C1

Notiuni generale privind Dreptul Penal si Dreptul Procesual Penal
1. Justitia penala. Pentru o aparare eficienta a valorilor fundamentale ale omului este necesar ca statul sa intervina si sa includa in sfera represiunii penale acele situatii ce devin periculoase pentru ordinea de drept. Respectarea ordinii de drept se asigura prin vasta activitate desfasurata de organele specializate care folosesc in acest scop un complex de cai, metode si mijloace de natura sa infaptuiasca justitia penala. In infaptuirea actului de justitie un rol deosebit il au instantele de judecata. Legea fundamentala, Constitutia, face referiri la acest aspect stipuland sau aratand ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie (denumita in trecut Curtea Suprema de Justitie) si prin celelalte instante de judecata stabilite de lege se infaptuieste in numele legii.. Diversitatea si complexitatea relatiilor sociale izvorate din interesele individuale impun existenta unei societati capabile sa asigure satisfacerea membrilor comunitatii ce o compun.. In acest sens, justitia reprezinta un instrument important al statului de drept menit sa contribuie la apararea valorilor fundamentale ale omului. De aici cerinta ca ordinea de drept, reglementarea sociala sa se bazeze pe justitie in scopul realizarii binelui comun. Pentru apararea intereselor sale orice persoana are consfiintit accesul la justitie. Legea 303/2004 pentru organizarea judecatoreasca prin dispozitiile art. 2, alin. 2 prevede ca „instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii”. Justitia se infaptuieste in numele legii de catre judecatori care sunt independenti si care se supun numai legii. 2. Procesul penal – notiune, scop, rol educativ, fazele procesului penal. Aplicarea legii penale se materializeaza prin organele specializate ale statului care au sarcina de a descoperi o infractiune savarsita, de identificare a autorilor in vederea tragerii la raspundere penala a acestora si pentru restabilirea ordinii de drept incalcate. Aceasta activitate procesuala se infaptuieste printr-un complex de acte succesive care datorita desfasurarii lor coordonate si progresive reprezinta un proces, adica un lant de manifestari consecutive la capatul caruia se va putea hotari daca este sau nu cazul sa fie aplicata o sanctiune. O astfel de activitate este procesul penal. In literatura juridica de specialitate definitia procesului penal data de diferiti autori este, in esenta, apropriata cu cea care urmeaza a fi redata. Procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor persoane in scopul constatarii la timp si in mod concret a faptelor ce constituie infractiuni astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. 3. Trasaturile definitorii ce caracterizeaza notiunea de proces penal. • Procesul penal este o activitate reglementata de lege care se desfasoara succesiv si coordonat; • Termenul de proces deriva din latinescul procedere = a inainte, a progresa; • Notiunea de proces penal este mai larga incluzand pe langa activitatea instantelor judecatoresti si subiecte procesuale (Ministerul Public, organele de cercetare penala, partile si alte persoane) • Procesul penal are loc doar intr-o cauza penala. 4. Scopul procesului penal. Din definitia procesului penal rezulta implicit si scopul acestuia. Inscris in art. 1 Cod Procedura Penala scopul imediat al oricarui proces „este constarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala”. Scopul imediat al oricarui proces este acela de a constata la timp faptele ce constituie infractiuni in vederea sanctionarii persoanelor socialmente periculoase dar si a individualizarii pedepselor ce urmeaza a fi aplicate. Scopul general al procesului penal 1

este acela de „aparare a ordinii de drept a persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, de prevenire a infractiunilor, precum si de educare a cetatenilor in spiritul respectarii legilor”. (art. 1, alin. 2 C. Proc. Pen.). 5. Fazele procesului penal. Procesul penal asa cum rezulta din definitia sa cuprinde numeroase activitati complexe pe parcursul unor etape succesive care impun anumite reguli. Procesul penal modern cuprinde trei faze: • Urmarirea penala; • Judecata; • Punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive. Procesul penal astfel alcatuit s-a dovedit eficace in realizarea raporturilor juridice penale. Sub acest aspect Ion Tanoviceanu in „Tratat de drept si procedura penala” (1924) arata: „cercetarea constituie actul intai al dramei penale, judecata actul doi iar executarea epilogul”. Fazele sunt diviziuni ale procesului penal in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functiile lor procesuale si dupa epuizarea lor pot fi date anumite solutii privind cauza penala. In faza urmaririi penale sunt cuprinse etapele cercetarii penale care au ca obiect strangerea probelor pentru trimiterea in judecata a inculpatului. Codul de procedura penala cuprinde in partea speciala numeroase dispozitii referitoare la activitatea de cercetare penala. Aceasta activitate este efectuata de organele de cercetare penala si procuror. Conform noilor modificari aduse Codului de procedura penala instanta de judecata poate interveni in faza anchetei penale. Judecata incepe o data cu sesizarea instantei si dainuie pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Ultima faza a procesului penal, punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive, reprezinta momentul final al procesului penal. Este posibil ca procesul penal sa nu parcurga cele trei faze. Este cazul infractiunilor prevazute de art. 279 alin. 2, lit. a C. Proc. Pen. lipsind faza de urmarire penala deoarece plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata. Este asa-numita forma atipica a procesului penal. 6. Faptele juridice procesual penale. Notiunea de fapt juridic procesual penal. Definim faptele juridice procesual penale ca fiind imprejurarile de fapt care potrivit legii dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice procesual penale sau impiedica nasterea lor. Faptele juridice procesual penale se clasifica in actiuni si evenimente. Actiunile sunt fapte juridice dependente de vointa oamenilor. Evenimentele sunt fapte juridice produse independent de vointa oamenilor. Dupa efectele care le produc faptele juridice pot fi: constitutive, modificatoare, fapte extinctive si impeditive. Sunt considerate fapte juridice constitutive: savarsirea unei infractiuni, formularea unei plangeri prealabile, constituirea de parte civila.Sunt fapte juridice modificatoare: punerea in miscare a actiunii penale, implinirea varstei de 14 ani. Sunt fapte juridice extinctive: impacarea partilor, decesul faptuitorului, retragerea plangerii prealabile. Interventia unor asemenea imprejurari conduce la stingerea raportului juridic procesual penal. Faptele juridice procesual penale impeditive sunt printre altele: amnistia intervenita inainte de declansarea procesului penal, lipsa plangerii prealabile. Aparitia unor asemenea imprejurari impiedica nasterea raportului juridic penal. 7. Raporturile juridice procesual penale. Sunt acele raporturi ce se nasc intre organele de judecata si persoanele care sunt trase la raspundere penala. In literatura juridica de specialitate se sustine ca in cadrul procesului penal pe langa raporturile juridice procesual penala principale exista si raporturi juridice procesual penale auxiliare. Din punct de vedere structural raporturile juridice procesual penale contin urmatoarele elemente: • Subiectii raportului juridic procesual penal sunt participantii la activitatea procesual penala; 2

Continutul raportului juridic procesual penal este format din totalitatea drepturilor si obligatiile subiectilor care participa la desfasurarea procesului penal; • Obiectul raportului juridic procesual penal este dat de existenta sau inexistenta raportului de drept, substantial de conflict, dedus sau adus spre solutionare in fata organelor judiciare. Trasaturi specifice raportului juridic procesual penal Sunt raporturi juridice de autoritate, adica de putere, deoarece tragerea la raspundere penala are loc prin manifestarea de vointa a puterii exercitate de catre stat. Raporturile juridice procesual penale i-au nastere de regula peste si inafara acordului de vointa al partilor. Unul din subiecti este un organ al statului desi exista situatii in care nu mereu gasim un subiect care este organ al statului. De exemplu: raportul juridic dintre avocat si inculpat. Drepturile organelor judecatoresti au valoarea de obligatii ale acestora. 8. Normele de drept procesual penal. Notiune. Dreptul procesual penal cuprinde ansamblul normelor juridice procesual penale. Normele de drept procesual penal sunt acele norme care reglementeaza desfasurarea procesului penal si au in principiu aceleasi reguli de conduita ca si celelalte norme juridice cu particularitatea ca ele se adreseaza numai participantilor la procesul penal. Clasificarea normelor de drept procesual penal. Sub aspectul continutului reglementarilor distingem intre: • Norme procesuale care cuprind dispozitii referitoare la actele ce trebuie indeplinite; • Norme procedurale care prevad cum trebuie aduse la indeplinire actele procesuale pentru a-si produce efectele pe care legea le-a conferit organelor judiciare; Din punct de vedere al aplicabilitatii normele procesual penale sunt: • norme generale care se aplica tuturor cauzelor penale; • norme speciale care se aplica numai unor categorii de cauze penale. In raport de obiectul reglementarii normele de drept procesual penal pot fi clasificate in: • norme de organizare; • norme de competenta; • norme de procedura. 9. Stiinta dreptului procesual penal. Obiectul sarcinile si metodele dreptului procesual penal. Stiinta dreptului procesual penal nu se confunda cu dreptul procesual penal, ea avand un caracter autonom. Ca obiect de studiu stiinta dretului procesual penal isi canalizeaza activitatea in directiile cercetarii normelor procesual penale, a conditiilor obiective care au determinat reglementarile anumitor institutii procesuale, elaborarea unor reguli deduse din studierea practicii judecatoresti si a doctrinei. Stiinta dreptului procesual penal foloseste o serie de metode de cercetare: metoda logica, metoda istorica, metoda comparativa, inductia, deductia, etc. Legaturile stiintei dreptului procesual penal cu alte stiinte ale dreptului. Desi stiinta dreptului procesual penal are un caracter autonom ea nu exclude legaturile cu alte stiinte ale dreptului: medicina legala, criminalistica, psihiatrie judiciara, statistica judiciara, etc. 10. Izvoarele dreptului procesual penal. In stiinta juridica termenul de izvor desemneaza de fapt sursele, originea, factorii de determinare si creare a dreptului. Stiinta juridica distinge intre izvoarele materiale si cele formale. Izvoarele materiale ale dreptului il constituie suma ideilor materializate in normele juridice. Izvoarele formale reprezinta procedeul sau forma prin care aceste idei sunt materializate. Urmare a importantei procesului penal normele sociale sunt reglementate prin lege. Legea in sensul ei larg este singurul izvor de drept. Constitutia este legea fundamentala care stabileste reguli cu caracter general, fundamental izvoarelor de drept pentru toate normele de drept. Codul de procedura penala este principalul izvor al dreptului procesual penal deoarece cuprinde majoritatea normelor ce organizeaza si sistematizeaza activitatea procesuala. Primul cod de procedura penala modern a aparut la 02.12.1964 in Principatele Unite si a ramas in vigoare pana la 19.03.1936 cand a fost 3

adoptat un nou cod de procedura penala. Si acest cod a suferit numeroase modificari in perioada 1948-1960, fiind inlocuit cu actualul cod care a intrat in vigoare la 12.12.1968. Codul penal este de asemenea un principal izvor de drept procesual penal pentru ca cuprinde dispozitii referitoare la procesul penal. Astfel, art. 90-91 C.P. (inlocuirea raspunderii penale) si art. 131-132 C.P. (lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor). Codul de procedura civila contine si el dispozitii aplicabile procesului penal: art. 46 C.Proc.Civ. (bunurile ce nu pot fi sechestrate), art. 446 C.Proc.Civ. (cheltuielile de judecata). Codul civil poate fi izvor de drept procesual penal: art. 1000. pot constitui izvoare ale dreptului procesual penal legea de organizare judecatoreasca, legea pentru organizarea parchetelor si instantelor. 11. Interpretarea si aplicarea normelor de drept procesual penal. Normele dreptului procesual penal sunt suficient de clare dar cand se apreciaza ca este necesar se explica termenii. Ca de exemplu: art. 30 C.Proc.Pen. explica locul infractiunii, art. 95 C.Proc.Pen. cu ajutorul interpretarii putem cunoaste limitele fiecarei reglementari astfel incat continutul acestor norme sa poata asigura buna desfasurare a procesului penal. In functie de subiectii interpretarii, aceasta poate fi: • interpretarea legala se face de catre cel care a emis actul (Parlamentul); • interpretarea judiciara este cea efectuata de organele judiciare; • interpretarea doctrinara este realizata de cei care studiaza teoretic normele de drept procesual penal si nu este obligatorie. Ca metode istorice putem intalni folosite: a. Interpretare gramaticala b. Interpretare sistematica c. Interpretare logica sau rationala Normele de drept procesual penal au o aplicare in timp si spatiu. Aplicarea in timp se face de la intrarea in vigoare a legii care devine obligatorie si pana la abrogarea ei. Data cand aceste acte normative intra in vigoare este precizata in actul normativ. Daca nu este precizata data, atunci acest act normativ intra in vigoare o data cu publicarea in Monitorul Oficial. In situatii exceptionale legea noua poate prevedea unele situatii in care anumite dispozitii din legea anterioara raman valabile sub legea noua. Aplicarea in spatiu are la baza principiul teritorialitatii potrivit caruia dispozitiile legii de procedura penala nu pot fi aplicate decat actelor procesuale si procedurale efectuate pe teritoriul Romaniei. Actele procedurale efectuate pe nave sau aeronave romanesti sunt sonsiderate a fi elaborate tot pe teritoriul tarii. Atunci cand acte procedurale sau acte procesual sunt intreprinse inafara tarii se apeleaza la o comisie rogatorie (Legea 281/2003).

Bibliografie
• • • • • • • • Codul de procedura penala al Romaniei, republicat prin Legea 356/2006, publicat in Monitorul Oficial nr.677/07.08.2006; Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial nr. 767/31.10.2003; Dongoroz, V.; Antoniu, G. – Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala. Partea generala, Editura Academiei, vol. I, 1975; Volonciu, N. – Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I, 1993; Neagu, I. – Tratat de procedura penala, 1997; Tanoviceanu, I. – Tratat de drept si procedura penala, vol. IV, 1924-1927; Apetrei, M. – Drept procesual penal, Editura Oscar Print, vol. I, 1998; Cahane, S. – Drept procesual penal, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963. 4

a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Principiul legalitatii este dublat de numeroase garantii. Aflarea adevarului in procesul penal presupune o activitate de cercetare desfasurata de organele competente in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni in vederea tragerii la raspundere penala a persoanelor socialmente periculoase. in desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei. B. nulla poena sine lege din dreptul penal le corespunde in dreptul procesual penal principiul nulla justia sinae legae. 216-220 C.Proc. reglementeaza supravegherea exercitata de procurori in activitatea de urmarire penala. Principiilor nullum crimen sine lege. alin.Proc. 300 C. in art. 332 C. Fiecare regula de baza a procesului penal cuprinde explicit un principiu fundamental. adica o anumita orientare impusa de conceptia si principiile de politica procesual penala motiv pentru care acestea sunt considerate principii fundamentale. precum si cu privire la persoana faptuitorului. la scopul si finalitatea acestuia.Pen. Sunt si alte reglementari care dau posibilitatea unui control sistematic si eficient de inlaturare a cauzelor care au condus la executarea unor acte procesuale nelegale. In alte conditii subiectii oficiali ce au incalcat legea pot fi trasi la raspundere civila. art. In desfasurarea procesului penal se intalnesc principii procesuale care sunt norme de drept procesual penal si care se adreseaza celor ce participa la procesul penal directionand comportarea acestora in desfasurarea procesului penal. 5 . Respectarea principiului legalitatii presupune respectarea intocmai de catre organele judiciare a competentei pe care o au precum si respectarea si asigurarea exercitarii drepturilor partilor in vederea solutionarii legale a cauzelor. A. 333 C. Principiul legalitatii procesual penale.Pen. procesul penal si scopul acestuia. 2-8 regulile de baza ale procesului penal din care deriva principiile fundamentale.” Principiul legalitatii presupune in primul rand respectarea dispozitiilor prevazute in Constitutia Romaniei potrivit carora „respectarea Constitutiei.Proc. 197.Proc. administrativa. De exemplu: art.Proc.Proc.Pen. ca nimeni nu este mai presus de lege si ca hotararile judecatoresti se pronunta in numele legii. Notiune si sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal roman. Legea de organizarea judecatoreasca (Legea 92/1992 modificata prin Legea 303/2004) prevede ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. 197.C2 Principiile fundamentale ale dreptului procesual penal 1.Pen. 2 se arata ca:”procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii potrivit dispozitiilor prevazute de lege. de asemenea instanta de judecata are potrivit legii (art. penala.Pen. Principiul aflarii adevarului.Proc. alin. Dat fiind rolul de baza al principiilor fundamentale acestea formeaza un sistem in cadrul caruia interactiunea si convergenta lor sunt date de obiectul comun.). art. Acest principiu este o transpunere pe plan particular al principiului general al legalitatii consacrat ca regula de baza a procesului penal.Pen. Asa cum rezulta din definitia procesului penal principiile cuprind anumite reguli referitoare la desfasurarea procesului penal. Activitatea instantelor de judecata este controlata de instantele ierarhic superioare ca urmare a exercitarii cailor de atac.) posibilitatea verificarii legalitatii activitatii de urmarire penala.) iar cand vatamarea nu poate fi inlaturata in nici un fel actul va capata caracter nelegal iar nulitatea va fi absoluta (art. 2 C. 1 C. Potrivit art. Astfel ori de cate ori nu au fost respectate cu ocazia dispunerii efectuarii unui act procedural exista posibilitatea anularii lui (art.. art. 3 C. Codul de procedura penala cuprinde in capitolul I.Pen.

Conform art. si art. 4 C.Aflarea adevarului in procesul penal este limitata deci la faptele si imprejurarile care fac obiectul probatiunii.Proc. Principiul rolului activ al organelor judiciare.Pen. Art. in cursul procesului penal. Nici o persoana nu poate fi retinuta. Principiul garantarii libertatii persoanei. potrivit legii. text potrivit caruia organele de urmarire penala sunt obligate sa stranga toate probele in vederea justei solutionari a cauzei. Actuala reglementare a principiului garantarii libertatii persoanei este in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. 2 C. Orice persoana care a fost. privata de libertate sau careia i s-a 6 .Pen.Proc.Proc. decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege. detinut sau exilat in mod arbitrar.. 2 Partile au dreptul de a solicita probe pe tot parcursul procesului penal in scopul dovedirii imprejurarilor care duc la aflarea adevarului (art.Pen. inviolabilitatea persoanelor consta in drepturile omului de a fi si de a se comporta liber. activitatile ce le revin spre solutionare in vederea descoperirii. 3 C. 202 C. Pentru a garanta realizarea acestui principiu normele de organizare si de competente dispun reglementari speciale in acest sens. daca cel impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive sau s-a dispus internarea medicala ori o masura de restangere a libertatii considera ca aceasta este ilegala are dreptul in tot cursul procesului penal sa se adreseze instantei de judecata potrivit legii. Oficialitatea procesului penal rezulta din dispozitiile art. In cazul hotararilor penale de condamnare ramase definitive instanta de executare delega pe unul din judecatorii sai pentru a se ocupa de indeplinirea dispozitiilor cuprinse in hotararea respectiva. 65 alin. de a lamuri cauza sub toate aspectele in vederea justei solutionari a acesteia (art.). 320 C. din oficiu.Pen. 287 C.Proc. prin aceea ca in cauzele civile partile pot dispune de actiunea civila exercitata in acel proces.Pen.1948 si care prevede ca „toate fiintele umane se nasc libere si nimeni nu trebuie sa fie arestat. sa dea solutii legale si temeinice care sa conduca la aflarea adevarului. Consacrat ca principiu fundamental.Proc.Proc. 3 Orice persoana care cunoaste vreun mijloc de proba este obligata sa aduca la cunostinta organului de cercetare penala si a instantei de judecata (art. pertinente si utile justei solutionari a cauzei.12.Proc. Instantele de judecata au obligatia. prinderii si tragerii la raspundere penala a faptuitorilor. organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal.Pen.Pen. 5 alin..Pen.). arestata sau privata de libertate in alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restangere a libertatii. Legea procesual penala a instituit un sistem de garantii dintre care exemplificam urmatoarele: 1 Organele judicare au obligatia de a afla adevarul in fiecare cauza penala. 4 C. 23 din Constitutia Romaniei consacra inviolabilitatea persoanei.Proc. art. Din acest principiu rezulta ca din oficiu organele de urmarire penala si instantele de judecata trebuie sa dispuna administrarea oricaror probe pe care le considera concludente. Acest principiu specific procesului penal se deosebeste de principiul disponibilitatii specific procesului civil.Proc. adoptata de Organizatia Natiunilor Unite la 10.). Acest principiu este impus de necesitatea luptei impotriva fenomenului infractional care nu se poate realiza decat atunci cand autoritatile judecatoresti vor promova.Pen. 202 C. Potrivit acestui principiu in tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei. 67 C. orice atingere adusa acestor atribute putand fi facuta numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. D. 287 C. In faza de judecata instanta isi exercita atributiile in mod activ in vederea aflarii adevarului si a realizarii scopului educativ al judecatii (art.” Potrivit art.).

ca infractiune impotriva infaptuirii justitiei. 2671 C. 2671 C. 2 din Constitutie dispune ca nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau tratament inuman sau degradant. prezumtia nu este rasturnata.” Fiind o prezumtie relativa. invinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie. Prin Legea nr. – infractiunea de tortura. 11 care prevede ca „invinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sasi dovedeasca nevinovatia. prezumtia de nevinovatie poate fi rasturnata prin dovedirea vinovatiei.Proc. Supunerea acestuia la tortura sau la tratamente cu cruzime.Pen. 19/10. orice persoana care se afla in curs de urmarire penala sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane. dreptul de aparare este garantat atat invinuitului.Proc. Rasturnarea ei poate fi facuta prin probe certe de vinovatie. Legea de organizare judecatoreasca sanctioneaza atitudinile ireverentioase in timpul executarii atributiilor de serviciu ale magistratilor care sunt considerate abateri disciplinare. 22 alin. inumane sau degradante adoptata la New York in 1984. 1 C. Dispozitiile fundamentale ale acestui principiu se regasesc si in art. cat si Pactul International privind drepturile civile si politice se refera la dreptul persoanei de a se apara ea insasi sau de a avea asigurata asistenta juridica a unui aparator. Art.Pen. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede ca „orice persoana invinuita a fi savarsit o infractiune este prezumata nevinovata atat timp cat nevinovatia sa nu a fost stabilita intr-un proces public cu asigurarea garantiilor necesare apararii. Potrivit art. F. 51 C. degradante este pedepsita de lege. 266 C. text ramas in vigoare si ca urmare a aparitiei Legii nr. care interzice intrebuintarea de violente sau alte amenintari precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe.Pen.Proc. 6 alin. 23 pct. Art.Pen. Atat Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Se regaseste in Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului din 1789. inculpatului cat si celorlalte parti in procesul penal.Proc. 20/1990 a fost introdus in Codul Penal art. in Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 1948. fiind unul dintre drepturile fundamentale ale omului. In cursul procesului penal organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa le administreze probele necesare in aparare.restrans libertatea ilegal sau pe nedrept are dreptul la repararea daunei suferite in conditiile prevazute de lege. G. Prin Legea nr.Pen. 68 alin. 51 C. Principiul respectarii demnitatii umane. cat si urmare a modificarilor aduse Codului de procedura penala prin Legea nr. a fost introdus prin Legea 32/1990.P. dar orice indoiala profita invinuitului sau inculpatului potrivit adagiului in dubio pro reo. In cazul in care exista probe de vinovatie.10. Dispozitii ale legii penale privind infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei intalnim in art.” In Constitutia Romaniei prezumtia de nevinovatie este prevazuta in art.Proc.Pen. inumane. Prezumtia de nevinovatie.. 1 C. Potrivit art.Proc. In cazul in care se ajunge la indoiala asupra vinovatiei si aceasta indoiala nu este inlaturata dupa administrarea de noi probe. 281/2003. Art. art. art. 267 C. 7 .Proc. Garantarea dreptului de aparare.Pen. 356/2006. acest principiu a aparut pentru prima data in Declaratia de Independenta americana din 1776. 23 din Constitutie prevede regula ca libertatea individuala si siguranta personala sunt inviolabile si art. E. Acest principiu are o vocatie universala.1990 Romania a aderat la Conventia impotriva torturii si a altor pedepse sau tratamente cu cruzime.

In acest sens in Legea 51/1995. Limba in care se desfasoara procesul penal.297 alin 2 C. in cazul in care judecata s-a desfasurat fara ca inculpatul sa aiba asigurata asistenta juridica atunci cand acesta este obligatorie potrivit legii. acesta va fi ascultat de indata ce v-a fi prins. organul de urmarire penala ii pune in vedere ca are dreptul sa fie reprezentat si ii asigura la cerere reprezentarea.Proc. asistate de aparator.Pen. se prevede ca masura arestarii invinuitului sau inculpatului nu va putea fi luata decat dupa ascultarea acestuia.294 C. H. In vedrea exercitarii in bune conditii a dreptului de aparare. Potrivit art. Si Codul de procedura penala in art.Pen.Proc. In cazul prelungirii arestarii preventive potrivit art. In faza de judecata partile isi exercita dreptul de aparare si prin folosirea cailor de atac. instanta fiind obligata sa-i acorde acestuia un alt termen de judecata iar presedintele completului de judecata ii va inmana personal inculpatului copia actului de sesizare al instantei. inclusiv dreptul de aparare.150 alin. inculpatul aflat in stare de detentie sau detinere trebuie sa primeasca copia actului de sesizare a instantei (rechizitoriul). 3 C. Astfel. on cazul in care copia actului de sesizare a instantei nu a fost comunicat inculpatului in termenul prevazut de art. 129 alin. Organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevzute de lege. 6 garanteaza dreptul de aparare. art. il intreaba totodata pe inculpat daca are de formulat cereri noi sau daca doreste sa faca declaratii suplimentare.Pen.Proc.Proc. in art. 8 .362 prevede ca in anumite limite ca fiecare parte din proces poate ataca cu apel sentintele penale. Constitutia Romaniei consacra in art.Proc.Proc. inculpatul este adus in vederea ascultarii sale. 250 C.6 al Conventiei Europene privind drepturile omului dispune ca persoana careia se imputa savarsirea unei infractiuni trebuie sa dispuna de timpul si de facilitatile necesare in vederea pregatirii apararii sale.Proc. Conform art.Proc. prevede obligatia organului de cercetare penala de a-l cheama pe inculpat sau invinuit si de a-i da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are.Pen. dupa caz.159 C. 318 C.Pen. Art.2 C. Art.130 alin.Pen. Astfel. prevede posibilitatea ca inculpatul si celelalte parti din proces precum si aparatorii sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii.Art. iar in art.Proc. organele de cercetare penala il cheama pe inculpat si ii pune in vedere faptul ca are dreptul de a lua la cunostinta de materialul de urmarire penala aratandu-i si incadrarea juridica a faptei.Proc. 313 C. cat si prin modificarile aduse statutul profesiei de avocat sunt reglementate conditiile exercitarii acestei profesii. prevede ca atunci cand invinuitul sau inculpatul este retinut sau arestat daca nu poate fi adus la cercetare.24 dreptul de aparare printre drepturile fundamentale ale omului si legea de organizare judecatoreasca prevede ca in tot cursul procesului penal partile au dreptul sa fie reprezentate sau.Pen. In cazul in care inculpatul este disparut sau se sustrage de la urmarirea penala cand mandatul de arestare a fost emis fara ascultarea acestuia. acesta amanandu-se. adica cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat.1 C.Pen. Art. Potrivit art.3852 se arata persoanele care pot face recurs. inculpatul va cere un nou termen de judecata.Pen. O alta institutie care se constituie printr-o garantare a dreptului de aparare o reprezinta ascultarea invinuitului sau inculpatului in diferite etape ale desfasurarii procesului penal. Codul de procedura penala contine numeroase garantii in ceea ce priveste dreptul de aparare. Tot ca o garantie a dreptului de aparare se inscrie si sanctiunea nulitatii absolute prevazuta de art.237 C.Pen. In continutul dreptului de aparare este inclusa si asistenta juridica a partilor de catre un aparator. reconstituirea se face in prezenta invinuitului sau inculpatului.

nici o ingradire in exercitarea acestui drept nu este prevazuta in vreo lege.Pen. Egalitatea in drepturi a cetatenilor este prevazuta in art. Sunt cunoscute si alte doua principii: 1 Principiul operabilitatii in procesul penal. 2 din Constitutia Romaniei.Potrivit art. 7 C. Partilor care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana li se asigura. Nerespectarea acestui principiu conduce la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu impotriva drepturilor unor persoane. in mod gratuit. text introdus prin Legea 281/2003 in procesul penal procedura judiciara se desfasoara in limba romana. 9 . posibilitatea de a lua la cunostinta de actele dosarului. 1 si alin. text potrivit caruia: “cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari. 21 din Constitutie prevede ca un drept fundamental accesul liber la justitie al oricarei personae. dreptul de a vorbi si de a pune concluzii prin intermediul unui interpret. nimeni nefiind mai presus de lege. Principiul egalitatii persoanelor in procesul penal.Proc. 2 Principiul respectarii vietii intime a persoanei. Partile si alte personae chemate in procesul penal pot folosi limba maternal dar actele procedurala vor fi incheiate in limba romana. 16 alin.” Art. I..

• aparatorul. • organele de cercetare penala. Partile din procesul penal actioneaza pentru realizarea intereselor personale care se nasc din savarsirea unei infractiunii. In sens larg din categoria participantilor fac parte: • organele judiciare. Organele care au calitatea de participanti in procesul penal sunt: • instantele judecatoresti .C3 Participantii in procesul penal 1. Notiunea de participant Procesul penal reprezinta o categorie complexa. 2. memorii. • partea vatamata . o activitate a carei realizare implica interventia unor persoane obligate sau interesate sa participe in vederea rezolvarii conflictului nascut ca urmare a savarsirii unei infractiunii. prin participanti in dreptul procesual penal intelegem organele si persoanele chemate sa contribuie la desfasurarea procesului penal. • grefierul . Din categoria altoe persoane fac parte : • martorul . • partea responsabila civilmente. concluzii. • partile. • interpretul . In timp ce prin participanti in dreptul penal intelegem numai persoanele fizice care au conlucrat la savarsirea unei infractiuni. • partile. • alte persoane. reprezentantii si substitutii procesuali A. • aparatorul. • procurorul . • executorii judecatoresti. Sunt parti in procesul penal : • inculpatul . Notiune. prin formularea de cereri. • expertul . • partea civila . In sens restrans notiunea de participanti cuprinde: • organele judecatoresti . Persoanele care coopereaza in cadrul procesului penal in vederea atingerii scopului acestuia poarta denumirea de participanti. Succesorii. 10 .

160 6 C.Pen. drepturile si obligatiile acestora pot fi preluate de alte persoane care pot avea calitati diferite. C. 6 C. In procesul penal succesorii pot interveni numai in latura civila a cauzei. actiunea civila ramane in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti.Pen. Daca acest text prevede posibilitatea pentru persoanele enuntate sa formuleze doar plangere.Daca in timpul desfasurarii procesului penal partile nu pot fi prezente la desfasurarea anumitor activitati. In cursul judecatii partile pot fi reprezentate intotdeauna. Succesorii sunt parti in procesul penal si nu substituiti procesuali intrucat ei isi valorifica propriile drepturi.. Succesorii procesuali. In caz de reorganizare a persoanelor juridice in cauza se introduc succesorii in drepturi. c. 222 alin. prevede ca plangerea se poate face personal sau prin mandatar. cand se efectueaza comisia rogatorie cu inculpat arestat. 21 C. 3 C. Consiliul Suprem al Magistraturii . Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatea judecatoreasca este reglementata ca o functie distincta. organizata intr-un sistem in care sunt prevazute urmatoarele organe judiciare : a. Reprezentantii procesuali. In cazul unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau a unei persoane cu capacitate de exercitiu restransa va participa in procesul penal reprezentantul sau legal (art. Reprezentarea conventionala nu este obligatorie si i-a nastere urmare a acordului de vointa al partilor in temeiul unui mandat judiciar. In exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal pot interveni persoane fizice sau juridice. Reprezentantii sunt persoane imputernicite sa participe la indeplinirea unui act. plangerea se poate face de catre unul dintre soti pentru celalalt sot.Proc. Daca in cursul procesului penal intervine decesul inculpatului procesul penal se va stinge intrucat locul acestuia nu poate fi preluat de nici un alt participant. Substituitii procesuali au drepturi procesuale limitate la anumite activitati legate de desfasurarea procesului penal. adica a unei activitati procesuale in numele si in interesul uneia din parti.Proc.Pen.Proc. Reprezentarea legala este cea prevazuta de lege.Proc. Instantele judecatoresti se infatiseaza ca subiect principal al activitatii procesual penale in indeplinirea urmatoarelor atributii : 11 .222 C. instantele judecatoresti . 134 alin.Pen.Pen. cererea de liberare provizorie poate fi facuta in conformitate cu dispozitiile art. Reprezentarea poate fi legala sau conventionala. stiut fiind ca raspunderea este personala. De exemplu: art. instanta va desemna un aparator din oficiu care sa-l reprezinte. Ministerul Public.Proc. atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de catre invinuit sau inculpat.). sotul sau rudele apropiate ale acestuia. Acestia apar ca subiecti in cadrul procesului penal pentru valorificarea unui drept al altuia. inseamna ca acesti substituiti procesuali nu pot sa se impace cu inculpatul. b. D. Substituitii procesuali. Astfel art. de copilul major pentru parinti. Reprezentarea invinuitului si inculpatului este limitata la anumite activitati desfasurate de organele judiciare si este conditionata de situatiile cand prezenta acestuia este obligatorie. Organele judiciare Instantele judecatoresti. De asemenea. 3. Acesti inlocuitori devin subiecti ai procesului penal cu pozitii procesuale diferite. avand atributii proprii exercitate prin instantele judecatoresti. Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului. iar in caz de desfiintare se introduc in cauza lichidatorii. Potrivit art. B. introducandu-se in cauza mostenitorii acestuia.

• Curtile de apel . De exemplu: art. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. Tribunalele specializate sunt institutii fara personalitate juridica care pot functiona la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti. este unica. 12 .Proc. De asemenea.Proc. . dupa caz. • Sectia de contencios administrativ si fiscal. 420 C. penale. penale.. • Curtea de apel militara.Pen. In raport cu natura cauzelor si numarul acestora in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau complete specializate. • Tribunalele militare . comerciale. impartiala si egala pentru toti. • Sectia penala . 159 C. • Sectia comerciala .Proc. Curtile de Apel sunt instante cu personalitate juridica in circumscriptia carora isi desfasoara activitatea mai multe tribunale si tribunale specializate. comerciale si de contencios administrativ. 147 C. prelungirea arestarii preventive nu poate fi dispusa decat de instanta de judecata iar activitatea de punere in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive este realizata tot de aceste organe (art.isi desfasoara in principal activitatea in faza de judecata dar are si atributii in privinta unor sarcini legate de urmarirea penala. • Curtea Militara de Apel Bucuresti . complete specializate pentru cauze civile. justitia se infaptuieste in numele legii. complete specializate pentru cauze civile. ca singura instanta suprema. 155 C. asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti potrivit competentei sale. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica organizate la nivelul fiecarui judet si la nivelul municipiului Bucuresti. art. • Timisoara . prin atributiile pe care le au instantele judecatoresti verifica legalitatea tuturor actelor procesuale si procedurale infaptuite de ceilalti participanti la proces.pronunta hotarari judecatoresti . Inalta Curtea de Casatie si Justitie.). Judecatoriile sunt institutii fara personalitate juridica organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti.Pen.Proc. membri ai unei forte multinationale in conditiile in care potrivit unei conventii internationale pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana. In sistemul actual instantele sunt urmatoarele : • Judecatoriile . dupa caz. • Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti . prevede ca arestarea preventiva se dispune numai de catre instantele de judecata. Acestea sunt organizate potrivit Legii 54/1993 modificata.Pen. art. Completul de 9 judecatori si sectiile unite au o competenta proprie reglementata de Legea 56/1993 de organizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata pe 4 sectii : • Sectia civila si de proprietate intelectuala .Pen. 2 alin. • Tribunalele . Organizarea instantelor judecatoresti. Instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state militari romani. In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau. Instantele militare sunt : • Tribunalul Militar . 126 alin. Conform art. Instantele judecatoresti is desfasoara activitatea intr-un sistem unitar prevazut de art. In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau. Tribunalele militare sunt in numar de 4 in Romania : • Bucuresti . 1 din Constitutia Romaniei in care se arata ca in Romania justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante prevazute de lege.

Ministerul Public. • Organele de cercetare speciala .Pen. 54 din Constitutia Romaniei. Potrivit art. Organele de cercetare penala sunt : • Organele de cercetare ale politiei judiciare . Cauzele militare sunt judecate de catre sectia militara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Organele de cercetare speciale sunt cele prevazute in art. urmarirea penala se efectueaza de procuror si de catre organele de cercetare penala. compunerea instantei nu trebuie confundata cu constituirea instantei. Cu toate acestea. Repartizarea cauzelor se face aleatoriu in sistem informatic. 1 din Legea 304/2004 privind organizare judiciara. unde se arata ca „respectarea Constitutiei. Ca organe ale politiei judiciare functioneaza lucratori operativi specializati din Ministerul Administratiei si Internelor desemnati nominal de Ministrul de Interne cu avizul conform al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi tramsnise altui complet decat in conditiile prevazute de regulament. 201 alin. impartialitatii si controlului ierarhic.Proc. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara in care se arata ca dispozitiile procurorului ierarhic superior date in scris si in conformitate cu legea sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. Iasi. 64 alin. de regula. Ministerul Public este independent in relatiile cu celelalte autoritati publice si isi exercita atributiile numai in temeiul legii. Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii si este condus de un procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. adica numarul de judecatori ce compun completul de judecata in vederea solutionarii unei cauze sau a mai multor cauze penale. aceasta din urma insemnand alcatuirea instantei cu procuror. Consiliul Suprem al Magistraturii si Ministerul Public. a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. apelurile se judeca in complet de 2 judecatori iar recursurile se judeca in complet de 3 judecatori. Conform art. Codul de procedura Penala foloseste notiunea de instanta de judecata. Asistentii judiciari participa la deliberare cu vot consultativ si semneaza hotararea.Cluj . grefier. Completul de judecata este prezidat prin rotatie de catre un judecator. Completele de judecata. In cazul completelor formate din 2 judecatori daca acestia nu ajung in unanimitate la un acord asupra pronuntarii hotararii. obligand procurorii sa intervina prin intermediul actiunii in justitie ori de cate ori legalitatea a fost incalcata. este presedintele ori vicepresedintele instantei ori presedinte de sectie. de impartialitate corectitudine si probitate profesionala . 13 • • . Sectia militara din cadrul instantei supreme a fost desfiintata prin Legea 153/1998. Organele de cercetare penala. Completele pentru solutionare in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari. Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor : • Principiul legalitatii deriva din prevederile art. 208 C. sub autoritatea Ministrului Justitiei in conditiile legii. 1 C. Exercitarea actiunii impune o atitudine obiectiva. 54 alin.Pen. Compunerea completelor de judecata se face de catre colegiile de conducere la inceputul anului urmarindu-se asigurarea continuitatii completelor.. Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor legalitatii.Proc. • Principiul impartialitatii rezulta dis prevederile legii. • Principiul controlului ierarhic rezulta din prevederile art. atunci se constituie un complet de divergenta alcatuit cu un al treilea judecator care. Potrivit Legii 304/2004 privind organizarea judiciara pe intreg teritoriul Romaniei puterea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti.

G. In cadrul Parchetului General functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.studiaza cauzele ce genereaza si favorizeaza criminalitatea.conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala . ca structura speciala si Directia Nationala Anticoruptie. Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie a fost inlocuit cu procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie. 78/2000 pentru prevenirea. ale persoanelor puse sub interdictie.participa in conditiile legii la sedintele de judecata . in urma acestei modificari Parchetul National Anticoruptie s-a inlocuit cu Directia Nationala Anticoruptie. Pe langa instanta militara functioneaza parchetele militare de pe langa tribunalul militar respectiv. . In varianta actualizata a O. Procurorul poate contesta la Consiliul Suprem al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior in orice forma in efectuarea urmaririi penale sau in adoptarea solutiei. Ministerul Public exercita prin procurori urmatoarele atributii : . 14 . parchetele de pe langa curtile de apel. 134/2005 astfel cum aceasta a fost modificata in urma aprobarii prin Legea nr. Efectueaza urmarirea penala in conditiile prevazute in Codul de Procedura Penala. bancar. in legea nr. ale disparutilor .U. vamal. etc. . nr. Directia Nationala Anticoruptie are personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. informatic. descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Directia Nationala Anticoruptie are sediul in municipiul Bucuresti si isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei prin procurori specializati in combaterea coruptiei. 54/2004.G. Organizarea si atributiile Ministerului Public.sesizeaza instanta de judecata pentru luarea masurilor prevazute de lege. parchetele de pe langa tribunale. financiar. . . Directia Nationala Anticoruptie. . supravegheaza si controleaza activitatea de ordin tehnic a urmaririi penale efectuata de specialisti in domeniu economic. precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice. In cadrul Ministerului Public functioneaza parchetele de pe langa judecatorii.exercita actiunea civila in cazurile prevazute de lege . .U. curtea de apel.apara drepturile si interesele legitime ale minorilor. . Conduce. • • • Atributiile Directiei Nationale Anticoruptie. nr.sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor . Parchetul General are in structura sa sectii conduse de procurori sefi.In solutiile dispuse procurorul este independent in conditiile prevazute de lege. Conduce.exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti . . Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita direct sau prin procurori desemnati controlul tuturor parchetelor. supravegheaza si controleaza actele de cercetare penala efectuate din dispozitiile procurorului de catre ofiterii de politie judiciara aflati sub autoritatea exclusiva a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie.efectueaza urmarirea penala in cazurile si conditiile prevazute de lege . 43/2002 au fost operate si inlocuite denumirile prevazute de art II din O. . Directia Nationala Anticoruptie este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea.actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii sub coordonarea Ministrului Justitiei pentru realizarea politicii penale a statului .

10 C. Notiunea de parte.228 C. Potrivit art.228 C. exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti in conditiile prevazute de lege. acesta ocupa un loc considerabil in reglementarea Codului Procesual Penal. 221 1C.Proc. cu exceptia celui de la litera b1 (fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni). • Rechizitoriul.Proc.- participa in conditiile legii la sedintele de judecata.Pen.Proc.Proc.Pen. Potrivit art. Pe parcursul desfasurarii urmaririi penale subiectul activ al infractiunii imbraca diferite calitati procesuale care au o semnificatie distincta. 2. Partile in procesul penal 1.233 alin. Faptuitorul. In art. 4.Pen. In vederea inceperii urmaririi penale.Pen se arata ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. Invinuitul desi nu figureaza intre partile din procesul penal. Inainte de pornirea procesului penal cel ce a savarsit o infractiune poarta denumirea de faptuitor.Proc. Inculpatul. Urmare savarsirii unei infractiuni se naste un raport de drept substantial in care subiectul principal este societatea pe de o parte iar pe de alta parte autorul infractiunii respective. sunt parti in procesul penal: inculpatul.Pen. 3. Actele procesuale prin care i se confera invinuitului aceasta calitate sunt: • Rezolutia si procesul-verbal al organului de cercetare penala.Proc. Potrivit art. Din continutul art. 15 .Pen. infractorul va avea calitati juridice diferite. 23 si 24 C. partea vatamata.Proc. La solutionarea cauzelor penale alaturi de subiectii oficiali sunt implicate si alte persoane numite in literatura de specialitate si subiecti particulari principali sau parti ale cauzei penale. va face propuneri in acest sens pe care le va inainta procurorului. partea civila si partea responsabila civilmente. organul de cercetare penala poate efectua acte premergatoare pentru a verifica temeinicia informatiilor primite prin modurile de sesizare. adica aceiasi persoana fizica. organul de cercetare penala sesizat in vreunul din modurile prevazute de art. rezulta ca organul de cercetare penala poate incepe urmarirea penala numai daca nu exista nici un impediment pentru punerea in miscare a actiunii penale. 229 C. 23 C. In conformitate cu dispozitiile art.Pen. Invinuitul. Conform art. Actele procesuale prin care se confera unei persoane aceasta calitate sunt: • Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale. persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat. 234 daca organul de cercetare penala isi formeaza convingerea ca sunt suficiente temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale. care o data cu declansarea procesului penal capata calitatea de invinuit. 2 daca procurorul dupa ce examineaza dosarul cauzei constata ca sunt indicii temeinice poate propune instantei de judecata luarea unei masuri preventive. Invinuitul este subiect de drepturi si obligatii procesuale in timp ce faptuitorul nu are aceste drepturi si obligatii. dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale dintre cele prevazute de art.

• dreptul de aparare. • Incheierea instantei de judecata. • dreptul de a avea ultimul cuvant in fata instantei de judecata. • sa se prezinte in fata organelor judiciare ori de cate ori este chemat. ca de ex. • sa suporte unele masuri procesuale. Obligatiile inculpatului: • sa suporte invinuirea adusa. • dreptul de a uza de caile de atac prevazute de lege. 16 . memorii si de a pune intrebari. retinerea sau arestarea preventiva. Drepturile inculpatului: • dreptul de a cunoaste materialul de urmarire penala. • dreptul de a formula cereri.• Declaratia orala a procurorului de sedinta.

).C4 1. 275 C.Proc. I pct. ea neputând fi înlocuita in drepturile sale.Pen. I se va atrage atenţia ca declaraţia de participare in proces ca parte vătămata sau parte civila poate fi făcuta in tot cursul procesului penal pana la citirea rechizitoriului. Drepturile si îndatoririle persoanei vătămate Partea vătămata isi desfasoara activitatea in legătura cu latura penala a cauzei putând fi ascultata in cadrul procesului penal. Decesul parţii vătămate in timpul procesului penal lăsa un gol procesual. – persoana care a suferit prin fapta penala o vătămare fizica. Partea vătămata Conform art.Pen.Pen. 174 alin. Persoana vătămata poate fi ascultata ca martor daca nu participa in procesul penal ca parte vătămata sau parte civila (art. Inculcarea acestei obligaţii de câtre organele judecătoreşti echivalează cu lipsa de rol activ.Proc. 4 C. Partea civila Potrivit art. se numeşte parte vătămata. In asemenea cazuri exercitarea acţiunii penale are loc din oficiu de câtre organele judiciare investite cu rezolvarea conflictului dedus judecaţii. Totodată ii va aduce la cunoştinţa ca are dreptul de a solicita audierea in prezenta unui consilier de protecţie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor. 2781 C.Proc. art. (art. text introdus prin art. 5 Dreptul de a exercita căile de atac prevăzute de lege. ca de exemplu: 1 De a formula plângeri împotriva actelor si masurilor de urmărire penala care au adus atingere drepturilor sale procesuale (art.Pen.). 175 si următoarele C. Dispariţia parţii vătămate nu trebuie sa conducă la concluzia ca s-ar putea împiedica exercitarea acţiunii penale. 82 C.Proc. Pentru exercitarea drepturilor procesuale in cadrul procesului penal partea vătămata trebuie citata. 1 C. 2 Dreptul de a fi asistata de un aparator (art.Proc. Constituirea de parte civila in procesul penal Constituirea de parte civila in procesul penal oferă avantaje acesteia in raport cu exercitarea acţiunii 17 . 6 alin.Proc.Pen. procurorul.).Proc. Declaraţiile parţii vătămate se înregistrează integral in forma scrisa fiind semnate de organul judiciar. ori după caz.Proc. partea vătămata care exercita acţiunea civila in cadrul procesului penal se numeşte parte civila. 24 alin 1 C. Calitatea de parte vătămata rezulta din raportul juridic creat pe plan social intre cel care a savarsit o infracţiune sic el care a suferit o vătămare prin acea infracţiune si implica vocaţia de a participa in procesul penal ca parte vătămata sau parte civila. 24 alin 2 C. Partea vătămata se bucura si de alte drepturi procesuale. 76 C. integritatea corporala sau libertatea parţii vătămate sau a rudelor apropiate ale acesteia. obligaţia de a o chema pe partea vătămata prin infracţiune si de a o întreba daca se constituie parte vătămata sau parte civila.Pen. In cazul in care poate fi periclitata viata. 2. 77 C. de a ridica excepţii si de a pune concluzii.Pen. 4 Dreptul de a formula cereri. Organele judiciare au potrivit art. daca participa in procesul penal.Proc. instanţa de judecata poate încuviinţa ca aceasta sa fie ascultata fara a fi prezenta fizic la locul unde se afla organul judiciar care efectuează urmărirea penala sau după caz in locul in care se desfasoara şedinţa de judecata prin intermediul unei relaţii video sau audio (art.Pen. de partea vătămata precum si de consilierul de protecţie a victimelor prezent la ascultarea acesteia.Proc. 3 Dreptul de a fi reprezentata (art. Temeiul constituirii de parte civila întotdeauna îl constituie savarsirea unei infracţiuni care prin natura ei poate produce prejudicii materiale sau morale.Pen. 41 din legea 356/2006). Calitatea de parte civila se poate dobândi numai atunci când partea vătămata solicita acoperirea unui prejudiciu material sau moral produs prin infracţiune.Pen..). morala sau materiala.).

Momentul pana la care partea vătămata se poate constitui parte civila in procesul penal Conform art. In conformitate cu prevederile art. In cauzele cu copii minori.Pen. 15 alin. părinţii pentru copii lor minori si procuratorul. in partea sa finala fixează obligaţia instanţei de judecata cat si a organelor de cercetare penala de a pune in vedere parţii vătămate ca poate participa in proces ca parte vătămata sau ca parte civila. Modalităţile de constituire a parţii civile Cum legea nu prevede un anumit mod de constituire a parţii civile rezulta ca aceasta se poate face printr-o cerere scrisa adresata organului de cercetare penala sau instanţei de judecata. 2 rapiditatea obţinerii despăgubirilor materiale si/sau morale.Pen. precum si persoanele care au suportat cheltuielile cu înmormântarea victimei. şotul sau şotia inculpatului. Are calitatea de parte civila in procesul penal si dobânditorul de buna credinţa a unui lucru sustras de inculpat si atunci când bunul a fost restituit parţii vătămate in cursul procesului penal ori a fost ridicat de la inculpat si predat parţii vătămate.Proc. Se pot constitui parţi civile in procesul penal si copii victimelor care la data judecaţii au devenit majori. Acţiunea civila având caracter patrimonial si fiind transmisibila. 76 alin. Are calitatea de parte civila in procesul penal si unitatea sau societatea de la care s-au sustras anumite bunuri ori sume de bani.Proc. concubina care avea copii cu victima. Asiguratorul de răspundere civila se subroga in drepturile asiguratului si se poate constitui parte civila in procesul penal pentru sumele plătite in cadrul asigurărilor de bunuri si a asigurărilor pentru răspunderea civila atunci când paguba a fost cauzata prin fapte penale ale terţilor. Drepturile si îndatoririle parţii civile Potrivit art.civile separate. moştenitorii victimei se pot constitui parţi civile in procesul penal.Proc. părintele rămas in viata nu poate renunţa la drepturile patrimoniale ale acestuia. partea civila poate formula cereri. 4 acţiunea civila este scutita de taxa de timbru. Art. 301 alin 2 C. Pot exercita acţiunea civila in procesul penal: şotul sau şotia. Constituirea de parte civila in cursul urmăririi penale ramane valabila chiar daca partea vătămata nu s-a prezentat in fata instanţei de judecata. Constituirea de parte civila poate fi făcuta atât de persoana păgubita cat si de alte persoane care au calitatea de reprezentanţi legali: aparitorul. partea vătămata are dreptul de a se constitui parte civila in contra învinuitului sau inculpatului si a persoanei responsabile civilmente. Se pot constitui parte civila in procesul penal doar persoanele care au suferit un prejudiciu material sau moral in urma savarsirii unei infracţiuni. Excepţia de la aceasta regula o constituie situaţia când inculpate accepta o astfel de constituire tardiva. constituirea de parte civila se poate face in tot cursul procesului penal precum si in fata instanţei de judecata pana la citirea actului de sesizare. cerere care poate fi făcuta si oral. şotul sau şotia pentru copii luaţi spre creştere si educare. Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitatea de exerciţiu restrânsa acţiunea civila se exercita din oficiu.Proc.Pen. 2 C. Aceste avantaje sunt: 1 exercitarea operativa a acţiunii. 15 C. 3 administrarea mai uşor a probelor. Sub aspect formal se cere ca persoana sa-si manifeste voinţa de a fi despăgubita in procesul penal iar sub aspect substanţial sa existe un prejudiciu material sau moral cauzat prin infracţiune.Pen. ridica excepţii si pune concluzii in măsura in care 18 .2 C.

2 C. organul de urmărire penala sau instanţa de judecata va cere persoanei vătămate ca prin reprezentant legal sau prin persoanele care incuviinteaza actele sa prezinte situaţia cu privire la întinderea pagubei materiale si a daunelor morale precum si date privind faptele prin care acestea au fost pricinuite. 3 comitenţii pt. 16 alin.). 22/ 1969 culpa trebuie dovedita. 3.Pen. d C.Civ.06.2005. Pentru persoanele enumerate in art. 1000 Cod Civil culpa este prezumata in timp ce pentru persoanele prevăzute de Legea nr. 57 din Legea 136/1995 privind asigurările si reasigurările in România stabilind ca „societatea de asigurare care participa in procesul penal in calitate de asigurator de răspundere civila” si nu ca parte responsabila civilmente sau garant al plaţii despăgubirilor civile. obligaţia de răspundere civila coexista răspunderii civile delictuale bazata pe art. In cazul in care partea civila este un minor.10 din Legea 22/1969).).Civ.). Răspunderea civila pentru fapta altei persoane exista numai ca expresie a prevederilor legale si are la baza anumite reguli.Pen. 4 C. 998 C.. Instituirea acestei calitati procesuale are menirea de a proteja persoana care a suferit un prejudiciu material împotriva insolvabilităţii autorului prejudiciului realizându-se astfel o răspundere complementara indirecta.). 1 C. 19 . cu răspunderea contractuala a asiguratorului întemeiata pe contractul de asigurare reglementat de Legea 136/1995 publicata in Monitorul Oficial al României nr. 1000 alin. 6 persoanele care au constituit o garanţie pentru gestionar (art. Potrivit art.28. 54 alin 4 si ale art. partea civila poate renunţa printr-o declaraţie expresa si neechivoca făcuta personal sau prin procurator. Tutorele nu are calitatea de parte responsabila civilmente si nu angajează răspunderea civila. 3 C. 2 institutorii si meşteşugarii pentru faptele ilicite ale elevilor si ucenicilor aflaţi sub supravegherea lor (art.29 din Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor). Sunt persoane responsabile civilmente: 1 părinţii pentru faptele ilicite ale copiilor lor minori (art. art. anumite relaţii intre autorul prejudiciului si persoana chemata sa răspundă civil. acelui care prin fapta sa a cauzat efectele păgubitoare.Civ. părinţii acestuia nu pot renunţa la exercitarea acţiunii civile decât cu avizul autoritatii tutelare. Prin Decizia nr. Partea responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la terminarea cercetării judecătoreşti. Partea responsabila civilmente Instituţia prin care este angajata răspunderea civila a unei persoane pentru pagubele pricinuite prin fapta învinuitului sau inculpatului se numeşte parte responsabila civilmente. 4 persoanele care îndeplinesc funcţii de conducere (art.Proc. 17 alin.Proc. I din 28 martie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie secţiile unite au admis recursul in interesul legii in aplicarea dispoziţiilor art.Pen.acestea au legătura cu pretenţiile civile. partea civila poate exercita calea de atac a apelului sau a recursului. 503/14. 1000 alin. 362 lit.Proc. 2 C. 5 persoanele la care s-a constatat printr-o hotărâre judecătoreasca ca au dobândit bunuri sustrase de la un gestionar. faptele ilicite ale prepuşilor in funcţiile încredinţate (art. Prin urmare in cazul producerii unui accident de circulaţie având drept consecinţa cauzarea unui prejudiciu pentru care s-a încheiat un contract de asigurare. Acţiunea civila fiind disponibila.Civ. bunuri sustrase de acesta din avutul public daca le-a dobândit in afara obligaţiei lui de serviciu ( art. Răspunderea părinţilor pentru faptele ilicite ale copiilor lor minori Aceasta răspundere este angajata indiferent daca filiaţia este din casatorie sau din afara ei ori daca adopţia a fost făcuta cu efecte depline. 1000 alin. Conform art. Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc la cerere sau din oficiu fie in cursul urmăririi penale fie in fata instanţei de judecata pana la citirea actului de sesizare (art. 34 din Legea 22/ 1969).

Părinţii răspund pentru prejudiciile cauzate de copii lor minori din momentul in care aceştia prin comportamentul lor deviant au produs prejudicii patrimoniale in detrimentul altor persoane. in mod public si intrun termen rezonabil a cauzei sale de o instanţa independenta si imparţiala instituita de legea care va hotăra fie asupra incalcarii drepturilor si obligaţiilor sale cu caracter civil fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii in materie penala îndreptata împotriva sa.” Hotărârea trebuie sa fie pronunţata public. 29 existenta faptei ilicite a prepusului. Aparatorul in procesul penal 1. pârtile având dreptul sa fie asistate de un avocat ales sau din oficiu. 2 C. 116 din 9 iunie 1995 republicata. In practica judiciara s-a stabilit ca părintele căruia nu i s-a încredinţat copilul pentru creştere sau educare va răspunde in calitate de parte responsabila civilmente pentru prejudiciile cauzate prin infracţiune in măsura in care se constata in sarcina sa vreo culpa in legătura cu educaţia minorului. Legea 92/1992 modificata prin Legea nr. Având menirea de a defini statutul avocatului in sistemul procesual penal roman aceste acte normative au ca punct de plecare dispoziţiile din Codul de Procedura Penala cuprinse in art. 2 părinţii sa nu fi răsturnat prezumţia de culpa in supraveghere. 30 existenta raportului de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita 31 existenta vinei prepusului in savarsirea faptei ilicite Alături de aceste condiţii generale se cer a fi îndeplinite si 2 condiţii specifice: 32 existenta raportului de prepusenie.Civ. 1000 alin. 2 existenta unei faptei ilicite. 998-999 C. Condiţii generale pentru angajarea răspunderii civile a parţii responsabile civilmente 1 existenta prejudiciului.Civ. 6.281 din 28 iunie 1954 modificat esenţial prin Decretul Lege nr. art. 33 prejudiciul sa fi fost cauzat in timp ce prepusul se afla in funcţia încredinţata.6 din CEDO „orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil.24 pct. Constituţia României rezerva un loc important dreptului la apărare instituind prin art. dar accesul in sala de şedinţa poate fi interzis presei si 20 . 8 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului ratificata prin Legea 30/1994. 7 si art. 2 ca dreptul la apărare este garantat in tot cursul procesului. 3 copilul sa nu se afle in supravegherea altei persoane. Răspunderea va opera in temeiul art. 51/1995 publicata in Monitorul Oficial nr. si nu in temeiul art. Răspunderea comitenţilor pentru faptele ilicite ale prepuşilor lor Aceasta forma de răspundere poate fi angajata numai daca victima prejudiciului va face dovada existentei următoarelor condiţii generale: 28 existenta prejudiciului.171 – 174 si respectiv 513 – 522. 304/2004 privind organizarea judiciara precum si dispoziţiile art. Potrivit art. dispoziţiile Constituţiei. 3 existenta raportului de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita. Apartorul ca participant la desfăşurarea procesului penal.90/1990 iar in prezent organizarea si exercitarea profesiei de avocat este reglementata de Legea nr. Organizarea si executarea avocaturii in România a fost reglementata prin Decretul nr. Condiţii speciale pentru angajarea răspunderii civile a parţii responsabile civilmente 1 copilul sa locuiască la părinţii săi.

. . Pe cale de exceptie. 7 dupa alin. 489/11.Sa intrebe sau sa soloicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii. .6 prevede ca orice persoana acuzata de o infracţiune este prezumata nevinovatei pana ce vinovata sa va fi legal stabilita.Sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiu atunci cand interesele juridice o cer. . Avocatii straini pot inregistra in Romania societati civile profesionale de consultanta juridica pentru activitati cu caracter comercial. numai in asociere cu avocati romani. este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept si nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege. Pentru ca o persoana sa dobandeasca calitatea de aparator trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . In conformitate cu Legea nr 51/1995 aparator poate fi doar un avocat. poate face parte din barou si un cetatean strain.2002 cu modificare a Legii nr. Prin Legea nr.Sa fie informat in termenul cel mai scurt intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit asupra naturii si cauzei aduse impotriva sa. exceptie facand instantele de arbitraj comerciale. . 9 din Legea nr 51/1995 poate fi membru o persoana care este cetatean roman. adica cabinet individual.E. Punctul 2 al art.D. C5 DR PROCESUAL PENAL CURS 5 Potrivit pct-ului 2 al alin 6/C. 4. 51/1995 la art.Sa fie membru al unui barou de avocati din Romania. al ordinii publice ori al securităţii naţionale intr-o societate democratica atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a parţilor o impun sau in măsura considerata necesara de câtre instanţa atunci când in împrejurări speciale publicitatea ar fi de natura sa aducă atingere intereselor justiţiei.publicului pe întreaga durata a procesului sau a unei parţi a acestuia in interesul moralităţii.embru al unui barou de avocati din care face parte si isi desdfasoara activitatea intr-una din formele juridice prevazute de lege.Sa fie asistat gratuit de un interpret daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere.Sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale. Orice acuzat are dreptul : . 3 a fost introdus alin.07. Conform art. Avocatii straini nu pot pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor de judecata.Este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si poltitice si nu exercita o profesie 21 . cabinete asociate sau societati civile profesionale. text potrivit caruia in cazul formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se poate utiliza denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate in conditiile aceluiasi articol. membru al unui barou din alta tara daca indeplineste conditiile prevazute de lege si cu respectarea cerintelor impuse prin Conventia de reciprocitate dintre Uniunea Avocatilor din Romania si Organizatia Avocatilor din tara respectiva. fie ocazional impreuna cu un avocat roman si cu instiintarea decanului baroului respectiv.O se arata ca orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vonovatia sa va fi legal stabilita. are exercitiul frepturilor sale. .

suplete in discutii. constient de pledoaria pe care o face in interesul partilor.Proc. . 22 . Incunostiintarea se face prin notificare telefonica. 39 din Legea nr.Infractiunile contra pacii si omenirii prevazute de Codul Penal. 640/2003 privind completarea Legii nr. Art.salarizata intr-o alta tara.09.Pen. Cazurile generale de incompatibilitate sunt: .2003 publibata in Monitorul Oficial nr.Activitati care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri si exercitarea nemijlocita de fapte de comert. 71. Pentru o perticipare efectiva a aparatorului la desfasurarea procesului penal aceste trebuie sa dea dovada de o temeinica pregatire profesionala. 172/C. fax. infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie. 90/12. precum si de a pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte.Activitate salarizata in cadrul altor profesii .Infractiunile de spalare a banilor prevazute de Legea nr. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala daca exista dovada ca aparatorul a fost instiintat de data si ora efectuarii actului.Este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept. . 45/199 a Curtii Constitutionale publicata in Monitorul Oficial nr. 17. . iar actul este semnat de aparator. 44. iar fostii procurori si cadre ale politiei nu pot acorda asistenta juridica la instantele.05. 78/2000 pentru prevenirea. Cand aparatorul este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala se face mentiune despre aceasta. a fost introdus art.Infractiunile de coruptie. .Infractiunile prevazute de Legea nr. inclusiv acolo unde functioneaza ruda ori afinul. text potrivit caruia avocatul care se afla in exercitarea unui mandat de deputat nu poate pleda in cauzele ce se judeca de catre judecatorii sau tribunale si nici nu poate acorda asistenta juridica invinuitului sau inculpatului si nici nu-l poate asista in instante in cauze privind : . . precum si infractiunile impotriva intereslor financiare ale Comunitatii Europene prevazute de Legea nr. Internet sau alte asemenea mijloace in care scopul e sa se incheie un proces-verbal. 51/1995 prevede si unele cazuri speciale de incompatibilitate.Infractiunile contra sigurantei statului prevazute de Codul Penal.Sa nu fie incompatibil potrivit legii. art. Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa i-a contact cu aparatorul asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor. Cazurile de incompatibilitate mai sus expuse sunt prevazute de art. Prin O. 69/ Statutul profesiei de Avocat. descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. .1995. ca si atunci cand aparatorul a functionat ca judecator sau procuror la instanta ori parchetul din care a facut parte sau este ruda ori afin pana la gradul al IV-lea. 77/04.G. daca cererile sale nu au fost acceptate. parchetele ori organele de cercetare penala timp de 2 ani de la incetarea functiei. Exista incompatibilitate si atunci cand avocatul care a fost ascultat ca martor in aceeasi cauza.U. o vasta cultura generala concretizata in stapanirea unor cunostinte de literatura despre stat si societate. Spre exemplu: avocatul este incompatibil de a re[rezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza si in cauze conexe. infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie. 51/1995. 656/2002. spontaneitate. fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat. Prin Decizia nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. Drepturile si obligatiile aparatorului In cursul urmaririi penale invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta acestuia. Pentru a acorda consultanta juridica potrivit dreptului roman avocatul strain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunotintelor de drept roman si de limba romana organizat de Uniunea Avocatilor din Romania. nr. art. . o logica stransa. 678/2001. Aparatorul are dreptul de a se plange potrivit dispozitiilor art. dar si in interesul instantei.Infractiunile privind traficul de persoane prevazute in Legea nr.

organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii. 23 . Reprezentarea se deosebeste si de asistenta juridik intrucat in acest caz aparatorul pune concluzii in prezenta partii.D. In cazul in care la dosar exista o imputernicire de aparator ales. 171 alin 1/C. asistenta juridica este este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunile savarsite pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare. Daca la judecata cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit cauza se amana. nu se prezinta nejustificat la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat si nici nu asigura substituirea. In cursul judecatii. este in deplina concordanta cu dispozitiile art.1990).E. 25. iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinata acest drept. ori cand organele de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. Exista anumite categorii de persoane care pot beneficia de asistenta juridica gratuita(legea nr. precum si in alte cazuri prevazute de lege. invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii. pleaca sau refuza sa efectueze apararea. asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. Asistenta juridica este acordata numai de avocati. In cazul judecatii. -Reprezentare tehnica. Reprezentarea se deosebeste atat de substituirea procesuala cat si de succensiunea in drepturile procesuale. -Reprezentare legala. Felurile reprezentarii Potrivit unor opinii exprimate in literatura de specialitate. Atunci cand asistenta juridica este obligatorie si aparatorul ales. asistenta juridica dintre justitiabil si avocat are loc in urma incheierii unui contract de asistenta juridica in care se include si plata unui onurariu asupra caruia cei 2 cad de acord. cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza. In lumina reglementarilor in vigoare asistenta juridica poate fi facultativa si obligatorie. In vederea realizarii acestiu deziderat. dupa inceperea dezbaterilor cand asistenta juridica este obligatorie daca aparatorul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata si nu asigura substituirea. 6(3)/C.O. sfaturile si interventiile lor ca specialisti in domeniul dreptului.Proc. instanta de judecata nu va putea proceda la solutionarea cauzei in lipsa aparatorului. internat intr-n centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ.Pen. reprezentarea a fost clasificata in: -Reprezentare conventional.171(2)/C. Reprezentarea Reprezentarea consta in imputernicirea data unei persoane numita reprezentant de a indeplini in cadrul procesului penal acte procesuale pe seama unei parti care nu se poate prezenta sau nu doreste sa se prezinte in fata organelor juridice. cand este retinut sau arestat chiar in alta cauza.Pen. Art. 1/C.Asistenta juridica Prin asistenta juridica se intelege sprijinul pe care aparatorii il dau partilor in cadrul procesului penal prin lamuririle.P. Asistenta juidicaobligatorie Potrivit art.P. motiv pentru care in literatura juridica aceasta mai este denumita si aparare tehnica.Proc. instanta va desemna un aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca acordand un termen de minimum 3 zile pentru pregtirea apararii. Asistenta juridica facultativa Potrivit art.

Conform art. parte in proces pe de o parte si reprezentant pe de alta parte. 14 din Pactul Intern privind Drepturile Civile si Politice. In ambele cazuri proba calitatii de aparator se face prin imputernicirea avocatiala.P.Reprezentarea conventionala numita si voluntara se bazeaza pe existenta unui contract de mandat intervenit intre reprezentantul persoanei care are deplina capacitate de exercitiu si tert. Dreptul partilor de a-si alege un aparator este stipulat si in art. 368 (3) C.P. 24 . Este interzisa efectuarea in acelasi timp cu perchezitia sa participe la perchezitie cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului nu este obligatorie. Cand partea civila sau partea respunsabila civilmente este o persoana juridica reprezentarea va avea loc prin jurisconsult. Reprezentarea legala.P. precum si perchezitia domiciliara se face in prezenta unui reprezentant sau membru de familie. 222 (3) plangerea poate fi facuta personal sau prin mandatar. In ipoteza in care aparatorul cumuleaza si calitatea de reprezentare pe langa delegatia avocatiala are obligatia de a depune la dosar imputernicirea si mandatul special. 143 (3) C. recursul ca fi examinat in lispa inculpatului dar in prezenta aparatorului cariua i se va da cuvantul pentru a pune concluzii. dak este minor sub 14ani nu raspunde din punct de vedere penal.pentru ocrotirea persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu in cadrul procesului civil exista posibilitatea reprezentarii lor. In cazul in care nu poate fi adusa ridicarea de obiecte si inscrisuri (art. acesta fiind obligat sa prezinte o delegatie semnata de seful oficiul juridic din cadrul persoanei juridice. Lipsa reprezentarii legale se exprima prin aceea ca invinuitul sau inculpatul.P. Reprezentarea este posibila si in caile de atac. ascultarea. Art. 132 (3) C. In dreptul procesual penal pot fi identificate insa situatii izolate cand se poate vorbi de reprezentare lagala a invinuitului sau inculpatului. De exemplu: art.Pen in caul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu impacarea poate avea loc prin reprezentare legala. daca inculpatul se afla in spital si nu poate fi adus in fata instantei sau daca deplasarea nu este posibila. lipsit de capacitate de exercitiu. Potrivit art. etc. In situatia in care activitatea procesuala se desfasoara fara aparator si cand asistenta juridica este obligatorie hotararea pronuntata va fi lovita de nulitate absoluta.104 (4) C.P. Modalitati prin care aparatul este chemat sa participe in procesul penal Alegerea aparatorului poate fi facuta atat in cursul asistentei juridice cat si in cazul celei obligatorii.P.P.140 (3) C. cand invinuitul sau inculpatul este arestat instanta are obligatia de a numi un aparator din oficiu care il va reprezenta.). In materia dreptului procesual penal acesta institutie a reprezentarii legale nu este reglementata printr-un text de principiu.P. In faza de urmarire penala invinuitul sau inculpatul poate fi reprezentat la ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si la efectuarea perchezitiei asa cum rezulta din dispozitiile art. reprezentarea in cursul judecarii poate avea loc atunci cand legea o prevede in mod expres. Avocatul participa in procesul penal in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa care dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul oficiului de evidenta. renuntarea la apel sau revenirea asupra renuntarii poate fi facuta personal de catre parte sau prin mandatar special. Aparatorul poate fi numit din oficiu atunci cand partea intelege sa'si aranjeze un aparator ales. Art. text potrivit caruia cand persoana la care se face perchezitia este retinuta sau arestata va fi adusa la perchezitie.P.P. 99 C. Mandatul trebuie sa fie special iar procura ramane atasata plangerii. iar in lipsa acestora a unui vecin avand capacitate de exercitiu. Reprezentantul invinuitului sau inculpatului nu poate avea loc in cazut actelor cu caracter personal ca de exemplu confruntarea.

25 . nu conduce decat la imposibilitatea sesizarii instantei. Notiunea de actiune in justitie Valorile sociale sunt aparate printr-o deverditate de forme si mijloace dintre care cele mai importante sunt normele de drept. ramane un drept virtual fiind practic imposibila exercitarea unui asemenea drept pentru ca este imposibila savarsirea infractiunii de sclavie. Dreptul la actiune si cererea in justitie Dreptul la actiune este dreptul virtual inscris in norma ce ocroteste o valoare sociala. un asemenea mijloc este actiunea in justitie. nelegalitatea actului de sesizare a instantei prin care s-a pus in miscare actiunea penala. Dreptul lezat priveste.actiune civila . singurele competente a-l solutiona. In functie de norma incalcata conflictul poate viza domeniuldreptului penal. dreptul la actiune reprezinta actiunea in sens substantial a notiunii prin care se intelege instrumentul juridic acordat de lege pentru valorificarea dreptului la actiune. Restabilirea ordinii de drept presupune aducerea conflictului de drept in fata organelor judiciare. Spre exemplu.P. valoarea sociala cu care este constituit. in realitate. in conditiile social-politice din Romania. In literatura juridica s-au formulat mai multe opinii in legatura cu notiunea actiunii in justitie.C6 DR PROCESUAL PENAL CURS 6 Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal 1. Cand valoarea sociala nu a fost lezata dreptul la actiune nu poate fi folosit. ea purtand diferite denumiri ca: . fiscal.actiune penala .190/C. in mod concret. Actiunea in justitie nu se confunda cu cererea in justitie care. dar nu implica stingerea dreptului la actiune. Unii autori au definit actiunea in justitie ca fiind expresia unei imputerniciri legale in temeiul careia se poate aduce inaintea justitiei conflictul de drept nascut din incalcarea unei norme juridice. este actul procesual prin care se pune in miscare preexistenta cererii. Dreptul la actiune poate ramane in postura de drept virtual pentru intreaga durata de existenta a unei norme juridice atata vreme cat nu a fost incalcata. Prin urmare. O definitie mai cuprinzatoare este cea potrivit careia actiunea in justitie este mijlocul juridic prin care o persoana este trasa la raspundere penala in fata instantei judecatoresti pentru a fi obligata sa suporte constrangerea de stat corespunzatoare normei de drept incalcate. administrativ.actiune contraventionala 2. este conditionata de anumiti factori numiti si termeni. act ce echivaleaza cu o cerere in justitie. Factorii actiunii Institutia actiunii in justitie. dreptul la actiune inscris in art. pentru a avea eficienta juridica. 3.Alti autori o definesc ca fiind mijlocul practic pus la indemana de lege titularului unui drept subiectiv pentru respectarea acelui drept astfel incat reprezinta sanctiunea dreptului. Incalcarea normelor juridice conduce la un conflict de drept intre destinatarul care a manifestat atitudinea ilicita si cel ale carui drepturi si interese legitime au fost incalcate si afectate. De exemplu.

P.P rezulta ca doua sunt actiunile ce pot fi exercitate in cadrul procesului penal.P actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanei care a savarsit infractiunea. actiuna penala este expresia organelor judiciare de a-l trage la raspundere penala a persoanei care a savarsit infractiunea. Subiectii actiunii penale .temeiul actiunii . Subiectul pasiv al raportului juridic de drept penal substantial. subiecti Prin savarsirea unei infractiuni ia nastere un conflict de drept penal substantial intre societate reprezentata de stat pe de o partesi autorul infractiunii pe de alta parte. 14/C.actiunea civila Actiunea penala 1. Obiectul actiunii il constituie tragerea la raspundere penala a persoanei care a savarsit fapta. adica societatea reprezentata prin stat. Aptitudinea functionala permite punerea in miscare si exercitarea actiunii daca nu apar impedimente de natura a nu exercita actiunea penala. Din prev. Actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege si se exercita in tot cursul procesului penal. Temeiul de fapt presupune aducerea afectiva a faptei ilicite inaintea organelor judiciare. Temeiul de drept prevede posibilitatea titularului actiunii de a se adresa organelor judiciare. Actiunea penala nu trebuie confundata cu scopul procesului penal. obiect. Instrumentul juridic cu ajutorul caruia conflictul de drept penal este dedus spre solutionare organelor judiciare se numeste actiune penala.ca urmare a savarsirii unei infractiun se naste un raport juridic de drept penal substantial in care subiectul activ al infractiunii devine subiect pasiv al actiunii penale. 9.subiectii actiunii . Actiunea penala difera si de alte actiuni sau proceduri judiciare ce nu au ca obiect tragerea la raspundere penala. Din punct de vedere procesual.aptitudinea functionala Temeiul actiunii are doua modalitati de manifestare: . 2. Trasaturile caracteristice ale actiunii penale . Notiune. De exemplu. Ea apartine si se exercita prin intermediul organelor statului. repararea pagubei in cazul condamnarii pe nedrept.temeiul de drpt .Acesti factori sunt: .potrivit art. Temeiul de fapt il constituie fapta prin care s-a incalcat norma sub aspect procesual.P. Subiectii actiuniisunt intotdeauna subiectii raportului juridic conflictual. Deducerea spre rezolvare a conflictului de drept nascut in urma savarsirii infractiunii sta sub semnul oficialitatii procesului penal si de aceea el trebuie dedus obligatoriu organelor judiciare.Actiunea penala este o actiune sociala.actiunea penala .obiectul actiunii . si anume: .C. temeiul de drept presupune existenta unor norme juridice ce prevad fapta ilicita a carei incalcare naste dreptul la actiune. Aceasta trasatura deosebeste actiunea penala 26 . art.temeiul de fapt Sub aspect substantial. anume investite in acest sens. 9 si art. devine subiect activ al actiunii penale. Obiectul actiunii penale .

si art. 235 alin. Punerea in miscare a actiunii penale constituie o obligatie de serviciu a organelor competente. cu ocazia sesizarii instantei de judecata prin rechizitoriu are posibilitatea de a pune in miscare actiunea penala (art. Daca procurorul nu a procedat astfel. Savarsirea unei infractiuni da nastere unui drept unic la actiune.Actiunea penala este irevocabila. 27 . Activitatea procesual penala care se efectueaza pe parcursul desfasurarii actiunii penale graviteaza in jurul a 3 momente principale: . 238/C. Actiunea penala apartine statului si cazul in care punerea in miscare ar fi conditionata de anumite cerinte. in cursul urmaririi penale acesta poate dispune stingerea ei numai atunci cand apar cazurile de art. Daca exista indicii suficiente ca o persoana sa fie pusa sub acuzatie in vederea tragerii la raspundere penala si nu o simpla banuiala ca o persoana a savarsit o infractiune. Momentul punerii in miscare a actiunii penale nu trebuie confundat cu cel al inceperii urmaririi penale. .P). indivizibilitatea actiunii penale se manifesta si in cazul in care actiunea penala este pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.de actiunea civila care este o actiune privata.P.P).P.) sau din oficiu (art. 2/C. prin ordonanta motivata de procuror. fapt ce impune punerea in miscare care poate avea loc in momente diferite pe parcursul urmaririi penale si exceptional in faza judecatii. actul de sesizare. actiunea penala nu mai poate fi revocata si odata sesizate organele judiciare acestea nu mai pot fi dezinvestite. in principiu.P. Acest lucru are loc in rem. extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale (art.P. Odata pusa in miscare. astfel.P. 2 alin 2.P dispune ca actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege.P. 10/C.P. 3/C.P.P.exercitarea actiunii penale . indiferent de numarul participantilor la fapta penala.P). actiunea penala devine exercitabila. 2/C. Caracterul indivizibil al actiunii penale este determinat si de existenta unor institutii de drept procesual penal precum extinderea cercetarii penale (art. Actiunea penala odata declansata nu se mai poate stinge decat in cazurile si conditiile prevazute de lege. 9 alin.P. Procurorul va pune in miscare actiunea penala in cursul urmaririi penale la propunerea organelor de cercetare penala prin ordonanta (art. /C. daca se constata ca sunt date sau indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii. este disponibila. . Daca procurorul a pus in miscare actiunea penala. 262 alin. Intr-o cauza penala nu se exercita atatea actiuni penale cati autori. Ea nu poate fi exercitata decat impotriva inculpatului cu excluderea tuturor persoanelor ce participa in cauza penala. in personam.P.P. 3. .Actiunea penala este individuala. instigatori si complici exista. 335/C. . 1 pct. 336/C. ceea ce corespunde cu momentul inceperii urmaririi penale.P). prin declaratia orala a procurorului de sedinta sau prin incheierea instantei se judecata. Indisponibilitatea actiunii penale face ca aceasta sa se deosebeasca de actiunea civila care. 234/C.Actiunea penala este obligatorie. ori de cate ori organele competente au fost sesizate cu privire la savarsirea unei infractiuni.P.dupa savarsirea unei infractiuni.P actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal. Momentele desfasurarii actiunii penale Potrivit art.punerea in miscare a actiunii penale . art.stingerea actiunii penale Punerea in miscare a actiunii penale . In faza de judecata procurorul nu mai poate dispune asupra actului promovat in instanta. Acest fapt nu conduce la punerea in miscare a actiunii penale intrucat aceasta are loc numai in prezenta celui care a savarsit infractiunea.Actiunea penala este indivizibila. Aceasta trasatura a actiunii penale este consecinta directa a regulii ofocialitatii procesului penal inscris in art.C.P.P. ci efectele actiunii unice si indivizibile se rasfrang asupra tuturor participantilor.P avand drept consecinta scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale. 337/C.). 1 lit. 9 alin. ele pot trece la declansarea procesului penal. extinderea procesului penal pentru alte fapte sau alte persoane (art.

336 alin.scoaterea de sub urmarire penala cand exista invinuit sau inculpat (art. in faza urmaririi penale procurorul va dispune scoaterea de sub urmarire penala. cand nu exista invinuit sau inculpat in cauza .P. astfel.P.Actiunea penala poate fi pusa in miscare de procuror prin declaratia verbala consemnata de instanta de incheiere. f-j/C.P. 2/C. Analiza cazurilor care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau stingerea ei Aceste cazuri se pot grupa in 2 categorii: .P. administrarea si verificarea tuturor probelor in baza carora se dispune trimiterea in judecata.P.achitarea in cazurile prevazute de art. Instanta de judecata pune in miscare actiunea penala in conditiile art. Un asemenea subiect este procurorul. . dupa caz.cazurile in care actiunea penala este lipsita de obiect (art. 10 lit. Actiunea penala poate fi exercitata si de persoana vatamata in cauzele in care actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila. 10 lit. Exercitarea actiunii penale . a-e/C. 9 alin. art. Solutiile prin care actiunea penala se stinge in cursul urmaririi penale sunt: .P. pentru cauzele prevazute in art. 10 lit f-h/C. Aceasta activitate se desfasoara sub coordonarea nemijlocita a procurorului.P. f-j/C.P. 10/C.P.P. cand xtinderea procesului penal se dispune in absenta procurorului cand nu participa la judecata.) .P. Solutiile prin care actiunea penala se tinge in cursul judecatii sunt: . ae/C.P.). Plangerea prealabila se va adresa organelor de cercetare penala sau procurorului potrivit legii. iar instanta de judecata va dispune achitarea inculpatului. Exercitarea actiunii penale in faza de urmarire penala implica strangerea. In desfasurarea cercetarilor si a dezbaterilor procurorul exercita rolul activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale.incetarea urmaririi penale cand exista invinuit sau inculpat (art.condamnarea 4. dat fiind modul diferit de solutionare a cauzei penale de catre organele judiciare.P. Stingerea actiunii penale are loc prin incetarea aptitudinii functionale a acesteia. legea cuprinde anumite 28 . . f-j/C.acest moment are loc prin solutionarea cauzei penale. 10 lit.clasarea. caz in care se decide in legatura cu extinderea procesului penal pentru alte fapte sau alte persoane.) Impartirea acestor cauze este importanta.P.cazurile in care actiunea penala se stinge ca fiind lipsita de temei (art. incheierea de extindere a procsului verbal va constitui actul de sesizare.P.P. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal. exercitarea ei in vederea tragerii la raspundere are loc de catre subiectii oficiali. Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea. In aceasta situatie. stingere ce poate interveni oricand dupa comiterea infractiunii.P se va dispune. a/C. 10 lit.P.incetarea procesului penal in cazurile prevazute de art. 10 lit.P. Punerea in iscare a actiunii penale in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere se face numai la sesizarea partii vatamate.P.P.dupa punerea in miscare a actiunii penale in conformitate cu disp. 10 lit. Epuizarea actiunii penale . 3/C.) . Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie promovate. singurul competent sa supravegheze urmarirea penala atunci cand aceasta este efectuata de organele de cercetare penala ale politiei judiciare. Pentru cazurile prevazute de art. In afara cazurilor de incidenta generala prevazute de art. ceea ce presupune desfasurarea procesului penal pana la obtinerea unei hotarari judecatoresti definitive. a-e/C. procurorul poate pune concluzii de achitare a inculpatului. Acesta este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii. tinand seama se probele administrate.P. 10 lit.

. Atunci cand legea nu prevede o fapta ca infractiune inseamna ca nu exista infractiune in cauza.Art. Aceasta cauza impiedica exercitarea actiunii cu privire la persoan a in legatura cu care s-a pus in miscare actiunea penala. 2/C. . 1 lit.impiedicarea consumarii faptei de catre un partcipant inainte de descoperirea ei. Actiunea stinsa pe acest temei in raport cu inculpatul poate fi exercitata sau poate continua in raport cu alte persoane. Numeroare sunt cazurile de nepedepsire prevazute de Partea Speciala a Codului Penal. Prin reglementarea acestor cazuri. 10 lit. dar alaturi de el exista cauze speciale cu aplicabilitate redusa la anumite infractiuni (art. .P legea prevede ce fapte constituie infractiuni.Art. d/C.P . art. Inexistenta faptei presupune inexistenta infractiunii. nu poate fi exercitata o actiune impotriva persoanei care. e/C.1 Analiza cazurilor in care actiunea penala se stinge . clasarea cauzei in situatia in care nu exista invinuit sau inculpat. 346 alin 3/C. Potrivit art.C. Toate cauzele ce sunt intemeiate p e lipsa trasaturii esentiale a vinovatiei fata de care nu exista infractiune. Raspunderea penala este personala. Singurul temei al raspunderii penale il constituie savarsirea unei infractiuni.P . 10 alin 1 lit.P.P.P.scoaterea de sub urmarire penala cand este invinuit sau inculpat. instanta va respinge cererea de despagubiri civile potrivit art.cazuri speciale ce constituie piedici in exercitarea actiunii penale. 10 alin. Stingerea actiunii penale poate conduce la imposibilitatea exercitarii actiunii civile fata de presupusul invinuit sau inculpat.P . 10 alin 1 lit.P . Acest caz se refera la mai multe conditii a caror lipsa impiedica punerea 29 . 2/C. imprumutand o suma de bani refuza sa o restituie sau in cazul faptei de natura disciplinara. In cazul in care inculpatul a fost achitat pentru inexistenta faptei. Absenta oricarui element al infractiunii impiedica exercitarea actiunii penale. legiuitorul a avut in vedere situatia in care fapta nu exista in materialitatea ei.Art.exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei. O asemenea constatare produce efecte si asupra actiunii civile.fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat.Art.fapta nu este prevazuta de legea penala.P . art. c/C. De exemplu. va fi respinsa cererea de despagubiri civile formulata de partea civila.P . Daca acest caz se aplica in cursul judecatii. 10 alin 1 lit b/C.P.Art. clasarea cauzei si in faza judecatii instanta dispune achitarea. a. autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lega necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale.faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii. Solutiile ce pot fi pronuntate in acest caz sunt: scoaterea de sub urmarire penala daca actiunea penala se stinge in faza urmaririi penale.P.P. f : Lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate.P. conventionala sau atunci cand sunt discriminate. achitarea daca are loc in faza judecatii.fapta nu exista.instigarea neurmata de executare in cazul in care infractiunea este pedepsita cu inchisoare de cel mult 2 ani.P). 1 lit. DR PROCESUAL PENAL CURS 7 Analiza cazurilor in care actiunea penala este lipsita de obiect Art. De exemplu. . 2/Codul Penal . 29 alin. 30/C. 4. Constatarea inexistentei faptei exclude imputarea ei oricarui faptuitor. 255 alin. 10 alin. Aceste cauze au aplicabilitate generala. Solutiile ce pot fi pronuntate sunt: in faza urmaririi penale . iar actiunea penala nu poate fi exercitata decat impotriva celui ce a savarsit o infractiune.

Daca subiectul activ al infractiunii dispare prin deces. 119) este o cauza care inlatura raspunderea penala. Autorizarea organului competent are in vedere infractiunea la care se refera art. i (s-a dispus inlocuirea raspunderii penale): Potrivit disp.P) cand actiunea penala se pune in miscare numai la sesizarea organului competent a cailor ferate. 125/C. 5 alin 2/C. Ceea ce se stinge prin prescriptie este actiunea penala. Retragerea plangerii prealabile se refera la infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de existenta unei plangeri prealabile din partea persoanei vatamate. Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu impacarea se face numai de reprezentantii lor legali. De asemenea in cazul unor infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la dorinta exprimata de guvernul strain (art.infractiuni contra reprezentantilor unui stat strain). lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala.P . Daca persoana vatamata si-a retras plangerea fata de un anume participant la infractiune. atat penala.P instanta 30 . Retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie totala si neconditionata in sensul ca trebuie sa priveasca ambele laturi ale cauzei. Situatiile de intrerupere a cursului prescriptiei sunt insa mai restranse intrucat actele indeplinite in cursul procesului penal pentru a intrerupe cursul prescriptiei trebuie sa fie din acelea care se comunica invinuitului sai inculpatului. Potrivit art. Daca intervine dupa condamnarea. precum si celelalte consecinte ale condamnarii. 171/C. h : a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat in cazul infractiunilor pe care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Art. Impacarea partilor este personala si produce efecte numai daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii. 274.in miscare a actiunii penale si care se constituie exceptie de la principiul oficialitatii.P) este o cauza de inlaturare a raspunderii penale cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. 10 lit. 10 litera g nu precizeaza la care din cele 2 prescriptii reglementate de Codul Penal se refera. Art. 279 alin 1 lipsa nejustificata a partii vatamate la 2 termene de judecata consecutive in fata primei instante este considerata drept retragere a plangerii prealabile. In cazul infractiunilor prevazute de art.P cursul prescriptiei poate fi intrerupt.P) intrucat aceasta prescriptie intervine numai dupa epuizarea actiunii penale. 276/C. cat si civila. iar nu de pedeapsa aplicata ca efect al existentei unor cauze de atenuare a pedepsei. 10 lit. nu poate fi trasa la raspundere o alta persoana. Este insa evident ca textul nu are in vedere prescriptia executarii pedepsei (art. In caz de pluralitate de faptuitori retragerea plangerii prealabile nu opereaza decat daca se face cu privire la toti faptuitorii. 73 alin 3 litera i/Constitutie de catre Parlament prin lege organica. Moartea inculpatului constituie o cauza de impiedicare a exercitarii actiunii penale intrucat raspunderea este personala. La calcularea termenului de prescriptie se tine cont de pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarita. Prescriptia (art. Amnistia este un act de clementa al puterii de stat si se aplica conform art. 131 alin 1 in care se arata ca in cazul infractiunii pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata. Art. Decesul celorlalte parti nu produce efecte asupra actiunii penale. 123/C. iar in privinta actiunii civile se vor introduce in cauza succesorii. 121/C. Art. Termenele de prescriptie sunt diferentiate in functie de pedeapsa. Sesizarea organului competent este o conditie ceruta de lege in cazul infractiunilor cum sunt cele referitoare la siguranta circulatiei pe caile ferate (art 273 alin 1. va avea la indemana institutia impacarii partilor care opereaza in personna. g : a intervenit amnistia prescriptia era decesul faptuitorului sau dupa caz radierea persoanei juridice cand are calitatea de faptuitor (litera g de la alin 1 al art 10 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art I/legea 356/2006). 10 lit. Lipsa plangerii prealabile este prevazuta in art.inlaturarea si executarea pedepsei pronuntate. Amnistia (art. 90/C. art. fapta savarsita continuand sa fie incriminata de legea penala.P in cazul carora punerea in iscare a actiunii penale se face numai cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

isi manifesta intentia de a solicita repararea acestuia in cadrul procesului penal. Notiunea si trasaturile actiunii civile a) Notiunea de actiune civila : este definita in Doctrina ca fiind modalitatea concreta prevazuta de lega in favoarea titularului unui drept subiectiv de aceste instante judecatoresti.identitatea de obiect In materie civila identitatea trebuie sa fie tripla. 998/Codul Civil. incetrarea piedicilor puse in exercitarea dreptului sau de catre o alta persoana sau plata unei despagubiri atunci cand instituirea si executarea unei asemenea obligatii este necesara in vederea realizarii dreptului respectiv. Retragerea marturiei mincinoase (art.este facultativa in sensul ca persoana prejudiciata are latitudinea de a cere repararea pagubei 31 . Art. un prejudiciu . Actiunea civila este totodata si un instrument juridic de aparare a legalitatii si ordinii de drept.P) autodenuntul la darea de mita in conditiile prevazute de lege(art. putand fi dispusa numai in faza de judecata.dreptul la actiune se naste ca urmare a unei infractiuni sau altfel spus actiunea civila isi are izvorul inte-o infractiune . ci ca au capatat o rezolvare definitiva atat in latura penala. Actiunea civila in cadrul procesului penal prezinta unele particularutati in raport de actiunea civila exercitata in cadrul procesului civil si anume: . cat si in latura civila a cauzei. iar temeiul de drept il gasim in prevederile art.dreptul la actiune se exercita in fata organelor judiciare . Inlocuirea raspunderii penale este de competenta exclusiva a instantei. 255 alin 3/C. 22/C. Spre exemplu : desistarea si impisedicarea producerii rezultatului (art. Acest text a fost introdus prin legea 281/2003 si prevede ca procesul penal poate inceta atunci cand exista o cauza de nepedepsire din cele prevazute in Codul Penal partea generala si partea speciala. impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar da o salta incadrare juridica. Actiunea civila isi are izvorul intr-o infractiune. Art 10 lit. de obiect si de cauze. j : exista autoritate de lucru judecat. Pentru a opera autoritatea de lucru judecat in materie penala se cere dubla identitate intre cele 2 cauze si anume: .P). constituirea unei situatii juridice noi.identitatea de persoane . recunoasterea unui drept preexistent. b) Notiunea de actiune civila in procesul penal : ca institutie de drept procesual penal actiunea civila este mijlocul legal cu ajutorul caruia persoana care a suferit prin fapta penala o vatamarefizica materiala sau morala. 260 alin 2/C. text potrivit caruia "orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a cariu greseala s-a ocazionat a-l repara". iar in materie penala obiectul hotararii rezulta din infractiunea pentru care inculpatul a fost dedus judecatii. Actiunea civila in procesul penal 1. 10 lit. Autoritatea hotararii definitive se sprijina pe prezumtia ca ele reflecta adevarul. In materie civila obiectul unei hotarari il constituie pretentia formulata de reclamant. i indice 1 : exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege.P). adica identitatea de persoane.de regula se exercita la cererea persoanei prejudiciate prin infractiune sau a reprezentantilor acestora .poate dispune inlocuirea penala cu raspunderea care atrage o sanctiune cu caracter administrativ daca sunt indeplinite conditiile prevazute in acest text.

P. Actiunea civila este individuala : persoana vatamata prin infractiune poate solicita repararea prejudiciului cauzat de la inculpat.P. Disponibilitatea actiunii civile rezida si din aceea ca din cursul procesului penal persoana vatamata are dreptul de a renunta la repararea prejudiciului. Actiunea civila este accesorie actiunii penale : in lipsa actiunii penale actiunea civila nu poate fi exercitata in cadrul procesului penal. 14/Codul de Procedura Penala potrivit caruia actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor potrivit legii. O alta consecinta a acestei trasaturi o reprezinta irevocabilitatea achiesarii inculpatului la acoperirea prejudiciului cauzat partii civile. cat si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a acestor fapte(Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr I / 23 februarie 2004 prin care a fost admis recursul in interesul legii. Actiunea civila poate fi intentata in fata instantei civile.P. 998 . iar o data cu actiunea penala pusa in miscare partea civila are posibilitatea de a opta intre calea actiunii penale sau calea actiunii civile. SI ART.Trasaturile actiunii civile in procesul penal Actiunea civila este disponibila. 14/C. 414 alin 2 indice 2/C. decizie potrivit art. Pana la aceasta modificare in practica judiciara s-a admis acordarea de despagubiri pentru daunele morale argumentandu-se ca temeiul juridic al raspunderii civile pentru prejudiciile cauzate prin infractiuni in constituie prevederile art 14 alin 3/Codul de Procedura Penala si dispozitiile legii civile care reglementeaza raspunderea civila delictuala si anume cele din art. Textele de lege amintite care folosesc notiunea de prejudiciu nu disting in raport cu caracterul material sau moral al acestuia. Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca in aplicarea dispozitiilor art. 999/C. ceea ce inseamna ca nu exista temei juridic pentru a se inlatura obligatia de reparare a daunelor. 14 alin 3 repararea pagubei produse prin infractiune se face potrivit legii civile astfel: . partea responsabila civilmente sau succesorilor acestuia.prin plata unor despagubiri banesti atunci cand repararea in natura nu e posibila Repararea in natura a pagubei cauzate prin infractiuni 32 . cum sunt cele de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa savarsita de un conducator auto este investita sa judece actiunea civila alaturata celei penale prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila atat cu privire la pretentiile formulate in legatura cu decesul victimei sau cu vatamarile corporale suferite. Actiunea civila nu poate fi exercitata daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare fata de inculpat.1003/ Codul Civil. Obiectul actiunii civile Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului precum si a partii responsabile civilmente intrucat prejudiciul cauzat prin infractiune poate avea caracter material sau moral prin legea 281/2003 a fost introdus alin 5 al art. Conform art.in natura ca regule generala . Dificultatea acordarii daunelor morale rezida in lipsa unor criterii pentru evaluarea in bani a prejudiciilor morale astfel incat ramane la latitudinea instantei sa le aprecieze cuantum-ul in functie de particularitatea cauzei deduse spre solutionare.Civ. spre deosebire de actiunea penala actiunea civila este disponibila deoarece exercitarea ei se face prin manifestarea de vointa a persoanei vatamate cu exceptia cazurilor in care acesta se exercita din oficiu. instanta penala investita cu judecarea actiunii penale in cazul infractiunii cu efecte complexe.

184/Codul de Procedura Civila a statuat ca "in cauzele in care actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala printr-o solutie de netrimitere in judecata adoptata de procuror acesta are calitatea de a exercita in fata instantei civile actiunii pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat. aparejudiciul cauzat se compune din prejudiciul efectiv (damnum emergens) si folosul nerealizat (lucrum cesans). In celelalte cazuri aceeasi actiune apartine partilor".(Decizia XV/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prin desfiintarea totala sau partiala a unui inscris Spre exemplu in cazul savarsirii unei infractiuni de fals prin care s-a cauzat un prejudiciu repararea in natura se face prin desfiintarea inscrisului. adica partea civila.partea responsabila civilmente Cand decesul faptuitorului a intervenit inainte de inceperea urmaririi penale mostenitorii acestuia nu pot deveni subiecti pasivi ai actiunii civile. Daca una din parti este o persoana juridica in caz de reorganizare a acestuia (art. Persoana vatamata are obligatia de a pastra lucrurile restituite pana la ramanerea definitiva a hotararii (art. In caz de deces al uneia din parti actiunea civila ramane in competenta instantei penale introducandu-se in cauza mostenitorii acestuia. iar restituirea este posibila. numai in cazurile prevazute de art.P si a dispozitiilor art.invinuitul . 45 alin 1/Codul de Procedura Civila.P.P. Introducerea mostenutorilor in procesul penal ca subiecti pasivi ai actiunii civile este posibila numai atunci cand decesul inculpatului a 33 .a) Restituirea lucrurilor Procurorul i faza de urmrire penala si instantele de judecata pot dispune restituirea lucrurilor ridicate de la invinuit ori de la persoanele care le avea in custodie daca acestea apartin persoanei vatamate ori au fost luate pe nedrept din posesia sau detinerea sa si daca prin restituire nu impiedica aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei deduse judecatii. Prin orice alt mijloc de reparare in natura Daca acoperirea prejudiciului nu se poate face prin una din modalitatile aratate legea permite partilor sa gaseasca orice alta forma de reparare a pagubei.P). Exceptie fac bunurile confiscate potrivit art. Daca prejudiciul nu a fost acoperit prin restituirea in natura a lucrurilor inculpatul va fi obligat la plata unor despagubiri pana la acoperirea integrala a prejudiciului. 119/8 februarie 2006). Spre exemplu : in cazul infractiunii de tulburare a posesiei. publicata in Monitorul Oficial nr. Prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii Procurorul sau instanta de judecata poate lua masuri de restabilire a situatiei anterioare savarsirii infractiunii cand schimbarea acestei situatii a rezultat in mod vadit din comiterea faptei. 21) se introduc in cauza succesorii in drept. 118/C.Inalta Curte de Casatie si Justitie admitand recursul in interesul legii in aplicarea dispozitiilor art 14 alin 3 la litera a/C. Subiectul activ al acestiu raport este persoana care a suferit un prejudiciu material sau moral prin infractiune. Subiectii actiunii civile in procesul penal Daca actiunea civila este exercitata in procesul penal subiectii acestiu raport juridic devin subiecti ai raportului procesual si ai actiunii civile. iar in caz de desfiintare sau dizolvare se introduc lichidatorii. Subiectii pasivi ai actiunii coivile in procesul penal pot fi: . b) Repararea prejudiciilor prin plata unor despagubiri banesti Despagubirea baneasca este acea suma de bani ce reprezinta valoarea integrala a prejudiciului cauzat.inculpatul . 169 alin 2/C.P.

text din care rezulta ca instanta penala are la dispozitie una din urmatoarele variante: • Instanta admite in tot sau in parte actiunea civila.Pen.Proc. 346 C. Procurorul potrivit art 18 alin. • Sa existe o legatura de cauzalitate intre infractiunea savarsita si prejudiciul cauzat. chiar daca nu este constituita parte civila. a. Instanta admite in tot sau in parte actiunea civila Daca va constata ca inculpatul a savarsit o dapta penala prin care s-a cauzat partii civile un prejudiciu material sau moral. Rezolvarea actiunii civile in cadrul procesului penal este reglementata de art.Pen sau pentru cazul prevazut in art. • Instanta respinge actiunea civila. • Prejudiciul sa nu fi fost acoperit. (1) lit. C8 Conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal Pentru exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal se cer a fi indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: • Infractiunea trebuie sa produca un prejudiciu material sau moral.Proc.intervenit dupa sesizarea instantei cu solutionarea actiunii penale. Execitarea actiunii civile Dupa declansarea actiunii civile. Rezolvarea actiunii civile: Ultima etapa a actiunii civile in cadrul procesului penal este cea a solutionarii acesteia de catre instanta penala.Pen.Pen. • Instanta nu acorda despagubiri civile. • Prejudiciul sa fie cert. (1) litera b C. (1) lit. (1) C.proc. Cand cel vatamat este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. partea civila o exercita in fata organelor judiciare prin dovedirea prejudiciului suferit si pentru care solicita instantei ca inculpatul sa fie obligat a-l repara. actiunea civila este sustinuta de partea civila care este titularul acesteia. instanta va admite actiunea civila si va dispune obligarea inculpatului la repararea prejudiciului atunci cand: • Pronunta condamnarea inculpatului si constata ca prin infractiune acesta a cauzat un prejudiciu partii civile. 10 alin. d C. • Pronunta achitarea inculpatului pentru cazul prevazut in art 10 alin. • Instanta nu solutioneaza actiunea civila. • Sa existe o manifestare de vointa din partea celui vatamat in legatura cu desdaunarea lui.Pen. procurorul cand participa la judecata este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia.. In cazul in care ambele actiuni ajung in fata instantei penale. 10 alin.Proc. aceasta are obligatia ca prin aceeasi hotarare sa se pronunte si asupra actiunii civile. Cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. Actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa Procurorul poate sa sustina actiunea civila si concomitent cu actiunea penala. e C. 34 .). sau pentru ca lipseste vreunul dintre elementele constitutive ale infractiunii si constata ca prin fapta respectiva inculpatul a cauzat un prejudiciu partii civile (art.Proc. In general. poate sustine in fata instantei actiunea civila pornita de persoana vatamata.

Pen) si constata ca infractiunea a provocat un prejudiciu partii civile.Proc. (1) lit. Etapa admiterii repararii banesti a daunelor morale (1865-1952).Pen. etc. 10 lit.. spre exemplu la suma de un leu in cauzele civile dar si in constituirea ca parte civila in procesul penal cu aceeasi suma. d. d C.Proc. Instanta nu solutioneaza actiunea civila Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila atunci cand pronunta achitarea pentru cazul prevazut in art. nu pot fi acordate despagubiri civile in cazul cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista (art. (1) lit. • Concubinajul dolosif. Pentru delimitarea acestor 35 • . 998 si art.). Instanta nu acorda despagubiri civile Potrivit art.Proc. (1) lit. • Actele de denuntare calomnioasa.Civ.Pen. si constata ca fapta nu a produs vreun prejudiciu va respinge actiunea civila. a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat.Proc. s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege (art.Proc. 2.Pen. ori pentru art. 3. • Nerespectarea hotararilor judecatoresti privitoare la incredintarea copiilor. In ultima etapa a existat si practica repararii simbolice a daunelor morale in limitarea pretentiilor. b C. identificarea faptuitorilor.Pronunta incetarea procesului penal cand a intervenit amnistia. precum si in caz de retragere a plangerii prealabile. • Actele de profanare. b1 C.Pen. prescriptia sau decesul faptuitorului. in calitatea lor de subiecti oficiali. b.Proc. f si lit. Problema repararii daunelor morale Problema repararii daunelor morale a parcurs urmatoarele etape in dreptul nostru civil: 1.Proc.Pen. Evolutia acestei problematici a fost una sinuoasa si contradictorie.Pen.Proc.Proc. 10 alin.proc.) au constituit si constituie inca fundamentul juridic pentru raspunderea civila indirecta pentru fapta proprie in dreptul civil roman. j C. 346 alin. Cele 2 texte (art. • Leziunile psihice cauzate prin atingerile aduse integritatii corporale. i C. 10 lit. administrarea acestora si solutionarea definitiva a cauzelor. Etapa interzicerii repararii banesti a daunelor morale (1952-1989). ori cand pronunta incetarea procesului penal pentru vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. c C.Pen.Pen. fapt determinat de evolutia societatii romanesti in ansamblul sau. 10 alin. Reparatiile banesti au condus la consacrarea legislativa a acestei problematici fiind cuprinsa si in sfera de reglementare a Codului Penal de la 1936. 10 alin. Aceasta reparare baneasca era simbolica intrucat ea nu rezulta din acel leu simbolic ci din condamnarea in sine a autorului daunei morale. • Ruperea logodnei. onoarei sau reparatiei sale. candamnare pe care uneori persoana lezata o considera indestulatoare pentru restabilirea cinstei. Competenta in materie penala 1. i 1 C. Instanta respinge actiunea civila Cand achitarea a fost pronuntata in baza art. art. realizeaza anumite activitati care incep cu descoperirea infractiunilor. 999 C. Notiunea de competenta La infaptuirea actului de justitie isi aduc contributia organele judiciare care. Etapa revenirii la practica repararii banesti a daunelor morale (incepand cu anul 1990). art.Pen. strangerea probelor. c. h C. 10 alin. 10 lit. 10 lit.) ori nu a fost savarsita de inculpat (art. Cazurile mai semnificative de duane morale susceptibile de reparare baneasca desprinse din examinarea jurisprudentei traditionale au vizat: • Atingerile aduse onoarei. (1) lit. (3) C. • Suprimarea vietii celor apropiati. a C.

precum si cu privire la alte aspecte conexe solutionarii unor cauze penale cum ar fi:cererile de stramutare. Astfel. in apel si in recurs. Determinarea competentei organelor judiciare prezinta o deosebita importanta pentru infaptuirea actului de justitie. Formele fundamentale sunt considerate: competenta functionala. 2. abtinerea. spunem ca acel organ judiciar are competenta functionala exclusiva. stare de necesitate) si ca urmare anumite organe judiciare au competenta de a solutiona cauzele primite spre rezolvare. Formele competentei In functie de natura si gravitatea faptelor comise. 7/1990 au fost infiintate in toate judetele tarii inclusiv in municipiul Bucuresti. conform careia este interzisa infiintarea de instante extraordinare putem spune ca sistemul nostru procesual penal nu mai cunoaste aceasta forma de competenta. 3. Formele subsidiare ale competentei sunt: competenta personala si competenta speciala. iar cele cu un grad mai redus de dificultate sa revina organelor judiciare inferioare. • Competenta teritoriala. acestea fiind folosite la stabilirea fiecarui organ judiciar. in apel si in recurs. Un asemenea criteriu il constituie competenta. Regulile de competenta dau posibilitatea ca dosarele complexe sa fie solutionate de organele judiciare superioare. De exemplu: Inalta Curte de Casatie si Justitie este competenta a judeca cererile de stramutare. Este acea forma de competenta cu ajutorul careia se determina categoriile de activitati pe care le desfasoara fiecare organ judiciar. 126 alin. In literatura de specialitate s-au dat numeroase definitii caracterizate in general prin aceleasi elemente. ori de calitatea pe care o avea faptuitorul se disting urmatoarele forme de competenta: • Competenta functionala. Aceste categorii de forme de competenta au fost clasificate in literatura de specialitate in fundamentale si subsidiare. 36 . • Competenta speciala. de locul unde au fost savarsite. De exemplu: prin Decretul Lege nr. Este forma de competenta prin care se stabileste capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale. • Competenta personala. (2)). Prin aceasta forma de competenta se realizeaza o delimitare in plan vertical intre organele judiciare de grade diferite in functie de obiectul cauzei prin luarea in considerare a gravitatii si complexitatii faptelor penale. Pe criteriul acestei forme de competenta se face distinctie intre organele judiciare. Ea a fost definita ca fiind sfera atributiilor pe care le are de indeplinit potrivit legii fiecare catgorie de organe judiciare in cadrul procesului penal sau aptitudinea recunoscuta de lege unui organ judiciar de a indeplini anumite atributii in cadrul procesului penal. tribunale militare extraordinare pentru judecarea actelor de terorism savarsite in timpul evenimentelor din decembrie 1989. Spre exemplu: instantele de judecata din punct de vedere al competentei functionale judeca in prima instanta. Cand activitatea este realizata numai de un organ judiciar. In raport cu prevederea constitutionala (art. tribunalul judeca in fond. conflictele de competenta. Formele fundamentale ale competentei • Competenta functionala (ratione ofici). • Competenta materiala. O forma subsidiara de competenta este si cea exceptionala sau extraordinara. judecatoria judeca numai in prima instanta. criterii prin care sa se stabileasca activitatile pentru fiecarecategorie de organe judiciare si in cadrul acestor categorii fiecare organ judiciar in parte.atributii se impun anumite reguli. competenta materiala si competenta teritoriala. Aceasta forma o intalnim atunci cand apar imprejurari deosebite (razboi. • Competenta materiala (ratione materiae). Intr-o alta definitie competenta reprezinta capacitatea unui organ de a se ocupa de o anumita cauza penala sau totalitatea cauzelor penale ce i-au fost atribuite prin lege sau o anumita cauza concreta din randul acestora.

(1) C. Daca au fost sesizate mai multe organe judiciare stabilirea competentei depinde de momentul sesizarii organelor judiciare. Potrivit art. 37 . (2) C. Astfel. Inalta Curte de Casatie si Justitie are ca raza teritoriala intregul teritoriu al tarii. pentru determinarea competentei teritoriale in sensul stabilirii organelor competente sub aspect teritorial sa instrumenteze o cauza se folosesc criterii diferite dupa cum infractiunea care face obiectul cauzei a fost savarsita in tara sau in strainatate. • Locul unde locuieste persoana vatamata. 25 alin. 1 lit. • Locul unde locuieste faptuitorul. de procuror sau din oficiu pe tot parcursul procesului penal pana la ramanerea definitiva a hotararii. Exceptia de necompatibilitate materiala poate fi invocata de oricare parte. Este forma de competenta prin intermediul careia se repartizeaza cauzele penale din punct de vedere teritorial pe linie orizontala intre organele judiciare de acelasi grad. a C. competenta teritoriala a organelor judiciare se stabileste potrivit art.Proc. In fiecare judetl si in municipiul Bucuresti functioneaza un tribunal cu sediul in localotatea de resedinta a judetului. 304/2004 privind organizarea judiciara in fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza judecatorii iar circumscriptiile lor teritoriale se stabilesc prin hotarare de guvern la propunerea Ministerului Justitiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. celorlalte instante din municipiul Bucuresti. (1) C. Prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala in totul sau in parte ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia. nu este cunoscut.In vederea stabilirii competentei materiale a unui organ judiciar se poate recurge la o determinare abstracta a infractiunilor cat si la o determinare concreta a acestora. 31 C.proc. • Daca fapta nu este de competenta judecatoriei. 30 alin.Proc. operand asa-numita preferinta legala.Pen.Proc. • Competenta teritoriala (ratione loci)..Proc. (1) C.Pen. Sectiile maritime si fluviale Galati au competenta pentru celelalte judete si Dunare de la mila 64 in amonte pana la kilometrul 1075. In caz de sesizari simultane precaderea se stabileste in ordinea prevazuta la art.Pen. • De competenta judecatoriei sectorului 2 faca faptuitorul nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania. competenta revine organului de urmarire penala mai intai sesizat. Cand niciunul din locurile aratate de art. astfel: • De catre instantele civile sau militare in a caror circumscriptie isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la competenta materiala a organelor judiciare se sanctioneaza cu nulitatea absoluta potrivit art. 30 alin.Pen. in art. sunt enumerate infractiuni pe care le judeca tribunalul in prima instanta. (1) C.Pen. O reglementare speciala intalnim in cazul sectiilor maritime si fluviale care functioneaza pe langa judecatoriile si tribunalele din Constanta si Galati care solutioneaza cauzele penale privind regimul navigatiei savarsite in raza judetelor Galati si Constanta. Potrivit Legii nr. • Locul unde a fost prins faptuitorul.Proc. 197 alin. 30 alin.Pen. 27 pct. marea teritoriala si Dunare pana la mila 64 inclusiv. Curtea de Apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie care cuprinde mai multe tribunale existand in prezent 15 Curti de Apel. Pentru infractiunile savarsite in strainatate si care intra sub incidenta legii penale romane.Pen. competenta materiala a judecatoriei. Spre exemplu: legiuitorul in redactarea Codului de Procedura Penala a recurs la modalitatea determinarii abstracte stabilind prin dispozitiile art. afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. competenta dupa teritoriu pentru infratiunile savarsite in tara este determinata de: • Locul unde a fost savarsita infractiunea.proc. in sensul ca acest organ judiciar judeca in prima instanta toate infractiunile cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante par printr-o determinare concreta s-a stabilit competenta materiala in prima instanta a tribunalului.. competenta revine dupa materie si dupa calitatea persoanei.

29 pct. Tribunale. in apel si in recurs si solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa. 31 C. 40 alin. de oricare dintre parti sau pusa in discutia partilor numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata (art. membri de guvern.) Din punct de vedere al competentei functionale judecatoria judeca in prima instanta toate infractiunile.).Proc. iar art.Proc. (1) din Legea nr.Proc. Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei instantei cu exceptia infractiunilor savarsite de persoanele prevazute in art. Competenta judecatoriei (Art. 27 C. Curtile de Apel.Pen. Competenta tribunalului (art. Potrivit legii. cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante. 2 alin. Instanta va ramane competenta sa solutioneze cauza chiar daca inculpatul. 5. competenta revine instantei in a carei raza teritoriala se afla primul port sau aeroport in care ancoreaza nava sau primul loc de aterizare pe teritoriul romanesc. dupa savarsirea infractiunii.Pen. 39 alin. 191/2003 privind infractiunile la regimul transportului naval care a modificat Decretul nr. d C.Pen. Au o competenta speciala si organele de cercetare penala ale Politiei de Frontiera (art.Proc. faptuitorului sa aiba calitatea de magistrat. 38 .. in prima instanta.Pen. (2) si (3) C. o competenta speciala o intalnim in cazul sectiilor maritime si fluviale de pe langa Judecatoriile Galati si Constanta potrivit art. 208 alin.Pen. (1) C. Competenta teritoriala a judecatoriei se stabileste potrivit art. Este posibil ca la momentul savarsirii infractiunii. (1) lit.. membru al Curtii de Conturi. etc.Pen. Formele subsidiare ale competentei • Competenta personala (ratione personae) – este acea forma de competenta pein intermediul careia se stabilesc organele judiciare care pot solutiona anumite cauze penala in functie de calitatea faptuitorului.In cazul in care infractiunea a fost savarsita pe o nava ori aeronava romana. senator.Proc.Pen. Competenta acestor instante este stabilita prin lege.).(2) prevede ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie. calitatea de militar atrage competenta persoanal a organelor judiciare militare. Incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta teritoriala este sanctionata cu nulitatea relativa. a pierdut aceasta calitate in cazurile in care fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului sau s-a dat o hotarare in prima instanta (art.Proc. Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi invocata de procuror. 304/2004 privind organizarea judiciara. b.Proc. judecator al Curtii Constitutionale. deputati. 1 alin. In acest sens pot fi mentionate sectiile maritime si fluviale ale organelor judiciare Constanta si Galati care solutioneaza cauzele penale in legatura cu regimul navigatiei maritime si fluviale. deputat. Ca prima instanta judecatoria are o competenta materiale generala avand in vedere ca judeca toate infractiunile cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante. Instante militare si Judecatorii. • Competenta speciala este acea forma de competenta pe care o au anumite organe judiciare de a rezolva cauze penale privind infractiunile ce aduc atingere unei anumite sfere de relatii sociale sau dintr-o anumita ramura de activitate.Pen. c. afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. judecatori ai Curtii Constitutionale. 203/1974 privind navugatia maritima si fluviala.Proc.) Sub aspectul competentei functionale tribunalul judeca potrivit art. 25 C. 30 si art. adica de senatori. militar si alte calitati. puterea judecatoreasca se exercita de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.). Tribunale specializate. 27 C. Curtii de Apel sau a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Parchetelor de pe langa aceste instante. Calitatea de organ de cercetare penala al Politiei Judiciare atrage competenta Tribunalului. Consideratii generale Potrivit art. 36 din Legea nr. 4. 1 C. Competenta instantelor judecatoresti a.

2 din Legea nr. tribunalul militar judeca in prima instanta infractiunile prevazute in art. Potrivit Legii nr. competenta revine tribunalului pentru minori si familie.Proc. 26 pct. Timisoara. Institutii legale de competenta in materie penala 39 . Competenta materiala a tribunalului militar teritorial se imbina cu competenta personala. Ca instanta de apel judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale. • Judeca si solutioneaza si alte cauze anume prevazute de lege Competenta materiala a tribunalului militar se imbina cu competenta personala astfel ca potrivit art. 331-352 C.Pen. Din punct de vedere al competentei teritoriale in tara noastra functioneaza 4 tribunale: Bucuresti..2008) la nivelul tribunalelor functioneaza sectii sau complete specializate. Cluj. precum si alte infractiuni savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv. 27 pct.Pen. 281 C. 41 pct. f. in apel. Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati. 304/2004) Tribunalele pentru minori si familie. 28 C.Proc. 356/2006 de modificare a Codului de Procedura Penala a fost abrogata dispozitia privind solutionarea cauzelor privind infractiunile prevazute in art. d.Pen. Competenta Tribunalului militar (art. Spunem ca tribunalele pentru minori au o competenta personala deoarece judeca infractiunile savarsite de minori. functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti.Pen.01. 41 alin..) Sub aspectul competentei sale functionale tribunalul militar teritorial judeca in prima instanta in apel. a C. judeca numai in prima instanta. tribunalele pentru minori si familie judeca potrivit art. Din punct de vedere al competentei materiale. in recurs si solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele sau intre judecatoriile si tribunalele din circumscriptia sa ori intre judecatoriile din circumscriptia unor tribunale diferite aflate in cricumscriptia sa. Competenta materiala a Curtii de Apel este determinata atat in concret cat si in abstract. Sub aspect teritorial exista in prezent un singur tribunal militar teritorial cu sediul in Bucuresti si cu o competenta pe intreg teritoriul tarii.Competenta materiala a tribunalului este determinata in mod concret atat pentru judecarea unor infractiuni cat si in mod abstract in conformitate cu dispozitiile art. Prin Legea nr. ca tribunal specializat. Iasi.) Sub aspectul competentei functionale tribunalul militar are doua categorii de atributii: • Judeca in prima instanta anumite categorii de infractiuni. g. si nu este posibila disjungerea. unul minor si altii majori. Ca instanta de recurs judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunale in apel. 304/2004 pana la infiintarea tribunalelor pentru minori si familie (01. in recurs si solutioneaza conflictele de competenta dintre tribunalele militare din circumscriptia sa.Proc. 1 C. Competenta Tribunalului Militar Teritorial (art. Curtea de Apel judeca in prima instanta. (1) din Legea nr. sub aspectul competentei functionale. e. cu exceptia celor date altor instante. 26 C. 1 lit.Proc. Competenta Tribunalului pentru minori si familie (art.Pen. Competenta Curtii de Apel (art. 348-354 C. 304/2004 infractiunile savarsite de minori sau asupra minorilor care sunt in competenta de prima instanta a tribunalului. savarsite de civili. Competenta personala este determinata de calitatea faptuitorului – judeca infractiunile savarsite de judecatorii de la Judecatorie si tribunale si de procurorii de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instanta.Pen.Pen.) Din punct de vedere al competentei functionale. Sub aspect teritorial tribunalul pentru minori si familie.Proc.

303).Pen. 34 C. Intr-o alta definitie prorogarea de competenta consta in depasirea limitelor competentei obisnuite a unui organ judiciar penal prin indeplinirea atributiilor sale functionale asupra unei cauze penale care nu apartine competentei sale obisnuite dar in privinta careia a existat o sesizare si o investire regulata. Disjungerea poate fi dispusa atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii. prevede ca acestea sunt reunite daca ele se afla in fata primei instante de judecata chiar dupa desfiintarea hotararii cu trimitere de catre instanta de apel sau dupa casarea cu trimitere catre instanta de recurs. competenta va reveni instantei militare echivalente in grad cu instanta civila. Disjungerea nu este posibila in situatiile de indivizibilitate determinate de concursul ideal de infractiuni. 38 C.Prorogarea de competenta – consta in extinderea sau prelungirea competentei unui organ judiciar asupra unei cauze care in mod normal revine altui organ judiciar inferior sau egal in grad.). dreptului familiei.Pen. Astfel daca prin prorogarea de competenta cauza apartine mai multor instante egale in grad. Daca instanta civila superioara este Inalta Curte de Casatie si Justitie competenta revine acesteia. fie de mai multe infractiuni care au aceeasi sursa cauzala. Situatiile de indivizibilitate sunt prevazute in art.Proc. dreptul de proprietate in cazul infractiunii de tulburare de posesie. De exemplu: valabilitatea casatoriei in caz de bigamie (art. Instanta penala prin judecarea unei chestiuni prealabile acestora isi proroga competenta. Regulile dupa care se stabileste organul competent sa rezolve cauzele reunite sunt prevazute la art.Proc. dreptului administrativ etc.Proc. In doctrina s-a subliniat ca in cazul chestiunilor prealabile prorogarea de competenta opereaza si la instanta mai mica in grad decat instanta competenta a judeca problema care face obiectul chestiunii prealabile. Daca una din instante este civila iar cealalta militara competenta va reveni instantei militare. de infractiuni continuate complexe sau de obicei. 33 C.Pen. Cazurile de conexitate sunt prevazute in art. In cazul in care instanta civila este superioara in grad. 40 . 37 C. Operatia prin care cauzele reunite se despart poarta denumirea de disjungere. dreptului muncii.Pen. fie de mai multe fapte care alcatuiesc latura obiectiva a unei singure infractiuni. In cazul indivizibilitatii este vorba fie de o singura infractiune savarsita de mai multe persoane. Chestiunile prealabile pot apartine dreptului civil.Pen. In cazul in care aceste instante nu sunt egale in grad competenta de a judeca revine instantei superioare. Conexitatea si indivizibilitatea Conexitatea reprezinta legatura dintre doua sau mai multe infractiuni legatura care pentru o mai buna solutionare a cauzelor impune reunirea acestora la un singur organ judiciar.Proc. ea presupune reunirea cauzelor si rezolvarea acestora impreuna la acelasi organ judiciar. Uneori in interesul unei mai bune judecati este posibila ca judecarea unora dintre infratori sau dintre infractiuni sa se faca separat (art. Chestiunile prealabile pot privi existenta unei cerinte esentiale de structura infractionala. va ramane competenta sa judece instanta mai intai sesizata. regula in caz de conexitate sau indivizibilitate este reunirea cauzelor. Legea prevede ca pot fi reunite cauzele si la instanta de apel precum si la cele de recurs de acelasi grad daca se afla in acelasi stadiu de judecata. 35 C. Momentul pana la care cauzele pot fi reunite – art.Proc.. Indiferent de modul in care este definita prorogarea de competenta. Chestiunile prealabile Pe parcursul procesului penal este posibil ca instanta sa rezolve si unele probleme de natura extrapenala care pot influenta solutia in cauza respectiva.

pe cand schimbarea calificarii faptei se poate realiza numai printr-o lege de catre legiuitor. Schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua intervenita in cursul judecarii cauzei nu atrage necompetenta instantei de judecata.Pen. Acestea din urma nu influenteaza asupra fondului cauzei si se rezolva tot inainte de solutionarea cauzei penale. Conform art. instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramane competenta a o judeca chiar daca constata dupa efectuarea cercetarii judecatoresti ca infractiunea este de competenta instantei inferioare. Schimbarea incadrarii juridice si schimbarea calificarii faptei Schimbarea incadrarii juridice o face organul judiciar. De exemplu: rezolvarea unei cereri de recuzare. 41 alin.In literatura de specialitate se face distinctie intre chestiunile prealabile si chestiunile preliminare.Proc. (1) C. afara de cazul cand prin lege s-a dispus altfel. 41 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful