P. 1
Revista Criminalistica nr. 22008

Revista Criminalistica nr. 22008

|Views: 494|Likes:
Published by Alex

More info:

Published by: Alex on Sep 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/10/2013

pdf

text

original

Editorial

Criminalistica \n 2007
Prof. VASILE L+P+DU{I

The article presents aspects from the activity of the General Assembly of the Romanian Forensic Science Association discussed on the 14th February 2008.
|n ziua de 14 februarie 2008, la Centrul Cultural al Ministerului Internelor [i Reformei Administrative a avut loc Adunarea general= anual= a Asocia]iei Criminali[tilor din România, la care au luat parte membri fondatori [i membrii simpli, precum [i invita]i din cadrul institu]iilor statului de drept. La ordinea de zi s-au prezentat urm=toarele: Raportul de activitate pe anul 2007; Programul de activitate pentru anul 2008; Raportul trezorierului privind situa]ia logistic= [i financiar= a Asocia]iei Criminali[tilor din România; Raportul comisiei de cenzori; Alegerea Consiliului director, a Comisiei de cenzori [i a trezorierului; Stabilirea sec]iilor Asocia]iei Criminali[tilor din România; Bugetul de venituri [i cheltuieli pe anul 2008. Din con]inutul d=rii de seam= [i al interven]iei participan]ilor s-au desprins urm=toarele: Fa]= de anul 2006, num=rul membrilor asocia]iei a crescut cu 50, astfel c=, de la \nfiin]are [i pân= la sfâr[itul lunii decembrie 2007, se afl= \n eviden]= un num=r de peste 1.800 de membrii. Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= din cadrul I.G.P.R s-a continuat constituirea filialelor teritoriale ale Asocia]iei, ac]iune care se va finaliza pân= la sfâr[itul semestrului I al anului 2008. Prin activit=]ile organizate, Asocia]ia a promovat opinii, metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, prin care a contribuit la prevenirea [i combaterea criminalit=]ii, aducându-[i astfel contribu]ia la perfec]ionarea actului de justi]ie. Este pozitiv faptul c= Asocia]ia a reu[it s= fie cunoscut= \n rândul institu]iilor statului de drept [i de \nv=]=mânt din ]ara noastr= [i din str=in=tate. Totodat=, Asocia]ia s-a f=cut cunoscut= [i \n cadrul unor structuri ale Uniunii Europene. Conform programului stabilit de Adunarea general= din februarie 2007, au fost elaborate de c=tre Asocia]ie, \n parteneriat cu Institutul de Criminalistic= [i Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” din Bucure[ti, peste 70 de studii [i lucr=ri de cercetare [tiin]ific=. O parte din aceste lucr=ri au fost publicate \n Revista Român= de Criminalistic= [i \n volumul de studii [i comunic=ri al Universit=]ii Române de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” sub denumirea “Juridica”. Prin eforturile materiale [i financiare ale Asocia]iei a fost editat \ntr-un tiraj de 1.000 de exemplare volumul “Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave”, comunic=rile prezentate la simpozionul interna]ional, cu aceea[i tem=, organizat \n luna octombrie 2006. O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]ei criminalistice a avut-o lucr=rile editate [i articolele publicate \n anul 2007, apar]inând domnilor: prof. univ. dr. Vasile Berche[an, prof. univ. dr. Laz=r Cârjan, prof. univ. dr. Tudorel Butoi, prof. univ. dr. Vladimir Beli[, conf. univ. dr. Gheorghe Popa, lector univ. dr. Iancu {tefan, lector univ. dr. Constantin Dr=ghici, lector univ. dr. Ioan Hurdubaie, expert judiciar ing. Mircea Fierbin]eanu, comisar [ef Gheorghe }âru, col. (r) prof. Vasile L=p=du[i, lector univ. drd. Marin Ruiu, comisar drd. Cri[an Mucenic L=zureanu [.a.

CRIMIN ALIS TIC A

Lucr=rile de criminalistic= [i Revista Român= de Criminalistic= au fost apreciate la “Salonul Interna]ional de Carte – 2007”, organizat de Direc]ia General= de Informare [i Rela]ii Publice din cadrul M.I.R.A, \n perioada 24-27 octombrie 2007. |n cadrul activit=]ilor de la Salonul de Carte au fost lansate mai multe lucr=ri de criminalistic= [i medicin= legal=. Cu acest prilej, organizatorii au acordat diplome de onoare unor autori [i Asocia]iei Criminali[tilor din România. O alt= activitate organizat= de Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române (Institutul de Criminalistic= [i Direc]ia Poli]iei Rutiere) a fost Simpozionul interna]ional cu tema: “Investigarea criminalistic= a accidentelor rutiere. Rolul mass-media \n prevenirea acestora”, care a avut loc \n zilele de 30 [i 31 octombrie 2007. Aceast= manifestare a confirmat, \nc= o dat=, \naltul profesionalism [i cota deosebit= de apreciere de care se bucur= criminalistica româneasc=. Cu acest prilej au fost

1

prezentate peste 80 de comunic=ri de \nalt= ]inut=, care au eviden]iat o serie de aspecte referitoare la tema supus= dezbaterilor. Tot o activitate important= a Asocia]iei Criminali[tilor din România a fost \ndreptat= c=tre realizarea prevederilor Protocolului \ncheiat cu Universitatea Român= de {tiinte [i Arte “Gheorghe Cristea” din Bucure[ti [i Inspectoratul General al Poli]iei Române privind “Masteratul \n specialitatea criminalistic=”. |n luna iunie 2007 a absolvit cea de-a doua serie de cursan]i. O contribu]ie important= la realizarea activit=]ilor \n cadrul masteratului au avut-o speciali[tii Institutului de Criminalistic=, care au dovedit competen]= [i calit=]ile necesare pentru transmiterea c=tre cursan]i a tehnicilor [i metodelor criminalistice folosite atât \n ]ar= cât [i \n str=in=tate. |n anul 2007 au participat la manifest=ri interna]ionale, pe linie de criminalistic=, 17 speciali[ti, majoritatea fiind din cadrul Institutului de Criminalistic=, fiind sus]inu]i financiar de c=tre I.G.P.R. Unele aspecte privind problematica dezb=tut= la aceste manifest=ri sau \ntâlniri de lucru au fost publicate \n Revista Român= de Criminalistic=. Printre activit=]ile, care urmeaz= s= le realizeze Asocia]ia, \n anul 2008, se \nscriu urm=toarele: Dezvoltarea activit=]ilor de cercetare [tiin]ific=. Printre acestea se \nscrie [i proiectul “Sistemul integrat de securitate rutier=”; Organizarea simpozioanelor cu temele: Euroconformizarea activit=]ilor de criminalistic=, prin implementarea “managementului calit=]ii” – 16 aprilie 2008. Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu violen]= – 29-30 octombrie 2008; Organizarea unei manifest=ri dedicate \mplinirii a 10 ani de la fondarea [i apari]ia Revistei Române de Criminalistic=; Organizarea unor expozi]ii cu tehnic= [i produse necesare laboratoarelor de criminalistic=; Editarea lucr=rii “Investiga]ia criminalistic= a accidentelor de circula]ie” (comunic=rile Simpozionului interna]ional din 30-31 octombrie 2007), precum [i a Revistei Române de Criminalistic= ([ase numere); Organizarea de manifest=ri specifice (sesiuni de comunic=ri, prezentarea de cazuri deosebite, prezentarea rezultatelor unor studii [i cercet=ri etc.) de c=tre sec]iile asocia]iei, la care vor participa criminali[ti [i speciali[ti din alte domenii de activitate.

Adunarea General= a ales \n Consiliul Director al Asocia]iei [i \n Comisia de Cenzori pe urm=torii: Pre[edinte Conf. univ. dr. Gheorghe Popa. Prim Vicepre[dinte Prof. univ. dr. Laz=r Cârjan. Vicepre[edin]i: Prof.univ.dr. Vasile Berche[an; General maior magistrat dr. Dan Voinea; Chestor principal drd. Iancu {tefan; Comisar [ef de poli]ie Gheorghe }âru. Secretar general Col. (r) prof. Vasile L=p=du[i. Secretar executiv Comisar de poli]ie drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu. Membrii: Prof. univ. dr. Valentin Iftenie; Lector univ.dr. Ioan Hurdubaie; Conf. univ. dr. Gheorghe P=[escu; Conf. univ. dr. Marin Ruiu; Dr. ing. Mircea Fierbin]eanu; Ing. Anca B=lan; Colonel magistrat drd. Pantelimon Bo[tin=; General lt. (r) dr. Gavril Dorelu }=rmurean; Comisar [ef de poli]ie dr. Constantin Duvac; Comisar [ef de poli]ie Nicolae Gheorghe; Comisar [ef de poli]ie Grigore P=tru]; Comisar [ef de poli]ie Ionel Necula; Comisar [ef de poli]ie drd. Nicolae Preda. Comisia de cenzori: Pre[dinte: Economist Costic= T=nase. Membrii: Lector univ.drd. Nicolae Grofu; Lector univ. drd. Florin Bobin. Trezorier Comisar de poli]ie Mihai Ivanici. Adunarea general= a stabilit urm=toarele sec]ii: - sec]ia juridic=; - sec]ia tehnic= criminalistic=; - sec]ia tactic= criminalistic=; - sec]ia metodologie criminalistic=; - sec]ia amprenta genetic=; - sec]ia chimie judiciar=; - sec]ia istorie criminalistic=, \nv=]=mânt, mass-media; - sec]ia organizare, planificare, marketing [i rela]ii interna]ionale; - sec]ia

2

CRIMIN ALIS TIC A

DISPOZITIV DE USCARE URME BIOLOGICE
Subcomisar de poli]ie VALENTIN SITARU – Serviciul Criminalistic din cadrul D.G.P.M.B. Device for drying biological traces The idea for construction of this device shows up from the need to dry, in safety conditions, wet biological traces that were collected from crime scene, using pharyngeal swabs. The working principle consists in maintaining the trace wet in a box, isolated from environment, where it is created a forced air circulation, which permits to maintain a dry environment. The proofs protection from contamination agents is made trough sealing up the box with gum gaskets as well as trough using some rayon fibers filters at the admission and at the evacuation ports. The proofs are maintain in vertical position, fixed in a stand at a distance not to permit to contaminate each other, by direct contact, by handling or during transport. The wooden box is covered with a material which permits to be decontaminated with various substances used for that purpose. Materials: Wooden box (thermo insulator) with hinged cover. Cooler with Iris type diaphragm (for filter assembling, at the hole from inside the box, was attached a cylindrical part over which was fixed the filter with a gum gasket which was taken from an old vacuum cleaner). The air evacuation port (has been used a latent powder container whom has been removed the bottom and in the container lid has been made an aperture; between the container lid and the box has been inserted the filter; for filter protection has been stuck a plastic grid over the container lid surface. The proofs stand, made from plywood, disposed about 1.5 cm high from the bottom of box. Rayon fibers filter, used for electrical hoods Silicone tube Gum tape for sealing up the box Ambition, skill, will. Cost of materials : about 70 RON, execution time: about 10 hours Photo 1 The device for drying in working position; Photo 2 A-gum tape for sealing up the box, B-cooler; C-air admission filter D-pharyngeal swabs stand; E-evacuation port; Photo 3 The cooler in “OFF” and “ON” position; Photo 4 The evacuation port Photo 5 Cooler’s filter; Photo 6 The evacuation port filter;

deea construc]iei dispozitivului \n cauz= a ap=rut din necesitatea usc=rii, \n condi]ii de siguran]=, a urmelor biologice recoltate de la fa]a locului \n stare umed=, cu ajutorul recoltoarelor pentru exudat faringian. Principiul de func]ionare const= \n men]inerea probei umede \ntr-o incint=, izolat= de mediul ambiant, \n care se creaz= o circula]ie for]at= a aerului, ceea ce permite men]inerea unei atmosfere uscate. Protejarea probei fa]= de agen]ii de contaminare este f=cut= prin etan[area incintei, cu garnituri de etan[are din cauciuc, cât [i prin aplicarea unor filtre din celofibr= la gura de admisie [i evacuare a aerului circulat. Probele sunt men]iunte \n pozi]ie vertical=, fixate \ntr-un stativ, la o distan]= suficient=, care s= nu permit= intercontaminarea acestora prin contact direct, fie la manipulare fie \n timpul transportului. Incinta din lemn (cutia) este placat= cu vinilin lipit cu prenandez, ceea ce permite decontaminarea acesteia cu diverse solu]ii destinate acestui scop.

I

CRIMIN ALIS TIC A

Materiale: Cutie din lemn (izolator termic) prev=zut= cu capac fixat \n balamale; Ventilator cu diafragm= iris. Pentru montarea filtrului, la cap=tul din interiorul cutiei, s-a ata[ un element de fixare at cilindric peste care s-a pus filtrul. Filtrul a fost fixat cu o garnitur= din cauciuc, recuperat= de la un motor vechi de aspirator; Gura de evacuare aer (s-a folosit o cutie de pulbere relevant=, c=reia i s-a t=iat fundul, iar \n capac s-a decupat un orificiu. |ntre capac [ cutie se insereaz= filtrul. Pentru i protec]ia filtrului s-a lipit un grilaj din plastic pe suprafa]a capacului); Stativ probe, confec]ionat din placaj (ideal din plastic), dispus la circa 1,5 cm \n=l]ime fa]= de baza incintei; Filtru celofibr=, folosit la hotele electrice; Tub silicon; Band= din cauciuc pentru etan[ area ferestrelor; Ambi]ie, \ndemânare [ bun=voin]=. i Costul materialelor: aproximativ 70 lei; timp de execu]ie: circa 10 ore.

3

Gura de evacuare

Dispozitivul pentru uscare \n pozi]ia de lucru A – BAND+ ETAN{ARE CAUCIUC; B – VENTILATOR; C – FILTRU ADMISIE AER; D – STATIV RECOLTOARE EXUDAT FARINGIAN; E – GUR+ EVACUARE AER.

Filtrul ventilator

A
A.
Ventilatorul \n pozi]ia oprit

B.

Ventilatorul \n pozi]ia pornit

4

B

CRIMIN ALIS TIC A

CRIMIN ALIS TIC A

5

O con[tiin]= neclintit= \n serviciul [tiin]ei
Prof. VASILE L+P+DU{I This article refers to the adventures of a great coroner and forensic specialist, Alexandru Bircle.

operele lor, c= viitorul, pentru a fi credibil, trebuie s= aib= pus \n el [i trecutul. De la apari]ia sa, revista noastr= [i lucr=rile editate pe linie de criminalistic= [i medicin= legal= au prezentat o serie de speciali[ti care, de-a lungul timpului, [i-au adus contribu]ia la dezvoltarea [tiin]ei criminalistice [i la solu]ionarea unor cauze complexe. Unul dintre cei care au fost uita]i, pe nedrept, este [i Alexandru Bircle. S-a n=scut \n anul 1899, la Bucure[ti, expert \n criminalistic= [i medicin= legal=, fost [ef de lucr=ri la Institutul de Medicin= Legal= “Mina Minovici”, recunoscut pe plan interna]ional pentru activitatea sa. |n toamna anului 1940, Alexandru Bircle, \mpreun= cu al]i speciali[ti, a efectuat expertizele de specialitate asupra asasinatelor comise de legionari la Penitenciarul Jilava [i \n alte locuri. Dup= cum se [tie, \n noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, din ordinul dat de Horia Sima, c=petenia legionar= Gheorghe Cre]u, comisar legionar \n cadrul Prefecturii Poli]iei Capitalei, a pus la cale asasinarea a peste 60 de de]inu]i politici (\n mare parte demnitari ai regimului de atunci), afla]i la Penintenciarul Jilava [i \n comuna Strejnic, precum [i a peste 20 de poli]i[ti din cadrul Poli]iei Capitalei, printre care [i criminali[ti. Expertizele efectuate de Alexandru Bircle au constituit probe indubitabile pentru instan]a militar=, astfel c= Gheorghe Cre]u a fost condamnat la moarte, execu]ia consumându-se la 28 iulie 1941, \n Valea Piersicilor de lâng= Penitenciarul Jilava. |n anii r=zboiului, Alexandru Bircle a f=cut parte din comisia interna]ional= care a constatat c= miile de cadavre ale militarilor polonezi, \ngropate \n p=durea de la Katyn, lâng= Smolensk, erau opera unui asasinat colectiv, comis de sovietici. Din aceast= comisie interna]ional= au mai f=cut parte profesorii criminali[ti [i medicii legi[ti: Navile din Geneva, Speeler din Grud, Orsos din Budapesta, Srxen din Helsinki, Markov din Sofia, sau Burlett din Gröningen, Palmieri din Neapole, Miloslavici din Zagreb, Buhtz din Wroclaw, Tramsen

M

ul]i

\n]elep]i

[i

din Copenhaga, Hajek din Praga, Suluk din Bratislava, to]i fiind somit=]i \n medicin= legal= [i criminalistic=. Concluziiile comisiei au fost f=cute publice, \n noaptea de 29 spre 30 aprilie 1943, de c=tre agen]iile de pres= DNB [i TRANSOCEAN. Aceste concluzii i-au derajat pe sovietici. Dup= \ncheierea celui de-al doilea r=zboi mondial, \n disputele din jurul masacrului de la Katyn, sovieticii au fost exonera]i de orice r=spundere [i s-a aruncat vina pe germani. Ulterior, serviciile speciale de informa]ii ale sovieticilor i-au vânat f=r= mil= lichida, pe membrii fiind fostei comisii martori interna]ionale, cu inten]ia clar= de a-i considera]i periculo[i. Imediat dup= 23 august 1944, au \nceput activit=]ile \mpotriva lui Alexandru Bircle. Prima tentativ= a ru[ilor de a-l aresta a fost \n ziua de 22 noiembrie 1944, dar nu a reu[it. |n anul 1946, Alexandru Bircle a fost condamnat la 20 de ani munc= silnic=, \n calitate de “criminal de r=zboi”. Sentin]a s-a emis \n contumacie, deoarece Alexandru Bircle reu[ise s= se ascund=, cu sprijinul familiei [i al unor prieteni din poli]ie. |n toamna anului 1947, Alexandru Bircle a p=r=sit clandestin România, cu un pa[aport fals. Dup= mai multe peregrin=ri prin Elev]ia [i Fran]a, a ajuns \n Argentina, la Buenos Aires. De aici a plecat \n Peru, unde a fost \ncadrat ca profesor de medicin= legal= [i criminalistic= la Universitatea din Lima. |ntre timp, so]ia sa, Olimpia Bircle, a fost condamnat=, \n România, la 5 ani \nchisoare pentru “complicitate la crime de r=zboi”. Alexandru Bircle a plecat din Peru \n S.U.A., iar, \n 1976, s-a stins din via]=. Pe parcursul vie]ii, Alexandru Bircle a publicat mai multe lucr=ri de medicin= legal= [i criminalistic=, care se g=sesc la bibliotecile unor universit=]i din Peru [i S.U.A.

oameni de [tiin]= neau demonstrat, \n

6

Bibliografie: Arhivele fostei securit=]i-fond documentar-date ob]inute \n anul 1978. Mihai Pelin, Un veac de spionaj, contraspionaj [i poli]ie politic=, Editura Elion, Bucure[ti, 2003.

CRIMIN ALIS TIC A

SFÂR{ITUL UNUI VIITOR PREOT
Subinspector de poli]ie DRAGO{ GIURGIU, I.P.J. Boto[ani The article refers to the murder committed in Boto[ani County, Petcu Mirel Liviu a priest being murdered with robbery as motif.

nvestigarea locului faptei se situeaz= pe prima pozi]ie pe scara ierarhic= a probelor [i mijloacelor materiale de prob=, apte de a conduce la identificarea celor ce se fac r=spunz=tori de \nc=lcarea legii. |ntrep=trunderea dintre buna calitate a cercet=rii locului faptei [i tehnica de vârf, care ne este pus= la dispozi]ie, este premisa care a condus la aflarea adev=rului [i \n cazul pe care \l prezent=m \n continuare. Este vorba de fapta a c=rei victim= a fost numitul Petcu Mirel Liviu, domiciliat \n localitatea Baia Mare, jud. Maramure[, student la teologie \n ultimul an, care a decedat ca urmare a loviturilor primite de la numi]ii C.F.C. [i P.G., dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Boto[ani. La data de 05.01.2008, lucr=torii Postului de Poli]ie Frumu[ica, jud. Boto[ani, au fost sesiza]i de c=tre un cet=]ean cu privire la faptul c=, pe câmpul situat lâng= drum, \ntre localit=]ile Frumu[ica [i R=deni, jud. Boto[ani, se afla un cadavru uman. |n urma sesiz=rii, lucr=torii Postului de poli]ie s-au deplasat la locul indicat de reclamant, unde au constatat c= sesizarea se confirma [i, mai mult, cadavrul prezenta la nivelul fe]ei [i mâinilor multiple semne de violen]=. Ca atare, au luat m=suri de asigurare a perimetrului infrac]ional [i au raportat cele constatate la dispeceratul I.P.J. Boto[ani. La nivelul I.P.J. Boto[ani s-a constituit o echip= de cercetare, compus= din ofi]eri de investiga]ii criminale [i criminali[ti, care, sub conducerea procurorului criminalist, s-a deplasat la fa]a locului. Ajun[i la fa]a locului, s-a constatat c= victima era \ntins= pe câmp, la distan]= de aproximativ 80 m de drum, culcat= pe partea dreapt=, cu capul c=tre carosabil, mâinile [i picioarele flexate \n pozi]ia boxerului. Cadavrul era \nghe]at \n totalitate, par]ial acoperit cu z=pad=, stratul de z=pad= pe care se afla,

I

fiind mai sub]ire decât stratul de z=pad= a[ezat pe câmp, \n perioada anterioar= g=sirii cadavrului. Cadavrul era \mbr=cat cu dou= pulovore [i dou= perechi de pantaloni, pantalonii de deasupra fiind l=sa]i \n vine. La examenul extern, s-a constatat c= victima prezenta leziuni la nivelul fe]ei, pe fa]a posterioar= a palmelor [i la \ncheieturile degetelor de la mâini, de aici desprinzându-se concluzia c= victima a avut un conflict fizic cu cel pu]in o persoan=.

Cu ocazia examin=rilor efectuate de ofi]erul criminalist la locul faptei, au fost identificate dou= urme de rulare ale unui vehicul, slab vizibile datorit= z=pezii c=zute, care le-a acoperit. Aceste urme aveau punctele incipiente, \n locul \n care erau vizibile, la marginea de lâng= drum a câmpului [i se continuau pe câmp, pe lâng= cadavru, \nc= 30 m dup= acesta, de unde se \ntorceau c=tre drum, pe o linie paralel= cu urmele deja men]ionate [i la distan]a de 20 m de acestea. Atât punctele incipiente cât [i cele terminus ale urmelor de lâng= drum, erau orientate c=tre localitatea Deleni, jud. Ia[i.

|n urma m=tur=rii stratului de z=pad= ce acoperea urmele, s-a reu[it identificarea modelelor de anvelop= ale ro]ilor de pe osia din spate, ecartamentul [i, mai mult, s-a identificat o singur= urm= de potcoav=, apropiat= de urma din partea dreapt=. Aceasta ne-a dus la concluzia c= autorul(ii) faptei, s-a/s-au deplasat cu un vehicul hipo, tras de un singur

CRIMIN ALIS TIC A

7

cal, \nh=mat pe partea dreapt= [i, mai mult, datorit= firelor scurte de p=r de culoare alb=, g=site pe pantalonii de dedesubt ai victimei, c= animalul de trac]iune era de culoare sur.

Dup= dezghe]area gecii g=site lâng= cadavru [i a pantalonilor, s-au g=sit \n buzunare mai multe bunuri, printre care: c=r]i religioase \n miniatur=, iconi]e, agende cu sute de numere de telefoane, un \nc=rc=tor de telefon mobil marca NOKIA, care ne-a condus la ideea c= era posibil s= fi avut telefon, [i o adeverin]= a unui mandat po[tal pe numele destinatarului Petcu Mirel Liviu din localitatea Baia Mare. O parte din bunurile g=site \n buzunar [i \nf=]i[area cadavrului, cu barb= [i p=rul lung, ridica \ntrebarea: f=cea parte din clerul bisericii?

Cadavrul a fost transportat la morg=, \n vederea efectu=rii necropsiei [i stabilirii cauzei mor]ii. |n dup=-amiaza zilei de 06.01.2008, s-a efectuat necropsia, ocazie cu care sa stabilit c= victima prezenta dou= coaste rupte \n partea stâng= superioar=, fractur= de coloan= cervical=, acestea corelate cu celelalte leziuni f=cându-l pe medicul legist s= afirme c= persoana g=sit= decedat= a fost victima unui accident de circula]ie; constatare care a f=cut [i obiectul concluziilor provizorii. |n urma \nc=lzirii vremii, la data de 07.01.2008, s-a dispus continuarea cercet=rilor la locul \n care a fost g=sit= victima. Cu aceast= ocazie, \n locul \n care urmele de rulare ale vehiculului hipo se \ntorceau c=tre drum, pe o suprafa]= impresionant=, atât la exteriorul stratului de z=pad= u[or topit, cât mai ales sub stratul de z=pad=, s-au identificat urme de substan]= de culoare brun-ro[cat=, motiv care ne-a \nt=rit ideea c= aveam de a face cu o crim= [i nu cu un accident de circula]ie. Aceasta a fost [i cauza pentru care s-a dispus renecropsierea cadavrului.

|ntrucât nu se cuno[tea identitatea cadavrului, acest fapt complica [i mai mult lucrurile. Perchezi]ionarea buzunarelor, \n momentul g=sirii, a fost imposibil= \ntrucât toate hainele erau \nghe]ate.

8

Cu ocazia renecropsierii [i datorit= dezghe]=rii cadavrului, comisia, \ntocmit= din doi medici legi[ti, a constatat c= victima prezenta toate leziunile sus descrise, mai pu]in fractur= de coloan= cervical=, iar raportul final al medicilor a fost c= moartea a survenit ca urmare a hipotermiei, \n principal, [i a loviturilor primite, \n subsidiar, [i putea data de aproximativ 7-9 zile, adic= perioada (28-30).12.2007.

CRIMIN ALIS TIC A

|n urma examin=rii tuturor documentelor g=site \n buzunarele de la hainele victimei, s-a stabilit c= victima este PETCU MIREL LIVIU, de 33 ani, din localitatea Baia Mare, jud. Maramure[, student \n ultimul an la Facultatea de Teologie din Sibiu, identitate care ne-a fost confirmat= ulterior [i de fratele victimei, care l-a identificat la morg=. Fratele victimei ne-a

nefiind g=sit la aceasta. |ntrucât acum [tiam c= victima avea asupra sa un telefon mobil, cu ajutorul colegilor de la tehnic=, s-a reu[it stabilirea loca]iei telefonului, traseul pe care se deplasa, numerele care au fost apelate de la telefonul [i num=rul victimei. Astfel, \n corela]ie cu celelalte probe administrate \n cauz=, s-a reu[it formarea unui cerc de suspec]i [i, \n final, identificarea autorilor infrac]iunii, numi]ii C.C.F. [i P.G., ace[tia având vârste de 22 ani, respectiv 23 ani. Pentru moment, s-a reu[it re]inerea doar a lui C.C.F., cel=lalt autor reu[ind s= se refugieze \n Italia. Asupra numitului C.C.F. s-au g=sit mai multe bunuri, printre care [i un aparat foto marca OLYMPUS, care apar]inea victimei. |n urma declara]iei lui

C.C.F., celelalte bunuri, produs al infrac]iunii, se afl= la P.G. |n finalul cercet=rilor, s-a descins \n satul Leahu-Nacu, com. Deleni, jud. Ia[i, compus din aproximativ 10 case, unde, la locuin]a unei familii Cernescu, vecin= cu cei doi autori, s-a

relatat mai multe aspecte care aveau s= fie de o importan]= covâr[itoare la elucidarea acestui caz, [i anume c= fratele s=u, viitor preot, obi[nuia s= c=l=toreasc= foarte mult pe la m=n=stiri, cu trenul sau cu ma[ini de ocazie, purta tot timpul cu el un telefon mobil marca NOKIA, un aparat foto digital marca OLYMPUS, un laptop, o geant= cu haine [i sume de bani consistente. Concluzia imediat= a fost uciderea \n scop de jaf, \ntrucât nici unul din bunurile, prezentate de fratele victimei,

reu[it identificarea vehiculului hipo [i a calului ale c=ror urme au fost identificate la locul faptei. Toate aspectele ar=tate au fost munca de o lun= de zile a unei echipe, format= din speciali[ti ai I.P.J. Boto[ani, \ncununat= de succes, care a demonstrat, \nc= o dat=, c= o

CRIMIN ALIS TIC A

9

IDENTIFICAREA TRASEOLOGIC+PRINCIPALUL MIJLOC DE PROBARE A VINOV+}IEI
Subcomisar de poli]ie PAVEL MAGHIAR Subcomisar de poli]ie RAFAEL-EMIL CIOBANU I.P.J. Covasna “In this paper, the authors try to emphasize the importance of the traseological techno-scientific survey in finding out the truth about a theft offence from the private property”

e[ Codul de procedur= penal= atribuie i valoare egal= tuturor mijloacelor de prob=, se remarc= o tendin]= de cre[ tere a ponderii [ importan]ei proba]iunii [ i tiin]ifice \n raport cu celelalte mijloace de prob=. Constat=rile tehnico-[ tiin]ifice sunt mijloacele de prob= care valorific= urmele ridicate de la fa]a locului, ducând la identificarea autorului [ probarea i vinov=]iei acestuia. Aceasta se efectueaz= atunci când exist= pericol de dispari]ie a unor mijloace de prob= sau de schimbare a anumitor situa]ii de fapt [ este necesar= l=murirea i urgent= a diferitelor fapte sau \mprejur=ri ale cauzei. De regul=, constatarea tehnico-[ tiin]ific= este efectuat= de speciali[ sau tehnicieni ce func]ioneaz= \n cadrul, ori pe ti lâng= institu]ia de care apar]ine organul de cercetare sau de urm=rire penal=, f=r= ca ace[ tia s=-[ \nsu[ i easc= atribu]ii de organ de urm=rire penal=. Diversificarea modurilor de operare a infractorilor, profesionalizarea acestora [ m=surile pe care infractorii i le iau pentru a nu l=sa urme la fa]a locului, impun ridicarea [ exploatarea tuturor urmelor criminalistice, i g=site cu ocazia investig=rii locului faptei. Urmele instrumentelor de spargere formeaz= obiectul de cercetare a traseologiei judiciare. Denumirea de traseologie vine de la combinarea cuvintelor “trace” de origine francez=, care se traduce prin- “urm= sau dâr=” [ “logos” i cuvânt de origine greac=, care se traduce prin- “ordine sau idee”. Traseologia poate fi definit= ca fiind acea ramur= a tehnicii criminalistice care studiaz= urmele ca impresiuni ale structurii exterioare a obiectelor sau ca resturi deta[ ate din obiect, \n scopul identific=rii de gen [ individuale a persoanei i sau a obiectului creator, precum [ \n scopul l=muririi i \mprejur=rilor legate de formarea acestora. |n situa]ia \n care autorul este interesat s= p=trund= \ntro anumit= \nc=pere, s= deschid= un sertar, un fi[ o cas= de et, bani, el apeleaz= la cele mai diverse metode sau instrumente, denumite generic \n literatura de specialitate “instrumente de spargere”. Ac]iunea acestor instrumente de spargere creaz= asupra unui obiect, urme form= l=sate prin:- ap=sare, alunecare, frecare [i despicare. Prin t=iere, \n urm= se reproduce microrelieful exterior al t=i[ului [i al p=r]ilor laterale ale instrumentului folosit. Calitatea acestor urme dinamice este condi]ionat= de natura materialului obiectului primitor. Cu cât acest material este mai plastic, cu atât mai mult se reproduc, sub form= de stria]ii,

D

particularit=]ile fine ale lamei t=ietoare a instrumentului (cu]it, topor, patent, dalt=, foarfece, cle[te), ceea ce permite ca aceste particularit=]i s= fac= obiectul valorific=rii prin rapoarte criminalistice [i s= conduc= la identificarea instrumentului folosit. Spre exemplificare, prezent=m o cauz= penal=, solu]ionat= de poli]i[tii criminali[ti cov=sneni, \n care s-a reu[it identificarea autorului unui furt, singurul mijoc de probare a vinov=]iei acestuia fiind rezultatul final al examin=rilor traseologice efectuate \n cadrul laboratorul criminalistic. |n diminea]a zilei de 18.02.2008, Poli]ia ora[ului |ntors=tura Buz=ului din jud. Covasna, a fost sesizat= c=, \n perioada 15-18.02.2008, persoane necunoscute au intrat prin efrac]ie \n {coala general= “Mihail Sadoveanu” din localitate, de unde au sustras scule [i dispozitive folosite la lucr=rile de repara]ii ale [colii, prejudiciul ridicându-se la peste 5.840 RON.

Foto 1. {coala general= “Mihail Sadoveanu” din localitatea |ntors=tura Buz=ului.

10

La fa]a locului s-a deplasat echipa de cercetare, \mpreun= cu tehnicianul criminalist, care au stabilit c= sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera unde erau depozitate materialele sustrase, era confec]ionat din fier beton. Acesta a fost sec]ionat cu o foarfec= de t=iat metale. Tehnicianul criminalist a ridicat buc=]ile de fier beton sec]ionat, le-a ambalat [i transportat conform procedurii.

CRIMIN ALIS TIC A

Foto 2. Sistemul de asigurare a u[ de acces, \n camera din ii care s-au sustras materialele, s=geata indic= locul unde a fost sec]ionat fier-betonul.

Buc=]ile din fier-beton au fost puse la dispozi]ia speciali[tilor din cadrul laboratorului de expertize [i constat=ri tehnico-[tiin]ifice. La examinarea acestora am constatat c= cele dou= buc=]i din fier-beton au format un \ntreg, au lungimea de 320 mm, respectiv 260 mm [i diametrul de 6 mm fiecare. Acestea au forma unor trasee liniare [i sinuoase, cu bucle mai mult sau mai pu]in pronun]ate, rezultate \n urma modului de realizare a sistemului de asigurare a u[ii de acces. Capetele au aspect de sec]ionare recent= iar, \n apropierea acestora, pe generatoarele diametral opuse, se g=sesc mai multe urme consecutive de adâncime. |n urma examin=rilor s-a stabilit c= urmele form= \n litigiu con]in, sub

indic= urmele consecutive de adâncime. Foto 4. Foto 5. Foto 4-5. Cele dou= foarfece de debitat metalele puse la dispozi]ie

|n vederea identific=rii autorului s-au pus la dispozi]ia speciali[ tilor criminali[ dou= ti de s=vâr[ irea faptei. Dup= crearea, \n mod experimental, pe acela[i tip de material (fier-beton), a urmelor de sec]ionare pentru compara]ie, am constatat c= acestea con]in urme stria]ii apte pentru examin=ri comparative. Examenul comparativ, efectuat cu microscopul comparator “Leitz” a stabilit c= urma de sec]ionare \n litigiu, prezint= asem=n=ri cu caracter general [i individual cu urma de sec]ionare model de compara]ie, ob]inut= experimental cu foarfeca ridicat= de la numitul P.R.V. (foto 5). Prin preluarea imaginilor color cu aparatul fotografic digital marca “NIKON”– COOL PIX 4500, [i prelucrarea acestora cu programul “LUCIA FORENSIC”, au fost ob]inute microfotografiile stria]iilor de pe zonele de sec]ionare, stabilindu-se astfel: Caracteristici generale comune • existen]a celor trei tipuri de zone, respectiv: dou= zone de contact (a), dou= zone de t=iere (b) [i zon= de rupere la mijloc(c), ilustate \n foto 6-7; • zonele de t=iere sunt dispuse \n planuri sub forma literei “V”. foarfece de debitat metale, ridicate de la dou= la persoane diferite, ambele fiind suspecte

form= de stria]ii paralele, relieful lamei t=ietoare.
Foto 3. Buc=]ile din fier-beton puse la dispozi]ie. S=geata de culoare ro[ indic= urma de sec]ionare, iar s=ge]ile de culoare verde ie

Caracteristici individuale comune Stria]ii liniare, paralele, cu l=]imi diferite, distan]ate

CRIMIN ALIS TIC A

11

Foto 8.

inegal, ce prezint= continuitate liniar=, ilustrate \n foto 8-10.
Foto 6. Foto 7. Foto 6-7. Zonele urmelor de sec]ionare (foto 6 -litigiu, foto 7compara]ie)

Foto 9. Foto 8-9. Microfotografiile stria]iilor urmelor de sec]ionare.(foto 8 litigiu, foto 9-compara]ie) Foto 10. Microfotografia continuit=]ii liniare a stria]iilor urmei \n litigiu (L) [i urmei model de compara]ie (C).

12

Raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= a concluzionat cu certitudine c= fierul-beton, parte component= din sistemul de asigurare a u[ii de acces \n subsolul {colii generale “Mihail Sadoveanu”, din ora[ul |ntors=tura Buz=ului, jud.Covasna a fost sec]ionat cu foarfeca de t=iat metale, ridicat= de la numitul P. R.V. Conchidem, prin a sublinia importan]a ridic=rii [i exploat=rii tuturor categoriilor de urme criminalistice, care atest= \mprejur=ri legate de desf=[urarea unei activit=]i infrac]ionale, \n condi]iile actuale, când descoperirea urmelor papilare, care s= conduc= la identificarea autorului unei

CRIMIN ALIS TIC A

Co ntribu]ia utiliz=rii me to de lo r c riminalis tic e \n de te c tare a urme lo r me c anis me lo r de manipulare a pie ]e i burs ie re
A sound capital market is a feature of any functional market economy. The transparent carrying aut of the operations with securities on the regulated markets involves a very careful supervision of any deviation/infringement aiming at the distortion of the correct price formation. Forensic studies considerably contribute to the subsequent identification of the mechanisms used for the manipulation of the stock market.
n prezent, la nivelul statelor membre ale UE, se \ncearc= implementarea unui cadru legal unitar, pentru realizarea transparent= [ corect= a i opera]iunilor cu valori mobiliare pe pie]ele reglementate. Comitetul European al Reglementatorilor de Valori Mobiliare a emis, \n luna iulie anul 2007, al doilea ghid privind implementarea uniform= a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European [ a Consiliului European privind i utiliz=rile abuzive ale informa]iei confiden]iale [ manipul=rile i pie]ei (abuzul de pia]=). Pe teritoriul na]ional, autoritatea care are drept atribu]ii reglementarea [i supravegherea pie]ei de capital este Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare. Luând \n considerare normele europene, conform c=rora regulamentele adoptate de Parlamentul European au for]= juridic= \n \ntreg spa]iul comunitar, f=r= a fi necesar= transpunerea acestora \n legisla]ia na]ional= a statelor membre, acestea se aplic= direct [ \n România. i Opera]iunile translative de proprietate, având ca obiect valori mobiliare, sau alte instrumente financiare create \n leg=tur= cu valorile mobiliare, emise de o societate de]inut= public, se desf=[ oar= doar pe pie]ele reglementate [ prin intermediul i Societ=]ilor de Servicii de Investi]ii Financiare (SSIF). Tranzac]iile realizate pe pia]a reglementat= din România sunt efectuate de c=tre SSIF-uri la ini]iativa de]in=torului de valori mobiliare, prin introducerea de ordine de vânzare, respectiv de cump=rare, \n cazul opera]iunilor de cump=rare. Tranzac]ia reprezint= executarea de c=tre un SSIF a ordinelor de vânzare/cump=rare transmise de client, \n numele SSIF [ \n contul clientului, urmat= de efectuarea i eviden]ierii \n contul clientului, ]inut la custode (SNCDD), a men]iunilor privind dreptul de proprietate. Execu]ia ordinelor clientului depinde de existen]a fondurilor sau a valorilor mobiliare necesare \n conturile clientului, pentru acoperirea tranzac]iilor, taxelor [ i comisioanelor aferente. |n cazul \n care fondurile existente nu acoper= \ntregul volum al ordinului clientului, SSIF poate executa ordinul \n limita fondurilor existente, cu plata inclusiv a taxelor [ comisioanelor datorate. i Schematic, mecanismul reglement=rii tranzac]iilor cu valori mobiliare se prezint= conform celor ce urmeaz=. |n cazul unui ordin de vânzare se efectueaz= urm=toarele opera]iuni: de]in=torul emite un ordin de vânzare c=tre SSIF 1;

|

SSIF 1 trage ac]iunile din contul RRA, pe numele clientului vânz=tor, \n contul s=u deschis la SNCDD; SSIF 1 transmite [ negociaz= electronic \n pia]a i reglementat= ordinul clientului; la realizarea acordului \n pia]= (\ntâlnirea \ntre oferta ferm= a SSIF 1 [ cererea ferm= a unui cump=r=tor SSIF 2) se i realizeaz= tranzac]ia [ SSIF 2 transfer= ac]iunile cump=rate i \n contul s=u la SNCDD; exist= [ o opera]iune op]ional=, respectiv transferul i ac]iunilor de la SSIF 2 \n contul clientului cump=r=tor, la cererea expres= a acestuia. Conform directivei privind abuzul de pia]=, manipularea pie]ei \nseamn=: a. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare: - care dau sau ar putea da informa]ii false sau care induc \n eroare \n leg=tur= cu cererea, oferta sau pre]ul instrumentelor financiare (tranzac]ii false sau \n[ el=toare); - care men]in, prin ac]iunea uneia sau mai multor persoane ac]ionând \mpreun=, pre]ul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial (manipularea pre]ului); b. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare, care presupun procedee fictive sau orice alt= form= de \n[ el=ciune (procedee fictive); c. diseminarea de informa]ii prin mass-media, inclusiv internet, sau prin orice alt= modalitate, care dau sau ar putea da semnale false sau care induc \n eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor [ i [ tirilor false care induc \n eroare, \n condi]iile \n care persoana care a diseminat informa]ia [ tia sau trebuia s= [ tie c= informa]ia este fals= sau induce \n eroare. Referitor la jurnali[ ti, \n exercitarea profesiunii lor, diseminarea informa]iilor va fi luat= \n considerare ]inându-se cont de regulile care reglementeaz= activitatea acestora, excep]ie f=când persoanele care utilizeaz= aceste informa]ii \n scopul ob]inerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri (informa]ii false sau \n[ el=toare). Expertiza criminalistic= a \nscrisurilor, pe suport de hârtie, utilizate \n tranzac]iile cu valori mobiliare Date fiind rolul [ pozi]ia investiga]iilor tehnice i criminalistice \n procesul judiciar, examinarea falsului \n \nscrisurile utilizate, \n vederea realiz=rii transferului de proprietate a titlurilor de valoare, trebuie s= se fac= \n primul rând pe baza prevederilor legii penale. Astfel, potrivit

CRIMIN ALIS TIC A

13

dispozi]iilor art. 288-290 C. pen., falsul \n \nscrisuri poate fi de natur= material= sau intelectual=. a. Falsul material, atât cel \n \nscrisuri oficiale, cât [ cel i \n \nscrisuri sub semn=tur= privat=, este consecin]a contrafacerii sau alter=rii lor, \n orice mod, de natur= s= produc= efecte juridice. El poate fi s=vâr[ printr-o modificare it fizic= a \nscrisului preexistent sau prin alc=tuirea \n totalitate sau \n parte a unui \nscris oficial. b. Falsul intelectual const= \n falsificarea unui \nscris oficial, cu prilejul \ntocmirii acestuia de c=tre un func]ionar ori alt salariat aflat \n exerci]iul atribu]iilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau \mprejur=ri neadev=rate \n \nscrisul astfel \ntocmit. Tranzac]iile cu ac]iuni dematerializate pe pia]a de capital presupun \ncheierea de c=tre vânz=tor/cump=r=tor a unui contract cu intermediarul autorizat s= lanseze ordine \n pia]= (societ=]i de servicii de investi]ii financiare), contracte \n baza c=rora brokerul care prime[ un ordin din partea te clientului este obligat s=-l execute \n cele mai favorabile condi]ii. |n vederea efectu=rii opera]iunilor de vânzare a ac]iunilor, aflate \n contul personal la Registrul Român al Ac]ionarilor, un client care se adreseaz= societ=]ii de servicii de investi]ii, \n vederea valorific=rii unor titluri, semneaz= ordinul de vânzare. Acest \nscris poate avea urm=toarele op]iuni: - ordin limit= – prin care clientul ordona vânzarea titlurilor la o valoare cel pu]in egal= cu cea \nscris= la cererea sa \n acest document; - ordin la pia]= – prin care clientul accepta \nstr=inarea titlurilor la pre]ul pie]ei, respectiv un anumit termen de realizare a acestuia ce trebuia men]ionat de client \n rubrica “valabil pân= la data de”. Ordinele de vânzare transmise societ=]ilor de intermediere reprezint= acte sub semn=tur= privat=, emise \n executarea contractelor de intermediere valori mobiliare, prin care SSIF-urile se oblig= ca, la vânzarea \n condi]iile \nscrise \n ordin a ac]iunilor de]inute de proprietar, s= pl=teasc= acestuia o sum= de bani, reprezentând pre]ul acestora, ob]inut \n urma negocierilor \n pia]a reglementat=. Astfel de acte trebuie s= fie scrise \n \ntregime de cel care l-a subscris, \n conformitate cu dispozi]iile art. 1180 Cod civil. |nainte de a negocia o anumit= valoare mobiliar= \n cont propriu sau \n contul unui ac]ionar semnificativ al SSIF, al unui membru al consiliului de administra]ie sau al unui angajat al s=u, SSIF trebuie s= execute ordinele primite de la clien]i pentru acea valoare mobiliar=, la acela[ pre] sau la i un pre] mai bun, \n cazul unui ordin limit=. De asemenea, agentul de valori mobiliare care prelua aceste ordine avea obliga]ia s= informeze clientul vânz=tor asupra nivelului pre]urilor practicate pe pia]= la data emiterii ordinului [ respectiv s= \nscrie aceast= dat=, respectiv or=, \n i ordinul de vânzare. |n vederea cercet=rii \ndeplinirii cu bun=-credin]= a ordinelor primite din partea clien]ilor, organele de urm=rire penal= au decis c= examinarea scrierii reprezentând data [ i ora emiterii ordinului, \n scopul stabilirii unor priorit=]i [ i

14

succesiuni la executarea ordinelor pe pia]=, coroborat cu fluctua]ia pre]urilor orare [ zilnice pentru fiecare titlu oferit, i prezint= o importan]= deosebit=. Un caz \n care s-a cerut expertiza unor ordine de vânzare emise de un grup de fo[ salaria]i ai unei societ=]i pe ti ac]iuni, organiza]i \n Asocia]ia Salaria]ilor (PAS), a condus la constatarea manipul=rii pie]ei de capital, prin s=vâr[ irea de c=tre lucr=torii unor societ=]i de intermediere specializate a infrac]iunii de fals sub semn=tur= privat=. Fapta cu consecin]e penale a constat \n alterarea \nscrisurilor preluate de la proprietar, prin ad=ugarea unor elemente de natur= s= produc= consecin]e juridice. Salaria]ii din cadrul PAS au reclamat organelor judiciare presiuni din partea conducerii executive pentru vânzarea la pre]uri subevaluate a ac]iunilor de]inute de ace[ \n urma tia, programelor de privatizare \n mas=. |ntre conducerea societ=]ii [ brokerul unei societ=]i de servicii de investi]ii i financiare, respectiv un agent al aceluia[ SSIF, exista o i leg=tur= de coniven]= pentru preluarea ordinelor de vânzare, \n condi]ii care s= permit= manipularea ulterioar= a pre]urilor. Salaria]ii au fost obliga]i s=-[ vând= titlurile prin intermediul i acestui SSIF la pre]uri dictate de cump=r=tor. Din examinarea criminalistic= s-a constatat c= anumite elemente \nscrise olograf, precum ora [ data emiterii i ordinului, inclusiv pre]ul de vânzare la care titlurile trebuia negociate pe pia]a bursier=, au fost ad=ugate de o alt= persoan= decât agentul de valori mobiliare, care a completat [ a preluat ordinul sub semn=tura vânz=torului, f=r= ca i dispun=torul (vânz=tor) s= fie informat asupra complet=rilor. Ordinele de vânzare atribuite membrilor PAS care le-au semnat (f=r= a \nscrie sau accepta \ns= pre]ul ac]iunilor) au fost de tip limit=. Conform reglement=rilor date de autoritatea de supraveghere, SSIF-urile aveau datoria de a executa ordinele clien]ilor la cel mai bun pre], \n condi]iile date ale pie]ei. |n urma cercet=rii caracteristicilor grafice ale documentelor [ \nscrisurilor, ce au stat la baza transfer=rii i ac]iunilor din conturile deschise pentru membrii PAS la Registrul Român al Ac]ionarilor \n contul clien]ilor cump=r=tori, deschis la un SSIF, respectiv tranzac]ionarea acestora pe pia]a bursier=, s-a constatat c= pre]ul de vânzare \nscris \n ordinele semnate de clien]ii care aveau [ i calitatea de membrii PAS, a fost falsificat, prin ad=ugare de text. Pentru a se realiza un pre] cât mai sc=zut pentru titlurile de]inute de membrii PAS, brokerul din cadrul SSIF a procedat la realizarea unor opera]iuni de agregare a ordinelor de vânzare provenite din partea unui num=r mai mare de vânz=tori, astfel ca, prin realizarea unor tranzac]ii speciale, cump=r=torul s= fie favorizat prin for]area unui pre] diminuat fa]= de tranzac]iile pentru acela[ titlu derulate \n pia]=. i Ulterior, pre]ul la care se realiza tranzac]ia era \nscris de broker pe ordinul de vânzare preluat (necompletat la rubrica data [ pre]ul) de la proprietarul membru al PAS. i Istoricul tranzac]iilor a relevat faptul c= majoritatea ac]iunilor, de]inute de membrii PAS, a fost direc]ionat= spre

CRIMIN ALIS TIC A

conturile a dou= persoane fizice care aveau [ calitatea de i directori ai societ=]ii emitente. Ace[ au dat SSIF-ului atât tia ordine pe suport de hârtie cât [ ordine verbale, caz \n care i SSIF a procedat la \nregistrarea pe suport magnetic a persoanei având calitatea de client cump=r=tor. Ac]iunile care au fost achizi]ionate de cump=r=tori, al]ii decât cei doi directori, au fost “pierdute” de cei interesa]i \n procesul de reglare a pre]ului prin tranzac]ii succesive cu pre]uri \n sc=dere. Expertiza a stabilit realizarea de c=tre lucr=torii SSIF a unor abuzuri pe pia]=, prin realizarea unor tranzac]ii, ce au avut ca scop concentrarea c=tre doi din directorii unei societ=]i comerciale deschise a pachetului majoritar de ac]iuni. Practic, atât ordinele de vânzare cât [ cele de cump=rare se aflau la i dispozi]ia aceluia[ broker, care era motivat s= realizeze i tranzac]ia, respectiv scoaterea \n pia]= a celor dou= ordine, atunci când pre]ul era adus la un nivel ce corespundea intereselor celor dou= persoane fizice cu func]ii de conducere. Analiza fluxurilor b=ne[ derulate \ntre cump=r=tori [ SSIF, a ti, i relevat efectuarea de c=tre broker a unor opera]iuni de cump=rare, de[ \n contul cump=r=torului nu existau resursele i b=ne[ Ac]ionând astfel, \n pia]= s-a creat un nivel anormal al ti. pre]ului pentru ac]iunile având acela[ simbol cu cele de]inute i de membrii PAS. Mijlocul prin intermediul c=ruia s-a realizat aceast= opera]iune a fost inducerea \n eroare a proprietarilor de drept a ac]iunilor dematerializate (\n[ elarea acestora), respectiv falsificarea ordinelor de vânzare, \n scopul deposed=rii de valorile mobiliare de]inute la pre]uri sc=zute, \n mod for]at, situate sub nivelul ultimelor tranzac]ii \n pia]= pentru acelea[ titluri [ \n care nu intervenea brokerul mandatat i i de directorii societ=]ii emitente. Rubrica, \n care trebuia \nscris pre]ul pentru ordinele limit=, a fost completat= cu un material de scriere diferit de cel cu care au fost completate celelalte rubrici, inclusiv semn=tura vânz=torului. De asemenea, data calendaristic= la care, aparent, au fost emise ordinele de vânzare a fost complet= cu o cerneal= diferit= de cea folosit= la completarea men]iunilor privind numele clientului, CNP, codul de agent [ i autoriza]ia CNVM a acestuia, simbolul ac]iunilor vândute [ i cantitatea oferit= spre vânzare. Din examinarea caracteristicilor grafice, s-a constatat totodat= c= anumite cifre, reprezentând data calendaristic= [ i ora emiterii \nscrisului, au fost realizate prin folosirea unor caractere diferite de celelalte elemente, completate olograf \n ordinul de vânzare tipizat apar]inând SSIF. Din coinciden]a pre]urilor limit=, \nscrise \n ordinele de vânzare cu pre]ul la care s-au executat aceste ordine \n pia]=, respectiv \nscrierea acestor elemente cu o cerneal= [ i caractere diferite, a rezultat concluzia c= pre]urile au fost ad=ugate ulterior \n ordinul emis de client, f=r= acordul acestuia. Prin preluarea spre executare a unor ordine tip limit=, \n care pre]ul de vânzare nu era \nscris la data semn=rii de c=tre ordonator, respectiv \nscrierea sa ulterioar= la pre]ul de realizare a tranzac]iei (sub nivelul cota]iilor anterioare din pia]=), agentul de valori mobiliare [ traderul SSIF au lezat i

CRIMIN ALIS TIC A

dreptul ac]ionarilor de a stabili pre]ul [ au procedat la i prejudicierea acestora. Examinarea criminalistic= a urmelor \n suportul informatic |n realizarea unei investiga]ii criminalistice asupra urmelor \n sistemul informatic trebuie pornit de la asigurarea c= toate materialele digitale (structurile de date, informa]iile \n format electronic, documentele electronice localizate sau recuperate) sunt ob]inute prin mijloace tehnice care respect= dispozi]iile legale [ normele de aplicare \n vigoare, \n scopul i de asigura eligibilitatea [ admisibilitatea probelor digitale \n i instan]=. Un document electronic, care a fost stocat pe un suport magnetic de memorie gestionat de un sistem de operare (creat \n mediul de stocare sau adus prin copiere de pe alte suporturi de memorie) [ care a fost ulterior [ i ters prin mijloacele puse la dispozi]ie de sistemul de operare, nu este [ ters efectiv de pe suprafa]a acelui suport de memorie. Con]inutul integral al documentului electronic r=mâne \n continuare \nregistrat pe suportul de memorie. Pentru motive de reducere a duratei tehnice, la executarea unei comenzi de [ tergere a unui document electronic are loc doar eliminarea pozi]iei din tabela de alocare a fi[ ierelor (\n limbaj de specialitate FAT-File Alocation Table) corespunz=toare acelui document electronic. Mai exact, pentru aceast= pozi]ie, se elimin= doar primul caracter din numele fi[ ierului (motiv pentru care pentru primul caracter apare “?”, urmat de restul numelui). Concomitent, drept consecin]= imediat=, pentru sistemul de operare Microsoft Windows, spa]iul ocupat de c=tre documentul electronic, fragmentat sau nu, devine disponibil altor necesit=]i de stocare. Drept rezultat al [ tergerii, con]inutul documentului electronic nu mai este accesibil \n mod obi[ nuit, \ntrucât pe tabela de alocare a fi[ ierelor nu mai exist= pozi]ia corespunz=toare numelui, caracteristicilor [ elementelor i descriptive pentru zona sau zonele pe care aceasta le ocupa. |n procesul de analizare a imaginii integrale a suportului de memorie (con]inut= de copia fizic=), \n cazul \n care zona de pe suprafa]a suportului de memorie, unde a fost \nregistrat con]inutul documentului electronic, considerat= liber= de sistemul de operare, nu este acoperit= prin suprascriere, este posibil= recuperarea integral= a con]inutului documentului electronic. |ntrucât Microsoft Word men]ine o statistic= intern= privind data cre=rii, data ultimelor modific=ri, data ultimei tip=riri, utilizatorul electronic care a creat documentul, utilizatorul electronic care a efectuat ultimele modific=ri [ i informa]ii privind istoricul documentului, care face parte integrant= din fi[ ierul care con]ine documentul electronic, selectarea pe imaginea fizic= a suportului de memorie a zonei ocupate de pe un document electronic poate conduce inclusiv la recuperarea acestor caracteristici tehnice \nso]itoare. Mijloacele de stabilire a adev=rului sunt orientate spre achizi]ia, analizarea [ valorificarea de dovezi digitate care i constau \n amprente digitale sau urme ale fluxului de

15

informa]ii prezentate sub form= de extras de text, captur= de ecran, fotografie sau \nregistrare audio/video. Datorit= volatilit=]ii [ dinamicii con]inutului de date ale i suporturilor de memorie, toate activit=]ile de prelevare de dovezi digitale statice sau de con]inut de date, \n vederea analiz=rii lor ulterioare, trebuie respectate principii specifice tehnologiei informa]iei. Scopul investiga]iilor criminalistice este de a stabili dac= pe suportul de memorie al echipamentului obiectiv se pot localiza informa]ii, \n format electronic, referitoare la documente care con]in \n[ iruiri de cifre [ litere caracteristice i unor r=spunsuri la teste gril=, stabilirea con]inutului acestora [ a caracteristicilor temporale \nso]itoare (\n cazul \n care i acest lucru este posibil). Obiectivul avut \n vedere la stabilirea st=rii de fapt prive[ urm=toarele aspecte: te 1. dac= \n sistemul informatic au fost create documente con]inând \n[iruiri de cifre [ litere caracteristice unor i r=spunsuri gril=; 2. stabilirea con]inutului acestora, \n cazul \n care ele exist=; 3. stabilirea datei la care ele au fost create/ modificate/[ terse [ \n ce a constat modificarea. i Având \n vedere modalit=]ile de sesizare privind comiterea unor infrac]iuni specifice pie]ei de capital, toate materialele digitale, relevate \n vederea prob=rii acesteia, sunt ob]inute prin localizarea [ extragerea contextual= din i con]inutul copiilor logice [ fizice (“probe reci”) [ nu provin din i i interceptarea unor fluxuri de date. |n realizarea unor ac]iuni de constatare a abuzului de pia]= reclamat de B. V. N., client al unui SSIF, c=tre care ordonase vânzarea unui num=r de 12.198 ac]iuni, de]inute la o societate comercial=, au fost analizate ini]ial documentele care au stat la baza \nstr=in=rii titlurilor. Din investiga]iile preliminare s-a constatat efectuarea de c=tre angaja]ii SSIF a unor \nscrieri neautorizate \n ordinele de vânzare, respectiv manipularea pre]ului pentru ac]iunile emitentului la care reclamantul de]inea titluri. |n arhiva societ=]ii de servicii de investi]ii financiare au fost identificate 5 ordine de vânzare, semnate de reclamant (4 originale [ o i copie xerox). Din declara]iile [ \nscrisurile, puse la dispozi]ie i de SSIF, rezulta c= cele 12.198 ac]iuni de]inute de B.V.N. au fost vândute la data de 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei pe ac]iune (ordin 1003 care poart= \nscris= ora emiterii 13:54), de[ SVM avea din partea aceluia[ client un ordin i i (1002) datat (prin \nscriere cu o cerneal= diferit= fa]= de restul men]iunilor) 24.05.2005, pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune. Ac]iunile membrului PAS au fost transferate \ntr-un cont opera]ional deschis la RRA. Ulterior, SSIF a transferat ac]iunile din contul reclamantului, deschis \n registru, spre depozitar (SNCDD), \n data de 02.04.2005 [ 16.04.2005. i De[ \n intervalul 16.04.2005-17.07.2005, pre]ul ac]iunilor \n i, cauz= a evoluat \n intervalul 4000 lei -5.800 lei/ac]iune, societatea de intermediere sus]inea c= nu a indisponibilizat titlurile pân= la data de 17.07.2005, când a executat un ordin pentru un pre] limit= de 1.800 lei/ac]iune.

16

Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare a efectuat investiga]ii asupra tranzac]iilor cu ac]iuni efectuate de SSIF cu ac]iunile reclamantului, [ a constatat c= ordinul i reclamantului a fost preluat \n data de 24.05.2005 [ a fost i executat \n data de 17.07.2005. |n realitate, societatea de intermediere verificat= a realizat o raportare fals= c=tre organismul de supraveghere privind ordinele emise de B. V. N. [ de asemenea un fals \n i raportarea tranzac]iilor, \n arhiva SSIF reg=sindu-se atât un ordin datat 24.05.2005 pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune cât [ i un ordin datat 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune, ambele fiind semnate de B. V. N. Conform dispozi]iilor regulamentelor care reglementeaz= practica tranzac]iilor pe pia]a de capital, folosirea semn=turii clientului pe un document, f=r= autorizarea clientului, respectiv prezentarea unor date falsificate de c=tre CNVM conduce la concluzia unor angaj=ri \n activit=]i frauduloase. B. V. N. a semnat o “dispozi]ie de plat=”, la data de 18.07.2005, prin care a \ncasat suma de 21.193.415 ROL, reprezentând contravaloarea ac]iunilor vândute. |n registrul de cas= din 18.07.2005 al SSIF, plata sumei de 21.193.415 ROL a fost eviden]iat= al=turi de pl=]ile c=tre \nc= doi clien]i speciali: P. A. [ M. R.A., respectiv persoanele ale c=ror ordine i de vânzare pentru acela[ tip de ac]iuni au fost agreate, \n i vederea realiz=rii unei tranzac]ii cross - raportat= a fi efectuat= la 17.07.2005, ora 13:58 de SSIF. Formularul de transfer pentru ac]iunile apar]inând numitului B.V.N. nu a fost pus la dispozi]ia organului judiciar. De asemenea, SSIF a sus]inut c=, \ntr-o prim= etap=, \n fi[ ierul con]inând confirm=rile de vânzare/cump=rare, arhivare electronic, nu a fost reg=sit clientul B. V.N. Ulterior, SSIF a transmis organului judiciar, \n format electronic, un document nereal – ordinul de execu]ie [ i confirmarea tranzac]iei nr. 12345, pentru clientul B.V.N. cu ID 6789. Conform informa]iilor din aceast= confirmare, vânzarea celor 12.198 ac]iuni s-a realizat \n data de 17.07.2005, la ora 13:54, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune. Informa]ia respectiv= nu era conform= realit=]ii \ntrucât, din istoricul tranzac]iilor pe pia]=, la ora indicat= de SSIF, 13:54, \n sistem ap=rea ca fiind realizat= o alt= tranzac]ie cross, pentru acela[ tip de ac]iuni, dar apar]inând unui alt vânz=tor, i respectiv pentru 2.220 ac]iuni, la pre]ul de 1.800 lei/ac]iune. Ca urmare a perchezi]iei domiciliare, efectuate la sediul societ=]i de servicii de investi]ii financiare, a fost ridicat=, \n scopul efectu=rii unei perchezi]ii informatice, o unitate central= a unui calculator marca AMD64 ATHLON, identificat prin num=r serial A&C-ABCD. Unitatea a fost sigilat= [ i ridicat= \n vederea efectu=rii unei investiga]ii specifice. La sediul organului judiciar a fost efectuat= ulterior perchezi]ia informatic=, \n prezen]a \nvinuitului, a ap=r=torului ales [ a doi martori asisten]i. i |n vederea inspect=rii [ efectu=rii de copii logice [ fizice, i i dup= con]inutul suporturilor de memorie, echipamentul a fost fotografiat, \n scopul stabilirii integrit=]ii sigiliilor [ a protec]iei; i a fost desigilat, identificat [ documentat. i

CRIMIN ALIS TIC A

Suportul intern de memorie al echipamentului obiectiv, demontat din componen]a unit=]ii centrale, a fost montat pe un calculator investigator, pe care au fost lansate [ executate i copierea fizic= a con]inutului integral [ copierea logic= i selectiv=. O prim= evaluare, prin mijloace neinvazive, a con]inutului suportului de memorie obiectiv a avut drept rezultat o structur= de date organizat= pe dou= parti]ii: prima parti]ie de aproximativ 20 GB care con]inea sistemul de operare Microsoft Windows XP, iar a doua, de aproximativ 57 GB con]inea stocate, pe mai multe directoare, fi[ iere corespunz=toare unor programe utilitare. |n structura primei parti]ii s-a identificat prezen]a, \n form= activ=, a utilizatorului electronic cu numele “user”, precum [ structura de date corespunz=toare acestuia, \n i directorul “c:/documents and settings”. |n structura de date a celei de-a doua parti]ii se distingea un director cu numele “Hard vechi”, corespunz=tor con]inutului unui suport mai vechi de memorie, de tip harddisk, ceea ce conduce la concluzia c= fi[ ierele provin de pe un alt suport de memorie, utilizat anterior [ al c=rui con]inut de i documente a fost copiat pe suportul de memorie obiectiv. Din con]inutul datelor de identificare s-a mai constatat faptul c= sistemul de calcul din care f=cea parte unitatea central= obiectiv a fost conectat= la serviciile de Internet [ i po[ electronic=. t= Standardele \n domeniul investiga]iilor \n tehnologia informa]iei reglementeaz= inspectarea datelor de interes pe copii logice [ pe imagini restaurate, pe alte sisteme de calcul i decât cele obiectiv, dup= copiile fizice preluate de pe suporturile de memorie de inspectat. Copia fizic=, prelevat= dup= con]inutul integral al suportului de memorie obiectiv, era constituit= din 398 fi[ iere segment cu numerele WD800JB [ extensia corespunz=toare i unei numerot=ri cresc=toare, \n func]ie de deplasamentul fa]= de cap=tul de \nceput: WD800JB.GHO, WD800JB.001, …, WD800JB.398. Segmentarea \n aceste fi[ iere a fost efectuat= \n mod automat de instrumentul software de copiere, la data efectu=rii perchezi]iei informatice, pentru motive tehnice de stocare, compatibilitate, asigurarea accesului [ posibilit=]ii de i transfer. Activit=]ile de inspec]ie asupra copiei fizice au fost efectuate cu deschiderea simultan= a celor 398 fi[ iere segment, fiind asigurate condi]iile de procesare [ acces i global la con]inutul integral al acesteia. |n conexiune direct= cu rezultatele ob]inute \n etapele anterioare, a fost stabilit= o serie de cuvinte, considerate relevante pentru parametrizarea procedurilor de inspectare \n vederea localiz=rii unor documente electronice sau a unor sec]iuni de document electronic, stocate [ gestionate la un i moment dat pe suportul de memorie obiectiv. Rezultatul c=ut=rii, dup= secven]a de caractere reprezentând simbolul ac]iunilor ce fuseser= de]inute de B.V.N. pe imaginea integral= a suportului de memorie obiectiv (pe cele 398 de fi[ iere care constituie copia fizic=), s-a concretizat \n 62 de inciden]e. Pentru fiecare din acestea,

contextul \n care a fost localizat= secven]a de caractere, reprezentând simbolul ac]iunilor de]inute de reclamant, a fost preluat= sub form= de ecran captat (print screen). Contextul captat la inciden]a nr. 57 constituia o structur= de caractere din care rezulta tranzac]ionarea a 12.198, ac]iuni pentru pre]ul de 4.500 lei, la data 15.07.2005. Se mai re]ine observa]ia c=, \n urma perchezi]iei informatice efectuate asupra documentului reprezentând confirmarea tranzac]iei efectuate pentru ac]iunile de]inute de B.V.N., s-a concluzionat c= actul a fost [ tip=rit, momentul i ultimei tip=riri a fost corespunz=tor datei de 15.07. 2005, orele 12:33, dat= la care documentul avea alt con]inut decât cel prezent \ntrucât forma actual= a documentului electronic, f=r= elemente semnificative de con]inut, a fost salvat= la data de 28.11. 2005, orele 13:00, data [ ora calculatorului. i Coroborat cu faptul c= s-a constatat c= data calendaristic= setat= pentru sistemul de calcul obiectiv era cu o zi \naintea datei calendaristice reale, s-a concluzionat c= momentul ultimelor modific=ri asupra documentului electronic “confirm=ri” corespundea datei de 27.11. 2005, orele 13:00. { tergerea con]inutului semnificativ al documentului electronic a fost efectuat= de utilizatorul electronic “user” prin editare \n meniul Microsoft Word, utilizator identificat ca fiind activ \n structura logic= a sistemului de operare instalat pe sistemul de calcul obiectiv. Este important de re]inut c= elementele privind datele calendaristice [ coordonatele orare privind momentul cre=rii, i ale ultimelor modific=ri efectuate [ salvate prin Microsoft i Word [ ale ultimei tip=riri, num=rul de minute consumate i pentru editare [ num=rul de salv=ri efectuate nu modific= i decât mediul exterior de lucru al Microsoft Word, acestea nefiind accesibile utilizatorului \n vederea modific=rii. De asemenea, toate aceste informa]ii, \ncapsulate \n interiorul fi[ ierului de tip document Microsoft Word [ care i formeaz= imaginea statistic= a fi[ ierului, nu se modific= la nivel de sistem de operare prin opera]iuni de copiere (direct= sau prin comenzi ale sistemului de operare sau cu programe utilitare) de pe un sistem de calcul pe altul, indiferent dac= versiunile de Windows sunt sau nu identice (dup= Windows 95) sau dac= sistemele de calcul au setate date calendaristice [ i/sau ore identice sau diferite. Concluzionând, re]inem c=, pentru realizarea transparent= [ corect= a opera]iunilor cu valori mobiliare pe i pie]ele reglementate, este necesar= o supraveghere atent= a opera]iunilor derulate [ semnalarea abaterilor \n timp real, i pentru evitarea manipul=rii pre]ului \n dauna unor proprietari de valori mobiliare. O pia]= corect= determin= atragerea de investitori de portofoliu, opera]iunea având consecin]e la nivel macroeconomic. Popularizarea consecin]elor realiz=rii unei manipul=ri pe pie]ele reglementate, corelat= cu posibilit=]ile oferite de criminalistic= pentru identificarea [ interpretarea i urmelor l=sate de interven]iile nepermise, având drept rezultat manipularea pre]ului, se \nscriu \ntr-o strategie mai ampl= de descurajare a fenomenului infrac]ional.

CRIMIN ALIS TIC A

17

CERCETAREA LA FA} LOCULUI A A ACCIDENTELOR RUTIERE |N UNGARIA
Lt. col. ISTVAN JAMBOR Maior ZSOFIA SZASZ
Historical background At the end of the 19th century, 500-600 traffic accidents were registered in Budapest, the examination of which was the task of the detectives. 1895. 200 carriages for hire, 50 collective carriages, 250 freight carriages The first automobile 1901. Publication of the first traffic rule Number of vehicles and traffic accidents: Vehicles Traffic accidents 1906. 202 7 1910. 617 47 (37 fatal) Number of traffic accidents: 1918. 837 1920. 1671 1929. 2601 1926. 1929. THE ESTABLISHMENT OF THE TRAFFIC POLICE Publication of the predecessor of today’s traffic regulation 1930. 30 thousand registered vehicles, of which 15 thousand in Budapest 1934. On 1st August, the accident scene examinators started operating 10 persons, equipped with 2 motorcycles with side-cars Measuring rod, sketch block, marking chalk, 20 meter long measuring tape, searchlight, torch, cameras. They had 1,900 to 2,300 cases per year. 1941. On 9th November at 3 am Budapest changed to right hand traffic. The change did not cause any accidents Present situation The tasks related to accident scene examination: Accidents without personal injuries: uniformed police staff, Accidents with slight injuries: traffic patrol staff or accident scene examinator, Accidents resulting in serious injury or death, or traffic crimes: accident scene examinator Different training and equipment: Training: cca. 500 hour course Equipment: The general patrols have practically no equipment at hand but the camera Special clothing and equipment adequate for the task. The accident scene examinators and the traffic crime investigators belong to the traffic enforcement service. Number of accidents per year: With personal injury: cca. 20 thousand Material damage: cca. 100 thousand Staff numbers: Accident scene examinators: cca. 850 persons Working hours: stand-by, 12 or 24 hours Task of the accident scene examinator Examining, exploring and recording the characteristic features of the: accident scene; the vehicle and; the participants of the accident. Recording the scene examination proceedings and the revealed circumstances by describing sketching taking pictures (photo or video) securing the original objects The necessary instruments Record book: Simple way of completing, list of questions and possible answers Sheets For each involved person and vehicle For each accident type (pedestrian knockdown, collision with train, limited visibility, one-vehicle accidents, etc.) Visibility: daytime twilight night good visibility poor visibility operating public lighting not operating public lighting inefficiently operating public lighting Road section without public lighting at night The Moon full half quarter decreasing increasing Whereabouts of the accident: Built-up area outside built-up area Surface of the road: standard asfalt rough asfalt concrete ceramics cobblestones mud road other: Weather conditions: clear sky cloudy sky rain rainstorm freezing rain hail foggy, humid weather snow snowstorm other: Image recording instruments Traditional camera Digital camera (high-performance flash) Traditional and digital camcorder Special instruments

18

CRIMIN ALIS TIC A

Instrument for measuring the slowing down of vehicles Measuring rod and ruler for taking pictures with dimensional accuracy Marking signs Chalk Tool kit Air pressure and tire tread depth measurer

Informa]ii istorice
La finalul secolului al XIX-lea, erau \nregistrate 500-600 de accidente rutiere \n Budapesta, iar examinarea acestora se efectua de c=tre detectivi. 1895. 200 de tr=suri \nchiriate, 50 de tr=suri colective, 250 de tr=suri pentru transportul \nc=rc=turilor, primul automobil. 1901. Publicarea primelor instruc]iuni rutiere Num=rul de vehicule [i accidente rutiere: Vehicule Accidente rutiere 1906. 202 7 1910. 617 47 (37 mortale) Num=rul accidentelor rutiere: 1918. 837 1920. 1671 1929. 2601 1926. |NFIIN}AREA POLI}IEI RUTIERE 1929. Publicarea regulamentului rutier, care a stat la baza actualului Cod Rutier 1930. 30 de mii de vehicule \nregistrate, din care 15 mii \n Budapesta 1934. Pe 1 august, a \nceput s= func]ioneze echipa de cercetare la fa]a locului \n cazul accidentelor rutiere: 10 persoane, echipate cu 2 motociclete cu ata[ M=surarea drumului, \ntocmirea schi]ei, acordarea amenzilor; band= metric= de 20 de metri lungime, proiectoare, torch, camera. Au solu]ionat, \ncepând de la 1.900 la 2.300 cazuri pe an. 1941. |n data de 9 noiembrie, la ora 3, Budapesta a \nceput s= aplice regulile priorit=]ii de dreapta. Modificarea nu a produs accidente Situ]ia din prezent Sarcinile corespunz=toare cercet=rii la fa]a locului: accidente soldate cu pagube materiale: poli]i[ti \n uniform=; accidente soldate cu r=nirea u[oar= a pasagerilor: patrule ale poli]iei sau examinatori ai locului faptei; accidente soldate cu r=nirea grav= sau moartea pasagerilor: examinatori ai locului faptei. Preg=tirea profesional= [i echipamentul: Preg=tirea profesional=: aproximativ 500 de ore de curs. Echipamentul: patrulele obi[nuite nu au alt echipament decât un aparat foto; |mbr=c=minte special= [i echipament adecvat \n vederea \ndeplinirii sarcinilor. Examinatorii locului faptei [i investigatorii infrac]iunii rutiere apar]in Serviciului de Trafic Rutier. Num=rul de accidente \nregistrate \ntr-un an, din care a rezultat r=nirea pasagerilor: aproximativ 20 de mii. Pagube materiale: aproximativ 100 de mii. Num=rul personalului: examinatori ai locului faptei: aproximativ 850 de persoane. Programul de munc=: repaus, 12 sau 24 de ore.

CRIMIN ALIS TIC A

Sarcinile examinatorului locului faptei: examinarea, exploatarea [ \nregistrarea elementelor caracteristice ale i locului producerii accidentului vehiculului implicat [i persoanelor implicate: examinarea, exploatarea [i \nregistrarea elementelor caracteristice ale locului producerii accidentului vehiculului implicat [i persoanelor implicate; \nregistrarea opera]iunilor efectuate \n timpul examin=rii locului faptei [i a circumstan]elor descoperite prin: • descriere; • schi]e; • fotografiere sau \nregistr=ri video; • protejarea obiectelor principale. Instrumente de \nregistrare Agend=: • o modalitate simpl= care permite \ntocmirea listei de \ntreb=ri [i consemnarea r=spunsurilor . Formulare: • pentru fiecare persoan= implicat= [i pentru fiecare vehicul; • pentru fiecare tip de accident (accidentarea unui pieton, coliziunea cu un tren, vizibilitate redus=, accidente \n care a fost implicat un singur vehicul etc.) Vizibilitate: timp de zi; amurg ; noapte; vizibilitate bun=; vizibilitate slab=; iluminat public care func]iona; iluminat public care nu func]iona; iluminat public ineficient; sector de drum f=r= iluminat public pe timp de noapte. Lumina lunii lun= plin=; semilun=; p=trar al lunii; \n cre[tere; \n descre[tere. Locul producerii accidentului: zon= locuit=, \n afara zonelor locuite. Suprafa]a drumului: asfalt standard; asfalt cu asperit=]i; ciment; pavaj ceramic; drum cu noroi; altele: Condi]iile meteo: cer senin; cer \nnorat; ploaie; furtun=; lapovi]=; grindin=; cea]=, vreme umed= z=pad=; viscol; altele. Instrumente de \nregistrare a imaginilor: • aparat foto standard; • aparat foto digitale; • (blitz de \nalt= performan]=); • camer= video analog [i digital. Instrumente speciale • instrumente pentru m=surarea urmelor de frânare ale vehiculelor; • m=surarea drumului [i utilizarea unor elemente metrice \n vederea efectu=rii fotografiilor cu acurate]e dimensional=.Semne de marcare: • marc=ri cu cret=; • truse; • m=sur=tor al presiunii [i benzii de rulare.

19

ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIU...
Procuror criminalist Elena EMILIEA GAVADIA Parchetul de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti Prof. VASILE L+P+DU{I The article presents a murder committed by Ilie Florin who has murdered his ex-wife Gheorghe Margareta Magdalena. To hide his crime the offender set fire to the victim house.
egile timpului nostru ocrotesc persoana uman=, \n Codul penal sunt prezentate infrac]iunile care apar= via]a omului, integritatea lui corporal= [i s=n=tatea, libertatea persoanei, via]a sexual= [i demnitatea. Omorul este cea mai grav= infrac]iune contra vie]ii [i se sanc]ioneaz= cu toat= asprimea. “Nu-i nici o mil=, ci crim= s= ier]i pe uciga[”, spunea W. Sheakespeare. |n fiecare an, a[a cum se arat= \n statistici, a existat o serie de asemenea fapte, unele deosebit de grave. |n anul 2007 s-au constatat 378 de omoruri. Formele \n care acestea s-au s=vâr[it au fost variate, ca [i st=rile suflete[ti pe care le-au \ncercat criminalii \n momentul s=vâr[irii acestor fapte. Modul \n care s-a comis un omor a fost diferit, existând multiple \nf=]i[=ri ale inten]iei cirminalului. Din studiile efectuate de organele judiciare rezult= c= s-au comis mai multe omucideri din gelozie, din interese materiale, \n urma unor certuri, consumul exagerat de b=uturi alcoolice când min]ile erau \nfierbântate, din diferite nein]elegeri etc. Este semnificativ \n acest sens, cazul inculpatului Ilie Florian, care a s=vâr[it infrac]iunile de omor, violare de domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte prev=zute [i pedepsite de art. 174, art. 192 alin.1 [i 2 Codul penal, art. 208-209, lit. d, g, i [i art. 217 alin. 4 Codul penal, cu aplicarea dispozi]iilor art. 33 lit. a din Codului penal. Dosarul a fost solu]ionat de Sec]ia de urm=rire penal= a Parchetului de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti.

L

Stabilirea cauzei mor]ii
|n noaptea de 17 spre 18 iulie 2007, \n apartamentul nr. 3, situat la parterul blocului 19 din strada Automi[tilor nr. 240 de pe raza ora[ului M=gurele, Jude]ul Ilfov, a izbucnit un incendiu. Interven]ia pompierilor a pus cap=t fl=c=rilor. |n interiorul apartamentului, pompierii au descoperit cadavrul numitei Gheorghe Margareta-Magdalena, care era par]ial carbonizat [i prezenta multiple leziuni traumatice la nivelul fe]ei [i capului. Fiind sesizate organele de poli]ie, la fa]= locului s-a deplasat o echip= complex=, condus= de procurorul criminalist, \n vederea efectu=rii cercet=rilor. |n raport de primele informa]ii primite [i locul \n care se afla amplasat cadavrul, s-au stabilit activit=]ile care urmau s= se desf=[oare, inclusiv ob]inerea unor date despre Gheorghe Margareta-Magdalena, care era angajat= ca factor po[tal \n localitate. Criminali[tii au examinat \ntreg apartamentul, prilej cu care au descoperit, fixat [i ridicat diferite categorii de urme, ce aveau leg=tur= cu incendiul produs [i cu moartea victimei.

Procurorul a dispus efectuarea necropsiei, aceasta realizându-se de Serviciul de Medicin= Legal= al jude]ului Ilfov. |n raportul \ntocmit de medicul legist s-a concluzionat c= moartea numitei Gheorghe Margareta-Magdalena a fost violent= [i s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimarea gâtului cu mâinile, respectiv femeia a fost sugrumat=. Medicul legist a stabilit c= \ntre comprimarea gâtului [i deces exista o leg=tur= de cauzalitate direct=, necondi]ionat=. Exceptând leziunile traumatice, produse prin comprimarea gâtului, la autopsie s-au constatat [i leziuni traumatice (echimoze, pl=gi contuze, infiltrate sanguine epicraniene, fracturi costale hemitorace drept, contuzie pulmonar= dreapta, contuzie splin=, contuzie anse intestinale, plag= mu[cat= de limb=), care s-au putut produce prin lovire cu corpuri [i planuri dure, [i prin comprimarea limbii \ntre arcadele dentare, \n acela[i context traumatic. De asemenea, tot cu prilejul autopsiei, medicul legist a constatat unele leziuni traumatice f=r= caracter vital (arsuri post-mortem [i carboniz=ri) produse prin ac]iunea fl=c=rilor, urmare a incendierii cadavrului. Caracterul post-vital al leziunilor de arsur= prin flac=r= – a[a cum se arat= \n raportul medico-legal – este sus]inut de morfologia macroscopic= a acestor leziuni, de lipsa leziunilor de arsur= a c=ilor respiratorii superioare, lipsa funinginei \n c=ile respiratorii superioare [i de lipsa carboxihemoglobinei \n sângele cadaveric. Cercet=rile gazcromatografice – masspectrometrice efectuate pe materialul cadaveric, au dat rezultate negative pentru substan]ele toxice; sângele analizat a con]inut 0,90‰ alcool etilic [i nu avea carboxihemoglobin=; alcoolemia a fost de 1,00 g ‰ alcool etilic. |n secre]ia vaginal=, recoltat= de la cadavru, nu s-au g=sit urme de sperm=.

Pe urmele adev=rului
Din investiga]iile efectuate de poli]i[ti s-a stabilit c=, pân= \n anul 1993, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a fost c=s=torit= cu numitul Ilie Florian din localitatea Dumitrana, jude]ul Ilfov. Din rela]ia lor au rezultat doi copii, respectiv Ilie C=t=lin [i Ilie Roxana. Dup= desfacerea c=s=toriei, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a r=mas s= locuiasc= cu cei doi copii \n apartamentul nr.3, din blocul 19, situat pe strada Atomi[tilor nr. 240 - ora[ul M=gurele, iar fostul so] Ilie Florian [i-a stabilit re[edin]a la p=rin]ii s=i, \n localitatea Dumitrana, angajându-se ca [ofer la o firm=. Dup= divor], Ilie Florian a fost obligat la plata unei pensii de \ntre]inere \n beneficiul celor doi copii minori, dar acesta s-a achitat de obliga]ie \n mod sporadic. Pân= la sfâr[itul anului 2006, \ntre Ilie Florian [i fosta so]ie [i copii nu a existat nici un fel de rela]ii. Leg=turile \ntre ei au fost reluate cu ocazia majoratului fiului lor, Ilie C=t=lin.

20

CRIMIN ALIS TIC A

Pe parcurs, respectiv \n prim=vara anului 2007, Ilie Florian a vândut o suprafa]= de teren, iar din suma ob]inut= i-a dat fostei so]ii, Gheorghe Margareta-Magdalena, suma de 10.000 roni, pentru ca aceasta s=-[i achite unele credite pe care le contractase la diverse b=nci. Ulterior, rela]iile \ntre cei doi au devenit mai apropiate, dar acestea s-au deteriorat, \n noaptea de 14 spre 15 iulie 2007, când se aflau la o discotec= pe raza localit=]ii Clinceni, jude]ul Ilfov. |n urma conflictului, Gheorghe MargaretaMagdalena i-a interzis fostului so] s= o mai viziteze la domiciliu. La rândul s=u, Ilie Florian i-a cerut acesteia s=-i \napoieze suma de 10.000 roni pe care i-o d=du-se anterior. Pân= \n seara zilei de 15 iulie 2007, Ilie Florian a \ncercat de mai multe ori s= ia leg=tura cu fosta so]ie, recurgând [i l-a sprijinul fiului lor Ilie C=t=lin, dar femeia i-a interzis s= mai vin= la locuin]a ei. |n seara zilei de 17 iulie 2007, Ilie Florian, dup= ce a stabilit c= fosta so]ie e singur=, \ntrucât fiica lor Ilie Roxana se afla \n localitatea Dumitrana, iar Ilie C=t=lin era la ni[te prieteni \n ora[, s-a deplasat cu autoturismul \n spatele blocului B19, urm=rindu-i activitatea numitei Gheorghe Margareta-Magdalena. |n jurul orei 22.30, Gheorghe Margareta-Magdalena s-a \ntors la domiciliu de la serviciu, iar la scurt timp, \mpreun= cu o vecin=, a mers la un magazin din zon=, unde a f=cut unele cump=r=turi. Când a revenit acas=, \n jurul orelor 23.00, fiica sa Ilie Roxana i-a comunicat telefonic acesteia c=, \n spatele blocului, se afla Ilie Florian [i supraveghea apartamentul. Aceste informa]ii le-a confirmat [i un vecin, care \[i plimba câinele prin spatele blocului. Singura persoan= introdus= de poli]i[ti \n cercul de b=nui]i a fost Ilie Florian.

|n timpul agresiunii, victima a \ncercat s= se apere, zgârâindu-l la nivelul fe]ei pe autor. Sub acest aspect, Serviciul de Medicin=-Legal= al jude]ului Ilfov, printr-un raport de expertiz= medico-legal, a concluzionat c= “numitul Ilie Florian prezint= leziuni traumatice care ar fi putut fi produse prin zgâriere cu corp dur, cât [i prin lovire cu/sau de corp dur, pentru care necesit= 1-2 zile \ngrijiri medicale de la data producerii”. |n drept, a[a cum se arat= din rechizitoriul \ntocmit de procurorul criminalist, faptele inculpatului Ilie Florian \ntrunesc elementele constitutive ale infrac]iunii de omor, violare de domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte aflate \n concurs real. Pe parcursul cercet=rilor \n cauz= s-a dispus [i efectuarea unei expertizze medico-legale psihiatrice, care a concluzionat c= “numitul Ilie Florian prezint= diagnosticul tulburare de personalitate de tip disocial. P=streaz= capacitatea psihic= de apreciere critic= a con]inutului [i consecin]elor faptelor sale. Are discern=mânt p=strat \n raport cu fapta pentru care este cercetat”. Inculpatul a fost trimis \n judecat=, \n stare de arest preventiv, dosarul aflându-se pe rol la Tribunalul Bucure[ti, Sec]ia a II-a Penal=.

PLAN{E FOTO EXECUTATE LA FA}A LOCULUI

Scenariul crimei
Trecându-se la audierea lui Ilie Florian, acesta nu a recunoscut comiterea infrac]iunii, creându-[i un alibi, pe care nu a putut s=-l probeze. |n continuare, s-a luat m=sura test=rii la poligraf, rezultatul fiind \n defavoarea lui. Pân= la urm=, Ilie Florian [i-a recunoscut comiterea infrac]iunii, recunoa[terile sale fiind coroborate cu probele existente la dosarul cauzei. Cum a procedat? Dup= orele 23.00, când Gheorghe Margareta-Magdalena a stins lumina din buc=t=rie [i s-a deplasat \n dormitor pentru a se culca, Ilie Florian a escaladat balconul, a p=truns \n locuin]= [i s-a deplasat spre dormitorul unde se afla fosta so]ie. Aceasta, când l-a observat, a \nceput s= ]ipe la el [i s=-i cear= insistent s= plece. Fiind sub impulsul nevoilor, Ilie Florian i-a aplicat fostei so]ii mai multe lovituri cu palmele [i pumnii, reu[ind s= o trânteasc= la podea. Apoi, s-a a[ezat peste corpul victimei [i cu ajutorul mâinilor a strâs-o de gât. |n momentul \n care a realizat c= victima a decedat, Ilie Florian a luat hot=rârea de a [terge urmele infrac]iunii, respectiv incinerarea cadavrului, astfel, a a[ezat pe corpul victimei ni[te obiecte de mobilier din camer=, a tras de pe pat a[ternuturile, iar capul victimei l-a \nf=[urat cu o p=tur=, dup= care a pus deasupra o pern=. Apoi, a luat din buc=t=rie un plic [i o bucat= de material plastic pe care le-a pus pe cadavru [i le-a dat foc. Din locuin]= a sustras telefonul mobil al victimei [i a p=r=sit locul faptei, prin escaladarea balconului spre exterior. |nainte de a ajunge la domiciliul s=u din localitatea Dumitrana, Jud. Ilfov, autorul faptei s-a deplasat \n zona râului Arge[, unde s-a sp=lat [i, ulterior, a aruncat \n râu telefonul mobil, sustras din locuin]a victimei.

CRIMIN ALIS TIC A

21

22

CRIMIN ALIS TIC A

INSTABILITATEA {AN}URILOR DE FLEXIUNE-ELEMENTE ADIACENTE ALE DESENULUI PAPILAR
Inspector de polite COSTIN- CLAUDIU TR+NC+N+U, Institutul de Criminalistic= Agent [ef de poli]ie CORNELIU-DANIEL B+ICU{, I.P.J. Mehedin]i-Serviciul Criminalistic

Abstract The article describes instability for the furrow of flexions of palmar fingerprints. Below is presented one case about change for the layout of the furrow of flexions after 10 years. No]iuni introductive
Identificarea criminalistic= a persoanei pe baza amprentelor papilare are ca fundament [ tiin]ific urm=toarele propriet=]i: unicitatea (individualitatea) [ i fixitatea (stabilitatea). Unicitatea desenului papilar a fost demonstrat= pe baza studiilor efectuate, ajungându-se la concluzia cert= c= este imposibil a se \ntâlni dou= persoane cu desene papilare identice, la nivelul degetelor sau palmei. Prin dezvoltarea organismului omului, intervine o serie de schimb=ri datorit= vârstei [ anumitor boli care i afecteaz= structura pielii. Cercet=rile experimentale efectuate prin compararea seturilor de amprente, create de o persoan= la diferite intervale de timp, au ar=tat c= structura desenelor papilare r=mâne aceea[ i, modificându-se doar dimensiunile. Identificarea dactiloscopic= a unei persoane se realizeaz=, \n general, \n urma examin=rii detaliilor caracteristice coincidente, formate de traseul crestelor papilare, [ a caracteristicilor porilor de pe crestele i papilare. Uneori, pentru identificarea unei amprente se utilizeaz= [ elementele adiacente ale desenelor papilare i (cicatrici, [ an]urile de flexiune, liniile albe, negi, malforma]ii). Examinarea comparativ= a acestor categorii de detalii se realizeaz= avându-se \n vedere acelea[ i puncte de referin]= ca [ cele create de traseul crestelor i papilare: form=, dimensiune [ plasament. i Amprenta palmar= – regiuni componente [ i elemente adiacente Palma cuprinde trei mari regiuni, având ca limite [ an]urile de flexiune palmare, [ anume: regiunea digitoi palmar=, regiunea tenar= [ regiunea hipotenar=. |n afara i [ an]urilor de flexiune, care delimiteaz= regiunile palmei, exist= [ alte [ i an]uri de flexiune, care se formeaz= pe suprafa]a palmei. De asemenea, amprenta palmar= poate con]ine [ un i alt element adiacent, ce poate constitui un ajutor \n activitatea de examinare [ anume “liniile albe”. i de flexiune marcate cu culoare ro[ iar \n interiorul regiunilor ie, se afl= alte [ an]uri de flexiune, marcate aici cu culoare albastr=. Examenul dactiloscopic comparativ al amprentelor palmare |n activitatea de examinare a urmelor palmare cu impresiuni palmare, prelevate de la diverse persoane, un rol deosebit de important \l joac= stabilirea zonei palmare din care provine urma. Acest lucru se poate realiza ]inându-se cont de [ an]urile de flexiune existente \n urma palmar=, iar in lipsa acestora de liniile albe. De asemenea, compara]ia dactiloscopic= a urmelor palmare se face, \n cele mai multe cazuri, prin raportarea desenelor ori diverselor elemente dactiloscopice existente \n urme, la [ an]urile de flexiune sau la liniile albe. O astfel de metod= prezint= avantajul c= dactiloscopul are posibilitatea de a stabili cu operativitate locul dintr-o anumit= regiune a palmei \n care se poate reg=si un element dactiloscopic sau un anumit desen papilar, ce \l poate ajuta \n procesul de identificare. |n condi]ii normale, aceast= metod= poate da rezultatele scontate, dar poate de asemenea s= produc= erori, \n cazul \n care dactiloscopul examineaz= superficial urma, raportându-se doar la [ an]urile de flexiune sau la liniile albe. Acest lucru este posibil deoarece elementele adiacente, de[ sunt parte integrant= a amprentei i palmare - asemenea crestelor papilare - spre deosebire de acestea din urm=, ele nu respect= principiul fixit=]ii. Astfel, o dat= cu \naintarea \n vârst= a unei persoane, [ an]urile de flexiune [ liniile albe \[ pot modifica atât pozi]ia, cât [ forma, i i i deplasându-se, estompându-se sau adâncindu-se. Acesta este motivul pentru care, \n anumite cazuri, desenul papilar palmar, prelevat de la aceea[ persoan= la intervale mari de i timp, poate prezenta diferen]e vizibile \n ceea ce prive[ te forma ori pozi]ia [ an]urilor de flexiune [ a liniilor albe. i Pentru a demonstra cele expuse mai sus, vom prezenta un studiu de caz privind impresiunile palmare ale aceleia[ i persoane, n=scute \n anul 1974, prelevate la un interval de zece ani (\n anii 1989 [ i

Fig. nr. 1 |n fig. nr.1, a fost redat= distribu]ia celor trei regiuni ale palmei notate cu majusculele “A”, “B” [ “C”, dup= cum i urmeaz=: -regiunea digito-palmar= -A -regiunea tenar= -B -regiunea hipotenar= -C

Dup= cum se observ=, cele trei regiuni sunt separate de trei [ an]uri

CRIMIN ALIS TIC A

1999).

23

Fig. nr. 2

Fig. nr. 3

Fig. 2 – Fotografia de ilustrare a impresiunii palmei drepte, prelevat= \n anul 1989 Fig. 3 – Fotografia de ilustrare a impresiunii, prelevat= \n anul 1999. Prin examinarea dactiloscopic= a impresiunilor palmei drepte, se poate observa c= ambele impresiuni au fost prelevate de la aceea[ persoan=. Dup= o examinare i am=nun]it= a acestora, se observ= anumite deosebiri legate de pozi]ionarea [ i forma [ an]urile de flexiune.

linia [ an]ului de flexiune “1”, ce separa regiunile tenar= [ hipotenar= se estompeaz= \n zona median=, dând i na[ tere, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999, la reliefuri papilare inexistente \n impresiunea prelevat= \n anul 1989; linia [ an]ului de flexiune “2”,\[ modific= atât lungimea i cât [ forma, devenind mai scurt= [ deplasându-se c=tre baza i i palmei, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999; linia [ an]ului de flexiune “3”se deplaseaz= c=tre stânga [ se scurteaz=, oprindu-se \n vârful deltei numerotat= i cu “4”, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999, \n timp ce \n impresiunea prelevat= \n anul 1989, aceast= linie, mult mai lung=, trece pe lâng= delta, prin partea dreapt= a acesteia (fig. nr. 5);

Impresiune prelevat= \n anul 1989 Fig. nr. 5 Fragment din regiunea hipotenar=, al impresiunilor palmei drepte, prelevate pe cele dou= fi[ e dactiloscopice supuse analizei

Impresiune prelevat= \n anul 1999

Fig. nr. 4 Fragment din regiunile hipotenar= [ tenar=, ale impresiunilor palmei i drepte, prelevate pe cele dou= fi[ dactiloscopice supuse analizei e

Comparând cele dou= impresiuni urmatoarele deosebiri:

se constat=

24

Dac= deosebirile prezentate mai sus, pot fi u[ explicate, \n contextul or examin=rii comparative a dou= impresiuni, compara]ia dactiloscopic= devine mai dificil= \n cazul examin=rii unui fragment de urm= palmar= descoperit la fa]a locului, \n anul 1999, iar dactiloscopul care efectueaz= compara]ia are la dispozi]ie doar fi[ decadactilar=, prelevat= \n anul 1989. a Explica]iile modific=rii traseului [ an]urilor de flexiune pot fi multiple: cauze patologice (boli ale pielii, boli de colagen, fracturi ale oaselor din zona palmei, tumori etc.), practicarea unor meserii care presupun manevrarea repetat= a obiectelor grele, modific=ri survenite prin cre[terea dimensiunilor palmei, ca urmare a dezvolt=rii organismului (impresiunea din anul 1989 a fost prelevat= când persoana avea 15 ani, iar impresiunea din anul 1999 a fost prelevat= când persoana avea vârsta de 25 ani). Pe lâng= aceste modific=ri determinate de traseul [ an]urilor de flexiune, mai trebuie luat= \n considerare [ i calitatea imprim=rii reliefului papilar pe fi[ dactiloscopic=. Din a acest considerent se recomand= ca ori de câte ori exist= posibilitatea amprent=rii unei persoane ale c=rei impresiuni figureaz= deja \n baza de date cu impresiuni papilare, amprentarea s= fie repetat=, astfel \ncât impresiunile papilare s= fie mereu actualizate. Având \n vedere cele prezentate [ demonstrate i anterior, se poate concluziona c= [ an]urile de flexiune nu au stabilitatea absolut= a crestelor papilare, putându-se modifica la intervale diferite de timp. Astfel, se recomand= ca dactiloscopul s= nu se limiteze la examinarea sumar= a desenelor papilare, ci examenul dactiloscopic comparativ s= fie extins la \ntreaga suprafa]= vizibil= a reliefului papilar, pentru a se evita pronun]area unor concluzii eronate. Totu[ i,

CRIMIN ALIS TIC A

O NOUA METOD+ DE PRELEVARE A AMPRENTELOR LATENTE DE PE PIELEA UMAN+
Comisar [ de poli]ie drd. NICOLAE PREDA ef

After numerous experiments performed, the author presents a new method for lifting latent marks from human skin.
Din practica judiciar= am constatat c=, de nenumarate ori, corpul victimei intr= \n contact direct cu mâinile agresorului. Plecând de la aceast= idee, am efectuat numeroase experimente [tiin]ifice, prin diferite metode, ajungând la unele concluzii irefutabile. Acest studiu prezint= o tehnic= nou=, elaborat=, [i au fost obtinute rezultate pozitive \n cadrul experimentelor. Fac precizarea c= urmele papilare latente nu se observ= pe pielea uman= cu ochiul liber, de aceea am prelevat din locuri diferite, prin deduc]ie, de unde ar fi putut autorul pune mâna pe victim=. Acest procedeu, folosit de mine, consider c= este cel mai rapid, eficace [i sigur [i \l recomand ca având un poten]ial avantaj \n prelevarea amprentelor de pe corpul uman. Pentru c= aceast= metod= este un pionierat al criminalisticii moderne, expun mai jos metoda \n sine. Materiale folosite: frunze de ficus; instala]ie de cianoacrylat. Procedeul \n sine: sine Se prelev= o frunz= de ficus, se cura]= cu alcool pe ambele fe]e (cu mâinile protejate de m=nu[i chirurgicale), iar dup= ce se zvânteaz=, se aplic= prin palpare pe zona unde se presupune c= autorul a pus mâna pe victim=, se ridic= frunza asem=n=tor unei folii adezive [i se introduce \n instala]ia de cianoacrylat iar, dup= cca. 30 min., rezultatele sunt spectaculoase. Fotografii cu aspecte de la prelevarea [ relevarea urmei i preseaz= uniform pe frunz=, f=r= a o mi[ca, asem=n=tor foliei. Se introduce frunza de ficus \n instala]ia de vaporizare

a cianoacrylatului

Se cur=]= o frunz= de ficus

Se aplic= frunza pe pielea uman=, unde se presupune c= s-a creat o urm= papilar= Se

CRIMIN ALIS TIC A

25

Frunza de ficus, dup= tratarea \n instala]ia de vaporizare a cianoacrylatului, urmele papilare relevate pe aceasta. Propriet=]ile frunzei de ficus: Frunza de ficus este compus= din 75% latex [i 25% ap=, ceea ce o face rezistent= la umiditate [i temperaturi

ridicate. Este foarte plauzibil= vorba unui mare criminalist, cum c= “{i plantele vorbesc”, dar eu vin [i adaug “Cu cine vor”.

Ma[inile drept arme: MA{INILE-CAPCAN+ |N MAREA BRITANIE
Jurist RENATA-MINODORA WATSON

From the point of view of the organizations connected with AL-Qaeda, the western civilization is the most serious threat and the United Kingdom is confronted with a greater danger from islamic terrorists than any other state of the European Union. The 2007 terrorists were members of active and interventionist professions. Mass media has a major role in the fight against terrorism.

ma[in= este destul de mare pentru a con]ine o cantitate considerabil= de material explozibil, \mpreun= cu [uruburi, cuie [i alte forme de shrapnel. Poate fi condus= [i parcat= f=r= a ridica suspiciuni. Un terorist/insurgent se poate sim]i mai sigur de sine \ntr-o ma[in=, probabil \nso]it [i de un prieten. Persoanele care folosesc aceste arme mortale inten]ioneaz= sau nu s= se sinucid= când ma[inile explodeaz=. O organiza]ie secular= \n general prefer= s= arunce \n aer vehicule f=r= ocupan]i. |n ultimele decenii ale secolului douazeci Armata Republican= Irlandez= a f=cut acest lucru de nenum=rate ori \n Irlanda de Nord [i \n Marea Britanie. Radicalii islami[ti sunt preg=ti]i s= foloseasc= ma[ini care sta]ioneaz=. De asemenea, \nclin= s=-[i conduc= ma[inile c=tre ]inte selectate cu aten]ie – sinucigându-se [i ucigând ceilal]i pasageri.

|

n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume ma[inilecapcan= sunt una dintre cele mai eficiente arme disponibile terori[tilor [i insurgen]ilor. Evident o

|n diminea]a zilei de 29 iunie s-a \ncercat uciderea persoanelor dintr-un club de noapte londonez. Se pare c= dou= ma[ini care sta]ionau erau \nc=rcate cu explozibil [i/sau substan]e inflamabile. Prima ma[in= era destinat= uciderii oamenilor, avarierii cl=dirilor [i cre=rii panicii. A doua trebuia s= explodeze [i s= provoace mai multe victime când oamenii \ncercau s= ias= din club. Din fericire, exploziile nu s-au produs. Dac= ar fi avut loc, consecin]ele ar fi fost catastrofale. |n ziua urm=toare, o ma[in=, care con]inea o mare cantitate de petrol [i cilindri cu gaz propan, s-a izbit de u[ile aeroportului din Glasgow. Glasgow este cel mai mare ora[ [i centru comercial al Sco]iei. De[i era \n fl=c=ri, cea mai mare parte din petrol nu s-a aprins. Cilindrii cu propan nu au explodat. Nu este \n totalitate clar de ce exploziile nu au avut loc. Erau dou= detonatoare conectate la telefonul mobil. O teorie plauzibil= sugereaz= c= ventila]ia neadecvat= a fost un factor important. De[i poten]ial foarte periculos, petrolul [i propanul nu sunt explozibile \n mod natural. Devin explozibile dac= oxigenul este prezent \n cantit=]i suficiente, iar combina]ia s=

26

CRIMIN ALIS TIC A

fie corect=. Dac= este semnificativ mai mic= de 90%, aprinderea nu are loc. Aceasta nu este o problema major= \n Orientul Mijlociu. Cei angaja]i \n “opera]iuni de martiraj” \n Irak, Liban, Gaza [i oriunde \n lume nu trebuie s= se bazeze pe petrol [i propan. Nici nu se tem de groaza asociat= decesului prin ardere. Detonatorii de \nalt= calitate sunt ieftini [i foarte la \ndeman= \n aceste locuri. Ma[inile pot fi \nc=rcate cu explozibil industrial, mine de teren [i obuze de artilerie f=r= mare dificultate. Acestea sunt greu de ob]inut \n Marea Britanie, iar orice \ncercare de a le ob]ine ar atrage cu siguran]= aten]ia poli]iei [i for]elor de securitate. Este dificil s= se fac= un profil exact al radicalislamistului, care se poate angaja \n acte de terorism \n Regatul Unit. Mul]i dintre terori[ti sunt dezavantaja]i din punct de vedere social [i sunt tineri cu o slab= educa]ie, \n general barba]i, care sunt aliena]i de societatea \n care traiesc. Mul]i dintre cei care s-au angajat \n acte de terorism, \n Londra, \n iunie 2005, pot fi descri[i \n ace[ti termeni. Potrivit unui studiu recent, comandat de Ministerul de Interne Britanic, 963 de oameni au fost aresta]i, \n baza legisla]iei anti-terorism, \ntre 2001 [i 2005. Dintre ace[tia, 232 (24%) solicitaser= azil \n Regatul Unit. Num=rul terori[tilor \ncarcera]i \n \nchisorile britanice [i \n institu]iile de reeducare este o problem= tot mai serioas=. Este recunoscut pe scar= larg= faptul c= persoanele \ncarcerate pentru diferite infrac]iuni au fost \ndoctrinate de radicalii islami[ti. Mesajul lor aduce ordine \n vie]ile lor dezordonate. Dar acest punct de vedere nu este complet. Dac= ar fi fost complet, amenin]area terorist= ar fi putut fi efectiv abordat= prin corectarea problemelor sociale, culturale [i educa]ionale. De fapt, mul]i terori[ti sunt boga]i [i educa]i. Ei nu sunt motiva]i de s=r=cie, disperare sau alienare social=. Exist= dovezi concludente c= Al-Qa’eda are succes \n recrutarea membrilor din cadrul marilor universit=]i ale lumii cum ar fi Oxford [i Cambridge. Rapoartele sugereaz= c= principalii participan]i la evenimentele din iunie 2007 erau b=rba]i tineri, cu studii superioare, la \nceputul carierei. B=rbatul care conducea jeep-ul \n aeroportul Glasgow avea un doctorat \n inginerie. Partenerul s=u era medic. Al]i membri ai profesiunii medicale au fost aresta]i. Surprinz=tor. Principala \ndatorire a medicilor este salvarea vie]ilor, nu distrugerea lor. Conceptul de medici care comit acte de terorism este \n mod sigur tulbur=tor. De fapt aceste profesiuni joac= un rol \nsemnat \n extremismul islamic. Osama bin Laden nu este deloc un dezavantajat. Familia lui saudit= este bogat= [i privilegiat=. Reprezentantul s=u, Ayman al-Zawahirim este medic egiptean (dintr-o familie de medici [i farmaci[ti). Mentorul lui Osama bin Laden din anii optzeci a fost Abdullah Azzam, medic palestinian, adev=ratul

fondator al Al-Qa’eda, ucis \n 1989. O teorie sugereaz= c= medicina [i ingineria sunt profesiuni active [i interven]ioniste. Ac]iunea, chiar una distructiv=, poate p=rea obi[nuit= la mul]i practicieni. Foarte pu]ini avoca]i [i contabili se angajeaz= \n acte de terorism. Mass-media joac= un rol important \n atragerea aten]iei asupra problemelor [i amenin]=rilor, informeaz= publicul [i \ncurajeaz= vigilen]a. Aceasta este o problem= major= pentru terori[ti, care sunt obliga]i, \n mod constant, s=-[i schimbe strategiile datorit= vigilen]ei popula]iei. Mass-media poate ajuta la prevenirea form=rii celulelor teroriste [i s= atrag= aten]ia asupra sentin]elor severe pe care terori[tii (inclusiv aceia care nu-[i ating scopurile) le primesc de la tribunalele britanice, dac= sunt condamna]i. Aceasta are f=ra= \ndoial= valoare de intimidare. Faptul c= multe opera]iuni teroriste e[ueaz= din cauza preg=tirii neadecvate sau a tehnologiei deficiente este semnificativ \n acest context. Mass-media are, de asemenea, un rol important \n ceea ce prive[te capturarea [i arestarea terori[tilor care nu au avut succes [i a partenerilor lor. Mai pu]in pozitiv, mass-media poate exagera amenin]area terorist=. Exist= puternice interese comerciale de a face acest lucru. Acest fapt poate \ncuraja fatalismul public [i paranoia. Este pu]in probabil s= \ncurajeze bunele rela]ii comunitare, de exemplu \ntre musulmani [i nemusulmani. {i mai controversat= este problema propagandei islamice radicaliste. |n pofida recentei introduceri a variatelor restric]ii legale, aceasta este prezent= \n car]i, reviste, filme video sau DVD-uri. Islami[tii britanici au acces liber la siteurile extremiste de pe internet [i la canalele de televiziune prin satelit. Acestea tind s= glorifice actele de terorism. O mare parte din con]inut ia forma imaginilor radicalilor islami[ti, care \[i sacrific= vie]ile (adeseori \n ma[ini) pentru a pune cap=t ocupa]iei vestice din Irak, Afganistan [i Palestina. |ncurajeaz=, de asemenea, musulmanii britanici s= c=l=toreasc= \n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume pentru a dobândi preg=tire militar= [i/sau terorist=. Mass-media local= [i na]ional= joac= un rol important \n lupta \mpotriva terorismului. Mul]i dintre radicalii islami[ti par s= tr=iasc= [i s= lucreze \n ceea ce de fapt sunt mari comunit=]i izolate. Ei tind s= fie membri ai unor familii numeroase. Mul]i membri ai acestor comunit=]i dezaprob= cu t=rie activit=]ile teroriste, dar sunt reticen]i \n a raporta poten]ialii sau actualii terori[ti la poli]ie. A[adar, este u[or de realizat o puternic= propagand= anti-vestic=, radical=, violent= \n aceste comunit=]i. Preluarea efectiv= a controlului asupra acestui material ar fi un pas valoros \n direc]ia corect=.

CRIMIN ALIS TIC A

27

Accidente de ma[in= fatale \n Regatul Unit
Dr. MICHAEL WATSON, conferen]iar \n drept, Universitatea Huddersfield, Regatul Unit Jurist RENATA-MINODORA WATSON
Introduction In August 1869 when Ireland was part of the United Kingdom, Mary Ward, an amateur ut highly regarded Irish scientist, was killed when she fell out of a steam powered car built by two of her cousins. Her neck was broken by one of its steel wheels. She appears to be the world’s first motor vehicle accident victim. Unfortunately, she was not the last. In 2005, for example, there were 3,336 road fatalities in the United Kingdom (and 337 in Ireland). In the same year, approximately 38,310 people died on the roads of the European Union’s member states (which then did not include Romania or Bulgaria). This is clearly unacceptable. Many - perhaps most - of these deaths are preventable. Some road fatalities are essentially unfortunate accidents. Brakes may not function, motorists often fail to interpret situations correctly, rain or fog can reduce visibility, ice or oil on a road can cause a vehicle to skid. However regrettable the outcomes, these cases do not normally warrant serious police investigations. They are essentially personal tragedies and not the concern of state authorities. But road fatalities are frequently associated with criminal activities. These may be criminal in the most obvious sense; e.g. driving a ‘getaway’ car at high speed after a bank robbery. They may also become criminal when associated with driving; e.g. driving when intoxicated with alcohol or causing death by dangerous driving. It must be acknowledged that this distinction is often blurred in reality. Brakes may fail for a variety of reasons. Vehicle owners or mechanics may be negligent. Other parties may cut the necessary cables in order to induce ‘accidents’. Vehicle owners may arrange for ‘accidents’ to happen for personal reasons; e.g. in order to make fraudulent claims from insurance companies.1 Some road traffic deaths - a significant minority - appear to be suicide cases. This paper will examine road fatalities in the United Kingdom, but it may be of value to police officers and others who are concerned about such ‘accidents’ in Romania and elsewhere. Although the legal systems within the United Kingdom (there are three) differ from the Romanian one, the issues are similar and the object is ultimately the same - to reduce the number of unnecessary deaths on roads which are caused by criminal behaviour. Statistical Evidence In theory, a rapid increase in the number of motor vehicles on British roads in the twentieth century should have led to a commensurate increase in road fatalities. This did not occur. In reality, as the number of vehicles increased, the number of fatalities decreased. In 1931 there were 2.3 million vehicles and around 7,000 fatalities on Britain’s roads. Precise numbers are not available. By 2005 the number of vehicles was approximately 32 million. The number of fatalities was less than half the figure for 1931. The United Kingdom’s roads are also relatively safe by European Union standards. In 2006, 56 British citizens per million died as a result of road traffic accidents. The figures for Italy, Greece and Lithuania were 92, 150 and 223 respectively. The European average was 86. The figure for Romania was 122.2 Who Is Killed? Motor vehicle accidents can cause the deaths of drivers, passengers and other road users, e.g. cyclists, pedestrians and horse riders. Young drivers and passengers are A recent study generally at greater risk than older ones.

commissioned by the British government’s Department for Transport revealed that 1,106 drivers and 557 passengers were killed in 2005. Severe head and chest injuries were the most common causes of death. The statistics exclude bus passengers and other road users. Approximately 41 per cent of all drivers were aged under 30. The figure for passengers is 62 per cent. It seems clear that young drivers (and young males in particular) behave in ways that increase the likelihood of serious accidents. Young friends may encourage irresponsible behaviour. There is often peer pressure to drive aggressively and take risks. Inexperience is another factor. Social class is also significant. This is particularly marked in the case of child pedestrian fatalities. A child from the lowest social class (i.e. whose parents have been unemployed for a long period or have never worked) is twenty times more likely to be killed by a motor vehicle than a child whose parents have professional or higher managerial occupations.3 The reasons for this are currently unclear but deserve serious investigation..

28

CRIMIN ALIS TIC A

For statistical purposes, the United Kingdom has eight social classes. Although the top two classes account for around 40 per cent of the population, these classes only account for 22 per cent of road traffic fatalities. One factor seems to be the nature of the vehicles used. Affluent members of society are likely to drive cars which are new, have modern safety features, and are in good mechanical condition. They are also likely to be heavier - and therefore more stable - than older vehicles. The disadvantaged will tend to drive less modern cars, as will young people who may be students, at the beginning of their careers or unemployed. Problems such as faulty brakes, defective steering or worn tyres may be ignored. It is also reasonable to assume that the owners of expensive vehicles will generally drive with greater care than the owners of inexpensive ones. In general, the disadvantaged lead less satisfying lives than more affluent citizens. This could encourage reckless driving as a form of escapism. People who have limited social status - and young people in particular -may also attach excessive importance to driving skills - and displaying their skills to impress their friends and gain prestige. Contributory Factors Road traffic fatalities are often closely associated with criminal, anti-social or irresponsible behaviour. These categories are not mutually exclusive. They are also closely associated with young male drivers. There is a well-known tendency for young men to drive recklessly and at excessive speed. They often lose control of their vehicles, especially on bends in the road. The consumption of alcohol and/or A 2007 study prohibited drugs is often a related factor.

young men may be driving with friends and while intoxicated. It seems that 565 drivers and passengers of all ages were not wearing seat belts when they died in 2005. If they had done so, it has been estimated that around 65 per cent would be alive at this time.5 The Media In the United Kingdom, numerous well-illustrated magazines discuss the merits of fast, expensive highperformance cars. There are similar television programmes. Given the costs involved, the market for such vehicles is quite small - but growing. Most of the people who buy the magazines and watch the television programmes (mainly young men) may be unable to obtain the cars - but they can certainly fantasise about doing so.6 Similar arguments can be applied to products such as alcohol. The United Kingdom has placed restrictions on what may be depicted in advertisements for alcoholic drinks but most advertising still tends to focus on attractive young people drinking heavily and enjoying themselves while in the company of actual or potential sexual partners. The media therefore promotes a superficially attractive image which incorporates alcohol, excitement, fast cars and sexual partners. Many young people are strongly influenced by this. Conclusion In the United Kingdom and in many other jurisdictions, the courts draw a sharp distinction between road traffic offences which are associated with fatalities and those which are not. The former are treated very severely. The latter leniently. Lawyers refer to ‘result crimes’. In general, what matters is the outcome - not the danger created by the criminal conduct. A man who drives after consuming a couple of bottles of wine can expect - if detected - to lose his driving licence for a year. If he kills a cyclist he can expect a prison sentence. Driving with excessive speed is very dangerous. In reality, it is treated as a trivial matter. A modest fine is the most likely outcome. Causing death by dangerous driving, however, can lead to a prison sentence of up to ten years. In extreme cases, motorists may be convicted of manslaughter. The maximum sentence is life imprisonment. There are no easy answers but the available evidence suggests that apparently minor motoring offences should be punished far more severely than is currently the case. Issues relating to the media also need to be addressed.

suggests that 27 per cent of fatal traffic accidents in 2005 where the driver was under the age of 30 involved the driver being over the legal alcohol limit or being impaired by drugs. Obviously, a person who is intoxicated by alcohol or drugs will be incapable of driving in a responsible manner. He or she will also have a much lower perception of risk than someone who is sober. Measuring the blood alcohol level of a dead person is an inexact science, but one British study suggests that drivers who are killed after consuming alcohol have on average 176 mg per 1000 ml - over twice the United Kingdom’s legal limit (and roughly equivalent to the consumption of ten glasses of wine).4 The wearing of seat belts is another matter. British drivers and front seat passengers have been legally required to wear seat belts since 1983 (the rule was extended to rear seat passengers in 1991). In reality, the law is widely ignored - especially by the young. Only 60 per cent of drivers under the age of 30 who were killed in 2005 were wearing seat belts. The wearing of seat belts is especially low at night - when

CRIMIN ALIS TIC A

29

Introducere
|n august 1869, când Irlanda f=cea \nc= parte din Regatul Unit, Mary Ward, amatoare dar v=zut= ca om de [tiin]= irlandez, a fost ucis= când a c=zut din ma[ina cu aburi construit= de doi dintre verii s=i. Gâtul i-a fost rupt de una dintre ro]ile sale de o]el. Ea pare s= fie prima victim= din toat= lumea a unui accident de ma[in=. Din nefericire nu a fost [i ultima. |n 2005, de exemplu, erau 3.336 de accidente rutiere \n Regatul Unit ([i 337 \n Irlanda). |n acela[i an, aproximativ 38.310 persoane au decedat pe drumurile statelor membre ale Uniunii Europene (care atunci nu includea România [i Bulgaria). Este inacceptabil. Multe dintre aceste decese poate cele mai multe - puteau fi prevenite. Unele accidente rutiere sunt nefericite. Frânele pot s= nu func]ioneze, motocicli[tii, adeseori, nu interpreteaz= corect situa]iile, ploaia sau cea]a pot reduce vizibilitatea, ghea]a sau uleiul de pe carosabil pot provoca deraparea autovehiculului. Oricât de regretabile ar fi rezultatele, aceste cazuri nu justific= o anchet= serioas= din partea poli]iei. Acestea sunt, \n mare m=sur=, tragedii personale [i nu intereseaz= autorit=]ile statului. Dar accidentele rutiere sunt \n mod frecvent asociate cu activit=]i criminale. Acestea pot fi infrac]ionale \n cel mai clar sens: de exemplu, conducând o ma[in= "de sc=pare" cu mare vitez= dup= jefuirea unei b=nci; sau pot deveni infrac]ionale când sunt asociate cu condusul: cum ar fi, conducerea sub influen]a alcoolului sau cauzarea decesului printr-o conducere periculoas=. Trebuie recunoscut c= aceast= distinc]ie este \n realitate adeseori estompat=. Frânele pot ceda, din diferite motive, proprietarii autovehiculelor sau mecanicii pot fi neglijen]i, al]ii pot t=ia anumite cabluri pentru a provoca "accidente" sau proprietarii de autovehicule pot aranja "accidente", din motive personale, cum ar fi solicitarea de desp=gubiri companiilor de de sinucidere. Aceast= lucrare va examina accidentele rutiere \n Regatul Unit, dar poate avea valoare informativ= pentru ofi]erii de poli]ie din România care sunt interesa]i de astfel de accidente. De[i sistemele legislative \n Regatul Unit (sunt trei) difer= de cel din România, problemele sunt similare [i scopul este \n ultim= instan]= acela[i - reducerea num=rului deceselor cauzate de un comportament criminal. asigur=ri.1 Unele decese cauzate de trafic - o minoritate semnificativ= - par a fi cazuri

7.000 de accidente pe [oselele din UK. Un num=r exact nu exist=. Pân= \n 2005, num=rul de autovehicule era de aproximativ 32 de milioane, iar num=rul de accidente era mai mic de jum=tate din cifra pe 1931. {oselele din Regatul Unit sunt relativ sigure dup= standardele Uniunii Europene. |n 2006, 56 de cet=]eni britanici la un million mureau ca rezultat al accidentelor din traficul rutier. Cifrele pentru Italia, Grecia [i Lituania erau 92, 150 [i respectiv 223. Media european= era de 86. Cifra pentru România era de 122.2

Cine este ucis?
Accidentele de ma[in= pot cauza decesul [oferilor, pasagerilor [i al altor utilizatori ai [oselelor, de exemplu bicicli[ti, pietoni [i c=l=re]i. {oferii tineri [i pasagerii sunt \n general expu[i unui risc mai mare decât cei mai \n vârst=. Un studiu recent, ordonat de Ministerul Transporturilor din Guvernul Britanic, a relevant c= 1.106 [oferi [i 557 pasageri au fost uci[i \n 2005. R=nile grave la cap [i la piept au fost cauza cea mai comun= a acestor decese. Statisticile exclud pasagerii autobuzelor [i al]i utilizatori ai [oselelor. Aproximativ 41% din to]i [oferii aveau vârsta sub 30 de ani. Cifra pentru pasageri este de 62%. Este clar c= [oferii tineri ([i \n special b=rba]ii tineri) se comport= de o manier= care duce la cre[terea probabilit=]ii accidentelor grave. Prietenii tineri pot \ncuraja comportamentul iresponsabil. Adeseori exist= o presiune egal= de a conduce agresiv [i de a-[i asuma riscuri. Lipsa de experien]= este un alt factor. Clasa social= este de asemenea important=. Aceasta este vizibil= \n cazul accidentelor pietonului copil. La un copil din cea mai joas= clas= social= (de exemplu, ai c=rui p=rin]i au fost [omeri mult timp sau nu au lucrat niciodat=) exist= probabilitatea de douazeci de ori mai mare de a fi ucis de o ma[in= decât un copil ai c=rui p=rin]i au ocupa]ii profesionale sau manageriale mai \nalte.3 Motivele pentru acest aspect sunt neclare, dar merit= o anchet= serioas=. |n scopuri statistice, \n Regatul Unit, sunt opt clase sociale. De[i primele dou= clase superioare num=r= \n jur de 40% din popula]ie, aceste clase au numai 22% din accidentele rutiere. Un factor pare s= fie tipul autovehiculului folosit. Membrii boga]i ai societ=]ii conduc ma[ini noi, cu caracteristici moderne [i \ntr-o bun= condi]ie tehnic=. Probabil c= aceste ma[ini sunt mai grele - \n consecin]= mai stabile decât cele mai vechi. Dezavantaja]ii tind s= conduc= ma[ini mai pu]in moderne, a[a cum sunt tinerii, care pot fi studen]i, la \nceputul carierei sau [omeri. Probleme ca frâne defecte, direc]ie slab= sau cauciucuri uzate pot fi ignorate. Este de asemenea rezonabil s= presupunem c= proprietarii de autovehicule scumpe vor conduce \n general cu mai mare aten]ie decât proprietarii de ma[ini ieftine.

Dovezi statistice
Din punct de vedere teoretic, o cre[tere rapid= a num=rului de ma[ini pe [oselele britanice \n secolul dou=zeci ar fi trebuit s= conduc= la o cre[tere propor]ional= a accidentelor rutiere. Aceasta nu s-a intamplat; num=rul de ma[ini a crescut, dar num=rul de accidente rutiere a sc=zut. |n 1931 erau 2,3 milioane de autovehicule [i aproximativ

30

CRIMIN ALIS TIC A

|n general, dezavantaja]ii duc o via]= mai pu]in satisf=c=toare decât cei mai mul]i dintre cet=]enii boga]i. Aceasta poate \ncuraja condusul nechibzuit, ca form= de fug= de realitate. Persoanele care au un statut social limitat - tinerii \n mod special - pot ata[a o importan]= excesiv= abilit=]ii de condus pentru a-[i impresiona prietenii [i pentru a câ[tiga faim=.

fi prezentat \n reclamele pentru b=uturile alcoolice, dar majoritatea reclamelor tind s= se concentreze asupra tinerilor atractivi care beau [i se distreaz= \n compania actualilor sau poten]ialilor parteneri sexuali. |n concluzie, mass-media promoveaz= o imagine atractiv=, superficial=, care include alcoolul, excitarea, ma[inile de vitez= [i partenerii sexuali. Mul]i tineri sunt foarte influen]a]i de aceasta.

Factori care \[i aduc contribu]ia Concluzie
Accidentele rutiere sunt adeseori asociate cu un comportament criminal, anti-social sau iresponsabil. Aceste categorii nu sunt exclusive. Sunt asociate cu [oferii tineri b=rba]i. Exist= o tendin]= bine cunoscut= a acestora de a conduce nechibzuit [i cu vitez= foarte mare. Adesea pierd controlul ma[inilor, \n special la viraje, iar consumul de alcool [i/sau droguri interzise este adeseori un element cauzal. Un studiu din 2007 sugereaz= c= 27% din accidentele de trafic, soldate cu mor]i \n 2005, unde [oferul avea vârsta sub 30 de ani, acesta dep=[ea limita legal= a alcoolului sau era drogat. Bine\n]eles c= o persoan= care a consumat alcool sau droguri va fi incapabil= s= conduc= \ntr-o manier= responsabil=, va avea o percep]ie mai mic= a riscului decât o persoan= treaz=. M=surarea nivelului alcoolului \n sânge la o persoan= decedat= nu este o [tiin]= exact=, dar un studiu britanic sugereaz= c= [oferii care au murit, dup= ce au consumat alcool, au \n medie 176 mg la 1000 ml - de dou= ori peste limita legal= admis= \n Regatul Unit ([i reprezint= echivalentul a zece pahare de vin consumate).4 Purtarea centurilor de siguran]= este o alt= chestiune. {oferii britanici [i ocupan]ii locurilor din fa]= trebuie s= poarte \n mod obligatoriu centurile de siguran]= \nc= din 1983 (regula a fost extins= la pasagerii locurilor din spate \n 1991). |n realitate legea este ignorat=, \n special de c=tre tineri. Numai 60% din [oferii sub 30 de ani care au decedat \n 2005 purtau centurile de siguran]=. Purtarea centurilor de siguran]= este sc=zut= noaptea, când b=rba]ii tineri conduc \mpreun= cu prietenii [i sub influen]a alcoolului. Se pare c= 565 de [oferi [i pasageri de toate vârstele nu purtau centurile de siguran]= \n momentul \n care au murit, \n 2005. Dac= le-ar fi purtat, se apreciaz= c= aproximativ 65% ar fi fost \n via]= \n prezent.5
1) De[i este u[or s= se fac= referire la "accidente de ma[in=", utilizarea mai degrab= imprecis= a termenului este adeseori criticat=. Poate sugera c= nu este vina nim=nui. Unele for]e de poli]ie britanice se refer= mai degrab= la "coliziunile de trafic pe [osele" (CTS) decât la "accidentele de trafic pe [osele" (ATS). |n 2007 Edi]ia Codului rutier (ghidul oficial de conducere pe [oselele britanice) evita termenul; B. Webster, "Accidente \nl=turate din Codul Rutier", The Times, 12 mai 2007. 2) Siguran]a [oselelor: Ce face ]ara dumneavoastr=? (Comisia European=, Direc]ia General= pentru Energie [i Transport, 2007). 3) "Tendin]e \n accidentele fatale ale ocupan]ilor ma[inii" (Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor, Raport num=rul 76, 2007), 3.6. 4) Ibid., 3.2. Vezi "Coliziuni fatale ale ocupan]ilor ma[inilor: Un studiu \n profunzime" (Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor, Raport num=rul 75). 5) Nota 3 de mai sus, 5. 6) Toate acestea sunt sporite de filmele de ac]iune ca cele din seria James Bond.

|n Regatul Unit, tribunalele au trasat o distinc]ie clar= \ntre \nc=lc=rile regulamentului traficului rutier, care sunt asociate cu accidente, de cele care nu sunt asociate cu acestea. Avoca]ii fac referire la "rezultat". |n general, ceea ce conteaz= este rezultatul, nu pericolul creat de comportamentul criminal. O persoan= care conduce, dup= ce a consumat dou= pahare de vin se poate a[tepta, dac= este detectat=, s=-[i piard= permisul de conducere pentru un an. Dac= omoar= un biciclist, se poate a[tepta la \nchisoare. Conducerea cu vitez= excesiv= este foarte periculoas=. |n realitate este tratat= ca o chestiune trivial=. O amend= modest= este rezultatul cel mai probabil. Cauzarea decesului prin conducere periculoas=, poate duce la \nchisoare pân= la 10 ani. |n cazuri extreme, automobili[tii pot fi condamna]i pentru omor prin impruden]=, sentin]a maxim= fiind \nchisoarea pe via]=. Nu exist= r=spunsuri u[oare, dar dovezile disponibile sugereaz= c= delictele, aparent minore, ar trebui condamnate mai sever decât \n prezent. Problemele referitoare la massmedia trebuie reconsiderate.

Mass media
|n Regatul Unit numeroase reviste frumos ilustrate pun \n discu]ie meritul ma[inilor rapide, de \nalt= performan]=. Exist= programe de televiziune similare. Dat fiind costurile ridicate, pia]a pentru aceste autovehicule este destul de mic=, dar \n cre[tere. Cele mai multe persoane care cump=r= revistele sau se uit= la programele de televiziune nu au posibilitatea de a ob]ine ma[inile, dar cu siguran]= pot visa c= le au.6 Argumente similare se pot aplica [i produselor alcoolice. Regatul Unit a dispus restric]ii cu privire la ce poate

CRIMIN ALIS TIC A

31

Din c e m o tiv v ite z a e x c e s iv = d e v in e c a u z = a p ro d u c e rii a c c id e n te lo r ru tie re \n c a re s u n t im p lic a te m ijlo a c e d e tra n s p o rt (ART)?
Profesor Kostadin Kirilov BOBEV Asociat Emil Tzvetkov STOYANOV Direc]ia de Criminalistic= din cadrul Ministerului de Interne al Bulgariei
The road traffic safety hinged on different factors: the speed to motion to the transportation vehicle; the driving conditions; the geometric characteristics of the road and the loading (intensity, consistency), the wideness and the number of the ribbons of traffic; the distance of visibility; the appointment of the road with road signs, traffic lights and horizontal markup; the atmospheric environment and the state of the road cover; the degree of professional preparation of the driver and his psychological and physiological state; the background, the age and the sex of the driver; the brand and the make of the car ; the cautionary warnings of another transport vehicles etc. Between these factors the speed matters materially on the safety to the traffic. The consequences of a falling in road traffic accident depend on the speed of the motor vehicle. For avoiding conflict situations that can cause RTA, the most important recommendation is to the driver to slow down or stop the vehicle. The driver that had fallen in conflict situation as well, has not taken measures for speed decrease, very often puts himself before tort with “punitive responsibility”. The legislative averages for the road traffic officially grant to the drivers to decide themselves in which cases to slow down as well with how, or stop the vehicle. At inquiry of RTA, important group of circumstances, related with the speed of the motor vehicle, are subject to verification and to prove. The drivers are inclined to overestimate their opportunities and the dependability of the brake systems, and for that reason they normally reduce the speed barely in the last moment, when the stopping is not effective anymore. Associated with this, there isn’t in the rules any concrete arrow on the values to the speed at the different conditions of movement. The drivers frequently excuse themselves, that they have not managed to master their car, despite moving in the high speed limit. Therefore the legislator has foresaw the opportunity for the driver to choose himself its safe speed that will have not been higher from the introduced, but will have been conformable with his professional skills and experience. Why the high speed limits are violated? The stature of the road transport emergency in world order in the last years is due to the promoted advanced cars, as well to the good characteristics of the roads that permit motion with higher speeds. In the end of 2005 the number of the drivers in the Republic of Bulgaria exceeded the limit of 4 millions (4 086 218). With the addition of its number the feeling for responsibility of one part of the participants in the road traffic is reduced. The increasing intensity of the road traffic in the last years has caused aggression about numerous drivers, who more frequently and more “bravely” violate the high speed limits. The causes must be searched in: The bad discipline to big part of the drivers, the lack of enough rigorous sanctions for the infraction and the non reasonable speed limits on some sections of the road. The all round analysis of RTA shows that the movement with many high speed is voluntary act by the side of the driver. This deduction is confirmed by one poll among traffic policemen in the Republic of Bulgaria, according to which the bad discipline of the drivers and their derogative attitude to the introduced high speed limits are the main reason (80,5%) for non respect to these limits. The missing to enough rigorous sanctions for movement with exceeded speed is next in meaning factor (52,2 %) according to the traffic policemen, it makes the non respect to the introduced limits. The amount of the fines practically hasn’t any restraining effect on the demeanor of most of the drivers that go with high speeds, as well very little part of them know what fines expected them at discovering the infraction. More from half of the drivers consciously violate the high speed limits. The exceeded speed is two times more frequent perpetrated infraction by the drivers, in comparison with deprivation of right of way from road vehicle and a pedestrian and three times more frequently in comparison with the non respect to a distance or the use of alcohol. The statistic testifies that the exceeded or inappropriate speed is the reason for: 41% of the road traffic accidents; 49,2 % of the killed; 40,4 % of the injured persons; the significance of these accidents is measured with an one killed to each seventh RTA. Close each third infraction, committed by drivers of motor vehicles, is exceeding the speed. The high relative partition to the accidents because of inappropriate speed is due to the subjective factor! At inquiry to RTA different circumstances are cleared, checked and evaluated; they are associated, as with the human’s factor, as with some objective causes like the state of the road flooring, the construction of the car etc. The investigator must settle: Is there an human fault that have been provoked the unfortunate accident and the crash. The police often doesn’t attribute enough care of the behavior of the driver by as evaluating only his knowledge and got habits, without discovering the social environments in which this behavior has been formed. Are there objective factors, associated with the road setting, the vertical and horizontal markup, the presence of lateral objects, influencing indirectly the behavior of the drivers. Motion to speeds higher than the introduced limitations needs to be subject of deep clarification, because the subjective factor in extreme situation can difficultly be evaluated by the accumulated data from a witness’s evidence and experiments. It is properly consistent to answer to the question whether the driver has precisely discovered the driving conditions and have been able to avoid the accident. At description of the circumstances the investigating RTA policeman always aims to build a certain system for

32

CRIMIN ALIS TIC A

interpretation of the behavior of the guilty driver. The interpretation of the behavior of the driver can be established on the consent on the causes of such behavior. But in the conditions of deficit of information it is possible to attribute reasons on behavior, as well as the concrete models of behavior or some more general characteristics. “The attribution is happening in conformity of the involved in the inquiry person’s behavior with another standard, which exists in the passed experience of the subject of perception, or on the base of analysis of some proper motifs, supposed in analogical situations”. These acts of the organ of the inquiry can be explained with the “fundamental mistake of the attribution” that is introduced by the American psychologist L.Ross in the end of the Seventy years of last century. The cause is always concrete and immediately related with the aftermaths that it has raised. Each circumstance in one case proves cause, in another case – condition for originating of RTA. For example, the main reason to one accident can be the iced section of the road that the driver couldn’t foresee. In this case the driver doesn’t have to bear responsibility for a RTA that has happened. But if the accident has happened in due to underestimation of the driving conditions on the part of the driver, the ice on the road would be estimated as reason for arising of RTA, and the cardinal reason would have been the incorrect acts to the driver. The determination or pointing the speed as unique cause for the advent of RTA frequently provokes orientation of the acts of the inquiring organs in incorrect direction. The available information in the documents for registration of the road traffic accidents must hold all visible infractions at report, that the investigator to be able to execute successfully the procedural acts upon proving the incrimination to the drivers, as well to steer properly the preventive activity of the traffic police.

Siguran]a traficului rutier se bazeaz= pe anumi]i factori:
viteza de deplasare a vehiculului de transport; condi]iile meteo; caracteristicile geometrice ale drumului [i \nc=rc=turii (greutatea [i consisten]a), aglomera]ia [i num=rul benzilor de trafic; distan]a de vizibilitate; repartizarea indicatoarelor pe sectorul de drum, a semafoarelor [i marcajelor orizontale; condi]iile atmosferice [i de asfaltare; experien]a, vârsta [i sexul [oferului; marca [i anul de fabrica]ie ale autoturismului; semnele de avertizare primite de la un alt vehicul de transport etc. Dintre ace[ factori viteza are, din punct de vedere fizic, ti un rol esen]ial \n ceea ce prive[ siguran]a traficului. te Consecin]ele negative ale unui accident rutier depind de viteza motorului vehiculului implicat. |n vederea evit=rii situa]iilor care pot provoca accidente rutiere, \n care sunt implicate mijloace de transport (ART), cea mai important= recomandare pentru [ ofer este de a \ncerca s= \ncetineasc= sau s= opreasc= vehiculul. |n investigarea accidentelor rutiere, \n care sunt implicate mijloace de transport (ART), o serie de circumstan]e privind viteza [ motorizarea vehiculului formeaz= obiectul verific=rii [ i i prob=rii vinov=]iei. |n general, conduc=torii auto au tendin]a de a-[ supraestima posibilit=]ile [ dependen]a de sistemul de i i frânare, din acest motiv ei reducând viteza aproape \n ultimul moment, atunci când oprirea nu mai este efectiv=. Corelat cu acest fapt nu exist= nici o regul= privind valorile vitezei raportate la diferite condi]ii de mi[ care. |n mod frecvent, conduc=torii auto se scuz= c= au reu[ it

CRIMIN ALIS TIC A

s= controleze autoturismul, \n ciuda vitezei excesive cu care se deplasau. De aceea, legiuitorul a anticipat ocazia favorabil= ca [ oferul s=-[ aleag= el \nsu[ o vitez= care s= i i permit= deplasarea \n siguran]= [ care s= nu fie mai mare i decât cea reglementat=, dar care s= fie convenabil= din punct de vedere al \ndemân=rii [ experien]ei acestuia. i De ce nu sunt respectate reglement=rile privind viteza legal=? |n ultimul an, la nivel interna]ional, m=rimea transportului terestru s-a datorat atât vehiculelor noi promovate pe pia]=, cât [ \mbun=t=]irii calit=]ii sectoarelor de i drum, care permit deplasarea cu o vitez= mai mare. La finalul anului 2005, num=rul de conduc=tori auto din Bulgaria a dep=[ 4 milioane (4.086.218). La acest num=r se it adaug= responsabilitatea redus= a unui procent din participan]ii la trafic. |n ultimii ani, intensitatea crescut= a traficului rutier a provocat accidentarea unui num=r mare de conduc=tori auto care, din ce \n ce mai frecvent [ mai “curajos”, \ncalc= limitele de i vitez=. Cauzele trebuie c=utate \n: disciplina incorect= a unui num=r mare de conduc=tori auto, lipsa unor sanc]iuni riguroase privind infrac]iunile [ dep=[ i irile nejustificate ale limitei de vitez= pe anumite sectoare de drum. Din toate punctele de vedere, analiza mijloacelor de transport (ART) indic= c= deplasarea cu vitez= excesiv= reprezint= un act voluntar al conduc=torului auto. Aceast= deduc]ie este confirmat= de un sondaj efectuat la Poli]ia Rutier= a Bulgariei, conform c=ruia indisciplina \n trafic a [ oferilor [ i atitudinea lor selectiv= privind limitele de vitez= reprezint= principala cauz= (80,5%) a nerespect=rii regulilor rutiere. Conform datelor, furnizate de c=tre Poli]ia Rutier=, lipsa unor sanc]iuni riguroase privind nerespectarea limitei de vitez= reprezint= urm=torul factor (52,2%), iar acest fapt conduce la nerespectarea limitelor existente. Cuantumul amenzilor nu are practic nici un efect preventiv asupra celor mai mul]i conduc=tori auto care \ncalc= limitele de vitez=, de asemenea foarte pu]ini cunoscând valoarea amenzii care se aplic= la comiterea faptei. Mai mult de jum=tate dintre conduc=torii auto nu respect=, \n mod con[ tient, limitele de vitez=. Viteza excesiv= este o infrac]iune de dou= ori mai frecvent \nc=lcat= de c=tre conduc=torii auto, spre deosebire de acordarea priorit=]ii pentru pietoni [ de trei ori mai i frecvent= decât nerespectarea distan]ei regulamentare sau conducerea sub influen]a b=uturilor alcoolice. Statisticile indic= c= viteza excesiv= sau neadecvat= reprezint= cauza principal= pentru: 41% din num=rul total de accidente rutiere; 49,2% din num=rul de deceda]i; 40,4% din num=rul de r=ni]i. Semnifica]ia acestor accidente reprezint= un decedat la fiecare [ apte accidente rutiere. De asemenea, fiecare al treilea accident, comis de c=tre conduc=torii auto sau de motocicli[ este produs ca ti, urmare a nerespect=rii vitezei legale. Num=rul relativ mare de accidente rutiere, produse ca urmare a vitezei neadecvate, este o consecin]= a factorului subiectiv! Prin cercetarea diferitelor accidente rutiere se clarific= anumite circumstan]e, se verific= [ se evalueaz=, se coreleaz=, i atât \n ceea ce prive[ factorul uman, cât [ anumite cauze te i obiective, cum ar fi materialul drumului, construc]ia autoturismului etc. Investigatorii trebuie s= stabileasc=: 1. exist= o eroare uman= care a produs regretabilul accident [ impactul? De multe ori poli]ia nu investigheaz= i suficient aspectele privind comportamentul conduc=torului auto, investigând numai cuno[ tin]ele [ starea psihic=, f=r= i \ns= a cerceta mediul social \n care s-a format acest

33

comportament; 2. exist= factori obiectivi, asocia]i cu condi]iile specifice drumului, cu indicatoarele verticale [ orizontale, cu prezen]a i unor obiecte \n lateral, care influen]eaz= indirect comportamentul conduc=torilor auto? 3. nevoia de a circula cu o vitez= mai mare decât cea reglementat= legal trebuie s= reprezinte obiectul unei investig=ri profunde, deoarece factorul subiectiv, \n situa]ii extreme, poate fi cu greu evaluat prin datele acumulate de la martori sau prin experimente. Este indicat s= se r=spund= la \ntrebarea dac= un conduc=tor auto cuno[ tea efectele anumitor condi]ii meteo [ ar fi putut evita accidentul auto. i La descrierea circumstan]elor, \n care s-a produs un accident rutier, obiectivul poli]iei este de a consolida un anumit sistem al interpret=rii vinov=]iei comportamentale a conduc=torului auto. Interpretarea comportamentului conduc=torului auto poate fi stabilit= \n baza consim]=mântului. |ns=, \n cazul unei lipse de informa]ii, este posibil s= fie atribuite anumite motive comportamentale, precum modelele concrete sau alte caracteristici generale. “Vinov=]ia se produce având la baz= comportamentul suspectului, care este influen]at de experien]ele anterioare ale acestuia, pe baza analizei unor motive corespunz=toare existente \n situa]ii similare”. Aceste ac]iuni ale organului de cercetare pot fi explicate

prin “gre[eala fundamental= a vinov=]iei”, concept care a fost introdus de psihologul american L. Ross, la sfâr[itul anilor ‘70 din secolul trecut. Aceast= cauz= este \ntotdeauna concret= [ imediat i corelat= cu cea din care s-a produs. Fiecare circumstan]= probeaz= \ntr-un caz vinov=]ia, iar \n alt caz condi]iile care au condus la producerea accidentului rutier. De exemplu, principalul motiv al producerii unui accident poate fi reprezentat de o por]iune acoperit= cu ghea]= a carosabilului, fapt care nu a putut fi anticipat de conduc=torul auto. |n acest caz, [ oferul nu este considerat vinovat pentru producerea accidentului. |ns=, dac= accidentul s-ar produce ca urmare a subestim=rii de c=tre conduc=torul auto a condi]iilor meteo, ghea]a de pe carosabil ar fi considerat= cauz= a producerii accidentului, iar motivul principal ar fi incorecta apreciere a [ oferului. Considerarea sau indicarea vitezei ca unic= cauz= a producerii accidentelor rutiere provoac= frecvent orientarea ac]iunilor organelor judiciare c=tre o direc]ie gre[ it=. Informa]iile disponibile \n documentele de \nregistrare a accidentelor rutiere trebuie s= men]ioneze, \ntr-un raport, toate infrac]iunile descoperite, astfel \ncât investigatorul s= poat= efectua cu succes actele procedurale, \nainte de a le aduce la cuno[ tin]= conduc=torilor auto, cât [ s= conduc= o i activitate eficient= de prevenire a producerii accidentelor

Victimologie [i psihologie victimal= compediu universitar
De curând, Editura Pinguin Book din Bucure[ti a realizat lucrarea “Victimologie [i psihologie victimal=”- compediu universitar, avându-i ca autori pe reputa]ii speciali[ti: prof.univ.dr.psiholog Tudorel Badea Butoi (coordonator), magistrat dr. Doinel Dinuic=, general maior magistrat dr. Dan Voinea, prof. univ.dr. Valentin Iftenie (medic legist), medic Alexandru Butoi, judec=tor dr. Mariana Rud=reanu, magistrat Florin F=ini[, avocat Ioana Teodora Butoi, avocat Constantin Z=rnescu, avocat Lumini]a Georgeta Nicolae. A[a cum se arat= \n Introducere, \n ansamblul ei, lucrarea reafirm= idea central= a realit=]ii \n materie [i anume faptul c= justi]ia s-a n=scut o dat= cu strig=tul disperat al victimei lezat= \ntr-un drept al s=u, ulterior revenind \ns= institu]iilor statului problema ap=r=rii dreptului lezat, f=r= a se \n]elege c=, prin aceasta, victima ar trebui \nl=turat= din raporturile de reciprocitate juridic=, \n care se afl= fa]= de autor. Autorii au meritul de a fi eviden]iat \n lucrare o serie de proiecte, studii [i programe moderne reformatoare: proba]iunea judiciar= [i asisten]a victimal=, de altfel tratate \n detaliu, care, din perspectiva justi]iei restaurative, vorbesc deja de schimbarea unor mentalit=]i [i de armonizare cu politicile penale europene, dar mai ales cu cele anglo-saxone \n materie. Pe bun= dreptate, autorii consider= c= victimologia devine deosebit de important= \n ansamblul procesului investigativ [i aceasta nu numai pentru c= ne spune cine sunt victimele, care este istoria lor personal=, obiceiurile sociale sau personalitatea acestora, dar ne furnizeaz=, de asemenea, r=spunsuri la \ntrebarea “de ce au fost alese ca victime”, reliefând a[adar “poten]ialul latent de victimizare” al persoanei, neglijente, provocatoare, ini]iatoare, vulnerabil= nu o dat= prin riscuri asumate nechibzuit [i având iat= rolul ei \n algoritmul infrac]ional declan[ator. |n cele patru p=r]i ale lucr=rii sunt tratate, \n principal, urm=toarele: Victimologia - o provocare \n altgoritmul \nf=ptuirii actului de justi]ie; No]iuni juridice din perspectiva cuplului penal agresor-victim=; Infractorul (psihologie, comportament, personalitate); Psihologia infractorului din perspectiva declan[=rii [i consum=rii actului infrac]ional; Victima [i victimologia din perspectiva etiologic= [i juridic=; Tipologia victimal=; Demers cauzal-etiologioc pe terenul victimiz=rii; Victima din perspectiva gestului suicidar; Victima \n dinamica infrac]ionl=; Victima din perspectiv= preventiv-protectiv=. Lucrarea cuprinde nou= anexe, care completeaz= problematica teoretic= prezentat= [i clarific= o serie de aspecte din activitatea practic=. |n final, apreciez c= aceast= lucrare este foarte bine documentat=, meritul principal fiind al prof. univ. dr. Tudorel Butoi, care a [tiut s= reuneasc= o redutabil= echip= de speciali[ti de mare valoare, contribuind la dezvoltarea [tiin]ei române[ti. Col. ( r. ) prof. VASILE L+P+DU{I

34

CRIMIN ALIS TIC A

IMAG E TRAK VS . TÂLHARII DIN BE N ZIN +RII
Comisar [ de poli]ie IOAN TOMA -expert criminalist ef Comisar de poli]ie ADRIAN RUSU -expert criminalist In the content of this material is presented a rubbery committed by unknown authors, who were identified with the facial recognition system IMAGETRAK.
[ cum este definit=, de Codul penal, art. a 211, infrac]iunea de tâlh=rie este furtul s=vâr[ it prin utilizarea violen]ei sau amenin]=rii, punerea victimei \n stare de incon[ tien]= sau neputin]a de a se ap=ra, precum [ furtul urmat de i \ntrebuin]area unor astfel de mijloace, pentru \nl=turarea urmelor infrac]iunii ori pentru ca f=ptuitorul s=-[ asigure i sc=parea. Acest gen de infrac]iune este considerat de poli]i[ti, unul dintre cele mai dificile de solu]ionat, datorit= complexit=]ii, implica]iilor sociale [i atingerilor aduse integrit=]ii corporale a victimelor. Faptul c=, la comiterea infrac]iunii, este folosit= violen]a oblig= to]i factorii implica]i s= urgenteze activit=]ile de identificare [i prindere a autorilor, care pot deveni din ce \n ce mai \ndr=zne]i [i agresivi de la o fapt= la alta, considerandu-se infailibili. Mai ales c=, de regul=, acest gen de infrac]iuni se comite ini]ial cu autori necunoscu]i [i devine, pentru un timp, dosare cu A.N., constituie co[marul oric=rui ofi]er sau subofi]er de poli]ie. Nu exist=, practic, nici un birou de poli]ie din lume \n sertarele c=ruia s= nu se afle cel pu]in câteva dosare de infrac]iuni ce poart= pe copert=, cele dou= ini]iale, ce provoac= nelini[te [i insomnii: “A.N.” - adic=, “autori necunoscu]i”. De[i aceste dosare con]in o multitudine de date privind investigarea tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, declara]ii de martori, rezultatele unor expertize, probe criminalistice, fotografii [i \nscrisuri etc., fiind “beton”, din punct de vedere al posibilit=]ilor de fundamentare [tiin]ific= a proba]iunii, ele nu pot fi \ncheiate [i \naintate instan]ei pentru c= lipse[te “un mic am=nunt” – identitatea f=ptuitorului. Tocmai \n acest sens, serviciile criminalistice au fost dotate cu tehnic= de ultim= genera]ie, ce face posibil= identificarea autorilor, folosind o categorie mai larg= de urme criminalistice. O contribu]ie din ce \n ce mai important= pe aceast= linie este adus= [ de sistemul i de recunoa[ tere [ potrivire facial= “IMAGETRAK” care, la i \nceput, a fost privit cu re]inere de c=tre poli]i[ ti. * * * La data de 18.01.2008, \n jurul orelor 05.00, \n timp ce numita H.S.M., se afla de serviciu, la sta]ia ROMPETROL EXPRES, din comuna Z=bala, jude]ul Covasna, la pompa de alimentare a oprit un autoturism, din care au coborât doi tineri. Sus-numita a ie[ din biroul sta]iei, moment \n care a it fost lovit= \n zona fe]ei, de unul din tineri [ \mbrâncit= \n i interiorul biroului, dup= care agresorii au sustras casa de marcat, cu suma de 410 RONI, p=r=sind locul faptei cu acela[ autoturism. i

A

Foto 1. – Sta]ia ROMPETROL EXPRES, din comuna Z=bala, jude]ul Covasna.

Cu ocazia investig=rii tehnico-[ tiin]ifice a locului faptei au fost descoperite [ ridicate urm=toarele urme criminalistice i [ mijloace materiale de prob=: i urme papilare; urme cu aspect ovoidal, probabil de m=nu[ =; o m=nu[ de protec]ie din material textil de culoare = alb=, corespunz=toare mâinii stângi (din interiorul biroului sta]iei); urme biologice; o urm= de \nc=l]=minte; un cuter (\n exteriorul biroului sta]iei); un DVR, marca AVTECH, ce stocheaz= imaginile de la camerele de supraveghere a sta]iei ROMPETROL EXPRES. Extinzând câmpul infrac]ional, la o distan]= de 1,2 km de indicatorul de ie[ din localitatea Z=bala, spre mun.Tgire Secuiesc, pe acostament a fost descoperit= o m=nu[ din =

material textil de culoare alb=, corespunz=toare mâinii drepte.

CRIMIN ALIS TIC A

35

Foto 2. – Locul \n care a fost descoperit= o manu[ folosit= de = autori la comiterea faptei.

supraveghere, am constatat urm=toarele:

a). mijlocul de transport: autoturism marca BMW, seria 3, anul de fabrica]ie 1992-1999, cu eleron pe capota spate, trap=, anten= \n zona median= a laturii din fa]= a plafonului, de culoare, probabil gri; b). autori: tineri cu vârste cuprinse \ntre 17-23 ani, iar din declara]ia victimei, unul dintre agresori avea pe partea stâng= a gâtului un tatuaj-probabil simboluri chineze[ ti; c). obiecte de \mbr=c=minte vestimenta]ie tip sport – treninguri [ tricouri cu diferite inscrip]ion=ri, hanorace cu i glug=, [ epci cu cozoroc, geci, pantofi sport; d). victim=: tân=r=, aflat= singur= de serviciu; e). timpul [ locul faptei: pe timp de noapte, sta]ie i izolat=, la primele ore ale dimine]ii. Se constat= c=, \n urma activit=]ilor de investigare tehnico-[ tiin]ific= a locului faptei, au fost descoperite suficiente probe care puteau fundamenta comiterea infrac]iunii, \ns= lipsea acel mic am=nunt... “identitatea autorilor”. Solu]ia, \n acest caz, nu era valorificarea urmelor papilare, \ntrucât autorii folosiser= m=nu[ la comiterea faptei. Acest fapt a i canalizat eforturile lucr=torilor criminali[ pe direc]ia ti exploat=rii detaliilor surprinse de camerele de supraveghere.

Foto 3.

Foto 4. Foto 3 [ 4 – Imagini surprinse de camerele de supraveghere i \n timpul comiterii infrac]iunii.

Din examinarea imaginilor camerelor de supraveghere ale sta]iei, nu am putut stabili num=rul de \nmatriculare a autoturismului [ imaginea fizic= a autorilor, motiv pentru care i am extins cercet=rile, examinând [ imaginile camerelor de i supraveghere de la alte sta]ii de pe raza jude]ului, cu 2-3 zile anterior comiterii faptei. De asemenea, am vizionat [ casetele i de la radarele poli]iei rutiere. |n urma acestor activit=]i am constatat c= la sta]ia PETROM Tg-Secuiesc, jud. Covasna, la data de 16.01.2008,

Examinând imaginile filmate de cele dou= camere de

36

\n jurul orelor 23.00, camerele de supraveghere au surprins

CRIMIN ALIS TIC A

imagini, reprezentând trei tineri [ un autoturism, ale i c=ror semnalmente erau corespondente, dar care, nici de aceast= dat=, nu ofereau posibilit=]i de identificare. Cu toate acestea aveam convingerea c= cei trei

anterioare [ care permit i \ntocmirea unui portret robot.

De[ i identificarea dup= fotografie, \n sistemul IMAGETRAK, nu era posibil=, datorit= unghiului de \nregistrare al camerei (situat= \n plan superior), s-a procedat la

tineri erau autorii tâlh=riei din data de 18.01.2008 din comuna Z=bala, jud.Covasna.
Foto 5. – Imagine \n care se observ=, pe gâtul persoanei, un tatuaj asem=n=tor celui descris de victim=.

Concomitent s-a procedat la efectuarea unui schimb de date [ informa]ii cu i inspectoratele de poli]ie limitrofe, stabilindu-se c= Poli]ia ora[ One[ jud. Bac=u, a ti, cercetat o tâlh=rie la o sta]ie de distribu]ie a carburan]ilor, comis= \n noaptea de 18/19.01.2008, de autori necunoscu]i. Fiind constatate elemente de asem=nare cu cele ale faptei comise \n jude]ul nostru, \n aceea[ zi, ne-am deplasat la i Poli]ia ora[ One[ de unde am preluat, \n format electronic, ti, imagini de la camerele de supraveghere ale sta]iei DELIAGABI, unde se comisese talh=ria, cât [ de la alte sta]ii de i carburan]i din aceea[ localitate. i De data aceasta, datorit= perseveren]ei, “norocul” a surâs lucr=torilor criminali[ imaginile preluate de la camerele ti, de supraveghere ale sta]iei MOL, din ora[ One[ au ul ti, surprins acela[ autoturism [ trei persoane cu semnalmente i i asem=n=toare, iar imaginea fizic= a unui tân=r prezenta semnalmente, ce puteau fi exploatate \n bazele de date criminalistice.
Foto 6

\ntocmirea unui portret robot, ce putea fi c=utat \n baza de date a sistemului. Acesta a fost completat [ i cu semnalmentele indicate de victim= care, marcat= de eveniment, ini]ial a oferit numai informa]ii sumare. Singurul element cert, descris de victim=, era tatuajul de pe partea stâng= a gâtului, format din simboluri chineze[ ti. Folosind portretul robot, c=ut=rile, efectuate \n baza de date a sistemului IMAGETRAK, au dat rezultatul mult asteptat, atât de lucr=torii criminali[ cât [ de colegii lor de la ti, i forma]iunile operative. Potrivirea facial= [ tatuajul de pe partea i stâng= a gâtului \l recomandau pe numitul T.L.F., de 18 ani, din municipiul Bra[ a fi autorul faptei. Aceast= convingere a fost ov, \nt=rit=, \n momentul \n care victima tâlh=riei l-a recunoscut cu certitudine pe numitul T.L.F., dintr-un grup de 12 fotografii, asem=n=toare ca semnalmente.

Foto 9 – Portretul robot \ntocmit pe baza imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, folosit pentru c=utarea \n baza de date a sistemului IMAGETRAK. Foto 7

Foto 8 Foto 6, 7, 8 – Imagini surprinse de camerele de supreveghere, ale unei sta]ii MOL, din ora[ One[ \n care ul ti, se observ= asem=narea cu semnalmentele

Foto 10 – Fotografia numitului T.L.F., adus= \n [ de suspec]i, \n irul urma c=ut=rilor \n baza de date a sistemului.

CRIMIN ALIS TIC A

37

Din via]a [i activitatea fra]ilor Minovici
Dr. ADRIAN MAJURU-istoric
Comunicare prezentat= cu prilejul anivers=rii a 115 ani de la \nfiin]area primului institut de medicin= legal=.

The notice show the life and the activity of the three brothers Minovici laid down in a development work for forensic medicine and forensic science.
ina Minovici a fost cel dintâi n=scut al Sofiei Minovici [i {tefan Minovici, fost negustor angrosist \n portul Br=ilei. La câ]iva ani de la na[terea primului s=u copil, {tefan Minovici s-a retras din afacerea construit= al=turi de al]i doi fra]i ai s=i [i s-a retras la Râmnicu S=rat, \n mahalaua Vatra. A[adar, Mina Minovici s-a n=scut la Br=ila \n 1858 (30 aprilie), ora[ unde a urmat cursurile [colii primare de patru ani [i cursul inferior al gimnaziului. Situa]ia grea a familiei l-a determinat s= renun]e la terminarea gimnaziului, pentru a se \nscrie la {coala Superioar= de Farmacie, \nfin]at= de dr. Carol Davila, \n 1885. Aici a urmat 3 ani de practic= farmaceutic= ca bursier intern, urmând un al doilea stagiu de 2 ani de practic= la farmacia Petzalis din Br=ila. |n anul 1878, Mina Minovici ob]ine certificatul de asistent \n farmacie, care i-a dat dreptul s= urmeze cursurile academice de 2 ani, pentru a ob]ine licen]a \n farmacie. Mina Minovici s-a \nscris apoi la Facultatea de Medicin= din Bucure[ti, reu[ind sa ob]in= licen]a \n farmacie (1881), bacalaureatul \n litere [i [tiin]e (1884) [i apoi s= finalizeze cursurile Facult=]ii de Medicin= (1885). |ncepând cu anul 1883, la recomandarea lui Davila, Mina Minovici a lucrat ca diurnist auxiliar pentru lucr=rile chimico-juridice \n laboratorul {colii Na]ionale de Medicin= [i Farmacie condus de dr. Bernard. |n 1889 a fost numit preparator la laboratorul de chimie al Faculta]ii de Medicin=. Devenind capul familiei, dup= decesul tat=lui s=u (1876), aduce la Bucure[ti pe mama [i fra]ii s=i, \ntr-o cas= – azi disp=rut= – de pe bulevardul Schitu M=gureanu. |ncepând cu anul 1885, Mina Minovici [i-a continuat studiile la Paris, ob]inând doctoratul \n medicin= [i apoi s-a specializat \n toxicologie. Aici a urmat [i cursurile de medicin= legal=, intrând \n contact cu profesorii de renume, precum: Paul Brouardel, A. Dastre, A. Lacassagne. Din rândurile trimise doctorului I.C.Istrati afl=m despre situa]ia financiar= dificil= a studentului Mina Minovici: ” (...) Crede-m= c= ceea ce am nu \mi este suficient. Luna aceasta am avut de pl=tit \ntre]inerea [i lucr=rile practice pe primul trimestru [i am fost for]at, ca s= pot pl=ti acestea, s= renun] a mânca de dou= ori pe zi, astfel c= manânc numai seara, iar dimine]ile iau o cea[c= cu lapte, care trebuie s= \mi ]in= pâna seara. {i dup= cum v=d, aceasta o s= fiu for]at a o face din trei \n trei luni. Afar= de aceasta am trebuin]= de o mul]ime de c=r]i pe care nu [tiu cum o s= mi le procur, deja am cump=rat o mul]ime, dar tot \mi mai trebuie. Când vrei s= lucrezi ceva, ]i se spune numaidecât: cump=r=

M

38

cutare carte [i trebuie s= o cumperi, c=ci altminteri nu \nve]i nimic. Pân= \n acest moment nu am avut nevoie de \mbrac=minte [i tot nu-mi ajunge ce am. Frigul m-a zgârcit de tot. Toate acestea nu le simt \n timpul zilei, nici chiar foamea, c= sunt ocupat cu lucrul, \ns= când intru seara \n cas= m= demoralizez.|n condi]iile \n care tr=iesc nu [tiu cum o s-o duc” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970). |n anul 1886, Mina Minovici a trecut primul examen de doctorat \n medicin= la Paris, ob]inând un certificat “de Scholarité”, fapt care l-a introdus \n lumea [tiin]ific= parizian=. Simpatia cu care era \nconjurat de profesorii s=i, sprijinul pe care \l avea din partea acestora periodic, nu \i alina situa]ia precar= a lipsurilor de tot felul, cum el \nsu[i recuno[tea: “(...) nu pot s=-mi dea s= m=nânc [i s= m= \mbrac. |n fa]a lor trebuie s= am o ]inut= corect=, nu m= pot prezenta cu hainele sau ghetele rupte sau cu c=ma[a nesp=lat=, c=ci suntem \n Germania. De vreo dou=-trei s=pt=mâni m= cam uit cu regret la hainele [i ghetele cu care am sosit aici, c=ci au \nceput s= m= lase. C=r]ile m= omoar=, examenele nu le pot trece, c=ci nu am cu ce pl=tii consigna]iile” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970). |n ciuda greut=]ilor, Mina Minovici a urm=rit [i lucr=rile lui Louis Pasteur, \n laboratorul acestuia, redactând raportul “Tratamentul profilactic al turb=rii [i metoda lui Pasteur” pe care \l va trimite Ministerului de Interne din Bucure[ti. De problema material= va sc=pa, \ntr-un mod foarte original, abia \n anul 1887, prin abila mi[care a profesorului Paul Brouardel. Acesta i-a propus lui Mina Minovici s= cear= naturalizarea francez=, pentru a-[i putea face o carier= universitar= la Paris, \ns= “cu toat= lipsa de mijloace materiale, am rezistat ispitei atât de ademenitoare, ceea ce m-a ridicat \n ochii maestrului. Far= [tirea mea, a scris lui Dimitrie Sturza, ministrul al instruc]iunii publice, c= dac= statul român nu m= ajut= s= \mi termin studiile, el Brouardel, va interveni s= se fac= o burs= francez=, [i apoi nu m= va mai l=sa s= m= \ntorc \n România. Efectul acestui [antaj pios a fost fulger=tor: prin mandat telegrafic Ministerul Instruc]iunii mi-a trimis suma de 9.000 de lei” (N. Ioanid, B. Angelescu, 1970). Aceast= sum= i-a u[urat existen]a, drept pentru care Mina Minovici va sus]ine teza de doctorat \n medicin=, la 7 iunie 1888, cu lucrarea “Étude médico-légale sur la mort subite à la suite des coups sur l`abdomen et le larynx”. |n anul 1888 a fost ales membru al Societ=]ii de Medicin= Legal= din Fran]a.

CRIMIN ALIS TIC A

|ntors \n ]ar=, Mina Minovici a reu[it ca medic legist s= inaugureze cu mari eforturi, \n 1892, primul institut medicolegal din lume, care ulterior i-a purtat numele. |ncepând cu anul 1896, Mina Minovici a fost autorizat s= ]in= un curs liber de medicin= legal= la Facultatea de drept din Bucure[ti. Apoi, \n anul 1897, a fost numit suplinitor al catedrei de medicin= legal=, iar \n anul 1899 a fost definitivat pe acest post. Devine membru fondator al Societ=]ii de {tiin]e Fizice (1890), iar \n anul 1909 a fost numit membru \n Consiliul Sanitar Superior (1909); \ncepând cu anul 1912 \ndepline[te func]ia de director general al Serviciului sanitar. A fost voluntar \n r=zboiul din 1877-1878, iar \n timpul r=zboiului balcanic din 1913 a participat ca medic maior de rezerv=. |n anii primului r=zboi mondial a primit ordin s= r=mân= \n Bucure[ti, pe lâng= Crucea Ro[ie [i Institutul Medico-Legal. Pe 15 iunie 1919 a fost ales decan al Facult=]ii de medicin= din Bucure[ti, alegere repetat= \n 1923,1925 [i 1930. La numai un an de la p=r=sirea catedrei, Mina Minovici a \ncetat din via]=, \n ziua de 25 aprilie 1935, la 75 de ani. Ultima sa dorin]= a fost citit= \n aceea[i zi \n fa]a familiei [i a fo[tilor colaboratori: ”Oriunde voi muri, corpul meu s= fie adus la Institutul Medico-Legal, unde voi fi depus \n capel=. Serviciul religios se va face de un singur preot. Nu se va face nici un doliu. Nici un discurs. Nici o floare. Nici o parad=. Voi fi transportat la cavoul meu din cimitirul Bellu cu dricul automobil. So]ia mea, care dispune de corpul meu, este rugat= s= nu-mi calce ultima dorin]=. Mina Minovici, 30 aprilie 1933” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970).

{tefan Minovici (Râmnicu S=rat, 1867-Bucure[ti,1935)
Al [aselea copil \n via]= al so]ilor {tefan [i Sofia Minovici s-a n=scut la 18 iulie 1867. A fost botezat cu numele bunicului, {tefan. A fost “un copil pl=pând, boln=vicios, cu o fire blând=, mai \nchis=… ducea o via]= aparte, izolat=, contemplativ=”. Datorit= grijilor materiale, la vârsta de 7 ani (1875), va pleca la Br=ila unde, sub obl=duirea unchilor s=i, va urma cursurile {colii comunale nr. 1. La \nceputul anului urm=tor, {tefan prime[te vestea mor]ii tat=lui s=u, [i \ntreaga sa famile se mut= la Br=ila. Pentru a-[i ajuta mama, micul {tefan mergea duminicile [i s=rb=torile mari la biserica din mahalaua sa, “unde tr=gea clopotele [i b=tea toaca sau, \mbr=când ve[minte de anagnost, ajuta preotului la oficierea slujbei, cântând [i \n stran=, al=turi de paracliser. (…) Cei câ]iva lei pe care-i aduna astfel \i ducea mamei…” ( N. Ioanid, B. Angelescu, 1970). Aceast= situa]ie grea va lua sfâr[it \n anul 1882 când \ntreaga familie se mut= la Bucure[ti, fiind adus= aici de fratele mai mare Mina Minovici. |ntre timp, {tefan a \nceput cursurile de gimnaziu la Br=ila, unde a absolvit doar trei ani, iar restul i-a urmat la Liceul Sf. Sava din Bucure[ti. Dup= absolvirea examenului de bacalaureat, \n toamna lui 1887, {tefan s-a \nscris la Facultatea de [tiin]e a Universit=]ii Bucure[ti, la sec]ia fizico-chimice. |n 1889 a fost r=spl=tit cu prima sa reu[it= \n plan profesional fiind numit - la sugestia doctorului I.C. Istrati – preparator la cursurile de fizic= [i chimie, la Liceul Sf. Sava. Ulterior, {tefan a ob]inut licen]a \n [tiintele fizicochimice (1893) [i peste numai un an, \l g=sim la Berlin, unde a urmat cursurile Universit=]ii “Friedrich Wilhelm”, luând contact cu profesori de renume, printre care Emil Fischer (distins \n 1902 cu premiul Nobel [i cu medalia Berzeliu \n

1911), Blasius, Kundt, Stumpf [i Liebreich. |n anul 1894, profesorul Fischer a intervenit pentru ca {tefan s= ocupe postul de asistent (al s=u personal) la Institutul “Kaizerul Wilhelm”. A lucrat sub \ndrumarea profesorului Fischer pân= la ob]inerea licen]ei, \n prim=vara anului 1897. |ntre timp, \n urma unui concurs, a ob]inut postul de profesor la {coala Superioar= de Farmacie din Bucure[ti (februarie 1897). Una dintre primele realiz=ri ale profesorului {tefan Minovici a fost organizarea laboratorului catedrei de chimie analitic= care se afla \n [opronul unui imobil din strada Scaune. |n anul 1907 a reu[it s= g=seasc= un nou sediu pentru laborator, \n localul fostei [coli primare de pe actualul bulevard Ferdinand, unde a func]ionat pân= \n anul 1930. {tefan Minovici a luat ini]iativa organiz=rii “Asocia]iei Generale a Corpului Farmaceutic din România” (1899) care a publicat un buletin pân= \n 1919. |n acest din urm= an, {tefan Minovici \nfiin]eaz= ”Societatea de Chimie din România”, care a devenit organismul oficial al României \n Uniunea Interna]ional= de Chimie Pur= [i Aplicat= cu sediul la Paris, organism care l-a onorat, \n 1925, cu func]ia de vicepre[edinte. |n anul 1924 a fost chemat la Catedra de chimie organic= din cadrul Facult=]ii de [tiin]e din Bucure[ti iar peste doi ani a devenit membru corespondent al Academiei Române. |ntreaga sa activitate [tiin]ific= a fost r=spl=tit= de Facultatea de farmacie care i-a decernat diploma “Doctor Honoris Cauza” (1932). Profesorul {tefan Minovici a murit pe nea[teptate, la 29 decembrie 1935, la Pite[ti, “unde se dusese s= petreac= s=rb=torile cu ni[te rude”, \n urma unei hemoragii cerebrale. |n scrisoarea sa testamentar=, redactat= la Mor=[ti, pe 23 iulie 1933, printre ultimele sale dorin]e a fost: “Ridica]i-v= prin via]= spiritual=, care \nal]=, [i prin jertf= care \nnobileaz=. Ca s= nu gre[i]i, asculta]i \ntotdeauna de glasul con[tiin]ei; con[tiin]a e sufletul [i sufletul e divin. Dispar fericit c= am facut ce am putut. {tefan Minovici.” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970)

Dr. Nicolae Minovici (1868-1941)
Medicina este prin excelen]= un domeniu al [tiin]ei strâns legat de condi]iile [i de realit=]ile cele mai concrete ale mediului social. De aceea, marile personalit=]i medicale au avut \ntotdeauna o viziune \n adâncime a problemelor societ=]ii contemporane, str=duindu-se s= dep=[easc= domeniul restrâns al specialit=]ii lor, [i l=rgindu-l pân= la \mbr=]i[area determinantelor sociale ale problemelor de patologie. Un asemenea om de [tiin]=, pe care specialitatea sa l-a apropiat de cele mai concrete, mai stringente [i mai dureroase probleme ale vie]ii sociale, [i c=rora a \ncercat s= le dea, cu mijloacele [tiin]ei sale, o rezolvare practic=, a fost profesorul Nicolae Minovici. N=scut la 23 octombrie 1868, la Râmnicul S=rat unde, dup= ce a urmat cursurile Liceului Sf. Sava, s-a dedicat [tiin]elor naturii, \n a c=ror cercetare voca]ia sa a urmat idealurile celor doi fra]i mai mari: profesor Mina Minovici, ilustru \ntemeitor al Institutului de Medicin= Legal= din Bucure[ti [i profesorul {tefan Minovici, savant de renume mondial \n domeniul chimiei [i farmacologiei. Sus]inându-[i teza de doctorat, \n anul 1898, Nicolae Minovici a \mbr=]i[at aceea[i specialitate, medicina legal=, c=reia i se dedicase [i fratele s=u Mina [i a urmat, \ntre anii 1897 [i 1901, temeinice studii de specializare, atât \n acest domeniu, cât [i \n domeniile \nrudite ale psihiatriei [i

CRIMIN ALIS TIC A

39

anatomiei patologice. El studiaz= la Berlin cu celebrul profesor Wirchov, anatomia patologic=, cu profesorul Strassman medicina legal= [i cu profesorul Lipmann psihiatria. Trece apoi la Paris, unde este colaboratorul profesorilor Paul Ganier [i Magnan, ce ilustrau pe atunci psihiatria francez= [i urmeaz= \n acela[i timp cursuri de antropologie cu profesorul Manouvrier. Re\ntors \n ]ar= cu aceast= solid= preg=tire [tiin]ific= Nicolae Minovici este numit medic legist la Tribunalul Ilfov. Specialitatea sa medical= \l f=cea mai mult ca pe oricare medic s= considere mai de apoape dramaticele realit=]i, n=scute din organizarea societ=]ii acelei vremi, cu care func]ia sa \l punea \n contact. Iar concep]ia sa umanist= despre misiunea medicului \l \ndemna s= ia o atitudine activ= \n fa]a acestor realit=]i, s= \ncerce cu mijloacele sale, o cât de mic= \ndreptare. Fiindc= Nicolae Minovici \ntelegea s= dea medicinii nu numai o satisfac]ie [tiin]ific=, ci [i una social= [i moral=. “|ngrijind bolnavii, spunea el, medicul face o oper= social= [i moral=, el activeaz= \n domeniul eticei, care \nseamn= adev=r [i virtute, nu minciun= [i viciu...” Aceast= concep]ie de larg= umanitate se baza, \n ac]iunile ei, pe un spirit profund realist, atât prin temperament cât [i prin realiz=rile practice. Aceast= aplecare spre realism [i concret s-a v=dit chiar de la primele sale cercet=ri [tiin]ifice, a c=ror tematic= atac= probleme concrete [i practice, \n cele mai delicate domenii. Dintr-o asemenea tendin]= s-a n=scut desigur [i celebrul s=u studiu asupra simptomatologiei prin spânzurare. Pentru a stabili cu o precizie [tiin]ific=, riguroas=, fenomenele concrete ce \ntov=r=[esc moartea prin spânzurare, Nicolae Minovici nu a ezitat s= realizeze o auto observa]iune, r=mas= celebr= \n analele medicinii, asupra sa \ns=[i la o opera]ie de spânzurare [i descriind \n cele mai precise am=nunte succesiunea fenomenelor dureroase [i asfixiante care preced momentul mor]ii prin constric]ia laringelui. Publicate sub titlul “Studiu asupra spânzur=rii” ,\ntr-un volum de peste 200 de pagini, ap=rut \n române[te \n 1904 [i \n limba francez= \n 1905, rezultatele acestei experien]e au intrat \n patrimoniul [tiin]ei medicale, fiind citate \n toate marile tratate de medicin= legal=. Cea mai important= oper= social= este f=r= \ndoial= crearea Societ=]ii de Salvare, \n anul 1906. El a condus-o pân= la decesul s=u, adic= timp de 35 de ani, f=r= s= aib= din

partea autorit=t]ilor de atunci, decât sprijin moral [i \ncuraj=ri, toat= latura financiar= fiind rezolvat= prin contribu]ia unor oameni genero[i. Una dintre primele sale realiz=ri a fost lichidarea \n mod [tiin]ific a unei groaznice pl=gi sociale de la \nceputul veacului XX, cer[etoria [i vagabondajul. Numai \n capital= existau, \n acel moment, 15.000 de cer[etori. Profesorul Nicolae Minovici, timp de cinci ani de munc= asidu=, a examinat 13.000 indivizi, depista]i c= se ocup= cu cer[etoria, tratând pe bolnavi, internând \n azile pe cei invalizi, punând la munc= pe cei valizi [i demascând un mare num=r de simulan]i invalizi. A organizat [i un birou de asisten]= social= prin munc= a cer[etorilor din Bucure[ti la sediul Societ=]ii Salvarea. Tot el a \nfiin]at primele c=mine pentru ad=postirea femeilor-mame nec=s=torite \n preajma na[terii [i dup= na[tere, pân= la g=sirea unei ocupa]ii. El a ini]iat construc]ia de vespasiene subterane, a fondat azile de noapte, a instalat primele fântâni publice pe str=zi. |n anul 1915 a sus]inut [i ob]inut docen]a \n medicin= legal= [i a devenit conferen]iar. |n 1916, \n timpul primului r=zboi mondial, a fost numit director general al Serviciului Transporturilor R=ni]ilor; apoi a fost medicul-[ef al Spitalului nr. 423 de tifos exantematic din Ia[i. |n anul 1919 a fost numit profesor la Universitatea din Cluj, de unde, \n 1932, a fost chemat la Catedra de medicin= legal= din Bucure[ti, fiind numit, totodat=, director al Institutului Medico-Legal. |n anul 1934, dup= numeroase interven]ii, a reu[it s= determine autorit=]ile s= \nfiin]eze un spital de urgen]=, corolar necesar al Salv=rii. |n 1936 apare prima Revist= de Medicin= Legal= din ]ara noastr= sub \ndrumarea dr. Nicolae Minovici. Ca secretar general a organizat, \n condi]ii memorabile, al XVII-lea Congres Interna]ional de Antropologie, ]inut la Bucure[ti, \n 1937, sub pre[eden]ia prof. Pitard. Ca primar al comunei B=neasa a activat energic pentru dezvoltarea modern= a acestei comune; a donat suma de 500.000 lei, pentru ca venitul s= fie alocat comunei B=neasa, \n vederea ajutor=rii elevilor s=raci [i merituo[i. |ntre anii 1931-1936 a donat \ntreaga sa avere Ateneului Român (tablouri), elevilor s=raci (bani \n numerar), Comunei Bucure[ti (frumoasa vil= de la [osea, cel dintâi muzeu etnografic din Bucure[ti). Moare \n anul 1941, ca urmare a unei afec]iuni a coardelor vocale.

SIMPOZION INTERNA} IONAL DE CRIMINALISTIC+
Asocia]ia Criminali[ tilor din România [ Inspectoratul General al Poli]iei Române vor i organiza, \n zilele de 29 [ 30 octombrie 2008, la Centrul Cultural al Ministerului Internelor [ i i Reformei Administrative, Simpozionul Interna]ional cu tema:

“Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu violen]=”.
|ntrucât, conform normelor interna]ionale, organizatorii trebuie s= \nainteze dosarul cu documentele necesare aprob=rilor, v= rug=m ca persoanele interesate de sus]inerea unor comunic=ri la aceast= manifestare s= ne trimit=, pân= la 15 august 2008, manuscrisul [ CD-ul i cu con]inutul comunic=rii (nu trebuie s= dep=[ easc= 7 pagini), la Institutul de Criminalistic= sau la sediul Asocia]iei Criminali[ tilor din România din B-dul Dacia nr. 55. Comunic=rile trebuie s= aib= un rezumat al con]inutului \n limba englez=. Informa]ii de detaliu se pot ob]ine la telefoanele: 210.33.44; 0740.060.696; 0740.026.233; 0745.127.600. Secretar general – administrator Col. (r) prof. VASILE L+P+DU{ I

40

CRIMIN ALIS TIC A

PROCESUL BIOLOGIC DE |MB+TRÂNIRE; EFECTUL DE |MB+TRÂNIRE FACIAL+ |N SPRIJINUL CRIMINALISTICII
Comisar de poli]ie NICOLAE { ERFEZEU Agent [ adjunct de poli]ie FLORIN L+Z+U ef I.P.J. Bihor, Serviciul Criminalistic Knowdledge a phenomen of biological ageing, the characteristic changes of a ageing phenomen show a crucial importance in a whork of peoples identification which are involved in crime activityes.

mb=trânirea este un fenomen biologic evident. Cu trecerea anilor, apar modific=ri caracteristice fenomenului de maturizare iar mai apoi de \mb=trânire. Numeroase date demonstreaz= diferen]ele dintre tinere]e si b=trâne]e. |ntre 30 si 91 de ani mu[chii pierd 30 % din greutatea lor. Se reduce, \n aceea[i perioad=, num=rul celulelor renale [i al papilelelor gustative de pe suprafa]a limbii. Capacitatea func]ional= a pl=mânilor scade la jum=tate. Memoria este mai pu]in fidel=, capacitatea de efort se reduce, acuitatea vizual= sau gustul declin=. Radicalii liberi, speciile reactive ale unor atomi, radia]iile [ al]i factori cauzeaz= \mb=trânirea componen]ilor celulari. i Fundamental, este vorba de ruperea unor leg=turi chimice s=n=toase (sau caracteristice tinere]ii) [ i/sau de crearea unor leg=turi chimice nes=n=toase (sau caracteristice b=trâne]ii). Unele dintre genele care provoac= \mb=tr=nirea sunt legate [i de comportamentul alimentar. Studiile realizate pân= \n prezent pe animale au ar=tat ca restric]ionarea drastic= a regimului de via]=, prin impunerea unei alimenta]ii s=n=toase, poate ajuta, de asemenea, la prelungirea duratei de via]= [i la \ncetinirea procesului de \mb=trânire. Cercet=rile \n domeniu arat= c= exist= dou= tipuri distincte de “\mb=trânire a pielii”: una cauzat= de genele mo[tenite - \mb=trânirea intrinsec= - [i cealalt= determinat= de factorii poluan]i din mediul \nconjur=tor - \mb=trânirea extrinsec=.

|

Semne ale \mb=trânirii intrinsece
ridurile fine; piele sub]ire [i transparent=; pielea de pe mâini [i gât este lipsit= de fermitate; sc=derea densit=]ii osoase care confer= un aspect de piele l=sat=; procesul de transpira]ie este redus, fapt care afecteaz= \mprosp=tarea pielii; \nc=run]irea p=rului; c=derea p=rului; pilozitate excesiv=; unghii sub]iri care se rup u[or.

|mb=trânirea intrinsec=
Procesul natural [i continuu de \mb=trânire a pielii \ncepe, \n mod normal, de la vârsta de 20 de ani. Scade produc]ia de colagen [i elastin=, dou= substan]e proteice care asigur= elasticitatea pielii. Capacitatea epidermei de “re\nnoire” este tot mai \nceat=: celulele moarte sunt \ndep=rtate greu [i generarea de noi celule tot mai sc=zut=. Cu toate c= procesul de \mb=trânire se declan[eaz= de la o vârst= fraged=, semnele vizibile nu vor ap=rea decât peste câ]iva ani.

30 de ani

70 de ani

|mb=trânirea extrinsec=
Numero[i factori din mediul \nconjur=tor se aliaz= [i accelereaz= procesul natural de \mb=trânire a pielii. Cel mai frecvent \mb=trânirea prematur= este cauzat= de expunerea solar=. |ns= nici repetarea unor expresii faciale, pozi]iile de somn [i fumatul nu sunt deloc benefice pentru piele.

CRIMIN ALIS TIC A

41

Cei mai frecvent \ntâlni]i factori care accelereaz= procesul de \mb=trânire sunt: fumatul; predispozi]ia genetic=; stresul emo]ional; bolile; schimb=rile, oscila]iile bru[te \n greutate; expunerile la clime extreme: soare, temperaturi sc=zute ori vânt; Stilul de via]=, vicii. Fumatul - tutunul cauzeaz= schimb=ri biochimice \n organism care accelereaz= procesul de \mb=trânire a pielii. Cercet=rile arat= c= o persoan= care fumeaz= 10 sau mai multe ]ig=ri pe zi pe o perioad= de 10 ani prezint= un risc mult mai crescut de a se confrunta cu ridurile adânci [i o piele aspr=, \n compara]ie cu una nefum=toare. De asemenea, s-a constatat c= fum=torii \nr=i]i tind s= dezvolte dup= câ]iva ani o nuan]= g=lbuie nes=n=toas= a tenului. Comparând o persoan= care a fumat [ fumeaz= i constant un pachet de ]ig=ri pe zi cu una nefum=toare, se constat= c= fa]a fum=torului va ar=ta de 1,4 ori mai \mb=trânit= decât cea a nefum=torului, astfel : un fum=tor de 20 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de 28 de ani. un fum=tor de 30 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de 42 de ani. un fum=tor de 40 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de 56 de ani. un fum=tor de 50 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de 70 de ani. Aceasta este o compara]ie conservativ=, o descriere bun= o putem avea, de exemplu, prin constatarea diferen]elor dintre doi gemeni identici, din care unul fum=tor iar altul nefum=tor, prin compararea fotografiilor efectuate la intervale diferite de timp, pe m=sura \naint=rii \n vârst=. Poluarea este [i ea un factor ce accelereaz= procesul de \mb=trânire a pielii. Particulele poluante din aer contribuie la accelerarea produc]iei de radicali liberi la nivelul pielii. Pielea se irit=, devine tern= [i se \ngroa[=, iar ridurile apar unul câte unul. Cunoa[terea multilateral= a modului de via]=, a nivelului [i a mediului de trai, a viciilor persoanei, are o importan]= major= \n anticiparea modific=rilor tr=s=turilor faciale survenite \n procesul de \mb=trânire. Prin identitate se \n]elege \nsu[ irea unei persoane,obiect sau fenomen de a-[ manifesta i individualitatea \n timp [i spa]iu prin caracteristicile fundamentale, ce le deosebesc de toate celelalte (persoane, obiecte, fenomene) [ le determin= s= r=mân= ele \nsele pe i toat= perioada existen]ei lor.

unitar= [i, \n procesul de \mb=trânire, aceasta este deformat= de gravita]ie, \ns= noile descoperiri au scos la iveal= nu numai c= fa]a este alc=tuit= din compartimente separate de gr=sime, ci [i c= aceste compartimente câ[tig= [i pierd \n greutate \n propor]ii diferite. Fa]a poate fi asem=nat= cu un puzzle 3D, cu gr=simea repartizat= \n unit=]i distincte \n jurul frun]ii, ochilor, obrajilor [i gurii. O fa]= tân=r= este caracterizat= de o tranzi]ie fin= \ntre aceste compartimente dar, pe m=sur= ce \mb=trânim, apar schimb=ri ale contururilor acestor regiuni datorate pierderilor sau câ[tig=rii \n volum [i rea[ez=rii compartimentelor. Rolul pe care realizarea efectului de \mb=trânire \l are \n activitatea criminalistic= se reg=se[te \n identificarea operativ= a persoanelor tinere ori minore, disp=rute cu mult timp \n urm=. Aceast= metod= este utilizat= cu success [i \n cazurile persoanelor care se sustrag urm=ririi penale, urm=ri]i general sau interna]ional. |n ultima vreme, sesiz=rile de dispari]ii ale minorilor de la domiciliu sunt tot mai frecvente, mediatizarea \n mass-media este \n cre[tere, modul de ac]iune, etapele de reac]ie ale poli]iei, precum [i procedurile [i mobilizarea for]elor de c=utare [i investigare, \n aceste cauze, sunt tot mai complexe, practic, putem spune c= ne confrunt=m cu un fenomen. Frecvent ni se solicit= de c=tre forma]iunile operative realizarea portretelor robot ale minorilor ai c=ror p=rin]i sau apar]in=tori nu de]in fotografii ale acestora; ori exist= situa]ii când ni se pun la dispozi]ie fotografii ale minorilor disp=ru]i cu mult timp \n urm=, \n diverse \mprejur=ri, interval \n care pot interveni unele schimb=ri ale fizionomiei persoanei, \n general ale fe]ei, punându-ne \ntrebarea: “Oare cum arat= acea persoan= acum?” R=spunsul \l putem ob]ine prelucrând acea fotografie cu ajutorul computerului, prin utilizarea unor editori grafici, sau prin intermediul unui criminalist cu abilit=]i artistice, (forensic artist), grafician, ]inând cont bine\n]eles de factorii enumera]i mai sus, \mprejur=rile dispari]iei, a modului [i stilului de via]= avut pân= la data dispari]iei, eventualele vicii ale persoanei \n cauz=. Exemplu: s-a realizat efectul de \mb=trânire, utilizând computerul, prin intermediul unor editori grafici, pornind de la fotografia unei persoane \n vârst= de aprox. 14 ani, anticipând transform=rile tr=s=turilor faciale, \n anumite intervale de timp.

Aprox. 14 ani

|mb=trânirea facial=:
Fa]a omului este compus= din compartimente de gr=sime distincte, care se modific= individual, o dat= cu vârsta. Gradul \n care fa]a noastr= \mb=trâne[te este dependent, \n parte, de cum se modific= aceste compartimente \n timp. Contrar p=rerii generale, fa]a omului nu \mb=trâne[te uniform. Se credea c= gr=simea fe]ei este

Aprox. 20 de ani

42

CRIMIN ALIS TIC A

Ridurile din jurul ochilor [i nu numai sunt rezultate prin plierea repetat= a pielii, datorit= mi[c=rilor continue ale mu[chilor fe]ei, procesului de \mb=trânire [i ac]iunii factorilor externi. Când ne gândim la \mb=trânirea fe]ei, de obicei ne referim la ]esutul moale, piele [i gr=sime, care se deterioreaz=, devine mai mare [i mai flasc. Exist= semnalmente anatomice (statice) care nu \[ i schimb= forma \n timp, decât \n urma unor traume sau opera]ii plastice, cum ar fi: b=rbia, urechile, nasul, acestea schimbându-[ doar m=rimea, pe m=sura \naint=rii \n vârst=. i Aspectele prezentate pot fi luate \n considerare de c=tre criminali[ care \[ desf=[ tii i oar= activitatea \n cadrul Compartimentelor de Identific=ri Judiciare.

Aprox. 60 de ani O aten]ie deosebit= se acord= ochilor, care devin mai pu]in expresivi, observ=m excesul de piele la pleoapa superioar=, pungile de sub ochi, c=derea sprâncenelor. Bibliografie: “Men and aging” by Dr. Andrew Myers

CRIMIN ALIS TIC A

43

EXAMINAREA { E{ I ANTIONAREA SOLURILOR |N VEDEREA IDENTIFIC+RII CRIMINALISTICE A URMELOR
Comisar de poli]ie drd. CRI{ AN-MUCENIC L+ZUREANU, Institutul de Criminalistic= The article refers to the identification characteristics of the soils and sampling process with the purpose of forensic identification.
n interac]iunea omului cu mediul \nconjur=tor intervine contactul inevitabil cu stratul superficial afânat al litosferei care este solul. Indiferent de ac]iunea unui subiect \ntr-un areal, preluarea de materie corespondent= solului, sub form= de praf sau de materie consistent=, este imposibil de evitat. Solurile au fost tratate \n criminalistic= \n mod restrâns, chiar dac= \n realitate urmele din aceast= categorie reprezint= un num=r \nsemnat, iar metodele analitice de examinare ofer= din ce \n ce mai multe posibilit=]i de examinare. Este foarte important s= \n]elegem modul de identificare, recoltare, ambalare [i transport al probelor de sol \n litigiu, pentru evitarea degrad=rii contamin=rii [i intercontamin=rii precum [i modul de e[antionare [i prelevare a probelor pentru compara]ie. Pentru a putea \n]elege mai bine modalitatea prin care aceste urme pot folosi criminalisticii este necesar s= cunoa[tem morfologia solurilor, elementele componente, modul de dispunere [i de prelevare. Prin sol, \n general, se \n]elege stratul superficial afânat al litosferei, care, \ndelung [i continuu este transformat prin ac]iunea forma]iilor vegetale successive, a agen]ilor atmosferici [i a altor factori naturali. Solurile iau na[tere sub diferite forma]ii vegetale, din rocile de la suprafa]a litosferei, care, sub ac]iunea agen]ilor naturali, sufer= puternice transform=ri fizice, chimice [i biochimice, [i din materia organic= moart= a plantelor superioare, a microorganismelor [i a altor organisme. |n studiul solului s-a acordat aten]ie tuturor materialelor constitutive, naturii [i func]iilor lor \n sol. O deosebit= importan]= sa atribuit complexului coloidal al solului [i proceselor de ordin chimic [i fizico-chimic ce se petrec \n formarea [i evolu]ia acestui complex. Cu acestea, \ns=, solul este departe de a fi cunoscut, c=ci el nu este numai un corp organico-mineral polidispers, structurat [i rânduit \n orizonturi, a[a cum l-am v=zut pân= acum, \n care au loc numai procese caracteristice materiei moarte. Dac= solul ar fi numai un mediu organico-mineral steril, transform=rile lui variate, via]a plantelor [i fertilitatea nu s-ar putea concepe. Solul nu este un corp mort [i steril, ci un mediu de via]=, un adev=rat “cosmos” al fiin]elor de mici dimensiuni, dar de importan]= uria[= pentru sol, plante [i via]a \ns=[i. In sol tr=ie[te, activeaz= neobosit [i moare, un num=r enorm [i mereu re\nnoit de micro [i macroorganisme, care \ndeplinesc func]ii esen]iale pentru procesele [i transform=rile din sol [i pentru fertilitatea acestuia. Aceast= imens= lume alc=tuie[te “biocenoza solului” comunitatea interioar= de via]= a acestuia. |n aceast= comunitate, fiin]ele vii au rela]ii de strâns= interdependen]=, raporturi de simbioz=, de concuren]= [i chiar de exterminare. Ac]iunea [i modul de via]= al anumitor grupe de microorganisme pot favoriza sau \mpiedica dezvoltarea altor grupe. O concuren]= aprig= se produce, de obicei, \ntre diferitele grupe de microorganisme [i \ntre acestea [i plantele superioare,

|

pentru azot [i alte substan]e nutritive. Unele grupe de microorganisme consum= indivizi din alte grupe. Ciupercile secret= substan]e bactericide – care ucid bacterii ; bacteriile secret= substan]e fungicide – care ucid ciuperci. |n fiecare sol [i \n fiecare perioad= a anului se realizeaz= \ntre diferitele grupe de microorganisme anumite echilibre dinamice, caracteristice biocenozelor respective. Importan]a cea mai mare o au microorganismele vegetale – bacterii, actinomycete, - ciuperci care alc=tuiesc microflora solului. O activitate [i un rol \nsemnat \n sol au [i microorganismele animale (microfauna solului), precum [i animalele mai mari (fauna interioar= a solului). Aceast= imens= lume – de importan]= primordial= \n sol – formeaz=, atât un constituient, cât [i un factor activ al solului. Pe lâng= complexul organico – mineral de materie moart=, la suprafa]a c=ruia au loc cele mai multe reac]ii din sol, trebuie, deci, s= distingem \n sol [i un complex de foarte numeroase grupe vii – de microorganisme \n special – care activeaz= materia moart=, d= solului via]= [i \nsu[irea de a \ntre]ine via]a. Pentru a cunoa[te cu adev=rat solul, pe lâng= complexul material al masei lui moarte, trebuie s= cunoa[tem [i acest imens “Edafon” al fiin]elor vii, vegetale [i animale, cu func]iile lor multiple \n sol. Spre a exprima mai categoric apartenen]a micro [i macroorganismelor la ceea numim sol [i rolul hot=râtor al acestora \n dinamica solului, este indicat s= le cuprindem sub termenul generic de “complexul biologic” al solului, un complex viu, cel pu]in tot atât de important ca [i “complexul coloidal” al acestuia. In acest mod ajungem la concep]ia mai just= despre sol, despre importan]a diver[ilor factori de ordin fizic, chimic [i biologic din sol [i despre rela]iile dintre ace[ti factori. Activitatea biologic= interioar= a solului influen]eaz= nu numai \nsu[irile solului [i procesele de evolu]ie a acestuia, ci [i procesele fiziologice din via]a planatelor. De aceea, studiul vie]ii interioare a solului este indispensabil, atât pentru pedologi, pentru naturali[ti, \n genere, silvicultori [i agricultori cât [i pentru exper]ii criminali[ti. Cunoa[terea organismelor care tr=iesc \n p=tura de sol, a modului lor de via]= [i a rolului diferitelor grupe [i specii de microorganisme \n sol, formeaz= obiectul biologiei solului [i are o esen]ial= importan]= pentru \n]elegerea dinamicii solului [i a problemelor fertilit=]ii lui.

MICROFLORA SOLULUI
BACTERIILE DIN SOL Sunt microorganismele vegetale cele mai numeroase \n sol, cu sistematica cea mai vast= [i cu ac]iunile cele mai variate. |n microbiologia solului, cea mai obi[nuit= clasificare a bacteriilor este dup= fiziologia diverselor grupe. Astfel, dup= modul \n care \[i procur= bioxidul de carbon [i energia necesar= sintetiz=rii materiei organice proprii, se \mpart \n: bacterii autotrofe – care \[i procur= bioxidul de carbon direct din aer, ca [i plantele, iar energia necesar= sintetiz=rii materiei lor organice prin oxidarea substan]elor neorganice sau a

44

CRIMIN ALIS TIC A

compu[ilor simpli ai carbonului, iar \n unele cazuri, cu ajutorul unui pigment analog clorofilei, din lumina solar=; bacterii heterotrofe – care \[i procur=, atât carbonul, cât [i energia de sintetizare a materiei organice proprii, prin oxidarea materiei organice din sol.

MICROFAUNA SOLULUI
Protozoarele – sunt grupa cea mai numeroas= a microfaunei din sol, reprezentat= prin foarte numeroase specii [i un num=r imens de indivizi. Sunt organisme microscopice unicelulare, mai mari decât bacteriile. Nematozii, prin num=rul lor mare [i prin modul lor variat de trai, joac= un rol foarte complex \n sol. Unii p=trund \n ]esuturile r=d=cinilor, v=t=mând astfel plantele – legumele mai ales – [i cauzând pagube \nsemnate. Consum= bacterii, cuperci [i protozoare din sol. Iau parte activ= la descompunerea materiei organice \n sol, amestec= intim materialul mineral cu cel organic [i amelioreaz= aerisirea solului.

MACROFAUNA SOLULUI
|n afar= de organismele apar]inând microfaunei, \n sol tr=iesc toat= via]a sau o parte din via]a lor numeroase animale mai mari – viermi, miriapode, insecte etc. [i vertebrate – care cauzeaz= \nsemnate modific=ri \n masa solului. Râmele sunt organismele animale cele mai active \n procesele de solificare, cu consecin]e \nsemnate pentru fertilitatea solului. Acestea se g=sesc \n num=r foarte mare, cu deosebire \n solurile umede, unde p=trund pân= la 2 – 3 m adâncime.

CARTAREA SOLURILOR
Cartarea sau cartografierea solurilor este complexul de operan]= prin care se identific= [i se separ= pe teren [i se delimiteaz= pe hart= sau plan anumite suprafe]e care \n cuprinsul lor au practic acelea[i condi]ii de sol din punct de vedere al criteriilor de clasificare adaptate – au adic=, acela[i sol sau acela[i complex de soluri. Rezultatul lucr=rilor de cartografiere a solurilor unui teritoriu (o anumit= unitate agricol= sau forestier=, un raion, o regiune, o ]ar=) este harta, respectiv, planul solurilor acelui teritoriu, adic= reprezentarea grafic= a repartiz=rii geografice a diferitelor categorii taxonomice de soluri ale teritoriului cercetat, \mpreun= cu textul sau memoriul \nso]itor. Opera]ia de cartografiere a solurilor este de deosebit= importan]= economic= [i [tiin]ific=. H=r]ile de soluri fac posibil= cunoa[terea fondului agro [i silvoproductiv \n diferitele regiuni geografice ale ]=rii [i p=r]i ale diverselor teritorii, adic= a bazei naturale de produc]ie, \n vederea aplic=rii economiei agricole [i a celei forestiere, planificate [i dirijate, iar \n criminalistic= are un rol determinant \n e[entionarea recolt=rii probelor de compara]ie, dup= formularea versiunilor. Astfel se pot identifica, la nivelul unit=]ii administrativ teritoriale, h=r]ile de detaliu obligatorii care se g=sesc la subdiviziunile pedologice subordonate Ministerului Agriculturii. Aceste h=r]i pot con]ine: H=r]i de detaliu obligatorii 1. harta situa]iei geografice [i a unit=]ilor geomorfologice; 2. harta unit=]ilor de pant= [i de uniformitate mijloace; 3. harta fenomenelor geologice de suprafa]=; 4. harta rocilor mam= de sol [i textura acestora; 5. harta cimatelor [i a microclimatelro; 6. harta arealelor de vegeta]ie spontan= existent=; 7. harta arealelor de vegeta]ie, re\nf=]i[at=; 8. harta suprafe]elor de scurgere orientat= a apei, de scurgere la suprafa]a p=mântului; 9. harta pânzelor de ap= subteran= [i ivirile acesteia \n izvoare;

10. harta solului [i textura lui; 11. harta st=rii de p=strare morfologic= a solului [i a eroziunii solului; 12.harta planta]iilor silvice, pomicole, viticole; 13.harta utiliz=rii actuale, 14.harta re]elei minimale de perdele, \mp=duriri [i alte m=suri agrosilvoameliorative; 15.harta suprafe]elor irigabile [i desecabile; 16.harta utiliz=rii de perspectiv= a terenului. Num=rul acestor h=r]i ar putea fi redus prin gruparea a câte 2 – 3 elemente de complex \n câte o hart=. Cercetarea pe teren a solului [ a condi]iilor naturale \n i care acesta s-a format [ a evoluat trebuie astfel executat=, \ncât i s= aduc= un maximum de caracteriz=ri, pe baza observa]iei elementelor morfologice [ a determin=rilor expeditive. Aceast= i cercetare trebuie s= realizeze atât cunoa[ terea \naintat= a principalelor \nsu[ ale solului, cât [ interpretarea genetic= a iri i acestora, stabilirea unit=]ii genetice, \n care se \ncadreaz= solul. Cele mai complete rezultate ale cercet=rilor (pe teren) se ob]in \n studiul solurilor din forma]ii vegetale naturale – p=duri, paji[ turb=rii – unde cercetarea atent= a profilului solului [ a ti, i ansamblului condi]iilor de vegeta]ie, clim=, relief, roc= mam=, ap= freatic= etc. conduce la cunoa[ terea \naintat= a solului, \n sensul ar=tat mai sus. Când \ns= aceste cercet=ri de teren pot fi completate [ \nt=rite cu cercet=ri analitice de laborator, i cunoa[ terea solului devine mult mai complet= [ mai sigur=. De i aceea, cercetarea analitic= de laborator trebuie s= devin=, \n studiul solurilor forma]iilor vegetale naturale, un mijloc de cunoa[ tere nu numai \n cercet=rile [ tiin]ifice, ci [ \n cele tehnicoi [ tiin]ifice [ de expertiz= criminalistic=. i Cercetarea suprafe]ei solului pentru e[antionare. Este foarte important= e[antionarea solurilor, mai ales atunci când trebuie s= fie l=murite aspecte cu privire la zona care a fost parcurs= de un anumit obiect sau persoan=. Deoarece urmele de sol pot s= fie prelevate \ntr-o mic= cantitate de pe obiectele purt=toare, criminalistul trebuie s= se informeze cu privire la ipotezele de lucru formulate de investigatorii judiciari, pentru a stabili traseele prezumtive. Urm=toarea etap= o reprezint= studierea arealului de diversitate a solurilor existente [i, pe baza h=r]ilor pedologice, s= se stabileasc= un plan de e[antionare, care va avea \n vedere prelevarea pentru compara]ii din zonele cu diversitate pedologic= diferit=, pentru a facilita examinarea ulterioar= de laborator. Planurile de e[antionare vor stabili cantitatea [i zonele de unde se vor preleva probele, astfel \ncât acestea s= fie reprezentative [i s= surprind=, \n mod cert, sol din zona \n litigiu. |n timpul execut=rii s=p=turii, criminalistul face observa]iile [i nota]iile necesare asupra vegeta]iei lemnoase, identificând neap=rat tipul natural de p=dure, [i asupra p=turii vii a solului, \ndeosebi asupra plantelor indicatoare.

UNELTE, INSTRUMENTE {I APARATE PENTRU CERCETAREA SOLULUI PE TEREN
Pentru aplicarea metodelor expeditive ar=tate la recunoa[ terea pe teren a caracterelor solului, este necesar un minim de unelte [ aparate. Acestea sunt: i a. Busola, necesar= pentru orient=ri pe teren [ pentru i stabilirea exact= a pozi]iei. b. Pentru deosebirea preg=tirii profilului [ pentru luarea i probelor de sol, sunt necesare: un cu]it de o]el sau un [ paclu; s=cule]i de pânz=, pungi sau hârtie de pergament, un briceag, sfoar=, hârtie pentru etichete; un sac pentru transportarea probelor.

CRIMIN ALIS TIC A

45

Violen]a la adolescen]i [i copii – sindrom al dezvolt=rii tehnologice sau al lipsei de comunicare dintre copii [i adul]i?
Plutonier adjutant CONSTANTIN BR+E{TEANU, S.T.S.

This article presents some violence cases committed by teenagers and children in the United States of America and Republic of Moldova.
nul 1990 p=rea s= fie cuprins de o epidemie neobi[nuit=, ce a lovit [colile americane. Era vorba de o violen]= juvenil= neobi[nuit=. Copiii f=ceau rost de arme, muni]ie [i bombe, apoi mergeau la [coal= s=-[i ucid= profesorii [i colegii de clas=. S-a dat vina pe diverse influen]e culturale, cum ar fi nuvela lui Stephen King, “Rage”, filmul “The Basketball Diaries” [i videoclipul lui Pearl Jam, “Jeremy”. Jocurile video violente au fost puse \n discu]ie, precum [i influen]ele unor culte, cum ar fi Satanismul. Voi prezenta, pe scurt, câteva dintre numeroasele cazuri, ce s-au petrecut, \n acea perioad=, \n S.U.A., [i unul recent, petrecut nu departe de ]ara noastr= [i anume, \n Republica Moldova. |n Ianuarie 1979, Brenda Spencer, de 17 ani, a luat o pu[c= [i a \nceput s= trag= \n [coala primar=, ce se afla peste drum de casa sa, din ora[ul San Diego, California. Opt copii [i un ofi]er de poli]ie au fost r=ni]i, iar doi oameni [i-au pierdut via]a \ncercând s=-i protejeze pe copii. Când, dup= [ase ore de suspans, Brenda a \ncetat, ea a explicat cu non[alan]= c= nu-i plac zilele de luni. Nathan Ferris, un elev eminent al [colii sale din Missouri, se s=turase s= tot fie ironizat de colegi. A[a c=, pe data de 2 martie 1987, [i-a luat cu el la [coal= un pistol [i, \n momentul \n care un coleg a \nceput s=-l ironizeze, l-a \mpu[cat mortal. Apoi [i-a \ndreptat arma c=tre el \nsu[i, \n prealabil \[i prevenise un prieten s= nu vin= la [coal= \n acea zi, semnalându-[i inten]iile, dar acesta nu l-a luat \n serios. La 15 Noiembrie 1995, Jamie Rouse, \n vârst= de 17 ani, s-a \mbr=cat \n negru, s-a \narmat cu un pistol Remington Viper de calibrul 22, apoi a plecat spre {coala Richland din districtul Giles, statul Tennesse. {i-a \mpu[cat doi dintre profesori \n cap, pe unul dintre ei fatal. Apoi, zâmbind, a \ndreptat arma c=tre echipa de fotbal a [colii dar, \n acel moment, \n calea sa a ie[it o student= ce a fost \mpu[cat= mortal \n gât. Cinci prieteni de-ai lui fuseser= anun]a]i de c=tre atacator despre planurile lui, dar nici unul nu l-a crezut. Barry Loukaitis de 14 ani, \mbr=cat ca un pistolar din vestul s=lbatic, a venit la [coala sa din Moses Lake, Washington, \namat cu dou= pistoale, 78 de \nc=rc=toare [i o carabin= puternic=. A intrat \n clasa de algebr= [i a tras \n prima sa victim=, colegul s=u Manuel Vela, \mpu[cându-l \n piept. Ceva mai târziu, acesta a decedat. Un alt coleg de clas= a fost \mpu[cat \n piept, apoi a urmat profesorul ce a fost \mpu[cat \n spate, acesta fiind \ntors c=tre tabl=. A luat apoi ostatici, permi]ând totu[i scoaterea r=ni]ilor din zon=. Unul dintre profesori l-a imobilizat, punând astfel cap=t asediului. Barry a dat vina pe plictiseal=. Unul dintre colegi a declarat c= Barry spunea cândva c= ar fi distractiv s= ucizi la \ntâmplare. |n momentul când Kipland Kinkel a fost exmatriculat din [coal=, pentru c= avea asupra lui un pistol \nc=rcat, acesta a fost \ngrozit de ceea ce ar fi putut spune tat=l lui. Se sim]ea terminat [i ru[inat de faptul c= nu se putea ridica la nivelul surorii sale mai mare, care era o fat= atletic= [i

A

46

popular=. Dislexic fiind, se sim]ea “oaia neagr=” a familiei, p=rin]ii fiind intelectuali. Dar lucrurile aveau s= ia o turnur= [i mai sumbr=. B=iatul sim]ea c= nu are alt= alegere [i nici vreo alt= cale decât s= ia via]a p=rin]ilor lui. |n acel moment, el a pl=nuit cum avea s= o fac=, se gândea c= ar fi putut [i el s= moar=, dar nu \nainte s= le-o pl=teasc= colegilor de clas= care l-au ironizat de-a lungul timpului. Modul \n care a pus la cale [i dus la \ndeplinire fapta a relevant ceva [i mai maligniant. B=iatul putea fi psihopat. Jonathan Kellerman, specialist \n Psihologia Copilului, autor al c=r]ii “Transformare s=batic=: Reflec]ii asupra copiiilor violen]i”, \l include pe Kinkel \n lista copiilor ce \[i premediteaz= faptele cu cruzime [i “sânge rece”. El arat= modul \n care Kinkel [i-a m=cel=rit p=rin]ii, cum acesta [i-a petrecut noaptea cu cadavrele lor \n cas=, cum a “plantat” bombe \n jurul casei, ca apoi s= fure ma[ina familiei, conducând-o pân= la [coal=. Ajuns acolo, \narmat cu o arm= semi-automat= [i cu un pistol Glock, avea inten]ia de a trage multe gloan]e \n cei pe care \i cuno[tea. Aceasta era lumea lui [i dorea cu t=rie s= o distrug= ca pe o \nc=lcare minor= a regulilor [colare. Avea chiar [i un cu]it, legat la picior, precum [i câteva spray-uri cu piper, pe care a \ncercat s= le foloseasc= \mpotriva ofi]erilor de poli]ie. Crima lui a indicat o premeditare bine pus= la punct. |n anii ateriori, el s-a \narmat, f=r= a se gr=bi, cu numeroase arme [i explozivi. Detaliile uciderii p=rin]ilor lui sunt de-a dreptul [ocante. Voi reda mai jos un articol ap=rut \n ziarul “Evenimentul zilei”, din data de 29.10.2007, care scoate \n eviden]= faptul c= astfel de comportamente la adolescen]i [i copii \ncep s= apar= [i \n ]=rile fost comuniste, unde industrializarea, progresul tehnologic, curentele culturale, jocurile [i filmele violente au p=truns \n for]= pe un teren, a[ putea spune, nepreg=tit. “Un copil de 15 ani din Chi[in=u a angajat, cu 4.000 de dolari, asasini care s=-i omoare p=rin]ii. Explica]ia lui: se plictisise de ei. Norocul p=rin]ilor: “asasinii” erau poli]i[ti sub acoperire. Politi[tii sub acoperire l-au re]inut pe copil, \n timp ce pl=tea o parte din suma promis= pentru omor. La \nceput, b=iatul a pus la cale uciderea tat=lui, un om de afaceri prosper. A f=cut \ns= prea mult= vâlv=, a[a c= poli]ia a aflat c= exista cineva care c=uta asasini de profesie. Pentru a demonstra c= treaba a fost dus= la cap=t, poli]i[tii au simulat moartea b=rbatului, ar=tându-i copilului fotografii \n care acesta z=cea ”mort” la p=mânt. Potrivit poli]i[tilor, b=iatul n-a avut nici o emo]ie când a v=zut pozele. {i-a exprimat doar dorin]a s= o vad= moart= [i pe mama vitreg=, apoi a pl=tit prima ”rat=”, a dat noua comand= [i a fost re]inut pentru comandarea unui dublu asasinat. B=iatul le-a m=rturisit poli]i[tilor c= a vrut s= scape de p=rin]i pentru c= ”se plictisise de ei” [i era nemul]umit c= nu-i ajungeau banii de buzunar, pe care \i primea, regulat. Poli]i[tii cred c= pu[tiul voia, \n orice caz, s= pun= mâna pe averea familiei: un apartament, un automobil [i o sum= de bani.

CRIMIN ALIS TIC A

Minorul a fost re]inut [i arestat pentru 30 de zile. Procuratura a pornit o anchet= penal= pentru ”tentativ= de omor”. Dac= va fi g=sit vinovat, risc= s= fac= pân= la zece ani de \nchisoare, cea mai aspr= pedeaps= pentru minori. Primea 300 de dolari pe s=pt=mân=, bani de buzunar. ”Dac= p=rin]ii \l vor ierta, pedeapsa ar putea fi mai pu]in aspr=”, ne-a declarat Valentin Zubic, viceministru al Afacerilor Interne de la Chi[in=u. P=rin]ii copilului n-au [tiut cine a comandat asasinarea lor decât la \nchiderea cazului. Au fost [oca]i, când au aflat c= era vorba chiar de cel pe care l-au crescut. Ei au declarat c= nu-[i explic= \n nici un fel gestul, deoarece \[i iubeau copilul [i-l r=sf=]au cu câte 200-300 de dolari pe s=pt=mân=, bani de buzunar.” Cazuri, precum cele expuse mai sus, ar putea continua, dar scopul acestui material este de a atrage aten]ia asupra faptului c= astfel de comportamente, ce apar la anumi]i adolescen]i [i copii, nu sunt datorate lipsurilor materiale (cei mai mul]i provin din familii cu o bun= situa]ie material=), educa]iei (unii dintre micii uciga[i erau elevi eminen]i) sau, cu excep]ia unor cazuri relativ rare, unor tulbur=ri psihice. Analizând aceste cazuri, am putea spune celebre, dar \n sens negativ, producerea acestor fapte, ie[ite din comun, se datoreaz= mai degrab= urm=torilor factori: lipsa comunic=rii dintre copii [i p=rin]i (\n cazuri destul de rare familiile copiilor erau destr=mate, cu probleme maritale ori consumatori de droguri sau alcool), p=rin]ii, pur [i simplu nu mai au timp pentru copii [i pentru problemele lor, prin aceste metode extreme, copilul sau adolescentul \ncearc= s= atrag= aten]ia asupra sa; lipsa unei “cenzuri” din partea tutorilor privind cercul de prieteni, jocurile pe care copiii le practic= cu amicii, sau cele de pe computer; \n timp ce adul]ii tind s= ac]ioneze solitari, adolescen]ii sunt instiga]i adesea de c=tre grupul de prieteni, intervenind acel teribilism; fa]= de adul]i, adolescen]ii povestesc \nainte prietenilor ceea ce au de gând s= fac=, propunându-le uneori s= fie martori la ceea ce vor s= fac=; adolescen]ii pot colabora \ntre ei [i pot convinge [I pe al]ii s= ucid= \mpreun=; adesea gr=besc punerea \n aplicare a planului lor; \n timp ce problemele mentale sunt comune, mai pu]ini copii decât adul]i comit acte suicidare; aproape jum=tate dintre tinerii implica]i \n astfel de cazuri prezentau tulbur=ri mentale, unii având anumite halucina]ii [i iluzii; o atitudine prea autoritar= din partea unuia sau a ambilor p=rin]i; o atitudine prea \ng=duitoare, copilul este mult prea r=sf=]at, dup= cum am observat \n cazul care s-a petrecut la Chi[in=u, \n care acel copil primea 200-300 de dolari pe s=pt=mân=. Personal \nclin s= cred c=, de fapt, acei p=rin]i \i d=deau b=iatului acei bani pentru a compensa lipsa timpului alocat pentru comunicarea cu el. |n spe]=, ironic vorbind, p=rin]ii \[i pl=teau rata pentru propria moarte. Acela[i tipar l-am observat [i \n cazurile anterioare celui de la Chi[in=u, \n care copiii aveau resursele financiare pentru a cump=ra arme, muni]ie [i explozibili, care, de multe ori, sunt scumpe [i pentru o persoan= adult=, independent= din punct de vedere financiar; abuzurile fizice [i sexuale. Orice model comportamental al copiilor [i adolescen]ilor, implica]i \n astfel de crime prin violen]=, persist= de-a lungul timpului [i pare chiar s= se intensifice. Asta nu \nseamn=, desigur, c= un copil mai “n=zdr=van” va deveni un uciga[ al colegilor lui. Dar atunci când un copil dezvolt= o obsesie pentru arme sau jocuri violente, [i care, pe

deasupra mai amenin]= [i cu violen]a, e mult mai probabil ca acesta s= treac= la fapte, \n compara]ie cu unul care nu are un astfel de comportament. Anumite conduite ale copiilor [i adolescen]ilor ar trebui s= fie un semnal de alarm= din partea p=rin]ilor, tutorilor, educatorilor, profesorilor, psihologilor [colari etc., [i anume: minciuna; obiceiul de a da vina pe al]ii; fuga de r=spundere; evitarea eforturilor de a \ndeplini sarcinile date; pl=cerea de a tortura animale, jocul cu focul, urinatul \n pat peste vârsta la care un copil cu o dezvoltare normal= nu ar mai face a[a ceva (triada McDonalds, semn \ntâlnit adesea \n copil=ria criminalilor \n serie); utilizarea decep]iei cu scopul de a-i intimida [i manipula pe ceilal]i; manifest= lips= de simpatie fa]= de al]ii; exploateaz= sl=biciunile altora; se implic= \n mici infrac]iuni, cum ar fi mici furturi sau distrugerea bunurilor altora; adopt= un comportament de “ga[c= de cartier” – un fenomen \n cre[tere chiar [i \n ]ara noastr=; foarte irascibili, “fac din ]ân]ar arm=sar”, r=spund discordant \n raport cu o situa]ie care i-ar putea deranja; au antecedente \n \nf=ptuirea unor acte infrac]ionale, f=r= o motiva]ie anume; fuga de acas=; sunt \nchi[i \n ei \n[i[i, mereu sup=ra]i; dezvolt= un intens dezinteres pentru [coal=; se plâng c= mai tot timpul colegii de [coal= \i trateaz= r=u sau \i ironizeaz=; obi[nuiesc s= urm=reasc= filme violente sau s= joace astfel de jocuri pe computer (mai mult de trei ore pe zi); obi[nuiesc s= poarte arme albe; se plâng c= se simt singuri; arat= resentimente intense. Conform unui sondaj efectuat \n S.U.A. de c=tre canalul de televiziune Discovery, \mpreun= cu campania na]ional= \mpotriva violen]ei din rândul tinerilor, acesta a scos la iveal= faptul c= majoritatea p=rin]ilor are o percep]ie gre[it= asupra siguran]ei copiilor lor la [coal=. O treime din copiii chestiona]i au spus c= au fost martorii unor incidente violente, dar mai pu]in de 10 procente au fost crezu]i de p=rin]i. Ca o p=rere personal=, aceste pulsiuni, cum sunt cele \ntâlnite \n triada McDonalds, ce se contureaz= \n copil=rie, \ntâlnite adesea la uciga[ii \n serie, se pot \ntâlni [i la copiii ce comit acte violente, cu precizarea c= ace[tia sunt viitori adul]i, care, ironic vorbind, au avut “[ansa” s= “calce strâmb” mult mai devreme. Probabil acei uciga[i \n serie provin din rândul acelor copii violen]i, care nu “[i-au dat \n petic” (cum s-a petrecut \n cazul Kinkel, care [i-a adunat cu meticulozitate armele [i explozibilii de-a lungul mai multor ani, acesta fiind cunoscut \n rândul prietenilor ca un “expert” \n explozibili) pân= când au trecut pragul vie]ii adulte, comi]ând acele fapte abominabile. Desigur nu este o regul= general=. Acest fapt ce ne duce cu gândul c= \nc= din copil=rie, pân= \n via]a matur=, ace[tia au avut suficient timp s=-[i premediteze cu sânge rece faptele, tensiunile lor acumulându-se. Planurile de ac]iune devenind mult mai rafinate, mai calculate, groz=via faptelor comise de criminalii \n serie devenind greu de imaginat pentru o minte normal=.
Bibliografie Ewing, C. P. Kids Who Kill. New York: Avon, 1990. Garbarino, J. Lost Boys: Why Our Sons Turn Violent. New York: Free Press, 1999. Goodstein, Laurie, and William Glaberson. “The Well-Marked Roads to Homicidal Rage,” The New York Times, April, 2000. Internet : http://www.crimelibrary.com/ Ziarul Evenimentul Zilei

CRIMIN ALIS TIC A

47

SOMMAIRE

SUMMARY

1. LA CRIMINALISTIQUE DANS L’ ANNÉE 2007 VASILE L+P+DU{I 3. L’APPAREIL POUR SÉCHER LES EMPREINTES BIOLOGIQUES VALENTIN SITARU 6. UNE CONSCIENCE MISE AU SERVICE DE LA SCIENCE VASILE L+P+DU{I 7. LA FIN D’UN FUTUR PRÊTRE DRAGO{ GIURGIU 10. L IDENTIFICATION TRASÉOLOGIQUE - PRINCIPAL MOYEN POUR PROUVER LA CULPABILITÉ PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU 13. LA CONTRIBUTION DE L’UTILISATION DES MÉTHODES CRIMINALISTIQUES POUR DÉTECTER LES TRACE DES MÉCANISMES DE LA MANIPULATION DU MARCHÉ BOURSIER SORIN FUSEA 18. LA RECHERCHE AU LIEU DU CRIME AU CAS DES ACCIDENTS ROUTIERS EN HONGRIE ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ 20. LA MANIÉRE DE DISSIMULER UN CRIME PAR UN INCENDIE ELENA EMILIA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I 23. L’INSTABILITÉ DES FOSSÉS DE FLEXION – DES ÉLÉMENTS ADJACENTS DU DESSIN PAPILLAIRE COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U, CORNELIU DANIEL B+ICU{ 25. UNE NOUVELLE MÉTHODE DU PRÉLÉVEMENT DES EMPREINTES SUR LA PEAU DES HOMMES NICOLAE PREDA 26. LES VÉHICULES UTILISÉS COMME UNE ARME: LES VEHICULES QUET-APENS RENATA MINODORA WATSON, 28. DES ACCIDENTS D’AUTO AU ROYAUME – UNI MICHAEL WATSON, RENATA MINODORA WATSON 32. POURQUOI LA VITESSE EXCESSIVE DEVIENT LA CAUSE DES ACCIDENTS ROUTIERS OÙ SONT IMPLIQUÉS LES MOYENS DE TRANSPORT (ART)? KOSTADIN KIRILOV BOBEV, EMIL TZVETKOV STOYANOV 35. IMAGETRAK CONTRE LES CAMBRIOLEURS DES STATIONS DE CARBURANT IOAN TOMA, ADRIAN RUSU 38. LA VIE ET L’ACTIVITÉ DES FRÈRES MINOVICI ADRIAN MAJARU 41. LE PROCÈS BIOLOGIQUE DE LA VIEILLESSE; L’EFFET DE LA VIEILLESSE FACIALE À L’ APPUI DE LA CRIMINALISTIQUE NICOLAE {ERVEZEU, FLORIN L+Z+U 44. LA RECHERCHE ET L’ECHANTILLONNAGE DU TERRAIN PAR RAPORT À SA NATURE DANS L’IDENTIFICATION CRIMINALISTIQUES DES EMPREINTES CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU 46. LA VIOLENCE DES ADOLESCENTS ET DES ENFANTS – SYNDROME DU DÉVELOPPEMENT TECHNOLOGIQUE OU MANQUE DE COMMUNICATION ENTRE ENFANTS ET LES ADULTES CONSTANTIN BR+E{TEANU

1. FORENSIC SCIENCE IN 2007 VASILE L+P+DU{I 3. DEVICE FOR DRYING BIOLOGICAL EVIDENCE VALENTIN SITARU 6. AN UNWAVERING CONSCIENCE IN THE SERVICE OF SCIENCE. VASILE L+P+DU{I 7. THE END OF A FUTURE PRIEST. DRAGO{ GIURGIU 10. TRASEOLOGYC IDENTIFICATION-FIRST WAY TO PROVE A GUILT PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU 13. USING FORENSIC SCIENCE METHODS FOR INVESTIGATING THE MECHANISM FOR STOCK MARKET MANIPULATION SORIN FUSEA 18. CRIME SCENE INVESTIGATION AT TRAFFIC CCIDENTS IN HUNGARY. ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ 20. HIDING A MURDER BY ARSON. ELENA EMILIEA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I 23. INSTABILITY OF THE FLEXION FURROWS - ADJACENT ELEMENT OF THE FRICTION RIDGES. COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U, CORNELIU DANIEL B+ICU{ 25. A NEW METHOD FOR LIFTING LATENT MARKS FROM HUMAN SKIN. NICOLAE PREDA 26. CARS AS WEAPONS: CAR BOMBS IN GREAT BRITAIN RENATA MINODORA WATSON 28. FATALITY ACCIDENTS IN THE UNITED KINGDOM EMIL TZVETKOV STOYANOV, RENATA MINODORA WATSON 32. WHY EXCESSIVE HIGH-SPEED BECAME A CAUSE OF ROAD ACCIDENTS GENERATION IN WHICH ARE INVOLVED TRANSPORT FACILITIES. KOSTADIN KIRILOV BOBEV, EMIL TZVETCOV STOYANOV 35. IMAGETRAK VERSUS GAS STATION ROBBERIES. IOAN TOMA, ADRIAN RUSU 38. FROM LIFE AND ACTIVITY OF MINOVICI BROTHERS ADRIAN MAJURU 41. THE BIOLOGIC PROCESS OF AGEING, THE EFFECT OF FACIAL AGEING TO SUPPORTING THE FORENSIC SCIENCE. NICOLAE {ERFEZEU, FLORIN L+Z+U 44. EXAMINATION AND SAMPLING OF SOILS WITH THE PURPOSE OF FORENSIC IDENTIFICATION. CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU 46. THE TEENAGER'S AND CHILDREN'S VIOLENCE SYNDROME OF THE TECHNOLOGICAL DEVELOPMENT OR OF THE ADULT'S LACK OF COMMUNICATION? CONSTANTIN BR+E{TEANU

CRIMIN ALIS TIC A

48

CRIMIN ALIS TIC A

49

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->