Arhitectura baroca austriaca si influentele externe asupra ei

Vlad Condrea

Urmarile Razboiului de Treizeci de ani au o influenta nefasta asupra artei din Europa Centrala si tarile germanice, aceasta trecand printr-o perioada de criza care se incheie abia in anii 1660-1680. Redresarea, insa, are o intensitate spectaculoasa si este sustinuta de cresterea prestigiului monarhului in urma victoriilor impotriva turcilor. Astfel, pe tot teritoriul Austriei, numeroase ordine monastice incep sa-si recladeasca bisericile si manastirile, de data aceasta cu un lux si un fast care glorifica simbolurile religioase crestine si majestatea sa imperiala. Creatiile barocului austriac reprezinta interpretarea unor forme inventate in Franta si Italia, apoi transpunerea lor intr-o maniera trasata de viziunea germanica a populatiei locale. Faptul ca, prin tratatul de la Utrecht, Austria dobandeste posesiuni in Italia, face posibila o influenta si mai puternica. Numerosi artisti italieni (arhitecti, pictori, sculptori, decoratori, scenografi, etc) se indreapta in aceasta directie, majoritatea lor provenind din Lombardia, o regiune cunoscuta prin astfel de schimburi culturale inca din Evul Mediu. Aceasta ‘deschidere a portilor’ pentru artistii si mestesugarii italieni este foarte asemanatoare cu fenomenul ce se petrece in statele germanice, care insa, ‘importa’ specialisti francezi ; o alta tara foarte dezvoltata pe plan artistic. Acest lucru se datoreaza experientei Frantei cu monarhia absoluta si sumele fabuloase de bani alocate ‘estetizarii’ simbolurilor de putere, cum ar fi palatele si monumentele publice. Daca pentru francezi, monarhia joaca rolul central in dezvoltarea artei in aceasta directie, pentru artistii italieni ce vin in Austria, foarte important este trecutul renascentist al peninsulei italice, care da un imbold foarte puternic in dezvoltarea gandirii artistice si mestesugurilor specifice. In momentul in care Austria devine mai puternica, atat cultural, cat si financiar, datorita remarcarii ei ca o mare putere si cresterea sferei de influenta, s-ar putea spune ca apare o noua ‘piata de desfacere’ pentru arta baroca, deservita Bisericii si monarhiei, carora artistilor italieni le este atat de natural sa o produca. Vorbind despre arhitectura, nu ne putem desprinde in totalitate de pictura murala si cea plafonata, mai ales in cazul cladirilor cu caracter sincretic. Arta germana si austriaca din secolul al XVIII-lea a adus speculatiile picturii plafonate, insa ea continua cu inca o etapa ceea ce a primit deja de la italieni. Inca din secolul al XVlea, se constata in Italia un efort tenace si lent in vederea eliberarii picturii din conditia murala si a proiectarii ei in spatiu. Prin mijlocirea perspectivei numita lineara, proiectarea acesteia in spatiu s-a facut mai intai orizontal, pe peretii laterali ai unei incaperi ; catre sfarsitul secolului al XV-lea, artistii isi dau seama ca regiunea situata deasupra spectatorului era si mai propice acestui salt in spatiu, si ia astfel nastere pictura plafonata. La inceput au intrebuintat procedeele picturii murale. Acest tip, al carui pionier a fost Andrea Pozzo, necesita ca punt al viziunii perspectivei varful conului vizual. Venetienii si lombarzii sunt cei care au conceput mobilitatea spatiului plafonat si care, renuntand la interventiile arhitecturii, pe care pictorii le luasera de la 1

cum ar fi grandiosul specific artei lui Berini. Desavarsirea artei baroce in Austria este. insa opera a doi artisti autohtoni : Johann Fischer (1656-1723). eliberate de legile gravitatiei. O contributie foarte importanta la aceasta o au artistii italieni. care se regaseste la Palatul Mirabell din Salzburg si la Palatul Kinsky din Vienna. dar construite de fiul sau.5 aprilie 1723) putem spune ca isi gaseste propriul sau stil incepand cu 1688. Gradina care separa Palatul si gradinile Mirabell. este un arhitect foarte cautat si primeste numeroase comenzi. au pus formele intr-o asemenea maniera. care urmareste largirea spatiului si al carui bogatie preamareste maiestatea imperiala. dar si stilul agitat al lui Borromini si al lui Guarino Guerini. Hildebrandt barochizeaza formele franceze. Lucas von Hilebrandt este fiul unui tata german si al une mame itlalience. Stilul lui este mai putin incarcat si se manifesta printr-o ritmicitate simtitoare. A fost studentul lui C. De asemenea. proiectata de el. care acumuleaza masele arhitectonice si multiplica efectele. Salzburg cela doua palate a fost 2 . multi aristocrati avand nevoie de Karlskirsche. El creeaza ‘prototipul palatului princiar’. De remarcat este ca acesti doi artisti s-au format in Italia si au adus de acolo influente importante. cum ar fi Carlone si Giovanni Zuccalli. Barocul imperial austriac se cristalizeaza inca de la sfarsitul secolului XVII. Fontana in Roma si a mai studiat inginerie civila si militara sub printul Eugeniu de Savoia. Intorcanduse cu studii din Italia. apoi la Karlskirsche in Vienna in 1716 si la Biblioteca din Holfburg.scenografi. Acesta este un stil eclectic. incat par sa se desfasoare pe bolta cerului. Despre Fischer von Erlach (20 iulie 1656. Este angajat chiar si de imparat. ca si in 1694 la Biserica Iezuitilor din Salzburg. Vienna (1716) proiecte de reconstructie in urma pagubelor provocate de otomani. care ii incredinteaza sarcina de a-i ridica palatul de vara de la Belvedere. pentru participarea la constructia palatului Schonbrunn. innobilat in 1697 sub numele de von Erlach si Lucas von Hildebrandt (1668-1745). care apare la castelul Frain din Boemia. ocazie data acestuia de Printul Eugeniu de Savoia.

Mungennast. dovada a gustului european pentru ceea ce este strain si exotic. dar si a sensibilitatii acestuia pentru frumusete si rafinament. Împăratul. La acestea doua lucreaza arhitectul Jakob Prandauter. Arhitectul are o preferinta pentru formele eliptice. putem spune ca mostenirea arhitectonica italiana si franceza isi gasesc o manifestare ulterioara in Austria. In 1559 împăratul Maximilian al II-lea a cumpărat un mic palat. forme vechi recompuse. a cărui autoritate era în continuă creştere. care in momentul de fata pot oferi un spectacol al rafinamentului.proiectata de un francez. imbunatatind si reinventand acolo unde era necesar. prin propria lor perspectiva. Apogeul barocului austriac se gaseste la Schonbrunn. Daca la Sankt-Florian acesta continua o lucrare inceputa de alti artisti. Rezultatul sunt cateva dintre creeatiile cele mai de seama ale barocului. o ordine mai armonioasa a maselor si al ritmului. Tonul reconstruirii manastirilor de catre ordinele bisericesti care. care a ars între timp de mai multe ori şi a fost distrus în 1683 de către turci. in Vienna. al bogatiei si a puterii imparatilor sub care au fost construite. de acum se bucura de o putere financiara mai mare este dat de abatiile de la SanktFlorian si Melk. unde se face si deschiderea spre rococo si se pot intalni si cateva cabinete de inspiratie extrem-orientala. Aceasta purificare a barocului se intalneste si la varul sau. Abatia de la Melk mai epurata. Jakob Prandauter este influentat de stilurile celor doi mari arhitecti ce-l preceda. Claude Girrard. pe care le afirma in constructiile sale cu caracter religios. termină în 1713). care isi desavarseste opera la manastirea Altenburg. ai carei artisti o pun in prim plan in aceasta tara. se considera egalul Regelui Soare şi îşi dorea o reşedinţă care să rivalizeze Versailles-ul francezilor. din stilul carora extrage o tehnica noua. situata aproape de malul Dunarii. Împăratul Leopold I i-a cerut arhitectului Johann Bernhard Fischer von Erlach să îl ridice din Palatul Schonbrunn. 3 . el se bucura de o libertate ce ii atribuie intreaga lucrare. la Melk. Vienna nou (începe în 1692. la inceputul secolului XVIII. In concluzie.

4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful