YAMA şi NIYAMA (codul moral şi codul personal) Cuvîntul YAMA provine din radacina YAM care înseamna "a pune

frîu", "a tine în mîna", "a supune", "a stapîni". YAMA reprezinta regulile de comportament si se refera la controlul anumitor tendinte negative ce apar la toate fiintele umane. Aceste constrîngeri nu sînt specifice numai yoghinilor deoarece orice om într-o anumita masura le practica. Dar yoghinul trebuie sa le aduca la perfectiune, lucru care cere o daruire totala, aspiratie, consecventa, curaj. Ele confera în acest caz puteri paranormale. Asa cum sînt mentionate în YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI, YAMA sînt în numar de cinci: 1. AHIMSA (non-violenţa); 2. SATYA (adevărul); 3. ASTEYA (non-furtul); 4. BRAHMACHARYA (continenţa); 5. APARIGRAHA (non posevitatea). Yamas-urile constau din cinci aspecte: ahimsa (starea de non-violenţă faţă de orice, fie om animal sau altceva); brahmacharya (control sexual sau continenţă); asteya (onestitate); aparigraha (non-posesiune). Niyamas-urile sunt de asemenea cinci la număr: saucha (curăţenie); santosha (mulţumire); tapas (austeritate); svadhyaya (studiul spiritual individual) şi ishwara pranidhana (supunerea faţă de voinţa cosmică şi consacrarea acţiunilor). Yamas-urile sunt destinate să armonizeze interacţiunile sociale şi Niyamas-urile sunt destinate să armonizeze simţurile interioare. Ambele, yamas-urile şi niyamas-urile, au drept scop de a reduce fricţiunile între acţiunile exterioare ale omului şi atitudinile interioare ale lui. Există o relaţie mutuală: mintea stimulează acţiunile exterioare şi acţiunile exterioare stimulează mintea. Dacă acţiunile exterioare nu sunt armonioase, atunci mintea va fi deranjată. Invers, o minte deranjată tinde să producă acte dizarmonioase. Acesta e un cerc vicios, în care tulburarea interioară duce la tulburarea exterioară şi invers. Yamas-urile şi Niyamas-urile tind să rupă acest cerc vicios şi prin urmare să calmeze mintea prin acţiuni înţelepte şi atitudini înţelepte faţă de sine, faţă de viaţă şi faţă de mediul înconjurător. Cu toate că yamas-urile şi niyamas-urile constau numai din zece imperative, ele cuprind o marjă întinsă a activităţii umane. Ele abordează problema tulburării mentale din punct de vedere extern, periferic, dar aceasta constituie startul către schimbări mai profunde care pot lua naştere din explorarea mai profundă a minţii. Regulile nu sunt uşor de aplicat, dar chiar şi o aplicare aproximativă va duce la o pace mentală considerabilă. Aplicarea perfectă vine numai odată cu realizarea de sine. PLANUL MORAL SI ETIC IN YOGA YAMA SI NIYAMA

In YOGA exista doua prime etape esentiale ce integreaza aspectele morale si etice într-un mod foarte riguros. Din perspectiva integrarii fiintei în armonia universala, nerespectarea acestor etape cît de cît face ca ulterior yoghinul sa nu poata evolua spiritual. Prima etapa se numeste YAMA; ea implica 5 abtineri care se aplica actiunilor, intentiilor, cuvintelor: 1) AHIMSA (non-violenta), 2) SATYA (adevarul), 3) ASTEYA (non-furtul), 4) BRAHMACHARYA (continenta), 5) APARIGRAHA (non-posesivitatea). AHIMSA (NON-VIOLENŢA)
(mergi la inceput, AHIMSA, SATYA, ASTEYA, BRAHMACHARYA, APARIGRAHA, SAUCHA, SANTOSA, TAPAS, SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA)

Cuvîntul AHIMSA este format din particula "A" care înseamna "non" si din substantivul "HIMSA" - care înseamna "ucidere" sau "violenta". Este mai mult decît un imperativ negativ de a nu ucide, caci are un înteles pozitiv mai larg ce implica iubirea. Aceasta iubire cuprinde toate creaturile caci sîntem cu totii copiii aceluiasi TATA Dumnezeu. Yoghinul crede ca a ucide sau a distruge o fiinta înseamna a insulta Creatorul. Oamenii ucid adesea pentru hrana sau pentru a se apara de o primejdie. Dar faptul ca un om este vegetarian nu implica si ca este non-violent ca temperament sau ca el este un yoghin, cu toate ca practica YOGA impune acest regim. Un cutit poate fi folosit la împartirea unui fruct în bucati sau la înjunghierea unui dusman. Greseala nu este în instrument ci în cel care-l foloseste. Oamenii devin violenti pentru a-si apara interesele, propriile trucuri, pe cei dragi, proprietatea sau onoarea. Dar un om nu se poate bizui numai pe el pentru a se apara pe el însusi sau pe ceilalti. Credinta ca poate face aceasta este falsa. Um om trebuie deci sa se bizuie pe Dumnezeu care este sursa tuturor puterilor. Atunci nu se va mai teme de nimic, de nici un rau. Violenta se naste din teama, slabiciune, ignoranta sau neliniste. Pentru a o stapîni este nevoie de eliberare de teama. Pentru a obtine aceasta eliberare, ceea ce este necesar este o noua atitudine în fata vietii si o reorientare a mintii. Violenta scade în mod necesar atunci cînd oamenii învata sa-si bazeze credinta pe realitate si cercetari mai degraba decît pe ignoranta si presupuneri. Yoghinul crede ca orice creatura are tot atîta drept la viata ca si el. Crede ca s-a nascut pentru a-i ajuta pe ceilalti si priveste cu iubire la toate fiintele. El stie ca viata lui este legata în mod inexorabil de cea a celorlalti si se bucura daca-i poate ajuta sa fie fericiti. Atunci, prin empatie, fericirea lor devine fericirea sa. El pune fericirea celorlalti înaintea propriei sale fericiri si devine o sursa de bucurie pentru toti cei care îl întîlnesc. Asa cum parintii încurajeaza un copil la primii pasi, tot asa îi încurajeaza si el pe cei mai nefericiti si îi face apti sa supravietuiasca.

Prin urmare. Dar cea mai mare teama este cea de moarte. Alaturi de AHIMSA se afla ABHAYA (lipsa de teama) si AKROTHA (lipsa de suparare). un adevarat sustinator al lui AHIMSA îsi iubeste adversarul. "Nici corpul. El si-a dedicat mintea. Cu toate ca trupul sau este supus bolii. el le arata celorlalti. de fapt.Pentru o fapta rea comisa de altii. Opozitia fara dragoste duce la violenta." (SWAMI VIVEKANANDA) . In preajma aceluia în care non-violenta a prins perfect radacina. Yoghinul se opune raului din omul care face rau. Teama cuprinde un om si îl paralizeaza. corpul ne apartine si nu noi apartinem corpului (corpul este facut pentru om si nu omul pentru corp). nici mintea nu trebuie sa-ti fie stapîni. este nebunie si duce la nefericire. El este speriat ca ar putea pierde mijloacele de existenta. toate fiintele renunta la ura. cer îndurare si iertare. vîrstei. prin urmare. A-l iubi pe cel care face rau fara a te opune raului din el. de cine si de ce ar putea sa se mai teama ? EFECTE Practica constanta a non-violentei (AHIMSA) are drept efect universal dezradacinarea sentimentelor de ostilitate fata de orice fiinta. în timp ce pentru un rau facut de altii. In acel mod. El stie cum sa traiasca si îi învata si pe altii cum sa o faca. ratiunea si întreaga sa viata descoperirii Divinului. El vede toate fiintele în Sine si Sinele în toate fiintele si. prin dragoste si compasiune. Pentru una facuta de ei însisi. îsi pierde orice teama. antipatie sau dusmanie. dar nu persoanei însasi. Yoghinul stie însa ca este diferit de trupul sau care este un lacas temporar pentru spiritul sau. Eliberarea de teama vine numai pentru aceia care duc o viata pura. Sotia unui betiv se poate opune obiceiului lui. Yoghinului nu-i este teama de nimeni si nimeni nu trebuie sa se teama de el caci el este purificat prin studiul Sinelui. Un yoghin stie ca a iubi o persoana în timp ce te lupti cu raul din ea. O mama iubitoare îsi bate uneori copilul pentru a-l dezvata de un obicei rau. crede ca un rau facut de el trebuie judecat. bogatia sau reputatia. decaderii si mortii. Opozitia fata de rau si dragostea pentru cel care-l comite pot coexista. oamenii cer dreptate. Nazuind tot timpul sa se perfectioneze. spiritul este etern si ramîne neatins. cere iertare. Pentru un yoghin. continuînd sa-l iubeasca pe sotul sau. pe de alta parte. cînd cineva si-a legat întreaga fiinta de Supremul Divin. cum sa devina mai buni. El recomanda cainta si nu pedeapsa pentru un rau facut. Sa ne aducem aminte ca. moartea este un aspect tranzitoriu care da gust vietii. Yoghinul. Batalia este cîstigata pentru ca el lupta cu dragoste. este calea cea mai buna de urmat.

sau facem presupuneri dogmatice. Marele întelept MANU afirma: "Toate activitatile umane sînt efectuate gratie cuvîntului si nu exista alt mijloc de comunicare a gîndurilor decît cuvîntul. apa. La sfîrsitul fiecarei zile trebuie sa ne întrebam daca am respectat principiile adevarului. adevarul nu trebuie comunicat fara discriminare deoarece. Acestui autocontrol trebuie sa i se dea totusi un sens mai larg: sa fii drept în gînd si în fapta tot asa ca si în vorbire. yoghinul trebuie sa se abtina de la orice exagerare. AHIMSA. înseamna ca nu trebuie sa spunem ceea ce stim ca este fals. la nivelul vorbirii. deci omul care necinsteste cuvîntul care este sursa si fundament pentru toate activitatile. Adevarul a fost în mod special respectat si chiar adorat în traditia yoghina. Si nici nu trebuie sa inducem pe altii în eroare lasîndu-i sa înteleaga ca stim ceva cînd de fapt numai banuim. Yoghinul trebuie sa consacre fiecare clipa a vietii sale Adevarului în sensul lui cel mai larg. Minciuna nu se refera numai la vorbire. Putem minti prin actiuni daca aceste actiuni îi înseala pe altii. SAUCHA. De asemenea. BRAHMACHARYA. Ar fi însa o noua greseala pentru ca în felul acesta ne am minti pe noi însine si nu trebuie sa ne înselam pe noi asa cum nu trebuie sa-i înselam nici pe ceilalti. ASTEYA. exprimare echivoca. cosmosul întreg". îi facem sa creada ca am facut un lucru pe care nu l-am facut si nici nu am avut de gînd sa-l facem. TAPAS. Implica de asemenea ca nu trebuie sa facem judecati pripite. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) SATYA sau adevarul este cea mai importanta regula de comportare. tot astfel focul adevarului îl purifica pe yoghin si arde impuritatile din el. MAHATMA GANDHI spunea: "Adevarul este Dumnezeu si Dumnezeu este Adevar". adevarul ar atîrna înca mai greu". Uneori poate exista tendinta de a încerca sa justificam un neadevar. Vedele afirma ca: "Adevarul este cel ce guverneaza pamîntul. hotarînd ca actiunile si gîndurile noastre sa fie în concordanta cu aceste principii si fiind consecventi lor. Asa cum focul arde impuritatile si rafineaza aurul. SATYA. asa cum afirma un întelept yoghin. pretentie. agitatia haotica în vorbire. de exemplu. gîndire sau actiune. Aceasta implica sa gîndim în termenii celor mai înalte principii de care sîntem capabili. SANTOSA. Mahabharata afirma chiar ca: "Daca meritul obtinut facînd o mie de sacrificii rituale ASHVAMEDHA ar fi plasat în balanta cu meritul adevarului (SATYA). dezvoltînd în acelasi timp o putere de viziune clara si directa excluzînd confuzia. semiadevar. Cunoasterea adevarata adreseaza aceasta rugaciune oricarei persoane care o detine: "Eu sînt comoara ta.SATYA (adevarul) (mergi la inceput. inconstanta. fiind nesincer sau incorect în limbajul sau. se poate spune ca devine în acelasi timp un hot al tuturor lucrurilor pe care el le denatureaza". Pentru respectarea acestei reguli. SATYA. APARIGRAHA. . pastreaza-ma si nu ma darui celor ce nu ma pretuiesc".

In stiinta actuala se cunosc multe cazuri în care o teorema. Aceasta falsa întelegere nu poate însa decît sa ne îndeparteze de întelepciune hranînd egoismul. desi aparent acestia nu au nici o intentie negativa. "Gîndeste înainte de a vorbi" este o recomandare cu caracter general. avînd rolul de a ne face sa învatam si deci conduc si ele indirect catre întelepciune. deoarece toate celelalte rele. . deoarece a existat o mare superficialitate în gîndire. Acest proces de transformare care implica totdeauna rasturnarea principiilor limitatoare. trebuie în primul rînd sa-l fi trait în propria sa fiinta. atunci el nu practica în mod corect SATYA si în mod evident încalca AHIMSA. unul dintre cei care au facut cele mai autorizate comentarii ale textului YOGA-SUTRAS al lui PATANJALI. rafinîndu-si perceptiile interioare precum si capacitatea de exprimare. Cel care îsi imagineaza doar ca realizeaza lucruri folositoare pentru el si pentru ceilalti cînd de fapt nu este asa. Chiar daca afirmam adevarul. dar prin aceasta facem rau unei fiinte.Yoghinul nu trebuie sa faca afirmatii despre care nu este în totalitate sigur. spune: "Adevarul va fi folosit spre folosul tuturor si nu pentru a distruge sau a face vreun rau creaturilor. ajunge sa traiasca un proces similar celui descris anterior în care noua modalitate de întelegere îl plaseaza la un nivel mai înalt dîndu-i astfel o viziune mai ampla si mai integrata asupra unui fenomen. Inteleptul VYASA. o lege sau o idee apreciata la un moment dat ca fiind un adevar absolut. aceasta este totusi o încalcare a lui SATYA. depasirea conformismului asociata cu o stare de compasiune pentru cei care nu au ajuns înca la acest nivel. eliminarea dogmatismului. Pe masura ce o fiinta îsi eleveaza constiinta. In primul rînd un om trebuie sa-si înteleaga lipsurile si limitarile acceptîndu-se asa cum este pentru ca doar în felul acesta poate exista o sansa de transformare. Din viziunea întelepciunii yoghine. Totusi. De multe ori imaginatia oamenilor obisnuiti ajunge sa deformeze foarte mult adevarul. împingîndu-ne din ce în ce mai adînc în ignoranta si creind imposibilitatea elevarii constiintei. comitem o mare greseala". nu are nici o sansa sa se schimbe. SATYA implica de asemenea o analiza foarte lucida si constienta asupra a ceea ce sîntem. sînt un rezultat al legii KARMA-ei. In anumite situatii adevarul poate fi folosit pentru a face rau. Chiar daca cineva spune un adevar incontestabil. pentru ca o persoana sa poata spune adevarul. este o consecinta fireasca a procesului de trezire a constiintei. Aceasta însa reprezinta o folosire a adevarului nu pentru adevar în sine ci pentru a face rau celorlalti. Aceasta falsa întelegere a ceea ce un om este de fapt este considerata de înteleptii yoghini ca fiind cel mai mare rau. suferinte provenind din exterior. dar o face cu scopul de a rani o alta persoana. peste o perioada de timp a ajuns sa fie infirmata sau sa constituie un adevar partial înglobat într-un sistem mai amplu si mai profund. De aceea sensul cel mai înalt al lui SATYA îl reprezinta însasi profunda transformare interioara ce are ca rezultat revelarea Sinelui Esenta Ultim. VYASA continua: "Deci yoghinul trebuie mai întîi sa analizeze ceea ce este bun pentru toate fiintele si apoi sa vorbeasca abtinîndu-se de la minciuna". dureri.

. Starea celui care prin cautarea Sinelui a atins Adevarul Ultim este sublima beatitudine a libertatii totale. Daca mintea nutreste gînduri adevarate. De aceea este absolut necesara AHIMSA. dispare treptat interesul pentru fenomenele fluctuante. înteleptii Orientului au afirmat ca lumea este o iluzie. Realitatea în natura sa fundamentala este dragoste si adevar si se exprima prin aceste doua aspecte.modestia. Ea este tacere. "orice ai spune despre Adevarul Ultim devine o minciuna în momentul în care te supui lui". . trecatoare si apare o aspiratie catre tot ceea ce este universal valabil. sublim. SATYA presupune adevar total în gînd.filantropia dezinteresata.stapînirea de sine. . sau faptul de a te abtine de la orice forma de minciuna.mila. atunci se creeaza conditiile pentru fuziunea cu infinitul. . aceasta atragînd disparitia temerii. caci.Plasîndu-ne la un nivel superior. care în esenta se bazeaza pe iubire. Cele 12 calitati pe care le implica SATYA sînt: . . . .iertarea. .atentia si consideratia pentru ceilalti. De aceea. . .veracitatea.absenta dorintei în emulatie (la nivelul dorintelor superficiale) arata daca e util sa dorim un lucru.puterea de îndurare (rezistenta). citindu-l pe LAO TZE. . Ea este libertate pentru ca în acest moment yoghinul nu mai este constrîns de nici o lege sau determinare exterioara.absenta geloziei. daca omul rosteste cuvinte adevarate si daca întreaga fiinta este bazata pe adevar.egalitatea psihica. .dominarea asupra sa însasi. înaltator. superior. adevarate si nu exista nici un alt motiv sa fie asa decît doar faptul ca el a consimtit sa fie astfel. Viata yoghinului trebuie sa se conformeze strict acestor doua fatete ale realitatii. iar omul obisnuit poate în multe directii sa fie asemanat cu o masina caci el este inconstient fata de realitatile subtile.

2 sutra 36) PATANJALI afirma: "Fiind ferm stabilit în SATYA. intrînd benefic în rezonanta cu energia subconstientului colectiv). Numai acela care stie sa-si cîntareasca fiecare cuvînt poate spune adevarul. mintea sa devine la fel de clara ca o oglinda. In acest fel el poate controla în asa masura vehicolul vorbirii încît orice rosteste se realizeaza. Acestea sînt cele doua întelesuri ale acestei SUTRA a lui PATANJALI. astfel încît ea reflecta tot ceea ce spune. ASTEYA (non-furtul) . scoate fiinta din armonia în care exista în mod esential cu legea fundamentala a Adevarului. calomnia sau inventarea unor lucruri si ridiculizarea a ceea ce este sacru pentru ceilalti. nastere si circumstante. rezultatul KARMA-ei este independent de dorintele noastre. acest lucru devine o conditie a vorbirii sale. In primul rînd.vorbire si fapta. Cînd o astfel de persoana vorbeste. Controlul vorbirii duce la dezradacinarea raului de orice fel. sub orice forma. neconditionata de timp. El nu exprima nimic care sa nu fi fost cîntarit prin puterea spirituala. Atunci cînd aspirantul devine ferm stabilit în veracitate. se va realiza. a obtinut un autocontrol în mare masura. prin practica acesteia ca lege universala. Astfel. Tot ceea ce spune va deveni adevarat. ea înseamna ca orice spune fiinta se realizeaza si în al doilea rînd. dar acest lucru este foarte dificil. efectiv si se realizeaza (aceasta deoarece energia individului se mareste. Cel care a învatat sa-si controleze felul de a vorbi. VAK-SIDDHI = putere yoghina extraordinara. Aspirantul dobîndeste astfel o anumita putere psihica. el depinzînd în întregime de vointa noastra". Neadevarul. simtind cînd trebuie si cînd nu sa vorbeasca. gratie careia tot ceea ce spune sau gîndeste yoghinul devine adevarat. yoghinul capata adevarul vorbirii. ea înseamna ca rezultatul actiunilor depinde de vointa sa. In YOGA SUTRAS (cap. ea va fi ascultata cu respect si cu atentie. el capata un BUDDHI (intelect) divin. De obicei. a spune neadevaruri. Exista 4 pacate provocate prin vorbire: obscenitatea si injuriile. Prin practicarea lui SATYA. obtinuta prin practica lui SATYA. se poate spune ca acela care a atins perfectiunea în SATYA e capabil sa cîntareasca perfect orice cuvînt pe care-l rosteste pentru ca el are control perfect asupra vorbirii. rezultatul oricarei actiuni este în totalitate dependent de el .rezultatul nu mai depinde de schimbare. tara. Cînd mintea nu mai este orientata negativ în nici o directie ea este imediat umpluta cu bunatate fata de toti. Cuvintele sale vor fi tinute minte caci ele vor fi bune si adevarate. Sau. dar acest lucru nu este valabil în cazul unui om care a realizat perfect SATYA. Practica lui SATYA atrage dupa sine VAK-SIDDHI. In YOGA acest lucru este numit vorbire psihica. El este capabil sa dobîndeasca fructul KARMA-ei sale (legea cauzei si a efectului) conform cu dorinta sa. rezultatul actiunilor va fi dobîndit.

In aceasta situatie nu vrei ceea ce are celalalt ci vrei pur si simplu o realizare proprie echivalenta. comorile vin catre el din toate partile. în plan mental. De aceea yoghinul îsi reduce necesitatile fizice la posesiunile pe care poate el sa le utilizeze si chiar si acestora le acorda o mica importanta. este: " Insusirea fara permisiune a lucrurilor de valoare ale altora". VYASA spune: "se respecta ASTEYA atunci cînd. Dorinta initiala de a avea ceea ce poseda altii este cauza care duce la însusirea lucrurilor altora. este doar un produs direct al gîndului initial. nu este un hot. el este un hot. STEYA = fura) sau "a nu fura" include nu numai a nu lua ceea ce apartine altuia fara permisiunea sa. TAPAS. respecti ASTEYA. APARIGRAHA. abuzul de încredere si folosirea gresita. SATYA. ea include înstrainarea. Oamenii se simt fericiti sa-i poata oferi cele mai bune lucruri pe care le au si oriunde fiintele cele mai elevate sînt atrase catre el. Doar daca nu doresti si nici nu iei nici un obiect de la altcineva. La nivel mental înseamna lipsa de lacomie si aceasta trebuie înteleasa într-un sens mai larg: "sa nu rîvnesti". daca se realizeaza. ASTEYA implica de asemenea abtinerea de la orice nedreptate. Dar si simplul gînd de rîvnire la ce are altcineva poate tulbura echilibrul emotional si mental. asa cum o defineste înteleptul VYASA în comentariul la YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI. invidia. O fiinta poate sa "vrea" ceea ce are din punct de vedere spiritual mai mult o alta persoana. realizezi un furt la nivelul intentiei. Yoghinul reduce nevoile sale la minim. ASTEYA. imperativul fiind sa lasi fiecaruia ceea ce merita. Atît timp cît doresti ceea ce are altul. dar nu practica ASTEYA." Deci. Atunci cînd yoghinul este perfect stabilit în ASTEYA. yoghinul refuza însusirea bunurilor care apartin altora. în sensul de a nu da mai putin dar nici mai mult decît trebuie. SANTOSA.(mergi la inceput. BRAHMACHARYA. Insa ASTEYA nu este simpla negare a acestui lucru asa cum o gîndesc majoritatea oamenilor. daca cineva doreste un lucru apartinînd altuia si îl ia. Bineînteles aproape toti cei care încep sa practice YOGA nu mai au tendinta sa fure în mod concret un lucru. SAUCHA. Cheia este deci eliberarea de dorinte. Astfel. . eliberat de orice dorinta. El creeaza insatisfactia. ASTEYA (A = nu. sau mai mult decît a permis-o posesorul. Daca doreste ceva si nu-si însuseste acel obiect. Din aceasta dorinta vine îndemnul de a fura si invidia. Furtul înseamna a lua ceea ce are altcineva. gîndind ca daca aduna lucruri de care nu are într-adevar nevoie. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) Dorinta de a poseda si de a se bucura de bunul altuia conduce oamenii catre fapte profund negative. AHIMSA. dar si a nu folosi ceva pentru alt scop decît cel initial. el este un hot. ASTEYA. Furtul real. dar fara sa încerce sa profite numai de efortul celorlalti.

Exista unele persoane care-si pot da seama cît de bogat este un om din apropiere. starea de . Dorinta puternica dupa ceva tulbura mintea. yoghinul nu doreste decît un singur lucru: sa-l adore pe Dumnezeu.In YOGA SUTRAS. ASTEYA. implicînd contactul sexual cu atingerea unui număr nelimitat de orgasme de către cei doi (la unison sau separat) dar care nu se finalizează prin ejaculare la bărbat şi nici prin descărcarea explozivă a potenţialului creator specific la femeie. în cuplu. TAPAS. APARIGRAHA. Cel care asculta de porunca "Nu fura". devine posesorul tuturor bogatiilor. dispare senzaţia de vlăguire şi somnolenţă care însoţeşte ejacularea. psihică. Insa. BRAHMACHARYA (continenţa) (mergi la inceput. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) BRAHMACHARYA = abstinenţă sau continenţă sexuală şi senzuală prin care potenţialul sexual al fiinţei umane este transmutat în energie. creator. Stăpînirea în timpul exercitării funcţiei amoroase a potenţialului sexual este specifică tradiţiei Taoiste care urmăreşte să realizeze astfel o echilibrare deplină şi o polarizare pe multiple nivele a energiilor YANG (+) şi YIN (-) în fiinţă. Virtutea de a fi onest (ASTEYA) confera un fel de constiinta prin intermediul careia puteti deveni constient de comorile ascunse. îi face pe oameni josnici si rai. Aceasta este un fel de constiinta intuitiva. control deplin conştient al funcţiei sexuale atît de către bărbat cît şi de către femeie. CONTINENŢA SEXUALĂ = înfrînare. Prin realizarea cu succes a continenţei sexuale de către cei doi. SANTOSA. PATANJALI afirma: "Fiind ferm stabiliti în ASTEYA. Atunci cînd oglinda este curata ca puteti vedea fata în ea. posibila datorita unei onestitati absolute. mentală. este evitată sarcina nedorită. Prin intermediul acestei facultati de cunoastere. capitolul 2. toate comorile ni se prezinta singure". personalitatea devine ca o oglinda în care mintea divina se reflecta. reţinere. permite transmutarea biologică a potenţialului sexual. neconditionate. datorită unor procese inefabile de sublimare lăuntrică. în forme superioare de energie vitală. Cînd acest lucru a fost realizat. SUTRA 37. de a purifica întreaga structura a personalitatii. SATYA. Scopul ei este de a face întreaga viata curata. Acest mod superior de a trăi actul sexual fără epuizare. universale. spirituală. AHIMSA. îi face infirmi. în timp ce alti oameni rîvnesc bogatie. înteleasa în sensul ei general. BRAHMACHARYA. Cînd aspirantul spiritual s-a stabilit ferm în virtutea yoghina a onestitatii el capata o putere de cunoastere asemanatoare clarviziunii sau constiinta intuitiva. aspirantul devine constient de pietrele pretioase din apropiere. femeia poate atinge în timp. faima sau placeri. Este exact aceeasi facultate pe care o poseda profetii. putere. SAUCHA. trăirea amoroasă devine plenară. de ori cîte ori vrea. Eliberarea de a rîvni îl face sa înlature multe tentatii. iar energia rezultantă este sublimată în mod armonios pentru a accelera evoluţia spirituală.

ea conduce la o stare progresivă de beatitudine şi . Senzualitatea amplificată. beatifică. În legătură cu continenţa sexuală se cuvine să amintim că gîndirea străveche Orientală şi în special TANTRA.orgasm. În mod normal. divin. d) faza de evitare a ejaculării cu transmutarea gradată în energie a unei cantităţi infime din potenţialul sexual. Prin continenţa sexuală trăirea amoroasă devine un etern început şi permite să fie trăită iubirea cosmică. Din punct de vedere fiziologic. Angrenarea permanentă a continenţei sexuale este o practică curentă în HATHA YOGA şi în Taoism. în care cuplul expansionează în infinit depăşindu-şi astfel toate limitările. g) orgasmul al doilea mult mai intens şi mai profund decît cel de dinainte. subtile. apare în tradiţia spirituală indiană drept un mijloc de a atinge Extazul Perfect (SAMADHI). Experienţa continenţei sexuale în cuplu permite fiinţei umane să realizeze ceva extraordinar. la majoritatea femeilor există în stare latentă capacitatea de a realiza spontan continenţa sexuală. armonia de cuplu şi fericirea se amplifică. componenta biologică a atracţiei faţă de sexul opus nu este reprezentată numai de instinct ci şi de alte aspecte energetice. ascendent. făcînd-o să realizeze că. Prin intermediul acestei iubiri oceanice în care totul devine cu putinţă. Realizată astfel. b) faza de platou. f) în continuare urmează din nou (după un anumit interval de timp de la 15 la 30 de minute) o fază de evitare a ejaculării cu transmutarea gradată în energie a unei cantităţi infime din potenţialul sexual. Experienţa erotică intensă facilitată de continenţa sexuală este astfel investită cu valori trans-senzoriale. graţie continenţei sexuale. psiho-emoţionale. c) coitul propriu-zis. care evoluează în mai multe faze: a) faza de excitaţie. limitatoare şi survine o fuziune cosmică a cuplului în Universul infinit. amorul realizat într-o stare continuă de continenţă sexuală devine o gradată dilatare dătătoare de extaz. Această disponibilitate le permite chiar multor femei să poată trăi adeseori orgasme multiple fără descărcarea potenţialului sexual. Dacă atît bărbatul cît şi femeia controlează cu succes potenţialul sexual. La bărbat realizarea continenţei sexuale implică un anumit antrenament gradat şi realizarea unei stări de echilibrare a energiilor YANG (+) şi YIN (-). ideal. e) orgasmul normal. astfel. ei pot continua relaţia amoroasă intimă. CONTINENŢA SEXUALĂ reprezintă un proces ciclic. graţie continenţei sexuale perfecte. se depăşeşte un act biologic instinctual şi cuplul uman obţine valenţe inefabile de cuplu cosmic. conferă iubirii sexuale transfiguratoare semnificaţia profundă a unei căi de autocunoaştere şi perfecţionare spirituală a fiinţei umane. se realizează transcenderea condiţiilor comune. datorită sublimării amoroase. indefinit în timp. grandioasă. Unirea erotică nesfîrşită se transformă într-o expansiune. În concepţia orientală. care sunt integrate sub forma energiilor YANG (+) şi YIN (-) în complexul sistem al comportamentului sexual-afectiv-mental.

amanta. care. danseaza. Graţie continenţei sexuale. fiind deci substitutul şi esenţa Naturii (PRAKRITI). sublimînd şi convertind potenţialul energetic ce rezultă prin transmutarea biologică în forme din ce în ce mai rafinate de energie vitală. AHIMSA. picteaza. prin intermediul căruia se transcende conştiinţa normală. în viziunea yoghină este un mod misterios de cunoaştere. în sensul că ei nu numai că experimentează beatitudinea. BRAHMACHARIA (continenţa) ŞI FERICIREA AMOROASĂ (mergi la inceput. soţia. Îndeplinind într-o stare de transfigurare şi adoraţie fuziunea amoroasă. Această tehnică extraordinară de realizare a unirii sexuale nesfîrşite este de natură să declanşeze uneori trezirea energiei colosale individuale KUNDALINI SHAKTI. fiica. Si face atitea alte lucruri pe care Bios-ul lui nu le prevazuse pentru el. sora. ea este în acelaşi timp mama. mentală. realizată cu succes un anumit interval de timp. ASTEYA. SAUCHA. psihică. un potential urias va fi .autonomie pentru ambii iubiţi. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) În lumina invataturii milenare YOGA. omul detine facultati care ii permit sa depaseasca realitatea empirica. El este capabil sa utilizeze posibilitatile corpului sau prin angrenarea proceselor de transmutatie cu mult dincolo de functiile lui biologice. dincolo de normalitate. Continenţa sexuală. banala care il limiteaza. Cinta. SATYA. dar şi al trăirii erotice autonome. fără sfîrşit. Prin continenţa sexuală. De ce nu? Cu conditia sa nu tulbure legile devenirii si armoniei care reprezinta ordinea fireasca a vietii. cosmic. pentru adorator. voluptatea perfect controlată jucînd aici doar rolul de vehicul. ci şi că pot contempla direct realitatea ultimă. sporesc şi revelează forţa spirituală. limitată şi se instalează starea extatică de iluminare dătătoare de eliberare şi înţelepciune. sursa principală a bucuriei şi a repaosului prin care totul se manifestă în Univers. APARIGRAHA. face totodată să se trezească şi să se amplifice capacităţile psihomentale. Atunci totul se transforma si gratie transfigurarii unificatoare. TAPAS. jocul erotic se realizează pe un plan trans-biologic. Functia sexuala poate de asemenea sa fie ocazie a anumitor practici imbogatitoare perfect naturale angrenate la unison cu ambianta macrocosmica fara a perturba ordinea fireasca a vietii. ride. la rîndul lor. BRAHMACHARYA. SANTOSA. Continenţa sexuală. emisiunea seminală este oprită printr-un puternic proces de focalizare mentală. în acele clipe. iubiţii încorporînd "O CONDIŢIE IDEALĂ DE ZEI". iubita sintetizează întreaga natură feminină (Eternul Feminin). tensiunea sexuală intensă nu se consumă prin actul ejaculării. care permite un autocontrol fiziologic deplin al ejaculării.

care poate de asemenea duce pina la oboseala si vlaguire accentuata ce va face sa apara blazarea. El poate fi de asemenea inhibat complet sau controlat astfel incit sa-l putem trai de un numar urias de ori fara sa se ejaculeze. Actul sexual poate fi prelungit indefinit si reinceput la vointa. haotica. empatic si total prin DRAGOSTE cu NEMARGINIREA. unita inefabil. -In corp (grosier) doar. printr-o manipulare constienta a energiilor launtrice ale fiintei intirzie orgasmul. -Joc cu celalalt. Si sa ne bucuram din toata fiinta de fericirea de a fi om. actul sexual presupune epuizare. Si sa jubilam. Viata insasi traita cu dragoste ne va ajuta spontan sa sublimam totul. In afara acestor practici superioare. El este atunci si o activitate fizica intensa. Daca ulterior mai avem ceva de facut. ceea ce permite sa se reinceapa si sa se cunoasca infinit mai multe orgasme fara cheltuiala seminala. cu toate consecintele specifice tuturor abuzurilor. -Femeia pasiva/ barbatul activ. -Eu depind de el/ea. Exista practici care.sublimat. diminuare si o placere palida. fundamentale. -Respiratie accelerata. Am vrea sa le prelungim dar orgasmul le incorporeaza adesea prea repede cu victoria sa triumfatoare care ne rapeste prompt potentialul fundamental de actiune.Explozie (inevitabil. o fiinta topita intr-o alta fiinta. In timp scurt si din aceasta cauza face sa apara o stare de nostalgie fata de manifestarea sa fulgerator de rapida. Aceste momente sint adesea prea scurte. energia erotica se risipeste in scurt timp definitiv si inutil iar intensitatea trairii se diminueaza gradat in comparatie cu amploarea celor simtite la inceputul experientei amoroase. Energia vitala este stimulata si sarbatoarea corpului traita ca o fericire extraordinara dureaza atit cit se doreste. . Ea devine un abuz. aceasta este sa constientizam bogatia energiei care se lanseaza impetuos pentru a ne face sa traim imbogatiti prin extaz o noua viata. ANALIZA COMPARATIVA ORGASM OBISNUIT (cu ejaculare) . Atunci sarbatoarea inceteaza rapid de a mai fi euforica sarbatoare a inceputului.

iar intensitatea senzatiilor sexuale si a trairilor erotice se micsoreaza considerabil. -Pierderea constiintei. -Atasament. conducind la instalarea unei stari de vlaguire si somnolenta care. dindu-le fericire si bucurie de a trai. in plus.-Act reflex care da nastere unei pierderi a controlului (inconstienta impresie de traire animalica. dorinta egoista. in Cosmos. -Joc cu (in) sine. prin senzatia oceanica de plenitudine pe care o induce in intreaga fiinta la ambii parteneri. Intensitatea trairii se mareste constant si nu se micsoreaza in finalul experientei). trairea afectiva fiind mult estompata. ORGASM TOTAL SUCCESIV (fără ejaculare) -Implozie (energia erotica se sublimeaza. se traduce prin instinctiva repulsie fata de celalalt sau greata fata de sine. . de o bogatie fascinanta prin finetea lor. -In afara timpului (indefinit ca durata si prin urmare tangent cu infinitul). -Celalalt dispare datorita transfigurarii realizate spontan si astfel se resimte o gigantica dilatare a constiintei tale fuzionata cu a celuilalt. transmutata in energii din ce in ce mai elevate si se acumuleaza in planurile profunde ale fiintei provocind atit stari unice de placere cit si fenomene extraordinare. -Femeia activa/ barbatul pasiv. la scurt timp dupa aceea potentialul mental si psihic este diminuat. la nesfirsit. -Teama uneori inconstienta fata de pericolul fecundarii sau graviditatii nedorite care atrage dupa sine folosirea contraceptivelor ce provoaca stari de frustrare si tulburari hormonale in timp. -Datorita pierderii intempestive si inutile a unei mari cantitati de energie sexuala pe cale reflexa. nestavilita) -Miscare. simultan cu perceperea empatica a celuilalt ca si cum te-ai simti pe tine insuti. in cazul excesului. -In afara corpului (atit subtil sau psihic cit si la nivel mental).la nivel intelectual resimtindu-se o stare de viscozitate. dar antrenind totodata armonios si corpul prin forta senzatiilor erotice resimtite global. -Disponibilitate amoroasa limitata in timp datorita epuizarii ce rezulta in urma pierderii intempestive a energiei sexuale prin ejacularea spermei la barbat si a descarcarii explozive la femeie.

-Act hiperconstient. facind perfect posibila o manifestare erotica sanatoasa si exuberanta determinata de anularea oricarei limitari fiziologice prin suspendarea totala a ejacularii la barbat. clarviziune. SAUCHA. energia intelectuala creste fata de normal. calma. indiferent de durata contactului sexual. gindirea este plina de fantezie creatoare si deosebit de lucida. TAPAS. la care corpul celuilalt raspunde cu tandrete si nesat in sintonanta unei armonii depline. intuirea spiritului sau constiinta constiintei. apare o stare coplesitoare de euforie afectiva si o sintonie marita fata de evenimentele cu continut afectiv pozitiv. survine o disponibilitate. -Disponibilitate amoroasa nelimitata. -Ne-miscare alternind cu unduiri incetinite. APARIGRAHA (non-acumularea sau modestia) (mergi la inceput. facind sa apara o plenara stare de forta launtrica precum si o satisfactie sexuala deplina. a nu acumula înseamna sa nu aduni ceea ce nu ai nevoie. ce conduce progresiv la un abandon extatic care face sa se manifeste o beatitudine amoroasa inefabila. si in intregime stapinit. BRAHMACHARYA. facind posibila o traire erotica de o intensitate covirsitoare 8-10 ore in sir (CU CONDITIA CA AMBII PARTENERI SA-SI CONTROLEZE TOTAL ENERGIA SEXUALA). -Trezirea potentialului mental latent. AHIMSA. S-a tradus prin "a nu îngramadi" sau "a nu aduna". ritmata de la sine. dorinta transcendata in non-dorinta. care odata instalata isi face resimtite ecourile in cutele cele mai intime ale fiintei 2-3 zile la rind dupa experienta. Gratie transmutarii si sublimarii integrale in alte forme de energie a fortei sexuale la ambii parteneri.). ascutirea luciditatii constiintei. amplificarea inteligentei. ASTEYA. etc. intuitie. atit in cursul experientei amoroase cit si mult timp dupa aceea (2-3 zile in sir). prefixul "A" face cuvîntul negativ. Regula este formulata în asa fel încît sa includa si ideea . care face sa apara un sentiment de impacare cu sine si fericire durabila pe care o revarsam asupra celuilalt prin duiosie si recunostinta. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) Cuvîntul sanscrit este derivat de la GRAHA-apucare (înfascare) si PARI. -Eliberarea completa de orice restrictii sau tensiuni penibile. -Detasare. SATYA.-Respiratie blinda. aceasta determinind totodata trezirea capacitatilor parapsihice latente (telepatie.de jur-împrejur. APARIGRAHA. puterea psiho-mentala este mult amplificata. SANTOSA. premonitie. vitalitatea este mult marita si aceasta atrage dupa sine scaderea nevoii de somn. A nu fura înseamna sa nu iei ceea ce nu-ti apartine. fara ca prin aceasta sa rezulte cea mai mica epuizare. in loc sa se diminueze se amplifica. in care vitalitatea erotica a celor doi. Aceasta este asadar un alt aspect mai profund al regulii "a nu fura" sau lipsa lacomiei.

putem de asemenea sa ne bucuram daruind. Nu trebuie sa facem din obtinerea lucrurilor un scop în sine. recunoastere. viata devine mai simpla. elevant. binele omenirii si fereste-te de actiunile îndeplinite fara placere. care se daruie tuturor în mod egal. admiratie etc.de a nu accepta favoruri. Printr-o atitudine în spiritul lui APARIGRAHA se va putea folosi timpul si energia care pîna acum erau irosite pentru acumularea si pastrarea de lucruri inutile. Aceasta este bucuria de a i face pe ceilalti fericiti. In epoca actuala. Ei ajung la o stare de spirit în care sînt multumiti cu orice s-ar întîmpla deoarece au un sentiment de siguranta interioara. Daca noi nu mai dorim sa acumulam bunuri inutile. El resimte placere în a vedea pe altii ca se bucura de ceea ce ei poseda si face aceasta fara nici un simtamînt de gelozie. cum ar fi bucuria de a servi pe altii. bunuri materiale. a nu acumula bunuri materiale. Trebuie pur si simplu sa le folosim fara a ajunge sa fim dependenti de ele. Un exercitiu practic pentru a elimina aceasta stare ce împiedica evolutia prin YOGA este concentrarea asupra realizarii unei stari mentale eliberate de lacomie. mecanic. Trebuie sa ne gîndim ca nu este important ce avem. Incepe ziua gîndindu-te la motivul care te determina sa-ti desfasori munca zilnica. care ar putea avea consecinte . Yoghinul nu-si procura lucruri numai de dragul de a le avea ci numai daca îi sînt într-adevar necesare. ci cum folosim ceea ce avem. Gaseste-ti întotdeauna un motiv înalt. Inteleasa la un nivel profund spiritual. Majoritatea oamenilor sînt înlantuiti de dorinte: doresc putere. se poate spune ca multi dintre cei care încep sa practice YOGA descopera ca orice lucru de care au nevoie cu adevarat le este dat chiar atunci cînd au nevoie de el. aceasta atitudine este asemenea gratiei unei forte cosmice. sau alt amanunt total nesemnificativ. ca-ti lipseste sau ai pierdut ceva. fericirea fericirii altuia. Soarele de exemplu. De aceea înteleptii au afirmat ca cel mai bogat este cel sarac în dorinte. Omul are o tendinta de a acumula la nesfîrsit bunuri materiale iar aceasta este o consecinta a starii de agitatie mentala care-l face sa-si doreasca mereu altceva. placere. Niciodata posesiunea unui lucru nu-l va multumi. Nu sîntem aici pentru a ne satisface propriile dorinte. Fara sa sugeram ca trebuie asteptata vreo rasplata (aceasta ar fi în contradictie cu practicile YOGA). caci imediat mentalul se îndreapta catre un altul iar lantul se continua neîntrerupt. Ei doresc mereu alte lucruri noi renuntînd la obiecte similare care i-ar fi putut servi la fel de bine numai pentru ca cele noi au alta culoare sau alta forma. Niciodata nu ai senzatia de nemultumire. Prin aceasta atitudine. oamenii au dezvoltat un sistem economic nenatural ce a avut drept rezultat "societatea de consum" în care oamenii sînt incitati sa cumpere si sa posede tot ceea ce este "mai de lux" sau "mai la moda". a nu te atasa de obiectele pe care le posezi.

comporta abtinerea de la . Analizeaza te daca ai privit cu invidie pe cei care au ceea ce tu nu ai si constientizeaza faptul ca toate posesiunile lumesti sînt doar temporare. "Eu nu am renuntat la nimic. Ele nu pot apartine spiritului. Totodata un yoghin avansat poate accepta sa i se ofere un obiect daca el stie sa o faca în asa fel încît sa nu se ataseze de acel obiect si. folosindu l inteligent. A nu crea o legatura cu un obiect de natura grosiera. în pastrarea sau în pierderea lor sau în atasarea fata de ele". Tu esti cel care a renuntat la ceea ce aveai mai de pret: starea de fuziune cu Divinul". pentru ca în aceasta situatie este de dorit sa ne daruim cît mai sincer. acesta nu a fost decît un dar.negative pentru alte fiinte sau în care singurul scop sînt banii. diminuînd instinctul de proprietate. Iar în acest caz îti este permis sa-l dobîndesti. constientizînd faptul ca tot ceea ce primim de la natura este un dar. în special dorinte. Inteleptul VACHASPATI MICRA care a comentat sutrele lui PATANJALI spune: " APARIGRAHA este abtinerea de la însusirea obiectelor atunci cînd yoghinii vad o piedica în acumularea lor. APARIGRAHA implica respingerea cadourilor pe care alti oameni ni le fac în cadrul relatiilor conventionale. Cheia este sa avem controlul asupra lucrurilor si sa nu permitem ca ele sa ajunga sa ne controleze prin dorinta pe care o declanseaza în noi. obligatii. Aceasta înseamna ca nu este o piedica în obiectul în sine daca nu l doresti cu posesivitate si aceasta nu pentru ca îl ignori total ci pentru ca el nu-ti pune nici un obstacol în evolutie. Un întelept contemporan relateaza o întîmplare în care un om a venit sa-i laude capacitatea de a renunta la toate bunurile materiale. minciuna. care creeaza un sir de datorii ce nu pot fi compensate întotdeauna si care pun independenta în pericol. poate face bine celorlalte fiinte. Indiferent cît de mult consideram noi ca am fi muncit pentru un anumit lucru. pentru ca de fapt totul nu tine decît de o integrare armonioasa a noastra în manifestare. deci iluzorii. grija si supararea. Ea este un ajutor în practicarea lui AHIMSA. deziluzia. Acest aspect se explica prin faptul ca un cadou aduce aceluia care îl primeste toate elementele psihice cu care l-a încarcat acela care îl ofera. Yoghinul trebuie sa caute sa se detaseze de nevoia de acumulare excesiva si inutila a bunurilor terestre. Atitudinea trebuie sa fie însa radical diferita cînd avem de-a face cu o relatie profunda cu alta fiinta sau cu însasi natura. ura. lacomia si uzînd cu cea mai mare detasare de obiectele pe care le poarta. Trebuie în prealabil sa fie facuta o analiza lucida profunda a situatiei pentru ca altfel exista riscul sa ne pacalim spunînd ca dorim un lucru pentru altii cînd de fapt în noi persista dorinta pentru acel lucru. Prin practica lui APARIGRAHA se înlatura frica. a lui SATYA si a lui ASTEYA. raspunse înteleptul. agitatia mintii. atasamentul.

NIYAMA sînt reguli ale disciplinei individuale. ASTEYA. în timp ce YAMA sînt universale în aplicarea lor. Daca un anumit lucru este necesar. Viata unui om obisnuit este plina de o serie interminabila de perturbari si frustrari însotite evident de reactiile sau consecintele lor. Asa cum nu trebuie sa se rîvneasca la lucrurile care nu ne apartin. Yoghinul îsi dezvolta capacitatea de a se pastra multumit. anularea dorintelor excesive de proprietate. tot astfel nu trebuie sa adunam sau sa dorim lucruri care în mod real nu ne sînt necesare.NIYAMA. Practica lui APARIGRAHA dusa la desavîrsire confera yoghinului clarvederea. A impune limite de comportament exterior. nu este suficient . Yoghinii au numit aceasta stare "existenta pura". SANTOSA (multumirea) . NIYAMA se refera la organizarea vietii interioare. la momentul potrivit.trebuie de asemenea restructurata personalitatea profunda prin intermediul celor cinci "observari" . el va veni de la Sine.orice dorinta de dobîndire a ceea ce nu ne este necesar în mod absolut. Dupa YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI acestea sînt: 1. pentru ca aceasta nu implica altceva decît saracie în spirit. BRAHMACHARYA. Este necesar sa se lupte împotriva lacomiei care se afla la baza dezechilibrului si a nefericirilor umane. TAPAS. AHIMSA. NIYAMA (mergi la inceput. SAUCHA. SANTOSA. Astfel el obtine pacea interioara ce îl face sa transceanda iluzia si mizeria cu care lumea este confruntata. De asemenea o persoana nu trebuie sa ia nimic de la o alta persoana fara sa fi muncit pentru aceasta fizic. care transforma obiectele din mijloace în scopuri. Prin APARIGRAHA yoghinul îsi face viata foarte simpla si pura. si nici sa nu astepte favoruri gratuite. ramîne doar Sinele Esenta Ultim. între om si societate. SATYA. APARIGRAHA. Yoghinul stie ca acumularea de lucruri materiale duce catre o slabire a credintei în Dumnezeu si în el însusi din moment ce ajunge sa se preocupe de viitorul sau. detasarea de bunurile terestre. mental sau spiritual. armonios. de austeritate. In timp ce YAMA reprezinta reguli ce conduc la armonizarea relatiilor între om si toate fiintele. In acest fel este imposibil ca mentalul sa fie pastrat într-o stare de echilibru. ceea ce îl va face sa-si poata vedea vietile anterioare. SAUCHA (purificarea) 2. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) NIYAMA constituie o a doua etapa în YOGA. respingerea a tot ceea ce nu ne este indispensabil. sau care nu sînt de folosinta imediata. Yoghinul nu trebuie sa acumuleze averi si sa pastreze ceea ce nu îi este strict necesar pentru a trai. orice i s-ar întîmpla. mentalul sau fiind eliberat de suferinta produsa de lipsa sau pierderea vreunui lucru exterior. Aceasta caracteristica mai implica saracia în sens de modestie. Un mare întelept contemporan spunea: "Cînd ai pierdut tot ceea ce putea fi pierdut.

O stare de puritate. SANTOSA. Ei folosesc adesea exemplul lotusului care. sentimentul de a fi murdar. APARIGRAHA. AHIMSA. ISHVARAPRANIDHANA (adorarea Divinului). a abdomenului. Daca în interior esti curat. De cele mai multe ori gîndurile si ideile sînt conditionate de stadiul de elevare a naturii noastre emotionale. Acesta este de fapt si principiul secret al alchimistilor care prin transmutari si sublimari repetate aspira catre starea supremei puritati . desi creste în ape mlastinoase îsi pastreaza frumusetea stralucitoare. SAUCHA. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) Inteleptul VYASA afirma în comentariul sau la SUTRELE lui PATANJALI: "Dintre acestea cinci (NIYAMA). Inteleptii yoghini spun: "Mentalul poate transforma nectarul în otrava si otrava în nectar". oricît de mult ar fi curatit exteriorul. apatia. chiar daca esti acoperit cu noroi la suprafata.3. traind printre oameni obisnuiti. Acestea implica de asemenea eliminarea gîndurilor si ideilor negative. esti totusi curat. etc. Curatirea interioara si exterioara a corpului face sa fie eliminata starea de slabiciune fizica. BRAHMACHARYA. pentru ca mentalul pur poate determina la rîndul sau purificarea tuturor celorlalte structuri ale fiintei. o atitudine interioara catre curatenie atrage catre fiinta care practica SAUCHA. înlatura o mare parte din boli. exterioara nu este propriu-zis o curatire. pentru a ilustra starea unei fiinte pure. Curatirea fizica începe în YOGA prin curatirea exterioara si interioara prin tehnicile de curatire a limbii. numai energii benefice. înalte. Prin purificarea acesteia se purifica de asemenea si mentalul. starea de îngreunare. fara ca vreo picatura de noroi sa-i atinga petalele. Curatirea interioara reprezinta curatirea de mizeriile agitatiei mentale. SATYA." Intreaga activitate realizata pentru purificarea naturii emotionale este de asemenea o curatire de mizeriile agitatiei mentale. prin rezonanta. Daca interior esti murdar. VIYASA continua: "Acestea sînt exterioare. esti în continuare murdar. SVADHYAYA (studiul) 5. prin post sau alte cerinte legate de hrana purificata". deznadejdea. pure. marind imunitatea organismului. TAPAS (austeritatea) 4. a nasului. purificarea este realizata cu pamînt sau cu apa sau cu altceva asemanator. deprimarea. Yoghinii considera ca curatirea de suprafata. TAPAS. Ea cuprinde sase tehnici secrete de purificare cunoscute sub numele de SHAT KARMA KRIYAS. Purificarea mentalului are o extraordinara importanta în practica YOGA si în evolutia fiintei. SAUCHA (purificarea) (mergi la inceput. Ea nu este nici macar începutul curatirii. ASTEYA.

SAUCHA poate îngloba deci si STHULA KRIYA ce reprezinta ansamblul modalitatilor fizice prin care se opereaza purificarea structurilor grosiere dar si SUKSHMA-KRIYA ce reprezinta actiunile de purificare la nivel mental si spiritual ce permit fiintei sa se integreze mult mai armonios în ambianta subtila universala. Pîna la acest nivel. aceasta atragînd dupa sine capacitatea de a depasi cu mare usurinta grijile si supararile. este esential sa studiem puritatea elementelor pe care ea ni le ofera. PRANAYAMA curata si aeriseste plamînii. In aceasta directie BHAGAVAD GITA spune: "Hrana SATTVICA este cea care conduce la longevitate. lacomia. desfrîul. In mod general exista trei tipuri de hrana dupa efectul pe care-l produce asupra organismului. De aceea hrana trebuie mîncata cu sentimentul ca este o ofranda pe care natura ne o daruieste si de aceea sfintii simt ca fiecare înghititura le confera putere spre a-l servi pe Dumnezeu. inteligenta. In primul rînd este recomandat regimul vegetarian. a gîndirii si a cuvîntului este necesara si o puritate a mîncarii. minciuna si mîndria. ignorînd sau iertînd defectele. Acestea sînt: ura. substanta întregii vieti si ea este privita ca o faza a lui BRAHMAN (Absolutul). Curatirea interioara aduce bucurie si confera fiintei o radiatie luminoasa si placuta. Cînd mintea este pura. In aceasta stare. . Prin concentrare se obtine astfel stapînirea simturilor (INDRIYA JAYA). yoghinii au stabilit anumite reguli stricte ale dietei. pasiunea. totusi. oxigeneaza sîngele si purifica nervii. yoghinul patrunde cu usurinta în templul propriului sau corp si vede propriul Sine oglindit în inima sa. Impuritatile mintii sînt eliminate cel mai repede prin iubire si devotiune. In afara de puritatea corpului. BHAKTI YOGA. Pe lînga curatenia ce trebuie urmarita în timpul prepararii mîncarii. Deci aceste ramuri din YOGA pot fi incluse în SAUCHA. Impuritatile intelectului sau ratiunii sînt arse de focul introspectiei si prin cautarea frenetica a Adevarului. ea vede la ceilalti în primul rînd calitatile. KRIYA în limba sanscrita înseamna exercitiu. Respectul pe care o fiinta îl acorda sincer altei fiinte pentru anumite calitati. Puritatea trupului este esentiala pentru o stare buna. tensiunea interioara. forta. Cînd o fiinta este binevoitoare. Practicarea ASANAS-urilor tonifica întregul corp si îndeparteaza toxinele si impuritatile cauzate de o înclinatie catre placerea grosiera. Dar mai important decît curatirea fizica a trupului este curatirea mintii de emotiile sale care îl tulbura. ASANA si PRANAYAMA îl curata în interior. In felul acesta orice hrana devine pura. actiune si este în general asociat cu practicile de purificare. disperarea si bolile mentale. purifica trupul la exterior. frustrarile.simbolizata la nivelul material prin aur. Si mai importanta chiar decît aceasta este curatirea intelectului (BUDDHI) de gînduri impure. îl va face sa se respecte si pe sine însusi si chiar sa fie respectat de ceilalti. In timp ce obiceiurile bune ca spalatul. Ea aduce bunavointa si elimina îngrijorarile. Hrana reprezinta suportul. lucida este foarte usor sa poata fi focalizata.

AHIMSA. lasînd un sfert gol pentru circulatia aerului. acida. PATANJALI în YOGA SUTRAS capitolul 2 SUTRA 41. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) PATANJALI afirma în YOGA SUTRAS. Hrana TAMASICA este cea care si-a pierdut valoarea (fiarta mai mult de 3 ore) care este insipida. SANTOSA (multumirea) (mergi la inceput. ea este savuroasa. etc). In concluzie. lapte. focalizarea mintii. miere. SATYA. care vad mereu partea frumoasa a lucrurilor. apa pura de ploaie. ci mai degraba o aprobare activa a fiintelor care te înconjoara. Cei ce manînca doar pentru placerea grosiera de a mînca. SANTOSA. cap. 2: "Din multumire izvoraste suprema fericire". o aprobare activa a împrejurarilor. dezordini fizice si mentale este RAJASICA. placuta si hranitoare. chiar daca la prima vedere par nefavorabile. Omul este singura fiinta care manînca si atunci cînd nu-i este foame. Hrana amara. TAPAS. viziunea Sinelui"." Chiar si caracterul poate fi transformat dupa felul de mîncare si modul în care o consumam. se hranesc în exces si ajung sa sufere de boli la nivel digestiv. prea sarata. alterata sau conservata. Regimul alimentar al yoghinului trebuie sa fie esential SATTVIC: cereale (grîu. fiind mereu multumiti de oameni si de evenimente. cea care declanseaza durere. fetida. ASTEYA. afirma: "Prin practica puritatii mentale se dobîndeste fericire. orez. corpul fizic. orz. prea condimentata. De asemenea HATHA YOGA PRADIPIKA mentioneaza: "Yoghinul nu trebuie sa-si umple niciodata stomacul mai mult de trei sferturi. Ei nu manînca nici prea putin nici prea mult. hrana impura". Exista de asemenea foarte multi oameni care traiesc pentru a mînca în loc sa manînce pentru a trai. substantiala. BRAHMACHARYA. SAUCHA reprezinta activitatea de purificare realizata la toate nivelele fiintei insistînd în special pe puritatea mentala. In acest sens este util sa cream o imagine mentala despre noi ca persoane multumite si fericite. bunastare si buna dispozitie. Ca modalitate practica de antrenament implica sa fim hotarîti sa transformam în bine orice s-ar întîmpla. . pentru a te folosi la maximum de ele. SAUCHA. APARIGRAHA. resturile lasate de cineva. unt clarifiat. Yoghinii realizeaza în orice actiune echilibrul. Ea nu este pur si simplu o acceptare pasiva a împrejurarilor în care te afli. asa ca ei manînca numai pentru a-si sustine din punct de vedere energetic.sanatate. control al mintii. iritanta. fructe.

care nu uraste si nu se complace în bucurii efemere. prin urmare fiinta trebuie sa practice SANTOSA (multumirea). acela este ferm în întelepciunea sa. El nu trebuie sa îsi conditioneze fericirea de dorinta obtinerii vreunui lucru.""Cel care nu se implica în suparari si nu se complace în placeri. Yoghinul ajunge sa nu simta lipsa tuturor lucrurilor suplimentare si atunci el este în mod natural multumit.Prin practica lui SANTOSA. Diferente superficiale pot sa se nasca între oameni din cauza rasei. El este o fiinta binecuvîntata pentru ca el cunoaste adevarul si fericirea. elimina din mintea sa toate dorintele si cînd este satisfacut în Sine prin sine. apar multumirea si linistea. atractie. Deoarece agitatia mentalului creeaza întotdeauna noi dorinte. teama si mînie. Fericirea care rezulta de aici este neegalata." Cînd yoghinul nu mai este supus valurilor emotiei care îl ridica sau îl coboara deoarece el transcende alternantele si schimbarile exterioare si cînd poate pastra un echilibru interior în mijlocul loviturilor neprevazute ale vietii. se spune ca este ferm în întelegerea sa. cel care a parasit orice dorinta. In aceste stari mintea îsi pierde capacitatea de focalizare si pacea. De asemenea. nici o practica spirituala nu este posibila. KRISHNA îi spune lui ARJUNA: "Cînd un om. Ca rezultat al . voalurile si complexele. iar daca mintea este bolnava. Diferentele creeaza tensiuni si apoi trezesc conflicte constiente sau inconstiente care distrag si perturba mintea. absolut necesara pentru a traversa demn si glorios toate obstacolele ce apar în calea evolutiei sale spirituale. Atunci cînd flacara spiritului nu pîlpîie în vîntul dorintei. Aceasta implica de asemenea sa traim mereu în prezent fara a ne risipi în mod aberant potentialul energetic cu reprosuri si regrete lipsite de sens legate de trecut sau în imaginatii fanteziste legate de viitor. atunci el a atins starea de egalitate a spiritului. Un om multumit a atins plenitudinea pentru ca aceasta înseamna ca el cunoaste si traieste iubirea fata de Divin si îsi împlineste astfel menirea sa. O fiinta a carei minte nu se pastreaza într-o stare de multumire nu se poate concentra. aceasta speranta de fericire nu s-ar putea împlini decît partial si temporar. o PARTHA. cap. caci pastrînd aceasta atitudine orice esec poate fi transformat într-o victorie stralucita. In meditatie constiinta trebuie eliberata de toate erorile mentale. a conceptiilor lor etc. a credintelor. Multumirea si linistea sînt stari ale mintii. yoghinul ajunge sa traiasca în permanenta o stare de plenitudine si bucurie pentru ceea ce el are si ceea ce el este fara ca nici o forta exterioara sau conflict interior sa îi umbreasca armonia.""Cel pe care nici un lucru exterior nu-l afecteaza fie ca dobîndeste binele sau raul. deoarece ea provoaca multe complexe indezirabile si induce o stare de boala psihica. ea implica o egalitate în spirit la succes si la insucces. Nemultumirea este unul din voalurile lui AVIDYA (ignoranta). acela este ferm în întelepciunea sa. In BHAGAVAD-GITA. trebuind prin urmare sa fie îndepartata. Aceasta multumire nu trebuie sa fie zdruncinata de nici un esec.2.

Un scop spiritual va face viata pura. SATYA. Intreaga stiinta a construirii unui caracter sau a unei personalitati poate fi privita ca o practica a TAPAS-ului. cînd sînt obosit ma culc. TAPAS. "a izbucni în flacari". ASTEYA. a pastra în permanenta un autocontrol sînt TAPAS-uri ale mintii. . a recita imnuri de slava lui Dumnezeu si a nu vorbi de rau despre altii. diferitele complexe mentale ies la iveala si o astfel de persoana este nepregatita pentru o practica spirituala. la vorbire (VACHIKA) sau la minte (MANASIKA). autodisciplina si austeritate. TAPAS-ul este de 3 feluri."a suferi de durere" sau "a fi mistuit de foc". TAPAS implica purificare. Un alt mare maestru yoghin a fost întrebat: "In ce consta practica YOGA pe care o desfasurati?" El a raspuns simplu: "Cînd îmi este foame manînc. Aceasta reprezinta starea de totala multumire si acceptare a mediului exterior si a ta însuti si a propriei realitati interioare. Fara un asemenea scop nici o actiune nu are valoare. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) Cuvîntul TAPAS este derivat din radacina TAP care înseamna "a arde". AHIMSA. divina. Inteleptii yoghini afirma ca viata fara TAPAS este ca o inima fara iubire. el se poate referi la corp (KAYIKA). APARIGRAHA. Insa este foarte important sa constientizam profund scopul pentru care realizam TAPAS ul.acestui lucru. sînt TAPAS-uri ale vorbirii. a vorbi despre adevar. Un întelept contemporan a spus în momentul în care a fost constrîns sa traiasca în conditii foarte grele:"Ma puteti arunca si în infern dar nu veti putea lua niciodata paradisul din mine". In absenta multumirii. SAUCHA. Prin practica lui SANTOSA se ajunge la o stare de fericire interioara nelimitata indiferent de functiile exterioare. BRAHMACHARYA. este efortul de a atinge fuziunea ultima cu Divinul. Continenta (BRAHMACHARYA) si non-violenta (AHIMSA) sînt TAPAS-uri pentru corp." TAPAS (mergi la inceput. TAPAS-ul se realizeaza atunci cînd cineva actioneaza fara nici un motiv egoist sau speranta de recompensa. Fara TAPAS mintea si inima nu pot fuziona în Divin. cu credinta de nezdruncinat ca nici macar un fir de iarba nu se poate misca fara vointa lui Dumnezeu. fiinta poate ajunge la nivele foarte profunde în meditatie. A dezvolta o atitudine mentala în care sa se ramîna linistit si egal în bucurie sau durere. elevata. A folosi numai cuvinte care nu aduc raul unei fiinte. El înseamna deci un efort ardent realizat la toate nivelele în orice circumstanta pentru a realiza un scop clar în viata. SANTOSA. "a straluci". TAPAS reprezinta un efort constient pentru a arde toate dorintele care ne împiedica pe drumul catre scopul propus.

uneori el se poate purta ca un întelept. El ramîne în acesta ca într-un vehicul. a sta în picioare si a sta jos. Despre o asemenea stare SHANKARA spune: "Cel care îl cunoaste pe ATMAN (Sinele Suprem Individual) nu se identifica cu corpul sau. nemiscare si miscare în conformitate cu anumite procedee ca impuneri corporale. Omul este înlantuit de inimaginabil de multe lucruri ireale. Ea este o purificare prin foc ceea ce înseamna efortul de a duce fortele contradictorii la o diferenta de potential foarte mare pentru ca apoi. El poate purta haine costisitoare sau zdrente. Evitarea constanta a discomfortului nu este o atitudine spirituala. Doar prin distrugerea cauzelor ce creaza aceasta limitare ne putem elibera de ea. fantezii. înteleptul yoghin VYASA spune: "TAPAS este producerea extremelor: foame si satietate. TAPASYA înseamna energie produsa de foc." Anumite persoane practica o cale spirituala dar în momentul în care intervine un anumit discomfort sau este necesar sa fie facut un efort mai mare. Uneori este tacut. El actioneaza si totusi nu este înrobit de actiune. prin alaturarea lor. aceleasi consideratii interioare. dar. Acestea ne programeaza comportamentul iar noi devenim incapabili de a realiza lucruri cu adevarat profunde datorita acestor determinari. Prin TAPAS yoghinul capata forta în corp. Uneori oamenii îl onoreaza cu maretie. în minte si în caracter. Acestea se sedimenteaza deseori pîna în straturile profunde ale subconstientului si sînt foarte greu de eliminat fara un efort considerabil. El pare a fi o fiinta individuala si totusi este prezent în toate lucrurile. aceleasi . Aceasta nu implica neaparat sa traim în conditii foarte dificile dar în momentul în care asemenea situatii se creeaza. aparent paradoxal. integritate. In comentariul sau la YOGA SUTRAS a lui PATANJALI. prin aceasta atitudine noi vom genera o stare SATTVICA (de echilibru) In fiinta. alteori îl insulta sau îl ignora. "Toate lucrurile realizate prin TAPAS reprezinta de fapt eforturi de a distruge limitarile create de prejudecati. aceleasi emotii. însotit de o permanenta constientizare a scopului ultim. alteori atrage în jurul sau foarte multi oameni. cînd nu ai ce mînca sau cînd trebuie sa dormi pe pamîntul gol sau sa muncesti foarte mult trebuie sa fi capabil sa depasesti aceste situatii cu exact aceeasi atitudine si sentiment pe care-l ai cînd traiesti în confort. el se va bucura de acestea si se va juca cu ele ca un copil. fermitate si simplitate. daca oamenii îi creeaza conditii de confort si lux. frig si cald. post. El dobîndeste curaj si întelepciune. pretutindeni. iluzii. aceeasi atitudine negativa. El nu are nici o bogatie si totusi este mereu multumit. dupa foarte putin timp ei se întorc la aceleasi activitati cotidiene.TAPAS-ul confera întotdeauna o mare forta însa atunci cînd ea este utilizata în scopuri egoiste nu face decît sa ne înlantuie si mai mult în lanturile iluziei. îsi fac noi prieteni. sa se creeze o foarte mare energie. acceptînd iluzia indiferent cum s-ar manifesta. Evident. El poate parea un nebun sau un copil. Uneori oamenii încearca sa gaseasca moduri prin care sa-si schimbe viata si astfel ei îsi schimba meseria. abandoneaza.

Pentru meditatie este necesar un corp puternic. prajituri. In YOGA SUTRAS (cap.. trebuie sa se desfasoare perfect si pentru aceasta este necesar sa se practice TAPAS-ul. Ea poate fi realizata o zi pe saptamîna sau numai cîteva ore pe zi. Impuritatile fizice trebuie îndepartate din creier. pentru a putea practica meditatia. frigul. încrederea totala care ne permite sa atingem obiectivul urmarit în timpul antrenamentului. înghetata. digestia. astfel încît el sa poata îndura caldura. TAPAS-ul implica de asemenea ardoarea în convingeri." Meditatia necesita un corp perfect si organe de simt care sa functioneze perfect. 2) hotarîrea de a ne începe activitatea zilnica cu o ora mai devreme decît de obicei. Putem gasi nenumarate alte exercitii prin care un act definit al vointei va fi utilizat pentru a învinge o înclinatie naturala. aceeasi suferinta. O meditatie care se întinde pe durata a mai multor ore este un lucru obisnuit si deci PATANJALI recomanda ca organele de simt si corpul sa functioneze perfect. Aceasta ne va elibera de sclavia unei placeri devenita obisnuinta. a vorbi cu masura atunci cînd cei din jurul nostru se agita si vorbesc inutil este mult mai valoros decît a nu vorbi atunci cînd esti izolat. cum ar fi respiratia. Alte forme de TAPAS pe care este indicat sa le realizeze oricine sînt: 1) hotarîrea ca pentru o anumita perioada de timp sa ne abtinem de la unele placeri obisnuite cum ar fi: zaharul în ceai. Acest lucru se întîmpla pentru ca oamenii nu cauta sa înteleaga cauza de unde toate acestea vin. Efortul realizat prin TAPAS si în general prin toate regulile de YAMA si NIYAMA nu reprezinta atitudini care sa modifice lucrurile la suprafata ci ele actioneaza direct la nivelul cauzei. El implica supunerea corpului la austeritati. 2 sutra 43) PATANJALI spune: "Prin TAPAS se distrug impuritatile si se dobîndeste perfectiunea corpului si a organelor de simt. Exista 5 tipuri de austeritati: . atitudinile si reactiile de baza care genereza suferinta. gasind si eliminînd apoi impresiile. Uneori cuvîntul TAPAS se traduce prin devotiune. adica dorinta fierbinte de a atinge un scop înalt. o mai mare profunzime la nivel mental. Un pas superior în realizarea TAPAS-ului îl reprezinta pastrarea continua a unor atitudini echilibrate în orice situatie. Nu trebuie sa existe stînjeneala sau discomfort în timpul meditatiei din cauza slabiciunii unui organ. nas. urechi. secretiile etc. ochi. Ea ne permite conservarea energiilor psihice. aceleasi tensiuni. amplificarea stapînirii de sine. Toate functiile corpului. dulciuri. circulatia sîngelui. piele etc. Practica tacerii (MAUNA) este o forma de TAPAS cu rezultate deosebit de profunde. De exemplu. bomboane etc.prejudecati. otrava si asa mai departe.

4) Trebuie întetit focul concentrarii asupra unui singur punct. Gîndurile înnobilatoare ce se nasc în SVADHYAYA sînt preluate de cel ce le receptioneaza astfel încît ele devin o parte din propria sa viata si fiinta. Aceste 5 focuri îndeparteaza toxinele si întaresc corpul. continenta si practicile TAPAS-ului ajung sa fie realizate fara efort deoarece însasi natura profunda a unei astfel de fiinte a fost eliberata de prejudecatile limitatoare cu privire la confort si placere. atitudinea unei asemenea fiinte ilustreaza un autocontrol perfect. dragoste si respect reciproc. SVADHYAYA înseamna deci "educatia Sinelui". acest sfînt i-a raspuns: "Nu as fi putut sta în felul acesta nici macar o ora fara ajutorul lui Dumnezeu. 5) Focul postului. Sfîntul Serafim de Sarov a stat timp de trei ani doar în genunchi rugîndu-se la Dumnezeu. BRAHMACHARYA. Prin practicarea consecventa a acestor principii se dobîndeste starea de libertate neconditionata care ne face sa nu le mai simtim ca reguli stricte venind din afara noastra. In realitate nu este vorba despre un autocontrol ci mai degraba de manifestarea naturii sale interioare. ci sa fie manifestate prin însasi natura noastra interioara. astfel încît el devine apt pentru meditatie. De exemplu. Privita din exterior. SATYA." SVADHYAYA (mergi la inceput. SANTOSA. Educatie înseamna conturarea si înflorirea celor mai bune aspecte care exista într-o fiinta. Cel care practica SVADHYAYA la modul profund face din urmarirea . APARIGRAHA. 2) Supunerea corpului la caldura focului pentru a face pielea subtire si maronie. într-o situatie nefavorabila. SAUCHA. yoghinul nu se enerveaza. ASTEYA. calma si egala în permanenta. cel care vorbeste si cel care asculta au aceleasi aspiratii. Cînd cineva i-a admirat vointa si stapînirea de sine. TAPAS. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) SVA înseamna "Sine" si ADHYAYA înseamna "studiu" sau "educatie". Pentru un yoghin avansat.1) Expunerea corpului la soare pentru a face pielea rezistenta. SVADHYAYA este diferita de învatarea obisnuita realizata prin audierea unui text în care vorbitorul îsi expune propria învatatura în fata ignorantei celor care îl asculta. Pentru o asemenea fiinta acesta nu mai este un TAPAS deci nu mai este o restrictie deoarece el s-a ridicat deasupra ei. 3) PRANAYAMA se face pentru a crea caldura în corp. AHIMSA. Cînd o persoana realizeaza SVADHYAYA.

ea este stiinta religiilor. In general. SVADHYAYA înseamna studierea textelor traditionale ce vorbesc despre eliberare si divinitate. ele sînt cai de a ajunge la Dumnezeu. El începe sa înteleaga ca întreaga creatie este facuta pentru BHAKTI (adoratie) si nu pentru BHOGA (placere). sa înteleaga si sa traiasca mai bine propria sa credinta. De multe ori. Toate tratatele esentiale care analizeaza diferitele aspecte si ramuri din YOGA trebuie sa-i devina cunoscute. Cartile sacre profund spirituale ale lumii exista pentru a fi citite de toti. multe dintre aceste texte sînt redate ca dialoguri între încarnarea Principiului Suprem Masculin si a celui Feminin .propriilor sale trairi un fel de citire a propriei sale carti a vietii. între zei si zeite. studiul si practica ce permit unei fiinte sa-si aprecieze mai bine propria sa credinta. El va elimina ignoranta si va putea aduce în el si în ceilalti cunoasterea. iar din raspunsul la aceste trairi si din capacitatea sa de a actiona. ca Divinitatea este în interiorul sau si ca energia care actioneaza în el este de aceeasi natura cu aceea care actioneaza în întregul Univers. ca întreaga creatie este divina. pentru un yoghin. un fel de scriere si revizuire a cartii sale. ceea ce-i va permite sa aprecieze. Aceste texte ce reprezinta întotdeauna revelatii divine au o forta cu totul aparte pentru ca prin ele se poate evoca însasi prezenta divina. Prin SVADHYAYA yoghinul întelege natura profunda a sa si realizeaza comuniunea cu Divinul. . Filologia nu este un limbaj ci o stiinta a limbajelor si a cuvîntului. Privite în acest sens. între zei si oameni care au atins un înalt nivel de evolutie. De altfel. Ele sînt revelatii divine si de aceea nu trebuie sa fie citite numai de membrii unei singure credinte. Textele sacre si învataturile deosebit de valoroase cu privire la practica YOGA erau rareori tiparite. SVADHYAYA reprezinta studiul asupra unui subiect care este baza sau cauza tuturor celorlalte subiecte sau actiuni si care ea însasi nu mai are nici o alta cauza. Cei ce practica SVADHYAYA nu trebuie sa se limiteze numai la modul intelectual vag si confuz de a întelege aceste texte ci trebuie sa încerce totodata sa simta încarcatura spirituala pe care acel text o emana. ele fiind transmise pe cale orala sau prin manuscrise. Studiul cartilor sacre ale lumii îi vor permite cautatorului spiritual sa se concentreze mai usor si sa rezolve dificilele probleme ale vietii atunci cînd ele apar. YOGA nu este o religie în sine. Pentru cunoastere exista un început dar niciodata un sfîrsit. Intotdeauna profunzimea adevarurilor enuntate în aceste carti sînt de natura sa schimbe adînc constiinta celui ce se apleaca cu interesul cuvenit asupra lor. aceste texte sacre erau memorate în întregime în scolile de YOGA si de filosofie din Orient. El realizeaza astfel o transformare ampla. Ignoranta nu are început dar are un sfîrsit. In mod similar. tot astfel un aspirant veritabil catre spiritualitate asimileaza si traieste învatatura celorlalte credinte. Studiul ei îi permite elevului sa învete mai bine propriul sau limbaj. Asa cum albina culege nectarul din diferite flori.

mintea este golita de dorinte si devine plina de gînduri pentru Dumnezeu. HATHA YOGA PRADIPIKA. SAUCHA. ISHVARAPRANIDHANA înseamna consacrarea actiunilor. BRAHMACHARYA. Invataturile sacre vedice sînt numite SRUTI si ele sînt privite din doua puncte de vedere: 1) Ca obiect de studiu. De aceea yoghinul învata sa-si dedice toate actiunile Divinului si astfel ele reflecta Divinitatea în el. In acest al doilea caz SVADHYAYA include repetarea orala sau mentala a unor formule sau MANTRA-e. putere mentala si iluminare spirituala. In anumite texte yoghine se spune ca adeptul poate sa renunte la toate cartile. cuvîntul nu se refera numai la Fiinta Suprema ci si la Sinele Divin Individual- . SATYA. Ea elibereaza spiritul de semiconstienta sa si de orizonturile sale limitate. a trairilor. Prin adoratie. GHERANDA SAMHITA. cufundîndu-l în preocuparile spirituale pîna în momentul în care aspirantul se va putea dispensa de toate ajutoarele exterioare si va putea gasi în el însusi întreaga cunoastere. atît universala cît si individuala. cele patru evanghelii din Noul Testament. nu va mai fi tulburat de mîndrie sau de dorinta puterii. a gîndurilor si aspiratiilor catre Dumnezeu. VIJNANA BHAIRAVA TANTRA. YOGA SUTRAS a lui PATANJALI. SVADHYAYA implica lectura spirituala într-o stare de elevare a constiintei a unor texte sacre. SHIVA SUTRAS. Cuvîntul ISHVARA înseamna si cel ce reprezinta ultimul stadiu sau nivel din orice ierarhie. trezeste si întretine aspiratia de a realiza scopul ultim. ISHVARAPRANIDHANA (mergi la inceput. confera energie. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) ISHVARA înseamna "Dumnezeu". chiar si la scrierile sacre doar în momentul în care le-a asimilat perfect. Ele sînt nucleul din care totul emana si catre care totul converge. cum ar fi: SHIVA SAMHITA. ISHVARAPRANIDHANA. iar recitarea lor de catre cei care înteleg semnificatia lor profunda este echivalenta si chiar întrece ca valoare citirea textelor vedice în toata extensia lor. ASTEYA. TAPAS. Cel a carui minte si inima vor fi mereu pline de iubire fata de Dumnezeu. 2) Ca o culegere de formule sacre a caror recitare constituie ea însasi un act de adorare. Astfel. prin unirea mintii cu inima în Divin. In aceste BIJA sau "seminte verbale" se spune ca sînt condensate toate VEDA-ele. eliminînd din mintea sa orice gînd egoist. APARIGRAHA.O reflectie constanta si profunda asupra acestor texte pregateste spiritul pentru întelegerea adevarurilor ultime. AHIMSA. SANTOSA. iar PRANIDHANA înseamna "devotiune neîntrerupta" sau "daruire de sine". Intotdeauna actiunea reflecta personalitatea unei fiinte mult mai bine decît cuvintele sale.

Aceasta disciplina a fost uneori definita ca devotiune fata de un ideal. nici sa devina o scuza pentru indolenta. TAPAS. SATYA.ATMAN. ASTEYA. Stadiul cel mai înalt în realizarea lui ISHVARAPRANIDHANA are ca efect cunoasterea nelimitata a tot ceea ce exista. pentru ca el are în permanenta în fata modelul Divin. ISHVARA manifesta aceasta cunoastere. AHIMSA. Din contra. SVADHYAYA ISHVARAPRANIDHANA) . O forma de început consta în rostirea unor rugaciuni la începutul fiecarei zile sau în momentele mai deosebite precum si înaintea fiecarei mese. aceasta daruire permite YOGHINULUI sa împinga la maxim eforturile sale fara sa se exalte în fata succesului sau sa se descurajeze în fata obstacolelor. SAUCHA. SANTOSA. iar un aspirant care a atins cea mai înalta stare de constiinta este în legatura cu toata cunoasterea. pentru ca în nici un moment yoghinul nu trebuie sa paraseasca energia sa de actiune-VIRYA. ISHVARAPRANIDHANA este o practica ce trebuie realizata în fiecare clipa. APARIGRAHA. dar aceasta cunoastere nu este primita din exterior. Aceasta daruire de sine lui Dumnezeu nu trebuie nici sa se transforme într-un abandon pasiv. BRAHMACHARYA. (mergi la inceput.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful