P. 1
Disciplinarea Pozitiva - Adina Boris Si Anca Tarau

Disciplinarea Pozitiva - Adina Boris Si Anca Tarau

|Views: 121|Likes:
Published by mianna3

More info:

Published by: mianna3 on Sep 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2013

pdf

text

original

Terrnenul de

este perceputd de co

inccmodd sou dureroosd. Rolul porintelui este sa ili'ncurajeze

pe copil so persever-eze in acest prcces de invatare a unor compor+cmente spec if ice vQrstei $i a asumarii responscbilitdtii.

ISBN 973-7973-10-0

Botis

I

SAU DISCIPLINEZI

•..•. ; •.•. ·.i ..•.•. ,""";",.,.,

Editura ASCR

na

rezervate, Reproducerea sau

in scris al editurii este interzisa.

a textului

DISCIP

NAREA P

TIVA

DISCIPLINEZI F ARA SA RANEsn

. Camelia Popa

Daniel Paul

Editura ASCR (Asoclatia de $tiinte Cognitive din Romania)

Gh. Bila;;cu nr. 37, Cluj-Napoca Tel.: (+40)-264-590967

Fax: {+40)-264-595576

Email: ascr@psychology.ro

comenzi:

" (+40)-264-590967 Email: ascr@psychology.ro

Editura ASCR

2004

ISBN 973·7913·10-0

de vorsta Mediulin care cpcre

individucle Standardele compcrtcmentcle ale

IL3. Care este diferen]c dintre comportement ~i etichetcre

III.

UNEI BUNE DI!:iCj]~LII\lA.U Disciplinarea incepe cu 0 buna comuniccre

A Bariere in comunicarea cu

B. Comunicarea inseamna rnci mult decdr a vorbi

1. Ascultcrec reflexiva

Ic. Cum $tie copilul co 1'1 lb. Cateva r-eccmcnddr.

cscultorec reflexivd

ld. Cum raspund copiii cand parintii prima data cscultorec 2. Construirea $i trcnsmiterec Aplica!ii

73

90

1

2. CONTROLUL

2. CONTRACTUL

29

3.

4.

33

35

IV.

37 38 38

$i

43

45 46 52

co savina

1n cazuri extreme la pSiholog scu 10 ca etunci cand totul merge cporent, I'lU ne

de vreun l"1"'rj(li""'{~P ni se

pare co ne descur-cdm mulrumitor

Suntem obi;;nuiti eu imaginea

fiind 0 eel putin In

nu are cum sa gre§easd:i. cdmrte, fara rezerve, ca nici un

pocte sa fie perfect. ceec ce

spunem este co pdrinteie pcere tirnpul cote cevc, penrru a le mult din ceeo ce au nevoie.

Disciplinarea comportamentelor

invatarea unor compcr-tcmente segmentul neglijat ctunci cand se "1"i;"'i"l'~<:1'P

Disctplinorea pozitivd cere mult buna copiilor , ccestic 'lor invata de 10 nevoie de mai putine cctiuni corective. oferite se' refer~ 10 modolitatile prin care copilului dumnecvocstrd. Probabil ca

va sunt cunoscu+e deja sou chior le abordate In oso fel Ineot sa aveti un de ce nu se vede nici 0

nu vrem sa tot

mai

mai mult vizeezd ~i

8

Daea luam in considerore insa sunt nepldcute sou chier devcsrctocre De exemplu copilul: va avea 0 imagine de sine

ft va invata so rilspunde cu s-cr putec sa aibe resent-mente teama de ei

acestea

Il1chidereo Intr-o

cO: a otacuri persona le, cum or tonolitati negative, pcreclirec.

randurile de mai sus, s-cr

sa recurgo 10 cstfel de Tctusi, unii parinti

nu CUI10SC nici 0 alta metoda care so.

Au ei In~i~i acela~i "tratament"

porinti foe ccelcsi lucru,

G§Q sou co prin cceste

ve cvec repulsie

de

10

est€:

ccrecteristi ci,

exteriecre ani interiorizeze

1

este

as! covoarele. hainele care sunt Tml"l"n,~tin te

ccesr ccz, cere-rea de

co un ce +rebuie

contrast, DISCIPLINAREA a or-dinii sociale, 0 urmare fireasca a ,.."'.,..n,nr~"n drepturi eqcle ~i respect litatea de a 100 decizii, de a olege

sa cctiunec. Astfel, el devine

... Tr,,,,,,..,,. ~i de consecintele ccestuic.

Total: Dan, ~tiu co este GUI'Tl!n'ICa rummeara desenele tale favorite, dar

modul cum vc fi 'Inlocuit cioccnul,

Toto] cum vei

ciocanut?

PEDEAPSA este crbitrcrd, adica este , faro so. aiba 0 legatura

se concentreazQ

amintind mereu de

sa se simta

14

PEDEAPSA ameninta fapta~ul iubirii. Uneori parintii ~antajeaza simfa respins.

sau a Sa se

se

Atune: mama vine In camera ~i Ii

na mai face atdta di rna doare

Am

zece,

Maria ~i

servirec cinei

cu

cu

/a masa cu

de 10

Impr~tiat judiriile in touta case. S-a casa ~i acum vrec sa se jocce Mama eopilului: (pe on ton derordine. mama no te mal iubesre!

sa stea

Prin co este acceptat ~i iubit, In pcfidc

Mama, merg Sa ma joe Mama: Po!1 Sa te duci 10 fotbal.

aduni hainele.

16

iuam urmatorul a

cscunse pot influenta diseiplmcrec:

care

De obicei, cei do; copii ai doamnei bancheta din spate a masimi Ar fi

timp go/agia ar fi reinceput, mal despre eficienta consecintelor logice, riaamna

alto tacticd. Asrtel, a oprit pe marginea ",,,,,..,,m,, srumana poate conduce In ace! zgomot va care se vor potoli. Cu toate acestea, a nenomdrate randuri, fara a

Se pare co nonverbal, docmnc le comunica nr"""rnr de c-i forte so. se supund, intentie perceputd $i

Pe de alta parte, In cczul In care va recomcnddm so tineti cont

I ,

I'nainte de a organiza 0 ie~ire Intrebati I'nsoteasca. Ludnd In considerere denintele

, '

mai ccepercnti.

Nu uitati co este nevoie timp ~i

disciplinCirii pentru co ccecstc sa aiba: succes,

18

20

o asculrarea acordarea

n'f''nn,'!If'II'·,f'f/ adecvafd ceec ce numim de

dar exista~i ~i eontribuie 10 forrncrec unei

r't"ltV,c,1"o - ~i ctunci cdnd au ,.jl"',,,,,,,rntt:>

au ,?i atunci eond sunt ~i cond

nevoie sa fie iubiti a§>a cum sunt, tot timpul. nu este acel~i lueru eu sentimenrul de iubire. Un

co I~i iubeste co cceste sa cfle cces+ lueru

sou sa II simta. Aceestc se

sou care I§>i

dragostea nu mci es+e

nelncrederec copilului in

22

COf'ectitudine, CopiH trebuiesa cunocscd icr cpliccreo lor so

constanta :§icore:cta, cum au fast stcbilite.

Comportamentul adultului rrebuie so. constant In timp ~i Tn diferite Schimbcree

Timp.

Copilut are nevoie de ctentic ~i compcnic dumnecvocstrc. Alocati-va tim'p' 50-1 'i'nvatati, 50-1 csculta'[i, Sa va J·ucati cu elsCl-i 'sa

I I , ,I

cu el, sa va plimbcti Tmpreuna cu el. 0 so

mai mult timp cu cprecrc mci mulr

~i vo f mal usor sa renuntcti la clte activitati care icu mult care nu sunt la fel de importante.

Suntem con~tienti co +irnpul este din ce In ce mai co uneori

parintele este nevoit so lucreze mai mul+ pentru a un "trai

decent" fcmiliei. copiilor. Dar nu Intotdeauna cces+ lucru presupune sccr-ificcrec timpului petrecut cu copilul. Este bine co timpul petrecut cu copilul so devind un obiectiv pi parintelui, pentru care so depuna efort constient ~i care, cu siguranta, vc fi rasplatit'i'n viitor.

In disciplincrec pozitiva, sarcina parintelui este sa nevoile care genereaza compor-tamenrul nedorit af copilului $i sa ccute modalitati moi adecvate prin care So implineasca ccele nevoi ~i so. elimine comportamentul inadecvat. Dar vede+i, ccesteo nu sa schimbe perceptic parintelui fato: de copil. drcqostec ~i respectul fata de el.

24

treboi sa vaingrijoreze comportamentul coouuuu Comportamenteie nedor-i+e stint cele considerate co apcr prec moment nepotrivit. Iata I'n ce ca surrt

Comportamentele care continua dupa 0 onumita vorsta, cond ne Q§teptam de 10 ccpil sa raspunda 'i'ntr-un alt mod.

Comportamentele care In alt context sunt adecvate, dar care Intr-o anumitcisituotie pot reprezenta un rise pentru el sau pentru altii Sou pot duce 10 violarea drepturilor altora.

Comportamentele care se repeta prec des $i interfereaza cu abiJIifotea copilului de a 'i'nvato sou limiteaza poslbili+etea copilului de a se dezvolta ccrespunzdtcr.

comportamentele

o

au probleme comaorramen

Apr-cepe orice copil vc un compor-tement inedecvct 10 un

moment dot, ;;i cproximotiv 10-15'10 din copiii de vor'sta pre$colara probleme ccmportcmentcle 10 un nivel moderato ~i educctorii 10

25

.2.

care:

1.

2. a ccmpor-tementului

3. opere datorita ccrccteristicilor

4. este un compor-tement ccceptcbil corespunde cu stcndordele rn ..... nn,.,·m care face parte copilul, Sa le luam pe rand.

I'IU din

1. Co.raderisticile

ronduri le de mai jos sunr

Sunt eerccteristici care ne putem vorsta specificate, 'i'nsa ele trebuie intelese individucle ~i 01 nivelului actual de dezvoltere a de fcptul ca unii se dezvoltd mai

Nou l'Iosc:ut ~i sugar (0-1 an)

g dependenta totala de persecnc care II a dezvcltcrec sentimentului de ctcscment

m nu face distinctic Inrre sine ~i lume In

R imitO: expresiile emotioncle pe care le observe Ie 10 cl+e persecne cprepicte

~ manifesto: teama sou neliniste In apropiate (cnxietcte de sepcrcre)

sau

26

"

..

ceee ce

sau a unor persoane

co ~i el ~i ca I'IU exista un

Ii

, Ii do un sentiment 01

~ are

CQuto noi " Incepe sa aibCi inreres devine tenter droguri

elte

28

de sexul opus

2.

l1li 1'Ir1l'1n1'" ''') 1

scnimbari)

II tolercnro 10 frustrere $i mal mult In sarcina, In pofidc mrrcurmruor' rrrrnrnmna renunta mai repede ovond nevoie

continua - de ex. etunci CQl1d au de

III! concentrcrec (unii se angaja in scrcini care

ccncentrcre timp mai Indelungot, au nevcie

dincmic, plictisindu-se user)

III! diferentele Intre feti!e ~i

4. Standardele cempertemenrcte

Pe longa diferentele indtviducle ale familiei. Astfel, In .mai importonta, s+ilul de viota nu impune

orele de somn, Dadl este yorba despre 0 lucreaza ~i copilul trebuie sa mearga 10 $coalo, eel mai impune respectcrec orelor de culccre, ecestec flexibile. In primul ccz, dad! un copil vrec sa se

nu constrtuie 0 problema penrru fcmilie, a deuo

o anumita ora pocre constitui 0 er-ornerno comnor-rc tabelul de mai jos sunr sintetizcte pe care le urmarim pentru 0 evcluo

30

un

31

Viirsti 0-1 (til 1-3

comul'licil: este orientet spre "'I'OIn" .. "",,, unui scop - mediului

face crize de furie daci'i nu i se face pe

cu de aceea$i vorsta devine tot mai

vree sa exeeleze intr-un domeniu

nevoie se

decdt a facut-o

in care apare

ex. mutcrec I'ntr-un clt cartier, eonflic+cle dintre

5tilul cutcri'tcr a! etc.

individuale

e nivelu] de activism

@ curiczitcteo

cOl1centrarea

.5tllll'ld'arclele r- ", ... ",~ ... 't"m""1r""I'" ale familiei

lc intrerec 111

camera

Factori care defil'lesc un comportament [lI'(IDUemCITIC

~ care continua 0 anumitil: cCind ne

n .. >, .. " .. "uu intr-un clr mod.

U"lI"'nt''''I'.nr",p.n'·""p care se prec des $i interfereazO: ell abilitatea

scu limiteaza de a se dezvol+c

Como,ortnm,en"tele care 111 clt context sunt cdecvcte, dcr care Irrtr-o

Cll1umitO: pot reprezenrc un rise penrru el sou scu pot

duce 10 violcrec drenturllor cltorc.

J4~J8

32

cont necesara

schimbarii

Sa luam

pe

o serie

invatorea unui frecventei Sou cbordcreo copilului crunci

34

uneori Aceste

ell mai

36

(leI"

L

Ascultarea reflexiva Im"IILY! ii;!tl'!,l,:>a.p_r~·t1 vrea sa spuna ?i apoi repetarea ideilor acesta sa se simtii' rnteles ?i acceptor. Ascultcrec penrru copil, In care el se pocte vedec

i se ofero copi lului un 10 ceea ce 0

ccecsre vc ~ti co a fest Inteles de catre Asculteree reflexiva presupune cevc mai

a-I co recunocsteri

a ceea ce spune sou omite sa spuna.

;itim co 0 persocnd care este """,nr/'Tn vedere cnumite cspecte, Prin sa gCindeasco dincolo de problema care a

asta?"

trebuie

Moi

va

un

Pr-cfesorul es+e close oceecl

Parintele: Simti co e~ti furies ~i rip·71'1 .. 'n .... i-t ;;i co cl vrec sa

niciodata cevc bine In

ceeo ce i S-a comuniccree. Prin contrast,

38

mine. Nu ce sa cred ...

lucrur-ile nu merg

co nimanui nu-i

Raspul1sul il'lchis

Nu permrte ccuzo manifestarii de catre eel care aseulta a dezinteresului de a-I csculto ;;i

intermediul verbcle sau ",,,,,,,,,,,,'1"\,,,

Raspul'Isul deschis

Permite copilului mcnifesrorec ccceptdrii sentirnentelor

Intelegerii trcnsrnis de cdtre adult.

;;i a

40

Ti se a;;a co ce Sf!

oriunde vrea,

Sa nu mai

_____________ mine.

fara speranta ranit furies
inadecvat onxics incapabil
phctisit paras it in .... ins
mizerabil' dezcmagit respins
descurujct tr ist nerespectat
stu.pid I,n dubiu nedre:ptafit
stonjenit nefericit doborat Unii
neiubit speriat inferior
vinovat ingrijorat fericit capabil

'i'ncurajat emotionat

recuncscetcr implinit

m6ndru eliberat

ecceptct apredat

confortabil fncrezator

bucuros relaxat

iubit multumit

respectat .satisfacut

Cuvinte care reflecta

Evitati so. repetcri cuvontul

supdrct" pocte comunico fcptul co. nu II mai

raspunsurile date, 'i'ncercond sa clorificcti ce 'i'nseamna "sup(irat". In alegerea cuvontului folosit

sentimentelcr, conditio este co ales

copilului,

42

atitudinea de

ccest COZ, es+e chior sa TO II vmr'"n prob lemei .

nenc+urcl"

ci

ccest ccz nu door am

sa dau

a~a cum se

sa-i spun

mi se

Intr-adevar, spune co

u+ilizct cnumite un +imp indelungat §i de raspunsuri noi

CU or-ice clt

este

Urmafoarea etapa a ,..",,,,,,,111"''' trcnsmiterec mesojului.

Construirea ~i rrensmiteree

Procesul comunicarii rnescjului este

unor sfcturi: "Fa csrc ... " sou cred co or

Iata cateva motive penrru care este sfcturilor:

evitcreo

II Sfcturile nu-i ajuto pe problems. Ii vor face door II Multi copii refuza sa urmeze neincrezdtori ca sfctul eferit este doresc Sa fadi ceec ce le II Dadl sfcrul dumnecvocstrd nu raspunzator penrru ececsrc.

46

fi

noi".

interactiona cu

constrcirea una! mesa) la ""''',Y'<'"f'{j",f'{ Inainte de 0 va 10 sunr consecintele unui comportamentu I ;;i drepturile ccnsecinte ccest comportement. Mai

asupra dumnleavo.~~1rrn co ti s-a

"Nu pot ouzi televizorul cand esre atota "Nu pot aspire covorul cdnd sunt atotea toatCi camera."

Construirea unui mescj 10 per-scene mai important lucru pe care rrebuie sa II n"'r'~n,~nfl Intai este cO: ele se pe copil) $i nu orunca vine pe nimeni. cdnd exprimati ccesre

~i nonverbal - ca are vclocre ~i II

de comuniccre despre care

care copilul se simte r-especter. sincronizare intr-e ceea ce doriti sa ce vrec sa comunice copilul. Dadi gasiti-va timp pentru 0 mai bine este sa evitcti so. sou dispute. In ~ceste momente retrageti din conflict, mentinond respectul de respect din timpul ulterioord a discutiilor.

cstfel de situatii urmatoarele etape:

cent de

50

care

~i c:ueaelfflea tlnei voricnte: wCare crezi tu di este ceo mai bund>"

so.

sa

toote

ale l!.Iate:

asta?"

cort: vei face asta?" vern discuro din now

asta?"

nu vn aceste cozuri

lui Marius i-au permis

vazut 0 reclama la televizcr, cu 0 noua ~i s-a

sale despre aceasta. EI a intrebat daca pocte sa cumpere ocecstc

Mama i-c raspuns co. este decizic lui ce vc face cu bcnii. EI s-a

destui bani so i~i compere cceestd Mama

per+eo Sa de bani urmatoarele "nI~Tr"""'"

dorit sa cstepre ~i a cerur un

cceosto nu facee din

cecrte.

II Ce a urmarit copilul (care a fest

II Care. ar fi recc[ic tipica a

52

Dadl de

1.11'1

Remarca unui

Nu-mi

;;i 0 sa Ie martane!

2. Profesorul nostru este ursuz.

3. vreau sa rna due in

pat. Este Inca devreme.

4. h!lino de

cella.

care vii la persoQI'IC! 'i'ntai.

un cnumir

Penrru a cjutc copm so. mai usor un

rp,rnl'1!'1"Y,n"I'1!'1 sa respectcp urmatoarele

va

i) dar comportamel'ltul pe care sa-I

ex. spdlctul pe moini Inainte de masil.

Descompuneti 71'1 pa~i mid comportamentul respecriv comportamentul care trebuie

a permire invatarea glabala,

mai mid.

ex. ridicarea monecilor, sdpunirec mdinilor-, frecarea moinilor, crenjoree monecilor.

1="1",,,,,+i Indrumarea

Indrumarea consrd In a comportamentului In vederea

de de comportament

54

ex. chiar dOcCl nu se

doar le pune pe prosop,

~ .. i' .... n .. '+; + ..... ~+",+ 7ndrumarea aUml'lleaVQ,IlS1rll"Ci

care vede+i co se descurcd singur evitati sa-i rna;

co care sunt mai

spunetinimic. Astfellicomunicati copiluhn co ave!ilncredere In el ~i co se poc+e descurcc

Recompensati 10 intervale neregulate comportamel'ltl.ll . dobandit Pentru a consohdc un comportement e important sa Irlcepeti 50-I

din ,and 10

Asigurati-va insa ccest comportament este invatat, In<iinte

trece la faza de consolidcre.

ccpilului de a se

ex. Recompense!i cand in cdnd,

pe

door din

In reclizcrec cu succes a ccestei metode este cbservcrec micilcr progrese, care, chior par nesemnificative, rrebuie mal into; recompenscte. iar apci consolidate. Tineti minte co "i'nvatarea presupune efort ~i munca repetata!

i) Alegeti un comportament nou pe core co vrea 50-I

copilui ~i descrieti pa~ii neceseri dupa mQdelul de sus.

56

ne-cm co

necesor Sa rehnici care Ie

in limp: (1) recompense §ii (2) contrelut mediului.

sau

Recompensa est~ 0 consedntCi a ccmper+cmentului care creste

ccestuic a Se

10) Tipuri de recempease

a ,~~

• socicle: loudc, 'i'ncurojarea, cprecier-ec, ccceptorec de cafre ceilalti

iIlII activitati jocul viztonorec de scu

desene

Tineti conr de foptul co un lucru pocte fi 0 recompense pentru 0 anumitO

nu

co ~i sou 0

persocnd, De exemplu, lcudc parintelui pocte fi 0 recompensd penrru

atunci 0 nota buna 10

ctunci A$odar, recompense esre 0 funcjie pe care 0 are un anumit lucru 10 un

moment dot. Prin urrnore, nu fi es+e

ce 0 ~i

daca produce sou nu repetorec comportamentului.

pu+ef oflc core lucruri SOl.l

lIintrebari directe: "Ceiti place mai mult>", "Ce obiecte te otrag?",

.c« dori?"

II observcreo des, sou cctivitcte

alege mai frecvent

ori, cces+ec epcr sub Uneori este focr-te grew sa

~i il1curajare. ExistO: situatii

§i potrivitd momentului. De

care mcrcheczd un gol, or fi

cvec 0 recc+ie spontend de bucurie

Ce lovitura bund!", devine 0 incurajare pentru co este 0 ~i reclizdrilcr copilului. E important de

copilului rrebuie sO: continue

Performanta din diverse cctivitdti lui.

, ,

scu una Tncumjctocre depinde

1'1 clara de a Incuraja, nu a

II Motivatia pentru care copiks! se sa

bine. De exernplu, daca el se straduie~te sa atentie, pentru a se razbuna sou laude pccte provoce II Momentultn care nu 51? a~teapta sou cond nu a actionat ell

motive, kiudc ve cvea volocre de

58

sunt ei.

co rni-c

"Am nevoie Catre toata Mulrumesc."

~tiu co te pricepi noi?"

CortJcteristici fundamentale

Focolizcrec este pe corrtrolul extern.

Focchzcrec este pe ".."r,,,,r,,'t,,,'F o ,, so. fie

"Chiar co ci muncit aMi se pare lucru."

"Observ co

10 ccest

Centrarea este mult pe

evcluorec externd.

oi

"Pari cam

LAUDA

2 .

• Slint 110101"05 numai dine! facceea

mea conteczd. Sunt

10

recompense

e mai

TIII/ata

vclcere 'In functie de ebilrtctec lor de rnulturni pe a1tii. Copiii care nu se conformeoza cerintelor clrcro vedeo erice forma de cooperare co pe 0 fcvoere pe care 0 fcc altora. Tnl/ata so T§i cprecieze valoarea Tn funcrie de cum reusesc sa-i mu1tumeasea pe ceilel+i, deci

sa ccjicneze sou sa evite cctiunec In functle de aprobarea sou dezeprebcrec celorlalti.

s+cbilesc standarde

evalueze progrese ~i so. ic decizii

sarcin'\.

de

Qutoadmil'listrezlI!:

62

Biliatul

nu vo avec

un concurs de

recompense nnilltlti"tli! 10. recompense

dumneavoastra au

doi dar le urma

nominalizat ales ~i ccurn es+e

III Cear
UI'I comportament III vrea 50-I
mai des sau mai frecvent Ii pas
neeeser, de mai sus. III sine?

II1CerCa sa-I

ce ati face sou ee

III Fiicc dumneovocstrd se plunge co dificile,

de or-itmeticd sunt prec

III Baiatul dumnecvoustrd Inceardi sa se imbrace pe dos ~i pcntoff invers.

dar

luat

III bucatarieo

dumneevocstrd tocmai v-o

sa

In

64

cernctertstici:

1.

III

descrise

mare, este foarte din

bibllo+ecd ~i so citeascd; deed in camera unde

se ofla un televizor. este focr-te co 10 un moment dot

sa fie terrtct sa den drumul ~i sa se uite sou

temele cu televizorul pornit.

Recomandari privil'ld ecestei m"'"'tnl'll~

II Identificati comportamentul pe care dori]! 50-1 III Observcri In ce mediu opere (vezi plinorii").

III Reproduceji cat mai bine III Recompensc'[i aparitia ccpi+olul anterior.

i) Alegeti un comportement ~i control 01 mediului, necescri pentru schimberee ace lui COlml:)orirlll'lU~rlt

66

copiilor lor de

~i de a fi rn"",,,',,,,,,nt

metoda penrru un de

i'nvatare.o unui comportament, dar ;>i un m~aj legat d~imagineape cere 0 are despreproprilll copil.De exemp!t..j; de 'F'.£>rnv·",

copilul 0

EI va co interveni

situctiile dificile farO. a fi nevoie co el so. depuoo este ~onSiderat ccpcbil so. se descurce intr-o situatie dificila.

Sa vedem ce Invata copilul doca parintele aplica 109ice ~i naturale:

a) Consecintele naturale

- . intelesde copil Reactic:rprobabilii a
Caracteristici maJore
cCl2ilului
Exprimo ordinec Am incredere co vei Cooperare, respect fata
naturaia a lucrurilor. Invata din de sine ~i fata
comportamentui tau. ou+odisciplincre.
5e ieaga In mod natural Am incredere co vei fi Invata din experienpf.
de comportamentul responscbil In decizio pe
necdecvct. care 0 vei luc.
Copilul es+e tratat cu Nu tu esti problema, ci Va avea 0 parere bunG
respect ~i demnitate. comportamentul tau. despre el. Cre~te I" VVYV
htotec aparitiei ccmpor+c-
men+elor cdecvcte in locul
celor incdecvcte.
E 0 metoda centrc+d pe E~ti 0 persocnd care Devine 0 persoona care
comportamentul poate even grija de ea. pocre sa ia singura
prezenr ~j viitor 01 decizii.
copilului.
Tonul vocii este calm, Te iubesc, dar nu Imi Acceptd dragostea
place ccmpcrtcmentul .". >:1. i'i se simte
I-'U""~"U'
tau. sigur de ea.
Permite copilului sa ia Am incredere 111 tine; Se vc simti capabil de a
singur decizii, e~ti ccpcbil sa iei lua decizii responscbile.
singur decizii. T e accept pentru ceee ce e$ti, dar nu sunt de acord eli

com or'tcmentul tau.

$i are incredere In dragostea

E~ti capabil sa iei Ii'll/eta so. ia decizn

singur decizii.

E~ti o care se care

poate Ingriji singurii.

co

i) Copilul uita frecvent sa-§i ia cnumite lucruri de care are nevoie

cum or fi penorul sou pechetul cu De cele mei

ori, tind sa-l ameninfe seu sa mearoc ei 10 ~coala so le dUCQ. Sa ne gilndim insa co mersul 10 §coala presupune 0 ser-ie de compor-tcmente pentru care este responsobil copilul ;;:i pe care trebuie sa ~i Ie Insu~easca. Prin urmcre, cand

Iucruri afecteaza pe dumneovoastra,

so. pccherul cu mdnccre 10 §coaIO:, consecinta

69

68

nu vrec sa se timpului sou a

este cceee de a morala

impuis, COpll! se vor i'",-.?i ... ;H;,1fV'I

nu-i place sa fie obligat. cu

foer-re important 0.1 igienei ccest obicei. Prin urmcre, ramcneti co nu vo prim! mencare - consecinta logica

pe moini.

Pentru a ojunge 10 rezulrctele e- ""-",,,,,.,,,,,, ... , practice:

tineti cant de

ei.

I!lI Explicati copilului de ce rrebuie sa faca un enumit comportement ~i care sunt consecintele lui.

ex. "Trebuie sa ne spalam moini 'i'nainte de a deoorece pe

maini sunt microbi care ne pot imbolnavi."

res-

Ii Aratati copilull.li cum sa (modelare); descompul'leti

mai

70

tabeL

e supdrot co a luat 0 nota mica la test.

Doriti so vorbiti cu

. ,

cinevc, dar copilul va tot'i'ntrerupe.

I-;;---------!---------+-------------l

In timp ce suntef 10

copilul varsa din 9re~eola lcptele.

Alegeti 0 situctie care va preocupa. Il'lcercati sa .. +"hili+i aplidirii me+edel censecinteter logice seu naturale situatie.

otunci

pe eere le d~7ir~~~ii 01 cnl~'"n'''

~i exact

va fi evall.lata Iilfic:ienta SQ.

II un c:mgajament verbal, atat

(:opill.ll, fato de cateva persoane ~i

despre contractui mcheiat. Cercetari le erata co cces+ gen per-scene pentru a face ccmpcr+cmentul pe care ?i I-a

motivoozQ

Acoosta metoda este fotosita mai ales eu cdolescen+li. ctunci cand Intre ei ?i parinti eper 10 un consens. Prin foptul co ei negociazQ compor-tomentele dorite, con+rcctul compcr+cmentcl sentimentul co pareroo lor es+e importanta.

Faceti mici compromisuri - ccceptcf unele copilului, In ccest fel veti avec mai multe sense cc dumnoovoastra sa fie cscultctd in discutii mai impcr+cnte.

urmatoarele: " .

urmatoarele: " ..

cczul in care sunt: ....

cczul In care sunt: ....

este vclebil

rediscutct

astozi. Acesto vc Intolniri.

ell data de

Alegeti 0 situatie care \fa preocupa 11'1 legatura CIJ cepilul ~i "'''",nc<J sa alcatuiti un posibil contract comportamental.

74

75

dorim seu intensitatea unui

In

sou intensitatea de a scddec. S-ar puree chicr sa observcm 0 recctie putin ogresiva din

lului, Copila~ul din exemplul sa

tot mai sou mai

treptot vc inceta Sa se comporte ostfel.

Cu clte cuvinte, axtinctic trebuie sa ne a~teptam co

so mearga prost Inointe de a merge

De csemeneo. s-cr pu+ec co simulrcn cu extincric so apara recompense alternative ale eceluio~i comportement ~i ccesre sa se

De exernplu, crizele ale nu mci

dectentio noostrd. dar otreg atentie ~i grija bunicilor sou clror

persoane din jur.

Penrru a eu succes cant de

recomandari.

un singur comportament pe care vreti

eu preeizie comportament.

care

atunci

mod censecvent.

I'i1I Alegeti un mediu favorabil reali:zarii extlncjiei.

E ineficient sa rccurqem unui comportement

indezircbil al copilului intr-un public, el I'lU mai

de atentia nonstrd, dar 0 ere pc a celor-lolri.

16

III atunei

ex. uDegooba plongi, oricum nu vei primi inghetata pentru co e~ti riicita!"

IIil in, apiicarea metodei doar daca flU obser'VQti (»

sehimbare bit:le.

, extinctia 'in paralel (:1.1 tehnicile utilizate pentru

stimlilarea comportamentului derit.

Tineti cant fcptut co prin extinc[ie se

comportament nedcrit. Daca doriti sa incurajati invataroo sou

unui ccmper-tcment +rebuie so. apelati

10 tehnicile emintrte .., .... 1''''1'''''''''

un problematic el copilull.li pe care sa 'iI

~i stabiliti cere sunt PQ~ji necesari 71'1 aplic:areo. metedei deserise mai SIJS.

foarte cum onume

ridicati tonul, va'i'ncruntati sou dumnecvoostrd cc 0 - resentimente, razbunare urrncre. fiti ferm. dar ramoneti cclm.

cere un efort focr+e mare, """"",,,,,,1". dumneavoastra cat $i

cpoi puree ebordc subiecrul cu

ex. ~i Ioano se joaca

zi: deodctd Ioana merge 10 so. Ii smulga jucoria din In maniJ. cu forta. Ioona 'i'ncepe sa

~i sa se tronteasca In bucatarie oude

ill un lee lil'li~tit pentru

gasit de dumneovocstrd trebuie sa co el se poate calma. Astc nu camera Intunecoasa sou sa'i'linchideti

ill Explicati copilului de ce ati procedat 11.11 trebuie sa ~tie care este regula nerves: vei stc oici pona te celmezi,

78

80

82

intensitctec

2.

- adica cele de

se enerveazQ

Ce

care

mci

III muir doua

Celelalte compcrtcmente incluse in lista pot fi igrlorate

In

se

trebuie sa urmareasca pariflfe!e:

11 Inanifestol"ii ~t:lll'l'ln,n .. ir .... I'II'''~'+'

Orice comportement are oal1umifa funcrie, adica un cnumit mofiv

pentru care se manifesto lc un moment dot. Aces+ se

I'nvotam Sa cnumite ne

beneficiu sou dacel prin ecele comportamente putem evirc onumite consecintele nep/ifcute. Parintele va fncerca so. identifice care sunt

aceste sou ce consecinje vrec Sa evite

~ primes+e atentie (chior- daca este atentie negativo, prin feptul co este certat)

se simte mai purernic, co este sa ,.,rH,.,."",

se razbuna pe parinte evita cevc neplacut (ex. o sarcina pe care tr'ebuie sa 0

III Contextul In cere apare comportamentui

Pentru a cflc In ce context opere comportamentul tr'ebuie Sa 10 cateva Intrebari:

opare comportamentu/? Ne interesecza ce se imedict Il10inte de acel comportement, ce cnume declonseczd reactia lui lc ora de co esre mci permisiv).

• Cu cine este copilul atune; cand se compor'td indezircbtl> Pot fi prezente per-scone care 11 'Incurajeaza so. se

ostfe I sou care Ii acorda ctentie cond sunt

muscfiri, parintele nu 'II disciplill~za).

apare comportamenrup Vrem sa un anumit loc sou opere (ex. lo ~coaja, ccosd, pe strada etc.),

~i cu no opere seu

putin frecvent (ex. acasa, secrc, cand este $i tatal prezent,

caeste mai .srrict cpliccr-eo

Ce se imediot:

ne pecre oferi informatii despre modclitctec in care copllul

este compcrtementul

care Ii sunt (ex.

dot ofero din clasa, ceec ce Ii place, intrucat pocte evita a ctent 10 ore).

tcbelul de mal jos sunt cmintite ;;i coteva exemple observarea

prezentcre schematic IntrebarileTcbelul pocte 01

copilului.

Dan se face eo nu eude ctunci cond i se cere sa faca cevc, Apoi, raspunde obrcznic, spunQnd: ,.Nu vreoul", Iota cum se pocte complete tobelul'll1 ocest ccz:

este eertat, mustrct, i se face morala; i se spune sa iasa din clasa sou se dO. clasa rod

10 crele de geografie ~i de sport; dirninectc

eand apare?

de geografie ;;i cu eel de

10

eu cine opere?

eu biologie; cu mama

dind persoonele menricncte in rubricc I

~ -+_a_n_te_r_io...,.a,...r_a_n_u_s_unt de fota , J

Unde nu pe In pcuze. ccesd (cand tatal este !

Cu cine I'IU apare?

eu total,

cu eolegii ~i prietenii de joacd, eli

cu eersoande straine

Ce SI!! !'l'Ifampla imediat

acestea problemei scu EXista momenta

cu

reguliior dupa care va

trebuie so ;;tie de ce este ce este ,audat.

comportamentul dezirabil co corespunzatoare ccestuic. eficiento: a oricarei parinti, dar trebuie prestunt pentru a obtine

necescrc consecven!a parintelui Ii es+e trensmis copilului De csemenea, este esential co de copil,

" dumtei

cu

care e ccmpor-rcmentul

ctunci cand rezulterte

Trebuie sa existe un

ccmportcmentelcr indezirebile ~i a celor dezircbile.

B8

- 6

nu scu nu vrea sa

este

ell: pot face proprie e un COmn,OI"TI'l''I'U'.lnl

mid. Pentru Q

10 ccpi+olul este focr+e important

imediata atunci cond copriul trebui sa recompenscti camportamentui 10 vor aparea momente in care copilul nu va dori metoda cClI'Isecintelor logice ~i naturale,

co vc putec face 0 activitate preferata, dinti. nu vree so fad! baie, Ii pufeti spune co nu e heine curate pe corpul murdar, §i <:(1 depinde so. se spele sou nu: de osemenec, Ii pufeti spune co Ii lui de a nu face bcie, dar §i dumneavoastra nu inhalati mirosul urot daco nu se va spalo, iar tr-ebut so plecc+i din camera.

Obiceiul de a se spala nu se dezvoltd dace responscbilitctec pentru copil.

S-ar putec so existe momenta care

murdar pe mainL Atunci utilizati eensecintele co daca doreste so manonce, sa vina lc masa ell

in care vine murder, luati-i fcrfuric din ~i

nu Indf pregiftit pentru masd". Nu este cczul sa

asuma

90

criricct

Copilul refuza cnumi+e feluri de moncare - este maiNmofturos".

Copilului i se cere sa manQnce cate puiin din foote prepercrele, se

de mcncare In de Se

co

rp'"I1~l'I<"lrlrl(l:m so. c-i pune copilului In forfurie. sou nu, Va puteo manco orice vo membri oi fcmiliei,

mnnr,'r~'n ~i sa pe

copilul so. dedda clacG '110 ototo timp cat nu vo ~i co nu va mai fi

10

cesnice.

servit nid un fel de mancare pona 10 urmatoarea masa - c"""",,,,:c .. , logice ii naturale. nu rrebuie sa devina un so. manonce anumite feluri de moncare, nu foceti altceva Sa cccentucti repulsic ocestuic fata de mancare. Adu1iii decid usor sa

anumite feluri de mancare; pe

reciproc, ne '110m cstepto co $i un so. oleaga sa nu

manonce din toate felurile de mancare. Prepcrdnd moncarea dupe copilului, II ve]i face sa simta co este tratat eu moi considerctie. Acecstc nu inseamna co nu trebuie sa til"leti cent de preferintele lui, Insa vor fi luate In celcul preferin+ele tuturor femiliei. pe rand.

Parintele pe Ii co nu II so. se

jccce), 'II ameninja (ex. NDadi nu feci curatenie, nu mei mer gem in

vizita 10 motive care nu or trebui

"Acum e , HAre vreme

sa fnvete"), face curatenie In locul copilului ("Tot eu trebuiesd fcc", 0$ fi eu, ce '

Ce pot face parintii

penrru Impartirea r'esponscbihtdtilor' intre membrti familiei se vc face in ccdrul unei reuruuni de fomilie. Daco

mesa, iar cces+c nu nimeni nu

monea Inainte co el so. oseze mcsc. Exprimati cceestd intentie foor+e

dar: "se vo door ctunci cond ve fi pusa meso" -

contribuie 10 rreburile cosnice Ii da

sentiment de vclecre, importanja.

Daco lntrebati care dintre facut dctorie, ocest lucru

va

10 crecrec unei

r ceea ce

co cineva e

De cdnd este rnic, copilulal1vata co pocte conrribui la

lor Ii da cnumite '·V.'"'O'rL'''''

lIorsto "Azi e siimbata $i fccem curatenie. Mama

aspira In camera, dupa ce tu nduni jucariileln cosule+").

lia nu bine corrtribuie

cu cevc, Co ;?i e important sa r-espectcti dreptul

copilului de a nu-si duce 10 'i'ndeplinire indatorirea, dar totodata~i

sa In alta

mai tare ~i 0 so.

CII."''' er- '' alta data jucaria (iar ci vrec doer sa II lini~teasco).

Ce p.ot face piirintii copilul dumneavoastra are un occes moi gondeasca. Prin urmare, va spune. Aminti!i-va co el Incearca Sa I~i

exprime senti mente frustrcre Sa redirectionati care Ii face pldcere, Acest

mid. La vorste mai mari 4-5

~i naturale: spuneri-i sa

trebui sa afero din magazin,

lucru pe un ton lini§tit $i "'AIJII~.U "" -tr- ,nrnTI jucaria. fn care copilul continua, lee excluder-ea. deocrece copilul I'lU

fi fiind foarte multi stimuli pe

ocmeni care or puteo fi .specrctcru" unei noi izbucniri a

ce se lini$te§te, pe dadi esre sa intre

94

cceste problema contextului ?i a In cphccreo disciplinorii").

uita diferite etc.),

CleosO'

(ex. "Daco se cu moncare acasa, nu I'ti mai pun

lo ~i I'i duce obiectele pe care $i

scuze, 1'1 intreaba de fiecare data pus toate

pune el In co pi lului.

face parintii

pocte folosi preventiv .semne" omintecscd sa fadl anumite lucruri. De

unde ca se va uita copilul

pe ghiozdan), unde sa scrie lucrurile

sa le ic 10 ~coala - indrumare. De multe pentru ~coala deoarece este preo tr-ezi+ bine". P/lrintele If poate cjutc pe cu 0 seara Inainte. a aplica orice metoda

uitarea copilului. Daca uita

cine este core I'lU va

98

10 ce teme are

Doca

§i I'ecomanda mai ales ctunci ,and nu

greu, este descurajat, es+a suprcsolicitnr etc. nu este un comportament care se

ceee ce II

Ce

in care s-au pe vremee

vremeo bunicilor dumneavoo.stra.

""""n1'".", are un sti] aparte de Imbracaminte sou de Imbrocare sun+ diterite nu este cevo rau. fest dumnecvoostro de cond es+e mic, II puteti InvCita pe

cscrreczc ~i cum ne Imbracam In

iarna $i e trig aforc, a~o co Me '10m luo fo~ul, co ctunci cdnd a fast

In care se anotimpuri: .ocum ~i

fipice La ocecstd varsta, copiii sunt sou cl+e substcnte nocive. De obicei Ii ceceoses

face pCirintii sanatoase se Invata ccest sens, parintii ~i cei din anturajul care ei se vor comporta In viitor. Daco

~i le spune copiilor co tigora le va fi

ce Ii se spune ca nu e bine so. continua so. fumeze. Copiii

ceee ce parintii ~i nu ceeo

so' existe 0 congruenta 'U"'''''''-''' lui. Copiii au nevoie sa inteleaga de ce I'lU e bine so. scu so. consumi clceol. Dace! li se tin 'Sa nu cumvc so te prind co fumezi" ~i sunt criticati, ei ver I'nceta sa-i mci csculte

pe ~i so Ie vcrbecscc deschis, teama a nu fi

or fi comunicarea cu in care so se

de transmitere a mesojului §i de

104

acasa le esre respectata intimitotea. so. evite so. intre In camera ccpiilor fara. ctunci cond vorbesc 10 telefon, sa. evire so. le ctunci cond refuza so. raspunda. siguranta, vor cvec Incredere I'n ei ~i ei nu vor cvee de ce sa mai lupte le es+e acordata.

106

- ~--- ----~ -~~

un

din cceo experienta. responscbihtcteo ~i

persoonei ~i rea Ii tate

II1II - sentiment de

unui de catre

II1II Stres - un sentiment puternic

dirrtre $i a~teptari

II1II Furie "oarbii" - persocno pier-de ~i

compor-tcmentu lui.

epere la orice persoana. de

Afr",n .. ,;,..", s« ""o moniei;

III interiorirarea moniei (cpcrent, per-seem nu se enerveczd. dar se manifesto In interior, - ex. se 9ande~te feer+e mult la ceee ce s-c fie 10 nivel fizicloqic - ex. TI

insomnii, II deere stomccul, are

etc.) III exteriorizarea cctiune, de obicei obiecte din jur (ex. sparge 10 copil etc.)

III exprimarea adecvatd a - se

comportamentului ~i 10 exprimcrec

Sa nu distructiv. De exemplu, daca h?i,,,,,,·h.

pe copil $i simte co 10 urmatoorea

din

Pentl"u CIl sa va Qsigul"ati ca rp-l~nn\nMldnm 0 metoda disciplil'lorea SUl1t diflcile, icu U~OI" 1<:1 obiceiueile vechi. Dar cicco "'''''''i:~~Vi!'l''tI'tj

vedec ~i pe care vi le

2

destul de co

Guidance and Benchmark Publishers.

- editors

Kluver Academic!

Cum devemm

mai

autocunoasterea ;;1 dezvoltarea imaginii

dezvoltarea competentelor !i4P7V(IITMrpCl

cognitive, controlul rezolvarea de probleme.

8si11010gi, sociali, consilieri

institutort, educatort,

ONG-uri ;;ialte sau asociatii -

abilitati de consiliere a copllului ;;i a acoiescenn comportamentului

abordarea

cronice.

C(J'nsili~1re indivlduala asistarea $1 coplilor in abordarea

a problematice cu care

un moment in scopul

relatiilor din familie.

testere

14

- Sl:r. Pastofului nr, 11 " .. u'l .... t"""·.c:a - Str. Republicii I>c.h"""nn,p - Str, Republicll

afectiva,

orientarea crofesionala

intereselor abilitati de nl"nlfir::,.,,, Imbunatatirea no,-fM·~o'nt<,I~r

deprinderilor fii

dezvoltarea ;;i optimizarea organizatiilor

ONG-uri,

Of era servidi de:

Consiliere §i psihoterapie individuala sau de grup

Asistarea persoanei sau a grupului in abordarea eficienta a aspectelor problematice cu care se contrunta la un moment dati In scopul optimizani nQrcA",,,lo

Consiliere familiala ~i de cuplu

Asistarea familiei sau cuplului In optimizarea rela~iilor ;;i ameliorarea situa1;iilor Grupuri de suport Abordarea in grup a unor nr"hlarn",

Evaluare §i testate osinoioctca Identificarea §i dezvoltare In urmatoarele domenii:

1

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->