ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

............................................ III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ....... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI.................. 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE........ 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV . 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ .............................................................................................................. I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ................... 22 CAP............................ IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ................................................................................... 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL........................................................................................................................................... 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ..................................................... 23 CAP............................................................................... 9 CAP.. 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR................................CUPRINS INTRODUCERE.... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ................................................................. 26 CAP......... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI .............................................................................. 19 CAP................................................................................. 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ................................. 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE .............................................................. 28 5 ....... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ................. 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE...............................................................................................

........................................................................ 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ........ 77 o o o o MASAJUL PIELII ........................................................................................ 88 MASAJUL GÂTULUI......... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR . 94 MASAJUL ABDOMENULUI .......................... 60 CAP..................................................................................................................................................................................................... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR..................................................................................................................................................................... 87 MASAJUL CAPULUI....... 76 CAP....................................................... 85 MASAJUL NERVILOR....... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS..............INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR....................................... 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ...................................................................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE .................... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE .......................... 51 INDICAłIILE MASAJULUI.............................................................. 47 MASAJUL SPECIAL..... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ...................................................................................................... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ.. 34 CAP................................................................................................................................ 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ............................ 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE.................................. VI : PROCEDEELE DE MASAJ....... 61 MASAJUL PARłIAL ............................................................ 72 MASAJUL GENERAL .................... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ............................. VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ................................................................................................................................................................................................ 90 MASAJUL TORACELUI .............................. 97 6 ................... 77 MASAJUL łESUTURILOR............................................................................................................................................................................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ............................ 84 MASAJUL VASELOR ..........................................................

.................. 137 7 ...... 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ...... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE .................................................. XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ .............................. 125 CAP....................................................................................... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ............ 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ............................................................................................................. 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII..................................... 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII............ XI: MASAJUL COPILULUI ................. 129 MASAJUL LĂUZEI .............. 132 CAP........................................ 133 CAP............... 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ..................................................................... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ............ 116 AFECłIUNI MUSCULARE............................................................................................... PRE ŞI POST PARTUM ................................... IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC. 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII... X: MASAJUL FEMEII...................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ................................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR............................................................................................ 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ..................................................................................................... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ..CAP......

8 .

cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. se foloseşte numai masajul vibrator. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. de scuturare a segmentelor etc. În practică. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. utilizânduse diverse aparate sau apa. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. după reguli metodice bine stabilite. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Cu excepŃia automasajului. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. 9 . deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor.

parŃial sau general. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. Masajul terapeutic. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . de efectele locale şi generale ale masajului. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. calmant sau stimulant. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. În anumite cazuri. de la suprafaŃă spre profunzime. cu automasajul. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. în parte. alături de alte forme de tratament. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). acesta poate fi înlocuit. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. Ńesuturile şi organele profunde. am prezentat. sunt: tegumentele. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. Masajul poate fi superficial sau profund. de durată mai scurtă sau mai lungă. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. muşchii. vasele şi nervii. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. contribuie. combinat cu kinetoterapia. medical. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice.

asigurarea unor condiŃii optime de lucru. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. 11 . care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. leziuni osoase. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. De asemenea. articulare sau sechele ale acestora. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. afecŃiuni ale sistemului circulator. • afecŃiuni neurologice centrale.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. 1. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. afecŃiuni organice etc. leziuni ale nervilor periferici. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. în beneficiul pacientului. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. respectarea unor condiŃii de igienă.

1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. vopsită în alb. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. curat. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn.1. Bancheta are un cap. strict necesar pentru executarea masajului. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. alături de sala de masaj să existe un vestiar. scaune sau taburete speciale.1. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. sala de duşuri. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. 12 . care se acoperă cu un cearşaf alb. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. duşuri şi instalaŃii sanitare. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. o cameră de odihnă. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. impermeabilă sau din material plastic. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. tapisată cu o pânză tare. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. o sală de aşteptare. luminoasă. călduroasă şi bine aerisită. numită sală sau cabinet de masaj. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. care se poate ridica la nevoie.

mai scurt şi altul posterior. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. mai lung. de aşi doza efortul. o musculatură bine dezvoltată. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. Există banchete speciale de masaj. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. de două tipuri: înalte sau joase. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. acestea se ridică şi se coboară. Oricine practică masajul. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . o bună mobilitate articulară. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor.1. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. se folosesc suluri. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. 1. dar mai ales maseurul profesionist. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. de a se adapta. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului.

pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. deficienŃele motrice. debilitatea şi anemia. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. ulcere. pielea de pe palme să fie caldă. cardiovascular. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. Maseurului i se cer un auz fin. bolile aparatelor respirator. moale şi uscată. deformaŃiile corpului. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. defectele nasului şi gurii. o vedere bună. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. digestiv. obezitatea. dar puternică la nevoie. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând.durată. defecte inestetice. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. maseurul va ajunge să capete. neforŃat. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. cicatrice. renal. organice sau psihice. ritmic şi uniform. 14 . supleŃe şi îndemânare în lucru. asimetriile feŃei. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. să fie largi şi cărnoase. după fiecare subiect şi oră de lucru. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. Pentru a rezista la oboseală. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. degetele să fie suple şi abile. transpiraŃie exagerată a palmelor.

îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. cu mâneci scurte). Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. 1. unghiile sunt tăiate foarte scurt. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. nu poartă inele. cu discreŃie şi conştiinciozitate.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. masajul se aplică direct pe piele.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală.1. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. În majoritatea cazurilor. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic.

Masajul se aplică. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. în aşa fel. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. pe cât posibil. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. mai mult decât este necesar. cât şi pentru maseur. pe cei pe care îi masăm. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. uşor şi nestingherit. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale.stânjenesc circulaŃia sângelui. În principiu. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. 16 . cu răni sau inflamaŃii. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. în general.

culcat rezemat şi şezând rezemat. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. planul cel scurt al banchetei. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu faŃa în jos. 17 . O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. executantul îşi economiseşte energia.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. ridicat la 70°-80°. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. Masajul capului. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. cu 20°-30°. cu capul întors într-o parte. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin.

cât şi pentru cel masat. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. iar cel general 30-60 minute. Durerile. contracturile. care prelungesc durata masajului. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. cel regional 15-30 minute. suple şi uşoare. intense şi vii. alteori sunt preferate manevrele scurte. Masajul local poate dura 10-15 minute. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. apoi încep să scadă treptat.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. deoarece devine obositoare atât pentru masor. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. 18 . mai ales după cel general. jena. fie de contraindicaŃii ale masajului. până ce ating intensitatea necesară. care scurtează şedinŃa. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. Masajul se începe prin manevre ample. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. liniştitoare. După şedintele lungi de masaj. dacă este bine executat. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte.

mai practică şi igienică este pudra de talc. de preferinŃă. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. efectuând manevre egale ca amplitudine. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. cu gimnastica respiratorie. manevrele acestora trebuie să fie identice. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. Cele mai utilizate sunt pulberile fine.1. cât şi pe zona care urmează a fi masată. adică să lucreze simetric şi simultan. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. sens şi intensitate. 1. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. cea mai bună. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. nu murdăreşte pielea. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. să fie înlocuite prin automasaj. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. care cresc eficacitatea masajului. aplicate pe piele. 19 . lichidele şi substanŃele grase. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. Dintre pulberile minerale.

uleiul de cacao sau amidon. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. uscată şi nepăroasă. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. untdelemnul. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. se folosesc. excitante sau calmante. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. untura. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. Pulberile. căzând împreună cu Dintre lichide. lanolina. vasodilatatoare. 20 . SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. deoarece irită pielea. antiinflamatorii. Glicerina este mai rar indicată. acestea. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj.ci o curăŃă. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. mai des. soluŃii alcoolizate. parafina lichidă.

flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. mai ales la începători. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. apoi din ce în ce mai repede. într-o mişcare continuă. la început rar. invers. executate amplu şi în ritm rapid. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. strângându-le cu putere în palmă. iar pentru cot.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. flexiuni şi extensiuni. unul după altul. Întorcând mâna cu palma în sus. apoi le ridicăm pe toate împreună. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. 2.2. fiecare deget în parte. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. apoi se extind şi se depărtează între ele. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. 21 . cu tensiuni active finale. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. întinderea şi depărtarea degetelor.

în sens medial sau lateral. se duc înainte. Se execută mişcarea în “8”. mişcările se execută liber şi rapid. Ńinute pe orizontală în faŃă. simultan sau alternativ. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. Îndoirea laterală din pumn. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. Flexiuni şi extensiuni din coate. la început cu amândouă mâinile deodată. Ńinute cu degetele în sus. se execută cu palmele faŃă în faŃă. depărtate sau lipite. Mişcarea se poate amplifica. în opoziŃie. cu o mână sau cu ambele. abducŃie şi adducŃie şi. mai ales. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. 2. simultan sau alternativ. executate simultan sau alternativ. cu degetele întinse sau uşor flectate. executate simultan sau alternativ.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. cu tensiuni finale. 2. apoi alternativ.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. în ambele sensuri. ajutând-o cu mâna cealaltă. pasive şi cu rezistenŃă. în flexiune şi extensiune. într-un ritm din ce în ce mai viu. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. înapoi sau lateral. 22 . cu degetele întinse sau strânse în pumn.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

• creşterea metabolismului bazal. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. 4. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. după ce această acŃiune a încetat. 26 . în mod secundar fie în regiunea masată. fie în profunzime sau la distanŃă. dar şi de natura. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura.În esenŃă. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. dar scad şi dispar destul de repede.

INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. prin acŃiunea sa mecanică.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante.4. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. VasodilataŃia activă reflexă. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. ajutând detoxifierea organismului. 5. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). care determină creşterea elasticităŃii pielii. calmante. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. În continuare. 27 . Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. stimulatoare sau inhibitoare. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului.

28 . Favorizează exfolierea celulelor cornoase.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. stimulează noi diferenŃieri bazale. dezagregă celulitele. nodulii fibroşi sau scleroşi. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. masajul ducând la scăderea stratului adipos. 5. funcŃiile neurovegetative etc. Favorizează lipoliza. mai buna nutriŃie a pielii. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. InfluenŃează reflex termoreglarea.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. mecanică. ajută la desfacerea aderenŃelor. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. influenŃează metabolismul.

liniştitor. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. executate într-un ritm viu. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. aplicate muşchilor hipotrofici. relaxante şi decongestive. paretici. uşor. excitant. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. structurile aparatului locomotor. traumatizaŃi. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. capsulele articulare. intense. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. tendoanele. contracturaŃi. tecile sinoviale. atrofici sau neantrenaŃi.5. aponevrozele. cât şi reflex. centripete. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. Manevrele de masaj executate lent. se deschid capilarele de rezervă. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. După efort. creşte debitul circulator local. induc în muşchi o stare de relaxare.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. fasciile. cu intensitate progresiv crescândă. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului.

cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. neînsoŃite de presiuni. retracturile. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. mâinile alunecă rapid. 30 . Prin masaj se combat aderenŃele. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. centripet. blânde. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. depozitele patologice periarticulare. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. În felul acesta. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. În tratamentul tulburărilor de mobilitate.

InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. capsulei. scăzând efortul cordului. Masajul hiperemiante. uşurează travaliul inimii stângi. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. Aceste reacŃii. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. pe când cel viguros are efecte hipertensive. reacŃii calmante şi 5. prin efecte 31 . în sensul circulaŃiei de întoarcere. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. luxaŃiilor şi fracturilor. pot contribui. cartilajului articular. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. entorselor . „periostal” provoacă reflex. pe lângă efectele hiperemice locale.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. Masajul profund şi cel lent. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. Manevrele de masaj efectuate centripet. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. Deci.

impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. acestea mărind sensibilitatea. 5. formei.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. 32 . Executat energic şi într-un ritm viu.derivative. scade sensibilitatea. Executat lent şi uşor.şi proprioceptorilor. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. masajul produce efecte calmante. pe de o parte. iar pe de altă parte. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. liniştitoare.

Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. a durerilor şi a stării de nelinişte. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. Astfel. care declanşează reacŃii diferite. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. în terminaŃiile senzitive. energice. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. Masajul are acŃiune antialgică diferită. Manevrele de masaj determină descărcarea. responsabile de instalarea retracturilor. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. efecte generale şi psihologice. vasomotor şi trofic. Manevrele scurte. de impulsuri nervoase către centrii. 33 . Manevrele executate continuu. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. la nivel subcutanat. realizate prin conexiuni nervoase. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. de relaxare musculară şi de odihnă. Datorită acestora se evită.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. analgezice. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. în funcŃie de tehnica utilizată. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor.

Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. 34 . determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. Masajul. care stimulează. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. 5. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. toracică şi abdominală.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. Masajul capului. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. la distanŃă. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate.chiar dureroasă pe moment. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. centrii automatismului respirator. prin procedee speciale. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax).

infecŃii etc. • Se normalizează evacuările. de excreŃie. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. muşchi. hepertrofii. Ńesut celular subcutanat. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. cicatrici. mai ales. eczeme. ulcere varicoase. papule. 35 . prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. vergeturi. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). afecŃiuni vasculare. • Creşte apetitul. escare. micoze. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. IndicaŃiile de aplicare a masajului. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. funcŃiile aparatului digestiv. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. contracturi. vergeturi.

Tendoane. efleurajul). ArticulaŃii. 36 . • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. 6. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. tapotamentul). au fost împărŃite în două grupe. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. tensiune. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. • fricŃiunile. Se acordă atenŃie vaselor. oboseală la nivelul membrelor inferioare. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. procedeele de masaj manual clasic. cât şi părŃilor moi periarticulare. Sistem nervos. Sistem circulator.

iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. ciupirile si pensările. 6. scuturările. vibraŃii. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. pe membre. fricŃiune.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. tracŃiunile şi tensiunile. alte procedee. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). batere (tapotament). 6. 37 .1. frământat (petrisaj).1. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. presiunile. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă.• vibraŃiile. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. De aceea. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală.

Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. pentru netezirea finală: • alternative scurte. medii şi scurte. • în cerc. • în zig-zag. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . • alternative lungi. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. manevrele sunt: • simultane.Mişcările seamănă cu mângâierea. atunci când se efectuează cu mână după mână. • simultane scurte. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). • transversale (scurte). atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . medii şi lungi. medii şi scurte. netezirea se poate executa cu o mână. în acelaşi sens. întinse sau uşor îndoite. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. cu degetele apropiate sau depărtate. medii şi lungi. • alternative. Pe suprafeŃe mici. în funcŃie de efectele care trebuie induse. • oblice (medii).

dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane.mâini. 39 . alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. gambă. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. coapsă). mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. braŃ. netezirea se poate executa cu palma întreagă. Pe membre. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. Ca întindere. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii.

manevrele scurte şi vii. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. 40 .1.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. folosită în regiunile cu păr în exces. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. netezire în „cleşte”. sunt stimulante. longitudinală executată cu vârful degetelor. vasodilataŃie locală de durată. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. în ritm rapid şi energic. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. netezire liniară. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. pe cale reflexă. în limita elasticităŃii proprii. relaxante.netezire „în perie”. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. a circulaŃiei. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. înaintea altor procedee mai puternice. 6.

Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. Astfel. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). palma sau pumnul. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. în zig-zag. cu atât acŃionează mai profund. asuplizează tegumentul. cu cât intensitatea presiunilor creşte. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. 41 . Vârful degetelor se aplică pe tegument. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. după necesităŃi. se aplică la nivelul coloanei vertebrale.Din punct de vedere tehnic. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. medius şi inelar). Forme speciale: transversală. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. mărindu-se progresiv. cu marginea cubitală. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). până când este cuprinsă toată regiunea. executată cu vârful a 2-3 degete (index.

care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. Pe regiunile întinse şi plate. fricŃiunea prelungită. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. dar viguroase. reduce încordarea nervoasă. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. frământat circular şi şerpuit. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. executată într-un ritm lent. ritmul viu şi mişcările scurte. ridicarea lor.1. 6. scade sensibilitatea locală. scade contractura musculară. circulatorii şi trofice. pe cale reflexă are efecte de durată. frământat cu pumnii. frământat între marginile cubitale ale mâinii. stimulează sistemul nervos periferic. care este 42 . eventual coapse). fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice.

fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. „în cută” sau „în val”. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. 43 . presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Pe membre. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. iar muşchii se relaxează. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. Pe masele mari de muşchi. perpendicular pe segment. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. presiunea se slăbeşte apoi. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. în axul lung al grupelor de muşchi. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. profund. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor.

Din punct de vedere tehnic. manevrele executate rapid induc efecte stimulante. mai ales ale celor motori. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. manevrele lente. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. „în mănunchi de nuiele”).prin stoarcere se comprimă vasele profunde. având un efect trofic asupra organismului. se activează circulaŃia. 6. 44 . manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. previne atrofia musculară. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi.1. manevre de percutat: cu vârful degetelor. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. cu vârful degetelor (tangenŃial. Din acest motiv.

decât din contracŃiile musculare. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. cu palmele orientate spre regiunea masată. Pe regiunile sensibile. Mâinile cad moi. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. apoi acestea cad pasiv. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. medie sau mare. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. într-un ritm foarte viu. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. de la o distanŃă mică. regiune precordială). cu o mână sau cu amândouă mâinile. Degetele întinse. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. Intensitatea 45 .„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. rezultat al greutăŃii mâinilor. Ńinute faŃă în faŃă. într-un ritm foarte viu. Mişcările se execută activ. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. prin mişcări suple şi repezi. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. pe mase mari de muşchi.

Ritmul mişcărilor este foarte viu. efectul lor excitant este diminuat. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. prin vasodilataŃie. la persoanele sănătoase şi viguroase. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. dar pot deveni dureroase. 46 . Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. care se înroşeşte şi se încălzeşte. cărnoase şi puŃin sensibile. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. Loviturile active sunt mai puternice. Tocatul. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat.bătătoritul este mai puŃin aspru. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. Se execută cu pumnul incomplet închis. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. iar loviturile sunt scurte. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse.

Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. Din această cauză. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. pe de altă parte. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. Percutatul. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. contracturilor musculare. 6. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. fără a se produce un lucru mecanic. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. spasmelor. la nivel toracic. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. muşchi. oboselii musculare.1. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. De regulă. 47 . de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp.

2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. încălzire şi relaxare. sunt folosite. fricŃiunile şi frământatul. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. prin reducerea stratului adipos. Aplicate pe torace şi pe abdomen. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. după indicaŃiile medicului. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. Mişcările vibratorii. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. se numesc trepidaŃii. decongestionante şi calmante. 6. producând o senzaŃie de amorŃire. 48 . dar şi efecte estetice. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare.

asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. sunt numite presiuni vibrate. Se aplică în diverse moduri: simple.3. scuturările. presiunile. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. 6. Mâinile se deplasează ritmic. de jos în sus. Au acŃiuni relaxante.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. 6. tracŃiunile şi tensiunile. alternativ. tronconice. scăderea 49 . prin ridicări şi presiuni alternative. anterior şi posterior sau invers. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate.3. asociate cu vibraŃii. pe care deseori le şi însoŃesc. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. ciupirile şi pensările. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată.

care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). Tensiunile cresc mobilitatea articulară. secundar. Astfel. în sens viscero-musculo-cutanat. mai ales după fracturi.3. 50 . DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează.tonusului muscular local şi secundar. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. Astfel. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. redeschiderea focarului de fractură. TracŃiunile. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. 6. Tensiunile sunt mişcări pasive. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. 6. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei.3.

Masajul cu gheaŃă. 51 . respectiv neteziri. în general. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. Masajul reflexogen. Masajul instrumental.3. • tehnica Vogler. Masajul cu jet de aer cald. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. vibraŃii şi presiuni. a intensităŃii şi a presiunii. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. • masopunctura chinezească. Masajul special include mai multe procedee.Aplicate în ritm rapid. • tehnica Knapp. tehnici clasice. fricŃiuni. 6. Masajul limfatic. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. au efecte excitante. În general. Masajul cu bule gazoase în apă etc. Hidromasajul. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului.

de mică amplitudine. fie indexul şi mediusul suprapuse. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. leziunilor musculare cicatrizate. 2. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. concentrice sau excentrice. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. miotendinitelor. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. 3. presiunile se execută fie cu 52 . Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. în sechelele după entorse. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. Se execută fricŃiuni circulare. • masajul pe zone reflexogene Head. Are o acŃiune trofică locală. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. peritendinitelor.• masajul Ńesutului conjunctiv.

3. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. zonelor de emergenŃă ale nervilor. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. până la vindecare. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. centripete executate la nivelul: 1. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. abdomenului pentru efectul anticonstipant. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. tendinoase. ligamentare. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. concentrice sau excentrice. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. pentru prevenirea stazei. 53 . Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. repetate de 40-50 de ori. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. sistemului venos al membrelor inferioare. zonelor de fibroză. 2. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct.vârfurile degetelor foarte bine întinse. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. Masajul periostal combate fenomenele congestive.

Se recomandă în: miogeloze. prin tracŃiune pe masa tisulară. 2. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. în direcŃia policelui. înlocuind astfel acele. Se procedează astfel: 1. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. se deplasează Ńesutul. cicatrici. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. care execută o adducŃie maximă. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. periartrită scapulohumerală. care creşte treptat. în tendinite şi entezite. dureri lombosacrate. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. cu răspunsuri reflexe vegetative.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . cum ar fi: miozitele de efort. în limita elasticităŃii maxime.

După Mackenzie şi Head. prin fibre nervoase somatice. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. Se începe cu o manevră calmantă. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii.acelaşi timp. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. • flancul drept. numită dermatom. • flancul stâng. cu genunchii depărtaŃi. 55 . pentru vezica urinară. Pentrul masajul acestor zone. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. în cazul suferinŃei unui viscer. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. pentru colonul sigmoid. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. prin neteziri circulare. pentru intestinul subŃire. pentru stomac. pentru colonul ascendent. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • zona ombilicală. apoi netezirea începe în epigastru. în sensul acelor de ceasornic. pacientul stă în decubit dorsal. • hipogastrul. • hipocondrul drept. pentru ficat şi vezicula biliară.

trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . duş-masajul. netezirea se face în jos. în tulburările de motilitate gastrică. în sens orar. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. apoi. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. cu efect calmant. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic.5-6 atmosfere. apoi spre stânga. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. Este indicat în dischineziile biliare. Apoi. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. Hidromasajul include: masajul subacval. în sensul acelor de ceasornic. începând din flancul drept. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. tot în sens orar. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic.

favorizând procesele de resorbŃie. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. Permite un masaj mai eficient. 2. fesele. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. şoldurile. pe zonele dureroase. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. care vor creşte treptat. Se începe cu presiuni mici. Avantajele duşului subacval: 1. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. Se evită reperele osoase şi periostul. cerc sau punctiform. decât prin masaj manual. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. zig-zag. Realizează un confort deosebit pentru pacient. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. 57 . Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. 3.suprafaŃă. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. 4. în profunzime. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte.

în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. în contracturile musculare antalgice. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. pe spate. IndicaŃii: mialgii. luxaŃii. articulară sau a zonelor de inserŃie. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. sechele după fracturi. exteriorizată prin hiperemie importantă. musculară. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. torace. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. relaxator şi sedativ. nevralgii. efect tonifiant şi resorbant. Masajul instrumental include printre altele: 58 . reacŃională. al proceselor aderenŃiale. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. Efecte: vasodilataŃie profundă. abdomen sau membre. Astfel. entorse. în celulită şi în obezitate. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. produce relaxare musculară.2. spondiloze. de obicei. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. 3. la o temperatură de 38°C.

în direcŃia de evacuare a acestora. Avantaje: 1. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. Dezavantaje: 1. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. vibromasajul. comparativ cu masajul manual. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. 2. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. Oferă o gamă redusă de manevre. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. care facilitează relaxarea muşchilor. venoasă şi limfatică. 2. Nu solicită maseurul. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. 59 .masajul pneumatic. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. dar ferme.

b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. 60 . dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. se indică anumite manevre de masaj. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. sub forma automasajului. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. datorată manevrelor blânde. liniştitoare. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. În cursul relaxării. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. pe zona infiltrată. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. profunde. presiuni locale. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. blânde. Edemele beneficiază de efleuraj. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială.

urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . în vergeturi. masajul poate fi de două feluri. o Masaj parŃial: regional. crurală. cervicobrahială. cu priză mare. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. efectele relaxante fiind induse reflex. local. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. Frământat cu priză mică. 61 .În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. Crioterapie în escare. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. o Masaj general. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. cu ritm şi intensitate scăzută. 7. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. lombalgii.Solux).

Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. pe un grup de muşchi.1. 7. pe un mănunchi vascular. 7.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. pe un tendon. pe segmente ale membrelor.1. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. 7.1. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. La început. după câteva manevre. până în regiunea cefei.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. peretele abdominal şi peretele toracic. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 .

În masajul stimulant. podul palmei. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. se efectuează manevre alternative. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. apoi oblic. omoplaŃi şi umeri. locale se execută pe segmente. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. Pe omoplaŃi. După netezirea cu ambele mâini. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. peste omoplaŃi şi umăr. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. simultan sau alternativ. pe coaste. pe flancuri. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. pe regiunea lombară.coloana vertebrală. peste şolduri. coaste. pe omoplaŃi şi pe umeri. pe spaŃiul interscapular. 63 . de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. pornind din regiunea sacrată. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. Manevrele scurte. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. apoi mâinile se îndreaptă. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. Manevrele se execută insistent. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. iar pe spatele mai musculos. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. executat în ritm viu. cu rădăcina mâinilor. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale.

Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. rezemat pe un plan uşor înclinat.1. simultan sau alternativ. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. după care spatele se acoperă cu un prosop. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale.1. în dreapta celui pe care-l masează. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. La persoanele robuste. numai cu vârful degetelor.În continuare se execută bătătoritul percutat. la sfârşit. La persoanele sensibile se aplică. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. lentă şi prelungită. în contractura musculară paravertebrală. 7. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. manevre care au efect liniştitor. care alunecă simultan sau 64 . cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. care cad aproape perpendicular pe piele. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. executate cu palmele. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”.

alternativ. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. Netezirile sunt la început lungi şi lente. cu presiuni pe baza toracelui. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. stern. în 65 . de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. la debili. după boli ale aparatului respirator. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. umeri.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. ocolind regiunea mamară. cu palmele. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. evitând regiunile precordială şi mamară. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. FricŃiunea se execută cu degetele. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. în expiraŃie. dar mai ales pe părŃile musculoase. la cei cu boli cronice. 7. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. la convalescenŃi.1. calmantă.1. care este prins între police şi restul degetelor.

ajungând în flancuri. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. în jos şi înăuntru. din aproape în aproape. amplu şi într-un ritm rapid. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. spre simfiza pubiană. manevrele se vor executa ferm. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. pe care le depăşesc. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. se execută apoi în regiunea subombilicală. 66 . regiunea subcostală. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. apoi se răsucesc în afară. când se îndreaptă în sus şi lateral. Manevra se execută cu palma întreagă. apoi lateral spre flancuri. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. executat uşor şi suplu. în această situaŃie. regiunea epigastrică. şi invers.sus până peste arcurile costale. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. în sensul spaŃiilor intercostale. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. de aici coboară înăuntru. pe toată întinderea peretelui abdominal. de o parte şi de alta a abdomenului. manevra se repetă. flancuri. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. Mişcările se execută simultan sau alternativ. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii.

se recomandă câteva respiraŃii ample. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. După masaj. cât şi a organelor intraabdominale. care alunecă în sus spre regiunea lombară. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. 7. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. iar pentru masarea feŃei anterioare. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. PoziŃia.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră.Se mai poate executa percutatul.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. dar şi asupra organelor abdominale. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. superficială.1. în urma examinării atente a întregului abdomen. 7. pacientul va fi în decubit dorsal. nu sunt permise alte procedee de batere. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. „mână peste mână”. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. 1. 67 . prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. liniştitoare. cu pumnii închişi. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui.1. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. cu rădăcina mâinii.2. atât a peretelui.

2. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. se execută alunecări lungi şi lente. pe rând sau combinate între ele. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. Tocatul. „în cerc”.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. pentru a mări presiunea manevrei. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. dar pătrunzătoare. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. fie sprijinind- 68 . La început. apoi scurte. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. Masajul gambei. 3. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. mai ales. executate cu pumnii închişi. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. „şerpuit” şi. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. „în cută”. „în pieptene”. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare.

Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. Pe partea cărnoasă a gambei. se continuă cu alunecări scurte şi vii. „în pieptene”. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. în „fierăstrău”. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare.o pe un genunchi al maseurului. după care urmează rulatul regiunii. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. în lungul tendonului lui Achile. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. mergându-se în sus. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. 69 . în lungul acestuia sau transversale. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. cu podul palmei. se execută mişcări vii şi scurte. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. până sub genunchi. în jos şi lateral. scurte. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. în sus.

iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. cu podul palmei. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. genunchiul este întins sau uşor flectat. execută manevrele.2.1. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. pe partea anterointernă. în timp ce. tracŃiuni şi scuturări. cu cealaltă mână. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. 2. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. rădăcina mâinii sau pumnul închis. mai mult pe partea externă şi posterioară. în sens liniar. tensiuni. cu palmele şi degetele. prin neteziri. 70 . Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. 1.7. de rulat sau de cernut. se execută în lungul tendoanelor. alunecările pot fi mai apăsate. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. cu degetele şi cu palmele. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. În continuare. fricŃiuni. genunchiul şi coapsa. FricŃiunea.

Frământatul poate fi circular. 3. pentru a învinge încordarea muşchilor. şerpuit şi. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. pe care le executăm cu vigoare. se execută cu putere. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. dar energice. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. 4. mai ales. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. care se masează mai blând. urcând peste genunchi. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. „în cută”. Această manevră necesită un efort destul de mare. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. 71 . după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. lungi şi lente.

1. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. braŃul şi umărul. FricŃiunea se execută insistent. apoi antebraŃul. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche).1. de partea care trebuie masată. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. din această poziŃie.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. 72 . de preferinŃă pe stânga. masajul executându-se cu mâna dreaptă. Pentru masajul membrelor superioare. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. 7. pe un scaun sau pe o masă.

Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. În continuare. 3. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. 73 . Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. Se începe cu o serie de alunecări lungi. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. 2. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. netezind antebraŃul pe toate feŃele. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. pe care se poate aplica şi pumnul închis.

care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Plescăitul. calmante. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. 4. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. 74 . care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. Se poate executa frământatul „în cerc”. FricŃiunea se execută cu degetele. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. dar insistentă a fiecărui grup muscular. simultane sau alternative. căzând simultan sau alternativ. exceptând-o pe cea internă. urcând şi coborând în lungul segmentului. cu palmele. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. La început se execută alunecări lungi şi lente. cu o mână sau ambele mâini.

cealaltă fixând mâna prin apucare. aplicate pe faŃa externă. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Masajul membrului superior. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. 75 . Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. anterioară şi posterioară a regiunii. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. cu faŃa palmară a degetelor. executat pasiv. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. alături de gimnastica articulară. prelungite până spre gât. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. executat de preferinŃă. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână.5. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. executat pe segmente.

76 . într-o anumită ordine. în special degetele. Nemasarea unor regiuni sau segmente. genunchiul şi coapsa dreaptă. Masajul general se începe pe partea posterioară. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. antebraŃul. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul.7. coapsa şi gamba stângă. braŃul şi umărul drept. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. unde se prelucrează pe rând spatele. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. gamba. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. regiunea fesieră. mâna.1. fie că nu este indicat. apoi coapsa şi gamba dreaptă. abdomenul sau toracele. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. piciorul.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare.

diferitele forme de tapotament.45 minute. deosebite ca tehnică şi metodă. 4-6 minute pentru torace. mai există şi alte forme de masaj.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. respectiv superioare. 8.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. presiuni şi tracŃiunii. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. 8. 5-6 minute pentru abdomen. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. Durata masajului general restrâns este de 30 .

pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. se pot folosi şi vibraŃiile. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. 78 . • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Netezirea.• au structuri şi funcŃii diferite. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. Dintre procedeele de bază ale masajului. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj.pentru circulaŃia limfatică. manevrele sunt mai lente . mâna maseurului vine în contact cu pielea. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată.

79 . atât cât îi permite elasticitatea sa normală. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. FricŃiunea pielii. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. • reglarea circulaŃiei limfei. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. simultan sau alternativ. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. simetric sau asimetric. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm.

favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. pentru a nu depăşi straturile cutanate. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. Dintre procedeele de tapotament. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. fricŃiunea acŃionează mecanic. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. schimburile şi excreŃia. creşterea temperaturii locale. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. care produc modificări circulatorii de durată. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. putându-se prelungi foarte mult. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. 80 . FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Durata fricŃiunii este variabilă. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu.

în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. executate cu pumnul închis. fricŃiunea. vibraŃiile şi pensările. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. FricŃiunea. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. au loc procese de apărare. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. În mod mecanic. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea.Executat pe o suprafaŃă întinsă. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. tapotamentul. de regenerare şi de vindecare. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. Alunecările. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. 81 . Sunt mai puternice. frământatul.

se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. sclerozări şi cicatrici. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. Frământatul mai ales în „cută”. Pensările. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. VibraŃiile au efecte calmante. Alunecările. fricŃiuni. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. 82 . MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. frământări şi stoarceri. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. fibrozări. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. ajutând funcŃia aparatului locomotor. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. relaxatoare. prin efectul vascular. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. percutatul şi plescăitul. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare.

Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. fie transversal. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. 83 . executând o apăsare uşoară. se obŃin şi prin vibraŃii. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. Bătătoritul. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Frământatul. fie în lungul fibrei musculare. Se realizează de-a lungul tendoanelor. Tocatul. Efecte liniştitoare. liniară. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor.FricŃiunea. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. neantrenaŃi. nu se aplică pe tendoane. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. mai pătrunzătoare. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. cu palmele şi cu pumnii. combate contractura musculară. activând circulaŃia locală. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. dar fără efect mecanic. şerpuit sau în cută.

tracŃiuni şi tensiuni. TracŃiunile. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. dar şi pe cele articulare. Netezirea. În anumite cazuri. la care se pot adăuga. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. Se execută amănunŃit. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. vibraŃii. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. În felul acesta. un masaj pregătitor. Tensiunile. FricŃiunea. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. la nevoie. Constă din neteziri şi fricŃiuni. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. Masajul articular este indicat în 84 . în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. După executarea mobilizării articulare. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare.

Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. pe cea din muşchi.2 MASAJUL VASELOR Masajul. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. a creşterii şi a refacerii acestora. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. 8. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. în general. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. cernutul. vibraŃiile.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. este o metodă de activare a circulaŃiei. acŃionând asupra acestora ca o pompă. iar frământatul. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. rulatul şi presiunile. 85 . Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. prin acŃiune mecanică sau reflexă.

3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. presiunile. de intensitate medie. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. dilataŃiile vaselor. edemele. Alunecările uşoare. intensitatea poate fi uşoară. fricŃiunile. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. lovirile ritmice şi vibraŃiile. sub forma tocatului şi a bătătoritului. pentru a activa circulaŃia locală. având din când în când un caracter vibrator. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. deşi este indicat în combaterea acesteia. stimulează procesele de vindecare.Masajul vascular combate staza. previne şi tratează atrofiile musculare. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. În masajul nervilor se folosesc netezirea. exercitată mai multe minute. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. 8. fricŃiunea este liniară. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. medie sau mare. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. presiunea poate fi variată ca intensitate. pe traiectul nervului. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. fie pe traiectul nervului. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. 86 . Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. Lovirile ritmice.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

cât şi organele din cavitatea craniană. gâtul prezintă două regiuni: 90 . Produce liniştirea sistemului nervos central. rar şi elastic. fie stimulante. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. În funcŃie de tehnica folosită. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. Lovirile sunt repetate ritmic. 8. de preferinŃă. alunecă uşor sub formă de netezire.PercuŃia se face cu vârful degetelor. mâna cade lent. cealaltă mână sprijinind capul. după ce degetele ating capul. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. care poate fi vibratorie. simultan sau alternativ. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. masajul capului va avea fie efecte calmante. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. Atât în percutare. rar şi uniform. cu o mână. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. al migrenelor. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. Stimulând circulaŃia în piele. al oboselii etc. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. cât şi în tocat. Acestea se execută. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic.

foarte uşor şi cu precauŃie. executate numai manual. cu capul în uşoară extensiune. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. cât şi al capului. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. în timpul sau după şedinŃa de masaj. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. faringele şi esofagul. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. VibraŃiile. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. aşezaŃi pe mai multe straturi. cu rol static şi dinamic. tiroida şi paratiroidele etc. Masajul se încheie cu neteziri lungi. traheea. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. Frământatul se execută rar. Este 91 . de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. PoziŃia. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. Se poate lucra simetric sau asimetric. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. evitând glanda tiroidă. sub formă de cută. lente şi liniştitoare.anterolaterală şi posterioară. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. pornind de sus în jos. mănunchiul vasculonervos al gâtului.

cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. fricŃiunea. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. Alunecările se fac simultan sau alternativ. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. terminând cu marginea lor radială. poziŃia cea mai favorabilă este călare. moale. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. După câteva manevre lungi. 92 . şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. sunt: netezirea. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. percutatul şi tocatul. care este ridicat până aproape de verticală. pornind de sus. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. între omoplaŃi şi pe umeri. traumatisme sau inflamŃii locale. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. se depărtează puŃin între ele . pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. Manevrele folosite pentru masajul cefei. care pe măsură ce coboară. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. Pe bancheta joasă de masaj. frământatul. Subiectul este aşezat în decubit ventral.

aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. printr-o mişcare ondulatorie. 93 . Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. transformându-se în tocat. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. În partea de sus. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. între omoplaŃi şi pe umeri. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. care se execută de partea cu unghii a degetelor. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. Percutatul se combină cu tocatul. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. la nivelul inserŃiei muşchilor. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. se execută deplasări în sus şi în jos. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă.

Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. Cea mai bună este decubitul dorsal. condusă din cot şi din umăr. spre vârful inimii. 8. al contracturilor musculare. Masajul regiunii precordiale.7. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. fricŃiunea. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. 94 . Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. al tulburărilor sistemului nervos central. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. mişcând lent. Palma cu degetele întinse. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. FricŃiunea. al limitării mobilităŃii gâtului.Datorită efectelor sale. al oboselii nervoase. PoziŃia. al durerilor de cap. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. Se execută la fel ca netezirea. cu sens circular. Netezirea de început este uşoară. urcă pe faŃa sternului. alunecă uşor pe piele. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. tocatul. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat.

Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Se execută cu mâna dreaptă.În continuare. tocat şi bătătorit. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. 95 . Tocatul se execută repede. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. Procedeele trebuie executate cu calm. fricŃiune. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. se execută un tocat lent şi rar. aplicat aproape tangenŃial. este indicată în tahicardie. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. VibraŃiile. dar elastic. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. palpitaŃii. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. se execută câteva alunecări lente şi calmante. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. lovind uşor şi elastic. care cad ritmic. cu degetele depărtate mult între ele. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. stări de oboseală etc.

însoŃite de vibraŃii. Din această poziŃie. profund şi ritmic. plescăitul. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. care acŃionează reflex. bătătoritul. stând la dreapta subiectului. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. fără efort.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. fricŃiunea şi frământatul. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. Maseurul. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. subiectul inspiră şi expiră. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. Presiunile. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. prin degajarea 96 . pătrunde cu mâinile sub braŃe. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. pentru masajul spatelui. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. stă în poziŃia de decubit ventral. îmbunătăŃind schimburile nutritive. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. presiunile şi vibraŃiile. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. cât şi în expiraŃie. PoziŃia. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul.

executate dintr-o parte în alta. 97 . Masajul întregului abdomen. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală.8. cu presiune moderată în epigastru. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. VibraŃiile se execută manual. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. urmând traiectul colonului. între coaste şi crestele iliace. 8. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. PoziŃia. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. palmele alunecă înainte. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde.căilor respiratorii. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. Subiectul este in decubit dorsal rezemat.

spre spate. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. Masajul colonului. cu rădăcina mâinii subombilical. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. în sus şi spre stânga. Se execută segmentar. se execută mişcări circulare. 98 . alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. apăsând pe stomac. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. pe sub coastele din dreapta. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. FricŃiunile se execută destul de apăsat. spre fosa iliacă stângă. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. începând cu porŃiunea ascendentă. supraombilicală şi subcostală stângă. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. dar insistent. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. Masajul zonei intestinului subŃire. mai ales în timpul expiraŃiei. cu o mână sau cu amândouă. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. până la nivelul simfizei pubiene.Masajul zonei stomacului. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. liniare sau în zig-zag.

Masajul zonei renale. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. Constă din neteziri insistente. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. 9. din fricŃiuni apăsate. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. executate cu degetele sau cu palma. 99 . sunt stimulate funcŃiile digestive. ale căilor biliare şi urinare. de absorbŃie şi de eliminare. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. Prin activarea circulaŃiei.

aplicate la distanŃă de regiunea afectată. antialgic. 100 . pentru reechilibrarea neurovegetativă. scopul urmărit. simptomatologie. sedativ. gradul de reactivitate a pacientului. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. relaxator.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. recomandările medicale. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. vechimea afecŃiunii. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. afecŃiuni asociate. starea pacientului. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. fie pe aceasta. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. procedee şi tehnici pregătitoare. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. stimulativ. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism.

masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. de aceea. pentru membrele superioare.• • procedee şi tehnici ajutătoare. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj.masaj segmentar al membrului respectiv. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. arterială sau limfatică. ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. În funcŃie de efectele urmărite.masaj relaxator. . începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. cu musculatura relaxată. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. pentru membrele inferioare şi toracal. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . . de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă.masaj „de apel” abdominal. . . masajul se va face centripet. de accentuare a efectelor urmărite.masaj energic al trunchiului. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. 101 . nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. . decontracturant al umerilor şi a cefei. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale.

şi mai puŃin articulaŃiei. . segmentul masat. 9. cu schimbări rapide şi dese de ritm. liniştea. procedeele de masaj folosite: . în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. reflex.efectul sedativ şi antialgic localizat. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. cu profunzime mare. presopunctura). luminozitatea. cu musculatura relaxată. nu prea profunde.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. 102 . de exemplu masajul transversal profund. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. . mecanic sau indirect. de intensitate mare.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă.să fie lente.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. în funcŃie de scopul urmărit.

în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). • • în regiunea umărului. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. În cazul unei capsulite retractile. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. se indică un masaj analgezic. 103 . • la genunchi.La nivelul articulaŃiei. iar infiltratele dispar. în coxartroze. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. progresiv (10-15 sedinŃe). prudent. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. se va aplica un masaj blând. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. se utilizează masajul blând. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. după 5-6 sedinŃe. în artroze. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. cu intensitate dozată progresiv. • la nivelul şoldului. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă.

1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. Netezirea. IniŃial. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. 104 . masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale.1. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. când. se continuă cu fricŃiuni. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. atunci când se indică cu multă prudenŃă. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. folosind pulpa policelui. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. se folosesc presiuni locale. şi mai mult în fazele de remisiune. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. 9. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. Se execută cu pulpa degetelor. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate.

se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. percutat). • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. Beneficiază de masajul terapeutic. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare.1. 9. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. prin reducerea sensibilităŃii. II. După puseul acut şi atenuarea durerilor. Efleurajul. în acelaşi timp. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. Artroza cervicală. cum ar fi: frământarea „în cută”. tapotamentul sub formă de tocat. utilizând manevre mai puŃin energice.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. iar pe zona lombară . permite executarea şi a altor manevre. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. care are ca obiective calmarea durerilor. 105 .2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Spondilita anchilopoietică. bătătoritul.

Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. Artroza lombară. În lipsa contracturii musculare. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. se recomandă manevre uşoare şi lente. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. prevenirea hipotoniei musculare. cu manevrele executate uşor şi lent. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. II. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. a căror intensitate se . pentru decontracturare musculară paravertebrală. 106 „în cută”. lombalgie cronică şi lombosciatică. unde aplicarea căldurii este contraindicată.

Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. îmbunătăŃirea 107 .Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Artroza genunchiului. Artroza coxofemurală. Apoi. cu asocierea factorului termic. Cu scop miorelaxant. IV. executând manevrele uşor şi lent. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). spre coapsă. III. se efectuează vibraŃii cu palmele. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. decontracturarea musculară. având în vedere faptul că. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. cernut şi rulat. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos.

rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. frământări „în cută”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. V. Periartrita scapulohumerală. După cedarea durerilor. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. 108 . în scop decontracturant. urmată de frământări uşoare. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. cernut. reducerea contracturilor musculare. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. Masajul este sedativ şi miorelaxant. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. fricŃiuni. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. În regiunea posterioară a coapsei. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. tracŃiuni. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma.

În stadiul acut. se execută masaj cu gheaŃă. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. 9. Sunt indicate. În stadiul acut. cu aceleaşi efecte.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. 109 .3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. se poate executa atât masajul cu gheaŃă.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. procedeul are efecte analgezice. cât şi masajul manual. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. 9. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. procedurile de hidromasaj. cu efecte analgezice locale. decontracturante şi de prevenire a edemului. după anteflexiunea braŃului. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. Contuzia. tenosinovita şi entezita.1.

cernutul. IV. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. tapotament „în ventuză”. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. În situaŃia în care rămân sechele. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. fricŃiuni. asigurarea unei bune troficităŃi. reducerea edemelor. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. Entorsa. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. LuxaŃia. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. Sechelele după entorsă. frământări. proximal şi distal faŃă de zona afectată. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. favorizarea resorbŃiei edemelor. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. rulatul. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. II. III. rulat. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. Se execută neteziri cu palma. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. tocat sau bătătorit. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. fricŃiunile şi frământatul energic. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. frământări „în cută”. 110 . circulaŃiei sanguine. reducerea tulburărilor vasculotrofice. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. acestea beneficiază şi de efectele masajului. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice.

VI. măreşte eficienŃa terapeutică. manevre ce stimulează tonusul muscular. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. 111 . Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. V. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. Sechelele după fractură. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. tocat sau bătătorit. În funcŃie de întinderea leziunii. rulat şi tapotament „în ventuză”. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. fasciculară şi totală. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. rulat.reducerea tulburărilor vasculotrofice. Ruptura musculară. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. se aplică o netezire cu palma. Se continuă cu frământare. Pe segmentele învecinate zonei lezate. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni.

O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. Polinevritele. pentru efect sedativ. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. 112 . vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. cu manevre energice. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal.Masajul se face la distanŃă. Masajul este stimulant. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. Se execută neteziri cu palma. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei.

iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. Masajul este stimulant. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. III. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. Netezirile se efectuează au ambele mâini. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. alternativ.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. cernutul. Frământarea „în cută”. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. 113 . tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. tapotamentul „în ventuză”. II. ciupiri şi batere. manevrele se adresează pielii. rulatul. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. cu manevre energice executate în ritm viu. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). rulatul. În afară de activarea circulaŃiei locale. masajul se continuă cu fricŃiuni. Paralizia facială periferică. sub formă de percutat. fricŃiunile.

vegetative şi psihice. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. Se preferă procedee de slabă intensitate. de stimulare în profunzime. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. 114 . dar şi în uşurarea activităŃii cordului. în special paravertebral cervicodorsal. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor.4. neuromusculare.9. cu acŃiune locală. în perioada de paralizie flască. şi reflex. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. obŃinute pe cale reflexă. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. cu acŃiune generală. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. sunt: circulatorii. După instalarea paraliziei spastice. masajul general având indicaŃii restrânse. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. determină o eliberare crescută de histamină. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. procedeele mai dure.

ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. în cazurile de blocaj ale acesteia. scăderea mai rapidă a oboselii. din cauza nedisocierii sincineziilor. Vizând acŃiunea locală. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. stimulante. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. 115 .Efectele vegetative sunt numeroase. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. diminuând durerea şi paresteziile. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. efortul are un caracter global. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. dar îi uşurează şi refacerea. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. atunci când. De asemenea. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. după încetarea mişcărilor. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. cu mare consum energetic. în funcŃie de procedeele de masaj executate. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare.

Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. 9. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. Ca mijloc asociat de tratament. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. Se continuă cu tapotamentul percutat. micşorarea stazei sanguine.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. cu reducerea edemelor. Se aplică fricŃiunea. pentru uşurarea întoarcerii venoase. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. în sens centripet. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. procedură care tonifică pereŃii venoşi. 116 celor de celulită . masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat.

Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. evitând rănile. temperatura scăzând treptat până la 10° C. Masajul este contraindicat în flebite. II.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. Masaj decontracturant pe adductori. Staza limfatică 117 . la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. pentru combaterea edemului. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. tromboflebite şi flebotromboze. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. evitând cicatricile. nedureroase. în continuare . presiuni alunecate profunde.

în special la membrele inferioare. măsurând oscilaŃiile arteriale. Mercier.Staza limfatică. stimularea circulaŃiei generale. Limfedemul primar. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. în sens circular şi centripet. au 118 . îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. este cea prezentă în limfedemul primar. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. III. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. fibroză şi celulită. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. în stadiul mediu de evoluŃie. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. Valette şi Vanneville. se manifestă prin edeme. afecŃiune cu caracter ereditar. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

neplăcut. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. masajul trebuie să fie blând. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. Pentru a nu fi dureros. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. fricŃiuni. La început. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. II.Netezirea se face cu alunecări centripete. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. încercări de 122 . în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. cu partea ulnară a pumnului. masajul va consta din mobilizarea globală. continuată cu rulatul şi cernutul. 9. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. Se indică neteziri.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. Se recomandă procedee de ridicare. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. stoarcere şi presare a stratului adipos. folosind o suprafaŃă mare de contact. Masajul se aplică atât pe abdomen. cât şi pe torace. compresiuni blânde executate cu palma. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. profundă a Ńesutului în toate sensurile. Există două tipuri de celulită: celulita-boală.

masaj Watterwald (ciupire. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. între marginile ulnare ale ambelor mâini.8. rulare. Se începe cu masajul spatelui. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. neteziri. ale toracelui. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. rulare a pliurilor cutanate. 9. pe spate şi ceafă. gâtului şi pe membrele superioare. frământat. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. 123 . ridică şi scutură toracele). scuturări presiuni. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. cu vârfurile degetelor. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. frământat cu priză mare. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. apoi al cefei şi la urmă. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. fără ciupire. presiuni statice. presiuni alunecate. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui.ridicare a pielii. întindere şi comprimare a pliului cutanat).

presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. cât şi posterior. la nivelul primelor patru vertebre toracale. presiuni statice. de la clavicule până la pubis.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. fricŃiuni. cu membrele inferioare uşor flectate. presiuni alunecate. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). la nivelul spaŃiilor intercostale. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. presiuni statice. 124 . neteziri. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. pe timpul expirator al respiraŃiei. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. neteziri. presiuni alunecate. pe toracele inferior atât anterior. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale.

dermatoze buloase. Indiferent de originea cicatricilor. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. I. dând acesteia o formă sinusoidală. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. procedeul va deveni mai profund. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. coborând până la unghiul sternal. unele forme de prurit. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. Masajul cicatricilor. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. vom dezvolta : cicatricile. 125 . psoriazis. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. 9. hematodermii. escarele şi vergeturile.presiuni uşoare. infecŃii localizate la nivelul pielii. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. diskeratoze maligne. treptat. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. tuberculoză cutanată.

masajul. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. rularea cutelor de piele. pornind din partea centrală spre extremităŃi. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. apoi. după ce mobilitatea este recuperată. întinderi transversale. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. cu prudenŃă. mai aderente de planurile subjacente. 126 . se va executa spre zonele dureroase. prin alunecarea degetelor. alunecare foarte uşoare. sunt suprainfectate şi. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. în sensul longitudinal. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. în toate sensurile. De cele mai multe ori. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. alunecând în sens opus celeilalte mâini. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. chiar dacă au fost tratate corect. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii.

pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. se indică întinderi ritmice. întinderi ale cicatricii şi frământat. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. cu prudenŃă. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. metoda Watterwald. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. recomandându-se două şedinŃe pe zi. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. Masajul escarelor. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. pe măsura ameliorării se indică. Cicatricile postarsuri. După R. masajul trebuie executat sistematic. presiuni mobilizări cu ale II. în funcŃie de starea Ńesuturilor. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii.Vilian. în continuare. dar frecvenŃa şi durata 127 . Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. timp de 20 de minute. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale.

Vergeturile sunt zone liniare. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. pre-şi postoperator. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. III. vibraŃii manuale sau mecanice. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. Masajul vergeturilor. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. prin: fricŃiuni localizate fine. la periferia escarei se va aplica un masaj profund.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. modificări cauzate de creşterea 128 . mai ales la cei în vârstă. pentru stimularea troficităŃii locale. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. se poate acŃiona direct. ciupiri de mică amplitudine. masajul trofic. depigmentate. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. în cazul subiecŃilor.

repetate sistematic. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. vibraŃii.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. plisare. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. rulare.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. sarcină etc. Pentru a se obŃine rezultate bune. MASAJUL FEMEII. manuale sau mecanice. 10. 129 . mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. creştere bruscă în greutate. sindrom adiposogenital. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. PRE-ŞI POST PARTUM 10. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor.

fricŃiune şi stoarcere. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. 10. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. Imediat după naştere. a stazei venoase şi/sau limfatice. dar ferme. Constă în manevre uşoare. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. de apăsare. a contracturilor musculare. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. fricŃiune. frământările uşoare şi vibraŃiile. precum şi toate celelalte manevre excitante. 130 . Trebuie evitate lovirile. executate cu degetele mâinii şi cu palma.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. scuturările. Masajul uterului. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. prin intermediul peretelui abdominal. presiunile. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general.

dintr-o parte în alta. iar pe membrele inferioare. În mod normal. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. Masajul este folosit în scop igienic. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. la nevoie. după 2-3 săptămâni de la naştere. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. se întăresc şi devin dureroşi. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. atunci când sânii se măresc peste măsură. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. pe gât şi pe membrele superioare. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul uterului se continuă zilnic. 131 . masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. până când uterul capătă forma. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere.Manevrele se execută timp de câteva minute. din poziŃia şezând. Masajul se poate aplica pe cap. Cu scop liniştitor. mărimea şi locul său în pelvis. destul de des în prima zi. fricŃiuni şi frământări largi. din decubit dorsal. Masajul abdominal poate fi executat zilnic.

Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. Dacă este necesar. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. activarea circulaŃiei. se poate indica masajul local. al umerilor şi al spatelui .3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. se recomanda şi forme speciale de masaj. masajul membrelor inferioare. atunci când femeia este obosită. masajul cefei. 132 . cât şi terapeutic. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. masajul regiunii lombare. folosindu-se manevre liniştitoare. pentru combaterea tulburărilor circulatorii.10. ptoza unor organe abdominale.

urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. Masajul piciorului este important. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. La aceasta vârsta. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. în regiunea spatelui. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. 133 . a toracelui şi a abdomenului. La vârsta de 1-3 luni. masajul va fi asociat cu mişcări corective. iar la membrul inferior. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. masajul se poate asocia cu gimnastica. iar în cazul piciorului strâmb. În timpul executării masajului. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului.11. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. prelungită şi pe gambă.

executat cu vârful degetelor. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. lente. folosindu-se în scop igienic. asociate cu gimnastica. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. dar şi terapeutic. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. liniştitoare sau scurte. rulatul membrelor. După necesităŃi. Deoarece sunt agreate de copil. dese şi înviorătoare. iar manevrele de percutat pe spate. pot fi întărite. înviorătoare. 134 . se indică manevrele stimulante. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor.

Manevra se poate executa în „cută”. deoarece acesteia pot traumatiza. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. 135 . obosi sau înspăimânta copilul. FricŃiunile se execută cu vârful. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. lovire.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. percutatul. plescăitul. prelung si lent pe spate si membre. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. cu baia sau în şedinŃe speciale. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. Pe abdomen. mai rar. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. Deoarece pielea copiilor este fină. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . netezirea se efectuează circular. fricŃiunea. presiunile puternice şi scuturările corpului. în sens orar. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. stimulează schimburile nutritive. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. rulatul şi vibraŃiile. copilul doarme mai liniştit. La copilul mic. sensibilă şi vulnerabilă. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica.

Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. ca manevră liniştitoare. 136 . aparatului circulator şi a sistemului nervos. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. 12. cât şi cele secundare. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. exercită influenŃe diferite asupra pielii. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. al copiilor debili. Fiind o procedură mai puternică. aparatului locomotor. iritabili sau sensibili. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. atrofici şi iritabili. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului.în lungul muşchilor. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. pentru înviorare sau lent.

mai conŃine vase de sânge. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal.matrice conjunctivă. spinos. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. muşchi. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. Este formată din trei straturi. unităŃi pilo-sebacee. determinate mecanic sau reflex.Ńesut grăsos.12. dermul.75 metri pătraŃi. din profunzime spre suprafaŃă. ale masajului. 137 .1. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care.epiteliu. celula Langerhans. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. hipodermul. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. nervi. cum ar fi melanocitul.70-1. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. lucios şi cornos. glande sudoripare. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. celule şi fibre. care conŃin vase şi nervi. granulos. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. într-o formă sau alta. sunt responsabile de efectele locale sau generale. celula Merkel etc.

termică. în 138 . acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. pe o anumită zonă. Keratogeneza este controlată genetic. chimică. dar. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. FuncŃia de protecŃie. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. prin procese complexe. alcaline şi solvenŃi organici. a) Procesul de keratinizare. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. este insolubilă în soluŃii apoase acide. Keratina are o structură polipeptidică. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. fizică. şi anume melanozomii. este accentuată de estrogeni.1. corticosteroizi. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. antimicrobiană. extracte timice. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. Melanina este sintetizată de melanocite. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. presiune mecanică. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea.

progesteron.5. iar melanozomii sunt mai mari. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. Sudoarea este o soluŃie incoloră. K. au prelungiri mai numeroase. prostaglandine etc. cu pH-ul de 4. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. Ca. sulfat.5-5. Cl. 2. sprâncenoasă. absorbŃia percutanată. metonieră. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. Dintre compuşii minerali amintim: Na. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină.pielea neagră. La om. hipotonă. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. la marginea zonei piloase a scalpului. Mg. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. Ag etc. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. Hg. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. mirositoare. I. amintim: tiamina. ACTH. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. a) SecreŃia sebacee. bicarbonat. fiind mai numeroase la bărbaŃi. melanocitele sunt mai mari. de estrogeni. de radiaŃiile ultraviolete. dintre factorii care inhibă melanogeneza. nazogeniană. precursor al vitaminei D etc. P. 139 . au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. antifungic. acidul ascorbic. presternală. interscapulară. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. Fe etc.

catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. aminoacizi). cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. fizici. bradikinină. 3. chimici. prostaglandine. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. B6. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. glucoză. B2. amoniac. tălpi. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. histamină. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. de asemenea. biotici din mediul extern. enzime proteolitice etc. vitamine C. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. cu rol important. acid uric. creatinină. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. glandele sudoripare de pe palme. lactat şi uree. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii.

integritatea structurală a pielii. participând. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. 4. controlează evaporarea apei. alături de rinichi. format din Ńesut adipos. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. acid lactic.lactaŃi. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. hipodermul. la eliminarea apei din organism. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. microbilor. „mantaua acidă” a pielii. fungilor etc. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. 141 .

dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. estrogeni. keratinocitele. cortizol. altele sunt celule imunocompetente etc. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. progesteron. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. 6. fie sub formă de corpusculi. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. pielea are şi un rol dinamic în apărare. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. 5. variaŃie termică. se găsesc numeroşi exteroceptori. vibraŃie. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. care limitează pierderea de apă din organism. în toate straturile acesteia. . impermeabile. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. durere. unele au capacitate redusă de fagocitare. celulele dendritice prezentatoare de antigen. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector.principala cale de absorbŃie. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive.

împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. numit perimisium extern sau epimisium. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. care delimitează fasciculele musculare primare. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. de obicei cei sinergişti. cât şi în lipide. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. solubile atât în apă. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. care-şi are originea în perimisiumul intern.sanguină. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Mai mulŃi muşchi se grupează. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv.2. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. sunt absorbite cel mai uşor. elementele vasculonervoase. cât şi rol mecanic. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. terŃiare). Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. ca organ. Moleculele mai mici. delimitate 143 . 12. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. secundare. care are atât rol protector.

ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. în funcŃie de activitatea fizică. trei „snopuri” se aşază în paralel. Un grup de microfibrile. formând un „snop”. există pericolul ruperii acestuia. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. modulează contracŃiile musculare brutale. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. în afară de fibre de colagen şi elastină. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). amplifică contracŃia abia perceptibilă. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Din punct de vedere funcŃional. cu o anumită viteză. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. Tendonul mai este constituit. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. În condiŃii de repaus. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. cu o viteză mare. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. formând „microfibrila”. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. cu vâscozitate variabilă. legate între ele prin punŃi transversale. majoritatea capilarelor este închisă. Din punct de vedere structural. Astfel. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). formează fibrila tendonului. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. 144 . moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective.

care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. extern. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. Efectele terapeutice sunt de necontestat. În anumite zone. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. este alcătuită dintr-un strat fibros. formând funduri de sac. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. Atât capsula fibroasă. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. capsula fibroasă este întărită de ligamente. mixt. 12. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. burse sinoviale. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. astfel. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. compresie). La nivelul ligamentelor. În unele zone. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. tracŃiune.3. mecanoceptori. oblic şi spiralat. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. căptuşit de membrana sinovială. fusuri neuromusculare. 145 . dar şi proprioceptori. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. menŃionăm aparatul Golgi. Capsula articulară. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate.

Herta . 16. 1994. 8. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. 1994. Drăgan. Editura Aquila..E. I. Bucureşti. Editura Tehnică. Mariana. 1993. 6. Ionescu. Drăgan.. Delahaye. Căprariu. Ionescu. Cristina. 1980. Bucureşti. Editura Medicală. 1980. 13. 12. Bucureşti. Mariana. 5. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Editura Sport-Turism.. Bucureşti. E. A. Bucureşti. C. şi colab. Ispas. Editura Didactică şi Pedagogică. Masaj– Automasaj. I. Editura Cucuteni. aplicaŃii în sport. Drăgan. 1995. 4. Bucureşti. Ionescu. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. O.F. Bucureşti. Fozza. A. 1993.. 7. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. efecte. metodă. 1995. Cultura fizică medicală. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi.. 11. Kinetologie medicală. Arias. 2000. 1998. Nicolaescu. 1964. Mosby Year Book. Ivan. Bucureşti.. Hăulică.S. F. Cordun..tehnici şi aplicaŃii în sport...BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 10. Masajul – procedee tehnice. Sănătate fără medicamente. A. 1963. I... 15. Gimnastica corectivă şi masaj. Editura All. Petrescu. Căprariu. Editura Axa. I. 1993. Cultura fizica a mamei si copilului mic. 9. Ionescu. Cluj-Napoca.. Bucureşti. Cartea viitoarei mame. I.. Cordun. Editura Art Design. Fiziologie umană. 146 . Bucureşti. Bucureşti. Femeia şi cultura fizică. Bucureşti. Mariana.. Masajul . S. Editura Medicală . 17. Editura Caritas. 2003. V. Mama şi copilul. 3. Londra. Bucureşti. 1969. Bucureşti. Masajul cu aplicaŃii în sport. Marie-Claude. 1999. Bucureşti. Editura Teora.. 2. Cordun. A. Bucureşti. 1981. Editura Medicală. 14.

Popescu. 2003. Radovici. T. 1994. 1995. I.. Editura Bic All. 1994. La pratique de la Medicine manuelle. Bucureşti. 1998. Ovezea. 1993. Editura Tehnică. Kory-Mercea. 1992. Elena. 147 . Copil. Oradea. Obraşcu... Editura Robert Laffont. 31. 20. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. H.. Editura Didactică şi Pedagogică. Gimnastica abdominală. Editura Sport–Turism. 21. 33. Paris. Bucureşti. Editura Bic All. Cluj-Napoca.. A.. Bucureşti. Sbenghe. P. V. Bucureşti. L. 29. Marcu. 1995. Zamora. Obstetrică fiziologică. 24.18. Bacău. Masajul terapeutic. 28. Radovici. Prişcu. Titieni. Bucureşti. Marilena. Editura Didactică şi Pedagogică. V. Kiss. Doina. E. V. Editura Plumb. Editura Medicală. Editura Saint-Ruffine. E. Corectarea coloanei vertebrale.. 26.. D. I. Fiziologia efortului fizic sportiv. Bacău. R. 1997.1993. Reeducarea neuromotorie.. Editura Medicală. 23. Ionescu. 34. D. Maisonneuve.. Crăciun. Anatomia omului.. Bucureşti.. Bucureşti. 32. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. Cluj-Napoca. 27. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Costin. 30.. 22. Pop. Mârza. 1985. Sălăgean. V. Papilian. Masaj şi Kinetoterapie. Niboyet.. Masaj şi tehnici complementare. 1981. Editura Medicală. Bucureşti.. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. Editura Medicală.. Compendiu de reumatologie. Vol. Le massage.. Porter. I. Marcu. D.. 2003. C. Tipografia UMF.. 1998. 1968. MoŃet. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. D. Robănescu. N. Bucureşti. Editura Deşteptarea... N. II.. 25. Editura UniversităŃii. A. 19. 1997. Bucureşti. J. Al. Chirurgie Vol I. 2002. C..

Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. I. Vlad. 1992. Gimnastica Pilates pentru gravide. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Schmitz. Editura Media Group All. J. 36. 38. T. L. 1983.şi colab. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. Editura Medicală.D. terapeutică şi de recuperare. Cluj-Napoca. Zamora. Editura Risoprint. 46. Stroescu. Vol I. Anatomie funcŃională. Oradea. Bucureşti. 40. 1979. Petrache.. Bucureşti. 2000. Budapest. Masaj medical. Crăciun. Elena.. 1999.. Editura Bic All. T. 37.. Bucureşti. Kinetologie profilactică. 44. D.. Vârtej. Editura Risoprint. 1998. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. I. T. 148 .. Bucureşti. T. T. Elena.. Sobotta. Sbenghe. Zamora. 41. Cluj-Napoca. 42. Editura Medicală. Editura Medicală. Sbenghe. Elena. Zamora. Vol II..35.1994. 2002. Sbenghe. Editura UBB. Bucureşti. 39.. Az ember anatomiajanak atlasza. Recuperarea bolnavului hemiplegic. 43. 47. Editura Aqvilla ′93. Cluj-Napoca. 2002. Pentenfunda. Marilena. Editura Medicală. 1996. Anna. . 45. Anatomie funcŃională. Sbenghe. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului.. Selby.. Bucureşti. Kory-Mercea.. Vol. Bucureşti. 1987. Obstetrică fiziologică şi patologică. Cluj-Napoca. Editura Didactică şi Pedagogică.1997. Editura Medicală. Semmelweis kiado.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful