P. 1
Licenta

Licenta

|Views: 337|Likes:
Published by Silvia Dragomir

More info:

Published by: Silvia Dragomir on Sep 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2015

pdf

text

original

Absolvent : Silvia Andreea DRAGOMIR

Îndrumător : Conf. Dr. Arh. Georgică MITRACHE

ARHITECTURA ÎNGROPATĂ

GESTURI ARHETIPALE
U.A.U.I.M. Bucureşti

A ridica şi a săpa reprezintă gesturi arhitectural - arhetipale. Fiecare construcţie este legată de o sub-strucţie chiar dacă cel mai adesea aceasta e reprezentată numai de fundaţii. Extins uneori pentru a forma o pivniţă, subsolul nu asigură numai stabilitatea clădirii ci devine şi loc de refugiu şi protecţie; el străbate uneori timpul ca unic martor al istoriei a ceea ce era deasupra sa.

ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. GESTURI ARHETIPALE

U.A.U.I.M. Bucureşti

P

LAN DE IDEI
......4

ARGUMENT

SUBTERANUL-REVERIE CULTURALĂ Abordare climatică Imagine şi realitate a arhitecturii îngropate Ficţiune în arhitectura subterană CONCLUZIE

......4 ......4 ......5 ......5 ......7

ORIGINEA ARHITECTURII ÎNGROPATE Primele amenajări Nomadismul Adăpostul sub stancă Cavernele naturale Adăposturi săpate in sol CONCLUZIE

......8 ......8 ......8 ......9 . . . . . . 10 . . . . . . 11 . . . . . . 13

TIPOLOGIA FORMELOR TROGLODITE Modificarea configuraţiilor naturale Arhitecturi substactive Arhitectura “movilirii” Soluţii mixte şi intermediare CONCLUZIE

. . . . . . 13 . . . . . . 13 . . . . . . 14 . . . . . . 14 . . . . . . 15 . . . . . . 15

URBANISM TROGLODIT Grupări lineare de-a lungul versantului Grupări circulare Sate de suprafaţă Sate săpate Sate şi grupări subterane CONCLUZIE

. . . . . . 16 . . . . . . 16 . . . . . . 17 . . . . . . 18 . . . . . . 18 . . . . . . 19 . . . . . . 19

Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.dr.arh. Georgică MITRACHE

2

ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. GESTURI ARHETIPALE

U.A.U.I.M. Bucureşti

SPAŢIUL ARHITECTURII TROGLODITE CONCLUZIE

. . . . . . 19 . . . . . . 23

PARAMETRII CLIMATULUI SUBTERAN Datele meteorologice ce privesc solul CONCLUZIE

. . . . . . 23 . . . . . . 24 . . . . . . 25

GESTURI ARHETIPALE – VIZIUNI MODERNE Le Corbusier- arhitect al luminii cavernelor Louis Khan - zidar al luminii Tadao Ando – lumina turnată in cofraje CONCLUZIE

. . . . . . 26 . . . . . . 26 . . . . . . 27 . . . . . . 28 . . . . . . 29

DELIMITAREA UNEI STRATEGII Subteranul, diluare în natural Gesturi arhetipale – procedee ale suprafeţei Un proiect “de săpat” – Murfatlar

. . . . . . 29 . . . . . . 29 . . . . . . 30 . . . . . . 33

CONCLUZIE

. . . . . . 34

INDEX

. . . . . . 35

BIBLIOGRAFIE

. . . . . . 36

Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.dr.arh. Georgică MITRACHE

3

Georgică MITRACHE 4 .dr. loc al simbiozelor şi metisajului dintre materia în stare brută şi principiile înspaţierii învăţate. rămane totodată foarte bogat si viu. moştenite şi reamintite. oricare ar fi condiţiile solului. S UBTERANUL-REVERIE CULTURALĂ Abordare climatică Arhitectura pasivă contemporană este în căutarea obţinerii unei inerţii termice a construcţiei cât mai mici. ajungând la „punerea în prezent” logica acestui loc diferit trebuie să transpară.arh. iar aria sa de dezvoltare acoperă toate latitudinile şi toate climatele. Dacă aspectul climatic este imediat evident.M. jocul de lumină şi de materiale. ci şi a unora subpământene. atât cele cereşti cât şi celor pământene. celelalte calităţi transpar destul de repede: integrarea arhitecturală în peisaj. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. arhitectura descrie o suită de pendulări subtile între zona lui Înafară şi zona lui Înăuntru. A construi nu presupune numai găsirea şi afirmarea unor coordonate sub cer. Clădirea e un răspuns dat orizonturilor. Spaţiul subteran pune în permanenţă problema limitei dintre medii în termenii critici ai nevoii arhitecturii de a o transcende în căutarea propriului temei de a fi. devenind principiu de acţiune. relevându-i vocaţiile de-a lungul timpului.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. Căutarea unei inerţii maximale a dus la îngroparea construcţiei. economia generală a construcţiei folosind materialul locului. Acest tip de arhitectură. Axa verticală ce fixează actul edificator pe teren se înfige puternic în structura teluricului. până la reţelele subterane dinamice şi pliurile reliefului ce agrementează arhitecturi hibride şi mutante.A. Plecând de la stările primare ale săpăturii. Bucureşti A RGUMENT Pe vectorul ce uneşte momentul 0 al arhitecturii. pentru un confort cât mai ridicat în interiorul său. tinzând astfel spre o valoare infinită. Masa de pământ care contribuie la schimbul termic devine imensă. Această lucrare îşi propune sondarea orizontului subteran al arhitecturii în scopul formulării unei strategii operative care să mă ajute în demersul proiectului meu. GESTURI ARHETIPALE U. El oferă un cod imuabil de principii teoretic-formative pe care orice act edificator trebuie să şi le asume. găsirea şi amenajarea cavernei primitive. deseori necunoscut.I. varietatea şi bogătia spaţiilor create. Subteranul este locul unde începe şi unde se termină orice construcţie. De aici şi necesitatea de a cunoaşte mai bine acest tip de arhitectură şi evoluţia sa de-a lungul istoriei habitatului uman. trecând prin mitologia şi literatura subpământului.U. Intenţia a fost aceea de a delimita şi de a genera gesturi care să „dirijeze” proiectul.

Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. bogată.P. alimentat. unde obscuritatea. fără pasiune. a universului minier. manifestări ale originalităţii pe care nimeni nu le mai asociază unei tradiţii. Ar fi uşor de explicat această imagine. umiditatea. în secolul XX.dr. şi se poate lăsa patruns de soare. este romanul de ficţiune care plasează sub pământ societatea oamenilor inferiori. a „savoir-faire”-ului lasă cu atât mai mult loc imaginarului. Aceasta. (E. GESTURI ARHETIPALE U. în general. lumea sclavilor. imaginea pe care publicul o are despre arhitectura îngropată este. dar şi a realităţilor. Matmata. făcând referire la miturile pe care se vor fi clădit marile religii occidentale : regatul Umbrelor şi al Infernului. Paris.B. Architecture et urbanisme souterrains. obscuritate. de cunoştinţele reale dobândite despre un fenomen. poate primi spaţii destinate vieţii. un rău necesar”. Bucureşti Cele câteva proiecte contemporane cunoscute.. plină de viaţă. de literatură. cale a Purgatoriului. apar ca nişte produse individuale. În acelaşi timp. una peiorativă : tenebre. a sclavilor. Tunisia şi Provence sunt luminoase şi sănătoase. ale cărei imagini sunt. În al doilea rând. Acesta este cel puţin la fel de important ca metodele mai obiective de a dobândi informaţii – legate de experienţa.A. în materie de arhitectură populară. a omului inferior.arh. există pe fondul miturilor anterioare. chiar dacă locuinţele îngropate din Aragon. munca forţată în posibilitatea unei morţi inerente. Este întru totul cazul arhitecturii troglodite. Georgică MITRACHE 5 . Primul responsabil de această imagine. Lipsa. cu scopul de a obţine un resort dramatic. Subsolul nu are drept vocaţie exclusivă canalizarea ori găzduirea serviciilor pe care le utilizează civilizaţiile actuale. a câtorva urbanişti care au asociat arhitecturii îngropate o imagine profund negativă : „Urbanismul subteran este o necesitate. ci doar forme diferite ale interpretării acesteia.U. un univers al morţii. bineinţeles. a maşinilor – o lume mecanizată. în cazul de faţă. responsabilă este contribuţia. produse ale relatărilor literare şi nu ale experienţei directe. Utudjan. mai aproape de prezent.I. S. 1995). Imagine şi realitate a arhitecturii îngropate Chiar dacă realitatea urbanismului îngropat este densă. chiar dacă în mentalitatea generală tradiţia a fost pierdută. Ficţiune în arhitectura subterană Rolul literaturii este considerabil în procesul formării imaginilor în subconştient. habitatul subteran. izolate. realitatea fenomenului este alta : nu a existat niciodată o întrerupere a arhitecturii îngropate.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. justifică teama şi respingerea. extinsă. el poate deveni primitor. de trăit. pentru majoritate. în anii ’60.M.

De Bergerac). mai degrabă. ocupată doar de loisir. infernul este chiar acceptat. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. călătorul. Aceste oraşe nomade sunt constituite din edificii pe roţi.U. Împreună cu familia a continuat să locuiască în mină.I.elev al lui Gassendi. care poduc. care. există doar pentru a asigura viaţa celor ce „posedă”. cu ochii neobişnuit de măriţi. este pozitivă. Omul îşi vede toate nevoile satisfăcute. ca nişte flori ce îmbobocesc primavara şi dispar iarna. cu părul albit. Destul de repede află şi despre o altă comunitate care constituie negativul lumii anterioare. la 1500 de paşi în subteran. care apare „pozitiv” în relatare. al muncii exclusive.arh. În această dublă societate. „exploratorul timpului” lui Wells construieşte o maşinărie ieşită din comun. iar conflictele şi bolile sunt ignorate. în locul unde altădată funcţionau maşinile de extracţie. precursor al gândirii materialiste. Simon Ford a refuzat să părăsească lumea unde toată viaţa i se scursese până atunci. sub-solul este locul sclavagismului.M. Cyrano de Bergerac . în obscuritate. acoperite cu pânze. Georgică MITRACHE 6 . GESTURI ARHETIPALE U.dr. dar prezintă libera alegere a minerului de a rămâne într-o lume.A. justificarea climatică a îngropării pe timp de iarnă a locuinţelor. Acestea conţin. al ventilatoarelor. propulsat în afara planetei de un motor – fabricaţie proprie – descrie curioasele locuinţe întâlnite de-a lungul periplului său. însă călătorul are sentimentul că este vorba doar despre o aparenţă.  Herbert George Wells – imaginea negativă a urbanismului îngropat Precum călătorul lui Bergerac. Wells localizează în tenebrele sub-solului tenebrele umanităţii. trăiesc în zgomotul maşinilor. muncesc. Locuinţele sedentare astfel descrise apar. bucurie şi seninătate. faza sa cea mai sombră de evoluţie socială. Autorul descrie un univers idilic în care oraşele sunt în continuă mişcare „din cauză că aerul se schimbă în fiecare anotimp” (C. Exploratorul soseşte într-o societate aparent dominată de calm.conceptul habitatului climatic pasiv. pentru el. Este vorba despre lumea celor ce „nu posedă”. care-i permite să călătorească în trecut sau în viitor. din 1650. datorită evoluţiei rasei care i-a selecţionat. Aceste fiinţe subterane sunt monştrii umani degeneraţi. Vechi miner într-o exploatare de huilă abandonată. pe langă conceptul de „arhitectură mobilă” a transformării sezoniere.  Jules Verne – un urbanism subteran „acceptat” În Indiile negre imaginea lumii subterane este calea de mijloc între cele două extreme descrise anterior. trăind astfel în armonie cu ciclurile sezoniere. al bestialităţii. comportând un pozitiv şi un negativ. Bucureşti  Cyrano de Bergerac – imaginea pozitivă a urbanismului îngropat În romanul Voyage dans la lune.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. călător îşi bazează relatarea pe elemente ştiinţifice . Jules Verne nu ascunde duritatea acestei lumi.

GESTURI ARHETIPALE U. a râurilor şi pârâurilor. O antologie a acestor romane care se raportează la lumea subterană arată că majoritatea ficţiunilor aderă la imaginea negativă. prezent în religiile politeiste greco-romane. Cyrano rămane marginal în viziunea sa idilică – doar în O mie şi una de nopti. Ele exploatează rezonanţele ce le poate avea acest mit în fiecare dintre noi. preluate apoi de creştinism.dr. ci una dintre dimensiunile arhitecturii.I.A. mişcător. Aceste ficţiuni prind rădăcini. dar subteran. orice poate surveni.arh. este în cele din urmă imaginea pe care majoritatea vrea s-o păstreze asupra întregului habitat subteran. CONCLUZIE Subteranul este un spaţiu mărginit doar într-o parte. a nevoii de evadare. de întoarcere a spatelui. şi alimentată fie de literatură. rezultat al unui mit. fiind incapabil să sesizeze ceea ce se întâmpla la câţiva centimetri sub tălpile sale. instabil. fie de teorii urbanistice. accesibil numai structurilor imaginative. afinităţile se estompează. În câteva cazuri se poate regăsi viziunea lui Jules Verne. o poarte deschisă spre o altă lume căreia i se ignora profunzimea şi limitele. iar mina îşi reia existenţa sub forma acestui oraş ideal. El este în acelaşi timp final de parcurs şi început. în principal. Adâncimea îi zguduie din temelii structura sistemului de percepţii şi echivalări.U. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. individul îşi pierde punctele fixe de sprijin. Aladin. în care poezia domină spaima. din contra este unul ce se prelungeşte în natura şi în suprafaţă. Georgică MITRACHE 7 . şi-a îndreptat atenţia asupra infinitului luminos. Bucureşti Un oraş denumit „Coal City” se va restabili după descoperirea de noi filoane de huilă. Se pare că individul în nevoia sa de infinit. nesondat. Pământul rămâne un mediu încă opac. a lacurilor subterane. descoperă o gradină minunată.M. astral. totul devine pentru el imponderabil. din mitul Infernului. Conexiunile între lucruri nu se mai realizează. de aceea el devine generator de fantasme. Nu este o altă arhitectură. autonome. Electricitatea aduce lumina în spaţiile subterane. Imaginea unei lumi închise. Arhitectura Jules Verne Indiile negre troglodită se diferenţiază de cea imaginară. iar acestea nu se transformă în transpunerea unui urbanism de suprafaţă. ridicând o dală de piatră şi coborând o scară ce se afundă în interiorul pământului. în sensul că stabileşte un raport constant cu exteriorul şi nu se defineşte nicicând ca fiind un univers închis.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. Subteranul este din punctul acesta de vedere o artă a fugii. ci în punerea în valoare a frumuseţii cavernelor. Odată patruns acolo.

constituie primul comportament legat de actul de „a locui”. Studiul arheologic al habitatelor demonstrează diversitatea perioadelor şi modurile de ocupare. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. Georgică MITRACHE 8 .dr. în momentul în care variaţiile unuia sau mai multor parametri depăşesc această „arie”. extinderi  prelungiri exterioare „construite” completând elementul natural  adaptarea la nevoi precise. ritualuri : pictura rupestră. nu trebuie uitat faptul că „locuitorul”. arta parietală – arhitectura este completată de o expresie artistică în diverse moduri în funcţie de tipul de adăpost – implantarea coşurilor pentru evacuarea fumului. prin mobilitatea şi comportamentul său.U. în funcţie de evoluţia climatului exterior. climatizare. Nomadismul Cel de mică amplitudine. îşi poate modula confortul. şi mai apoi utilizarea ca habitat finit a cavităţilor naturale. Primele amenajări Suportul arhitectural pre-existent şi natural favorizează încă de foarte devreme amenajări :  modificarea cavităţilor : săpături suplimentare. fie el jurnalier ori sezonier. elementar al omului.I. Bucureşti O RIGINEA ARHITECTURII ÎNGROPATE Printre tehnicile tradiţionale de făurire a unui adăpost (încă din vremea epocii fierului). mizând pe modul cel mai uşor pentru a se adăposti – refugierea sub o rocă.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. ventilare.arh. La prima vedere poate fi considerat doar un reflex primar.A. Nomadismul de mare amplitudine este legat de modificările climatice de-a lungul erelor preistorice. Acest lucru se observă în studiul adăposturilor sub stâncă sau a cavernelor naturale. exploatarea. atunci limitele confortului sunt atinse : mediul nu mai este locuibil. GESTURI ARHETIPALE U.M. Dacă în concepţia actuală a fenomenului de ”a locui” se acţionează mai degrabă în ceea ce priveşte caracteristicile habitatului pentru căutarea confortului (încalzire. se situează la un loc de cinste în istoria habitatului uman. locuite sau abandonate alternativ. Dacă se consideră că „situaţiile de confort” sunt ansambluri de parametri delimitând „o arie” de confort destul de largă. iluminat artificial).

acestea au fost multiplele mutaţii şi moduri de ocupare ale numeroaselor adăposturi sub roca din Pirinei.M. Habitat permanent. se observă şi apariţia lemnului sub formă de stâlpi.arh. Georgică MITRACHE 9 . Acestea sunt premizele dezvoltării ulterioare a arhitecturii troglodite şi a diversităţii spaţiilor pe care le pot produce în ansamblurile mai evoluate. Modul de ocupare reiese din studiul straturilor arheologice. într-o faleză calcaroasă.A. cel mai probabil de la o continuare a locuinţei sub Locuinţă sub stâncă – Monfa Ariège . locuitorii ies din adăposturi şi „investesc” în limitele acestuia. În apropierea unei zone mlăştinoase ce permitea migrarea din Pirinei spre câmpiile din Aquitaine. s-au succedat diverse grupuri umane în ocuparea adăposturilor. la Sordel’Abbaye reuneşte un ansamblu de adăposturi sub stâncă ocupate încă din magdalenian. ori de gradene în panta versantului de acces în adăpost. Este foarte probabil ca pe timpul verii aceştia să se fi adăpostit în corturi. Există o trecere la o fază de prelungire a adăpostului : construcţia de ziduri joase din pietre. îmblânzirea condiţiilor climatice a permis abandonuri frecvente pentru perioadele de vânătoare corespunzand migrării sezoniere a marilor ierbivore. în exteriorul rocii.n. orientată spre sud. apoi la o extindere. acoperite de piei. justificând stabilitatea locuitorilor. În aceasta perioadă.U. Studiul arheologic a arătat. o prelungire exterioară construită a adăpostului. cum oamenii au trecut de la o utilizare brută. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.I. faleza Pastou. la amenajări interioare incipiente. Bucureşti Adăpostul sub stancă La confluenţa albiilor Pau şi Oloron (Pirineii Atlantici). ce arată diversele secvenţe istorice legate de aceste adăposturi. Ocupare intermitentă (Magdalenian IV – 12000 î. în egală masură. GESTURI ARHETIPALE U. pentru a regăsi utilizări diverse de-a lungul istoriei. Ocupare stabilă (Magdalenian III) : aceste perioade de ocupare de lungă durată. corespund unui climat rece.) : este vorba de o ocupare sub forma de mici „sejururi”.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. ori de ramuri. apoi sezonier.e.Franta formă de cort.dr. rămaşi. odată cu ameliorarea condiţiilor climatice.

singurul fapt ca îşi selectau zonele în care hotărau sa trăiască. Cavernele naturale Primii locuitori ai cavităţilor naturale nu dispuneau de utilajele şi de tehnicile capabile să modifice sesizabil. Pentru aceasta folosesc drept coş de fum un orificiu din bolta peşterii. în unele cazuri.A.M. Când temperatura a continuat sa scadă. Rezidurile erau straturi rezultate în urma activitaţilor umane. în principal a orientării faţă de punctele cardinale. implicit ocuparea acesteia. spaţii de apărare aproape în întregime închise şi cvasi-impenetrabile. buna vizibilitate pentru observarea zonelor învecinate. Configurarea împrejurimilor nu este nici ea indiferentă : posibilitatea prelungirii locuinţei spre exterior pentru anumite activităţi. în Grota Pair-Non-Pair / Gironde. până in zilele noastre – Saint Emilion din Gironde. Prin mobilitatea sa în raport cu habitatul său.I.arh. Celălalt mod de a acţiona Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. iar nu la intrarea acesteia ca şi până acum.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. GESTURI ARHETIPALE U. deci de o încetare de locuire cauzată de motive antropice. Franta focul interiorul grotei. însă. locuitorul cavernelor se adapta şi căuta condiţii favorabile de viaţa. ocuparea umană a grotelor a fost întreruptă dintr-un singur motiv : acumularea de reziduri pe suprafaţa boltei cavităţii făcea imposibil statul în picioare. locuitorii intrau mai adânc în subteran – nomadism în relaţie cu climatului Aduc evoluţia exterior. indica observarea anumitor factori. Georgică MITRACHE 10 . de exemplu. iar nu de cele de ordine climatică. Unele dintre ele au fost locuite până într-o perioadă recentă (ex. Franţa.U. Se pare că.dr. protejare vegetala a limitelor. Ariège. Franţa). Deja. Monta. Este vorba. configuraţia unei caverne în care alegeau să trăiască. a situării în raport cu zonele de trecere sau de depăşire a unor obstacole naturale. Sunt şi cazuri în care ocuparea unui sit preistoric s-a prelungit într-o manieră continuă de-a lungul timpului. în special să mărească. Bucureşti Invadatorii au contribuit la reconvertirea unor asemenea spaţii în ascunzatori. Cuplul „locuinţă – locuitor” şi-a demonstrat capacitatea de a se adapta la interacţii reciproce şi la fluctuaţiile climatice.

60 si 4 metri. diametrul la vârf variază între 1. Focul ocupa fie o poziţie centrală. Aceasta configuraţie conică asigura o oarecare protecţie contra intemperiilor. nisip calcaros fin consolidat. în acelasi timp. provincia Shanxi) Secţiune cu două ipoteze temporară a spaţiului de acoperire B – Planul unui adăpost săpat „în buzunar” (Jianxi. sau semi-îngropate. iar cel de la bază între 2. se dovedeşte a fi mult mai dificil de pus în operă : duritatea materialului – stânca – şi nivelul de dezvoltare tehnic insuficient pentru „prelucrarea” pereţilor. provincia Henan) cu poziţionarea focului (3). A – Habitat neolitic chinez (Jing. cu stâlp central şi umplutura pereţilor din chirpici. În provincia Henan.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.80 şi 3 metri. Este vorba despre goluri săpate în sol.arh. Paris. suficient de dur pentru a rezista eroziunii. pe un plan circular. demonstreaza coexistenţa locuinţelor îngropate. GESTURI ARHETIPALE U. de pe valea fluviului Galben din China. Tipurile de locuinţe ce au putut fi reconstituite. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.M. cu un diametru al bazei mai mare decat cel din varf. studiind vestigiile descoperite. 1980) constituie probabil forma de locuire preistorică cea mai veche cunoscută în China. poate fi. Adăposturi săpate în sol Stratul gros de loess. a perimetrului jos (2) si a perimetrului înalt (1) Adăposturi săpate în „buzunar” Aceste adăposturi săpate în „buzunar” (dupa terminologia adoptată de Liu Dunzhen. Solul şi pereţii unui astfel de adăpost erau acoperiţi de un strat de cenuşă albă. Adâncimea lor este de aproximativ trei metri. Georgică MITRACHE 11 . zona Hougang prezintă o organizare în sate ce grupează mai multe tipuri de locuire ce au existat simultan. care a profitat din plin de calităţile sale „ mecanice”. cu cele pe schelet de lemn. Acest material. La maison chinoise. Berger – Levrault.I. prelucrat de om. a fost utilizat încă de la inceputul neoliticului pentru stabilirea unui habitat.dr.A. Bucureşti (modificarea cavernelor).U. fie era dispus la periferie.

pamântul rezultat din excavare intra în Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. pe plan pătrat. care nu prezenta acoperiş. planurile observate sunt.U.M. Mărirea dimensiunilor. fără înclinare către vârf. faţă de intemperii. însă.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.n) extindere posibilă datorită posibilităţii tehnice de a construi un acoperiş. circulare. Bucureşti Lipsa instrumentelor. posibilitatea acoperirii (apariţia şarpantei). pereţi alcătuiţi din stâlpi ce sprijineau pe un zid de pamânt de patruzeci de centimetri. Acest tip de locuinţe semi-îngropate reprezintă stadiul care a precedat construirea ultimului tip de adăpost preistoric : locuinţa pe structură de lemn. Existau de asemenea şi planuri rectangulare (4x3 sau 4x5 metri). iar un acoperiş adăpostea totul.e. Accesul se făcea cu ajutorul unui stâlp de lemn în care erau crestate trepte. cât de cât.I. Dimensiunile cresc la aproximativ patru metri în diametru.A. accesul este îndreptat către sud. Georgică MITRACHE 12 . Aceasta va păstra. şi care era ridicat la intrarea excavării. În Shanxi au fost descoperite astfel de locuinţe. caracteristicile relevante ale originilor sale : denivelarea între interior si exterior. cu un instrument rudimentar de piatră. Evoluţia acestui tip de habitat a permis unei a doua configuraţii să prindă formă. Această incapacitate de a construi un acoperiş a limitat dimensiunile adăpostului. III î. deoarece rolul său primordial era de a proteja contra intemperiilor. construită la suprafaţa solului. Adăposturi săpate în „sanţuri” Pereţii acestui tip sunt verticali. reunite două câte două de un pasaj. loess-ul putea fi săpat şi modelat în funcţie de necesităţi. Planul este oval.arh. indica existenţa unui stâlp central ce susţinea acoperişul. Concavitatea peretelui permitea adăpostirea. Adăposturi semi-îngropate În China. În schimb. iar dispunerea descentrată a focului. mai multe excavări legate între ele. toţi aceşti factori demonstrează creşterea locuinţei şi apariţia unei complexitaţi a acesteia. ceea ce reduce riscul prăbuşirii.dr. dealtfel o bună bucată de vreme. explica absenţa lemnului în acest tip de locuire. iar o simplă acoperire cu ramuri putea constitui o protecţie în plus în faţa ploii şi a zăpezii. la acel stadiu al dezvoltarii tehnologice a grupurilor umane. profunzimea este de la 1 la 2.5 metri. Adăpostul indienilor Pueblos (sec. Diferenţa de nivel între exterior şi interior nu este decât de un metru. Tehnicile tratării pereţilor se apropie de olărit. GESTURI ARHETIPALE U. în general.

care se glisează între aceste elemente dure. şi eventuala continuare a acestora. În orice caz. doar în localizarea „focului”. exploatând topografia.  Locuinţa intre stânci : satul Monsanto din Portugalia este un caz de urbanizare pornit de la o grupare granitică.  Adăpostul sub stâncă : poate fi inchis sau nu de un perete construit. GESTURI ARHETIPALE U. Georgică MITRACHE 13 . Aceştia servesc drept sprijin atât locuinţelor cât şi drumurilor şi căilor de distribuţie din sat.A. Modificarea configuraţiilor naturale  Cavernele naturale : amenajarea constă. sau ca material pentru acoperiş. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. până la crearea totală a unui relief incluzând un habitat troglodit în întregime construit de om. modurile de acţiune sunt diverse şi demonstrează varietatea răspunsurilor aduse acestei confruntări om – natură. tencuială) şi a acoperirii (straturi de chirpici comprimate susţinute de căpriori foarte deşi). în majoritatea cazurilor. Locuinţele semi-îngropate chineze din perioada Nigeria neoliticului pot fi asemănate altor locuinţe prezentând caracteristici similare. Bucureşti compoziţia zidurilor (chirpici. alcatuită din megaliţi de forme rotunjite. din întreaga lume.I. principalele avantaje legate de excavarea parţială sunt exploatate : mărirea solidităţii locuinţei.U.dr. Tunisia China Berberi T IPOLOGIA FORMELOR TROGLODITE De la simpla amenajare a unui sit natural Armenia bine poziţionat. şi utilizarea materialului excavat în doua sensuri – ca material pentru construirea zidurilor de la nivelul solului. odată cu deţinerea tehnicilor şi uneltelor necesare.M.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. CONCLUZIE Doua abordări principale se disting pe fondul iniţial al locuirii „sub” : utilizarea resurselor naturale pentru adăpostire imediată.arh.

A.dr.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. Movilele sunt adeseori ridicate prin aport de Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. prelungit de habitatul contemporan îngropat de la Henan şi de la Shensi. Aceasta presupune existenţa unei roci suficient de moi pentru a putea fi prelucrată cu un instrument (calcar de exemplu). atât în domeniul locuirii (Touraine. Este punctul de plecare a unei duble – evoluţii : 1. India). ilustrează această tehnică. Locuinţa ramâne îngropată şi evoluează spre complexitate. modelate de eroziune. prin aport de material (pământ) pentru a modifica relieful. apoi şi pe orizontală. GESTURI ARHETIPALE U. Arhitecturile vechi practicate ale acestui tip sunt în mod esenţial cele funerare. Georgică MITRACHE 14 .I. Bucureşti  Locuinţa adosată : uneori chiar un sat întreg profită de protecţia unui perete de stâncă natural pentru a se adăposti (protecţie climatică) sau a se sprijini (dispunere constructivă).M. Vaucluse în Franţa).  Săparea verticală în sol Acest tip de acţiune se observă în cazul câtorva locuinţe preistorice din China.U. Această acţiune de „a scobi” se dezvoltă după trei tipuri. ci. Este tehnica cea mai răspândită. perfecţionând această arhitectură subterană până la producerea unui urbanism îngropat (China. atacând frontul unei faleze. Acest monolit este săpat mai întâi pe verticala. Arhitectura “movilirii” Nu se manifesta prin scobire. în funcţie de direcţia de săpare :  Săparea formaţiunilor situate în sub-sol Este vorba despre scobirea în interiorul stâncii însăşi. Arhitecturi substactive În acest caz volumele locuibile sunt obţinute prin înlăturarea materialului. din contra. pe masură ce apar materialele şi cunostinţele permiţând construirea la suprafaţă. Un alt rezultat al acestei scobiri constă în izolarea unui monolit şi săparea solului din jurul lui.  Saparea pereţilor laterali Scobirea se dezvoltă într-o directie orizontală. 2. Turcia. „Conurile” din Cappadocia.arh. Este vorba despre crearea unui micro – relief care va include constructia. Locuinţa iese din sol progresiv. cât şi în numeroase cazuri de arhitectură religioasă sau funerară (Egipt. Tunisia).

caramidă crudă sau arsă. Bucureşti pământ. au determinat întotdeauna viziuni protoarhitecturale pitoreşti.A. Soluţii mixte şi intermediare Ingeniozitatea arhitecţilor troglodiţi a fost folosită pentru a adapta cât mai bine aceste configurări elementare atâta vreme cât aceasta era posibil. Aceste „depăşiri” ale tipurilor de bază se pot face combinându-le între ele sau adăugandu-le dispozitive noi. Diverse explicaţii pot fi aduse :  Mai buna adaptare la nevoile grupurilor de locuitori. a locului protector. urmată de facere. posibile locuri ale protecţiei dar şi ale pericolului. de la văzut la ascuns.  Motive arhitecturale : exploatarea maximă a bogăţiei de expresie permise de trecerea de la săpat la construit. Georgică MITRACHE 15 .U. ca extensie a corpului. numeroase locuinte solare pasive semi–îngropate se folosesc de această tehnică. Împins de o conşţiintă încă umbrită a nevoii de sine. de la subteran la suprateran. Discontinuităţile naturalului. GESTURI ARHETIPALE U. Cautarea protecţiei poate fi considerată ca fiind primul imbold către nevoia informală de arhitectură. Astăzi. a arhitecturilor succedate (stratificare).M. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. Faza trogloditică nu mai este decat una dintre componentele arhitecturii rezultate.  Motive tehnice : tehnici noi. E vorba despre actele edificatoare primare.I. devin zone râvnite şi inevitabil entităţi topologice. primitivul cauta să speculeze accidentele naturale generatoare de spaţiu. în timp. pot apărea ceea ce explică succesiunea. Este cazul extinderii în suprafaţă a unor locuinţe unde apare lemnul sau piatra. CONCLUZIE Cautarea adapostului. Se poate vorbi aşadar de o preeminenţă a locului (investit) ca suport ulterior al actului.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.  Motive climatice : câteva dispozitive vin să completeze elementele de bază furnizate de partea scobită. o ordine a făpturii – asezare.arh.dr. de la umbrit la luminos. piramidele şi mastabalele sunt construite din zidărie de piatră. instrumente şi cunostinţe noi.

sau al văii Zelve din Cappadocia. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. în regiunea Bourg. GESTURI ARHETIPALE U.A. 2. Grupări lineare de-a lungul versantului Zelve . că potenţialul unui sit dictează modul de grupare observat. Se pare. În Franţa.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. Valea Loirei.I. ale carei terase calcaroase domină Dordogne. a Viennei. mai mult sau mai puţin înclinat. dealtfel. sunt bogate aglomerari troglodite de acest tip.Cappadocia Satele din ksours–urile tunisiene constituie modelul tipic de grupare de-a lungul versantului. În Gironde. Este şi cazul pentru Cuevas de Almanzora din Spania. adăpostesc încă din epoca de piatră un habitat preistoric (cavernele de la Pair – Non – Pair) foarte bine orientat şi beneficiind de un microclimat particular. Georgică MITRACHE 16 .Arizona declivităţii urbanizate. cele topografice. sistemul de circulaţie exterioară şi de distribuţie a locuinţelor sunt mai mult sau mai puţin spectaculoase.arh. Dezvoltarea este lineară iar locuinţele prezintă camere de 1. şi de climat. Poate regrupa un numar mai mic sau mai mare de locuinţe şi foloseste la maxim versanţii bine orientaţi.U.dr.M. mai mult decât funcţiunea edificiilor. Turcia. însele : locuire. sau 3 niveluri care sunt legate de drumuri exterioare. În funcţie de gradul de părţii înclinare al Betatakin . Bucureşti U RBANISM TROGLODIT Varietatea de grupări observate demonstrează abilitatea de adaptare a arhitecturii troglodite la condiţiile solului. a Seinei. apărare ori loc de cult. Organizarea satelor de-a lungul versantului este cea mai raspandită.

Este cazul celui din Goreme. India se înscrie într-un Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. Cappadocia. unde peretele regrupează locuinţe. servicii. Bucureşti În aceeaşi categorie se încadrează şi spectaculoasele aglomerări ce flanchează faleza (cliff dwelling) pe care le ocupau indienii americani în secolul al XIII-lea. spaţii de rugăciune. şi ale caror mărturii sunt astăzi vizibile în sud – vestul Statelor Unite. întărind autonomia grupării. este unul din cele mai spectaculare. cămări) corespunzând a circa 40 de familii. situl permite o dispunere mai centrată. Goreme . destul de friabile. aria acestui tip de habitat corespunde peisajului de mesas. GESTURI ARHETIPALE Betatakin . din formaţiunea falezei. O imensă cavernă scobită prin erodarea gresiilor. După ce a fost ocupat de două generaţii. Canyon de Chelly) şi în Noul Mexic. Ansamblul este focalizat pe bisericile săpate în trei conuri. sub bolta naturală a versantului. loc de ritualuri. Întinzându-se în statul Colorado (Mesa Verde). Navajo National Monument. O aglomerare de aproximativ 135 de săli (locuinţe.A.dr. Grupari circulare Dacă un perete nu se dezvoltă liniar. construit la începutul secolului al XIII-lea de strămoşii indienilor Navajo de azi.Cappadocia Mănăstirea din Ajanta. scot la iveală sursele abundente şi accesibile vechilor locuitori.M. Georgică MITRACHE 17 . adâncă de 46 de metri.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.Arizona U. în Arizona (Monument Valley. desenează un arc de 135 de metri înălţime şi deschidere de 110 metri. celule.I. situate în mijloc. Formaţiuni de gresie de diferite porozităţi.arh. în Utah. se adăposteşte pe mai multe niveluri. Batatakin a fost subit abandonat din cauza prăbuşirii parţiale a bolţilor de gresie. ci desenează o curbă.U. Satul Betatakin. în special de Colorado şi de afluenţii săi. sapate în canioane.

în schimb. Georgică MITRACHE 18 . Sate de suprafaţă Cappadocia Satul sub formă de conuri din Cappadocia se foloseşte de munţii mici deja existenţi. reprezentând unul dintre exemplele cele mai elocvente ale arhitecturii religioase troglodite.M. chiar abstractă în China. Puţul central structurează puternic acest habitat. regula în China unde o tehnică asemănătoare de a scobi.arh.dr.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.U. S-a intervenit substractiv. Sate săpate În Matmata (Tunisia).I. dispuşi după un „ţesut” pre-existent care avea posibilitatea organizării unei astfel de aşezări. ducând în acelaşi timp la un urbanism „de suprafaţă”. unde formele suple predomină în talia grotelor. Ortogonalitatea este. morfologia acestor ţesuturi. prin scobire. În Tunisia este mai aleatoare. Salillas De Jalon (Spania). o aceeaşi situaţie în raport cu suprafaţa solului Matmata . Oraşele săpate constituie exemplul cel mai semnificativ al unui urbanism îngropat. unităţi urbane mai vaste. mai liberă. organizarea lor este foarte riguroasă. Bucureşti perete al unui meandru făcut de valea lui Waghora. sau în Shensi (China). Acestea pot fi legate între ele prin circulaţii subterane (Matmata) sau în suprafaţă. pe de o parte pentru că organizează distribuţia camerelor de locuit.A. Comparată. alcătuind astfel. GESTURI ARHETIPALE U.Tunisia au condus la soluţii net diferenţiate. unde trama este adeseori sistematică. pe de altă parte pentru că asigură însorirea şi Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. care a reuşit să coroboreze avantajele termice legate de climatul subteran cu deschiderea către climatul exterior. puţurile scobite vertical determină unitatea de locuire sau grupul sociologic de bază.

operată. ameliorând climatul exterior. arhitecturii nu-i rămâne decât să se insereze. CONCLUZIE Sub pământ arhitectura şi materia sunt adesea într-o legatură simbiotică. Georgică MITRACHE . a împins. Comunicarea cu exteriorul nu se mai face în acest caz decat punctual prin accese şi orificiile tehnice (de ventilare).China Nevoia acută de apărare.U. crearea scopul adăpostului este primează. dând naştere unei coexistente lizibile. Oraşele subterane Kaymakçi.Turcia propriilor locuinţe. unui elaborarea mediu propice vieţii. sau cu unul din Henan (China) demonstrează că materialul nu induce neapărat o formă proprie.A. să-şi afecteze spaţiu într-un volum infint. în acelaşi timp.I. conceptorii anonimi ai arhitecturii populare nu vizau în mod conştient o spectaculoasă de În materie de locuinţe. Derinkuyu (Turcia) au putut fi astfel ignorate şi uitate de-a lungul secolelor. reflectarea 19 Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. pentru a fi recent descoperite. PAŢIUL ARHITECTURII TROGLODITE Prin scobirea Derinkuyu . Comparaţia cu ţesutul urban din Cafort.dr. înăuntru. Locuinţa este. Bucureşti încălzirea directă. Sate şi grupări subterane Luoyang .M.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. să-şi facă loc. Raportul între mediul subteran şi soare este foarte bine stabilit : pamântul are dubla utilizare – cu locuitorii în subteran şi câmpurile agricole deasupra.arh. în unele cazuri. locuinţele până la îngropare totală. într-o abundentă de materie disponibilă. S desfăşurare spaţii. se sprijină reciproc. Troo (Franţa). GESTURI ARHETIPALE U. Dacă afară masa e eminamente creată. ierarhizată şi în final investită de către actul arhitectural. clasificată.

La exterior. Planul bisericii inferioare se pretează aceleiaşi analize.M.dr. este un Urma factor accidental. formele rotunjite. GESTURI ARHETIPALE U. cu singura diferenţă ca în spaţiul central pilaştrii mai suplii antrenează un raport plin-gol mai puţin important. Georgică MITRACHE 20 . de care la nu origine. Conul superior. cel care exprimă cel mai bine unitatea interior – exterior. scobite ale nişelor. ale grupurilor care le-au edificat. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. o modenatură subliniind marchează baza. elementele ce caută să Kubeli. Locuirea urmează primul principiu. şi apare întotdeauna ca rezultat aparent al scobirii. fară îndoială. Grija pentru o desfaşurare de spaţii spectaculoase apare. culturale. Materialul (solul existent) şi tehnica producerii spaţiului (scobirea) sunt determinante în expresia formelor obţinute.I. religioase. atribuindu-le forme. sau cel puţin acceptarea. dimpotrivă. străduindu-se să pună în operă întregul lor vocabular. calităţi şi un tratament care tind să le înfăţişeze precum arhitecturi construite.Turcia facă trimitere la arhitectura construită sunt reduse. în arhitectura religioasă sau monumentală. chiar dacă în interior fresca tradează prezenţa unui spatiu religios. să trimită la modele construite. iregularitatea planului.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. sociale. Atitudinea în faţa acestei specificitaţi a formelor săpate variază între două extreme. ci mai degrabă o evoluţie continuă a edificiilor din Cappadocia. totul urmează neregularităţile grotei.U. Arhitecturile religioase tind.A. De o parte este afirmarea. Pe de altă parte se încearcă uitarea faptului că aceste spaţii sunt îngropate. Bucureşti sistemelor de reprezentare. nu ascund roca şi vulcanismul eroziunilor. vopseaua albă care într-o prezenţa golurilor manieră aleatoare. tinde mereu să stearga aceste semne distinctive pentru a readuce edificiul în regnul mineral. de exemplu). Solgani . Planul bisericii Kubelli din Soganli (Turcia) este. Raportul plin-gol (secţiunea pilaştrilor comparată cu distanţa dintre ei.arh. originalitaţii conferite de material şi tehnica scobirii arhitecturi săpate. în principal.

arh. spaţiul este rocă. Ocuparea sitului.Franţa Biserica face parte dintr-un ansamblu monolit compus din mai multe edificii. Duritatea materialului şi dificultatea săpării nu au împiedicat evoluţia. spaţiul interior este expresia brută a materialului. secţiunea lor şi masa impozantă sunt la scara muntelui ce îi surmontează. a unui aceluiaşi ansamblu de edificii. care constituie practic acoperişul edificiului. Sculpturile sunt foarte rare în interiorul bisericii. Trei nave paralele. Daca spaţiul ansamblului Saint – Emillion St. determină un edificiu de 20 de metri lăţime şi 11 metri înalţime pentru traveea centrală. ca în Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. Iluminarea şi difuzia luminii sunt caracteristice spaţiilor subterane.U. temple după. Iregularitatea dimensiunilor şi poziţionarea pilaştrilor. căutând semnele unei arhitecturi construite. deschis văzului şi simţului. St.M. părând că iese din sol. Brutalism absolut. modificarea în timp şi spaţiu. La partea superioară a bisericii este amenajată o piaţă publică. şi nu beneficiază.I. Franţa).ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. apoi edificii religioase săpate din secolul al VIII-lea până în al XII-lea (stratificările ocupărilor sunt dublate de o juxtapunere a fazelor succesive ale scobirii). Emillion .Franţa pastrează expresia brută a rocii. lungi de 38 de metri. forma exterioară tinde vizibil sa se degajeze de aceasta. Emillion .dr. un turn de piatră al unei clopotniţe pare să banalizeze edificiul. pământ. începând cu grotele naturale din preistorie. GESTURI ARHETIPALE U. Bucureşti În biserica din Saint – Emillion (Gironde. Pe această terasă. este o mărturie a permanenţei unei arhitecturi îngropate. Portalul de intrare al bisericii primitive şi ultimul nivel de ferestre sunt cele care au primit accente gotice foarte atent lucrate.A. Georgică MITRACHE 21 .

deasemenea.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. un spaţiu menit să disimuleze planul neregulat al edificiului şi al rocii. În mod sigur nu este o grijă de a conserva mediul. mai întâi. cărămizi foarte neregulate ale pereţilor. Bucureşti Cappadocia. Faţada clasică se reduce (această primă imagine şi definire a edificiului) la câteva semne exterioare indicând existenţa unui volum scobit. Spaţiul troglodit se descrie şi se trăieşte din interior. precum betonul armat. motivul acestui „chin” de a scobi muntele pentru a deranja pe cât de putin posibil echilibrul natural. caracterizează acest spaţiu conceput de Antonio Gaudi în 1915. de frescă.Spania străpungeri. Arhitectura grotelor nu se pliază într-o anume lectură. investigarea sa prespune o penetrare a matricei – pămant. Gaudi încearcă să sugereze natura prin forme din inspiraţia sa şi în totalitate construite. locuirea unei locuinţe obişnuite. Ansamblul mai conţine o necropolă şi un osuar. încât pot masca în totalitate mediul subteran pe care îl înglobează.M. ferestre. Se înţelege. foarte puţin prelucrate.dr. Capela muncitorilor din „Colonia Guell” din Barcelona este prin iregularitaţile formelor şi a materialelor exprimate.U. Aceste semne Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. acoperiş străpuns de ferestre. ci faptul că acea cavitate naturală cât şi cea artificială. Guell . uşi. Omul s-a „îmbrăcat” în natură.A. care creează. regăsite în natură. trădează dispunerea internă. sunt un fel de arhetip al spaţiului sacru. Materialele contemporane care induc o logică constructivă foarte specifică. Semne exterioare. fără verticalitate. ea însăşi. geometrie liberă a golurilor. o arhitectură construită exterioară vine să completeze şi să prelungească partea troglodită. o grotă reconstituită în suprafaţă. Colonadele parcului Guell constituie labirinturi construite ce caută să evoce grotele. GESTURI ARHETIPALE U. apoi a inventat noi spaţii pentru a actualiza relaţii şi semnificaţii ascunse. caracterizează într-o manieră foarte puternică spaţiul pe care îl definesc. Coloane megalitice. Georgică MITRACHE 22 . un fel de germen în jurul căruia se pot cristaliza atlte intervenţii. În majoritatea cazurilor.arh. toate diferite. de unde rezultă ansambluri unde dialogul exterior construit – interior scobit este stabilit.I.

cursivitate sau brutalitate a liniilor.I. sunt la fel de determinante în perceperea acestor spaţii. zi – noapte.M. temperarea climatului exterior. mai prelucrate. Acestea sunt locul privilegiat al rupturii interior – exterior. a urmelor. Singurul reper ramâne deschiderea curţilor interioare. dorindu-se a fi evocatoare sau simbolice. P ARAMETRII CLIMATULUI SUBTERAN Construirea unui habitat permite. nu este decelabil la suprafaţă. Amplitudinile climatului extern prezintă periodicitaţi diverse : vară – iarnă. la Matmata.dr. GESTURI ARHETIPALE U. Georgică MITRACHE 23 . ca dealtfel şi detaliile sau organizarea locuinţelor pe care le uneşte.arh. care aduce răspunsul satisfacator variaţiei condiţiilor climatice. În cazul aglomerarilor. organizarea urbană însăşi nu este lizibilă imediat : sistemul de tuneluri care. de a crea în mod artificial condiţiile unui climat interior mai blând. coşuri de fum). trece deasemenea printr-o impregnare fizică a naturii materialului. Rugozitate sau nu a pereţilor. dorind prin aceasta să se Guell . leagă între ele unităţile de locuit subterane. îmbinările sculptate ale unui portal semnalează că edificiul este sau sacru excepţional.Spania demarce de grota naturală. printre altele. CONCLUZIE Acest parcurs interior al lumii troglodite dacă permite perceperea diverselor volume săpate. ferestre. Habitatul troglodit reprezintă configurarea. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.U. sau mai elaborate. Este cazul arhitecturilor religioase : o lespede de piatră. tratate simplu şi strict utilitare (deschideri. Bucureşti pot fi mai mult sau mai puţin vizibile. cu care arhitectura construită operează atât de puţin.A.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.

mai uşor de atins atât iarna cât şi vara. Reducerea variaţiilor raportate la temperaturile exterioare va avea consecinţe importante. Condiţiile de confort termic vor fi. Georgică MITRACHE 24 . Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.U. Pentru obţinerea acestei condiţii la ±1˚C.dr. De fapt pirederile extreme ale unui habitat subteran vor fi foarte aproape de pierderile medii. trebuie mers până la 5 metri adâncime.M.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.A. adâncimea de 2 metri este departe de a fi constantă şi egală temperaturii medii anuale a sitului.arh. GESTURI ARHETIPALE U. cel puţin pentru posibilităţile încălzirii unui habitat îngropat. in consecinţă. Bucureşti Graficele urmatoare ilustrează eficacitatea amortizarii în sol a variaţiilor temperaturilor externe : Datele meteorologice ce privesc solul Variaţii jurnaliere :  O adâncime de 10 cm este suficientă pentru a atenua variaţiile de temperatură  Dupa 30 de centimetri variaţiile jurnaliere sunt complet amortizate (măsuratoare meteo realizată la Bordeaux. Franţa) Variaţii anuale :  Contrar a ceea ce se crede.I.

Prima grupare de date Termica habitatului tradiţional îşi propune să rezolve urmatoarele probleme :  Evaluarea permeabilitaţii unei anvelope (calculul pierderilor)  Evaluarea câştigurilor solare posibile ţinând cont de morfologia anvelopei. a zonelor captatoare de energie solară  Furnitura de un aport necesar pentru echilibrarea pierderilor Parametrii climatului atmosferic al locului intervin în mai multe moduri :  Temperatura exterioară : diferenţele de temperatură contribuie la definirea pierderilor  Datele de însorire ale locului contribuie la aporturile solare  Alte câteva date acţioneaza ca şi factor de corecţie : orientare. o atmosfera locuibilă. deci în contact cu parametrii climatului subteran teoretic Influenţa aporturilor energetice pe sit sunt de asemenea importante :  Aporturile solare ce definesc climatul atmosferic – efect cvasi imediat asupra aerului  Aporturi solare ce definesc climatul subteran teoretic Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. crearea unui habitat troglodit înseamnă intersectarea celor două influenţe :  Climat atmosferic : este creat un volum de aer. caracterizat de :  Parametri de tip climatic : temperatura masivului la profunzimea X şi higrometria  Parametri fizici legaţi de natura solului : conductivitate termică şi caldura specifică 3. Termica habitatului subteran De fapt. deci supusă condiţiilor sale  Climat subteran : volumul de aer locuibil situat în masiv.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. GESTURI ARHETIPALE U. efectul maştilor diverse. Bucureşti CONCLUZIE Probleme puse de termica habitatului troglodit : 1.arh.I.dr. vânt 2. A doua grupare de date : mediul subteran În sol poate fi definit un climat subteran teoretic al locului. Georgică MITRACHE 25 .A.M. ce comunică cu cea exterioară.U.

către preistoria arhitecturii şi a miturilor ei. Edouard Trouin. Interiorul capelei de la Ronchamps este în mod intenţionat cavernos. Les Edition D’architecture. biblioteci colecţii. el redescoperă misterul şi virtuţile ascunse ale subteranului „adăpostul profund se află închis în caverna somnului. Corbusier se implică în proiectul unei bazilici integral săpate în stânca legendară. umide. zidurile groase creând un Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. Animat de entuziasmul unui pasionat de arhitectura lucrurilor simple. în care se crede ce se păstrează corpul Mariei Magdalena. 1991). pe de o parte. verdeaţă. Viziunea sa de inceput aboleste cele două spaţii ale fricii primare.arhitect al luminii cavernelor Atunci când formula cele 5 puncte pentru o arhitectură nouă. Georgică MITRACHE 26 . muzee ale Ronchamps / Le Corbusier . în antrepozite.arh. El vorbeste despre o resacralizare a casei.A. Zurich. două entitaţi antropologice.Franţa somnului!” ( Le Corbusier – Oeuvre complète. iar terasa-gradină introdusă ca suprafaţă ultima. o îmbibare a ei cu valorile unui mistici moderne : soare. Les Edition D’architecture. GESTURI ARHETIPALE U. anticamera spre cer. Cât de vie şi bogată este noaptea.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.dr. descalifică pivniţa şi rolul ei în viaţa clădirii: „locuri mediocre. loc încărcat de seminificaţii. Zurich. şi asupra masivului. 1991). O cheie importantă în întelegerea etapei sacre a operei sale este proiectul pentru bazilica îngropată de la Sainte-Baume. Momentul târziu al creaţiei sale. aer. pivniţa – element de legatură cu pământul şi podul.I. contactul cu pământul devine punctual (les pilotis). acestă latură ascunsă a vieţii în noapte. În proiectul iluzoriu al unui nearhitect. Bucureşti  Aportul încălzirii interioare care va avea influentă asupra aerului. evocă o întoarcere clară către valorile anterior denigrate. un omagiu adus locului. ca recuperare a solului. pe de altă parte G ESTURI ARHETIPALE – VIZIUNI MODERNE Le Corbusier.U. suprafaţa solară. naturii şi arhitecturii. Cladirea este elevată.M. neluminate” ( Le Corbusier – Oeuvre complète.

prin voinţă. Clădirea Înaltei Curţi de Justitie închide ciclul reconcilierilor cu cerul. el interpune două arhetipuri spaţial – temporale diferite dar adiacente : caverna primară şi labirintul. cripta stă sub semnul pântecului.I. prin lege” (Louis Kahn . La contactul celor două transfigurarea se produce. Cade prin verticalele turnurilor care conectează cladirea cu zările.A. dătătoare a tuturor prezenţelor. sacristia e caverna primară. care inundă cripta. El creează „tunurile de lumină” dispozitive conice de captură a luminii. transformând arhitectura într-o mare peşteră deschisă. 1991). carstice. La Tourette. Bucureşti corp pe care lumina îl transcende ca într-o luptă.Silence et lumière. adevarat „pântec al pământului”. „visez lumina. Edition du lineau. se adresează orizonturilor şi membranei subtile a solului. Paris. raţionale sunt echilibrate de mici accidente – accesorii venite de pe tarâmul unei mitologii subpâmantene. Volume clare reci. foloseste principiul reflexiei luminii pentru a obţine o atmosferă dominată de austeritate şi de spirit mistic. arhitectura îl filtreză şi îl lasă să treacă dincolo. Contactul cu cerul se produce în sfârşit. încolăcirea liniilor cavernale. „în contemplarea cărora eternitatea e regăsită în momentul încântării” ( Le Corbusier – Oeuvre complete. Georgică MITRACHE . La interior lumina e şi ea una de factură subterană. Corbusier intră brusc într-o dialectică a formelor. redevine carieră. Se obţine un control selectiv şi orientat al luminii de deasupra.M. facând-o să plutească.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.dr. momente importante în ritul ordinului. 1996). Les Edition D’architecture. Louis Khan .arh.U. La Khan lumina devine material Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR 27 Îndrumator : Conf. În spaţiul criptei de la mănăstirea dominicană La Tourette. GESTURI ARHETIPALE U. oratoriul piramidal e inspirat de metafora dublă a muntelui şi peşterii. Fenomenul de acustică generală creată de unduirea. întotdeuna alta cu nuanţe şi intensităţi schimbătoare. Zurich. „Parloirul” traduce forma cuibului. care constituie „simboluri ale absolutului”.zidar al luminii „Silence and light” cei doi vectori ai creaţiei khaniene. betonul se înmoaie şi curge în siluete geologice. coridoarele chiliilor trimit la liniaritatea galeriei scobite. Pentru fiecare din aceste spaţii lumina e Exeter / Louis Kahn reconsiderată şi divers ipostazată. La Ronchamps. betonul capata texturi şi tactilitaţi multiple. intră în fascicule prin „spărturile” peretelui sudic şi „mângâie” conca grea a tavanului. colorate diferit şi orientate în funcţie de poziţiile soarelui la diferite momente ale zilei. el se pietrifică. continuitatea. Aici betonul devine expresie plastică unică.

„şi umbra este tot lumină”. încerc de la inceput să îngrop cât mai multe spaţii. din cheile acestei atitudini este probabil aceea că indiferent de natura sitului doresc să creez o arhitectură care să nu fie mai importantă decât mediul său inconjuător. ea dă naştere umbrelor. recluziune pământeană în straturi de tăcere şi spirit. Ando posedă o reflecţie personală spaţiului asupra subteran.M.dr. Biblioteca din Exeter se dezvoltă sub semnul acestor spaţii – gazda. al luminii verticale în proiectul nerealizat al sinagogii Hurva din Ierusalim. spaţiile muzeale. Chichu Art Museum / Tadao Ando uis Kahn reuşind să facă apel la estetica acestuia chiar şi în cazul multora clădirile supraterane. a volumului zero. teluricului.I. a sentimentului originar. e o căutare lentă a liniştii originare. Arhitectura sa e compusă din spaţii dedicate : spaţii lumină. ascunde înăuntru un loc al spiritului. atingând apogeul căutărilor în arhitectura spaţiilor de cult. Un mare bloc de caramidă.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.arh. Aceeaşi idee a spaţiului central gineceu. a ceea ce e ascuns . în acest vast atrium „fântână a cunoaşterii”. Austeritatea arhitecturii sale vine de undeva de la începuturi. Tacerea şi lumina sunt cavernele. Astfel atunci când proiectul reclamă un volum important. al adâncului. Metafora peşterii e omniprezentă ca model al materialitaţii. exilat pe o peluză. spaţii murmur. Bucureşti arhitectural. protector. O Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. perforat. Ea se manifestă la toate nivelurile. atât în construcţiile destinate locuirii individuale. spaţii tăcere. Georgică MITRACHE 28 .U. spaţii visare. închis în „coşuri” verticale de lumină.A. Tadao Ando – lumina turnată in cofraje Pentru Tadao Ando tema luminii este centrul creaţiei sale arhitecturale. „într-un sanctuar al artelor”. care impun tăcerea şi care devin tacere. GESTURI ARHETIPALE U. „Am înclinaţie inconştientă spaţiile Una o aproape către dintre subterane. Clădirile se vor a fi „ofrande” aduse spiritului.

Gestul îngropării clădirii nu trebuie privit ca o fugă din faţa arhitecturii. El izolează clădirea faţă de peisajul urban destructurat refuzându-i faţadele.I. Geniul unui loc constă uneori în aura sa terană. în comunicare cu natura prin intermediul unei logici a tranziţiei capabilă să genereze identităţi topologice.  Lumina solară accentuează identitatea unui loc săpat. Subteranul se ascunde pe sine. a mediului.M. devenind sursa estetică. A intra pe teritoriul spaţiului subteran înseamnă pentru mine căutarea originii arhitecturii” (Tadao Ando . O lacună în loc poate să se definească prin excesul de teran şi aerian. intersectat simbiotic cu înconjurătorul. angajarea teritoriului într-o nouă corporalitate sunt atribute dinamice ale afectării subteranului Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.Pensée sur l’espace souterrain. Georgică MITRACHE 29 . Ţeserea unui raport noros. în detrimentul dimensiunii sale subterane. ea confirmă subteranului statutul său de „spaţiu sub”. CONCLUZIE  Lumina naturală este cea care subliniază esenţa particulară a spaţiului subteran. Verticala. D ELIMITAREA UNEI STRATEGII Subteranul. Astfel clădirea nu are altă alternativă decât cea de a se întoarce către cer. Arhitecture D’aujourd’hui. destăinuit. învestit.dr. a ocolirii prezenţei. Bucureşti altă motivaţie este potenţialul creativ inepuizabil pe care îl văd în această idee de arhitectură invizibilă care permite conceperea unui spaţiu continuu fără ca forma să transpară. a „volumului însorit” ci mai degrabă ca un gest de adecvare.U. cerşindu-i lumina. GESTURI ARHETIPALE U. ridicând în jurul ei un paravan opac. mai-iunie 2002). în modul în care umanul se aşează şi rezistă pe suprafaţa sa.A. Un loc este ceea ce trebuie celebrat.arh. în masa naturalului. antropicului. Aceasta pare canalizată cu precizie pentru a satisface o voinţă poetică a spaţiului. Modul în care lumina atinge suprafaţa lisă a betonului aparent. punându-i în valoare textura atinge importanţa decisivă. vaporos. deschiderea suprafeţei către fluxuri diferite care-l propulează. a înconjurătorului. El produce o arhitectură facută de la interior către exterior şi reîntoarsă în ea insăşi. se diluează pe sine şi complexifică naturalul în care se grefează. 340. Această lumină venită întotdeuna de sus poartă cu sine legatura dintre medii şi legatura cu sacrul. o încercare de „punere în abis” a noului pentru a nu consuma sau sugruma spaţiul şi valorile vitale ale celui ce există deja. diluare în natural Subteranul ca noţiune a conceptului de „spaţiu liber” acceptă o vocaţie a ascunderii umanului. Uneori vocaţia subterană a unui loc nu e pusă în valoare şi atunci arhitectura poate interveni pentru umplerea golurilor.

Într-un proiect emblematic „Fractal city” arhitecţii de la Roche DSV&Sie propun la Roterdam în 1998 o restructurare urbană bazată pe principiul foldingului. împăturită. Proiectele dialecticii prezenţă-absenţă nu lipsesc astăzi din peisajul arhitecturii. un loc al ascunderilor şi apariţiilor.A. sau forţa pliată.U.arh. deformarea geografiei acestora şi altoirea solului acestora cu Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. Georgică MITRACHE 30 . Plecând de la aceste premize teoretice.I. între genuri şi regnuri materiale diferite este antrenată în arhitectură în ideea unei disoluţii programatice la nivel senzorial – perceptiv.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. reîmpărţirea parcelelor agricole. a limitelor verticale a început să preocupe acut lumea arhitecturii începând chiar cu anii ’60. reflectă întodeauna forţele către interior. Acest Afară care se constituie în proiecţie a forţei în exteriorul sitemului. Scenariul propus de ei urma patru etape : dezvoltarea la o scară critică densităţii urbane. Pliuri La Foucault formula cea mai generală a raportului cu sine e urmatoarea : afectare a sinelui de către sine. patru pliuri ale subiectivării. o întreagă pleiadă de arhitecţi „marşează” azi pe ideea considerării solului ca epiderma.M. Al patrulea este pliul lui Afară însuşi. la fel ca şi fluviile din Infern. GESTURI ARHETIPALE U. Problema stratificărilor.dr. Există patru plieri. depliată. ca membrana fină ce poate fi pliată. către ele însele. decojit. Bucureşti în favoarea umanului. Primul priveşte partea materială a exitenţei. al pliului şi inciziei de obiecte arhitecturale în subteranul deschis. Această basculare între medii. decojită. Gesturi arhetipale – procedee ale suprafeţei Sub influenţa noilor curente venite din filozofie. al treilea este pliul cunoaşterii. a întinderilor. Fractal City Subiectivarea se face prin pliere. Cel de-al doilea este pliul raportului de forţe. arhitectura s-a lansat într-un proces teoretic de reconsiderare a modului în care construirea afectează solul şi subteranul.

receptoare.I.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. posibile arhitecturi concepute la rândul lor ca şi covoare virtuale – soluri groase. devine în această ipostază. nici de a paviliona moduri de funcţionare. se amplifică în loc să se aşeze tăcute in pământ”.M. Nu mai este vorba de fapt de a închide spatii. difuză. dispozitive apte de a însera. peste soluri libere. Pliul defineşte în concepţia lor „forme care ies din pământ. este un semn non-echivoc al faptului că nu mai există încredere în relaţiile clasice dintre clădire şi sol. populat de suprafeţe concave. ca şi câmp de forţe deschis. Interesul enorm dezvoltat în jurul termenului de peisaj. balizat strategic de cheaguri echipate.U. mai precis dincolo de propriile sale calităţi vacante. adica o hibridizare între agricultură şi town planing.). traversat de vaste linii de fugă.A. întâlnirile cu cerul. putem atunci să ne imaginăm la fel de bine glisări în subteran. ci mai degrabă componenţa sa abstractă. dar care glisează pe peisaj. structura subteranului poate ea însăşi sa fie formulată păstrându-i-se calităţile graţie unei situaţii punctuale ale acestor soluri programatice. necamuflate.arh. În acelaşi mod în care spaţiul habitatului poate fi conceput astăzi ca un mare vid care trebuie reabilitat. Topografii mai degrabă decât volumetrii. GESTURI ARHETIPALE U. Dacă ne imaginăm suprafeţele solului ca dalajele unui salon punctat de covoare colorate cu motive variate. Reliefuri Acoperişul clădirii. Georgică MITRACHE 31 . ai unei contaminări reciproce a „subului” şi a arhitecturii. care merge dincolo de predominanţa formei şi care este o calitate ambiguă a spaţiului negativ formată mai mult din absenţe. nici în definiţia convenabilă a solului ca Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. Subteranul e astfel reconsiderat în termenii unui metisaj. orizonturile. unde s-ar manifesta de maniera contondentă suprafeţele. Este vorba de o arhitectură a suprafeţelor întretăiate (soluri peste alte soluri. Bucureşti arhitectura. precum nici valoarea sa naturală. Considerarea vidului ca material architectural de prim rang nu este străină de aceste dinamici. liber. “Prezente – absente” imaginate pornind de la combinarea paradoxală dintre densificare şi dispariţie. principalul sau teren. O “arhitectură a vidului” poate astfel fi imaginată în rezonanţă cu calităţile unui “subteran liber” instrumentalizat. de a afecta spaţiu şi de a prezerva în Muzeul de cultură al Galiciei / Eisenman acelaşi timp. devenit atât de curent în discuţiile arhitecturii contemporane. dense. ci de a articula activitaţi într-un spaţiu de preferinţă fluid.dr.

a unei discipline a solului. o “platformă”. ajungând la recuperarea intensităţilor emoţional – sălbatice ale spaţiului de sub. Georgică MITRACHE 32 .dr. a exteriorităţii. poate fi considerată ca problemă a reconfigurării solului şi subsolului. Bucureşti lucru delimitat. o dedublare a acesteia. orizontal. ci se deplasa între puncte difuze situate pe suprafaţa structurală. Manipularea suprafeţei solului a reprezentat o constantă. Nu mai suntem subiecţi ai unui spaţiu concret. Se tinde spre o “domesticire” a solului. Lands in lands. determinat şi omogen. Din contra.arh. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. complex şi mutant. Problema fundamentală a fost rezolvată prin găsirea unei strategii a individualizării sitemului tectonic.U. de la Santiago de Compostella. Principiul e unul al „îmblânzirii” solului. Interesant din acest punct de vedere este proiectul câştigător al echipei Eisenman pentru Muzeul de Cultură al Galiciei. o ridare a suprafeţei.A. Strategia de proiectare a Foreign Office Architects pleacă nu de la o absenţă a solului ci de la recrearea sa şi de la ideea creerii unei serii de tehnici operative. În proiectul pentru terminalul Yokohama ei imagineză terenul ca spaţiu gol. şi nu ca şi categorie a mediului construit. o practică a straniului. săpat. Această încercare disperată de recuperare a stării cavernei primare nu este soldată decât cu o mistificare. transformând un element care normal comporta un cod fix într-un domeniu activ. GESTURI ARHETIPALE U. generându-se o suprafaţă plisată.I. generarea unei orogeneze artificiale.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. existenţa trebuie să traverseze în permanenţă noi spaţii în loc să domine un spaţiu unic : cultura noastră a redevenit nomadă. este poate una dintre constantele proiectelor lor. Problema practicii Terminalul Yokohama / FOA nomade.M. iar nu “loc”. Acesta are ca principiu. Reformularea solului Explorarea suprafeţei solului apare azi ca cea mai instabilă şi în acelaşi timp cea mai revelatoare în domeniul formelor emergente din spaţiu. stabil. în care distribuţia încărcărilor nu se făcea prin intermediul stălpilor. peisajul nu mai este interesant decât dacă este considerat în sensul lui mai larg. acela de sistem operator topografic. Ambiguitatea dintre suprafaţă şi spaţiul subteran între bidimensional şi tridimensionalul negativ. în ideea de a recupera intensităţi diferenţiale prezumtiv sălbatice. Peisaje în subteran.

arh. GESTURI ARHETIPALE U. ascunzând vechea carieră de cretă. în corpul cavernos al unui munte.U.A. mult distanţate). Imperiul şi-a continuat dezvoltarea. dată de existenţa ansamblului rupestru. Peste bizantini au urmat mocanii şi cojanii. stratul omului de azi. al reiterărilor fugitive. datează primele culturi de viţă de vie din regiune.C. Peste toate aceste şiruri de ridicări şi căderi.M. Bucureşti Un proiect “de săpat” – Murfatlar – Centrul Vinului „Murvet” = om generos (cuvânt tătăresc) Din anul 43î. Un străin care nu pleacă să cucerească ci să fie cucerit. perforată de complexele monastice cavernoase.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. pe cel al străinului. îngrămădirii de layere. într-un loc al scoaterii la suprafaţă. pe malul drept al canalului Dunare – Marea Neagră. În 992d. recluziunii şi desprinderii. al sedimentării. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. Centrul îşi propune să mai adauge încă unul. se constituie dintr-o imagine duală : una din feţe.I. Acest masiv de cretă.dr. abruptă. Bizanţul şi-a trimis mesagerii să ridice biserici şi cetăţi. a întrerupt dezvoltarea economică şi militară. Peste daci. romani. este prima atestare a unei aşezări locuite pe teritoriul oraşului. Murfatlar . decorat de doua obiecte stranii aşezate pe culme (o biserică şi o casă parohială.C. „oamenii – cârtiţă” îşi afectau spaţii intrun munte de cretă. O căutare acerbă a locurilor tăcerii. al revenirilor. cealaltă în trepte. avari şi slavi. înaintaşii locuitorilor de azi ai Murfatlarului. Pe acest fundal istoric al depunerii. Georgică MITRACHE 33 .Constanta Locul ales pentru Centru e situat pe versantul nord-estic. ce au dus mai departe tradiţia viţei de vie şi a vinului în zonă. Peste popoarele migratoare. Tăvălugul popoarelor migratoare. tasării.

fără a neglija condiţiile pe care le oferă situl deschis. producând către exterior o brăzdare. trebuie să fie un loc al scufundării. Contrucţia se transformă în sapătură.M. Organizarea planului devine critică : felul în care acesta este structurat determină felul în care utilizatorii se vor mişca pe sit. o zgâriere a suprafeţei limită. Transparenţe mai mult decât opacităţi. urmărind logica topografiei existente. Recursul la subteran. Se va insera în munte.dr. Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. cramă. Terenul este articulat precum o topografie stratificată. înversarea. situat în vecinătatea complexelor cavernoase. un loc Sub. Într-o adiere lentă el se confundă cu topografia. C ONCLUZIE Desaturarea construitului. laborator. Noul Centru va fi in acelaşi timp o trăsătură a peisajului cât şi o nouă condiţie în care spaţiile sunt de-a dreptul „cioplite”. lumile subterane fascinează şi angoasează. muzeu. O orogeneză desaturată. Nu putem uita ceea ce n-am ştiut niciodată şi nici regăsi ceea ce n-am pierdut niciodată. Bucureşti Centrul. o încreţire fină şi o glisare în materie. ele devin enclave de intermitenţă. Într-o dinamică a gesturilor simple construitul se grefează în relief. degustare. Planul permite o juxtapunere de utilizări diverse : învechire. Cele două strategii de design principale sunt : manipularea terenului şi articularea structurii ca o nouă formă de relief. În căutarea posibilă a unei umanităţi disipate în abuzul de real.I. permanente active mai mult decât latente inerte. cazare. de regăsire de rememorare. devine topografie. construirea nu a spaţiilor ci a negativelor lor.arh. Georgică MITRACHE 34 .ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. se interpun între straturile cogniţiei şi stăruie aproape nebănuite în datele imediate ale umanităţii individuale. Camuflaj şi transparenţă sunt resurse ce completează schimbul topo pe care noua anvelopă îl descrie.A. la „lumea de sub paşi” e o încercare perpetuă de rememorare. prin decojirea şi multiplicarea suprafeţei sitului. GESTURI ARHETIPALE U. iată lecţia subteranului.U. inversare. generând un spaţiu IN. scobire. Clădirea şi peisajul se contopesc.

24.dr. 18. 34 Îngropat . 19. 27. 19. . 20. 21. 3. 10. 26. 26. 16. 13. 19. 12. 27. 17. 5. 16. 23. 21. 15. 12. 33. . 27 Grotă . . 11. 29 Pliu . . 25 Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf. 8. 2. 26. 22. . 25. 2. . 33. 5. 4. 7. 23.M. 30 Subteran . .ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. . 4. 28. 29. 30. 18. 4. 34 Scobire . . 31. 22. 13. 10. 29. 23. 18. 7. 34 Cavitate . . 15. 14. . 14. 20. GESTURI ARHETIPALE U. 21. . 18. Bucureşti I NDEX Cavernă . 18. 1. 10. 29 Înauntru . 29. 3. . 10. 17. 14. 2. 32. 13. 3. 8. . 34 Săpa . 22. 25 Înafară . 20. 12. . 9. 8. 23. 28.arh. 18.I. . 24. 32 Relief . Georgică MITRACHE 35 . 20. 6. 20. 34 Troglodit . 31. 4. 27. 19. 12. 6. 5. 20. 19. 26. 15. . 5. 15. 30. 7. 6. 4. . . 31. 3. . . 23. 13. 2. 32. 17. .A. 9. 23 Habitat . 23. 14. 22. 4. . 2. . 21. 14. . . 34 Subsol .U. 12. . 4. . 17. 15. 19. 28. 10.

U.dr.I. GESTURI ARHETIPALE U.M.A. Georgică MITRACHE 36 .arh.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ. Bucureşti Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.

Bucureşti Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.A. Georgică MITRACHE 37 .ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.U.I.arh.M. GESTURI ARHETIPALE U.dr.

I.M. Georgică MITRACHE 38 .A.arh.U. GESTURI ARHETIPALE U. Bucureşti Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.dr.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ.

Tadao . Edition du lineau. 1964 Web – ografie : http://www. Architecture d’Aujourd’hui. maisons enterées. Jules . 2002 Verne.B.M. Roma. M. E. – Maisons creusées. Paris. Louis – Silence et lumière. Teora. New York. Vie des Arts. 1952 Verlay.Indiile negre. N. 1996 Periodice : Ando. Laterza.org/wiki/Matm%C3%A2ta http://www.Architettura delle caverne.com/ http://www.fr/gb/villages/RoqueGageac.I. Paralela 45. . 1981 Kahn. Paris.wikipedia. 1991 Nicoletti.saint-emilion-tourisme.wikipedia.com/places/tunisia1979/pages/tunisia11.U..dr. Bucuresti. GESTURI ARHETIPALE U. Birkhauser. Garden Way. PUF.About Landscape. Zurich. Les Edition D’architecture. Paris. Paris.showcaves. . S. 2003 Campbell.P. 1980 Charneau. Bucureşti B IBLIOGRAFIE Carti : Bachelard.The Underground House-Book. Alternative.L’urbanisme souterrain.Architecture et urbanisme souterrain.A.ARHITECTURA ÎNGROPATĂ..com/ http://en.goreme.htm http://en. Bucuresti. .arh.cc-perigord-noir.org/wiki/Cappadocia http://en.html Absolventa : Silvia Andreea DRAGOMIR Îndrumator : Conf.org/wiki/Troglodyte http://www. 1980 Utudjan.. 1995 .org/ http://www. 1996 Le Corbusier – Oeuvre complète. Callwey . Georgică MITRACHE 39 .Pensée sur l’espace souterrain. n/34.wikipedia. mai-iunie 2002 Architecture troglodytique en Cappadoce. 340. S. Gaston – Poétique de l’espace.ninisworld.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->