P. 1
Curs Asia Excelent

Curs Asia Excelent

|Views: 1,093|Likes:
Published by alexstancutgv

More info:

Published by: alexstancutgv on Sep 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

pdf

text

original

Cuvânt înainte

Să studiezi, să cunoşti şi să scrii despre Asia înseamnă să-Ńi asumi răspunderea unor acte dificile şi temerare. Asia are dimensiuni gigantice, te uimeşte prin superlative geografice, te copleşeşte prin furnicarul miliardelor de locuitori, vechimea şi diversitatea unor civilizaŃii, rase şi religii dezvoltate timp de milenii, a fost şi rămâne inepuizabilă spiritual, material şi cultural. Totuşi, cunoaşterea geografică complexă este o provocare şi o cerinŃă prioritară impusă de amplele procese de pe mapamond. FaŃă de toate acestea, ca regulă elementară, consider că se impune astăzi, în plin şi dinamic proces de globalizare, renunŃarea la secularele prejudecăŃi europrocentriste. Asia este imensă ca suprafaŃă şi prezintă particularităŃi de neegalat: cel mai masiv continent, cu cel mai înalt sistem muntos al planetei, dar şi cu lacul cu cea mai scăzută altitudine a oglinzii apei şi cea mai mare salinitate. Tot Asia are şi cel mai vast arhipelag, cea mai mare peninsulă, cea mai mare adâncime a unui lac, este supusă celor mai distrugătoare taifunuri şi seisme, a avut cea mai catastrofală alunecare de teren, cele mai cumplite inundaŃii, dar şi cea mai veche capitală, cea mai grandioasă construcŃie umană. Şi seria superlativelor ar putea continua ... Asia are toate zonele de climă şi de vegetaŃie. Circa 60% din populaŃia Terrei trăieşte pe acest continent. Asiaticilor le datorăm începuturile cartografiei, medicinii, chimiei, matematicii (algebrei şi astronomiei), sistemul fracŃiilor sexagesimale, diviziunea sexagesimală a orelor, diviziunea zilelor în ore egale, tabelele astronomice, războiul de Ńesut, roata olarului, construcŃiile din cărămizi, tiparul cu caractere mobile, tehnica de obŃinere a porŃelanului, busola, palanchinul, roaba, orologiul mecanic, tehnica broderiilor fine şi multe altele. În Asia se găsesc uriaşe rezerve de hidrocarburi, cărbuni, minereu de fier, vanadiu, plumb, titan, cositor, metale preŃioase, resurse forestiere şi toate tipurile de sol. După resursele exploatate unele Ńări din Asia deŃin ponderi mari în producŃia mondială: cu aproximativ 20% din producŃia mondială de plumb, China deŃine locul II (la fel şi în producŃia de zinc), primul loc în producŃia mondială de cositor, a patra producătoare de aluminiu, deŃine 80% din rezervele de pământuri rare industriale. În domeniul producŃiei de autoturisme şi motociclete, Japonia ocupă locul I mondial, locul II în producŃia de autocamioane, Coreea de Sud deŃine locul V în producŃia mondială de automobile, Japonia este cel mai mare producător de automotoare, produce 70% din roboŃii industriali; tot Japonia deŃine primul loc în producŃia de aparatură electronică, China este renumită pentru cel mai performant echipament electronic de telemetrie şi teleghidare, Japonia este pe primul loc în lume în privinŃa producŃiei de petroliere, metaniere, pescadoare, nave transcontainer (ca volum şi complexitate), Coreea de Sud se situează tot pe locul I în producŃia de nave comerciale, iar China pe locul III. Prin tehnica recuperării sateliŃilor, a rachetelor cu mai mulŃi sateliŃi, lansarea de sateliŃi geostaŃionari şi rachete purtătoare cu propulsii, China se

clasează pe primul loc în lume. În industria chimică, a cimentului, producŃiei de ceramică, prefabricatelor din beton, mătăsii naturale, textilelor, cauciucului natural, covoarelor persane, dotarea autostrăzilor, a construcŃiei tunelurilor ş.a., unele Ńări asiatice deŃin recorduri mondiale. Asia este imensă, inepuizabilă, covârşitoare, performantă, dar şi tragică. Cele mai multe conflicte active au loc în Asia. Primul bombardament nuclear (singurul) a fost în Japonia; în Orientul Mijlociu şi ne referim la conflictele sângeroase dintre Israel şi lumea arabă, din Liban, Irak, Afganistan, Asia Centrală (fostă sovietică), din Caucaz, terorismul din Indonezia, Filipine, războaiele din Vietnam sau din Laos, tensiunile dintre Pakistan şi India, dintre China şi Taiwan, Coreea de Nord şi Coreea de Sud, existenŃa unui popor fără Ńară (kurzii), diferendul ruso-japonez privind Kurilele, numeroasele probleme de frontieră, tendinŃa Iranului de înarmare nucleară, toate acestea pun în pericol pacea pe continent. URSS a fost o maşină de fabricat naŃiuni în Asia Centrală şi în Caucaz1, între state şi regimurile autonome (chiar şi a celor din FederaŃia Rusă) se manifestă numeroase divergenŃe; astăzi, între Rusia şi statele din regiunile respective, interesele strategice s-au separat, are loc derusificarea culturală şi despărŃirea economică. De circa 400 de ani, Rusia s-a extins necontenit în est până la Oceanul Pacific, în vest până peste istmul ponto-baltic, iar în sud până în Podişul Armeniei şi Afganistan – cu consecinŃe dificil de evaluat pe termen lung, Asia de Nord este rusească; în sudul acesteia este aria turcică alcătuită din Turcia şi popoarele Asiei Centrale. SpaŃiul persan restrâns astăzi la statul iranian, cu rol-cheie între regiuni, moşteneşte o cultură impresionantă. Orientul Mijlociu este o adevărată placă turnantă între Asia, Africa şi Europa, între Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. India are impresionante identităŃi geografice şi culturale, se impune demografic, economic şi militar în Asia de Sud.. China este cel mai impunător colos demografic al Terrei, deŃine o impresionantă cultură, se dezvoltă rapid din punct de vedere economic şi militar. Asia insulelor şi peninsulelor din est şi din sud-est deŃine o economie puternică, bogate moşteniri culturale, poziŃii geostrategice (Japonia, Filipine, Indonezia, Singapore) şi un mare potenŃial demografic (Indonezia, Vietnam). În Asia s-a impus un model de dezvoltare care a pornit de la ideea unei economii orientate spre export, informatizata, cu indici superiori de competitivitate, cu grad mare de mobilitate. Modelul a fost conceput şi aplicat de Japonia şi s-a extins spre „Dragonii asiatici”, apoi spre China şi Vietnam care au ritmuri impresionante de dezvoltare. După cum se ştie problemele de geografie politică şi geopolitice nu pot fi tratate separat de cele economice. Geopolitic în Asia sunt patru probleme mari,

1

Oliver, Roy; (2001) – Noua Asie Centrală sau fabricarea naŃiunilor, (traducere), Editura Dacia, Cluj-Napoca

specifice: Asiei de Nord – Est şi Est, Asiei de Sud – Est, Asiei de Sud, Asiei de Sud-Vest, Asiei Centrale şi Caucazului. În Asia de Nord – Est şi Est se manifestă interesele SUA, Chinei şi Rusiei (mari puteri nucleare) şi a trei puteri economice: SUA, Japonia şi China. În Asia de Sud-Est rivalitatea dintre state se află în aria de polarizare a Chinei (contestată în Indonezia,Vietnam şi SUA). Asia de Sud este dominată de India, talonată de Bangladesh şi Pakistan. Este o regiune marcată de tensiuni puternice, India a fost şi rămâne o contrapondere geopolitică a Chinei. În Caucaz şi Asia Centrală conflictele se Ńin lanŃ (Cecenia, Abhazia, Osetia, Inguşetia, Afganistan). În acest spaŃiu, Rusia percepe Occidentul ca un rival. A crescut importanŃa strategică a Georgiei şi Azerbaidjanului. Lumea islamică a devenit un sprijin pentru popoarele din Ciscaucazia, iar Ńările din Asia Centrală se depărtează de interesele economice, geopolitice şi geostrategice ale Rusiei. Orientul Mijlociu este zguduit de conflicte aproape în totalitatea sa. Resursele de hidrocarburi şi poziŃia strategică deŃinută de regiune în lupta împotriva terorismului (care are mai multe puncte de sprijin), vechile rivalităŃi între Iran – Turcia – Irak, între Pakistan şi Iran, între Israel şi lumea arabă, precum şi problema kurzilor – au condus la războaie cvasipermanente. Era firesc ca demersul nostru să se refere la condiŃiile geografice – fizice, la aspectele de geografie umană ale ansamblului continental, dar pentru aprofundarea cunoaşterii particularităŃilor am completat lucrarea cu principalele regiuni geografice şi Ńările aferente (unele cu dimensiuni regionale sau subregionale). Sperăm să fi reuşit în mare parte, o radiografiere a profilului geografic complex al celui mai întins şi populat continent al Terrei. Lucrarea se adresează studenŃilor geografi de la Universitatea „Spiru Haret”, profesorilor şi elevilor de liceu, tuturor celor pasionaŃi de cunoaşterea realităŃilor acestui continent. Ne-am străduit totodată, să furnizăm şi suficiente subiecte de meditaŃie asupra acestor Ńări şi regiuni, să aducem şi să redăm, pe cât ne-a fost posibil, locul geografiei umane – ca domeniu al geografiei cu componentele sale semnificative. În principiu, lucrarea are un caracter didactic, dar păstrează şi trăsăturile necesare unui amplu studiu de specialitate. Autorii au adoptat o structură a lucrării care să corespundă programei de învăŃământ, cerinŃelor de pregătire ale studenŃilor geografi, precum şi interesului de informare al persoanelor pasionate de geografie. Asia fiind un continent vast, variat, cu peste 60% din populaŃia mondială, cu civilizaŃii care au dăinuit milenii, în raport cu alte continente (la aceeaşi ordine de tratare a informaŃiei), a presupus o selecŃie riguroasă; autorii s-au străduit să ofere celor interesaŃi un material accesibil, bine structurat, însoŃit de schiŃe de hărŃi. Suntem conştienŃi că ediŃia prezentată este susceptibilă de îmbunătăŃiri şi din această cauză fi recunoscători celor care vor veni cu observaŃii şi sugestii.

Autorii

Autorii: conf.univ.dr. Nicu. I. Aur, lector univ.dr. Cezar C. Gherasim, lector univ.dr. Mădălina Teodora Andrei şi asistent univ.drd. Dan Eremia sunt cadre didactice la Facultatea de Geografie a UniversităŃii „Spiru Haret” care au elaborat mai multe lucrări din domeniul geografiei economice, geografiei politice, geografiei populaŃiei şi geopoliticii.

Cunoaşterea geografică complexă este o permanentă provocare şi o cerinŃă prioritară impusă de amplele procese de pe mapamond. 1. În afară de Antarctica şi America de Sud. estică) din Peninsula Asia Mică şi Capul Dejnev (169°40' long. De America de Nord. În longitudine. faunei şi a oamenilor.PARTEA I – GEOGRAFIE FIZICĂ I. N) până la Capul Celiuskin (79°14' lat. Hecateu din Milet (secolul VI î. imens prin resursele naturale. NOłIUNI INTRODUCTIVE 1. solurilor şi a tipurilor de aşezări şi a activităŃii umane. uriaş prin numărul şi diversitatea populaŃiei. Asia se mărgineşte cu toate celelalte continente: cu Europa are o strânsă legătură prin trecutul geologic şi prin configuraŃia actuală a reliefului (sunt păreri că formează un singur continent. creatorul geografiei regionale.1. 1° lat. POZIłIA ŞI AŞEZAREA GEOGRAFICĂ Asia este situată între 11° latitudine sudică (Insula Pamana din Indonezia) şi aproximativ 82° latitudine nordică (Insula Şmidt din nordul Arhipelagului Severnaia Zemlea). Uscatul continental se desfăşoară din sudul Peninsulei Malacca (Capul Bulus. în Peninsula Daurkina. POZIłIA GEOGRAFICĂ. Toate acestea. fapt ce se răsfrânge asupra prezenŃei tuturor zonelor climatice. . occident) şi Asia (răsărit. Asia este străbătută de Cercul Polar Arctic. orient). în decursul timpului.). Eurasia.H. N). a introdus denumirile de Europa (apus. schimburile economice. aprox. au favorizat mobilitatea florei. dispariŃia unor state. Tropicul Racului şi de Ecuator. iar Peninsula Arabia aparŃine aceluiaşi monolit african. apariŃia altora etc. material şi cultural – produce şi astăzi uimire şi admiraŃie. łĂRMURILE ŞI DIMENSIUNILE Asia – continentul covârşitor prin dimensiuni. de vegetaŃie. vestică). inepuizabil spiritual. ostentativ prin superlativele geografice. uscatul asiatic se află între Capul Baba (30° long. Denumirea continentului vine de la cuvântul asirian asú şi de la cuvântul fenician asir (care însemnau răsărit – în raport cu poziŃia geografică a Ńărilor locuite de popoarele respective). Asia este despărŃită prin strâmtoarea Bering. răspândirea religiilor şi civilizaŃiilor. iar Europa ar forma doar o peninsulă a Asiei). războaiele de cucerire. iar de Australia prin Arhipelagul Indonezia. Canalul Suez şi Marea Roşie despart Asia de Africa.

Marea Galbenă. Arabia. Severnaia Zemlea. Petru cel Mare. Golful Persic). Arhipelagul Indonezia. Kusadasi. Taimîr. se găsesc estuare şi delte (mai mici). arhipelaguri. Sahalin. Samsun) şi capurile Ince. INSULELE ŞI PENINSULELE łărmul nordic. Pe ansamblu este un Ńărm înalt. Marea Chinei de Sud). Coreei. Laptev. łărmul sudic şi estic al Mării Negre este înalt şi puŃin articulat. cu excepŃia unor sectoare joase şi mlăştinoase din estul Chinei (datorită lanŃurilor muintoase din estul Siberiei. Gange. Ńărmul este puternic dantelat. cordoane perisipuri (Malabar. la est de Golful Enisei şi până la Golful Hatanga este înalt. Gemlik). spre vest este jos). Franz Iosef. Coreea. Krishna. cordoane. łărmul estic prezintă golfuri (Anadîr. Oleniok. Taiwan. peninsule. deltele ((Mekong. a deltelor Lena şi Iana. Coromandel). Mersin. Irrawaddy. łărmul sudic este destul de complex. Ńărmul creşte ca înălŃime. Marea Chinei de Est.2. De la vărsarea Kolîmei până la Capul Dejnev. Arhipelagul japonez. cu golfuri. Acest Ńărm dublu a apărut în urma mişcărilor tectonice şi prăbuşirilor. lagune şi perisipuri. Siberiei de Est şi Ciukotsk) sunt delimitate de insulele. Hatanga. este mai puŃin articulat. lagune. Iana. Edremit. łărmul insulelor şi arhipelagurilor este asimetric (spre est înalt. între Port Said şi Banias fiind mai puŃin articulat. De la delta fluviului Lena până la vărsarea fluviului Kolîma. scade ca înălŃime şi devine mlăştinos. prezentând câteva golfuri (Sinop. Filipine). este marcat de îngheŃ în cea mai mare parte a anului. Vranghel. Ńărmul este înalt. Salween) şi coraligene (Golful Oman. Enisei. Ńărmuri cu mangrove (Irrawaddy. conturează trei mari peninsule: Indochina. destul de sinuos. Antalya. India. Noua Siberie. precum şi de cel al lanŃurilor de insule. łărmul nordic este caracterizat prin prezenŃa golfurilor: Obi. strâmtori. mări interioare (Marea Ohotsk. Novaia Zemlea. Ciukotsk şi a fiordurilor (Noua Siberie. Mările mărginaşe (Kara. a peninsulelor Iamal. . iar între Banias şi Zonguldak prezintă numeroase golfuri (Iskanderun. iar mai departe. Leizhou). Peninsula Ciukotsk).1. Yantai. łărmul vestic este mai scurt. Gökova. mări de ingresiune (Japoniei). fiind format din contactul continentului cu Oceanul Pacific şi mările interioare. Chinei de Sud-Est şi Vietnamului ce sunt orientate nord-sud sau nord-est – sud-vest). până la delta fluviului Lena. mlăştinos. łărmul de răsărit este dublu. Bohai. Mae Nam Ping. jos. peninsule (Kamceatka. Güllük. estuare. Bafra şi Cam. Tonkin). De la Peninsula Iamal şi până la vărsarea fluviului Enisei. Candarli. mări închise de şiruri de insule (Kurile. łĂRMURILE. Posieta. Indus).

ca urmare. aproximativ 100 000 km2). Prezintă cel mai înalt sistem muntos al planetei (Himalaya-Karakorum). blocul continental deŃine aproximativ 75%. În Bangladesh s-a produs cel mai distrugător ciclon tropical din istoria omenirii sub raportul pierderilor de vieŃi omeneşti. SUPRAFAłA Asia este continentul cu cea mai mare suprafaŃă (44 099 000 km2 reprezentând 29.s-a înregistrat cea mai ridicată presiune atmosferică: 1083. Sri Lanka şi Thailanda – cel mai devastator tsunami (2004). iar de la Capul Baba la Capul Dejnev aproximativ 11 000 km.8 mm). . cu 17 vârfuri ce depăşesc 7 900 m. fiind de 4. În apropierea Asiei se găsesc cele mai mari adâncimi ale Oceanului Planetar: Groapa Marianelor cu 11 034 m (în cadrul unei fose cu o lungime de 2 550 km). De la nord la sud. Indonezia este cel mai mare arhipelag (13 700 insule).13 m). la 31 decembrie 1968. Un alt superlativ este oferit de cea mai mare peninsulă a Planetei (Arabia. iar Lacul Baikal are cea mai mare adâncime (1 740 m) şi cel mai mare volum de apă dulce şi tot în Asia se află cea mai mare deltă de pe Terra (GangeBrahmaputra. Alături de întinderea uriaşă.8 mb (812. desfăşurat pe 5 500 km de la est la vest şi 1800 km de la nord la sud. 2 730 000 km2). lacul cu cea mai scăzută altitudine (oglinda apei este situată la 395 m sub nivelul Oceanului Planetar).1. în MunŃii Himalaya se află vârful Chomolungma (8 848. cel mai masiv şi. Din suprafaŃa Asiei. La Agata – localitate situată în Podişul Siberiei Centrale . având şi cea mai mare salinitate ((260‰) . Tot în Asia se află vulcanul cu cea mai puternică erupŃie – Tambora – din Insula Sumbawa (1815). punctul culminant al Terrei.45 ori mai mare decât Africa. prezintă un continentalism accentuat. Asia măsoară aproximativ 10 000 km. 2. iar în Indonezia.3. CONTRASTELE ŞI SUPERLATIVELE GEOGRAFICE Asia este cel mai întins continent. iar insulele 6%. Tot în Asia se află Marea Moartă. Asia se caracterizează prin masivitatea blocului continental – fapt ce se răsfrânge asupra varietăŃii componentelor cadrului natural şi antropic. Marea Caspică este lacul cu cea mai mare suprafaŃă (371 000 km2).19 ori mai mare decât Europa şi de 1. Vulcanul Aso San din partea centrală a insulei Kyushu are cel mai mare crater (27 km pe direcŃia nord-sud şi 16 km pe direcŃia est-vest).6% din suprafaŃa uscatului). peninsulele 19%.

ca urmare a unui cutremur cu magnitudinea de 8. văile s-au transformat în munŃi. 35 km lăŃime cu rezerve sigure estimate la 5 miliarde tone).XII. separă Europa (Peninsula Balcanică) de continentul Asia (Peninsula Asia Mică). de câteva milioane de tone. iulie 1861). Tot în Asia se află localitatea în care s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitaŃii căzută într-un an (22 900 mm. s-a produs un cutremur cu cele mai mari pierderi de vieŃi omeneşti (830 000 de morŃi). care a avut loc în noaptea de 16 spre 17. care uneşte Marea Neagră cu Marea Marmara. Între extremitatea sudică şi cea nordică. Unul dintre acestea a fost denumit „coadă de iac” fiindcă aruncă apă într-un jet care se desfăşoară în numeroase firicele asemănătoare cozii iacului. iar în provincia Gansu din nordul Chinei. la Ghawar (în Arabia Saudită). În provincia Shanxi din partea central-nordică a Chinei. se numeşte Cherapundji şi se află în statul Assam din nord-estul Indiei. au străbătut distanŃe de 15002000 m şi au urcat chiar pe pante. Sub acest aspect deŃine o serie de recorduri. în Podişul Pamir. Fluviul Huang He (Fluviul Galben) a provocat cele mai catastrofale inundaŃii. la înălŃimi de peste 3 000 m. Fluviul Obi are cel mai lung estuar: 800 km (30-90 km lăŃime. GheŃarul Fedcenko se află la cea mai mare altitudine (5 240 m). Asia a cunoscut numeroase cutremure de pământ. a fost provocată cea mai catastrofală alunecare de teren (200 000 de morŃi şi a fost distrusă o suprafaŃă de 70 000 km2). Cel mai înalt pas de pe Pământ se află între vârfurile Batura şi Muztagh. Colinele au fost înlocuite cu lacuri. Cel mai înalt podiş de pe Terra este Tibetul (altitudinea medie de 4785 m şi o suprafaŃă de 2 000 000 km2). 10-12 m adâncime). se află cel mai mare cămin petrolier (240 km lungime. Cele mai înalte gheizere sunt în Podişul Tibet.1920. se numeşte Muztaghdavan şi asigură legătura între Câmpia Indo-Gangetică şi Depresiunea Kaşgariei. În perioada inundaŃiilor depune în Marea Galbenă 30 . Loessul curgea de pe coline formând valuri înalte de 30 m care au înghiŃit numeroase sate.6 grade pe scara Richter. diferenŃa de nivel este de doar 100 m. în anul 1556. cele mai spectaculoase schimbări ale cursului său şi are delta cu cea mai rapidă avansare (circa 200 m anual). are o lungime de circa 30 km şi o lăŃime de 660-3 300 m. aflate la o distanŃă de 2 000 km. Fluviul care transportă cea mai mare cantitate de sedimente este Fluviul Galben (Huang He). anul 1861) şi într-o lună (9 300 mm. Cea mai plată câmpie este Siberia Occidentală. Masele de loess. Între Peninsula India şi Peninsula Indochina se află cel mai mare golf – Bengal (2 172 000 km2). la 5781 m altitudine în MunŃii Karakorum.Sub aspectul resurselor. Marea Roşie este singura mare în care nu se varsă nici un râu permanent. Marea Chinei de Sud are cea mai mare suprafaŃă între mările Terrei. În Asia se află cea mai îngustă strâmtoare maritimă intercontinentală – Bosfor.

.H. iar vara creşte până la 32°C. aici se produce cea mai ridicată amplitudine termică anuală: iarna temperatura scade până la -71°C.oraşul Ulan Bator este capitala cu cea mai scăzută temperatură medie anuală (-4.cel mai lung canal se găseşte în China şi leagă Fluviul Galben de Fluviul Albastru.în Golful Persic s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie a apei marine (în luna august -35. apare pentru prima oară în lista geografică a faraonului Tutmes (sec. . dintre care menŃionăm doar câteva: . având o populaŃie de 3 000 m.Singapore este oraşul-stat cu cel mai mare număr de rase.6°C). naŃionalităŃi.0°C). . Vârsta acestuia este de aproape 9 000 de ani.cel mai vechi oraş din lume cunoscut până astăzi este Ierihon.). .cel mai rece punct locuit permanent la Oimeakon pe cursul superior al fluviului Indighirka. în Asia se regăsesc destul de multe din domeniul geografico-uman. În acelaşi continent se înregistrează şi mai multe recorduri termice: .China este Ńara cu cea mai numeroasă populaŃie (peste 1 300 000 000 locuitori). devine capitala regatului arameilor. Într-un an el transportă o cantitate de mâl care ar acoperi o suprafaŃă de 1 km2 cu o grosime de 900 m. A fost construit în secolul al XII-lea şi are o lungime de 1 700 m . Dar pe lângă contrastele şi superlativele fizico-geografice. A fost construit cu şapte milenii înainte de Hristos.Transsiberianul este cea mai lungă cale terestră care leagă Europa de Extremul Orient şi cea mai lungă magistrală feroviară.Marele Zid Chinezesc este cea mai grandioasă construcŃie umană (peste 5 000 km lungime) şi singura care se vede de pe Lună. cea mai mare temperatură medie anuală a apei (32°C) şi cea mai mare salinitate (concentraŃie de 40‰) dintre mările deschise. . XVI î. iar spre sfârşitul mileniului I î.Damasc este cea mai veche capitală (oraşul are o continuitate pe aceeaşi vatră de peste 4 000 de ani). limbi şi religii din lume. Prin Singapore trec circa 100 de linii maritime internaŃionale care leagă Ńările din bazinele oceanelor Pacific şi Indian cu Europa şi America.H. . .milioane m3 de sedimente. . .cea mai ridicată temperatură a apei s-a înregistrat în Marea Roşie (56°C în februarie 1956).

2. Cerski. Platformelor prehercinice şi epihercinice. Marea Câmpie Chineză. MunŃii Arakan. Uneori. dintre care menŃionăm: Câmpia Mesopotamiei.II. în timp. MunŃii Elburs. de scufundare şi deformări majore. MunŃii Pamir. Totodată. indo-australiană şi chineză. în unele locuri. Relieful Asiei este cel mai complex de pe Glob şi aparŃine la două mari grupe de unităŃi structurale: 1. iar în timpul orogenezei hercinice – o bună parte a Asiei Centrale şi de Vest. MunŃii Kitakami. continuă fragmentarea Gondwanei. MunŃii Kuntan. Platforma Chineză(au aparŃinut Laurasiei). o mobilitate diferită: procese de alunecare şi subducŃie urmate de apariŃia magmei. MunŃii Sredinîi. UnităŃile de platformă vechi sunt: Platforma Siberiei. peneplenizare şi sedimentare. Cutările terŃiare cu direcŃia vest-est cuprind munŃii din nordul şi sudul Anatoliei. Verhoiansk. manifestări vulcanice şi seismicitate. La începutul mezozoicului au loc atât mişcări orogenetice cât şi epirogenetice (determinate de tectogeneza alpină). PARTICULARITĂłI GEOGRAFICO-FIZICE 1. Apar . iar alteori au coborât. cuvertura sedimentară este subŃire (scutul arab). Câmpia Indo-Gangetică. din roci vulcanice vechi. de vârstă proterozoică. a plăcilor mijlocii arabă şi filipineză. Regiunilor cutate sau reactivate în diferite etape (UnităŃile de orogen). Sihote-Alin). mişcări de basculare. se conturează regiunile cu munŃi şi podişuri din Asia Nord-Estică şi Estică (Kolîma. MunŃii Hindukush. se unesc blocurile Angarei şi chinez. peste care s-au depus sedimente paleozoice şi mezozoice. s-au format o serie de depresiuni care au fost supuse unui proces de sedimentare şi de transformare în câmpii. alteori. PALEOSPAłIUL GEOGRAFIC ŞI RELIEFUL După teoria tectonicii plăcilor. metamorfice şi. MunŃii Himalaya. formarea cutelor şi a fracturilor. MunŃii Karakorum. Acestea au cunoscut. Platforma Arabă şi Platforma Indiei (fragmente ale Gondwanei). În timpul cutărilor alpine o serie de sisteme montane mai vechi s-au înălŃat. În timpul orogenezei caledonice s-au format: regiunea Baikaliei. MunŃii Koreacilor. Platformele vechi sunt alcătuite din roci dure. insulele din sudul şi estul continentului situate între placa eurasiatică şi cea pacifică cunosc o deosebită labilitate tectonică şi un vulcanism accentuat. Asia este situată în cadrul plăcilor majore eurasiatică. MunŃii Abakuma. MunŃii Caucaz. MunŃii Zagros. cuverturile sedimentare au grosimi mari (aproape 7000 m în sinecliza Tunguskă şi în Depresiunea Bengaliei). SubducŃia plăcii indiene faŃă de cea eurasiatică a determinat atât înălŃarea MunŃilor Himalaya cât şi împingerea acestora spre nord. arcurile muntoase Saianii şi Alataul KuzneŃk. translaŃie continentală.

RELIEFUL În urma ultimelor etape de evoluŃie. Altitudinea medie a continentului este de 950 m. łaidam. mărginite de lanŃuri muntoase duble.în peninsulele India şi Arabia predomină podişurile vechi. Asia se deosebeşte de alte continente prin brâul înalt al podişurilor interne (Anatolia. existenŃa unor puternice noduri orografice (Pamir. Marea Moartă –394 m). cu aspect de munŃi-bloc (Altai. Karakorum. MunŃii Verhoiansk.2%. Armeniei).a. Partea centrală a Asiei este formată din munŃi tineri aparŃinând sistemului alpino-himalayan (MunŃii Caucaz.numeroase fracturi care au generat vulcanismul din Asia de Est. În pleistocen. Chinei de Sud şi Vietnamului. Vietnamului. Kolâma. 26. Iablonovîi. formaŃi în paleozoic – MunŃii Ural – iar în est. Câmpia Tigrului şi Eufratului. s. Podişul Tibet şi munŃii care îl înconjoară constituie partea cea mai înaltă. Câmpia Kolîma-Indighirka. Relieful Asiei se caracterizează prin masivitate.). În apropierea Lacului Baikal se găsesc munŃi de vârste diferite.podişurile au o suprafaŃă ce reprezintă 44. În partea de est a Asiei se află lanŃuri muntoase arcuite separate între ele prin văile şi câmpiile marilor fluvii (Amur.lanŃurile muntoase (orientate nord-sud) alternează cu câmpii în Peninsula Indochina. a unor depresiuni interioare şi grabene sub nivelul Oceanului Planetar (Turpan –134 m. Chinei de Sud. Iran. Podişul Mugodjarî) Cele trei mari peninsule din sudul Asiei prezintă alte note distincte: . Zagros. Podişul Siberiei Centrale.câmpiile. astfel: . Himalaya). Tebek. de Sud-Vest şi mişcările seismice. Sredinîi. treptele majore ale reliefului se prezintă. Huang He. 2. Cerski. Stanovoi. faunei şi solurilor.2%. ambele având drept urmări modificarea reliefului. . Câmpia IakuŃiei. Kitakami. În vestul continentului se găsesc munŃi fragmentaŃi şi tociŃi timp îndelungat. vegetaŃie. Sihote-Alin. Hindukush. o creştere a altitudinii de la periferie spre interior. de Sud-Est. Asia de Nord este o vastă regiune de câmpii şi podişuri externe (Câmpia Siberiei de Vest. mari lanŃuri de munŃi în interior şi lanŃuri muntoase longitudinale în apropierea Ńărmurilor. Bujollyong. în regiunile muntoase mai înalte glaciaŃia alpină. Tian Shan. Kaşgaria. Tibet. aşa cum sunt: MunŃii Koreacilor. Mekong). . în partea nordică a Asiei se instalează glaciaŃiunea de calotă. . . Pamir. a căror inserŃie cu continentul se face prin câmpii fluviale şi fluvio-marine: Câmpia IndoGangetică. Chang Jiang. ca întindere. łungaria şi Mongolia).6%.munŃii deŃin 29.

Masivul Viliui). Câmpia Joasă Centrală a IakuŃiei şi în câteva masive reziduale (MunŃii Putorana. iar pe văi cu numeroase cataracte.a) b) c) d) e) Morfostructural2. Editura Didactică şi Pedagogică R. În sud-vest. pag. Bucureşti. Podişul Lena-Aldan şi Podişul Bratsk-Irkutsk. câmpii şi podişuri dezvoltate pe platforma epihercinică. în afară de podişuri se găsesc câmpii fluvio-marine. podişurile de astăzi reprezintă sectoarele mai înălŃate ale unei peneplene vechi reîntinerite. Relieful caracteristic este format de podişuri şi cupole pe interfluvii. Podişul Tunguscelor. E. 2. munŃii tineri.. Ambele câmpii se caracterizează prin 2 Rusu. Partea de est are o altitudine de 200-500 m şi cuprinde Câmpia IakuŃiei Centrale (care s-a dezvoltat pe fondul unei depresiuni tectonice) şi Câmpia Viliui (cu caracter piemontan pe margini). Sectoarele mai înalte sunt: Podişul Putorana. spre MunŃii Saian şi Baikal are un caracter piemontan (ce poartă denumirea de Podişul Bratsk-Irkutsk). munŃii regeneraŃi în cadrul unor structogene diferite. Podişul Tunguscelor este separat de MunŃii Saian prin Depresiunea Irkutsk. RELIEFUL UNITĂłILOR DE PLATFORMĂ Vechile platforme cristaline precambriene şi paleozoice sunt nuclee continentale rigide cu două componente structurale: soclul. în Podişul Bratsk-Irkutsk se extind cele siluriene. Partea mai veche a platformei se află în podişurile Anabar şi Aldan care apar la zi în areale mai restrânse. Podişul Tunguscelor se caracterizează printr-o mare uniformitate a reliefului. Depozitele sedimentare au grosimi mai mari în Câmpia Joasă a Siberiei de Nord. reprezentând baza unui sistem muntos vechi (care a fost erodat până la stadiul de peneplenă. podişurile Asiei Centrale dezvoltate pe structuri diferite. iar în Podişul Putorana apare relieful vulcanic. iar cele fluviatile în Câmpia Viliui. Bratsk-Irkutsk şi Lena-Aldan formaŃiunile precambriene au o mare deschidere. astfel că este alcătuit din roci magmatice şi metamorfice cu mare duritate) şi o suprastructură sedimentară (cuvertura) subŃire sau mai groasă.. (2003). În Siberia Centrală. iar în podişurile Putorana şi Tunguscelor sunt formaŃiuni permiene. Asia prezintă următoarele unităŃi: câmpii şi podişuri dezvoltate pe platforme precambriene.A.1.1. IniŃial a existat Scutul Angara alcătuit din gnaise şi şisturi cristaline străpunse de eruptiv. . Podişul Anabar. în ansamblu. În podişurile Anabar. are aspectul unei întinse peneplene situată între Enisei şi Lena.1. relieful este format din câmpii sau podişuri joase uşor vălurite. 2. Podişurile şi câmpiile dezvoltate pe platformele precambriene a) Podişul Siberiei Centrale. cu relief şlefuit. Geografia continentelor – Asia. 13-29.

Câmpia Mesopotamiei şi Câmpia litorală a Golfului Persic s-au format pe fosa premontană a MunŃilor Zagros.Câmpia Ind-Thar. cu excepŃia MunŃilor Al Hajar (din Oman). alcătuiŃi din şisturi cristaline.Câmpia Bengal. Câmpia Indo-Gangetică prezintă următoarele subdiviziuni: . Ansari. a aparŃinut Gondwanei şi apoi Africii cu care se aseamănă foarte mult. Prin apariŃia riftului Mării Roşii s-a desprins de Africa şi. . relieful acesteia este neted. Peninsula Arabia este un soclul cristalin cu marginile fracturate. La sud. Câmpia Indo-Gangetică se află în nordul peninsulei la poalele Cordilierei Indo-Birmane. gresii şi calcare. Antiliban. iar comunicaŃia cu interiorul peninsulei este asigurată prin Câmpia Tihama. Se disting două părŃi ale Câmpiei Mesopotamiei: una mai joasă. Sunt de origine fluviatilă şi fluvio-marină. Deşertul Dahi şi Deşertul Rub-al-Khali. MunŃii Al Hajar (2 980 m) aparŃin structurilor alpine de la nordul Golfului Persic. iar în porŃiunile deltaice – mangrove. Muk. MunŃii Hadramaut şi MunŃii Hijaz (2761 m). În nordul Podişului Putorana şi Podişului Anabar se află Câmpia Hatanga. În ansamblul său.. Seman şi Masivul Iudeii.prezenŃa a numeroase lacuri. este puternic fragmentată spre marginile munŃilor. Deşertul Micul Nefud. Deşertul Marele Nefud. În interiorul peninsulei este un podiş dezvoltat pe structuri monoclinale şi tabulare unde s-au format hamade şi cueste. dispusă între podiş şi Ńărmul Mării Roşii şi care reprezintă cea mai întinsă dintre câmpii. cu o reŃea hidrografică extrem de redusă. dar cu o morfostructură mai simplă decât a Peninsulei Arabia. cu o mare extindere a dunelor şi a uedurilor. c) Peninsula India este tot o unitate de platformă. mlaştini şi dune (Babilonia sau Irak-Arabi) şi alta mai înaltă. Câmpia se remarcă prin netezime. b) Platforma Arabiei este situată în sud-vestul Asiei. inundabilă. Spre Marea Mediterană se desfăşoară MunŃii Liban. expus aridităŃii. cu un relief de podiş. endoreică. s-a alipit Asiei.Câmpia Gange-Brahmaputra. prezintă mlaştini. cu lacuri.Câmpia Pundjab (Pandjab). A făcut parte din Gondwana. câmpia este mărginită de Podişul Deccan. . golfurile sunt largi. Câmpia litorală are o lăŃime de 30-50 km în nord şi de 1. dar cu uriaşe resurse de hidrocarburi. . În sud-vestul şi vestul Peninsulei Arabia se află MunŃii Yemenului cu altitudinea maximă de 3760 m. se desfăşoară o câmpie joasă. a MunŃilor Himalaya şi a MunŃilor Suleiman. . foarte aridă. în TerŃiar. a migrat spre Asia şi prin subducŃie a contribuit la înălŃarea MunŃilor Himalaya.5-3 km la mijloc. în nordvest (Al Gezira) cu câteva masive deluroase şi muntoase. În estul şi sud-estul Peninsulei Arabia. de la nord la sud se desfăşoară Deşesrtul Siriei. meandre părăsite şi procese termo-carstice. Cristalinul Indiei este acoperit doar parŃial de sedimente şi lavă bazaltică. La contactul cu ansamblul muntos s-a format Câmpia Indo-Gangetică prin procese de subsidenŃă şi aluvionare. iar după dezmembrarea acesteia. Podişul este erodat şi străbătut de ueduri.

scunzi. Podişurile şi câmpiile dezvoltate pe structurile epihercinice a) Câmpia Siberiei de Vest Este una dintre cele mai întinse câmpii de subsidenŃă de pe Terra (cu o suprafaŃă de aproximativ 3 milioane km2). este o câmpie de acumulare marină. aluvială. întinse suprafeŃe lipsite de ape curgătoare sau lacuri. Pe marginile peninsulei se găsesc câmpiile litorale – Câmpia Malabar şi Câmpia Coromandel.1. Câmpia Turanului are o morfostructură complexă. cu aspect de masive. Tectonic. şi MunŃii GaŃii de Est (1 680 m). spre depresiunile marginale s-au dezvoltat câmpiile de acumulare. Subdiviziunile Podişului Deccan sunt: Podişul Malva. d) Colinele Kazahstanului cuprind mai mult de jumătate din suprafaŃa Ńării respective. cuprinde sectoare joase şi compartimente mai ridicate cu relief specific modelat în roci dure. spre nord prezintă un litoral sinuos. Exondată la sfârşitul terŃiarului a fost. Câmpia Obi-Taz. în mare parte. bine delimitată de regiuni mai înalte în vest. Câmpia Tobolsk şi Câmpia Omsk-Tomsk b) Colinele Turgai (un şes înalt) se află între Câmpia Siberiei de Vest şi Câmpia Turanului şi s-au format prin nivelarea unei regiuni montane hercinice. coborât. Din punct de vedere geologic prezintă o mare complexitate. MunŃii Altai.Podişul Deccan este o peneplenă veche constituită. granitelor şi gnaiselor li se adaugă bazaltele mezozoice şi terŃiare. numeroşi martori de eroziune. MunŃii Targabatai. cutărilor hercinice (în est). Transgresiunile şi regresiunile marine au continuat până în TerŃiar când apar o serie de depresiuni. sunt delimitate de o serie de înălŃimi care. podişurile structurale. Văile sunt destul de largi şi alternează cu înălŃimi aplatizate şi şlefuite. netedă. cu formă de culme continuă. şisturilor cristaline.2. Relieful este uniform. Câmpia Siberiei de Vest a evoluat pe un fundament hercinic scufundat la adâncimi diferite la sfârşitul paleozoicului şi începutul mezozoicului. Podişul Chota Nagpur. c) Câmpia Turanului are altitudini de 100 – 200 m. 2. est şi sud. iar în vest. Podişulo Pradesh. glaciară şi fluviatilă. acestea au fost umplute în pleistocen şi . cu câteva sectoare mai înalte care depăşesc 2 000 m. Peste fundamentul hercinic se află depozite marine mezozoice şi paleogene. frecvent. Pe marginile podişului se află MunŃii GaŃii de Vest (2 695 m). din şisturi cristaline. Din nord spre sud cuprinde următoarele subunităŃi: Câmpia IamalGîdansk. ulterior. izolaŃi. granite şi gnaise. În nord se află MunŃii Satpura (1 350 m)cu orientare est-vest. iar sub raport orografic are altitudini de 400-1 000 m. predomină un relief de eroziune cu suprafeŃe netede sculptate în cristalin sau roci bazaltice. modelată de glaciaŃiunea pleistocenă şi de transgresiunile mărilor nordice. în sud-est se află câmpiile structurale. în vestul şi sudul Indiei şi în Sri Lanka. depăşesc 300 m şi fac trecerea spre MunŃii Tian Shan. sunt formate din două părŃi: una aparŃine cutărilor caledonice (în vest) şi a doua. altitudinea este mică.

o lungime de 1 500 km pe direcŃia vest-est şi o lăŃime de 400-500 km. în jurul lacului Lop-Nur se află partea cea mai coborâtă. 2.oazele. Kunlun Shan. Aproape ¾ din suprafaŃa podişului are altitudini sub 500 m. regiunea având o înălŃare mult mai lentă în raport cu munŃii din jur. relieful eolian cu dune şi barcane. argile. Karakalinsk. RELIEFUL DEZVOLTAT (PODIŞURILE ASIEI CENTRALE) PE STRUCTURI DIFERITE Doi factori principali au produs diferenŃierile morfostructurale în Asia Centrală: structurile vechi şi structurile neotectonice.deşertul pietros (Gobi). se înscriu în peisajul părŃii de sud a Colinelor Kazahstanului. într-o serie de depresiuni sunt cantonate lacuri (TenghizKurgalŃa. Altun Shan. BuzanaiKum. . Zaisan). Kîzîl-Kum (cu takâre) s. Rin-Kum. iar pe anteclize. Inselbergurile. depăşesc 1 000 m. Are o suprafaŃă de 530 000 km2. pietrişuri. Trecerea către treapta montană se face în nord-vest prin Colinele Mugodjarî (care constituie extremitatea sudică a MunŃilor Ural) – o unitate complexă din punct de vedere litologic. Kîzîlrai.deşertul cu lacuri sărate. Salkarnur-Tau. neotectonica a avut un rol esenŃial. Ca altitudine.2. iar partea sudică. are compartimente mai ridicate cu un relief de munŃi joşi: Cenghiz-Tau. podişurile de denudaŃie (Alashan).holocen cu nisipuri. văile seci. iar câteva culmi muntoase sunt izolate: Ulitau. Partea sudică poartă numele de Platoul Betpak-Dala (un semipustiu). La baza formării reliefului acestei unităŃi se află o veche peneplenă. Depresiunea Tarim este cuprinsă între 800 şi 1 200 m.a. a) Depresiunea Tarim este situată în partea centrală a Asiei. Partea nordică aparŃine cutărilor paleozoice. . s. fiind încadrată de MunŃii Tian Shan.rama montană înaltă. grosimea depozitelor de origine fluvio-glaciară şi eoliană ajunge în unele locuri la aproximativ 10 000 m.a. În sineclizele Platformei Chineze s-au format podişurile structurale (Ordos). iar unele regiuni mai joase sunt deşerturi nisipoase: Muiunkum. iar deasupra acestora s-a depus loessul. această depresiune se suprapune pe structuri eterogene pe fondul tectonic al unui graben prins între horsturile Kunlun Shan la sud şi Tian Shan la nord. . Marile depresiuni (Tarim. Karakum. Platformei Chineze. Depresiunea se prezintă sub forma unor trepte concentrice între zona montană înconjurătoare şi partea centrală: . În fundament se află blocul cristalin Tarim. Mongolia) s-au înălŃat lent în raport cu munŃii care le înconjoară (neogen-cuaternar). Djungariei. Cinghiz-Tau. vulcanii noroioşi. în apariŃia acestei depresiuni. . MunŃii care o înconjoară au altitudini între 4 000 – 6 000 m.

la sud de râul Tarim. Depresiunea Turpan este un deşert în care Lacul Aydingkol este situat la 150 m sub nivelul mării. reactivat tectonic în timpul orogenezei alpine. 2. MunŃii reactivaŃi ai Asiei Central – Nordice 3. de lanŃuri şi masive muntoase. Podişul Mongoliei Interioare este o regiune cu înălŃare lentă în raport cu munŃii care o înconjoară.3. caledonic şi hercinic. culmile muntoase sunt rare şi au înălŃimi mici deasupra podişului Podişul Mongoliei Interioare s-a format pe anteclizele Platformei Chineze ca un podiş de denudaŃie. MunŃii Hinghai. Partea vestică sau Deşertul Alashan este o asociere de depresiuni şi de munŃi. REGIUNILE CUTATE ŞI REACTIVATE ÎN DIFERITE ETAPE Aceste unităŃi de relief s-au dezvoltat pe un fundament precambrian. relieful se poate încadra în trei regiuni diferite: 1. Are un caracter tectonic. întinzându-se între MunŃii Hinganul Mare. Altaiul Mongol. în nord. b) Depresiune Junggar (Djungaria) se află între MunŃii Tian Shan. iar culmile sunt înalte. o lăŃime de 75 km şi o suprafaŃă de 50 000 km2. În fundamentul Djungariei se află un bloc cristalin peste care se suprapun formaŃiuni mai noi. Dunele de nisip ocupă suprafeŃe mari în nordul şi vestul acestuia. fiind un graben prins între masive muntoase înalte. Pe ansamblu. Este un podiş structural format pe sineclizele Platformei Chineze. precum şi ca repartiŃie spaŃială. Culoarele de vale sunt largi. MunŃii Ural 2. Este cea mai complexă unitate morfostructurală a Asiei Structural şi morfostructural. având o lungime de 245 km. Se desfăşoară pe o lungime de 2 000 km şi pe o lăŃime de 500 km. Cuvertura loessoidă este groasă (200 m) şi nisipoasă. Numele uigur al depresiunii înseamnă „pământ jos”.În partea centrală. în sud şi MunŃii Altai. MunŃii Nan Shan şi MunŃii Helan Shan – Marele Zid Chinezesc. Partea estică este o vastă depresiune. se desfăşoară imensul deşert Taklimakan (327 000 km2. MunŃii Beishan. platourile au aspect deluros. e) Podişul Ordos cu altitudinea medie de 1 200 m este situat la sud de Huang He. din loc în loc apar inselbergurile. În vest se găseşte Depresiunea Kashgar. La suprafaŃă se găsesc nisipuri şi prundişuri. morfologic. în centrul şi sud-estul Mongoliei. Are o suprafaŃă de un milion de km2. d) Podişul Mongoliei Interioare este situat în partea nordică a Chinei. MunŃii reactivaŃi ai Asiei Orientale . cel mai extins din China). c) Depresiunea Turpan (Turfan) este situată în extremitatea estică a Tian Shan-ului între MunŃii Bogda Shan şi Qoltag. reprezintă o asociaŃie de podişuri.

Alteori. Orogeneza terŃiară a produs o reînălŃare. Borohoro Shan. sud-est sau sud. Uralul Nordic prezintă altitudini care cresc uşor spre sud la 1 400 – 1 500 m. afectaŃi de multe cutremure. Alatau łungar. Mişcările tectonice au atins intensitatea maximă în Pliocen-Cuaternar. 2. MunŃii Ural se întind pe o lungime de circa 2 200 km cu direcŃie N – S. Catkalski. s-a transformat într-un complex de grabene şi horsturi. 1 547 m) şi apoi formează limita dintre Europa şi Asia până aproape de paralela de 61º latitudine nordică. Fergana. Alatau.Uralul Sudic Uralul Arctic străbate Novaia Zemlea (alt. Şirul central al MunŃilor Tian Shan a fost boltit puternic şi înălŃat la peste 7 000 m. dar se găsesc multe izvoare termale. numeroşi gheŃari care alimentează râurile. unde se atinge şi altitudinea maximă de 1 569 m în vârful Piatra Konzakovski (capătul sudic al Uralului Nordic). continentul Gondwana în sud şi scutul Sinic în est. max. dar şi cea mai lată din tot lanŃul MunŃilor Ural. înzăpezite. munŃii fiind. dovedeşte existenŃa mişcărilor recente de reînălŃare ale acestei regiuni. gresii. Zenvasan. MunŃii Tian Shan se alungesc pe 2 500 km. Faptul că există platforme de eroziune nu numai în munŃii vechi ci şi în cei terŃiari. MunŃii reactivaŃi ai Asiei Central – Nordice Scutul Angara. recutare în unele cazuri şi o fragmentare a acestor munŃi. MunŃii din Novaia Zemlea sunt o prelungire a Uralului. Sunt alcătuiŃi din şisturi cristaline. Bogda Shan. Alai. Uralul de Sud este o treaptă de relief mai înaltă decât Uralul Central. traversează China pe o distanŃă de 1 500 km şi o lăŃime de 250 – 300 km. Prezintă mai multe culmi paralele orientate vest-est. au forŃat munŃii să se îndrepte spre nord-est.Uralul Central . MunŃii UralTan şi Iaman-Tan corespund unor anticlinorii. apar inversiuni de relief.1.Uralul de Nord . MunŃii Ural se împart în : . Sectorul vestic este cel mai înalt. 2. MunŃii kirkiziei. din diferite formaŃiuni paleozoice şi mezozoice (calcare. MunŃii Ural au o structură geologică deosebit de complexă şi au fost înălŃaŃi în orogeneza hercinică. roci eruptive). despărŃite prin depresiuni. Apar ca un lanŃ muntos tocit. Moldatau. cu fragmentare accentuată şi altitudine redusă. între Oceanul Arctic şi Marea Caspică. De la nord la sud. Nu au un vulcanism activ. MunŃii Ural au fost peneplenizaŃi şi fracturaŃi sub formă de blocuri care au fost reînălŃate la diferite altitudini de mişcările neotectonice. S-au format într-o regiune cutată în paleozoic care. din Kîrghîzstan şi Kazahstan. după ce a fost peneplenizată.Uralul Arctic . văi adânci şi şanŃuri . ele producându-se chiar la sfârşitul TerŃiarului şi începutul Cuaternarului. în nord. MunŃii Tian Shan având numeroase vârfuri abrupte. fiind o mare cumpănă de ape ce separă Asia de Europa. Tarbagatai. totodată. Din axul principal al MunŃilor Tian Shan se desprind mai multe catene: Karatan. De aici se continuă cu Uralul Central până la izvoarele râului Ufa.1.

MunŃii Altai (MunŃii de Aur) sunt vechi. Se întâlnesc şi numeroşi vulcani inactivi. se întind pe teritoriul siberian al Rusiei şi în Kazahstan. în divergenŃa şi ramificarea lor în vest şi inmănunchierea lor în est. 2. gheŃarii deŃin mari suprafeŃe. 2. MunŃii Baikaliei şi MunŃii Stanovoi a) MunŃii Baikaliei au o orientare a culmilor predominantă pe direcŃie SVNE . cât şi în Altaiul Mongol. Ultimele mişcări au avut în aceşti munŃi o amplitudine de 3 500 m. MunŃii Saian s-au format într-o regiune cutată în paleozoic şi care a fost peneplenizată ulterior. cu orientare NV-SE. între care menŃionam: Fergana. Numeroase vârfuri depăşesc 5 000 m. tociŃi. Atât în Altaiul Înalt. În nord. cu creste şi vârfuri ascuŃite. boltirile. de MunŃii Tannu Ola). Altaiul Înalt prezintă altitudinea maximă de 4 508 m în Vârful Beluha. Kurai. şi cel de tip alpin. care separă culmile. din MunŃii Hangai se desprind numeroase culmi muntoase. Specificul orografic al MunŃilor Tian Shan constă în orientarea predominantă a culmilor pe direcŃia vest-est. Alma-Ata.2. formaŃi din culmi paralele cu orientare NV-SE.3. şi strabat treimea nordică a Mongoliei fiind linia morfohidrografică dintre Oceanul Arctic şi regiunea endoreică a Asiei Centrale. între care Vârful Hantengri (6 995 m) şi Tamur (7 435 m) sunt cele mai înalte. alcătuiŃi din două sectoare principale: Altaiul Înalt şi Altaiul Mongol. longitudinale. ridicările în bloc din timpul Mezozoicului şi TerŃiarului.5. fiind puse în evidenŃă de: . fragmentele rezultate în urma mişcărilor în bloc şi deformările vechilor peneplene. Altaiul Mongol are ca trăsătură distinctă relieful peneplenizat (în trepte). mişcările tectonice atingând intensitatea maximă în Pliocen-Cuaternar. Abai. MunŃii Saian se desfăşoară sub forma mai multor culmi între care cea mai largă este a Saianului de Est care ajunge până la lacul Baikal În nord se află MunŃii KuzneŃk cu culmile Salair şi Alatau. Mişcările sunt active şi în prezent. 2. Sunt frecvente podişurile intramontane înalte şi o serie de depresiuni: Ciui. între care mai importante sunt: Bulganhan şi Burînula. MunŃii Saianul de Vest au o orientare SSV-NNE şi închid spre sud Depresiunea Minusinsk (mărginită la vest de MunŃii Abakan) iar spre nord Depresiunea Tuva (mărginită. la rândul ei. MunŃii Tian Shan sunt despărŃiŃi de Pamir prin Depresiunea Fergana. MunŃii Hangai se desfac din MunŃii Altai. 2.4. ca urmare a acestor aspecte au luat naştere numeroase depresiuni intramontane. între Depresiunea Zaisan şi Culmea Sapşal. sinclinalele suspendate. iar de MunŃii Altai prin Depresiunea Zaisan. proterozoice şi numeroase intruziuni granitice.tectonice. Issâk-Kul. În acelaşi timp cu munŃii s-au format podişuri structurale şi depresiuni destul de largi. aceste culmi sunt alcătuite din formaŃiuni arhaice. În cadrul axului central al MunŃilor Tian Shan se află Depresiunea Nanin. Sunt frecvente grabenele şi horsturile.

MunŃii reactivaŃi ai Siberiei de Sud-Est. Bureei. se desfăşoară MunŃii Hentei. iar lanŃurile montane de aici sunt separate de grabene pe care procesele de pedimentare le-au transformat recent în culoare largi. 3. În vestul lacului se găsesc MunŃii Primorie şi MunŃii Baikal. Platformei Chineze şi Indochinei 3. În toată această grupare montană sunt evidente urmele glaciaŃiunii pleistocene şi atuale. MunŃii Nan Ling şi Wuyi-Shan. mofete. cu caracter intramontan. dar cu altitudini mult mai mici: Cerski. MunŃii Liao Hinggan Ling (Hinganul Mic) însoŃesc valea Amurului. cu altitudini de peste 2 000 m. pe teritoriul Rusiei. iar în continuare spre NE. formată în timpul cutărilor mezozoice şi yenshan. Culmile montane sunt prelungi şi au direcŃii diferite. Borsevo. Mai târziu. s-au adăugat doar unele erupŃii vulcanice şi mişcările pe verticală.2. au fost modelaŃi în timpul cutărilor mezozoice şi terŃiare. Barguzin şi Iakutsk. pe teritoriul Mongoliei. adevărate şesuri aluviale. Quinling sunt situaŃi în nordul Platformei Chineze. În sudul Lacului Baikal se află două şiruri de munŃi: Marele Hamar Daban cu altitudini maxime care se aproprie de 2 400 şi Micul Hamar Daban. Amazarsk. în TerŃiar şi Cuaternar. În MunŃii Verhoiansk. Prin MunŃii Djugdjur se face legătura cu Siberia de Nord-Est 3. au fost şi ei afectaŃi de orogeneza yenshan. izvoare termale. Culmi paralele cu aceeaşi orientare spre NE se află şi la est de MunŃii Iablonovîi. Şirul principal îl formează MunŃii Iablonovîi-Stanovoi care alcătuiesc o axă orografică. iar între aceştia şi Platoul Lena-Angara vasta Depresiune Prebaikalia. MunŃii Cerski au orientare NV-SE. Mai spre sud. Estul Lacului Baikal este străjuit de culmile munŃilor Ulan Burgasi. Kolîma. iar de o parte şi de alta se întind culmi muntoase paralele. Platoul Erghinsk. deformări ale teraselor. Lacul Baikal este situat pe axul unui vechi anticlinal. Sihote Alin.seismicitate. MunŃii Hinganul Mare şi Hinganul Mic. Kukulbei. MunŃii Siberiei de Nord-Est (Verhoiansk. etc.1. înălŃimile cresc treptat spre sud. Unele masive vechi au frecvent podişuri înalte (Podişul Iansk. Cutările Yenshan au avut orientarea SV-NV. MunŃii Cikokonski. Urium-Kansk. Inkaghirsk). Silkinsk. Podişul Alazeisk. apropiindu-se de 3 000 m. Cerski. de vârstă paleozoică (orogeneza caledonică). Tot ca un arc de cerc se desfăşoară MunŃii Anadîr. Între aceste culmi şi MunŃii Iablonovîi se întinde Podişul Vitim. Anadîr) Această parte a Siberiei are o morfostructuă complexă. pe direcŃie E-V. MunŃii din cadrul Platformei Chineze Cutările Yenshan au imprimat caracteristicile morfostructurale de bază ale Platformei Chineze. Kilisikinsk. începând din nordul Lacului Baikal. Tungirsk. Mişcările recente au creat inversiuni de relief. fiind puternic fragmentaŃii tectonic. b) MunŃii Stanovoi se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 1 400 km. modificări ale reŃelei hidrografice. MunŃii Da Hinggan Ling (Hinganul Mare). În Platforma Chineză apare şi o unitate de coline dezvoltată într-o regiune .

de la Golful Gasconiei la Golful Bengal. granitele şi gnaisele care alcătuiesc. GlaciaŃiunea cuaternară a lăsat amprente semnificative. împreună. aproximativ în aceeaşi perioadă cu Pirineii. valuri de morene. alcătuite din şisturi acoperite cu petice de calcare. Caucazul Mare s-a format în TerŃiar. De o parte şi de alta a crestei principale. Podişul Khorat (Nkhan Ratsima) este caracterizat printr-o remarcabilă uniformitate. altitudinea maximă fiind la 4 020 m în Vârful Aragat. Alpii. 2. Cutările terŃiare au prins în efortul lor formaŃiuni petrografice mai vechi (şisturi cristaline paleozoice. iar în partea centrală peste 4 000 m. peşteri. chei. Cordiliera Thailandeză. MunŃii Peninsulei Indochina Se prezintă sub forma unor culmi prelungi. precambrian. MunŃii sunt cutaŃi şi faliaŃi puternic. Au aspect de înălŃimi izolate separate de depresiuni largi. acestea înălŃând unele catene foarte vechi. lacuri glaciare. Între Cordiliera Vietnameză şi Cordiliera Thailandeză se află podişurile Laosului şi Tran Ninh. alcătuind împreună un şir muntos aproape continuu ce traversează Europa şi Asia. . iar spre capătul de răsărit 5 033 m. defilee. rocile sedimentare de vârstă jurasică şi cretacică sunt constituite în principal din calcare şi fliş. Aceloraşi cutări le aparŃin munŃii din Peninsula Malacca şi din Kalimantan. Circurile şi văile glaciare sunt mai bine reprezentate pe clina nordică a Caucazului Mare. imprimând reliefului felurite forme carstice: creste ascuŃite. pereŃi abrupŃi. în Vârful Kazbek. 3. Se adaugă Podişul Balavens dezvoltat pe bazalte (alterarea bazaltelor într-un climat foarte umed a dus la formarea unei scoarŃei lateritice groase).3. generate de mişcările neotectonice. În sud se află Caucazul Mic cu aceeaşi orientare NV-SE. Cordiliera Kerban) înconjoară un masiv vechi. ErupŃiile vulcanice au străpuns formaŃiunile mai vechi adăugând peisajului montan măreŃia conurilor vulcanice ale Elbrusului şi Kazbekului. Masivele centrale cu aspect de podişuri din sistemul cutărilor mezozoice se întâlnesc şi în Peninsula Indochina. CarpaŃii şi Himalaya. În suprafaŃa podişului apar şi martori de eroziune. Sistemul montan al Caucazului (Caucazul Mare şi Caucazul Mic) Caucazul Mare depăşeşte frecvent 2 000 m. peisajul fiind completat cu circuri şi văi glaciare. MUNłII OROGENULUI ALPIN (MUNłII TINERI). pe care s-au format Câmpia Cambodgiei şi Câmpia Thailandeză. care în mezozoic a suportat importante dislocări (Colinele Sîzian. În vest atinge altitudinea maximă de 5 642 m în Vârful Elbrus. hornuri. Colinele Chinei de Sud-Est) Câmpiile din estul Chinei sunt formate din depozite sedimentare depuse în sinclinalele care aparŃin platformei sinice.4. Principalele cordiliere (Cordiliera Anam. peneplenizată. osatura catenei montane).de cutări paleozoice. PODIŞURILE SI CÂMPIILE ASIEI DE VEST SI ORIENTULUI MIJLOCIU 1.

Crestele care depăşesc 3 600 m au şi azi gheŃari (1 600 de gheŃari). Limita inferioară a zăpezilor persistente coboară până la 3 200 m, iar în nord până la 2 700 m. Caucazul Mic, în jumătatea sudică, se aseamănă cu un imens arc întins între Marea Neagră şi râul Arax. Separă Podişul Armeniei de Depresiunea Ponto-Caspică, doar MunŃii Surami se întind de-a curmezişul depresiunii transcaucaziene spre Caucazul Mare. MunŃii Caucazul Mic s-au format în timpul marilor cutări din TerŃiar. Spre deosebire de Caucazul Mare, aici se găsesc formaŃiuni sedimentare de vârstă terŃiară (marne, calcare), calcarele mezozoice apărând doar în câteva sectoare. Depresiunile Kura, Colhida şi Arax s-au format în urma unor scufundări în TerŃiar, iar în fosa Azerbadjanului s-au acumulat orizonturi care conŃin hidrocarburi. 2. Podişul Anatoliei reprezintă blocuri vechi precambriene şi hercinice pe care orogeneza alpină le-a dislocat tectonic şi scindat în două compartimente despărŃite prin dorsale de munŃi şi de blocuri. La periferia Anatoliei se află catenele şi masivele Taurus, Antitaurus şi Pontice. 3. Podişul Iran se caracterizează printr-o compartimentare mai avansată faŃă de Anatolia care a favorizat apariŃia unor depresiuni interioare endoreice. 4. MunŃii care înconjoară Podişurile Iran şi Anatolia formează prin înmănunchere Masivul Armean, nod orografic Spre sud şi sud-est, Podişul Iranului este mărginit de MunŃii Zagros (altitudine maximă 4 547 m în Vârful Zard). MunŃii marginali (lanŃurile periferice), de regulă, închid numeroase depresiuni tectonice marginale. Între MunŃii Zagros şi MunŃii Kuh Rud s-a format Depresiunea Refsindjean. În nordul Podişului Iran se află MunŃii Elburs (5 604 m în Vârful Demavend) şi MunŃii Kopet-Dag. Podişul Iranului este mărginit de MunŃii Iranului de Est şi în sud de MunŃii Makran. La nord de valea Kunar-Kabul se găsesc MunŃii Hindukush ale căror caractere alpine se detaşează pregnant şi care aparŃin cutărilor mezo-alpine (altitudine maximă de 7 700 m în Vârful Tirik Mir). MunŃii Suleiman se desfăşoară pe direcŃie nord-sud şi SV-NE până la valea râului Kurram şi aparŃin ariei alpine. ÎnălŃimile scad de la nord la sud, iar altitudinea maximă este de 3 375 m în Vârful Tacht-i-Suleiman. 5. Sistemul montan Himalaya 5.1. Podişul Pamir este cel de al doilea mare nod orografic al sistemului montan Himalayan. Suntem în prezenŃa unor cutări alpine (în Pamir) dar, mai spre nord, se află şi cutări hercinice (Alai, Zeravşan, Turkestan). Pamirul cuprinde două subunităŃi: Pamirul de Vest, puternic fragmentat, cu numeroase vârfuri, creste, înşeuări de altitudine, cu frecvente cutremure însoŃite de dislocaŃii şi prăbuşiri, cu peste 800 de gheŃari între care Fedcenko (de tip himalayan) are o lungime de circa 77 km şi o lăŃime de 3 km; Pamirul de Est se caracterizează prin procese şi forme rezultate în urma dezagregării şi eroziunii eoliene, văi destul de largi, altitudini de peste 5 000 m,

numeroase forme şi produse glaciare: morene, creste, văi, circuri; tot aici s-a format şi principalul lac tectonic ce poartă numele de Kara-Kul. De fapt, Pamirul este un grup muntos de unde culmile, în ansamblu, sunt dispuse pe direcŃie est-vest. În acest nod orografic se leagă sistemul Tian-Shan de Hindu Kush şi Karakorum 5.2. MunŃii Karakorum („Kunlunul negru, purpuriu” în limba uigură) constituie limita NV între Xinjiang şi Kashmir şi pătrund în nordul Tibetului; s-au format pe structuri cutate paleozoice şi yenshaniene (mezozoice); sunt alcătuiŃi din şisturi cristaline vechi cu intruziuni granitice mezozoice, gnaise, granite, calcare jurasice şi cretacice, roci magmatice. Prezintă 16 vârfuri cu altitudini de peste 8 000 m. Cea mai mare altitudine este de 8 611 m în Vârful Chogori (K2) din vestul Chinei. 5.3. Himalaya („łara Zăpezilor” în sanscrita tibetană) este catena cea mai înaltă, muntele cel mai maiestuos din lume, cu o lungime de 2 400 km, vestest, şi cu o lăŃime nord-sud între 200 şi 300 km. Himalaya prezintă o uriaşă boltire anticlinală. După fragmentarea Gondwanei, placa indiană, în deplasarea ei spre nord, a început subducŃia faŃă de placa euroasiatică care a avut ca efect principal înălŃarea ansamblului himalayano-tibetan. În formarea Himalayei au fost reluate formaŃiunile cristaline paleozoice, mezozoice şi structurile terŃiare. Axul principal este alcătuit din şisturi cristaline. Himalaya se desfăşoară în Pakistan, Tibet, India, Nepal, Sikkim şi Buthan. Sectorul principal al Himalayei este situat în China. Altitudinea medie a Himalayei trece de 6 000 m; 40 de vârfuri depăşesc 7 000 m şi 11 vârfuri sunt mai înalte de 8 000 m. Vârful Chomolungma situat la graniŃa sino-nepaleză are înălŃimea de 8 848,13 m. După zona prehimalayană Siwalik, în sud, se află un şir intermediar – Himalaya Mică, puternic fragmentat. Spre nord se găsesc depresiuni intramontane (Depresiunea Kashmirului, Depresiunea Katmandu), iar mai la nord – Himalaya Mare. Actuala regiune a Himalayei, după cercetările Academiei de ŞtiinŃă a Chinei, în TerŃiar era un domeniu oceanic. În Pliocen, Himalaya nu depăşea 1 000 m; începând din Pliocen, MunŃii Himalaya şi Podişul Tibet s-au înălŃat cu 0,025 – 0,03 mm/an pentru ca, din Pleistocenul mediu, mişcările de ridicare să se intensifice; în prezent, sistemul montan de înalŃă cu un ritm mediu de 0,32 – 1,27 mm/an. MunŃii Himalaya sunt între două blocuri rigide: Podişul Deccan în sud şi Tibetul, în nord. Masivul Chomolungma apare ca o piramidă gigantică fiind acoperit cu zăpezi persistente şi înconjurat de gheŃari uriaşi. Chomolungma, în limba tibetană, înseamnă „Vârful ZeiŃei”, „A treia ZeiŃă”; din 1855, vârful a fost numit Everest de către Biroul Topografic al Indiei, administrat de Anglia, în onoarea directorului său Sir George Everest. În anul 1952, China a repus în circulaŃie denumirea sa tradiŃională tibetană. În Nepal, unde se află versantul său sudic, i se spune Sagurmatha. Cursurile superioare ale Indusului şi Brahmaputrei corespund unui

sinclinoriu format din depozite sedimentare paleozoice, mezozoice şi terŃiare. La nord de Himalaya se află MunŃii Gangdise (Transhimalaya sau „Stăpânul munŃilor” în limba tibetană). 5.4. Podişul Qinghai – Tibet este situat în partea central-vestică a Chinei. Altimetric este cel mai înalt de pe Glob (4 500 – 5 200 m) şi are o suprafaŃă de aproximativ 2 milioane km2 ; este larg vălurit datorită numeroaselor lanŃuri de munŃi care îl străbat. Podişul Qinghai – Tibet s-a dezvoltat pe un vechi scut precambrian scufundat şi fragmentat de numeroase falii în urma mişcărilor neotectonice. Specialiştii chinezi consideră că podişul a evoluat lent datorită plăcii subcontinentului indian care a avansat sub Placa Euroasiatică. Ei apreciază că, în prezent, podişul se înalŃă cu circa 10 mm/an. Aspectele morfologice sunt diferite, porŃiunile netede, şesurile ocupate de lacuri sărate alternează cu lacuri muntoase înalte care depăşesc 6000 m; podişul este presărat cu numeroase lacuri sărate. 5.5. Depresiunea Qaidam („mlaştină sărată” în limba mongolă) este încadrată de ramurile munŃilor Altun Shan, Qilian Shan (la N şi NV) şi Kunlun Shan pe latura sudică. Are o altitudine medie de 2 700 m, o lungime de 850 km şi o lăŃime de 350 km. Depresiunea are caracter tectonic şi este umplută cu depozite mezozoice şi terŃiare. 5.6. MunŃii Kunlun Shan (cu ramurile sale Altun Shan şi Nanshan) sunt constituiŃi din şisturi cristaline şi intruziuni granitice paleozoice în cea mai mare parte, precum şi din depozite paleozoice sedimentare cutate spre periferie. MunŃii Kunlun Shan, „Coloana vertebrală a Asiei”, se desfăşoară pe latura nordică a Podişului Qinghai – Tibet pe o lungime de 2 500 km. Altitudinea lor maximă (7 723 m) este în masivul Muztag. Apa rezultată din topirea gheŃarilor şi a zăpezilor alimentează fluviile Chang Jiang şi Huang He. Spre est, MunŃii Kunlun Shan se împart în trei sectoare montane: Altun Shan, care se alungesc spre est unde se întâlnesc cu MunŃii Qilian Shan; MunŃii Qimantang şi MunŃii Hah Xil care se întâlnesc cu Bayan Har (din Bayan Har îşi adună apele Fluviul Albastru şi Fluviul Galben). Partea estică a Kunlunului şi lanŃul Altun – Nanshan limitează nordul vastei Depresiuni Qaidam. MunŃii Kunlun Shan şi ramurile sale s-au format pe seama unor structuri cutate paleozoice. 6. Cordiliera Myanmar este mărginită la vest de Golful Bengal, iar la est de fluviul Thanwin Myit (Salween); reprezintă o continuare a Himalayei la sud de marele cot al Brahmaputrei. Această cordilieră este formată din cei mai tineri munŃi ai Indochinei. TinereŃea acestor munŃi se oglindeşte în masivitatea şi înălŃimea lor. LanŃurile montane mai înalte şi mai înguste se găsesc în estul cotului fluviului Brahmaputra. (altitudine maximă 5 881 m) la hotarul dintre China, India şi Myanmar – fapt datorat unui geosinclinal îngust care despărŃea restul continentului Gondwana la sud, de scutul sinic situat la nord-est. Sunt munŃi cutaŃi sau munŃi cutaŃi şi în blocuri. Cordiliera Myanmar este formată din şiruri paralele orientate nord-sud: în

vest se desfăşoară MunŃii Arakan-Yoma formaŃi din lanŃurile paralele Naga, Chin şi Lushai (1 000-2 000 m) care se continuă şi în insulele Andaman şi Nicobar; în est se află lanŃul muntos Tenasserim. Altitudinea lanŃurilor muntoase scade de la nord la sud. Câmpiile Irrawaddy şi Salween sunt aluviale, formate pe cursurile mijlociu şi inferior ale râurilor omonime. 7. MunŃii şi câmpiile Indoneziei şi Filipinelor Uscatul prezintă un accentuat grad de fragmentare, iar între relieful subaerian şi cel submarin este o strânsă legătură. Marile adâncimi (fosele) se găsesc în interiorul celor trei arhipelaguri: Fosa Java şi Fosa Filipinelor. Între insule se găsesc câteva fose cu adâncimi mai mici: Banda, Flores, Sulawesi s.a. Cordilierele sunt arcuite. MunŃii s-au format ca urmare a mişcărilor tectonice şi a erupŃiilor vulcanice de la sfârşitul TerŃiarului şi în Cuaternar. Vulcanismul şi seismicitatea sunt active şi astăzi. Vulcanii sunt dispuşi în semicerc, dar cu o frecvenŃă mai mare spre exteriorul Indoneziei. În Kalimantan lipsesc vulcanii. Cutările sunt mai vechi în apropierea Asiei şi mai noi spre Australia. Se disting, pe ansamblu, două mari faze de cutare: una deosebit de puternică la sfârşitul Mezozoicului şi una mai slabă la începutul TerŃiarului. Astfel au luat naştere arcurile. Arcul Sondelor este o prelungire a cordilierei Myanmar prin insulele Andaman şi Nicobar şi de aici prin Sumatera, Java, Sondele Mici, înconjurând Marea Banda. Acest arc montan este alcătuit din două şiruri secundare. Cele mai mari înălŃimi din Sumatera se află în partea centrală a şirului montan (Vârful Kerinci, 3 805 m). Cel de al doilea şir montan este mai fragmentat şi poartă denumirea de Cordiliera estică; traversează insulele Timor, Maluku şi Filipine. În partea centrală a Kalimantanului şi Sulawesi se află câte un nod orografic de unde pornesc radiar lanŃuri montane. 8. Relieful Asiei de Est (pacifice) Asia de Est se întinde între Kamceatka şi Insula Hainan, fiind formată dintr-o parte continentală (MunŃii şi regiunea de Ńărm a Siberiei de răsărit la sud de Golful Anadîr, Peninsula Coreea, Manciuria, Câmpia Chinei, MunŃii Chinei de Sud) şi dintr-o parte insulară (Kurile, Sahalin, arhipelagul japonez, insula Taiwan). Asia de Est este situată la contactul uscatului cu Oceanul Pacific – fapt scos în evidenŃă de puternica fragmentare a uscatului, întrepătrunderea dintre cele două medii prin insule şi peninsule, mările mărginaşe, printr-o puternică seismicitate şi activitate vulcanică, mobilitate tectonică s.a. Ca morfologie, Asia de Est este o îmbinare de câmpii, dealuri şi munŃi în care predomină liniile cu direcŃie nord-sud, dar nu lipsesc nici alte orientări. În raport cu evoluŃia reliefului, Asia de Est se împarte în: - partea de la nord de Chang Jiang; - partea de sud până la Golful Tonkin. În partea nordică, la sfârşitul Paleozoicului exista un continent care lega Asia Centrală Înaltă cu actualul arhipelag japonez; acesta era partea nordică a vechiului continent sinic care a fost erodat, faliat, partea răsăriteană s-a fragmentat, unele sectoare au coborât sub nivelul mării, s-a produs despărŃirea şi

O mişcare de înălŃare a părŃii de răsărit a Asiei continentale a început în Pliocen şi a continuat până la începutul Cuaternarului. MunŃii Djagdî şi Tukuringra sunt în asociere cu depresiuni şi câmpii ca: Amur-Zeia. Atât vestul cât şi estul peninsulei prezintă câmpii litorale ca nişte fâşii înguste. mezozoice şi terŃiare. În Pliocen şi Pleistocen. Amur-Ussuri. erupŃiile vulcanice.fragmentarea Japoniei. Peninsula Shandong devenise insulă. În şirul muntos Vostok se află şi altitudinea maximă (4 750 m) în Vârful Kliucev. Ca urmare a ultimelor mişcări de ridicare s-au accentuat flexurile şi faliile. Culmea Vostok este o asociere de masive montane. separate de Depresiunea Kamceatka. Uda-Bureia. dominate de conuri înalte. Faliile în trepte au favorizat. şi sub aluviunile Câmpiei Chinei se găsesc roci vulcanice. Culmile muntoase aparŃin sistemului de tip pacific. iar partea de răsărit a Podişului Mongoliei şi a Manciuriei au fost fragmentate de falii şi fracturi orientate de la sud-vest spre nord-est. MunŃii Bureea sunt situaŃi între râul Bureea şi cotul Amurului şi constituie un nod orografic important cu câteva vârfuri care depăşesc 2 000 m. atât ca tectonică cât şi ca relief. iar Podişul Mongoliei a fost acoperit pe mari suprafeŃe de lave bazaltice. MunŃii Kamceatka sunt o prelungire spre sud a MunŃilor Koriaci. Predominant.China de Est. apele mării au acoperit Câmpia Chinei de Est şi de Nord-Est. aparŃine sistemului muntos al Pacificului.2. Lipsesc elementele glaciare.China de Sud. peninsula are un relief cu un pronunŃat caracter montan. Dacă vulcanii stinşi sunt dispuşi pe o latură internă. cei activi sunt spre exterior şi fac legătura cu cei din Insulele Aleutine. în Peninsula Liaodong. Un fenomen asemănător s-a produs în nordul Coreei. reluate de mişcările terŃiare. formaŃiunilor anterioare li s-au adăugat andezite şi bazalte. În nord-vestul peninsulei se află Câmpia Parapolska. Bureia-Zeia. MunŃii Qinling s-au fragmentat. În acelaşi timp. Sungari-Hanka. ulterior. Mai înalte sunt şirurile Sredna (mijloc) şi Vostok (est).1. rocile din fundamentul cristalin au fost străpunse de roci vulcanice care au format întinse podişuri de lavă.Kamceatka. 8. Amur – Coreea. Kamceatka. . Frecvente sunt izvoarele termale şi gheizerii. MunŃii Djagdî prezintă elemente tectonice vechi. MunŃii Sihote-Alin reprezintă un şir de culmi care însoŃesc litoralul de la . În porŃiunile mai înalte sunt numeroase urme ale glaciaŃiunii pleistocene. .Amur – Coreea. iar din partea lor orientală au rămas doar MunŃii Huai Shan. Sistemul muntos este alcătuit din roci cristaline. 8. Culmea Sredna este alcătuită din şisturi cristaline străpunse de intruziuni granitice (reluare în mişcările tectonice de tip pacific). Prin culmea Tukuringra ei fac legătura cu partea estică a MunŃilor Stanovoi. Partea continentală a Extremului Orient cuprinde patru subdiviziuni: . puternic cutate şi străpunse de erupŃii vulcanice recente. paleozoice. de la nord la sud este străbătut de o creastă mediană şi două periferice. .

3. Câmpiile de pe Ńărmul estic sunt înguste. MunŃii Nanling se alungesc vest-est pe o distanŃă de aproximativ 1 000 km. . c) Câmpia bazinului mijlociu şi inferior al fluviului Changjiang începe în avel de sectorul „Celor Trei Defilee” şi se întinde până la Marea Galbenă. fracturată şi peneplenizată. MunŃii Zhangguancai Ling (la est). cu Marea Câmpie Chineză. Sunt alcătuiŃi din masive bine individualizate cu orientare. 8. se desfăşoară în lungul Ńărmului sinuos şi are. Câmpia Haihe (Câmpia Hebei). În jumătatea sudică altitudinile scad sub 1 500 m (MunŃii Sobaek). Relieful Coreei. MunŃii Mijlocii şi Joşi ai Chinei de Sud reprezintă o zonă de cutare caledonică. înălŃimile scad.Câmpia Lacului Jiangxi. ulterior au avut loc mişcări pe verticală şi erupŃii vulcanice. Este mărginită la vest de MunŃii Taihang şi Funiu. uneori. în sud-vest de MunŃii Tonghai şi Dabie. Fluviul Huanghe divide câmpia în: . în NV. .Marea Ohotsk până aproape de Vladivostok. MunŃii Hinganul Mic (la nord) şi Golful Liaodong (la sud). Văile separă masivele care sunt grupate purtând şi numele de Wuling (Cinci .partea de nord. 8. la nord de culmea Yanshan.Câmpia Lianghu. pe direcŃie est-vest MunŃii Hamghion-Namda (până la Golful Coreei de Răsărit). Câmpia Liaohe (în bazinul râului cu acelaşi nume) şi Câmpia Sangjiang (în zona de confluenŃă a fluviilor Songhuanjiang. MunŃii Jilin Hada Ling. Prezintă următoarele sectoare: a) Câmpia Chinei de Nord-Est (Songliao sau a Manciuriei) se întinde între lanŃul muntos Hinganul Mare (la vest). în apropierea graniŃei cu China. văile sunt largi şi adânci şi sunt înscrise. pe numeroase falii. Prezintă patru compartimente: . Wusulijiang şi Heilongjiang) b) Câmpia Huan He (Câmpia Chinei de Nord) se confundă. MunŃii nu ajung la 2 000 m. de regulă. În jumătatea nordică se desfăşoară pe direcŃie SV-NE MunŃii Miohian (cu înălŃimea maximă 2 015 m).partea de sud denumită Câmpia Huang-Huai.4. alteori i se mai spune Câmpia Huang – Huai – Hai după denumirea fluviilor care au depus aluviunile. Spre vest şi spre nord. numeroase falii s-au produs în cutările mezozoice de tip pacific. de regulă.Câmpia din partea centrală a provinciei Anhui. Văile sunt înguste şi adânci.Delta fluviului Chang Jiang. se află MunŃii Nannam. în sud cu Câmpia bazinului mijlociu şi inferior al fluviului Chang Jiang. iar în est cu Marea Bohai şi Marea Galbenă. iar câmpia litorală este îngustă. În timpul mişcărilor Yenshan s-au definit trăsăturile fundamentale ale Platformei Chineze. . iar Câmpia Coreei de Vest are o lăŃime mai mare. în cele mai multe cazuri. un aspect deluros. Liniile de relief au o orientare paralelă cu Ńărmul. Are o suprafaŃa de 350 000 km2 şi prezintă trei compartimente: Câmpia Songuen (în bazinele râurilor Songhuanjiang şi Nanjiang). MunŃii Puvjollion şi în NE MunŃii Hamgheon. NESV. . Câmpia Chinei.

Dalu. iar seismicitatea . Şirul de insule se întinde pe aproximativ 7° latitudine şi separă Marea Ohotsk de bazinul Pacificului. Au fost afectaŃi de puternice mişcări tectonice.1. Vârfurile sunt semeŃe. SuprafeŃe mai mari au insulele Kunaşir. Formează o suprafaŃă de 200 000 km2 Podişul Yunnan – Guizhou este situat în sud-vestul Chinei. se află Fosa Kurilelor cu o adâncime maximă de 10 542 km. Simuşir. Onekotan şi Paramuşir. majoritatea masivelor montane având peste 3 000 m. Aceştia sunt puternic fragmentaŃi. Iturup. Spre est. râuri subterane. În Yunnan altitudinea se menŃine la 2 000 m. Între munŃii din sudul Chinei se află şi Catena Hengduan – un nume comun pentru mulŃi munŃi situaŃi la est de Tibet: Gaoligong. arcade. Qianglai. Este alcătuit din platouri cu înălŃimi între 2 000 – 3 000 m înconjurate de catenele montane Quionglai. Podişul Sichuan (Bazinul Roşu sau Depresiunea Sichuan) este situat pe cursul superior al fluviului Chang Jiang. Podişul este alcătuit din strate groase de calcar compact. Denumirea de Hengduan înseamnă Barieră montană. iar cei din Guizhou (Dalou şi Wuling) se orientează NE-SV. Relieful carstic este reprezentat de peşteri.munŃi). 9. Podişul este străbătut de râuri şi culmi montane . Poartă denumirea de Bazinul Roşu datorită depozitelor predominant roşii care conŃin sare şi cărbuni. 9. vulcanic. Din 52 de vulcani. poduri naturale. Colinele din partea centrală au altitudini mai mici. iar fluviul Chang Jiang a format în ei un puternic defileu. păduri de piatră.în Yunnan: MunŃii Diacang şi Wumeng se desfăşoară nord-sud. Faliile sunt destul de numeroase fragmentând fundamentul paleozoic şi mezozoic. Cea mai mare altitudine (7 556 m) este în Vârful Gongga. Arhipelagul Kurile este dispus sub forma unui arc vulcanic între Peninsula Kamceatka la nord-est şi Insula Hokkaido la sud-vest. surplombe. Podişul este fragmentat de râuri care formează chei adânci dominate de piscuri abrupte. avene. la circa 140-160 km. Spre nord şi est de MunŃii HanŃian şi MunŃii łinŃian se află Podişul Guizhou (puternic fragmentat). MunŃii zonei insulare pacifice. cu altitudinea maximă de 1 772 m în nord (Insula Paramuşir). Culmile sunt separate de văi adânci. Relieful este muntos. etc. spre est aceşti munŃi sunt scufundaŃi. iar altitudinile acestora nu depăşesc 2 000 m. Podişul Qinghai-Tibet. Nushan. MunŃii Qinlin (Tsinling) scad ca altitudine spre est şi constituie o limită orohidrografică şi bioclimatică. Tot cu orientare est-vest sunt MunŃii HanŃian. Arhipelagul Kurile are o suprafaŃă de 10 010 km2 şi este o prelungire a Peninsulei Kamceatka spre sud. Urup. Podişul Yunnan-Guizhou. Daxue. Sistemul insular pacific al Asiei se desfăşoară între Insulele Kurile şi Insula Hainan. 18 sunt activi. culmile Daba şi Wushan. fiind alcătuit din arhipelaguri care închid mările marginale sau din insule izolate din apropierea Ńărmului. MunŃii au o lungime vest – est de 1 500 km şi reprezintă o linie de demarcaŃie între partea nordică şi sudică a Chinei. Masivul Tinlin este un horst. iar în sectorul Guizhou la 1 000 m.

9. au dus la separarea principalelor insule japoneze. Dealurile s-au dezvoltat pe gresii şi şisturi mai puŃin rezistente. Relieful este format din două culmi montane paralele orientate nord-sud şi separate printr-o depresiune longitudinală.accentuată este urmarea nemijlocită a mobilităŃii geosinclinalului pacific. Raportul altimetrie – batimetrie este impresionant: 3 778 m în Vârful Fuji şi –10 374 m în Groapa Japoniei. ocupând suprafeŃe mai mari în nordul insulelor Honshũ şi Hokkaido. În partea de est. blocul cristalin şi cuvertura sedimentară au fost dislocate şi rupte în numeroase blocuri mai mici sub formă de horsturi şi grabene.2. Honshũ 230 857 km2 şi Kyũshũ). renumiŃi sunt: Fuji-San (3 778 m). Kirishima. În Hokkaido se găseşte un lanŃ montan central format din culmile Kitami şi Hitaka precum şi o serie de culmi mai mici. La sfârşitul terŃiarului. Teritoriul arhipelagului este în general muntos (75%). doar Fuji-San depăşeşte 3 000 m (3 778 m). În Insula Honshũ se află Masivul Central Japonez între Nagoya şi Niigata şi de la Yokohama la Toyama. Prin partea centrală. Arhipelagul are o origine tectonică şi vulcanică. Aso-San. se suprapun peste orogen. 9. Insula Sahalin este alcătuită din formaŃiuni care aparŃin Paleozoicului.3. a continuat în mezozoic şi a fost injectată cu granite. parŃial. fapt ce evidenŃiază legătura dintre formarea insulelor şi zonele de subducŃie dintre macroplăcile Pacifică şi Sinică. care. Strâmtoarea La Pérouse o desparte de Insula Hokkaido. Masivul Central este străbătut de un graben. Chiar şi strâmtorile sunt în evidentă relaŃie cu faliile. Arhipelagul Japonez este alcătuit din patru insule mari (Hokkaido 78 515 km2. nu prea îndepărtat. Dislocările din trecutul geologic. cu 165 de aparate vulcanice (54 de vulcani activi). precum şi din numeroase insule mai mici dispuse ca un arc de cerc cu convexitatea spre Oceanul Pacific. Depresiunea Biwa în care s-au instalat apele lacului omonim. Sakurajima. culmile principale sunt Asama şi Mikuni cu altitudini mai mici. În NNE se găsesc culmi paralele care formează trei şiruri cu altitudini care rar depăşesc 2 000 m. iar câmpiile apar în . Conurile vulcanice domină ansamblul morfologic al Japoniei. Formarea zonei cutate a început în paleozoic. Hida) au înălŃimi care depăşesc 3 000 m. Insula Sahalin are o suprafaŃă de aproximativ 63 000 km2 şi se întinde nord-sud pe aproximativ 9° latitudine în lungul meridianului de 142°30′ longitudine estică. Ashahi şi Gifu se desfac lanŃurile muntoase. fapt scos în evidenŃă de numeroase falii care se întretaie şi de vulcanii din lungul acestor falii care formează lanŃuri de munŃi. Shikokũ 18 795 km2. Mai multe culmi orientate de la nord la sud (Akaisi. Bandai. MunŃii formează lanŃuri paralele cu axele insulelor şi s-au format prin cutările terŃiare şi cuaternare din geosinclinalul pacific şi prin vulcanism. Kurilele constituie o parte a „Cercului de Foc al Pacificului”. câmpiile litorale formează o fâşie îngustă. Din nodurile orografice Kyũshũ. Mezozoicului şi TerŃiarului. În Japonia sunt şapte lanŃuri vulcanice. la crearea fosei principale (Fosa Magna) şi la apariŃia unor bazine tectonice (Mediterana Japoneză). O activă seismicitate însoŃeşte vulcanismul.

Are o suprafaŃă de 34 000 km2 şi este separată de continent printr-un şanŃ tectonic. datorită nebulozităŃii accentuate. în vârful UŃi ating 1879 m. În Asia Insulară şi pe Ńărmurile estice ale Asiei. iar Asia.1. CLIMA 3. Cele mai mari valori ale radiaŃiei globale (200 kcal/cm2/an) sunt în regiunea tropicală şi subtropicală: Arabia. În Indonezia şi pe Ńărmurile estice ale Asiei. valorile sunt mai mici (în nordul Vietnamului. în nordul Lacului Aral este de 120 kcal/cm2/an. cea mai mare parte. adică potenŃialul energetic şi. treptat. Sumele medii ale radiaŃiei globale în luna iunie se prezintă astfel: lipseşte o zonalitate de la Ecuator la Polul Nord.4. unde transparenŃa atmosferică este maximă. 9. iar în peninsula Iamal de 70 kcal/cm2/an. În regiunea ecuatorială (Indonezia) valoarea radiaŃiei globale este de circa 140 kcal/cm2/an datorită nebulozităŃii accentuate care micşorează transparenŃa atmosferei şi. 9. sumele radiaŃiei globale scad sub 12 kcal/cm2/lună din cauza umezelii şi a nebulozităŃii mari determinate de musonul de vară. astfel. . coboară spre o câmpie litorală. Tharr. 3. 120 kcal/cm2/an. dar cresc în Asia Centrală şi de Nord-Est (14 kcal/cm2/lună). diminuează cantitatea de radiaŃii care ajunge la suprafaŃa terestră. fiind un continent de mari dimensiuni. încălzit foarte puternic – nebulozitatea scade accentuat. Insula Taiwan este situată în apropierea coastelor Asiei şi are o suprafaŃă de 36 000 km2. Cu latitudinea. Câteva insule coraligene sunt situate în sudul arhipelagului. FACTORII GENETICI AI CLIMEI ASIEI Ponderea factorilor genetici ai climei este variabilă de la o zonă la alta. în Honshu 100 kcal/cm2/an. dacă în sudul Indiei valoarea radiaŃiei globale este de 160 kcal/cm2/an. implicit caracteristicile climei din fiecare zonă sau regiune a continentului Asia. În insulele din Arctica valorile medii sunt sub 60 kcal/cm2/an. Spre vest se află un platou tectonic care. Insula Hainan are un relief constituit în cea mai mare parte din munŃi care. spre nord valorile radiaŃiei globale scad.depresiunile tectonice şi pe litoralul insulelor. Arhipelagul Ryũkyũ reprezintă un alt arc de cerc format din 38 de insule mici în care.5. sunt constituite din formaŃiuni paleozoice cutate străpunse de erupŃii vulcanice. a) Factorul radiativ RepartiŃia valorilor medii anuale ale radiaŃiei globale Intensitatea radiaŃiei globale determină în cea mai mare parte valoarea bilanŃului radiativ. cu înălŃimi ce se apropie de 4000 m în culmea Singar. Insula este muntoasă. dar hotărâtoare rămâne radiaŃia solară. iar în nordul peninsulei Kamceatka de 80 kcal/cm2/an).

acestea scad treptat din sud spre nord (Indonezia 10-12 kcal/cm2/lună. iar pe continentul care se încălzeşte puternic iau naştere Minima Sud-Asiatică (995 mb) centrată pe Câmpia Indului şi se extinde spre vest până în Sahara sud-estică şi Sudan. scăderea temperaturii intensificându-se pe vastele suprafeŃe acoperite cu zăpadă. variaŃia latitudinală este slabă (8 kcal/cm2 în nordul Indiei şi 6 kcal/cm2 pe Ńărmul nordic al Asiei). presiunea atmosferică este ridicată datorită temperaturilor extrem de reduse. RadiaŃia solară este influenŃată şi de de altitudinea reliefului. calmului ecuatorial i se adaugă fluxul ecuatorial de vest şi se produc precipitaŃii abundente. în deşerturile Asiei Centrale sunt în jur de 40-50 kcal/cm2. Sumele medii ale bilanŃului radiativ în luna iunie În Indonezia aceste sume sunt între 6 şi 8 kcal/cm2 iar în sudul Arabiei de 14 kcal/cm2. iar precipitaŃiile iau naştere datorită . La formarea acestui maxim baric de iarnă. Zonalitatea este aproape inexistentă. deasupra regiunii polare arctice predomină şi în iulie regimul anticiclonic. În luna iulie. În Indonezia şi Peninsula Malacca datorită intensităŃii mişcărilor termoconvective se menŃine o presiune de circa 1010 mb. Ca urmare a acestor câmpuri barice. b) Factorii dinamici Presiunea atmosferică are o repartiŃie neuniformă datorită distribuŃiei inegale a radiaŃiei solare pe suprafaŃa continentului. iar Minima Aleutinelor dispare din cauza diminuării activităŃii ciclonice. în Indonezia. Către nord. VersanŃii expuşi spre nord primesc cantităŃi mai mici de radiaŃie solară faŃă de cei expuşi spre sud. Pe Ńărmurile nord-estice ale Asiei se află Minima Aleutinelor. Valorile bilanŃului radiativ scad cu creşterea altitudinii din cauza intensificării radiaŃiei efective. formându-se Anticiclonul Asiatic (Siberian). axa zonei ecuatoriale cu presiune minimă se deplasează spre nordul Indoneziei. în nordul Mării Arabiei (peste 140 kcal/cm2). presiunea creşte atingând valori maxime între lacurile Balhaş şi Baikal (circa 1033 mb). Minimul baric ecuatorial este de origine termică. -1 – 0 kcal în Asia Centrală). Izoliniile se întrerup în dreptul Ńărmurilor şi se schimbă brusc cu circa 20 kcal/cm2/an. În regiunea polară arctică. ating 1 kcal/cm2/lună în Kamceatka şi 0 kcal/cm2/lună în Delta fluviului Lena).Sumele medii ale radiaŃiei globale în luna decembrie RepartiŃia valorilor la nord de Tropicul Racului se caracterizează prin zonalitate. ating 80 kcal/cm2 în Bangladesh. Sumele medii ale bilanŃului radiativ în luna decembrie Zonalitatea este evidentă (8 kcal/cm2 în Indonezia. Cele mai mari valori sunt în Marea Timor. variaŃia latitudinală fiind slabă. Sumele medii anuale ale bilanŃului radiativ. în mare măsură. expoziŃia versanŃilor şi de înclinarea pantelor. iar la nord de Cercul Polar Arctic scad sub 20 kcal/cm2/an. contribuie aerul arctic care invadează nordul Asiei stabilizându-se între MunŃii Verhoiansk – Baikal şi Balhaş.

convecŃiei termice. Între continent şi ocean, alternativ, se schimbă situaŃia barică – fapt care produce perturbaŃii în circulaŃia atmosferică. Într-o astfel de situaŃie, ciclonii din vestul Oceanului Pacific afectează estul Asiei şi insulele din zonele tropicale. Vestul Asiei se află sub influenŃa Vânturilor de Vest care aduc precipitaŃii, de regulă, până în Podişul Siberiei Centrale. Vara, pe continent, se instalează o arie depresionară vastă cu două nuclee: în Mongolia şi în Podişul Iranului – fapt ce atrage masele de aer umed din aria anticiclonală a Oceanului Indian, la circulaŃia specifică se adaugă fluxul ecuatorial de vest şi alizeul din emisfera sudică – astfel că umiditatea atmosferică creşte puternic. În sudul şi sud-estul continentului se manifestă o circulaŃie de tip musonic. Această circulaŃie este cea mai clar exprimată, atât din punctul de vedere al intensităŃii, cât şi din cel al frecvenŃei şi regularităŃii. Musonul sud-asiatic de vară se dezvoltă în perioada aprilie-octombrie, când se produce încălzirea excesivă a continentului. Masele de aer oceanic, calde şi umede, se deplasează dinspre sud-vest către India şi Indochina desfiinŃând Alizeul de nord-est. Regiunile străbătute de muson primesc 2 000-3 000 mm precipitaŃii. Când musonul întâlneşte un baraj muntos (precum în Assam la Cherapundji) mediile anuale depăşesc 11 000 mm, iar în anii ploioşi au fost înregistrate chiar cantităŃi de peste 22 000 mm precipitaŃii. CirculaŃia musonică, se manifestă şi pe coastele estice. Anticiclonul subtropical al Pacificului de Sud pompează aer umed spre Ńărmurile Chinei de Est şi de Sud, iar maximul baric care se formează deasupra Mării Ohotsk-pe Ńărmurile estice siberiene şi în nordul Japoniei - un aer polar (temperat) maritim, mai rece şi mai umed, înaintează şi spre minimul baric din Asia Centrală. Spre sfârşitul lunii octombrie ia naştere musonul de iarnă, iar vântul îşi schimbă direcŃia dinspre uscat spre ocean, până în aprilie, când se produce o nouă schimbare. Anticiclonul siberian este iarna sursa unor vânturi divergente îndreptate spre minimele barice centrate pe Marea Arabiei, Golful Bengal, Marea Chinei de Sud şi Insulele Aleutine. Iarna, continentul se răceşte accentuat, iar anticiclonul siberian trimite trei protuberanŃe spre: Indochina, IakuŃia şi Europa. În Asia de Sud, musonul continental (de iarnă), care se suprapune alizeului de nord-est, este un vânt uscat, format la sud de Himalaya; deasupra Golfului Bengal se umezeşte, generează precipitaŃii pe coastele de est ale Indiei, dar mai slabe decât vara. Pe faŃada estică a Asiei, la latitudinile zonei temperate, iarna, vânturile bat spre minimul Aleutinelor; acestea aduc cu ele geruri aspre şi uscate. În munŃii din nordul Japoniei, musonul de iarnă dă naştere ninsorilor abundente. În sudestul Chinei, musonul de iarnă este un vânt uscat care bate din nord-vest spre Marea Chinei de Sud. Dintre vânturile locale neperiodice, calde, Simunul suflă în deşertul Arabiei şi sudul Iranului, cu o viteză care, uneori, depăşeşte 150 km/h şi ridică imenşi nori de praf. În Asia Centrală bate Suhoveiul.

Dintre vânturile neperiodice, reci, menŃionăm Sarma (vânt catabatic) în regiunea Lacului Baikal şi pe Ńărmurile Insulei Novaia Zemlea, iar dinspre Caucaz spre Ńărmurile Mării Negre bate, iarna, un vânt asemănător cu Bora. Tornadele (vânturi neperiodice extrem de violente) iau naştere ca urmare a încălzirii excesive a suprafeŃei terestre sau prin dislocarea spre înălŃimi a aerului tropical cald şi umed de către aerul polar (temperat) care pătrunde energic pe dedesubt; tornadele sunt mai frecvente în regiunile deşertice tropicale şi subtropicale, pe marile câmpii ale Asiei. Dintre vânturile locale periodice amintim brizele marine, brizele montane şi foehnul. c) CurenŃii oceanici şi marini CurenŃii oceanici şi marini calzi şi reci modifică apreciabil cantităŃile de precipitaŃii care cad pe Ńărmurile din apropiere, dar transportând mase mari de apă de la latitudini inferioare (Curentul Kuro Şivo) spre latitudini superioare, sau invers (Curentul Oya Şivo) – redistribuie energia calorică rezultată din absorbŃia radiaŃiei solare, contribuind la reducerea contrastelor termice dintre regiunile ecuatoriale şi cele polare. d) Factorul antropic Din Antichitate şi până astăzi, cu o intensitate diferită, prin despăduriri, irigaŃii, drenări şi desecări, desŃeleniri, metode agrotehnice de prelucrarea solului, iar în ultimele două secole prin industrializare, transporturi ş.a. societatea umană a contribuit la creşterea amplitudinilor termice, scăderea umezelii aerului, aridizarea climatului, creşterea numărului zilelor de îngheŃ. TERITORIALĂ 3.2. REPARTIłIA CARACTERISTICI ALE CLIMEI ÎN ASIA A PRINCIPALELOR

a) RepartiŃia geografică a temperaturii aerului În luna ianuarie, pe teritoriul IakuŃiei, se instalează una dintre cele mai scăzute valori termice de pe Terra, izoterma de -40°C înconjoară o suprafaŃă care include localităŃile Verhoiansk şi Oimeakon. Cele mai scăzute temperaturi aparŃin localităŃii siberiene Oimeakon situată pe cursul superior al fluviului Indighirka. Tot în luna ianuarie, izoterma de -10°C face o puternică inflexiune spre sud şi o găsim în sudul Insulei Hokkaido-Vladivostok, nord de Beijing, nordul Himalayei, Lacul Aral şi apoi se îndreaptă spre nord-vest, traversând cursul inferior al fluviului Volga. Izoterma de 10°C străbate sud-estul Japoniei, partea centrală a Câmpiei Chinei, sudul Himalayei, Iranului, nordul Peninsulei Arabia, sudul Turciei, iar izoterma de 20°C trece prin partea centrală a Indochinei, Indiei şi prin sudul Peninsulei Arabia. În luna iulie, izoterma de 10°C străbate vestul Kamceatkăi, înconjoară un areal între MunŃii Koreaci şi MunŃii Verhoiansk şi apoi se orientează spre vest în

lungul paralelei de 70° lat. N. până în nordul MunŃilor Ural. Izoterma de 20°C trece prin nordul insulei Honshu, prin Vladivostok, Ulan-Bator, nordul Karagandei, Magnitogorsk, apoi delimitează estul şi sudul Mării Caspice, sudul Caucazului, nordul şi vestul Turciei. Această izotermă închide un areal în jurul Irkutsk-ului şi un al doilea, format din Karakorum, Tibet, Himalaya şi Kunlun, include Asia de Est, Sud-Est, de Sud, Iran, cea mai mare parte a Peninsulei Arabia şi Indoneziei. Izoterma de 30°C şi peste, include Deşertul Thar, areale din Karakum, Podişul Iran, Irakul şi estul Peninsulei Arabia. Harta izotermelor anuale indică faptul că masa continentală uriaşă este mai caldă decât oceanele. Ecuatorul termic are o traiectorie sinuoasă care se situează în nordul Indoneziei, Malaysiei şi Indiei. Arealele cu cele mai scăzute temperaturi medii anuale sunt situate în regiunea Verhoiansk (-17,3°C). Izotermele anuale sunt curbate spre Polul Nord în regiunea tropicală şi, spre Ecuator, în regiunea subpolară. b) RepartiŃia geografică a precipitaŃiilor Media multianuală a acestui element climatic se caracterizează prin zonalitate: cantităŃi mari la latitudinea ecuatorială, o scădere accentuată la latitudinea polară, o creştere în zona temperată şi o nouă scădere în zona polară. Această zonalitate este perturbată de lanŃurile muntoase înalte şi de apariŃia unor maxime şi minime barice. Izohietele anuale (liniile care unesc punctele cu aceleaşi cantităŃi de precipitaŃii) indică peste 3 000 mm în Kalimantan, Jawa şi vestul Sumaterei. În Indonezia cad anual 4 000 – 6 000 mm de precipitaŃii. Spre nord de zona ecuatorială, precipitaŃiile scad treptat până ajung la valori minime în zona subtropicală. DescendenŃa aerului, caracteristică anticiclonilor de la această latitudine, precum şi alŃi factori, fac ca precipitaŃiile să scadă accentuat şi constant în partea centrală şi sud-vestică a Asiei, în contrast cu regiunile estice aflate sub influenŃa Oceanului Pacific. Acestea corespund deşerturilor Arabiei, Thar, Iran. Tot în zona subtropicală, uneori, acŃiunea conjugată a circulaŃiei atmosferice şi orografiei determină apariŃia celei mai puternice maxime pluviometrice anuale; pe platoul Khasi, în localitatea Mawsinram, în apropiere de Cherapunji, se înregistrează recordul mondial de precipitaŃii (13 970 mm). Pe latura sudică a MunŃilor Himalaya, musonul de vară aduce cantităŃi anuale de precipitaŃii de 3 000 – 4 000 mm. Musonii aduc mari cantităŃi de precipitaŃii şi pe Coasta Malabar, în Myanmar, Vietnam, Taiwan, China de Sud, Japonia de Sud. În zona temperată asiatică precipitaŃiile scad de la est la vest. Activitatea ciclonală scade treptat spre interiorul uscatului. Deşerturile din Asia Centrală sunt legate de slăbirea activităŃii ciclonale, de încălzirea excesivă pe timpul verii, de efectele foehnale şi de predominarea anticiclonului în anotimpul rece. Pe Ńărmurile estice (40°-60° latitudine nordică), afectate de ciclonii mobili care iau naştere vara şi de musonul de vară, precipitaŃiile medii anuale ajung la 600 –

1 000 mm în Kurile, Kamceatka, Sahalin, Hokkaido şi Primorie. Pe teritorii vaste activitatea ciclonică are o frecvenŃă redusă, regimul anticiclonic predomină în semestrul rece, iar regimul pluviometric se degradează accentuat prin foehnizarea maselor de aer care coboară pe pantele opuse direcŃiei vânturilor, astfel că se formează deşerturile azonale care le continuă pe cele din zona subtropicală (aşa se explică formarea deşerturilor din Asia Centrală care le continuă pe cele subtropicale din Asia de Sud-Vest). Limita precipitaŃiilor sub formă de zăpadă trece prin extremitatea nordică a Mării Roşii, traversează nordul Arabiei şi sudul Irakului, Ńărmurile răsăritene ale Golfului Persic, nord-estul Câmpiei Indului, prin Câmpia Gangelului, partea centrală a Indochinei, străbate Golful Tonchin, Marea Chinei de Sud şi Strâmtoarea Taiwan, sud-estul Japoniei şi, apoi, capătă direcŃie est-vest în dreptul paralelei de 35°. În Siberia, zăpezile mari sunt rezultatul ninsorilor repetate care se acumulează; totuşi, stratul de zăpadă nu este peste tot continuu şi consistent. Nordul subpolar şi polar este arid, cu precipitaŃii sub 200 mm/an; acestea cad frecvent sub formă de ninsori. 3.3. ZONELE DE CLIMĂ ALE ASIEI a) Climatul ecuatorial este caracteristic extremităŃii sudice a Asiei (Arhipelagului Indoneziei, Arhipelagului Filipinelor, Peninsulei Malacca, Insulei Sri Lanka). Datorită conjugării temperaturilor constant ridicate, cu precipitaŃiile abundente distribuite relativ uniform în decursul unui an, acest climat are ca însuşire fundamentală lipsa anotimpurilor. Temperaturile medii lunare sunt cuprinse între 25 - 27°C, iar amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între 1-2°C. Umezeala atmosferică ajunge la 95%, iar precipitaŃiile au valori care depăşesc 2 000 mm/an; acestea cresc pe versanŃii montani cu expoziŃie vestică. CantităŃile maxime de precipitaŃii se înregistrează în intervalul echinocŃiilor. StaŃiune reprezentativă: Singapore 1° latitudine nordică; temperatură medie anuală 27°C; precipitaŃii medii 2 282 mm. b) Climatul subecuatorial are, din punct de vedere dinamic, ca tipică alternanŃa sezonieră a maselor de aer ecuatoriale şi tropicale. Vara, predomină aerul umed ecuatorial care se deplasează mult spre nord (30° latitudine), iar iarna predomină aerul uscat transportat de alizee. Vara, amplitudinile termice diurne sunt reduse, umezeala aerului este ridicată, iar precipitaŃiile atmosferice sunt abundente, climatul apropiindu-se de cel ecuatorial. Iarna, sub acŃiunea „musonului” (care în esenŃă este un alizeu), umiditatea aerului pe continent scade brusc, amplitudinile termice medii diurne cresc, iar cantitatea de precipitaŃii se reduce considerabil. Temperatura medie anuală se menŃine în jur de 24°C, media lunii celei mai reci este în jurul a 18°C, iar a celei mai calde ajunge la peste 28°C. Anul este împărŃit în două sezoane distincte: vară umedă şi ceva mai caldă şi iarnă uscată şi mai rece.

StaŃiune reprezentativă: Riyad. c2) Climatul tropical musonic este secetos iarna şi cu precipitaŃii bogate vara (1 500 – 2 000 mm/an).4°C. deasupra Oceanului Pacific şi a Oceanului Indian se formează cicloni tropicali. În climatul tropical arid. amplitudine termică anuală 15°C. temperatură medie anuală 27°C. dar provoacă vârtejuri puternice care ridică la înălŃimi coloane de praf şi nisip. 8 100 mm). China de Sud-Est. VersanŃii expuşi vânturilor umede primesc o cantitate mai mare de precipitaŃii (care se formează datorită atât vânturilor umede de vară cât şi convecŃiei termice şi dinamice ca. amplitudine termică anuală 11°C. d1) Climatul subtropical umed (musonic) ocupă o regiune care se întinde în nord-estul Indiei. c1) Climatul tropical arid şi semiarid de la latitudini tropicale se caracterizează prin lipsa totală sau insuficienŃa precipitaŃiilor. precipitaŃiile lipsesc aproape cu desăvârşire. Climatul subecuatorial se găseşte în Sri Lanka.Pe ansamblu. c) Climatul tropical este diferenŃiat astfel: climatul tropical arid şi semiarid şi climatul tropical musonic. MunŃii Yemenului) temperaturile scad. Coreea de Sud. În climatul tropical semiarid valorile termice sunt asemănătoare cu cele din deşerturile tropicale. temperatură medie anuală 22°C. climatul tropical arid este centrat pe aproximativ 20-25° lat. precipitaŃii medii 2 616 mm. d2 – Climatul subtropical mediteranean. sudul Japoniei. Taiwan. în sud-estul Iranului.5° latitudine nordică. cantitatea de precipitaŃii scade dinspre Ecuator spre tropic. StaŃiune reprezentativă: Taipei (Taiwan). precipitaŃii medii 2 129 mm. din cauza uscăciunii aerului şi a marii înălŃimi a nivelului de condensare. În regiunile cu relief înalt (MunŃii Hijaz din Arabia Saudită. convecŃia termică datorată supraîncălzirii aerului nu reuşeşte să atingă acest nivel. PrecipitaŃiile nu sunt întâmplătoare ca în deşerturile tropicale ci au o distribuŃie sezonieră bine conturată. sudul MunŃilor Himalaya. Yemen. d) Climatele subtropicale se diferenŃiază în următoarele subtipuri: d1 – Climatul subtropical umed (musonic). 24. în GaŃii de Vest. de exemplu. În timpul iernii. amplitudine termică anuală 5°C. d3 – Climatul subtropical arid şi semiarid. Climatul semiarid se află în zona muntoasă din Arabia Saudită. Ploile cad vara la periferiile sudice şi sunt determinate de activitatea frontului tropical la periferiile dinspre regiunile subtropicale. 25° latitudine nordică. precipitaŃiile sunt aduse de ciclonii latitudinilor medii care înaintează spre tropice. jumătatea sudică a Pakistanului şi în Arabia. Indochina şi Arhipelagul Filipinelor. India. Uneori. iar precipitaŃiile cresc până la 325-375 mm/an. vestul Vietnamului). temperatură medie anuală 28. Pe fondul circulaŃiei generale a atmosferei. aproximativ 17° latitudine nordică. în cea mai mare parte a Iranului. N. în Pakistan şi India. Geografic. . precipitaŃii medii 26 mm. Se întâlneşte pe Ńărmurile sud-estice ale Asiei (sudul Japoniei. Chinei. StaŃiune reprezentativă: Yangon (Rangoon) în Myanmar.

temperatură medie anuală 16°C. StaŃiune reprezentativă: Izmir (Turcia). 40° latitudine nordică. 35°41` latitudine nordică. oscilând între 1622°C în regiunea cu climat subtropical arid şi între 11-18°C în cea cu climat subtropical semiarid. d3) Climatul subtropical arid şi semiarid după cum menŃionam mai înainte este. nordul Iranului şi Irakului. Mediile termice ale lunilor de vară nu depăşesc 27°C. temperatură medie anuală 16°C. ariditatea este ceva mai puŃin accentuată. e) Climatul temperat este diferenŃiat astfel: e1 – Climatul temperat continental. StaŃiunile reprezentative: Ankara. Shanghai. În sezonul cald. Buhara (Uzbekistan). prelungirea către latitudini mai mari a climatelor tropical arid şi semiarid. StaŃiunile reprezentative: Tokyo. e2 – Climatul temperat musonic. amplitudine termică anuală 22°C. sudul Turkmenistanuluii. iar în cel semiarid de 300-450 mm/an. pătrund ciclonii aducători de precipitaŃii. 39°41` latitudine nordică. Temperaturile medii anuale sunt cu puŃin mai reduse. temperatură medie anuală 15°C. cad precipitaŃii sub formă de zăpadă. Temperaturile medii anuale sunt mai ridicate decât în cele din regiunile cu climă subtropicală cu veri uscate. temperatură medie anuală 12°C. amplitudine termică anuală 23°C. climatul semiarid fiind mai extins decât cel arid. amplitudine termică anuală 18°C. În aceste regiuni. temperatură medie anuală 17°C. timpul este senin. se găseşte în Turcia. datorită umezelii mai mari şi influenŃei curenŃilor oceanici calzi (25°C la New Delhi şi 12°C la Beijing). d2) Climatul subtropical mediteranean este caracteristic Ńărmurilor sudice şi vestice ale Turciei. . regiunea este dominată de masele de aer tropical oceanic care favorizează căderea unor mari cantităŃi de precipitaŃii. cald şi uscat. precipitaŃii medii 1 135 mm.circulaŃia musonică aduce în lunile de iarnă precipitaŃii reduse. e3 – Climatele temperate arid şi semiarid. 31°14` latitudine nordică. precipitaŃii medii 246 mm. PrecipitaŃiile atmosferice în climatul subtropical arid sunt între 80-150 mm. 38°30` latitudine nordică. precipitaŃii medii 360 mm. În acest sezon predomină masele de aer cu stratificaŃie termică stabilă care bat dinspre interiorul continentului. Mediile termice ale lunii iulie sunt în jur de 26°C. amplitudine termică anuală 28°C. Temperatura medie în lunile reci ale Asiei musonice este de 15°C la Hong Kong şi de 16°C la Alahabad (India). În semestrul rece clima este blândă şi ploioasă. precipitaŃii medii 652 mm. vestice ale Libanului. precipitaŃii medii 1 563 mm. Datorită invaziilor de aer rece din timpul iernii. în mod obişnuit. Aceste zone cu climat mediteranean (subtropical cu veri uscate) sunt dominate în sezonul cald de mase de aer maritim tropical. amplitudine termică anuală 21°C.

vegetaŃia de stepă se usucă. dar însuşirile lui fizice se modifică puternic de la un sezon la altul: vara se caracterizează prin temperaturi relativ ridicate. nordul Japoniei. Asia Centrală se supraîncălzeşte. precipitaŃii medii 598 mm. temperatură medie anuală -2°C. Anticiclonul Siberian. umezeală relativă redusă şi prin stratificaŃie instabilă a straturilor inferioare. aerul rece. temperatură medie anuală 6°C. barierele montane aflate în calea vânturilor de sud. iar regiunile semiaride se transformă în deşert pe măsura apropierii de regiunile aride. e2) Climatul temperat musonic se caracterizează prin precipitaŃii anuale între 500-700 mm. Temperaturile maxime absolute. dar pe munŃii ce însoŃesc litoralul pot depăşi 2 000 mm. în luna cea mai rece. Aerul polar temperat (continental) domină aproape tot timpul anului. se deplasează spre Minima Aleutinelor. La Balhaş. precipitaŃii medii 711 mm. depăşesc 40°C. iar iarna are temperaturi foarte scăzute. iar pe continent. Aerul foarte uscat face ca valorile bilanŃului radiativ să fie mari în sezonul cald şi să scadă în sezonul rece. iar aerul rece de deasupra Oceanului Pacific. ajung la -15°C. Tot timpul anului sunt prezente masele de aer continentale polare (temperate). iarna se formează o arie depresionară (Minima Aleutinelor). departe de influenŃa vânturilor umede care bat dinspre Oceanul Pacific. iar iarna. precipitaŃii medii 115 mm. Ca urmare a temperaturilor ridicate şi precipitaŃiilor scăzute. datorită prezenŃei stratului de zăpadă se produc inversiuni termice. amplitudine termică anuală 39°C. iar cele minime absolute coboară sub -40°C. conjugate cu distanŃele mari faŃă de ocean determină scăderea cantităŃilor de precipitaŃii. Vara. 52°20` latitudine nordică. StaŃiune reprezentativă: Yrkutsk. Mării Japoniei şi Mării Ohotsk se deplasează spre continent sub forma vânturilor de sud-est constituind musonul oceanic (de vară). 46° latitudine nordică. temperatură medie anuală 5°C. Amplitudinile termice anuale medii sunt foarte mari (63°C la Yakutsk: -43°C în ianuarie şi 20°C în iulie). umezeală relativ mare. În Pacificul de Nord. media anuală a amplitudinii este de 39°C. temperaturile medii ajung la 24°C (Balhaş). în luna cea mai caldă. continental. Vara. nord-estul Chinei şi sud-estul Siberiei. cu lăŃimi mai mari spre est până în regiunea centrală a Chinei.e1) Climatul temperat continental ocupă o mare parte a Asiei. în aceste climate. StaŃiune reprezentativă: Vladivostok. Acest climat este situat în nordul Coreei. amplitudine termică anuală 35°C e3) Climatele temperate arid şi semiarid sunt situate în interiorul Asiei. în sezonul cald se înregistrează un excesiv deficit de umezeală. StaŃiune reprezentativă: Balhaş. amplitudine termică anuală 39°C. . precipitaŃiile însumează 115 mm/an. 46°48` latitudine nordică. PrecipitaŃiile atmosferice sunt la Yakutsk de 458 mm/an. În tipul iernii.

iar aerul arctic aduce temperaturi scăzute şi umezeală puŃină. Aerul arctic format în contact cu întinderile de gheaŃă şi zăpadă. Maximele termice sunt între 15 . PrecipitaŃiile sunt neînsemnate cantitativ şi cad exclusiv sub formă de zăpadă.18°C. g2 – Climatul munŃilor înalŃi din zona temperată. Media termică anuală la Verhoiansk este de -16°C. f3 – Climatul polar. Stratul de zăpadă durează 6-8 luni. g) Climatul munŃilor înalŃi cuprinde: g1 – Climatul munŃilor înalŃi din zona caldă. Din aria anticiclonală arctică aerul se deplasează spre latitudinile inferioare şi datorită interacŃiunii cu forŃa Coriolis generează Vânturile de Est. iar uneori sub -45°C. dar uneori depăşesc 30°C. îngheŃul poate surveni oricând în timpul verii.1°C). NopŃile lungi de iarnă. PrecipitaŃiile sunt mai bogate decât în interiorul continentului. Temperaturile minime ajung la -40°C. Amplitudinile termice au valori medii anuale de 63°C la Verhoiansk. f3) Climatul polar se află în aproape toate insulele din nordul Siberiei. În semestrul rece dominante sunt masele de aer arctice continentalizate. f1) Climatul subpolar oceanic se întâlneşte de la MunŃii Ural până aproape de estuarul fluviului Enisei.4°C. munŃii . f2 – Climatul subpolar continental. Verile sunt răcoroase şi ceŃoase. temperaturile sunt mai ridicate decât cele din regiunile cu climat polar continental. iernile nu sunt prea reci. prezenŃa timp îndelungat a stratului de zăpadă şi răcirea radiativă intensă sunt cauzele pentru care se înregistrează temperaturi scăzute. vânturile bat puternic şi aduc umiditate. la sud şi la nord de Cercul Polar de Nord. În Asia se găsesc cele mai întinse regiuni cu climă montană (Caucaz. Tot timpul anului nebulozitatea este accentuată. iar în semestrul cald cele continental-polare (temperate). acoperă permanent această regiune. Temperaturile minime coboară frecvent sub -60°C (în februarie 1862 s-a înregistrat la Verhoiansk temperatura minimă absolută de –69. f2) Climatul subpolar continental se află în Siberia. din aceste cauze sunt mai reci decât regiunile cu climat subpolar şi polar oceanic. iar la Oimeakon a fost înregistrată temperatura de –71. amplitudine termică anuală 63°C. Nebulozitatea şi precipitaŃiile sunt reduse (155 mm la Verhoiansk). incluzând Arhipelagul Novaia Zemlia şi litoralul dintre Cercul Polar de Nord şi Golful Şelihov. media anuală a temperaturii este negativă (chiar şi vara acestea sunt mai mici de 0°C). Regiunea este situată în interiorul continentului. face o excepŃie Ńărmul septentrional al Asiei. Himalaya. Karakorum. Maximele termice absolute se situează între 20-25°C. precipitaŃii medii 135 mm. g1) Climatul munŃilor înalŃi din zona caldă. Predomină influenŃa maselor de aer polar (temperat) oceanic şi arctic. Pamir. StaŃiune reprezentativă: Verhoiansk. menŃinând temperaturile scăzute tot timpul anului.f) Climatele reci cuprind: f1 – Climatul subpolar oceanic. 67°36` latitudine nordică. temperatură medie anuală -15°C.

VersanŃii sunt afectaŃi de circulaŃia musonilor din regiunile temperate. Pe versanŃii vestici. troienind-o. precum şi între zi şi noapte. g2) Climatul munŃilor înalŃi din zona temperată. 4. HIDROGRAFIA Asia se caracterizează şi printr-o hidrografie variată şi complexă datorită configuraŃiei reliefului.domeniul endoreic şi areic.a. dintre care. înclinarea pantelor şi fragmentarea reliefului îşi pun amprenta asupra caracteristicilor climatului formând un altfel de climă în regiunile montane. Ninsorile sunt posibile în orice lună a anului.1. DOMENIUL EXOREIC Marile fluvii izvorăsc din munŃii situaŃi în partea centrală a Asiei şi se îndreaptă spre bazinele oceanice. Nivelul zăpezilor persistente este mult mai coborât decât în regiunile tropicale.). Iarna. iar viscolele o spulberă. Altitudinea. litologiei etc. regimului climatic. În acest continent se găsesc mari fluvii cu debite uneori catastrofale.a. aceste râuri . Cresc diferenŃele termice dintre versanŃii însoriŃi şi cei umbriŃi. sau a vânturilor de vest (care aduc precipitaŃii). iar pe pantele nord-estice acestea scad treptat spre deşerturile Asiei Centrale. precipitaŃiile sunt exclusiv sub formă de zăpadă. din Noua Guinee s.din Indonezia. mlaştini care ocupă o suprafaŃă imensă s. cele mai mari sunt: Irtiş. În Oceanul Arctic se varsă fluviile: Obi. producând o degradare a regimului pluviometric a regiunilor de la nord şi de la est. Enisei şi Lena. cele mai diverse tipuri de lacuri. uriaşe suprafeŃe endoreice. Fluviul Obi are cel mai mare bazin (3 milioane km2) şi colectează o reŃea bogată de râuri. iar caracteristicile termice mult mai severe. creşte semnificativ cantitatea de precipitaŃii îndeosebi pe versanŃii expuşi vânturilor dominante. Işim şi Tobol. Acest tip de climat este propriu munŃilor Tianşan. râuri care se pierd în deşert. Himalaya este o barieră orografică. expoziŃia versanŃilor. Pe pantele expuse musonului de vară şi pe cele expuse vânturilor de vest cantitatea de precipitaŃii este mult mai mare decât pe partea opusă. Pe teritoriul Asiei se disting următoarele domenii hidrologice: . Altai.6°C la fiecare 100 de metri altitudine şi. dacă la poalele sudice ale Himalayei cad cele mai mari cantităŃi de precipitaŃii din lume. sud-vestici ai munŃilor Pamir şi Altai cad circa 2000 de mm precipitaŃii. Saian ş.a. Hangai.domeniul exoreic. la nordul acesteia ele scad până sub 200 mm pe an. . canale şi artere hidrografice antropice. Temperatura scade cu 0. totodată. 4.

Angara cu un debit mediu de 1 030 m3/s. Toate râurile mai sus menŃionate se varsă în Oceanul Arctic.aflată sub influenŃa ploilor musonice . Ca toate celelalte râuri din Podişul Siberiei Centrale. numeroase cascade. Albia sa a pendulat între oraşele Beijing şi Shanghai. râurile sunt numeroase (Ialu. Sungari.a. Podişul Siberiei Centrale este străbătut de râuri cu debit mare. După un sector cu praguri. iar Anadîrul de 1 117 km. Râurile din această parte a Siberiei sunt îngheŃate din octombrie până în iunie şi formează delte joase. care provoacă mari inundaŃii. Timp de cinci luni. are izvoarele în Tibet şi o lungime de 5 464 km. Afluentul principal al fluviului Obi este Irtiş. În partea nordică a Podişului Siberiei Centrale se află râul Hatanga. cu un debit maxim de vară. Obi. Debitele ating un nivel maxim primăvara (datorită topirii zăpezilor) şi unul vara (puternic afectat de ploile musonice). având debite mari în timpul verii datorită ploilor musonice. Kolîma este cel mai mare râu. râurile sunt scurte şi au direcŃii diferite. după ce străbate Asia Centrală. Tunguscele şi Angara au un curs rapid. Datorită topirii zăpezilor şi a gheŃarilor. Obi are o lungime de 4 022 km şi un debit mediu de 12 500m3/s. izvorăşte din Lacul Baikal. În Kamceatka. Indighirka are o lungime de 1 900 km. fiind numit şi Fluviul Galben. o alimentare nivo-pluvială. În Siberia de Nord-Est. are o lungime de 1 500 km. un bazin de 2 400 000 km2 şi un debit la vărsare de 16 860 m3/s. Câmpia Siberiei de Vest este mlăştinoasă. Pe ansamblu. spre nord. bazine hidrografice imense. În Coreea. Huang He şi-a schimbat albia de numeroase ori. Işim.). Tom. Fluviul Enisei are un bazin de 2 600 000 km2 şi o lungime de 4 130 km. iarna îngheaŃă treptat de la vărsare spre izvoare. izvorăsc din munŃii Asiei Centrale. au un mare potenŃial hidroenergetic şi sunt navigabile doar pe cursul inferior. fluviul Lena are un potenŃial energetic remarcabil. au debite mari în timpul verii. întregul curs este navigabil. Sungari este un afluent pe dreapta al Amurului. se termină printr-un litoral sinuos şi coborât. Fluviul Lena are o lungime de 4 270 km. Bureia. Dintre acestea.fluviile Huang He şi Chiang Jiang au debitele cele mai mari în timpul verii. Unul dintre afluenŃii cei mai importanŃi. izvorăşte din MunŃii Baikal şi se varsă în Marea Laptev. Tunguska Pietroasă şi Tunguska Inferioară străbat Podişul Siberiei Centrale şi se varsă în fluviul Enisei. Kîm. are o lungime de 2 130 km şi un debit de 4 280 m3/s. are o permanentă turbiditate. creşterea nivelurilor se produce în luna iunie. Ussuri.au o pantă foarte mică. Enisei. Nakton s. Tobol. Amurul (râul negru în limba mongolă) are o suprafaŃă a bazinului de 1 855 000 km2. Punkhan. separă spre vest Podişul Siberiei Centrale de Câmpia Siberiei de Vest. Irtiş străbat Câmpia Siberiei de Vest care. Iana 880 km. iar în sud-estul Siberiei reŃeaua hidrografică aparŃine de bazinul Amurului şi o serie de afluenŃi principali: Zeia. cataracte. apele sunt mai mari decât debitul mediu care ajunge la 18 000 m3/s înainte de vărsare. În China de Est . Acest . porŃiuni mai largi sau mai înguste. o lungime de 4 440 km şi un debit mediu de 11 000 m3/s. În Bazinul Pacific se varsă râurile din Asia de Est şi de Sud-Est.

diguri. Fluviul Mekong are o lungime de 4 500 km şi un debit de 16 160 m3/s. Mai mari ca debit. un debit (la vărsare. s-au amenajat sisteme de irigaŃii. Gangele are o lungime de 3 000 km. în zona numită „Trei Defilee” cea mai mare hidrocentrală din lume. Irrawaddy. Irrawaddy are 2 300 km lungime şi un debit de 15 400 m3/s. are un regim hidrologic capricios. iar la marile viituri digurile erau rupte. Văile râurilor sunt înguste şi adânci. cu văi largi în câmpie. de a lungul timpului. Ploile musonice de vară de pe versantul sudic al Himalayei produc o creştere puternică a debitelor. cu debit constant. a produs inundaŃii catastrofale datorită ploilor musonice. cu Brahmaputra) de 39 000 m3/s şi formează cea mai mare deltă din lume. Viiturile principale se produc în aprilie (datorită topirii zăpezilor). taifunurile de la sfârşitul verii şi toamna. În Asia de Sud.fluviu şi-a schimbat. alternativ. Ravi. Pe Chiang Jiang se construieşte. Indonezia şi Filipinele au o hidrografie bogată datorită condiŃiilor climatice ecuatoriale şi subecuatoriale. provoacă pagube şi distrugeri catastrofale. Menam. sunt scurte şi au un regim hidrologic care depinde de ploile musonice. se varsă în Huang He sau în Chang Jiang. . iar iarna – mici. În sectorul montan. cu delte care cresc rapid. patul albiei se înalŃă faŃă de zonele învecinate. Vara. au un vast program de împădurire şi reconstrucŃie ecologică a Podişului de Loess s. Transportând o imensă cantitate de aluviuni ca urmare a traversării Podişului de Loess. Principalele râuri care se varsă în Golful . Hari (Sumatera). Kapuas şi Brito (Kalimantan). Debitul fluviului este variabil (26 000 m3/s şi 200 m3/s). în Indonezia. acesta. În Câmpia Chineză. au un regim musonic.bazinul Gangelui cu afluenŃii principali: Brahmaputra şi Jumna. regimul hidrologic al Câmpiei Indo-Gangetice este de tip himalayan. Din MunŃii Huaiyan izvorăşte râul Huaiyhe. iulie (datorită musonului de vară) şi august-septembrie (provocate de taifunuri). iar la vărsare formează delte. producându-se revărsări catastrofale. canale. Chenab şi Jhelum. Chinezii au făcut. inundă în timpul viiturilor mari suprafeŃe şi.a. ca şi Huang He. gura de vărsare de 5 ori şi albia de 27 de ori. importante noduri hidraulice şi hidrocentrale. văi înguste şi adânci. în timp. În lungul acestui râu s-au construit canale. Râurile sunt numeroase. Podişul Deccan este străbătut de râuri repezi care traversează o serie de defilee. sunt râurile: Musi. Indul are o lungime de 3 180 km şi un debit de 2 980 m3/s. aceste râuri au debite mari. ambele râuri se alimentează din zăpezi şi gheŃari. mai ales în zona litorală. cu văi adânci şi defilee în zonele muntoase. În Oceanul Indian se varsă Mekong. Salween şi Sông Hông. iar Salween 2 820 km lungime şi un debit de 6 690 m3/s. scurte. râurile sunt numeroase şi organizate în două bazine: . un imens efort pentru a preveni această calamitate: au construit baraje.bazinul Indului cu afluenŃii Sutleji.

debitul acestora creşte primăvara la topirea zăpezilor şi în urma ploilor.a. Doar Amudaria şi Sîrdaria7 reuşesc să-şi ducă o mică parte a apelor până la Lacul Aral. Areic – termen caracteristic zonelor de pustiu. râurile Karatan şi Ili reuşesc să se verse în Lacul Balhaş. în jurul Lacului Aral5. În Peninsula Arabia reŃeaua de râuri este rară. râurile cu un debit mai însemnat se află pe versantul nordic al Elbursului şi se varsă în Marea Caspică. Asia de Sud-Vest este formată dintr-o reŃea destul de rară. Peninsula Arabia. În nord-est. În deşert râurile pierd multă apă. Aral Tenghiz – „marea insulelor” (în limba kirghiză) Daria – „râu mare” (grai local) . fără scurgere de suprafaŃă. 4. Ambele râuri izvorăsc din Podişul Armeniei. în regiunea tropicalcontinentală. Iran. km2. Se apreciază că în Asia este endoreică şi areică o suprafaŃă de 12. Râurile care izvorăsc din munŃi curg spre deşert şi se pierd prin infiltraŃie. albiile sunt largi şi despletite în numeroase braŃe. iar în nord. iar de pe rama muntoasă primesc numeroşi afluenŃi. debitele sunt mici. curge în trepte şi se varsă în Marea Moartă. în regiunile aride şi semiaride. iar iarna datorită ploilor locale. evaporare sau prin irigaŃii. Râurile care seacă complet formează în deşert albii şi delte fără apă. Gobi. ReŃeaua hidrografică a acestei regiuni este foarte săracă. Kristna. Edit.Bengal sunt: Mahandi. Siria. din apropierea Ńărmului estic al Mării Caspice până în zona premontană Alatau-Djungar. Petre Gâştescu (1990) Fluviile Terrei. mai bogată. însă. În Iran. a) Regiunea endoreică a Asiei Centrale a1) Subregiunea Aral6 cuprinde un teritoriu vast. Kaveri s. pe stânga primeşte un afluent mai însemnat – Karun. Hidrologic. Murgab. Afganistan. regimul hidrologic este neregulat.a. Din MunŃii Zagros. Ciu s. 29. Bucureşti. enumerăm râurile: Zeravşan. În Marea Arabiei se varsă Narbada şi Tapti. pag. 3 4 5 6 7 Endoreic – termen referitor la regiuni drenate de râuri ce ajung să se verse în chiuvete lacustre cu regim temporar sau se pierd treptat ca urmare a evaporaŃiei şi infiltraŃiei. Godavari. aproximativ pe paralela de 48° latitudine nordică. cu un debit neregulat şi cu ape puŃine. Mesopotamia este. Creşterile de debit de primăvară sunt cauzate de topirea zăpezilor din Podişul Armeniei.2. Printre acestea. După confluenŃa Eufratului cu Tigru până la vărsarea în Golful Persic. Podişul Tibet. deşertice. DOMENIUL ENDOREIC3 ŞI AREIC4 În podişurile înconjurate de lanŃurile muntoase.3 mil. fiind străbătută de două râuri principale: Tigrul şi Eufratul. Sport – Turism. În Mesopotamia râurile curg lent. reŃeaua de râuri este slabă sau inexistentă. Iordanul este râul cel mai important. Pakistan. fără râuri. temporară sau permanentă şi are un caracter endoreic (nu se varsă direct în mare sau ocean). râul se numeşte Shatt-el-Arab. spre râul Tigru se îndreaptă numeroşi afluenŃi. în sud până în apropierea munŃilor Kopet Dag. Regiunile şi arealele endoreice se găsesc în India (Deşertul Thal şi Deşertul Thar). Tian-Shan şi Pamir-Alai la est. Tedjen.

Regiunea endoreică Aral este aridă şi semiaridă. MunŃii Helunshan (în est). reŃeaua hidrografică a Depresiunii Takla Makan este în mare parte dezorganizată. cât şi Alashan sunt deşerturi. MunŃii Makran (în sud). Nici Lacul Lob Nor nu are limite sigure. dar ajung să se piardă în terenurile afânate şi în depresiunile închise. râurile cu debit permanent sunt foarte rare. Apele freatice sunt abundente. MunŃii Zagros (în vest). puternic mineralizate. . Atât Gobi. cu ierni reci. formând un păienjeniş de albii – frecvent seci. Kîzîlkum. dulci sunt numeroase. determinat de cantitatea infimă de precipitaŃii (sub 100 mm/an) şi de gradul ridicat de evaporare. În Alashan. aproape lipsite de apă. În Gobiul Djungar. a2) Subregiunea Takla Makan este una dintre cele mai întinse din Asia şi de pe Terra. uneori. albiile râului se desfac. Pânzele freatice se află în partea centrală a deşerturilor Karakum. Râurile care izvorăsc din munŃii care înconjoară vestul şi nordul regiunii sunt colectate de Tarim. Tarimul nu reuşeşte în fiecare an. apele de suprafaŃă sunt prea puŃin numeroase. să parcurgă partea nordică a deşertului până în Depresiunea Lob Nor. iar ariile lacustre devenite emerse sunt supuse unei puternice salinizări secundare. Muiunkum. nici tot timpul anului. Betpak-Dala la adâncimi relativ mici. jumătatea vestică a lacului are apă dulce iar cea estică are apă sărată (din cauza aportului diferit de apă dulce). Subregiunea este aproape lipsită de ape de suprafaŃă. se intersectează. Vara. MunŃii Altaiul Gobian şi Hangai (în nord). veri fierbinŃi şi evaporaŃie puternică. iar apele freatice sunt situate la mare adâncime. Cuveta tectonică a lacului este parŃial separată de un prag central. precipitaŃiile nu depăşesc 100 mm anual. apa din lac a devenit mult mai sărată. râuri cu un curs permanent se află doar la limita sudică şi vestică. MunŃii Beishan şi Tian Shan (în vest).Lacul Aral şi-a redus suprafaŃa datorită folosirii folosirii pentru irigaŃie a apelor celor doi afluenŃi (Amudaria şi Sârdaria). Această regiune endoreică cuprinde: b1) Subregiunea Lut-Kevir situată între MunŃii Elburs şi Kopet-Dag (în nord). iar cele din sud se pierd în deşert. a3) Subregiunea Gobi – Alashan se întinde între MunŃii Nanshan (în sud). iar cursul inferior se termină sub forma unor delte oarbe. Pamirului (la vest) şi Beishan (la est). iar ecosistemul a fost puternic şi iremediabil afectat. cantitatea anuală de precipitaŃii este mai mică de 200 mm. Nivelul Lacului Balhaş a scăzut cu circa 2 m după 1970 datorită unui lac artificial pe cursul superior al râului Ili. În nord-vestul Deşertului Gobi. apele subterane sunt mai abundente şi slab mineralizate. Tian Shan (la nord). b) Regiunea Podişului Iran Caracteristică în această regiune sunt vastele suprafeŃe de deşerturi de piatră. cele mai multe râuri seacă complet. cu excepŃia unor lacuri mici. Nici locul de vărsare nu este cert. Datorită climatului arid. iar lacurile sărate şi. ocupă partea centrală a Depresiunii Tarim şi este înconjurată de MunŃii Kunlun (la sud). Râurile care se scurg din munŃii de mică altitudine au un debit redus. MunŃii Iranului de Est şi Taftan (în est).

din punct de vedere genetic. bazine intramontane. având forme şi adâncimi diferite. cu apă foarte sărată (Marea Moartă şi lacurile din deşerturi). cel mai adânc din lume (1 740 m). În acest deşert nu există ape de suprafaŃă datorită cantităŃii neînsemnate a precipitaŃiilor. Prin Angara apa lacului se scurge în Enisei şi mai departe în Marea . lăŃimea maximă de aproximativ 80 km. iar altele cu mari rezerve de apă dulce (Lacul Baikal). 4. Apele de viitură şi torenŃiale se infiltrează în depunerile aluviale sau pătrund în structurile de calcare. lacurile tectonice au forme alungite şi adâncimi mari. În depresiunile închise. se scurg. b3) Subregiunea Kharan din sud-vestul Pakistanului. În unele locuri apa iese la suprafaŃă. astăzi secate şi câteva cursuri secate. În nordul Deşertului Thar ajung râurile Punjabului (în perioadele musonice) până la nisipuri. şi include deşerturile Thar şi Thal. În depresiunile reprezentate de grabene. bazine sinclinale.3. alimentând izvoarele. Apele subterane sunt abundente în nordul Deşertului Thar. izvoare. iar gradul de mineralizare creşte de la est spre vest. Vânturile bat constant şi puternic. precipitaŃii. c) Regiunea arabo-siriană Clima aceste regiuni este subtropicală şi tropicală. Lacurile Asiei. iar în zona Al Hufui până la 200 m. Cantitatea de precipitaŃii atmosferice are oscilaŃii mari de la un an la altul. În zona de coastă a Golfului Persic. ierni calde şi cu o cantitate redusă de precipitaŃii atmosferice. iar în altele se găsesc ape subterane şi superficiale sărate. cu climă uscată. în lungul fostelor râuri cuaternare. cu un volum de apă dulce de 23 000 km3. au o repartiŃie neuniformă şi sunt foarte diferite: a) Lacurile tectonice au luat naştere în depresiuni formate prin deplasările mecanice ale maselor de roci. LACURILE În Asia se găsesc numeroase lacuri de origini şi mărimi diferite. Deşertul Nefud este sărac în ape freatice. continentală. râuri temporare. venind din zonele de munte. fiindu-i caracteristice temperaturile ridicate ale aerului pe timp de vară. iar bazinul hidrografic o suprafaŃă cât a FranŃei. fiind caracteristice în zona Al Hasa. Apele freatice sunt destul de abundente. În sudul Depresiunii Rub-al-Khali se deschid unele văi mari ale râurilor vechi. de regulă. apele freatice sunt destul de abundente şi sunt situate la adâncimi relativ mici (1 – 10 m). adâncimea zăcământului de ape subterane este de circa 90 m. Înteriorul regiunii are o climă continentală excesivă. d) Regiunea Industan Cuprinde nord-vestul Indiei şi estul Pakistanului. cel mai vechi (20 – 26 milioane de ani). s-a adunat apa din râuri.b2) Subregiunea Seistan-Registan care se află în sudul Afganistanului. Apele de suprafaŃă sunt neînsemnate fiind reprezentate prin şuvoaie temporare. În Deşertul Al Hasa. are o lungime de 636 km. Dintre acestea menŃionăm: Lacul Baikal. apa freatică este aproape de suprafaŃă. astăzi apar izvoare şi alte surse de apă care asigură viaŃa în oaze. dar în sezonul ploios. Tot în această depresiune.

În apele sale dulci se află o bogată faună piscicolă. râul Eg-gol drenează apele lacului şi se varsă în Selenga. Pe teritoriul Kîrgîzstanului. după construcŃia barajului şi a hidrocentralei de la Buhtarminsk (pe Irtiş). între culmile Saianului estic se află lacul tectonic Hubsugul (Kosogol). . În China. Dintre particularităŃile acestui lac. în condiŃiile climatului arid. Se află într-o depresiune situată între MunŃii Altai (în nord-est) şi Tarbagatai (sud-vest). la confluenŃa cu Yangtze. Lacul Aral (denumit adeseori „mare” datorită suprafeŃei sale) se află într-o zonă deşertică. In Mongolia. Lacul Lobnor este situat în China.marea cantitate de oxigen dizolvat în apă: 12 – 14 mg/l la suprafaŃă şi 8 – 9 mg/l la fund. iar lacul îngheaŃă la începutul lunii ianuarie şi podul de gheaŃă se menŃine până în luna mai. degradarea condiŃiilor de viaŃă a populaŃiei din jurul lacului şi extinderea mlaştinilor situate în zonele irigate. într. apele . Când are apă sunt condiŃii bune pentru fauna piscicolă şi costituie un areal de atracŃie a păsărilor. se pierde în deşert în faŃa unor dune de nisip – formând lacul Lobnor (rătăcitor) care îşi schimbă poziŃia în funcŃie de migrarea acestora şi dimensiunile în raport de cantitatea de apă ajunsă pe cursul inferior al Tarimului. . .gradul de transparenŃă a apei este foarte mare (40 m). se află Lacul Poyang-Hu.o depresiune tectonică situată la peste 3 900 m altitudine. Lacului i se mai spune Cionkul (lacul ce mare) sau Kara-Kasun. într-o depresiune înconjurată de înălŃimile MunŃilor Tianshan. Irtişul Negru este principalul afluent. deşi are o suprafaŃă a bazinului de peste un milion de km2. în inima unui deşert sălbatic (Takla Makan). care la rându-i se varsă în lacul Baikal.). În apa dulce a lacului se află o bogată faună piscicolă (somnul siberian.6 m). ştiuca. fiind depăşit doar de Lacul Kutchara din Japonia (41. câteva sunt mai semnificative: . într-o depresiune tectonică. a determinat modificări profunde: restrângerea suprafeŃei lacului şi a ecosistemelor acestuia. s. se află Lacul Kara-Kul (lacul negru). Climatul deşertic şi semideşertic îi influenŃează gradul de mineralizare şi suprafaŃa. noiembrie şi decembrie. pe cursul inferior al fluviului Ganjiang.evaporaŃia cea mai intensă se produce în lunile octombrie. iar Peninsula Uzun – Aral împarte lacul în două: partea vestică. cu apă dulce şi partea estică cu apă salmastră. vara. Programul de irigaŃii cu apă din cele două râuri. Râul Ili îi aduce apă dulce în partea vestică. Lacul Zaisan (Kazahstanul de Est) este tot de origine tectonică. În apele acestuia se păstrează specii endemice de peşte. In Podişul Pamir.a. se află lacul tectonic Ysyk-Kol (Issîk-Kul) care înseamnă „lacul fierbinte”. prin unirea lacului de acumulare cu lacul Zaisan a crescut nivelul apei. iar din lac pleacă Irtişul Alb.în apa lacului trăiesc 800 de specii de animale şi 245 specii de plante endemice. Amudaria şi Sârdaria. Râul Tarim.Kara. Lacul Balhaş se află pe teritoriul Kazahstanului şi este instalat într-o vastă regiune tectonică. nisetrul.

Orientul Apropiat şi Mijlociu. barează văile cu lavă. Tot în Israel. Lacul este mic. precum şi alte forme capabile să devină lacuri. cu Ńărmuri constituite din lavă şi travertin. Apa lacului se încălzeşte şi este expulzată afară ca urmare a erupŃiilor scurte şi explozive. s-a format Lacul Kelud.7. apelor minerale şi zilelor însorite. dar este înconjurat de izvoare . Apa dulce a lacului este propice faunei piscicole şi irigaŃiilor. se găseşte Lacul Tiberiada. Chinezii îl numesc łinghai (marea albastră). Poso (formează un trio lacustru) situate în plină junglă ecuatorială (Insula Sulawesi) şi în Japonia (Biwa). se găsesc. în craterul vulcanului Gunung-Kelud. În partea estică a Insulei Jawa. În Israel şi Iordania. se găseşte Lacul Taal (Bombon). se găseşte Lacul Kukunor (în limba mongolă – lacul albastru). Tuz şi Iznik. la cea mai coborâtă altitudine de pe Glob. În aceiaşi insulă. Lacuri tectonice sunt şi în Indonezia: Matana. Lacul Iznik. se găseşte în mijlocul lacului omonim. este o caldeiră tipică situată în Insula Sumatera. la poalele vulcanului Gunung-Merapi s-a format într-un crater. de asemenea. are apă limpede. lac fără scurgere. pe aliniamentul El Araba – El Ghor. la adâncimea de 250 m. la 1 275 m altitudine deasupra nivelului mării. are o temperatură de 97ºC şi un pH de 0. nivelul apei este la –212 m sub nivelul Oceanului Planetar. Râul Iordan primeneşte apele lacului. În nord-vestul Iranului. întro vale alungită care a funcŃionat ca un golf al acesteia. şi are apă salmastră. Towuti. Filipine (Bay). se află lacul tectonic Manasarovar. cu apă dulce. Pe teritoriul Turciei se află lacurile tectonice Van. se află în apropierea Mării Marmara. În Indonezia se găsesc numeroşi vulcani stinşi şi activi. Tot în Tibet. la altitudinea de 1 720 m. apele din lac se scurg în fluviu.fluviului Yangtze pătrund în lac mărindu-i suprafaŃa de două ori. Lacul Van este situat în estul Turciei. Vulcanul Toba. în grabenul levantic (cunoscut sub denumirea El Ghor). Pe fundul uneia dintre cele mai mari caldeire s-a format un lac – Gunung – Batur (Insula Bali). Lacul Tuz (Tuz Gölii) are o mare cantitate de săruri (după unele date mai mare decât a Mării Moarte). lacul constituie un areal de puternică atracŃie turistică. Lacul Kawah – Idjen a cărui apă. Lacul Sevan. în urma unei explozii laterale. b) Lacurile vulcanice şi vulcano-tectonice Vulcanismul generează cratere şi caldeire. se află Marea Moartă care are cel mai mare grad de salinitate (322 g/l). Lacul are apa sărată datorită climatului arid şi lipsei scurgerii apei din lac. plajelor. dar este variabilă în raport cu volumul de apă. În Caucaz. între culmile munŃilor Nanshan. are un mic bazin de recepŃie situat pe teritoriul Armeniei. numeroase lacuri tectonice. iar iarna. depresiunea în care se află lacul. situat tot în Indonezia. În nord-estul Podişului Tibet. la o altitudine de 4 557 m. În Filipine (sudul Insulei Luzon). Datorită peisajului. într-un peisaj subecuatorial. La rându-i. se află lacul tectonic Urmia (Rizayeh). într-o caldeiră situată în mijlocul vulcanului denumit Vulcano. Apa lacului este dulce şi ajunge în Indus şi în Satleji.

influenŃa musonului. 1999. cuprinzând un complex de biotopuri şi biocenoze (Ielenicz. Biomurile8 de pe continentul Asia sunt reprezentate prin: Tundra este o formaŃiune biogeografică întâlnită dincolo de paralela de 63º latitudine nordică (alcătuind tundra subarctică). precum şi de factorul antropic. – unele mai mari. în Delta Brahmaputra – Gange. DicŃionar de geografie fizică. se află.a. determinată în general de macroclimă. într-un crater vulcanic de tip caldeiră. de găuri din care Ńâşnesc gaze sub presiune. şi colab. Huang He. Editura Corint. de origine fluviatilă (Tonb . MunŃii Tianshan. Lacul Tazawa s-a format într-o caldeiră vulcanică tipică şi are cea mai mare adâncime dintre lacurile nipone (425 m adâncime maximă). în Insula Jawa. Lacul se află în nordul Insulei Honshu. Mlaştinile au o largă răspândire în Câmpia Siberiei de Vest.. CurenŃii oceanici. au scopul obŃinerii energiei electrice. Desigur că aceste exemplificări sunt unele dintre cele mai importante. dar şi în munŃii înalŃi. s. PereŃii caldeirei au o înălŃime de 250 m deasupra nivelului apei lacului. de latitudine şi altitudine.fierbinŃi. Lacul Mashu cu cea mai mare transparenŃă (41. În ziua de 1 februarie se organizează Festivalul zăpezii când se fac statui de gheaŃă.Sap). altele mai mici ca dimensiune. nordul Podişului Siberiei Centrale. Nu departe de Lacul Akan. glaciaŃiunea pleistocenă. Caucaz. dincolo de limita superioară a pădurii (tundra alpină). Asia se caracterizează prin diversitate şi prezenŃa tuturor zonelor de vegetaŃie. al doilea ca adâncime din Japonia (363 m). de interacŃiunile cu celelalte componente geograficofizice.a. Alte lacuri vulcanice sunt în Kamceatka (Lacul Kurilsk). Enisei. Depresiunea lacustră are formă de cilindru. 5. Alai. pag. MunŃii Himalaya. transgresiunile şi regresiunile marine. GheŃarii au o întindere mai mare în Severnaia Zemlea. Chang Jiang. 8 Biom – zonă majoră de viaŃă. modifică condiŃiile climatice. VEGETAłIA ŞI FAUNA Datorită extinderii în latitudine. Lacurile făurite de om pe Angara. în nord-estul Insulei Hokkaido. O altă Ńară cu lacuri de origine vulcanică este Japonia. pe valea inferioară a Mekongului.. În Asia se găsesc şi alte tipuri de lacuri. irigaŃiilor. M. au introdus modificări în existenŃa unor plante şi în repartiŃia asociaŃiilor vegetale. Structura actuală a vegetaŃiei este rezultatul unui proces îndelungat de modificări legat de poziŃia continentului.6 m). Tot de origine vulcanică este Lacul Shikotsu.. sunt pitoreşti. formate ca urmare a alunecărilor de teren (Sarez în Pamir). MunŃii Karakorum. ele atrag mulŃi turişti. lanŃurile muntoase s. iar altele au calităŃi terapeutice. s. Pamir. 50) .a. alimentării cu apă a aşezărilor umane.

Picea typicum). În cadrul tundrei subarctice se deosebesc patru grupări vegetale: . alcătuită predominant din specii de conifere. sub multiple aspecte. foci. Taigaua (pădurea de conifere) ocupă un teritoriu vast. în partea centrală. mesteacăn pitic (Betula nana). Tundra alpină este similară. juncacee. Întrucât în orizonturile profunde solul rămâne îngheŃat şi impermeabil. raŃa de gheaŃă). laricea (Larix sibirica). Fauna este săracă în specii. subarbuştii produc flori multicolore. muşchi şi licheni. Tundra alpină poate fi găsită în majoritatea Ńinuturilor înalte. Pinus cembra). de nord şi răsăriteană a .formaŃiuni ierboase alcătuite din graminee. Salix polaris). zăpada este aproape permanentă. Tundra ierboasă se dezvoltă într-un regim cu zile lungi de vară în timpul cărora gheaŃa la sol se topeşte doar într-un strat subŃire. brad. nevăstuică. În Oceanul ÎngheŃat. căŃelul pământului.formaŃiuni de muşchi şi licheni în proximitatea zăpezilor permanente arctice. aici se întrepătrund formaŃiunile vegetale specifice celor două zone. urşi albi. sudul tundrei şi Asia Centrală Înaltă. ciperacee.formaŃiuni de arbuşti cu frunze căzătoare. iepure polar. pe insule. între limita superioară a arborilor şi limita inferioară a zonei de îngheŃ cu roci nude şi zăpadă veşnică.CondiŃiile climatice sunt severe: temperaturi scăzute care duc la formarea permafrostului. Dintre speciile de conifere caracteristice menŃionăm: molidul (Picea excelsa. se găsesc specii de păsări (gâsca polară. iar vegetaŃia este destul de săracă (tufe izolate). hermelină. în anotimpul rece. pinul (Pinus sibirica. Este un tip de pădure din zona temperată rece. . . În tundra ierboasă se pot găsi areale de tufăriş arctic compuse din sălcii şi mesteceni. situate la periferia taigalei. bufniŃa de zăpadă. vara. . Silvotundra face tranziŃia către tundră şi taiga. În tundra ierboasă se dezvoltă un strat scund de rogozuri. vulpe polară. vânturi puternice. Lumea animală este formată din: ren. pin).a. alcătuite din sălcii (Salix herbacea. graminee. celei arctice. Dacă în Siberia de vest predomină pădurea alcătuită din conifere veşnic verzi (molid. Plantele ierboase sunt scunde (predominând ierbaceele). renii şi unele păsări migrează spre sud. vara. deşi regimul de insolaŃie al latitudinilor joase contrastează cu cel al latitudinilor înalte. Tundra şi silvotundra subarctică formează o fâşie îngustă în lungul litoralului nordic al Asiei începând din Peninsula Iamal şi până în Peninsula Ciucilor. între MunŃii Ural (în vest) şi Ńărmurile Mării Ohotsk (în est).formaŃiuni de tufărişuri cu ericacee şi alte esenŃe lemnoase. superficial. s.. pe mari întinderi se află mlaştini. iar pe alocuri apar sălciile pitice (Salix herbacea).

rozătoare (şoarecii de stepă. zibelina (Martes zibellina).) Deşerturile reprezintă aproximativ ¼ din suprafaŃa Asiei şi. Linaea borealis. discontinuă la est de fluviul Enisei şi o desfăşurare nord-sud între Amur şi Huang He. robur). Are în componenŃa sa specii de Bromus. frasin (Fraxinus mandshurica). vulpea. în bazinul mijlociu al fluviului Huang He se găseşte stepa semideşertică. Silvostepa este alcătuită din specii de stejar (Quercus frainetto. ulm. SuprafeŃe mari cu astfel de păduri se află în estul şi nord-estul Chinei. Ledum. Kamceatka. stepa este alcătuită fie din graminee. Coreea. iar spaŃiul neîmpădurit este alcătuit din graminee. marmote). Spre sudul şi estul Siberiei. ursul brun. lupul. silvostepa formează o fâşie continuă în sudul Câmpiei Siberiei de Vest. păducel. Festuca. zadă. Lycopodium. în raport de . Q. frasin. cerris. râsul (Lynx lyix). Anatoliei. Această asociaŃie vegetală este răspândită în podişurile Iranului. vulpea. Fauna se caracterizează prin numărul mai mare de genuri şi adaptarea la condiŃiile de viaŃă diversificate. Stepele Asiei sunt populate de carnivore (vulpea. s. sunt alcătuite din stejar (Quercus mongolica). tei de Amur (Tilia amurensis). Stipa. dar şi în sudul Siberiei de Vest. Koeleria. fazanul. Mongolia Centrală. mai frecvente sunt: iepurele manciurian (Lepus mandshuricus). corn. nordul Mongoliei. leopardul. Artemisia. Silvostepa face tranziŃia între pădure şi stepă. tei (Tilia mandshurica). măceş. carpen (Carpinus betulus). Dintre mamifere au importanŃă cinegetică hermelina (Mustela erminea). ursul. Pădurea de foioase se desfăşoară în sudul taigalei siberiene. Japonia.a. fie deşertică. hârciogi. nuc. Alnus. tigrul. pădurile cu frunze aciculare sunt discontinui. lupul. Subarbuştii şi arbuştii au în alcătuire: Salix. iar covorul ierbaceu este mai sărac fiind format din Oxalis. În Asia. cerbul pătat (Cervus nippon). Dintre animale. în Coreea şi Japonia. prepeliŃa s. arborele de plută de Amur (Phellodendron amurense). pe suprafeŃele cu nivel ridicat al apei freatice se găsesc tinoavele (turba cu Polytrichum). eretele. lupul. formând o pădure cu frunze căzătoare. ierbivore (antilopa saiga). dihorul de stepă). păsări (vulturul de stepă. Pădurile de amestec (conifere şi foioase) ocupă suprafeŃe întinse în zona Amurului.Siberiei predomină laricele care îşi pierd frunzele iarna. iar în Podişul Kazahstanului. tei. Q. în Asia. uneori prezintă pătrunderi tentaculare în stepă. sudul Câmpiei Siberiei de Vest. Stepa este o asociaŃie ierboasă specifică climatului temperat continental.a. castan. care formează pâlcuri de pădure. locul lor fiind luat de pădurile cu larice (Larix dahurica) şi pădurile de foioase formate din stejar (Quercus mongolica). dropia. Silvostepa asiatică este frecvent înlocuită de culturi agricole. arŃar. China de Nord. elanul siberian (Cervus elaphus sibiricus).

. Stipa penata. Tufărişurile subtropicale (semperviriscente) dezvoltate pe coastele Mării Mediterane au în alcătuirea lor stejarul de stâncă. abanos. În Asia. rozătoare. vestul Podişului Laos. Lithocarpus. măslinul sălbatic. reptile. Pădurile din sudul Japoniei. bambus. insecte. teck. . crocodililor. insulele din sudul Japoniei.cu takîre (Iran).argiloase (Ust Urt). specia de pin Pinus brutia. ele sunt formate din palmieri.cu plante efemere (Turan). s. iarba neagră arbustivă. ferigi arborescente. Poa bulbosa. nelocuit). cobrelor. două anotimpuri (unul ploios şi altul secetos). sunt deşerturi temperate.de nisip (Karakum. Savanele apar în centrul Indiei. fiind alcătuită din trestie. o parte din arbori îşi pierd frunzele (India. plopi. Indochina de NordEst şi în vestul Asiei Mici. rinoceri. Jungla este domeniul elefanŃilor. Salicornia. în Indochina şi pe suprafeŃe mici în vestul Peninsulei Arabia. pomi fructiferi. s. . specifică deşerturilor Asiei Centrale este cămila cu două cocoaşe (Camelus bactrianus). Acacia catechu.). VegetaŃia din oaze ocupă suprafeŃe mici în lungul marilor râuri (Tigru şi Eufrat. Pădurile musonice se găsesc în Indochina şi India. Predomină plantele xerofile: saxaulul (Haloxylon). vegetaŃia este rară şi adaptată condiŃiilor de uscăciune. mirtul. bazinul fluviului Irrawaddy. Deşi nu lipseşte. . Sunt formate din ierburi înalte şi arbori izolaŃi: Terminalia tomentosa. dar şi în Indochina. Kîzîlkum. pangolinilor. bumbac. liane. Kalidium.a. Libocedrus. Între speciile din pădurea subtropicală din vestul Asiei Mici se află stejarul de plută (Quercus suber). În savană trăiesc elefanŃi. gazele. măslinul (Olea oleaster). Fauna deşerturilor este alcătuită din reptile. iar în sudul Anatoliei. tapirilor. rinocerilor. În India. După asociaŃiile vegetale şi soluri sunt conturate mai multe tipuri de deşerturi: . fisticul. Ginko biloba. Bauhinia recemosa. epifite. ursului malayez. În sezonul uscat.condiŃiile climatice.a. nord-estul Indochinei şi sud-estul Chinei cuprind specii de Quercus. s. liane (Schizandra). rogozul (Carex). pitonilor. pelinul (Artemisia). Amudaria. ele sintetizează.a. pădurea deasă cu liane şi epifite poartă denumirea de junglă (în hindi – jangal – loc necultivat.. antilope. santal. Registan). Muiunkum. Pădurile şi tufărişurile subtropicale se găsesc pe areale mai semnificative în China de Sud. în aspectul şi structura lor. . tigri. al fluviului Xi Jiang). laurul (Laurus nobilis). tropicale şi reci.a. Halostachis.pietroase (Betpak-Dala). epifite. tigrilor. savanele sunt puŃin răspândite. s. Acer. viŃa de vie.

VegetaŃia munŃilor înalŃi se stratifică în etaje altitudinale. se întâlneşte vegetaŃia de luncă. vegetaŃia ierboasă a savanelor. Albizzia. Candelia. pasărea paradisului. de regulă. Arborii prezintă rădăcini adventive cu vezici respiratorii şi sunt adaptaŃi unui mediu de interferenŃă între apele sărate marine şi cele dulci ale fluviilor. urangutani. afectate de maree. fâneŃele din lunci. sunt folosite pentru creşterea animalelor. vegetaŃia acvatică.Pădurea ecuatorială este veşnic verde. piper. Remarcabil este pescuitul scrumbiei. pangolini. pajiştile alpine. contribuind la extinderea treptată a uscatului. Reprezentative sunt genurile Dipterocarpus.a. Pădurea ecuatorială se găseşte în Indonezia. cu înfăŃişare de pădure sau tufişuri. coarnelor. cărnii – impunându-se vânatul. crabilor. în trecut. În aproape toate latitudinile. s. santal. păduri. procesul fiind cauzat de defrişările repetate şi de practicarea agriculturii. stepele au favorizat zootehnia nomadă. acesta a oferit materia primă pentru industria alimentară. tonului. Valorificarea vegetaŃiei şi a faunei Asiei Pajiştile de tundră sunt utilizate pentru creşterea turmelor de reni îmblânziŃi. dar şi animale cu blană preŃioasă. scorŃişoară. alcătuită dintr-un mare număr de specii arborescente. Tipice pentru depunerile litorale recent formate sunt fâşiile de palmieri şi cocotieri (Cocos nucifera). textilă. pantere. Laguncularia. a fildeşului. numeroase specii valoroase: palmier. cuişoare. Filipine şi Indonezia. Sonneratia alba. iar astăzi. urmate mai sus de tufişuri şi pajişti alpine. Fauna este reprezentată de rinoceri. În apa râurilor. Pe suprafeŃe mai înalte vegetaŃia lipseşte. fie că se păstrează ca domeniu pastoral. Acest tip de formaŃiune vegetală se întâlneşte pe Ńărmurile joase şi mâloase. etc. animalele care trăiesc în savană prezintă un interes economic deosebit. bambus. epifite. mărilor şi oceanelor care înconjoară continentul trăiesc vieŃuitoare care reprezintă o uriaşă sursă de materii prime alimentare şi industriale. Stepa şi silvostepa. Cinnamonum. arbori de camfor. ochiurile de pădure primară ocupă spaŃii restrânse. bananier. . Şi astăzi. Sunt păduri dense. fie pentru agricultura cerealieră. în industria celulozei şi hârtiei. Încă din timpurile cele mai vechi. Cedrela. vestul Indochinei şi al Indiei. teck. au existat preocupări pentru valorificarea blănurilor. densă. Mangrovele reŃin o parte a sedimentelor. sagotier. CompoziŃia floristică este redusă: Rhizophora. taigaua oferă lemn pentru construcŃii şi mobilă. giboni. în lungul fluviilor. Mangrovele sunt formaŃiuni vegetale alcătuite din arbori şi arbuşti (până la 10 m înălŃime). veşnic verzi. chimică. la poalele munŃilor se găsesc. din India. contorsionate şi greu de străbătut (datorită desimii şi ghimpilor). umedă şi întunecoasă. liane. Avicennia. arbori stratificaŃi în etaje. Pandanus.

s. ecologică. economică. Descompunerea particulelor de sol se datorează îngheŃului şi dezgheŃului alternativ al apei (din sol). de ameliorare a calităŃii mediului. acestea sunt puŃin fertile. un corp natural bine individualizat şi constituie. Totuşi zona cu podzoluri. energie şi informaŃie din cadrul acestuia. produc perturbaŃii climatice majore. genofond. se găsesc soluri argiloiluviale podzolite şi podzolice. stridiilor (Japonia). textilă etc. materialelor pentru construcŃii. fructe.a. farmaceutică. Solurile sunt subŃiri. Ritmul lent de descompunere a vegetaŃiei duce la formarea unor mari concentraŃii de humus brut şi turbă. alimentară. în acelaşi timp. ploile acide. dezgheŃul producându-se pe o grosime mică. moluştelor. Solul este. Un rol deosebit îl prezintă pădurea prin funcŃiile ei de regulator termic. antierozională. acestea. amendate şi îngrăşate devin favorabile agriculturii şi păşunatului. poligonale. reliefului. Tot în taiga se găsesc şi spodosolurile cele mai caracteristice.crustaceilor. atacul insectelor. alterarea chimică fiind foarte redusă. adăpost pentru faună. în taiga. În regiunile cu climă umedă şi răcoroasă. lacurilor şi a mlaştinilor este în mare parte improprie pentru agricultură. iar fertilitatea este scăzută. repartiŃia solurilor reflectă condiŃiile naturale. asupra scoarŃei de alterare sub influenŃa climei. SOLURILE Solul este un corp natural rezultat prin acŃiunea vieŃuitoarelor. dar bine utilizate silvic. menŃinerea echilibrului hidrologic. precum şi ca rezervă de materii prime (lemnul de diferite calităŃi.a. apei şi omului. – materii prime pentru industria alimentară. s. ale resurselor de apă şi de sol. incendiile. un element de analiză al mediului geografic datorită schimbului de substanŃă. estetică.. mobilei. într-o perioadă de timp. iar în unele locuri mai umede se formează soluri turboase. datorită modelării glaciare. Pe suprafeŃe mari. acestea întâlnindu-se şi pe unele insule. În Asia. farmaceutică etc. fâşia nordică a Asiei. Particulele de sol iau naştere aproape în totalitate prin dezagregare mecanică a rocii parentale. au o aciditate ridicată. ciuperci. în China şi Japonia. 6. blocurilor. Podzolurile nu pot asigura hrană pentru o populaŃie densă. conŃinutul în humus este redus (sub 5%). îndeosebi zonele climatice şi vegetaŃia şi alŃi factori de distribuŃie teritorială. în Ńinuturile nordice cu climă continentală umedă. cele mai răspândite sunt podzolurile. mai ales a plantelor şi microorganismelor. iar atunci devine molisol. care are ca principală însuşire fertilitatea. mareocultura. prezenŃei morenelor. Solurile de tundră ocupă. edafică. etc. ca sursă de oxigen. prin amendare şi îngrăşare se corectează în mare măsură aciditatea şi se înlocuiesc bazele spălate. Permafrostul este omniprezent. Defrişarea şi degradarea pădurilor. supraexploatarea. bolile criptogamice. recoltarea algelor marine. totodată. Activitatea biologică este restrânsă datorită climatului aspru. ca şi vegetaŃia. În regiunile muntoase .) utilizate în industria celulozei şi hârtiei. produc îngrijorare pentru că se răsfrâng în plan economic şi asupra calităŃii mediului ambiant.

soloneŃul poate deveni solodiu. pe nisipuri. de regulă. cu mult precipitaŃiile). carbonaŃi de sodiu. sărurile se acumulează la suprafaŃă. PRINCIPALELE ASPECTE PRIVIND EVOLUłIA CUNOAŞTERII CONTINENTULUI Asia este continentul pe care au apărut cele mai vechi civilizaŃii de pe Terra. etc. agricultura este posibilă doar în condiŃiile irigaŃiilor cu cantităŃi mari de apă. La interferenŃa deşerturilor calde şi uscate cu savanele se găseşte solul brun-roşu de savană deşertică. s-au format solurile aluvionare. Solonceacurile conŃin cloruri. Deşi apar în aceleaşi regiuni. cernoziomurile cu diferite tipuri. materiale argilo-nisipoase. cuprind: . Cerski.din zona pădurilor aciculare şi a solurilor podzolice sunt răspândite şi alte tipuri de soluri: litosolurile. dezvoltate pe depozite loessoide. calciu. Cele mai fertile andosoluri s-au format pe sedimentele de natură vulcanogenă din Japonia. . Filipine şi Indonezia. cernoziomurile (degradate. Descoperirea geografică a Asiei s-a făcut pas cu pas. o fertilitate scăzută.a. fertilitatea naturală este redusă. pe depozite loessoide sau pe nisipuri lutoase. datorită aridităŃii mai mari (evaporarea depăşeşte. ca soluri zonale.). Andosolurile s-au format pe materiale vulcanice. pe marile câmpii ale continentului. În zonele musonică şi ecuatorială au o largă desfăşurare solurile roşcate (lateritele) datorită acumulării oxizilor de fier şi aluminiu. în regiunile endoreice. În zona musonică. de aceea sunt specifice estului şi sud-estului Asiei. Pe solurile saline. dar sunt prielnice pentru arbori care au rădăcini mai adânci. de-a lungul mileniilor. solurile de tundră şi de pajişti alpine (Verhoiansk. acestea au un grad ridicat de fertilitate. magneziu şi potasiu. Acestea ocupă areale cu drenaj ceva mai bun. Solurile au o fertilitate mare şi sunt utilizate de mai multe milenii îndeosebi în cultura orezului. Solurile deşerturilor de la latitudini medii. fapt care condiŃionează o mare productivitate pentru cereale şi plante tehnice. acoperite de aluviunile aduse de fluvii. sulfaŃi. soloneŃurile au proprietăŃi chimice oarecum diferite. În semideşerturi.sol brun-cenuşiu de pustiu care se formează în deşerturi.). Cunoaşterea acestui continent s-a . are o fertilitate redusă. Prin intervenŃie antropică pentru îmbunătăŃirea drenajului. s.sol brun de semipustiu care se formează sub o vegetaŃie sărăcăcioasă. aluviunile sunt reîmprospătate la inundaŃiile mari. PARTEA A II-A – CARACTERIZAREA GEOGRAFICO-UMANĂ 1. Legăturile comerciale au fost principalele cauze care au determinat cunoaşterea acestui continent. profunde. Procesul pedogenetic – salinizarea – contribuie la formarea solurilor halomorfe: soluri salice (solonceacuri) şi soluri alcalice (soloneŃuri). având în vedere vastitatea sa teritorială. diversitatea naturală şi culturală. se află ca soluri tipice. Unii specialişti consideră lateritele depozite. Au un conŃinut redus de humus (4 – 8%). subtropicale şi tropicale. argiloase şi pietroase. Sub vegetaŃia de silvostepă. Cernoziomurile au o reacŃie neutră sau slab alcalină. obişnuite. Sub stepă sunt proprii.

În jumătatea aceasta de mileniu. Ńărmurile nordice şi estice ale Mării Negre. În mileniul al III-lea î. cât şi din exteriorul acestuia (cei mai interesaŃi fiind egiptenii şi europenii). cu Mesopotamia şi Ńările din Asia Mică.2 Perioada de după Hristos La începutul mileniului I d. MunŃii Himalaya. Hr. Ibn Battutah efectuează mai multe călătorii prin care cunoaşte Asia Mică. Marco Polo traversează Asia de la vest la est (1721-1295). Câmpia Gangelui. care fac cunoscute teritoriile cuprinse între Asia Mică – Golful Suez până la fluviul Indus. prin Iran. realizându-se atât în interiorul continentului (prin expansiunea teritorială a unor imperii asiatice). Darius I). plecând din VeneŃia spre Palestina. InfluenŃele culturale romane şi greceşti s-au extins în Asia. chineze. între 1466-1472. În secolul al XV-lea şi după acest veac. Astfel. De asemenea. principalele călătorii care au contribuit la lărgirea orizontului geografic al continentului asiatic au fost realizate de către europeni. Menam şi Mekong. MunŃii Hindu Kush. călători hinduşi ajung până în Siria. Din mileniul I î. Satleji şi Brahmaputra.. asirienii pătrund dincolo de MunŃii Taurus şi întemeiază aşezări în partea centrală a Asiei Mici (bazinul râului Kîzîl-Irmak). Egipt. iar în mileniul al II-lea î. Punjab şi Belucistan. Expansiunea imperiului arab şi ramificarea legăturilor comerciale cu state din Asia Răsăriteană. Hr. multe dintre aceste călătorii le-au efectuat ruşii. Libia şi Grecia. au loc expediŃiile militare persane (Cyrus al II-lea cel Mare. Hr. Kurdistan. În al II-lea mileniu d. Anatolia. iar construirea Marelui Zid Chinezesc s-a bazat pe cercetări geografice şi topografice minuŃioase. Cunoaşterea continentului asiatic se poate împărŃi în două perioada: perioada dinaintea lui Hristos şi perioada de după Hristos.. insulele japoneze şi Indochina.. arabe au pătruns în Europa.). 1. Asia Centrală. Cel mai mare geograf al secolului al XV-lea şi unul dintre cei mai mari călători ai tuturor Ńinuturilor. iar după ce depăşesc şi pădurile tropicale din Myanmar ajung la fluviile Irrawaddy. Armenia. iar grecul Megasthenes.Hr. până în secolul al XV-lea. iar influenŃele mongole. Mesopotamia antică întreŃinea legături comerciale cu Persia. India (1325-1349). În prima jumătate a mileniului I î. Hr. dar cele mai importante călătorii din această perioadă sunt ale lui Marco Polo şi ale lui Abu-Abdallah Ibn Battutah.. Hr. Hr. militare.). îşi petrece o parte din viaŃă în China şi se întoarce. Asia Mică şi ne oferă informaŃii geografice despre Asia anterioară şi Ńările din jurul Mării Mediterane. „Drumul mătăsii” n-a avut numai rol comercial.. ci a fost şi o axă a schimburilor culturale. când se extinde cunoaşterea până la fluviul Sâr-Daria. Hr. Tot macedonenii vor întreprinde o expediŃie pe mare de la gurile Indusului până la vărsarea Tigrului şi Eufratului (325-324 î. călătorii de cunoaştere a Asiei întreprind călugării catolici. Hr. pe mare. în acea perioadă se desfăşoară campaniile militare conduse de Alexandru Macedon (331-323 î. până la zona pădurilor tropicale. îndeosebi cei franciscani. arabii încep să ofere date despre Asia. Hr. Liban. misionarii budişti trec prin pădurile înalte din regiunile Himalayei şi Tibetului spre cursurile fluviilor Indus.. Afghanistan. Legiunile romane fac cunoscute europenilor alte zone asiatice cum ar fi: insula Sri Lanka.1. Tot în această perioadă. cuprinzând bazinul fluviului Iangtzî şi un vast teritoriu de la deşerturile şi stepele zonei temperate. Egipt şi India. Siria. golful Bengal. aduce informaŃii preŃioase asupra bazinelor fluviilor Indus şi Gange.datorat pe expediŃiilor comerciale. chinezii încep să se răspândească în Asia.. negustorul rus Afanasi . În a doua jumătate a mileniului I î. prin Ńările Asiei Centrale măresc ariile cunoscute ale continentului. Unul dintre regii asirieni a ajuns cu expediŃiile sale până la Marea Neagră. ambasador în regatul indian. Perioada de dinaintea lui Hristos Încă din mileniul al IV î. prin sudul Asiei (în VeneŃia). fluviul Mekong. Odată cu anii 850. statul indian Magadha intră în strânse legături comerciale. Herodot călătoreşte în bazinul fluviului Eufrat. ştiinŃifice. 1. populaŃiile de pe coastele libaneze întreŃineau legături comerciale regulate cu egiptenii.

coasta sudică a insulei Sahalin. James Cook. Dintre francezi se remarcă Jean – François de Galaup. provincia Guangzhou din China. La Pérouse este primul european care străbate strâmtoarea dintre insula Sahalin şi insula Hokkaido. se remarcă a fi primul european care navighează pe coastele estice ale insulei Hōnshũ. iar în 1542. are loc “Marea expediŃie din Nord”. conte de la Pérouse. AlŃi europeni care explorează Asia sunt olandezii. insula Kalimantan. ajunge în Crimeea şi se întoarce la Moscova. iar în anii 1643-1644 trece pe lângă insulele Sulawesi şi Jawa. navigatorul englez Francis Drake. expediŃia atinge arhipelagul Filipinelor. traversează Marea Caspică. prin colonizare. Exploratorul rus Erofrei Pavlovici Habarov (1649-1652) studiază Siberia de Vest. are loc a doua expediŃie a lui Vasco da Gama în India. însă expediŃia continuă în insula Negros. în Thailanda. în jurul Peninsulei Ciukotsk şi în Marea Bering. Hongshũ şi Hokkaido. . în 1639. Homonhon. au fost vizitate insulele Siargov. care astăzi îi poartă numele. Între 1502-1503. prin Marea Neagră. explorează coastele estice ale Asiei (strâmtoarea Tatară şi Marea Japoniei). În drumul lor trec prin insulele Moluce. ajung în Japonia. insulele Kurile. explorează Ńărmurile insulelor japoneze Kyũshũ. Portughezii întreprind numeroase călătorii spre Asia. Bering-Cirikov (1728-1730) călătoreşte în estul Siberiei şi în Peninsula Kamceatka. insula Palawan şi ancorează în portul Brunei. Nikitin pleacă din Moscova. În Filipine îşi pierde viaŃa Magellan. ajunge în Teheran. Marea Sulu. În timpul călătoriei sale în jurul lumii. trimite în FranŃa hărŃile. După ce traversează Oceanul Pacific spre vest. Între 1521-1522 au loc călătorii în Asia. în timpul primei sale călătorii (din 17691771). între 1579-1580. Spaniolii au intrat în istorie prin călătoria în jurul lumii condusă de Fernando Magellan. terminând descoperirea căii maritime spre India.Nikitin întreprinde o călătorie în India. navighează pe fluviul Amur şi aduce informaŃii despre Priamuria. în India străbate Podişul Deccan şi se întoarce pe mare în Iran. Manila şi Japonia. Simeon Dejnev (1644-1648) navighează de la gurile râului Kolîma. Cea mai cunoscută este expediŃia portugheză în India condusă de Vasco da Gama (1498-1499). care în perioada 1786-1787 vizitează Macao. Ivan Teodorovici Krusens-Lisianski. insula Jawa. după traversarea Oceanului Pacific ajunge în insulele Moluce. Interesate de cunoaşterea continentului asiatic au fost îndeosebi Ńările din Europa de Vest care aveau interese economice pentru stabilirea unor noi legături comerciale. traversează Marea Arabiei şi ajunge în Calcutta. Descoperă arhipelagul Lovuski. Vitus I. ajunge în anii 1770-1771 în insula Jawa. insula Timor. dar şi pentru a-şi extinde puterea politică şi teritoriul imperiilor. fostă Canton). de aici pornind spre Europa. insulele Filipine. Astfel. Acesta pleacă din Africa. între Lena şi Amur. Mai târziu. apoi în Isfahan. Drejnev atinge gura de vărsare a râului Anadîr şi Peninsula Olintovsk. Alte călătorii ale portughezilor s-au efectuat în 1516 în insula Sri Lanka. călătoreşte pe Volga până la Astrahan. trece prin sudul insulei Sulawesi şi debarcă în insula Jawa. Ajuns la Petropavlovsk. Între 1735-1743. Siluan (arhipelagul San Lazarus). spaniolii au fost primii europeni care vizitează insula Borneo. în timpul căreia ruşii explorează teritoriile nordice cuprinse între văile fluviilor Enisei şi Lena. Navigatorii englezi ajung şi ei în Asia. De aici. jurnalele şi notele de călătorie. navigând de-a lungul coastei Indiei de nord-vest până la Golful Cambay. în 1517 în China (provincia Guangzhou. portul Cebu. apoi spre sud. în peninsula Kamceatka. între 1803 şi 1806. unde îşi întemeiază colonii care se vor destrăma abia în secolul al XX-lea. unul din evenimentele de seamă în istoria comerŃului mondial. Abel Janzoon Tasman. navighează în Marea Japoniei. Caminguin. Este prima trecere prin această strâmtoare. insula Halmahera. La întoarcerea în Portugalia trece pe la Capul Bunei SperanŃe. acesta fiind şi primul european care a făcut o descriere amănunŃită şi veridică asupra Indiei acelui timp.

arheologice şi folclorice. cercetează MunŃii Karakorum. Asia impresionează prin numărul mare al populaŃiei. continentul asiatic se caracterizează prin vechimea populării. cu studii importante. Acesta este Ilarion Mitrea. la o campanie militară în Persia. Acolo unde omul nu a putut pătrunde direct. sol şi călător român. În secolul al XX-lea. Aceste informaŃii au fost publicate postum (1883) de către Academia Română sub numele de “Collectanea Orientalia” (“ColecŃia Orientală”). respectiv în Indochina au contribuit la studierea. mai ales din regiunea MunŃilor Caucaz.1. ASPECTE GEODEMOGRAFICE În ansamblul său. Notele de călătorie s-au pierdut. Podişul Pamir şi deşertul Takla Makan. După ce a stat ca ostatic la Constantinopol. medic şi explorator al Indoneziei. a pătruns indirect prin mijloacele moderne de cartare (fotograme aeriene sau imagini satelitare) În anul 1953. În acest timp. clasează un număr mare de animale şi plante. Priamuria. iar. EvoluŃia numerică a populaŃiei Astăzi. avea un loc important pe lângă Ńarul Rusiei. navighează pe Irtîş. Îşi desfăşoară activitatea de medic în Jakarta.1. în fruntea unei echipe de topografi ai Rusiei. membru al Academiei din Berlin. Un alt scop al călătoriei era găsirea unui drum mai scurt pentru comerŃul cu China şi cercetează Ńinuturile puŃin cunoscute de la est de MunŃii Ural. spătarul Milescu rămâne câteva luni. Spătarul Milescu pleacă de la Moscova. acesta şi-a petrecut o parte din viaŃă în Rusia. Această lucrare a fost tradusă în mai multe limbi sub numele de “Descrierea Chinei”. cunoscut învăŃat. civilizaŃii ancestrale care au reuşit să supravieŃuiască până astăzi. 2. în care există numeroase informaŃii cu caracter geografic şi etnografic despre Ńări din Asia. Dimitrie Cantemir. iar în România este cunoscută cu denumirea “Jurnal de călătorie în China”.1. ContribuŃii remarcabile în domeniul geografiei. Spre sfârşitul vieŃii participă. un alt român îşi înscrie numele în istoria descoperirilor geografice.Alături de reprezentanŃii marilor puteri europene. Ajuns la Beijing. ColecŃiile le-a donat Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti. istorice. Kalimantan. studiază etnografia. le-a adus cărturarul român enciclopedist. vorbitor a şapte limbi străine. Cantemir scrie prima istorie a Imperiului Otoman. Baikalia. cercetează şi viaŃa acestui oraş. În perioada 1870-1880 se stabileşte în Indonezia. s-au remarcat. mari aglomerări de populaŃie. China de Nord şi de NordEst au fost de mare importanŃă pentru cunoştinŃele geografice ale secolului al XVII-lea. Incursiunile militare ruseşti din Siberia. ale englezilor şi francezilor în India şi. pe Tunguska. În urma acestei călătorii. Acesta este continentul marilor câmpii. a apărut “Descrierea celei dintâi părŃi a pământului numită Asia în care se află şi împărăŃia Chinei cu oraşele şi provinciile sale”. apoi călătoreşte pe uscat prin Mongolia şi din nou prin Siberia până la valea Amurului. apar lucrările “Însemnările de drum prin Siberia. iar Herman Buhl. pe teritoriul său trăind cam tot atâŃia . care îi încredinŃează acestuia conducerea unei solii la Beijing. şi reprezentanŃi ai łărilor Române. în paralel cu activitatea diplomatică. fiind folosite şi de exploratorii din următoarele secole. 2. În secolul al XIX-lea. Călătoreşte în insulele Sumatera. ce poartă numele de “Incrementa atque decrementa aulae othomanicae” (“Creşterea şi descreşterea curŃii otomane”). de la Tobolsk şi până la graniŃa Chinei” publicată în limba rusă la Moscova în 1882 şi tot la Moscova. InformaŃiile sale despre natura şi oamenii din Siberia de Vest. aşezări cu vechi tradiŃii culturale. culege numeroase informaŃii geografice. Asia este continentul cel mai populat.la graniŃa cu China. văi şi delte. Sulawesi. PopulaŃia 2. Spătarul Nicolae Milescu. pe Obi. Edmund Hilary cucereşte Everestul. Kalimantan. Asia nu mai are nici o pată albă. cartografierea Ńinuturilor anexate. toate formând o zonă unică în lume prin vechimea populaŃiilor şi concentrarea locuitorilor. Se întoarce la Moscova aproximativ pe acelaşi drum.

loc: Vietnam. De-a lungul secolului al XX-lea populaŃia Chinei a crescut cu peste 700 mil. Omul de Cromagnon a populat China. până la jumătatea mileniului I î.P. India • state cu 200 mil-1 mld. ceea ce reprezintă 2/3 din populaŃia mondială a acelor timpuri. agricultură. loc. Arabia Saudită. celelalte Ńări sunt: Indonezia (locul 4). locuitori). Vietnam.. Uzbekistan • state cu 15-25 mil. se adaugă şi altele cum sunt: Japonia..029 mld. În Evul Mediu. ca şi întreaga populaŃie a globului. Mesopotamia şi regiunile periferice acesteia. Japonia • state cu 50-100 mil. În acea perioadă. cunoaşte fenomenul demografic denumit . omenirea a cunoscut un salt economico-social care s-a manifestat prin sedentarizare. iar China deŃinea peste 70 mil. iar până în 1984. fiecare depăşind populaŃia Europei. Cele 46 de state asiatice se pot grupa după mărimea demografică astfel: • state cu peste 1 mld. Coreea şi Indonezia creşterea a fost de 5 ori mai mare. Sri Lanka.a. locuitori. iar în Ńările Orientului Apropiat. loc. populaŃie numeroasă. domesticirea animalelor. În anul 2000. locuitori se înregistrau în China. sufereau un declin. În secolul al XXI-lea (la nivelul anului 2005). loc: China. Afganistan. Coreea. Asia este continentul situat în aria antropogenezei: Driophitecus a populat China. Alături de liderii mondiali (China – 1. populaŃia Asiei depăşea 330 mil. 330 mil. locuitori. loc: Pakistan. locuitori. schimburi comerciale. R. după care a urmat o perioadă cu o creştere de tip exploziv. Creşterea demografică a populaŃiei asiatice ia amploare mai ales în a doua jumătate a secolului datorită bilanŃului natural pozitiv ridicat. aici trăiau 3.85 mld..720 mil. Filipine.locuitori câŃi existau în 1970 pe întregul glob. în Asia existau doi poli demografici: India şi China. subcontinentul indian avea un număr de 45 mil. Myanmar. China şi India. populaŃia Asiei. numărul acestor Ńări ar creşte la 7 (deşi în partea asiatică a Rusiei trăiesc numai 35 mil. locuitori în 1650. Hr. În secolul al XX-lea. iar cele mai vechi civilizaŃii ale lumii. Bangladesh (locul 8). ceea ce reprezintă 60. Malaysia. cu civilizaŃii evoluate. Peste o jumătate de secol. Turcia. Bangladesh ş. Siria . însă în acea perioadă se confrunta cu o stagnare demografică. şi India – 1. adică 1. după opiniile unor specialişti. populaŃia acestui continent îşi dublează numărul la 2. Iran. un sfert din toată populaŃia Asiei. Japonia (locul 9). continentul asiatic număra 631 mil. Asia înregistra 750 mil. Indonezia. India. Nepal.explozie demografică”. reprezentând numai 1/6 din populaŃia Asiei. Coreeană.4 mld. Asia înregistrează 170 mil. ajungând în 1950 să deŃină 55. locuitori. care se disting ca fiind cele mai populate state de pe Terra. locuitori. au cunoscut pe acest continent o evoluŃie lentă a numărului de locuitori până în secolul al XIX-lea. Astfel. Din total. Bangladesh. iar dacă luăm în consideraŃie şi FederaŃia Rusă. loc: Indonezia • state cu 100-200 mil. India era al doilea stat numeros populat al Asiei. În anul 1850. a Indiei a crescut de 3 ori. continentului asiatic îi revenea 3/4 din totalul populaŃiei mondiale. locuitori). ce deŃinea 1/3 din populaŃia totală mondială. În acel timp. Yemen. 274 mld. La începutul erei creştine. Homo Neanderthalensis o mare parte a continentului. deşi la nivelul anului 1700 avea aceeaşi populaŃie cu a Chinei.). Pakistan. Între anii 6000-5000 î. Cea mai veche civilizaŃie. Thailanda • state cu 25-50 mil. populaŃia lumii era concentrată pe continentul eurasiatic în proporŃie de 85%. Acum.D. Pakistan (locul 6). în 1800. CivilizaŃia Orientului Apropiat a reprezentat. loc: R. locuitori. la cei doi vechi poli demografici. pentru ca la sfârşitul secolului să fie în situaŃia atingerii primului miliard (903 mil. 6 din primele 10 Ńări cu mărime demografică superioară sunt Ńări asiatice.6% din populaŃia mondială. Hr.5% din populaŃia mondială. loc: Irak. În 1750. adică peste 60% din populaŃia globului. locuitori. concentraŃi mai ales în partea nordică. locuitori.

de 135 loc/km² (în anul 2005). zona irigată a Ferganei. Sri Lanka. se distinge prin existenŃa regiunilor populate (oicumenei). în Marea Câmpie Chineză (îndeosebi pe văile fluviilor Chang Jiang şi Huang He).6% din populaŃia Terrei pe un teritoriu ce reprezintă 20. datorită intensei exploatări agricole. zonele de podiş sau montane înalte etc. fie ale industriei. dar şi partea central-sudică a Bangladesh-ului. văile fluviilor Tigru şi Eufrat. comparativ cu celelalte continente sau cu media mondială (45. iar pe alocuri 1000 loc/km². Pakistan. Aceste două mari concentrări umane reunesc aproape jumătate din populaŃia globului. 2. Regiunea Asiei de Sud corespunde subcontinentului indian şi a unor state vecine: Bangladesh. dar şi a altor activităŃi economice. apoi valori importante se înregistrează în regiunile nord-vestice şi în câmpiile din sudul R. câmpiile piemontane din Asia Centrală.18 loc/km²).1. Această regiune se remarcă prin extinderea sa şi valorile ridicate ale densităŃii populaŃiei. cu tradiŃie agricolă. Cele mai dens populate regiuni sunt Câmpia Indo-Gangetică (peste 800 loc/km²). cauzate de diversitatea resurselor naturale. până la zone nepopulate. Asia de Est ocupă 2. coasta sudică a Mării Caspice. P. Cambodgia. Descoperirea unor resurse miniere şi petroliere în această regiune a contribuit într-o mică măsură la o creştere redusă a numărului populaŃiei şi a concentrării acesteia în jurul acestor obiective economice. Coreea. acestea impunând limitele culturilor agricole.7% din suprafaŃa uscatului şi deŃine 26% din populaŃia mondială. Regiunea cu cele mai mari concentrări umane. Turkmenistan. de condiŃiile de relief. DistribuŃia spaŃială a populaŃiei În Asia trăieşte 60. piscurile montane). vânători sau crescători de reni fiind foarte dispersate. Gobi. există concentrări umane de mică extindere caracterizate printr-o densitate moderată. Laos. Myanmar. partea nordică a Pakistanului. statul cu populaŃia cea mai puŃin numeroasă fiind Maldive (275 mii locuitori).sunt reprezentate de restul statelor asiatice. Asia. regiunile deşertice din Arabia Saudită. care s-au menŃinut ca mari civilizaŃii şi în care creşterea economică a determinat „explozia demografică”. În contrast cu acestea. este alcătuită din: Japonia. Zona rece (arctică şi subarctică) care se extinde în nordul Asiei este foarte slab locuită. populaŃiile de pescari. Caracterul eterogen al distribuŃiei spaŃiale a populaŃiei pe continentul asiatic este legat de existenŃa zonelor cu mari concentrări umane.• state cu 5-15 mil. Zonele foarte slab populate sau nepopulate sunt legate de condiŃiile climatice. Azerbaidjan. iar Asia de Sud ocupă 1. Chineză. R. R.4% din suprafaŃa uscatului.1. precum şi a zonelor moderat-populate sau a zonelor foarte slab populate. Iordania • state cu sub 5 mil. zonele din interiorul continentului sunt slab populate. Israel. Ńări fie ale marilor câmpii foarte populate. precum şi în districtele dens populate din Japonia. vestul Iranului. . Marile concentrări umane sunt situate în câmpiile marilor fluvii. Pe acest continent se înregistrează cea mai ridicată valoare a densităŃii populaŃiei. Cele mai populate zone ale Asiei (zonele marilor concentrări urbane) sunt Asia de Est şi Asia de Sud.) sau anoicumene (regiunile arctice. şi în zonele litorale. Tadjikistan. coasta golfului Martaban din Maynmar. Concentrarea populaŃiei pe aceste teritorii a fost favorizată de existenŃa vechilor civilizaŃii agrare. loc: . Aceste regiuni moderat populate se întâlnesc în zona montană a Yemenului. ce depăşesc 600 loc/km². datorită imensităŃii teritoriului său şi a condiŃiilor geografico-fizice şi umane complexe şi inegal distribuite. dar şi a suboicumenei (regiunea polară din Siberia de Nord. În afara zonelor cu mari concentrări ale populaŃiei. coasta asiatică a Mării Mediterane. Coreea. văile fluviului Irrawaday şi a afluenŃilor săi. Asia de Est. loc: Kazahstan.7% din suprafaŃa uscatului şi îi corespunde 18% din populaŃia mondială.2.

Mişcarea naturală a populaŃiei Asia. În această situaŃie. ocupând primul loc între statele asiatice şi locul al II-lea pe plan mondial. Georgia. • state cu densitate superior-medie (100-199 loc/km²): Pakistan. emanciparea şi implicarea ei în activităŃi economice conducând la scăderea natalităŃii. • state cu densitate medie (50-99 loc/²): Azerbaidjan. Zonele anoicumene sunt reprezentate de masivele montane înalte care se caracterizează printr-un vid demografic. Bangladesh (locul 6). valorile se încadrează într-un ecart larg. care sunt foarte slab populate sau nepopulate. Japonia. Maldive. Sri Lanka. Nepal. • state cu densitate medie-inferioară (20-49 loc/km²): Tadjikistan. deoarece cu cât o Ńară este mai dezvoltată din punct de vedere economic. o excepŃie de populaŃie numeroasă într-o zonă suboicumenă (din Asia) fiind Indonezia. Maldive (locul 5).866 loc/km². Turcia. care promovează oficial planificarea familială încă din 1951. Altitudinea. Siria. Creşterea sau scăderea natalităŃii este influenŃată şi de factorul politic. cât şi la nivel global. Kârgâzstan. fie antinataliste (cea mai cunoscută fiind aceea a R. P. Iran. Tian-Shan. Natalitatea Acest indicator este influenŃat de numeroşi factori. valori ridicate ale natalităŃii. Uzbekistan. China. Nepal. cu excepŃia câtorva care au o populaŃie îmbătrânită (Japonia. R. Altai ş. Turkmenistan. prin creşterea natalităŃii. Gruparea statelor asiatice în funcŃie de valorile densităŃii populaŃiei se poate face după următoarea clasificare: • state cu densitate superioară (peste 200 loc/km²): Singapore. nu modifică răspândirea populaŃiei rămânând tot zonei suboicumene. Afganistan. de exploatarea resurselor. 2. Kazahstan. Coreea (locul 10).3.6 loc/km². Emiratele Arabe Unite. iar cea mai mică valoare. R. Brunei. Un alt factor îl reprezintă vârsta populaŃiei. iar statele asiatice au un efectiv al populaŃiei tinere însemnat. însă oamenii s-au adaptat acestor condiŃii. fie pronataliste (Irak). Israel. Bahrain (locul 4). Thailanda. iar natalitatea este mai redusă. deşertice ale Asiei se caracterizează prin existenŃa unor populaŃii dispersate de păstori nomazi şi de populaŃii de agricultori în oaze. Coreeană.1. În ce priveşte densitatea populaŃiei la nivelul statelor. unele Ńări . Regiuni slab populate sunt şi cele tropicalumede. Indonezia. Vietnam. revine Mongoliei. Filipine. łările fie au politici demografice neutre (Thailanda). atât pentru Asia. Timorul de Est. se caracterizează prin valori dintre cele mai ridicate ale natalităŃii. Liban. căldura şi umiditatea ridicată constituind obstacole pentru dispersia populaŃiei (insula Borneo). ca şi în cazul regiunii reci. Iordania. cinci revin statelor asiatice: Singapore (locul 2). D. Oman. Cambodgia. structura geologică sunt elemente ce caracterizează munŃii Himalaya.a.. întrucât un stat cu o populaŃie tânără are. Kuwait. R. Această tendinŃă se preconizează că se va menŃine şi în următoarele decenii. Chineze sau a Indiei. Arabia Saudită. mai ales în societăŃile în care doctrina acesteia este puternic implicată în viaŃa socială (cum este în lumea islamică). Myanmar. Cea mai mare valoare o înregistrează Singapore. cu 1. Irak. statutul femeii în societate este influenŃat şi de factorii socio-culturali. îndeosebi religia influenŃează. Malaysia. Yemen. De asemenea. Laos.Zonele aride. ca urmare a naşterilor şi deceselor. ApariŃia unor centre populate legate. Armenia. P. implicit. cu o mortalitate în scădere şi cu un bilanŃ natural însemnat. Limita altitudinii maxime a aşezărilor permanente caracteristică pentru Asia este de 4800 m şi se înregistrează în Tibet. Qatar. gradul de fragmentare. întrucât altitudinile ridicate (peste 6000 m) sunt restrictive din cauza efectelor negative asupra sănătăŃii oamenilor. masivitatea. cu atât nivelul de trai este mai ridicat. Din primele zece locuri ale clasamentului mondial privind Ńările cu mare densitate a populaŃiei. Factorul economic are un rol primordial. Coreea. • state cu densitate inferioară (sub 20 loc/km²): Butan. cu 4. India. aceasta influenŃează şi statutul femeii în societate. Bangladesh. Bahrain. Însă. Mongolia.

Maldive (36. P.4.2‰). Laos. Sri Lanka.a. Oman (38. Oman. Singapore (8. economic. în anul 1995. R. Armenia (11. Valori minime ale mortalităŃii (sub 5‰) sunt în: Kuwait. doar Afganistan depăşea această valoare. Yemen (30. Cele mai ridicate valori le deŃin Ńările islamice şi Ńările slab dezvoltate din punct de vedere economic din Asia de Sud şi Sud-Est. Maldive. industrializate şi Ńările caucaziene. Azerbaidjan. P. Yemen.0‰). R. iar valori reduse au Ńările puternic dezvoltate economic.6‰) şi Brunei (3. Singapore (12. iar cele mai mici valori se înregistrează în: Japonia (10.9‰). Georgia (10.6‰) şi China (10.4‰). modificări se observă şi pentru valorile scăzute. cele mai reduse valori se înregistrau în: Kuwait (2.6‰). în ultimii ani. Singapore. Azerbaidjan (13.1. MigraŃiile interne Acest proces este condiŃionat de deplasările populaŃiei unei Ńări care se desfăşoară între graniŃele acesteia. Sri Lanka (16. iar valori maxime sunt caracteristice în unele Ńări caucaziene. aflată în declin demografic (Georgia). apoi Ńări din sudul şi sudestul continentului. Dintre acestea numai în Oman se înregistrează o scădere. Nepal. Ierarhia primelor state asiatice cu valori maxime ale bilanŃului natural se prezintă astfel: Oman. iar cu valori minime: Georgia. iar celelalte două Ńări au o creştere a valorilor bilanŃului natural.caucaziene).0‰).5‰). La nivel regional. Qatar. Iordania. iar Ńările care au cele mai ridicate valori ale mortalităŃii sunt: Afganistan. în ce priveşte natalitatea (25.3‰). 2.8‰). Malaysia. în schimb. Chineză. zone sau regiuni.9‰). valori ridicate le înregistrează Ńări arabe. Coreea (15. iar valori scăzute se constată în Ńările caucaziene şi în cele dezvoltate sau cu politici demografice antinataliste.3‰). Bhutan (35. în unele Ńări islamice sau în Ńările slab dezvoltate economic.4‰). R. Brunei. Afganistan (41. Arabia Saudită. Valori minime ale mortalităŃii sunt caracteristice pentru Ńările Asiei de Sud-Vest şi ale Asiei de Sud-Est. Yemen (21. Coreea. iar în anul 2001. valoare superioară mediei mondiale).7‰). care determină deplasări ale populaŃiei cu efecte în plan social. R. Chineză (14.2‰). Astfel. după Africa. politic. Există trei tipuri de migraŃii interne: migraŃii sezoniere. Mortalitatea Datorită îmbunătăŃirii asistenŃei sanitare şi a creşterii economice însoŃită de o ridicare a nivelului de trai. cultural. iar recent. Pakistan ş.5‰).1‰) şi Kuwait (2. Pakistan. Primele zece state care se disting prin valori ridicate ale natalităŃii sunt: Yemen (43. însă se observă că mortalitatea în această Ńară este în scădere (18‰). în timp ce. Pe glob. Myanmar. Laos (36. de la regiune la regiune. Bahrain.6‰).9‰).8‰). migraŃii temporare.2‰). Mobilitatea teritorială a populaŃiei Mobilitatea teritorială are la bază distribuŃia inegală a populaŃiei şi a resurselor.2‰). Nepal (34. Siria. Qatar (15. Irak. Cambodgia (35. în anul 1995. Pakistan (36. Japonia. Thailanda. Kazahstan. Asia se situează pe locul al doilea. Georgia.9‰). Singapore. Emiratele Arabe Unite (2. când pe primele locuri se situau Qatar (1.6‰). BilanŃul natural (soldul natural) Despre bilanŃul natural al populaŃiei Asiei se poate afirma că predomină valorile ridicate (peste 20‰. valorile cele mai ridicate se înregistrau în Oman (38.0‰). BilanŃul migratoriu şi bilanŃul natural evidenŃiază creşterea şi descreşterea numărului locuitorilor în diferite aşezări umane. Siria. Bhutan. Comparativ tot cu anul 1995. se păstrează aceleaşi Ńări.5‰).8‰). Valori scăzute ale bilanŃului natural se înregistrează.8‰). Armenia. . Iordania (2. în ultimii ani.2‰). care au un comportament demografic de tip european. în Japonia (2. În anul 1995 existau trei state care depăşeau valoarea de 15‰: Afganistan (22.2‰). Arabia Saudită (37. Emiratele Arabe Unite. Cambodgia. mortalitatea a înregistrat o spectaculoasă reducere în ultimele două decenii.9‰).0‰). În interiorul continentului apar diferenŃieri regionale legate de valorile înregistrate de natalitate.7‰). Arabia Saudită (30.4‰). Thailanda (16. Bhutan (15. Cambodgia.1‰). apare o Ńară cu deficit natural. dar există diferenŃe însemnate de la Ńară la Ńară.

În acelaşi timp statele dezvoltate din Asia de Est şi de Sud-Est. mai ales în perioada construirii marilor magistrale transamericane. China). FranŃa pentru indochinezi.S.U.a. migraŃiile s-au îndreptat spre Ńările Asiei de Sud-Est şi spre America de Nord. indiană. Deplasările de populaŃie sunt influenŃate de calendarul agricol şi mai ales. Australia. Canada. MigraŃiile definitive au la bază exodul populaŃiei rurale spre oraşe.migraŃii definitive. Pentru Asia sunt de remarcat deplasările de populaŃie care s-au manifestat în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea. Din cauza conflictelor armate şi a războaielor civile au loc deplasări ale populaŃiei refugiate. Asia se situează pe locul al doilea. India. atrag numeroşi imigranŃi din statele învecinate (Bangladesh. Germania. iar celălalt l-ar constitui stabilirea a peste 1 milion de locuitori ai părŃii europene a ex-U. În cazul Chinei. Iordania. Fenomenul este specific pentru populaŃia din zonele rurale cu presiune demografică şi. MigraŃiile internaŃionale Acest tip de migraŃie se bazează pe deplasări de populaŃie care presupun trecerea frontierei. Perioada care a urmat acesteia se suprapune cu a doua jumătate a secolului al XX-lea. armenească .A. de indieni. în zonele de cultură a plantelor. când au antrenat. Statele producătoare de petrol din Orientul Mijlociu atrag forŃa de muncă provenită din statele vecine (Liban. în insulele Oceanului Pacific (Fidji – pe plantaŃiile de trestie de zahăr înfiinŃate după 1879). Ca exemple pot fi menŃionate minoritatea etnică tamilă din Sri Lanka refugiată în India şi Nepal. diaspore.S. pentru a exercita la oraş o activitate non-agricolă. de remarcat fiind numărul important de turci care migrează spre Ńările dezvoltate din vestul Europei sau ale kurzilor şi irakienilor spre S. s-au format stocuri importante de populaŃie imigrantă. în America de Sud (Guyana). după 1950. cum sunt Malaysia. Vietnam). Fenomenul de refugiere este cauzat de oprimare politică sau religioasă care se manifestă pentru minorităŃile etnice sau religioase. se caracterizează prin două evenimente importante.. Acest fenomen se produce în India şi în alte Ńări. MigraŃiile temporare reprezintă deplasarea populaŃiei în cadrul Ńărilor cu o economie bazată pe agricultură. În ultimele decenii s-au accentuat deplasările pentru muncă pe alte continente. în perioada culesului ceaiului sau a bumbacului.U. urmaŃi de refugiaŃii din Afganistan şi din Ńările Indochinei (Cambodgia.R. Acest tip de migraŃie este întâlnit în Ńări ca: Liban. populaŃia migratoare stabilindu-se în Africa de Sud.adoptive” sunt diaspora israeliană. în Siberia în sezonul de vânătoare etc.. Importante ca număr sau ca implicare în viaŃa statelor . MigraŃiile sezoniere sunt specifice Ńărilor care au o economie preponderent agricolă şi a celor cu valori ridicate ale soldului natural. FranŃa ş. Marea Britanie. Iran. spre noul stat Israel (reînfiinŃat după 1948). minoritatea etno-religioasă musulmană Rohingyas din Myanmar refugiată în Bangladesh ş. Hong Kong sau din Pakistan). locuitori din China şi India. Între aceştia grupul cel mai numeros îl constituie palestinienii. Japonia. În ultimele două decenii se remarcă apariŃia a doi poli de atracŃie a fluxurilor migratoare de pe continentul asiatic: Asia de Sud-Vest şi Asia de Sud-Est. însă cu început de industrializare. este necesar un surplus de forŃă de muncă. Iran şi Pakistan pentru afgani.. ceea ce determină o creştere a unei părŃi a populaŃiei urbane. pentru populaŃia masculină care se deplasează spre oraşe. Laos. de perioadele de recoltare când. chineză. mai ales din Europa. Yemen. Taiwan. constituindu-se în statele de primire. Unul ar fi reîntoarcerea populaŃiei de origine evreiască. în ceea ce priveşte numărul de refugiaŃi. Astfel de migraŃie caracterizează toate Ńările asiatice.A. Indonezia. În urma fluxurilor migratorii majore. după terminarea muncilor agricole. În ceea ce priveşte India. în special. pe terenurile desŃelenite din Kazahstan. state nord-africane) sau din statele din sud-estul Asiei (China. S. după Africa.a. deplasările s-au făcut în cadrul Imperiului Britanic de atunci. În această perioadă se apreciază că au migrat circa 20 mil. în special. de chinezi şi peste 3 mil. łările de adopŃie pentru aceste grupuri de refugiaŃi sunt cele islamice pentru palestinieni. acesta fiind unul din factorii generatori de migraŃii internaŃionale.

Caracteristic Asiei este faptul că primele cinci state care deŃin valori maxime depăşesc 90% populaŃie urbană: Singapore (100%). În structura populaŃiei pe medii de viaŃă. nu au permis dezvoltarea mediului de viaŃă urban.3%). Cea mai mică pondere o deŃine Bhutan. în economia acestor Ńări şi în abordarea politică a relaŃiilor internaŃionale. Australiei. În Asia. De remarcat este cazul Emiratelor Arabe Unite.1. Ńară a cărei populaŃie totală este alcătuită în proporŃie de peste 90% din imigranŃi.1%). Pentru Bhutan. Statele asiatice care au o populaŃie alcătuită din peste 50% imigranŃi sunt: Kuwait (peste 70%) şi Qatar (peste 63%). structura demografică. Iordania (peste 26%). Structura populaŃiei după mediul de viaŃă Acest tip de structură se referă şi la repartiŃia populaŃiei în mediul rural sau urban. Arabia Saudită (peste 25%). Emiratele Arabe Unite (aceste Ńări atrag forŃă de muncă în industria de extracŃie şi de prelucrare a petrolului). De regulă. în mozaicul demografic şi nu în ultimul rând. Structura populaŃiei Asiei Pentru a fi completă prezentarea asupra populaŃiei Asiei trebuie analizată şi structura acesteia. după Africa (34%) care ocupă ultimul loc. Israel (90. Astfel. cu cât o Ńară este mai dezvoltată din punct de vedere economic. Procentual. Americii. Extremul Orient.(prezentă mai ales în Ńările din bazinul Mării Mediterane).3%).7%). iar peste 25% pondere a populaŃiei imigrante se înregistrează în: Bahrain (peste 35%). Coreea (82%). Asiei Centrale) etc. R. fiind un oraş-stat. acest stat ocupă primul loc atât în ierarhia statelor asiatice. Arabia Saudită.4%). Arabia Saudită (83%). dar şi economice. Kuwait. Acestea sunt urmate de Liban (89. fiindcă o mare parte lucrează în agricultură şi numai 35% din populaŃia totală revine populaŃiei urbane. Asia se situează sub nivelul mediu mondial al ponderii populaŃiei urbane (45%) şi este pe penultimul loc în ierarhia mondială. Iran. cât şi în ierarhia mondială.5. din toate punctele de vedere: structura teritorială a populaŃiei. Israel (peste 30%). Kuwait (97%). cu atât ponderea populaŃiei urbane din totalul populaŃiei este mai mare. Pakistan (datorate îndeosebi refugiaŃilor din Ńările vecine). peste care se suprapune şi existenŃa a numeroase oraşe şi anume: sud-estul Asiei. Bahrain (90. Oman (82. Singapore ocupă locul al IIlea. structura socio-economică şi structura socio-culturală a populaŃiei. după Monaco (100%). În ierarhia mondială. . fiind penultimul stat la nivel mondial (ultimul loc ocupându-l Rwanda). Emiratele Arabe Unite (85. Oman (peste 33%). Pe acest continent Singapore deŃine 100% populaŃie urbană. Din analiza stocului de imigranŃi la nivel de Ńară se pot observa diferenŃieri legate de efectivul de imigranŃi şi de ponderea persoanelor imigrante din totalul populaŃiei.6%). 2. condiŃiile fizico-geografice. Ńările cu ponderea mare a populaŃiei urbane corespund regiunilor de mari concentrări urbane. Valori ridicate ale structurii de imigranŃi se înregistrează în India. subcontinentul indian. Aceste valori ridicate ale ponderii populaŃiei imigrante implică modificări importante în viaŃa socio-culturală. în Asia predomină populaŃia rurală. turcă (Ńările Europei. Qatar (92. cu 7% populaŃie urbană. La nivelul statelor asiatice se observă mari diferenŃieri în ce priveşte ponderea populaŃiei urbane. Ponderea populaŃiei imigrante din populaŃia totală este însemnată în Ńări ale Asiei de Sud-Vest.

Coreea etc. efectivul de populaŃie adultă este aproximativ egal cu cel al populaŃiei tinere. Totalul mondial indică cifrele următoarele: 32% ponderea grupei tinere. structura populaŃiei active sau a populaŃiei ocupate pe . Aceste Ńări au şi un contingent redus al populaŃiei vârstnice. Vârsta şi genul populaŃiei constituie caracteristici demografice fundamentale. Asia înregistrează 32% pondere a grupei tinere şi 5% pondere a grupei vârstnice. Nepal (11%).5%). Kazahstan) sau în Ńările dezvoltate economic (Japonia. în viitorul apropiat. Sri Lanka (24%). este ponderea populaŃiei vârstnice şi aceea a populaŃiei tinere. Siria. Dintre acestea. R. Ceea ce interesează. Israel.Cele zece Ńări cere înregistrează valorile cele mai mici sunt. Cele mai multe state asiatice au o populaŃie tânără. Structura demografică a populaŃiei Structura demografică analizează populaŃia din punct de vedere a vârstei şi a genului. Se observă că toate aceste Ńări au sub un sfert populaŃie urbană din populaŃia totală. Kîrghîzstan. Thailanda (22%). Aceste categorii de populaŃie au ponderi diferite în cadrul populaŃiei totale. în mod special. structura socio-economică a populaŃiei etc. pentru a se determina gradul de îmbătrânire şi respectiv. cu ponderi între 24%. respectiv 6% ponderea grupei vârstnice. iar în restul acestuia valorile se încadrează între 20-40%. vârsta este mai importantă întrucât influenŃează natalitatea. Acest stat deŃine cel mai mic contingent de populaŃie vârstnică (1%) şi o pondere relativ mică a populaŃiei tinere (28%). Maldive. Dintre toate statele asiatice se remarcă Japonia şi Qatar. Vietnam (23. valoarea cea mai mare fiind de 47% populaŃie tânără. Qatar va suferi. predomină populaŃia tânără. iar statul cu valoarea cea mai mică a speranŃei de viaŃă este Afganistan (46 de ani). TendinŃa de îmbătrânire a populaŃiei se manifestă în Ńările cu evoluŃie demografică de tip european (Georgia. în ordine crescătoare: Bhutan (7%). În ce priveşte ponderea principalelor grupe de vârstă.). Singapore.5%). reîmprospătarea populaŃiei. Rezultă că. În situaŃia de mai sus. Pe continentul asiatic se află statele care formează extremele în ierarhia mondială. SituaŃia din Qatar este diferită. în ceea ce priveşte speranŃa de viaŃă. mortalitatea. Statul cu valoarea cea mai mare a speranŃei de viaŃă este Japonia (80 de ani). în sud-vestul continentului ponderea atingând valori de peste 40%. Timorul de Est (11%). în Asia. ÎmpărŃirea populaŃiei totale pe grupe majore de vârstă presupune existenŃa a trei categorii: populaŃia tânără 10-15 ani. ce survine unui proces de îmbătrânire demografică. Structura socio-economică Această structură a populaŃiei cuprinde: structura populaŃiei după sursa mijloacelor de subsidenŃă. Astfel. Bangladesh (25%). Armenia. fertilitatea. PopulaŃia acestui stat este predominant adultă. Japonia este o Ńară aflată într-un proces de întinerire. Cambodgia (20. un proces de îmbătrânire a populaŃiei. Azerbaidjan.9%). Afganistan (21. populaŃia adultă (15-64 ani) şi populaŃia vârstnică (65 ani şi peste). Oman. Laos (23%). înregistrată în: Yemen. Asia are valori apropiate de cele la nivel mondial.

În ce priveşte rata de activitate feminină. Gradul de participare al femeilor la viaŃa economică este influenŃat de mai mulŃi factori (demografici. Rata de activitate prezintă diferenŃieri nu numai la nivel regional. ramuri de activitate şi sectoare social-economice. urmată de Asia de Sud (53. Cele mai mari valori ale şomajului se înregistrează în Ńările sud-vestice. cu o valoare de 49. Bangladesh. Acest tip se caracterizează prin ocuparea forŃei de muncă feminine de la vârste mici (începând cu 14 ani) şi printr-o politică de ocupare într-un grad cât mai mare a forŃei de muncă. şi în ce priveşte rata de activitate feminină. Valoarea medie a ratei de activitate feminină a acestui tip este de 21%. cu valori cuprinse între 25-30%. iar. Valori ridicate caracterizează statele dezvoltate (Japonia. se va analiza structura populaŃiei pe principalele sectoare de activitate (primar. Media mondială este de 41%. care influenŃează negativ gradul de ocupare a forŃei de muncă. cu 60%).2%. Tipul regiunii Asia de Est. rata de activitate masculină înregistrează valori maxime (raportat la continent şi la Terra) în Asia de Est (63.profesii. cu 60%). Pentru relevanŃă. Japonia are o rată a şomajului de circa 2%.5%). Tipul regiunii Asia de Sud-Vest. Chineză cu valori care depăşesc 70%. având în vedere mărimea acestui continent. Nivelul şomajului din Ńările asiatice este influenŃat de gradul de ocupare a forŃei de muncă. sociali). iar la nivel de Ńări diferenŃele se amplifică. Rata de activitate prezintă variaŃii de la o regiune la alta. statele mai puŃin dezvoltate cum sunt cele din Orientul Mijlociu. nu factorul economic este cel care determină nivelul scăzut. În Ńările arabe sau islamice. łările din această regiune înregistrează cele mai înalte cote de activitate feminină (peste 50%). Este specific statelor din subcontinentul indian (India.5%). în raport de gradul de participare la activităŃile economice. Se remarcă prin cele mai scăzute rate ale activităŃii feminine (4-18%). culturali. ocupă primul loc mondial şi continental. cu 45%). . cea mai mare parte a acestora încadrându-se în efectivul populaŃiei inactive.4%. DiferenŃieri regionale există şi în ceea ce priveşte structura populaŃiei pe sectoare majore ed activitate. Asia de Est. rata de activitate coboară (Iran. iar cele mai mici valori corespund Ńărilor dezvoltate din partea de Est. secundar. În Asia de Sud se înregistrează o valoare de 21. Indonezia. structura populaŃiei pe categorii sociale. Pakistan) şi se caracterizează printr-un grad de participare redusă a femeilor în viaŃa economică. terŃiar). Structura socio-economică depinde de vârsta activă a populaŃiei. inclusiv a celei feminine. de numărul persoanelor active şi de cel al populaŃiei ocupate. dintre acestea remarcându-se R. în statele mai puŃin dezvoltate. situaŃia se manifestă diferit. ci religia. iar sub valoarea mondială. ci şi diferenŃieri pe sexe. Astfel. În urma analizelor regionale se constată existenŃa a trei tipuri de state caracterizate prin trăsături specifice pentru rata de activitate feminină: Tipul regiunii Asia de Sud. peste această valoare se clasează Ńări dezvoltate (Japonia.

În toate aceste Ńări.9%). iar vastitatea şi configuraŃia sa permite existenŃa mai multor rase pe acest continent: • rasa europeană se suprapune cu regiunea Orientului Apropiat şi Mijlociu (Armenia.6%). populaŃia ocupată în sectorul serviciilor depăşeşte jumătate din totalul populaŃiei ocupate. structura confesională.a.3%).9%). India (60. în partea care îi corespunde acestei Ńări din Insula Noua Guinee. Ńările Asiei interioare). Japonia (59. Deocamdată. Cea mai mică valoare o deŃine Bhutan (11.9%).2%). acest stat având o economie. • rasa melaneziană este întâlnită în Indonezia. Emiratele Arabe Unite (59.7%). În Asia mai există şi populaŃii reduse numeric care nu se pot încadra în rasele majore. Japonia. Singapore (65. Referitor la structura etnică se observă că. Turcia.2%). Pakistan. Un caz aparte se întâlneşte pentru Singapore care are populaŃia alcătuită în majoritate din chinezi. Se observă că primele şase Ńări depăşesc 50% a populaŃiei ocupate în agricultură. Irak. Qatar (64. Sri Lanka. Liban. Primele zece state asiatice care deŃin valorile cele mai mari ale ponderii populaŃiei ocupate în sectorul terŃiar sunt: Kuwait (78. Arabia Saudită (64. valoarea maximă este înregistrată de Armenia (41%).6%). ExcepŃie face R. Iordania (71. Indonezia (54. Bhutan (87.2%). • rasa indiană populează teritoriile statelor Afganistan. Kîrghîzstan. P. prin excelenŃă agrară. Asia este unul dintre primele continente populate. mai ales. Ńările din peninsulele Coreea şi Indochina. Iran. Cea mai mică valoare este înregistrată de Singapore (0. Pentru sectorul secundar.8%). Turkmenistan. iar valoarea minimă de către Bhutan (0. populaŃia băştinaşă depăşeşte 50% din total. Pakistan. După o comparaŃie între valorile înregistrate în sectorul secundar şi cel terŃiar. în care există o diferenŃă de 3. se observă că toate Ńările înregistrează valori mai mari în sectorul terŃiar. în toate statele asiatice. R.În sectorul primar. Structura etno-rasială. estică şi sudestică a Asiei (Uzbekistan. eschimoşii din nordul continentului.6%) şi sectorul terŃiar (18. Iordania. Israel (67.4%). Structura socio-culturală Cele mai importante componente ale structurii socio-culturale sunt: structura etno-rasială.2%). Israel. China îşi menŃine poziŃia de Ńară industrialagrară.2%). .2%). decât în cel secundar. P. Chineză. Mongolia. Filipine. Chineză (60.2%). • rasa asiatică cuprinde populaŃiile din partea centrală.9%). Georgia. Bahrain (69. Irak (71%). cu scopul de a face din China o Ńară industrializată. în aceea a serviciilor. Turcia. cele mai mari valori le înregistrează următoarele zece Ńări: Nepal (79%). Această situaŃie este rezultatul politicii de industrializare a guvernului comunist Chinez. Myanmar (67. Thailanda. Chineză. Siria. structura lingvistică. negritoşii din Filipine ş. Bangladesh.9%). cauzată de statutul acestui oraş-stat şi dezvoltarea atât în sfera industrială. Kazahstan. Acestea sunt: populaŃia Ainu din nordul Japoniei.4% între sectorul secundar (21. R. India. cât. Kuwait şi Ńările Peninsulei Arabia). Nepal. Azerbaidjian.

mai există şi alte limbi vorbite. Un exemplu concludent este în Filipine unde se vorbesc 300 de dialecte ce aparŃin de 70-150 de limbi (diferenŃele apar din aprecierile diverşilor specialişti. malayeziană. Cazul Indiei este mai special. Japonia). Ierarhia la nivel continental se prezintă astfel: chineza (22. există şi arii omogene lingvistic (Coreea. 3. indo-iraniană. . de ramura sa estică. răspândită exclusiv în Asia (sudul continentului). Kîrghîzstan. cuikoto-koraice. cât şi ca număr de vorbitori. 2. armeana. Pe lângă acestea se vorbesc şi dialecte. • familia limbilor malayezo-polineziene se regăseşte în Asia de Sus-Est şi este reprezentată de limbile: indoneziană. 1. nepaleza. Sri Lanka. Filipine.25%). Ponderile acestor limbi vorbite din totalul mondial sunt: 13. tunguso-manciuriene. pe lângă limba oficială. paleosiberiene). cu un număr reprezentativ de vorbitori (andamane. 5. India. Există şi state care au mai mult de o limbă oficială. 3.6% hindi (locul 3). fiindcă deşi are două limbi oficiale la nivel de stat. şase sunt răspândite pe acest continent. • familia limbilor sino-tibetane este cea mai bine reprezentată. urdu.81%). japoneză. • familia hamito-semitică este răspândită în Asia de Sud-Vest şi este reprezentată de limba arabă şi de limba ivrit (Israel). bengali) afgana. De asemenea.18%). atât ca întindere.84%). burmeză.9% chineza (locul 1). ca număr de vorbitori.32% indoneziana (locul 9). Din această familie fac parte limbile indo-ariene (hindi. thailandeză. • familia limbilor uralo-altaice este reprezentată îndeosebi în Peninsula Asia Mică.98% japoneza (locul 10). Dintre primele zece limbi vorbite pe Terra. se mai vorbesc şi una sau mai multe limbi locale. dar şi în Asia Centrală sau Orientală. araba (5. şase aparŃin continentului asiatic. Singapore este singurul stat asiatic cu patru limbi oficiale. Multilingvismul caracterizează statele asiatice. Timorul de Est. deoarece. întrucât este greu de apreciat dacă acestea alcătuiesc dialecte sau constituie o limbă distinctă). Din această familie fac parte limbile turcă.Structura lingvistică Asia se distinge prin numeroasele limbi vorbite (700-900 de limbi) care se încadrează în 13 grupe lingvistice. oficiale sau nu. Bahrain. totuşi la nivel regional mai sunt vorbite 14 limbi considerate tot oficiale (de către legislaŃia Ńării).94%). Însă. Israel. Alte opt state au două limbi oficiale: Afganistan. indoneziana (3.01% bengali (locul 7). • familia limbilor dravidiene. mon-khmer. coreeană. filipineză. este reprezentată de limba tamil. hindi (9. Dintre cele şapte familii lingvistice reprezentate pe glob. bengali (4. tadjika. mongolă. ainu. Din această familie lingvistică fac parte limbile: chineză. persana (iraniana). • familia indo-europeană este reprezentată în Asia de Sud şi Sud-Vest. japoneza (3.16%).16% araba (locul 6).

1 Aşezările rurale Această formă de aşezare umană prezintă mari diferenŃieri de la o Ńară la alta.D.9%).6% din totalul populaŃiei Asiei. ai căror adepŃi sunt într-o continuă cădere numerică. Această religie a continuat să aibă un număr mare de adepŃi. sunt prezente satele concentrate. în această regiune se găsesc două tipuri de aşezări rurale. în poieni. cât şi în Ńările învecinate acesteia. organizare socio-economică. R. nu trebuie neglijat numărul de atei. mici şi risipite. Israel) sau din Asia de Sud (a pătruns odată cu instalarea europenilor în coloniile asiatice). cu funcŃii forestiere sau zootehnice. Islamismul este răspândit în Asia de Sud-Vest până în Asia Centrală. dar este răspândit şi în Sri Lanka şi în Ńări sud-est asiatice. taoism). Alte religii au o pondere de 27. Asia se situează pe primul loc la nivel mondial. Mai este răspândit în unele sate din Asia de Vest (Siria. Asia se caracterizează atât printr-o populaŃie preponderent rurală.2.12% ). Pe lângă aceste religii şi-au găsit loc şi religii tribale. Vietnamului. budism). deşi a avut de suferit în timpul regimului comunist pe teritoriile care revin Mongoliei. Dintre aceste religii. iar o altă religie etnică este shintoismul din Japonia. În funcŃie de caracteristicile teritoriale. Creştinismul este bine reprezentat în Georgia şi Armenia. Întrucât pădurea reprezintă un factor de dispersie al aşezărilor. pe primul loc se situează islamismul cu 21. acum cu un număr redus de adepŃi.7% din populaŃia totală a Asiei.P. animiste.36%). islamism. dar şi în Asia insulară. care are un număr redus de adepŃi.78%). Chinei. Aşezările umane Ca elemente superioare ale peisajului. Din acest punct de vedere. LocuinŃa este reprezentată de izbă sau iurtă . religii chineze tradiŃionale (9.2.sincretism. atât pe teritoriul Chinei. aşezările rurale se diferenŃiază prin vechime. fie că sunt universale (creştinism. este reprezentat de aşezările rare. deoarece a fost recunoscut abia în secolul al XIX-lea ca religie oficială. Hinduismul reprezintă religia predominantă în India şi Bangladesh. fie că sunt etnice (hinduism. Coreene. Aşezările rurale din nordul continentului sunt influenŃate de climă şi de răspândirea pădurii de conifere. shintoism. taoism.73% . În Extremul Orient este larg răspândit budismul. Asia de Nord. animism (3. Al doilea tip. Toate aceste religii formează tot atâtea arii confesionale pe teritoriul asiatic. aşezările umane sunt forme organizatorice şi polarizatoare ale populaŃiei şi activităŃilor ei în teritoriu. Acesta este urmat de: hinduism (19. Tibetului. Pe acest continent. tradiŃii culturale. în zonele cu teren agricol.72%). iudaism. În nordul continentului şi în unele insule apar religiile tribale. 2. confucianism. iudaism (0. Întrucât state cu o populaŃie numeroasă au avut sau mai au un regim comunism. Astfel. Iudaismul este religia etnică a evreilor. sincretism). creştinism (7. în Malaysia şi Indonezia. situate la marginea taigalei. confucianism. pe malurile apelor sau pe marginea drumurilor. budism (9. Aici au apărut marile religii ale lumii. Religiile tradiŃionale chineze supravieŃuiesc lângă budism. sociale şi economice se disting două forme de aşezări umane: aşezări rurale şi aşezări urbane 2.Structura confesională Asia poate fi supranumit continentul religiilor.

În această regiune. Kibbutz-ul se bazează pe proprietatea comună asupra resurselor şi veniturilor. cooperatistă. Structura cooperatistă a satului se ocupă de securitatea socio-economică a comunităŃii şi a fiecărei familii (asigură creditele. întâlnite în zonele pomicole sau în cele pastorale. în funcŃie de distribuŃia spaŃială a populaŃiei. dense se întâlnesc în prehimalaya. specifice fiind în Podişul Deccan. a căror locuinŃă este cortul). Asia Centrală.şi populaŃia se ocupă cu creşterea renilor. Asia de Sud. fiecare membru având o funcŃie. există şi aşezări dispersate. Altitudinea influenŃează şi materialul de construcŃie al caselor. Tipul aşezărilor este influenŃat de sistemul de cultivare a solului şi de sistemul de proprietate. Fiecare familie are forma sa de care se ocupă într-un mod independent. casele sunt construite din piatră. iar structura se distinge prin aglomerarea satelor. cumpără utilaje). unde există sate duble. unde imigranŃii au constituit aşezări cu o organizare colectivă. kibbutz-ul şi moshav-ul. atunci când îşi părăsesc satele şi migrează spre păşunile montane (populaŃia yuruk din Turcia). însă cea mai mare răspândire o au aşezările de tip adunat. case din lemn (Malabar). unite printr-o formă cooperatistă. Există două tipuri de astfel de aşezări. cu străzi înguste şi întortocheate. Sri Lanka sunt frecvente două tipuri de sat : liniar (pe văi sau în zonele de cultură a orezului) şi dispersat (în zonele plantaŃiilor de cocotieri). Asia de Sud-Est. În Afghanistan. łările din subcontinentul indian se disting prin vechimea aşezărilor rurale şi diversele forme de organizare teritorială a acestora. activitate economică. întrucât tot ce îi este necesar este asigurat de kibbutz. distingându-se piaŃa centrală în care se întâlnesc câteva uliŃe principale. iar ocupaŃia principală a locuitorilor este creşterea animalelor. Această situaŃie este impusă de densitatea redusă a populaŃiei (1-10 loc/km2). Bangladesh. iar după fizionomie există următoarele tipuri : sate compacte. îndeplinind o sarcină. În India (sudul Ńării). FuncŃiile principale ale acestor aşezări sunt : agricolă şi meşteşugărească. LocuinŃele sunt de tip iurtă. de vânat şi de iernat. creşterea animalelor şi nomadismul impune tipul de aşezări rurale nepermanente. iar în sud apar: case din piatră (regiunile colinare). sate fragmentate. Caracteristicile satelor diferă în India. . în zona de contact a stepei centrale. însă nu primeşte salariu. cu locuinŃe construite pe piloni (în cele mai multe cazuri) şi din materii vegetale. Satele au casele înghesuite. de ocupaŃia de bază a locuitorilor (creşterea animalelor) şi de relief (zona colinară). densitatea populaŃiei depăşeşte 1000 loc/km2). aşezări dispersate. în general. aşezările se măresc. Acest tip de sat se numeşte ciflik şi este specific pe toată extinderea fostului Imperiu Otoman. Asia de Sud-Vest. diferenŃiate după modul de proprietate. sate risipite. Sate mici. cu rama montană (de la Bursa – Izmir la Adana). predomină aşezările dispersate. Moshav-ul este un sat format din maxim 150 de forme familiale. sate adunate. risipite se întâlnesc în partea de nord-vest a Indiei. Aşezări adunate. În regiunea montană. Aşezările rurale din această parte a continentului sunt. În această regiune apar toate tipurile de aşezări rurale. O situaŃie aparte se regăseşte în Israel. influenŃate de dispersia culturilor agricole. predomină satele polinucleare. O situaŃie specială se întâlneşte în IakuŃia. În India. de tip aglomerat. satele sunt adunate. Satele mici. mai ales în zona fluviului Brahmaputra (în bazinul Gange-Brahmaputra. Pe măsură ce altitudinea scade. Pe lângă aşezările adunate. altitudine. cu o structură stradală geometrizată. lemn şi lut. sunt întâlnite în Turcia. până la 2000 m altitudine. În nord. Acestea sunt specifice Mongoliei şi celorlalte Ńări central-asiatice al căror teritoriu se suprapune cu zonele stepice sau deşertice. case din paie (Godavari). PopulaŃiile pastorale sunt fie seminomade. deŃine între 60 şi 200 de membri. case din cărămidă (regiunea semiaridă – Madras). în regiunea sud-vestică a continentului. sau sunt nomade (satele kurzilor iranieni.

de tip sat. zonelor de contact câmpie-munte şi în zona irigată a câmpiilor. Asemenea Chinei. Sunt cunoscute oraşele orientale: Horezm.). Hr. Hr. Hr. VI-V î. pe valea fluviului Huang He. buraki. Cel mai vechi tip este satul cijuan. Cea mai mare vechime I se atribuie Ierihonului (mil. pe teritoriile actuale ale Ńărilor din Orientul Apropiat şi Mijlociu. Hr. iar evoluŃia sa a determinat dezvoltarea oraşelor. în Asia de Sud-Vest. .). mura. De asemenea. Hr. în Malayesia). multe aparŃineau Feniciei: Byblos. Prin această formă de aşezare se asigură o economie de teren arabil. Aşezările urbane Asia este un continent pe care se întâlnesc toate formele de aşezări urbane. aşezările rurale sunt regulate. alcătuit pe baza legăturilor de rudenie dintre locuitorii săi. de pe Terra. Nippur. Tot perioadei mileniului al IV-lea î. oraşele asiatice se disting prin numărul lor şi prin ritmul de dezvoltare. Din punct de vedere al structurii. Astăzi. În general. Zonelor colinare şi montane le sunt caracteristice satele liniare. Cele mai vechi oraşe din Asia au apărut în sud-vestul continentului. Tyr. civilizaŃia chineză se constituie în comunităŃile urbane. apropierea de locul de muncă. Alte oraşe s-au dezvoltat în valea fertilă a fluviului Eufrat: Ur. Se disting două tipuri de sat : cijuan şi sian. Kiş (mileniul al IV-lea î. Hr. Oraşul Anian a străbătut istoria timp de patru milenii. aparŃin oraşele Susa (Iran). se întâlnesc sate compacte. îşi fac apariŃia oraşele colonii greceşti (Efes. Hr. în partea nordică a Ńării. Hr. de tipul cătunelor (în zonele culturilor pe terase. În acelaşi timp. a fost vechiul Uruk. În China.. cu 2-6 linii paralele de case. Majoritatea aşezărilor rurale chineze aparŃin tipului cijuan. specifice zonelor depresionare. fizionomia satelor japoneze se deosebeşte puŃin de aceea a oraşelor mici. în regiunea de cultură intensivă a orezului. oraşele înfloresc economic şi demografic.. şi sate mari. Hr.). existau oraşele-state. Anan (Azerbaidjan). în văile şi deltele fluviilor Mekong şi Menam. În această perioadă. Sogdiana.Specificul aşezărilor din această regiune îl constituie aşezările pe piloni şi frecvenŃa mare a acestora. apărare contra animalelor sălbatice şi insectelor dăunătoare. Sidon. apărate de ziduri. Spre deosebire de Japonia. Hr. de la oraşul propriu-zis până la megalopolis. Uruk (mileniul al V-lea î. foarte concentrate datorită marii densităŃi a populaŃiei în câmpie (unde trăieşte aproape jumătate din populaŃia Ńării). La începutul mileniului al III-lea î. Troia (Turcia). Asia de Est. iar celelalte două tipuri sunt intermediare. sau pe valea Tigrului: Eridu.). Palmiyra). Satul sian s-a format pe baza relaŃiilor administrative şi comerciale. Din primul mileniu î. În Asiria. pe platourile înalte din Laos. aşezările rurale nu au un grad mare de diferenŃiere. Aceste oraşe se aflau pe teritoriul actual al Irakului. datează oraşele din Asia Centrală şi Transcaucazia.2. Oraşele asiatice existau şi s-au dezvoltat încă din antichitate. Cel mai cunoscut este Mohenjo-Daro (Pakistan). satele adunate. Bactria. Japoniei îi sunt specifice patru tipuri de sat: si. În mileniile III şi II î. Si este o aşezare rurală cu caracteristici urbane. Myanmar).. pe litoralul asiatic al Mării Negre şi al Mării Mediterane. În această regiune sunt reprezentate atât sate mici. Lagaş (mileniul al IV-lea î. în vechea Mesopotamie. şi în Japonia predomină satele adunate. Ugarit. pe acest continent au apărut de timpuriu germenii vieŃii urbane.2. cresc ca număr şi apar şi în alte regiuni ale Asiei. 2. în China predomină populaŃia rurală şi numărul aşezărilor rurale îl depăşeşte pe cel al oraşelor. Sate risipite apar în zonele montane împădurite din insula Hokkaido. Predominante sunt în China. Începând cu secolul al IV-lea î. matti. aglomerate sau dispersate (în sudul Vietnamului. geometrizate. Cel mai mare oraş al mileniului al IIIlea î. în subcontinentul indian s-a format o nouă civilizaŃie (pe valea Indusului). În această regiune se impun două Ńări de tradiŃie : China şi Japonia.. au funcŃii administrative. buraki este o aşezare rurală mică. apăruse şi se extinsese oraşul Assur (Irak).

loc. Tokaido deŃine o suprafaŃă de circa 50 000 km2 şi o populaŃie de peste 150 milioane de locuitori. Loian. Sommat – India). de pelerinaj (Medina – Arabia. Oraşele Chaniani.8 mil. se află Yokohama.6 mil. Cea mai mare rată de creştere10 o înregistrează oraşul indonezian Djakarta cu 4. oraşele asiatice se remarcă printr-o creştere demografică spectaculoasă. Aşhabad.2 mil. Pişpec. capitala Ńării.1 mil. Osaka. Acesta s-a format datorită extensiunii teritoriale a trei mari concentrări urbane : Keihin. Karachi (3. Shanghai (12. Samara. New Delhi (11. care au favorizat evoluŃia socio-economică a zonei. fenomen specific majorităŃii oraşelor asiatice. loc. locul VIII). loc.4 mil. urmează Mumbay (4.. fenomen specific. India).95%). lacuri).U. Oraşele chinezeşti.22%). loc. Derbent. În secolele VIII-IX. locul IX). New Delhi (3.23%). loc. China deŃinea cele mai populate. Alma-Ata. însă existau şi oraşe „deschise” de tipul târgurilor.a. terase.9 mil. ca formă teritorială urbană superioară. cartiere mărginaşe sărace. În secolul al XIX-lea. Reprezentative pentru această perioadă au fost oraşele: Buhara. Habitat. Aceste oraşe ale Asiei se disting prin rate de creştere susŃinute. Numeroase oraşe din această perioadă s-au dezvoltat în jurul castelelor feudale (Iran. Djakarta (11.9 mil. Karachi (11.. a locurilor sfinte. loc. mai bogate şi mai frumoase oraşe. Istambul – Turcia). Nankin. Celelalte oraşe sunt: Mumbay (180 mil. Calcutta (12. dintre primele 20 de mari oraşe. La o distanŃă de 40 de km de Tokyo. Megalopolisul Tokaido s-a format în jurul principalelor centre urbane Tokyo. Procesul de urbanizare şi dezvoltarea economică au determinat apariŃia unui megalopolis în arhipelagul japonez.Hr. Cea mai mică rată de creştere o are Osaka (0.8 mil. loc. desfăşurându-se de-a lungul Ńărmului pe o distanŃă de 600-700 de km.. În secolul al XX-lea şi în perioada actuală. dezvoltat ca avantport al centrului industrial Tokyo. Oraşele milionare şi multimilionare sunt o caracteristică a acestui continent. faŃă de celelalte oraşe din Asia Estică se caracterizau printr-un grad mare de sistematizare. Primul loc în ierarhie revine aglomeraŃiei urbane Tokyo. Beijing (10. Osaka (11. cu 26. locul III).12%). Urghenci ş. Canalul 9 10 Global Report on Human Settlements. Numeroase oraşe se află încă în stadiul de cetăŃi. Premisele şi avantajele dezvoltării acestui megalopolis a fost ieşirea la mare. Basra – Irak. Dacca (2. locul XIX). Tbilisi. Cea mai spectaculoasă formă teritorială urbană a Asiei este megalopolisul Tokaydo. Baku etc. Nagoya. un vast ansamblu de centre urbane. Merv.8 mil. zonă centrală. locul XI). condiŃii fizico-geografice (câmpii aluviale. Samarkand. În jurul acestor oraşe milionare s-au constituit aglomeraŃii urbane. oraşele din perioada anterioară s-au extins teritorial şi şi-au diversificat funcŃiile. Un model în organizarea teritorial-urbană îl reprezenta oraşul indian Agra. 2001. loc. a lagărelor militare (Kufa şi Basra – Irak). Manila (10. O. Pe plan mondial.8 mil. Celelalte oraşe au valori cuprinse între 1% şi 3%. Hanciou aveau peste 2-3 milioane de locuitori... Kerbala şi Nedjef – Irak. în sud-estul insulei Hōnshũ. fiind centre de seamă ale comunităŃii internaŃionale (Canton – China. Dintre acestea pot fi menŃionate : Ani. locul XV). 12 aparŃin Asiei9. Nagoya şi Keihanshin. locul XIII). în Ńările caucaziene şi central-asiatice apar noi oraşe cum sunt: Taşkent.loc. în Asia Centrală şi Transcaucazia apar oraşe cu importante funcŃii politico-administrative. Karakol. iar alte oraşe s-au format la intersecŃia unor importante drumuri comerciale. meşteşugăreşti şi comerciale. locul XII). Kaifân. cu străzi trasate. Megalopolisul Tokaido este de tip polinuclear.24%. Beijing.Dezvoltarea meşteşugurilor a determinat apariŃia unui alt tip – oraşul medieval. Keihin este situat în est şi este dominat de Tokyo. loc – locul XIV). În secolele V-VII d. London Idem . platouri.. 15 pieŃe.. cel mai mare centru industrial japonez şi cea mai mare aglomeraŃie urbană de pe glob. loc XVI) şi Seul (9. Secolele XII-XV aduc o revigorare a oraşelor din Orient.78%).N.. loc.

este caracterizat de stilul arhitectonic colonial – spaniol şi este declarat muzeu. O formă aparte o constituie siturile dublete. Porturile mari determină dezvoltarea centrelor industriale. Dezvoltarea sa este legată de importanŃa aşezării ca nod de comunicaŃie din Peninsula Arabia. Aceste oraşe sunt nou construite. este un puternic centru cultural. Oraşele principale ale acestui nucleu sunt : Osaka. ApariŃia şi evoluŃia acestui tip de sit sunt legate de situarea oraşelor la convergenŃa unor sisteme naturale. Oraşul Beijing este un exemplu tipic. a unor drumuri comerciale. Kyoto. capitala Arabiei Saudite. În Asia. într-o oază. se remarcă existenŃa palatelor. începând cu 1911. Beijing este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Chinei. Al treilea nucleu. Hr. precum şi centrele secundare sunt legate printr-un sistem de relaŃii economice. Noile construcŃii şi ansambluri arhitectonice care s-au adăugat pe parcursul existenŃei sale şi care au condus la extinderea oraşului au păstrat concepŃia planului iniŃial. Comparativ cu celelalte oraşe ale megalopolisului japonez. Keihanshin. pentru a îndeplini funcŃii administrative. Kobe este un important port care deserveşte cele două regiuni între care este situat Nagoya şi Osaka. iar din secolul al XIII-lea d. Forma iniŃială a oraşului de pătrat fiind impusă de necesităŃile de apărare. Delhi. simetrice. Foarte multe oraşe din Asia se încadrează în siturile de tip fort. oraşul vechi se distinge prin stilul asiatic – oriental al caselor şi străzilor înguste. care se răsfrâng în teritoriu. loc. Oraşul New Delhi prezintă o îmbinare armonioasă între arhitectura veche indiană şi aceea modernă europeană. Tsu. De-a lungul timpului. Asemenea structură este întâlnită în cazul oraşului Manila. Decizia înlocuirii oraşului Karachi printr-o nouă capitală este luată în 1959. dar şi ca centru comercial şi cultural. Capitala Pakistanului se încadrează în acest tip de sit. viaŃa în acest megalopolis fiind o îmbinare între tradiŃie şi modern.17 mil. se află în partea sud-estică a megalopolisului. Un alt tip de sit întâlnit în Asia este cel al nucleului de convergenŃă. Cel mai cunoscut şi mai răspândit tip este situl geometric. Nucleul Keihin se află în expansiune teritorială şi economică. New Delhi. În cadrul oraşului există partea veche şi partea nouă. lacuri. este mărginit de centre urbane mici şi zone industriale. Oraşul a apărut în partea centrală a Ńării şi a Peninsulei Arabia. Specific pentru megalopolisul japonez este că. cu anumite scopuri urbanistice. Kyoto. Beijingul încadrându-se astăzi în tipul geometric de sit. dezvoltarea sectorului secundar fiind favorizat de activitatea portuară. Acestea sunt oraşe care datează din perioada colonială şi care au apărut în jurul fortăreŃelor coloniştilor. veche capitală a Japoniei. se construieşte oraşul nou. datează din mileniul al II-lea î. care leagă cele două oraşe. cu o populaŃie de 2. se deosebesc diverse forme şi tipuri ale siturilor urbane. În funcŃie de aceasta. Nucleul central al megalopolisului îl constituie Nagoya. Planul nou este regulat. Kobe. aceasta impunând şi o oarecare poziŃie strategică a aşezării. iar în 1961 începe . grădini.Hr. Noile cartiere rezidenŃiale adaugă un plus de modernism capitalei indiene. se numeşte “Intramuros”. Oraşul modern s-a dezvoltat în jurul fortului. Un exemplu este oraşul Riyadh. această formă s-a conservat. vechi oraş feudal. ca de altfel pe toate continentele. în Keihanshin. străzi largi. oraşele au alte funcŃii principale decât cele industriale. Partea veche a oraşului este înconjurată de un zid. Osaka este cel mai important centru comercial şi bancar. deŃine funcŃia de capitală. Nagoya reprezintă cel de-al III-lea oraş industrial al Japoniei şi este înconjurat de alte oraşe mai mici (Gifu.. de regulă pentru a îndeplini funcŃii politico-administrative. Vechiul oraş – fortul Santiago – a fost construit de spanioli pe malul stâng al unui râu. mai ales după destrămarea imperiilor coloniale . universitar şi turistic. În partea de sud-vest.Keihin. Oraşele asiatice se impun în peisaj şi prin structura lor. mai ales a celor din industriile prelucrătoare. dar este şi un important oraş industrial. a apărut. pe lângă ramurile industriei moderne coexistă şi industria artizanală. clădiri monumentale. Toate aceste centre urbane principale. un nou tip de sit – situl planning. Hamatsu).

gradelor. sistemul zecimal. CivilizaŃiile asiatice s-au fundamentat pe civilizaŃiile agrare. în parte. care va determina şi apariŃia altor funcŃii urbane. valea Indusului. În jurul oraşului a început să se contureze o zonă industrială şi una de aprovizionare. unele dintre ele având o permanentă continuitate.. simŃ de organizare şi interes pentru om. fiecare cu civilizaŃiile proprii care s-au dezvoltat relativ unele lângă altele începând din antichitate până astăzi. pe marele continent asiatic. oniromanciei (Cartea Viselor) ş. chimiei. pe care. ci numai de o evoluŃie distinctă a unor zone geografice. Cultura mesopotamiană a transmis unele mituri şi elemente de cult religiei mozaice şi. cu teritoriul Irak-ului de astăzi. Lagaş. Se poate spune că există atâtea civilizaŃii câte popoare există. astrologiei. acestea fiind atrase de civilizaŃiile agrar-urbane. diversităŃii geografice-fizice. creştine şi islamice. Pe acest teritoriu apar primele oraşe-state antice : Ur. mesopotamienilor le datorăm începuturile cartografiei. Oraşul a fost conceput ca nucleu administrativ şi politic al Ńării. însă dintre acestea se detaşează civilizaŃiile marcate de originalitate care s-au impus ca modele şi au influenŃat popoarele din jur.1. Nippur. iar Asiria pe aceea babiloniană. ca persoană şi identitate. În vecinătatea acesteia se află cartierul ambasadelor. ca nou tip de arhitectură (influenŃează construcŃia minaretului. au fost preluate de alte popoare din Orientul Apropiat. Acestea s-au dezvoltat pe baza înfloritoarei agriculturi din regiunile aluvionare situate în preajma marilor fluvii. Aceste regiuni sunt : teritoriul cuprins între văile fluviilor Tigru şi Eufrat. legate prin complicate . Această civilizaŃie a lăsat o moştenire considerabilă. romanilor. denumire dată de greci. Desigur. în zona văilor fertile ale Tigrului şi Eufratului. literaturii („Epopeea lui Ghilgameş”). 3. turnului bisericilor creştine). şi anume: primul sistem de scriere (scrierea cuneiformă).a. deoarece regiunile în care a fost practicată agricultura sedentară au devenit leagănele celor dintâi civilizaŃii superioare. nu se poate vorbi de o evoluŃie unitară a continentului. există şi alte tipuri de situri. Hr. minutelor. CivilizaŃia mesopotamiană La începutul mileniului al IV-lea î. Assur ş. bazate pe tradiŃii ancestrale. urbane. sistemul metric. Datorită vastităŃii teritoriale. ziguratul. Oraşul este străbătut pe direcŃie est-vest de o arteră comercială. preluat de persani şi transmis de greci. după declinul civilizaŃiei mesopotamiene. fragmentării etnice a Asiei. concepŃia de poziŃie în scrierea numerelor. SuprafaŃa oraşului poate fi împărŃită în câteva zone. în mare. valea Fluviului Galben (Huang He).construcŃia oraşului Islamabad. Eridu. poate pentru că nu se credea în viaŃa de dincolo de moarte şi. ştiinŃelor juridice („Codul lui Hamurabi”). Teritoriul coincide. Uruk. apărute în timp istoric pe acest teritoriu. ce semnifică „łara dintre fluvii”. De asemenea. (babiloniană) şi civilizaŃia asiriană. În plan spiritual se manifestă ca ataşare de viaŃa terestră. apare şi se dezvoltă prima mare civilizaŃie a antichităŃii. sistemul asirian de drumuiri. CIVILIZAłIILE ASIATICE – ASPECTE GEOGRAFICE Pe acest continent au apărut primele civilizaŃii. diviziunea unei zile în ore egale şi a anului în 360 de zile. medicinii. diviziunea sexagesimală a orelor. ideea unui sistem complet de numere cu o infinitate de multipli şi submultipli. De asemenea. civilizaŃia asiatică a suferit influenŃa civilizaŃiilor popoarelor de păstori nomazi de origine indo-europeană. Mesopotamia. era diminuată înclinarea spre meditaŃie. Termenul de „civilizaŃie mesopotamiană” denumeşte şi înglobează cele trei civilizaŃii. şi anume : civilizaŃia sumeriană.a. matematicii (algebră şi astronomie): sistemul fracŃiilor sexagesimale. apoi Babilon sau oraşele asiriene Ninive. actualmente cuprinzând popoare mari. 3. CivilizaŃia mesopotamiană s-a remarcat prin realism. stabile. civilizaŃia akkadiană. turcică sau semitică. legăturile comerciale care. tabelele astronomice. Prima este zona administrativă. le vor cuceri. care cuprinde clădirile instituŃiilor publice şi de guvernământ. de aceea. constituindu-se ca valori ale omenirii. Babilonul a asimilat civilizaŃia şi cultura sumeriană. multe dintre ele fiind rezultatul combinării celor prezentate anterior. mai departe.

reŃele de canale de irigaŃie şi drenaj, de lacuri de reŃinere a apei. FuncŃionarea acestui sistem a impus o nouă formă de organizare social-politică – despotismul oriental. Focarul civilizaŃiei mesopotamiene, datorită poziŃiei geografice şi a dinamismului său, a avut o forŃă de iradiere şi o putere de influenŃare superioare faŃă de celelalte civilizaŃii dezvoltate pe valea Indusului sau pe valea Huang He. 3.2. CivilizaŃia ebraică Pe un teritoriu restrâns, de numai 15 000 km2, al statului Israel, s-a constituit şi a durat timp de patrusprezece secole, civilizaŃia evreilor. După anul 70 d. Hr., romanii au modificat denumirea de Israel în cea de Palestina. PoziŃia geografică a Palestinei avea o importanŃă particulară pentru comerŃul dintre Egipt şi regiunile răsăritene. Principala caracteristică a civilizaŃiei şi, implicit a culturii ebraice, o constituie faptul că această civilizaŃie a fost puternic influenŃată de către religie. InfluenŃa s-a manifestat în tot ceea ce priveşte: principiile organizării sociale, normele juridice, politica, morala, concepŃia despre istorie, configuraŃia literaturii şi slaba dezvoltare a artelor plastice. În cadrul acestei civilizaŃii s-a configurat un ideal superior de monarhie – teocraŃia. Printre ideile pe care le-a propagat iudaismul a influenŃat creştinismul şi islamismul, fondatorii acestor două religii fie că au aparŃinut poporului evreu, cum este cazul lui Iisus, fie că aveau relaŃii strânse cu preoŃii mozaici, cum este cazul lui Mohamed. Aceste două religii, care au derivat dintr-o religie etnică, au devenit puternice religii universale. În Evul Mediu, oamenii de ştiinŃă evrei au un aport considerabil în filozofie, medicină, astronomie, alchimie. Evreii şi-au păstrat identitatea şi tradiŃia culturală chiar şi în diaspora, după dezintegrarea statului evreu şi, cu atât mai mult, după reînfiinŃarea statului Israel, în secolul al XX-lea. 3.3. CivilizaŃia persană Această civilizaŃie s-a dezvoltat pe teritoriul Podişului Iran, într-un areal delimitat de fluviile Tigru şi Indus, Marea Caspică, Golful Persic şi Oceanul Indian, cuprinzând o suprafaŃă de 3 milioane de km2. Aici se dezvoltă, în mileniul al III-lea î. Hr., regatul Elam, iar, la sfârşitul mileniului al II-lea î. Hr., pe acest teritoriu se stabilesc triburile indo-europene ale mezilor şi perşilor venite din nord. În acest spaŃiu, încă de acum 4000 de ani, s-au încrucişat numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat pe de o parte cu India şi China, iar pe de altă parte cu Ńările din bazinul răsăritean al Mării Mediterane. Persia, ca zonă de contact între Orient şi Occident, a primit şi a transmis, a asimilat şi a mijlocit schimburile economice şi culturale, de-a lungul istoriei, în timp ce s-a conturat însăşi civilizaŃia persană care a difuzat forme culturale şi a influenŃat alte civilizaŃii. Aria de influenŃă era extinsă din China până în Britania şi nordul Africii. CivilizaŃia persană a fost o prezenŃă activă nu numai în perioada antichităŃii (lumea civilizaŃiilor Orientului sau greco-romane), ci, şi, mai târziu, în Europa medievală sau modernă. CivilizaŃiei persane îi datorăm marile invenŃii, cum ar fi: irigarea terenurilor, extragerea minereurilor şi metalurgia, roata olarului, construcŃiile din cărămizi, vehicolul cu roŃi, războiul de Ńesut. Perşii au fost aceia care au întemeiat transmiterea de cunoştinŃe în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei, prin introducerea de plante de cultură şi animale în zone în care acestea nu erau cunoscute (ex.: orezul în Mesopotamia, susanul în Egipt, lucerna în Grecia, viŃa-de-vie în China, flori, zarzavaturi în Europa de Vest). Tot perşilor le aparŃine procedeul de a obŃine esenŃe din flori. Un rol important în răspândirea influenŃei civilizaŃiei persane l-a avut comerŃul cu mătase, întrucât „drumurile mătăsii”, care plecau din China spre Occident, treceau prin Persia. Pe plan religios, idei persane, cum ar fi: facerea lumii, lupta dintre Bine şi Rău, doctrina apocalipsei ş.a. apar în religia evreilor (transmise creştinilor şi musulmanilor). Întrucât schimburile comerciale formau baza economiei, civilizaŃiei persane îi datorăm poliŃa, creaŃie a instituŃiilor bancare, introdusă de negustorii din Siria în Europa de Vest, în timpului Evului Mediu.

O altă creaŃie a civilizaŃiei persane o constituie poezia lirică, aceasta influenŃând cultura şi literatura indiană şi a Europei medievale şi moderne. De asemenea, filosofia europeană a fost puternic influenŃată de sistemul filosofic persan. În artă şi arhitectură, civilizaŃia persană se distinge prin miniaturi (transmise civilizaŃiei chineze), „arabescuri” (făcute cunoscute Europei prin intermediul arabilor), în arhitectură se impune cupola sasanidă (frecvent utilizată în construcŃiile bizantine) şi arcul în acoladă (care apare şi în arhitectura din România). 3.4. CivilizaŃia indiană Pe suprafaŃa subcontinentului indian (4 860 000 km2), o populaŃie eterogenă şi numeroasă (actualmente de peste 1 miliard persoane, ce vorbesc peste 500 limbi) a creat o civilizaŃie care prezintă continuitate culturală bazată pe tradiŃii care urcă pe o perioadă de 5 milenii, ce se păstrează nealterate şi astăzi. Pe acest subcontinent, acum există trei Ńări care constituie civilizaŃia indiană: India, Pakistan, Bangladesh. Începuturile acestei civilizaŃii se regăsesc în mileniul al III-lea î. Hr., în nord-vestul peninsulei Hindustan, pe valea fertilă a Indusului. Prima mare civilizaŃie a subcontinentului indian era extinsă pe o arie de 800 000 km2 şi avea ca focare urbane măreŃele Mohenjo-Daro şi Harappa, oraşe care prezintă cel dintâi model de planificare urbanistică din istorie cunoscută până în zilele noastre. După 1500 î. Hr., pe acest teritoriu încep să pătrundă triburile indo-europene ale arienilor, care vor modifica profund structura etno-lingvistică şi religioasă a întregului subcontinent. Începând cu a doua jumătate a mileniului I î. Hr., timp de o mie de ani, valea Gangelui va deveni principala axă de civilizaŃie, înlocuind-o pe acea a văii Indusului. Pe acest areal apar cele două imperii care încearcă unificarea Indiei în antichitate şi care vor defini coordonatele majore ale civilizaŃiei indiene ca evoluŃie şi răspândire. Aceste imperii au fost: Maurya (secolele IV-II î. Hr.), care a contribuit la răspândirea budismului, una dintre religiile universale, şi Gupta (secolele IV-VII d. Hr.), în care hinduismul se structurează ca religie şi ideologie panindiană, prin generalizarea brahmanismului. CivilizaŃia indiană s-a constituit ca model pentru numeroase alte culturi, influenŃa sa manifestându-se în domeniile cele mai diverse. Difuziunea, influenŃa civilizaŃiei şi culturii indiene se caracterizează printr-o puternică răspândire spre regiunile din estul Indiei. Aceasta se explică prin faptul că în direcŃia vestică exista bariera creată de monopolul arab care stopa difuzarea culturii indiene. În schimb, spre est, drumul era liber, iar penetrarea civilizaŃiei indiene a fost facilitată, îndeosebi de negustorii indieni care au ajuns în Cambodgia, Anam, Jawa, Borneo, Sumatra, China, Japonia ş.a. În aceste regiuni s-au difuzat forme de cultură indiană în mod masiv, uneori acestea devenind dominante, cum ar fi: religia budistă, sisteme filosofice, obiceiuri cotidiene, ştiinŃele, arhitectura, sculptura, pictura (ex. templele de la Angkor şi Borobudur care nu se află pe teritoriul Indiei, însă sunt construite în stil indian). În Ńările europene, influenŃa indiană s-a realizat iniŃial prin intermediul literaturii, iar în ultimele două secole prin filozofie, în special fiind studiate şi asimilate idei din sistemul filosofic budist. Începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, se răspândeşte pe toate continentele sistemul filosofiei yoga, iar în Europa şi America apare un nou curent religios, Biserica Scientologică creştină, inspirat din vechea filozofie indiană, în urma relansării mişcărilor expansioniste a hinduismului misionar. 3.5. CivilizaŃia chineză În Extremul Orient, pe cursul mijlociu al fluviului Huang He apare, în mileniul al II-lea î. Hr., una din cele mai mici civilizaŃii antice care a supravieŃuit până astăzi, civilizaŃia chineză. Din valea fluviului Huang He, elementele acestei civilizaŃii se răspândesc spre sud, vest şi nord-est în mileniile II-I î. Hr. Unificarea Chinei se înfăptuieşte în secolul al III-lea î. Hr., perioadă în care se finalizează cea mai mare construcŃie de pe Terra, element definitoriu al Chinei şi al întregii

omeniri, Marele Zid Chinezesc. Imperiul Chinei antice atinge apogeul expansiunii teritoriale şi strălucirii culturale în timpul dinastiei Han (206 î. Hr.-220 d. Hr), când influenŃa civilizaŃiei celui mai populat stat al globului atinge Asia Centrală (Turkmenistan), Asia de Sud-Est (Peninsula Indochina), Coreea şi Japonia. În această perioadă pe „Drumul Mătăsii” se dinamizează comerŃul cu Asia Centrală şi statele mediteraneene. Teritoriul Chinei se caracterizează prin condiŃii naturale variate iar dispunerea unităŃilor de relief impune acesteia o anumită izolare. DificultăŃile de acces au determinat formarea unei civilizaŃii unitare, omogene, puternice în care influenŃele străine şi popoarele migratoare au fost asimilate. Deşi, pe teritoriul Chinei există două mari zone fizico-economice, în care s-a dezvoltat această civilizaŃie, anume: regiunea nordică a fluviului Huang He, cu câmpie aluvionară fertilă, şi regiunea central-sudică, în care importanŃa economică deosebită o are fluviul Iangtzî, una din cele mai mari artere de comunicaŃie din lume, chinezii au reuşit să-şi păstreze identitatea şi continuitatea civilizaŃiei, asemenea civilizaŃiei indiene, până astăzi. Încă din antichitate, drumurile comerciale au legat China de marile arii de civilizaŃie: India, Persia, Egipt, Grecia, BizanŃ, Europa Evului Mediu. Tot pe aceste drumuri comerciale au pătruns în China influenŃe din India, Iran, lumea islamică (arabă), iar de la începutul secolului al XVI-lea, din lumea europeană, prin intermediul negustorilor spanioli, portughezi, olandezi sau prin misionari iezuiŃi. Comparând balanŃa influenŃelor, timp de două milenii (secolul al II-lea î. Hr. – secolul al XVIII-lea d. Hr.), China a dat lumii, în special Occidentului, cu mult mai mult decât a primit. Chinei şi civilizaŃiei sale îi datorăm: procedeele de foraj, sistemul ecuatorial folosit în astronomie, tiparul cu caractere mobile, creşterea viermilor de mătase, maşinăriile de filatură a mătăsii, războiul de Ńesut acŃionat de apă, tehnica de obŃinere a porŃelanului, roaba, orologiul mecanic, dispozitivul de etanşeizare a compartimentelor de pe nave, invenŃia hârtiei, podurile arcuite şi cele suspendate în lanŃuri, tehnici de prelucrare a fierului şi a oŃelului, busola, descoperirea principiului deviaŃiei magnetice şi a altor principii fundamentale din fizică, umbrela pliată, palanchinul, decorarea textilelor cu desene tipărite (imprimeuri) şi alte cunoştinŃe din domeniul tehnologic. În ceea ce priveşte agricultura din China se difuzează culturile a numeroase plante: piersic, cais, portocal, lămâi, soia, arborele de ceai ş.a. În domeniul medicinii, civilizaŃia chineză se impune prin tehnica imunizării, tratamentul prin acupunctură care sunt utilizate în medicina actuală ca metode de tratament. InfluenŃa civilizaŃiei chineze se face simŃită şi în alte domenii, cum ar fi: demografie (tipul de recensământ chinezesc), economie (considerarea agriculturii ca sector primar şi activitate primordială), filozofie (idei confucianiste adoptate de filosofi europeni), politică (modelul de stat chinez). De asemenea, influenŃa artei şi arhitecturii chineze a condus la rafinarea gustului artistic european, iar cultul chinezilor pentru natură a inspirat şi a fost promovat de şcoala romantică europeană. În perioada actuală, creşterea demografică din China şi fenomenul migraŃiei internaŃionale a determinat o răspândire a civilizaŃiei chineze pe toate continentele, iar influenŃa acestora se face simŃită mai ales în centrele urbane, comunităŃile chinezeşti constituindu-se ca puncte de atracŃie prin tradiŃionalismul caracteristic, impactul acestora asupra populaŃiei din jur fiind demn de luat în seamă. 3.6. CivilizaŃia japoneză Japonia s-a constituit ca stat în secolul al IV-lea d. Hr., ocupând peste 500 de insule locuite, din care cele mai mari şi mai importante fiind patru : Hokkaido, Hōnshũ, Kyũshũ, Shikōkũ (377 837 km2 suprafaŃa). Statul japonez a încercat, iniŃial, să joace un rol politic pe continent, anexând teritorii (ex. Coreea) în anumite perioade, însă acest demers nu a fost însoŃit de succes. Aceasta determină Japonia să-şi schimbe modul de abordare, adoptând o politică de autoizolare, care se prelungeşte până în secolul al XIX-lea. Poporul japonez s-a format în urma amestecului unor elemente etnice diverse care, de-a

lungul timpului, s-au omogenizat conferind astăzi unitatea acestui popor. CivilizaŃia japoneză se remarcă prin faptul că s-a constituit din împrumuturi, aproape în toate domeniile, de la mai multe civilizaŃii, dar mai ales din cultura veche a Chinei. Aceste împrumuturi le-a adaptat şi transformat generând o cultură originală şi un tip de civilizaŃie distinct. CivilizaŃia japoneză s-a impus printr-o abordare proprie a realităŃii sociale şi economice. În sânul acestei civilizaŃii, tradiŃiile naŃionale s-au împletit cu cele religioase. Organizarea socială şi izolarea politică au condus la un sistem economic închis care a împiedicat dezvoltarea comerŃului exterior, dar a facilitat un comerŃ intern activ. Din punct de vedere economic, civilizaŃia japoneză se distinge prin anumite trăsături cum ar: multiplele întrebuinŃări ale hârtiei (artă, arhitectură, obiecte casnice sau de îmbrăcăminte), prelucrarea metalelor (renumitele săbii), Ńesutul mătăsii şi tehnica broderiilor fine, prelucrarea bambusului în vederea utilizării în scopuri diverse. Însă, civilizaŃia japoneză nu se distinge numai prin însuşirea caracteristicilor altor civilizaŃii, ci şi prin influenŃa pe care a exercitat-o asupra acestora. Începând cu secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, Europa începe să cunoască Japonia şi să fie fascinată de spiritul japonez. Acesta a influenŃat muzica europeană, pictura japoneză a inspirat curentul impresionist, literatura a atras atenŃia europenilor şi americanilor prin genul liric haiku, iar teatrul nipon, prin cele două forme ale sale Nõ şi Kabuki, a determinat apariŃia de noi abordări în teatrul civilizaŃiei occidentale. Acum, mai mult ca oricând, civilizaŃia japoneză se impune şi influenŃează prin spiritul său riguros, creativ şi perseverent. 3.7. CivilizaŃia bizantină În vestul Asiei, în perioada 330-1453 d. Hr., a existat Imperiul BizanŃului. CivilizaŃia bizantină a rezultat din îmbinarea fastului Orientului cu religia creştină şi cultura europeană. Imperiul bizantin se prezenta ca o monarhie absolutistă, cu administraŃie puternic centralizată bazată pe dreptul roman, iar organizarea socio-culturală se baza pe amestecul dintre cultura greacă şi elementele orientale. Imperiul bizantin s-a făcut remarcat prin adoptarea, în anul 381, a creştinismului ca religie de stat. Mai târziu, după Marea Schismă, popoarele de pe teritoriile bizantine aderă la biserica creştină de rit ortodox. CivilizaŃia bizantină s-a impus nu numai în domeniul religios, ci şi în multe domenii, dar mai ales în ştiinŃă, artă, arhitectură şi învăŃământ. Capitala imperială devine centru culturalştiinŃific al timpului, care va atrage atenŃia lumii asiatice, europene şi arabe. Aici se înfiinŃează, în anul 425, Universitatea din Constantinopol, care avea 31 de catedre ce acopereau multiple domenii. Rolul civilizator şi culturalizator al BizanŃului s-a remarcat prin influenŃa asupra lumii europene, însă a fost evident în formarea culturii popoarelor situate la periferia şi în vecinătatea imperiului. Pe teritoriul Asiei, civilizaŃia bizantină a marcat profund civilizaŃia şi cultura armeană. Armenia a fost primul stat care a declarat, în anul 301, religia de stat creştină. Aceasta a permis pătrunderea mai uşor a elementelor civilizaŃiei bizantine. Drept urmare, în Armenia se formează un nucleu al unei culturi specifice. Astfel, din arhitectură se remarcă cea bisericească, căreia armenii îi adaugă elemente noi ale planului cupolei, ornamentaŃiei (mozaic în interior, basoreliefuri în exterior). În sculptură, specific pentru Armenia este khacikar-ul un fel de stelă. În cadrul ştiinŃelor, civilizaŃia armeană se distinge în matematică (cea mai veche lucrare de matematică păstrată integral), astronomie, geodezie şi geografie (drumurile comerciale importante, care legau India, Persia, BizanŃul cu lumea Occidentală, ajungeau sau treceau prin Armenia), medicină (primul medic care a descris bolile profesionale). CivilizaŃia bizantină supravieŃuieşte acum numai prin influenŃele sale, mai ales asupra religiei, artei şi arhitecturii bisericeşti. 3.8. CivilizaŃia arabă

în condiŃiile progresului ştiinŃifico-tehnic. Însă arabii au fost şi creatori originali. precum şi de o masivă concentrare a acestora. dispune de imense resurse de sol şi subsol. iar vocabularul limbilor europene a împrumutat numeroase cuvinte arabe. exercită astăzi o puternică presiune). Marea civilizaŃie asiatică s-a format din fuziunea civilizaŃiilor care au apărut şi au evoluat pe teritoriul său. Irak. Acestea s-au format pe rămăşiŃele unor vechi imperii. Europa (Peninsula Iberică. Progresul economic diferit. Imperiului Mongol şi a Imperiului Mogul. matematica. islamismul. neconcordanŃa dintre volumul producŃiei şi consum în Ńările dezvoltate. astronomia. au mai apărut popoare cuceritoare care şi-au constituit imperii. dar şi Anglia. Multe elemente ale arhitecturii arabo-musulmane au fost preluate în arhitectura gotică şi sunt bine reprezentate în Spania. care va impulsiona. filosofia. Sub impulsul creşterii consumului. 4. Rolul de intermediar era asigurat de supremaŃia pe care arabii o deŃineau în activităŃile comerciale şi în transporturile maritime şi fluviale. ● RepartiŃia teritorială şi modul de grupare a resurselor prezintă diferenŃieri regionale în raport de factorii care le generează (geologici. Imperiul arab a dezvoltat o civilizaŃie cu rol de educator al Occidentului. aducându-şi aportul şi influenŃând considerabil celelalte civilizaŃii. Religia va deveni una dintre religiile universale. de fapt. alchimia. din mijlocul poporului nomad arab apare o nouă religie monoteistă. în spiritul misionarismului. Siria. FranŃa. Ńările Africii septentrionale). RESURSELE NATURALE ŞI ECONOMIA Asia – continentul cu cea mai mare suprafaŃă. O pondere apreciabilă au avut-o: medicina. fizica. Palestina). Arabii nu au avut numai un rol de intermediere. influenŃând cultura şi civilizaŃia Europei Evului Mediu.În secolul al XVII-lea d. mecanica.. asupra unor teritorii din Asia (Iran. de capacitatea societăŃii umane de a contribui la punerea lor în evidenŃă. Pe această cale au fost cunoscute europenilor numeroase tehnologii şi invenŃii din Asia Orientală (mai ales din China). InfluenŃa s-a difuzat şi în cadrul literaturii şi arhitecturii.). Africa (Egipt.Hr. însă nu s-au impus ca şi civilizaŃii majore. în scurt timp. cuceririle teritoriale. climatici etc. imposibilitatea unor state de a-şi acoperi consumul . Sicilia).. oamenii au extins aria de cercetare şi de exploatare a diverselor categorii de resurse. CivilizaŃia şi cultura arabă au influenŃat şi îmbogăŃit ştiinŃele cu termeni de specialitate. principala calitate a fost transmiterea şi salvarea unor valori ale ştiinŃei antichităŃii. iar arabii vor avea supremaŃia. Este cazul Imperiului Otoman. în istoria sa. Sicilia şi sudul Italiei. CivilizaŃia arabă prezintă anumite particularităŃi rezultate din faptul că aceasta se constituia ca element de legătură dintre Orient şi Occident. întreaga umanitate. iar civilizaŃiile lor au împrumutat de la civilizaŃiile şi culturile anterioare ajunse la un nivel de dezvoltare superior. Cercetarea arabă în domeniul ştiinŃei a avut o contribuŃie enormă la dezvoltarea ştiinŃei europene. Mesopotamia. Pe teritoriul Asiei. Au fost interesaŃi de numeroase domenii ale ştiinŃei şi au conceput adevărate capodopere literare. sau de a le reduce arealele prin intensificarea utilizării (asupra repartiŃiei resurselor naturale. astrologia. societatea umană. importul de resurse.

argiloiluviale. iar în Israel se exploatează săruri de potasiu din apele Mării Moarte.8 %). În zona “Cercului de Foc” al Pacificului. China deŃinând primul loc în producŃia mondială de cărbuni (28. caolin (în estul Chinei). geotermale. energia valurilor sunt resurse încă neutilizate. Rusia siberiană şi în alte Ńări asiatice se găsesc mari resurse de minereu de fier de bună calitate. În Iordania. în Transbaikalia. din depozitele sedimentare situate în spaŃiile asociate structurilor petroliere şi gazeifere se exploatează sulful. ha).3 %) în producŃia de petrol. în Armenia. Kamceatkăi. Mongolia). China. Kastanosolurile au o largă răspândire în Mongolia. în bazinul mijlociu al fluviului Amur. Siria. Kuwait şi Iran. India. pe cursul superior al fluviului Lena. Indonezia). Azerbaidjan.2 % din totalul mondial şi 65. Kamceatka şi Kurile se află mari resurse de energie geotermală. India. Mari zăcăminte de sare sunt în India. În China. entisolurile) se găsesc în Marea Câmpie Chineză. păduri cu frunze căzătoare în estul Chinei şi Japonia. Coreea de Nord şi Malaysia se găsesc rezerve de plumb. iar China produce cele mai mari cantităŃi de sare marină. Mareele au amplitudini mari pe Ńărmurile de est ale Chinei. Filipinelor. deşerturile. Japonia are o populaŃie numeroasă. Circa 28 % din potenŃialul hidroenergetic mondial se află în Asia. Filipine. Dintre metalele preŃioase. India (65 mil. Indonezia (115 mil. India şi Filipine.6 % din rezervele sigure de petrol al Terrei. pe văile Amurului şi Asia Centrală. Asia de Sud-Vest şi din Asia Centrală sunt afectate de secetă. În privinŃa rezervelor sigure de gaze naturale. Malaysia. În Asia de Sud şi de Sud-Vest se află soluri cu grad mijlociu de fertilitate (inceptisolurile şi oxisolurile). China) etc. Turcia şi India – rezerve de crom. China). în China. Tot în Asia se află mari resurse de vanadiu (Siberia Centrală.din resurse proprii au impulsionat puternic expansiunea transporturilor şi schimburile de materii prime. taigaua siberiană.5 % din cantitatea mondială de cărbuni. Georgia şi China se găsesc mari rezerve de mangan. După volumul resurselor unele regiuni sunt bine individualizate (Câmpia Siberiei de Vest. China. iar curenŃii marini. Mari suprafeŃe din Asia de Sud. În domeniul resurselor energetice Asia are cele mai mari rezerve de cărbuni. arealele aflate în condiŃii mai puŃin accesibile care aşteaptă să fie valorificate). Indonezia. Dintre neferoase. repartiŃia lor fiind determinată de condiŃii fitoclimatice şi orografice. Japoniei. acest continent deŃine un uriaş potenŃial de resurse energetice solare. iar griziomurile (soluri de tranziŃie între cernoziomuri şi luvisoluri) se găsesc între Colinele Turgai şi Novosibirsk. În China.a. Orientul Mijlociu ş. respectiv în Japonia. Indonezia şi Malaysia. altele au o populaŃie numeroasă (China. în Asia de Sud-Est precipitaŃiile abundente au spălat orizontul de sol sărăcindu-l în minerale pe aproximativ 60 % din suprafaŃa regiunii. Orientul Mijlociu deŃine 31. iar în China. Turkmenistan. Solurile cu grad ridicat de fertilitate (solurile molice. În India. China). (numai China şi India produc 35. Unele Ńări sunt furnizoare de materii prime au spaŃii vaste şi sunt slab populate (Arabia Saudită. Japonia (25 mil. iar în Asia . iar Arabia Saudită primul loc (13. Pe teritoriul Asiei se află mari resurse forestiere : păduri ecuatoriale (Indochina. dar constituie zone potenŃiale (regiunea polară. suprafeŃe mari de pădure au : China (peste 133 mil. iar argintul în Coreea de Nord şi China. ha). aurul se găseşte în cantităŃi mari în Siberia Orientală. un fond redus de resurse şi o capacitate tehnologică uriaşă. Malaysia. Malaysia. În Asia se găsesc toate tipurile de sol. Siberia. În India şi Kazahstan se află uriaşe zăcăminte de salpetru. Irak şi Israel se extrag fosforite. Teritoriul Asiei conŃine o remarcabilă varietate de roci de construcŃii : bazalt (Podişul Deccan). titan (India. India. ha). În afară de FederaŃia Rusă. Thailanda şi Coreea de Sud – rezerve de wolfram. eoliene. marmură (India.) – ca exemple tipice de concentrare (a unui tip de resurse) – altele se remarcă mai puŃin în prezent. Siberia de Est. mari rezerve de zinc sunt în China. de ha). India) şi cantităŃi mari şi diversificate de resurse. de cositor în China.

iar în deşerturi nu se poate desfăşura o agricultură neirigată. În Asia. În sudul Siberiei Vestice se află o regiune de cultură a cerealelor şi de creştere a animalelor care se îngustează spre est până la dispariŃie (pe teritoriul FederaŃiei Ruse). În Afganistan. câmpiile reprezintă un domeniu exclusiv agricol. iar în . lucrările agricole se întrerup. Deşi ocupă suprafeŃe mai mici. datorită climatului de tundră şi a taigalei se practică doar creşterea renilor şi vânatul pentru blănuri. din cauza uscăciunii. În Asia predomină tipurile de climă temperată (datorită marii desfăşurări în latitudine. AGRICULTURA – ASPECTE GEOGRAFICE 5. în aceeaşi regiune 13 % din suprafaŃă este ocupată de terenuri cu exces de umiditate şi tot 13 % terenuri îngheŃate permanent. faptul având consecinŃe în repartiŃia culturilor agricole. Câmpia Siberiei de Vest (câmpie joasă). se practică creşterea cornutelor mici şi agricultura irigată. cât şi reliefului foarte variat. Relieful montan şi de podiş dominant. Azerbaidjan şi în Turcia (Podişul Anatoliei). pe cea mai mare parte a Siberiei. În zona temperată datorită iernilor (cu frig şi zăpadă). agricultura se bazează pe unele culturi cu perioadă scurtă de vegetaŃie : orz şi secară de primăvară. iar în Kazahstan şi Turkmenistan. structura şi repartiŃia culturilor. demografici. Iran şi estul Turciei se cresc animale pe baza păşunilor şi se practică culturi restrânse de orz şi mei. IAR câmpiile piemontane din Asia Centrală permit irigaŃii în regim de scurgere naturală (datorită înclinării). iar economia forestieră se îmbină cu agricultura pe suprafeŃe mici. economici şi tehnici. la care se adaugă condiŃiile climatice care nu permit utilizarea agricolă a teritoriului. În Mongolia şi China (la vest de Podişul de Loess şi în Mongolia Interioară) se cresc animale pe baza păşunilor şi culturi agricole pe suprafeŃe mici. bazată în principal pe cultura cerealelor şi creşterea animalelor se găseşte în Georgia. sociali. latitudinea – impun în Asia diferite utilizări agricole ale teritoriului. are o umiditate excesivă şi o scurgere deficitară. Climatele ecuatorial. Modul de utilizare a terenurilor. expoziŃia versanŃilor. tropical musonic. În zona subpolară (cu ierni lungi şi friguroase. datorită extinderii în latitudine. datorită lipsei îngheŃului (şi caracteristicilor de favorabilitate ale elementelor climatice). climatele condiŃionează practicarea agriculturii.1. fragmentarea reliefului.de Nord şi Centrală 38 % din suprafaŃă cuprinde terenuri puŃin profunde. precum şi etajarea pe verticală a plantelor de cultură. veri scurte şi răcoroase). pe Amur. subecuatorial. Marea Câmpie Chineză şi Câmpia Indo-Gangetică – câmpii de acumulare fluvială – oferă condiŃii deosebit de favorabile pentru irigaŃii. dar mai ales prin zonalitatea latitudinală şi prin etajarea altitudinală. De la vest spre est limita nordică a regiunii cu agricultură (pe suprafeŃe mici) şi cu economie forestieră se îngustează şi coboară de la 62º latitudine nordică la aproximativ 50º latitudine nordică. în ariile de confluenŃă a râurilor Aldan şi Viliui cu Lena şi în sudul Câmpiei Siberiei de Vest se cresc animale. subtropical umed şi temperat oceanic permit practicarea agriculturii pe parcursul întregului an. dincolo de paralela de 60º latitudine nordică. în nordul acestora. O agricultură diversificată. Prin caracteristicile componentelor lor. deschiderea văilor şi circulaŃia aerului. În nordul acestei zone. distanŃele mari faŃă de oceane. se găsesc toate climatele. 5. se obŃine o recoltă pe an. repartiŃia culturilor şi producŃia agricolă sunt puternic influenŃate de condiŃiile naturale. altitudinea. În zonele polară şi subpolară din nordul Asiei nu se poate practica agricultura neprotejată (acesta este domeniul creşterii renilor şi al vânătorii). Armenia. lanŃurilor muntoase şi podişurilor cu o mare întindere. CondiŃiile naturale ale agriculturii RepartiŃia culturilor agricole şi randamentul acestora se află sub permanenta influenŃă a factorilor naturali.

plantaŃii pomicole şi de viŃă de vie. China. grâu (pe suprafeŃe mari în India). arbustul de ceai. Malaysia). Malaysia. hidrofită) şi de gradul de adaptare la secetă. În regiunile subtropicale secetoase s-a dezvoltat pomicultura. sursele de apă subterană. pot fi cultivate cu grâu şi porumb. se cultivă arborele de chinină.China de Nord-Est şi Coreea de Nord se cultivă cereale. trestie de zahăr. În China de Vest eroziunea a îndepărtat pe mari suprafeŃe solul. sfeclă de zahăr. au o capacitate scăzută de reŃinere a apei. Nordul Siberiei. vastele regiuni montane şi deşerturile sunt lipsite de sol. Japonia). se folosesc irigaŃiile de necesitate şi irigaŃiile complementare (prin care precipitaŃiilor căzute li se adaugă un supliment de apă). trestia de zahăr. se cultivă bumbacul. SE Iranului. pentru irigaŃii. . Vietnam. În China se folosesc pe scară largă. cu îngheŃ profund. În China şi Japonia. Se cultivă orezul. la rândul lor. cocotierul. vertisolurile cu conŃinut mare de argilă. altitudine. irigaŃiile s-au utilizat încă din antichitate. China şi Coreea se găsesc luvisolurile. Filipine. cultivate în condiŃii de irigare cu bumbac. floarea soarelui. Kastanoziomurile – formate în condiŃii de stepă mai uscată – se găsesc din estul Mării Caspice până în Mongolia şi China. în nordul şi estul Deşertului Gobi. caracteristice stepei şi silvostepei din Asia Centrală. Sarawak. sunt acoperite cu pajişti. valorile termice şi hidrice. au o largă răspândire cernoziomurile – solurile cu cea mai bună fertilitate – favorabile culturilor argricole. cartof şi chiar cu legume (după amendarea cu calcar şi fertilizarea cu îngrăşăminte). Solul. Apa constituie un alt factor al dezvoltării agriculturii. orz. tutunul şi iuta. iar în Asia de Sud-Est o parte însemnată a solurilor este demineralizată. orez. fie în sezonul uscat). arborele de cauciuc. pe văile Indului şi Gangelui. semideşertice şi chiar în condiŃiile climatelor subtropicale şi temperat-semiaride (fie tot timpul anului. Pakistan. Sri Lanka. orezul. puŃin fertile. orezul şi se practică legumicultura. viŃa de vie. în zona temperată (destul de nuanŃată a Asiei) se practică o agricultură diversificată cu randamente diferite. arborele de camfor. dealuri şi piemonturi. IrigaŃiile reprezintă o cale de valorificare a unor terenuri aride şi semiaride. bine valorificate de pădure. Necesarul de apă depinde de tipul plantei (xerofilă. cu căldură tot timpul anului. Sabah). xerofită. trestia de zahăr. În zona temperată. arahidele. arbustul de cafea. bumbacul. cu amplitudini termice şi hidrice daune mici. se răsfrâng în fertilitate şi în valoarea economică. arenosolurile în Orientul Apropiat şi Mijlociu. bananierul. soia. sunt sărace în humus. palmierul de ulei. verile calde şi secetoase. În zona tropicală uscată (sudul Afganistanului. În zona subecuatorială (din Filipine. sfecla de zahăr şi se cresc animale. în Mesopotamia. cânepa de Manilla. Irak. gradul de uscăciune şi umiditate. porumb. În Asia. citricele. au o fertilitate redusă. litosolurile – în condiŃii de pantă foarte accentuată şi în pustiuri (formează un strat subŃire). iar grâul se seamănă toamna. pe terenuri lipsite în general de drenaj extern. sunt utilizate pentru culturi de grâu. sorg. pe terenurile plane din podişuri. datorită musonului şi climatului subtropical umed se cultivă ceaiul. Agricultura nu poate fi concepută fără sol. acoperit cu zăpezi. în areale cu nisipuri la zi. cu un anotimp ploios şi unul secetos. Asia de Sud-Est. În regiunile deşertice. Iordania) s-a extins păstoritul seminomad. iernile relativ reci. orezul neirigat. Zonalitatea bioclimatică determină răspândirea solurilor şi o mare variabilitate de particularităŃi fizico-chimice care. se desfăşoară o agricultură continuă cu două şi chiar trei recolte pe an. tutunul. iar în oaze – culturile de curmal. împiedică extinderea culturilor de citrice. amplitudinile termice. soia. În zona ecuatorială (din Indonezia. cu două sezoane. Marea Câmpie Chineză. În zona tropicală musonică (India. Sub pădurile de foioase din sudul Siberiei. între Beijing şi Harbin şi sudul Siberiei. Rezultă că în funcŃie de latitudine. Arabia Saudită. În Asia se găsesc toate tipurile de sol: în zona caldă predomină feralsolurile (Asia de Sud-Est).

În Indonezia trăieşte un animal înrudit cu porcul – babirusa – ce dispune de un stomac suplimentar care îi permite să rumege şi să digere grosiere (babirusa asigură proteine animale în zonele rurale sărace). Florea) : terenurile nesolificate. Din nord-estul Mării Caspice până în bazinul mijlociu al fluviului Amur. . mithanul (Asia Centrală şi de Sud-Est). necesită irigări de spălare. în Asia Centrală.a.. în regiunile aride şi semiaride se găsesc soloneŃurile – formate prin desalinizarea solonceacurilor. Marea varietate de soluri a Asiei acŃionează asupra repartiŃiei culturilor agricole. Între 15º-50º lat. pe depozitele sedimentare. Animalele sălbatice înrudite cu cele domestice ar putea avea o contribuŃie substanŃială la asigurarea necesarului de hrană a omenirii. desŃeleniri şi preluarea terenurilor în cultură. acest proces a avut efecte distructive asupra reliefului. În Siberia. Biotehnologiile vegetale şi animale pot reduce presiunile generate de exploatarea excesivă a solului şi pot preveni reducerea (măcar în parte) a biodiversităŃii şi degradarea biologică. porcine. sunt folosite pentru pajişti. subtropicale aride şi arctică). rezistentă la pestă (bovină). precum şi în zonele de deşert se găsesc solonceacurile. unde predomină climatul temperat şi subpolar. dar complicate din cauza interdependenŃei dintre agricultură şi mediul natural şi. Animalele domestice din zona temperată (bovine. s-au format regosolurile. regiunile polare şi subpolare). Din culturile agricole au fost eliminate numeroase specii de plante. s-au format cambisolurile. În zonele accidentate din Thailanda şi Cambodgia. sunt folosite pentru cultura plantelor. mai ales la est de Marea Caspică până în nordul Podişului Gobi. Atât cultura plantelor cât şi creşterea animalelor se desfăşoară în raport de diversitatea condiŃiilor pedoclimatice de tradiŃiile locale (sisteme de cultură. constituie motiv de îngrijorare: dispar subspecii şi populaŃii de animale unicat. argiloiluviale). yakul (Podişul Tibet) ş. soluri cu grad scăzut de fertilitate (spodosolurile formate în condiŃiile climatului temperat-continental. soluri nefertile (histosolurile din tundră. au o fertilitate redusă. pe versanŃi şi pe terasele joase din zonele umede. unelte. sub taiga şi stepa rece). posedă o rezistenŃă şi capacitate de adaptare la mediu pe care alte cornute mari nu le pot egala. cabaline) se comportă nesatisfăcător în condiŃiile de temperatură şi umiditate din zona intertropicală. sub păduri. trăieşte o bovină primitivă mai mare decât vitele domestice care poartă denumirea de kouprey. deşerturi. sau foarte slab solificate (reprezentate de stâncării din zonele montane înalte. s-au format podzolurile. mai ales. loess-uri nisipoase. iar în condiŃii climatice diferite (din regiunile tropicale. amendamente cu gips şi fosfogips. Actuala restrângere a diversităŃii biologice.2. respectiv. După cum se cunoaşte suprafeŃele agricole sau extins mereu în dauna vegetaŃiei naturale prin defrişări. soluri cu grad mijlociu de fertilitate (în Asia de Sud. Încă din antichitate între societăŃile rurale şi pământ s-au stabilit relaŃii profunde. în sud cunoscută sub denumirea de taigaua siberiană. Asia de Sud-Vest). Alte animale. aridisolurile din deşerturi). Factorii social-economici. precum baténgul (din Indonezia). în ciuda existenŃei doar a unei bănci de date genetice. sunt soluri foarte acide. soluri cu grad ridicat de fertilitate (solurile molice. “întărite prin obiceiuri şi interese. au o fertilitate redusă. ovine.). formate din loess-uri. cu textură grosieră. umed şi rece. profil gastronomic etc. demografici şi tehnici. sau yakow care întruneşte rezistenŃa yakului şi producŃia de lapte a vacii. de amestec (conifere şi foioase) şi de foioase. marne şi argile marnoase. pe roci foarte diferite. solurilor şi a fondului genetic vegetal.În zona temperată mai rece sub pădurile de conifere. toate acestea personalizează agricultura din diversele zone şi Ńări asiatice. După gradul de fertilitate solurile acestui continent aparŃin următoarelor categorii (după N. ● VegetaŃia naturală şi fauna sălbatică. 5. care poate alerga cu viteza unui cal. Prin încrucişarea cu bovinele din zonă temperată au rezultat hibrizi exotici precum mandura (în Indonezia). nordică.

ovăz. cocotierul. Cu câteva secole î. trestia de zahăr. EvoluŃia agriculturii Agricultura acestui continent are o tradiŃie care coboară până la originile istoriei.Hr. În China. mazărea) şi creşterea animalelor (erau domesticite capra. folosirea forŃei animale în cultura plantelor. în mezolitic. creşte importanŃa pescuitului şi are loc domesticirea primului animal – câinele. perfecŃionarea uneltelor agricole. Sîrdaria. Hr. state şi chiar în evoluŃia civilizaŃiei umane. 292. . focarul indoneziano-filipinez de unde provin : bananierul. ceaiul. măslinul. se semnalează atacuri ale triburilor nomade din Caucaz. soia. Orientul Apropiat şi India). au generat diverse sisteme de cultură11. scorŃişoara. Primele civilizaŃii din istoria omenirii. exista un mare drum comercial transasiatic din China la Mediterana – „drumul mătăsii” – ceea ce denotă un surplus de producŃie agricolă şi o prelucrare a firului de mătase. sedentarizarea populaŃiei agricole ş. (India Centrală. se cuvin menŃionate unele momente cruciale : domesticirea animalelor. în Extremul Orient (China). inul. orz. iar utilizarea râşniŃelor de mână. ovăzul. Indochina. orzul. cuprinde Etiopia şi sudul peninsulei arabe.Hr. Neoliticul târziu arată că în Asia răsăriteană se generalizase cultura cerealelor şi creşterea animalelor. sorgul. (mişcare 11 Sistem de cultură – asociere de plante de cultură care depinde în mare măsură de condiŃiile naturale şi economice specifice şi care dau “culoarea” câmpurilor cultivate (George Erdeli şi colab. orezul. În mezolitic. Văile largi ale acestor râuri şi câmpiile Asiei au avut şi păstrează un rol primordial în viaŃa unor popoare. fără îndoială. datorită luncilor cu soluri fertile. se cultivau taro şi ignamele. palmierul de zahăr. din Japonia până în Indonezia. mazărea. Gange. sorg şi arborele de cafea. Amudaria. în statul sasanid (în SV Podişului Iranului) a avut loc o răscoală populară îndreptată împotriva autorităŃii aristocraŃiei funciare. Persia). la începuturile agriculturii. mei. susanul ş. inventarea şi utilizarea roŃii. În jurul anului 220 î.Hr. Tigru. a pătruns din India. În epoca bronzului (mileniul 2 şi 1 î.) în sudul Siberiei trăiau triburi de vânători şi pescari care se ocupau şi cu creşterea animalelor. ş. Bucureşti.a.a. Într-o lentă şi de durată evoluŃie a acestor civilizaŃii. Indus. sunt semnalate invaziile devastatoare în Mesopotamia ale unor triburi de păstori nomazi din MunŃii Zagros. piperul. vitele. Din cele şase focare principale de apariŃie a plantelor de cultură. au fost. Fenicia. în Orientul Mijlociu şi Apropiat (Mesopotamia. Eufrat. oaia. usturoiul. trei sunt situate în Asia. din acest areal provin unele varietăŃi de grâu. a unor seceri cu tăiş de silex ne arată importanŃa sporită a recoltării cerealelor sălbatice. Descoperirile arheologice din neolitic în Orientul Apropiat şi Mijlociu atestă populaŃii sedentare care cultivau cereale şi creşteau animale domestice. iar mai târziu. bumbacul. iar al patrulea în Asia şi Africa: focarul iraniano-mediteranean în care s-au cultivat pentru prima dată : grâul. apărute cu 8000-10000 de ani î. meiul. descoperirea irigaŃiilor. lintea. vânătoarea era principala îndeletnicire. vanilia.a. Văile marilor râuri : Huang He. macul. Asia Mică.factorii demografici. formelor de locuire – fiind totodată leagăne ale unor civilizaŃii. civilizaŃii agricole. citricele. iuta. în Asia de Sud (India). Hr. viŃa de vie. China de Sud-Est).. Acest sistem de cultură bazat pe plante indice şi orez s-a propagat în Extremul Orient. în urma încălzirii climei se extind în Asia regiunile locuite de om şi se generalizează folosirea arcului şi a săgeŃii ca principală armă de vânătoare. Documentele confirmă că în anul 491 î. 5. Amur ş. secara. ceapa.3.Hr. În Orientul Apropiat. Editura Corint. focarul abisiniano-yemenit. sfecla de zahăr. pag. în jurul anului 1645 î. mazăre. cornute). social-economici şi tehnici”. varza.Hr. iar în al doilea mileniu î. În neolitic ramurile principale ale economiei devin cultura plantelor (orzul. (acest focar cuprinde Iranul. (1999) – DicŃionar de geografie umană.a. grâul. se bazau pe culturi cerealiere (grâul şi orezul) şi pe creşterea animalelor. focarul asiatic musonic în care s-au cultivat plantele originare de aici : orezul.

primind în schimb o plată în grâne. din care câteva sunt semnificative. revărsând spre vest şi sud valuri de migratori care au înrâurit desfăşurarea evoluŃiei istorice în Asia şi Europa. pulsaŃii cu amplitudine variabilă s-au succedat periodic până în pragul epocii moderne. domina cultura grâului. se adoptă un program utopic al proprietăŃii funciare – fapt ce determină răscoala Ńărănească a „Sprâncenelor roşii”. introduc în Ńară cultura viŃei de vie.Hr. a piersicului şi trifoiului (104-102 î. La începutul secolului al VIII-lea în teritoriile cucerite de arabi în Asia se interzice musulmanilor cumpărarea sau însuşirea pământurilor aflate în proprietatea statului şi se introduce impozitul funciar pentru supuşii nemahomedani.. parŃilor şi kusanilor în Peninsula Industan. ce avea să-şi pună amprenta asupra fizionomiei etnice..Hr. dar împrăştierea echitabilă a pământurilor a rămas o utopie. de unde şi marea lor mobilitate şi caracterul războinic. mongole şi tunguse de crescători de animale.care îşi propusese instituirea proprietăŃii comune asupra pământului).Hr. în acelaşi timp. se afla sub controlul triburilor turce. Între anii 900-600 î. Fondul funciar a creat probleme şi în Japonia : în anul 646 d. Tot din timpuri îndepărtate sericicultura s-a alăturat agriculturii într-un mod ritualizat şi imperativ. în anul 9 d. începe invazia indo-sciŃilor. între anii 830-840 d. sau (în cazul fermierilor). În Marea Câmpie Chineză. esenŃială la început pentru fabricarea veşmintelor de ceremonie a demnitarilor. prin reforma intitulată Taika (Marea transformare) s-a urmărit abolirea autorităŃii clanurilor privilegiate şi întărirea puterii centrale.Hr.. cu circa 150 ani î.) condiŃia Ńărănească era similară cu cea din vechea Europă. În timpul dinastiei Tang (618-907 d. Dacă ne referim doar la câteva Ńări asiatice ar fi de amintit alte aspecte. iar zonele irigate din sud şi sud-est cu climă tropicală şi subtropicală erau ideale pentru cultura orezului. iar în sud cele din Podişul Tibet care. întregul pământ trece în proprietatea împăratului care îl împarte direct familiilor Ńărăneşti. În prima jumătate a aceluiaşi secol pe teritoriul Iranului şi Afganistanului se întocmeşte „Cartea canalelor” care era o culegere de legi privind sistemul de irigaŃii. Mătasea. se introduce impozitul funciar. după ce chinezii cuceresc importante teritorii din Asia Centrală. caracterizate printr-un mod de viaŃă nomad. aproape un mileniu şi jumătate. reformele agrare au avut loc la intervale diferite (din secolul V î.Hr. Probabil. din nordul Fluviului Galben şi până în taigaua siberiană şi din Manciuria până la vest de MunŃii Ural. structurile sociale şi administrativ-politice: un imens spaŃiu. În secolele III-VI. (au preocupat societatea chineză). în anul 594 î. De-a lungul istoriei Chinei. ulterior. datorită suprapopulării Asiei Centrale. fuseseră cucerite sau eliberate în urma emigrării spre sud a numeroaselor familii de Ńărani. seminŃe. aceste terenuri au fost atribuite după pacificarea regiunilor unde avuseseră loc tulburări.Hr. la o anumită altitudine grâul ceda locul orzului. încă din secolul III d.Hr. iar categoriile de persoane care munceau pământul erau: unii Ńărani liberi (puŃini numeroşi) ce primeau din partea statului o suprafaŃă de pământ care corespundea componenŃei familiei. . În textele chinezeşti agricultura apare mereu drept “activitate fundamentală”. În China. împărŃind recolta cu proprietarul. zilierii care munceau pe domeniile agricole ale proprietarilor.Hr. Tot în China. la hotarele de nord ale Chinei trăiau populaŃiile nomade din stepele nordice. unelte). fermierii sau arendaşii (care cultivau pământurile altora.Hr. Ńăranii şi păstorii de pe Valea Gangelui şi a Narbadei constituiau una din cele trei caste.Hr. În Armenia. are loc o puternică mişcare antifeudală care se pronunŃă pentru proprietatea comună asupra pământului. în India. până la sfârşitul secolului al XX-lea). a devenit o adevărată monedă de schimb utilizată atât pentru plata tributului cât şi pentru cea a impozitelor. stepele centrale şi nordice erau propice creşterii vitelor.).

civilizaŃia iraniană a fost una din marile civilizaŃii ale lumii. În secolele XIV-XVII (epoca Ming) se reface agricultura prin regularizarea cursului apelor şi a canalelor de irigaŃii. poalele munŃilor. în acest teritoriu domina cultura grâului. crescătorii de animale. s-au confiscat caii de la populaŃie. se cultivau cereale. pământul a intrat în posesia marelui han şi împărŃit apoi feudalilor mongoli. cu structurile şi practicile specifice au stat la baza întregii vieŃi economico-sociale a statului indian medieval. în provinciile nord-vestice creşterea vitelor. decât spre interiorul acoperit cu nisipuri. plasate la intervale egale şi înconjurate de praguri de pământ. în Mesopotamia. se repun în valoare pământurile. agricultorii din sud. 9601279 se extinde cultura inundată a orezului. în unele regiuni se foloseau irigaŃiile. în secolele XIII-XIV). Sîrdaria ş. Marea Caspică şi India. de-a lungul Amu-Dariei (sub moguli. se creşteau boi. dintre care cea mai persistentă era obştea sătească. au fost ruinate gospodăriile Ńărăneşti. platourile şi povârnişurile lor) au fost favorabile culturii plantelor şi creşterii animalelor. ca o condiŃie a supravieŃuirii. bivoli. la vest de Isfahan (secolele XVI-XVII). mergând pe firul pânzei freatice. Totodată se lărgeşte reŃeaua de irigaŃii. În India. trestie de zahăr. a cailor. mirodenii. În Evul Mediu se disting în China 4 grupări de populaŃie care desfăşurau în forme dintre cele mai impresionante ansambluri agricole (cu moduri specifice de viaŃă umană) : sedentarii – care practicau o agricultură evoluată (mod de viaŃă propriu populaŃiei Han şi alogenilor sinizaŃi). India atinsese un nivel relativ înalt de dezvoltare economică. Încă din Antichitate se folosea un sistem ingenios. s-au păstrat puternice rămăşiŃe ale comunei primitive. Azerbaidjanul iranian avea soluri fertile (formate pe lavă vulcanică) şi reprezenta grânarul Iranului. pe valea Yantzî primul loc era ocupat de cultura orezului. muntenii din complexul himalayan. IrigaŃiile au permis cultivarea grâului în Azerbaidjan. CivilizaŃia iraniană se întindea pe teritoriul de astăzi al Iranului. bumbac. regiunile sudice depăşesc în greutate pentru prima dată în istoria Chinei valea Fluviului Galben). pe teritoriul iranian. cu puŃuri de aerisire şi pompare la suprafaŃă. iar alături de formele primitive de agricultură erau practicate vânătoarea şi pescuitul (care se afla în regres). Lipsa apei a impus. Terenurile abandonate au fost distribuite – măsura vizând valorificarea unor mari suprafeŃe. cămile.) în statul Wei de Nord se inaugurează sistemul „împărŃirii pământului” care constă în acordarea membrilor familiilor Ńărăneşti (bărbaŃi şi femei ajunşi la majorat). În a doua jumătate a secolului al XVII-lea se introduc culturi noi: porumbul şi cartoful. puternic impulsionată de tehnica nouă a culturii inundate (una din marile descoperiri agricole chineze) care a condus la recolte record de orez (timp de trei secole. aşa cum se păstrează şi astăzi în zona Teheranului. mult timp. vaci. cultivatori de pământuri. săparea şi întreŃinerea unei întinse reŃele de irigaŃie. (zonele marginale. Valea Indului (în est) şi spre „łara celor şapte fluvii” (Amu-Daria – Vechiul Oxus.La începutul secolului al V-lea (d. a unor loturi de pământ pe o perioadă determinată. aceste teritorii gravitau din punct de vedere economic spre Mesopotamia (în vest). până în Golful Persic. viermi de mătase. cât şi în Evul Mediu. se plantează circa 1 miliard de pomi şi s-a întocmit un nou cadastru general.Hr. de-a lungul Tigrului (în secolul al VII-lea). În timpul marii expansiuni mongole (1279-1368). in şi cânepă. se ocupau cu culturile mixte. dintre ramurile economice. Karunului. a orzului şi orezului pe Ńărmul Mării Caspice şi pe valea fluviului Amu-Daria. crescătorii de animale din regiunea de stepă şi deşert. Atât în Antichitate.). acela al „minelor de apă” – adevărate galerii subterane. În ansamblu. Deşi au luat naştere mari domenii feudale obştile săteşti. cai. legume.a. oi. În secolele VI-X (epocile Sui şi Tang) bazinul Fluviului Galben şi valea fluviului Wei rămân centrul de greutate al economiei. agricultura a fost cea mai grav lovită: a fost distrus sistemul de irigaŃii pentru a transforma vastele câmpii chineze în terenuri cu păşune. aceasta alcătuia mari comunităŃi agricole care cuprindeau de obicei un sat în care se îmbinau cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor cu meşteşugurile casnice. a trestiei de zahăr şi a . Chiar din primele secole ale Evului Mediu.

în India 70 %. Terenurile cu soluri fertile sunt limitate datorită predominării reliefului muntos şi câmpiilor litorale relativ înguste. a susanului în Horasan. grădinăria. Filipine. Caracterul subordonat şi periferic al regiunilor de câmpie este compensat de un climat generos şi variat. a şofranului în Iranul occidental. au provocat foametea – resimŃită pe spaŃii largi în China. în Indonezia s-a trecut la culturile forŃate de cafea. Ca urmare a cuceririlor arabe şi în timpul stăpânirii lor. Dezvoltarea producŃiei agricole şi meşteşugăreşti a intensificat comerŃul. iar negoŃul era legat de schimbul în natură a produselor economiei pastorale cu produsele agricole şi meşteşugăreşti ale popoarelor vecine. în Mongolia privilegiile feudale şi iobăgia au fost lichidate în 1921. Horasan. Dacă în Europa. invaziile lăcustelor şi a altor dăunători. iar în viticultură se produceau circa 100 de feluri de struguri. Pentru agricultură condiŃii naturale mai bune se găseau numai în Yemen şi Hedjaz. s-au introdus noi soiuri de orez. Săpăturile arheologice au pus în evidenŃă succesiunea a două culturi neolitice: Yomon şi Yagoi (prima de culegători şi vânători. cămilelor şi dromaderilor. reformele agrare s-au efectuat. capre. În secolul al XII-lea triburile mongole se întindeau de la est de Amur până pe cursul superior al fluviului Irtîş şi de la hotarul de nord al Chinei până la Lacul Baikal. câmpiile ocupau suprafeŃe mici şi izolate (doar 20 % din suprafaŃa de 37000 2 km ). Întinsele terenuri de stepă şi plaiurile munŃilor au permis creşterea oilor cu lână fină (din care se Ńeseau renumitele covoare persane de Kerman. cu multe precipitaŃii datorită influenŃei oceanice şi dispunerii teritoriului pe o lungime de aproximativ 3000 km (între paralelele de 30° şi 46° lat. practicau meşteşuguri casnice. Thailanda aprox. peste 60 de milioane hectare sunt terasate în China. Regiunile interioare. pe teritoriul Iranului s-au construit noi canale şi baraje. iar posibilităŃile de . bivolilor. erau locuite numai în porŃiunile unde vegetaŃia îngăduia crescătorilor nomazi de cămile să-şi hrănească turmele.dudului în regiunea Bardha (la vest de Marea Caspică) şi la Djurdjan. Aceste situaŃii au impus extinderea irigaŃiilor. Irak. În Peninsula Arabia cea mai mare suprafaŃă era ocupată de deşerturi nisipoase. dominate de deşerturi. Japonia şi alte Ńări. În cele mai multe state ponderea terenului cultivat este destul de mică în raport cu suprafaŃa lor totală (14 % în China. Bangladesh. în unele Ńări populaŃia este numeroasă şi în creştere rapidă. în Iran au fost lichidate claca şi obligaŃiile în natură în 1962. În Japonia. Farsistan şi Isfahan. 10 % în Iran. În veacul al X-lea. 10 % în Indonezia). Pe ansamblul continentului. a doua de inspiraŃie coreeană – de agricultori). grindina. în perioada 1830-1870. s-au extins şi diversificat culturile vechi. preponderent în secolul al XIX-lea. Laos. Grădinăritul şi viticultura se practicau în provinciile Azerbaidjan. În urma invaziei mongole din secolele XIII-XIV. Agricultura reprezintă şi astăzi profesiunea de bază pentru o mare parte a populaŃiei (în Afganistan.1932. China 70 % din totalul populaŃiei locuieşte în mediul rural). India. modificarea structurii modului de folosinŃă a terenurilor. pomicultura şi se creşteau îndeosebi cămile. numeroase aşezări rurale şi canale de irigaŃii au fost distruse. mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în secolul al XX-lea. InfluenŃa factorilor externi a fost slabă. reforme agrare. tutun şi indigo). în unele Ńări din Asia. precum şi din India. frecventele secete şi inundaŃii catastrofale. Coreea. oi. pe malul estic al aceleaşi mări. Tabriz şi Isfahan). Indonezia şi Japonia. În Yemen. a orzului. cailor. Siria. Mongolii se împărŃeau în triburi de pădure care se îndeletniceau mai ales cu vânătoarea şi triburi de stepă care se ocupau cu creşterea nomadă a cornutelor şi cailor. iar în Siria în 1958). ploile fiind mai frecvente. trestie de zahăr. Iran. o serie de tehnici agricole şi meşteşugăreşti din Egipt. a bumbacului în Horasan. China s-au răspândit.) Aceste climate au favorizat o agricultură de mare randament în care domina cultura orezului. Asia deŃine cea mai mare parte a terenurilor irigate ale Terrei. Cambodgia. 80 %. Mongolii nu cultivau plante. s-au efectuat mai târziu (în Irak . s-a extins cultura grâului. a citricelor pe Ńărmul Mării Caspice şi în Câmpia Shatt-al-Arab. se practica cultura cerealelor. a caprelor. N. introducerea unor noi plante de cultură (spre exemplu.

Creşterea animalelor este orientată în special spre porcine (China. În aceleaşi regiuni musonice şi subtropicale se cultivă maniocul (Thailanda – al doilea producător mondial şi cea mai mare exportatoare. Bangladesh (India deŃine locul al II-lea mondial în producŃia de trestie de zahăr). China.. Tipuri de agricultură După modul de valorificare a condiŃiilor naturale se pot distinge următoarele tipuri principale de agricultură : a) Agricultura fondată pe cultura predominantă a orezului este caracteristică Asiei musonice. şi reŃine o parte importantă a forŃei de muncă din agricultură. Indonezia. producŃia plantaŃiilor a stagnat fiind concurate de orientarea agricultorilor autohtoni spre cerinŃele pieŃei. iar acolo unde clima o permite. Israel. bubaline (India locul I. sud-estul Chinei. cât şi măsurilor de protecŃie a fondului forestier. Iangtzî. batata (India. cabaline (China locul I). India locul al IV-lea). S şi SE agricultura este de tip tradiŃional (predomină autoconsumul. India. orzul. în India. Indonezia. de ceai în Sri Lanka şi Assam. Malaysia). Malaysia). porumbul (estul Chinei. Israel). În Asia de SV. Japonia. Indus). susanul (plantă tipică Asiei musonice. bumbacul – India locul I mondial. Myanmar. rapiŃa (China. Specifică este sericicultura în China de Est. Enisei. Japonia are cea mai mare flotă de pescuit şi cu aproximativ 11 milioane tone peşte deŃine locul I mondial. Filipine. Cea mai avansată agricultură bazată pe mica producŃie de mărfuri este cea din Japonia. schimbul de produse se menŃine foarte redus. legumele (China deŃine locul I mondial. Indonezia locul II. bananierul (India la nuci de cocos şi copra locul I pe glob. Huang He. Indonezia. China locul al III-lea). mare parte a Japoniei. Iran locul al VI-lea). India deşi dispune de şeptel impresionant (locul I la bovine. Filipine). Lena. sudul Indiei). iuta (India locul I pe glob). de trestie de zahăr în Filipine. Thailanda. de haevea în Malaysia ş. Malaysia. În raport cu alte cereale. Laos.a. haevea (Malaysia locul I pe glob la cauciuc natural. leguminoasele pentru boabe. China de Sud. Coreea de Sud.extindere sunt reduse. India). încă din secolul al XVII-lea au fost organizate plantaŃii : de cafea în Sri Lanka şi Jawa. 35 % din producŃia totală a lumii). Filipine. consumul de proteine de origine animală este redus. Vietnam. locul III la cămile. Indonezia locul al II-lea ape glob. Malaysia. Thailanda). Un aport apreciabil la bilanŃul alimentar îl aduce pescuitul. tungul. datorită lipsei apei pentru irigaŃii. ceaiul.a. Thailanda. Coreei de Sud. Bangladesh. 1/2 din producŃia mondială. Myanmar). În privinŃa pescuitului continental marile posibilităŃi sunt oferite de reŃeaua hidrografică (Obi. deŃine 40 % din efectivele mondiale de porcine). Pentru a obŃine produse pentru export în unele state. tropicale şi subtropicale (partea central-sud-estică a Chinei. Malaysia. 5. în Indonezia unde orezul se cultivă pe 1/2 din suprafaŃă. aproape întreaga peninsulă a Indochinei. Indonezia. bubaline şi caprine. Myanmar). plus ovine). China.4. palmierul de cocos (Indonezia locul I mondial. Mekong. arborii citrici (China. creşterea animalelor nu deŃine locul cuvenit în cadrul economiei (cu excepŃia producŃiei de lapte. domeniu în care se plasează pe locul III în lume). producŃia este pe locul III mondial. sud-estul Indiei. păsări (China ¼ din efectivul mondial). câmpiile litorale din Indonezia şi Sri Lanka). Filipine. Thailanda. bovine. tutunul ş. Vietnam. meiul. China aproximativ 5 milioane tone. palmierul de ulei (Malaysia locul I. India. Japonia). Asia de Sud-Est). iar în Japonia tot 1/2 din suprafaŃa arabilă este cultivată cu orez. India. taroul. Japonia. India deŃine locul al II-lea mondial. trestia de zahăr în India. India. ramia. este larg răspândită policultura chiar şi acolo unde unele culturi nu întrunesc cele mai bune condiŃii). . se obŃin două recolte de orez. Turcia şi Thailanda. ignamele (China. În China se produc anual aproximativ 200 milioane de tone de orez (locul I mondial. Filipine). Coreea de Sud. ovine (China locul I. soia (mai puŃin pretenŃioase la căldură şi umiditate). Orezul este o cultură a anotimpului cald care în India alternează cu grâul. locul I mondial. Japonia. arahidele (India. orezul are o productivitate relativ ridicată. după ce aceste state şi-au dobândit independenŃa. Filipine.

Siria. Turcia. Mărul şi părul se cultivă pe mari suprafeŃe în Japonia. Japonia. mai ales în China.a. Acest tip de agricultură se caracterizează prin discontinuitate (marcată de sursele de apă).a. Pescuitul marin şi oceanic este deosebit de dinamic în zonele litorale din preajma unor Ńări (Japonia. orez (varietăŃile adaptate la climatul temperat înaintează până în bazinul Amurului). India. se cultivă în Pakistan. Irak. dintre plantele oleaginoase. lacuri). Turcia sunt cultivate cu bumbac. Principala zonă de cultură din China se află în nordul Câmpiei chineze. China. trestia de zahăr. citricii. Iran. c) Agricultura bazată pe cultura (în general) neirigată şi de productivitate redusă. Ramia (urzica chinezească) dă fibre rezistente şi fine. China.precum şi de lacurile Baikal. India. Sfecla de zahăr se cultivă în nord-estul Chinei. Cultura tradiŃională. China. sudul Siberiei). partea mai înaltă din SE a Chinei. smochinul. Armenia. a diferitelor specii de mei (jovar. subtropicale şi temperatcontinentale aride din Asia de Sud-Vest şi Asia Centrală. orzul şi ovăzul. Turcia. Dacă în zonele tropicale şi subtropicale aride din Orientul Apropiat grâul se cultivă frecvent în regim de irigare (în oaze. În Siria. s-au adaptat condiŃiilor de climă mediteraneană şi se cultivă în Turcia şi Iran. Sevan etc. CondiŃii favorabile pentru cultura grâului sunt întrunite în regiunile de stepă şi silvostepă din zona temperată. păsări. sfecla de zahăr. originară din nordul Indiei şi din Iran. Pakistan se cultivă cu rezultate foarte bune bumbacul. Asia de Sud-Est. piersicul ş. cartoful (China. nordul Myanmar. orzul şi mai puŃin orezul. Coreea de Nord. Thailanda. Myanmar şi Filipine). porcine (S. cu precipitaŃii nu prea bogate din interiorul Podişului Deccan. grâu. partea centrală a Asiei Mici. Irak. nord-vestul Indiei. . bubaline. nordul Irakului ş. fasolea (India). în India şi Pakistan. Japonia. iar viŃa de vie în India. soia (China. mazărea (China. de regulă. iar piersicul şi caisul. de unde s-a răspândit în Japonia şi Asia de Sud-Est). Curmalul. După cum se ştie grâul este originar din Orientul Apropiat.a. China). ovine şi caprine (Podişul Anatoliei). Turkmenistan.. sud-vestul Iranului. Sectorul zootehnic nu este specializat. În aceste regiuni se cultivă şi orz. cabaline. În partea asiatică a Rusiei se cultivă atât grâul de toamnă. deşi sunt originari din Asia musonică. plantele oleaginoase ş. Rodiul se cultivă în Irak. Iran. de subzistenŃă. râuri. predomină în cultură unii arbori fructiferi (curmalul. Indonezia. o anumită intensitate. d) Agricultura de oază se găseşte în regiunile tropicale. India). subtropical şi chiar tropical. meiul (în China. unde se obŃine. dă bune rezultate în Irak. este specifică Orientului Apropiat şi Asiei de Sud şi Est. dar cuprinde : bovine (Podişul Deccan). leguminoase pentru boabe. China şi a fost aclimatizată în Georgia. Arabia Saudită şi Pakistan. China. Irak. subtropicală şi tropical-musonică.a. Uzbekistan. pe văile fluviilor). specie de palmier originar din Mesopotamia.E Chinei). Dintre arborii fructiferi. Mari suprafeŃe din regiunile aride şi semiaride situate în Kazahstan. tutun. Turcia. India). este specifică regiunilor mai înalte (podişuri şi munŃi). sorgul (pe suprafeŃe apreciabile în India. bajra) şi sorg. Pakistan. dintre leguminoasele pentru boabe. se cultivă în Japonia. Alături de grâu se cultivă şi alte cereale : orz. grâul. citricele se cultivă în Japonia. India). Azerbaidjan. în raport de sursele de apă care permit irigaŃiile (strate acvifere subterane. Cânepa. cu precipitaŃii mai reduse. Turcia. Japonia. Armenia şi Azerbaidjan. suprafeŃe mici. năutul (India şi Pakistan). gutuiul în Armenia şi Azerbaidjan. viŃă de vie ş. o singură recoltă pe an şi cel mult două în China de Nord-Est. tutunul. iar tutunul în China. cât şi grâul de primăvară (în regiunile cu ierni aspre). bumbac. Iran. în zonele tropical-musonice este o cultură de iarnă. rodiul (Irak). Israel (prima cultură a Ńării). Asia de Sud-Est. în Irak peste 30 de milioane de pomi). porumbul (pe suprafeŃe destul de întinse şi cu producŃii mari. se cultivă legume. India. Anatolia şi în câmpiile litorale ale Asiei Mici sunt în plină expansiune culturile de grâu. China. b) Agricultura bazată pe cultura predominantă a grâului este localizată în zonele cu climat temperat. dintre plantele pentru tuberculi. Van. frecvent izolate. neirigată. bananierul. Coreea de Sud. India. arahide.

Thailanda.a. Coreea de Sud ş. creşterea acestora se dovedeşte a fi utilă pentru transportul poverilor în regiunile accidentale şi relativ aride. Arborele de cafea a fost introdus din Africa în Yemen în secolul al XIII-lea. India cu o industrie foarte diversificată ale cărei produse sunt competitive pe piaŃa externă dezvoltă înalta tehnologie. Primele plantaŃii cu arbori de cafea au fost înfiinŃate de olandezi în Sri Lanka în anul 1658.a. viticulturii. INDUSTRIA – ASPECTE GEOGRAFICE Progresele industriei în Asia sunt inegale.a. În aceste regiuni se află o economie agricolă primitivă şi se bazează pe o agricultură itinerantă. arbustului de cafea. Creşterea rapidă a populaŃiei şi suprafeŃele agricole mici au impulsionat importul de produse alimentare. Cultura arborelui de cauciuc în plantaŃii s-a dovedit mai eficientă decât colectarea latexului arborilor diseminaŃi. iar pentru sericicultură se manifestă o atenŃie deosebită. În acest tip de agricultură este inclusă şi cultura ceaiului. vânat şi pescuit. Astfel de activităŃi sunt practicate de grupuri umane restrânse în interiorul insulei Sri Lanka. se întinde pe cea mai mare parte a Asiei de SV şi a Asiei Centrale. cămile. este specifică în acest tip de cultură ponderea mare a citricilor. Asinii. Japonia a devenit a doua putere industrială a lumii. Sri Lanka. Vietnam ş. Acest tip de agricultură formează o arie discontinuă. Pakistan. Indonezia. Marii producători de cauciuc natural sunt : Malaysia (cu circa 1. cerealelor. .5 milioane tone). creşterea animalelor este slab dezvoltată : ovine şi caprine. Afganistan. Piperul este cultivat mai ales în India.5 milioane tone anual). în NV Podişului Deccan. Pakistan. – zootehnia având. grâul. („tigrii asiatici”). cules. Nivelul de dezvoltare industrială este modest în Ńări precum Yemen. în condiŃiile climatului cald cu precipitaŃii peste 1200 mm anual. bovine ş. India este prima producătoare de ceai. Sri Lanka ş. Cele mai întinse plantaŃii se găsesc în Indonezia şi India. legumelor şi bumbacului. Myanmar. asini.a. pe soluri bine drenate. prin organizarea plantaŃiilor în India. Japonia. roboŃi industriali. deŃine primul loc în producŃia de autoturisme şi motociclete. Indonezia. Thailanda (cu aproximativ 0. bovinele. asini. Asia de Sud-Est. Nepal. iar în China a traversat o perioadă de mari transformări economice. Coloniştii englezi au extins. Cultura arbustului de ceai este localizată în Asia musonică. cu o industrie foarte diversificată şi agricultură de mare randament. ghimbirul – în India. i) Agricultura din interiorul pădurii ecuatoriale şi a celei tropicale umede. Dintre animale se cresc porcinele. Malaysia şi Sri Lanka. 6. bubalinele. ienibaharul – în China. meiul.a. Iran. China. Arborele de cacao este mai răspândit în micile gospodării ale populaŃiei rurale din Filipine. pepenului şi a mirodeniilor. Sri Lanka. fiind urmată de China. e) Agricultura mediteraneană se practică pe o fâşie destul de îngustă din lungul Ńărmului Asiei Mici şi al Ńărilor Levantului. Malaysia. rapidă. Nepal. culturile speculative de ceai. Pe continentul asiatic. Sri Lanka. f) Agricultura fondată pe cultura bumbacului se află în bazinul fluviului Huang He (China).Pe ansamblu. Se cresc ovine. pe ansamblu. Se cresc în principal ovine şi caprine în China. Mongolia.a. apoi Ńările exportatoare de petrol din Asia de Sud-Vest. la începutul secolului al XIX-lea. de daiacii din Kalimantan şi în alte locuri izolate din Indonezia. în condiŃiile climatului cald şi umed. Indonezia şi Sri Lanka. un rol secundar. Turcia ş. măslinului. iar scorŃişoara în Sri Lanka. catârii şi cabalinele deşi se află în regres. g) Agricultura de plantaŃie se suprapune agriculturii din Asia musonică unde predomină cultura orezului. orezul. caprine. Indonezia (cu aproximativ 1 milion tone). Israelul – un rar exemplu de dezvoltare modernă. h) Zootehnia pastorală. Filipine. urmată de India. fluturii de mătase ş. TendinŃele de sedentarizare au afectat acest tip de economie agrară. sorgul se cultivă pe suprafeŃe mai mici. Tot în Asia au evoluat rapid din punct de vedere economic „Ńările dragonului”. India. cu caracter nomad şi seminomad.

Uzbekistan. IakuŃia de Sud. Dintre Ńările Asiei doar India vinde minereu de fier. Kerbi şi Kimkan. fiind totodată şi cea mai mare producătoare de minereu de fier şi oŃel din lume.). În Asia Nordică sunt folosiŃi combustibilii fosili. Bengalul de Vest. o industrie portuară dependentă de import s-a conturat în Israel. Siberia. Podişul Yunnan. precum Japonia. 6. Cele mai mari hidrocentrale sunt amplasate pe Yantzî (Trei Defilee). iar mai recent. în aceeaşi situaŃie se află Indonezia şi Brunei. la Maanshan (lângă Nanjing). Huang He (Huhehot). iar Armenia foloseşte hidroenergia şi importă gaz metan pentru a produce energie electrică. Industria energetică łările Asiei de SV au o industrie energetică bazată pe consumul de hidrocarburi din resurse proprii. Turcia. la producerea oŃelurilor speciale. la Ta-ieh (lângă Wuhan). Gange (Hardwar). Madhya Pradesh. Singapore îşi acoperă necesarul de energie pe seama aceloraşi hidrocarburi.2. Siderurgia RepartiŃia producŃiei de minereu de fier China se detaşează prin marea cantitate şi calitatea minereurilor extrase. Japonia (Kamaishi). la nord de Baotou (Payunobo).Industria este. magneziu. de la Minusinsk. Iran (în NE MunŃilor Makrãn). China îşi bazează producŃia de energie electrică pe cărbuni. Coreea (Musan). Coreea de Sud.a. Mysore şi în sud-estul Kashmirului (la Mandi). hidro şi atomoenergia. Alte state. la vest de Beijing (Zangjiakou). în Insula Hainan. Adapazari). În Kazahstan. iar Rusia. Asia Centrală). Angara (Bratsk). iar celelalte (printre care şi China) îl importă. eoliene (Japonia. Malaysia etc. Rudnogorsk. localizată în zonele cu bogate materii prime (provincia Liaodung. India ocupă locul al cincilea mondial şi al doilea pe continent în privinŃa cantităŃii de minereu de fier. R. datorită importului de materii prime. în apropiere de Jinan. Uttar Pradesh. 6. pe sectorul mijlociu al Fluviului Yantzî (Yichang). cupru. Kîrghîzstan pe valorificarea potenŃialului hidroenergetic. provincia Surigao şi în insulele Masbate şi Samar). Benxi. ca adaos la aliere pentru aliajele pe bază de aluminiu. Se întrevăd posibilităŃi de utilizare a energiei solare (Asia Centrală). geotermale (Japonia). Materiile prime ajutătoare • Manganul se găseşte în zăcăminte de origine sedimentară şi metamorfică. Georgia). mareomotrice ş. Krasnoiarsk (FederaŃia Rusă). provincia Camarines-Norte. Erdaotzian. Bihar. este folosit în aliaje cu fierul (feromangan) şi siliciul (silicomangan). dar care provin din import. Filipine (provincia Bulcan. Anshan). Malaysia. Minereu de fier (în cantităŃi mai mici) se extrage din Turcia (Maraş. Söke. Laos. Enisei (Krasnoiarsk). petrol şi hidroenergie. P. de regulă. în porturi (Japonia. Asia deŃine 40 % din potenŃialul hidroenergetic al uscatului. Centralele atomoelectrice au fost construite cu precădere în Ńările caracterizate printr-un mare deficit de resurse. Principalele centre de extracŃie a minereului de fier sunt situate în Manciuria (Fushun. În Japonia. În alte Ńări din Asia de Sud-Vest se folosesc atât resursele de hidrocarburi cât şi energia apelor (Azerbaidjan. China importă mari cantităŃi de minereu de fier mai ales din Australia. Marganet . ExtracŃia de efectuează în statele Orissa. Eufrat (Keban). Kazahstan. resurse de hidrocarburi şi hidroenergie. minereul de fier se extrage din regiunea Kustanai (la SocolovskoSarbaisk). Rezervele şi producŃiile cele mai mari sunt la Ciatura (Georgia). s-a produs o puternică concentrare industrial-urbană pe litoralul pacific. în Turkmenistan energetica se bazează pe hidrocarburi. la Atasu şi Temirtau (în apropiere de Karaganda). În Asia Centrală structura producŃiei de energie electrică este diferită de la Ńară la alta : în Kazahstan aceasta se bazează pe cărbune. Myanmar) producŃia de energie se bazează cu prioritate pe resursele hidroenergetice. iar în Tadjikistan. dar şi în Turcia. Jeleznogorsk. În alte Ńări (Siria. rafinarea petrolului în nordul şi sudul Irakului).1.

Filipine. fabricarea monedelor. 12 . densităŃii mari. Nagpur. Zăcăminte se găsesc în Siberia Centrală. Wuhan. de producŃia de titan sunt strâns legate numeroase premiere de tehnică de vârf : experienŃa cu prima bombă de hidrogen. Localizarea siderurgiei a fost determinată de existenŃa zăcămintelor de minereu de fier. se utilizează la obŃinerea oŃelurilor speciale şi a aliajelor (alpaca. se fabrică peste 400 de tipuri de oŃel şi aproximativ 20 000 de tipuri de laminate.. titanul este unul din principalele metale folosite pentru apărarea naŃională. Se exploatează în Siberia la Norilsk pe Enisei şi în China. Bucureşti). Baotou. Filipine (MunŃii Zambales şi în provincia Camarines-Sur). RepartiŃia teritorială a producŃiei siderurgice Siderurgia cuprinde mai multe etape: extracŃia minereului de fier şi pregătirea metalelor ajutătoare. Iskenderun. de bazinele huilifere. lansarea. în electrotehnică. Jiuquan. China12.” (după Traian Naum. Politica de reformă şi deschidere a permis pătrunderea unor importante capitaluri şi a noilor tehnologii moderne. • Wolframul (tungstenul) este un metal care se găseşte în cantităŃi mici. Marea Britanie. la Anyuan. Editura Universal Dalsi.(Kazahstan). rezistenŃei deosebite la coroziune. în zăcământul Jinchuan). Turcia. • Vanadiul se produce în cantităŃi mai mici decât wolframul. Tayii. pentru cromarea unor prese. • Molibdenul se exploatează în China (lângă Yingkou). zirconiu şi hafniu. Chongqing şi Chengdu. la temperatură ridicată şi scăzută. FranŃa. reşedinŃa provinciei Shaanxi). constantan. lângă Murgul (Turcia). • Titanul este folosit în tehnica militară. Podişul Deccan. • Cromul se utilizează la producerea oŃelurilor inoxidabile şi rezistente. marile centre ale construcŃiei de maşini. Japonia. Este larg folosit în obŃinerea diferitelor aliaje. în medicina nucleară. Vietnam. fondanŃii alcătuiŃi din calcare siderurgice si dolomită (servesc pentru coborârea punctului de topire a amestecului din furnale). oŃel. Japonia. tantal. zăcămintele sunt de origine hidrotermală şi însoŃesc intruziunile granitice. titanul va ocupa locul trei după fier şi aluminiu. nucleară şi aerospaŃială. tacâmurilor. recuperarea primului satelit artificial. MunŃii Stanovoi. producŃia de fontă. Iran. Shanghai. Shimoga. În China. Pakistan. Siberia (IakuŃia. Germania şi Asia de Sud-Est au fost atrase de piaŃa chineză a metalelor rare . Armenia. Fushun. laminate şi aliaje. producŃia de laminate satisface necesităŃile Ńării. iar siderurgia chineză s-a dezvoltat … „Cetatea titanului (Titan City) – se află într-o vale. Peste 80 de firme din SUA. molibden. niobiu. construirea primei centrale electrice nucleare. Cele mai mari zăcăminte se găsesc în Asia de Sud-Est şi Est în : China de Sud-Est. Japonia şi Coreea de Sud. lângă Jamshedpur (în India). India (lângă Jamshedpur). lansarea primului submarin nuclear. nichelină). Datorită multiplelor utilizări. Guleman).. Nicolae Chivoiu (1998) – łara Marelui Dragon China – geografie şi turism. Vinh (Vietnam). electronică. Taiyuan. • Nichelul se găseşte în zăcăminte de origine lichid-magmatică. Datorită greutăŃii specifice mici. iar ca atom de marcaj. Jingdezhen (China). China produce aproximativ 15 % din cantitatea mondială de oŃel. Este utilizat pentru oŃelurile speciale necesare industriei aeronautice militare şi nucleare. Zăcămintele de cromit (Cr2O3) sunt de origine lichid-magmatică şi au o repartiŃie restrânsă. în legătură cu intruziunile bazice. În siderurgie se folosesc şi alte materii prime : cocsul (combustibil rezultat din distilarea uscată a huilei). Tianjin. Se exploatează în Siberia Centrală şi în China. Malaysia. În China sunt 21 de combinate siderurgice. zonele litorale. Myanmar. Importante întreprinderi siderurgice se găsesc la Anshan. Afganistan (la nord de Heratnna şi lângă Kabul). probabil în secolul XXI. Kazahstan. Cui Nianqiang. Coreea de Sud. • Cobaltul se exploatează în Siberia Centrală. nu departe de oraşul Baoji (vest de Xi’an. Zăcămintele de titan sunt însoŃite de tungsten. Insula Coron şi în provincia Ilocos-Northe (Filipine). Urumqi. Se exploatează în Turcia (la Fethiye. Balaghat. industria nucleară şi aerospaŃială. Saian şi Altai). Beijing. Podişul Deccan şi în China (în principal. în zonele maritime ale Oceanului Pacific a primei rachete purtătoare.

alamă. alpaca). aparate electrocasnice. În zăcăminte este atât în stare nativă cât şi în minereuri complexe. 6. argintul şu platina). iar în Filipine la Mankayan (Insula Luzon). în apropierea oraşului Chengdu. în nordul Podişului Yunnan pe valea Iangtzî şi la sud de Wuhu. în Afganistan la nord de Kabul. au fost importate tehnologii performante. A crescut considerabil producŃia oŃelurilor după ce s-au modernizat şi restructurat întreprinderile si. India are o siderurgie creată relativ recent. centre siderurgice semnificative sunt în Thailanda (Ayutthaya. la sud de oraşul Kerman. radiul şi toriul). iar în Georgia – la Batumi şi Rustavi. se caracterizează printr-un înalt ritm de creştere. plumbul. în Insula Honshu lângă Hitaki şi Ashio şi la Kosaka. În China se exploatează din zăcămintele situate la vest de Kucha. În Siberia. în peninsula Liaodong. Lop Buri). În India. rafinării de petrol. în plin progres. Hiroshima. ProducŃia este de calitate superioară obŃinută cu un preŃ scăzut. electronica. Siderurgia niponă se bazează aproape în exclusivitate pe materiile prime importate. În Japonia. Brazilia şi Canada. obŃinerea de aliaje (bronz. Metalurgia neferoaselor Minereurile neferoase şi repartiŃia lor teritorială Din această categorie fac parte metalele colorate (cuprul. Wakayama. În Kazahstan importante centre siderurgice sunt la Actiubinsk şi Temirtau. dar produce oŃeluri utilizate în industria de armament şi echipamente tehnico-ştiinŃifice. precum şi pe Ńărmul Mării Negre la Zonguldak. Kimitsu.3. în Iran în sud-estul MunŃilor Makrãn. cuprul se exploatează în apropiere de Norilsk. zincul şi cositorul). iar în Filipine la Iligan în nordul insulei Mindanas şi la Santa Inez în insula Luzon. cuprul de exploatează în Insula Kyũshu. Dintre Ńările Asiei de Sud-Est. . Kounradski. În Turcia. zirconiul şi cadmiul) şi metalele radioactive (uraniul. Kamaishi. cesiul. metalele rare (beriliul. China importă oŃeluri speciale folosite pentru automobile. ductibilităŃii şi culorii. industria de echipamente. în Kazahstan la Ekibastuz. Japonia a devenit în ultimii ani o mare putere siderurgică mondială (locul al doilea pe Glob). Yokohama. în estul statului Madhya-Pradesh. Djezkazgan. Vietnam (la Hai Phông). aerospaŃială şi tehnica de calcul. În prezent. Filipine. în Insula Shikoku la Matsuyama. Principalele centre siderurgice din nord-est cuprind marile combinate de la Bokaro şi Jamshedpur – din statul Bihar. Minusinsk. India. Osaka. pe utilizarea completă a capacităŃilor de producŃie. • Cuprul a fost utilizat încă din preistorie. de autovehicule. Se foloseşte în electrotehnică. Principalele centre siderurgice ale Japoniei sunt la Fukuyama. metalele uşoare (aluminiul şi magneziul). metalele preŃioase (aurul. Kafan şi Alaverdi. siderurgia este localizată în apropiere de Ankara (la Kirikkale şi Irmak). iar în Turcia la Murgul. cea mai mare parte fiind alcătuită din producŃia de oŃeluri realizată prin insuflare de oxigen. în Armenia la Zanghezur. construcŃia de echipamente industriale. Novosibirsk. dar nu în concordanŃă cu uriaşele resurse de minereu. Fukuoka. precum şi mari cantităŃi de fontă pe care le transformă în oŃel.foarte mult. dar îndeosebi din Australia. Japonezii au construit mari capacităŃi de producŃie în lungul litoralului. Chiba. uzine electrice. Sipalay (Insula Negros) şi la Mati (Insula Mindanao). în sudul MunŃilor Kopet-Dag şi la nord de Lacul Urmia. Neferoasele au întrebuinŃări multiple şi mare importanŃă în dezvoltarea unor ramuri de vârf : electrotehnica. Jeleznogorsk ş. Japonia importă minereu de fier din numeroase Ńări.a. la Asansol în Bengalul de Vest. Bagacay (Insula Samar). În Siberia principalele centre siderurgice sunt la KuzneŃk. Nagasaki. zăcămintele de cupru se exploatează la vest de Jamshedpur. Utilizarea largă a acestui metal s-a datorat conductibilităŃii termice şi electrice. Africa de Sud.

Vietnam. Se exploatează în China (al doilea producător mondial. India (Kerala) şi în Podişul Siberiei Centrale. între MunŃii Iablonovîi şi graniŃa mongolo-chineză). Mineralele care conŃin pământuri rare cu ioni absorbiŃi. China. China (în nordul MunŃilor Hinganul Mare. Editura Dalsi. China.• Plumbul este absorbant al radiaŃiilor radioactive şi se utilizează în tehnica militară. fier şi bor cu o mare putere magnetică folosit în domeniul telecomunicaŃiilor cu microunde. India. dispozitivelor audio-vizuale. Coreeană. (sursa : Traian Naum. China este pe primul loc în lume în producŃia de cositor (aproximativ 28 %). Japonia (Insula Kyushu). • Cadmiul este absorbant de neutroni în reactoarele nucleare. Canada şi Rusia) a patra producătoare mondială de aluminiu. Japonia. Fugian. Aliajul a servit perfecŃionării ordinatoarelor. India. dar cel mai utilizat este uraninitul (UO2). Iran. Indonezia. la vest de Fushun. • Alte metale rare sunt zirconiul. În China şi India este folosit mai ales la baterea monezilor. Uraniul este utilizat în industria de armament şi drept combustibil la centralele nucleare. Vietnam. P. ● Metalele preŃioase • Dintre acestea aurul se găseşte în Siberia (Bazinul Bureii. se găsesc foarte rar în lume. la fabricarea magnetourilor maşinilor de lux şi la realizarea suspensiilor magnetice ale trenurilor. Se exploatează în China. în Peninsula Coreea. Myanmar. Japonia şi în Siberia. Tot în China s-a fabricat un aliaj de neodim. descoperite în provinciile Jiangxi şi Guangdong (China). China. materiale fotografice etc. • Mercurul se exploatează în China (Fenghuang) şi în Kîrgîzstan (la Haidarken). Jiangxi. aliaje. ambalaje. instrumentelor de precizie. producŃia de aliaje şi în industria autoturismelor. Guangdong. aparatelor magnetoterapeutice şi electrocasnice. 6. este utilizat în reactoarele nucleare drept catalizator al unor reacŃii chimice şi în aeronautică. Malaysia. Mari rezerve se află în Indonezia. Nicolae Chivoiu. Industria de echipamente Pentru unii oxizi metalici care se găsesc în minereuri diseminaŃi se foloseşte sintagma pământuri rare. ProducŃii mari de uraniu se obŃin în Siberia Centrală. Malaysia. Japonia. • Zincul este folosit în electronică. IakuŃia. Filipine. • Beriliul se exploatează în Podişul Siberiei Centrale. Cui Nianqiang. În China au fost descoperite mai multe elemente de pământuri rare. Kazahstan. Indonezia. aproximativ 1/5). xenotimul) sunt exploatabile. D. la acoperirea anticorosivă a oŃelului. bijuterii. Kakinada) ş. rezistent la coroziune şi insensibil la îmbătrânire. China a devenit (după SUA. seleniul care oferă aliajelor rezistenŃă şi duritate13.a. Podişul Guizhou. 1998 – łara Marelui Dragon. Bucureşti) 13 . Bazinul Enisei. India. Rezervele de pământuri rare industriale din China reprezintă 80 % din cele mondiale. Kazahstan. • Argintul se exploatează în Siberia de Est. • Dintre metalele uşoare aluminiul este unul dintre cele mai răspândite în scoarŃa terestră. În scoarŃa terestră sunt peste 100 de minereuri de uraniu.a. lipirea contactelor electrice. Podişul Yunnan). • Magneziul este utilizat în aeronautică. Laos. cesiul. R. în zăcămintele de la Baotou. rezistenŃă aliajelor. Afganistan. Thoriul se găseşte de obicei în rocile granitice. India. circa 250 de minerale care conŃin pământuri rare. China este cel mai mare producător mondial (1/5 din producŃia mondială). pentru sticlă specială ş. monazitul. Armenia.4. • Staniul (cositorul) se foloseşte în aliaje.a. Japonia şi China. Se exploatează în China. • Platina se exploatează în MunŃii Ural. Myanmar. pentru obŃinerea unor aliaje ş. India. Societatea siderurgică Wuhan a reuşit să fabrice un oŃel cu un conŃinut corespunzător de pământuri rare. Indonezia. iar producŃii mari au China. Acestea se găsesc mai ales îm Mongolia Interioară. ● Metalele rare conferă în principal. India (Alvaye. se exploatează în Podişul Yunnan. micromaşinilor electrice. scandiu şi ytriu. Japonia produce mari cantităŃi de aluminiu folosind bauxită din import. 15 lantanide. Mari zăcăminte sunt în Malaysia. Japonia. din care aproximativ 60 au valoare industrială şi zece (dintre care fluoceritul. Malaysia. Uzbekistan. Coreea de Nord. se exploatează în China. Sri Lanka. China – geogafie şi turism. ● Metalele radioactive.

Nippon. rezultatele incubatoarelor tehnologice conducând la o dezvoltare explozivă. tehnologii performante. iar principalele centre de producŃie se află la Tokyo. În ultimul deceniu. instituŃiile de învăŃământ superior şi forŃele din afară să creeze întreprinderi de înaltă tehnologie. Sony. utilaje pentru industriile chimică. servicii etc. În această Ńară industria de înaltă tehnologie este un sector industrial nou. s-a dezvoltat producŃia de computere portabile. Acest sector industrial amplifică puterea economică a Ńării. echipamente de înregistrări audio şi video pe suport magnetic sau optic. Hamamatsu. În partea siberiană a Rusiei principalul centru al acestei industrii este Novosibirsk. Firmele japoneze cele mai cunoscute sunt Toshiba. aparate de fotografiat digitale. În Siberia principalele centre sunt amplasate la Omsk. Japonia este ce mai mare producătoare de roboŃi industriali (peste 70 % din totalul mondial). agricultură. Industria electrotehnică. urmare a reformei şi deschiderii economiei. Novosibirsk. electronică. alimentară. Mitsubishi. Israelului. Nagoya. forŃa de muncă specializată şi marile centre de consum. lemnului. utilizează forŃă de muncă cu înaltă specializare. Gama de produse cuprinde componente şi microcomponente electronice. Israel) au apărut parcurile tehnologice cu rolul de a intensifica cercetările şi producŃia din sfera înaltei tehnologii (industria semiconductorilor. Materiile prime pentru industria de echipamente este alcătuită din produse finite metalurgice. Această subramură influenŃează nemijlocit celelalte sectoare de activitate umană. textilă. Aktiubinsk (maşini-unelte). industria software etc. echipament de telecomunicaŃii.). Kanpur. în Pakistan la Lahore. În China fabricarea ordinatoarelor datează din anul 1956. promovează transformarea şi perfecŃionarea sectoarelor tradiŃionale. materiale compozite. la Taşkent (Uzbekistan) se produce utilaj textil. Chinei. electronică şi de tehnică de calcul Este specifică Japoniei. în Iran la Teheran.După cum se ştie. Hitachi.5. în Kazahstan la Karaganda (utilaj minier). căile de comunicaŃie şi transporturile. Pentru localizarea geografică a industriei de echipamente hotărâtori sunt următorii factori : aprovizionarea cu energie şi materii prime. maşini şi utilaje agricole. 6. În Azerbaidjan la Baku se fabrică utilaj petrolier. utilaje. Beijing. principalele centre sunt : Shanghai.). maşini-unelte). chimice. statele dezvoltate se află în etapa postindustrială. în Uzbekistan la Taşkent (utilaj textil). Au fost create zone de exploatare a tehnologiei noi şi de vârf în oraşele mari şi mijlocii. în Turcia la Ankara şi Adana. fiind o mare consumatoare de metal este localizată în arealele siderurgice. Industria de echipamente din Japonia şi-a creat o piaŃă importantă în Asia de SudEst şi în Africa. tehnică de calcul. Produce diverse utilaje şi echipamente industriale : utilaj minier. materialelor de construcŃie. În India cele mai importante centre ale industriei de echipamente sunt la Calcutta. Harbin. Hiroshima. iar industria de echipamente are o pondere mare în valoarea producŃiei. echipament medical. investiŃii mari au fost făcute pentru . Vladivostok (utilaj greu. iar produsele acesteia sunt maşini. Osaka. Japonia se situează pe primul loc în lume în domeniul producŃiei de aparatură electronică. totodată au fost încurajate organismele de cercetare ştiinŃifică. utilaj petrolier. în unele Ńări dezvoltate (Japonia. China a devenit o mare producătoare de maşini-unelte. Lüda. în partea siberiană a Rusiei la Omsk. Novosibirsk şi Krasnoiarsk se produce utilaj energetic şi maşini-unelte. influenŃate în mare măsură de institutele de cercetări ştiinŃifice specializate în microcomponente electronice şi software. Sanyo. Cele mai importante subramuri ale industriei de echipamente sunt : • Industria de utilaje şi echipament tehnic înzestrează şi echipează toate domeniile de activitate (industrie. Indiei. utilaj minier. Krasnoiarsk. O dinamică accentuată au cunoscut subramurile de înaltă tehnologie (High-tech). Guriev (utilaj petrolier). Mumbai. lemnului. mijloace de transport. echipamente tehnice şi industriale.

Honda situată în Hamamatsu. Fujian. Cherod din Tianjin etc. 6. menŃionăm : India (la Patna. centrele principale sunt în oraşele Xi’an. Turcia. circuite integrate de mare anvergură. 14 Traian Naum. La Changchun se produc autocamioane.6. 6. Unele Ńări apar drept constructoare de automobile (India. utilaje pentru sectorul zootehnic şi mecanizarea lucrărilor agricole. cât şi autocamioane în Asia de Sud. China produce o paletă largă de maşini şi utilaje agricole la Lüda.1 % din producŃia mondială). Turcia. Astăzi automobilul încorporează tehnologii avansate. Niigata). Pakistan (la Lahore şi Hyderabad).4 % din producŃia mondială) şi locul trei în producŃia de autoturisme utilitare (după SUA şi Japonia). Zejiang. la Shanghai – autoturisme de lux. Nissan situat în Yokohama. Filipine (la Iligan). cauciuc sintetic. Editura Universal Dalsi. . Indonezia) dar. în Iordania la Amman. în fapt. aluminiu. Africa. Dintre concernele autohtone menŃionăm: Daewoo. Tianjin. În Asia de Sud-Vest. în Kîrgîzstan la Bişkek şi Tokmak. În China sunt renumite uzinele de automobile Steyn. la Shanghai – autoutilitare. comutatoare de control. Volkswagen. Cui Nianqiang. India. produse electronice. În China se produc magnetoscoape. industria de utilaje agricole este situată la Omsk şi Habarovsk. Beijing.a. programe ş. Astăzi deŃine locul 8 în lume (3. Astăzi Japonia exportă atât autoturisme. China. consumă cantităŃi mari de oŃeluri speciale. componente electronice. în SUA şi în Ńările europene. Bucureşti. de comunicaŃii. Coreea de Sud deŃine locul 5 în producŃia mondială de automobile (5. în aceste Ńări are loc procesul de montaj. Sendai. Shandong. Japonia este un producător important. Industria de utilaje agricole din Asia s-a diversificat şi produce tractoare. Israelul. Nanning. Dintre producătorii de maşini şi utilaje agricole din Asia de Sud. motoarele şi părŃi din caroserie sunt fabricate în alte Ńări. Suyuki-Maruti. în Turcia la Ankara şi Eskişchir.14. Mitsubishi situat în Okayama. Dintre Ńările cu o dezvoltată industrie electrotehnică şi electronică menŃionăm : Coreea de Sud. Beijing.7. India ş. Hubei. Subaru. a promovat industria de automobile. Nagpur). Vietnamul (la Cholon şi Hanoi). Shiraz. telecopiatoare.a. Pavlodar şi Kustanai. China – geografie şi turism. Samsung şi Kia. Iveco. Shizuoka. Aceste concerne. în Tadjikistan la Duşanbe. În Siberia. Brazilia. Isfāhan. Tianjin. maşini pentru întreŃinerea culturilor. Changchun. Industria informaticii este localizată în oraşele şi provinciile Guangdong. mai ales în ultimul deceniu. iar în Asia Centrală în Kazahstan la Semipalatinsk. pag. pe baza unei strategii excelent aplicate au exportat capital şi tehnologie în Canada. Iran la Mashhad. la Nanking – autocamioane. Mingheceaur. Cele mai mari concerne japoneze specializate în producŃia de autoturisme sunt: Toyota-Daihatsu (cu peste 10 % din producŃia mondială). iar centrele sunt situate în Insula Honshu (Gifu. Industria mijloacelor de transport a) Industria de autovehicule. Totodată în China se produce echipament electronic de telemetrie şi teleghidare pentru astronautică. din Asia de Sud-Est. în Israel la Haifa. Liaoning şi Sîchuan. combine. radiodifuziune şi televiziune. Japonia este liderul mondial în producŃia de autoturisme şi motociclete şi locul al doilea în producŃia de autocamioane. mase plastice. Jiangsu. la Beijing – autovehicule. Australia. Isuzu. maşini agricole se produc în Azerbaidjan la Grandja. Coreea de Sud şi în Europa. Industria de automobile este considerată sector de bază. Mazda. Kashi şi în zona Mingxi din provincia Fujian. Nicolae Chivoiu (1998) – łara Marelui Dragon. 270-272.dezvoltarea informaticii privind echipamentele radar. Thailanda (la Korat) şi Indonezia (la Palembang). Shanghai.

. Kobe. iar nave fluviale la Eniseisk. nave de coastă mijlocii şi mici. Mokpo. Shimonoseki. Vishakhapatnam). Qingdao. Compania aerospaŃială din FranŃa. Principalele şantiere navale sunt situate la Pusan. Wonsan). India produce locomotive electrice şi material rulant. Prin tehnica recuperării sateliŃilor.b) Industria de material feroviar. Hitachi. bombardiere. de pasageri şi militare sunt India. pescadoare. concepte. Iran şi în Siberia (Omsk. Marile trusturi japoneze pentru construcŃii navale (Mitsubishi. Coreea de Sud deŃine primul loc în producŃia mondială de nave comerciale. În Japonia se fabrică automotoare (cel mai mare producător mondial) la Nagoya şi Osaka. de transport. China se clasează pe primul loc în lume. baleniere la Shanghai. Aceste Ńări din regiunea Pacificului (inclusiv Taiwanul) concentrează 80 % din producŃia de nave a planetei. Tokyo. Habarovsk). După anul 1979. China produce mari cantităŃi de utilaj feroviar (locomotive electrice. vagoane etc. Aproximativ ¾ din producŃia de nave japoneze se exportă. metaniere. Kobe. Coreeană (Chongjing. fiind exportate în peste 20 de Ńări şi se execută subansamble pentru companiile străine ca: Boeing Company. Kawasaki). Nave oceanice se produc la Shanghai. Yingkou. Airbus. nave pentru cereale şi produse alimentare. produsele aeronautice chinezeşti au pătruns pe piaŃa internaŃională. experimente şi producŃie. d) Industria aeronautică şi aerospaŃială este un domeniu al înaltei tehnologii care impune mari investiŃii şi forŃă de muncă cu grad înalt de calificare. Wuhan. În China se fabrică trei mari serii de sateliŃi : recuperabili de teledetecŃie.) şi nave pentru transportul de pasageri. se lansează sateliŃi. China este al treilea producător mondial de nave comerciale. Alte Ńări care la nivelul continentului sunt producătoare de avioane de transport. lansarea de sateliŃi geostaŃionari şi rachete purtătoare cu propulsii. cargouri la Shanghai şi Lüda. de pasageri şi helicoptere. de recunoaştere). Izmir). Japonia produce avioane (Nagoya. Beijing. mineraliere. Tianjin. Inchon. SUA şi în alte Ńări din Asia. Tomsk. Vietnam (Hai Phong). Turcia (Istambul. Compania aviatică din Germania. Yokosuka. Compania de aviaŃie din Canada. Cel mai mare centru de producŃie este Madras.8. remorchere. sincroni de telecomunicaŃii deasupra ecuatorului şi sateliŃi meteorologici pe orbită sincronă cu Soarele. cât şi cel de vagoane a fost mărit şi supus modernizării. Hakodate. Indonezia (Djakarta. Japonia a introdus încă din anul 1964 garnituri de mare viteză (240 km/h) pentru transportul de călători (denumite Shinkansen). Nagasaki. de asalt. Se fabrică diferite tipuri de rachete. Industria astronautică chineză se bazează pe un sistem complet de cercetări. diferite tipuri de rachete şi sateliŃi. Shanghai. Industria chimică . Japonia. Shenyang şi Chengdu. R. Surabaja). principalele centre de producŃie sunt la Lüda. cargouri. ProducŃia este concentrată în şantierele navale din porturile : Shanghai. Shibuilding) se adaptează rapid cerinŃelor pieŃii. Utilaj feroviar se fabrică în Turcia. În partea răsăriteană a Siberiei (Rusia) se fabrică nave la Vladivostok şi Nikolaevsk. c) Industria mijloacelor de transport naval În ultimele cinci decenii această subramură a dobândit un ritm extrem de ridicat şi produce o paletă variată de nave destinate transportului de mărfuri (petroliere. 6. vagoane şi utilaj feroviar la Tokyo. Osaka. îndeosebi în Europa. Israelul şi Pakistanul (în colaborare cu grupurile Lockheed şi Boeing).U. McDonell Company din S.A. nave transcontainer etc. Ponderi mai mici în construcŃia de nave au India (Bombay. Principalele şantiere navale sunt situate la Yokohama. Maiyuru. Masan. nave de pescuit la Shantou. Shantou. după al doilea război mondial. care produc avioane civile şi militare (de vânătoare. În China încă din anii ’50 s-au născut patru mari baze de fabricare a avioanelor la Xi’an. locomotive Diesel. sondaje prin sateliŃi. prin volum şi complexitate este pe primul loc în lume. atât parcul de locomotive. Nagoya. În Ńările Asiei. a rachetelor cu mai mulŃi sateliŃi. Fuzhou. încercări. Thailanda (Bangkok). P. D. iar locomotive.). Kunsan.

Balikpapan). îngrăşăminte chimice. Pinglo. Japonia (locul III mondial). China şi-a intensificat colaborarea cu marile întreprinderi şi grupuri financiare străine din industria chimică şi dezvoltă peste 100 de întreprinderi orientate spre export care. Hainan şi Xianjiang. Tobolsk.9. Coreea de Sud. Turcia. Chukyō (Yokkaichi – Nagoya – Toyohashi) şi Kitakyūshũ.a. Se produc cantităŃi mari de acid sulfuric. Kuwait.Această ramură industrială asigură o valorificare superioară a materiilor prime (substanŃe minerale. • În India. Principalele centre ale industriei chimice sunt : NovokuzneŃk. materii prime anorganice. Alte centre importante în industriei chimice sunt: Guangzhou. Novosibirsk. Qingdao. partea asiatică a Rusiei. Korba. Shanghai. Barauni. principalele centre sunt situate în Keihin (zona Capitalei). Qatar. Kunming. Vietnam. industria îngrăşămintelor chimice (Sindri în Bihar. Rourkela. Bombay – Trombee ş. sodă caustică. Coreea de Sud (locul V). Daqing. mase plastice). Zibo ş.a. Yinchuan. probabil vor fi cele mai mari din economia mondială. Filipine (Batanga) şi Sarawak. Krasnoiarsk. Chongqing. Puna.a). Dalian şi Sheniang sunt principalele centre ale industriei chimice. Turcia (locul IX). Habarovsk (industria cauciucului sintetic. În această Ńară se produce 25 % din cantitatea mondială de acid clorhidric (centrele cele mai mari fiind Fushun şi Harbin). rafinarea petrolului. industria îngrăşămintelor chimice la Iskenderun. Hamandag. a îngrăşămintelor chimice. Poona Pimpri ş. precum şi zăcămintele de sare gemă de la Hoili. • În Turcia. Japonia.). Uglegorsk. Hansin (Osaka – Kobe – Wakayama). insecticide. Industria celulozei şi hârtiei foloseşte în principal ca materie primă bumbacul. Malatya şi Ankara.a. Pusan. dintre ramurile industriei mai active se remarcă a fi rafinarea petrolului (Digboi. celuloză şi hârtie. • Industria petrochimică este concentrată şi în apropierea Golfului Persic în Arabia Saudită. Tayuan. Calcutta. Au fost date recent în exploatare mari uzine pentru uree şi îngrăşăminte chimice la Jilin. Kirikkale. celuloză şi hârtie. • Japonia ocupă un loc de frunte în industria petrochimică (cauciuc sintetic. Bahrain şi în sud-estul Asiei în Indonezia (Palembang. 6. prelucrarea petrolului se efectuează la Mardin. industria petrochimică este situată la Omsk. • China se plasează pe primul loc în lume în producŃia de amoniu sintetic. În perioada 1996-2000 s-au dezvoltat impetuos: carbochimia. îngrăşăminte chimice. Iran. răşini sintetice. Teheran. Principalele centre sunt: Seul. Celuloză şi hârtie se produc la Iujno-Sahalinsk. Weifang. • În partea asiatică a Rusiei. În China se extrage marmură de bună calitate îndeosebi în provincia Shardung. materii prime organice ş. cauciucul sintetic se produce la Teheran. iar industria celulozei şi hârtiei la Bitlis. Murgul. produse vegetale şi de origine animală. se produc îngrăşăminte chimice. Kermamshah şi Isfahan. carbochimică). petrochimia (Baroda – combinat profilat pe produse aromate şi uleiuri). petrochimia. India. Tot la Ankara se produce cauciuc sintetic. precum şi în alte oraşe – porturi din est şi sud-est. detergenŃi. Cochin. din apropierea Lacului Kukunor. Sanchok. Saharampur. aer atmosferic etc. Harbin. În China. sodă. Nanjing. industria îngrăşămintelor chimice şi a antidăunătorilor. Industria materialelor de construcŃie Dispune de variate materii prime. pe baza hidrocarburilor din import). Beijing. acid sulfuric. Industria farmaceutică s-a dezvoltat în centrele Sindri. Industria cimentului a luat amploare în China (locul I mondial). Wuhan. Raninganj. Xi’an. carbochimice. în India în apropiere de . China exploatează pe scară industrială sarea marină – fiind cel mai mare producător mondial. îngrăşăminte chimice. • Coreea de Sud se remarcă prin petrochimie (ca şi în Japonia. Mersin. Urfa. India (locul IV mondial). subproduse şi deşeuri industriale.a). fiind localizată în unităŃile moderne de la Calcutta. fire şi fibre sintetice. iar industria petrochimică este situată la Abadan. • În Iran. Noyrelli ş. Israel.

Kutanai. Delhi şi în statul Assan. Hr. deŃine ponderea cea mai mare în exporturile Ńării. Surat Thani). decorativ. Sapporom Hakodate). Centrele specializate din China sunt Hunan şi Jiangxi iar în Japonia. în China (Inciun. iar ceramica policromă în Persia. Nagoya). China şi Persia. India. Filipine (Manila). înregistrând creşteri spectaculoase în ultimele decenii atât în domeniul Ńesăturilor de bumbac. furnire. porŃelanul cu glazură policromă şi porŃelanul cu decor policrom. Yingkou. Myanmar. Indonezia. mătase etc. în Mesopotamia erau cunoscute cărămizile smălŃuite. 6.Madras. Industria lemnului Mari cantităŃi de lemn brut sunt produse în China. iar vestigiile primelor tricotaje care au fost găsite în Siria şi datează din anul 250 î. renumit fiind oraşul Jiangjing. Thailanda. Astăzi. 6. Industria textilă În scrierile lui Confucius se fac referiri la producerea mătăsii naturale în China. Prelucrarea industrială a lemnului are loc în nordul Japoniei (Kushiro. Seto. Cărămizile crude şi Ńigla se produceau în antichitate în Mesopotamia. în Thailanda (Chiang Rai. Beijing. De-a lungul secolelor au fost perfecŃionate tehnologiile de fabricaŃie. Ńesătoriile şi uzinele funcŃionează în toate marile aglomeraŃii urbane chineze. cât şi de bumbac. Tokoname. Sunt celebre porŃelanurile chinezeşti din Jingdezhen: porŃelanul cu glazură indigo. Mitzusashi. Sakai. Tokyo. Centrele cele mai importante ale industriei textile japoneze sunt Osaka („Manchesterul japonez”) fiind primul importator de bumbac. Vantin. mobilă. plăci fibrolemnoase. la Guangzhou.a. Xi’an. iar porŃelan la: Nagoya. Ming. China este prima mare producătoare de textile. Shanghai. Tianjin. iar porŃelanul la Yuan. Wuhan. Tang. Seto. Arşan). Bazatul este exploatat pe scară largă în Podişul Dekkan din India. Hirado. . serviciul de ceai cu tavă sub glazură de Liling. Nagoya – primul importator de lână şi Tokyo – specializat atât în importul de lână. reproducerile porŃelanurilor clasice Song de Haidan şi porŃelanul ajurat Zibo. În China. Industria textilă datează în China de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Se produc : cherestea. Încă din mileniul III î. Quianlong. faianŃa se fabrică în China în numeroase centre. Cu 2000 de ani î. în partea asiatică a Rusiei (Omsk. Concentrarea industriei textile este mai puternică în două regiuni : Seul – Inchon şi Ulsan – Pusan. porŃelan) deŃin în Asia un loc important în cadrul industriei materialelor de construcŃie.. porŃelanul încrustat cu aur şi porŃelanul cu culori pulverizate de Tangshan. Japonia. Vietnam ş. Arita. cu excepŃia mătăsii naturale provine din import (bumbacul din SUA şi Mexic. în Japonia. India. Turcia a luat amploare industria prefabricatelor din beton. Filipine. cât şi a celor artificiale şi sintetice. Kanazawa. Taiwanul produce cantităŃi mari de textile. Malaysia. În Japonia. Produsele de ceramică fină (faianŃă. lână. În Coreea de Sud. PorŃelanul dur era cunoscut încă din secolele VI-VII în China (Kingtchen) şi Japonia (Seto. există mărturii documentare despre existenŃa porŃelanului în China. faianŃa se produce în centrele: Kyoto. Hr. de finisare şi placare. în China se producea gresia ceramică. Krasnoiarsk). materia primă necesară industriei textile. porŃelanul cu decor albastru. în Indonezia (Sampit). China. Atât ceramica chineză cât şi cea japoneză au un deosebit renume internaŃional. Pakistan.Hr. astăzi. iar cu 1000 de ani î. cele din sud. Japonia. Baotou.11. serviciul de ceai din gresie roşie de Yixing. iar centrele de producŃie sunt situate în vestul insulei.. Eiratu. Halun.Hr.10. Filaturile. lâna din Australia şi Noua Zeelandă). Hong Kong şi de pe axa fluviului Albastru – Chengdu. Coreea de Sud produc sticlă cu o paletă largă de utilizări : ca material izolant. Mai importante sunt centrele din provinciile nord-estice şi nordice : Harbin. industria textilă a stat la baza industrializării şi împreună cu produsele industriei constructoare de maşini.

Turkmenistan. În India cele mai mari centre ale industriei textile sunt: Aligarh. Gifu. Calcutta. Eregli. Ankara şi Zonguldak. Tianjin. devansând SUA. Thailanda. ProducŃia de piele şi industria tăbăcăriei sunt bine reprezentate în Ńări . 6. Shiraz). Tamil Nandu (Coinbatore). Întreprinderile cele mai importante de prelucrarea bumbacului sunt la Seul şi în sudul Ńării. În Coreea de Sud principalul centru al industriei lânii este capitala Ńării – Seul. Samarkand. Prelucrarea bumbacului se efectuează şi în Kazahstan. Revirimentul acestei subramuri de tradiŃie în Asia a survenit în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Komatsushima. Turcia (Smirna. India. Fabricile moderne de tricotaje şi confecŃii sunt amplasate în centre puternic populate din China. iar centrele de prelucrare sunt: Okaya. Shanghai. ProducŃia de fire. Japonia. New Delhi. Imabari. O pondere semnificativă în prelucrarea firelor de bumbac. Industria pielăriei. în Indonezia s-a extins şi modernizat prelucrarea bumbacului. Malaysia ş. Indonezia. Alte Ńări produc cantităŃi mai mici de mătase naturală: Vietnam. Industria lânii pe continentul asiatic are tradiŃii străvechi. Japonia. Wuhan. Shandong. łările cultivatoare de bumbac deŃin ponderea principală în industrializarea acestei plante. Industria bumbacului. concentrarea cea mai puternică a industriei fiind în oraşele Karachi şi Lahore. Industria mătăsii naturale are o pondere semnificativă în cadrul industriei textile. Thailanda. Kofu. Principalele centre sunt: Bursa. au India şi Pakistanul – situate pe locul trei şi patru mondial. Japonia. Osaka. Hong Kong sunt cele mai mari centre chineze ale industriei lânii. Hyderabad. În Asia se produc 9/10 din cantitatea de mătase naturală a lumii. China a trecut pe primul loc în producŃia mondială de fire şi fibre de lână. Coreea. în Asia. în ultimele trei decenii. China produce 1/3 din cantitatea mondială de fire de bumbac pure sau în amestec. Nagoya. Industria inului şi a cânepei. China.a. industria textilă este specifică marilor centre : Delhi. Pakistanul se află printre primele 10 Ńări din lume în exportul de fire şi Ńesături din bumbac. Afganistan. Bikaner ş. Aşhabad. Japonia. Filaturile de bumbac au o veche tradiŃie şi cea mai mare concentraŃie în zona municipală Shanghai şi în provincia Jiangsu. Yokosuka. În a doua jumătate a secolului al XX-lea industria textilă a Turciei. Pakistan. Baotou. Industria tricotajelor şi confecŃiilor. Încă din anul 1996. Buhara (Kazahstan). Firele de bumbac sunt principalul articol de export al Turciei. Turcia. India.a. Onahama (Japonia). Turcia este a doua producătoare asiatică. cantităŃi mari de mătase se produc în centrele specializate: Guangzhou. ProducŃia de covoare manuale (covoare persane) este o îndeletnicire tradiŃională în Iran (Ispahan. Cele mai mari filaturi sunt concentrate în oraşele Djakarta. Cele mai importante întreprinderi de industrializare a bumbacului din India se găsesc în statele: Maharashtra (Bombay – Mumbay). Japonia îşi bazează industria lânii pe import. Mari cantităŃi de lână se prelucrează în Azerbaidjan. Vietnam. Cu ajutorul investiŃiilor străine. Andana. Cambodgia. Taşkent. Utthar Pradesh (Kanpur). Beijing. Shanghai (China). Ahmedabad. Bombay. blănăriei şi marochinăriei • Industria pielăriei şi încălŃămintei este dependentă de pieile naturale care constituie materia primă de bază. Iran. Izmir. iar covoarele industriale se produc în Uzbekistan. Armenia. Shrinagar. În industria textilă chineză predomină prelucrarea bumbacului. Ankara. Bursa). Agra (India). Madras.În India. Malatya. Izmir. Jaipur. Georgia. fibre şi Ńesături de in şi cânepă este concentrată în China. Kochi. Coreea de Sud a înregistrat o puternică dezvoltare a industriei textile în deceniul 8 al secolului trecut. Lüda. încălŃămintei. Madan şi Surabaya.12. realizează progrese evidente atât datorită investiŃiilor cât şi extinderii culturii bumbacului. India. Gujarat (Ahmedabad. prelucrarea lânii efectuându-se la Bursa.

Bombay (India). faptele istorice sunt legate de construirea drumurilor. din ferme specializate şi din creşterea animalelor domestice. speciile de antilopă şi gazelă vânate din Asia Centrală. Coreea de Sud. • Industria blănăriei foloseşte ca materii prime blănurile superioare.1. Taiwan. pentru că ea era cunoscută în Extremul Orient încă din secolul al X-lea. iar mai târziu. la fel se poate vorbi despre praful de puşcă pe care mongolii l-au folosit cu cel puŃin un secol înainte ca Bernard Schwartz să-l fi descoperit. pornea un alt drum maritim „al mirodeniilor” care se completa în India cu alte artere rutiere. Tokyo). Industria preparatelor şi a conservelor din carne China produce aproximativ 10 % din cantitatea mondială de carne. Samarkand şi Bagdad. prin valea Irrawaddi. carne de ovine. Întreprinderi mari se găsesc în Japonia. de Sud-Est şi cu Mediterana. Japonia. praful de puşcă a fost folosit ca . de unde se despărŃea în două ramuri principale: una până la Basra (pe apă) şi apoi spre Bagdad. trecea de-a lungul regiunii premontane nordice a Tian-Şanului şi ajungea în stepele de lângă Balhaş. Istanbul (Turcia). Asia de Sud.a. Siria. Shanghai). Tianjin. India. GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR 7. Hr. Turkmenistan. „Drumul mătăsii” şi celelalte căi/artere au stimulat înflorirea comerŃului şi schimburilor culturale ale Chinei cu Asia Centrală. prin Yunan. Frecvent. Pe direcŃiile indicate de acest drum au fost amenajate şi două căi internaŃionale care duceau din China în Asia de Sud. drumul trecea prin regiunea Pamirului pe valea Indusului. Mongolia ş. dar autorii medievali au răspândit informaŃiile despre Asia. în India de nord-vest. Kanpur. La Samarkand şi Buhara. industria încălŃămintei este localizată în centrele consumatoare din Ńările care produc piei naturale: Chengdu. łările musulmane importă. rămânând aproape două milenii singurele căi de comunicaŃie între lumi extrem de depărtate şi de diferite. precum şi în Ńările care importă piei: Japonia (Osaka. prin nordul Caucazului şi prin Marea Neagră trecea un drum al blănurilor spre Europa sudică. mai ales a celor spre apus.. Articolele de marochinărie sunt produse tradiŃional în centre artizanale şi semiartizanale din Iran. drumul care ducea în Indochina de vest. Irak. în 1358 (în 1161. pornea „drumul mătăsii” de la Guangzhou şi Beijing spre Buhara. De la Bagdad „drumul mătăsii şi al mirodeniilor” continua la Tripoli (Liban) şi apoi spre Europa. Qingdao (China). Ramura nordică a acestui mare drum de caravane a început să fie folosită mai târziu. Ńări care şi-au dezvoltat industria pe baza importului de piei. ComerŃul. 6. din China. În Evul Mediu. Coreea de Sud. Însemnările lui Marco Polo (primele decenii ale secolului al XIV-lea) nu oferă amănunte legate de drumul urmat. Din sud-estul Chinei de la Guangzhou (Canton). arta imprimării a aparŃinut mai mult Chinei decât lui Faust sau Gutenberg. ocolind Marea Caspică. Calcutta. zibelină din partea nordică a Siberiei. pe valea râului Ili. Israel (Tel Aviv). 7. de regulă. la hotarul dintre secolele II-I î. pe calea aproximativă a călătoriilor economice a ofiŃerului chinez din garda imperială – Cian łian – a luat fiinŃă ramura sudică a drumului comercial de importanŃă mondială – Marele drum al mătăsii – din China răsăriteană spre Ńările din Asia Centrală şi Apuseană. a doua spre Cairo (prin Marea Roşie). expansiunea economică şi religioasă. China. iar altele în Orientul Apropiat şi Mijlociu. ocolind Podişul Tibet: la apus. Transporturile rutiere Încă din Antichitate. Un mare interes prezintă blănurile de vizon. vulpe polară. scumpe ale unor specii ce aparŃin faunei cinegetice. principala zonă geografică fiind Câmpia Chineză unde sunt situate şi cele mai mari şi moderne abatoare (Beijing. Rusia asiatică şi Armenia. • Industria marochinăriei. Delhi. la răsărit. spre Indonezia. Se ştie sigur că porŃelanul a fost adus în Europa prin Marco Polo.cu un şeptel bogat: China.13. tot în Asia de Est se află unele dintre principalele state importatoare de carne.

până la Kaosiung (în SV). o altă autostradă începe la Mascat. Arabia Saudită. În China de Est se află mai multe tronsoane de autostradă: Dalian – Shenyang. Lungimea drumurilor depăşeşte astăzi 900 000 km în China. o densitate medie în Ńările din Caucaz. Xian – Weinan. în zonele montane şi în cele siberiene). a urmat ruinarea economică a VeneŃiei. O serie de oraşe au devenit noduri rutiere de mare importanŃă: Riyad (Arabia Saudită). la Dhahiran (Arabia Saudită). Această categorie de căi de comunicaŃie s-a adaptat relativ bine condiŃiilor naturale destul de grele din Asia şi a căpătat aspecte moderne în ultimele 4 decenii. Changchun. Podişul Tibet. La scara întregului continent. Coreea de Sud. Peninsula Arabia şi cu excepŃia unor reduse şi extrem de rare tronsoane. la începutul secolului al XIII-lea se închisese drumul prin nordul Mării Negre. fiind paralelă cu Ńărmul de vest. Orientul Apropiat. în perspectivă. În Indonezia o autostradă leagă Jakarta cu câteva oraşe din apropiere. în Kuwait şi până la Basra (Irak). Peninsula India şi în Thailanda.explozibil la apărarea oraşului Tsai-shih). căile terestre dintre Europa şi Asia. va ajunge la Mosul). străbătând teritoriile otomane. Bagdad (Irak). între Mersin – Adana şi Kirikhan. cu greu. Lahore (Pakistan). Delhi. Turkmenistan. Dintre Ńările Orientului Mijlociu şi Orientului Apropiat. Afganistan. datorită diverşilor factori naturali şi antropici. Omsk. Bişkek (Kîrgîzstan). la nord de paralela de 64° latitudine nordică. Ahmedabad. Kazahstan. În Taiwan o autostradă începe din nordul insulei de la Keelung. reŃeaua de căi rutiere prezintă o mare densitate în Japonia. În Malaysia principala autostradă se desfăşoară începând de la graniŃa de nord. Guangzhou – Shenzhen (cu o ramificaŃie spre Zhuhai). astăzi aceste căi tind să pătrundă în zonele cu acces dificil (Tibet. în Kîrgîzstan. . Arabia Saudită are cele mai lungi autostrăzi : de la Al Dammam (pe Ńărmul Golfului Persic. principala autostradă este între oraşele Qazvin – Teheran – Qom – Ispahan – Shiraz. chiar şi după cucerirea turcească a acelei părŃi de lume din răsăritul Mediteranei. Deşertul Gobi. Genovei şi a oraşelor hanseatice. Hyderabad. care traversează Peninsula Arabia. Harbin. În Iran. căile rutiere modernizate sunt absente pe teritoriul Siberiei. Tokyo. În aceeaşi peninsulă. în mare măsură. Principalele autostrăzi din Asia sunt: în Turcia. Genova şi VeneŃia şi-au continuat comerŃul cu China şi India prin intermediul arabilor. după cucerirea Egiptului (1516). Lungimi reduse au şi autostrăzile din Thailanda (între capitala Ńării. acul magnetic a fost folosit ca busolă în jurul anului 1200. în vestul Iranului. În Irak se găseşte autostrada Al – Hilla – Bagdad – Tikrit (care. paralel cu Ńărmul de vest. China de Est şi Sud-Est. Herat (Afganistan). Beijing – Tanqgu (pe Ńărmul Golfului Bo Hai). între Izmir şi Aydin. Shenyang (China). apoi drumul Siriei. Beijing. DensităŃi reduse ale reŃelei rutiere sunt în estul Iranului. Bangkok şi oraşele din apropiere). Novosibirsk (Rusia). Deşertul Gobi. Nagoya (Japonia). 1 100 000 km în Japonia. continuă pe Ńărmul Golfului Persic în Dubai. Bangalore (India). Dacă în epoca romană drumul indo-egiptean avusese un rol important. Irak. Prima autostradă construită în Asia este „Tomei”: Tõkyõ – Nagoya – Kyõto – Õsaka – Kõbe. Asia Mică. drumul spre Orient. În pragul secolului al XVI-lea toate căile terestre spre Orient erau închise sau deveniseră greu accesibile datorită ocupaŃiei otomane. până în Singapore. Deşertul Taklimakan. Depresiunea Tungaria. între Haifa –Netanya – Tel Aviv (cu ramificaŃie spre Ierusalim) – Ber Sheva. Ispahan (Iran). Câmpia Indo-Gangetică. au fost părăsite – fapt care a dat naştere necesităŃii de a cerceta căile maritime. în vestul Siriei între Alep-Haman-Damask care continuă până la sud de Amman (Iordania) pe Ńărmul mediteranean între Lattaka – Tripoli – Beyrut cu ramificaŃie spre Damask şi în Israel. Călătorii îşi continuau. Regiunea Asia de Sud s-a afirmat ca un tezaur al mirodeniilor şi al altor produse exotice. în Qatar la Doha. trece pe la Kuala Lumpur. între Ankara – Istanbul şi Edirne. În timpul evenimentelor din Asia Centrală şi a expansiunii otomane. în est) – Riyad – Mecca şi Jidda (pe Ńărmul de est al Mării Roşii).

În insula Shikoku se află o autostradă pe Ńărmul de nord şi cu o ramificaŃie care traversează insula prin partea centrală până pe Ńărmul Pacificului la Kochi. a descoperirii unor mari resurse (petrol în zona Golfului Persic. După sosirea turcilor în răsăritul Mediteranei. Huang He. precum Indusul. din următoarele noduri rutiere: Jõkyõ (6 autostrăzi). britanici. fructe. trecerea de la perioada maritimă la cea oceanică. Călătorii portughezi. precum şi a intensificării schimburilor economice internaŃionale. Tigru şi Eufrat şi aceasta. expediŃiile ruseşti şi olandeze. Pentru a uşura legăturile rutiere în Japonia au fost construite şi se află în construcŃie mari poduri şi poduri suspendate. de-a lungul văilor marilor fluvii. volumului mare de mărfuri şi numărului mare de călători. importanŃa puterii navale. transporturile maritime reprezintă. o alta în apropierea Ńărmului estic. în istoria Europei. a minereurilor. ca şi în trecut. populaŃia văilor avea cunoştinŃe privind navigaŃia pe râuri şi făcea comerŃ cu cereale. spanioli. principala formă de legătură în relaŃiile internaŃionale datorită costurilor relativ scăzute.2. Într-o a doua perioadă. olandezi. a resurselor insuficiente din unele Ńări (Japonia). Orientarea autostrăzilor este la început N – S. Genova şi VeneŃia şi-au continuat comerŃul cu Orientul prin intermediul arabilor. Indii şi Chine noi). Japonia). resurselor de sol. s-au construit fortăreŃe şi s-au plasat garnizoane. În prima perioadă. la optsprezece secole după Alexandru cel Mare. Portugaliei i-a revenit rolul de a deschide. datorită. frecvent au fost dezavantajate din punct de vedere geopolitic (a Tigrului şi Eufratului). o autostradă în apropierea Ńărmului spre Marea Japoniei. Astăzi. În insula Honshũ autostrăzile pornesc. 7. iar o alta în sud la Abuta. navigatorul Bartolomeo Diaz (aproximativ 1450-1500) a descoperit Capul Furtunilor pe care regele Jao al II-lea l-a numit Capul Bunei SperanŃe „pentru că el deschidea drumul spre Indii”. În acest fel au fost puse bazele primului cap de pod european în Orient. Confruntarea cu mongolii a constituit o lecŃie pentru viitor fiindcă a evidenŃiat japonezilor. de regulă. o ramificaŃie ajunge pe Ńărmul de vest la Otaru. Transporturile navale Marile civilizaŃii din Asia şi din alte continente au înflorit. În 1488. de regulă. tuneluri pe uscat şi submarine. de hrană şi căilor de navigabile. cât mai ales de entuziasmantele povestiri de călătorie ale lui Marco Polo (ajungându-se să se dorească cu ardoare cunoaşterea Indiei şi a Chinei). După cum se ştie. practica o agricultură înfloritoare datorită unui sistem ingenios de canale de irigaŃii sau drenaj şi a unor lacuri de reŃinere a apei. unele văi. multe autostrăzi şi drumuri străbat zonele muntoase.Japonia rămâne (probabil pentru încă mult timp) Ńara asiatică cu cele mai multe. spre Oceanul Pacific şi o a treia la est de lanŃul muntos central format din MunŃii Ou. iar o serie de tronsoane fac legătura transversală între aceste autostrăzi. navigatorii danezi au contribuit la cunoaşterea Asiei şi la deschiderea unei mari părŃi a căilor maritime şi a traficului. cărbunilor de pământ). . iar în 1498 pe coasta Malabar. iar în a treia perioadă. prin Henri Navigatorul (1394-1460). Mikuni şi la sud de MunŃii Hida şi Tugoku. Kogoshima (în sud) cu mai multe ramificaŃii. După ce toate căile terestre spre Orient au fost închise datorită ocupaŃiei otomane a fost căutat un drum maritim către Orientul mirodeniilor şi al aurului. Kobe (4). Orientul exercita totodată o puternică atracŃie stimulată nu numai de motive economice. într-o primă perioadă. Transporturile maritime s-au dezvoltat ca urmare a progresului tehnic. În 1497 navele portugheze au părăsit Tangerul şi s-au oprit la Calcutta. mai dotate şi mai lungi autostrăzi. în a doua jumătate a secolului al XIII-lea a avut loc confruntarea japonezilor cu mongolii invadatori care veneau de pe mare. în principal. În insula Hokkaido o autostradă leagă oraşele Asahikawa şi Sapporo. precum şi evitării transbordărilor. civilizaŃiile s-au dezvoltat în jurul mărilor interioare (Ńările din Orientul Apropiat. apoi NE – SV şi apoi NNE – SSV. în zona pacifică (a unei Japonii. Nagoya (5). Ulterior au fost deschise stabilimente comerciale în lungul coastelor. obiecte confecŃionate. din acest centru.

Bhutan. iar dezgheŃul se produce din sud spre nord. Antalya (Turcia). Cea mai mare densitate a rutelor maritime este în Pacificul de Nord între Japonia. cerealiere. Hong Kong. Tot în Japonia se adaugă porturile Osaka.Din punct de vedere tehnic s-au construit petroliere de mare capacitate. Hongze Hu şi Nanyang Hu din China de Est. ♦ porturi pescăreşti: în Japonia.a. alte lacuri îngheaŃă o mare parte a anului. chiar şi a celor maritime (cursul inferior al fluviului Chang Jiang. Fluviul se varsă într-un liman larg al strâmtorii Tatarski. o navigaŃie separată pe bazine hidrografice (Tigru. cu apă puŃin adâncă şi este acoperit mai multe luni de gheaŃă. • Dintre porturile cu trafic complex se remarcă Singapore. Mekong. Arabiei Saudite. Hiroshima. cu revărsări şi dificultăŃi pentru navigaŃie. silozuri. o porturi specializate. Irrawaddi ş. lacurile Tai Hu. la Strâmtoarea Malacca. Lacul Balhaş. Marea Caspică. Mormugar (India). ♦ porturi agro-alimentare: Bursa (Turcia). Mumbay. • Porturile specializate în traficul anumitor mărfuri sunt: ♦ porturi petroliere: Kharg. Cele mai mari cantităŃi de mărfuri vehiculate în porturi aparŃin Japoniei. mai ales prin extinderea transportului în containere. 7.a. Regiuni întinse. o navigaŃie tradiŃională. porturile Yokohama.). o mare parte a Turkmenistanului. sau a danelor specializate (mineraliere. Indiei. Frigul siberian transformă râurile siberiene în „şosele” iarna . Ciba. depozite frigorifice. metaniere s-au modernizat sistemele de „handling” (manipulare) a mărfurilor. China. ♦ porturi turistice: Bangkok. Arabiei Saudite. Enisei şi Lena sunt artere importante pentru transportul de mărfuri şi pasageri. Laos. Karachi. Chon Buri (Thailanda). Lacul Aral şi-a retras Ńărmurile pe mai multe zeci de km. alteori state întregi (Afganistan. Tibetului. important nod al rutelor maritime între Oceanul Pacific şi Indian. Kazahstan. Kawasaki. ♦ porturi mineraliere: Visakhapatnam. Coreea de Sud. În secolul al XX-lea a crescut lungimea reŃelei . Tonlé Sab (Cambodgia) ş. terminale petroliere). braŃul Hoogli din Delta Gangelui. India. vestului Chinei. Dintre lacurile navigabile menŃionăm: Lacul Baikal. Yemenului. din Oceanul Arctic intră şi nave maritime (pe Enisei aceste nave pot pătrunde până la Igarka). Amurul este principala arteră siberiană ce-şi varsă apele în Oceanul Pacific. Capacitatea de transport nu reflectă realitatea fiindcă unele Ńări dezvoltate îşi înscriu navele sub aşa-numitul „pavilion de complezenŃă” urmărind prin aceasta scutirea de impozite. Kobe. spre exemplu. Siberiei.). • NavigaŃia pe lacuri prezintă o importanŃă locală. Chinei. porturile asiatice se pot încadra în: o porturi cu trafic complex. precum şi pentru transportul de buşteni în plute. Brahmaputra. Alte porturi complexe sunt: Shanghai. Pe gurile fluviilor menŃionate.a. Transporturile feroviare Îşi menŃin prioritatea în traficul de mărfuri şi de pasageri într-o serie de Ńări cu suprafeŃe mari: China. După specificul lor. Kitakyushu. China şi Coasta pacifică a SUA. • NavigaŃia fluvială prezintă o serie de particularităŃi : un sistem unitar de fluvii şi canale navigabile doar în China de Est (unde fluviile Huang He şi Chang Jiang sunt legate prin canale şi lacuri). în Asia de S.3. complexul portuar Tõkyõ. fluviile siberiene Obi cu afluentul său principal Irtîs. Rusia. navigaŃie asigurată prin amenajarea unor sectoare pentru primirea vaselor mai mari. Singapore are o flotă comparabilă cu Japonia. Shatt – el – Arab ş. ceea ce scade considerabil importanŃa sa ca arteră de transport. Aşa.E şi în zona Golfului Persic (ultima cu predominarea petrolului şi a produselor petroliere). Mongoliei sunt lipsite de căi ferate. cu vase mici.

spre Kurgan şi Petropavlovsk se îndreaptă spre bazinul carbonifer Karaganda. În Siberia. ramificaŃiile sunt reduse ca număr.feroviare în Asia de Est. în special în China. Asia de S şi SE (India. cât şi prin ramificaŃiile sale care asigură legături cu zone bogate în petrol. în Bureia. pătrunde până la peste 58° latitudine nordică. iar o alta spre sud până în apropierea MunŃilor Saianii Occidentali. Tadjikistan şi Kîrgîzstan). Între Asia Centrală şi sud-estul părŃii europene a Rusiei legătura feroviară este asigurată prin câteva căi: ◊ de la Urumqi (China de Vest). cărbuni. spre sud. iar în 1972 a intrat în exploatare singura legătură feroviară directă dintre Turcia şi Iran. O altă ramificaŃie. Transsiberianul pătrunde în Câmpia Amur. ecartamentul căilor ferate este larg (1524 mm). ◊ Termez (sudul Uzbekistanului) – valea Amudaria – Karsi – Buhorr (Uzbekistan) – Urgano – Bejneu – Makat – Atirau – Astrahan (nici această linie ferată nu are legătură cu Asia de Sud.a. prin Celeabinsk şi Magnitogorsk cu resursele şi industria Uralului de Sud. De la Abakan. Tot din calea ferată transsiberiană se ramifică de la Novosibirsk. ramificaŃia Taiga – Tomsk – Beli Jar. . Unele linii ferate. nordul Bureei. ◊ de la Bişket (Kîrgîzstan). vestul şi sudul MunŃilor Stanovoi. spre sud pleacă de la Karymskoe la Yakeshi şi Harbin (China). minereuri. statele din Asia Centrală. importanŃă economică şi rolul în schimbarea peisajului se impun cu prioritate următoarele căi ferate ce vor fi menŃionate. Calea ferată transsiberiană se impune nu numai prin lungime. De la Taişet. Relieful şi natura relaŃiilor cu Manciuria şi apoi cu China au fost cauzele pentru care. această ramificaŃie feroviară trece prin Minusinsk.M. nordul Baikalului. iar în Japonia. Ust – Kut. străbate Mongolia şi face legătura cu Beijing-ul. calea ferată transsiberiană ajunge la Irkutsk. Lungimea căilor ferate depăşeşte 60 000 km în India. De la Ecaterinburg spre nord. prin nordul Lacului Balhaş – Karaganda – Temirtau – Akmola – Magnitogorsk – Ufa. Est sau Sud-Vest). spre sud o linie ferată spre nodul feroviar Barnaul şi sud-est spre NovokuzneŃk (importante centre siderurgice). Din 1952 datează singura cale ferată în funcŃiune în Arabia Saudită (Dahran – Riyad).A. China. iar după nodul feroviar Ecaterinburg continuă prin oraşele Tiumen – Omsk – Novosibirsk – Krasnoiarsk – Kansk – Irkutsk – Ulan Udè – Cita – Magdagaci – Beologorsk – Habarovsk – Vladivostok. oraşul Amursk şi înainte de oraşul Habarovsk interceptează transsiberianul (la Bolocaevka). Indochina). de la Tahtamigda la Tinda. Asia de SV (magistrala Istanbul – Basra). respectiv. iar de la Habarovsk se îndreaptă spre sud şi până la Vladivostok şi Nahodka pe Ńărmul Mării Japoniei. O serie de ramificaŃii ale acesteia. pe valea Sîrdaria – Oktiobe – Orenburg – Samara (nu are o legătură feroviară cu Asia de Est sau de Sud). înconjură sud-vestul Lacului Baikal şi ajunge la Ulan-Ude. Din oraşul Tiumen o linie ferată străbate Câmpia Siberiei de Vest pe direcŃia Tobolsk – Surgut (pe Obi la circa 63° latitudine nordică). iar din Omsk şi Novosibirsk spre Ńările din Asia Centrală (Kazashtan. De la Ulan Udè. Taximo. de unde o ramificaŃie ajunge pe Enisei la Lesosibirsk. prin localizare. străbate Saianii Orientali şi revine în transsiberiană la Taişet. O altă ramificaŃie porneşte spre SE din Ecaterinburg. Un nod feroviar important este Acinsk. iar la sud. gaze naturale. mai ales pe stânga pătrund în regiunile bogate în resurse. Uzbekistan. La Taişet începe magistrala Baikal – Amur care trece pe la Bratsk. Spre nord. spre sud. prin Nijni Taghil. lemn ş. transsiberianul traversează MunŃii Iablonovîi şi oraşul Cita (cu mari zăcăminte de aur în apropiere). linia ferată pătrunde într-o regiune bogată în petrol şi gaze naturale. un tronson feroviar face legătura cu B. Traseul acesteia începe cu traversarea MunŃilor Ural. Mongolia. Înainte de Taişet o ramificaŃie pătrunde în sudul Podişului Siberiei Centrale până la Boguciani. Serov până la Priobe. 5 pe plan mondial. 50 000 km în China (deŃinând locul 4 şi. aproximativ 28 000 km). Din oraşul Ulan Udè o linie ferată.

ajungând până în porturile de la Golful Bo Hai şi Marea Galbenă. În Peninsula Indochina reŃeaua feroviară se desfăşoară predominant pe direcŃia N-S. cu Rusia şi Ucraina. O serie de oraşe sunt noduri feroviare: Bikaner şi Jodhpur (în Rajasthan). până la Bahawalpur unde are loc o nouă ramificare: una la est de râul Sutlej şi alta la vest de acesta. Istanbul şi Peninsula Balcanică. Changsha. cu Vietnamul sunt două treceri feroviare de frontieră: la Pingxiang şi la Hekou. de la Marea Neagră la Marea Caspică şi de linii ferate care dublează traseul şoselelor pe Ńărm. orientarea predominantă devineN-S. deşertul).a. o linie ferată dublă şi electrificată ne duce spre Hyderabad. jumătatea vestică are o slabă dotare feroviară. Pe valea Indusului creşte densitatea reŃelei feroviare. iar în partea sudică a Thailandei pe direcŃia E-V. Nanjing. În Câmpia Chinei de Est căile ferate au predominant orientarea V-E. Zhengzhou. unei foarte slabe populări ş. În Bangladesh. clima. Asia de Sud. La est de Ambala. Hyderabad.Asia de Sud-Vest se caracterizează printr-o slabă densitate a reŃelei feroviare. Nord-estul Pakistanului are o reŃea densă de căi ferate convergentă spre Lahore. Taiyuan. Nanchang. iar a doua la est de Indus. Shikarpur şi Dera – Ismail Khan). În Câmpia Chinei de Est şi în Podişul de Loess. o linie ferată cu orientarea N-S ajunge. cei social-economici şi politici au influenŃat repartiŃia şi orientarea căilor ferate în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Kunming. De la Beijing şi Tianjin. la Guwahati. calea ferată se ramifică spre Delhi şi. Factorii naturali (relieful. iar din acest nod se ramifică o cale ferată la vest de Indus spre Dera – Ismail Khan. Cu vecinii din sud. Shijia – Zhuang. în nordul părŃii vestice a Ńării se află o cale ferată. Pe stânga Brahmaputrei. iar din Abhazia. calea ferată începe la Saikhoa Ghat şi se termină la Chittagong. chiar şi cele din nord-vest şi nord sunt puŃine şi la distanŃe mari . Conexiunile feroviare ale Chinei cu alte state sunt insuficiente. iar în China de Sud. Unul din cele mai mari sisteme feroviare se află în India. Guangzhou ş.. Vijayawada. Wazirabad. Principalele noduri feroviare în Manciuria sunt: Harbin. deşerturilor. Nadpur. Teheran – Qom – Arak – Ahvaz – Horrasahn (pe Ńărmul Golfului Persic). iar alteori lipsesc. China de Vest şi Sud-Vest are o slabă dotare şi conexiuni feroviare cu alte Ńări. China de Sud-Vest este slab dotată feroviar. Bhopal. câteva magistrale au orientarea SE-NV şi pornind din aceste oraşe spre Marea Câmpie Chineză. Alte căi ferate urmează traseul Erevan – łabriz – Teheran – Kerman. Chiar şi în Mongolia Interioară se găsesc linii ferate pe văile râurilor. Changchun. O linie ferată electrificată asigură legătura capitalelor Beiruth – Damasc – Bagdad şi apoi până la Um – Qasr (pe Ńărmul Golfului Persic). Zuhou. Varanasi ş. Din Bengalul de Vest. pe dreapta Brahmaputrei până în Delta Gangelui la Mongla. Sheniang. sud-vest şi vest lipsesc legăturile feroviare fapt datorat reliefului înalt. iar în MunŃii Hingan s-au săpat tunele. De la Karachi. iar a doua între Alep (Siria) – Hamah – Himiş (nod feroviar) – Damasc – Amman – Aqaba (pe Ńărmul Mării Roşii). Statele din Caucaz (Georgia şi Azerbaidjan) sunt străbătute de o cale ferată – pe direcŃia E-V. Wuhan. pe Ńărmul de est al Malaysiei şi al Vietnamului. Zianyang. Bangalore. Rawalpindi. Ahmedabad. linia ferată de pe dreapta Brahmaputrei se desfăşoară de la localitatea Sisi Bargaon (în est) până în Bengalul de Vest.a. Sud-Vest şi Sud-Est: Chongqing. cu o ramificaŃie peste fluviu. la nord de Gange prin Rampur. Traficul feroviar cel mai intens se desfăşoară pe valea Gangelui şi în Punjab pe linia ferată Amristar – Ambala – Delhi – Kanpur – Allahabad – Varanasi – Calcutta. Jilin.a. principalele noduri feroviare sunt: Beijing. de la Tbilisi se asigura legătura feroviară cu Erevan şi cu Ankara. între graniŃa cu Iranul şi oraşul Quetta (de aici se ramifică spre Chaman. Mudanjiang. Chengdu. În această parte se găsesc trei conexiuni feroviare cu Peninsula Coreea. În Orientul Apropiat două linii ferate sunt cvasiparalele : una în zona Ńărmului mediteranean libanez şi israelian. Jinan. în Pakistan.

transportul pe calea ferată se efectua printr-un sistem de ferry – boat-uri ce funcŃionau între porturile Hakodate şi Aomori pe distanŃa de 113 km. Israel). Aeroporturile se clasifică după numărul anual de pasageri (foarte mari. aeroporturi turistice (Jiddah). uneori se preiau piese. Sapporo (Japonia). Turcia). produse perisabile şi a medicamentelor. Transportul aerian este folosit prioritar în traficul cu pasageri. Un sistem de poduri s-a construit peste Marea Interioară Seto. Karachi). Karachi (Pakistan). Tumen. a fost construit un tunel feroviar cu o lungime de 80 km. parcurge distanŃa de 1100 km dintre Tokyo şi Sapporo în numai 6 ore. O altă categorie de trenuri ultrarapide o constituie monorail-urile cu viteză de 400-500 km/h. utilaje uşoare şi metale preŃioase sunt preluate. utilitare). În Japonia funcŃionează 7 metrouri. transporturile aeriene sunt organizate de companii naŃionale. 7. Kimpo (Seul) cu circa 35 milioane de pasageri. Trenul de mare viteză. Kuala Lumpur (Malaysia). unind insulele Honshu şi Shikoku. acest tip de transport este în urma celui american sau european (cu rare excepŃii) datorită unor întinse spaŃii rurale. coletărie. aeroporturi cu destinaŃie specială (militare. • Aeroporturile sunt puncte de convergenŃă ale navigaŃiei aeriene. Aeroflot (FederaŃia Rusă). Între marii operatori de trafic aerian se înscriu: JAL (Japan Airlines). naŃionale. Prin construcŃia tunelului Seikan (53850 m din care 23500 m se află exact sub albia strâmtorii la 100 m adâncime) s-au dezvoltat legăturile comerciale dintre Hokkaido şi celelalte zone ale Ńării. densităŃii slabe a populaŃiei pe vaste întinderi. cu aproape 70 de ani în urmă. Prin punerea în funcŃiune (1986) a tunelului Seikan pe sub strâmtoarea Tsugaru. cu lungimea de 18 500 m care uneşte insulele Honshu şi Kyushu din sudul Ńării. Don Muang (Bangkok. în care un loc important îl deŃine organizarea de curse de pasageri (Beijing. Palam (Delhi. Kai Tak (Hong Kong). Transporturile aeriene Pe continentul asiatic. helioporturi). India). Înainte de construcŃia tunelului Seikan. sportive. India). locale. Manzhouli (cu Rusia). India etc.unele de altele: Drujba (cu Kazahstan). iar după operaŃiile de zbor aeroporturile se grupează în câteva clase: aeroporturi terminus de pasageri. între Istanbulul european şi cel asiatic. . aeroporturi de escală pentru relaŃii în care se intersectează mai multe curse (Singapore. În vestul Asiei Mici cele două continente se află la o distanŃă doar de 1 km unul de altul. Mehrabad (Teheran. Manila (Filipine). Cele mai aglomerate aeroporturi din Asia sunt: Haneda (Tokyo) cu aproape 48 de milioane de pasageri. Singapore. la sud de aceştia până la Marea Caspică şi din Caucaz până la Marea Neagră. Narita (Japonia). Transporturile aeriene au însă un rol redus în transportul de mărfuri deşi. Santa Cruz (Bombay. Thailanda). Jakarta (Indonezia). Legătura Asiei cu Africa se face printr-un tunel construit de Egipt pe sub Canalul de Suez la începutul deceniului nouă al secolului al XX-lea. cu o lungime totală de 1560 m. Jiddah (Arabia Saudită). Haneda. iar alte 7 în China. Dandong (Coreea de Nord). Între anii 1970-1973 s-a construit un pod peste Bosfor. iar în urmă cu aproape trei decenii un altul pentru autovehicule şi pietoni. Iran). mijlocii şi mici). Erenot (cu Mongolia). SIA – Singapore. Shinkansen. în partea de nord a Ńării se desfăşoară un trafic intens între insulele Honshu şi Hokkaido. Tot pe sub Strâmtoarea Kanmon. KAL (Coreea de Sud). Jakarta). Ben Gurion (Tel Aviv.4. acestea asigură curse interne între marile oraşe şi internaŃionale. suspendat la o înălŃime de 65 m deasupra apei. În Asia. În Japonia a fost construit tunelul feroviar pe sub strâmtoarea Kanmon. Asia şi Europa sunt unite pe mii de kilometri de-a lungul Uralilor. după destinaŃie (aeroporturi internaŃionale. Yeşilköy (Istanbul. nivelului scăzut de dezvoltare economică ale unor state.

Japonia. cablul cu fibră optică a permis un trafic mult mai intens. denumit şi Internet) arată că ponderea cea mai mare de utilizatori o au: Japonia (27 milioane). Coreea de Sud (19 milioane). Singapore. • Transportul pe cablu se face în scopuri industriale (funiculare) în Siberia. În Asia o primă categorie o constituie turismul cultural datorită unei mari bogăŃii de vestigii istorice.8 milioane). în China de Est şi Sud-Est. telescaun (Japonia. Singapore (1. iar de la Kirkuk – Irak la Marea Mediterană. China (9 milioane). iar în ultimii 10 ani s-a dezvoltat telefonia mobilă. locul său. Kashi. este în sfera geografiei umane. persană. Unele conducte au dimensiuni transcontinentale (Arabia Saudită – de pe Ńărmul Golfului Persic pe cel estic al Mării Mediterane. Geografia turismului cercetează repartiŃia şi devenirea spaŃio-temporală a fenomenului turistic. iar astăzi a intrat în funcŃiune sistemul de transmisie digital şi se urmăreşte realizarea televiziunii de înaltă definiŃie. Malaysia (1. În oraşul Xi’an (provincia Shaanxi). specifică. • Sistemul WWW (World Wide Web. programele solicitând mari investiŃii. în oraşele Nanning. în Rusia – conductele de petrol pleacă din Siberia până în Europa Centrală).8 milioane). China. înainte de orice. unde pot fi admirate: Palatul Imperial al . Coreea de Sud. Israel. 7. India (2. apoi au fost preluate de sateliŃii artificiali.• ActivităŃile aerospaŃiale. iar în mediul urban prin linii subterane de joasă tensiune. Centrul turistic al Chinei este oraşul Beijing. În China turiştii sunt atraşi de peisajele magnifice şi de strălucitoarea sa civilizaŃie. Centrul de telemetrie şi teleghidare a sateliŃilor artificiali din Xi’an coordonează o reŃea de telemetrie şi teleghidare. Singapore. ulterior iau fiinŃă societăŃile de transmisie prin cablu a mai multe canale preluate prin sateliŃi de comunicaŃii. • Gazoductele asigură transportul gazelor naturale de la lacul de extracŃie la centrele de consum (gazoductul siberian). TURISMUL Ca orice activitate umană importantă. În 1984 China a lansat primul satelit experimental de telecomunicaŃie. în 1967. Coreea de Sud. teleferic. China are cele mai multe receptoare TV. India ş. Turcia (2 milioane). japoneză. O deservire telefonică foarte bună este asigurată în Japonia. 7. • ReŃelele telefonice au evoluat la nivel continental. Japonia are un rol important în cercetarea resurselor şi comunicaŃiilor cu ajutorul sateliŃilor. după al doilea război mondial devin larg răspândite în China. Japonia. iar în 1990 a lansat cei mai mulŃi sateliŃi. Kuwait. considerat ca o interacŃiune complexă.5. Turcia). Israel. alcătuită din două staŃii fixe şi trei staŃii mobile construite în judeŃul Weinan. Coreea de Sud. la nivelul mediului geografic. s-a construit creierul reŃelei de aeronautică din China. Preocupări în domeniul construcŃiilor aerospaŃiale sunt în India şi Pakistan. urmată de Japonia. • Transportul energiei electrice se face prin linii aeriene de înaltă tensiune. indiană.a.5 milioane). • Emisiunile de televiziune. Acest centru este dotat cu un sistem de control şi comandă de telecomunicaŃii şi de prelucrare a datelor obŃinute prin telemetrie. Transporturile speciale şi telecomunicaŃiile • Transportul prin conducte al petrolului (denumite oleoducte sau pipe-line-uri) se realizează între centrele de extracŃie şi cele de prelucrare sau între terminalele portuare şi interiorul continentului. dar şi de cunoaştere dintr-un teritoriu. Changchun. prin urmare. în Japonia conductele pornesc din terminalul petrolier Tokyo până la Niigata. Turismul este de neconceput fără prezenŃa factorului antropic şi. Turismul ca ramură a economiei reuneşte ansamblul motivaŃiilor şi activităŃilor cu caracter recreativ şi recuperator. Din punct de vedere social-economic turismul este creator de beneficii. de monumente arhitectonice şi de artă care aparŃin civilizaŃiilor asiriană. turismul este situat sub incidenŃa studiului interdisciplinar. Turcia. chineză. sau turistice de tipul telecabină. babiloniană.

pini uriaşi suspendaŃi pe abrupturi. După cum se ştie Capitala Tibetului – Lhasa („pământul zeilor”) se află la altitudinea de 3700 m. Templul lui Buddha de Jad. bun gust.). iar din vecinătatea imediată izvorăsc râurile: Ind. în peşteri scobite în stânci se păstrează colecŃia cea mai mare de artă budistă din lume : 2000 de statui şi 45000 de picturi rupestre. din sudul lui Yangze. valea celor „Nouă sate”. jaini şi băstinaşii bon-po din Tibet. În China de nord-vest. iar la 40 km est de oraşul Qingdao. poartă numele de „Acoperişul Chinei de Nord”. Hotelul Păcii ş. provincia Anhui. cascade. Muntele Laoshan cu roci fantastice. Ocolirea muntelui este un ritual sacru.a. În ultimele decenii s-a animat circulaŃia pe Drumul Mătăsii fiindcă vechiul farmec atrage vizitatorii. un afluent al Gangelui. începerea şi termenele lucrărilor de construcŃii. Marele Canal uneşte Beijing-ul cu oraşul Hongzhou. Marele Zid traversează de la est la vest partea nordică a Chinei. în nordul provinciei Jiangxi. Nu departe de oraşul Xi’an au fost descoperite aproximativ 6000 de statui de teracotă îngropate în pământ reprezentând soldaŃi în mărime naturală care păzeau mormântul lui Shi Hungdi. cinci mari artere fluviale. grădinile şi palatele subterane ale celor Treispezece Mausolee Ming (sculptate în munŃii din partea nord-vestică a Capitalei ş. port natural şi centru comercial – Shanghai. grote gigantice cu zeci de mii de sculpturi şi fresce colorate. se înalŃă Muntele Putuo cu temple din timpul dinastiei Qing (1644-1911). este cel mai maiestuos dintre munŃii celebri ai Chinei. În bazinul Sichuan se află faimosul Munte Sfânt Emei. Din 1992 când s-a terminat calea ferată. ape termale. laturile muntelui sunt orientate spre cele patru zări. a Dalai Lamei până în 1951. Acest sistem de peşteri a fost construit de budiştii chinezi în secolul IV-X pe „Drumul Mătăsii”. Templul Cerului din Beijing. Sutleji. se desfăşoară pe un traseu de 794 km. . se află MunŃii Huangshan.dinastiilor Ming şi Qing. Din anul 1391 a fost reşedinŃa domnitorilor tibetani. armata soldaŃilor de lut şi şareta cu cai de bronz. Muntele Lushan. Acest munte este un loc de pelerinaj pentru milioane de hinduşi. grote. Specialiştii feng-shui („vânt şi apă”) sunt consiliaŃi în proiectarea. La 120 km de oraşul Tayuan se află Muntele Wutai cu vârfurile înzăpezite tot anul. budişti. străvechiul complex hidraulic. lângă Huang P’u – afluentul fluviului Chang Jiang se află unul dintre cele mai mari oraşe ale lumii. pagode. Brahmaputra şi Karnali. când a fost ocupată de chinezi. În acest oraş sunt o serie de obiective turistice de mare importanŃă: Casa Vămii de pe Bund.a. este cel mai mare canal din lume construit de om. Hinduşii trec Himalaya. economie foarte puternică. peşteri naturale. La 160 km sud-vest de Chengdu („oraşul broderiilor”) se află Muntele Emei. se poate călători între Samarkand şi Xi’an cu tren de lux sau cu un autobuz. este un munte sacru al budismului chinez. Hong Kong (China) este renumit prin marea densitate a populaŃiei. Spre sud-est de Beijing pe muntele sacru Taishan poate fi vizitat templul lui Confucius din Qufu. iar reşedinŃa de vară este Palatul Nestematelor. ReşedinŃa de iarnă pentru Dalai Lama este Palatul Potala. China este renumită prin mausoleele imperiale. la 5 km de oraşul Jiujiang. Magia „Drumului Mătăsii” atrage călători din toată lumea. Marele Zid. ei susŃin că bunăstarea şi norocul pot fi menŃinute numai prin crearea unui echilibru între mediu şi lumea construită de om. În judeŃele Taiping şi Shexian. pe o lungime de 6350 km. În judeŃul Quingyang se găseşte Muntele Jiuhua cu 78 de temple vechi din perioadele Ming şi Qing. urmează circuitul de 51 km din jurul muntelui şi se scaldă apoi în apele sfinte ale lacului Manasarovar. În sud-vestul Tibetului se află Muntele Kailas. Pe o insulă din arhipelagul Zhoushan (Marea Chinei de Est). Pe Ńărmul estic al Chinei. dă impresia unei jungle de zgârie-nori. Dujiangyan.

conform tradiŃiei. este lăcaş pentru zei. În Arabia Saudită. Damascul este socotit cel mai vechi oraş de pe Pământ. reşedinŃa templului lui Artemis. oraşul a fost locuit în perioade scurte. Cu un secol î. Aici s-a născut în 570 d. profetul Mohamed. Salinitatea este de 322 g/l. Efes (astăzi în Turcia) a fost una din metropolele marii epoci greco-romane. de vânt şi ploaie. templele şi locuinŃele de sihaştri. După ce a fost cucerit de Alexandru cel Mare. Un obiectiv interesant se află în inima Anatoliei unde se văd Ńinuturi dominate de stânci conice. În sud-vestul Iranului. ruinele celebrelor terme. în stâncile conice au fost scobite cavităŃi care conduc la un subteran ascuns. la Ispahan. la circa 79 km de Ńărmul Mării Roşii se află Mecca – sfânt oraş islamic. În cartierul cel mai vechi al oraşului Istanbul (Turcia) se găsesc 25 de biserici active şi în prezent. vechile moschei Mohamed. Ioan Botezătorul. a fost cel mai mare. iudaism şi islamism. Un alt obiectiv care atrage turiştii este Marea Moartă. fântâni. dar ultimul.. gropi pentru prinderea nepoftiŃilor. şiau păstrat culorile strălucitoare şi înfăŃişarea. cartiere de locuinŃe. În apropiere de Erevan (capitala Armeniei) s-a păstrat marele ansamblu arhitectonic de la Garni. Aceasta se află în curtea moscheii al-Haram şi se pot ruga în ea 300 000 de oameni.Hr. Samarkand. După aceea s-a format un întreg sistem de galerii. în regiune muntoasă.În Asia Centrală atrag atenŃia monumentele lui Tamerlan care. care datează din perioada bizantină. Lacul este mărginit de nişte turnuri splendide formate din sare. Una dintre cele mai mari realizări arhitectonice este Moscheea Umayyad. Nivelul apei este cu 395 m sub cel al Oceanului Planetar. se află Persepolis fostă capitală a Ńării. Damascul este în zilele noastre un loc de pelerinaj al creştinilor. Dintre toate cea mai vestită este Hagia Sofia cea mai frumoasă construcŃie de cult din lume. despre al cărui cap se spune că se află sub temeliile zidurilor. iar scopul pelerinajului este hagialâc-ul – o construcŃie în formă de cub care. Mecca a fost construită într-o oază. a fost construită cea mai frumoasă şi picturală clădire islamică. nu se varsă nicăieri. Cultul pentru Artemis a atras . La Efes se aflau multe temple. Unele oraşe au un farmec inegalabil. Djuma şi Lezghi. Moscheea regală din Ispahan şi moscheea Lutfullah sunt două recorduri ale artei epocii safanide. Oraşul Ierusalim este considerat ca oraş sfânt pentru creştinism. s-au descoperit morminte regale săpate în stânci. De mare interes sunt locuinŃele oamenilor. creştinii timpurii au săpat în stâncă cele mai vechi locuinŃe. În traducere din arabă această construcŃie este Kaba. Oraşul Damasc a fost considerat vreme îndelungată ca fiind decorul original al paradisului terestru. În apropiere. de vechi obiceiuri şi tradiŃii. gloria oraşului s-a extins. cu zidurile de piatră colorată dispusă în dungi orizontale şi cu interiorul spaŃios se ridică din ruinele Catedralei Creştine a Sf. DorinŃa cea mai vie a oricărui musulman este să ajungă măcar o dată la Mecca. Statuile au fost sculptate din piatră de tufe. în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Petra este vizitată zilnic de peste 1 000 000 de turişti. se simŃeau în acestea în cea mai mare siguranŃă. TroglodiŃii. cel construit în anul 356 î. la 6 km. una din cele şapte minuni ale lumii.Hr. În oraşul Baku (capitala Azerbaidjanului). la mare altitudine. deşi roase de vreme. ca loc de popas pe vechiul drum al caravanelor. În Iran. Oraşul Petra (Iordania) a fost considerat timp de 700 de ani un oraş pierdut pentru cultura occidentală. celebrul minaret Sînîk-Kala. aşa cum se numeau miile de locuitori care şi-au sculptat în stâncă locuinŃele şi chiar paturile. ConstrucŃia Marelui Palat a fost concepută în timpul lui Darius I. depozite. pe vârful colinei din mijlocul oraşului se află ansamblul arhitectonic al palatului hanului Şirvanului. Această zonă se cheamă Capadocia. această clădire uriaşă. Orientul Apropiat şi Mijlociu cuprinde numeroase obiective turistice care reprezintă un interes deosebit. Situat între munŃii aproape lipsiŃi de vegetaŃie ai Iordaniei de Sud. în oraş se află vechi lăcaşuri de cult. unul dintre cele mai vechi oraşe ale lumii (aproximativ 5000 de ani) a fost ales în 1369 capitală a imperiului lui Tamerlan. Caucazul este un mozaic de popoare.Hr.

având o suprafaŃă de 520 km2. pus sub o protecŃie riguroasă. izolat geografic şi spiritual – fiind o amintire a conducătorilor şi credinŃei lor din epocile apuse. Singapore. Insula Komodo. Mii de zgârie-nori şi de clădiri coloniale britanice se alătură altora în stil asiatic. care sunt dintre cele mai înalte clădiri din lume. contemporane culturilor mesopotamiană şi egipteană. oraşul-capitală Kuala Lumpur („deltă noroiasă”) s-a dezvoltat rapid după descoperirea zăcămintelor de cositor. din templul lui Artemis se mai vede doar fundaŃia. artele sunt la loc de cinste. În estul Pakistanului. Astăzi. în mijlocul junglei a fost descoperit în anul 1850 oraşul Angkor Wat. oraş-stat („oraşul grădinilor”. temple. pe circa 5 km se află turnuri. statui de bronz ale zeilor hinduşi. Vara este răcoare şi munŃii din jur o ocrotesc de musoni. în oraşul Pagan se găsesc peste 2000 de pagode budiste construite în secolele XI-XIII. La 240 km nord de Phnom Pen (Cambodgia). Cu ocazia sărbătorii luminii pe fluviu plutesc milioane de candele şi lumânări. În nord-vestul Indiei. Varanasi este oraşul sacru al hinduşilor. Hinduşii se îmbăiază în apă sfântă şi beau din ea. În Sri Lanka se află oraşul antic Anuradhapura cu pagodele (în formă de clopote) construite din cărămizi mici de lut. statui. În Nepal toate creaŃiile artistice sunt obiecte de cult: roŃi de rugăciune sculptate. în Bali (insulă). în mijlocul unul lac artificial. Numeroşi domnitori indieni. Alături de populaŃia majoritară chineză se află reprezentanŃi de pe toate continentele. una din cuceririle arhitecturii budiste. longeviv (circa 100 de ani). parc naŃional din Indonezia. dar ambele au fost centre de cultură înfloritoare. mai rodnică şi cu climatul cel mai blând din India subcontinentală. se află între insulele Flores şi Sumbava. la sud de lanŃul muntos Pir Pandjal se află valea cea mai frumoasă. acolo trăieşte varanul (şopârlă-dragon). În Kashmir. thankas (suluri de rugăciune). oraşul este un puternic centru economic internaŃional. în oraşul Amristar. veniŃi din India în secolul al şaselea. Istoria acestor aşezări se pierde în vechime. prezicători. scrierea nu a fost în totalitate descifrată. ajungând la o înălŃime de 450 m. În vecinătatea pieŃelor şi moscheilor se găsesc temple vechi. La Agra (India) se află cel mai romantic loc din lume – Taj Mahal. prin dimensiune şi mod unitar de expresie. Este construit în jurul portului. Tot în aceeaşi Ńară. de fapt un monstru lung de 3 m. În lungul Gangelui. Artiştii. se înalŃă Templul de Aur – cea mai frumoasă biserică şiită. În podişul Kedu din sudul Javei centrale se află monumentul Borobodur. dansul are caracter magico-religios. iar oraşul s-a îmbogăŃit şi datorită poziŃiei sale pe drumul dintre Orientul Apropiat şi Grecia. Borobodur este. în capitală sunt două identităŃi : una antică şi una modernă. Pe stânga cursului mijlociu al fluviului Irrawaddy (Myanmar). iar mai târziu familii engleze se retrăgeau vara pentru recreere. iar la 650 km vest de această aşezare se găsesc ruinele de la Mohenjo Daro. „oraşul leilor”). iar afluenŃa indienilor şi a malayezilor dau oraşului un caracter cosmopolit. Localnicii sunt aproape toŃi musulmani. Este unul dintre cele mai mari şi importante centre financiare din Asia de Sud-Est.Hr. Au fost construite turnuri Petronas simetrice. au înălŃat un splendid templu din lemnul sfânt numit Kashtamandap (Casa pădurii) de unde derivă numele actualei capitale – Katmandu. numeroase basoreliefuri cu inscripŃii în limbile khmeră şi sanscrită. pavilioane şi temple. palate şi rezervoare de apă. În Malaysia. sanctuare budiste. În sud-estul Indiei oraşul Varanasi a fost fondat în urmă cu 3000 de ani de urmaşii arienilor. iar monumentul nu are relicve care ar putea să atragă credincioşii budişti din străinătate. pe valea râului Ravi a fost descoperită aşezarea Harappa. astrologi.practicanŃi de magie. . Mausolelul a fost terminat în 1643.). importantă pentru cultura de pe Valea Indului (2500-1700 î. Oraşul are peste 100 de vat (temple) care servesc religiilor hindu şi budiste. India atrage anual un mare număr de turişti datorită obiectivelor destul de numeroase. Astăzi. lângă graniŃa cu Pakistanul.

Muntele Fuji (Japonia) este privit cu un respect deosebit, fiind considerat un loc sacru. În apropierea vârfului s-a construit un sanctuar şintoist în urmă cu circa 2000 de ani. Pelerinii urcă până în vârful muntelui pentru a admira splendoarea florală a primăverii sau spectacolul căderii frunzelor toamna. În Japonia, oraşul Kyoto cu grădinile zen, sute de temple glorioase a fost proiectat geometric, după modelul marilor oraşe chinezeşti. Palatul Imperial (160 ha) – un oraş în oraş – a adăpostit atât apartamentele imperiale cât şi serviciile guvernamentale, visteriile, depozitele şi cazărmile. În afară de acestea în Kyoto se mai află: Templul Daitokuji, Pavilionul de Aur, Pavilionul de Argint, Castelul Nijo ş.a. Pavilionul de Aur şi Pavilionul de Argint au fost construite ca locuri de odihnă pentru şoguni. În Pavilionul de Argint, camera de ceai este considerată cea mai veche sală de acest fel din Japonia; în grădinile japoneze tradiŃionale este obligatorie prezenŃa unor elemente: apă, copaci, arbuşti, păduri. În timpul restauraŃiei Meiji, curtea şi serviciile guvernamentale s-au mutat la Tokyo, iar Kyoto a rămas centrul cultural al Japoniei. Ise este cel mai vechi sanctuar şintoist (are 1500 de ani). Templele şintoiste sunt din lemn de cedru nevopsit şi nelăcuit. Acoperişurile au pante repezi construite pe fundaŃii de stâlpi sunt din trestie brună, groasă şi estetic tunsă. Templele şi sanctuarele sunt împrejmuite cu ziduri şi nu sunt accesibile decât sacerdoŃilor şi personalului casei imperiale. După fluxul de turişti, Asia de Est se situează pe primul loc, fiind urmată de Asia de Sud. Asia de Est şi Sud-Est cuprinde o serie de Ńări cu turism dezvoltat. Japonia, China (Hong Kong), Singapore, Thailanda, Malaysia, Coreea de Sud, Taiwan, Indonezia – fiind unul dintre polii majori ai turismului mondial. Principalele motivaŃii sunt: turismul de afaceri (spre Ńările dezvoltate), turismul comercial (Shanghai, Hong Kong, Singapore), turismul de loisir (spre staŃiunile balneoclimatice). Japonia este Ńară emiŃătoare de turişti (primul loc în regiune). Principalele destinaŃii turistice sunt China, Taiwanul (circa 40 % din totalul sosirilor în regiune). Cele mai mari capacităŃi hoteliere au crescut în Thailanda, Malaysia, Singapore, Hong Kong. Principalele lanŃuri hoteliere din această regiune sunt: Mandarin, Shangrilla, iar companiile aeriene sunt : STA- Singapore Airline, KAL – Koreean Airline, Cathay Pacific – Hong Kong. Turismul balnear-maritim s-a afirmat în condiŃiile climatului subtropical din Japonia, Siria, Israel, precum şi în cele de climat tropical umed din China, Thailanda, Emiratele Arabe Unite. O intensă dezvoltare turistică reprezintă Indonezia (Bali, Jawa) în condiŃiile climatului ecuatorial. Turismul montan şi de sporturi de iarnă s-a dezvoltat în zona temperată (MunŃii Japoniei, staŃiunea Sapporo, MunŃii Qin Ling). Turismul de agrement acvatic se practică în zona Mării Japoniei, Lacului Baikal, Sevan şi a lacurilor antropice. Turismul de vizitare a punctelor turistice cu potenŃial natural deosebit se întâlneşte la Fuji – Yama, Fuji – Hakene – Izu ş.a. Turismul cultural este cel mai răspândit (oraşe care concentrează monumente, tradiŃii arhitecturale, moschei, palate): Istanbul, Agra, Beijing, Tokyo, Ierusalem ş.a. Milioane de pelerini sunt antrenaŃi în turism religios: la Mecca, Medina, Ierusalem, Benares, Lumbini (Nepal) ş.a. Turismul de afaceri şi servicii: Tokyo, Shanghai, Singapore, Hong Kong ş.a. 8. SCHIMBURILE ECONOMICE

• BalanŃa comercială a unor Ńări (Afganistan, Armenia, Bangladesh, Bhutan, Coreea de Nord, Georgia, India, Iordania, Iran, Myanmar, Pakistan, Sri Lanka, Kazahstan, Kîrgîzstan, Laos, Liban, Maldive, Nepal, Siria, Turcia) este deficitară. Afganistanul are o balanŃă comercială cronic deficitară, Vietnamul uşor deficitară, iar Yemenul deteriorată. În aceste Ńări, în proporŃii diferite, valoarea exportului este mai mică decât a importului. În Maldive exportul acoperă doar 25 % din valoarea importurilor. Afganistanul are o infrastructură de transport precară, nu are acces direct la mare, este un stattampon între vecini cu interese divergente. În Bangladesh, calamităŃile naturale, sporul demografic şi alte cauze fac ca economia să se sprijine pe contribuŃiilor emigranŃilor şi pe ajutorul financiar extern. În Armenia, Georgia, Kîrgîzstan, perioada de tranziŃie prelungită, structura şi relaŃiile economice limitate dinainte de 1990 se resimt în balanŃa comercială actuală. În Yemen, Myanmar, Irak, Iran, Sri Lanka cvasipermanentizarea stărilor conflictuale se resimte puternic în structura balanŃei comerciale. În Mongolia, balanŃa comercială tinde spre echilibru (exporturile acoperă aproape 90 % din valoarea importurilor). Unele Ńări asiatice au o balanŃă comercială excedentară bazată pe exportul de petrol (Oman – exporturile depăşesc de 2,2 ori valoarea importurilor, Qatar – exporturile depăşesc de 2,6 ori valoarea importurilor, Brunei, Turkmenistan, Kuwait, Arabia Saudită). BalanŃa comercială este tradiŃional excedentară în Japonia, Kuwait, Qatar, Singapore. Datoria externă a unor Ńări (India, Laos, Myanmar, Bahrain, Nepal, Israel, Turcia ş.a.) este apreciabilă. • Zonele libere au fost create pentru dezvoltarea economică prin atragerea capitalului străin. În aceste zone se găseşte o infrastructură adecvată, forŃă de muncă pregătită corespunzător, materii prime şi pieŃe de desfacere. Unele zone libere sunt înfiinŃate de organizaŃii transnaŃionale şi companii de navigaŃie, altele sunt situate lângă frontiere şi în porturi, iar principala funcŃie a altora este aprovizionarea cu mărfuri din import sau aceea de a exporta produse obŃinute în cadrul zonei. În zonele libere (situate în porturi şi aeroporturi), comerŃul şi alte activităŃi economice beneficiază de scutirea de taxe vamale şi restricŃii cantitative. Ca un semn evident al mondializării economiei, zonele libere se găsesc în: Kuwait (în 1999 s-a inaugurat prima zonă economică liberă), Singapore, Bangkok, Kandla (India) ş.a. În China, zonele libere se numesc zone speciale şi zone costiere deschise. Până acum în China au luat fiinŃă treisprezece zone deschise şi 32 zone de exploatare economică şi de noi tehnologii. Acestea sunt amplasate în regiunile litorale, fluviatile şi frontaliere, precum şi în provinciile centrale. Cinci zone speciale se găsesc în China sud-estică: Shenzhen, Shanton, Zhuhai, Xiamen, Hainan; acestea se deosebesc de zonele care prelucrează produse destinate exportului în Ńări străine şi de zonele administrative speciale Hong Kong şi Macao, fiind larg deschise şi oferă condiŃii privilegiate investitorilor străini: impozite, circulaŃia persoanelor, libertatea gestiunii. După 1984, 14 oraşe costiere au fost deschise către exterior: Dalian, Guangdong, Tianjin, YanŃai, Qingdao, Lianyungang, Natong, Shanghai, Ningbo, Wenzhou, Fuzhou, Guangzhou, Zhanjiang şi Beihai. Zone economice deschise costiere (litorale) sunt încă din 1985, deltele fluviului Yangtzî (Changjiang) şi Zhujiang, triunghiul Fujian, peninsulele Shandong şi Liaodong, Hebei şi Guangxi. Astfel, regiunea litorală, alcătuită din 7 zone economice deschise, a devenit foarte atractivă pentru industriaşii şi investitorii străini. ÎnfiinŃarea zonelor libere (scutite de taxe vamale şi de transport) a constituit o măsură care a lărgit şi intensificat deschiderea spre exterior. În China, zona liberă are o suprafaŃă redusă, riguros delimitată. Oraşele frontaliere deschise din China au condiŃii geografice deosebit de favorabile pentru comerŃ şi cooperare cu Ńările vecine, oferă o infrastructură adecvată comerŃului troc şi frontalier. Bursele de mărfuri reprezintă o concentrare a cererii şi ofertei pentru mărfuri şi hârtii de valoare, instituŃii ale economiei de piaŃă unde se cotează oficial bunuri. În Asia se remarcă

bursele de la Bangkok (orez), Nagoya (bumbac), Kuala Lumpur (cauciuc natural), Tokyo (cereale). În schimburile comerciale mondiale de mărfuri, Japonia este pe locul al treilea, Asia deŃine 15 % din exportul de combustibili. În privinŃa exporturilor produselor industriei de echipamente cele mai intense schimburi se realizează în interiorul Asiei, dinspre Asia spre America de Nord şi Europa Occidentală şi dinspre UE spre Asia. O puternică expansiune în ultimul deceniu, a avut-o comerŃul cu servicii (activităŃi în transporturi, turism, sistemul bancar); alături de SUA, FranŃa, Italia, Germania, Marea Britanie, Japonia deŃine o pondere însemnată în exporturi şi în importul de servicii. Produsele agricole constituie şi astăzi principalele mărfuri oferite la export de Ńări din Asia: Thailanda (ananas), Sri Lanka (ceai), Bangladesh (iută), China (conserve de carne), Filipine (ananas, copra), India (ceai, fibre de iută), Indonezia (copra, cafea, ulei de palmier), Iran (curmale), Uzbekistan, China, Coreea de Sud , Turcia (fibre de bumbac). Petrolul brut şi produsele petroliere au cea mai mare pondere în exportul Arabiei Saudite, Kuwaitului, Emiratele Arabe Unite, Kazahstanului, Azerbaidjanului, Malaysiei. Minereu de fier exportă India. PieŃe de „desfacere” pentru minereul de fier şi neferoase sunt în Japonia, Coreea de Sud, China. TranzacŃionarea aurului are loc la principalele instituŃii bursiere din Dubai, Kuwait, Macao, Hong Kong, Singapore. 10. ASPECTE DE GEOGRAFIE POLITICĂ Asia înseamnă Japonia, China, India, Coreea de Sud, Indonezia şi tot Asia înseamnă Orientul Apropiat şi Mijlociu, Pakistan, Afganistan, Bangladesh, Caucaz, Siberia, fostele republici sovietice din Asia Centrală, Sri Lanka etc. peste jumătate din populaŃia planetei, dinamism economic fără egal, pieŃe de desfacere, două superputeri regionale China şi Japonia, urmate de India. Japonia este o Ńară cu o bază industrială şi financiară uriaşă, cu o influenŃă internaŃională şi o putere militară în creştere, pentru Ńările din Asia – un partener imens de puternic, un creator şi un purtător de tehnologie. Lumea văzută de japonezi, de chinezi, de indieni sau de musulmani nu seamănă cu cea văzută de ruşi, americani sau de europeni. China este cea mai mare piaŃă a statelor din Asia care sunt decise să facă front comun pentru a-i împiedica pe occidentali să se amestece în afacerile lor interne. Recent, israelienii şi palestinienii au fost aproape de un acord de pace, ce-i drept, parŃial provizoriu, fragil; obstacolele sunt numeroase. După al doilea război mondial şi în Asia a crescut numărul statelor. TendinŃe centrifuge cauzate de probleme economice avantajoase numai pentru unii, acŃiunile unor grupuri religioase, faliile dintre statele dezvoltate şi cele care stagnează sau regresează, urmările tristei lumi coloniale ş.a. au pregătit fragmentări statale. Astfel de tendinŃe se manifestă în Indonezia, Filipine, Sri Lanka, India, Irak, Iran, Pakistan, China. Statul cu cel mai năpăstuit şi controversat popor timp de aproape două milenii este Israel. La 29 noiembrie 1947 Adunarea Generală a O.N.U. a votat o rezoluŃie care prevedea crearea pe teritoriul Palestinei a două state (unul evreu şi unul arab), iar la 14 mai 1948 a fost proclamat statul independent Israel. Chiar a doua zi după proclamarea independenŃei, statele membre Ligii Arabe au contestat dreptul la existenŃă al Israelului cât şi frontierele. Războiul din februarie – iulie 1949 a fost câştigat de evrei care de la o suprafaŃă de 14 000 km2 au ajuns să controleze 21 000 km2. Egiptul a preluat regiunea Gaza, iar Iordania a ocupat malul drept al Iordanului şi Ierusalimul de răsărit. După 1948 în Israel s-au stabilit numeroşi emigranŃi evrei. În 1950 sediul guvernului şi al Parlamentului israelian a fost mutat în zona apuseană a Ierusalimului, iar Tel-Aviv-ul a devenit capitală. După războiul din octombrie – noiembrie 1956, Israelul a ocupat Fâşia Gaza. În iunie 1967, Israelul a purtat „războiul de 6 zile” împotriva Egiptului, Siriei şi Iordaniei. În urma

acestuia Israelul a ocupat malul drept al Iordanului, Ierusalimul de est, înălŃimile Golan şi temporar, Peninsula Sinai. În anul 1973 a avut loc al patrulea conflict cu arabii. În 1964 a fost creată OrganizaŃia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), care ulterior a iniŃiat acte teroriste, acŃiuni armate şi o mişcare de rezistenŃă în teritoriile ocupate de Israel („Intifada”). Sub presiune internaŃională, în 1993 s-a semnat un acord între Israel şi OEP de recunoaştere reciprocă, apoi un acord privind autonomia palestiniană în fâşia Gaza şi Ierihon (1994). Au fost provocate numeroase acte teroriste palestiniene urmate de represalii ale israelienilor. În 2006 a avut loc un conflict armat între formaŃiunile Hezbollah şi Israel, soldat cu distrugeri de ambele părŃi. Libanul, situat între Siria şi Israel, până în 1970, era considerat „ElveŃia Orientului Apropiat şi Mijlociu”. Conflictele din zonă au declanşat în Liban confruntări interetnice, distrugeri, expatriaŃi, numeroase ciocniri între miliŃiile arabe teroriste „Hezbollah” şi armata israeliană. Libanul a cunoscut haosul provocat de numeroasele grupări rivale aparŃinând creştinilor, sunniŃilor şi şiiŃilor filoiranieni, irakieni sau sirieni, palestinienilor, trupelor arabe, israeliene şi siriene, soldaŃilor americani, britanici, francezi sub drapelul O.N.U. şi serviciilor secrete ale unor Ńări, taberelor de refugiaŃi palestinieni. Iordania (Regatul Haşemit al Iordaniei) printr-o politică abilă a evitat o situaŃie internă explozivă; în 1974 a recunoscut O.E.P. ca singur reprezentant al populaŃiei palestiniene, a sprijinit Irakul în războiul contra Iranului (1980-1988), în „războiul din Golf” a păstrat neutralitatea, iar în 1994 a semnat pacea cu Israelul. Siria a participat la toate războaiele arabo-israeliene, a sprijinit Iranul (1980-1988), s-a raliat cu S.U.A. în timpul războiului din Golf (1991) şi a fost de partea Hezbollah în anul 2006. Arabia Saudită a rămas neutră în primul război arabo-israelian (1948-1949), iar în războiul din 1973 a participat cu trupe, a sprijinit războiul S.U.A. împotriva Irakului. Regimul de la Riyadh a sprijinit financiar mişcările islamiste. În anul 1961, Kuwaitul şi-a proclamat independenŃa, iar Irakul a refuzat să recunoască acest stat. Astăzi, Kuwaitul stăpâneşte 20 % din rezervele mondiale de petrol. În perioada 1980-1988 Kuwaitul a acordat sprijin financiar Irakului în războiul cu Iranul, iar în 1990, trupele lui Saddam Hussein au invadat şi ocupat Kuwaitul. În 1991, Kuwaitul a semnat pentru 10 ani un tratat de colaborare militară care i-a asigurat securitatea naŃională. Până în 1958 Irakul a fost un aliat fidel al Marii Britanii şi SUA. După abolirea monarhiei, Irakul a ieşit din Pactul de la Bagdad (1959). După lovitura militară din 1963, sub conducerea lui Saddam Hussein şi a partidului naŃionalist Baas s-a instaurat o linie politică radicală panislamică şi antioccidentală. Războiul din zona de frontieră irakiano-iraniană (1980-1988) a urmărit, lupta pentru hegemonie şi stăpânirea câmpurilor petroliere – pretextul lui Saddan Hussein fiind o veche dispută de frontieră din zona Shatt el- Arab. După al doilea război mondial, Iranul a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de ŃiŃei din lume şi un aliat fidel al S.U.A. În 1979 şahinşahul Reza Pahlavi Aryamehr a fost răsturnat, iar Consiliul RevoluŃionar Islamic, în frunte cu ayatolahul Ruhollah Khomeiny a proclamat republica islamică. După moartea imamului Khomeiny unii oameni politici şi grupuri populare doresc o atenuare a închistării islamice. Afganistanul a păstrat aproape pe tot parcursul secolului al XX-lea izolarea şi starea medievală. În 1973 a fost abolită monarhia, după care au început luptele interne, instaurarea regimurilor autoritare, apoi unul de orientare comunistă care a degenerat într-o rezistenŃă armată a populaŃiei islamice, intervenŃia forŃelor armate sovietice, atrocităŃi ale acestora şi eşecul lor, iar după retragere Afganistanul a rămas pradă unui pustiitor război fratricid. Interesele tribale înguste n-au fost depăşite nici după aceasta. Peste 20 de grupări armate s-au angajat în conflict. Unele grupări mujahedine au ieşit apoi victorioase, dar nu s-a realizat un guvern de uniune naŃională.

PopulaŃia din această regiune a împărŃit aceeaşi cultură până la sovietizare.S. Rusia a pierdut uriaşe resurse de hidrocarburi şi de minerale. dar dacă se Ńine seamă de tradiŃiile sale. Amplasarea Azerbaidjanului are implicaŃii regionale şi transformă această Ńară într-un pivot geopolitic. Aceste Ńări au avut în epoca sovietică un destin comun cu al Kazahstanului. Samarkand a rămas în Uzbekistan. Tadjikistanul a fost desprins de Uzbekistan în anul 1929 şi a devenit R. dar mai intens în perioada 1865-1920. Această regiune. rolul de jucător strategic al Rusiei a scăzut considerabil. aceştia au introdus legi şi practici islamiste umilitoare. republici unionale ş.S. a S.S. este . nici de Georgia şi Armenia). de la o zi la alta. fiind din ce în ce mai limitată. Odată cu pierderea controlului în Asia Centrală. Politica sovietică a continuat. În 1930 capitala Uzbekistanului se schimbă la de la Samarkand la Taşkent. După atentatul terorist de la 11 septembrie 2001 când comandourile sinucigaşe au distrus Blocurile gemene Wold Trade Center (cu câte 410 etaje fiecare). nu va fi deloc uşor.A. Uzbekistan a fost inclusă R. atât în Asia Centrală. Pe teritoriul afgan s-au instalat şi unele grupuri teroriste.un teritoriu”.). chiar şi în C.F. Dacă va redeveni o superputere. funcŃionalizarea clerului. Tadjikistan şi i se atribuie provincia Leninabad fostă regiune în Uzbekistan. cu o economie de piaŃă reală şi să aibă capacitatea de a-şi păstra măcar frontierele actuale.a.U. şi a Chinei. Această Ńară înrudită etnic cu Turcia. Republica Autonomă Kirghiză (în realitate Kazahstanul).S. nu poate fi separată de Asia de Sud-Vest (îndeosebi de Azerbaidjan – Ńară musulmană.A. Republica Autonomă Kara – Kirghiză (adică Kirghizia de astăzi) şi regiunea autonomă Karakalpakia (anexată la R. După dizolvarea U. Până în 1936. (1991) s-a pierdut controlul în spaŃiul caucazian – fapt care a generat teama cu privire la efectele potenŃiale ale creşterii influenŃei Turciei şi Iranului în regiune. S.S. a declanşat războiul de pedepsire a guvernului afgan şi de găsire a întregii reŃele de terorişti. iar oraşul tadjik. care o susŃine politic. În acelaşi an se desfiinŃează toate entităŃile administrative din Asia Centrală şi se reface complet harta acestei regiuni geografice. cât şi în Caucaz. la aceasta din urmă a fost ataşată regiunea autonomă Gorno-Badahşan. O alianŃă Rusia – China – Iran este dificil de realizat. sau se poate reduce la următoarele: Turkmenistan. Rusia se confruntă cu o serie de provocări: creşte influenŃa Ńărilor musulmane. Cele trei state din Caucaz – Armenia. mai vechi decât comunismul. Au fost create artificial noi entităŃi naŃionale şi diviziuni administrative (guvernorate.R. a reuşit diminuarea ponderii populaŃiilor nomade indigene. teritorii naŃionale. astăzi independente pe principiul „o etnie . în mare parte. au distrus inestimabile vestigii istorice de factură budistă. După 1990.U. clădiri simbol după numeroase avertismente prin care s-a cerut talibanilor să-l predea pe Osama Bin-Laden cu întregul anturaj. administraŃii provinciale. prin acelaşi destin politic. a juxtapus sisteme diferite de administraŃie colonială şi prin accentuarea diversificării în interiorul lumii musulmane cucerite. politica Ńaristă jucând sistematic cartea etnică împotriva panislamismului şi pe aceea a conservatorismului religios împotriva reformismului musulman.S.A a Tadjikistanului. sfera de influenŃă i s-a redus. În 1924 se săvârşeşte adevăratul act de naştere al Ńărilor din Asia Centrală. Uzbekistan. iar în 1992 denumirea de Kirghizia se schimbă în Kazahstan.I. Ocuparea Asiei Centrale de către Rusia a avut loc neîntrerupt de-a lungul secolelor. Kîrgîzstan şi Tadjikistan.a. se produc schimbări administrative şi divizări teritoriale: în R. regiuni şi republici autonome. Din punct de vedere geopolitic. extinderea învăŃării limbii ruse ca mijlocitor de rusificare ş.În 1994 în lupta pentru putere au intrat şi miliŃiile talibanilor fundamentalişti. Rusă). În ceea ce priveşte conceptul de Asia Centrală în geografie se poate extinde din Turcia până în China la Xianjiang.S. va reuşi Rusia să cunoască democraŃia reală? Depinde de ea. Ca Rusia să redevină o superputere ar fi necesar să ajungă o Ńară cu adevărat capitalistă. Georgia şi Azerbaidjan – sunt bazate pe naŃiuni cu adevărat istorice.S.

calitativ. În următoarele decenii.vulnerabilă în faŃa presiunilor Rusiei (dinspre nord) şi ale Iranului (dinspre sud). Japonia şi Coreea. În cazul ruşilor. în anul 1945) continuă să paralizeze şi să otăvească relaŃiile ruso-japoneze. Japonia îşi caută un rol politic mai clar şi mai autonom. dar o anumită nelinişte apare în legătură cu minoritatea turcă din provincia Xinjiang pentru care independenŃa statelor din această regiune ar fi un exemplu atrăgător. ele se îndreaptă. Înzestrarea militară a Japoniei creşte şi. China şi Vietnam. Deşi Extremul Orient cunoaşte un dinamism economic extraordinar. În nord-estul Iranului trăiesc de două ori mai mulŃi azeri decât în Azerbaidjanul propriu-zis. nealiniată. China are o serie de atuuri favorabile care o transformă în putere regională. ajută militar Iranul. În Asia. o putere militară dominantă. o putere nucleară. China este o putere în ascensiune şi potenŃial dominantă. Deşi actualele aspiraŃii geopolitice al Iranului sunt mai restrânse decât ale Turciei şi incomparabil mai mici decât ale Rusiei. o structură funcŃională de cooperare asiatică. ostilitatea faŃă de turci frizează obsesia. India are viziune geostrategică proprie privind rolul său regional (în raport cu vecinii. treptat. 20% din populaŃie o constituie kurzii. Chestiunea Kurilelor (ocupate de U. are un arsenal nuclear şi.U. RUSIA RASĂRITEANĂ . Scena geopolitică est-asiatică se caracterizează prin relaŃii de putere aproape stabile. evident. O Chină devenită cu adevărat un colos economic şi politic şi-ar putea proiecta influenŃa politică în Extremul Orient al Rusiei şi ar susŃine reunificarea Coreei sub propria sa egidă.a. China şi India.S. Afganistan şi spre toată populaŃia musulmană din regiune. islamiştii înclină spre Orientul Mijlociu şi a unei comunităŃi musulmane. În Asia de Sud-Est. China influenŃează puternic estul. este cel mai puternic stat din sudul Asiei. nesiguranŃa politică este crescândă. influenŃa sa este limitată de starea economiei. încercând să contrabalanseze deŃinerea de către China a unui arsenal nuclear. Turcia este orientată în trei direcŃii: naŃionaliştii văd în populaŃiile turce din bazinul Mării Caspice şi din Asia Centrală o misiune care să domine regiunea (şi privesc spre est). Turcii şi iranienii sunt rivali istorici. concentrarea asupra eliminării nedreptăŃii în distribuirea mondială a bogăŃiei.R. MulŃi analişti apreciază că secolul al XXI-lea va fi marcat decisiv de rivalitatea dintre China şi S. Indonezia este Ńara cea mai importantă. China nu acceptă separat al Taiwanului şi resentimentul se intensifică. Rolul Chinei în Asia Centrală este mult mai restrâns.S. succesul democratic al puterilor regionale. îşi precizează statutul de putere regională. a realizat alianŃe în regiunea Caucazului. sud-estul şi nord-estul asiatic. China şi Indonezia (privind limitele teritoriale oceanice). instabilitatea politică internă. Totuşi. În această parte a Asiei sunt numeroase conflicte teritorial-etnice latente care implică probleme de frontieră între China şi Rusia. combaterea războaielor locale. În Turcia. în special. cât şi în Oceanul Indian). fiind un jucător geostrategic dinamic. crearea unei stabilităŃi geopolitice ş. nu are egal în regiune. China insistă ca o viitoare Coree reunificată să fie o Ńară-tampon. sunt de natură să creeze un cadru durabil de cooperare geopolitică. O Coree divizată aduce instabilitate. Insulele Senkaku sunt disputate de Japonia şi China. India. către Azerbaidjan. conflictele etnice exacerbate de rolul dominant pe care minoritatea chineză îl are în chestiunile financiare.A. aceştia sunt concentraŃi în estul Ńării şi au fost neîncetat atraşi în lupta pentru independenŃă naŃională vehiculată de kurzii din Iran şi Irak. Insulele Paracel şi Spratly din Marea Chinei de Sud prezintă riscul unei ciocniri între China şi mai multe state din Asia de Sud-Est (China consideră că Marea Chinei de Sud este patrimoniul său naŃional legitim). face declaraŃii comune cu Rusia. bazată pe realităŃile geopolitice. În spatele interesului Chinei de a se alia cu Pakistanul şi de a stabili o prezenŃă militară în Myanmar este o Ńintă geostrategică – India. iar moderniştii ar dori u stat european. Japonia caută să-şi contureze un rol mondial.

Scuturile Anabar şi Aldan reprezintă cea mai veche parte a platformei. Siberia Centrală este suprinsă între fluviile Erisei (V).19 ºC. altitudine mică. temperatura medie a lunii ianuarie ajunge la -43 . Iarna. Bratsk-Irkutsk. munŃii Saianul de Est şi Baikal.a.. Pod. Iernile sunt reci (-45 . Subdiviziunile Câmpiei de Vest sunt: Câmpia Iamal-Gâdan. Işim şi Tabol. temperatura medie a lunii iulie are în nord 12 . aparŃine unităŃii de platformă care a început să se formeze în precambrian. VegetaŃia are o extindere zonală. În nord (Peninsula Taimâr. Câmpia Siberiei de Vest are o suprafaŃă de peste 3 mil. cămile. Lena. vegetaŃie şi faună. Podişul Siberiei Centrale şi Extremul Orient (al Rusiei). lupi. Tunguska Inferioară. Anabar. PrecipitaŃiile sunt de 186 mm/an în tundră şi de 150 – 200 mm/an la Iakutsk. Baikal. Lena şi Aldam (E şi SE). în est şi sud-est se află Câmpia Iakutiei Centrale. Hidrografia. în podişurile Putorana şi Anabar. Câmpia Obi -Taz. În est se întinde Podişul Anabar. Tungnska Centrală. podişurile Baikalrei Nordice. dintre cele mai importante. vulpi polare. iar în semideşert. iar din loc în loc se înalŃă masive şi lanŃuri muntoase fiind o peneplenă întinsă. pădurea de conifere până la paralela de 56 º lat. au debit bogat. Gradul de continentalism creşte spre est. ocupă suprafeŃe mici şi nu sunt adânci. Râurile cele mai mari sunt: Obi. în sud-vest este Podişul Tunguscelar. lemingi.PoziŃia geografică: La est de MunŃii Ural pe o lungime de 5000 km spre răsărit până la lunga linie de coastă a Oceanului Pacific. la Irkutsk.nordică apoi se face trecerea spre semideşert. . Relieful: Rusia Răsăriteană se împarte în patru mari regiuni (după formele de relief): lanŃurile muntoase sudice (Stanovoi şi Iablonovâi). Verile sunt relativ calde. Câmpia Hatanga. este o unitate de subzidentă dezvoltată pe un fundament hercinic scufundat încă de la sfârşitul paleozoicului. Câmpia Viliui. Mongolia şi china. Lacurile sunt numeroase. Angara. Viliui. Insulele Kurile se află sub stăpânire rusească (fapt pentru care între Japonia şi Rusia nu s-a semnat un tratat de pace după al doilea Război Mondial). Solurile cele mai răspândite sunt: podzolurile. Relieful are aspectul general de podiş şi de câmpii înalte. VegetaŃia. Câmpia Hatanga) domină tundra. se desfăşoară pe 2500 km de la nord la sud şi pe 900 – 950 km de la vest la est. potârnichi de tundră etc. peisaje.-54 ºC minima absolută). tundra şi silvotundra ajung în sud până la cercul polar. rozătoare. Fauna este reprezentată prin aceleaşi animale de tundră şi taiga amintite. În SE şi S se găsesc Podişul Lena-Aldan. Se caracterizează prin uniformitatea reliefului. Câmpia Tobolsk şi Câmpia Oms-Tomsk. Aceste regiuni sunt teritorii vaste. Peste 60% din suprafaŃa Siberiei Centrale este ocupată de taiga. hermeline. În nord se mărgineşte cu Oceanul Arctic. În iulie media este de 5 ºC în nord şi 20 . Tectonic. iar la Krasnoiarsk. continental excesiv şi subpolară. în nord. Bratsk ş. Olenek. Fauna: în tundră şi silvotundră fauna este formată din reni. veveriŃe. iar la Iakutsk 17 . Câmpia Siberiei de Vest. MunŃii Putorana domină podişul cu acelaşi nume. Irtâş.km². gleisolurile. Clima este temperat – continentală în sud. în taiga se găsesc rozătoare. slab şi foarte slab populate. Masivul Bâranga. Patom şi Aldan (în S şi SE). Apele : râurile au debite mari. diferite ca structură geologică şi alcătuire petrografică. silvotundra. subpolară şi polară în insulele din nord. Taimâr. Aldan. marile Kara şi Laptev (N).-44 ºC. -15 ºC în sud şi -30 ºC în nord. menŃionăm: Enisei. vulpi. reptile. Clima este continental – excesivă. Lacurile au dimensiuni şi origini variate: Piasino. la -20 ºC. Depresiunea Irkutsk.22 ºC în sud (maxima absolută este de 27 ºC în nord şi 41 ºC în sud.14 ºC. iar în sud cu Kazahstan.

lanŃul Sihote-Alin. subpolară şi polară. MunŃii Anadâr. Omsk. Pod. Economia. lacurile s-au format prin acŃiunea proceselor glaciare şi preglaciare. nensi. Celeabinsk. Câmpiile Zeia-Bureia. MunŃii Koreaci. mari marginaşe.a. Ecaterinburg. MunŃii Cerski. CondiŃiile de viaŃă în Siberia sunt deosebit de grele. PrecipitaŃiile reflectă continentală excesivă 150 – 250 mm/an în vest. Clima este continentală. Anadâr. MunŃii Ciukatsk. coriaci. Oimeakon. stepei montane reci. 200 – 500 mm/an în est. Ussuri. doar în lungul transsiberianului este de 20 – 25 loc/km². Izolarea. După 1980 multe grupuri etnice au început să se manifeste pentru dobândirea independenŃei. evenchi. iar în MunŃii Koreaci. Novasibirsk. Arhipeleagul Kurile. Pod. MunŃii Djagdâ. mobilitate tectonică. la Verhoiansk şi Oimeakon. Barnaul. Iansk. ponderea etnicilor ruşi era de circa 50% din populaŃie.50º C. schimbările sunt destul de dificile. ciuci. Irkutsk şi în Estremul Orient. mancinzieni. dispune de o bază tehnică şi tehnologică care trebuia reînnoită. taiga şi stepă. alimentaŃia. b) Orientul Indepărtat (rusesc) cuprinde Peninsula Kamceatka. prin caracterul musonic.. Dintre râurile mai mari menŃionăm: Kolâma. Oraşele principale sunt: Krasnoiarsk (circa un milion de locuitori). precipitaŃiile depăşesc 500 mm/an. populaŃii altaice. Kemerovo. temperatura medie a lunii ianuarie este de minus 40 . VegetaŃia este formată din asociaŃii specifice tundrei şi silvotundrei. Amurului Inferior. zonei de stepă.Solurile dominante sunt podzolurile şi cele de tip ceroziom. a) Siberia de Nord-Est are o suprafaŃă de circa 3 mil.a. seismicitate. ÎngheŃul persistent (merzlota) crează condiŃii speciale pentru evoluŃia reliefului actual şi pentru procesele hidrologice. MunŃii Bureia. o mare întindere a îngheŃului persistent predominarea silvatundrei faŃă de tundră şi taiga în cuprinsul munŃilor (tundră montană şi taiga de vale). Azaleia. kazahi. Iukaghir. Se caracterizează prin : predominarea reliefului muntos (dezvoltat pe structuri mezozoice şi terŃiare). În perioada în care Rusia era partea dominantă a URSS. Apele. chinezi. sunt doar o parte din neajunsurile populaŃiei siberiene. Pod. Cordiliera Verhoiansk. depărtarea. Nerski. Pod. minereu de fier. Este situată la est de fluviul Lena (cu afluentul său Aldanul) şi la nord de Marea Ohotsk. Densitatea populaŃiei. Unele minorităŃi alcătuiesc grupuri mari. . varietatea lumii animale. Verile sunt scurte cu zile calde şi nopŃi răcoroase. Râurile au lungimi mari. Această vastă întindere prezintă o fragmentare accentuală. arcuite. MunŃii Kolâma. Habarovsk şi Vladivostok. insule peninsule. nivelul de trai redus. câmpiile interioare Indighirka şi Kolâma. pe văi – taigalei. iakuti. Câmpiile cele mai întinse sunt: câmpia litorală Iana-Kolâma. criza asistenŃei medicale şi sociale ş. interferenŃa elementelor de tundră. Au culmi prelungi . Indighirka. Relieful. Tomsk. Pod. mongoli. neferoase. tuvini. PopulaŃia Rusiei Răsăritene este alcătuită din ruşi. pe ansamblu este foarte mică.km². Extremul Orient cuprinde două mari subregiuni: Siberia de Nord-Est şi Orientul Îndepărtat. cele mai scăzute temperaturi din Asia. Climatic se individualizează prin shimbul direct al maselor de aer continental şi oceanic. bureaŃi. Pe litoral. În vest. Aspecte de geografie umană ale Rusiei Răsăritene PopulaŃia formează un mozaic multicultural uluitor. taimâri. kamciadali. aini. Anadârul. Rusia Siberiană dispune de mari resurse de petrol şi gaze naturale. Podişurile sunt în interiorul arcurilor muntoase: Pod. litorală. În depresiunile intramontane. frigul. VegetaŃia şi fauna au o mare vechime şi bogăŃie de specii. vulcanism. lemn ş.

floarea soarelui. Culman. O parte mare a cheltuielilor privesc producŃia de armament (rachete. via Afganistanul. Transporturile şi comunicaŃiile. În acest context geopolitic Moscova a încercat să se apropie de Beijing. retragerea rusească se efectuează în folosul S. Magadan. Tadjikistan şi puncte de manevrare solide în Caucaz (Georgia şi Azerbaidjan). aparatul militar rusesc este într-o criză profundă. porumb. Nikolarvsk pe Amir. Nahodka. cumpărarea unor întreprinderi strategice trezeşte vechi suspiciuni. InfluenŃa rusă a slăbit din Caucaz până în Asia Centrală. Japonia şi China.U. instabilitatea se agravează în întreg Caucazul de Nord. Ohotsk. ruşii încearcă să includă în acordurile de cooperare cu sudul o clauză vizând integrarea militară şi grănicerii (or. Seiciam. Mirnâi. circa 66º lat.nordică.nordică). din 1994. reculul Rusiei este evident: Ńările din Asia Centrală s-au despărŃit de Rusia pe termen lung. Căile rutiere sunt doar în sudul Rusiei Răsăritene şi foarte rar apar în celelalte regiuni. Agricultura Rusiei Răsăritene este afectată de condiŃii meteo vitrege. Podişul Siberiei Centrale şi din Extremul Orient. Petropavlovsk-Kamciatka. elicoptere. China şi spre centrele de extracŃie a unor resurse de subsol din Câmpia Siberiei de Vest. În multe aşezări umane din jumătatea nordică a Siberiei se poate ajunge doar cu mijloacele de transport aerian. Lensk. Pe plan geopolitic intern. urmăresc întărirea atuului rusesc şi în Asia. a amplasat deja baze militare în Uzbekistan. Totuşi. S.A. navigaŃia maritimă este mai dezvoltată în Extremul Orient. Mongolia. Toate acestea pentru partea răsăriteană a Rusiei sunt insuficiente (celor circa 35 de milioane de locuitori). aceste exigenŃe nu sunt adecvate ameninŃărilor). Rusia se află într-un impas în conflictul din Caucaz. iar un altul din Câmpia Siberiei de Vest spre Vladivostok. produce grâu. La o suprafaŃă atât de mare densitatea căilor de comunicaŃie este insuficientă.A. efectele durabile ale războiului sunt resimŃite în întreaga Rusie. Deşi petrolul şi gazele naturale sunt un atu esenŃial pentru Moscova. dar acesta încearcă să respingă influenŃa rusă în Caucaz şi Asia Centrală. Turkmenistanul aşteaptă un ipotetic gazoduct fie spre Iran. reculul limbii ruse este ireversibil. . tot pe Kolâma la 63 º lat. Iakutsk. Sokol lângă Magadan. Salehard. Strezevoi. americanii sunt aceia care au pătruns în Asia Centrală. Acest activism al Washingtonului succită o iritaŃie crescândă a Moscovei. Eniseisk.S. principalele aeroporturi sunt la Norilsk. porturile principale fiind: Vladivostok. vecinii Rusiei în ultimele secole au avut mult de suferit de pe urma acesteia care a avut o extindere de tip colonial. Acest efort american a căpătat aspecte economice. Anadâr. ele caută în exteriorul fostei URSS soluŃii pentru avantaje economice şi manifestă o teamă legitimă faŃă de C. Moscova a căutat să se apropie de Washington. Rusia a reuşit momentan să atenueze procesul centrifug adoptând o federalizare modernă. lână şi alte produse. Rusia nu are mediatori economici (cu excepŃia companiei Lukoil.I. diplomatice şi strategice. Kosa Kamennaia. climatul de afaceri mohorât. Sistemul bancar este slab..U. Petropovlorsk. Rusia îşi menŃine prezentă armata mulŃumită crizelor locale (Tadjikistan). radare ş. Provideniia (în Peninsula Ciukotsk.a. Kirghizstan. corupŃia. lapte. Surgnt. legume iar zootehnia oferă carne. fie spre Pakistan. Printr-un proiect de gazoduct din apropiere de Lacul Baikal spre Beijing şi cele două Corei. avioane. (incapabilă să depăşească stadiul unor promisiuni pioase) chiar dacă investitorii ruşi sunt foarte activi în Ńările vecine. În mai multe state independente preşedinŃii sau coaliŃiile politice contestă în mod deschis legăturile de dependenŃă faŃă de Rusia. NavigaŃia pe râurile siberiene este sezonieră din cauza îngheŃului şi pe sectoare scurte. posibilitatea reintroducerii controlului de stat în economie descurajează investitorii interni şi externi. Zirianka (pe malul râului Kolâma. UstMaia. DistanŃele de parcurs sunt foarte mari. Nefteiugansk. Niurba.Exporturile de hidrocarburi au adus o creştere remarcabilă a fondului valutar.). Căile ferate se rezumă la „transsiberian” şi ramificaŃiile sale spre fostele republici unionale din Asia Centrală. cartofi.

Minghe – Ceam (de baraj antropic) şi numeroase lacuri glaciare. temperaturile şi precipitaŃiile anuale se prezintă astfel: Capitala Tbilisi Erevan Altitud ine (m) 490 990 Temperatura (0C) Ianuarie Iulie 3 25 –6 26 Precipitaliile medii anuale 2 462 318 Apele. Marea Caspică şi Marea Neagră. În Câmpia Lenkoran (situată în SE Câmpiei Kura). se întind între Marea Neagră (V) şi Marea Caspică (E) având o lungime de cca. topirea zăpezilor şi a gheŃarilor). numeroase grupări etnice. precipitaŃiile medii anuale ajung la 1200 mm. Rioni. Tbihisi şi Colkida. subetajul fagului. Climatul acestei câmpii este mediteranean. fiind un lanŃ tânăr cu zonă axială formată din roci vechi. iar în ianuarie de 30C. Câmpia Kura are un climat subtropical arid. fie din blocuri faliate. În Caucaz vulcanismul a început în cretacic. SituaŃia între Europa şi Asia. Aras. Clima prezintă o etajare bine conturată care se desfăşoară din nord de la nivelul stepelor continentale şi deşertice joase până la glaciaŃia alplină (pe culmile din Caucazul Mare). CondiŃiile geografico – fizice.1300 km şi o lăŃime medie de 90 km. În urma aceloraşi scufundări.REGIUNEA CAUCAZ Aceasta este o regiune de mare importanŃă strategică. iar masivele vulcanice cele mai mari în miocen. Alazani. limbi şi culturi diferite. MunŃii Caucaz s-au format în timpul orogenezei alpino-himalayene. Peste 2000 – 3000 m sunt pajiştile aplipe şi etajul glaciar). în fosa Azerbaidjanului. În regiunea Caucaz reŃeaua hidrografică este destul de densă. etajul coniferelor (îndeosebi pin şi brad caucazian). s-au acumulat orizonturi petroliere. Iran şi Turcia. Principalele râuri sunt: Kura. dintre lacuri menŃionăm: Sevan (natural). stepă. iar faza finală a avut loc în miocen. stepă deşertică. păduri de foioase cu predominarea stejarului. cu pliurile sedimentare formate din calcare şi marne jurasice. formând o semnificativă barieră în calea circulaŃiei vânturilor dinspre nord şi nord-est. MunŃii Caucazul Mare se află în nordul regiunii. această regiune a cunoscut nenumărate valuri de armate. Relieful regiunii este alcătuit din munŃi înalŃi cu orientare generală NV-SE cu cuburi paralele. iar temperatura medie de 6-70C în luna ianuarie şi 22-230C în luna iulie.Elbruz 5642 m şi Kazbek 5033 m). În capitalele Georgiei şi Armeniei. Samur. În sudul regiunii se află MunŃii Caucazul Mic care în urma unei tectonici accentuate sunt formaŃi atât din masive vulcanice puternice. VegetaŃia este etajată: mediteraneană. În sudul Caucazului Mare se găsesc depresiunile interioare şi masivele vulcanice armene. Rusia. . temperatura medie a lunii iulie este de 270 28 C. dar mai umed. Paroxismul înălŃării acestor munŃi s-a desfăşurat în oligocen. Climatul acestei câmpii este subtropical. În partea sa centrală Marele Caucaz depăşeşte 4000 (Vf. În Câmpia Colkida (formată pe un vechi golf al Mării Negre) precipitaŃiile ajung la 2500 mm/an )la Batumi). iar precipitaŃiile medii anuale ating doar 200-300 mm/an. Alimentarea cu apă a râurilor este mixtă (ploi. În terŃiar s-au produs mai multe scufundări în urma cărora s-au format depresiunile interioare Kura. podişuri piemontane şi câmpii cu altitudini mici. temperatura medie a lunii iulie este de 260C. paleozoice.

Nikita Hrusciov a autorizat reabilitările.Fauna este diversificată: bursucul. Solurile cele mai răspândite sunt: leptosolurile. Daghestanul este republică în cadrul FederaŃiei Ruse. kabarzii şi balkarii sunt de tradiŃie musulmană sunnită. lesghieni. cumâci. situaŃi pe văile din apropierea Elbruzului. kabarzi. ursul brun. în această parte trăiesc: cerkezi. de învăŃământ în limba proprie. actualele republici Georgia. iar cea de la sud (inclusiv Caucazul Mare – Transcaucazia). private de drepturi civile. kabarzii. Prima fază a cuceririi Caucazului de către ruşi începe în timpul domniei Ecaterinei a II-a (1762-1796). În cazacul răsăritean. Satele sunt de tip răsfirat (satul se numeşte aul).850. religia tradiŃională este creştin-ortodoxă (doar o minoritate se revendică de la islamul sunnit). cerkezii. cu o suprafaŃă de 12. În această sferă (circasiană) erau: abhazii situaŃi între Marea Neagră şi Caucaz (care au emigrat spre est până la contactul cu osetimii). kabarzii şi balcarii ( la origine nu sunt circasieni ci turci).500 km2 şi o populaŃie de circa 775. cerkezii şi abhazii sunt de tradiŃie musulmană sunnită. inguşi unde în „zone de populare speciale” unde au fost supravegheate .000 sunt ruşi). lupul. azeri. când cazacii stabilesc o linie de apărare de-a lungul râurilor Kuban şi Terek. În 1943 şi 1944. karaceaii. Partea situată la nord de Caucazul Mare a fost denumită de ruşi. cu capitala la Nalcik. lesghieni. karaceaii.000 de locuitori (din care 200. avari. în secolul al XVIII-lea. Stalin a ordonat deportarea în masă (în Kazahstan şi în Asia Centrală) a unor populaŃii din Caucaz: karaceai. ruşi.000 de locuitori. li s-a impus condiŃii de viaŃă extrem de precare. darghini. Osetinii sunt astăzi divizaŃi.000 de locuitori. Adâgheii. de asemenea republică în cadrul FederaŃiei Ruse.000 locuitori (cu capitala la Maicop). o populaŃie de 420. capra neagră ş. Abia în 1956. nagaizi). Adâgheea este republică în cadrul FederaŃiei Ruse cu o suprafaŃă de 7600 km şi o populaŃie de circa 450. daghestanezi şi osetini. Aspecte de geografie politică. MulŃi avari.100 km2. tabasarani. are o suprafaŃă de peste 50. a doua fază începe în 1801 când a fost anexată Georgia. marea majoritate fiind de religie musulmană sunnită.000 km2 şi o populaŃie eterogenă (avari. Popoarele din nordul Caucazului (cu excepŃia osetinilor creştini) au ca trăsătură comună ataşamentul la islamism. pentru toate aceste popoare era comună limba arabă. cocoşul de munte caucazian. ceceni. leopardul. Înaintea ruşilor. populaŃiile de munte vorbesc o varietate de limbi caucaziene. laki.000 locuitori. Armenia şi Azerbaidjan sunt situate în Transcaucazia. Kabarzii au fost convertiŃi la islamism. circa 1. Ciscaucazia. iar în 30 de ani ruşii cuceresc întreaga Transcaucazie. în secolul al XIX-lea. calmuci. gleisolurile şi cambisolurile. capitala la Cerkesk. şi abhazii vorbesc aceeaşi limbă (pe care o numesc adâghe). cumâci. are o suprafaŃă de 14. ceceni. În perioada sovietică au fost oprimate instituŃiile musulmane. Osetia de Nord este republică în cadrul FederaŃiei Ruse.000) locuiesc în . Osetinii sunt aşezaŃi de-a lungul singurului loc practicabil (defileul Darial) prin Caucaz cu care se asigură legătura dintre Caucazia şi Transcaucazia. turcii şi apoi arabii au marcat profund regiunea (islamizarea popoarelor avare şi lesghiene. Are o suprafaŃă de 8000 km2 şi o populaŃie de circa 650. de izolare faŃă de vecini ş. O altă republică din cadrul FederaŃiei Ruse poartă numele de Kabardină-Balkaria. care prezintă trei dialecte ce corespund cu trei localizări actuale ale populaŃiei. abhazii din nord-vest au ajuns minoritari. Se impun câteva referiri cu privire la popoarele din piemontul caucazian incluse în ultimele trei secole din cadrul Rusiei. Multă vreme popoarele din Caucazul de Nord – Vest au purtat numele de circasieni. cerkezii. vulpea. Adâgheii sunt de tradiŃie musulmană sunnită. ceceni.a. Karaceaevo Cerchezia este. nagaizi şi ceceni (circa 500. Adâgheii.a. apoi cecene în secolul al VI-lea). Până astăzi conflictele ruşilor cu popoarele caucaziene nu au încetat. darghini.

afara Daghestanului. Unele popoare. iar ulterior s-au purtat lupte cu georgienii. În Republica Autonomă a Abhaziei. dar şi de Moscova au reuşit să scoată Osetia de Sud de sub controlul autorităŃilor de la Tbihisi. majoritar populată de lesghieni. tabasarani. georgienii reprezintă 46%. după artificiile sovietice sunt împărŃite între două sau chiar trei state. pretenŃiile actuale ale FederaŃiei Ruse cu privire la „protecŃia conaŃionalilor” şi a „zonelor strategice” sau de interes. dar problema unificării cu Osetia de Nord încă nu a fost rezolvată. bine susŃinut şi regizat de Moscova. În anul 1990 abhazii şi-au proclamat interdependenŃa faŃă de Georgia. lakii şi lesghienii au pus deja problema constituirii unor autonomii proprii şi la reunificare. s-au plasat sub „protecŃia” unor puteri. susŃinute de confraŃii lor din nord. lingvistică şi influenŃele Rusiei. Cel mai vizat este Azerbaidjanul fiindcă pretenŃiile lesghienilor la reunificare presupun pierderea de către această Ńară a zonei Kuba. prima problemă cu care se confruntă Daghestanul este aceea a coeziunii interne a principalelor opt componente etnice: avari. iar Ingusetiei este Nazran. în Georgia. Osetinii formează două treimi din populaŃia regiunii autonome Osetia de Sud. ceceni şi nogaizi. au de înlăturat urmele cotropirii otomane. în 1990 aceasta şi-a proclamat independenŃa. iar o mică parte a acumulat beneficiile privatizării . Cecenia şi (după scindare) Ingusetia sunt republici în cadrul FederaŃiei Ruse. Armenia. SituaŃia este nesigură în întreg Caucazul de Nord şi necesită o soluŃie politică pentru a asigura un climat de pace şi de respect faŃă de drepturile pe care le au aceste popoare. Turciei şi lumii islamice.000 în Kazahstan. lesghieni.300 km2.300. Georgia şi Azerbaidjan şi-au pierdut 1/5 din mâna de lucru cea mai calfiicată. iar abhazii 16%. Drumul acestor popoare spre interdependenŃă şi democraŃie este presărat cu numeroase obstacole. ceea ce se petrece şi în Transnistria. Conflictul abhaz. este şi el un „butoi cu pulbere” dar detonarea lui ar produce o implozie. Este de fapt. armistiŃii. este evident că trei caracteristici geografice creează premise geopolitice dezavantajoase pentru Rusia: c) procentul mic al populaŃiei ruse. Cumâcii şi nogaizii sunt popoare turcice şi se gândesc la stabilirea unei autonomii. PrezenŃa unui batalion rus a adus un calm relativ. daghini. Ruşii Ńin în şah şi pe georgieni şi pe osetini. Daghestanul. Rusia. Sondajul masiv a general valuri de emigraŃie spre Rusia şi Uniunea Europeană. Gherilele sud-osetine. autonome şi ruseşti. astăzi. persane. FaŃă de cele prezentate mai sus. ceva mai numeroasem popoarele din Transcaucazia au avut o istorie zbuciumată. două chestiuni sunt încă în suspensie: cea a osetinilor şi cea a abhazilor. vecinul din răsărit al Ceceniei. d) aşezarea geografică la frontiera Rusiei. Cecenia poartă de multi timp un război de independenŃă faŃă de Rusia. Împreună au peste 1. cumaci. într-o mare măsură. ruseşti şi sovietice. confesională. La rându-i Georgia are la frontiera cu Armenia trei raioane populate majoritar cu armeni. Capitala Ceceniei este Groznâi. ca şi cel osetin a fost lansat. Avarii. Spre exemplu. Pentru a supravieŃui. peisajul etnic al Georgiei este una din cauzele majore ale instabilităŃii Ńării la care se adaugă fragmentarea teritorială. Deşi. Circa 170. iar 50. A urmat o ofensivă georgiană şi un acord fragil de încetare a focului în 1993. Aspecte de geografie socială şi economică Regiunea Caucaz rămâne o susră de instabilitate majoră. prin intermediul celor două conflicte a urmărit crearea a două avanposturi strategice în sudul lanŃului caucazian şi prelungirea controlului pe litoralul pontic. Diferendul armeano – azer privind Karabahul de Munte şi problema enclavei Nahicevan păstra un conflict care poate degenera în orice moment. statele din Transcaucazia au semnat diverse tratate.000 de ceceni locuiesc în Rusia.000 locuitori şi o suprafaŃă de 19. e) existenŃa unui areal islamic şi turcit compact care se prelungeşte în afara frontierelor Rusiei. ruşi. a rezista presiunilor arabe.

) în parte valorificat. iar restul cu stepă sau vegetaŃie mediteraneană). şacali. podzoluri. leoparzi. Regiunea cea mai coborâtă este depresiunea Colhidei (în partea centrală). În câteva rânduri.a. de la Batumi şi Akhalkalaki. cu forme vulcanice. minerit ş. amfibieni. VegetaŃia: Circa 30% din teritoriu este acoperit cu păduri de zonă temperată (predominant foiase. Dacă în E precipitaŃiile ajung la 400 – 700 mm/an. valea căului Kura şi îngusta câmpie litorală a Mării Negre. Apele : Râurile au un mare potenŃial hidroenergetic (Kura. Cea mai mare parte a populaŃiei a sărăcit. iepuri. diversificarea surselor de aprovizionare cu hidrocarburi. Clima : este subtropicală în regiunile joase şi temperată în rest. o acoperire militară. sub pretextul luptei împotriva Al-Qaeda. islamism (sunniŃi) PoziŃia geografică: în Asia de Sud-Vest (în MunŃii Caucaz) *Capitala: Tbilsi (circa 1. Perspectiva comună a acestor popoare este integrarea europeană care prezintă destule avantaje economice şi sociale. În regiunile montane clima este etajată.a. tensiunile socioeconomice crescânde petrolul din Marea Caspică este vectorul care a focalizat atenŃia asupra Caucazului. *PopulaŃia: circa 5 mil. garantând în plus. nemulŃumirile sociale au izbucnit.300. Aspecte de geografie umană 15 În 2005. cernoziomuri. în sud MunŃii Caucazul Mic. manifestările populare au fost reprimate. pentru a antrana forŃele georgiene. Georgia a primit promisiunea unei închideri rapide a ultimelor baze militare ruseşti. având din 2001. Între cele două lanŃuri muntoase se află regiunile joase.sectorului de stat. În 1994. *Ziua naŃională: 26 mai *Forma de guvernământ: republică. În Armenia se mai păstrează două baze militare ruseşti dar cooperarea este tot mai fragilizată datorită presiunilor tot mai active la Erevan ale SUA. A fost renovat un oleoduct între Baku şi Marea Neagră şi au început lucrările pentru conducta Baku – Ceyhan (conductă deschisă în 2005). în SV Ńării (Adjaria) ajung la 3000 mm/an. drepturile minorităŃilor. Sute de consilieri militari ai SUA şi NATO s-au deplasat la Tbihisi. în Georgia.492 km². iar în ianuarie -3 ºC. democraŃie *IDU = 0746 (locul 88) CondiŃii geografico – fizice Relieful : MunŃii Caucazul Mare (cu vârfuri peste 5000 m) formează graniŃa de nord cu Rusia. În afară de conflictele etnice. colinare şi depresiuni. interstatale. . Temperatura medie a lunii iulie este de 23 ºC. Interesele americane se asociază investiŃiilor în sectorul petrolier. Ruşii au făcut în cele trei state caucaziene mai multe investiŃii în sectoarele economice mai importante (energetică. râşi. vulpi. reprezenta pentru SUA un obiectiv strategic. au altitudinea maximă de 3300 m. potârnichi ş. un cartel condus de British Petroleum a semnat un contract major cu Azerbaidjanul. GEORGIA *Denumirea oficială: Georgia *SuprafaŃa: 69. urşi bruni. Limitarea procesului de reafirmare a puterii ruseşti. Fauna: este alcătuită din : lupi. desfăşurarea unor forŃe militare în nordul Orientului Mijlociu. cu nuanŃe continentale în est.locuitori *Limba oficială: georgiana (se mai vorbesc: armeana şi rusa) *Religiile principale: atei (circa 40%). Rioni ş.). În Armenia şi Azerbaidjan. mistreŃi. ortodoxă.a.000 loc). Solurile: kastanziomuri. capre de munte caucaziene. reptile. InfluenŃa militară rusească a scăzut odată cu desfiinŃarea bazelor militare ruseşti din Azerbaidjan şi din Georgia15.

După alte conflicte. Elementele democrate au învins în cele din urmă şi situaŃia internă s-a stabilizat. peisaje.a. Când Georgia a devenit membru în C. Georgia. a devenit republică sovietică. mătăsii ş. Georgia „turcă” a fost împărŃită. alimentară. a încheiat un acord militar cu Rusia privind prezenŃa a patru baze militare ruse (în Georgia).S.580 km. Economia : Subsolul acestei Ńări conŃine rezerve de petrol. În jurul acestui spaŃiu sunt mari interese economice şi geostrategice. După înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial s-a format Transcaucazia (grupa Georgia. rutele comerciale au străbătur Ńara de mii de ani. Georgia încearcă să-şi reconstruiască economia. dispune de o flotă maritimă apreciabilă şi de circa 30 aeroporturi. łara dispune de un remarcabil potenŃial turistic (staŃiunile de la Marea Neagră. care era mai ieri emblema falimentului economic şi social al unei Ńări administrate de gangsteri. se practică sericicultura. După Al Doilea Război Mondial frontierele sudice ale Georgiei (URSS) au devenit frontierele Războiului Rece. arbustul de ceai. traversând Turcia.PopulaŃia . mănăstirea Ghelati. mangan. precum şi o regiune autonomă. Rusificarea autoritară a favorizat naŃionalismul georgian. în cadrul unei noi federaŃii Transcaucaziene. Banca Mondială a elogiat evoluŃia Georgiei. Fireşte. ucraineni (în total circa 100 de grupuri etnice). Georgia este un microcosmoc de popoare şi religii diverse: abhazii erau în 1921 doar în parte islamizaŃi. aproximativ 30. În 1991. biserica Bagrat. firelor şi fibrelor sintetice. sfeclă de zahăr. Armenia şi Azerbaidjanul). ruperi din teritoriu. InvestiŃiile străine sunt încă insuficiente. orz. Etnic.000 km din care pavaŃi/asfaltaŃi. Se cultivă grâu. ruşii 6%. metalurgia neferoaselor. lacuri glaciare. adjare. Natalitatea în ultimii 2 – 3 ani s-a menŃinut între 10. dar victoria a provocat două crize (o înfruntare ca urmare a unui antagonism secular între Georgia de Est şi Georgia de Vest. armenii 8%. iar Kars şi Ardahan redevenind turceşti. pe care a . Georgia a devenit independentă. Dintre ramurile şi subramurile industriale mai dezvoltate menŃionăm :siderurgia. porumb. Din punct de vedere etnic georgienii reprezintă 70%. abhazi. Batumi. Pe plan intern. Aspecte de geografie politică łară creştină din vechime. Circa 20% din populaŃia activă lucrează în agricultură. osetinii 3%. Georgia a fost râvnită şi îmbucătăŃită. în 1921 Georgia. Osetia de Sud. în ciuda terenului accidentat. Abhazia şi Adjaria. PopulaŃia urbană este de 61%. Aceste rebeliuni au fost susŃinute pe ascuns de Moscova şi erau un mijloc de presiune asupra Georgiei. ReŃeaua de drumuri este de circa 34. ar lega Marea Neagră de Marea Mediterană. Batumi rămânând sovietic. revolta abhazilor şi a osetinilor care doreau să se unifice cu Osetia de Nord). apoi . osetine şi a revendicărilor de autonomie a minorităŃii armene din Djavak. cu una din cele mai rapide creşteri economice din lume. s-a intensificat rusificarea şi drept consecinŃă s-a întărit naŃionalismul georgian. Oraşele principale sunt : Tbilisi. Poti. Imperiul rus. industria maselor plastice.11‰. cărbuni. adjarii erau în totalitate. mai locuiesc greci. Suhumi. În numai trei ani. a îngrăşămintelor chimice. cadrul federalizării de către Uniunea sovietică a creat în cadrul Georgiei două republici autonome. citrice şi se cresc ovine.a. menŃinând bune relaŃii cu Turcia.7%. viŃă de vie.I. bovine. iar populaŃia are un trai modest. construcŃia de maşini. căile ferate măsoară circa 1. Ńările UE şi SUA. conflictele armate au slăbit Georgia.000 km. trăiau în centrul Caucazului. Această posibilitate depinde de controlul disidenŃelor abhaze. Turcia şi Europa Occidentală. iar mortalitatea între 9 – 10 ‰. Imperiul otoman. azerii 5. i s-au schimbat mereu stăpânitorii: Imperiul persan. minereu de fier şi neferoase. de curând. Ciatura. osetinii popor de origine iraniană (numiŃi şi alaini). izvoare termominerale ş. a încetat sprijinirea mişcărilor secesioniste.) Transporturile şi comunicaŃiile: Georgia a fost mereu la răspântie de drumuri. a devenit o democraŃie nouă. printr-o reŃea de oleoducte şi gazoducte care ar uni Marea Caspică cu Marea Neagră. Această Ńară ar putea servi drept interconexiune între Azerbaidjan.

095 m. dar în transmisiunile radio se foloseşte şi limba kurdă. porcul ghimpos. economice şi militare. ARMENIA *Denumirea oficială: Republica Armenia *SuprafaŃa: 29800 km² *PopulaŃia: 3. Altitudinea maximă de 4. şacalul. turci. iar în zona montană înaltă este temperată. cel mai mare este Lacul Sevan situat la altitudinea de 1. care defineşte progresul ireversibil spre un viitor pe deplin occidental. Natalitatea a ajuns la 8‰. la care se adaugă: azeri. În SE se află sistemul muntos Zanghezur.100. Lacurile. Accelerarea negocierilor în vederea aderării la NATO constituie o adevărată ameninŃare în ochii Moscovei: Rusia refuză să îşi piardă influenŃa asupra vecinilor Georgiei. frecvent tectonice – vulcanice sunt situate în zona montană. mizând doar pe forŃele militare de care dispune în zonele de conflict Abhazia şi Osetia de Sud. georgieni. După 1991 Armenia a cunoscut o puternică emigraŃie a forŃei de muncă. Râurile Armeniei sunt colectate de Aracs care se varsă în râul Kura – colectat de Marea Caspică. PopulaŃia urbană este de aproximativ 70%. FranŃa. plante de uscăciune – colilia – şi sărătură. în sud păduri de stejar şi fag). Fauna cuprinde: capra sălbatică. este atinsă în masivul vulcanic Aragats Lerr. Aspecte geografico – umane PopulaŃia .000 locuitori *Limba oficială: armeana.729 (locul 100) Caracteristicile geografico-fizice Relieful . fără ieşire la mare. Solurile din regiunile joase sunt cele de sărătură. brune. munŃii Canzazul Mic. iar în regiunile de peste 1500 m – solurile brun-acide. brune. în SE Mării Negre. kurzi.000 locuitori) *Ziua naŃională: 23 mai (proclamarea independenŃei din 1991) *Forma de guvernământ: republică *IDU = 0. păduri de fag. Gruparea etnică majoritară o formează armenii (94%). *Capitala: Erevam (1. Clima în regiunile joase din SE este subtropicală – aridă cu precipitaŃii 200 – 300 mm/an. Clima este etajată. NATO a inclus Georgia în noua etapă a negocierilor de adeziune. iar mortalitatea de 6‰. predominant muntos (Podişul Armeniei este un important nod orografic. Georgia a încheiat un plan de acŃiune cu UE. în sud – solurile castanii. reptile. Depresiunea tectonică Sevan este încadrată de culmi impunătoare (peste 3000 m). situată în regiunea Caucaz. Mai sus sunt prezente tufişuri. toŃi afluenŃii colectaŃi de Aracs au un mare potenŃial hidroenergetic. vorbită de 93% din populaŃie *Religiile principale: ortodoxie (Biseria Armeană Apostolică) 95%. greci. Hidrografia. prin aceasta recunoscând progresele noastre politice. SUA. . pisica de trestie. ucraineni. ruşi. depresiunea Ararat).prezentat-o drept numărul unu în lume în privinŃa reformelor şi drept democraŃia în tranziŃie cea mai puŃin coruptă. VegetaŃia treptelor inferioare (şesurilor) include asociaŃii de stepă uscată şi semipustiu (cu pelin. solurile de pajişti alpine.906 m. Azerbaidjan (în enclava Nagorna Karabach). iar pădurea pădurea ocupă 10% din totalul suprafeŃei Ńării (în nord-est. În partea mai înaltă se află vegetaŃia alpină. Limba oficială este armeana (din grupa limbilor indo-europene). ComunităŃi armene se întâlnesc în Georgia.250. cu precipitaŃii 900 – 1000 mm/an. Chiar de curând. islamism (şiiŃi) PoziŃia geografică:face parte din grupa subcontinentală Asia de Vest.

Aeroporturi sunt la Erevan şi Gjumri. În 1997 între cele două Ńări se încheie un acord care prevede autonomia enclavei Nagorno Karabah. molibden. Agricultura antrenează 50% din totalul populaŃiei active. cu numeroase fabrici pentru construcŃii de maşini. Kapan. conserve alimentare şi prelucrarea pieilor. textilă. iar costurile au determinat criza de combustibil care a afectat numeroase întreprinderi industriale.250.000 de armeni. alimentară. bauxită. Kumairi. Hradzan. Convorbirile dintre preşedinŃii celor două state au continuat în 2001 dar fără vreun rezultat. enclava armeană (de pe teritoriul Azerbaidjanului) – Nagorna Karabah a devenit autonomă. Parlamentul european recunoaşte realitatea genocidului armean şi stipulează că refuzul de a recunoaşte acest genocid constituie un obstacol pentru intrarea Turciei în UE. ReŃeaua rutieră şi feroviară este influenŃată de relief. Transporturile şi comunicaŃiile. fiind totodată majoritari în mai multe provincii otomane. În 1895-1896 armenii s-au aflat într-o situaŃie de risc crescut: turcii au executat 200. ciocnirile se transformă în război nedeclarat armeano-azer care nu a putut fi oprit de medierile Rusiei. trecând prin pasul Puşkin şi localitatea Sevan. Principala cale ferată traversează nordul Ńării. iar principala şosea uneşte oraşele Erevan cu Tbihsi.750. Genocidul din 1915 – 1916 a condus la dispariŃia a 2/3 din armenii din Imperiul Otoman. În 1992 – 1993 au loc ciocniri în jurul enclavei Nagorno Karabah (populată în proporŃie de 80% de armeni. Armenia dispune de resurse de cupru.000 locuitori *Ziua naŃională: 28 mai (aniversarea proclamării republicii . Oraşele principale: Vanadzor. Industria are ca specific metalurgia neferoasă. industria cauciucului. *PopulaŃia:8. PopulaŃia majoritară este formată din azeri. a fost mereu o miză a impariilor. În urma unui acord din 1997. Armenia a fost în conflict cu Azerbaidjanul pentru Nagorna Karabach. Regimurile succesive din Turcia s-au închis într-un sistem de negare.600 km².000 locuitori PoziŃia geografică: în SV Asiei de Vest de Marea Caspică *Capitala: Baku -1. Armenii sunt dispuşi de o parte şi de alta a unei frontiere sensibile. printr-un armistiŃiu.Armenia din punct de vedere administrativ este formată din 10 regiuni şi capitală. După proclamarea independenŃei (1991). însoŃeşte Culoarul Araks şi trece prin regiunea de graniŃă cu turcia. adică genocidul. În fost URSS. dar racordată cu a Ńărilor vecine (Georgia şi Azerbaidjan). tutunului. În secolul al XIX-lea Armenia era împărŃită între trei imperii : persan. cartofilor. AZERBAIDJAN *Denumirea oficială: Republica Azerbaidjan *SuprafaŃa: 86. În 1909 prin masacrele de la Cilicia dispar 30. otoman şi rus. viticulturii.C. În 1987. roci de construcŃie. ale OSCE şi ONU. Crearea unei Biserici naŃionale a privat Ńara de sprijinul Occidentului. Giumri. Aspecte de geografie politică Din anul 2003 Armenia a devenit membră a O. dar neagă planificarea masacrelor. crom. dar i-a asigurat supravieŃuirea politică şi le-a permis armenilor să-şi apere identitatea. substanŃe chimice. Gavar. decât în 1994. sfectei de zahăr. construcŃia de maşini. Nahicevan este o enclavă inclusă în administraŃia Azerbaidjanului (ca republică autonomă). Iranului.000 de armeni. Armenia face parte dintr-o regiune extrem de instabilă.M. fiind axată pe cultura cerealelor. Enclava Nahicevan se află între Armenia şi Iran. pomicultură şi creşterea ovinelor. bumbacului. Armenia era una dintre cele mai industrializate şi mai bogate. Turcia recunoaşte deportarea şi casacrele. Economia . Ecmiazin.

AlŃi afluenŃi sunt: Arax. Economia. Alazani şi Karaciai. Zardob. bauxită. iar restul cu plante tehnice (bumbac. minereu de fier. Subsolul acestei Ńări prezintă resurse variate: petrol şi gaze naturale. sare. Industria alimentară include ca subramuri mai importante: industria vinurilor. reptile. Baku. Sumaqayat. Oraşele principale sunt: Gandja. sunniŃi). Industria utilajului petrolier. Aspecte de geografie umană şi politică PopulaŃia . în restul Ńării îndeosebi în regiunile montane climatul este temperat cu precitaŃii bogate (mai les în munŃii Caucazul Mare). lupi. Hidrografia. Karadag – Gandja. gazele. Industria covoarelor este concentrată la Karabah. creştinii aproximativ 5%. TURCIA .*Limba oficială: azerbaidjana/azera *Religia: islamism (şiiŃi circa 90%. etc. iar conductele pentru hidrocarburi sunt: Karadag – Baku. Agricultura se bazează pe un amplu sistem de irigaŃii (circa 2/3 din terenurile arabile sunt irigate). Limba azeră – limbă oficială. materialului rulant. Karadag.a. Peninsula Apseron şi în zona Gandjai. şirŃii reprezintă 70% iar suniŃii 23%. PopulaŃia urbană a ajuns la 57%. iar mortalitatea a ajuns la 10 ‰. Bumbacul. prelucrarea peştilor. ExtracŃia hidrocarburilor este ramura principală a industriei. Fauna este alcătuită din mufloni. Gandja. Gandja). *IDU = 0744 (locul 89) CondiŃiile geografico – fizice Relieful este format din MunŃii Caucazul Mare (în nord) şi munŃii Caucazul Mic (în sud-vest). În vestul Ńării se găsesc minereuri de fier. ruşi armeni. În ceea ce priveşte cultele. Cele mai mari suprafeŃe sunt ocupate cu kastanoziomuri. legumelor şi fructelor (Lenkoran. porumb. lâna se prelucrează la Nuha. Principalul centru de rafinare a petrolului şi petrochimic este Baku. orz. Structura etnică relevă o pondere a azerilor de peste 90% la care se adaugă circa 3% daghestani. Karadag – Sumgait. molibden. cupru. lactgatelor. Pădurile deŃin 10% din suprafaŃa totală. Mingheceaur. electrotehnică şi electronică. Baku. Gandja. VegetaŃia. şacali. a maşinilor şi utilajelor agricole. Unul din perimetrele importante pentru exploatarea gazelor naturale este Karadag (la sud de Baku). mai ales din perimetrele Neftianâe Kamni şi Artem-Ostrov (Insula Artem). tutun). cernoziomuri. se varsă în Marea Caspică prin deltă. iar în zona montană – leptosoluri. mătasea. harituia ş. orez). cele mai mari cantităŃi de petrol se extrag din subsolul depresiunii Kura-Arax şi din structurile platformei continentale ale Mării Caspice. vulpi. Cursul inferior al acestui râu este navigabil. Sumgait. Gandja.face parte din ramura turcică a limbilor altaice. Masalla. În enclava Nahicevan şi în regiunea muntoasă sunt densităŃi mai mici. fazani. Din suprafaŃa arabilă 50% este ocupată cu cereale (grâu. Clima în partea centrală şi de SE este subtropicală aridă cu precipitaŃii de circa 200 mm/an. molibden. Densitatea trece de 150 loc/ km² în Câmpia Lenkoran. natalitatea în ultimii ani a scăzut sub 17‰. turci. Solurile. cobalt. în rest predomină stepa cu specii xerofite în SE Ńării. în partea centrală se află Câmpia drenată de râurile Kurna şi Araks. Tot în SE se află munŃii Talâş. rozătoare. chimică este concentrată la Baku. Kura. navală. Cel mai mare lac antropic de pe râul Kura a fost construit la Mingheceaur (cu scop hidroenergetic). Pe direcŃia NV – SE teritoriul Ńării este străbătut de râul Kura. Nahicevan. ortodocşi din anul 1918) *Forma de guvernământ: republică. unităŃi colinare şi Câmpia Lenkoran în SE.

foci monah.. între 1900 – 2500 m. Golu Uldag). În regiunea montană. Kizoren (format în depozite gipsifere şi calcaroase).) . ~n partea european\ se disting dou\ [iruri de mun]i jo[i (800 – 1000 m): Tekir Dag [i Istranca Daglari. Podi[ul Anatoliei prezint\ platouri structurale ce constituie suprafe]e de eroziune dezvoltate pe o structur\ granitic\ de vârstă paleozoică şi mezozoică. iar în apropiere de Marea Marmara apar pâlcuri de stejar şi pin.. vulturi. Lacurile de pe teritoriul Ńării. mufloni. Alte râuri importante sunt : Kîzîlirmak. lupi. mortalitatea este sub 7‰. Podi[ul Armeniei. Vulcanismul neozoic şi de la începutul cuaternalului a lăsat urme în Anatolia de V şi SV.000. Karatepe. Mun]ii Pontici (N). Pădurile deŃin circa 25% din suprafaŃa Ńării. plop şi mesteacăn. Între MunŃii Pontici şi Marea Neagră se află o îngustă câmpie litorală. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. pe versanŃii nordici ai MunŃilor Pontici se găseşte o vegetaŃie etajată: până la 600 m pădurile de foioase. potârnichi.000 locuitoriLimba oficială : turca (ramură turcică a familiei altaice) . tectonice. cu cei peste 68 milioane locuitori se înscrie în rândul Ńărilor mari din regiune. Apele.. Pentru producŃia agricolă prezintă interes andosolurile. VegetaŃia. până la 900 m pădurile de amestec (fag cu răşinoase). În Podişul Anatoliei predomină stepa cu ierburi xerofite. Dintre lacurile vulcanice menŃionăm : Tuzla şi Aici. şacali. până la 1850 m se dezvoltă stepa şi pădurile de stejar. Apolyont. iar iernile sunt răcoroase şi umede (temperatura medie a aerului coboară mult sub 0°C în ianuarie şi depăşeşte frecvent 24°C în iulie). de baraj natural.21° C şi cu precipitaŃii bogate iarna. după geneză sunt : carstice. Clima. Cambisolurile s-au format pe materiale parentale texturale. Lacurile impun o notă aparte peisajului. Explozia demografică a condus la creşterea rapidă a densităŃii populaŃiei (peste 87 loc/km²). Leptosolurile ocupă suprafeŃe mari. iar peste 2500 m . Porsuk Cayi etc. varani. Tigrul izvorăşte din lacul Hazar. Manyas. În regiunile . pin). Natalitatea depăşeşte 22‰. Alte lacuri tectonice sunt : Iznik. În regiunile litorale este un climat mediteranean. molid.. Fauna Turciei este diversificată şi cuprinde specii de : urşi bruni. Van. căprioare roşii. Cea mai mare densitate se află în partea europeană a Turciei (275 loc/km²). Solurile În zonele litorale ale Mării Mediterane s-au format solurile: maronii şi seroziomurile. În regiunile litorale temperaturile medii anuale sunt de 20 . pe versanŃii sudici.820 kmp. iar în cea mai mare parte a Turciei – temperat-continentală. Lacul Tuz (1100 km² ) este cel mai mare şi se află în MunŃii Taurus. Pe Ńărmul mediteranean se dezvoltă o vegetaŃie specifică de garriga (cimbrişor şi lavandă) şi maquis (măslin sălbatic.PopulaŃia : 68. după care se află pădurile de răşinoase pure (brad. Din Podişul Anatoliei izvorăşte Eufratul de vest. vulcanice. `nconjurat de Mun]ii Taurus (`n sud). iar din cele carstice. s-au format pe materiale parentale sau neconsolidate. pădurile de stejar de Qmatolia. în Anatolia verile sunt calde şi uscate. iar din vestul masivului Ararat şi nordul lacului Van – Eufratul de est.Denumirea oficială : Republica Turcia (76 provincii) SuprafaŃa : 774. rozmarin etc).stepa alpină. Pentru protecŃia unor plante şi animale au fost create parcuri naŃionale (Bodrum. iar soldul natural de circa 15‰.PoziŃia geografică : În SV Asiei şi SE extrem al Europei Capitala : Ankara (3 milioane loc.Ziua naŃională : 29 octombrie (proclamarea republicii în 1923) CondiŃii geografico – fizice Relieful : În partea asiatică : Podişul Anatoliei (850 – 900 m).

bumbacul şi sfecla de zahăr. Datorită bazei de materii s-a dezvoltat metalurgia feroasă şi neferoase. În 2003 Turcia a afişat o anumită independenŃă faŃă de SUA (renunŃând chiar la un ajutor substanŃial). Transporturile rutiere au un rol important în activitatea economică (circa 130. pe teritoriul acestei Ńări trăiesc georgieni. Izmir Airport (12 km de Izmir) şi Adana Airport. Konya.). Pe râurile cu mare potenŃial s-au construit hidrocentralele: Yesil. Din acest motiv Turcia ar putea fi considerată – jucător geostrategic. Antalia. Orez) în anatolia şi pe litoralul Mării Negre. Turcia asigură stabilitate în regiunea Mării Negre. Termocentrale de mare capacitate sunt în bazinul carbonifer Zonguldak (Catalagzi. Canada. din această cauză este un important pivot geopolitic. Cele mai importante centre ale industriei chimice sunt situate la Murgul (acid sulfuric) şi Izmit. clor. Aspecte geoeconomice şi geopolitice. Pomicultura se practică în sudul şi vestul Ńării (meri – locul III mondial. grâu. minereul de fier se extrage din anatolia de E (Divrigi). Întrucât 35% din suprafaŃa Ńării o reprezintă păşunile şi fâneŃe naturale.000 km).a. Sakarya. obŃinerea zahărului. Combinatele siderurgice cele mai mari sunt la Karabuk.9 milioane locuitori) a preluat funcŃia de capitală în anul 1923. Industria alimentară este axată pe prelucrarea peştelui. Adana (1. Foarte bine sunt dezvoltate transporturile maritime (porturile cele mai mari fiind: Istanbul. dar persistă dificultăŃile structurale. Iskenderun şi Eregli. fabricarea berii ş. Dintre plantele tehnice se cultivă : tutunul. Mobilitatea a cunoscut o evoluŃie impresionantă sub forma emigraŃiei îndeosebi în Europa Centrală (Germania). Aeroporturile mai importante sunt: Ataturk InternaŃional Airport (11 km vest de Istanbul). în Marea Britanie şi în SUA. densitatea populaŃiei scade la 20 loc/km². În vederea integrării în Uniunea Europeană se desfăşoară un vast program de privatizare. petrolul se extrage la Germik. Izmir (2. iar industria textilă pe prelucrarea bumbacului. caprinelor şi bovinelor deŃine un rol important în economia agrară. 1200 MW). două probleme grevează integrarea în Uniunea Europeană. contrabalansează Rusia în Caucaz şi serveşte latura sudică pentru NATO. armeni. Izmir. Se cultivă cereale (secară.montane din estul Ńării. Din punct de vedere etnic 87% din populaŃie o formează turcii. panificaŃie. Lungimea căilor ferate depăşeşte 8200 km (din care 300 km electrificatâ). greci.1 milioane locuitori).a. lânii şi a mătăsii. Agricultura antrenează aproximativ 44% din populaŃia activă. Principala autostradă leagă oraşele Edirne – Istanbul – Ankara. în special cele din domeniul petrochimic şi cel metalurgic. orez pe litoratul mediteranean. Economia a avut în ultimele 4-5 decenii o creştere remarcabilă. Mersin ş. controlează accesul spre Marea Mediterană. cromul la Guleman. arabi. acid sulfuric. iar wolframul. Se produc: sodă caustică şi sodă calcinată. Bursa (1. profitând de slăbirea şi retragerea puterii ruse. plumbul şi zincul din Anatolia de E şi SE. creşterea ovinelor. Oraşele principale sunt: Istambul (8. Totodată. Prioritate în acest moment construcŃiile de întreprinderi strategice din sectorul industrial. peri. Rivalitatea cu Iranul şi problemele interne ale fiecăruia dintre aceste state nu pot conduce la schimbări majore în regiune. porumb. Irmak şi Kîzîl Irmak.a.5 milioane locuitori) este situat în capătul sudic al strâmtorii Bosfor.1 milioane locuitori). Turcia este angajată în a-şi instaura o oarecare influenŃă în regiunea Mării Caspice – Asia Centrală. orz. cuprul. Selmo şi se prelucrează la rafinăriile: Izmir. Mersin şi Batman. a interzis desfăşurarea de trupe americane în perspectiva unei ofensive asupra Irakului . portocali. morărit.a. Bine reprezentată este şi industria materialelor de construcŃie. Raman. fiind surse de potenŃial conflict: problema kurdă şi problema cipriotă. Se exploatează lignit şi huilă în NV şi V Anatoliei. 2% curzii. români ş.1 milioane locuitori). Mersin). măslini ş. Industria chimică este bine reprezentată. cărnii.. Ankara (2.

În capitala Ńării. Deşi Libanul dispuse de reserve mici de minerale. ienupăr. MunŃii Liban (alcătuiŃi din sisturi cristaline). gerbili. brad. Ca urmare a importului de petrol din Arabia Saudită şi Irak s-a dezvoltat rafinarea acestuia la Al Mină (fost Tripoli). iepuri. veveriŃe. conserve ş. iar versanŃii estici mai mici. lactate. media termică a iernii este de 13° C. Sidon. Zahlah. -Ziua na]ional\: 22 noiembrie Forma de guvern\mant : republic\ preziden]ial\ . pe valea Bekaa media precipitaŃiilor anuale ajunge la 380 mm. PoziŃia geopolitică. depresiunea Al Biga (valea Bekaa) şi o câmpie litorală îngustă şi discontinuă. -Religia: Islamism (70%). deşertic şi alpin. vulturi. mediteraneană.) într-o Ńară cu economie puternic afectată în înreaga sa structură. Baalbeck. ca urmare a conflictului dintre grupările Hezbollah şi Israel. Capitala: Beirut (2 milioane loc). Sidon. pe ansamblu. . dar diversificată în raport cu altitudinea. Pe văi se cultivă măslini.. franceza. chiparos.) este localizată la : Beirut. predomină vântul de vest. Sidon. iar mortalitatea între 6 – 7 ‰. Industria este localizată în marile centre urbane : Beirut. şacali. lână. reptile. Beirut. ulei. pe coasta estic\ a km² M\rii Mediterane -Limba oficial\: araba. Principalele oraşe sunt: Beirut. Clima. precum şi pe producŃia de fire şi fibre sintetice (Beirut. ElveŃia Orientului Mijlociu. iar industria alimentară (zahăr. Fauna a suportat consecinŃele vânătorii (care a afectat îndeosebi mamiferele). -IDU: 0. Al Mină. industria este diversificată. încercările de refacere au primit o altă lovitură.752 (locul 83) CondiŃiile geografico – fizice Relieful. Al Mină. Apele. imigraŃia şi războaiele purtate după 1958 au tranformat Libanul (. CantităŃile mai mici de precipitaŃii cad pe dealurile din estul şi în jumătatea sudică a Ńării. Sidon. Două lanŃuri muntoase paralele cu Ńărmul Mării Mediterane: MunŃii Antiliban (alcătuiŃi predominant din roci sedimentare). armeana. numeroase peşteri . VegetaŃia este diversificată. potârnichi şi porumbei. iar armenii de 4%. gazele. smochini şi viŃă de vie. Densitatea cea mai mare.. Din punct de vedere etnic arabii au o pondere de 95%. se găsesc numeroase rozătoare. Două râuri principale: Litani şi Orantos străbat depresiunea Bekaa şi se varsă în Marea Mediterană. arbust oriental. Baalbek. Hammănă. Economia. îndeosebi în jumătatea sudică. Al Mină. de tip mediteranean (cedru.a. Zahlah. Pe versanŃii montani se găsesc păduri de arŃar. Aspecte de geografie umană PopulaŃia . Natalitatea în ultimii ani a oscilat între 18 – 19‰. Fil Mină. Gradul de urbanizare este de 90%. peste 500 loc. cre[tinism (30%).km².LIBAN -Denumirea oficial\ : Pozi]ia geografic\ `n Republica Liban SV Asiei (Orientul -Suprafa]a: 10. dar se vorbesc engleza. Sindon). mirt). industria textilă se bazează pe resursele de bumbac. în anul 2006.400 Mijlociu). ProducŃia de energie electrică este asigurată de termocentrale. este în zona litorală şi în depresiunea Bekaa. litoralul mediteranean şi versanŃii vestici primesc o cantitate mai mare de precipitaŃii (800 – 900 mm pe an).

depresiunea Bekaa. în centrul Ńării piemontul Shefela şi . deregulă cu întreprinderi. peri ş. măsline. Libanul a fost numit »ElveŃia Orientului Mijlociu « . iar importul era alcătuit din îngrăşăminte chimice. în 1975 urmează un alt război civil în care au intervenit trupe siriene. bumbac. În medie. Punctul cel mai sudic al Ńării este un litoral scurt la Marea Roşie. .000 locuitori). doar 20mm/an. accentuat după conflictul dintre grupările Hezbollah şi Israel în anul 2006. cireşi. Arabia Saudită şi alte state arabe. estul M\rii Mediterane Capitala: Ierusalim (660. produse animaliere. arahide. o câmpielitorală lată de 35 – 40 km. Pozi]ia geografic\ `n Asia de Sud-Vest.a. căile ferate şi şoselele din jumătatea sudică a Ńării. 6 districte -PopulaŃia 7. cre[tinism (2.Agricultura este practicată de 13% din populaŃiaactivă şi este principalul sector economic al Ńării . Dotarită prosperităŃii economice. După proclamarea independenŃei în anul 1943. iar în luna august pot ajunge 49 º C. viŃă devie. ISRAEL -Denumirea oficială : Statul Israel -Suprafa]a: 20400 km² (exclusive teritoriile anexate: Ierusalimul de Est şi înălŃimile Golan).loc.1 mil. apoi conflictul cu armata Libanului de Sud. ninge. Ńara a intrat în declin economic. înainte de anul 2006 era structurat pe citrice. În 1990 – 1991 armata siriană a intervenit în Liban şis-a instaurat o autoritate de stat . iar mai multe aeroporturi (din totalul de 8) au fost puternic afectate de conflictul din anul 2006. temperaturile din luna ianuarie variază între 10 . Porturile operează. perturbat . Emiratele Arabe Unite. -Ziua na]ional\: 14 mai -Forma de guvern\mant : republic\ democraŃie . sfeclă de zahăr. SUA. se cultivă grâu.21º C. Terenurile agricole mai productive sunt în câmpia litorală. Aspecte de geografie politică. intervenŃia sub egida ONU a trupelor americane.6%). parte a Marelui Rift African.1400 m. situaŃia politică este incertă şi depinde derezolvareadeansamblu a problemelor complexe din Orientul Mijlociu. între 700. Comunitatea internaŃională nu recunoaşte Ierusalimul drept capitala Israelului. iar puterea s-a împărŃit între maroniŃi. iar la Elat (în sudul Ńării). franceze şi engleze şi a serviciilor secrete a acestor Ńări asasinatelepolitice şi răpirile s-au Ńinut lanŃ. Clima Mediteraneană prezintă caracteristici diferite ale elementelor în funcŃie de latitudine şi altitudine: în câmpia litorală temperatura tot timpul anului variază între 8 – 18 º C în ianuarie. Deşertul Negev. În estul Ńării se află o depresiune întinsă. -Limba oficial\: ebraica şi araba -Religia: iudaism (80%). Partenerii principali sunt : UE. Iarna. accidentat şi arid. lămâi. Războaiele au distrus mare parte a infrastructurii feroviare. în sud. SpreMarea Medeterană. greci ortodocşi şi greci catolici. maşini. precipitaŃiileating 440mm/an. şi între 21 – 29 º C în august. Iran. a urmat refugiul palestinienilor din Israel. uneori în MunŃii Galieei. bumbac.905 (locul 22) CondiŃii geografico – fizice Relieful. hidrocarburi. iar în sud.1%) etc. Exportul a fost. Siria. islamism (14. lupte între diferite grupări. şiiŃi. afost strabilit un sistem politic confesional. -IDU: 0. de asemenea. În 1958 a început un război civil devastator între musulmani şi creştini. meri. care s-a dezvoltat turistic. tutun. apoi MunŃii Galileri. Transporturile şi comunicaŃiile. anvelope. sunniŃi.

25 mil loc) -Ziua naŃională: 17 iulie -Forma de guvernământ: guvernare interimară -IDU: 0.5% şi druză 1. Oraşele principale sunt: Tel Aviv (2. Orientul Mijlociu.583 (locul 126). grâu. Turismul este foarte bine dezvoltat. are întreprinderi mari pentru construcŃii de maşini. Netanya. creştinism 3% -PoziŃia geografică: În Asia de Sud-Vest.074. orez. păsări migratoare. Solurile : jeltoziomuri. îngrăşăminte. antilope. Beersheba ş. produce calculatoare şi substanŃe chimice. Economia este dominată de industriile producătoare de servicii şi apărare naŃională. după ce se unesc în partea . se cultivă viŃă de vie. în Deşertul Negev locuieşte mai puŃin de 7% din populaŃia Israelului. Densitatea cea mai mare se află pe câmpia litorală. Mesopotamia (cuvânt grecesc) era cunoscută drept „Ńara dintre fluvii”. iar iernile sunt în general blânde. are totodată şi cea mai mare salinitate. VegetaŃia naturală este ierboasă. Holon. Două fluvii străbat Irakul: Tigru şi Eufrat.Apele. Economia . aeronautică. Tiberială ş. ieşire îngustă la Golful Persic) -Capitala: Baghdad( 1. a diamantelor. Încă din antichitate.2 milioane locuitori). 260 ‰).a. Cel mai important este râul Iordan. În Câmpia Mesopotamiei şi în Deşertul Sirian (din vestul Ńării) temperaturile sunt foarte ridicate. crasnoziomuri. Nord-estul Ńării este mai umed şi rece. După religii se estimează că ponderea persoanelor de religie iudaică este de 82%. Dintre lacuri. care. Jumătatea vestică este un podiş larg şi pietros.906 -PopulaŃia: locuitori (estimare 2005) -Limba oficială: araba. Agricultura foloseşte tehnici avansate şi irigaŃii (sistem de apeducte din lacul Tiberiada). pâlcuri forestiere. Fauna esteformată din şacali. (sunniŃi 37%. bumbac. în jumătatea sudică estealcătuită din plante xerofite. În Israel trăiesc evrei (82%) şi arabi (18%). IRAK -Denumirea oficială: Republica Irak -SuprafaŃa: 437. Se cresc bovine şi ovine. citrice (pentru export). în nord se găseşte o parte a Podişului Armean. ReŃeaua hidrografică este săracă. Apele. cu ariditate accentuată (precipitaŃii sub 300 mm/an). soloneŃuri şi calcisoluri. În cea mai mare parte a teritoriului aparŃine câmpiei aluvionare (antica Mesopotamie) – relief depresionar străbătut de numeroase canale. unele lipsite de apă. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. Haifa. nedurile şi albiile râurilor sunt seci în afara iernii când transportă apele provenite din precipitaŃiile abundente. şiiŃi 63%). kurda -Religia: islamism (97%). manguste. deşertică. În nod-est se află MunŃii Kurdistan (altitudine maximă 3658 m în vârful Rawanduz). cerbi. menŃionăm: Marea Moartă (oglinda apei situată la 395 m sub nivelul Oceanului Planetar. mecanizare. discontinuă. lupi. maquis.072 km² (divizat în 19 guvernorate) 26. iar mortalitatea de 6 ‰. iar în MunŃii Galileei seaflă păduri de pin. îm 1998 CondiŃii geografico – fizice Relieful . Unele ferme din Israel sunt organizate sub formă de kibuŃuri – aşezări şi comunităŃi în care oamenii împart între ei câştigurile şi bunurile. legume. Clima este subtropicală. Israelul este un centru mondial major pentru tăierea şi şlefuirea pietrelor preŃioase. populaŃia urbană este de 92%. creştină 2. Zăpezile cad doar în MunŃii Kurdistan.5%.a. Natalitatea a fost de 19 – 20 ‰. musulmană (suniŃi) 14%.

asirieniş. În zona montană. Reluarea activităŃii şi punerea în funcŃiune în întregime a aparatului de producŃie petrolieră şi a capacităŃilor exportatoare va necesita sume enorme. iar în 1991. IRAN -Denumirea oficială : Republica Islamica Iran (28 de provincii) -SuprafaŃa: 1. lilieci. Karbala. Mosul. în NE MunŃii Khurasan. kurzi (17%). PopulaŃia este în continuare în aşteptarea unor ameliorări a condiŃiilor sale de viaŃă. culmi muntoase în jurul acestuia la N MunŃii Elbruz (5600 m în vârful Demavend). În anul 1990 Irakul a invadat Kuwaitul. Natalitatea era (în 2005) de 35. se varsă în Golful Persic printr-o deltă. peste 300.000 de irakieni şi-au pierdut vieŃile. În regiunea de câmpie cresc curmalii. . Pe Podişul Iranian sunt deşerturile : Dasht-i-Lut şi Dasht-i-Kavir . iar mortalitatea 5.5 ‰.633. Fauna este reprezentată prin şacali.7 mil. Aspecte geografico-umane PopulaŃia. plopul şi arinul.) -Ziua na]ională: 11 februarie (aniversarea revoluŃiei din 1979) CondiŃii geografico – fizice Relieful./km²) mai ales în partea centrală. raŃe sălbatice. Densitatea maximă se înregistrează în Câmpia Mesopotamiei (150 loc. gâşte. în deşert valorile densităŃii ajung sub 3 loc. antilope. pădurile se află pe areale mici.5 ‰. soloneŃurile şi gipsosolurile. Oraşele principale sunt: Baghdat (4.loc. în S Câmpia Golfului Persic. -Limba oficială: persana PoziŃia geografică :În Orientul Mijlociu între Marea Caspică. Partea sudică a câmpiei este mlăştinoasă. o coaliŃie condusă de SUA a alungat invadatorii. hiene. vulpi. prepeliŃe. O criză economică generalizată a spulberat unele progrese de dezvoltare economică. În 1980 Irakul a invadat Iranul şi până la acordul de încetare a focului. PopulaŃia urbană este de 76%. Solurile : predominante sunt calcisolurile. semnat în 1988. gazele. lotusul. iepuri de deşert. porci spinoşi. în SV şi V MunŃii Zargos (peste 4500 m ). Turcia. Ulterior ONU a impus sancŃiuni Irakului care nu şi-a putut folosi rezervele de petrol decât după 1996 (dar i s-au permis exporturi limitate şi supravegheate). Capitala: Teheran (1. Războiul declanşat de Statele Unite şi de Regatul Unit în martie 2003 şi căderea Baghdadului. au pus capăt regimului lui Saddam Hussein. dar pot fi întâlnite solonceacurile. iar kurda doar în N şi NE. Kirkuk. papirusul. Predomină ca suprafaŃă Podişul Iran (1400-1500 m).a. Azerbaidjan. În partea centrală a câmpiei se găsesc numeroase lacuri naturale şi artificiale. Irakul ajunsese al treilea producător de petrol din lume. turcomani. având ca vecini: Afganistan . dar de mai vorbesc armeana./km². VegetaŃia naturală este formată din stepe cu ierburi xerofite.loc). struŃi. trestia înaltă.a. în nordul Ńării. Limba oficială este araba. PopulaŃia este alcătuită din: arabi (78%). Numeroase atentate produc pierderi de vieŃi umane şi haos economic. Basra. în zonele joase şi în câmpia aluvionară se găsesc salcia. Economia. O mare parte din veniturile aduse de petrol au fost dirijate spre înzestrarea forŃelor armate. Golful Oman şi Golful Persic. Înainte de 1990.loc. asiriana ş. canale pentru irigaŃii.7 mil.sudică poartă numele de Shatt al-Arab. Astăzi.190 km² -PopulaŃia 66 mil. Lacurile mai mari sunt: Razazah şi Tharthar (de o parte şi de alta a Eufratului). măgari sălbatici.a. deŃine una din cele mai mari rezerve de sulf de pe Terra. Turkmenistan. Irakul se confruntă cu o situaŃie economică precară. bufniŃe ş. Pakistan. vulturi. Restabilirea securităŃii este principala cerinŃă.

se bazează . kurzi (7%). păsări. În agricultură lucrează circa 1/5 din populaŃia activă şi asigură 1/5 din PIB. Industria extractivă şi prelucrătoare este în cea mai mare parte de stat şi are o structură relativ diversificată.După rezervele de petrol (peste 13 miliarde tone).2 %). discontinua cu specii xerofite. iar în zona costieră de sud-păduri tropicale.Cele mai întinse ca suprafaŃă sunt lacurile Urmia. Iranul este (alături de Turcia)una dintre Ńările cele mai populate din Orientul Mijlociu. construcŃii de maşini (ansamblare automobile. porumb. Soldul total este mai slab din cauza soldului migrator negativ. Mashhad (1. Accelerarea tranziŃiei demografice face din Iran una dintre Ńările Orientului Mijlociu cu cea mai modernă creştere naturală (1. bovine etc. Sub aspect etnic.PopulaŃia urbană depăşeşte 64 %.Totodată . grâu.In afară de rafinarea petrolului.5 %). azeri (24%). bahai (0. Cea mai mare rafinărie de petrol este situată la Abadan. prelucrarea şi exportul petrolului. aparate electrotehnice).Cele mai populate teritorii sunt în NV şi N .05 milioane locuitori).8%). gipsisoluri. iar cele mai puŃin populate sunt marile întinderi ale semideşertului. coluviale sau eoliene. alimentară. industria lânii. neferoasă (aluminiu. rigidităŃile politice şi tensiunile regionale constituie principalii factori de blocaj ai economiei aflate încă în pană de strategie. soia. pantera. VegetaŃia Fondul forestier al Ńării este de 4%. cupru). Aspecte de geografie umană PopulaŃia.Cel mai important este râul Karun (725 km) care este afluent al Shatt-el-Arab-ului. mortalitatea sub 6 %o iar soldul natural circa 1218 %o . armeni ş.Lacurile sunt puŃine şi sărate. Oraşele principale sunt: Teheran (1. materiale de construcŃie. Solurile : Cele mai mari suprafeŃe sunt acoperite de calcisoluri. zoroastrimi ş. creştini (2. orz. cu ierni reci (-200C) şi veri foarte calde (temperaturile ating 410 C la Isfahan).În zona costieră de nord şi pe versantul nordic al MunŃilor Elbruz se dezvoltă pădurea temperată. Transporturile şi comunicaŃiile . iar în Golful Persic. pe exploatarea .a. Iranul dispune de imense rezerve de gaze naturale (locul II mondial). sfeclă de zahăr. precipitaŃiile ajung la Teheran doar la 100mm/an. Deşi Iranul are un profil macroeconomic favorabil (apreciat de FMI) . Iranul are o reŃea hidrografică săracă. Iranul deŃine locul IV mondial.2 milioane locuitori). marochinăria. insecte. amestec şi conifere).Confesional . Tabriz (1.8 milioane locuitori).Această ramură a economiei se bazează pe cultura plantelor. dezvoltate sunt: petrochimia. Iranul deŃine locul şase mondial în creşterea caprinelor. Shiraz (1. lupul etc.SperanŃa de viaŃă la naştere este de peste 68 de ani (masculii) şi 71. în principal . râul Mand.7 milioane locuitori).În regiunea de podiş este aridă. se cresc ovine. industria chimică.łara este străbătută de magistrala transiriană Abadan- . solonceacuri (chiar şi pe aluviunile recente). şacalul. Petrolul aduce 17% din PIB şi constituie 85% din totalul exportului. Circa 3/5 din suprafaŃa Ńării este cultivată cu : orez. În Iran sunt mari plantaŃii de curmali şi citrice. Iranul are următoarea structură: 98% şiiŃi. reptile. trestie de zahăr.5 ani (feminin). alte rafinării sunt amplasate la Kermanshah.). bumbac. Apele. În cea mai mare parte vegetaŃia este de stepă şi semideşert. arabi(3%). Fauna se caracterizează prin specii de mamifere (tigrul.Clima . soloneŃuri. Densitatea medie a populaŃiei este de 40 loc/km2 . în Iran trăiesc: persani (51%). păsări (circa 300 de specii). metalurgia feroasă. mazandarani (85). În regiunile de pe coastă Mării Negre şi a Golfului Persic uniditatea ajunge la 500-1000 mm/an. clima fiind mai blândă. Cu peste 66 milioane locuitori. Isfahan şi Teheran. mangusta.Celelalte cursuri de apă sunt în mare parte sezoniere.a. etajată (foioase. Namak şi Hamur. Economia . suniŃi şi sufiŃi (islamism). Natalitatea se menŃine peste 18 %o . În Marea Caspică se varsă râul Atrak. principalul sector este cel vegetal.

-PoziŃia geografică: În Asia de Sud-Vest. deşi. are o importantă flotă comercială. Turcia a câştigat o anumită influenŃă în Azerbaidjan (Ńară cu circa 70 % populaŃie islamică de origine turcică).A. Aspecte de geografie politică . Azerbaidjanul. asemenea Turciei. Tensiunile interne care ar putea izbucni în Iran ar reduce rolul stabilizator pe care este capabil să-l aibă într-o regiune explozivă.Teheran.839 (locul 37) 16 Zbigniew Brzezinski (2000) . dar este lipsit de aliaŃi în zonă.Iranul este hotărât să obŃină arma nucleară. Atitudinea Iranului i-a ajutat mai mult pe ruşi. acŃionează ca barieră în faŃa oricărei ameninŃări ruse pe termen lung pentru interesele americane în regiunea Golfului Persic16.60 . o conductă magistrală de petrol pe traseul Teheran – Abadan.000 locuitori -Limba oficială: araba. Editura Univers Enciclopedic.. Coreea de Sud) are rolul de pivot geopolitic de importanŃă hotărâtoare.a. Profitând de slăbirea şi retragerea puterii ruseşti. în măsura posibilităŃilor limitate.000 loc) -Ziua naŃională: 16 decembrie -Forma de guvernământ: monarhie constituŃională -IDU: 0. KUWAIT BAHRAIN -Denumirea oficială: Regatul Bahrain -SuprafaŃa: 694 km² (divizată în 12 municipii -PopulaŃia: 655. la circa 30 km NV de Qatar -Capitala: Manama ( 170. Shiraz. Iranul se înŃelege bine doar cu armenii. dar se vorbesc şi limbile subcontinentului indian -Religia: islamism (98%) ş. indiferent de actuala sa ostilitate faşă de S. este activ geostrategic.Iranul este angajat în a instaura o oarecare infulenŃă în regiunea Marea Caspică – Asia Centrală. şosele. aproape absente în Asia Centrală. Abadan şi Ispahan. Din această cauză Iranul este un jucător geostrategic. atitudinea Iranului a fost motivată de îngrijorarea în legătură cu posibile mişcări naŃionale ale azerilor care sunt (în Iran) în proporŃie de circa 25 %. pag. oferă sprijin stabilizator diversităŃii politice din Asia Centrală. această Ńară domină malul estic al Golfului Persic şi independenŃa sa. Bucureşti. o situaŃie asemănătoare se potriveşte şi Turciei. numeroase conducte de petrol de la câmpurile de extracŃie spre magistrala menŃionată şi un mare port Khark Terminal specializat în traficul cu petrol. Europenii sunt minorităŃi şiite. Iranul în ciuda atitudinii sale ambigue faŃă de Azerbaidjan. aeroporturi la Teheran.U. În actuala situaŃie mondială Iranul (ca şi Turcia. Capacitatea sa de a obŃine schimbări majore în distribuŃia de putere în regiune este limitată.Marea tablă de şah – supremaŃia americană şi imperativele sale geostrategice. în Golful Persic.

063 locuitori -Limba oficială: araba -Religia: islamism -PoziŃia geografică: În Asia de Sud-Vest. Începând de la Ńărmul Mării Roşii.a. dar reŃeaua de drumuri măsoară circa 3. gipsosoluri.30 ºC. Căi ferate nu există. se află câmpia litorală Tihama. verile au temperaturi medii de 27 ºC . curmali sălbatici. PopulaŃia urbană depăşeşte 92%. multiplicându-şi acordurile comerciale şi efectuând privatizări. Apele. rândunele de mare şi păsări migratoare. Date fiind dimensiunile insulelor şi climatul tropical – uscat. Transporturile şi comunicaŃiile . solonceacuri. Relieful este format dintr-o câmpie a cărei altitudine maximă este de 135 m. O serie de proiecte noi se desfăşoară în sudul Ńării în domeniul turismului. nici lacuri. fierbinte.1 ‰. iepuri sălbatici. mase plastice. în urma dezagregării. Teritoriul include şi Insula Socotra precum şi alte insule mai mici (Kamaran. Bahrainul a fost primul stat din regiunea Golfului care a început să producă petrol pentru export. soloneŃuri. dar rezervele se vor epuiza în următorii 10 – 20 de ani. Arhipeleagul Bahrain este format din 33 de insule din care numai 6 sunt locuite. Pe platoul central temperaturile medii sunt în ianuarie în jur de 10 ºC.500 km. dictatură -IDU: 0. În nordul insulei se practică agricultura: orez. Media termică anuală este de 30 ºC. Aproximativ 40% din populaŃie este născută în afara Ńării. Porturile principale sunt: Sitrah şi Mina Salman. Perim) -Capitala: Sanaa ( 1. Sitrah ş. sturzi. ciocârlii. MunŃii Yemenului. în Peninsula Arabia. PrecipitaŃiile medii anuale sunt sub 150 mm/m². Economia. Oraşele principale sunt: Manama. şopârle. Densitatea maximă este în nord-est. servicii (mari companii bancare şi de asigurări). electricitatea şi apa sunt în curs de privatizare. urdu ş.CondiŃii geografico – fizice Relieful . februarie este de 20 ºC.25 mil loc) -Forma de guvernământ: republică. gazele. Al-Muharrag. łara îşi urmează politica de deschidere economică. YEMEN -Denumirea oficială: Republica Arabă Yemen -SuprafaŃa: 527. TelecomunicaŃiile. uneori cauzând furtuni de praf. Vânturile dominante bat din sud-est. ele au o origine continentală şi coraligenă. temperatura medie a lunilor ianuarie. Natalitatea este în jur de 18‰. manguste. Clima este tropical – uscată. înăbuşitoare. Fauna este săracă în specii: şerpi. mai ales în direcŃia Arabiei Saudite. legume.470 (locul 148) CondiŃii geografico – fizice Relieful . substanŃe chimice. formată din arbuşti. platoul Hadhramaut şi un sector al deşertului Rub´al Khali străbătut de numeroase neduri. În afară de limba arabă se mai vorbesc: engleza.727. iar alte poduri – cu celelalte insule ale arhipeleagului. farsi. are un rol de distribuire regională. pe suprafaŃa câmpiei au rezultat pietrişuri şi nisipuri. Clima este tropical – deşertică.18ºC. plante xerofile care apar după ploi.970 km² (19 guvenorate) -PopulaŃia: 20. ierburi. Un pod lung de 24 km asigură legătura între insula Bahrain şi coasta de est a Arabiei Saudite. curmali. S-au investit fonduri în alte domenii: producŃia de aluminiu. Aspecte geografico-umane PopulaŃia. iar în iulie între 31º şi 42ºC. VegetaŃia este discontinuă. arhipeleagul nu are nici râuri. în ianuarie temperatura este de 16º . iar mortalitatea 4. Solurile : calcisoluri de vârste diferite. Bahrainul asemănător Dubaiului.a. .

leoparzi. corbi. khat-un arbust din care se extrage o substanŃă euforizantă consumată zilnic de o mare parte a populaŃiei şi care reprezintă 1/3 din producŃia agricolă. Yemenul dispune de o reŃea de drumuri de 64.400 km sunt asfaltaŃi/pavaŃi. cabaline. o peninsulă în vestul Golfului Persic -Capitala: Doha (450. indică faptul că Yemenul rămâne în centrul tulburărilor regionale. QATAR -Denumirea Qatar oficială: statul -SuprafaŃa: 11. porturi (Aden. O parte a teritoriului scapă controlului statului. babuini. afro-arabi. natalitatea atinge cote înalte. şacali.000 km din care 7. De regulă. Un curs permanent are râul bana. Ibb. Al Bayda ş. şoimi. Vara temperatura. cafea. Atentatele împotriva angajaŃilor străini ai unei companii petroliere (2003) şi atacul unui petrolier francez în largul portului Mukalla (2002). pe platourile înalte se găsesc păşuni şi păduri. papagali). bovine. solonceacuri. Al Hundaydah) cu o bună poziŃie la traficul mondial şi de 44 aeroporturi. Al Ghaydah. Aspecte de geografie politică Procesul de unificare a Yemenului s-a realizat în 1990. Aspecte geografico-umane PopulaŃia. câmpie litorală şi deşertică este o vegetaŃie care formează tufişuri xerofite. Yemenul continuă normalizarea relaŃiilor cu vecinii săi. În Asia. iar celelalte au un curs temperar. Vânturile de sud-vest aduc iarna puŃine precipitaŃii. are unul dintre valorile cele mai mari ale soldului natural. în jur de 43‰. indieni şi europeni. În Câmpia Tihama vegetaŃia este rară. iar mortalitatea 8 . În zona montană. catâri). DemocraŃia a lipsit în această Ńară extrem de coruptă şi cu mari discrepanŃe mari în venituri. soloneŃuri. Economia. Lahi. VegetaŃia deşi săracă în specii şi discontinuă în deşert. mai jos în regiunile de deal. Solurile : sunt predominat: calcisoluri . Şa’dah. cămile. iepuri de munte. ovine. Din cauza climei tropical-deşertice şi a unor întinse spaŃii cu precipitaŃii anuale sub 110 mm. dintre reptile vipera cu corn. vulturi. Densitatea cea mai mare se înregistrează în zona Golfului Aden şi a Câmpiei Tihama. dintre mamifere: gazele. orez. Din punct de vedere etnic populaŃia Yemenului este formată din arabi. cad în medie. nu există râuri şi lacuri mari. Mocha. dar faptul a fost urmat de izbucnirea a numeroase conflicte interne care au afectat unitatea şi economia Ńării. Zinjibar. Apele. Aden. pakistanezi. Tensiunile politice rămân vii şi nu favorizează relansarea economiei care rămâne extrem de fragilă şi cu perspective de dezvoltare limitate. Totuşi. 400 mm precipitaŃii. Industria textilă este într-o stare rudimentară. tutun. curmale. păsări (dropii. orz.a. Economia depinde în mare măsură de exportul de petrol. această Ńară.437 km² (divizat în 10 municipii) -PoziŃia geografică: În Orientul Mijlociu. la umbră ajunge la 54 ºC. Oraşele principale sunt: Sanaa.9 ‰. Transporturile şi comunicaŃiile . mai ales cu Arabia Saudită. circa 50% din populaŃie lucrează în agricultură. Fauna include numeroase specii de insecte. Yemenului este slab dezvoltată şi se axează pe agricultură (grâu.000 loc) -Ziua naŃională: 3 septembrie -Forma de guvernământ: monarhie constituŃională . bumbac. anual. se cresc: caprine. iar 20% în industrie şi servicii.Extremitatea sud-vestică se află în zona musonului cu precipitaŃii de 800 mm/an. vara vântul bate din nord-vest.

-SuprafaŃa: 82. închisori şi meteo. Natalitatea este peste 15. cormoranul.). rechin. spre Ńărm se află o serie de dealuri scurte. ciocîrlia. cămile şi ovine.5‰.) -Ziua naŃională: 2 decembrie -IDU: 0. Multe aşezări mici şi sate au fost abandonate. fiind absentă pe cea mai mare parte a Ńării. VegetaŃia este specifică condiŃiilor climatice deşertice. aeroport. iar învăŃământul este gratuit. Clima este tropicală. sănătate. iar iarna scade de 15 ºC. iar în oase apar culturi de cocotieri.-PopulaŃia: 870. mei) şi se cresc caprine. crevete. 400. Al Wakrah.locuitori -Limba oficială: araba -Religia: islamism 96% -PoziŃia geografică: În Orientul Mijlociu. În emirat există o şosea principală. Qatarul nu are o reŃea hidrografică. Italia. dar maschează o realitate socială contrastantă (numeroase gospodării sunt supraîndatorate. iar în apele marine: specii de macrou.816 (locul 48) .5%). Emiratul are o economie solidă. Limba oficială este araba. Fauna este reprezentată de gazele pitice. egreta. populaŃia este formată din arabi (40%). curmali. călduroasă şi secetoasă. PopulaŃia urbană este de 93%. Agricultura se practică în cadrul oazelor (legume. la Doha se află un aeroport. PopulaŃia nu plăteşte impozite pe venituri.a. Media termică a lunii iunie este de 42 º C. o discriminare puternică între naŃionali şi străini ş. iar mortalitatea de 4. cu un relief montan. dar se utilizează frecvent engleza. Electricitatea. biban. Rezervele confirmate sunt pe locul trei în lume după cele ale Rusiei şi ale Iranului.000 locuitori (estimare în 2005) -Limba oficială: araba -Religia: islamism (83%). pakistanezi (18%). Al Khawr. Spania. Temperatura medie anuală depăşeşte 26º C. hinduism -IDU: 0.6 ‰. Qatarul a avut ca strategie producerea de gaz petrolier lichid pentru care s-a îndatorat enorm. gipsosoluri ş. iar statul a început să se retragă din poştă.880 km² (7 emirate) -PopulaŃia: 2. apa şi telecomunicaŃiile sunt privatizate.creştinism (10. altitudinea nu depăşeşte 150 m. Apele. uşor valurită. sorg. Sub aspect etnic. Coreea de Sud) şi ulterior în India. Solurile sunt: calcisoluri. dar a găsit pieŃe de desfacere pe termen lung (în Japonia. indieni (18%).826 (locul 44) CondiŃii geografico – fizice Relieful este o câmpie deşertică.6 mil. Oraşele principale sunt: Doha (aprox. soloneŃuri. peşte sabie. în estul Peninsulei Arabia -Capitala: Abu Dhabi (0.a. Aspecte geografico-umane PopulaŃia. păsări specifice – flamingo. Dukhan.000 locuitori). vulpi.loc. Dezvoltarea economică s-a bazat pe valorizarea gazului natural care a asigurat emiratului o lungă prosperitate eliberată de constrângerile legate de variaŃia cursului petrolului. Pescuitul constituie o ocupaŃie semnificativă. transportul naval este bine dezvoltat. iranieni (10%). EMIRATELE ARABE UNITE -Denumirea oficială: Emiratele Arabe Unite. reprezentată prin tufişuri Ńepoase.4 mil. Peninsula este un lung litoral al Golfului Persic şi a Golfului Bahrain. curmali şi mei. jerboa (şobolanul de deşert). solonceacuri.

Sharjah. sturzi. Fauna este reprezentată de gazele. iar mortalitatea de 4. BalanŃa comercială este excedentară. Oraşele Abu Dhabi a fost. gâşte. curmali sălbatici şi palmieri în oaze.a. centrele cele mai mari fiind: Abn Dhabi. o infrastructură modernă au şi cele 4 aeroporturi internaŃionale. Emiratele au folosit o parte din veniturile obŃinute pentru alte domenii: finanŃe. puŃuri. Dintre culte predomină islamismul (80% sunniŃi. cel mai mare dintre fostele state. PrecipitaŃiile sunt între 50 şi 150 mm/an (majoritatea din noiembrie până în februarie). (50%) pakistanezi. Şi celelalte servicii pentru populaŃie sunt de foarte bună calitate. 16% şiiŃi). Apele. dacă judecăm în termeni de spaŃiu cultural. După epocă sovietică ar putea fi incluse alte două Ńări care au situaŃii asemănătoare prin comunitatea de destine politice: Kazahstanul şi încă o republică musulmană Azerbaidjeanul. Alte oraşe sunt: Dubai. Din mai până în octombrie temperatura aerului oscilează între 38 º şi 48 º C. Turismul atrage anual peste 3. Din punct de vedere etnic populaŃia este formată din emiraŃi (19%). CondiŃii geografico – fizice Relieful este reprezentat de o câmpie cu o altitudine medie de 150 m. uzine chimice.3 ‰. Sharjah. Dubai. şorecarul. hindusa şi urdu. Aspecte geografico-umane PopulaŃia. neduri. Solurile specifice ale acestei Ńări sunt : calcisolurile. fabrici de ciment. dune de nisip în apropierea Ńărmurilor. Bin Markhan. CetăŃenii acestei Ńări au cel mai mare venit pe cap de locuitor din lumea arabă şi nu plătesc impozite pe venituri. principalii parteneri comerciali sunt: Japonia. dar se vorbesc şi persana. iarna temperaturile medii sunt între 17 º şi 20 ºC. După ploaie apar numeroase plante cu flori. Ńările membre UE şi SUA. manguste. Buraimi. Asia Centrală ar fi în spaŃiul civilizaŃiei turco-persane (care a constituit obârşia limbilor şi culturilor de la Istanbul la Delhi şi de la Ispahan la Buhara. se află baraje. Economia se bazează pe extracŃia şi prelucrarea petrolului şi gazelor naturale. şobolanul de deşert. după ce britanicii au părăsit regiunea. arabi şi iranieni (23%) sud-asiatici. gipsosolurile. vulturul. metalurgie. turism. papagali. şoimul. engleza. În sens larg.(sunniŃi 80%. Limba oficială este araba. Natalitatea este peste 18‰. izvoare. .a. şopârle. şerpi. Căile de transport sunt de înaltă calitate. termocentrale. aici se află capitala politică a Ńării – numită Abu Dhabi. PopulaŃia este concentrată în zona de coastă a Golfului Persic şi în oaze. S-au extins spaŃiile verzi şi plantaŃiile forestiere. REGIUNEA ASIA CENTRALĂ Conceptul „ Asia Centrală” poate fi extins de la Istanbul la Xinjiang. Kîrghizstan şi Tadjikistan. iar la poalele acestora sunt o serie de oaze.a. VegetaŃia este formată din ierburi şi tufişuri xerofite. La graniŃa cu Oman se află MunŃii Al Hajar. Emiratele Arabe Unite nu au râuri permanente. flamingo.5 milioane de persoane. privighetori. dar sovieticii considerau că în plan administrativ şi politic se identifica cu patru republici: Turkmenistan. Uzbekistan. creştinism 3% ş. solonceacurile. iepuri. dropia gulerată. rândunele de mare. raŃe. indieni ş. siiŃi 16%)ş. iar acolo unde apele freatice sunt aproape de suprafaŃă. Clima este tropical – deşertică.

depăşesc cadrul acestei lucrări. regiunea ar putea include şi teritoriul acestui stat. totuşi se foloseau termenii de uzbeci. Taurus. iar în zonele înalte. epurări. sovietizarea Asiei Centrale. Pontici. pamiri şi kirghiza. Hindukush şi Pamir. podişuri şi câmpii cu peisaje de stepă. Cordiliera Myanmar şi a celei mai mari părŃi din edificiul muntos al Malaysiei). cooptarea „elitelor” locale. prezintă o accentuată fragmentare şi seismicitate (în Pamirul de vest). Karakarum aparŃin cutărilor terŃiare care au contribuit la formarea celei mai grandioase zone muntoase din Asia şi de pe glob (Caucaz. unele depresiuni tectonice (Fergana). geostrategică. În nordul Tian – Shanului se află MunŃii Alataul Djungar. relief glaciar pleistocen. semideşertice şi de deşert. modelare torenŃială accentuată. pasuri de altitudine. Între culmile Kopet Dag sunt depresiuni tectono-erozive. crucială a acestui stat între Asia Centrală (fostă sovietică) poziŃia Asia de Sud-Vest şi Asia de sud. merită un studiu util cotropitorului. în sectorul înalt se impune relieful glaciar. 2247 m). panislamismul şi panturcismul. colectivizarea. politica limbilor. RevoluŃia bolşevică a accelerat în republicile amintite mai sus declinul limbii persane (astăzi limitată la zonele piemontane ale Pamirului şi Tian Sjanului. trecând prin Lahore şi Kabul (până la începutul secolului al XX-lea). Altitudinea maximă este de peste 4700 m . Dacă s-ar Ńine seama numai de condiŃiile geografico-fizice. panrusismul. declaraŃiile pentru putere şi independenŃă. se prezintă sub forma a două grupe de culmi în care s-au format suprafeŃe de nivelare şi relief rezultat în urma glaciaŃiunii pleistocere. de clan. dar şi spre sud-vest. MunŃii Ferganei prezintă culmi orientate vest – est. Spre nord până la contactul cu Deşertul Karakum se află piemonturi. cu altitudini care trec de 5000 m. MunŃii Tian Shan (pe teritoriul regiunii. mişcările musulmanilor din imperiu. CondiŃii geografico-fizice Relieful acestei regiuni este alcătuit din munŃi. având în vedere condiŃiile geografrice – fizice. formarea Afganistanului în jurul Hindukushului. arestări. coline. limbile vorbite. culmi (altitudinea maximă 7495 m). Elburz. Persana a fost limba de civilizaŃie de la Delhi la Samarkan. MunŃii Hindukush ca şi Pamir.a. închiderea moscheilor. gheŃari. Pamirul este cel de-al doilea mare nod orografic al Asiei în sistemul alpin. doar partea de vest) aparŃin cutărilor caledonice şi hercinice. familiale. văi. Asia Centrală nu cunosc niciodată principiul unui stat întemeiat pe asocierea unui teritoriu cu un grup etnic sau lingvistic. Cucerirea rusă în Asia Centrală raporturile Rusiei cu islamul. regiunea Asia Centrală ar trebui mult extinsă spre est. foamete. entităŃile politice se sprijineau pe loialitatea faŃă de o dinastie şi pe fidelitatea faŃă de islamism. compoziŃia etnică. cu fârfuri rotunjite (altitudinea maximă este în vârful Reza. Atunci. Sunt munŃi tociŃi. Dinastiile uzbece dominau pe o populaŃie multietnică. Zagros Suleiman. . Totuşi. împărŃirea administrativă aberantă politică naŃionalităŃilor. Himalaya. culmi montane sub formă de poduri. cotropitului şi altor popoare din regiune. etc.Înainte de împărŃirea impusă de Stalin în 1924. prezintă pasuri de altitudine. distrugerea pură şi simplă prin război. locale. kirghizi şi turkmeni fără o funcŃionare a identităŃilor (la modul complex). situaŃia actuală şi de perspectivă a statelor din Asia Centrală ş. tadjici. aceşti munŃi aparŃinâmd cutărilor hercinice au fost fragmentaŃi diferenŃiat în mişcările alpine. La şeş se vorbeşte uzbeka. etc) aparŃineau civilizaŃiei persane şi musulmane. poziŃia geografică. Teoreticienii sovietici au inventat conceptul de etnie pentru a justifica împpărŃirea eminamente artificială a acestui spaŃiu. în centrul oraşelor istorice Samarkani şi Buhara). MunŃii Kopet-Dag sunt o asociere de creste care se leagă de anticlinoriile munŃilor Paropamiz. Până la sovietizare identităŃile infraetnice (tribale.

MunŃii Karatau. uzbeka şi nigura. precipitaŃii (100 – 200 mm/an). Solurile mai frecvente sunt: leptosolurile. Tenghiz. În ceea ce priveşte Afganistanul .000 în Rusia.000 kazahi în Xingjiang.a. Tadjicii reprezintă populaŃia care au avut ca limbă maternă persană (sau o variantă a persanei) care se scria până în anii ’20 cu caractere arabe. MunŃii Balhanul Mare şi Balhanul Mic. în grupa răsăriteană. Râurile mai importante sunt: Amudaria. Podişul Usti – Urt. Toate entităŃile politice care s-au succedat în Transoxiana se sprijineau pe loialitatea faŃă de o dianstie şi pe fidelitatea faŃă de islam. Înainte de instaurarea republicilor sovietice (cu excepŃia Afganistanului) Asia Centrală nu cunoscuse principiul unui stat întemeiat pe asocierea unui teritoriu cu un grup etnic sau ligvistic. VegetaŃia de păduri. Deşerturile Karakum şi Kîzîl – Kum. germani. Kazahii (în turcă „oameni liberi”) la oigine au triburi turce nomade. cât şi britanicii (în Asia Centrală) urmăreau să execute presiuni pentru a menŃine această Ńară şi altele ca state-tampon. intensă modelare eoliană.000 în Uzbekistan. Limbile turcice din Asia Centrală sunt în număr destul de mare. de asemenea cea a hazarilor şi a aimacilor. sărături. uzbeci. 85. şiruri de harcane în câmpiile înalte. numeroase lacuri glaciare. peste 800. Aspecte de geografie umană PopulaŃia acestei regiuni geografice este de circa 90 de milioane locuitori. Darî este. dar este. pustiurile Muiunkum şi Semirecie. Ciu. 600. în cadrul acesteia sunt Colinele Mangâslac cu culmi sub 600 m. în grupa răsăriteană este turkmenă. cu excepŃia Kazahstanului. multe râuri se pierd în deşerturi. cele trei emirate din Transoxiana (Buhara. Astăzi. ruşi (38%). văi largi. Până la împărŃirea rusească din 1924. niguri. iar ]n anul 1940 alfabetul chirilic l-a înlocuit pe cel latin. calcisolurile. peste 75 % până la 100 % este formată din persoane de religie musulmană. nisipoase. azeri.000) . care dominau peste o populaŃie multietnică. Dintre lacuri. limba tajdică are în vocabular numeroase cuvinte ruseşti. asimetrici. Pe ansamblu. . Cele mai mari Ńări din punct de vedere demografic sunt Afganistanul (30 milioane locuitori) şi Uzbekistanul (27 milioane locuitori în interiorul graniŃelor). În acest uriaş spaŃiu depresionar sunt specifice culmile joase. tadjicii locuiesc în Afganistan (circa 4 milioane). Podişul Betpak – Dala. Pe teritoriul actual al Kazahstanului locuiesc din punct de vedere etnic:kazahi (40%). arenosoluri. În afara Tadjikistanului . prin definiŃie . Kîrghizstan(circa 50. modelare prin dezagregare. }n anul 1930 au trecut la alfabetul latin. În 1919 . belaruşi. tătari. Lacul Balhas. Clima este temperat continentală excesivă. reziduali. Sârdaria. kirghiza şi korakalpaka.În spaŃiul situat în sudul Câmpiei Siberiei de Vest şi MunŃii Kapet – Dag se află o întinsă arie depresionară.000 în Turkmenistan.000). Issîk – Kul. în grupa centrală kazaha. Câmpia litorală a Mării Caspice. Fauna este alcătuită din rozătoare. La sfârşitul secolului al XIX-lea Afganistanul pierduse în favoarea ruşilor vestul Turkestanului Afgan şi nord-estul Badahsanului. Pe mari întinderi se află mlaştini. soloneŃurile şi soloneacurile.000) şi în China (30. ucrainieni(fiecare câte 5%). în afara Kazahstanului trăiesc circa 900. temperat – continentală cu veri foarte uscate şi ierni geroase. Marea Britanie recunoaşte independenŃa Afganistanului. Helmand. regiunea este endoreică. polonezi. Hiva şi Kokand) erau conduse de dinastii uzbece. mai importante sunt: Lacul Aral. cu povârnişuri. limba tadjicilor. Podişurile se caracterizează prin mare uniformitate. dar persana este numită darî (mai cizelată decât persana din Teheran şi se vorbeşte cu un accent diferit). Uzbekistan (950. coreeni. Hari ş. Depresiunea Karaglie. munŃii cu caracter insular. Plantele sunt xerofile şi halofile. Apele. semideşert şi deşert. În Afganistan doar paştuna şi persana au astăzi statul de limbi oficiale. atât ruşii. în secolul al XIX – lea . stepă. areale pietroase. carnivore mici. Podişul Kazahstan. reptile.

000 în Xingjiang şi 65.65 mil. tungsten în Kazahstan. uraniu. divergenŃele. Aspecte de geografie politică . pe agricultură (Afganistan. În afara Kîrghistanului locuiesc : 175. În toate aceste Ńări nu se semnalează prezenŃa vreunui partid produs. Uzbekistanul are ca vecinele sale populaŃie eterogenă: peste 71% uzbeci.Kirghizii se consideră originari din regiunea Eniseului Superior. StăruinŃa ruşilor de a-şi menŃine bazele militare este perimată. Transporturile şi comunicaŃiile sunt insuficiente în raport cu cerinŃele de dezvoltare economică. limbile sunt înrudite. s-a produs despărŃirea economică şi se desfăşoară un proces de derusificare culturală. aur în Tadjikistan). Kîrghistan). -IDU 0. dictatură. Buhara.000 de kîrghizi în Uzbekistan.000 în Tadjikistan. zinc. rusa. militare şi culturale pentru a-şi păstra influenŃa. -Religia principală: islamism(sunniŃi) -PoziŃia Centrală geografică: Asia -Capitala:Aşhabad 0. karakalpaci. turkmeni. Deşi între aceste state astăzi sunt numeroase convergenŃe . occidentalii şi „dragonii” Chinea. Taşkent sunt oraşe istorice. 8% ruşi. economice. 11% uzbeci. pe toate planurile a dat greş. argint. Afganii. apoi tătari. mercur. purtat de ruşi în Afganistan început din 1979 şi care a durat 10 ani. Creşterea nomadă a animalelor a predominat timp îndelungat. fie din cauza războaielor(Afganistan). într-un conflict sângeros care a durat circa un deceniu i-au alungat pe sovietici. ca şi conflictele ulterioare dintre grupurile afgane au lăsat în urmă o Ńară devastată.loc -Ziua naŃională: 27 octombrie (este aniversată proclamarea independenŃei din 1991) -Forma de guvernământ: republică. 4% kazahi. Pentru multe aşezări transportul este asigurat doar cu cămile şi măgari. religia predominantă este musulmană. crom. mai ales. ei au ca descendenŃă îndepărtată azerii şi turcii. agricultura se bazează pe irigaŃii. 120. TURKMENISTAN -Denumirea oficială: Republica Turkmenistan. -Limba oficială: turkmena -se mai vorbesc: uzbeca. evidente sunt. După dobândirea independeŃei Rusiei a mizat pe constrângeri de durată. Prin urmare în fiecare stat din Asia Centrală este un amestec de populaŃie. Destul de precară este protecŃia mediului înconjurător.500. -PopulaŃia: 4. convertiŃi mai târziu la islamism(sunniŃi). turci.752 (locul 86) . 5% tadjici. Japonia şi SUA sunt aceea care pătrund . minerit şi valorificarea resurselor subsolului (plumb. Peste tot reculul limbii ruse este ireversibil. Reorintarea economică a Ńărilor musulmane din această parte a lumii tinde să micşoreze importanŃa Rusiei: În toate sectoarele moderne. Pe văile râurilor. 19% ruşi. iurta fiind tipul de locuinŃă a acestor populaŃii. în Ńară se apreciază că 45% sunt kîrghizi. Samarkam. Rusia îşi menŃine prezenŃa numai datorită unor crize locale.000 loc. Pe ansamblu Ńările din Asia Centrală nu au o dezvoltare economică atât din cauza nevalorificării resurselor şi a demarării lente a reformelor. Economia se bazează pe resursele de hidrocarburi (Turkmenistanul şi Kazahstanul). pe care nu are capacitatea să le soluŃioneze. Războiul de cucerire. în toate aceste Ńări. Cinci din cele şase Ńări ale Asiei Centrale au fost sub ocupaŃie rusească. în depresiuni ocupaŃiei tradiŃionale i se alătură cultura bumbacului şi a carealelor. Turkmenii se trag din triburile turce oguz. -SuprafaŃa: 488100 km². Interesele lor strategice şi ale Rusiei sunt delimitate.

a. reptile. Principalele oraşe sunt: Ashabai (capitala Ńării). Solul natural de 14% indicând o accentuată dinamică demografic. fiind urmată de ruşi (9%).CondiŃiile geografico-fizice Relieful predominant este cel de câmpie cu dune (80% din suprafaŃă). cerealelor. Aproape întreaga producŃie de energie electrică este obŃinută în termocentrale. sunt fragmentate de văi ale căror ape se pierd în deşert. via Afganistan. Krasnovodsk (port la Marea Caspică). Fauna este variată (antilope saiga. speciile caracteristice sunt plantele halofile şi psamofile. iar ortodocşii 6. Podişul Krasnavadsk.6 milioane locuitori. fazani ş. În fapt.a.4%. kazahi (2. În regiunile montane sunt păduri de foiase şi conifere. ş. În teritoriu. tătari. depresiuni sărăturoase (frecvenŃa cea mai mare avându-o în apropierea Mării Caspice). Economia Subsolul acestei Ńări conŃine mari rezerve de gaze. Fiind înconjurat de o ramură muntoasă departe de ocean.. islamismul deŃine 87%. Industria chimică (petrochimia). Marî. la graniŃa cu Uzbekistanul. saxaulul şi în lungul râurilor. Vara.a. ş. leoparzi. Natalitatea este de 19 ‰. urşi. această Ńară are un climat continental sever. Limba oficială este turkmena (aparŃinând grupei turcice). Râurile. gruparea muntoasă Kughitangtau. petrol. Hipsometric. azeri. Agricultura este specializată în creşterea oilor karakul. zăvoaiele. Hidrocarburile deŃin peste 80% din exporturi.5%). Clima. Turkmenistanul contează pe gazoductul care ajunge în nordul Iranului şi sprijină proiectul de gazoduct de 1600 km spre Pakistan. legumelor şi citricelor. Nebit – Dag. 40 º C. Exporturile de gaze naturale sunt destinate în principal Ucrainei. sare. Marea Caspică era în fapt. Sistemele muntoase aparŃin cutărilor alpine şi sunt afectate de seismicitate accentuată. armeni. La Sevcenko. Înainte de prăbuşirea URSS. viŃei de vie. VegetaŃia este marcată de uscăciune. iar în nordul Ńării. ucranieni. În vestul Ńării se află MunŃii Balhanul Mare şi Mic. Amudaria şi Murgab oferă apă pentru irigaŃii. iar mortalitatea de 5 ‰. ) Solurile Aspecte de geografie umană PopulaŃia acestei Ńări este de 4. această câmpie este un deşert (Deşertul Karakum). trecerea de la câmpie la munte se face prin piemonturi care ating altitudini de 500-600m. populaŃia are o densitate mai mare pe piemontul dinspre MunŃii Kopet – Dag (circa 200 loc/ km². important nod de comunicaŃii. temperatura aerului depăşeşte 30º C . din loc în loc. construcŃia de maşini. Dintre culte. un lac rusesc . iar religia musulmană. Circa 45% din populaŃie locuieşte în mediul urban.). In Turkmenistan nu există nicio urmă de mişcare islamistă. pe Ńărmul Mării Caspice funcŃionează o mică centrală atomică (energia produsă este utilizată pentru desalinizarea apei de mare). cultura bumbacului. Economia este dependentă de hidrocarburile exploatate în Marea Caspică şi în deşertul Karakum. În sud şi est se află MunŃii Kapet-Dag şi ai Afghanistanului. mlaştini şi sărături. câmpuri nisipoase... iar iarna coboară până la -30 º C. Aspecte geopolitice . Cantitatea de precipitaŃii (250 – 300 mm/ m²/an) şi 80 mm/an în nord-vest marchează caracterul deşertic şi semideşertic al climei. relieful este între 50 – 200 m. sulf. Câmpia prezintă. Etnia turkmenă deŃine 92%. Dobândirea independenŃei Turkmenistanului a produs o răsturnare geopolitică în statutul bazinului Mării Caspice. industria textilă şi alimentară sunt reprezentative pentru economia Turkmenistanului. cu o densitate medie de 9 locuitori/km². Taşauz.

KIRGHISTAN -Denumirea oficială: Republica Kirghizstan -SuprafaŃa: 198500 km² -PopulaŃia: 4. budism. turcmeni. cu siguranŃă atrag şi interese străine.701 (locul 110) CondiŃiile geografico – fizice. a explorat posibilitatea proiectului unei conducte de petrol între Asia Centrală şi Marea Chinei. pe culmile montane precipitaŃiile ajung la 700 – 800 mm/an. O Ńară predominant muntoasă (sistemele Tian Shan Central şi Interior în NE şi Alai – Pamir în SV). şi-a diminuat fosta dependenŃă de sistemul de comunicaŃii al Rusiei şi dobândeşte treptat acces pe pieŃele lumii. ruşi (15%). Natalitatea este în jur de 20 ‰. Turkmenistanul şi-a dezvoltat legăturile cu Iranul. Isszk Kul are o adâncime de 702 m. Ca reacŃie la presiunile Rusiei (de integrare în CSI a Ńărilor din Asia Centrală – fosta sovietică). structura etnică aproape uniformă şi perspectiva dezvoltării conductelor de hidrocarburi. Fauna este formată din numeroase rozătoare. Turkmenistanul a susŃinut construirea unei conducte de gaz prin Afghanistan şi Pakistan spre Marea Arabiei. rezervele sale naturale pot asigura un viitor prosper pentru cei aproape 5 milioane de locuitori. depresiunea tectonică Issîk – Kul. restul teritoriului fiind acoperit cu o vegetaŃie xenofită. Un climat continentat excesiv. carcasa iurtei este .(cu excepŃia unui mic sector sudic). Turkmenistanul şi Azerbaidjanul controlează astăzi vaste resurse minerale şi energetice care. Zona deşertică şi montană are densităŃi mici de populaŃie. -Ziua naŃională: 31 august -Forma de guvernământ: republică. iar populaŃia urbană aproximativ 40%. Solurile sunt foarte vechi (calcisoluri).a. depresiunea Ferejana. etc. iar în zonele montane – podzolurile. dropii. În zonele deşertice şi semideşertice ca 200 – 300 mm/an precipitaŃii. Râurile principale sunt Naryn şi Ceatkal (afluenŃi ai Sârdariei) cu un potenŃial energetic remarcabil. în condiŃiile de relevanŃă geopolitică a Iranului şi Uzbekistanului. în principal. PoziŃia relaŃiei ecranată a Turkmenistanului. construirea de noi linii ferate spre Kazahstan şi Uzbekistan şi spre Iran şi Afghanistan. vara de peste 27 º C în luna iulie şi de -40 º C în ianuarie. Din punct de vedere etnic populaŃia este formată. din kirghizi (60%). Aspecte de grografie umană -PopulaŃia este concentrată în cea mai mare parte în depresiunea Ciuisk – Fergana. Cel mai mare lac (6280 km²). culoarul Vash. În deşertul Muiunkum se pierd o serie de râuri. Păstorii nomazi locuiesc în iurte17 . dictatură -IDU – 0.7 milioane locuitori -Limba oficială: kirghiza şi rusa (se vorbeşte şi uzbeca) -Religii principale: islamism (sunniŃi). cu temperaturi medii în văi. uzbeci (15%). ucraineni. mortalitatea de 8‰. capre de munte ş.8 mil. 17 Iurta – este un cort conic construit din pari de lemn pe care se întind Ńesături.loc. în capitală şi în împrejurimile acesteia. soloneturi şi solouceacuri. Pădurea are o suprafaŃă mică (4%) din totalul fondului funciar. -PoziŃia geografică: Asia Centrală -Capitala: Bişkek 0. ortodocşi ruşi.

În aparatul de stat influenŃa rusească este puternică. peste 88%). Kirghizstanul are beneficii financiare datorită prezenŃei pe teritoriul său a trupelor occidentale. orez. un acord pentru transferul a 95000 ha Chinei a fost adoptat. în jurul vetrei care funcŃionează (se încăŃzeşte) cu argal (bălegar uscat).400 km². Totuşi Kirghizstanul păstrează relaŃii diplomatice bune cu Rusia şi China. Jalal Abad şi Oş (în apropierea graniŃei cu Uzbekistan). ReŃeaua feroviară este slab reprezentată. . -Religiile principale: islamism (predominant sunniŃi. iar locatarii săi se instalează în funcŃie de sex pe saltele de pâslă aşezate în două grupuri semisferice. Această opoziŃie nu se transpune în luptă pentru puterea centrală. În timpul iernii interiorul iurtei este căptuşit cu piei şi blănuri. reflectă acest conflict regional. tadjica. dictatură. În această Ńară. de regulă. -Limba oficială: urbeka Se vorbesc şi rusa. fructe şi legume – în detrimentul creşterii animalelor domestice tradiŃionale (bovine şi ovine). Economia . Tokmak. Karakol (în nord aproape de graniŃa cu Kazahstan). fier. legăturile rutiere şi feroviare au configuraŃii stabilite în timpul ocupaŃiei sovietice. kazaha. au ocolit Kirghizstanul. dar rămâne rusofil. Aspecte de geografie politică. acoperită cu pâslă. de care este apropiat din punct de vedere lingvistic. În zonele montane Kirghizstanul are mari rezerve de minerale. RelaŃiile cu vecinii sunt mai degrabă reci.loc -Ziua naŃională: 31 august (proclamarea independenŃei din 1991). sistemul politic se sprijină pe o opoziŃie între nord şi sud. InfluenŃa Rusiei (deşi Kirghizstanul face parte din CSI) este în declin. Agricultura se bazează pe o suprafaŃă restrânsă. Din 2001. -IDU – 0. sfeclă de zahăr. suspicios faŃă de o prea puternică prezenŃă chineză. În afarî de grâu.Principalele oraşe sunt :Bişkek. în special americane. cartofi se cultivă bumbacul. O şosea importantă şi o linie ferată trec prin nordul Ńării (prin capitală). în spatele diferitelor etichete de „conservatori” şi de „progresişti”. creştinism PoziŃia geografică: Centrală Asia -Capitala: Taşkent. porumb. ci mai degrabă într-o dorinŃă de anihilare şi ignorare a acestei puteri. Energia electrică este produsă de hidrocentrala Toktogul de pe Naryn. Luptele politice. mercur.2mil. łara este dependentă de producŃia de aur care reprezintă aproximativ 40% din export. Kirghizstanul nu are nici o altă posibilitate decât să se alăture marelui său vecin Kazah.loc. fiindcă există o identitate kirkiză.709 (locul 106) CondiŃiile geografico – fizice Relieful. doar 7% din suprafaŃa Ńării poate fi cultivată. În agricultură lucrează îndeosebi kirghizii. ovăz. peste 2. Transporturile ăi comunicaŃiile dispun de căi ferate (cu ecartament larg). Kara Balta. Câmpia Turanului se continuă în vest cu Podişul Usti-Urt (care se desfăşoară şi pe teritoriul Kazahstanului). InvestiŃiile străine. Este un domeniu larg privatizat şi cunoaşte importante evoluŃii legate de cereale. printre care cărbuni. -Forma de guvernământ: republică. gaze naturale şi aur. -PopulaŃia: 25 mil. Amprenta puternică a statului explică faptul că autonomia şi independenŃa regională nu prezintă interes pentru nici o fracŃiune regionalistă. UZBEKISTAN -Denumirea oficială: Republica Uzbekistan -SuprafaŃa: 447. La Bişkek se află în funcŃiune un aeroport. zinc.

-Limba oficială: tadjică. Vash. Aspecte de geografie umană PopulaŃia . temperatura aerului coboară la – 25 º C. însenări. La altitudini de peste 2000 m (în munŃi) se găsesc păşunile şi pajiştile alpine. Kîzîlsu. în vestul Ńării ajung la 400 mm/an. Artemisia. iar în regiunile montane înalte ajung la aproximativ 250 mm/an. PrecipitaŃiile în Câmpia Turanului înregistrează 200 – 300 mm/an. cu altitudini în jumătatea vestică cuprinse între 3000 şi 5000 m. şi-a micşorat suprafaŃa.loc. iarna între -15 (şi chiar -35 º C) prezintă diferenŃe între partea nordică şi sudică. Tamarix ş. -PopulaŃia: 6.a. culmile alpine sau hercinice sunt orientate V – E. În Pamir se găsesc numeroase creste.100 km². mortalitatea de 5 ‰ TADJIKISTAN -Denumirea oficială: Republica Tadjikistan. psamofite. Aici se află unul dintre cei mai lungi gheŃari – Fedcenco – de tip himalayan.800.748 (locul 87) CondiŃiile geografico – fizice Relieful este predominant muntos (90%). Treapta muntoasă este formată din: MunŃii Pamir. dislocaŃii provocate de numeroase cutremure. culmile sunt separate de depresiuni (Fergana). Jumătatea estică este formată din podişuri şi coline până la contactul cu MunŃii Tian Shan.000 loc. iar apa lor este utilizată pentru irigaŃii. Un alt compartiment muntos situat de o parte şi de alta a râului Zeravşan îl formează culmile Alai. trecători. reuşesc să traverseze deşertul. iar în jumătatea orientală peste 7000 m. VegetaŃia predominantă este de stepă uscată (semipustiu) şi pustiu (cu graminee. Zaalai. Grupul Pamir este un nod orografic. Extremitatea estică aparŃine unor sisteme montane (care depăşesc 5000 m). Lacurile de acumulare sunt puŃine. datorită regimului de alimentare complex.a. -IDU 0. iar vara poate ajunge la 35 – 40 º C. specii xerofite. aluviale. vara lungă şi secetoasă. dictatură. separate de văi puternic adâncite. Clima este temperat – continentală excesivă. Altai şi Zeruvşan. depresiunile au o altitudine de circa 500 m. Apele . sărături. vârfuri ascuŃite. Clima temperat – continentală aridă. arbuşti şi semiarbuşti (saxanlul ş. în cele sărăturoase Salicornia. Râurile afluente sunt: Zeravşan. -SuprafaŃa: 143.Uzbekistanului este de aproximativ 26 mil. cu mare diferenŃe între extremele termice. Alai. uzbecă rusă -Religia principală: islamism (sunniŃi şi şiiŃi) -PoziŃia geografică: Asia Centrală -Capitala:Duşanbe 585.000 loc -Ziua naŃională: 9 septembrie (este aniversată proclamarea independenŃei din 1991) -Forma de guvernământ: republică. temperatura medie a lunii iulie 32º C. Natalitatea este de 22 ‰. continuă în sudul Kazahstanului şi în Turkmenistan. Iarna. principalele râuri Sîrdaria şi Amu Daria. Solurile specifice sunt: castanii de pustiu. sistemul Zeravşan. lung de 77 km şi lat de 3 km. halofite. fiindcă apele se pierd în nisipurile şi mlaştinile din jurul râurilor care îl alimentează şi a canalelor de irigaŃii. Zeravşan şi Turkestan. versanŃii vestici au ceva mai multă umiditate în comparaŃie cu cei estici.Câmpia Turanului este parte a Deşertului Kîzîlkum (Deşerul Nisipurilor Roşii). În Pamir se disting două subunităŃi: Pamirul de Est şi Pamirul de Vest. Uzbekistanul se află sub influenŃa anticiclonului siberian. Fauna este relativ săracă. . Lacul Aral s-a retras cu câteva zeci de kilometri.) În deşerturile argiloase creşte Salsola. PrecipitaŃiile cad în cantităŃi de 80 – 120 mm/an în regiunile joase.

AFGANISTAN . În spaŃiul montan înalt.PopulaŃia : aprox. mortalitatea de 20 ‰. Helmand. pe cea mai mare întindere se află ierburi.Ziua naŃională : 27 aprilie (Ziua IndependeŃei) . solonceacurile. Kunduz. în SE şi E teritoriu sub influenŃa musonului. Podişul Ghazni. Fauna este formată din reptile.Forma de guvernământ : republica .000 loc).PoziŃia geografică : În Asia sud-vestică. xerofită. Oraşele principale sunt : Kabul (1. izvorăsc din zona înaltă şi dispun de un uriaş potenŃial hidroenergetic. valea Zeravşan./km2). Economia. Solurile : în nord predomină cernoziomurile. iar cea mai scăzută în zona deşertică din SV şi zona montană înaltă (sub 1 loc. pe văile mari şi în zona centrală. .9 milioane locuitori). soldul natural de circa 30 %. 4500-5000 m. cobre.Limba oficială : dari (persana) şi pachtu (afgana de nord) . arhari (oi sălbatice). Regiunile joase sunt în nord (câmpie piemontană). pin. Fauna include: dropii şi numeroase păsări. aluviale. uzbeci (6 %). urşi. În nordul Ńării se vorbeşte afgana (38 %). 28 mil. antilope etc. iar fondul forestier ocupă 2. 2000 m) este situat în partea centrală-estică. Leptosolurile sunt predominante. Natalitatea este de circa 50 ‰. loc. altitudinea maximă de 7485 m în vârful Nowshak. iepuri. Kandar (aprox. în SV şi S – deşertul Registan. climatul este mai blând. Kabul. şacali.Denumirea oficială : Republica Afganistan (32 provincii) . Clima. . densitatea generală este de peste 39 loc. Hidrografia. acestea fiind alcătuite din conifere (brad. hazarahi (20 %). Sârdaria. Hlash. Rata populaŃiei urbane este de 20 %. tadjici (25 %). de deşert. molid). şacali. Kandahar (225. VegetaŃia este predominant ierboasă. Herãt (177. Mazār-i-Şarif (132. fără ieşire la mare . VegetaŃia în SV este discontinuă. Aspecte de geografie umană. Apele.6 % din suprafaŃa Ńării.Religia : islamism 98. câmpia nisipoasă Dasht-i-Margo şi în SE Câmpia Herat. gipsisoluri. lupi. ReŃeaua hidrografică este reprezentată de Amudaria1).SuprafaŃa : 652090 km2 . cu o concentrare maximă în Câmpia Amudaria. soloneŃuri. iar pădurile ocupă suprafeŃe mici (circa 4% din teritoriu).8 % CondiŃiile geografico-fizice Relieful – predominant muntos (MunŃii Hindu-Kursh. Helmad.000 loc). Lacurile sunt puŃine (Lacul Sărat Gand-i-Zirreh).000 loc). iar la peste 4500 mdomeniul zăpezilor persistente. Râurile mai importante sunt : Amudaria. În zona montană sunt numeroase lacuri tectono – glaciare şi circa 1000 de gheŃari care alimentează râurile. şi pe culoarul Amudaria. Climat arid cu temperaturi de 40° C în luna iulie la Kabul. precipitaŃii 150-320 mm/an./km2.În vestul Depresiunii Fargana. temperatura scade cu altitudinea. łară slab dezvoltată. cu precipitaŃii medii anuale peste 500 mm/an.Capitala : Kabul . Durata medie a vieŃii : 45 ani. PopulaŃia. cu economie grav afectată de războaie. iar în celelalte zone : calcisolurile (soluri foarte vechi). Zeravsan şi afluenŃii lor.

fire şi fibre sintetice. Bucureşti. argalul ş. este slab dezvoltată. O prelungirea a Deşertului Gobi se prelungeşte în sudul şi estul Mongoliei. Transporturile şi comunicaŃiile.) în sudul şi partea de mijloc. -Limba oficială: mongola Kalha (în Mongolia Exterioară) dar se vorvesc şi dialecte turcice şi ruse . cărbune. elani ş. Afganistanul are două aeroporturi internaŃionale (la Kabul şi Kandahar). pomi fructiferi. se află un podiş cu altitudini de peste 13000m. în luna iulie de 210C.70C.a) se află în nordul Ńării.8%). orezul. cămila. iar precipitaŃiile medii anuale coborând sub 50mm. pag. Pădurea de conifere are a arbori specifici laricele şi pinul siberian de stâncă. Lipsa controlului asupra teritoriului naŃional are consecinŃe economice negative : se încasează puŃine impozite şi taxe vamale. gaze naturale. gaze naturale. Editura Corint.564. are o altitudine medie de peste 1000 m. caprine. mistreŃi.8 mil. îngrăşăminte chimice. creştinism PoziŃia geografică În Asia Centra-Estică.(după Mihai Jelenicz (1999). viŃa de vie.vestul Ńării. Afganistan devenind primul producător mondial. VegetaŃia În Deşertul Gobi vegetaŃia este discontinua. ovăzul. Exportă : piei. nu are căi ferate. uneori atingând 450C.000 locuitori) -Ziua naŃională: 11 iulie -Forma de guvernământ :republică parlamentară IDU = 0. În capitală temperatura medie a lunii ianuarie este de -26. ReconstrucŃia Afganistanului este mult mai anevoioasă decât s-a prevăzut. iar cea caracteristică Asiei Centrale (antilopa saiga.661 (locul 117) CondiŃii geografico – fizice Relieful.DicŃionar de geografie fizică. cerbi roşii manciurieni.Capitala:Ulan Bator(circa 750. ReŃeaua hidrografică este săracă. După anul 2001 s-a relansat producŃia de opium. mai ales pe plan economic.loc. 2.a. alimente.În Deşertul Gobi. textile. irbisi. semideşert. În partea centrală a Ńării. karakul. bovine. având orientare NV-Se se găsesc MunŃii Hangai.116 km² -PopulaŃia aprox. Industria are o pondere de 30 % în PIB. Pădurea de foioase poate fi găsită şi în zona deluroasă. în munŃi se găsesc păduri de conifere care ocupă 1/10 din teritoriu şi păşuni. asini. iar în sud se află Altaiul Gobian. În jumătatea nordică. Dintre plantele cultivate o pondere mai semnificativă au : grâul. principalele râuri sunt:Selenga cu afluentul Orhon şi Kerulen. Şoselele leagă principalele localităŃi.Religii : budismul tibetan sau lamaismul (96%). gazela. oleaginoasele. în partea centrală şi estică se află stepa. stepă). cămile).80C iar media anuală a precipitaŃiilor însumează 257 mm. Lacurile sunt numeroase dar cele mai multe sunt sărate.islamism (3. covoare. legumele.plante adaptate la condiŃiile de viaŃă din regiunile unde deficitul de umiditate este permanent sau sezonier (deşert. formată din plante xerofite18. 18 Xerofite. a lunii iulie de 17. bumbac. Apele. dar poate coborî şi la -400C. temperatura medie a lunii ianuarie este de -190C. între Rusia şi China . MONGOLIA -Denumirea oficială : Statul Mongoliei (21 provincii) -SuprafaŃa: 1. Clima este temperat continentală excesivă. karakul.448) . bumbacul. cel mai mare stat fără ieşire la mare. sfecla de zahăr. este axată pe creşterea nomadă şi seminomadă a animalelor (ovine. iar ca structură se bazează pe producŃia de ciment. MunŃii Altaiului Mongol cu altitudine maximă de 4362 m sunt situaŃi în sud. porumbul.Agricultura are o pondere foart redusă în formarea PIB-ului. Fauna specifică taigalei siberiene (urşi.

caprine. sprijină construcŃia unor căi ferate spre zăcămintele de cupru si de aur. Relieful Tectonic. Mongolii de China. Mongolia a întreprins o deschidere reuşită spre democraŃie şi economia de piaŃă. producŃia de îngrăşăminte chimice. SUA .este utilizată şi în Regiunea Autonomă a Mongoliei Interioare. cupru. fructe. Japonia. trăiesc în mare parte în Regiunea Autonomă a Mongoliei Interioare unde sunt totuşi minoritari (1/5 din populaŃia totală). Choybalsan. descendenŃi ai mongolilor apuseni (oiraŃii). Natalitatea este de 21-22%0. se găsesc populaŃii mongole : buriaŃii (în jurul Lacului Baikal şi calmucii. Bulgan. China. iar importul în orez. agricultori sau muncitori în industriile din Baotou şi în împrejurimi. Pakistan.Solurile : predomină calcisolurile. Altay. Nepal. cupru. fluorite (locul I mondial). ComerŃul. Hovd. putându-şi permite să facă din el un meterez de apărare împotriva Chinei. din care şi-a retras trupele în 1992. instalaŃi la vest de Volga Inferioară încă din secolul al-XVII-lea).8 milioane locuitori. Sri Lanka şi Maldive. Peninsula India Principalele unităŃi geografico – fizice ale acestei peninsule sunt: . Marea lor majoritate au devenit sedentari. vecinul de la sud. Ei vorbesc două limbi distincte: ordos în vest şi korkin în est. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. cămile ). orz. iar aeroporturile sunt în număr de 50. Această Ńară dispune de bogate resurse ale subsolului. Bhutan. Începând cu secolul al-XVI-lea . Coreea de Sud. zinc. Partenerii comerciali ai Mongoliei sunt : China. Constă în exportul de florină.locul 7 mondial. Cadrul geografico – fizic. producŃia de cherestea. Dacă în Statul Mongol trăiescaproximativ 2. Bangladesh. prelucrarea cuprului. Agricultura are ca domeniu principal creşterea animalelor (cabaline . Lungimea căilor ferate este de 1815 km. lână. ProvenienŃa ei este din mongolă „clasică” . Dinamismul demografic şi economic al chinezilor în Mongolia reaminteşte că Beijing-ul nu a uitat această veche provincie. cultura cerealelor (grâu. Datorită regimului comunist activitatea bisericilor lamaiste s-a restrâns încât astăzi practica religioasă este foarte puŃin răspândită. a adus în ultimii ani mari investiŃii. Mongoliii Kalhasi reprezintă 80% din populaŃia Statului Mongol. REGIUNEA ASIA DE SUD Este situată în sudul şi sud-vestul MunŃilor Himalaya şi cuprinde teritoriul statelor: India. căreia nu i-a recunoscut independenŃa decât în anii ’50. În Rusia. Economia .ovine. În structura industriei o pondere însemnată au ramura textilă. soloneŃurile şi soloceacurile. Aspecte geopolitice ConstituŃia adoptată în 1992 garantează proprietatea privată. populaŃia mongolă a adoptat budismul tibetan sau lamaismul. Mongolia postcomunistă încearcă să se menŃină la egală distanŃă de cei doi vecini ai săi. Oraşele principale sunt: Ulan Bator. în China (Mongolia Interioară) sunt peste 5 milioane. în cazul în care aceasta ar redeveni o putere ameninŃătoare. Principalele partide politice sunt Partidul NaŃional Democrat şi Partidul Popular. Limba kalha – limbă oficială. După destrămarea URSS. Asia de Sud aparŃine unităŃii de platformă (Podişul Deccan). ovăz. petrol. bovine. Rusia. Rusia continuă să considere Mongolia. a drumurilor de 49250km. ca un stattemporar. iar mortalitatea de 7-8%0. secară). wolfram. hidrocarburi. datată în secolul al-XIII-lea cu un alfabet derivat din cel uigur. Transporturile şi comunicaŃiile.

În nordul Câmpiei Und-Gange se află Culmea Sivalik. puternic fragmentaŃi. Deplasarea spre NE a plăcii indiene şi ciocnirea cu placa Eurasatică a dat naştere lanŃului himalayan şi a fixat.000 loc) . Este o câmpie aluvionară lată de 250 – 350 km. cu altitudini maxime de 2-3 m. MunŃii Suleiman au altitudini de 3000m în nord şi sub 2100 m. aşa cum este Depresiunea Nagpur-Raipur.050 miliarde locuitori . MunŃii Marginali Pe teritoriul Pakistanului.Denumirea oficială : Uniunea Indiană . Este o câmpie de subsidentă. iar activitatea ciclonică se desfăşoară în septembrie – octombrie. poziŃia actuală a Indiei.PoziŃia geografică : În nordul Oceanului Indian.596 km2 . Câmpia Indului Inferior (Câmpia Sind). Insulele Laccadive şi Maldive sunt coraligene. Câmpia Ind-Thar. În nordul Indiei se află MunŃii Himalaya. sunt alcătuite din numeroase insule şi atoli. desfăşurându-se nord-sud şi sud-vest – nord-est. Nepal. În NV Podişului Decan se află Podişul Malva. Câmpia Pundjab. partea inferioară a acesteia numită Câmpia Bengalului. iar în NE. Această câmpie cuprinde mai multe sectoare: Câmpia Gange-Brahmaputra. Podişul Chota Negpur. Relieful insulelor. altitudinea medie sub 100 m. Câmpia Koromandel (câmpii litorale). Podişul Deccan este un rest al continentului Gondwana. GaŃii de Vest. MunŃii Kirthar.Câmpia Indo-Gangetică. Insula Sri Lanka (fostă Ceylon) este singura insulă continentală.Limba oficială : hindi şi engleza . Câmpia Assamului pe Brahmaputra (în cuprinsul căreia se înaltă masivul Khasi (care aparŃine Platformei Deccan). 2524 m).Ziua naŃională : 26 ianuarie CondiŃiile geografico-fizice. Între GaŃii de Vest şi Marea Arabiei se află Câmpia Malabar. are o suprafaŃă de 65. Himalaya şi Cordiliera Myanmar. sudul Asiei . În sud-vestul şi sudul Indiei se găsesc: Insula Sri Lanka. la graniŃa cu China. Ambele fluvii se varsă prin deltă. Câmpia Avad sau Aud. pe o lungime de 3000 km.SuprafaŃa : 3. în sudul Indiei. Insulele Laccadive şi Insulele Maldive. La schimbarea musonului cad în averse. paleogeogeografic. Ambele arhipeleaguri s-au format pe o dorsală submarină. Maldive. În sudul Ńării se află MunŃii Makran Centrali şi aproape paralel cu fluviul Indus. MunŃii Arvali. în nordul Gatilor de Est şi în Bengal. pe Gangele mijlociu. MunŃii Satpura. ei aparŃin ariei alpine epigeosinclinale. iar între GaŃii de Est şi Golful Bengal. din punct de vedere geologic. se află pe marginile podişului: GaŃii de est. PrecipitaŃiile bogate sunt pe coasta Koromandel. este un fragment din Podişul Deccan. de la poalele MunŃilor Suleiman. altitudinile predominante sunt între 400 şi 1000 m.Capitala : New Delhi (302. Relieful. iar cea maximă de 275 m pe cumpăna apelor dintre Indus şi Gange.PopulaŃia : 1. Sri Lanka. Se întinde de la Golful Arabiei pânî la Golful Bengal. Clima este ecuatorială în Laccadive. Bhutan.600 km². peneplenizat. În sudul insulei se înalŃă Masivul Central (altit.287. În Podişul Deccan clima subecuatorială este mai uscată decât în Bangladesh. Ca urmare a eroziunii în cuvertura sedimentară paleozoică apar şi unele depresiuni mari. subecuatorială în Podişul Deccan şi Bangladesh. sunt munŃi relativ tineri . INDIA . cu aspect de horst cristalin. Podişul Deccan în care predomină relieful de peneplenă veche. MunŃii.

Climatul tropical uscat se întâlneşte în Deşertul Thar (temperaturi de 25-30° C. separat de MunŃii GaŃii de Vest şi de Coasta Malabar prin abrupturi. Datorită barajului orografic impus de GaŃii de Vest şi GaŃii de Est.7 %. În zona înaltă a Podişului Deccan densitatea populaŃiei scade sub 40 loc. în Madagascar.050 miliarde locuitori (2002). solonceacurile. India este leagănul uneia dintre cele mai vechi religii – hinduismul. Teritoriul Indiei este drenat de Brahmaputra : Gange. Circa 83 % din populaŃia Ńării (aproape 870 de milioane) este hindusă. religia sikh 2. India ocupă în lume locul 127. junglă în piemontul himalayan. MunŃii GaŃii de Est. Structura etnică evidenŃiază ponderea foarte mare a indienilor (93 %) la care se adaugă mongoli 2. Sub o vegetaŃie de păduri tropicale musonice.ridicaŃi la înălŃimile actuale în urma mişcărilor în bloc produse în timpul cuaternarului – în ultimele faze de cutare ale orogenezei alpine. Clima este predominant musonică. se află polul ploilor de pe Glob (14. savană în Câmpia Bengal. Singapore. Deşertul Thar. protestantă 1.V Ńării. încide în nord şi vest partea central-sudică a Indiei unde se găseşte Podişul Deccan. are soluri fertile şi condiŃii optime pentru practicarea agriculturii.E Indiei. iar prin treapta ei estică se înscrie în peisajul de pustiu. Godovari. Podişul Deccan. Coasta (Câmpia) Malabar este situată în vestul Ńării. în Podişul Deccan. Caraibe. În India nordestică. acest domeniu contribuie cu 24 % la PIB şi asigură traiul pentru 50 % din populaŃie. este un pustiu tipic. VegetaŃia este diversificată : pădure densă pe Coasta Malabar şi în Assam. iar în deşertul Thar este de 1-2 loc.000 mm/an). Africa de Sud. Ponderea cea mai mare o are populaŃia din agricultură.9 %.U de 0. deşert (Thar). Fauna este bogată în specii : 2000 specii şi subspecii de păsări. Dens populate sunt şi Ńărmurile de sud. Natalitatea a fost în anul 2001 de 26 ‰. în partea central-estică – lixisolurile./km2. dar această religie are adepŃi şi în Ńările de cultură indiană sau influenŃate de această cultură : Sri Lanka – populaŃia de origine tamilă. În hindi există cuvintele Hindustan sau Hindusthan care desemnează nordul Indiei. precipitaŃiile sunt doar de 1500-1600 mm/an. Indus. animiştii 6. MunŃii Vindhia (850-880m). Rata de alfabetizare este de 58 %. Aspecte de geografie umană Populatia. precipitaŃii reduse. catolii 1. 200-300 mm/an). în est. insula Mauritius (1/2 din populaŃie). Indonezia – insula Bali./km2. Podişul Malva (de origine vulcanică). pe Coasta Malabar şi în NE Indiei se găsesc nitisolurile. budiştii 0.a. Se găsesc hinduşi şi în Réunion. . 500 specii de mamifere. chinezi ş.4 %. 550 specii de reptile. la Cerapundji. Solurile.2 %. iar mortalitatea de 9 ‰. Islamiştii reprezintă 12 %. insulele Fiji. Pe sectoare de activitate.363 miliarde locuitori. Podişul Chota-Nagpur (100 m).1 %. SperanŃa de viaŃă (ani) este mică : 64 ani (pentru femei) şi 62 ani pentru bărbaŃi.5 %. aproximativ 18 %. Câmpia Gangelui se află în N. deŃin 46 % din populaŃia totală). Câmpia Indusului este situată în N. tibetani. India se situează pe locul 2 (după China). Malaysia. La originea acestor cuvinte este fluviul Indus.590. Cea mai populată regiune este Câmpia Indo-Gangetică şi teritoriul autonom Delhi (deşi ocupă mai puŃin de 20 % din suprafaŃa Ńării. iar în servicii. stepe cu plante xerofite.V a Indiei. ReŃeaua hidrografică. Pe grupe de vârstă se evidenŃiază ponderea mare a grupei tinere între 0-15 ani care ajunge la aproximativ 42 % (datorită natalităŃii) iar grupele dintre 15-80 ani deŃin aproximativ 58 %. est şi vest. Cu circa 1. Cu I. iar Coasta (Câmpia) Coromandel. Prognozele indică pentru anul 2025 o populaŃie de 1. în deşertul Thar apar calcisolurile. situat în extremitatea N. în cel secundar (construcŃii şi industrie) se găseşte 12 % din activi.D. Surinam şi Trinidad. Kaveri.

2 % 10.sate risipite (case izolate).5 milioane locuitori. iar în cătune. Frecvent.9 % 15. Tot în această zonă casele sunt răspândite între culturile terasate. în NV Indiei. Minereul de fier se găseşte în cantităŃi mari la Singhbhun (în Chuta Nagpur). Industria dispune de materii prime variate. Assam (huilă şi lignit). Petrolul importat este prelucrat în rafinăriile Baroda. Lucknow. atât pe plan economic şi ştiinŃific. tradiŃiile. Cochiu. de paie (Godovari) şi de cărămidă (în Tamiland).5 % 20. Se produc locomotive . cât şi pe plan politic : un nucleu proindian este în Congres. Al doilea tip este plasat în pasuri. Edificator este tabelul de mai jos.0 % 4. Aceste sate se găsesc şi în Podişul Deccan. iar în sud se disting case din piatră (în regiunile de deal).sate concentrate (înconjurate cu zid) în NE Assamului. . Kolkata (Calcutta). Satele mici se găsesc mai frecvent în Kaşmir. locuitorii acestora se ocupă cu creşterea bovinelor. ConstrucŃiile rurale indiene sunt făcute din lemn şi lut în nordul Ńării. În zona prehimalayană aceste sate sunt numeroase.sate deschise cu cătune detaşate (în Câmpia Gangelui) . Chennai (Madras). s-a trecut la dezvoltarea industriei prelucrătoare şi a agriculturii.4. vechimea unor sate. Kãnpur.4 % 14. pe coasta de vest. Economia. de marisuprafeŃe agricole.2 % 1. Satele mari au aspect polinuclear (fiind formate din mai multe cătune).6 % Bumbac fire Pescuit Electricitate Minereu de fier OŃel Aluminiu Bumbac (fire de Ńesut) 3 7 7 5 9 9 2 10. Haldin. Satele şherpaşilor sunt situate deasupra limitei superioare a pădurilor şi se încadrează în două categorii : sat tipic de şherpaşi (în Kumjung – cel mai mare din masivul Everest) şi satul comercial. de un uriaş potenŃial de forŃă de muncă. meseriaşii. India face parte din categoria statelor cu economia în creştere. în partea centrală locuind familiile de agricultori. bazinul inferior al Gangelui. vestul Rajasthan.8 % 2. Hyderãbãd. iar în satele hinduse sunt amenajări pentru venerarea zeilor. Bauxita se extrage în statele Gujurat. Legăturile acesteia cu diaspora sunt solide.1 % 3. Casele au temelii înalte. Bangalore. Centralele atomo-electrice (Raghastan şi Kalpakkan) sunt situate lângă Mandras.5 milioane locuitori. Barauni. din lemn (Malabar). iar în est.Din punct de vedere social. Ahmedabad. Bhopal. o diasporă indiană ia în greutate în SUA. Madhya Pradesh şi Tamil Nadu. Aceste sate au o structură dispersată risipită. de resurse energetice.sate liniare (în Pradesh).1 % 3. Jaipur. în India se dezvoltă o clasă medie instruită şi activă care va număra circa 150 milioane de membri. Satul are o reŃea stradală şi un centru civic. Bombay-Trombay.7. Principalele oraşe şi aglomeraŃiile urbane sunt : Mumbai (fost Bombay) cu o populaŃie de circa 10 milioane locuitori.3 % 26. în apropierea Brahmaputrei au 15-25 de case. Mysore (în sud). sunt împrejmuite cu gard. o încercare de sinteză indică existenŃa următoarelor tipuri : . PopulaŃia se ocupă cu creşterea vitelor. în sate se distinge piaŃa centrală. După obŃinerea independenŃei în anul 1947. ocupaŃia locuitorilor fiind comerŃul. Locul mondial al Indiei Grâu Orez Porumb Arahide Soia Zahăr Ceai Iută 2 2 7 2 5 2 1 2 12. Aşezările rurale. . Loturile sunt limitate prin haturi trasate cu gard de piatră. Delhi. Dată fiind suprafaŃa mare a Indiei. Nagpur. Se dezvoltă o clasă medie instruită şi activă care numără 150 milioane de persoane. legăturile acesteia cu diaspora sunt solide.9 % Zăcămintele de cărbuni sunt localizate în bazinul Damodar (huila).

2 %. în acelasi grad ca Rusia sau China – deranjând periferic interesele americane. Calcutta şi Bombay.. Petrolul extras satisface 1/3 din necesar. păşunile şi fâneŃele 3. În ultimii ani se resimte o puternică apropiere între India şi SUA. Chittaranjan. UE şi SUA sunt principalii parteneri comerciali ai Indiei în comparaŃie cu o Chină a cărei influenŃă creşte în Asia. Bombay. India este cel mai puternic stat din sudul Asiei. citrice. UE şi SUA. mausoleul Taj Mahal de la Agra. iar cele mai mari aeroporturi sunt la Delhi. New Delhi nu caută să se alinieze Washingthonului. cât şi în Oceanul Indian. dezvoltarea durabilă. se consideră ca un rival pentru China. bumbac. cetăŃi.C. ReŃeaua de străzi are o lungime de peste 1. este o putere nucleară. cocotieri. îşi protejează. India păstrează în acelaşi timp. Palatul majarajahilor de la Bangalore. Germania. India este pe cale de a-şi stabili statutul de putere regională şi propriile ei vederi ca un potenŃial jucător mondial important. India dispune de 200 milioane de bovine. Circa 100 milioane dolari. sunt într-o anumită măsură minate de tensiuni sociale. Datoria externă şi starea finanŃelor publice sunt îngrijorătoare. biotehnologiilor şi medicamentelor generice contribuie la schimbarea imaginii Indiei. arborele de piper. moschei. . Turismul. AmbiŃia Indiei este aceea de a depăşi stadiul de putere regională. un fel de hegemon regional. printre altele. Aspecte geoeconomice şi geopolitice. staŃiunile climaterice din Himalaya ş. Cele mai mari porturi sunt : Calcutta. de dificultăŃile în normalizarea relaŃiilor cu Pakistanul ş.000 km asfaltate. iută. chimică. agricultura. Pentru americani. iutei. Delhi. arahide. Securitatea energetică are implicaŃii geopolitice puternice. Principala axă feroviară este pe valea Gangelui. datoria externă apasă greu. trestie de zahăr. atât faŃă de vecini. India are o viziune geostrategică asupra rolului său regional.a.3 milioane km din care 30. Principalele regiuni industriale sunt : regiunea Bombay (prelucrarea petrolului. Agricultura este principala ramură a economiei. mizele economice. denunŃând barierele tarifare sau netarifare prin care Ńările dezvoltate. Petrolul din Orientul Mijlociu şi gazul din Turkmenistan care trece prin Iran definesc de ce India numeşte „învecinare extinsă” locul unde interesele sale sunt puse în joc. pădurile ocupă 20. edificii coloniale) dintre care menŃionăm : Coloana de fier de la Delhi. Pe de altă parte.a. contrabalansând deŃinerea de către China a unui arsenal nuclear. regiunea Chotta-Nagpur (de tip carbonifer-siderurgic). de derivele fracŃiunilor extermiste ale naŃionalismului hindus.5 %. templele hinduse. bubaline. Madras. Transporturile. iar terenurile pomicale 1. India este vizitată anual de circa 2. automobile la Calcutta. vagoane la Perambur şi Madras. Terenul arabil deŃine 49. Se cultivă : orez. Fără discuŃie. SUA. India pledează pentru o reformă a ONU şi îşi face auzită vocea la O. industria alimentară ş. tractoare. regiunea Calcutta (industrii portuare.la Chittaranjan. bumbacului. porcine. temple. sanctuarele budiste şi templele hinduse de la Srinagar. Progresele tehnologice în industria programelor software. ceai. bananieri.a. Bombay.000 km din care 4400 km electrificate. Transportul feroviar de mărfuri şi călători deŃine primul loc (lungimea căilor ferate este de 61.5-3 milioane de turişti străini (din Marea Britanie. RelaŃiile cu China au început din 2003 să de reîncălzească.7 % din suprafaŃa totală a Ńării. intenŃionând ca dincolo de neînŃelegeri să dezvolte schimburile ecnomice (au deja un parteneriat tehnologic).9 %. Pe plan internaŃional. între care şi Templul de Aur de la Varangsi. Palatul Vânturilor de la Jaipur. Cochin. Ameliorarea condiŃiilor de viaŃă cotidiene. InvestiŃiile străine au fost în ultimii ani în jur de 4 miliarde de dolari. Zonele şi obiectivele turistice sunt monumentele (palate. ovine.M. S-au dezvoltat petrochimia. În apropiere de Bombay se află centrele urbane Poona şi Trombay. utilajului textil. păsări etc. India nu este o sursă de înrijorare geopolitică. suma fiind modestă faŃă de cele din China şi cu nevoile Ńării. De asemenea. construcŃia de maşini. Madras. relaŃii excelente cu Rusia care îi furnizează armament. Reformele economice sunt puse greu în practică. FranŃa). maşini-unelte etc. caprine.

şiiŃi 17%.) Circa 44% din populaŃia activă lucrează în agricultură.1 mil. Partea vestică se numeşte Belujistan. -SuprafaŃa: 796. hinduism 1. având ca vecini: India. are un sold natural rar întâlnit pe continent. stepă şi silvostepă în Câmpia Indusului. un areal federal. Cea mai mare concentrare a populaŃiei este în Câmpia Indusului. un teritoriu federal (Capitala). sindhi (11.. PopulaŃia urbană nu depăşeşte 40%. tensiuni sociale şi politice. SE şi E de munŃii : Makranul Central. gipsisoluri.loc).5%. Gumal ale căror ape sunt folosite în irigaŃii. Procentul de alfabetizare se apropie de 45 %.5%). Din punct de vedere etnic populaŃia este formată din : pakistanezi.5 mil. Apele : Principala arteră hidrografică este fluviul Indus (2900 km) care se varsă prin deltă în Marea Arabiei.1%. Iran. Pakistanul are o economie în dezvoltare. afectată de datoria externă. Rawalpindi (1.loc). o parte a deşertului Thar.0%) ş. păsări. precipitaŃiile trec de 800 mm/an. -Capitala: Islãmãbad (800. în vest valea fluviului Indus.1% (sunniŃi 79. creştinism 2.2 mil. clima este tropicală şi subtropicală – aridă (temperaturi medii ale aerului de 31 ºC în iulie şi 4 ºC în ianuarie în V. 1956).000 loc(locul VI) -Limba oficială: urdu -PoziŃia geografică: în Asia de Sud. În deşert (SE şi V) o vegetaŃie xerofilă.loc).a. calcisolurile. iar partea vestică este dominată de un podiş delimitat spre S. Economia. Aspecte de geografie umană PopulaŃia Pakistanului (146 milioane de locuitori) este aproape egală cu a FederaŃiei ruse. mai bogată în jumătatea nordică.000. Clima: în regiunile joase (câmpii. În regiunea de deşert râurile se pierd în nisipuri. În nordul Ńării clima este temperată cu nuanŃe reci. alpină în regiunea montană. În deşertul Thar precipitaŃiile scad sub 100 mm/an. Oraşele principale sunt: Karchi (aproximativ 10 milioane locuitori). iar precipitaŃiile medii anuale între 500 – 550 mm/an pe valea Indusului şi 250 mm/an în zona aridă din V. iar pe văi – molisolurile. Suleiman.a.8 mil.a. pashtuni (13. în zona montană – podzoluri. SperanŃa de viaŃă atât la bărbaŃi cât şi la femei este de 63 de ani.8%).2% ş. reptile ş. solonceacurile. iar mortalitatea de 9 ‰. În nord MunŃii Hindukush şi Karakorun (prelungire a MunŃilor Himalaya). Pashãwar (1. suprapopulare. urdu (7.100 km² -PopulaŃia: 146.PAKISTAN -Denumirea oficială: Republica Islamică Pakistan (stat federal).loc). păduri în regiunea muntoasă din N (doar 5% din suprafaŃa Ńării). hidroenergie. 4 provincii.. Hyderãbãd (1. soloneturile. Densitatea generală este de 182 loc/km². în bazinul fluviului Indus cu ieşire la Marea Arabiei. în zona Lahore – Rawalpindi – Peshãwar. Islamabãd (circa 0. punjabi (circa 53%). Fauna este formată din mamifere. Kirthar. depresiuni). Soldul total este influenŃat de emigraŃia cu destinaŃia Europa Occidentală şi Centrală. Confesional: islamismul 96. Colectează o serie de afluenŃi : Sutlej. starea conflictuală cu India. lacurile au suprafeŃe variabile şi sunt sărate. -IDU: CondiŃii geografico – fizice Relieful. războiul împotriva . Afganistan. China.loc).5 mil. Natalitatea se apropie de 30 ‰. -Ziua naŃională: 23 martie (aniversarea proclamării republicii. Densitatea cea mai mică (sub 20 loc. Câmpia Indusului cu altitudini sub 200 m. VegetaŃia. Tadjikistan. Solurile în zona aridă şi semiaridă. alimentarea aşezărilor umane.000 loc)./km²) se înregistrează în Belucistan. Chenab. Lahore (5.

Ńigarete ş. cămile. uleiuri vegetale. cânepii. Pakistanul aliat de bază al SUA în războiul împotriva terorismului. Resursele subsolului sunt insuficient valorificate. inflaŃia scade. deşi scăzute. regimul generalului Musharraf se alătură în anul 2001 coaliŃiei antiteroriste. ovine şi bovine. cupru ş. Editura Univers Enciclopedic. iar aeroporturile cele mai mari sunt la : Islamabad (Islamabad InternaŃional). iută. iar investiŃiile străine. Sukkur. Această regiune este „sfâşiată de uri nestatornice şi înconjurată de vecini puternici. ar putea fi un important câmp de bătălie. gazele naturale şi sarea. Pakistanul dispune de o reŃea de căi ferate şi şosele mai densă în est şi sud-est. susan. Multãn şi Quetta. Pe valea Indusului şi a afluenŃilor acestuia se practică o agricultură intensivă. 66 . Flota comercială este destul de dezvoltată (Karachi este principalul port maritim). produse lactate. În valea Indusului se află cea mai întinsă arie irigată prin canale din lume. mei. mangotieri. porumb. îngrăşămintelor chimice. iutei. citrice. se obŃin progrese în domeniul exporturilor. Exporturile acoperă peste 80% din importuri. impune o cursă a înarmărilor şi întreŃinerea unei armate de 600. ricin.a. dar mai ales pentru o extinsă violenŃă-etnică şi religioasă”19 19 Zbigniew Brzezinski (2000) – Marea tablă de şah. montaj autovehicule şi utilaje la Lahore şi Karachi.terorismului care continuă chiar pe teritoriul său la graniŃa cu Afganistanul. ceai. Pakistanul este situat într-o zonă de nelinişte de conflict şi violenŃă din Orientul Apropiat. materiale de construcŃie la Hyderãbãd. Karachi (Karachi Airport). caprine (locul III mondial). la Rawalpindi. Karachi. Tensiunile sociale şi politice interne. Rivalitatea în problema Jammu şi Kashmir cu India al cărei PIB este de 8 ori mai mare. La Tarbela (pe Indus) se află unul dintre cele mai mari complexe hidroenergetice din lume.000 de oameni cu un rol decisiv în structurarea puterii şi controlul considerabil al economiei. Pentru agricultură este folosită mai mult de 25% din suprafaŃa Ńării. Peshawar şi Rawalpindi. lignit. atât pentru războaie între state-naŃiuni.a. menŃionăm: construcŃia de maşini. Întreprinderi textile bazate pe bumbac şi iută sunt amplasate la Karachi şi Lahore. Orientul Mijlociu şi Asia Centrală (fostă sovietică). În 1977 militarii revin în viaŃa politică. Creşterea animalelor se bazează pe cabaline. etc. Pentru export se cultivă bumbacul (locul V mondial în producŃia de fibre şi locul I între producători la export). Lahore sunt importante noduri rutiere. Aspecte de geografie politică Rivalitatea indo-pakistaneză în problema Jammu-Kasmir (împărŃit provizoriu în momentul independenŃei între India (2/3) şi Pakistan (1/3) a generat o tensiune cronică care a provocat conflicte armate (1947 – 1948. Dintre ramurile şi subramurile mai dezvoltate ale industriei. cânepa. care continuă chiar pe teritoriul său a încercat să profite pe plan economic de evenimentele care agită regiunea. pe bază de lână la Karachi şi Gujrãwãla. SupremaŃia americană şi imperativele geostrategice. orez. şi sorg asigură întregul necesar de consum. 1965. trestia de zahăr. hidroenergetica. În subsolul acestei Ńări se găsesc resurse de : minereu de fier. prelucrarea bumbacului. rezervele în valută se măresc. deficitul comercial se ameliorează. ProducŃia de grâu. orez. curmali. exceptând petrolul. bumbac. în concurenŃă unii cu alŃii. Tot în 2001 a fost ridicat embargoul impus Pakistanului de SUA (în 1998). urcă la peste un milion de dolari. chimică. navală. cultivându-se: grâu. În 1999 are loc o altă lovitură militară care permite în 2001 revenirea la un regim civil. Quetta. Cu o datorie externă de peste 55% din PIB rezultă că Ńara a trăit clar peste mijloacele sale. mei. 1971). siderurgie la Pipri. Agricultura creează ¼ din PIB şi reŃine 44% din populaŃia activă. datoria externă şi conflictele din regiune „inhibă” investiŃiile străine. cimentului. Deşi recunoscuse regimul talibanilor din Afganistan. petrochimică. Bucureşti.a. Lahore. pag. dar nu satisface cerinŃele interne. probleme structurale ş. lânei. zahăr. asini.

Sylhet. Ramurile şi subramurile industriale mai dezvoltate sunt: energetica .pe delta Gangolui şi Brahmaputrei. crocodili. Numeroase râuri strâbat această Ńară. Clima este tropical-musonică cu două sezoane. Dintre resursele subsolului menŃionăm petrolul şi gazele naturale expploatate în Golful Bengal şi huila. bengali. elefanŃi. Teritoriul Bangladeshului se suprapune în mare parte (85%) pe delta comună a Gangelui şi Brahmaputrei (cea mai mare deltă din lume). iar mortalitatea de 8. Din punct de vedere etnic. colinele Chittagong.502 (locul 139) CondiŃii geografico – fizice Relieful. Principalele oraşe sunt: Dhaka (circa 12 mil. gleisolurile. iar pe Ńărm este specifică vegetaŃia de mangrove. Australia). La începutul sezonului ploios. manipuri. Chittagong.Interesul principal al Pakistanului este câştigarea de teren geopolitic prin influenŃă politică în Afganistan. maimuŃe. perisipuri. face parte din marea familie indo-europeană dar se vorbeşte şi engleza. Fauna este reprezentată de antilope. pe lângă bengalezi (98%) sunt numeroase triburi (în nordul şi estul Ńării): khasia. fazani şi păsări de apă. ciclonii produc frecvent dezastre soldate cu numeroase pierderi de vieŃi omeneşti şi pagube materiale. Densitatea generală este 1002 loc/km². Dar cooperarea militară dintre China şi Pakistan măreşte dilemele de securitate ale Indiei.. tigri de Bengal.loc). iar în est. Khulna.000 km² (administrativ teritoriul este divizat în 6 sectoare) -PopulaŃia: 144. Partea nordică a deltei este o suprafaŃă fluvială acumulativă nisipoasă. lacuri şi grinduri. Apele . hinduism (16%) -PoziŃia geografică:łară situată în Asia de Sud. suprapusă în mare parte. în mare parte a fost afectată de antropizare. leoparzi.319. În SV Ńării se află o vegetaŃie tropicală luxuriantă. Circa 60% din populaŃia activă lucrează în sectorul primar. Economia . chakma ş.loc) -Ziua naŃională: 26 martie -Forma de guvernare: democraŃie parlamentară -IDU: 0. industria deŃine primul loc şi agricultura locul al doilea. împiedicarea influenŃei Iranului în Tadjikistan pentru a beneficia de pe urma construirii unei conducte de petrol care să unească Asia Centrală cu Marea Arabiei.a. Solurile cele mai răspândite sunt: feralsolurile. iar cea sudică mai joasă cuprinde insule. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. Ambele forme de relief s-a format prin umplerea avanfosei alpine cu aluviuni aduse de râuri în neogen – cuaternar. Canada. europa. după ponderea în venitul naŃional. populaŃia Bangladehului este afectată de o puternică mobilitate (în Ńările arabe din orientul Mijlociu. dar Gangele şi Brahmaputra sunt cele mai mari. cea mai mare densitate este în sud şi în partea centrală a Ńării (1100 loc/km²). Limba oficială. BANGLADESH -Denumirea oficială: Republica Populară Bangladesh -SuprafaŃa: 144.(estimare 2005) -Limba oficială: bengali -Religia: islamism 83%(sunniŃi). China încurajează eforturile Pakistanului în Afganistan. în ultimele decenii. VegetaŃia naturală. flurisolurile. cordoane. Natalitatea este de circa 30 ‰. -Capitala: Dhaka (12 mil.5 ‰. În nordul Ńării se află versanŃii sudici ai MunŃilor Khasi. nitisolurile şi hixisolurile. acrisolurile. cu mlaştini. În zona colinelor Chittagong densitatea scade la 600 loc/km².625 loc. Rajshahl. În nordul deltei se află Câmpia Gange – Brahmaputra. În sectorul deltaic sunt numeroase lacuri.

acrisoluri ş. raŃe. utilaje. iar Banca Mondială şi Banca Asiatică de dezvoltare au demarat noi împrumuturi. îndeosebi FMI. bananieri. pe plan regional. Cooperarea regională se poate intensifica. mangotierii. îndeosebi specii de apă dulce. Thailanda (BIMSTEC). Organismele internaŃionale. feralsoluri. trestiei de zahăr.000 locuitori -Limba oficială: divehi maldiviană -Religii principale: islamism -PoziŃia geografică : în nordul Oceanului Indian la 650 km vest de Sri Lanka -Capitala: Male (75. arbustului de ceai. Pentru a scăpa de hegemonia indiană.1 milioane de tone de peşte. scorpioni. Regimul aflat la putere este frecvent criticat fiindcă recurge la armată pentru a Ńine în frâu situaŃia internă agitată. Fauna este formată din iepuri. Anual se pescuiesc 1. ciori. India. Amploarea şomajului şi a sărăciei rămâne un handicap major.bazată pe producŃia de termocentrale şi hidrocentrale. Bangladeshul s-a apropiat de China şi de Pakistan. Clima este ecuatorială şi precipitaŃii în nord până la 2500 mm/an. fie de Cooperarea Economică Bangladesh. crabi de uscat ş. ceai. Apa. MALDIVE -Denumirea oficială: Republica Maldive -SuprafaŃa: 298 km² (arhipeleag format din 1100 de insule coraligene şi 20 de atoli). condimente. . se speră reluarea ajutorului internaŃional. Myanmar. fie prin AsociaŃia pentru Cooperare Regională în Asia de Sud (SAARC). cereale. Khulna. hârtie. utilizată pentru irigarea ogoarelor în anotimpurile secetoase şi pentru producerea energiei electrice. care afectează teritoriul Ńării şi ameninŃă populaŃia. doar 220 de insule sunt locuite -PopulaŃia: circa 350. Dhaca. a cunoscut tensiuni de frontieră cu India şi a semnat un acord de cooperare cu China. forŃează accelerarea prioritară a reformelor. iar în sud 3800 mm/an. Palmieri. nitisoluri. abundă cocotierii. este în acelaşi timp. Apele. Pe o dorsală submarină au apărut două aliniamente de insule şi atoli. vulpi zburătoare. îndeosebi privatizarea întreprinderilor publice a marilor bănci. prelucrarea iutei. tensiunile politice afectează Ńara şi capacitatea ei de a-şi continua reformele şi dezvoltarea. leguminoaselor (lintea) şi diverselor legume.m³). becate. Agricultura se caracterizează prin predominanŃa culturilor de iută (locul I mondial) răspândite pe toată suprafaŃa Ńării. industria zahărului (în totalitate obŃinut din trestie de zahăr). papaia.a. arborii de pâine. Aspecte de geografie politică . orezului. În timp ce situaŃia economică dă anumite semne pozitive.000 locuitori) -Ziua naŃională: 26 iulie -Forma de guvernământ: republică dictatură -IDU: CondiŃii geografico – fizice Relieful. Sri Lanka. urmând a fi dezvoltate schimburile economice cu provincia Yunnan. SuprafeŃe mai sunt acoperite de plitosoluri.a. Arhipeleagul nu are reŃea hidrografică VegetaŃia . Multe vor depinde de dezvoltarea atuului gazeifer (peste 330 mild. Exportul constă în iută. zahăr. Bangladeshul. Principalele centre industriale sunt: Chittogong. În centrul arhipeleagului se află atolul Male. Solurile. iar importul în maşini.

Din punct de vedere etnic. fiind situat pe ruta ce separă India de baza americană de la diego Garcia. în regiunile muntoase clima este temperată.7‰. păsări migratoare ş. Ńărm înalt. Lacurile sunt prezente în zona de podiş şi montană. iar mortalitatea între 6 . nordul Oceanului Indian CondiŃii geografico – fizice Relieful. 7% maurii srilankezi. SRI -Denumirea oficială: Republica Democrată Socialistă Sri Lanka -SuprafaŃa: 65. nitisoluri. iar cea mai mică în nordul Ńării. reptile (vipera Russel. SuprafeŃe mai sunt acoperite de plitosoluri. Singurul centru urban este Malé. maimuŃe.36‰. bambus.610 km² (teritoriu divizat în 8 provincii) -PopulaŃia: 20. 4.730 (locul 99) -PoziŃia geografică : în sudul Indiei. Fauna prezintă o mare diversitate: mamifere (ursul. VegetaŃia prezintă o mare diversitate (de la pădurile ecoatoriale la cea specifică zonei temperate). numeroase specii de palmieri şi esenŃe preŃioase: mahon.a. Porturile principale sunt Malé şi Gan. iar mortalitatea de 7 -8‰. leopardul. elanul).776 locuitori -Limba oficială: singhaleza (77%). Religia budistă este cea mai răspândită (70% din populaŃie). Solurile. Aspecte geografico – umane PopulaŃia. Relieful este alcătuit dintr-un podiş dominat de masive montane şi o serie de forme endo şi exocarstice. Maldivele se află în aria de interese ale Indiei. Apele. feralsoluri. Economia. tamil (18%) -Religii principale: budism. palisandru dar şi din orhidee. şopârle). cocotieri şi mei. Aspecte de geografie politică Acest stat are o importanŃă geostrategică în Oceanul Indian.064. Pescuitul asigură materie primă pentru o fabrică de conserve. abanos. Densitatea cea mai mare este pe Ńărmul de sud-vest şi de vest. cordoane litorale şi lagune mici în sud-vest şi vest. cu faleze şi recife de corali în nord. Se bazează pe turismul de cură heliomarină antrenând 20% din populaŃia activă. Pentru turişti funcŃionează 5 aeroporturi. acrisoluri ş. PopulaŃia urbană este de circa 27%. manioc. cu un sezon ploios (vară) şi unul secetos (iarna). Pădurea ecuatorială (se află pe câmpiile litorale şi văile râurilor) este alcătuită din ferigi arborescente. Locuitorii Maldivelor sunt de limbă dihevi.000 locuitori) -Ziua naŃională: 4 februarie -Forma de guvernământ: republică prezidenŃială -IDU: 0. PrecipitaŃiile din zonele musonice ajung la 3000 – 4000 mm/an. înrudită cu singhaleza. romanocatolică LANKA -Capitala: Colombo (700. bivolul de apă. Se cultivă taro. Natalitatea se menŃine între 15 – 16‰. Insula Sri Lanka are câmpii litorale înguste. Transporturile şi comunicaŃiile. acaju. aproximativ 74% din populaŃie o formează sinhalezii. elefantul. îndeosebi Iranul şi Pakistanul. arborii de pâine. islamism (sunniŃi).Aspecte geografico – umane PopulaŃia. ReŃeaua hidrografică este scurtă. bananieri. dar interesează şi Ńările musulmane din regiune. islamismul (7%) şi creştinismul. Natalitatea este de 35 . .a. Islamismul este religie de stat. teck. urmează hinduismul (15%).6% tamilii indieni şi 4% tamilii srilankezi. Clima este tropical – musonică. hinduism. cu debite bogate.

caolin. în sud. Batticaloa. iar pădurea umedă mixtă (foioase şi conifere) este între 2000 – 3000 m. fiind format din 3 mari sectoare: . Transporturile şi comunicaŃiile. Ratnapura. formată din MunŃii Mahabharat şi Siwalik. mauioc. teritoriul Nepalului în 14 zone) -PopulaŃia: 28 mil. în Câmpia Terrai din sudul Ńării se află jungla tropicală. mauiocului. arborelui de cafea. grafit. Mannar. Ajutorul internaŃional a favorizat infrastructurile. fapt care a afectat economia naŃională. subtropicală în zona centrală.Câmpia Terrai (parte a Cămpiei Gangelui). orezului. Subsolul Ńării este bogat în titan. cu altitudini de 100-200 m. ceramicii. -PoziŃia geografică: în partea central-sudică a Asiei.Himalaya Înaltă. Sri Lanka a renunŃat la economia de stat de tip socialist. bubaline. Industria textilă. Galle. pădurile de mesteacăn sunt între 3400 – . cacao. Râurile Rapti. Specifică este cultura ceaiului (locul I pe glob). Pădurile de pin ajung până la 1900 – 2000 m.Principalele oraşe sunt: Colombo. NEPAL -Denumirea oficială: Regatul Nepal -SuprafaŃa: 140.Himalaya Joasă. Economia. în regiunea celor mai înalte piscuri ale continentului -Capitala: Kathmandu (aprox. islamism (3%). temperată în Himalaya Joasă şi pe văi. Kali. dar potenŃialul din Sri Lanka va evolua doar după restabilirea păcii. iar pe râul Sun Kasi s-a amenajat un mare lac de acumulare (Kasi). Principalele porturi sunt: Batticola. . Badulla. Se cresc ovine. Jaffna. 97. Până la 3400 m se găsesc pădurile de conifere (specii de brad). Principalul partener este India. oleander.800 km² (administrativ. Aspecte de geografie politică Conflictul etnic cu Tigrii tamili a aruncat Ńara peste 20 de ani în război civil. rece în Himalaya Înaltă. Sri Lanka exportă produse agricole (ceai. SUA sunt de departe de primul cumpărător. Baba au un mare potenŃial energetic. elefanŃi. în nord.000 km de drumuri şi 15 aeroporturi. de cauciuc. până la 900 – 1000 m se întind pădurile cu frunze tari. PopulaŃia urbană este doar de 25%. Sun Kasi. În nordul Ńării sunt numeroase lacuri glaciare. Arun.499 (locul 143) CondiŃiile geografico – fizice Relieful este predominant muntos.a. Kandy. VegetaŃia . bovine.) care ajung la altitudini de 500 – 600 m. dalbergia ş. arbustului de cacao. apoi pădurile rare subtropicale şi tufe cu acacia. tutunului şi bumbacului. fire de bumbac). budism (5-6%). alimentară s-a dezvoltat după obŃinerea independenŃei.locuitori -Limba oficială: nepaleză -Religii: hinduism (90%). Circa 50% din populaŃia activă lucrează în agricultură. 700. a cimentului. hârtiei. Apele. Clima . .000 loc) -Ziua naŃională: 29 decembrie -Forma de guvernământ: monarhie absolută -IDU -0. Acordul de liber schimb semnat cu India în 1998 n-a fost suficient pentru a mări exporturile (India a rămas primul furnizor de produse importate). În Câmpia Terrai este o climă tropical – musonică. Sri Lanka dispune de peste 1500 km de cale ferată. palmierului de cocos. cu 6 vârfuri care depăşesc 8000 m între care şi Chomolungma/Everest. citricelor.

Transporturile şi comunicaŃiile se desfăşoară cu dificultate. iar circa 3% sunt musulmanii de limbă bihari. în Nepal. care se numeşte zona de acumulare a zăpezii. singura limbă tibeto – birmană scrisă din Nepal. La poalele Everestului trăiesc grupul şerpaşilor. macacul. Turiştii străini. Mai sus este etajul subnival (3900 – 4200 m) şi limita firnului20 (4300 – 4500m). PopulaŃia newar este concentrată în valea Katmandu. Newarii sunt sincretici. Budiştii (5-6%) corespund populaŃiei din Himalaya. În est se află populaŃiile rai şi limbu care descind din kirati. În apropiere de Anapurna se găsesc populaŃiile gurung şi magar. vorbesc limbi tibeto – birmane. pag. Todiraş. IndependenŃa Indiei şi victoria revoluŃiei comuniste în China au schimbat datele geopolitice ale Nepalului care a trebuit ulterior să se strecoare între cei doi giganŃi ai Asiei. Solurile sunt diferite. Limba lor (indo-ariană) a devenit limbă naŃională pe care o înŃelege şi o foloseşte majoritatea nepalezilor. Jumia ş. ciocănitoarea ş. în Ńară sunt doar 59 km de cale ferată. tigrul. ursul negru. căprioara. iar în vestul acestui Ńinut locuiesc populaŃiile tharu. fiind între 5 – 9 loc/km². iar în nord scade cu înălŃimea. în raport cu altitudinea: începând din câmpie se află lixisolurile. îndeosebi bivoli. aceasta era concentrată în vestul Ńinuturilor din centru. Mai numeros este grupul tamangilor. Iaşi. PopulaŃiile din Himalaya sunt de limbă tibeto – birmană şi de cultură tibetană.D.3700 m şi pădurile subalpine între 3700 – 3900m . Această zăpadă îngheŃată poartă numele german de firn sau francez de neve.000 km de drumuri şi 45 de aeroporturi. Fauna . Agricultura domină economia. peste 13.a. Jumătate din populaŃie descinde din populaŃia Kha. În ciuda diversităŃii populaŃiei.101) . Oraşele principale sunt: Kathmandu.a.a. evită Nepalul din cauza instabilităŃii politice şi a atacurilor grupurilor de rebeli. Restul populaŃiilor din centru. cei mai mulŃi nepalezi cultivă cereale şi cresc animale. Dinamismul demografic nepalez a provocat o emigraŃie puternică spre nordul Indiei şi spre Bhutan care a creat tensiuni etnice în Ńările de destinaŃie. Aspecte de geografie politică. Aspecte de geografie umană PopulaŃia .A. Ed. Tulsipur. care folosesc o limbă înrudită cu hind. Bhairawa.). În pădurile de foioase şi de conifere: veveriŃa. Firnul alimentează masa gheŃarului (Alexandru – Dan Todiraş (1999) – dicŃionar de geografie. diferite specii de feline. în ultima vreme. şacalul. este cea a dinastiilor care au domnit înainte de secolul al XVIII-lea. Economia. Prin tasare sau topire parŃială şi recristalizare. numeroase păsări (fazanul. Ńicleanul. Newari. Fiind oficial unicul stat hinduist din lume. Hinduismul este practicat de 90% din populaŃie. mamifere mici şi rozătoare. leptosolurile. Pokhara. antilopa. Teritoriul Ńării este acoperit (circa 40%) cu păduri. monarhia nepaleză aspiră ca Ńara să rămână independentă în inima Himalayei. Nepalul se teme mai mult de expansionismul şi voinŃa de hegemonie regională indiană decât de china. iar mortalitatea de 9 – 10 ‰. fulgii de zăpadă trec în granule de gheaŃă. cambisoluri ş. instalate din vechime. Densitatea cea mai mare a populaŃiei este în zona centrală şi sudică. nu sunt conflicte interetnice. Băştinaşii din Terrainul Oriental vorbesc diverse dialecte. În Câmpia Terrai trăiesc hiena. Natalitatea ultimilor ani a fost între 31 şi 33 ‰. Principalele domenii de activitate industrială sunt fabricarea covoarelor şi a textilelor. iepurele. Nepalul se bazează pe antagonismul chinezo-indian pentru a-şi păstra situaŃia de stat – tampon. bihari. 20 Firn – Zăpadă acumulată din ninsori şi a avalanşe în partea superioară a gheŃarului.

iar apoi colinele Duars (prehimalayene). -SuprafaŃa: 46. sunt în estul Ńării şi vorbesc o mare varietate de limbi tibeto-birmane. de origine tibetană formează 2/3 din populaŃie. Natalitatea se meŃine în jur de 34 ‰.000 locuitori) -Ziua naŃională: 17 decembrie -Forma de guvernământ: monarhie. iar mortalitatea de circa 13 ‰. Circa 15% din populaŃie este indigenă şi trăieşte în triburi nomade. datorită altitudinii este rece tot timpul anului. -Religii: budismul (75%).000 locuitori -Limba oficială: dzongkha21(dialect tibetan). practicat de ngalongi. fazani. Solurile. În zonele joase şi umede se găsesc plintosolurile. Fauna este reprezentată prin : gheparzi. Monggar. între Tibet (China) şi Assam (India). VegetaŃia. iar în zona centrală sunt moderate. Ngalongii . dictatură. Ha. În câmpie şi colinele prehimalayene se găseşte un climat tropical umed.2%. O fâşie îngustă de la graniŃa sudică este acoperită cu păduri tropicale luxuriante. spre nord urmează pădurile de foioase şi rododendron. Partea estică a Bhutanului are precipitaŃii mai puŃine. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. în majoritate hinduşi. Pajiştele alpine sunt formate din graminee. În sudul Ńării se află o câmpie cu altitudini reduse (90-120 m). PopulaŃia urbană este de circa 7. constant cu un mare potenŃial hidroenergetic şi sunt colectate de Brahmaputra. prin promovarea limbii dzongkha. urşi. în zonele mai înalte se află moscul şi renul. se vorbesc numeroase limbi tibetobirmane. lhotshampa sunt. potârnichi. În partea centrală sunt munŃi a căror altitudine medie este de 2000 – 2500 m. PopulaŃiile mai vechi. Apele. . pajiştile şi golurile alpine. Nagalongii sunt budişti. unul din statele cele mai izolate şi mai puŃin cunoscute -Capitala: Thimpu (30. „Tara Dragonului”în tibetană). apoi climatul temperat. Paro. Pădurile ocupă circa 60% din suprafaŃa Ńării. hinduismul (25%) practicat în majoritate de lhotshampa -PoziŃia geografică: În MunŃii Himalaya. iar în nord Himalaya naltă. Dagana. sub numele de sharchop. teritoriul este împărŃit în 18 districte) -PopulaŃia: 2. de amestec de conifere. dar au o producŃie redusă pentru păşunat. Regiunea montană. Clima. În sudul Ńării cad 1500 mm până la 3000 mm/an. drept limbă naŃională şi prin portul obligatoriu al robei bhulaneze tradiŃionale atât de către bărbaŃii cât şi de către femeile din toate grupurile etnice. Râurile au un debit mare. iar în cele montane: leptosolurile şi cambisolurile. rinoceri. -IDU CondiŃii geografico – fizice Relieful. Oraşele mai importante sunt: Thimpu. porumbei.500 km² Administrativ. lhotshampa este o populaŃie de nepaleză şi formează 30% din populaŃie – concentrată în sudul Ńării (au imigrat în secolul al XIX-lea.BHUTAN -Denumirea oficială: Regatul Bhutan ( Druk-yul. 21 După 1980 statul a început o politică de consolidare a identităŃii naŃionale. climat temperat – continental excesiv şi climat montan în nord. Gasa. căprioare.250.

din munŃi şi podişuri separate din loc în loc de depresiuni terŃiare. culmile sunt separate de afluenŃii râului Ping. gresii şi calcare. o intensă peneplenizare. Tot până în 1999. cristaline (în nordul şi partea centrală a Vietnamului) şi din roci sedimentare (spre sud). În Bhutan sunt interzise partidele politice. prezintă o accentuată peneplenizare. Principalele culmi sunt: Chin. MunŃii Arakan aparŃin cutărilor alpine. Terenurile cultivate. . fracturare şi compartimentare. Transporturile şi comunicaŃiile. Laos. Malaysia. a căror identitate era greu de stabilit pentru a putea fi repatriaŃi. porumb. MunŃii Arakan sunt alcătuiŃi din conglomerate în partea centrală. Predomină munŃii de tip cordilieră. COMPARTIMENTUL CONTINENTAL CondiŃii geografico – fizice. industria crează un excedent de energie electrică şi materiale de construcŃie. Bhutanul are două aeroporturi şi doar 4. sunt situate în sinclinale. economia are un caracter agricol. Prin urmare. Relieful montan s-a dezvoltat în cea mai mare parte pe materialul grezos. În Peninsula Indochina se află podişurile: Kong Tum. lemn şi energie electrică şi importă textile. se află Podişul Shan. iar spre Golful Bengal se află culmea Mayu.000 de refugiaŃi (stabiliŃi în Nepal).Economia. Dialogul a fost restabilit în 1999. Podişul Bolovens dezvoltat pe bazalte. trăpunşi. Cambodgia. cutele fiind frecvent străpunse de eruptivul sarmatian. În Myanmar. REGIUNEA ASIA DE SUD-EST Această regiune cuprinde două compartimente: . RelaŃiile comerciale se derulează cu India şi Bangladesh. a dat naştere în condiŃii de climat tropical. alcătuiŃi din roci preeocene. podişuri şi câmpii. ceai. AfluenŃii Mekongului au fragmentat aceste podişuri. Patkai. măguri eruptive.000 km de drumuri. În SV Cambodgiei se află MunŃii Kardamon cu culmi separate prin depresiuni tectonice. exportă orez. combustibil şi utilaje. cu altitudini de peste 2500 m în partea de vest. Principalele cordiliere sunt: Cordiliera Anamită (în mare parte pe teritoriul Vietnamului). Brunei. Pe teritoriul Myanmar.Myanmar. această cordilieră continuă şi în insulele de pe platformă continentală. Thailanda. Relieful include munŃi. Timorul de Est şi Filipine). În Laos sunt două podişuri mai importante: Podişul Tran Minh alcătuit din şisturi cristaline acoperite cu petice de calcare (în nord). scoarŃei lateritice. RelaŃiile cu Nepalul vecin au fost suspendate în 1996 din cauza dezacordurilor privind cei 100. Cordiliera tailandeză Kuntan face corp comun cu cordiliera yanmar. Dac Lat cu altitudini de peste 1000 m. Deşi nu este dezvoltată. pe versanŃii sudici. Se cultivă: orez. având o orientare N-S. Aproximativ 93% din populaŃie depinde de agricultură. formată printr-o cutare veche. MunŃii aparŃin cutarilor alpine. . uneori. ajung până la circa 2500 m. Mişcările neotectonice au compartimentat puternic acest podiş. mei. Podişurile Mondalkiri şi Ratanakiri se găsesc în Cambodgia. Aspecte de geografie politică. de intruziuni de serpentine. iută şi se cresc ovine şi bovine.compartimentul insular (cu statele: Indonezia. Letha. Masivele mai vechi au fost înălŃate de cutările mai noi. televiziunea a fost interzisă. grâu. forme carstice în calcare triasice şi jurasice. alcătuit din roci metamorfice. se găsesc MunŃii Arakan formaŃi din culmi separate de văi. Cordiliera Anamită este alcătuită din şisturi cristaline. alcătuite din roci bazaltice.compartimentul continental (Peninsula Indochina şi Peninsula Malaysia cu statele Vietnam. calcare permo-carbonifere. Văile de regulă. Singapore. Bhutanezii reprezintă cel mai rural popor din lune.

totuşi. numeroase specii de maimuŃe. musonul impune o diferenŃă de umiditate şi apariŃia unei clime musonice umede. lacuri şi mlaştini). clima temperată. Fauna cuprinde sute de specii de mamifere şi de păsări. Ea este o regiune de subsidenŃă. birmanii formează 70% din populaŃia totală. Râurile au un debit mare. iar în Myanmar de circa 12-13 ‰. confuncianism. pe văile fluviilor şi pe câmpia litorală din Thailanda şi Malaysia. La altitudine şi în nordul Ńării sunt pădurile de zonă temperată. Clima este ecuatorială în jumătatea sudică a peninsulei Malacca. clima tropicală din SV Peninsulei Indochina şi din estul acesteia este determinată de circulaŃia maselor de aer tropical. antilopele. LaoŃienii şi cambodgienii sunt în mare parte budişti. aceste păduri sunt caracteristice zonelor cu precipitaŃii mai puŃine şi sunt alcătuite din teck. Ca şi în China. VegetaŃia. cu temperaturi medii anuale de 24 . Satele sunt. Câmpia Monam din Thailanda este mai înaltă în nord şi mai joasă în sud. se mai găsesc pe spaŃii mari. regional. în Laos sunt circa 3. Sittang. în Thailanda thaii formează 80% din totalul populaŃiei.de laotieni.5 mil. cu excepŃia statului Singapore unde se menŃine între 9 şi 10 ‰. iar în Ńările vecine. Confesional. în zona de podiş este o climă subtropicală. iar cele mai multe pe taraş. iar laoŃienii din munŃii situaŃi în nordul Ńării sunt animişti. potenŃial energetic. În Thailanda 95% din populaŃie practică budismul theravada. . pădurea musonică urcă până la 1200 m. boul cu cocoaşe. pe mari întinderi se află tufişurile. în Cambodgia. rinocerul. iar malaezii din peninsulă sunt musulmani. în general. În Indochina. pitonul. În birmania. În Peninsula Malacca şi pe Ńărmurile de SE ale Indo-Chinei se află pădurea ecuatorială în care predomină speciile de palmier. DensităŃile cele mai mari se găsesc în Câmpia Hanoi-Hai-Phong. arborele seiba. Componentele geografico-umane PopulaŃia . o mare diversitate de reptile şi de peşti (faună în cea mai mare parte asemănătoare celei din Peninsula India). Pe Ńărmurile de S şi SE se înting mungrove. văi separate de coline grezoase. în Delta Mekong. Cu o suprafaŃă mai mare este Câmpia Hanoi-Hai-Phong.26ºC şi cu precipitaŃii de 2400 mm/an. Menam. iar în regiunile de podiş cu climat subtropical. 77% sunt chinezi şi 14% malaezi. Mekong. În medie. pădurile musonice şi savana. babirusa (în Peninsula Malacca). În nord. 90% din populaŃie o formează vietnamezii. în Malaysia 60% sunt malaezi şi 30% chinezi. În Myanmar se află câmpia deltaică a fluviului Irrawaddy. gavialul. iar la altitudini. khmerii formează tot 90% din populaŃie. Din punct de vedere etnic în Vietnam. apropiate de locul de muncă. unele fluvii se varsă prin deltă (în cuprinsul acestora fiind numeroase canale.Câmpiile litorale înguste se găsesc în estul peninsulei dar şi în sud şi sud-vest. în vietnam se practică budismul mahayana. în Myanmar. orientare generală nord-sud şi aparŃin următoarelor bazine hidrografice: fluviul Roşu. iar în Singapore din cele circa 4 milioane de locuitori. arakanii (circa două milioane) sunt musulmani. Mortalitatea este de 4 5‰ în Singapore. locuinŃele din zona musonică sunt construite din vegetale. budismul theravada. În toate statele din estul – centrul peninsulei se află o proporŃie însemnată de chinezi. cu lacuri şi mlaştini. sau se grupează la marginea unui grup de terasă în cătune. în celelalte Ńări de 5-7‰. satul se suprapune direct pe terenurile de cultură. piloŃi. iar 70% din populaŃie o formează budiştii. iar în Malaysia şi Myanmar de indieni. Aşezările umane. În locurile în care se practică un sistem de cultură bianual sau trianual. Un alt tip de asociaŃie vegetală este pădurea musonică cu frunze căzătoare – specifică părŃilor nordice (interioare). dispersate. Sunt caracteristice: elefantul. Principalele lacuri sunt: Kam şi Pansak. Indochina are o populaŃie de circa 250 de milioane de locuitori. Laos. peste 21 ‰ în celelalte Ńări. tigrul. budismul este asociat cu alte tradiŃii: daoism. natalitatea ultimilor ani are valori de peste 30 ‰ în Thailanda. desişuri de bambus. tapirul. Apele. Câmpia Mekong ocupă aproape întreaga suprafaŃă a Cambodgiei.

a fost devastată în cel de-al Doilea Război Mondial. Oraşele cele mai importante din peninsulă sunt: Bangkok (7. dar şi pe platourile înalte din Laos şi Birmania. această peninsulă nu cunoaşte liniştea. locuitori -Limba oficială: birmaneza -Religia:budism (90%). Menam. mai mult tipul risipit. cherestelei (Laos). autovehicule.). chiar şi când era o omogenitate etnică. rafinarea petrolului. întreprinderi pentru bunuri electronice. dar în noua configuraŃie geopolitică nu are capacitatea de a extrage elementele care să o favorizeze. bumbac. suspiciuni intersatale. Mekong satele au 7000 – 10. prelucrarea produselor agricole (Myanmar). utilajelor de transport. Cambodgiei şi Laosului. porci. Economia. Laosul pare o Ńară enclavată. echipamente electrice şi electronice. Se cultivă. Şi astăzi. iar în sud. alimentara. plumb. elefanŃi. cu peste 100 de gospodării. industriei chimică. Industria se bazează pe resurse energetice. islamism (4%). este subpopulată.În nordul vietnamului domină satele aglomerate. Ho Si Min (Saigon). În prezent Thailanda se află într-un triunghi de presiuni geopolitice alcătuit din China. Aspecte de geografie politică Această regiune a cunoscut numeroase războaie pentru supunere colonială. extracŃia cositorului (Malaysia). MYANMAR -Denumirea oficială: Uniunea Myanmar (fostă Birmania) -SuprafaŃa: 678. cipuri.loc. ananas. conflicte între state. arbustul de cafea. În Delta Tonkin. situaŃia Malaysiei se complică. Kuala Lumpur. fier. creştinism (4%) -PoziŃia geografică: În Asia de Sud-Vest. 12 februarie -Forma de guvernământ: regim militar -IDU: 0. tutun. fosfaŃi. Satele dispersate se întâlnesc în zonele de cultură a orezului prin irigaŃii. Presiunile vietnameze asupra insulelor din Marea Chinei de Sud. În Thailanda este specific satul liniar. în toate statele. Malaysia şi-ar putea întări poziŃia prin mărirea traficului petrolier în zona. conflictele etnice. Singapore trăieşte pe seama unei sigure prosperităŃi economice.000 de locuitori. hard-disk-uri pentru calculatoare. palmierul de curmale. cele mai devastatoare au fost luptele din Vietnam. Pe de o parte teama de China.500 km² (7 sectoare şi 7 state) -PopulaŃia:46 mil. toate celelalte se bazează în principal. în Laos şi Thailanda este satul circular. trestie de zahăr. viermi de mătase. Pentru Vietnam.549 (locul 131) . cositor. a Thailandei asupra estului unitatea politică a acestor state a fost dificilă. a situaŃiilor tensionate a adus-o ASEAN. automobile. în peninsulă. neferoaselor (zinc. India sau Indonezia. Singapore (oraş-stat). dar are probleme geopolitice privind menŃinerea unităŃii naŃionale. de ceai. minereuri complexe şi are o structură constituită din industria textilă (Thailanda). Grupul cinii din Myanmar care se ocupă cu tăiatul pădurilor îşi face aşezări pe culmile dealurilor. extremitatea occidentală -Capitala: Yangon (fost Rangoon) ( 4. În sudul Thailandei este o agitaŃie islamică. lupte interne. Myanmar şi vietnam. Malaysia).6 mil. Dacă Thailanda construieşte canalul prin istmul Kra. navală (Singapore). viitorul geopolitic depinde de relaŃiile cu China – Laosul are o situaŃie critică între Vietnamul care îl domină din punct de vedere militar şi Thailanda care îl domină economic. Cu excepŃia statului Singapore.2 mil loc) -Ziua naŃională: 4 ianuarie. dar îi este ostil mediul malaysian (de care s-a desprins) care i-ar putea face viitorul incert. Hanoi. mangan. batate şi se cresc bivoli. cositor) în Vietnam. arbori de cauciuc. Sate îngrămădite de talie mică grupează 20 – 70 de familii şi sunt frecvente în Thailanda şi Cambodgia înaltă. O rezolvare temporară. wolfram. telecomunicaŃii şi construcŃii publice (Thailanda). în primcipal orez. turism (Thailanda. pe agricultură.

tutun. argint. mangrovele. crocodili. Mandalay. panda roşu. Din mai până în octombrie este sezonul ploios. bumbacul.000). numărul lor este estimat la 3-4 milioane. Rohingya sunt musulmani de limbă bengali (circa 200. se estimează că pot fi între 300. tigri. Bago. trestia de zahăr ş. principalele râuri sunt: Irrawaddy. tropicală). Agricultura este practicată de circa 60% din populaŃia activă. Orezul ocupă circa 60% din terenurile cultivate. Cea mai mare parte a Ńării are un climat tropical. jumătate din suprafaŃă este acoperită de pădure (în cea mai mare parte. palmierii. dar şi safire şi rubine. nitisolurile ş. Cea mai mare densitate se află pe văile râurilor mari şi în zona litorală (circa 500 loc/km²). ei vorbesc limba kuki. Delta şi regiunile de coastă sunt cele mai umede. de asemenea. În zonele înalte este o climă temperată. Din grupul tibeto-birman fac parte chinii (circa un milion. Râurile au o orientare generală nord-sud. ei fiind locuitori ai câmpiei centrale şi ai litoralului Tenasserimului. o pondere însemnată au culturile tehnice: arborele de cauciuc. încât uzinele nu pot funcŃiona normal. aproape în totalitate sunt budişti. Pe coasta occidentală. feralsolurile. . iar din noiembrie până în februarie sezonul rece şi. Aracanii sunt înrudiŃi cu bengalezii. Natalitatea este de aproximativ 18 ‰. două ansambluri muntoase se desprind de lanŃul himalayan şi se termină la Marea Andaman. alŃii în Delta Irrawaddy. cupru.13 ‰.5 – 3 milioane). Dintre lacuri cel mai mare este Lacul Indawagyi situat în nordul Ńării.000. Locuiesc în munŃii din apropierea graniŃei cu Thailanda. pe versanŃii înalŃi şi în sudul Ńării cad precipitaŃii bogate (până la 5000 mm/an). din martie până în aprilie. iar în partea estică. Karenii (circa 2.CondiŃii geografico – fizice Relieful . elefanŃi. în marea lor majoritate sunt budişti. iuta. producŃia de electricitate este insuficientă din lipsă de investiŃii. Podişul Shan şi lanŃul muntos Tenasserim (format în timpul cutărilor terŃiare). Apele. Hakha. În zona centrală (numită uscată) precipitaŃiile ajung la 760 mm/an. VegetaŃia . Ei sunt în totalitate budişti. iar mortalitatea se menŃine în jur de 12 . Fauna este alcătuită din numeroase specii de maimuŃe. Din totalul suprafeŃei împădurite ¼ este reprezentată de teck. tradiŃional sunt animişti. Industria chimică unităŃi pentru producŃia de medicamente şi îngrăşăminte azotoase. păsări şi peşti. Industria este controlată de stat şi limitată la prelucrarea produselor agricole şi a lemnului. Aspecte geografico-umane PopulaŃia. capitala este lipsită de curent şase ore pe zi. Sittang şi Salwen. economia subterană cântăreşte cu mult peste economia legală.000 şi un milion. mulŃi s-au refugiat în Bangladesh.a. Economia. łara se află în pragul falimentului: inflaŃia distruge moneda naŃională (kyatul) care se scufundă pe piaŃa liberă. Pe teritoriul Myanmar se află MunŃii Arakan (în vest) formaŃi în timpul orogenezei alpine. iar pădurile temperate mixte şi păşunile se găsesc în regiunile deluroase şi montane. între ele se află Marea Depresiune Centrală drenată de sistemul fluvial Irrawaddy. puternic influenŃat de musonul de vară. Oraşele principale sunt: Yangoon. iar de-a lungul coastelor. Subsolul conŃime zăcăminte de plumb. reptile veninoase. În sud se află o câmpie şi delta fluviului Irrawady. Pe suprafeŃe mai se folosesc irigaŃiile. Din punct de vedere etnic. birmanii formează circa 70% din populaŃia totală. Solurile principale sunt: plintisolurile. Kanchinii vorbesc tot o limbă din grupul tibeto-birman (circa 500. Myitkyina. arahide. o mare extindere. În zona depresionară centrală vegetaŃia este formată din tufişuri. Chanii vorbesc o limbă din familia thai. Clima . Numărul lor este de circa două milioane. ei au adoptat limba birmană. AlŃi arbori sunt: bambusul. Savana are. sezonul fierbinte. creşterea bovinelor şi bubalinelor se face pentru munci agricole.a. extracŃia resurselor subsolului. Mânii au fost în mare măsură asimilaŃi de birmani. sunt în majoritate musulmani. MunŃii Kao Li Kung.

feralsoluri. În sectorul insular relieful este format din munŃi a căror altitudine depăşeşte 4000 m. Cele mai mari ca debit sunt: Sungai Maur. birmania a devenit (şi cu sprijin thailandez) membră a ASEAN. Totodată. tamil. temperaturile medii anuale sunt de 25 27° C. VegetaŃia . Până în 1990 conducerea Ńării era obsedată de ameninŃarea Chinei şi s-a sprijinit pe URSS. mărginit la vest şi est de câmpii litorale joase. densă. santalul.000 km. reptile. Ńara a fost confruntată cu lupte interetnice permanente în apropierea graniŃelor. tensiuni interne şi conflicte aproape continui. drumurile însumează 28.) -Ziua naŃională:31 august -Forma de guvernământ: monarhie electivă. Pădurea tropicală . porcul sălbatic. iban ş. acrisoluri. loc -Limbi vorbite: malayeza dar se vorbesc şi chineza. dar şi de presiunea americană exercitată prin intermediul Thailandei. arborele decomfor. în regiunile muntoase clima este etajată.loc) şi Putrajaya (capitala administrativă. reptile. MALAYSIA -Denumirea oficială: FederaŃia Malaysia -SuprafaŃa: 329. zibeta.758 km² (13 state şi un teritoriu federal) -PopulaŃia: circa 24 mil. giboni). debite mari constante. kashira încercau să destabilizeze statul. Aceste lupte purtate de partizanii comunişti ajutaŃi de minorităŃile naŃionale chan. Birmania a ales politica de neutralitate faŃă de exterior şi se Ńine la o parte de războaiele din Indochina. łara deŃine 80 de aeroporturi şi câmpuri de aterizare. abanosul. predominantă este ecuatorial-oceanică. munŃii au altitudini medii şi sunt mărginiŃi de o câmpie litorală mlăştinoasă. Fauna este variată şi bogată: elefanŃi. Aspecte de geografie umană . karen. teckul.790 (locul 58) CondiŃiile geografico – fizice Relieful. 7 mii loc. Clima. Aflându-se într-o situaŃie delicată (economie slabă.a.a. Aceste probleme de geopolitică internă explică retragerea Birmaniei (azi Myanmar) de pe scena geopolitică externă.200 km. orientat N-S. hinduism. -PoziŃia geografică: În Asia de Sud-Est. relgii tradiŃionale chineze. creştinism ş. La rându-i. maimuŃe (urangutani. budism. cu altitudini peste 2000 m. Aspecte de geografie politică După dobândirea independenŃei în 1947. În Sabah şi Sarawak trăiesc: pasărea paradisului. După 1990.a. -IDU – 0. leoparzi. Sungai Endau. În partea peninsulară relieful este format dintr-un lanŃ muntos. având un regim militar total neagreat. în sudul Peninsulei Malacca (Malaya) şi parte ainsulară din nordvestul Insulei Borneo (Statele Sabah şi Sarawak) -Capitala:Kuala Lumpur (capitala legislativă şi diplomatică 2. bivoli sălbatici. cu numeroase specii deŃine 2/3 din suprafaŃă. iar căile navigabile 12.000 km. tigri. Râuri scurte. Dintre specii menŃionăm: palmierii. căile ferate circa 4.5 mil. ursul. Birmania a acordat chinezilor facilităŃi navale în porturile de la Marea Andaman. crocodili. democraŃie limitată. lianele. Sungai Pahang ş. China a încetat să sprijine partizanii comunişti din birmania şi-a început să echipeze din punct de vedere militar această Ńară. În Sarawak. Luptele erau susŃinute şi de grupurile de narcotraficanŃi din Triunghiul de Aur. Solurile: plintosoluri. insecte ş. -Religiile : islamism (sunniŃi). orchideele. Thailanda a investit mult în Myanmar. luptele erau o sfidare geopolitică. pisica sălbatică. numeroase insecte şi păsări.a. iar precipitaŃiile depăşesc 2000 mm/anual. Apele.Transporturile şi comunicaŃiile .

Sultanatul Brunei a refuzat să se alăture federaŃiei în 1963. zăcămintelor metalifere de staniu. Kota Kinabalu. Petronas Twin Towers din Kuala Lumpur sunt cele mai înalte clădiri din lume (452 m). mărirea traficului petrolier şi intensificarea comerŃului mondial întăresc poziŃia Malaysiei care asigură trecerea dintre oceanele Indian şi Pacific. proprietarii de plantaŃii se orientează spre alte tipuri de recolte – în special palmieri de ulei*) ce pot fi îngrijite şi culese folosind maşini. populaŃia autohtonă majoritară este formată din: chinezi 20%. Ipoh. a cipurilor şi hard diskurilor pentru calculatoare. Malaysia peninsulară are. kadazani 25% (creştini şi musulmani). arborii fructiferi tropicali. fără -Capitala: Vientiane (650. Economia. Malaysia este cea mai mare exportatoare mondială de esenŃe tari preŃioase. de apartenenŃa la Commonvealth şi de prezenta diasporelor chineză şi indiană. Densitatea are valori mari pe câmpia litorală vestică. Pe plan intern. Prosperitatea economică a Malaysiei a fost favorizată de investiŃiile Ńărilor din Golf. gaze naturale (pe platforma litorală a sultanatelor Sabah şi Sarawak). lemnului (esenŃelor tari preŃioase).a. se manifestă un naŃionalism identitar pregnant. chinezi 30% şi indieni 8%. Alimentul cel mai solicitat în consum este orezul. apariŃiei industriilor noi: echipamente electrice şi electronice. Melaka. În Sarawak. Strategic. trestia de zahăr. Creşterea rapidă a economiei s-a datorat schimbării structurii economice. Nu va fi de neglijat o problemă de geopolitică externă.000 km de drumuri din care 1200 km de autostrăzi. George Town. Astăzi. George Town ş. iar valori mici în sectorul insular.PopulaŃia.000 loc) . În Malaysia insulară. 30% sunt ibanii (în vechime erau numiŃi „daiakii mărilor”. Agricultura Malaysiei se confruntă cu lipsa forŃei de muncă. iar Singapore a părăsit-o în 1965. cupru şi aur. Ipoh. Aspecte de geografie politică După cum se ştie. Principalele produse agricole destinate exportului sunt oferite de culturile de : arbuşti de ceai. Transporturile şi comunicaŃiile. 7300 km de căi navigabile. Melaka. Cele mai mari porturi sunt: Kelang. În Sabah. Sibu Kuching şi Miri (în Sarawak) şi Kota Kinabalu şi Sindakan în Sabah. stabilitatea strâmtorilor. Belaga. Malaysia are circa 65. Şi cu Thailanda a avut două litigii de frontieră. care se bizuie pe islam. chinezii formează circa 30% din populaŃie. provenite în majoritate din Sarawak. Natalitatea este de 23-24‰. LAOS -Denumirea Republica Democratică oficială: Populară -PoziŃia geografică: În estul Peninsulei Indochina. bidayuh şi kadazan. Sultanatul Sabah acordă sprijin revoltelor musulmane din Insula Mindanao. 1800 km căi ferate. iar mortalitatea de 5-6 ‰. Kuantan. Malaysia este un membru activ al ASEAN. Agricultura este un domeniu aflat în declin. plantaŃiilor de cauciuc. Totuşi. dar nu este în totalitate asigurat pe plan intern. Aeroporturile principale sunt la: Kuala Lumpur. bauxită. O mare parte din succesul economic este datorat resurselor naturale: petrol. Kota Bharu. Malaysia se confruntă cu o problemă identitară fiindcă malayezienii depăşesc cu puŃin 50% în raport cu puternicile minorităŃi chineză şi indiană. arborii de cacao şi arborii de cauciuc (Ńara fiind printre primii mari producători de cauciuc natural). Principala problemă geopolitică este în interiorul Ńării: menŃinerea unităŃii naŃionale. malayezi 5%. buşteni şi cherestea. autovehicule. În industrie lucrează ¼ din populaŃia activă. din punct de vedere etnic: malayezi 60%. malayezii (20%) provin din băştinaşii care au adoptat în secolul al XVI-lea limba malayeză şi islamul. Malaysia este formată din unsprezece sultanate în peninsula Malacca şi două sultanate în nord-vestul Insulei Bornes (Sabah şi Sarawak). iar în agricultură 18%. printre popoarele băştinaşe. Oraşele principale sunt: Kuala Lumpur.

acrisoluri. porcilor. VegetaŃia este formată din păduri dense tropical-musonice (ocupă 50% din teritoriu) care cuprind şi specii cu lemn valoros (teck. păsări. ovinelor.000 de lao-theng. care traversează fluviul Mekong la Vientiane. geko. crocodili siamezi. viermilor de mătase (unii se ocupă cu cultura şi vinderea ilegală a capsulelor de mac). 525 (locul 135) CondiŃiile geografico – fizice Relieful. Laotrenii sunt budişti. În 1994 a fost inaugurat „Podul Prieteniei”. Numărul laoŃienilor este semnificativ şi în estul Thailandei. nu are căi ferate. În Ńară sunt trei importante aeroporturi: Vientiane. tropical-musonică caracterizată printr-un sezon ploios (maioctombrie). Laosul este singura Ńară din Asia de Sud-Est fără ieşire la mare şi.. iar populaŃia din zonele mai înalte. tigri. ananas. Solurile cele mai răspândite sunt: plintosoluri. Mekongul formează graniŃa cu Myanmar şi Thailanda. arbori de cafea. elefanŃilor. O şosea cvasiparalelă cu fluviul Mekong leagă nordul cu sudul Ńării. LeoŃienii (numiŃi oficial lao-lu) formează 2/3 din populaŃie. Fauna este extrem de diversificată şi include: elefanŃi. minereu de fier. drumurile sunt puŃine şi în general necorespunzătoare. iar 300. Majoritatea mărfurilor sunt transportate pe Mekong. alisoluri ş. agrume.a. leoparzi. animism (38%).250. Tranninh ş. precum şi cu creşterea bivolilor. locuiesc îndeosebi în regiunile joase. În sud se află câmpia aluvionară a Mekongului. Clima. dictatură -IDU – 0. creştinism (2%). cobra. 16 de provincii.a. animişti. Economia. Savannaket. totodată. sezon cald şi uscat (martie-aprilie). Transporturile şi comunicaŃiile. . o subramură semnificativă este industria cherestelei. staniu ş. Pakxé.a. PopulaŃia lao-thai (circa400.a. Alte patru şosele fac legătura cu Vietnam. acaju. cultivând orez. Luanghprabang şi Pakxé. În 2001 vânzările de electricitate reprezentau 1/3 din valoarea totală a exporturilor Laosului. Natalitatea este de 35 . Majoritatea laoŃienilor se ocupă cu agricultura. iar mortalitatea de 11-12‰. este. liane.) formează chei. sezon rece şi uscat (noiembrie – februarie). Tônie Kong ş.Laos -SuprafaŃa: 236. Infrastructura de transport împiedică dezvoltarea economică. se face în principal cu Ńara vecină din est. Pădurile montane sunt în nordul Ńării. SperanŃa de viaŃă este de 54 de ani. în apropiere de Mekong. ieşirelamare -Ziua naŃională: 2 decembrie -Forma de guvernământ: republică socialistă. abanos. Vietnam. PopulaŃia urbană a ajuns la circa 25%.000 de lao-sung (de limbă nuiao) trăiesc în masivele din nord-est. O serie de afluenŃi (Banghiang. Attapu ş.800 km² (administrativ. În munŃii din nord-est şi est trăiesc circa 900. batate. legând capitala Ńării cu Laosul de Thailanda printr-o şosea.000 loc -Limba oficială: lao -Religiile principale: budis (60%). în nord sunt platourile înalte: LuangProbang. finanŃat de australieni. mahon). feralsoluri. peşti ş. O vegetaŃie formată din bambus.36‰. puternic fragmentate de cheile şi defileele create de râuri. un municipiu şi o zonă curegim special) -PopulaŃia: circa 6. ComerŃul. trestie de zahăr.a.a. pe ansamblu. Subsolul conŃine huilă.000) trăiesc în nordul Ńării în apropierea graniŃei cu China (fiind înrudiŃi cu populaŃiile thai din Yunnan). Apele. stuf şi palmieri se află pe văile râurilor. ceai. porumb. Luangprabang. Hidrocentralele ocupă 70% din necesarul de energie. în est Cordiliera Annamită care coboară în trepte în vest spre valea Mekongului. Principalele oraşe sunt : Vientiane. defilee şi cascade în zona montană şi a platourilor înalte. bivolu de apă. Aspecte de geografie umană PopulaŃia.

laoŃienilor. Thailanda. Guvernul încurajează. au asimilat încet – încet populaŃiile môn şi khmere care se găseau în acele locuri. Aspecte geografico-umane PopulaŃia. mahonul. Natalitatea a scăzut de la 33 ‰ în anul 2000. cuvântul „thai” se aplică mai multor populaŃii înrudite. locuitori -Limba oficială: siameza -Religia:budism (95%). palmieri. Din punct de vedere istoric. Fauna . şerpi. În pădurile tropicale trăiesc mai multe specii de maimuŃe. Nam Nan ş. Mae Nam Ping (în vest). Vietnamul aspiră să menŃină Laosul în situaŃia de stat – tampon. iar mortalitatea de la 11 ‰ la circa 7‰. feralsolurile şi nitisolurile . Cele mai importante sunt: Mekong în estul Ńării. extinderea orezăriilor. Contrabanda a stimulat inflaŃia. Se pare că populaŃia thai a migrat din SV Chinei. creştinism -PoziŃia geografică: În Asia de Sud-Vest. Apele.6 mil loc) -Ziua naŃională: 5 decembrie -Forma de guvernământ: monarhie constituŃională. străbătută de Mae Nam Ping şi afluenŃii acestuia. abanosul. care să-l apere de vechiul său rival. În SE Ńării. Laosul ar trebui să extragă din actuala configuraŃie geopolitică mijloace de a-şi dezvolta economia. Din 1997 Laosul a devenit membru al ASEAN. THAILANDA -Denumirea oficială: Regatul Thailandei -SuprafaŃa: 513.115 km² (administrativ 76 provincii) -PopulaŃia:66 mil. Ca şi Cambodgia. thaii erau minoritari. totuşi. iar Thailanda. SituaŃia geopolitică actuală în Laos se prezintă dual politic: Ńara rămâne controlată de Vietnam (economic). joasă. În vestul Ńării este o câmpie aluvionară. cocotieri. s-a deplasat treptat spre sud. reformele sunt într-un punct mort. hinduism. la circa 16‰ în 2005. În Podişul Khorat se află savana. Guvernul subvenŃionează întreprinderile publice deficitare. zhuhangilor din sudul Chinei etc. Clima este tropicală şi subtropical musonică.a. În urma atenuării strategiei de zăgăzuire a Chinei se adaugă atragerea nordului Laosului spre provinciaYunnan. pe văi şi în savane se găsesc rinoceri cu un singur corn. investeşte în Laos din ce în ce mai mult.768 (locul 74) CondiŃii geografico – fizice Relieful . islamism (4%). iar în afara capitalei s-a instalat insecuritatea. în râuri crocodili ş. subpopulat. tapiri. iar între aceasta şi Golful Thailandei este o câmpie litorală cu plaje superbe. În estul Ńării este câmpia Mekong cu înălŃimi de 45 -70m. La început (sec X – XIII şi mai târziu). dar şi bambus.a cărei proximitate culturală favorizează implantarea economică. În sectoul thailandez al Peninsulei Malacca continuă Cordiliera thailandeză. În zonele de coastă sunt abundente mangrovele şi stuful. În acestea se găsesc arbori cu lemn preŃios: teckul.a. printre care siamezilor. ocupă jumătatea ei vestică şi 2/3 din Peninsula Malacca -Capitala: Bangkok (circa 7. democraŃie -IDU: 0.Aspecte de geografie politică Laosul este o Ńară socialistă cu un singur partid instalat la conducere în 1975. . în curs de valorificare. Vestul Ńării este dominat de Cordiliera Thailandeză şi culmea Kunthan. Solurile predominante sunt: plintisolurile. Între acestea se află cordiliera Dong Phaya Yen orientată nord-sud. Circa 2/5 din suprafaŃa Ńării este acoperită cu păduri tropicale. asemenea Vietnamului. Râurile au un mare potenŃial hidroenergetic. căprioare. Laosul s-a integrat întâlnirilor la vârf ale Francofoniei. Podişul Khorat (Nkhon Ratsima) este încadrat de culmile Sankanpeng şi Phaya Yen. VegetaŃia . Se pare că aflat la răscruce de drumuri. la graniŃa cu Cambodgia se află Phanom Dong Rak. vaci sălbatice. chanilor din birmania.

Trang. Chinezii care sunt amestecaŃi cu thaii se presupune a fi de circa 7 milioane. Chon Buri. pe o armată modernă şi puternică. bazată pe soliditatea alianŃei americane şi bunele relaŃii cu China. Phuket. în sudul Ńării se manifestă o agitaŃie islamică (a populaŃiei malayesiene. În sudul Ńării se cultivă arbori de cauciuc şi se practică pescuitul. În vestul Ńării trăiesc populaŃii de origine karen. Laem Chabang. În apropierea graniŃei cu Cambodgia trăiesc 1. susŃinându-i şi. din care circa 63.loc). Toyota. Thaii formează circa 80% din populaŃia Thailandei şi includ trei grupe: siamezii (peste 30 de milioane). uneori/ adăpostindu-i pe partizanii naŃionalişti şi khmerii roşii în scopul de a lupta împotriva influenŃei vietnameze. participarea la conflict a antrenat o creştere economică. Cu Myanmar continuă fricŃiunile şi aceasta din cauza ajutorului pe care thailanda l-ar putea acorda populaŃiei karen în lupta ei pentru independenŃei. Phuket. Începând din 1970 Thailanda s-a industrializat puternic.5 – 2 milioane de khmeri. Se exploatează cantităŃi mari de esenŃe lemnoase tari preŃioase. Resursele subsolului mai cunoscute sunt: staniul. de mai mulŃi ani. fiind utilizat atât pentru a desemna limba naŃională a thailandei (numită siameză). Presiunile geopolitice.6 mil. îndeosebi la Bangkok. Pattani.Cuvântul „thai” îşi păstrează şi astăzi sensul său original. Se speră ca Thailanda să străpungă printr-un canal istmul Kra. locuiesc în nord-estul Ńării. Ban Don. Ulterior. serviciile sunt dominate de turism. ReŃeaua rutieră se bazează pe 64. Rayong. telecomunicaŃiile şi construcŃiile publice. Aspecte de geografie politică În 1965. Thailanda a achiziŃionat un portavion care ar ajuta-o să întărească supravegherea Mării Chinei de sud. dar se exploatează şi cantităŃi mari de pietre preŃioase. Racha. thailandezii de origine môn sunt numeroşi în bazinul Mae Nam Ping. . domeniile prioritare fiind electronica şi textilele. Thailanda asigură o puternică prezenŃă economică. căile navigabile măsoară 4. Thailanda are 111 aeroporturi. deşi se menŃine tutela vietnameză. cât şi pe locuitorii săi (în acest caz. O parte însemnată a populaŃiei rurale a migrat în oraşe. rămâne paşnică.000 km sunt pavaŃi/asfaltaŃi. circa 6 milioane) şi populaŃia lao (peste 15 milioane). Thailanda a avut un rol activ în crearea (1967) a ASEAN.000 km. Malayesii din peninsula omonimă sunt musulmani. Politica antivietnameză este o preocupare constantă a Thailandei. S-au finalizat lucrările la aeroportul Bangkok. Thailanda a devenit şi o putere bancară în regiune. łara mizează pe dezvoltarea economică. fiind mai numeroşi decât în Laos. Recent. După Ford. cu sprijinul comunităŃii chineze. Totuşi. General Motors. Economia. Budismul theravada este religia a 95% dintre thailandezi. Oraşele principale sunt: Bangkok (7. la începutul celui de al doilea război din Indochina. Câmpiile fertile sunt cunoscute drept „orezăriile Thailandei”. sistemul feroviar are 4. mai propriu numiŃi thailandezi). În Laos. mari şantiere sunt în domeniul căilor ferate şi în extinderea metroului în capitală. Transporturile şi comunicaŃiile . marcată de modernizarea agriculturăă şi dezvoltarea urbană. Payao.600 km de drumuri. În extremitatea sudică trăieşte minoritatea de origine malaeză. a pătruns Honda. porturile mai importante sunt: Bangkok. Thailanda a efectuat o schimbare profundă devenind un punct de sprijin al SUA în lupta împotriva comunismului vietnamez. iar traficul internaŃional se face prin aeroportul Bangkok. zincul. Trei sectoare economice favorizează creşterea: automobilele.071 km. asupra Thailandei se manifestă din partea Chinei. pe interesele regionale girate de gruparea ASEAN şi. thaii de nord (lao-yuan. Ńara este mereu implicată în conflictul cambodgian. gaze naturale. cu noi investiŃii. în centrul Ńării şi o parte din peninsulă. Myanmar-ului şi vietnamului. Kalasin.

industrie chimică. în sudul Peninsulei Malacca -Capitala:Bandar Singapore (oraş –stat) -Ziua naŃională: 9 august -Forma de guvernământ: republică. care străbate insula de la NNv-SSE şi mai multe lacuri în jumătatea nordică. Transporturile şi comunicaŃiile. doar 5% mai este împădurită (ocrotită. Singapore era complet acoperită cu pădure ecuatorială.a. iar chineza. Clima. malayzieni (14%) şi indieni (7%). Singapore a încheiat acorduri de apărare cu Bruneiul. un port care derulează majoritatea operaŃiunilor. Singapore. Geologic. dar şi un releu major al economiei mondiale. 150 km de autostrăzi şicirca 39 km de cale ferată. o flotă comercială. religii tradiŃionale chineze (inclusiv daoism). democraŃie limitată -IDU – 0. Singapore a dezvoltat întreprinderi producătoare de bunuri electronice. PopulaŃia urbană este de 100%. dar în urma defrişărilor. Singurul oraş este Singapore întemeiat în 1819. Economia. au tot statut oficial -Religiile : budism.10‰. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. Natalitatea se menŃine între 9 . ca avanpost comercial. Turismul este bine dezvoltat. mari rafinării. tamila şi engleza (limba administraŃiei. Deşi trebuie să importe toate materiile prime şi combustibilul. Aspecte de geografie politică Singapore este nu numai o putere economică regională. loc -Limbi vorbite: malayeza este limba naŃională. PopulaŃia de circa 4 milioane de locuitori este formată din chinezi (77%). Ulterior s-a dezvoltat ca port şi bază navală. Între Singapore şi Malaysia încă mai domină neîncrederea. łara este formată din Insula Singapore şi alte 59 de insule mai mici. Cândva. islamism (sunniŃi) -PoziŃia geografică: În Asia de Sud-Est. .884 (locul 28) CondiŃiile geografico – fizice Relieful. relieful major este încrustat într-un platou granitic cu altitudinea medie de 60 m. Peste această strâmtoare se află un pod rutier şi feroviar (prin care Singapore şi Malaysia comunică). iar mortalitatea de 4-5 ‰. Apele.SINGAPORE -Denumirea oficială: Republica Singapore -SuprafaŃa: 660 km² -PopulaŃia: circa 4 mil. în rezervaŃii naŃionale). Un singur râu. În sudul Ńării se găseşte strâmtoarea Singapore. În afară de Ńările ASEAN. łara are 9 aeroporturi.27ºC) şi precipitaŃii de circa 2400 mm/an. VegetaŃia . separată în nord de Peninsula Malacca prin strâmtoarea Jahare (640 m lăŃime maximă). este ecuatorială cu temperaturi ridicate (24 . Statul Singapore trăieşte pe seama unei prosperităŃi economice sigure. a educaŃiei ş ia afacerilor). mari antrepozite ş. clientela este alcătuită din SUA şi Japonia.

denumite în trecut Moluce şi Irian Jaya – partea vestică a Insulei Noua Guinee şi 2. mare potenŃial energetic. Ei sunt concentraŃi în: Delta Mekongului.U.100 de . ReŃeaua hidrografică este densă. în delta Mekong cresc pădurile de mangrove. Fluviul Roşu (Hong Ha). franceza -Religiile principale: budism. cu debit bogat. Arhipeleagul Filipinez format din circa 7. romano-catolică.D. Peste 90% din populaŃie este formată din vietnamezi. Fauna este formată din tigri.688 (locul 109) CondiŃiile geografico – fizice Relieful. Solurile.CAMBODGIA SuprafaŃa: 181 000 km2 (20 de provincii) PopulaŃia: 14 000 000 loc. DensităŃile cele mai mari ale populaŃiei sunt în delte şi pe câmpia litorală. În vest şi nord-vest clima este etajată. Apele. Arhipeleagul Indonezian format din 13. Jawa.loc -Limba oficială: vietnameza (se vorbesc şi limbile: eho. Delta Fluviului Roşu şi deltele din centru. Două treimi din teritoriu este înalt (Cordiliera Vietnameză.041 km² (administrativ.fizice VIETNAM -Denumirea oficială: Republica Socialistă vietnam -SuprafaŃa: 331.556 (105) CondiŃii geografico . VegetaŃia. lixisoluri. Limba oficială : khmer Religia : budism PoziŃia geografică: în Peninsula Indochina. -PoziŃia geografică: În estul şi sud-estul Peninsulei Indochina -Capitala: Hanoi (2. Pădurile perene tropicale predomină în sudul Ńării. tai. La altitudini mari (în zona muntoasă) se află păduri de pin. iar la altitudini mai mari podzoluri. Acrisolurile ocupă suprafeŃele cele mai întinse. abanos. maimuŃe. Song Da. teck.loc) -Ziua naŃională: 2 septembrie -Forma de guvernământ: republică socialistă.1 mil. Păduri tropicale care alternează cu păduri musonice. Relieful mai este format dintr-o câmpie litorală. Clima.677 insule grupate astfel: Sondele Mari (Sumatera. Borneo – cunoscută şi sub denumirea de Kalimanton. Principalele cursuri sunt: Mekong. elefanŃi. Circa 50 de minorităŃi etnice trăiesc în zonele care înconjoară Tonkinul şi Platourile Înalte (între Hue şi Ho Si Min (Saigon). 0. O altă regiune o formează Platourile Înalte. 59 de provincii) -PopulaŃia: circa 84 mil. În sud-vestul Ńării pot fi întâlnite savanele. Pe suprafeŃe mai restrânse sunt: alisoluri. câmpia şi delta Fluviului Roşu şi Delta Mekongului. iar mortalitatea de 6 – 7 ‰. Compartimentul insular Compartimentul insular cuprinde: 1. etc. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. MunŃii Ailaoshan şi MunŃii Tonkin). dictatură -IDU – 0. Asia de Sud Est Capitala: Phnom Penh Forma de guvernământ: monarhie constituŃională Ziua naŃională : 9 noiembrie I. păuni. fazani. leoparzi. Cordiliera Vietnameză (Annamită) este o unitate cutată mezozoică. Sulawesi denumită şi Celebes) şi Sondele Mici : Nusa Tenggara –estinse de la Insula Timor la Insula Bali – Insulele Maluku. iar pe alocuri. Pădurile tropicale includ şi specii valoroase: mahon. santal. Natalitatea este de 21 – 22 ‰. în nord-subtropicală şi predominant tropicală musonică.

a. Bohol şi Misbate. din care pe teritoriul Insulei Jawa 221. VegetaŃia. tapiri. Explozia a distrus ¾ din insulă. Krakatan a produs cea mai mare explozie înregistrată vreodată în istorie. spre interior. În Indonezia există peste 128 de vulcani activi. iar în sectorul superior dispun de un potenŃial hidroenergetic important. cobra scuipătoare (cu lungimi până la 2 m). Kapur Utara (Insula Jawa). iar în câmpii prezintă albii divagante şi văi largi. în sectorul inferior. Van Rees. varanul uriaş (4 m lungime). Palawan. pitonul reticulat (care atinge lungimi de 10 m). care vorbeşte limbi austroneziene: . debitele mari constant. Situat între Jawa şi Sumatera. Numeroase vârfuri depăşesc 3000 m (Kerintji 3736. Vulcanii sunt dispuşi în semicerc din Sumatera până în Filipine – indicând prezenŃa celei mai labile părŃi a scoarŃei terestre. rododendronii. Arhipeleagul Indonezian CondiŃii geografico – fizice Relieful predominant îl formează munŃii care au luat naştere în urma mişcărilor tectonice şi a erupŃiilor vulcanice de la sfârŃitul terŃiarului şi în cuaternar. la extremităŃile nordică şi sudică predomină chimatul subecuatorial (cu un anotimp mai puŃin umed). Câmpiile sunt mult mai restrânse în raport cu suprafaŃa ocupată de munŃi (fie în lungul Ńărmurilor sau în lungul râurilor). Muller. Musi.insule. văile adânci. Vulcanismul şi seismicitatea se manifestă deosebit de intens şi astăzi. lorii. plintosolurile şi histosolurile. Negras. Dintre vulcanii Arhipeleagului. Solurile cele mai răspândite sunt combisolurile. Pegunungan Barisan (în vestul şi sud vestul Insulei Sumatera). Tiyo. cele mai mari fiind: Luzon. . Samar. Abuki (în Sulawesi). Apele . coniferele ş. sunt folosite pentru navigaŃie şi irigaŃii. iar la peste 3000 – 3500 m se găsesc pădurile montane pitice şi păşunile alpine. circa 150 de specii de şerpi. şi a aruncat produse vulcanice până în Madagascar. Pe insulele mari. cel mai renumit este Krakatan. Guttier. şerpi alergători. În arhipeleag se află o populaŃie numeroasă. Kapuas Hulu.. Blingara. Sergeulangit. Muratus (în Insula Borneo). Poso (Sulawesi). maimuŃe (în Kalimontan – urangutani). menŃionăm : Toba (Sumatera). scurte. iar dintre numeroasele lacuri. Se întinde pe mari suprafeŃe (cu excepŃia părŃii de răsărit a Insulei Jawa). râurile sunt numeroase. Principala formaŃiune biogeografică este pădurea ecoatorială. Mindoro. în Borneo. Jayawijay (Insula Noua Guinee). La peste 1400 – 1500 m în pădurile de munte predomină stejarul veşnic verde. Semeru 3675). savanele. tigri. Cad precipitaŃii abundente. testoase. Cebu. peşti diferiŃi. fluvisolurile. giboni. Râurile cu debit mai mare sunt: Rojang şi Brita (Kalimantan). Schwaner. lilieci. Mindanao. Hari (Sumatera). au multe defilee şi cascade în regiunile muntoase. Principalele masive muntoase sunt: Pusat Gajo. Panay. Temperaturile medii anuale se menŃin între 25 şi 26º C. se întind (dar pe suprafeŃe mici). Aspecte de geografie umană Popularea acestui arhipeleag provind din migraŃiile al căror ritm şi deplasare rămân încă necunoscute. umiditatea aerului are valori mari. s-a auzit la o distanŃă de 4000 km. şopârle zburătoare. în Brisbane. Leyte. predomină palmierii. când a erupt în 18832. Paleleh. în condiŃiile climatului musonic. Semajang (Kalimantan). Clima este ecuatorială şi subecuatorială. Fauna este formată din : rinoceri. care se află pe insulele Rinca şi Komado. Râurile.

maniocul. se găseşte un timp vechi de sat – sat negari care. iar în interior practicau agricultura itinerantă şi foloseau mii de plante diferite în tratamente de medicină tradiŃională sub denumirea de Jamu.a. Se cultivă orezul. cimentului. soia. La est de Maluce (Maluku). sau se ocupă cu pescuitul. ele sunt înconjurate de gospodării dispersate. Bandung. metropola indoneziană şi nu javaneză. macasareza. Nusa Tenggara cuprinde 3. este limba folosită la Jakarta/batavia. de persoane. In arhipeleag se produc mari cantităŃi de cafea. utilajelor sunt controlate de stat. populaŃia a rămas fidelă hinduismului (insula este un refugiu pentru cei refractari la islamism). Bahasa Iondonesia este astăzi înŃeleasă de ¾ din populaŃie. achineza ş. Numărul de turişti atras în arhipeleag a crescut în ultimele trei decenii. Palu. porumbul. Semarang. Medan. cauciuc natural. în afara nucleului central se află şi o arie de cătune. Fiecare are o piaŃă centrală. tutun.. În Podişul Padang din Sumatera. de regulă sunt situate în apropierea Ńărmurilor: Jakarta (are aproape 13 mil. Malang.locuintori). În subsol sunt mari resurse de zinc. cacao şi mirodenii.a. utilizau sistemele de irigaŃii mai ales pe Ńărmuri. ca variante ale satului aglomerat sunt: satul liniar. iar Maluku adăposteşte doar 1% din populaŃie. produselor din cauciuc. balineza. lemnului. total suspendate. minangkabau. javaneză şi olandeză. În Kalimantan sunt vorbite peste 100 de limbi (deşi cuprinde 5% din populaŃia arhipeleagului). Tot în această insulă. În Jawa şi Madura trăiesc circa 110 mil. dar din cauza atentatelor teroriste s-a mai atenuat. În Sumatera locuieşte 20% din populaŃia arhipeleagului. au început să funcŃioneze tehnologiile înalte (electronica. nuci de cocos. În Noua Guinee2 se vorbesc circa 700 de limbi. „tipul maalaez” face loc populaŃiei cu piele neagră – caracteristică de la care provine termenul de „papuaş” (din malaezul popuah. bauxită. fie în grupe de case. Oraşele . în est populaŃia autohtonă este de limbă malaeză şi musulmană. Satele sunt variate şi se diferenŃiază după structură şi mărime. Pontianak ş. „cu părul creŃ”). transportul între locuinŃe făcându-se cu barca. cu case de formă dreptunghiulară. substanŃelor chimice. Jawa şi insulele învecinate sunt mai dezvoltate economic. mulŃi locuitori au ferme mici în apropierea râurilor. sticlei. în arhipeleag. arborele de cauciuc. petrolului. În Bali. Satele aglomerate se găsesc în regiunile agricole de câmpie. . În arhipeleag are loc o industrializare rapidă. Palembang. aur. cu case dreptunghiulare. construite în lungul râurilor sau a drumurilor. 12 milioane de vite. În vestul insulei este Ńinutul minangkabau convertită la islamism în secolul al XVI-lea. nichel. batatele. Din vremuri străvechi în acest arhipeleag. tehnica aerospaŃială). cupru. lacurilor şi Ńărmurilor. oamenii au exploatat eficient mediul natural bogat şi divers. bumbacul. găini. 10 milioane de porci.7% din populaŃia arhipeleagului. cu case pe piloŃi. În Insula Jawa3. petrol. in interior trăiesc dayacii În Sulawesi se vorbesc circa 60 de limbi (dar locuieşte 7% din populaŃia arhipeleagului. arbustul de ceai şi se cresc peste 15 milioane de capre. sundaneza. Industriile de prelucrare a metalelor. pe lîngă imigranŃi. gaze naturale. iar în Timorul de Est şi în Papua de Vest limbi papuaşe. Agricultura este domeniul în care lucrează aproape de jumătate din populaŃia activă. satele sunt dispersate (apare fie risipit pe ogoarele de orez. Aşezările umane . Economia. trestia de zahăr. înconjurate cu gard de bambus. madureza. Recent. pe piloŃi. În Papua se întâlnesc sate „palafite”. NaŃiunea indoneziană s-a născut din trei continuităŃi istorice: malaeză1.javaneza.

pe direcŃia E-V are o lungime de aproximativ 5. Indonezia. iar la nivel de insule mari.000 locuitori -Limba oficială: indoneziana (bahasa indonesia) -PoziŃia geografică: între Asia de S şi SE şi Australia -Capitala: Jakarta -Ziua naŃională: 17 august (aniversarea proclamării independenŃei) -Forma de guvernământ: Republică prezidenŃială -Religia: islamism (87%) -IDU. Maluku. în 1997. Semeru şi Kerinti. conflictele regionale în Maluce. Hari. de regulă. Apele. Sunt celebri vulcanii Krakatan. Indonezia este puternică prin resursele subsolului şi doreşte să devină o putere regională de prim plan. Indonezia este cel mai mare arhipeleag al Terrei care. dar ocupă suprafeŃe restrânse. Această Ńară revendică insulele Spratley. au fost un semieşec. anual 200. Banca Mondială lăuda „miracolul economic” indonezian. iar pe de altă parte datorită valului de secesiuni din Bali.Transporturile şi comunicaŃiile. zguduită de rebeliuni şi de terorism. O fragmentare geopolitică a Indoneziei nu poate fi eliminată. Timorul accidental. Cu Australia are relaŃii bune.179 km² -PopulaŃia:225. măsurile de instalare a persoanelor deplasate. iar şomajul atinge mai mult de o treime din populaŃia activă şi 50% din populaŃie trăieşte cu mai puŃin de doi dolari pe zi. Râurile debutează în estuare. este prima comunitate musulmană din lume. Atjeh şi Papua. În zonele litorale se află. Barito. Cu câŃiva ani în urmă. Râurile Mahakam.000. -SuprafaŃa: 1. Tot pe plan intern. deşi marea demografică indoneziană produce îngrijorări. Musi şi Digul sunt scurte şi cu un debit constant bogat. În această Ńară se găsesc peste 100 de vulcani activi. Probleme de geografie politică Acest arhipeleag are o funcŃie strategică. Atjeh. transporturile rutiere şi feroviare. Persistă dificultăŃile economice. INDONEZIA -Denumirea oficială: Republica Indonezia (27 provincii. Clima predominant ecuatorială maritimă se caracterizează prin temperaturi ridicate (26 – 27 ºC) şi precipitaŃii abundente care cad tot timpul anului şi ating valori de 2500 – 4000 mm/m². Relieful este predominant muntos.000 de persoane din Jawa suprapopulată migrează pe alte insule – astfel că transmigraŃia conduce la modificarea echilibrelor ecologice. ocolit de investitorii străini. . un district metropolitan şi două districte autonome speciale). Sezonul uscat este evident doar în insulele Tenggara. La uriaşele depărtări din arhipeleag soluŃia cea mai bună o reprezintă transporturile aeriene şi maritime. câmpii. dar acesta era fondat pe exportul de produse manufacturate şi preŃul scăzut al forŃei de muncă1. După 1997 criza financiară asiatică a înrăutăŃit situaŃia în Indonezia. pe de o parte datorată contestării preponderenŃei javaneze. Java.682 (locul 112) CondiŃii geografico – fizice Relieful . au avut loc numeroase revolte antichinezeşti.0.500 km. începând din 1998 se află într-o tranziŃie dificilă. principalul stat din arhipeleag. Pe plan intern.937. iar restructurarea brutală impulsionată de Fondul Monetar InternaŃional a avut efecte agravante.

mondial). Medan (2 milioane loc. caprine ş. Ńestoasa moale.a. Solurile. Fauna din Sumatera se încadrează în regiunea geografică indo-malaeză şi subregiunii malaeze. Indonezia se înscrie în râurile Ńărilor cu o evoluŃie numerică accentuată. Ńapirul asiatic. păsări viu colorate ş. giboni.5 milioane loc.). Ńerpi alergători. Circa 45% din populaŃia activă lucrează în agricultură specializată. ca rezerve. iar în Irian Jaya (fost Irianul de Vest). inslamismul deŃine 87%. Natalitatea are un indice de circa 21 ‰. urmate de cele rutiere şi aeriene.5 milioane loc. insecte. bauxită. cobra scuipătoare (2m). sunt atuurile acestei Ńări pentru a deveni o putere economică. Densitatea generală este de 116 loc/km². hinduismul 2%. acrisoluri şi histosoluri. arbustul de ceai (locul 5 mondial) ş.a. Transporturile maritime sunt cele mai dezvoltate.VegetaŃia. bovine. urangutanul. bambuşii şi palmierii.5 milioane loc). Palembang (1. În regiunile montane. În condiŃiile climatului ecuatorial – creşterea animalelor ocupă un loc secundar. masivele investiŃii din Ńările Asiei de Est şi Sud-Est. SperanŃa de viaŃă la naştere este de 65 ani (masculin) şi de 69 (feminin). Tipice sunt : feralsolurile (în regile orizontale şi slab ondulate. fragmentar. agricultura diversificată. predominant (> 65%) este formată din pădure ecuatorială. chinezi. cu plantaŃii de palmier de cocos (locul I mondial de nuci de cocos şi copra). . populaŃia numeroasă ş. protestanŃii şi catolicii 9. în Kalimantan 20 loc/km². papuaşi. nichel (locul 3. savana. 5 loc/km².a. Predomină populaŃia rurală (63%). În pădurea ecuatorială stratificată se remarcă peste 15.) ş. staniu (locul 2 mondial). În insulele Jawa ŞI Madura densitatea depăşeşte 800 loc/km². soluri aluviale. Fauna prezintă numeroase elemente originale: rinocerul jawanez. Un interes economic deosebit prezintă speciile de arbori cu lemn preŃios (santal.). Indonezia tinde să devină putere în cadrul unei regiuni dinamice economice. urangutani. cu un sold natural de circa 14 ‰. Caracteristică este mobilitatea rural – urbană. plintosolurile (formate pe materiale vulcanice). Aspecte de geografie umană PopulaŃia .000 de specii floristice. lilieci. porcul jawanez. Sumatera aparŃine regiunii Paleotropicale şi subregiunii Malaeze. arbori de cacao (locul 3 mondial). În Insula Jawa apare.a. Indonezia are cea mai mare varietate de maimuŃe asiatice. varanul de Komodo. de vârstă pleistocenă). În Indonezia se exploatează mari cantităŃi de petrol şi gaze naturale. palmier de ulei (locul 2 mondial la ulei de palmier). totuşi se cresc bubaline. Surabaya (3 milioane loc.a. cărbuni. O puternică mobilitate a avut loc spre insulele slab populate. teckul). Structura naŃională include: indonezieni. în raport de altitudine se găsesc păduri cu frunze căzătoare. Dintre culte. nitisolurile (cu mare capacitate de reŃinere a apei) şi lixisolurile. iar mortalitatea de peste 7 ‰. cupru. iar budismul şi confucianismul 1%. Din punct de vedere floristic. Oraşele principale sunt: Jakarta (9. Fiind o Ńară insulară păstrează tradiŃia pescuitului care a luat amploare în ultimele trei decenii. Resursele subsolului care cuprind o mare varietate.). Pe spaŃii întinse se află cambisoluri. În Insula Borneo trăiesc: pitonul reticulat (circa 10 m lungime). arbori de cafea (locul 3 mondial). Economia. Banding (2. melanezieni.7%. iar în zonele litorale – mangrovele.

tsunami şi cicloane tropicale. debite bogate şi valoare hidroenergetică. unei relative instabilităŃi politic. VegetaŃia. TIMORUL DE EST -Denumirea oficială: Republica Democratică a Timorului de Est -SuprafaŃa: 14. de Ńară importantă şi puternică. mangrovele. cascade. Râurile au cursuri scurte. cerbi. plajele Lovina. Indonezia are nevoie de un succes economic neîntrerupt şi de o perioadă de stabilitate politică. parcurile (cu păduri virgine) în cuprinsul cărora trăiesc elefanŃi. Pentru a deveni un factor dominant regional.a.tropical – musonică şi etajată. chinezi etc. Indonezia este frecventată de circa 5 milioane de turişti. pădurea umedă tropicală. . Ńestoase. Sunt frecvente.Anual.a. rezervaŃia de urangutani Bukit Lawang.28 ‰. predomină savana cu iarba – copac şi arbuşti gen scrub. Balina şi Kuti. Partea nordică este mai aridă. insula Karakatau. Indonezia este astăzi Ńara cea mai importantă. Germania. teckul ş. mistreŃi. democraŃie limitată -IDU- CondiŃii geografico – fizice Relieful este alcătuit din lanŃuri muntoase şi vulcani stinşi. Speciile valoroase sunt: arborele de fier.a. Fauna cuprinde: maimuŃe. Dacă astăzi principalii parteneri economici sunt Japonia.. islamism (sunniŃi) -PoziŃia geografică: în Arhipeleagul Nusa Tenggara. lacurile colorate de la Keli Mutu ş.100. papuaşi. mormintele de piatră de la Sumba. Aspecte de geografie politică PoziŃia geografică.000 loc) -Ziua naŃională: 20 mai -Forma de guvernământ: Republică . crocodili. tigrii. În Asia de Sud-Est. portugheza -Religii: romano-catolică. santalul. VII. PopulaŃia este formată din austronezieni (malaezo-polinezieni). Dua ş. potenŃialul demografic şi evoluŃia economică oferă acestei Ńări într-o perspectivă apropiată un rol de pivot geopolitic. lacul vulcanic Toba. pitoni. tempele Pejeng. Emiratele Arabe Unite. dar chiar şi în interesul acestei regiuni are o capacitate limitată de a exercita o influenŃă semnificativă datorită situaŃiei economice. câŃiva ani la rând s-a menŃinut la 27 . Aspecte de geografie umană PopulaŃia . Dintre obiectivele turistice se remarcă templul budist de la borobudur (sec. dispersării insulelor şi eventualităŃii unor conflicte etnice. Tampaksiring. în sud câmpii şi delte Clima . inclusiv enclava Ambeno cunoscută sub denumirea Oecussi -Capitala: Dili (50. Apele. fauna unică (varanul – „dragonul de Komodo”). vulcanul Batur. în ultima vreme se manifestă o strânsă colaborare australiano – indoneziană inclusiv în domeniul securităŃii.000 locuitori -Principalele limbi vorbite: tetum. d. staŃiunile balneoclimaritime Nusa. Natalitatea . nordestul Insulei Timor. Singapore.H). SUA. iar mortalitatea 67 ‰. minorităŃii chineze care domină sectorul financiar intern. pe Ńărm.784 km² (13 districte) -PopulaŃia:1..

Pentru obŃinerea unor produse se cultivă o serie de plante: arborele de cafea. Economia. Petrolul a fost descoperit în 1923. Multe investiŃii au fost făcute din 2002 până astăzi.000 loc -Limbi vorbite: malayeza.25ºC şi precipitaŃii peste 3000 mm/an. Transporturile şi comunicaŃiile. feralsoluri. ConstituŃia a fost modelată după modelul portughez.000 loc) -Ziua naŃională: 1ianuarie -Forma de guvernământ: monarhie. Bivolii. Densitatea maximă (250 loc/km²) este în jurul capitalei. Bangar. VegetaŃia este formată din păduri ecuatoriale luxuriante. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. Nu . exploatarea petrolului şi a gazelor naturale domină complet economia acestei Ńări.budism. dictatură -IDU – CondiŃiile geografico – fizice Relieful. Economia. ş.Cel mai mare Oraş este Dili – capitala Ńării. în NV Insulei Bornea -Capitala:Bandar Seri Begawan (250. engleza -Religiile principale: islamism (sunniŃi). În prezent. Solurile : plintosoluri.: relief scund şi aspecte colinare în partea de vest. ProspecŃiunile efectuate cu fonduri australiene au arătat că există rezerve de petrol şi gaze naturale în apropierea Ńărmului. manioc. chinezi (18%). cu consultarea consulatelor Germaniei şi SUA. iar mortalitatea de 3 – 4 ‰. O mare parte a comerŃului este de tip troc. Natalitatea în ultimii 3-4 ani a fost în jur de 19 ‰. în est. etajate. Transportul public este ineficient şi supraaglomerat.765 km² (două enclave separate de valea râului Limbang de pe teritoriul Malaysiei -PopulaŃia: circa 400. Principalele oraşe sunt : Bandar Seri Begawan. Starea drumurilor este dezastruoasă. caprele şi puii sunt crescuŃi şi comercializaŃi. Aspecte de geografie politică În 20 mai 2002 Ńara a devenit independentă. PopulaŃia are un nivel de trai ridicat. Fauna cuprindemaimuŃe (giboni. dar se vorbesc şi chineza. alimentul de bază constituindu-l porumbul. Clima. łara este tipic subdezvoltată. cu numeroase specii. o Ńară atât de săracă rămâne destul de vulnerabilă. insecte. Oamenii acestei Ńări se bazează în mare măsură pe agricultuă. Râurile sunt scurte şi cu debit constant. este ecuatorială cutemperaturi medii anuale de 25 . reptile. Din punct de vedere etnic populaŃia este alcătuită din: malayezi (69%). Timorul de Est este lipsit de o infrastructură economică minimală. Badas. urangutani). urmat de orez.a. ibani şi alŃi autohtoni. BRUNEI -Denumirea oficială: Sultanatul Brunei -SuprafaŃa: 5. partea meridională.a. palmierul de cocos ş. mei şi batate. un lanŃ munos. păsări. -PoziŃia geografică: În Asia de Sud-Est. dar rezultatele încă nu se văd.

rezultă că acest arhipeleag este cel mai expus dezastrelor. alizeul de NE aduce ploi bogate. Aspecte de geografie politică Sultanatul Brunei se Ńine la egală distanŃă de Indonezia şi Malaysia. mamioc. iar hrana şi locuinŃele sunt subvenŃionate. din punct de vedere etnic şi lingvistic este diversificată. ARHIPELEAGUL FILIPINELOR Unele aspecte de geografie fizică Relieful este de vârsta terŃiară. aur. alunecările de teren. huilă. Principalii parteneri comerciali sunt: Japonia. Cu Malaysia nu întreŃine relaŃii bune din cauza Ńinutului Limpang care împarte sultanatul în două. fie în alte Ńări. Mindanao. Circa 757 de dezastre naturale s-au produs în perioada 1900 – 2001. torenŃialitate. au avut drept consecinŃă eroziunea solurilor. B. cutremurele de pământ ş. . legume. roci de construcŃie. este membru ASEAN. Negritos. Iarna. Aspecte de geografie umană Circa 900 de insule nu sunt populate. iar musonul în sezonul umed. O serie de reforme economice trenează. În astfel de condiŃii umiditatea şi temperaturile de 24º .există impozite pe venit. Se cultivă orez. Cei aproape 90 de milioane de locuitori trăiesc în principal în insulele: Luzon (50%). cel mai înalt vârf fiind Muntele Apo (2954m) din Insula Mindanao. Pe ansamblu. Transporturile şi comunicaŃiile. Samar. Defrişările s-au extins.26 º C favorizează vegetaŃia de sezon tropicală umedă. După datele Departamentului pentru AcŃiuni civile şi Umanitare al O. batate. unele văi subaeriene au devenit văi submarine. ForŃa de muncă deşi calificată. Singapore. cu bune cunoştinŃe de limba engleză. PopulaŃia. Râurile sunt numeroase. SupravieŃuirea geopolitică a acestui sultanat depinde de rivalitatea dintre Malaysia şi Indonezia.a. Procesele vulcanice şi seismice continuă şi astăzi. nivelurile de asistenŃă medicală şi învăŃământ sunt considerabile. Mişcările neotectonice au avut un rol deosebit în schimbările reliefului. bananieri şi se cresc bivoli. izvorăsc de partea centrală a insulelor mai mari şi au un mare potenŃial hidroenergetic condiŃionat de pantă şi de debitul constant mare. În pleistocen. Mindoro. Brunei dispune deşosele transport naval şiaerian. mercur. terenul este accidentat. predominant muntos. În arhipeleag sunt 20 de vulcani activi printre care Pinatubo Insula Luzon care a erupt în 1991 după şase secole de inactivitate. VegetaŃia este formată din păduri tropicale umede.U. Resursele subsolului sunt dintre cele mai diversificate: zăcăminte de cupru. Clima . insule coraligene. Bandar Seri Begawan şi Berawan sunt oraşe cu aeroporturi. mangan. Apele. păduri de pin. crom. Alte dezastre naturale sunt taifunurile. ar trebui să fie un atu în atragerea investiŃiilor străine. Noile zone economice (din care 6 sunt în Insula Cebu n-au reuşit să atragă suficiente investiŃii străine. a dezvoltat relaŃii militare şi diplomatice cu Singapore. scăderea potenŃialului productiv. produce cantităŃi mari de precipitaŃii. puŃin pretenŃioasă în privinŃa plăŃii. Malaysia. sau format terase de abraziuni. inundaŃiile. minereu de fier.N. Turismul a înregistrat o creştere spectaculoasă. iar fenomenul corupŃiei nu s-a redus suficient. migraŃia populaŃiei fie în alte zone. apele oceanice au invadat o mare întindere a platformei continentale. cu numeroşi vulcani. Agricultura se practică doar pe 2% din teritoriu.

Pe ansamblu. Cambodgia şi Vietnam. karenni şi shan.a. liane. atentatele grupărilor islamiste din Bahi şi a celor din Mindano. Arhipeleagul Filipine este format din insule de origine vulcanică sau coraligenă. engleza -Religia: creştinism (catolici 85%). Indoneziei. Bali. Indonezia). defrişarea masivă a pădurilor din nord-estul Myanmarului.religios din sudul Thailandei. China). Din 12 vulcani activi mai impunători sunt Mayon şi Taal. pe plan geopolitic aparŃine la două lumi: pe de o parte este o periferie răsăriteană a Asiei de Sud-Est. Este formată din 10. conflictul etnico. Cele mai mari sunt Luzon şi Mindanao. mahon. LanŃuri muntoase vulcanice de vârstă terŃiară dau nota dominantă a reliefului. zone care abundă în petrol (şi se impune un control al căilor maritime) în calea legăturilor dintre zona Golfului cu Oceanul Indian şi cu Oceanul Pacific. În această regiune. Balabak. Filipinelor. ostilităŃile dintre Brunei şi Malaysia. Luzon. Coastele estice beneficiază de precipitaŃii abundente iarna.076 km² (teritoriul divizat administrativ în 79 de provincii) -PopulaŃia: aprox. Clima.) în apropierea cărora se află state cu o populaŃie numeroasă (China. Pe Ńărmuri este o vegetaŃie de mangrove. Fauna este alcătuită din bivoli de apă. crocodili.751 (locul 85) CondiŃiile geografico – fizice Relieful.a.000 de specii floristice: palmieri. Spratley. state interesate să aibă acces la alte resurse. Această Ńară este formată din 7. fiind situat în faŃa strâmtorilor Asiei de Sud-Est (Malacca. fiecare Ńară îşi sporeşte tonajul maritim. Marea Chinei de Sud) în care interesele Chinei se izbesc de ambiŃiile vietnamului. recife. taberele de refugiaŃi karen. rezistenŃa populaŃiei shan din Myanmar. ferigi ş. . Râurile au un curs scurt şi debite mari. este periferia apuseană a Pacificului de Nord (considerat lac american). Vietnam. Dampier ş. Hariman. bancuri. pitoni. Sunda. Singapore. 88. dictatura militară din Myanmar. iar pe de alta.107 insule.5 mil. care au interese economice (India. vara. teritorii revendicate (arhipeleagurile Paracel.loc -Ziua naŃională: 12 iunie -Forma de guvernămînt: republică prezidenŃială. papagali. Sumba. Pădurea ecuatorială urcă până la 800 – 1000 m. FILIPINE -Denumirea oficială: Republica Filipine -SuprafaŃa: 300. Însăşi statul care se suprapune acestui arhipeleag (Filipine). situaŃia incontrolabilă din Laos. iar cele vestice. Ombay. VegetaŃia. iar câmpul de forŃe din Indochina a fost şi rămâne complex (presiuni indiene spre bazinul estic al Oceanului Indian şi strâmtorile malaysiene. ingerinŃe chineze în Myanmar. clima este tropical – maritimă.Arhipeleagul prezintă o mare importanŃă pentru strategia geoeconomică şi geopolitică a SUA şi a Ńărilor din regiune. porci sălbatici.5 mil. teck. păsări de junglă. Lombak. tensiunile dintre Nepal şi Bhutan. Makassar. islamism 5%(sunniŃi) PoziŃia geografică: -în vestul Oceanului Pacific -Capitala:Manila 10.loc -Limbă oficială: filipineza. Japonia. cobre. Apele. Malaysiei. implantarea în estul Myanmarului a minorităŃii wa. democraŃie -IDU: 0.

Filipinele. În secolul al XX-lea a fost promovată limba tagaloga ca limbă naŃională ( pilipino). După reunirea în jurul FederaŃiei Malaysia a statului Singapore şi sultanatelor Sarawak şi Sabah au avut loc puternice contestări teritoriale din partea Filipinelor (care spera să recupereze sultanatul Sabah).0 ‰. banane.130 km. Micronezia sub tutelă americană şi Asia de sud-Est. cherestea. nitisoluri. ananas. iar mortalitatea de 5. păsări. Este Ńara cea mai expusă dezastrelor din lume. permit o continuitate strategică între coasta vestică a SUA. iar căile navigabile 3. ilocano (9%). Alte grupuri sunt animişti. Membru al OrganizaŃiei Tratatului Asiei de Sud – Est (SEATO). urmate de feralsoluri. Se produc: orez şi porumb (formează alimentele de bază). se cresc porci. Totodată are loc o emigraŃie masivă spre insula Mindanao a populaŃiilor venite din alte insule şi care au adus limba lor. Geopolitic. .000 km din care circa 40. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. AdepŃii Bisericii Catolice Filipineze Independente („aglipayani”) reprezintă 4-6%. se practică pescuitul. cebuano (13%). Cei mai mulŃi filipinezi se revendică de la Biserica Romano-Catolică (84-85%). Economia se bazează în principal pe agricultură. statul Filipine aparŃine la două lumi: pe de o parte este o periferie răsăriteană a Asiei de Sud-Est şi. PopulaŃia este formată din grupul tagalog (28%). este periferia occidentală a Pacificului de Nord. Cele 135 de limbi vorbite provin din familia austroneziană. Natalitatea. protestanŃii 4%. Musulmanii trăiesc în sud. Liniile ferate au o lungime de circa 900 km. prin reŃeaua de baze aeriene şi navale. In industrie se produc: încălŃăminte. Cebuano rămâne prima limbă doar pentru ¼ din populaŃie. În Filipine sunt 25 de porturi comerciale şi 275 de aeroporturi civile şi militare. Filipinele au un caracter de maritimitate neegalat în regiune. trestie de zahăr.000 km sunt pavaŃi /asfaltaŃi. Soldul natural asigură o creştere rapidă a populaŃiei. considerat „lac american”. Prin cei 26. bisaya ş. Insula Luzon este dens populată şi deŃine ½ din totalul locuitorilor. Oraşele principale sunt: Manila. pe de altă parte. Probleme de geografie politica. taifunurile. ReŃeaua rutieră însumează aproximativ 200.a. acrisoluri şi alisoluri. Davao. O serie de dezastre naturale afectează populaŃia şi economia: cutremurele de pământ. medicamente. iar musulmanii între 4. Transporturile şi comunicaŃiile. erupŃiile vulcanice. nuci de cocos. Cebu. mango. se rafinează petrol şi se asamblează componente electronice. alunecările de teren. acestea până atunci îşi conservaseră propria arie geografică tradiŃională. îngrăşăminte chimice. În 1992 a început retragerea prezenŃei militare americane. De atunci sultanatul Sabah acordă sprijin constant revoltei musulmane din insula Mindanao. în ultimii ani a fost de peste 25%. care a progresat în pofida celorlalte limbi principale.5 – 6.000 km de linie de coastă. Quezon-City.5 – 5%. Circa 12% din populaŃie este considerată de autorităŃi ca făcând parte din „minorităŃile culturale” fiindcă vorbesc una din limbile principale. Tagaloga este astăzi vorbită de 1/3 din populaŃia Ńării. Caloocan.Solurile ocupă suprafeŃe mai mari plintosolurile.

câmpuri de dune. Câmpia Lacurilor). depresiuni. MunŃii Altaiul Wongal. 1. care dau impresia că şi-au restabilit poziŃiile în arhipeleag.900 m. Podişul Gobi se întinde atât în Mongolia cât şi în China. China. Regiunea Asia Estică Aceasta şi Regiunea Asia de Nord sunt cele mai întinse din spaŃiul asiatic. MunŃii Transhimalaya şi Himalaya. platouri deluroase. Subregiunea Asia Central Estică Continentală se întinde de la MunŃii Tian Shan. cu culmi înalte. culuare largi de vale. defilee. iar militarii filipinezi beneficiază de un sprijin în creştere din partea forŃelor americane. văi uscate (în jumătatea vestică). Câmpia Manciuriei (Songhua Jiang – Lizo Jiang) care s-a format pe resturile unui bazin lacustru în halocen. predominant calcaroase şi forme carstice reziduale. Podişul Selenga are un relief predominant carstic. Gobi şi Alashan şi Tibet au o climă continental excesivă cu precipitaŃii foarte reduse. În sudul şi sud-estul subregiunii se găsesc MunŃii Nan Ling – Wuyi Shan cu altitudini care trec de 1700 m. unităŃi care depăşesc 1500 m altitudine. Clima în partea nordică a subregiunii este continental – excevivă cu precipitaŃii sub 200 mm/an (în deşertul Gobi. Alashan sunt semideşerturi şi deşerturi. iar Filipine se opun pe seama apartenenŃei insulei Spratley – fapt ce menŃine dubla caracteristică geostrategică a acestui stat. Datorită poziŃiei geografice şi genezei. subtropicală în podişurile Yunnam şi Guizhan şi în Bazinul Sîchuan. de la MunŃii Altar. Podişul Tibel. Relieful înalt înconjură această subregiune în nord. Altun Shan. Iablonovâi şi fluviul Amur (în nord). această regiune cuprinde două subregiuni: Asia Central – Estică Continentală şi Asia Estică Insulară. Karakorum şi Alatan până la Marea Japoniei şi Chinei Orientale. Alashan). cu martori de eroziune antecuaternari. pasul de altitudine. Dezordinea şi lipsa de securitate cresc în sudul Ńării. unele sunt depresiuni endoreice sau areice. Semideşerturile şi deşerturile Taklimakan. Hentei şi Hangar aparŃin cutărilor hercinice. În partea central – sudică a Mongoliei se află Depresiunea Semideşertică a Lacurilor (endoreică)cu întinse suprafeŃe nisipoase. au înălŃimi de peste 1. CondiŃiile geografico-fizice. vest şi sud (munŃi incluşi la alte regiuni). În sud se află depresiunea tectonică Bazinul Roşu (Bazinul Sîchuan) umplută cu depozite de culoare roşiatică lagunaro-lacustre pliocene. În acest spaŃiu se află statele: Mongolia. Tungaria. înălŃimile Nan Ling – Wuyi Shan cu culmi înalte. Câmpia Yellow. numeroase vârfuri care depăşesc 6. Taklimakn. În sud-vest şi sud se află MunŃii Kunlun Shan. văi cu defilee.000 m. Taklimakan.În ultimul timp a crescut expansiunea navală a Chinei în regiune. Podişul Yunan şi Podişul Guizhou. Tungaria.000 m şi glaciaŃie actuală. altitudinii de circa 4. între culmi se află numeroase depresiuni – labirint. Apele. o cuvertură loessoidă groasă (200 m) şi nisipoasă. În N-E subregiunii se află MunŃii Hinganul Mare şi Hinganul Mic ce aparŃin curatelor paleozoice. până la MunŃii Himalaya şi Podişul Yunnan (în sud). În nord. depresiuni tectonicoerozive cu relief de dune (barcane). Coreea de Nord şi Coreea de Sud. La vest de Marea Câmpie Chineză se află Podişul de Loess şi Podişul Ondos. Saian. continentală în Podişul Selenga (450 mm/an) oceanic – musonic (în Câmpia Manciuriei. subtropicală şi tropicală în regiunile muntoase şi de podiş din S-E Chinei. În estul şi nord-estul subregiunii se află Marea Câmpie Chineză (Câmpia Yellow) un imens con de dejecŃie. Junggar. constituindu-se în regiuni endoreice şi .

faza etc.a. lup. popândăi etc. în Câmpia Chinei de Est. În Câmpia Chinei de Est sunt numeroase lacuri naturale şi antropice. în partea inferioară a acestor păduri se află cameliile. colinare şi de podiş (Nan Ling – Wuyi Shan) prezintă numeroase râuri cu debit mare.a. Deşerturile şi semideşerturile au numeroase lacuri sărate şi mlaştini. pensionarii fără resurse şi alŃi nevoiaşi din China sau din Mongolia sunt victime ale încetării a numeroase activităŃi pe care le-am practicat vreme îndelungată. Pe văile râurilor vegetaŃia este alcătuită din pajişti ce alternează cu desişuri de salcie şi plop. Este diferită de la nord la sud şi de la vest la est.). Aspecte de geografie umană. popândăul dauric.3 miliarde locuitori. Bambusul formează desişuri. densitatea populaŃiei şi culturile agricole multiseculare au distrus aproape complet vegetaŃia naturală. iar aparatul de stat trebuie să se adapteze. caragana. Fauna. În Altaiul Mongol. stejarul veşnic verde. în nordul şi vestul subregiunii sunt calcisolurile. În aceste păduri sunt şi specii de foioase cu frunze căzătoare (stejarul. China are astăzi peste 1. pantera. spre est apar pădurile de conifere. Solurile. O altă sursă de conflict se naşte din politică de urbanizare.a. Slab populată este Mongolia. iar pe suprafeŃe mici luvisolubile. PopulaŃia. arborele de camfor. În China de Est fauna este alcătuită de elemente nordice de tundră şi stepă (dihori. ovăz sălbatic. Taklamakan.). sunt înlocuite cu pădurile de tip temperat (de foioase şi câteva specii de conifere). În Podişul Tibet vegetaŃia prezintă aspecte diferite: în nord-vest sunt prezente pajiştile alpine (rogoz. izmă ş. Câmpia Manciuriei. tigru ussurian.a.). iar în Câmpia Chinei sunt areale cu peste 1000 locuitori/km2. China de Vest şi SudVest. şoarece săritor. pe interfluvii sunt deşerturile şi semideşerturile reci. carpenul. Regiunile muntoase. În Peninsula Coreea fauna este un amestec al elementelor de taiga cu cele subtropicale la care se adaugă specii caracteristice pădurii de latitudini temperate (urs brun.) subtropicale şi tropicale (maimuŃe. distrugerea locuinŃelor de pe unele străduŃe urbane şi caracterul modic al compensaŃiilor nasc nemulŃumiri (în China). În spaŃiul acestei subregiuni densitatea populaŃiei prezintă contraste evidente. Aceste păduri ajung până la altitudinea de 1000 m şi mai sus. ferigi) – fapt ce determină o pădure subtropicală dintre cele mai originale de pe Terra. palmier sălbatic. oceanice – musonice. urs negru. Marea Câmpie Chineză. iar spre sud-est unele specii subtropicale de arbori şi arbuşti. tamarix ş. sunt foarte slab populate. mistreŃ ş. mesteacăm. În Tibet densitatea este de asemenea foarte redusă. cerb pătat. Junggar.a. În sudul Tibetului.. Introducerea capitalismului a transformat profund societatea chineză şi a determinat majoritatea grupurilor sociale să-şi apere activ interesele. Sonderii. arbori de santal. În extremitatea sud-estică a acestei subrergiuni sunt păduri tropicale care se păstrează bine până la altitudinea de 500 m (sunt alcătuite din ficuşi. În deşerturi şi semideşerturi vegetaŃia este slab reprezentată şi discontinuă (desişuri de saxaul. smochin indian ş.). Pădurile apar destul de rar şi ele sunt alcătuite din conifere şi foioase (pin. alun). fagul. Aflate sub influenŃe climatice.areice. iepure. numeroase păsări şi peste 1000 de specii piscicole. leoparzi etc. . lup roşu. palmieri ş. Câmpia Lacurilor – prezintă o bogată reŃea hidrografică. rododendronii şi palmierii în formă de evantai. iar lianele le apropie de pădurile tropicale. în stepă: iepure fluerător dauric. MunŃii Hangai fauna este alcătuită din urs brun. defavorizaŃii. În regiunile colinar – muntoase ale Chinei de Sud predomină pădurile subtropicale dezvoltate pe soluri roşii. O mare răspândire o au leptosolurile şi acrisolurile.) până la 5000 m altitudine. elan. magnolia. nevăstuică. Deşerturile: Gobi. în regiunile cu climat continental – excesiv este o vegetaŃie de stepă. în Câmpia Lacurilor se găsesc pădurile subtropicale constituite din copaci veşnic verzi (laurul. VegetaŃia. jderi.

iar în vest peste 300 mm/an. confiscările de teren fără compensaŃii financiare echitabile. loc. Deşertul Alashan. MunŃii Da Hinggan Ling (Hinganul Mare). puterea demografică şi militară. delocalizările pe care le-au întreprins marile grupuri occidentale au avut drept consecinŃă creşterea produsului intern brut (9. mâna de lucru la costuri reduse. climă aridă a Chinei de Vest. Chanagjiang(Fluviul Albastru). populaŃia este concentrată în N şi N-E şi valea râului Selenga în Coreea de Nord. (Fluviul Galben). climat tropical în SE. În Coreea de Sud (Republica Coreea) s-a dezvoltat industria uşoară. În Deşertul Gobi cad ploi reduse cantitativ . Podişul Giuzhou (1400-1500 m) . MunŃii Nan-Ling-Wuyi-Shan. Deşertul Taklamakan(nisipos şi pietros. În China. bazinul tectonic intramontan.596. având ca afluienŃi principali Yalonjiang. pe litoral şi în Câmpia de S-V. Podişul Yunnan.de regula vara semnalăm formarea ploilor tropicale şi a taifunurilor (în a doua jumătate a verii şi toamna). Hanshui.loc. iar din 1970 a dezvoltat un uriaş aparat militar.8% în 2005).960 km² -PopulaŃia aprox. aria montană Karakorum-Himalaya. . modern. Clima Climatul musonic în China de Est. creştinism PoziŃia geografică În Asia de Est .3 mild. Geopolitic. cât şi geopolitic. de regulă. UnităŃi morfostructurale: Marea Câmpie Chineză. łăranii atacă. climat continental în China de Nord. China şi Coreea de Sud au un rol important pe continent şi în lume.Capitala:Pekin/Beijing circa 12 mil. pentru China. le crează o dimensiune mondială. Guanjiang. Apele.721 (locul 104) CondiŃii geografico – fizice Relieful. deschiderea spre exterior. CHINA -Denumirea oficială : Republica Populară Chineză -SuprafaŃa: 9.-primul loc în lume -Limba oficială: chineză standard sau mandarina numită şi putonghua sau limbă comună . Podişul Tibet (Xizang). Puterea lor economică la care. s-a statornicit o industrie performantă care a zdruncinat Asia atât geoeconomică. Dinamismul economiei chineze se bazează în parte pe dinamismul comerŃului extern. s-a dotat cu o forŃă nucleară şi cu capacităŃi balistice deloc neglijabile (care contrastează cu sărăcia economică). În sudul podişului Tibet curge Brahmaputra. Regiunea de graben-Junggar Pendi. În estul. în Tibet precipitaŃiile ajung în nord sub 150 mm/an .o mare densitate a reŃelei hidrografice. Din punct de vedere economic în Mongolia este evidentă o deschidere renoită spre economia de piaŃă. În Mongolia. Bazinul Roşu (Bazinul Sichuan). MunŃii XiaoHiggan Ling (Hingganul Mic).8%).Filierii migranŃi au început să se mobilizeze împotriva condiŃiilor lor de viaŃă. În estul Ńării. volumul uriaş de investiŃii străine. fiscalitatea excesivă a autorităŃilor locale.Ula). le asigură o prezenŃă regională (şi mondială) crescândă. cu izvoarele tot în Himalaya. cu izvoarele în Himalaya(Baian Kara. Deşertul Gobi (regiune areică). iar în nord şi vest sunt mai puŃine râuri datorită climei continental-excesive. continentalism excesiv). Coreea de Nord (RPPD Coreeană) este fidelă unei linii ferme marxist – leniniste în economie. Extremitatea sudică este străbătută de fluviul Mekong. 1. iar în nord-est fluviul Amur şi afluentul său Sungari. Câmpia Songhua Jiang (Sungari).Religii : budismul tibetan sau lamaismul (96%).islamism (3. Ziua naŃională:1octombrie(aniversarea proclamării republicii populare) IDU = 0. sud-estul şi sudul Chinei sunt cele mai mari fluvii : Huang He.

cazahi. În MunŃii Kunlun se găsesc.3 miliarde locuitori. valea fluviului Chang Jiang. în China planificarea familială constă în mărirea vârstei căsătoriei şi de procreare a unui copil (la Ńară cuplurile pot avea al doilea copil. tătari. cu elemente subtropicale şi temperate în partea estică. Baga-Qaidan. salai şi bao’an sunt musulmani.8% din populaŃie o reprezintă chinezii han. în cea mai mare parte. Pădurile de amestec (stejar. Fauna este variată cuprinzând peste 400 de specii de animale mari (urşi panda. a lucrătorilor din servicii de utilitate publică.454. vulpi roşii de Tibet). lacuri cloro-sodice. Islamismul a fost introdus în China la mijlocul secolului al III-lea. antilope. tigri. Natalitatea a fost în medie de 16. stepă. tibetani. tadjici. iar a şomajului de 3. Rata de alfabetizare este de 85. în regiunile temperate şi subtropicale. papagali) pe cale de dispariŃie(ursul panda uriaş). kirghizi. Întrucât creşterea numerică crea grave probleme s-a trecut. În depresiunea Qaidam se află numeroase lacuri sărate dintre care mai mari sunt:Dabsan. iaci. a comercianŃilor. bai ş.Lamaismul este o sectă a budismului chinez fiind răspândit în Tibet şi Mongolia Interioară. maimuŃe. mongoli. PopulaŃia sub 15 ani reprezintă 27. păduri de Querans Serrata.721 China ocupă locul 104. În zonele deşertice apar calcisolurile. În China se practică mai multe confesiuni religioase: budism.religia originală a Chinei. şamanism. şi în Tibet. VegetaŃia este reprezentată prin păduri de foioase şi pin. În câteva nuclee (în apropierea oraşelor Beijing.000 locuitori.8% . leoparzi. Shenyang) densitatea depăşeşte 1000 loc/km2. VegeraŃia halofilă se află în zona litorală şi în regiunile de deşert. pin şi alte specii). miao. iar la altitudini de peste 3900 m apare „stepa rece”. peste 1500 specii de peşti. solurile bune şi podzolurile tropicale umede . protestantism (cele mai răspândite). Tibetanii.În ultimele decenii s-a accentuat mobilitatea internă şi internaŃională a populaŃiei.6 %0. yi. iar mortalitatea de 6. tu şi yuguri sunt lamaişti (budismul tibetan). în această parte se află Marea Câmpie Chineză.6 %0 . Quarhan Tsaring. solurile aluvionare. uyguri. Quercus dentata şi Pinns armandii se găsesc în Marea Câmpie Chineză. lupi. Izvoarele termale sunt frecvente în podişul Kiangland. uiguri. Piramida vârstelor este de tip matur.a. Lacurile glaciare sunt frecvente în regiunea montanădin sud şi vest. religia ortodoxă ”Dangbai”ş. În zonele deşertice vegetaŃia este rară. păduri tropicale. manciurieni.a. budei. câini raton. în Marea Câmpie Chineză. începând cu anii ‚70 la politica de planificare familială. rezultând un spor natural de 9. apoi daoism. păsări (fazani.7 % din total. Bazinul Sichuan. soloncecurile şi gipsisolurile. China ocupă locul I pe glob.În podişul Xiziang sunt peste 1000 de lacuri.700.1. Cu aproximativ 1. alături de care se găsesc 55 de naŃionalităŃi: hui. SperanŃa de viaŃă este de 69 ani pentru bărbaŃi şi 73 de ani pentru femei. În Marea Câmpie Chineză se întâlnesc un mare număr de lacuri artificiale.Etajul alpin este bine reprezentat îm Podişul Tibet de la 3000 de metri altitudine. zhuang. coreeni.2 %0 . Circa 92. MinorităŃile hui. Densitatea cea mai mare (peste 600loc/km2) se află în E şi SE Ńării. islamism. lateritele. cu o puternică mineralizare. Valorile cele mai mici ale densităŃii populaŃiei sunt în provinciile :Xinjiang. Prognozele indică pentru anul 2025 o populaŃie de 1. dong. luoba. câŃiva ani mai târziu). Limba chineză este unica limbă din lume cu ideograme care desemnează direct noŃiunea. dongxiang. Solurile : În Câmpia Manciuriei se găsesc cernoziomurile . yao. mongolii. Qinghai. Shanghai. După anul 1976 structura populaŃiei active s-a modificat rapid: a crescut ponderea activilor ocupaŃi în servicii. Cu IDU 0. Budismul a fost introdus în China în primul secol al erei noastre şi a devenit religia dominantă. lenba. InfluenŃa . Aspecte de geografie umană PopulaŃia. uzbeci.

Hainan. Zhuhai . situat pe fluviul Chang Jiang. capitala statului. Taoismul (daoismul) s-a constituit ca religie în secolul al II-lea.o nouă aglomerare urbană datorită realizării planului urbanistic. Wuhan (7. cel mai mare centru siderurgic. circulaŃia maşinilor grele în cartiere a fost reglementată. În categoria cijuan sunt cuprinse cele mai multe aşezări rurale care sau format din locuitorii înrudiŃi.8mil. S-a edificat treptat sistemul economiei socialiste de piaŃă. Shanton. a privilegiilor în acest domeniu.loc). libertatea gestiunii. Prin sprijinul acordat de stat. Statul a reajustat preŃurile produselor agricole şi a mărit procentual investiŃiile în agricultură. Timp de 10 ani. Deşi China este o Ńară foarte mare între aşezările rurale nu sunt mari deosebiri. Xiame.-cu funcŃie principală portuară). aşezările aglomerate sunt frecvente în depresiuni.5 mil. circulaŃia persoanelor. Nanjing (5.creştinismului (catolic şi protestant) este redusă. guvernul chinez a creat succesiv cinci zone economice speciale şi costiere deschise care se găsesc în sudul Ńării.Aceste zone sunt larg deschise şi se oferă condiŃii privilegiate investitorilor străini în domenii ca: impozite. pe valea Chang Jiang. În China funcŃionează 120. Au fost înlăturate taxele vamale excesive şi inegale.loc). ReŃelele continui de sate cu aspect polinuclear se găsesc în depresiunile de pe valea fluviului Weihe. Guvernul a alocat fonduri pentru încurajarea investitorilor chinezi să investească în zonele centrale şi vestice. în anul 2000 î. Creştinismul a pătruns în marile oraşe şi într-un număr mic de aşezări rurale.loc)metropolă a Chinei centrale . Zhuhai. în zonele de contact ale câmpiei cu muntele şi în câmpii cu irigaŃii mai vechi. altele au fost obligate să se reconvertească sau să înlocuiască cărbunele cu produse nepolunate.H. după aplicarea politicii de reformă . Zhuhai a devenit un “oraş grădină”. fiind al doilea mare centru urban este Urunqi (2 mil. Chang Jiang. În 1991 a început valorificarea zonei Pudong situată lângă Shanghai. controlului asupra industriilor poluante. Cel mai mare centru urban al Chinei este oraşul Beijing(13 mil. deşeurilor şi zgomotului. în provincia Hebei predomină aşezările dispersate. amenajării teritoriului său. a fost încurajată participarea la concurenŃa şi cooperarea economică internaŃională. Pe ansamblul Chinei. a fost interzisă utilizarea unor anumite maşini. a devenit un oraş ecologic. 22 23 Oraşul Shenzhen . creşterea economică a celor cinci zone s-a accelerat forte mult. cu nuclee de concentrare legate de sistemele de irigaŃii pentru cultura orezului. loc)-este o aşezare cu o vechime de 2000 de ani. China oferă şi alte modele de prosperitate23. fiind situată la nivelul cel mai înalt între Ńările lumii22. Harbin (7. Economia . O veche clasificare împarte satele în două tipuri:satul cijuan (în trecut se folosea termenul li) şi satul sian.Uzinele cu furnale înalte au fost deplasate departe de oraş. situate în apropiere de Macao. Shenjiang(7 mil. loc.)apoi numeroasele oraşe în zona de loees : Fen He. Zonele costiere au atras numeroşi investitori străini.loc). care are o vechime de 4000 de ani. Începând cu anul 1988. s-au ameliorat considerabil condiŃiile de transport şi telecomunicaŃii. un sat mic de pescari odinioară. S-a realizat o reŃea de canalizare pentru evacuarea apelor din vechile cartiere. Un mare volum de investiŃii s-a făcut în centrul şi vestul Ńării. caracterizat printr-o mare diversitate funcŃională . regiuni avantajate de resursele naturale de energie şi materii prime. energie şi materii prime. “oraşul impecabil”. a devenit o metropolă modernă şi prosperă. Tianjin(circa 11 mil. 56 de staŃii acoperite stocheză deşeurile care apoi sunt incinerate. După aplicarea politicii de reformă şi de deschidere spre exterior (1979) edificarea economică a Chinei a fost un succes care a atras atenŃia lumii. China a acordat sectorului agricol un rol fundamental. În antichitate a apărut oraşul Anian (cel mai vechi. Situat în nordul Hong Kong-ului el este un exemplu tipic al reuşitei politic de deschidere spre exterior. pe fâşia străbătută de Marele Canal între Nanjing-Lintian şi Ńărmul sudic.5 mil. s-a construit o uzină de purificare a apelor uzate. Fondurile au fost investite în obiective de infrastructură. Shezhen.loc). helioportul se găseşte în afara oraşului.000 întreprinderi cu capital străin. OraŃul este acoperit 40% cu vegetaŃie . Aşezările urbane în număr de circa 2000 au funcŃii şi mărimi demografice diferite. al doilea tip (sian) este format din aşezări concentrate care au funcŃii administrative sau comerciale. În Manciuria predomină tipul de sat concentrat condiŃionat de economia predominant cerealieră.

. China este printre marii producători de petrol. ).Astfel. în provinciile Gansu. în zonele pastorale. veterinare . ouă. Manciuli. frontaliere şi litorale: Nanning.Începând cu anul 1990 au fost deschise 13 zone libere. zona liberă a portului Shantou. zona liberă Shatoujiao la Shenzhen. Ruili. zahăr.a.a. Agricultura . de seminŃe) formează o reŃea enormă care deserveşte toate categoriile populaŃiei.a. utilizării îngrăşamintelor şi aplicării metodelor moderne. Hekon.Bovinele reprezintă 80% din animalele mari. Waigaoqiao din Shanghai (Pudong) la extremitatea sudică a estuarului fluviului Yangzi. Structura industrială s-a modificat radical. China este cea mai mare producătoare de orez din lume.) precum şi reşedinŃe de provincii(4 regiuni autonome). Kunming. Harbin ş. cabaline. iepuri. petrochimică.a. pentru cooperarea cu Ńările vecine. bivolii sunt răspândiŃi în partea sudică a Chinei. au crescut rapid veniturile Ńăranilor. Tacheng. Întreprinderile rurale s-au înmulŃit Ńi au devenit o forŃă importantă a economiei naŃionale şi un suport al economiei rurale.China a devenit cea de-a treia producătoare de energie pe plan mondial. zona liberă Fuzho. ). materii prime anaorganice. Mongolia Interioară ş.3% din populaŃia mondială). caii în nordul Chinei. . cămile. Urumqi. aliminarea restricŃiilor economico-sociale. bovine. zona liberă a portului Dalian . satisface cerinŃele de hrană a 1. În ultimii 45 de ani mai mult de jumătate din investiŃiile de stat au fost destinate construcŃiei infrastructurii regionale periferice (Xingiang.Hainan). ). . Erenhot. energetica nucleară. China are o industrie cu o gamă cvasicompletă. zona liberă Xiangu din Xiamen. zona liberă a portului Tianjin (cea mai mare zonă liberă a Chinei de Nord). Sichuan şi Yunnan. păsări ş. electronică. la sfârşitul anului 1978. ). China a trecut pe locul I mondial.a.a. iacii trăiesc în podişul Qinghai-Tibet. fiind reprezentate de 400 de specii (porcine. ).3 miliarde locuitori(20. Pentru a combate carenŃele comunelor populare (sistem de gestiune şi exploatare centralizat. Animalele domestice din China sunt numeroase şi variate. Pinxiang. În prezent. principalele produse agricole (cereale. de lucru colectiv şi egalitate de retribuire). Industria chimică cuprinde următoarele sectoare: îngrăşaminte chimice. în China au fost dechise oraşe frontaliere (Hunchung. calitatea şi randamentul produselor. orezul deŃine 1/3 din suprafaŃa cultivată cu cereale. măgari. legume. Dongxing ş. vacile de lapte sunt crescute mai ales în regiunile urbanizate şi industrializate. au devenit suficiente sau chiar excedentare) s-a trecut de la antarhive la producŃia de piaŃă(iar astăzi peste 60% din produsele agricole sunt oferite chair şi pe pieŃele internaŃionale). oceanologie ş. catâri. Deşi China dispune de 7% din terenurile cultivate pe plan mondial. ulei. guvernul chinez a luat măsuri de accelerarea dezvoltării agriculturii: aplicarea unui sistem forfetar de responsabilitate legat de producŃie axat pe exploatarea familială.). s-a transformat structural economia agricolă. zona liberă Quingdao. Astăzi.Cele cinci sectoare de bază ale industriei (mecanică. ).În producŃia de oŃel. Ńăranii aveau posibilitatea să se retragă din activitatea agricolă şi să-şi valorifice iniŃiativa în diferite sectoare. Din martie 1992. S-a acordat prioritate centralelor hidraulice. automobile şi construcŃii) constituie „locomotiva” tehnologiilor noi. insecticide. zona liberă Guangzhou. bumbac. ovine. Yning. lapte. Heihe. Bole. Wanding. zona liberă Ningbo. După 1949 (proclamarea Chinei populare) infrastructura industrială a fost extinsă progresiv. etc.Serviciile sociale ale sectorului agricol (staŃiuni pentru tehnică agricolă. Sume uriaşe sunt alocate de guvern irigaŃiilor. zona liberă Haikon(din haikon. A fost redusă diferenŃa de preŃuri între produsele industriale şi cele agricole. Siungfenhe. şeptelul porcin şi cel ovin –regiunile agricole şi cel de al doilea . s-a îmbunătăŃit echipamentul tehnic agricol ş. zona liberă Zhangjiagang(în prtul cu acelaşi nume de pe Yangzi).). Cărbunii şi petrolul satisfac nevoile Ńării. separarea gestiunii economice de conducere. regiunile rurale şi-ai schimbat înfăŃişarea prin: industrializarea economiei agricole. carne. s-a continuat extinderea centralelor termice sau nucleare. zona liberă Futian din Shenzhen situată în portul Huanggang (face legătura între Shenzhen şi Hong Kong). Din anul 1975 s-a trecut la cultivarea orezului hibridizat (VzoA). aeronautică.

În producŃia de amoniu sintetic. tankas-urile (planşe în culori. putem vizita grotele Mogao. spre sud vest ajungem în regiunea Yunnan unde trăiesc numeroase minorităŃi etnice cu obiceiuri şi costume pitoreşti. lână. exceptarea de licenŃe de import când ele au nevoie de materii prime şi utilaje necesare fabricării produselor pentru export. De asemeni celebrele porŃelanuri de Jingdezhen. căi ferate şi autostrăzi moderne. se află în nexploatare circa 4000 de hoteluri care oferă servicii de înalt nivel.000 de tipuri de produse. În bazinul Sichuan poate fi vizitat complexul hidraulic Dujiangyan. De la Beijing spre nord. vinul de struguri din Yantai. se poate participa la partidele de vânătoare din munŃii Hinggan. materiale plastice. Hubei. provincia gansu. China deŃine locul I mondial în producŃia de biciclete. Marele Zid şi palatele subterane ale celor Treisprezece Mausolee Ming sculptate în munŃii din partea nord vestică a oraşului. Industria astronautică se bazează pe un sistem complet de cercetare. Shenzang şi Chengdu. Kongfu Jianjiu (băutura familei lui Confucius) din Shandong. acid sulfuric. sondaje prin sateliŃi. Medicina şi farmacologia chineză sunt recunoscute internaŃional:qiqong-ul. rămânând şi astăzi unul dintre articolele principale pentru export. maşini de spălat. numeroase magazine cu mărfuri alimentare uşurează aprovizionarea turiştilor.materii prime organice. fibre sintetice. apoi. se ajunge la muntele sacru Taishan. sectorul celor Trei Defilee şi participa la o croazieră pe apele învolburate ale fluviului Yangzi. ajungem pe străvechiul Drum al Mătăsii. renumite pe piaŃa mondială. Plecând de la Beijing spre vest către Dunhuang. materile fotosensibile.. tricotaje şi confecŃii . produse chimice de folosinŃă curentă şi din industria farmaceutică etc. medicina tibetană. ş. şi Sichuan. ceasuri de mână şi aparate electrocasniceproduse de calitate.China modernă are o industrie textilă completă. pe valea râului Lijiang. precum şi alte vestigii expuse în muzee. medicamentele sub formă de prafuri. Tianjin. peisajele magnifice atrag numeroşi vizitatori. Mătasea chinezească este renumită în întreaga lume. În prezent tehnica recuperării sateliŃilor. prin sud-est. sodă – China se plasează pe primul loc în lume. fibre sintetice. circuitele turistice ne duc spre Xi’an. Istoria milenară şi stălucitoare a civilizaŃiei chineze.gimnastica fortifiantă. în total peste 400. tratamentele de patologie. in. a rachetelor cu mai mulŃi sateliŃi. cobalt şi pământuri rare. berea de Qingdao. industria informaticii este dezvoltată în oraşele de provincie Guangdong. particularităŃile tehnicilor de tratament. Fujiang. În China . încercări experimentale şi producŃie. În Beijing pot fi admirate: Palatul Imperial al Dinastiilor Ming şi Qing. lansarea de sateliŃi geostaŃionari şi rachete purtătoare cu propulsie clasică clasează China pe primul loc în lume. produse cosmetice de uz curent.). metode de . utilizarea medicamentelor tradiŃionale chineze. Liaoning. În Cvhina pentru turiştii străini. Transporturile conforrtabile. cu o gamă largă de produse din sectoarele bumbac. Această Ńară produce cantităŃi mari de titan. Intreprinderile nou implementate s-au bucurat de tratament preferenŃial (diminuarea impozitelor. Zeijiang. îngrăşămintele chimice. concepŃie. folii plastice pentru agricultură şi locul II în producŃia de carton. Jiangsu. cauciuc sintetic şi produse derivate. ajungem în cartierele comerciale ale metropolei Shanghai. imprimeuri. mătase. Shanghai. Shangdong. grădinile şi templele imperiale. ComerŃul exterior al Chinei s-a adaptat rapid economiei de piaŃă. S-a intensificat turismul intern şi internaŃional. de medicină tibetană). Sunt renumite o serie de băuturi chinezeşti : vinul galben (de orez) din Shaoxing.comoară artistică .Industria textilă are o îndelungată tradiŃie. se poate vizita templul lui Confucius din Qufu şi admira grădinile feerice din Suzhan şi.a. Shanghai. Centrul de telemetrie şi teleghidare a sateliŃilor artificiali din oraşul Xi’an (provincia Shaanxi) este creierul reŃelei de astronautică din China. pilule sau ca decoct. unde vom admira armata de războinici şi caii de teracotă. Beijing. spre Xinjiang. La nord-vest de Beijing. Industria aeronautică născută după 1950 este situată în 4 mari baze de fabricaŃie a avioanelor: Xi’an. iarna pot fi admirate lanternele de ghiaŃă din Harbin. fabricarea ordinatoarelor datează din 1956.

ei au început să se aşeze în Macao. transporturi şi informatică.Hong-Kong-ul impresionează mai ales prin aspectul modern şi cultura sa tradiŃională amalgamată cu elemente occidentale. turism. precum şi cea feroviară sunt dense . teritoriul este format din peninsula Macao. Creşterea economică a continuat în ciuda evenimentelor din conjunctura internaŃională şi a crizei SARS. Se găsesc numeroase specii de arbori cu lemn preŃios.preparare a plantelor.insula comorilor.Pescuitul ocupă un loc important în economie. În 1887. construcŃiile mecanice . Insula Taiwan (Formosa) este situată în sud-estul Chinei. japonezi).5 milioane locuitori. Insula Taiwan este intersectată de Tropicul Racului. în ritmuri susŃinute şi în condiŃiile existente unei populaŃii numeroase . Geografic macao (Homen) este situat pe Ńărmul vestic al estuarului Zhujian (Fluviul Perlelor). au forŃat guvernul Qing să semneze un „Proiect de tratat asupra relaŃiilor sinoportugheze de la Pekin” în care se stipula că Macao este plasat sub administrare permanentă portugheză şi că face parte din teritoriul portughez. este vorba . arborele milenar din munŃii din munŃii Aliş. impreună cu 125 insule în apropiere. Are o suprafaŃă de 17. Două treimi din teritoriul insulei este muntos. legume. La conducerea statului şi a partidului a ajuns cea de a patra generaŃie de conducători. portughezii au fost autorizaŃi să pătrundă cu vapoarele lor în portul Macao şi să facă comerŃ. Jumătate din teritoriul insulei este împădurit. patate dulci. insula a atras diferiŃi cotropitori(portughezi. parte din militarii şi civilii Gomindangului s-au retras în taiwan. portocale. Costurile de producŃie destul de joase (mâna de lucru foarte . După fondarea republicii Populare Chineze (1949). In 1997 Hong Kong-ul (Xianggang) – „Perla Orientului” a revenit Chinei. iar subsolul conŃine peste 100 de minerale. grâu. În anul 1557. au ocupat succesiv cele două insule.a. în total 35989 km2 care se desfăşoară nord-sud pe o lungime de 394 km şi o lăŃime vest-est de 144 km2. a unei infrastructuri insuficiente şi a unor mari decalaje la nivel regional. alimentară. celebrul lac Riyuetan. În 1999 s-a restabilit suveranitatea Chinei asupra teritoriului Macao. profitând de slăbiciunile guvernului Qing. Taiwan . olandezi. industria textilă . mâncărurilor tonifiante (care combină medicamentele fortifiante cu alimentele ) ş. Macao a fost înfiinŃat în 1557 ca prima colonie occidentală pe Ńărmul Chinei. dar ultima. trestie de zahăr. soia. în partea sudică a provinciei Guangdong. cu temperaturi ridicate şi ploi abundente. În Taiwan se găsesc importante obiective turistice: Memorialul Sun Yat-sen. Încă din antichitate datorită poziŃiei geografice şi resurselor sale. Aspecte geoeconomice şi geopolitice China este o Ńară (cât un continent) care a traversat în ultimii 25 de ani o perioadă de mari transformări economice. porumb.a – sunt studiate şi prelucrate în întreaga lume. Zona Hong-Kong are o suprafaŃă totală de 1092 km2 este alcătuită din insula Hong Kong (88 km2) penin sula kawloon (41km2) şi Noile Teritorii – Lantau (889km2) la sud de valea râului Shenzen. insula Dangzai şi insula Luhuan. După primul Război al Opiului din 1840. separându-se de Ńara –mamă.Climatul este musonic subtropical. la circa 100 km de provincia continetală Fujian. Guvernul chinez consideră Taiwanul parte componentă a Chinei. preponderent rurale. ReŃeaua rutieră. complex şi variat . prin coruperea funcŃionarilor locali din Guangdong. ananas. În 1999 Macao a revenit sub suveranitatea Chinei (Ńară cu două sisteme politice). comerŃ. a mijloacelor de transport. În 1552. De fapt . a formulat conceptul „reunificării paşnice” şi a „unui cu două sisteme ”. Datorită dezvoltării economice. Hong – Kong – regiune administrativă specială. ceai. Hong-Kong-ul s-a plasat printre cei „patru mici dragoni din Asia” în domeniile Ş financiar. se află pe latura sudică continentală a provinciei Guangding de pe litoralul Mării Chinei Meridionale. S-a dezvoltat industria chimică. de un arhipelag alcătuit din insula Taiwan (35788 km2 cea mai mare aprte insulă chienză) şi alte 80 de insule. Palatul Imperial de la Taipei. Se cultivă orez. Această insulă are o populaŃie de 6.5 km2.Taipei este principalul centru politc economic şi cultural.

U. BalanŃa comercială este excedentară(principalii parteneri comerciali sunt S. China tinde a deveni o putere regională dominantă şi. credem îndeptăŃite la statutul de putere mondială. Datoria publică a Chinei este moderată. cât şi deraparea salariilor łăranii au dreptul de a împrumuta sau chiar de a –ăi ceda terenurile. Insulele Paracel şi Spatley din Marea Chinei de Sud prezintă riscul unei ciocniri între China şi alte state din Asia de Sud-Est. şi Japonia). în stare latentă. în problema de frontieră. între China şi Vietnam. Transportul aerian se dezvoltă cu o viteză surpinzătoare.ieftină şi materiile prime dinabundenŃă).A. a reluat relaŃiile diplomatice cu Vietnamul şi Coreea de Sud. China şi-a exprimat (verbal) sprijinul pentru coaliŃia antiteroristă constituită de S. fireşte. serviciile contribuie . 30 % din aparatele de aer condiŃional şi al televizoarelor. obligând întreprinderile din alte Ńări să se reorganizeze şi chiar să delocalizeze o parte din activităŃile lor (în China). are încheiat un tratat de pace cu Japonia. în acelaşi timp Japonia şi-a conturat un rol mondial.U.U.U. Industria chineză a ujrcat pe locul patru modial. până acum canalizată în direcŃii paşnice. China este membră a Consiliului de Securitate. iar cel primar cu 13.5 % la formarea P. Japonia şi Republica Coreea. Comandamentele istorice. statul atenuează pierderile înregistrate de numeroase intreprinderi publice . Cooperarea militară A Chinei cu Pakistanul şi de a-şi stabili o prezenŃă militară în Myanmar măreşte dilemele de securitate ale Indiei şi îi limitează posibilităŃile de a se institui ca hegemon regional în Asia de Sud şi ca rival geopolitic .A. Insulele Senkaku sunt disputate de Japonia şi China(rivalitatea istorică pentru supremaŃie regională dă acestei chestiuni o valoare simbolică).A. Japonia şi Coreea. investiŃiile masive ale guvernului şi ale firmelor multinaŃionale au stat la baza creşterii economice formidabile. iar cu Rusia s-au rezolvat diferendele de frontieră şi s-a stabilit să continue parteneriatul strategic.. . Printre priorităŃile politicii de stat se află deschiderea faŃă de străinătate. Insulele Kurile continuă să otrăvească relaŃiile ruso-japoneze. S.M. cunosc o reală îmbunătăŃire.I.U. stări tensionate de natură etnică în provincia Xinjiang (Tibet). Scena geopolitică est-asiatică este caracterizată acum de relaŃii de putere aproape stabile. să pară mai mici. RelaŃiile cu S.A.. Totuşi prin Extremul Orient şi în Asia de Sud-Est sunt prezente numeroase chestiuni contencioase care sunt potenŃial explozive: Resentimetele Chinei faŃă de statutul separat al Taiwanului se intensifică pe măsura creşterii puterii şi prosperităŃii (China). s-a încheiat un nou tratat de bună vecinătate. a fost primită în O.C. astfel se păstrează stabilitatea socială. Extremul Orient are o activitate economică dinamică. China stasbilizează pieŃele. 20 % din totalul frigiderilor. Puterea militară şi economică a Chinei face ca vecinii ei imediaŃi (mai puŃin India). de prietenie şi colaborare. accelerarea reformelor strcutrale.B De câŃiva ani a început exodul rural dar autorităŃile îl menŃin sub control pentru a evita atât tulburările sociale. oferind pe piaŃă 50 % din aparatele foto.U. cu 28 %. între China şi Indonezia. sunt posibile conflicte teritorial-etnice . 25 % din maşinile de spălat.A. China şi India. Costurile de producŃie în China sunt de 35 de ori mai mici decât în S. are legături strânse cu Taiwanul şi cu multe naŃiuni sud-est asiatice. privind limitele teritoriale oceanice. geografice şi economice îi vor face pe chinezi din ce în ce mai insistenŃi în ceea ce priveşte reunificarea Taiwanului cu China continentală. divizarea Coreei prezintă riscul unei explozii neaşteptate (care ar implica S. Între Rusia şi China.). China este dominată geopolitic în zona continentală şi este pe cale de a deveni putere regională dominantă în Asia de Est. şi de 10 ori decât în Taiwan. Prin intermediul creditelor bancare.A. cu aspiraŃii crescânde şi. Economia chineză este dominantă de sectorul secundar.

loc.7‰. În mediul urban locuieşte 82% din populaŃie. în partea centrală din mai multe masive. Pe lângă limba oficială. Relieful este format din lanŃul muntos Taeback-San.6% catolicism -PoziŃia geografică: În Asia de Est sudul Peninsulei Coreea -Capitala: Seul. 99. toate acestea ar însemna controlul accesului Japoniei la petrolul Orinetului Mijlociu şi la pieŃele europene. iar în partea sudică a Ńării sunt păduri de amestec de arbori de tip temperat şi subtropical. . urşi. 11. 36. COREEA DE SUD -Denumirea oficială: Republica Coreea. caăprioare. plantele şi animalele rare (tigri siberieni. VegetaŃia se încadrează în regiunea Holarctică. o porŃiune de scut şi o zonă geosinelinală. o Coree unificată ca Ńară-tampon nealiniată. în extremitatea sudică vegetaŃia este permanent verde. Principalele râuri sunt: Kum Gang1).5% protestantism. Namhan Gang. iar mortalitatea de 6 . bufniŃe şoim. Prin numeroasele parcuri naŃionale coreenii reuşesc să protejeze peisajele. prezentând: un graben mezozoic. porci sălbatici. antilope de Amur. camelia japoneză.) Solurile sunt cenuşii de păduri de foioase în vest. lincşi. Un interes evident manifestă China faŃă de Coreea. PorŃiunea pe care se află această Ńară reprezintă marginea platformei chineze. democraŃie -IDU: 0. dacă pe moment convine o Coree divizată. podzolice de taiga montană. bâtlani ş. la facilităŃile navale din Oceanul Indian . 14. în Strâmtoarea Malacca şi în punctul de trecere geostrategic de la Singapore . Pădurile ocupă suprafeŃe mari: de foioase (cu predominarea stejarului şi castanului). China este dinamică economic. Clima este temperată cu influenŃe musonice. se vorbeşte şi limba engleză. -Ziua naŃională: 15 august -Forma de guvernământ: republică. de zona extrem-orientală a Rusie. Aspecte de geografie umană PopulaŃia Coreei de Sud este compusă aproape în întregime dintr-un grup etnic (99. ar dori o Coree unificată sub influenŃă chineză. uscat).98%). râurile au un debit bogat şi instabil.879 (locul 30) CondiŃii geografico – fizice Relierful . iar a lunii iunie de 20 ºC. Pe coasta de sud cad precipitaŃii medii anuale de circa 1000 – 1500 mm. În arealul Seul – Inchǒn densitatea depăşeşte 700 loc/ km². stejarul veşnic verde.260 km² -SuprafaŃa: (administrativ teritoriul statului suprinde 9 provincii şi 6 oraşe speciale). Sezonul ploios începe la sfârşitul lunii iunie şi este însoŃit de taifunuri puternice. puternică din punct de vedere politic şi deosebit de activă în plan regional. apoi coline care coboară spre câmpia litorală (V). Fauna prezintă numeroase relicte terŃiare. -PopulaŃia: 49 mil.Colaborarea militară a Chinei cu Myanmar înseamnă accesul de pe insule. coreeana. China nu şi-ar dori o Coree unificată sub influenŃă americană sau japoneză. în structura acesteia sunt reprezentative: ginkko.a. în perspectivă.5 mil. ar prefera. subregiunea chino-japoneză. ca pretenŃie minimă. flexuri. brune de pădure în est. Vara acŃionează musonul de SE. Naktong. crasnoziomuri şi jeltoziomuri formate sub pădurile permanent verzi. de conifere. ibisi. łara are o vegetaŃie bogată. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -6ºC. China devine tot mai interesată de independenŃa statelor bogate în resurse energetice din Asia Centrală. Ca urmare a influenŃei musonice. -Limba oficială: coreeană -Religii: 48% budism. Apele. Natalitatea este între 10 şi 11‰. iar iarna cel de NV (continental.loc.

Marile centre industriale se află pe coastă sau în apropierea acesteia permiŃând transportul maritim de combustibili şi materii prime importate. Limba coreeană este scrisă cu alfabetul coreean şi cu caractere chineze.loc. la graniŃa cu China. După războiul din 1950 – 1953. a materialelor de construcŃii. chimică. coreea de Sud avea o economie preponderent agricolă şi subdezvoltată. Transporturile şi comunicaŃiile. Deşi nu se numără printre marii producători de petrol. cereale. Turismul internaŃional contribuie la venitul naŃional cu 6 – 7 miliarde de dolari pe an.loc. ateism. industria textilă. Problema reunificării nu se mai pune astăzi în termeni militari. electronică şi electrotehnică (firma Samsung). -PoziŃia geografică: În Asia de Răsărit. -PopulaŃia: aprox. ca şi exportul de produse în toată lumea. Ulterior. iar în estul Ńării. Ńara devenind un gigant în construcŃii navale (locul doi mondial) şi autovehicule (locul 5 pe glob). Taegu. Circa 40% din necesarul de energie electrică este furnizat de centralele nucleare. 23 mil. Coreea de Sud este astăzi o Ńară dezvoltată care dispune de un aliat cu mare greutate. În nord. cartofi. Economia. siderurgică. Statele Unite.540 km² (administrativ împărŃită în 9 provincii şi 4 municipii). dar poate precipita sfârşitul Coreei de Nord. Japonia revendică Coreei de Sud insulele Takeshu şi ameninŃă că îşi va extinde zona economică exclusivă. în Ńară sunt 102 aeroporturi şi numeroase oraşe – port. Coreea de Sud a devenit treptat o contrapondere la superputerea japoneză. În Ńară au staŃionat zeci de mii de soldaŃi americani. Agricultura continuă să rămână importantă: se cultivă orez. al doilea oraş după Seul. s-a reuşit formarea unei armate moderne şi de calitate care a prevenit o nouă invazie a Nordului. energetică. Înainte de anii 1960. coreea de Sud a fost „un cap de pod” cu care americanii au încercuit comunismul. samanism ş.loc). economia a înregistrat un progres fulgerător. ReŃeaua de drumuri măsoară 3124 km (deŃinută de stat). se află MunŃii Paektu-San. Pusan (4 mil. numite chaebol.2 mil. Cel mai important port este Pusan situat în SE Ńării. O mare parte din economie este condusă de conglomerate mari de companii. . tutun. -Ziua naŃională: 9 septembrie -Forma de guvernământ: dictatură comunistă -IDU: CondiŃii geografico – fizice Relieful . COREEA DE NORD -Denumirea oficială: Republica Populară Democrată Coreeană -SuprafaŃa: 120. soia. aşa cum sunt Samsung sau Hyundai. Coreea de Sud prelucrează o mare cantitate de petrol importat.Principalele oraşe sunt: Seul. MunŃii de Diamant. -Limba oficială: coreeană -Religii: creştinism. Din 1962 a beneficiat de investiŃiile unor companii străine şi de ajutoare din Japonia şi SUA.a. Câmpia Tong Hae (în E) şi Câmpia Pyǒngyang (în V). budism. Ulsan ş. Aspecte de geografie politică. Schimbarea geoeconomică a Coreei de Sud a zdruncinat Asia din punct de vedere geopolitic. Coreea de Sud poate menŃine statu-quo-ul mult timp. podişuri. batate. dar ruperea echilibrului geopolitic în regiune ar declanşa un al doilea război coreean. Puterea geopolitică a Coreei de Sud este în mare măsură geoeconomică şi fragilă.a. Pescuitul plasează Ńara pe locul 9 pe glob. în nordul Peninsulei Coreea -Capitala: Phenian: 3. Inchǒn.

ReŃeaua feroviară.17‰. în care industria s-a dezvoltat prioritar prin ramurile producătoare de mijloace de producŃie. Fireşte. Limba coreeană cuprinde numeroase dialecte. în anul 1930 a fost unificată pe baza dialectului din Seul. Coreea de Nord. Coreea de Nord are o poziŃie iritantă. Principalele oraşe sunt: Phenian. Agricultura se confruntă cu lipsa de pământ. iar la peste 1900 – 2000 m se găsesc păşunile alpine. Regiunea montană este habitatul urşilor. Solurile.000 care provin din imigraŃia din cursul secolului al XX-lea. posesoare a bombei atomice. În regiunea de podiş trăiesc: antilopa de Amur. apoi. Chongjin ş. Taedong. Au fost construite numeroase lacuri. Economia este puternic centralizată şi suferă din cauza izolării. Iranul finanŃează cercetarea balistică coreană. huilă. aproximativ 750. Industria n-a cunoscut retehnologizare şi restructurare.U. păduri de foioase şi conifere. PopulaŃia este supusă malnutriŃiei şi unor condiŃii de viaŃă grele. Deşi dispune de resurse de grafit. metale preŃioase. cât şi în economie. Cheltuielile militare ale Coreei de Nord.a. Economia. fond forestier. În anul 2002 Coreea de Nord a reluat programul nuclear. În câmpii sunt cernoziomuri. flotă comercială şi de aeroport la Pyǒngyang. Japonia şi Coreea de Sud trăiesc sub îngrijorarea permanentă indusă de reuşitele Coreei de Nord în domeniul nuclear şi în cel al rachetelor. pe cap de locuitor. iar agricultura a fost cooperativizată. cambisolurile. Republica Populară Democrată Coreeană este printre puŃinele Ńări (alături de Cuba) care nu a abandonat sau reformat sistemul economic socialist. lupul. Litoralul are o densitate de peste 200 loc/ km ². argiluvsolurile. Apele. guzganul de mosc. de aproape două decenii este racordată celei ruseşti şi este electrificată 80%. China se va vedea obligată să le . capacitate strategică ş. Dacă peninsula s-ar reunifica investiŃiile sud-coreene în China s-ar micşora. Pyǒngyang. alternativ. PopulaŃia urbană reprezintă aproximativ 60%. lipsa îngrăşămintelor chimice. Wonsan. ibişilor. Natalitatea s-a menŃinut în ultimii ani între 16 . un regim condamnat la dispariŃie şi reprezintă o ameninŃare insuportabilă pentru pacea din regiune. s-a apropiat de Moscova şi Beijing. iar mortalitatea între 7 – 8 ‰. cu practici aberante de colectivism. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. dispune de şosele. Fauna. Kanggye. subtropicală umedă (în S). VegetaŃia.) care constrastează cu sărăcia economică a Ńării. predomină: podzolurile. iar în regiunea montană din nord. În sudul Ńării cresc plante tropicale şi subtropicale. Coreea de Nord este o pârghie în negocierile cu S. Râurile principale: Yalu. iar în Japonia. În astfel de condiŃii foametea este persistentă. leopardul de zăpadă. apoi (în 2003) s-a retras din tratatul de neproliferare nucleară. Dintre păsări menŃionăm: ciocănitoarea cu trei degete. capacităŃi balistice. Pentru China care doreşte să-şi păstreze statu-qno-ul . cu altitudinea.A. sunt cele mai mari din lume (forŃă nucleară. fazanul cu gâtul roşu mauciurian. poate anticipa consecinŃele testelor sale nucleare: va fi supusă unor sancŃiuni internaŃionale limitate. porcilor sălbatici. Temperat – continentală (în N) cu influenŃe siberiene şi. metale rare. minereu de fier. łara are o populaŃie de o mare omogenitate. Aspecte de geografie politică. RelaŃiile cu Coreea de Sud abundă în incidente şi rămân încordate.a. maşinilor şi carburanŃilor. Coreea de Nord n-a răspuns iniŃiativelor sud-coreene de reunificare şi rămâne fidelă unei lumi ferme marxist-leniniste atât în politică. oricum ea rămâne un factor de destabilizare de neocolit. Transporturile şi comunicaŃiile. cocoşul negru. tigrilor siberieni. În provincia Jilin din China trăiesc aproximativ două milioane de autohtoni care vorbesc limba coreeană. izolarea sistemului are consecinŃe incalculabile. Coreea de Nord.Clima.

VegetaŃia este bogată şi diversificată. iar vara de aerul umed oneanic. care încheie mări marginale. Cel mai mare lac tectonic este Biwa. 2. Firmele de Internet. alcătuite din formaŃiuni paleozoice cutate. Pe insulele Ryukyu. Japonia este Ńara cea mai populată şi mai dezvoltată economic.N. Arhipelagul Japonez include peste 1000 de insule mai mici şi patru insule principale (de la nord la sud): Hokkaido (cea mai rurală) Honshu (cea mai mare).s. urs brun japonez (în partea sudică). În arhipelag este evidentă o zonalitate latitudinală şi o etajare altitudinală. Insula Taiwan are un relief predominant montan (60% din suprafaŃă) din câmpii litorale. seismicitate accentuată. Softbank şi Livedoor au forŃat Japonia să-şi reconsidere priorităŃile economice. Câmpiile Cuanto. iar părŃi mai întinse ale insulei Honshu sunt acoperite cu foioase. pentru a regăsi o anumită competitivitate pe plan internaŃional.. Insula Hainan are un relief alcătuit din munŃi. complicând şi relaŃiile sino-americane. Aspecte de geografie umană. Clima este tropical umedă. Shikoku şi Kyushu. Relieful specific se distinge prin conuri înalte ce domină ansamblul morfologic al arhipelagului. Relieful se caracterizează printr-o fărâmiŃare accentuată prin masive muntoase şi câmpii (Masivul Central Japonez. aflate sub influenŃa climei musonice. Arhipelagul Kurile are forma unui arc vulcanic între peninsula Kamceatka şi insula Hokkaido. rapid şi cald. situaŃia Asiei de Nord se va complica pe planul securităŃii. În SV se resimte influenŃa curentului cald Kuro-Siwo.fizice Această subregiune este o fâşie îngustă între peninsula Kamceatka şi insula Hainan. litoralului estic. În perioada 1995-2005 a crescut rata sondajului. iar după 1970 a scăzut rata anuală a P. Dar natalitatea a scăzut. vulcanismul este deosebit de intens. a crescut ponderea populaŃiei mature şi în vârstă de peste 60 de ani. În Insula Hokkaydo. În lunile iunie şi octombrie. Nagoya şi Osaka). un relief muntos. Partea sudică a subregiunii insulare se află arhipelagul Ryukyu. Iernile sunt lungi. iar vegetaŃia de savană. Înm nordul insulei este o câmpie litorală terasată. hermina ş. La sud de Kyushu. curenŃilor Kura – Shiwo şi Oya – Shiwo. Insulele Honshu. Pădurile acoperă peste 60% din suprafaŃa Japoniei fiind alcătuite din conifere. iar verile sunt scurte. Clima este variată datorită extinderii în latitudine. veveriŃă. Osumi şi Oshima. Apele. de ierni mai blânde determinate pe de o parte de vânturile mai cale dinspre Oceanul Pacific şi de curentul Kuro – Shiwo. reliefului muntos predominant ş. Subregiunea Asia de Est – Insulară. iar în partea centrală o depresiune. clima este influenŃată iarna de aerul rece continental. străpunse pe alocuri de erupŃii vulcanice şi câteva insule coraligene. iar pe cea mai mare suprafaŃă clima este aspră. VegetaŃia este de taiga iar între soluri padzolurile au cea mai mare întindere.aplice. Japonia poate fi afectată de timpuriu. insulele Taiwan şi Hainan. formată din mai multe arhipelaguri. Este format din 38 de insule care alcătuiesc patru grupe: Okinawa. Fauna arhipelagului este alcătuită din specii de urs brun. ReŃeaua hidrografică este alcătuită din numeroase râuri scurte şi lacuri cu suprafeŃe mici alimentate din ploi şi topirea zăpezilor. mai calde şi mai umede.a. Statele Unite îşi vor întări cooperarea militară cu aliaŃii lor din Asia de Est. specifice taigalei (în nord). Majoritatea marilor companii a renunŃat la angajarea pe viaŃă şi la salariile după vechime. Shikoku şi Kyushu au parte de veri mai lungi. Aspecte geografico . lanŃul insular Ryukyu înglobează insula Okinawa. Arhipelagul Ryukyu. Sakishima. Structura geologică este complexă.B. maimuŃe. clima este subtropicală. Din întreaga subregiune. Insula Sahalin are un relief format din culmi muntoase paralele cu Ńărmurile. Din anul 2004 .

Extremul Orient constituie pentru Japonia o regiune decisivă. Kyusgu -42. din care 500 sunt locuite. În sudul şi estul insulei Hokkaido se află câmpia Kushiro. În insula Honshu relieful montan are altitudini de peste 2000 m. în sudul insulei se află câmpia Osaka.) cu scopul de a plasa arhipelagul în inima noilor tehnologii. JAPONIA -Denumirea oficială: Japonia („łara soarelui răsare”) -SuprafaŃa: 377. În acest sens. Kitami etc. Insulele mai importante sunt: Honshu (Hondo) 230. -Limba oficială: japoneza -PoziŃia geografică: łară insulară situată între Oceanul Pacific şi Marea Japoniei. Shikoku -18. a sporit interoperabilitatea între forŃele nipone şi cele americane prin trimiterea marinei militare în vederea susŃinerii logistice spre Afganistan. în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au lăsat amintiri dureroase în China şi Coreea. cât şi strategic. Taisiaku şi Nikko. Creşterea economiei chineze şi dorinŃa Beijingului de a ocupa prim-planul scenei în Asia alimentează tensiunile dintre cele două Ńări.000 km². Iwate 2042 m). -Ziua naŃională: 23 decembrie (ziua de naştere a împăratului) -IDU: 0.500 km². câmpia Tokachi (de origine fluvio-lacustră). iar în vest o culme formată din sectoarele Mikuni. Japonia.932 (9) CondiŃiile geografico – fizice Relieful. În estul insulei Honshu. Hokkaido (Yezo) 78. Conflictul din Kurile cu Rusia nu este reglat. în partea mediană se află culmile: Ou (vf. În insula Hokkaido altitudinile depăşesc 2000 m în partea centrală: din nodul geografic Daisetsu (2290 m) se desprind culmile Hidaka. inclusiv în Taiwan. -PopulaŃia: 128. MunŃii şi dealurile deŃin peste 80% din suprafaŃa arhipeleagului. Crimele armatei imperiale nipone. se dezvoltă marele graben Fosa –Magna. În sud-vestul insulei Hokkaido se găseşte câmpia Ishikari şi în partea central-sud-estică. 12 mil. În jumătatea sudică se găsesc culmile: Kiso. la sud-est se înalŃă vulcanul . China doreşte să-şi restaureze supremaŃia regională.100 km². În insula Shikoku se găseşte câmpia Tokushima.819 km².000 km² şi insulele Ryukyushu şi alte 4223 de insule mici.loc. Kanto. de aceea. cinema etc. de menŃinerea unei influenŃe puternice în Orientul Mijlociu şi de obŃinerea unui loc permanent în Consiliul de Securitate (ONU). Miyazaki şi Yatsushiro. manga. la est se desfăşoară culmea Kitakami – Abukuma. de o parte şi de alta a râului Tone s-a format câmpia Kanto. -Capitala: Tokyo. Arhipelagul nipon este interesat de stabilizarea peninsulei coreene. acestea sunt primele manifestări clare ale metamorfozei prin care trece Japonia şi care ar putea să ne surprindă din nou. Hida. Japonia estimează că apărarea intereselor Ńării trece prin afirmarea vocii sale în diferite instanŃe internaŃionale. animaŃii. rămâne vital legată de SUA. iar în insulele Kyushu – câmpiile Kumamoto. Asia rămâne o prioritate a politicii japoneze atât din punct de vedere economic. Japonia se sprijină îndeosebi pe puterea sa financiară prin intermediul ajutorului public pentru dezvoltare. astfel că astăzi figurează pe primul loc ca volum între statele donatoare. Japonia a trecut de la statutul de protejată la cel de partener activ al superputerii.000 loc.s-a pus accentul pe dezvoltarea capacităŃii de export a industriei media (jocuri video.000. în plan strategic. Hkaisi. relieful este relativ tânăr (în urma cutărilor terŃiare şi terŃiar-cuaternare). Japonia menŃine legături strânse cu SUA. a unei „misiuni umanitare” în Irak şi s-a angajat să susŃină logistic forŃele SUA în caz de criză în teatrul asiatic. iar Coreea de Nord dispune de arma nucleară şi rachetele balistice. MunŃii şi colinele au o orientare generală pe direcŃia nord-sud. Echigo şi Dewa.

Fauna aparŃine subregiunilor euro-siberiană şi chino-manciuriană. până în secolul XIX preponderente erau marile proprietăŃi feudale. în regiunile împădurite din Hokkaidu sau în câmpurile aluviale. Japonezii au un nivel ridicat al speranŃei de viaŃă (85 de ani femeile şi 78 de ani bărbaŃii). stejarul veşnic. . ConstrucŃiile principale erau în centrul marii proprietăŃi care era înconjurată cu şanŃuri de apărare.Fuji-Yama (3778 m). Densitatea generală a populaŃiei este de 339 loc/km². XVIII – XIX). Cu un I.a.D.a. Aşezările dispersate apar frecvent pe terenurile înalte. planosoluri. Temperaturile medii anuale oscilează între 7º C în insula Hokkaido şi 22º C în insula Ryukyushu. pinul roşu. PopulaŃia urbană este de aprox. urs negru. iar în sud. VegetaŃia cuprinde: bananieri. În insula Shikoku. aproape 60% din populaŃia activă este ocupată în sectorul terŃiar şi sub 6% în sectorul primar. Clima. filipinezi. În unele depresiuni se adăpostesc lacuri: tectonice (Biwa) în partea central-sudică a insulei Honshu. liane. Apele. condiŃiilor social-financiare şi reliefului. buraku este unitatea de bază a activităŃii rurale zilnice. mai reprezentative fiind: Aso. luvisoluri. aparŃin perioadei Tokugama (din sec. Etnic este evidentă predominarea japonezilor (99. sunt: jari (cel mai vechi tip de aşezare rurală. subtropical umed cu puternic caracter musonic. Nigeria. sub formă de cătune. de baraj natural (Inawashiro). Cel de al patrulea tip de aşezare rurală este denumit tonden-hei din insula Hokkaido. cocoş japonez. sistemului de cultură. jeltoziomuri. Aşezarea rurală predominantă este tipul aglomerat în care locuieşte 45% din populaŃia rurală. shinden. cu formă geometrică şi cu 30 – 50 de gospodării). Tone 323 km şi Kitagami 250 km. Japonia are râuri scurte cu un mare potenŃial hidroenergetic. Cea mai mare densitate peste 600 loc/km²) se află în sud-estul Ńării. iar rata de alfabetizare este de 99. magnolii. fazanul. iar precipitaŃiile între 800 mm/an în nord şi peste 2100 mm/an în sud. bambuşi. predominând tipul liniar. Acest tip poate cuprinde gospodăriile care se aliniază pe 2-6 linii paralele. Indonezia ş. Bangladesh. păduri de conifere. Japonia deŃine locul 9 mondial. Dintre tipurile genetice. Kirishima.932. Rusia. Japonia se află între statele foarte mari din punct de vedere demografic (alături de Brazilia. chiparoşi. aglomerarea ia forme variate.a. Unzen ş. mai semnificative. cedri japonezi.2‰. Aspecte de geografie umană PopulaŃia. Cu aproximativ 128 milioane de locuitori. AsociaŃiile de irigaŃii (I-ayoi) au o veche tradiŃie. mortalitatea se apropie de 8‰. Aşezările rurale. derivă din aşezările Ńăranilor (iobagi) de pe marile moşii feudale. UnităŃile buraku se întind şi pe coline sau în munŃi. iar mortalitatea infantilă este de 3. Unitatea rurală mura este formată din 30 – 80 de aşezări numite buraku sau aza (formate din 30 – 100 de care – feime. Solurile includ: podzoluri. cuprinzând specii de : maimuŃă japoneză. hermină. salamandra uriaşă ş.8 km. de 0. cu ierni aspre. Pakistan. în sudul insulelor Kyushu şi Shikoku. americani. în vreme ce numărul populaŃiei active ar putea să se reducă cu 5 – 10 milioane. 80%. gashi se găsesc în nordul insulei Honshu. unde. vulcanice (Tazawa). cu structură liniară. europeni etc. temperat – musonic. la care se adaugă minorităŃile naŃionale: coreeni. În arhipeleagul nipon sunt două tipuri principale: în nord. Peisajul rural japonez se diferenŃiază datorită fragmentării teritoriului în parcele. vişinul sălbatic.0%.). Se prognozează o îmbătrânire a populaŃiei. cu un declin în perioada 2006 – 2015. cocorul japonez. Natalitatea este de circa 10‰. Unitatea rurală („mura”) se concentrează în apropierea terenului de cultură.1%). de baraj vulcanic (Chuzenji). cele mai reprezentative sunt: Shimano 366.U. pe direcŃia nord – sud se continuă acelaşi graben şi se găsesc numeroase conuri vulcanice.

o economie paralizată.1 mil. Kanto. În ultimele 4-5 decenii s-au extins locuinŃelor cu 1-2 etaje. în anul 1946 ajunsese sub 20 de dolari.a. Sapporo (2 mil. portocalilor. Şi siderurgia se bazează pe importul de minereu de fier din Brazilia.loc. industria textilă) este o regiune de tip urban portuară.) denumit şi „VeneŃia japoneză”.). mangan ş. În sudul şi sud-estul insulei Honshu se găseşte megapolisul japonez Tokaido.loc. iar aeroporturile au fost modernizate. Economia Industria. construcŃia de nave). pescuitul.loc. industria bumbacului). Tokyo ş. Kitakyushu (1. Tokyo – Yokohama (industria de echipamente. SUA). siderurgică. Chile. soia. A crescut numărul avioanelor. În structura industriei se remarcă industria de echipamente.În aşezările rurale casele sunt joase. Kobe (1. Aşezările urbane. Siberia ş. Japonia valorifică noile resurse de energie: eoliană.a. Canada. o populaŃie de 80 milioane de locuitori lipsită de hrană. Principalele regiuni industriale ale Ńării sunt: Tokay (axată pe prelucrarea petrolului. merilor). nave. cel religios (pelerinaj la templele sinotoiste şi budiste).a. precum şi cele de la Kobe. constuite astfel încât să reziste vânturilor puternice şi cutremurelor. ceaiului şi trestiei de zahăr. După traficul de călători transporturile rutiere deŃin circa 40%.loc. tractoare. Căile ferate au o lungime de 2700 km. ImplicaŃii geoeconomice şi geopolitice La sfârşitul celui de al doilea Război Mondial.loc. Fukuoka.a. Ceea ce caracterizează poporul japonez este ardoarea cu care oamenii muncesc. precum şi în zona litorală (Kawasaki.loc. Osaka (2. de crom. se practică o agricultură intensivă cu producŃii mari şi cu puŃină forŃă de muncă. vişinilor. minereu de fier.4 mil. După volumul mărfurilor şi rolul în aprovizionarea cu materii prime pe primul loc se situează transporturile maritime. Chiba. mareeo motrică. petrolului. echipamente industriale. Nobi) a grâului. cu toate că suprafeŃele agricole sunt destul de reduse. soiei. semănători. porcine şi ovine. Emiratele Arabe Unite. a pomilor fructiferi (mandarinilor. grâu. mare şantier naval. balneo-maritim. ConstrucŃia de maşini este concentrată de marile companii: Nissan.5 mil. În Japonia. oraşul Tokyo (12 mil. Cele mai mari după traficul de călători sunt aeroporturile Narita şi Haneda (din Tokyo). aeronautică. Higashida ş. alimentară). a valurilor mării. Transporturile şi comunicaŃiile sunt bine dezvoltate. Siderurgia este localizată în zonele de extracŃie a minereului de fier. lemnului. Yokohama.).6 mil.). cherestea. Japonia are un grad înalt de industrializare. Nagoya (industrie textilă. iar venitul pe locuitor. producŃia de aluminiu.5 mil. Toyo şi Kogyo care produc automobile. utilaje agricole.Kita-Kyushu (industria carboniferă). Se practică cultura irigată a orezului (în regiunile de câmpie Kinki. dorinŃa de a învăŃa pentru a lucra mai bine. SituaŃia Ńării era dezastruoasă.).). Japonia ocupă locul al doilea după SUA. creşterea unui efect redus de bovine.) şi capitala. de a avea un nivel ridicat al calificării. Japonia avea o industrie distrusă. produse chimice şi importă: petrol. de sporturi de iarnă. Japonia exportă autoturisme.). neferoase şi feroase – fiind nevoită să recurgă la import (80% din petrolul rafinat îndeosebi din Orientul Mijlociu..loc.) renumit pentru turismul sportiv de iarnă. Kyoto (1. Osaka-Kobe (industria siderurgică. În procesul de refacere a situaŃiei economie rolul principal a revenit factorului uman. În ultimul deceniu .loc. de gaze naturale din Australia. a legumelor şi batalelor. în bazinele carbonifere (Kokura. cu acoperişuri înclinate. Prin ponderea industriei. Principalele oraşe sunt: Yokohama (3. Turismul în această Ńară dispune de numeroase obiective: predomină tipul de turism cultural – istoric.). Nagoya (2. Marea Interioară (petrochimie. geotermică. India. petrochimiei şi electronicii. Japonia nu dispune de rezerve suficiente de materii prime energetice.a. automobilelor). tutunului. Yawata.3 mil. Peru. sericicultura ş. cărbuni.

în electronică. după încheierea alianŃei cu Renault. Politica Japoniei se bazează pe o contribuŃie permanentă la pace şi stabilitatea internaŃională. principala zonă agricolă. democraŃie -IDU: CondiŃii geografico – fizice Statul Taiwan se află în dispută cu China în privinŃa independenŃei sale şi este cunoscut ca făcând parte din această Ńară. îngustă. Restructurările profunde în sectorul auto au determinat rezultatele excepŃionale care au mărit distanŃa faŃă de concurenŃii americani sau europeni. cu densitate mare a populaŃiei. budism -PoziŃia geografică: La 165 km în largul coastelor Chinei continentale -Capitala: Taipei.6 mil. ocupate în 1945 de trupele sovietice. dar cu menŃinerea unui minim al capacităŃii de apărare propriu prin cooperare cu SUA.179 km². Sharp este pe primul loc în producŃia de televizoare pe bază de cristal lichid. mai lată.loc. China aŃâŃă energic temerile puternice ale Asiei faŃă de orice important rol militar al Japoniei în regiune. Conform calculului strategic al Chinei. -PopulaŃia: 22. intens populată şi câmpia litorală din vestul Ńării. iar SUA va înŃelege că pentru a rămâne o putere influentă în Asia . Relieful este predominant montan (circa 60%) cu numeroase piscuri care depăşesc 3000 m. China tinde să devină o putere mondială şi nu-şi doreşte înlocuirea în regiune a puterii americane prin cea japoneză. TAIWAN -Denumirea oficială: -SuprafaŃa: 31. -Ziua naŃională: -Forma de guvernământ: republică.5 mil. Este format din Insula Taiwan (Formosa) şi un grup de insule din grupul Pescadore. Trecerea echipamentelor de la analogic la numeric. Nissan a devenit constructorul cel mai rentabil din lume. hegemonia americană nu poate dura. din punct de vedere geopolitic este deosebit de complex. a creat o mare diferenŃă între grupurile de japonezi şi concurenŃii străini. . În Japonia se menŃine intactă aptitudinea pentru inovat şi explorat noi sectoare de activitate.loc. Exporturile de oŃel au avansat spre Coreea de Sud şi China. iar Pioneer s-a impus în sectorul unităŃilor de redare şi de scriere a DVD-urilor şi al sistemelor de navigare pentru automobile.mai multe sectoare industriale au reuşit să se restructureze: siderurgia se reorganizase în jurul a doi poli majori (primul centrat pe Nippon Steel. În 1978. al doilea prin fuziunea dintre NKK şi Kawasaki Steel). Japonezii şi-au concentrat eforturile pe noile tehnologii şi pe segmentele de piaŃă care au cel mai mare potenŃial de creştere. Cawon este numărul unu la aparate foto digitale. promovarea reducerii armamentelor. Dar Extremul Orient. prin soluŃionarea paşnică. este totodată. Câmpia litorală estică. -Limba oficială: chineză. a conflictelor regionale. iar capacităŃile de producŃie s-au diminuat.Pacific – nu are de ales şi trebuie să se adreseze partenerului său din Asia continentală. Încetarea stării de război şi reluarea relaŃiilor diplomatice cu URSS (1956) nu au fost urmate de încheierea unui tratat de pace din cauza disputei în jurul insulelor Kuribe de Sud. neproliferarea armelor nucleare şi a celorlalte tipuri de arme de distrugere în masă. min. iar Toyota şi Honda rămân constructori 100% japonezi. Japonia a parafat tratatul de pace şi prietenie cu China. hakka -Religiile principale: religii tradiŃionale chineze (inclusiv taoism). 4. nici consolidarea şi extinderii cooperării americano-japoneze în domeniul securităŃii.

Aborigenii din câmpia vestică s-au amestecat cu chinezii şi astăzi sunt sinizaŃi complet. China continentală continuă să considere ca fiind una dintre provinciile sale (în 1971 Taiwanul şi-a pierdut locul în ONU). Chiayi. În regiunea montană clima este etajată. Aborigenii erau în număr de 120. În 1885. produselor cu conŃinut numeric: video.000 – 400. Fauna. în Taiwan trăiesc circa 23 de mil. porumbul. bujor de copac. animaŃia numerică şi jocurile video. au grosime mare sunt în regiunile de câmpie. când Taiwanul a fost ridicat la rang de provincie. Deşi deŃine puŃine resurse minerale. ananaşii şi bananierii. Taiwanul a dezvoltat o economie de succes. O autostradă leagă oraşul port Keelung din NE cu oraşul Kaohsiung din SV. Aspecte de geografie umană PopulaŃia . Băştinaşii. Kaohsiung. Liniile ferate (aproape în totalitate electrificate) se află în câmpiile litorale. natalitatea este de 10 . componente pentru calculatoare.000 În 1949. Taiwanul se situează pe locul IV în lume. iar în zona montană. Apele. Aeroporturile sunt situate la: Fengshan. În industrie se produc: bunuri electrice şi electronice. Agricultura aduce 2% din veniturile Taiwanului. teritoriul este frecventat de taifunuri puternice. nave. Principalele oraşe sunt: Kaohsiung. locul III mondial. În urma reformelor agricole din 1950 au fost împroprietăriŃi numeroşi Ńărani. În producŃia de semiconductori. Densitatea generală depăşeşte 620 loc/ km². iar cei din masivele muntoase sunt pe cale de asimilare. Pescuitul este important iar producŃia în mare parte este exportată în Japonia. textile. Totodată. Hualien. Se estimează că numărul lor este cuprins între 200. Tainan. fazanul cu coroană albă.Clima este tropical – musonică. china a devenit primul partener comercial. papagalul lui Derby.000. Transporturile şi comunicaŃiile. Astăzi. Marii producători de calculatoare portabile din Taiwan s-au instalat la Shanghai. Taitung. Dintre păsările rare sunt raŃa mandarină. Aspecte de geografie politică Astăzi. Nivelul de trai al taiwanezilor este unul dintre cele mai ridicate din Asia. Solurile laterite. ComerŃul . vordesc 14 limbi austroneziene distincte.11‰. conifere. iar în cele montane podzolurile. Principalele plante de cultură sunt: orezul.. versanŃii primind mari cantităŃi de precipitaŃii. în domeniul ecranelor de afişaj. Oraşele principale sunt: Taipei. Hinchu. . iar mortalitatea de aproximativ 6 ‰. Hualien şi Keelung. Un tehnopolis a fost tot în funcŃiune la Taipei. autovehicule. Industriaşii taiwanezi delocalizează spre continent atraşi de costul mic al salariilor şi al terenurilor. originari din Fujian. Taichung. Taichung şi în apropiere de Taipei. avea aproximativ 3 milioane de locuitori. cocorul cu coroană roşie. iar foştii proprietari de terenuri au fost încurajaŃi să pătrundă în lumea afacerilor. în zonele colinare se află solurile brune. ReŃeaua hidrografică este densă. orientată NE – SV.loc. multimedia. singura populaŃie de pe insulă înainte de imigraŃia chineză. puŃine Ńări recunosc Taiwanul ca stat independent. materiale plastice. Ńara se remarcă în domeniul biotehnologiilor. guvernul Cian Kai-Si se repliază în Taiwan însoŃit de două milioane de compatrioŃi. râurile sunt scurte dar cu debite mari şi au un important potenŃial hidroenergetic. În Taiwan trăiesc şi circa 1. O reŃea rutieră densă străbate câmpiile litorale. iar cercetarea tehnologică a luat amploare. bambus. de limbă min de sud sau hakka. specii de azalee.5 milioane de creştini. cathaya. Economia. VegetaŃia naturală a fost puternic afectată antropic. Pot fi întâlniŃi arbori gingko.

Bucurețti.. Australia. 9. Taiwanul are litigii teritoriale cu Japonia pentru insulele Senkaku.. Bucurețti. Editura Albatras. Andrei Mădălina. Editura pentru Turism. Editura Didactică ți Pedagogică. Chauprade Aymeric. 17. Băcanu L. Bucurețti. Gâstescu Petre (1979) – Lacurile Terrei. Richard (2005) – Să cunoațtem mai bine popoarele lumii (trad. 5. Foarte legat de S. Hearthcote H.Marco Polo’’. Editura Albatros. Antarctica..Romania de Mâine’’ . U. Eremia Dan (2007) – Asia : geografie fizică. 15. Editura Fundației . Longman. a deschis un birou de reprezentare la Taipei. În anul 2003.fr. Guart J. Editura Didactică ți Pedagogică. Taiwanul este astăzi în faŃa mai multor opŃiuni în privinŃa viitorului său geopolitic: să devină independent. Gârbacea V.RelaŃiile dintre China şi Taiwanul domină relaŃiile politice. Marin J. Cioacă Adrian (1986) – Insulele Terrei. 8. Bucurețti. Coteț P. Editura Niculescu. Editura Masson. Editura Universității . Bucurețti. Oceania. Marin I. Bucurețti. (1963) – Oc÷ani÷. geografie regională. 7.E. Gâstescu Petre. Giotart J. Paris. London. Caloianu N. (1990) – G÷ographie du tourisme.. Bibliografie 1. (1980) – Geografia continentelor Asia. să revină la patrima – mamă (după exemplul Honkongului. Aur Nicu. Pe plan intern sunt o serie de probleme privind minoritatea autohtonă nechineză. Ianoț I. Totuşi China va continua hărŃuirea politică şi diplomatică – probabil nu va încerca recuperarea Taiwanului prin forŃa armelor.. Antarctica. L. engl. 6. Taiwanul este o zonă de tensiune gesostrategică majoră în care se înfruntă China şi SUA. L.. Iaru George (1967) – Bățtinații Australiei.A..Jacob Gh. (1972) – Australia. Corlățeanu Dragoț (1991) – Călător prin Australia. 13. (1989) – Campiile Terrei. Bucurețti. Galimard. Grupul Editorial Corint.fr. (1972) – Australia. Lewis D. Editura Fundației . 4. Institutul 3. Bucurețti. Bucurețti. ceea ce doresc în majoritate taiwanezii). Editura Albatros. Paris. Gheorghe Doru (1966) – Maorii. Bucurețti. Oceania. 14. Rădulescu I. Bucurețti. Bonnet Jaques (2000) – Marile metropole mondiale (trad.).. Editura Tineretului. Filipinelor şi Malaysiei. P. 16. 11. European. Chifane – Drăguțani Constantin (2000) – La capătul Pământului. 12.. (1995) – Continentele. Geografie regională. Bucurețti. Thual François (2003) – Dicționar de geopolitică (trad. Gherasim Cezar. 2. Editura Tineretului. Bucurețti.). geografie umană.U. revendică stăpânirea arhipeleagului Spratlez şi Paracel – opunându-se vietnamului. 10.).

țara Cangurului.rusă). Editura Albatros. Editura țtiințifică ți Enciclopedică. 19. Editura Didactică ți Pedagogică. 27. Editura țtiințifică. Posea Grigore (coord. (1986) – Dețerturile Terrei (trad. 29. Negoescu Bebe (2004) – Geografia transporturilor.18. Zăvoianu Ion (1988) – Râurile. Editura Albatros. Editura Meteor Press. Redonet J. Posea Grigore. Matei Horia (1980) . 21. Bucurețti. N. manuscris. (1969) – Geologie structurală (trad. Bucurețti. Bucurețti. Armaț Iuliana (1998) – Geografie fizică. Bucuresti. țandru I. Bucurețti. Sitter L. U. 24. Bucurețti. Paris.. (1970) – Geografia ațezărilor omenețti: Ațezarea rurală I. Bucurețti. Editura țtiințifică ți Enciclopedică. 26. (1973) – Geografie fizică (trad. Editura Tehnică.). Roțca Maria (1985) – Popasuri Australiene. PUF.Bogăția Terrei. . Bucurețti.). Bucurețti. Editura Dacia. Bucurețti. Editura Albatros. Bucurețti. Morariu Vasile (1979) – Călătorie în Pacificul de Sud.). Vlăsceanu Gh. P.Terra – cămin al omenirii ți Sistemul Solar. 30.engl. (1994) – L’Australie. 28. Rusu Eugen (1999) – Geografia continentelor Australia ți Oceania. (1986) – Geografia de la A la Z (Dicționar de termeni geografici). 23. 22. Editura Enciclopedică. 25. Iați. Strahler A. 20.engl. Petrov M.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->