Exigenţe în procesul muncii Prin reliefarea caracteristicilor dominante ale activităţii de muncă, apare problema definirii trăsăturilor fizice

şi psihice ale individului solicitate de activitate, spre a putea obţine randamente suprioare. În acest sens prezenţa unor însuşiri sau absenţa lor din structura fizică sau psihică a unei persoane, pot constitui indicaţii sau contraindicaţii pentru profesiunea respectivă. Pentru a adapta individul la suma de exigenţe ale unui loc de muncă, psihologul alcătuieşte psihograma care reprezintă o ansamblul însuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi gradul lor de dezvoltare la un moment dat. Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste. Psihoprofesiograma se obţine pornind de la psihogramă şi eliminând toate acele însuşiri care nu sunt semnificative în exercitarea respectivei profesiuni. Psihoprofesiograma reprezintă deci ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui subiect necesare pentru a obţine eficienţă şi randament pe un anumit post. CATEGORII DE FUNCŢII ŞI ÎNSUŞIRI CALITĂŢI PSIHICE GRAD DE DEZVOLTARE I. Funcţii senzoriale 1. Acuitate vizuală 2. Sensibilitate cromatică 3. Adaptabilitate 4. Discriminare vizuală 5. Rezistenţa la oboseală vizuală 1. Sensibilitatea auditivă 2. Largimea spectrului auditiv 3. Discriminarea tonurilor 4. Capacitate de localizare 5. Rezistenţa la zgomot 1. Sensibilitatea olfactivă 2. Capacitatea de discriminare a formelor 1. Capacitatea de discriminare a temperaturii 2. Viteza de adaptare termică 1. Sensibilitatea kinestezică 2. Capacitatea de menţinere a echilibrului 3. Rezistenţa la ameţeală 4. Discriminarea posturală 1. Sensibilitatea gustativă 2. Viteza de adaptare gustativă II. Funcţii psihomotorii 1. Forţa musculară 2. Dexteritatea manuală 3. Coordonarea manuală 4. Timp de reacţie 5. Forţa 6. Rezistenţa la oboseală III. Funcţii perceptive 1. Percepţia mărimii 2. Percepţia formei 3. Percepţia adâncimii şi distanţei 4. Percepţia timpului

5. Percepţioa mişcării IV. Funcţii mnezice 1. Memoria de scurtă durată (volum, fidelitate) 2. Memoria de lugă durată (volum, fidelitate, promptitudine) V. Funcţii intelectuale 1. Inteligenţa generală 2. Gândire concretă 3. Bândire abstractă 4. Viteza operaţională a gândirii 5. Flexibilitatea gândirii 6.Capacitatea de reprezentare 7. Capacitatea asociativ-imagistică 8. Originea asociaţiilor 9. Atenţia concentrată 10.Atenţia distributivă 11. Volumul atenţiei 12. Mobilitatea atenţiei 13. Persistenţa (rezistenţa în timp) VI. Afectivitate şi motivaţie 1. Echilibru emoţional 2. Rezistenţa la stres 3. Persistenţa efectului 4. Capacitate de automotivare 5. Lărgirea ariei motivaţionale VII. Trăsături de personalitate 1. Tipul temperamental dominant 2. Gradul de introversiune-extraversiune 1. Atitudinea faţă de sine 2. Atitudinea faţă de alţii 3. Atitudinea faţă de muncă 4. Trăsături caracteriale IX. Trăsături biotipologice 1. Sănătatea fizică 2. Munca în picioare 3. Rezistenţa la oboseală 4. Rezistenţa la monotonie 5. Rezistenţa la condiţiile mediului fizic Tabelul 7. Model de psihogramă (Ghe. Iosif, 1996, M. Moldovan-Scholz, 2000) În psihologia muncii se descriu mai multe tipuri de fenomene cu caracter disfuncţional care afectează productivitatea muncii şi randamentul la locul de muncă, şi anume: erorile şi violările de norme, incidentele, accidentele, oboseala, şi stresul. 1. Erorile şi violările de norme După J.Leplat şi J.Pailhous (1973-1974) eroarea poate fi definită prin diferenţele în acţiune şi rezultatele efective în raport cu un criteriu clar şi operaţional de referinţă (privind cursul acţiunii sau rezultatul acesteia). J. Reason (1990) afirma că termenul de eroare va fi luat într-un sens generic, care acoperea toate cazurile în care o secvenţă planificată de activtăţi mentale sau fizice nu atinge sopurile dorite şi când eşecurile nu pot fi atribuite hazardului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful