BOTEZAT CLAUDIA CARMEN

IncursIunI teoretIce Si practice în limba Si literatura româna
text argumentativ basmul compunere descriptiva text fictional sinonime

camp lexical

imnul compunere narativa teste de evaluare

nuvela

Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010 ISBN 978-606-577-013-3

Referent ştiinţific: PROF. DR. LILIANA PĂUNESCU

Ebook publicat în Sala de Lectură a Editurii Sfântul Ierarh Nicolae, la http://lectura.bibliotecadigitala.ro

Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2009

http://www.bibliotecadigitala.ro

ISBN 978-606-577-013-3

2

Dedic această lucrare soţului şi copiilor mei, Beatrice şi Emanuel, şi vreau să le mulţumesc pentru susţinerea pe care mi-au oferit-o.

3

Elevii îşi pot clarifica aspecte privind gradul de formare a competenţelor de comprehensiune.Elevii găsesc în cartea doamnei profesoare. Se remarcă utilizarea unui metalimbaj accesibil şi a unor exemple edificatoare. de exersare a stilului literar şi încurajare a creativităţii şi originalităţii. Prof. modalităţi şi soluţii de rezolvare. sinteze ale cunoştinţelor teoretice şi practice. care fac din această carte un instrument util de predare. Cerinţele formulate constituie un prilej de aprofundare şi verificare a cunoştinţelor de limba şi literatura română. de comunicare. Modelele de subiecte sunt în concordanţă cu noul curriculum şi cu manualele alternative. de interpretare a unor fapte de limbă.învăţare a limbii române. Liliana Păunescu 4 . Dr. Botezat Claudia Carmen. de analiză şi de argumentare.

destinatarul informaţiei  canalul.) referent canal referent EMIŢĂTOR MESAJ RECEPTOR cod context 5 . etc.un sistem de semne cu ajutorul căruia transmitem mesajul (alfabetul unei limbi)  mesaj.COMUNICAREA Text ficţional – text nonficţional Comunicarea reprezintă procesul prin care se transmite un mesaj de la o sursă (emiţător) către o destinaţie (receptor) folosindu-se un anumit cod şi un anumit canal. statut social.datele situaţiei de comunicare (timp.conţinutul comunicării  referent.suportul fizic al transmiterii unui mesaj (aerul pentru comunicarea verbală.obiectul comunicării  contextul. loc.sursa informaţiei  receptorul. motivul. Factorii implicaţi în comunicare:  emiţătorul. coala de hârtie pentru cea scrisă)  codul.

creatorul lumii literare. procese verbale. În raport cu realitatea există două categorii de texte: textul nonficţional şi textul ficţional. transmiterea gândurilor. întâmplări. nuvele. imnuri.  acţiunea este reprezentată de  acţiunea reprezintă o înlănţuire de evenimente imaginate de autor. etc. nu este o persoană reală.   are drept scop sensibilizarea cititorului. gânduri.realitatea mediată de capacitatea de a imagina.Textul presupune o succesiune ordonată de cuvinte. fiinţe fictive. Textul nonficţional Textul ficţional  este ancorat în realitatea nemediată. limbajul este bogat lexical. denotativ şi se caracterizează prin monosemantism.  are drept scop informarea cititorului. articole de ziar.  se verifică prin raportare la  se raportează întotdeauna la concepte de genul verosimil/ neverosimil.  textele nonficţionale sunt: cereri. etc. obiectivă. conceptele adevărat/ fals. conotativ şi se caracterizează prin polisemantism. evenimente reale. instrucţiuni de folosire a diverselor aparate. basme. informaţii etc. al căror destin este trasat de autor.  limbajul este concis. de a crea a autorului. standard. a trăirilor şi a emoţiilor.  textele ficţionale sunt opere literare: romane. 6 .  emiţătorul este o persoană reală. există într. are caracter persuasiv. lipsite de voinţă proprie. estetic/ inestetic.  are drept actanţi personaje reale.  este ancorat în ficţiune. adeverinţe. fantastic/ realist. legi. comedii. ci un alter. expresiv (figuri de stil. procedee retorice). care fac parte dintr-o anumită comunitate socială.ego al autorului.un timp istoric bine definit. propoziţii şi fraze prin care se comunică idei.  actanţii sunt personaje. pasteluri.  emiţătorul.

 apariţia autorului în ipostaza de narator.  principalul mod de expunere este naraţiunea (aceasta se împleteşte cu pasaje descriptive şi dialog. a actiunii şi a personajelor.GENURI ŞI SPECII LITERARE Genul literar este un mod de organizare care presupune gruparea operelor literare după existenţa unor caracteristici generale comune. Trăsături:  exprimarea indirectă a mesajului.  personajele. zicere) cuprinde totalitatea operelor în proză sau în versuri care transmit indirect o impresie a realităţii prin intermediul unei naraţiuni. iar când naratorul povesteşte evenimente din experienţa sa. sunt cele care desfăşoară acţiunea.cuvânt. Există trei genuri literare: epic. Specia literară este o diviziune a genului literar care cuprinde o clasă de opere literare care au în comun caracteristici particulare. GENUL EPIC Genul epic (lat. fiind caracterizate prin prezenţa naratorului. prezintă unitate compoziţională şi are o amploare diferită Specii ale genului epic: 7 .  acţiunea se desfăşoară în mod gradat (după momentele subiectului) şi este bine definită în timp şi spaţiu. liric şi dramatic. al căror număr diferă în funcţie de specia căreia îi aparţine opera. după necesităţi)  în discurs relatarea se face de obicei la persoana a III-a. epicus. persoana a III-a este înlocuită de persoana I.

deci aparţine lumii fictive. Naratorul reprezintă instanţa narativă care relatează întâmplarea.  în proză: anecdota. evenimente şi presupune existenţa unui narator. jurnalul. MODURI DE EXPUNERE NARAŢIUNEA este un mod de expunere. este un fel de demiurg al operei literare. în versuri: balada. Caracteristicile naraţiunii:  prezintă minim două evenimente. a acţiunii şi a personajelor. nu există în realitate. caracteristic genului epic. iar discursul se realizează la persoana I dând impresia de subiectivitate. nuvela. fabula. Viziunea lui aupra operei literare este din spate (din dărăt). schiţa.şi cu personajele determină apariţia a trei tipuri de naratori:  naratorul omniscient: nu se implică în acţiune. epopeea. este prezent peste tot. stie tot.  implică persoane sau personaje care acţionează. El este vocea.  există o relaţie cauzală între evenimentele care alcătuiesc o naraţiune. poemul. Relaţia acestuia cu lumea naratăperspectiva narativă.  evenimentele prezentate se află într-o succesiune cronologică. iar discursul său este întotdeauna la persoana a III-a. Viziunea lui asupra operei literare este împreună cu. rămâne anonim pe tot parcursul naraţiunii. deoarece este şi personajul principal. cunoaşte ce fac şi ce gândesc personajele. 8 . romanul.  naratorul personaj: este cel care se implică cel mai mult în acţiune. prin care se relatează întâmplări. alter-ego al autorului. reportajul. povestirea. amintirile. basmul. nu poate prezenta decât realitatea pe care o poate percepe. legenda. el are o viziune limitată.

statutul lor social.momentul iniţial al unei naraţiuni. cauza care va determina modificarea cursului evenimentelor. Acţiunea constituie subiectul operei epice şi constă în totalitatea evenimentelor. naratorul martor: este implicat în naraţiune. Momentele subiectului sunt :  expozitiunea. etc.finalul unei naraţiuni. Viziunea lui asupra întâmplării şi asupra personajelor este foarte limitată. fiind un personaj secundar care asistă la anumite episoade sau care relatează un eveniment la care nu a participat.momentul de cea mai mare întindere a acţiunii. poate fi un final fericit sau unul trist. urmărind momentele subiectului. Personajul ocupă un loc important în cadrul naraţiunii. care ne furnizează informaţii privind timpul şi locul actiunii. personajul este cel care determină acţiunea. Tipologia personajului este completă prin multitudinea criteriilor de clasificare:  după locul ocupat în ansamblul naraţiunii. dar pe care-l cunoaşte din relatarea unei alte persoane.o situaţie de dezechilibru. constituie instalare unei situaţii de echilibru prin rezolvarea confictului. el fiind acela care face posibilă organizarea materiei epice.momentul de maximă tensiune al naraţiunii. principal secundar 9 . personajele implicate. dramatic.zisă. cuprinde prezentarea pe larg a evenimentelor şi întâmplărilor şi presupune gradaţie ascendentă a acestora. care opreşte şirul întâmplărilor determinate de intrigă şi obligă la găsirea unei soluţii. relatarea la persoana a III-a ne arată că este absent din întâmplările prezentate.  intriga. întâmplărilor care se desfăşoară gradat.  desfăşurarea acţiunii.  deznodământul.  puntul culminant. declanşază acţiunea propriu.

personajelor.  foloseşte în special persoana I.- episodic  după amploarea construirii: - complex. tehnic de specialitate. comparaţii.rotund (reacţiile lui sunt imprevizibile.  foloseşte un limbaj mai puţin specializat.  foloseşte un limbaj denotati. stiluri. detaşarea observatorului.plat (este construit în jurul unei singure idei sau calităţi)  după semnificaţia etică: pozitiv negativ  după modul cum se constitie şi evoluează: individual( cu trăsături asemănătoare unei singure persoane) colectiv DESCRIEREA este modul de expunere. ani. Descrierea subiectivă:  comunică informaţii transfigurate prin prisma unei percepţii personale.  foloseşte o gamă bogată de figuri de stil(epitete. repetiţii etc. specific genului liric.  presupune neutralitatea absolută.  discursul este întotdeauna la persoana a III-a. Descrierea obiectivă:  comunică informaţii. date precise ( nume. ce constă în zugrăvirea unor trăsături ale obiectelor. conotativ. 10 .  presupune implicarea observatorului în prezentare. fenomenelor.) şi imagini artistice.  foloseşte doar enumeraţia şi nu alte figuri de stil sau imagini artistice. expresiv.xd devine memorabil prin gesturile şi reacţiile sale) unilateral. metafore. detalii tehnice ).

“la revedere” Caracteristicile dialogului:  modalitate de expunere alături de naraţiune şi descriere.conversaţia cotidiană. “chiar aşa?”.. “n-ar fi mai bine să.”.. dar.. “mai vorbim”. interviul  structura dialogului impune folosirea unor formule adecvate: o formule de iniţiere cu rolul de a introduce conversaţia:“mă bucur să te văd”. “ce surpriză plăcută!” o formule mediane cu rolul de a menţine conversaţia prin încurajarea partenerului.DIALOGUL formă de comunicare ce constă în schimbul de replici între două sau mai multe persoane.  tipuri de dialog: o informal. a afirma.se desfăşoară într-un context familiar iar limbajul folosit este de obicei colocvial o formal.  utilizează elemente specifice adresării directe: interjecţii.masa rotundă. a întreba. exclamaţii..  prezenţa dialogului impune schimbarea intonaţiei . “ai dreptate.”. prin completarea replicilor acestuia sau prin schimbarea subiectului: “într-adevăr!” . a zice. interogaţii .  specific genului dramatic.. ce mai faci?”.se desfăşoară într-un context public sau oficial iar limbajul respectă normele de adresare şi de exprimare proprii limbii literare  forme de dialog: o curente. discuţia o specializate. dar poate fi prezent şi în genul epic şi uneori şi în cel liric. “bună... şedinţa.  poate fi identificat atât grafic (linia de dialog). cât şi prin prezenţa verbelor dicendi: a spune. “ce zici despre. Rolul dialogului în opera literară: 11 .” o formule de încheiere cu rolul de a finaliza conversaţia:“mi-a părut bine”. “sigur”. colocviul..

 informativ- interlocutorii emit şi receptează alternativ informaţii;  narativ- prin replicile lor alternante, interlocutorii prezintă un fir epic;  dramatic- replicile interlocutorilor sunt conflictuale, apar ca ciocnire de idei, atitudini morale, sociale, determinând şi întreţinând acţiunea dramatică;  fatic- replicile interlocutorilor par a fi golite de intenţia comunicării a ceva precis, ele având rolul de a menţine contactul în vederea unei eventuale comunicări autentice;  conturează portretul personajelor atât prin caracterizare directă, cât şi prin caracterizare indirectă;  ilustrează raporturile dintre personaje;  de a provoca o acţiune;  de a exprima reacţia, faţă de o anumită realitate;

SCHIŢA

Schiţa este specie a genului epic de mică întindere, având o acţiune redusă la un singur episod narativ reprezentativ pentru viaţa unui personaj . Caracteristicile schiţei:  acţiune este reprezentată de o singură întâmplare semnificativă, iar faptele sunt prezentate în gradaţia ascendentă a gravităţii lor;  timpul este redus la cel mult câteva ore;  spaţiul este limitat la câteva locuri;  naraţiunea se desfăşoară într-un singur plan narativ, iar faptele se derulează cronologic prin înlănţuire;  numarul personajelor este mic, iar portretul acestora este succint realizat, bazându-se pe câteva trăsături distinctive;  accentul este pus pe portretul moral al personajelor, scoţând în evidenţă tarele morale, defectele de caracter;  shiţa are caracter scenic;

12

 principalul mod de expunere este naraţiunea, dar nu lipseşte dialogul (descrierea este slab reprezentată);  schiţa are şi un puternic caracter moralizator prin mesajul transmis.

POVESTIREA

Povestirea este specie a genului epic, având dimensiuni relativ restrânse (încadrată între schiţă şi nuvelă), cu o acţiune limitată la o singură întâmplare relatată (un singur fir epic). Caracteristicile povestirii:  ca dimensiuni, povestirea se situează între nuvelă şi schiţă;  naraţiunea povesteşte un singur fapt epic;  accentul este pus pe întâmplări, pe evenimente şi nu pe personaje;  personajele sunt construite mai ales prin prisma unui portret moral, cu o vizibilă conotaţie afectivă, portretul fizic fiind introdus doar schematic, având rolul de a susţine de fapt trăsăturile interioare ale personajului;  construcţia subiectului este mai puţin riguroasă decât în nuvelă sau în schiţă;  întâmplările sunt plasate într-un plan al trecutului fabulos, un timp neprecizat;  propune o viziune subiectivă a unui narator implicat în povestire(i s-a întâmplat lui, a fost martor sau întâmplarea i s-a întâmplat cuiva apropiat);  existenţa ceremonial al “istorisirii”, adică sistemul de convenţii, arta de a povesti, care presupune: crearea atmosferei evocatoare, captarea atenţiei, motivarea deciziei de a istorisi, tehnica amânării, suspansul;  limbajul are o conotaţie popular, fiind dominat de mărci ale oralităţii(expresii colocviale, formule ale adresării directe, proverbe şi zicători);

13

BASMUL

Basmul desemnează o specie a genului epic, in proză, de mare întindere, în care se povestesc întâmplări fantastice la care participă personaje înzestrate cu puteri supranaturale, având ca temă lupta dintre bine şi rău, în final regăsindu-se întotdeauna triumful binelui. Caracteristicile basmului:  tema- lupta dintre bine şi rău care se finalizează necondiţionat cu binelui;  basmul işi are punctul de plecare in realitatea pe care o transformă în supranatural (personajele sunt împăraţi, feţi- frumoşi, crai, zmei, balauri, animale năzdrăvane…);  protagonistul este doar mesagerul forţelor binelui şi se află permanent în conflict cu antagonistul;  criticul literar V.I.Propp împarte personajele basmului in următoarele categorii: - raufacătorii (spânul), - ajutoarele sunt personajele care îl însotesc pe erou (calul nazdrăvan) , - donatorii sunt personajele care ii ofera eroului ceva care il va ajuta la un moment dat sa depaşească un impas ;  spaţiul si timpul sunt nedeterminate, manifestându-se timpul mitic al începuturilor- illo tempore şi spaţiul nemărginit, delimitat în cele două tărâmuri;  împletirea elementelor reale cu cele fabuloase crează fantasticul;  cultivă principii morale esenţiale ca adevărul, dreptatea, bunătatea, curajul, cinstea…  existenţa unui tipar narativ ( construcţie stereotipă a subiectului) care se repetă în toate basmele: - o situaţie iniţiala de echilibru, - un eveniment(o necesitate, o nedreptate) sau mai multe care dereglează echilibrul iniţial, - acţiune de recuperare a echilibrului iniţial, - refacerea echilibrului prin răsplatirea eroului;
14

triumful

termen utilizat pentru prima dată în opera Decameronul de Boccacio) este specie a genului epic în proză. prezenţa unor motive specifice: . intrigă complexă. având un număr mai mare de personaje bine conturate de conflicte puternice. de la unităţi mici (câteva ore şi un singur loc în care se va desfăşura acţiunea) până la unităţi vaste (luni sau chiar ani şi mai multe locuri de desfăşurare a acţiunii).  acţiune bine definită şi construcţie riguroasă. dar pot fi legate şi prin inserţie. sau deloc. fiind bine conturate.7.  personajele sunt mai numeroase decât în povestire. nouvelle. animate de stări conflictuale profunde.  respectă.  episoadele narrative sunt legate între ele prin înlănţuire.impăratul cu trei feciori .superioritatea mezinului . ordinea momentelor subiectului. mediane (“că cuvântul din poveste. înainte mult mai este”) si finale (“ş-am încalecat pe-o şa. este cuprinsă între povestire şi roman.9)  textul este marcat de formule specifice de început (“a fost odată ca niciodată”). şi v-am spus povestea aşa”). sunt personaje puternice. Caracteristicile nuvelei:  dimensiuni variabile.  naratorul prezintă o tendinţă majoră spre obiectivare. în general.obiecte (oglinda.motivul celor trei probe .  construcţie echilibrată şi subiecte clar conturate. cu o construcţie riguroasă.  spaţiul şi timpul sunt bine definite şi prezintă variaţii mari. fiind foarte puţin implicat în subiect. pieptene) şi cifre magice (3.calătoria iniţiatica . iar ritmul întâmplărilor este alert. 15 . NUVELA Nuvela (fr.

care au relevanţă din perspective deznodământului.  lumea romanului este complexă şi prezintă un număr mare de personaje.  acţiunea se desfăşoară pe mai multe planuri narative. şi locuri multiple). oferind amănunte semnificative pentru prezentarea mediului şi caracterizarea personajelor.  conflictele sunt numeroase şi puternice. cu personaje numeroase şi intrigã complicatã. desfãşuratã pe mai multe planuri. cu acţiune complexã şi de mare întindere.  romanul prezintă destinul unor personaje bine individualizate sau a unor grupuri.  se combinã nuclee narative distincte.  cunoaşte o mare varietate de forme Clasificarea romanului propune o multitudine de aspecte şi criterii: 16 . alternanţă şi inserţie. Caracteristicile romanului:  are structură narativă complexă. fiind atât de natură exterioară.  titlul este semnificativ pentru nuvelă. romance = roman). descrierea ocupă un loc important.  secvenţele narrative se leagă între ele prin înlănţuire.  tipul de narator şi relaţia lui cu subiectul şi personajele prezintă o mare diversitate în funţie de tipul de roman. cât mai ede natură interioară. clase sociale. ROMANUL Romanul este o specie a genului epic în prozã. amplă. – the romance: romanţã .  timpul şi spaţiul sunt bine definite şi se întind pe unităţi foarte mari (zeci de ani. (Etimologia termenului roman eng.

roman de ficţiune.elementul de forţă al fabulei. morala. etc. într-un cântec destinat ascultătorilor. cât şi celei culte. Caracteristicile fabulei:  caracter alegoric. care constă într-un enunţ (versuri) cu caracter se maximă. concisă. sau implicit. cunoscută şi sub denumirea de cântec bătrânesc. roman naturalist. în versuri sau proză. ballade. cu un conflict puternic. romanul modern. roman psihologic. roman de dragoste. BALADA Balada (fr.  structural prezintă două părţi: povestirea propiu-zisă scurtă. FABULA Fabula este specie a genului epic. roman poliţist. explicit. este specie a genului epic în versuri care prezintă fapte eroice din trecutul istoric sau legendar. roman romantic. roman modern. educativ. îmbinând elemente reale cu elemente fabuloase.o după criteriul tematic: roman istoric. roman avangardist. o după influenţa curentului literar: roman clasic.cântec alcătuit din trei strofe cu refren). care are personaje obiecte. o după tehnica romanească: romanul tradiţional.  personaje alegorice care întruchipează diferite tipuri umane. fiind dedusă din text. roman de acţiune.  caracter umoristic.  trasmite adevăruri universal valabile. roman realist. Caracteristicile baladei:  aparţine atât literaturii populare. roman de aventuri. 17 .  foloseşte dialogul pentru a dinamiza acţiunea. plante sau animale pe care le învesteşte cu trăsături profund umane şi are scop moralizator prin evidenţierea unor defecte de caracter.

 povestirea reprezintă partea cea mai extinsă a baladei. desfăşurarea acţiunii îmbină pasajele narative cu cele descriptive(cu rolul de a contura precis caracterele personajelor) deznodământul are caracter optimist şi.  prezintă un caracter solemn.  eroii întruchipează adevărate idealuri umane.  personaje înzestrate cu calităţi de excepţie.  legătura strânsă dintre erou şi natura care-i vine în ajutor. 18 . o situaţie conflictuală. cu pasiuni puternice.  pune în valoare teme şi motive universale. iar ritmul întâmplărilor este alert. păstrează în sine sâmburele înfăptuirii dreptăţii deoarece la nivel etic învinge binele.  personajele sunt prezentate întotdeauna în antiteză. dativul etic.  structură specifică: formulă introductivă cu scopul de a capta atenţia ascultătorului.  naraţiunea este restrânsă.  stilistic foloseşte: repetiţii. ancorează uneori în fabulos.  subiectul surprinde de obicei un singur episod dramatic. etc. deşi poate fi tragic prin moartea eroului. expoziţiunea care fixează superficial reperele temporale şi spaţiale. schematică. bine individualizate. rareori recitată.  relaţie strânsă între text şi melodie. întrebări retorice. este cântată.

nedisimulat  eul liric îşi asumă o ipostază diferită. trăirilor şi emoţiilor eului liric se face în mod direct. în timp ce poemul epic este scris în proză. iar noţiunile de liric şi epic definesc modalităţi de comunicare autor.GENUL LIRIC Genul liric este acel gen literar care cuprinde totalitatea operelor în care transmiterea gândurilor.  discursul se realizează la pers. Proza şi poezia sunt concepte care se referă la forma textului poetic.cititor. Liricul s-a confundat de cele mai multe ori cu noţiunea de poezie . folosind procedee artistice.cititor concret 19 . apar mărcile eului liric. opunândui-se cea de proză.  poezie descriptivă  (-) mimesis  (+) mimesis Instanţele comunicării lirice:  instanţele universului real: . poezie confesivă. asemănătoare unui rol  discursul se realizează la pers.  poezia prezintă un înalt grad de interiorizare (implicare afectivă coborâre în sine).autor concret . I (marcă a subiectivităţii maxime). dar aparţine genului liric. De aceea balada deşi este în versuri aparţine genului epic. a III-a ceea ce presupune absenţa mărcilor eului liric. Lirica subiectivă Lirica obiectivă  eul liric comunică direct.

figuri de gândire (reflectă modul de percepere a realităţii de către autor) şi figuri retorice  nivelul lexical  nivelul imaginilor poetice  nivelul prozodic Nivelul fonetic:  afereza .repetiţia unei vocale accentuate în două sau mai multe cuvinte.receptorul ideal. instanţele universului operei literare lirice: .  asonanţa .suprimarea unui sunet sau a unui grup de sunete aflat în poziţie iniţială într-un cuvânt.repetiţie consonantică cu efect eufonic.  sincopa .eul liric (emiţătorul universului liric) .autor abstract . onomatopeic sau simbolic. 20 .suprimarea unui sunet sau a unui grup de sunete aflat în interiorul cuvântului. Nivelurile textului poetic Interpretarea unui text poetic presupune analiza tuturor celor cinci niveluri ale acestuia:  nivelul fonetic ce conţine figurile de sunet  nivelul morfosintactic alcătuit din figuri de construcţie (organizarea sintactică a termenilor implicaţi)  nivelul stilistic care conţine figuri semantice (transferul de sens la nivelul termenilor implicaţi).  aliteraţia .  apocopa .cititor abstract . Mărcile gramaticale ce demonstrează prezenţa eului liric într-un text sunt verbele şi pronumele la persoana I sg.suprimarea unui sunet sau a unui grup de sunete aflat în poziţie finală. sau pl. destinatarul pe care opera lirică îl presupune Eul liric este o noţiune ce desemnează instanţa abstractă a comunicării din textul liric (corespondent liric al naratorului din textul epic).

 comparaţia.exprimă o înşiruire de termeni dintr-o anume categorie pentru a sublinia o idee. regionalisme.suprimare a unui constituent dintr-un enunţ.dinamism. 21 . fenomene. acelaşi tipar sintactic.  inversiunea.  mijloace de formare a cuvintelor: derivare. cuvinte populare.  clase semantice: sinonime.  paralelismul sintactic este procedeul prin care se repetă. neologisme. obiecte. elemente de jargon.  personificarea. adjectivele semnalează accentuarea unor descrieri)  modurile şi timpurile verbale  persoana verbelor şi a pronumelor Nivelul stilistic:  epitetul. argou.  enumeraţia. ploeonasm. compunere. conversiune.tropul care exprimă un raport de asemănare între doi termeni cu scopul de a evidenţia pe unul dintre ei.tropul bazat pe transferul de sens între doi termeni. în acelaşi vers sau în versuri succesive. paronime.inversarea topicii unor parţi de vorbire.figura de stil care atribuie trăsături umane unor vieţuitoare. considerat o comparaţie subînţeleasă.  câmpul lexico-semantic – termeni care se grupează în jurul aceleaşi noţiuni. termini ştiinfici. Nivelul morfosintactic:  elipsa.  metafora.Nivelul lexical:  categoriile lexicale: arhaisme. omonime.determinant al unui substantiv sau verb cu rolul de a evidenţia o trăsătură a obiectului sau a acţiunii.reluarea unui element cu aceiaşi valoare  frecvenţa anumitor părţi de vorbire (verbele. antonime.  repetiţia. tautologie.

silaba neaccentuată) o versul alb. monorima (aaaa).silaba accentuată) o trohaic. glosă. sonet. încrucişată (abab). imn. odă. meditaţie. elegie. strigătură.(silaba accentuată.succesiunea silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers: o iambic. psalm. romanţă. doină. rondel. Nivelul imaginilor vizuale (imaginea este modul de reprezentare artistică a realităţii):  imagini vizuale  imagini auditive  imagini cromatice  imagini statice  imagini dinamice Nivelul prozodic  rima: împerecheată (aa.figura de stil care opune doi termeni cu rolul de a-i pune în evidenţă. 22 . îmbrăţişată (abba). idilă.figura de stil care realizează supradimensionarea unui obiect. satiră.  hiperbola. pastel. antiteza.(silaba neaccentuată.  măsura – numărul silabelor dintr-un vers.  culte : gazel. ghicitoare.  ritmul.lipsit de rimă Specii literare :  populare: descântec.bb).

ce constă de cele mai multe ori într-un substantive în vocativ. Prezintă o vechime foarte mare. în care se exprimă pe un ton solemn sentimente de pretuire faţă de un eveniment deosebit. Termenul de pastel a fost împrumutat din domeniul picturii unde desemnează un creion colorat cu mină moale.adjectiv). Ca specie literară. însoţit sau nu de interjecţii. trăiri.destinată a fi cântată.  predomină imaginile artistice şi figurile de stil. având la început un caracter ritualic. emoţii.  începe printr-o invocaţie retorică. 23 . exprimând discret sentimentele de bucurie sau de tristeţe ale autorului.PASTELUL Pastelul este o operă lirică în versuri care descrie un peisaj din natură sau un interior. pastelul a fost impus definitiv în limba română de poetul Vasile Alecsandri odată cu publicarea volumului de versuri intitulat Pasteluri. Caracteristicile pastelului:  poezie descriptivă (predomină grupul substantiv. de o idee sau de un erou.  nu mai sunt legate obigatoriu de muzică.  natura este în concordanţă cu trăirile poetului. fiind destinat pentru preamărirea zeilor şi a eroilor legendari.  conţine numeroase îndemnuri. IMNUL Imnul este specia a genului liric . Caracteristicile imnului:  imnurile moderne au caracter reflexiv.  foloseşte evocarea.  eul liric este contemplativ.  peisajul este doar pretextul de a exprima gânduri.  exprimă dragostea de patrie şi admiraţia faţă de eroii neamului.

fraţii tăi. Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte." Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare Samson. Căţelul Samurache. fraţii mei. Noi. Câine sadea îmi zice. iar nu domnia-voastră. urşii.Varianta 1 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: "Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace. Şi sentimentul vostru îl cinstesc. S-apropie îndată Să-şi arate iubirea ce are pentru ei: "Gândirea voastră. măcar şi cea mai proastă. ce lătra foarte tare. Asta e o-ntâmplare: Şi eu poate sunt nobil. dar s-o arăt nu-mi place. Auzind vorba lor. Şi că nu au mândrie." . fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie. Cât pentru mine unul. nici capricii deşarte."Noi. fieştecine ştie C-o am de bucurie Când toată lighioana. îmi pare minunată. zise. leii şi alte câteva. Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte. potaie! 24 . dulău de curte. Cum lupii. Care cred despre sine că preţuiesc ceva! De se trag din neam mare. ce şedea la o parte Ca simplu privitor. Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate Este egalitate.

În compunere trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să numeşti patru dintre caracteristicile speciei. Că voi egalitate. 4. Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei." Aceasta între noi adesea o vedem. Indică două moduri de expunere prezente în text. 6 puncte 6 puncte 5. 6 puncte B. Şi numai cu cei mari egalitate vrem. Transcrie din replicile căţelului trei cuvinte care conţin diftong. în care să argumentezi apartenenţa la specie a fabulei Câinele şi căţelul. dar nu pentru căţei."Şi ce-ţi pasă? Te-ntreb eu ce ziceam? Adevărat vorbeam. dar s-o arăt nu-mi place. adesea. care se întâlnesc în poezie. de 10. Cunoşti tu cine suntem. astfel să ne vorbeşti?" . Scrie câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte: cred." . 4 puncte să ilustrezi aceste caracteristici cu ajutorul exemplelor extrase din text. se trag. şi ţi se cade ţie. Lichea neruşinată. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Scrie o compunere.Câinele şi căţelul ) A. (Grigore Alexandrescu."Dar ziceaţi. dar nu pentru căţei..15 rânduri. 4 puncte 2 puncte 25 12 puncte . Motivează prezenţa semnelor de ortografie din versul: Şi eu poate sunt nobil. Explică în cuvinte proprii semnificaţia versurilor: Că voi egalitate.O să-ţi dăm o bătaie Care s-o pomeneşti. 6 puncte 3. 6 puncte 2. să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate..

El devenise imun. James Phipps. ce înseamnă “vacă”. Ştim că previne diferite boli. în anul 1980. Termenul de “vaccinare” definea la început procesul de inoculare a virusului. La mai bine de un secol şi jumătate de la moartea lui Jenner. Georgia şi Statele Unite.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Fiecare dintre noi a făcut un vaccin.Edward Jenner. unui băieţel de 8 ani. mostre din acest virus încă mai există în laboratoarele Centrelor de Control şi Prevenire a Bolilor din Atlanta. În timpul vieţii. însă nu s-a întâmplat nimic.000 de oameni murind anual în Europa Pe data de 14 mai în anul 1796. Totuşi.- să te înscrii în limita spaţiului indicat. 400. Romina Neagu. dar şi foarte periculoasă. făcând posibilă naşterea unei noi strategii de luptă impotriva pericolelor biologice care mişună în jurul nostru. iar Jenner a considerat experimentul un succes. Denumirea de “vaccin” pe care a atribuit-o Jenner tratamentului său provine de la cuvântul latinesc “vacca” . Organizaţia Internaţională a Sănătăţii a declarat variola o boală eradicată. dar şi în Rusia. ştim că avem nevoie de el pentru a ne păstra sănătatea. Totuşi. 2 puncte Subiectul al II. care prezenta simptomele variolei taurine. dovedind o dată pentru totdeauna eficacitatea acestei metode. Jenner a fost măcinat de o problemă a cărei rezolvare i-a adus titlul de părinte al imunologiei. un savant englez care a pus bazele imunologiei. un chimist francez. părintele imunologiei 26 . Această problemă era variola. ne-am întrebat noi cui îi datorăm protecţia pe care o avem astăzi împotriva anumitor viruşi? El este Edward Jenner. însă Louis Pasteur. ştim că este dureros şi incomod. o boală foarte comună în secolul al XVIIIlea. Apoi i-a inoculat lui James virusul variolei. a propus ca acest termen să fie folosit pentru inocularea oricărei substanţe în scopul prevenirii unei boli. Jenner a inoculat virusul prelevat de la lăptăreasa Sarah Nelmes.

4 puncte 27 . predicativă. Scrie o compunere de 10. 6 puncte 4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. dovedind o dată pentru totdeauna eficacitatea acestei metode în propoziţii subordinate corespunzătore se obţin în ordine: a. c. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Descrie în maxim 5 rânduri etapele pe care le-a urmat Jenner pentru a obţine tratamentul contra variolei. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi două argumente în favoarea sau împotriva folosirii vaccinurilor. în care să îţi exprimi părerea despre importanţa folosirea vaccinurilor. 4 puncte să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în formularea argumentelor. predicativă. b. completivă directă. completivă directă. folosind date extrase din textul de mai sus: autorul articolului numele părintelui imunologiei numele bolii eradicate prin acest vaccin 6 puncte 2. completivă de mod. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Prin extensia părţilor de vorbire subliniate din enunţul El devenise imun. iar Jenner a considerat experimentul un succes. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. 3.15 de rânduri. 6 puncte B. 6 puncte .A. completivă indirectă.

"Şi-n ce o să stea oare Binele acest mare?" Îl întrebă. 2 puncte 2 puncte Varianta 2 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: "Ce bine au să meargă trebile în pădure Pe împăratul tigru când îl vom răsturna Şi noi vom guverna." Cutare sau cutare."În toate.- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate." . Căci pe vinovaţi tigrul întâi îi judeca Ş-apoi îl sugruma. c-oricine o să jure Că nu s-a pomenit Un timp mai fericit."Dar voi ce-o să le faceţi?" . Care se cred în stare 28 . Mai ales în dreptate: Abuzul." . să te înscrii în limita spaţiului indicat. Zicea unei vulpi ursul. . tâlhăria avem să le stârpim."Noi o să-i sugrumăm Ş-apoi să-i judecăm. Şi legea criminală s-o îmbunătăţim.

să te înscrii în limita spaţiului indicat. c-oricine o să jure/Că nu s-a pomenit 4. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1./ Care se cred în stare/ Lumea a guverna. de 10. Transcrie din replicile ursului trei cuvinte care conţin diftong.Ursul şi vulpea ) A./ Tot astfel ar urma. 6 puncte 3. pomenit. 6 puncte 2. Scrie o compunere . 4 puncte să ilustrezi aceste caracteristici cu ajutorul exemplelor extrase din text. Motivează prezenţa semnelor de ortografie din versurile: Zicea unei vulpi ursul. 4 puncte 2 puncte 2 puncte 12 puncte 29 . 6 puncte B. Explică în cuvinte proprii semnificaţia versurilor: Cutare sau cutare.Lumea a guverna./ Dacă din întâmplare/ Ar face încercare. (Grigore Alexandrescu.15 rânduri. Indică două moduri de expunere prezente în text.. care se întâlnesc în poezie. în care să argumentezi apartenenţa la specie a fabulei Ursul şi vulpea În compunere trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să numeşti patru dintre caracteristicile speciei. 6 puncte 6 puncte 5. să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. Tot astfel ar urma. Dacă din întâmplare Ar face încercare. Scrie câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte: să meargă. răsturna.

În schimb. iar cea de-a doua este Venus. Luna. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1.Subiectul al II. şi este situată dincolo de orbita lui Neptun. giganţii gazoşi nu au doar un singur satelit sau doi. deoarece câteodată orbita sa se apropie de Soare mai mult decât Neptun). Uranus şi Neptun. ci au o întreagă familie. ultima din cele 4 planete solide fiind Marte. Planeta pe care trăim este a 3-a de la Soare. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. Centura lui Kuiper este o zonă formată din asteroizi îngheţaţi. Chiar dacă există un număr mare de asteroizi. recent scoasă din categoria planetelor şi încadrată în categoria planetelor pitice (plutoizi) este în general cea mai depărtată de Soare (în general. cea mai apropiată de Soare este Mercur. în timp ce Pluto are doar unul.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Planeta Pamânt este o parte a Sistemului Solar. Saturn. Alţi membrii ai Sistemului Solar sunt asteroizii stâncoşi ce se încadrează în principal între orbitele lui Marte şi Jupiter. şi face parte din cele 4 planete solide. Cele 4 planete gazoase ce fac parte din sistemul nostru solar sunt: Jupiter. Micuţa Pluto. în centrul acestuia aflându-se Soarele ce ocupă 99.86% din întreaga masă a acestui sistem. iar planetele Jupiter şi Saturn conţin 90% din masa materiei rămase. aceştia nu formează decât 4% din masa Lunii. folosind date extrase din textul de mai sus: autorul articolului numele planetelor solide din sistemul nostru solar 30 . Bineînţeles există şi Norul lui Oort format din miliarde de nuclee de comete ce înconjoară Sistemul Solar. iar singura planetă solidă care mai are sateliţi naturali este Marte. cu Phobos şi Deimos. Mihai Marcu – Sistemul solar A. Prima. Pământul are un singur satelit natural.

completivă direct. 3. în care să descrii o călătorie imaginară în spaţiu. 4 puncte - să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. să te înscrii în limita spaţiului indicat. completivă de mod. 2 puncte 2 puncte 31 . predicativă. c. 4 puncte să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în descrierea imaginilor şi a impresiilor trăite.- enumeră componentele sistemului solar aşa cum apar în textul dat 6 puncte 2. şi este situată dincolo de orbita lui Neptun în propoziţii subordinate corespunzătore se obţin în ordine: a. completivă de loc. 6 puncte 6 puncte 4. predicativă. completivă de loc. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Prin extensia părţilor de vorbire subliniate din enunţul Centura lui Kuiper este o zonă formată din asteroizi îngheţaţi. completivă de loc. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. Transcrie un enunţ în care apare satelitul natural al Pământului. predicativă. predicativă. Scrie o compunere de 10. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi contextul în care s-a desfăşurat această întâmplare. b.15 de rânduri. . 6 puncte B.

cu tot sufletul.Varianta 3 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: : — Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa. şi fiindcă am avut şi am atât de multe bucurii în viaţă. să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi şi să dau la sfârşitul vieţii mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică. cu toată dragostea mamei care încearcă norocul copilului ieşit în lume. şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă.Moara cu noroc ) 32 . Iacă liniştea colibei. — Nu zic. iară dacă duminica e noroi. vă spun numai aşa. Voi ştiţi. — Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândaşul. şi gând bun să ne dea Dumnezeu în tot ceasul! (Ioan Slavici. dacă voi vă duceţi la moară. Dar voi să faceţi după cum vă trage inima. iară voi faceţi după gândul vostru. Eu zic numai ce zic eu. privind eu la Ana. Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii şi mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură într-însa: de aceea. grăi soacra aşezată. şi Dumnezeu să vă ajute şi să vă acopere cu aripa bunătăţii sale. şi să ne punem pe prispa casei la soare. care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi. şi de la Sf. Ana la mine. — Vorbă scurtă. dacă e vorba. nu înţeleg nemulţumirile celor tineri şi mă tem ca nu cumva. Gheorghe cârciuma de la Moara cu noroc e a noastră. nu bogăţia. prea aşezată. căutând acum la bătrâneţe un noroc nou. iară d-ta la tustrei. Dar nu cereţi ca eu să hotărăsc pentru voi. oarecum prea blândă la fire. îşi duc cizmele în mână până la biserică. — În ceas bun să fie zis. voi faceţi. amândoi la copilaş. căci. de mine să nu ascultaţi. nici vorbă nu poate fi ca eu să rămân aici ori să mă duc în altă parte: dacă vă hotărâţi să mergeţi. mă duc şi eu cu voi şi mă duc cu toată inima. şi ştiţi prea bine că. poate că mai ales de aceea. gândurile mele. să cârpesc şi mai departe cizmele oamenilor. să rămânem aici. ci liniştea colibei tale te face fericit. grăi bătrâna. Eu sunt acum bătrână. Ana îmi părea prea tânără. răspunse Ghiţă.

Scrie trei expresii sau locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. evidenţierea replicilor prin verbe care exprimă acţiunea de a spune. căci. pe cât este posibil. Motivează prezenţa virgulelor din enunţul: — În ceas bun să fie zis. ci liniştea colibei tale te face fericit. 6 puncte 6 puncte 3. 2 puncte 4 puncte 4 puncte 12 puncte Subiectul al II.A. dacă e vorba. aşadar. ce fel de clienţi are. Transcrie din prima replică a bătrânei două cuvinte care conţin hiat şi unul care conţine diftong. 2 puncte respectarea ortografiei şi a punctuaţiei. grăi bătrâna. În ce domeniu operează. 2. pe lânga confortul psihic pe care ni-l dă în relaţia cu interlocutorul faptul de a fi 33 . a cuvintelor vorbitorilor. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Indică două moduri de expunere prezente în text. 6 puncte 6 puncte 5. trecerea verbelor şi pronumelor de la persoana I şi a II-a la persoana a III-a.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Interviul de angajare reprezintă primul contact direct cu angajatorul. care sunt misiunea si valorile companiei. foarte importantă. nu bogăţia. Asta ne-ar putea ajuta. şi gând bun să ne dea Dumnezeu în tot ceasul! 4. Impresia pe care o creăm este. În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe: păstrarea. Explică în cuvinte proprii semnificaţia afirmaţiei: Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa. Transformă în vorbire indirectă dialogul dintre Ghiţă şi soacra sa. Primul pas înainte de a ne prezenta la interviul la care am fost convocaţi este să ne informăm în legatură cu activitatea companiei angajatoare. 6 puncte B.

de asemenea. să evitam micile scăpări ce l-ar putea face pe managerul de resurse umane să ridice din spranceană. întrebări. iar dacă avem neclarităţi. Răspunsurile trebuie să fie directe. camaşa albă. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. folosind date extrase din textul de mai sus: locul unde apare articolul tema articolului scopul pentru care a fost redactat 6 puncte 2. Tot înainte de a intra la interviu. trebuie să mai ştim că este foarte important contactul vizual cu interlocutorul nostru si ţinuta profesională. vom face impresie bună dacă punem. Asta demonstreaza interes si preocupare din partea noastră pentru potenţialul viitor loc de muncă. www. Codul vestimentar pentru barbaţi include costumul. Descrie în maxim 5 rânduri aspectele pe care trebuie să le aibă în vedere un intervievat. iar dacă avem neclarităţi. Tot costumele sunt recomandate şi pentru femei şi din nou conservatorismul este de preferat ţinutelor moderne. precum si o listă cu persoane care pot da referinţe. În timpul interviului trebuie să avem in vedere că răspunsurile noastre să nu depăşească 60 de secunde. la rândul nostru. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: În enunţul Răspunsurile trebuie să fie directe. La interviu trebuie întotdeauna să avem cu noi câteva CV-uri. . în caz că suntem intervievaţi de mai multe persoane.ro A. 3. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. cravata pe cât de conservatoare posibil şi pantofii cât mai lustruiţi.informat. nu trebuie să le lasăm fară răspuns propoziţiile subordonate sunt în ordine: 6 puncte 34 .financiarul. nu trebuie să le lasăm fară răspuns şi.

subiectivă. condiţională. completivă de mod. subiectivă.a. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. condiţională. să te înscrii în limita spaţiului indicat. 2 puncte 2 puncte 35 . 6 puncte 4. b. 4 puncte să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în formularea argumentelor. subiectivă. 4 puncte să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. în care să îţi exprimi părerea despre importanţa interviurilor la angajare. 6 puncte B. Scrie o compunere de 10. subiectivă. completivă indirectă. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi două argumente în favoarea sau împotriva folosirii interviurilor. subiectivă. c.15 de rânduri.

parcă erau bolnavi de ciumă. dacă mi-i spune. văd bine. şi atâta era tot. pune-o în traistă şi o adă acasă. vom creşte-o şi noi cum vom putea.Aşa este. moşnege. dar a fi om. cât era ziulica şi noaptea de mare. Şi numai iaca că vede în bulhac o scroafă cu 36 . Moşneagul. se scoală a doua zi disdimineaţă. dar. încă nu ne-a zis nime tată şi mamă! Oare nu-i păcat de Dumnezeu că mai trăim noi pe lumea asta? Căci la casa fără de copii nu cred că mai este vrun Doamne-ajută! . la alta. ştii ce-am gândit eu astă-noapte? . şedeau singurei ca cucul şi le ţiuiau urechile. măi babă. Doamne! tare mai erau doriţi să aibă măcar unul. Ba de la o vreme încoace.Varianta 4 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Cică erau odată o babă şi un moşneag: moşneagul de-o sută de ani. Şi. Şi apoi.Ştiu.. sătul şi el de-atâta singurătate şi dorit să aibă copii. până ce dă peste un bulhac. şi acela să fie copilul nostru. mâine dimineaţă. îşi ia traista în băţ şi face cum i-a zis baba. nici vreo scofală mare nu era de dânşii: un bordei ca vai de el. da'.Apoi dă. şi amândoi bătrânii aceştia erau albi ca iarna şi posomorâţi ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. ce putem noi face înaintea lui Dumnezeu? . în sfârşit. şi baba de nouăzeci. Doamne! De când suntem noi. pe lângă toare aceste. urâtul îi mânca şi mai tare. cum s-a miji de ziuă. şi ce ţi-a ieşi înainte întâi şi-ntâi. să te scoli şi să apuci încotro-i vedea cu ochii. sărmanii! În una din zile.Ia. baba oftă din greu şi zise moşneagului: . de urât ce le era. Porneşte el şi se duce tot înainte pe nişte ponoare. moşnege. da' şarpe. orice altă jivină a fi. nişte ţoale rupte. aşternute pe laiţe.. căci ţipenie de om nu le deschidea uşa. . măi babă. căci. până la una.Doamne.

6 puncte 6 puncte 3. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. a cuvintelor vorbitorilor. Numai unul. 2. Argumentează în maxim 5 rânduri apartenenţa textului la genul epic. 6 puncte 6 puncte B.Doamne. neputând ieşi din glod.Povestea porcului ) A. 2 puncte respectarea ortografiei şi a punctuaţiei. Doamne! 6 puncte 4. rămase pe loc. şi purceii după dânsa. Transcrie un enunţ care să conţină o caracterizare directă. 5. trecerea verbelor şi pronumelor de la persoana I şi a II-a la persoana a III-a. Scrie trei expresii sau locuţiuni care să conţină cuvântul zi. Scroafa. o rupe de fugă. pe cât este posibil.doisprezece purcei. îl bagă în traistă. Motivează prezenţa semnelor de punctuaţie din enunţul. unul care conţine diftong şi un altul care conţine un triftong. 2 puncte 4 puncte 4 puncte 12 puncte Subiectul al II. îndată începe a grohăi. Transcrie din text un cuvânt care conţine hiat. evidenţierea replicilor prin verbe care exprimă acţiunea de a spune. moşnege. care era mai ogârjit. În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe: păstrarea. Transformă în vorbire indirectă dialogul dintre cei doi bătrâni.lea (36 de puncte) 37 . care şedeau tologiţi în glod şi se păleau la soare. cum vede pe moşneag că vine asupra ei. (Ion Creangă. mai răpănos şi mai răpciugos. şi porneşte cu dânsul spre casă. aşa plin de glod şi de alte podoabe cum era. Moşneagul degrabă îl prinde.

folosind date extrase din textul de mai sus: locul unde apare articolul tema articolului scopul pentru care a fost redactat 6 puncte 2. Condusă de exploratorul polar Pen Hadow. o echipă de cercetatori britanici a măsurat stratul de gheaţă care acoperea Polul Nord în decursul iernii trecute. 6 puncte 38 . A. declara profesorul Wadham din cadrul Universitatii Cambridge. Sursa : BBCNews . Transcrie o afimaţie a profesorului Wadham din care reiese ceea ce se va înţâmpla în viitor în ţinuturile artice. Cu alte cuvinte. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1.Citeşte cu atenţie textul următor: Conform estimărilor unui specialist in climatologie. ducând la revizuirea teoriilor despre accelerarea incalzirii globale datorată efectului de sera. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. . Spre surpriza acestora. locul unde trona Polul Nord al planetei se va transforma într-un ipotetic punct pe întinsul valurilor Arcticii topite. Studiul ne pune în gardă şi în privinţa faptului că cea mai mare parte a Arcticii se va topi in viitorii 10 ani". "Datele obţinute în decursul expediţiei Catlin Arctic Survey susţin noua teorie pe baza informaţiilor referitoare la variaţia sezoniera a întinderii gheţurilor. vânturilor şi în special compoziţiei gheţii. o dimensiune care ridică semnul intrebarii asupra topirii Arcitcii în sezonul viitor. stratul măsura doar 180 cm. Oceanul Arctic se va topi cu totul în decursul verilor viitoare. . Toate acestea înseamnă fără echivoc. că Arctica ve deveni complet lipsită de gheţuri în verile de peste 20 de ani. schimbărilor din temperatura aerului.

în care să prezinţi impactul încăzirii globale asupra ţinuturilor arctice. Scrie o compunere de 10. 6 puncte 4. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. completivă de mod. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. completivă directă. completivă de timp. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi două argumente în susţinerea opiniei tale. completivă directă. să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în formularea ideilor. atributivă.3. b. predicativă. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 39 .completivă indirectă . Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Prin extensia părţilor de vorbire subliniate din enunţul El "Datele obtinute in decursul expeditiei Catlin Arctic Survey sustin noua teorie pe baza informatiilor referitoare la variatia sezoniera a intinderii gheturilor. 6 puncte B. să te înscrii în limita spaţiului indicat. completivă de timp. schimbarilor din temperatura aerului.15 de rânduri. completivă directă . vanturilor si in special compozitiei ghetii în propoziţii subordonate corespunzătore se obţin în ordine: a. c.

cu lacrimi în ochi. să fii supusă. ca un tată ce-ţi sunt. Fata babei era slută. de-aceea du-te şi tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu. 40 . lăsând tot greul pe fata moşneagului. Dar te sfătuiesc. văzând că baba şi cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge. ascultătoare şi bună la inimă. noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă. căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost şi mila părintească la mijloc!.Varianta 5 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Erau odată un moşneag şi-o babă. dar. moşneagul. fiind foarte amărât de câte-i spunea baba. chemă fata şi-i zise: . pentru că era fata mamei. sărută mâna tată-său şi. ţâfnoasă şi rea la inimă.Draga tatei. Dumnezeu ştie peste ce soi de sămânţă de oameni îi da. că. îi ieşi înainte o căţeluşă. depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere! Şi merse ea cât merse pe-un drum. blajină şi harnică. leneşă. din întâmplare. porneşte în toată lumea.. harnică.. şi baba iar o fată. căci altfel ar fi fost vai şamar de pielea ei. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. şi de mama cea vitregă. şi moşneagul avea o fată. şi nu ţi-or putea răbda câte ţiam răbdat noi. Atunci biata fată. se alinta cum s-alintă cioara-n laţ. ca să nu se mai facă atâta gâlceavă la casa asta. din pricina ta. dar prin străini. până ce. Într-una din zile. iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculţi. orişiunde te-i duce. că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu este de chip să mai stai la casa mea. Fata moşneagului însă era frumoasă.

În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe: păstrarea. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată! (Ion Creangă. mulţumită fiind în suflet că a putut săvârşi o faptă bună. Nu merse ea tocmai mult. dar plin de omizi în toate părţile. Fântâna atunci zice: .Fată frumoasă şi harnică. Desparte în silabe cuvintele: întâmplare. pe cât este posibil. Transformă în vorbire indirectă dialogul din textul dat. zice: .Fată frumoasă şi harnică. curăţă părul de uscături şi de omizi cu mare îngrijire şi apoi se tot duce înainte să-şi caute stăpân. luând căţeluşa. şi numai iaca ce vede un păr frumos şi înflorit. 4 puncte 41 12 puncte . numai iaca ce vede o fântână mâlită şi părăsită. o spălă şi-o griji foarte bine.bolnavă ca vai de capul ei şi slabă de-i numărai coastele. harnică cum era. că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată! Fata. 6 puncte 6 puncte 3. îngrijeşte-mă. Transcrie un enunţ care să conţină o caracterizare directă. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de drum. îi zise: . îngrijeşte-mă… 6 puncte 4. Şi. cum vede pe fată. împodobise. a cuvintelor vorbitorilor.Fată frumoasă şi harnică. Transcrie trei enunţuri care conţin imagini vizuale. Părul. fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte. mergând ea mai departe. şi cum văzu pe fată. că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată! Atunci fetei i se făcu milă şi.Fată frumoasă şi harnică. 5. grijeşte-mă şi curăţă-mă de omizi. 6 puncte 6 puncte B. părintească 2.Fata moşului şi fata babei ) A. Argumentează în maxim 5 rânduri apartenenţa textului la genul epic. Motivează prezenţa virgulelor în enunţul: .

trecerea verbelor şi pronumelor de la persoana I şi a II-a la persoana a III-a. câmpia Amazonului. În locurile cu drenaj redus. graminee. în funcţie de durata intervalului de exces de apă. locul lor fiind luat de culturile de orez. etc. un număr ridicat de liane. distribuţia etajată a componentelor (arbori foarte înalţi ce ajung pana la 50 m. de în Africa - acaju (Khaya). palmierul de fibre textile (Astnocaryum vulgare). Acesteia îi sunt specifice: numărul mare de specii şi genuri cu ritm rapid de creştere. palmierul de zahăr. 4 puncte 2 puncte respectarea ortografiei şi a punctuaţiei. muşchi. de o parte şi de alta a Ecuatorului (în medie până la 5° latitudine nordică şi sudică) precum bazinul fluviului Congo. bananieri. cu dispoziţie discontinuă. în Asia de SE . ciuperci. palmierul de vin (Maurita vinifera). orhidee). arborele de scorţişoară. bambuşi (Bambusa procera). arbori sub 10 m înalţime şi arbuşti. sub care se află arbori cu înalţime de 25-30 m care au o dezvoltare largă. alge. Între arborii cu valoare economică deosebită sunt: în Brazilia arborele de cauciuc (Hevea braziliensis). bananieri. La latitudini mai mari (5° . arborele de cacao (Theobroma cacao). palmierul de ulei (Elaeis guineensis). arboraşul cafea (Coffea liberica). iar la bază un strat de muşchi. Pădurea Ecuatorială tipică există pe soluri bine drenate şi cu reacţie bazică. mango. 42 . ferigi.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Pădurile ecuatoriale se întâlnesc în regiunea ecuatorială. ea capătă alte caracteristici. Sursa : Wikipedia .- evidenţierea replicilor prin verbe care exprimă acţiunea de a spune. palisandrul (Dalbergia).abanosul. 2 puncte Subiectul al II. Unele suprafeţe ale pădurii ecuatoriale (mai ales în Asia de Sud-Est) au fost defrişate. abanosul (Diospyros).10°) se realizează trecerea de la pădurea tipic ecuatoriala (devine mai rară) la vegetaţia de savană. Nordul Australiei şi insulele Filipine.

completivă indirectă . d. completivă de loc. Descrie în maxim cinci rânduri caracteristicile pădurii ecuatoriale. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Prin extensia părţilor de vorbire subliniate din enunţul Pădurea Ecuatorială tipică există pe soluri bine drenate şi cu reacţie bazică în propoziţii subordonate corespunzătore se obţin în ordine: a. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1.15 de rânduri. b. folosind date extrase din textul de mai sus: locul unde pote apărea un astfel de articolul tema articolului scopul pentru care a fost redactat 6 puncte 6 puncte 2. predicativă. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. completivă indirectă. c.A. e. completivă directă. 6 puncte 4. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: 43 . 3. completivă indirectă . în care să relatezi o întâmplare reală sau imaginară petrecută cu ocazia unei plimbări printr-o pădure. 6 puncte B. Scrie o compunere de 10. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii.

4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte Varianta 6 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Erau odată într-un sat doi fraţi. Şi când avea trebuinţă de asemene lucruri. ciolănoşi şi groşi. Ea zicea adeseori: 44 . Fratele cel sărac . hreapcă.- să prezinţi pe scurt care a fost întâmplarea la care ai luat parte. să te înscrii în limita spaţiului indicat. de ieşit cu dânşii în lume şi de făcut treabă. Vorba veche: "Tot un bou ş-o belea". ş-apoi mai avea şi o mulţime de copii! Nevasta acestui sărac era muncitoare şi bună la inimă. amândoi cudalbi. tânjală. pentru că unde punea el mâna punea şi Dumnezeu mila. teleagă. şi amândoi erau însuraţi. ca să-l poată descotorosi odată de frate-său. să. dar n-avea copii. iar a celui bogat era pestriţă la maţe şi foarte zgârcită. totdeauna supăra pe alţii.tot avea şi el o pereche de boi. cum sunt mai buni de înjugat la car. sanie. greblă şi câte alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. De multe ori fugea el de noroc şi norocul de dânsul. grijuliu şi chiabur.ţi exprimi opinia despre cele întâmplate să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. iară mai ales pe frate-său. Dar plug. Iară cel mai mic era sărac. tineri. ţepoşi la coarne.sărac să fie de păcate!. căci era leneş. Cel mai mare era harnic. car. nalţi de trup. ţăpoi. coasă. cârceie. nechitit la minte şi nechibzuit la trebi. dar cole: porumbi la păr. grapă. care avea de toate. Nevasta celui bogat de multe ori făcea zile fripte bărbatului. ţintaţi în frunte.

Ce să faci? Să te-nvăţ eu: boii tăi sunt mari şi frumoşi. Hodorog! încolo. ba făină de la moară. cerând să-i împrumute carul: ba să-şi aducă lemne din pădure. Dacă nu l-oi ajuta eu. dar carul său era de haimana. popă. Dar. dă. omul nostru era un om de aceia căruia-i mânca câinii din traistă. (Ion Creangă. vinde-i şi cumpără alţii mai mici şi mai ieftini. şi iarmarocul pe sfârşite. Desparte în silabe cuvintele: lehamite. zise într-o zi cel mai mare istuilalt.Apoi.Apoi. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. ba căpiţi din ţarină. hodorog! pe dincolo. 6 puncte 6 puncte 45 . frate. ia-i şi-i du la iarmaroc. ce să fac? . dar pita-i cu bani. ştii vorba ceea:"Dă-ţi. Târgul era cam departe. carul se strică. şi se trezea la uşa ei cu Dănilă. şi iaca te-ai făcut gospodar. . El tufleşte cuşma pe cap. câte le făcea. bărbate. Toate ca toate. totdeauna. dă.Ia. o îndeasă pe urechi şi habar n-are: "Nici nu-i pasă de Năstasă. ba multe de toate. de Nichita. sângele apă nu se face.Frate. . nici atâta". şi toate trebile. pintenii şi bate iapa cu călcâiele". iar cu banii rămaşi cumpără-ţi şi un car. îşi ia boii de-o funie şi porneşte cu ei spre târg. ştii că nu m-ai învăţat rău? aşa am să fac. scărpinându-se în cap. cine să-l ajute? Nevasta. cumnatu-său. zise istalalt..Măi frate. . Dar cine poate sta împotriva lui Dănilă Prepeleac? (că aşa îi era porecla. descotorosi 2. se duce la dânsul acasă. cum am spus. Transcrie din text două figuri de stil diferite şi precizează felul lor.. măi nevastă. . frate. Zicând aceste. Tu ai boi. pentru că atâta odor avea şi el pe lângă casă făcut de mâna lui). nemaiavând încotro. le făcea pe dos. tăcea şi înghiţea noduri. Ş-apoi.. Nu treceau două-trei zile la mijloc. de ce nu-ţi închipuieşti ş-un car? Al meu l-ai hârbuit de tot.Dănilă Prepeleac ) A. mi-e lehamite de frăţia noastră!.

Dimensiunea impresionantă este conferită de frunzele sale foarte mari. dă.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Specia Victoria amazonica este cea mai mare plantă din familia Nymphaeaceae. să identifici ideile principale. 6 puncte 6 puncte B. deoarece în frunzele sale. atrăgând păsările.care în limba amerindiană înseamnă "farfurie de apă". de formă circulară.15 rânduri rezumatul textului citat. să respecţi convenţiile specifice rezumatului. să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate respectarea ortografiei şi a punctuaţiei. Motivează prezenţa semnelor de punctuaţie în enunţul: ."tigăiţa pîsîrilor". să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele. ceea ce i-a atras plantei denumirea de "yrupe" . Argumentează în maxim 5 rânduri apartenenţa textului la genul epic. În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să respecţi fidelitatea faţă de textul dat. Scrie în 10. sunt colorate în verde aprins pe faţa superioară şi bat înspre violaceu pe faţa inferioară. Transcrie un enunţ care să conţină o caracterizare directă. ca la o tavă de plăcinte. 46 .3. se strânge uneori apa. sângele apă nu se face. Populaţia băştinaşă o mai numeşte şi "apona" . măi nevastă. iar marginile le sunt ridicate 5-6 cm. 5.Apoi. care folosesc frunzele plantei drept scăldătoare. Acestea au forma circulară. 2 puncte 2 puncte 2 puncte 2 puncte 2 puncte 2 puncte 12 puncte Subiectul al II. 6 puncte 4. care ajung până la 3 m în diametru.

înduioşată de sacrificiul şi inocenţa tinerei fete a trasformat-o într-o floare gigantică. o tânără şi prea frumoasă femeie aparţinând unui trib indian se plimba cântând şi visând la o viaţă mai bună. frumoasa legendară. reflectată în apele Amazonului. Vreme de câteva ore în şir ea a admirat frumuseţea lunii. şi sunt polenizate dejcoleoptere. lumina din ce în ce mai intensă a astrelor şi reflexia acestora în apă au indemnat-o pe Naia. Naia a părăsit tribul. hotărâtă să-şi urmeze visul. crezând că astfel o poate atinge şi a dispărut pentru totdeuna. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: 47 . Luna. În noaptea urmatoare. să se caţare într-un copac pentru a atinge luna. încât s-au întors în trib dezamăgite şi triste. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. a vrăjit-o. A doua zi. Nu a reuşit. folosind date extrase din textul de mai sus: autorul articolului tema articolului familia din care face parte lotusul amazonian şi numele pe care această floare le-a primit de la băştinaşi 6 puncte 2.Legenda lotusului amazonian . cuprinzândă întreaga lumină a lunii. Când au ajuns în vârf au realizat că luna este atât de departe de ele. A. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. Legenda spune că în timpurile îndepărtate. a repetat încercarea. Naia s-a aruncat în apă. pe malurile maiestuoase ale râului Amazon. căţărându-se pe cea mai înaltă movilă. cu un parfum îmbătător şi cu petale care se împrăştie în apă. a cugetat asupra misterelor stelelor şi şi-a imaginat că va deveni una dintre ele. Corina Dovinca. însoţită de prietenele sale. Mireasma nopţii tropicale.Florile lotusului amazonic sunt albe în prima noapte după ce se deschid şi devin roz-trandafirii începând din a doua noapte. Luna plină. 6 puncte 3. Aceastea au un diametru de aproximativ 40 cm. Descrie în maxim cinci rânduri caracteristicile lotusului aşa cum apar în textul dat.

Subordonată existentă în Naia s-a aruncat in apa. să. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 12 puncte Varianta 7 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: A fost odată ca niciodată. de când făcea plopşorul pere şi răchita 48 . nu s-ar mai povesti. crezand ca astfel o poate atinge si a disparut pentru totdeuna este: a. 6 puncte B. c. Scrie o compunere de 10. că de n-ar fi. în care să relatezi o întâmplare imaginară din viaţa unei flori.ţi exprimi opinia despre cele întâmplate să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. completivă directă. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să prezinţi pe scurt înlănţuirea evenimentelor. b. să te înscrii în limita spaţiului indicat. completivă indirectă . completivă de scop.15 de rânduri. 6 puncte 4.

a umblat pe la vraci şi filosofi. să afli? Dorinţa ce ai o să-ţi aducă întristare. Luând împăratul şi împărăteasa leacurile. d-aceea se făcea mai isteţ şi mai îndrăzneţ. Toată împărăţia şi toată curtea şi toţi slujitorii s-au veselit de această întâmplare. dar el răspunse trimişilor că: cine are trebuinţă. dar ce umbli.Bine aţi venit sănătoşi. În sfârşit. luând cu dânşii vro câţiva boieri mari. în sfârşit. şi. că ţi-oi da Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. auzind împăratul că este la un sat. fătul meu. copilul se puse pe un plâns. Atunci. s-au dus la unchiaş acasă. zicea împăratul. astfel încât împăratul murea şi învia de bucurie. să vie la dânsul. Mai-nainte însă de a veni ceasul naşterii. A fost odată un împărat mare şi o împărăteasă. răspunse unchiaşul.Eu nu am venit să te întreb asta. Atunci împăratul a început să-i făgăduiască toate bunurile din lume. să-mi dai.Am. şi toate învăţăturile pe care alţi copii le învăţa într-un an. un unchiaş dibaci. amândoi tineri şi frumoşi. împărate. şi parte n-o să aveţi de el. zise împăratul. el le învăţa într-o lună. voind să aibă copii. a ieşit să-i întâmpine şi totodată le-a zis: . a făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta. că ţi-oi da împărăţia cutare sau cutare. a trimis să-l cheme. ostaşi şi slujitori. fiule. şi alte multe d-alde astea. . aproape. dacă ai ceva leacuri care să ne facă să avem copii. El o să fie Făt-Frumos şi drăgăstos. De ce creştea copilul.micşunele. taci. ci. iar slujitorii deteră în timpine şi în surle şi în toată împărăţia se ţinu veselie mare o săptămână întreagă. îi mai zise: taci. dragul tatei.Taci. . că ţi-oi da de soţie pe cutare sau cutare fată de împărat. dar în zadar. ca să caute la stele şi să le ghicească dacă or să facă copii. Toată împărăţia se fălea că o să aibă un 49 . copilul tăcu şi se născu. de n-a putut nici un vraci să-l împace. S-au sculat deci împăratul şi împărăteasa şi. cum i-a văzut de departe. dar numai un copil o să faceţi. Îl deteră pe la şcoli şi filosofi. s-au întors veseli la palat şi peste câteva zile împărăteasa s-a simţit însărcinată. dar nici aşa n-a fost cu putinţă să-l facă să tacă. dacă văzu şi văzu că nu tace. . Unchiaşul.

măi nevastă. de 10-15 rânduri. dă.lea (36 de puncte) 50 . care se întâlnesc în fragmentul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. 6 puncte B. să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. sângele apă nu se face. 4 puncte să ilustrezi aceste caracteristici cu ajutorul exemplelor extrase din text.împărat înţelept şi procopsit ca Solomon împărat. 6 puncte 6 puncte 5. Precizează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. Motivează prezenţa semnelor de punctuaţie în enunţul: . să te înscrii în limita spaţiului indicat. 6 puncte 3. descotorosi 2. Explică în maxim 5 rânduri înţelesul expresiei: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.Apoi. Transcrie din text două figuri de stil diferite şi precizează felul lor. Petre Ispirescu. 6 puncte 4. Desparte în silabe cuvintele: lehamite. În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să numeşti patru dintre caracteristicile speciei. Scrie o compunere. în care să argumentezi apartenenţa la specia basmului popular a fragmentului de mai sus. 4 puncte 2 puncte 2 puncte 12 puncte Subiectul al II. totdeauna.Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fară de moarte A.

Această forţă este aceeaşi cu cea care menţine Luna în orbita sa în jurul Pământului. folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului realizările lui Newton numele cărţii care i-a consolidat renumele 6 puncte 2.Isaac Newton A. numele ei fiind Philosophiae naturalis principia mathematica care l-a facut pe Newton să fie cel mai mare fizician al acelor vremuri. Stan Laurenţiu Marian. Descrie în maxim 5 rânduri în urma cărui fapt a reuşit Newton să formuleze teoria atracţiei universale şi ce presupune ea. Isaac Newton a descoperit şi scris toată dinamica corpurilor. Dar în 1684. Cele "trei principii ale dinamicii" au reprezentat bazele viitoarelor descoperiri ale lui. El. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Newton a fost unul dintre inventatorii unei ramuri a matematicii numită aritmetica (celălalt a fost matematicianul german Gottfried Wilhelm Leibniz).Citeşte cu atenţie textul următor: Sir Isaac Newton. Halley l-a convins pe Newton să scrie o carte. după un schimb de scrisori cu Robert Hooke şi o vizită a lui Edmund Halley (astronom şi matematician) a descoperit ca şi Soarele acţioneaza cu aceaşi forţă asupra planetelor şi a dedus şi formula matematică. Acest măr l-a pus pe Newton să se gândească la forţa care atrage mărul spre Pământ. a rezolvat misterele luminii şi opticii. de asemenea. a formulat cele trei principii ale mecanicii şi plecând de la acestea a formulat legea atracţiei universale. 6 puncte 51 . fizician şi matematician englez este considerat unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă intrat în istorie prin contribuţiile sale în diferite ştiinţe. Isaac Newton este renumit pentru descoperirea legii atracţiei universale (pornind de la principiile mişcării orbitale ale lui Johanes Keppler). Descoperirile şi teoriile lui au pus bazele ştiinţei din timpul lui până în zilele noastre. inspirat de un măr care i-a căzut în cap. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii.

completivă direct. completivă de mod. să te înscrii în limita spaţiului indicat. principală. completivă indirectă. atributivă. atributivă.3. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să surprinzi patru trăsături morale sau spirituale ale persoanei respective 4 puncte - să ilustrezi aceste trăsături cu exemple adecvate să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. b. Scrie o compunere de 10. 6 puncte B. 4 puncte 2 puncte 2 puncte Varianta 8 Subiectul I (42 de puncte) 52 . în care să realizezi un tablou al unei personae reale sau imaginare care te motivează în viaţă. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Ordinea propoziţiilor în enunţul Acest măr l-a pus pe Newton să se gândească la forţa care atrage mărul spre Pământ este:: a. c. principală. atributivă. 6 puncte 4. principală.15 de rânduri.

zice încruntat: . procopsitule? întreabă tanti Miţa cu un zâmbet simpatic. D. trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti.Marinal.Mamiţo. mam'mare. pe peronul din urbea X. trebuie s-o ia de dimineaţă. puişorul mamii! răspunde cucoana. pălărie de paie.m. când a ieşit întâi moda asta la copii . dumnealor. Eu vreau să vie! . mămiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai. . vine acuma. .Da cum. 53 .marinel. Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului şi nepoţelului lor.Mam'mare! de ce nu mai vine?. eu zic cum am apucat. împreună cu tânărul Goe. . Nu se zice marinal. nu ţi-am spus că nu se zice marinel? . cu un ton de comandă. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.Ei! ziceţi voi cum ştiţi. cu inscripţia pe pamblică: le Formidable. apoi îi potriveşte pălăria. Aşa se zicea pe vremea mea. dacă se hotăreşte cineva să asiste la o sărbătoare naţională aşa de importantă. nici marinel. . şi sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Miţa. Şi sarută pe nepoţel..zice mam'mare ..Vezi că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Destul că foarte de dimineaţă. aşteaptă cu multă nerăbdare. că "aşa ţin bărbaţii biletul".cu costumul de marinel? .Da cum? .... Goe este foarte împacient şi.Vezi ce bine-i şade lui . Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar. Adevărul e că.Citeşte cu atenţie textul următor: Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta. frumos gătite..Vine.

Transcrie din text trei termeni din câmpul lexical al cuvântului tren. nu e voie să scoţi capul pe fereastră.Mamiţo! mam'mare! tanti! .. urâtule? zice mititelul smucindu-se. vrea să şadă în coridorul vagonului cu bărbaţii. apoi aprinde o ţigară.şi nu stă mult. Dar cu multă bunăvoinţă din partea unor tineri politicoşi. şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înauntru si-ncepe să zbiere.. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1.Mariner.. Trenul a plecat. Caragiale. se fac locuri pentru dame..L.Ce treabă ai tu.Nu!. şi iar sărută pe nepoţel şi iar îi potriveşte pălăria de mariner.. Mi-a zburat pălăria! să opreascăăă!!! (I. Subliniază diftongii din cuvintele: picioare. se spânzură iar cu amândouă mânile de vergeaua de alarmă şi scoate iar capul.Apoi de! n-a învăţat toată lumea carte ca d-ta! zice mam'mare..D-l Goe ) A. amândouă. . Goe. Mam'mare îşi face cruce. şi-l trage puţin înapoi. Trenul este plin.. împreună.Ce e? Ce e? sar cocoanele. 6 puncte 2.. . cari merg până la o staţie apropiată. Goe nu vrea sa intre în cupeu. mititelule! zice unul dintre tineri lui d. vergeaua. bătând din picioare. . 6 puncte 54 .Să oprească! zbiară şi mai tare Goe. Dar nu e vreme de discuţii filologice: soseşte trenul . ... Şi după ce se strâmbă la urâtul. . Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul.

Precizează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. cum spun francezii – este prima partitură lirică wagneriană care a rămas în istoria muzicii cu statut de capodoperă. impresionantă. Scriitura simfonică. Compozitorul foloseşte una dintre temele majore ale Romantismului. Prezintă două trăsături morale ale tânărului Goe care reies din fragmentul încadrat de chenar. 6 puncte B. Scrie o compunere.zice mam'mare . Premiera a avut loc la data de 2 ianuarie 1843. a iubirii sincere care îl salvează pe păcătos. 4 puncte să ilustrezi aceste caracteristici cu ajutorul exemplelor extrase din text. 6 puncte 6 puncte 5. care se întâlnesc în fragmentul dat. în care să argumentezi apartenenţa la specia schiţei a fragmentului de mai sus. Orchestra Olandezului capătă un rol principal şi dimensiuni uriaşe.Vezi ce bine-i şade lui .cu costumul de marinel? 4. marcîndu-i profund creaţia. sub bagheta compozitorului. amplă şi detaliată. la Dresda. împleteşte laitmotive uşor de recunoscut. care îl va preocupa pe tot parcursul vieţii.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Olandezul zburător – sau Vasul fantomă.3. O partitură 55 . Motivează prezenţa semnelor de ortografie în enunţul: . să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să numeşti patru dintre caracteristicile speciei. Este tema dragostei care mîntuieşte. să te înscrii în limita spaţiului indicat. de 10-15 rânduri. 4 puncte 2 puncte 2 puncte 12 puncte Subiectul al II.

(…) Am aşteptat mult un titlu wagnerian în repertoriul primei scene lirice a ţării.Olandezul zburător. prin forţa lor de a trăi la intensitate maximă pasiuni supraomeneşti. pentru rolurile principale să fie invitaţi cît mai mulţi oaspeţi străini. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. Transcrie un enunţ în care apare descrisă această piesă muzicală. 260 / 25 . principală. ca să aducă cu ei experienţa şi reperele ce au devenit standard la nivel internaţional în interpretarea vocală şi scenică a acestor partituri atît de speciale. în galeria marilor figuri ale teatrului liric din toate timpurile. Observator cultural. 3. Personajul Olandezului. atributivă.completivă de scop. b.instrumentală de amplitudine simfonică. din nou pe scena Operei Naţionale Bucureşti. depăşind mult cadrul consacrat al unui teatru muzical. în esenţa lui. completivă directă. completivă de scop. se încadrează. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. principală.completivă indirectă. Nr.ca să aducă cu ei experienţa şi reperele ce au devenit standard la nivel internaţional în interpretarea vocală şi scenică a acestor partituri atît de speciale este următoarea: a. Mă bucur că a fost aleasă opera Olandezul zburător. în viitor. Sper ca.31 martie 2010 A. Cristina Sârbu . 56 . tragic. ca şi personajul. în viitor. folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului tema Olandezului zburător data la care a avut loc premiera 6 puncte 6 puncte 2. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Ordinea propoziţiilor în enunţul Sper ca. atributivă. pentru rolurile principale să fie invitaţi cît mai mulţi oaspeţi străini.

de 10. atributivă. Scrie o compunere. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să prezinţi informaţii succinte despre locul. în care să descrii impresiile pe care ţi le-a lăsat participarea ta la un concert simfonic. 4 puncte să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în descrierea imaginilor şi a impresiilor trăite. principală. 4 puncte - să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. 6 puncte B.c. completivă indirectă. timpul şi desfăşurarea evenimentului. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. să te înscrii în limita spaţiului indicat. 6 puncte 4. reală sau imaginară. 2 puncte 2 puncte Varianta 9 Subiectul I (42 de puncte) 57 . completivă directă.15 de rânduri.

. un copilaş foarte drăguţ de vreo opt anişori. şi se scoală repede să meargă după el. Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăşte chiar unei femei cu petrecerile. N-am voit să merg cu mâna goală şi i-am dus băieţelului o minge foarte mare de cauciuc şi foarte elastică. — Să-ţi spun drept.Citeşte cu atenţie textul următor: M-am dus la sf. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu. mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educaţie! Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privinţa educaţiei copiilor. După formalităţile de rigoare. coniţă. luând o poză foarte marţială. Popescu tatăl este mare agricultor — despre criză ş. Mama ia pe maiorul în braţe şi-l sărută. o veche prietină... am început să convorbim despre vreme. cătră mine încet: — Nu ştii ce ştrengar se face. Dar vocea de dincolo adaogă: — Coniţă ! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne maşina !.. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare. coniţă! varsă spirtul! s-aprinde! — Ionel! strigă iar mama. ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu. şi deştept. la teatru.. Astâmpără-te. bărbaţii cât timp îi ia unei femei educaţia unui copil. trebuie să-i fac educaţia. Ionel! vin' la mama! Apoi. Ionel Popescu. moare 58 . Dar pe când vrea să iasă pe uşe. cât era Ionel mititel. auzim dintr-o odaie de alături o voce răguşită de femeie bătrână: — Uite. de când s-a făcut băiat mare. că daca te-aprinzi. Atenţiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele şi mai ales copilului.cl. mai ales când are copii. că te arzi! — Ionel! strigă iar madam Popescu. Ionel nu s-astâmpără! — Ionel! strigă madam Popescu. trebuie să mă ocup eu de el. — Nu ţi-am spus să nu te mai apropii de maşină când face cafea.. pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori în uniformă de mare ţinută. despre sorţii agriculturii — d. mai mergea... la petreceri.. Şi nu ştiţi dv.. acu. Ionel ! vin' la mama! — Sări.

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Popescu? — Pentru dumneata. cât era Ionel mititel. Scrie o compunere.mama? Vrei să moară mama? — Dar — întrerup eu — pentru cine aţi poruncit cafea. maiorul alege o trâmbiţă şi o tobă. stau grămădite fel de fel de jucării. 12 puncte 59 . şi-l lasă jos. roşiori . suie pe un superb cal vânăt rotat. eu n-aud nimica. Caragiale. 6 puncte 2. — Da de ce vă mai supăraţi? — Da ce supărare! Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maioraşul. legănându-se călare. pe canapea. Dintre toate. Precizează sinonimele contextuale pentru următoarele cuvinte din text: am observat. în care să argumentezi apartenenţa la specia schiţei a fragmentului de mai sus. maiorul. vă supăraţi. (I. Precizează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. salută milităreşte şi merge într-un colţ al salonului unde. începe să bată toba cu o mână şi să sufle-n trâmbiţă.Vizită ) A. pe foteluri şi pe jos. trebuie să mă ocup eu de el. îl scuipă. 6 puncte 3. de 10-15 rânduri. Atârnă toba de gât. acu. Motivează prezenţa semnelor de ortografie în enunţul: — Să-ţi spun drept. 6 puncte 6 puncte 5. pune trâmbiţa la gură şi. să nu-l deoache. ştrengar. ea n-aude nimica. Transcrie un enunţ în care apare caracterizarea directă a personajului principal. Îi răspund totuşi că nu cred să mai ţie mult gerul aşa de aspru. El a pus sabia în teacă. Subliniază semivocalele din cuvintele: canapea. pe două mese. Madam Popescu îmi spune ceva.L. de când s-a făcut băiat mare. madam. mai mergea. 6 puncte B. 4.

Avraam i-a invitat să se odihnească şi le-a oferit o masă. 60 . a fost dezbătută identitatea celor trei îngeri din icoana lui Rubliov: care este Tatăl.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Lucrările lui Rubliov sunt prezentate în mai multe muzee ale Rusiei: Sfânta Treime se găseşte la Muzeul Rus de Stat din Sankt Petersburg. 4 puncte să ilustrezi aceste caracteristici cu ajutorul exemplelor extrase din text. Andrei Rubliov a lăsat puţine date despre viaţa şi opera sa. puţine informaţii. Icoanele ce îi sînt atribuite nu au păstrat nici măcar semnătura sa. deci există Dumnezeu!“. unde Dumnezeu i-a apărut lui Avraam sub forma a trei bărbaţi (nu se specifică dacă îngeri).În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să numeşti patru dintre caracteristicile speciei. de asemenea. S-a afirmat despre chipul îngerului din icoană că ar fi prea feminin şi nu respectă astfel tradiţia iconografică bizantină. să te înscrii în limita spaţiului indicat. 4 puncte 2 puncte 2 puncte Subiectul al II. să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. care Fiul şi care Sfântul Duh? Astfel. se poate vedea icoana intitulată Ospitalitatea lui Avraam sau Sfânta Treime. Aceşti trei vizitatori au fost interpretaţi ca personajele divine trinitare. iar letopiseţele ruseşti păstrează. unele interpretări l-au identificat pe Dumnezeu Tatăl ca fiind îngerul central. Despre Andrei Rubliov se ştie că a trăit aproximativ între anii 1370 şi 1430 şi că a fost monah în mănăstirea Andronikov de lîngă Moscova. care se întâlnesc în fragmentul dat. Frumuseţea unică şi misterul acestei icoane l-au determinat pe părintele şi omul de cultură rus Pavel Florenski să afirme că „există Troiţa lui Rubliov. Considerat cel mai faimos pictor de icoane rus. De asemenea. în timp ce altele au susţinut că îngerul din mijloc este Iisus. Dumnezeu Fiul şi Sfântul Duh – sub forma a trei îngeri aşezaţi în jurul unei mese. trimitere la Geneza Biblică. S-au scris multe pagini în legătură cu originea picturii. Icoana înfăţişează Trinitatea Cerească – Dumnezeu Tatăl. La Galeria Tretiakov. Chipurile asemănătoare se disting prin coloritul veşmintelor şi prin gesturi.

completivă directă. de 10. completivă directă.Leontina Silişte . 12 puncte 61 . principală. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Ordinea propoziţiilor în enunţul Despre Andrei Rubliov se ştie că a trăit aproximativ între anii 1370 şi 1430 şi că a fost monah în mănăstirea Andronikov de lîngă Moscova este următoarea: 6 puncte a. c. reală sau imaginară. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. principală. 6 puncte B. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1.15 de rânduri. principală. folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului tema tabloului Ospitalitatea lui Avraam sau Sfînta Treime date despre pictor 6 puncte 2. principală. Transcrie un enunţ în care apare o controversă în ceea ce priveşte interpretarea acestei picturi. b. 3.completivă directă. 6 puncte 4. Scrie o compunere. în care să descrii impresiile pe care ţi le-a lăsat vizita ta la o expoziţie de pictură. completivă directă.completivă directă.Ospitalitatea lui Avraam sau Sfînta Treime A.

În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să prezinţi informaţii succinte despre locul. 2 puncte 2 puncte Varianta 10 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Noaptea-i dulce-n primăvară. timpul şi desfăşurarea evenimentului. colo. 4 puncte - să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. să te înscrii în limita spaţiului indicat. 62 . Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă. Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici? E vro tabără de care sau un rond de tricolici? Către munţi prin întuneric un lung bucium se aude. Ici. cerul dispare sub mari insule de nori. 4 puncte să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în descrierea imaginilor şi a impresiilor trăite. Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşte Ca un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte. El aminte suvenirul celor timpuri negre. Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori. crude. răcoroasă. liniştită.

Holbând ochii cu ţintire la luceafărul ceresc! (V. în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Noaptea. Scrie o compunere. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. 2 puncte 63 . de 10-15 rânduri. ţara doarme-n nepăsare! Când şi când. Identifică trei termeni care aparţin câmpului semantic al naturii. 6 puncte B. relaţia dintre titlu şi conţinutul poeziei.Când din culme-n culme noaptea buciumele răsunau Şi la lupte sângeroase pe români îi deşteptau.adjectiv. Alecsandri. 6 puncte 6 puncte 2. În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să ilustrezi cu exemple adecvate. Selectează din text un epitet. un câine latră la o umbră ce-i apare. o personificare şi o inversiune. 4 puncte - să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Scrie câte un sinonim contextual al cuvintelor: liniştită. tabără. Transcrie din text trei structuri caracteristice descrieri care să conţină perechea substantiv. 6 puncte 6 puncte Explică în aproximativ 5 rânduri semnificaţia versurilor: Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşte/ Ca un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte. . Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung hor orăcăiesc. păstori. 4 puncte 12 puncte să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată în titlu.Noaptea ) A. 3. 4. Acum însă viaţa-i lină. prin raportare la textul dat.

Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. 2 puncte Subiectul al II.- să te înscrii în limita spaţiului indicat. bunul simţ şi modestia proprie ţăranului moldovean şi generează un puternic sentiment de pioşenie. casa în care s-a născut şi a copilărit Ion Creangă a fost amenajată ca muzeu în anul 1951. un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei şi ariei etnoculturale în care se încadrează. aceasta reprezintă. Exponatele ce sunt prezentate sunt caracterizate de simplitatea. bunicul marelui povestitor. pereţii duraţi din bârne groase peste care s-a aşternut un strat de lutuială. cât şi pentru că ele sunt mărturii autentice ale tradiţiei populare a locuitorilor din această parte a ţării. dincolo de semnificaţia sa istoricoliterară şi sentimentală. iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodăreşti şi unelte agricole cu certă valoare etnografică. Muzeul memorial Ion Creangă.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Construită în 1830 de către Petrea Ciubotariul. delimitează o singură încăpere cu ferestre înguste şi o tindă unde abia puteai să te învârţi. Devenită unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale. folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului numele constructorului casei memoriale identifică în text sentimentul pe care-l trăiesc vizitatorii acestui muzeu 64 . atât pentru ceea ce reprezintă ele faţă de amintirea lui Ion Creangă.prezentare A. Sub acoperişul larg de draniţă. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1.

12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să prezinţi informaţii succinte despre locul. bunul simţ şi modestia proprie ţăranului moldovean şi generează un puternic sentiment de pioşenie. în care să descrii impresiile pe care ţi le-a lăsat vizita ta la un muzeu (casă memorială). subiectivă. cât şi pentru că ele sunt mărturii autentice ale tradiţiei populare a locuitorilor din această parte a ţării este următoarea: 6 puncte a. timpul şi desfăşurarea evenimentului. completivă de cauză. folosind informaţii din textul dat. de 10. principală. principală. Scrie o compunere. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Ordinea propoziţiilor în enunţul Exponatele ce sunt prezentate sunt caracterizate de simplitatea. Descrie în maxim 5 rânduri casa memoriala Ion Creangă. 3. să te înscrii în limita spaţiului indicat. c. principală. principală. principală. completivă de cauză. reală sau imaginară. completivă indirectă. atât pentru ceea ce reprezintă ele faţă de amintirea lui Ion Creangă.15 de rânduri. atributivă.atributivă. 4 puncte 2 puncte 2 puncte 65 . 6 puncte 4. completivă indirectă. completivă indirectă. 6 puncte B. completivă indirectă.6 puncte 2. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. 4 puncte să descrii imaginile care te-au impresionat şi impresiile trăite. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. b.

pe dealuri. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară. În curând şi el apare pe-orizontul aurit. Şi o blândă copiliţă. (V. Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. Dediţei şi viorele.uscate şi s-arată drăgălaşi. în câmpi. Caii zburdă prin ceairuri. scotând fumuri cenuşii. 66 .Varianta 11 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură. turma zbiară la păşune. În grădini. Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune. brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunze. prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase.Dimineaţa ) A. Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură. Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. Paşte bobocei de aur lâng-un limpede izvor. Alecsandri. torcând lâna din fuior.

adjectiv. 67 . Scrie o compunere. 6 puncte B. Transcrie din text trei structuri caracteristice descrieri care să conţină perachea substantiv./ Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. o personificare şi o inversiune. 4 puncte 12 puncte să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată în titlu. În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să ilustrezi cu exemple adecvate. 3. sprinteni. . Selectează din text un epitet. în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Dimineaţa. Identifică trei termeni care aparţin câmpului semantic al florilor. Scrie câte un sinonim contextual al cuvintelor: june.Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. 6 puncte 6 puncte 2. limpede. este constituită de aşa-zisele „depozite de bronz de la Zlatna”. de 10-15 rânduri. 4. În epoca modernă evenimentele majore care au avut loc sunt răscoalele lui Horea. prin raportare la textul dat.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Una dintre cele mai vechi urme de cultură materială descoperite pe teritoriul Munţilor Apuseni care atestă existenţa unor comunităţi umane încă din depărtatele ere ale bronzului şi fierului. 2 puncte 2 puncte Subiectul al II. relaţia dintre titlu şi conţinutul poeziei. 4 puncte - să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. să te înscrii în limita spaţiului indicat. 6 puncte 6 puncte Explică în aproximativ 5 rânduri semnificaţia versurilor: În curând şi el apare peorizontul aurit.

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. fiind dezvoltaţi sub forma unei palme. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte 68 . coline. Bihor. Au ajuns să fie erodaţi. folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului numele autorului şi titlul articolului perioada din care fac parte cele mai vechi civilizaţii aflate în această zonă 6 puncte 2. lapezuri şi sohodoluri). artă meşteşugărească bine însuşită. Găina). păstrează şi azi ocupaţiile străvechi precum sunt creşterea animalelor şi activităţile legate de prelucrarea lemnului.. 3. Data de 1 decembrie 1918 este înregistrată în istoria acestor locuitori prin participarea moţilor în număr mare la Marea Unire Naţională. dar în deosebi din calcare. (urmaşi ai dacilor). Gilău. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. Sunt alcătuiţi din roci vulcanice (M. de unde şi multitudinea fenomenelor carstice (peşteri. bogaţi în metale şi nemetale. .Cadrul natural in Muntii Apuseni A. dovadă făcând numeroasele obiecte şi unelte din lemn. Vlădeasa.Cloşca şi Crişan din 1784 şi participarea moţilor la revoluţia din 1848 sub conducerea lui Avram Iancu. Camelia Alin. Moţii. şisturi cristaline (M. de-a lungul timpului. şi să fie totodată cea mai fragmentată grupă din Carpaţii româneşti întrucât există multe culoare şi depresiunigolfuri care-i străbat. chei. locuitorii zonei delimitate de perimetrul Munţilor Apuseni. Sunt intens mineralizaţi. Metaliferi). ornate cu încrustaţii şi motive decorative de o rară valoare şi frumuseţe. Prezintă în maxim 5 rânduri un eveniment istoric care a avut loc în zona munţilor Apuseni. Munţii Apuseni constituie coloana vertebrală a Carpaţilor Occidentali.

15 de rânduri.ţi exprimi opinia despre cele întâmplate să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. să te înscrii în limita spaţiului indicat. în care să relatezi o întâmplare reală sau imaginară petrecută cu ocazia unei excursii la munte. predicativă. principală. 6 puncte 4. şi să fie totodată cea mai fragmentată grupă din Carpaţii româneşti întrucât există multe culoare şi depresiuni-golfuri care-i străbat este următoarea: a. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 69 . predicativă.Ordinea propoziţiilor în enunţul Au ajuns să fie erodaţi. completivă de cauză. predicativă. predicativă. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să prezinţi pe scurt care a fost întâmplarea la care ai luat parte. 6 puncte B. principală. b.completivă indirectă. c. Scrie o compunere de 10. de-a lungul timpului. completivă indirectă. să. completivă direct. completivă directă. principală.

Varianta 12

Subiectul I (42 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:

Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică. Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.

Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpând malul nisipos.

Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteoară, Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător.

Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, fără-a se opri din cale, Lunca-n juru-mi clocoteşte; o şopârlă de smarald Cată ţintă, lung la mine, părăsind nisipul cald.

(V. Alecsandri- Malul Siretului ) A.
70

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Subliniază semivocalele din cuvintele: luciu, bulboace, salcie . 6 puncte

2. Menţionează două consecinţe ale folosirii cratimei în versul: Lunca-n juru-mi clocoteşte; o şopârlă de smarald. 6 puncte

3. Selectează câte o structură conţinând o personificare, o comparaţie, o metaforă 6 puncte 4. Indică două argumente care pot justifica faptul că poezia Malul Siretului este un pastel. 6 puncte

5. Comentează în maxim 5 rânduri semnificaţia versurilor: Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur/ Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur . 6 puncte

B. Scrie o compunere, de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Malul Siretului, prin raportare la textul dat. În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să ilustrezi cu exemple adecvate, relaţia dintre titlu şi conţinutul poeziei; 4 puncte 12 puncte

să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată în titlu; 4 puncte

-

să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; să te înscrii în limita spaţiului indicat.

2 puncte 2 puncte

Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor: ''Târgul Olarilor'', organizat anual la Sibiu în prima sâmbătă şi duminică a lunii septembrie, este una dintre cele mai prestigioase manifestări care îşi propune conservarea şi promovarea valorilor artei populare tradiţionale a olăritului. …………………………………………………….

71

Această manifestare prezintă sibienilor şi vizitatorilor evoluţia şi preocupările meşterilor olari şi ceramişti de la an la an, noutăţile şi caracteristicile celor mai reprezentative şcoli de olărit din Romania. Astfel olarii vor valorifica în cadrul târgului cele mai autentice lucrări şi vor prezenta veritabile demonstraţii ale acestui meşteşug. .

Târgul va trezi interesul orăşeanului pentru arta populară, acesta intrând în contact cu atmosfera târgurilor breslaşilor de odinioară. Vor fi prezenţi meşteri olari din întreaga ţară, reprezentanţi ai celor mai renumite centre de olărit din România, cum sunt Horezu, Vlădeşti, Oboga, Slatina, Baia Mare, Rădăuţi, Marginea, Neamţ, Hunedoara, Corund, Caraş-Severin şi Bihor. Maestrul olar va purta, în perimetrul târgului, costumul popular din zona de olărit pe care o reprezintă. .

Evenimentul se va deschide oficial pe 1 septembrie pe scena din Piaţa Mare, la ora 12, printrun spectacol folcloric oferit de o fanfară tradiţională. Olarii işi vor expune creaţiile în Piaţa Mică şi în Piaţa Mare din Sibiu, care astfel, timp de 2 zile, vor reveni la funcţia lor primară, cea de târguri. Târgul Olarilor se va închide printr-un spectacol de muzică populară. Sursa: http/ dordeduca.ro .

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii, folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului perioada în care se organizează această manifestare culturală numele celor mai importante centre de olărit din ţară 6 puncte 2. Prezintă în maxim 5 rânduri scopul acestui eveniment cultural . 3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte

72

atributivă. să te înscrii în limita spaţiului indicat.Prin extensia părţilor de vorbire subliniate din enunţul Târgul va trezi interesul oraşeanului pentru arta populara.15 de rânduri. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi două argumente în susţinerea opiniei tale. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 73 . c. 6 puncte 4. completivă de timp. să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în formularea ideilor. Scrie o compunere de 10. b. completivă indirectă. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. completivă de timp. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. atributivă. 6 puncte B. în care să prezinţi opinia ta cu privire la importanţa conservării tradiţiilor populare. acesta intrând in contact cu atmosfera târgurilor breslaşilor de odinioară în propoziţii subordonate corespunzătore se obţin în ordine: a. atributivă.

şi eu! (V.Gerul ) 74 . Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. O! tu. la fereastră se opreşte Şi. îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie. scotând aburi lungi pe nare. privind la focul vesel care-n sobe străluceşte. Alecsandri. Iar pe fete de copile înfloreşte trandafiri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu. Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri. Gerul vine de la munte. El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. gerule năprasnic. Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri. vin'. El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat.Varianta 13 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire. Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.

înfloriri. de 10-15 rânduri. Scrie o compunere. prin raportare la textul dat. Menţionează două consecinţe ale folosirii cratimei în versul: Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire 6 puncte 3. aducă . 2 puncte 2 puncte 75 . o comparaţie. o metaforă. 6 puncte B. 4 puncte - să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. să te înscrii în limita spaţiului indicat. În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să ilustrezi cu exemple adecvate.îndeamnă. 4 puncte 12 puncte să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată în titlu. îngheţat. în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Malul Siretului. 6 puncte 4. Comentează în maxim 5 rânduri semnificaţia versurilor: Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire/ Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire. 6 puncte 2. Indică două argumente care pot justifica faptul că poezia Gerul este un pastel.A. Selectează câte o structură conţinând o personificare. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Subliniază cuvintele formate prin derivare: sălbatic. relaţia dintre titlu şi conţinutul poeziei. 6 puncte 5.

. precum şi efortul de a include în mese o varietate de alimente. Majoritatea persoanelor nu consumă suficienţi nutrienţi deoarece nu includ în mese o cantitate corespunzătoare din fiecare grup alimentar.Subiectul al II. www sfatul medicului. fructe şi legume. Trebuie acordată atenţie atât la cantitatea de alimente ingerată.ro A. O dietă sănătoasă necesită un plan. . ci să se ingereze cantitatea recomandată de-a lungul unei săptămâni. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului 76 . Deci. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. Pentru aceasta ar fi recomandat elaborarea unui jurnal în care să se noteze tot ce se consumă şi se bea timp de o săptămână. În majoritatea cazurilor se elimină din alimentaţie mulţi nutrienţi importanţi. cât şi la grupele alimentare din care acestea fac parte. Câteva mici schimbări sunt suficiente pentru a echilibra dieta. nu este întotdeauna uşor să se stabilească un regim adecvat fiecarui individ. Uneori se consumă mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) şi se evită consumarea altora sau se optează pentru comoditate în defavoarea calităţii. . cereale. Deşi pare simplu. precum pâinea şi pastele făinoase. Nu este necesar să se consume zilnic o cantitate minimă de alimente din fiecare grup alimentar. precum carnea. ouăle şi lactatele. un scop.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: O alimentaţie sănătoasă înseamnă consumarea a diferite alimente aparţinând grupurilor alimentare de bază: proteine. grăsimi şi dulciuri. dar şi la ce anume se îndepartează din dietă. este important să se acorde atenţie nu numai la ce se consumă.

în care să prezinţi opinia ta cu privire la importanţa unei alimentaţii echilibrate. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Ordinea propoziţiilor în enunţul Nu este necesar sa se consume zilnic o cantitate minima de alimente din fiecare grup alimentar. b.- autorul posibil al acestui tip de articol tema articolului 6 puncte 2. Transcrie un enunţ în care apar explicit grupurile de alimente care constituie o alimentaţie echilibrată. completivă directă.15 de rânduri. ci sa se ingereze cantitatea recomandata de-a lungul unei saptamani este următoarea: 6 puncte a. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. 6 puncte B. principală. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. completivă directă. c. să te înscrii în limita spaţiului indicat. subiectivă. subiectivă. completivă directă.. subiectivă. 3. principală. 6 puncte 4. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi două argumente în susţinerea opiniei tale. să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în formularea ideilor. Scrie o compunere de 10. principală. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 77 .

iarba pare de omăt. (M. lângă izvoară. Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. Pare că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajă. Eminescu – Călin. mii de roiuri de albine Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline. de departe vezi albind Ş-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. Când coboară-n ropot dulce din tăpşanul prăvălatic. peste care luna zace.file din poveste ) A. Mii de fluturi mici albaştri. Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace. Acolo. Ele trec cu harnici unde şi suspină-n flori molatic. Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă.Varianta 14 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: De treci codri de aramă. Umplu aerul văratic de mireasmă şi răcoare A popoarelor de muşte sărbători murmuitoare. Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 78 . În cuibar rotind de ape.

să te înscrii în limita spaţiului indicat. 6 puncte B. Motivează prezenţa virgulelor în versul: Acolo.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Rolul educaţiei în formarea personalităţii elevului . 4 puncte să evidenţiezi două mijloace artistice folosite de autor (figuri de stil. auditivă şi olfactivă. 4 puncte - să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. 6 puncte 5. genul literar şi trăsăturile acestuia. 6 puncte 2. imagini şi procedee artistice). Transcrie trei cuvinte formate prin derivare.1. Indică două argumente care pot justifica faptul că fragmentul din poezia Călin file din povestel este un pastel. de 10-15 rânduri. Selectează din text căte o imagine vizuală. identificabile în text.În afara culturii şi mediului social . 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi modul de expunere dominant. Limbajul. în care să analizezi versurile de mai sus. peste care luna zace. 2 puncte 2 puncte Subiectul al II. iarba pare de omăt. chiar dacă ar supravieţui fizic nu ar deveni încă o fiinţă umană în sensul plenar al acestui termen . ci un rezultat al procesului de inserţie socială. Comentează în maxim 5 rânduri semnificaţia versurilor: În cuibar rotind de ape. Scrie o compunere. 6 puncte 3. 6 puncte 4. lângă izvoară. ci un „hominid” destul de puţin adaptat în lupta pentru existenţă. gândirea si voinţa nu sunt caracteristici intrinseci biotipului . individul . 79 .

În acelaşi timp . iar Kamala . nu trebuie uitat nici faptul că acţiunea de socializare este posibilă . împreună cu fiul său Donald . care impune determinări specifice relaţiei dintre componentele biopsihice şi cele sociale Penciu Sanda. în acest fel . Un psiholog american . Kellog . pierdute la o vârstă infantilă . Această „naştere” a personalităţii se realizează în procesul socializării . Este celebru cazul celor două fetiţe . dorind să furnizeze un experiment complementar asupra copiilor –lupi . Amala şi Kamala . este foarte instructivă experienţa celor 52 de copii-lupi (cazuri izolate de fiinţe umane care . În ciuda acestui fapt . mediu şi educaţie . deoarece fiinţa umană este de la început structural educabilă . limbaj articulat . Factorii dezvoltării personalităţii Majoritatea covârşitoare a specialiştilor înclină astăzi spre teza că personalitatea este o rezultantă a interacţiunii dialectice dintre ereditate . Avem . în timp ce Donald – un copil obişnuit .Rolul educatiei in formarea personalitatii elevului 80 . nici unul dintre aceştia nu avea trăsături umane specifice : mers biped . au fost adoptate de animale şi crescute la un loc cu puii lor) descoperiţi la diferite vârste şi grade de evoluţie în mai multe ţări ale lumii . conduită logică . după 7 ani de eforturi . Goa . puiul de animal a devenit o maimuţă semidresată . Şi anume . evoluţie afectivă sau voliţională . Cele două fiinţe au fost tratate pe cât posibil identic timp de 10 luni . descoperite într-o pădure tropicală într-o stare complet animalică şi crescute apoi într-un orfelinat . a crescut un pui de cimpanzeu . argumente indubitabile asupra rolului decisiv al învăţării şi socializării în formarea personalităţii umane .În această direcţie . în vârstă de 10 luni . Amala nu a supravieţuit mult timp . în vârstă de 17 ani nu stăpânea încă mersul biped şi folosea abia 40 de cuvinte .

principală. 6 puncte B. 6 puncte 3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. în care să prezinţi opinia ta cu privire la importanţa educaţiei. principală. principală. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Ordinea propoziţiilor în În acelaşi timp. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi două argumente în susţinerea opiniei tale. subiectivă. 6 puncte 4. completivă indirectă. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii.A. completivă directă. folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului autorul tema articolului 6 puncte 2. completivă cauzală. b. deoarece fiinţa umană este de la început structural educabilă este următoarea: a. completivă directă. nu trebuie uitat nici faptul că acţiunea de socializare este posibilă.15 de rânduri. Transcrie un enunţ în care apar explicit factorii decisivi ai educabilităţii individului. Scrie o compunere de 10. completivă cauzală. c. 4 puncte 81 .

4 puncte 2 puncte 2 puncte Varianta 15 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Stupul lor de pe vâlcea Stă păzit într-o broboadă De trei plopi înnalţi. de nea. ci-mpreună 82 . Pe o blană de zăpadă.- să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în formularea ideilor. să te înscrii în limita spaţiului indicat. Înlauntru însă-n stup Lucrătoarele sunt treze Şi făcând un singur trup Nu-ncetează să lucreze. Că niciuna n-a muncit Pentru sine. grea ca un plocat. Cu chenar de peruzele. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Prisacarul le-a uitat. Şi-a căzut si peste ele Iarna.

grea ca un plocat. Cu chenar de peruzele. 6 puncte B. 4. să evidenţiezi rolul mijloacelor/ procedeelor artistice folosite de autor. 4 puncte să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate.Pentru stupul împlinit Cu felii de miere bună. Transcrie din text trei structuri caracteristice descrieri care să conţină perechea substantiv. 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6 puncte 5. încetează. Identifică trei termeni care aparţin câmpului semantic al apiculturii. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. două caracteristici ale operei care fac posibilă încadrarea ei în genul liric.15 de rânduri. 2. Scrie câte un sinonim contextual al cuvintelor: broboadă. cu exemple adecvate. În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să ilustrezi. blană. 3. Selectează din text un epitet.adjectiv. o personificare şi o inversiune. 2 puncte 2 puncte 4 puncte 12 puncte 83 . în care să motivezi că textul dat aparţine genului liric. Explică în aproximativ 5 rânduri semnificaţia versurilor: Iarna. (Arghezi– Stupul lor ) A. să te înscrii în limita spaţiului indicat. Scrie o compunere de 10.

Acum. Cum da cu ochii de noi. Bunicul spunea rugăciunea şi binecuvânta bucatele. Măcar că nu înţelegeam ce zice. de obicei. respectând prânzul şi rugăciunea. Prânzul la care bunicul participa împreună cu noi căpăta dimensiunile unui ritual sacru. ne iau vita din ocol. îi murise cel mai iubit copil într-un accident la vârsta de 12 ani. „Ne iau comuniştii ăştia totul. Bântuiseră lumea două războaie mondiale. fuseseră molime ucigătoare. rămăsese văduv pe când nu împlinise 60 de ani. Cel mai adesea venea la noi. Alinarea sufletului său nu mai prea putea veni de la oameni. introdusese aberantul sistem de cote. sub pretextul despăgubirilor de război către Uniunea Sovietică şi refacerea economică a ţării. La masă nu vorbeau decât tata şi bunicul. cu grija de a nu risipi firimiturile pâinii sfinte. Prea multe evenimente trecuseră peste el să nu se înţelepţească. cu cotele şi obligaţiile astea. ne iau lâna. tata sau mama: „Să primească Dumnezeu”. Cornel Nistea – Rugăciunea bunicului 84 . Îi răspundea. să-l ascult cum cântă. de cei mici şi de cei mari. ci numai de la Dumnezeu. celor cât de cât mai înstăriţi luându-li-se aproape toată recolta. Iar dacă se întâmpla să nu mergem vreodată la liturghie. Când ajungea la carpen. plăteam impozitul şi atâta. Am trăit sub austrieci şi unguri. În cele din urmă dase peste noi toţi dictatura comunistă. Dezamăgirea lui cea mai mare nu era că ne-au ocupat ruşii.Subiectul al II. iar noi mâncam cu luare-aminte. Apoi lua prescura de sub braţ şi ne-o împărţea. laptele şi ouşorul”. Se întâmpla asta rareori. bunicul venea de la biserică pe la noi să ne binecuvânteze şi să mănânce prânzul de duminică cu noi. Îl urmăream cu privirea cum coboară cu alţi oameni pe cărăruia şerpuitoare. îl măcinaseră certurile pentru împărţirea averii. aveam emoţii să nu fie invitat la masă la unchiul Vasile. ne spunea: „Să primească Dumnezeu sfintele rugăciuni”.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Îmi plăcea să-l văd pe bunicul în strană. Toţi ne controlam cuvintele şi gesturile. ştiam că-l roagă pe Dumnezeu să ne apere şi să ne fericească. care-i ameninţaseră fiinţa şi familia. se căina el uneori tatii. ci că ne-au trădat anglo-americanii. care.

în care să prezinţi opinia ta cu privire la impactul educaţiei moral. să-l ascult cum cântă este următoarea: a. 4 puncte 85 . c. subiectivă. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi două argumente în susţinerea opiniei tale. principală. completivă directă. principală. 6 puncte B. completivă directă.subiectivă. Transcrie un enunţ din care reiese admiraţia copilului faţă de bunicul său.A.spirituale în viaţa individului. b. folosind date extrase din textul de mai sus: titlul operei autorul personajul 6 puncte 2. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. principală. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. completivă directă. subiectivă. 6 puncte 3. 6 puncte 4.15 de rânduri. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Ordinea propoziţiilor în Îmi plăcea să-l văd pe bunicul în strană. Scrie o compunere de 10.

ce de-a pururi ne-a fost O pavăză-n lupte şi-n pace-adăpost Cântămu-i supremul ei cântec. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Lumina ni-e ţintă şi binele ţel Trăiască-ne ţara şi neamul! Cu dreapta-nălţată spre Tatăl de sus Jurat-am tot ce strămoşii ne-au spus: Unire-ntre fraţi. Spre soare ni-e gândul şi mergem spre el. Cu vesele glasuri de tinere firi. Cuprinşi de-amintirea străbunei măriri.- să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în formularea ideilor. să te înscrii în limita spaţiului indicat. 86 . 4 puncte 2 puncte 2 puncte Varianta 16 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Cântăm libertatea şi numele sfânt Al ţării străvechi şi-al acestui pământ! Iubirii de neam. şi pe Domn să-l iubim Şi-altarul de jertf-al naţiunii să fim Şi sufletul neamului nostru.

lar dac-ar pieri de pe-ntregul pământ Iubirea de neam şi-al credinţei avânt: Azilul lor vecinic găsindu-l în noi Le-am creşte. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 5. potrivnici. Scrie câte un sinonim contextual al cuvintelor: neam.Iar dacă protivnicii numelui tău Cu oşti ar veni ca să-ţi facă vrun rău. 7. Căci inima noastră e inima ta. Ridică-te mândră şi nu te-ngrija. o personificare şi o inversiune. (G. mamă.15 de rânduri. Scrie o compunere de 10. trainice . Selectează din text un epitet. 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6 puncte 9. o repetişie şi o inversiune. pavăză. în care să motivezi că textul dat este un imn. Explică în aproximativ 5 rânduri semnificaţia versurilor: Spre soare ni-e gândul şi mergem spre el./Lumina ni-e ţintă şi binele ţel 6 puncte B. Coşbuc– Imnul studenţilor ) A. Transcrie din text un epitet. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: 87 . 6. ca iar să le dăm înapoi Mai tari şi mai trainice lumii. Tu-ncrede-te-n fiii tăi. 8. Desparte în silabe cuvintele din text:străvechi. strămoşi.

la vârsta de 84 de ani. de invenţii revoluţionare ca fonograful. Tot in 1915. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte Subiectul al II. poate mai devreme decât am fi putut spera. becul cu incandescenţă. Edison ar fi urmat să împartă cu cercetatorul sârb Nikolai Tesla premiul Nobel pentru fizică. Edison a fost premiat de Academia Americană de Arte şi Ştiinţă. însă venirea Primului Război Mondial i-a privat pe cei doi de această distincţie. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 88 . iar mulţumită lui civilizaţia umană s-a putut bucura.com A. Pentru meritele sale. Thomas Alva Edison s-a stins din viaţă pe data de 18 octombrie 1931. să ilustrezi aceste caracteristici cu exemple extrase din text. în alte condiţii. cum era numit Edison de presa vremii sale.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Thomas Edison este considerat cel mai prolific inventator al timpului său. www ziare. cu Premiul Rumford pentru activitatea din domeniul electricităţii. Magicianul din Menlo Park. telefonul cu bobină de inducţie. însă moştenirea pe care a lăsat-o omenirii continuă să-şi facă simţită prezenţa în fiecare clipă şi în orice aspect al vieţii noastre. pe care s-a bazat apoi întreaga revoluţie industrială a planetei. să te înscrii în limita spaţiului indicat.- să precizezi două caracteristici ale speciei imnului. iar în anul 1915 a primit Medalia Franklin pentru contribuţia sa la binele umanităţii. a revoluţionat şi industria şi lumea afacerilor. în 1895. introducând noţiunea de producţie de serie. centrala electrică sau primele aparate ce puteau înregistra şi reda imagini în mişcare. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate.

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii, folosind date extrase din textul de mai sus: scopul articolului sursa numele pe care presa timpului i l- a dat lui Edison 6 puncte 6 puncte

2. Transcrie un enunţ în care apar realizările lui Edison. 3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:

Prin extensia părţilor de vorbire subliniate din Thomas Edison este considerat cel mai prolific inventator al timpului sau în propoziţii subordonate corespunzătore se obţin în ordine: 5. completivă de mod, atributivă; 6. predicativă, atributivă; 4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. 6 puncte 6 puncte

B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care să realizezi un tablou al unei personae reale sau imaginare care te motivează în viaţă 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să surprinzi patru trăsături morale sau spirituale ale persoanei respective 4 puncte

-

să ilustrezi aceste trăsături cu exemple adecvate să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; să te înscrii în limita spaţiului indicat.

4 puncte 2 puncte 2 puncte

89

Varianta 17
Subiectul I (42 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:

După aceea Budulea a râs şi a zis că-i bine, iară eu am pus scrisoarea la poştă şi am trimis-o lui Huţu, care-mi fusese prieten în copilărie, şi la care ţineam şi acum, fiindcă era feciorul lui Budulea cel cu fluierul în şerpar. Iară Huţu a primit scrisoarea, a cetit-o şi s-a întors, apoi s-a dus să sărute mâna episcopului, a venit să strângă mâna mea şi a mers încet acasă la părinţii lui. De aici înainte Budulea numai şedea pe prispă şi nu mai era gânditor, ci venea iar la oraş şi le spunea drumeţilor că are un fecior care a fost la şcolile împărăteşti şi acum e scriitor la episcopie, căci Huţu urma cu noi la cursul clerical şi era în acelaşi timp arhivar consistorial. Dascălul Clăiţă nu prea era mulţumit de această prefacere a lucrurilor, dar Huţu îi adusese din Viena un glob pentru şcoală, o hartă a Europei şi un exemplar din Istoria lui Petru Maior; mai adusese şi pentru cele trei fete încă nemăritate câte ceva, îi arătase în sfârşit, că oriunde omul poate să înveţe, dacă voieşte, şi că viaţa din oraşele mari e prea plină de încercări şi nu e pentru un om hotărât a-şi petrece viaţa în cuvioasă retragere. Clăiţă se plimba, dar şi zicea că e mare cinste pentru Cocorăşti că tocmai unul din sat să fi umblat prin ţări străine, să fi stat la Viena şi să fie la episcopie. Eu, în sfârşit, eram iar prietenul şi fratele mai mic al lui Huţu. Căci, deşi intrând cu şase clase în teologie, eram un an înaintea lui, simţeam întotdeauna întâietatea pe care i-o dădea vârsta, darurile fireşti şi cunoştinţele întinse ce-şi câştigase printr-o muncă serioasă şi necurmată. Pentru noi toţi el era un fel de izvor delămurire şi de sfaturi bune, pentru toţi un prieten bun şi îndatoritor.

90

Chiar când râdeam de dânsul, căci avea unele apucături de care trebuia să râzi, nimeni nu râdea mai din toată inima decât dânsul. (Ioan Slavici, Budulea Taichii) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: prefacere, scrisoare, exemplar. 2. Transcrie patru termeni din câmpul semantic al teologiei. 6 puncte 6 puncte

3. Motivează utilizarea virgulei în enunţul: Huţu a primit scrisoarea, a cetit-o şi s-a întors, apoi s-a dus să sărute mâna episcopului... 4. Transcrie un enunţ care să conţină o caracterizare directă. 5. Argumentează în maxim 5 rânduri apartenenţa textului la genul epic. 6 puncte 6 puncte 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să caracterizezi personajul Huţu . 12 puncte În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe: precizarea statutului şi a două trăsături ale personajului; precizarea a două modalităţi de caracterizare folosite de autor; să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; să te înscrii în limita spaţiului indicat. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte

Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor: Era Domnu', domnu' Trandafir, învăţătorul meu. Nu-1 văzusem de mult pe domnu' Trandafir. Îmi închipuiam că e pensionar, că trebuie să fi îmbătrânit. Eu îl vedeam însă tot ca

91

Dar atunci nu. deşi nu le înţelegeam bine.. Când explica. Când făcea un semn cu mâna. Pe sub tavanul scund al clasei treceau eroii altor vremuri în cununile lor de neguri. pe alţii îi asculta. Ca dânsul poate au mai fost mulţi.. şi eu vedeam tot ce spunea glasul lui. cu mustăcioară neagră pe care şi-o tundea totdeauna scurt. ascultam toţi. îi visam o noapte întreagă. dar care au rămas în fundul sufletului ca seminţe bune ce au înflorit bogat mai târziu. Unora din băieţi le da teme.. Şi toţi.Domnul Trandafir A. ne-a învăţat să credem şi în alte lucruri. îi scânteiau privirile şi era şi el mişcat când ne spunea despre mărirea strămoşilor. Mihail Sadoveanu.. parcă ridica o perdea de pe trecut.. insuflându-ne un respect nemărginit. nalt. într-o parte. care au trecut printr-un vifor de nemulţămiri şi vorbe rele. care-au îndurat sărăcie şi batjocură. zâmbind cu bunătate. acasă. n-avea altă grijă decât să ne spuie istorii mişcătoare. Domnu' nostru ne-a învăţat rugăciuni. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 92 . copil. auzeam parcă freamătul luptelor şi.. Uite. le treceam cu vederea. Şi când mă gândesc bine.. ne-a învăţat cântece care erau aşa de frumoase pentru copilăria şi sufletele noastre. de care aminte nu ne mai aducem. ca să ne dea cu dragoste învăţătura de toate zilele. ne-a învăţat multe. când caut să adun unele fapte pe care atunci. încruntându-se cîteodată. când te gândeşti bine. Mai cu seamă explicaţiile la istorie erau minunate. şi istoriile minunate cu Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul le-am ştiut chiar din clasa întăia. găsesc cu mirare că Domnu' era un om foarte necăjit. şi acum mi se pare că Domnu' nostru a fost un om deosebit. bine legat. au fost nişte apostoli. că venea de multe ori amărât. dragă prietine. în trecut şi vrednicia noastră. Toate patru clasele erau grămădite într-o odaie lungă.. şi care totuşi au izbutit să-şi îndeplinească cu bine menirea. când judec cu mintea de-acum.odinioară. că cu greu îşi ducea gospodăria lui. Îi urmăream înfiorat. hărţuit de administraţie. (aşa. lucruri pe care mulţi le batjocoreau în acea vreme.

12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să surprinzi patru trăsături morale sau spirituale ale persoanei respective să ilustrezi aceste trăsături cu exemple adecvate să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Prin extensia părţilor de vorbire subliniate din enunţul Uite. completivă de timp. Transcrie un enunţ în care apar relaţia învăţătorului cu administraţia din acele vremuri. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii.1. completivă de mod. îi scânteiau privirile şi era şi el mişcat când ne spunea despre mărirea strămoşilor în propoziţii subordonate corespunzătore se obţin în ordine: a. atributivă. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 93 . completivă de timp. folosind date extrase din textul de mai sus: autorul tema trăirile autorului 6 puncte 2. în care să realizezi tabloul dascălului ideal.15 de rânduri. să te înscrii în limita spaţiului indicat. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. b. completivă de timp. c. 6 puncte 3. şi acum mi se pare că Domnu' nostru a fost un om deosebit. 6 puncte 4. Scrie o compunere de 10. 6 puncte B. predicativă.

Se cobor la vale Trei turme de miei. Că-i mai ortoman Ş-are oi mai multe. Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan. Iată vin în cale. Iar cel ungurean Şi cu cel vrâncean.Varianta 18 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Pe-un picior de plai. Pe-o gură de rai. Mândre şi cornute Şi cai învăţaţi 94 . Unu-i ungurean Şi unu-i vrâncean. Unu-i moldovan. Mări. Cu trei ciobănei. se vorbiră.

6 puncte 3. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. 6 puncte 2. 6 puncte 6 puncte B. Precizează mijlocul intern şi modalitatea de formare a cuvintelor: ciobănei. A. vrâncean. gură de rai. moldovean.Şi câni mai bărbaţi. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să argumentezi că textul dat aparţine genului epic. În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe: 12 puncte 95 ./ Pe-o 6 puncte 4. Identifică o figură artistică prezentă în text. Menţionează patru termeni din familia lexicală a cuvântului a veni. Stabileşte tipurile de rimă şi măsura versurilor din textul dat. ungurean. 5. Menţionează o consecinţă a folosirii cratimei în versurile Pe-un picior de plai.

scrise la rece.. pentru „activităţi duşmănoase“ – care.Frica şi pânda”. cînd tânărul Constantin Pavlovici. în sfârşit. Pavlovici trecuse prin câeva dintre cele mai rele închisori şi lagăre de muncă dejiste – a fost la Jilava. o prezenţă activă în mediile culturale.Tortura pe înţelesul tuturor”. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte Subiectul al II.- precizarea a două trăsături ale genului epic. ilustrarea acestor trăsături cu exemple din text. cu cinci ani înainte. e proaspăt eliberat din închisoarea Gherla. considerându-l „duşman al poporului“. în vîrstă de 28 de ani.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: În spatele uşii Câteva comentarii critice au semnalat. la aproape patruzeci de ani de la consumarea întîmplărilor trăite. are toate datele să treacă neobservat. la Balta Brăilei. Volumul debutează în anul 1964. la apariţia volumului de debut al lui Florin Pavlovici. .. caracterul unic al acestor memorii despre închisoare şi „obsedantul deceniu“. cu detaşare. au constat în câteva comentarii pe marginea literaturii realist-socialiste. al doilea volum de memorii al lui Florin Constantin Pavlovici. Nichita Stănescu sau Paul Goma. Întoarcerea e extrem de dificilă. vom afla ulterior. Între 1969 şi 1998 Florin Constantin Pavlovici a fost redactor cultural în cadrul Radiodifuziunii Române. care ieşea cam şifonată din comparaţia cu marii autori decadenţi occidentali. Tânărul fusese arestat. aşa cum o arată chiar amintirile istorisite în carte. să te înscrii în limita spaţiului indicat. la Gherla. 96 . . Cătălin Sturza A. în Delta Dunării şi. prieten cu Alexandru Ivasiuc. a publicat studii şi cronici în presa literară a epocii şi a fost. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. mulţi civili şi chiar unele rude apropiate îl privesc pe tânărul famelic cu suspiciune.

folosind date extrase din textul de mai sus: autorul tema numele unor personalităţi literare şi culturale care apar în text 6 puncte 2. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. b. completivă directă. 6 puncte B. o prezenţă activă în mediile culturale în propoziţii subordonate corespunzătore se obţin în ordine: a. a publicat studii şi cronici în presa literară a epocii şi a fost.15 de rânduri. subiectivă. predicativă. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. Comentează în maxim 5 rânduri întelesul real al expresiei „activităţi duşmănoase“. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Prin extensia părţilor de vorbire subliniate din enunţul Între 1969 şi 1998 Florin Constantin Pavlovici a fost redactor cultural în cadrul Radiodifuziunii Române. 4 puncte 4 puncte 97 . 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să precizezi două argumente în susţinerea opiniei tale. în care să prezinţi opinia ta cu privire la dreptul la conştiinţă şi dreptul la opinie. aşa cum o arată chiar amintirile istorisite în carte. completivă de timp. 6 puncte 4. 6 puncte 3. c.Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. completivă indirectă. să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în formularea ideilor. Scrie o compunere de 10. completivă de loc.

Eu cred c-a obosit pădurea. Iar roşul mac închide floarea. şi-n curând s-alină. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. să te înscrii în limita spaţiului indicat. 98 .- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. 2 puncte 2 puncte Varianta 19 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi.

Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. 6 puncte 2. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. Transcrie din text trei structuri caracteristice descrierii care să conţină structura substantivadjectiv. Selectează din text un epitet. Identifică în text trei termeni care conţin diftong. 99 . Sub dealuri amurgeşte zarea. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. o personificare şi o inversiune. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. Pastel A. Explică utilizarea cratimelor în structura Ea-mbracă haine-ntunecate 6 puncte 3. George Coşbuc. 6 puncte 6 puncte 4.

capabil să sape in sol. a unui laser şi a unui spectograf. revista Magazin 100 . sonda americana Near s-a apropiat de asteroidul Mathilde iar Rosetta. astronomii vor putea alege un loc de aterizare în funcţie de proprietăţile suprafeţei asteroidului si de topografia sa. sonda Galileo a survolat asteroidul Gaspra. Explică în aproximativ 5 rânduri semnificaţia titlului. 6 puncte B. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Marco Polo are drept obiectiv plasarea pe orbită a unei sonde spaţiale în jurul unui asteroid pentru a-l observa timp de cateva luni cu ajutorul camerelor de luat vederi. După ce va fi cartografiat cu precizie. să te înscrii în limita spaţiului indicat. de Steins. ilustrarea acestor trăsături cu exemple din text. Marco Polo va reveni pe Pământ. în 1991. fie cu un aspirator. pastrand memoria nebuloasei iniţiale. fie cu un braţ robotizat. În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe: precizarea a două trăsături ale genului liric. Aceasta e ambiţia celor care au lansat misiunea Marco Polo – europeni si japonezi. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 12 puncte Subiectul al II.ADN-ul Sistemului Solar . Dupa care va începe cea mai delicata problemă: sonda va trebui să se poziţioneze încet pe suprafaţa asteroidului pentru a preleva eşantioanele.5. Dorin Maran Asteroizii . Astronomii s-au bazat pe mai multe misiuni de observaţie. Dupa recoltare.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Asteroizii sunt într-un fel ADN-ul Sistemului Solar. a eşantioanelor prelevate de pe suprafaţa unui asteroid. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să argumentezi că textul dat aparţine genului liric. Astronomii nu s-au mulţumit cu fotografii. vor sa atinga cu degetele aceasta materie primordială.

Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. 6 puncte 3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: În fraza sonda va trebui să se pozitioneze încet pe suprafata asteroidului. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii. în aproximativ 15 rânduri o compunere descriptivă în care să prezinti un peisaj de primăvară. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să alegi un titlu expresiv. 4 puncte 101 . 6 puncte B. subiectivă 6 puncte 4. Menţionează care este obiectivul misiunii Marco Polo şi care este modalitatea de a realiza acest obiectiv. 6 puncte 2. folosind date extrase din textul de mai sus: autorul revista în care a fost publicat articolul numeşte asteroizii care au fost studiaţi de către cercetători. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1.A. subordonata este o: a. aşa cum apar în articolul citat. predicativă b. Redactează.

102 . să te înscrii în limita spaţiului indicat. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Trec nouri de argint în valuri Şi cântă-a dragoste cocoşii. 4 puncte 2 puncte 2 puncte Varianta 20 Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: Octombrie-a lăsat pe dealuri Covoare galbene şi roşii.- să descrii imaginile care te-au impresionat şi impresiile trăite.

Întârziată fără vreme Se plimbă Toamna prin grădini Cu faldurii hlamidei plini De crizanteme.Mă uit mereu la barometru Şi mă-nfior când scade-un pic. Dar pe sub cerul cald ca-n mai Trec zile albe după zile. Căci soarele e tot mai mic În diametru. Şi cum abia pluteşte-n mers Ca o marchiză. Topârceanu.. - Un liliac nedumerit De-alura ei de domnişoară S-a-ngălbenit... s-a zăpăcit Şi de emoţie-a-nflorit A doua oară.. De parcă-ntregul univers Priveşte-n urmă-i cu surpriză. Octombrie 103 . G. Mai nestatornice şi mai Subtile.

ilustrarea acestor trăsături cu exemple din text. să te înscrii în limita spaţiului indicat. Transcrie din text trei structuri caracteristice descrierii care să conţină structura substantivadjectiv.lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor: 104 . Selectează din text un epitet. 4. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 12 puncte Subiectul al II. 5. o comparaţie şi o repetiţie. 2. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să argumentezi că textul dat aparţine genului liric.A. Explică în aproximativ 5 rânduri semnificaţia titlului. B. În redactare trebuie să respecţi următoarele cerinţe: precizarea a două trăsături ale genului liric. Identifică în text trei termeni care aparţin câmpului semantic al naturii. Explică utilizarea cratimelor în structura Şi mă-nfior când scade-un pic. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 1. 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6 puncte 3.

una dintre cele mai fascinante piramide din lume. inghiţită de ape. la doar 25 metri adâncime. aşa cum apar în articolul citat 6 puncte 7. Dorin Maran Piramide misterioase. Situl Yonaguni. O construcţie piramidală aplatizată de aproximativ 20 metri înalţime. după numele insulei apropiate. Fascinant si tulburător! O surpriză mai emoţionantă a constituit-o o sculptură totemica din care se mai vedeau ochii şi gura. cu totul întamplător. după care a fost din nou înghiţit de ape. O inscripţie. 6 puncte 8. tăiate parcă cu ferăstrăul. compusă din platforme suprapuse. vino”. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: 105 . Cutremurele de pământ ar putea fi o explicaţie a acestui fenomen de „du-te. Menţionează unde se află piramida şi de ce prezintă importanţă pentru oamenii de stiinţă.000 de ani.La 500 km sud-vest de insula Okinawa. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii.000 de ani. A revenit însă la suprafaţă în urmă cu 2. ar putea fi oare ultimul vestigiu al unei civilizaţii înfloritoare. În 2007 s-au datat coralii din preajmă. A fost descoperită in 1986 de scufundători. se află. ar putea risipi misterul din jurul acestei construcţii incredibile. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare: 6. o piatră sculptată cu forme care să certifice intervenţia umană. Pe faţada dinspre sud se profilau trepte imense. Concluzia? Situl s-a scufundat în urmă cu 5. revista Magazin A. precum mitica Atlantida? S-a emis si ipoteza unor formaţiuni geologice naturale în absenţa unor explicaţii viabile. folosind date extrase din textul de mai sus: autorul revista în care a fost publicat articolul numeşte caracteristicile piramidei . unele de câţiva metri înalţime.

subiectivă 6 puncte 9. predicativă d. să fie oare ultimul vestigiu al unei civilizatii infloritoare. inghitita de ape.În fraza Se poate ca situl Yonaguni. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat. 4 puncte 4 puncte 2 puncte 2 puncte 106 . să te înscrii în limita spaţiului indicat. subordonata este o: c. 12 puncte În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe: să alegi un titlu expresiv. 6 puncte B. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Redactează. în aproximativ 15 rânduri o compunere descriptivă imaginativă în care să prezinti un peisaj exotic. să descrii imaginile care te-au impresionat şi impresiile trăite. precum mitica Atlantida?.

VIII.3 la Ordinul nr. în anul şcolar 2009-2010 EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ANUL ŞCOLAR 2009-2010 Limba şi literatura română – Programa pentru Evaluarea NaŃională 2010 1 .2009. 4846 / 31.Anexa nr. cu privire la organizarea şi desfãşurarea Evaluării NaŃionale pentru elevii clasei a VIII-a.

.. caracterizare de personaj.. detalierile lor în competenŃele specifice şi conŃinuturile asociate. În evaluarea unităŃilor de conŃinut ale domeniului lectură.3 la Ordinul nr. în scopuri diverse. de descriere.. în situaŃiile care impun o asemenea abordare.. Limba şi literatura română – Programa pentru Evaluarea NaŃională 2010 2 . comentarea sumară a unor secvenŃe. ce sunt valorificate în clasa a VIII-a.). sarcinile de lucru implică cerinŃe care privesc înŃelegerea unui text dat. scurte naraŃiuni.. din texte literare şi nonliterare. de completare. precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat.)./ din . în scopuri diverse şi de exprimare scrisă/ de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. evidenŃierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/ într-un portret... de exemplificare.VIII. în diferite contexte de realizare. de diferenŃiere) şi de tip sintetic (de modificare. în evaluarea unităŃilor de conŃinut care privesc domeniul limba română (Elemente de construcŃie a comunicării)... literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale.. de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenŃiere a aspectelor ortografice şi de punctuaŃie.). subiectele pentru testarea naŃională vor evalua atât competenŃele specifice şi conŃinuturile asociate acestora. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. în anul şcolar 2009-2010 I. cu scopuri diverse. statut de disciplină obligatorie. deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a – a VIII-a. Sarcinile de lucru vizează exerciŃii de tip analitic (de recunoaştere. de construcŃie). continuarea logică a unor dialoguri etc. . cât şi conŃinuturile din programele şcolare actualizate pentru clasele a V-a – a VII-a. cercetării şi inovării cu nr. motivarea apartenenŃei la un gen literar). se are în vedere viziunea comunicativpragmatică. Prin testarea naŃională la limba şi literatura română. de grupare. cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. de motivare. exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc. Deoarece competenŃele sunt definite ca ansambluri de cunoştinŃe. Receptarea mesajului scris. De asemenea. Prezenta programă pentru testarea naŃională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura română vizează evaluarea competenŃelor elevilor de receptare a mesajului scris. Tabelul de mai jos cuprinde competenŃele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (3. 4846 / 31. din programele şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. în cadrul testării naŃionale de la finalul clasei a VIII-a.). PRECIZĂRI Limba şi literatura română are.Anexa nr. profesorii vor organiza activităŃi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a progresului elevilor. conform programei şcolare actualizate pentru clasa a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educaŃiei.2009.. 4. sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenŃelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere.. din texte literare şi nonliterare. cu privire la organizarea şi desfãşurarea Evaluării NaŃionale pentru elevii clasei a VIII-a. Pentru competenŃele de receptare şi de producere a mesajelor orale. cu scopuri diverse). abordarea funcŃională şi aplicativă a elementelor de construcŃie a comunicării. a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.. identificarea ideilor principale. în diferite contexte de realizare. reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente.

COMPETENłE GENERALE. texte literare (populare şi culte – aparŃinând diverselor genuri şi specii studiate). sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat. COMPETENłE SPECIFICE ŞI CONłINUTURI ASOCIATE 3.2009. rima. subiectul operei literare.1 CompetenŃe specifice dovedirea înŃelegerii unui text literar sau nonliterar. monolog). trăsăturile specifice genului epic i liric.3 la Ordinul nr. spaŃiu. versul. ştirea). în opere literare studiate sau în texte la prima vedere. 4846 / 31.Anexa nr. elemente de versificaŃie (măsura. Receptarea mesajului scris. pornind de la cerinŃe date ConŃinuturi asociate idei principale. texte nonliterare (texte publicitare. dialog. alegoria. moduri de expunere (naraŃiune. procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea. metafora. antiteză). basmul (popular/cult). idei secundare. cu privire la organizarea şi desfãşurarea Evaluării NaŃionale pentru elevii clasei a VIII-a. din texte literare şi nonliterare. anunŃul. în opere literare studiate. eul liric). - - - Limba şi literatura română – Programa pentru Evaluarea NaŃională 2010 3 . timp. epitetul. hiperbola. nuvela. fabula. modalităŃi de caracterizare a personajelor.VIII. comparaŃia. relaŃiile dintre personaje) şi lirice (concordanŃa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta. articolul de ziar/ de revistă. balada*. repetiŃia. în anul şcolar 2009-2010 II. momentele subiectului. strofa). enumeraŃia. ritmul. în scopuri diverse 3. pastelul. structuri în textele epice (logica acŃiunii. ordinea logică şi cronologică a ideilor /a întâmplărilor dintr-un text. repetiŃia fonetică/ aliteraŃia. piciorul metric. trăsături ale speciilor literare: schiŃa. descriere.

3 la Ordinul nr. interjecŃia). valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic. relaŃii sintactice. lexical şi morfosintactic) într-un text dat. cuvinte polisemantice. versificaŃia.a VIII-a): părŃile de vorbire flexibile (verbul. substantivul/articolul. cu privire la organizarea şi desfãşurarea Evaluării NaŃionale pentru elevii clasei a VIII-a. compuse sau obŃinute prin conversiune. conjuncŃia.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text. construcŃii pleonastice.2 CompetenŃe specifice sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice. categorii semantice studiate: sinonime. exprimându-şi impresiile şi preferinŃele - ConŃinuturi asociate arhaisme. valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat). figurile de stil. mijloacele externe de îmbogăŃire a vocabularului. elemente de sintaxă a propoziŃiei şi a frazei (probleme de acord. elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faŃă de acestea. antonime. ortografierea diftongilor. topică şi punctuaŃie. a mijloacelor de îmbogăŃire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate. tipuri de propoziŃii – regente şi subordonatele indicate de programa şcolară.Anexa nr. funcŃii sintactice. familia de cuvinte. Limba şi literatura română – Programa pentru Evaluarea NaŃională 2010 4 . despărŃirea cuvintelor în silabe. sensurile cuvintelor în contexte diferite. mijloacele interne de îmbogăŃire a vocabularului (derivarea.2009. în anul şcolar 2009-2010 3.VIII. pronumele. regionalisme şi neologisme în texte date. numeralul. rolul semnelor ortografice şi de punctuaŃie studiate. prepoziŃia. omonime. relaŃii şi funcŃii sintactice. a triftongilor şi a vocalelor în hiat. categorii morfologice specifice părŃilor de vorbire (conform programelor colare pentru clasele a V-a . prezente într-un text dat. elemente de limbă şi de stil în textul literar. cuvinte derivate. a ortografiei şi punctuaŃiei - - - - - - 3. 4846 / 31. compunerea. adjectivul) şi neflexibile (adverbul. schimbarea valorii gramaticale).

VIII. complementul indirect şi propoziŃia subordonată completivă indirectă.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinŃelor de lexic şi de morfo-sintaxă.peisaj. Limba şi literatura română – Programa pentru Evaluarea NaŃională 2010 5 . personaje etc. redactarea unor texte reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal. . evidenŃierea unor trăsături ale unui obiect . cu scopuri şi destinaŃii diverse. genul dramatic. redactarea unor compuneri având ca suport texte literare studiate sau la prima vedere . subiectul şi propoziŃia subordonată subiectivă. dezvoltarea şi contragerea.VIII. caracterizare de personaj. scrierea îngrijită. în diferite contexte de realizare. elemente de versificaŃie etc. persoană . părŃi de propoziŃie şi propoziŃii studiate (predicatul şi propoziŃia subordonată predicativă. cu scopuri diverse 4. continuarea unor dialoguri etc. adaptându-le la situaŃia de comunicare concretă ConŃinuturi asociate elemente de redactare a unor compuneri scurte pe o anumită temă/ urmărind un plan dat sau conceput de elev.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului.2009. atributul şi propoziŃia subordonată atributivă. dispunerea în pagină a diverselor texte. semnifica ia titlului. aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate (moduri de expunere. . cu privire la organizarea şi desfãşurarea Evaluării NaŃionale pentru elevii clasei a VIII-a.rezumat. propoziŃia subordonată circumstanŃială condiŃională. părŃile componente ale unei compuneri. propoziŃia subordonată circumstanŃială consecutivă. de * scop ).). pe baza unor cerinŃe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare. incidenŃă).Anexa nr. structurarea detaliilor în jurul ideii principale. în anul şcolar 2009-2010 4.3 la Ordinul nr. figurile de stil studiate. exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text studiat sau textul la prima vedere .enunŃul.1 CompetenŃe specifice redactarea diverselor texte. organizarea planului unei compuneri pe o temă dată. aplicarea adecvată a cunoştinŃelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă. complementul direct şi propoziŃia subordonată completivă directă. de cauză.într-o descriere/ într-un portret. liric*. propoziŃia subordonată circumstanŃială concesivă. 4846 / 31. fraza. social sau cultural. complementele circumstanŃiale şi propoziŃiile subordonate circumstanŃiale corespunzătoare (de loc. redactarea unor scurte naraŃiuni. folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaŃie - elemente de lexic studiate în clasele V . lizibilă şi corectă. prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvenŃe din texte la prima vedere.folosirea corectă a semnelor de punctuaŃie la nivelul propoziŃiei şi al frazei (coordonare. de mod. motivarea apartenenŃei unui text studiat la o specie literară sau la un gen literar: epic. subordonare. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. figuri de stil. ). * Notă! Comparativ cu programa şcolară în vigoare pentru clasa a VIII-a. procedeele de expresivitate artistică învă ate şi semnificaŃiile mesajului din fragmentul dat. - - - - 4. de timp. nu constituie conŃinuturi obligatorii pentru testarea naŃională: specia literară roman.

Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar EVALUARE NAŢIONALĂ – 2010 Probă scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VIII-a MODEL 1 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. loc sau local unde stătea acest corp. Transcrie.Strat subţire de gheaţă care se formează iarna. Scoate-o lume ca din basme În lumini de felinare – Umple noaptea de fantasme Neclintite şi bizare. semnificaţia versurilor: Cad din cer mărgăritare/ Pe oraşul adormit. bas-me/ ba-sme. Notează varianta corectă de despărţire în silabe a următoarelor cuvinte: stau/ sta-u. 6 puncte 2.) Coş (la o casă).Ministerul Educaţiei. fumar. trun-chiuri/ trun-chiu-ri. trei structuri specifice descrierii.) 1. Se acordă 10 puncte din oficiu. Iarna!… Iarna tristă-mbracă Streşinile somnoroase. Ici. hogeaguri. pe arbori şi pe case. 6 puncte 1 Proba scrisă la Limba şi literatura română Model 1 . risipă de petale.n. din textul dat. în forma ogeac) Numele unui corp de trupă. Reci podoabe-n ramuri goale Plouă fără să le scuturi. umbre solitare În văzduhul neclintit. Noapte de iarnă . noap-tea/ noa-ptea. Subiectul I Citeşte cu atenţie textul următor: Cad din cer mărgăritare Pe oraşul adormit… Plopii. Colo. Identifică în text trei cuvinte care aparţin câmpului lexical al iernii.fragment) * promoroacă . pe foaia de examen. O ghirlandă de buchete Care tremură-n lumină. Din ogeagul** de cărbune Face albă colonadă Şi pe trunchiuri negre pune Capiteluri de zăpadă. Şi pe marmura zăpezii Culcă umbra lor albastră. roi uşor de fluturi… (42 de puncte) (George Topîrceanu. 6 puncte 4. flu-turi/ flut-uri. horn. chiciură ** ogeag – (hogeag. 2. Scrie. în maximum 5 rânduri.. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1. Visători ca amorezii Stau de veghe la fereastră. Explică. A. 6 puncte 3. Selectează trei personificări din text. al-bas-tră/ alb-astră. Iar prin crengile cochete Flori de marmură anină. care să conţină perechea substantiv – adjectiv. ♦ Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. (Reg. Pune văl de promoroacă* Peste pomi şi peste case. (Înv. 6 puncte 5. din vapori de apă sau din picături de ploaie. s.

punctuaţia . 4 puncte . 4 puncte .să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. loc de întâlnire şi pentru biciclişti. În compunerea ta. [. Acolo am urcat pe biciclete şi. 2 puncte .2 p. să se alăture. 6 puncte 3.să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate. Auzind despre expediţia pe care o planificasem. De aici începea cu adevărat aventura. Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar B. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1.) Turism în care deplasarea se face cu bicicleta A.să valorifici secvenţele din text care ilustrează dificultăţile călătoriei prin deltă. pe baza fragmentului citat. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului ... Aici.să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu. calea cea mai folosită pentru deplasare este. Cu bicicleta în ţara apelor. .revista din care a fost selectat fragmentul. Până la Sulina ne aşteptau aproximativ 110 km împănaţi cu sute de lacuri. în revista Terra Magazin) *cicloturism – (s. Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Noapte de iarnă prin raportare la conţinutul fragmentului citat. pe faleza din Tulcea. Scrie.. coerenţa textului . acolo unde natura este încă la putere.2 p. lizibilitatea . trebuie: . Am apelat la localnici pentru a-mi stabili traseul: Tulcea – Chilia – Sulina – malul Mării Negre. bineînţeles. 2 puncte Subiectul al II-lea Citeşte cu atenţie textul următor: (36 de puncte) În mozaicul de ape din Delta Dunării. pe foaia de examen. b) predicativă. în lucrare. Redactează o scurtă compunere de 10 – 15 rânduri în care să îţi exprimi opinia despre dificultăţile călătoriei cu bicicleta prin Delta Dunării. Irina şi Lucian. ortografia .Ministerul Educaţiei.. c) subiectivă. trei prieteni s-au arătat dornici să mi se alăture: Cătălin. 2 puncte Notă! Respectarea. dar excursia pe două roţi a început. De aici.să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. fotografi pătimaşi. experiment pe care noi am reuşit să-l ducem la bun sfârşit. trebuie: . a străbate. 2 Proba scrisă la Limba şi literatura română Model 1 . am pornit la drum.. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Propoziţia subordonată din fraza Totuşi. .să-ţi prezinţi opinia despre dificultăţile călătoriei cu bicicleta prin deltă.1 p. 4 puncte .autorul. 6 puncte 4. a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. suburbie a oraşului situată pe celălalt mal. Ultimii doi ne-au urmat din Chilia.. (Bogdan Greavu. Totuşi. Precizează funcţia sintactică şi modul următoarelor verbe din text: am pornit. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei . Am trecut direct prin mijlocul sălbăticiei. aşezarea corectă a textului în pagină.3 p. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: . am pornit împreună cu trei prieteni pe un traseu mai puţin abordat de turişti.). Pe site-urile şi pe forumurile de cicloturism* nu am găsit însă informaţii suficiente.să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric.n. aşa că am început să mă documentez încă din primăvara aceasta. fără să ne mai spunem nimic. cea acvatică. nu este imposibil să străbaţi delta chiar şi cu bicicleta. practic. 6 puncte 2. nu este imposibil să străbaţi delta chiar şi cu bicicleta este o propoziţie subordonată: a) completivă directă. 2 puncte . 4 puncte . registrul de comunicare.] Ideea de a străbate delta pe bicicletă mi-a venit acum un an. prin stufăriş şi printre canale înguste. bălţi şi stufărişuri.2 p..să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. un mic remorcher ruginit ne-a dus în Tudor Vladimirescu.2 p. În compunerea ta. militar de vocaţie.localităţile din traseul stabilit. Menţionează care sunt modalităţile de informare consultate de autor pentru a întreprinde o călătorie în deltă. 6 puncte B.

dispunerea paragrafelor) . 6 puncte 3. (4 p. adecvat. Exemplu de răspuns: Primele două versuri ale poeziei nuanţează ideea prefigurată de titlul poeziei. Localităţile de pe traseul de excursie sunt:Tulcea. – 1p. pentru un răspuns convingător. am pornit – predicat verbal. 4 p.+1p.+2p. 2 puncte Subiectul al II-lea (36 de puncte) A.+2p.+1p. Versurile sugerează o puternică opoziţie între strălucirea fulgurantă a zăpezii care se aşterne şi lipsa de sonoritate a decorului de iarnă descris etc. 2 puncte pentru un răspuns parţial şi evidenţierea unui singur mijloc artistic) 4 puncte .) 6 puncte 4. flu-turi. în acord cu ideile precizate în barem. promoroacă. altele decât cele precizate explicit prin barem.+1p. Subiectul I A. pentru un răspuns parţial.evidenţierea mijloacelor artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu. modul infinitiv.+1p. umbra albastră.) 6 puncte 6 puncte 2. . – 1p. adecvat.+1p.Ministerul Educaţiei. pentru un răspuns convingător. (1p.utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor. noap-tea. trun-chiuri...+2p.+1p.adecvată contextului: 2 p. modul conjunctiv. (2 p. reci etc. Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar EVALUARE NAŢIONALĂ – 2010 Probă scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VIII-a Barem de evaluare şi de notare • • MODEL 1 Nu se acordă punctaje intermediare. Chilia. Exemple de răspuns: zăpezii.+2p. Sulina.+2p. (6 p. Exemple de răspuns: oraşul adormit. Exemple de răspuns: plopii […] stau de veghe la fereastră. Iarna tristă-mbracă streşinile somnoroase etc.ilustrarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric. c) 6 puncte 4. Metafora mărgăritarelor conferă strălucire/ luminozitate sclipitoare fulgilor de zăpadă care se aştern în liniştea nopţii. (4 p. (2p.. echilibru între componente: opinie . (2p. adecvat cu evidenţierea a 2 mijloace artistice. creând o imagine vizuală a ninsorii.+2p./ parţial adecvată: 1 p.motivare. 2 puncte . în contrast cu liniştea unei nopţi de iarnă. 2 p. Articolul a apărut integral în revista Terra Magazin. (2p. Varianta corectă: stau. culcă […] umbra lor albastră.) 6 puncte 2. albă colonadă etc. Se vor puncta orice formulări şi modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. al-bas-tră.+2p. (42 de puncte) 1. discuţia cu localnicii etc.) 6 puncte 5. văzduhul neclintit.) 6 puncte 1 Proba scrisă la Limba şi literatura română Model 1 . 2 p. 2p. 1. 2 puncte pentru un răspuns parţial) 4 puncte .respectarea limitelor de spaţiu indicate. modul indicativ.+1p. pentru răspuns convingător. Exemple de răspunsuri: consultarea site-urilor şi a forumurilor de cicloturism. pentru încercarea de a formula un răspuns adecvat cerinţei) 6 puncte B. să se alăture – predicat verbal. Autorul articolului este Bogdan Greavu. (2p. – 1p.+1p. bas-me.+2p. a străbate – atribut verbal.) 3.

lizibilitatea. echilibru între componente: opinie . 2 puncte Acordarea punctajului pentru redactare 12 puncte se acordă pentru: unitatea compoziţiei. ortografia. registrul de comunicare.adecvată contextului: 2 p. 4 puncte utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor. aşezarea corectă a textului în pagină. 4 puncte reproducerea secvenţelor din text care ilustrează dificultăţile călătoriei prin deltă. 2 Proba scrisă la Limba şi literatura română Model 1 . coerenţa textului. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului.Ministerul Educaţiei. 1 punct 2 puncte 2 puncte 3 puncte 2 puncte 2 puncte NOTĂ. Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - - B. punctuaţia. dispunerea paragrafelor) ./ parţial adecvată: 1 p 2 puncte respectarea limitelor de spaţiu indicate. Se acordă 10 puncte din oficiu.motivare. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev. prezentarea opiniei despre dificultăţile călătoriei cu bicicleta prin deltă.

colea la inimioară. Indică rolul utilizării semnului exclamării în structura (…) acolo. văzu că soarele dă în asfinţit. pe foaia de examen. 6 puncte 2. cum. Pe tine te voi urma până voi avea viaţă în mine. Şezu iarăşi jos. A treia zi. 2 puncte . Şi cum sta el acolo şi se juca cu nuiaua în apă. ori nu mai este. 2 puncte 1 Proba scrisă la Limba şi literatura română Model 2 . iată că broasca mai ţâşni o dată.Îţi foarte mulţumesc. (fig. Scrie. 2 puncte .Ministerul Educaţiei. ţâşt! şi dânsa. În cale văzu o nuia lungă de alun pe care o luă. aşa de florile mărului*. Când se trezi bine din cugetările lui. (…) El era dus cu gândurile.să desprinzi ideile principale ale textului. ursita. 6 puncte 5. Pasămite îl trăgea aţa la ursita lui. Tocmai când voi să se scoale şi să plece spre a merge să-şi încerce şi el norocul.. Se acordă 10 puncte din oficiu. Când. 2 puncte . îşi aduse aminte. şi se duse acasă. Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar EVALUARE NAŢIONALĂ – 2010 Probă scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VIII-a MODEL 2 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Scrie.) Stare de moleşeală trupească şi sufletească. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: cugetările. Atunci îşi luă inima în dinţi şi strigă: . text cules de Petre Ispirescu) *de florile mărului – (expr.Asta să fie logodnica mea. Tu eşti ursitul inimii mele.(. mai aruncându-şi căutătura la broască. Precizează care sunt modurile de expunere utilizate în textul citat.) Lipsă de activitate. acolo. dragul meu iubit. ♦ Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.) Se miră de astă lâncezeală*. toropeală. iară broasca ţestoasă îi tot sărea pe dinainte şi se uita la dânsul cu dor. şi ochii de la dânsul nu şi-i mai lua. Se uita la dânsul parcă să-l soarbă cu privirea. ţâşt! şi dânsa (…) 6 puncte 3. Se uită drept în ochii broaştei. 2 puncte . pare că străluceau de un foc ce simţea că îl atinge. cum se sculă. în maximum 5 rânduri. Se uită şi el la dânsa. . băgă de seamă că o broască ţestoasă se ţine după vârful nuielei lui. 6 puncte B. respectând regulile de alcătuire a unui asemenea tip de compunere.să respecţi fidelitatea faţă de textul dat. trebuie: .să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele.(. cum. Broasca cea fermecată. A. fără să ştie ce are să facă cu dânsa. Explică. fără să-i pese de ceva. şi simţi un nu ştiu ce.) Fără rost. 12 puncte În compunerea ta. 2 puncte . rezumatul textului citat.să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. Unde lovea el cu nuiaua. Cuvântul tău a sfărâmat toate farmecele ce mă ţineau înlănţuită.f. pare că îl săgetase ceva... plecă iarăşi la marginea eleşteului. stagnare. degeaba. la urma urmelor. fără să-i plesnească prin cap ceva şi fără să-şi mai aducă aminte că plecase în peţit.. semnificaţia nuielei de alun pe care fiul cel mic de împărat a găsit-o în drumul lui. îi răspunse atunci broasca. că el era plecat în peţit. Se sculă binişor. văzu ochii ei. în maximum 10 rânduri. (***. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1. şi nu ştia ce făcea. Subiectul I Citeşte cu atenţie textul următor: (42 de puncte) (…) Poteca pe care apucase îl scoase drept la un eleşteu mare. tot da cu nuiaua în apă.să respecţi convenţiile specifice rezumatului.) În cele din urmă. iată că o broască ţestoasă ieşise pe luciul apei. şi unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei. Se uita şi nu mai vedea.să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. fără un scop anumit. A doua zi iarăşi aşa făcu. iară el îşi aruncă ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. *lâncezeală – (s. dară nu pricepu nimic. Nu mai simţea dacă este. şi se uita galeş la dânsul. 6 puncte 4. Selectează două figuri de stil distincte remarcate în fragmentul de basm citat. lâncezire. Şi. şi parcă îi zicea inima ceva. şi că fraţii lui erau a se întoarce a doua zi cu logodnicele lor.

. trebuie: . stilul şi vocabularul adecvate conţinutului . Peste întinsele terenuri de aici mişună vreo două milioane de mari mamifere erbivore( antilope gnu. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei . Precizează funcţia sintactică a trei pronume existente în textul dat. zebre. violenţă. Respectarea.). în ciuda cercetărilor atente din ultimele decenii. .000 km ) trăiesc peste 2800 de lei. odată ajunşi la stadiul de adult. 6 puncte 3.să prezinţi. Teoretic.. Scrie. cu excepţia elefanţilor adulţi. dar şi de Tartarin de Tarascon. a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. 12 puncte În compunerea ta. coerenţa textului .Ministerul Educaţiei.animalele sălbatice care nu pot fi vânate de lei.2 p. practic. huzur – (s. ei rămân încă animale cu un comportament puţin cunoscut. b. un leu poate să doboare orice animal de pe teritoriul său. duşmani. nu mai au. 6 puncte.să-ţi exprimi opinia despre cele văzute (imaginate) în această vizită. B. Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar Subiectul al II-lea Citeşte cu atenţie textul următor: (36 de puncte) Leii sunt cunoscuţi oamenilor de câteva milenii. ortografia .2 p. în lucrare.. registrul de comunicare. fără să fie niciun moment în pericol. Notează răspunsul corect pentru cerinţa: 6 puncte Propoziţia subordonată din fraza Teoretic.. complement circumstanţial de mod. A. subiect. lizibilitatea . care a fost întâmplarea (reală sau imaginară) la care ai luat parte în această vizită. 4 puncte . Am mai putea adăuga că. octombrie 2009) *deificat – (adj.Ce a arătat acest ansamblu? În primul rând că leii sunt cele mai mari animale care vânează în grup şi apoi că sunt singurii dintre feline care au o viaţă socială. În 2 marele Parc Naţional Serengeti din Tanzania (13. 4. care sunt o pradă potenţială pentru feline. 2 puncte Notă!.să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.) Trai comod şi lipsit de griji. sălbăticie.să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. îmbuibare. fiinţe) Căruia i s-a atribuit putere divină.f. Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri în care să relatezi o întâmplare (reală sau imaginară) petrecută în timpul vizitei la o grădină zoologică din oraşul tău. după o evaluare publicată în 2009. punctuaţia . răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1. 4 puncte . 6 puncte 2.Selectează structurile/ grupurile de cuvinte care conţin observaţiile biologilor întreprinse asupra leilor din Serengeti. lăfăire. Între ferocitate şi huzur.3 p. 2 puncte .1 p. pe foaia de examen.) (despre obiecte.) Cruzime. pe scurt.n. în revista Terra Magazin. 2 Proba scrisă la Limba şi literatura română Model 2 .zona geografică în care trăiesc leii.2 p. un leu poate să doboare orice animal de pe teritoriul său se contrage în partea de propoziţie corespunzătoare: a. c.2 p. complement direct. temuţi. admiraţi pentru forţa şi aspectul lor.(…) (Alexandru Marinescu. eroul lui Alphonse Daudet.. aşezarea corectă a textului în pagină. . Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: . Deificaţi*.revista din care a fost selectat fragmentul. vânaţi de către conducătorii imperiilor antice. bivoli). Observaţiile atente şi de durată întreprinse asupra leilor din Serengeti au permis biologilor să încheie o imagine de ansamblu a unui sistem integrat (…). ferocitate – (s.

2 puncte . ochii ei. Fragmentul citat a apărut în revista Terra Magazin. esenţializată: 2 p.adecvată contextului: 2 p. gestul obişnuit al eroului de a lovi suprafaţa apei cu nuiaua se reia în mod simbolic de trei ori./ parţial: 1 p. fără dialog inserat. (2p. având funcţia ritualică de a-l conduce pe fiul cel mic de împărat spre a-şi împlini destinul. la stadiul de adult. (Relatarea la persoana a III-a.desprinderea ideilor principale ale textului. pare că străluceau de un foc (metaforă) etc.prezentarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele.+2p. 4 puncte utilizarea unui conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor. dispunerea paragrafelor) . (42 de puncte) 4. nu mai au. 1. prezentare cu omisiuni sau cu amănunte nesemnificative: 1 p.respectarea fidelităţii faţă de textul dat. sunt singurii dintre feline care au o viaţă socială.în totalitate: 2 p. element specific basmului. Subiectul I 1.lor – atribut pronominal.Ministerul Educaţiei./ parţial adecvată: 1 p. etc.) 2 puncte . trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă. Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar EVALUARE NAŢIONALĂ – 2010 Probă scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VIII-a Barem de evaluare şi de notare • • MODEL 2 Nu se acordă punctaje intermediare. 2 puncte Subiectul al II-lea (36 de puncte) A. (Concordanţa dintre conţinutul textului dat şi rezumatul realizat . 2. Animalele sălbatice care nu pot fi vânate de lei sunt elefanţii adulţi. care – subiect. împrumutând valenţe magice. 6 puncte - B. echilibru între componente: opinie .în totalitate: 2 p.+2p. Se vor puncta orice formulări şi modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. soarta etc. Exemple de răspunsuri: leii sunt cele mai mari animale care vânează în grup.+ 3p. utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite.) 6 puncte 2. ei – subiect. Leii trăiesc în (Parcul Naţional Serengeti din) Tanzania.) 2 puncte . dialogul. pentru că el generează chemarea iubitei metamorfozate într-o broască ţestoasă etc.respectarea limitelor de spaţiu indicate. 6 puncte Exemple de răspuns: se uita galeş la dânsul (epitet).utilizarea unui conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor. (Prezentare în succesiune logică. cuvântul tău a sfărâmat toate farmecele (personificare). 6 puncte B. (3p. A. ce – complement direct etc. altele decât cele precizate explicit prin barem. desprinderea parţial adecvată sau cu omisiuni a ideilor principale: 1 p.b) 6 puncte 4. 6 puncte Răspuns corect: naraţiunea. marcată grafic prin semnul exclamării 6 puncte Exemple de răspuns: obiect cu puteri miraculoase. în acord cu ideile precizate în barem. duşmani.adecvată contextului: 2 p.) 2 puncte . 6 puncte 3.) 2 puncte . practic. dispunerea paragrafelor) .. . (Desprinderea adecvată a ideilor principale: 2 p./ parţial adecvată: 1 p 2 puncte 1 Proba scrisă la Limba şi literatura română Model 2 . relatarea obiectivă..motivare. 5. fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate .respectarea unor convenţii specifice rezumatului. prezentarea întâmplării reale sau imaginare. 3.) 6 puncte Exemple de răspuns: interjecţia se caracterizează printr-o intonaţie specifică. Exemple de răspuns: gândurile. echilibru între componente: opinie .motivare./ parţial: 1 p.. 4 puncte exprimarea opiniei despre cele văzute/ imaginate.

stilul şi vocabularul adecvate conţinutului .coerenţa textului . lizibilitatea 1 punct 2 puncte 2 puncte 3 puncte 2 puncte 2 puncte NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev.ortografia .registrul de comunicare.punctuaţia . 2 Proba scrisă la Limba şi literatura română Model 2 . Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - respectarea limitelor de spaţiu indicate.unitatea compoziţiei . 2 puncte Acordarea punctajului pentru redactare 12 puncte se acordă pentru: .aşezarea corectă a textului în pagină.Ministerul Educaţiei.

Diversalis. Bucureşti. Erceanu. Literatura română şi comunicarea în gimnaziu. M. Limba şi literatura română. Eurocart. Ninuşa.Bibliografie Boghiu. Bucureşti. Grif. Emilia.Afana. Alchimia textului poetic. Bucureşti. Dobra. Ed. Ed. 2006. 121 . Textul literar. Versus. Ştefan. 2003. Caba. Ed. Ed. Comunicare ficţională şi nonficţională. Sofia. Ilinca. Hermeneutica si naratologie aplicată. 2007. Lăcrămioara. Parpală. Mutoi. 2006. Ed.Paralela 45. Ed. Piteşti. 2006. Anda. Introducere în stilistică. 1998. Iaşi. Bucureşti. Bucureşti. 2003. Humanitas. Art. Emilia.. Ed.

.................................................... Textul ficţional.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................8 Schiţa............7 Moduri de expunere............................................................................................................................................................................................................................................................................17 Balada.................................................................................................................................................................................3 NOŢIUNI TEORETICE………………………………………………………………………......................................................................................................107 BIBLIOGRAFIE..........13 Basmul.........15 Romanul.......................textul nonficţional....................121 108 .............24 ANEXE...............................................................................................................................................23 Imnul....................................................................................................................14 Nuvela.. 4 Comunicarea.......................................................................7 Genul epic...........................................................5 Genuri şi specii literare............................CUPRINS Referinţe…………………………………………………………………………………………....................................................20 Pastelul....16 Fabula......................................17 Genul liric..........................................................................................................................................................................................19 Nivelurile textului poetic.......................................................................................................................................................................12 Povestirea.......................................................................................................................23 APLICAŢII....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful