P. 1
Proiect Cod Educatie 10august-4906

Proiect Cod Educatie 10august-4906

|Views: 30|Likes:
Published by catacashca

More info:

Published by: catacashca on Sep 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2011

pdf

text

original

Sections

  • TITLUL I – DispoziŃii generale
  • CAPITOLUL 1 – Scopul şi sfera de cuprindere a Codului educaŃiei
  • CAPITOLUL 2 – Principii fundamentale
  • CAPITOL 1 – DispoziŃii comune
  • CAPITOLUL I – Organizarea învăŃământului preuniversitar
  • CAPITOLUL II – Alte forme de organizare ale învăŃământului preuniversitar
  • CAPITOLUL III – Curriculum naŃional
  • CAPITOLUL IV – Evaluarea, examinarea şi certificarea
  • CAPITOLUL V – Resursele învăŃământului preuniversitar
  • CAPITOLUL I – DispoziŃii generale
  • CAPITOLUL II – Organizarea învăŃământului universitar
  • CAPITOLUL III – Organizarea învăŃământului post-universitar
  • CAPITOLUL V – ÎnvăŃământ superior medical
  • CAPITOLUL VII – ViaŃa universitară
  • Art. 92 Autonomia universitară şi libertăŃile academice
  • Art. 96 DispoziŃii generale
  • CAPITOLUL IX – ÎnvăŃământ superior particular şi confesional
  • CAPITOLUL I – DispoziŃii comune
  • Art. 100 DispoziŃii generale
  • CAPITOLUL II – Bibliotecile şi centrele de documentare şi informare
  • TITLUL VII – ÎnvăŃământul militar, de ordine şi securitate publică
  • CAPITOL I – DispoziŃii generale
  • TITLUL IX – EducaŃia permanentă
  • Art. 137 ÎnŃelesul educaŃiei permanente
  • CAPITOLUL I – Evaluarea în vederea asigurării calităŃii
  • CAPITOLUL II – Evaluarea în vederea autorizării de funcŃionare provizorie
  • CAPITOLUL III – Evaluarea în vederea acreditării
  • CAPITOLUL IV – InstituŃii cu roluri privind evaluarea calităŃii
  • Art. 183 Completarea actelor de studii
  • Art. 186 Eliberarea actelor de studii
  • Art. 187 Corecturi şi duplicate
  • TITLUL XIII – ŞCOLARIZAREA CETĂłENILOR DIN STATE
  • Titlul XV – DispoziŃii tranzitorii şi finale
  • CAPITOL I – DispoziŃii comune
  • Cartea a II-a – Statutul Personalului (Didactic) din ÎnvăŃământ
  • Titlul I – DispoziŃii generale
  • Titlul II – ÎnvăŃământ preuniversitar
  • CAPITOLUL I – FuncŃiile didactice şi didactice auxiliare
  • CAPITOLUL II – FuncŃiile de conducere, de îndrumare şi de control
  • CAPITOLUL IV – Norma didactică şi condiŃiile de salarizare
  • CAPITOLUL V – Îndrumare, control şi evaluare
  • CAPITOLUL I: Functiile didactice si de cercetare. Conditiile pentru ocuparea
  • CAPITOLUL II: Conducerea institutiilor de invatamant superior
  • Titlul IV – Drepturi şi obligaŃii
  • Titlul V – DistincŃii şi premii
  • Titlul VI – Răspunderea disciplinară şi materială
  • Titlul VII – Pensionarea

Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării

Codul EducaŃiei
Proiect

Bucureşti, 09 august 2009

Cuprins
CARTEA I – EDUCAłIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ ............................................................................. 1 TITLUL I – DISPOZIłII GENERALE..................................................................................................................... 1 CAPITOLUL 1 – SCOPUL ŞI SFERA DE CUPRINDERE A CODULUI EDUCAłIEI ............................................................. 1 CAPITOLUL 2 – PRINCIPII FUNDAMENTALE............................................................................................................. 5 TITLUL II – SISTEMUL NAłIONAL DE ÎNVĂłĂMÂNT ................................................................................ 13 CAPITOL 1 – DISPOZIłII COMUNE .......................................................................................................................... 13 TITLUL III – ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR....................................................................................... 17 CAPITOLUL I – ORGANIZAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR .................................................................... 17 CAPITOLUL II – ALTE FORME DE ORGANIZARE ALE ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR .................................... 27 CAPITOLUL III – CURRICULUM NAłIONAL ........................................................................................................... 30 CAPITOLUL IV – EVALUAREA, EXAMINAREA ŞI CERTIFICAREA ............................................................................ 34 CAPITOLUL V – RESURSELE ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ....................................................................... 38 CAPITOLUL VI – VIAłA ŞCOLARĂ ........................................................................................................................ 49 TITLUL IV – ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ...................................................................................................... 60 CAPITOLUL I – DISPOZIłII GENERALE................................................................................................................... 60 CAPITOLUL II – ORGANIZAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI UNIVERSITAR ........................................................................ 68 (5) ABSOLVENłII CU DIPLOMĂ A STUDIILOR UNIVERSITARE DE LICENłĂ ÎŞI POT EXERCITA PROFESIA, CONFORM COMPETENłELOR ŞI DREPTURILOR CORESPUNZĂTOARE DIPLOMEI DOBÂNDITE, SAU POT CONTINUA STUDIILE UNIVERSITARE PRIN MASTER.................................... 71 CAPITOLUL III – ORGANIZAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI POST-UNIVERSITAR .............................................................. 86 CAPITOLUL IV – STRUCTURA INSTITUłIILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR ............................................................ 90 CAPITOLUL V – ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR MEDICAL .............................................................................................. 95 CAPITOLUL VI - EXCELENłĂ ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ................................................................................ 99 CAPITOLUL VII – VIAłA UNIVERSITARĂ ............................................................................................................ 102 ART. 92 AUTONOMIA UNIVERSITARĂ ŞI LIBERTĂłILE ACADEMICE ........................................................................ 102 CAPITOLUL VIII – FINANłAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI SUPERIOR .......................................................................... 106 ART. 96 DISPOZIłII GENERALE ............................................................................................................................... 106 CAPITOLUL IX – ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR PARTICULAR ŞI CONFESIONAL .......................................................... 113 TITLUL V – BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂłĂMÂNTULUI DE STAT ........................................................... 114 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.................................................................................................................... 114

ART. 100 DISPOZIłII GENERALE ............................................................................................................................. 114 CAPITOLUL II – BIBLIOTECILE ŞI CENTRELE DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE.................................................. 118 TITLUL VI – MANAGEMENTUL ÎNVĂłĂMÂNTULUI................................................................................. 120 CAPITOLUL I – MANAGEMENTUL SISTEMULUI NAłIONAL DE ÎNVĂłĂMÂNT ....................................................... 120 CAPITOLUL II – MANAGEMENTUL UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT ...................................................................... 137 CAPITOLUL III – MANAGEMENTUL ÎNVĂłĂMÂNTULUI SUPERIOR ...................................................................... 140 TITLUL VII – ÎNVĂłĂMÂNTUL MILITAR, DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ........................... 144 CAPITOL I – DISPOZIłII GENERALE ...................................................................................................................... 144 TITLUL VIII – ÎNVĂłĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MINORITĂłILOR NAłIONALE................................... 146 CAPITOL I – DISPOZIłII GENERALE ...................................................................................................................... 146 TITLUL IX – EDUCAłIA PERMANENTĂ ........................................................................................................ 150 CAPITOL I – DISPOZIłII GENERALE ...................................................................................................................... 150 ART. 137 ÎNłELESUL EDUCAłIEI PERMANENTE ...................................................................................................... 150 TITLUL X – EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂłII EDUCAłIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE ................................................................................................................................................................................... 155 CAPITOLUL I – EVALUAREA ÎN VEDEREA ASIGURĂRII CALITĂłII........................................................................ 155 CAPITOLUL II – EVALUAREA ÎN VEDEREA AUTORIZĂRII DE FUNCłIONARE PROVIZORIE ..................................... 163 CAPITOLUL III – EVALUAREA ÎN VEDEREA ACREDITĂRII.................................................................................... 164 CAPITOLUL IV – INSTITUłII CU ROLURI PRIVIND EVALUAREA CALITĂłII ........................................................... 171 TITLUL XI – ACTE DE STUDII. RECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR ŞI CALIFICĂRILOR PROFESIONALE .................................................................................................................................................... 192 ART. 183 COMPLETAREA ACTELOR DE STUDII ......................................................................................... 193 (1)INSTITUłIILE DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR, DE STAT ORI PARTICULAR, ACREDITATE SAU AUTORIZATE SĂ FUNCłIONEZE PROVIZORIU POTRIVIT LEGII POT GESTIONA, COMPLETA SI ELIBERA NUMAI ACELE ACTE DE STUDII LA CARE AU DREPTUL ÎN CONDIłIILE LEGII. ......... 193 (2)RECTORUL INSTITUłIEI DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR ESTE RESPONSABIL PENTRU ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII DE GESTIONARE, COMPLETARE ŞI ELIBERARE A ACTELOR DE STUDII DE CĂTRE INSTITUłIE. (3) PERSOANELE CARE AU TRANSMIS DATELE, PERSOANELE CARE LE-AU COMPLETAT ŞI PERSOANELE CARE LE-AU SEMNAT SUNT RESPONSABILE POTRIVIT LEGII PENTRU EXACTITATEA DATELOR ÎNSCRISE ÎN ACTELE DE STUDII ELIBERATE...................................................................................................................... 193

(4) COMPLETAREA, SEMNAREA ŞI SIGILAREA UNUI ACT DE STUDII SE EFECTUEAZA POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR ÎN VIGOARE. ............................................................................................................... 193 ART. 185 CE ACTE DE STUDII SE ELIBEREAZĂ PENTRU STUDII UNIVERSITARE ŞI CINE ARE DREPTUL SĂ ELIBEREZE .................................................................................................................................. 193 (1) CALIFICĂRILE ŞI TITLURILE OBłINUTE ÎN URMA STUDIILOR UNIVERSITARE SUNT CONFIRMATE PRIN DIPLOME DE LICENłĂ, MASTERAT ŞI DOCTORAT. ......................................... 193 (2) AU DREPTUL DE A ELIBERA DIPLOME UNIVERSITARE RECUNOSCUTE DE MINISTERUL EDUCAłIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII NUMAI INSTITUłIILE DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR ACREDITATE. ........................................................................................................................................................ 193 (3) ÎN CAZUL STUDIILOR DE LICENłĂ, INSTITUłIA DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR ACREDITATĂ SAU AUTORIZATĂ SĂ FUNCłIONEZE PROVIZORIU ELIBEREAZĂ ÎN MOD OBLIGATORIU ŞI GRATUIT SUPLIMENTUL LA DIPLOMĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ŞI ÎNTR-O LIMBĂ DE CIRCULAłIE INTERNAłIONALĂ. MODELUL DE REFERINłĂ AL SUPLIMENTULUI LA DIPLOMĂ ESTE STABILIT PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII CONFORM NORMELOR EUROPENE..................................................................................................................................... 193 (4) DUPĂ FINALIZAREA COMPLETĂ A STUDIILOR DE LICENłĂ ŞI MASTERAT, PÂNĂ LA ELIBERAREA DIPLOMEI, LA CERERE, ABSOLVENłILOR LI SE ELIBEREAZĂ ADEVERINłĂ DE ABSOLVIRE A STUDIILOR, AL CĂREI TERMEN DE VALABILITATE ESTE DE MAXIMUM 12 LUNI. ................................................................................................................................................................................... 193 ART. 186 ELIBERAREA ACTELOR DE STUDII .............................................................................................. 193 (1) TITULARII SAU ÎMPUTERNICIłII LEGALI AI ACESTORA AU DREPTUL SĂ SOLICITE ELIBERAREA ACTELOR DE STUDII COMPLETATE, DUPĂ TERMENUL APROBAT DE SENATUL INSTITUłIEI, CARE POATE FI CEL MULT DE 12 LUNI DE LA FINALIZAREA STUDIILOR, RESPECTIV DE DOUĂ LUNI DE LA CONFIRMAREA TITLULUI ŞTIINłIFIC DE DOCTOR.............. 193 (2) IN SITUATII BINE MOTIVATE, CAND TITULARUL NU SE POATE PREZENTA, ACTUL DE STUDII POATE FI ELIBERAT IMPUTERNICITULUI ACESTUIA, CU APROBAREA RECTORULUI INSTITUTIEI, PE BAZA UNEI PROCURI, CARE SA ...................................................................................... 193 MENTIONEZE IN MOD EXPRES FAPTUL CA IMPUTERNICITUL POATE RIDICA ACTE DE STUDII, AUTENTIFICATA LA NOTARIAT. IN CAZUL CETATENILOR ROMANI SAU STRAINI CU DOMICILIUL/RESEDINTA IN STRAINATATE, PROCURA NOTARIALA VA FI SUPRALEGALIZATA SAU APOSTILATA (APOSTILA DE LA HAGA), CONFORM CONVENTIILOR INTERNATIONALE, DE CATRE AUTORITATILE COMPETENTE DIN TARA RESPECTIVA. ........................................................ 194 (3) ACTELE DE STUDII COMPLETATE SI NERIDICATE DATORITA DECESULUI TITULARULUI POT FI ELIBERATE UNUI MEMBRU AL FAMILIEI TITULARULUI (ASCENDENT ORI

DESCENDENT DE GRADUL I SAU II), IN BAZA UNEI CERERI APROBATE DE CONDUCEREA INSTITUTIEI, INSOTITA DE COPIE LEGALIZATA A CERTIFICATULUI DE DECES SI DE O DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE PRIVIND MOTIVELE INVOCATE PENTRU RIDICAREA ACESTOR ACTE DE STUDII. .............................................................................................................................. 194 ART. 187 CORECTURI ŞI DUPLICATE............................................................................................................. 194 (1) ÎN CAZUL ÎN CARE SE CONSTATĂ GREŞELI DE COMPLETARE A UNUI ACT DE STUDII ACESTA POATE FI ÎNLOCUIT PRIN DECIZIA RECTORULUI INSTITUłIEI DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR CARE A ELIBERAT INIłIAL ACEST ACT. ACTUL GREŞIT SE ANULEAZĂ ŞI SE ARHIVEAZĂ LA INSTITUłIA MENłIONATĂ, CONFORM REGLEMENTĂRILOR ÎN VIGOARE..... 194 (2) ÎN CAZUL PIERDERII, DISTRUGERII COMPLETE SAU DETERIORARII PARTIALE A UNUI ACT DE STUDII, SE POATE ELIBERA UN DUPLICAT AL ACESTUIA DACA IN ARHIVA INSTITUTIEI SE GASESC MATCA (COTORUL) ACTULUI RESPECTIV SI/SAU ALTE DOCUMENTE LEGALE DIN CARE REZULTA SITUATIA STUDIILOR TITULARULUI SAU, DACA ARHIVA A FOST DISTRUSA IN CONDITII DE FORTA MAJORA (CALAMITATI NATURALE, INCENDII ETC.), PRIN RECONSTITUIREA SITUATIEI SCOLARE DE CATRE INSTITUTIE. ....................................................... 194 (3) ÎN CAZURILE ÎN CARE UNELE INSTITUłII AU FOST REORGANIZATE SAU DESFIINłATE, ACTELE DE STUDII ORIGINALE SAU DUPLICATE ALE ACESTORA SE GESTIONEAZĂ, SE COMPLETEAZĂ ŞI SE ELIBEREAZĂ DE CĂTRE INSTITUłIILE CARE PASTREAZĂ ARHIVA ACESTORA, CU MENłIONAREA EXPRESĂ PE ACTUL DE STUDII ATÂT A INSTITUłIEI CARE ELIBEREAZĂ ACTUL CÂT ŞI A INSTITUłIEI REORGANIZATE SAU DESFIINłATE. ....................... 194 ART. 188 ANULAREA INSTITUłIONALĂ A ACTELOR DE STUDII .......................................................... 194 (1) ÎN CAZURILE ÎN CARE SE CONSTATĂ ŞI DOVEDEŞTE UTILIZAREA UNOR MIJLOACE FRAUDULOASE SAU ABATERI GRAVE DE LA ETICA UNIVERSITARĂ ÎN OBłINEREA UNUI ACT DE STUDII, INSTITUłIA DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR CARE L-A ELIBERAT DISPUNE ANULAREA ACESTUIA ŞI ANUNłĂ INSTITUłIILE ABILITATE..................................................................................... 194 (2) MINISTERUL EDUCAłIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII POATE DISPUNE ANULAREA ACTELOR DE STUDII CU ANTETUL ACESTUIA ATUNCI CÂND CONSTATĂ CĂ AU FOST ELIBERATE FĂRĂ RESPECTAREA ÎN TOTALITATE A LEGALITĂłII...................................................................................... 194 (3)ANULAREA ACTELOR DE STUDII ÎN CONDIłIILE ALIN. (1) ŞI (2) ESTE FACUTA PUBLICĂ, DE CĂTRE INSTITUłIA CARE A DISPUS-O, ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A III-A. ................................................................................................................................................................................... 194 ART. 189 EVIDENłA NAłIONALĂ A DIPLOMELOR DE STUDII UNIVERSITARE............................... 194 EVIDENłA CENTRALIZATĂ A DIPLOMELOR DE STUDII UNIVERSITARE SE REALIZEAZĂ PRIN INTERMEDIUL REGISTRULUI MATRICOL UNIC MENłIONAT LA ART. 57........................................ 194

............................... 210 CARTEA A II-A – STATUTUL PERSONALULUI (DIDACTIC) DIN ÎNVĂłĂMÂNT............................TITLUL XII – DEZVOLTAREA SISTEMULUI NAłIONAL DE ÎNVĂłĂMÂNT ................................................................................................. 211 TITLUL II – ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR............................................................................................................. 214 CAPITOLUL II – FUNCłIILE DE CONDUCERE........................................................... 252 CAPITOLUL II: CONDUCEREA INSTITUTIILOR DE INVATAMANT SUPERIOR ... 264 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE..................................................................... 206 CAPITOL I – DISPOZIłII GENERALE ............................... 245 CAPITOLUL V – ÎNDRUMARE................................ 274 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE......................................... 196 CAPITOL I – DISPOZIłII GENERALE .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 273 TITLUL VI – RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI MATERIALĂ .......................................................................................................................................................................................................................... 274 TITLUL VII – PENSIONAREA...................................................... 278 ....................................... 196 TITLUL XIII – ŞCOLARIZAREA CETĂłENILOR DIN STATE TERłE UE ............. 252 CAPITOLUL I: FUNCTIILE DIDACTICE SI DE CERCETARE...................................................... 197 CAPITOL I – DISPOZIłII GENERALE .................................................................................................................... 214 CAPITOLUL I – FUNCłIILE DIDACTICE ŞI DIDACTICE AUXILIARE.................................................................................... 210 CAPITOL I – DISPOZIłII COMUNE ............................................................................................................................................................................................................... 230 CAPITOLUL III – FORMAREA CONTINUĂ ŞI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CARE OCUPĂ FUNCłII DIN EDUCAłIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ .......................... CONTROL ŞI EVALUARE............................................................................................................... 206 TITLUL XV – DISPOZIłII TRANZITORII ŞI FINALE............................................................................... 249 TITLUL III – ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR..................................................... 211 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE........................................................................................................ 260 TITLUL IV – DREPTURI ŞI OBLIGAłII ................................................................ 273 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.............................. 197 TITLUL XIV – ŞCOLARIZAREA TINERILOR DE ORIGINE ETNICĂ ROMÂNA ŞI A ETNICILOR ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE ......................... 211 TITLUL I – DISPOZIłII GENERALE............................................ CONDITIILE PENTRU OCUPAREA ACESTORA .................................................................................... DE ÎNDRUMARE ŞI DE CONTROL ............. 237 CAPITOLUL IV – NORMA DIDACTICĂ ŞI CONDIłIILE DE SALARIZARE ..................................................................................................... 278 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.............................................................................................................................................................................. 264 TITLUL V – DISTINCłII ŞI PREMII.............................

TITLUL VIII – DISPOZIłII TRANZITORII ŞI FINALE ................................................................................. 280 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.................................................................................................................... 280

CARTEA A II-A – STATUTUL PERSONALULUI (DIDACTIC) DIN ÎNVĂłĂMÂNT................................ 211 TITLUL I – DISPOZIłII GENERALE................................................................................................................. 211 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.................................................................................................................. ..211 TITLUL II – ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR............................................................................................ 214 CAPITOLUL I – FUNCłIILE DIDACTICE ŞI DIDACTICE AUXILIARE......................................................................... 214 CAPITOLUL II – FUNCłIILE DE CONDUCERE, DE ÎNDRUMARE ŞI DE CONTROL ..................................................... 230 CAPITOLUL III – FORMAREA CONTINUĂ ŞI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CARE OCUPĂ FUNCłII
DIN EDUCAłIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ ............................................................................................................ 236

CAPITOLUL IV – NORMA DIDACTICĂ ŞI CONDIłIILE DE SALARIZARE ................................................................. 244 CAPITOLUL V – ÎNDRUMARE, CONTROL ŞI EVALUARE........................................................................................ 248 TITLUL III – ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR.......................................................................................................... 251 CAPITOLUL I: FUNCTIILE DIDACTICE SI DE CERCETARE. CONDITIILE PENTRU OCUPAREA ACESTORA ................. 251 CAPITOLUL II: CONDUCEREA INSTITUTIILOR DE INVATAMANT SUPERIOR .......................................................... 259 TITLUL IV – DREPTURI ŞI OBLIGAłII ........................................................................................................... 263 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.................................................................................................................... 263 TITLUL V – DISTINCłII ŞI PREMII.................................................................................................................. 272 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.................................................................................................................... 272 TITLUL VI – RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI MATERIALĂ ................................................................ 273 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.................................................................................................................... 273 TITLUL VII – PENSIONAREA............................................................................................................................. 277 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.................................................................................................................... 277 TITLUL VIII – DISPOZIłII TRANZITORII ŞI FINALE ................................................................................. 278 CAPITOLUL I – DISPOZIłII COMUNE.................................................................................................................... 278

Cartea I – EducaŃia şi formarea profesională

TITLUL I – DispoziŃii generale
CAPITOLUL 1 – Scopul şi sfera de cuprindere a Codului educaŃiei
Art. 1 - Scopul şi sfera de cuprindere a Codului educaŃiei (1) Scopul prezentului cod este de a asigura cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la învăŃătură. (2) Prezentul cod stabileşte cadrul legal privind: a) educaŃia şi formarea profesională; b) organizarea şi funcŃionarea sistemului naŃional de învăŃământ; c) organizarea reŃelelor de învăŃământ care cuprind atât unităŃile/instituŃiile de învăŃământ acreditate cât şi cele autorizate; d) evaluarea şi asigurarea calităŃii furnizorilor şi programelor de educaŃie şi formare profesională; e) autorizarea şi acreditarea furnizorilor şi programelor de educaŃie şi formare profesională; f) cadrul naŃional al calificărilor; g) recunoaşterea studiilor, titlurilor, diplomelor, certificatelor de studii şi calificărilor profesionale; h) statutul personalului didactic. (3) În domeniul educaŃiei şi formării profesionale, dispoziŃiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziŃiile Codului educaŃiei. (4) Prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia. (5) Orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului şcolar/universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege. 1

Art. 2 - Idealul educaŃional (1) ÎnvăŃământul constituie prima prioritate naŃională şi este un serviciu public prin care se urmăreşte realizarea idealului educaŃional, întemeiat pe valorile umaniste universal recunoscute, pe valorile democraŃiei şi pe aspiraŃiile societăŃii româneşti, şi contribuie la promovarea şi păstrarea identităŃii naŃionale. (2) Idealul educaŃional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităŃii umane, în formarea personalităŃii autonome şi creative fundamentată pe asumarea reală de către toŃi indivizii şi de către fiecare dintre aceştia a unei scale de valori necesare societăŃii cunoaşterii. Art. 3 - Norme metodologice, instrucŃiuni şi ordine (1) Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării are atribuŃia de a elabora normele necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod. (2) În înŃelesul prezentului cod, prin norme se înŃelege norme metodologice, instrucŃiuni şi ordine. (3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Ordinele şi instrucŃiunile se emit de ministrul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) InstituŃiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării, nu pot elabora şi emite norme care să aibă legătură cu prevederile prezentului cod, cu excepŃia celor prevăzute în prezentul cod. (6) Anual, Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării sistematizează toate normele în vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod şi pune această colecŃie oficială la dispoziŃia altor persoane, spre publicare. Art. 4 - DefiniŃii (1) În înŃelesul prezentului cod termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaŃii a) învăŃământul – este un serviciu public organizat în condiŃiile unui regim juridic de drept public în scopul educării tinerei generaŃii; 2

b) educaŃia – se referă la programele şi activităŃile de formare academică sau profesională iniŃială şi continuă; c) procesul de educaŃie şi formare profesională – poate fi definit ca un ansamblu de activităŃi educative şi de experienŃe de învăŃare prin care trece subiectul învăŃării pe întreaga durată a traseului profesional; d) organizaŃia furnizoare de educaŃie – este o instituŃie de învăŃământ. Pot fi organizaŃii furnizoare de educaŃie şi alte persoane juridice care, potrivit statutului, desfăşoară activităŃi de învăŃământ pe bază de programe legal autorizate, de formare iniŃială şi continuă; e) programele de studii – concretizează oferta educaŃională a unei organizaŃii furnizoare de educaŃie; f) beneficiarii direcŃi ai educaŃiei şi formării profesionale – sunt preşcolarii, elevii şi studenŃii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaŃie; g) beneficiarii indirecŃi ai educaŃiei şi formării profesionale – sunt angajatorii, angajaŃii, familiile beneficiarilor direcŃi şi, într-un sens larg, întreaga societate; h) cadrul naŃional al calificărilor – cuprinde în mod progresiv şi corelat gradele, diplomele sau certificatele de studiu care atestă nivelurile distincte de calificare, exprimate în termenii rezultatelor în învăŃare. Cadrul naŃional al calificărilor este corelat cu cel european corespunzător; i) sistemul naŃional de învăŃământ – este constituit din ansamblul unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităŃii de educare; j) societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor ei. k) competenŃa este o combinaŃie de cunoştinŃe, deprinderi, abilităŃi şi atitudini relevante în context necesare unei persoane pentru a rezolva o categorie de probleme specifice unui loc de muncă. l) calificarea reprezintă un rezultat formal al unui proces de evaluare şi de validare, care este obŃinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obŃinut rezultate ca

3

urmare a învăŃării la anumite standarde. Calificarea înseamnă recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învăŃării pentru piaŃa muncii, precum şi pentru educaŃia şi formarea profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie. m) calitatea educaŃiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate. n) evaluarea calităŃii educaŃiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o organizaŃie furnizoare de educaŃie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referinŃă. Atunci când evaluarea calităŃii este efectuată de însăşi organizaŃia furnizoare de educaŃie, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităŃii este efectuată de o agenŃie naŃională sau internaŃională specializată, aceasta ia forma evaluării externe. o) asigurarea calităŃii educaŃiei este realizată printr-un ansamblu de acŃiuni de dezvoltare a capacităŃii instituŃionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaŃia furnizoare de educaŃie îndeplineşte standardele de calitate. Asigurarea calităŃii exprimă capacitatea unei organizaŃii furnizoare de a oferi programe de educaŃie în conformitate cu standardele anunŃate. p) controlul calităŃii educaŃiei în unităŃile de învăŃământ preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal presupune activităŃi şi tehnici cu caracter operaŃional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecŃie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. q) îmbunătăŃirea calităŃii educaŃiei presupune evaluare, analiză şi acŃiune corectivă continuă din partea organizaŃiei furnizoare de educaŃie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinŃă. r) acreditarea este acea modalitate de asigurare a calităŃii prin care, pe baza evaluării externe realizată în condiŃiile legii, un organism al statului special împuternicit de lege certifică respectarea standardelor pentru funcŃionarea organizaŃiilor furnizoare de educaŃie şi a programelor lor de studii. 4

s) autorizaŃia de funcŃionare provizorie este actul prin care, pe baza evaluării externe realizată în condiŃiile legii, un organism al statului special împuternicit de lege conferă instituŃiei de învăŃământ superior sau organizaŃiei furnizoare de educaŃie dreptul de a desfăşura procesul de învăŃământ şi de a organiza, după caz, admiterea într-un program de studii. t) standardul se constituie ca un ansamblu de reguli sau rezultate privitoare la activităŃile unei instituŃii furnizoare de educaŃie sau la programele de studii oferite de aceasta şi care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a acestor activităŃi. u) standardele de referinŃă sunt acele standarde care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităŃi de către o organizaŃie furnizoare de educaŃie, pe baza bunelor practici existente la nivel naŃional, european sau mondial. v) indicatorul de performanŃă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităŃi desfăşurate de o organizaŃie furnizoare de educaŃie prin raportare la un standard.

CAPITOLUL 2 – Principii fundamentale
Art. 5 - Principii Principiile care guvernează educaŃia şi formarea profesională în România sunt: a) Principiul echităŃii şi egalităŃii de şanse, potrivit căruia accesul la oportunităŃile de învăŃare se realizează fără discriminare; b) Principiul calităŃii, în baza căruia activităŃile de învăŃământ se raportează la standarde de referinŃă şi bune practici internaŃionale; c) Principiul relevanŃei, pentru nevoile de dezvoltare individuală şi social–economică; d) Principiul eficienŃei, pentru obŃinerea de rezultate educaŃionale maxime prin gestionarea resurselor existente; e) Principiul subsidiarităŃii, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaŃi direct în proces;

5

f) Principiul răspunderii, în baza căruia unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ răspund public de performanŃele lor; g) Principiul autonomiei universitare; h) Principiul libertăŃii academice; i) Principiul eficienŃei manageriale şi financiare; j) Principiul transparenŃei şi al răspunderii publice; k) Principiul respectării drepturilor şi libertăŃilor copilului şi tinerilor – antepreşcolari, preşcolari, elevi şi studenŃi; l) Principiul independenŃei de ideologii, religii şi doctrine politice; m) Principiul învăŃării pe parcursul întregii vieŃi; n) Principiul educaŃiei diferenŃiate/individualizate, urmărind valorificarea întregului potenŃial al copilului/tânărului, a tuturor dimensiunilor personalităŃii acestora; o) Principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflaŃi în situaŃii speciale – copii/tineri proveniŃi din medii defavorizate, din familii monoparentale, dezmembrate sau în care părinŃii/susŃinătorii legali au probleme de sănătate, copii/tineri cu cerinŃe educative speciale şi alŃii asemenea; p) Principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social; q) Responsabilitatea părinŃilor; r) Principiul susŃinerii şi promovării personalului didactic, pentru acces şi dezvoltare în carieră, conform calităŃii performanŃelor profesionale. Art. 6 - FinalităŃile educaŃiei şi formării profesionale (1) EducaŃia şi formarea profesională a copiilor, tinerilor şi adulŃilor prin sistemul naŃional de învăŃământ are ca finalitate principală formarea la toŃi şi la fiecare dintre aceştia a competenŃelor, înŃelese ca ansamblu multifuncŃional şi transferabil de cunoştinŃe, deprinderi şi atitudini, necesare pentru: a) împlinire şi dezvoltare personală prin realizarea propriilor obiective în viaŃă, conform intereselor şi aspiraŃiilor fiecăruia şi dorinŃei de a învăŃa pe parcursul întregii vieŃi; 6

c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcŃionarea şi dezvoltarea unei economii durabile. 7 . b) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului. faŃă de trecutul istoric şi de tradiŃiile naŃionale. Art. pe cultura naŃională şi universală şi stimularea dialogului intercultural. (2) EducaŃia şi formarea profesională prin sistemul naŃional de învăŃământ urmăreşte formarea şi asumarea reală a unui set de valori care să orienteze comportamentul şi cariera absolvenŃilor. pe baza pluralismului educaŃional. social şi cultural. apartenenŃa politică sau religioasă. (2) Statul garantează dreptul la educaŃie şi formare profesională diferenŃiate.b) integrare socială şi participare cetăŃenească activă în societate.Accesul la educaŃie şi formare profesională (1) CetăŃenii României. c) cultivarea sensibilităŃii faŃă de problematica umană. în beneficiul individului şi al întregii societăŃi. a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural. de sex. indiferent de condiŃia socială şi materială. ai statelor membre ale Uniunii Europene.ÎnvăŃământul obligatoriu 7 . (3) EducaŃia şi formarea profesională prin sistemul naŃional de învăŃământ susŃine şi promovează patriotismul prin cultivarea dragostei faŃă de Ńară. Art. ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene au drepturi egale de acces la educaŃia şi formarea profesională prin sistemul naŃional de învăŃământ. (4) EducaŃia şi formarea profesională prin sistemul naŃional de învăŃământ urmăreşte: a) formarea unor reprezentări şi atitudini active axate pe valorile umanităŃii. naŃionalitate. inclusiv prin recunoaşterea în condiŃiile legii a rezultatelor învăŃării non-formale şi informale realizate individual în afara sistemului naŃional de învăŃământ. asigurându-le incluziunea socială şi integrarea pe piaŃa forŃei de muncă. (3) Statul promovează şi susŃine învăŃarea pe parcursul întregii vieŃi. rasă. 8 . faŃă de valorile moral-civice. al demnităŃii şi al toleranŃei.

clasele IX-XII/XIII. de asemenea. Art. cu respectarea legislaŃiei în vigoare. elevii şi studenŃii cu performanŃe şcolare şi universitare. precum şi de alte persoane fizice sau juridice. surse proprii şi alte surse legale. 8 . taxe. 9 . învăŃământul primar. 10 . (4) ÎnvăŃământul poate fi finanŃat şi direct de către agenŃii economici. care au o comportare exemplară şi dovedesc motivaŃie şi progrese remarcabile în educaŃia şi formarea lor profesională. (8) Statul şi alŃi factori interesaŃi subvenŃionează activităŃile de performanŃă. (7) Statul sprijină. (2) ÎnvăŃământul de stat este finanŃat de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. (3) Pentru finanŃarea învăŃământului de stat din fonduri publice se asigură anual prin legea bugetului de stat alocaŃii bugetare de minimum 7% din produsul intern brut al anului respectiv. (6) Statul susŃine elevii şi studenŃii cu probleme şi nevoi sociale. donaŃii. de nivel naŃional şi internaŃional. b) cu minimum 200 de elevi şi preşcolari. Pentru unele activităŃi şi programe de studii se pot percepe taxe în condiŃiile stabilite de prezenta lege. credite de studii.Personalitatea juridică în învăŃământul preuniversitar (1) În sistemul naŃional de învăŃământ au personalitate juridică unităŃile de învăŃământ de stat dacă se organizează şi funcŃionează în una dintre următoarele situaŃii: a) cu minimum 200 de elevi. (5) ÎnvăŃământul poate fi susŃinut prin burse. Art. învăŃământul gimnazial. ale elevilor şi studenŃilor. clasele I-IV.(1) ÎnvăŃământul obligatoriu are o durată de 13 clase şi cuprinde grupa mare. sponsorizări. c) cu minimum 100 de preşcolari. (2) ObligaŃia de a frecventa învăŃământul obligatoriu la forma de zi încetează la vârsta de 16 ani. clasele V-VIII şi învăŃământul liceal.Gratuitatea învăŃământului (1) ÎnvăŃământul de stat este gratuit. Fondurile destinate învăŃământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale. pregătitoare pentru şcoală.

autorităŃile administraŃiei publice locale pot asigura. Acestea se desfăşoară. şi în limbile minorităŃilor naŃionale. după caz. (2) În fiecare localitate se organizează şi funcŃionează unităŃi de învăŃământ sau formaŃiuni de studiu cu limba de predare română şi. Personalul didactic aflat în această situaŃie beneficiază de toate drepturile legale în vigoare privind transportul şi delegarea. (3) În mod excepŃional. pentru asigurarea accesului egal la educaŃie. fără personalitate juridică şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite ca şi unitatea de învăŃământ căreia îi aparŃin. în condiŃiile prezentei legi. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educaŃie. cu avizul inspectoratelor şcolare. în condiŃiile legii.Limba în care se desfăşoară educaŃia şi formarea profesională (1) EducaŃia şi formarea profesională în sistemul naŃional de învăŃământ se desfăşoară în limba română. (6) Grupa de preşcolari sau clasa de învăŃământ primar formată în condiŃiile prevăzute la alin. organizarea şi funcŃionarea unor structuri de învăŃământ. cu avizul inspectoratelor şcolare. ca limbă oficială de stat. indiferent de naŃionalitate. autorităŃile administraŃiei publice locale. cu predarea în limbile minorităŃilor naŃionale ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. 11 . desfăşurarea de cursuri în spaŃii corespunzătoare din localitatea respectivă prin deplasarea personalului didactic necesar din unităŃile de învăŃământ care înmatriculează aceşti preşcolari/elevi. Planurile-cadru de învăŃământ trebuie să cuprindă 9 . grădiniŃele cu program prelungit sau cu program săptămânal vor funcŃiona ca unităŃi cu personalitate juridică sau ca structuri. precum şi în limbi de circulaŃie internaŃională. (5) În localităŃile în care nu există unităŃi de învăŃământ şi există un număr de cel puŃin 10 preşcolari şi/sau 10 elevi de învăŃământ primar. pot aproba. (4) se consideră post/normă didactică. Art. autorităŃile administraŃiei publice locale pot aproba organizarea şi funcŃionarea unor unităŃi de învăŃământ cu efective mai mici decât cele prevăzute la alineatul (1). pe baza unor criterii stabilite de Ministerul EducaŃiei. (3) ÎnvăŃarea în şcoală a limbii române. după caz. prin comasare numai cu o unitate de acelaşi nivel sau de nivel inferior (tip creşă). este obligatorie pentru toŃi cetăŃenii români.(2) În mod excepŃional. Cercetării şi Inovării şi în condiŃiile legii. ca părŃi ale unei unităŃi de învăŃământ.

Cercetării şi Inovării. ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea acestui învăŃământ se fac potrivit legii. Elevul. parte a trunchiului comun. prin perceperea de la solicitanŃi a unor taxe stabilite la nivel local pentru acoperirea costurilor de traducere. (5) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ pot efectua şi emite. Cercetării şi Inovării organizarea unui învăŃământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităŃii socialmisionare a cultelor. gimnazial şi liceal includ religia ca disciplină şcolară. din motive obiective. (2) La solicitarea scrisă a părinŃilor sau a tutorelui legal instituit. cercetării şi inovării se întocmesc în limba română. cât şi în cel particular documentele şcolare şi universitare oficiale. Art. nominalizate prin ordin al ministrului educaŃiei.Disciplina „Religie” în învăŃământul preuniversitar (1) Planurile cadru ale învăŃământului primar. În acest caz situaŃia şcolară se încheie fără această disciplină. după caz.pentru fiecare nivel educaŃional numărul necesar de ore şi. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare sau într-o altă limbă străină de circulaŃie internaŃională. traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii. elevul poate să nu frecventeze orele de religie. Pentru învăŃământul superior curriculumul se elaborează şi se aprobă de către universitate. (5) Curriculumul specific învăŃământului preuniversitar teologic se elaborează de către cultul respectiv şi se aprobă de Ministerul EducaŃiei. (4) Atât în învăŃământul de stat. 12 . totodată. cu acordul părinŃilor sau al tutorelui legal instituit. (3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului EducaŃiei. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia. conform legii. proporŃional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraŃia religioasă a Ńării. alege pentru studiu religia şi confesiunea. (4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăŃământ confesional prin înfiinŃarea şi administrarea propriilor unităŃi şi instituŃii de învăŃământ particulare. potrivit recensământului oficial reactualizat. numai pentru absolvenŃii învăŃământului gimnazial sau liceal. după caz. la cerere şi. 10 . nu i s-au asigurat condiŃiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. se vor asigura condiŃiile care să permită însuşirea limbii oficiale de stat.

în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. preşcolari şi elevi. cu respectarea legislaŃiei statului respectiv. (2) CompetenŃele partajate privind organizarea şi funcŃionarea învăŃământului preuniversitar se referă la următoarele domenii: a) ReŃea şcolară şi fluxuri de antepreşcolari. Cercetării şi Inovării poate organiza unităŃi de învăŃământ cu predarea în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituŃiile culturale ale României în străinătate. de Ministerul EducaŃiei. 11 . Cercetării şi Inovării. după caz. 14 . c) Resurse de timp. inspectoratele şcolare şi unităŃile de învăŃământ. partajate între autorităŃile administraŃiei publice locale.Art. (2) Ministerul EducaŃiei. b) Resurse curriculare. pe baza principiului subsidiarităŃii şi al asigurării calităŃii în învăŃământ. h) Dezvoltarea strategică a sistemului naŃional de învăŃământ. judeŃene şi centrale. f) Resurse financiare. Art. e) Resurse materiale. în condiŃiile legii. Cercetării şi Inovării. i) Management educaŃional. d) Resurse informaŃionale.CompetenŃe partajate în învăŃământul preuniversitar (1) Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului preuniversitar de stat se realizează prin exercitarea competenŃelor reglementate de prezentul cod. are obligaŃia să sprijine învăŃământul în limba maternă în Ńările în care trăiesc români. (3) Reglementările specifice şi speciale privind competenŃele partajate în organizarea şi funcŃionarea învăŃământului preuniversitar se realizează de Guvernul României şi. Ministerul EducaŃiei. g) Resurse umane.ÎnvăŃământul organizat în străinătate (1) În condiŃiile prezentului cod. 13 .

în care educaŃia şi formarea profesională corespund alegerii individului major sau a părinŃilor/tutorilor legal instituiŃi ai minorului. funcŃionarea şi conŃinutul învăŃământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii de ordin ideologic. Art. (5) Organizarea. cantine. săli de sport şi altele asemenea sunt interzise activităŃile care încalcă normele generale de moralitate. Art. (2) În unităŃile. 17 .InterdicŃii (1) EducaŃia şi formarea profesională. politic. 16 . în unităŃi de cercetare ştiinŃifică. internate. (6) Privatizarea unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ de stat este interzisă. în cămine. instituŃiile şi în spaŃiile de învăŃământ este interzisă crearea şi funcŃionarea partidelor sau altor formaŃiuni politice. fundamentează şi aplică strategiile naŃionale în domeniul educaŃiei şi formării profesionale.Autonomia universitară Autonomia universitară este garantată de ConstituŃia României. Nu sunt considerate a fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ create din nevoi de ordin religios sau lingvistic. baze şi complexe cultural-sportive. 12 .Art. biblioteci. case universitare. precum şi sistemul naŃional de învăŃământ nu se subordonează în niciun mod scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaŃiuni politice. cluburi. precum şi desfăşurarea activităŃilor de organizare şi propagandă politică. tabere şcolare. Cercetării şi Inovării. (3) În învăŃământ este interzis prozelitismul religios. case ale corpului didactic. pe baza consultărilor cu instituŃiile şi ministerele interesate. palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor. 15 .Dialogul social şi consultarea factorilor interesaŃi (1) Ministerul EducaŃiei. case de cultură ale studenŃilor. (4) În spaŃiile destinate educaŃiei şi formării profesionale. respectiv cu principalii parteneri sociali. în campusuri şcolare şi universitare. religios sau etnic. proiectează. precum şi orice activităŃi care pot primejdui sănătatea fizică sau psihică a copiilor şi tinerilor. edituri şi tipografii ale unităŃilor/instituŃiilor de învăŃământ.

în condiŃiile utilizării eficiente a resurselor. de stat.Sistemul naŃional de învăŃământ (1) Sistemul naŃional de învăŃământ este constituit din ansamblul unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ de stat şi particulare care sunt organizate şi funcŃionează conform legii. Cercetării şi Inovării conform legii. literelor. artelor. (3) ÎnvăŃământul superior. răspunde de elaborarea curriculumului naŃional pentru învăŃământul preuniversitar. (2) Evaluarea şi acreditarea alternativelor educaŃionale se fac potrivit legii. Cercetării şi Inovării. consultând factorii interesaŃi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învăŃământ. creaŃie individuală şi colectivă. (2) Misiunea generală a unităŃilor de învăŃământ este de a asigura accesul egal la educaŃie de calitate. de stat şi particular. inovare. a cărui misiune este să genereze şi să transfere cunoaştere către societate prin: a) Formare iniŃială şi continuă la nivel universitar. În învăŃământul superior curriculumul se stabileşte conform autonomiei universitare. asigurarea dezvoltării activităŃilor fizice şi sportive. TITLUL II – Sistemul naŃional de învăŃământ CAPITOL 1 – DispoziŃii comune Art. particular sau confesional.Alternativele educaŃionale (1) În sistemul naŃional de învăŃământ. 13 . în scopul inserŃiei profesionale a individului şi satisfacerii nevoii de competenŃă a mediului socio-economic. precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. cu aprobarea Ministerul EducaŃiei. în domeniul ştiinŃelor şi ingineriei. cu respectarea standardelor naŃionale. este un bun public. 18 . 19 .(2) Ministerul EducaŃiei. b) Cercetare ştiinŃifică. pot fi iniŃiate şi organizate alternative educaŃionale. Art. răspunzând nevoilor de dezvoltare personală şi de integrare socială şi profesională.

(10) Formele de organizare a învăŃământului sunt: învăŃământ de zi. clasele IX-XII/XIII.c) ContribuŃia la construcŃia şi dezvoltarea SpaŃiului European al ÎnvăŃământului Superior şi cercetării ştiinŃifice şi participarea la procesul de internaŃionalizare a programelor de studii şi a campusurilor universitare. b) învăŃământ post-universitar. iii) învăŃământ terŃiar non-universitar: postliceal. (7) ÎnvăŃământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaŃie timpurie formată din nivelul ante-preşcolar (0 . seral şi cu frecvenŃă redusă. (5) EducaŃia şi formarea profesională prin sistemul naŃional de învăŃământ este parte a educaŃiei permanente şi se realizează prin învăŃământul preuniversitar. b) învăŃământ primar: clasele I-IV. (6) Sistemul naŃional de învăŃământ este organizat pe niveluri. c) învăŃământ secundar care cuprinde: i) învăŃământ secundar inferior: gimnaziu. ii) învăŃământ secundar superior: liceu. (4) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ răspund public de performanŃele lor în îndeplinirea misiunii asumate. (11) ÎnvăŃământul obligatoriu este organizat în formele de zi. (8) ÎnvăŃământul superior cuprinde următoarele niveluri: a) învăŃământ universitar organizat pe trei cicluri: licenŃă. cu respectarea autonomiei universitare. Ministerului EducaŃiei. prin inspectoratele şcolare. 14 . masterat şi doctorat. seral. Cercetării şi Inovării. (9) ÎnvăŃământul preuniversitar este subordonat. pregătitoare pentru şcoală. respectiv nivelul preşcolar (3-6/7 ani) cuprinzând grupa mică. clasele V-VIII. universitar şi post-universitar. Cercetării şi Inovării.3 ani). cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă cu frecvenŃă redusă. grupa mijlocie şi grupa mare. iar învăŃământul superior este coordonat de Ministerul EducaŃiei.

d) liceu. denumirea fiind dată de nivelul cel mai înalt organizat. procesul educaŃional se poate desfăşura şi în alte tipuri de unităŃi. structuri de învăŃământ organizate prin cooperare între unităŃi şi instituŃii de învăŃământ din Ńară şi. Cercetării şi Inovării. gimnaziu. în scopul sprijinirii familiei (educaŃie preşcolară). c) şcoală – unitate de învăŃământ în care se poate organiza până la cel mult învăŃământ secundar inferior. din străinătate. b) grădiniŃă – unitate de învăŃământ în care se pot organiza. şcoli academice postuniversitare. (14) Denumirile de colegiu. (13). în scopul sprijinirii familiei (educaŃie antepreşcolară). (17) Prin excepŃie. 15 . în condiŃiile legii. (15) În raport cu condiŃiile existente pot funcŃiona. cercetării şi inovării pentru unităŃi de învăŃământ cu performanŃe deosebite. (13). în cazuri excepŃionale pe timpul nopŃii (respectiv în cursul unei săptămâni). cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(12) În sistemul naŃional de învăŃământ pot funcŃiona unităŃi-pilot şi experimentale. pe baza unor acorduri guvernamentale. pe timpul zilei şi. (13) În funcŃie de nivelul organizat. sub conducere unică. (18) ÎnvăŃământul superior este organizat în instituŃii de învăŃământ superior: universităŃi. cum ar fi centre de zi. conform prevederilor alin. servicii de îngrijire şi educare a copiilor cu vârste între 3 şi 6/7 ani. de regulă. institute. în baza unor criterii şi standarde naŃionale stabilite prin metodologie a Ministerului EducaŃiei. colegiu sau colegiu naŃional – unitate de învăŃământ în care se poate organiza până la cel mult învăŃământ terŃiar non-universitar. penitenciare şi altele asemenea. altele decât cele menŃionate la alin. pe timpul zilei. (16) În cadrul sistemului naŃional de învăŃământ se pot înfiinŃa şi pot funcŃiona. respectiv colegiu naŃional se atribuie prin ordin al ministrului educaŃiei. academii de studii. centre educaŃionale. unităŃile de învăŃământ se denumesc astfel: a) creşă – unitate de învăŃământ în care se organizează servicii de îngrijire şi de educare a copiilor cu vârste între 0 şi 3 ani. unităŃi de învăŃământ în care se organizează şi funcŃionează mai multe niveluri de învăŃământ. cămine spital.

Caracterul deschis al învăŃământului (1) Sistemul naŃional de învăŃământ are caracter deschis. în limitele competenŃelor stabilite prin lege. al Ministerului EducaŃiei. cu condiŃia ca cei doi ani să nu cuprindă anul terminal. 16 . inspectoratele şcolare şi unităŃile de învăŃământ asigură. elevilor din învăŃământul obligatoriu şcolarizaŃi într-o altă localitate decât localitatea de domiciliu li se asigură. Ministerul EducaŃiei. b) trecerea elevilor de la o clasă la alta. Cercetării şi Inovării. 21 . condiŃiile necesare pentru ca preşcolarii. primar şi secundar inferior – gimnaziu. Art. de la o unitate la alta. masă şi internat. (2) În situaŃii justificate. 20 . caracterul deschis este asigurat de lege şi de Carta universitară. de la o filieră la alta şi de la un profil la altul. în localităŃile în care aceştia domiciliază. al agenŃilor economici. (3) Elevii şi studenŃii cu aptitudini şi performanŃe şcolare excepŃionale dovedite pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar sau universitar. Caracterul deschis se manifestă prin: a) accesul la educaŃie şi formare profesională prin sistemul naŃional de învăŃământ pe parcursul întregii vieŃi.Art. servicii de transport. (4) Caracterul deschis se manifestă şi prin recunoaşterea şi validarea rezultatelor învăŃării nonformale şi informale. respectiv elevii. de regulă. cu sprijinul autorităŃilor administraŃiei publice locale. în condiŃiile legii. Cercetării şi Inovării. de la o formă la alta. (2) În învăŃământul superior. al comunităŃilor locale. să frecventeze învăŃământul preşcolar. Cercetării şi Inovării. după caz.Asigurarea condiŃiilor pentru învăŃământului de stat obligatoriu (1) AutorităŃile administraŃiei publice locale. în condiŃiile stabilite prin regulament al Ministerului EducaŃiei. al organizaŃiilor neguvernamentale şi al altor persoane juridice sau fizice.

b) ÎnfiinŃarea. primar şi gimnazial se realizează în succesiune obligatorie astfel: a) Consiliul Local propune acŃiunea. desfiinŃare şi reorganizare a unităŃilor de învăŃământ antepreşcolar preşcolar.CompetenŃele partajate din domeniul reŃea şcolară (1) CompetenŃele partajate din domeniul reŃea şcolară sunt următoarele: a) ÎnfiinŃarea. în baza unei evaluări privind asigurarea calităŃii conform standardelor naŃionale.TITLUL III – ÎnvăŃământul preuniversitar CAPITOLUL I – Organizarea învăŃământului preuniversitar Art. (2) AcŃiunile de înfiinŃare. (3) Consiliul Local achită integral din bugetul local costurile necesare realizării acŃiunilor precizate la alin. numite în continuare unităŃi de învăŃământ special. în mod obligatoriu. desfiinŃarea şi reorganizarea unităŃilor de învăŃământ pentru elevi cu cerinŃe educative speciale. inclusiv costul evaluării. cel puŃin la evoluŃiile demografice. e) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului Local de realizare a acŃiunii. desfiinŃare şi reorganizare a unităŃilor de învăŃământ liceal şi postliceal se realizează în succesiune obligatorie astfel: 17 . stabilit în condiŃiile legii. desfiinŃarea şi reorganizarea unităŃilor de învăŃământ antepreşcolar. pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi. c) ÎnfiinŃarea. se parcurg procedurile prevăzute de lege cu privire la evaluare pentru asigurarea calităŃii. b) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului Local. (4) AcŃiunile de înfiinŃare. primar şi gimnazial. preşcolar. desfiinŃarea şi reorganizarea unităŃilor de învăŃământ liceal şi postliceal. situaŃia spaŃiilor de şcolarizare şi evoluŃiile bugetului local. (2). Consiliul Local emite decizia conformă de realizare a acŃiunii prin Hotărâre a Consiliului Local. 22 . c) Pentru înfiinŃarea unităŃii de învăŃământ. d) În cazul aprobării înfiinŃării sau al aprobării cu condiŃii.

e) Consiliul JudeŃean emite decizia conformă de realizare a acŃiunii. pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judeŃean şi. pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi. din bugetele autorităŃilor respective. şi Consiliul JudeŃean este abilitat să facă propuneri din proprie iniŃiativă. (5) Costurile necesare realizării acŃiunilor precizate la alin. cel puŃin la evoluŃiile demografice. desfiinŃare şi reorganizare a unităŃilor de învăŃământ special se realizează în succesiune obligatorie astfel: a) Consiliul JudeŃean propune acŃiunea. prin consultare cu Consiliul Local în a cărui arie geografică urmează să se realizeze acŃiunea respectivă şi pe baza evoluŃiilor preconizate de pe piaŃa muncii la nivel judeŃean şi. b) Consiliul JudeŃean avizează şi îşi asumă propunerea. se parcurg procedurile de evaluare prevăzute de lege. b) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului JudeŃean în baza unei evaluări privind asigurarea calităŃii conform standardelor naŃionale. 18 . f) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului JudeŃean de realizare a acŃiunii. De asemenea. situaŃia spaŃiilor de şcolarizare şi evoluŃiile bugetare. după caz. situaŃia spaŃiilor de şcolarizare şi evoluŃiile bugetului local. în mod obligatoriu. (6) AcŃiunile de înfiinŃare.a) Consiliul Local propune acŃiunea. cu luarea în considerare a aspectelor sociale specifice. regional. se suportă de Consiliul Local în a cărui arie geografică urmează să se realizeze acŃiunea şi/sau de Consiliul JudeŃean. cel puŃin la evoluŃiile demografice. în condiŃiile legii. c) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului JudeŃean în baza unei evaluări privind asigurarea calităŃii conform standardelor naŃionale. d) Pentru înfiinŃarea unităŃii de învăŃământ. prin Hotărâre a Consiliului JudeŃean. regional care se va referi. în baza unei analize privind evoluŃiile de pe piaŃa muncii la nivel judeŃean şi. în mod obligatoriu. regional. după caz. (4). după caz.

liceal şi postliceal. prin Hotărâre a Consiliului JudeŃean. (6). inclusiv costul evaluării stabilit în condiŃiile legii. după caz. corectează. pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local în ceea ce priveşte. se parcurg procedurile de evaluare prevăzute de lege. b) Consiliul Local aprobă proiectele planurilor de şcolarizare pentru toate unităŃile de învăŃământ din aria geografică proprie.CompetenŃele partajate din domeniul fluxurilor de antepreşcolari. obligatoriu în colaborare cu consiliile locale şi unităŃile de învăŃământ. (2) Elaborarea. b) Elaborarea. preşcolar. din bugetul propriu. aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităŃile de învăŃământ antepreşcolar. primar şi gimnazial se realizează astfel: a) Unitatea de învăŃământ propune planul de şcolarizare. costurile necesare realizării acŃiunilor precizate la alin. evaluează şi. (7) Consiliul JudeŃean suportă. primar şi gimnazial. preşcolari şi elevi (1) CompetenŃele partajate în domeniul fluxurilor de antepreşcolari. d) În cazul aprobării acŃiunii sau al aprobării cu condiŃii. cel puŃin. în condiŃiile legii. 23 . aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităŃile de învăŃământ profesional. situaŃia spaŃiilor de şcolarizare şi evoluŃiile bugetului local. e) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului JudeŃean de realizare a acŃiunii. aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităŃile de învăŃământ special. 19 . c) Elaborarea. cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăŃământ. evoluŃiile demografice.c) Pentru înfiinŃarea unităŃii de învăŃământ. preşcolari şi elevi sunt: a) Elaborarea. aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităŃile de învăŃământ antepreşcolar. pentru fiecare localitate şi la nivel judeŃean. preşcolar. Consiliul JudeŃean emite decizia conformă de realizare a acŃiunii. Art. c) Inspectoratul şcolar consolidează.

evoluŃiile demografice. Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăŃământ. corectează. în colaborare cu partenerii sociali şi instituŃionali. în condiŃiile legii. se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României. domenii de pregătire şi. specializări. f) Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării consolidează. (3) FinanŃarea acŃiunilor pentru elaborarea. b) Consiliul JudeŃean aprobă repartiŃia procentuală pe filiere. după caz. pentru fiecare judeŃ şi la nivel naŃional. pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local în ceea ce priveşte. obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare. din bugetele proprii. 20 . Cercetării şi Inovării. liceal şi postliceal se realizează în succesiune obligatorie astfel: a) Inspectoratul şcolar. după caz. domenii de pregătire şi. evoluŃiile bugetului local şi de pe piaŃa muncii la nivel local. evaluează şi. e) Cifrele de şcolarizare. calificări profesionale.d) Ministerul EducaŃiei. calificări profesionale. după caz. primar şi gimnazial se asigură în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces. c) Unitatea de învăŃământ propune planul de şcolarizare. situaŃia spaŃiilor de şcolarizare. profiluri. g) Inspectoratul şcolar repartizează fiecărei unităŃi de învăŃământ cifrele de şcolarizare. propune repartiŃia procentuală pe filiere. pe niveluri şi forme de învăŃământ. cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăŃământ. profiluri. h) Unitatea de învăŃământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat. d) Consiliul Local aprobă proiectele planurilor de şcolarizare pentru toate unităŃile de învăŃământ din aria geografică proprie. aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităŃile de învăŃământ profesional. aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităŃile de învăŃământ preşcolar. în baza unei analize privind evoluŃiile de pe piaŃa muncii la nivel judeŃean şi. pe baza raportului fundamentat înaintat de Ministerul EducaŃiei. (4) Elaborarea. specializări. cel puŃin. după caz. pe niveluri şi forme de învăŃământ. regional.

g) Cifrele de şcolarizare se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României. h) Ministerul EducaŃiei. cel puŃin. 21 . calificări profesionale. evoluŃiile demografice cu luarea în considerare a aspectelor sociale specifice. aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităŃile de învăŃământ special se realizează în succesiune obligatorie astfel: a) Consiliul JudeŃean propune cifrele de şcolarizare pentru învăŃământul special. aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităŃile de învăŃământ profesional. cu respectarea strictă a repartiŃiilor procentuale aprobate de Consiliul JudeŃean pe filiere. cu respectarea repartiŃiilor procentuale aprobate de fiecare consiliu judeŃean pe filiere. profiluri. corectează cifrele de şcolarizare propuse. după caz. domenii de pregătire şi. pentru fiecare localitate şi la nivel judeŃean. Cercetării şi Inovării consolidează. domenii de pregătire şi. i) Inspectoratul şcolar repartizează fiecărei unităŃi de învăŃământ cifrele de şcolarizare pe filiere. după caz. după caz. Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare. Cercetării şi Inovării. (6) Elaborarea. din bugetele proprii. regional privind.e) Inspectoratul şcolar consolidează. corectează cifrele de şcolarizare propuse. specializări. profiluri. calificări profesionale. după caz. domenii de pregătire şi. pentru fiecare judeŃ şi la nivel naŃional. specializări. CorecŃiile se realizează obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare respective. în colaborare cu unităŃile de învăŃământ şi pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judeŃean şi. b) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe cifrele de şcolarizare pentru învăŃământul special. (5) Costurile aferente acŃiunilor pentru elaborarea. specializări. după caz. f) Ministerul EducaŃiei. profiluri. evaluează şi. j) Unitatea de învăŃământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat. liceal şi postliceal se achită în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces. evaluează şi. după caz. calificări profesionale. CorecŃiile se realizează obligatoriu în colaborare cu consiliile locale şi unităŃile de învăŃământ respective. pe baza raportului fundamentat înaintat de Ministerul EducaŃiei. situaŃia spaŃiilor de şcolarizare şi evoluŃiile bugetare.

de regulă. corectează. în creşe sau în centre pentru educaŃie şi intervenŃie timpurie. d) Cifrele de şcolarizare pentru învăŃământul special se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României. obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare. aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru învăŃământul special se asigură în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces. g) Unitatea de învăŃământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat. în incinta creşelor. f) Inspectoratul şcolar repartizează unităŃilor de învăŃământ cifrele de şcolarizare pentru învăŃământul special. (7) FinanŃarea acŃiunilor pentru elaborarea. Cercetării şi Inovării. (3) Pentru asigurarea legăturii cu familia. e) Ministerul EducaŃiei. pentru fiecare judeŃ şi la nivel naŃional. asigură intrarea copilului în sistemul de învăŃământ obligatoriu. pe baza raportului fundamentat. înaintat de Ministerul EducaŃiei. din bugetele proprii. Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare pentru învăŃământul special. în condiŃiile legii. Cercetării şi Inovării. 24 . grădiniŃelor. cifrele de şcolarizare pentru învăŃământul special. prin formarea capacităŃii de a învăŃa şi prin implicarea tuturor actorilor cu care copilul interacŃionează – membrii familiei. ca primă treaptă de pregătire pentru educaŃia formală. evaluează şi. în creşe şi grădiniŃe sau în centre pentru educaŃie şi intervenŃie timpurie. personalul din instituŃiile destinate educaŃiei timpurii şi comunitatea. Cercetării şi Inovării consolidează.EducaŃia timpurie (antepreşcolară şi preşcolară) (1) EducaŃia timpurie. Art. după caz. în funcŃie de solicitările existente la nivelul comunităŃilor locale. (2) EducaŃia timpurie se organizează. ca instituŃii cu personalitate juridică sau ca instituŃii în subordonare.c) Ministerul EducaŃiei. 22 . centrelor pentru educaŃie şi intervenŃie timpurie pot funcŃiona Centre de Resurse pentru PărinŃi după un regulament specific elaborat de Ministerul EducaŃiei. (4) EducaŃia antepreşcolară se organizează pentru copii cu vârste între 0 şi 3 ani.

26 . (3) La cererea scrisă a părinŃilor. (2) În clasa I sunt înscrişi copiii care au urmat grupa mare. cu program de dimineaŃă. pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic. (5) Ministerul EducaŃiei. se organizează şi funcŃionează în cadrul unităŃilor de învăŃământ corespunzătoare. gimnazial. în grădiniŃe cu program normal. conform competenŃelor stabilite prin lege şi generalizarea treptată a cuprinderii copiilor cu vârste de 3-5 ani în celelalte grupe ale învăŃământului preşcolar. nu au absolvit învăŃământul primar până la vârsta de 14 ani. pot fi înscrişi în clasa I şi copiii care au urmat grupa mare. Grupele de copii se constituie având la bază criteriul vârstă şi pot fi omogene sau eterogene.ÎnvăŃământul secundar inferior. Art. de regulă. formaŃiunea de studiu este grupa de copii. (4) La cererea scrisă a părinŃilor. 23 .ÎnvăŃământul primar (1) ÎnvăŃământul primar se organizează şi funcŃionează în cadrul unităŃilor de învăŃământ. Cercetării şi Inovării şi aprobată prin ordin al ministrului. prelungit şi săptămânal sau în centre pentru educaŃie şi intervenŃie timpurie. pregătitoare pentru şcoală. (7) AutorităŃile administraŃiei locale şi inspectoratele şcolare asigură resursele necesare cuprinderii copiilor de vârsta 5-6/7 ani în grupa mare. (6) La absolvirea ciclului primar se realizează o evaluare naŃională a competenŃelor de bază după o metodologie elaborată de Ministerul EducaŃiei. gimnazial (1) ÎnvăŃământul secundar inferior. înscrierea în clasa I a copiilor care sunt cuprinşi în grupa mare. (6) La nivelul educaŃiei timpurii.(5) ÎnvăŃământul preşcolar se organizează pentru copii în vârstă de 3-6/7 ani. pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. Art. tutorilor sau a susŃinătorilor legali. din diferite motive. 25 . pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar va fi amânată cu un an. tutorilor sau a susŃinătorilor legali. Cercetării şi Inovării poate organiza programe de tip a doua şansă în vedere promovării claselor I-IV pentru persoane care.

nu au absolvit învăŃământul secundar inferior. liceal.ÎnvăŃământul secundar superior. gimnazial şi în învăŃământul secundar superior. 24 . liceal – dispoziŃii comune (1) ÎnvăŃământul secundar superior. la învăŃământul secundar superior. Cercetării şi Inovării poate organiza programe de tip a doua şansă în vedere promovării claselor V-VIII pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care din diferite motive. liceal. (5) Organizarea evaluării naŃionale standardizate a elevilor de clasa a VIII-a şi procedura de trecere de la învăŃământul secundar inferior. orientare şcolară şi profesională. (3) Pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor precum şi pentru continuarea studiilor. Cercetării şi Inovării. colegiu sau colegiu naŃional.(2) Continuarea studiilor din învăŃământul secundar inferior. (4) Rezultatele învăŃării sunt consemnate pentru fiecare elev în portofoliul personal pentru educaŃie permanentă. se reglementează prin metodologie stabilită de Ministerul EducaŃiei. după caz. c) rezultatele evaluării formative realizate pe parcursul anului şcolar. gimnazial. gimnazial. aprobată prin ordin al ministrului şi dată publicităŃii pentru fiecare promoŃie la începutul învăŃământului secundar inferior. se vor lua în considerare următoarele rezultate ale învăŃării: a) media generală obŃinută pe parcursul claselor V-VIII. ca indicator general în raport cu standardele naŃionale de evaluare continuă. liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere. (6) Ministerul EducaŃiei. se organizează şi funcŃionează în unităŃi de învăŃământ de tip liceu. fundamentat pe cunoaşterea elevilor şi pe recomandările cadrelor didactice precum şi pe rezultatele învăŃării şi pe opŃiunile individuale. 27 . b) rezultatele obŃinute la o evaluare naŃională realizată la nivelul unităŃii de învăŃământ la finalul clasei a VIII-a şi structurată după modelul testărilor internaŃionale standardizate – ca indicator specific privind performanŃa competenŃelor-cheie formate pe parcursul întregului învăŃământ general de tip comprehensiv. Art. gimnazial.

în învăŃământul postliceal şi dreptul de susŃinere a examenului naŃional de bacalaureat. dobândesc şi portofoliu personal pentru educaŃie permanentă şi. sportiv. completat la zi. liceal. În cadrul acestor profiluri se pot organiza. liceal. de 4 sau de 5 ani şi este stabilită prin planurile cadru de învăŃământ. b) filiera tehnologică. ordine şi securitate publică. poate funcŃiona. clase cu specializări mai restrânse şi clase speciale pentru elevi cu aptitudini şi performanŃe excepŃionale. funcŃionează. poate fi. conform competenŃelor stabilite prin lege. în condiŃiile legii. liceal. se eliberează un document de certificare a studiilor efectuate şi o copie a portofoliul personal pentru educaŃie permanentă. în unităŃi de învăŃământ stabilite de autorităŃile administraŃiei publice şi inspectoratele şcolare. (6) Finalizarea învăŃământului secundar superior. (7) AbsolvenŃii învăŃământului secundar superior. c) filiera vocaŃională cu profilurile militar. La cerere. În cazul continuării studiilor. conform competenŃelor stabilite prin lege. cu aprobarea autorităŃilor administraŃiei publice şi inspectoratelor şcolare. 25 .(2) ÎnvăŃământ secundar superior. cu profilurile umanist şi real. liceal. de regulă. (4) Liceele. teologic. după caz. (8) În cazul întreruperii studiilor se recunoaşte fiecare an şcolar promovat. seral. exploatarea resurselor naturale şi protecŃia mediului. artistic şi pedagogic. la cerere. care conferă dreptul de acces. documentul original se transferă între unităŃile şcolare. respectiv a examenului de certificare/atestare a competenŃelor profesionale şi a competenŃelor digitale. cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă. foaia matricolă. servicii. se atestă printr-un certificat de absolvire. (3) ÎnvăŃământul secundar superior. liceal. în condiŃiile legii. cu următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică. colegiile şi colegiile naŃionale se organizează cu unul sau mai multe profiluri. cu profilurile tehnic. (5) Durata studiilor în învăŃământul secundar superior.

care le dă dreptul de acces în învăŃământul superior. se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului NaŃional al Calificărilor stabilite de Ministerul EducaŃiei.(9) AbsolvenŃii învăŃământului secundar superior. Art. stagii de pregătire practică a elevilor. din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. (3) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unităŃii de învăŃământ şi/sau la agenŃii economici cu care unitatea de învăŃământ are încheiate contracte pentru pregătire practică. persoane fizice sau juridice. burse de şcolarizare. în condiŃiile legii. postliceal. liceal – filiera tehnologică (1) Filiera tehnologică se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului NaŃional al Calificărilor stabilite de Ministerul EducaŃiei. seral sau cu frecvenŃă redusă şi care au finalizat stagiul de pregătire practică cu durata de 10 săptămâni pot susŃine un examen de certificare a calificării profesionale nivel 2 (EQF 3).ÎnvăŃământul terŃiar non-universitar. (2) AbsolvenŃii clasei a X-a care doresc să continue clasele a XI-a şi/sau a XII-a/a XIII-a din cadrul filierei tehnologice la forma de învăŃământ zi. (4) AgenŃii economici care asigură. (3) ÎnvăŃământul postliceal are o durată de 1-2 ani. Şcolarizarea poate fi finanŃată şi de către solicitanŃi. 26 . în funcŃie de complexitatea calificării. 28 . Cercetării şi Inovării. se finanŃează prin bugetele locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale. Cercetării şi Inovării şi aprobate prin Hotărâre a Guvernului României. locuri de muncă pentru absolvenŃi pot beneficia de facilităŃi fiscale. (4) Şcolarizarea în învăŃământul postliceal de stat. care susŃin şi promovează examenul naŃional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat. pe bază de contract cu unităŃile de învăŃământ.ÎnvăŃământul secundar superior. dotarea spaŃiilor de pregătire practică. prin contract încheiat cu unitatea de învăŃământ care asigură şcolarizarea. organizată la iniŃiativa Ministerului EducaŃiei. postliceal (1) ÎnvăŃământul terŃiar non-universitar. după caz. liceal. (2) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. Cercetării şi Inovării şi aprobate prin Hotărâre a Guvernului României. 29 . potrivit prevederilor legale. Art.

în grupe şi clase speciale din unităŃi de învăŃământ obişnuite. Cercetării şi Inovării prin metodologie specifică. 30 . în funcŃie de gradul şi tipul deficienŃei. de limbaj. pentru preşcolarii şi elevii cu deficienŃe mintale. (3) Durata educaŃiei şi formării profesionale a copiilor şi tinerilor cu cerinŃe educative speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezentul cod şi se stabileşte. în scopul educării. socioafective şi de comportament sau cu deficienŃe asociate. elaborată cu consultarea factorilor interesaŃi şi aprobată prin ordin al ministrului. Cercetării şi Inovării. absolvenŃii de liceu. (4) ÎnvăŃământul special este organizat ca învăŃământ de zi. cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolvenŃi. 27 .ÎnvăŃământul pentru copii şi tineri cu cerinŃe educative speciale (1) ÎnvăŃământul special se organizează de Ministerul EducaŃiei. (6) Au dreptul sa se înscrie în învăŃământul postliceal. persoane fizice sau juridice. prin ordin al ministrului educaŃiei. senzoriale. reglementat de Ministerul EducaŃiei. fizice. în condiŃiile alin. sau în unităŃi de învăŃământ obişnuite. se aprobă de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului EducaŃiei. acesta mai poate fi susŃinut în oricare altă sesiune. Cercetării şi Inovării. (2) Integrarea şcolară a copiilor cu cerinŃe educative speciale se realizează prin unităŃi de învăŃământ special. cu consultarea factorilor interesaŃi. Cercetării şi Inovării. (8) ÎnvăŃământul postliceal se încheie cu examen de certificare a calificării profesionale. cu sau fără diplomă de bacalaureat.. (7) Numărul de locuri pentru învăŃământul postliceal finanŃat de către solicitanŃi. CAPITOLUL II – Alte forme de organizare ale învăŃământului preuniversitar Art. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăŃământ. al recuperării şi integrării lor sociale. (9) În cazul nepromovarii examenului de certificare a calificării profesionale. (5). inclusiv în unităŃi cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. în condiŃiile legii.(5) Admiterea în învăŃământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul EducaŃiei. În cazuri deosebite acesta se poate organiza şi sub alte forme. cercetării şi inovării.

asigură integrarea în viaŃa activă. Cercetării şi Inovării. Cercetării şi Inovării şi alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupări în domeniu. interşcolare şi judeŃene.(5) UnităŃile de învăŃământ special pot beneficia de sprijinul instituŃiilor de protecŃie socială. b) asigurarea accesului la educaŃie diferenŃiată şi educaŃia diferenŃiată. compensare şi recuperare a deficienŃei. (10) Copiii cu cerinŃe educative speciale. unităŃi conexe din învăŃământ şi centre de excelenŃă organizate la nivel naŃional. (11) Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale. (9) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză şi de către psihologul şcolar. subordonate inspectoratelor şcolare. liceal şi postliceal. 31 . elaborate în funcŃie de tipul şi gradul deficienŃei şi aprobate de Ministerul EducaŃiei. manuale şi metodologii didactice adecvate. Hotărârea de reorientare se ia de către comisia de expertiză.ÎnvăŃământ pentru copii şi tineri capabili de performanŃe deosebite (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performanŃe deosebite prin acŃiuni desfăşurate la nivel naŃional şi local în unităŃi de învăŃământ. (6) Tipul şi gradul deficienŃei copilului se stabilesc de comisii de expertiză. gimnazial. care nu au putut fi reorientaŃi spre învăŃământul de masa. diferenŃiat după tipul şi gradul deficienŃei. pentru stimulare. în funcŃie de evoluŃia copilului. (8) În învăŃământul preşcolar şi primar. în forma corespunzătoare de muncă. inclusiv în clase speciale. 28 . al altor organizaŃii de stat şi particulare. al societăŃilor de binefacere. a absolvenŃilor învăŃământului special. programe scolare. cu acordul familiei sau al susŃinătorului legal. sau dinspre căminul-şcoală spre şcoala specială şi invers. continua procesul de educaŃie în unităŃi ale învăŃământului special primar. potrivit calificării obŃinute şi în condiŃiile prevăzute de legislaŃia în vigoare. se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers. al persoanelor fizice sau juridice din Ńară şi din străinătate. Art. (7) ÎnvăŃământul special dispune de planuri de învăŃământ. împreună cu Ministerul EducaŃiei. regional şi judeŃean vizând: a) identificarea şi selecŃia pe baza unor criterii obiective stabilite la nivel naŃional.

32 . c) planurile cadru de învăŃământ sunt adaptate profilului. Cercetării şi Inovării şi inspectoratele şcolare pe bază de norme metodologice elaborate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării. (3) În scopul coordonării acŃiunilor precizate la alin. conform competenŃelor prevăzute de lege. (3) În învăŃământul de arta şi în învăŃământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează. b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice. potrivit legii. (4) Pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanŃe deosebite Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării şi aprobate prin ordin al ministrului. (2) Resursele umane. curriculare. de regula.ÎnvăŃământul de artă şi învăŃământul sportiv (1) ÎnvăŃământul de arta şi învăŃământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. Cercetării şi Inovării. 29 . consilierea şi promovarea. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual. tabere de profil. (1) se asigură de Ministerul EducaŃiei. materiale şi financiare pentru derularea activităŃilor precizate la alin. (2) UnităŃile în care se organizează învăŃământul de artă şi învăŃământul sportiv se stabilesc de autorităŃile administraŃiei publice locale şi de inspectoratele şcolare. începând cu clasele primare. cu finanŃare de la bugetul de stat şi din alte surse. Cercetării şi Inovării organizează olimpiade şi concursuri. se înfiinŃează Centrul NaŃional de ExcelenŃă. (1). instituŃie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului EducaŃiei. simpozioane şi altele asemenea şi acordă burse şi alte forme de sprijin material.c) stimularea. Art. e) programele şcolare pentru învăŃământul liceal de arta şi învăŃământul liceal sportiv respectă obiectivele educaŃionale stabilite pentru profilul respectiv. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul EducaŃiei. informaŃionale.

(3) Curriculumul NaŃional este fundamentat pe următoarele domenii de competenŃe-cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăŃării pe tot parcursul vieŃii: a) competenŃe de comunicare în limba română şi. 33 . Cultelor şi Patrimoniului NaŃional şi celelalte ministere interesate au obligaŃia să sprijine financiar şi material activităŃile de performanŃă în domeniul sportului şi al artelor. campionate şcolare. conŃinuturile. Cercetării şi Inovării organizează tabere sportive sau de creaŃie artistică. Ministerul Culturii. (5) Pentru sprijinirea activităŃii sportive şi artistice de performanŃă Ministerul EducaŃiei. g) iniŃiativa şi competenŃa antreprenorială. c) competenŃe matematice. în limba maternă. acordă burse şi alte forme de sprijin material. (2) Curriculumul NaŃional cuprinde disciplinele de învăŃământ/modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel educaŃional. b) competenŃe de comunicare în limbi străine. Cercetării şi Inovării poate organiza. a învăŃa să înveŃi. CAPITOLUL III – Curriculum naŃional Art. f) competenŃe de bază în ştiinŃe şi tehnologii. cluburi şcolare şi unităŃi de învăŃământ preuniversitar cu program sportiv sau de artă. e) competenŃe sociale şi competenŃe civice. activităŃile de învăŃare şi standardele în baza cărora se evaluează elevii pentru fiecare dintre aceste discipline/module. (6) Ministerul Tineretului şi Sportului. al programelor. după caz. Ministerul EducaŃiei. integrat sau intensiv. d) competenŃe digitale. 30 .Definirea curriculum-ului naŃional (1) Curriculumul NaŃional este ansamblul coerent al planurilor cadru de învăŃământ. concursuri sportive sau artistice. al manualelor şi auxiliarelor şcolare din învăŃământul preuniversitar. la propunerea autorităŃilor locale. festivaluri.(4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanŃă. precum şi competenŃele care trebuie formate la elevi.

prin consiliul consultativ al elevilor. 34 . respectiv a curriculumului în dezvoltare locală. prin consiliul 31 . a programelor şcolare şi a standardelor naŃionale de evaluare. numit în continuare CDŞ. numit în continuare CDL. b) Evaluarea şi aprobarea manualelor şcolare şi a auxiliarelor curriculare. 35 .CompetenŃe partajate în domeniul Curriculumului NaŃional (1) CompetenŃele partajate din domeniul Curriculumului NaŃional sunt următoarele: a) Elaborarea planurilor cadru de învăŃământ. a programelor şcolare şi a standardelor naŃionale de evaluare. elevilor. de regulă 60%. (4) Fiecare disciplină din Curriculum prin programa şi sistemul de evaluare va contribui la formarea şi dezvoltarea competenŃelor din cele 8 domenii precizate la alin. (2) CompetenŃele privind elaborarea planurilor-cadru de învăŃământ şi a programelor şcolare se realizează potrivit prevederilor prezentului cod. părinŃilor. precum şi numărul de ore alocate acestora. Art. (2) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru este cuprins între minim 20 ore la învăŃământul primar şi maxim 30 ore pe săptămână pentru învăŃământul secundar inferior şi secundar superior. d) Elaborarea curriculumului la decizia şcolii. de regulă 30% şi curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală. Art. (3) FinanŃarea acŃiunilor pentru elaborarea planurilor cadru de învăŃământ. de regulă 10%.h) competenŃe de expresie culturală. (3). (3) Disciplinele şi activităŃile cuprinse în curriculumul la decizia şcolii/curriculumul în dezvoltare locală se stabilesc de consiliul de administraŃie pe baza consultării cadrelor didactice. Planurile cadru pentru ciclurile de învăŃământ gimnazial şi liceal cuprind discipline din trunchiul comun. curriculum diferenŃiat. respectiv pentru evaluarea şi aprobarea manualelor şcolare se asigură de la bugetul de stat.Planurile cadru de învăŃământ (1) Planurile cadru de învăŃământ cuprind disciplinele de învăŃământ/modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel şi formă de învăŃământ. c) Asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învăŃământul obligatoriu. prin consiliul profesoral.

planurile-cadru de învăŃământ ce pot fi elaborate şi de reprezentanŃi ai acestora sunt avizate de Consiliul NaŃional pentru Curriculum şi aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. după caz. a beneficiarilor educaŃiei şi formării profesionale şi a reprezentanŃilor sindicatelor recunoscute la nivel naŃional. elaborate de comisiile naŃionale de specialitate. Cercetării şi Inovării. (3) Programele şcolare pentru modulele de pregătire din filiera tehnologică şi învăŃământul terŃiar non-universitar. (2) Programele şcolare sunt. a agenŃilor economici cu care unitatea de învăŃământ are relaŃii pentru pregătirea practică a elevilor. sunt avizate de comisiile naŃionale de specialitate şi de Consiliul NaŃional pentru 32 . Art. (7) Planurile cadru de învăŃământ pentru învăŃământul militar şi pentru cel de ordine şi siguranŃă publică se elaborează în colaborare cu ministerele de resort şi cu alte instituŃii cu atribuŃii în domeniul apărării. (6) Planurile cadru de învăŃământ pentru învăŃământul teologic se elaborează în colaborare cu fiecare cult în parte. sunt avizate de Consiliul NaŃional pentru Curriculum. sunt supuse dezbaterii publice şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. Cercetării şi Inovării. 36 . (8) În cazul alternativelor educaŃionale şi al învăŃământului particular. conŃinuturile minime obligatorii care trebuie predate elevilor şi standardele în baza cărora se evaluează elevii pentru fiecare disciplină de învăŃământ respectiv modul de pregătire corespunzător fiecărui nivel şi formă de învăŃământ. (4) Planurile cadru de învăŃământ sunt elaborate de Consiliul NaŃional pentru Curriculum. sunt supuse dezbaterii publice. (5) Planurile cadru de învăŃământ pentru filiera tehnologică se elaborează de Centrul NaŃional de Dezvoltare a ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic şi sunt avizate de Consiliul NaŃional pentru Curriculum şi aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. precum şi reprezentanŃilor comunităŃii locale şi. pe baza standardelor de pregătire profesională corespunzătoare fiecărei calificări.Programele şcolare (1) Programele şcolare stabilesc competenŃele.reprezentativ al părinŃilor. cercetării şi inovării. sunt aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. Cercetării şi Inovării. în baza consultării comisiilor naŃionale de specialitate. după caz. al ordinii publice şi al siguranŃei naŃionale. postliceal sunt elaborate de Centrul NaŃional de Dezvoltare a ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic.

în scopul îmbunătăŃirii calităŃii procesului educaŃional. în condiŃiile legii. evaluarea şi aprobarea se realizează pe baza unei Metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. (2) Cadrele didactice au obligaŃia de a selecta şi recomanda elevilor. 37 . sunt avizate de Consiliul NaŃional pentru Curriculum şi sunt aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. (5) Asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învăŃământul de stat obligatoriu se realizează astfel: a) Ministerul EducaŃiei. un manual şcolar din cele aprobate. al ordinii publice şi al siguranŃei naŃionale. (3) Auxiliarele curriculare sunt constituite din mijloace. (6) În cazul alternativelor educaŃionale şi al învăŃământului particular. programele şcolare pot fi elaborate şi de reprezentanŃi ai acestora. Cercetării şi Inovării. Cercetării şi Inovării emite reglementări în domeniul asigurării manualelor şcolare şi a auxiliarelor curriculare în conformitate cu prevederile legale. ghidurile metodologice şi alte materiale didactice care prin conŃinut sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă în baza libertăŃii iniŃiativei profesionale. cercetării şi inovării. sunt supuse dezbaterii publice şi sunt aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei.Curriculum. Elaborarea. (5) Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate din învăŃământul militar şi pentru cel de ordine şi siguranŃă publică se elaborează în colaborare cu ministerele de resort şi cu alte instituŃii cu atribuŃii în domeniul apărării. Cercetării şi Inovării. în condiŃiile legii. 33 . (4) Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate din învăŃământul teologic se elaborează în colaborare cu fiecare cult în parte. Auxiliarele curriculare (1) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare şi se aprobă de Ministerul EducaŃiei. aşa cum este aceasta reglementată legal. în baza libertăŃii iniŃiativei profesionale. Cercetării şi Inovării. Art. b) Unitatea de învăŃământ propune necesarul de manuale şcolare. (4) ToŃi preşcolarii şi elevii din învăŃământul de stat obligatoriu beneficiază de manuale şcolare gratuite.Manualele şcolare.

38 . 39 . în condiŃiile legii. (1) se organizează. respectiv prin note de la 1 la 10 în învăŃământul secundar şi terŃiar non-universitar. CAPITOLUL IV – Evaluarea. necesarul de manuale şcolare. a sprijinirii orientării şcolare şi profesionale a elevilor. urmărind performanŃa în competenŃele generale şi specifice formate pe parcursul învăŃământului general de tip comprehensiv. conform deontologiei profesionale. la solicitarea argumentată a unităŃilor de învăŃământ în limita fondurilor disponibile şi în condiŃiile legii.Evaluări naŃionale (1) MECI este abilitat să organizeze evaluări naŃionale în scopul măsurării nivelului de performanŃă al elevilor. corectează. în colaborare cu inspectoratul şcolar. e) Unitatea de învăŃământ este responsabilă de gestionarea manualelor şcolare. obligatoriu pe baza standardelor de evaluare. (2) Rezultatele evaluării elevilor se exprimă prin calificative în învăŃământul primar. după caz.c) Inspectoratul şcolar consolidează şi. Art. 34 . d) Consiliul JudeŃean aprobă şi realizează achiziŃia manualelor şcolare şi asigură repartizarea acestora la unităŃile de învăŃământ. (6) FinanŃarea achiziŃiei de manuale şcolare se asigură de Consiliul JudeŃean din sume defalcate cu această destinaŃie din bugetul de stat precum şi din bugetul propriu. (7) Consiliul Local poate aproba şi poate finanŃa din bugetul local achiziŃia de manuale şcolare şi auxiliare curriculare.Evaluarea curentă (1) Evaluarea curentă a elevilor se realizează de către fiecare cadru didactic. în condiŃiile legii. după modelul testărilor internaŃionale standardizate. în colaborare cu unităŃile de învăŃământ. orientării spre educaŃia de recuperare şi pentru aprecierea nivelului de performanŃă a sistemului naŃional de învăŃământ. examinarea şi certificarea Art. (2) Evaluările naŃionale precizate la alin. la finalul clasei a IV-a şi clasei a VIII-a. aşa cum sunt acestea cuprinse în programele şcolare.

liceal. ii) Probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităŃilor naŃionale. 40 . vorbire şi respectiv scriere). la cerere. Rezultatul evaluării se exprimă pentru fiecare elev printr-un sistem naŃional de niveluri de comunicare orală în limba română. în limba maternă. după caz. a competenŃelor lingvistice în limba/limbile de circulaŃie internaŃională studiate pe parcursul învăŃământului liceal. 35 . specializare şi opŃiunea elevului – după cum urmează: i) Probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru toate filierele. DSD) se recunosc şi se echivalează. structurat după cum urmează: a) Evaluarea la nivelul unităŃii de învăŃământ. structurat în conformitate cu nivelurile corespunzătoare din Cadrul European Comun de ReferinŃă pentru Limbi Străine (A1. pe parcursul clasei a XII-a. iii) O probă scrisă corespunzătoare filierei şi profilului. respectiv în limbile minorităŃilor naŃionale studiate în şcoală. Pentru elevii care promovează pe parcursul învăŃământului preuniversitar examene internaŃionale pentru certificarea competenŃelor lingvistice (DELF/DALF. respectiv două comune şi două probe diferenŃiate în funcŃie de filieră. pentru filiera tehnologică şi. b) Evaluarea la nivelul unităŃii de învăŃământ. se realizează prin examenul naŃional de bacalaureat. Rezultatul se exprimă pentru fiecare elev prin identificarea nivelului de competenŃă lingvistică.Examene naŃionale.. c) Evaluarea performanŃei în competenŃele generale şi specifice formate pe durata învăŃământului secundar superior..Art. rezultatele obŃinute la aceste examene. pe parcursul clasei a XII-a/a XIII-a. Matematică – pentru profilul real din filiera teoretică. FCE/CAE/CPE. respectiv 4 probe scrise obligatorii. liceal. profilurile şi specializările. după caz. profilurile şi specializările. filiera vocaŃională. dintre care una. a competenŃelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi. profil. organizată după finalizarea clasei a XII-a/a XIII-a şi realizată prin 3. Acest rezultat constituie bază primară de certificare pentru paşaportul lingvistic EUROPASS individual. Certificarea studiilor şi calificărilor (1) Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăŃării la finalizarea învăŃământului secundar superior.C2 pentru înŃelegere. la toate filierele.

liceal. Biologie. Sociologie. (2) ToŃi absolvenŃii de liceu primesc certificat de competenŃe digitale de tip ECDL. cercetării şi inovării şi se dă publicităŃii pentru fiecare promoŃie. Informatică]. liceal. la alegerea elevului. Certificatul de calificare profesională este însoŃit de suplimentul descriptiv al certificatului. profiluri. care susŃin şi promovează pe parcursul clasei a XII-a/aXIII-a examenul de certificare a calificării profesionale/atestare a competenŃelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesională nivel 3 (EQF 4). de atestare a competenŃelor profesionale. respectiv atestat de competenŃe profesionale. Filosofie – Logică. (6) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen şi la stabilirea conŃinutului programelor de bacalaureat sunt consultate şi instituŃiile de învăŃământ superior. se stabilesc prin metodologii elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. pot susŃine un examen de certificare a calificării profesionale sau. Chimie. conform unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. Psihologie. în funcŃie nivelul personal de performanŃă. la nivelul unităŃii de învăŃământ. (5) Lista cuprinzând probele de examen. profilului şi specializării urmate. după caz. până la data intrării în clasa a IX-a din învăŃământ secundar superior. respectiv pentru o disciplină din pachetul [Geografie. separat de examenul naŃional de bacalaureat. conŃinutul diferenŃiat al programelor de examen şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului naŃional de bacalaureat şi a examenului de certificare/atestare a competenŃelor profesionale. 36 . specializări şi calificări profesionale stabilite de Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării şi aprobate prin ordin al ministrului. stabilit prin evaluare realizată pe parcursul clasei de liceu terminale. după caz. conform formatului instrumentului EUROPASS. (3) Pentru anumite filiere.respectiv Istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică şi. Economie] – corespunzător specificului filierei. profilului şi specializării. în condiŃiile legii. filiera vocaŃională. Elevul poate opta pentru o disciplină din pachetul [Fizică. absolvenŃii învăŃământului secundar superior. liceal. iv) O probă scrisă corespunzătoare filierei. Cercetării şi Inovării. dintr-o disciplină din ariile curriculare de specialitate. (4) AbsolvenŃii învăŃământului secundar superior.

nu este condiŃionată de promovarea probelor scrise din examenul naŃional de bacalaureat. 37 . (13) În urma promovării examenului naŃional de bacalaureat. Rezultatele examenului naŃional de bacalaureat sunt publice. fără taxă. (10) Numărul comisiilor şi numărul unităŃilor de învăŃământ în care se desfăşoară examenul naŃional de bacalaureat se stabilesc de Ministerul EducaŃiei. absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. (11) CandidaŃii proveniŃi din învăŃământul de stat pot susŃine examenul naŃional de bacalaureat şi examenul de certificare/atestare a competenŃelor profesionale. respectiv probele scrise promovate sunt recunoscute. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiŃionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul EducaŃiei. având titlul ştiinŃific de doctor. Cercetării şi Inovării. titular în altă unitate de învăŃământ decât cea în care se susŃine bacalaureatul. la cerere. numit de Ministerul EducaŃiei. (12) Examenul naŃional de bacalaureat se consideră promovat dacă au fost susŃinute şi promovate toate evaluările organizate pe parcursul clasei a XII-a/a XIII-a şi dacă au fost promovate toate probele scrise organizate după finalizarea clasei a XII-a/a XIII-a. (9) Comisiile sunt alcătuite din profesori de la alte licee decât cele în care se susŃine examenul naŃional de bacalaureat. de competenŃe digitale şi de competenŃe lingvistice şi a certificatelor/atestatelor de calificare profesională. (8) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni de bacalaureat. de cel mult două ori.(7) Examenul naŃional de bacalaureat se susŃine în faŃa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. În cazul nepromovării examenului naŃional de bacalaureat. Comisia este condusă de un preşedinte. În situaŃii bine justificate. după caz. în sesiunile ulterioare. Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării poate numi în funcŃia de preşedinte de comisie şi un cadru didactic din învăŃământul preuniversitar. având gradul didactic I şi performanŃe profesionale deosebite. Cercetării şi Inovării dintre cadrele didactice universitare de predare. Cercetării şi Inovării la propunerea inspectoratelor şcolare. (14) Eliberarea certificatelor de competenŃe de comunicare în limba română şi în limba maternă. evaluările susŃinute.

de administrarea a acestor instrumente. de management al bazelor de date şi de analiză statistică a rezultatelor. IEA-PIRLS şi OECDPISA şi altele asemenea. iar la examenul naŃional de bacalaureat au obŃinut media 10 primesc diplomă de merit.(15) AbsolvenŃii care au promovat toate clasele învăŃământului secundar superior. (2) Actele de studii se eliberează în original sau în duplicat. cu medii generale de minimum 9. Cercetării şi Inovării. este în responsabilitatea Ministerul EducaŃiei. prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare. (4) Interpretarea şi utilizarea rezultatelor studiilor comparative internaŃionale şi a celor iniŃiate de Comisia Europeană în scopul stabilirii de politici educaŃionale şi.Participarea în studii comparative internaŃionale (1) România participă la studiile comparative internaŃionale IEA-TIMSS.50. CAPITOLUL V – Resursele învăŃământului preuniversitar Art. în condiŃiile legii. aşa cum sunt stabilite acestea în regulamentele de organizare şi desfăşurare a acestor studii. liceal. b) Asigurarea condiŃiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare. după caz. precum şi prin regulament aprobat prin ordin al ministrului EducaŃiei. 41 . 175 – 187 din prezenta lege. curriculare. (2) România participă de asemenea la studiile comparative iniŃiate de Comisia Europeană. (3) Participarea României în studiile comparative internaŃionale se realizează cu respectarea întocmai a standardelor de eşantionare a şcolilor şi elevilor.Documente şcolare (1) În învăŃământul preuniversitar eliberarea şi regimul actelor de studii. 42 . 38 . respectiv tipul şi regimul documentelor şcolare se stabilesc conform prevederilor art.Resurse informaŃionale (1) CompetenŃele partajate în domeniul resurselor informaŃionale sunt următoarele: a) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică. Art. 43 . de traducere şi adaptare a instrumentelor de evaluare. Cercetării şi Inovării. Art. în funcŃie de evoluŃiile în domeniu la nivel internaŃional.

(3) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică prin programe şi proiecte locale se realizează astfel: a) Ministerul EducaŃiei. Inspectoratul şcolar poate propune consiliilor locale dezvoltarea/modernizarea cu prioritate a infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică în anumite unităŃi de învăŃământ. în care rolul Consiliului Local este atribuit Consiliului JudeŃean. licenŃe obligatorii. b) Unitatea de învăŃământ stabileşte necesarul pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică.(2) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică se poate realiza prin programe şi proiecte naŃionale de dezvoltare strategică a sistemului naŃional de învăŃământ. (5) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică prin programe şi proiecte locale pentru învăŃământul special se realizează conform prevederilor de la alin. (6) Asigurarea condiŃiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare se poate realiza prin programe şi proiecte 39 . în condiŃiile legii. atât în privinŃa echipamentelor. condiŃiile de conectare la Internet şi altele asemenea. (4) FinanŃarea dezvoltării şi modernizării infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică se realizează de Consiliul Local. Cercetării şi Inovării elaborează standardele naŃionale privind raportul elevi/calculator. e) Inspectoratul şcolar asigură monitorizarea şi evaluarea respectării standardelor naŃionale privind raportul elevi/ calculator. (4). (3) şi alin. d) UnităŃile de învăŃământ realizează dezvoltarea şi gestiunea integrală a echipamentelor şi programelor. c) Consiliul Local aprobă solicitările unităŃilor de învăŃământ. conexiune la Internet şi a oricăror altor standarde similare stabilite prin acte normative. licenŃe obligatorii. cât şi a programelor. precum şi prin programe şi proiecte locale. în condiŃiile legii. din bugetul acestuia. şi în condiŃiile legii şi pentru a asigura accesul elevilor la o reŃea de calculatoare la Internet şi la conŃinuturile digitale de învăŃare.

tipuri de spaŃii. pentru dotări şi amenajări în vederea realizării de către elevi şi personalul didactic a activităŃilor de documentare şi informare prin biblioteci sau centre de documentare şi informare. d) Consiliul JudeŃean şi inspectoratul şcolar stabilesc priorităŃile locale şi unităŃile de învăŃământ participante în aplicarea programelor naŃionale privind dezvoltarea activităŃii de documentare şi informare. echipamente minimale. dotările cu mobilier. în limita fondurilor disponibile şi în condiŃiile legii. c) Consiliul Local aprobă solicitările unităŃilor de învăŃământ. precum şi prin programe şi proiecte locale.naŃionale de dezvoltare strategică a sistemului naŃional de învăŃământ. din bugetul său amenajări. naŃionale. dotări iniŃiale. Cercetării şi Inovării emite norme de reglementare privind standardele naŃionale pentru biblioteci şi centre de documentare şi informare. programe şi cărŃi şi a oricăror altor standarde similare stabilite prin acte normative. (7) Asigurarea condiŃiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare prin programe şi proiecte locale se realizează astfel: a) Ministerul EducaŃiei. Inspectoratul şcolar poate propune consiliilor locale dezvoltarea/modernizarea cu prioritate a bibliotecilor sau centrelor de documentare şi informare pentru anumite unităŃi de învăŃământ. mobilier. respectiv de lucrări. b) Unitatea de învăŃământ stabileşte necesarul de resurse de toate tipurile. 40 . echipamente. referitor la suprafeŃe. (9) Consiliul JudeŃean finanŃează direct sau prin unităŃile de învăŃământ de stat. modernizări şi actualizări privind activitatea de documentare şi informare pentru învăŃământul special. e) Inspectoratul şcolar asigură monitorizarea şi evaluarea respectării standardelor naŃionale privind spaŃiile de studiu. inclusiv a lucrărilor necesare. modernizări şi actualizări pentru activitatea de documentare şi informare. direct sau prin unităŃile de învăŃământ de stat. cărŃi şi altele similare. în condiŃiile legii. dotări iniŃiale. (8) Consiliul Local finanŃează şi cofinanŃează de la bugetul local. amenajări. regionale.

(7) şi alin. închiriază clădiri şi terenuri pentru unităŃile de învăŃământ special pentru care nu există spaŃii disponibile în domeniul public al judeŃului şi le dă în folosinŃă exclusivă şi în administrare acestora. d) Consiliul Local construieşte şi. (8). se 41 .(10) Ministerul EducaŃiei. în folosinŃă exclusivă şi în administrare. Cercetării şi Inovării poate realiza programe naŃionale pentru dezvoltarea activităŃii de documentare şi informare şi în acest caz finanŃarea acestora realizează de la bugetul de stat şi din alte surse. c) Consiliul JudeŃean dă unităŃilor de învăŃământ special. clădirile şi terenurile necesare. Art. e) Consiliul JudeŃean construieşte şi. în care rolul Consiliului Local este atribuit Consiliului JudeŃean. b) Asigurarea utilităŃilor pentru organizarea şi funcŃionarea unităŃilor de învăŃământ. după caz.CompetenŃe partajate în domeniul resurselor materiale (1) CompetenŃele partajate din domeniul resurselor materiale sunt următoarele: a) Asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcŃionarea unităŃilor de învăŃământ. Cercetării şi Inovării şi instituŃiile abilitate emit norme. închiriază clădiri şi terenuri pentru unităŃile de învăŃământ pentru care nu există spaŃii disponibile în domeniul public al comunei sau oraşului şi le dă în folosinŃă exclusivă şi în administrare acestora. (2) Asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcŃionarea unităŃilor de învăŃământ se realizează astfel: a) Ministerul EducaŃiei. după caz. 44 . în folosinŃă exclusivă şi în administrare. clădirile şi terenurile necesare. (11) Asigurarea condiŃiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare prin programe şi proiecte locale pentru învăŃământul special se realizează conform prevederilor de la alin. b) Consiliul Local dă unităŃilor de învăŃământ. reglementări şi standarde naŃionale privind regimul habitatului de desfăşurare al procesului de învăŃământ.

d) Consiliul JudeŃean. (5) Asigurarea utilităŃilor pentru organizarea şi funcŃionarea unităŃilor de învăŃământ se realizează astfel: a) Ministerul EducaŃiei. inspectoratul şcolar şi alte organe abilitate. 45 . standarde şi reglementări privind utilităŃile necesare şi optime pentru sistemul naŃional de învăŃământ. (6) Consiliul Local finanŃează de la bugetul local dezvoltarea reŃelelor locale de utilităŃi şi conectarea unităŃilor de învăŃământ la acestea.f) Consiliul JudeŃean. c) UnităŃile de învăŃământ încheie contracte de furnizare pentru toate utilităŃile necesare disponibile. achită chiriile pentru asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcŃionarea unităŃilor de învăŃământ special. după caz. monitorizează şi evaluează respectarea standardelor naŃionale în privinŃa clădirilor şi terenurilor unităŃilor de învăŃământ. (3) Consiliul Local finanŃează de la bugetul local investiŃiile necesare şi. CompetenŃe partajate (1) FinanŃarea învăŃământului preuniversitar de stat se realizează la toate nivelurile conform principiului „învăŃământul este prima prioritate naŃională”. conectarea la reŃelele locale de utilităŃi este finanŃată de Consiliul JudeŃean din bugetul propriu. (2) Sistemul de finantare a învăŃământului preuniversitar de stat asigura descentralizarea fondurilor la nivelul unitatilor de învăŃământ. după caz. achită chiriile pentru asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcŃionarea unităŃilor de învăŃământ. Modalitatile concrete de proiectare. b) Consiliul Local asigură cu prioritate dezvoltarea reŃelelor locale de utilităŃi pentru asigurarea accesului unităŃilor de învăŃământ la acestea.FinanŃarea învăŃământului preuniversitar de stat. inspectoratul şcolar şi alte organe abilitate monitorizează şi evaluează respectarea standardelor naŃionale. Art. Cercetării şi Inovării şi celelalte instituŃii abilitate emit norme. Pentru unităŃile de învăŃământ special. în condiŃiile legii. repartizare şi 42 . (4) Consiliul JudeŃean finanŃează din bugetul propriu investiŃiile necesare şi.

Veniturile obŃinute din sursele menŃionate se gestionează şi se utilizează integral la nivelul instituŃiilor şi unităŃilor respective. (8) FinanŃarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal. (6) FinanŃarea de bază asigură desfasurarea în condiŃii normale a procesului de învăŃământ la nivel preuniversitar. c) cheltuieli cu perfectionarea profesională. FinanŃarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale de care apartin unităŃile de învăŃământ. (3) Finantarea unitatilor de învăŃământ preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza şi finantarea complementara. şi din alte surse. (5) InstituŃiile şi unităŃile de învăŃământ pot beneficia şi de alte surse de venituri dobândite în condiŃiile legii: venituri proprii. (7) FinanŃarea complementară asigură cheltuieli de capital. subvenŃii. elaborate de catre Ministerul EducaŃiei. la bugetele locale şi fara a afecta alocatiile bugetare. potrivit legii. cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din învăŃământ şi a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice. Cercetării şi Inovării. b) cheltuieli materiale şi servicii. FinanŃarea complementară se asigură din bugetele locale şi din alte surse. din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. conform standardelor naŃionale. fără varsaminte la bugetul de stat. respectiv salarii. impreuna cu Ministerul FinanŃelor Publice şi cu Ministerul AdministraŃiei şi Internelor.executie bugetară a fondurilor destinate învăŃământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului. de la bugetele locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale pe a căror raza îşi desfasoară activitatea. cu excepŃia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat. potrivit legii. sponsorizări şi taxe de la persoane juridice şi fizice. 43 . d) cheltuieli pentru transportul elevilor. inclusiv pentru majorarea fondului de salarii. donaŃii. premii şi distincŃii. cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăŃământ. (4) Unitatile de învăŃământ preuniversitar de stat functionează ca unităŃi finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat. examinări medicale.

e) cheltuieli pentru navetă şi respectiv pentru cele 6 călătorii pe calea ferată, auto sau navală prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare. (9) FinanŃarea complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) consolidări, investiŃii şi reparaŃii capitale; b) subvenŃii pentru internatele şi cantinele scolare; c) cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naŃionale ale elevilor, cu excepŃia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat; d) cheltuieli cu bursele elevilor şi pentru finanŃarea unor programe de sprijin pentru elevi; e) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaŃilor din învăŃământul preuniversitar de stat, cu excepŃia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit; f) cheltuieli pentru asigurarea securităŃii şi sănătăŃii în muncă, inclusiv pentru ante-preşcolari, preşcolari şi elevi, respectiv pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă, conform prevederilor legale în vigoare; g) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităŃi educative, cultural-artistice, sportive, turistice. (10) Baza de calcul a fondurilor alocate unităŃilor de învăŃământ prin şi din bugetele locale, pentru finanŃarea de bază, o constituie costul standard pe elev/preşcolar. Costul standard pe elev/preşcolar se determină, pentru fiecare nivel de învăŃământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcŃie de numărul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alŃi indicatori specifici activităŃii de învăŃământ, de calitatea procesului de educaŃie şi formare profesională, de managementul instituŃional, de specificul instruirii şi de mediul urban/rural. (11) Determinarea costului standard pe elev/preşcolar se face de către Consiliul National pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor mentionaŃi la alin. (7), conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul NaŃional pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar cuprinde reprezentanŃii Ministerului EducaŃiei, Cercetării şi Inovării, ai Ministerului FinanŃelor

44

Publice, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităŃilor administraŃiei publice locale. (12) Alocarea fondurilor pentru finanŃarea de baza a unitatii de învăŃământ se face pe baza unei formule de finanŃare, care ia în considerare costul standard pe elev/preşcolar, numărul de elevi/preşcolari din unitatea de învăŃământ, precum şi factorii de corecŃie dependenŃi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor şi alŃi factori. (13) AlocaŃia financiară stabilită ca parte din finanŃarea de bază ce revine unui elev/preşcolar se alocă unităŃii de învăŃământ de stat în care este înscris elevul. (14) FinanŃarea complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesităŃile unităŃii de învăŃământ preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, şi se prevede, cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al comunei, orasului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucureşti, al municipiului Bucureşti şi, respectiv, al judeŃului. Nivelul acesteia se stabileste pe baza unor programe de finanŃare fundamentate de unităŃile de învăŃământ, în funcŃie de amploarea nevoilor şi a posibilitatilor de finanŃare a ordonatorului principal de credite. (15) UnităŃile de învăŃământ preuniversitar de stat pot obŃine venituri proprii. Acestea nu diminuează finanŃarea de bază şi finanŃarea complementară. UnităŃile de învăŃământ preuniversitar de stat pot organiza activităŃi finanŃate integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administraŃie. (16) FinanŃarea de bază şi finanŃarea complementară a unitatilor de învăŃământ se fac pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finantarea învăŃământului preuniversitar, încheiat între directorul unităŃii de învăŃământ preuniversitar şi primarul localităŃii în a carei raza teritoriala se află unitatea de învăŃământ. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data aprobarii bugetului local. Sumele reprezentand finanŃarea de bază şi finanŃarea complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli. (17) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de fiecare unitate de învăŃământ preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finanŃare a învăŃământului preuniversitar, se aprobă şi se execută potrivit prevederilor legale în vigoare. (18) Directorul unităŃii de învăŃământ preuniversitar de stat este ordonator terŃiar de credite.

45

(19) Excedentele anuale rezultate din execuŃia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităŃilor finanŃate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaŃie sau, cu aprobarea consiliului de administraŃie, se utilizează pentru finanŃarea altor cheltuieli ale unităŃilor de învăŃământ. (20) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului EducaŃiei, Cercetării şi Inovării, se asigură urmatoarele cheltuieli aferente unităŃilor de învăŃământ preuniversitar, inclusiv pentru învăŃământul special: a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanŃate de Guvernul României şi de organismele financiare internaŃionale, precum şi rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective; b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara graniŃelor Ńării; c) organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor nationale; d) perfecŃionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, precum şi organizarea examenelor naŃionale de ocupare a posturilor didactice; e) manualele şcolare pentru învăŃământul obligatoriu; f) finanŃarea, pe baza de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiŃii, modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a instituŃiilor publice de învăŃământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări; g) finanŃarea unor programe naŃionale de proŃectie socială, stabilite prin reglementări specifice; h) finanŃarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învăŃământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive scolare, cu participare nationala şi internationala, precum şi olimpiade internationale pe obiecte de învăŃământ. (21) FinanŃarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, centrele şi cabinetele de asistenŃă psihopedagogică, centrele

46

logopedice, cabinetele şcolare, cluburile sportive şi şcolare se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului EducaŃiei, Cercetării şi Inovării. (22) FinanŃarea cheltuielilor curente şi de capital ale unităŃilor de învăŃământ special se asigură din bugetul consiliului judeŃean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, şi din bugetul de stat. (23) Consiliul judeŃean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare judeŃene/ale municipiului Bucureşti. (24) Consiliul judeŃean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, alocă prin hotărâri proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziŃia acestora, în vederea finanŃării unităŃilor de învăŃământ preuniversitar de stat. (25) Cheltuielile aferente facilităŃilor acordate elevilor şi studenŃilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finanŃează prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. (26) Cheltuielile ocazionate de desfaşurarea activităŃii Consiliului NaŃional pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar se suportă din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Inovării şi din alte surse, potrivit legii. (27) Cheltuielile de întretinere a internatelor, căminelor şi cantinelor, destinate elevilor şi studentilor, se acoperă din veniturile proprii ale unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ respective; ele se completează cu subvenŃii acordate din bugetul de stat şi din bugetele locale. (28) UnităŃile de învăŃământ cu performanŃe deosebite, stabilite în baza evaluărilor externe realizate conform legii, pot beneficia de finanŃare complementară suplimentară, în baza regulamentului elaborat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării şi aprobat prin ordin al ministrului. Art. 46 - Resursele umane. Personalul din învăŃământul preuniversitar. Preşcolari şi elevi (1) Resursele umane din învăŃământul preuniversitar sunt constituite din: a) personal didactic de predare, didactic auxiliar, de conducere, personal didactic care îndeplineşte funcŃii de îndrumare şi control şi alte categorii de personal didactic, personal

47

administrativ. Toate aceste categorii sunt numite în continuare personal din învăŃământul preuniversitar şi sunt nominalizate în prezentul cod. b) preşcolari şi elevi. (2) În desfăşurarea procesului de educaŃie şi formare profesională, părinŃii au calitatea de parteneri ai personalului din învăŃământul preuniversitar. Rolul şi relaŃiile părinŃilor sunt stabilite prin carta şcolară, elaborată în condiŃiile prezentului statut. (3) CompetenŃele partajate în domeniul managementului personalului din învăŃământul preuniversitar sunt: a) Asigurarea personalului din învăŃământul preuniversitar, cu următoarele activităŃi: formare iniŃială şi certificare, planificare, recrutare, selecŃie şi angajare, încetarea relaŃiilor de muncă; b) Motivarea personalului din învăŃământul preuniversitar, cu următoarele activităŃi: normarea şi salarizarea, stabilirea şi acordarea sporurilor şi indemnizaŃiilor, îndrumarea, monitorizarea şi controlul, evaluarea performanŃelor profesionale; c) Dezvoltarea profesională a personalului din învăŃământul preuniversitar, cu următoarele activităŃi: perfecŃionare şi formare continuă, dezvoltare profesională, administrarea carierei şi promovare; d) MenŃinerea personalului din învăŃământul preuniversitar, cu următoarele activităŃi: disciplină, securitate şi sănătate în muncă şi consiliere. (4) Reglementarea managementului activităŃilor personalului specifice din fiecărei competenŃe preuniversitar, partajate precum în şi domeniul autorităŃile,

învăŃământul

responsabilităŃile acestora şi condiŃiile sunt stabilite în Cartea a II-a, Statutul personalului din învăŃământ din cadrul prezentului cod. (5) În învăŃământ sunt interzise pedepsele corporale. (6) Personalul din învăŃământul preuniversitar care practică asemenea metode se sancŃionează administrativ sau, în funcŃie de gravitatea abaterii, se supune rigorilor legii. (7) Drepturile şi obligaŃiile generale ale preşcolarilor şi elevilor, precum şi formele de sprijin acordate sunt reglementate prin lege. 48

clase sau ani de studiu. dar nu mai puŃin de 10 şi nu mai mult de 20.Beneficiarii învăŃământului (1) Beneficiarii învăŃământului preuniversitar sunt elevii. FederaŃia NaŃională a AsociaŃiilor de PărinŃi. 47 . dar nu mai puŃin de 15 şi nu mai mult de 30. bine motivate. beneficiari primari.(8) În învăŃământul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe. cu aprobarea inspectoratelor şcolare judeŃene. are în medie 25 de elevi. liceu. CAPITOLUL VI – ViaŃa şcolară Art. dupa cum urmează: a) grupa cuprinde în medie 15 preşcolari sau elevi. precum şi anul de studiu din învăŃământul terŃiar non-universitar. b) clasa din învătământul primar are în medie 20 de elevi. reprezentanŃii mediului de afaceri. (2) ÎnvăŃământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. ai autorităŃilor locale şi ai societăŃii civile. Deciziile care afectează în mod esenŃial viaŃa şcolară sunt luate prin consultarea obligatorie a reprezentanŃilor beneficiarilor: Consiliul NaŃional al Elevilor. beneficiari secundari şi comunitatea locală şi societatea în general ca beneficiari terŃiari. în baza regulamentului-cadru de organizare şi funcŃionare a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar şi a 49 . familiile acestora. dar nu mai puŃin de 10 şi nu mai mult de 25. formaŃiunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare. respectiv al municipiului Bucureşti. (9) În cazuri excepŃionale. prin excepŃie. d) clasa din învăŃământul secundar superior.Carta şcolii (1) UnităŃile de învăŃământ sunt abilitate să elaboreze şi să pună în aplicare carta şcolii. dar nu mai puŃin de 15 şi nu mai mult de 30. c) clasa din învătământul secundar inferior. gimnaziu. 48 . are în medie 25 de elevi. Art. inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puŃin 7 preşcolari sau elevi. pregătitoare pentru şcoală pot funcŃiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim. postliceal.

organigrama. existente în şcoală şi cuprinde reglementări specifice condiŃiilor concrete de desfăşurare a activităŃii. b) reguli privind sănătatea şi securitatea în toate activităŃile desfăşurate în unitatea de învăŃământ. asigurarea conducerii. cu participarea reprezentanŃilor organizaŃiilor sindicale. în momentul înmatriculării elevilor/preşcolarilor. cu drept de vot. în concordanŃă cu prevederile legale în vigoare. un contract educaŃional. şi personalul didactic auxiliar şi administrativ. 50 . Cercetării şi Inovării în baza legii şi aprobate prin ordin al ministrului. (5) Carta şcolii cuprinde cel puŃin următoarele categorii de dispoziŃii: a) misiunea şcolii. elaborate de Ministerul EducaŃiei. c) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităŃii. (3) Carta şcolii este aprobată de Consiliul de administraŃie. reprezentanŃi ai părinŃilor şi ai elevilor. g) relaŃia unităŃii de învăŃământ cu părinŃii. în care sunt înscrise obligaŃiile reciproce ale părŃilor. elevilor sau părinŃilor acestora. la nivelul fiecărei unităŃi de învăŃământ. (2) Carta şcolii se propune şi se dezbate de către consiliul profesoral. (4) UnităŃile de învăŃământ încheie împreună cu părinŃii. d) drepturile şi obligaŃiile angajatorului şi angajaŃilor. precum şi reguli privind activităŃile extracurriculare şi extraşcolare. elaborate în baza codului elevului. h) reguli privind stabilirea şi aplicarea CDŞ. pe categorii de personal. Contractul educaŃional tip este aprobat prin ordin al ministrului educaŃiei. i) proceduri interne privind soluŃionarea cererilor şi reclamaŃiilor individuale ale salariaŃilor. f) reguli privind evaluarea elevilor. prin decizia consiliului de administraŃie. la care participă. e) drepturile şi obligaŃiile elevilor.codului drepturilor şi obligaŃiilor elevilor. recunoscute la nivel de ramură. cercetării şi inovării şi este particularizat.

(2) Elevii din învăŃământul de stat şi particular se bucură de toate drepturile constituŃionale. cât şi în privinŃa elevilor. (11) În cazul unităŃilor de învăŃământ înfiinŃate după intrarea în vigoare a prezentului cod. termenul de 90 de zile prevăzut la alin. (7) Orice modificare ce intervine în conŃinutul Cartei şcolii este supusă reglementărilor prevăzute la alin. 49 . Elevii din învăŃământul de stat şi particular acreditat se bucură de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev. atât în privinŃa angajaŃilor. m) modalităŃile de aplicare a altor dispoziŃii legale sau contractuale specifice. ConvenŃia Europeană privind Drepturile Omului şi DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului. elev sau părinte poate sesiza directorul unităŃii de învăŃământ cu privire la dispoziŃiile Cartei şcolii. în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său. Art. (1). (3) şi (6). l) reguli referitoare la procedura disciplinară. (6) Carta şcolii se aduce la cunoştinŃă angajaŃilor şi elevilor prin grija directorului unităŃii de învăŃământ. respectiv diriginŃilor şi îşi produce efectele din momentul semnării procesului verbal de luare la cunoştinŃă. 51 . (9) Controlul legalităŃii dispoziŃiilor cuprinse în Cartei şcolii este de competenŃa instanŃelor judecătoreşti. (8). k) abaterile disciplinare şi sancŃiunile aplicabile.Drepturile elevilor (1) Drepturile elevilor sunt fundamentate pe drepturile omului. (10) Întocmirea şi aprobarea Cartei şcolii la nivelul fiecărei unităŃi de învăŃământ se realizează în termen de 90 de zile de la data elaborării şi aprobării actelor normative precizate la alin. (8) Orice salariat. (2). legislaŃia în vigoare în România privind protecŃia şi promovarea drepturilor copilului.j) reguli concrete privind disciplina în unitatea de învăŃământ. (10) începe să curgă de la data dobândirii personalităŃii juridice. luând în considerare ConvenŃia Drepturilor Copilului. care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către director a modului de soluŃionare a sesizării formulate potrivit alin.

în colaborare şi cu sprijinul părinŃilor. vor lua în condiŃiile legii toate măsurile necesare pentru asigurarea unei vieŃi şcolare lipsite de orice formă de violenŃă. origine socială. după caz. rasă.(3) Nici o activitate organizată în unitatea de învăŃământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor. în limita resurselor existente. deosebire. aşa cum sunt acestea stabilite prin legislaŃia în vigoare. toate măsurile necesare pentru dezvoltarea unui mediu educaŃional incluziv. folosinŃei sau exercitării drepturilor elevilor. restricŃie sau preferinŃă. vârstă. apartenenŃă etnică. în colaborare cu părinŃii şi reprezentanŃii comunităŃii locale vor lua. Este interzisă orice discriminare directă sau indirectă faŃă de elev bazată pe criterii de sex. extracurriculare şi extraşcolare 52 . linia gratuită de asistenŃă pentru copii. (8) Fiecare elev are dreptul de a contacta. Conducerile unităŃilor de învăŃământ. din orice spaŃiu şcolar. restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii. (5) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere. caracteristici genetice. (9) Elevii şi părinŃii/susŃinătorii legali ai acestora au dreptul să cunoască şi să fie informaŃi în legătură cu structura şi obiectivele activităŃilor curriculare. handicap. (7) Elevii au dreptul la securitate personală în totalitatea spaŃiilor şcolare. c) Consilierea psihologică şi socială prin personal de specialitate. întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. orientare sexuală. (6) UnităŃile de învăŃământ sunt obligate. opŃiune politică. să asigure elevilor următoarele servicii complementare procesului de educaŃie şi formare profesională în scopul facilitării dezvoltării personale a acestora şi inserŃiei lor socio-profesionale: a) Consilierea şi informarea elevilor de către cadrele didactice în timpul activităŃilor didactice şi educative şi. în afara orelor de curs şi pregătire practică. religie. în condiŃiile legii. (4) În cadrul unităŃilor de învăŃământ preuniversitar şi în cadrul desfăşurării procesului de educaŃie şi formare profesională funcŃionează principiul egalităŃii de tratament faŃă de toŃi elevii. UnităŃile de învăŃământ vor lua măsurile necesare în acest sens şi vor asigura informarea elevilor privind modalitatea de exercitare a acestui drept. UnităŃile de învăŃământ. care au ca scop sau ca efect neacordarea. situaŃie familială şi altele asemenea. b) Consilierea elevilor în scopul orientării şcolare şi profesionale. (5).

(17) Conducerile unităŃilor de învăŃământ sunt obligate să pună. de evaluare şi notare utilizate în cadrul acestor activităŃi. acest drept se exercită de către părinŃii/ tutorii legali ai copiilor. care are obligaŃia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare şi rezultatele acesteia. pregătirii şi competenŃelor lor. pentru acele cursuri şi activităŃi din oferta educaŃională a unităŃii de învăŃământ pe care le consideră potrivite în raport cu aptitudinile şi interesele sale. 53 . (14) Elevul care sesizează un abuz. elevul/reprezentantul său legal se pot adresa directorului unităŃii şcolare. (15) Elevul sau. după caz. pentru tipul şi forma de învăŃământ pe care le vor urma şi să aleagă parcursul şcolar corespunzător intereselor. în mod special de voluntariat în comunitatea locală. ContestaŃia se adresează cadrului didactic respectiv. conform regulilor stabilite prin carta şcolară. conform legii. (13) Prin intermediul Consiliului Consultativ al Elevilor. în condiŃiile legii şi cartei şcolii.cuprinse în oferta educaŃională a unităŃii de învăŃământ. Pentru elevii minori. care. În situaŃia în care argumentele nu sunt considerate satisfăcătoare. va desemna profesori de specialitate. o neregulă sau o abatere de la prevederile legale în vigoare în procesul de educaŃie şi formare profesională sau în general în relaŃiile din unitatea de învăŃământ în care studiază are dreptul de a fi ocrotit de orice repercusiune negativă. precum şi în privinŃa modalităŃilor de consemnare a frecvenŃei. în afara orelor de curs şi în condiŃiile legii. Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unităŃilor de învăŃământ de stat. care nu predau la clasa respectivă. (11) Fiecare elev are dreptul să opteze. elevii au dreptul de a sesiza şi de propune analiza şi eventuala corectare a aspectelor pe care le consideră nesatisfăcătoare în activitatea unităŃii de învăŃământ în care studiază. pentru soluŃionarea contestaŃiei. la dispoziŃia elevilor. bazele materiale şi bazele sportive pentru pregătirea organizată a acestora. (10) Elevii au dreptul să opteze. gratuit. (12) Elevii sunt încurajaŃi şi pot fi susŃinuŃi de unităŃile de învăŃământ în realizarea de activităŃi extraşcolare. are dreptul de a contesta modalităŃile şi rezultatele evaluării. (16) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material şi financiar pentru studii în condiŃiile legii. reprezentantul său legal.

(24) Elevii aparŃinând minorităŃilor naŃionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă. în condiŃiile legii. în taberele şi în unităŃile conexe inspectoratelor şcolare. (23) Elevii din învăŃământul de stat obligatoriu primesc gratuit manuale şcolare. iar la nivel naŃional Consiliul NaŃional al Elevilor. în condiŃiile legii. (26) Consiliile precizate la alin. format din liderii elevilor de la fiecare clasă. se constituie consiliul consultativ al elevilor. (22) Elevii din învăŃământul de stat şi particular au dreptul să fie evidenŃiaŃi şi să primească premii şi recompense. manifestări culturalsportive şi la transportul în comun. precum şi pentru atitudine civică exemplară. cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcŃionare ale acestora. muzee. La nivel judeŃean se înfiinŃează şi funcŃionează consilii judeŃene ale elevilor. precum şi la cele care se desfăşoară în palatele şi în cluburile elevilor. respectiv de ministrul educaŃiei. la spectacole. (27) Consiliul elevilor îşi desemnează reprezentanŃii. aprobate în funcŃie de nivel de conducerea unităŃii de învăŃământ. pentru a participa la şedinŃele Consiliului de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. elevi din clasele a IX-a – a XII-a/ a XIII-a sau din învăŃământul postliceal. elevii beneficiază de asistenŃă psihopedagogică şi medicală gratuită. vizat la zi. în condiŃiile stabilite prin regulamente de organizare şi funcŃionare a unităŃilor respective. pe baza carnetului de elev. 54 . (21) În timpul şcolarizării. în condiŃiile legii. (25) În fiecare unitate de învăŃământ de stat şi particular. (25) sunt organizate şi funcŃionează în baza unor regulamente proprii. cercetării şi inovării. pentru rezultate deosebite obŃinute la activităŃile şcolare şi extraşcolare. în cluburile şi în asociaŃiile sportive. la toate nivelurile şi formele de învăŃământ. De asemenea.(18) Fiecare elev are dreptul la echipament de protecŃie pentru stagiile de pregătire practică. (28) Elevii au dreptul să participe la activităŃile extraşcolare organizate de unitatea de învăŃământ. (19) Elevii pot fi cazaŃi în internate şi pot servi masa la cantinele şcolare. ei au dreptul la bilete cu preŃuri reduse. de inspectorul şcolar general. în bazele sportive şi de agrement. (20) Copiii personalului didactic de predare şi de instruire practică beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate.

50 . libertatea elevilor de a redacta şi difuza reviste/ publicaŃii şcolare proprii. numai cu aprobarea directorului. artistice.ObligaŃiile elevilor (1) Elevii din învăŃământul de stat şi particular au datoria de a frecventa cursurile. libertatea de asociere în cercuri şi în asociaŃii ştiinŃifice. a securităŃii persoanelor şi a bunurilor. cât şi în afara ei. sportive sau civice şi altele asemenea structuri şi/sau organizaŃii de nivel local. al ordinii publice. directorul va suspenda editarea şi difuzarea acestora. la cererea grupului de iniŃiativă. (34) În cazul în care aceste reviste/ publicaŃii conŃin elemente care afectează siguranŃa naŃională. conform art. Aprobarea pentru desfăşurarea acestor acŃiuni va fi condiŃionată de acordarea de garanŃii scrise. (2) din ConvenŃia cu privire la drepturile copilului.(29) Elevilor din învăŃământul preuniversitar de stat şi particular le este garantată. de către organizatori. (31) Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic. nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democratică. directorul unităŃii de învăŃământ poate suspenda sau interzice desfăşurarea acestor activităŃi. atât în unitatea de învăŃământ. Art. sănătatea şi moralitatea. Organizarea şi funcŃionarea acestor structuri se realizează pe bază de statut propriu. judeŃean sau naŃional. culturale. în condiŃiile legii şi cartei şcolare. drepturile şi libertăŃile cetăŃeneşti sau prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioară al unităŃii de învăŃământ. este garantată.15 alin. în interesul siguranŃei naŃionale. (30) Exercitarea dreptului la reuniune. (2) Elevii trebuie să aibă o comportare civilizată şi o Ńinută decentă. ordinea publică. pentru a proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăŃile altora. iar activităŃile pot fi susŃinute în unitatea de învăŃământ. (32) În cazul în care conŃinutul activităŃilor care se desfăşoară în unitatea de învăŃământ de stat şi particular contravine principiilor susmenŃionate. UnităŃile de învăŃământ recunosc structurile şi organizaŃiile şcolare legal constituite şi cu reprezentativitate la nivelul elevilor din unitatea de învăŃământ. conform legii. oficiale privind asigurarea. 55 . (33) În unităŃile de învăŃământ de stat şi particular. conform legii. de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu şi de participa activ şi motivat la formarea competenŃelor prevăzute de programele şcolare.

e) normele de protecŃie a mediului. i) să utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs. d) normele interne privind sănătatea şi securitatea în activitate.(3) Elevii trebuie să cunoască şi să respecte: a) legile statului. c) să aducă şi să difuzeze. 56 . care cultivă violenŃa şi intoleranŃa. atentează la independenŃa. prin conŃinutul lor. pot afecta integritatea fizică şi psihică a colectivului de elevi şi a personalului unităŃii de învăŃământ. h) să posede şi să difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic. aşa cum sunt acestea stipulate în carta şcolară a unităŃii de învăŃământ în care studiază. pocnitori etc. e) să blocheze căile de acces în spaŃiile de învăŃământ. în perimetrul unităŃii de învăŃământ şi în afara acestuia. băuturi alcoolice şi Ńigări şi să participe la jocuri de noroc. d) să organizeze şi să participe la acŃiuni care afectează desfăşurarea activităŃii de învăŃământ sau care afectează frecvenŃa la cursuri a elevilor. suveranitatea şi integritatea naŃională a Ńării. orice tipuri de arme sau alte instrumente. c) regulile de circulaŃie pe drumurile publice. în perimetrul unităŃii de învăŃământ. petarde. prin acŃiunea lor. în unitatea de învăŃământ. (4) Este interzis elevilor: a) să distrugă documente şcolare. j) să lanseze anunŃuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităŃii de învăŃământ.. care. f) să deŃină şi să consume. respectiv cele privitoare la situaŃiile de urgenŃă şi protecŃia civilă. b) prevederile cartei şcolii din unitatea de învăŃământ în care studiază. g) să introducă. foi matricole şi altele asemenea. precum muniŃie. b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unităŃii de învăŃământ. precum cataloage. al examenelor şi al concursurilor. carnete de elev. materiale care. droguri.

zile deschise. m) să apeleze fără justificare. aprobate şi monitorizate de inspectoratul şcolar. argumentat. (2) Unitatea de învăŃământ poate solicita inspectoratului şcolar. (3) Inspectoratul şcolar aprobă.k) să aibă Ńinută. pentru informare în legătură cu situaŃia şcolară. Art. (6) Elevii din învăŃământul preuniversitar de stat trebuie să utilizeze cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi să le restituie în stare bună. (6) Unitatea de învăŃământ este responsabilă pentru elaborarea şi aplicarea orarului şi programului propriu de funcŃionare. modificări ale structurii anului şcolar solicitate de unităŃile de învăŃământ. numărul 112 pentru situaŃii de urgenŃă. în condiŃiile legii. să-l prezinte profesorilor/învăŃătorilor pentru consemnarea notelor. (7) Modificările de orar şi/sau de program de funcŃionare necesare pentru anumite situaŃii speciale. Cercetării şi Inovării.Organizarea timpului (1) Structura anului şcolar se stabileşte anual de Ministerul EducaŃiei. precum şi părinŃilor. în cazuri bine justificate. din unitatea de învăŃământ sau din afara acesteia. la sfârşitul anului şcolar. activităŃi în cadrul unor parteneriate internaŃionale şi altele asemenea. 51 . modificări ale structurii anului şcolar. simpozioane. în funcŃie de condiŃiile locale sau pentru situaŃii speciale. Cercetării şi Inovării reglementează durata orelor de curs. (5) Elevii au obligaŃia să poarte asupra lor carnetul de elev. propuse de unitatea de învăŃământ. Inspectoratul şcolar poate decide şi din proprie iniŃiativă modificări ale structurii anului şcolar pentru anumite unităŃi de învăŃământ. în condiŃiile legii. precum şi principiile generale de organizare şi desfăşurare a activităŃilor şcolare. (5) Ministerul EducaŃiei. festivaluri. (4) Orice modificare a structurii anului şcolar realizată la nivel local este în mod obligatoriu însoŃită de programe pentru parcurgerea integrală a programelor şcolare de către toŃi elevii. cum ar fi evaluări naŃionale. în funcŃie de condiŃiile locale sau pentru situaŃii speciale. comportamente şi atitudini ostentative şi provocatoare. concursuri. precum şi condiŃii naturale şi 57 . l) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faŃă de colegi şi faŃă de personalul unităŃii de învăŃământ.

sport. în condiŃiile asigurării parcurgerii integrale a programelor şcolare de către toŃi elevii.climaterice deosebit de severe. de studiu şi de ajutor social se stabilesc anual. se oferă activităŃi de învăŃare remedială pentru cei cu deficienŃe de învăŃare. în 58 . cu înştiinŃarea inspectoratului şcolar. de merit. de merit. (3) Bursele acordate elevilor din învăŃământul preuniversitar se suportă din bugetul de stat. prin „Şcoala după şcoală” (extensia şcolară). Cercetării şi Inovării. (8) UnităŃile de învăŃământ. Cercetării şi Inovării. bursa meritul olimpic. burse Guvernul României pentru elevii din mediul rural şi alte burse. recreere. (11) Programele tip „şcoală după şcoală” (extensie şcolară) sau părŃi ale acestora se pot realiza pe bază de taxe. supraveghere şi protecŃia propriilor elevi/preşcolari. (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul EducaŃiei. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanŃă.Forme de sprijin pentru elevi (1) Elevii de la cursurile de zi din învăŃământul de stat pot beneficia de burse de performanŃă. 52 . care va oferi şi metodologiile prin care unităŃile de învăŃământ şi autorităŃile locale asigură condiŃiile necesare pentru servirea mesei. (9) În parteneriat cu reprezentanŃii părinŃilor. inclusiv normarea personalului implicat. precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci în condiŃiile legii. condiŃii de învăŃare. printr-un program naŃional. timp de maximum 8 ore. activităŃi de meditaŃii pentru consolidarea cunoştinŃelor dobândite sau de accelerare a învăŃării pentru copiii supradotaŃi. Art. pot să-şi extindă activităŃile cu elevii după orele de curs. asigurând. conform deciziei consiliului de administraŃie şi a comitetelor reprezentative ale părinŃilor. burse de studiu şi burse de ajutor social. prin programe de tip „Şcoala după şcoală” (extensia şcolară). activităŃi recreative şi de învăŃare. (10) Programele de tip „Şcoala după şcoală” pot fi finanŃate de către Ministerul EducaŃiei. prin decizia consiliului de administraŃie. în consiliile de administraŃie ale inspectoratelor şcolare. se decid la nivelul unităŃii de învăŃământ. (2) Elevii pot beneficia şi de burse pe baza de contract încheiat cu agenŃi economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

(11) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. feroviar şi naval. (8) Pentru distante mai mari de 50 km se asigura decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 calatorii dus-întors pe semestru. palate ale copiilor şi elevilor. elevii din învăŃământul particular acreditat. (7) Elevilor care nu pot fi şcolarizaŃi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului EducaŃiei. spectacole de teatru. bursieri ai statului român. de suprafaŃă şi subteran. conducerile taberelor şcolare şi bazelor 59 . precum şi pentru transportul intern auto. (5) Elevii străini pot beneficia de burse. pe baza de abonament. feroviar şi naval. potrivit prevederilor legale. administraŃiile judeŃene ale taberelor. de suprafaŃă şi subteran. de asemenea.limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităŃilor şcolare. (2) Activitatea extraşcolară se organizează de către unităŃi de învăŃământ. precum şi pentru transportul intern auto. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. în tot timpul anului calendaristic. Cercetării şi Inovării. (10) Elevii orfani sau proveniŃi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru transportul local în comun.ActivităŃi extraşcolare (1) ConŃinutul educaŃiei la toate nivelurile de organizare a învăŃământulului se completează prin activităŃi extraşcolare. de suprafaŃă şi subteran. în tot timpul anului calendaristic. Bursele de care beneficiază elevii sunt indexabile. (9) Elevii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. Art. De prevederile acestui alineat beneficiază. în tot timpul anului calendaristic. în limita a 50 km. precum şi pentru transportul intern auto. (6) Pentru învăŃământul de stat obligatoriu se asigură gratuit manualele şcolare. concerte. opera. (11) şi de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. prin unităŃile de învăŃământ la care sunt şcolarizaŃi. 53 . film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituŃii publice. cluburi. (12) Elevii cetăŃeni români din afara graniŃelor Ńării. feroviar şi naval.

Cercetării şi Inovării. tehnice. ecologic. subordonat Ministerului EducaŃiei. cultural-artistic. (8) Prevederile alin. precum şi cele pentru elevii capabili de performante sunt finantate de la bugetul de la stat şi de la bugetele locale. precum şi caracter recreativ. asigură şi controlează realizarea obiectivelor instruirii şi educaŃiei extraşcolare. (5) Organizarea şi competentele unităŃilor specializate în activitatea extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul EducaŃiei. împreună cu patronatele. precum şi palatele copiilor din judeŃe. turistic. Cercetării şi Inovării. 60 . TITLUL IV – ÎnvăŃământul superior CAPITOLUL I – DispoziŃii generale Art. umanitar. (7) Activitatile extrascolare . Cercetării şi Inovării. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finanŃare. corelează oferta educaŃională a învăŃământului universitar. 54 . aflate în subordinea inspectoratelor scolare. sportiv. prin inspectoratele şcolare. moralcivic. în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului. (4) Palatul NaŃional al Copiilor şi Elevilor din Bucureşti.sportive. turistice şi de agrement şi de alte unităŃi pentru activităŃi complementare. (3) Activitatile extrascolare au continut stiintific.Misiunea învăŃământului superior (1) Ministerul EducaŃiei. tehnico-aplicativ. (7) se aplica şi în cazul taberelor de creatie. (6) Ministerul EducaŃiei. cu sprijinul familiei şi al altor factori interesati. sportive şi de odihna ale elevilor. au şi rol metodologic pentru activităŃile extraşcolare. Cercetării şi Inovării. pe cicluri şi programe de studii. cu cerinŃele pieŃei muncii şi cu dezvoltarea vieŃii sociale. conform normelor stabilite de Ministerul EducaŃiei. în colaborare cu instituŃiile de învăŃământ superior şi cu partenerii sociali. în baza unor studii de prognoză economică şi socială.stiintifice. Cercetării şi Inovării. cultural-artistice şi sportive -.

55 .(2) Misiunea învăŃământului superior este de a genera formarea profesională de nivel universitar.Structură şi forme de organizare a învăŃământului superior (1) La nivel universitar. inovare şi creaŃie. conducere şi realizare efectivă a predării. academii de studii şi şcoli de studii academice postuniversitare care funcŃionează în condiŃiile legii. la nivelul senatului universitar. formarea iniŃială se realizează prin studii universitare organizate pe trei cicluri. de a produce cunoaştere prin cerectare ştiinŃifică. b) de specializare. Art. (3) Organizarea fiecărui program de studii este de competenŃa instituŃiilor de învăŃământ superior. (2) Programul de studii constă în totalitatea activităŃilor de proiectare. (2) Cele trei cicluri de studii universitare sunt: a) studiile universitare de licenŃă. cu o durată de minim un an. b) studiile universitare de masterat. cu respectarea legislaŃiei în vigoare. organizare. 61 . institute. c) studiile universitare de doctorat. 56 . c) programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii. învăŃării şi cercetării dintr-un domeniu care conduce la obŃinerea unei calificări universitare. (3) Studiile postuniversitare sunt: a) programe post-doctorale. Art.Programe de studiu (1) Formarea la nivel universitar şi postuniversitar se realizează prin programe de studii desfăşurate în instituŃii de învăŃământ superior: universităŃi. şi fac publică misiunea pe care şi-o asumă: a) învăŃământ şi cercetare b) învăŃământ. cu o durată de două sau mai multe semestre. iar formarea continuă prin studii postuniversitare. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior decid.

c) forma de învăŃământ: conform articolului 59.(4) Programele de studii se diferenŃiază în funcŃie de: a) nivelul calificării universitare: licenŃă. (6) Un program de studii funcŃionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat. 62 . (5) Un program de studii se concretizează prin: a) curriculumul care include toate disciplinele ce contribuie la obŃinerea unei calificări universitare. e) locaŃia. formare continuă. master. repartizate succesiv pe ani de studii şi cu ponderi exprimate în credite de studiu de tipul ECTS. conŃinutul predării şi învăŃării şi practicile asociate predării. d) limba de predare. învăŃării şi evaluării. doctorat. post-doctorat. (7) Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii se realizează distinct pentru fiecare formă de învăŃământ. b) programe sau fişe ale disciplinelor în care sunt formulate: competenŃele generale şi de specialitate. conform cu diviziunea academică a cunoaşterii şi cu diviziunea profesională a muncii. b) domeniul de specializare a cunoaşterii. c) organizarea studenŃilor şi a personalului didactic în perioada de realizare a programului de studii. e) curriculumul pentru un program de studii cuprinde ansamblul de discipline care conferă o calificare universitară şi este în responsabilitatea universităŃii cu respectarea standardelor naŃionale. d) sistemul de asigurare a calităŃii academice a activităŃilor de realizare a programului de studii. specializare. limbă de predare şi pentru fiecare locaŃie geografică în care se desfăşoară.

ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene în aceleaşi condiŃii prevăzute de lege pentru cetăŃenii români. locaŃiile geografice de desfăşurare şi numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program şi formă de învăŃământ se stabilesc anual prin hotărâre de guvern. şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. pentru toate programele de studii. (9) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene reglementarea naŃională nu poate contraveni celei europene. inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. la propunerea Consiliului NaŃional al Rectorilor. pe cicluri. promovată de către Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării. 63 . înainte de 15 aprilie ale fiecărui an. (3) Concursul pentru admiterea pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare se organizează de către universitate înainte de începerea anului universitar. prin afişare la sediul instituŃiei de învăŃământ superior şi prin publicare pe pagina proprie de web. se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. Recunoaşterea studiilor efectuate de aceştia în Ńările de domiciliu se va realiza de către direcŃia de specialitate din cadrul Ministerului EducaŃiei. (4) Metodologia. Art. Cercetării şi Inovării.. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare pot candida cetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene. structura instituŃiilor de învăŃământ superior şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. condiŃiile de admitere şi şcolarizare proprii fiecărei universităŃi se publică. conform prevederilor legale în vigoare. Cercetării şi Inovării. (10) Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor.Admiterea în învăŃământul superior (1) Admiterea în învăŃământul superior de stat. (2) La admiterea în învăŃământul superior de stat. 57 .(8) Durata şi numărul de credite de studii transferabile aferente programelor de studii. înainte de 31 martie. forme de învăŃământ şi domenii. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare este de competenŃa fiecărei instituŃii de învăŃământ superior şi se organizează pe baza metodologiilor proprii de admitere stabilite de fiecare instituŃie de învăŃământ superior.

potrivit legii. Aceeaşi condiŃie se impune şi în cazul transferurilor cursanŃilor între instituŃiile de învăŃământ superior acreditate. (8) Mediile generale/punctajele generale obŃinute de candidaŃi la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la instituŃia la care aceştia au candidat. taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii. (6) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română. Cercetării şi Inovării.de la înmatriculare şi până la susŃinerea examenului de finalizare a studiilor . pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare. (7) InstituŃiile de învăŃământ superior pot percepe de la candidaŃi. prin metodologiile proprii de admitere. sau într-o limbă de largă circulaŃie internaŃională. în limbile minorităŃilor naŃionale.calitatea de student. Senatele universitare pot prevede. inclusiv în cazul mediilor egale obŃinute la admitere. (12) Persoana admisă la un program de studii post-universitare de perfecŃionare sau specializare are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia calitatea de cursant. (13) Persoana admisă la un program de studii post-doctorale are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia calitatea de cercetător post-doctorat. au dreptul să şcolarizeze cetăŃenii străini şi sunt recunoscute de statul român.de la înmatriculare şi până la susŃinerea publică a tezei de doctorat . particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare poate să fie susŃinută în limba română. (10) Persoana admisă la un program de studii universitare de licenŃă sau masterat are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia . astfel 64 .(5) Admiterea în învăŃământul superior de stat. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. care. scutirea de plata acestor taxe sau reducerea lor. în conformitate cu procedurile proprii de admitere. în cuantumurile aprobate de senatele universitare.calitatea de student-doctorand. (9) Un candidat declarat admis poate beneficia de finanŃare de la buget o singură dată. (14) Metodologiile proprii de admitere ale instituŃiilor de învăŃământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidaŃilor. (11) Persoana admisă la doctorat are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia . cetăŃenii străini au obligaŃia să prezinte un certificat de competenŃă lingvistică pentru limba română eliberat de instituŃii abilitate de Ministerul EducaŃiei.

65 . (23) Registrul Matricol Unic este document oficial protejat legal. în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiŃionat. dosarele candidaŃilor respinşi sau ale celor care renunŃă la locul obŃinut prin admitere. particulare sau confesionale. (25) InstituŃiile de învăŃământ superior de stat. să nu depăşească cifra de şcolarizare alocată fiecărui domeniu sau fiecărei/fiecărui specializări/program de studii. registrele matricole ale instituŃiilor de învăŃământ superior şi sistemele informatice aferente se vor elabora în termen de cel mult un an de la data adoptării prezentulu cod.încât numărul candidaŃilor declaraŃi admişi. fără perceperea unor taxe. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol este o infracŃiune sancŃionată conform legii. acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. Decizia comisiei de contestaŃii este definitivă. (15) Rezolvarea contestaŃiilor depuse de candidaŃii respinşi este în exclusivitate de competenŃa instituŃiilor de învăŃământ superior. (24) Registrul Matricol Unic. Registrele matricole ale instituŃiilor de învăŃământ superior devin parte componentă a RMU. cu finanŃare de la bugetul de stat. (16) UniversităŃile sunt obligate să transmită datele referitoare la studenŃii admişi în vederea înscrierii acestora în Registrul matricol unic. precum şi conŃinutul informaŃiilor care vor fi scrise în Registrul Matricol Unic al instituŃiilor de învăŃământ superior. după afişarea rezultatelor finale. (17) InstituŃiile de învăŃământ superior au obligaŃia să restituie. (21) Se constituie Registrul Matricol Unic (RMU). Cercetării şi Inovării poate elabora metodologii specifice de organizare a examenului de admitere în învăŃământul superior. conform metodologiilor proprii de admitere. (22) Ministerul EducaŃiei. acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. (18) Ministerul EducaŃiei. ca o bază de date electronică în care sunt înregistraŃi toŃi studenŃii din instituŃiile de învăŃământ superior de stat. Cercetării şi Inovării va elabora un Regulament de alocare a unui număr matricol individual. particulare sau confesionale. sunt obligate să transmită datele referitoare la studenŃii admişi în vederea înscrierii acestora în RMU.

59 . În cazul studiilor universitare de doctorat. (5) Formele de învăŃământ cu frecvenŃă redusă. precum şi la distanŃă cu frecvenŃă redusă pentru un anumit program de studiu de licenŃă pot fi organizate după autorizarea provizorie. respectiv studentul-doctorand. pe toată durata ciclului. respectiv de la o formă de învăŃământ la alta.Contracte de studii (1) InstituŃia de învăŃământ superior semnează cu fiecare student/student-doctorand înmatriculat la un program de studii un contract de studii. (4) Pe parcursul ciclului de studii universitare de licenŃă. (2) Programele ciclului universitar de doctorat se pot organiza la formele: zi şi frecvenŃă redusă.Forme de organizare (1) În cadrul programelor de studii. în cadrul aceleiaşi specializări şi/sau domeniu de studii. Art. a regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaŃiei în vigoare. (2) În contractual de studii sunt prevăzute drepturile şi obligaŃiile fiecărei părŃi implicate în ciclul de studii universitare de licenŃă. numai de instituŃiile de învăŃământ superior care au cursuri de zi acreditate la acel program. cu excepŃia programelor de doctorat şi a programelor din domeniul sănătate. 58 . studentul. respectiv acreditare. indiferent de forma de învăŃământ absolvită. pentru aceleaşi specializări. în condiŃiile legii. 66 . poate trece de la un program de studii la altul. activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi. seral cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă cu frecvenŃă redusă. (3) Programele ciclului universitar de licenŃă în domeniul sănătate se pot organiza numai la forma de zi. contractul de studii este semnat şi de conducătorul de doctorat. masterat şi doctorat. masterat sau doctorat. astfel încât să fie realizate cerinŃele de asigurare a calităŃii. potrivit prevederilor contractului de studii. în concordanŃă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaŃiei în vigoare.Art. (4) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituŃiile de învăŃământ superior. (3) Modelul contractului de studii se elaborează de fiecare instituŃie de învăŃământ superior. sunt echivalente.

(6) Examenele de finalizare a studiilor pot fi susŃinute în limba română. care fac parte din acelaşi domeniu sau din domenii apropiate ale aceluiaşi domeniu fundamental. b) examenul de disertaŃie. în două sesiuni. în perioadele stabilite de senatul instituŃiei organizatoare. pentru ciclul de studii universitare de masterat. cu excepŃia studenŃilor ale căror studii sunt susŃinute de la buget. examene de licenŃă. (5) Pentru situaŃii deosebite. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către instituŃiile de învăŃământ superior acreditate.Examene de finalizare a studiilor (1) Examenele de finalizare a studiilor în învăŃământul superior sunt: a) examenul de licenŃă. cu specializările acreditate. d) examenul de diplomă. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare. pentru 67 . (7) InstituŃiile de învăŃământ superior pot percepe taxe de la studenŃii care susŃin examenul de finalizare a studiilor. 60 . examenele de finalizare a studiilor se pot organiza. examene de disertaŃie numai pentru absolvenŃii proprii ai specializărilor acreditate şi ai specializărilor autorizate să funcŃioneze provizoriu. e) examenul de selecŃie. aflate în perioada de monitorizare specială. (4) În fiecare an universitar. în cuantumurile aprobate de senatele universitare. în cazul studenŃilor/absolvenŃilor care provin de la instituŃii de învăŃământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. au dreptul să organizeze. după caz. instituŃia organizatoare poate organiza sesiuni speciale de examene de finalizare a studiilor. pe baza metodologiilor proprii aprobate de senatele universitare. pentru ciclul de studii universitare de licenŃă. de regulă. c) examenul de susŃinere a tezei de doctorat.Art. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate. (2) Examenele precizate la alin. în limba de predare sau într-o altă limbă de circulaŃie internaŃională. care precede examenul de licenŃă. in conformitate cu legislaŃia în vigoare şi metodologia specifică aprobată de instituŃia de învăŃământ superior organizatoare a acestor examene. în condiŃiile legii.

respectiv la distanŃă cu frecvenŃă redusă. în medie. Decizia comisiei de contestaŃii este definitivă. Cercetării şi Inovării poate elabora metodologii specifice de organizare a examenlor de finalizare a studiilor. Prin creditele de studii transferabile se apreciază. conform metodologiilor proprii de organizare a examenelor de finalizare a studiilor. cantitatea de muncă. (2) În sensul prezentei legi. (9) Ministerul EducaŃiei. conform Sistemului european de credite de studii transferabile (ECTS). Senatele universitare pot prevede. nu pot parcurge doi ani de studii într-un singur an. (6) Studiile universitare de licenŃă în forma de învăŃământ zi se pot organiza în regim de finanŃare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul EducaŃiei. (4) Studiile universitare de licenŃă asigură un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea inserŃiei pe piaŃa forŃei de muncă. (8) Rezolvarea contestaŃiilor depuse de candidaŃii respinşi este în exclusivitate de competenŃa instituŃiilor de învăŃământ superior. 61 . prin metodologiile proprii. Cercetării şi Inovării alocă anual 68 . (3) StudenŃii înmatriculaŃi la programele de studii la formele de învăŃământ seral. cu frecvenŃă redusă. efectuată de student pentru însuşirea cunoştinŃelor şi a competenŃelor specifice unei discipline. sub toate aspectele ei. (5) În cadrul studiilor universitare de licenŃă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. CAPITOLUL II – Organizarea învăŃământului universitar Art. prin cunoştinŃe generale şi de specialitate corespunzătoare.Ciclul I – studiile universitare de licenŃă – organizare (1) Studiile universitare de licenŃă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi 240 de credite de studii transferabile. creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unităŃi de cursuri şi altor activităŃi didactice.care prezentarea la examen fără taxă este permisă o singură dată. scutirea de plată acestor taxe sau reducerea lor.

(2) La formele de învăŃământ cu frecvenŃă redusă. care va fi în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare. (9) InstituŃiile de învăŃământ superior autorizate sau acreditate adoptă. (2) La admiterea în ciclul de studii universitare de licenŃă pot candida absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. durata normală a studiilor universitare de licenŃă este. (7) Studiile universitare de licenŃă în forma de învăŃământ cu frecvenŃă redusă sau la distanŃă cu frecvenŃă redusă se organizează numai în regim cu taxă. de 3-4 ani şi corespunde unui număr de 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Regulamentul de organizarea şi desfăşurare a programelor de studii din cadrul ciclului I – studii universitare de licenŃă. după caz. cu standardele naŃionale de calitate şi. 62 . un număr de locuri finanŃate de la buget.pentru studiile universitare de licenŃă. prin decizie a senatului. (8) Programul de studii universitare de licenŃă se desfăşoară în cadrul instituŃiilor de învăŃământ superior pe baza planurilor de învăŃământ elaborate în concordanŃă cu standardele naŃionale. la specializările/programele de studii autorizate să funcŃioneze provizoriu sau acreditate în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. cu alte standarde specifice domeniilor/specializărilor în care instituŃia de învăŃământ superior are dreptul legal de a organiza programe de studii universitare de licenŃă. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. 69 . Art. admiterea se organizează pe domenii. durata studiilor pentru obŃinerea numărului de credite de studii transferabile. şi aprobat de senatul universitar. în forma de învăŃământ zi.Ciclul I – studiile universitare de licenŃă – admitere (1) Pentru ciclul universitar de licenŃă. pe baza legislaŃiei în vigoare şi cu respectarea cerinŃelor de asigurare a calităŃii. Numărul de locuri pentru studiile universitare de licenŃă în regim cu taxă şi cuantumul acesteia se stabilesc de către senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior. Art. Durata studiilor de licenŃă pentru învăŃământul tehnic este de 4 ani. necesare absolvirii. pentru universităŃile de stat. 63 . este cu un an mai lungă faŃă de cea de la învăŃământul de zi în domeniul respectiv.Ciclul I – studiile universitare de licenŃă – forme de organizare (1) La învăŃământul de zi. respectiv la distanŃă cu frecvenŃă redusă. pe domenii de studii şi specializări. în confomitate cu legislaŃia în vigoare. după caz.

Regulamentul de organizarea şi desfăşurare a programelor de studii din cadrul ciclului I – studii universitare de licenŃă. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior autorizate sau acreditate adoptă. Art. fără susŃinerea concursului de admitere. cu frecvenŃă redusă sau la distanŃă cu frecvenŃă redusă se organizează numai în regim cu taxă. un număr de locuri finanŃate de la buget. II. pentru universităŃile de stat. (6) Studiile universitare de licenŃă în forma de învăŃământ seral. cu alte standarde specifice 70 . în metodologiile proprii şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare. De această prevedere se poate beneficia o singură dată. prin decizie a senatului.Ciclul I – studiile universitare de licenŃă – finalităŃi (1) Programul de studii universitare de licenŃă se desfăşoară în cadrul instituŃiilor de învăŃământ superior pe baza planurilor de învăŃământ elaborate în concordanŃă cu standardele naŃionale. (3). Numărul de locuri pentru studiile universitare de licenŃă în regim cu taxă şi cuantumul acesteia se stabilesc de către senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior. (5) În cazul instituŃiilor de învăŃământ superior de stat. Cercetării şi Inovării beneficiază de dreptul de a se înscrie. (4) InstituŃiile de învăŃământ superior pot prevede. la cursurile a două programe de studii. III. pe baza legislaŃiei în vigoare şi cu respectarea cerinŃelor de asigurare a calităŃii şi se fac publice până la 15 aprilie ale fiecărui an. premii speciale) la olimpiadele şcolare internaŃionale recunoscute de Ministerul EducaŃiei. Ministerul EducaŃiei. pe domenii de studii şi specializări. 64 . Cercetării şi Inovării alocă anual pentru studiile universitare de licenŃă. altele decât cele menŃionate la alin. care va fi întocmit în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare. cu standardele naŃionale de calitate şi. cu respectarea legislaŃiei în vigoare. în forma de învăŃământ zi. Cercetării şi Inovării şi la cele internaŃionale. după caz. pe locuri finanŃate de la buget. recunoscute de Ministerul EducaŃiei.(3) CandidaŃii la studiile universitare de licenŃă care au obŃinut în perioada studiilor liceale distincŃii (premiile I. şi aprobat de senatul universitar. condiŃii specifice de admitere pentru cei care au obŃinut distincŃii la olimpiadele şi concursurile şcolare naŃionale. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. menŃiune. studiile universitare de licenŃă în forma de învăŃământ zi se pot organiza în regim de finanŃare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă.

conform competenŃelor şi drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite. corespunzător nivelului de pregătire asociat cilului I de studii universitare de licenŃă. precum şi abilităŃi cognitive specifice profesiei. 71 . Art. b) Proba a 2-a . (2) Examenul de licenŃă constă din 2 probe. (4) Pe diploma de licenŃă vor fi menŃionate toate informaŃiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. (3) În învăŃământul superior medico-farmaceutic uman. o componentă specifică.Prezentarea şi susŃinerea lucrării de absolvire/lucrării de licenŃă/proiectului de diplomă. Componenta naŃională va fi sub formă de lucrare scrisă din tematica şi din bibliografia anunŃate de către Comisia de organizare. după caz. al căror conŃinut este stabilit de senatul universitar.Evaluarea cunoştinŃelor fundamentale şi de specialitate.domeniilor/specializărilor în care instituŃia de învăŃământ superior are dreptul legal de a organiza astfel de programe de studii. inclusiv forma de învăŃământ. sau pot continua studiile universitare prin master (6) Diploma de licenŃă atestă faptul că titularul acesteia a dobândit cunoştinŃe şi competenŃe generale şi de specialitate. 65 . în limba română şi o limbă de circulaŃie internaŃională. Diploma de licenŃă este însoŃită de „suplimetul de diplomă” care se eliberează gratuit. (3) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenŃă se numeşte „diplomă de licenŃă”. proba 1 din cadrul examenului de licenŃă se constituie dintr-o componentă naŃională şi. şi anume: a) Proba 1 . (5) AbsolvenŃii cu diplomă a studiilor universitare de licenŃă îşi pot exercita profesia. care va fi formată din specialişti desemnaŃi de conducerile universităŃilor de medicină şi farmacie acreditate.Ciclul I – studiile universitare de licenŃă – examenul de licenŃă (1) Un program de studii universitare de licenŃă se finalizează prin susŃinerea examenului de licenŃă.

care asigură dezvoltarea unor competenŃe specifice. limita inferioară poate fi de 60 de credite de studii transferabile. care adaugă la competenŃele obŃinute în cadrul programului de licenŃă alte competenŃe. dintr-o perspectivă interdisciplinară. în funcŃie de durata studiilor universitare de licenŃă. (b) interdisciplinar. (2) În funcŃie de obiectivele educaŃionale şi/sau de cercetare urmărite. precum şi abilităŃi cognitive specifice profesiei. (5) Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licenŃă atestă că titularul acesteia a dobândit cunoştinŃe şi competenŃe generale şi de specialitate. (1) Studiile universitare de masterat corespund unui număr de credite de studii transferabile cuprins. Art. În acest caz. realizând specializarea ştiinŃifică sau profesională. de regulă. sau pot continua studiile universitare prin masterat. asociaŃiile profesionale şi/sau instituŃii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerinŃelor pieŃei muncii. (d) complementar. 72 . 66 .(4) AbsolvenŃii cu diplomă ai studiilor universitare de licenŃă îşi pot exercita profesia. care urmăreşte atingerea/menŃinerea unui înalt grad de profesionalizare a celor care activează deja într-un anumit domeniu.Ciclul II – studiile universitare de masterat – organizare (1) Programele de studii universitare de master aprofundează sau extind instruirea din ciclul de licenŃă. care să lărgească aria de cunoaştere şi de inserŃie profesională. care oferă programe avansate de iniŃiere în cercetare şi asigură pregătirea studenŃilor în vederea parcurgerii unui program de studii universitare de doctorat. conform competenŃelor şi drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite. instituŃiile de învăŃământ superior pot stabili parteneriate cu agenŃii economici. un program de studii universitare de master poate fi: (a) de aprofundare. între 90 şi 120. (c) de cercetare. în două sau mai multe domenii. (e) de formare continuă. care asigură accentuarea achiziŃiilor de cunoştinŃe şi de deprinderi într-o direcŃie de studii din domeniul de licenŃă absolvit. Prin excepŃie. în raport cu o temă dată.

(7) Un program de studiu de masterat poate fi înfiinŃat şi poate funcŃiona doar dacă universitatea dispune de cadre didactice titulare proprii. (1). pentru cel puŃin jumătate din disciplinele aferente programului de studii. InstituŃiile de învăŃământ superior promovează interdisciplinaritatea în studiile universitare de masterat. în cadrul acestor programe de studii universitare de masterat în care există o important dimensiune practică. credite acumulate din stagii de practică sau stagii de pregătire în străinătate.studii universitare de licenŃă şi a ciclului II . conferenŃiar universitar sau lector/şef de lucrări care au obŃinut titlul de doctor. (3) Durata totală cumulată a ciclului I . (5) În cadrul studiilor universitare de masterat se pot solicita. (9) Pot fi cadre didactice în cadrul unui program de masterat numai acele cadre didactice care au obŃinut titlul ştiinŃific de doctor. Această categorie de cadre didactice asociate nu poate acoperi mai mult de 25% din totalul orelor prevăzute în planul de învăŃământ pentru un program de studii de masterat. (4) Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandări sau bune practici europene. (3). (6) Domeniile în care o instituŃie de învăŃământ poate organiza studii universitare de masterat sunt domeniile studiilor universitare de licenŃă în care instituŃia este acreditată şi evaluată periodic instituŃional potrivit legii. diplomele obŃinute fiind echivalente titlului de master. peste numărul de credite obligatorii. pot fi invitate să predea în calitate de cadre didactice asociate.(2) Durata normală a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani şi corespunde unui număr de 30 de credite de studii transferabile pentru un semestru de studiu. ciclul I şi ciclul II pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani. (10) Prin excepŃie de la prevederile alin. cu titlu de profesor sau de conferenŃiar.studii universitare de masterat trebuie să corespundă obŃinerii a cel puŃin 300 de credite de studiu transferabile. 7 alin. în condiŃiile art. (8) Titularii de curs pot fi cadrele didactice cu gradul de profesor universitar. (11) Programul de studii universitare de masterat se desfăşoară în cadrul instituŃiilor de învăŃământ superior pe baza planului de învăŃământ aprobat de senatul universitar şi care 73 . la învăŃământul de zi. personalităŃi ale domeniului respectiv care nu deŃin titlul ştiinŃific de doctor.

Ministerul EducaŃiei. la forma de învăŃământ de zi. la nivel naŃional. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. la solicitarea instituŃiilor publice sau a altor factori interesaŃi. Numărul de locuri pentru studiile universitare de masterat în regim cu taxă şi cuantumul acesteia se stabilesc de către senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior. în concordanŃă cu specificul domeniului de studii. cât şi module de pregătire complementară necesare pentru o inserŃie rapidă a absolventului de studii universitare de masterat pe piaŃa muncii. (4) Studiile universitare de masterat în forma de învăŃământ cu frecvenŃă redusă sau la distanŃă cu frecvenŃă redusă se organizează. (2) reprezintă minimum 50 % din numărul de absolvenŃi cu diplomă acordată după finalizarea studiilor universitare de licenŃă finanŃate de la bugetul de stat. 67 . prin decizie a senatului. Regulamentul de organizarea şi desfăşurare a programelor de studii din cadrul ciclului II – studii universitare de masterat. (13) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate adoptă. 67 alin. (5) InstituŃiile de învăŃământ superior pot iniŃia şi dezvolta programe de studii universitare de masterat.Ciclul II – studiile universitare de masterat – forme de organizare (1) Studiile universitare de masterat se organizează. cu alte standarde specifice domeniilor/specializărilor în care instituŃia de învăŃământ superior are dreptul legal de a organiza programe de studii universitare de masterat. pentru învăŃământul de stat. de regulă. care trebuie să fie în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare. 74 . la orice formă de învăŃământ. de regulă. (12) Programul de pregătire al masterandului trebuie să conŃină şi o componentă de cercetare ştiinŃifică sau creaŃie vocaŃională. (3) Numărul de locuri finanŃate anual de la bugetul de stat în condiŃiile art. Cercetării şi Inovării alocă anual. (2) Studiile universitare de masterat la forma de învăŃământ de zi se pot organiza în regim de finanŃare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. cu asigurarea finanŃării corespunzătoare de către aceştia şi cu respectarea procedurilor de acreditare a programelor de studii. pentru studiile universitare de masterat în forma de învăŃământ de zi un număr de locuri finanŃate de la buget. Art. pe baza legislaŃiei în vigoare şi cu respectarea cerinŃelor de asigurare a calităŃii. după caz. cu standardele naŃionale de calitate şi.cuprinde atât discipline de cunoaştere avansată în cadrul domeniului de studii universitare de masterat. în regim cu taxă.

(2) La admiterea în ciclul de studii universitare de masterat pot candida absolvenŃii cu diplomă de licenŃă ai ciclului de studii universitare de licenŃă. dezvoltarea capacităŃilor de cercetare ştiinŃifică şi constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale. (2) Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevăzute la alin. (1) asigură obŃinerea de competenŃe complementare. abordarea şi soluŃionarea de probleme cognitive şi profesionale noi. competenŃe generale de specialitate şi abilităŃi cognitive specifice. b) abilităŃi superioare de cercetare independentă. (3) Un program de masterat dezvoltă cunoştinŃe generale şi de specialitate. b) identificarea. în vederea sesizării direcŃiilor noi de dezvoltare a cunoaşterii şi a profesiei. (5) CunoştinŃele de specialitate se referă la: a) asimilarea de cunoştinŃe noi. c) capacitatea de a aplica teoria în situaŃii noi şi care nu au putut fi prevăzute. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. c) compararea cunoştinŃelor noi cu cele tradiŃionale şi capacitatea de a stabili relaŃii între acestea. 68 . sau complementar. (4) CunoştinŃele generale se referă la: a) familiarizarea cu cele mai noi şi avansate dezvoltări ale cunoaşterii în domeniu. precum şi absolvenŃii cu diplomă de licenŃă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată.Art. (3) CondiŃiile de admitere sunt aceleaşi pentru ambele categorii de candidaŃi prevăzute la alin.Ciclul II – studiile universitare de masterat – admitere (1) Pentru ciclul de studii universitare de masterat. (2) Art. 69 . admiterea se organizează la programe de studii acreditate în cadrul instituŃiilor de învăŃământ superior acreditate.Ciclul II – studiile universitare de masterat – finalităŃi (1) Studiile universitare de masterat asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licenŃă sau într-un domeniu apropiat. 75 .

stabilite de senatul universitar. cu programele şi cu politica instituŃională ale instituŃiei de învăŃământ superior. d) capacitatea de a acŃiona independent şi creativ în abordarea şi soluŃionarea problemelor. cu domeniul de competenŃă al conducătorului de disertaŃie. (3) Tema disertaŃiei se stabileşte de către conducătorul de disertaŃie împreună cu masterandul şi se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat. (8) CompetenŃele de specialitate se stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu.Prezentarea şi susŃinerea publică a disertaŃiei. Tema disertaŃiei se aprobă de conducerea facultăŃii sau departamentului în care se desfăşoară studiile universitare de masterat. c) aplicarea creativă a metodelor de cercetare. de a evalua obiectiv şi constructiv stări critice. (7) AbilităŃile cognitive specifice presupun: a) evaluarea critică a rezultatelor unor noi cercetări. d) conceperea şi conducerea proceselor specifice domeniului.(6) CompetenŃele generale se referă la: a) aplicarea creativă a tehnicilor de cercetare şi rezolvare de probleme. b) elaborarea de studii şi rapoarte publicabile sau aplicabile profesional. b) proba 2 . c) capacitatea de a conduce grupuri de lucru şi de a comunica în contexte dintre cele mai diverse. de a rezolva creativ probleme şi de a comunica rezultate în mod demonstrativ. 76 .Ciclul II – studiile universitare de masterat – examenul de disertaŃie (1) Un program de studii universitare de masterat se finalizează prin susŃinerea examenului de disertaŃie. Art. b) formularea de alternative interpretative şi demonstrarea relevanŃei acestora. şi anume: a) proba 1 . (2) Examenul de disertaŃie constă din 1-2 probe. o probă practică. 70 . după caz. e) abilităŃi de conducător şi angajare clară pe calea propriei dezvoltări profesionale.La decizia senatului.

U]. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. de a organiza doctorat este Universitate Organizatoare de Doctorat (U.D. Art. Dreptul de a organiza studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educaŃiei.(4) Conducătorul de disertaŃie poate fi oricare dintre cadrele didactice.Ciclul III – studiile universitare de doctorat – organizare (1) Doctoratul constituie ciclul superior de studii universitare a cărui finalitate este dezvoltarea cunoaşterii prin cercetare ştiinŃifică originală. (5) Pe baza rezultatelor evaluării instituŃiei de învăŃământ superior. în condiŃiile legii. Fiecare domeniu este evaluat periodic din 5 în 5 ani.A. (4) Evaluarea se face la nivelul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior pentru fiecare domeniu de doctorat de către o comisie de experŃi desemnaŃi de Ministerul EducaŃiei. (3) InstituŃia de învăŃământ superior care a primit aprobarea. Cercetării şi Inovării acordarea dreptului de organizare de studii universitare de doctorat.O. Regulamentul de organizarea şi desfăşurare a programelor de studii din cadrul ciclului III – studii universitare de doctorat. prin Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. (6) Universitatea Organizatoare de Doctorat adoptă. 71 . Doctoratul se poate aproba întrunul sau mai multe domenii. Cercetării şi Inovării. prin decizie a senatului. de nivel naŃional sau internaŃional. pe baza unui sistem de criterii şi a unei metodologii care se aprobă prin hotărâre de guvern. cu titlul ştiinŃific de doctor. Diplomelor şi Certificatelor Universitare [C.C.D). (2) Doctoratul se organizează în instituŃiile de învăŃământ superior aprobate de Ministerul EducaŃiei. care trebuie să fie în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare. Cercetării şi Inovării. Cercetării şi Inovării.T. cercetării şi inovării. cu standardele naŃionale de 77 . pe baza evaluării periodice a capacităŃii lor instituŃionale de a oferi un mediu integrat de învăŃare şi cercetare avansată. precum şi abilităŃi cognitive specifice. la propunerea Ministerului EducaŃiei. Diplomelor şi Certificatelor Universitare propune Ministerului EducaŃiei. (5) Diplomele de studii universitare de master atestă că titularii acestora au dobândit cunoştinŃe şi competenŃe generale şi de specialitate.N.

pe bază de contract.D poate admite rezolvarea unor teme complexe de cercetare ştiinŃifică prin formarea unor echipe inclusiv multidisciplinare de studenŃi-doctoranzi.) are obligaŃia de a publica un raport anual privind ciclul de studii universitare de doctorat.calitate şi. (11) stabileşte recunoaşterea reciprocă a titlului ştiinŃific de doctor de către autorităŃile de resort din cele două Ńări. (15) Studiile universitare de doctorat au. sub coordonarea conducătorului de doctorat. (14) Doctoratul are două componente: un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate sau pe pregătirea individuală şi un program de cercetare ştiinŃifică. sub coordonarea conducătorului de doctorat. (10) studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă Ńară. (8) U. (12) Acordul prevăzut la alin.O.D. pot constitui reŃele de studii doctorale pentru asigurarea inter şi transdisciplinaritatea. sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători ştiinŃifici din universităŃi diferite din România. pe baza competenŃelor acestora şi în conformitate cu prevederile legale din fiecare Ńară. poate angaja. de regulă. Această perioadă de prelungire a ciclului de studii 78 . (13) În contextul politicilor de asigurare a mobilităŃii universitare. cu alte standarde specifice domeniilor în care instituŃia de învăŃământ superior are dreptul legal de a organiza programe de studii universitare de doctorat. precum şi alte precizări care nu exced legislaŃiei din fiecare Ńară. o durată minimă de 3 ani. (10) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă. (7) Universitatea Organizatoare de Doctorat (U. după caz. (16) În situaŃii speciale.D. b) un program individual de cercetare ştiinŃifică. la propunerea conducătorului de doctorat. când tematica abordată necesită o perioadă mai mare de studiu sau experimentare.O. (9) U.O. specialişti din străinătate care deŃin dreptul legal de a conduce doctorat.D. pe baza unui acord scris între instituŃiile organizatoare implicate. (11) În situaŃia prevăzută la alin.O. U. cuprinzând: a) un program de pregătire individual sau în cadrul şcolii doctorale. cu aprobarea senatului universitar. durata poate fi prelungită cu 1-2 ani.

concomitent cu sistemul de evaluare se utilizează sistemul de credite transferabile. la propunerea Consiliului NaŃional de FinanŃare a ÎnvăŃământului Superior (C. Cercetării şi Inovării alocă anual pentru studiile universitare de doctorat la forma de învăŃământ de zi la învăŃământul de stat un număr de locuri finanŃate de la buget. (18) În cadrul programului de pregătire universitară avansată.Ciclul III – studiile universitare de doctorat – forme de organizare (1) Studiile universitare de doctorat se organizează la forma de învăŃământ de zi. 72 . în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a programelor de studii din cadrul ciclului III –studii universitare de doctorat. 79 . (2) Studiile universitare de doctorat la forma de învăŃământ de zi se pot organiza în regim de finanŃare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă.I. durata desfăşurării doctoratului se prelungeşte corespunzător cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.N. în cazul doctoratului la forma de învăŃământ de zi organizate în regim de finanŃare de la bugetul de stat. Fiecare U. (19) SusŃinerea tezei de doctorat se face la finalizarea stagiului. perioada programului de pregătire şi a programului individual de cercetare ştiinŃifică poate fi redusă parŃial. poate primi o extensie a finanŃarii în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei. Ministerul EducaŃiei. pentru a evidenŃia rezultatele formării.universitare de doctorat. în universităŃi sau în centre de cercetare de prestigiu. (20) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe pe motive temeinice. când studentul doctorand poate dovedi parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat.S. conform prevederilor Regulamentului de organizare şi desfăşurare a programelor de studii din cadrul ciclului III – studii universitare de doctorat. este autorizată să stabilească propriile reguli de evaluare a doctoranzilor şi criteriile specifice de promovare a probelor din cadrul programului de pregătire universitară avansată. în acelaşi domeniu fundamental de ştiinŃe.O. care s-au concretizat prin publicaŃii la edituri recunoscute internaŃional.).D. cercetării şi inovării. În acest caz. Art. şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinŃifică desfăşurate în Ńară sau străinătate.F. În situaŃii speciale universitatea poate aproba depaşirea termenului. (17) În situaŃii speciale.

80 . în conformitate cu legislaŃia în vigoare. 74 .D. conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand.O. care devine responsabilă pentru asigurarea calităŃii. la solicitarea instituŃiilor publice sau a altor factori interesaŃi. Art. (3) Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenŃii studiilor universitare de masterat sau a studiilor echivalate cu acesta.D. (2) minimum 10 % din numărul de absolvenŃi cu diplomă acordată după finalizarea studiilor universitare de masterat la nivel naŃional. (4) Concursul de admitere la studii universitare de doctorat conŃine o serie de probe specifice domeniului de studiu respectiv şi atestarea competenŃelor lingvistice pentru o limbă de circulaŃie internaŃională. (2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la studii universitare de doctorat se realizează în conformitate cu regulamentul propriu al fiecărei U.Ciclul III – studiile universitare de doctorat – limba de organizare şi desfăşurare (1) Doctoratul se desfăşoară în limba română sau într-o limbă de circulaŃie internaŃională.D.O. de regulă înainte de începutul anului universitar. pe baza legislaŃiei în vigoare şi cu respectarea cerinŃelor de asigurare a calităŃii.. se face prin concurs organizat anual de U. numai în regim cu taxă.(3) Numărul de locuri finanŃate anual de la bugetul de stat în condiŃiile alin. (4) Studiile universitare de doctorat în forma de învăŃământ cu frecvenŃă redusă se organizează de regulă. Numărul de locuri pentru studiile universitare de doctorat în regim cu taxă şi cuantumul acesteia se stabilesc de către senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior. conform contractului de studii doctorale încheiat între U.Ciclul III – studiile universitare de doctorat – admitere (1) Admiterea candidaŃilor la studii universitare de doctorat.. cu asigurarea finanŃării corespunzătoare de către aceştia şi cu respectarea procedurilor de acreditare a programelor de studii. Art.. (5) InstituŃiile de învăŃământ superior pot iniŃia şi dezvolta programe de studii universitare de doctorat. indiferent de forma de învăŃământ în care se organizează.O. 73 .

el pierde în mod automat şi drepturile de bursă de studii.O. sponsorizări şi din alte surse. (6) Admiterea la doctorat este condiŃionată de certificarea competenŃelor lingvistice. în condiŃiile legii.D. conform contractului de studii. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. (2) Studentul-doctorand înscris la forma de învăŃământ cu frecvenŃă poate obŃine bursă de doctorat.provenite din sume alocate de la bugetul de stat.O. (7) Validarea rezultatelor admiterii la studii universitare de doctorat şi înmatricularea candidaŃilor care au reuşit la concurs se fac prin decizii ale conducerii U. donaŃii. care eliberează un certificat de competenŃă lingvistică. nu se impozitează. Art. care se acordă prin concurs organizat de U.D. Atestarea competenŃelor lingvistice se realizează de către catedrele de limbi străine ale universităŃii respective. (6) Studentul-doctorand exmatriculat pentru neîndeplinirea obligaŃiilor prevăzute în ciclul de studii universitare de doctorat pierde statutul de student-doctorand. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale.O. (3) Bursa de doctorat se acordă conform prevederilor din contractul de studii. fără plata contribuŃiilor la asigurările sociale de stat. în înŃelesul prezentei legi.calitatea de student-doctorand.Ciclul III – studiile universitare de doctorat – studentul-doctorand (1) Persoana admisă la doctorat are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia .de la înmatricularea în ciclul de studii universitare de doctorat până la susŃinerea publică a tezei de doctorat . 75 . din venituri proprii. iar dacă a fost bursier. (4) Bursa de doctorat reprezintă.(5) Pentru a promova inter şi transdisciplinaritatea în formarea universitară. Bursa de doctorat. 81 . calitate asimilată celei de asistent de cercetare.D. (5) Bursa de doctorat se acordă din veniturile U. studentul-doctorand de la forma de învăŃământ zi beneficiază de recunoaşterea vechimii în specialitate şi de asistenŃă medicală gratuită. accesul la studii universitare de doctorat într-un domeniu specific se poate face şi în alt domeniu în care a fost dobândită diploma de licenŃă şi cu condiŃia efectuării unui program de masterat în domeniul pentru care se înscrie la doctorat. o indemnizaŃie minimă egală cu salariul net de asistent de cercetare. la asigurările pentru şomaj. (7) Pe toată durata activităŃii.

U. cu avizul Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor.Ciclul III – studiile universitare de doctorat – conducătorul de doctorat (1) Conducător de doctorat poate fi profesor universitar. (9) ActivităŃile didactice care depăşesc nivelul prevăzut la alin.D. la asigurările pentru şomaj. (4) Conducătorul de doctorat îşi desfăşoară activitatea didactică şi de cercetare în instituŃia de învăŃământ superior care l-a propus sau în instituŃii care formează consorŃii cu respectiva U. conducătorul de doctorat va parcurge procesul de avizare a C. profesor universitar consultant. la propunerea U.. (3) În cadrul aceleeaşi U.O. eliberează o adeverinŃă care atestă că perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat la forma de învăŃământ zi constituie vechime în muncă şi specialitate. la asigurările sociale de stat.D. potrivit legislaŃiei în vigoare.D.O.D. acest aviz fiind acordat pe baza evaluării activităŃii didactice şi de cercetare. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. academician sau cercetător ştiinŃific principal gradul I.O. U. în conformitate cu criteriile cu relevanŃă naŃională şi internaŃională. potrivit legii. potrivit contractului de studii de doctorat. care obŃine bursă.T. (11) Doctoranzii care urmează studiile la forma de învăŃământ frecvenŃă redusă şi sunt salariaŃi în administraŃia publică. în regiile autonome cu specific deosebit sau în alte unităŃi bugetare au dreptul la concedii de studii fără plată. în limita a 4-6 ore didactice pe saptamână. poate desfăşura activităŃi didactice.O. întrând sub incidenŃa codului muncii. Art. 76 . şi obŃinere a calităŃii de conducător de doctorat prin ordin de ministru.(8) Studentul-doctorand de la forma de învăŃământ zi. (10) După susŃinerea tezei de doctorat. un conducător de doctorat poate îndruma studenŃi-doctoranzi în cel mult două domenii ale ştiinŃei din cadrul aceluiaşi domeniu fundamental de ştiinŃe.. (8) vor fi remunerate în conformitate cu legislaŃia în vigoare.O. recunoscută. Pentru fiecare domeniu de ştiinŃe în parte. Un conducător de doctorat îşi poate desfăşura activitatea prin afiliere la o singură U.C.D. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. cu titlul de doctor obŃinut în domeniul fundamental de ştiinŃe respectiv sau înrudit.D. (2) Conducătorul de doctorat se numeşte prin ordin al ministrului educaŃiei şi cercetării.N. 82 .A. cu respectarea drepturilor şi obligaŃiilor ce revin salariatului şi cu plata contribuŃiilor datorate.

schimbarea conducătorului de doctorat în cazul în care acesta este indisponibil mai mult de un an sau nu respectă clauzele din contractul de studii. Art.O. ştiinŃe medicale. competenŃele şi abilităŃile generale şi de specialitate conferă absolventului de studii universitare de doctorat capacitatea: a) de a înŃelege sistematic. demonstrată prin publicaŃii ştiinŃifice. comprehensiv. ştiinŃe inginereşti. competenŃe şi abilităŃi cognitive. ştiinŃe juridice.D. 83 . cu condiŃia menŃinerii criteriilor de calitate. contribuind la dezvoltarea cunoaşterii. (3) Doctoratul se organizează în domeniile cuprinse în următoarele domenii fundamentale: ştiinŃe exacte. domeniul de studiu şi de a utiliza metodele de cercetare asociate acestui domeniu. 77 . ştiinŃe ale naturii. evaluare şi sinteză a unor idei noi şi complexe.D.(5) Fiecare U. ştiinŃe umaniste. c) de a contribui la progresul cunoaşterii prin cercetare originală cu impact naŃional sau internaŃional. ştiinŃe militare şi informaŃii. b) de a concepe şi implementa un proiect de cercetare şi de a face managementul cercetării în condiŃiile respectării deontologiei profesionale. achiziŃia de cunoştinŃe. (2) CunoştinŃele. este autorizată să stabilească prin regulament propriu numărul maxim de studenŃi-doctoranzi pe care îi poate îndruma un conducător de doctorat. arhitectură şi urbanism. d) de analiză critică. ştiinŃe agricole şi silvice. ştiinŃe economice.O. teologie. f) de a contribui la promovarea dezvoltării tehnologice. ştiinŃe sociale şi politice. sociale şi culturale în contextul unei societăŃi şi economii bazate pe cunoaştere. (6) Studentul-doctorand poate solicita conducerii U.Ciclul III – studiile universitare de doctorat – finalităŃi (1) Doctoratul se bazează pe creaŃie şi cercetare ştiinŃifică avansată. e) de comunicare cu comunitatea profesională şi cu societatea civilă în contextul domeniului său de cercetare. (4) InstituŃiile de învăŃământ superior promovează interdisciplinaritatea în studiile universitare de doctorat.

posibil şi în străinătate.Ciclul III – studiile universitare de doctorat – teza de doctorat (1) Teza de doctorat trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinŃifică avansată a temei abordate. (3) Teza de doctorat se elaborează conform cerinŃelor stabilite de U. 78 ..O. (7) Studentul-doctorand va elabora un rezumat al tezei de doctorat. să conŃină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluŃionarea temei. din Ńară şi/sau din străinătate. pentru obŃinerea unor puncte de vedere necesare validării pe ansamblu a rezultatelor doctorandului.D. după caz. precum şi modalităŃi de validare ştiinŃifică a acestora. rezumatul tezei de doctorat se scrie în mod obligatoriu în limba română şi într-o limbă de circulaŃie internaŃională. comunicări în conferinŃe şi congrese ştiinŃifice recunoscute prin indexare internaŃională sau valorificarea rezultatelor prin transfer tehnologic. anunŃul scris.O. dintre care cel puŃin 2 îşi desfăşoară activitatea în afara universităŃii respective. (10) În cazul tezei de doctorat redactate într-o limbă de circulaŃie internaŃională. (9) Teza de doctorat se susŃine în şedinŃă publică în faŃa comisiei de doctorat. (4) Teza de doctorat poate fi redactată şi într-o limbă de circulaŃie internaŃională. afişarea electronică pe site-ul instituŃiei.D. pe care îl transmite unor specialişti în domeniu. susŃinerea publică se poate face în respectiva limbă.O. 84 . (6) U. (2) Studentul-doctorand trebuie să valorifice rezultate ştiinŃifice obŃinute în teza de doctorat prin publicarea acestora în reviste ştiinŃifice relevante internaŃional sau edituri internaŃionale de prestigiu. şi în concordanŃă cu standardele naŃionale. stabileşte prin propriul regulament modalităŃile de informare a comunităŃii ştiinŃifice asupra conŃinutului tezei de doctorat aprobate în vederea susŃinerii publice. ca reprezentant al U. prin Regulamentului de organizare şi desfăşurare a programelor de studii din cadrul ciclului III –studii universitare de doctorat. difuzarea de sinteze sau rezumate ale tezei de doctorat. (8) În situaŃia în care teza este scrisă într-o limbă de circulaŃie internaŃională.Art.D. (5) Comisia de doctorat este alcătuită din preşedinte. conducătorul de doctorat şi 3 referenŃi oficiali.rificare. asigurând accesul la conŃinutul lucrării în biblioteca instituŃiei şi folosind.

poate lua următoarele măsuri: 85 .O. 79 .N. primeşte din partea Ministerului EducaŃiei. "Satisfăcător".Ciclul III – studiile universitare de doctorat – evaluarea şi asigurarea calităŃii (1) Studiile universitare de doctorat fac obiectul procedurilor de asigurare internă şi externă a calităŃii stabilite pe baza bunelor practici europene.D.T. (16) În cazul în care C.D.O.D.D. redactată în baza observaŃiilor C. respectiv. (2) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. pentru a completa dosarul doctorandului. (13) În cazul atribuirii calificativului "Satisfăcător".A.O. care se înaintează spre validare Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor. "Bine" şi.D.A. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor. Cercetării şi Inovării. (15) Titlul de doctor se atribuie prin OM după validarea tezei de doctorat de către Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. nu validează argumentat teza de doctorat.C. întocmit de Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor.C.(11) Pe baza susŃinerii publice a tezei de doctorat comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. U. Cercetării şi Inovării o motivaŃie scrisă de invalidare.N. comisia de doctorat comunică auditoriului hotărârea de a acorda doctorandului titlul de doctor. comisia de doctorat va preciza elementele de conŃinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susŃinere publică a tezei. pe baza unui raport extern de evaluare. (12) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinŃele prevăzute în programul de cercetare ştiinŃifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Foarte bine" sau "Bine". Art.U. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. (17) Diploma de doctor se redactează în limbile română şi engleză şi se eliberează de către U.U. Cercetării şi Inovării.T. Ministerul EducaŃiei. (14) Hotărârea comisiei de doctorat de a acorda titlul de doctor se înaintează conducerii U. pe baza ordinului ministrului EducaŃiei. Diplomelor şi Certificatelor Universitare în termen de 1 an de la data primei invalidări. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Foarte bine".

b) retragerea calităŃii de conducător de doctorat. 86 .. de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de doctorat se poate obŃine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor.O. (2) Programele post-doctorale pot fi organizate numai în forma de învăŃământ zi. (3) Programele post-doctorale au o durată de minimum un an. la propunerea C. (4) Redobândirea calităŃii de conducător de doctorat se poate obŃine la propunerea U.A.O. (5) U. de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi doctoranzi pe o perioadă de până la 3 ani. în cadrul U.D.D. conform procedurilor stabilite prin ordin de ministru.D.U. (3) Redobândirea dreptului U. c) retragerea titlului de doctor. şi conducătorii de doctorat sunt evaluaŃi o dată la 5 ani. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiŃii necesare pentru aprobare din partea Ministerului EducaŃiei.T. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi cu aprobarea Ministerului EducaŃiei.D. se pierde dreptul de a mai avea statutul de student-doctorand. 80 . pe baza unui raport de evaluare internă ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă.O. (4) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate să organizeze programe de studii universitare de doctorat pot organiza. CAPITOLUL III – Organizarea învăŃământului post-universitar Art. Cercetării şi Inovării.D.a) retragerea dreptului U..Programele post-doctorale (1) Programele post-doctorale asigură cercetătorului post-doctorat cadrul instituŃional pentru dezvoltarea cercetărilor efectuate în cadrul domeniului în care deŃine titlul ştiinŃific de doctor sau în domenii conexe.C.O. programe post-doctorale. precum şi calitatea de conducător ştiinŃific al celui care a coordonat lucrarea. Cercetării şi Inovării. (6) Dacă lucrarea de doctorat se dovedeşte a fi plagiat se retrage titlul de doctor.O.N.D.

O. cu frecvenŃă redusă sau la distanŃă cu frecvenŃă redusă. cercetătorul post-doctorat va face publice rezultatele cercetării sale prin publicare într-o publicaŃie indexată în baze de date internaŃionale. cu standardele naŃionale de calitate şi.O.D. (11) Programul de studii post-doctorale se desfăşoară în cadrul U. prin decizie a senatului. (14) La finalizarea programului post-doctoral.O. Art. Regulamentul de organizarea şi desfăşurare a programelor post-doctorale.D.D. 87 .O. (13) La finalizarea programului post-doctoral. cu diplomă de doctor.D.O.D. (2) Studiile post-universitare de specializare pot fi organizate la forma de învăŃământ zi. (10) Numărul de locuri pentru programele post-doctorale se stabileşte de către senatul fiecărei U. după caz.Studiile post-universitare de specializare (1) Studiile post-universitare de specializare asigură specializarea cursantului într-o arie nouă a domeniului în care deŃine o diplomă obŃinută la finalizarea unuia dintre ciclurile studiilor universitare sau într-un alt domeniu. (7) Pot participa la programele post-doctorale absolvenŃi ai ciclului III de studii universitare de doctorat. pe baza planului de cercetare al U. (6) Admiterea la programe post-doctorale se face pe baza metodologiilor de admitere elaborate de U.D. care va fi în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare. cercetătorul post-doctorat va primi un atestat de studii post-doctorale. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. sau propus de cercetătorul post-doctorat şi aprobat de U. (8) Programele post-doctorale nu pot fi organizate în regim cu taxă.O. 81 . cu alte standarde specifice domeniilor/specializărilor în care instituŃia de învăŃământ superior are dreptul legal de a organiza programe post-doctorale. (12) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate adoptă. (9) Programul cercetătorului post-doctorat trebuie să se facă in interiorul unui proiect de cercetare în derulare la U..D.(5) Evaluarea perioadică a programelor post-doctorale se face odată cu evaluarea periodică a U.O.

(10) Studiile post-universitare de specializare se pot organiza numai în regim cu taxă sau cu finanŃarea din alte surse. 88 . alŃi parteneri interesaŃi. Regulamentul de organizarea şi desfăşurare a programelor de studii post-universitare de specializare. (7) Admiterea la studiile post-universitare de specializare se face pe baza metodologiilor de admitere elaborate de instituŃiile de învăŃământ superior acreditate şi de şcolile de studii academice post-universitare. (9) Admiterea la studiile post-universitare de specializare poate fi condiŃionată de parcurgerea anterioară a unor programe de studii sau de existenŃa unei anumite experienŃe în domeniul de specializare respectiv. (8) Pot participa la studiile post-universitare de specializare absolvenŃi care au cel puŃin studii universitare cu diplomă de licenŃă sau echivalentă. cu alte standarde specifice domeniilor/specializărilor în care instituŃia de învăŃământ superior are dreptul legal de a organiza programe de studii post-universitare de specializare. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. care va fi în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare. (5) Studiile post-universitare de specializare se organizează în instituŃii de învăŃământ superior acreditate şi în şcoli de studii academice post-universitare. (4) Studiile post-universitare de specializare corespund unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile. acreditate adoptă. asociaŃiile profesionale. (12) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate şi şcolile de studii academice post-universitare. (6) Studiile post-universitare de specializare se pot organiza în colaborare cu agenŃi economici. acreditate în acest sens. administraŃiile publice locale şi centrale. acreditate. (11) Numărul de locuri pentru studiile post-universitare de specializare în regim cu taxă şi cuantumul acesteia se stabilesc de către senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior. pe baza legislaŃiei în vigoare şi cu respectarea cerinŃelor de asigurare a calităŃii. prin decizie a senatului. cu standardele naŃionale de calitate şi. după caz.(3) Studiile post-universitare de specializare au o durată de minimum două semestre şi utilizează Sistemului european de credite de studii transferabile (ECTS) pentru a asigura echivalarea volumului de muncă al cursantului cu alte activităŃi de nivel universitar şi/sau post-universitar.

(4) În cazul utilizării (ECTS). 89 . în calitate de cadre didactice asociate. (5) Programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii se organizează în instituŃii de învăŃământ superior acreditate şi în şcoli de studii academice post-universitare acreditate în acest scop. (2) Programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii pot fi organizate în forme flexibile (seral. (14) În cadrul acelor programe de studii post-universitare de specializare în care există o importantă dimensiune practică. 82 . Art. minimum 50% dintre titularii de curs sunt cadrele didactice cu gradul de profesor universitar. cu frecvenŃă redusă. conferenŃiar universitar sau lector/şef de lucrări care au obŃinut titlul de doctor. în conformitate cu legea. (17) Diploma de specializare poate conferi titularului dreptul da a beneficia de prevederile art. personalităŃi ale domeniului respective care nu deŃin titlul ştiinŃific de doctor.(13) În cadrul programelor de studii post-universitare de specializare. pot fi invitate să predea. (3) Programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii şi pot utiliza Sistemului european de credite de studii transferabile (ECTS). alin. (-).Programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii (1) Programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii asigură formarea continuă în domeniu sau extinderea şi perfecŃionarea pregătirii atestate prin diplomă obŃinută la finalizarea unuia dintre ciclurile studiilor universitare. (16) Diploma de specializare nu conferă titularului dreptul de a se însrie la studiile universitare de doctorat. în programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii de perfecŃionare trebuie să se asigure cadre didactice care să corespundă cel puŃin nivelului academic de lector universitar dr. (15) La finalizarea studiilor post-universitare de specializare se eliberează o diplomă de specializare. sistemul cursurilor modulare sau alte forme). învăŃământ la distanŃă cu frecvenŃă redusă. sistemul cursurilor intensive. (-). on-line. pentru 50% din activităŃile didactice.

care sunt autorizate să funcŃioneze provizoriu sau sunt acreditate. după caz. Regulamentul de organizarea şi desfăşurare a programelor de formare continuă pe tot parcursul vieŃii. asociaŃiile profesionale. (10) Numărul de locuri pentru programele de formare continuă pe tot parcursul vieŃii în regim cu taxă şi cuantumul acesteia se stabilesc de către senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior. cu standardele naŃionale de calitate şi. pe baza legislaŃiei în vigoare şi cu respectarea cerinŃelor de asigurare a calităŃii. 90 . (9) Programele de formare continuă pe tot parcursul vieŃii se pot organiza în regim cu taxă sau din alte surse. academii de studii şi şcoli de studii academice postuniversitare. cu alte standarde specifice domeniilor/specializărilor în care instituŃia de învăŃământ superior are dreptul legal de a organiza programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii. (12) La finalizarea programelor de formare continuă pe tot parcursul vieŃii instituŃia organizatoare eliberează un certificat de absolvire. prin decizie a senatului. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. care va fi în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare.DispoziŃii generale (1) ÎnvăŃământul superior se realizează în instituŃii de învăŃământ superior şi anume: universităŃi. (11) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate şi şcolile de studii academice post-universitare. (8) Pot participa la studiile programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii absolvenŃi ai cel puŃin ciclului I de studii universitare cu diplomă de licenŃă. administraŃiile publice locale şi centrale. institute.(6) Programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii se pot organiza în colaborare cu agenŃii economici. acreditate în acest sens. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. acreditate în acest scop adoptă. (7) Admiterea/înscrierea la programe de formare continuă pe tot parcursul vieŃii se face pe baza metodologiilor de admitere/înscriere elaborate de instituŃiile de învăŃământ superior acreditate şi de şcolile de studii academice post-universitare. 83 . alŃi parteneri interesaŃi. CAPITOLUL IV – Structura instituŃiilor de învăŃământ superior Art.

(6) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate fac parte din sistemul naŃional de învăŃământ. fundaŃii sau ale unui cult religios recunoscut. (4) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate se înfiinŃează prin lege. departamente. o instituŃie de învăŃământ superior cuprinde. (12) În structura sa. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. sunt apolitice şi îşi promovează misiunea asumată în domeniul învăŃămâtului superior şi/sau al cercetării ştiinŃifice.(2) InstituŃiile de învăŃământ superior sunt de stat. fac parte din sistemul naŃional de învăŃământ superior dacă au fost autorizate şi/sau acreditate. numite în continuare fondatori. ca un serviciu public. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior particulare şi cele confesionale se înfiinŃează la iniŃiativa şi cu resursele unor persoane fizice. institute şi centre pentru organizarea cercetării precum şi alte entităŃi organizatorice care au ca misiune: să 91 . (9) O instituŃie de învăŃământ superior poate utiliza în titulatura sa termenul de universitate numai după acreditare. (11) Structura universităŃilor cu programe de studii autorizate şi acreditate se aprobă anual prin HG. au caracter non-profit. (7) Filialele sau centrele instituŃiilor de învăŃământ superior româneşti. mai multe componente organizatorice fără personalitate juridică specifice funcŃiilor şi activităŃilor pe care le gestionează: facultăŃi. particulare sau confesionale. înfiinŃate în baza acordurilor interguvernamentale. asociaŃii. de regulă. Cercetării şi Inovării cu instituŃii omoloage din alte Ńări. grup de persoane fizice. (10) O instituŃie de învăŃământ superior autorizată provizoriu face parte din reŃeaua naŃională de învăŃământ superior. ExcepŃie fac instituŃiile de învăŃământ superior confesional care pot fi acreditate şi cu un program. Ele sunt persoane juridice de interes public. a convenŃiilor dintre Ministerul EducaŃiei. situate în afara teritoriului României. (5) O instituŃie de învăŃământ superior poate fi acreditată ca universitate dacă are cel puŃin cinci programe de studii acreditate. catedre şi şcoli pentru organizarea formării. (8) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate fac parte din sistemul naŃional de învăŃământ superior.

de creaŃie artistică sau performanŃă sportivă. predare şi învăŃare. în acord cu reglementările legale în vigoare. (17) În înfiinŃarea şi derularea activităŃilor entităŃilor organizatorice menŃionate la alin. cu condiŃia ca acestea să contribuie la creşterea performanŃelor instituŃiei şi să nu influenŃeze negativ în niciun fel activităŃile de cercetare. societăŃi comerciale. să gestioneze serviciile tehnico-administrative ale instituŃiei. (2) Facultatea se înfiinŃează şi desfiinŃează prin hotărârea a senatului universitar. cu personalitate juridică. (15) Gradul de autonomie al componentelor organizatorice menŃionate la alin. d) centre de formare continuă. 92 . în colaborare cu instituŃii similare din Ńară şi din străinătate.găzduiască practica studenŃilor. (15). conform metodologiei stabilite de Ministerul EducaŃiei. b) catedre. c) şcoli universitare şi postuniversitare. (3) Facultatea poate avea în subordine: a) unul sau mai multe departamente. Art. programe de învăŃământ universitar şi postuniversitar. (16) UniversităŃile pot înfiinŃa. fundaŃii sau asociaŃii. (12) – (13) este stabilit prin carta instituŃiei de învăŃământ superior şi regulamentele de funcŃionare ale acestora.Facultatea şi structurile sale interne (1) Facultatea reprezintă unitatea funcŃională de bază a instituŃiei de învăŃământ superior în organizarea învăŃământului universitar şi postuniversitar într-unul sau mai multe domenii ştiinŃifice. (13) InstituŃiile de învăŃământ superior au dreptul de a organiza. e) structuri aferente cercetării. instituŃia de învăŃământ superior poate implica numai fonduri proprii. ÎnfiinŃarea este precedată de parcurgerea etapelor de autorizare şi acreditare programelor de studii. 84 . (14) Senatul universitar poate decide înfiinŃarea unor componentele organizatorice aferente cercetării şi serviciilor. Cercetării şi Inovării. producŃiei şi serviciilor. singure sau prin asociere. să transfere cunoaştere şi tehnologie către mediul socioeconomic.

grupe şi subgrupe. serii de predare. (12) ÎnfiinŃarea. (6) DistribuŃia studenŃilor pe ani de studii. după caz. organizarea şi desfiinŃarea unei catedre se stabilesc de senatul instituŃiei de învăŃământ superior. de cercetare ştiinŃifică. facultatea poate cuprinde personal didactic. la nivel de instituŃie de învăŃământ superior. dintr-o disciplină sau dintr-o familie de discipline. şcoli. cercetători ştiinŃifici personal didactic auxiliar şi personal tehnic-administrativ (nedidactic).f) servicii tehnico-administrative suport necesare etc. studenŃi. centre şi laboratoare). de producŃie sau servicii. grupe şi subgrupe se face în conformitate cu normele interne ale fiecărei instituŃie de învăŃământ superior astfel încât. după caz. personal de cercetare şi didactic auxiliar. organizarea şi desfiinŃarea unui departament se stabilesc de senatul instituŃiei de învăŃământ superior. raportul dintre numărul de studenŃi înmatriculaŃi la toate programele de studii şi cel al cadrelor didactice să nu fie mai mare 40. a departamentului. Standarde naŃionale de acreditare reglementează în mod specific această normă pentru fiecare domeniu de studiu în parte. Catedra cuprinde personal didactic şi. precum şi dedicate producŃiei sau serviciilor. având. 93 . centre şi laboratoare. după caz. precum şi dedicate producŃiei sau serviciilor. (9) ÎnfiinŃarea. (7) Departamentul constituie o structură subordonată instituŃiei de învăŃământ superior sau facultăŃii. de cercetare . (5) La nivelul resursei umane. programe de studiu). (11) În cadrul catedrei pot funcŃiona componente organizatorice cu funcŃie didactică (şcoli. care realizează activităŃi de învăŃământ şi/sau de cercetare având o identitate disciplinară sau interdisciplinară distinctă. funcŃii didactice. de cercetare (institute. studenŃidoctoranzi. serii de predare. (8) În cadrul departamentului pot funcŃiona componente organizatorice cu funcŃie didactică catedre. (10) Catedra este unitatea structurală de bază a facultăŃii sau. (4) Activitatea didactică în cadrul facultăŃii se desfăşoară pe ani de studii.institute.

94 . 85 . centrele şi laboratoarele sunt înfiinŃate sau desfiinŃate de către senat pentru organizarea unor activităŃi de cercetare. (5) InstituŃia de învăŃământ superior rezultată conform prevederilor art. (4) Două sau mai multe instituŃii de învăŃământ superior şi/sau unităŃi de cercetare-dezvoltare. stabileşte obiectivele parteneriatului. pot decide asocierea voluntară.81 poate fi persoană juridică de utilitate publică. pe baza unui contract de fuziune încheiat în formă autentică. domeniile de activitate şi cooperare. dintre care cel puŃin una este o instituŃie de învăŃământ superior acreditată. după caz. pot decide fuziunea voluntară. 80 . în vederea constituirii unui consorŃiu universitar.ConsorŃiile universitare (1) Două sau mai multe instituŃii de învăŃământ superior şi/sau unităŃi de cercetare-dezvoltare. 84 se înfiinŃează prin lege. (2) Contractul de asociere. (2) Pentru a contribui la realizarea misiunii asumate de către instituŃia de învăŃământ superior. organele de conducere şi drepturile de proprietate. formare sau. ca act constitutiv al consorŃiului. de producŃie şi servicii şi se supun atât reglementărilor prezentului cod cât şi celor specifice în vigoare în domeniul respectiv. Art. senatul universitar poate aproba înfiinŃarea şi a altor structuri organizatorice decât cele menŃionate în prezentul cod. 86 . Legile de înfiinŃare ale instituŃiei/instituŃiilor absorbite se abrogă de drept. pe baza unui contract de asociere încheiat în formă autentică.Art. dintre care cel puŃin una este o instituŃie de învăŃământ superior acreditată. de stat sau particulare sau confesionale. conform legislaŃiei în vigoare. (6) Fuziunea prin absorbŃie într-o instituŃie de învăŃământ superior acreditată a altor instituŃii acreditate se face cu păstrarea statutului de instituŃie de învăŃământ superior acreditată şi a legii de înfiinŃare a acesteia. (3) ConsorŃiul universitar constituit conform prevederilor art. de stat sau particulare şi confesionale. ca instituŃie acreditată după evaluarea instituŃională. în baza autonomiei universitare.Alte structuri (1) Institutele.

pentru specializarea farmacie. d) studiile aprofundate in cadrul şcolii doctorale totalizează 60 de credite. 5 ani de studii.600 de ore de pregatire pentru specializarea asistenti medicali generalisti si moase si de 3 ani pentru alte specializari medicale. în condiŃiile menŃinerii criteriilor de acreditare. pe baza criteriilor de calitate. (8) Specializările autorizate provizoriu din cadrul instituŃiile formate conform prevederilor prezentei secŃiuni urmează procedura de acreditare prevăzută de lege. 87 .(7) Fuziunea prin absorbŃie într-o instituŃie de învăŃământ superior acreditată a unor instituŃii autorizate provizoriu se face cu păstrarea statutului de instituŃie de învăŃământ superior acreditată şi a legii de înfiinŃare a acesteia. pentru specializarile de 4 ani. CAPITOLUL V – ÎnvăŃământ superior medical Art. cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale ale UE si anume: a) se asigura 6 ani de studii. b) fiecare an universitar are câte 60 credite de studiu transferabile în sistemul European (ECTS). pot organiza forme de invatamint prin cele 3 cicluri: de licenta (ciclul I). pentru minimum de 5500 de ore de activitate teoretica si practica la specializarile Medicina si Medicina dentara. 4 ani de studii. perfectionare. 240 credite Medicina dentara de 6 ani. Studiile de rezidentiat se organizeaza numai in Universitatile de Medicina si Farmacie acreditate. educatie medicala continua. (3) Durata doctoratului pentru absolventii din invatamantul medical superior este de 4 ani. 300 credite pentru specializarea Farmacie cu durata de 5 ani si 360 de credite pentru specializarea Medicina si 95 . doctorat (ciclul III) si de formare profesionala: de rezidentiat. c) studiile aprofundate de masterat au intre 60 si 120 credite.Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior medical (1) Invatamantul universitar din domeniul sanatate se desfasoara numai in institutii de invatamant universitar autorizate provizoriu sau acreditate. Pentru ciclul I sunt totalizate180 credite pentru specializarile cu licenta pe o durata a studiilor de 3 ani. pentru minimum 4. (2) InstituŃiile de învăŃamint universitar din domeniul sanatate. masterat (ciclul II).

în secŃii cu paturi. Cercetării şi Inovării si Ministerul SănătăŃii. institutiile de invatamint universitar din domeniul sanatate se pot asocia sub diferite forme cu orice alte institutii ce functioneaza legal in Romania. (8) In invatamintul universitar din domeniul sanatate nu pot fi echivalate studii si nu se pot transfera credite obtinute in invatamintul postliceal. (6) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institutiile de invatamint superior din domeniul sanatate se iau in considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. pentru asigurarea unor conditii optime de activitate. Clinicile universitare sunt secŃii clinice din spitale publice sau private în care sunt organizate departamente. in functie de gradul universitar. privind infrastructura. Teritoriul arondat acestor institutii se stabileste prin ordin comun al Ministerul EducaŃiei. institute.) fie prin transfer din domeniul public. catedre sau discipline universitare. pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent in reteaua MS pot accede doar persoane care au obtinute. in baza unor criterii de calitate.(4) Prin acord intre Ministerul EducaŃiei. in interes reciproc. clinici. fie prin asocieri cu institutii private. In invatamintul universitar din domeniul sanatate. (5) Universitatile de Medicina si Farmacie se constituie ca centre metodologice pentru unitatile sanitare din judetele incluse in teritoriul arondat. centre de diagnostic şi tratament. (10) ÎnvăŃământul universitar şi postuniversitar medico-farmaceutic uman se desfăşoară în unitati sanitare publice sau private. centre de cercetare etc. prin concurs. Aceste structuri pot desfasura activitati sanitare si pot incheia contracte de finantare cu toate institutiile publice sau private ce functioneaza legal in Romania sau UE. institutiile de invatamint superior din domeniul sanatate si institutiile sanitare publice pot utiliza venituri de la bugetul de stat sau venituri proprii. medic specialist sau medic primar. Cercetării şi Inovării si Ministerul SănătăŃii. (9) In vederea realizarii unor obiective educationale si de cercetare. în laboratoare şi în cabinete. 96 . titlurile in specialitatea postului de: medic rezident. (7) Institutiile de invatamint universitar medical pot sa-si constituie un patrimoniu din structuri sanitare ca baza de invatamint si ca pol de competitivitate si excelenta (spitale. echipamentele medicale si accesul la informatie medicala.

(16) Medicii şi farmaciştii cu funcŃie didactică din unităŃile clinice universitare.(11) ÎnvăŃământul farmaceutic se desfăşoară în clinici. Şeful de clinică poate fi numit şef de secŃie/şef de laborator. farmacii publice sau de spital şi în unităŃi de cercetare şi/sau producŃie de medicamente. respectiv conferentiar sau profesor universitar. la propunerea instituŃiei de învăŃământ universitar. la propunerea senatului universităŃii. cu aprobarea ministrului sănătăŃii. cercetării şi inovării şi al ministrului sănătăŃii. salariaŃi ai instituŃiei de învăŃământ universitar din domeniul sănătate. cercetării şi inovării. pentru activitatea de asistenŃă medicală. laboratoare. (13) DesfiinŃarea unei unităŃi clinice universitare se poate face numai prin ordin comun al ministrului sănătăŃii şi al ministrului educaŃiei. (14) Într-o unitate clinică universitară întreaga activitate de învăŃământ. 97 . (15) PoziŃia de şef de clinică se ocupă de cadrele didactice universitare cu cel mai înalt grad universitar. la propunerea instituŃiei de învăŃământ superior. primesc din partea unităŃii sanitare în care îşi desfăşoară activitatea integrată clinic o indemnizaŃie de activitate clinică reprezentând echivalentul a cel puŃin unei jumatati de norma corespunzătoare gradului profesional în care sunt confirmaŃi prin ordin al ministrului sănătăŃii. acreditate de instituŃiile de învăŃământ universitar. după caz. respectiv farmaceutică. fără plată. asistenŃă medicală şi cercetare ştiinŃifică este condusă de şeful clinicii. prin ordin comun al ministrului educaŃiei. (17) SpaŃiile din unitatile sanitare publice sunt folosite pentru învăŃământ universitar şi postuniversitar de stat. pe baza hotărârii senatului universităŃii. Într-o unitate clinică universitară activitatea de învăŃământ este susŃinută de o singură instituŃie de învăŃământ universitar sau. Şeful clinicii universitare stabileste nivelul de dotare corespunzator desfasurarii activitatilor didactice si de cercetare. de o singură facultate cu profil medicofarmaceutic uman. InstituŃiile de învăŃământ universitar particular care au specializări din domenul sănătate încheie contracte de închiriere cu unitatile sanitare publice. prin ordin al ministrului sănătăŃii. (12) UnităŃile clinice universitare se înfiinŃează.

in teritoriul arondat. (25) Procesul de formare in rezidentiat se desfasoara in clinici universitare de stat sau private. (19) Clinicile universitare se pot constitui in centre de cercetare in domeniul sanatate.(18) Dotările din unitatile sanitare publice. (20) RezidenŃiatul reprezintă forma specifică de învăŃământ universitar pentru absolvenŃii licenŃiaŃi ai facultăŃilor de medicină. In facultatile de medicina. Acreditarea se face pe baza unor criterii stabilite de catre Asociatia Universitatilor de Medicina si Farmacie si promovate prin ordin al Ministerul EducaŃiei. spatii de cazare pentru medicii rezidenti. (23) Universitatile de Medicina si Farmacie acrediteaza. indiferent de provenienŃă. Cercetării şi Inovării. sunt folosite fără plată pentru procesul de învăŃământ de stat din domeniul sănătate. pe perioada detasarii pentru formare profesionala. in mod gratuit. Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul universitar din domeniul sanatate de face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantul universitar din domeniul medico-farmaceutic. (26) In cadrul institutiilor de invatamant care organizeaza programe de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezidentiat. medicină dentară şi farmacie. in limita prevederilor stabilite de ordinul comun al Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării si Ministerul SănătăŃii. (22) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de preparator sau asistent universitar in institutii de invatamant universitar din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati. precum si personal din unitati medicale si farmaceutice. medicina 98 . In universitatile de medicina si farmacie. (24) Administratia judeteana si locala din teritoriul arondat are obligatia de a pune la dispozitia universitatilor din domeniul sanatate. (21) Admiterea la rezidentiat se face numai prin concurs national organizat de MS si MECI. sub forma de fundatii. care asigură pregătirea necesară obŃinerii uneia dintre specialităŃile cuprinse în Nomenclatorul specialităŃilor medicale. pentru desfasurarea activitatilor practice de rezidentiat. departamentul este subordonat conducerii universitatii. unitati medicale si farmaceutice. medico-dentare şi farmaceutice pentru reŃeaua de asistenŃă medicală.

institutia de invatamant superior in care rezidentul a desfasurat minimum 50% din activitatile de pregatire in specialitate elibereaza rezidentului diploma de specialist în specialitatea în care a promovat examenul. a utilizării superioare a potenŃialului instituŃional şi uman existent în dezvoltarea economică şi socială a Ńării. specialitate cuprinsă în Nomenclatorul specialităŃilor medicale. orientarea spre excelenŃă este o opŃiune strategică a conducerii instituŃiei care se reflectă în constanŃa rezultatelor foarte bune. cercetătorilor. prezentul cod încurajează excelenŃa atât la nivelul instutuŃiilor de învăŃământ superior cât şi la nivel individual. cu avizul colegiilor profesionale. la persoane sau la instituŃii având o orientare şi rezulate cu un înalt nivel de calitate.dentara sau farmacie care functioneaza in cadrul altor universitati. al cadrelor didactice. (27) RezidenŃiatul se finalizează printr-un examen care cuprinde probe teoretice şi practice. medico-dentare şi farmaceutice pentru reŃeaua de asistenŃă medicală. organizat de catre institutia de invatamant superior in care rezidentul a desfasurat minimum 50% din activitatile de pregatire in specialitate. în dinamica pozitivă 99 . elevilor şi studenŃilor. (b) este afirmată şi dovedită prin evaluare disponibilitatea de a depune efortul necesar evoluŃiei spre excelenŃă. CAPITOLUL VI . După promovarea examenului. 88 CondiŃii generale referitoare la excelenŃă (1) În domeniul învăŃământului superior. (4) La nivelul instituŃiei de învăŃămât superior. (2) În scopul creşterii prestigiului şi atractivităŃii învăŃământului superior. comparabil cu cele similare din topurile internaŃionale consacrate. premii la concursuri). (3) ExcelenŃa la nivel instituŃional şi individual va fi sprijinită în condiŃiile în care: (a) există un potenŃial de excelenŃă recunoscut şi validat în raport cu o referinŃă internaŃională consacrată (poziŃie în clasamente. Comisia de examen este stabilita de catre instituŃia de învăŃământ superior.ExcelenŃă în ÎnvăŃământul Superior Art. departamentul este subordonat conducerii facultatii respective. la creaŃie artistică sau performanŃă sportivă. excelenŃa se referă la învătământ sau cercetare ştiinŃifică.

sau în parteneriat public-privat. (3) Formele de sprijin adresate formării tinerilor supradotaŃi şi talentaŃi sunt: 100 . instituŃiile de învăŃământ superior care şi-au declarat orientarea spre excelenŃă au obligaŃia de a publica pe site-ul web. inclusiv teze de doctorat. destinat sprijinirii acestora. cercetării ştiinŃifice. în cadrul bugetului MECI. se aprobă anual un fond de finanŃare a excelenŃei individuale. structuri instituŃionale naŃionale dedicate excelenŃei în domeniul educaŃiei.a acestora. acordate pe bază de competiŃie. creaŃiei artistice şi performanŃei sportive. informaŃiile necesare evaluării lor în cadrul clasamentelor internaŃionale consacrate. singur sau în colaborare cu alte instituŃii guvernamentale. (b) Granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări. (3) MECI poate înfiinŃa. (2) Formele de sprijin adresate tinerelor cadre dicactice şi cercetători includ: (a) Granturi de studii sau cercetare la universităŃi de prestigiu din străinătate. 89. în format adecvat. Sprijinirea excelenŃei în instituŃiile de învăŃămât superior (1) Statul încurajează excelenŃa în instituŃiile de învăŃământ superior prin pârghii financiare specifice existente în prezentul cod: (a) Un procent minim de 30% din finanŃarea de bază acordată universităŃilor de stat este alocat pe criterii de calitate. Art. precum şi dinamica indicatorilor aferenŃi. potrivit legii. Art. 90 Sprijinirea excelenŃei individuale (1) Recunoscând contribuŃia pe care tinerii elevi şi studenŃi precum şi tinerele cadre didactice şi cercetători supradotaŃi şi talentaŃi o pot avea la dezvoltarea economică şi socială a Ńării. (2) Pentru creşterea vizibilităŃii lor internaŃionale. (b) Fondul de dezvoltare instituŃională se adresează unui număr redus de instituŃii de învăŃământ superior pentru a sprijini accesul lor în topurile mondiale consacrate. în politicile privitoare managementul resurselor financiare şi al performanŃei personalului academic şi de cercetare.

astfel încât să valorifice la nivel superior atât talentul cât şi achiziŃiile realizate prin formare. (d) crearea de instrumente şi mecanisme de susŃinere a inserŃiei lor profesionale în Ńară. Art. modalităŃile de sprijinire a excelenŃei instituŃionale şi individuale. care au dovedit anterior un potenŃial de excelenŃă internaŃională. (b) Să evalueze şi monitorizeze evoluŃia tinerilor supradotaŃi şi talentaŃi precum şi să propună MECI modalităŃile de sprijin pentru formarea acestora. (c) completarea formării lor în universităŃi şi centre internaŃionale de cercetare ştiinŃifcă/ creaŃie artistică/ performanŃă sportivă. 101 . (b) pregătirea în medii de formare speciale: clase. (2) În termen de 6 luni de la promulgarea prezentului cod se înfiinŃează Comisia naŃională pentru evaluarea şi validarea excelenŃei în învăŃământul superior având ca misiune: (a) Să evalueze şi monitorizeze nivelul de excelenŃă al instituŃiilor care şi-au asumat această orientare pe domeniile asumate. de performanŃă sportivă. la propunerea MECI. promovată prin HG. (4) Detaliile privitoare la funcŃionarea comisiei. grupe. (3) În îndeplinirea misiunii sale. colective de cercetare înfiinŃate pe lâgă instituŃii de învăŃămât superior.(a) aprobarea unor rute educaŃionale flexibile. după caz. care permit accelerarea parcursului şcolar sau universitar sau chiar recunoaşterea unor etape fără parcurgerea acestora. comisia poate face apel la experŃi naŃionali şi internaŃionali. vor fi reglementate în Metodologia de sprijinire a excelenŃei în învăŃământul superior. de cercetare ştiinŃifică şi creaŃie.91 Evaluare şi validare potenŃial de excelenŃă (1) InstituŃiile de învăŃământ superior care şi-au declarat orientarea spre excelenŃă au obligaŃia de a înfiinŃa prin hotărâre a senatului universitar structuri şi mecanisme specifice de evaluare şi promovare a excelenŃei la nivel instituŃional şi individual.

organizaŃii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naŃional. în condiŃiile legii. b) programarea. c) proiectarea. aprobată de senatul universitar. Autonomia universitară este garantată de ConstituŃie. a domeniilor în care se utilizează diplomele. stabilite prin lege. stabilirea planurilor de învăŃământ şi a programelor analitice în acord cu strategiile şi cu standardele naŃionale ale dezvoltării învăŃământului superior. în principal. de aşi asuma un ansamblu de competenŃe şi obligaŃii în concordanŃă cu opŃiunile şi orientările strategice naŃionale ale dezvoltării învăŃământului superior. organizarea.32 alin. Autonomia universitară constă în dreptul comunităŃii universitare de a se conduce. certificatele şi atestatele proprii emise. precum şi stabilirea criteriilor de apreciere a activităŃii didactice şi ştiinŃifice. 92 Autonomia universitară şi libertăŃile academice 1. ştiinŃifice şi onorifice. politice sau religioase. 7 din constituŃie. acordarea titlurilor didactice. Autonomia universitară se realizează. Cercetării şi Inovării şi cu alte autorităŃi publice. organizarea şi stabilirea formelor de învăŃământ postuniversitar. 5. agenŃi economici. 3. 2. prin: a) stabilirea structurii interne a instituŃiei de învăŃământ superior. 102 . organizarea admiterii candidaŃilor la studii şi definirea criteriilor de evaluare a performanŃelor academice şi profesionale ale studenŃilor. 4. InstituŃiile de învăŃământ confesional îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu art.CAPITOLUL VII – ViaŃa universitară Art. confirmate prin acreditarea programelor de studiu. împreună cu Ministerul EducaŃiei. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universităŃii. stabilirea. d) selectarea şi promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat. conform legii. de a-şi exercita libertăŃile academice fără nici un fel de ingerinŃe ideologice. desfăşurarea şi perfecŃionarea procesului de învăŃământ.

organizarea şi controlul serviciilor economico-gospodăreşti. dotărilor de orice fel şi cu orice destinaŃie. terenurilor. stabilirea programelor de cooperare cu alte instituŃii de învăŃământ superior şi de cercetare. 7. 93 SpaŃiul universitar (1) SpaŃiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. din Ńară şi din străinătate. Art. potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul EducaŃiei. inclusiv a celor provenite din fonduri proprii. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăŃită să le utilizeze. stabilirea şi folosirea unor însemne şi simboluri proprii. h) soluŃionarea problemelor sociale ale comunităŃilor universitare. i) organizarea de manifestări şi activităŃi ştiinŃifice. cu respectarea prevederilor legale. găsirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri. în care se desfăşoară învăŃământul medical superior de stat. a fondurilor alocate de la bugetul public naŃional sau provenite din alte surse. k) asigurarea ordinii şi disciplinei în spaŃiul universitar. culturale şi sportive. j) înfiinŃarea de fundaŃii. inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valută de la studenŃi şi cursanŃi străini. g) autonomie în stabilirea necesarului de resurse financiare şi materiale. în care se desfăşoară învăŃământ militar. (1) spaŃiile şi dotările aferente care aparŃin Ministerului SănătăŃii şi ministerelor cu reŃea sanitară proprie.e) organizarea cercetării ştiinŃifice şi a documentării. campusurilor universitare. conform legii. acordarea burselor de studii şi de cercetare. potrivit legii şi răspunderii personale. În plan financiar autonomia universitară se realizează ca drept de gestionare. (2) Fac excepŃie de la prevederile alin. organizarea activităŃilor audiovizuale. organizarea activităŃilor de editare şi de tipărire. 6. Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale şi publice pentru calitatea întregii activităŃi pe care o desfăşoară instituŃia respectivă de învăŃământ superior. folosirea fondurilor şi gestionarea lor. folosite de instituŃia de învăŃământ superior. Cercetării şi Inovării. 103 . f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret. precum şi spaŃiile care aparŃin Ministerului Apărării. asociaŃii şi societăŃi comerciale.

modalităŃile de desemnare şi revocare a mandatelor structurilor şi organismelor de conducere ale universităŃii şi a oricărui membru al acestora. situaŃiile de conflicte de interese şi incompatibilităŃi. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. didactic auxiliar. studenŃi-doctoranzi. Art. b. selecŃia personalului didactic şi de cercetare. 95 Carta universitară (1) Carta universitară este documentul fundamental al unei instituŃii de învăŃământ superior. g. misiunea. 94 Comunitatea universitară (1) Comunitatea universitară este constituită din studenŃi. Art. (2) Carta universitară este adoptată de senat după consultarea comunităŃii academice. în mod expres la: a. (3) Carta universitară trebuie să se refere. e. personal didactic şi de cercetare. Accesul în spaŃiul universitar este permis numai în condiŃiile stabilite prin lege sau prin carta universitară.(3) Pentru învăŃământul superior confesional – spaŃiile şi dotările sunt asigurate de cultele religioase. asigurarea climatului academic. c. (3) Membrii comunităŃii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin carta universitară şi reglementările legale în vigoare. f. (4) SpaŃiul universitar este inviolabil. principiile care stau la baza definirii ofertei educaŃionale şi selecŃia cursanŃilor. care reflectă opŃiunile majore ale comunităŃii universitare. d. personal didactic auxiliar şi tehnico-administrativ. definirea mecanismelor de asigurare a calităŃii. 104 . (2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităŃii universitare prin hotărâre a senatului universitar. obiectivele şi principiile de organizare şi funcŃionare.

p. modul în care se realizează gestiunea şi protecŃia resurselor universităŃii. condiŃiile şi modul de desfăşurare a concursurilor de selecŃie a personalului didactic. desfăşurarea. modalitatea de protecŃie a membrilor comunităŃii universitare în activitatea profesională şi în spaŃiul universitar. orice alte aspecte socotite relevante de către senatul universitar. de cercetare. încheierea de contracte şi participarea la organizaŃiile europene şi internaŃionale. modalităŃile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităŃilor şi sindicatele personalului didactic. deŃine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universităŃii. de cercetare. r. modalităŃile în care se pot construi. j. necesare educaŃiei şi cercetării ştiinŃifice. condiŃiile în care se pot încheia contracte cu instituŃiile publice şi cu alŃi actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare. q. auxiliar şi tehnico-administrativ.h. tehnic şi administrativ şi cu organizaŃiile studenŃeşti legal constituite. n. admiterea. condiŃiile în care universitatea se poate asocia cu alte universităŃi sau alte organizaŃii pentru îndeplinirea misiunii sale. o. finalizarea programelor de studii oraganizate de universitate. m. i. condiŃiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea în mod independent a destinaŃiei acestora şi a condiŃiilor în care sunt utilizate. l. k. 105 . modalităŃile în care se derulează acŃiunile de cooperare internaŃională a universităŃii. care nu încalcă legislaŃia în vigoare.

CAPITOLUL VIII – FinanŃarea învăŃământului superior Art. la care se adăugă veniturilor proprii extrabugetare. la propunerea Consiliului NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. atestate pentru a desfasura activităŃi de cercetare-dezvoltare. c) asigurarea calităŃii învăŃământului superior la nivelul standardelor din SpaŃiul European al ÎnvăŃământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetăŃeni ai unei societăŃi democratice bazată pe cunoaştere. (2) Pentru finanŃarea învăŃământului superior de stat din fonduri publice se asigură anual alocaŃii bugetare de minimum 2 % din produsul intern brut. Metodologia 106 . Cercetării şi Inovării. Alocarea fondurilor pentru finanŃarea cercetării ştiinŃifice universitare se face de către Ministerul Educatiei. (3) Învatamântului superior i se alocă un fond distinct pentru cercetare ştiinŃifică universitară din bugetul global al cercetării ştiinŃifice. dezvoltarea învăŃământului superior şi a cercetarii stiintifice universitare pentru integrarea la vârf în viaŃa ştiinŃifică mondială. FinanŃarea din fondul pentru dezvoltare instituŃională a instituŃiilor de învăŃământ superior acreditate se face de Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării. Alocarea fondurilor de finanŃare a cercetării ştiinŃifice universitare se face după criterii competitive. în concordanŃă cu următoarele cerinŃe: b) considerarea dezvoltării învăŃământului superior ca responsabilitate publică şi prima prioritate naŃională. 96 DispoziŃii generale (a) FinanŃarea învatamântului superior de stat se asigură din fonduri publice şi din alte surse. Cercetării şi Inovării. în funcŃie de priorităŃile naŃionale şi de performanŃele obŃinute sau anticipate. CompetiŃia pentru fondurile de finantare a cercetării ştiinŃifice universitare este deschisă tuturor instituŃiilor de învăŃământ superior acreditate. d) e) profesionalizarea resurselor umane în concordanŃă cu diversificarea pieŃei muncii. (4) InstituŃiilor de învăŃământ superior de stat acreditate li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituŃională din bugetul alocat Ministerului EducaŃiei. precum şi unităŃilor şi instituŃiilor de cercetare-dezvoltare. după criterii competitive.

fără vărsăminte la bugetul de stat. Aceste venituri sunt utilizate de instituŃiile de învăŃământ superior. potrivit legii. 107 . (5) Fondurile de investitii pentru obiective noi şi dotări cu echipamente se alocă separat de către Ministerul EducaŃiei. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate instituŃiile de învăŃământ superior de stat acreditate. în funcŃie de priorităŃile strategice ale dezvoltării învatamântului superior. inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe. (7) ExecuŃia bugetară anuală a instituŃiilor de învăŃământ superior este publică. 97 Forme şi mecanisme de finanŃare (1) InstituŃiile de învăŃământ superior de stat funcŃionează ca instituŃii finanŃate din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din alte surse. şi fără a afecta alocaŃiile bugetare. Cercetării şi Inovării. (9) Toate resursele de finanŃare ale universităŃilor de stat sunt venituri proprii. pentru care pregătesc specialişti în funcŃie de cerinŃele acestora. (6) FinanŃarea învăŃământului superior de acordă multianual. şi din alte surse. dobânzi. sponsorizări şi taxe percepute în condiŃiile legii de la persoane fizice si juridice. române sau străine. (8) FinanŃarea învăŃământului superior de stat poate fi realizată şi prin contribuŃia altor ministere. precum şi din alte surse. Art. inclusiv pentru majorarea fondului de salarii. fără a se diminua procentul din PIB menŃionat la alin. FinanŃarea pentru dezvoltarea instituŃională se acordă numai acelor instituŃii de învăŃământ superior sau programe de studii care dovedesc excelenŃă în performanŃe şi în asigurarea calităŃii. (2) Veniturile proprii ale acestor instituŃii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului EducaŃiei. în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăŃământului şi cercetării ştiinŃifice universitare. pe bază de contract. (10) Statul poate sprijini învăŃământul superior particular acreditat. Veniturile obŃinute din sursele menŃionate se gestionează şi se utilizează integral la nivelul institutiilor de învatamânt superior.de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituŃională se aprobă prin hotărâre a Guvernului. donaŃii. fonduri pentru burse şi protecŃia socială a studenŃilor. conform legii. (2). realizarea de obiective de investiŃii. pentru finanŃarea de baza şi finanŃarea complementară. precum şi din alte surse decât alocaŃiile de la bugetul de stat. pe cicluri de studii. în conditiile autonomiei universitare. inclusiv împrumuturi si ajutoare externe. Cercetării şi Inovării.

pentru fondul de dezvoltare instituŃională. (6) FinanŃarea instituŃiilor de învăŃământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat FinanŃarea complementară se realizează de Ministerul Educatiei. Cercetării şi Inovării între Ministerul EducaŃiei. b) contract complementar pentru finanŃarea cercetarii stiintifice universitare. (5) prin: a) subvenŃii pentru cazare şi masă. la cele trei cicluri de studii universitare. Cercetării şi Inovării. în special de cei referitori la calitatea prestatiei în învăŃământ. Cercetării şi Inovării şi instituŃia de învăŃământ superior respectiva. b) fonduri alocate pe baza de priorităŃi şi norme specifice pentru dotări şi alte cheltuieli de investiŃii şi reparaŃii capitale. de numărul de rezidenŃi înscrişi la studii în învăŃământul medical de stat. conform legii. pentru a se asigura desfasurarea în conditii normale a procesului de învatamânt. c) fonduri alocate pe baze competiŃionale pentru cercetarea ştiintifică universitară. a reparatiilor capitale. de numărul de doctoranzi admişi în ani universitari anteriori la studii fără taxă. în condiŃiile legii. precum şi pentru finanŃarea de obiective de investiŃii. de nivelul si specificul instruirii teoretice si practice şi de ceilalŃi indicatori specifici activităŃii de învăŃământ. la nivel universitar si postuniversitar. cetăŃeni români sau ai Uniunii Europene şi ai SpaŃiului Economic European. (4) Finantarea de baza se asigură din bugetul de stat. a dotărilor şi a altor cheltuieli de investitii. până la finalizarea studiilor la această formă de studii postuniversitare.(3) FinanŃarea de bază se realizează de Ministerul EducaŃiei. conform standardelor educaŃionale de calitate stabilite la nivel naŃional. după cum urmează: a) contract instituŃional pentru finanŃarea de bază. precum şi subventii pentru cazare si 108 . FinanŃarea de bază este multianulă asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii. admişi în primul an de studii şi înscrişi în Registrul Matricol Unic al participanŃilor la învăŃământul superior din România. d) fonduri alocate pe baza de competiŃie pentru dezvoltarea institutională. până la finalizarea tezei în condiŃiile legii. în funcŃie de numărul de studenŃi şi de indicatorii de calitate. pentru fondul de burse şi protecŃie sociala a studenŃilor. pentru numărul de studenŃi fără taxă.

109 . respectiv. În baza criteriilor aprobate. Cercetării şi Inovării alocarea de fonduri corespunzătoare pentru finanŃarea instituŃiilor de învăŃământ superior de stat. în concordanŃă cu prevederile legale în vigoare. de la învăŃământul de zi. Cercetării şi Inovării. se esaloneaza. de numărul de doctoranzi admisi în ani universitari anteriori. cu principiile de eficienŃă şi transparenŃă şi cu cerinŃele asigurării calităŃii procesului de educaŃie şi cercetare ştiinŃifică. cu respectarea cerinŃelor privind asigurarea calităŃii în limitele capacităŃii de şcolarizare (9) Cuantumul taxelor de studii se stabileşte de senatul universităŃii alocaŃia unitară pe student din instituŃia respectivă. în condiŃiile legii. până la finalizarea tezei în condiŃiile legii. Consiliul National de FinanŃare a ÎnvăŃământului Superior si Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice Universitare propun Ministerului EducaŃiei. (11) (12) Universitatea este autonomă în gestiunea financiară şi contabilă. Cercetării şi Inovării poate dispune încetarea finanŃării parŃiale sau totale a acesteia. prin exceptie de la alte reglementari. ca organisme consultative de specialitate. (10) Fondurile pentru burse şi protecŃia socială a studenŃilor se alocă în funcŃie de numărul de studenŃi la cele trei cicluri de studii universitare. anexe la contractele de cercetare respective. Consiliul National de Finantare a Învatamântului Superior şi Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice Universitare. în situaŃia în care o universitate nu mai îndeplineşte standardele de asigurare a calităŃii. care îşi finanŃează programul de studii din alte surse decât alocaŃiile de la bugetul de stat. fără taxa de studii. Cercetării şi Inovării. Sumele aferente cercetarii stiintifice universitare. Ministerul EducaŃiei. au personal propriu şi sunt finanŃate de la bugetul Ministerului EducaŃiei. luând în considerare propunerile Consiliului NaŃional de FinanŃare a ÎnvăŃământului Superior şi. cuprinse în contractul complementar.masa. în tranşe stabilite prin grafice. (7) Criteriile prin care se stabileste finantarea institutiilor de învatamânt superior de stat din bugetul de stat se aproba de Ministerul Educatiei. Rectorul ia măsurile necesare pentru a asigura un management financiar al universităŃii. (8) InstituŃiile de învăŃământ superior pot şcolariza studenŃi cu taxă. ale Consiliului NaŃional al Cercetarii Stiintifice Universitare şi propunerile universităŃilor .

(3) Criteriile de acordare a burselor de performanŃă. precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci în condiŃiile stabilite şi aprobate de senatul universitar. (16) Soldurile rămase la sfârsitul anului din execuŃia bugetului prevăzut şi aprobat pentru universitatea de stat ramân la dispoziŃia institutiilor de învăŃământ superior şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituŃiei. 110 . în conformitate cu legea. potrivit prevederilor legale. (17) Indicatorii sintetici din execuŃia bugetară a instituŃiilor de învăŃământ superior se publică în Monitorul Oficial al României. (18) InstituŃiile de învăŃământ superior de stat. Cercetării şi Inovării orice informaŃie solicitată de acesta privind managementul financiar contabil al instituŃiei. Votul studenŃilor este decisiv. burse de studiu. 98 Sprijinul financiar acordat studenŃilor (1) StudenŃii de la cursurile de zi din învăŃământul de stat pot beneficia de burse de performanŃă. (15) Bugetele de venituri si cheltuieli ale instituŃiilor de învăŃământ superior de stat se aprobă de Ministerul Educatiei . (2) legii. particulare şi confesionale pot primi donaŃii din Ńară şi din străinătate. fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaŃiilor de la bugetul de stat pentru anul următor. Cuantumul minim al bursei trebuie să acopere cheltuielile de cazare şi de masă. (14) UniversităŃile sunt obligate să furnizeze Ministerului EducaŃiei.(13) Orice universitate dispune de un sistem de control al veniturilor şi cheltuielilor şi de un sistem specific de raportare financiar-contabil care funcŃionează sub conducerea şi responsabilitatea rectorului. prin ordin al ministrului. după adoptarea bugetului de stat. Art. (4) StudenŃii şi cursanŃii străini pot beneficia de burse. de merit. de merit. burse de ajutor social şi burse de ajutor social ocazional. Partea a IV-a. Cercetării şi Inovării. de studiu şi de ajutor social sunt StudenŃii pot beneficia de burse pe baza de contract încheiat cu agenŃi economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

destinate studenŃilor. 111 . prin reglementări corespunzătoare. feroviar si naval. cheltuielile de masa. (7) StudenŃii pot solicita împrumuturi bancare pentru acoperirea totală sau parŃială a cheltuielilor de şcolarizare şi alte cheltuieli efectuate pe perioada studiilor universitare. Acest fond este gestionat de AgenŃia de Credite pentru StudenŃi. pentru efectuarea practicii comasate a studenŃilor. Aceste burse se obŃin prin concurs organizat la nivel naŃional. (10) InstituŃiile de învăŃământ superior de stat asigură. Cercetării şi Inovării poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. (8) Statul garanteză împrumuturile bancare dintr-un fond constituit în acest scop. în situaŃiile în care practica se desfasoară în afara centrului universitar respectiv. (14) Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport prevazute la alin. cazare şi transport. pe perioada prevăzută în planurile de învăŃământ. conform reglementărilor legale în vigoare. în tot timpul anului calendaristic. (12) Studentii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. ele se completează cu subvenŃii acordate din bugetul de stat. (13) Pentru distante mai mari de 50 km se asigura decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 calatorii dus-întors pe semestru. (13). precum si pentru transportul intern auto. (6) La concursurile pentru obŃinerea burselor prevăzute la alin. taxe şi altele. cum sunt cheltuieli de întreŃinere. (7) pot participa studenŃii şi absolvenŃii instituŃiilor de învăŃământ superior de stat şi cei ai instituŃiilor de învăŃământ superior particular acreditate. (9) Cheltuielile de întreŃinere a internatelor.(5) Ministerul EducaŃiei. se acoperă din veniturile proprii ale instituŃiilor de învăŃământ respective. de suprafata si subteran. (11) StudenŃii [definiŃie ca să includă şi studenŃii-doctoranzi] beneficiază de asistenŃa medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unităŃi spitaliceşti de stat. căminelor şi cantinelor.

pentru a fi ocupate de studenŃii înscrişi cu taxă. (17) StudenŃii cetăŃeni români din afara graniŃelor Ńării. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevazute la alin. StudenŃii care au pierdut locurile finanŃate de la bugetul de stat pot continua studiile cu taxă. opera. (19) ActivităŃile extracurriculare – ştiinŃifice. (22) InstituŃiile de învăŃământ superior evaluează la începutul fiecărui an universitar locurile finanŃate de la bugetul de stat rămase disponibile. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finanŃare. tehnice. (24) În organizarea formaŃiunilor de studiu nu se face distincŃie între cele două categorii de studenŃi. bursieri ai statului român. (20) se aplică şi în cazul taberelor de creaŃie. (16) De prevederile acestui articol beneficiaza. cultural-artistice şi sportive – precum şi cele pentru studenŃi capabili de performanŃe sunt finanŃate de la bugetul public naŃional. film la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice. cu excepŃia cazurilor sociale. în condiŃiile stabilite de senatul universitar. prevăzute într-un contractul de studii.(15) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. nu îndeplinesc criteriile şi standardele de performanŃă stabilite de senatul universitar. de suprafata si subteran. (18) InstituŃiile de învăŃământ superior au dreptul de a acorda. sportive şi de odihnă ale studenŃilor. studentii din învatamântul particular acreditat. în tot timpul anului calendaristic. (21) Statutul de student cu taxă se păstrează în condiŃiile stabilite de senatul universitar. spectacole de teatru. de asemenea. 112 . conform normelor stabilite de Ministerul EducaŃiei. feroviar si naval. în afara cifrei de şcolarizare aprobate. (20) Prevederile alin. concerte. (23) Locurile finanŃate de la bugetul de stat rămân disponibile în măsura în care studenŃii care le ocupă. precum si pentru transportul intern auto. (16) şi de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. Cercetării şi Inovării. în condiŃiile îndeplinirii criteriilor şi standardelor de performanŃă stabilite de instituŃia de învăŃământ superior. cel puŃin un loc pentru studii gratuite absolvenŃilor cu diplomă de bacalaureat primiŃi din centrele de plasament.

precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universităŃii. având drept fundament proprietatea privată. ordonator de credite şi cu alte atribuŃii stabilite de Carta universităŃii. garantată de ConstituŃie. În cazul înstrăinării unor bunuri din patrimoniul universităŃii. (2) UniversităŃile particulare şi confesionale sunt fondate din iniŃiativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei persoane fizice. (3) Dizolvarea sau desfiinŃarea universităŃilor particulare şi confesionale se face şi la propunerea fondatorilor. deschise. sponsorizări. adresată Ministerului EducaŃiei şi Cercetării şi Inovării. finanŃări de ordin public şi privat. (6) Patrimoniul universităŃilor particulare şi confesionale constă din patrimoniul iniŃial al fondatorilor. dizolvare sau lichidare. (4) Structurile şi funcŃiile de conducere ale universităŃilor particulare şi confesionale. 113 . Acesta este compus din bunuri mobile şi imobile şi din creanŃe. contravaloarea lor revine universităŃii. asociaŃii sau ale unui cult religios recunoscut. atribuŃiile. au autonomie universitară. ale unui grup de persoane fizice. aprobată prin decizia senatului. (8) În caz de desfiinŃare. taxe de studiu şi alte taxe şcolare. patrimoniul universităŃii particulare revine fondatorilor. (7) Patrimoniul universităŃilor particulare şi confesionale este proprietatea lor privată. de care dispun în mod liber. 99 DispoziŃii generale (1) UniversităŃile particulare şi confesionale sunt instituŃii de învăŃământ superior libere. ale unei fundaŃii. (9) Sursele de finanŃare ale universităŃilor sunt compuse din sumele depuse de fondatori. la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior. (5) UniversităŃile particulare şi confesionale pot înfiinŃa funcŃia de preşedinte al universităŃii. cât şi economico-financiară. donaŃii şi alte asemenea surse legal constituite.CAPITOLUL IX – ÎnvăŃământ superior particular şi confesional Art.

oraselor. camine. baza materială a invatamantului cuprinde: spatii pentru procesul de educaŃie şi formare profesioală si cercetare stiintifica. municipiilor. spatii cu destinatia de locuinta. statiuni didactice si de cercetare. internate. palate si case ale copiilor si elevilor. al institutiilor si unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul de invatamant existent la data de 31. Cercetarii si Inovării. (3) Baza materiala aferenta procesului de educŃie şi formare profesională. dupa caz. unitati de microproductie. (2) si realizata din fondurile statului sau din fondul institutiilor si intreprinderilor de stat in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989 se reintegreaza fara plata in patrimoniul Ministerului Educatiei. (1). precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului si salariatilor din invatamant. al consiliilor judetene si al 114 . in domeniul public al comunelor. cluburi ale elevilor.(10) InstituŃiile de învăŃământ superior confesionale functionează cu respectarea cerinŃelor cultului respectiv. ferme didactice. precum si in activul patrimonial redobandit sau dobandit ulterior. prevazuta la alin. Titlul V – Baza materială a învăŃământului de stat CAPITOLUL I – DispoziŃii comune Art. case universitare. baze de odihna si tratament. dizolvare sau lichidare. ateliere scolare. patrimoniul revine cultului respectiv. (2) In înŃelesul prevederilor alin. 100 DispoziŃii generale (1) Baza materiala a invatamantului de stat consta in intregul activ patrimonial al Ministerului Educatiei. edituri si tipografii.1995. case ale corpului didactic. case de cultura ale studentilor. mijloace de invatamant si de cercetare aferente. Patrimoniul universităŃii aparŃine acesteia pe toata durata funcŃionării ei. respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti.07. tabere scolare. al institutiilor si unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica universitara si. baze si complexuri cultural-sportive. Cercetarii si Inovării. biblioteci. gradini botanice. terenuri agricole. În caz de desfiinŃare. cantine.

20 alin. 2 din Legea nr. pentru fiecare caz. In aceleasi conditii se reintegreaza fara plata si imobilele care. scoli generale. primare si gimnaziale. Ministerul EducaŃiei. de catre o comisie de evaluare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei. Cercetarii si Inovării. conformart. Justa despagubire se acorda. grupuri scolare. oraselor si municipiilor. Reintegrarea se face pe baza de protocol de predare-preluare. pentru fiecare caz. respectiv ale sectoarelor 115 . indiferent de statutul capitalului social al acestora. licee. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii si ai Ministerului FinanŃelor Publice. respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti. prin hotarare a Guvernului. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. pe baza documentatiei inaintate de acestea. in termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare. la propunerea Ministerului Educatiei. de catre o comisie de evaluare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei. prin hotarare a Guvernului. (5) Cuantumul despagubirii se stabileste in termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare. Cercetării si Inovării si a Ministerului FinanŃelor Publice. (7) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat . oraselor si municipiilor. constituita prin ordin comun. Cercetarii si Inovării. (4) Justa despagubire prevazuta la alin. cu exceptia bunurilor care au intrat in proprietatea agentilor economici privati. Cercetarii si Inovării si a Ministerului FinanŃelor Publice.Consiliului General al Municipiului Bucuresti.gradinite. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale. seminarii teologice. Cuantumul despagubirii se stabileste in termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare. Ministerului AdministraŃiei şi Internelor. constituita prin ordin comun.fac parte din domeniul public al comunelor. in termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare. au trecut in patrimoniul unor societati comerciale. (3) se acorda. si sunt in administrarea consiliilor locale ale comunelor. la propunerea Ministerului Educatiei. cu modificarile ulterioare. scoli de arte si meserii si scoli postliceale . Cercetării şi Inovării este imputernicit sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru institutiile de invatamant superior si de cercetare stiintifica. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii si ai Ministerului FinanŃelor Publice. Ministerului AdministraŃiei şi Internelor. (6) Baza materiala a institutiilor de invatamant superior de stat si de cercetare stiintifica universitara este de drept proprietatea acestora.

Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant special public sunt de drept proprietatea unitatilor de invatamant respectiv si sunt administrate de acestea. cercetării şi tineretului constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale. fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul EducaŃiei. (9) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaŃiei. palatele si cluburile copiilor si elevilor. proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice. prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant respective. respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti. Actele de instrainare sau de schimbare a destinatiei bunurilor din baza materiala a invatamantului fara avizul conform al ministrului educaŃiei. centrele si cabinetele de asistenta psiho-pedagogica. in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea. oraselor si municipiilor. prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant. respectiv de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. cabinetele scolare. respectiv al municipiului Bucuresti. Cercetarii si Inovării. in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea. cercetării şi tineretului. ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat. Instrainarea sau schimbarea destinatiei bunurilor din baza materiala a invatamantului fara avizul ministrului educaŃiei. casele corpului didactic. si sunt in administrarea consiliului judetean. Celelalte componente ale bazei 116 . Nu fac parte din domeniul public al comunelor.municipiului Bucuresti. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei. (10) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratele scolare. prin inspectoratele scolare judetene si prin delegare catre consiliile de administratie ale acestor unitati. Administrarea procesului educational din unitatile de invatamant preuniversitar si special de stat prevazute la alin. Cercetării şi Inovării. terenurile si cladirile detinute de unitatile de invatamant in baza unor contracte de inchiriere. cercetării şi tineretului sunt nule. (7) si (8) se face de catre inspectoratele scolare judetene. (8) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat fac parte din domeniul public judetean. concesionare sau comodat. centrele logopedice. cluburile sportive scolare. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat si sunt administrate de acestea.

judetene si. Cercetării şi Inovării si. numai in conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul EducaŃiei. fara plata si numai in interes public. prin imputernicitii acestora. Cercetării şi Inovării. se poate face pe baza de contract. Cercetarii si Inovării sau institutiilor si unitatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat. la propunerea ministrului educaŃiei. cu revizuirea anuala a acestuia. incheiat in conformitate cu prevederile legale. se face. (16) Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei. (11) Terenurile si cladirile preluate in mod abuziv de stat dupa data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului in conditiile legii si pot face obiectul unor acte normative de restituire. in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat. persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale. dupa caz. cercetării şi tineretului. (14) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. aflate in patrimoniul institutiilor de invatamant superior de stat sau in administrarea acestora. cu revizuire anuala. (3) si (6) care urmeaza sa fie reintegrate in patrimoniul invatamantului sunt obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor Ministerului Educatiei. consiliile judetene. in registrul de 117 . dupa caz. (13) Inchirierea bunurilor. pot fi inchiriate pe baza de contract. inclusiv terenurile aflate in administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru. precum si documentele necesare in vederea inregistrarii in evidentele contabile. incheiat in conformitate cu prevederile legale. (12) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decat cu aprobarea Guvernului. Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau consiliile locale actioneaza in justitie. disponibile temporar. dupa caz. Inchirierea bunurilor. in conditiile prevazute la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activitati de invatamant. (15) Ministerul EducaŃiei. inclusiv a terenurilor. respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Cercetarii si Inovării. Bunurile. consiliilor locale sau consiliilor judetene. toate documentele care atesta proprietatea.materiale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sunt administrate de acestea. inclusiv a terenurilor disponibile temporar.

101 Bibliotecile din învăŃământ (1) In sistemul naŃional de invatamant functioneaza. Cultelor şi Patrimoniului NaŃional. cu aprobarea Ministerului Educatiei. ca institutii cu personalitate juridica subordonate direct Ministerului Educatiei. ale facultatilor. CAPITOLUL II – Bibliotecile şi centrele de documentare şi informare Art. Cercetării şi Inovării. cadrelor didactice şi comunităŃii locale un spaŃiu de formare.inscriptiuni si transcriptiuni. in cartile funciare sau in cartile de publicitate funciara. sectii specifice. (1) functioneaza pe baza de regulamente aprobate de Ministerul EducaŃiei. o retea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare si biblioteci pedagogice. (3) Bibliotecile din invatamant pot organiza. catedrelor. biblioteci ale institutiilor de invatamant superior. adaptat nevoilor utilizatorilor şi specificului şcolii. colegiilor. iar perfectionarea acestuia este coordonata de Ministerul EducaŃiei. numit în continuare CDI. precum si alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adultilor. ca parte integranta. comunicare şi informare. un laborator de experimentare a noilor tehnologii educaŃionale. un loc de cultură. pe suporturi multiple. Art. cu scutire de la plata taxelor prevazute de lege. biblioteci ale caselor corpului didactic. (4) Pregatirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de Ministerul EducaŃiei. biblioteci scolare. Cercetării şi Inovării prin studii universitare de scurta si de lunga durata. Cercetării şi Inovării. deschidere. departamentelor. întâlnire şi integrare. Cercetarii şi Inovării si in colaborare cu Ministerul Culturii. Cercetării şi Inovării. (2) Bibliotecile mentionate la alin. Cercetarii si Inovării. 102 Centrele de documentare şi informare (CDI) (1) Centrul de documentare şi informare. este un centru de resurse pluridisciplinare care oferă elevilor. (5) Coordonarea activitatii retelei bibliotecilor din invatamant se asigura de Ministerul EducaŃiei. (2) CDI deserveşte întreaga comunitate educativă a unităŃii de învăŃământ şi concentrează în acelaşi spaŃiu un fond documentar actual. pluridisciplinar. 118 .

fondului documentar şi a serviciilor CDI. precum şi la pregătirea unui personal calificat în domeniul ştiinŃelor documentării şi informării. Cercetării şi Inovării şi de alte ministere sau organe centrale. aprobat de conducerea instituŃiei de învăŃământ în care funcŃionează. asigurarea accesului la resursele necesare unei bune informări şi documentări. prin inspectoratele şcolare ori direct prin unităŃile de învăŃământ în cadrul cărora funcŃionează CDI. (12) În fiecare CDI se normează un post de profesor documentarist. (11) CondiŃiile de utilizare a spaŃiului. (4) CDI contribuie la asigurarea egalităŃii de şanse a elevilor proveniŃi din medii culturale. (5) Prin crearea CDI se urmăreşte dezvoltarea relaŃiei şcoală – comunitate. profiluri. (10) CDI poate beneficia de resursele financiare obŃinute de unitatea de învăŃământ din sponsorizări din partea unor organizaŃii neguvernamentale. asociaŃii. fundaŃii etc. cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(3) ActivităŃile desfăşurate în CDI susŃin implementarea politicilor educaŃionale pe niveluri de studii. iar la nivel central de către Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării. (7) CDI sunt înfiinŃate. respectiv a bibliotecii şcolare. de Ministerul EducaŃiei. (8) CDI se organizează unitar pentru întreaga instituŃie de învăŃământ căreia îi aparŃine. În unităŃile de învăŃământ cu peste 1. specializări şi promovează inovaŃia pedagogică. (9) Baza materială a CDI este asigurată de comunitatea locală.. cu avizul inspectorului şcolar general. la propunerea directorului unităŃii de învăŃământ. în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic. prin integrarea fondului documentar. cadrelor didactice şi membrilor comunităŃii locale. societăŃi. răspunzând nevoilor de documentare şi informare ale tuturor utilizatorilor. 119 . pe baza criteriilor de eligibilitate aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. cercetării şi inovării. coordonate metodologic şi evaluate de casele corpului didactic la nivel judeŃean. (6) CDI se înfiinŃează în unităŃi de învăŃământ preuniversitar de către directorul casei corpului didactic.200 de elevi se normează două posturi de profesor documentarist. precum şi drepturile şi obligaŃiile utilizatorilor se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară al fiecărui CDI. economice şi sociale diferite prin facilitarea accesului la informaŃie şi servicii specifice destinate elevilor.

respectiv a proiectelor de activitate. (16) Prin modul de organizare a spaŃiilor. Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării are drept de iniŃiativă şi de execuŃie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaŃiei şi colaborează cu alte ministere implicate în dezvoltarea învăŃământului. gestionare. culturale. 120 . de comunicare şi de gestionare a CDI. are răspunderea de a elabora şi de a aplica politica educaŃională. culturale. nivelul de studiu. (14) CDI asigură accesul utilizatorilor atât în timpul programului şcolar al elevilor. aprobat de consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. funcŃia de orientare şcolară şi profesională. cum sunt vârsta elevilor. Cercetării şi Inovării se organizează şi funcŃionează potrivit legii. funcŃia de comunicare cu exteriorul. Planul managerial anual cuprinde întreaga activitate a profesorului documentarist. funcŃia pedagogică. (15) Tipurile de activităŃi care pot fi desfăşurate în CDI sunt: pedagogice. funcŃia de informare generală. Ministerul EducaŃiei şi Cercetării. comunicare. ca organ de specialitate.(13) Amenajarea şi dotarea CDI se realizează pe baza standardelor naŃionale aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. cât şi în afara acestuia. respectiv prin activităŃile organizate. de particularităŃile şi specificul unităŃii de învăŃământ în care urmează să se înfiinŃeze şi să funcŃioneze. Titlul VI – Managementul învăŃământului CAPITOLUL I – Managementul sistemului naŃional de învăŃământ Art. în funcŃie de cele 4 tipuri de activităŃi: pedagogice. în regim programat şi în regim liber. CDI îndeplineşte în fiecare unitate de învăŃământ următoarele funcŃii: funcŃia de primire. (17) Activitatea CDI se desfăşoară pe baza unui plan managerial anual structurat pe cele 4 domenii de competenŃă. 103 Ministerul EducaŃiei. funcŃia recreativă. de publicul căruia i se adresează. Cercetării şi Inovării (1) Ministerul EducaŃiei. cercetării şi inovării şi trebuie să Ńină cont de specificul activităŃilor derulate în cadrul acestuia. prin echipamentele şi fondul documentar. funcŃia tehnică.

Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. comisiile naŃionale de specialitate pe discipline şi structurile manageriale ale programelor de reformă. recunoscute pe plan naŃional. Membrii consiliului sunt profesori universitari. Art. diplomelor şi certificatelor universitare Ministerul EducaŃiei. asociaŃiile de părinŃi. Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării. Colegiul NaŃional al Educatorilor. cercetării şi tineretului. Cercetării şi Inovării constituie structuri de experŃi şi se sprijină pe organisme consultative. CNR poate solicita MECI măsuri de reformare instituŃională şi a programelor de studii. (3) MECI consultă în toate deciziile care vizează învăŃământul superior Consiliul NaŃional al Rectorilor care funcŃionează pe baza statutului propriu şi este alcătuit din rectorii instituŃiilor de învăŃământ superior acreditate. după caz. ComponenŃa consiliilor şi regulamentele lor de funcŃionare se aprobă prin ordin al ministrului EducaŃiei. (5) Pentru confirmarea titlurilor. Ei sunt selectati pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul NaŃional al Bibliotecilor. la nivel naŃional. Consiliul NaŃional pentru Formare şi EducaŃie Continuă. personalităŃi de prestigiu stiintific. alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: : Consiliul NaŃional pentru Reforma InvăŃământului. structurile asociative ale autorităŃilor administraŃiei publice locale. cultural şi moral. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. societăŃile ştiinŃifice naŃionale ale cadrelor didactice. În acest scop exercită următoarele atribuŃii: (a) coordonează şi controlează sistemul naŃional de învăŃământ. Consiliul NaŃional pentru Etică. recunoscute pe plan national sau international. Cercetării şi Inovării consultă. Cercetării şi Inovării constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor. Consiliul funcŃionează potrivit unui regulament propriu. 121 . Ministerul EducaŃiei. (4) În exercitarea atribuŃiilor sale. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. federaŃiile sindicale reprezentative la nivel de ramură. 104 AtribuŃiile Ministerul EducaŃiei. Consiliul NaŃional pentru FinanŃarea InvăŃământului. Cercetării şi Inovării (1) Ministerul EducaŃiei şi Cercetării elaborează. ca parteneri sociali. aprobat prin ordin al ministrului educaŃiei. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor.(2) Pentru exercitarea atribuŃiilor sale. coordonează şi aplică politica naŃională în domeniul educaŃiei. organizaŃiile şi federaŃiile studenŃeşti şi de elevi.

răspunde de evaluarea sistemului naŃional de învăŃământ pe baza standardelor naŃionale. tip şi formă de învăŃământ şi pentru fiecare judeŃ. perioadele de desfăşurare a concursurilor. a certificatelor şi a titlurilor ştiinŃifice. reglementează sistemul de formare profesională iniŃială şi continuă a personalului didactic. (d) aprobă reŃeaua sistemului naŃional de învăŃământ de stat şi propune Guvernului cifrele de şcolarizare.cu statele în care trăieşte populaŃie de naŃionalitate sau de origine română. în domeniul educaŃiei şi cercetării ştiinŃifice. 122 . coordonează activitatea de cercetare ştiinŃifică finanŃată din fonduri publice. (m) (n) asigură respectarea drepturilor copilului în instituŃiile de educaŃie. precum şi vacanŃele şcolare. desfăşurarea învăŃământului în limba maternă. (c) elaborează studii de diagnoză şi prognoză în domeniul restructurării şi modernizării învăŃământului şi contribuie la perfecŃionarea cadrului legislativ. (l) stabileşte anual costurile standard per elev/preşcolar sau per student care stau la baza finanŃării de bază şi asigură finanŃarea învăŃământului pe baza standardelor de calitate şi de cost. asigură. pe baza înŃelegerilor şi convenŃiilor internaŃionale. pe baza studiilor de prognoză. (e) (f) (g) (h) aprobă Curriculumul naŃional. a autorităŃilor locale şi a agenŃilor economici interesaŃi. reglementează managementul resurselor umane din sistemul de învăŃământ. sesiunile de examene. (o) stabileşte modalităŃile de recunoaştere şi de echivalare a diplomelor. a auxiliarelor curriculare şi a mijloacelor de învăŃământ. (i) (j) (k) stabileşte norme specifice pentru construcŃiile şcolare şi pentru dotarea acestora. stabileşte strategia privind evaluarea. eliberate în străinătate. (p) stabileşte pentru învăŃământul preuniversitar de stat structura anului şcolar.(b) elaborează şi aplică strategiile de reformă. pe termen mediu şi lung. pe bază de protocoale. precum şi cu statele pentru care există corespondent în ceea ce priveşte minorităŃile din România. cu consultarea instituŃiilor de învăŃământ. pentru fiecare nivel. producŃia şi distribuŃia manualelor şcolare.

inclusiv a standardelor naŃionale de evaluare şi a standardelor de evaluare a manualelor şcolare. (r) (s) (t) contribuie la elaborarea şi evaluarea cadrului naŃional al calificărilor. b) AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar – instituŃie responsabilă cu evaluarea externă a calităŃii în învăŃământul preuniversitar. precum şi în domeniul educaŃiei remediale. prin Hotărâre a Guvernului.(q) controlează modul de respectare a normelor financiar-contabile. (u) Reglementează activitatea de tipul „şansa a doua”. finanŃate de la bugetul statului şi din alte surse. următoarele instituŃii publice cu personalitate juridică. c) Consiliul NaŃional pentru Curriculum – instituŃie responsabilă cu elaborarea. după caz. Cercetării şi Inovării (1) În subordinea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării funcŃionează în baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului sau. asigură reprezentarea în organismele naŃionale. d) Centrul NaŃional pentru ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic – instituŃie responsabilă de asigurarea şi creşterea calităŃii şi atractivităŃii formării profesionale iniŃiale prin sistemul naŃional de învăŃământ. încheie şi asigură aplicare acordurilor cu alte state. Art. e) Serviciul NaŃional pentru Evaluare şi Examinare – instituŃie responsabilă cu organizarea şi desfăşurarea evaluărilor şi examenelor naŃionale. f) Serviciul NaŃional pentru Evaluarea Manualelor Şcolare – instituŃie responsabilă cu aplicarea metodelor de evaluare a manualelor şcolare. 105 InstituŃii publice subordonate Ministerului EducaŃiei. aprobă regulamentele de organizare şi funcŃionare ale unităŃilor subordonate. 123 . dezvoltarea şi evaluarea Curriculumului NaŃional. potrivit legii: a) Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei – institut de cercetare şi dezvoltare care activează în domeniul inovării şi reformei sistemului naŃional de învăŃământ. de execuŃie bugetară şi de administrare a patrimoniului din sistemul naŃional al învăŃământului de stat. regionale şi internaŃionale ca autoritate de stat pe domeniul său de activitate.

în condiŃiile legii. AgenŃia NaŃională pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale. 106 Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei (ISE) (1) ISE este instituŃie publică în subordinea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. cu personalitate juridică. h) Centrul NaŃional de ExcelenŃă – instituŃie responsabilă cu dezvoltarea şi aplicarea politicilor naŃionale privind copiii şi tinerii capabili de performanŃe deosebite. şi inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic. j) k) Comisia NaŃională a României pentru UNESCO. Cercetării şi Inovării funcŃionează. de conducere. AgenŃia NaŃională pentru Calificările din ÎnvăŃământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social. Centrul European UNESCO pentru ÎnvăŃământul Superior. l) m) Centrul NaŃional pentru Bursele de Studii în Străinătate. Ministerul EducaŃiei. (3) În subordinea Ministerul EducaŃiei. didactic auxiliar. de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar şi responsabilă cu evaluarea şi acreditarea programelor de formare continuă pentru aceste categorii de personal. Cercetării şi Inovării poate propune înfiinŃarea altor instituŃii publice de interes naŃional în scopul îmbunătăŃirii şi asigurării calităŃii educaŃiei şi formării profesionale prin sistemul naŃional de învăŃământ.g) Centrul NaŃional pentru Formarea Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar – instituŃie cu atribuŃii în formarea continuă personalului didactic. de asemenea. n) o) p) q) (2) AgenŃia de Administrare a ReŃelei NaŃionale de Informatică pentru EducaŃie şi Cercetare. pentru dezvoltarea şi susŃinerea sistemului naŃional de învăŃământ sau altele asemenea. Art. Institutul Limbii Române. i) Unitatea Executivă pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior şi a Cercetării ŞtiinŃifice Universitare. 124 . Autoritatea NaŃională pentru Cercetare ŞtiinŃifică.

(2) CNC elaborează politicile educaŃionale în domeniul curriculumului naŃional pentru învăŃământul preuniversitar. (3) AtribuŃiile ARACIP sunt precizate în art. elaborează şi revizuieşte periodic planurile de învăŃământ. potrivit legii. f) propune şi implementează proiecte naŃionale sau internaŃionale de cercetare. în conformitate cu normele metodologice europene şi pe baza datelor proprii de cercetare.(2) ISE elaborează – pe baza unui plan multianual de cercetare aprobat de Ministerul EducaŃiei. (2) Structura organizatorică şi regulamentul de funcŃionare ale ARACIP se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. 107 AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar (ARACIP) (1) ARACIP este instituŃie publică în subordinea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. la nivel european şi internaŃional. dezvoltare. analize şi studii de evaluare ale sistemului de educaŃie. cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli. g) cooperează cu instituŃii de cercetare şi de educaŃie. 108 Consiliul NaŃional pentru Curriculum (1) CNC este instituŃie publică în subordinea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. e) dezvoltă şi pilotează strategii inovative în domeniul educaŃiei şi formării profesionale. d) realizează rapoarte tematice privind starea învăŃământului românesc. 4) ISE este finanŃat de la bugetul statului şi din alte surse. inovare şi formare. 125 . b) propuneri de ameliorare şi de inovare. de lege în capitolul Evaluarea şicasigurarea calităŃii Art. în structura Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei. Cercetării şi Inovării şi în conformitate cu cerinŃele prezente sau de perspectivă ale sistemului de educaŃie – studii şi cercetări care fundamentează politicile educaŃiei din România. (3) ISE contribuie la dezvoltarea sistemului de educaŃie prin: a) analize şi studii tematice. precum şi proiecte europene de cooperare în domeniul educaŃiei. Art. c) uporturi metodologice şi programe de formare a cadrelor didactice.

programele şcolare şi standardele naŃionale de evaluare. (3) CNDIPT are ca atribuŃii principale: a) asigură coordonarea ştiinŃifică şi dezvoltă metodologiile de proiectare. c) asigură coordonarea ştiinŃifică şi elaborează metodologii de pregătire a personalului didactic din învăŃământul profesional şi tehnic. f) colaborează cu instituŃii. în subordinea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. (4) CNC participă la programe şi proiecte de dezvoltare şi de inovare curriculară. regionali şi locali din reŃeaua învăŃământului profesional şi tehnic. (5) CNC este finanŃat de la bugetul statului şi din alte surse. 126 . 109 Centrul NaŃional pentru ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic (CNDIPT) (1) CNDIPT este instituŃie publică cu personalitate juridică. la nivel naŃional şi internaŃional. în scopul corelării proiectării şi elaborării standardelor de pregătire profesională. în vederea dezvoltării competenŃelor de proiectare. potrivit legii. Art. dezvoltare. Cercetării şi Inovării. e) asigură corelarea la nivel de principii şi de metodologii a formării iniŃiale şi continue a personalului didactic din învăŃământul profesional şi tehnic. precum şi al planificării resurselor pentru învăŃământul profesional şi tehnic. implementare şi evaluare a curriculumului. care vor fi utilizate ca repere pentru elaborarea probelor de evaluare la nivel naŃional. d) asigură coordonarea profesională şi consultanŃă ştiinŃifică corpului de autori şi formatori naŃionali. a curriculumului şi al evaluării. (3) CNC desfăşoară programe de formare pentru cadre didactice. implementare şi revizuire a curriculumului pentru învăŃământul profesional şi tehnic. programe şi proiecte de profil. b) asigură coordonarea ştiinŃifică şi dezvoltă metodologii de proiectare a sistemului de evaluare şi de certificare a formării profesionale specifice învăŃământului profesional şi tehnic. statul de funcŃii şi regulamentul de funcŃionare ale Centrului NaŃional de Dezvoltare a ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic se aprobă prin ordin al ministrului EducaŃiei. (2) Structura organizatorică.

m) asigură consultanŃă şi coordonare ştiinŃifică în probleme de planificare a structurilor şi a resurselor pentru învăŃământul profesional şi tehnic. pregătirea şi participarea unităŃilor şi instituŃiilor subordonate acestuia la programele comunitare ce vizează fondurile europene structurale. k) asigură pregătirea şi participarea unităŃilor şcolare la programele şi proiectele de dezvoltare socioeconomică la nivel naŃional. n) gestionează resursele financiare de la bugetul de stat sau extrabugetare. i) proiectează şi elaborează programe de dotare cu echipamente şi resurse materiale pentru învăŃământul profesional şi tehnic la nivelul standardelor de pregătire internaŃionale. precum şi principiile de corelare a pregătirii preuniversitare şi universitare din învăŃământul profesional şi tehnic. coordonează şi răspunde de procedurile de examinare şi evaluare naŃională. regional şi local. Art. potrivit legii. (4) CNDIPT este finanŃat de la bugetul statului şi din alte surse. l) asigură. 111 Serviciul NaŃional pentru Evaluarea Manualelor Şcolare (SNEMS) 127 . regional şi local. Art. h) asigură coordonarea ştiinŃifică a proiectelor de inovare şi de dezvoltare a învăŃământului profesional şi tehnic. la cererea Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării. 110 Serviciul NaŃional pentru Evaluare şi Examinare (SNEE) Serviciul NaŃional pentru Evaluare şi Examinare (SNEE) asigură logistica.g) elaborează principiile politicii educaŃionale şi propune strategiile de dezvoltare a formării profesionale iniŃiale prin reŃeaua de unităŃi şcolare a învăŃământului profesional şi tehnic. o) asigură îndeplinirea funcŃiei de organism intermediar pentru Programul OperaŃional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane. j) asigură dezvoltarea şi funcŃionarea parteneriatului social în învăŃământul profesional şi tehnic la nivel naŃional. atrase prin programe de profil naŃionale şi internaŃionale.

g) îndrumarea şi coordonarea furnizorilor de programe de formare continuă. finanŃate din fondurile unor programe naŃionale şi internaŃionale. 113 Centrul NaŃional de ExcelenŃă (CNE) (1) CNE este instituŃie publică. în subordinea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. 128 . cu acordul DirecŃiei generale pentru formare continuă. potrivit legii.(1) Serviciul NaŃional pentru Evaluarea Manualelor Şcolare asigură evaluarea şi selecŃia manualelor şcolare şi a auxiliarelor curriculare. 112 Centrul NaŃional pentru Formarea Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar (CNFP) (1) CNFP este instiuŃie publică este instituŃie publică cu personalitate juridică. (2) Structura organizatorică. a unor activităŃi de dezvoltare profesională în domeniul educaŃional. propuse de furnizorii de formare pe baza standardelor şi a metodologiilor aprobate de ministrul educaŃiei şi cercetării. în subordinea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. d) iniŃierea şi derularea de expertize privind conŃinutul. c) acreditarea prin comisiile specializate a programelor de formare continuă. didactic auxiliar şi a cadrelor de conducere. b) elaborarea criteriilor şi a modalităŃilor de acreditare a programelor de formare. prognoză şi altele asemenea. îndrumare şi control din învăŃământul preuniversitar. Art. în concordanŃă cu standardele. e) efectuarea de studii de specialitate . (4) CNFP este finanŃat de la bugetul statului şi din alte surse. realizarea şi evaluarea pregătirii personalului din învăŃământul preuniversitar. proiectarea.diagnoză. statul de funcŃii şi regulamentul de funcŃionare ale CNFP se aprobă prin Hotărâre a Guvernului. criteriile şi metodologiile aprobate de ministrul educaŃiei şi cercetării. f) iniŃierea şi desfăşurarea. de interes naŃional. Art. (3) CNFP are ca atribuŃii principale: a) elaborarea standardelor de formare continuă a personalului didactic. cu personalitate juridică.

Cercetarii şi Inovării avand rolul principal de a asigura intreaga activitate executiva a Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS) si a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS).(2) Structura organizatorică. Art. c) înfiinŃează şi coordonează filiale la nivelul regiunilor de dezvoltare. evaluări. în subordinea Ministerului Educatiei. (2) UEFISCSU are următoarele atribuŃii: 129 . (4) CNE este finanŃat de la bugetul statului şi din alte surse. b) organizează şi coordonează strategii de pregătire. educarea diferenŃiată. premii. potrivit legii. g) realizează proiecte şi asigură consultanŃă în domeniul identificării. susŃinerii şi promovării elevilor capabili de performanŃe deosebite. seminarii ştiinŃifice. în Ńară sau în străinătate. educării diferenŃiate. concursuri. 114 Unitatea Executivă pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior şi a Cercetării ŞtiinŃifice Universitare (1)Unitatea Executivă pentru FinaŃarea ÎnvăŃământului Superior şi a Cercetării ŞtiinŃifice Universitare (UEFISCSU) este o institutie publică. naŃionale şi internaŃionale pentru elevii capabili de performanŃe deosebite. e) organizează tabere de studiu şi de odihna. respectiv structuri în teritoriu la nivel judeŃelor. f) organizează competiŃii şi concursuri judeŃene. susŃinerea şi promovarea elevilor capabili de performanŃe deosebite. h) îndeplineşte alte atribuŃii stabilite în condiŃiile legii. pentru elevii capabili de performanŃe deosebite. excursii în Ńară şi în străinătate şi altele asemenea. d) acordă elevilor şi studenŃilor burse de studiu în Ńară şi în străinătate. precum şi alte activităŃi similare. conferinŃe. cu personalitate juridică. (3) CNE are următoarele atribuŃii: a) elaborează şi aplică strategii şi politici pentru identificarea. cărŃi şi altele asemenea. statul de funcŃii şi regulamentul de funcŃionare ale CNE se aprobă prin Hotărâre a Guvernului. regionale.

130 . Conventiilor si Programelor UNESCO. pe baza legislaŃiei în vigoare. dupa caz. c) întocmeşte documentaŃia pentru alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat şi din alte venituri pentru finaŃarea învăŃământului superior şi a cercetării ştiinŃifice universitare. (2)Comisia este compusa dintr-un corp de 70 membri si este condusa de un presedinte si dintr-un secretariat. d) asigură buna desfăşurare a activităŃii curente a Consiliului Naional pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior şi a Consiliului NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior în relaŃiile cu instituŃiile de învăŃământ superior. coordonat de un secretar general (3)AtribuŃiile comisiei sunt: a) Contribuie la dialogul si implicarea autoritatilor si institutiilor publice în programele. cu alte organizaŃii şi instituŃii publice sau private. e) administrează şi gestionează resursele destinate activităŃilor Consiliului NaŃional pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior şi ale Consiliului NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. b) Sprijină cunoasterea pe plan intern si. Cercetarii si Inovării. Cercetării şi Inovării. în conformitate cu deciziile celor două consilii. Rezolutiilor. realizează întregul proces operativ pentru selectarea şi auditarea proiectelor şi programelor propuse spre finanŃare de cele două consilii şi sprijină managementul financiar al acestora. Art. b) asigură condiŃiile materiale şi financiare necesare organizării competiŃiilor pentru granturi. actiunile si manifestarile UNESCO. pe baza propunerilor celor două consilii.a) asistă Consiliul NaŃional pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior şi Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior în aplicarea politicilor elaborate de Ministerului EducaŃiei. punerea în practica a Recomandarilor. cu personalitate juridică. în coordonarea Ministerului Educatiei. în conformitate cu deciziile Consiliului Naional pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior şi ale Consiliului NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior.115 Comisia NaŃională a României pentru UNESCO (1)Comisia Nationala a României pentru UNESCO este o institutie publică. în condiŃiile legii.

Cercetarii şi Inovării. în subordinea Ministerului EducaŃiei. Aceasta se referă la: a)Sprijinirea activităŃilor de cooperare europeană din cadrul programelor Socrates si Leonardo b)Sprijinirea factorilor de decizie din sistemul de educaŃie şi formare profesională românesc. 131 . in subordinea Ministerului Educatiei. de Guvernul României. a diverselor personalitati. 117 Centrul NaŃional pentru Bursele de Studii în Străinătate (1)Centrul NaŃional pentru Burse de Studii în Străinătate este instituŃie publică. 116 AgenŃia NaŃională pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale (1) Agentia Natională pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) este o institutie publica cu personalitate juridica.c) Încurajeaza participarea organizatiilor neguvernamentale. Cercetării şi Inovării. d)Incurajarea schimburilor interculturale şi a respectului pentru diversitate. Art. culturii si comunicarii. pentru ca aceştia să aiba o mai buna întelegere a structurii şi conŃinutului sistemelor de educaŃie şi formare profesională europene. de autorităŃi publice. Centrul administrează bursele de studii sau cercetare în străinătate oferite acestui minister. d) Promoveaza pe plan international cooperarea bilaterala. fundaŃii. subregionala. (2) Misiunea ANPCDEFP este de dezvoltare a cooperarii in educaŃie si participarea României în programele europene de educaŃie si formare profesională. c)Diseminarea exemplelor de bună practică. în domeniile educatiei. e) Sprijinirea sistemului educaŃional şi de formare profesională românesc în atingerea obiectivelor Lisabona f) Diversificarea ofertei de formare. cu personalitate juridică. la elaborarea si înfaptuirea programelor UNESCO. de diferite state în cadrul acordurilor de colaborare bilaterală sau în mod unilateral. regionala si interregionala. stiintei. Art. donatori – persoane fizice sau juridice.

(3)Obiectul de activitate al AgenŃiei îl constituie administrarea. Art. c)implicarea instituŃiilor de învăŃământ superior din România în dezvoltarea unei societăŃi europene bazată pe cunoaştere şi productivitate. cercetarea pieŃei forŃei de muncă. (2)AgenŃia administrează ReŃeaua naŃională de informatică pentru educaŃie şi cercetare. (2) ACPART are ca obiective generale: a)elaborarea. alte organizaŃii. Cercetării şi Inovării. recunoaşterea şi atestarea calificărilor pe baza cunoştinŃelor. cu o economie competitivă şi dinamică. 119 AgenŃia de Administrare a ReŃelei NaŃionale de Informatică pentru EducaŃie şi Cercetare (1)AgenŃia de Administrare a ReŃelei NaŃionale de Informatică pentru EducaŃie şi Cercetare este o instituŃie publică. d)promovarea deschiderii instituŃiilor de învăŃământ superior spre mediul economico . agenŃi economici. operarea şi dezvoltarea ReŃelei. 118 AgenŃia NaŃională pentru Calificările din ÎnvăŃământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (1)AgenŃia NaŃională pentru Calificările din ÎnvăŃământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) este o instituŃie cu personalitate juridică. în vederea formării şi specializării acestora. Art. definită în plan european prin sintagma NREN (National Research and Education Network). precum şi cercetarea ştiinŃifică în domeniul reŃelelor de comunicaŃii. b)analiza compatibilităŃii curriculei specializărilor din cadrul domeniilor fundamentale ale învăŃământului superior cu standardele cadrului naŃional al calificărilor. în subordinea Ministerului EducaŃiei. implementarea şi actualizarea cadrului naŃional al calificărilor din învăŃământul superior privind dezvoltarea. în subordinea AutorităŃii NaŃionale pentru Cercetare ŞtiinŃifică. abilităŃilor şi competenŃelor dobândite de beneficiarii sistemului de învăŃământ superior.social prin acŃiuni de cooperare între instituŃii de învăŃământ superior. 132 . cu personalitate juridică.(2)Misiunea Centrului este asigurarea accesului cetăŃenilor români la studii în străinătate. pentru dezvoltarea de parteneriate specifice. dezvoltarea dimensiunii antreprenoriale a universităŃilor din România şi pentru transferul de cunoştinŃe.

(31) Institutul Limbii Române are urmãtoarele atributii: a) sprijinã persoanele care doresc sã învete limba românã. 122 Autoritatea NaŃională pentru Cercetare ŞtiinŃifică 133 . cât si materialele necesare pentru învãtarea limbii române. sprijinirea persoanelor care învatã aceastã limbã si atestarea cunostintelor de limba românã. cursuri în domeniu si elibereazã certificate autorizate care atestã cunoasterea limbii române. e) furnizeazã materiale pentru cursurile de reciclare a cadrelor didactice din afara tãrii. profesionalizat. Art. f) propune si coordoneazã programe de colaborare interregionalã. urmărind prin aceasta crearea şi dezvoltarea Ariei Europene a ÎnvăŃământului Superior. Cercetării şi Inovării. destinate persoanelor care doresc sã studieze limba românã ca pe o limbã strãinã. Directorul CEPES este şi reprezentantul UNESCO pentru România. SUA. ActivităŃile CEPES se concentrează mai ales asupra învăŃământului superior din Europa Centrală şi de Est. de însusire si rãspândire a limbii române. 120 Centrul European UNESCO pentru ÎnvăŃământul Superior (28) Misiunea Centrului European UNESCO pentru ÎnvăŃământul Superior (CEPES) este aceea de a promova cooperarea în domeniul învăŃământului superior între statele Europene. CEPES monitorizează cursul reformei educaŃionale. transfrontalierã. (30) Institutul Limbii Române are drept obiect de activitate promovarea cunoasterii limbii române. care predau în limba românã. Art. c) organizeazã. b) sustine universitãtile din tarã în elaborarea cursurilor si a materialelor didactice. pe baze contractuale. Canada şi Israel. încurajând caracterul sistematic.Art. în domeniul învãtãmântului în limba românã. 121 Institutul Limbii Române (29) Institutul Limbii Române. instituŃie de specialitate cu personalitate juridica în subordinea Ministerului EducaŃiei. d) sustine logistic lectoratele românesti din strãinãtate si colaboreazã cu institutele sau catedrele de studii românesti din afara tãrii.

în domeniul educaŃiei precum şi programele naŃionale iniŃiate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării pe aria judeŃului. 123 Inspectoratele şcolare (1) Inspectoratele şcolare sunt organe deconcentrate de specialitate. prin inspecŃia şcolară. în principal. 134 . controlul calităŃii pe baza standardelor naŃionale. (3)Autoritatea are misiunea de a asigura elaborarea. următoarele atribuŃii: a) coordonează. f) asigură. pe termen mediu şi lung. pe aceste baze.(1) Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) este organul de specialitate al administratiei publice centrale. Cercetarii şi Inovării. Cercetarii şi Inovării. finantata de la bugetul de stat. dezvoltarea economica durabila. in scopul de a fi asigurate. (2) Autoritatea este institutie publica. Cercetării şi Inovării. prin bugetul Ministerului Educatiei. e) asigură controlul administrativ al funcŃionării unităŃilor şcolare în privinŃa respectării legislaŃiei învăŃământului. având. realizarea societatii informationale bazate pe cunoastere. subordonate Ministerului EducaŃiei. evaluează şi controlează sistemul de învăŃământ la nivel judeŃean. largirea patrimoniului national si international tehnologic si de inovare. satisfacerea nevoilor cetateanului si cresterea calitatii vietii acestuia. d) exercită competenŃele partajate prevăzute de lege în privinŃa reŃelei şcolare şi fluxurilor de preşcolari şi elevi. accesul pe piata interna. aplicarea. aflat in subordinea Ministerului Educatiei. implementarea programelor de îmbunătăŃire a calităŃii la nivel judeŃean şi monitorizarea programelor de îmbunătăŃire a calităŃii la nivelul unităŃilor şcolare. prin care acesta isi realizeaza atributiile in domeniul cercetarii. europeana si pe piete globale. monitorizează. Art. monitorizarea si evaluarea politicilor in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii. in acord cu strategia si cu Programul de guvernare. b) aplică strategiile şi programele de reformă. c) elaborează studii de diagnoză şi prognoză la nivel judeŃean.

q) coordonează activitatea de orientare. j) asigură rezolvarea contestaŃiilor. p) colaborează cu centrele regionale şi judeŃene de excelenŃă în identificarea. consilierea şi promovarea elevilor capabili de performanŃe deosebite. l) urmăreşte respectarea normelor specifice pentru construcŃiile şcolare şi pentru dotarea acestora. financiar contabile. privind cadrele didactice şi alŃi angajaŃi ai unităŃilor şcolare şi privind managementul unităŃilor şcolare. t) coordonează şi controlează activităŃile unităŃilor conexe ale Ministerului EducaŃiei. s) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea locală şi unităŃile de învăŃământ. accesul la educaŃie diferenŃiată. m) controlează aplicarea reglementărilor legale privind managementul resurselor umane din unităŃile de învăŃământ de la nivel judeŃean. Cercetării şi Inovării din aria judeŃului/municipiului Bucureşti. selecŃia. plângerilor şi reclamaŃiilor referitoare la funcŃionarea instituŃiilor şcolare. h) coordonează formarea profesională continuă a personalului didactic. de management de proiect. consiliere şi asistenŃă psiho-pedagogică şi logopedică la nivel judeŃean. n) asigură respectarea drepturilor copilului în instituŃiile de educaŃie.g) asigură îndrumarea şi sprijinirea unităŃilor de învăŃământ prin oferirea. coordonează şi controlează activitatea Casei corpului didactic. de execuŃie bugetară şi de administrare a patrimoniului din unităŃile de învăŃământ preuniversitar de stat. educaŃia diferenŃiată. a serviciilor. la cerere. 135 . o) controlează modul de respectare a normelor financiar-contabile. de management al personalului. k) exercită competenŃele partajate prevăzute de lege în privinŃa asigurării manualelor şcolare şi dezvoltării bazei materiale a unităŃilor de învăŃământ. de consiliere. r) asigură şcolarizarea specializată şi asistenŃa psihopedagogică adecvată a copiilor şi a tinerilor cu nevoi educaŃionale speciale. i) participă la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin inspecŃiile speciale.

din reprezentanŃi ai elevilor. reprezentanŃii sindicatelor reprezentative din învăŃământ. ai reprezentanŃilor desemnaŃi ai minorităŃilor. dintre care: inspectorul şcolar general. ai sindicatelor reprezentative din învăŃământ. inspectorii şcolari generali adjuncŃi. z) alte atribuŃii definite pron OM al Ministrul EducaŃiei. ai agenŃilor economici. precum şi 136 . precum şi concursurile şi olimpiadele şcolare. Cercetării şi Inovării. w) coordonează la nivel local evaluările şi examenele naŃionale. (4) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniŃi din medii socio-economice dezavantajate [roma]. x) ÎnfiinŃează şi organizează comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social în învăŃământul profesional şi tehnic. contabilul-şef. (7) Consiliul consultativ este format din directori de unităŃi de învăŃământ. directorul Casei corpului didactic.11 membri. Consiliul de administraŃie este format din 9 . (2) Structura inspectoratelor şcolare judeŃene şi al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educaŃiei. cercetării şi inovării. a elevilor şi părinŃilor. ai comunităŃilor religioase. Inspectorul şcolar general este preşedintele de drept al consiliului de administraŃie. consilierul juridic al inspectoratului şcolar şi alŃi membri.u) numeşte directorii unităŃilor de învăŃământ. y) Reprezintă interesele învăŃământului preuniversitar judeŃean la nivelul ConsorŃiului Regional. ai părinŃilor. (5) (6) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraŃie şi un consiliu consultativ. v) exercită competenŃele partajate prevăzute de lege în domeniul managementului resurselor umane. cu statut de observator. ai autorităŃilor locale. din alte cadre didactice de prestigiu. organizată pe lângă Consiliul de Dezvoltare Regională. instituŃie cu rol consultativ în domeniul dezvoltării resurselor umane. (3) În structura inspectoratelor şcolare din judeŃele cu învăŃământ şi în limbile minorităŃilor naŃionale sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest învăŃământ. directorul tehnicadministrativ. La şedinŃele Consiliului de administraŃie participă. inclusiv din învăŃământul superior.

(3) ReprezentanŃii sindicatelor reprezentative participă la toate şedinŃele Consiliului de administraŃie cu statut de observator permanent. Preşedintele consiliului consultativ este ales.din alŃi parteneri sociali. după caz. e) organizează concursul de ocupare a funcŃiei de director şi aprobă directorul adjunct la propunerea directorului. CAPITOLUL II – Managementul unităŃilor de învăŃământ Art. cercetării şi inovării. de 1-3 directori adjuncŃi. 137 . (4) AtribuŃiile consiliului de administraŃie sunt: a) aprobă proiectul de buget şi execuŃia bugetară la nivelul unităŃii de învăŃământ. h) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice la propunerea consiliului profesoral. În activitatea de conducere directorul este ajutat. (8) Inspectoratele şcolare funcŃionează în baza unui regulament propriu. Consiliul consultativ funcŃionează după un regulament propriu. 124 Consiliul de administraŃie şi Consiliul profesoral (1) Unitatea de învăŃământ preuniversitar este condusă de consiliul de administraŃie. dintre membrii acestuia. aprobat de consiliul de administraŃie. f) stabileşte componenŃa comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director al unităŃii de învăŃământ preuniversitar. c) aprobă CDS / CDL la propunerea consiliului profesoral. prin vot secret. b) aprobă proiectul de dezvoltare instituŃională elaborat de directorul unităŃii de învăŃământ. consiliul profesoral şi de directorul unităŃii şcolare. (2) Consiliul de AdministraŃie cuprinde directorul şi un număr par de membri. conform legii şi normativelor aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. ai părinŃilor şi elevilor. d) stabileşte poziŃia şcolii în relaŃiile cu terŃi. g) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi schema de personal nedidactic. din care 50% cadre didactice şi 50% reprezentanŃi ai autorităŃilor publice.

p) poate propune implementarea alternativelor educaŃionale. cu rol de decizie în domeniul instructiv- educativ. e) propune consiliului de administraŃie premierea personalului cu rezultate deosebite la catedră. cadrelor didactice auxiliare şi ale personalului administrativ. este format din personalul didactic de predare din unitatea respectivă şi este prezidat de director. inclusiv a directorului. f) aprobă sancŃionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. j) analizează şi sancŃionează. m) aprobă planul de realizare a activităŃilor finanŃate din venituri proprii. precum şi utilizarea acestor venituri. k) aprobă salarizarea personalului şcolii. o) aprobă înfiinŃarea programelor tip „şcoală după şcoală” / extensie şcolară. (5) Consiliul profesoral al unităŃii de învăŃământ. la propunerea Comitetului de PărinŃi şi a Consiliului profesoral. l) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor. (6) AtribuŃiile consiliului profesoral sunt: a) monitorizează aplicarea codului de etică profesională. g) propune consiliului de administraŃie sancŃionarea cadrelor didactice pentru slabe performanŃe şi încălcări ale eticii profesionale. b) propune Consiliului de administraŃie Carta şcolii. d) propune consiliului de administraŃie măsuri de optimizare a procesului didactic.i) realizează evaluarea performanŃelor profesionale ale cadrelor didactice. 138 . abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice. n) aprobă programul de funcŃionare a unităŃii şcolare şi orarul. la propunerea profesorului diriginte / învăŃătorului. c) propune consiliului de administraŃie structura şi conŃinutul CDS / CDL. q) aprobă Carta şcolii la propunerea consiliului profesoral.

j) alege. f) prezintă. formarea.h) propune consiliului de administraŃie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice. i) aprobă planul activităŃilor extracurriculare. g) răspunde de selecŃia. h) răspunde de selecŃia. cu hotărârile şi deciziile consiliilor locale şi cu hotărârile consiliului de administraŃie al unităŃii şi se bazează pe consiliul profesoral. un raport privind starea şi performanŃele unităŃii de învăŃământ. Raportul este public. angajarea. în conformitate cu responsabilităŃile şi atribuŃiile conferite de lege. monitorizează formarea personalului didactic. angajarea şi încetarea relaŃiilor contractuale de muncă ale personalului didactic de predare din unitatea de învăŃământ. propune spre aprobare consiliului de administraŃie proiectul de dezvoltare instituŃională şi planurile operaŃionale anuale. e) propune spre aprobare consiliului de administraŃie proiectul de buget şi raportul de execuŃie bugetară. didactice auxiliare şi nedidactice din unitatea şcolară. 139 . prin vot secret. evaluarea periodică. în baza deciziei emise de inspectorul şcolar general. reprezentanŃii profesorilor în Consiliul de administraŃie Art. la începutul fiecărui an şcolar. motivarea. conform legislaŃiei în vigoare. încetarea relaŃiilor contractuale de muncă ale personalului din unitatea de învăŃământ şi organizează concursurile de ocupare a posturilor de conducere. propune spre aprobare consiliului de administraŃie Carta şcolii. este ordonatorul de credite al unităŃii de învăŃământ. i) îndeplineşte alte atribuŃii stabilite de consiliul de administraŃie. (2) AtribuŃiile directorului sunt: a) b) c) d) reprezintă legal unitatea de învăŃământ şi realizează conducerea executivă a acesteia. 125 Directorul şi directorul adjunct (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităŃii de învăŃământ. didactice.

140 şi . de şefii de catedră. (4) Prin Carta universitară se pot înfiinŃa şi alte organisme colective specializate. (4) Directorii unităŃii de învăŃământ sunt supuşi anual sau ori de câte ori este necesar unei evaluări manageriale de către Inspectoratul Şcolar JudeŃean. Art. cu atribuŃii stabilite prin Carta universităŃii. elaborată şi aprobată în aceleaşi condiŃii ca şi carta universitară. 126 Conducerea universităŃii (1) InstituŃiile de învăŃământ superior sunt conduse de senate. personalului didactic auxiliar şi tehnico-administrativ. directorii de departamente şi directorul general administrativ reprezentantul sindicatului reprezentativ fac parte de drept din senatul universitar. hotărârile senatelor. de directori. (5) InstituŃiile de învăŃământ superior pot înfiinŃa funcŃia de preşedinte al universităŃii. prin Carta şcolii şi cu aprobarea consiliului de administraŃie.j) locale. consiliile facultăŃilor. (2) Decanii facultăŃilor. studenŃilor de la cele trei cicluri de studii universitare. (3) Cu excepŃia situaŃiilor speciale prevăzute de lege. CAPITOLUL III – Managementul învăŃământului superior Art. de consilii. ale departamentelor şi catedrelor se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenŃi. semnează contractul instituŃional cu ordonatorul principal de credite al autorităŃii publice (3) Directorul poate delega autoritatea de decizie directorilor adjuncŃi. iar catedrele de biroul catedrei. iar biroul catedrei. dacă numărul lor reprezintă cel puŃin două treimi din totalul membrilor. ale consiliilor facultăŃilor. (2) Senatele sunt prezidate de rectori. 127 Senatul universitar (1) Senatul este compus din reprezentanŃi ai cadrelor didactice. toti membrii senatului sunt aleşi conform procedurilor prevăzute în Metodologia de alegeri. (3) Cu excepŃia directorului general administrativ. consiliile departamentelor. de decani. cercetătorilor. Rezultatele acestei evaluări vor fi aduse la cunoştinŃa Consiliului de AdministraŃie. care este parte componentă a cartei universitare. facultăŃile şi departamentele.

prin hotărâre a Senatului. Art. (14) Senatul acordă titlurile de Doctor Honoris Causa unor personalităŃi din domeniile ştiinŃei. (8) Senatul se poate întruni în sesiuni extraordinare. organizate pe domenii specifice de competenŃă.(4) Ponderea studenŃilor în senat nu poate fi mai mică de 25% din totalul membrilor senatului. (5) Senatul poate avea şi membrii supleanŃi. (9) Senatul are în competenŃă toate domeniile autonomiei universitare. departamentelor. (6) La şedinŃele senatului universitar pot participa. reprezentanŃi ai sindicatelor reprezentative din instituŃia respectivă. precum şi alŃi reprezentanŃi ai facultăŃilor. conform cartei universitare. consilii. Modalitatea de alegere şi atribuŃiile acestora sunt prevăzute de carta universitară. (11) Fiecare consiliu este format din membrii ai Senatului. 128 Biroul senatului universitar (1) Conducerea operativă a instituŃiei de învăŃământ superior este asigurată de biroul senatului universitar. ai organizaŃiilor studenŃeşti. (12) Consiliile şi comisiile sunt prezidate de un membru al senatului. centrelor sau laboratoarelor de cercetare. artei a căror operă este cunoscută şi apreciată pe plan mondial. (10) Senatul lucrează în plen şi pe comisii. catedrelor. 141 . ca invitaŃi ai biroului acestuia. institutelor. culturii. precum şi orice alte persoane din instituŃie sau din afara acesteia. alte persoane din sau din afara instituŃiei de învăŃământ superior sau din afara acesteia. după o procedură stabilită de carta universitară. în funcŃie de necesităŃi. Consiliile desemnate prin Crată au atribuŃiile definite în acest document. (7) Reuniunile senatului sunt de regulă lunare. (13) Toate comisiile şi consiliile A căror activitate se răsfrânge asupra studenŃilor trebuie să conŃină un reprezentant al studenŃilor.

ca unitate structurală de bază a facultăŃii sau a departamentului. arondate facultăŃii. (3) Biroul consiliului funcŃionează conform prevederilor cartei universitare.(2) Biroul senatului este format din rector. (8) Conducerea catedrei este asigurată de biroul catedrei. cuprinse în statele de funcŃii. (4) Rectorul poate invita la şedinŃa biroului senatului orice altă persoană din instituŃie sau din afara acesteia. prezidat de decan. funcŃionează cu cel puŃin 15 posturi didactice din care cel puŃin 50% titulari. alcătuit din şeful de catedră şi din cel puŃin 2 membri aleşi dintre cadrele didactice din catedra respectivă. din catedrele şi din departamentele subordonate facultăŃii. microproducŃie. preşedintele universităŃii. alte persoane. 142 . şi a cercetătorilor ştiinŃifici cu normă de bază. (7) Catedra. prorectori. prezidat de director. În consiliul facultăŃii. proiectare. studenŃii sunt reprezentaŃi în proporŃie de cel puŃin 1/4 din numărul membrilor acestuia. reprezentantul studenŃilor şi reprezentantul sindicatelor şi (3) Rectorul invită la şedinŃa biroului senatului reprezentanŃi ai sindicatelor şi ai asociaŃiilor studenŃeşti. (6) Aceleaşi prevederi se aplică şi unităŃilor de cercetare. departamentului şi a altor unităŃi şi structuri (1) Facultatea este condusă de consiliul facultăŃii. (10) Şeful unei catedre cu mai puŃin de 12 posturi didactice ocupate cu personal didactic titular nu beneficiază de indemnizaŃia de conducere. cu titlu de doctor. cancelar. (5) Modul de constituire a consiliului departamentului se stabileşte prin hotărâre a senatului universitar. (4) Departamentul este condus de consiliu. Consiliul este ales de comunitatea cadrelor didactice titulare. (9) Conducerea operativă revine şefului de catedră. (2) În consiliul facultăŃii pot fi alese persoane din toate categoriile de personal didactic titular şi de cercetare. directorul general administrativ. 129 Conducerea facultăŃii. conform cartei universitare. Art.

(8) AtribuŃiile şi competenŃele structurilor şi ale funcŃiilor de conducere din învăŃământul superior sunt stabilite prin carta universitară a instituŃiei.Art. 130 FuncŃiile de conducere (1) Alegerea persoanelor pentru ocuparea posturilor pentru structurile şi funcŃiile de conducere din instituŃia de învăŃământ superior se face prin vot secret pe o perioadă de 5 ani. Cadrele didactice din aceste structuri şi funcŃii trebuie să fie titulare în instituŃia de învăŃământ superior respectivă. (11) Rectorul. potrivit cartei universitare. Ordinul de confirmare presupune validarea respectării legalităŃii în ceea ce 143 . ales de senatul universitar. (3) În condiŃiile legii. potrivit legii. se procedează la alegeri parŃiale. Aceeaşi prevedere se aplică şi în situaŃia descompletării cu mai mult de 1/3 a structurilor de conducere. se confirmă de senatul universitar. cancelar. (6) O persoană nu poate ocupa funcŃia de rector mai mult de două mandate succesive complete. inclusiv cele privind gradul de rudenie. conform cartei universitare şi în condiŃiile legii. de director de departament. vor fi prevăzute în cartă. (7) Numărul de prorectori şi de prodecani din instituŃiile de învăŃământ superior se stabileşte în conformitate cu carta universitară. de prodecan. Aceste funcŃii pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferenŃiari universitari titulari. (5) FuncŃiile de conducere de rector. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Aceeaşi prevedere se aplică şi pentru funcŃia de decan. (9) În senatele universitare şi în consiliile facultăŃilor. de decan. microproducŃie şi de şef de catedră nu se cumulează. la votul pentru ocuparea sau eliberarea posturilor didactice participă numai cadrele didactice. (10) FuncŃiile de conducere din instituŃia de învăŃământ superior. (2) SituaŃiile privind conflictul de interese sau incompatibilităŃile. se confirmă prin ordin al ministrului educaŃiei şi cercetării. (4) În cazul eliberării unui loc în funcŃiile de conducere. proiectare. de prorector. orice discriminare privind alegerea în structurile şi în funcŃiile de conducere este interzisă. sau de unitate de cercetare. cu excepŃia rectorului.

Suspendarea. şi cuprinde: învăŃământ liceal. (13) Ministrul educaŃiei. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituŃiei. un reprezentant al Ministerului EducaŃiei. Audierea persoanei respective este obligatorie. care are obligaŃia de a valida sau de a invalida această decizie în termen de 30 de zile. de ordine şi securitate publică CAPITOL I – DispoziŃii generale Art. temeinic justificată în scris. În caz contrar. În caz de invalidare. de către rector. 144 .priveşte desfăşurarea alegerilor. se aduce la cunoştinŃă senatului universitar. organizat de instituŃia de învăŃământ superior. (16) Validarea concursului se face de senatul universitar. dacă votează împotriva suspendării cel puŃin 2/3 din numărul total al membrilor senatului universitar. se reia procedura de concurs. (15) Din comisie face parte. în mod obligatoriu. (14) Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs. Procedura de suspendare nu se poate declanşa în perioada vacanŃelor universitare. având drept consecinŃă menŃinerea persoanei respective în funcŃia de rector. parte integrantă a sistemului naŃional de învăŃământ. cercetării şi inovării îl poate suspenda din funcŃie pe rectorul unei instituŃii de învăŃământ superior. În caz de neconfirmare. 131 Organizara şi funcŃionarea învăŃământului militar şi învăŃământului de ordine şi securitate publică (1) ÎnvăŃământul militar şi învăŃământul de ordine şi securitate publică este învăŃământ de stat. (12) Persoana aflată într-o funcŃie de conducere poate fi revocată din funcŃie prin procedura folosită pentru alegere. universitatea va proceda la reluarea procedurii de alegeri. Se consideră invalidare. În caz de neprezentare la audiere. iar numirea pe post. se declanşează procedura de alegere a noului rector. TITLUL VII – ÎnvăŃământul militar. Cercetării şi Inovării. la iniŃiativa unei treimi din numărul total al electorilor. se poate proceda direct la vot.

cu avizul Ministerului EducaŃiei şi Cercetării.învăŃământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari. (9) Planurile de învăŃământ pentru învăŃământul liceal. indiferent de forma de organizare. de ordine şi securitate publică. Ministerul AdministraŃiei şi Internelor. a subofiŃerilor şi agenŃilor de poliŃie. Serviciul Român de InformaŃii şi alte instituŃii cu atribuŃii 145 . Ministerul JustiŃiei. învăŃământ postuniversitar. profilurile. potrivit specificului fiecărei arme. Ministerul JustiŃiei. (5) Formele de organizare a învăŃământului militar şi învăŃământului de ordine şi securitate publică sunt aceleaşi ca în învăŃământul civil: zi. învăŃământ universitar pentru formarea ofiŃerilor. ordinii publice şi siguranŃei naŃionale. precum şi în cele de ordine şi securitate publică de toate nivelurile se desfăşoară în limba română. (7) Procesul de învăŃământ în instituŃiile de învăŃământ militar. postliceal şi superior militar. seral. ca şi instituŃiile de învăŃământ civil. se elaborează de Ministerul Apărării NaŃionale. (6) Derularea programelor de studii din cadrul învăŃământului militar şi învăŃământului de ordine şi securitate publică. cifrele anuale de şcolarizare. se face în aceleaşi condiŃii ca în instituŃiile de învăŃământ civil. Ministerul AdministraŃiei şi Internelor. învăŃământ la distanŃă. nivel şi formă de organizare a învăŃământului. specializările/programele de studii. (3) InstituŃiile de învăŃământ militar şi de ordine şi securitate publică din cadrul sistemului naŃional de învăŃământ precum şi specializările/programele de studii din cadul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calităŃii. Serviciul Român de InformaŃii şi alte instituŃii cu atribuŃii în domeniul apărării. (8) Admiterea în aceste instituŃii de învăŃământ se poate desfăşura şi în limba minorităŃilor naŃionale. (2) PerfecŃionarea specifică a pregătirii cadrelor militare şi a personalului de poliŃie se realizează în instituŃii de învăŃământ distincte. criteriile de selecŃionare a candidaŃilor pentru învăŃământul militar şi învăŃământul de ordine şi securitate publică se stabilesc de Ministerul Apărării NaŃionale. ofiŃerilor de poliŃie şi a altor specialişti. învăŃământ cu frecvenŃă redusă. specializări. (4) Structura organizatorică.

în domeniul apărării. Ministerul Apărării NaŃionale. Ministerul JustiŃiei. Serviciul Român de InformaŃii şi alte instituŃii cu atribuŃii în domeniul apărării. după caz. (11) OfiŃerii în activitate. TITLUL VIII – ÎnvăŃământul în limbile minorităŃilor naŃionale CAPITOL I – DispoziŃii generale Art. Participarea ofiŃerilor activi la învăŃământul de zi se reglementează prin ordin al ministrului. (2) Părintele/tutorele legal sau. pot să-şi completeze studiile în învăŃământul superior civil pentru obŃinerea diplomei de licenŃă în profiluri şi specializări similare sau apropiate armei/specialităŃii militare. reprezentantul comunităŃii legal instituite are dreptul de a alege limba de predare. în conformitate cu standardele naŃionale elaborate de instituŃiile responsabile cu asigurarea calităŃii. ordinii publice şi siguranŃei naŃionale pot emite ordine. gradul sau forma unităŃii ori a instituŃiei în care va studia elevul. cu profil apropiat şi de acelaşi nivel. ordinii publice. Ministerul AdministraŃiei şi Internelor. tipul. regulamente şi instrucŃiuni proprii. (10) Pentru aplicarea prevederilor prezentului cod la specificul învăŃământului militar şi al învăŃământului de ordine şi securitate publică. după trecerea în rezervă. 132 Dreptul la educaŃie şi formare profesională în limba maternă (1) Orice persoană are dreptul la educaŃie şi formare profesională în limba maternă. (12) Diplomele de absolvire eliberate în învăŃământul militar şi învăŃământul de ordine şi securitate publică precum şi titlurile ştiinŃifice obŃinute dau dreptul deŃinătorilor legali. 146 . să ocupe funcŃii echivalente cu cele ale absolvenŃilor instituŃiilor civile de învăŃământ. în rezerva sau în retragere. posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare cu durata de 3 sau 4 ani.

Istoria românilor şi Geografia României.(1) pentru minorităŃile naŃionale. (5) La cererea părinŃilor. pentru toate tipurile. Aceste grupe/clase cu predare în limba minorităŃilor naŃionale reprezintă secŃii cu predare în limba maternă. nivelurile şi formele de învăŃământ. prin instituŃiile abilitate. se asigură încadrarea cu specialişti şi din rândul minorităŃilor naŃionale. (4) Manualele pentru învăŃământ primar. asigură cadrul legal adecvat înfiinŃării / desfiinŃării de unităŃi / instituŃii de învăŃământ. cu excepŃia disciplinelor Limba şi literatura română. statul. cu excepŃia învăŃământului militar. tutorilor sau a susŃinătorilor legali pentru persoanele aparŃinând minorităŃilor naŃionale se organizează grupe.(3) Pentru exercitarea dreptului la educaŃie şi formare profesională în limba maternă. Art. singulare în localitate. (7) MinorităŃile naŃionale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unităŃilor de învăŃământ.1 se realizează în unităŃile şi instituŃiile de stat. clase sau unităŃi de învăŃământ cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. (8) În unităŃile conexe învăŃământului preuniversitar din judeŃele în care funcŃionează învăŃământ în limbile minorităŃilor naŃionale. se elaborează pe baza curriculumului stabilit la alin. de ordine şi securitate publică. (3) Testele se elaborează pe baza programei stabilite la alin. se pot organiza clase liceale cu grupe de elevi de diferite profiluri. particulare sau confesionale din sistemul naŃional de învăŃământ. cu respectarea competenŃei profesionale. gimnazial. (6) În cadrul unităŃilor/secŃiilor cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. 147 . (4) Exercitarea dreptului stabilit la alin. (2) Curriculumul la disciplina limba şi literatura română se elaborează diferenŃiat pentru ciclul primar şi gimnazial pentru minorităŃile naŃionale. 133 Prevederi referitoare la curriculumul pentru învăŃământul în limbile minorităŃilor naŃionale (1) În învăŃământul preuniversitar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale toate disciplinele se studiază în limba maternă. cu respectarea competenŃei profesionale. (1).

Cercetării şi Inovării. Cercetării şi Inovării asigură manualele şcolare. la cerere şi în condiŃiile legii. În învăŃământul gimnazial si liceal Istoria românilor si Geografia României se predau în limba română. (8) În învăŃământul gimnazial se introduce. ca disciplină de studiu. manuale din import. în condiŃiile legii. la Muzică. Examinarea la Istoria românilor si Geografia României se face în limba de predare a acestora. la cerere. Cercetării şi Inovării pentru titlurile needitate din cauza numărului redus. la Religie şi. (12) Ministerul EducaŃiei. este obligatorie însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română. şi aprobat potrivit legii. precum şi studiul istoriei şi al tradiŃiilor minorităŃii naŃionale respective. cu obligaŃia transcrierii si însuşirii toponimiei si a numelor proprii româneşti în limba română. probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susŃinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective. (11) Pentru elevii aparŃinând minorităŃilor naŃionale Ministerul EducaŃiei. conform planurilor-cadru de învăŃământ. (9) În învăŃământul liceal şi terŃiar non-universitar. studiul limbii şi literaturii materne. (10) În învăŃământul preuniversitar. avizate de Ministerul EducaŃiei. se realizează în baza curriculumurilor diferenŃiate. cu predare în limba maternă. Cercetării şi Inovării asigură materialele didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. Istoria şi tradiŃiile minorităŃilor naŃionale.(5) În învăŃământul preuniversitar activitatea de predare şi educare la Limba şi Literatura maternă. elaborate de colective de experŃi cu pregătire de specialitate şi metodică. în care predarea se face în limba maternă la disciplinele de specialitate. care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităŃilor. (6) Elevilor aparŃinând minorităŃilor naŃionale care frecventează unităŃi de învăŃământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă. (7) În învăŃământul primar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale Istoria românilor si Geografia României se predau în aceste limbi după programe şcolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. manuale traduse din limba română. 148 . Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul EducaŃiei. după programe şcolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. după caz. li se asigură.

particulare şi/sau confesionale în limba maternă. c) unităŃi de cercetare adecvate secŃiei minoritare. cu respectarea autonomiei universitare şi asigurarea calităŃii învăŃământului superior. asociaŃiile cu personalitate juridică. (2) Liniile cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale includ: a) facultăŃi/departamente cu limbă de predare a minorităŃilor naŃionale. în condiŃiile parcurgerii procesului de autorizare şi acreditare. de studii universitare de licenŃă. 134 Prevederi referitoare la formarea continuă a personalului didactic (1) Cadrele didactice care predau la grupe/clase/ cu elevi aparŃinînd minorităŃilor naŃionale au dreptul la pregătire şi perfecŃionare în limba de predare. Art. în acest caz se constituie secŃii/linii cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. cultele. Art. 135 Prevederi referitoare la învăŃământ superior (1) ÎnvăŃământul superior pentru minorităŃile naŃionale se realizează: a) în instituŃii de învăŃământ superior în cadrul cărora funcŃionează facultăŃi/ linii/programe de studii cu predare în limba maternă. 136 Prevederi referitoare la calitatea educaŃiei (1) FundaŃiile. precum şi învăŃământ postuniversitar.Art. ciclul II de studii universitare de masterat şi ciclul III de studii universitare de doctorat. organizaŃiile reprezentând minoritatea naŃională au dreptul de a înfiinŃa de instituŃii de învăŃământ superior. funcŃionând în cadrul instituŃiei în limba română. b) în instituŃii de învăŃământ superior multiculturale. După acreditarea lor aceste unităŃi pot beneficia de subvenŃii de la bugetul de stat. (3) Organizarea liniilor în limbile minorităŃilor naŃionale se realizează în condiŃiile legii. (4) În învăŃământul universitar pentru minorităŃi naŃionale se asigură pregătirea în ciclul I. b) catedre cu discipline în limbile minorităŃilor naŃionale. 149 .

informale şi non-formale. integrate în contextul unor activităŃi planificate. b) creşterea investiŃiilor în dezvoltarea capitalului uman. e) creşterea rolului consilierii şi orientării în carieră. 150 . 137 ÎnŃelesul educaŃiei permanente (1) EducaŃia permanentă include totalitatea activităŃilor de învăŃare realizate de-a lungul vieŃii. presupune înmatricularea cursanŃilor. abilităŃi şi competenŃe seminficative dintr-o multiplă perspectivă: personală. până la educaŃia după pensionare. după cum urmează: a) ÎnvăŃarea realizată în contexte formale are la bază obiective educaŃionale şi curriculum oficiale. de la educaŃia timpurie. în scopul dobândirii de cunoştinŃe. f) facilitarea accesului la contexte de învăŃare. se derulează în instituŃii specializate. d) valorizarea rezultatelor învăŃării. socială şi ocupaŃională. (3) EducaŃia permanentă se realizează în contexte formale.TITLUL IX – EducaŃia permanentă CAPITOL I – DispoziŃii generale Art. dar fără ca obiectivele educaŃionale şi curriculumul să aibă un înalt grad de formalizare. (2) EducaŃia permanentă se realizează prin activităŃi care se subsumează următoarelor direcŃii de acŃiune: a) dezvoltarea şi actualizarea competenŃelor cheie. explicit formulate. are caracter intenŃional. evaluarea şi certificarea rezultatelor învăŃării reglementate prin documente oficiale. c) inovarea metodelor de predare şi învăŃare. civică. b) ÎnvăŃarea realizată în contexte non-formale se referă la acele cunoştinŃe. se derulează în instituŃii specializate. abilităŃi şi competenŃe complementare celor dobândite în contexte formale.

Art. c) monitorizarea schimbărilor din societate şi economie în vederea identificării nevoii de noi competenŃe cheie. (3) Actualizarea competenŃelor cheie se realizează prin: a) integrarea în curriculumul naŃional a competenŃelor cheie orientate pe cele 8 domenii de competenŃe cheie la nivel european.c) ÎnvăŃarea în context informală se referă la acele cunoştinŃe. c) dezvoltarea schemelor de ucenicie la locul de muncă. (2) Dobândirea competenŃelor cheie se poate realiza şi prin programe educaŃionale de tip ”a doua şansă”. prin programe de educaŃie şi formare profesională iniŃială. prin validarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării informale şi non formale. b) prin implicarea activă a partenerilor sociali în educaŃie în definirea competenŃelor cheie. mediul social sau de timpul liber. abilităŃi şi competenŃe dobândite în contextul activităŃilor cotidiene. Art. (4) Accesul la educaŃie permanentă este asigurat prin educaŃia de bază (dobândirea de competenŃe cheie). neinstituŃionalizate. dobândite fără obiective educaŃionale sau un curriculum formal. 139 InvestiŃia în capital uman (1) ÎnvestiŃiile în dezvoltarea capitalului uman se realizează prin: a) crearea de oportunităŃi de învăŃare prin educaŃia timpurie antepreşcolară pentru copii cu vârste cuprinse între 0-3 ani. legate de muncă. 138 Dezvoltarea şi actualizarea competenŃelor cheie (1) Dobândirea competenŃelor cheie se realizează în principal prin educaŃia de bază realizată pe durata învăŃământului obligatoriu. prin programe de formare continuă. prin programe educaŃionale tip ”a doua şansă”. d) Valorizarea competenŃelor cheie dobândite în contexte de învăŃare nonformale şi informale prin validarea şi recunoaşterea acestora. b) dotarea unităŃilor de învăŃământ cu calculatoare şi conectarea la internet a reŃelelor de calculatoare ale acestora. 151 .

Art. de la un nivel educaŃional la altul sau de la un program de formare la altul. 140 Inovarea metodelor de predare şi învăŃare (1) Inovarea metdodelor de predare şi învăŃare se realizează prin: a) programe de formare continuă a personalului didactic şi a altor categorii de formatori pentru utilizarea de metode de învăŃare centrate pe elev/student/cursant. b) capitalizarea şi portabilitatea rezultatelor învăŃării pentru dezvoltarea în carieră prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educaŃie şi formare profesională (ECVET) şi pentru învăŃământul superior (ECTS). e) dezvoltarea de programe pentru dobândirea de abilităŃi antreprenoriale. b) dezvoltarea competenŃelor personalului didactic pentru exercitarea de noi roluri educaŃionale: consiliere şi orientare profesională.d) dezvoltarea de programe de reconversie profesională şi de recalificare pentru şomeri. d) certificarea competenŃelor de comunicare în limbă străină. Art. 152 . c) certificarea rezultatelor învăŃării dobândite în domeniul TIC prin acordarea certificatului ECDL. elaborare de auxiliare curriculare şi de materiale de învăŃare c) introducerea TIC în metodele de predare-învăŃare utilizate. 141 Valorizarea rezultatelor învăŃării (1) Valorizarea rezultatelor învăŃării este realizată prin: a) transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării la trecerea de la o rută de pregătire la alta. facilitarea învăŃării. (2) Sprijinirea personalului didactic şi a altor categorii de formatori pentru inovarea metodelor de predare şi învăŃare este realizată prin scheme de finanŃare pentru programe de formare iniŃială şi continuă. d) introducerea formelor de învăŃare online în complementaritate cu învăŃarea faŃă în faŃă. f) scheme de finanŃare pentru formarea profesională continuă a personalului angajat din întreprinderi.

procesul de validare poate cuprinde şi o testare în scris. (4) ModalităŃile de certificare şi calificările pentru care se poate realiza validarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării dobândite în contexte nonformale şi informale în vederea accesului la programele de educaŃie şi formare iniŃială se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării. (5) În vederea validării şi recunoaşterii pot fi luate în considerare competenŃele cheie şi ansamblul competenŃelor profesionale dobândite prin exercitarea de activităŃi de muncă remunerate sau nu. necesară pentru validare. În funcŃie de calificarea vizată. (9) Pentru valorizarea rezultatelor învăŃării atât în sistemul de educaŃie cât şi pentru piaŃa muncii. (8) Rezultatele învăŃării nonformale şi informale validate sunt recunoscute şi transferate în vederea accesului la programele de formare profesională iniŃială şi continuă organizate de furnizorii de educaŃie şi formare acreditaŃi sau în vederea ocupării unui loc de muncă. unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ. În cazul validării parŃiale se stabilesc care sunt cunoştinŃele şi/sau competenŃele necesar a fi dobândite pentru validarea totală.e) validarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării dobândite în contexte nonformale şi informale. furnizorii de formare continuă pot stabili parteneriate cu 153 . (6) Validarea se realizează prin evaluarea unui dosar personal realizat de candidat sau prin punerea candidatului într-o situaŃie reală de muncă în conformitate cu specificul calificării vizate. recunoaşterea şi transferul rezultatelor învăŃării dobândite în contexte nonformale şi informale se realizează pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării şi Ministerul Muncii Familiei şi ProtectŃiei Sociale. (3) Validarea. (7) Validarea poate fi parŃială sau totală. (2) Validarea rezultatelor învăŃării dobândite în contexte nonformale şi informale produce aceleaşi efecte ca şi celelalte modalităŃi de evaluare şi certificare a cunoştinŃelor şi competenŃelor. nu poate fi mai mică de 3 ani. Durata minimă a activităŃii desfăşurate. activităŃi benevole sau de voluntariat desfăşurate în domenii legate direct de conŃinutul calificării vizate.

pot crea centre comunitare de învăŃare permanentă. în parteneriat cu autorităŃile locale şi cu alte instituŃii şi organisme publice şi private. d) dotarea unităŃilor de învăŃământ din zonele dezavantajate cu echipamente didactice.reprezentanŃi ai angajatorilor şi ai societăŃii civile în vederea desfăşurării de programe şi proiecte specifice. c) dezvoltarea de reŃele între unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ şi alŃi furnizori de educaŃie şi formare profesională pentru a oferi programe de educaŃie în zonele dezavantajate. 144 Centre comunitare de învăŃare permanentă (1) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ. 143 Facilitarea accesului la contexte de învăŃare (1) Facilitarea accesului la diferitele contexte de învăŃare se realizează prin: a) introducerea activităŃilor de e-learning în unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ. (2) Sprijinirea activităŃilor care vizează facilitarea accesului la contexte de învăŃare multiple se realizeză prin acces la scheme de finanŃare specifice. Art. b) crearea de centre comunitare de învăŃare permamentă. Art. (2) Sprijinirea dezvoltării competenŃelor persoanelor implicate în procesul de orientare şi consiliere este realizată prin acces la scheme de finanŃare pentru programe de formare specifice. 142 Creşterea rolului consilierii şi orientării în carieră (1) Consilierea şi orientarea în carieră se realizează prin: a) informarea privind oportunităŃile de învăŃare şi de dezvoltare personală. Art. c) dezvoltarea şi implementarea metodologiilor şi instrumentelor de consiliere şi orientare. 154 . e) dezvoltarea de parteneriate între unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ cu comunitatea locală pentru derularea de programe educaŃionale în sprijinul comunităŃii. b) informarea cu privire la dezvoltarea în carieră prin centrele de documentare din unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ.

b) progame în vederea completării cunoştinŃelor şi competenŃelor în vederea validării rezultatelor învăŃării non formale şi informale. g) programe de educaŃie antreprenorială. prin accesarea de fonduri nerambursabile. prin participarea la proiecte naŃionale sau internaŃionale. f) programe de formare pentru reconversie profesională. TITLUL X – Evaluarea şi asigurarea calităŃii educaŃiei şi formării profesionale CAPITOLUL I – Evaluarea în vederea asigurării calităŃii Art. d) activităŃi de consiliere în vederea validării rezultatelor învăŃării non formale şi informale. 145 Termeni specifici evaluării şi asigurării calităŃii (1) În înŃelesul prezentului cod: 155 . (4) FinanŃarea CCIP se poate face din fonduri publice şi private. pe baza analizei de nevoi realizate la nivel local. (5) Acreditarea programelor educaŃionale desfăşurate de centrele comunitare se realizează conform prevederilor şi reglementărilor privind evaluarea şi asigurarea calităŃii în educaŃie.(2) Centrele Comunitare de ÎnvăŃare Permanentă (CCIP) furnizează servicii de educaŃie şi formare pentru membrii comunităŃii locale. c) activităŃi de informare şi consiliere privind accesul la programe de educaŃie şi formare profesională. e) realizarea de studii şi analize privind nevoile de formare la nivelul comunităŃii. (3) Centrele Comunitare de ÎnvăŃare Permanentă desfăşoară următoarele tipuri de programe şi activităŃi: a) programe de tip remedial pentru dobândirea competenŃelor cheie.

potrivit statutului. respectiv la standarde de referinŃă. rezultate la anumite standarde. european sau mondial. c) beneficiarii direcŃi ai educaŃiei sunt preşcolarii. h) Standardul de referinŃă reprezintă descrierea cerinŃelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităŃi de către o organizaŃie furnizoare de educaŃie. de formare iniŃială şi continuă. g) Standardul reprezintă descrierea cerinŃelor formulate în termen de reguli sau rezultate. elevii şi studenŃii.a) organizaŃia furnizoare de educaŃie este o unitate sau instituŃie de învăŃământ. Pot fi organizaŃii furnizoare de educaŃie şi alte persoane juridice care. 156 . familiile beneficiarilor direcŃi şi. pe baza bunelor practici existente la nivel naŃional. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităŃi în educaŃie. desfăşoară activităŃi de învăŃământ pe bază de programe legal autorizate. care este obŃinut atunci când un organism competent stabilşte că o persoană a obŃinut. d) beneficiarii indirecŃi ai educaŃiei sunt angajatorii. angajaŃii. ca urmare a învăŃării. întreaga societate. e) cadrul naŃional al calificărilor cuprinde în mod progresiv şi corelat gradele. b) programele de studii şi programele de calificare profesională concretizează oferta educaŃională a unei organizaŃii furnizoare de educaŃie. i) Indicatorul de performanŃă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităŃi desfăşurate de o organizaŃie furnizoare de educaŃie prin raportare la standarde. precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaŃie. f) Criteriul se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcŃionare a unei organizaŃii furnizoare de educaŃie. într-un sens larg. j) Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare. diplomele sau certificatele de studiu şi de calificare care atestă nivelurile distincte de calificare. Cadrul naŃional al calificărilor este corelat cu cel european corespunzător. exprimate în termenii rezultatelor în învăŃare.

(4) Furnizorii de educaŃie trebuie să funcŃioneze astfel încât prin calitatea activităŃii lor să se asigure credibilitatea în ceea ce priveşte calitatea serviciilor de educaŃie. prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor. evaluarea comparativă interinstituŃională a programelor de studii universitare are drept consecinŃă finanŃarea diferenŃiată. b) principiul competitivităŃii pe piaŃa muncii. În cadrul învăŃământului superior. prin învăŃarea pe tot parcursul vieŃii. (5) Evaluarea calităŃii educaŃiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o organizaŃie furnizoare de educaŃie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referinŃă. e) principiul egalităŃii civice şi şanse egale. iar dacă este efectuată de o agenŃie naŃională sau internaŃională specializată. precum şi standardele de calitate. (7) Asigurarea calităŃii exprimă capacitatea unei organizaŃii furnizoare de a oferi programe de educaŃie în conformitate cu standardele anunŃate. 157 . 146 Calitatea educaŃiei (1) Calitatea educaŃiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu sau program de calificare profesională şi ale furnizorului acestuia. precum şi pentru angajaŃii acesteia. c) principiul depolitizării şi profesionalizării managementului instituŃiilor de educaŃie şi de cercetare. aceasta poartă denumirea de evaluare externă.Art. (6) Evaluarea calităŃii educaŃiei se face numai cu respectarea următoarelor principii: a) principiul dezvoltării cunoaşterii. în funcŃie de calitatea diferită a programului oferit. d) principiul accesului neîngrădit la educaŃie de calitate. (3) Calitatea este un criteriu fundamental de finanŃare din surse publice a educaŃiei. Evaluarea calităŃii efectuată de însăşi organizaŃia furnizoare de educaŃie poartă denumirea de evaluare internă. (2) Calitatea educaŃiei reprezintă o prioritate permanentă pentru orice organizaŃie furnizoare de educaŃie.

i) calificări. deprinderi. prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaŃia funrizoare de educaŃie îndeplineşte standardele de calitate. analiză şi acŃiune corectivă continuă din partea organizaŃiei furnizoare de educaŃie. (12) ÎmbunătăŃirea calităŃii educaŃiei presupune evaluare. (11) Controlul calităŃii educaŃiei presupune activităŃi şi tehnici cu caracter operaŃional. Pentru unităŃile de învăŃământ preuniversitar şi instituŃiile de învăŃământ superior autoritatea/agenŃia este desemnată de către Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării. (9) Asigurarea calităŃii este realizată printr-un ansamblu de acŃiuni de dezvoltare a capacităŃii instituŃionale de elaborare. planificare şi implementare de programe de studiu sau programe de calificare profesională. (10) Asigurarea calităŃii exprimă capacitatea unei instituŃii de învăŃământ superior de a oferi programe de nivel universitar în conformitate cu standardele anunŃate. 147 Componentele şi procesele asigurării calităŃii (1) Componentele asigurării calităŃii în educaŃie sunt: f) criterii. Rezultatele reprezintă ansamblul multifuncŃional şi transferabil de cunoştinŃe. Pentru ceilalŃi furnizori de educaŃie autoritatea/agenŃia este desemnată de CNFPA. (13) Politicile de asigurare a calităŃii educaŃiei din România sunt permanent corelate cu acŃiunile promovate la nivel internaŃional. 158 . bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri. aplicate sistematic de o autoritate de inspecŃie/agenŃie de evaluare a calităŃii desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. g) standarde şi standarde de referinŃă.(8) Asigurarea calităŃii educaŃiei este centrată preponderent pe rezultate concretizate în calificări şi competenŃe. h) indicatori de performanŃă. precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinŃă. Aceasta este astfel promovată încât să conducă la îmbunătăŃirea continuă a calităŃii educaŃiei. Art. valori şi atitudini care se dobândesc la finalizarea unui nivel de învăŃământ. program de studii sau program de calificare profesională.

b) tipul organizaŃiei furnizoare de educaŃie. administrative şi manageriale. (3) Componentele şi procesele de asigurare a calităŃii şi relaŃiile dintre ele se diferenŃiază în funcŃie de: a) nivelul de învăŃământ şi. baza materială. după caz. C. Art. c) activitatea de cercetare ştiinŃifică sau metodică. din infrastructura şi resursele disponibile şi este definită prin următoarele criterii: a) b) c) structurile instituŃionale. Managementul calităŃii este concretizat prin următoarele criterii: 159 . b) monitorizarea rezultatelor. resursele umane. d) activitatea financiară a organizaŃiei.(2) Calitatea în educaŃie este asigurată prin următoarele procese: a) planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăŃării. Eficacitatea educaŃională constă în mobilizarea resurselor cu scopul obŃinerii rezultatelor aşteptate ale învăŃării şi este concretizată prin următoarele criterii: a) conŃinutul programelor de studiu. al calificării. B. b) rezultatele învăŃării. e) îmbunătăŃirea continuă a rezultatelor în învăŃământul superior. 148 Domeniile şi criteriile asigurării calităŃii (1) Asigurarea calităŃii educaŃiei se referă la următoarele domenii şi criterii: A) Capacitatea instituŃională rezultă din organizarea internă. după caz. c) evaluarea internă privind asigurarea calităŃii. d) evaluarea externă privind asigurarea calităŃii. c) tipul programului de studii.

f) baza de date actualizată sistematic. g) transparenŃa informaŃiilor de interes public cu privire la programele de studii şi. certificatele. b) proceduri privind iniŃierea. aleşi prin vot secret de consiliul profesoral. e) accesibilitatea resurselor adecvate învăŃării. h) funcŃionalitatea structurilor de asigurare a calităŃii educaŃiei. diplomele şi calificările oferite. monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităŃilor desfăşurate.a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităŃii. (3) Conducătorul organizaŃiei este direct responsabil de calitatea educaŃiei furnizate. (4) Conducerea operativă a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii este asigurată de un coordonator desemnat de conducătorul organizaŃiei. 149 Evaluarea şi asigurarea internă a calităŃii (1) La nivelul fiecărei organizaŃii furnizoare de educaŃie din România se înfiinŃează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii. desemnat de acesta. d) proceduri de evaluare periodică a calităŃii personalului didactic şi formatorilor. b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ. Art. 160 . (5) ComponenŃa Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în unităŃile din învăŃământul preuniversitar cuprinde: a) 1 . conform legii. c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăŃării. (2) OrganizaŃia furnizoare de educaŃie elaborează şi adoptă strategia şi regulamentul de funcŃionare ale comisiei. În cazul instituŃiilor de învăŃământ superior conducerea operativă a comisiei este asigurată de rector sau de un coordonator desemnat de acesta. Conducerea operativă se referă la asigurarea condiŃiilor necesare desfăşurării activităŃii comisiei şi a resurselor materiale şi informaŃionale necesare. referitoare la asigurarea internă a calităŃii. În cazul instituŃiilor de învăŃământ superior persoana direct responsabilă de calitatea programelor de studii este rectorul instituŃiei de învăŃământ. după caz.3 reprezentanŃi ai corpului profesoral.

3 reprezentanŃi ai corpului profesoral. în cazul învăŃământului profesional. conform domeniilor şi criteriilor stabilite la nivel naŃional. alta decât o unitate sau instituŃie de învăŃământ. primar. b) 1 . b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaŃiei în organizaŃia respectivă. desemnat de acesta. (8) Pentru orice organizaŃie furnizoare de educaŃie. liceal şi postliceal. Raportul este adus la cunoştinŃă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare. c) 1 . (6) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în cadrul instituŃiilor de învăŃământ superior cuprinde: a) 1 . un reprezentant al minorităŃilor din rândul cadrelor didactice sau al studenŃilor. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii cuprinde următoarele categorii: a) 1 . c) un reprezentant al studenŃilor. după caz. (7) Din comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în cadrul instituŃiilor de învăŃământ superior mai pot face parte un reprezentant al angajatorilor şi. e) un reprezentant al consiliului local. (10) AtribuŃiile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii sunt: a) coordonează aplicarea procedurilor şi activităŃilor de evaluare şi asigurare a calităŃii. gimnazial sau liceal. reprezentanŃii părinŃilor sau ai elevilor.c) un reprezentant al părinŃilor. aleşi prin vot secret de senat. desemnat de organizaŃia studenŃească.3 reprezentanŃi ai beneficiarilor direcŃi. 161 . aprobate de conducerea organizaŃiei furnizoare de educaŃie. provenind din corpul profesoral. în cazul învăŃământului preşcolar. instituŃia de învăŃământ sau în organizaŃia respectivă.3 reprezentanŃi ai furnizorului. (9) Membrii comisiei nu pot îndeplini funcŃii de conducere în unitatea. d) un reprezentant al elevilor.3 reprezentanŃi ai angajatorilor. b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ. după caz. f) un reprezentant al minorităŃilor naŃionale.

pe bază de contract între Ministerul EducaŃiei.c) formulează propuneri de îmbunătăŃire a calităŃii educaŃiei. (5) Evaluarea externă periodică a calităŃii poate fi efectuată şi de alte agenŃii de evaluare a calităŃii autohtone sau internaŃionale. b) evaluarea eficacităŃii educaŃionale a organizaŃiei furnizoare de educaŃie. 162 sau de . g) pentru învăŃământul superior. (6) Evaluarea externă a calităŃii pentru orice organizaŃie furnizoare de educaŃie. c) evaluarea managementului calităŃii la nivel instituŃional. experŃi în evaluare şi acreditare. poate fi realizată numai de către ARACIP. înscrişi în registrul propriu al experŃilor în evaluare şi acreditare. Cercetării şi Inovării şi evaluatori externi. e) evaluarea concordanŃei dintre evaluarea internă şi situaŃia reală. respectiv de către ARACIS. evaluarea comparativă transinstituŃională interinstituŃională a aceluiaşi tip de program de studiu oferit de diferite instituŃii de învăŃământ superior. (2) Evaluarea externă a calităŃii pentru unităŃile de învăŃământ preuniversitar este realizată de către ARACIP prin colaboratori externi. (4) Evaluarea externă a calităŃii pentru instituŃiile de învăŃământ preuniversitar şi superior. 150 Evaluarea externă a calităŃii (1) Evaluarea externă a calităŃii educaŃiei cuprinde: a) evaluarea capacităŃii instituŃionale a organizaŃiei furnizoare de educaŃie. alta decât o unitate sau instituŃie de învăŃământ este realizată de către comisiile de autorizare ale Consiliului NaŃional pentru Formarea Profesională a AdulŃilor prin evaluatori externi. înscrişi în registrul propriu al experŃilor în evaluare şi acreditare. (3) Evaluarea externă a calităŃii pentru instituŃiile de învăŃământ superior este realizată de către ARACIS prin colaboratori externi. cu scopul autorizării de funcŃionare provizorie sau de acreditare. f) evaluarea comparativă interinstituŃională a aceluiaşi tip de program de studiu calificare oferit de diferite organizaŃii furnizoare de educaŃie. experŃi în evaluare şi acreditare. d) evaluarea calităŃii programelor de studiu sau de calificare oferite. Art.

b) raportul de evaluare internă se depune la departamentul de acreditare al agenŃiei de asigurare a calităŃii împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de autorizare de funcŃionare provizorie. verifică prin vizite la instituŃia solicitantă îndeplinirea standardelor pe domeniile şi criteriile prevăzute de lege şi elaborează propriul raport de evaluare. CAPITOLUL II – Evaluarea în vederea autorizării de funcŃionare provizorie Art. prin hotărâre a Guvernului. programul de studii este autorizat să funcŃioneze provizoriu prin includerea sa în structura instituŃiilor de învăŃământ superior şi 163 . f) pentru furnizorii de educaŃie de învăŃământ superior şi pentru programele de studii. prin ordin al ministrului educaŃiei şi cercetării.(7) Furnizorul de educaŃie şi programele de studii sau de calificare acreditate ale acestuia se supun. pe bază de contract. pe baza prevederilor legale. pentru fiecare nivel de învăŃământ. c) departamentul de acreditare numeşte o comisie de experŃi în evaluare şi acreditare. autorizaŃia de funcŃionare provizorie se acordă pe baza avizului favorabil al ARACIS şi al Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. care analizează raportul de evaluare internă. d) departamentul de acreditare al ARACIP. din 5 în 5 ani evaluării externe de către ARACIP. neacordarea autorizaŃiei de funcŃionare provizorie. respectiv ARACIS validează raportul experŃilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă. autorizaŃia de funcŃionare provizorie se acordă pe baza avizului favorabil al ARACIP. sau de o altă agenŃie autohtonă ori internaŃională. respectiv CNFPA. 151 Autorizarea de funcŃionare provizorie (1) Procedura de autorizare de funcŃionare provizorie se realizează respectând următoarele etape obligatorii: a) furnizorul de educaŃie elaborează un raport de evaluare internă. (2) În baza avizului pozitiv al agenŃiei de asigurare a calităŃii. iar agenŃia propune Ministerului EducaŃiei şi Cercetării acordarea sau. tip de program de studiu şi de calificare. e) pentru furnizorii de educaŃie de nivel preuniversitar. ARACIS. după caz.

Cercetării şi Inovării. prin hotărâre a Guvernului. autorizaŃia de funcŃionare provizorie se acordă pe baza avizului favorabil al Consiliului NaŃional pentru Formarea Profesională a AdulŃilor. eşalonarea în timp a procesului de autorizare. care duce la o calificare universitară distinctă. (4) Pentru furnizorii de educaŃie din învăŃământul preuniversitar şi superior standardele naŃionale care stau la baza autorizării de funcŃionare provizorie. 164 . pentru înfiinŃarea şi funcŃionarea furnizorilor de educaŃie şi a programelor de studii sau de calificare ale acestora. xx+1 alin. Cercetării şi Inovării. diferenŃiate potrivit Art. interesată în furnizarea de educaŃie se supune procesului de evaluare şi acreditare. în condiŃiile legii.programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. ARACIS şi a Ministerului EducaŃiei. după caz. metodologiile de evaluare externă. la propunerea Ministerului EducaŃiei. precum şi tarifele percepute în vederea autorizării se stabilesc periodic. (3) În învăŃământul preuniversitar evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul structurilor instituŃionale pentru fiecare nivel de învăŃământ. la propunerea ARACIP. (3) Pentru furnizorii de educaŃie alŃii decât unităŃile de învăŃământ preuniversitar şi instituŃiile de învăŃământ superior. document aprobat anual prin hotărâre de guvern. (2) Acreditarea reprezintă modalitatea de asigurare a calităŃii prin care se certifică respectarea standardelor predeterminate. în vederea acreditării. CAPITOLUL III – Evaluarea în vederea acreditării Art. (4) În învăŃământul superior evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul structurilor instituŃionale pentru fiecare program din ciclul de licenŃă. publică sau privată. 152 Acreditarea furnizorilor de educaŃie şi a programelor de studiu sau de calificare (1) Orice persoană juridică. Programele specifice ciclurilor de studii de masterat şi doctorat se supun evaluării externe. (3). fiecare tip de program de studii şi de domeniu de pregătire profesională.

(7) Pentru parcurgerea etapelor prevăzute la prezentul articol alin. 165 . (3). publice sau private. metodologiile de evaluare externă. instituŃiile de învăŃământ superior. (8) Evaluarea externă în vederea acreditării se declanşează la cererea furnizorului de educaŃie care îşi propune să ofere unul sau mai multe programe de studii. Cercetării şi Inovării în vederea obŃinerii unui aviz de oportunitate. xx+1 alin. b) evaluare externă în vederea autorizării de funcŃionare provizorie. litera (b). Criteriile în baza cărora se emite avizul de oportunitate sunt aprobate prin hotărâre de guvern. la propunerea ARACIP. c) evaluare externă în vederea acreditării. etapele precizate la alin. (9) Pentru furnizorii de educaŃie din învăŃământul preuniversitar şi superior standardele naŃionale care stau la baza acreditării. se supune următoarelor etape obligatorii în vederea acreditării: a) constituirea unor mecanisme interne de asigurare a calităŃii. precum şi tarifele percepute în vederea acreditării se stabilesc periodic. public sau privat. xx+1 alin. d) evaluare instituŃională periodică în vederea reacreditării (6) În cazul instituŃiilor de învăŃământ superior.(5) Orice furnizor de educaŃie. precum şi tarifele percepute în vederea acreditării se stabilesc de Consiliul NaŃional pentru Formarea Profesională a AdluŃilor. programe de educaŃie şi formare profesională iniŃială sau continuă. publice sau private. (5) al prezentului articol sunt parcurse pentru fiecare program de studii în parte. Cercetării şi Inovării şi înregistrată în European Quality Asurance Register (EQAR). interesat în furnizarea de programe de studii sau de calificare. diferenŃiate potrivit Art. Cercetării şi Inovării. prin hotărâre a Guvernului. diferenŃiate potrivit Art. se adresează: a) Ministerului EducaŃiei. b) unei agenŃii de asigurare a calităŃii agreate de Ministerul EducaŃiei. (10) Pentru furnizorii de educaŃie alŃii decât cei din învăŃământul preuniversitar şi superior standardele naŃionale care stau la baza acreditării. (3). ARACIS şi a Ministerului EducaŃiei. metodologiile de evaluare externă. (5). eşalonarea în timp a procesului de acreditare. eşalonarea în timp a procesului de acreditare.

folosind ca termeni de referinŃă standardele specifice etapei de acreditare. (2) După obŃinerea acreditării.Art. c) termenul de depunere a cererii în vederea acreditării este de 2 ani de la data absolvirii primei promoŃii. pe baza avizului ARACIS. pe baza avizului ARACIP. g) pentru furnizorii de educaŃie de nivel preuniversitar. la iniŃiativa Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării. h) pentru furnizorii de educaŃie de învăŃământ superior. rapoartele anuale de evaluare internă a calităŃii se transmit către MECI. b) raportul de evaluare internă se depune la departamentul de acreditare al agenŃiei de asigurare a calităŃii împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de acreditare. verifică prin vizite la instituŃia solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute de prezentul cod şi elaborează propriul raport de evaluare. e) departamentul de acreditare al ARACIP. 166 . i) Furnizorul de educaŃie acreditat este parte a sistemului naŃional de educaŃie. 153 Acreditarea (1) Acreditarea se realizează respectând următoarele etape obligatorii: a) furnizorul de educaŃie autorizat să funcŃioneze provizoriu elaborează un raport de evaluare internă. acreditarea acestora se acordă prin ordin al ministrului educaŃiei cercetării şi inovării. atunci când solicită o nouă evaluare externă. validarea raportului experŃilor şi propunerea privind acreditarea sau neacreditarea instituŃiei solicitante se realizează de către Consiliul NaŃional pentru Formarea Profesională a AdulŃilor. neacreditarea instituŃiei solicitante. f) pentru furnizorii de educaŃie din afara învăŃământului preuniversitar şi superior. cu toate drepturile şi obligaŃiile conferite de lege. după caz. ARACIP. iar agenŃia propune Ministerului EducaŃiei. respectiv ARACIS validează raportul experŃilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă. ARACIS la cererea agenŃiei sau din propria iniŃiativă a furnizorului de educaŃie. Cercetării şi Inovării acreditarea sau. acreditarea instituŃiilor şi programelor de studii se face prin lege. sub sancŃiunea ridicării autorizaŃiei de funcŃionare provizorie. d) departamentul de acreditare al agenŃiei de asigurare a calităŃii numeşte o comisie de experŃi în evaluare şi acreditare care analizează raportul de evaluare internă. promovată de Guvern.

începând cu anul I. unei noi evaluări externe. actul normativ prin care încetează definitiv şcolarizarea în cadrul respectivului program şi se reglementează situaŃia bazei materiale şi a studenŃilor. ARACIS constată. după caz. dispune: a) încetarea şcolarizării în cadrul programului respectiv de studii sau în cadrul programului de educaŃie şi formare profesională. informează Ministerul EducaŃiei. elevilor sau persoanelor aflate în proces de formare. (4) În condiŃiile în care ARACIP. Art. Cercetării şi Inovării pentru furnizorii din afara învăŃământului preuniversitar şi superior. după un termen de maximum 2 ani de la ultimul raport de evaluare nefavorabil. că nu sunt îndeplinite standardele de calitate. sau de o altă agenŃie autohtonă ori internaŃională. În cazul furnizorilor de educaŃie din afara învăŃământului preuniversitar avertizează furnizorul de educaŃie şi acordă un termen de un an pentru aducerea activităŃii educaŃionale la nivelul standardelor naŃionale în vigoare.(3) Furnizorul de educaŃie şi programele de studii sau programele de formare profesională acreditate ale acestuia se supun din 5 în 5 ani evaluării externe de către ARACIP. de a gestiona 167 . Cercetării şi Inovării. (8) Dacă şi acest al treilea raport de evaluare externă este nefavorabil. 154 Drepturile şi obligaŃiile furnizorilor de educaŃie autorizaŃi sau acreditaŃi (1) Furnizorul de educaŃie din învăŃământul preuniversitar care a fost autorizat să funcŃioneze provizoriu sau acreditat are dreptul de a desfăşura activităŃi de învăŃământ. înscrisă în registru European. pe bază de contract. ARACIS dispune o nouă evaluare externă. ARACIS. Ministerul EducaŃiei. care avertizează furnizorul de educaŃie şi acordă un termen de un an pentru aducerea activităŃii educaŃionale la nivelul standardelor naŃionale în vigoare. în urma evaluării externe periodice. (7) Furnizorul de educaŃie este obligat să se supună. Ministerul EducaŃiei. rapoarte anuale de evaluare internă a calităŃii educaŃiei pentru anii de studii pentru care continuă activitatea. (5) Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educaŃie. ARACIP. (6) Dacă şi noul raport de evaluare externă este nefavorabil. b) obligarea furnizorului de educaŃie să elaboreze. Cercetării şi Inovării elaborează şi promovează. în continuare.

b) desfăşura procesul de învăŃământ. aceasta devine parte a sistemului naŃional de învăŃământ superior şi obŃine suplimentar dreptul de a: a) organiza examenele de finalizare a studiilor. Cercetării şi Inovării. c) angaja şi de a promova prin concurs personal didactic. de către Ministerul EducaŃiei. în cadrul procesului de evaluare instituŃională periodică. (3) Autorizarea de funcŃionare provizorie a unui program de studiu îi acordă unei instituŃii de învăŃământ superior noi înfiinŃate statutul de instituŃie autorizată să funcŃioneze provizoriu cu dreptul de a: a) organiza admitere. (5) În cazul unei instituŃii de învăŃământ superior autorizate să funcŃioneze provizoriu.personal didactic şi nedidactic. conform propriei strategii de dezvoltare şi de a participa la programe naŃionale şi internaŃionale. b) emite diplome recunoscute de către Ministerul EducaŃiei. în condiŃiile legii. (4) Acreditarea unui program de studiu se realizează la cel mult trei ani de la data absolvirii primei promoŃii. d) organiza programe de studii universitare de masterat în cadrul domeniilor în care instituŃia de învăŃământ superior respectivă are programe de studii universitare de licenŃă acreditate. (2) Reacreditarea furnizorilor de educaŃie din învăŃământul preuniversitar şi a programelor de studii sau de calificare ale acestora se realizează la fiecare cinci ani de la acreditare. auxiliar şi administrativ. (1) al prezentului articol. sub sancŃiunea ridicării autorizaŃiei de funcŃionare provizorie. c) avea acces la fonduri publice de cercetare dezvoltare. Reacreditarea asigură conservarea drepturilor prevăzute la alin. a procedurilor legislative de acreditare a instituŃiei. 168 . (6) După înfiinŃatea prin lege a instituŃiei de învăŃământ superior acreditată. Cercetării şi Inovării. acreditarea a trei programe de studii universitare de licenŃă permite declanşarea. obŃinute pe bază de competiŃie.

(9) Reacreditarea instituŃiei de învăŃământ superior şi a tuturor programelor de studii acreditate se realizează la fiecare cinci ani de la acreditare prin lege a instituŃiei de învăŃământ superior. (7) O instituŃie de învăŃământ superior acreditată beneficiează de orice alt drept conferit de lege dar şi de obligaŃiile care decurg din aceasta.U. cercetării şi inovării şi comunicată oficial instituŃiei în cauză. Cercetării şi Inovării timp de trei ani de la data publicării în Monitorul Oficial a legii de înfiinŃare sau de câte ori se dovedeşte necesar. Ministerul EducaŃiei. de stat sau particulară. nu se supune procedurilor privind asigurarea calităŃii prevăzute de lege. (10) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate au dreptul de a solicita evaluarea externă a calităŃii fie la ARACIS. fie la o altă agenŃie. Ministerul EducaŃiei. după o procedură aprobată prin ordin al ministrului educaŃiei. Reacreditarea asigură conservarea drepturilor prevăzute la alin. 169 . înscrisă în registrul european al agenŃiilor de asigurare a calităŃii în învăŃământul superior. La finele celor trei ani.e) declanşa procedurile legale de evaluare de către C. Cercetării şi Inovării sau de către orice altă persoană fizică ori juridică lezată în drepturile sale prin funcŃionarea instituŃiei în cauză. (8) O instituŃiile de învăŃământ superior acreditată este monitorizată special de Ministerul EducaŃiei.C. (6) al prezebtului articol. contravenŃională sau penală. (12) În cazul în care o instituŃie de învăŃământ. în vederea obŃinerii acreditării prin ordin al ministrului educaŃiei. după caz.T. cercetării şi inovării. (11) Desfăşurarea activităŃilor de învăŃământ preuniversitar şi universitar.A. în cadrul procesului de evaluare instituŃională periodică.N. Cercetării şi Inovării poate să iniŃieze procedurile legale pentru desfiinŃarea respectivei instituŃii. Cercetării şi Inovării redactează un raport de monitorizare pe care îl face public. precum şi eliberarea actelor de studii în alte condiŃii decât cele prevăzute de lege atrag răspunderea civilă. a programelor de studii universitare de doctorat. Sesizarea organelor de urmărire penală se face de Ministerul EducaŃie. naŃională sau internaŃională.D.

Pentru unităŃile de învăŃământ profesional şi tehnic vizita de monitorizare este realizată de inspectorul cu atribuŃii pentru învăŃământul profesional şi tehnic. (7) În cazul instituŃiilor de învăŃământ superior vizita de monitorizare este realizată de agenŃia de asigurare a calităŃii desemnată de Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării.Art. 170 . vizita de monitorizare este realizată de un inspector de specialitate desemnat de către inspectorul şcolar general. (9) În urma vizitei de monitorizare externă se întocmeşte un raport de monitorizare şi. (4) Pentru instituŃiile de învăŃământ superior monitorizarea externă este efectuată conform metodologiei Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării. (5) Monitorizarea externă se realizează prin vizită la furnizorul de educaŃie efectuată anual. după caz. (2) Pentru unităŃile de învăŃământ preuniversitar monitorizarea externă este efectuată de către Inspectoratele Şcolare JudeŃene. (3) Pentru furnizorii de educaŃie din afara învăŃământului preuniversitar şi superior monitorizarea externă este efectuată de către comisiile de autorizare. vizita de monitorizare este realizată de un reprezentant al comisiei de autorizare. se elaborează un raport de monitorizare. (8) În cazul furnizorilor de educaŃie din afara învăŃământului preuniversitar şi superior. un plan de îmbunătăŃire a calităŃii. (10) În cazul în care. (11) În cazul instituŃiilor de învăŃământ superior raportul de monitorizare se înaintează Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării. (6) În cazul unităŃilor de învăŃământ preuniversitar. la finalul perioadei de monitorizare specială. Raportul semnalează problemele identificate la nivelul furnizorului de educaŃie şi este înaintat către ARACIP. 155 Monitorizarea externă a calităŃii (1) Monitorizarea externă are rolul de îndrumare şi control a furnizorilor de educaŃie autorizaŃi şi/sau acreditaŃi. furnizorul de educaŃie nu dovedeşte că a respectat planul de îmbunătăŃire a calităŃii. privind calitatea educaŃiei.

Ministerul EducaŃiei. CAPITOLUL IV – InstituŃii cu roluri privind evaluarea calităŃii Art. realizat de către ARACIP. 171 . Cercetării şi Inovării promovează proiectul de lege de desfiinŃare a acesteia sau de absorbŃie a instituŃiei respective într-o instituŃie de învăŃământ superior acreditată. după caz. începând cu anul I. autorizaŃia de funcŃionare provizorie sau acreditare a programelor de studii din cadrul instituŃiei de învăŃământ superior care nu îndeplineşte aceste standarde. (14) Intrarea în lichidare se face prin încetarea şcolarităŃii în cadrul programului respectiv de studii/instituŃiei de învăŃământ superior respective. instituŃia de învăŃământ superior respectivă intră în lichidare iar Ministerul EducaŃiei. prin promovarea unei hotărâri de guvern. (2) În exercitarea atribuŃiilor ce-i revin. Ministerul EducaŃiei. (16) Furnizorii de educaŃie acreditaŃi sunt obligaŃi să se supună unui proces de evaluare externă.(12) Dacă la finele perioadei de monitorizare prevăzute la alin (10) instituŃia de învăŃământ superior nu îneplineşte standardele naŃionale de calitate. Cercetării şi Inovării. Cercetării şi Inovării aprobă propunerea ARACIS/ARACIP de înfiinŃare sau desfiinŃare a unei instituŃii de învăŃământ de stat sau particulare. cu scopul verificării menŃinerii respectării standardelor. 156 Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării (1) Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării este autoritate de stat în domeniul educaŃiei şi elaborează cadrul legal privind evaluarea calităŃii educaŃiei. (15) Refuzul unei instituŃii de învăŃământ superior de a se supune evaluării externe. (13). la solicitarea Ministerului EducaŃiei. ARACIS la 5 ani de la obŃinerea acreditării. (13) În cazul în care toate programele de studii din cadrul unei instituŃii de învăŃământ superior se află în situaŃia prevăzută la alin. antrenează în mod automat declanşarea procedurilor legale de desfiinŃare a instituŃiei respective sau de absorbŃie a instituŃiei respective într-o instituŃie de învăŃământ superior acreditată. Cercetării şi Inovării retrage.

Art. c) a asigura protecŃia beneficiarilor direcŃi şi indirecŃi de programe de studiu de nivelul învăŃământului superior prin producerea şi diseminarea de informaŃii sistematice. despre calitatea educaŃiei. d) a propune Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării strategii şi politici de permanentă ameliorare a calităŃii învăŃământului superior. denumită în continuare ARACIS are ca scop evaluarea externă a calităŃii educaŃiei în învăŃământul superior. în urma unei sesizări sau din oficiu. b) a contribui la dezvoltarea unei culturi instituŃionale a calităŃii învăŃământului superior. specifice învăŃământului superior. b) şi c). care operează în România cu scopul de: a) a atesta capacitatea organizaŃiilor furnizoare de educaŃie de a satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate. (4) lit. Cercetării şi Inovării. (5) În cazurile corespunzătoare alin. b) suspendarea activităŃii furnizorului de educaŃie. (4) Nerespectarea normelor privind calitatea educaŃiei constituie fapte care aduc atingere sistemului naŃional de învăŃământ şi Ministerul EducaŃiei. 157 Scopul şi misiunea ARACIS (1) AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior. coerente şi credibile. în strânsă corelare cu învăŃământul preuniversitar. are obligaŃia să verifice respectarea normelor privind asigurarea calităŃii educaŃiei de către instituŃiile de învăŃământ de stat sau particulare. 172 . Cercetării şi Inovării are dreptul să dispună următoarele sancŃiuni: a) avertizarea furnizorului de educaŃie. public accesibile.(3) Ministerul EducaŃiei. prin actul de dispunere a sancŃiunii se reglementează şi situaŃia bazei materiale şi a stundenŃilor/ elevilor. c) desfiinŃarea furnizorului de educaŃie. (2) Misiunea ARACIS este de a efectua evaluarea externă a calităŃii educaŃiei oferite de instituŃiile de învăŃământ superior şi de alte organizaŃii furnizoare de programe de studiu iniŃial şi de formare continuă.

precum şi pentru evaluarea transinstituŃională a programelor similare în vederea stabilirii de ierarhizări la nivel naŃional sau internaŃional. şi propune autorizarea. b) evaluează în temeiul standardelor şi al metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului. respectiv acreditarea furnizorilor de învăŃământ superior şi a programelor de studii. la cerere sau din proprie iniŃiativă. f) efectuează. e) încheie cu instituŃii din Ńară şi din străinătate contracte de prestări de servicii pentru evaluarea externă a calităŃii programelor şi furnizorilor de programe de educaŃie specifice învăŃământului superior. pentru creşterea calităŃii educaŃiei în România. Cercetării şi Inovării şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 173 . evaluarea calităŃii unor programe şi instituŃii de învăŃământ superior. acreditarea organizaŃiilor furnizoare de educaŃie şi a programelor lor de studii este parte a asigurării calităŃii. d) elaborează şi face publice propriile proceduri de evaluare externă a calităŃii educaŃiei. care se avizează de Ministerul EducaŃiei. c) organizează anual consultări cu instituŃiile de învăŃământ superior pentru a stabili priorităŃile asigurării calităŃii. Art. standardele naŃionale de referinŃă şi indicatorii de performanŃă pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. Cercetării şi Inovării elaborează actele normative pentru înfiinŃarea de structuri de învăŃământ superior. Pe baza rapoartelor de acreditare. 158 AtribuŃiile ARACIS (1) AtribuŃiile ARACIS în domeniul acreditării sunt: a) elaborează şi revizuieşte periodic metodologia şi standardele de acreditare pentru diferitele tipuri de programe şi furnizori de învăŃământ superior.(3) Conform prevederilor legale. Cercetării şi Inovării şi cu AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar (ARACIP) în elaborarea şi promovarea de politici şi strategii de acŃiune. (2) AtribuŃiile ARACIS în domeniul asigurării calităŃii sunt: a) formulează şi revizuieşte periodic. la solicitarea Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării. pe bază contractuală. pe baza bunelor practici. g) face publice rezultatele evaluărilor externe. Ministerul EducaŃiei. b) colaborează cu Ministerul EducaŃiei.

directorul Departamentului de asigurare a calităŃii. d) un departament de acreditare. m) elaborează periodic rapoarte de autoevaluare a calităŃii propriei activităŃi în vederea pregătirii evaluării externe de către agenŃii similare din alte Ńări. (4) Biroul executiv este alcătuit din preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului ARACIS.h) publică manuale. l) publică anual un raport cu privire la propria activitate. k) elaborează Codul de etică profesională a membrilor şi experŃilor ARACIS. b) un birou executiv. lucrări de sinteză a bunelor practici de evaluare şi asigurare internă şi externă a calităŃii. 174 . j) colaborează cu agenŃii similare din alte Ńări pentru dezvoltarea şi aplicarea de măsuri eficiente de îmbunătăŃire a calităŃii programelor de învăŃământ superior. directorul Departamentului de acreditare şi secretarul general. ghiduri. Art. n) participă la activităŃile Grupului NaŃional pentru Asigurarea CalităŃii. dintre care un reprezentant al învăŃământului în limbile minorităŃilor naŃionale. (2) Consiliul ARACIS este alcătuit din 15 membri cu funcŃii didactice de predare în învăŃământul superior. i) elaborează periodic cercetări şi analize de sistem asupra calităŃii învăŃământului superior din România. 159 Structura organizatorică a ARACIS (1) ARACIS are în structura sa organizatorică: a) un consiliu. e) un aparat tehnic. (3) Membrii Consiliului ARACIS nu îndeplinesc funcŃii de demnitate publică sau funcŃia de rector. c) un departament de asigurare a calităŃii.

(9) Consiliul ARACIS înnoit îşi alege noul preşedinte şi noul vicepreşedinte. (14) Salarizarea preşedintelui. (13) PoziŃiile din statul de funcŃii al aparatului tehnic se ocupă prin concurs. în condiŃiile prevăzute de lege. directorul Departamentului de asigurare a calităŃii şi secretarul general sunt numiŃi de preşedinte. (6) Directorul Departamentului de acreditare. Art. (15) Drepturile corespunzătoare activităŃii desfăşurate de evaluatori şi colaboratori externi se stabilesc de Consiliul ARACIS. (11) ARACIS poate constitui o comisie consultativă în vederea verificării şi susŃinerii hotărârilor sale. a 10 poziŃii. (10) Numărul maxim de posturi ale ARACIS este de 50. în absenŃa acestuia. 160 Consiliul ARACIS (1) Consiliul este organul colectiv de conducere al ARACIS. (12) Organizarea internă a aparatului tehnic se stabileşte prin hotărâre a Consiliului ARACIS. care asigură orientarea programatică a ARACIS. (7) Mandatul fiecărui membru al Consiliului ARACIS este de 3 ani şi poate fi înnoit o singură dată. (3) ŞedinŃele se derulează în prezenŃa a cel puŃin două treimi din numărul total al membrilor şi sunt conduse de preşedinte sau. pe baza unei metodologii proprii. a vicepreşedintelui şi a personalului din aparatul tehnic se face potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din instituŃiile publice finanŃate integral din venituri proprii. precum şi ori de câte ori este nevoie.(5) Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plenul Consiliului ARACIS. de vicepreşedinte. CandidaŃii pentru ocuparea diverselor poziŃii din statul de funcŃii nu pot cumula funcŃii didactice în învăŃământul superior. (2) Consiliul ARACIS se întruneşte lunar în şedinŃă ordinară. 175 . Consiliul ARACIS se înnoieşte prin scoaterea la concurs. (8) La fiecare 3 ani.

f) aprobă rapoartele de acreditare şi de evaluare externă a calităŃii. ghiduri de bună practică pentru evaluarea internă şi externă a calităŃii. calendarul misiunilor de evaluare şi/sau acreditare şi componenŃa echipelor de experŃi. 176 .. realizate în cadrul ARACIS. face propuneri de modificare şi aprobă proiectul de strategie instituŃională a ARACIS. h) aprobă Codul de etică profesională a membrilor şi experŃilor ARACIS. întocmite de comisiile de experŃi după validarea lor de către Biroul executiv. la propunerea Biroului executiv. la proiecte naŃionale sau internaŃionale pertinente cu misiunea ARACIS. d) elaborează metodologia de instruire a experŃilor care urmează să facă evaluarea academică în vederea acreditării sau.(4) Consiliul ARACIS îndeplineşte următoarele atribuŃii principale: a) analizează. g) analizează şi aprobă raportul anual de autoevaluare elaborat de Departamentul de acreditare şi. lucrări de sinteză etc. studii şi cercetări. k) aprobă anual proiectul de buget al ARACIS şi analizează semestrial execuŃia bugetului şi contul de venituri şi cheltuieli. în cazul în care constată disfuncŃionalităŃi. şi dispune publicarea lor pe site-ul ARACIS. c) propune Guvernului. standardele de referinŃă şi indicatorii de performanŃă pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. respectiv. după caz. i) aprobă participarea ARACIS. în calitate de promotor. precum şi metodologia de evaluare. pe care le prezintă Ministerului EducaŃiei şi Cercetării pentru a fi promovate prin hotărâri ale Guvernului. prin intermediul Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. b) elaborează standardele de acreditare. partener sau asociat. evaluarea externă a calităŃii. j) analizează şi aprobă publicarea de manuale de evaluare internă a calităŃii. modificarea Regulamentului de organizare şi funcŃionare şi a organigramei ARACIS. e) aprobă. Departamentul de asigurare a calităŃii.

Raportul anual este prezentat Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. 161 Biroul executiv ARACIS (1) Biroul executiv este organul colectiv de conducere operativă a ARACIS. b) analizează şi avizează proiectul de buget al ARACIS în vederea aprobării de către Consiliul ARACIS. folosind în acest scop registrul de evaluatori al ARACIS. (2) ŞedinŃele se derulează în prezenŃa a cel puŃin 3 membri ai Biroului executiv. Art.l) analizează şi controlează activitatea Biroului executiv în intervalul dintre două şedinŃe şi face propuneri de îmbunătăŃire a acesteia. n) aprobă raportul de evaluare al ARACIS. precum şi în şedinŃă extraordinară. ori de câte ori este nevoie. 177 . c) elaborează şi face publică metodologia de concurs pentru ocuparea poziŃiilor eliberate din cadrul Consiliului ARACIS. Consiliului NaŃional al Rectorilor şi este făcut public pe site-ul ARACIS. elaborat de preşedintele Consiliului ARACIS. m) aprobă Raportul anual de activitate al ARACIS. cu majoritate simplă de voturi din numărul total al membrilor. (5) În îndeplinirea atribuŃiilor sale. elaborat în vederea evaluării internaŃionale a ARACIS. precum şi metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor din aparatul tehnic al ARACIS. Consiliul ARACIS emite. El se întruneşte în şedinŃă ordinară săptămânal. ExperŃii selectaŃi se înscriu în baza de date a ARACIS. e) propune spre aprobare Consiliului ARACIS graficul misiunilor de evaluare şi/sau acreditare şi componenŃa echipelor de evaluatori pentru fiecare misiune de evaluare. hotărâri care sunt comunicate Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. Consiliului NaŃional al Rectorilor şi sunt făcute publice pe site-ul ARACIS. sub conducerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui. d) elaborează un set de criterii pentru selectarea evaluatorilor naŃionali şi internaŃionali care pot fi implicaŃi în misiunile de evaluare şi/sau acreditare. (3) Biroul executiv are următoarele atribuŃii principale: a) coordonează îndeplinirea hotărârilor Consiliului ARACIS.

178 . b) elaborează şi propun spre aprobare Consiliului ARACIS metodologiile de instruire a experŃilor. respectiv.f) validează rapoartele evaluatorilor pe baza raportului intern de verificare a respectării metodologiei de evaluare şi comunică membrilor Consiliului ARACIS decizia experŃilor şi propriul raport. care urmează să efectueze misiuni de evaluare şi. precum şi în justiŃie. (3) Preşedintele îndeplineşte. de acreditare. 163 Preşedintele ARACIS (1) Preşedintele ARACIS asigură conducerea executivă a acesteia şi răspunde de buna sa funcŃionare. respectiv. d) elaborează şi propun Consiliului ARACIS spre publicare manuale şi ghiduri. f) îndeplinesc hotărârile Consiliului ARACIS în domeniul propriu de competenŃă. standardele de referinŃă şi lista indicatorilor de performanŃă pentru instituŃiile de învăŃământ superior. preşedintele emite decizii. În îndeplinirea atribuŃiilor ce îi revin. cu persoanele fizice şi juridice din Ńară şi din străinătate. analize şi lucrări de sinteză cu privire la asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. Art. (2) Preşedintele reprezintă ARACIS în relaŃiile cu autorităŃile şi instituŃiile publice. Art. 162 Departamentele ARACIS de acreditare şi asigurare a calităŃii (1) Departamentul de asigurare a calităŃii şi Departamentul de acreditare au următoarele atribuŃii: a) coordonează elaborarea şi propun spre aprobare Consiliului ARACIS metodologia şi standardele de acreditare şi. h) analizează şi avizează Codul de etică profesională a membrilor şi experŃilor ARACIS în vederea aprobării de către Consiliul ARACIS. respectiv. c) elaborează cu sprijinul personalului din aparatul tehnic al ARACIS rapoartele interne ale ARACIS în vederea validării rezultatelor misiunilor de evaluare şi. următoarele atribuŃii principale: a) exercită atribuŃiile ce revin ARACIS în calitate de persoană juridică. pe baza bunelor practici ale instituŃiilor de învăŃământ superior din România şi/sau din străinătate. în condiŃiile legii. g) pregăteşte suportul informaŃional pentru şedinŃele lunare ale Consiliului ARACIS. de acreditare. e) elaborează şi propun Consiliului ARACIS spre publicare studii.

personalul din aparatul tehnic al ARACIS. f) stabileşte principiile metodologice de elaborare a standardelor de acreditare. de asemenea. h) încheie cu instituŃii din Ńară şi din străinătate. Art. în condiŃiile legii. preşedintele îndeplineşte şi alte atribuŃii ce decurg din prevederile legale. 179 . e) elaborează şi supune spre analiză şi aprobare Consiliului ARACIS proiectul strategiei instituŃionale a ARACIS pentru îndeplinirea misiunii sale. în condiŃiile prevăzute de lege. (2) În absenŃa preşedintelui. c) aprobă statul de funcŃii al ARACIS. pe care îl prezintă Consiliului ARACIS spre adoptare. 165 Secretarul general ARACIS (1) Secretarul general al ARACIS este membru al Consiliului şi atribuŃiile stabilite de Consiliul ARACIS. (4) În exercitarea atribuŃiilor sale. 164 Vicepreşedintele ARACIS (1) Vicepreşedintele ARACIS colaborează cu preşedintele în exercitarea tuturor atribuŃiilor acestuia. precum şi cu Ministerul EducaŃiei şi Cercetării contracte de prestări de servicii pentru evaluarea externă a calităŃii programelor şi furnizorilor de programe de educaŃie specifice învăŃământului superior. Art.b) exercită funcŃia de ordonator de credite. i) stabileşte principiile de elaborare a diverselor publicaŃii ale ARACIS cu privire la evaluarea şi asigurarea internă şi externă a calităŃii în învăŃământul superior. toate atribuŃiile stabilite de Consiliul ARACIS. g) elaborează un raport anual cu privire la activitatea ARACIS. d) numeşte şi eliberează din funcŃie. a standardelor naŃionale de referinŃă şi a indicatorilor de performanŃă pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. vicepreşedintele îndeplineşte toate atribuŃiile ce îi revin acestuia şi.

în vederea pregătirii evaluării externe. c) a contribui la dezvoltarea unei culturi instituŃionale a calităŃii în învăŃământul preuniversitar. coerente şi credibile. pe baza bunelor practici. c) acordă. cu scopul de: a) a atesta capacitatea organizaŃiilor furnizoare de educaŃie de a satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate. denumită în continuare ARACIP are ca scop evaluarea externă a calităŃii educaŃiei. în subordinea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. (2) ARACIP este instituŃie publică. a standardelor. la cerere. respectiv.Art. Art. cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli. b) a asigura protecŃia beneficiarilor direcŃi şi indirecŃi de programe de studiu de nivelul învăŃământului preuniversitar prin producerea şi diseminarea de informaŃii sistematice. ghiduri de bună practică. de interes naŃional. 180 . consultanŃă pentru pregătirea şi elaborarea rapoartelor de asigurare internă a calităŃii în instituŃiile de învăŃământ superior. structura organizatorică şi regulamentul de funcŃionare ale ARACIP se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. 166 AtribuŃiile directorilor departamentelor ARACIS (1) Directorul Departamentului de asigurare a calităŃii şi. standardelor naŃionale de referinŃă şi indicatorilor de performanŃă pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. b) coordonează elaborarea de manuale. prin activităŃi de evaluare şi acreditare. despre calitatea educaŃiei. (3) Sediul. (4) Misiunea ARACIP este de a efectua evaluarea externă a calităŃii educaŃiei realizate de instituŃiile de învăŃământ preuniversitar şi de alte organizaŃii furnizoare de programe de formare profesională continuă specifice învăŃământului preuniversitar. public accesibile. 167 Scopul şi misiunea ARACIP (1) AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar. directorul Departamentului de acreditare au următoarele atribuŃii principale: a) coordonează şi participă la elaborarea şi revizuirea periodică. cercetări şi studii referitoare la domeniul de competenŃă al departamentului.

i) elaborează manuale de evaluare internă a calităŃii şi le supune aprobării prin ordin al ministrului educaŃiei şi cercetării.d) a propune Ministerului EducaŃiei şi Cercetării politici şi strategii de permanentă ameliorare a calităŃii învăŃământului preuniversitar. ÎnfiinŃarea şi acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaŃiei şi cercetării. în strânsă corelare cu învăŃământul superior. pentru fiecare nivel de învăŃământ. standardele de referinŃă şi indicatorii de performanŃă pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în învăŃământul preuniversitar. actualizează periodic şi propune ministrului educaŃiei şi cercetării standardele. program de studii pe domenii de pregătire. în colaborare cu inspectoratele şcolare. Cercetării şi Inovării la elaborarea strategiei de monitorizare şi control al calităŃii. d) propune Ministerului EducaŃiei şi Cercetării acreditarea instituŃiilor de învăŃământ preuniversitar. c) realizează activitatea de evaluare externă şi acreditare a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar. 168 AtribuŃiile ARACIP (1) AtribuŃiile ARACIP sunt: a) elaborează. h) face publice rezultatele evaluărilor externe. j) elaborează ghiduri de bune practici. k) publică un raport anual cu privire la propria activitate. evaluarea unităŃilor de învăŃământ acreditate. 181 . Art. l) elaborează periodic. pe baze contractuale. cel puŃin la fiecare 4 ani. evaluarea calităŃii educaŃiei din învăŃământul preuniversitar. care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. g) efectuează. după caz. f) colaborează cu inspectoratele şcolare şi direcŃiile de resort din Ministerul EducaŃiei. e) efectuează. care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. b) elaborează şi propune ministrului educaŃiei şi cercetării metodologia de evaluare instituŃională şi de acreditare. cel puŃin o dată la 3 ani. analize de sistem asupra calităŃii învăŃământului preuniversitar din România. la solicitarea ministrului educaŃiei şi cercetării.

înscrişi în registrul propriu al experŃilor în evaluare şi acreditare. n) elaborează Codul de etică profesională a experŃilor în evaluare şi acreditare. d) graficul anual de efectuare a inspecŃiei şcolare şi a evaluării instituŃionale în unităŃile de învăŃământ preuniversitar. experŃi în domeniul de activitate al agenŃiei. Cercetării şi Inovării. va avea în componenŃă şi un reprezentant al învăŃământului în limbile minorităŃilor naŃionale. pe care le înaintează atât direcŃiilor de specialitate din cadrul Ministerului EducaŃiei. c) sinteze anuale ale rapoartelor de autoevaluare ale unităŃilor de învăŃământ preuniversitar şi ale activităŃilor de inspecŃie şcolară şi de evaluare instituŃională. b) informări privind controlul anual al unităŃilor de învăŃământ preuniversitar din reŃeaua învăŃământului preuniversitar de pe raza judeŃului respectiv. angajaŃi prin concurs. ARACIP poate solicita inspectoratelor şcolare următoarele: a) informări privind monitorizarea. angajaŃi pe bază de contract. format din experŃi. cât şi ARACIP. (6) ARACIP colaborează cu direcŃiile de specialitate din cadrul Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. standardelor de referinŃă. Aparatul propriu. 182 . consilierea şi îndrumarea unităŃilor de învăŃământ preuniversitar din reŃeaua învăŃământului preuniversitar de pe raza judeŃului respectiv. şi propun măsuri ameliorative. (3) ARACIP dispune de un aparat propriu format din experŃi şi personal administrativ. (2) În îndeplinirea atribuŃiilor sale. pe baza standardelor. ARACIP are dreptul să folosească colaboratori externi. din Ńară sau din străinătate. precum şi cu inspectoratele şcolare în vederea realizării activităŃii de monitorizare şi control al calităŃii. (4) Nu pot fi angajaŃi ai ARACIP persoane care îndeplinesc o funcŃie de demnitate publică. specifice unităŃii de învăŃământ preuniversitar respective.m) elaborează recomandări de îmbunătăŃire a calităŃii învăŃământului preuniversitar. e) orice alte propuneri şi informări specifice domeniului de activitate al ARACIP. (5) În vederea exercitării atribuŃiilor sale. precum şi a standardelor proprii.

în vederea eficientizării activităŃii ARACIP. au următoarele atribuŃii: a) realizează activităŃile de evaluare a organizaŃiilor interesate în furnizarea de educaŃie. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 169 Colaboratorii externi ai ARACIP (1) În vederea îndeplinirii obiectivelor sale. înscrişi în registrul propriu al experŃilor în evaluare şi acreditare. expert în evaluare şi acreditare. acorduri sau convenŃii cu agenŃii şi organisme similare din străinătate. întocmite cu ocazia desfăşurării vizitelor în teren. ARACIP foloseşte colaboratori externi. (5) Colaboratorii externi ai ARACIP au obligaŃia de a participa la activităŃi şi programe de formare profesională în domeniul evaluării instituŃionale şi al acreditării. experŃi în evaluare şi acreditare. respectiv a inspectoratelor şcolare judeŃene/al municipiului Bucureşti. (4) Poate fi desemnat în calitate de colaborator extern. 183 . c) propun măsuri de ameliorare a instrumentelor de lucru utilizate în activităŃile de evaluare şi acreditare. experŃi în evaluare şi acreditare. (2) Colaboratorii externi ai ARACIP sunt remuneraŃi în funcŃie de activităŃile derulate. partener sau asociat. în vederea colaborării şi cooperării pe plan internaŃional în domeniul său de activitate. înscrişi în registrul propriu al experŃilor în evaluare şi acreditare. din bugetul propriu. cu o cotă-parte la cofinanŃarea unor proiecte naŃionale şi internaŃionale la care participă ca promotor. (3) Colaboratorii externi ai ARACIP. Art. orice cadru didactic care îndeplineşte criteriile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei şi cercetării şi care nu este angajat în administraŃia centrală a Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. în condiŃiile legii. de acreditare.(7) ARACIP colaborează cu agenŃii şi organisme similare din alte Ńări în vederea dezvoltării şi aplicării unor măsuri cât mai eficiente de îmbunătăŃire a calităŃii programelor de învăŃământ preuniversitar. precum şi experŃii din aparatul propriu al ARACIP. (9) ARACIP poate contribui. respectiv de evaluare externă a calităŃii. (8) ARACIP poate să încheie contracte. b) înaintează departamentelor din cadrul ARACIP rapoartele de autorizare.

(7) FinanŃarea ARACIP se face integral din venituri proprii. angajaŃi pe bază de concurs. (4) Vicepreşedintele ARACIP este asimilat ca funcŃie cu directorul general adjunct din cadrul Ministerului EducaŃiei.Art. şi fac parte din aparatul propriu al ARACIP. c) Departamentul de acreditare. c) fonduri externe nerambursabile obŃinute prin participarea la programe internaŃionale. aprobate prin hotărâre a Guvernului. acreditare şi evaluare periodică. (5) Numărul maxim de posturi ale aparatului propriu al ARACIP este de 50. b) perceperea unor tarife de autorizare. format din experŃi şi personal administrativ. (2) Preşedintele şi vicepreşedintele ARACIP sunt numiŃi prin ordin al ministrului educaŃiei. (6) ARACIP are următoarea structură organizatorică: a) Consiliul ARACIP. sponsorizări. e) Serviciul economic şi administrativ. Cercetării şi Inovării. f) compartimentele funcŃionale ale ARACIP. alte surse legal constituite. pe bază de concurs desfăşurat conform legii. d) Departamentul de asigurare a calităŃii. Cercetării şi Inovării. b) Biroul executiv. cercetării şi inovării. 184 . Veniturile proprii ale ARACIP provin din: a) venituri obŃinute pe bază de contract încheiat cu Ministerul EducaŃiei şi Cercetării pentru evaluarea calităŃii educaŃiei în învăŃământul preuniversitar. d) donaŃii. 170 Structura organizatorică a ARACIP (1) ARACIP este condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte şi dispune de un aparat propriu. (3) Preşedintele ARACIP este asimilat ca funcŃie cu directorul general din cadrul Ministerului EducaŃiei.

(4) În îndeplinirea atribuŃiilor sale. d) analizează periodic şi aprobă propunerea privind cuantumul taxelor de autorizare. f) analizează şi aprobă rapoartele de autorizare. c) analizează şi aprobă metodologia de evaluare instituŃională şi de acreditare a organizaŃiilor furnizoare de educaŃie. Consiliul ARACIP adoptă hotărâri prin votul majorităŃii membrilor săi. iar în lipsa acestuia. ŞedinŃele ordinare ale Consiliului ARACIP sunt statutar constituite în cazul întrunirii a cel puŃin două treimi din totalul membrilor. cu aceeaşi destinaŃie. e) analizează şi aprobă Codul de etică profesională al experŃilor în evaluare şi acreditare. un consilier juridic. standardele de referinŃă. 9 experŃi din cadrul departamentelor ARACIP. lunar. vicepreşedintele. la cererea preşedintelui ARACIP sau a două treimi din numărul membrilor săi. în urma avizării Biroului executiv al 185 . (3) Consiliul ARACIP se întruneşte în şedinŃă ordinară. (2) Consiliul ARACIP este condus de preşedintele ARACIP. ori de câte ori este cazul. conducătorii departamentelor. respectiv de evaluare periodică. Hotărârile Consiliului ARACIP se fac publice pe site-ul ARACIP. de acreditare. după cum urmează:preşedintele. (5) Consiliul ARACIP îndeplineşte următoarele atribuŃii principale: a) analizează şi aprobă proiectul de strategie instituŃională. 171 Consiliul ARACIP (1) Consiliul ARACIP reprezintă organul colectiv de decizie al ARACIP şi este alcătuit din 15 membri. indicatorii de performanŃă. şi se cuprinde în bugetul de venituri şi cheltuieli.(8) Excedentul anual rezultat din execuŃia bugetului ARACIP se reportează în anul următor. precum şi standardele de acreditare. specifice fiecărei etape a procesului de acreditare. pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în învăŃământul preuniversitar. de acreditare. b) analizează şi aprobă standardele. Art. de vicepreşedintele ARACIP. respectiv de evaluare externă a calităŃii. respectiv în şedinŃă extraordinară. la stabilirea standardelor pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în învăŃământul preuniversitar se va Ńine seama de natura specifică a învăŃământului în limbile minorităŃilor naŃionale. întocmite de membrii comisiilor de experŃi.

situaŃia financiară anuală şi contul de execuŃie bugetară ale ARACIP. m) analizează propunerile venite din partea comisiei consultative organizate la nivelul ARACIP. (3) Biroul executiv se întruneşte în şedinŃă ordinară. respectiv al Serviciului economic şi administrativ. h) analizează şi aprobă manualele de evaluare internă a calităŃii. respectiv calificare profesională. rapoartele de autorizare. (2) Biroul executiv al ARACIP este alcătuit din 5 membri. respectiv a acreditării pentru instituŃiile de învăŃământ preuniversitar. respectiv în şedinŃă extraordinară. l) analizează şi aprobă metodologiile-cadru de cofinanŃare a unor proiecte naŃionale şi internaŃionale la care ARACIP participă în calitate de promotor. prin ordin. g) propune acordarea/neacordarea/ridicarea autorizaŃiei de funcŃionare provizorie. j) înaintează Ministerului EducaŃiei. după caz. Cercetării şi Inovării măsuri de asigurare şi îmbunătăŃire a calităŃii în învăŃământul preuniversitar. organizate în cadrul ARACIP. pe marginea proiectelor de acte normative iniŃiate de ARACIP şi supuse dezbaterii acestei comisii. 172 Biroul executiv ARACIP (1) Biroul executiv al ARACIP constituie organul care asigură conducerea operativă a ARACIP. pe baza rapoartelor întocmite de departamentele ARACIP. partener sau asociat. 186 . n) propune Ministerului EducaŃiei. Cercetării şi Inovării. respectiv din preşedintele. bugetul anual de venituri şi cheltuieli. de acreditare şi de evaluare externă a calităŃii se publică pe site-ul ARACIP. i) analizează şi aprobă publicarea ghidurilor de bune practici. program de studiu. Cercetării şi Inovării spre aprobare. k) analizează şi aprobă contractele instituŃionale încheiate cu Ministerul EducaŃiei şi Cercetării. Art. ori de câte ori este cazul. pentru fiecare nivel de învăŃământ. pentru evaluarea calităŃii educaŃiei în învăŃământul preuniversitar. vicepreşedintele şi conducătorii departamentelor. la convocarea preşedintelui. a vicepreşedintelui ARACIP sau a conducerii Ministerului EducaŃiei.ARACIP. de regulă săptămânal.

173 Departamentele ARACIP (1) Departamentele. conform cu atribuŃiile stabilite prin prezenta lege. 187 . (3) Conducătorii departamentelor din cadrul ARACIP sunt asimilaŃi cu funcŃia de director în Ministerul EducaŃiei. standardele de referinŃă şi indicatorii de performanŃă. sunt structuri organizate în cadrul ARACIP. care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. precum şi standardele de acreditare specifice fiecărei etape a procesului de acreditare. prin experŃii din aparatul propriu al ARACIP. sunt numiŃi de către preşedintele ARACIP. (4) În vederea exercitării atribuŃiilor prevăzute în prezenta lege. b) elaborează metodologia de evaluare instituŃională şi de acreditare a organizaŃiilor furnizoare de educaŃie din învăŃământul preuniversitar. la vizitele de evaluare şi acreditare. următoarele activităŃi: a) elaborează şi reactualizează periodic standardele. g) participă. în principal. departamentele de acreditare şi de asigurare a calităŃii desfăşoară. pe bază de concurs desfăşurat conform legii. respectiv compartimentele ARACIP. respectiv de inspectoratele şcolare judeŃene/al municipiului Bucureşti.(4) Biroul executiv al ARACIP îndeplineşte atribuŃiile stabilite de Consiliul ARACIP. Serviciul economic şi administrativ. organizate în cadrul ARACIP. în vederea obŃinerii autorizaŃiei de funcŃionare provizorie. d) elaborează manuale de evaluare internă a calităŃii şi ghiduri de bune practici. care desfăşoară activităŃi specifice. Art. e) elaborează analize de sistem asupra calităŃii învăŃământului preuniversitar. respectiv a acreditării. h) primesc. pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii în învăŃământul preuniversitar. (2) Conducătorii departamentelor. c) elaborează Codul de etică profesională al experŃilor în evaluare şi acreditare. f) elaborează raportul anual cu privire la propria activitate. respectiv al Serviciului economic şi administrativ. Cercetării şi Inovării. precum şi recomandări de îmbunătăŃire continuă a calităŃii învăŃământului preuniversitar. înregistrează şi expertizează rapoartele de evaluare internă depuse de organizaŃiile interesate în furnizarea de educaŃie.

Art. (3) Comisia consultativă se întruneşte de regulă la cererea preşedintelui ARACIP. Art. l) îndeplinesc hotărârile Consiliului ARACIP în domeniul propriu de competenŃă. pe baza cărora realizează analize de sistem. pe baza unor criterii şi a unei metodologii specifice. precum şi a standardelor proprii. cadre didactice din învăŃământul superior. respectiv reprezentanŃi ai părinŃilor. (2) ComponenŃa comisiei consultative se reînnoieşte periodic. (3) Preşedintele ARACIP are următoarele atribuŃii principale: 188 .15 membri. precum şi cercetători. înregistrează şi verifică rapoartele anuale de evaluare a calităŃii întocmite de comisiile de calitate din instituŃiile de învăŃământ preuniversitar de stat şi particular autorizate să funcŃioneze provizoriu/acreditate privind respectarea standardelor. verifică şi validează rapoartele întocmite de comisiile de experŃi în evaluare şi acreditare pentru a stabili respectarea metodologiei de evaluare externă. (2) În îndeplinirea atribuŃiilor sale. a standardelor de referinŃă. la propunerea organizaŃiilor reprezentative din domeniu sau din proprie iniŃiativă. înregistrează. specifice unităŃii de învăŃământ preuniversitar respective. preşedintele ARACIP emite hotărâri. Din comisia consultativă pot face parte şi reprezentanŃi ai învăŃământului în limbile minorităŃilor naŃionale. 175 Preşedintele ARACIP (1) Preşedintele ARACIP asigură conducerea executivă a ARACIP.. j) primesc. cu expertiză în învăŃământul preuniversitar. la propunerea preşedintelui ARACIP. numiŃi prin ordin al ministrului educaŃiei şi cercetării. a ministrului educaŃiei şi cercetării sau ori de câte ori este cazul. 174 Comisia Consultativă ARACIP (1) Comisia consultativă care se poate constitui la nivelul ARACIP este formată din 9 .i) primesc. cadre didactice din învăŃământul preuniversitar de stat şi particular. k) primesc de la inspectoratele şcolare judeŃene şi analizează rapoartele şi situaŃiile anuale privind starea învăŃământului preuniversitar de la nivelul judeŃului respectiv.

177 AtribuŃiile conducătorilor departamentelor ARACIP (1) Conducătorii departamentelor de acreditare şi de asigurare a calităŃii din cadrul ARACIP au atribuŃii stabilite de Consiliul ARACIP: Art. se poate realiza numai de o instituŃie înregistrată în registrul european al agenŃiilor de asigurare a calităŃii în învăŃământul superior. b) exercită funcŃia de ordonator de credite. e) stabileşte condiŃiile privind angajarea personalului ARACIP. Art. (2) ARACIS şi orice altă instituŃie înfiinŃată cu acest scop se supun periodic procedurilor de acreditare internaŃională. în condiŃiile legii. cu celelalte autorităŃi publice. organism interesat în domeniul de activitate al ARACIP. cu orice instituŃie. în condiŃiile prevăzute de lege.a) reprezintă ARACIP în justiŃie. respectiv acreditării de către Ministerul EducaŃiei. în raporturile cu Ministerul EducaŃiei şi Cercetării. f) aprobă evaluarea anuală a performanŃelor profesionale ale personalului din cadrul aparatului propriu al ARACIP. c) numeşte conducătorii departamentelor ARACIP. 178 Alte obligaŃii ale instituŃiilor care evaluează calitatea în educaŃie (1) Evaluarea calităŃii educaŃiei. g) îndeplineşte orice alte atribuŃii stabilite în sarcina sa de Ministerul EducaŃiei. (3) Dacă ARACIS este radiată din registrul european al agenŃiilor de asigurare a calităŃii. aceasta îşi încetează de drept activitatea. Cercetării şi Inovării. 176 Vicepreşedintele ARACIP (1) AtribuŃiile vicepreşedintelui ARACIP sunt stabilite de Consiliul ARACIP: Art. Cercetării şi Inovării. în vederea autorizării de funcŃionare provizorie. cu persoanele fizice sau juridice din Ńară şi din străinătate. (4) Pentru evaluarea şi asigurarea calităŃii unităŃilor de învăŃământ profesional şi tehnic Centrul NaŃional de Dezvoltare a ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic are următoarele atribuŃii: 189 . d) aprobă statul de funcŃii al ARACIP.

consiliilor locale şi tuturor unităŃilor de învăŃământ din judeŃ. l) elaborează la sfârşitul fiecărui an şcolar Raportul privind starea învăŃământului din judeŃ. în conformitate cu standardele naŃionale şi în complementaritate cu ARACIP. respectiv din Municipiul Bucureşti. controlul calităŃii pe baza standardelor naŃionale. c) colectează şi diseminează exemple de bune practici în asigurarea calităŃii în învăŃământul profesional şi tehnic. k) validează rapoartele de autoevaluare a calităŃii elaborate de unităŃile de învăŃământ.a) elaborează metdologii specifice privind asigurarea calităŃii în învăŃământul profesional şi tehnic. f) participă la activităŃile Grupului NaŃional pentru Asigurarea CalităŃii. în complementaritate cu ARACIP. prefecturii. care se înaintează Ministerului EducaŃiei. respectiv din municipiul Bucureşti. în complementaritate cu ARACIP. prin inspecŃia şcolară. Cercetării şi Inovării. consiliului judeŃean. e) sprijină dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a unităŃilor de învăŃământ profesional şi tehnic şi a inspectoratelor şcolare pentru aspectele specifice privind asigurarea calităŃii în învăŃământul profesional şi tehnic. j) realizează vizite de monitorizare externă a calităŃii. (5) Inspectoratele şcolare judeŃene şi al municipiului Bucureşti au următoarele atribuŃii: g) asigură. d) elaborează recomandări de îmbunătăŃire a calităŃii în învăŃământul profesional şi tehnic. 190 . implementarea programelor de îmbunătăŃire a calităŃii la nivel judeŃean şi monitorizarea programelor de îmbunătăŃire a calităŃii la nivelul unităŃilor şcolare. în complementaritate cu ARACIP. i) sunt responsabile de controlul şi implementarea măsurilor de asigurare şi îmbunătăŃire a calităŃii recomandate de ARACIP. b) elaborează manuale de autoevaluare şi de monitorizare externă a calităŃii în învăŃământul profesional şi tehnic. h) realizează împreună cu ARACIP şi direcŃiile de resort din Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării activitatea de monitorizare şi control a calităŃii.

pe teritoriul României. (4) au obligaŃia de a solicita ARACIP. pe teritoriul României. 179 Reglementări privind instituŃii furnizori de ducaŃie din altă Ńară ce defăşoară activităŃi pe teritoriul României (1) OrganizaŃiile furnizoare de educaŃie din altă Ńară pot organiza şi desfăşura. pe teritoriul României. b) dacă dispun de acreditare în sistemul educaŃional respectiv.Art. în caz contrar. din 5 în 5 ani. în următoarele situaŃii: a) pe bază de protocol/ acord bilateral. încheiat între autorităŃile şi/sau instituŃiile similare din România şi cele din statul al cărui sistem educaŃional este/ urmează a fi adoptat. reînscrierea în Registrul special al organizaŃiilor furnizoare de educaŃie care organizează şi desfăşoară. 10 alin. în condiŃiile legii. activităŃi de învăŃământ corespunzătoare unui sistem educaŃional din altă Ńară. 191 . organizaŃia respectivă se consideră desfiinŃată. (4) OrganizaŃiile furnizoare de educaŃie care îndeplinesc condiŃiile prevăzute la art. (5) OrganizaŃiile prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt înscrise în Registrul special al organizaŃiilor furnizoare de educaŃie care organizează şi desfăşoară. activităŃi de învăŃământ corespunzătoare unui sistem educaŃional din altă Ńară nu îndeplinesc condiŃiile prevăzute la alin. (1). (2) OrganizaŃiile prevăzute la alin. acestea au obligaŃia de a se supune procesului de evaluare şi acreditare în sistemul educaŃional românesc. fiind parte a acestuia. în vederea înscrierii în Registrul special al organizaŃiilor furnizoare de educaŃie care organizează şi desfăşoară. un dosar. activităŃi de învăŃământ corespunzătoare unui sistem educaŃional din altă Ńară. pe teritoriul României. pe teritoriul României. activităŃi de învăŃământ corespunzătoare unui sistem educaŃional din altă Ńară. (1) trebuie să depună la ARACIP. (3) În cazul în care organizaŃiile furnizoare de educaŃie care organizează şi desfăşoară.

la rândul lui. eliberarea şi păstrarea formularelor (1) Formularele actelor de studii sunt tipărite şi difuzate. 182 Tipărirea. (3) Păstrarea formularele actelor de studii. unitate care poarta întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituŃii şi pentru asigurarea securităŃii tipăririi şi păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituŃiile beneficiare. formatul şi conŃinutul actelor de studii se stabilesc în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi se aprobă prin ordin al ministrului educaŃiei. (2) Registrele matricole şi registrele de evidenŃă a actelor de studii sunt. Art. precum şi a documentelor privind primirea. formatul şi conŃinutul Tipurile. acreditare sau evaluare periodică.Acte de studii în ÎnvăŃământul Superior Art. Verificarea şi aprobarea comenzilor de acte de studii este în responsabilitatea Ministerului EducaŃiei Cercetării şi Inovării. Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale Capitolul I . care confirmă studii de învăŃământ superior efectuate. în condiŃiile legii. cercetării şi inovării care se aduce la cunoştinŃa instituŃiilor de învăŃământ superior. documente oficiale cu regim special. de asemenea. atestate precum şi alte documente oficiale de stat. titluri şi respectiv calificări dobândite. 192 . a celor anulate. de către unitatea de specialitate desemnată de Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării. certificate. predarea si eliberarea formularelor şi actelor de studii se realizează de către instituŃia de învăŃământ superior în condiŃii de securitate deplină. Art. 181 Tipurile. cu regim special. cu termen permanent. titulatura.TITLUL XI – Acte de Studii. 180 Actele de studii (1) Actele de studii din sistemul naŃional de învăŃământ superior sunt diplome. actele de studii completate şi neridicate de titulari. titulaturile.. (2) Numărul formularelor tipărite şi eliberate anual către instituŃiile de învăŃământ este corelat cu numărul absolvenŃilor raportat de acestea care. nu poate depăşi capacitatea maximă de şcolarizare stabilită la autorizare provizorie. a registrelor de evidenŃă.

183 Completarea actelor de studii (1)InstituŃiile de învăŃământ superior. completa si elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condiŃiile legii. după termenul aprobat de senatul instituŃiei. Modelul de referinŃă al suplimentului la diplomă este stabilit prin ordin al ministrului educaŃiei. pe baza unei procuri. Art.Art. de stat ori particular. Art. care sa 193 . respectiv de două luni de la confirmarea titlului ştiinŃific de doctor. acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu potrivit legii pot gestiona. (2) In situatii bine motivate. semnarea şi sigilarea unui act de studii se efectueaza potrivit reglementărilor în vigoare. completare şi eliberare a actelor de studii de către instituŃie. (4) Completarea. datele înscrise în limba romană pot fi înscrise şi în una sau mai multe limbi de circulaŃie internatională. persoanele care le-au completat şi persoanele care le-au semnat sunt responsabile potrivit legii pentru exactitatea datelor înscrise în actele de studii eliberate. absolvenŃilor li se eliberează AdeverinŃă de absolvire a studiilor. al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni. Pe acelaşi act de studii. la cerere. 185 Ce acte de studii se eliberează pentru studii universitare şi Cine are dreptul să elibereze (1) Calificările şi titlurile obŃinute în urma studiilor universitare sunt confirmate prin diplome de licenŃă. care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor. (2)Rectorul instituŃiei de învăŃământ superior este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităŃii de gestionare. cu aprobarea rectorului institutiei. 186 Eliberarea actelor de studii (1) Titularii sau împuterniciŃii legali ai acestora au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate. (?? suplimentul la diplomă) (2) InstituŃiile de învăŃământ superior pot elibera şi traduceri ale documentelor şcolare proprii. cercetării şi inovării conform normelor europene. 184 Limba de întocmire/completare (1) Actele de studii din învăŃământul superior se întocmesc în limba română. (3) Persoanele care au transmis datele. masterat şi doctorat. actul de studii poate fi eliberat imputernicitului acestuia. (3) În cazul studiilor de licenŃă. Art. cand titularul nu se poate prezenta. instituŃia de învăŃământ superior acreditată sau autorizată să funcŃioneze provizoriu eliberează în mod obligatoriu şi gratuit suplimentul la diplomă în limba română şi într-o limbă de circulaŃie internaŃională. (4) După finalizarea completă a studiilor de licenŃă şi masterat. (2) Au dreptul de a elibera diplome universitare recunoscute de Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării numai instituŃiile de învăŃământ superior acreditate. până la eliberarea diplomei.

se completează şi se eliberează de către instituŃiile care pastrează arhiva acestora. in baza unei cereri aprobate de conducerea institutiei. (2) Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării poate dispune anularea actelor de studii cu antetul acestuia atunci când constată că au fost eliberate fără respectarea în totalitate a legalităŃii. (1) şi (2) este facuta publică. procura notariala va fi supralegalizata sau apostilata (apostila de la Haga). insotita de copie legalizata a certificatului de deces si de o declaratie pe propria raspundere privind motivele invocate pentru ridicarea acestor acte de studii. de catre autoritatile competente din tara respectiva. prin reconstituirea situatiei scolare de catre institutie. (3)Anularea actelor de studii în condiŃiile alin. actele de studii originale sau duplicate ale acestora se gestionează. Art. conform conventiilor internationale. de către instituŃia care a dispus-o. instituŃia de învăŃământ superior care l-a eliberat dispune anularea acestuia şi anunŃă instituŃiile abilitate. conform reglementărilor în vigoare. Art. 57. In cazul cetatenilor romani sau straini cu domiciliul/resedinta in strainatate. (2) În cazul pierderii. 194 . distrugerii complete sau deteriorarii partiale a unui act de studii. Partea a III-a. Art. Actul greşit se anulează şi se arhivează la instituŃia menŃionată.mentioneze in mod expres faptul ca imputernicitul poate ridica acte de studii. (3) Actele de studii completate si neridicate datorita decesului titularului pot fi eliberate unui membru al familiei titularului (ascendent ori descendent de gradul I sau II). 187 Corecturi şi duplicate (1) În cazul în care se constată greşeli de completare a unui act de studii acesta poate fi înlocuit prin decizia Rectorului instituŃiei de învăŃământ superior care a eliberat iniŃial acest act.). (3) În cazurile în care unele instituŃii au fost reorganizate sau desfiinŃate. cu menŃionarea expresă pe actul de studii atât a instituŃiei care eliberează actul cât şi a instituŃiei reorganizate sau desfiinŃate. autentificata la notariat. în Monitorul Oficial al României. daca arhiva a fost distrusa in conditii de forta majora (calamitati naturale. 189 EvidenŃa naŃională a diplomelor de studii universitare EvidenŃa centralizată a diplomelor de studii universitare se realizează prin intermediul Registrului matricol unic menŃionat la art. incendii etc. 188 Anularea instituŃională a actelor de studii (1) În cazurile în care se constată şi dovedeşte utilizarea unor mijloace frauduloase sau abateri grave de la etica universitară în obŃinerea unui act de studii. se poate elibera un duplicat al acestuia daca in arhiva institutiei se gasesc matca (cotorul) actului respectiv si/sau alte documente legale din care rezulta situatia studiilor titularului sau.

Art. actele de studii vor fi eliberate în concordanŃă cu normele specifice. în vederea utilizării acestora în străinătate. ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii.Art. (3) Recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în Ńară sau în străinătate se face în baza unei metodologii cadru elaborate de Ministerul EducaŃiei. (5) Pentru studenŃii înmatriculaŃi în România la programe de studii derulate în comun . 191 Programe de studii promovate în comun de două sau mai multe instituŃii de învăŃămât superior (1) Programele de studii comune pot fi promovate pe baza unui acord interinstituŃional. actele de studii eliberate de institutiile de invatamant superior din strainatate pot fi supuse procesului de evaluare-recunoastere-echivalare de către Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării în condiŃiile reglementărilor în vigoare. (2) La cererea titularului. 195 . 192 Diplomele unor extensiuni universitare legale în străinătate AbsolvenŃii programelor de studii desfăşurate în cadrul unor extensiuni universitare legale în străinătate ale instituŃiilor de învăŃământ superior româneşti acreditate primesc diplomele din partea acestora. europene şi naŃionale precum şi cu prevederile acordurilor interinstituŃionale. Cercetării şi Inovării şi a unor metodologii specifice aprobate de fiecare instituŃie de învăŃământ superior pe baza normelor europene. Art. în vederea utilizării acestora în România. în condiŃiile legii. 190 Regimul transfrontalier (internaŃional) al actelor de studii (1) La cererea titularului. de două sau mai multe instituŃii de învăŃământ superior din Ńară şi/sau stăinătate. (3) Pentru ca diplomele acordate în urma absolvirii unui program de studii promovat în comun să fie recunoscute de statul român. (4) În cazul unor programe de studii organizate în comun. (2) Programul de studii promovat în comun trebuie autorizat provizoriu / acreditat în conformitate cu legislaŃia în vigoare. diploma şi suplimentul la diplomă vor avea înscrise şi instituŃiile de învăŃămât superior partenere în rubrica destinată acestui scop. actele de studii eliberate absolvenŃilor instituŃiilor de invăŃământ superior din România pot fi vizate de către Ministerul EducaŃiei Cercetării şi Inovării în condiŃiile reglementărilor în vigoare. toŃi partenerii promotori ai programului trebuie să fie instituŃii de învăŃămât superior acreditate în Ńările de reşedinŃă.

după caz. Cercetării şi Inovării şi aprobate de Guvern. f) Alte acŃiuni propuse de Ministerul EducaŃiei. actualizarea şi modernizarea materialelor şi mijloacelor de învăŃământ.TITLUL XII – Dezvoltarea sistemului naŃional de învăŃământ CAPITOL I – DispoziŃii generale Art. Dezvoltarea sistemului naŃional de învăŃământ cuprinde următoarele tipuri de acŃiuni privind: a) îmbunătăŃirea accesului la educaŃie. c) creşterea performanŃelor în managementul educaŃional. d) dezvoltarea. 196 . 193 CompetenŃe partajate în dezvoltarea sistemului naŃional de învăŃământ 1. c) Parlamentul sau Guvernul. b) Ministerul EducaŃiei.CompetenŃele privind elaborarea şi implementarea unor programe şi proiecte naŃionale cu caracter strategic pentru dezvoltarea sistemului naŃional de învăŃământ se realizează astfel: a) Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării elaborează programele şi proiectele naŃionale cu caracter strategic sau coordonează elaborarea acestora. 2. b) formarea continuă a personalului didactic. ia decizii în funcŃie de obiectivele şi activităŃile stabilite prin programele şi proiectele naŃionale cu caracter strategic. e) completarea. aprobă programele şi proiectele naŃionale cu caracter strategic. reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolare. e) Inspectoratul şcolar împreună cu Consiliul JudeŃean. d) Ministerul EducaŃiei. ia decizii în funcŃie de obiectivele şi activităŃile stabilite prin programele şi proiectele naŃionale cu caracter strategic. Cercetării şi Inovării asigură managementul la nivel naŃional pentru programele şi proiectele naŃionale cu caracter strategic. f) Unitatea de învăŃământ împreună cu Consiliul Local. Cercetării şi Inovării identifică în colaborare cu partenerii sociali şi instituŃionali priorităŃile strategice naŃionale.

b) au calificarea necesară. (1) sunt: a) promovează testele de aptitudini organizate pentru învăŃământul superior de artă. b) promovează examenul de admitere la doctorat. cofinanŃare de la bugetul local. dovedită prin acte de studii. respectiv de regimul juridic al dreptului de proprietate. după caz. inclusiv împrumuturi etc. cofinanŃare de la bugetul său în funcŃie de obiective şi activităŃi. (2) CondiŃiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoanele nominalizate la alin. (3) Consiliul Local poate asigura. în funcŃie de obiective şi activităŃi. TITLUL XIII – ŞCOLARIZAREA CETĂłENILOR DIN STATE TERłE UE CAPITOL I – DispoziŃii generale Art. după caz.(2) FinanŃarea programelor şi proiectelor naŃionale cu caracter strategic se realizează de la bugetul de stat (prin legea bugetului) şi prin accesarea unor surse de finanŃare externe. 197 . d) au optat pentru o instituŃie de învăŃământ care face parte din sistemul naŃional de învăŃământ. 194 DispoziŃii generale (1) Persoanele din state terŃe UE care doresc să studieze în unităŃile/instituŃiile de învăŃământ din România trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: a) au documente care atestă cetăŃenia statului respectiv. respectiv de regimul juridic al dreptului de proprietate. c) au acceptul instituŃiei de învăŃământ unde doresc să studieze. sportiv şi de arhitectură. (4) Consiliul JudeŃean poate asigura.

conform reglementărilor legale. (6) Sunt exceptate de la obligaŃia de a prezenta. d) în cazul în care solicitarea candidatului nu poate fi onorata de instituŃia de învăŃământ superior pentru care acesta a optat. la înscriere. Ministerul EducaŃiei. conform disponibilităŃilor instituŃiilor de învăŃământ superior din România. care: a) echivalează studiile efectuate în străinătate de către candidaŃi. c) oferta instituŃiilor de învăŃământ . rezidenŃiat este de cel puŃin 6 luni. absolvenŃi ai învăŃământului obligatoriu. b) persoanele care prezintă acte de studii româneşti sau acte de studii atestând cel puŃin patru ani de studii consecutivi urmaŃi într-o instituŃie de învăŃământ din România. iar pentru studiile universitare de masterat. în cadrul căruia îşi însuşesc cunoştinŃele necesare de limba română. precum şi cunoştinŃele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregătiri. Cercetării şi Inovării. inclusiv. b) activitatea academică a candidatului în domeniul de cunoaştere pentru care a optat. (4) CetăŃenii străini din state terŃe UE sunt înscrişi în învăŃământul universitar şi postuniversitar după absolvirea anului pregătitor. (5) Durata anului pregătitor pentru învăŃământul preuniversitar şi pentru studii universitare de licenŃă este de 1 an şcolar/academic. doctorat.(3) În procesul de admitere a cetăŃenilor străini la studii în instituŃiile de învăŃământ din România se vor aplica următoarele criterii de selecŃie: a) respectarea condiŃiilor de eligibilitate stabilite după caz de către Ministerul EducaŃiei şi/sau instituŃia de învăŃământ. b) precizează condiŃiile financiare în care se efectuează studiile. Cercetării şi Inovării îşi rezervă dreptul de a propune candidatului o alta repartizare în acelaşi profil. (7) Înscrierea la studii în România a cetăŃenilor din state terŃe UE se aprobă numai de Ministerul EducaŃiei. c) cei care au promovat testul de limba română. certificatul de absolvire a anului pregătitor. următoarele categorii de persoane: a) elevii. 198 .

(5) Înscrierea elevilor din state terŃe UE. e) se află la studii în învăŃământul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România. elevii din state terŃe UE pentru care unul din părinŃi îndeplineşte una din următoarele condiŃii: a) este repatriat. elevii pot beneficia de cursuri pregătitoare pentru învăŃarea limbii române. (8) Pentru învăŃământul militar. Art. (3) Procedura de înscriere în unităŃile de învăŃământ preuniversitar se reglementează prin ordin al ministrului educaŃiei. c) este posesorul unui permis de şedere în România. Cercetării şi Inovării în baza actelor de studii din dosarul personal. (4) Recunoaşterea studiilor efectuate în străinătate se realizează de către Ministerul EducaŃiei.revin Ministerului Apărării NaŃionale. fără examene de diferenŃă. în funcŃie de cifrele de şcolarizare stabilite în prealabil. (9) CetăŃenii din state terŃe UE aflaŃi la studii în România beneficiază de asistenŃa medicală în condiŃiile asigurate elevilor sau studenŃilor români. d) desfăşoară. clasă pe clasă. 1 .inclusiv stabilirea numărului de cetăŃeni străini şcolarizaŃi anual şi a testelor de aptitudini . dovedite prin situaŃii şcolare. se poate realiza şi pe parcursul anului şcolar în 199 . prin recunoaşterea studiilor parŃiale efectuate în străinătate. (2) La cerere.c) repartizează solicitanŃii pe instituŃii de învăŃământ. 195 Şcolarizarea în unităŃile de învăŃământ preuniversitar (1) Se pot înscrie în unităŃile de învăŃământ preuniversitar din România. b) are prin căsătorie domiciliul în România. în conformitate cu prevederile legale. indiferent de condiŃiile de finanŃare a studiilor. competenŃele prevăzute la alin. activităŃi pe teritoriul României.

(3) Înmatricularea se va realiza conform calendarului stabilit de fiecare universitate. (8) Elevii din state terŃe UE (care nu sunt de origine română) şi care au absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România. vârsta clasei respective. se pot înscrie în clasa a IX-a. la cursuri de zi. care se stabilesc prin hotărâre de guvern. peste efectivele maxime prevăzute de lege. (11) Pentru clasele a XI. elevii străini beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiŃii ca şi cetăŃenii români. inclusiv în clasa a IX-a. ultima clasă absolvită în străinătate. 200 . (12) Înscrierea la clasa corespunzătoare pentru elevii care nu au acte de studii se realizează în urma unei evaluării efectuate de către unitatea de învăŃământ nominalizată de inspectoratul şcolar. pe baza actelor de studii. a XIIa/aXIII-a elevii din state terŃe UE plătesc taxe de şcolarizare. Cuantumul taxelor de şcolarizare se stabileşte prin hotărâre de guvern. (7) Elevii din state terŃe UE sunt înscrişi în formaŃiunile şcolare existente. prin suplimentarea cifrei de şcolarizare aprobată pentru cetăŃenii români. Art. înscrierea elevului se poate realiza şi într-o clasă inferioară nivelului de studii rezultat din acte.conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcŃionare a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar. cu condiŃia să nu depăşească. la cerere. cu mai mult de 2 ani. liceu sau şcoală de artă şi meserii peste efectivul maxim cu 1-2 elevi/clasă. (6) La solicitarea părinŃilor/tutorelui legal instituit. (10) În învăŃământul obligatoriu. (2) Procedura de înscriere în instituŃiile de învăŃământ superior se reglementează prin ordin al ministrului educaŃiei. (4) La înmatriculare candidaŃii vor prezenta dosarul cu documentele prevăzute în ordinul ministrului educaŃiei. (9) Elevii din state terŃe UE pot repeta. 196 Şcolarizarea în instituŃiile de învăŃământ superior (1) CetăŃenii din Ńările terŃe UE sunt înscrişi la studii în instituŃiile de învăŃământ superior de stat şi particular la specializări şi forme acreditate din România fără concurs de admitere. cu 1-2 elevi/clasă.

prin Ministerul EducaŃiei. ComerŃului şi Mediului de Afaceri pentru promovarea unor acŃiuni de colaborare economică sau comercială. conform legii. (6) Pregătirea cetăŃenilor statelor terŃe UE în învăŃământul postuniversitar medical şi farmaceutic uman se face cu taxă. Cercetării şi Inovării. universitare şi postuniversitare. pentru studii liceale. pentru cetăŃenii străini cu rezultate bune la învăŃătura obŃinute pe parcursul studiilor efectuate în România. Sunt exceptate de la acest test persoanele care provin din Ńări unde limba oficială a statului este limba în care se Ńin cursurile la facultatea pe care aceste persoane o frecventează în România şi care dovedesc. astfel: a) pe baza de reciprocitate.(5) La facultăŃile în care procesul didactic se desfăşoară.40 de burse. (8) Bursele statului român se acordă numai cetăŃenilor străini din state terŃe UE care urmează studiile în limba română. prin Institutul Cultural Român. înscrierea este condiŃionată de promovarea unui test de limbă străină.85 de burse. b) în funcŃie de interesele externe ale României – 150 de burse anual. prin Ministerul IMM-urilor. în conformitate cu prevederile documentelor de colaborare culturală internaŃională. c) 50 de burse anual. în afara locurilor care se susŃin de la bugetul de stat. . precum şi 201 . prin Ministerul Afacerilor Externe. în limbi străine. cu acte că au urmat cursurile în acea limbă. cu precădere în favoarea unor tineri provenind din tari cu care România nu are perfectate documente de felul celor menŃionate la lit. repartizate astfel: .30 de burse. în beneficiul unor cetăŃeni de origine româna aflaŃi în alte tari. . a). prin achitarea taxelor care se stabilesc prin hotărâre de guvern sau prin acordarea de burse de către statul român. 197 CondiŃii de acordare a burselor (7) Şcolarizarea în România a cetăŃenilor din state terŃe UE se poate face pe cont propriu. stabilită prin hotărâre de guvern. Art. în instituŃii de învăŃământ de stat.

cetăŃeni din state terŃe UE. (11) Modalitatea de plată a burselor se realizează după cum urmează: d) Bursa se atribuie în lei. ştiinŃa şi civilizaŃia româna.a cetăŃenilor străini. din sumele alocate Ministerul EducaŃiei. precum şi membrii de familie ai 202 . (13) Bursa se acordă încă 30 de zile după finalizarea studiilor superioare.ambasade. (10) Bursierii. cetăŃeni din state terŃe UE. beneficiază de proces de învăŃământ gratuit. (9) Cuantumul burselor acordate cetăŃenilor din alte Ńări este cel stabilit prin hotărâre a Guvernului. pe cont propriu. Cercetării şi Inovării cu această destinaŃie. (14) Bursa se acordă pentru un singur ciclu de învăŃământ. pe întregul an calendaristic. inclusiv pentru perioadele de vacanta în care se află în România. cazare gratuită în căminele studenŃeşti. (15) În cazul în care cetăŃeanul din statul terŃ UE rămâne repetent pierde calitatea de bursier al statului român. f) Bursele acordate de statul român se atribuie şi pe durata anului pregătitor de limba româna. însă cu suportarea integrală. de încălcare a legislaŃiei româneşti sau a normelor de conduita stabilite prin carta universitară. inclusiv pe perioadele de vacanŃă în care aceştia se află în România şi de bursa lunară în cuantumul stabilit prin hotărâre a guvernului. acesta putând continua studiile achitând taxa corespunzătoare. de doctorat sau de specializare postuniversitară cu durata de cel puŃin un an. e) Bursierii. a cheltuielilor de întreŃinere: a) personalul reprezentanŃelor oficiale străine . (12) Plata burselor se suspendă în caz de nepromovare a unui an de studii. care atrag după sine exmatricularea. (16) Fondurile necesare pentru plata burselor şi a cazării se asigură de la bugetul de stat. (17) Pot fi primiŃi la studii fără plata taxelor şcolare. oficii consulare. beneficiază de burse în limitele duratei studiilor. dacă este cazul. organizaŃii şi organisme internaŃionale. alŃii decât cei de origine româna. interesaŃi în cultura. agenŃii economice. în cuantumurile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

în învăŃământul de toate gradele. cât şi îndeplinirea clauzei de reciprocitate se confirmă de către Ministerul Afacerilor Externe.acestuia.autorizate sa funcŃioneze în România . (5) Modul de organizare. (3) În vederea integrării în sistemul de învăŃământ românesc. arhitectura şi educaŃie fizică şi sport se susŃin probe de aptitudini. Calitatea oficială a candidaŃilor din aceasta categorie. Cercetării şi Inovării. pe baza actelor de studii corespunzătoare. cetăŃenii străini. Cercetării şi Inovării. 198 Alte prevederi (1) Prin hotărâri de guvern se pot acorda ajutoare umanitare sub forma unor burse de studiu în vederea formării de specialişti în domenii de interes pentru Ńările respective. b) în învăŃământul primar şi gimnazial. (18) Înscrierea la studii a categoriilor de persoane prevăzute la art. Art. în funcŃie de capacitatea de şcolarizare a instituŃiilor de învăŃământ solicitate de candidaŃi. (2) Accesul străinilor care au dobândit o formă de protecŃie în România la toate formele de învăŃământ se realizează în condiŃiile stabilite de lege pentru cetăŃenii români. durata şi programa cursurilor de învăŃare a limbii române vor fi reglementate prin metodologii elaborate şi aprobate de către Ministerul EducaŃiei. minorii/ străinii adulŃi care au dobândit o formă de protecŃie în România beneficiază pe durata unui an şcolar de cursuri gratuite de învăŃare a limbii române organizate de structurile specializate din Ministerul EducaŃiei. Pentru profilurile de învăŃământ artistic. în colaborare cu Oficiul NaŃional pentru RefugiaŃi. 12 şi 14 se face fără concurs. membri de familie ai personalului unor organizaŃii şi asociaŃii cu scop nelucrativ . (4) Personalul calificat necesar pentru desfăşurarea cursurilor de învăŃare a limbii române pentru adulŃi şi a anului pregătitor pentru minori. cu condiŃia ca personalului similar din România şi membrilor de familie ai acestuia să li se asigure posibilitatea şcolarizării gratuite în Ńările respective. precum şi pregătirea adecvată a acestuia se asigură de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării. 203 . stabilite de instituŃiile de specialitate. precum şi ai bursierilor statului român.ai cadrelor didactice şi cercetătorilor care desfăşoară oficial activităŃi specifice în România.

din motive obiective. în conformitate cu reglementările în vigoare. Cercetării şi Inovării eliberează. Cercetării şi Inovării în colaborare cu Ministerul AdministraŃiei şi Internelor elaborează o metodologie specială de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obŃinut o formă de protecŃie în România şi care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care. a atestatelor de competenŃă şi a calificărilor profesionale. documente care să ateste faptul că persoana respectivă a absolvit aceste cursuri. recunoaşterea diplomelor. ale cărei componenŃă şi funcŃionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaŃiei. b) echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor. (11) Titularii unui drept de şedere permanentă beneficiază. (8) La finalul cursului de iniŃiere în limba română o comisie de evaluare. (12) Titularii unui drept de şedere permanentă îşi pot efectua studiile. la activităŃi didactice cu caracter teoretic.(6) La terminarea cursurilor pregătitoare de învăŃare a limbii române Ministerul EducaŃiei. practic şi recreativ. 204 . (7) În perioada urmării cursului de iniŃiere în limba română minorii care au dobândit o formă de protecŃie în România participă gratuit. de tratament egal cu cetăŃenii români în ceea ce priveşte: a) accesul la toate formele şi nivelurile de învăŃământ şi de pregătire profesională. în condiŃiile legii. (10) Ministerul EducaŃiei. gratuit. inclusiv la acordarea burselor de studiu. Cercetării şi Inovării şi Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale asigură la cerere. la cerere. a certificatelor. în condiŃiile stabilite de legea română. în instituŃiile de învăŃământ superior cu plata taxelor corespunzătoare în valută stabilite prin hotărâre de guvern. apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor care au dobândit o formă de protecŃie în România în anul de studiu corespunzător. precum şi nivelul cunoştinŃelor dobândite. atestarea studiilor şi calificărilor din Ńara de origine. fără ca prezenŃa lor să fie înregistrată în documente oficiale. în cadrul unităŃilor şcolare. (9) Ministerul EducaŃiei. nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România. în scopul facilitării accesului pe piaŃa forŃei de muncă sau al continuării studiilor.

(15) În vederea înscrierii în învăŃământul general obligatoriu din România copiii lucrătorilor migranŃi trebuie să urmeze şi să promoveze un curs de iniŃiere în limba română. (17) În urma promovării examenului sau cursului de iniŃiere în limba română minorii urmează să fie înscrişi în învăŃământul general obligatoriu prin echivalarea studiilor. (18) Ministerul EducaŃiei. cu durata de un an şcolar. organizat în unităŃile din sistemul naŃional de învăŃământ. în vârstă de până la 18 ani.(13) CetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene. în colaborare cu autorităŃile similare din statele de origine ale lucrătorilor migranŃi. stabileşte măsurile necesare pentru predarea limbii materne şi a culturii Ńării de origine pe întreaga durată a învăŃământului obligatoriu. 205 . ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene au acces la toate formele şi nivelurile de învăŃământ din România în aceleaşi condiŃii prevăzute de prezentul cod pentru cetăŃenii români. este gratuită. (16) Minorii care cunosc limba română vor susŃine un examen organizat de inspectoratul şcolar judeŃean sau al municipiului Bucureşti. Cercetării şi Inovării. (14) Şcolarizarea pe perioada învăŃământului general obligatoriu a copiilor lucrătorilor migranŃi. în conformitate cu prevederile prezentului cod. fără examen de diferenŃă. (19) Copiii lucrătorilor migranŃi pot urma şi celelalte niveluri de învăŃământ prevăzute de legislaŃia română.

bursier al statului român. domiciliul stabil în România. în cadrul unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ de stat din România. pentru un singur ciclu de învăŃământ. va putea continua studiile în aceleaşi condiŃii ca şi cetăŃenii români. (5) În cazul în care un cetăŃean de origine etnică română. se stabileşte anual. prin hotărâre de Guvern. (6) Numărul de locuri de studii pe nivel de învăŃământ. prin hotărâre de guvern. după promovarea examenelor de admitere. (7) Cuantumul burselor pentru tinerii de origine etnică română din Ńări învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate. care studiază în instituŃii şi unităŃi de învăŃământ de stat din România. dacă actele de identitate indică domiciliul stabil în străinătate.TITLUL XIV – ŞCOLARIZAREA TINERILOR DE ORIGINE ETNICĂ ROMÂNA ŞI A ETNICILOR ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE CAPITOL I – DispoziŃii generale Art. la cursul de schimb al monedei euro comunicat de Banca NaŃională a României pentru ultima zi a lunii precedente. (3) Prin finanŃare parŃială se înŃeleg locuri de studii fără plata taxei de şcolarizare şi fără bursă. 198 DispoziŃii generale (1) Statul român acordă anual burse pentru sprijinirea tinerilor de origine etnică româna din Ńări învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate. prin acte de identitate. obŃine cetăŃenia română pe parcursul anilor de studii va putea continua studiile în aceleaşi condiŃii financiare. (2) Prin bursă se înŃelege atât finanŃare parŃială cât şi finanŃare totală a locurilor de studii. iar prin finanŃare totală se înŃeleg locuri de studii cu bursă şi fără plata taxei de şcolarizare. În situaŃia în care dovedeşte. trimestrial. se stabileşte anual. (4) Statutul de bursier al statului român se acordă etnicilor români care nu deŃin buletin de identitate/ carte de identitate românească cu domiciliul stabil în România. (8) Echivalentul în lei al bursei se actualizează în fiecare an. 206 . care doresc să studieze.

în anul de învăŃământ următor. (13) Bursele elevilor şi studenŃilor din toate ciclurile de învăŃământ de origine etnică română din Ńări învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul în străinătate. 1 se realizează în baza Metologiei aprobată prin ordin comun al Ministerului EducaŃiei. din sumele alocate Ministerului EducaŃiei. de către Ministerul EducaŃiei. (14) StudenŃii care beneficiază de sistemul creditelor universitare transferabile sau sunt înmatriculaŃi în anul următor. prin bugetul Ministerului EducaŃiei. de facilităŃi privind transportul în comun. cu condiŃia ca numărul anilor de bursă să nu depăşească durata ciclului academic. urmând ca acestea să poată fi redobândite. Cercetării şi Inovării şi al Ministerului Afacerilor Externe. Cercetării şi Inovării şi Ministerul Afacerilor Externe prin direcŃiile de specialitate. pentru anul de învăŃământ repetat. care studiază în instituŃii şi unităŃi de învăŃământ de stat din România. având aprobarea de a susŃine examene din anii anteriori. Cercetării şi Inovării. inclusiv pentru perioadele de vacanŃă în care se află în România.(9) Cheltuielile privind plata burselor în cuantumurile menŃionate se asigură de la bugetul de stat. se suspendă. în condiŃiile stabilite de lege pentru cetăŃenii români (12) Cheltuielile de cazare se asigură de la bugetul de stat. conform cifrei de şcolarizare. (10) Bursa se acordă pe tot parcursul anului calendaristic. Pe perioada suspendării bursei elevii şi studenŃii care repetă anul vor suporta cheltuielile de şcolarizare cu taxă în lei în cuantum egal cu cetăŃenii români. bursieri ai statului român. beneficiază de bursă. care studiază în instituŃii şi unităŃi de învăŃământ de stat din România. (11) Bursierii statului român. (15) SelecŃia şi înscrierea la studii în învăŃământul de stat a persoanelor prevăzute la art. în comun. după promovarea anului repetat. (16) Repartizarea pe Ńări. precum şi de asistenŃă medicală. în cazul repetenŃiei. pe domenii fundamentele şi prioritare de studii a burselor şi a locurilor de studii fără plata taxelor şcolareşi fără bursă se stabileşte anual. Cercetării şi Inovării cu această destinaŃie. beneficiază de cazare în internatele şcolare şi căminele studenŃeşti. 207 . dar nu mai mult de durata academică a studiilor.

în limita capacităŃii de şcolarizare a unităŃilor de învăŃământ.diplome. fără plata taxelor şcolare. (4) Pe timpul studiilor. Cercetării şi Inovării.şi cu stabilirea de examene de diferenŃe la disciplinele care nu au fost studiate în instituŃiile şcolare de unde provin. Cercetării şi Inovării. elaborat de Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării.(17) Nominalizarea beneficiarilor de burse sau de locuri pentru studii. (19) Tinerii de origine etnică româna sau a etnicii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi la studii cu plata taxei de şcolarizare în lei în cuantum egal cu cel al cetăŃenilor români în unităŃi şi instituŃii de învăŃământ particular acreditate. (2) Înscrierea pe parcursul anului şcolar se realizează prin echivalarea studiilor parŃiale efectuate în Ńările în care domiciliază. se face în comun. elaborat de Ministerul EducaŃiei. de către Ministerul EducaŃiei. 208 . (3) Examenele de diferenŃă se susŃin conform unui regulament de organizare şi funcŃionare a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar. Cercetării şi Inovării şi Ministerul Afacerilor Externe. conform reglementărilor prezentului cod şi ale normelor metodologice aprobate de Ministerul EducaŃiei. prin direcŃiile de resort. (5) Înscrierea în clasa corespunzătoare pentru elevii care nu au acte de studii se realizează conform unui regulament de organizare şi funcŃionare a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar. Art. luându-se în considerare actele de studii prezentate de solicitanŃi . 199 Şcolarizarea în învăŃământul preuniversitar de stat (1) Copiii de origine etnică româna sau etnicii români cu domiciliul stabil în străinătate pot frecventa gratuit învăŃământul preuniversitar de stat la toate nivelurile. aceste persoane îşi suportă integral cheltuielile de întreŃinere. Cercetării şi Inovării. foi matricole . cu aprobarea Ministerului EducaŃiei. (18) CandidaŃii pentru burse (finanŃare parŃială cât şi finanŃare totală) vor face dovada originii etnice române şi a domiciliului stabil în străinătate prin acte de identitate şi prin alte documente emise de autorităŃile competente din tara respectiva. la facultăŃi şi specializări acreditate.

(5) Cifrele de şcolarizare prevăzute pentru etnicii români cu domiciliul stabil în România nu sunt afectate de înscrierea la studii. fără a mai achita taxa de studii aferentă. Art. li se recunosc anii de studii promovaŃi anterior şi îşi pot continua studiile. Cercetării şi Inovării. peste efectivul maxim. care dau concurs şi se încadrează pe locurile de studii fără bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare li se recunosc anii de studii promovaŃi anterior şi îşi pot continua studiile. (-) şi (-). a persoanelor prevăzute la art. pe locuri de studii cu taxă în lei. cu 1-2 elevi pe clasă. sub rezerva aprobării Ministerului EducaŃiei. 200 Şcolarizarea în învăŃământul superior de stat (1) Tinerii de origine etnică română şi etnicii români cu domiciliul stabil în străinătate au acces în învăŃământul superior de stat. care dau concurs şi se încadrează pe locurile de studii cu plata taxelei de şcolarizare în lei în cuantum egal cu cel al cetăŃenilor români. (1). în conformitate cu regulamentul propriu de organizare şi capacitatea de şcolarizare a instituŃiilor de învăŃământ. (-). şi achită taxa de studii în lei aferentă. (1). în condiŃiile prevăzute de cod. (4) Persoanelor prevăzute la alin. Cercetării şi Inovării. (2) CetăŃenii de origine etnică româna sau etnicii români cu domiciliul stabil în străinătate. cu condiŃia promovării concursului de admitere într-o sesiune legal stabilită. înscrişi la studii cu taxa în valută. (6) CetăŃenii de origine etnică româna sau etnicii români cu domiciliul stabil în străinătate. pot opta pentru schimbarea statutului financiar. sub rezerva aprobării Ministerului EducaŃiei. (7) Şcolarizarea tinerilor de origine etnică româna şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăŃământul postliceal de stat se realizează la propunerea unităŃii de învăŃământ cu avizul inspectoratului şcolar. (3) Persoanelor prevăzute la alin. în cuantum egal cu cel prevăzut pentru cetăŃenii români. pot beneficia de reducerea cu 1/3 a taxelor de şcolarizare. înscrişi la studii cu taxa în valută în România şi care nu au susŃinut examenul de admitere. 209 .(6) CetăŃenii de origine etnică româna sau etnicii români cu domiciliul stabil în străinătate pot fi şcolarizaŃi în învăŃământul preuniversitar de stat din România. alin. prin concurs.

c) Legea 87/2006 Art. iar acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României. pe baza rezultatelor şcolare obŃinute. sau au fost condamnaŃi prin hotărâri penale. 201 Intrarea în vigoare (9) Prezentul cod intră în vigoare la data de [zz. 606 din 10 decembrie 1999. 1 se aplică în limita unui număr total de 1. (8) Nu beneficiază de prevederile alin. precum şi orice alte dispoziŃii contrare prezentului cod: a) Legea nr. Cercetării şi Inovării va elabora normele metodologice. au încălcat disciplina universitară. au rămas repetenŃi.ll. cu modificările şi completările ulterioare. 84/1995 Legea învăŃământului.(7) Prevederile alin. Cercetării şi Inovării. Ministerul EducaŃiei. b) Legea 288/2004. (1) Pe aceeaşi dată se abrogă următoarele legi şi acte normative. republicată în Monitorul Oficial al României nr. 202 În termen de 6 luni de la publicarea prezentului cod în Monitorul Oficial al României. 210 . regulamentele şi instrucŃiunile ce decurg din aplicarea statutului. Titlul XV – DispoziŃii tranzitorii şi finale CAPITOL I – DispoziŃii comune Art. în ultimul an şcolar.000 de locuri în instituŃiile de învăŃământ superior. beneficiarii fiind stabiliŃi de către Ministerul EducaŃiei.aaaa]. 1 cei care.

selecŃie. personalului didactic care îndeplineşte funcŃii de îndrumare şi de control. îndrumarea. planificare. de îndrumare şi de control.Domeniul de aplicare (1) Prevederile prezentului statut se aplică personalului din învăŃământ. prin următoarele activităŃi: formare iniŃială şi certificare. didactice auxiliare. stabilirea şi acordarea sporurilor şi indemnizaŃiilor. Principii. securitate şi sănătate în muncă şi disciplină Art. didactic de predare. monitorizarea şi controlul. b) Motivarea personalului din învăŃământ. precum şi celorlalte categorii de personal didactic. recrutare. numite în continuare funcŃii din educaŃie şi formare profesională. 203 . de conducere din sistemul naŃional de învăŃământ. nominalizate în statut. 204. angajare. cu următoarele activităŃi: perfecŃionare şi formare continuă. se realizează cu respectarea următoarelor principii: 211 . a. administrarea carierei şi promovare. evaluarea performanŃelor profesionale. didactic auxiliar şi nedidactic. dezvoltare profesională. CondiŃii generale Exercitarea funcŃiilor didactice.Cartea a II-a – Statutul Personalului (Didactic) din ÎnvăŃământ Titlul I – DispoziŃii generale CAPITOLUL I – DispoziŃii comune Art. prin următoarele activităŃi: normarea şi salarizarea. (2) Prezentul statut reglementează: a) Asigurarea personalului din învăŃământ. c) Dezvoltarea profesională a personalului din învăŃământ. d) SusŃinerea carierei didactice prin: consiliere. de conducere. încetarea relaŃiilor de muncă alte drepturi.

obiectivitate şi responsabilitate. v. eficacitate şi eficienŃă în procesul educaŃional şi de formare profesională. c. centrarea procesului de educaŃie şi formare profesională pe preşcolari. iii. promovarea învăŃării pe parcursul întregii vieŃi. respectiv psiholog acreditat. îndeplinesc condiŃiile de studii prevăzute de lege pentru funcŃia respectivă. 212 . d) se consideră îndeplinită prin prezentarea anuală a unui certificat medical şi de atestare psiho-comportamentală eliberat în urma examinării şi evaluării de specialitate de către un medic de medicina muncii. iii. CondiŃia precizată la alin. elevi şi studenŃi. (3) poate solicita şi prezenta o expertiză a capacităŃii de muncă. vii.i. Persoanele care ocupă o funcŃie din educaŃie şi formare profesională care se consideră nedreptăŃite de rezultatul examinării şi evaluării precizate la alin. vi. iv. transparenŃă şi răspundere publică. IncompatibilităŃile medicale şi de natură psiho-comportamentală sunt stabilite prin protocol de cele două ministere. legalitate. ii. ii. Cercetării şi Inovării împreună cu Ministerul SănătăŃii. iv. sunt apte din punct de vedere medical şi psiho-comportamental pentru exercitarea funcŃiei respective. b. imparŃialitate. v. (2) lit. au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor. nu au suferit în ultimii 7 ani o desfacere disciplinară a contractului de muncă din oricare dintre funcŃiile reglementate de prezentul statut. sunt cetăŃeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. cu excepŃia cazurilor pentru care a intervenit reabilitare. d. FuncŃiile din educaŃie şi formare profesională pot fi ocupate în condiŃiile legii de către persoane care: i. nu au suferit condamnări pentru săvârşirea cu intenŃia a unor infracŃiuni. în condiŃiile legii. pe un formular specific stabilit de Ministerul EducaŃiei. au o conduită morală conformă deontologiei profesionale.

pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. după caz. învăŃământ. Art. b. ii. de îndrumare şi de control nu pot fi ocupate de persoane care: i. funcŃiile de conducere. iv. suspendarea pe o perioadă determinată a contractului de muncă al persoanei respective. iii. Dreptul de terminare sau suspendare a contractului revine angajatorului şi se exercită numai în baza documentelor eliberate în condiŃiile alin. 213 .e. în manieră obscenă. (4) pentru o persoană care ocupă o funcŃie din educaŃie şi formare profesională conduce de drept şi de fapt la încetarea sau. ocupă o funcŃie de conducere în organizaŃiile sindicale din învăŃământ sau din altă ramură. inclusiv prin Internet şi indiferent dacă oricare dintre aceste activităŃi este desfăşurată în timpul serviciului şi/sau în timpul liber. prestează activităŃi comerciale în incinta unităŃii sau instituŃiei de a. a corpului ori alte activităŃi necorespunzătoare deontologiei profesionale şi statutului de persoană responsabilă cu educaŃia şi formarea profesională a copiilor şi tinerilor. v. IncompatibilităŃi Nu pot ocupă o funcŃie în educaŃie şi formare profesională persoanele care: i. produc. activităŃi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea. (3) coroborat cu alin. Suplimentar prevederilor de la alin. Incompatibilitatea medicală şi/sau psiho-comportamentală constatată în condiŃiile alin. (4). audio şi/sau vizuală. (3) coroborat cu alin. în public. desfăşoară activităŃi care prin natura lor aduc atingere demnităŃii profesionale sau bunelor moravuri. comercializează. sunt lipsite de acest drept. distribuie sau favorizează răspândirea de substanŃe interzise prin lege. ocupă o funcŃie de conducere în organizaŃii sau partide politice. respectiv de materiale obscene sau pornografice sub orice formă de prezentare – scrisă. 205. ii. (1). practică.

profesor-logoped. i. a. de îndrumare sau de control din sistemul naŃional de învăŃământ. ocupă o altă funcŃie de conducere. Titlul II – ÎnvăŃământ preuniversitar CAPITOLUL I – FuncŃiile didactice şi didactice auxiliare Art. profesor corepetitor/acompaniament. institutor/institutoare. (1). învăŃător/învăŃătoare. Dovedirea existenŃei incompatibilităŃii conduce de drept şi de fapt la desfacerea disciplinară imediată a contractului de muncă al persoanei în cauză. în învăŃământul primar: învăŃător/învăŃătoare. c. profesor itinerant. FuncŃiile didactice FuncŃiile didactice sunt: în învăŃământul ante-preşcolar: educator puericultor. 206. maistru-instructor. profesorpedagog social. institutor/institutoare. profesor. profesor. profesor pentru învăŃământ primar. profesor-pedagog social. institutor/institutoare. învăŃător itinerant. profesor-psihopedagog. profesor-psihopedagog. profesor-psiholog şcolar. Cercetarea existenŃei oricăreia dintre aceste incompatibilităŃi pentru orice persoană care ocupă o funcŃie în educaŃie şi formare profesională se realizează prin procedura descrisă în prezentul statut la art. învăŃător-educator. în învăŃământul secundar: profesor. FuncŃiile de conducere din aceeaşi unitate sau instituŃie de învăŃământ nu pot fi ocupate simultan de persoane care sunt în relaŃie de rudenie de gradul I sau sunt soŃ/soŃie. maistru-instructor. v. iii. iv. (--).iii. (2) sau (3) este dreptul şi obligaŃia angajatorilor pentru toate funcŃiile din educaŃie şi formare profesională. în învăŃământul special şi în comisiile de expertiză complexă: educator/educatoare. d. Constatarea existenŃei oricăreia dintre incompatibilităŃile precizate la alin. profesor-educator. în învăŃământul preşcolar: educator/educatoare. 214 . ii. profesor de educaŃie specială. profesor pentru învăŃământ preşcolar.

palatele şi cluburile copiilor. institutor-educator. i. vii. iv. viii. profesor-psiholog. iii. profesorpedagog social. în unităŃile cu activităŃi extraşcolare: educator/educatoare. b. iv. corepetitor pentru cluburile sportive şcolare. instructor-animator. psihologie sau pedagogie. psihopedagog. a. iii. în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesorlogoped. maistru-instructor. Art. tehnician. antrenor. profesor-educator. profesor-asociat. ii. vii. pentru asigurarea formării iniŃiale. documentarist. FuncŃiile didactice auxiliare FuncŃiile didactice auxiliare sunt: bibliotecar. în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist. pedagog-şcolar. în centrele şi cabinetele de asistenŃă psihopedagogică: profesorpsihopedagog. profesor-logoped. v. în cluburile sportive şcolare: profesor. învăŃător-educator. a inserŃiei profesionale şi a formării continue: cadre didactice mentori şi cadre didactice tutori. ii. profesor-pedagog social. vi. instructor de educaŃie extraşcolară. 207. v. informatician. redactor. profesor. În unităŃile conexe şi în cele cu activităŃi extraşcolare ale învăŃământului preuniversitar funcŃiile didactice sunt: i. 215 . asistent social. vi. cu calificarea în psihopedagogie specială. învăŃător. laborant. profesor-sociolog. în casele corpului didactic: profesor-metodist. în unităŃile de învăŃământ. în centrele de plasament: educatoare/educator.vi. antrenor. institutor.

este autorizat ca. secretar. administrator de patrimoniu. Art. Formarea iniŃială practică este constituită din două module: pregătirea practică pedagogică realizată pe durata studiilor şi un stagiu practic cu durata de 1 an şcolar realizat după absolvire într-o unitate de învăŃământ. Pe baza acestor acorduri-cadru. xii. Furnizorii de formare iniŃială autorizaŃi/acreditaŃi pot realiza independent parteneriate cu instituŃii ofertante de servicii în domeniu – centre de consiliere. în funcŃia didactică corespunzătoare studiilor. xi. În vederea realizării modulului de pregătire practică pedagogică de pe parcursul studiilor se constituie o reŃea permanentă de unităŃi de învăŃământ – în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei. 208. secretar-şef. în colaborare cu Ministerul Muncii. Formarea iniŃială teoretică este constituită. sub îndrumarea cadrelor didactice mentori/tutori şi a inspectorilor şcolari. x. xiii.ix. b. cercetării şi inovării. c. d. să stabilească noi funcŃii didactice auxiliare. asistent educaŃional. echivalent funcŃiei de contabil sau contabil-şef. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. b. cercetării şi inovării şi în baza unor acorduri-cadru încheiate între furnizorii de formare iniŃială autorizaŃi/acreditaŃi şi inspectoratele şcolare. după caz. Formarea iniŃială pentru ocuparea funcŃiilor didactice – dispoziŃii comune Formarea iniŃială pentru ocuparea funcŃiilor didactice este constituită din formare iniŃială teoretică şi formare iniŃială practică. Cercetării şi Inovării. în funcŃie de dinamica învăŃământului. realizate pe baza standardelor profesionale aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. echivalent funcŃiei de administrator. cluburi şi palate 216 . mediator şcolar. furnizorii de formare iniŃială autorizaŃi/acreditaŃi încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităŃile de învăŃământ respective pentru precizarea concretă a condiŃiilor de organizare şi desfăşurare a modulului de pregătire practică pedagogică. a. e. administrator financiar. Ministerul EducaŃiei. din formare iniŃială în specialitatea disciplinei şi formare iniŃială psihopedagogică şi metodică.

h. ONG-uri şi altele – pentru organizarea şi desfăşurarea modulului de pregătire pedagogică [alternativă] de pe parcursul studiilor. 217 . au obligaŃia să absolve cursurile organizate de departamentul pentru pregătirea personalului didactic. AbsolvenŃilor cursurilor organizate de departamentele pentru pregătirea personalului didactic li se eliberează certificate de absolvire pe baza cărora aceştia sunt abilitaŃi să urmeze un stagiu practic cu durata de 1 an şcolar realizat într-o unitate de învăŃământ. formarea iniŃială teoretică în psihopedagogie şi în metodică. cu excepŃia celor care urmează studii în specializarea Pedagogia învăŃământului primar şi preşcolar. ii. pe bază de contract individual de muncă cu durata de 1 an şcolar. De aceeaşi abilitare beneficiază şi absolvenŃii cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic. i. centre logopedice. g. conforme standardelor profesionale pentru funcŃiile didactice şi aprobate de senatele universităŃilor. inclusiv norma didactică de metodică. f. Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcŃionează pe bază de regulament propriu în instituŃiile de învăŃământ superior şi au planuri de învăŃământ distincte. j. Planurile de învăŃământ ale departamentului sunt integrate în planurile de învăŃământ ale facultăŃilor de profil. precum şi modulul de pregătire practică pedagogică de pe parcursul studiilor se realizează prin departamentele pentru pregătirea personalului didactic. sunt introduse în statele de funcŃii ale acestor departamente. prin concurs. În învăŃământul superior. respectiv cu diplomă de absolvire a învăŃământului postliceal pedagogic.ale copiilor. StudenŃii şi absolvenŃii de învăŃământ superior care optează pentru profesiunea didactică. în funcŃia didactică corespunzătoare studiilor. Pregătirea studenŃilor în cadrul acestor departamente se realizează în regimul activităŃilor didactice opŃionale. respectiv absolvenŃii cu diplomă de licenŃă a specializării Pedagogia învăŃământului primar şi preşcolar. Normele didactice constituite în vederea formării iniŃiale pentru ocuparea funcŃiilor didactice din competenŃa departamentelor pentru pregătirea personalului didactic. după caz. Ocuparea unei funcŃii didactice în perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar se poate realiza în următoarele condiŃii cumulative: i.

de către persoane cu funcŃia de bază în învăŃământ. finală a examenului se poate amâna pentru sesiunea din anul următor. evaluarea portofoliului profesional personal şi cel puŃin 3 inspecŃii la clasă realizate de inspectorii şcolari. Prezentarea la examenul pentru definitivarea în învăŃământ este obligatorie în anul finalizării stagiului practic cu durata de 1 an şcolar. Persoanelor care au promovat examenul de definitivare în învăŃământ li se poate asigura continuitatea pe postul/catedra ocupate în perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar. Formarea iniŃială pentru ocuparea funcŃiilor didactice se finalizează cu examenul de definitivare în învăŃământ. cu excepŃia situaŃiilor medicale bine justificate.iii. Pot participa la examenul de definitivare în învăŃământ numai persoanele care au urmat formarea iniŃială pentru ocuparea unei funcŃii didactice reglementată de prezentul articol. k. în condiŃiile legii. Această diplomă dă posesorului dreptul de a ocupa. caz în care etapa a II-a. Cercetării şi Inovării. etapa I. p. cercetării şi inovării şi organizat după cum urmează: i. 218 . b) eliberează diploma de cadru didactic definitiv în învăŃământ. (12) lit. eliminatorie – este realizată de către inspectoratele şcolare la finalizarea stagiului practic de 1 an şcolar şi constă din evaluarea la nivelul unităŃii de învăŃământ. m. reglementat metodologic prin ordin al ministrului educaŃiei. ii. cercetării şi inovării în baza căruia instituŃia de învăŃământ superior autorizată/acreditată precizată la alin. Definitivarea în învăŃământ se acordă prin ordin al ministrului educaŃiei. n. funcŃii didactice corespunzătoare din sistemul naŃional de învăŃământ. psihopedagogie şi metodică. inclusiv cu statutul de titular. pe un format stabilit de Ministerul EducaŃiei. în condiŃiile legii. la decizia consiliului de administraŃie din unitatea de învăŃământ respectivă şi cu aprobarea inspectoratului şcolar. o. etapa a II-a. precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legislaŃia în vigoare l. Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar li se aplică în mod corespunzător funcŃiei didactice ocupate temporar toate prevederile prezentului statut. finală – este realizată de instituŃii de învăŃământ superior şi constă dintr-o examinare scrisă din specialitate.

Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăŃământ nu pot ocupă funcŃii didactice în sistemul naŃional de învăŃământ.q. 3. v. care trec în învăŃământul preuniversitar. s. eliminatorie a examenului de definitivare în învăŃământ. li se acordă. definitivarea în învăŃământ. Preparatorilor universitari care trec în învăŃământul preuniversitar li se recunoaşte ca stagiu de practică perioada în care au funcŃionat în această calitate. AsistenŃilor universitari şi preparatorilor universitari cu o vechime la catedră de cel puŃin 3 ani. în condiŃiile reluării de fiecare dată. anterior susŃinerii examenului. Prin excepŃie. a stagiului de practică cu durata de 1 an şcolar. Stagiul de practică cu durata de 1 an şcolar şi examenul de definitivare în învăŃământ pot fi reluate în condiŃiile legii într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de practică. 209. finală a examenului de definitivare în învăŃământ. Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăŃământ. CondiŃiile de studii pentru ocuparea funcŃiilor didactice Pentru ocuparea funcŃiilor didactice trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiŃiile precizate la art. pe baza evaluării portofoliului profesional personal şi a unei inspecŃii speciale la clasă. pot participa la cel mult 2 alte sesiuni ale acestui examen. iar aceasta se echivalează cu etapa I. 6 precum şi următoarele condiŃii de studii: a. persoanele aflate în această situaŃie vor prezenta la inspectoratul şcolar o evaluare realizată la nivelul instituŃiei de învăŃământ superior în care au activat. indiferent de statutul angajării. t. Personalului didactic care a obŃinut definitivarea în învăŃământ i se recunoaşte definitivatul pentru oricare dintre celelalte funcŃii didactice prevăzute la art. u. Diploma de cadru didactic definitiv în învăŃământ se acordă în acest caz la cererea inspectoratului şcolar de către o instituŃie de învăŃământ superior autorizată/acreditată. r. 219 . Art. pentru personalul didactic asociat care are cel puŃin 1/2 normă didactică în specialitate şi îndeplineşte condiŃiile de studii durata stagiului de pregătire practică în vederea definitivării în învăŃământ este de 2 ani şcolari. Pentru a se înscrie în etapa a II-a. în cazul în care îndeplineşte condiŃiile de studii necesare pentru ocuparea acelor funcŃii.

220 . studii academice postuniversitare. aprobate în acest scop de Ministerul EducaŃiei. v. urmată de absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior de lungă sau de scurtă durată ori de absolvirea cu diplomă de licenŃă sau de absolvire. pentru funcŃia de învăŃător/învăŃătoare – absolvirea cu examen de diplomă a liceului pedagogic. vi. Cercetării şi Inovării – studii aprofundate. iv.i. pentru funcŃia de profesor în învăŃământul secundar inferior. a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente. urmată de un curs specific în domeniul psihopedagogic şi metodic. sau absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puŃin un an şi jumătate. postliceal – absolvirea cu examen de licenŃă a unei instituŃii de învăŃământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia. liceal şi terŃiar non-universitar. ori absolvirea cu diplomă de licenŃa sau de absolvire. Cercetării şi Inovării – studii aprofundate. studii academice postuniversitare. ii. studii postuniversitare de specializare. pentru funcŃia de educator puericultor – absolvirea cu examen de diplomă a liceului pedagogic sau absolvirea cu diplomă de absolvire a învăŃământ postliceal pedagogic cu specializarea educator puericultor. gimnaziu – absolvirea. studii postuniversitare de specializare. a unei instituŃii de învăŃământ superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puŃin un an şi jumătate. iii. urmată de un curs în domeniul psihopedagogic şi metodic specific. pentru funcŃia de institutor/institutoare – absolvirea cu examen de diplomă a colegiului universitar pedagogic. secŃia pentru învăŃători. sau a secŃiei educatoare-învăŃători ori a unei şcoli echivalente. în profilul postului. cu examen de licenŃă ori examen de absolvire. pentru funcŃia de educator/educatoare în învăŃământul preşcolar – absolvirea cu examen de diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente. în profilul postului. în profilul postului. aprobate în acest scop de Ministerul EducaŃiei. pentru funcŃia de profesor în învăŃământul secundar superior.

(1) lit. a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puŃin 3 semestre. precum şi un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaŃie specială. (1) din prezentul articol. viii. cu păstrarea statutului de personal didactic titular. c. cu diplomă. d. a) – f) şi absolvirea unui curs specific de pregătire. ulterior titularizării. Au prioritate cadrele didactice aflate în restrângere de activitate. se cere absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori acreditată ori a unei instituŃii de învăŃământ postliceal sau superior în domeniu de profil. în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei. studii postuniversitare de specializare în profilul postului. pentru funcŃia de maistru instructor – absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale în domeniu sau absolvirea cu examen de licenŃă ori examen de absolvire a unei instituŃii de învăŃământ superior. pentru funcŃiile de cadru didactic mentor şi cadru didactic tutor – îndeplinirea oricăreia dintre condiŃiile de studii precizate la lit. Cercetării şi Inovării – studii aprofundate. în învăŃământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiŃiile art. cercetării şi inovării. e. Cercetării şi Inovării. (1). examen de diplomă ori examen de absolvire a unei instituŃii de învăŃământ superior de lungă sau scurtă durată în profilul postului ori absolvirea. aprobate în acest scop de Ministerul EducaŃiei. d). cu specializarea în ramura de sport respectivă şi trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiŃiile art. 221 . 208. pentru funcŃiile de profesor documentarist – absolvirea cu examen de licenŃă. Pentru ocuparea funcŃiei de antrenor în cluburile sportive şcolare. 206 şi condiŃiile de studii prevăzute la alin. dobândeşte prin studii şi alte specializări didactice poate solicita trecerea în noua specializare. în palatele şi în cluburile copiilor. Pentru ocuparea funcŃiilor didactice din unităŃile conexe învăŃământului preuniversitar trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiŃiile art. studii academice postuniversitare.vii. Personalul didactic titular care. aprobat de Ministerul EducaŃiei. ix. 3 alin. b. 208 şi condiŃiile de studii menŃionate la alin. Pentru ocuparea funcŃiilor didactice prevăzute la art.

c) pentru funcŃia de laborant şi de tehnician – absolvirea cu examen de diplomă. cu examen de licenŃa sau de absolvire. f) pentru funcŃia de instructor de educaŃie extraşcolară – absolvirea unui liceu sau liceu pedagogic. de lungă sau de scurtă durată. sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de conducători puericultori. de profil. a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia. b) pentru funcŃia de informatician – absolvirea cu diplomă a unei instituŃii de învăŃământ superior sau a unei unităŃi de învăŃământ preuniversitar. cu diplomă de bacalaureat. g) pentru funcŃia de asistent social – absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior de profil. pe perioadă determinată. dacă au urmat un curs de iniŃiere în domeniu. ori a unui liceu de specialitate. pe o perioadă de 4 ani. Antrenorii de la cluburile sportive şcolare pot fi angajaŃi cu contract de muncă. CondiŃiile de studii pentru ocuparea funcŃiilor didactice auxiliare Pentru ocuparea funcŃiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiŃii de studii: a) pentru funcŃia de bibliotecar. de documentarist şi de redactor – absolvirea cu examen de diplomă a unei instituŃii de învăŃământ. de regulă. urmată de un curs de iniŃiere în domeniu. în profilul postului. un ciclu olimpic. pot ocupă funcŃia de bibliotecar. e) pentru funcŃia de instructor-animator – absolvirea cu diplomă a unei instituŃii de învăŃământ superior. de documentarist sau de redactor şi alŃi absolvenŃi ai învăŃământului superior. a. 222 .f. sau a altor instituŃii de învăŃământ ai căror absolvenŃi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. cercetării şi inovării. d) pentru funcŃia de pedagog şcolar – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat. în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei. a unei şcoli postliceale sau a liceului. secŃia de biblioteconomie. Art. h) pentru funcŃia de corepetitor – absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior de profil. a unei şcoli postliceale. 210. ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru obŃinerea [atestatului de aptitudini] sau [certificatului de calificare profesională] pentru aceasta funcŃie. de lungă sau de scurtă durată. postliceal sau liceal cu diplomă.

a). b. a. personalul didactic poate fi angajat cu contract de individual muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. Cercetării şi Inovării. 212. b). b. g) şi h) se pot ocupă şi de persoanele care au absolvit cu diplomă ciclul I de studii universitare de licenŃă sau ciclul II de studii universitare de masterat în profilul postului. a. l) pentru funcŃia de administrator financiar – îndeplinirea condiŃiilor prevăzute de lege pentru funcŃia de contabil. 211. cu diplomă de bacalaureat. contabil-şef. Categorii de personal didactic În sistemul naŃional de învăŃământ. k) pentru funcŃia de secretar. Personalul didactic angajat cu contract de individual muncă pe perioadă determinată este personal didactic suplinitor sau asociat. e). în condiŃiile legii. m) pentru funcŃia de administrator de patrimoniu – îndeplinirea condiŃiilor prevăzute de lege pentru funcŃia de administrator. j) pentru funcŃia de mediator şcolar – absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului filieră vocaŃională cu specializarea mediator şcolar sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar. Planificarea personalului didactic şi didactic auxiliar Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ realizează anual planificarea resurselor umane din unitate prin: 223 . Art. corespunzător perioadei lucrate. Art. FuncŃiile didactice auxiliare prevăzute la lit. Personalul didactic suplinitor are norma de bază în învăŃământ.i) pentru funcŃia de asistent educaŃional – absolvirea cu examen de diplomă a liceului pedagogic sau absolvirea cu diplomă de absolvire a învăŃământ postliceal pedagogic cu specializarea asistent educaŃional. Personalul didactic angajat pe durată determinată beneficiază de aceleaşi drepturi cu personalul didactic titular. d. recunoscut de Ministerul EducaŃiei. Personalul didactic angajat cu contract de individual muncă pe perioadă nedeterminată este personal didactic titular în învăŃământ. c. secretar-şef – absolvirea unui liceu.

i. 10 posturile/catedrele disponibile şi statutul acestora: vacante titularizabile sau netitularizabile. Oferta de posturi/catedre se publică în presa centrala. prezentarea unui curriculum vitae şi interviu la angajarea personalului didactic asociat. obligatoriu în colaborare cu unitatea de învăŃământ şi aprobă statul de funcŃii avizat în prealabil de Consiliul Local. pe baza planului de şcolarizare aprobat şi a planurilor cadru de învăŃământ în vigoare. Cercetării şi Inovării pentru fiecare categorie de personal. b. 213. Concursurile se organizează în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. Art. oferta de posturi/catedre la nivel naŃional. după caz. corectează. în ordinea descrescătoare a punctajului obŃinut. respectiv lecŃie deschisă. Recrutarea. evaluează şi. a. Ministerul EducaŃiei. după caz. evaluează şi. Posturile/catedrele didactice se ocupă prin concurs. c. oferta de posturi/catedre. locală şi prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităŃile de învăŃământ respective cu cel puŃin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecŃie şi angajare pe aceste posturi/catedre. elaborarea statului de funcŃii al unităŃii de învăŃământ. elaborarea proiectului de încadrare cu personal didactic. aprobată prin ordin al ministrului. obligatoriu în colaborare cu unităŃile de învăŃământ. Inspectoratul şcolar consolidează. în condiŃiile legii. în funcŃie de condiŃiile locale şi pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării şi Inovării. iii. corectează. selecŃia şi angajarea personalului didactic Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ stabileşte în condiŃiile art. Concursul constă din lecŃie deschisă şi probă scrisă din specialitate şi metodică pentru angajarea titularilor şi suplinitorilor. stabilirea structurii şi numărului de posturi pentru personalul didactic auxiliar şi administrativ. după caz. respectiv rezervate. Inspectoratul şcolar evaluează şi. ii. corectează şi aprobă proiectul de încadrare. 224 . cu consultarea federaŃiilor sindicale reprezentative din învăŃământ. b. Cercetării şi Inovării consolidează. d.

iii. 2. vi. dacă persoana respectivă a obŃinut media minim 7 la concursul de titularizare sau guvernamentală. f. prin cumul sau prin plata cu ora. detaşarea. acestora. prin concurs. pretransferarea la cerere şi transferarea personalului didactic disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desfiinŃarea unor unităŃi şcolare se realizează şi între nivelurile de învăŃământ. cu condiŃia suplimentară a parcurgerii unui program de perfecŃionare/formare continuă în ultimii 5 ani. g. transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desfiinŃarea unor unităŃi şcolare. detaşarea în interesul învăŃământului. este după urmează: i. prin concurs. ocuparea. 5.e. prin concurs. la cererea persoanelor interesate. a)-e). pretransferarea la cerere şi transferarea personalului didactic disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desfiinŃarea unor unităŃi şcolare se realizează şi din mediul rural în cel urban. de către personal suplinitor. iv. ii. pretransferarea personalului didactic. conform statutului acestora. a posturilor rezervate şi a posturilor rămase vacante în urma operaŃiunilor prevăzute la lit. a posturilor declarate vacante. v. conform statutului Inspectoratele şcolare pot organiza. Ordinea ocupării posturilor didactice din învăŃământul preuniversitar de stat. la cerere. în consorŃii şcolare sau în asocieri temporare la nivel judeŃean organizează concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor. individual. în aceeaşi localitate sau în localitatea unde îşi are domiciliul. UnităŃile de învăŃământ. în interesul învăŃământ şi la cererea unităŃilor de învăŃământ concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor. prin concurs. prin suplinire. 4 şi art. 1. titular sau asociat. dacă avea media minim 7 la repartiŃia 225 . ocuparea. cu respectarea corespunzătoare a prevederilor art.

de către inspectoratele şcolare. (1). ConŃinutul concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor se stabileşte de unităŃile de învăŃământ sau.h. personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate. Din aceasta comisie nu pot face parte persoanele care au asigurat corectarea la concurs a lucrărilor. o. la care pot participa candidaŃii care îndeplinesc condiŃiile prevăzute de prezentul statut. Calendarul activităŃilor prevăzute în prezentul articol. Lucrările privitoare la mobilitatea personalului didactic din învăŃământul preuniversitar de stat sunt coordonate de o comisie. pot fi consultate pentru conŃinutul concursului instituŃii de învăŃământ superior. ContestaŃiile privind rezultatele concursului în învăŃământul preuniversitar particular se adresează unităŃii organizatoare. k. l. numită de inspectorul şcolar general. p. ContestaŃiile se soluŃionează prin reevaluarea lucrărilor în cauza de către o comisie stabilită de inspectorul şcolar general. tematica şi condiŃiile de concurs se fac publice în fiecare an şcolar. se ocupă printr-un nou concurs organizat de inspectoratul şcolar. Hotărârea acestei comisii este definitivă. până la data de 15 noiembrie. La decizia organizatorilor. Personalul didactic titular aflat în concediu fără plată nu poate fi încadrat în activităŃi de suplinire. Evaluarea probelor din concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor se realizează de comisii. q. i. prin cumul sau prin plata cu ora. având ca preşedinte un inspector şcolar general adjunct. rămase vacante după operaŃiunile menŃionate la alin. j. Comisia care le va analiza va fi alcătuită din alŃi 226 . în termen de 10 zile de la comunicarea rezultatelor. (7). Orele rămase neocupate după operaŃiunile prevăzute la alin. (7) şi (8) se atribuie de către directorul unităŃii de învăŃământ. cercetării şi inovării. ContestaŃiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice în învăŃământul preuniversitar de stat se adresează organizatorului concursului. m. cumul sau plata cu ora. n. personalului didactic titular din unitatea de învăŃământ respectivă. Posturile prevăzute la alin. după caz. instituite la nivelul organizatorului concursului şi numite prin decizia inspectorului şcolar general. ComponenŃa comisiei şi atribuŃiile acesteia se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul educaŃiei.

conform statutului acestora. Hotărârile acestuia sunt definitive şi nu pot fi atacate decât prin contestaŃii la Tribunalul pe raza căruia funcŃionează inspectoratul şcolar. Posturile didactice auxiliare vacante se publică prin grija unităŃii de învăŃământ în presa locală şi la sediul unităŃii de învăŃământ.membri decât cei care au corectat în concurs lucrările în cauza. inspectorul şcolar general emite decizii de repartizare pe posturi/catedre. pe perioadă determinată sau nedeterminată. În învăŃământul preuniversitar de stat validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către inspectoratul şcolar. Cheltuielile pentru toate activităŃile prevăzute de prezentul articol sunt suportate de către organizatorii acestor activităŃi. s. v. În învăŃământul particular validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către conducerea unităŃii de învăŃământ şi se comunică în scris inspectoratului şcolar. selecŃia şi angajarea personalului didactic auxiliar Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ stabileşte în condiŃiile art. conform prevederilor legale în vigoare. după finalizarea acestora. (15) şi alin. se rezolvă de către consiliul de administraŃie al inspectoratului şcolar. u. 10 posturile didactice auxiliare vacante şi ocuparea acestora pe perioadă determinată sau nedeterminată. 214. c. (16). b. t. Posturile didactice auxiliare vacante se ocupă prin concurs organizat de unitatea de învăŃământ. 227 . a. (9). ReprezentanŃii sindicatelor din învăŃământ recunoscute la nivel naŃional au drept de acces la documentele comisiei prevăzute la alin. conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă aplicabil şi încheie contractul individual de muncă. Hotărârea comisiei de contestaŃii este definitivă. cu participarea cu statut de observator a reprezentanŃilor sindicatelor din învăŃământ recunoscute la nivel naŃional. r. Pe baza acestei validări. ContestaŃiile privind mobilitatea personalului didactic. Directorul unităŃii de învăŃământ negociază condiŃiile de muncă. conform deciziei de repartizare. Art. cu cel puŃin 30 de zile înainte de declanşarea procedurilor de selecŃie şi angajare. conform legii. Recrutarea. cu excepŃia prevederilor de la alin.

Restrângerea de activitate Prin restrângere de activitate se înŃelege situaŃia în care postul de educatoare. c. în aceeaşi şcoala sau într-o şcoala apropiată. numită de inspectorul şcolar general. cu ore de specialitate sau de specialităŃi înrudite. fără posibilităŃi de completare. la propunerea directorului. (3) condiŃiile de muncă în conformitate cu prevederilor legale în vigoare şi contractul colectiv de muncă aplicabil şi încheie contractul individual de muncă. cu cel puŃin 30 de zile înaintea declansarii procedurilor prevăzute la alin. 215. institutor şi învăŃător-educator nu se mai încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preşcolari sau de elevi prevăzute de lege. la: activitatea prestată prin cumul. Inspectoratul şcolar are obligaŃia de a face publică. a. respectiv concursul. restrângerea activităŃii constă în diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăŃi de normă. Evaluarea. constă într-o inspecŃie şcolară la clasă. În cazul în care restrângerea de activitate vizează două sau mai multe persoane de aceeaşi specialitate. lista posturilor supuse restrângerii de activitate. Art. ii. (4) şi (5). în ordine. în mod obligatoriu. (3). In cazul restrângerii activităŃii unei unităŃi de învăŃământ. In cazul profesorilor şi al maiştrilor-instructori. învăŃător. d. al cărei preşedinte este inspectorul şcolar de specialitate. activitatea prestată de personalul didactic care îndeplineşte condiŃiile legale de pensionare. directorul unităŃii de învăŃământ. este realizată de o comisie. Evaluarea obiectivă. Cercetării şi Inovării. gradul didactic sau titlul de 228 . conform hotărârii consiliului de administraŃie. b. pe perioadă determinată sau nedeterminată. conform deciziei consiliului de administraŃie. care pot fi predate de cadrul didactic în cauză. se procedează la evaluarea obiectivă sau la organizarea unui concurs. prin afişare la inspectorat şi la unităŃile de învăŃământ vizate. Din comisia de evaluare/concurs face parte. i. iii.d. cumulată cu: nivelul studiilor. activitatea prestată de personalul didactic care solicită plecarea din unitate pe motivul restrângerii postului în specialitate. prin plata cu ora sau prin suplinire. e. Directorul unităŃii de învăŃământ negociază cu câştigătorul concursului precizat la alin. se renunŃa. în afara situaŃiei prevăzute la alin. convertită în punctaj unitar stabilit de către Ministerul EducaŃiei.

experimente didactice. sau clase alcătuite din copii cu cerinŃe educaŃionale speciale. (1) poate fi efectuată pe o durata de 1-4 ani. precum şi în funcŃiile de îndrumare şi de control. dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar respectiv. c. se aplică. d. (1). Detaşarea în interesul învăŃământului şi detaşarea la cerere Detaşarea în interesul învăŃământului. iar pentru funcŃiile de conducere. corespunzătoare unui ciclu de învăŃământ. motive de sănătate care nu permit părăsirea localităŃii. la cererea persoanei interesate. Art. 213. soŃ/soŃie cu domiciliul în localitate. Detaşarea pe posturile/catedrele rezervate încetează la revenirea titularilor pe aceste posturi/catedre. Dacă rezultatul evaluării obiective nu conduce la departajare. pentru ocuparea unor posturi din unităŃi de învăŃământ: grădiniŃe. programe şi manuale şcolare. activitatea didacticoştiinŃifică. unităŃi-pilot. se face cu acordul persoanelor solicitate. Detaşarea în interesul învăŃământului pe posturile/catedrele didactice prevăzute la alin. b. 4. progresul şcolar al elevilor. alte cauze obiective dovedite cu acte. pentru stagiari. 213 alin (7) lit. studii. la grupe. pentru asigurarea conducerii unităŃilor de învăŃământ. în ordine. Detaşarea se face pe o perioada de cel mult doi ani şcolari consecutivi. a. pe posturi/catedre rezervate. La medii egale de concurs are prioritate persoana al cărei soŃ este cadru didactic. cu păstrarea calităŃii de titular pe postul/catedra şi la unitatea de unde a fost detaşată. unităŃi de aplicaŃie în care se realizează practica pedagogică sau stagiul de practică prevăzute de art. până la organizarea concursului. ReprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură participă ca observatori la toate etapele restrângerii de activitate. se face prin concurs. 216. Concursul şi contestaŃiile se realizează conform prevederilor art. următoarele criterii socio-umanitare: soŃul/soŃia să lucreze în învăŃământ în aceeaşi localitate. media de absolvire. părinŃi cu domiciliul în localitate. Detaşarea în interesul învăŃământului pe posturile/catedrele menŃionate la alin. 229 . de îndrumare şi de control. şcoli sau clase constituite din elevi capabili de performanŃe. se poate efectua conform legii şi cu acordarea drepturilor prevăzute în contractul individual de munca. prevăzută la art. Detaşarea. articole. supus revizuirii anuale.doctor. lucrări ştiinŃifice. unităŃi deficitare în personal didactic. c). material didactic omologat. inclusiv de preşcolari. e.

se face de către organul care a dispus angajarea. care au absolvit cel puŃin liceul. Au prioritate persoanele în curs de calificare pentru învăŃământ. c. 219. în profilul postului/catedrei solicitat/ă. lit. b. prin transfer în alt sector de activitate sau prin desfacerea contractului individual de muncă. prin reglementări ale Ministerului EducaŃiei. conform prevederilor art. adjunct. primind cel puŃin calificativul "bine". Ocuparea posturilor vacante Ocuparea posturilor vacante se face prin concurs anual. FuncŃiile de conducere din unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora. Personalul didactic necalificat este obligat să participe periodic la cursuri de iniŃiere în profilul postului şi în metodică. Încetarea relaŃiilor de muncă Încetarea relaŃiilor de muncă şi eliberarea din învăŃământ a personalului didactic titular şi a personalului didactic auxiliar. a. a. potrivit legii. pe o durata de cel mult un an şcolar. organizate de instituŃii abilitate conform legii. 8 şi alin. pe posturi/catedre vacante netitularizabile. pot fi încadraŃi. b. dacă acesta nu se ocupă prin concurs. lit. 218. şi persoanele care au funcŃionat în anul precedent cu statut de suplinitori. Cadrele didactice care ocupă astfel de posturi se numesc asociate. Cercetării şi FuncŃiile de conducere FuncŃiile de conducere din unităŃile de învăŃământ sunt: director şi director 230 . Art.Art. de îndrumare şi de control Art. 217. cu diplomă de bacalaureat. 213. alin. a). În mod excepŃional. cărora li se asigura continuitatea pe post. (7). suplinitori fără studii corespunzătoare. respectiv alin. în lipsa personalului didactic calificat. alin. Inovării. după epuizarea situaŃiilor prevăzute la art. şi care sunt testaŃi prin interviu şi lucrare scrisă. CAPITOLUL II – FuncŃiile de conducere. c. FuncŃiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct. (7).f). f). 9. 9.

în condiŃiile legii şi cu aprobarea inspectoratului şcolar şi asigură publicarea posturilor în presa locală. d. institutor/institutoare. cu un singur post de conducere. Recrutarea. b. se aplică în mod corespunzător următoarele condiŃii suplimentare: i. Pentru ocuparea funcŃiilor de conducere în anumite unităŃi de învăŃământ. b). Directorii şi directorii adjuncŃi trebuie sa fie buni cunoscători ai limbii romane. după caz. c. Ocuparea funcŃiilor de director şi de director adjunct se face în urma câştigării concursului organizat de consiliul de administraŃie. respectiv competenŃe de nivel mediu în utilizarea tehnologiei informaŃiei şi comunicării. având cel puŃin gradul didactic II şi vechime la catedră de cel puŃin 5 ani. În unităŃile distincte de învăŃământ cu secŃii cu predare în limba română şi secŃii cu predare în limba unei minorităŃi naŃionale. cu cel puŃin 30 de zile înainte de organizarea concursului. prin excepŃie se numeşte şi un director adjunct de la altă secŃie decât cea din care provine directorul. Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ vacantează posturile de director şi/sau de director adjunct. În unităŃile de învăŃământ cu secŃii de predare în limba unei minorităŃi naŃionale. iv. cu expertiza inspectoratului şcolar şi 231 . să posede competenŃe lingvistice de nivel mediu în cel puŃin o limbă străină de circulaŃie internaŃională. FuncŃiile de director şi de director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic titular în unitatea de învăŃământ respectivă. funcŃiile de conducere se ocupă de personal didactic aparŃinând acestei minorităŃi sau de personal didactic bun cunoscător al limbii respective. unul dintre directorii adjuncŃi este.Art. se recomandă ca unul dintre directori sa fie şi cunoscător al limbii respective. iii. e. 220. selecŃia şi angajarea personalului de conducere din unităŃile de învăŃământ a. care se distinge prin calităŃi profesionale. manageriale şi morale. În unităŃile de învăŃământ prevăzute la lit. învăŃător/învăŃătoare sau educator/educatoare. În unităŃile de învăŃământ în a căror structură sunt incluse şi clase ale învăŃământului primar sau grupe de învăŃământ preşcolar. ii. la sediul inspectoratului şcolar şi al unităŃii de învăŃământ.

k. la propunerea consiliului de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă aplicabil şi încheie contract de management educaŃional cu inspectorul şcolar general. j. prin decizie a directorului unităŃii de învăŃământ. cu avizul primarului. din casele corpului didactic şi din unităŃile destinate activităŃilor extraşcolare 232 . în urma câştigării concursului. Directorii unităŃilor din învăŃământul particular sunt numiŃi de conducerea persoanei juridice finanŃatoare. Art. în urma câştigării concursului. Metodologia concursului se stabileşte de către Ministerul EducaŃiei. pentru o perioadă de 4 ani. g. l. Prevederile alin. (9) se aplică în mod corespunzător şi pentru directorul adjunct. în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor. Recrutarea. rolul inspectorului şcolar general fiind preluat de directorul unităŃii de învăŃământ. respectiv cu avizul Consiliului JudeŃean pentru unităŃile de învăŃământ special. Directorul unităŃii de învăŃământ este numit. Eventualele contestaŃii privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcŃiilor de conducere din unităŃile de învăŃământ şi/sau a rezultatelor acestuia se adresează inspectorului şcolar general. pe baza hotărârii consiliului de administraŃie al acesteia şi cu consultarea consiliului profesoral.desfăşurat pe baza criteriilor de competenŃă profesională şi managerială. desemnat prin decizie de către directorul unităŃii de şcolare. prin decizie a inspectorului şcolar general. selecŃia şi angajarea personalului de conducere din inspectoratele Activitatea managerială curentă a structurilor unităŃilor de învăŃământ este asigurată de un cadru didactic coordonator. Hotărârea acestuia este definitivă şi nu poate fi atacată decât prin contestaŃie la Tribunalul pe raza căruia funcŃionează inspectoratul şcolar. Directorul adjunct al unităŃii de învăŃământ este numit. Cercetării şi Inovării şi se aprobă prin ordin al ministrului. i. Actul de numire se aduce la cunoştinŃă inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea şcolară. directorul negociază condiŃiile de muncă. 221. cu cel puŃin o revizuire la jumătatea mandatului managerial. pentru o perioadă de 4 ani. f. Pentru exercitarea funcŃiei de conducere în unitatea de învăŃământ. învăŃământ. pentru o perioadă de 4 ani. h.

cercetării şi inovării. legislaŃia şcolară. b. cu competenŃe în domeniu. e. iii. Hotărârea acestuia este definitivă. de îndrumare şi de control. Ministerul EducaŃiei. cercetării şi inovării. În comisia de concurs pentru ocuparea funcŃiei de inspector şcolar general adjunct sau de director al casei corpului didactic va fi inclus şi inspectorul şcolar general al judeŃului respectiv. c. managerială şi de prestigiu moral. Eventualele contestaŃii la hotărârile comisiei menŃionate la alin. de inspector şcolar general adjunct. în calitate de preşedinte. (3) se adresează ministrului educaŃiei. d. iv. inspector şcolar general adjunct şi de director al casei corpului didactic se desfăşoară la Ministerul EducaŃiei. 2 inspectori şcolari generali din teritoriu. un reprezentant al Consiliului JudeŃean respectiv şi un director din Ministerul EducaŃiei. Comisia ministerială pentru ocuparea funcŃiilor de inspector şcolar general şi de inspector şcolar general adjunct. respectiv de director al casei corpului didactic se ocupă prin concurs. 233 . cu diplomă de licenŃă sau echivalentă. FuncŃiile de inspector şcolar general. Cercetării şi Inovării.a. inspector şcolar general adjunct. dintre care: secretarul de stat pentru învăŃământul preuniversitar. Concursul pentru ocuparea funcŃiilor de inspector şcolar general. curriculum vitae. care îndeplineşte criteriile de competenŃă profesională. titlul de doctor sau gradul didactic I. evaluate prin: i. este alcătuită din 5 membri. Cercetării şi Inovării vacantează. anterioare. Cercetării şi Inovării. cu cel puŃin 30 de zile înainte de organizarea concursului. managementul educaŃional şi deontologia profesională. în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. interviu în faŃa unei comisii ministeriale. în condiŃiile legii. respectiv de director al casei corpului didactic şi asigură publicarea posturilor în presa centrală şi la sediul propriu. privind inspecŃia şcolară. în sistemul naŃional de învăŃământ. numită prin ordin al ministrului educaŃiei. posturile de inspector şcolar general. de către personalul didactic titular în judeŃul respectiv. calităŃi dovedite în activitatea didactică şi în funcŃii de conducere. ii. Cercetării şi Inovării. organizat de Ministerul EducaŃiei.

Art. 222. Vacantarea şi publicarea posturilor. Cercetării şi Inovării: inspector general. inspectorul şcolar general şi directorul Casei Corpului Didactic încheie cu ministrul educaŃiei. cercetării şi inovării contract de management educaŃional pe termen de maximum 4 ani. inspector principal de specialitate.f. de către Ministerul EducaŃiei. 234 . Reevaluarea condiŃiilor din contractele de management educaŃional specificate în prezentul alineat se face trimestrial. h. a inspectorului şcolar general adjunct şi a directorului Casei Corpului Didactic se face prin ordin al ministrului educaŃiei. alte funcŃii stabilite prin hotărâre a Guvernului. inspector şcolar. contract de management educaŃional cu inspectorul şcolar general. respectiv organizarea concursului şi numirea şi angajarea pe post a directorilor unităŃilor destinate activităŃilor extraşcolare se realizează. care cuprinde direcŃiile şi obiectivele din strategia pe educaŃie. Metodologia pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor menŃionate în prezentul alineat este elaborată de Ministerul EducaŃiei. la inspectoratele şcolare: inspector şcolar de specialitate. Inspectorul şcolar general adjunct încheie în mod corespunzător. cercetării şi inovării. ii. pentru o perioadă de maximum 4 ani. conform subordonării acestor unităŃi. g. cu avizul Consiliului JudeŃean respectiv. Cercetării şi Inovării sau de către inspectoratele şcolare. la Ministerul EducaŃiei. Numirea inspectorului şcolar general. Cercetării şi Inovării şi este aprobată prin ordin al ministrului. în concordanŃă cu obiectivele din Programul de guvernare. Pentru exercitarea funcŃiilor de conducere. FuncŃiile de îndrumare şi de control FuncŃiile de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar sunt: i.

FuncŃiile de îndrumare şi de control din Ministerul EducaŃiei. în condiŃiile stabilite la alin. FuncŃiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă prin concurs de către personalul didactic titular în învăŃământ. curriculum vitae. f. FuncŃia de inspector şcolar de specialitate pentru învăŃământul preşcolar şi primar se poate ocupă. de cel puŃin 8 ani. 223. control a. se ocupă prin concurs. (2) din prezentul articol. cu respectarea condiŃiilor stabilite la alin. care îndeplineşte criteriile de competenŃă profesională şi de moralitate. inspecŃie specială la clasă. e. Recrutarea. care a desfăşurat activităŃi metodice în cadrul liceului pedagogic şi al casei corpului didactic ori a condus activităŃi metodice la nivel şcolar sau interşcolar. de către personalul didactic cu pregătire pentru treptele de învăŃământ menŃionate. respectiv inspectoratele şcolare vacantează. structura inspectoratelor şcolare cuprinde şi un număr corespunzător de inspectori şcolari pentru acest învăŃământ. (2) şi (3). având cel puŃin gradul didactic II şi o vechime la catedra. în specialitate. 222 lit. 20 constă în: i. Concursul pentru ocuparea funcŃiilor de îndrumare şi de control prevăzute la art. aprecierea consiliului de administraŃie din unitatea de învăŃământ în care lucrează. iii. Cercetării şi Inovării. d. (2) privind condiŃiile de studii. prevăzute la art. cu diplomă de licenŃă sau echivalentă. analiza şi evaluarea acestuia. selecŃia şi angajarea personalului în funcŃiile de îndrumare şi de Ministerul EducaŃiei. 235 . cu cel puŃin 30 de zile înainte de organizarea concursului. în condiŃiile legii. posturile corespunzătoare funcŃiilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu. prin excepŃie de la reglementările prevăzute la alin. b). Cercetării şi Inovării. ii. În judeŃele cu învăŃământ în limbile minorităŃilor naŃionale.Art. b. c.

i. 20 lit. şi din funcŃiile de îndrumare şi de control. iar în funcŃiile prevăzute la art. j. b). prevăzute la art. prevăzută la art. susŃine şi o probă scrisă în profilul postului pentru care candidează. managementul educaŃional şi deontologia profesională. desemnat de rectorul instituŃiei de învăŃământ superior la care acesta este titular. (4). interviu în faŃa unei comisii de concurs. Cercetării şi Inovării. g. este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs – în calitate de preşedinte. b). cu avizul Ministerului EducaŃiei. prevăzute la art. este formată din: inspectorul şcolar general – în calitate de preşedinte. Încetarea relaŃiilor de muncă Eliberarea din funcŃiile de conducere. întocmirea procesuluiverbal de inspecŃie). cercetării şi inovării şi se soluŃionează conform art. h. se face de către cei care au dispus numirea. un profesor sau un conferenŃiar universitar din profilul postului. ContestaŃiile la hotărârile comisiilor se adresează ministrului educaŃiei. cercetării şi inovării. privind legislaŃia şcolară.iv. inspectorul principal de specialitate din Ministerul EducaŃiei. Candidatul la o funcŃie de îndrumare şi de control. 224. 222 lit. Comisia pentru concursul de ocupare a funcŃiilor de îndrumare şi de control. stabilit de ministrul educaŃiei. analiză de lecŃii. b). un profesor sau conferenŃiar universitar din profilul postului sau din departamentul pentru pregătirea personalului didactic. în condiŃiile legii. v. 222. prevăzute la art. Art. în funcŃiile prevăzute la art. 219. se face de către inspectorul şcolar general. prin ordin al ministrului educaŃiei. 222 lit. prevăzute la art. a). 236 . a). k. probă practică (asistenŃă la ore. 222 lit. 20 lit. Numirea personalului didactic reuşit la concurs. Comisia pentru concursul de ocupare a funcŃiilor de îndrumare şi de control. Cercetării şi Inovării sau un delegat al acestui minister. 221 alin. directorul general din departamentul respectiv.

prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcŃii didactice. dezvoltarea competenŃelor pentru evoluŃia în cariera didactică. b. de îndrumare şi de control se realizează în funcŃie de evoluŃiile din domeniul educaŃiei şi formării profesionale. altele decât cele ocupate în baza formării iniŃiale. ii. precum şi în domeniul psihopedagogiei şi 237 . metodicii.CAPITOLUL III – Formarea continuă şi dezvoltarea profesională a personalului care ocupă funcŃii din educaŃie şi formare profesională Art. inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul naŃional. de îndrumare şi de control este fundamentată pe competenŃe profesionale şi are următoarele finalităŃi generale: i. de conducere. de conducere. este integrat formării continue. cum ar fi predarea asistată de dobândirea sau dezvoltarea competenŃelor de conducere. iii. dobândirea unor competenŃe complementare prin care se extinde categoria de activităŃi ce pot fi prestate în activitatea curentă. prin sistemul de pregătire şi obŃinere a gradelor didactice. de desfăşurare. precum şi în funcŃie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. Formarea continuă a personalului didactic. de evaluare şi de finanŃare a activităŃilor de formare continuă a personalului didactic şi de obŃinere a gradelor didactice sunt stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaŃiei. 225. ca proces. de îndrumare şi de control este un drept şi o obligaŃie. Dezvoltarea profesională prin sistemul gradelor didactice este un drept care se exercită la decizia persoanei şi. Formarea continuă a personalului didactic. CondiŃii şi finalităŃi Formarea continuă a personalului didactic. ModalităŃile de organizare. cercetării şi inovării. de conducere. c. iv. v. de îndrumare şi actualizarea şi dezvoltarea competenŃelor în domeniul de specializare corespunzător funcŃiei didactice ocupate. dobândirea de noi competenŃe. de control. d. a.

v. e. 238 . Descrierea competenŃelor menŃionate la alin. vii. educaŃia adulŃilor şi altele asemenea. pentru maiştri-instructori.calculator. pentru formarea continuă de specialitate. aprobată prin ordin al ministrului. pentru formarea continuă în metodică şi psihopedagogie. vi. dezvoltarea şi extinderea competenŃelor transversale privind interacŃiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic. consilierea educaŃională şi orientarea în carieră. Cercetării şi Inovării şi se realizează prin: i. centre. Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei. unităŃi de învăŃământ liceal pedagogic. de conducere. precum şi a modalităŃilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin Metodologia formării continue a personalului didactic. prin facultăŃi. instituŃii de învăŃământ superior. de îndrumare şi de control. de conducere. predarea în limbi străine. iv. asumarea de responsabilităŃi privind organizarea. departamente şi catedre. unităŃi de învăŃământ de profil. 226. Palatul NaŃional al Copiilor. ii. precum şi din tabere şcolare. vi. instituŃii de învăŃământ superior. Furnizori de formare continuă Formarea continuă a personalului didactic. Art. pentru formarea continuă de specialitate. prin departamentele de pregătire a personalului didactic. viii. pentru formarea continuă a personalului didactic din palate şi cluburi ale copiilor. case ale corpului didactic. institute şi alte forme instituŃionalizate. (3). autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităŃi şi altele asemenea. de îndrumare şi de control. pentru formarea continuă a personalului de conducere. metodică şi psihopedagogică a personalului didactic cu studii medii din învăŃământul preşcolar şi primar. de îndrumare şi de control este coordonată de Ministerul EducaŃiei. a. iii. conducerea şi îmbunătăŃirea performanŃei strategice a grupurilor profesionale.

de conducere. realizate la nivelul unităŃii de învăŃământ sau pe grupe de unităŃi (comisii metodice. de îndrumare şi de control. activităŃile metodico-ştiinŃifice şi psihopedagogice. sunt: i. iii. 227. de îndrumare şi de control. Programele de formare continuă a personalului didactic. federaŃiile sportive naŃionale. inspectoratele şcolare. xiii. x. b. Forme de organizare Principalele forme de organizare a formării continue a personalului didactic. fundaŃii.ix. xiv. cursurile organizate de societăŃi ştiinŃifice şi alte organizaŃii profesionale ale personalului didactic. de conducere. catedre şi cercuri a. 239 . Cercetării şi Inovării. Consiliul NaŃional pentru Curriculum. Centrul NaŃional de Dezvoltare a ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic. de îndrumare şi de control se acreditează de către Centrul NaŃional de Formare a Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar. iv. ii. structurile organizatorice/instituŃionale abilitate pentru implementarea programelor internaŃionale la care România este parte sau a programelor cu finanŃare internaŃională având ca beneficiar Ministerul EducaŃiei. xi. de conducere. asociaŃii profesionale şi organizaŃii nonguvernamentale care funcŃionează în condiŃiile legii şi au în obiectul de activitate formarea continuă a personalului didactic. simpozioane şi schimburi de experienŃă pe probleme de specialitate şi psihopedagogie. Art. cercetării şi inovării. conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. pedagogice). sesiunile metodico-ştiinŃifice de comunicări. stagiile periodice de informare ştiinŃifică de specialitate şi în domeniul ştiinŃelor educaŃiei. xii.

v. în sistemul învăŃământului la distanŃă. realizate în Ńară şi în străinătate. combinate cu orientarea şi asistarea învăŃării prin procedurile de tutoriat. în zilele nelucrătoare sau în zile lucrătoare alocate în mod special activităŃilor de formare continuă. adaptate obiectivelor şi conŃinuturilor formării. studiile universitare de doctorat. vi. Evaluarea şi validarea achiziŃiilor dobândite de personalul care ocupă funcŃii din educaŃie şi formare profesională prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare. b. cursurile de perfecŃionare a pregătirii de specialitate. Programele şi activităŃile de formare continuă prevăzute la alin. bursele de perfecŃionare şi stagiile de studiu şi documentare. d. recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile. viii. (1) pot fi organizate în forme de învăŃământ flexibile. ii. x. potrivit unor programe specifice. c. 240 . de îndrumare şi de control. Programele de conversie profesională intră în atribuŃiile instituŃiilor de învăŃământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice. cursurile de pregătire şi examenele pentru obŃinerea definitivării în învăŃământ sau a gradelor didactice. precum şi posibilităŃilor şi cerinŃelor participanŃilor. respectiv: i. elaborat de Ministerul EducaŃiei. organizate modular. vii. cursurile postuniversitare de specializare. în perioada vacanŃelor şcolare. ix. prin utilizarea platformelor elearning şi a suporturilor electronice. metodice şi psihopedagogice. xi. cursurile de pregătire şi perfecŃionare pentru personalul de conducere. Cercetării şi Inovării şi aprobat prin ordin al ministrului. studiile universitare de masterat. prin cursuri cu frecvenŃă.

Numărul de credite profesionale transferabile corespunzător unui anumit tip de program este acelaşi. a. respectiv. indiferent de forma de învăŃământ în care se desfăşoară programul Participarea la formarea continuă Personalul didactic.iii. f. iv. cu învăŃarea prin studiul individual şi activitatea independentă a participanŃilor. Art. prin alte forme de organizare care combină învăŃarea asistată de formatori prin cursuri. seminarii. pentru personalul didactic care a absolvit în intervalul respectiv studii universitare de doctorat. astfel încât să acumuleze la fiecare interval consecutiv de 5 ani. Programele de studii universitare de masterat şi doctorat se desfăşoară în formele de învăŃământ pentru care instituŃia de învăŃământ superior a obŃinut autorizare/acreditarea. considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăŃământ. pentru personalul didactic care a absolvit în intervalul respectiv un program de conversie profesională autorizat/acreditat în învăŃământ prin studii postuniversitare cu durata de minimum 3 semestre. ii. prin cursuri fără frecvenŃă organizate de instituŃii de învăŃământ superior. de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă. laboratoare şi activităŃi practice comune. iv. (1) se consideră integral îndeplinită pentru un interval de 5 ani dat. cu condiŃia ca suma creditelor de licenŃă şi masterat să fie de cel puŃin 300 de credite. 228. în domeniul specialităŃii sau în ŞtiinŃele educaŃiei. didactic. potrivit opŃiunilor participanŃilor. b. pentru personalul didactic care a obŃinut în intervalul respectiv un grad 241 . combinate cu consultaŃii periodice. în domeniul specialităŃii sau în ŞtiinŃele educaŃiei. pentru personalul didactic care a absolvit în intervalul respectiv studii universitare de masterat. e. iii. un minimum de 90 de credite profesionale transferabile. ObligaŃia precizată la alin. precum şi personalul de conducere. în următoarele situaŃii: i.

(1) este dreptul şi obligaŃia angajatorului şi se realizează prin proceduri stabilite prin regulamente interne. În cazul personalului didactic care nu se află în nici una dintre situaŃiile menŃionate la alin. cu condiŃia ca suma creditelor de licenŃă şi masterat să fie de cel puŃin 300 de credite. aprobată prin ordin al ministrului. în casele corpului didactic sau în alte unităŃi stabilite de Ministerul EducaŃiei. în condiŃiile legii. Urmărirea îndeplinirii obligaŃiei profesionale precizate la alin. (2) este obligatorie obŃinerea. DiferenŃa până la cele 90 de credite profesionale transferabile menŃionate la alin. pentru personalul de conducere. considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăŃământ. Formarea continuă a personalului didactic auxiliar se realizează. (1) se consideră abatere disciplinară şi se supune la sesizarea angajatorului şi în condiŃiile legii cercetării şi. (1) poate fi acoperită prin acumularea de credite pe baza unor echivalări realizate de Centrul NaŃional de Formare a Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar şi reglementate prin Metodologia formării continue a personalului didactic. sancŃionării. după caz. de îndrumare şi de control în învăŃământul preuniversitar se organizează stagii de pregătire şi de perfecŃionare în domeniul 242 . vi. e. pentru personalul de conducere. a cel puŃin 30 de credite profesionale transferabile prin parcurgerea unui program de formare continuă acreditat de Centrul NaŃional de Formare a Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar. Cercetării şi Inovării. după caz. la fiecare interval consecutiv de 5 ani. de îndrumare sau de control din învăŃământ care a absolvit în intervalul respectiv studii universitare de doctorat sau studii postuniversitare cu durata de cel puŃin 3 semestre. d. vii. Neîndeplinirea obligaŃiei precizate la alin. de îndrumare sau de control din învăŃământ care a absolvit în intervalul respectiv studii universitare de masterat. f. c. g. Pentru personalul didactic cu funcŃii de conducere.v. pentru personalul didactic care a absolvit în intervalul respectiv un curs postuniversitar didactic autorizat/acreditat cu durata de minimum 3 semestre. în domeniul managementului educaŃional. de conducere. de îndrumare şi de control. în domeniul managementului educaŃional.

pe baza unei inspecŃii şcolare speciale. iii. pentru fiecare specialitate în o probă orală de pedagogie. 229. în limita locurilor stabilite de către organizatori. care au avut funcŃia de bază în învăŃământul superior şi o vechime la catedră de cel puŃin 6 ani. pe baza unei programe aprobate de Ministerul EducaŃiei. La aceste cursuri pot participa şi alŃi membri ai personalului didactic interesaŃi. cercetării şi inovării şi prin promovarea următoarelor probe: i. ii. Cercetării şi Inovării. precedată de cel puŃin doua inspecŃii şcolare curente. parte. 243 un colocviu de admitere. cu abordări interdisciplinare şi de creativitate. un test de specialitate şi de metodica specialităŃii. Cercetării şi Inovării. educaŃională. Lectorilor universitari/şefilor de lucrări. c. cercetării şi inovării şi prin promovarea următoarelor probe: i. care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie . Gradul didactic II se obŃine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puŃin 4 ani de la obŃinerea definitivării în învăŃământ. pe baza acumulării numărului minim de credite profesionale transferabile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei. Gradul didactic I se poate obŃine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel puŃin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. eşalonate pe parcursul celor 4 ani. pe baza acumulării numărului minim de credite profesionale transferabile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei. d. pe baza unor teste de aptitudini manageriale. a. gradul didactic I şi gradul de excelenŃă. elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul EducaŃiei. Art. constituit din gradul didactic II. pentru fiecare specialitate în parte. b. Cercetării şi Inovării.managementului educaŃional. o inspecŃie şcolară specială. la încadrarea în învăŃământul preuniversitar li se acordă gradul didactic II. Dezvoltarea profesională Dezvoltarea profesională a personalului didactic se realizează prin sistemul gradelor didactice. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul EducaŃiei.

la examenele pentru gradul II. conferenŃiari şi profesori). precum şi de către alte cadre didactice din învăŃământul preuniversitar. În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităŃi. toate apreciate cu calificativul maxim. elaborarea unei lucrări metodico-ştiinŃifice. o inspecŃie şcolară specială. examenul pentru obŃinerea gradului didactic II poate fi repetat la un interval de cel puŃin 2 ani şcolari. Cercetării şi Inovării. iv. susŃinerea lucrării metodico-ştiinŃifice. în faŃa comisiei instituite. f. În caz de nepromovare. Cercetării şi Inovării. i se recunosc gradele didactice obŃinute în această calitate şi în cazul 244 . de către profesori din licee pedagogice. pe baza unei inspecŃii şcolare speciale. definitivarea în învăŃământ şi gradele didactice II şi I obŃinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialităŃile înscrise pe diplome. cu un an mai devreme faŃă de perioada prevăzută de lege. Personalului didactic de predare. e. de către inspectori şcolari. şi care a obŃinut titlul ştiinŃific de doctor în domeniul specialităŃii pe care o predă sau în domeniul fundamental. conform metodologiei Ministerului EducaŃiei. care îndeplineşte condiŃiile de formare iniŃială prevăzute la art. respectiv gradul I. InspecŃiile şcolare speciale în vederea obŃinerii gradelor didactice se pot efectua de către personalul didactic din instituŃii de învăŃământ superior (lectori universitari/şefi de lucrări. eşalonate pe parcursul celor 4 ani. g. delegate în acest scop. h. j. k. potrivit metodologiei elaborate de Ministerul EducaŃiei. iii. 6. i se acordă gradul didactic I. precedată de cel puŃin două inspecŃii şcolare curente. cu diplomă de absolvire a învăŃământului universitar de scurtă durată. i. iar cel pentru gradul didactic I. Inspectorii şcolari şi cadrele didactice delegate pentru a efectua inspecŃii şcolare speciale ân vederea obŃinerii gradelor didactice trebuie sa aibă un grad didactic cel puŃin egal cu acela pentru care fac inspecŃia şi sa fie în specialitatea corespunzătoare. sub îndrumarea unui conducător ştiinŃific stabilit de instituŃia cu competenŃe în domeniu. la un interval de cel puŃin 3 ani şcolari. Personalul didactic care a obŃinut definitivarea în învăŃământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta. Personalului didactic încadrat în învăŃământul preuniversitar. după caz.ii.

m. cu un număr limitat de locuri. Educatoarele şi învăŃătorii care au obŃinut în aceasta calitate grade didactice beneficiază de acestea şi după numirea lor ca institutori. a unei instituŃii de învăŃământ superior de lungă durată. care. cu diplomă de licenŃă. o. o instituŃie de învăŃământ superior li se recunosc aceste grade. cu diplomă de licenŃă sau de absolvire. cu diplomă de absolvire a învăŃământului universitar de scurtă durată. în anul în care li se efectuează inspecŃia şcolară specială. a. Personalul didactic care ocupa funcŃii cu drept de rezervare a catedrei. Norma didactică Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore. r. cu diplomă de licenŃă. cercetării şi inovării. q. p. ulterior obŃinerii gradelor didactice în această calitate. n. activitatea. inovării. o instituŃie de învăŃământ superior de lungă durată şi care a trecut prin concurs în învăŃământul liceal sau postliceal. trebuie sa aibă cel puŃin 4 ore de predare săptămânal. înscris la gradul II sau la gradul I.absolvirii ulterioare. învăŃătorilor. Educatoarelor. conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei. cercetării şi Gradele didactice obŃinute de maiştri-instructori în aceasta calitate sunt recunoscute pentru orice treapta de învăŃământ preuniversitar în care aceştia îşi desfăşoară CAPITOLUL IV – Norma didactică şi condiŃiile de salarizare Art. Gradul de excelenŃă se obŃine pe bază de concurs naŃional pe specialităŃi. 230. respectiv 40 de ore pe săptămână şi cuprinde: 245 . Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educaŃiei. institutorilor şi maiştrilor instructori care au obŃinut gradele didactice II şi I şi ulterior au absolvit. Personalului didactic de predare. i se recunosc gradele didactice. l. a absolvit.

posturile se normeaza pe ture. d. se referă la activităŃi specifice sistemului naŃional de învăŃământ. a)-d). (1) lit. c. 246 un post de învăŃător (institutor) pentru fiecare clasa din învăŃământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. activităŃi de pregătire metodico-ştiinŃifică şi activităŃi de educaŃie. norma didactica se stabileşte potrivit prevederilor de la lit. b). elaborata de Ministerul EducaŃiei. b. constituie anexa la contractul individual de munca. de instruire practică şi de evaluare. complementare procesului de învăŃământ. unde nu se pot constitui clase . activităŃi didactice de predare-învăŃăare. la grădiniŃele cu program prelungit şi la cele cu program săptămânal. corespunzătoare prevederilor alin. a) şi sunt selectate acele activităŃi prevăzute la alin. în fişa individuală a postului sunt incluse activităŃile concrete cuprinse la alin. ActivităŃile concrete. de educaŃie fizica. iii. un post de educatoare (institutoare) pentru fiecare grupa de preşcolari sau pentru grupe combinate. AtribuŃiile concrete prevăzute la alin. 24 de ore pe saptamana pentru maistrii-instructori. tipizata la nivel naŃional. (1) lit. pentru personalul didactic din unităŃile şi clasele învăŃământului de arta. ii. b) care corespund profilului. cuprinse în fişa individuală a postului. de instruire practica şi de evaluare curentă a prescolarilor şi a elevilor în clasa reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităŃilor prevăzute la alin. în unităŃile în care nu se pot constitui grupe separate. separate. (1) lit. revizuită anual. precum şi din unităŃile cu activităŃi extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogică. iv. v.i. (1). sunt prevăzute în fişa postului. specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv. Norma didactica de predare-învăŃare. Fişa individuală a postului. conform planurilor cadru de învăŃământ. (1) lit. Cercetării şi Inovării împreună cu federaŃiile sindicale din învăŃământ recunoscute la nivel naŃional şi inclusă ca anexa la contractul colectiv de munca. a) şi se stabileşte după cum urmează: i. 18 ore pe saptamana pentru profesorii din învăŃământul preuniversitar. ii.

cu menŃinerea drepturilor salariale. Pentru orele efectuate în plus faŃă de normă. norma didactica se stabileşte astfel: profesori şi învăŃători la predare şi profesori pentru activităŃi specifice .16 ore pe saptamana. labiolectura. educaŃia auditiv-perceptiva compensatorie. Cercetării şi Inovării. învăŃător-educator. g. norma didactica este de 16 ore pe saptamana. sau prin plata cu ora ori prin cumul. Aceste ore pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate. pentru personalul didactic din învăŃământul special integrat. orele de limbi străine. precum şi pentru profesorii psihopedagogi din casele de copii. profesor-educator şi maistru-instructor . de învăŃători ori de institutori de la grupa sau clasa respectiva. (5) se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul EducaŃiei. ÎnvăŃătorii/institutorii care predau în învăŃământul primar din şcolile cu predare în limba minorităŃilor naŃionale au aceeaşi normă didactică prevăzută în planurile de învăŃământ pentru şcolile cu limba de predare română.vi. psihoterapia şi consilierea. validat de Ministerul EducaŃiei. a învăŃătorului sau a institutorului. ortofonia. fiind incluse în norma acestora. Orele de limbi străine din învăŃământul preşcolar şi din cel primar pot fi predate. de absolvire. h. pentru personalul didactic itinerant. pentru personalul didactic din învăŃământul special şi casele de copii. (3). 247 . educaŃia psihomotrica şi altele de acest tip . prevăzute în planurile de învăŃământ. educaŃia vizual-perceptiva compensatorie. În învăŃământul preşcolar şi primar. dacă fac dovada calificării prin diplomă de studii sau prin atestat eliberat de liceul pedagogic pentru limba respectiva. aceştia sunt remuneraŃi prin plata cu ora. Norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile cadru de învăŃământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diplomă de licenŃa sau Prin excepŃie. psihodiagnoza. şi de educatoare. în norma didactică prevăzută la alin. vii. cultura fizica medicală. orientarea şcolară şi profesională. Cercetării şi Inovării. e. în condiŃiile alin. f.20 de ore pe saptamana. pentru cel din centrele logopedice interşcolare. nu se includ în norma educatoarei. institutoreducator. orientarea. mobilitatea şi educaŃia senzoriala. kinetoterapia.terapia tulburarilor de limbaj. i.

potrivit legii. total sau parŃial. Cercetării şi Inovării. k. de norma didactică de predare. orele de educaŃie fizică prevăzute în planurile de învăŃământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora ori cu cumul. norma didactica cuprinde activităŃile prevăzute în planurile de educaŃie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor. (14). aprobate prin regulament de Ministerul EducaŃiei. Directorii adjuncŃi au obligaŃia de a preda efectiv între 2 şi 6 ore săptămânal. Activitatea de consiliere şi orientare. Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcŃii echivalente din celelalte sectoare bugetare. alin. cu excepŃia situaŃiei prevăzute la alin. pentru personalul didactic titular. În palatele şi în cluburile copiilor. cu excepŃia activităŃilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea evaluărilor şi examenelor naŃionale. acestea sunt predate de învăŃătorul/institutorul clasei. (4). s. fără diminuarea salariului. la 16 ore pe săptămână. unde norma didactica nu se poate constitui conform prevederilor alin. cu o vechime în învăŃământ de peste 25 de ani. l. o. 248 . (6). inclusă în planurile cadru de învăŃământ. Personalul didactic de predare şi de instruire practica. fără diminuarea salariului. în limitele normelor stabilite la alin. p. În învăŃământul gimnazial din mediul rural. cu gradul didactic I. (4) şi (5). fiind constituită din ore de la specializarea sau specializările de baza şi din ore de la disciplinele stabilite la art. n. cercetării şi inovării. beneficiază de reducerea normei didactice cu doua ore săptămânal.j. (16) şi (17) nu poate desfăşura activităŃi didactice în regim de cumul sau plata cu ora. m. Personalul de îndrumare şi control şi directorii unităŃilor de învăŃământ sunt degrevaŃi. În situaŃia în care predarea orelor de educaŃie fizică nu se poate face de profesor cu studii de specialitate. q. aceasta poate fi diminuata. Personalul didactic prevăzut la alin. în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei. În învăŃământul primar. r. nu se cuprinde în norma didactica de predare.

didactic auxiliar.Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului. normă. (1) se aplică în mod corespunzător. xii. 35. grad didactic. control şi evaluare Art. de conducere. indemnizaŃii) viii. comisii etc. titlu ştiinŃific. învăŃător. Salarizarea personalului didactic. Îndrumarea şi controlul 249 . vechime. 40. [prevederi suplimentare. de îndrumare şi de control se realizează potrivit prevederilor legii salarizării unitare a bugetarilor. xiv. IndemnizaŃie diriginte. b. v. CondiŃiile de salarizare a personalului didactic. Plata cu ora şi la cumul Salarizarea prin ore fizice Altele] CAPITOLUL V – Îndrumare. 4 ani) Titlul de doctor (15%) Spor de stabilitate (10 ani. 15%) Spor de solicitare neuropsihică (3%) Salarizare personal de conducere. x. 1/25) GradaŃia de merit (25%. i. de conducere. Tranşe de vechime (inclusiv suplimentare 30. ix. 231. de îndrumare şi de control a. vi. vii. studii. 232. Art. institutor şi educator (10%) IndemnizaŃii cadre didactice mentor şi tutor (10-25%) Primă de instalare IndemnizaŃii şefi de catedre. iii. în limita condiŃiilor legii salarizării unitare a bugetarilor: DiferenŃiere (funcŃie. Prevederile alin. didactic auxiliar. xiii. xi. de îndrumare şi de control (bază de calcul. locul şi condiŃiile specifice în care se desfăşoară activitatea) ii. iv.

de către director. la 1 la 100. decide asupra punctajului final. d. a. b. a celui auxiliar. Pentru personalul inspectoratelor şcolare şi al caselor corpului didactic. Pentru personalul nedidactic de la nivelul unităŃii de învăŃământ. pentru problemele educaŃionale şi de către primar. se noteaza prin punctaj de Procedura de evaluare se declanşează prin autoevaluare. Pentru personalul din întregul sistem de învăŃământ preuniversitar. care. Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar de la nivelul unităŃii de învăŃământ. după caz. pentru problemele de administrare şi finanŃare. Pentru personalul didactic de predare. fişa de evaluare.a. Cercetării şi Inovării. 233. c. Îndrumarea. de către inspectorii şcolari. corelată cu fişa individuală a postului. Pentru directori şi directori adjuncŃi de la nivelul unităŃii de învăŃământ. 250 . consemnată în fişa individuală a postului. este analizata în consiliul de administraŃie. Art. Evaluarea performanŃelor profesionale Evaluarea personalului didactic de predare. de către şefii de catedre şi director. Cercetării şi Inovării. respectiv pentru personalul didactic auxiliar cu atribuŃii financiare şi de gestiune. de conducere. Fişa de evaluare. ii. conform fisei de evaluare elaborate de Ministerul EducaŃiei. iv. de către Ministerul EducaŃiei. v. de către şeful de catedra sau de către responsabilul comisiei metodice şi de către directorul unităŃii şcolare. respectiv de către inspectorii şcolari. de către personalul de conducere din aceste instituŃii şi de către reprezentanŃii Consiliului JudeŃean şi ai instituŃiilor ierarhic superioare. monitorizarea şi controlul personalului care ocupă funcŃii din educaŃie şi formare profesională se realizează astfel: i. de îndrumare şi de control se face anual. în prezenta persoanei în cauza. de către director şi serviciul de control şi audit din Primărie şi curtea de conturi iii. vizata.

ii. metodică şi psihopedagogică. de către Consiliul de AdministraŃie. precum şi alte activităŃi solicitate de conducerea unităŃii sau de organele ierarhic superioare. Pentru personalul de conducere şi personalul didactic. v. Cercetării şi Inovării. În fişa de evaluare se punctează şi activităŃile realizate în afară fisei individuale a postului în domeniul învăŃământului. şi a inspecŃiei de a. ii. FuncŃia de inspecŃie şcolară FuncŃia de inspecŃie şcolară este asigurata de corpul inspectorilor şcolari ai inspectoratului şcolar şi de cel al Ministerului EducaŃiei. realizarea inspecŃiei şcolare generale. de îndrumare şi de control se realizează astfel: i. precum şi a activităŃilor auxiliare şi extraşcolare. de către Consiliul de AdministraŃie. evaluarea procesului de educaŃie şi formare profesională. f. Cercetării şi Inovării şi vizează: i. Art.e. Constatările şi aprecierile inspecŃiei şcolare în unităŃile de învăŃământ se consemnează în documente de inspecŃie. iii. evaluarea activităŃilor de formare continuă în specialitate. Pentru inspectorii şcolari şi pentru personalul administrativ de la nivelul inspectoratului şcolar. g. 234. specialitate. iv. evaluarea îndeplinirii contractului de management educaŃional al directorului unităŃii de învăŃământ. potrivit regulamentului de organizare şi funcŃionare a 251 . iar pentru inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncŃi de către Ministerul EducaŃiei. b. pe obiective. didactic auxiliar şi nedidactic de la nivelul unităŃii de învăŃământ. efectuarea analizei de diagnoză şi stabilirea prognozei resurselor umane şi materiale specifice. de conducere. a celui auxiliar. Evaluarea personalului didactic de predare. pentru promovare şi accesul la programele de perfecŃionare. Fişa de evaluare constituie un document de baza pentru stabilirea drepturilor salariale.

In cazul specialistilor fara grad didactic recunoscut in invatamantul superior senatul universitatii. Conditiile pentru ocuparea acestora Art. Aceste documente se aduc la cunoştinŃa personalului didactic. a. In raport cu necesitatile academice proprii. d. InspecŃia şcolară se finalizează. profesor universitar consultant. senatul instituŃiei de învăŃământ superior poate aproba. ca profesori consultanti. cu concluzii şi propuneri pentru executiv şi legislativ. prin evaluare. Procesele-verbale consemnate de inspectorii şcolari în registrele unice de inspecŃie sunt considerate documente oficiale. b. gradul didactic corespunzator performantei. din tara sau din strainatate. In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentru urmatoarele functii prevazute la alin. d. Profesorii din invatamantul superior. cu studii de diagnoză şi de prognoză asupra stării învăŃământului. Cercetării şi Inovării şi aprobat prin ordin al ministrului. 235. pe o durata determinata. va aproba. conferenŃiari universitari şi a altor specialisti cu valoare recunoscuta in domeniu. unele activitati didactice si stiintifice. potrivit legii. elaborat de Ministerul EducaŃiei. lector universitar/sef de lucrari. periodic. invitarea la catedra a unor profesori universitari. didactic auxiliar şi de conducere din unitatea respectiva. conferentiar universitar. conferentiar universitar si profesor universitar. Titlul III – ÎnvăŃământ superior CAPITOLUL I: Functiile didactice si de cercetare. in calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. pensionati pentru munca depusa si limita de varsta. c. 252 . c. cu toate consecinŃele prevăzute de lege. (1): asistent universitar. pot continua. Functiile didactice si de cercetare Functiile didactice sunt: asistent universitar. profesor universitar si profesor. profesor conducator de doctorat.inspecŃiei şcolare. Acestia sunt atestati in aceasta functie de senatele universitare. lector universitar/sef de lucrari.

Pentru ocuparea functiei didactice de lector universitar/sef de lucrari. inclusiv si studenti din toate cele trei cicluri. cu o vechime efectiva la catedra de cel putin 5 ani la data depunerii dosarului de concurs. în institute de cercetare. în calitate de personal didactic asociat sau de profesor sau conferenŃiar universitar asociat invitat. (1) desfasoara si activitate de cercetare stiintifica. aceste posturi pot fi ocupate cu contract de muncă pe o perioadă determinată de cetăŃeni români. f. dezvoltare tehnologica. Personalul didactic prevazut la alin. personal de cercetare asociat. potrivit legii. precum şi din state terŃe. a. d. precum şi ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European. candidatii trebuie sa detina titlul stiintific de doctor in ramura de stiinta corespunzatoare postului sau într-o ramura inrudita. Prin exceptie personalului didactic existent in invatamantul superior. 253 . 235 se cere absolvirea cu diploma a studiilor universitare de masterat din domeniul diplomei de licenŃă din cadrul unei institutii de invatamant superior sau cu diploma echivalenta acesteia. in centre de cercetare si microproductie sau în alte unitati poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare. e. b. Pentru ocuparea functiilor didactice de profesor universitar si de conferentiar universitar. Art. de cetăŃeni din state ale Uniunii Europene şi ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European. Prin excepŃie. 236. candidatii trebuie sa fie doctori sau doctoranzi in ramura de stiinta corespunzatoare postului sau intr-o ramura de stiinta inrudita.e. i se considera indeplinite conditiile de obŃinere a certificatului eliberat de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic. c. specificului. în condiŃiile prezentei legi. potrivit legii. Conditiile pentru ocuparea functiilor didactice Pentru ocuparea functiilor didactice mentionate la art. potrivit In catedre. activitate de proiectare si de creatie artistica. Posturile didactice din învăŃământul superior pot fi ocupate prin concurs numai atat de cetăŃeni români cat de cetăŃeni ai altor state. Angajarea acestora se face conform legii. precum si alte categorii de personal. departamente. membre ale Uniunii Europene. Pentru ocuparea unui post didactic in invatamantul superior este necesar certificatul eliberat de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.

f. in cazul candidatilor care detin titlul de doctor. se cer indeplinite conditiile prevazute la alin. precum si o vechime minima la catedra de 6 ani pentru conferentiar respectiv 9 ani pentru profesor in invatamantul superior din profilul postului pentru care concureaza. ii. o vechime minima de 8 ani sau de 6 ani. (2) si (3). In cazul in care candidatii provin din cercetarea stiintifica din profilul postului pentru care concureaza. (1). de doctor. (1) si (2). doctor. o vechime minima de 6 ani pentru doctoranzi sau de 4 ani. Pentru ocuparea functiei de lector universitar/sef de lucrari. precum si: i. Pentru ocuparea functiei de asistent universitar. pentru candidatii care provin din afara invatamantului sau a cercetarii stiintifice. o vechime minima de 4 ani sau de 2 ani. dupa caz. se cer indeplinite conditiile prevazute la alin. este necesara o vechime de cel putin 7 ani pentru conferentiar si 10 ani pentru profesor. Candidatul pentru ocuparea unui post didactic de lector universitar/sef de lucrari. Candidatii provin din afara invatamantului sau a cercetarii stiintifice si pot candida direct numai pentru functia de conferentiar cu conditia de vechime minima de 11 in profilul postului pentru care concureaza. j. g. (1). care provine din afara invatamantului 254 . in cazul candidatilor care detin titlul pentru candidatii care provin din invatamantul preuniversitar. (2) si (3). fără condiŃii de vechime. Candidatul la ocuparea unui post didactic cu predare in alta limba decat cea in care si-a facut studiile superioare sustine o proba practica sau. o prelegere a publica in limba in care urmeaza sa faca predarea. iii. i. pentru candidatii care provin din invatamantul superior sau din cercetarea stiintifica de profil. Aceasta conditie ramane in vigoare si in cazul in care un cadru didactic este propus ulterior titularizarii prin concurs sa desfasoare activitati didactice in alta limba decat cea in care si-a facut studiile. de conferentiar universitar sau de profesor universitar. Pentru ocuparea functiei de conferentiar universitar sau de profesor universitar se cer indeplinite conditiile prevazute la alin. in cazul candidatilor care detin titlul de h.

237. La concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de prezentul statut si de Codul educaŃiei nr. In invatamantul superior medical. d. b. (1) se ocupa prin concurs organizat de institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. Posturile didactice vacante propuse de instituiŃiile de învăŃământ superior pentru scoatere la concurs sunt avizate de MECI. Comisiile de concurs sunt formate din personal didactic titular din institutia respectiva sau din afara acesteia. trebuie sa faca dovada aptitudinilor didactice prin susŃinerea unei prelegeri e publice sau a unor prin probe similare. precum si prin afisare la sediu. c. (1). dupa caz. demonstrata prin lucrari de specialitate de valoare nationala si internationala. l. candidatii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rezident cu o vechime de minimum 3 ani in specialitatea postului. o singura data. In invatamantul superior medical. la disciplinele cu corespondenta in reteaua Ministerului Sanatatii. 235 alin. Persoanele din invatamantul superior care indeplinesc conditiile prevazute la alin. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii. Concursul este valabil numai pentru institutia de invatamant superior respectiva. cu o activitate deosebita in domeniul postului pentru care concureaza. Art. de conferentiar universitar sau de profesor universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. (1) si la art. beneficiind de o derogare de vechime de pana un an. Concursul pentru ocuparea posturilor didactice are caracter deschis. k. in cel mult 45 de zile de la data inceperii semestrului universitar. in Monitorul Oficial al Romaniei si cel putin intr-un ziar de circulatie nationala. la concursul pentru ocuparea unui post didactic in invatamantul superior. 235 alin. pot sa se prezinte. candidatii la concursul pentru ocuparea posturilor de sef de lucrari. de catre institutia de invatamant superior.superior. cu aprobarea senatului universitar si avizul Oficiului juridic. Ocuparea si eliberarea posturilor didactice Posturile didactice prevazute la art. m. Anuntarea publica a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante sau transformate se face. 255 . a. (2) si respectiv alin (3) din prezentul articol.

alte materiale solicitate de senatul universitar sau prin reglementarile Ministerului EducaŃiei. Dosarul de inscriere la concursul pentru ocuparea unui post didactic cuprinde obligatoriu urmatoarele: i. Durata concursului si finalizarea acestuia la nivelul comisiei de concurs se incadreaza in 30 de zile de la data incheierii inscrierii. vi. Cercetării şi Inovării invatamantului. de pe diploma de masterat sau echivalenta. 256 . i. g. dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. dupa caz. j.e. Inscrierea la concurs se face in termen de 30 de zile de la data publicarii postului in Monitorul Oficial al Romaniei. diploma de doctor in domeniul de doctorat in ramura de stiinta corespunzatoare postului. precum si alte diplome sau titluri stiintifice ori academice. lista lucrarilor publicate. copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalenta. vii. respectiv la diploma de master. insotite de suplimentele sau foile matricole la diploma de licenŃă. Probele de concurs si continutul acestora sunt stabilite de catedre sau după caz. insotita de cate un exemplar din lucrările apreciate de candidat ca reprezentative. iv. v. Probele de concurs se programeaza si se sustin o singura data. metodologia si programul desfasurarii acestuia se pun la dispozitia candidatilor o data cu inscrierea la concurs. 235 si 236. precum si o adeverinta doveditoare a vechimii in munca. dupa caz. curriculum vitae. ii. Dosarele de concurs se fac publice pe site-ul universitatii. iii. Tematica probelor de concurs. f. de pe diploma de licenta sau echivalenta. h. precum si aprobarea senatului universitar. de departamente. cerere-tip de inscriere.

un raport asupra desfasurarii concursului. facultatii. Comisia de concurs este formata din seful catedrei sau din reprezentantul acestuia. de catre decan. cu concluzii de recomandare a candidatului care a obtinut cea mai mare medie. Comisia intocmeste. 257 . m. prin analiza dosarului de inscriere. avand functia didactica de cel putin lector universitar/sef de lucrari. precum si din sustinerea unei prelegeri publice.k. Comisia de concurs se propune de catre seful catedrei. in termen de 5 zile de la sustinerea ultimei probe. Hotararea consiliului facultatii se supune validarii senatului universitar. Pot fi recomandati candidatii care au obtinut cel putin media 8 si nici o nota sub 7. si din 2 membri. p. l. Finalizarea concursului la nivelul institutiei de invatamant superior este obligatorie in termen de maximum 45 de zile de la depunerea raportului comisiei de concurs. incepand cu prima zi a semestrului urmator. Concursul pentru ocuparea functiei de asistent universitar consta in probe scrise. Raportul se supune consiliului facultatii. referitor la respectarea criteriilor si a procedurii de concurs. q. care aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis. cu functie didactica de lector universitar/sef de lucrari. in calitate de presedinte. si din 3 membri specialisti in profilul postului. o. Comisia de concurs se propune de catre seful catedrei si se aproba de consiliul Rezultatul probelor de concurs se apreciaza de catre fiecare membru al comisiei prin note de la 10 la 1. (6). Tema prelegerii se stabileste de catre comisie si se anunta candidatului cu 48 de ore inainte de sustinere. orale si practice. 35 alin. in prezenta comisiei de concurs. stabilite conform art. n. conferentiar sau profesor universitar. Concursul pentru ocuparea functiei de lector universitar/sef de lucrari consta in verificarea indeplinirii conditiilor necesare. Nota probei reprezinta media artimetica a acestora. Numirea pe postul de asistent universitar se face prin decizia rectorului. specifice postului. r. in calitate de presedinte. s. se aproba de catre consiliul facultatii si trebuie sa includa cel putin un conferentiar sau un profesor. Comisia de concurs este formata din seful catedrei sau al departamentului ori din reprezentantul acestuia.

v. Hotararea consiliului facultatii se prezinta de catre decan sau de un reprezentant al acestuia si se supune de catre rector confirmarii senatului universitar cu privire la respectarea criteriilor si procedurii de concurs care se pronunta prin vot nominal deschis. incepand cu prima zi a semestrului urmator. Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de conferentiar universitar sau de profesor universitar se face prin punctaj. nominalizand candidatul cu cele mai bune performante. Tema prelegerii se stabileste de catre comisie si se anunta candidatului cu 48 de ore inainte de sustinere. la propunerea consiliului facultatii. pentru postul de conferentiar universitar. activitatea extradidactica in interesul invatamantului. din 4 membri. prin analiza dosarului de inscriere la concurs. in calitate de presedinte. daca in aceasta perioada lectorul universitar obtine titlul stiintific de doctor in specialitatea respectiva. u. membru in senatul universitar. Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de lector universitar/sef de lucrari se face prin punctaj. in fata studentilor. In raportul comisiei se evalueaza activitatea didactica si stiintifica a candidatului. Numirea pe postul de lector universitar/sef de lucrari se face prin decizia rectorului. x. Consiliul facultatii aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis. w. Proba de concurs prelegere publica este eliminatorie. iar pentru cei care nu provin din invatamantul superior. y. adaptata specificului catedrei sau departamentului si aprobata de senatul universitar. respectiv din profesori universitari. precum si aprecierea asupra prelegerii publice. Numirea devine definitiva. z. in baza unei grile 258 . Proba de concurs prelegere publica este eliminatorie. in prezenta comisiei de concurs. si din sustinerea unei prelegeri publice. Comisia de concurs este alcatuita din conferentiari universitari si din profesori universitari. se face pentru o perioada de 4 ani. dintre care cel putin 2 din afara institutiei de invatamant superior respective. Numirea lectorului universitar/sefului de lucrari. Concursul pentru ocuparea posturilor de conferentiar universitar sau de profesor universitar consta in verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege. pentru postul de profesor universitar. Comisia de concurs se aproba de catre senatul universitar. in baza unei grile. care este doctorand. Comisia de concurs este formata din decanul facultatii sau un reprezentant al acestuia.t. Presedintele comisiei de concurs prezinta raportul acesteia in consiliul facultatii.

nominalizand candidatul cu cele mai bune performante. Dosarul de concurs impreuna cu raportul comisiei si cu documentele insotitoare. Presedintele comisiei de concurs prezinta raportul acesteia in consiliul facultatii. Diplomelor si Certificatelor Universitare. Rezultatul analizei contestaŃiei la MECI rămâne definitiv. aprobata de senatul universitar. dobandit printr-un concurs anterior. In urma ordinului emis de catre ministrul invatamantului in termen de cel mult 15 zile. pe baza analizei acestora. ee. precum si aprecierea asupra prelegerii publice. Contestatiile se adreseaza. activitatea extradidactica in interesul invatamantului. se inainteaza Consiliului National de Atestare a Titlurilor. bb. incepand cu prima zi a semestrului urmator celui in care a avut loc validarea concursului in senatul universitar. Senatului universitar in cazul functiilor de asistent si lector/sef de lucrari sau Ministerului EducaŃiei. In cazul in care postul scos la concurs nu a fost ocupat concursul poate fi reluat cu respectarea procedurii complete. dd. in termen de cel mult 10 zile de la data înregistrării la institutia de invatamant superior respectiva a adresei de comunicare transmisă de MECI si se solutioneaza in termen de cel mult 60 de zile de la data expirarii termenului de contestatie. Raportul comisiei cuprinde evaluarea activitatii didactice si a activitatii stiintifice a candidatului.adaptate specificului catedrei sau departamentului. Hotararea consiliului facultatii se prezinta de catre decan sau de catre un reprezentant al acestuia si se supune de catre rector validarii senatului universitar cu privire la respectarea criteriilor si a procedurii de concurs care se pronunta prin vot nominal deschis. Cercetării şi Inovării Învatamantului in cazul functiilor de conferentiar si profesor universitar. cc. Diplomelor si Certificatelor Universitare. ff. nu mai este necesara confirmarea de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor. Consiliul facultatii aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis. se pronunta prin vot nominal deschis asupra confirmării concursului şi acordării titlului didactic respectiv. respectiv de profesor universitar. numirea pe postul de conferentiar universitar. care. in termen de cel mult 90 45 de zile de la data limita de depunere a dosarelor la MECI. aa. 259 . In cazul in care un conferentiar universitar sau profesor universitar sustine concurs pentru un post didactic in aceeasi specialitate si pentru acelasi titlu didactic. se face prin decizia rectorului.

cu reconfirmare anuala. jj. Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat se aproba de senatul universitar. Atributiile profesorului universitar consultant sunt stabilite de catedra prin fisa individuala a postului.gg. hh. Angajarea specialistilor cu valoare recunoscuta in domeniu. de personal didactic titular din institutia de invatamant superior respectiva sau de personal didactic asociat prin cumul sau prin plata cu ora. prin activitatea stiintifica si didactică pedagogica. Profesorii universitari pensionati pot functiona in continuare in invatamantul superior. constand cel putin in curriculum vitae si interviu. in calitate de profesori universitari consultanti. in calitate de profesori sau conferenŃiari asociati invitati. rectorului. mm. la recomandarea catedrei. nn. Posturile didactice vacante pot fi ocupate temporar. ii. Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare. oo. se avizeaza de consiliul departamentului sau al facultatii si se aproba de senatul universitar. Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat din afara institutiei de invatamant superior. consiliul facultatii. se face prin concurs organizat la nivelul catedrei sau al departamentului. consiliul departamentului si biroul catedrei. cu avizul consiliului facultatii si cu aprobarea senatului universitar. consiliul colegiului. Pot fi recomandati pentru ocuparea acestei functii profesorii universitari care. ll. Structuri de conducere Structurile de conducere in institutia de invatamant superior sunt: senatul universitar. 238. din tara sau din strainatate. obtinute prin vot nominal deschis. Prin Carta universitara 260 . kk. s-au remarcat la nivel national si international. Angajarea temporara a personalului didactic asociat se face prin decizie a CAPITOLUL II: Conducerea institutiilor de invatamant superior Art.

prezidat de rector. arondate facultatii. cu exceptia directorului general administrativ. Decanii facultatilor. Departamentul este condus de consiliu. direct subordonate institutiei de invatamant superior. Modul de constituire a consiliului departamentului se stabileste prin hotarare a senatului universitar sau. Facultatea este condusa de consiliul facultatii. prezidat de decan. Fiecare facultate din structura institutiei desemneaza reprezentanti in senatul universitar. proiectare. alcatuit din rector. e. cercetatori si studenti. directorii de departamente si de colegii. La sedintele senatului universitar pot participa.se pot infiinta si alte organisme colective specializate. sunt alesi pe functii de senatul universitar. cuprinse in statele de functii. b. director general administrativ si dintr-un reprezentant al studentilor sau al organizatiilor studentesti legal constituite la nivel de institut. 239. ca invitati ai biroului acestuia. cadre didactice. reprezentanti ai sindicatelor din institutia respectiva. membru al senatului. 261 . a. studentii sunt reprezentati in proportie de 1/4 din numarul membrilor acestuia. fac parte de drept din senatul universitar. Consiliul este ales de comunitatea cadrelor didactice titulare. d. prorector/prorectori. c. secretar stiintific. microproductie. reprezentanti ai sindicatelor si ai asociatiilor studentesti sau orice alta persoana din institutie sau din afara acesteia. In consiliul facultatii. Art. Conducerea operativa a institutiei de invatamant superior este asigurata de biroul senatului universitar. senatul universitar poate include in biroul său decani sau directori de departamente ori de colegii. Membrii biroului senatului universitar. a consiliului facultatii. dupa caz. in calitate de presedinte. Prin Carta universitara. Aceleasi prevederi se aplica si unitatilor de cercetare.InstituŃia de învăŃământ superior poate avea şi preşedinte. fără a fi perturbate funcŃionarea structurilor de mai sus. precum si orice alta persoana din institutie sau din afara acesteia. ale cărui competenŃe sunt stabilite prin Carta universitară. prezidat de director. si a cercetatorilor stiintifici cu titlu de doctor din catedrele si din departamentele subordonate facultatii. Conducerea instituŃiilor de învăŃământ superior Institutia de invatamant superior este condusa de senatul universitar. potrivit legii si Cartei universitare. In consiliul facultatii pot fi alese persoane din toate categoriile de personal didactic titular si de cercetare. Rectorul poate invita la sedinta biroului decani.

de prodecan. Conducerea catedrei este asigurata de biroul catedrei. Functiile de conducere de rector. ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor. potrivit Cartei universitare. Structurile si functiile de conducere din institutia de invatamant superior acreditată sunt alese prin vot secret. care este acreditată şi înfiinŃată prin lege între două legislaturi consecutive. se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. j. alcatuit din seful de catedra si din cel putin 2 membri alesi dintre cadrele didactice titulare din catedra respectiva. potrivit legii. de director de departament de director de colegiu sau de unitate de cercetare. O instituŃia de învăŃământ superior autorizată să funcŃioneze provizoriu. pe o perioadă de 5ani. microproductie si de sef de catedra nu se cumuleaza. g. cu exceptia prevederilor de la art. proiectare. Orice discriminare privind alegerea in structurile si in functiile de conducere este interzisa. Aceste functii pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferentiari universitari titulari. de decan. ca unitate structurala de baza a facultatii sau a departamentului. Hotararile senatelor universitare. In cazul eliberarii unui loc in functiile de conducere. efectuează alegeri parŃiale. conform Cartei universitare si in conditiile legii. Catedra. Aceeasi prevedere se aplica si pentru functia de decan. h. Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant superior de stat se stabileste in functie de numarul de studenti si de domeniul de invatamant conform normelor unitare de structura. O persoana nu poate ocupa functia de rector mai mult de doua mandate succesive complete. daca numarul lor reprezinta 262 . se procedeaza la alegeri partiale. k. Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei. (3). cercetării şi inovării. Conducerea operativa revine sefului de catedra. Cadrele didactice din aceste structuri si functii trebuie sa fie titulare in institutia de invatamant superior respectiva. functioneaza cu cel putin 20 posturi didactice. Alegerile structurilor şi funcŃiilor de conducere din instituŃiile de învăŃământ superior acreditate se fac în aceeaşi perioadă stabilită de MECI pentru o legislatură de 5 ani. i. 74 alin. Seful unei catedre cu mai putin de 12 posturi didactice ocupate cu personal didactic titular nu beneficiaza de indemnizatia legală. aprobate de ministrul educaŃiei. de prorector. cu respectarea legii şi a Cartei universitare.f. Aceeasi prevedere se aplica si in situatia descompletarii cu mai mult de 1/3 a structurilor de conducere. l.

Se considera invalidare. In senatele universitare si in consiliile facultatilor. daca voteaza impotriva suspendarii cel putin 2/3 din numarul total al membrilor senatului universitar. Decanii. prodecanii. c. se confirma de senatul universitar. b. secretarii ştiinŃifici ai consiliului facultăŃii. cercetării şi inovării invatamantului il poate elibera suspenda din functie pe rectorul unei institutii de invatamant superior de stat sau particulare acreditate. avand drept consecinta mentinerea persoanei respective in functia de rector. 263 . (3) din prezentul articol. după caz. sau. Prorectorii şi secretarul ştiinŃific al senatului se aleg de senat. Audierea persoanei respective este obligatorie. temeinic justificata in scris. cu respectarea prevederilor legii. m. Rectorul. Art. cercetării şi inovării invatamantului. cu exceptia rectorului. In caz contrar.Functiile de conducere din institutia de invatamant superior. se aduce la cunostinta senatului universitar.cel putin 2/3 din numarul total al membrilor. se aplica in mod corespunzator prevederile alin. a. Suspendarea. care are obligatia de a organiza alegerea unui nou rector. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. In caz de nerespectare a prevederilor legale privind alegerile. Persoana aflata intr-o functie de conducere poate fi revocata din functie prin procedura folosita pentru alegere. se declanseaza procedura de alegere a noului rector. valida sau de a invalida aceasta decizie in termen de 30 de zile. precum şi directorii de departamente subordonate instituŃiei de învăŃământ superior se confirmă de senatul insatituŃiei de învăŃământ superior. alegerea rectorului. sau autorizate provizoriu. Eliberarea din funcŃie. 240. prin ordin al ministrului educaŃiei. Procedura de suspendare nu se poate declansa in perioada vacantelor universitare. ministrul educaŃiei. cercetării şi inovării poate să nu confirme parŃial sau în întregime alegerile funcŃiilor şi structurilor de la instituŃia de învăŃământ superior respectivă. la initiativa unei treimi din numarul total al electorilor. neconfirmare. se confirma prin ordin al ministrului educaŃiei. se confirmă de consiliul facultăŃii. Prin ordin al ministrului se stabilesc condiŃiile şi termenele de organizare a unor noi alegeri. ales de senatul universitar. în perioada unei legislaturi de 4 ani. la votul pentru ocuparea sau eliberarea posturilor didactice participa numai cadrele didactice. În cazuri bine justificate. la propunerea rectorului ales. Personal de conducere Şefii de catedră şi directorii de departamente subordonate facultăŃii.

Validarea concursului se face de senatul universitar. cu elevii sau cu studenŃii. Art. Personalul didactic are obligaŃii şi răspunderi de natură profesională. ii. in mod obligatoriu. a unor activităŃi extraşcolare cu scop educativ sau de cercetare ştiinŃifică. Baza legală şi categorii generale de drepturi şi obligaŃii Personalul didactic de la toate nivelurile din sistemul naŃional de învăŃământ are drepturi şi obligaŃii care decurg din legislaŃia în vigoare. iar numirea pe post de catre rector. din prezentul statut. a. ale Libertatea iniŃiativei profesionale Libertatea iniŃiativei profesionale a personalului didactic se referă. Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs organizat de institutia de invatamant superior. i. utilizarea bazei materiale şi a resurselor învăŃământului în scopul realizării obligaŃiilor profesionale. 242. 241. un reprezentant al Ministerului educaŃiei. a. Titlul IV – Drepturi şi obligaŃii CAPITOLUL I – DispoziŃii comune Art. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institutiei. conform legii. în principal la: conceperea activităŃii profesionale şi realizarea obiectivelor educaŃionale disciplinelor de învăŃământ. din Carta universitară. prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice. iv. care garantează realizarea procesului de educaŃie şi formare profesională. Din comisie face parte. b. cercetării şi inovării. precum şi din prevederile contractului colectiv şi individual de muncă. iii. din regulamentele interne ale unităŃilor de învăŃământ. materială şi morală. organizarea. punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de 264 . învăŃământ.d.

Înregistrarea prin orice procedee a activităŃilor desfăşurate în spaŃiile şcolare sau universitare este permisă numai cu acordul personalului de conducere. după caz. SiguranŃa şi protecŃia personalului Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităŃii didactice de nici o autoritate şcolară sau publică. sub orice formă. contractului colectiv de muncă. ori în vecinătatea acestora. e. cadrul didactic este protejat de către autorităŃile responsabile cu ordinea publică. respectiv regulamentului intern. conform constatării personalului de conducere.v. cenacluri. Art. publicaŃii. b. Înregistrarea prin orice procedee a activităŃii didactice poate fi făcuta numai cu acordul celui care o conduce. studenŃi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv. ProtecŃia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduce atingere demnităŃii umane şi profesionale a 265 . conform legii şi Cartei universitare. vii. viii. conform Cartei universitare. cabinete. respectiv în timpul exerciŃiilor de alarmare pentru situaŃii de urgenŃă. prin lectorate. a. deontologiei profesionale şi. formaŃii artistice şi sportive. în toate compartimentele care vizează organizarea şi desfăşurarea procesului de învăŃământ. studenŃilor sau a personalului este pusă în pericol în orice mod. 243. (1). Multiplicarea. c. a înregistrărilor activităŃii didactice de către elevi. cluburi. evaluarea performanŃelor la învăŃătură ale elevilor sau ale studenŃilor în baza unui sistem validat şi potrivit conştiinŃei proprii. În spaŃiile şcolare sau universitare. nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfăşurării activităŃii didactice intervenŃia autorităŃilor şcolare şi/sau publice în situaŃiile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor. d. vi. pedagogic. şi alte acŃiuni colective cu caracter înfiinŃarea în unităŃile şi în instituŃiile de învăŃământ a unor laboratoare. ateliere. colaborarea cu părinŃii. participarea la viaŃa şcolară şi universitară. f. cercuri. Prin excepŃie de la prevederile alin.

numite în Guvern sau îndeplinind funcŃii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. în interesul învăŃământului şi al societăŃii româneşti. în beneficiul propriu. Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaŃiul şcolar sau universitar şi poate întreprinde acŃiuni în nume propriu în afară acestui spaŃiu. de cultură.cadrului didactic sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaŃiilor sale. de îndrumare şi de control în sistemul de învăŃământ. Cadrele didactice titulare. Personalul didactic are dreptul sa facă parte din asociaŃii şi organizaŃii sindicale. 244. în conformitate cu prevederile legii. prin Carta universitară. Art. primar. ProtecŃia este solicitată de persoana autorizată prin regulamentul intern. Personalul didactic este încurajat să participe la viaŃa socială şi publică. f. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcŃii. Drepturile personalului care ocupă funcŃii didactice din educaŃie şi formare profesională a. a Parlamentului sau a Guvernului. precum şi cadrele didactice titulare numite ca personal de conducere sau în funcŃii de specialitate specifice la comisiile şi agenŃiile din subordinea PreşedenŃiei. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. profesionale şi culturale. naŃionale şi internaŃionale. Cercetării şi Inovării. Prevederile alin. respectiv prevederile prezentului statut. ramură. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeŃean. precum şi cadrelor didactice trecute în funcŃii de conducere. Liderii sindicatelor din învăŃământ au dreptul de rezervare a catedrei sau a postului. c. (4) se aplică şi cadrelor didactice titulare care îndeplinesc funcŃia de prefect. de tineret şi sport. precum şi din organizaŃii politice legal constituite. b. subprefect. e. d. respectiv. al Guvernului şi în Ministerul EducaŃiei. alese în Parlament. conform Legii cu privire la sindicate şi contractului colectiv de munca la nivel de 266 . dacă acestea nu afectează prestigiul învăŃământului şi demnitatea profesiei de educator. viceprimar. al PreşedenŃiei.

normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de 267 . ca urmare a unor acorduri. activitate artistică sau sportivă. (7). după caz. i. m. cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă. pentru perioada respectivă. a inspectoratului şcolar. interuniversitare sau între instituŃii. dacă se face dovada activităŃii respective. i se rezerva postul didactic sau catedra. (8). Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar sau universitar. Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei. persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. (4). dacă sunt cadre didactice titulare. Personalului didactic titular. (10). exclusiv duminicile şi sărbătorile legale. după caz. i. (6). Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. cel care lucrează în organisme internaŃionale. solicitat în străinătate pentru predare. (4) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat. (9) şi (11) se considera vechime la catedră. o dată la 10 ani. care din proprie iniŃiativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiinŃifică în Ńara sau în străinătate. cu aprobarea instituŃiei de învăŃământ superior sau. Pentru personalul didactic aflat în situaŃia de la alin. a inspectoratului şcolar. perioada de rezervare a postului sau a catedrei se consideră vechime la catedră numai pentru personalul didactic care a desfăşurat activităŃi de învăŃământ sau în interesul învăŃământ în perioada concediului fără plată obŃinut în condiŃiile precizate. Personalul didactic titular. cu o durată de cel puŃin 62 de zile.g. respectiv universitare. De prevederile alin. convenŃii guvernamentale. Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel: concediul anual cu plată. h. are dreptul la concedii fără plata. în cazuri bine justificate. în perioada vacanŃelor şcolare. conducerea unităŃii sau instituŃiei de învăŃământ poate întrerupe concediul legal. în condiŃiile alin. de conducere. pe bază de contract. (5). Aprobările în aceste situaŃii sunt de competenŃa conducerii instituŃiei de învăŃământ superior sau. k. de îndrumare şi de control care este titular în învăŃământ i se rezervă postul în perioada în care frecventează. l. cercetare. precum şi însoŃitorii acestora. Personalului didactic. j. la cursurile de zi. ori trimis pentru specializare. o formă de învăŃământ postuniversitar.

Personalul didactic titular. personalul didactic aflat în situaŃiile prevăzute la lit. perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către consiliul de administraŃie sau senatul universităŃii şi de sindicatele de la nivelul unităŃilor sau instituŃiilor de învăŃământ. iii.1-1 ha pământ în folosinŃă. în construirea locuinŃei proprietate personală. respectiv a consiliului de administraŃie al inspectoratului şcolar. o singură dată. Cadrele didactice titulare care funcŃionează în mediul rural şi îşi stabilesc domiciliul în localitatea respectivă pot beneficia. pentru personalul didactic auxiliar. cu acordarea de credite pe termen lung. neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanŃele anului şcolar sau universitar următor. tratate. vii.Ministerul EducaŃiei. ii. după caz. pentru conferenŃiarii şi profesorii universitari care finalizează cercetări. va fi sprijinit. în vârstă de până la 35 de ani. iv. eşalonarea efectuării acestui concediu este aprobată de senatul universitar. pentru cadrele didactice aflate la catedră. la cerere. acesta se efectuează în afară perioadelor de activitate didactică. în localitatea rurală unde este titular. n. studii cuprinse în programele de cercetare ale instituŃiilor de învăŃământ superior. în condiŃiile legii. o. Acestora li se asigură locuinŃă de către administraŃia locală pentru perioada de timp cât lucrează în acea localitate. c) şi d) nu poate fi încadrat în activităŃi de cumul sau plata cu ora. v. Cercetării şi Inovării împreună cu sindicatele recunoscute pe plan naŃional. în funcŃie de calitatea activităŃii desfăşurate. de 0. 12 luni de concediu plătit. vi. personalul de cercetare şi personalul didactic auxiliar din învăŃământ beneficiază de concediu de odihna stabilit prin lege. cu aprobarea senatului universitar. la fiecare 7 ani de predare efectivă la catedră. care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăŃământului pe bază de contract de cercetare sau de editare. 6 luni de concediu plătit. cu dobândă minimă. 268 . la care se adaugă un supliment de până la 10 zile lucrătoare. în funcŃie de interesul învăŃământului şi al celui în cauză.

din bugetul asigurărilor sociale. (15). Personalului didactic din unităŃile de învăŃământ de stat. care nu dispune de locuinŃă şi căruia nu i se poate oferi o locuinŃă corespunzătoare în localitatea unde are postul. Personalul din învăŃământ şi personalul de cercetare integrat în catedre. w.p. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinŃi sau susŃinătorii legali. InstituŃiile de învăŃământ superior pot asigura. Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităŃii didactice. v. precum şi în alte spaŃii contractate de Ministerul Muncii. transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localităŃi. u. a mesei şi a tratamentului în bazele de odihnă şi de tratament ale învăŃământului şi ale sindicatelor. din localitatea de reşedinŃă la locul de muncă şi de la locul de muncă în localitatea de reşedinŃă. cuantumul ajutorului acordat celor îndreptăŃiŃi este de cinci salarii ale persoanei decedate. din surse proprii. Personalul din învăŃământ beneficiază de o compensaŃie de la bugetul asigurărilor sociale de 50% din valoarea transportului. trimis de unitatea sau de instituŃia de învăŃământ la activităŃi de formare continuă sau la manifestări 269 . r. Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autorităŃile administraŃiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învăŃământ la care îşi desfăşoară activitatea cadrul didactic. integral sau parŃial. s. a cazării. Cercetării şi Inovării şi Ministerul SănătăŃii. În condiŃiile alin. Personalul din învăŃământ beneficiază de asistenŃă medicală în cabinete medicale şi psihologice şcolare sau în policlinici şi unităŃi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul EducaŃiei. consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ propune. i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun. spre aprobare consiliului local drepturile băneşti aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare. Contractele colective de muncă pot cuprinde compensări din alte surse referitoare la cheltuielile menŃionate anterior. cu rezervarea postului sau a catedrei. în urma solicitărilor adresate autorităŃilor administraŃiei publice locale. lunar. t. astfel: q. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. În cazul decesului unei persoane care ocupă o funcŃie în învăŃământ. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 3 ani.

Personalul didactic pensionat din învăŃământ beneficiază de asistenŃă medicală şi de acces în casele de odihna şi în bazele de tratament ale cadrelor didactice. în condiŃiile legii. beneficiază de gratuitate privind transportul. precum şi de plata taxei de participare. y. 245. Personalul din învăŃământ şi copiii acestora în vârstă de până la 14 ani. aa. de acoperirea integrală sau parŃială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinŃifice organizate în străinătate. cu aprobarea consiliului de administraŃie al inspectoratului şcolar. Art. în limita fondurilor alocate prin buget sau din fonduri extrabugetare. în limita fondurilor bugetare alocate acestor activităŃi şi din alte surse.ştiinŃifice. în termenul prevăzut de regulamentul intern sau de Carta universitară. elevi sau studenŃi în tabere şi excursii. UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ. Copiii personalului din învăŃământ aflat în activitate sau pensionat după cel puŃin 10 ani de activitate în învăŃământ sunt scutiŃi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învăŃământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazarea în cămine şi internate. Personalul prevăzut la alin. Personalul din învăŃământ şi personalul de cercetare integrat în catedre beneficiază. cc. cazarea şi masa. care însoŃesc preşcolari. (22) şi (23) beneficiază de reducere cu 50% pe mijloacele de transport interne. pe mijloacele de transport feroviar. ObligaŃiile personalului care ocupă funcŃii din educaŃie şi formare profesională 270 . Personalul din învăŃământ care se deplasează în condiŃiile prevăzute la alin. bb. pentru 6 călătorii pe an dus-întors. ee. respectiv al biroului senatului universitar. inclusiv prin contractele de cercetare ştiinŃifică sau sponsorizări. Personalul din învăŃământ beneficiază de reducere cu 50%. respectiv unităŃii. pe liniile interne. inclusiv din contracte de cercetare ştiinŃifică sau sponsorizări. z. precum şi organizaŃiile profesionale şi sindicale ale personalului din învăŃământ beneficiază de gratuitate pentru corespondenta oficială şi expedierea de materiale ştiinŃifice şi metodice. x. beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul aflat în deplasare. propuneri de valorificare a rezultatelor acŃiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare. (22) şi (23) va înainta instituŃiei de învăŃământ. dd.

a.

Cadrele didactice au obligaŃia morală să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaŃiilor profesionale.

b. c. Art. 246. a.

obligaŃii profesionale obligaŃii morale Personalul de conducere din învăŃământul preuniversitar Directorul este conducătorul unităŃii de învăŃământ şi o reprezintă în relaŃiile cu persoanele juridice şi fizice, inclusiv cu administraŃia şi comunitatea locală.

b.

Directorul îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul inspectoratului şcolar, faŃă de care este subordonat.

c.

Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al consiliului de administraŃie, în faŃa cărora prezintă rapoarte trimestriale şi anuale.

d.

Deciziile directorului se iau în concordanŃă cu hotărârile consiliului profesoral şi cu cele ale consiliului de administraŃie, potrivit regulamentelor de funcŃionare a acestor consilii, regulamentului intern şi prezentului cod.

e.

Contractul managerial, deciziile directorului, precum şi rapoartele trimestriale şi anuale sunt publice.

f.

Directorul coordonează şi răspunde de întreaga activitate de educaŃie şi formare profesională şi, după caz, de activitatea structurii subordonate, în faŃa consiliului profesoral, a consiliului de administraŃie şi a autorităŃilor şcolare supraordonate.

g.

Directorul proiectează şi coordonează activitatea de dezvoltare a resurselor umane din unitatea şcolară respectivă şi, după caz, din structurile subordonate.

h.

Directorul coordonează utilizarea raŃională şi eficientă a bazei materiale şi financiare a unităŃii, asigură dezvoltarea şi modernizarea acesteia.

i.

În comunele şi oraşele mici, cu mai multe unităŃi de învăŃământ, directorul uneia dintre acestea poate primi din partea inspectoratului şcolar atribuŃii de coordonare a unor activităŃi din cadrul celorlalte unităŃi de învăŃământ.

271

j.

Directorul adjunct îndeplineşte atribuŃiile delegate de către director pe perioade determinate sau pe cele stabilite prin regulamentul intern din unitatea respectivă.

k.

Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului şi răspunde în faŃa acestuia, precum şi a consiliului profesoral, a consiliului de administraŃie şi a organelor de control, pentru activitatea proprie, conform fişei postului.

l. m. n.

Inspectorul şcolar general Inspectorul şcolar general adjunct Drepturile personalului care ocupă funcŃii de conducere din învăŃământul preuniversitar sunt cele stabilite în cadrul art. 36, precum şi cele care decurg din regulamente proprii de organizare şi funcŃionare, conform legii. Art. 247. Personalul de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar Inspectorii şcolari îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului de inspecŃie şcolară şi a normelor metodologice, aprobate prin ordin al ministrului educaŃiei, cercetării şi inovării, şi potrivit conştiinŃei profesionale proprii.

a.

b.

Drepturile inspectorilor de la inspectoratele şcolare şi din Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării sunt cele stabilite în cadrul art. 238, precum şi cele care decurg din regulamentele proprii de organizare şi funcŃionare, conform legii. Art. 248. Statul personal de serviciu Datele privind situaŃia profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control se consemnează într-un stat personal de serviciu.

a.

b.

Statul personal de serviciu cuprinde date privind starea civilă, curriculum vitae, evoluŃia profesională şi evaluările periodice. Statul personal de serviciu se actualizează, la solicitarea titularului sau al conducerii instituŃiei ori a unităŃii respective.

c.

Accesul la statul personal de serviciu este permis titularului şi conducătorului instituŃiei sau al unităŃii de învăŃământ. În învăŃământul preuniversitar, statul personal de serviciu poate fi consultat şi de reprezentanŃii desemnaŃi ai structurilor supraordonate.

d.

Statul personal de serviciu se păstrează după cum urmează:

272

i.

la inspectoratele şcolare, pentru inspectorii şcolari; la Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării, pentru inspectorul şcolar general, pentru inspectorul şcolar general adjunct, precum şi pentru personalul didactic de îndrumare şi de control din minister;

ii. subordonate; iii.

la inspectoratele şcolare, pentru directorii şi directorii adjuncŃi ai unităŃilor

la unităŃile de învăŃământ sau la unităŃile de învăŃământ conexe, pentru personalul didactic şi personalul didactic auxiliar din aceste unităŃi;

iv.

la instituŃiile de învăŃământ superior, pentru personalul didactic, didactic auxiliar şi de conducere din aceste instituŃii.

Titlul V – DistincŃii şi premii
CAPITOLUL I – DispoziŃii comune
Art. 249. a. Categorii de distincŃii şi premii Personalul din învăŃământ cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă, ştiinŃifică, în managementul educaŃional şi în activitatea de îndrumare şi de control, poate primi decoraŃii, ordine, medalii, titluri, precum şi premii, potrivit legii. b. i. Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului din învăŃământ sunt: Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi OfiŃer; ordinul se acorda personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar; ii. Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi OfiŃer; ordinul se acorda personalului didactic, de conducere şi de cercetare din învăŃământul superior; iii. profesională. Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în educaŃie şi formare

273

c.

În afara distincŃiilor prevăzute la alin. (1), ministrul educaŃiei, cercetării şi inovării este autorizat să acorde personalului din învăŃământ şi de cercetare din învăŃământ următoarele distincŃii şi premii: i. ii. Adresa de mulŃumire publică; Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a şi a III-a, cu acordarea unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se acordă personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar; iii. Diploma Titu Maiorescu, clasele I, a II-a şi a III-a, cu acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni; diploma se acorda personalului didactic, de conducere şi de cercetare din învăŃământul superior; iv. Diploma Alexandru Rosetti, clasele I, a II-a şi a III-a, cu acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni; diploma se acordă bibliotecarilor din învăŃământul superior; v. Diploma de excelenŃă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebita în educaŃie şi formare profesională; diploma este însoŃită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni. Pentru personalul didactic pensionat de cel puŃin un an, căruia i se acordă, conform legii, diploma de excelenŃă, sumele acordate se reactualizează cu indicele de inflaŃie din luna plăŃii, faŃă de perioada celor 12 luni pentru care s-a calculat premiul.

d.

DistincŃiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educaŃiei, cercetării şi inovării.

Titlul VI – Răspunderea disciplinară şi materială
CAPITOLUL I – DispoziŃii comune
Art. 250. Categorii de sancŃiuni 274

a.

Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăŃământ răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăŃământului şi prestigiului unităŃii/instituŃiei.

b.

SancŃiunile disciplinare, care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: i. ii. iii. observaŃie scrisă; avertisment; diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaŃia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioada de 1-6 luni; iv. suspendarea, pe o perioada de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcŃii didactice ierarhic superioare sau pentru obŃinerea gradelor didactice ori a unei funcŃii de conducere, de îndrumare şi de control; v. învăŃământ; vi. Art. 251. desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Propunerea de sancŃionare În unităŃile de învăŃământ preuniversitar, propunerea de sancŃionare se face de către director sau de cel puŃin 1/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraŃie ori ai consiliului profesoral. Acelaşi drept îl au şi organele ierarhic superioare. destituirea din funcŃia de conducere, de îndrumare şi de control din

a.

b.

Pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din unităŃile din subordine, propunerea de sancŃionare se face de inspectorul şcolar general sau de cel puŃin 1/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraŃie. Acelaşi drept îl au şi organele ierarhic superioare.

c.

Pentru personalul din Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării prevăzut la art. 25 lit. b), precum şi pentru cel din unităŃile direct subordonate, propunerea de sancŃionare se face, după caz, de către ministrul educaŃiei, cercetării şi inovării, secretarul de stat sau şeful ierarhic al persoanei în cauză. 275

2. iar ceilalŃi sunt cadre didactice care au funcŃia didactica cel puŃin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. pentru sancŃiunile prevăzute la art. alin. c)- d. v. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. lit. alin. de proiectare. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere. În instituŃiile de învăŃământ superior. 243. audierea celui în cauză şi verificarea susŃinerilor făcute de acesta. f). a. pentru funcŃiile prevăzute la art. iv. 41. ministrul educaŃiei. Pentru cercetarea abaterilor săvârşite de personalul didactic prevăzut la art. pentru învăŃământul preuniversitar. ai departamentului ori ai structurilor de conducere. ii. precum şi orice alte date concludente. pentru sancŃiunile prevăzute la art. împrejurările în care au fost săvârşite. 222 lit.d. consiliul facultăŃii sau consiliul departamentului. i. dintre care unul reprezintă organizaŃia sindicală din care face parte persoana aflată în discuŃie sau un reprezentant al salariaŃilor. b) şi pentru conducerile unităŃilor direct subordonate. senatul universitar. În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora. existenŃa sau inexistenŃa vinovăŃiei. ori de către cel puŃin 1/3 din numărul total al membrilor catedrei. microproducŃie. Art. directorul de departament sau de unitatea de cercetare. de către decan sau rector. Comisiile de cercetare sunt numite de: consiliul de administraŃie al unităŃii respective. lit. în apărare. (1) se constituie comisii formate din 3-5 membri. pentru aparatul propriu şi pentru conducerile unităŃilor direct subordonate. Cercetarea propunerii de sancŃionare SancŃiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate în scris. iii. propunerea de sancŃionare se face de către şeful de catedră. 252. alin. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învăŃământul preuniversitar pot fi incluşi şi inspectori şcolari. (2). consiliul de administraŃie al inspectoratului şcolar. cercetării şi inovării. 243. b. a) şi b). deşi a fost înştiinŃat în scris cu minimum 48 de ore 276 . c.

Cercetarea propunerii de sancŃionare şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării abaterii. precum şi de a da declaraŃii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. d)-f). g. în termen de 15 zile de la comunicare. pentru sancŃiunile prevăzute la art. (3). Dreptul persoanei sancŃionate de a se adresa instanŃelor judecătoreşti este garantat. pe baza raportului comisiei de cercetare. Stabilirea. 245 alin. e)-f). Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare. în termen de 15 zile de la comunicare. Cercetării şi Inovării. Art. (6) şi (7). f. a)-d). În învăŃământul superior. a. e. la colegiul de onoare al instituŃiei. i. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenta faptelor pentru care a fost cercetată. În condiŃiile alin.înainte. Cercetării şi Inovării. şi la colegiul central de onoare al Ministerului EducaŃiei. Normele privind componenŃa. 243 lit. În învăŃământul preuniversitar. h. 243 lit. Cercetării şi Tineretului. 243 lit. hotărârile colegiilor respective se comunică persoanei în cauză în termen de 20 de zile de la sesizare. 243 lit. 253. 277 . Cercetării şi Inovării se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaŃiei. ale colegiului central de disciplină al Ministerului EducaŃiei. ale colegiului de onoare al instituŃiei de învăŃământ superior şi ale colegiului central de onoare al Ministerului EducaŃiei. şi la colegiul central de disciplină al Ministerului EducaŃiei. decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. persoanele sancŃionate au dreptul de a contesta. persoanele sancŃionate au dreptul de a contesta. după caz. precum şi atribuŃiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. organizarea şi funcŃionarea. decizia respectivă. cercetării şi inovării. de către autoritatea prevăzută la art. care a numit aceasta comisie. j. pentru sancŃiunile prevăzute la art. comunicarea şi aplicarea sancŃiunii SancŃiunea se stabileşte. a)-c). pentru sancŃiunile prevăzute la art. consemnată în condica de inspecŃii sau la registratura generală a unităŃii de învăŃământ preuniversitar ori a instituŃiei de învăŃământ superior. pentru sancŃiunile prevăzute la art.

c. autoritatea care a aplicat sancŃiunea prevăzută la art. aplicate personalului de conducere. a). 254. pentru sancŃiunile prevăzute la lit. de către inspectorul şcolar general. 243 se comunică. 256. Decizia de imputare.b. de către: i. pentru sancŃiunea de la lit. d. În învăŃământul superior. decan sau director. 243. se comunică acestuia de autoritatea care a făcut numirea în funcŃie. 243 lit. Răspunderea materială Răspunderea materială a personalului didactic prevăzut la art. în scris. iar cele de la art. a)-c). CondiŃii pentru ridicarea sancŃiunii În cazul în care cel sancŃionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancŃiunii. personalului de cercetare şi personalului didactic auxiliar din subordine. de către directorul unităŃii de învăŃământ. pentru sancŃiunile de la lit. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de către conducerea unităŃii sau a instituŃiei cu personalitate juridică al cărei salariat este cel în cauză. de îndrumare şi de control. personalului didactic. sancŃiunile prevăzute la art. SancŃiunile prevăzute la art. 243 lit. printr-o decizie scrisă. făcându-se menŃiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză. Art. Art. 243 lit. CondiŃiile de pensionare 278 . Titlul VII – Pensionarea CAPITOLUL I – DispoziŃii comune Art. 255. ii. iii. rector. sancŃiunile prevăzute la art. şeful de catedră. în afară de cazurile când. a)-c) poate dispune ridicarea şi radierea sancŃiunii. se dispune altfel. d)-f). îmbunătăŃindu-şi activitatea şi comportamentul. 243 se stabileşte potrivit legislaŃiei muncii. a)-c) se comunică celui în cauză. prin lege. În învăŃământul preuniversitar. a)-f).

b. cu aprobarea inspectoratului şcolar.DispoziŃii tranzitorii şi finale. în condiŃiile legii. de pensie pentru pierderea capacităŃii de muncă. de îndrumare şi de control poate fi pensionat. poate fi menŃinut ca titular în funcŃia didactica până la 3 ani peste vârsta de pensionare la cerere. Membrii de familie pot beneficia. ceea ce înseamnă cu normă întreagă în învăŃământ. respectiv 30 de ani bărbaŃii.a. cu excepŃiile prevăzute în titlul VIII . Personalul didactic. h. de pensie de urmaş. care dovedesc competenŃă profesională deosebită. i. pot rămâne în activitate ca titulari. f. după împlinirea vârstei de pensionare. Personalul didactic din învăŃământul preuniversitar de stat. Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităŃi didactice. profesorii universitari şi conferenŃiarii universitari cu titlul ştiinŃific de doctor. c. e. Membrii Academiei Române. la cerere. ai Academiei Oamenilor de ştiinŃa din Romania si ai Academiilor de stiinte organizate pe domenii ştiinŃifice. d. până la vârsta de 70 de 279 . prin vot nominal deschis. în condiŃiile legii. Pentru motive temeinice. care dovedeşte competenŃă profesională deosebita. de conducere. înfiinŃate prin lege. La împlinirea vârstei de pensionare. cu acordul consiliului facultăŃii şi cu aprobarea anuală a senatului universitar. pot fi menŃinuŃi ca titulari în funcŃia didactică. cu avizul consiliului profesoral al unităŃii de învăŃământ. pensionarea personalului didactic. respectiv a senatului universitar. Personalul didactic beneficiază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă. cu 3 ani înainte de limitele de vârstă prevăzute de legislaŃia în vigoare. la cerere. de conducere. dacă are o vechime în învăŃământ de cel puŃin 25 de ani femeile. exprimat în urma votului nominal deschis şi cu aprobarea anuală a inspectoratului şcolar. de pensie suplimentară şi de alte drepturi de asigurări sociale. de conducere. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinŃific de doctor. Profesorii universitari şi conferenŃiarii universitari cu titlul ştiinŃific de doctor pot rămâne în activitate până la vârsta de 65 de ani. de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar sau universitar. de îndrumare şi de control poate fi pensionat numai la data încheierii anului şcolar sau universitar. g. Personalul didactic. salarizate prin cumul sau prin plata cu ora. j.

personalul didactic militar/de ordine şi securitate publică are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezentul statut şi din calitatea de cadru militar în activitate. Titlul VIII – DispoziŃii tranzitorii şi finale CAPITOLUL I – DispoziŃii comune Art. 257. prin prelungiri anuale. ii. regulamente şi instrucŃiuni proprii. aplicarea prevederilor prezentului statut la specificul militar/de ordine şi securitate publică se face prin ordine. iv. 280 . (9) şi (10) beneficiază de o recalculare suplimentară a pensiei. personalul didactic militar/de ordine şi securitate publică şi civil se constituie din personalul didactic prevăzut în prezentul statut şi din corpul instructorilor militari/de ordine şi securitate publică. (7). (8). competenŃele şi responsabilităŃile se stabilesc prin instrucŃiuni proprii. respectiv de funcŃionar public cu statut special. Personalul didactic care a desfăşurat activităŃi didactice în condiŃiile stabilite la alin. normele didactice. Peste această vârstă pot fi menŃinuŃi în activitate numai cu acordul instituŃiei în care lucrează.ani. care se numesc în funcŃii conform reglementărilor interne. k. iii. potrivit legii. funcŃiile didactice pentru corpul instructorilor militari/de ordine şi securitate publică. condiŃiile care se cer pentru ocuparea acestora. conducerea unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ se realizează de către comandanŃi/directori. comandantul instituŃiei de învăŃământ superior militar/de ordine şi securitate publică poate îndeplini şi atribuŃiile de rector al acestora. v. Prevederi referitoare la personalul din unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ de ordine şi securitate publică Pentru unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ militar şi învăŃământ de ordine şi securitate publică prevăzute în Cartea I – EducaŃia şi formarea profesională. Titlul V – ÎnvăŃământul militar şi învăŃământul de ordine şi securitate publică din prezentul Cod al EducaŃiei se prevăd următoarele: i.

258. 260. b. în baza protocoalelor încheiate între Ministerul EducaŃiei. a. reconstituirea vechimii în învăŃământ se face pe baza evidenŃelor unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ unde a lucrat efectiv.vi. condamnări casate ulterior sau alte situaŃii. poate obŃine definitivarea în învăŃământ şi gradele didactice. 259. a fost împiedicat sa desfăşoare acele activităŃi care se considera vechime în învăŃământ. Art. provenite din alte sectoare de activitate. datorită unor cauze pe care nu le putea înlătura. Prevederi referitoare la vechime Persoanele angajate în învăŃământ. Cercetării şi Inovării şi cultele religioase recunoscute oficial de stat. c. în vederea stabilirii drepturilor salariale. care fac dovada ca au profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii şi care ocupă un post didactic în această specialitate. Prevederi referitoare la predarea disciplinei „Religie” Disciplina „Religie" poate fi predată numai de personal abilitat. precum boala. ExcepŃii [Specializări pentru care nu se organizează doctorat – excepŃii asupra condiŃiilor de ocupare funcŃii din învăŃământ superior] 281 . vii. Art. publică. a. Art. CetăŃenilor români care au lucrat în străinătate în învăŃământ sau în cercetare li se echivalează integral vechimea în învăŃământ. Pentru personalul didactic care a fost salarizat din alte sectoare de activitate. ca vechime recunoscută în învăŃământ. d. în care personalul didactic. Includerea perioadelor lucrate în străinătate ca vechime în muncă se va face conform legislaŃiei muncii în vigoare. inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de ordine şi securitate publică. Se recunosc ca vechime în învăŃământ şi perioadele determinate de legislaŃia pensiilor. beneficiază de vechimea în muncă. formarea continuă a personalului didactic se realizează conform prevederilor prezentului statut şi reglementărilor specifice militare/de ordine şi securitate personalul didactic. în condiŃiile stabilite de prezentul statut. a.

didactic auxiliar. Ministerul EducaŃiei. c. de îndrumare şi de conducere i se aplica celelalte dispoziŃii din legislaŃia muncii. regulamentele şi instrucŃiunile ce decurg din aplicarea statutului. Legea nr. 261. a. 158 din 16 iulie 1997. personalului didactic. şi de cadre didactice titulare. cu modificările şi completările ulterioare. cu funcŃia didactică de lector universitar/şef de lucrări. Cercetării şi Inovării va elabora normele metodologice. iar acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României. pentru facultăŃile autorizate provizoriu. publicată în Monitorul Oficial al României nr. b.b. c. Art. funcŃiile de şef de catedră şi de prodecan pot fi ocupate. În măsura în care prezentul statut nu dispune altfel. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Prin excepŃie de la prevederile prezentului statut. În termen de 12 luni de la publicarea prezentului statut în Monitorul Oficial al României. temporar. având titlul ştiinŃific de doctor. precum şi orice alte dispoziŃii contrare prezentului statut se abrogă. DispoziŃiile tranzitorii şi finale Prezentul cod intră în vigoare începând cu anul şcolar 2009-2010. Pe aceeaşi dată. 282 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->