Planşee din lemn

După modul de dispunere a grinzilor, pot fi:

- planşee cu grinzi aparente;
- planşee cu grinzi mascate.

Planşeul cu rol de şaibă orizontală

Planşeul asigură conlucrarea elementelor verticale în vederea preluării încărcării
orizontale (seism, vânt). Se consideră planşeul cap grindă-perete continuă, cu reazeme
elastice. S
S3
S
S2

S1

D D D D
1 2 3 4
l1 l2 l3
S1 S2 S3 S4

Repartizarea încărcărilor orizontale la elementele portante verticale (pereţi portanţi,

cadre) se dace în funcţie de rigiditatea în plan orizontal a planşeului.

În funcţie de această rigiditate planşeele pot fi:

1) foarte rigide: EI = …, se consideră că reazemele sunt de tip elastic: ∆1 = ∆ 2 = ∆ 3 = ∆ 4
2) Planşeu cu rigiditate …. Deplasările sunt diferite: ∆1 ≠ ∆ 2 ≠ ∆ 3 ≠ ∆ 4
3) Planşeu cu rigiditate foarte mică:
S1 S2

S1/2 S2/2 S2/2

l1/2 l1/2
l1

3.1) Pentru o încărcare simetrică, planşeul se consideră ca oglindă continuă absolut rigidă.
Forţa care se distribuie pereţilor este:
Si = mi S;
unde: mi = coeficient
S = rezultanta tuturor forţelor orizontale
3.2) Reazemele elastice sunt distribuite simetric. Deplasările tuturor reazemelor elastice
sunt egale iar reacţiunea de pe un reazem este:
1
µi = n
1
Si ∑
1 ρi
unde: ri = deplasarea orizontală a unui reazem “I” produs de o forţă egală cu unitatea.

Încărcarea orizontală se distribuie pereţilor proporţional cu rigiditatea lor. Dacă

rigidităţile sunt egale atunci d1 = d2 = d3 = … = dn
1
⇒µ = , unde n – numărul reazemelor
n
3.3) În cazul în care rigiditatea planşeului este foarte mică în comparaţie cu cea a
reazemelor, reacţiunea de pe orice reazem este egală cu suma reacţiunilor …

Observaţie: Planşeele din b.a. monolit cu rigiditatea comparativă cu cele din lemn şi mai
mare decât cele din b.a. prefabricat.
Se recomandă un anumit raport între dimensiunile în plan ale clădirii, în funcţie de tipul de
planşeu:

Direcţia de acţiune a Tip planşeu B/L

încărcărilor orizontale b.a.
Longitudinală - monolit
-
- prefabricat
Transversală - monolit
- panouri
>1:b B
prefabricate
monolitizate
- fâşii L
prefabricate cu
<1:b
suprabetonare
monolită
- prefabricate
<1:2
fâşii

G = 0,425 E

f
b

P⋅L  L 2 
E conv =   − 2,82 
4 fbh  h 
 

Pentru grinda pe reazeme elastice se vor determina eforturile M şi T şi se verifică
efortul de întindere şi compresiune rezultate din încovoierea planşeului. Verificarea la forţă
tăietoare a planşeului se va face cu luarea în considerare a forţei tăietoare din încărcările
orizontale şi verticale.

CONSTRUCŢII CU PLANŞEE SUSPENDATE

Utilizarea în Germania şi USA începe în 1920. Structura este formată din reazem
central, dispozitive de agăţare şi planşee suspendate.
1 – nucleu central;
2 – planşee suspendate
3 – dispozitiv de suspendare a planşeului;
4 – ancoraj;
5 – grinzi de contur;
6 – contrafişe.

Grinzile sunt în formă de T sau I şi reazemă pe elemente portante (pereţi portanţi

sau rigle de cadre).
Se utilizează pentru încărcări şi deschideri mari; se recomandă ca în zonele
seismice să se facă o suprabetonare generală de 4 … 5 cm.
 SCĂRI

Scara este elementul de rezistenţă care asigură legătura între nivelele unei clădiri.
De asemenea asigură accesul în clădire şi permite evacuarea rapidă în cazuri
excepţionale.

Clasificări:
 după rolul funcţional:
- monumentale: amplasate la intrarea în clădiri social-culturale, teatre, muzee;
- principale: deservesc în mod curent clădirea şi pentru evacuarea rapidă în
caz de incendiu;
- secundare: pentru comunicaţii de serviciu (pot fi pe fiecare etaj sau numai pe
anumite etaje).
 după materialul de construcţie:
- din beton armat monolit sau prefabricat;
- din piatră naturală;
- din lemn;
- din metal.
 după poziţia în clădire:
- exterioare;
- interioare (amplasate în casa scării).
 după forma în plan şi modul de dispunere a treptelor:
- cu una sau mai multe rampe;
- continue sau întrerupte de podeste;
- cu rampe curbe sau în spirală;
- cu trepte balansate.

Forme în plan
O scară este formată din elemente de rezistenţă: rampe şi podeste.
Rampa este elementul de rezistenţă înclinat ce susţine treptele.
Podestul sau odihna este un element de rezistenţă orizontal.
Podestele pot fi: de pornire, de sosire, intermediare.
 Linia pasului: linia virtuală care indică sensul de urcare, amplasată la 60 cm de
bancul inferior.
Spaţiul în care este amplasată casa scării. La proiectarea scării se vor respecta
normele PSI.
Sf 1
Raportul minim = ;
Sp 14
unde: Sf – suprafaţa ….
Sp - pardoseală

Casa scării:
- va fi separată de restul clădirii prin pereţi şi uşi;
- va fi ventilată şi luminată natural; se admite iluminarea artificială numai în cazul în
care se asigură posibilitatea de funcţionare în orice moment a unui sistem de
iluminat artificial, automat, pentru cazuri de avarie sau incendii şi a unui sistem de
ventilare a casei scării, acţionat di interioarul acesteia ……

Dimensionarea rampelor şi podestelor

Lăţimea rampelor şi podestelor se va stabili astfel încât să se asigure evacuarea
rapidă în caz de pericol. Se consideră că evacuarea din clădire se va face în fluxuri.
Lăţimea scărilor se va determina după nivelul cu cel mai mare număr de fluxuri: F.

N – numărul de persoane care trebuie să treacă prin calea de evacuare, stabilit în funcţie
de destinaţia clădirii;
C – capacitatea de evacuare a unui flux, definită ca număr total de persoane care se
evacuează prin fluxul respectiv pe toată durata perioadei de evacuare.

Destinaţie clădire C
(nr. de persoane)
1. Clădiri de locuit (hoteluri, 90
cămine, blocuri de locuinţe)
2. Maternităţi, cămine bătrâni 50
3. Clădiri de producţie şi depozitare
categoria A şi B (pericol de indendiu) 65
categoria C şi D 75
 Nr. de fluxuri Br (m)
1 0,90
2 1,10
3 1,60
4 2,10
5 2,50

Lăţimea liberă a rampelor şi podestelor se stabileşte în funcţie de tipul clădirii şi tipul

de scară (principală sau secundară). Lăţimea maximă să nu depăşească 2,40 m.
Între două rampe suprapuse sau între o rampă şi elementele de planşeu:
- Hmin = 2,0 m la scările principale;
= 1,90 m la rampele de acces la pod sau subsol

Căile de evacuare se amenajează conform normelor PSI, respectându-se lungimea

de la uşa cea mai îndepărtată până la uşa de evacuare.

Grad de Lungimea maximă a căii de evacuare,

rezistenţă când evacuarea se face prin:
la foc două direcţii o direcţie
(coridor înfundat)
I, II 50 25
III 30 24
IV 25 23
V 20 18

Observaţie: Distanţele în interiorul apartamentului de locuit nu se limitează.