MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI  ORDINUL Nr. 1576 din 15.10.

2002  pentru aprobarea reglementării tehnice  „Normativ privind proiectarea clădirilor civile  din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare",  indicativ NP 068­02  În  conformitate  cu  prevederile  art.  38  alin.  2  din  Legea  nr.  10/  1995  privind  calitatea  în  construcţii, cu modificările ulterioare,  În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001  privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,  Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generala nr. 67/26.04.2002,  Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei emite următorul  ORDIN :  Art. 1. ­ Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind proiectarea clădirilor civile din  punct de vedere af cerinţei de siguranţă în exploatare", indicativ NP 068­02, elaborată de Institutul de  Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii Bucureşti (IPCT S.A.) şi prevăzută în anexa  care face parte integrantă din prezentul ordin.  Art. 2. ­ Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor şi în broşură tipărită de Institutul  de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii Bucureşti (IPCT SA).  Art. 3. ­ La aceiaşi dată  îşi încetează aplicabilitatea reglementarea tehnică „Normativ privind  proiectarea clădirilor civile din punct de vedere  al  cerinţei de siguranţă în exploatare", indicativ  CE 1­95, aprobat de MLPAT cu nr. 7/N/10.02.95.  Art.  4.  ­  Direcţia  Generală  Tehnică  în  Construcţii  va  aduce  la  îndeplinire  prevederile  prezentului ordin.  MINISTRU,  MIRON TUDOR MITREA  MINISTERUL DE INTERNE  CORPUL POMPIERILOR MILITARI  INSPECTORATUL GENERAL  AVIZ Nr. 13 din 14.08.2002  La cererea INSTITUTULUI DE PROIECTARE, CERCETARE Şl   TEHNICĂ   DE  CALCUL   ÎN   CONSTRUCŢII  ­  I.P.C.T.   S.A.,  nr. 1033/16.07.2002, potrivit atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor art. 17, alin. (1), lit. d, din  Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari şi  ale art. 16  alin. (3) din Ordonanţa Guvernului  nr. 60/1997 privind apărarea  împotriva  incendiilor, aprobată şi  modificată cu Legea nr. 212/1997, modificată şi completată cu Ordonanţa Guvernului nr. 114/2000,  aprobată  cu  Legea  nr.  126/2001,  Inspectoratul  General  al  Corpului  Pompierilor  Militari  avizează  lucrarea  „NORMATIV  PRIVIND  PROIECTAREA  CLĂDIRILOR  CIVILE  DIN  PUNCT  DE  VEDERE AL CERINŢEI DE SIGURANŢĂ ÎN EXPLOATARE".

Avizul se emite în baza:  • redactării finale elaborate de către I.P.C.T. S.A., cu modificările solicitate de către  I.G.C.P.M.;  • contractului nr. 55/2001;  • avizului C.T.S. ­ M.L.P.T.L. nr. 67/2002;  • procesului­verbal nr. 25.667 din 14.08.2002, al şedinţei comisiei de avizare a  Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.  COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI  General de brigadă  Vladimir SECARĂ  LOCŢIITOR AL ŞEFULUI DE STAT MAJOR ŞI ŞEF AL INSPECŢIEI DE  PREVENIRE A INCENDIILOR  Colonel  Ing. Mihai ROTH

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Ş LOCUINŢEI 

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR  CIVILE DIN PUNCT DE VEDERE AL CERINŢEI  DE SIGURANŢĂ ÎN EXPLOATARE  INDICATIV NP 068­02 

Elaborat de:  INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE Şl TEHNICĂ DE  CALCUL ÎN CONSTRUCŢII ­ IPCT S.A. ­ Bucureşti  Director general:  Director general adjunct.  Director tehnic:  Director cercetare:  Director dep. arhitectură:  Director dep. instalaţii:  Şef proiect:  dr. ing. Dan CĂPĂŢÂNĂ  ing. Şerban STĂNESCU  ing. Cristian BĂLAN  ing. Victoria PLĂEŞU  arh. Alina GHEORGHIU  ing. Dan BERBECARU  arh. Ioana ATANASESCU 

Avizat de:  DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII ­ MLPTL  Director general:  ing. Ion STĂNESCU  Responsabil lucrare:  ing. Paula DRAGOMIRESCU

CUPRINS  1. GENERALITĂŢI  1.1. Obiect  1.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare  1.3. Referinţe generale  1.4. Terminologie  2. CONDIŢII TEHNICE, CRITERII ŞI NIVELURI DE  PERFORMANŢĂ CORESPUNZĂTOARE CERINŢEI  DE „SIGURANŢĂ ÎN EXPLOATARE"  2.(A). Siguranţa circulaţiei pietonale  2.(B). Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport  mecanizate  2.(C). Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii  2.(D). Siguranţa în timpul lucrărilor de întreţinere  2.(E). Siguranţa la intruziuni şi efracţii  ANEXE Anexa I. Sisteme pentru siguranţă la intruziuni şi efracţii  Anexa II. Documente conexe  Anexa III. Figuri ilustrative

NORMATIV PRIVIND  PROIECTAREA CLĂDIRILOR  CIVILE DIN PUNCT DE VEDERE  AL CERINŢEI DE SIGURANŢĂ ÎN  EXPLOATARE 

Indicativ NP 068­  02 înlocuieşte CE  1­95 

1. GENERALITĂŢI 

1.1. Obiect  1.1.1. Prezentul normativ stabileşte criteriile şi nivelurile de performanţă admisibile, privind  cerinţa de calitate „Siguranţa în exploatare" corespunzătoare clădirilor civile, în conformitate cu  prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.  1.1.2. Prezentul  normativ  are  drept  scop  asigurarea  protecţiei  şi  confortului  necesar  utilizatorilor (indiferent de vârstă, sau stare de sănătate) în concordanţă cu exigenţele acestora, din  punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare.  1.1.3. Condiţiile  de  calitate  corespunzătoare  clădirilor  civile,  stabilite  prin  prezentul  normativ,  trebuie  realizate  şi  menţinute  la  aceiaşi  parametri,  pe  întreaga  durată  de  serviciu  a  acestora.  Elaborat de:  INSTITUTUL DE PROIECTARE,  CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE  CALCUL ÎN CONSTRUCŢII –  IPCT S.A.  Aprobat de:  MINISTRUL  LUCRĂRILOR  PUBLICE,  TRANSPORTURILOR  ŞI LOCUINŢEI, cu  ordinul nr. 1576 din  15.10.2002 

1.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare  1.2.1. Prevederile  prezentului  normativ  se  aplică  la  proiectarea  clădirilor  civile  noi,  indiferent  de  forma  de  proprietate  sau  destinaţie,  precum  şi  la  modernizarea,  reamenajarea,  transformarea,  consolidarea, sau repararea celor existente, utilizându­se totodată şi la amenajarea sau reamenajarea  spaţiului exterior aferent clădirilor respective.  1.2.2. La  lucrările  de  modernizare,  reamenajare,  transformare,  consolidare  sau  reparare  a  clădirilor existente, în cazul în care, din motive bine justificate, nu pot fi îndeplinite unele prevederi  ale normativului, se vor asigura prin proiect, măsuri compensatorii de siguranţă în exploatare.  1.2.3. În funcţie de categoria de importanţă a investiţiei ce se va proiecta, se vor adopta valori  ale  parametrilor  la  nivelul  impus  de  respectiva  încadrare,  dar  în  nici  un  caz,  inferioare  celor  prevăzute în prezentul normativ.

  urmând  ca  la  proiectarea  unei clădiri civile să se respecte şi prevederile normativului P 118 „Normativ de siguranţă la foc a  construcţiilor".  în  mod  obligatoriu.2.  1. vor fi cele în vigoare la  data elaborării proiectului de investiţie respectiv.  Exigenţa utilizatorului ­ enunţarea unei necesităţi faţă de clădirea ce trebuie utilizată.  potrivit  obligaţiilor  şi  răspunderilor  ce  le  revin. Toate reglementările utilizate la proiectarea unei clădiri civile.1.  la exigenţele persoanelor cu handicap".3.  1.  Condiţie tehnică ­ exprimarea şi detalierea în termeni tehnici de performanţă.  ce  au  stat  la  baza  întocmirii  prezentului  normativ.  sunt următoarele:  • Legea 10/1995 ­ privind calitatea în construcţii  • NC 001  ­ Normativ cadru privind detalierea conţinutului  cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995  • Ordonanţa de urgenţă nr.3.  1. La  realizarea  unei  investiţii.  pe care aceasta trebuie să  le  îndeplinească.  1.  Cerinţă  de  calitate  ­  exprimarea  calitativă  a  caracteristicilor  clădirii.  în  conformitate  cu  prevederile  Legii  nr.  1.  executanţilor.2.  precum  şi  organelor  administraţiei  publice.  1. proprietarilor sub  orice  titlu  şi  utilizatorilor  clădirilor  civile. Prevederile  prezentului  normativ  sunt  prevederi  funcţionale.2.4.Pe lângă prevederile prezentului normativ.6.  10/1995  privind  calitatea  în  construcţii. .  Documentele  tehnice  şi  legislative.1.  în  conformitate  cu  Legea  nr.5. 102/1999 ­ privind protecţia specială  şi   încadrarea   în   muncă   a   persoanelor   cu handicap. termenii de mai jos au următoarea semnificaţie:  Utilizator  ­ fiinţa umană pentru care a fost concepută clădirea.  Nivel  de  performanţă  ­  valoare  impusă  pentru  un  anumit  criteriu  de  performanţă.2. pentru a satisface exigenţele utilizatorului.8. a cerinţei de calitate.  Referinţe generale  1.4. vor fi avute în vedere (după caz) şi prevederile  normativului NP 051 „Normativ pentru   adaptarea   clădirilor   civile   şi   spaţiului   urban   aferent.2.  prezenta  reglementare  va  fi  utilizată.  împreună cu reglementările tehnice referitoare la totalitatea cerinţelor de calitate pe care trebuie să le  satisfacă  clădirea  respectivă.  Terminologie  În contextul prezentului normativ.  în  funcţie  de  condiţiile tehnice şi/sau influenţa agenţilor care acţionează asupra clădirilor.  Criteriu de performanţă ­ caracteristică ce trebuie luată în considerare la detalierea şi cuantificarea  condiţiilor tehnice în cantităţi denumite „niveluri de performanţă".  10/1995  privind  calitatea  în  construcţii. Prevederile  prezentului  normativ  sunt  destinate  proiectanţilor.  verificatorilor de proiecte.7. experţilor tehnici şi responsabililor tehnici cu execuţia.

  CRITERII  ŞI  NIVELURI  DE  PERFORMANŢĂ. prin spaţiul pietonal  aferent acestora (legătura dintre stradă şi clădire). cât şi pe verticală).(A).1.  Persoană  cu  handicap  ­  persoană  cu  dificultăţi  mecanice  şi  motrice  (cu  dificultăţi  de  mers.  Prin  detalierea  (criterii  de  performanţă)  şi  cuantificarea  (niveluri  de  performanţă)  acestor  condiţii  tehnice.2. Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii;  D. în timpul deplasării pedestre.2.  se  stabilesc  măsuri  de  protecţie  corespunzătoare  utilizatorilor.Performanţă ­ comportarea unui produs de construcţie în raport cu utilizarea sa.  2.  2.  Condiţia  tehnică  privind  „Siguranţa  circulaţiei  pietonale".  presupune  asigurarea  protecţiei utilizatorilor. Siguranţa în timpul lucrărilor de întreţinere;  E.  persoane  vârstnice  şi  persoane  cu  handicap).  Persoană blocată în scaun rulant ­ persoană cu autonomie relativă în mişcare. alunecare:  1. Criterii şi niveluri de performanţă cu privire la:  2.  1.  Persoană  cu  dificultăţi  la  mers  ­  persoană  care  nu  se  deplasează  fără  ajutor  şi  nu  poate  depăşi  diferenţe mari de nivel.  2.  Scaun rulant ­ scaun utilizat de persoane ce nu se pot deplasa singure. Siguranţă circulaţiei pietonale  2.1.  presupune  protecţia  utilizatorilor  (inclusiv  copii.  sau  blocate  în  scaun  rulant).1. Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport mecanizate;  C.  în  timpul  exploatării  unei  clădiri  şi  are  în  vedere  următoarele  condiţii tehnice de performanţă:  A. Siguranţa la intruziuni şi efracţii. în interiorul  clădirii (atât pe orizontală.(A).  încât  să  nu  fie  alunecos  nici  în  condiţii de umiditate; .  precum  şi  persoane  cu  deficienţe  ale  aparatului  ocular  sau  auditiv.(A).(A).(A).1.  Siguranţa  circulaţiei  exterioare  pe  căi  pietonale  presupune  asigurarea  protecţiei. Siguranţa circulaţiei pietonale;  B. precum şi în exteriorul clădirilor.a.  împotriva riscului de accidentare. Generalităţi  2.  CONDIŢII  TEHNICE. stratul  de  uzură  al  căilor  pietonale  va  fi  astfel  rezolvat.  CORESPUNZĂTOARE CERINŢEI DE SIGURANŢĂ ÎN EXPLOATARE  Cerinţa  de  siguranţă  în  exploatare.  împotriva riscului de accidentare.2.  ce  trebuie  avute  în  vedere la proiectarea clădirilor civile. prin:  2.(A).

2. spre carosabil. 2.  în zonele cu trafic intens.1. trotuarul va fi întrerupt şi rotunjit la colţuri (pl.1.(A). 2). va fi:  • min. împiedicare:  1.  0. înălţimea liberă de trecere pe sub obstacole izolate amplasate pe căile pietonale.  ieşirile din garaje sau parcaje vor fi bine marcate şi semnalizate (pl. 3. 2 %.(A).c. denivelările admise (dacă nu se pot evita). vor fi astfel poziţionate şi rezolvate. un spaţiu de min.d.00 m.20 m. 1.2.2. se admite o lăţime de min.00m. asigurându­se local. 1.90m ¸ 1.(A). în dreptul trecerii de pietoni. coliziune cu obstacole laterale sau frontale:  1.10 m;  3. fig.2.  având  mână  curentă  inclusiv  la  h  =  0. sau balustrade ­ pl. 0.50 x 1. 2.1.  2. lăţimea liberă a căii pietonale va fi:  • l = 1.2. la marginea căii pietonale.(A). 2. 1). posibilitatea accesului  persoanelor blocate în scaun rulant (pl. la intersecţii şi la schimbare de direcţie. sau orificiile grătarelor pentru ape pluviale vor fi:  • max. asigurându­  se. 2. prin: .1. fig.  7. panta căii pietonale va fi:  • în profil longitudinal ­ max. sau roata scaunului rulant).  Siguranţa  circulaţiei  pe  rampe  şi  trepte  exterioare  (în  spaţiile  verzi  din  jurul  clădirilor civile).60  m  pentru  copii  şi  pentru  persoane în scaun rulant). pe parcursul căilor pietonale. uşile şi ferestrele clădirilor adiacente căilor pietonale.  2. vor fi:  • max.  2.60  m  (recomandat  0. 1) la înălţimea de:  • h  =  min. se vor prevedea  balustrade de protecţie (h = 0. 1);  4. înălţimea căii pietonale faţă de carosabil.(A).5 cm;  2. aflate pe terenuri accidentate şi în zone cu vânturi puternice. 2);  6. presupune asigurarea protecţiei.  încât să nu constituie un obstacol în calea pietonilor (pl.e.b. se  vor prevedea puncte de sprijin (grilaje joase.  fig. rosturile între dalele pavajului.2.50 m  pentru manevră scaun rulant);  2.  căile pietonale vor fi bine diferenţiate de cele carosabile (inclusiv parcaje);  3.  în dreptul ieşirilor din garaje sau parcaje. cădere pe timp de furtună:  1. între clădire şi carosabil trebuie să existe trotuar;  2.  2.  2.50 m (în cazul în care nu este posibil. fig. împotriva riscului de accidentare.2. 2. 5 %;  • în profil transversal ­ max.90 m) sau spaţiu verde de siguranţă;  5.1. coliziune cu vehicule în mişcare:  1. va fi:  • max.5 cm (pentru a nu se înţepeni vârful bastonului.

(A).2. prevăzute cu mână curentă.00 m ­ (rampă fără trepte.a.  2.  finisajul  rampelor  şi  scărilor  va  fi  astfel  realizat.00 m.2.2. rampele vor avea un rebord lateral.2.2. având panta mai mică  de 5%);  • max. 3.20 m (recomandat 1. 2).(A). având:  • h = 0.00 m. 8 % ­ pentru rampe cu lungimea de max. 3. 15 cm;  4.).(A). oboseală excesivă:  1.2. coliziune:  1. 10.2.20  m  se  vor  prevedea  balustrade  de protecţie.(A). panta rampei fără trepte va fi:  • max.00 m;  • max. lovire: încât  să  se  evite  împiedicarea  va  avea  lăţimea  (în  sensul  depla  . având panta 5 ¸ 8 %);  • max. inclusiv la  h = 0.  chiar  şi  pe  vreme umedă;  2.50 m);  3.2. zona  de  odihnă  (podestul)  sării) de:  • min.75 m şi fiind astfel rezolvate încât să se evite alunecarea în gol a bastonului. lungimea rampelor (cu şi fără trepte) până la zona de odihnă (podest) va fi:  • max. încât marginea treptelor să fie clar vizibilă şi să nu  se confunde cu desenul de pe suprafaţa orizontală a treptelor;  3.(A).60 ¸ 0. la  denivelări  mai  mari  de  0.  2.  încât  să  se  evite  alunecarea. 6.2.  2. cu condiţia:  • h = max. dimensiunile treptelor vor fi:  • 3h + 1 = 80 ¸ 85 cm.c.  încât  să  se  evite  staţionarea  apei  şi  formarea  unui  strat  de  gheaţă. când nu au decât mână curentă de protecţie. cu:  • h = 5 cm (pentru oprire baston şi roată scaun rulant);  5. treptele  vor  fi  astfel  conformate  prin agăţare cu vârful piciorului (pl.d.00 m ­ (rampă cu trepte);  2. alunecare:  1.2.  finisajul treptelor va fi astfel rezolvat. 1.  2. 6.90 ¸  1.  sau a roţii scaunului rulant;  4.b.50 m.20 m (recomandat 1.2. treptele  vor  fi  astfel  rezolvate. cădere/împiedicare:  1.e. lăţimea rampei (scării) va fi:  • min. 5 % ­ pentru rampe cu lungimea > 6.00 m ­ (rampă fără trepte. fig. schimbările de nivel trebuie atenţionate prin marcaje vizibile;  2. 1.

20 m;  2. partea înaltă trebuie să depăşească partea joasă imediat alăturată. încât să poată  fi utilizată şi de către persoane blocate în scaun rulant (acolo unde este cazul); in  clădire. împotriva riscului de accidentare.b. se va prevedea o rampă. gardul trebuie astfel rezolvat pe înălţimea de h = 0. împotriva riscului de accidentare.1.(A). 5. căţărare:  1.2.80 m nu se vor rezolva cu elemente ascuţite la partea superioară;  3. în caz de contact cu acestea.a.3.2. gardurile vor fi astfel conformate şi rezolvate încât să  nu existe surse de accidentare prin agăţare sau rănire. grădiniţe). coliziune:  1. 16 cm;  ­  l = min. 1). încât să se evite posibilitatea  căţărării (pl. distanţa între montanţii gardului. 30 cm (recomandat 15 x 32; 16 x 30);  2.3.3. 4. 8 %. 1).30 ¸  1.(A). fig.  2.  .  2.  presupune  asigurarea  protecţiei  copiilor  (locuinţe.(A). accesul  în  clădire  trebuie  astfel  rezolvat  încât  să  fie  protejat  faţă  de  circulaţia  exterioară  clădirii (cazul clădirilor la stradă);  2. escaladare:  1.2.b.  pentru  persoane  cu  dificultăţi  de  treptele vor avea:  ­  h= max. înălţimea curentă a împrejurimilor va fi:  • min. în conformarea scărilor şi rampelor se vor evita muchiile ascuţite.4.  având panta de:  • max.2.(A).00 m.2.2. 1.a.  presupune  vârstă  mers. gardurile cu h < 1.4.  0. la garduri în trepte. 4. în caz de:  2.  2.3. treptele scării de acces în clădire vor respecta relaţia:  • 2h + 1 = 62 ¸ 64 cm ­ caz general;  • 2h  +  1  =  58m ¸ 60  cm  ­  în  clădiri  cu  copii  de  preşcolară  dar.  Siguranţa  cu  privire  la  împrejmuiri.  2.c.(A).(A).4.  2.  Notă:  Pentru asigurarea protecţiei pietonilor.  pentru accesul persoanelor blocate în scaun rulant (pl. prin:  2. 15 cm) astfel rezolvată. fig. va fi:  • max. oboseală excesivă:  1. 10 cm.  Siguranţa  cu  privire  la  accesul  asigurarea protecţiei. în faţa uşii de acces se va prevedea o platformă (h = min. cu min. fig.2. sau diametrul eventualelor orificii.25 m (pl. şcoli.(A). 2). penetrare:  1.

pentru  persoane  cu  dificultăţi  de  mers. va fi astfel realizat încât să se evite  alunecarea. lăţimea  liberă  a  rampei  şi  scării  de  acces  va  fi  stabilită  corespunzător  destinaţiei  clădirii.5 cm (se recomandă. încât să se evite alunecarea bastonului sau a roţii  scaunului rulant;  2.80 m. 3. lăţimea liberă a golului de uşă. rampa şi podestul de acces în clădire vor avea un rebord de:  • h = 5 cm.  treptele  vor  fi  astfel  rezolvate.  în  corelare cu prevederile normativelor P 118 şi NP 051;  4.3.60) ­ intrare principală în clădiri  cu mai mult de 100 persoane.  Siguranţa  cu  privire  la  circulaţia  interioară.  • min.  scările  şi  platforma  de  acces  în  clădire  vor  avea  balustradă de protecţie (pl. 1. încât să protejeze zona de acces în clădire. 1; pi. 2);  2. fig.2.(A).e. alunecare:  1. 5. sau a roţii  scaunului rulant.90 m ­ intrare principală locuinţe unifamiliale şi  semicolective.  2. 0. ca cel puţin una din intrările  în clădire.  1. împiedicare:  1. prin: . 5. 6) având:  • h = 0.80 + 0.  2. 1). rampa de acces într­un garaj va fi prevăzută inclusiv cu trepte. 1. pentru acces în clădire. fig.  2.90 ¸ 1.00 m ­ intrare principală locuinţe colective şi  clădiri publice cu mai puţin de 100 persoane.  • min.  încât  să  se  evite  accidentarea prin agăţare cu vârful piciorului (pl.  împotriva riscului de accidentare.  2.5 cm;  3. sau dacă balustrada  nu este corespunzător conformată. sau să fie preluat prin pantă). 0.40 m (0. va fi;  • min. astfel conformată  şi dimensionată. rampelor şi podestelor de acces.(A). grătarul pentru curăţat încălţămintea va avea orificii de:  • max.2.  2. 2. pe o lăţime de min.c.(A).5 x 1.d.  în cazul în care nu există decât mână curentă de protecţie (pl.  rampele. 0. să nu aibă prag. astfel încât să împiedice alunecarea bastonului.4. chiar şi pe vreme umedă;  Notă:  Se recomandă ca deasupra platformei de acces să fie prevăzută o copertină.4.00 m şi fiind astfel alcătuită. cădere în gol:  1.  presupune  asigurarea  protecţiei. pragul uşii va fi de:  • max.5. finisajul scărilor.2.2.(A). fig.80 m ­ intrare secundară;  • min.4.

 contactul cu elemente verticale laterale (pe căile de circulaţie):  1. contactul cu proeminenţe joase:  1. 20 cm.5.(A).(A).00 m ­ în clădiri de locuit;  • h = min.a.  2. 1. încât să se evite alunecarea;  2. agăţare.2.5 cm;  2.2.  va  fi  stabilită  corespunzător  reglementărilor  specifice. rănire. muchii ascuţite.  uşi  sau  ferestre fără  cadru).70 ¸ 1. suprafeţele integral vitrate se vor semnaliza cu marcaje de atenţionare:  • amplasate între 0.2. 2;  2.  2.5.2(A)2.(A).(A).2. contactul cu uşi batante sau uşi care se deschid:  1.5. trebuie să fie realizate din geam de siguranţă;  2.b.e.(A).d.(A).50 m de la sol şi  • având diametrul.  2. 8÷ 10).f. în încăperile cu umiditate şi murdărie ridicată se vor lua măsuri de protecţie pentru evitarea  accidentării prin alunecare (elemente marginale de susţinere.5.  2.c.2.(A). 2.  2. nu se admit trepte izolate (denivelări de o singură treaptă).2.90 m de la sol.90 m ­ în mansarde şi subsoluri. lăţimea  liberă  de  circulaţie. amplasarea şi sensul de deschidere al uşilor trebuie rezolvat astfel încât:  • să nu limiteze şi să nu împiedice circulaţia;  • să nu se lovească între ele (la deschiderea simultană a două uşi);  • să nu lovească persoane care îşi desfăşoară activitatea  (pl.  înălţimea  liberă  de  trecere  pe  sub  obstacole  izolate  (măsurată  de  la  suprafaţa  finită  a  pardoselii) va fi:  • h = min. piese de mobilier sau echipamente:  1. alunecare:  1. suprafeţele  integral  vitrate (pereţi. de cca.90 m).5. proeminenţe.  2. la h = 0.2.5. suprafaţa pereţilor nu trebuie să prezinte bavuri. denivelarea admisă (în caz că nu poate fi evitată) va fi:  • max.e. sau alte surse  de lovire.  în  funcţie  de  destinaţia  clădirii. 2. precum  şi  cele  a  căror  vitraj  începe la mai puţin de 0.10 m ­ în clădiri publice;  • h = min. coliziune cu alte persoane. 2.5.  inclusiv  pentru  necesităţile  persoanelor .  în  încăperi  şi  pe  coridoare.2. împiedicare:  1. pct.5. sau lăţimea.g. contactul cu suprafeţe vitrate:  1. uşile batante vor fi semnalizate cu marcaje de atenţionare:  • idem cap. stratul de uzură al pardoselilor trebuie astfel realizat.

 galerii.  va  fi  fluent. la denivelări mai mari de 0. mobilelor voluminoase;  4. toate uşile căilor de evacuare se vor deschide în sensul evacuării. (inclusiv pentru persoane  cu handicap);  7.7.50 m faţă  de nivelul  exterior. sicrielor.h. traseul fluxurilor de circulaţie va fi clar. 1. 0.2.2.  în  clădiri  publice.40 m (0.(A). prin:  2(A). 10 cm.  vor  fi  astfel concepute. ferestre).  lesnicios  şi cât  mai  scurt. liber şi comod;  2. balcoane. împotriva riscului de accidentare. încât să nu se intersecteze;  6. vor avea prevăzute balustrade/parapete de siguranţă conformate şi dimensionate  conform prevederilor STAS 6131;  3. logii. sau alte surse de agăţare.  corespunzător  necesităţilor specifice destinaţiei (inclusiv pentru persoane cu handicap).  muchii  ascuţite. uşile interioare vor avea lăţimea liberă de:  • min.5.a.  încât  să  existe  posibilitatea  de  manevră a tărgilor.  din  clădiri  publice. Siguranţa cu privire la schimbare de nivel (terase. traseul  de  circulaţie.30 m faţă de sol sau alte părţi alăturate din construcţie (respectiv  0. căile de evacuare se vor atenţiona prin marcaje corespunzătoare.  presupune asigurarea protecţiei.80 + 0.20 m pentru persoane cu handicap) se vor prevedea balustrade/parapete de siguranţă. piesele  de  mobilier  adiacente  căilor  de  circulaţie. 0. deschiderea  ferestrelor  (în  clădiri  cu  copii)  trebuie  să  se  facă  cu  mecanisme  reglabile. circulaţia  va  fi subliniată şi dirijată prin dispunerea  mobilierului specific destinaţiei;  fluxul  de  circulaţie. conformate şi  dimensionate corespunzător prevederilor STAS 6131;  2. prin:  2.blocate în scaun rulant;  2. sau uşile­ferestre. 1.  2.  fără  ocolişuri  sau  întoarceri  nejustificate;  3.6. ferestrele.  2(A).(A).00 m ­ pentru transport copii şi transport targa;  • min.a.6.  nu  trebuie  să  prezinte  colţuri.60) ­ pentru încăperi cu mai mult de 100 persoane.90 m ­ pentru încăperi cu 51 ¸ 100 persoane şi pentru clădiri cu persoane ce nu se  pot evacua singure;  • min.7. în  clădiri  publice  se  va  asigura  un  sistem  informaţional  şi  de  alarmă. Siguranţa cu privire la deplasarea pe scări şi rampe. (A).2. ale încăperilor cu pardoseala aflată la mai mult de 0. 2.2.80 m ­ pentru încăperi cu mai puţin de 50 persoane;  • min.  al  fluxurilor  de  tipuri  şi  destinaţii  diferite. rănire;  3. lovire. oboseală excesivă: . cădere de la un nivel la altul:  1.  deschiderea curentă (pentru aerisire) fiind de:  • max. presupune asigurarea  protecţiei.  2. producere de panică:  1. pe tot traseul fluxurilor de  circulaţie;  5. împotriva riscului de accidentare. traseele  de  circulaţie  vor  fi  astfel  dimensionate  şi  rezolvate.

  11. scările. numărul de trepte ale unei rampe de scară va fi:  • max. fig. pe înălţimea de 10 ÷ 60 cm de la pardoseală (pl.2.00 m;  • max. 18 trepte ­ caz general;  • max. în caz că scara este distanţată de perete mai mult de 6 cm (pl. se vor prevedea astfel:  • la scări cu l < 1.2. 8 % ­ pentru rampe cu lungimea de max.(A).  2. dacă scara  constituie cale de evacuare;  4.  Notă:  La clădiri în care nu este prevăzut ascensor.  inclusiv  în  timpul  nopţii;  2. ce aparţin aceleiaşi rampe. raportul între trepte şi contratrepte trebuie să respecte relaţia:  • 2 h + l= 62 ¸ 64 cm ­ caz general;  • 2  h + l= 58 ¸ 60 cm ­ în clădiri cu copii de vârstă preşcolară; dar. 1);  • cu distanţă între montanţi ­ max. cădere în gol:  zona  de  odihnă  (supra  1.00 m;  5. . 6. 5 % ­ pentru rampe cu lungimea > 6.10 cm.  rampele  şi  podestele  vor  fi  asigurate  cu  balustradă  parapet  de  protecţie  având  înălţimea de siguranţă conform prevederilor STAS 1631;  3. lungimea  rampei  fără  trepte.40 m ­ pe ambele laturi;  • la scări cu l > 2.00 m ­ pentru rampe cu panta 5 ¸ 8 %. 3). treptele. schimbările  de  pantă  trebuie  bine  atenţionate  şi  corespunzător  luminate.  până  la  faţă orizontală).20 ¸ 2. sau a bastonului;  5. astfel încât să fie evitată alunecarea în gol a piciorului. fig. 11.20 m ­ pe o singură latură ­ respectiv pe latura expusă (la scări cu rampe  curbe  şi  la  scări  utilizate  de  persoane  cu  dificultăţi  la  mers.7. treptele vor avea:  • h = max. 5 %;  • max.  balustrada/parapetul trebuie corespunzător dimensionată şi astfel alcătuită. 16 cm;  • l = min. sau mâinile curente. 13. cu potenţial de căţărare. fig.  2.40 m. pentru persoane cu  dificultăţi la mers. 30 cm (recomandat 15 x 32; 16 x 30).1. 10. panta unei rampe fără trepte trebuie să fie:  • max.40 m ­ inclusiv o balustradă intermediară. 2);  • la scări cu l = 1. balustradele. dimensionarea treptelor se va face corespunzător  necesităţilor persoanelor cu dificultăţi la mers. încât să nu  permită căderea sau trecerea copiilor dintr­o parte într­alta (cazul clădirilor în care pot circula copii  neînsoţiţi):  • fără elemente. va fi:  • max.00 m ­ pentru rampe cu panta de max. 16 trepte (recomandat 10 trepte) ­ pentru persoane cu dificultăţi la mers;  4. la max.  se  recomandă  pe  ambele  laturi ­ pl. 6.b. trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (înălţime şi lăţime);  3. se vor lua măsuri  corespunzătoare.

7. să  fie:  • idem pct.e.2. înălţimea liberă de circulaţie pe sub scară. 1. va fi:  • h = min. 13. 2);  2. coliziune:  1. prin: .  în caz  de contact prin alunecare;  2.  sau  balustradă  de  protecţie. numărul de trepte ale unei rampe de scară va fi:  • min.d.  2. vor fi astfel  rezolvate. rampelor şi podestelor.2. 1.  2.7. 2);  curentă  suplimentară  la:  h  =  0. înălţimea liberă de circulaţie. 1. 2.00 m ­ la scări principale din clădiri publice şi clădiri de locuit;  • h = min. încât să se evite accidentarea prin agăţare cu piciorul (pl.  încât  să  se  evite  căderea  prin  alunecare;  2. sicrielor şi  mobilelor voluminoase.60  m  6.7.50 ¸ .2.  scările şi podestele vor fi dimensionate corespunzător transportului tărgilor. 2.c.70 m ­ la scări cu acces ocazional şi care nu constituie scări de evacuare;  2. de la nasul treptei. fig.90 m ­ la scări secundare şi la scări ce merg în subsoluri sau mansarde. împiedicare:  1. lovire la partea superioară:  1.2. pe perpendiculara la linia de flux. alunecare:  1.  fără  a  produce  fenomenul  de  strălucire orbitoare.  împotriva riscului de accidentare.(A). sau persoane cu dificultăţi de mers.2.  2. corespunzător conformate. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială  2.8.  2.  iluminarea  medie  pentru  iluminatul  de  siguranţă.  presupune  asigurarea  protecţiei. rampelor  şi  podestelor  va  fi  astfel  realizat. 3 trepte.• cu  mână  (pl.  scările utilizate în mod curent de copii. spaţiul de sub scară va fi astfel rezolvat încât. va fi stabilită corespunzător destinaţiei  clădirii.2.  scările  trebuie  să  fie  corespunzător  şi  uniform  luminate.7. pentru a se evita accidentarea prin spargerea geamului.  mâna curentă trebuie astfel conformată. încât să fie uşor cuprinsă cu mâna (cazul locuinţelor  şi a altor clădiri în care circulă persoane cu dificultăţi la mers şi copii neînsoţiţi):  • f  = 4 ¸ 5 cm;  7.(A). atunci când nu există alt sistem de ridicare/coborâre a acestora. fig.1.(A). lăţimea liberă a scărilor.  finisajul  scărilor.(A). 3. ferestrele  din  dreptul  palierelor  intermediare  trebuie  să  aibă  parapet. (A). care  nu constituie căi de evacuare;  • h = min. în corelare cu prevederile normativului P 118 şi NP 051;  2.f.(A).10 m ­ la scări principale în clădiri cu săli aglomerate;  • h = min.8.

iluminatul de siguranţă pentru veghe în timpul nopţii va fi:  • 2 lx.1.a. pe scări.  (în  săli  de  2. ­ la pardoseală şi  • 5lx.  ­  pe  pat  (pentru  supravegherea  blonavilor  din  spitale);  • 20  lx.2.  Notă:  Tipul  iluminatului  de  siguranţă.8.8. sau similare. definite  conform 1 7);  2. iluminatul de siguranţă pentru evacuare.(A).  30  lx. va fi stabilit (între tipul 4 şi 1) în funcţie de numărul maxim al persoanelor aflate la un  moment dat în clădire (încăpere).(A).  2.  încăperile  surselor  de  rezervă.  dar  min.  2. ­ iluminat local (la ieşirile din încăperi cu aglomerări de persoane. policlinicilor. spitalelor. iluminatul de siguranţă pentru evacuare pe coridoare. regimul de înălţime al clădirii. coliziune. magazine.  iluminarea  medie  pentru  iluminatul  normal  pe  căile  de  circulaţie  orizontală  si  verticală. încăperile centralelor de semnalizare.  după  condiţiile  de  alimentare  cu  energie  electrică  şi  cele  funcţionale.  ­  iluminat  local  (în  locurile  în  care  sunt  montate  armături  ­  de  ex:  vane.2.2.c.  ale  unor  instalaţii  şi  utilaje  care  trebuie  acţionate în caz de avarie).  20  spectacol.2.  (pentru  supravegherea  copiilor  în  creşe. va fi:  • min.  dar  min.  presupune  protecţia  împotriva  riscului  de  accidentare  din  cauza  luminii . holuri. va fi:  • egal cu nivelul iluminatului normal.8.1.1. creare de panică.80 % din iluminatul normal (pentru blocul operator din spitale);  • egal cu nivelul iluminatului normal (pentru câmpul de operaţie din spitale şi în cabinetele  radiografice de urgenţă). în caz de emergenţă:  1. iluminatul de siguranţă de intervenţie.  spaţiile  serviciilor de pompieri. etc);  • min. expoziţii.8. iluminatul de siguranţă de circulaţie va fi:  • 10  %  din  iluminatul  normal.2. iluminatul de siguranţă pentru panică va fi:  • 10  %  din  iluminatul  normal. iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului va fi:  • 10 % din iluminatul normal (cazul general);  • 20  %  din  iluminatul  normal  (în  locuri  cu  receptoare  care  trebuie  alimentate  fără  întrerupere  ­  staţii  pompe  pentru  incendiu.  va fi:  • 20 % din iluminatul normal (cazul clădirilor civile în general);  • 50 lx. grădiniţelor. în caz de emergenţă:  1. caselor de bătrâni);  • 50 lx. dispecerizare.  grădiniţe  şi  a sugarilor din spitale);  3. întreruperea activităţii în caz de avarie (întrerupere de curent):  1.  (pe  căile  de  circulaţie din interiorul sălilor de spectacol.  2.b. conform I 7). (cazul creşelor.  dispozitive  de  comandă­control  etc.(A). de tipul şi destinaţia clădirii.  50  lx. conform 1 7);  lx.(A).2.  robinete.  2. busculadă.

 împotriva riscului de accidentare în .3.;  ­  coridoare. casierie  150 ¸ 300 lx. tribunale. ­ noaptea;  • clădiri pentru cultură (cinematografe.;  • hoteluri. (noaptea);  100 ¸ 150 lx. expoziţii):  ­  holuri.;  ­  coridoare:  20 lx. scări  ­100 ¸  150 lx.(B). CEC.2. STAS 6646/1.4. seara;  50 lx.  2.  va  avea  niveluri  cuprinse între 1 ¸ 30 lx.2. moteluri:  ­  holuri principale intrare        200 lx. bănci. biblioteci.;  • clădiri administrative (prefecturi.(B).;  ­  coridoare.;  ­  holuri principale la bănci   200 ¸  300 lx. combinat cu iluminatul natural.;  ­  scări  50 ¸ 75 lx.1.1. scări   200 lx.;  • clădiri pentru sănătate:  ­  coridoare.  Notă:  Pentru asigurarea corespunzătoare a iluminatului artificial. prin asigurarea la:  • clădiri pentru învăţământ:  ­  holuri.00 m.;  ­  recepţie. teatre. Condiţia tehnică privind „Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport mecanizate". (ziua. muzee. iluminarea medie pentru iluminatul normal al spaţiilor exterioare:  •  în  funcţie  de  importanţa  clădirii.2.  lăţime de la delimitarea teritoriului spre interiorul incintei) va avea:  • niveluri normate cuprinse între 0.(A). (foaiere) 150 ¸  200 lx. seara). Generalităţi  2. notariate):  ­  holuri (în general)  75 ¸  100 lx. 100 lx. scări 100 ¸  150 lx.(A).;  • clădiri pentru comerţ (magazine.8. coridoare.8.2.;  ­  holuri de odihnă.;  • clădiri pentru locuit:  ­  holuri coridoare 75 ¸  100 lx. garderobă 50 ¸ 100 lx. iluminarea medie pentru iluminatul de pază şi iluminatul perimetral (pe 10. se  vor respecta prevederile STAS 6221. evitarea sau limitarea orbirii (în special pe căile de circulaţie verticală):  • se realizează prin diverse metode conf.  2.(B). primării.5 ¸  2 lx.necorespunzătoare pe căile de circulaţie.5.(A). încăperi de trecere ­ min. ­ ziua.  presupune protecţia utilizatorilor (inclusiv persoane cu handicap).  2.  diferite.1. Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport mecanizate  2. centre de desfacere):  ­  holuri. scări 100 ¸ 150 lx.8.

1.40) ­ în locuinţe;  ­  min.  depunerea  unui  efort  prea  mare  (pentru  deschidere  sau  reţinere  uşă  în  caz  de  emergenţă. limita de deformabilitate admisă va fi:  2  • max. 300 N; . ± 2. astfel:  • dimensiunea cabinei va fi:  ­  min.  pentru caz de emergenţă;  2.c.  2.a. una din cabinele bateriei de ascensoare trebuie să fie astfel dimensionată şi conformată. sau în caz de emergenţă):  1. deformarea pereţilor sau uşii cabinei (în caz de aglomerare exagerată):  1.1.1.(B).50 m;  • se vor asigura sisteme de alarmare corespunzătoare.(B).  împotriva riscului de disconfort.81 m/s  .2. 0.(B). sau defectare sistem automat de închidere­deschidere):  1. sau accidentare. Criterii şi niveluri de performanţă cu privire la:  2.2. 0. 0. 9. 1.  2.timpul deplasării cu ascensorul.1. între cabină şi palier va fi:  • max.b.80 x 1.e.  presupune  asigurarea  protecţiei. deceleraţia va fi:  2  • max. diferenţa de nivel admisibilă.10 x 1.90 m ­ clădiri publice;  • se vor utiliza uşi glisante cu deschidere automată;  • dimensiunea platformei de acces în cabină va fi:  ­  min.(B). alcătuirea ascensoarelor va fi conform STAS  2455.1. încât  să fie utilizată şi de către persoane blocate în scaun rulant.50 ­ în clădiri publice;  • lăţimea liberă a golului de uşă va fi:  ­  min.(B). efortul de deschidere al uşii va fi:  • max. sau scara rulantă. 1. 1.1.  2.  Siguranţa  cu  privire  la  deplasarea  cu  ascensorul.(B).2.5 cm.35 (recomandat 1.50 x 1. echipare necorespunzătoare:  1.d. prin:  2. împiedicare la urcare sau coborâre:  1.40 x 1.5 cm (la o forţă de 300 N. aplicată pe 5 cm  în orice punct al pereţilor cabinei).  2.2.80 m ­ locuinţe;  ­  min.(B). pentru transportul persoanelor cu targa. oprirea bruscă a cabinei (în exploatare normală.2.  2.2.2.

 pereţii cabinei nu trebuie să fie umezi. la toate muchiile cabinei ascensorului;  2. 5 lx (la panoul de comandă din cabină şi de pe paliere). efortul de reţinere al uşii va fi:  • max. dimensiunile treptelor vor fi:  • l= min. raţia de aer proaspăt în cabină va fi:  • 1 litru/sec.1 j. nivelul de iluminare în cabină şi pe paliere va fi:  • min. ambiantă atmosferică necorespunzătoare:  1.  2. 150 N;  3.  2. se va prevedea un sistem de siguranţă eficient.  împotriva riscului de accidentare.2.g. temperatura în cabină va fi:  • ± 5°C faţă de temperatura palierelor;  3./persoană (atât în regim normal. în caz de avarie (pană electrică) nivelul de iluminare va fi:  • min.  2. se vor prevedea butoane luminoase de alarmă;  2.i.  2. faţă de casa liftului (toleranţe minime);  3. strivire sau cădere în gol:  1. energia cinetică a uşii va fi:  • max.  se  va  ţine  cont  de  prevederile  normativului I 7.(B).(B).2. prin:  2.  2.  se vor prevedea garnituri de cauciuc.(B). Siguranţa cu privire la deplasarea cu scara rulantă. admis în cabină. blocare în ascensor (în caz de oprire între etaje):  1.2.1.2. agăţare.  2.2. dificultate în utilizare.2.(B).f.2.1.  se va prevedea interfon în interiorul cabinei (în clădiri publice cu aglomerări de persoane.  Notă:  Pentru  alimentarea  cu  energie  electrică  a  ascensoarelor.(B). creare de panică (în caz de disconfort vizual):  1. presupune asigurarea protecţiei.1 .65 dB (A) în absenţa ocupanţilor şi a altor surse exterioare.2.  clădiri înalte). oboseală:  1.1. cât şi în caz de avarie);  2. 50 lx. 10 J. creare de stress (în caz de disconfort sonor):  1. va fi:  • max.(B). se va urmări instalarea corespunzătoare a cabinei.a. 25 cm; .2.(B).;  2. nivelul de presiune acustică.h.2.

 de ventilaţie. va fi:  • max.2. 30°;  3.(C).(B). 2. Generalităţi  2.(C).5 ¸  0.(B).c.• h = max. 6. uşor vizibil şi accesibil.1.00 m şi viteza de max. Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii  2. viteza de deplasare.9 m/s;  2.5 cm (preluată prin pantă);  2.50 m ­ la scări cu 1 = 1.(C). dezechilibrare şi cădere:  1.  Siguranţa  cu  privire  la  agenţi  agresanţi  din  instalaţii  presupune  asigurarea  protecţiei. împotriva riscului de accidentare. electrocutare:  1. termice.2.00 ¸ 1.20 m ­ la scări cu lungime de min. scările rulante vor fi atenţionate vizibil.(C).3.2.  2.(C).(B).2.nivelul de iluminare va fi:  • min.1.00 m;  • 2. sau sanitare.90 m;  • din materiale incasabile;  • cu mâna curentă astfel conformată.(B)2.2. împotriva riscului de accidentare.2. panta scării va fi:  • max.1. 170 lx;  4. 1. creare de stres (în caz de emergenţă):  1.2. Criterii şi niveluri de performanţă cu privire la:  2.a.1.80 m ­ la scari cu lungime de max.5 m/s;  • 1.50 m;  3.5 m/s. sau stres.1.00 m ­ la scări cu 1 = max. pentru scară. conformarea parapetului se va face astfel:  • h = 0. zona orizontală (la pornire şi oprire):  • 0. 0. trebuie să fie egală cu cea pentru mâna curentă şi va fi:  • v = 0. prin:  2.00 m şi viteza de min. zona  de  siguranţă  la  urcare  conform 2. se va prevedea un buton de alarmă şi oprire. încât să fie uşor cuprinsă cu mâna ( F  4 ¸ 5 cm).(C).  2.  presupune asigurarea protecţiei utilizatorilor.2. montat aparent.50 m;  2. provocat de  posibila funcţionare defectuoasă a instalaţiilor electrice.d.b.) va fi:  • 2.2.2.  2.  Condiţia  tehnică  privind  „Siguranţa  cu  privire  la  riscuri  provenite  din  instalaţii". 0. tensiuni nominale de lucru: şi  coborâre  (după  zona  orizontală  . 6. 1.  2. denivelarea admisă la racordul dintre scară şi planşeu.a. 25 cm;  • L = max. împiedicare şi cădere:  1.  2.

 I 7 şi 1 20):  • R  =  max. 50 V. 120 V ca);  • U = max.  STAS  12604  şi  conf. ­ pentru deconectare în £ 3 s  (U= max. 24 V ca.  7. ca. care cuprind următoarele mijloace:  ­  folosirea materialelor şi echipamentelor de clasă II şi III. NGPM. sau echivalente;  ­  izolarea suplimentară;  ­  separarea de protecţie;  ­  amplasarea la distanţă. nelegate la pământ;  • măsuri de protecţie prin „întreruperea automată a alimentării".  400  V  ­  pentru  utilaje  electrice  (în  cazul  în  care  pardoseala  este  bună  conductoare  de  electricitate. tensiuni de atingere şi de pas:  a) pentru echipamente utilizate în spaţii supraterane:  • U = max.c;  • folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante (pentru intervenţii). care să împiedice atingerile întâmplătoare cu părţile active  (protecţie parţială);  ­  instalarea   părţilor   active.000 W  ­  pentru  materialele  electroizolante  ale elementelor conducătoare;  6.120 V c.  1 W  ­  când  priza  de  pământ  este  comună  pentru  joasă  tensiune  şi  pentru  paratrăsnet;  • R = max.  măsuri de protecţie pentru atingere indirectă (conf. NGPM. rezistenţa de izolaţie:  • R  =  min. 65 V ce);  b) pentru echipamente utilizate în spaţii subterane:  • U= max.  curenţi nepericuloşi (intensitatea suportată de corpul omenesc):  • Ih = max. . 10 mA;  4. care fac parte din circuitele curenţilor de lucru. 5 W  ­ idem (priză naturală);  5. STAS 12604 şi 17):  • toate elementele conducătoare de curent.  trebuie  îndeplinite  şi  alte  condiţii  conf. 65 V ca. şi max. rezistenţa de dispersie a prizei de pământ (conf.• Un = max.  4 W pentru  instalaţia  electrică  de  joasă  tensiune;  • R  =  max. sau intercalarea de obstacole;  ­  executarea de legături de echipotenţializare locale. 1 7);  2. 10 W  ­ pentru instalaţia de paratrăsnet (priză artificială);  • R = max.  vor fi făcute inaccesibile atingerii întâmplătoare prin:  ­  izolarea părţilor active (protecţie completă);  ­  prevederea de bariere sau carcase. ­ pentru deconectare în > 3 s  (U= max. 220 V ­ pentru corpuri de iluminat;  • Un  =  max.   în   afara   zonei   de accesibilitate (protecţie parţială);  • alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS) max.;  3.  măsuri de protecţie pentru atingere directă (conf. 50 V ca.  50. care se realizează cu:  ­  dispozitive automate de protecţie. în interiorul cărora să se găsească părţile active  (protecţie completă);  ­  instalarea unor obstacole.STAS 12604 şi 17):  • măsuri de protecţie „fără întreruperea alimentării".

1. 60°C;  4. se vor respecta prevederile normativului I6;  •  la alegerea traseelor conductelor de gaze..  2.  explozie  provocată  de  prezenţa  unei  flăcări  sau  scântei  într­un  spaţiu.  precum şi dispozitive pentru reglaj presiune. arsură sau opărire:  1. se va ţine seama de condiţiile de siguranţă şi  apoi de cele estetice; . 65°C ­ nemetalice;  • pentru suprafeţe accesibile copiilor. temperatura de introducere a aerului cald în încăperi:  •  se  stabileşte  (conform  normativului  15)  astfel  ca  temperatura  maximă  să  corespundă  prevederilor NGPM (în scopul realizării economiei de energie în exploatare. concentraţia de gaz metan pătruns accidental în încăperi:  3  • max.c. presiunea în instalaţii sanitare:  • max. 90°C ­ nemetalice;  • pentru suprafeţe atinse accidental.b. 1500 mg/m  aer;  2.(C). 60°C (indiferent de materialul din care sunt confecţionate);  2.  conform prevederilor  normativului I  7.55°C);  3.  ca temperatura aerului introdus în încăperi. sau persoanelor cu  handicap:  ­ max. pentru a  preveni contactul utilizatorilor cu acestea sau. măsuri de protecţie:  • părţile echipamentului tehnic. să nu depăşească 45. 70°C ­ metalice;  ­  max.  accesibile  utilizatorilor. 80°C ­ metalice;  ­  max. 6 bar.2. 55°C ­ metalice;  ­  max. 80°C ­ nemetalice;  • pentru suprafeţe destinate a fi atinse continuu:  ­  max.(C)2.  Se  iau  măsuri  pentru  limitarea  presiunii  şi  temperaturii  prevăzând  armături  de  siguranţă.2. care prezintă temperaturi  excesive (ridicate sau scăzute). trebuie să fie izolate sau îngrădite corespunzător. precum şi instalaţii de semnalizare acustică şi optică. se recomandă..1. temperatura apei calde menajere:  • max.  se  vor  asigura  măsuri  de  protecţie  corespunzătoare. după caz.  la stabilirea traseelor conductelor de  gaze naturale la clădirile civile.  2.  STAS  6646/1.  5.  în  care  s­a  produs un amestec de aer şi gaz combustibil:  1. măsuri de protecţie:  •  pentru evitarea riscurilor de incendiu  şi  explozie. în condiţii normale de  lucru:  ­  max.  3  şi  STAS  12294;  •  în cazul echipamentelor pentru încălzire (corpuri sau conducte de încălzire) protecţia se  va face conform prevederilor normativului I 13. temperatura suprafeţelor elementelor de instalaţii:  • pentru suprafeţe vizibile dar inaccesibile:  ­  max. chiar apropierea de ele;  • în cazul corpurilor de iluminat cu lămpi cu incandescenţă  (având  T  >  100°C).

conductele de transport.  se  va  face  în  conformitate  cu  prevederile . acesta trebuie să reprezinte min.1. reţeaua de distribuţie. în funcţie de destinaţia încăperii;  •  valori orientative ­ conform normativului I 5;  3. contaminare sau otrăvire datorită prezenţei unor substanţe nocive în apa potabilă:  1. în spaţii uscate.2. intoxicare datorată prezenţei unor substanţe. se va face conform prevederilor  normativului C 90.2.g.  împotriva  trăsnetului. grinzi.  protecţia  unei  clădiri. stâlpi din beton.1. în reţeaua de apă potabilă;  4. inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii;  •  elementele de prindere ale conductelor de gaze se vor face pe elementele de rezistenţă  ale construcţiilor (pereţi. nu trebuie să conţină substanţe nocive. ale apei potabile. sau radioactive.(C).  Protecţia  se  poate  realiza  printr­o  ventilare  adecvată. mascate în canale vizitabile şi ventilate. numai  în cazul construcţiilor civile cu grad deosebit de finisare;  •  instalaţiile electrice. după 48 ore de  contact cu pereţii conductelor şi a celorlalte componente ale reţelei;  2.(C). pe  părţile  de  construcţie. consecinţe ale descărcărilor atmosferice (trăsnet)  1. îndeplinirii condiţiilor de calitate a apei.(C).  2. sau întreţinute:  1. nocive în aer (monoxid de carbon din  instalaţii  de  ardere;  bioxid  de  carbon  din  expiraţii;  formaldehidă;  pulberi  de  azbest;  radon  din  materiale  de  construcţii.1. exploatarea.  2.(C).2. care au în componenţa lor substanţe  toxice.  sau  teren).  desprindere.  care  ar  permite  riscul  de  accidentare  prin  defectare. luminate şi  circulate.  2. sau răsturnare a acestora;  •  executarea.f.2.  2. a apei potabile. vor respecta prevederile  normativului ID 17 şi I 7. 10 % din debitul total  necesar conform normativului I 5 şi NP 008;  •  valorile debitului de aer proaspăt se vor stabili în funcţie de destinaţia încăperilor  clădirii.  bavuri. cărămidă). metal. sau rugozităţi;  •  se interzic soluţiile constructive de înzidire. cu acces permanent. întreţinerea şi repararea instalaţiilor. ventilate. contactul cu elemente de instalaţii defectuos executate.  în  conformitate  cu  prevederile  standardelor  şi  normativelor  specifice  (conform anexa II „Documente conexe" precum şi conform prevederilor NGPM). montate.  proeminenţe periculoase. se va face numai de către  personal  calificat. concentraţiile limită admisibile ale substanţelor nocive:  •  trebuie să respecte valorile prevăzute în normativul NGPM;  4. vor respecta prevederile STAS 1342;  5.1. conform normativului I 5 şi NP 008;  2. plafoane.d. se va evita stagnarea apei. sau fixare a echipamentelor de instalaţii.  cădere. din încăperi cu pericol de explozie.• instalaţiile interioare de utilizare a gazelor naturale se vor realiza numai din oţel;  • conductele de gaze se montează numai aparent. măsuri generale:  • suprafeţele  accesibile  utilizatorilor  nu  trebuie  să  prezinte.e.  astfel:  1. sau pe stâlpi  metalici special montaţi în exterior;  •  se admite montarea conductelor de gaze.condiţiile de calitate.  muchii  ascuţite. ale apei. debitul de aer proaspăt:  •  în cazul recirculării aerului. numărul orar de schimburi de aer:  •  se va stabili de la caz la caz.  din  aer. nu trebuie să permită dezvoltarea agenţilor biologici;  3.  verificarea. măsuri de prevenire:  •  este interzisă utilizarea materialelor de construcţie.

  2.  presupune  protecţia  utilizatorilor.2.  vor  fi  întreţinute  de  persoane  autorizate. pe durata exploatării acesteia. de laborator. înălţimea de siguranţă a parapetului la ferestre trebuie să fie:  • h curent = 0.  Siguranţa  cu  privire  la  întreţinerea  vitrajelor.00  m  înălţime. în timpul lucrărilor de curăţire.(D)2.  scările  vor  fi  astfel  rezolvate.(D). săli de  sport acoperite. cămine culturale.(D)2.  se  vor  prevedea  (de  la  proiectare)  utilaje  speciale.  presupune  asigurarea  protecţiei. sau înlocuit geamuri):  1. săli de concert şi de întruniri.10 m.  pe  întreaga  suprafaţă  a  vitrajului respectiv;  5.  împotriva riscului de accidentare prin cădere de la înălţime.  din  categoriile  I  şi  II.  1. vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie.  luminatoare).  având  posibilitatea  de  glisare.  Condiţia  tehnică  privind  „Siguranţa  în  timpul  lucrărilor  de  întreţinere".  ferestrele  ce  nu  pot  fi  întreţinute  prin  exterior.  în  decursul activităţilor  de  curăţire  sau  de  reparare.  presupune  asigurarea  protecţiei  utilizatorilor.90 m şi conform prevederilor din reglementările specifice;  2.(D). luminatoare).  care  vor  fi  asigurate  în  timpul  lucrului.  vor  fi  astfel  alcătuite  încât. circuri etc. pentru diverse domenii (centre  de calcul.  prin  sisteme  speciale  de  susţinere  şi  ancorare;  4. acoperişuri. instalaţiile de protecţia contra trăsnetului sunt obligatorii în următoarele cazuri:  •  construcţii   care   cuprind   încăperi  cu   aglomerări   de persoane. definite conform P 118;  • construcţii stabilite ca prezentând importanţă naţională.  trebuie asigurată întreţinerea acestora.  2. având h= 1. Criterii şi niveluri de performanţă cu privire la:  2.  sau  adăpostesc. Siguranţa în timpul lucrărilor de întreţinere  2.  partea  fixă  să  poată fi curăţată din interior. cu mai mult de 10 săli de clasă sau  joc. la ora de maximă aglomerare.  valori  de importanţă naţională;  • construcţii de locuit cu mai mult de P + 11 etaje;  • construcţii înalte şi foarte înalte.  în  cazul  suprafeţelor  mari  vitrate  (faţade.(D). sanatorii etc. Generalităţi  2.1.I. scări.1.  a  unor  părţi  din  clădire  (ferestre.  încât  să  faciliteze  executarea  lucrărilor  de  întreţinere  şi  decorare a elementelor adiacente (pereţi. decorat. sau de atelier;  ­  clădiri  pentru  călători.  în  timpul  diverselor  activităţi  de  întreţinere  sau  reparaţie pe casa scării (zugrăvit. spălat. cămine.(D).  cum ar fi:  ­  teatre. grădiniţe de copii şi creşe. se pot afla mai mult de 300 de călători;  • construcţii  care constituie. a faţadelor vitrate şi a luminatoarelor. centrale de telecomunicaţii etc).  reparare a ferestrelor (ochiuri mobile şi fixe). sau săli aglomerate.1. utilajele fixe.  Siguranţa  cu  privire  la  întreţinerea  casei  scărilor. nu se recomandă utilizarea ferestrelor cu deschidere exterioară (în caz că se utilizează. şcoli. pereţi.  împotriva  riscului  de  accidentare. cu mai mult de 75 paturi;  ­  hoteluri.2. vopsire. aflate la înălţime.  ferestrele  fixe  de  la  etajele  aflate  la  mai  mult  de  4. cazărmi cu mai mult de 400 paturi;  ­  universităţi.  2.  în  perioada  de  vârf  a  traficului. ferestre) şi anume:  • podestele vor fi conformate şi dimensionate corespunzător;  • balustradele (parapetele) vor fi rezistente şi corespunzător dimensionate; .normativului I 20;  2. în condiţii de siguranţă);  3.  cu  caracter  permanent. în condiţii de siguranţă;  5.  în  care. cinematografe. cu o capacitate mai mare de 400 locuri;  ­  clădiri bloc pentru spitale.

00 ¸  40.1.  2. se vor prevedea opritoare de zăpadă.  pentru  susţinerea  persoanelor.90 m la clădiri cu înălţime de max.l. 15.(E). la marginea acoperişurilor cu pantă mai mare de 30°.  în  timpul  operaţiilor de curăţire.2. precum şi de solicitarea beneficiarului.  sau  cădere  de  la  înălţime. prin agresarea gardurilor şi/sau porţilor (cazul clădirilor ce au  împrejmuiri).  împotriva tentativelor de intruziuni.  la rezolvarea golurilor din elementele de închidere şi din instalaţii. în funcţie de gradul de securitate al clădirii.  se  vor  prevedea  elemente  discontinue  de  ancorare. comise de răufăcători din  exterior.4. hoţie.  2. Siguranţa cu privire la împrejmuiri.Impotriva intruziunii animale. împiedicarea escaladării:  1.1.3. Prin proiectare. la  acoperişuri  în  pantă. la acoperişurile terasă se va prevedea o balustradă perimetrală de protecţie. trebuie asigurată posibilitatea de întreţinere a părţilor adiacente. atât  printr­o concepţie corespunzătoare a clădirii.  4.2. atât în incinta clădirii (dacă aceasta există). din punct de  vedere  al  intruziunii  umane.(E). trebuie asigurate măsuri de protecţie corespunzătoare.(E).• în cazul scărilor balansate. înălţimea gardului (împrejmuirii) va fi pentru: .2. în funcţie de destinaţia (importanţa) clădirii.(E)1.  când  nu  există  posibilitatea  accesului  din  interiorul  clădirii. încât să fie accesibile întreţinerii. trebuie să se reducă riscul tentativelor de intruziune şi efracţie. cât şi prin prevederea unor măsuri suplimentare de  protecţie. Generalităţi  2.  2. precum şi împotriva pătrunderii nedorite a insectelor sau animalelor dăunătoare.  se  vor  utiliza  scări  speciale  (fixe)  montate  pe  faţadă.00 m la clădiri cu înălţimi între 15.00 m;  • h; = 1.  1.(E).  împotriva  riscului  de  accidentare  prin  rănire.a. Siguranţa la intruziuni şi efracţii  2.  2. sau reparare a acoperişurilor.00 m;  • h = 1.  fără risc de accidentare;  • ferestrele de pe casa scării trebuie amplasate astfel.l.  2. respectiv:  2. având:  • h = 0. Criterii şi niveluri de performanţă cu privire la:  2. maxim) va fi stabilit de  către proiectant.l. presupune asigurarea protecţiei utilizatorilor.  2.3.5.2.1.(E).  Condiţia  tehnică  privind  „Siguranţa  la  intruziuni  şi  efracţii".  sau  echipamentelor  necesare  operaţiilor  de  întreţinere  şi  reparare  a  acoperişurilor;  3.(E). Pentru asigurarea unei protecţii optime.(E).  2. cât şi în clădirea propriu­zisă. Gradul de siguranţă (securitate) al clădirii (normal. împotriva eventualelor acte de violenţă.10 m la clădiri cu înălţimi peste 40.  presupune  asigurarea  protecţiei  utilizatorilor.  pentru  accesul  pe  acoperiş  prin  exterior.(E).  amplasate  la  o  înălţime  corespunzătoare asigurării siguranţei la intruziuni prin efracţii.(D)2.  pentru  împiedicarea  pătrunderii prin efracţie.00 m.  Siguranţa  cu  privire  la  întreţinerea  acoperişurilor.1. vandalism.  trebuie  luate  măsuri  de  securitate  adecvate. puternic.  presupune  protecţia  utilizatorilor.  2.1.(E).

):  1.2.  2.2.  din  prezentul  normativ (unde este cazul). împiedicarea penetrării:  1. măsuri exemplificative pentru siguranţa acceselor în incinta clădirii:  a. sau din tema de proiectare. se vor prevedea:  ­  bariere acţionate manual sau mecanic etc;  c. va fi stabilită de către proiectant.1.(E)2.40 m + măsuri suplimentare de securitate.c. se va prevedea:  ­  post de pază la porţi;  ­  bariere stradale;  ­  obstacole transversale la nivelul carosabilului etc.10 m;  • securitate maximă: h = in. sistem cu fibre optice.  precum şi în funcţie de gradul de siguranţă (securitate) stabilit.1. împrejmuirea trebuie astfel rezolvată.  încât să reziste  la  tentativele de intruziune prin  forţă;  2.(E)2. 1.b.  Notă:  1. în funcţie de  solicitarea beneficiarului;  2. pentru o securitate puternică. în suprafaţa împrejmuirilor vor fi  pentru:  • securitate normală: max.3. 10 cm;  • securitate maximă: gard opac  3. Necesitatea  prevederii  împrejmuirilor  ca  măsură  de  siguranţă  împotriva  intruziunii  prin  efracţie. pentru o securitate puternică.80 m;  • securitate puternică: h = min. încât să fie împiedicată  escaladarea.• securitate normală: h = min.  2. 20 cm;  • securitate puternică: max. ci este doar o condiţie rezultată din documentele urbanistice. la accesele necontrolate. în funcţie de destinaţia clădirii. sistem cu senzori de inerţie;  2. sistem cu senzori acustici;  3.  împrejmuirile vor fi  astfel  rezolvate. la accesele controlate. sisteme de securitate recomandate (tabelul 1. 2. 2.2.(A).  2. . la  alcătuirea  şi  rezolvarea  acesteia  se  vor  avea  în  vedere  şi  prevederile  cap. pentru împiedicarea pătrunderii forţate cu vehicule. se vor prevedea:  ­  porţi metalice rezistente la forţare;  ­  balamale puternice;  ­  mecanisme de închidere rezistente la şocuri etc;  b.  dimensiunile eventualelor orificii (diametru sau lăţime).  la partea superioară. şi anexa I.  In cazul  în care  împrejmuirea  nu constituie  măsură de siguranţă împotriva  intruziunii prin  efracţie. de solicitarea beneficiarului.

2. imposibil  de supravegheat din interior;  5.a.a. 2.(E).00 m de circulaţia stradală. respectiv:  2. împiedicarea actelor de vandalism:  1. şi  neabsorbante. ferestre. fără vegetaţie  înaltă. . prin traversarea nestingherită a incintei clădirii (cazul clădirilor  cu incintă).2.):  1.2.(E).b. ca de exemplu:  2. spaţiul. dar cu posibilitate de vizualizare  din interior;  6. sistem cu senzori subterani;  3. amenajările exterioare trebuie astfel rezolvate.3.  prin  agresarea elementelor de faţadă (pereţi.  trebuie să fie uşor vizualizată din interiorul clădirii;  2.2.2.  alcătuirea pereţilor. şi anexa I. sistem cu senzori din punct în punct;  2. al. din jurul clădirilor publice de importanţă naţională.  sau  a  tentativelor  de  intruziune.2.2.  7. precum şi întreaga suprafaţă a  incintei.  precum şi de gradul de siguranţă  (securitate) stabilit.  Siguranţa  cu  privire  la  închiderile  perimetrale.2.(A).  de  opţiunea  beneficiarului. clădirea trebuind să fie  la o distanţă de min.2.  aleile de acces trebuie să conducă direct către intrarea clădirii;  4. încât să nu obtureze câmpul de supraveghere  şi să nu faciliteze ascunderea răufăcătorilor;  3.  pentru  a  nu  fi  deteriorate;  3. Siguranţa cu privire la incinta clădirii. 2.  presupune  asigurarea  protecţiei  utilizatorilor. accesele  în  incintă. trebuie astfel  rezolvată.(E). balcoane).(E). parcajele (surse de ascundere) se vor amplasa la distanţă. atât în secţiune orizontală cât şi pe verticala clădirii. 10. pergole) precum şi spaţiile izolate. uşi.8.3. căile de circulaţie către clădire. presupune asigurarea protecţiei utilizatorilor. corespunzător luminat (conf.) şi uşor de supravegheat.4.(E). măsuri de prevenire orientative:  1.  2. sau tratamente antigrafitti.  În  funcţie  de  destinaţia  clădirii.  împotriva  potenţialelor  acte  de  vandalism. încât să nu permită spargerea sau distrugerea acestora.  pentru  a  putea  fi  curăţate în caz de murdărire;  2. se vor lua măsuri corespunzătoare de împiedicare a intruziunii. se vor prevedea  finisaje dure. elementele  decorative  vor  fi  bine  ancorate  şi  realizate  din  materiale  dure.  împotriva tentativelor de intruziune.2. trebuie să fie liber.2. sistem de televiziune cu circuit închis. sisteme de securitate recomandate (tabelul 1.  se vor evita aleile cotite sau acoperite (tunele.

2. sau deasupra elementelor cu potenţial de căţărare.  având  mecanisme  de  închidere  rezistente  şi  sigure  (anexa  1. uşile  balcoanelor  cu  potenţial  de  pătrundere  în  interior.  vor  fi  astfel  alcătuite  şi  rezolvate. la pereţi (parte opacă):  • sistem cu bariere din fire;  • sistem cu senzori detectori de şocuri:  ­  senzori de inerţie;  ­  senzori acustici.  încât  să  reziste  atacurilor  din  exterior  şi  să  nu  constituie  surse  de  căţărare  spre  nivelurile  superioare.)  cu  acţionare  manuală.c.2.  trebuie  astfel  alcătuite  şi  rezolvate. se va asigura cu măsuri  de  protecţie  corespunzătoare. împiedicarea căţărării şi pătrunderii prin efracţie:  1.  inclusiv  pe  zona acoperişului.  se  vor evita  elementele decorative proeminente.2. şi anexa 1.  2. pereţii  comuni.1. încât să împiedice  căţărarea (de ex. sisteme de securitate recomandate (tabelul 1.00  m  înălţime);  2.  vor fi asigurate cu elemente de protecţie corespunzătoare;  4. suprafaţa vitrată (ochiuri fixe sau/şi mobile) de la parterul clădirilor.  vor  fi  tratate  ca  uşi  de  acces  în  clădire sau apartament;  6.V.):  1.  sau  în  garaj. în funcţie de gradul de securitate al clădirii şi/sau de solicitarea beneficiarului;  9. mecanismele  de  închidere.: cu elemente ascuţite pe traseu);  3.  balcoanele  continue  se  vor  rezolva  astfel.  trebuie  să  realizeze  o  separare  completă.  conductele pentru scurgeri ape pluviale (burlanele) vor fi astfel rezolvate. cu circuit închis;  • sistem de balamale cu microcontact;  2.3.  în  funcţie  de  gradul  de  securitate  al  clădirii  şi/sau  de  opţiunea  beneficiarului;  7. încât să împiedice efracţia şi intruziunea;  8.(E)2. uşile  de  acces  în  clădire.3.  precum  şi  articulaţiile  ferestrelor.  electrică  sau  electronică.  încât  să  se  împiedice  trecerea  dintr­un  apartament în altul;  5.  balcoanele existente la parterul clădirilor. la partea  inferioară a  faţadei (sub 2.b.(E). la uşi şi ferestre:  • sistem cu întrerupătoare cu acţionare magnetică;  • sistem cu bariere din fire;  • sistem cu senzori pentru vitraje fixe;  • sistem cu senzori detectori de şocuri;  • sistem pentru controlul accesului;  • T.  dintre  două  clădiri. .

2.(E)2. pentru a împiedica pătrunderea rozătoarelor. lucarnele şi ferestrele de mansardă. măsuri de prevenire:  1.2.  2. astfel:  2.  Siguranţa  cu  privire  la  acoperişuri. pereţii exteriori.4. lucarne.  ferestre de mansardă. lucarne şi ferestre de mansardă:  • sistem cu întrerupătoare cu acţionare magnetică;  • sistem cu bariere din fire. împiedicarea pătrunderii animalelor dăunătoare sau insectelor:  1.5.b.4. vor fi astfel alcătuiţi.  Siguranţa  cu  privire  la  compartimentări.2.  pereţii de compartimentare între apartamente. pentru a împiedica pătrunderea şobolanilor;  4.a.  presupune  asigurarea  protecţiei  spaţiilor  interioare. gurile de ventilaţie trebuie să fie de:  • max.2.(E).  pe  perioada  de  vară.(E). şi anexa 1. sisteme de securitate recomandate (tabelul 1.  împotriva  potenţialelor tentative de intruziune. toate golurile din  faţade (ochiurile  mobile de fereastră. accesul pe acoperiş se va face.2. sau spaţii cu gestiuni diferite. măsuri de prevenire:  1.5. sau uşile cu  miez de polistiren. guri de ventilaţie). montat la o înălţime de min. trecerile  conductelor  prin  fundaţia  clădirilor  se  vor  etanşa. trebuie astfel alcătuite şi rezolvate.(E).4. gurile de evacuare a aerului viciat.  iar  golul  lăsat  pentru  evacuarea  apelor din subsol va fi protejat cu o uşiţă. din interiorul clădirii;  2. luminatoarele.  presupune  asigurarea  protecţiei.a.d.  prizele  de  aer  proaspăt)  se  vor  proteja. cu acţionare din interior;  3. pentru luminatoare. respectiv:  2.):  1.  2. trebuie să fie .2. 0.  încât  să  nu  permită  pătrunderea rozătoarelor în interiorul panoului;  2. încât  să nu permită deteriorarea şi pătrunderea în interiorul clădirilor:  • să fie rezistent conformate şi bine ancorate;  • să aibă mecanisme speciale de închidere. 60 mm.(E). pe cât posibil.2.  astfel  încât  să  împiedice  pătrunderea  insectelor;  3.3. prin agresarea elementelor de acoperiş (luminatoare. reţeaua de evacuare a apelor uzate din clădire va fi prevăzută cu un dispozitiv de închidere  hidraulică.(E).pentru spaţiu:  • sistem cu senzori din punct în punct;  2.  2. tavane).  împotriva  eventualelor  tentative  de  intruziune.03 mp.  prin  agresarea  elementelor  de  compartimentare (pereţi interiori.

 sisteme de securitate recomandate (tabelul 1. cu acces direct din hol şi corespunzător dotată cu sisteme de securitate. în funcţie de importanţa clădirii şi de gradul de siguranţă  (securitate) stabilit;  2.2.):  1.6.  încăperile ce conţin valori. încât să nu permită pătrunderea dintr­un compartiment într­altul:  • să reziste la impact;  • să nu poată fi demontate;  2. pereţi şi tavane:  • sistem cu bariere din fire;  • sistem de senzori detectori de şocuri cu:  ­  senzori de inerţie;  ­  senzori acustici.a. prevăzute cu mecanisme sigure  (computerizate) şi sisteme de alarmare;  • ferestrele (în caz că există) trebuie asigurate cu grilaje de protecţie şi geam special  rezistent la şocuri;  • sunt interzise tavanele suspendate;  • căile de circulaţie ale publicului vor fi complet separate de cele ale personalului clădirii  etc.):  1. sau mai departe de accesul în  clădire.b. respectiv:  2. încăperile ce adăpostesc valori trebuie amplasate mai aproape. rezistente la şocuri.  spaţiile.astfel alcătuiţi. sisteme de securitate recomandate (tabelul 1. în care se fac operaţii bancare.6.  prin măsuri corespunzătoare de securitate. cu acces controlat (computerizat);  • pereţii trebuie să fie blindaţi şi foarte rezistenţi (inclusiv la foc);  • uşile trebuie să fie blindate. în funcţie de  destinaţia şi gradul de siguranţă (securitate) al clădirii.2. atât din exterior cât şi din interior. şi anexa I.  2.2.(E). tavanul suspendat trebuie astfel rezolvat încât să nu poată constitui loc de ascunziş sau de  trecere dintr­un compartiment într­altul.5.  2. şi anexa I. trebuie asigurate împotriva potenţialelor  atacuri. Siguranţa cu privire la spaţiile interioare propriu­zise presupune asigurarea protecţiei  încăperilor ce adăpostesc valori. sau locuinţe colective) trebuie să fie amplasată  lângă intrare.6.  4.  3. coridoare şi casa scării:  •  sistem  de  senzori  din  punct în  punct ­ senzori  cu . apartament. trebuie asigurate împotriva atacurilor exterioare. sau compartiment.2. din clădirile publice.(E).(E).  2. măsuri de prevenire:  1.(E).2.b.2. spre exemplu:  • trebuie   amplasate cât mai departe de accesul în clădire (de preferat în subsolul clădirii);  • trebuie să fie bine supravegheate.  încăperea de gardă (din clădiri publice.

 anexa  1. declanşează alarma);  7. în faţa uşilor şi ferestrelor:  • sistem cu plăci de presiune;  4. sau opere izolate din muzee:  • sistem cu plăci de presiune;  • sistem cu dispozitive de suspendare cu senzori;  • sistem de senzori cu mercur. vitrine cu obiecte de valoare. CEC. interiorul încăperilor:  • sisteme cu bariere din fire;  • sisteme cu senzori pentru spaţii interioare;  • sistem de televiziune cu circuit închis;  3. cu circuit închis  pentru controlul accesului  cu întrerupătoare magnetice  cu bariere din fire  cu senzori pentru vitraje fixe  cu senzori detectori de şocuri  Nr.  Tabelul 1.infraroşii;  2.2. seifuri cu obiecte de valoare. camera de gardă (pază):  • butoane de gardă acţionate periodic (neacţionate fiind. centrala telefonică etc:  • sisteme cu dispozitive de alarmare în caz de pericol;  6.)  ­  cu senzori de inerţie  ­  cu senzori acustici  ­  cu fibre optice  ­  cu senzori din punct în punct  ­  cu senzori subterani  ­  TV cu circuit închis  ­  ­  ­  ­  ­  ­  ­  ­  cu întrerupătoare magnetice  cu bariere din fire  T.2.  • sistem cu plăci de presiune;  5. în spatele ghişeelor de la bănci. în faţa caselor de bani. anexa 1. colecţii etc.V.  A5b  A5c  A9  A7  A8  E  Al  A3  E  F  Al  A3  A4  A5 PUNCTE DE ACCES IN  PERIMETRU  CLĂDIRE  •  •  •  •  •  Uşi exterioare  Ferestre mobile  Luminatoare  Lucarne  Vitraje fixe  .  Indicaţii de utilizare ­ sisteme de securitate  Locul de protejat  •  împrejmuire  •  Incinta clădirii  Tipuri de sisteme  pentru securitate (cf. sistem  cf.

 colecţiilor  • încăperi sau alte  spaţii închise ce  necesită protecţie  PUNCTE ÎN  CLĂDIRE  ­  cu senzori pentru spaţii  interioare  ­  cu dispozitive de alarmare  ­  fără fire  ­  întrerupătoare automate pt.2.1.  lumină  ­  pentru controlul accesului  A6  B C  D  Locul de protejat  • Opere de artă  izolate: ­ Tablouri  ­ Obiecte de  dimensiuni mari şi  mijlocii  Tipuri de sisteme pentru  securitate (cf.2.  A10  A11  OBIECTE DE  VALOARE  ANEXA I  (informativă)  I.  Accesul  nedorit  al  persoanelor  străine  într­o  clădire.)  ­  dispozitive de suspendare  cu senzori  ­  cu senzori cu mercur  Nr. anexa 1.Locui de protejat  •  •  •  •  Pereţi exteriori  Pereţi interiori  Tavane  Acoperiş  ELEMENTE  CLĂDIRE  Tipuri de sisteme  pentru securitate (cf.2.)  ­  cu bariere din fire  ­  cu senzori de inerţie  ­  cu senzori acustici  ­  cu senzori din punct în punct  ­  ­  ­  ­  cu întrerupătoare magnetice  cu placă de presiune  cu senzori cu infraroşii  cu placă de presiune  Nr.  pe  lângă  o . anexa  1.  poate  fi  oprit. sistem  cf. anexa 1.2. Generalităţi  1. anexa 1. Sisteme (mecanisme) de închidere şi blocare (soluţii orientative)  I.1.1. sistem  cf.  A3  A5b  A5c  A7  Al  A2  A7b  A2  SPAŢIU INTERIOR  •  Uşi interioare  •  Sub fereastră  •  Coridoare. casa  scării  •  în faţa caselor  de bani. SISTEME PENTRU SIGURANŢĂ LA INTRUZIUNI ŞI EFRACŢII  1.1.l.l.

3.  c.3. care pot fi:  1. şi prin prevederea unor sisteme (mecanisme) de închidere şi blocare a  căilor de acces (în special a uşilor).3.  1.  4.3.  1.3.  şi/sau  de  opţiunea  utilizatorilor.1.3.  b.1. încât să fie greu  accesibile pentru persoane străine.În funcţie de gradul de siguranţă conferit.3.1. cu grad diferit de complexitate. broască de balansare;  b.1.2.1.  1.1.1. cu acţionare electrică. protecţie maximă.1.1.1. Pentru o bună siguranţă este foarte importantă proiectarea uşilor (inclusiv a cadrului)  astfel încât să permită montarea diverselor tipuri de mecanisme.1. protecţia normală.Mecanism (broască) cu acţionare electrică  Se utilizează pentru un grad mai ridicat de securitate. cu acţionare electronică (cu cartele).  Mecanisme cu acţionare manuală (broaşte cu chei)  1. Sistemele  de  închidere  a  uşilor  (broaşte  şi  încuietori)  sunt  mai  simple  sau  mai  complicate. broască cu clapetă de blocare (buton rotativ);  f.1.Cheile.1.1.concepere adecvată a clădirii.  în  funcţie  de  importanţa  obiectivului  protejat. în genere.1.Mecanisme cu acţionare electronică  Mecanismele pot fi:  •  cu cartelă electronică sau magnetică (cazul acceselor  necontrolate din clădiri publice); .  3. există mai multe tipuri de mecanisme:  a. au ca bază de plecare două tipuri primare (cheia clasică şi cheia tip  yală) dar prezintă o multitudine de profile.1. broască cu sistem de blocare în mai multe direcţii. cu acţionare electro­magnetică. In caz că se întrerupe curentul electric.1. protecţie puternică.  asigurându­se:  a.2.3.  1.1. broască cu pârghii;  d.3.2.  1. astfel amplasate.  2.1.1.O siguranţă ridicată poate fi realizată prin:  • amplasarea broaştelor în mai multe puncte;  • realizarea de uşi duble cu mecanisme de închidere numai  prin interior;  • prevederea unor lacăte.broască cu siguranţă;  c. în funcţie de protecţia pe  care trebuie să o asigure.1. cu acţionare manuală. broasca  se acţionează manual.  1.  1.broască cu chei YALE;  e.

  În funcţie de importanţa clădirii. perimetru (al clădirii sau al incintei);  4.4.Locurile ce trebuie protejate pot fi:  1.  c. Generalităţi  Pe lângă o proiectare adecvată.2.2.  1.  1.1.Sistemele de alarmă trebuie:  • să fie astfel realizate încât să reziste atacului;  • să nu se declanşeze nemotivat;  • să nu se blocheze;  • să fie ascunse vederii. senzori de inerţie.  b. sistemele pot fi de mai  multe feluri. senzori de vibraţie.• cu tastatură cu cod numeric (cazul obiectivelor de mare importanţă);  • cu interfon (cazul locuinţelor cu acces nesupravegheat).  1.1. cu geamuri de alarmă;  5.2. Tipuri de sisteme:  A.2. În funcţie de gradul de protecţie şi de locul ce trebuie protejat.1.2. Sistem cu plăci de presiune;  3. Mecanisme (broască) electromagnetice  Se utilizează de regulă la uşile rezistente la foc.  c. Sisteme cu senzori:  1.3. Sisteme de semnalizare.2.3.1.  1.2. alarmă şi control (soluţii orientative)  1. senzori acustici; . Sistem cu senzori detectori de şocuri:  a. spaţii deschise (incinta). puncte (uşi. spaţii închise (încăperi din clădire);  3. cu benzi metalice lipite.  1.1. poate fi mai simplu (audio) sau mai complicat (inclusiv video). luminatoare);  2. prevederea unor sisteme de alarmă poate fi considerată ca o a  doua linie de apărare pentru clădiri şi vor fi utilizate în funcţie de gradul de siguranţă (securitate) al  clădirii şi/sau de opţiunea beneficiarului (utilizatorului). Sistem cu bariere din fire;  4. cu fire înglobate.  1.1. Sistem cu întrerupătoare cu acţionare magnetică;  2.  b. Sistem cu senzori pentru vitraje fixe:  a.1.2. ferestre.

Sistem cu senzori pentru spaţii interioare:  a. Sistem cu dispozitive de suspendare cu senzori;  11. Sistem de interfon cu posturi audio şi/sau video. firul putându­se întinde în jurul construcţiei.  1. putând fi uşor deconectat.3. Sistem cu fibre optice;  10. se poate  utiliza şi la clădiri importante. Sistemul are şi puncte vulnerabile.  sau  rama  ochiului  mobil  de  fereastră. până  în  momentul deconectării  cu ajutorul unei  chei speciale. Butoane sau pedale de alarmare;  2. senzori cu microunde. Sistem de televiziune cu circuit închis  F. Sistem cu dispozitive de alarmare în caz de pericol:  1. Sistem pentru controlul accesului:  1. senzori cu infraroşii;  8. Sistem computerizat de control cu cartele;  2.  B.2. Sistem de senzori subterani:  a. senzori selectivi de sunete;  7. senzori cu infraroşii. . senzori cu microunde. Se poate utiliza şi în  interior.  b. Sistem cu dispozitive de control cu tastatură;  3. Sistem cu senzori din punct în punct:  a.l. Sistem de senzori cu mercur. senzori de presiune. pe uşile încăperilor ce adăpostesc valori.  d. senzori ultrasonici. Poate fi  utilizat la mai multe puncte odată. Covoare cu marcă tensiometrică;  3.6.  b.  c. Principii generale de funcţionare şi de utilizare a sistemelor de securitate  A. Sistem fără fire  D. detecţie magnetică;  9. Împreună cu alte sisteme mai performante. Sisteme cu senzori:  A. Sistem cu întrerupătoare automate pentru lumină  E.  Intrerupătoarele  magnetice  sunt  fixate  pe  tocul  uşii.  C.  b. Butoane de gardă. pentru utilizarea domestică (în punctele de acces).  alarma declanşându­se doar în  momentul deschiderii uşii  sau  ferestrei  şi continuând  să  funcţioneze  (chiar dacă uşa se  închide). Sistem cu întrerupătoare cu acţionare magnetică  Este un sistem simplu.

 colecţii etc. La clădiri cu protecţie deosebită. uşi şi vitraje din clădiri importante  (muzee. Sistem cu plăci de presiune  Este un sistem utilizat în interior. la  temperatură ridicată. care închide un contact.6. Sistem cu senzori pentru spaţii interioare:  Este  un  sistem  care  înlocuieşte.  care  se  utilizează  la  pereţi. Sunt senzori activi care transmit energie. La partea superioară şi  inferioară a geamului. Sistem cu senzori detectori de şocuri  Senzorii detectori de şocuri pot fi:  a. Dacă stratul  conducător este deteriorat. dar mai elaborat. detectorul înregistrează o schimbare şi declanşează alarmă. putând fi de mai multe tipuri:  a.  Este un sistem recomandat pentru încăperile ce adăpostesc valori.  plafoane. Se utilizează la vitraje fixe. în diverse puncte ale clădirii. La ferestre. senzori acustici. în faţa caselor de bani. lipite pe sticlă.  semnalizând  pătrunderea  unei  persoane  în  încăpere. sunt prevăzuţi electrozi cuplaţi cu un detector electronic. Se utilizează  la clădiri ce necesită protecţie puternică sau maximă. cu benzi metalice subţiri (din plumb.4.  Senzorii spaţiali pot fi:  a.  în  funcţie  de  importanţa  clădirii  şi  a  locului de protejat.2. senzori de vibraţie. alarma declanşându­se când firele sunt rupte. putând reacţiona la  vibraţii din trafic. cu  protecţie normală. Se montează lipit pe sticlă. cu fire înglobate în geam la turnare  Sistemul „a" şi „b" se utilizează la clădiri obişnuite cu protecţie  normală. firele sunt protejate  cu tuburi de oţel.  b. bănci.  senzori cu microunde care operează pe acelaşi principiu. în  vestibule. pe pardoseală sub fereastră. senzori de inerţie. Există pericolul captării  zgomotelor exterioare. coridoare. seifuri cu obiecte valoroase. mari magazine). Se declanşează la un  anumit tip şi un anumit număr de vibraţii. ambele sisteme utilizând efectul  doppler.  Are dezavantajul că poate fi vizualizat şi că incomodează curăţirea geamului.  atunci  când  clădirea are un număr mare de accese. un sistem similar cu cel anterior. uşi. pe conturul geamului. la  cca.  Sistemele  „b" şi  „c" se utilizează  la  împrejmuiri. 50­100 mm de margine. Are dezavantajul că poate da alarme false. Sistem cu bariere din fire  Este  un  sistem  sigur.  A. bun conducător electric. Au o rază mare de acţiune. sau la sunete percutante.  sau  completează. care  reacţionează la zgomotul geamurilor sparte.  A. pentru a avea siguranţa atingerii în caz de spargere a sticlei. vânt. sau aluminiu). pereţi.  Presiunea  aplicată  pe  placă  declanşează  alarma.  sistemul  de  senzori  în  puncte.  fără  pericol  de  declanşare  nemotivată.3. în cazul clădirilor obişnuite. uşi trântite etc.A.cu geam de alarmă care se realizează prin aplicarea pe faţă interioară a geamului. Sunt vulnerabili la .5. se utilizează în combinaţie cu alte sisteme.  Sistemul  este  mai  mult  sau  mai  puţin  complicat.  b.  A. când geamul  vibrează. ferestre. un sistem care conţine un microfon.  c. un sistem format dintr­un pendul. a unui strat subţire invizibil. un filtru şi un amplificator. senzori ultrasonici şi  b. Sistem cu senzori pentru vitraje fixe  Se utilizează la geamul vitrajelor fixe.  c.  A.

  A. care  traversează perimetrul protejat.  de­a  lungul  unui  sistem  (analog  unui  circuit  electric  de  alarmă). care poate fi de două tipuri:  a. senzorii selectivi de sunete sunt senzori analizori acustici care sesizează sunetele şi  declanşează alarma înainte ca intrusul să ajungă la obiectiv. căilor  de circulaţie în magazine mari. sistemul este utilizat la protecţia coridoarelor  lungi. Pentru clădiri importante (securitate puternică sau  maximă) se folosesc centrale cu coduri de operare şi apoi telefoane automate.  ca  un  dispozitiv  electronic. Sistemele cu senzori pentru spaţii se utilizează pentru perceperea prezenţei umane.  Nu  sunt  afectate de condiţiile climatice. care pătrunde în zona  protejată. care transportă semnale luminoase pulsate.  Cablul folosit conţine un filament subţire de sticlă. tuburi flexibile sensibile la presiune. senzori cu infraroşii.  detectând  vehicule  pe  drumurile de acces şi mişcările de pe acoperişuri.  vizual  pe  un  ecran. Nu sunt vulnerabili la alarme false. la mai multe destinaţii  (poliţie. sau de  zăpadă (pe timpul iernii).  O  rupere  în  sistem  face.8. patron). Atâta timp cât tabloul este pe .  Senzorii din punct în punct pot fi:  a. caselor de scări. magazine mici etc). astfel:  ­  în interior. sistem de detecţie magnetică utilizează cabluri ecranate şi izolate. Pentru ca fascicolul să nu fie obturat de formarea gheţii. Sistem cu dispozitive de suspendare cu senzori  Sistemul constă într­un dispozitiv de suspendare al unui tablou.  Funcţionarea  sistemului  se  bazează  pe  detecţia  perturbărilor  unui  câmp  magnetic. ca senzori. Senzorii pot fi conectaţi  la o centrală de semnalizare. 10.  Sistemul se bazează pe sesizarea presiunii exercitate asupra senzorilor de către un intrus. aflat în posesia unui eventual intrus.  Se utilizează atât în interiorul cât şi în exteriorul clădirilor.  senzorii cu infraroşii sunt senzori pasivi care sesizează energia emanată de la alte surse în  mişcare.50 m distanţă). Sistem cu fibre optice  Este un alt sistem de protecţie al perimetrului. sau când clădirea este nelocuită).  d. montată într­o cameră special amenajată (de pază) mai mult sau mai  puţin complicată. Sistemul de senzori subterani  Este un alt sistem de protecţie al perimetrului. adâncime.alarme false. magnetice sau electrostatice. Senzorii pot fi independenţi (activaţi sau  dezactivaţi cu cheia) pentru protecţie normală (locuinţe.  Sistemul  cu  infraroşii  are  avantajul  unei  detectări  pe  o  distanţă  mai  mare  (dublă  faţă  de  sistemul cu microunde) şi avantajul de a putea fi direcţionat (i se poate schimba direcţia cu ajutorul  unei oglinzi). Sisteme cu senzori din punct în punct  Este un sistem de senzori activi.  în interiorul încăperilor (în timpul nopţii. pe traseele paralele cu clădirea (la 1.  A.  A.  sau se disimulează.  Când  fascicolul  este întrerupt. depozite etc;  ­  în  exterior.7. alarma se declanşează.  sistemul  este  utilizat  ca  împrejmuire  invizibilă. în funcţie de importanţa clădirii.  să  activeze  alarma  şi  să  indice  poziţia  ruperii. senzori cu microunde.  îngropate în teren la 30 cm.  Un  fascicol  de  radiaţii  este  transmis  dintr­un  punct  şi  recepţionat  într­altul. care se îngroapă în sol.9.  b.  Sistemul cu microunde este mai rezistent la intemperii.  A. sistem de senzori de presiune utilizează. trebuie prevăzute încălzitoare (pe emiţătoare şi receptoare).  b.  respectiv  pe detecţia oricărui obiect feromagnetic.  c.

 Covoare cu marcă tensiometrică  B3. este acela cu semnalizare transmisă direct  la poliţie. Sistem cu întrerupătoare automate pentru lumină  Sunt  dispozitive  care  economisesc  energia.  prin  circuitul  electric  al  clădirii. greutatea acestuia menţine.  D. încât să poată fi uşor acţionate.  O  variantă  a  sistemului. în poziţie deschisă. circuitul electronic de formare a semnalelor electrice de alarmare şi o clemă cu  doi poli. sau documente importante.  Se utilizează.  Sistemul B3 (sistem de veghe) trebuie acţionat periodic. Este un sistem utilizat la locuinţe. precum şi o întreţinere periodică regulată.  sau  potenţial  pericol. în cazul în care sunt acţionate prin apăsare (în momentul  pericolului).  când  încăperea  este neocupată şi reaprinsă la intrarea unei persoane (potenţial răufăcătoare) în cameră. după apăsare. din muzee şi expoziţii. un contact electric. fără a fi observate de  agresor. fie agresarea paznicului. pentru racordarea la linia de alarmă.  Sistemul Bl şi B2 declanşează alarma. centrala de semnalizare  va fi urmărită în permanenţă.  semnalizând  fie  neglijenţa. de la un  senzor la o alarmă.  C. sau întreruperii  liniei în orice punct al ei. In momentul îndepărtării  tabloului.  Pentru clădirile care adăpostesc valori mari.  A. Sistem de senzori cu mercur  Senzorii cu contact de mercur se compun dintr­o carcasă din material plastic în care se află un  contact cu mercur. pentru a nu se defecta  sistemul. care pot fi independente (cazul clădirilor cu protecţia normală) sau pot fi conectate la o  centrală de semnalizare (panou de control) montată într­o cameră specială (de pază) sau într­un loc  special din clădire (cazul clădirilor cu protecţie puternică şi maximă). Este un sistem scump.  intrusul poate  fi  speriat  şi  pus  pe  fugă.  lumina  fiind  întreruptă  automat.  In  cazul  în  care  acţionarea  nu  se  face  la  timp.  Notă:  Sistemele  „A"  şi  „B"  transmit  semnale  electrice  (prin  fire)  la  semnalizatoare  acustice  şi/sau  luminoase. Se utilizează pentru protecţia obiectelor de valoare  de dimensiuni mari şi mijlocii.  respectiv:  Bl.  Un alt sistem de avertizare. sau  la staţia  centrală a unei companii de securitate. Butoane de gardă  Circuitele trebuie astfel aranjate încât. ca protecţie pentru tablourile valoroase din muzee şi expoziţii. In acest fel. Butoane sau pedale de alarmare  B2.  Este necesară o mare atenţie. Sistem de televiziune cu circuit închis . contactul se închide.  în  caz  de  pericol  efectiv.  este  transmiterea  semnalelor  de  la  senzori. 11. declanşându­se alarma. dispozitivul să fie în gardă. cu condiţia ca undele să nu aibă de străbătut ziduri.poziţie. Sistem cu dispozitive de alarmare in caz de pericol  Sunt  dispozitive  ce  pot  fi  acţionate  de  om. la intervale egale.Sistem fără fire  Este un sistem care sesizează şi transmite semnale prin transmiţători radio foarte mici. alarma se declanşează.  Dispozitivul trebuie să se poată autobloca. Amplasarea lor se va face astfel. în timp ce restul sistemului  este deconectat (în timpul zilei).  E. In momentul înclinării dispozitivului. pentru a ţine alarma declanşată. Se montează prin lipire pe obiect.  se  declanşează  alarma.  B. de personal special angajat pentru pază.  Se  utilizează  în  special  la  clădiri  neutilizate  (nelocuite)  pe  timp de noapte.

  Sistemul fără cod secret se utilizează.  In caz de protecţie deosebită.  amplasate  în  puncte  de  interes. de către elementul de detecţie. şi se acţionează cu  ajutorul  unor  tastaturi  cu  cod  numeric.  (tezaure  bancare)  se  pot  utiliza  mai  multe  coduri  de  acces. Sarcini nominale şi  dimensiuni principale  I7  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la  1000 V ca.  F3.  expoziţii. la clădirile administrative (birouri). şi 1500 V c.  Se poate realiza şi o semnalizare automată în biroul directorului.  prin  acţionare din interiorul apartamentelor (birourilor). . Sistem computerizat de control cu cartele  Este un sistem care nu permite accesul (deschiderea unei uşi sau ridicarea unei bariere) decât pe  baza unei cartele magnetice. Este realizat cu camere de luat  vederi.  Pentru  obiectivele  de  mare  importanţă. Inălţimi de siguranţă şi alcătuirea  parapetelor  STAS 8928  ­ Scări rulante. cunoscute de persoane diferite. industriale şi agricole. Sistem cu interfon şi post audio şi/sau video  Sistemul  se  utilizează  la  închiderea  şi  deschiderea  uşilor  de  acces  în  clădirile  private.  Prin  amplasarea tastaturilor în diverse locuri. Sarcini nominale şi  dimensiuni principale  STAS 2455  ­  Ascensoare   pentru   clădiri.  Camerele  pot  fi  acţionate  automat  şi  orientate  în  funcţie  de  sesizarea pericolului.  Sistemul este utilizat în clădiri ce necesită protecţie puternică şi maximă (la intrarea în clădire. pentru înregistrarea imaginilor.   Ascensoare   pentru spitale.  Necesită o cameră specială. fără riscul de a se expune infractorilor. la  exigenţele persoanelor cu handicap  NP 063  ­Normativ privind criteriile de performanţă specifice rampelor  şi  scărilor pentru  circulaţia  pietonală în construcţii (înlocuieşte STAS 2965)  STAS 6131  ­ Construcţii civile.  configurat  de  către  utilizator. în general.  102/1999 ­ privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor  cu handicap  NP051  ­  Normativ   pentru   adaptarea   clădirilor   civile   şi spaţiului urban aferent. se limitează accesul numai la personalul autorizat.  încăperi cu documente importante. în momentul pătrunderii cuiva  în tezaur.  din  mai  multe  cifre.  Comanda poate fi transmisă unui aparat video. Parametri principali  STAS 2453  ­ Ascensoare pentru clădiri.  bănci. mari magazine).c. se introduce şi un cod secret. după citirea unei cartele autorizate.  Se  utilizează  în  special  la  uşile  de  acces  în  încăperi  ce  adăpostesc  valori. Sistem cu dispozitive de control cu tastatură  Este un sistem care se utilizează pentru limitarea accesului în diverse zone.  încăperi  publice  cu  obiecte  de  valoare  din  muzee.  F. Sisteme pentru controlul accesului  F1. în funcţie de destinaţia şi importanţa clădirii sau  încăperii. cartela fiind diferită. astfel încât accesul la tezaur să fie posibil numai în prezenţa  mai multor persoane simultan. uşa fiind prevăzută cu zăvor electric.  tezaure. Ascensoare pentru persoane.  în  încăperi  de  operaţii  bancare  cu  publicul. în care să se amplaseze monitoarele.Este un sistem de sesizare a paznicilor prin TV.  F2.  ANEXA II  DOCUMENTE CONEXE  Legea 10/1995 ­ privind calitatea în construcţii  Ordonanţa de urgenţă Nr.

 Limite admise  STAS 12604  ­ Protecţia împotriva electrocutării. verificarea şi   recepţionarea  instalaţiilor  electrice  în   zone   cu pericol de explozie  120  ­ Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului  118  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii  113  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire  SR 1907/1  ­  Instalaţii   de   încălzire.STAS 2612  ­ Protecţia împotriva electrocutării. executarea.   Calculul   necesarului   de  căldură. Clase de protecţie contra electrocutării  STAS  6646/1  ­  Iluminatul  artificial.  Condiţii  generale  pentru  iluminatul  în  construcţii  civile  şi  industriale  STAS 6646/3 ­ Iluminatul artificial. Prescripţii  STAS 12604/5 ­ Idem. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii generale  STAS 12604/4 ­ Idem. Temperaturi interioare  convenţionale de calcul  I 5  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare  I 9  ­ Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare  STAS 1478 ­ Instalaţii sanitare. Prescripţii de proiectare. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii fundamentale de proiectare  C 90  ­ Normativ pentru  descărcare  ape uzate  la reţele exterioare de canalizare  I 6  ­ Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale  STAS 3317  ­ Gaze combustibile  NGPM  ­ Norme generale de Protecţie a Muncii  P 59  ­ Norme tehnice pentru reparaţii capitale la clădiri  GP 032  ­ Ghid privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi construcţii  speciale  P 130  ­ Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor.  Clasificare  şi  metode  de  verificare  ID 17  ­ Normativ pentru proiectarea. inclusiv  supravegherea curentă a stării tehnice a acestora  P 118  ­ Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor . Calculul necesarului de căldură. Canalizare interioară. execuţie şi verificare  STAS 11054  ­ Aparate electrice şi electronice. Prescripţii  fundamentale de proiectare  STAS 1795 ­ Instalaţii sanitare. Prescripţii de calcul  SR 1907/2  ­ Instalaţii de încălzire. Condiţii speciale pentru iluminatul în clădiri civile  SR  EN  60529  ­  Grade  normale  de  protecţie  asigurate  prin  carcase.

NP 008  ­ Normativ pentru  igiena  compoziţiei  aerului. în  funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă­vară .  în spaţii cu diverse destinaţii.