CUCOANA CHIRIŢA ÎN VOIAJ CÂNTECEL COMIC

Cântat de dnul Millo, la Teatrul din Bucureşti. (Teatrul reprezintă un salon.) CHIRIŢA (în costum ridicol de voiaj, intră zburdalnic. Ea poartă malacof exagerat, tocă de catifea neagră cu flori, pene şi Cordele stacoşii etc.) (Ea cântă pe aria “Royal tambour”:) Iată-mă-s! am sosit Dintr-o călătorie În care-am pătimit O sută de şotii ş-o mie. Dar, zău, nu mă căiesc, Nu-mi pasă de nimică; Eu sunt zdragon şi mă numesc Chiriţa cea voinică. Plecăciune, boieri. (Se închină.) De mult nu ne-am văzut. Sănătoşi!... Dar cucoanele? şi copiii? bine? Mă bucur. Aud? şi mie precum vedeţi îmi merge de minune... sărut ochişorii. (Se întoarce în loc de-şi arată talia.) Am fost la Paris de mi-am aşezat plodu la şcoală ca să înveţe politica,... Mă mucezisem la ţară, la Bârzoieni... De la o vreme îmi venise stenahorie şi ipohondrie; aşadar... într-o dimineaţă, pe la toacă, după ce m-am cotorosit de Aristiţa şi de Calipsiţa, mi-am luat catrafusele şi am spălat putina!… Soţul meu, paharnicu Bârzoi, cam cârnea din nas, dar l-am sărutat între sprâncene, după obicei, şi l-am lăsat cu buza umflată... Uff!.. M-am dus la Galaţi cu trăsura mea cea galbenă şi, cum am ajuns, nici

te duci ca vântu şi ca gându. madam.) şi el s-a cercat să mă curtenească o bucată de drum. ba încă baronu care călătorea cu mine m-a încredinţat auf Ehre.. În sfârşit am dat ce le-au plăcut şi mi-am cătat de drum. cu căţel cu. — Ce să fie.. După Beligrad am sosit la Ruşava. că tare mult am auzit pe bărbatu meu pomenind de el. aice-i Viena? — El îmi răspunde zâmbind: Ba nu. berbantu... nici două.. CHIRIŢA (adresându-se către capelmaistru): D-apoi cum socoţi. minunat lucru-i vaporul!. Sa vezi şi să nu crezi.. — Fui taifel! Ce-i asta? strigă.. Eu postesc miercurea şi vinerea — Vas rast? Asta-i pudoare mare la d-ta. (Către public. zău. ţup! în vapor. je vu pri. Bată-l vântu de baron! Mare ghiduş era şi nostim! (În taină.) În sfârşit. — Mersi. Guliţă ţup! După mine. ţâri. Când la Beligrad întreb pe căpitanu: Monsiu căpitan.... cu două. că mare nostimior mai era. cât ai plecat ai şi ajuns. Auzi d-ta? Merge focu pe apă ca în vremea halimalei.... am ajuns la Beligrad. boieri d-voastră? Ei! apoi ce mai ziceţi? Să juri că neamţu-i cu dracu..) Să vă spun una? Soţul meu nu-i pe aice? Mi-a făcut curte.. monşer. vorba ceea.. d-apoi zaifeturi.. ori ca pentru mirodenii. bată-l norocu. ca în poveşti. că în Englitera drumu de fer merge aşa de iute că soseşte până a nu pleca.. vameşii de la hotar încep a controbăi prin lăzile mele ca în vremea volintirilor. Ioana ţiganca ţup! după Guliţă şi. nu-ţi uita vorba. d-apoi căpitanul!.. n-a catartosit să mă scoată din minte.... a făcut hâc! şi a căzut de-a rostogolu în celalalt colţ al vagonului.. dacă nu mi-ar fi fost de ighemonicon.. şi dau peste o cutie cu ţâri zvântaţi ce-i luasem la drum. între noi să rămâie... mai că. şoacăţa de baron şi-a întins botu ca să mă sărute. am plecat!!! Doamne! boieri d-voastră.. aice-i Beligradul. Când acolo.. Alei! Dar să n-am parte de Bârzoi dacă vă ascund ceva. dar geaba... trebuie plăteşti vama.Cum?… Nu credeţi?.... .. puşchiu! (În taină. Sfinte Panteleimoane!. căprariu.. Fost-aţi cu drumu de fer. Ba încă să vedeţi: trecând odată pe sub o hrubă lungă care-i zic tunel.. nu poţi crede ce bine-mi pare că m-am învrednicit sa vad Beligradu cu ochii. tot drumul şi. Vai! mânca-l-ar moliile!. şi găsindu-ne prin întuneric.. Şi îndată s-au adunat vro trei şoacăţe ca să hotărască dacă se cuvenea să-mi ieie vamă ca pentru peşti... domnule? Ia.. Când i-am tras un pumn..... domnule? Chiriţa nu se dă cu una. Dapoi salonuri. mai că.una...

. ca de pomană. de capul meu.. De pildă. când aproape de Viena aştept să se întoarcă în vagon.. când i-am văzut.. mă rog?. trenu se pune în mişcare. A doua zi l-am înfundat pe Guliţă într-un pension şi am rămas liberă. răcnesc. precum: musaca.. cică-i englizască.. au aripi de zboară iute pe calea progresivului. nu vine.) Baronu. nu pot. mă bocesc până ce dnul poliţmaistru mă încredinţează că va face toate chipurile ca să-mi găsască odorul... după cum zicea baronu. ele.. era să nebunesc de bucurie şi în prima furie am tras trei palme ţigancei. ruşinat se vede de acest tropos.. “Monsiu conductor. Halal de ţările care au drumuri de fer!.. ba încă şi aceea crudă. sărmanele! În sfârşit am sosit la Paris. oftigoşi ca vai de ei!. şi că mi l-a aduce chiar cu telegrafu. Ha. Ştiţi. ţine caii!” Aş! nime n-auzea.. împreună cu săcuşorul meu de voiagiu... Copil nu-i. domnule.. s-a coborât la cea întâi staţie şi a dispărut. adică: Mi-i frig.. Scot capu pe fereastră şi încep a striga: “Guliţă? Ioană! cioară! dimone!” Tufă. Ceri raci? îţi aduc vro doi răcuşori în şepte luni.. opreşte. alal de cine-i tânăr şi are bani mulţi! Acolo-i pământul făgăduinţei cel din scriptură.. dau să sar pe fereastră.....CHIRIŢA (către capelmaistru): Aşa să ştii. boieri. că fără a mai da leturghie la sfântu Mina. dar cât pentru celelalte. Alerg la poliţie. (Către public... precum şi lui jupânu Guliţă i-am făcut o morişcă în chică.. bunătate de săcuşor cusut Dar asta nu-I nimica. cum e ţara noastră. Conductoru închide oblonul. a. Dau să deschid oblonu. pe lângă ce mi s-a întâmplat în urmă. am leşinat!.... în patria lui Monsiu Şarlă!. care a fost dascalul lui Guliţă. sunt ciunte şi oloage.. Cât despre bucate de cele sănătoase ca la noi... clopotu de la staţie sună de trei ori. ca să le pun minte. chirciţi. Când neam trezit. Ei!.. nu încap. În Paris! minunea minunilor! târgu Vavilonului din zilele noastre! Am ajuns noaptea şi am tras la un otel din uliţa: Geofroi Marie.. şi porţiile-s mici de tot. Ah! Dumnezeule.. numai un lucru e cam supărător: toate se vând cu porţia. Sfinte Panteleimoane! era să turbez. ceri un biftec? Îţi aduc o fărâmă de friptură mare cât un irmilic. îmi smulg păru. de pildă.. îl trimiteam cu Ioana ţiganca pentru ca să nu se prăpădească. . Marghioală. Plodu cel de Guliţă se cobora Ia toate staţiile. Monsiu Şarlă. stai... şi Guliţă nu-i!. închipuiţi-vă. eram sosiţi la Viena... măşina şuieră... hait! mi-l şterse potlogaru drept suvenir. Guliţă şi Ioana sosesc buni teferi îndeseră la otel.. Atunci parcă mi s-au luat vederile şi deodată am căzut lată pe perine.

...) Ah! frăţiorilor. . marhezul Brididi.. ba încă am întâlnit şi o claie de boieri şi cucoane de la noi... că-i dumnealui! (Fuge. ba încă am jucat şi cancanu.. de pildă: Aud? să nu le numesc? .... Acolo am făcut cunoştinţă cu o mulţime de contese şi de prinţese: contesa Frizet.. nici pe altele. munamenturi vrei? ai. pentru că am avut de umblat pe la magazii de marşande de modă. însă nu face nimică.) .. nici nu se pomeneşte. Le-oi plăti şi eu când or plăti şi celelalte cucoane care le-o rămas datoare. cheschet. teatruri vrei? ai. ciulama. CHIRIŢA (speriată): Vai de mine!. precum. Eu nu le-am vizitat nici pe unele. Nu era seară să nu mă duc acolo la petrecere..) (Cortina cade... ce juvaer de grădină-i Mabilu! ce adunare elegantă întâlneşti în ea!.. duca Şicocandar.. Ce nu găseşti în el? Galerii de muzeuri vrei? ai.. şi pot zice că nici chiar Bucureştiul nu-l întrece.capama.. marşalu Şicar.. (În taină. baclava. de mi-am comandat tualete pe datorie. CHIRIŢA: Mersi. nu-l întrece.. Che ta lipa.. Parisul nu are seaman pe faţa pământului. princesa Rigolboş.. pasagiuri române ca la Bucureşti vrei? ai.. adică să fim drepţi. Am fost la madam Desal şi la madam Fovel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful