ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA

În mod general statistica este definită ca fiind ştiința care se ocupă cu descrierea şi analiza numerică a fenomenelor de masă, dezvoltând particularitățile lor de volum, structură, dinamică, conexiune precum şi a legilor care le guvernează. • Analiza experimentală a unei mărimi se face în general prin efectuarea a numeroase măsurători şi se înregistrează valorile obținute (ex. presiunea din pneuri, tensiunea de la bornele bateriei, diametrul pistoanelor, diametrul cilindrilor, mărimea noxelor etc.). Definim urmatoarele: 1. Populația statistică ca fiind mulțimea unor elemente de acelaşi fel (pneuri, pistoane, acumulatoare etc.) ; 2. Indivizii (unitățile statistice) sunt elementele (componentele) populației ; ( ț ) ( p )p p ț 3. O populație poate fi omogenă dacă se consideră că elementele componente de acelasi tip (ex. un lot de pneuri cu aceleaşi date nominale, executate din acelaşi material, aceiaşi fabrică constructoare, în acelaşi regim de fabricație ş , ş , ş g ț etc.) sau neomogenă la care elementele componente sunt de tipuri diferite.
1

ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA
• Se face mențiunea importantă că metodele statistice se aplică numai populațiilor omogene. • Trăsătura comună a populației statistice este caracterizată prin p p ț p valorile particulare corespunzătoare fiecarui individ şi se numeşte variabilă (caracteristică). • Variabila poate fi : • ‐ cantitativă (exprimată numeric prin valorile măsurate) ; • ‐ calitativă (exprimată prin atribuții gen « bun‐defect ») • Variabila cantitativă poate fi : • ‐ discretă, dacă ia valori izolate (ex. numărul pieselor componente a unor subansambluri ; numărul de produse defecte) ; • ‐ continuă, dacă într‐un interval dat capătă orice valoare (ex. consum de combustibil variația tensiunii la bornele bateriei) combustibil,
2

1. valorile variabile considerate (xi. 3 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA Date experimentale consum specific [g/kWh ] 104 104 110 98 102 106 110 104 100 102 92 94 100 100 110 90 102 95 108 95 100 95 95 97 100 90 95 100 100 93 100 105 104 86 103 104 108 104 100 92 100 107 100 100 103 89 100 100 110 102 4 . i=1 n) sunt trecute în mod (ordine) aleatoriu i=1…n) aleatoriu. REPARTIŢII EMPIRICE • 1 1 Tabele de date 1.ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • 1. Valorile măsurate a caracteristicii unei populații pot fi prezentate sub formă de tabele de date şi/sau reprezentări grafice. • În tabelul datelor primare. ce formează linii şi coloane în care sunt trecute valorile obținute ş ț ale variabilei considerate. prezentare care permite analiza cea mai simplă a populației măsurate (analizate). • Prezentarea sub formă de tabele de date a valorilor măsurate este cea mai simplă formă de analiză a caracteristicii unei populații. • Tabelele sunt formate dintr‐o rețea de linii orizontale şi verticale.

i=1 m) i=1…m). • Suma totală a frecvențelor este egală cu numărul unităților cercetate (n): m (1) ai = n ∑ i =1 • Raportul dintre frecvența absolută şi numărul total de unități statistice se numeşte frecvență relativă: a (2) fi = i n • Frecvența cumulată reprezintă numărul total de unități statistice până la o anumită valoare a variabilei sau numărul de la o anumită valoare în sus. Numărul unităților (elementelor) cu aceiaşi valoare sau aparținând aceluiaşi interval reprezintă frecvența absolută (ai.2. Frecvenţe şi intervale • Gruparea simplă a variabilelor discrete se poate realiza cu ajutorul unui tabel ce conține valorile distincte şi numărul respectiv de apariții.ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • Dacă aceleaşi valori sunt aranjate în ordine crescătoare (sau  descrescătoare) formează tabelul valorilor ordonate. • Adoptarea unui număr (m) de intervale disjuncte şi gruparea valorilor pe aceste intervale conduc la întocmirea unui tabel cu clase (intervale) de grupare. 6 . Date experimentale consum specific [g/kWh] 86 89 90 90 92 92 93 94 95 95 95 95 95 97 98 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 102 102 102 102 103 103 104 104 104 104 104 104 105 106 107 108 108 110 110 110 110 5 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA 1.

Mann şi Wald propun relația : ⎡1 ⎤ m = 4⎢ (n − 1)⎥ ⎣4 ⎦ 1 5 (4) 7 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • Un mod mai simplu de stabilire a numărului de intervale constă  în adoptarea numărului întreg dat de relația : m= n (5) 8 .ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • Frecvența cumulată poate fi relativă sau absolută după cum se raportează sau nu la numărul total de elemente (n). pentru n > 100. unde (n) este numărul total al datelor de observație observație. • Î cazul i t În l intervalelor d grupare mărimea acestora se i i general l l de ăi t ia in l egală. Numărul intervalelor de grupare se poate stabili cu ajutorul relației lui Sturges : m = 1 + 3.322 ⋅ ln n (3) . • Totuşi.

ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA 1. g p ț p p ț ț 9 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • Poligonul frecvențelor este o reprezentare grafică derivată din  histogramă.3. cu baza egală  cu intervalul de grupare iar înălțimea este proporțională cu frecvența. Diagramele repartiţiei Histograma este o reprezentare grafică formată din dreptunghiuri. fiind realizat prin unirea cu o dreaptă a valorilor  centrale ale intervalelor de grupare. centrale ale intervalelor de grupare 10 .

m) se repetă cu frecvențele absolute (ai. d b î t i tât l ât i dd l l 2. f l ă x = ∑ xi ⋅ f i i =1 (9) 12 .n) media  ( .  i=1…m). + am n ∑ ai i=1 . unde volumul populației statistice este dat de relația (8) ∑a i =1 m i =n (8) m Media aritmetică mai poate fi exprimată de relația (9) Media aritmetică mai poate fi exprimată de relația (9) ..ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA 2.1... Media aritmetică Pentru valorile cunoscute ale variabilei (xi. ) aritmetică (ˉx) este dată de : x1 + x2 + . INDICATORI DE POZIŢIE Localizarea valorilor poate fi exprimată cu ajutorul unor indicatori  care se deosebesc între ei atât ca valoare cât şi ca mod de calcul. i=1. i=1... + xn = x= n ∑ xi i =1 n (6) n 11 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • Dacă valorile (xi.. + am xm ∑ i i ∑ i i i =1 i =1 x= = m = (7) a1 + a2 + .. atunci: m m ax ax a1 x1 + a2 x2 + .. unde (fi) d (f ) este frecvența relativă.

2. iar pentru un număr par de valori. + x1 x2 xn n = n 1 ∑x i =1 i n (12) 13 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • 2. ⋅ xn = n n ∏x i =1 n (10) i sau • 1 n lg M G = ∑ lg xi n i=1 (11) 2.....Media geometrică M G = x1 ⋅ x2 ⋅ . 14 . Pentru un număr impar de valori.  împărțind variabila în două grupe egale ca şi număr. valoarea medianei este dată de: n (13) M e = ( x ) n +1 2 (14) . Mediana Este valoarea variabilei care ocupă locul central în şirul ordonat de valori. intervalul care conține elementul median  Dacă valorile sunt grupate pe clase intervalul care conține elementul median se numeşte „interval median” sau „clasă mediană”.Media armonică MH = 1 1 1 1 + + .Media pătratică MP = ∑x i =1 1 n 2 i 2. valoarea medianei este : ( x) n + ( x) n +1 (15) 2 2 Me = 2 Dacă valorile sunt grupate pe clase.3.4.5.ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • 2.

intervalul căruia îi corespunde frecvența maximă se numeşte interval modal sau clasă modală. Între cei patru indicatori ai mediei există  valorile mici ale seriei Între cei patru indicatori ai mediei există relația (17): M H < MG < x < M P 16 .6. Pentru valorile grupate în clase. Mod (MO) Valoarea (xi) a variabilei corespunzătoare celei mai mari frecvențe se numeşte mod. Relațiile de calcul ale modei (MO) sunt d t d : t date de M O = L1 + δ1 δ2 ⋅ ω = L2 − ⋅ω δ1 + δ 2 δ1 + δ 2 15 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • Mediile aritmetică şi pătratică sunt influențate de valorile mari  ale seriei iar mediile geometrică şi armonică sunt influențate de  valorile mici ale seriei.ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA 2.

1..ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA 3. ).Abaterea medie pătratică (σ) Este indicatorul cu semnificații directe pentru caracterizarea  variației şi este definit prin relația: i ți i i t d fi it i l ți σ = D[X ] (3) 3. W = xmax − xmin (4) 18 .. Amplitudinea (W) Este un indicator statistic definit de diferența valorilor extreme. INDICATORI DE VARIAŢIE Variația sau împrăştierea unei caracteristici poate fi redată cu ajutorul unuia din Variația sau împrăştierea unei caracteristici poate fi redată cu ajutorul unuia din următorii indicatori : • 3. )g p ț ( .Dispersia Se notează cu D[X] sau cu  (σ ) (dacă este definită în raport cu  x) şi are  Se notează cu D[X] sau cu (σ2 ) (dacă este definită în raport cu ˉx) şi are expresia dată de : σ = 2 ∑ (x − x ) n i =1 i 2 n m ( x1 − x) 2 + ( x2 − x) 2 + . i=1…n) grupate cu frecvențele (ai. p σ = 2 ∑ a (x − x ) i =1 i i n = ∑ f i ( xi − x) 2 i =1 m (2) 17 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • 3. + ( xn − x) 2 = n (1) 2 Pentru valorile (xi.3.2. dispersia va fi : ( . i=1…m).

5. Q3) care împart amplitudinea în 4 intervale astfel încât frecvențele relative ale intervale. Q2.Coeficient 3 6 Coeficient de variaţie (Cv) Este dat de raportul dintre valoarea abaterii standard şi media  aritmetică. CV = σ x (7) 20 . • Cuartila (Q2) este egală cu mediana (Me).Interval intercuartilic (IQ) Cuartilele sunt definite de trei valori (Q1. 25% din observații sunt inferioare cuartilei (Q1) iar 25% din observații sunt superioare cuartilei (Q3).Coeficient de variaţie intercuartilică (q) q= Q3 − Q1 Q3 − Q1 = Q2 Me (6) 3. • Intervalul cuartilic este definit de : • I Q = Q3 − Q1 (5) 19 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • 3. intervalelor să fie egale între ele.6.4.ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA • 3.

După eliminarea mărimii (xn) D ă li i ă i ii ( ). dacă C â d l (λ) l i i ă (λ b l ă i b l l) d ă λ >λcritic. li ă d l i 21 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA 1. în şirul ț p .ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA ELIMINAREA DATELOR AFECTATE DE ERORI Datorită condițiilor de măsurare sau a condițiilor de funcționare a elementului supus măsurării. Procesul continuă până când nu se mai elimină date din şirul de valori. una sau mai multe date pot fi afectate de erori grosolane. mărimea (xn) se elimină din şirul de date. vezi tabelul). Testul Irwin(λ) Din şirul de date ordonat în sens crescător. ( ) p j ( ) ț σ = 1 m ∑ a i ( xi − x ) 2 n i =1 (2) Comparând valoarea (λ) cu valoarea critică (λcritic – tabelară. unde (σ) este abaterea medie pătratică de sondaj iar (ai) frecvențele. • Pentru depistarea şi eliminarea datelor aberante se  aplică un test de selecție. ş datelor măsurate care se prelucrează ulterior. Se impune a face precizarea că testul Irwin nu este eficient pentru valori S i f i ăt t lI i t fi i t t l i apropiate ale mărimilor (xn) şi (xn‐1). fi neconcludente (aberante). valorile extreme sunt susceptibile de a fi neconcludente (aberante). x −x Se calculează (λ): λ = n n−1 (1) σ . 22 . . se recalculează abaterea medie pătratică (σ) a celor  l l ă b t di ăt ti ă ( ) l (n‐1) valori rămase şi testul se aplică din nou.

24 . unde xn − x σ' 1 n ∑ ( xi − x)2 n − 1 i=1 ( ) (4) σ '= (5) prin compararea valorii (v) cu valoarea critică (v iti tabelul).  mărimea (xn) ă ( ) se elimină dacă t > tcritic. Testul Grubbs Pentru şirul de date (xn) se calculează: v= . valoarea (xn) se elimină din şirul de date dacă v > vcritic. pentru  nivelul de încredere (α) ales.ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA 2.  prin compararea valorii (v) cu valoarea critică (vcritic ‐ tabelul). în condițiile nivelului de  l ăd ă î d l l l d încredere (α) ales. 23 ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA 3. Testul Romanovski Se face verificarea prin calcularea expresiei: t= xn − x n σ⋅ n −1 (3) Prin comparația lui (t) cu valoarea tabelară (tcritic ‐ tabelul).

60 2.69 12 1.91 2.46 2.02 20 10.00 2.99 0.41 2.33 2.18 1.04 2.83 3.37 1.03 1.96 1.61 2.95 18 1.54 2.07 1.90 3.24 2.37 2.80 2.17 2.11 5.05 1.ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA TESTUL Irwin I i (λ) Romanovski (t) R ki Nivel de încredere (α) Grubbs (v) G bb ( ) n 0.92 1.11 1.08 25 .20 2.33 1.90 0.04 1.67 2.78 2.99 5 1.86 16 1.76 2.29 1.89 3.03 2.00 2.51 1.43 2.74 3.99 0.97 10 1.75 14 1.98 0.62 11 1.95 0.66 2.84 2.3 1.96 3.60 3.23 2.29 2.15 2.60 2.86 2.93 2.93 2.98 0.12 2.04 4.52 2.31 2.27 1.14 1.41 2.64 3.68 3.96 3.47 2.97 2.41 1.95 0.95 0.82 2.73 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful