscute, la un moment dat dorin'ta poate dobindi 0 intensitate excesiva; avem insa impresiaca celmai adesea cenzurii Ii datoramaceasta schimbare in raporturile reciproce- ale for1;elor care interactioneaza. $tim' de-acum ca inlensitatea CLl care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul, fiecare element fiind tratat CQ 0 severitate de un grad de asemenea variabiL Putemacum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg :::;ica cenzura nu se aplica intotdeauIila cu aceea~i vigoare aceluia~i ele.ment care trebuie reprimat. Da-ca, intr-un caz dat, i se ihtimpla sa se arate neputincioasa fata de o. dorinta pe care cauta s-osuprime,ea se serve~te de ultimul mijloc pe care-l are la indemina, in loc de deformare, fadnd sa intervina somnul cu co~mar. Remarcam,in legatura cu aceasta, ca nu ~.tim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne lulbura somnuL Nu putem solutiona aceasta problema dedt tinind seama de natura starii de somn. In timpul zilei, aceste dorinte sint supuse unei riguroase cenzuri care Ie interzice, in general, orice manifestare exterioara.Dar in timpul noptii cenzura, ca muIte alte functii ale vietH psihice, este suprimata sau eel putin considerabil diminuata, in favoarea singurei dorinte a -visului. Tocmai acestei diminw'iri a cenzurii din timpul noptii l~i datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Exista nevrotici suferind de insomnie care ne-au marturisit ca insomnia lor a fast .la inceput voluntara. Frica de vise ~i frica de urmarile "acestei slabiri a cenzurii Ii imDiedicau sa adoarma. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie 0 g~osolana lipsa de prevedere, este u~or de vazut. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate; intentiile noasire nepermise, chiar in cazul in care intra in actiune, nu pot realiza nimicaItceVa dedt visul care, practic, este inofensiv, iar ac'easta situatie 1ini~titoare i~i gase~te expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doafme, observatie care face parte din viata nocturna, ciar care nu apartine visului: !-,Nu-i dedt un vis". Fiind numai un vis, sa--l lasam deci sa-~i faca mendrele ~i sa ne continuam somnul. Daca, in al treilea rind, va reamintiti anal<:gia pecaream stabilit-o -lntre autorul visului luptind impotriva dorintelor sale ~i personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte,dar sudate intre ele,veti constata lesne ca exista un alt motivpentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil, asemanator unei pedepse. Sa reluarn basmul nostru, al celor t:rei dorinte : cirnatii de" pe farfurie constituie realizarea directa a doril'ltei primei persoane, adica a femeii; drnatii lipiti de nas reprezinta realizarea dorintei celei de-a doua persoane, adica a sotului, dar constituie ~i pedeapsa aplicata femeii pentru dorinta ei stupida. In nevroze gasim motivatia celei de-a treia dorinte de care ne vorbe~te basmul. Or, in viata psihica a omului, aceste ten203

dinte autopunitive sint numeroase; ele sint foarte puternice si raspunzatoare de 0 buna parte a viselor penibile. Imi veti spune' acum ca, toate acestea fiind admise, nu mai ramine mare lucru din faimoasa conceptie despre realizarea dorintelor. Examinind insa lucrurile mai indeaproape, veti constata ca nu aveti dreptate. Daca ne gindim la diversitatea(despre care va fi vorba mai departe) a ceea ce ar putea sa fie viml :;;1,dupa unii autori, a ceea ce este el in realitate, atunci definitia noastra ~ realizarea unei dorinte, a unei temeri, a unei pedepse - este intr-adevar 0 definitie bine delimitata. La aceasta se mai adauga faptuI ca teama, angoasa sint cu totul opuse dorintei, ca in asocierea lor contrariile sint extrem de apropiate unul de a1tul :;;i chiar, a:;;a cum ~tim, s~ confunda in incon9tient. Se fntelege de la sine ca 9i pedeapsa este realizarea unei dorinte, a dorintei aItei persoane, a aceleia care exercita cenzura. La urma urmei, R:;;adar, nu am facut nici 0, concesie parerii dumheavoastra preconcepute cu privire la teoria realizarii dorintelor. Am insa datoria, de la eare nu inteleg sa .ma sustrag, de a va dovedi ca orice vis deformat nu este altceva dedt realizarea unei dorinte. Amintiti-va de visul pe care deja I-am interpret at :;;i in legatura cu care am aflat atltea lueruri interesante : visuI axat pe cele trei locuride teatru proaste, costind 1 florin :;;i50 de ceritari. 0 doamna, eareia sotuI ii aduee intr-o zi vestea ca prietena sa Eliza, doar cu trei luni mai tinaxa dedt ea, s-a logodit, viseaza ca s-a dus impreuna cu sotulei la teatru. o parte a stalurilor este aproape goala. Sotul Ii spune ca Eliza ~i logodnieul ei a1' fi vrut :;;i ei sa vina la teatru, dar ca nu au putut-o face, negasind dedt 1rei locuri proaste, la pretul de 1 florin :;;i'50 de creitari. Ea ginde:;;te ca n-a fost cine :;;tiece nenorocire. Am conchis ca ideile visului se raportau 1a regretul e1 de a se fi casatoritprea devreme :;;ila nemultumirea pe care i-o pricinuia sotul.' Trebuie sa avem curiozitatea sa cercetam modul in care au fost elaborate s1 transformate in dorinta fmplinita aceste ginduri tulburi :;;i unde gasim' urmele lor, in continut~l manifest al visului. Or, noi :;;tim ca elementul "prea curind", "de timpuriu", a fast eliminat din vis de catre cenZUl'a. Tocmai la aceasta fae aluzie stalurile goale. Misteriorul "trei la pretul de 1 florin ~i 50 de ereitari" ne este acun1 mai pe inteles, gratie simbolisticii pe care intre timpam invatat s-o descifram l). Cifra 3 semnifica realrnenteun barbat ~i . elementul .manifest se lasa talmacit eu u:;;urinta: s,'Hi cumperi, ell zestrea, un sot ("Cu zestrea mea, a:;; fi putut sa-mi cumpar un sot de zece ad mai bun"). Casatoria este in mod vadit inlocuHa prin deplasarea la teatru. "Biletele' au fost cumparate prea qevreme" este 0 deghizare a ideii: "M-am mi'iritat pre a devreme". Aceasta substituire este insa, de fapt, realizarea dorintei. Persoana care a avut aeest vi's n-a fost niciodat'i mai nemultumita de casatoria ei precoce dedt in ziua in care a aflat yestea logodnei prietenei. sale. A fast 0 vreme in care ea era mindra de a fi maritati't, considerindu-se superioara Elizei. Odata maritate. fete Ie .naive sint adesea mindre s,'H;i arate satisfactia in legatura eu faptul ca lor totulle este Ingaduit, ca pot merge sa vada toate piesele de teatru, sa asiste la toate spectacolele. Curiozitatea de a vedea totulJ carese manifesta aici, cu siguranta ca a fast la fneeput 0 curiozitate
1) Din lipsa materialelor pe care mi le-ar fi putut furniza analiza, tionez aici 0 aHa interpretare posibila a cifrei 3 la 0 femeie sterila.

nu men-

204

sexuala, indreptata spre viata sexuala, mai ales spre aeeea a parintilor, devenind mai tirziu un motiv puternic, care 0 decide pe tinara fata sa :se marite devreme. In acest fel faptul de a asista la spectacol devine un substitut in 'Care intrevedem aluzia la faptul de a fi easatorita. Regretind acum mariajul ei precoce, ea revine la perioada in care acest mariaj a eonstituit pentru diilsa realizarea unei dorinte, pentru ea trebuia sa-I dea posibilitatea de a-~i satisface gustul Bentru spectacole' ~i, calauzita prin aceasta dorinta de odinioara, ea inlocuie~te faptul de a fi casatorita prin acela de a merge la teatru. Putem afirma ca voind sa demonstram existenta realizarii unei dorinte disimulate, nu am ales cel mai comodexerr~plu. Am' fi procedat la fel in toate cazurilede vise deform ate. Nu a pot face in fata dumneavoastra ~i ma voi multumi sa va asigur ca cercetarea va fi intotdeauna ineununata de sucees. rin totu~i sa mai zabovesc putin asupra acestui aspect al teoriei. Experienta mi-a dovedit ca a.cest aspect este unul din cele mai expuse atacurilor ~i ca de el se leaga cele mai multe contradietii ~i neintelegeri. In afara de aceasta, veti putea avea impresia ca mi-am retract at a parte din afirmatiile' facute, dadi voi spune visul este a dorinta realizata sau confrariul acesteia, adica· a angoasa sau 0 pedeapsa reali~ata, iar dumneavoastra veti puteasocoti cae momentul favorabil spre a-mr smulge ~i alte eoneesii. De asemenea, :mi S-B, adresat repro~ul de a fi expus pre a suecint ~i, in consecinta, intr-o maniera prea putin eonvingatoare, lueruri care mie insumi imi par ,evidente. Multi din cei care m-au urmarit in interDretarea vi8e101'si au aeceptat rez~ltatele respective s-au oprit adese~ la punctul un'de sfiqe9te demol1stratia mea referitoare la faptul ca. visu1 este a dorinta realizata, 'intrebind: "Admitind ea visul' are totdeaunaun sens ~i ci'i acest sens este dezvaluit prin tehriica psihanalitica, dece trehuie el, impo .. triva oricarei evidente, sa fie turnat mereu in tiparul realizarii' unei dorinte? De ce n).l 0.1'avea gindirea nocturna sensuri tot aUt de multiple :;;ide variate ca gindi1'ea diurna? Altfel spus, pentru ce v1sul .DU ar corespunde 0 data realizarii unei dorinte, alta data - cum conveniti ehiar dumneavoastra - eontrariului acesteia, adica realizarii unei aprehensiuni, de ce sa nu exprime el· un proiect, un avertisment, a reflectie eu ale sale pentru ~i contra, sau chiar un repro~, a rel11u~eaTe,0 tentativa de pregatire pentru 0 aetiune iminenta etc.) ? Pentruee sa exprime el intotdeauna 9i in exclusivitate odorinta sau,eel rllult, contrariul aeesteia ?". Ati putea gindi ea a divergenta eu privire laacest· aspect este· fara importanta din moment ee sintem de aeord in celelalte privinte, ca €ste de ajuns ca am descoperit sensul visului ~i mijlocul de a-I pune in €videnta 9i ea, 10.urma urmei, putin intereseaza ca am delimitat pre a 0 strict acest sens. Dar lucrurile nu stau 0.90.. neintelegere eu privire 10. acest aspect este de natura sa dauneze tuturor cuno~tintelor pe care Ie-am dobindit despre vis ~i sa Ie diminueze valoarea, pe carear putea ele s-o aiba pentru noi cind se Va pune problema intelegerii nevrozelor. Iti este permis sa fii "culant" in afacerile comerciale,dar dnd este vorba de probleme ~tiintifice, 6 asemenea atitudine nu este potrivita ~i 0.1'13Utea fi chiar prejudiciabila ..

d

205

A;>adar, pentru nu ar corespunde un vis 1a altceva dedt realiza~ea, unei dorinte? Primu1 meu raspuns 1a aceasta intrebare va fi, ca intotdeauna incazuri asemanatoare: nu stiu. Nu as vedea nid un inconve-ni~mj;ca 'lucrurile sa stea astfel, dar in realitate nu aceasta este situatia ;;i'acesta este singurul fapt care se opune acestei conceptii mai Ia~gi ;;i mai comode despre vis. Cel de-al doilea raspuns va fi, aceIa, ca eu insumi nu sint departe de a admite ca visu1 corespunde unor forme d~ gindire ;;i un or operatii inteIectuaIe multiple. Am relatat odata un viS. care s-a reprodus timp de trei nopti consecutive, fapt explicabilprin aceea ca visu1 corespundea unui proiect ;;i ca, din moment ce acesta a: fost executat, visul n-a mai avut nid un motiv sa se mai repete. Dupa 'aceea am. publicat un vis care corespundea unei confesiuni. Cum a~ putea ded ,sa ma contrazic si sa afirm ca visul nu este dedt 0 dorinta realizata ?' ,
CEe

'0 fac spre a inlatura 0 interpretare naiva, care ar putea sa faca, zadarnice toate eforturile pe care Ie-am fa<;ut in legatura eu visul, 0> interpretare care confunda visul cu ideile latente ale visului si atribuie acesttiia ceea ce Ie apartine numai loT. Este absolut exact ca visul poate ,reprezenta tot ceea ce am enumerat mai sus ;;i' ca poate fi substitutul unui proiect, al unul avertisment, al unei reflectii, al unor preparative~ al unei incercari de a solutiona 0 problema etc. Dar, privind lucrurile mai indeaproape, nu se poate sa nu va dati seama ca acest lucru nu este exact dedt in ceea ce prive;;te ideile latente ale visului, care s-au transform at spre a deveni vis. Prin interpretarea viselor, dumneavoastra luati cuno;;tinta de faptul ca' gindirea incon;;tienta a omului este preocupata de aceste proiecte, preparative, reflectii, pe care procesul de elaborare Ie transforma in vise. Daca Ia un moment dat pierdeti din vedere procesul de elaborare ;;i va indreptati intreaga atentieasupra ideatiei incon;;tiente a omului, atunci eliminati procesul respectiv ~i va spuneti pe drept· ca visul corespunde unul proiect, unui avertisment etc. Aeest eaz se intilrie;;te frecvent in activitatea psihanalitica: eautam sa sfarimam forma pe care a imbracat--o visul;;i, in locul ei, sa introducem, in ansamblu, ideile latente care au generat visul. .. AsHel, netinindseama dedt de ideile latente, aflam in treacat catoate aceste aete psihice -atlt de complicate,- pecare Ie-am numit, se petree in aiara con;;tiintei: rezultat pe dt de magnific, tot pe atlt de tulburator ! Revenind insa la multiplicitatea de sensuri pe -care pot s-o aiba viseIe, nu avetl dreptul sa vorbiti de aceasta dedt .in masura in care ;;titi in mod cert ca va slujiti de 0 expresie abreviata ;;i ea nu yeti crede , ca trebuie sa extindeti aceasta multinlicitate la insasi natura visului. Cind vorbiti de "vis", trep'uie sa va ginditi fie la visul manifest, adica la produsul travaliului de elaborare, fie, eel mult, la acest travaliu insu;;i. adica la procesul psihic care structureaza visul manifest eu ajutorul ideilor latente ale visului.' Orice alta intrebuihtare data acestui cuvint nu poate crEia dedt confuzie ;;i neintelegeri. Daca afirmatiile dumneaYOastra se raporteaza, dincolo de vis, la ideile latente, spuneti~o direct, lara a escamota problema visului iI}daratul modului de expresie vag de care va serviti. Ideile latente constituie materia prima pe care procesul .de elaborare 0 transforma in vis manifest. Pentru ce vreti sa confun'dati "materia prima cu munca ce Ii da o forma ? Prin ce va distingeti in' cazul acesta de aceiacare nu cunosc dedt produsul acestei munci,
206

fara a-~i putea explica de unde provine acest prod us ~i cumeste eI realizat? Singurul element esential al visului este eonstituit de proeesul de elaborarecare actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. Nu avem dreptul Sa ignoram acest lueru in teorie, eu toate ca sintem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. Observatia analitiea ne arata totodata ca - procesul de elaborare oniriea nu se margine~te sa Ie dea acestor idei· expresia arhaica sau regresiva pe care· 0 .cunoa~teti :e1 adauga acestora. eu regularitate un plus ce nu face parte din ideile la~ tente ale zilei, dar constituie, ca sa spunem a$a, forta motrice a £ormarii visului. Aeeasta' aditiune indispensabilanu este altceva decit dorinta, de asemenea incon~tienta, Lar c6ntinutul visului sufera 0 transform are care are ca scop realizarea acestei dorinte. Una dintre caracteristici, -realizarea dorintei, este 0 earacteristica constanta; .cealalta poate varia ; ea· . poate fi tot 0 dorinta, caz in care visul reprezinta 0 dorinta latenta actuala, realizata cu ajutorul linei dorinte incon~tiente. Eu inteleg foarte biI"!e toate acestea, insa nu~tiu daca am reu~it sa 1e fac la fel de inteligibile ~i pentru dumneavoastra. Aceasta din cauza ca imi vine' greu sa va demonstrez asemenea lucruri. DemonstrafIa cere, pe de 0 parte, 0 analiza minutioasa a unui mare numar de vise. iar pe de alta parte acest aspect extrem de spinos ~i de semnificativ al coneeptiei noastre despre vis nupoate. fi expus intr-un mod eonvingator fara ase lega de cele ee VOl' urma. Credeti cu adevarat ea,. date mnd . legaturilestrinse care intereonecteaza luerurile, am putea aprofunda· natura unuia fara a ne ingriji ~i de eelelalte, care au 0 natura analoaga ? Cum inca nu ~tim nimie despre fenomenele care seapropie eel .mai mult de vis, adidi despre' simptomele nevrotice, trebuie sa ne multumim deocamdata cu ceea ee am dobindit. Vreau numai sa elucidez impreuna eu dumneavoastn'i un exemplu ~isa va supun atentiei un' nou· considerent. ' Sa mai reluam 'inca 0 data visul de care ne-am ocupat deja in maL multe rinduri, acela care are ca obiect trei locuri de teatru la pretul de 1 florin ~i 59 -de creitari. Va pot asigura ca atunci cindl-am ales prini.a data ca exemplu, a fost fara nici 0 intentie. Cunoa~teti ideile latente ale acestui vis: regretul' d€ a se fi maritat prea devreme, regretul incercat la vestea logodirii prietenei, sentimentul dedeseonsiderare fata de sot, idee a ca ea ar fi putut avea un sot mai bun daca ar fi ~tiut sa a~tepte. Cunoa~teti de asemenea dorintacare a Meut din toate aeeste idei un vis: gustul pentru spectacol, dorinta de a merge, la teatru, probabil 0 derivatie a vechii ei curiozitati de a afla, in sfiqit, ce se intimpla cind te mariti. Sa :;;tie ca lacopii aceasta curiozitate ,este in general dirijata spre viata sexuala aparintilor; este deci 0 euriozitate infantila ';>1,n masura in 'care ea persista mai tirziu, constituie o· i tendinta 'ale carei radacini se adincesc iIi faza infantila a vietH. Vestea: aflata in timpul zilei nu ofere a insa nici un pretext acestui gust ,pentru spectacole: ea era doar de natura sa trezeasca regretul :;;iremu~carea., Aceasta dorinta nu facea parte initial din ideile latente alevisului ~i noi am putut, fara a tine seamade ea, sa' plasam in cactrul analizei rezultatul interpretarii visului. Contrarietatea in sine nu putea nici ea sa: genereze visul. Ideea: "a fost 0 prostie din p<3.rte~misa ma marit aUt de devreme" nu putea da na~tere unui vis decit dupa ce a trezit vechea dorinta de a vedea, in sfiqit, cum stau lucrurile dnd te mariti. Dorinta 207

:aceasta a constituit continutul visului, substituind easi'itoria printr-o 'participare la un spectacol de teatru 9i dindu-i. forma realizaril unei 'dorinte anterioare: da, eu pot merge la teatru ea sa vad eeea ee este '1nterzis, pe cind tu n-o poti face. Eu sint maritata,pe cind tu trebuie sa mai' a9tepti. In felul acesta situat1a actuClla s-a transfor111at in con-trariulei, un triumf din treeut luind locul unei deceptii recente, Amestee al satisfacerii gustului pentru spectacol 9i a1 satisfaetiei egoiste data de infringerea rivalei. Tocmai aceasta satisfactie determina continutul manifest al vlsului, adica faptul ca ea se aflilla tea.tru, pe chid prietena sa nupoate avea aeces aiel. Pe aceasta stare de satisfactie S8 gre!f,aZa, in calitate de modificari, fariL 1egatura cu ea ;;1ineoc11prehcnsibile, Cleele partI ale continutului visu1ui indaratu1 car ora se mal disimuleaza ideile 1atente. Interpretarea visului trebuie sa iaea abstractie de tot ceea ee serve9te la reprezentarea, satisfacerii dorintei 9i sa reconstituie, doar cu djutorul aluziilor la care ne-am referit, penibilele idei latente ale visuluL Considerentu1 pe careimi propun sa-l supun atentiei dumneavoastra "2ste destin at sa va determine sa meditati asupra ideilor 1atente, care acum apar in prim plan. Va rog sa nu omiteti urmatoarele : in primul rind, eEl autorul visului nu este deloc constient de aeeste idei; in al doilea rind, ca ele sint perfect inteligibile ~i -coerente, in a:;;a reI incit pot fi concepute ca reactii cu totul naturale la evenimenhil care a servE drept pretext visului; in s£11'9it,in al treilea rind, ca ele pot avea aceea';)i valoan~ ca oricetendinta psihica sau operatie inte1ectuala. Voi denumi aCum aceste idei "resturi diurne", dind acestui termen un sens mai riguros dedt precedentulul. Putin intereseaza, de altfel, daca autotul visului recunoa~te sau nu aceste resturi. Acestea fiind spuse, stabilesc o distinctie intre resturile diurne 9i jdelle 1atente ';)i, in conformitate eu folosinta pe care i-am dat-o mai inainte acestui din urma tEmnen; voi desemna prin ideile latente tot ceea ce aflarn eu ajutorul interpretarii viselor, resturilectiurne nefiind dedt 0 parte a ideilor 1atente, In acest caz putem afirma ca ceva ce apartine de asemenea 9i zonei in.con';)Uentu1ui s-a ~adaugat Ja resturile diurne, ea acest ceva este 0 dorinta intensa, dar reprimata, 9ica. numai aceasta dorinto. a facut posibila formarea visului Actiunea exerdtata de aceast§' dorinta asupra resturHor diurne determina aparitia altor idei laterite care, insE",nu mai pot fi considerate rationale 9i explicabile prin referirea lor 1a viata din starea de veghe. Spre a ilustra raporturile care exista intre resturile diurne 9i dorinta nu pot decit s-o incon9tienta, m-am slujit de 0 comparatie pecare reprodllc aici. Fieeare intreprindere are nevoie de un capitalist care s-o finanteze 9i de un antreprenor care sa aiha 0 idee 9i sa se priceapa ";';-0 puna in aplicare. Tocmai dorinta incon~.tienta este aceea care, in formarea visului, indepline9te in chip constant rolul capitalistu1ui; ea esteaeeea care furnizeaza' energiapsihica riecesara elaborarii visului. Antreprenorul Gste reprezentat aid de restu1 diurn care decide in privinta utilizarii acestor fonduri, a acestei energii. Or,' in anumite cazuri, capitalistul insu9i poate avea a idee 9i cuno9tintele speciale cerute de realizarea acesteia, a$a cum in alte eazuri chiar antreprenorul poate avea capitalurile necesare functionariioptime a J-ntreprinderii. Comparatia simplifica situatia practica, facind totodata mai oificila intelegerea sa teoretica. In economia politica descompunemintotdeauna aceasta persoana unidi, spre l;l. 0 examina separat sub aspectul capitalistului 9i
:208

.I

sub acela al antreprenorului; procedind astfel, restabilim situatia fundamentala care a servit drept punet de plecare pentru comparatia noastra. Acelea:;;i variatii, ale carol' modalWlti va las libertate sa Ie ~rmariti, se produc in cazul structurarii viselor. - Deocamdata nu putem avansa, deoarece este sigur caj de multa vreme, va chinuie 0 intrebare care, in sfiqit, merita sa fie luata in consideratie. Resturile diurne, va intrebati' dumneavoastra, sint ele cu adevarat inconstiente in acelasi sens in care este dorinta inconstienta a carei interv~ntie este rieces~ra ca sa Ie faca apte sa declan:;;ez'evisul ? Fara indoia'1a, aceasta intrebare este intemeiata. Punind-o, faceti dovada unei optici juste, deoarece av.em aid punctul nevralgic al intregii probleme. Ei bine, resturile diurne nu sint incon:;;tiente in aC,ela:;;i. sens ca dorinta incon:;;tienta. Dorinta face parte dintr-un alt incon:;;tient, acela pe care noi I-am recunoscut ca fiind de. origine infantila :;;i prevazut eu mecanisme speciale. De altfel ar fi indieat sa distingem aceste doua va1'ietati de irrcon:;;tient, dind fiecaruia 0 denumi1'e speciala. Dar, pent1'u aceasta este necesar sa ne familia1'izam eu fenomenologia nevrozelo1'. s-a :;;irep1'o:;;ntteo1'iei noast1'e caracte1'ul fantezist, pent1'u ca admitem un· singu1' ineon:;;tient; ce se va spune dnd vom marturisi ca, spre a fi satisfacuti, ne-ar t1'ebuieel putin doua ? s~ ne oprim aiel. Nu ati avut prilejul sa ascultati dedt lucr'uri. incomplete: dar nu este oare lini:;;ti.tor sa ne gin dim ca aceste cuno:;;tinte sintsusceptibile de 0 dezvoltare. care va fi intr-o zi efectuata fie prin propriile noast1'e luc1'ari, fie 'prin lucrarile celoT care vor veni dupa noi? lar ceea ce am a£13t deja, nu este destul de nou :;;i deuluito1'?
*

14 -

cd. 404

xv
H-JCERTITUDINI SI CRITICI
Nu vreau sa parasesc domeniul visului fara a ma ocupa deprinci-' palele indoieli ~i de prindpalele incertitudini legate de noile concepti! 'expuse in paginile precedente. Aceia dintre auditorii mei care m-au urmarit eu oarecare atentie, fara indoiala ca au adunat ei in~i~i unele materiale cu privire la aeeasta chestiune. 1. Se poate sa fi avut impresia' ca, in pofida aplicaxii corecte a tehnidi noastre, rezultatele furnizate de munca noastra de interpretare a viselor sint inci'ircate de atHea incertitudini incH a reducere ~sigura a visului manifest la ideile latente devine imposibila. In sprijinul opiniei dumneavoastra yeti spune ca mai inainte de toate nu 5e ~tie niciodata daca cutare element dat a1 visuluitrebuie sa fie inteles in sensuI propriu sau in sens simbalic,deoarece lucrurile falosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest mativ sa fie ceea ce sint. $i cum asupra acestui aspectnu dispunem de nid un eriteriude decizie obiectiva, interpretarea este lasata cu totul la cheremul interpretuiuL Pe Enga aceasta, ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare, nu ~tim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sens negativ sau in senS pozitiv, daca trebuie eonsideratca fUnd e1 ca atare sau ca-fiind contrariul sau: un ilou prilej pentru interpret de a actiona potrivit'vointei sale. In al treilea rind, avind in vedere frecventa inversiunilor in vis, interpretului Ii este ingaduit· sa considere ca inversiune oricare fragment al visuluL In sfir9it, yeti invoca faptul de a fi auzit spunindu-se ca I'ar pu,tem aiirma cu certitudine ideea potrivit eareia interpretarea data este singura eU putinta: ne pinde~te astfel risculde a trece pe llnga intel'pretarea cea mai verosimila. 1ar eoncluzia dumneavoastra va fi ca, in aceste conditii, arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu exeesiv de vast, a ci'irui intindere pare ineompatibila eu certitudinea obiectiva a rezultatelor. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis, ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile cpnceptiilor ~i ipotezelor noastre. , Aceste obiectii sint fara cusur, dar nucred ea justifica concluziiIe dumneavoastra potrivit car ora interpretarea, a9a cum a practicam nai, ar fi expusa arbitrariului, in timp ce deficientele pe care leprezinta rezultatele noastre ar pune sub semnul intrebarii legitimitatea metodei pe care 0 utilizam. Daca, in loc de a varbi de arbitrariul interpretului, ati sustine ca interpret area depinde de pricepere::t, de experlenta, de inteligenta acestuia, nu a~ putea fi decit de acordcu dumneavoastra. Un asemenea factor personal nu poate fi eliminat, eel putin in cazul un or vise a carar interpret are este mai dUicila. Cfi unul manevreaza mai mult sau mai putin binedecit altul 0 anumita tehnica, este un lu210

em imposibil' de negat. Dealtfel lucrurile se petree astfel in toate chestiunile de tehnidi.> Ceca ce apare ca arbitral' in interpretareaviselor se elimina prin faptul ca, de regula, legatura, existenta intre. ideile visuluj, aceea dint1'e visul insw?i ~i viata celui ce viseaza ~i, in sfiniit, intregul context psihic in care se desfao;;oa1'a visul, permit ca, din toate interpreUirile posibile, sa nu fie aleasa. decit una ~i sa fie respinse toate celelalte, ca neavind nici 0 tangentacu cazul respectiv. Rationamentul care, pornind de la imperfectiunile interpretarii, trage .concluzia inexactW'itii deductiilor noastre, i~i gase~te infirm area intr-o observatie care subliniaza, tocmai ca pe 0 propdetate necesara a visului inswii, in deteI'111inareaacestuia ~i multiplicitatea de sensuI'i, care Ii poate fiatribuita. Am aratat anterior, iar dumneavoastra cu siguranta ca va amintiti, ca procesul de elaborare onirieada ideilor latcnte un mod de expresie primitiv, analog cu scrierea figurata. Or" toate sistemele de expresie pri:'" mitive prezinta aceste indeterminari ~i sensuri dubie, fara ca noi sa avem dreptul sa punem la indoiala arice posibilitate de utilizare a lor. Cunoa~teti ca fenomenul coincidentei contrariilor in procesul de elaborare onirica este analog cu ceea te numim "opozitia de' sens" a radacinilor cuvintelor in limbile cele maiveehi. Lingvistul R. Abel (1884),ci'iruia Ii datoram semnalarea acestui punct <;Ievedere, ne previne ca trebuie sa manifestam indoialc'i fata de ideea potdvit careia comunicarea pe care o persoana 0 face aEcia Cll ajutorul unor cuvinte ambigue ar avea, prin acest fapt, un sens dublu. Tonul $i gestul intervin ca sa indice, in ansamblul discursului, intr-'o maniera indiscutabila, pe acela dintrecele doua sensuri pecaI'e vor-bitol'ul Vl'ea sa-lcomunice parteneruluJ. In. scdel'e, unde gestul este absent, sensul este desemnat printr .... semn figurat,. un nedestlnat pronuntarii, de exemplu, imaginea unul om inchircit sau a unuia vinjos,' ca in cazul ierogIifei Ken cu dublu s~ns, care inseamna "slab" sau "tare". Se evita in acest fel neintelegerile, in ciuda multiplicitatii de sens a silabelor ~i semnelor. Vechile sisteme de exprirnare,de exemplu, scrierile in limbile cele mai veehi, pl'ezinta numeroase indeterminari, pe care noi nu Ie-am tolera in limbile moderne. Astfel, in unele limbi semitice s.int desemnate numai consoa11.e1e cuvintelor. In ceea ce prive'?te vocalele omise, este sarcina cititorului sa Ie plaseze, dupa ~tiinta sa ~i potrivit cu ansamblul frazei. Scrierea ieroglifica procedind, daca nu identic, cel putin intr-o maniera foarte asemanatoare, face ca pronuntarea din egipteana veche sa ne fie necunoscuta. Scrierea sacra a egiptenilor cuprinde ~i aIte indeterminari. AsHel, ramine la bunul plac al celui care scrie orinduirea imaginilor de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta. Ca sa poti cHi, trebuie sa tii seama de regula dupa care citirea trebuie facutii urmarind sensul in care sint indreptate fetele figurilor omene~ti, ciocurile pasarilor etc. Dar cel care, seria putea sa orinduiasca semnele figurate ~i pe verticala, iar cind era yorba de inscriptii pe obiecte mici, considerentele de estetica sau de simetrie puteau sa-I' determine sa adopte 0 aHa succ€'siune a semnelor. Faptul celmai tulburator in scrierea ieroglifica este ca ea igi1.0rasepararea cuvintelor" Semnele se succeda la egala. distanta. unele de altele ~i nu se ~tie aproape niciodata daca cutare semn face parte dirt cuvintul ca1'e-1 preceda sali constituie inceputul unui cuvint nou. Dimpotriva, in serierea cuneiforma persana cuvintele sintdespaxtite printr-:un semn oblic.
211

timba ~i scrierea chineza, foarte vechi, sint ~i astazi folosite de 400 milioane de oarnenL 1) Sa nucredeti ca eu inteleg ceva cu privire 1a acest fenomen. Pur ~i simp1u m-am documentat, in speranta de a gasi ana10gii cu indeterminarile vise1or, iar a~teptarile me1e n-au fost dezamagite. Limba chineza este plina de aceste indeterminari, capabile sa ne faca sa ne· cutremun'im. Se ~tie ca ea se compune dintr-un mare numar de silabe care pot fi pronuntate fie izo1at, fie combinate in cup1uri. Unul din principale1edialecte poseda circa 400 astfe1 de silabe. Vocabularu1 acestui dialect dispunind de aproximativ 4000 de cuvinte, rezulta ca fiecare silaba are in medie zece intelesuri, deci ca une1e au mai multe, iar alte1e mai putine. Cum ansamblul nu permite totdeauna sa se stabi1easca pe acela din cele zece intelesuri pe care persoana care pronunta o silaba data vrea sa-1 evoce in mintea ascuWitorului, s-a inventato mu1time de mijloace destinate sa previna neintelegerile. Dintre aceste. mij10ace trebuie sa citam asocierea a doua silabe intr-un cuvint ~i pronuntarea aceIeia~i sHabe in patru "tonuri" diferite. 0 drcumstanta ;;i mai interesanta pentru cpmparatia noastra este faptu1 ca aceasta limba, ca sa spunem a~a, nu are gramatica. Nu exi.sta nici un singur cuvint monosilabic despre care sa putem spune ca este substantiv, adjectiv sa·u adverb ~i nici un cuvint nu prezintaflexiunea destinata sa desemneze genu1, numarul, timpul, moduL In acest fel limba se compune numai din materiale brute, a$a cum limb a noastra abstracta se descompune prin procesul de elaborare onirica in materialele- sale brute, eliminindu-se exprimarea relatiilor. In limba chinez8.,in toate cazurile de indeterminare decizia depinde de inteligenta auditoriului, care se lasa calauzit de ansamblu. Am notat exemplul unui proverb chinez, a carui traducere literala este: . Cine vede putin se minuneaza mult 2). Acest proverb nu este greu de inteles. El poate sa insemne : cu dt cineva a V8.zut mai putine lucruri, eu ailt este mai inc1inai sa se minuneze. Sau: sint multe de admirat pentru aeelacare a. vazut putine. Fire~te cariu poate fivorba de decizie intre aceste doua traduceri care nu difera declt din punct de vedere gramatical. Avem totu$i garanJia ca,in ciudaacestor ino.eterminari, limbachineza constituie un excelent mijloc de exprimare de ideL Indeterminarea nu are deci ca 0 consecinta necesara imprecizia sensu1ui. Trebuie totuo;;isa recunoa~tem ca in ceea ce prive$te sistemu1 de expresie al visului, situatia este mult mai putin favorabila dedt in cazu1 limbEoI' ;;i scrierilor vechi. Faptul se explica prin aceea ca acestea din urma sint, 1a mma urmei, destinate sa slujeasca drept illij10c de comunicare, a~adar de a fi intelese infr-un fel sau altul. Or, tocmai acest caractel' lipse;;te visului. Visu1 nu-~i propune sa transmita cuiva ceva ~ij departe de a fi un mijloc de comunicare, e1 este destinat sa ramina neinte1es. In consecinta, nu trebuie Dici sa ne mire, nid sa ne Induea in eroa1'e faptul ca un mare numi'll' de polivalente ~i de indeterminari ale visului scapa posibilitatilor nOastre de decizie. Singunl1 rezultat sigur al comparatiei noastl'e este ca indeterminarile, pe care unii au voit sa Ie fo1o1) Populatia Chinei este astiizi mult· mai mare, depii$ind cifra de 1,1 miliarde oameni. (Nota trad.). 2) in textul lui Freud proverbul suna in felul urmator: "Wenig was sehen viel was wunder bar" (Nota tract).

212

seasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. Gradul de inteligibilitate reaId a visului nu poate fi determinat dedt prin exerci~iu Eli experienta. Dupa parerea mea, aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti avind 0 instruire buna nu pot dedt sa-mi intareasca aceasta parere. PublicLll profan, chiar daca are preocupari ~tiintifice, se. complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor. ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil eEl putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoagas-a produs cuprilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme clnd opinia pul:?licda mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care, au descifrat inscriptiile cuneiforme, considerind toata aceasta cercetare drept ,,~a:datanie". In 1837 insa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlinson, Hincks, Fox Talbot ~i Oppert ca sa-i trimita, in plic sigilat, patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese descoperita ~i, dupa ee a comparat cele patru texte, a putut anunta di -ele erau suflcient de asemanatoare casa jl.lstifice increderea in rezultatele obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a continuat cu rezultate tot mai sigure. 2. 0 alta serie de obiec~ii se leaga strins de fmpresia de care nid duIimeavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care sintem obIigati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar comice. Obiec~iile de acest gen sint atlt de numeroase incit nu a~ avea dedt sa stau in cumpana cu privire la exemplele de ales : iau la intlmplare pe ultimul care mi-a fast adus la cuno~tinta. A~adar, ascultati : in Elvetia un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul saU pentru ca s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri ~i un ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautoritatile ,-,colare. Nu extrag din aceasta dedt citeva propozitii rcferi~ toal'e la psihanaliza : "In afara. de aceasta, multe din exemplele din cartea citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul lor' cautat ~i artificios ... Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit critic toate aceste afirmatii ~i toate aceste probe 'iluzorii". Ni se cere .sa acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". Cred ca mai degraM aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflectie ~i competenta nu pot sa faea rau, chiar ~i unui spirit impartial. Este en adevarat amuzant sa vezi graba 9i increderea de sine cu care oamenii se pronunta. asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon~tientului, neascultlnd dedt de prima lor impresie. Lor interpretarile Ii se par caubte ~i fortate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata aceasta munca de interpretare nu arenici a valoare. Nici 0 clipa nu Ie trece prin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa
3) Este vorba de pastorul 0 s car P f i s t e r din Zurich, care in anul 1921 a publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tipariHi de editura Bircher din Berna. (Nota trad,).,

213

seasca drept argument impotriva caracteru1ui concludent a1 interpreUlrilor noastreprivind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. Gradu1 de inteligibilitatc reali'i a visului nu poate fi" determinat dedt prin exercitiu ~i experienta. Dupa parerea mea, aceasta determin-ilre poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti avind 0 instruire buna nu pot decit sa-mi intareasca aceasta parere. Publiclll profan, chiar daca are" preocupari f;)tiintifice, se complacesa opuna un scepticism dispJ;"etuitordificultatilor. ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil ca putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoaga s-a produs cuprilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme cind opinia publica a mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care_au descifrat inscriptiile cuneifoI'me, considerind toat,'! aceasta cercetare drept ,,~a:datanie". In 1837 1nsa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlinson, Hinck.'), Fox Talbot ~i Oppert ca sa-I trimita, in plic sigilat, patru traduced independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese descoperita ~i, dupa ce a comparat cele patnl texte, a putut anunta ca °e1e erau suflcient de asemanatoare casa justifice increderea in rezultatele obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a continuat cu rezultate tot mai siguie. 2. 0 alta serie de .obiectii se leaga strins de :l'mpresia de care nid dumneavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care sintern obligati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par ofortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar cornice. Obiectiile de acest gen sint atit de numeroase incH uu a~ avea dedt sa stau in cumpana cu privire la exemplele de ales: iau la intimplare pe ultimul care mi-a fost adus la cuno1?tinta. A~adar, ascultati :in Elvetia un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul sau pentru ca s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri 1?iun ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautorWitile ~colare. Nu extrag din aceasta decit citeva propozitii rcferitoare la psihanaIiza : "In afar a de aceasta, multe din exemplele din cartea citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul 101'0 dlutat :'ii artificios ... Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit critic toate. aceste afirmatii ~i toate aceste probeiluzorii". Ni se cere osa acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". Cred ca mai degraba aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec:' tie 1?icompetenta nu pot sa faca rau, chiar 1?iunui spirit impartial. " Este cu adevarat amuzant sa vezi graba ~i increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon1?tientului, ne'ascultlnd decit de prima lor impresie. Lor interpretarile Ii se par cautate ~i fOrtate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata aceasta munca de interpretare nu arenici 0 valoare. Nici 0 clipa nu Ie trece piin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa
0 ".

0) Este vorba de pastol'ul 0 s car P f is t e r din Zurich, care in anul 1921 a publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tiparita de editura Bircher din Berna. (Nota trad.).,

213

aiba aceasta apa1'enta _;;i ca merita sa-ti dai ostei"leala sa cercetezi care este aceasta ratiune. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultateIe deplasarii ca;e, dupa cum ;;titi, -constituie mijlocul eel mai puternic de care dispune cenzura viseIor. Tocinai prin intermediul acestui mijIoc cenzura ~ onirica creeaza structuri substitutive pe care noi Ie-am desemnat ca aluzii. Acestea sint insa aluzii greu de recunoscut ca atare, ahizii carora este greu sa Ie gasim substratul ;;i care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare· foarte singularizate ;;i adesea cu totul bizare. In toate aceste cazuri este 'insa vorba de lucruri destinate saram'ina ascunse, tocmai ceea ce vrea sa obtina cenzura visului. Or, c'ind un lucrua fost ascuns, nu trebuie sa ne a;;teptam sa-l gasjm 'in locul unde trebuia sa se afle in mod normal. Comisiile de supraveghere a frontierelor, care functioneaza astazi, s'int 'in aceasta privinta mult mai viclene dedt autoritatile ;;cola1'e elvetiene (care I-aU judecat pe Pfister), Ele nu se multumesc sa scotoceasca prin portofele ;;i buzunare dupa documente $i schite : ele presupun ca spionii :;;icontrabandi:;;tii, spre a dejuca mai bine controlul, pot sa ascunda aceste obiecte interzise. 'in locurile 'in care ne a;;teptam eel mai putin sa Ie gasim, cum ar fi bunaoaratalpa dupla a 'incaltamintei. Daca obiectele cautate s'int gasite aici, se poate spune di s-a depus multa osteneala pentru a Ie calita, dar :;;ica aceste cautari nu au fost 'in zada1'. Admitind ca 'intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai- nea:;;tept~te ;;i singulare, dnd comice, cind ingenioase in aparenta, nu facem dedt sa ne conformam immeroaselor experiente furnizate de exempleIe carora, 'in general, nu Ie-am gasit noi 'in~ine solutia. Rareori este cu putinta sa gasim prin noi in~ine interpretari de acest gen ; nid un orn cu judecata nu' ar fi capabil sa descopere legatura care une:;;te cutare element latent cu substitutul sau manifest. Autorul visului este aeela care fie ca ne furnizeaza dintr-odata talmacirea, gratie unei idd care Ii vine direct in legatura cu visul (fapt posibil pentru d'insul, pentru ca el este purtatorul acestei structuri substitutive),fie ca ne furnizeaza suficiente materiale, gratie ca1'o1'asolutia, departe de a cere 0 sagacitate deosebita, se impune de la sine eu un fel de necesitate. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau a1tul din aceste doua mijloace, elementuI manifest dat ne ramine pentru totdeauna incomprehensibil. Permiteti-mi sa va prezint, in legi'Hura cu aceasta, 'inca un caz pe care am avut prilejul sa-l observ recent. Una dintre pacientele mele, pe dnd se afla sub tratament, $i-a pierdut tatal. Orice pretext Ii era binevenit spre a-I reinvia in vis. Intr-unuldin aceste vise, ale cami conditii adiacente nu ne pot fi de altfel de hid un folos, -?i un sJ'ert, unsprezece tatal ei apare ;;i Ii spune : "Este oraunsprezece yi jumatate, douasprezece fara un sfert'(. Ea a putut sa interpreteze aceasta particularitate a visuIui, amintindu-$i ca tatalui ei Ii placea sa-~i vada copiii venind cu punctualitate la Ora prinzului. Exista, desigur, -un raport 'intre aceasta amintire $i elementul visului, far a ca acest fapt sa permita formularea vreunei concluzii oarecare cu privire la originea visului. Mersul tratamentului autoriza 'insa banuiala ca de geneza acestui vis nu era strain a 0 anumita -atitudine critica, dar refulata, fata de tatal iubit ~i venerat. Continu'ind sa-~i 'in~ire amintirile, in aparenta din ce in ce mai departate de vis, auto area visului poveste$te ca a asistat inajun la o conversatie despre psihologie, 'in cursul careia una dintre rude Ie ei i-a
214

'Spus : "Omul primitiv supravietuie$te in noi toti". Acumcredem a 0 in~elege. A fost pentru dinsa 0 excelenta ocazie de a-9i reinvia din nou tatiH, transformindu~l 'in visul ei intr-un om-orologiu 4) 9i f,1cindu-l sa anunte sferturile de ora de laamiaza. Evident,>este aid ceva care ne face sa ne gindim ]a un joc decuvinte 9i adesea s-a intimplat sa se atribuie interpretului jocuri de cuvinte al -caror autor eta eel care a visat. Exista $i alte exemple in. care nu. este prei'! U90r sa de>cidemdaca neaflam in fat a unui joc de cuvinte sau a umti vis. Dar am eunoscut deja acelea$i indoieli cu privire la unele lapsusuri verbale. Un barb at poveste9te ca a visat ca unchiul sau i-a dat o sarutare pe cind se aflau a$ezati impreuna in automobilul aeestuia. Dealtfel el n-a intirziat sa ne dea interpretarea acestui vis, care semhifica autoerotism (termen imprumutat din teoria libido-ului $i insemnind 'Satisfacere erotica fara lips a unui obiect din afaraindividului). Barbatul acesta i$i va fi permis sa glumeasca $i ne va fi dat drept vis 'ceea ce nu €ra din parte-i decit un joc de cuvinte? Nu $tii ce sa crezi. D.upa paretea mea, el a visat cuadevarat. Dar de unde viDe aceasta frapanta asemanare? Aceasta intrebare m-a determinat altadata sa fac 0 luhga digresiune, obligindu-ma sa supun unui studiu aprofundat insu9i jocul de cuvinte 5). Am ajuns la concluzia ca 0 sEirie de ideicons,;ti€nte este abandonata moment an elaborarii incon$tiente, de unde eareapare ulterior sub forma de joc de cuvinte. Sub influenta incbn$tientului, aceste idei con$tiente sufera actiunea mecanismelor care domina aid, anume condensarea $i deplasarea, adica a aceloras,;i procese pe care le~am gasit actionind in travaliul de elaborare oniridi: este singurul fapt. diruia trebuie sa-i atribuim asemanarea (cind ea exista) intre jocul de cuvinte $i vis. Dar "visul-jDc de cuvinte", fenomen neintentional, nu ne prilejuies,;te nimic din acea delectare pe care. 0 incercam -cind am reus,;it un "joc de cuvinte" pur '.'i simplu. De ce? Acest lucru 11yeti afla daca yeti avea ocazia' sa studiati in mod aprofundat joculde c,uvinte. "Visulcalambur" este lipsit de umor; departe de a ne produce risul, el ne lasa indiferenti. In aceasta privinta ne apropiem de vechea interpretare antica a viselor care, pe linga multe materiale inutilizabile, ne~a furnizat 0 multimede exemple excelente de interpretare, pe care noi in$ine nu Ie-am putea depa$i. Nu va voi cita dedt un singur vis de acest gen $i' 0 fac tinind seama de semnificatia sa istorica. Acest vis, care' apartine lui Alexan"dru cel Mare, este povestit, cu uneledeosebiri, de catre Plutarh$i de catre Artemidor din Daldis. Pe dnd regele asediaora$ul Tir, _care se apara eu dirzenie (anul 322 1.e.n.), a aparut un satir dansind. Ghicitorul Aristandru, 'Care insotea oastea, a interpretat acest vis, descompuniud cuvintul "satyros" in ~(X TVpOC; (Tyrul este al tau), crezind ca astfel Ii prezice regelui eucerirea ora$ului. ea rezultat al aeestei interpretari, Alexandru se hotad sa continue asediul $1sfir$i prin a cuceri Tyrul. Interpretarea, care pare artificioasa, era incontestabil exacta.
4) In limba germana om primitiv (sau om-originar)se spune der Urmensch, Jar om-orologiu del' Uhrmensch, pronuntia fiind identica. (Nota trad.). 5) A se vedea, bunaoara, capitolul eonsaerat analizei raporturilor euvintului de spirit, ale umorului in general, eu visul I?iinconl?tientul, 'in lucrarea luiS. F r e u d Del' Witz und seine Beziehung zum Unbewussten, F. Deuticke, Leipzig u. Wien, 1905 (Nota trad;).

215

3. Veti fi, fara indoiala, foarte impresionati aflind ca impotriva eonceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar ~i unele persoane care,. in calitate de psihanali~ti, s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. AI' fi fost de mirare ca 0 sursa atit de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata ~i astfel confuzia de notiuni ~i generalizarile nejustificate la care s-au pre tat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care, prin inexactitatea lor, se apropie muIt de conceptia medicalii a visului. Cunoa$teti una din aceste afirmatii, care pretinde ca visul consta din incercarea de adaptare la prezent $i de solutionare a sarcinilor 'viitoare, ca el urmare~te, in consecinta, 0 "tendinta prospectiva" (A. Maeder). Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis $i ideile latente ale visului,ca ea, pI'in urmare, nu tine cont de procesulde elaborare onirica. In masura in care ea i$i propune sacaracterizeze viata psihica 111con$tientadin care fac parte ideile latente ale visului, aceasta afirmatie nu este nici noua, nici completa,' deoarece- activitatea psihica incon$tienta se ocupa, in afa.r-a de pregatirea viitorului, de multe aIte lucruri. Pe 0 confuzie $i mai suparatoare se· bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis gasim "dauza mortii". Nu $tiu exact ce poate sa insemne aceasta formula,' dar presupun ca ea decurge din confuzia care se face intre vis $i personalitatea integrala a autorului visului. ea exemplude generalizare nejustificata operata pe baza cltorva exemple autentice, voi cita afirmatia potrivit careia fiecare vis ar fi susceptibil de doua interpretari.: interpretarea zisa psihanalitica, a$a cum am expus-o noi, $i interpretarea zisa analogica, care face abstractie de pulsiuni ~i vizeaza reprezeptarea functiilor psihice superioare (H. Silberer). Visuri de acest gen exista,dar in zadar veti incerca sa extindeti aceasta conceptie, fie $i numai la majoritatea viselor. lar dupa tot ce ati audiat aici, veti socoti eu totul nefondata afirmatia ca taate visele ar fibisexuate $i ca ar tre.bui interpretate in sensul unei infruntari intre tendinte care ar putea fi numite masculine $i feminine (A. Ad 1e 1'). Fire$te' ca exista unele vise izolate de acest gen, iar mai tirziu veti putea afla ca ele prezinta aceea$i structura ca anumite simptome de isterie. Mentionez taate aceste descoperiri de noi caractere generale .ale viselor, spre a va pune in garda impotriva' lor sau cel putin spre a nu va E.lsa nid un dubiu cu privire la opinia mea fata de ele. '4. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilorasupra visului, invocindu-se faptul ca subiectii supu$i tratamentului psihanalitic i$i ajusteaza visele in conformitate eu teoriile preferate de medicii lor, unii pretinzind ca auindeosebi vise sexuale, altii vise legate de vointa de putere, iar altii vise de palingenezie 6) (W. S t eke 1). Aceasta obiectie pierde insa din valoare, la rindu-i, dacE! ne gindim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze $i sa Ie dirijeze visele $i ca subiectii supu~i astazi tratamentului aveau obi~;;r1uintasa viseze inainte de a fi fost tratati. Faptele pe care , se intemeiaza aceasta obiectie sint cu totul de inteles ~i nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. Resturile diurne care declan~eaza visul provin din preocuparile intense ale vietH in stare de veghe. Daca cuvintele ~i sugestiile medicului au dobindit pentru pacient 0 anumita importanta, ele
6) Palingenezie,pretinsa rena!;iterea sufletului dupa moarte, profesata de filosofia idealista. In mod figurat, termenul semnifica 0 regenerare morala. (Nota trad.).

2H~

se intercaleaza in ansamblul r(?sturilor diurne ~i pot, intocmai ca ~i celelalte interese afective ale ziIei, inca nesatisfacute, sa furnizeze visului excitanti psihici ~i sa actioneze asemenea celor somatici care II influenteaza in timpul somnuhii pe cel ce doarme. Qa ~i ceilalti agenti excitatori ai viselor, ideile provocate de medic pot sa aparai'n visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. $tim ca esfe posibil sa provocam in mod. experimeBtal vise sau, mai f?xact, sa introducem in vis 0 parte din materialele acestuia. In aceste influente exercitate asupra pacieDtiIor, analistul indepline~te unrol identic eu acela al experimentatorului care, ca M 0 u r 1 y Vol d, imprima mem-, brelor subiectului de €xperienta a.(1umitepozitii determinate. Putem sugera autorului visului tema visului, dar e imposibil sa actionam asupra secventelor visului. Mecanismul procesuluide elaborate ~i dorinta incon~tienta a visului scapa oricarei influente din afara. Examinind excitatiilesomatiee ale visului, am recunoscut ca particularitatea ~i autonomia vieW onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale ~i psihice pe care Ie prime~te. In acest fel obiectia de care ne ocupam aieL ~i care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este intemeiata la rindu-i pe 0 confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. Aceasta e tot ce cloream sa va comunic in legatura cu problemele legate de vis. Fara indoiala ca va dati seama ca am omis 0 multi me de lucruri , ~i ati luaf aminte ca nu am putut sa fiu complet din multe puncte de vedere. Dar aceste cusururi ale expunerii mele tin de raporturile existente intre fenomenele visului ~i nevroze. Am studiat visul ca 0 introducere la studiul nevrozelor, procedeu mult mai corect decit daca amfi facut vieeversa. Dar tot a~a cum visul ne pregate~te sa intelegem 'nevrozele, la rindul sau el nu poate fi inteles in toate detaliile decit daca dobindim 0 cunoa~tere exact a a fenomenelor nevrotice. Nu ~tim' care este parerea dumneavoastra, dar eu va pot asigura di nu regret ca v-am supus cu atHa insistenta atenti€i problemele visului ~;ica anl. consacrat studiului acestor probleme 0 parte atH de importanta din tinipul de care dispunem. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mairepede de exactitatea t~zelor psihanalizei. Trebuie multe luni ~i chiar multi .ani de munca asiduaca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica posed a un sens, slujesc, 0 intentie ~i se explica prin datele biqgrafice ale -persoanei suferinde. Dimpotriva, riu avem nevoie decit de efortul dtorva ore spre a obtine acela~i rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz $i neinteligibil, dobindind astfel 0 confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la incon~tiei1tul proceselor psihice, la mecanismele la care se supunacestea $i la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis ~i aceea a unui simptom nevrotic, adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului uh om in stare de veghe 1;ii u judecata,capatanicertic tudinea ca 1;ii evroza se bazeaza pe 0 alter are a raporturilor care exista n in mod normal intre diferitele forte ale vietH psihice.
*
'" '"

21?

Partea atreia

TEORIA GENERALA A NEVROZEI.OR

XVI PS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIEMa bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul discutiilor nOastre. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica, despre actele ratate ~i despre vise; a~ dori sa va familiarizez acum eu intelegerea fenomenelor nevrotice care. a;;a cum veti vedea in eontinuare, au numeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte. Va .orevin insa ca, in eeea ce prive;;te aceste' fenomene, nu 'va Inai pot sugera ~ceea;;i atitudine anterioara fata de mine. Imi impusesem atunci obligatia de a nu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea".. voastra; discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute, mergind pina la a vedea in dumneavoastra. i?i in "bunul shnt" <de care dispuneti instal1ta hotaritoare. Astazi, dintr-un' motiv cit se poate de simplu, nu mai putem proce<:la la fel. ea fenomene, actele ratate i?i visele nu ya erau eu totul necunoscute, se putea 'spline ca. in legatura eu ele aveati sau puteati sa avetiaceea;;i experient,cl ca i?i rpine.· Domeniul fenomenelor nevroticeva este insa strain; daca nu sinteti medici, nu aveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririle mele, iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cind acela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1,1 'faptele supuse judecatii. Totu~i; sa nu va inchipl,liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferinte dogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune ,neconditionata. Dadi ati {Tede aeest lucru, ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai mare nedreptate. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este deajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. eind, ca o urmare a unei ignorante totale, nu yeti Ii. capabilide o. judecata proprie, nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. Nu yeti avea dedt sa asculati ili sa lasati sa. actioneze astlpra dumneayoastra ceea ce vi S2 spune. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri, iar acelea la. care se ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l.aiadesea fara valoare i?ilip site de durabilitate. Are dreptul la convingeri numai acela care, ani .~i ani, a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repetarea aeestor .lucruri noi ':,;i surpri~zato·are despre care va voi vorbi. La ce bun, in' plan intelectual, acele convingeri facile, aeeie conversiuni care au lac' eu iuteala fulgerului;aeele respingeri violente? Nu va este limpede ca "lovitura de trasnet", inddlgostirea instantanee fac parte dint1'-un domeniu cu tatul diferit, apartinind indeosebi domeniului afect1v? Noi nu Ie ee1'em pacientilor n09t1'i sa fie convin;;;ide eficienta psih-: ana.lizei sau sa-:,;i deaacleziunea la aceasta. Daca ar face-o, ne-ar deveni suspecti. Atitudinea pe care o. pretuim eel mai muIt la ei este ace.ea a. unul scepticish1 binevoitor. Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze in mintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica,alaturi de conceptia popular a sau cea psihiatrica, pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit
221

~i cealaIta sa intre in relatie reciproca, sa se masoare intre' ele :;;i, aso·· ciindu-se, sa dea na:;;tere in final uneiconceptii decisive .. Pe de aUa parte, nu ati fi indreptatiti sa credeti ca ceea ce va expun: drept conceptie psihanalitica, ar fi un sistem speculativ. Avem mai curl'nd de-a face fie Cll 0 experienta, fie cu 0 expresie directa a observatiei, fie cu rezultatul elaborarii acesteia. Numai 0 data cu progresul ~tiintei yom putea judeca dacaaceasta elaborare a fast suficienta :;;i justificata:;;i,fara a voi sa ma laud, pot spune ca - avind indaratul meu a viata- destul de lunga ~i 0 cariera care se intinc1e pe aproximativ 25 de ani - mi-a trebujt 0 munca intensa :;;i aprofundata co. sa acumulez faptcle pe care se bazeaza conccptia mea. Am avut adesea impre-c sh ca adversa1'ii no:;;tri nu voia1..1sa tina seama deice de aeeasta sursa a afinuatiilor noastre, co. 9i cum ar fi fast vorba de idei pur subiective eltora li s-a1' p1..1teaapune, dupa bunul plac, altele: Nu izbutesc nicidec1..1m Sa 'inteleg aceasta atitudinea adversarilor no:;;tri. Eo. tine poate de faptul ca medicilor Ie repugna sa intre in relatii p1'ea strinse cu pacientii lor atin9i de 118vroze 9i ca, nedind suficienta atentie 10. ceea ce li se spune, Ie este cu neputintasa traga din aceste comunicari invataminte pretioase ;;i sa efectueze asupra bolnRvilor lor observatii suseeptibile a ser'li drept punet deplecare pentru deduetii de or din general. Va fagaduiese, eu acest prilej, di in cursul prelegerilor urmatoare ma voi 1asa antrcnat cit mai putin posibil in dispute polemice, indeosebi eu eubre sau cutaro autor in particular. Nu sint convins de adevaru1 maximei care proclama ca eontradictia estc muma tuturor luerurilor 1). Accasta m.axima imi pare a fi un produs al sofisticii greee~ti -$i pacatuie~te, eel 9i aeeasta, prin a atribui- 0 valoare exagerata dialecticU. In eeea co ma priv€$te, ered ca ceea co numim polemica9tiintifica este 0 intreprindere eu tatul sterilii, eu aUt mai mult eU cit totdeauna are tendinta de. a imbraca un caracter strict personal. Ma puteam lauda, pina acum citivi'l ani, di nu am uzat de armele polemicii .decit impotriva unui singur om de :;;tiinta (Lov,/enfelc1, din MUnchcri). Rezultatul a fast ea din adversari am devenit PTideni 9i ea prietenia noastra cste d1..1rabila. Cum_ n-am fost insa sigur ca voi ajunge mereu la acela~i rez1..1ltat, m-am fedt sa mai repet aeeastii experienta. Ati putea crede ea 0 asemenea repuisie fata de oriee discu~i€ literara atesta fie 0 neputinta in fata obiectiilor, fie 0 inea.patinar€ excesiva sau, eEl sa ma servesc de 0 expresie luata din amabilul limbaj :;;tiintific curent, o "tiitacire". La care va voi raspunde ea atunci cind ciI1eva, cu pretul unor grele efarturi, a dobindit 0 convingere, are pina la un anumit punct dreptul de a dori sa 9i-o mentina in duda tuturor. De altfe1 tin sa adaug ca, in pri'linta a numeroase aspecte importante, in cursul luerarilor mele am operat schimbari, am modificat sau am inlocuit eu altele unele dintre 0iJiniile mcie 91 ca nu m-am sfiit nic'iodata sa fac din aceste revizuiri 0 mariurisire _publica. Care a fost rezultatul sinceritatii mele? Unii nn au luat dcloc cunostinta' de coreetarile introd1..1se si' ma mal critiea si astazi pcntru afirmatii ~[irora 11U Ie mal dau acelasi ~ens ca altiidata. Altii lrni rejDrOS~aza chiar' aceste revizuir-i si decl~-lra cii nu.. 111a pot Iua in s~, ' rios. 8--a1' spune ca acela care iZ;i modifica din timp in tim_p ideile nu ar
1) A1uzie 1a cunoscuta teza a lui Her a 0 1i t din E f e s, oa to ate se nasc din lupta, la care FI~eucl,prin viziunea sa dialectica, de f8pt- subs~ri.eprin intreaga sa opel~a. (l··Jota traci.)

_222

merita nid 0 incredere,pentru ca ar Eisa sa se presupuna eEl~i ultimele sale teze ar £i tot aUt de eronateca ~i cele precedente. Pe de aIM. parte, insa,acela care i~i mentine ideile sale initiale ~i nu 5e lasa abatut cu u~urinta din drumul sau, trece drept un indaratnic, ~i un ratacit. Fatade aceste doua judecati opuse ale criticii, nu este de adoptat dedt 0 hOU1rire : sa ramli ceea ce e'?ti $i sa nu-ti urmezi dedt propria judecata: Este tocmai' atitudinea pentru' care m-am deds ,?i nimic' nu ma' va impiedica sa,mi modific ~i sa-mi cor~ctez teoriile 0 data cu imbogatirea experientei mele. Clt prive~te ideile mele fundamentale, inca nu am gasit nimic de schimbat aid ~i sper ca va fi la fel.~i pe viitor. Am ded a va expune conceptia psihanalitica asupra fenomenelor nev1'Ot1<;:e. Nu-mi este greu sa leg aceasta ex,punere de aceca a fenomenelor despre care v-am vorbit, date fiind aUt anal.ogiile cit ~i 'contrastele ce exista intre unele ,?i celelalte. Poposesc asupra unui act simptomatic pe care I-am constatat 1a multe persoane venite sa ma consulte. Cu oamenii care vin s8.-ti in~ire intr-un sfert de ora toate mlzeriile vietii lor mai mult sau m<li putin lungi, psihanalistul nu prea 9tie ce sa faca. Cuno9tintele sale profunde nu-i permit sa se debaraseze de bolnav spunindu-i CamI sufera de cine ~tie ce ,?i recomandindu-i 0 U90ara. cura de hidroterapie. Unul din colegii no~tri, intrebat cum se comporta fa'pl de, pacientii care vin sa-I consulte, a raspuns rididnd din LUTIed Ie pretind, ca. pedeapsa, : un onorariu de multe coroane. In consednta, nu vaveti rniradaca va voi spune ca clientii psihanalistului, chiar ~i ai celui mai ocupat, nu sint in general prea numcro,?i. Am dublat ~i am capitonat u~a care separacabineiul meu de sala de a9teptare. Este vorba aid de 0 masura de precautie 31 carei sens nu este greu de sesizat. Or, mereu se intimpla co. persoanE~le Care Ie chemdin sala de a9teptare in cabinet sa uite sa inchida pe dupa ele cele doua UEii. e indata cc observ aceasta, oricare ar fi situatia D sociala apersoanei, nu pre get sa-I atrag atentia asupra faptului,pe un ton iritat, rugind-o sa-,?i repare D2glijenta: Veti spune caeste 0 pedan'terie dusa pina la extrem. Deseori eu irisumi mi-am repro~at 8ceasta pretentie, cad adesea era yorba depersoane incapabile sa atingao danta de u,?a ~i fedcite sa lase pe se3ma altora aceasta treab;}. Dar, in majo-' rHatea cazurilor, aveam dreptate, pentru ca cei care secomporta asHel ~i lasa deschise indaratul lor w~ile care despart sala de a9teptare a rnedicuini de cabinetul sau de consultatii sint oameni prost crescuti ~i nu . merita 0 intlmpinare amicalil. eu toate acestea, nuvcl pronuntati inainte de a cunoa~te restul.Aceasta neglHentaa pacientului nu are lac decit atunci cind el se afla singur in sala de a~teptare $i, parasindc.o, nu lasa pe nimeni in urma lui. Dimpotriva, pacientul are grija sa incl1.ida.u~ile cind ran-lin dupa e1 alte persoane care au a$teptat impreuna cu e1. In acest djn urma caz e1 intelege prea bine ca nu este in interesul sau sa pel'mita altar a sa asculte conversatia sacumedicul. Determinata in acest fel, neglijenta pacientului nu este nid accidentala, nid lipsita de sens ~i chiar de importanta,pentru ca, a~a cum vom vedea, ea ilustreaza atitudinea sa fata de medic. Pacientul apartine categoriei numeroase a acelora care au pretentia sa fie VEtzutide celebritati medicale, care VOl' sa fie uluiti, zguduiti. Poate ca el a 9i telefonat, ca sa ,;,tie la ce ora vafi primit mai u,?or :;;i i,?i'1nchipuie ca va gasi in fata casei medicului 0 coada de. clienti tot atlt de lung a ca in fata sucursalei unui. mare magazin de coloniala. Or, iata-l intrind intr-o sala dea~teptare goali'i ,?i, pe deasupra, foerte lllodest mobilata. El este deceptionat ~i,
223

vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care intentiona sa i-I arate, i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ile care separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii. Facind aceasta, el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a, daca nimeni .nu"':i in sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici, probabil, cit timp eu voi fi In cabinetul dumitale?" 5e intimpla chiar ca, in timpu1 consultatiei, sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect, daca nu este pus 1a punctd~ la inceput. AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou in afara de eele cunoscute dedumneavoastra, anU111eea nu avem de-a face eu un fapt accidental, ca actul are mobilul sau, un .sens ~i 0 intentie, Cd face parte dintr-un ansamb1u psihic definit, ~a este un mic indiciu a1 unei stari suflete~ti importante. Acest act simptomatic ne mai arata, in special, ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiintel eelui care n savir~e$te, pentru ea nid unul din pacientii care lasa u~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-;d manifeste dispretul. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de dezamagire intrind in sala de a$teptare, dar este sigur ca legatura intre aceasta impresie $1 comportarea simptomatica ce· ii urmeaza scapa con$tiintei. . C1) 0 observatie Sa comparam acum acest marunt act simptomatic faeuta in legatura eu 0 bo1nava. Faptul la care m8. refer estc inca p'oaspat in n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative. De altfel va previn ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi, pline de 2r,,3nunte, sint inevitabilc. Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m,l asum tratar,lentul soacrei sale care, de$1 traie;;te in conditE cum nuse pO'ite miJi bune, invenineaza atit existenta sa, cit $r a alar sai, printr~o idee absurda. IvTi'i gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani, cu 0 stare fiziea buna, foarte amabili'i ~i simpia in comportare. Ea imi relateaz3. rara retinere ca traie;;te fericita 1a tara, impreuna cu sotul ::::au, care conduce o mare 1.1zina. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fata de ea. S-au ca.satorit din dragoste. in urma eu 30 de din ziua cununiei,nici oneintelegere, niei un motIv de' gelazie n-'). tulburat Hn':,;tea eaminului. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii ;;i sotul el, voind sa-$i indeplineasca pina. 1a capat indatoririle de cap de farnilie, nu· vret! sa se retraga din afaceri. Un fapt incredibil, de neinteles pentru dins-a, s-apetrecut eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CT€ZJ1-e unei scriso,'ano ') c'-' 'I r-~.' .e>',; .,' ~t "1 o' d·" .,. 1a';; "n~,oro;,·~e'en rJ " l~ ~ . mTI~ aL I ,EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0,·1 ,"'?" c ~e, ',H ~~ ':" ;"iU. • tlnara. De clnd aprlmlt acea_ scrlsoare~ lerlClrea e1 s~a Si~;_rl1n=-n,. LH1() cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista, pc care ea 0 tolera poat€ eam prea mult in intimitCltOJ sa, urmarea eu 0 ura Iel'oce pe oaW'! tinara care, fUnd de aceea:;d condi~ie socialii eu dins a, reu$ise mult mai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare, Ul'DHS€ 0 ;eoJ.1<:\eomerciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra. Mobilizarea reducind- personalul uzinei, tinarasflqise prin a avE''' 0 situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina, I1U freeventa decit .'Bdomni'4 ~i toata lUll.1ea spune:3. chiar "domrli;;oara>". I11\ridioasa diTl CatlZEt acestei superioritatL.cai.11erista era canabilfi sa spun a ariee l\~,lltati irnpo-_ tnva vechll sale colege de ;;eo3la, Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu came·rista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in, ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare, despartit de sotia sa, avea 0 amantiL Balnava noastra nu-;;i da seam a ce
co ,.

ii

o

.

~ ••

_

;

,

__

.., •••.•.

~

.

..l.

•.

-

~

.J_.

224

a Impins-o ca,auzind acestea,sa~i spuna cameristei ca nimic nu ar fi pFlltru ea mal ingrozitor dedt sa afle ca bunul e1 sot 0 in~eala.· Adoua z1 aprirnit prin pd~ta. scrisoarea a110nima in. care ii era anuntata, eu 0 ealigrafiedeformata, fatala veste. Ea a hanuit numaidecit ca. acea scrisoare era opera rautacioasei cameriste, pentru ca tocmaitinara pe care aceasta 0 ura era acuzata de a fi amanta sotu1ui. Dar eu toate ca paciertta a ghicit imediat intriga ~i avea destulaexperienta pentru a-~i da seama cit de putin demne de incredere sint asemenea denuntari 1a~e, scrisoarea nu a rascolit-o mai putin. A avut 0 criza de nervi teribilii ~;i trimise dupa sotul ei, earuia Ii adresa, de indata ee-1 vazu, cele mai amare repro~uri. Sotulprimi acuzatia rizind 9i facu tot ce-i statu in putinta ca sa-9i lirti~teasca consoarta. El ehema in ajutor pe medicul familiei :;;ipe acela al uzinei. Atitudinea ulterioara a sotHoI' a fost cit se poate de naturala : camerista iu concediata, dar pretinsa amanta i:;;i pastra postul. Boinava sustine ell din acea zi eo. s-a calmat, nemaicrezind in continutul serisorii anonime. Dar calmul ei nu a fost niciodata profund :;;i durabil. !i era de ajuns sa auda pronuntindu-se numele tinerei funetionare sau 3-0 intilneasd'i pe strada, ea sa face. din nou 0 criza de suspiciune, de lacrimi ~i de repro:;;uri. Aceasta este istoria bravei noastre doamne. Nu trebuie sa o.i 0 mare experienta psihio.tridi spre a intelege ca, contrar altar bolnave de nervi, ea era mal degraba inclinata sa-:;;i atenueze cazul sau, ,cum spunem noi, sa-l disinmleze, ~i ea niciodata n-a izbutit sa-~i infringa credinto. in acuzatia formulata in scrisoarea anonima. Ce atitudine poate adopta psihiatrul in fata unui asemenea eo.z? $tim deja cum s-ar comporta in privinto. o.ctului simptomatie 0.1 pacientului care nn Inchide u:;;ile de 10.eabinetul de consultatii, vazlnd in aeest act un accident lipsit de arice interes psihologie. El nu mal poate o.vea, InsEt, aceea~i atitudine fata de iemeia care manifesta 0 gelozie morbida. Actul simptomatic apare co. un fapt indiferent, dar simptomul ni se impune ca un fenomen important. Din punet de vedere subiectiv $!cest simptom este insotit de 0 durere intensa ; din punet de vedere obiectiv, ameninta feridrea unei familii. In consecinta, prezinta un interes psihiatric incontestabil. Psihiatrul incearca mai inm sa caracterizeze simptomul printr-una din insu9irile sale esentiale. Nu se poate spune ca ideea care 0 tortureaza pe aceasta femeie este absurda In sine, pentru ca se intimpla co. oameni casatoritl, chiar in virsta, sa aiba amante fete tinere. Altcevo. este aid absurd ~i de neconceput; In afara de afirmatiile cuprinse in scrisoarea anonima, pacienta nu are nid un motiv sa creada ca tandrul ~i credinciosul ei sot face parte din categorio. barbatilor infideli. Eo. mai ~tie ca scrisoarea nu merita nid 0 crezare ~i ii cunoa:;;te provenienta. Deci ar trebui sa-~i spuna ca gelozia so. nu se justifica prin nimie; de fapt eo. ~i-o spune, dar fara a suferi mai putin, ca ~i cum ar detine dovezi indubitabHe ,cu privire la infidelitatea sotului. S-a convenit sa se numeasca obsesii ideile de acest fel, adica ideile refractare argumentelor 10gice ~i rationamentelor bazate pe fapte. Doamna cumsecade sufera deci de obse.sia geloziei. Intr-adevar, aceasta este caracteristica esentiala a cazului nostru morbid. Ca urmare a acestei prime constatari, interesul· nostru cre~te ~i mai mult din punct de vedere psihiatric. Daca 0 obsesie rezista la dovezile realitatli, este pentru ca nu-~i are oblr~ia In realitate. A~adar, de unde provine? Continutul obsesiilor variaza 10. nesfir~it ; de ce, in cazul nostru,
15 - cd. 404

I I
L

I
f

I !

~ ~:

2~5

obsesia are drept continut tocmai gelozia? In legatura eu aceasta noi I-am asculta eu draga inima pe psihiatru, dar acesta nu are nimic de spus. Din toate problemele, una singura 11 intereseaza. El va cerceta anteeedentele ereditare ale acestei femei 9i poate ea ne va da urmatorul raspuns : obsesiUe au lac la persoane care prezinta in antecedentele lor ereditare frecvente tulburari -analoage sau alte tulburari psihice. eu alte cuvinte, daca la aceasta femeie s-a dezvoltat 0 obsesie, este pentru ea ea era predispusa ereditar la aceasta. Aceasta lamurire este desigur interesanta, dar oare este tot ee vrem noi sa stim? Nu mai sint si alte cauze care au determinat producerea cazului n~stru morbid? Constatam ea un deliI' de gelozie s-a dezvoltat de preferinta la cineva : am avea aid de-a face cu un fapt indiferent, arbitral' sau inexplicabil ? lar teza care prodama atotputernicia ereditatii trebuie sa fie inteleasa 9i 'in sens negativ, cu alte cuvinte trebuie sa admitem ca din moment ce un individ este predispus sa devina prada unui delir, putin intereseaza evenimentele capabile sa actioneze asupra lui ? Fara 'indoiala, slnteti dornici sa 9titi de ce refuza psihiatria 9tiintifica sa ne spuna mai mult. La aeeasta voi raspunde : eel care cIa mai mult decit are este necinstit. Psihiatrul nu detine mijloacele de a avansa in interpretarea unui asemenea caz. EI este obligat sa se limiteze la formularea diagnostieului ~i, in ciuda bogatei sale experiente, la un prognostic nesigur eu privire la evolutia ulterioara a bom. Ne putem a~tepta la mai mult de la psihanaliza ? eu siguranta, 9i sper ca pot sa va dovedesc ea pina 9i 'intr-un caz atit de greu aecesibil ea acela de care ne oeupam, ea este capabila sa puna in evidenta fapte in stare sa ni-l faca inteligibil. Binevoiti a Va aminti in primul rInd de acest amanunt, insignifiant in aparenta, ca la drept vorbind pacienta este aceea care a sugerat scrisoarea anonima, punctul de plecare al obsesiei sale : intre altele, nu i-a spus ea tinerei intrigante, in ajun, ca eea mai mare nenorocire pentru dinsa ar fi sa afle ea sotul sau are 0 amanta? Spunind aceasta i-a sugerat cameristei ideea de a trimite scrisoarea anonima. Obsesia devine astfel, intr-o anumita masura, independenta de scrisoare ; ea trebuie sa fi existat mai inainte la bolnava, 'in stare de aprehensiune (sau de dorinta ?). Adaugati la aceasta cele cUeva fapte marunte pe care Ie-am putut stabili 'in urma a doua ore de analiza. Bolnava se arata foarte putin dispusa sa se supuna dnd, dupa ce mi-a 'infati9at istoria ei, am rugat-o sa-mi 'imparta~easca alte idei 9i amintiri in legatura Cll aceasta. Pretindea eEl nu mai are nimie de spus ~i, la capatul celor doua are, a trebuit sa incetez investigatia, bolnava declarindu-mi eEl se simte foarte bine 9i ca este sigma ca s-a deseotorosit de ideea sa morbida. Se intelege de la sine ca declaratia aceasta i-a rost dictata de rezistenta 9i de teama de a ma vedea eontinuind analiza. In cursul eelor doua ore, insa, ea a lasat totu~i sa-i seape unele remarci care autorizeaza 91 ehiar impun 0 anumita interpretare, proiectind 0_ lumina vie asupra genezei obsesiei sale. Ea 'insa9i incerca un sentiment adinc de dragoste pentru un bc'irbat tinar, pentru acel ginere la interventia caruia ea devenise pacienta mea. Ea nu-si dadea seama de acest sentiment, de care aproape ca nu era eon9tient<1: date fiind relatiile de rudenie dintre ea 9i tlnarul barb at, afectiunii sale erotice nu-i era greu sa-i puna masca unei tandreti inofensive. Or, noi avem 0 experienta destul de bogata cu privire la asemenea situatii, ea sa putem patrunde fara diticultate 'in viata psihica a acestei femei oneste 9i excelente marne, 'in v'irsta de 53 de ani. Afectiunea pe care ea 0 incerca era prea monstruoasa ~i de neconceput.
226

'Ca sa fie con~tienta; ea persista insa in stare incon~tienta ~i exercita in felul acesta 0 presiune psihica puternica. Simtind nevoiaeliberarii de aceasta presiune, ajunse sa-~i u~ureze suferinta prin mecanismul deplasarB, care adesea indepline~te un rol important in geneza geloziei obsedante. Odata convinsa ca daca ea, femeie Mtrina, este indragostita de un barbat tinar, pe dnd ~i sotul ei are drept amanta 0 tinara fata, ea S0 simte desditu~ata de remu~carile pe care i le-ar fi putut pricinui propria infidelitate. Ideea fixa a infidelitatii sotului trebuia sa actioneze ca un balsam calmant aplicat pe 0 plaga c:1ureroasa. Propria ei dragoste a devenit incon~tienta, insa reflexul acesteia a clevenit con~tient ~i cu un caracter obsedant, deli1'ant, reflex din care .ea beneficia de un: mare avantaj. Toate argumentele care puteau fi opuse ideii sale trebuiau sa ramina fara efect, pentru ca ele e1'au indrep~ tate nu impotriva modelului, ci impotriva imaginii sale reflectate, care cumula intreaga energie a modelului ascuns in incon~tient~i ramas, astfel, inatClcabil.. Sa recapitulam datele pe care Ie-am putut obtine prin acest scurt insa dificil efort psihanalitic. Poate ca ele ne vor permite sa intelegem acest caz morbid, fire~te presupunind ca am procedat cored, fapt pe care dumneavoastra nu-l puteti judeca atci. Prima rem area : ideea deliranta nu mai este ceva absurd ~i de neinteles ; ea are un sens, este bine motivata, face parte dintr-un eveniment afectiv· intervenit inviata bolnaveL A doua remarca: aceasta idee fix a apare ca necesari'i ~i aVlnd caraeterul de. reactie la Un proces psihic incon~thmt, pe care I-am putut sesiza cu ajutorul altoI' semrie; tocmai legaturii care 0 ata~eaza de acest prO'Cespsihic incon~tient 1:;;idatoreaza ea caracterul obsedant, rezistenta in fata tuturor argumentelor furnizate de logica. Aeeasta idee apare ca ceva dorit, ea reprezinta un soi de consolare. A treia remarca: daca bolnava a filcut in ajun tinerei intrigante eonfidenta pe care 0 eunoa~teti, este incontestabil ca ea a fost determinata de sentimentul secret pe care-l avea pentru ginerele ei ~i care constituie un fel de fundal al bolii sale. In consecinta, acest caz prezinta analogii importante cu actul simptomatic pe care I-am analizat mai sus, did la ar.rlindoua am reu:;;it sa des-:prindem sensul sau intentia manifestarii psihice, ca ~i raporturile eu un element incon~tient care face parte din context. Este de la sine inteles ca nu am rezolvat toate problemele care decurg din cazul nostru. Aeesta abunda in probleme care nu sYnt inca suseeptibile de rezolvare, pe eind altele n-au putut fi solutionate din cauza circumstantelor defavorabile legate de acest caz. De ce, de exemplu, aceasta femeie, atH de fericita in casnide, se indragoste~te de ginerele ei ~i de ce eliberarea de aceasta stare, care ar fi putut sa imbrace 0 alta forma oarecare, se produce sub forma. unei astfel de reflectari,a unei proiectari asupra sotului a propriei sale stari? Sa nu credeti ca este yorba de intrebari inutile ~i malitioase. Ele comporta raspunsuri in vederea earora dispunem deja de numeroase elemente. Bolnava noastra se afla la virsta critica care favorizeaza 0 exaltare subita ~;iindezirabila a trebuintei sexuale : acest fapt ar putea, in eel mai rau caz, sa fie el singur suficient ca sa ne explice tot restul. Dar se mai poate ca bunuI ~i credinciosul sot sa nu mai fie, de dtiva ani, in posesia unei potente sexuale pe potriva nevoilorfemeii, mai bine conservata. $tim din experienta ci:i ace~ti soti, a diror fidelitate nu are de altfel nevoie de aWi explicatie, dovedesc f<ita de consoartele lor 0 tandrete deosebita ~i 0
227

1'no.1'eindulgenta cu prlvire 1a tulburarile lor nervoase. In. afarcl de aceasta, nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acestei doamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale. Un puternic atasament erotic fata de fHea, atasament care in ultima analiza poate fi red~ls la constituti~ sexualaa m~mei, gase~te adesea mijlocul de a s~ mentine cu ajutorul unei asemenea transformari. Nll. mai trebuie sa va amintesc, In legatura eu aceasta, cii relatiile sexuale Intre soacrii si ginere au fost totdeauna considerate ca d~osebit de delicate si ca aiI constituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :;>ide interdictii severe 2). Atit ir: sens poz~ti_v ;It :;;i,in sens. n~g.~tiv, aeeste re.latH depasesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn. Curn nu nil-a fost eu putinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore, nu v-a:;; putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava de care ne ocuparn ; nevroza ei a putut Ii. cauzat;''t de aetiunea unuia sau a doi dintre ei, ca :,?ipI'in a tuturor Ia un lac. Remarc acum di. va vorbesc despre lucru.ri pe care inca n1.1 sinteti pregatiti sa Ie intelegeti. A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e pslhiatrie :;;i psihanaliza .. Ei bine, a~i observat pe 1.1ndeva vreo contradictie intre una :;;i cealalta? Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psihanalizei, en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare la idcea fixa, ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiologic general 91 indepartat, in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe0 opozidfke :;;1m3i apropiate 3). Dar exista oare aid a contradietie, tie? Nu vedeti ea, dep:::rtc' de a se contraziee, psihiatria si psihanaEza se completeaz~ mn pe a~ta, in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentul ~i a se e:x:cltlde, C011111creaza III 1110dul psihic, departe de CJ. se contraiice eel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat? Yeti fi de acord Cl.1 rl1ine ca nu exisM nimic in D'J.hlra activitatii pslhhtrice care sa poata ~:ervi de argument impotriva eercetarii psihanalitice. Psihiatrul ~i nn psihiatria se apune psihanalizei. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproape ceea ce este histologia pel'ltru anatomie; una studiaza formele exterioare ale organelol', cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facute aceste organe. 0 contr2,dlc~le intre aceste doua categmii de studE, din care una continua pe cealalta, 2ste de neconeeput. Anatomia constituie asti'tzi baza medicinii $tiintlfice, dar a fost 0 vreme in care disectia cadavrelor umane, in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului, era inte1'zisa, tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con damnabil faptul de a te consacra psiha..'1alizei, in scopul eunoa:;;terii functionarii intime a vietH psihice. Totu:;;i, totul ne face sa credem ca nu este departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :;;tiin'~ifica presupune a buna cunoa:;;tere a proceselor profunde, incon:;;tiente ale vietH psihice.
2)

Vezi Totem und Tabu, 1913.

Astazi nu se mal poate vorbi de 0 asemenea "paralela" pslhiatrie-psihimaliza, psihiatria tinind seama aUt de cuceririle psihanalizei !Ii ale medicinii psihosomatice, cit ~i de ale altoI' ~tiil1te biologice '\ii sodale. Ea se contureaza astfel ca 0 discipUna cu orizont larg antropologic, care profeseaza 0 etiologie multifactoriala lIi 0 terapeutica orientata social. Directia psihosociala a psihiatriei contemporane este bine marcata. "Invatamintul psihiatri€ - clUm intr-un tratat recent - trebuie sa pregateasca speciali~ti legati de colectivitatea umana, capabili sa inteleaga factorii psihogenetici, sociall ~i de ambianta. nec-esari prevenirii bolilor ~i readaptarii bol.navilor psihici" (Psihiatrie, sub redaqie prof. dr. doc. V. Predescu, Bucurelltl, Editura Medicala, 1976, p. 85). (Nota trad.).
3)

228

Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3voastra c.i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 ea un procedeu terapeutic. O.mo2;;teti ea mijloacele din arsenalul pslhlatriei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. Cunoscind mecanismul aeestor simptome, va fi psihanaliza mai norocoasa din acest punet de vedere ? Nu, ca nu are mai mare eficienta in legatura eu aceste afectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic. Cel putin in momentul sa 'intelegemceea ce se petreee eu de fatii. Putem, datoritapsihanalizei, bolnavul, dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :;;ipc boln':lV eon~tient de aecasta. V-am :;;i aratat ca, 'in cazulpe care l-arn expus in aceastii prelegere, nu ClIi1 putut merge eu analiza mai departe de primele straturi. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gen trebu~e abandonata, data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avem dreptul :;;i chiar datoria de a continua cercetarile, f<'ira a ne preoeupa de utilitatea lor imediata. In definitiv, nn se 9tie unde 9i dnd putina ~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica. Chiar daca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-ar fi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe, ea nu al' fi mal putin justificata Cd in<;trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult. in masura s-o exercitam : Este adevarat ca in acest caz nu am mal oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim, oLl'nenii vii, dotati eu vointa proprie ;;1 care aU rnotive personale de a ne ajuta, ne-ar refuza colaborarea lor. In eOI1<iccinta,nu '.;oi incheia accasta cxpunere fara a va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 mai buna intelegere se Idsa u:;;or transformata in put ere terapeutica ;;1 ca, 'in anumite conditii, psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afectiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinute in oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna.

ii

XVII SENSUL SIlVIPTOMELOR
V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica se preocupa putin de modul de manifestare ;;i de eontinutul fiecarui simptom, psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt, reu;;incl sa demonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viata psihica a bolnavuluLJ. Breuer este aeela care, clatorita studierii ~i reconstituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru (1880-1882), a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. Este adevarat ca P. Janet a faeut aceea~i descoperlre, independent de Breuer; savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii, deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tirzi1.1(1893-95), in perioada colaborarii sale' eu mine. De aitiel ne intereseaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii, 0 descoperire fiind intotdeauna opera mai nmltora; nici una nu este facuta 0 s1ngura data, iar succesul nu este totuna eu meritul. America n-a primit nurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet, marele psihiatru Leu1'et a emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile alienatilor, daca ele a1' putea fi talmacite. IVlarturisese ea multa vreme am fost dispus sa-i atribui lui P. Janet eIn merit eu totul deosebit in expliearea simptomelor nevrotice, pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale "ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. Dar mai tirziu, faclnd dovada unei reze1've exagerate, Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fi vrut sa dea de inteles ca incol1:;;tientul nu era pentru dinsul dedt un "rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest term en nu are 0 baza reala. Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet, insEt cred ca ~I-a facut lui insu~i mult rau, de prisos, in timp ce ar fi putut avea un merit mai mare. Simptomele nevrotice au deci sensul lor, exact ca actele ratate ~i ca visele ~i, ca ~i acestea, ele sint legate de via~a persoanei care Ie manifesta. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a vedea, eu 'ajutorul dtorva exemple. Ca lucrurile se petree in acest mod in toate cazurile, nu pot dedt s-o afirm, f0.r3.a fi in stare s-o ~i dovedesc. Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient,c1 VOl' s£11'9iprin a 5e convinge de adevarul afi1'matiilor me1e. Din anumite motive, insa, nu voi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1, ci din' aceia al altel n2VI'Oze,eu totul remarcabile, in fond foarte apropiatfl de isterie, 9i despre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive. Aceasta n2vroza, numita nevroza obseslonala, nu este aUt de populara ca isteria, cunoscuta de toata lume3.. Ea este, dadi ma pot exprima astfel, mai putin inoportun zgomotoasa, manifestindu-se mai degraba ca 0 problema particulara a boinavului, renun~ind aproape eomplet la semnele somatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. Nevroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat
L

230

:';ltiintific psihanaliza~i tocmai in tratarea acestor maladii a repurtat terapeutica noastr,l cele mai frumoase succese. Nevroza obsesionala, insa, direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal, ne devine mult mai clara. ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i am putut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite caractedstid extreme ale afectiunilor nevrotice. Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preocupati de idei care nu-i intereseaza, traiesc impulsuri care Ii se par CarOl'exeeutare nu Ie procura ahsolut bizare l?isint imbolditi la actiuni nici 0 pl,lcere, dar de la care nu se pot sustrage. Ideile (reprezenUirile' obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentruindivid, ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurile o activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el se angajeaza in sila. Impotriva vointei sale, bolnavul este obligat sa mediteze ~i sa faca tot felul de speculatii, ca 9i cum ar fi vQrba de problemele sale de viata cele mai importante. Impulsurile pe care Ie trilie~te bolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide, dar ele au mal totdeauna un eontinut terifiant, bolnavul simtindu-se incitat sa comita crime grave, in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-i straine, ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei prin tot feluI de interdictii, de renuntari 9i de limitari ale .liberti!tii. Se cuvine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta niciodata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeauna prin a invinge. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav, actele Z1se obsedante, nu sint dedt actiuni inofensive, neinsemnate, cel mai adesea repetitii, infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite din viata de toate zilele, eu specificarea ca actele cele mai necesare, cum a1' fi faptul de a se culea, de a se spala, de a-~iface toaleta, de a merge la plimbare devin probleme penibile, aproape de nerezolvat. Reprezentc'irHe, impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportii egale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adesea tabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care da numele sau maladiei, dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune, destul de evidente .. Desigur, avem de-a face cu boala bizara, erect ca nici fantezia cea mal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodata sa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia sa vedem cazuri deacest gen, nici n-am c1'ede in existenta lor. Sa nu c1'edeti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga, sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copilarii ceva I'ezonabil. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti, el este perfect lucid, impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomelor oDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra. Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impune ca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care probabH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala. Bolnavul nu poatededt sa deplaseze, sa schimbe, sa puna in locul nnei idei absurde 0 alta, poate atenuata, sa inlocuiasca 0 masura de precautie sau o interdictie eu 0 aIta, sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. El poate deplasa constringerea, dar nu s-o 9i suprime. Deplasareasimptomelol', datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primitiva, constituie una din principalele earacteristici ale bolii; in plus,
i:.}

231

frapeaza faptul ca contradictiile (polaritatile) care caracterizeaza"\'}ata psihica sint deosebit de pronuntate in acest caz, Alaturi' de constringe:rea sau obsesia cu continut negativ sau pozitiv, in domeniul intelectual Cal:>2ta o importanta deosebWi indoiala, care se leaga in general chiar $1 de lucrurile cele mai sigure, Totul se termina cu 0 stare de totmai accenLuata nehotarire, lipsa de energie ~i de limit are a libertatii propriL Cu toate acestea, bolnavul nostru a fost altadata un tarbat foaTte encrgk, excesiv de perseverent, de 0 inteligent.a situata deasup1'amediei, Cel mal adesea e1 are un nivel de dezvolta1'e morala foarte ridieat, se dovccl,:,~te extrem de serupulos, de 0 rara coreetitudine, Nici nu banuiti ce v01;JT:l de muncii se cere spre a ajunge sa te orientezi in acest ansamblu cor.uadictoriu de tr<''isaturi de caraeter si de sinmtome morbide. PriP urmcn'e. nu ne yom stradui pcntru mome~t deeit ~a izbutim s~i inteleiel;l ·~i -s~ interpretam unele din aceste simptome. Sinteti poate dornici sa ~titi, in vederea discutiei care va ur;-fla, cum procedeaza psihiatria aetuala in fata problemelor nevrozei obscsionale. Capitolul legat de aeeasta tema este destul de sarac. P(;ihi2~:ria distribuie denumiri diverselor obsesii :;;1nimic mai mult. Ea insistc~. in 'schimb, asupra faptului ca purtato1'ii acestor simptome sint "degenerc/;i". Afirmatie pu~in satisfacatoare : eo. Gonstituie nu 0 explicatie, ci 0 judecata de valoare, 0 condamno.re. Fara indoiala, oo.menii care ies db comun pot prezento. toate ciudateniile posibile ~i noi intelegem p:rea bine en pe1'soo.nele la care 5e dezvolta simptome co. acelea ale nevnzeJ obsesiono.le trebuie sa fi primit de la natura 0 eonstitutie diferita de a celorlalti oameni. Am intreba, insa, daca sint ei mai "degel'lerati'( dccit ceilalti bolnavi cu nervii zdruncino.ti, de exemplu istericii sau eel de psihoze? Evident, caracteristiea invocata de psihiatrie est€ pc:ea generala. Putem chiar sa ne intrebam daca eo. este justificat[t, din :rnomen! ce aflam Cd oameni minunati, de 0 foo.rte inaIta vo.loare pot sa prezinte aceleo.$i simptome. In general cunoa$terI1 putin2 It.1GL.lrl in privinta oamenilor nO$tri mari : faptul se diltore$te atlt propriei Jar discretE, cit ~i lipo:ei de sinceritate a biog1'afiilor lor. Se intirnpla co. vreun fanatic al adevarului, co. Emile Z91a, sa ne fo.ea sa aflanl dte habitudini obsedante au fast ei chinuiti 1). Pent1'u o.cesti nevrotici de 0 conclitie intelectuala si 11101'a1;"1 1'ioa1'a, p5ihiat1"ja a creat categoria "clegeneratHor supel:jo1'i". Atita Psihanaliza, insa, ne-:1 aratat ca este posibil sa facem sa dispara Indelungat aceste simptome obsedante singulare, cum izbutim sa facem sa dispara ~i a1te sufe1'inte, tot aUt de bine ca "ii la oarnenii neclegenerati. Eu insumi am reu~it de 1'epetate o1'i aceasta performantiL Va voi infati~a doua exemple de analiza a un1.1i simptom_ obseda:nt. Unuf din aeeste exemple este luat dIntr-o cereetare rnai veche, nepL~tiJnd sa--l i.nlocuiesc ell unul mai nimerit; celiHalt este 111ai recent. Mi't 'lei rnultumi ell aeeste doua exemple deoareee cazu1'ile de aeest rel efT "a fie expuse in intregime, fara neglijarea nici unui amanunt. doamna in virsta de aproape 30 de ani, care suferea de fenofnene de obsesie foarte grave ~i pe care poate ea a~ fiizbutit s-o vindec daca n1.1ar fi intervenit un accident care a zadarnicit intreaga mea mlJDCa (poate C[l va voi vorbi int1'-o zi c1espre aceasta), executa de mai multe 01'1

o

!) E.

To

U

Iou

5 e,

f~'nlile

Zola,

J.~-nq'ilete· medico]JsychoZogiquc,

Paris,

lE96~

232

pe Zl, Intre multe alteIe, urmatoarea actiune obsedanta, cu totul demna de atentie. Ea di.lc1eafuga din camera sa intr-o incapere vedna, se a:;;eza intr~un anumit loc in fata mesei care ocupa mijlocul odaii, suna dupacamerista, Ii dadea un ordin oarecare sau pur 9i simplu 0 concedia, dupe'! care zorea sa 5e into area Ia ea in camera. Sigur, acest simptom morbid nu era gray, dar era de natura sa excite curiozitatea. Explicatia faptului a fost obtinuta in modul eel mai cert 9i de necontestat, fara nici 0 interventie din parte a medicului. Nici nu vad cum a9 Ii putut, fie 9i numai sa banuiesc sensul acestei actiuni obsedante, sa intrevad cea mai midi posibilitate de interpretare a sa. Od de cite ori 0 intrebam pe boinava de ce face toate acestea 9i daca toate acestea au un sens, ea imi dtspundea: .,Rabar n-am". Dar intr-o zi, dupa ce am lteu:;;it sa infring la ea un serios scrupul de con:;;tiinta, ea insa:;;i a gasit deodata explicatia ~i mi-a relatat fapte legate de aceasta d<::tiuneobsedanta. "Cu zece ani in urma se c8satoris~ cu un barbat mult in virsta dedt ea, care, in noaptea nuntii, s-a dovedit impotent. El l~i petrecuse naaptea alergind din camera sa in aceea a satiei sale, reinnoindu-f;d mereu tentativa, cIaI' fara nid un succes. Dimineata e1 spuse necajit; J\'li-e rusine de camerista care va veni sa fadi Datul". Si spunind aceasta, alTL~Ca 0 calimara de cerneala ro~ie, care dil\ intimplare se afla in camera, ,,?iii varsa continutul pe cear9af, dar nu chiar in locul unde ar fi trcbuit sa sc gaseasca pata de singe. N-am inteles imediat ce legatura putea fi intre aceasta amintire fii actiunea obsedanta !1 bolnavei; traceraa repetata dintr-o incapere in alta ~i aparitia cameristei orau singurele fapte C0111uneintre actlunea obsedanta 9i eveninlentul real. Atunci bolnava. ducindu-ma in cea de-a doua incapere $i 0 zindu-ma in f3ta mosel, ]'mi ariita pe fata de 1Y1aSa pata mare Ea m-a lamurit ca se aseza la maSElintr-o asemenea pozitie incit camerista pc care 0 chemi.l si nu poata zari pata. N-am mid a~ut dupa aceea nid 0 indoifllil ell privire la legatnra strinsa dintre scona din noaptea nuntii ~i actiunca obsedanta actnala. Cazul reclama, 1ns2, multe alte investigatii. Inainte de toate C'ste evident ca bolnava se identifica cu sotul ei; ea joaca rolul lui, imitindu-i cursa dintr-o incapel'e in aIta. Dal' pentru ca identificarea s~i fie completa, trebuie sa admitem ca ea iniocuie~te patul 9i cearfiaful cu masa fii fata de masa. Lucrul acesta poate sa pm'a arbitral', dar nu in zadar am studiat noi simbolistica viselor. In vis de asenwnca vcdel11 adesea 0 masa care trebuie intel'nretata ca 1nchipuind un pat. IVlasa :;;ipatul luate la un loc semnific~ casatoria. In consednta, una se substituie Cll u~urinta celeilalte. AI' fi in felul acesta n.icut<'idovada ca actiunea obsedanta are un sens; ea pare a fi 0 rcprczent'1l'e, 0 repetitie a scen2i semnificative pe ccu'e am descris-o mai sus. Dar nimk nu ne obliga sa raminem la aceasti'i aparenta; supunind unui examen mai aprofundat raporturile dintre scena fii actiunea obsedanta, paate c~ivom obtine informatii asupra UDOl' fapte mai indepartate, asupra intentionalitatii aci;iunii. Nucleul acesteia consUi in chip vizibil in chemarea adresata cameristei, a carei privire este atl'asa de pata, contrar observatiei sotului: "Ar trebui sa ne fie Hl9ine de camerista". Jucind rolul sotuIui, ea $i-l l'eprezinta ded ca nefiindu-i rU9ine de camerista, pata fEnd la locul d. Vedem ded ca bolnava noastra nu s-a multumit sa reproduca scena; ea a continuat-o $i a corectat-o, a facut-o sa fie reu:,?WLDar, faclnd aceasta, ea corec233

teaza ~i un alt accident penibil din faimoasa noapte, accident care facuse necesara recurgerea la cerneala ro~ie : impotenta sotului. A<?adar, actiunea obsedanta inseamna: "Nu, ~1U-iadevarat, lui nu avea de ee s3.-1 fie ru~ine, nu a fost impotent". Intocma1 ca intr-un vis, ea 1$i 1'eprezinta aeeastci dorinta ca fiind realizata printr-o aetiune actuala, ea se supune tendintei care consta in a-9i ridica sotul cleasupra e$ecului sau 'Cleoclinioara. In sprijinul eelor co v-am spus V-a$ putea cib tot ceea ce mai ~tiu despre aceasta femeie. Cu aUe cuvinte, tot ceea ce m.ai $tim pe seama <:i ne impune aceast[l interpret are a actiunii sale obsedante care, 111 sine, apare de neinteles. Femeia aeeasta tra.ie9te de ani :;;i ani despartita de sotul ei ~i Iupta ilnpotriva intentiei de a cere {) desfaeere legala a easatodei. Dar nid yorba sa se poata libera de sotul ei; simtindu-se constrinsa de a-I dim1ne fideIa,ea traie~te retrasa, ca sa nu cedeze ispitei, scuzlndu-:;;i sotul .-;;i nnobilindu-l in inehipuirea ei. Mai mult dedt atit, i misterul eel mai profund al bolii sale consUi in accea ea prin aceasta -ea li;ii protejeaza sotul impotriva unoI' alllzii rauUicioase, justifiea despartirea lor in spatiu $i Ii face posibmi 0 existent:t separata plilcuta. Astfel. analiza unei anodine actiuni obsedante ne ducc direct la rmc1eul eel mfli aseuns al cazu.lui morbid ;;i ne dezvaluie in acela;;i timp 0 parte insemnata a misterului nevrozei ebsesionale. Am zabovit bueuros asupra acestuiexemplu, deoarece e1 reune;;te conditii la care, pe bun[l dreptate, nu ne yom mai putea a:;;tepta In toate cazurile. Interpretarea simptemelor a fost gasita aici dintr-odata de eatre bolnava, in afar a oriciirei dirijEiri sau interventii a analizei, iar aeeasta In Iegatura eu un eveniment predus nu Intr-o perioada indepartata a copilariei, ci pc dnd bolnava se afla in plina maturitate, evenimentul pi'istrfndu-i-se intact in memorie. Toate obieetiile pe care critied Ie adreseaza in general interpreti'irilor noastre de simptome, cad 'in fata acestui singur C2Z, Bineinteles ca nu avcm totdeauna ~ansa de a intllni asemenea cazuI'L Inca daua-trei cuvinte, 1nainte de a trece la cazul care urmeaza. Nu ati fost izbiti de faptul di aceasti'i actiune obsedanta prea putin aparentfl ne-a introdus in viata cea mai intim;':\ a bolnavei? Ce poate fi mai intim in viata unei femei dedt povestea din noaptea nuntii ? $1 sii fie un element accidental $i minor faptul ca analiza noastra n8-a introdus in viata sexuaia a bolnavei? Fara Indoialii, se poate ca inalegerea mea sa n avut noroc. Dar sa nu trag em concluzii pripite ~i sa abordam eel de-ai doilea exemplu, de un gen cu totul diferit, e$ant1on al unei specH extrem de comune : un ceremonial insotind culcareG. Este yorba de 0 tlnara de 19 emi, foarte inzestrata, copU unic laparinti, Carma ea Ie este superioara prin edueatia primita $i prin vioiciunea sa intelectuala. CopU,' ea avusese un caracter salbatie $i orgolios, iar in cursul ultimilor ani, far a nid 0 cauza exterioara vadita, a devenit bolnavicios de nervoasa. Se arata deosebit de furioasa impotriva mamei sale; e nemultumita, deprimata, inclinata spre nehotarire $i indoiala :;;i sflrseste prin a marturisi ca nn e in stare sa traverseze singura piete sau'strazi mai late. Este 0 stare morbida complex3, care eOl:Uportiic~l putin doua diagnostice: acela de af'orafobie si acela de nevroza obsesionala. Nu ne vam opri Indelung ~asupra acestor chestiuni: singurul lueru care ne intereseazu in cazul acestei bolnave este cpremonialul ei de tulcare, care reprezinta un motiv de suferinta pentru pilrintii ei. Putem spune ca, intr-un anumit sens, orice om normal are c~remo-

nIaIu1 sau de culcare sau tine la realizarea anumitor conditii, a carol' n,-,lndeplinire n impiedica sa adoarma; e1 ~c:a insotit trecerea de la stlrea de veghe la cea de somn de anumite formalituti, pe care Ie re8-· pectii eu sfintenie in fieeare sean'\.. Dar toate eonditile pe care Ie cre~ eadomul sanatos pentru somnul sau Slnt rationale ~i, ca atare, se lasa u;?')r iatelese ~ dnd insa imprejurarile cxterioare Ii impun 0 schimbare, eI se adapteaza la aceasta cu u~urinta ~i tara pierdere de timp. Cere~ m)nialul patologic este insa lipsit de suplete, el caut~l SEI se impuna cu pretul oridiror sacrificii, se pune la adapostul unor motive in aparenta rationale ~i, la un examen superficial, nu pare a se deosebi de ceremonialul normal dedt printr-o chitibu~erie exagerata. Dar, la 0 cercetare mai atenta, se constata ca cerem{)nialul morbid pretinde conditii p8 care nici 0 ratilme nu Ie justifica, pre cum ~i altele care sint net ::18t'aJ;:ionale. Bolnava noastra i;d justifica precautiile pc care Ie ia pentC'u noapte prin aceea ca are nevoie de· lini~te pentru a dormi; ea trehuje dcci sa elimine toate sursele de zgomot. In acest scop, in fiecare seara, inainte de culcare, ea ia urmatoarele doua masuri de precautie : opre;;te in primul rind marea pendula care se gase;;te in camera' sa .:;;:E scoate afara toatecelelalte ceasornice, fara a excepta nid mieul o;::a5-bratara din cutia de bijuterii; in al doilea rind flduna pe biroul 2:i toate glastrele de fiori ;;i vazele, In a;;a fel incit nici una din ele sa un poata cadea in timpul noptH :;;i sa S8 sparga, tulburindu-i astfel somnul. Eo. ;;tie perfect di nevoia de odihna nu justifica dedt in aparent~i. aC2ste rn{,suri; i;;i da prea bine seam a ca micul ei ceas..,bratara, lasat in cutie, nu 1..,ar tulbura somnul prin tic-tac-ul sau, iar noi ~tim din experienta ca tic-tac-ul regulat ~i monoton al unei pendule, departe de :;1 tulbura somnul, nu face dedt sa-l favorizeze. afara de aceasta, Ed convine c5. teama privind glastrele ~i vazele nu se bazeaz& pe nid un verosimil. Cclelalte componente ale ceremonialului nu au nimic de-a Lee cn .n~v{)ia de odihn~l, ci dimp~t~iv~. Bo!na~.ra c,?r.?, de, exe.mpl~, Cl w;;a dUltre camera sa ~1 aceca a panntlior sa ran-una Intreaeschlsa ,?l, c~ sa obtina aceast3, ilnobilizeaza u:;;a deschisa cu ajutorul a diverse DLtecte, precautie susceptibila sa generez2 zgomote care, fara aceasta, 3xputedfi evitate. Dar masurile cele mai importante privesc patul lL1susi. Perna de la capatli nu are voie sfl se atinga de tablia patului. Pern:ita pentru caD trebuie sa fie asezata in forma de romb pc cea mare, ia1' bolnava i~i p{me capul in dire~tia diametrului longitudinal al acestut Tomb. Pilot a trebuie scuturata in prealabil, in a,,?afel incH la picioare sa fiemaiincaxcatadedtinparteadinsprecap;dar.deindata ce trcaba este iRcuta, bolnava nu intirzie s-o desfaci\ aplatizind ingro;~a(ea dinslJre picioarc~ Va scutesc de elIte detalii, adesea foal'te minutioase, ale acestui ceremonial; de altfel ele nu ne-a1' aduce nimic nou ,,?i ne-ar duce prea departe de scopul pe care ni-l propunem. Trebuie insa sa ;;titi CEl toatc'2 ac€stea nu se fac atit de simplu ~i de u~or pe dt s-ar putea erede. Bolyuva lupta mereu cu teama ca n-a facut totul cu cea mai mare grijii : fiecare lucru trebuie controlat, repetat, indoiala se manifesta cind in legatura ell una, dnd in legatura eu alta dintre masurile luate ~i toata aceasta munca dureaza 0 ora sau doua, timp in care nid tinara fata :;;i nid parintii ei nu pot dormi. Analiza acestor cazne n-a fost tot aUt de u~oara ca aceea a actillnii cbsedante savir;;ite de bolnava precedenta. Ani fost obligat s-o ghidez

In
A

235

pe tinara ~i sa-i propun proiecte de interpretare pe care ea Ie gea intotdeauna printr-un 10'11 categoric sau pc care nu Ie primea eu 0 indoiali:, dispretuitoare. Dar aceasta prima reacticde negare ,; e urmata de 0 pcrioac1a in timpul c[\reia eit inS<19i ra. preocupata de biliUitile care ii eran infar;i9ate. jncel'cind s[\ emit<'licki legate de 2u:,,,:te posibilitati, evocind amintiI'i, reconstituind situatii ~i sflqind prin a ;xcepta toate interpretarile date de noi, insa ea urmare a unci elabor,\:ri personale. Pe masura ce acestproces se desfa:;;\lra in mintea ei, ea c1evenea tot mai putin meticu10asa in executarea actiunilor ei obseclaD1e 8i chiar mai inainte ea tratamentul sa ]a sfirsit, intregul ceremonial e::a ~bandonat. Trebnie s~(9titi, in plus, ca munca' anaJitid, a'ia cum 0 practicam noi astiizi, nu are in vedore fieeare simptOlTl particular pinEl 12 definiUva elucidare. In fiecare clipa sintem obJigcltl sa parasim cut?,ie tema data, fiil1e[ siguri ca vom fi adu~i din nou 1a aceasta dare a 'altor ansambluri de idci. In consecinta, interpretarea siJl11)tc,n-; a'ia cum v-o expun acum constituie 0 sinteza a rezultatelor hmi de zile de mur;cD, car or obFncre au trebuit saptamini altor activitati intreprinse intre !imp. Pacienta noastra a inceput treptat ,;{, inteleaga eEi nu suporEl p:-ezenta pendulei in camera, in timpul noptii, din cauza ca aCcdsta rcpr8zenta un sirnbol genital feminin. Pendula, in legatura Cll care cuno2';:1cfl ~i alte i11tcrprptflI'i sirnbolicc, aSU111.Q rolll1 de sinJbol ger:dtal IcrnlniTl 'din cauza periodicitatii functionarii sale, care se manifesta la imervaIuri egale. Adesea 0 fenleie S8 poate Emda spunind ca menstruatlEe sale au loc cu 0 regularitate de ceasornic. Tic-tae-ul poate Ii considncTt ca 0 l'eprezentare simbolica a pulsatii10r clitorisului in cazul sexuale. De fapt adesea ea era treziti'i din somn de aceasti'i senzatie Pi::'nibila :;;i toemai t8ama de erectie 0 facea sa indep[lrteze din preajrn~~-i, pe tinmul nootii, orice pendu1ii sau ceas In stare de functionare. GLstrde 91 vazeI~' pentru flod sint 9i eIe, ca to:1t(: recipicnt~le, sirnbo1mi feminine. Ca urmare, teama de a Ie expune in timpul naptii CadeTH ';i spargerii nu cste ell totul lipsita de sens. Cunoa9teti ell toti obiceiul foarte raspindit de a sparge, en pri1ejul logodnei, un vas san 0 farfuric_ Fiecare din cei de fata ia un ciob, ceea ce trebuie sa consideram, tind punctul de vedere al unci orinc1uiri matrimoniale premonogamice, ea 0 renuntare Ia drepturile pc care fiecare putea sau credea ca Ie ponte avea asupra logodniceL De aceastii parte a eeremonialului se leaga, 13 tinara noastra, 0 amintire ::;i mai multe idei. copn fiind, ea Ci'izusepc • cincl purta in brate un vas de stieH\ sau de lut, ranindu-se 1&un care singera din bel9ug. CrescJnd 9i luincl cun09tinta de fapte eu la relatiile sexuale, ca era obsedatl de teama anxioasa ci'i s-a1' putea E'El nu singereze in noaptea nuntii, ceca ce ar putea da na9tere in mintea sotu1ui la indoieli in ]}rivinta virg-initatii ei. Masurile de Dreeautie lrnpotriva snargerii vaselor con'stitui,;;'cIcci'un fel de Drotest {mDotri~a ca1'ui con;plex legat de virginitatc 9i de hemoragia" eonsecuti~Tilpl'inlc}or raporturi sexuale, ca 'ii un protest impotriva temerii opuse, aceca n nu singera. Crt despre m~isurile de pr!2cautie impotriva zgomotului, c;\-. rora ea Ie subo1'dona pc cele dintii, eIe 11U avcau nimic sau &proape nimic de-a face cu acestea. Ea 9i-a revelatsensul principal a1 ceremonialului int1'-o 21 In care a avut intelegerea subit<"ta - motivului pentru care nu voia ca perna sa atingi'\ tablia patului: perna, spunca ca, rcprezcnta totdeauna
171

236

far tabUa vertieaIa., barbatul. Ea voia asHel, printr-un soi de aetinne. am putea spune, sa dcspartii pe barbat de femeie, adidi 8a-i impe Dflrintii gal sa aiba ranorturi sexuale. Cu mult timp inainte de institui eere'Il,1oniJlul,eaeautase sa atinga aeelaf,d seopdeo maniera mat directa, Simullnd te2.ma sau utilizind 0 frica reala, ea obtinuse ca u,?a dintre dormitorul parintilor ~i camera ei sa ramina deschisa in noptii. Aceasta masura fusese mentinuta in ceremonialul ei acE'll:;;i ofere a asHel posibilitatea de a-~i spiona parintii ;;i, voind sa de oeazie, l::;;iatr~lsese 0 insomnie care a durat luni de zile la rind. Nemultumita de a-.;;i tulbura daar eu aUt parintii, ea venea din dnd in dnd sa se instaleze in patul lor, intre tata E,>i mama. Numai atunci "perna" :;;i "tablia patului" erall realmente separate. In sfin~it, dnd a crescut ~i nu mai putea sa S2 culce eu parintii fara sa-i jeneze fara a fi ea insa~i jenata, S2 straduia sa simuleze in continuare friea, spre a ob~ine ca mama sa-i cedeze 10cu1 Enga tata, ea dudndu-se sa doa.rm~(in patul fiieei. Aceasta situa~ie a Gonstituit, bineinteles, punctul de plecare al. unoI' nascociri, ale diror Urine Ie gasim in ceremonialul ei. Daca perna este simbol feminin, aotul care consta in scuturarea pilotei pina cind penele se ingramadesc in partea inferioara, alcatuind 0 umflaturil, are de asemenea un sens : aceasta in8eamna a 0 Eisa pe femeie ins2,rcinata; dar bolnava noastra nu intirzia sa impra;;tie acea ingroifare, deoarece timp de ani ;;i ani traise cu team.a ca din raportuidle. parintilor sai sa nu se nasca un nou copll, care sa rivalizeze eu ea. Pe de alta parte, daca perna cea mare, simbal feminin, 0 reprezenta pe mama, perna cea mica, pentru cap, nu putea s-o reprezinte dedt pe ~fiica. De ce aceasta din urma perna trebuia sa constituie un romb ;;i de ce capul bolnavei noastre trebuia a:;;ezat in sensul liniei mediane a rombului? Pentru ca rombul repl'ezinta forma apal'atului genital al femeii dnd el este deschis. Deci ea insEi.~iindeplinea ralul masculului, capul simbolizind organul sexual masculin (Cf. : "Decapltarea ca reprezentare simbolica a castrarii"). Indecente lucruri, va yeti spune, au putut incolti in mintea acestei fete vil'gine. Sint de acord, dal' nu uitati ca toate acestea nn Ie-am scornit :2U, ci doar Ie-am interpretat. Ceremonialul pe care vi I-am descris este :;;1el un lucru cit se poate de bizar, iar intre acest ceremonial ·;;i ideile fanteziste pe care vi Ie c1ezvaluie interpretarea exista 0 concordanta pe care nu trebuie s-o nesocotiti. Ceea ce ma intereseaza insa in mod deosebit, este sa fi inteles dumneavoastra ea eeremonialul cn pricina este inspirat nu de 0 idee fantezista izolata, ci de un intreg ~ir de idei care, toate, converg intr-un anumit punet. $i desigu!' ea at! observat eEl operatiile acestui ceremonial talmacesc dorintele sexuale dnd intr-un sens pozitiv, in caJitate de substitute, dnd intt-un sens negativ, hi caJUate de mijloace de Clparare. Analiza acestui ceremonial ne-ar fi putut furniza E,>i aite concluzii <daca am fi tinut seama cu preciziune de toate celelalte simptome pre:zentate de bolnava. Dar acestea nu intra in scopul pe care ni I-am propus. :Multumiti-va sa aJlati ca rata incerca 0 atractie erotica fata de tat'll ei. a card sorginte se situa in anii copilariei, fli poate ca ar trebui sa vedem In acest fapt motivul atitudinii sale pre a putin prietenoase fata de mama. in relul .acesta analiza simptomului ne-a introdus in viata sexuala a holnavei $i faptul acesta pare tot mai putin surprin237

zatoI', pe masura ce ajungem sa cunoa~tem mai bine sensu1 ~i scop'L11 simptome1or nevrotiee. Folosind cele doua exemple, v-am demonstrat ca, intocmai ca actf~"e ratate ~i visele, simptomele nevrotice au un sens ~i sc leaga strins de via~a intima a boinavilor. Desigm, nu va pot eere sa aderati 1a clfitmatia mea eu privire 1a autenticitatea acestor doua exemplc. In CEE:Ol ce va prive$te, Insa, nu-mi puteti cere sa va aduc cxemple cu nen-:iluita, pina dnd va yeti declara convin1i. Dat fiind modul amfmuntit :in care slnt obligat sa tratez fiecare caz, mi-ar trebui un curs semestr:aI de cinci ore pc siiptamina ca sa va clucidez acest singur aspect al teorlei nevrozelo1'. Mil limitez deci Ia aceste doua dovezi in favoarea afiriili> tiei mele ~i pentru rest apelati la eomunicarile existente in literatuI'2: pe aceasta tema !?i indeosebi la clasiceic interpretari de simptome de lui J. Breuer (Isteria), la impresionantele explicatii ale unor simptome foarte obscure, publicate de C.. G. Jung in perioada in care acest autol' nu era dedi psihanalist ~i nu voia sa fie profet; in plus, va mai recomandtoate lucl'ari1e care, de atunci incoace, au umplut paginile revistelor .. Tocmai de astfel de cercetari nu ducem lipsa. Analiza, interpretarea ;;i ta1maci1'ea simptomelor ne'lrotice au aeaparat atentia psihanc:li$tilor intr-un asemenea grad incit i-a facut sa' neglijeze celelalte prcbleme I'eferitoare 1a nev1'oze. Aceia dintre dumneavo2stra care VOl' voi sa-'ll imp una c:ceasta munc<'L de documentare, cu siguran"(:dca VOl' Ii impresionati de cantitatea f?i (~E soliditatea materialelo1' adunate pe aceasta tema. Dar ei se 'lor izbi, de asemenea, de 0 dificultate. $tim ca sensu1 unui simptom rezida in rB.porturile pe care Ie prezinta cu viata intima a bolnavilor. Cu cit UD. simptom este mai individualizat, ell aUt trebuie sa ne straduim mai Inuit sa-I definim aceste raporturi. Sarcina care ne ineumba atunci ne afElm in prezenta unei idei lip site ,de sens ;;i a unei actiuni f2:ra scap, consUi in a regasi aeca situatie din treeut in care ideea respectiva. avea justificare 91 actiunea era conforma unui scop. Actiunea obsesicna1a a bolnavei care alerga la masa $i suna dupa eamerista reprczinta. prototipul direct a1 acestui gen de simptome. Dar observam de aselnenea, $1 inca destul de frecvent, simptome care au un ell totul ait CBracter. Trebuie sa Ie desemnam ca simptome "tipice" ale bolii, ele fiind aproape acelea9i in toate cazurile, deosebirile individuale disparind san estompindu-se intr-atit ineH este greu sa legi aeeste simptome de viata individuala a bolnavilor sau sa Ie legi de situatii traite. Chiar ceremonia1ul celei de-a doua bolnave prezinta multe dintre aceste trasaturi tipice; dar el prezinta 9i destule trasaturi individuale, care fae posibila interpretarea, ca sa zicem 39a, istoriciia acestui caz. Toti ace9ti bolna'li obsedati au insa tendinta de a repeta aeelea9i aetiuni, de a Ie ritma, de a Ie izola de eelelalte. Cei mai multi dintre ei au mania de a se spina. Bolnavii atin;;i de agorafohie (topofobie, frica de spatiu), afectiune care nu mai intra in cadrul ne'lrozei obsesionale, !?ipe care 0 desemnam sub numele de isterie de angoasa, reproduc in tablourile lor nosologice, ell o monotonie adesea obositoare, aeelea!?i trasaturi : frica de spatH Inchise, de mari piete descoperite, de strazi $i alei care se Intind plna la orizont. Ei se cred protejati cind sint insotiti de 0 persoana cunoscuta sau cind sint urmati de 0 trasura. Dar pe acest fond uniform fiecare bolnav
238

prezinta conditii individuale, capricii am putea spune, care adesea slint diametral opuse de,la un caz la altuL Cutaruia ji estefrica destrazileinguste, cutaruia de ccle largi; unul nu poate circula pe strada dedt dacii este putina 1u111e, ltul nu se simte in apele lui decit da}'t1strada a e intesata· de multime. Lafel isteria, in ciuda be19ugu1ui eide trasaturi individuale, prezinta foarte numeroase caractere generale r;;itipice, care par sa faea dificila retrospectia istoridi. Sa nu uHEim totu~i ca tocmai dupa aeeste simptome tipice ne calauzim in stabilirea diagnosticului. Daca, intr-un caz dat de isterie, am reu~it realmente sa raport~'im un simptom tipic 1a un eveniment personal sal.t 1a 0 serie de evenimentepersonale analoage, de exemplu 0 vomitare isterica la 0 serie de impresii de greata, sintem cu totul dezorientati atunci dnd analiza ne dezvaluie intr-un alt caz de vomitare actiunea presupusii a unor cvenimente personale de a natura eu totul diferita. Sintem in acest eaz inclinati sa admitem ca vomismentele istericilor tin de cauze pe care Ie ignoram, datele istorice revelate de analiza nefiind, ca sa spun em a~a, dedt pretexte care, atunci dnd se prezinta, sint utilizate de aceasta necesitate interna. Ajungem astfel la concluzia descurajanta ea daca putem obtine 0 explicatie satisfacatoare a sensului simptbmelor nevrotice individuale in lumina faptelor f?i evenimentelor traite de bolnav, arta noastra nu ne este de ajuns ca sa gilsim sensul simptomelor tipice, muIt mai frecvente. In afara de aceasta, slnt departe de a va fi adus la cunor;;tinta toate dificultatile de care ne lovim atunci dnd dorim sa respectam cu rigurozitate interpretarea istorica a simptomelor. De aItfel ma voi abtine de la aceasta enumerare, nu pentru cii a~ dori sa infrumusetez luerurile sau sa Ie disimulez pe cele dezagreabile, ci pentru ca nu doresc sa va descurajez san sa va complic chiar de la inceputul studiilor noastre comune. Este adevarat ca nu am faeut dedt primii pa~i pe calea intelegerii a ceea ce inseamna simptomele, dar trebuie sa tinem seama deocamdata de rezultatele obtinute ~i sa nu inaintam dedt pas cu pas in directia necunoscutului. Voi incerca deci sa va consolez, spunindu-va ea este greu de admis existenta unei deosebiri fundamentale intre cele doua categorii de simptome. Daca simptomele individuale depind incon-testabil de evenimentele tralte de boinav, ne este ingaduit sa admitem ci'i simp tomeIe tipice pot fi raportate la evenimente de asemenea tipice, adica comune tuturor oamenilor.Celelalte trasaturi pe care Ie observam cu regularitate in nevroze pot fi reactii generale pe care insaf?i natura alterarilor morbide Ie impune bolnavului, ca de pilda repetitia ~i indoiala in nevroza obsesionala. Pe scurt, nu avem nici un motiv de descurajare inainte de a cunoa~te rezultatele pe care Ie-am putea obtine ulterior. In teoria viselor ne aflam in fata unei dificultati eu totul similare, pe care nu v-am putut-o infati9a in precedentele noastre convorbiri dedicate visului. Continutul manifest al viselor prezinta variatii 9i diferente individuale -considerabile, iar noi am ar;'itat pe larg ce putem extrage, datorita analizei, din acest continut. Dar, alaturi de aceste vise, exist a altele pe care ia fel Ie-am putea numi "tipice" f?i care se producintr-o maniera identica la toti oamenii. Acesteasint visele cu continut uniform, care opun interpretarii acelea~i dificultati: vise in care te 239~

sim~i cazind, zburind, planincl, inotlnd, in care lnfnmti obstacole sau te .vezi gol-pmlca, $i aIte vise angoasante preUndu-se, dupa individ, la diverse interpretari, far a a gasi in acela::.;itimp explicatia monotonici :;;i aspectului lor tipic. Mal constatam in aceste vise, ca :;:iin nevrozele tipice, ca fondul comun este animat de detalii individuale Elivariabile ::.;i este probabil di, Hirginc1u-ne conceptia, yom reu;;i sa Ie inc1udem, £Eml a Ie violenta cltu~;;ide putin, in cadrul pe carel-arn conturat ca urmare a stLldierii celorlalte vise.

XVIII

FIXA~EA

LA TRAUMA PSIHICA INCON8TIENTUL

I}.

Am afirmat mai sus di, spre a ne continua l11.unca,a~ voi sa iau ca baza de plecare nu Indoielile noastre, ci certitndinile pe care le-al11cL1ecrU. Din cele dona analize pe care Ie-am efectuat In expunerea precedenta rezulta doua consecinte extrem de interesante, despre care inca nn v-am. vorbit. Prima: amindoua bolnavele ne lasa impresia de a se fi fixat, ca sa spunem afla. de un anumit segment al trecutului lor, de a nu putea sa S2 desprinda de act:~sta~i a fi, prin urmare, instrainate de prezent ~i de viitor. Ele s-au Infundat in baala lor, a:;;a cum. exist a odinioara obi:;;nuin~a de a se retrage la manastire ca sa evite un destin vitreg. La prima noastra bolnavi'l, mariajnl nefericit en acel barbat a fost cauza Intregii nenorociri. In simptomele ei se exprima intregul proces pe care ea II intenteaza sotnlui; am invatat sa distingem vodIe care pledeaza pentru el, care n scuza, 11reabiliteaza, Ii depling pierderea. eu toate ca tinara :;;iispititoare, ea a recurs la toate prudentele reale :;;iimaginare (magice) ca Sa-'ll pastreze fidelitatea. Ea nu se arata in lume, i~i neglijeaza 1nfa~i:jm'ea exterioara, se rididi anevoie din fotoliul pe care sta, i;;ovaie dnd este yorba si'H;i puna sel11natura undeva, este incapabiHi sa faca dal'uri cuiva, sub pretextul ca nimeni nu trebu1e sa aiba ceva de la
dlns3..

La cea de-a doua bolnavii este yorba de un ata';>ament erotic fata de taral sau, care, infiripindu-se in ani1 anteriori pubertatii, exercita aceea:;;1 influenta decisiva asupra vietH ei ulterioare. Din starea sa ea a tras conduzia ca nu se poate casatori cit tim.p este bolnava. Dar aV€l11 toate motivele sa credem ca tocl11ai spre a nu se casiltori ~i spre a dnn'ine llnga tata s-a imbolnavit. Nu trebu1e sa trecem cu vederea faptul de a ~ti in ce mod, pe ce ciH 5i de ce Isi asuma cineva 0 atitudlne atitde stranie 5i aUt de dezaval~tajoasa f~ta de viata; este totu~i de presupus ca ac~astii atitudine cbnstituie 0 caracteristica generalii a nevrozei ~i nu una proprie celor dawl bolflclve ale noastre. Or, noi ~tim ca avem de-a face. cu 0 tras~~ tura comuna tuturor nevrozelor :;;1a carei importanta practica este considerabila. Cea dintii bolnava de isterie tratata de Breuer 2} 5e fixase Gi ea de perioada in care IGi ingrijise tatal gray bolnav. In ciuda vindecarii, ea a renuntat dupa aceea, int1'-o anumita masura, la viata; eu toate Cd :;;i-a redobindit sanatatea :;;icapacitatea de ;H!i indeplini in mod
an das Trauma" in textul Original. (Nota trad.). Expunerea pe larg a cazului in Studien uber Hysterie de J. B l' e u e l' ~i S. F r e u d, Leipzig, Wien, Deuticke, 1895, ia1' sub 0 forma rezumata in Cinq lepns sur l1'1 ]Jsychanalyse, Payot, Paris, 1966. (Nota tract.).
2)

i) ,,Die Fixierung

16 -

cd. :104

241

normal toate functiile, ea s-a sustras destinului firesc al femeii. SU!Jclnind analizei pe fiecare bolnava in parte, vom putea constata ca, prin simptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea, fiecare din ele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. In majoritatca cazurilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH, din prima sa copilarie 9i, oridt de ridicol ar putea sa apara faptul, chiar 9i perioada in care era sugar. Nevrozele traumatice, aUt de numeroase in anii razboiului, prezinra sub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y;i, Fire:;;te ca :;;iinainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. ca '3mare a unoI' catastrofe de cale ferata :;;1a altoI' dezastre infrico:;;<",to2l'e. In fond, nevr07.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUGzelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. si tratameDtului analitic; inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe. criteriile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Dar ;::'01milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'ozele spontane, nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentului traumatic. In visele lor, bolnavii reproduc cu regularitate situatia traumatizanta, iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme, accesibiIe analizei, se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpuneri complete in aceasta situatie. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminat cu situatia traumatizanta, ca o.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 problema actua1a, urgent.~i, iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~ ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselor psihice. Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul economic. Numim astfel un eveniment trait care, intr-un interval de timp scurt, determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1,) incH neutralizarea sau asimilarea sa pe c3.inormale devine 0 sarcina inlposibil de rezolvat, ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizarea energid. Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8nimente1e traite 10. care par fixati bolnavii n09tri. In acest fel obtinem pentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar putea fi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea 'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihic cu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. Este de fapt tocmai ceea ~e am enuntat cu Breuer, in prima formula in care, 'in anii 1893-1895, am concentrat rezulto.tele observatiilor noastre inedite. Un caz ca acela aT primei bolnave, tfnara femeie despartita de sotul ei, se incadreaza foark bine 'in acest mod de a vedea. Eo. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rnorale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :;;i a ramas ca suspendo.ta de acest traumatism, Dar cel de-al doileo. caz al nostru, acela al fetei ata$ata erotic de tatal sau, demonstreaza ca formula noastra nu este suficient de cuprinzatoo.re. Pe de 0 parte, dragostea unei fetite pentru tatal ei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5 ]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~;i piarda orice semnificatie; pe de aHa parte, rezulti'i din biografia bolnavei ca
3) AUt primul razboi mondial, cit sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie profesa Freud. A se vedea, in acest "st:arken ReizZLlWctchs" in textul
1,)

l1ieel de-al doilea, au dat cercetatorilor poa nevrozelor diferita de aceea pe care () sens, studiul introductiv. (Nota trad.). original. (Nota trad.).

242.

aceasta prim[1 fixatie erotic;"lpare saaibi'i la inceput un caracter cu tornl inofensiv, nce,}qJrimindu-se dedt mult mai tlrziu prin simptonlele nevrozei obscsionale. Prevedem deci aici interventia unoI' complicatii, conditiile starii mOl'bide trebuind sa fie mult mai numeroase 5i variate declt an~'presupus ; c1ar avcnl totodata convingcrea ca punctul de vedere traumaticnu trcbuie abandonat ca fiind gre;;it: el va ocupa doar un alt loc in concepi)a noastra ;;i va fi alUel subordonat. Parasim clcci din nou calea pe care ne-am angajat. In primul rind, ea nu ne ajuta sa avanSEllll ;;i, apoi, avem inca multe de inyatcit 1naintede a putea S[1stabilim traseul ei exact. In legatura cu' fixatia la 0 faza determinata a trecutului yom remarca, de asemenea, di acest fant depa;;e:;;te limitele nevrozei. Fiecare nevroza eO:11parUi fixatie deaeest a gen, dm nu .orice fixatie ctuce in mad necesar la nevroza, nu se c.o11funela Cll nevroza, nu se instaleaza insidios in cursu 1 nevrozei. Un exemplu izbit.or de fixatie afectiva la trecut ne este dat in melancolie care aduce cu sine chiar 0 deta~are completa de prezent lIi de viitor. Dar, chiar lIi In Hlidea profanului, tristetea se distinge net de nevroza. Exista in schimb nevroze care pot fi considerate ca 0 forma patologiea a t1'15tetii. S2 mai intimpHi CEl in urma unci experiente traumatizante care Ie-a zdnmdnat 1nsa;;i femeria vietH, oamenii sa fie aUt de abatuti incH sa renunte la oriee interes pontru prezent ;;i pentru viitor, toate faeultatile sufletului lor fiind fixate de· trecut. Dar acesti nefericiti nu' s1nt .. ' totusi niste nevrotici. Asadar, earacterizind nev~oza' nu yom e~agera valoarea acestei trasaturi, oricare ar Ii importanta sa ;;i regularitatea cu care se manifesta. lata-ne ajun:;;i aeum la al dailea rezultat al analizelor noastre, pentru care nu prevedem. nid 0 limitare ulterioara. Am aratat, in privinta primei noastre bolnavc, cit de lipsita de sens parea actiunea obsesionaEi pe care 0 indep1inea· $1 co amintiri intime din ,'iata ei S8 legau de Hceasta; am examinat apo! raporturile care pot exista intre aceasta actiune i?i amintiri si am descoperit intentia subiacenta pornind de la natura amintirilor. Am lc'1sat 1nsa cu totul la 0 parte un aspect e;m::> merit;'i intreaga noastra atentie. Atit timp cit bolnava savin,;ea aqiunea obsesionala, ca n1..H!idiidea seama ca faclnd acest lucru 5e raport.a evenimcntul cu pricina. Legatura oxistenta intre actiune :;;ievoni111entii scapa, ea spunea adevarul cind afirma ca nu cunoa$te motivele care 0 iac sa Clctioneze. $i i2tEi ca, datorita tratamentului, intr-o zi a: avut revela~ia acestei legaturi ;;i a devcnit in stare sa ne-o imparta;;;easCa$i noua. Ea continua' totuGi sa ignore eu co intentie siivir~ea actiunea obsesionali'i: era yorba, in special, de a corija 0 intimplare neplacuta din trecut $1 de a-;;i ridica la un nivel superior sotul pe care-l iu1:>2a.Numai dupil a lunga $i anevoioasa straduinta a izbutit ea. in fine, sa inteleaga $i sa so convinga ca acel inotiv putea Ii foarte bine singura CallZadetenninanta a actiunii sale obsesionale. Tocmai din raportul eu scena carc a urmat nefericita noapte a nuntii ;;;i din mobilurile generate in sufletul bolnavei de afectiunea ei deducem noi ceea ce anI numit "sensul" actiunii obsesiona1e. Dai' in timp ee ea o executa, acest sens Ii era necunoscut- atit in ceca ce privc'i?te bolnava originoa aetiunii, cit $i scopul acesteia. Se desfallurau cleci procese psihice a1c2ror produs era actul obscsional. Ea percepea dar aced pl'adus en ajutorul structurE sale psihice normalo, dar nid una
.. 103. 103.

243

din st3.rile sale psihice, premise ale acestul proces, nu atingea nivelul cunoa$terii con$tiente. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizat diruia Bernheim Ii ordonase ca, la cinci minute dupa ic:;;irea din starea de hipnoza, sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care,. odata tl'czit, a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare. Tocmai situatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomene psihiee incon$tiente. Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o 111.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast.a situatie, iar c1aea acest lucru va fi facut, yom renunta eu draga inhm'i la ipoteza proceselor psihlce incon:;;ticnte. Pinii cind faptul se va petrece, vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare din umeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul nu ar constitui nici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. Cel nu Cl1'Ii decit "lme fa<;on de parler";:;) Obiectic de neconceput in cazul C2.re ne preocupa, deoarecc accst incon;;tient caruia vrcm Sa-I contestam orice realitate produce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili.l cum este actiunca obsesionala. In fond, situatia este identica ~i in cazul cclei dc-,c, doua paciente. Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii t£iblia patului ~i asculti'i de acest principiu, fari'l a-i cunoa;;te originca, tara a !it! ce scmnifidi :;,i nid CarOl' motive 1::;idatoreaza forta. Ci ea insE''ii il considera ca indiferent, sau ca din contra 5e indigneazi', sau se l'cvolt'i. impotriva 1ui, dl 1$i propune, in fine, sa n1.1-1mai respecte, toate acestea nu au nid 0 insemnatate din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui. Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab,) de ceo Ei bine, in accste simptome ale nevrGzei obsesionale, in acC'ste reprezentari :;;1impulsuri care apar nu se ;;tie ele uncle, care se clovedesc aUt de refractare 1'1 to ate influentcle vietii normale ~i care Ii ;:cpaI' bolnavului insu;;i ca musafiri atotputemici descinzlnd dintr-o lume stranie, Cd forte nepieritoa1'e, care vin sa se amcstece in tumultul vietii muritorilor, cum sa nu recunoa$tem semnul unui domcniu psihic c1eosebit, izola t de tot restul, de toate celclalte neti viti'\ti :;;i mcmlfestari ale vietii intcrioare? Aceste simptome, reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc ncgrcsit la convingerea existentci inconstientului psihic si tocmai deaceea psil~iatria clinica,care nu c~m.omite ~lecit 0 psihologie a con;;tientului, nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 .ca toatc accste manifest;'iri nu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei. Este de 1<1sine inteles ca, luate in sine, reprezentarile $i impulsurile obscsionale nu sint incon~tiente, tot a$a cum executarca addor obsesiGnale nu scapa percC'ptici con:jticnte. Aceste reprezentari :;,i impulsuri 1'11.1l' fi devenit simptome a dad"; nu ar £i patruns pina let con;;tjinta. Dar conditiile psihice camra S2 s1Jpun ele, potrivit ana1izei pc care am facut-o, C:l ,:,i structurile in care· ne cst'.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea pc care Ie-am dat-o, sint incon;;tiente, eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1:;;tiente ell ajutorul analizei. Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat 13 cele doua bolnave ale noastre ';2 regasesc in simptomele tuturor afcctiunilor nevrotice, ca pretutindeni ~i intotdeauna sensul simptomelOr este neeunoseut bolnavului, ea analiza ne arata fara cxceptie eft
G)

"un lel de a vorbi", in francez~1.In te:s:tul original (Nota tract).

simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon;;tiente care, cu toate aeestea, in diverse conditii favorabile, pot fi facute con9tiente, atunci veti intclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~ ;;tientului ;;i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon;;tientul ca pe D realitate palpabila. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putin competenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon;;tientul dedt ca pe 0 notiune abstracta, eei care' n-aupracticat niciodata analiza, n-au interpret at un vis, n-au d'iutat sensul $i finalitatea simptomelor nevrotice. Al?adar, pentru a ne pronunta inca o. data eu privire la scopul nostru, sa retinem: singurul fapt ca, datorita unei interpretari analitiee, coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice, constituie 0 dovad,l de. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice incon:;;tiente sau, daea preferQti, a necesitatii de a admite existenta acestor procese. Aceasta nu este 1nsi& totul. 0 aWldescoperire a lui Breuer, pe care .eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-o singur, ne da inca ;;i rnai multe lamuri:ri cupdvke la. raporturiledintre incon;;tient ;;i sirnptomele nevrotice. Nu numai sensul simptomelor este in genere incon:;;tient, ci intTe aceasta incoD;;tienta $i posibilitatea existentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta. Mil yeti inte1ege numaideclt. Impreuna eu Breuer, afirm urmatoare1e: ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom, trebuie sa trag em concluzia cil 1a bolnav exista anumitf. procese incon;;tiente care contin tocmai sensu1 acestui simiJtom. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fie incon;;tient pentru ca Sil;1ptomul sa se produca. procesele con;;tiente nu genereazii simptome nevrotice; pe de aIta parte, de indata ce proc:esele incon;;tiente devln con:;;tiente, simptomele dlspar. Recunoa;;teti in aceasta un acces 1a terap2utic2, mijlocul de a face sa dispara simptomele. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnavei sale isterice, cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia; el a gasit o tehnica ce i-a permls sa aduca in con;;tiintil procesele incon~tiente care ascundeau sensul simptomelor ;;1, fEiclnd aceasta, sa obtlna disparitia lor. Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatii logiee, ci al uneiobservatii fericite, datorate colaborarii cu bolnava. Nu cautati sa intelegetiaceasta descoperire reducind-o la un alt fapt, deja cunoscut, ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental care ne permite sa explicam muIte alte fapte. Va voi cere, in consecinta, permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma. Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu;;it sa se manifeste in chip con;;tient, in afara. Anumite pl'ocese psihice trebuie sa se dezvolte in chip normal, in a;;a fel incH sa ajunga la con~tiinta, pentru a nu da na;;tere unui simptom nevrotic. Deci acesta este pl'odusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta, tulburata de 0 cauza oarecare. Este aid un fel de permutatie, iar terapeutica simptomelor nevrotice ;;i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu;;it sa suprime acest raport. Descoperirea lui Breuer constituie ;;i astazi baza tratamentului psihanalitic. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lor inconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarile u1teri~are, in pofida complicatiilor celor mai bizare ;;i mai nea~teptate de care ne lovim in aplicarea sa practica. Terapeutica noas~ra ac~ioneaza
245

transformind incon~tientul in eon~tient :;;i ea nu este eficienta dedt in masura in care este eapabila sa opereze aeeasta transfo1'mare. Permiteti-mi aid 0 seurta digresiune, destinata sa va previna impotriva aparentei facilitati a demersului te1'apeutic. Avind in vede1'e cele a1'atate pina aid, nev1'oza ar £i eonsecinta unui fel de igno1'anta, de necunoa:;;tere ale proceselor psihice de care a1' t1'ebui sa avem cuno:;;tinta. Aeeasta afirmatie ne aminte:;;te cu p1'isosinta de tcorla socratica, potrivit di1'eia insu:;;i viciul a1' £i un efect al ignorantei. Or, un medic stapin pe p1'actica analizei nu va avea in general nid 0 greutate 1'n descoperirea proceselor psihice de care cutare bolnav nu este con~tient. ea urmare, el ar trebui sa poata sa-$i restabileasca u:-;;or olnavul, b eliberindu-l de ignoranta sa, comuniclndu-i tot ceea ce el ;;;tie. Medicul ar trebui cel putin sa poata suprima in felul acesta 0 parte a sensului incon~tient al simptomelor : dt despre raporturile care existii int1'8 simptome $i evenimentele traite, medicul, care nu Ie cunoa~te pe acestea din urma, fire~te ca nu Ie poate ghici :;;itrebuie sa a.;;tepte ca bolnavul sa $i Ie rememoreze ~i sa i Ie dezvi'iluie. Dar in legatura eLl aceasta mai putem, in anumite cazuri, sa obtinem informatii pe 0 cale ocoliti'i, adresindu-ne in special anturajului bolnavului, care, fiind la curent eu viata acestuia din urma, va putea adesea recunoa\'te in evenimentele sale biografice pe aeelea care prezinta un caraeter traumatic ;;i chiar sa ne 1amureasca Cll privire 1a evenimentele ignorate de bolnav, ele sa. Combiproducindu-se int1'-o perioada foarte indepartatfl din nind cele doua procedee, am putea -spera sa ajungem, in "curta vreme ;;i en minimum de e£ort, 1a rezultatul dorH, care consta in aducerea in con~tiinta bolnavului a proceselor psihice incons;tiente. Asta ar fi cn adevarat perfect 1 Am dobindit in aceasta privinta experiente pentru care nu eram pregatiti de la inceput.A.;;a curn, vorba lUl Moliere, "il y a fagots et fagots" 6), tot astfel exista .;;tiinta ~i $tiinta, exista diverse felud de cuno'?tinte care nu au toate aceea.;;i valoare psihologica. $tiinta medicului nu este tot una cu aceea a bolnavului $i nu poate sa aiba acelea$i re;mltate. Daca medicul Ii comunica bolnavului datele pe care Ie-a obtinut, e1 nu obtine nici un succes. Sau, mai degraba, suecesul obtinut consta nu in suprimarea simptomelor, ci in 1nceperea desfa$urarii analizei, ale carei prime manifestari sint frecvent furnizate de contradictiile exprimate de catre bolnav. Bolnavul afla atunci ceea ce anterior nu 9tio., adica sensul simptomului sau, dar des-pre. aeesta nu $tie totu$i mai muIt dedt ino.inte. Aflam in felul acesta ca exista mai muIte feluri de ne-.;;tiinta. Sint necesare cuno$tinte psihologice profunde spre a sesiza deosebirile. Dar teza noastra ca simptomele dispo.r de indata ce sensul lor devine con~tient nu rarriine mai putin adevarata. Numai ca aceasta con~tientizare trebuie sa aiba co. temelie 0 schimbare interioara a bolnavului, schimbare ce nu poate fi provoeata dedt de un travaliu psihic desfa~urat in vederea unui scop determinat. Ne aflam aid in fat a unor probleme a diror sinteza ne va aparea in curind Cd 0 dinamica a' formaril simptomelor. Acum va 1ntreb: nu gasiti pre a obscur $i complieat ceea ce va spun? Nu sinteti dezorientati vazindu-ma de-atHea ori ca retrag ceea ce am afirmat, ca 1mi fnsotesc tezele de tot felul de limitari, ca ma o.n6) "exista manunchiuri de nuiele !?i manunchiurii textul original. (Nota tract.).

de nuiele" ; in francez3

in

246

gajez in cutare directie, ca numaidecit s-o parasesc? A$ regret a dad ar fi U$a. Dar nu doresc nicidecum sa sacrific adevar~l dedragul siinpHfkarilor,nevazlnd niciun inconvenient pentru ceea ce $titi in faptul ca subiectul pe care 11trat<'im prezinta laturi multiple $i 0 complexitate extraordinara, iar in afarade aceasta cred ca nu este rau sa va spun, in leg;'Hura c1!fiecare aspect, mai multe lucruri dedt ati putea fo10si pe moment. 1mi dau seamaperfect de faptul ca Hecare auditor sau eitHor orinduie~te in idei subiectul ce i se expune, rezuma expunerea, o simplifiea ~iextragedin ea ceea ce vrea sa retina. Este adevarat, intr-o anumita masura, ca cu cit dai mai mult, are de un de sa ramina. Lasati-ma sa sper ca, in ciuda tuturorHaccesoriilor cu care am crezut de cuviinta s-o supraincarc, ati reu~it sa va faceti 0 idee clara des pre esentialul expunerii mele, adica despre ceea ce v-am spus referitor la sensuI simptomelor, la incon~tient ~i la raporturile existente intre acestea. Fara indoiala ca ati inteles, de asemenea,ca eforturile noastre ulterioare se VOl' indrepta in doua directii: pe de 0 parte, sa aflam cum se imbolnavesc oamenii, cum cad ei victimele unei nevroze care dureaza uneori toata viata, ceea ce este 0 problema clinica: pe de alta parte, sa cercetam cum se dezvolta simptomele, pomind de la conditiile determinante ale nevrozei, ceea ce ramine 0 problema de dinamica psihica. De altfel, trebuie sa existe undeva un punet un de cele doua probleme se intilnesc. Nu a~ fi vrut sa mergem mal departeastazi, insa cum mai dispunem de un anumit timp 7), profit de aceasta spre a va atrage atentia asu.,. pra altei caracteristici a eelor doua analize ale noastre, caracteristica a carei importanta n-o yeti sesiza in intregime dedt mai tirziu: ne re.ferim la lacunele memoriei, la amnezii. V-am spus ca sarcina tratamentului psihanalitic poate fi rezumata in formula: transform area oricarui incon9tient patogenic in con~tient. Or, poate ca v-ar mira sa aflati ca formula de mai sus poate fi inlocuita prin a1ta: acoperirea tuturor lacunelor aparute in memoria bolnavilor, suprimarea amneziilor acestora. Ceea ce inseamna acela~i lucru. Amneziile nevroticilor ar detine, prin urmare, un loc important in producerea simptomelor lor. Totu9i, reflectind asupra cazului care a constituit obiectul primei noastre analize, yeti gasi ca acest 1'01 atribuit amneziei nu se justifica. Bolnava, departe de a fi uitat scena de care se leaga aetiunea sa obsesionala, Ii pastreaza 0 amintire extrem de vie ~i nu este yorba de nid un fel de uitare in producerea simptomului e1. Mai putin clara, dar intru totul analoaga este situatia in cazul celei de a doua bolnave, tinara cu ceremonialul obsesional. 9i ea i9i aminte9te limpede, eu toate ea ezitind 9i nu eu draga inima, de conduita ei de odinioara, dnd insista ca u9a de la dormitorul parintilor sa ramina deschisa noaptea sau dnd staruia ea mama sa-i cedeze locul in patul conjugal. Singurul lucru care ne-ar putea parea uimitor este ea prima bolnava, care savir~ise totu~i actul obsesional de nenumarate od, nu g-a gindit niciodata citu9i de putin la raporturile aeestuia cu evenimentu1 petre cut in noaptea nuntii, pre cum ~i faptul ca nu 9i-a amintit de intimplare nid ehiar atunci dnd a fost invitata, in cursul examinarii psihanalitice, sa caute motivele· actului ei.
7) Stilul este acela de expunere cu oral' fix, in fata unui auditoriu diruia F I' e u d .se adreseaza direct, potrivit cerintelor metodei socratice, cum am mai avut prilejul sausubliniem (Nota trad.).

247

Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care, de altfel, stabilea 0 r€1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11 declanl?au, pe de 0 parte, ~i situa~ia identiea din fiecare seara, pe de alta parte. In nid unul din aceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa, cu 0 pierdere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' ar fi trebuit sa duca la reprodueerea, la l'eaparitia intimplarii in memorie. Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explice nevroza obsesionala, nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei. Ae€2\sta ultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rte mare anvergura. Analizind Hecare simptom isteric, descoperim in general 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei, pe care ac€asta sustine n'ispicat ea le-a uitat. pe de 0 parte, aceasta suita se intinde pina in primii ani ai vietii, in' a~a fel incH amnezia isterica poate £i ('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile, care voaleaza mele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. Pe de aHa parte, aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviata bolnavilor pot £i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizat declan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse, daea nu complet anihilate de amnezie. Cel mai adesea dispar detalii importante din ansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prin amintiri false. Ba chiar se intimp1a, aproape intotdeauna, ca putin limp inainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale un or evenimente recente, amintiri care ·multa vreme au fast refulate, producind lacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv. Aceste tulburari de memorie sint, dupa cum am. aratat, caracteristice isteriei care prezinta, de asemenea, ea simptome, .stari (crize isterice) care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. Cum lucrudle se petree altfe1 in nevroza obsesionali'i, aveti dreptul sa conchideti ca aceste amnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :;;i nu a trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. Importanta aeestei deosebiri este diminuata de urmatorul considerent. "Sensul" unui simptom poate fi conceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 originilor· sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale, eu aIte cuvinte, aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au dat na$tere ~i, pe de aIta parte, intentia pe care a sel'vqte. A~adar, originea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior, care au fast in mod necesar con$tiente la un moment dat, pentru a deveni apo! incan~tiente, ca urmare a uitarii in care au cazut. Scopul simptamului, a1 tendintei sale este, dimpotriva, in toate cazurile, un proces endopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient, dar care tot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. Deci putin intereseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor, adica asupra evenimentelor pe care se bazeaza simptomul, ca in cazul isteri.ei ; scopul, tendinta simptomului, scap $i tendinta care au putut fi incon$tiente inca de la inceput, acestea sintcele care, sustinem 'noi, determina dependenta simptomului de incon~tient, iar aceasta atit in nevroza obsesionala cit $i in isterie. Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihica am stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. Sa nu va mire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine de dificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1 trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. In decursu1 secolelor, ~tiinta a
248

adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri. Cea dintii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul, departe de a fi centrul universului, nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sistemului cosmic, a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina.· Aceasta prima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic, cu t03te eli ~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator. Cea de-a doua dezmintire a fast adusa de cereeta rea biologica, care a redus la zero pretentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine, stabilindu-i deseendenta din regnul animal :;;idovedind neputinta de a nega natura sa animala. AceastA ultima re\,olutie in :;;tiinta s-a petre cut in zilele noastre, ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin, ale lui \Vallace ~i predecesorilor lor, lucrari care au provocat rezistenta eea mai invequnata din partea eontemporanilor. 0 a treia dezmintire va fi adusa megalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana, care' i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin in propria sa easa,fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :;;i fragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de dincolo de limitele con~tiintei. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd; care au lansat acest apel 10.modestie 9i recu1egere, insi'! se pare eEl lor le-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. mai mare ardoare acest mod de a vedea, aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viata de toate zilele 9i accesibile tuturor. De unde, acest val de proteste generale impotriva :;;tiintei noastre, uitarea tuturor regulHor de politete academicc'i,dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logici impartiale. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre ameninta sa tulbure tihna lumii :;;iintr-altfel, cum yeti vedea mai departe .
.. ..

"

XIX REZISTENTA $1 REFULARE
Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze, avem nevoie de fapte, de experienta ~i, de altfel, detlnem doua, extrem de remarcabile :;>i are au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute. c Primul fapt : ori de. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bolnav, de a-'1 elibera de simptomele sale morbide, el ne opune 0 rezistenta violenta, incapatinata, care se men tine' pe durata intregului tratament. Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se dea crezare. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolnavului, deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta un pretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata;nentului nostru. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezisfenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~i I'ecunoasca rezistenta :;;i sa tina seama de aceasta. A~adar, reflectati: bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale, care impliea in suferinta sa :;;i pe toti eel care 11 inconjoara, care i~i impune atitea s8crificii de timp, de bani, 8ma osteneali'i ~i eforturi de sine ca sa se elibercze de simptomele sale, cum ati putea dumneavoastra sa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala, opunind rezistenta aceluia chemat s2,-1insanato:;;easca? CH de neverosimila trebuie sa para, lui ~i alor sai, .afirmatia aeeasta! eu toate acestea, nimic mai adevarat, iar daci'i ni se vcr be~te de neverosimilitate, nu avem dedt sa raspundem ca faptul afirmat de noi nu este lipsit de analogH, numero~i fiind cei care, de exemplu, suferind de durere de dinti, opun totu:;;i cea mai vie rezistenta dentistului atunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor. Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate, rafinate, adesea greu' de recunoscut. Se invoca neincrederea in medic ~i circumspectia fata de e1. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:;;i tehnidi aplicata ~i in interpretarea viselor, cunoscuta de dumneavoastra. n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie, fara nici 0 reticenta, imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale, in 01'dinea ivirii lor : sentimente, idei, amintiri. Ii prescriem in mod raspicat sa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau excluclerc a unoI' perceptii, fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabile sau prea indiscrete, sau prea putin importante sau prea absurde' ca sa se refere la ele. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu 13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab, indreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte, asigurindu-l ea succesul si indeosebi duratatratamentului depincr de fidelitatea cu care se va conforma acestei reguE fundamentale a analizei. $tim de acum, din rezultate1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor, ca tocmai ideUe :;;iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectii contin
1101

:250

In' general rnaterialele cde mai susceptibile sa ne fadliteze descoperirea incon$tientului. Primul rezultat pc care il obtinem formullnd aceasta regula funda,... montala a tehnicii noastre consta in declansatea rezistentei bolnavului impotriva ei. Bolnavul incearca, prin toate mijloacele posib'ile, sa se sustraga comandamentelor acesteia. EI pretinde fie ca nu percepe nici 0 idee, nid un sentiment sau amintire, fie ca percepe atitea incH Ii este imposibil sa Ie sesizeze ~i sa Ie priceapa. Constatam in acest caz, eu 0 uimire deloc pliicuta, ca e1 cedeaza cutarei Sau cutarei obiectii edUce, tradindu-se inc1eosebi prin pauzele prelungite care Ii segmenteaza discursul. Srir~e:;;te prin a recunoa$te ca $tie lucruri pc care nu Ie poate spune, pc care ii este rw;;ine sa Ie martnriseasca :;;i,contrar promisiunii facnte, el asculta de acest motiv. Sau ne marturise~te Cd a gasit ceva, dar ca este in joc 0 tertii persoana :;;i,din aeeasta pricina, nu ne poate divulga nimic .. Sau eELceea ce a gasit este mull prea neJ:nsemnat, stupid sau absurd ;;;i ca nu-i putem cere SEl dea curs unor asemenea idei. El continua, multiplicindu-$i la inrinit obiectiile, Oiinu ne ramine decit sa-l facem sa inteleaga ca a spune totu1 este a spune eu adevarat totul, fara rezerve . • Am gasH cu greu un bolnav care sa nu incerce sa-:;;i pastreze pentru sine un compartiment psihic, Cd sa-l faca inaccesibil tratamentului. Unul dintre bolnavii mei, pe care il consider ca pe unul din oamenii ceimai inteligenti pe care i-an1 inti1nit vreodata, mi-a ascuns in £e1u1acesta saptamini de-a rindu1 0 l€gatura amoroasa $i cind i-am reproEiat ca a incal'Cat astfel regula sacra, e1 s-a aparat declarindu-mi ca credea CEl este 'Vorba deo problema a lui intima. Este de la sine inte1es ca tratamentul psihanalHic nu admite asemenea drept de azi1. Sa se decreteze de exempIu, intr-un ora$ ca Viena, ca nici a ares tare nu va fi operata in locuri ca Piata Mare sau catedra1a Sf. $tefan ;;i sa se incerce apoi prinderea unui raufacator oarecare. Putem £i siguri ca e1 nu se va afla nicaieri a1tundeva decit intr-unu1 din cele doua locuri de refugiu. Am crezut ca pot acorda acest drept de exceptie unul balnav care imi paruse capabiJ sa-~i tina fagaduielile :;;icare, fiind legat prin secret profesional, nu putea comunica anumite lucruri despre terte persoane. De altfel e1 a fost satis·facut de rezultatu1 tratamentului; eu; insa, am fost mult mai putin satisfacut ;;i mi-am fagaduit sa nu mai fac nicioclata 0 asemenea incercare, in acelea;;i conditii. Bolnavii de nevroza obsesionaEi fae tot ce Ie sta in putinta ca sa impiedice aplicarea regulilor tehnicii noa'3tre, exagerlndu-~i scrupulele ;;i Indoielile. Istericii, anxio;;i reu$esc chiar, daca Ii se prezintil ocazia, sa reduca la absurd aceasta regula, nereferindu-se dedt la idei, sentimente f\'i amintiri atlt de indepartate de ceea ce cauta.m noi, incH analiza este indreptatil, ca sa zicem a~a, pe 0 pista falsa. "Nu sta insi'! in intentia mea sa va initiez in toate detaliile acestor dificultati de tehnicil. Mil voi margini s~ va spun ca· atunci dnd s-a reu:;;it, in 'fine, en pTetul multor sfortari :;;i cu perseveTenta, sa se impuna bolnavnlui oarecare supunere fata de regula tehnica fundamentala, rezistenta, infrint3. intr-o parte, Ge transrera numaidecit intr-un alt domeniu. intr-aclevar, vedem aparind rezistenta intelectuala, care utilizeaza argumente, se cramponeaza de dificuIti'itile ~i neverosimilitatile pe care gindire a normala, dar prost informati'i, Ie descopera in teoriile psihanalitice. Auzim atunci din gura acestuisingur bolnav toate criticile $i obiectiile eu care ne asalteaza
<0

251

~

-I
un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica, a~a dupa cum, pe de alta parte, cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acum de noi de 1a boinavii n09tri. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp. clpa. Dar pacientul admite sa i se vorbeasca ; el vrea sa fie informat, instruit, comMtut, sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute ,sa inteleaga lucrorik. El este absolut dispus sa devina partizanul p,?ihanalizei,<dar eu cQndi{Ja ea el, personal, sa fie crutat de analiza. Sesizam In aceasta curiozHate o rezistentii, d'Qrinta de a ne indeparta. de 1a sarcina Domtni spedala. La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei.· Bolna\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din ce ce mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn; in find1, ins."i, eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un· progrespraetic, ca eluddarL PUlem nid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei descoperi, in 2cest caz, ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila care parte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr;:;sa i~i indreapta ea ascuti;;ul impotriva noastra. Bolnavul l~i spune earn 09a: "Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-ar placea sa em,tinue. Daca e ceva adevarat in toaie acestea, mil VOl dccu. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i, atlta timp c1t nn cred, boala Trle3 va ramine aceea~i". Aceasta situatie poate dura multi'i vreme, pIna ce izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1. 1\b1a atunci Incepe lupta decisiva. Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale; Qces:ea sint totdeauna Infrlnte. Raminind insa in cadrul analizei, -bolnavul se pricepe de asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:.:rte dificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice, e1 ne ofera atitudini ~i sentlmente din viata sa care, prin intermediul "transferului", se lasa folosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamentuluL Cind este vorba de un barbat, In general el extr<;lgeaceste materiale din raporturile cu tatiU sau, al dimi Joe este luat de catre medic : e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale eu privire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie, amorul proprJu care I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI, aversiunea sa de a-:')i asuma in viata, 0 data mai mult, povara reeuno~tintei. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe .medic, de a-I face sa-~i simta neputinta, de a triumfa asupra lui depa1?e~tecealalta intentie, mai buna, de a-~i vedea vindecata boala. Femeile se pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer" in care intra, in privinta medicului, multa tandrete, un sentiment nuantat. de erotism. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate, bolnava nu mai este preocupata de boala sa, i~i uita toate obligatiile pe care ~i Ie-a asumat incepind tratamentul; pe de alta parte gelozia, care nu lipse~te niciodata,ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc care i-o arata medicul in aceasta privinta, nu pot decit sa contribuie 1a inrautatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei,eliminlnd astfel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei. Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. Luate' ca atare, ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Ia viata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sint susceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca, printr-o teh-·· nidi abila, ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. Este insa de' notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi252

'ciu1 rezistentei:,?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tratamentuIui. De asemenea, treouie aratat ca, spre a combate modificArile care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament, bolnavul mobilizea71i Studiind slujba rezistentei trasaturi de caracter, atitudini ale eului s<1.u. aceste trasaturi de caracter, ne dam seama eel au aparut sub influent;.'l conditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia ; Ie putem deci· considera ca fiind trasaturi latente, in sensul ell ele niciodata nu at' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afara nevrOzei. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de natur£i, s£l aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic. Pentru .anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil. $tim ca trebuie sa se manifeste ;;i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu am reu';iit sa Ie provo earn cu sufieienta elar·itate, in a~a tel Incit sa facem in~eleasa de catre bolnav natura lor. in sfirfjit, credem ca suprimarea acestor rezistente este sarcina esentiala a analistului, acea narte a actinoastre ~are, dadl am reufjit s-o ducem 1a capat, e;te susceptihila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului. Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilej Cd sa-~i dimlnueze efortu1, fie di estc vorbcl de un accident oareeare suxvenit in timpul tratamentu1ui, de un eveniment exterior eapabil sa-i distraga atentia, de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din partea unei persoane din anturajul sau, de 0 boala organica intlmplatoc!re sau venita ea 0 complieatie a nevrozei, fie di este vorba chiar de 0 arrleUorare a starii sale, adaugati toate acestea, va spun, ~i veti avea un tablou, nu ziceomplet, dar oricumaproximativ, a1 fo1'melo1'9i mijloacelor de Tezistent<'iin mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. Daca am tratat accst intr-un mod atit de detaliat, este pentru a va arata ca tocmai expc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu''',a de bolnav de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll "Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. Am inceput, impreuna eu Breuer, prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei ; prima bolnav<l a iu! Breuer, de altfel, n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea, iar eu n··am ezitat sa urmez acest exemplu. Sint de acord ea in acest caz munea a fost mal u-,!oara, mai pJaeuEJ.~i de 0 mai mic1''!duratiL RezuHatele obtinute erau ins<1 eapricioase si d,,~seurta duratii, a~a incH cudnd am abandonat hipnoza. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii, atlta vreme cit m-aIn servit de hipnoz3, m-am &flat in imposibilitatea de a in~elege cUnamica aeestor afcctiuni. !ntr-adevar, datbrita hipnozei, 1'ezi'Osciipa obsel'vatiei rneclicului. Repl'imlnd rezist2n~a, hipnoza His3.un spatiuliber in care se putea exe1'cita analiza, iar dincolo de acest rezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetraintocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Am elect"dreptul sa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in 'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL Dal', ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUt de mare important;.,'"i, si11temmai putin obligati, ca 0 ma5ura de precautie, nu sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5tent;e ~i dac[l, faeind aceasta, EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta. Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu,?easca din aIte motive; este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i eu acest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptate respingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri, prin apliearea etiehe253

tei comode,de reziStenta. TrebL,ie totu~i sa va spun ca numai ell multi';. 6steneala am. ajuns 1a aceastEIeoncluzie. Am. avut prilejul sa observam :pe fiecare dintre ace9ti pacienti eu spirit critic atit in momentul aparitiei, eit 9i in eel al disparitiei rezistentei. Intensitat~a acesteia variaza nei:·ccetat in cursul tratamentului; ea spore~te intotdeauna cind abordam :). . tema Doua, atinge punetul eel mai inaIt in perioada culminanta elahe-radi temei 9i scade cincl aeeasta este epuizata. In afara deaceasta exceptind cazul unor stingacii tehniee grosolane, n-am putut provoca niciodata maxixnum de rezistenta de care era capabil bolnavul. In feluJ acesta am pututconstata ca acelasi bolnav isi abandoneaza 5i isL reia atitudinea eritica de nenumarate o~i in cursu} analizei. Cind ~int~m ce punctul de a-I aduce la cuno9tinta 0 aIta particica, deosebit de penibila. din matedalele incon9tiente, spiritul sEm critic se ascute la culme; daca mai inainte a reu9it sa inteleaga 9i sa accepte muIte lucruri, acum toaIe aceste cl9tiguri sipt dintr-odata pierdute ; in atitudinea sa de opozitie eel orice pret, el poate prezenta un tablou al imbecilit<:itii afective complete. Dadi putem insa sa-l ajutam sa-9i invinga aceasta rezistenta, el i~i se~te ideile 9i-9j 1'ecapata facultatea de a intelege. Spiritul sau critic nu este, a9adar, 0 functie independenta ~i, ca ata1'e, demna de. respect, ci un expedient in slujba atitudinilor sale afective, mnd orientat ~i cEtliluzit de rezistenta sa. Daca, ceva nu-i convine, el este eapabil sa se apel'E' en multa ingeniozitate ~i eu mu1t spirit critic; daca, dimpotriva, ccva Ii convine, lucrul este aeceptat cu 0 mare credulitate. Poate ca n01 tG;i facem la fel, dar 10.pacientnl analizat aeeasta subordonare a intelectult:i noi il res~ fata de viata afeetiva nu apare aUt de net dedt pentrudi pingem prinintermediul analizei pina in ultimele sale refugii. Cum ne explicam faptul ca bolnavul se apara cu atita energie impotriva suprimarii simptomelor 9i restabilirii cursului normal al vietii psihice? Convingerea noast1'a este dl fortele care se opun schimbarii starii morbide trebuie sa fie tot una eu aeelea care, la un moment au provocat aceasta stare. Simptomele au trebuit sa S8 formeze co.urmal'e a unui proces posibil de reconstituit datorita. experientei pc care 251 dobindit-o in legatura cn disocierca simptomelor. JVIultumWiobserva1;iei facute de Breuer, stim ea existenta simotomului este conditionata d£ faptul ca un proces' psihic nu ;,;1-0. ~tins flnalitatea normalii aia incH SR. ii putut deveni con:;;tient. Simptomul se sub3tituie la ceea. ce 11-0. lost dus pina la capat. $tim. in felul aeesta unde sa situiim. actiunea forte} pe care 0 banuim. A treouit .sa se manifeste in acest caz 0 violenta opozitie impotriva pi'itrunderii procesului psihic pin a 1a con9tiinta; astfel, procesul a dimas incon9tient :;;iin aceasti'! situatie a dispus de fortanecesara formarii simptomului. Aceea9i opozitie se manifesta, in cursul trata~ mentului, impotriva eforturilor de transfonnare a incon9tientului in con9tient. Tocmai acest fen omen 11percepem noi ca pe 0 rezistenta. Vom da numele de refuLare procesului patogen care se manifesti'! prin intermediul unei rezistente. Este acum necesar SEt ]ncerc<~msa ne reprezentam intr-un mod Inn! cIaI' acest proces a1 refularii. Acesta constituie conditia preliminara a formarii unui simptom, dar ;;i un fapt in legatura eu care nu CU11089te:-n nimic asemaniitor. Sa ne referirn bunaoara la un impuls, a.cel proces. psihic dotat cu tendinta de a se transforma in act: 9timca acest impuls. poate fi indepartat, respins, condamnat. Drept urmare, energia de, care dispune Ii este retrasa 9i impulsul devine neputincios, insa poate persista

ca 0 impresie remanentJ. Toate deciziile al diror obiect este un im01.115 slnt luate suh controlul eon~tient al eului. Lucrul'ile al' trebui sa 5e' Detreadi altfel, atunci cindacela9i impuls este refulat. Aeestasi-ar conserva energia, fara a lasa insa in urma sa niei 0 amintire . irisusi Droeesul refularii s-al' savir9i in afara con9tiintei eului. Dupa 'cum ~'edem, compal'atia a.eeasta nu ne apropie nicidecum de intelegerea naturii refularii. Va voi expune reprezentarile teoretice care s-au aratat celemai utile din acest punet de vedere, adiea celemai apte sa lege notiunea de refulare de 0 struetura determinata. Dar, pentru ca aceasta expunere sa fie clara, trebuie mai inainte de toate sa substituim sensuluideseriptiv al cuvintului "ineon9tient" sensul sau de sistem: eu alte cuvinte, trebuie sa ne decidem sa recunoastem caracterul ineonstient sau constient al unui proces psihic ca nefiind decit 0 insu~ire intre altele a ~eestuia, insu~ire care nu este in mod neeesar univoca. Cind un proces ramine incon9tient, separarea sa de con9tiinta constituie poate un indiciu al situatiei in care se afla 5i nu situatia insasi care determina aeeasta Ca s& ne faeem a idee e'xaeta desp~e aeea~ta situatie, admitem ca fiecare proees psihic, cu 0 exceptie de care vom vorbi imediat, se manifesta mal inm intr-o faza sau ·lntr-un stadiu incon9tient, ca apoi sa treaca intr-o faza con~tienta,cam la fel cum se intimpia eu 0 imagine fotografica ce incepe prin a £i negativa, nedevenind imagine definitiva decit dupa ce a trecut prin faza pozitiva. Or, tot a9a cum nu orice imagine negat.iva devine in mod necesar 0 imagine pozitiva, a~a nu orice proees psihic incon9tient se tl'ansforma in mod necesar in proees con9tient. Avem tot dreptul sa afirmam eiLfieeare proces face mai intli parte din. siste::mI psihic al incon9tientului 9i di, in anumite imprejurari, poate sa treaC2 in slstemul constientuluL Reprezental'ea cea mai simpia a acestui sistem este pentru noi :;;1 eea mai eomoda: este vorba de reprezentarea spatia1a. Asemuim deci Si8temul incon~tientului en 0 anticamera spatioasa, in care pulsiunile psihice S2 eomporta asemenea unol' fiinte vii. Aceasta incapere se ana in vecinatatea alteia mai strfmte, un fel de salon in care stEiconstiinta. La intrarea in salon sUi insa de straia un gardian care cerceteaz'a fi~care tendinta 0 psihica, Ii impune cenzura ~;;i impiedica sa intre daca nu-i este pc plae. Ca gardianul respinge 0 anume tendinta chiar din prag sau ca 0 smate afara dupa ce a patruns in salon, deosebirea nu este prea mare ~i tatu1este emn acela~L Totul depinde de gradul sau de vigilenta ~i de perspicacitate. Aceeptarea acestei imagini are pentru noi avantajul ca ne permite sa perfeetionam termino1ogia noastra. Tendintele ce se gasesc in anticamera rezervata incom;tientului scapa privirii con:;:tiintei care S8 afla In ineaperea vedna. Ele trebuie, deci, sa raminii In primul rind incon~tiente. Daca, dupa ce au ajuns pina la prag, ele sint respinsede gardian, faptul se datoreaza incapacitatE· lor de a cleveni con9tiente: in cazul acesta spunem ca au lost refu!ate. Dar tendintele car ora ganlianul Ie-a permis sa treaca pragul nu au devenit prin acest fapt in mod necesar constiente: ele pot insa deveni eonstiente, daca reu,?esc sa v atraga asupr~ lor D~ivirea constiintei. A.cest a1 d~ilea spatiu 11. om nurni. devine pe buna dreptate,'sistemul pi:ec07';'~iiintei 1). Faptul ca u~ IilJ.'oces con;;tient are deci un sens pur descriptiv. Esenta re.fularii consta in aceea
t}

,.,da8 Systcrn

des T:'"(jrbcv..~1Lsstenal In tex'tul original.

(Nota tracL).

255

••

0 an,umW'i tendinta psihica este impiedicata de ga1'dian sa pat1'unda din incon9tient inprecon9tient. Tocmai acest gardian ne apare sub forma unei re#istente atunci dnd, prin tratamentul analitic, incercam sa punem .capat refuUirii. Farii indoiala imi yeti obiecta ca aceste reprezcntari, destul de simple '9i in acela.<;;iimp cam fanteziste, lllH?i pot afla 10cul intr-o expunere t ~tiintifica. Ayeti dreptate 9i in ceea ce ma prive:?te ~i ~tiu pre a blue ell ele slnt, pe deasupra, inexactc, ;;i, daca nu ma in;;e1, in curind Ie yom putea inlocui cu un substitut mal inte1'esant. Nu stiu daca corectat.e si 'Completate, ele va vor parea maiputin fantastic~. Deoca;11data, aflaii cCaaceste reprezentari auxilia1'e, din care avem un exemplu in homunculul lui Ampere care inoata in curentul electric, nu sint de disp1'etuit, <leoarece ele, in ciuda tuturor aparenteIor, ne faciliteaza intelegerea datelor de observatie. Va pot asigura ca ipoteza inca putin elaborata a celoI" -doua incaperi, eu gardianul postat pe pragul dintre ele :?l eu con~tiinta 'Care joadi rolul de spect"ltoare in iundul celei de-a doua incaperi, ofera '0 idee foarte apropiata de starea de lucruri reala. In eonsecint:}, a~ dori sa intelegi ca termenii nO$tri: incon{>tient, precon$tient, con$tient adue mult mai putine prejudicii ~i au 0 mai mare justif1care dedt multi altii, propw;;i sau uzitati, cum a1' fl s-ubcon:;;tient,paracon$tient, infracon~tient ':$i aitH asemanatori. o observatie eareia i-a;; acorda mult mai multi'i importantcl ar fi ac-eea pe care ati face-o sustinind ca organizarea aparatului psihic, a,?d cum 0 postulez aiei pentru nevoile cauzei mele, care este aceea a explicarii simptomelor nevrotice, trebuie, spre a Ii valabila, sa. aibA 0 importanta generala $i sa ne l&mureasca in egala masura functionarea normaEl a psibicului. Nimic mai adevarat. Pentru moment nu-i pot da aC2stei obiectii raspunsuI pe care 11merita, insa jnteresul nostru pentru psihologia formaril simptomelor nu poate decits[t crcasca In proportii considerabile daca noi am putea intr-adevar spera sa obtinern, datorit'i. studiului acestor ~condiW patologice, informatii asupra devenirii psihice normale, inca atit de necunoscuta nOlla. ~ Expunerea pe care v-am fi'icut-o eu pdvire la cele dOUR sisteme, la raporturile lor reciproce ~i la 1egaturile pe care Ie are cu con;;tiinta nu va evoca 11imic? RefJectati bine ;;i yeti observa ca gardianul care 8m de straj:'i intre incon;;tient ~i precon~tient nu este dedt personiflcarea cen-zurii care, cum am vazut, confera visului manifest forma sa definitiva. Resturile diurne, in care am recunoscut excitantii visului, erau in conceptia noastra materiale precon;;tiente care, suferind in timpul noptii 1nfluenta dorin1;elor incon~tiente ~i refulate, se asociaza cu aceste dorinte ~i formeaza, in colaborare cu ele :'ii gratie energiei eu care sint- dotate, visul latent. Am mai ariHat ca, sub dominatia sistemului incon~tient, materialele Dreconstiente sufera a elaborare care consta intr-o condensare si o deplas;re pe ~are nu Ie sesizam dedt in chip exceptional in viata psihidi nonnala, adica in sistemul precon~tient. Iar noi am caracteri<:at fiecare din aceste doua sisteme prin modul de lucru care are loc aid; dupa raportul Cll con~tiinta, ea insa~i prelungire a precon~tientului, am putea :;;pune daca cutare fenornen dat face parte din unul san aItul din cele doua sisteme. Or, visuI, potrivit acestui fel de a vedea, flU prezinta nimic dintr-un fen omen patologic : el poate surveni la orice om sanatos, in eonditiE2 care caracterizeaza starea de somn. Aceasta ipoteza asupra strue-

ci

,

turiL aparatull1i psihic, inglobind in aceea1?i explicatie formarea visului ::;;i a simptomelor nevrotice, are toate 1?ansele sa fie la fel de valabilfi pentru vlata p'3ihica normali'i. lata, insa, cum trebuieinteleasa refularea. Aceasta nu constituie dedt o conditie prealabila a formarii simptQmelor. Dupa cum ~tim, simptomul cste substituentul a ceva cerefularea impiedica sa se exteriorizeze. $tiind in3a ce este refularea, sintem inc~ departe de a intelege acest proces de substitui're. Pe de aWl parte eonstatarea reful<'irii ridicc'inrmatoarele intrebad: care slnt tendintele psihice care sufera refularea ? Care sint acele forte care impun refularea? Care sint mobilurile acesteia? Pentru moliH?ut nu dispunem dedt de un singur element ca sa raspundem acestor Intrebari. Examinind rezistenta, am aflat ca ea este un produs al fortelor derivind din earacteristicile sale vizibile si Iatente. !n consecinta, toc:mai aceste forte :;;iproprietatl au trebuit sa determine refularea sa'u, eel pu~in, sa eontribuie la producerea ei. Restul ne este deocamdata necunoscut. Aiel ne vine lnsi'! in ajutor eealalta experienta despre care am vorbit mal sus. Analiza ne permite sa' definim intr-un mod eu tot'Ll! general intentia eareia ii servesc simptomele nevrotiee. In acest sens, nimic nou pentru dumneavoastra. Nu v-am dovedit-o in legatura ell eele doua cazuri de nevroza? Da, dar ce inseamna dOUaeazuri? Aveti dreptul sa-mi ceretl sa va dovedesc afirmatia mea pe sute de cazuri, pe cazuri nenumarate. Regret eEl. n-o pot face. Trebuie sa apelati din nou la propria dum,neavoastra experienta sau sa invoc certitudinea care, in aeeasta privinta, 5e sprijina pe afirmatia l.fnanima a tutuI'oI' psihanaU9tilor. Desigur ca va arnintiti di, in cele doua eazuri di.scutate, in care am supus simptomele unui examen amanuntit, analiza ne-a facut sa patrundem in viata sexuaE'l intima a bolnavilo1'. In afa1'a de aeeasta, in primul .caz am reeunoscut foarte cIaI' intentia sau tendinta simptomelor examinate ; este posibil co. in al doilea eaz aceasta intentie sau tendinta sa fi fost mascata de ceva despre care yom avea prilejul sa vorbim mai d2parte. Or, ta"te celelalte cazu1'i pe care Ie-am supune analizei ne-ar dez-: va.lui exact acelea,?l c1etalii eElacelea constatate in eele doua cazuri la care ne referiT'"' toate cazurile analiza ne-ar face sa pat1'undem in evenimentele sexuale :;;i n8-a1' revelo. dorintele sexuale ale bolnavilor :?ide fiecare data am avea de constat at ca simptomele lor sint in serviciul aeeleia:;>iintentli, CC1:'2 nu este aHa dedt satisfacerea dorintelol' sexuale; simptomele servesc satisfacerii sexuale a bolnavului, ele se substituie Rcestei satisfaceri atunci dnd bolnavul este lipsit de ea in viata normali'i. Amintiti-va de actul obsesional al primei noastre paciente. Femeia duce Upsa sotului pe eare-l iube~te profund ~i cu care nU-9i poate imparti viata din cauza defectelor si slabiciunilor lul. Ea trebuie sa-i ramina credincioasa, sa nu eaute sa-l inlocuiasca eu nimeni. Simptomul e1 obsesianal da curs nazuintei sale, 11inalta pe barbat in propri1 ei ochi, neaga sau corecteaza minusurile acestuia, in primul rind importanta. In fond aeest sirnptom nu este, ca arice vis, dedt indeplinirea unei dorinte ;;i, ceea ce visul nu este intotdeauna, satisfacerea unei dorihte erotice. In legatura ell cea de-a doua bolnava a noastra, ati putut eel pufin sa aflati ca eeremonialul ei Unde sa se opuna relatiilor sexuale dintre parinti, spre a face imposibila venirea pe lume a altui copil. Ati aflat de asemenea ca prin. acest ceremonial bolnava noastra tindea, in fond, sa S8 substituie marnei sale. Ca ~i in primul eaz, este deci yorba de suprimarea
17 cd. 404
'JA'H

tulburarilor care se opun satisfactiei sexuale ~i realizarii dorintelor E'I'Otiee. Cft prive~te complicatia lacare faceam aluzie. ne yom referi la ea imediat. Spre a justifica restrietiile pe care Ie voi aduee in continuare gcneralizarii tezelor enun~ate, va voi atrage atentia asupra faptului ca tot eeea ee am afirmat in legatura eu refularea, formarea $1 semnifka-0ia simptome10r a fost dedus din analiza a irei forme de nevroza : isteria. anxioasa, isteria de conversiune $i nevtoza obsesionalii, neaplicindu-se 1'11 primu1 rind ,Qecit 1a aceste trei forme. Aceste trei afectiuni, pe care nuim sa Ie reunim in aceea$i categorie sub numele de "nevroza de transfer", circumscriu deopotriva domeniul in care se poate exercita activitatea de terapie psihanalitiea. Celelalte nevroze au constituit obiectul unui studiu mai putin aprofundat din partea psihanalizei. In ceec~ ce prive$te una din grupele acestora, motivu1 pentru care am lasat-o oe-o parte este imposibilitatea oricarei interventii terapeutiee. Nu uitati ca psihanaliza este 0 ~tiinta inca tInara, ea pentru a te califica in acest domeniu este nevoie de multi'! stradanie 9i de timp :;;ica, pin a nu ea nu avea dedt un singur adept. eu toate acestea, pretutindeni se manifesta un efort de patrundere 9i de inte1egere a acestor diferite de nevr:ozele de transfer. Sper sa am prilejul sa va arat cum $-a11 dezvoltat ipotezele :;;1rezultatele noastre ca urmare a aplicarii lor 1a aceste materiale .i~ed~te, noil~ ~ercetar~ ducind .:r:ul~, resping2~ea ..... melor noast1'e cucenn, CIla stabIhrea uneI conceptll unnare supenoarc ~j. iI'inind seama de faptul ca cele aratate mai sus 5e aDlica eelor t1'ei ne-{roze de transfer, imi permit sa reliefez valoarea sin{ptome1or, imp;;.rtil~!indu-va un nou amanunt. 0 examinure comparata a ca11ze10rde cjEcumstanta ale acestor trei afectiuni da un rezultat care Doate fi reZUlTI2t in urmatoarea formula: respectivii bolnavi sufera de 0 privatinne, refuzindu-le satisfacerea dorintelor lor sexuale. DUDa cum vedeti, intre cele doua rezultate acordul est~ perfect. Singura m~dalitate adec~ata de inte1egere a simptomelor consta in a Ie considera ca pe 0 satisfacere substitutiva, destinatli s-o inlocuiasca pe aceea refuzata de viata norm.cl1a. Desigur, se mal pot aduce numer-oase obiectfi afirmatiei ca simptome1e nevrotice sint substitute de satisfacere a pulsiunilor sexuale. Ma vol ocupa astazi de doua din aceste obiectii. Daca dumneavoastra inE?ivA ati supus examenu1ui psihanalitic un anumit numar de bolnavi, poate ca imi vetispune pe un ton de repro~ : intr-o intreaga serie de eazuri teza dumneavoastra nu se verifica; in aceste cazuri, simptomele par sa aiba _0 destinatie contrara, care consti'i in exduderea sau in suprimarea satisfactiei sexua1e. Nu voi contesta exactitatea interpretarii dumneavoastra. In psihanaliza lucrurile se dovedesc adesea mult mai complicate dedt s-ar crede. Dadi ar fi simple. poate ea nu am avea nevoie de psihanaliza ea sa Ie e1ucidam. Anumite parti ale ceremonialu1ui celei de-a douabolnave lasa sa se intrevada, intr-adevar, acest caracter ascetic, ostil satisfactiei sexuale, de exemplu atunci dnd ea indeparteaza pendule1e ~i ceasurile, act magic prin care erede ca va fi ferita de excitatii sexuale nocturne, sau atunci dnd vrea sa impiedice caderea ;>i spargerea vaselor, sperind in felul acesta sa-$i pastreze virginitatea. In aIte cazuri de ceremonial precedind culcarea, pe care am avut ocazia sa Ie analizez,
2)

"hoheren Einheitlichkeiten ", in textul original. (Nota trad.)_

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I

I

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I

I

Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, palpeaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile parti aseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate. Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie sa adE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real, 1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care - TIU admitc nici cea mai mica indoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C;'l,,-,turilD lo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell' .1.--, • 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE, ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za. constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent actisexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine. 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune c::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne . indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl n a elucidcl per\'eri la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
,.a. t::}l•... ,. '---.1;" .....•. 1. ,~,--._~.1,'._ ~. __J..
•••.• '-'

L

v~.

-

t....~"-.

'-

~.

,.) •..

''-- .•.

..-1.

11or111ala ..

i

.l.

--

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini
262

cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile, [oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l.. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale. Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitutive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nu Se justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care 58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J.~tienti, numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirile e;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lm chiar eEl paranoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita prosot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie. Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llnga functia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant, in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale .. t or 1 ~c[ormre 1 seXU31eperverse, A' veaerea carono. a_le organe ~l-au asumat 111 rolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup,§. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta
1.1. • ,

IT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele

sexLlale

perv-erse,

In Ice de a Ie atribui.

con-

~tiir1tei ilic1ividultd.
2133

'i 'I ,.,-.,~;; ~"~

,,,I

..

Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevroza ohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i, insa, in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]te forme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re, corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe, nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1 obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .a masturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele mai diverse £o1'n1ede deviere sexuala. 1\1i-81'£i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactia sexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuita a vietH lor sexuale. Foote veti inccrca impresia ca, departe· de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu am facut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta, 5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la aceste exista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni; vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de In tenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata, intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate
254

/

predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhntele sale specifice 1). De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva, fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic, este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este £1.1nctia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor. Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i are obin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sodecsentiale cste rcprin.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1 limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu, ar nJpe toatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.e prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele noastr'C. CEl sarcina de a mladia ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor ,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani
1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJt€n, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265

viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului, ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal ·sacre ale umanitatii. Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; ei i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC', voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnt e}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~ :;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8.. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leaga de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se refera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca S3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie, ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:·; iar faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. In general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1.1 perfect de bine tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111.ijloc de seal11Cl CEi procul'a

sa-~i disciplineze

viicl in aceasta 266

0 "obi:;:nuinta

:;;i daca. cODEnl nn vrea

renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\ nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1 l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra .J1egHimit<=itii acestor clesemnari. Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in, deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"', 3i de Dri vatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice. copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba. astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
'\Sa

IIl3.1 -nTult

~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1; corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale
gerlit3Je, 1
1(1 onal11S:rll .

gfisinc1 in acest

tel drtllTlul care -va sfir~i prin

a-I

U81a
.U . .l-

:racterlstici

irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci caale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeode sat,isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriporta

relief esentiale

J:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~ biectele in o corp .. Ceea (:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ ... l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a con·ti:nt-~b.. ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsa d;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .•. '1..1idreas, ,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~ ,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din ca t;:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns. CODill11 este obligat sa e1 rru

..

'.

1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in. 11Ul11c,le dcrnrlilrlC(\':-u.~cr-t

niei

Ul1

dez£:[llst 'In. fata

excre267

m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I:: desparte de eIe n1.1 u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!. eu perso~J;1~l\?c care Ie ;o1pn~ciazan mod deosebit. CWal' 9i dupa p i cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1ezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa d asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: ,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2. pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,ptul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc de· perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;ero~i adulti,·atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1· pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi, incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!. ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U ;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad,· cqpilul "r'e o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza, alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie, 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 . pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::rtit dispretului. Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1S privire 13 -ceIe doua ~i&cu teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£, in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:; s"Li~ a s ~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a2xuala a copilului, org3.n~12

nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia•. ~i mult limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.

dorintei mcle de anl.-111i scurta cit 111al ult posibil expunem vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fantile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri neexistind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului, e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim ,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS. dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011.11 penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite, de organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
Impotri\'£j
;'23., m"'>

i

L

,

!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.

Intere.sul sexual

8.1

copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro-

de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama €goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides \decit S-3T crede, ell nClllCI'c:d;::Te cl1iar si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de • "" ",.•• t" •• _ •~ ••.•• ..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
1.. • _ • ~

'~)lt~ll.1.ei originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse

'(Not.a trad).

In cea mai Cl.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este; "ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]a :amiaza In daua, iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-a salvat viata, pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,
1)

""-

269

aceast<'i lJroblem.a

insuficie'nt

prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adnilte in domenjul
dCDinde
.. ~

mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli
fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc
ba8mo10r exDlicatia
••. ,

dupfl

care

venirea

J.

De lum~

a copU'lor

dE
t,s:tLil

11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, ..
acesta a tentatJVEl de vlOlenta,

consumarea

unei anumite

0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[ act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~ v,e'de ~11, C,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t d la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' , aC1Jn1 ITU a urinei. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit

,. ~

';J.':'LL

ac'eca de evaCl12Ll'P

Toti atunci
aceastEi

ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9te lac~ in redescnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situ€az:'\ lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt. Irl fel·tl~;.

.

,.,c~,'
C'-~~~L~ .•...

~"
.11.1

raraclt

In 19noranta

1 .'~'1 e}..p ora..tlle

sa~ trece

pe Jlnga

. ,,< Q .~, p'" S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'-

ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

•.. ~

C!.

"o~l;t~+."
.L '--~~

.Let

l~eCl

'~, "1'O1~ "~'? S,,:XL u d ..... cd_z~,

tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~,
bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.

11

pi'.-

F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor
a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal

spre
;;;i

ll1entille

teze1.~c:

semnificatia
0 exti11dere

sexua]2
e:x:ageratEL.

Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.Jsiv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala normala. *
*

XXI
DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE

Vl11Cl seXllal1t.at.e8..
~ " ~~,

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorit s~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS,tra prirl.">111

lJrnlare,

VOl aduce con1pletarl,
1
~L ,,'

A

:;.,.

p;.,,,,",,

\

\

In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'd 3.ceaSla una., cu . 1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anl ajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10. inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unanim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii " scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iunede reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,ar Ie presupunem, C1"}teapta fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmle sa sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid un Echivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iae incontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existenta unui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are
'"

-lIt

L'

~"t"

pc Clt ImlV;:::

st.a

Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teoria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. (Nota tract.).
1)

271

de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s€ vorbef;>te nu este decit £o1'111a15 lipsita de ratiuni profunde. ::?i Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor, CU111e explica faptui ca acest argument inca s nu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>i e opune studierii lor 9tiintis fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator, ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! - Vai! n1..1oua ill 8-ar intimpla asta !II n In realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate. Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual. Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea, nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele, dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo-· ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai degraba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului, ci mai curind in caracterulexclusiv viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'

rl'~·. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a Ie sL'.oordona unui nou scop, scopul procreatiei. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai ~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversa est", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de vedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lor sexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist a o tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, considorata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1entralizare, nici organiza1'e, Loate c tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;i placerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'rversa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;i
ir:.

(K:,~,i2 care desparte sexualitatea

eoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu ati Sp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sint acL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai ca e1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ; nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~i putea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput, dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulterio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda. $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 "- cd.
404

ur,nlILresc

clici

scopllrile

lor,

fiecare

In

1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc

273

siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p> zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x, pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJ€roasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere, pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ile perverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta nevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate de acestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.rea de "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ. Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13ale activitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au ca scop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. De acord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem de nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte, cum aT £i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2m putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nul initial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a face cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasole nu apare ·deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet, din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile sugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc ling a placere:a sexuala, exista S,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot discuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si conditiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlma instanta, la faotori inca imposibil de definit. Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i, deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~ lv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_ devincalXtbile de en:ctie 5i adesea , .....• observ'-l a J .•'---..... "e , " '-~v'-\"'~~·~....,,0 ..•.. ·'-I,
..l..i"-_~~--' •.

274

G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c..., rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0 de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care inca n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii. Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta. Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice, anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'! a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri .n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii. 1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);. ea nu S8 deosebc;;te . de aeeasta din urma, decit prin absent·a unei solide structuri dominata de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te, prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de mare incH observatia directi1 n-ar £i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i utile. '<;;i Urlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere e aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale. Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale, prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza 275.

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I

I

Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, palpeaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile parti aseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate. Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie sa adE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real, 1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care - TIU admitc nici cea mai mica indoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C;'l,,-,turilD lo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell' .1.--, • 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE, ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za. constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent actisexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine. 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune c::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne . indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl n a elucidcl per\'eri la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
,.a. t::}l•... ,. '---.1;" .....•. 1. ,~,--._~.1,'._ ~. __J..
•••.• '-'

L

v~.

-

t....~"-.

'-

~.

,.) •..

''-- .•.

..-1.

11or111ala ..

i

.l.

--

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini
262

cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile, [oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l.. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale. Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitutive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nu Se justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care 58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J.~tienti, numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirile e;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lm chiar eEl paranoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita prosot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie. Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llnga functia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant, in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale .. t or 1 ~c[ormre 1 seXU31eperverse, A' veaerea carono. a_le organe ~l-au asumat 111 rolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup,§. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta
1.1. • ,

IT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele

sexLlale

perv-erse,

In Ice de a Ie atribui.

con-

~tiir1tei ilic1ividultd.
2133

'i 'I ,.,-.,~;; ~"~

,,,I

..

Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevroza ohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i, insa, in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]te forme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re, corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe, nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1 obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .a masturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele mai diverse £o1'n1ede deviere sexuala. 1\1i-81'£i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactia sexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuita a vietH lor sexuale. Foote veti inccrca impresia ca, departe· de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu am facut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta, 5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la aceste exista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni; vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de In tenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata, intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate
254

/

predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhntele sale specifice 1). De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva, fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic, este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este £1.1nctia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor. Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i are obin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sodecsentiale cste rcprin.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1 limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu, ar nJpe toatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.e prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele noastr'C. CEl sarcina de a mladia ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor ,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani
1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJt€n, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265

viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului, ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal ·sacre ale umanitatii. Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; ei i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC', voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnt e}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~ :;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8.. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leaga de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se refera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca S3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie, ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:·; iar faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. In general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1.1 perfect de bine tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111.ijloc de seal11Cl CEi procul'a

sa-~i disciplineze

viicl in aceasta 266

0 "obi:;:nuinta

:;;i daca. cODEnl nn vrea

renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\ nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1 l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra .J1egHimit<=itii acestor clesemnari. Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in, deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"', 3i de Dri vatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice. copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba. astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
'\Sa

IIl3.1 -nTult

~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1; corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale
gerlit3Je, 1
1(1 onal11S:rll .

gfisinc1 in acest

tel drtllTlul care -va sfir~i prin

a-I

U81a
.U . .l-

:racterlstici

irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci caale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeode sat,isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriporta

relief esentiale

J:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~ biectele in o corp .. Ceea (:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ ... l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a con·ti:nt-~b.. ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsa d;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .•. '1..1idreas, ,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~ ,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din ca t;:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns. CODill11 este obligat sa e1 rru

..

'.

1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in. 11Ul11c,le dcrnrlilrlC(\':-u.~cr-t

niei

Ul1

dez£:[llst 'In. fata

excre267

m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I:: desparte de eIe n1.1 u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!. eu perso~J;1~l\?c care Ie ;o1pn~ciazan mod deosebit. CWal' 9i dupa p i cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1ezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa d asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: ,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2. pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,ptul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc de· perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;ero~i adulti,·atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1· pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi, incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!. ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U ;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad,· cqpilul "r'e o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza, alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie, 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 . pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::rtit dispretului. Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1S privire 13 -ceIe doua ~i&cu teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£, in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:; s"Li~ a s ~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a2xuala a copilului, org3.n~12

nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia•. ~i mult limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.

dorintei mcle de anl.-111i scurta cit 111al ult posibil expunem vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fantile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri neexistind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului, e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim ,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS. dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011.11 penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite, de organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
Impotri\'£j
;'23., m"'>

i

L

,

!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.

Intere.sul sexual

8.1

copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro-

de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama €goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides \decit S-3T crede, ell nClllCI'c:d;::Te cl1iar si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de • "" ",.•• t" •• _ •~ ••.•• ..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
1.. • _ • ~

'~)lt~ll.1.ei originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse

'(Not.a trad).

In cea mai Cl.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este; "ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]a :amiaza In daua, iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-a salvat viata, pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,
1)

""-

269

aceast<'i lJroblem.a

insuficie'nt

prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adnilte in domenjul
dCDinde
.. ~

mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli
fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc
ba8mo10r exDlicatia
••. ,

dupfl

care

venirea

J.

De lum~

a copU'lor

dE
t,s:tLil

11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, ..
acesta a tentatJVEl de vlOlenta,

consumarea

unei anumite

0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[ act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~ v,e'de ~11, C,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t d la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' , aC1Jn1 ITU a urinei. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit

,. ~

';J.':'LL

ac'eca de evaCl12Ll'P

Toti atunci
aceastEi

ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9te lac~ in redescnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situ€az:'\ lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt. Irl fel·tl~;.

.

,.,c~,'
C'-~~~L~ .•...

~"
.11.1

raraclt

In 19noranta

1 .'~'1 e}..p ora..tlle

sa~ trece

pe Jlnga

. ,,< Q .~, p'" S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'-

ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

•.. ~

C!.

"o~l;t~+."
.L '--~~

.Let

l~eCl

'~, "1'O1~ "~'? S,,:XL u d ..... cd_z~,

tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~,
bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.

11

pi'.-

F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor
a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal

spre
;;;i

ll1entille

teze1.~c:

semnificatia
0 exti11dere

sexua]2
e:x:ageratEL.

Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.Jsiv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala normala. *
*

XXI
DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE

Vl11Cl seXllal1t.at.e8..
~ " ~~,

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorit s~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS,tra prirl.">111

lJrnlare,

VOl aduce con1pletarl,
1
~L ,,'

A

:;.,.

p;.,,,,",,

\

\

In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'd 3.ceaSla una., cu . 1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anl ajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10. inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unanim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii " scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iunede reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,ar Ie presupunem, C1"}teapta fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmle sa sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid un Echivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iae incontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existenta unui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are
'"

-lIt

L'

~"t"

pc Clt ImlV;:::

st.a

Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teoria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. (Nota tract.).
1)

271

de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s€ vorbef;>te nu este decit £o1'111a15 lipsita de ratiuni profunde. ::?i Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor, CU111e explica faptui ca acest argument inca s nu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>i e opune studierii lor 9tiintis fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator, ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! - Vai! n1..1oua ill 8-ar intimpla asta !II n In realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate. Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual. Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea, nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele, dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo-· ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai degraba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului, ci mai curind in caracterulexclusiv viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'

rl'~·. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a Ie sL'.oordona unui nou scop, scopul procreatiei. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai ~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversa est", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de vedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lor sexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist a o tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, considorata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1entralizare, nici organiza1'e, Loate c tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;i placerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'rversa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;i
ir:.

(K:,~,i2 care desparte sexualitatea

eoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu ati Sp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sint acL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai ca e1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ; nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~i putea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput, dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulterio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda. $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 "- cd.
404

ur,nlILresc

clici

scopllrile

lor,

fiecare

In

1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc

273

siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p> zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x, pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJ€roasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere, pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ile perverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta nevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate de acestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.rea de "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ. Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13ale activitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au ca scop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. De acord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem de nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte, cum aT £i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2m putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nul initial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a face cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasole nu apare ·deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet, din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile sugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc ling a placere:a sexuala, exista S,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot discuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si conditiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlma instanta, la faotori inca imposibil de definit. Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i, deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~ lv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_ devincalXtbile de en:ctie 5i adesea , .....• observ'-l a J .•'---..... "e , " '-~v'-\"'~~·~....,,0 ..•.. ·'-I,
..l..i"-_~~--' •.

274

G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c..., rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0 de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care inca n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii. Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta. Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice, anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'! a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri .n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii. 1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);. ea nu S8 deosebc;;te . de aeeasta din urma, decit prin absent·a unei solide structuri dominata de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te, prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de mare incH observatia directi1 n-ar £i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i utile. '<;;i Urlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere e aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale. Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale, prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza 275.

xx
VIATA SEXUALA A OMULUI
5-a1' putea c1'ede ca t02t'l lumea este de acord asupra sensului care trebuie dat cuvintu1ui "sexual". Inai.nte de taate, sexl.ul oare nu este ceva indecent, despre care nu trebuie vorbit ? Arn auzit povestindu-se oespre discipolii unui psihiatru vestit, care voind sa-·:;;iconvlnga magistrul eel simptomele istericilor au eel mal adeseaun caracter sexual, I-au aus 1a patu1 unei bolnave de isterie aledirei erlze simulau in mod vildlt ",ctul na~tcrii. Vazind aceasta, profesorul a spus dispre~uitor: "Na9tercCl nu are nimic de-a face eu actu1 sexual;;. Fara :IndOll!;},0 nastere nu este
intotd~~~XLll'la in mod l1ecesar un act indecent .. f?i
l\tla v'"eti c011damna,

, lLlci~uri at-it

deslg1.1T9 C,;3.g1u111esc- IJC sea~-r12. llnOl~

de serio':se. Dar eeea ce va spun este depane de aii 0 gluma. Continutul notiunii de "sexual" nu S8 bs~~ definit eu w;mrinta. S-ar plltea spune ca tot ceea ce se refer a 1a deos?blrile care separa sexele este sexU'}l, dar aceasta ar fi 0 definitie pc ciL de vaga pe aUt de vasta. Tinind seama in special de aetul sexual insu~i, veti putea spune ca este sexuul tot ceea ce se raporteaza 1a intentia de a-~i procUl'a 0 satisiactie prin intermediul corpului, indeosebi pI'in organele genitale ale sexului
01:)us1 scurt, tot ceea ce s.e raporteaza/ la dori11ta de acuplare, de excCtrtfll"e a actului sexuaL Prin aceasta deiinit12 'la ·ve'~i api'opia de eel

care identifica sexualul cu indecentul ~i ve-ti ~vea dreptate afirmind ca na9terea nu are in ea nimie sexual. Fikind insa din pr:ocreatie nudenl sexua1ltatii, riscati S3_ excludeti din dt~finitl;" dm:cmeavo<istra 0 multime de acre care. asa CUrTI sint r::'lasturbarea· Satl chiar sarutul, fara a avea drept scop p~oc~eatia, nu sint maiputin de natura sexuala. $tim ca toatc Ince::carile de a defini un lucru se izeesc de dificultati, prin urmare sa nu spenlm ca ar putea fi aUfel in CGzul de care ne ocupam. Am putea banui '·CD.1::1 cUTsul dez""loltarii nptiuIlii de ~,s·~xl.lal'\s-a produs un fapt care, dupa excelenta expresie a Iui H. S i 1b ere r, a a'lut drept eonsecinta a "eroare prin disimulare". Luind totul in considerare, nu sintel11, lotusi lipsiti de orice orientare in ce priveste ceea ce oamenii numesc "sex~_la1 ' ". , o definitie care sa tina seama in ace1&ii timp de opozitia dintre sexe, de placerea sexua1a, de functia de procreatie ,;,ide caracterul indecent a1 unei serii de acte 9i de obiecte care trebuie sa ramina 3scunse, o asemenea definitie, zicem nei, poate satisface toate nevoile practice ale vietH. ~;tiinta, Insa, nu s-a1' putea multumi cn aceasta. Datorita unor cercetari minutioase, care au eel-ut din partea subieetilor examinati a deosebita dezinteresare 9i 0 mare stapinire de sine, am putut constata existenta unar grupuri intregi de indivizi a CarOl'"viata sexuala" difera intr-un mod izbitor de reprezentarea medie !?i curenta. Unil· dintre ace9ti "perver9iu au radiat, ca sa zicem afla, diferenta sexuaHi din COlTI260

par ;an1entul

lor. Numai indivi7.ii de acela~i sex ell ei sint eapar)lli ~a trezeasdl dorintelc lor sexuale; sexul opus, uneori organele genitale ale sexului opus, ml prezinta in ochii lor nid un interes sexual ~i CO)'1sUtuie, in cazuri extrcme, un obiect de i1versiune. Este de 1a sine inteles 6i acc!.iti perver~i au renuntat sa contribuie citm,;i de put in 1a proereatie. Numim aceste persoanc homosexuali sau invertiti. Acestia sint barbati si femei care aclesea. daca 'nu totdeauna, au ben~flciat (Ie a instruire ~i ~ educatie irepro~abi1e, de un nivel moral ~i intelectual ioarte ridicat, fiind afectati doar de aCC2Sta singura ~i trista anomalie. Prin intermediul reprezentantilor lor in ~5tiinta, ci se considerc'i 0 varietate umana deosebita, un al "treilea sex'" eare-~i revendica aeelea~;;i dreptnri ca ~i eelela1te doua. Poate ca vom avea prilejul sa intreprindem 0 cercetarc criticEi a aeestor revendidiri. Fire~te, ei nu reprezint[, nicidecum, a~a cum ar dori sa ne fadi sa credcm, 0 "clita" a umanitatii ; g[\sim in r'lndurile lor tot atitia indivizi lipsiti de valoare ,?i inutili ea ~i in rlndurile acelora care au 0 sexualitatc normala. AC€Elti peI'verEli se comporta fata de' obiectu1 lor sexual aproape la fel ca .<;;indivizii normali· fata de al lor. Dar gasim ~i 0 intre2ga serie i ch~ anormali a dtror activibte scxu::Ji~ 5e indeparteaza din ce in cc mal mult de ceea co un om rczonabiI eonsidera normal. Prin c1iversitatca ;>i ciudatenia lor, nu i-am put(?a compara dedt ell mon$trii diformi $i grote:;:ti care, in tablouriIc Iui P. Broughel, vin sa-l ispiteasca pe Sf. Antoniu, sau eu zeii $i Cll crcdincio$ii dcmult uitati pe care G . .F'laubert ii pune Si). defileze intr-un ··lung ::;ir prin fai;a piosului sau poeait. Multimea lor impestrit:lta reclamii 0 clasificarQ Elr{, de care sintem in imposibilitatea de a ne orienta. Ii divizam in d01..lagrupuri : eei carc, ca homosexualii, se deosebesc de indivizii normali prin obiectul lor sexual, $i cei care urmi'irese, inainte de toate, un alt seop sexual dedt indivizii normali. Din' primul grup iae parte cei care au renuntat la acupbrea organelor genitale opuse :;>i care, in actul lor sexual, inlocuiesc 13 partener organul sexual printr-o alt,; parte sau zona a corpului. Putin intereseaza ca aceasta parte sau zona nu se prect pl'eteaza, data fUnd structm'a sa, 1a actul respectlv: inclivizii din acest grup be abstractie de acest eons1clcrcllt, ea ~i de opstacolul 1}C' are 11l)cate reprezenta scn_za~ia de dezgllst c (ei inlocuiesc vaginul en gura, cu anusul). Din acela~i grup rnai be parte cei rare i::;;icauta satisfactia Cll ajutorul organelor sexualc-, dar nu din punctul de vcclerc al funetiilor sexual<" ale acestor3, ci din al altar fune.,.. tii la care partidpaaeeste organc, din ratiuni anatomlcc sau de vecin2,tat,:,. La aec:,;ti indivizi functiile de exc-retic, pc Care cducatia se ~'traduie'?te sa Ie consickre ca indecente, monopolizeaza intrcg intercsul lor sexual. Sint apoi indivi7.i care au rcmmtat total 1a organele sexuale eel obiect,,, de satisLL tie 'cxlL\la ~i au atrlbuit a('cst rol unoI' pal'ti ale corpului en totul diferite: sinii sau picioarPlo fC111eii, cositele ei. .:'iltii niei nu inCC'3TCamacm' sa-t?i satisfac':i dorinta sexuala cu ajutorul unci parti oarecare a corpului, ci Ie este de ajuns un obiect de toaleta: un pantd, 0 run,. Ace~ti?, sint feti$i:7tii. Sa citam, in fine, categoria acelora care rivnc';c la obiectul sexual complet t?i normal, dar au rata de e1 ccrinte detcrnlinate, bizare sau oribile, pina la a voi sa transforme purtdtOTui obiectului sexual dorit intr-un corp neinsufletit :;;i nu sint eapabili ~~'s~~~1~~;;;~~~~~~~:t~;r~~:rT cit nu ::2 su::un impulsului lor criminal. Dar
261

aceasta nu tendinte1e genita1e partia1e, ci tendintele sadic? :;;i (male ocupa primu1 plan. Opozitia intrel1WSCILLin :;;i ferninin inca nu joaca nid un rol; apare, in locu1 ei, opozitia intre Gctiv ;;i pasiv, opozitie pe care 0 putem considera ca pr:ocursoare a polarltatii sexuale cu care, de altiel, se va confunda mai tirziu. Ceea ce, in activitatile din ac~asta faza, ne apare ca mascuEn, de'oarecc ne plasam din punctu1 de vedere al fazei genitale, S2 releva a fi expresia unei tcndinte spre doininatie care genere~a rapid in cruzime. Tendintele cu finalitate pasiva se leaga de zona erogena a anusului, care, in aceasta faza, indeplh1e';ite un rol impofltant. Dorinta de a vedE'(l ;;i de a cunoa~te se afirma eLl hotarire ; factorul genital nu participa 1a via1;a sexuaEi decit in mEtatc de organ de excretie a urinei. Nu obiectele lipsesc tendintelor partiale din aceastil fazei, darele nu se reunesc in chip n€cesar in unnl ;;i acela;;i lucru. Structura sadico-anala constituie ultima faza preliminara, care 0 preceda pe cea in care se afirma primatul organclorgenitale. Un studiu ceva mai aprofundat ne arata cite din elernentclo acestei faze prehminare intra in constituirea structurii sexualit[ltii definitive ulterioare ;;i prin ce mijloace tel1'dintele partialc sint determinate sa se orinduiasca in Haua structurae:enIttalii. Dincolo de faza sadico-anala a dezvoWirii libideului observiin un stadiu de erganizare ;;i rrlai primitiv, in care r::Jlul principal este indeplinit de ZJna engena bucaEi. Puteti c::mstata Cd ceea co caracterizeaza indl i1cest st-adiu este a activit ate sexuala care 5e exprima prin actiunea suptului ~i veti aelmira profunzimea ;;i spiritul de observatie al vechilor egipteni, a caror arta il reprezinta pc CGpil, int[(' altii pc divinul Horus, tinindu-:;;i degetul in gura. D. Abraham 2) ne arata cit de prafunde 51nt UrlTl-eleacestei faze orale primitive, p2 care L~ regi1sim in intreaga viata sexual; ulterioarii , Tare m8. tem ca tot ce v-am rdata,t cu privire 1a struoturile sexuale v..;a abosit, in loc sa vi'i instruiasca. E posibil sa ma fi referit 1a prea multe detalii. Rabdare, insa ; yeti avea prileju1 sa va dati seama de importan1;a celor rebtate, in urma aplicatiilor pc care Ie yom face ulterior. PiMl atunei, considerati ca pc un fapt \tabilit ea viata sexuala sau cum ne exprimam noi functia libidoului, departe de a fi ceva de1initivat, in afara dezvoltarii, mereu identiea ell sine, dimipotrivi'i travera serie de faze succesive intre care Ell exista -niei 0 asemanare, prezentind prin urman' 0 dezvoltarc multifaziul, in felul aice1eia care se intinde (Ie 1a crisaEda pina la flutur2. J\ilomentul hotaritor a1 procesului de dezvoltare este reprezentElt de .subardcnarea tuturor tcndintelaI' sex.u~l~ partiale prim~tu1ui organelor genitaIe, deei de Sub01<:lsnare a sexualltatn fata de fune'pa de DrDercatie. Initial 2.stCvorba de 0 viata S2xuaEi incoercnta,alditui:ta diiltr-un 'mare~1Umar de tendinte -oa~cal"e i;;i exercita activitatea indepei1dent uncle de altele, in ~('d~rea unci placeri locale procurate de or,Qane. Accast~i anarhieeste temperata de predispozitiile la structurari "prcgcnit:llc'" care d-ne la faza sadico-anali'i, '1recind prin faza orali\ care ' poate, eca mai primitiva. Adaugati la acestea diversele proces2, inca insuficient cunoscute, care asigura trceerea de 1a 0 faza d,e o1'g211izare1a oea urmatoare si SUDe1'ioara. Vom vedea numaido:::it Of' i;T]IJOrtant'i DOHtcaV2E1di