Comisar - [ef dr.

GHEORGHE POPA, adjunct al inspectorului general al Poli]iei Române, vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din România
Consecvent= tradi]iilor sale, de mai bine de 125 de ani, Criminalistica româneasc=, [tiin]= recunoscut=, cu o tehnic=, tactic= [i metode proprii, a devenit un factor important \n \nf=ptuirea actului de justi]ie. Datorit= criminalisticii, justi]ia a beneficiat de solu]ionarea unora dintre cele mai complexe cazuri, prin constat=ri argumentate [tiin]ific. Anul 2005 a consim]it o cre[tere substan]ial= a contribu]iei criminalisticii la identificarea f=ptuitorilor [i probarea vinov=]iei acestora, precum [i la clarificarea diferitelor situa]ii de fapt, \n cazurile privind infrac]iuni cu autori necunoscu]i, \nregistrându-se constant indicatori superiori. De asemenea, o serie de date [i informa]ii ob]inute, atât pe timpul investig=rii locului faptei, cât [i cu prilejul activit=]ilor informativ – operative, au fost prelucrate, “tezaurizate” [i exploatate \ntr-o manier= adecvat= noilor facilit=]i tehnice de care dispune Institutul de Criminalistic= din I.G.P.R. [i serviciile teritoriale. |n baza programului strategic complex al Poli]iei Române, s-a trecut la modernizarea tehnologic= a structurilor de criminalistic= [i la dotare cu aparatur= performant= (aparate foto digitale, truse criminalistice, sisteme de identificare a falsurilor etc.). Sunt concludente, \n acest, sens urm=toarele: • Au fost \nfiin]ate noi laboratoare care s= abordeze mai multe metode de identificare criminalistic= [i s-au achizi]ionat microscopul electronic cu baleiaj [i microsonda analitic=, echipamente de mare performan]= care l=rgesc spectrul examin=rilor fizico-chimice la nivel de microurme. • Pentru \nregistrarea computerizat= a tuburilor [i proiectilelor, rezultate \n urma tragerilor experimentale, \n vederea form=rii bazei de date a fost achizi]ionat sistemul IBIS. • O alt= activitate important= a constat \n modernizarea sistemului AFIS-2000 [i trecerea la genera]ia Omnitrak, permi]ând extinderea la nivel jude]ean a sta]iilor de lucru [i a bazei de date na]ionale, proiectul finalizându-se la jum=tatea anului 2006. La nivelul Laboratorului de toxicologie analitic= din cadrul Institutului de Criminalistic= s-a achizi]ionat un spectometru UV-VIS modern, destinat analizelor calitative [i

CRIMINALISTICA

cantitative. Pilotarea mijlocului de analiz= [i constatarea datelor se fac cu ajutorul tehnicii de calcul, iar softul din dotare permite stoc=ri [i prelucr=ri de date, \n vederea examin=rilor comparative. • Reutilarea laboratoarelor jude]ene cu sistemele computerizate “Lucia Forensic”, sisteme ce permit abordarea modern= a examin=rilor [i demonstra]iilor ce se fac \n cadrul lucr=rilor criminalistice. • Pentru introducerea unui sistem modern de audit intern [i extern al calit=]ii activit=]ilor de expertiz= criminalistic=, au fost \ntocmite manualele de management al calit=]ii [i s-au finalizat procedurile de standardizare a metodelor de lucru sub asisten]a unei firme specializate. • Pe linia intensific=rii eforturilor de preg=tire de specialitate [i asigurare a managementului calit=]ii au fost completate trei protocoale standard de lucru PSL1, 2, 3 pentru Sistemul de analize genetice. De asemenea, au fost adaptate modelele de extrac]ie a urmelor biologice \nglobate \n matrici diverse, fragmentele sau amprentele papilare au fost tratate chimic pentru relevare, urmele biologice impurificate cu substan]e chimice (sol, r=[ini, diver[i inhibitori ai reac]iei de amplificare), precum [i metodologiile de extrac]ie pentru ]esuturi osoase, din]i etc. • Constituirea [i actualizarea permanent= a bazelor de date cu caracteristici biometrice (dactiloscopice, genetice, imagini faciale) ale persoanelor [i compatibilizarea lor cu bazele de date din ]=rile Uniunii Europene. |n cadrul Masterplanului Eurodac a fost elaborat= specifica]ia unei interfe]e ANSI/NIST, care s= permit= conexiuni la sistemul AFIS a altor tipuri de echipamente de amprentare electronic= [i transmitere a datelor verificate \n baza de date EURODAC; • S-a ajuns \n faza final= pentru demararea proiectului Phare-2004 \n vederea constituirii unei baze de date genetice. Sistemul de recunoa[tere facial= Imagetrak a fost dezvoltat, baza de date, con]inând un num=r de 46.777 persoane. Cum se observ=, am prezentat aici numai câteva din aspectele majore care definesc programul de modernizare tehnologic= a structurilor de criminalistic=, dar trebuie s= men]ionez c=, oricât de importante ar fi \nzestrarea tehnic=, [i

1

dotarea necesar=, f=r= fondul uman care s= aplice \n practic= aceste tehnologii nu se poate realiza performan]=. Pentru transpunerea \n via]= a acestui deziderat, am avut \n vedere \mbinarea experien]ei [i tactului criminali[tilor mai vârstnici cu disponibilitatea la nou a celor mai tineri, majoritari \n acest moment. |n vederea cunoa[terii [i perfec]ion=rii activit=]ii de criminalistic=, conducerea Inspectoratului General al Poli]iei Române a \ncurajat [i sprijinit nemijlocit participarea unor speciali[ti la manifest=ri interna]ionale [i stagii de preg=tire \n str=in=tate, toate acestea fiind benefice \n cunoa[terea [i asimilarea de noi tehnici [i metode criminalistice. O reu[it= a criminalisticii din Poli]ia Român= a fost [i aceea c=, \n anul 2005, Institutul de Criminalistic= a fost afiliat la Re]eaua European= a Institutelor de Criminalistic= (E.N.F.S.I.) ca membru cu drepturi depline. Acest lucru confirm= eforturile depuse de structurile de criminalistic= ale Poli]iei Române [i ne ofer= posibilitatea particip=rii \n grupurile de lucru, al=turi de al]i exper]i interna]ionali. Pentru profesionalizarea structurilor teritoriale [i reorganizarea dup= modelul adoptat de poli]iile moderne europene [i E.N.F.S.I., dup= efectuarea unui audit s-a procedat la reorganizarea activit=]ii criminalistice pe trei segmente importante [i anume: biroul de investigare tehnico-stiin]ific= a locului faptei; compartiment de identific=ri judiciare [i compartiment de expertiz= criminalistic= [i constatare tehnico-[tiin]ific=. Totodat=, s-a propus ca activitatea de preg=tire profesional= [i de audit al calit=]ii s= se fac= pe grupuri de lucru, care vor ini]ia [i teme de cercetare [tiin]ific= sau studii pe care le vor prezenta la grupurile de lucru corespondente E.N.F.S.I. O activitate deosebit= [i cu rezultate meritorii s-a desf=[urat [i \n cadrul Asocia]iei Criminali[tilor din România, asocia]ie care, prin Hot=rârea Guvernului nr. 1240/2005, a fost recunoscut= ca fiind de utilitate public=. S-a

reu[it coagularea interesului speciali[tilor din toate structurile na]ionale \n care ace[tia activeaz=: poli]ie, parchete civile [i militare, justi]ie, medicin= legal=, facult=]i de drept etc. }ara noastr= este printre pu]inele ]=ri din lume \n care fiin]eaz= o asemenea asocia]ie, \n m=sur= s= comunice de la egal la egal cu organisme similare din ]=ri, precum S.U.A., Germania, Israel, Fran]a, Marea Britanie etc. Remarcabil este faptul c=, \n anul 2005, Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române au organizat simpozionul interna]ional “Metode [i tehnici de identificare criminalistic=”, manifestare dedicat= Anivers=rii a 35 de ani de la \nfiin]area Institutului de Criminalistic=. A[tept=rile organizatorilor au fost atinse, atât prin num=rul impresionant al participan]ilor din ]ar= [i str=in=tate, cât [i prin calitatea celor peste 70 de comunic=ri cuprinse \n program. Acest simpozion a oferit suficiente motive pentru a convinge \n viitor de capacitatea criminalisticii române[ti de a se sincroniza cerin]elor timpului, prin folosirea celor mai moderne forme de investigare criminalistic=.

2

|ncepând cu anul universitar 2004-2005, Asocia]ia Criminali[tilor din România, Institutul de Criminalistic= [i Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” din Bucure[ti (acreditat= de Legea nr. 482/2002) au organizat [i se afl= \n desf=[urare un Curs de Masterat European pe linie de Criminalistic=, cu durata de patru semestre, având un caracter practic aplicativ. O bun= parte din activitatea de preg=tire se desf=[oar= \n cadrul laboratoarelor Institutului de Criminalistic= [i serviciilor teritoriale, activit=]i care sunt conduse de speciali[ti cu o \ndelungat= experien]=. Un rom important la ridicarea nivelului de preg=tire al criminali[tilor, [i nu numai, precum [i la generalizarea experien]ei pozitive, l-au avut studiile [i materialele publicate \n Revista Român= de Criminalistic=, publica]ie ap=rut= cu aproape opt ani \n urm=, fondat= de prof. Vasile L=p=du[i. Revista a rezistat probei timpului, impunându-se nu numai prin con]inutul s=u de \nalt= calitate [i ]inut= grafic= remarcabil=, ci [i printr-o punctualitate incredibil= la \ntâlnirea cu cititorii. |n concluzie, trebuie s= men]ionez faptul c=, \n anul 2005, Criminalistica româneasc= s-a dovedit \nc= o dat= a fi o [coal= puternic ancorat= \n aspira]iile sale de a sluji adev=rul, conectat= la tot ceea ce \nseamn= nou \n investiga]ia tehnico–[tiin]ific= pe plan interna]ional, capabil= s= uimeasc= prin originalitatea solu]iilor [i a tehnicilor de lucru.

CRIMINALISTICA

Asistent universitar drd. NICOLAE GROFU Academia de Poli]ie “Al.I.Cuza” Bucure[ti
volu]ia balisticii judiciare pe continentul american - \n special \n S.U.A. - este strâns legat= de evolu]ia criminalit=]ii [i de existen]a unor institu]ii specializate, ce au pus la punct programe menite s= reduc= fenomenul infrac]ional atât la nivel statal, cât [i la nivel federal. Datele arat= c= un num=r crescut de crime este comis utilizând arme semiautomate [i alte tipuri de arme de foc care expulzeaz= tuburile trase dup= tragere, fa]= de cele \n care sunt folosite revolvere care re]in tuburile. Datorit= urmelor unice existente pe tuburile trase, f=cute de arma folosit=, acestea pot fi recunoscute ca apar]inând unei anumite arme. Din moment ce armele semiautomate sunt relativ costisitoare, se pare c= mul]i infractori p=streaz= armele [ le i folosesc la mai multe crime. Infractorii care vor s= scape de ele, de obicei, le vând altor criminali. Persoana \n posesia c=reia se afl= arma poate fi u[ convins=, atunci când este or informat= c= arma a fost folosit= \ntr-o infrac]iune, s= coopereze \n investiga]ia poli]ieneasc=. Problema era c= laboratoarele criminalistice nu puteau ]ine pasul cu cantitatea uluitoare de probe recuperate, \n cazul infrac]iunilor la care fuseser= folosite arme de foc. Studii efectuate de institu]iile specializate au concluzionat c= majoritatea laboratoarelor federale [ locale erau i supra\nc=rcate [i incapabile s= men]in= cercet=rile, \n numeroase cazuri nerezolvate la nivel local sau regional. Tradi]ional, criminali[ utilizaser= un microscop comparator tii balistic, pentru a examina dou= probe. Pentru aceasta, exper]ii trebuie s= ]in= o uria[ “magazie” de cartu[ tuburi = e, sau gloan]e [ s= le examineze manual pentru a g=si o i pereche \ncât s= demonstreze c= au fost folosite de aceea[ i arm=. Acesta este un procedeu ineficient [ obositor. i Când se \ncarc= o arm= de foc sau când se trage cu o arm= de foc, mecanismele [i p=r]ile armei las= urme pe tuburile trase sau pe glon], atunci când intr= \n contact, urme care sunt caracteristice armei de foc utilizate. Urmele de pe glon] sunt l=sate de neregularit=]ile camerei cartu[ului [i, mult mai distinctiv, de ghinturile ]evii. Tubul tras expulzat va avea, de asemenea, urme care sunt l=sate de cuiul percutor, de suprafa]a peretelui \nchiz=torului, \n momentul \n care tubul cartu[ este \mpins \napoi de presiunea gazelor de pe ]eav=. Mecanismele armei de introducere a cartu[ului \n camera cartu[ului (alimentare), de extragere [i expulzare a acestuia las=, de asemenea, urme caracteristice. |n laboratoarele criminalistice aceste urme de pe cartu[e [i gloan]e sunt comparate cu cele model de compara]ie. De cele mai multe ori tubul este cel mai important indiciu criminalistic de identificare a armei, din moment ce gloan]ele sunt deformate de impact. Examinatorul poate, de asemenea, s= determine, pe baza caracteristicilor de clas=, ce tipuri de

E

CRIMINALISTICA

arm= sau ce marc= [i model s-au folosit. |n solu]ionarea unei cauze privind regimul armelor [i muni]iilor, un rol deosebit de important este de]inut de c=tre constatarea tehnico-[tiin]ific= sau expertiza balistic=. Pân= la efectuarea propriu – zis= a expertizei balistice judiciare, utilizarea, \n practica judiciar= american=, a unor sisteme automate, \n vederea identific=rii criminalistice1, s-a dovedit a fi de un real ajutor. Se impune, \nc= de la \nceput, men]iunea c= aceste sisteme informatice nu substituie activitatea de expertiz= realizat= de expertul criminalist specializat \n domeniul balisticii judiciare, ci o sprijin= prin restrângerea ariei c=ut=rilor [i compar=rilor \n eviden]ele manuale. Totodat=, constituie cea mai \nsemnat= inova]ie \n domeniul criminalisticii, privind identificarea armelor de foc, de la descoperirea microscopului de comparare balistic acum aproape 80 de ani2. |nc= de la \nceputul anilor ‘80, autorit=]ile americane implicate \n combaterea infrac]iunilor s=vâr[ite cu ajutorul armelor [i muni]iilor3, au \nceput s= dezvolte proiecte pentru realizarea acestor noi tehnologii4. Spre sfâr[itul anului 1989, FBI anun]a implementarea programului DRUGFIRE. Acesta reprezenta o baz= electronic= de date [i o re]ea computerizat= care a fost pus= la punct pentru a capta digital fotografii ale gloan]elor [i ale tuburilor trase pentru a fi folosite \n toate laboratoarele, care utilizeaz= acela[i echipament. ATF a dezvoltat [i a \nceput \n 1992 implementarea “CEASEFIRE”, un program destinat combaterii infrac]iunilor caracterizate de uzul armelor de foc. Primele coordonate priveau dezvoltarea unui sistem na]ional computerizat pentru stocarea tuturor datelor ob]inute din activitatea personalului ATF de investiga]ii criminale. ATF inten]iona s= permit= agen]iilor statale [i locale s= utilizeze informa]ii pentru investiga]ii [i, de asemenea, s= cedeze informa]ii din propriile investiga]ii legate de infrac]iuni comise cu uz de arm=. Sistemul ar servi drept depozit pentru toate datele legate de armele folosite la s=vâr[irea infrac]iunilor. |n ianuarie 1993, ATF a vizionat o prezentare f=cut= de FTI (Forensic Technology Incorporated)5 a noii sale tehnologii denumit= Bulletproof. Acest echipament permitea exper]ilor balistici s= analizeze rapid un mare num=r de gloan]e trase. Sistemele Bulletproof puteau fi, de asemenea, legate pentru a colecta informa]ii, permi]ând astfel o eficient= descoperire a infractorilor voiajori. ATF a \nchiriat un sistem Bulletproof de la FTI pentru a-l instala \n laboratorul din Rockville, Maryland [i a \nceput exploatarea calit=]ilor acestei tehnologii. O nou= component= destinat= identific=rii tuburilor trase – Brasscatcher – a fost ad=ugat= sistemului Bulletproof, ducând la na[terea IBIS (Integrated Ballistics Identification System), sistem ce a permis utilizarea \n aceea[i platform= a ambelor componente, pentru glon] [i pentru tuburi. IBIS a fost pus la punct cu asisten]a FBI-ului [i introdus ca o alt= metod= de a utiliza imaginile digitale captate de la gloan]e

3

[i tuburi trase [i a le compara cu imagini de acela[i gen.

Post de lucru folosit de IBIS IBIS are dou= module: Bulletproof pentru gloan]e [i

capteze imagini, \n conformitate cu un protocol standard [i la un standard minim de calitate, [i \n al doilea rând s= realizeze un transfer electronic de imagini \ntr-o astfel de manier= \ncât o imagine captat= de un sistem s= poat= fi analizat= [i corelat= \n cadrul celuilalt. |n mai 1997, ATF [i FBI au \ncheiat o conven]ie prin care fiecare agen]ie se angaja s= nu modifice sistemele existente \n a[a m=sur= \ncât s= exacerbeze diferen]ele tehnologice. O alt= caracteristic= a acordului a reprezentat-o prima utilizare a termenului NIBIN (National Integrated Ballistic Information Network), FBI \ncetând folosirea termenului de Drugfire, iar ATF a celui de IBIS. La 2 decembrie 1999, ATF [i FBI au semnat un memorandum ce delimita rolul fiec=rei agen]ii \n crearea re]elei NIBIN. ATF era responsabil= de opera]iunile din teren, incluzând cump=rarea echipamentului [i preg=tirea utilizatorilor, iar FBI de men]inerea [i \ntre]inerea

Brasscatcher pentru tuburile trase. Sistemul capteaz= imagini video ale stria]iilor de pe glon] [i ale urmelor l=sate pe tubul tras prin intermediul microscopului comparator. Aceste imagini sunt folosite pentru a produce o semn=tur= electronic=, ce va fi stocat= \n baza de date. Apoi sistemul compar= aceast= semn=tur= cu cea a altor gloan]e ori tuburi trase sau cu o \ntreag= baz= de date. Re]eaua hardware [i software permite transferuri [i compar=ri ale probelor criminalistice \n laboratoare diferite. O importan]= deosebit= o are componenta RBI pus= la dispozi]ie de acela[i produc=tor, o component= menit= s=

telecomunica]iilor [i a sistemului de informa]ii. Post de lucru folosit de NIBIN |n vara anului 2001, echipamentul sistemului automat de identificare balistic= era localizat \n peste 250 de laboratoare ale for]elor de ordine federale, statale [i locale, executând peste 10.000 de corel=ri, ce au f=cut leg=tur= \ntre peste 20.000 de infrac]iuni. Sistemele utilizeaz= metodologii de analiz= criminalistic= a armelor de foc fundamentale, imagini de \nalt= rezolu]ie, corel=ri perfecte de software [i re]ele computerizate, pentru a conferi laboratoarelor criminalistice un instrument imbatabil \n rezolvarea infrac]iunilor caracterizate prin uzul armelor de foc. Laboratoarele criminalistice pot rezolva cazuri de interes local, regional, na]ional [i interna]ional, comb=tând cu succes infrac]ionalitatea transfrontalier=. Prezent=m \n continuare o serie de cazuri \n care sistemele automate de identificare balistic= [i-au dovedit eficacitatea: 1. |n anul 1998, la 18 noiembrie, Laboratorul Arme [ Muni]ii din Pensacola a avut un indiciu prin intermediul i NIBIN. Era implicat un pistol semiautomat de 9 mm \ntr-o cauz= instrumentat= de biroul [ erifului din Bay County. Arma fusese confiscat= de la un individ care a fost cercetat pentru port ilegal de arm=, opunere la arestare [ lovirea unui ofi]er de i poli]ie. Cartu[ trase cu pistolul se potriveau cu un tub tras, ele recuperat \n 1997, \n Bay County, la o tentativ= de omor [ i p=strat ca prob=. Victima fusese \mpu[ cat= \n fa]=, \n timp ce st=tea \n autovehiculul s=u. { eriful nu avea nici un suspect sau vreo pist= \n acest caz, iar \n NIBIN nu exista o eviden]= la acel moment. Un an mai târziu, când arma a fost g=sit=,

r=spund= cerin]elor de la fa]a locului [i s= asigure rapiditate \n rezolvarea cazurilor. O dat= ce imaginea este recep]ionat= de aceast= component=, ea poate fi transmis= prin modem, telefon mobil sau prin orice re]ea local= (LAN)6 Sta]iei de Recep]ie a Datelor IBIS (DAS)7, unde un tehnician o va verifica din punct de vedere calitativ [i va extrage “semn=tura” acesteia. |n ianuarie 1996, ATF [i FBI au confirmat necesitatea ca IBIS [i Drugfire s= fie interoperabile. Interoperatibilitatea exist= dac= sistemele sunt capabile, \n primul rând, s=

4

CRIMINALISTICA

NIBIN a trimis-o la cazul \nregistrat cu autor necunoscut; 2. |n august 1998, Departamentul Poli]iei din Montgomery, Alabama a contactat Laboratorul Regional de Criminalistic= din Tallahossee, fiind vorba de un omor. Vehiculul suspec]ilor fusese urm=rit de poli]ie [i g=sit apoi abandonat, cu o arm= \n interior. Investiga]iile din Alabama au concluzionat c= unul dintre cei doi suspec]i, prins ulterior, care avea posibile leg=turi \n Tallahossee era posibil s= fi comis alte crime. Personalul laboratorului din Alabama a testat arma respectivului [i a trimis imaginile pentru a intra \n eviden]ele NIBIN. Concomitent, aceste imagini au fost transmise electronic Laboratorului de la Tallahossee, unde au descoperit perechea dintr-un caz de tâlh=rie investigat de Departamentul Poli]iei din Tallahossee \n care victima fusese \mpu[cat=; 3. O femeie a fost arestat= pentru furt din magazine \n Baltimore, Maryland. Un pistol Smith & Weeson de 9 mm a fost g=sit \n geanta ei; acesta fusese folosit \n dou= schimburi de focuri din Baltimore, unul soldat cu moartea unei persoane; 4. |n Los Angeles s-a tras asupra a doi ofi]eri de poli]ie. Nici unul nu a fost lovit. Doi suspec]i au fost aresta]i asupra lor g=sindu-se un pistol folosit anterior \ntr-o tâlh=rie, \n care un b=ie]el de 11 ani fusese omorât; 5. O arm= a fost ridicat= de poli]ie \n Washington D.C. [i depozitat= ca prob=, dup= ce a intrat \n eviden]ele NIBIN. Trei luni mai târziu aceea[i arm= a fost folosit= \ntr-un omor legat de droguri. NIBIN a f=cut leg=tura [i s-a constatat c= arma fusese furat= din depozitul poli]iei. 6. La data de 10 octombrie 2005, Biroul [erifului din Orange, Florida, a identificat o arm=, ridicat= de la patru suspec]i de jaf ca fiind folosit= \ntr-un alt caz de tâlh=rie \n locuin]=, care a avut loc, trei s=pt=mâni mai devreme. La Biroul [erifului s-a dat un telefon, prin care se raporta un jaf. Poli]istul de serviciu a intervievat victima, care a afirmat c= trei b=rba]i masca]i [i \narma]i au p=truns \n casa sa [i au cerut bani de la fiul s=u. Victima a fugit \n dormitor [i a \ncercat s= ]in= u[a \nchis=, \n timp ce forma apelul de urgen]= 911. Suspec]ii au tras câteva focuri \n u[=, au luat banii [i cheile casei de la fiul s=u, dup= care au fugit. Poli]ia a ridicat gloan]ele de la fa]a locului [i le-a trimis la Laboratorul din Orlando, pentru a fi prelucrate cu ajutorul NIBIN. Optsprezece zile mai târziu, la Biroul [erifului s-a anun]at un alt jaf \n locuin]=. O descriere a autovehiculului suspec]ilor a permis poli]iei localizarea acestuia \n scurt timp [i realizarea unui baraj. Suspec]ii au abandonat autovehiculul [i au fugit pe jos. F=când uz de arm=, poli]i[tii i-au prins pe cei patru suspec]i [i i-au arestat. La perchezi]ia corporal= au fost ridicate câteva arme, una dintre acestea fiind identificat= ca fiind cea de la care proveneau urmele descoperite la primul jaf. Un astfel de sistem face leg=tura \ntre cazuri cu autori necunoscu]i, \n care au fost folosite arme de foc, indiferent de loca]ie sau de jurisdic]ie, stocheaz= imagini de la toate agen]iile integrate pentru comparare ulterioar=, furnizeaz= o leg=tur= la nivel na]ional prin baza de date de comparare a gloan]elor [i a cartu[elor, putând, de asemenea, s= asigure piste pentru anchetatori \n rezolvarea crimelor, f=r= a \nlocui \ns= examin=rile existente. Concluziile puse de exper]ii criminali[ti au indicat faptul c= sistemele sunt considerate a fi un succes [i c= a crescut indubitabil eficacitatea poli]iei \n solu]ionarea cazurilor cu autori necunoscu]i. De[i, dificil de apreciat, un foarte mare avantaj de pe urma acestor sisteme const= \n faptul c= domeniul identific=rii criminalistice a armelor de foc a beneficiat de adoptarea standardelor [i a procedurilor dezvoltate ca parte a programelor. Laboratoarele sunt acum mult mai consecvente \n examinarea [i clasificarea urmelor balistice de pe cartu[e. Un important num=r de concluzii a fost desprins din rezultatele testelor efectuate. Cea mai important= concluzie a

fost c= identificarea balistic=, folosind informa]ii 3D de pe suprafa]a glon]ului, este o metodologie realizabil=, pentru a \mbun=t=]i sistemele automate de identificare balistic=. Procesarea atent= a datelor preluate este crucial= pentru o comparare eficient= a informa]iilor privind suprafa]a glon]ului. Normalizarea datelor preluate este deosebit de important=, astfel \ncât condi]iile \n care aceste date au fost preluate s= aib= o influen]= minim=. |n acest mod, datele utilizate \n comparare nu depind de operatorul care le-a introdus, de componenta hardware utilizat= \n preluarea lor etc. Din acest punct de vedere, metodologiile 3D prezint= un avantaj fa]= de cele 2D, deoarece parametrii care influen]eaz= datele preluate (avem \n vedere erorile de coaxialitate) pot fi estima]i [i compensa]i prin intermediul datelor 3D. Practica a demonstrat c= impresiunile plinurilor con]in, de cele mai multe ori, informa]ii extrem de valoroase [i consider=m c= \ncorporarea datelor din impresiunile plinurilor ar \mbun=t=]i performan]ele sistemelor automate. |n ceea ce prive[te aplicabilitatea \n ]ara noastr=, opin=m c= nu este lipsit= de interes experien]a S.U.A. |n materia sistemelor automatizate, cu atât mai mult cu cât legisla]ia român= \n materie8 deschide drumul pentru astfel de sisteme prin instituirea Registrului Na]ional al Armelor, \n cadrul Inspectoratului General al Poli]iei Române, ca sistem complex de prelucrare a datelor cu privire la eviden]a armelor, a de]in=torilor de arme, precum [i a opera]iunilor cu arme [i muni]ii9. |n realizarea atribu]iilor sale, Registrul Na]ional al Armelor beneficiaz= de datele \nscrise \n registrele de eviden]=10, ]inute de armurierii care produc arme [i muni]ii, precum [i de cele din certificatele de omologare, pentru armele fabricate \n România; eviden]a armelor militare, a armelor de ap=rare [i paz=, precum [i a muni]iilor corespunz=toare, constituie informa]ii secrete de stat [i se ]ine \n registre separate. Pentru armele produse \n str=in=tate se au \n vedere datele din documentele de procurare, elementele de marcare aplicate pe arme, precum [i certificatele de atestare a \ndeplinirii condi]iilor de omologare11. Dezvoltarea fenomenului infrac]ional [i \nmul]irea infrac]iunilor la regimul armelor [i muni]iilor, ca [i a celor caracterizate prin uzul de arm=, constituie un motiv destul de puternic pentru a lua \n considerare avantajele oferite de aceast= baz= de date, \n pofida costurilor necesare pentru implementare. |n noul context interna]ional, \n care actele teroriste cu arme [i muni]ii iau amploare, sistemele computerizate de identificare balistic= constituie o ultim= linie de ap=rare \n fa]a expansiunii faptelor de natur= penal= s=vâr[ite cu ajutorul armelor de foc, deoarece reprezint= unica modalitate de monitorizare capabil= s= completeze (nu s= substituie) munca exper]ilor balistici, astfel \ncât s= reduc= \n mod considerabil fenomenul infrac]ional.
BIBLIOGRAFIE 1 Ca [i \n cazul amprentelor digitale prin sistemul AFIS (N.A.). 2 Philipp O. Gravelle, de profesie chimist, dar pasionat de microscopie, microfotografie [i arme, a creat, la \nceputul anului 1925, microscopul comparator (N.A.). 3 FBI (Federal Bureau of Investigation) [ ATF (Bureau of Alcohol, i Tobacco and Firearms). 4 Pentru detalii, N. Grofu, Sisteme automatizate utilizate \n identificarea criminalistic= a armelor de foc, \n Revista de criminologie,de criminalistic= [i de penologie nr. 3/2005, p. 57-75. 5 Companie produc=toare de tehnic= criminalistic=. 6 Local Area Network. 7 IBIS Data Acquisition Station. 8 Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor [ al muni]iilor, i publicat= \n “Monitorul Oficial al României” nr. 583 din 30 iunie 2004. 9 Idem, art. 97 alin. 1. 10 Ibidem, art. 89 alin.2 lit. b-d: “indicativul armurierului care le produce; indicativul corespunz=tor categoriei prev=zute \n anexa din care face parte arma sau, dup= caz, muni]ia pe care se aplic=; anul de fabrica]ie a armelor [ i muni]iilor [ num=rul de ordine a fiec=rei arme.” i 11 Ibidem, art. 98 alin.2.

CRIMINALISTICA

5

Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIE, director adjunct al Institutului Na]ional de Medicin= Legal= “Mina Minovici”
n vederea \ndeplinirii scopului actului de justi]ie, \n general, cu prec=dere \n procesul penal, respectiv de a constata, la timp [ \n mod complet, i faptele care constituie infrac]iuni, astfel \ncât f=ptuitorul s= poat= fi pedepsit potrivit gradului de vinov=]ie, pentru asigurarea ordinii de drept [ prevenirea infrac]iunilor i (art.1 [ 2 C.pr.pen.), sistemul judiciar, reprezentat prin i instan]e de judecat=, parchete [ organe de cercetare, \[ i i desf=[ oar= activitatea respectând principiul competen]ei. Definit= de profesorul Dongoroz ca fiind “abilitatea legal= dat= unui organ judiciar de a \ndeplini anumite acte”, competen]a, a[ cum se precizeaz= \n materie procesual a penal=, poate fi abordat= din dou= unghiuri de vedere [ anume: i competen]a unui organ judiciar de a desf=[ ura anumite actvit=]i procesual-procedurale \ntr-o anumit= spe]=, deci dreptul [ \n acela[ timp, obliga]ia organului judiciar i, i respectiv de a ac]iona conform prevederilor legale; competen]a unei cauze penale de a fi instrumentat= de un anumit organ judiciar (justi]iabilitate). |n materie penal= formele fundamentale ale competen]ei sunt: competen]a teritorial=, competen]a func]ional= [ i competen]a material= (de fapt, pentru subiectul supus analizei [i formele competen]ei subsidiare-personal=, special=, excep]ional= - pot contribui la sus]inerea punctului de vedere ce urmeaz= a fi exprimat). |n Codul de procedur= penal= (titlul II, capitolul I, art. 25-31) [ literatura juridic= de specialitate sunt precizate i caracteristicile fiec=rui tip de competen]= judiciar=, astfel: competen]a teritorial= (ratione loci), ce asigur= o diferen]iere pe orizontal=, desemneaz= care dintre organele judiciare de acela[ grad sunt abilitate s= solu]ioneze o i anumit= spe]=. Spre exemplu, \n conformitate cu prevederile art. 30 alin (1) C. pr. pen. competen]a teritorial=, \n situa]ia infrac]iunilor comise pe teritoriul României, se stabile[ \n te func]ie de locul unde (\n ordine) a fost s=vâr[ infrac]iunea, a it= fost prins f=ptuitorul,unde locuie[ f=ptuitorul ori unde te locuie[ persoana v=t=mat=, urmând ca judecarea cauzei s= te revin= instan]ei \n a c=rei circumscrip]ie a fost efectuat= urm=rirea penal= (alin 2); competen]a func]ional= (ratione officii) face referire la categoriile, tipurile de activit=]i ce pot fi realizate de un anumit organ judiciar;\n cazul instan]elor de judecat= reprezentate, conform art. 2 alin (2) din Legea privind organizarea judiciar=, prin: |nalta Curte de Casa]ie [ Justi]ie, i cur]i de apel, tribunale [ judec=torii, se precizeaz= c=, spre i exemplu la nivelul unui tribunal, se poate judeca \n prim= instan]=, \n apel, \n recurs, [ pot fi solu]ionate conflictele de i competen]= (art. 27 C.pr.pen); competen]a material= (ratione materiae), stabile[ te care organ judiciar este competent \ntr-o anumit= spe]=, \n func]ie de natura [ gravitatea infrac]iunii, realizând o i diferen]iere, vertical=, o separare \ntre organele judiciare de grade diferite; spre exemplu, art. 29 C.pr.pen. arat= ce cauze poate judeca \n prim= instan]= |nalta Curte de Casa]ie [ i Justi]ie ori ca instan]= de recurs.

|

6

Aceste câteva preciz=ri, legate de competen]a juridic=, au fost f=cute pentru a se putea eviden]ia faptul c=, la nivelul justi]iei, \n general, competen]a este riguros stabilit=, orice \nc=lcare de competen]= fiind sanc]ionat= cu nulitatea (absolut= sau relativ=) a solu]iei date \n spe]a respectiv=, aceasta urmând a fi desfiin]at= (\n totalitate sau par]ial). Spre deosebire de competen]a judiciar=, care, a[ cum a am ar=tat, este precis determinat=, competen]a \n domeniul medicinii legale, disciplin= n=scut= tocmai din necesitatea de a oferi un sprijin competent [ obiectiv i justi]iei cu elemente medico-biologice, este oarecum mai pu]in bine precizat=. Acest lucru s-ar putea datora [ prevederilor ce permit o i interpretare echivoc=, din actuala (noua) legisla]ie referitoare la organizarea activit=]ii [ func]ionarea institu]iilor de medicin= i legal=, elaborat= de persoane cu abilit=]i mai pu]in bine conturate [ \n domeniul juridic, [ reprezentat= prin urm=torul i i stuf=ri[de acte normative: Legea nr.459/2001, prin care a fost aprobat= O.G.nr. 1/2000: Legea nr.271/2003, prin care a fost aprobat= O.G. nr. 57/2001 pentru modificarea [ completarea O.G. nr.1/2000, i numite \n continuare Lege; Regulamentul de aplicare a dispozi]iilor O.G.nr.1/2000 aprobat prin H.G.nr.774/2000 [ modificat prin H.G. nr. i 1204/2002, \n continuare Regulament; Normele procedurale, privind efectuarea expertizelor, a consult=rilor [ a altor lucr=ri medico-legale, aprobate prin i ordinul comun al Ministerului Justi]iei (nr.1134/c/25 V 2000) [ i al Ministerului S=n=t=]ii (nr.2554/4 IV 2000), \n continuare Norme. |n conformitate cu dispozi]iile legale, \n domeniul medico-legal, se poate vorbi de urm=toarele tipuri de competen]e: competen]a teritorial= - stabile[ locul unde se te poate efectua examinarea medico-legal= ini]ial=, \n cazul persoanelor sau cadavrelor, respectiv la institu]ia medicolegal=, indiferent de grad, ce deserve[ o anumit= arie te geografic=: cabinetul, serviciul jude]ean sau institutul de medicin= legal=, realizând, putem spune, diferen]ierea pe orizontal=, similar= cu competen]a teritorial= juridic=; deoarece acest tip de competen]= este bine precizat \n Regulament [ respectat \n activitatea practic= nu consider=m i c= ar fi necesar de f=cut [ alte men]iuni. i competen]a func]ional= - acest tip de competen]= se poate, oarecum, deduce din textul legislativ, care, a[ cum a am men]ionat, permite ambiguit=]i, prin formul=ri mai pu]in clare decât cele utilizate \n cazul competen]ei teritoriale. |n acest sens, putem exemplifica cu textele urm=toarelor articole: - art.14 alin (1) din Regulament: “serviciile de medicin= legal= jude]ene, \n conformitate cu competen]a lor teritorial=, sunt abilitate s= efectueze expertize, constat=ri sau alte lucr=ri medico-legale [ complementare la solicitarea …” i - art.17 din lege referitor la serviciile jude]ene de

CRIMINALISTICA

medicin= legal=: lit. a) ”efectueaz= expertize [ constat=ri medicoi legale precum [ \n cazurile de deficien]= , \n acordarea i asisten]ei medicale ori \n cazurile \n care, potrivit legii, sunt necesare expertize medico-legale psihiatrice”. lit. b) ”efectueaz= noi expertize medico-legale, cu excep]ia celor care intr= \n competen]a institutelor de medicin= legal=”. |n timp ce la nivelul unui institut se pot efectua: - art.15 din Lege: lit. a) “…expertize, constat=ri precum [ alte lucr=ri i medico-legale” lit. b) “noi expertize medico-legale dispuse… precum [ \n cazurile de deficien]e privind acordarea asisten]ei i medicale ori \n cazurile \n care, potrivit legii, sunt necesare expertize medico-legale psihiatrice”. - art.15 din Regulament lit. c) arat= c= se pot efectua “noi expertize traumatologice \n caz de omor, loviri sau v=t=m=ri cauzatoare de moarte, v=t=m=ri corporale grave, expertize medico-legale psihiatrice…” {i exemplele pot continua. Pentru o persoan= mai pu]in avizat= se pot na[te \ntreb=ri de tipul: care este diferen]a de competen]= func]ional=, \n cazul expertizelor traumatologice, dintre un serviciu medicolegal jude]ean [i un instititut? sau se poate efectua o nou= expertiz= medico-legal= traumatologic= la nivelul unui serviciu medico-legal jude]ean sub inciden]a art. 180 ori 181 C.pen.? {i a[a mai departe, pe m=sur= ce se va c=uta r=spunsul la o \ntrebare se va contura o alt= \ntrebare, poate la fel de incisiv=, astfel \ncât, \n final, ne putem confrunta cu r=spunsuri nu \ntotdeauna convenabile. Se poate concluziona c=, de fapt, competen]a func]ional= \n domeniul medico-legal este mai mult cutumial= [i mai pu]in legal=! competen]a profesional= care, de[ este prev=zut= i \n art.13 din Regulament, consider=m c= nu trebuie analizat= deoarece ar putea arunca o lumin= nu tocmai pl=cut= asupra personalului de specialitate din cadrul unor unit=]i din structura re]elei de medicin= legal=, cum ar fi cabinetele sau serviciile medico-legale jude]ene; de fapt, prin no]iunea de competen]= profesional=, este posibil s= se fi dorit s= se exprime cu totul altceva decât lipsa ori un grad mai redus de preg=tire profesional=, a[ cum se poate \n]elege \n a formularea actual=, cum ar fi un fel de competen]= func]ional=. Pentru a putea asigura atât transparen]a cât [i, mai ales, o practic= medico-legal= neechivoc= apreciem c= ar fi mai mult decât binevenit= adoptarea [i adaptarea competen]ei juridice [i \n domeniul medico-legal; aceasta ar presupune stabilirea urm=toarelor tipuri de competen]=: 1. competen]a teritorial=, rezervat= examin=rilor medico-legale ini]iale asupra persoanelor [i/sau cadavrelor, \n conformitate cu principiul teritorialit=]ii ( reiter=m c= aceasta func]ioneaz= \n prezent); 2. competen]a func]ional= care s= stabileasc=, \n mod expres, ce tipuri de documente medico-legale pot fi \ntocmite la nivel de cabinet, serviciu jude]ean sau institut de medicin= legal=. Astfel, spre exemplu, \n cazul unei persoane

traumatizate, aplicarea competen]ei func]ionale ar permite \ntocmirea urm=toarelor documente, \ntr-o spe]= dat= la nivelul: cabinetelor medico-legale: certificat medico-legal; serviciilor medico-legale jude]ene:certificat medicolegal [i raport de expertiz=; institutelor medico-legale: certificat medico-legal, raport de expertiz= [i raport de nou= expertiz=. Acest tip de competen]= ar trebui s= fie riguros stabilit, pentru fiecare tip de presta]ie medico-legal=: examinare traumatologic=, genital=, psihiatric= etc. Men]ion=m c= o astfel de competen]= func]ional= se aplic= \n prezent, \n cazul expertizelor medico-legale pentru amânarea/\ntreruperea execut=rii pedepsei sau suspendarea urm=ririi penale/judec=]ii pe motiv de boal=; conform metodologiei \n domeniu noua expertiz= medico-legal= se poate efectua numai \n cadrul INML “Mina Minovici” Bucure[ ti. Competen]a material=. Acest tip de competen]=, pe care-l propunem, ar presupune ca examinarea medico-legal= ini]ial= s= nu respecte competen]a teritorial=, ci s= se realizeze la o institu]ie medico-legal= cu posibilit=]i crescute atât materiale cât [i de personal. Astfel, spre exemplu, \n cazul decesului unei persoane publice, intens mediatizate ori a unui demnitar etc. autopsia s= fie efectuat= la nivelul unui institut de medicin= legal= sau \n cadrul INML “Mina Minovici” Bucure[ti, indiferent de locul unde s-a produs decesul. |n acest fel, ar putea fi evitate interpret=rile speculativtenden]ioase venite, de cele mai multe ori, prin intermediul mass-media, atât de avid= de senza]ional, \n unele cazuri simple ipoteze, prezum]ii, poate chiar f=r= nici un sâmbure de realitate, dar atât de atr=g=toare din punct de vedere comercial. Introducerea competen]ei materiale \n domeniul medicinii legale nu numai c= nu ar prejudicia \n nici un fel derularea ac]iunii judiciare ci, din contr=, ar permite, chiar de la prima expertizare medico-legal= de specialitate, formularea unor concluzii mai greu vulnerabile la atacuri mai mult sau mai pu]in fundamentate. De asemenea, \n cazul expertizelor pentru amânarea/\ntreruperea execut=rii pedepsei, ar fi de dorit ca prima examinare medico-legal= s= se realizeze la nivelul unui institut medico-legal ([i nu \n cadrul unui serviciu medicolegal) [i pentru motivul c= posibilit=]ile de diagnostic (prin care se poate confirma ori infirma patologia susceptibil= de a permite amânarea sau \ntreruperea pedepsei privative de libertate \n regim penitenciar) dintr-un centru medical universitar sunt superioare unui ora[, chiar [i re[edin]= de jude]. |n speran]a c= propunerile avansate, vizând competen]a func]ional= [i material=, vor fi \n]elese la adev=rata lor valoare, deci f=r= nici o inten]ie de a aduce atingere profesionalismului [i probit=]ii colegilor din alte unit=]i de medicin= legal= (competen]= profesional=!), a[tept=m [i alte puncte de vedere care, suntem convin[i, vor fi \n aten]ia Consiliului Superior de Medicin= Legal= \n elaborarea principiilor metodologice.

CRIMINALISTICA

7

Insp. pr. de poli]ie, psiholog criminalist GHERGHEL ANI-MARIA
Cu toate legile strise [i nestrise, incestul str=bate istoria, fiind cunoscute \n acest sens comportamente incestuoase celebre, din cele mai vechi timpuri, \nc= din preistoria societ=]ii. Incestul e relatat \n legendele antice ca fiind practicat chiar intre zei. Sofocle \n “Oedip rege” prezint= ca subiect rela]iile incestuoase. De aici va prelua Freud termenul “complexul Oedip” [i Jung termenul “complexul Electra” care se refer= la fixarea erotic= a b=ie]ilor fa]= de mam= [i respectiv a fetelor fa]= de tat=. |n civiliza]ia sumerian=, \n “Codul lui Hamurapi” sunt incluse prescrip]ii severe pentru practicarea incestului. Biblia [i mai ales Vechiul Testament specific= interdic]iile rela]iilor incestuoase dar aminte[te [i câteva situa]ii evidente de practicare a incestului: p=catul fetelor lui Lot care locuind \mpreun= cu tat=l lor au avut pe rând rela]ii sexuale cu acesta, dou= dintre ele dând na[tere la fii (Geneza). Coranul con]ine de asemenea numeroase prescip]ii cu referire la incest: “v= este interzis de a v= c=s=tori cu mamele voastre, cu fiicele, cu surorile, …cu fetele \ncredin]ate prin tutel= [i n=scute din femei cu care voi a]i coabitat”. Incestul, a[a cum decurge din datele expuse sumar mai sus, a fost o realitate cu care s-a confruntat omenirea \n diversele sale etape de dezvoltare. Dovada: elaborarea unor interdic]i de natur= religioas= c= [i reglement=rile juridice care reflect= decizii diferen]iate \n raport de credin]e, obiceiuri, datini [i care sunt condi]ionate de nivelul de cultur= [i civiliza]ie la care se afl= fiecare societate. Pe de alt= parte, cu toate reglement=rile exprese dictate de religie, moral= sau justi]ie practici incestuoase au existat \n ciuda acestor stricte interziceri ale unor astfel de comportamente aberante. Incestul reprezint= cea mai important= manifestare psihosexual= care vizeaz= normele moral-religioase ale rela]iilor dintre membrii grupului familial, lega]i \ntre ei prin consangvinitate. Studiile consacrate incestului au pus \n eviden]= mai multe forme clinice ale acestuia: incestul tat=-fiic=, mam=fiu, frate-sor= \nsa m= voi referii doar la cazurile de incest tat=-fiic=. Raporturile copilului cu parin]ii nu sunt lipsite de elemente sexuale. Copilul se raporteaz= la p=rin]i [i mai ales la unul dintre ei ca la un obiect al dorin]ei. De obicei el ascult= de un impuls al p=rin]ilor \n[i[i a c=ror tandre]e are un caracter sexual inhibat. Tat=l prefer= \n general feti]a iar mama prefer= fiul. Fiul dore[te s= se pun= \n locul tat=lui iar fiica \n locul mamei. Complexul astfel format e condamnat la o refulare imediat= dar \n incon[tient el exercit= \nc= o ac]iune important= [i durabil=. Freud apreciaz= c= \n condi]iile unei dezvolt=ri normale se produce desprinderea din atrac]ia incestuoas=. |n cazul \n care aceast= desprindere e[ueaz= sau \n condi]iile regresiunii \n stadiile timpurii ale dezvolt=rii psihosexuale apar tendin]e incestuoase incon[tiente. Acestea se manifest= destul de rar \n sfera con[tiin]ei [i comportamentului datorit= cenzurii supraeului. Psihanaliza identific= urm=torii factori care duc la \nc=lcarea interdic]iilor legate de incest: tat=l este incitat, \n mod con[tient sau incon[tient de seduc]ia fiicei [i de ostilitatea mamei fa]= de fiic=, incestul apare ca o tranzac]ie cu rol de a ap=ra [i de a men]ine o familie disfunc]ional= structural, incestul reduce [i previne starea de tensiune, conflictele [i confrunt=rile familiale \ntre parteneri, conflictul rolurilor mam=/fiic=, fiica devine un obiect matern cu o deplasare a rolurilor. Lusting distinge urm=toarele condi]ii \n care incestul poate ap=rea \n cadrul unei familii: plasarea fiicei \n pozi]ia de «figur= feminin= central=» a familiei \nlocuindu-[i astfel mama, existen]a unor incompatibilit=]i sexuale \ntre so]i cu nerezolvarea tensiunii sexuale a tat=lui, incapacitatea sau imposibilitatea tat=lui de a-[i g=si alt= partener= sexual= \n afara propriei familii din motive de fa]ad= social=, inten]ia de a-[i men]ine structura familial= \n fa]a unei alternative de dezagregare, existen]a unei mame reci, neparticipative emo]ional-afectiv [i a unei fiice care preia rolul psihosexual [i emo]ional-afectiv al propriei mame fa]= de tat=l s=u. Incestul nu este \ntotdeauna un lucru for]at. Din cauza pozi]iei tat=lui \n familie, aceasta poate s= determine copilul s= fac= anumite lucruri f=r= ca s= foloseasca for]a. Victimele pot avea sentimente de ru[ine, de umilire, de vin=, de furie [i de confuzie, iar la ceilal]i membri de familie pot ap=rea sentimente de ne\n]elegere. Vârsta tat=lui la care apare de regul= conduita incestuoas= este de regul= 40 ani [i e legat= de o imaturitate psihosexual= sau de st=ri complexuale ale individului. Acesta are un sentiment de vinov=]ie dar care dispare dac= nu este descoperit. Aceste persoane provin de obicei din familii dezorganizate, marginalizate economic, [omeri, persoane cu caren]e de educa]ie, ocupa]ii instabile, vagabondaj etc. Plecând de la personalitatea tat=lui, Weinberg descrie trei categorii de ta]i incestuo[i [i anume: personalit=]i introvertite cu orientare endogamic= dominant= [i slab= orientare familial=, personalit=]i psihopatice \nclinate c=tre promiscuitate [i personalit=]i imature sexual cu tendin]e orientate obiectual c=tre fiic=. Un rol important \n acest proces \l are so]ia b=rbatului incestuos. De regul= acest tip de so]ie prezit= o mare dependen]= afectiv= fa]= de propria mam= [i transfer= de timpuriu roluri materne \n propria sa familie, inclusiv \n mod automat [i incon[tient, rela]ia sa sexual= cu propriul s=u tat=. |n cazul \n care so]ia b=rbatului incestuos descoper= leg=tura incestuoas= dintre so]ul ei [i fiica lor ea nu va face public incestul, fiind o persoan= slab protestatoare sau chiar tolerant= \n aceast= privin]=. Se va creea [i men]ine o atmosfer= de promiscuitate \n cadrul grupului familial respectiv. Al treilea factor este fiica tat=lui incestuos. De regul= este vorba de fiica cea mare a familie. La aceast= categorie de fiice sunt descrise urm=toarele: tulbur=ri de caracter (promiscuitate, prostitu]ie, comportament antisocial), frigiditate, tulbur=ri de tip isteric, nevroze etc. Acestea sunt de regul= imature afectiv, depresive sau cu manifest=ri de tip regresiv a personalit=]ii. Voi prezenta un caz care se \ntinde pe parcursul mai multor ani, caz cu o motiva]ie complex= psiho-patologic= [i social=, \n care victima nu este un copil ci o femeie adult=. B.G. \n vârst= de 47 ani, studii medii, pensionat medical (distrofie muscular= progresiv=), c=s=torit, tat= a 4 copii, predicator al unui cult religios. De la vârsta de 8 ani când \i moare tat=l este internat \ntr-o cas= de copii, situa]ie care \i provoac= puternice

8

CRIMINALISTICA

frustr=ri afective ce \l vor afecta pe toat= perioada copil=riei, dar [i cu ecouri puternice \n via]a sa de adult. Nu recunoa[te s= fi fost victima vreunui abuz sexual \n copil=rie. O dat= cu deteriorarea st=rii de s=n=tate prin evolu]ia distrofiei musculare dezvolta o tulburare mixt= de personalitate [i \ncepe s=-[i h=r]uiasc= sexual fiica cea mai mare \n vârst= de 23 de ani. Problemele \ncep dup= ce fiica divor]eaz= [i se mut= \mpreun= cu copiii la domiciliul p=rin]ilor ei. Timp de aproape doi ani tat=l o h=r]uie[te, \i face propuneri directe de a \ntre]ine rela]ii sexuale cu ea. To]i membrii familiei cunosc acest lucru [i evit= s= \i lase singuri. Ca urmare, lucrurile nu se concretizeaz= dar se acutizeaz= starea de tensiune din familie. Tat=l este din ce \n ce mai tensionat, recurge la acte de violen]= fizic= [i verbal= asupra familiei. Este reclamat de c=tre fiic= la poli]ie dar amenin]at= c= va fi dat= afar= din cas= aceasta \[i retrage de fiecare dat= plângerea. Starea psihic= a tat=lui se agraveaz=, acesta recurge la un plan ingenios pentru a r=mâne singur cu fiica sa cea mare [i are loc o tentativ= de viol e[uat= datorit= faptului c= tat=l nu reu[e[te s= finalizeze actul sexual. La aceast= tentativ= de viol asist= una dintre nepoatele acestuia \n vârst= de 3 ani. Dup= tentativa de viol tat=l \ncepe s=-i scrie scrisori fiicei sale, scrisori din care voi cita pe parcursul studiului de caz pentru a ilustra st=rile psihice ale acestuia. Tot \n aceast= perioad= B.G. are o tentativ= de viol asupra unei vecine [i o abuzeaz= sexual pe nepo]ica sa \n vârst= de 3 ani. |ncearc= s= ob]in= pl=cere din orice obiect \i este la \ndemân= \ns= aceste tentative realizate f=r= discern=mânt nu-i procur= o satisfac]ie real=. Aceasta \l face s= resping= obiectul manifestându-se fa]= de acestea printr-un comportament necontrolat [i agresiv. Ca urmare a dezechilibrului psihic determinat de nivelul din ce \n ce mai slab al activit=]ii fizice cauzat de boal=, B.G. dezvolt= o nevroz= compulsiv=, focarul de excita]ie fiind creat de obsesia sexual= fa]= de fiica sa. Iat= cum \[i descrie BG. tr=irile \ntr-una dintre scrisorile adresate fiicei sale: «când ai venit acas= gândul meu nu era s=]i aduc aminte din trecut pentru c= te iubeam [i mi-a fost mil= c= ai trecut printr-o faz= nedorit=. Eram pasiv f=r= s= fiu agitat. Dormeam linistit \n buc=t=rie, mergeam la adunare pân= intr-o zi… Un semn brusc mi-a venit. Nu mai puteam dormi noaptea, st=team [i te urm=ream pe la geamuri. Am luptat cu mine pân= \n ziua \n care ]i-am spus tot ce gandeam(…). |mi pare r=u c= nu m-ai \n]eles atunci. }i-am spus c= sunt un om prea gelos de ce ai f=cut tu. Mi-ai degradat via]a \n fa]a lui M=mica, a familiei \ntregi. Gelozia este o fiar= s=lbatic=, ucide, omoar=, otr=ve[te, spânzur=…» Imediat dup= tentativa de viol, \ntr-o pornire romantic= \i scrie: «|mi pare r=u….am fost foarte stresat, nu [tiam dac= m=mica a plecat \n oras [i senza]ia a fost prea mare când m-am lipit de tine…. E[ti o femeie super-extra. |ntr-o diminea]= o trimi]i pe m=mica \n ora[ ca s= putem r=mâne singuri acas=. |]i voi spune planul meu \n Postul mare. Mul]umesc [i voi ]ine la tine toat= via]a.» Tentativa e[uat= de a intre]ine rela]ii sexuale cu fiica sa nu face altceva decât s=-i acutizeze starea psihic= [i s=-i intensifice via]a fantasmatic=. «Eu nu mai am pace \n suflet nu pot lua nici o hot=râre cu pesoana mea pân= când nu ajung cu tine la o \n]elegere. Cu cât trece vremea [i se apropie postul mare eu simt c= explodez. (…) Tu ai cea mai mare putere asupra mea ca s= m= \ndrep]i. Pentru c= te iubesc mult. Afl= c= schimbarea mea st= \n voin]a ta. Eu m= hot=r=sc ca din postul mare s= fiu alt om numai dac= vei juca Tu cartea. Eu cred \n puterea [i felul meu c= impreun= amândoi putem crea o alt= via]= \n familie s= nu mai sufere m=mica-familia ce a suferit pân= acum.(…) Te rog-te rogte rog \n modul cel mai diplomatic [i lini[tit. Ori varianta la hotel da” s= nu m= faci s= \nnebunesc mai tare, ori varianta acas=…». Se repet= de mai multe ori cuvântul «carte», referire

CRIMINALISTICA

direct= la cartea de joc, rela]ia dintre ei fiind privit= ca un joc de c=r]i, dar [i referire incon[tient= la Cartea C=r]ilor (Biblia) pe care tat=l o propov=duie[te [i a c=ror porunci le \ncalc= râvnind la propria fiic=. De altfel referirile religioase transpar u[or din scrierile lui (raport=rile temporale se fac \n func]ie de \nceperea perioadei de post, lucrurile de ne\n]eles sunt opera Diavolul etc). Trece rapid de la rug=min]i la amenin]=ri: «Dup= cum ai \nceput s= te por]i cu mine cred c= peste câteva zile toat= familia va suferi mult din cauza ta… Cum ai \nceput s= te compor]i m= faci s= risc la via]a, la familie. Eu te v=d zi [i noapte \n ochi… Dac= vrei cu adev=rat s= ne bucur=m de via]= amândoi, s= nu-]i mai vorbesc murdar, s= nu te mai p=ze[ti de mine te rog lucreaz= o carte s= te eliberezi de mine [i eu s= m= \ndrept ca un om c=ruia \i place s= tr=iasc=…. Te va costa mult c= nu lucrezi ultima carte. » |n acest caz trebuie luate \n considera]ie predispozi]iile [i structura aberant= de personalitate a tat=lui, cu predispozi]ie constitu]ional= biopsihic= [i social= negativ=, care favorizeaz= incestul prin ac]iuni anormal motivate, autoinductiv [i heteroinductiv totodat=. Aceast= structurare dizarmonic= inclusiv a structurilor bio-psihice elementare cu dezinhibarea pulsiunilor instinctuale explic= existen]a incestului \n toate tipurile de societate [i \n toate civiliza]iile. Examenul clinico-anamnestic al lui B.G. a relevat o dispozi]ie depresiv=, iritabilitate, toleran]= scazut= la frustare, tulbur=ri hipnice, dispre] fa]= de normele de conduit= moral=, obsesii ideatorii. Examenul psihologic indic= un IQ de 85, \ncetinirea proceselor gândirii, depresie, dificult=]i de verbalizare, tendin]e spre reverie [i gândire de tip prelogic. Se simte foarte izolat dar ac]ioneaz= \ntr-o manier= de o mare valoare moral= predicând cultului din care apar]ine o serie de reguli total opuse celor pe care le respect= el. Atitudinea celorlal]i membrii ai familei este contradictorie: de[i cunosc situa]ia, fac tot posibilul s= nu-i lase singuri, au momente când o \ncurajeaz= pe victim= s= reclame situa]ia la poli]ie, tot ei o sf=tuiesc s=-[i retrag= plângerea ca s= nu-l aresteze [i s=-i fac= de ru[ine \n comunitate, culpabilizeaz= victima, o amenin]= c= o vor da afar= din cas=. Dependen]i financiar de tat=, dependen]i de imaginea lor \n comunitate [i mai ales \n cadrul grupului religios din care fac parte, nu fac altceva decât s= intre]in= conflictul. Ei vor cu orice pre] s= men]in= structura familiei \n fa]a unei alternative de dezagregare [i dezonorare reu[ind de fapt s= men]in= doar atmosfera de promiscuitate atât de d=un=toare tuturor membrilor. Ca urmare situa]ia se prelunge[te pe parcursul mai multor ani, câd victime [i al]i membrii (fiica cea mic=, una din nepotele), familia \l reclam= dar \[i retrage sistematic plângerile f=cute \ngreunând astfel activitatea organelor de cercetare penal=. De aceea se impune sprijinul psihologic [i social al \ntregii familii pe parcursul derul=rii procesului judiciar, orice publicitate sau pedepsire a tat=lui putând avea repercusiuni sociale asupra familiei. Incestul afecteaz= \ntreaga familie. El implic=, de obicei, comportamente secrete. Victima poate s= continuie uneori ani \ntregi din fric= de a nu r=ni familia, de a nu fi crezut= sau din teama c= cel vinovat ar putea face r=u unui alt membru al familiei. Totu[i statisticile actuale referitoare la violen]ele sexuale demonstreaz= c= plângerile s-au \nmul]it. Violen]a sexual= este mai prezent= ca niciodat= \n anchetele poli]iei, \n articole de pres= sau \n aten]ia opiniei publice. Cre[terea num=rului de reclama]ii de incest [i abuz sexual demonstreaz= ridicarea barierelor psihologice \n declararea cazurilor de c=tre victime. Din nefericire \ns= multe cazuri nu ajung s= fie deferite justi]iei.

9

Drd. GEORGE B+LAN, procuror general al Parchetului de pe lâng= Curtea de Apel Bucure[ ti
venimentele deosebit de grave, produse \n Statele Unite ale Americii, la 11 septembrie 2001, au marcat profund evolu]ia societ=]ii umane contemporane, demonstrând c= terorismul interna]ional promoveaz= o politic= agresiv= la adresa securit=]ii mondiale [ de sfidare a p=cii [ democra]iei. i i Terorismul este un fenomen social complex, ce include atât exerci]iul violen]ei extreme, \n scopul intimid=rii statelor, guvernelor sau a unor institu]ii, cât [ i o component= evident=, \ndreptat= asupra drepturilor fundamentale ale omului, reprezentând o provocare important= la adresa democra]iei, statului de drept, la adresa vie]ii [ libert=]ii persoanei. i Semnificative pentru noua concep]ie interna]ional= de ac]iune doctrinar= [ practic=, \n materia politicilor de i securitate, sunt prevederile Tratatului de instituire a Conven]iei pentru Europa [ ale documentului intitulat i “Actul Patriot”, adoptat de Congresul SUA, la 25 octombrie 2001. La data de 29 octombrie 2004, conduc=torii statelor [ i guvernelor celor 25 de state membre ale Uniunii Europene [ i ai celor 3 ]=ri candidate au semnat tratatul de instituire a Constitu]iei Europene, care a fost adoptat= \n unanimitate, la 18 iunie 2004. |n urm= cu 50 de ani, au fost f=cu]i primii pa[ \n i construc]ia european=, punându-se bazele unei comunit=]i de popoare [ de state, fiind \nfiin]ate institu]ii suprana]ionale, i care au evoluat spre o uniune economic= [ monetar=, urmând i s= se des=vâr[ easc= \ntr-o veritabil= politic= extern= [ de i ap=rare comun=, care s= propulseze Uniunea pe scena politic= mondial= [ astfel “construc]ia european= a \nceput s= i transforme sentimentul difuz al identit=]ii europene \ntr-un proiect de organizare politic=”1. Se poate aprecia c= este nevoie de o constitu]ie european= deoarece institu]iile europene existente nu pot s= satisfac= nevoile politice ale Europei Unite, iar, pe fond, Tratatul de instituire a unei constitu]ii pentru Europa cuprinde progrese importante \n ceea ce prive[ noile competen]e ale te Uniunii Europene, precum [ o nou= construc]ie institu]ional=, i care asigur=: “1. integrarea Cartei drepturilor fundamentale \n tratatul constitu]ional, ce va garanta o protec]ie mai eficace a drepturilor cet=]enilor; 2. acordarea unei personalit=]i juridice unice \i va permite acesteia s= joace un rol mai vizibil pe scena interna]ional=; 3. redactarea unui tratat constitu]ional unic [ eliminarea i diver[ ilor piloni vor face activitatea Uniunii Europene [ i exercitarea responsabilit=]ilor sale mai simple [ mai i transparente pentru cet=]eni; 4. generalizarea – cu mici excep]ii - a procedurii legislative privind adoptarea legilor europene va consolida legitimitatea democratic= a Uniunii [i a deschiderii sale; 5. clarificarea competen]elor va permite cet=]enilor s= disting= mai clar \ntre responsabilit=]ile Uniunii [ cele ale i

E

10

statelor membre, p=strând, \n acela[ timp, suple]e, sistemului i comunitar; 6. progresul realizat \n instaurarea unui spa]iu de libertate, securitate [ justi]ie va permite s= se aplice metoda i comunitar= \n aceste domenii cheie; 7. noile dispozi]ii \n materie de politic= extern= [ de i securitate comun=, ca [ crearea unui post de ministru al i afacerilor externe ale Uniunii, vor u[ ura rolul Uniunii Europene pe scar= interna]ional=; 8. dispozi]iile \n materie de ap=rare vor face posibil= ameliorarea capacit=]ilor militare [ vor permite statelor i membre s= se angajeze \ntr-o cooperare structurat=, care va face s= creasc= credibilitatea politicii externe a Uniunii Europene”2 Tratatul, ce instituie o Conven]ie pentru Europa, stabile[ o politic= extern= [ de securitate comun= \n cadrul te i mai multor dispozi]ii cuprinse \n Titlul III – “Competen]ele Uniunii” [ Capitolul II – “Dispozi]ii speciale”3. i |n cadrul Titlului III – “Competen]ele Uniunii” se statuteaz= principiile subsidiarit=]ii [ propor]ionalit=]ii i exercit=rii competen]elor Uniunii, \n sensul \n care ac]iunea Uniunii \n domeniile, ce nu ]in de competen]a sa exclusiv=, se exercit= numai [ \n m=sura \n care obiectivele ac]iunii i preconizate nu pot fi atinse \n mod satisf=c=tor de c=tre statele membre dar pot fi, datorit= dimensiunilor [ efectelor i preconizate, mai bine atinse la nivelul Uniunii. De asemenea, Uniunea ac]ioneaz= \n limitele propor]ionale ale competen]elor ce i-au fost atribuite prin Constitu]ie de c=tre statele membre \n vederea atingerii obiectivelor stabilite de c=tre aceasta, iar orice alt= competen]= neatribuit= Uniunii apar]ine statelor membre. Uniunea dispune de competen]e pentru definirea [ i punerea \n aplicare a unei politici externe [ de securitate i comune, inclusiv pentru definirea progresiv= a unei politici de ap=rare comun=. Articolul 16: “Politica extern= [ de securitate comun=” i stabile[ competen]a Uniunii \n aceast= materie, care se \ntinde te asupra tuturor problemelor referitoare la securitatea acesteia, inclusiv la definirea progresiv= a unei politici de ap=rare comun= care, pe viitor, s= conduc= la o strategie comun= de ap=rare. |n cadrul politicii externe [ de securitate comun=, statele i membre sprijin=, \n mod activ [ f=r= rezerve, aceste politici, \n i spiritul loialit=]ii [ solidarit=]ii reciproce [ respect= actele i i adoptate de c=tre Uniune \n acest domeniu. Ele se ab]in de la orice ac]iune contrar= intereselor Uniunii sau care poate d=una eficacit=]ii sale. Capitolul II – Dispozi]ii speciale, reglementeaz= principiile de ac]iune privind aplicarea politicilor de securitate [ ap=rare comune, spa]iul de libertate, securitate [ justi]ie cât i i [ clauze de solidaritate. i Astfel, la art.I-40: “Dispozi]ii privind aplicarea Politicii Europene de Securitate Comun=” se prezint= rolul Uniunii Europene \n ac]iunea solidarit=]ii politicii reciproce a statelor membre, care duce o politic= extern= [ de securitate comun= i [ de identificare a problemelor de interes general. i

CRIMINALISTICA

Totodat=, Consiliul European identific= interesele strategice ale Uniunii, stabile[ obiectivele politicii sale externe te [ de securitate comune, elaborând politici \n acest sens. i Politica extern= [ de securitate comun= este pus= \n i aplicare de c=tre Ministerul Afacerilor Externe al Uniunii [ de i c=tre statele membre, prin utilizarea mijloacelor na]ionale [ a i celor comunitare. |n cadrul deciziilor privind politica extern= [ de i securitate, se manifest= principiul solidarit=]ii dintre statele Uniunii, acestea consultându-se reciproc, \n vederea unei ac]iuni convergente. La articolul I-41: “Dispozi]ii privind Politica Comun= de Securitate [ Ap=rare” se stabile[ c= politica \n aceast= i te materie face parte integrant= din politica extern= [ de i securitate comun=, asigurând Uniunii o capacitate opera]ional= bazat= pe resurse civile [ militare. i Uniunea poate recurge la aceste capacit=]i \n cadrul misiunilor \n afara Uniunii, pentru a asigura men]inerea p=cii, prevenirea conflictelor [ \nt=rirea securit=]ii interna]ionale, i conform principiilor Cartei Na]iunilor Unite. Politica Uniunii nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate [ de ap=rare a anumitor state membre, i respect= obliga]iile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care consider= c= ap=rarea lor comun= se realizeaz= \n cadrul Organiza]iei Tratatului de Nord [ este compatibil= cu politica de securitate i [ de ap=rare comun= stabilit= \n acest cadru. i Pentru punerea \n aplicare a politicii de securitate [ de i ap=rare comun=, statele membre pun la dispozi]ia Uniunii capacit=]i civile [i militare, constituind \n comun for]e multina]ionale, \n vederea atingerii obiectivelor propuse. |n cazul \n care unul dintre statele participante ar fi obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul s=u, celelalte state din Uniune \i acord= ajutor [ asisten]= prin toate mijloacele de care dispun, i \n conformitate cu disp.art.51 din Carta Na]iunilor Unite. Aceast= dispozi]ie, care stabile[ un angajament te comun de ap=rare, nu aduce atingere caracterului special al angajamentelor asumate \n cadrul NATO, care, pentru statele membre ale acestei organiza]ii, r=mâne fundamentul ap=r=rii lor comune. Articolul I-42: “Dispozi]ii privind spa]iul de libertate, securitate [ justi]ie” consacr= existen]a acestei zone de i cooperare regional=, care are ca fundament principiile libert=]ii, securit=]ii [ justi]iei. i Uniunea constituie acest spa]iu prin adoptarea de legicadru care, prin implementarea \n sistemele judiciare na]ionale, vor armoniza legisla]iile ]=rilor membre. De asemenea, se promoveaz= \ncrederea reciproc= \ntre autorit=]ile competente ale statelor membre, \n special pe baza recunoa[ terii reciproce a deciziilor judiciare [ i extrajudiciare cât [ prin cooperarea opera]ional= a organelor i de aplicare a legii \n domeniul prevenirii, descoperirii [ i combaterii infrac]ionalit=]ii. |n cazul spa]iului de libertate, securitate [ justi]ie, pot i participa la mecanisme de evaluare [ monitorizare, inclusiv a i activit=]ii Europol [ Eurojust, statele membre dispunând [ de i i drept de ini]iativ= \n domeniul cooper=rii poli]iene[ [ ti i cooper=rii judiciare \n materie penal=. Articolul I-43: “Clauze de solidaritate” stabile[ te mecanismul solidarit=]ii Uniunii, \n cazul ac]iunii unor factori de risc care pot afecta securitatea statelor membre. Astfel, atunci când unul dintre statele membre face obiectul unui atac terorist sau al unei catastrofe naturale sau dezastre provocate de om, Uniunea [ statele membre i ac]ioneaz= \mpreun= \n spirit de solidaritate.

CRIMINALISTICA

Uniunea va aloca toate resursele disponibile inclusiv cele militare, \n vederea: prevenirii amenin]=rilor teroriste pe teritoriul statelor membre; protej=rii institu]iilor democratice [i a popula]iei civile de un eventual atac terorist; acord=rii de asisten]= unui stat membru pe teritoriul acestuia, la cererea autorit=]ilor sale politice, \n cazul unui atac terorist sau \n cazul unei catastrofe naturale ori provocate de om. Aceste dispozi]ii, cuprinse \n Tratatul ce instituie o Constitu]ie pentru Europa, exprim=, \n mod evident, voin]a statelor membre de a promova o politic= coerent= [ eficient= i de securitate [ ap=rare, \n vederea protej=rii valorilor i universale ale drepturilor inviolabile [ inalienabile ale omului, i democra]iei, egalit=]ii, libert=]ii [ statului de drept. i Spa]iul comun european tinde astfel s= devin= un actor de maxim= importan]= pe scena rela]iilor interna]ionale, care, al=turi de S.U.A., pot contribui la sporirea securit=]ii mondiale [ la intensificarea luptei \mpotriva terorismului interna]ional. i La data de 25 octombrie 2001, Congresul Statelor Unite ale Americii a adoptat “Legea Patriot” (Patriot Act)4, creeat= \n scopul prevenirii [ combaterii ac]iunilor teroriste pe teritoriul i S.U.A., [ la nivel interna]ional, cât [ \n vederea \mbun=t=]irii i i instrumentelor judiciare [ administrative de lupt= \mpotriva i terorismului. Legea este prezentat= ca fiind un instrument legislativ, ce asigur= mai mult= for]= [ coeren]= \n lupta de prevenire [ i i combatere a terorismului. Legea Patriot (Patriot Act) cuprinde un ansamblu de norme procedurale, care reglementeaz= activit=]i specifice investig=rii [ cercet=rii faptelor [ actelor de terorism, a i i surselor finan]=rii acestuia cât [ dispozi]ii de amendare a unor i acte normative, ce reglementeaz= competen]ele unor institu]ii fundamentale (Autoritatea preziden]ial=) cât [ alte domenii i (penal, procedural penal, financiar etc.), \n materia combaterii terorismului. De asemenea, Legea Patriot (Patriot Act) reprezint= [ i un complex de norme administrative, financiare [i jurisdic]ionale care toate la un loc au rolul de a adapta \ntreg aparatul guvernamental [ politic decizional la realit=]ile unui i conflict asimetric, declan[ ca \n cazul atacurilor teroriste din at 11 septembrie 2001. |n con]inutul Titlului I sunt reglementate dispozi]ii privind \mbun=t=]irea securit=]ii interne, \n vederea combaterii ac]iunilor teroriste. Astfel, la Sec]iunea 101 se reglementeaz= constituirea fondului destinat luptei \mpotriva terorismului, \n cadrul Trezoreriei Statelor Unite, ce cuprinde sume de bani ce r=mân disponibile, indiferent de anul fiscal, pentru urm=toarele activit=]i: restabilirea capacit=]ii opera]ionale a unei structuri din componen]a organelor de aplicare a legii sau de ap=rare, care a avut de suferit, ca urmare a unui atac terorist intern sau interna]ional; acordarea de sprijin pentru combaterea, anchetarea sau urm=rirea \n justi]ie a actelor de terorism intern [i interna]ional; realizarea de evalu=ri ale amenin]=rilor terorismului de c=tre agen]iile federale [i structurile acestora; rambursarea c=tre orice departament sau agen]ie a Guvernului Federal a costurilor suportate la re]inere \n alte state a persoanelor acuzate de terorism, prin \nc=lcarea legisla]iei Statelor Unite.

11

|n urm=toarea Sec]iune (102) se condamn= de c=tre Congresul S.U.A. discriminarea americanilor de origine arab= [ musulman=, pe fondul luptei antiteroriste, considerându-se c=: i drepturile [i libert=]ile civile ale tuturor americanilor, inclusiv cei de origine arab=, musulman= [i cei originari din Asia de Sud trebuie protejate [i trebuie f=cute toate eforturile pentru a le asigura protec]ia; orice acte de violen]= [i discriminare \mpotriva oric=ror americani sunt condamnabile; i se cere \ntregii ]=ri s= recunoasc= patriotismul concet=]enilor apar]inând tuturor mediilor etnice, rasiale [i religioase. |n continuare, sunt relgementate norme privind sprijinul financiar sporit pentru Centrul de asisten]= tehnic= de pe lâng= Biroul Federal de Investiga]ii cât [ modificarea unor i prevederi \n leg=tur= cu solicit=rile de asisten]= militar=, pentru a \nt=ri restric]iile \n anumite cazuri de urgen]=. La Sec]iunea 105 – Dezvoltarea ini]iativei for]elor na]ionale pentru combaterea infrac]iunilor electronice se stabile[ obliga]ia directorului Serviciului Secret al Statelor te Unite ale Americii de a lua m=surile necesare pentru a \nfiin]a o re]ea na]ional= a for]elor de combatere a infrac]iunilor electronice, \n scopul descoperirii [ anchet=rii diferitelor i forme de infrac]iuni electronice, inclusiv a unor poten]iale atacuri teroriste \mpotriva obiectivelor esen]iale de infrastructur= [ \mpotriva sistemului financiar-bancar al i Statelor Unite ale Americii. Sec]iunea 106 acord= autorit=]ii preziden]iale puteri suplimentare, inclusiv asupra oric=rui drept, titlu, sau venit provenit din orice proprietate aflat= sub jurisdic]ia Statelor Unite ale Americii [ confiscat= de la orice persoan= care a i planificat, autorizat, a sprijinit sau s-a implicat \n opera]iuni sau atacuri \ndreptate asupra S.U.A. Astfel, aceste drepturi, titluri sau venituri provenite din propriet=]ile astfel confiscate se vor transfera, \n conformitate cu prevederile impuse de pre[ edinte, c=tre o persoan= sau agen]ie desemnat= de acesta unde vor fi de]inute, folosite, administrate, lichidate, vândute sau se va dispune \n privin]a lor \n interesul [ beneficiul Statelor Unite. i Tot la aceast= sec]iune se prevede c= informa]iile clasificate pot fi prezentate instan]ei care efectueaz= o cercetare judec=toreasc= asupra unor fapte ce constituie obiectul acestei legi, \n vederea unei evalu=ri “ex parte sau in camera”. Titlul II dezvolt= dispozi]iile anterioare privind sporirea securit=]ii interne prin \nt=rirea procedurilor de supraveghere [ interceptare a comunica]iilor prin cablu, orale [ electronice, i i \n cazurile \n care sunt indicii de terorism, fraud= electronic= sau alte infrac]iuni. Sec]iunea 203 stabile[ cazurile \n care informa]iile din te acest domeniu pot fi prezentate \n fa]a Marelui juriu5, dup= cum urmeaz=: atunci când o instan]= dispune acest lucru ca m=sur= preliminar= sau având leg=tur= cu procedurile judiciare; atunci când o instan]= permite acest lucru la solicitarea acuzatului, ar=tând c= pot exista motive pentru o mo]iune de respingere a condamn=rii datorit= aspectelor prezentate \n fa]a Marelui juriu; atunci când deconspirarea informa]iilor este f=cut= de un procuror al guvernului c=tre un alt Mare juriu federal; atunci când o instan]= permite acest lucru, la cererea procurorului guvernamental, ar=tându-se c= aceste aspecte pot duce la descoperirea unei \nc=lc=ri a legii penale a statului; atunci când aspectele vizate includ informa]ii de

12

spionaj [i contrainforma]ii necesare reprezentan]ilor organismelor federale de aplicare a legii sau serviciilor de informa]ii [i protec]ie, imigra]ie, ap=rare na]ional= sau securitate na]ional=, pentru a-i ajuta pe ace[tia \n \ndeplinirea atribu]iilor oficiale. |n cazul deconspir=rii informa]iilor, \n condi]iile mai sus ar=tate [ \n baza hot=rârii unei instan]e, oficiali, federali pot i utiliza informa]iile respective doar \n m=sura \n care acestea sunt necesare \ndeplinirii atribu]iilor oficiale, cu respectarea restric]iilor privind deconspirarea neautorizat= a informa]iilor de acest tip. Tot \n cadrul acestei sec]iuni se define[ termenul mai te sus citat – “informa]ii de spionaj”, ca fiind: informa]ii, indiferent dac= acestea privesc o persoan= din Statele Unite, vizând capacitatea Statelor Unite de a asigura protec]ia \mpotriva unor atacuri reale sau poten]iale sau alte acte ostile grave ale unei puteri str=ine sau ale unui agent apar]inând unei puteri str=ine; informa]ii privind actele de sabotaj sau terorism interna]ional, comise de o putere str=in= sau de un agent apar]inând unei puteri str=ine; informa]ii privind activit=]ile clandestine de culegere de informa]ii desf=[urate de un serviciu sau de o re]ea de informa]ii apar]inând unei puteri str=ine sau desf=[urate de un agent al unei puteri str=ine; informa]ii privind sau nu o persoan= din Statele Unite, vizând o putere str=in= sau un teritoriu str=in, având leg=tur= cu ap=rarea na]ional=, siguran]a na]ional= sau afacerile externe ale ]=rii. De asemenea, “informa]iile cu privire la spionaj” sunt definite [ \n sensul unor informa]ii, privitoare sau nu la un i cet=]ean al Statelor Unite, care se refer= la posibilitatea Statelor Unite de a oferi protec]ie \mpotriva: unui atac prezent sau poten]ial sau altor acte ostile grave \ntreprinse de o putere str=in= sau de un agent al unei puteri str=ine; actelor de sabotaj sau de terorism interna]ional s=vâr[ite de o putere str=in= sau de un agent al unei puteri str=ine; activit=]ilor clandestine de culegere de informa]ii desf=[urate de c=tre un serviciu secret sau de c=tre o re]ea a unei puteri str=ine sau de c=tre un agent al unei puteri str=ine; informa]iilor privitoare sau nu la un cet=]ean al Statelor Unite, cu privire la o putere str=in= sau un teritoriu str=in care se refer= la ap=rarea na]ional=, securitatea sau gestionarea afacerilor externe ale Statelor Unite. |n cadrul Sec]iunii 216 se aduc preciz=ri \n leg=tur= cu procedura emiterii mandatului prin care se autorizeaz= instalarea [ folosirea \nregistr=rii sau a unui sistem de i localizare [ monitorizare \n orice loca]ie de pe teritoriul i Statelor Unite, \n sensul \n care o instan]= competent= apreciaz= c= procurorul guvernamental a informat instan]a c= datele care se vor ob]ine, \n urma intercept=rii, sunt relevante pentru derularea unei anchete. Titlul III se refer= la norme privind combaterea activit=]ilor interna]ionale de sp=lare a banilor [ de finan]are i a opera]iunilor de prevenire a actelor teroriste. |n continuarea acestor reglement=ri s-a plecat de la constatarea c= activit=]ile de sp=lare a banilor asigur= sursele financiare necesare re]elelor criminale transna]ionale [ au o i importan]= deosebit= pentru finan]area terorismului global [ i asigurarea de fonduri pentru atacurile teroriste. De asemenea, s-a remarcat c= anumite jurisdic]ii din afara Statelor Unite ale Americii, care ofer= facilit=]i “off shore” atât \n domeniul bancar, cât [ \n alte domenii, menite i s= asigure anonimatul, corelate cu deficien]ele normelor [ i regimurilor de supraveghere financiar=, furnizeaz=

CRIMINALISTICA

instrumentele esen]iale de mascare a titularilor tranzac]iilor de fonduri ilicite, rezultate din s=vâr[ irea unei game largi de infrac]iuni, de la traficul de droguri, contrabanda cu arme, traficul de fiin]e umane, pân= la fraude financiare. Stabilirea de m=suri eficiente, \n vederea combaterii sp=l=rii banilor, la nivel interna]ional, necesit= o ac]iune la nivel na]ional, bilateral cât [ interna]ional, cu folosirea unor i mecanisme special destinate acestui efort, cum ar fi Comitetul de la Basel pentru reglement=ri bancare [ practici de i supraveghere [ Grupul de lucru pe probleme de sp=lare de i bani din care fac parte [ Statele Unite ale Americii. i |n linii generale, \n acest titlu, se reglementeaz= procedurile de ob]inere a informa]iilor financiar-bancare cu privire la tranzac]ii suspecte [ m=surile speciale pe care i Ministerul de Finan]e al S.U.A. le poate lua sau solicita, \n vederea prevenirii [ combaterii sp=l=rii banilor. i Astfel, Ministerul de Finan]e poate solicita oric=rei institu]ii sau agen]ii financiare interne s= p=streze registrele de eviden]= [ raport=rile financiare \n leg=tur= cu suma total= i a tranzac]iilor sau pentru fiecare tranzac]ie, cu privire la o jurisdic]ie din afara Statelor Unite, una sau mai multe categorii de tranzac]ii din acest cadru sau care implic= o jurisdic]ie din afara Statelor Unite sau unul ori mai multe tipuri de conturi, dac= se consider= c= respectiva jurisdic]ie, institu]ie sau categorie de tranzac]ie este legat= de opera]iuni de sp=lare de bani.. Conform dispozi]iilor din acest titlu, ministrul de finan]e poate cere oric=rei institu]ii sau agen]ii financiare informa]ii cu privire la: identitatea [i adresa participan]ilor la o tranzac]ie sau leg=tur=, inclusiv identitatea ini]iatorului pentru fiecare transfer de fonduri; gradul de legalitate \n care ac]ioneaz= un participant la fiecare tranzac]ie; identitatea de]in=torului real de fonduri, implicat \n fiecare tranzac]ie; o descriere a fiec=rei tranzac]ii; De asemenea, se vor solicita informa]ii referitoare la de]in=torul real al unui cont deschis sau de]inut \n S.U.A. de c=tre o persoan= str=in= care implic= o jurisdic]ie din afara Statelor Unite, una sau mai multe categorii de astfel de tranzac]ii sau care implic= o jurisdic]ie extern= sau unul ori mai multe tipuri de conturi, dac= se apreciaz= c= acestea au leg=tur= cu sp=larea de bani. Se vor solicita informa]ii [ cu privire la anumite conturi i corespondente [i creditoare, pentru a se ob]ine date referitoare la identificarea fiec=rui client al unei institu]ii financiare care poate folosi sau ale c=rei tranzac]ii sunt derulate prin cont creditar sau corespondent, cât [ informa]ii i similare cu cele pe care institu]iile depozitare le ob]in \n cursul obi[ nuit al afacerilor legale de clien]ii reziden]i \n SUA. |n cadrul Sec]iunii 314 se indic= domeniile \n care se impun cooperarea [ facilitarea schimbului de informa]ii, \n i scopul descuraj=rii fenomenului de sp=lare de bani: cu privire la probleme legate de finan]area grupurilor teroriste, de mijloacele prin care aceste grupuri pot transfera fonduri \n \ntreaga lume, inclusiv pe teritoriul Statelor Unite, chiar [i prin intermediul unor organiza]ii de caritate, a unor organiza]ii non-profit [i a unor organiza]ii nonguvernamentale, precum [i m=sura de apari]ie a riscului ca institu]iile financiare din Statele Unite s= fie implicate, f=r= voia lor, \n astfel de finan]=ri; cu privire la stabilirea rela]iilor, \n special a celor de natur= financiar= \ntre trafican]ii interna]ionali de narcotice [i

CRIMINALISTICA

organiza]iile teroriste interna]ionale, \n m=sura \n care membrii acestora sunt angaja]i \n activit=]i comune [i a dimensiunii rela]iilor de cooperare dintre ace[tia, \n domeniul colect=rii [i transfer=rii fondurilor \n aceste scopuri; cu privire la mijloacele prin care se urm=re[te facilitarea identific=rii conturilor [i a tranzac]iilor \n care sunt implicate grup=rile teroriste, precum [i a schimbului de informa]ii cu privire la astfel de conturi [i tranzac]ii, care au avut loc \ntre institu]iile financiare [i organele de aplicare a legii. |n cadrul Sec]iunii 317 se stabile[ competen]a cu te privire la activit=]ile de sp=lare a banilor \n sarcina instan]elor de judecat= care au drept de jurisdic]ie asupra oric=rei persoane str=ine, inclusiv asupra oric=rei institu]ii financiare autorizate de legisla]ia unui stat str=in, \mpotriva c=rora se deschide o ac]iune judiciar=, dac=: persoana str=in= comite o infrac]iune, cu implicarea unei tranzac]ii financiare, care s-a \nregistrat, \n totalitate sau par]ial, pe teritoriul Statelor Unite; persoana str=in= transfer=, \n interes personal, un bun asupra c=ruia Statele Unite de]ine dreptul de proprietate, \n virtutea intr=rii \n vigoare a unui ordin privind confiscarea sa de c=tre o instan]= din Statele Unite; persoana str=in= este o institu]ie financiar= care de]ine un cont bancar la o institu]ie financiar= din Statele Unite. Instan]ele judec=tore[ti pot emite ordine de indisponibilizare sau pot s= hot=rasc= declan[area procedurilor necesare pentru a certifica faptul c= orice cont bancar sau alt= prioritate de]inut= de c=tre persoana cercetat= pe teritoriul Statelor Unite sunt puse la dispozi]ia instan]ei. Un accent deosebit se pune pe combaterea sp=l=rii banilor, pe cooperarea interna]ional= privind depistarea ini]iatorilor de transferuri electronice [ \n combaterea i opera]iunilor de sp=lare a banilor, infrac]iunilor financiare [ i finan]area grup=rilor teroriste. O alt= problem= major= legat= de finan]area terorismului interna]ional o reg=sim \n Sec]iunea 371, ce reglementeaz= normele referitoare la infrac]iunea de contraband= cu valut=. Aceast= infrac]iune este definit= ca fiind fapta persoanei care, cu inten]ie, ascunde mai mult de 10.000 de dolari \n bani lichizi sau alte instrumente monetare asupra propriei persoane sau \n alte locuri, bagaje, m=rfuri sau containere, transport= sau transfer= astfel de bani sau instrumente monetare dintr-o localitate din Statele Unite \ntr-alta din afara Statelor Unite sau dintr-un loc din afara Statelor Unite \ntr-unul din interiorul S.U.A. La redactarea textului, ce incrimineaz= infrac]iunea de contraband= cu valut=, s-au avut \n vedere constat=rile Congresului S.U.A., care a apreciat c= transportul [ trecerea i frauduloas= a banilor lichizi \n cantit=]i mari pot reprezenta acum cea mai obi[ nuit= form= de sp=lare a banilor, iar deplasarea unor sume mari de bani lichizi este unul din semnele cele mai concludente de avertizare c= este vorba de trafic de droguri, terorism, sp=lare de bani, evaziune fiscal= [ i alte infrac]iuni specifice crimei organizate. Al=turi de actele [ faptele de trecere frauduloas= a i frontierei cu lichidit=]i valutare, se afl= prevederile privind falsificarea de moned= [ a obliga]iilor, inclusiv prin folosirea i unei imagini digitale sau electronice, ori o imagine analog= a acestora a unui bon, certificat de trezorerie, chitan]= sau declara]ie de plat=. Importan]a ar=tat= acestor prevederi de c=tre ini]iatorii Legii Patriot (Patriot Act) rezult= din faptul c= sp=larea de bani

13

reprezint= principala modalitate de finan]are a terorismului interna]ional, ori reducerea sau anihilarea unor astfel de fluxuri financiare “murdare” ar putea determina o sc=dere considerabil= a ac]iunii grup=rilor teroriste. |n titlul IV al Legii Patriot (Patriot Act) sunt enumerate mai multe dispozi]ii care vin s= \ntregeasc= un pachet de m=suri cu privire la securitatea frontierelor Statelor Unite ale Americii. Se poate observa interesul sporit acordat de guvernul american \n leg=tur= cu asigurarea personalului necesar la frontiera nordic= [ cu privire la accesul de c=tre i Departamentul de Stat [ Serviciul de Imigrare la anumite i informa]ii de identificare privind cazierele solicitan]ilor de reziden]= [ a celor care solicit= intrarea \n S.U.A. i |n acest sens, la Sec]iunea 403, se precizeaz= c= procurorul general [ directorul Biroului Federal de Investiga]ii i vor furniza informa]ii aflate \n cazierele consemnate \n Indexul de Identificare Interstatal= din cadrul Centrului Na]ional de Informare cu privire la infrac]iuni, \n dosarele persoanelor c=utate, sau la orice dosare de]inute de Centrul Na]ional de Informare cu privire la infrac]iuni, acces cu scopul de a determina dac= un solicitant de reziden]= sau o persoan= care solicit= intrarea \n ]ar= au un cazier men]ionat \n astfel de dosare. Paralel cu schimbul de informa]ii dintre agen]ii se are \n vedere [ un alt mijloc de control mai eficient al persoanelor i care intr= [ ies din Statele Unite ale Americii, prin extinderea i Sistemului Automat Integrat de Identificare a Amprentelor din cadrul Biroului Federal de Investiga]ii [ a altor sisteme de i identificare, pentru o mai bun= identificare a unei persoane care de]ine un pa[ aport sau o viz= str=in= [ care poate fi i c=utat= \n leg=tur= cu o anchet= penal= \n S.U.A sau \n str=in=tate, \nainte ca acesteia s= i se emit= viz= sau s= i se acorde accesul sau ie[ irea din S.U.A. |n cadrul dispozi]iilor privind controlul imigr=rilor \n S.U.A s-a procedat, \n cadrul Sec]iunii 411, la enun]area temeiurilor \n baza c=rora nu se poate acorda drept de reziden]=, eviden]iindu-se, \n principal, temeiuri privind apartenen]a sau leg=turile unei persoane cu organiza]ii teroriste, dup= cum urmeaz=: este un reprezentant al unei organiza]ii teroriste sau al unui grup politic, social ori asimilat al c=rui sprijin public pentru ac]iunile teroriste submineaz= eforturile depuse de S.U.A., \n vederea combaterii ac]iunilor de aceast= natur=; [i-a folosit pozi]ia important= dintr-o ]ar= pentru a sus]ine sau pentru a se dedica ac]iunilor teroriste, ori pentru a-i convinge pe al]ii s= sprijine activit=]ile teroriste sau o organiza]ie terorist=; este so]ul sau so]ia ori copilul unui cet=]ean str=in c=ruia, potrivit prevederilor acestei sec]iuni, nu i se acord= drept de reziden]=, dac= activitatea din cauza c=reia cet=]eanul str=in nu a primit drept de reziden]= a avut loc \n ultimii cinci ani; comiterea sau instigarea la comiterea unei activit=]i teroriste, \n circumstan]e care indic= inten]ia de a cauza moartea sau r=nirea corporal= grav= a uneia sau a mai multor persoane; preg=tirea sau planificarea unei activit=]i teroriste; culegerea de informa]ii referitoare la poten]ialele ]inte ale activit=]ii teroriste; solicitarea de fonduri sau alt sprijin logistic, \n vederea derul=rii de activit=]i teroriste; desf=[oar= activit=]i de acordare de sprijin material, inclusiv locuin]=, mijloace de transport [i de comunica]ii, fonduri sau alte beneficii financiare, documente sau acte de identitate false, arme [i explozibili sau acord= instruire pentru desf=[urarea de activit=]i teroriste.

14

Sec]iunea 412 stabile[ obliga]ia autorit=]ilor judiciare te americane de a-i re]ine, \n mod obligatoriu, pe presupu[ ii terori[ precizându-se c= procurorul general va lua \n ti, custodie orice cet=]ean str=in fa]= de care exist= motive \ntemeiate pentru a se considera c= desf=[ oar= activit=]i teroriste sau face parte dintr-o organiza]ie terorist=. Procurorul general, dup= ce a luat m=sura re]inerii fa]= de persoana suspectat= de activit=]i teroriste, va declan[ a procedurile de expulzare fa]= de aceasta sau o va acuza de o fapt= penal=, dar nu mai târziu de 7 zile de la \nceperea acestei re]ineri. |n cadrul politicii de securitate a Statelor Unite ale Americii, promovate \n acest document, se \nscrie [i preocuparea privind integritatea [ securitatea vizelor prin i implementarea rapid= a unui sistem de date de intrare [ ie[ i ire integrat pentru aeroporturi, porturi maritime [ puncte terestre i de frontier= cât [ dezvoltarea unui program de monitorizare a i studen]ilor str=ini, \n vederea control=rii imigra]iei ilegale. Titlul V este consacrat unui pachet de norme procedurale care vine s= faciliteze anchetarea actelor [ i faptelor de terorism. |n conformitate cu procedurile [ cu reglement=rile i stabilite de procurorul general al Statelor Unite ale Americii, fondurile aflate la dispozi]ia acestuia pot fi utilizate pentru acordarea de recompense, ca urmare a solicit=rii unor persoane care se ofer= s= sprijine activitatea Departamentului de Justi]ie de combatere a terorismului [ de protec]ie a i popula]iei \mpotriva actelor teroriste. Sec]iunea 504 aduce prevederi suplimentare \n leg=tur= cu modalit=]ile de cooperare [ coordonare a i organismelor de aplicare a legii \n activitatea acestora de prevenire [ combatere a terorismului. i Astfel, ofi]erii federali care desf=[ oar= o activitate de supraveghere electronic= sau care realizeaz= perchezi]ii, pentru a ob]ine informa]ii din exteriorul S.U.A., pot colabora cu reprezentan]ii organismelor federale de aplicare a legii, \n scopul coordon=rii eforturilor, \n vederea anchet=rii sau asigur=rii protec]iei \mpotriva: atacurilor reale sau poten]iale sau a altor acte ostile grave, s=vâr[ite de o putere str=in= sau de un agent al unei puteri str=ine; actelor de sabotaj sau de terorism interna]ional s=vâr[ite de o putere str=in= sau de un agent al unei puteri str=ine; activit=]ilor clandestine de ob]inere de informa]ii, desf=[urate de un serviciu de informa]ii sau de o re]ea a unei puteri str=ine ori de un agent al unei puteri str=ine. Sec]iunea 506 stabile[ compenten]e suplimentare te Serviciului Secret al S.U.A., care, al=turi de Biroul de Investiga]ii, are jurisdic]ie \n anchetarea faptelor ce aduc atingere securit=]ii na]ionale a Statelor Unite. Biroul Federal de Investiga]ii are [ competen]a de a i ancheta infrac]iunile de spionaj, culegere de informa]ii, de deconspirare neautorizat= a informa]iilor secrete sau a informa]iilor protejate din motive de securitate na]ional= ori de men]inere a rela]iilor diplomatice \ntre statele stipulate, cu excep]ia infrac]iunilor date \n competen]a Serviciului Secret al Statelor Unite. Serviciul Secret al Statelor Unite \[ exercit= autoritatea i \n conformitate cu acordul \ncheiat \ntre Ministerul Finan]elor [ procurorul general, având [ o jurisdic]ie suplimentar= de i i anchetare a fraudelor dispozitivelor de acces, falsificarea dispozi]iilor sau documentelor de identitate [ orice fraud= sau i acte infrac]ionale ori ilegale, s=vâr[ \n cadrul sau \mpotriva ite

CRIMINALISTICA

institu]iilor financiare protejate de stat. Paralel cu preocup=rile legate de sporirea capacit=]ii de ripost= la amenin]=rile teroriste se \nregistreaz= \n cadrul Titlului VI [ m=suri de asigurare a asisten]ei materiale pentru i victimele actelor teroriste, dar [ pentru organele de aplicare a i legii sau implicate \n activit=]ile de anchetare [ prevenire a i actelor teroriste sau de salvare, recuperare [ interven]ie, \n i cazul producerii unor astfel de fapte. Titlul VII aduce prevederi suplimentare \n leg=tur= cu intensificarea schimbului de informa]ii, prin extinderea sistemului regional pentru comunica]ii, \n vederea facilit=rii comunic=rii organismelor de aplicare a legii la nivel federal, statal [ local, \n caz de atacuri teroriste. i |n vederea adapt=rii legisla]iei penale la noile forme de ac]iune terorist= [ sanc]ion=rii corespunz=toare gradului de i pericol social al acestora, s-au luat m=suri, \n cadrul Titlului VIII-lea, de \n=sprire a cadrului normativ penal, \n ceea ce prive[ actele teroriste fiind definite atacurile teroriste [ alte te i acte de violen]= la adresa re]elelor de transport \n comun. Astfel, persoanele care, cu inten]ie, s=vâr[esc urm=toarele acte: avariaz=, deraiaz=, incendiaz= sau distrug par]ial un mijloc de transport \n comun sau o ambarca]iune; plaseaz= sau faciliteaz= plasarea, f=r= autoriza]ia prealabil= a companiei de transport \n comun, a unui agent biologic sau toxic care poate fi utilizat drept arm=, substan]= sau dispozitiv de distrugere \ntr-un sau \n apropierea unui mijloc de transport \n comun sau a unei ambarca]iuni, cu inten]ia de a pune \n pericol siguran]a pasagerilor sau a personalului companiei [i f=r= a avea \n vedere siguran]a popula]iei; incendiaz= sau plaseaz=, f=r= autorizarea prealabil= a companiei de transport \n comun, a unui agent biologic sau toxic care poate fi utilizat drept arm=, substan]= sau dispozitiv de distrugere \ntr-un, ori \n apropierea unui garaj, cap de linie, cl=dire, depozit sau instala]ie utilizate pentru sau \n sprijinul func]ion=rii unui mijloc de transport \n comun sau a unei ambarca]iuni [i \n cuno[tin]= de cauz= sau având motive s= [tie c= un astfel de act ar putea produce deraierea, distrugerea par]ial= sau avarierea unui mijloc de transport \n comun sau a unei ambarca]iuni utilizat=, pus= \n func]iune sau manipulat= de c=tre compania de transport \n comun; \[i \nsu[e[te, f=r= autorizarea prealabil= a companiei de transport \n comun, componente ale mijlocului de transport \n comun, deterioreaz= sau avariaz= \n alt mod sistemul de semnalizare a acestuia, inclusiv sistemul de control al vehiculului, sistemul centralizat de conducere sau sistemul de avertizare de la trecerea la nivel cu calea ferat=; obstruc]ioneaz=, produce o v=t=mare sau pune \n incapacitate de munc= orice conductor, [ofer, c=pitan sau persoan= care conduce, manipuleaz= sau \ntre]ine un mijloc de transport \n comun ori o ambarca]iune, cu inten]ia de a pune \n pericol siguran]a pasagerilor sau a personalului companiei [i f=r= a avea \n vedere siguran]a acesteia; s=vâr[e[te o infrac]iune, inclusiv aceea de a face uz de o arm= periculoas=, cu inten]ia de a ucide sau de a v=t=ma grav un angajat ori un pasager al companiei de transport \n comun sau orice alt= persoan= aflat= \ntr-un astfel de mijloc; transmite sau genereaz= transmiterea de informa]ii false, având cuno[tin]= de falsitatea acestora, referitoare la o tentativ= sau o presupus= tentativ= care a avut loc sau care urmeaz= s= aib= loc, care are leg=tur= cu faptele mai sus prezentate, sau fapte de natur= a constituii tentative,

CRIMINALISTICA

amenin]=ri sau conspira]ii \n leg=tur= cu cele men]ionate; Vor fi amendate sau \nchise pe o perioad=, care nu poate dep=[ 20 de ani, dac= au s=vâr[ o fapt=, din cele i it prezentate, sau \n cazul \n care exist= o amenin]are sau conspira]ie cu privire la comiterea unei astfel de ac]iuni, care afecteaz= un furnizor de mijloace de transport [ afecteaz= i transporturile interna]ionale, sau dac= pe parcursul unei astfel de ac]iuni, acele persoane c=l=toresc sau comunic= cu un stat vecin pentru comiterea unei astfel de ac]iuni ori transport= materiale de-a lungul unei grani]e, pentru a \nlesni comiterea unui astfel de act. Faptele de mai sus sufer= o agravare dac=: vehiculul transpoartelor sau feribotul avea pasageri la bord, \n momentul atacului; atacul a avut ca urmare moartea vreunei persoane, putând suferi o pedeaps= privativ= de libertate, pe o perioad= determinat=, sau \nchisoare pe via]=. |n continuare, se aduc complet=ri la elementele constitutive ale infrac]iunii de terorism, \ntr-un sens general care implic= actele [ faptele ce constituie o violare a legilor i penale ale Statelor Unite care au ca scop intimidarea sau constrângerea popula]iei civile, influen]area politicii de guvernare prin intimidare sau constrângere cât [ influen]area i sau \ncercarea de determinare a activit=]ii guvernamentale prin acte de distrugere \n mas=, asasinate sau r=piri. Sec]iunea 808 aduce o serie de elemente suplimentare \n definirea terorismului ca infrac]iune \mpotriva federa]iei Statelor Unite, procedându-se la o prezentare a acestora \n contextul general al defini]iei date acestei infrac]iuni. |n acest sens sunt enumerate acte [ fapte, ce constituie i elementul material complex al acestei infrac]iuni, constând \n: distrugerea aparatelor de zbor sau a echipamentelor de zbor; violen]a din aeroporturile interna]ionale; incendierea premeditat= din sfera teritorial= [i maritim=; \nc=lcarea normelor legale privind fabricarea, de]inerea [i folosirea armelor biologice, chimice [i nucleare cât [i a explozibililor plastici; asasinarea [i r=pirea membrilor congresului, cabinetului sau Cur]ii Supreme; incendierea premeditat= sau bombardarea propriet=]ilor guvernului S.U.A., ce pot avea ca efect moartea unor persoane; incendierea [i bombardarea propriet=]ilor folosite \n cadrul comer]ului interstatal; asasinarea sau tentativa de asasinare, \n timpul unui atac asupra unei loca]ii federale cu o arm= periculoas=; conspira]ia la crim=, r=pire sau r=nirea persoanelor str=ine; protec]ia computerelor [i cyberterorismul; asasinarea sau \ncercarea de asasinare a ofi]erilor [i angaja]ilor Statelor Unite; omorârea oficialilor str=ini, a oaspe]ilor str=ini sau a persoanelor protejate pe plan interna]ional; luarea de ostatici; distrugerea liniilor de comunica]ii, a sta]iilor [i sistemelor; distrugerea cl=dirilor sau a propriet=]ii din cadrul autorit=]ii speciale maritime [i teritoriale a Statelor Unite; distrugerea resurselor energetice; asasinarea sau r=pirea pre[edintelui sau a personalului aferent acestuia; distrugerea trenurilor;

15

atacuri teroriste [i alte acte de violen]= \mpotriva sistemelor de transport; distrugerea materialelor, a serviciilor na]ionale de ap=rare; distrugerea for]elor maritime; distrugerea platformelor maritime fixe; crime [i violen]e \ndreptate asupra cet=]enilor Statelor Unite care au loc \n afara grani]elor Statelor Unite ale Americii; folosirea armelor de distrugere \n mas=; actele de terorism care se petrec \n afara grani]elor S.U.A.; protejarea terori[tilor; furnizarea de baz= material= pentru terori[ti sau organiza]ii teroriste; sabotarea echipamentelor nucleare sau a combustibililor; pirateria aerian=; atacul cu arm= periculoas= asupra echipajelor de zbor; folosirea armelor sau a mecanismelor explozive sau incendiare de natur= s= pun= \n pericol vie]ile omene[ti [i aparatele de zbor; deteriorarea sau distrugerea re]elei interstatale de conducte prin care se transport= gaz sau lichide periculoase. |n efortul Statelor Unite ale Americii de prevenire a ac]iunilor teroriste se \nscrie [ eficientizarea activit=]ilor de i culegere de informa]ii [ valorificare a acestora de c=tre i organele de aplicare a legii \n termeni opera]ionali reali. |n acest sens, \n cadrul prevederilor Titlului IX – se stabile[ responsabilitatea directorului C.I.A. de a oferi te asisten]= procurorului general pentru a avea garan]ia c= informa]iile rezultate din supravegherea electronic= sau perchezi]iile fizice sunt valorificate astfel \ncât s= serveasc=, \n mod eficient [ efectiv, scopurilor serviciului secret extern. i Procurorul general sau conduc=torul oric=rui alt departament sau agen]ii din cadrul Guvernului federal, cu responsbilit=]i \n domeniul aplic=rii legii, vor \ncuno[ tiin]a imediat pe directorul Serviciului de Informa]ii despre datele rezultate din anchetele penale cu privire la informa]ii ce privesc agen]ii str=ini. Congresul S.U.A. a concluzionat c= ofi]erii [ angaja]ii i comunit=]ii de informa]ii din cadrul Guvernului federal, \n \ndeplinirea atribu]iilor func]ionale, trebuie s= fie sprijini]i [ i \ncuraja]i s= depun= toate eforturile pentru a stabili [ men]ine i rela]ii specifice serviciilor secrete cu orice persoan=, entitate sau grup, \n scopul ob]inerii de informa]ii privind identitatea, loca]ia, resursele financiare, apartenen]a, capacit=]ile, planurile sau inten]iile unui terorist sau ale unei organiza]ii teroriste, sau informa]ii cu privire la orice alt= persoan=, entitate sau grup, inclusiv guvern str=in implicat \n ad=postirea, finan]area, sprijinirea unui terorist sau a unei organiza]ii teroriste. Din prezentarea acestui document rezult= noile tentin]e \n politica de securitate promovat= de S.U.A., fiind evidente preocup=rile factorilor de decizie de a da coeren]= [ eficien]= i unui cadru normativ adaptat la noile provoc=ri ale \nceputului de mileniu la adresa securit=]ii na]ionale. Se remarc= [ noile abord=ri ale competen]elor i func]ionale sporite ale institu]iilor statului, pe fondul unui conflict asimetric, generat de noile forme de ac]iune teroriste la nivel global [ care, prin dimensiuni [ periculozitate, au i i marcat, \n mod decisiv, evolu]ia societ=]ii omene[ti la \nceputul acestui secol. |n acest sens, dup= cum a afirmat6 pre[ edintele S.U.A, George W. Bush la semnarea Legii Patriot (Patriot Act), acest document a ]inut cont de noile realit=]i [ pericole generate de i terorismul modern, reprezentând un instrument de mare ajutor pentru \nt=rirea cadrului legal necesar identific=rii, demont=rii [ i

\mpiedic=rii oric=ror ac]iuni teroriste, cât [ pedepsirea terori[ i tilor, \nainte ca ace[ s= loveasc= din nou. tia NOTE
1. Valery Giscard d’Estaigne, Discours, Prix “Charlemagne”, Aix la Chapelle, 29 mai 2003, disponibil la adresa www.europa.en.int. 2. Sorin Popescu, Constitu]ia European=, de la deziderat la adoptarea proiectului de tratat, pag. 11, \n Doctrin= [ Jurispruden]=, nr. 1/2005, i editat= de Ministerul Public – Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [ Justi]ie. i 3. EUROPA CONSTITUTION – Full text of the Constitution, http://europa.eu.int/ constitution-en.htm.08.12.2004. ART.I-16 – The common foreign and security policy. CHAPTER II – SPECIFIC PROVISIONS. ART. I-40 – Specific provisions relating to the common foreign and security policy. ART. I-41 – Specific provisions relating to the common security and defence policy. ART. I-42 – Specific provisions relating to the area of freedom, security and justice. ART. I-43 – Solidarity clause. 4. Electronic Privacy Information Center – www.epic.org/privacy/terrorism/hr.3162.html 5. “|n unele jurisdic]ii procurorul trebuie s= aduc= acuza]ii formale [ i s= cear= aprobarea Marelui juriu, care, dup= examinarea probelor, restituie o acuzare sau un mandat efectiv. Acuzarea serve[ aceluia[ te i scop ca [ informarea, \i cere suspectului s= apar= \n fa]a Cur]ii care i are jurisdic]ia de a asculta acuza]iile. Marele juriu este format dintr-un num=r specificat de cet=]eni ale[ \n mod arbitrar, care se \ntâlnesc i periodic pentru a decide dac= \i pun sub inculpare pe suspec]ii prezenta]i de acuzare. Marele juriu poate, de asemenea, s= conduc= propria sa investiga]ie. Cel de-al doilea amendament la Constitu]ia S.U.A. prevede ca, \n cazurile federale, infrac]iunile grave s= treac= printr-un proces de punere sub inculpare de c=tre Marele juriu. Legile \n unele state, de asemenea, solicit= acest proces, dar Curtea Suprem= a S.U.A. sus]ine c= statele nu sunt obligate s= apeleze la punerea sub inculpare de c=tre Marele juriu” – Sue Titus Reid, Crime and Criminology, pag.365. 6. Comentariul pre[ edintelui S.U.A., cu ocazia semn=rii documentului intitulat “Patriot Act”, 26 octombrie 2001 – disponibil la adresa http:// www.whitehouse.gov/news/releases/2001.

16

BIBLIOGRAFIE 1. Bannelier Karine, Christakis Theodore, Carten Oliver, Delcourt Barbara, Le Droit International Face ou Terorrisme, CEDIN, Paris, Cahiers Internationaux nr. 17 – Editions Pedone, 2002 2. Bush, W. George , Comentariu cu ocazia semn=rii documentului intitulat “Patriot Act”, la 26 octombrie 2001 – disponibil la adresa http: //www.whitehouse.gov/news/releases/2001 3.Electronic Privacy Information Center – www.epic.org/privacy/terrorism/hr.3162.html 4. Giscard d’Estaigne Valery, Discours, Prix “Charlemagne” Aix la Chapelle, 29 mai 2003, disponibil la adresa www.europa.en.int. 5. Négrier-Darmont Lygie, Voicu Costic=, Ungureanu Georgeta. Vintileanu Ioaneta, Boroi Alexandru, Introducere \n criminologia aplicat=, Editura Universul Juridic, Bucure[ 2004 ti, 6. Popescu Sorin, Constitu]ia european=, de la deziderat la adoptarea proiectului de tratat, Doctrin= [ Jurispruden]=, nr. 1/2005, editat= de i Ministerul Public – Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [ i Justi]ie

CRIMINALISTICA

Comisar-[ef de poli]ie TEODOR MANOLESCU – I.P.J. Dâmbovi]a, inspector principal de poli]ie LEONARD TOCAN– I.P.J. Dâmbovi]a
I. No]iuni generale despre seriile auto. Orice autovehicul, indiferent de destina]ia acestuia (turism, transport marf=, persoane, agrement etc.) este individualizat, la ie[irea din linia de fabrica]ie, cu o serie de caroserie, [asiu [i motor. Tipul [i modalitatea de eviden]iere a acesteia este la latitudinea fiec=rui produc=tor, existând chiar m=rci diferite ale aceluia[i produc=tor, unde seriile au un model diferit. |n general, eviden]ierea seriilor de caroserie, [asiu [i motor se face prin poansonare pe elementele stabile ale autovehiculelor, [i \n locuri greu accesibile unor manopere de \ndep=rtare. |n practica de constatare tehnico-[tiin]ific=, am \ntâlnit serii poansonate pe suporturi telescop, elemente de leg=tur= \ntre contraaripi, lonjeroane, stâlpi, tabliere spate, podele. Componen]a unei serii, \n special de caroserie sau [asiu, este reprezentat= de caractere cifrice [i literale, fiecare sau grupat având o semnifica]ie. |n general cele din prima jum=tate a seriei reprezint= ]ara produc=toare, codul uzinei, anul de fabrica]ie, tipul autoturismului, motorul, iar ultimele [ase sau [apte caractere, care sunt cifrice, reprezint= codul unic al autoturismului. De asemenea, seria este \ncadrat=, la \nceput [i sfâr[it, \ntre caractere literale sau diverse simboluri, ce reprezint= sigla sau semnul produc=torului. Poansonarea caracterelor reprezint= practic o imprimare (batere) a formei (traseul) unei litere sau cifre aflate \n vârful unui poanson (instrument cilindric), pe suprafa]a metalic= a elementului de caroserie. seriilor. Metodele folosite sunt foarte precise, de mare fine]e, greu detectabile chiar [i pentru un specialist \n domeniu. |ndep=rtarea ([tergerea) prive[te traseul unui caracter sau o por]iune din acesta. De asemenea, pe traseul caracterului, la zona de suprafa]=, se mai constat= mici cratere, fisuri microscopice iar, uneori, pe fa]a opus= a elementului, deform=ri de dimensiuni

Foto 3 milimetrice, nespecifice acelor zone. La tratarea electrochimic= a suprafe]elor \n litigiu, pe lâng= constat=rile ini]iale, am \ntâlnit [i o schimbare de culoare a suprafe]ei metalice, pe zona caracterului suspect de modificare, colora]ie diferit= de cea a \ntregii suprafe]e de imprimare. Foto 4

Foto 1. Model serie caroserie

Foto 2 Form= caracter poanson

Toate acestea, au condus la o concluzie probabil= de folosire a unei metode termice pentru \ndep=rtarea ([tergerea) caracterului. Pentru aceste motive, am considerat c= este necesar= identificarea cauzelor generatoare [i am procedat la efectuarea unor experimente de laborator cu radia]ii LASER, radia]ii presupuse a fi folosite la [tergerea caracterelor. No]iuni teoretice despre LASERI. |nainte de efectuarea experimentelor, pentru o mai bun= \n]elegere a fenomenului, apreciem c= trebuie prezentat modul de ac]iune [i efectul radia]iilor LASER, scurte \ntrebuin]=ri ale acestuia [i câteva din tipurile de laseri

Traseul, adâncimea de imprimare, forma [i dimensiunile caracterelor, ]in de tehnologia de imprimare a fiec=rui produc=tor [i au un regim secret. Cu toate acestea, noile cuceriri ale [tiin]ei [i tehnologiei, sunt folosite de falsificatorii \n «bran[=» la \ndep=rtarea

CRIMINALISTICA

17

existente. Laserii sunt surse de radia]ii electromagnetice, care emit, \n domeniul optic al spectrului ultraviolet, vizibil [i infraro[u. Emisia lor este total diferit= de cea a surselor clasice de radia]ii electromagnetice. Etimologic – LASER - \nseamn= “ Light, amplification, by stimulated emission of radiation” (amplificarea luminii prin emisia stimulat= a radia]iei). Laserul constituie o surs= de fascicule luminoase, coerente, foarte intense [i \nguste, cu mare directivitate. Coeren]a radia]iei permite ob]inerea concentr=rii de energie corespunz=toare unor temperaturi de zeci de mii de grade. Radia]ia laser se produce \ntr-o cavitate cilindric= din metal \n care se g=sesc un tub flash [i bara laserului solid, dispuse paralel. Condi]ia de func]ionare necesit= ca mediul activ din interior s= fie introdus \ntre dou= oglinzi puternice, reflectante,

|n urma interac]iunii fasciculului laser, pe suprafa]a [i \n masa materialului, se produce o serie de modific=ri fizicochimice \n structura metalic= [i deformarea plastic= a acesteia, detectabile prin examin=ri microscopice (microscopul metalografic) [i trat=ri cu reactivi chimici. |n fotografia de mai jos prezent=m schematic modul de ac]iune a fasciculului laser pe o suprafa]= metalic= [i rezultatul acesteia. La examinarea microscopic= sunt eviden]iate «alunec=ri» ale pachetelor de material pe planele de mare densitate \n atomi, numite [i «plane de alunecare». Sunt vizibile liniile de alunecare, care pot fi drepte sau ondulate. Eviden]ierea structurii, prin atac cu reactivi chimici, formeaz= cu metalul, prin reac]ii de schimb, produ[i colora]i, care se depun diferen]iat pe suprafa]a gr=un]ilor cristalini, \n func]ie de natura [i orientarea lor. |n industrie, laserii sunt folosi]i pentru diverse opera]iuni (uzinaje) precum sudur=, perforare (g=urire), debitare (t=iere), gravare, trimerizare (eroziune cu fascicul laser), evapor=ri [i diverse tratamente termice. Aplica]iile acestora le mai \ntâlnim [i \n alte domenii precum: medicin=, cercetare, industria de armament [i

Foto 5

Foto 8

Foto 10

Foto 9

una dintre ele având un orificiu circular, central, prin care iese radia]ia laser. Foto 11 diverse aplica]ii optice \n industria video-muzical=. Pentru prelucr=ri termice cei mai folosi]i laseri sunt: laserii cu corp solid \n emisie pulsat= (sticl= Neodim YAG, Neodim Rubin); laserii cu CO2 de putere medie; laserii cu CO2 de m a r e putere, cu transport de gaz. |n fotografiile 8, 9, 10 [i 1 1 prezent=m c â t e v a tipuri de laseri.

Foto 6

Mai departe, aceasta este dirijat=, prin interiorul altui dispozitiv cilindric, cu ajutorul unor oglinzi prismatice [i lentile prev=zute cu mediu de r=cire. La contactul cu suprafa]a metalic=, radia]ia are aspectul unui punct luminos, foarte str=lucitor [i cu emana]ie de c=ldur=.

Foto 7

18

CRIMINALISTICA

Foto 12

Experimente – constat=ri. Pe o pl=cu]= metalic= cu structur= [i grosime asem=n=toare celor folosite la construc]ia de automobile, am poansonat diferite caractere cifrice [i literale cu presiuni diferite de imprimare \n material. Foto 13

1. Experiment pe traseu, imprimat superficial \n

Foto 16 material Am dirijat fasciculul laser atât pe o zon= neutr= (neimprimat=), cât [i pe traseul de imprimare a unor caractere. La contactul fasciculului cu suprafa]a, se produce oxidarea (arderea [i \nnegrirea), iar men]inerea acestuia mai mult timp, \n acest loc, \nro[e[te metalul pân= la punctul de topire, timp \n care traseul de imprimare \[i pierde din vizibilitate. Foto 17 Foto 18

Foto 14

Foto 15

Pe

locul

respectiv,

suprafa]a

cap=t=

asperitate, prezint= u[oare discontinuit=]i [i deform=ri cu aspect de «mici cratere» (Foto 14 [i 15). 2. Experiment pe traseul imprimat profund \n material La men]inerea fasciculului un timp

\ndelungat pe traseu, acesta tope[te materialul pe o suprafa]= mai mare [i \l penetreaz=. Dac= nu se realizeaz= penetrarea, pe suprafa]a opus=, apar asperit=]ile [i deform=rile materialului datorate \nc=lzirii excesive (Foto 16). Dup= aceste opera]iuni, am finisat suprafa]a prelucrat= cu hârtie abraziv= pân= la ob]inerea luciului metalic [i a unei colora]ii uniforme (gri-cenu[iu). Locul respectiv l-am tratat electrochimic, folosind ELECTRONOSERPILUL [i reactiv chimic pe baz= de clorur= cupric=, acid clorhidric [i ap= distilat=, \n concentra]ia necesar= iar, \n urma opera]iunii, s-a eviden]iat, pe suprafa]a

CRIMINALISTICA

19

Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN, director general al Direc]iei Generale de Pa[ apoarte Comisar-[ de poli]ie DUMITRU D+NU}DR+GAN, [ Serviciu pentru prevenirea [ constatarea cazurilor de ef ef i înc=lcare a regimului pa[ apoartelor, aplicarea m=surilor restrictive [ rela]ii consulare i La data de 29.07.2005, \n Monitorul Oficial al României Partea I nr. 682, a fost publicat= Legea nr. 248 privind regimul liberei circula]ii a cet=]enilor români \n str=in=tate, ce stabile[te condi]iile \n care cet=]enii români \[i pot exercita dreptul la liber= circula]ie \n str=in=tate, precum [i limitele exercit=rii acestui drept. Legea nr. 248/29.07.2005 intr= \n vigoare la data de 29.01.2006, adic= la 6 luni de la data public=rii \n Monitorul Oficial al României. Art. 6, alin. (1), din actul normativ men]ionat stabile[te tipurile de documente de c=l=torie pe baza c=rora cet=]enii români pot c=l=tori \n str=in=tate, adic=: pa[aport diplomatic, pa[aport de serviciu, pa[aport simplu [i titlu de c=l=torie, documente care sunt proprietatea statului român [i fac dovada \n fa]a autorit=]ilor române [i str=ine a identit=]ii, cet=]eniei, calit=]ii, precum [i a dreptului titularului de a c=l=tori \n str=in=tate. Pa[aportul diplomatic [i cel de serviciu se elibereaz= de Ministerul Afacerilor Externe prin structura specializat=, iar titlul de c=l=torie de c=tre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Pa[ apoartele simple se elibereaz= ca urmare a cererilor depuse de c=tre solicitan]i, \n ]ar=, la serviciul public comunitar pentru eviden]= a persoanei ori la serviciul public comunitar pentru eliberarea [ eviden]a pa[ i apoartelor simple \n a c=ror raz= de competen]= au domiciliul sau dup= caz re[ edin]a, iar \n str=in=tate, la misiunile diplomatice [ oficiile i consulare ale României. Persoanele care, din motive obiective, nu se pot prezenta personal la serviciile publice comunitare pot depune cererile prin mandatar, cu procur= special=, autentificat= \n ]ar= de notarul public, iar \n str=in=tate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României. Valabilitatea pa[ apoartelor simple este stabilit= conform art. 18 din lege, astfel: 3 ani pentru persoanele care nu au \mplinit 14 ani; 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprins= \ntre 14 [i 25 ani; 10 ani pentru persoanele care au \mplinit vârsta de 25 ani. Pentru minorii care nu au \mplinit vârsta de 14 ani, pa[ apoartele se pot elibera cu o valabilitate solicitat= de p=rin]i sau dup= caz, de reprezentan]ii legali, f=r= a se putea dep=[ i valabilitatea maxim= de 3 ani. Consiliul Europei a stabilit, conform Regulamentului nr. 2252/2004 pentru emiterea pa[ apoartelor cu date biometrice, pentru statele membre ale Uniunii Europene, termene pentru introducerea acestora, dup= cum urmeaz=: 28.08.2006 pentru \nceperea introducerii \n pa[ apoarte, \n format electronic, a datelor personale [ imaginii faciale; i 28.02.2008 pentru introducerea amprentelor digitale \n format electronic. Luând \n considerare faptul c= se preconizeaz= ca România s= adere la Uniunea European=, la data de 01.01.2007, este necesar ca, pân= la aceast= dat=, s= se \nceap= emiterea pa[ apoartelor simple cu date biometrice incluse. |n scopul implement=rii noului sistem de pa[ apoarte simple cu date biometrice incluse, a fost elaborat, \n conformitate cu termenele aprobate la nivelul Uniunii Europene, Calendarul de activit=]i la nivelul structurilor Ministerului Administra]iei [ Internelor pentru emiterea i pa[ apoartelor simple cu date biometrice incluse. Pân= la aceast= dat= s-au parcurs urm=toarele activit=]i prev=zute: s-a elaborat proiectul actului normativ pentru modificarea [i completarea cadrului legislativ privind introducerea noilor pa[ apoarte simple cu date biometrice incluse; s-au stabilit unele elemente specifice ce vor fi cuprinse \n noile pa[ apoarte simple cu date biometrice incluse (vezi foto); s-a elaborat Proiectul de Hot=râre de Guvern privind forma [ con]inutul noilor pa[ i apoarte simple române[ cu date ti biometrice incluse; s-au stabilit: circuitul documentelor, datelor personale, imaginii faciale [ a amprentelor digitale, pentru pa[ i apoartele simple cu date biometrice incluse, de la locul de preluare a cererilor la centrul na]ional de emitere, precum [ modalit=]ile i de verificare a acestora; s-a stabilit necesarul de echipamente tehnice specifice implement=rii noului pa[ aport simplu cu date biometrice incluse; Este \n curs de redimensionare, func]ional= [ i structural= Direc]ia General= de Pa[ apoarte, pentru \nfiin]area unei structuri de validare a conformit=]ii datelor ce se \nscriu \n toate pa[ apoartele simple cu date biometrice incluse, la nivelul \ntregii ]=ri. s-au definitivat specifica]iile tehnice ale echipamentelor necesare implement=rii noilor pa[ apoarte simple cu date biometrice incluse. Schema cu nivelele sistemului de emitere a pa[ aportului cu date biometrice incluse:

20

NL- Nivel local, NJ - Nivel jude]ean; NC - Nivel central; NP - Nivel produc]ie; NU - Nivel utilizare; SPCLEP- Serviciul Public Comunitar Local de Eviden]a Persoanei; MDOC Misiuni diplomatice [ oficii consulare i SPCEEPSJ-Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea [ Eviden]a Pa[ i apoartelor Simple jude]ean DGP - Direc]ia General= de Pa[ apoarte; CNP - Centrul Na]ional de Produc]ie; IGPF- Inspectoratul General al Poli]iei de Frontier=.

CRIMINALISTICA

Responsabilitatea implement=rii sistemului de producere a pa[ aportului cu date biometrice \ncorporate a fost \ncredin]at= de c=tre Ministerul Administra]iei [ Internelor, i Regiei Autonome Administra]ia Patrimoniului Protocolului de Stat (R.A.- A.P.P.S.) care de]ine [ calitatea de produc=tor al i actualului tip de pa[ aport. Ministerul Administra]iei [ Internelor [ Direc]ia General= i i de Pa[ apoarte sunt interesate de ob]inerea unor documente

de cea mai bun= calitate [ cât mai securizate, la cel mai mic i pre], indiferent de furnizorul acestora. Din acest punct de vedere, Ministerul Administra]iei [ i Internelor confirm= faptul c= actualul tip de pa[ aport românesc, ce a fost pus \n circula]ie \n baza Hot=rârii Guvernului nr. 460/09.05.2001, este probabil cel mai securizat document de acest fel aflat \n circula]ie, fapt care poate fi constatat prin compararea cu documentele \n uz, din alte state europene.

PLAN{A FOTO
Coperta pa[aportului biometric

a. Coperta exterioar=

CRIMINALISTICA

b. Prima copert= interioar= (p=streaz= elementele de siguran]= ale modelului 2001

21

Elemente de siguran]= model 2001 Pa[aportul biometric – fila informatizat= [i pagina 1

22

Fila informatizat= men]ine elementele de siguran]= ale modelului 2001

CRIMINALISTICA

Pa[aportul biometric – paginile 2 [i 3

CRIMINALISTICA

23

Pa[aportul biometric – paginile 3 [i 4

Se p=streaz= elementele de siguran]= din modelul 2001 Elemente componente – ambele modele

24

CRIMINALISTICA

Pa[aportul biometric – pagina 32 [i ultima copert= interioar=

Elemente componente – ambele modele

CRIMINALISTICA

25

Vizare \n lumin= alb= prin transparen]=

Vizare \n lumin= cu raze ultraviolete

Ambele modele – elemente de siguran]=

Ambele modele – elemente de siguran]=

26

CRIMINALISTICA

Ambele modele

Ambele modele – bro[area ca element de siguran]=

CRIMINALISTICA

27

B. Vizare \n lumin= cu raze ultraviolete

28

CRIMINALISTICA

Pozi]ionarea principalelor elemente de securitate ale pa[aportului biometric

Integrarea cip-ului

Inserare cip

CRIMINALISTICA

29

Calitatea imaginii

Procesul de gravare laser

Tehnologia CHIP Imagini stocate digital – facial= – 2 amprente → obligatorie (Reg. EU 2252/2004 → obligatorie (Reg. EU 2252/2004

– Tehnologia de stocare a datelor biometrice compatibil= cu ICAO LDS 1.7 – IC Chip trebuie s= respecte standardul ISO 14443 Viteza de citire a datelor biometrice din pa[aport – 50K \n mai pu]in de 5 sec. – chip de capacitate mare (64K+)

30

CRIMINALISTICA

VALERIC+ DABU, PETRE VOINESCU, SORIN C+TINEAN
|n art. 6 din Legea nr. 241/2005 se dispune: “Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la un an la 3 ani sau cu amend= re]inerea [i nev=rsarea, cu inten]ie, \n cel mult 30 de zile de la scaden]=, a sumelor reprezentând impozite sau contribu]ii cu re]inere la surs=”.1 Din modul de redactare a acestei dispozi]ii penale s-ar putea sus]ine c=: - nere]inerea [i nev=rsarea din culp= a sumelor, reprezentând impozite sau contribu]ii cu re]inere la surs=, nu pot constitui latura obiectiv= [i subiectiv= a infrac]iunii; - nere]inerea [i nev=rsarea cu inten]ie a sumelor, reprezentând impozite sau contribu]ii, cu re]inere la surs=, nu pot constitui latura obiectiv= a infrac]iunii, deoarece legiuitorul a definit latura obiectiv= ca: “re]inere [i nev=rsare” ori dac= nu a fost re]inut nu are ce s= se verse; tot \n aceast= opinie s-ar putea sus]ine c= pericolul social al faptei ar fi dat, \n primul rând, de folosirea impozitelor [i contribu]iilor re]inute sau schimbarea destina]iei sumelor ce le reprezint=; - nere]inerea [i nev=rsarea, cu inten]ie sau din culp=, la termenele legale, de c=tre contribuabilii c=rora le revin asemenea obliga]ii, a impozitelor, taxelor [i a contribu]iilor, care se realizeaz= prin stopaj la surs=, erau considerate contraven]ie prin art. 13 lit. e) din Legea nr. 87/1994 republicat= \n M. Of. nr. 545 din 29 iulie 2003, ori prin abrogarea acestei legi, \n art. 16 din Legea nr. 241/2005, aceast= fapt= nu mai este nici contraven]ie. Credem c= abrogarea normei care instituia contraven]ie o astfel de fapt= nu este la ad=post de critic=. Simpla nere]inere la termenele legale, de c=tre contribuabilii c=rora le revin asemenea obliga]ii a impozitelor, taxelor [i a contribu]iilor, care se realizeaz= prin stopaj la surs=, prezint= un pericol social, dac= nu pentru a fi incriminat= infrac]iune cel pu]in pentru o contraven]ie. |n art. 7 pct. 1 din Legea nr. 241/2005 se dispune: “Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 2 ani la 7 ani [i interzicerea unor drepturi punerea \n circula]ie, f=r= drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special”. Prin aceast= nou= infrac]iune se combate: fapta de a folosi agen]i economici \nfiin]a]i \n acest scop sau al]i agen]i economici pentru cump=rarea legal= a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special, [i punerea lor \n circula]ie (vânzare, donare etc.) f=r= drept; aceste timbre, banderole sau formulare cu regim special sunt personalizate tocmai pentru a se folosi legal numai de c=tre agentul economic care le-a ob]inut conform legii; vânzarea, donarea, schimbul etc., de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal cu regim special, (toate acestea fabricate [i puse \n circula]ie potrivit legii de c=tre fabricantul autorizat sau furate ori ob]inute \n orice alt mod ilegal de la acesta) originale de c=tre o persoan= f=r= drept; obiectul material al acestei infrac]iuni \l constituie, timbrele, banderolele [i formularele tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special, originale, [i nu fabricate ilegal. Din modul de redactare se constat= c=: simpla de]inere f=r= drept a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special nu se \ncadreaz= \n dispozi]iile art. 7 din noua lege; spre deosebire de art. 10 alin. 2 din Legea nr. 87/1994 republicat= “de]inerea \n vederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelor financiare [i fiscale” nu mai este considerat= infrac]iune prin art. 7 din Legea nr. 241/2005, ceea ce ni se pare discutabil, având \n vedere frecven]a [i periculozitatea unor astfel de fapte; \n noua lege se pedepse[te ca infrac]iune numai punerea \n circula]ie, f=r= drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate \n domeniul fiscal cu regim special [i nu simpla de]inere f=r= drept sau de]inerea \n vederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelor financiare [i fiscale. Se constat= c= art. 7 [i \n general \ntreaga Lege nr. 241/2005 nu mai pedepse[te penal a[a cum pedepsea art. 10 alin. 2 din Legea 87/1994 republicat= urm=toarele fapte: “punerea \n circula]ie, \n orice mod, f=r= drept, sau de]inerea \n vederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelor financiare” (altele decât cele fiscale, cum ar fi de pild= avizele de expedi]ie, bonuri de consum [i altele); or se [tie c= astfel de acte pot fi folosite la mic[orarea masei impozabile. Credem c= reducerea protec]iei numai la formularele tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, nu este la ad=post de critic= deoarece cu acelea[i consecin]e prejudiciabile, periculoase pot fi folosite celelalte formulare, cum ar fi cele vamale, cele prev=zute de Ordinul M. F. P. nr. 1850/2004 din 14.12.2004 privind registrele [i formularele financiar contabile (cu [i f=r= regim special) publicate \n M. Of. nr. 23 din 07. 01. 2005, Hot=rârea Guvernului României 831/1997, formulare CEC, bilet la ordin, ordin de plat= etc., formulare a c=ror folosire are implica]ii negative asupra obliga]iilor fiscale. |n art. 7 pct. 2 din Legea nr. 241/2005 se prevede: “Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 ani la 12 ani [i interzicerea unor drepturi tip=rirea sau punerea \n circula]ie, cu [tiin]=, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special, falsificate”. Cu privire la aceast= infrac]iune, vom face numai unele constat=ri: latura obiectiv= con]ine o prim= modalitate de s=vâr[ire, respectiv tip=rirea de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special, falsificate; falsificarea const= \n \nc=lcarea dreptului de a tip=ri, folosirea pe nedrept a unor serii, precum [i a unei alte hârtii, cerneluri [i chiar elementele de personalizare ale unui agent economic; latura obiectiv= con]ine [i o a doua modalitate de s=vâr[ire, respectiv punerea \n circula]ie de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special, falsificate; [i aici relev=m protec]ia juridic= redus= a celorlalte formulare cu sau f=r= regim special, care nu sunt utilizate \n domeniul fiscal cu regim special, dar care pot influen]a masa impozabil= [i deci cuantumul obliga]iei fiscale; latura subiectiv= socotim c= este inten]ia direct= cât [i indirect=; \n raport cu art. 283 din C. p. \n vigoare [i art. 465 din noul Cod penal, art. 7 pct. 2 din Legea nr. 241/2005 este o norm= penal= special=, cu toate consecin]ele ce decurg din aceasta.

CRIMINALISTICA

31

|n art. 8 pct. 1 din Legea nr. 241/2005 se dispune: “(1) Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 ani la 10 ani [i interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credin]= de c=tre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribu]iilor, având ca rezultat ob]inerea, f=r= drept, a unor sume de bani cu titlu de ramburs=ri sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compens=ri datorate bugetului general consolidat”2. Cu privire la latura subiectiv= a acestei infrac]iuni socotim c= aceasta este inten]ia direct=, aspect ce ar rezulta din unele condi]ii cumulative prev=zute de legiuitor, astfel: expresia “stabilirea3 cu rea-credin]=” presupune o ac]iune determinat= [i \nso]it= de factorul volitiv4 [i intelectiv; existen]a unui “scop” ilicit, scop ce trebuie realizat; aceasta rezult= din folosirea urm=toarei formule “având ca rezultat ob]inerea, f=r= drept, a unor sume de bani”; scopul s= fie conceput [i urm=rit, s= se \nf=ptuiasc= numai prin ob]inerea f=r= drept a unor sume de bani cu titlu de ramburs=ri sau restituiri de la bugetul general consolidat5ori compens=ri datorate bugetului general consolidat; expresia “f=r= drept”, asociat= cu expresia “cu titlu de ramburs=ri...”, presupune c= rambursarea, restituirea, compensarea s= nu aib= fundament legal, cum ar fi de pild= se cere rambursarea a ceea ce nu s-a trimis, pl=tit etc., de[i orice rambursare presupune anterior plata, \ncasarea de cel care solicit= rambursarea. |n ceea ce prive[te latura obiectiv= a acestei infrac]iuni vom face numai câteva considerente. Latura obiectiv= presupune \ndeplinirea cumulativ= a unor condi]ii prev=zute de lege, astfel: contribuabilul s= aib= dreptul [i/ sau obliga]ia6 de a calcula [i “stabili”impozitele, taxele7 sau contribu]iile la bugetul general consolidat; s= stabileasc= prin \ntocmirea actelor prin care solicit= [i ob]ine f=r= drept sume de bani sau compens=ri (cererea, decontul de tax= pe valoare ad=ugat= [i anexele acestuia); - s= ob]in= f=r= drept o sum= de bani sau o compensare; - suma de bani ob]inut= sau compensat= s= fie cu titlu de “rambursare” sau “restituire” de la bugetul general consolidat; - suma de bani solicitat= cu titlu de ramburs=ri s= nu fi fost pl=tit=, ca T.V.A., la bugetul general consolidat direct sau indirect de cel care o cere. |n cercetarea acestei infrac]iuni poate ap=rea \ntrebarea cui \i revine sarcina prob=rii pl=]ii T.V.A. (solicitat=) de c=tre furnizorul sau furnizorii solicitantului la bugetul general consolidat pentru a se putea na[te \n sarcina statului obliga]ia de rambursare [i a fi posibil= rambursarea. Cu privire la aceast= problem= se constat= c= legiuitorul a dat o anumit= reglementare sarcinii probei \n rela]ia cu organul fiscal. Astfel \n art. 58 din Codul de procedur= fiscal=, se dispune: “Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele [i faptele care au stat la baza declara]iilor sale [i a oric=ror cereri adresate organului fiscal.”8 Credem c= aceast= dispozi]ie nu trebuie interpretat= \n a[a fel \ncât s= afecteze con]inutul prezum]iei de nevinov=]ie, pentru c= altfel ar ap=rea probleme de neconstitu]ionalitate. Atât timp cât se respect= principiul “onus probandi incumbit actori” credem c= nu poate fi \nc=lcat= prezum]ia de nevinov=]ie. De pild=, \n art. 43 pct. 1 din Codul de procedur= fiscal=, se dispune: “Pentru determinarea st=rii de fapt fiscale, organul fiscal, \n condi]iile legii, administreaz= mijloace de prob=,…” Iar conform art. 46 “contribuabilul sau alt= persoan= \mputernicit= au obliga]ia de a furniza organului fiscal informa]iile9 necesare pentru determinarea st=rii de fapt fiscale. ”Socotim ca fiind susceptibile de neconstitu]ionalitate prevederile art. 51 din Codul de procedur= fiscal= deoarece prin ele se recunoa[te dreptul de a refuza furnizarea de dovezi numai so]ului, so]iei [i rudelor contribuabilului pân= la gradul al 3-lea inclusiv nu [i contribuabilului, \nc=lcându-se astfel prezum]ia de nevinov=]ie. O alt= chestiune ar fi care este raportul \ntre infrac]iunea

32

prev=zut= [i pedepsit= de art. 8 din noua lege [i infrac]iunea prev=zut= [i pedepsit= de art. 215 alin 1, 2 [i 5 din C. p. Aici ar putea fi dou= opinii: a) ambele infrac]iuni sunt distincte, cu obiect juridic diferit [i ca atare pot fi \n concurs; b) dispozi]iile art. 8 din noua lege sunt ale unei legi speciale care reglementeaz= [i sanc]ioneaz= \n mod diferit o form= de existen]= a faptei penale \ncriminate ca infrac]iune de \n[el=ciune, prev=zut= de art. 215 alin. 1,2,5 din C. p. |n aceast= opinie (pe care o \nsu[im) prin voin]a legiuitorului actul de evaziune fiscal= este tratat mai pu]in punitiv decât actul de \n[el=ciune. Tentativa la faptele incriminate de art. 8 din noua lege se pedepse[te. |n art. 9 din noua lege sunt incriminate mai multe fapte ca infrac]iuni de evaziune fiscal= care se sanc]ioneaz= cu aceea[i pedeaps=, respectiv \nchisoare de la 2 ani la 8 ani [i interzicerea unor drepturi, dac= sunt s=vâr[ite \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale. O prim= constatare ar fi c= subiec]ii acestor infrac]iuni nu sunt califica]i. O a doua constatare este aceea c= unele fapte erau \ncriminate \n art. 11 al Legii nr. 87/1994 numai ca infrac]iunii de prejudiciu iar atunci când se reg=sesc \n art. 9 al Legii nr. 241/2005 apar ca infrac]iuni de pericol dar [i de prejudiciu, cu unele agravante. Infrac]iunile din art. 9 din noua lege pot fi \n urm=toarele ipoteze: a) infrac]iuni de pericol; b) infrac]iuni cu prejudiciu pân= la 100. 000 de euro \n echivalentul monedei na]ionale, când limitele pedepsei sunt acelea[i ca \n ipoteza de la litera a); c) infrac]iuni cu prejudiciu de peste 100. 000 euro \n echivalentul monedei na]ionale când limitele pedepsei sunt majorate cu doi ani; d) infrac]iuni cu prejudiciu de peste 500. 000 euro \n echivalentul monedei na]ionale, când limitele pedepsei sunt majorate cu 3 ani; Tentativa la infrac]iunile prev=zute de art. 9 din noua lege nu se pedepse[te. O alt= constatare ar fi c= art. 11 lit. a) din Legea nr. 87/1994 republicat= a fost abrogat iar majoritatea faptelor \ncriminate de acesta nu mai ESTE pedepsit= penal prin Legea nr. 241/2005, respectiv: “sustragerea de la plata obliga]iilor fiscale prin ne\nregistrarea unor activit=]i pentru care legea prevede obliga]ia \nregistr=rii altele decât obliga]iile comerciale sau prin exercitarea de activit=]i neautorizate, \n scopul ob]inerii de venituri.” Aceast= dezincriminare o socotim discutabil= dat= fiind frecven]a unor astfel de fapte [i periculozitatea lor prin a[azisa economie subteran= (ascuns=). Cu privire la prima infrac]iune de evaziune fiscal=, prev=zut= de art. 9 lit. a) din noua lege, respectiv: “ascunderea bunului ori sursei impozabile sau taxabile, \n scopul sustragerii de la plata obliga]iilor fiscale”, vom face unele observa]ii. 1) Comparând aceast= reglementare cu vechea reglementare din art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994 republicat= se constat=: infrac]iunea prev=zut= de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994 republicat= era formulat= cu trei modalit=]ii ale laturii obiective, respectiv sustragerea \n \ntregime sau \n parte de la plata obliga]iilor fiscale, \n scopul ob]inerii de venituri prin:(1) nedeclararea veniturilor impozabile; (2) ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori; (3) diminuarea veniturilor, ca urmare a unor opera]iuni fictive; dintre cele trei modalit=]i de s=vâr[ire, \n noua lege, s-a preluat \n mod expres numai modalitatea prev=zut= la punctul (2), modalitatea de la punctul (3) credem c= se reg=se[te \n art. 9 lit. c) din noua lege iar cea de la punctul (1) \n art. 9 lit. b) din noua lege; s-ar putea sus]ine c= fapta de “sustragere \n \ntregime sau \n parte de la plata obliga]iilor fiscale, \n scopul ob]inerii de venituri, prin nedeclararea10 veniturilor impozabile” \ncriminat= ca infrac]iune de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994, republicat= \n 2003, nu a fost dezincriminat= ci s-ar reg=si \n art. 9 lit. b) din noua Lege nr. 241/2005. Socotim aceasta deoarece declararea veniturilor

CRIMINALISTICA

impozabile se face prin “declara]ia fiscal=”, prev=zut= de art. 73-76 din Codul de procedur= fiscal=, declara]ie care ar putea fi considerat= c= face parte din sintagma “documente legale” prev=zute \n art. 9 lit. b) din noua lege. De asemenea “omisiunea \n tot… a eviden]ierii…” s-ar putea considera c= este o form= de exprimare a “nedeclar=rii veniturilor impozabile”, expresie folosit= de legiuitor \n art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994 republicat=. Situa]ia nu ar fi dat na[tere la controverse, dac= legiuitorul ar fi folosit \n loc de sintagma “documente legale” expresia “documente prev=zute de lege”; observ=m c=, \n noua lege, nu se g=se[te o prevedere expres= care s= preia [i s= \ncrimineze modalitatea a 3-a de s=vâr[ire, respectiv sustragerea \n \ntregime sau \n parte de la plata obliga]iilor fiscale, \n scopul ob]inerii de venituri prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor opera]iuni fictive; a[a cum am ar=tat s-ar putea sus]ine c= aceast= modalitate este inclus= \n modalit=]ile prev=zute de art. 9 lit. c) din noua lege, respectiv: “eviden]ierea \n acte contabile sau \n alte documente legale… a altor opera]iuni fictive \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale.” Socotim c= opera]ia fictiv=, a[a cum este definit= \n noua lege, poate constitui infrac]iunea prev=zut= de art. 290 din C. p., dac= fapta nu este comis= de aceea[i persoan= care s=vâr[e[te actul de evaziune fiscal=. |n situa]ia \n care atât opera]iunea fictiv= cât [i actul de evaziune sunt s=vâr[ite de aceea[i persoan= credem c= infrac]iunea prev=zut= de art. 290 sau art. 289 din C. p. este absorbit= de infrac]iunea de evaziune fiscal=. 2) |n ceea ce prive[te con]inutul infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. (a) din noua lege “ascunderea bunului ori sursei impozabile sau taxabile, \n scopul sustragerii de la plata obliga]iilor fiscale”, se mai pot face [i alte observa]ii, cum ar fi: a) spre deosebire de vechea reglementare (Legea nr. 87/1994), \n noua lege a fost \nlocuit cuvântul “obiect” cu conceptul “bun”, respectiv “ascunderea obiectului” cu “ascunderea bunului”; este o norm= mai precis formulat=, deoarece: nu toate obiectele sunt bunuri; nu toate obiectele pot fi produc=toare de venituri sau pot s= satisfac= unele necesit=]i; socotim c=, \n conceptul de obiect, nu poate fi inclus [i bunul incorporal, de[i acesta prezint= interes fiscal11; nu orice bun face obiectul material al acestei infrac]iuni ci numai bunurile impozabile sau taxabile (terenurile, cl=dirile, autovehiculele [i altele); bunurile neimpozabile [i netaxabile sunt acele bunuri care, \n mod expres, sunt scutite de lege de la plata impozitului sau taxelor pe ele precum [i orice bun pentru care legea nu a prev=zut impozitarea sau taxarea; \n art. 1 lit. a din Conven]ia european= privind sp=larea, descoperirea, sechestrarea [i confiscarea produselor infrac]iunii, adoptat= la Strasbourg, la 8 noiembrie 1990, ratificat= prin Legea nr. 263/2002, se dispune: “\n sensul prezentei conven]ii, expresia: a)… b) bun \nseamn= un bun de orice natur=, corporal sau necorporal, mobil sau imobil, precum [i actele juridice sau documentele atestând un titlu sau un drept cu privire la un bun;” de bunul respectiv trebuie s= fie legat= o obliga]ie fiscal=; astfel socotim c=, \n actuala reglementare, criticabil= de altfel, ascunderea de controlul vamal, \n scopul sustragerii de la plata taxelor vamale nu se \ncadreaz= \n dispozi]iile art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, deoarece, a[a cum a fost definit= obliga]ia fiscal= \n art. 2 lit. e), aceasta nu include [i obliga]ia vamal=;12 b) credem c= “ascunderea13 bunului” ridic= câteva probleme, astfel: dac= aceast= sintagm= include numai ascunderea bunului \n sens fizic sau atât \n sens fizic cât [i juridic? Dac= bunul se consider= ascuns numai atunci când contribuabilul l-a scos fizic [i f=r= acte din sediile principale, secundare, declarate, dar scriptic r=mase \n eviden]a sa? Dac= bunul se afl= \n sediile declarate dar este ascuns pentru a nu fi g=sit de un eventual control? Dac= bunul a fost \nstr=inat fizic [i juridic dar cu pre] subevaluat? |n doctrin=

CRIMINALISTICA

s-a exprimat opinia c= ascunderea presupune atât ascundere fizic= cât [i scriptic=. “Ac]iunea de ascundere implic= \ntreprinderea unor m=suri pentru a face ca bunul sau activit=]ile lucrative s= nu fie cunoscute autorit=]ilor fiscale, fie prin ascundere fizic= (t=inuire, dosire, mascare) fie prin ascunderea lor scriptic= (ne\nregistrarea bunurilor sau a activit=]ilor, ori \nregistrarea lor sub alte denumiri), cu alte cuvinte valoarea bunului sau a lucr=rii profitabile.”14 |n ceea ce ne prive[te, vom face unele considera]ii: atât timp cât legiuitorul nu distinge, socotim c= sintagma “ascunderea bunului” include ascunderea fizic= [i/sau juridic= a bunului, cu scopul de a se sustrage de la plata obliga]iei fiscale; credem c= nu import= dac= bunul impozabil sau taxabil este ascuns \n sediile principale, secundare ale contribuabilului, respectiv domiciliul fiscal sau \n afara acestuia; credem c= ascunderea bunului impozabil sau taxabil include mai multe activit=]i decât simpla nedeclarare a acestuia, ceea ce presupune un pericol social mai mare. c) prin “surs= impozabil= sau taxabil=” \n]elegem venitul, profitul, valoarea ad=ugat=, cheltuiala, \n cazul accizelor, [i alte entit=]i (reprezentan]e) declarate impozabile de lege15; \ntr-un dic]ionar16 se arat=: “Sursa de plat= a impozitului, mijlocul, resursa din care se pl=te[te de fapt impozitul, ca de exemplu: profitul, salariul, venitul, \ncas=rile din vânzarea m=rfurilor, din prestarea serviciilor, valoarea ad=ugat= etc. |n unele cazuri obiectul impozabil [i sursa impozabil= se confund=, coincid; alteori acestea sunt fenomene separate;” d) credem c= sunt \ntrunite elementele constitutive ale acestei infrac]iuni indiferent dac= bunul ori sursa impozabil= sau taxabil= sunt ale contribuabilului f=ptuitor sau ale altei persoane-contribuabil, dac= direct sau indirect s-a urm=rit sustragerea de la \ndeplinirea obliga]iei fiscale; e) aceast= infrac]iune este o infrac]iune de pericol [i devine infrac]iune de rezultat atunci când sunt \ndeplinite condi]iile prev=zute de art. 9 pct. 2 sau 3 din noua lege; f) credem c= aceast= fapt= nu constituie infrac]iune dac= nu s-a \mplinit termenul de la care obliga]ia fiscal= \n cauz= a devenit exigibil=; pân= \n momentul exigibilit=]ii obliga]iei fiscale f=ptuitorul poate \ndeplini obliga]ia f=când nesanc]ionabil= penal activitatea sa formal infrac]ional=. |n art. 9 lit. b) din noua lege este incriminat= urm=toarea fapt=: “omisiunea, \n tot sau \n parte, a eviden]ierii, \n actele contabile ori \n alte documente legale, a opera]iunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, s=vâr[it= \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale. ”Cu privire la aceast= infrac]iune vom prezenta numai unele considerente: a) este o infrac]iune de pericol care se s=vâr[e[te numai cu inten]ie direct= [i indirect=, condi]ie cerut= de scopul prev=zut \n text; aceasta devine infrac]iune de rezultat când sunt \ndeplinite condi]iile prev=zute de art. 9 pct. 2 [i 3 din noua lege; b) socotim c= sintagma “opera]ii comerciale”nu acoper= sursele obliga]iilor fiscale prev=zute de noua lege, ceea ce ni se pare c= nu este la ad=post de critic=; “din punct de vedere terminologic opera]iunile de comer] pot fi atât faptele de comer] cât [i actele de comer].”17 Ori exist= o multitudine de opera]iuni care, de[i nu sunt comerciale, produc venituri ce sunt impozitate, cum ar fi actele [i faptele civile, vânzarea produselor agricole, vânzarea pentru uz sau consuma]iune18; credem c= sintagma “opera]ii comerciale” ar putea fi \nlocuit= cu sintagma “opera]ii economico-financiare”; c) socotim c= \nregistrarea opera]iunii diminuat= cantitativ sau valoric, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, se \ncadreaz= \n con]inutul acestei infrac]iuni. Comparând19 dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu cele ale art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= constat=m c= se impun unele observa]ii: cele dou= infrac]iuni au obiect [i scop diferit precum [i reglement=ri diferite;

33

la infrac]iunea prev=zut= de art. 43 urmarea socialmente periculoas= este consecin]a denatur=rii veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum [i a elementelor de activ, [i de pasiv ce se reflect= \n bilan]; prin aceast= infrac]iune se ap=r= imaginea fidel= pe care trebuie s= o dea contabilitatea persoanelor juridice, fizice precum [i celelalte subiecte prev=zute \n art. 1 din Legea nr. 82/1991 republicat=, indiferent dac= au sau nu obliga]ii fiscale; dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= au o sfer= diferit= de dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005; dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= se refer= numai la \nregistr=ri \n contabilitate sau \n alte acte, \ns= nu includ activitatea de eviden]iere a opera]iunilor economico-financiare \n documentele justificative potrivit art. 6 din aceast= lege; dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 se refer= la eviden]ierea \n acte contabile ori \n alte documente legale deci [i \n documentele justificative; dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= se refer= la toate “opera]iunile economico-financiare”, pe când dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 au o sfer= redus= numai la “opera]iile comerciale”; \n situa]ia când fapta prev=zut= [i sanc]ionat= de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= a fost s=vâr[it= \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, \n doctrin= [i chiar \n practica judiciar= s-au conturat dou= opinii: \ntr-o prim= opinie se sus]ine c= cele dou= infrac]iuni sunt \n concurs real; \n acest sens s-a afirmat c=: “separat de infrac]iunea prev=zut= \n art. 40 din Legea nr. 82/1991, s=vâr[it= prin omisiune, cu [tiin]=, a efectu=rii unor \nregistr=ri \n contabilitate, inculpatul s-a sustras [i de la plata impozitului pe profit, ceea ce constituie infrac]iunea prev=zut= \n art. 13 din Legea nr. 87/1997, aflat= \n concurs real cu cea dintâi. ”20 \ntr-o alt= opinie pe care o \mbr=]i[=m [i noi se poate sus]ine c=, \n situa]ia \n care laturile obiective ale celor dou= infrac]iuni se suprapun, se re]ine o singur= infrac]iune respectiv cea prev=zut= de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, infrac]iunea prev=zut= de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= fiind absorbit= de prima potrivit art. 41 alin. 3 din C. p. 21
1 Prin art. 14 lit. b) din Legea nr. 241/2005, a fost abrogat art. 280 din Legea nr. 53/2003 \n care se dispunea: “Nedepunerea de c=tre angajator, \n termen de 15 zile, \n conturile stabilite, a sumelor \ncasate de la salaria]i cu titlu de contribu]ie datorat= c=tre sistemul public de asigur=ri sociale, c=tre bugetul asigur=rilor de [ omaj ori c=tre bugetul asigur=rilor sociale de s=n=tate, constituie infrac]iune [ se pedepse[ cu \nchisoare de la 3 la 6 luni sau cu i te amend=”. Nu a fost abrogat= \n schimb \n mod expres [ nici implicit prin formula i “orice alte dispozi]ii contrare se abrog=”, infrac]iunea prev=zut= de art. 20 din Legea nr. 130/1999, publicat= \n M. Of. nr. 355 din 27 iulie 1999, \n care se dispune: “\ncasarea de c=tre angajator de la salaria]i a contribu]iei datorate, potrivit legii pentru pensia suplimentar=, a contribu]iei de 1% datorat= Fondului pentru plata ajutorului de [ omaj, precum [ a contribu]iei datorate pentru asigur=ri i sociale de s=n=tate [ nedepunerea acestora, \n termen de 15 zile, \n conturile i stabilite potrivit reglement=rilor \n vigoare constituie infrac]iune [ se pedepse[ i te cu \nchisoare de la 3 luni la 6 luni sau amend=”. 2 Bugetul general consolidat este un instrument al politicii fiscal - bugetare prin care sunt corelate nu numai veniturile [ cheltuielile bugetului de stat (buget i central [ bugete locale), ci [ leg=turile acestora, \ndeosebi deficitul bugetar, cu i i soldul deficitar al contului curent al balan]ei de pl=]i, cu decalajul dintre investi]ii (inclusiv cele str=ine) [ economisire. |n art. 2 lit. a) din Legea nr. 241/2005 se i arat= c= prin buget general consolidat se \n]elege ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agreate [ i consolidate pentru a forma un \ntreg. “ 3 |n opinia noastr= folosirea verbului “a stabili”presupune o responsabilitate mai mare ca \n cazul folosirii verbului “a calcula”. Legiuitorul, \n art. 157 pct. (1) din Codul fiscal, dispune: “Persoanele obligate la plata taxei trebuie s= achite taxa pe valoare ad=ugat= datorat=, stabilit= prin decontul \ntocmit pentru fiecare perioad= fiscal= sau prin decontul special, pân= la data la care au obliga]ia depunerii acestora, potrivit art. 156 alin. (2) [ (3). ” i 4 “Pentru a fi \n m=sur= s= exprime o voin]= cu relevan]= penal= subiectul trebuie s= aib= aptitudinea de a se autodetermina \n cuno[ tin]= de cauz=, adic= s= aib= capacitatea psiho-fizic= corespunz=toare. Dar chiar având o atare capacitate, subiectul mai trebuie s= aib= posibilitatea ca \n fiecare caz concret s= exprime o voin]= liber=”. George Antoniu. Vinov=]ia penal=, Editura Academiei Române, Bucure[ 1995, p. 118. ti 5 Potrivit art. 2 lit. a din Legea nr. 241/2005, prin bugetul general consolidat se \n]elege “ansamblul tuturor bugetelor publice componente ale sistemului bugetar, agreate [ consolidate pentru a forma un \ntreg”. |n doctrin= aceasta i avea urm=toarea defini]ie: “Bugetul general consolidat, instrument al politicii

NOTE

34

i fiscale bugetare, prin care sunt corelate nu numai veniturile [ cheltuielile bugetului de stat (buget central [ bugete locale) ci [ leg=turile acestora, i i \ndeosebi deficitul bugetar cu soldul deficitar al contului curent al balan]ei de pl=]i, cu decalajul dintre investi]ii (inclusiv cele str=ine) [ economisire”. Dic]ionar de i ti economie, Edi]ia a doua, Editura Economic= Bucure[ – 2001, p. 68. 6 De pild=, \n art. 93 din Codul fiscal, se dispune: “(1) Pl=titorii de venituri, cu regim de re]inere la surs= a impozitelor, sunt obliga]i s= calculeze, s= re]in= i i [ s= vireze impozitul re]inut la surs= [ s= depun= o declara]ie privind calcularea [ re]inerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal i competent, pân= la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat. ” 7 |n art. 156 din Codul fiscal se dispune: “(1) Persoanele impozabile, \nregistrate ca pl=titori de tax= pe valoare ad=ugat=, au urm=toarele obliga]ii din punct de vedere al eviden]ei opera]iunilor impozabile: a)s= ]in= eviden]a contabil= potrivit legii, astfel \ncât s= poat= determina baza de impozitare [ taxa i i/sau prest=rile de pe valoare ad=ugat= colectat= pentru livr=rile de bunuri [ i servicii efectuate, precum [ cea deductibil= aferent= achizi]iilor;…… (2) Persoanele \nregistrate ca pl=titori de tax= pe valoare ad=ugat= trebuie s= \ntocmeasc= [ s= depun= la organul fiscal competent, pentru fiecare perioad= i fiscal=, pân= la data de 25 a lunii urm=toare perioadei fiscale inclusiv, decontul de tax= pe valoare ad=ugat=, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finan]elor Publice. Opera]iunile prev=zute la art. 150 alin. (1) lit. b) [ art. 151 alin. (1) lit. i b) vor fi eviden]iate \n decontul de tax= pe valoare ad=ugat= atât ca tax= colectat=, cât [ ca tax= deductibil=.” i 8 Interesant= ar fi situa]ia când solicitantul ramburs=rii de T. V. A. probeaz= te c= a pl=tit, T. V. A. -ul (cu extrase de cont) unui furnizor care se dovede[ a fi o firm= fictiv= ai c=ror administratori de drept sau de fapt au scos bani din banc= \n baza unor acte false de plat= achizi]ii de la persoane fizice. |ntr-o astfel de situa]ie T. V. A. -ul nu a intrat \n bugetul general consolidat [ ca urmare, nu se i poate vorbi de na[ terea unei obliga]ii de rambursare \n sarcina statului pentru ceea ce nu s-a primit. |n situa]ia când nu se probeaz= o leg=tur= infrac]ional= \ntre solicitant [ administratorii de drept sau de fapt ai firmei fictive solicitantul i va r=mâne prejudiciat prin nerecuperarea T. V. A. -ului pl=tit? Credem c=, \n i temeiul art. 1 pct. 3, art. 44, art. 45, art. 135 pct. 2 lit. b) [ art. 136 pct. 5 din i Constitu]ie, Guvernul [ Parlamentul ar trebui s= elaboreze un act normativ care s= asigure recuperarea acestui prejudiciu de c=tre solicitantul p=gubit, urmat de o ac]iune \n regres \mpotriva administratorilor de drept sau de fapt ai firmei fictive. 9 Observ=m c= se refer= exclusiv la informa]ii nu [ la mijloacele de prob=. i 10 Declararea veniturilor impozabile se face potrivit Codului de procedur= fiscal=. Astfel \n art. 73 alin. 1 se dispune c=:“Declara]ia fiscal= se depune de c=tre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta. ”|n art. 74 se dispune forma [ con]inutul declara]iei fiscale:1)…. 2) \n declara]ia i fiscal= contribuabilul trebuie s= calculeze cuantumul obliga]iei fiscale, dac= acest lucru este prev=zut de lege. 3) Contribuabilul are obliga]ia de a completa declara]iile fiscale \nscriind corect, complet [ cu bun=-credin]= informa]iile i prev=zute de formular, corespunz=toare situa]iei sale fiscale. Declara]ia fiscal= se semneaz= de c=tre contribuabil sau de c=tre \mputernicit.” 11 Socotim c= atunci când se \ntocmesc acte notariale de \mprumut, \n care, pentru a escamota activitatea de c=m=t=rie, se trec \n acestea date nereale, \n sensul c= \mprumutul este f=r= dobând=, stipulându-se un cuantum al unei sume care cuprinde atât creditul cât [ dobânda, ne afl=m \n cazul i comiterii infrac]iunii prev=zut= de art. 9 lit. b) din noua lege. |n noua lege referitor la aceast= dispozi]ie penal= nu se mai face distinc]ie \ntre contribuabilul autorizat [ cel neautorizat s= desf=[ i oare o activitate generatoare de obliga]ie fiscal=. A se vedea Teodor Teodosescu, Aplicarea prevederilor articolului 12 din Legea nr. 87/1994 fa]= de c=m=tari [ de cei care declar= notarului public pre]uri i mai mici decât cele reale, Revista Dreptul nr. 6/1999, p. 91-97. Pentru o opinie contrar= a se vedea Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ 2003, p. 71. ti, 12 |n doctrin= s-a emis [ o alt= opinie: “Ascunderea obiectului vizeaz= i situa]ia când de]inerea obiectului este supus= impozitului sau taxei, de pild=, la v=muire; la de]inerea unor vehicule. ” A. Ungureanu,Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, R. D. P. , anul II din nr. 1 R. A. , M. Of. , Bucure[ 1997 p. 91. ti, 13 Potrivit DEX prin “ascundere” se \n]elege “a (se) a[ eza \ntr-un loc \n care s= nu poat= fi v=zut [ g=sit. A face s= nu fie cunoscut, [ i tiut, \n]eles de al]ii. A t=inui.” “Prin ascundere se \n]elege, \n limbaj comun, “a ascunde”, adic= a sustrage vederii, a pune la ad=post ceva pentru a nu fi v=zut sau g=sit. |n context, f=ptuitorul pune la ad=post, pentru a nu fi depistate, descoperite de c=tre organele fiscale, obiectul sau sursa impozabil= ori taxabil=, dup= caz.” Augustin Ungureanu, Aurel Ciopraga, Dispozi]ii penale din Legi speciale române, Volumul III, Editura Lumina Lex, Bucue[ 1996, p. 130. ti, 14 Gh. Diaconescu, Infrac]iuni \n legi speciale [ legi extrapenale, Editura i ALL, Bucure[ 1995, p. 313. ti 15 A se vedea art. 2 din Codul fiscal. 16 Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finan]e, b=nci asigur=ri, Vol. III, Editura Economic=, Bucure[ 2001, p. 343. ti 17 Smaranda Angheni [ a. , Drept comercial, Edi]ia 3-a, Editura ALL Beck, . Bucure[ 2004, p. 21. ti, 18 De pild= \n art. 5 din Codul comercial se dispune: “Nu se poate considera ca fapt de comer] cump=rarea de produse sau de m=rfuri ce s-ar face pentru uzul sau consuma]iunea cump=r=torului, ori a familiei sale; de asemenea revânzarea acestor lucruri [ nici vânzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le i are dup= p=mântul s=u sau cel cultivat de dânsul.” 19 A se vedea C. Apel Bucure[ sec]ia a II-a penal=, dec. nr. 75/1998 \n ti, Curtea de Apel Bucure[ Culegere de practic= judiciar= penal=,1998, p. 20. ti, 20 C. Apel Bucure[ sec]ia a II-a penal=, dec. nr. 75/1998 \n Curtea de Apel ti, Bucure[ Culegerea de practic= judiciar= penal=,1998, p. 115. cu not= critic= de ti, Vasile Papadopol. |n acela[ sens a se vedea Decizia Sec]iei penale nr. 2245 din i 10 octombrie 1997 a Cur]ii Supreme de Justi]ie, \n Buletinul Jurispruden]ei, Culegere de decizii pe anul 1997, Editura Argessis, 1998, p. 349. 21 A se vedea [ Dorin Ciuncan, Consecin]ele penale ale ne\nregistr=rilor i contabile, Revista Dreptul nr. 3/1996, p. 65-66. Gheorghe Vizitiu, Evaziunea fiscal=, Editura Lumina Lex, Bucure[ 2001, p. 108. ti,

CRIMINALISTICA

Gen. de brig. (rez.) lector univ. dr. IOAN HURDUBAIE Subcomisar M+LIN GABRIEL POPA
n cursul anului 2005, Interpolul – organiza]ie interna]ional= care regrupeaz= 184 state membre de pe toate continentele globului – a acordat o aten]ie major= organiz=rii unor reuniuni interna]ionale cu tematic= de criminalistic=, \n scopul sprijinirii concrete a tuturor speciali[tilor din serviciile de aplicare a legii implica]i \n combaterea manifest=rilor criminalit=]ii transna]ionale. Prezent=m \n continuare dou= dintre aceste manifest=ri care demonstreaz= interesul Interpolului pentru cunoa[terea [i r=spândirea celor mai noi cuceriri ale criminalisticii. CONFERIN}A INTERNA}IONAL+ ASUPRA UTILIZ+RII TEHNICILOR ADN |n perioada 16-18 noiembrie 2005, la sediul din Lyon/Fran]a al Organiza]iei Interna]ionale de Poli]ie Criminal= – INTERPOL, s-au desf=[urat lucr=rile Conferin]ei interna]ionale privind utilizarea tehnicilor ADN. La conferin]= au participat peste 100 investigatori din 44 ]=ri membre ale Organiza]iei. Analiza ADN este considerat= de c=tre Interpol ca un element cu parte \ntreag= \ntre anchetele de poli]ie, care permit identificarea persoanelor [i stabilirea leg=turilor \ntre scenele crimei. Acest puternic instrument al criminalisticii s-a dovedit foarte fiabil [i rentabil, utilizarea sa traducându-se printr-o rat= mai ridicat= de elucidare a cauzelor cu autori neidentifica]i [i prin economii importante de mijloace umane, materiale [i financiare. Num=rul crescând al ]=rilor care investesc \n aceast= strategie face ca posibilit=]ile de identificare a persoanelor disp=rute [i localizarea indivizilor care au comis infrac]iuni \n mai multe ]=ri s= fie mai numeroase. Utilizarea analizei ADN [i schimbul de profile ADN la nivel interna]ional pot juca un rol fundamental \n lupta \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale. Pentru a promova aceast= idee, Interpol a organizat, pentru a patra oar=, o conferin]= interna]ional= asupra utiliz=rii tehnicilor ADN. Ordinea de zi a fost astfel conceput= \ncât s= intereseze ansamblul persoanelor preocupate sub o form= sau alta de aceast= chestiune, abordând multiplele aspecte pe care le reprezint= analiza ADN, fie c= e vorba de cei care furnizeaz= acest tip de servicii sau de cei care ac]ioneaz= plecând de la rezultatele ob]inute. Temele \nscrise pe ordinea de zi a conferin]ei au fost tratate de un num=r \nsemnat de personalit=]i proeminente, care joac= un rol de prim plan \n acest domeniu. Expunerile acestora au fost de o mare utilitate, mai ales practic=, \ndeosebi pentru anchetatorii [i profesioni[tii justi]iei penale. |ntre punctele \nscrise la ordinea de zi au figurat: prezentarea elementelor de prob= genetic= \n fa]a tribunalelor, - gama tehnicilor de sus]inere a anchetelor bazate pe analiza genetic=, - urm=rirea eficien]ei ini]iativelor unor ]=ri \n materie de ADN, cooperarea interna]ional=,

|

CRIMINALISTICA

practica selectiv= a testelor genetice, - anchetele privind cazurile nerezolvate [i identificarea cu ajutorul ADN a victimelor unor catastrofe (cu privire aparte la tsunami-ul care a lovit Thailanda) . Conferin]a a fost organizat= de c=tre unitatea ADN a Secretariatului General al Interpolului [i Grupul s=u consultativ, \n colaborare cu Grupul de exper]i ai organiza]iei pentru urm=rirea tehnicilor din domeniul analizei ADN [i cu participarea Organiza]iei Mondiale a V=milor (WCO), Organiza]iei Mondiale a Propriet=]ii Intelectuale (WIPO), Alian]ei Mondiale a |ntreprinderilor \mpotriva Contrafacerii (GBLAAC), Camerei Interna]ionale de Comer] (ICC), Asocia]iei Interna]ionale a Managementului Securit=]ii (ISMA) [i Asocia]iei Interna]ionale a M=rcilor de Comer] (INTA). Utilizarea profilelor ADN \n identificarea victimelor unor dezastre a reprezentat punctul focal al discu]iilor purtate \n cadrul conferin]ei de la Lyon, c=p=tând o nou= importan]= \n urma tsunami-ului din Asia de sud-est din decembrie 2004. Dezastrul a reunit \mpreun= echipe din peste 35 de ]=ri venite s= identifice victimele dezastrului din 60 de ]=ri. Importan]a practic= a utiliz=rii tehnicilor ADN rezult= din experien]a pozitiv= \nregistrat= de ]=rile membre ale Interpolului care au deja acces la baza de date a acestei organiza]ii privind profilele ADN. Austria a fost prima ]ar= membr= a Interpolului care a adoptat, \n aprilie 2004, Carta ce reglementeaz= utilizarea bazei automatizate de date, denumit= «Pasarela ADN». Compararea profilelor ADN transmise de Austria cu profilele deja \nregistrate \n baza de date genetice a Interpolului a permis ob]inerea a 50 de coresponden]e orientate c=tre anchete interna]ionale de poli]ie, aflate \n curs de derulare \n patru ]=ri europene. Toate ]=rile respective au primit câte o notificare cu rezultatul compara]iilor. “50 de anchete interna]ionale au putut progresa \n câteva minute, datorit= “Pasarelei ADN”, a declarat secretarul general al Interpolului, domnul Ronald K. Noble.”Interpolul [i ]=rile sale membre au conceput produsul ideal, capabil s= satisfac= exigen]ele ]=rilor membre \n materie de protec]ie a vie]ii private [i, totodat=, s= r=mân= un instrument eficace de sprijin pentru anchete, care permite demascarea infractorilor interna]ionali [i punerea \n eviden]= a leg=turilor dintre ace[tia”. A[a cum a declarat domnul Helwig Haidinger, directorul poli]iei federale austriece, ”aceast= reu[it= demonstreaz= importan]a cooper=rii poli]iene[ti interna]ionale, care trebuie intensificat= [i l=rgit=”. 41 de ]=ri membre ale Interpolului posed= baze de date genetice na]ionale de poli]ie [i, pân= \n prezent, 33 dintre acestea au transmis Interpolului peste 55.000 profile. Marea Britanie, care posed= cea mai important= baz= de profile ADN din lume, a fost a doua ]ar= care a adoptat Carta, \n noiembrie 2005. Baza de date a Marii Britanii con]ine peste 3,3 milioane de profile [i a permis ob]inerea a peste 685.000 de concordan]e.

35

}=rile membre ale Interpolului pot transmite o cerere de c=utare c=tre “Pasarela ADN”, folosind sistemul mondial de comunica]ii poli]iene[ti al Interpolului I-24/7. “Pasarela ADN” este autonom=, adic= nu este legat= de celelalte baze de date ale Interpolului, iar profilele transmise nu comport= nici o dat= nominativ=. }=rile membre trebuie s= accepte Carta pentru a putea avea acces la “Pasarela ADN”, \ntrucât caracterul automat al acesteia impune garan]ii de securitate [i de protec]ie a vie]ii private mai stricte decât metoda precedent= de compara]ie «manual=». Carta stipuleaz= \n special faptul c= ]=rile membre conserv= proprietatea datelor lor [i decid asupra utiliz=rii [i a drepturilor de acces aferente, potrivit legisla]iei lor na]ionale. Cu ocazia Conferin]ei interna]ionale privind utilizarea tehnicilor ADN, Biroul Federal de Investiga]ii al Statelor Unite ale Americii a convenit s= integreze un dispozitiv de conversie c=tre logicielul s=u CODIS (Combined DNA Index System). Aceast= decizie a FBI-ului vizeaz= \ndeplinirea condi]iilor definite de c=tre Interpol, care reprezint= un pas c=tre o utilizare mai ampl= \n comun a profilelor ADN, \ntre serviciile de aplicare a legii la nivel interna]ional. Prin aceast= m=sur=, cele 25 de ]=ri, care folosesc \n prezent logicielul CODIS, vor putea \n viitor s= transmit= cu mai mult= u[urin]= datele c=tre “Pasarela ADN” a Interpolului. AL DOILEA CONGRES MONDIAL CONSACRAT LUPTEI IMPOTRIVA CONTRAFACERILOR La jum=tatea lunii noiembrie anul trecut, \nal]i responsabili interna]ionali ai serviciilor \ns=rcinate cu aplicarea legii, ai guvernelor [i ai unor firme specializate, au adresat o chemare la o ac]iune mai coordonat= [i mai eficient= pentru a da o lovitur= decisiv= contrafacerilor, al c=ror cost estimat se apreciaz= \n milioane de dolari, f=r= a mai vorbi de miile de vie]i pe care le pun \n pericol. Al doilea Congres mondial având ca tem= lupta \mpotriva contrafacerii [i a pirateriei a avut drept scop stabilirea celor mai eficiente strategii \mpotriva acestei forme de criminalitate [i g=sirea celor mai noi solu]ii [i posibilit=]i de cooperare pentru a reduce efectele nefaste ale acesteia. La acest congres de dou= zile, organizat \n comun de Interpol [i Organiza]ia Mondial= a V=milor (OMV), cu sprijinul Organiza]iei Mondiale a Propriet=]ii Intelectuale (OMPI), au participat peste 500 delega]i din 66 de ]=ri (\ntre care [i România). “De[i de la primul congres, desf=[urat \n urm= cu 18 luni, au putut fi observate importante progrese \n cooperarea \ntre diferite organisme, suntem con[tien]i c= mai r=mân multe de f=cut”, a declarat secretarul general al Interpolului, Ronald K. Noble.”Nici o ]ar= nu poate, singur=, s= vin= de hac infrac]iunilor de acest tip. Am putut deja constata c= opera]iunile transna]ionale desf=[urate \n America Latin= dau rezultate, trebuie \n prezent s= ne preg=tim, plecând de la aceste succese, s= proced=m la fel [i \n restul lumii. |n aceste vremuri \n care responsabilii poli]iilor sunt concentra]i mai ales asupra terorismului [i a altor forme de mare criminalitate, nu trebuie s= subestim=m prejudiciile pe care atingerile aduse propriet=]ii intelectuale le cauzeaz= economiilor noastre, [i nici pericolul poten]ial pe care ele \l reprezint= pentru securitatea public=”. Dac=, pentru numeroase persoane, contrafacerile nu fac r=u nim=nui, comer]ul cu aceste articole afecteaz= aproape toate aspectele vie]ii cotidiene, sub forma produselor

farmaceutice, implantelor medicale, pieselor deta[ate de avioane [i de autoturisme, produselor alimentare, b=uturilor [i bunurilor de consum. “Contrafacerea [i pirateria cunosc dimensiuni inacceptabile [i am fost [ocat, cu ocazia deplas=rilor mele \n Africa, \n Asia [i \n anumite regiuni ale Europei, s= constat diversitatea [i amploarea pagubelor produse. M= \ngrijoreaz= mai ales consecin]ele asupra oamenilor pe care le pot produce contrafacerile de medicamente [i alte produse legate de s=n=tatea [i de securitatea popula]iei”, a indicat secretarul general al Organiza]iei Mondiale a V=milor, domnul Michel Danet. ”Bun=starea economic= [i social= a tuturor ]=rilor este amenin]at= [i acest pericol \nt=re[te [i mai mult hot=rârea mea de a face astfel \ncât serviciile vamale s= ia parte activ=, peste tot \n lume, la lupta \mpotriva acestui tip de comer]”. Pretutindeni pe planet=, medicamente antipaludiene false [i lapte maternizat falsificat au f=cut deja destule victime, iar Organiza]ia Mondial= a S=n=t=]ii apreciaz= c= mai mult de 10% din medicamentele prezente pe pia]a mondial= sunt contrafaceri, atingând un volum de peste 25% \n ]=rile \n curs de dezvoltare. “De[i suntem \nc= departe de un avans major \n lupta \mpotriva problemei mondiale a contrafacerii [i a pirateriei, sunt semne importante care demonstreaz= o evolu]ie \n modul de a vedea lucrurile [i \n determinarea politicilor, precum [i \n ceea ce prive[te voin]a de a ac]iona”, a declarat doamna Rita Hayes, director general adjunct al OMPI. ”Pentru a reu[i pe pia]a mondial=, toate ]=rile, fie ele industrializate sau \n curs de dezvoltare, trebuie s= adopte o politic= eficace \n materie de proprietate intelectual=”. Lupta \mpotriva contrafacerii [i a pirateriei nu poate fi eficient= decât dac= sectoarele public [i privat \[i coordoneaz= ac]iunile. Angajamentele luate \n acst sens de Alian]a Mondial= a |ntreprinderilor \mpotriva Contrafacerii (GBLAAC), Asocia]ia Interna]ional= a M=rcilor (AIM), Asocia]ia Interna]ional= a Managementului Securit=]ii (ISMA) [i Camera Interna]ional= de Comer], reprezint= o m=rturie a cooper=rii care se manifest= \n prezent. “Problemele contrafacerii [i pirateriei au suscitat, \n acest an, o \nflorire a interesului cu totul inedit= \n rândul guvernelor [i al industria[ilor, iar aplicarea a atât de numeroase ini]iative noi, pentru a face fa]= unui comer] de contrafaceri \n dezvoltare constant= este \ncurajatoare”, a declarat la congres domnul William Dobson, director executiv al GBLAAC. ”Totu[i, problema nu \nceteaz= de a ne \ngrijora, [i pentru noi va constitui o adev=rat= provocare s= traducem aceast= activitate \n ac]iuni concrete menite s= duc= produc=torii de contrafaceri c=tre ruin= [i \n singurul loc \n care ar trebui s= fie: \n \nchisoare”. “Desigur, eu sunt aici \n calitate de reprezentant= a Asocia]iei Interna]ionale a M=rcilor, \ns= mijloacele juridice nu vor fi \ndestul=toare pentru a rezolva problema contrafacerii, iar acest al doilea congres mondial constituie, \n mod precis, tipul de forum care permite s= progreseze cooperarea \n aceste domeniu”, a afirmat doamna Anne Gundelfinger, pre[edinta AIM. La criminalistique à l’attention de l’Interpol Criminalistics in the Interpol’s attention

36

CRIMINALISTICA

Comisar-[ef de poli]ie drd. LIVIU T+UT Prof. VASILE L+P+DU{I
mprentele papilare sunt considerate pe drept cuvânt una dintre cele mai bune metode de identificare a persoanelor. Fiecare amprent= este unic=, se formeaz= \nainte de a ne na[te [i r=mâne neschimbat= toat= via]a. Deseori, amprentele seam=n= \ntre ele dar, \n urma unei analize am=nun]ite, se demonstreaz= c= apar]in unor degete diferite. De asemenea, este posibil ca amprentele aceluia[i deget s= par= diferite, \n func]ie de for]a sau de suprafa]a pe care s-a realizat amprentarea. |n urma examin=rii calificate se dovede[te c= ele apar]in aceluia[i deget. Identificarea sigur= sau eliminarea amprentelor se poate realiza numai de c=tre examinatori specializa]i [i califica]i, care \ntreprind compara]ii calitative [i comparative ale geometriei diferitelor amprente. Ace[tia compar= caracteristicile diferitelor linii [i leg=turile dintre ele. Urmele papilare “vizibile” se v=d cu u[urin]= la locul faptei [i sunt l=sate de c=tre un deget pe care se afl= o substan]=, precum sânge, gr=sime sau praf, iar altele sunt “plastice”, imprimate \n anumite produse sau substan]e (unt, lumân=ri, chit, vopsea neuscat= etc.). De asemenea, unele sunt greu vizibile cu ochiul liber, fiind l=sate de mâini sau degete ca urmare secre]iilor naturale ale corpului. Posibilitatea de a face vizibil acest tip de urm= digital= depinde de condi]ia fizic= a persoanei care a l=sat-o, de suprafa]a obiectului, de unghiul de reflexie a luminii, de perioada scurs= din momentul cre=rii, de temperatura la care a fost supus= [i de al]i factori. Timpul de men]inere a urmelor digitale pe un obiect depinde de condi]iile atmosferice, de curen]ii de aer [i de umiditate. Chiar [i \n cazul \n care obiectul este expus condi]iilor adverse, este totu[i posibil= g=sirea unor urme digitale, dar trebuie s= se \ncerce. Petele care nu prezint= liniile specifice amprentelor pot avea urme de substan]e, precum gr=sime sau sânge, oferind alte indicii pentru cei care investigheaz= cazul. Fotografierea urmelor digitale, descoperite la locul faptei asigur= p=strarea acestora. Dup= fotografiere, \n laborator se poate efectua o m=rire a lor, ceea ce poate fi de mare ajutor pentru speciali[tii care realizeaz= activit=]ile de studiere [i comparare. De regul=, urmele digitale, care sunt vizibile datorit= unei substan]e str=ine aflat= pe degete, se ridic= folosind o band= special=. Dac= urmele se afl= pe un obiect de dimensiune mic=, acesta se poate p=stra drept prob=. Urmele digitale invizibile, rezultate din secre]iile normale ale pielii, trebuie prelucrate printr-o metod= special=, \nainte de a putea fi v=zute [i p=strate. Metoda cel mai des folosit= o constituie pudrarea sau tratamentul chimic. Urmele digitale, care trebuie pudrate pentru a le observa, trebuie s= fie fotografiate \nainte de a fi ridicate. Cele descoperite \n praf vor fi fotografiate [i apoi ridicate. Nu se vor pudra, deoarece se vor distruge. Pudra pentru amprente se g=se[te \n câteva culori, dar se folosesc mai des [i cu rezultate culoarea neagr= [i cea alb=. Se recomand= folosirea culorii care contrasteaz= cel mai mult cu fundalul. Acest tip de pudr= a fost \mbun=t=]it de-a lungul anilor, având compozi]ia [i eficien]a corespunz=toare. Exist= [i pudra fluorescent= pentru a eviden]ia amprentele de pe suprafe]e multicolore. Acest tip de pudr= are nevoie de o surs= de lumin= ultraviolet= - lamp= cu lumin=

A

CRIMINALISTICA

ultraviolet= sau surs= de lumin= polilight cu lungime de und= variabil=. Este de preferat folosirea luminii ultraviolete cu raz= lung=, \ntrucât cea cu raz= scurt= este d=un=toare pentru ochi [i piele. |n aceast= situa]ie criminali[tii trebuie s= foloseasc= ochelari [i \mbr=c=minte adecvat= de protec]ie. Alegerea pudrei depinde de scopul pentru care urma digital= sau palmar= (amprenta) va fi eviden]iat=: fotografiere sau ridicare. Din moment ce urmele invizibile sunt ridicate normal, pudra ultraviolet= este rar folosit=. Pentru a p=stra o urm= cu pudr=, mai \ntâi se face un test de amprent= pe suprafa]a respectiv=. Se atinge u[or cu pudr=, pentru a se vedea dac= a ap=rut vreo amprent=, care pân= atunci era invizibil=. Apoi, suprafa]a poate fi cur=]at=, dup= care se realizeaz= [i se prelucreaz= testul de amprent=. Pudra pentru amprente poate fi cu fibr= de sticl=, p=r de c=mil= sau cu perii din pene. Pentru pudra magnetic= se folose[te o baghet= magnetic=. Se toarn= pu]in= pudr= pe o foaie de hârtie, dup= care se ia cu vârful periei. Apoi, se \nl=tur= excesul de pudr=, scuturând peria. Cheia succesului \n eviden]ierea amprentelor invizibile o constituie folosirea unei cantit=]i mici de pudr= [i atingerea cu u[urin]= a suprafe]ei respective, ob]inând imaginea suficient= pentru a distinge crestele papilare. Dac= se continu= perierea, acestea ar trebui s= urmeze direc]ia crestelor papilare. Când amprenta este vizibil= se poate fotografia. |nainte de a se lua m=sura trimiterii amprentei la un laborator, aceasta trebuie protejat=, folosindu-se banda de ridicare. Uneori, pudra r=mâne pe obiectul pe care a fost g=sit= urma digital=. Dac= excesul de pudr= nu este \nl=turat prin pierdere, se vor realiza dou= ridic=ri. Prima ridicare va \ndep=rta excesul de pudr=, iar a doua va lua amprenta ce va fi folosit= pentru identificare. O amprent= invizibil= poate fi identificat= dup= prima ridicare, prin prelucrare cu ajutorul periei [i al pudrei. Pentru ridicarea urmelor invizibile, cel mai des se folosesc dispozitive din cauciuc [i benzi transparente. Dispozitivele din cauciuc sunt mai bune decât benzile transparente, pentru a se ridica urme de pe suprafe]e curbate sau neuniforme. Benzile transparente au avantajul de a prezenta amprentele \n pozi]ia corect=; pe dispozitivul din cauciuc, pozi]ia amprentei este inversat=. Exist= [i alte mijloace de ridicare a amprentelor, cum ar fi benzile mate, albe sau negre. |n toate situa]iile de ridicare a urmelor papilare, acestea vor fi fotografiate al=turi de un etalon metric, pentru a fi valorificate ulterior prin sistemele automate de identificare (AFIS), unde condi]ia obligatorie este ca urma sau fotograma acesteia s= fie la m=rime natural=. Dispozitivele din cauciuc au atât culoare alb= cât [i neagr=, fiind folosite cu diferite pudre colorate. Amprentele de pe banda transparent= trebuie s= fie fixate pe un material de culoare contrastant= cu cea a pudrei. Când se ridic= o urm= digital=, oricare ar fi metoda, trebuie avut grij= la baloanele de aer, care se pot forma sub dispozitiv. Pentru a \mpiedica formarea acestora, este necesar s= se ]in= r=sucit un col] al bandei, \n timp ce se a[eaz=. |ntregul proces de prelucrare chimic= a urmelor se realizeaz= \n laborator, respectându-se tehnicile stabilite. Amprentele ob]inute direct de pe degetele unei persoane (impresiunile), \n vederea identific=rii acesteia, trebuie s= fie \n

37

mod uniform clare [i vizibile. Acest lucru nu este greu de realizat. O amprent= bun= are culoarea gri \nchis [i nu prezint= pete. Pentru a lua amprente \n mod corect nu este nevoie decât de practic=. Se recomand= persoanei c=reia i se ia amprentele s= se spele pe mâini pentru a fi \ndep=rtate particulele de praf [i gr=sime. Cel care se ocup= de ob]inerea amprentelor de la o persoan=, trebuie s= verifice dac= pe degetele persoanei \n cauz= nu se afl= urme r=mase de la prosopul folosit pentru [tergerea mâinilor. Pe lâng= imprimatul tipizat – cartona[ul (fi[a) de amprente, poli]istul (criminalistul) trebuie s= dispun= de: • un suport pentru imprimatul tipizat cartona[ul de amprente; • cerneal= special= pentru amprente sau din categoria celor care se folosesc la tip=rit; • o rol= din cauciuc (pentru cerneal=); • un suport din sticl= (suport fix). Se pun câteva pic=turi de cerneal= pe sticl= [i se \ntinde pân= devine o mas= sub]ire [i egal=. Este de ajutor dac= se pune un carton alb sub sticl=, pentru a se verifica grosimea cernelei. Se fixeaz= cartona[ul pentru amprente \n dispozitivul de sus]inere, astfel c= echipamentul este gata pentru a fi folosit. Fiecare deget este rulat \n cerneala de pe sticl=, apoi rotit pe imprimatul destinat amprent=rii – cartona[ul de amprente. Rotirea trebuie f=cut= dintr-o singur= mi[care. Nu se rote[te \nainte [i \napoi. Greutatea cu care se apas= trebuie s= fie suficient= pentru a aplica un strat egal de cerneal= pe deget [i pentru a l=sa o imagine clar= pe cartona[ul de amprente. Amprentele (impresiunile imprimate) arat= \ntreaga suprafa]= de frecare a degetului [i se iau rotind degetul de la un cap=t al unghiei la cel=lalt. Aceast= suprafa]= ofer= toate caracteristicile liniilor pentru o clarificare corect=. Exist= un anumit procedeu \n care se rotesc degetele subiectului \n cerneal= [i pe cartona[ul de amprente. Subiectul trebuie s= ]in= degetele drepte, iar palma s= fie la acela[i nivel cu \ncheietura. Se ]ine \ncheietura cu o mân= [i se apas= degetele pe cartona[ cu cealalt= mân=. Dup= \ncheierea procedurii, se completeaz= datele celui \n cauz= pe cartona[ul respectiv. Uneori, trebuie luate [i amprentele palmelor, deoarece palma, \n \ntregime, are o amprent= diferit=. Cea mai bun= metod= const= \n \nf=[urarea unei buc=]i de hârtie pe un obiect tubular, dup= care se a[eaz= partea de sus sau cea de jos a palmei subiectului pe obiectul respectiv [i se rote[te printr-o mi[care de tragere, din partea de jos a mâinii, pân= la vârful degetelor. |n timpul amprent=rii poate s= apar= o serie de probleme care trebuie rezolvate de criminalist (poli]ist). Astfel, transpira]ia abundent= poate face ca amprentele s= nu fie clare. |n aceast= situa]ie, se [terge degetul cu un prosop [i se \nmoaie repede \n cerneal=, dup= care se rote[te pe cartona[ul de luat amprente. Se reia procedura pentru fiecare deget. Degetele se pot [terge cu alcool sau cu alt= substan]= de uscare. Unele persoane au mâinile uscate [i aspre, ceea ce impune frecarea vârfului degetelor cu ulei sau crem=, acestea devenind suficient de moi pentru a ob]ine amprente clare, f=r= pete. Dac= crestele papilare sunt fine [i mici, iar pielea este moale, va fi de ajutor dac= se pune ghea]= pe degete. |n cazul când mâinile [i degetele sunt deformate, se aplic= cerneal= direct pe degete, folosind o spatul= sau o rol= de dimensiuni mici. Apoi, se rote[te o bucat= de hârtie, având dimensiunea p=trat=, \n jurul degetului. Dup= ce se ob]ine o amprent= bun=, bucata de hârtie se pune pe cartona[ul de amprente. Dac= este vorba de amprentarea unui deget \n plus (de

38

obicei degetul mic sau degetul mare), restului degetelor li se iau amprentele \n mod normal pe cartona[ul de amprente, iar degetul \n plus i se ia amprenta pe spatele cartona[ului. |n cazul când vârful unui deget este amputat, se noteaz= acest lucru \n c=su]a corespunz=toare de pe cartona[. Luarea amprentelor de la persoanele decedate se poate face \nainte sau dup= rigor morits [i chiar dup= intrarea \n descompunere. Metoda folosit= pentru a lua amprentele depinde [i de ingeniozitatea criminalistului. Se realizeaz= procesul \nmuiere a degetelor \n cerneal= [i rotirea pe degete a unei buc=]i p=trate de hârtie. Aceast= metod= este bun=, \n cazul \n care decesul a survenit recent sau dup= \ncetarea st=rii rigor mortis. |n timpul st=rii rigor mortis, este posibil s= fie nevoie de a \ndrepta degetele, ceea ce se poate face ap=sând pe articula]iile de la mijlocul degetului. Trebuie s= se pun= pudra pe degete [i pe palme, dup= care se ridic= amprentele, cu band= sau cu dispozitive din cauciuc. Se noteaz= fiecare amprent=. Este cel mai greu de luat amprente de pe un corp care a intrat \ntr-un stadiu avansat de descompunere. |n aceast= situa]ie, se folosesc tehnici speciale, aducându-[i o contribu]ie important= [i medicii legi[ti. Calculatorul a contribuit foarte mult la modul de luare a amprentelor. Ob]inerea impresiunilor papilare model de compara]ie se poate realiza [i prin intermediul unor sta]ii mobile (live-scan) de amprentare. Acestea sunt prev=zute cu cititoare optice electronice, care ofer= avantajul de a capta [i procesa un desen papilar color, uniform, \nlocuind astfel procedeul clasic care are dezavantajul \mbâcsirii cu tu[ sau cerneal= a [an]urilor crestelor papilare sau ob]inerea unor pete colorate, când persoana prezint= o secre]ie abundent= la nivelul degetelor [i al palmei. Amprentarea persoanelor cu ajutorul mijloacelor tehnice electronice ofer=, totodat=, avantajul pentru compara]ii dactiloscopice sau paroscopice, pentru situa]iile \n care num=rul de detalii caracteristice este redus \n urma papilar= \n litigiu, cazuri \ntâlnite cu ocazia dispunerii [i efectu=rii unor expertize sau constat=ri tehnico-[tiin]ifice dactiloscopice. Un sistem de identificare automat= a amprentelor (SIAA) poate lua informa]iile unei amprente f=r= a folosi cerneala. Amprentele latente sunt scanate [i transformate \ntr-o imagine electronic=, ce se p=streaz= \ntr-o baz= de date din care pot fi luate rapid. Metoda amprent=rii este de fapt aceea[i ca [i metoda conven]ional= ce folose[te cerneala, excep]ie f=când faptul c=, \n loc de rotirea fiec=rui deget \n cerneal=, degetele se pun \n ordine pe o suprafa]= de sticl=, de pe care laserul cite[te amprenta [i o trimite \n locul corespunz=tor fiec=rui deget. Acest sistem reduce posibilitatea p=str=rii, murd=ririi, punerii de prea mult= sau prea pu]in= cerneal=. Metoda de scanare \nregistreaz=, p=streaz= [i transmite digital amprentele. Noua metod= permite poli]iei s= plaseze pe sticl= degetele unui suspect, pentru a fi citite de un dispozitiv special producând o imagine detaliat= a urmelor. Imaginea poate fi transmis= prin liniile telefonice c=tre centrele computerizate de p=strare a dosarelor. |n unele ]=ri se folose[te o map= de m=rimea unui carnet de cecuri, o tu[ier= f=r= cerneal= [i 10 cartona[e pentru amprente, deja prelucrate. Acestea se pot folosi rapid [i u[or la locul faptei pentru a lua amprentele de la anumi]i subiec]i. Tot \n stadiul de cercetare se mai poate folosi \nc= o metod=: crearea imaginii fluorescente, care maximeaz= efectele laserului pe suprafe]e puternic fluorescente. |n concluzie, se poate spune c= amprentarea f=r= cerneal= ofer= amprente mai clare având liniile [i spa]iile clar eviden]iate.

CRIMINALISTICA

General maior magistrat dr. DAN VOINEA Prof. VASILE L+P+DU{I
SUCCESIUNEA ETAPELOR UNEI EXPLOZII Succesiunea etapelor unei explozii se refer= la seria de explozii “programate”, \n a[a fel \ncât s= produc= efectul dorit, constând, de obicei, \n detonarea sau explozia mai eficient= a unei anumite \nc=rc=turi explozive. Cele mai simple succesiuni de ac]iuni cauzatoare de explozii au loc, de obicei \n numai dou= etape, \n timp ce armamentul militar, care prezint= o mai mare complexitate, poate avea patru etape sau chiar mai multe, care au ca efect final detonarea explozibilului. Succesiunile etapelor unei explozii sunt clasificate ca slabe sau puternice, \n func]ie de natura materialului detonat. Succesiunea etapelor unei explozii de putere mic= Cea mai simpl= succesiune a etapelor unei explozii de putere mic=, \n dou= etape, poate fi ilustrat= de un foc tras cu o arm= u[oar=. Componentele acestui “lan]” sunt capsa de ini]iere [i \nc=rc=tura de azvârlire. Capsa transform= lucrul mecanic al percutorului \n flam=. Flama aprinde \nc=rc=tura de azvârlire, iar gazele produse din explozia acesteia propulseaz= glon]ul prin canalul ]evii. |n situa]ia \n care explozibilii de putere mic=, ca de exemplu pulberea f=r= fum [i pulberea neagr=, sunt utiliza]i la confec]ionarea unei bombe-]eav=, este necesar= o succesiune de ac]iuni cu numai dou= etape. Un cap=t al fitilului detonant, care este un fitil cu ardere lent= cu miez de pulbere neagr=, este introdus \n bomba-]eav=, iar cap=tul r=mas liber este aprins cu un chibrit de c=tre o persoan=. Fitilul detonant transmite flac=ra, cu \ntârziere, c=tre explozibilul de putere rnic=, aflat \n interiorul bombei-]eav=. |n momentul inflam=rii, explozibilul de putere mic= din interiorul ]evii explodeaz=, iar gazele generate, aflate sub presiune \n incita ]evii, sf=râm= ]eava respectiv=, rezultatul constând atât \ntr-o und= de [oc, cât [i \n fragmentare. Majoritatea explozibililor de putere mic= necesit= numai dou= etape ale procesului de cauzare a exploziei. Succesiunea etapelor unei explozii de putere mare Natura etapelor de producere a unei explozii de putere mare este afectat= de o gam= larg= de factori de “sensibilitate”, manifestat= la nivelul categoriilor de compu[i explozibili de putere mare. “Sensibilitatea” se refer= la cantitatea de for]= extern= sau la efectul necesar pentru cauzarea deton=rii. Pentru asigurarea siguran]ei, explozibilii foarte sensibili trebuie utiliza]i numai \n cantit=]i foarte mici, \n timp ce explozibilii mai pu]in sensibili pot fi utiliza]i \n cantit=]i mai mari. Aceast= clasificare, \n func]ie de sensibilitate, determin= apari]ia a dou= clase de explozibili - explozibili primari [i explozibili secundari. Explozibilii primari sunt cei mai sensibili [i sunt utiliza]i pentru ini]ierea unor compu[i mai pu]in sensibili, care sunt denumi]i “explozibili secundari”. Explozibilii primari Cea mai important= calitate a explozibililor primari este datorat= extremei lor sensibilit=]i la ini]iere \n urma [ocului, fric]iunii, flamei, c=ldurii sau a combina]iei \ntre oricare dintre ace[ti factori, [i nu atât poten]ialului lor distructiv. Din cauza acestei sensibilit=]i, manipularea explozibililor primari este foarte periculoas=. Explozibilii primari sunt suficient de puternici pentru a cauza detonarea complet= [i instantanee a altor explozibili, cu putere mai mic=. De aceea, explozibilii primari sunt utiliza]i ca prim= etap= \n succesiunea de ac]iuni cauzatoare ale unei explozii de putere mare [i sunt ambala]i, din acest motiv, ca fitiluri detonante ale capselor detonante de uz militar. |n situa]ia \n care sunt utiliza]i pentru fitiluri detonante, electrice sau non-electrice, explozibilii primari sunt detona]i cu ajutorul c=ldurii sau flamei. La capsele detonante de uz militar, explozibilul primar este de obicei ini]iat prin [ocul unui impact sau prin fric]iune produc=toare de c=ldur=. Cei mai des folosi]i explozibili primari sunt stifnatul de plumb [i azida de plumb. Explozibilii secundari |n compara]ie cu explozibilii primari, explozibilii secundari sunt relativ insensibili la [oc, flam=, fric]iune sau c=ldur=, utilizarea [i manipularea acestora fiind, prin urmare, mai pu]in periculoase. Cu toate acestea, ca rezultat al relativei lor insensibilit=]i, explozibilii secundari trebuie ini]ia]i cu ajutorul unor [ocuri explozive foarte puternice. |n consecin]=, explozibilii primari sunt utiliza]i pentru detonarea explozivilor secundari. |nc=rc=turi de amorsare Având \n vedere plaja extins= a sensibilit=]ii manifestate de explozibilii secundari, unele dintre materialele explozive cu o sensibilitate mai redus= nu pot fi detonate decât dac= unda detonatoare a explozibilului primar este amplificat= sau accelerat=. Acest efect de amplificare este ob]inut prin utilizarea unui explozibil secundar diferit [i u[or mai sensibil, care intervine \ntre prima etap= a deton=rii explozibilului primar [i \nc=rc=tura exploziv= principal=. Evolu]ia undei detonatoare, provenite dintr-o \nc=rc=tur= de dimensiuni mici de explozibil primar sensibil, trecând prin etapa unei cantit=]i u[or mai mari dintr-un explozibil secundar sensibil de amorsare [i ajungând la \nc=rc=tura principal= a explozibilului secundar, cu un grad foarte redus de sensibilitate, ilustreaz= detonarea prin intermediul unei succesiuni comune a celor trei etape ale exploziei. Aceast= succesiune de trei ac]iuni, care determin= explozia final=, este ilustrat= \n figura1.

Fig. 1 – Succesiune tipic= de trei ac]iuni care determin= explozia final=

CRIMINALISTICA

Succesiuni tipice de trei ac]iuni care declan[eaz= explozia Lan]ul de ac]iuni, care declan[eaz= explozia, \ntâlnit \n general \n utilizarea explozibililor de putere mare, const= \ntr-un

39

lan] de dou= sau trei ac]iuni. De exemplu, pentru extragerea unei buturugi a unui copac din p=mânt, poate fi utilizat un simplu lan] de dou= ac]iuni. Un fitil exploziv electric (utilizat pentru detonarea unui explozibil primar) [i o bar= de dinamit= (explozibil secundar) pot fi combinate \n maniera ilustrat= \n figura 2. Fitilul exploziv este detonat de c=ldura generat= de trecerea curentului electric prin capsa electric=, cu fir incandescent \ncorporat= \n explozibilul primar din miezul capsei. Unda de [oc (detonarea) provenit= – capsa detonatoare – va cauza detonarea dinamitei. Aceea[i ac]iune de dezgropare a buturugii ar putea fi, de asemenea, \ndeplinit= [i prin intermediul unei succesiuni de trei ac]iuni care declan[eaz= explozia. Un fitil cu miez de pulbere neagr=, o caps= detonant= non-electric= [i o bar= de dinamit= pot fi combinate \n maniera ilustrat= \n figura 2. Pulberea neagr=, un explozibil de putere mic=, din miezul fitilului detonant, o dat= inflamat=, va produce, la rândul s=u, o flam= ce va declan[a capsa detonant=, (care con]ine explozibil primar), iar - la rândul s=u - va cauza detonarea dinamitei (explozibil secundar). Num=rul de etape ale succesiunii de ac]iuni, care declan[eaz= explozia, nu este \ntotdeauna deliberat. Dup= cum men]ionam [i mai sus, unii explozibili de putere mare sunt atât de pu]in sensibili, \ncât unda de detonare, generat= de capsa detonatoare, nu este suficient= pentru declan[are. |n aceste situa]ii, trebuie utilizate \nc=rc=turi de amorsare pentru a amplifica [i intensifica unda provenit= din capsa detonatoare. De exemplu, pentru a ob]ine o excavare de mari dimensiuni \n sol, este necesar s= se opteze pentru un explozibil cu caracteristici bune de dislocare a solului, cum ar fi nitratul de amoniu, care este relativ ieftin dac= este cump=rat \n cantit=]i mari. De fapt, se poate decide improvizarea nitratului de amoniu, cump=rând câteva sute de kilograme de \ngr=[=mânt pe baz= de nitrat de amoniu, care trebuie amestecat cu benzin=. Acest amestec, cunoscut sub numele de nitrat de amoniu combustibil (ANFO) este foarte des utilizat, datorit= costului sc=zut [i accesibilit=]ii sale; ANFO este, de asemenea, disponibil [i sub forma unui compus pre-amestecat, utilizat, \n general, chiar sub aceast= form=. Totu[i, ANFO prezint= un grad foarte sc=zut de sensibilitate, iar o simpl= caps= detonant= nu poate declan[a detonarea acestuia. Prin urmare, trebuie utilizate anumite \nc=rc=turi de amorsare. Astfel, succesiunea de etape care declan[eaz= explozia trebuie s= includ= un fitil detonant, o caps= detonatoare non-electric=, \nc=rc=tura de amorsare [i ANFO, \n maniera ilustrat= \n figurile 3 [i 4.

Fig 3 – Succesiune de trei ac]iuni care declan[eaz= explozia.

Fig. 4 – Succesiune de patru ac]iuni care declan[eaz= explozia.

Indiferent de num=rul de etape, succesiunea de ac]iuni care declan[eaz= explozia nu este nimic altceva decât o serie de explozii astfel “programate” \ncât consecin]a lor s= cauzeze efectul final dorit. |n cazul \n care lan]ul acestor etape este \ntrerupt sau stopat, detonarea \nc=rc=turii principale nu se va produce.

BIBLIOGRAFIE: 1. Explozii [i explozivi – manual realizat \n S.U.A. – 1990 2. V.L=p=du[i, Ghe. Popa, “Investigarea criminalistic= a locului faptei”, Editura “Luceaf=rul”, 2005, Bucure[tii, pg. 133
Fig. 2 – Succesiune de dou= ac]iuni care declan[eaz= explozia.

40

CRIMINALISTICA

Lector univ. dr. CONSTANTIN DR+GHICI
upta \mpotriva criminalit=]ii preocup= deopotriv= cercet=torii din diferite domenii. Cu atât mai mult, ea st= \n aten]ia acelora care \[i desf=[oar= activitatea \n cadrul organelor judiciare, chemate s= contribuie direct la prevenirea [i descoperirea infrac]iunilor [i la \nf=ptuirea actului de justi]ie, pentru tragerea la r=spundere juridic= a f=ptuitorilor. |nf=ptuirea justi]iei penale presupune, \ns=, ca instan]ele judec=tore[ti s= fie ajutate [i de alte organe de stat, ce au sarcini pe linia descoperirii infrac]iunilor comise, identific=rii f=ptuitorilor [i trimiterii acestora \n judecat=. Aceast= activitate, auxiliar= justi]iei, denumit= urm=rire penal=, se desf=[oar= conform art. 201 din Codul de procedur= penal=, de c=tre procuror [i organele de cercetare penal= (adic= organele de cercetare ale poli]iei judiciare [i organele de cercetare speciale). Aceste organe de urm=rire penal= sunt obligate s= administreze probele necesare pentru aflarea adev=rului [i pentru l=murirea cauzei, sub toate aspectele, \n vederea justei sale solu]ion=ri. Practica judiciar= confirm= faptul c=, la s=vâr[irea unor genuri de infrac]iuni, f=ptuitorii folosesc metode ingenioase, precum [i procedee [i mijloace tehnice dintre cele mai moderne, atât pentru reu[ita activit=]ilor infrac]ionale, cât [i pentru a \ngreuna activitatea de descoperire [i strângere a probelor necesare dovedirii faptelor penale comise [i vinov=]iei autorilor acestora. Pentru solu]ionarea temeinic= [i legal= a cauzelor penale, organele judiciare sunt puse \n situa]ia de a \ntreprinde o gam= larg= de investiga]ii, care necesit= cuno[tin]e [i din alte domenii decât cel juridic, \n vederea administr=rii probelor [i tragerii la r=spundere a celor vinova]i, ceea ce impune folosirea pe scar= larg= a celor mai moderne metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice [i a cuno[tin]elor speciali[tilor din diverse domenii ale [tiin]ei, printre care un rol \nsemnat revine criminalisticii. Este de necontestat faptul c= de corecta [i completa desf=[urare a proba]iunii, de valoarea probelor administrate, de aprecierea lor obiectiv= [i \n conformitate cu legea, depinde formarea intimei convingeri a organelor judiciare cu privire la realitatea st=rii de fapt, pe care trebuie s=-[i \ntemeieze solu]ia ce o pronun]= [i, nu \n ultimul rând, de acest lucru depind \ns=[i legalitatea hot=rârilor judec=tore[ti [i justa solu]ionare a cauzelor penale. Impunerea unui caracter modern activit=]ii judiciare a preocupat [i preocup= o serie \ntreag= de oameni de [tiin]=, [i juri[ti care au \n]eles c=, pentru solu]ionarea cauzelor penale, numai simpla aplicare a normelor de drept este

L

CRIMINALISTICA

insuficient=. Pentru conturarea exact= a obiectului proba]iunii, penali[tii dreptului modern au argumentat, cu succes, c= trebuie s= se recurg= la diverse metode [i mijloace [tiin]ifice de investigare a infrac]iunilor, precum [i la reguli tactice de efectuare a unor acte procedurale. Astfel, criminalistica a reprezentat una dintre primele [tiin]e moderne, oferind justi]iei instrumentele desprinse din universalitatea cuno[tin]elor fundamentate pe noile descoperiri [tiin]ifice, apte s= contribuie mai eficient la descoperirea infrac]iunilor [i a f=ptuitorilor. Criminalistica a fost recunoscut= ca una dintre principalele [tiin]e ale procesului judiciar, \ntrucât serve[te la determinarea materialit=]ii faptelor penale, la dovedirea infrac]iunii [i la stabilirea vinov=]iei infractorului, identificat prin procedee [i metode criminalistice. Pe drept cuvânt, Criminalistica a fost considerat= de multe personalit=]i cu autoritate \n domeniul justi]iei penale drept “[tiin]a [i arta investiga]iilor penale”, ea având un obiect propriu de studiu [i un domeniu de cercetare bine delimitat. Aportul criminalisticii la solu]ionarea cauzelor penale se manifest= pe trei planuri distincte: tehnic, tactic [i metodologic, aflate \ntr-o strâns= conexiune, dat fiind scopul acestei [tiin]e. Tehnica criminalistic= este destinat= elabor=rii metodelor [i mijloacelor tehnico-[tiin]ifice, necesare descoperirii, relev=rii, fix=rii, ridic=rii, interpret=rii [i examin=rii, \n condi]ii de laborator, a urmelor infrac]iunii [i a mijloacelor materiale de prob=, \n scopul identific=rii f=ptuitorilor, a victimelor, a armelor [i instrumentelor folosite la comiterea faptei. |n acest domeniu putem vorbi despre: folosirea tehnicilor moderne de investigare \n cercetarea locului s=vâr[irii infrac]iunii [i examin=rilor microscopice de laborator a urmelor [i mijloacelor materiale de prob= (respectiv trusele criminalistice [i laboratoarele criminalistice mobile, a microscoapelor de polarizare, de comparare [i a celor electronice prin transmisie [i cu baleiaj); utilizarea metodelor fotografice moderne de executare a fotografiei judiciare operative de fixare a ambian]ei locului faptei, a urmelor [i mijloacelor materiale de prob=, a fotografiei de examinare ce se execut= \n laboratoarele criminalistice, atât \n radia]ii vizibile cât [i invizibile, a microfotografiei [i holograficii precum [i a fotografiei digitale; examinarea calitativ= [i cantitativ= a urmelor materie prin metode de analiz= spectral=, microanalize cu sond= de electroni, microanaliz= spectral= cu excita]ie laser, spectroscopie \n raze “X”, metode cromatografice, analiz= prin

41

luminiscen]= [i prin activarea de neutroni etc; metode de analiz= [tiin]ific= a probelor materiale \n radia]ii invizibile U.V., I.R., Roëntgen, Gamma [i Beta, pentru examinarea urmelor biologice, a urmelor suplimentare ale \mpu[c=rii, a documentelor falsificate, a picturilor etc., a radia]iilor laser pentru realizarea hologramelor [.a.; investigarea criminalistic= a urmelor biologice de natur= uman=, constând \n secre]ii sau excre]ii (urme de sânge, saliv=, lichid seminal, urme de natur= piloas=, osteologice, urme de miros uman etc.); identificarea persoanelor dup= profilul ADN, cu ajutorul probelor biologice ridicate de la locul faptei [i de la persoanele b=nuite (sânge, lichid seminal, ]esuturi moi [i celule, oase, organe [i fragmente de cadavru, fire de p=r, urin= [i saliv=); identificarea persoanelor [i cadavrelor, prin metodele elaborate de dactiloscopia judiciar=, folosindu-se sistemele automate de stocare, codificare [i comparare a desenelor papilare digitale (AFIS-2000 [i PRINTRAK BIS MORPHO, NEC, DEX etc.); identificarea persoanelor dup= semnalmente exterioare [i realizarea portretului robot prin folosirea computerelor (IBM, MUGSHOT, LIVE-SCAN, MACINTOS) [i a sistemului de compunere [i recunoa[tere facial= IMAGETRAK, pe baza unor fotografii sau a perceperilor victimelor sau martorilor oculari, a acestor semnalmente ale infractorului; folosirea tehnologiilor biometrice de identificare [i recunoa[tere a persoanelor dup= fizionomie, dup= termograma facial=, dup= geometria mâinii [i dup= amprentele digitale, dup= voce [i vorbire, dup= caracteristicile dinamice ale semn=turii, dup= scanarea irisului [i retinei etc. |n acest domeniu al tehnicii criminalistice \ntâlnim inclusiv cercetarea urmelor traseologice, a urmelor de explozii, incendii, accidente, catastrofe etc. Activitatea de urm=rire penal= a demonstrat cu prisosin]= faptul c= expertizele criminalistice (grafice, dactiloscopice, balistice, traseologice, chimice, biologice, fizice, antropometrice etc.) [i constat=rile tehnico-[tiin]ifice au o mare contribu]ie la clarificarea numeroaselor aspecte pe care le ridic= instrumentarea unor cauze penale privind cele mai diverse genuri de infrac]iuni. Deci, din punct de vedere tehnic, criminalistica asigur= mijloacele [i metodele [tiin]ifice necesare descoperirii [i prob=rii infrac]iunii, identific=rii tuturor factorilor implica]i direct sau indirect \n comiterea unei fapte penale [i, implicit, a f=ptuitorului. — Un al doilea domeniu important al [tiin]ei criminalistice este cel referitor la tactica criminalistic=, domeniu care se refer= la procedeele juridice de administrare a probelor [i mijloacelor de prob=, la regulile tactice de efectuare a activit=]ilor de urm=rire penal=, \ncepând cu cercetarea locului faptei, ascultarea p=r]ilor \n procesul penal, [i terminând cu efectuarea perchezi]iilor, reconstituirilor, confrunt=rii [i prezent=rii pentru recunoa[tere [i alte activit=]i. — Metodica criminalistic= al treilea domeniu important al acestei [tiin]e pune la dispozi]ia organelor

judiciare metodele de cercetare a diferitelor genuri de infrac]iuni, \n vederea administr=rii probatoriului \n fiecare cauz= penal=. Necesitatea cunoa[terii de c=tre organele de urm=rire penal= [i de judecat= a metodelor [i mijloacelor tehnico-[tiintif\ce puse la dispozi]ie de c=tre [tiin]a criminalisticii. Utilizarea acestor metode [i mijloace tehnico-[tiintif\ce contribuie la \nf=ptuirea actului de justi]ie, prin datele puse la dispozi]ia organelor de urm=rire penal= sau de judecat= cu privire la \mprejur=rile \n care s-a comis infrac]iunea, ambian]a locului faptei [i urmele descoperite, identificarea autorului [i a victimei, stabilirea vinov=]iei [i punerea \n eviden]= a cauzelor care atenueaz= sau agraveaz= r=spunderea \nvinuitului sau inculpatului. Pentru a putea aprecia, \n mod just [i corect, probele [i mijloacele de prob=, descoperite cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, [i rezultatele examin=rilor de laborator a urmelor atât magistra]ii cât [i organele de urm=rire penal= trebuie s= posede suficiente cuno[tin]e criminalistice pentru a stabili dac=, spre exemplu, o fotografie ilustrând o prob= a infrac]iunii a fost executat= \n condi]ii adecvate pentru a reda caracteristicile acelei probe ori dac= imaginea fotografic= a probei nu este exact= sau concludent=. Dac= magistra]ii [i anchetatorii au suficiente cuno[tin]e \n domeniul fotografiei judiciare, vor putea s=-[i dea seama c= mijlocul de fixare a urmei a fost aplicat defectuos, nerespectându-se metodele criminalistice ce se impuneau. In condi]iile \naltei tehnicit=]i \n care se desf=[oar= cercet=rile criminalistice de laborator, prin folosirea unor aparaturi tehnice moderne, organele de urm=rire penal= [i de judecat= trebuie s= fie la curent cu posibilit=]ile aplic=rii acestor metode, s= [tie ce se poate ob]ine prin aplicarea lor [i cum trebuie apreciate rezultatele ob]inute \n cadrul procesului penal. Aprecierea, \nsu[irea sau respingerea unor concluzii pot fi f=cute numai de juristul avizat asupra posibilit=]ilor [i limitelor de ob]inere, interpretare [i exploatare a probelor [i mijloacelor de prob=. De asemenea, trebuie men]ionat [i faptul c= organele de urm=rire penal= supravegheaz= sau conduc direct diverse activit=]i procedurale, \n care se folosesc metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, specifice criminalisticii. Aceasta presupune ca organele respective s= posede cuno[tin]ele necesare pentru a putea aprecia dac= au fost sau nu folosite corect [i \n spiritul legii. De asemenea, instan]ele de judecat= [i avoca]ii trebuie s= aprecieze, s= se pronun]e asupra rezultatelor cercet=rilor criminalistice, multe dintre ele documentate sau redate prin imagini fotografice [i prin expertize criminalistice.

42

CRIMINALISTICA

Col. (r) ILIE FLEAC+ Subcomisar de poli]ie CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU
Una dintre sarcinile de baz= ale echipei complexe de investigare a locului faptei const= \n examinarea atent= a \ntregului câmp infrac]ional, pentru a descoperi probe care s= ajute la: • stabilirea faptului c= a fost s=vâr[it= o infrac]iune [i ce anume infrac]iune s-a comis; • stabilirea momentului \n care s-a comis infrac]iunea; • identificarea autorului; • explicarea modului \n care s-a s=vâr[it infrac]iunea; • stabilirea motivului pentru care s-a comis infrac]iunea. O examinare reu[it= a locului faptei trebuie s= localizeze, s= identifice [i s= p=streze toate probele existente. Probele g=site pe timpul investig=rii ajut= la reconstituirea infrac]iunii, \n acela[i mod \n care c=r=mizile a[ezate \n mod corect duc la construirea unei cl=diri. Probele fizice variaz= ca m=rime de la obiecte foarte mari la substan]e ce nu se pot vedea cu ochiul liber. Este important de [tiut ce fel de probe se pot g=si, \n func]ie de infrac]iunea s=vâr[it=. Evident, nu tot ce se g=se[te la locul faptei se constutie drept prob=. Pentru o investiga]ie reu[it= este foarte important de [tiut ce trebuie c=utat. Proba reprezint= orice lucru material [i relevant \n activitatea investigativ=. Pentru a demonstra cele men]ionate, vom prezenta un caz, petrecut cu mai mul]i ani \n urm=, unde cojile provenite de la o bât=, care au fost descoperite \n câmpul infrac]ional, au contribuit la identificarea autorului. S+RB+TOARE TRANSFORMAT+ |N ZI DE DOLIU Printre numeroasele localit=]i sibiene unde se p=streaz= cu sfin]enie tradi]iile culturale, se \nscrie [i comuna Tili[ca din marginea Sibiului. Duminic=, 31 august, \nc= de diminea]=, au \nceput manifest=rile dedicate “|ntâlnirii anuale a fiilor satului”, la care participau atât locuitorii comunei, cât [i cei ce v=zuser= lumina zilei pe aceste meleaguri [i se stabiliser= \n alte localit=]i din ]ar= sau str=in=tate. La asigurarea m=surilor de ordine au fost mobilizate [i cadre de poli]ie, care [i-au stabilit punctul de comand= chiar \n sediul Postului de poli]ie. Din punct de vedere poli]ienesc totul s-a desf=[urat normal pân= \n jurul orei 14.00, când numitul Schitea Ioan, 41 ani, a sesizat faptul c=, \n locul numit “Ple[i”, situat \ntr-o paji[te, la circa 7 km de comun=, l-a g=sit decedat pe socrul s=u, Marcu Simion, \n vârst= de 75 ani, de profesie cioban. Din cele relatate a rezultat c= Schitea, observând c= Marcu Simion nu a venit la s=rb=toarea din comun=, conform \n]elegerii anterioare, s-a deplasat la coliba acestuia, pentru a vedea ce s-a \ntâmplat. Schitea a apreciat c= socrul s=u a fost omorât de un urs. La fa]a locului s-a deplasat o echip= operativ= condus= de ofi]etul judiciarist Ioan P=i[ (aflat \n comun= pentru asigurarea m=surilor de ordine) [i un subofi]er de la postul de poli]ie, precum [i câ]iva s=teni, care s-au oferit s=-i sprijine pe cei doi poli]i[ti. Ofi]erul judiciarist s-a “\narmat” cu un aparat foto [i trusa criminalistic=, aflat= \n dotarea postului. Ajungând la locul respectiv, ace[tia au constatat c= Marcu Simion era decedat, \n pozi]ia culcat pe partea dreapt= (foto 1), iar \n zona fe]ei [i pe corp prezenta mai multe leziuni

Foto 1 [i urme de sânge (foto 2 [i 3). La 30 metri fa]= de cadavru, spre saivanul de oi, se afla cojocul lui M.S. [i o bât= din lemn de alun (foto 4 [i 5).

Foto 2

CRIMINALISTICA

43

Foto 6 judiciarist dovedind aten]ie [i profesionalism, a c=utat, descoperit [i ridicat mai multe urme [i mijloace materiale de prob=, printre care: buc=]i din coaj= de mesteac=n (g=site pe iarba din apropierea victimei [i pe lâna cojocului acesteia). Poli]istul a “intuit” c= buc=]ile din coaja de mesteac=n puteau proveni de la o bât= corp delict, folosit= \n crima comis=. Constat=rile de la locul faptei au fost consemnate, \n prezen]a martorilor asisten]i, \ntr-un proces-verbal. Apoi, cu ajutorul unei c=ru]e, cadavrul a fost transportat \n localitatea Tili[ca, urmând s= se efectueze autopsia de c=tre un medic legist. |n timpul autopsierii s-a stabilit c= moartea a fost violent= [i s-a datorat unui politraumatism cranian, ca urmare a loviturilor aplicate cu un corp contondent, de tipul unei bâte. PROBE INDUBITABILE Fiind vorba de un omor, investiga]iile s-au reluat \n zilele urm=toare \n zona unde a fost g=sit cadavrul lui Marcu Simion. Cu aceast= ocazie, din colibele vecinilor de proprietate cu victima au fost ridicate mai multe obiecte (bâte, cizme de cauciuc etc.) care se presupunea c= erau purt=toare de urme. Toate aceste obiecte [i cele ridicate cu prilejul primelor investiga]ii, inclusiv cele 19 buc=]i de coaj= de mesteac=n, au fost trimise, pentru examin=ri, la Institutul de Criminalistic=, solicitându-se examin=ri biologice [i traseologice. Sub aspectul examin=rilor biologice, trebuie precizat c=, pe unele dintre obiectele ridicate, au fost descoperite urme brun-ro[cate. Exper]ii din cadrul Institutului de Criminalistic= au concluzionat c= unele dintre urmele brun-ro[cate erau de origine animal=, iar altele apar]ineau victimei. Sub aspectul examin=rii traseologice a celor 19 buc=]i de coaj= de mesteac=n, s-a solicitat s= se stabileasc= urm=toarele: • dac= proveneau de pe acela[i suport, \n caz afirmativ care era diametrul acestuia; • modalit=]ile \n care s-au desprins [i mecanismul (lovire, t=iere, frecare etc.); • alte aspecte ce pot fi stabilite prin examinare. Cu prilejul expertizei s-au desprins urm=toarele concluzii: • cele 19 buc=]i de coaj=, ridicate de la fa]a locului, proveneau de pe acela[i suport lemnos (mesteac=n); • desprinderea s-a datorat lovirii, iar diametrul suportului era de minim 20 mm.

Foto 3

Foto 4

Foto 5 Ginerele victimei [i s=tenii prezen]i au acreditat ideea c= M.S. ar fi fost omorât de c=tre un urs care ataca, \n mod frecvent, turmele de oi din zon=, fapt atestat [i de existen]a unor urme ale labelor de urs, \n \mprejurimi (foto 6). Ofi]erul

44

CRIMINALISTICA

|n fotografiile 7 [i 8 sunt cele 19 buc=]i v=zute dinspre suprafa]a exterioar= [i cea interioar=, iar \n fotografiile 9 [i 10 sunt fragmente de coaj= (separate [i apropiate), \n vederea asambl=rii (\n detaliu se observ= continuitatea liniar= fotografiat= dinspre suprafa]a exterioar=). |n fotografiile 11 [i

12 sunt prezentate fragmente al=turate v=zute dinspre

Foto 11

Foto 7

Foto 8

Foto 12

Foto 9

Foto 10

suprafa]a interioar=, unde se constat= perfecta \mbu[care. Conform versiunilor elaborate, au fost continuate cercet=rile [i investiga]iile, cercul de suspec]i fiind redus treptat, ajungând la 3 persoane: doi vecini de proprietate ai victimei (Novac Ioan [i Luca Constantin) care au mai avut unele conflicte cu victima [i ginerele acesteia. De men]ionat c= ginerele avea un “alibi” destul de puternic: \n noaptea comiterii faptei a efectuat serviciul de paz= la Prim=ria comunei. Cu acordul suspec]ilor, s-a trecut la testarea acestora cu ajutorul poligrafului. |n urma test=rii s-a concluzionat c= cei doi vecini erau sinceri [i nu au comis omorul. Ginerele victimei - SCHITEA IOAN - \nainte de testare, la orice \ntreb=ri, r=spundea invariabil: “face]i ce vre]i, eu nu [tiu nimic”, pentru ca, \n momentul conect=rii la “detectorul de minciuni”, s= recunoasc= comiterea faptei, motivând c= [i-a ucis socrul, pentru c=-l amenin]ase cu excluderea de la mo[tenire. S-a trecut la efectuarea reconstituirii, Schitea Ioan conducând organele de anchet= pe itinerariul parcurs \n noaptea când a comis crima. Astfel c=, acesta a plecat din postul de paz= de la Prim=rie, \n jurul orei 02.00, deplasânduse pe drumul de c=ru]e pân= \n p=[unea “Ple[i”, unde l-a g=sit pe socrul s=u dormind \n câmp. A lovit victima \n cap, de mai multe ori, cu o bât= din mesteac=n, apoi i-a luat cojocul [i l-a dus la o distan]= de aproximativ 30 metri pentru a l=sa impresia celor care vor efectua cercet=rile c= socrul s=u s-a luptat cu un urs. Apoi, Schitea Ioan s-a \ntors \n comun=, folosind un alt drum, respectiv o potec= ce duce \n [oseaua ce

CRIMINALISTICA

45

leag= cele dou= sate Tili[ca [i Rod, iar la o distan]= de circa 3 km de comun=, \n locul denumit “Lunca”, a aruncat bâta folosit= la comiterea crimei. |n prezen]a organelor de anchet= a fost c=utat= bâta

de c=tre S.I., fiind g=sit= \n locul men]ionat (foto 13). Aceasta avea por]iuni \n care cojile lipseau (foto 14). Efectuându-se expertiza traseologic= (pe baza coresponden]ei marginilor de rupere, suprapunerea perfect= a exfolierilor [i a unor urme create de carii – a reconstituirii \ntregului dup= p=r]ile componente), s-a concluzionat c=, cel Foto 15

Foto 13 Foto 14

pu]in 8 din 19 buc=]i de coaj=, ridicat= de la fa]a locului, s-au desprins de pe bâta predat= [i indicat= de Schitea Ioan, cu

Chestor principal de poli]ie dr. MIHAI MARIUS DAN, directorul Direc]iei Medicale a M.A.I.
ccidentele de circula]ie reprezint= un capitol din ce \n ce mai important din morbiditatea general=, manifestând o net= tendin]= spre cre[tere atât numeric, cât [i \n ceea ce prive[te gravitatea. Statisticile \ntocmite la nivel interna]ional situeaz= accidentele rutiere pe un loc frunta[, dup= afec]iunile cardiovasculare [i cancer. Zilnic, \[i pierd via]a \n evenimente rutiere mii de oameni, urm=rile fiind foarte complexe, nu numai de ordin material, ci [i de natur= judiciar=, etic= [i economic=. Prejudiciile de ordin material constau, mai ales, din mortalitatea crescut= [i procentul mare de infirmit=]i. La acestea trebuie s= se adauge cheltuielile [i eforturile materiale impuse de \ngrijirea unor bolnavi \n stare grav=, ca [i num=rul mare de zile de incapacitate de munc=. Prejudiciile de ordin social, etic [i juridic – economic sunt deosebit de ridicate [i, adesea, cu greu remediate. O problem= foarte important= pe timpul producerii accidentelor de circula]ie de refer= la acordarea primului ajutor pentru salvarea victimelor. Eficien]a acestui ajutor este strâns legat= de priceperea celui care-l acord=. Este interesant s= amintim o veche zical= \n limba latin=: “primum non nocere” (mai \ntâi s= nu d=un=m) sau dac= nu exist= pricepere, mai bine s= nu ne amestec=m. M=surile de prim

A

46

ajutor sunt impuse de starea victimei, de aspectul leziunilor [i de gravitatea lor asupra func]iilor vitale. Ajutorarea politraumatiza]ilor, surprin[i \n autovehicul sau sub el, ridic= unele probleme dificile care ]in, \n primul rând, de modul \n care trebuie s= se fac= scoaterea din focar. Pozi]iile [i condi]iile \n care se g=sesc victimele blocate \n ma[ina aflat= \n coliziune pot fi diferite. Niciodat= nu se va abandona un accidentat aparent f=r= via]=, prin simpla impresie c= este mort. Starea de incon[tien]= a politraumatiza]ilor poate fi \n[el=toare. Confundarea superficial= a acestei st=ri cu moartea poate s= fie echivalent= cu l=sarea unui accidentat grav s= moar= f=r= asisten]=. De aceea, se va ac]iona pentru scoaterea victimelor din focar, chiar atunci când sunt aparent irecuperabile. Dup= anul 1990, \n România, având la baz= experien]a ]=rilor dezvoltate, s-a \ntreprins o serie de m=suri pentru \nl=turarea consecin]elor de trafic rutier, printre care se \nscrie [i degajarea victimelor, f=r= a le agrava leziunile deja existente, concomitent cu acordarea asisten]ei medicale de urgen]=. Descarcerarea const= \n ansamblul opera]iunilor destinate identific=rii persoanelor r=mase captive \n medii ostile vie]ii, realiz=rii acesului c=tre acestea [i degaj=rii lor, f=r= a le agrava leziunile, când acestea s-au produs, concomitent cu asigurarea asisten]ei medicale de urgen]=,

CRIMINALISTICA

când situa]ia o impune. Echipajul de descarcerare este constituit din persoane echipate [i dotate cu utilajele [i accesoriile necesare pentru executarea opera]iilor ce se impun. De regul=, aceste persoane sunt organizate \ntr-o subunitate component= a sta]iei de interven]ie pentru asisten]= medical= [i descarcerare sau a g=rzii de interven]ie pentru stingerea incendiilor. Acest echipaj este dotat cu autospecial= de descarcerare care are caroseria adaptat= nevoilor de transport la locul ac]iunii a personalului, utilajelor [i accesoriilor necesare execut=rii opera]iunilor de descarcerare. Realizarea cu succes a opera]iunilor de descarcerare presupune respectarea [i aplicarea unor principii, printre care men]ion=m pe cel privind colaborarea \ntre echipaje (pompieri, personalul medical etc.) [i celelalte for]e care particip= la solu]ionarea cazului, respectiv echipa complex= de investigare a locului faptei (procuror criminalist, medic legist, poli]i[ti, criminali[ti etc.), jandarmi [i protec]ia civil=. Aceast= colaborare se face \n baza protocoalelor [i programelor de ac]iune, dinainte stabilite, \ntre structurile specializate s= participe la locul producerii evenimentului rutier cu consecin]e grave. |naintea \nceperii opera]iunilor de descarcerare se va realiza recunoa[terea locului unde a avut loc evenimentul, pentru a se preveni electrocut=rile, intoxic=rile cu gaze toxice sau substan]e chimice, alunecarea sau r=sturnarea autovehiculului sau a altor obiecte, pr=bu[irii unor elemente de construc]ie, surp=rii terenului, producerea incendiilor sau exploziilor, inundarea cu diverse produse a perimetrului de lucru etc. Este de preferat, la nevoie, s= se sacrifice autovehiculul, demontându-l, decât s= se trag= de victim=, pentru a fi scoas= \n mod for]at. Mobilizarea brutal= a accidentatului este o cauz= de agravare a [ocului, ca urmare a apari]iei complica]iilor. |n primul rând, se va degaja capul [i fa]a, \n vederea instituirii urgente a respira]iei artificiale, jena respiratorie sau stopul respirator fiind frecvente la victimele strivite. Coloana vertebral= [i capul se vor l=sa, pe cât posibil, \n pozi]ia g=sit= ini]ial. Corectarea pozi]iei capului \n axul coloanei vertebrale se face prin tragerea blând= a axului coloanei vertebrale [i capului, opera]iune ce intr= \n competen]a cadrelor medicale calificate. Dup= scoaterea victimei, aceasta se va \ntinde pe spate, pe o p=tur= sau pe haine, cu capul a[ezat mai jos decât trunchiul. |n timpul \n care se continu= manevrele de resurcitare respiratorie [i cardiac=, alte ajutoare pot trece la repunerea \n pozi]ie normal= a membrelor [i imobilizarea provizorie. Pentru aceasta se va executa o trac]ionare lent= [i blând=, \n axul membrului respectiv, evitându-se trac]iunile laterale sau forfecarea fragmentelor osoase. Manevrele de reducere a deplas=rii capetelor osoase fracturate au drept scop diminuarea prejudiciilor [i prevenirea [ocului. Atragem aten]ia c= ele impun, din partea celui ce le execut=, o serie de cuno[tin]e de anatomie [i traumatologie. Pentru acest motiv, ele nu vor fi \ncercate decât de cei care au calificarea necesar=. Un nepriceput poate face mai mult r=u decât bine. Prin tragerea brutal= de membrul fracturat se poate

transforma o fractur= \nchis= \ntr-una deschis=, se pot leza vase [i nervi importan]i. Insist=m asupra manevr=rii accidenta]ilor cu leziuni ale coloanei vertebrale, manevrare care se poate solda cu r=nirea m=duvei. Dac= victima a \ncetat s= mai respire sau d= semne de oprire a inimii, se vor \ncepe, pe loc, manevrele de respira]ie artificial= [i masajul cardiac. Ridicarea, deplasarea, urcarea \n ambulan]= [i transportul accidenta]ilor au o importan]= foarte mare \n acordarea primului ajutor. Experien]a de pân= acum confirm= c= cele mai mari tragedii decurg tocmai din gre[elile comise cu ocazia ridic=rii [i transport=rii accidenta]ilor. De aceea se spune c=: “se ridic=, un accidentat, se transport= un muribund [i se aduce la spital un mort”. {i aceasta depinde adesea de cuno[tin]ele [i con[tiin]a celor chema]i s= acorde primul ajutor. Marii politraumatiza]i ridic= probleme, uneori deosebit de dificile, chiar pentru cadrele calificate. Victimele \n stare grav= impun o supraveghere medical= atent=, \n vederea sus]inerii func]iilor vitale [i a surprinderii precoce, \n vederea prevenirii unor complica]ii ce pot deveni incompatibile cu via]a. Din p=cate, de multe ori, drama acestor accidenta]i se consum= mai \nainte ca medicul s= poat= intra \n ac]iune. Este o mare gre[eal= s= se considere c=, o dat= cu urcarea accidentatului \n ambulan]=, problema este rezolvat=. Ridicarea [i transportarea unui politraumatizat grav atrage responsabilit=]i mari. Cel care a acordat primul ajutor [i a reu[it s= men]in= victima \n via]= nu are voie s=-[i considere misiunea \ncheiat=, o dat= cu a[ezarea victimei pe brancard=. Ridicarea [i transportarea accidentatului trebuie s= fie supravegheate \ndeaproape. Manevrele impuse de acestea s= fie blânde, f=cute f=r= grab=, cu grij= [i calm. M=surile de resurcitare \ncepute nu se vor \ntrerupe, fiind continuate [i pe timpul transportului, respectiv pân= la destina]ie (unitatea medical= care preia victima). Nu trebuie s= se uite faptul c= accidenta]ii incon[tien]i nu mai reac]ioneaz= la durere, dar gesturile traumatizante agraveaz= starea. Aceasta se poate constata prin modificarea frecven]ei pulsului, schimbarea ritmului respirator [i intensificarea palorii. De men]ionat c=, pe timpul ridic=rii, regiunea cap – gât – torace – coloan= vertebral= trebuie menajat= la maximum, men]inându-se \ntr-un tot unitar. Se va asigura ridicarea concomitent=, \n acela[i plan, a capului, gâtului, toracelui [i coloanei. Dup= aceasta se trece la controlul celorlalte por]iuni ale capului, care vor fi tratate \n func]ie de situa]ia pe care o prezint=. Dac= se descoper= r=niri importante, se aplic= pansamentul provizoriu. Pl=gile abdominale, \n care apar intestine, vor fi acoperite, dup= introducerea lor \n cavitatea abdominal=. De asemenea, hemoragiile vor fi oprite, iar fracturile imobilizate. |n prezentul material au fost abordate, \n mod succint, problemele de ordin medical pe timpul degaj=rii victimelor din autovehicule [i transportarea de urgen]= la unit=]ile sanitare, urmând s= prezent=m, \n numerele viitoare ale revistei, [i unele aspecte practice de acordare a primului ajutor.

CRIMINALISTICA47

1. LA COMPÈTENCE DANS LA MÉDICINE LÉGALE VALENTIN IFTENIE 2. L’IDENTIFICATION CRIMINALISTIQUE DE ARMES À FEU – DES ASPECTS DE LA PRATIQUE JUDICIARE AMÉRICAINE NICOLAE GROFU 3. L’INVESTIGATION DES ACTONS DE DÉROBER LES BIEN DES PASSAGERS DANS LES TRAINS DE VOYAGEURS SORIN GÂFEI 4. LE LASER – UNE MÉTHODE MODERNE UTILISÉE PAR LES MALFAITEURS POUR EFFACER LES SÉRIES DES AUTOMOBILES TEODOT MANOLESCU, LEONARD TOHAN 5. LES NOUVELLES TENDANCE MONDIALES DANS L’ACTION DE DÉFENDRE LA SÉCURITÉ DES PAYS ET DE COMBATTRE LE TERRORISME GEORGE B+LAN 6. LA NOUVELLE LOI POUR PRÉVENIR ET COMBATTRE L’ÉVASION FISCALE. DISPOSITIONS PÉNALES ABROGÉES. CONSTITUTIONNALITÉ (II) 7. QUELQUES CONSIDÉRATIONS CONCERNANT LES VICTIMES BLAQUÉE DANS UN AUTOMOBILE MIHAI MARIUS DAN 8. LA CRIMINALISTIQUE À L’ATTENTION DE L’INTERPOL IOAN HURDUBAIE, M+LIN GABRIEL POPA 9. QUELQUE PROCÉDÉS POUR L’IDENTIFICATION ET LA PRISE DES EMPREINTES PAPILLAIRES. LA MANIÉRE DE PRENDRE LES EMPREINTES DES PERSONNES. LIVIU T+UT, VASILE L+P+DU{I 10. L’INVESTIGATION CRIMINALISTIQUE DES EXPLOSIONS (II) DAN VOINEA, VASILE L+P+DU{I 11. QUELQUES CONSIDÉRATIONS À L’ÉGARD DU RÔLE DE LA SCIENCE CRIMINALISTIQUE DANS L’INVESTIGATION PÉNALE CONSTANTIN DR+GHICI 12. L’EXAMINATION DES CRÔUTES D’UN BÂTON A BIEN CONTRIBUÉ POUR DE’COUVRIR UN CRIME ILIE FLEAC+, CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU

3. CRIMINAL IDENTIFACTION OF FIRE GUNS ASPECTS FROM AMERICAN JURIDICAL PRACTICE NICOLAE GROFU 4. THE PSYCHOLOGICAL PROFILE OF AN INCESTUOUS FATHER. GHERGHEL ANI-MARIA, CRIMIUNALISTIC PROFILER 5. LASER – MODERN WAY USED BY FALSIFIERS TO REMOVE VIN (VEHICULE IDENTIFICATION NUMBER) TEODOR MANOLESCU 6. NEW WORLD TENDENCIES IN NATIONAL SECURITY POLICIES AND FIGHTING TERRORISM GEORGE BALAN 7. THE NEW LAW PREVENTING AND FIGHTING TAX EVASION NO. 241, 15-TH OF JULY 2005, REPEALED PROVISIONS. CONSTITUTIONALITY (II) VALERICA DABU, PETRE VOINESCU, SORIN CATINEAN 8. CRIMINALISTICS IN INTERPOL’S ATTENTION IOAN HURDUBAIE, MALIN GABRIEL POPA 9. SOME METHODS FOR IDENTIFICATION AND PRELEVATION OF FINGERPRINTS, PEOPLE FINGERPRINTING LIVIU TAUT, VASILE LAPADUSI 10. BOMBING CRIMINAL INVESTIGATION (II) DAN VOINEA, VASILE LAPADUSI 11. THE ROLE OF FORENSIC SCIENCE FOR CRIMINAL INVESTIGATION CONSTANTIN DRAGHICI 12 THE ANALYSIS OF CLUB’S BARKS LEAD TO HOMUCIDE SOLVING ILIE FLEACA, CRISAN MUCENIC LAZUREANU 13 CONSIDERATIONS ON HOW TO RELEASE VICTIMS TRAPPED IN AUTOVEHICULES MIHAI MARIUS DAN 14 ROMANIAN ELECTRONIC PASSPORT – A WORLD WIDE ACCOMPLISHMENT LAZAR CARJAN, DRAGAN DUMITRU DANUT

1. CONSIDERATIONS CRIMINALISTICS – 2005 GHEORGHE POPA

REGARDING

2. PROFICIENCY IN LEGAL MEDICINE. VALENTIN IFTENIE

48

CRIMINALISTICA

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful