RADU PARASCHIVESCU

Ghidul nesim itului

cu un cuvânt de întâmpinare de Andrei Pleşu cu un prolog în versuri de Şerban Foar ă

Cuvânt de întâmpinare
O monografie despre nesim ire? „Vast program!" — ar fi spus De Gaulle... Materia e abundentă, ramifica iile ei — inepuizabile. Radu Paraschivescu dovedeşte un mare curaj când se ia la trântă cu acest balaur şleampăt, ubicuu, intratabil, mondial şi autohton. Dar o face cu un soi de calm vesel, cu o răbdare stoică: nu lucrează ca un moralist acru, ci ca un degustător de moravuri. Altfel nici nu se poate. E foarte uşor să- i pierzi cumpătul când ai de-a face cu nesim irea. Te înfurii, disperi, te sminteşti. Igienic e, prin urmare, să- i ii firea, adică să practici, dinaintea dihaniei, anestezia contemplativă. Acut fără isterie, exact fără abuz entomologie, Radu Paraschivescu a scris o carte „tristă, plină de umor". Râzi, regăseşti la tot pasul situa ii de via ă şi tipuri umane cunoscute, dar, de la o vreme, peisajul devine sumbru. E vorba de infernul cotidian, dar şi de o urâ enie „de viitor". Studiul aplicat al nesimirii echivalează cu o analiză spectrală a „omului nou". Suntem confrunta i cu vecinul (de-alături şi din noi înşine), produs al imbecilizării comuniste, dar şi al postcomunismului decerebrat, consumator de deşeuri, idolatru al „ratingului", ignorant euforic, abrutizat de ideologii, mode şi pofte. Cititorul nu va putea clasa riguros ceea ce citeşte. Nu e nici cercetare psihosociologică, dar nici pură literatură, nici eseu de etică, dar nici simplu capitol de istorie contemporană, nici şarjă comică, dar nici presentiment al apocalipsei. E însă ceva din toate acestea şi, mai ales, e performan a unui om de talent, de bun-sim şi de bun-gust. Carevasăzică — o specie rară. N-ar fi exclus ca textul lui Radu Paraschivescu să ajungă şi pe mâna vreunui nesim it. În acest caz, nesim itului i s-ar oferi şansa să-şi revină, la capătul lecturii, în sim iri. Dar nu-mi fac iluzii. Nesim i ii nu prea citesc. Iar când li se pune dinainte o oglindă, ceea ce văd li se pare cool: „via a însăşi", în toată devastatoarea ei inconsisten ă, în toată dulcea ei promiscuitate. ANDREI PLEŞU

balada lui nesim ilă

Cote ul1 său e-o atenansă doar în zodiacul fără şansă al nostru... La Kitai, jigodia aceasta-şi are nu doar zodia, dar şi onoarea — el, godacul — de-a încheia întreg zodiacul. În apocrifa noastră „zodie a Porcului", câte-o cimotie (sau simplă cunoştin ă) poa' să ne-arate cât de norocoasă e zodia Dumnealui (şi-a Scroafei, — c-un iz, în plus, ca al garoafei). Numai că, pentru a fi demn de-un astfel de benefic semn (al unui ins din rasa York), se cade-a fi tu însu i porc, cu-o piele cât mai nesub ire care- i aduce nesim ire. * La ce e nesim irea bună? La voiajatul împreună-n maşina-n care se dă buzna, de parcă orişiunde ai urca,-n troleu sau în tramvai, tu circuli tot cu-autobuzna! Este un mijloc de transport ce-aduce tot mai mult a sport extrem, — pe fondul olfactiv, a toate izurile strânse-n spa iile cele mai restrânse, în care nu po i fi activ, ci doar cobai, — fie că pute a cururi, subsuori, căpute, fie că o telefonie mobilă se-ntretaie,-n haită, cu cinci manele ce se vaită de moarte,-ntr-o babilonie. * La ce mai este bună pelea
1

În accep iunea (astrologică) de „casă".

cum spun persoanele acelea-n a căror minte sonul i nu ştiu ce are-a ispăşi, de-a dispărut cu totul, betul, de el, din ditai alfabetul, fie că cumperi pept din pea ă, fie că ai perdut în vea ă, fie că- i merge a ă Featul, fie că ăştia cu-nfeatul de câini ar trebui, şi ei, făcu i, cât mai degrabă, pei, fie că ăia de vor pele de câine pentru-a-şi face-obele din ea, căciulă sau mănuşi, i-ar jupui ca, de pănuşi, porumbul. — „Da i-mi-i pă mână şi-i termen într-o săptămână!" * Porumbul evocat mai sus dezlăn uie o poftă-n plus de-aer curat şi iarbă verde, ca şi de micii bine frip i cu-aromitoare erbi şi-nfip i în epe,-ncât nu mai po i perde nici un minut, dând fuga-n spa iul strâmt dintre blocuri, ca nesa iul să i-l astâmperi cu grătare, luând seama să le faci sub geamul vecinului, care, ca neamul de traistă, strigă tot mai tare la tine, că-l îneacă fumul, al tău şi-al altora, în cumul... Când bulangiului nu-i place cum cântă Nicolae Gu ă, — tu-i strigi: „La operă, bă, pu ă, cu tine, — tras la patru ace!" * — Nene Vasile, ia mai zi-mi-o p-aia dă i-o zisăşi chiar astă seară, lu-aia cu sâni d-o kilă? — Fă, taci, că i-l trimit pe fi-mio la tine şi te face pastă dă mici; sau mută-te la vilă!

îmi apar ine. cică.-n jur... aici.. plesnindu-i p-unii peste bot. Ce semeni?. dup-un magnetofon dă-i adormea pă ăi din jur. cică. din mer ană. Când tu eşti un macho şi. geamu-n tramvai şi-o babă. * La ce mai este bună pielea precum a unei pahiderme de groasă? E că n-ai să semeni cu toate neamurile elea strivibile precum un vierme şi care.Ce-mi pasă mie c-ai esamen la nu-ş' ce mă-ta. 2 3 Termenul apoftegmă. Eu te-njur căci vreau manele. vea a-i un ielastic dă care tragi în chip şi fel. î i răspunde-n scârbă. la iarbă verde e la fel. de după care câte-o riglă de calcul. ce dacă. Gică? * Ce semeni. Bă. Acest organ auricular este trouvaille-ul lui Nichita Danilov. îs pungi dă plastic. doar că oleacă mai excentric). — Ce semeni. — nu-s afon ca ăia dă făceau un damen tango. Nae?. pe care o scuipi din mers şi-i strigi: „Răgaceo. cu termopane-n rol de sticlă. dă nu po i circula mai tare?" Sau p-ăla care-i tragi o flegmă când vrea-s dăşchiză. foameo. — conform cutărui Decalog (ălui vechi. precisă ca o apoftegmă2: „E corent. maică. i-ar fi semeni.. cvasianalog. te-a căcat mă-ta în caleaşcă. ca unei moi urechi de cârpă3. în plin soare. . o faci fleaşcă pe blonda din Trabant. Poate clone prin gări şi vămi autohtone. şi ne doare urechile!".. şi-al i câini cu limba de un cot..

iar crapii în saramură. la punctul 2: „Nu te gândi la ceilal i. fi'ndcă nu vor să aibă semeni. 4 . că-n epeneşte şi. plecând la băi mai totdeauna cu ai tăi rar singur.-n tren să. bre4.-ntreg. în vea ă.i sco i pantofii dă teren şi să rămâi doar în ciorapii tăi flauşa i şi albi. Fii. vom aşeza. şi să nu ui i. Şi să nu ui i să te-ntorci vineri că e logodna ălor tineri. nici pă ei să nu-i serveşti fără mujdei. leit tăticu'). o lungă masă şi vom pofti întregul bloc: Bre"-ul colocvial (incompatibil. mujdeiu-n care-ntingi şi cele vreo doişpe proaspete piftele. * Ce semeni? — când. doar cin' să-mpinge iasă-n fa ă. e plină de-o tandră gelozie: „Să nu ui i cum urci. se prefac că nu sunt din aceeaşi oală. îndeobşte. că prinde bine când î i sco i cămaşa albă din chilo i şi din nădragii ăia strim i. nesim i ii fac un soi de Interna ională ai cărei membri-s. parcă. maieul ăl cu găurele prin care-o adiere sim i. şi el. cu un „decalog") e o ini iativă a mea. Aurele.-n mai larga casă a scărilor. de ordin comic. lasă-l să umble copăcel ba chiar de-a buşilea. dar." Altminteri.şi care pune-un punct pe i. de o zi. iar pentru că la noi nu-i loc. gemeni.i. — soa a." * „A. iar dacă-l iei şi p-ăla micu (care e. altminteri. dragă. egocentric.

spunea. ce-a fost. S-aibe şiansă. — martor Foar ă N. se-nfurie.să tacă ăi dă pă palier c-atunci când pleci. darmite-o fran ozească tasă). Ghidul nesim itului . în marşaler.. ce să vedea în ceaşcă?. Şerban. că se-mbunătă eşte soarta când ii de ansă chiar o cană. zisese tac-su. pe urmă. fi'ndcă ştia de la cocoana unde fusese fată-n casă. cu gura-n sus. — iar ultima era un porc!" ENVOI S-au scris acestea ca-ntr-o sală de aşteptare. pă nenea Ştef.. cam dinspre ansă spre stânga (ea nu-i zicea toartă..-n care nesim irea este abisală şi imuabilă ca Iadu' — ca şi aceea care ne aşteaptă încă-n Ghidul nesim itului. Ale doişpe zodii.-n acest an. când cu pleaşca cu decre elu. pă vremuri." * „Dă toate numele mi-e silă. io zic să-i zicem Nesim ilă!" Iar soacră-sa. te-auzi mai rău ca la raliu. privind în ceaşca cu nechezol.. cui credea-n ghicitul în cafea şi-n dodii dintr-astea: „După ce-o re'ntorc. caraliu. în care Radu Paraschivescu. — iar cu-ordinea. îl punem şef pă ăl bătrân.

Nu te cotropeşte frontal şi decisiv. El e întotdeauna în apele lui. Şi putem spune chiar că. până când î i devine vecin sau î i suflă în ceafă. azer sau panamez şi nu poate fi confundat cu nici unul dintre ei.Cum să sim i un nesim it Rândurile pe care tocmai a i început să le citi i ar fi putut să aibă mai multe nume. Nesim itul de la noi şi de pretutindeni nu mai e de mult aşa cum îl descriu dic ionarele. Confruntată cu adevărul mişcător a ceea ce ne înconjoară. dinamică şi atentă la schimbările din jur. Rostul acestor termeni? Să ne atragă aten ia că nesim itul e o alcătuire stridentă. mojicul. formula degajă un abur patetic şi vetust. astăzi mai mult ca oricând. niciodată în pană când vine vorba de adecvarea la context. Ele s-ar fi putut intitula. Nesim itul român este agentul unei molime căreia societatea nu i-a aflat leacul. Aceasta este globală. 2) lipsă de bun-sim . Nesim itul se . Fireşte. după cum merg lucrurile. Acomodant. vocabule din care gâlgâie sensuri nete. Terfeloaga explicativă a limbii române aşază trei explica ii în dreptul termenului „nesim ire": 1) pierdere a cunoştin ei sau leşin. Mediul lui optim e spa iul public. Introducere în cunoaşterea nesim itului sau Nesim itul în trecut şi în prezent pe teritoriul patriei noastre. El are ştiin a fructificării insinuante. de delicate e". bunăoară. cu o uluitoare capacitate de a fi vociferant mereu şi de a nu se replia niciodată. Sunt termeni cu o sonoritate sugestivă. Dic ionarele ne pun la dispozi ie rama îngustă a unor defini ii. opârlanul (înso it de ruda dumisale apropiată. unde îşi dă imperturbabil adevărata măsură. oapa). nesim itul este un om „lipsit de bună creştere. Iar de la o vreme nici măcar refugiul campestru sau izolarea prin funduri de provincie nu mai garantează izbăvirea. suplu ca o liană şi sâcâitor ca sciatica. substantive al căror numitor comun este voluptatea gestului sau a cuvântului nepotrivit. Cine are tristul privilegiu al vie ii în oraşele mari nu se mai poate întoarce în loc fără să dea cu nasul de un exponent al categoriei. Şi mai are ceva nesim itul român: un decalog de la care nu se abate şi un set de convingeri pe care i-e cu neputin ă să i le zdruncini. neamul prost. fără să cunoască stinghereala. nesim itul e totuna cu bădăranul. Ea e percepută peste tot şi regretată nicăieri. ubicuitatea. fiindcă e nepregătit genetic pentru o asemenea abatere pigmentară. Trăsătura lui definitorie pare. dacă nu aproape imposibil. nesim itul ştie să valorifice toate fisurile prin care se poate furişa în esutul social. de cuviin ă. nesim itul român nu seamănă cu cel belgian. 3) răceală. lipsă de sensibilitate. purtare a celui nesim it. de clasificat. Nesim itul nu roşeşte. Pe linia unei sinonimii dictate mai degrabă de palpitul vie ii de zi cu zi decât de acribia semantică. În plus. nici să răspundă unor aşteptări peste măsură de preten ioase. El are un je ne sais quoi care-l face inimitabil şi greu. lăsându-ne pe noi să facem restul. România nu are contract de exclusivitate cu nesim irea. e foarte pu in probabil ca laboratoarele vie ii publice să descopere un vaccin eficace. ci te învăluie alunecos. cea care ne interesează este a doua. Potrivit acesteia — şi umblând la familia de cuvinte —. Dintre cele trei accep ii. Însă rostul căr ii de fa ă nu e să maimu ărească tipăriturile indigeste din anii 1980. mârlanul sau ghiolbanul.

din capul locului. Îi lipsesc. Există aici un preaplin coregrafic. Manualele de fizică din clasa a VI-a de acum treizeci de ani defineau corpul drept „tot ceea ce ocupă loc în spa iu". de sine stătătoare. Nesim itul nu ocupă loc în spa iu. Energia debordantă a nesim itului se regăseşte în felul cum se mişcă acesta. Merită. Când un nesim it îşi propune să te alunge de pe propriul tău teren. Nesim itul de ine arta surprizelor consternante. Nici n-ar putea fi altfel. un instrument redutabil. Ele se verifică în realitatea imediată şi pot fi identificate lesne de orice observator. Compania lui e solicitantă şi obligă la precau ii neîntrerupte. Cum gesticulează nesim itul. Indiferent dacă se şterge la nas. o abunden ă motrice de rău augur. motiv pentru care îşi îngăduie să trăiască relaxat. în exuberan a sufocantă a întregului corp. Şi-atunci din două. Chiar şi atunci când inten iile nesim itului par în bună regulă. incomodă şi agresivă. Lângă un nesim it încerci un alt tip de nesiguran ă decât lângă un posibil ho de buzunare. eructează plenar după dejun şi se şterge la gură fie cu fa a de masă. una: ori capitulezi resemnat. Ei bine. fiindcă — e lucru ştiut — nesim irea n-a făcut niciodată casă bună cu discre ia. sim ul măsurii şi urbanitatea elementară. limbajul non-verbal şi discursul. Pe lângă gesticula ia ca acompaniament al vorbirii. în agita ia spastică a membrelor. ci în primul rând . Dacă le-ar fi avut. nesim itul poate recurge oricând la gesturi definitorii. (Iar în aceste cazuri probabil că dă peste un nesim it de aceeaşi anvergură.i vâre un deget în ochi. în schimb. ci îl colonizează. îşi pipăie prietena pe întuneric la film. îl impregnează cu esen a lui rezistentă la orice tratament de combatere. În ambele cazuri. fie cu mâneca hainei. în aceste condi ii. victoria e a nesim itului. obsesii şi manii. fumează în locuri unde acest lucru i se interzice în mod explicit. să te calce pe bombeu. Toate aceste gesturi denotă nu doar lipsă de educa ie. îşi suge măselele la Ateneu. ceva din morişca mâinilor sau în bulbucarea ochilor săi te inhibă şi te face să te întrebi pe unde o să sco i cămaşa. Gesticula ia nesim itului e bogată. vorbeşte între replici la teatru. se scobeşte între din i. dar ai pu ine şanse să rămâi acelaşi. sunt rarisime cazurile în care nu reuşeşte. iar uneori chiar şi fricii. să zăbovim în preajma celor două elemente care constituie amprenta identitară a nesim itului: gesticula ia şi retorica. El se descal ă în tren.i reducă spa iul vital. Încărcătura lor e cu atât mai nocivă cu cât totul are loc în public. î i povesteşte un film sau te invită la o bere. să te înghesuie şi să. adeptul gesticula iei luxuriante.comportă ca un virus cu tabieturi. corpul nesim itului se sustrage acestei generalizări nemeritate. Limbajul trupului Nesim itul este.) Gesturile lui sunt. nesim itul e gata să. De cele mai multe ori iritarea în fa a lui face loc disconfortului. îl supune unei năvale neîndurătoare. Expansiv şi nestăpânit. cartea de fa ă n-ar fi fost scrisă. Altfel spus. Trăsăturile principale care compun profilul nesim itului reies din decalogul care urmează. El ştie că îşi poate disloca aproapele în doi timpi şi trei mişcări. gratuită. ori dispari cât po i de repede. nesim itul te face să devii retractil. totuşi.

În fond. Însă datoria noastră e să-l înarmăm cu cât mai multe trucuri. Verbul lui trebuie să fie sonor până la timorare şi excesiv până la vertij. pentru oripilarea ei amuzată. în comportamentul său. În fine. iar pentru asta aşteaptă complimente şi admira ie. Un aranjament contra naturii. Limbaj pur şi simplu În ceea ce priveşte retorica nesim itului. presupunând că-l cunoşti. la cimitir sau într-un muzeu. Nu ştim dacă va avea sau nu chef să parcurgă acest ghid. ciorovăire sau insultă. Tocmai fiindcă avem aşteptări enorme de la el. întrerupe. ea nu face decât să-i dubleze gesticula ia. ofensator. Dar le fac doar pentru violentarea asisten ei. Alegând armele lui şi mutându-ne într-un registru pe care-l . Aşa cum pofta vine mâncând. taie macaroana şi nu e interesat de punctul de vedere al celorlal i. arealul şi victimele. jubila ia nesim irii sporeşte cu fiecare gest care iese din normă şi-i perplexează pe martori. ca formă supremă de captatio. Contează el şi numai el. Nesim itul se hrăneşte din stinghereala celorlal i şi găseşte în ea îndemnul de a fi nesim it şi cu alte prilejuri. Nesim itul veritabil se exprimă răspicat. personajul principal al acestei căr i şi nenumăra ii lui fra i întru atitudini îşi cunosc bine menirea. Nu se prezintă niciodată. Poate că altele i se par subevaluate. Poate că se va sim i ispitit să se raporteze la modelul furnizat de ghidul nostru şi va constata că există totuşi. o formă de inutilitate. Nesim itul român — căci el e totuşi blestemul nostru zilnic — este surprins aici în diverse ipostaze şi încurajat să nu coboare ştacheta. Orice tentativă de sustragere a aproapelui e sanc ionată drastic şi imediat. deplânge ifosul patetic al revoltatului de lângă el şi militează până în pânzele albe pentru răsteală. pentru simplul motiv că e pu in probabil să afle noută i. Poate că de unele a uitat. răstit. Un compus oximoronic. ce-i drept. Este locvace. Şi nici să accepte că e nepoliticos să ridice tonul în biserică. confiscă aten ia auditoriului. Nimic nu-l poate convinge să tacă. * Paginile care urmează ascund. amănunte retuşabile. Nici un nesim it autentic nu va folosi surdina. Un mutant pe care realitatea se va grăbi să-l respingă. am ales să ne adresăm nesim itului tutuindu-l. Cei mai mul i nesim i i ştiu că nu au voie să facă anumite lucruri.sfidare la adresa celor care i se află întâmplător în preajmă. Nesim itul nu coboară spre şoaptă în nici o împrejurare. grosier. Un nesim it care vorbeşte încet este o contradic ie în termeni. Nesim itul abhoră clipele dubitative. pisălog şi afişează de fiecare dată o deplină indiferen ă fa ă de ceea ce-l înconjoară. fiind de la un punct încolo o încercare de a-i vinde castrave i grădinarului. îi suntem aproape cu vorba şi cu exemplul. strategii şi instrumente. El râde la propriile bancuri (majoritatea stupide) şi te somează să i te alături. Nesim itul are un fel de-a vorbi sintetizabil în câteva epitete: zgomotos. Vorbeşte fără să filtreze. În mod normal. Cum vorbeşte nesim itul. un nesim it avizat are un impact mult mai puternic asupra semenilor decât unul constrâns la ac iuni empirice.

călătoria şi-a pierdut frisonul ini iatic.i pui întrebări. Autobuzele. 9. Nu uita că marele tău duşman e bunul-sim . Nimeni nu mai pleacă în direc ii incerte. Fii egocentric. trenurile. în func ie de agenda zilei. pe măsură ce s-a îmbogă it recuzita tehnică. 8. a sărăcit metodic. avem cât de cât şansa unei reac ii binevoitoare din parte-i. care trebuie să ajungă repede din punctul A în punctul B. fie el de plăcere sau de afaceri. Drumul tău e unul al certitudinilor.stăpâneşte până la ultima nuan ă. Totul s-a redus la o deplasare eficientă. avioanele şi metrourile transportă cohorte de pasageri pleca i. Fă prozeli i. Evită să. Caută mereu prim-planul. dacă ştii să. 3. Aşternerea la drum nu mai are aplomb picaresc sau sâmbure de mister. Nu accepta compromisuri. tu. nesim itule. Arată-te opac la argumentele celorlal i. În felul ăsta. cu economie de timp şi abunden ă de mijloace. Stilistica voiajului. vorba lui George Bernard Shaw. la care se tem să nu întârzie". 4. Nu te lăsa marginalizat. 7. globalizant şi repezit în care te afli. „la întâlniri cu ei înşişi. de ce să îngădui. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. O să vezi că nu e foarte greu. Nu te gândi la ceilal i. Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. Încearcă să fii contaminant. Batjocoreşte lucrurile grave. Practică persiflarea mai ales când nu e cazul. Fii strident. Nesim itul călător În mileniul internautic. nimeni nu mai caută sensuri pitite în mecanica paşilor. El are un aer posac. 2. . Pătrunde pretutindeni. Ei bine. 10. Eventual refuză-le de plano.i alegi instrumentele şi momentul optim al interven iei. Călătorul de azi e o vietate decisă. 5. Combate-l cu fiecare gest şi cuvânt. posomoreala ulcerantă a acestor veşnici hoinari? Chiar nu po i face nimic? Ba vezi bine că po i. preocupat sau febril. 6. Decalogul nesim itului 1.

În cazurile speciale. Ea se comprimă într-o formulă fără echivoc: darea de buznă. gata să preschimbe plasa cu morcovi în armă albă şi umbrela în suli ă. Într-un autobuz nu se suie. Accesul în mijlocul de transport respectă o lege naturală. pe care nu to i îl gestionează cum se cuvine. fireşte. sprijini i cu fruntea de geam. ea trebuie să înceapă corespunzător. hamletizările delicate şi abstragerile concesive sunt mofturi stupide. îi supune pe pasageri unei pedagogii simple. nu pot fi lichida i şi nici măcar închişi în rezerva ii. Li se alătură sporadic câte o gospodină teribilă. parcă pentru a. Fiecare pasager e o insulă ascunsă sub o pagină de ziar. Iar acest pas e. ci se năvăleşte. Unii citesc sfidător. O să observi imediat că în acvariul pe ro i care străbate oraşul stăruie aerul unei neîmpliniri generale. Fireşte. aşa că e bine să treci la pasul următor fără tatonări sterile. măturând din cale concuren a fragilă. Nesim itul e cel care. la o parte că-mi iei aerul!" — sau o constatare duşmănoasă: „Te caută moartea pe-acasă şi tu te plimbi pe benzina statului". un autobuz care duce sau aduce lumea de la serviciu. ocuparea scaunelor. călcând apăsat pe bombeuri şi principii. În fine. Al ii s-au cufundat în gânduri. dar de o somptuoasă utilitate. Stilistica momentului trebuie să aibă ceva de meleu rugbistic. Există sclifosi i prevenitori. Nesim itul autentic ştie însă că n-are voie să cedeze în fa a conven iilor. care practică o discriminare abuzivă şi îngăduie accesul în vehicul pe criterii ieşite din uz: vârstă. E limpede. o copertă de carte sau o privire fixată pe geam. E un moment delicat. cu ecouri darwiniene: the survival of the fittest5. dragă nesim itule. de la urcarea în autobuz. Pofta de victorii se între ine cu victorii. iar uneori — ca o culme a desuetudinii vătămătoare — pe băncu ele din refugii. Ei îşi asigură întâietatea distribuind galant ghionturi care dislocă fulgerător. încearcă să fure un sfert de oră de somn recuperator. de caft pe maidan. Asaltul treptelor se face icnit. când vânzătoarea le anun a celor o sută de şoimi ai cozilor că mai erau doar treizeci de pachete cu gâturi şi gheare de pui. Sunt oameni care nu gustă via a şi nu-i pricep sensurile subtile. pentru ca o ini iativă de acest gen să fie încununată de succes. de pildă. lucrurile merg de la sine. sex. În fa a lor.i da de în eles că accesul în lumea lor e interzis. haidamacii cu palma cât cazmaua şi ceafa încre ită ca blana de sharpey. ceea ce nu se poate regla din limbaj sau bicepşi îşi găseşte rezolvarea printr-o flegmă bine intită. semn că mestecă tăcut o dilemă domestică sau o frustrare preluată de la slujbă. Fiind vorba tot de creaturi de la bunul Dumnezeu lăsate. Un nesim it bucureştean expediat în Oradea ar putea descoperi aici surprize greu digerabile.Studiază. nesim itul are o singură variantă: ac iunea directă. al ii sunt rup i de oboseală şi. aceşti indivizi jalnici. liceenii cu viteză de reac ie. flecuşte e pentru care tagma te va taxa când î i va fi lumea mai dragă. pe pantofii sau între ochii cârtitorului. Primii urca i sunt plăvanii musculoşi. În cazul de fa ă. hrăni i cu perfuziile unei nostalgii culpabile. Odată urcat în autobuz. de îmbulzeală ceauşistă la tejghea. Doar printr-un nefericit accident strategic se poate întâmpla ca pe cele douăzeci şi ceva de scaune ale unui autobuz să se lăfăie obraznic şi nepedepsit vreo 5 Supravie uieşte cine se adaptează . iar când argumentele fizice nu ajung. al unei vegetări lâncede. trebuie făcut ceva — şi încă repede. fă. Polite urile de modă veche. Există încă locuri în ară unde autobuzul sau tramvaiul se aşteaptă pe trotuar. prin puterea exemplului. eventual beteşuguri trupeşti. e loc oricând pentru un îndemn categoric — „Dă-te.

Noroc că astea sunt excep ii. Principala condi ie a unei terapii cu urmări imediate e şocul. „Mămică. Gambiturile sunt şi aici de o reconfortantă diversitate. figurează în instrumentarul acestei abordări. Ce rişti? O ripostă dură? Nici vorbă. lasă-mă pe mine să stau. Balansul pelvian. O femeie singură într-un mijloc de transport la ore de vârf e o pradă uşoară pentru orice nesim it de voca ie. Tânărul din Capitală nu poate fi deşurubat de pe scaun sub nici o formă. Ocupantul e imun la stimuli. ai grijă să te apropii de o femeie neînso ită. mamaie. După ce te-ai instalat temeinic. Şi mai e ceva: femeia ştie că în asemenea cazuri opinia publică rămâne mută ca un film cu Harold Loyd. duce în bra e un copil sau şi-a pus piciorul în ghips. În Bucureşti. până la comprimarea totală. nesim itul din această categorie îşi cultivă voca ia de la vârste fragede. cu meticulozitatea unui controlor de calitate care supraveghează un lot de produse ceramice exportabile în spa iul Schengen. cultura sfidării a atins de mult perfec iunea. fapta se cere înso ită cu vorba. Ca de obicei. mai ales dacă tocmai atunci şoferul frânează sau schimbă banda. cu capul între urechi şi ochii pironi i în ziare. precum şi câteva zeci de femei spânzurând căznit de barele de sus inere. E cazul să disperi? Dacă eşti un nesim it care se respectă. Aşa şi nu altfel se explică prezen a adolescen ilor pe locurile rezervate bătrânilor şi ignorarea statornică a acestora din urmă. bagă material. Dacă revendicarea nu găseşte ecou. e posibil să fii nesim it şi să nu prinzi loc pe scaun. transformându-i pe oameni în nişte sardine bipede. băi. Sigur. La orele de vârf. Lipeşte-te de ea şi freacă-te sugestiv. fiindcă rişti uneori să dai peste oameni impermeabili la aluziile corporale. Nu ezita s-o pipăi iscoditor. Po i începe cu un „Frate. o să stau destul în picioare când o să fiu ca tine". inutil de spus. cu două canale predilecte de transmitere: sonor şi odorific. Fii sigur că disponibilitatea ta pentru angajamentul fizic o să-şi facă efectul. asudate şi lipicioase în păr ile neacoperite. autobuzele sunt ticsite de lume. Cu toate acestea. de! Autobuzul e atât de aglomerat.femeie. a celor care î i stau în fa ă. la rigoare gâdilătura scurtă. Şoapta aluzivă sau rugămintea duioasă sunt sortite eşecului. că rămân dracu' pă scară şi te sparg la nas". nu. pupa-te-aş pe portofel. foameo. E un spa iu pentru care s-a bătut de la urcare şi pe care nu are de gând să-l cedeze unui străin pentru motivul idiot că are optzeci de ani. Se pot face lucruri constructive şi în picioare. Nimeni nu intervine în gimnastica de seduc ie rutieră a unui nesim it fără să-şi rişte pielea. să-ncap şi eu". gata să fie scoase de pe orbită de o frână bruscă sau de un viraj neaşteptat. dacă insişti. Primul ar fi împingerea hotărâtă. sună răspicata punere la punct. mai sus. „Scuteală. Imaginea autobuzului ideal trebuie să con ină două duzini de masculi instala i comod pe scaune. încât descleştarea unei mâini de pe bara de sus inere în scopuri punitive poate avea urmări dramatice. ai şanse să auzi un răspuns care blochează orice demersuri ulterioare. Spre lauda lui. că-s femeie bătrână". căreia (dacă e vară) hainele nu izbutesc să-i ascundă decât par ial înzestrarea. într-un echilibru precar. Am stabilit deja că duelurile verbale cu nesim itul au şanse de câştig mai mici decât un schior camerunez sau un baschetbalist britanic. pentru ca totul să . imploră sub ire un ghem clorotic cu basma şi baston. şi-l nimereşti într-o zi când e bine dispus. pumnul înfipt în rinichi. eşti liber să treci la formule mai abrupte: „Urcă. Totuşi. Altceva? O palmă indignată? Haida.

e vorba de telefonul mobil. iar admiterea pe scaune să nu fie mai complicată decât cea de pe vremuri la politehnică. Dacă unealta cu pricina sună. CE. Nesim itul zgomotos Se întâmplă uneori ca autobuzul să nu fie plin. SĂ MOARĂ MAMA. nesim it vociferant. e cazul să. E irelevant că subiectul tău de discu ie nu interesează pe nimeni. să văd ce citeşti? Stai. dar bănuieşte deja riposta: „Ce faci. Ai ghicit. cu rezultate infailibile. fără sfială. nu se cade să ai secrete. HAI. în care spiritul gregar cunoaşte o detentă atât de frumoasă. dacă interlocutorul tău e sau nu nebun. nici de ochelaristul care. EŞTI SURD? MĂ DUC SĂ-MPING O BILĂ-N FLOREASCA. EŞTI NEBUN?" Prea pu in importă. Micul ochelarist ar înghi i umilin a şi s-ar muta pe alt scaun. ofi eresc şi răspicat. vecinul tot mai gârbovit asupra paginii de carte dă semne limpezi că e pe punctul să-şi piardă min ile şi că nu ştie ce să facă. ci unul fi os. EŞTI NEBUN? CE FACI ACASĂ? VREI SĂ DORMI? DE CE. Aşa că preferă să se cenzureze obidit şi să spere că vei coborî înaintea lui. vă rog". cu un tot mai pronun at sentiment al inutilită ii. MĂ. Ce înseamnă asta? Simplu. SĂ MORI TU. Să vedem în ce fel. BĂ. bre. fiindcă rostul func ional al telefonului e înso it de o înviorătoare ofertă muzicală. ÎN AUTOBUZ. se chinuie să priceapă o frază pe care între timp o va fi citit deja de cincisprezece ori. AI FOST LA BAIRAM? ŞI? A FOST ŞI BLONDA AIA Â OASĂ? DA.i mobilizezi spiritul creator. Omul ştie că orice dojană ar atrage după sine sictirirea brutală. pe coada ta. În schimb. TE-ARUNCI ÎNCOACE? EŞTI BULANGIU. Î I FACE BUTONERĂ. iar tonul tău trebuie să fie vârtos. Tenta ia reproşului nu-l vizitează. vorbeşte tare. adâncit în Eseurile lui Montaigne sau în Spania nevertebrată a lui Ortega y Gasset. şi nu ine cont nici de cei care întorc capul contraria i. MĂ? A. Dacă nu te sună nimeni. Nu trebuie decât să fii tu însu i şi să urli de parcă te-ai strădui să acoperi un parc auto. dotat cu sonerie polifonică. Pe urmă ai la îndemână un instrument simplu. cu atât mai pu in pe vecinul de scaun.decurgă fără opinteli. „CE FACI. e bine să. NU VII ŞI TU? BĂ. de când i-a sunat telefonul. AIA CARE-AM VĂZUT-O-N BAICULUI. tonurile de apel sunt . SĂ DEA DRACII. Tonul face muzica. În cazul în care eşti un nesim it „profi" şi te-ai fixat asupra ochelaristului cu mutră de şoarece de bibliotecă. MĂ? TE DUCI ŞI DISEARĂ? BĂ. tragi cu urechea? Păi eu mă bag în sufletu' tău. Ceea ce o să ai grijă să nu se întâmple. până ajungi la tonurile de apel. Într-o lume atât de deschisă. EŞTI NEBUN? POATE AFLĂ CALU'. CU USCATU' ŞI SAVARINĂ. TE-AI DAT LA EA? BĂ. E de la sine în eles că nu ai un aparat obişnuit. dacă nu vrei s-avem scârbă-n casă". greu e până te aşezi lângă el. apeşi de câteva ori pe tastatura mobilului. doar-doar vei prinde aluzia. Aici meniul e de o varietate care te umple de plăcere. băi. Mai simplu spus.i adecvezi mijloacele în func ie de inta aleasă. i-ar spune cu dragă inimă „Vorbi i mai încet. FRĂ IE? EU? ÎN AUTOBUZ. lucrurile sunt mai simple ca perfectul simplu. ZII. Prin urmare. însă nu mai e nici unul liber.

li se oferă gratuit prilejul unei salutare puneri în temă. pe la spate. Afişează o satisfac ie an oşă. Iar dacă vezi cumva vreun nemernic neconvertit la religia lălăielii unsuroase şi a tremurului buricoid. cu turul la o jumătate de metru mai jos decât ar fi normal. de erou civilizator. chiar dacă în felul ăsta îl tamponezi sau îl cotonogeşti pe imprudentul aşezat pe . ca pe un bebeluş ridicat din cărucior pentru a fi instalat în pătu . parcă e păcat să stai pe scaun ca pasagerii obişnui i. astfel încât replierea din calea şuvoiului de sunete văicăre e devine imposibilă. Ca să vezi cum interiorizează colegii de transport această experien ă de o indicibilă prospe ime. Numai că bebeluşul are baterii şi func ionează la capacitatea maximă a difuzoarelor. Mai urmează doar mica doză de feedback. Acesta e momentul de gra ie al unui cvartet. de canibal care tocmai s-a ospătat cu o coapsă de misionar. le po i răsfă a cu deja celebra produc ie centrată în jurul unei observa ii demne de conferin ele interna ionale despre sănătatea reproducerii: „Pe la spate. întinzându. de om care ştie perfect ce anume le place (sau ar trebui să le placă) vecinilor. uită-te înjur cu un aer mândru. iar unul dintre ei duce în scobitura bra ului un casetofon argintiu pe care-l priveşte tandru şi posesiv. nu te aşeza pur şi simplu. pentru ca răspândirea lăturilor cântate să se facă fără discriminări în rândul călătorilor (de data asta pu ini) prinşi în ambuscadă. dar la o oră târzie. Doi ipochimeni se prăvălesc pe scaunele din fa ă. Şi chiar dacă nu to i pasagerii din autobuz au aflat de Nicolae Gu ă. Sigur. aşa cum cere alfabetul nesim irii vestimentare. Nu am făcut întâmplător această ultimă observa ie. rodul unei premature dezabuzări. Pe urmă tolăneşte-te lenevos. dacă remarci că în jurul tău femeile sunt mai numeroase decât bărba ii. ca nu cumva să. darămite răsfira i pretutindeni în vehicul. Ne aflăm. fireşte. Previzibil. când lumea a cam ajuns acasă. necesară pentru orice demers novator. Vali Vijelie. cinci sau şase nesim i i nu s-ar auzi nici dacă ar sta strânşi unul în altul. tot în autobuz. i-ai făcut datoria.i şapca trasă pe cap şi asigură-te că are cozorocul la spate. Lăbăr area incontinentă este un alt reflex al nesim itului. Sunt îmbrăca i cu nişte pantaloni lălâi. priveşte-l în ochi.începuturi de manea. / C-aşa vreau fetele toate". Trânteşte-te năprasnic în scaun. mai ales dacă acesta ac ionează în grup / celulă / ceată. cvintet sau sextet de inşi despre care ştii din clipa când se suie în autobuz că sunt — vorba unui promo TV — „antrena i pentru spectacol".i picioarele cât po i de mult. în ce te priveşte. O să consta i că mesajul astfel subliniat rămâne pe vecie în mintea receptorului. Pipăie. au nelipsitele şepci pe scăfârlii. casetofonul e plasat în zona mediană. Respectivele apeluri au enorma calitate că se aud dintr-un capăt în celălalt al autobuzului. Locul trebuie ocupat cu mişcări viforoase. via a mea. Acum. Oricum. Relativa linişte din autobuz se destramă de îndată ce se aud primele măsuri din Aş da zile de la mine sau Of. Mai mult. iar scaunele ocupate sunt mai pu ine decât cele libere. molfăie zdravăn guma din gură până faci un balonaş care explodează sec şi — pour la bonne bouche — scoate un râgâit concluziv. Cei patru. iar restul până la şase ocupă zona din spate. al i doi iau în stăpânire mijlocul. Florin Salam sau Dan Bursuc.i faci de ruşine îndrituirile. Aşadar. To i arborează un soi de lehamite densă. Să spunem două vorbe şi despre nesim i ii care ac ionează în mici falange organizate fără cusur. într-o asemenea demonstra ie de for ă nesim itorie. aşa cum se cuvine să aibă orice nesim it care se respectă. nu e în elept să omi i nici una dintre cele peste douăzeci de variante de apel.

de faptul că nesim itul român pute ca nimeni altul. de ştampila olfactivă pe care o pune asupra traiului nostru în comun. până când pasagerul cel mai pu in rezistent se întoarce şi. căruia te abandonaseşi înainte să te sui în autobuz. Nesim itul ca ordonator principal de zgomote este de ani buni una dintre constantele transportului public. nesim itul nu vorbeşte niciodată încet. nu făcu i. Mai ine i minte primul punct din decalog? „Fii strident. corodând nervul acustico-vestibular al celor câ iva martori la dialog. imprevizibil şi derutant. nesim itule. ajungem să comitem o nedreptate fa ă de o altă dimensiune constitutivă. nu te emo iona inutil. Dacă se întâmplă aşa ceva. înainte să ajungă la destina ie. E de neiertat să ocupi fa a. Nesim itul e o creatură sigură pe sine. Pasagerul e singur. Păstrează ritmul bătând cu ea în geam. Foloseşte.i evoce recentul plonjon în universul lui Sorin Copilul de Aur. tupeistă şi sfidătoare. printr-o flatulen ă percutantă şi ofensivă. Imediat după ce-ai ob inut acest amplasament inconfundabil.i atrage aten ia că-l deranjezi. stau la câ iva metri unii de al ii şi înving distan a prin surplus decibelic. Iar dacă ai întâmplător o monedă la îndemână." Credea i că-i de glumă? Fără îndoială. Nesim i ii născu i.scaunul din fa ă. Se ştie. Dar nu uita că ai urcat în autobuz alături de al i campioni ai cherestelei groase şi că se cuvine să profi i de prezen a lor.i şi mâinile cu aceeaşi for ă generoasă. Întrebarea răcnită din spate trebuie să şuiere fioros pe la urechile pasagerilor nevinova i şi să vibreze în aerul stătut din autobuz. Scoate oricând un as din mânecă şi te răpune în doi timpi şi trei mişcări. centrul şi spatele unui mijloc de transport în comun fără să angajezi discu ii hăulite. De pildă. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. pune-te pe un tropăit agresiv. Este vorba de pregnan a lui odorifică. şi ştiu că e greu să treci peste euforia momentului. de natură să-i procure nemul umitului răsfă ul suplimentar al izului de iahnie prelucrată digestiv şi de hidrogen sulfurat. În condi iile astea. presărate cu măscări şi purtate cu vehemen a vocală a majurilor ieşi i la instruc ie. În cazul în care totuşi omul nu se astâmpără. Izbeşte ritmat cu palma în scaunul din fa ă sau în bara de sus inere cea mai apropiată. Şi nu pierde din vedere că picioarele nu sunt singurele care contează în acest memento sacadat şi agasant pentru cei din jur. n-o lăsa să zacă neexploatată pe fundul buzunarului.i sară în ajutor. repertoriul nesim itului din autobuz nu poate fi epuizat în câteva pagini. ai dreptul — dacă nu cumva chiar datoria — să iei atitudine într-un mod ceva mai plastic. care să. Inutil de spus. Î i în eleg jubila ia. Nespu itul călător . versatilă. Răspunsul urmează obligatoriu acelaşi traseu. pe când tu stai sub ocrotirea unei găşti care abia aşteaptă să. Pe scurt. tratează-l cum ştii mai bine: râzându-i în nas şi invitându-l să-şi vadă de-ale lui. Magma mojiciei lui te acoperă fără să te po i opune. bătăi cu palmele peste coapse şi eventual ridicarea degetului mijlociu. Dar dacă insistăm prea mult pe anvergura lui sonoră. El e vast. artificiul se cere înso it de râsete guturale.

de bună seamă. De la caz la caz. rămâne fidel aceleiaşi perechi de şosete o săptămână.E inutil să creionăm tipologii ale fenomenului. toate aceste cuvinte sunt stropi de ambrozie . Efectul e fulgerător. specimenul care face obiectul acestor rânduri trebuie să adune în haine. mizând pe solidaritatea celorlal i călători. fiindcă e mai comod. fiindcă a aflat că săpunul îi şubrezeşte sistemul imunologic. Pentru tine. dacă nu mai mult. Cu tine. şi ne doare urechile. totul stă sub semnul unei prăbuşiri iminente. Ajunge dacă spunem că agresiunea de zi cu zi a nesim itului urât mirositor asupra celor pe care se întâmplă să-i aibă în jur e masivă. Aici. De la zbieret la putoare. pe dispre ul refractar. dar n-ai unde. îl recunoaşte imediat după nepovestibila combina ie olfactivă pe care o emană. Accentul se pune pe refuz. Cel care miroase se furişează insinuant în apropierea ta. Iar pentru asta e suficient să ridice bra ul. fie el matinal sau crepuscular. i-ai dori să te aşezi. Căci nicăieri în lume mirosurile neplăcute nu se bucură de un dozaj mai bun ca în România. Acestea oscilează între mustrarea părintească („E corent. fiindcă nutreşte supersti ii romantice. că vin la tine."). Cele mai percutante senza ii sunt cele care vin dinspre subsuoara nesim itului. nene. căci în locul sprijinului aşteptat devii inta apostrofărilor din jur. Cine nimereşte lângă un nesim it. Care dintre aceste forme de atac e mai puternică? Greu de spus. Crescut în dispre ul pentru oxigen. Ca să se bucure de respectul nemijlocit al asisten ei. el împrăştie fie un miros de năduşeală amestecat cu ceapă stricată. te întinzi spre geamul cel mai apropiat şi-l deschizi cu o mână tremurătoare."). Neatent la concavită i. nu îşi dezlipeşte cămaşa de pe corp. fe ele pasagerilor se lungesc ireal. fie unul de carie netratată plus vin de buturugă.") şi soma ia apăsată („Lasă dracu' geamul ăla. Ai vrea s-o iei la fugă. dar nu po i. dacă eşti aşa sensibil. Cine are ghinionul să stea cu nasul la mică distan ă de sursa emanaiilor simte că-i fuge pământul de sub picioare. Nesim itul zgomotos te ia în primire fără menajamente şi te înrobeşte fă iş. „Băi. Eşti pe punctul să evi i leşinul. piele şi păr o serie de efluvii capabile să se completeze între ele. fie unul de ciorap cazon combinat cu salopetă lucioasă. Dacă până acum am vorbit despre un nesim it care face una şi alta ca să-şi sâcâie sau să-şi isterizeze vecinii. sfatul practic („Ia taxiul. sedimentată şi imposibil de ocolit. vrei să răcesc?" Mai faci o tentativă de aerisire. trebuie să ai acces la întreaga plajă a miasmelor care-i pot aduce pe pasageri în pragul leşinului. Modificarea de registru este categorică. nesim itule. ai înnebunit. Autobuzul se comprimă. aidoma unui transfer de diateză. pentru ca apoi să se lă ească nemăsurat. maică. Nu se spală. trecem de la freamătul mârlanului activ şi locvace la încremenirea mută a unei noxe ambulante. aşteptând gura de aer curat ca pe o providen ială izbăvire. te trezeşti că te sfredeleşte cu priviri crâncene şi pe urmă închide geamul cu un gest net ca o sentin ă. Asta înseamnă să trăieşti pe altă lume. însă chiar atunci mai faci o descoperire perplexantă: nesim itul e anaerob. grea ă şi diverse forme de isterie tocmai fiindcă nu face anumite lucruri. acoperită de slina ultimilor ani. Şi nu doar pe ale lui. nesim itul te smulge din loc şi te duce în universul lui sulfuros. de data asta ne referim la cineva care provoacă silă. pantofi. pe rezisten a îndărătnică. nesim itule puturos. Purtătorul acestui bagaj în fa a căruia nasurile intră în comă adună mai multe izuri îndoielnice şi le rafinează într-un abur integrator. Dacă vrei să fii un nespu it (nesim it împu it) cum scrie la carte. cu o ultimă sfor are. În secunda dinaintea colapsului. De la zdren uirea urechilor la curbarea nasului. oferta te împinge în vertij. speculând la maximum resursele sudoriparului autohton.

aşa cum recolta olfactivă a şosetei lipite de picior ca marca de scrisoare se mariază simbiotic cu mireasma vinului ieftin băut pe şantier. Nesim itul la volan. Şi dacă-i vezi că strâmbă din nas. la autobază sau în garaj.i însetate. eventual de usturoi. e obligatoriu să cochetezi cu perfec iunea. fie slalomează dement printre maşini. răsfa ă-i cu un zâmbet condescendent. Atuul tău nu este hărmălaia. Cui nu-i place oferta n-are decât să coboare sau să-şi ia maşină mică. Ai câştigat partida. În trafic. Lasă-i să fiarbă în suc propriu şi nu te abate de la re eta succesului.i conteste dreptul de-a pu i în spa iu închis şi-au primit săpuneala meritată. lăsând să se răspândească dinspre ambele tale subsuori miasme ofilitoare şi persistente. şi îşi citeşte imperturbabil ziarul. Dacă se află la cap de linie. făcându-i pe cei transporta i să se ciocnească unii de al ii şi să se ia la înjurături. Alternativa e o călătorie tutelată de Naste din Berceni. Nu le rămâne decât să-şi ascundă nasul într-un şerve el parfumat. Jean de la Craiova. Codul rutier al proastelor maniere Ajunşi aici. asta presupune îmbinarea a două sau mai multe izuri la fel de neplăcute. fără nuan e sau contur. Aşa le trebuie. dar le fructifică judicios. pentru a-l continua în altă companie. micul succes de traseu se cere salutat printr-un gest simbolic. În ce te priveşte. poate că merită să vedem cum se comportă nesim itul când trece din ipostaza pasagerului în cea a conducătorului auto. În fine. mirosul de transpira ie merge foarte bine cu cel al danturii netratate.prelinşi din olimpiene cupe pe buzele. e simplu. lătrătura isterică sau ghiorăiala gregară. îi lasă să aştepte cu jumătă ile de oră prin sta ii. În primul rând. Cu totul altele sunt îndrituirile nesim itului la volanul autoturismului . Năzurosul sclivisit. lucrurile sunt simple. de la manşetă până la caseta redac ională. nu vehement. În cazul nesim itului parfumat cu Cristian Dihor. dar cu aceleaşi consecin e. mimoza clorotică şi rozătorul cu fa ă de tocilar care au îndrăznit să. Fii insidios. Iar dacă adaugi la toate astea un stropşor de ceapă. iar apoi să te atârni de bara autobuzului ca un cimpanzeu în cuşcă. Adi de la Vâlcea sau altcineva de altundeva. Dacă vrei să atingi excelen a în nesim ire. se opreşte la trei metri de locul unde gloata freamătă la pândă. Dacă vorbim de şoferul de autobuz. sub viscol. Continuă să pu i şi lumea te va şti de jupân. În felul ăsta. Cel mai simplu şi cel mai sugestiv dintre ele e să ridici şi bra ul celălalt. are întotdeauna la el câteva casete pe care se simte dator să le supună aten iei publice. po i să consideri că ai făcut paşi importan i pe drumul spre consacrarea în ale nesim irii. Fără să-şi dea seama că nu fac decât să suspende temporar calvarul. fie se plasează răbdător în spatele vreunei căru e cu coviltir şi refuză să treacă pe altă bandă. Nesim itul la volanul unui mijloc de transport în comun are resurse limitate de iritare a pasagerilor. De pildă. să le fie învă ătură de minte. ploaie sau caniculă. ci putin a de-a te infiltra în nările celor care te înconjoară şi de-a le perturba temeinic analizatorul olfactiv. ca tot mârlanul stăpân pe situa ie. să alunece discret spre celălalt capăt al autobuzului (unde nu e exclus să nimerească peste una dintre nenumăratele tale copii) sau să coboare şi să aştepte un alt vehicul. cârtitorii sunt umili i definitiv.

s-o ferească bunul Dumnezeu pe blonda care şi aşa a comis o impruden ă aşternându-se drumului să nu se conformeze. Numai că al doilea avertisment aduce o mică modificare de registru: aprinderea farurilor e înso ită de un claxonat prelung. agentul de circula ie şi to i ceilal i îşi dau seama că a venit vremea unei reevaluări urgente a priorită ilor. regula de bază e absen a oricăror reguli. Indiferent cum arată. Totul în jur ob ine o nouă amprentă. Ei bine. din calea mea. Voca ia de stăpân al asfaltului trebuie dovedită şi căpoşilor care nutresc rezerve. în condi iile astea. Acesta repetă opera iunea. Nesim itul la volanul maşinii personale poate fi un tânăr imberb sau un cap de familie cu impozitele la zi. E desuet şi prostesc să te integrezi neobservat în şuvoiul care umple strada.personal. Din repertoriul nesim itului rutier nu se cade să lipsească. el se simte ca eroul din poveste: lumea e a lui şi trebuie să-i intre rapid în gra ii. În primul rând. ro ile scrâşnesc. o săgetează cu . Nimeni şi nimic nu te poate supune. Virtuozitatea pe străzi. de care nu se pot crampona decât fricoşii. Nesim itul care priveşte lumea prin parbriz se manifestă ca un suveran. Aici scoate capul un comportament dominator şi trufaş. un capriciu infantil. cu mâna înfiorând erotic schimbătorul de viteze şi cu buzele transformate în rampă de pe care decolează înjurături apocaliptice. Nu există nimic mai banal decât un participant docil şi empatic. Hipnotizat de propria for ă. de exemplu. fără ca asta să-l inhibe pe nesim it. Disciplina în trafic devine. al intersec iilor. un gigolo felin sau un aprozarist rotofei. spectacolul e garantat. coboară geamul. Participarea ta la trafic trebuie să fie o sărbătoare a nesim irii. aten ionarea cu farurile. nu uita să te compor i ca la tine pe moşie. Pietonul. o beizadea jude eană sau un şef de grupă sindicală. Fibra intimă a macho-ului tremură necontrolat. şosele sau autostrăzi se ob ine ieşind din corsetul normei acceptate şi dovedindu-le tuturor că se află în prezen a unui apaş nedomesticibil. amenin ător. Claxonul este apăsat viril. A unui ins sedus de propria dimensiune şi gata să facă prăpăd. Nesim itul identifică aici o formă de rezisten ă mută şi pregăteşte furios represaliile. Ea este expresia non-verbală a unei soma ii fără echivoc: dă-te la o parte şi lasă-mă să trec. atunci invita ia la mârlănie e subîn eleasă. Verbalizat. Nesim itului pe patru ro i îi merge ca pe roate mai ales când observă în raza de ac iune profilul firav al unei vietă i ofensabile. ajunge în dreptul nefericitei făpturi. Uneori destinatarul mesajului nu pricepe sau se face că nu pricepe. fă. conformiştii păguboşi sau cei obişnui i să danseze după cum li se cântă. un ritual greu de fixat în tipare şi niciodată predictibil. că te fac pastă de mici". cu piciorul înfipt în accelera ie. Carosabilul devine un spa iu al incertitudinilor răvăşitoare şi nici măcar strada nu te poate pune întotdeauna la adăpost. el are obliga ia fermă de-a nu părăsi codul proastelor maniere rutiere. vestind pedepse exemplare. al şoselei. Inclusiv (sau mai ales) ceea ce altora li se interzice. Iar dacă femeia mai e şi blondă. Al străzii. Dacă vrei să fii un nesim it rutier ancorat în realitatea imediată. farurile trec neîndurător prin caroseria din fa ă. el se traduce astfel: „Mişcă. el ştie că a trece pur şi simplu mai departe este o probă de indulgen ă nemeritată. Asta înseamnă că strada î i apar ine şi că în numele acestei reguli sacrosancte i se îngăduie orice. e nevoie de respectarea strictă a câtorva principii esen iale. Când femeia se repliază pe banda întâi spre a-i face loc. Prin urmare. ritmurile cotidiene se modifică. partenerul de trafic. Când nesim itul se suie în maşină şi o ia din loc. Dacă se întâmplă cumva ca vietatea să fie femeie. la curent cu ultimele evolu ii în domeniu. de unde vine şi cât câştigă. Pentru tine. Codul rutier îşi dezvăluie inutilitatea cu fiecare vocabulă componentă. nesim itule autentic.

Abia când te apropii şi te ui i mai bine consta i că nesim itul: 1) vorbeşte la telefonul mobil şi nu se poate concentra asupra manevrelor rutiere. 4) pur şi simplu n-are chef să meargă mai repede. Fiecare maşină ivită în fa a sa este o provocare urzită de un destin pus pe şotii. iar nesim itul îşi adaptează viteza la cea a blondei temerare. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care vrea să te măture din cale pentru ca. băi.i ceafa. până când stropii de salivă ajung în fine unde trebuie. 3) ia o gustare frugală la botul cailor-putere. Până aici. fiindcă dincolo de dorin a de a transforma maşinile din urma lui într-un cortegiu care să-l petreacă până când catadicseşte să se oprească se mai află ceva. aşa ar suna crezul lui transpus în termeni cartezieni. n-ai de unde să ştii că ai nimerit peste un nesim it care vede via a ca pe o cursă perpetuă. „Dacă nu i-o iau înainte. 2) caută un loc pe lângă care a mai trecut şi care-i trezeşte amintiri duioase. Un detaliu pe care la început nu-l distingi. să cotească pe prima strădu ă sau pur şi simplu să tragă pe dreapta. i-a luat tac-tu stradă?" Sigur. imediat după ce te-a depăşit. Pe de altă parte. Ar fi şi greu. dar de data asta în prim-plan se iveşte insul cu mişcări de crocodil la siestă. sanc iunea cea mai nimerită este un scuipat pieziş spre maşina de alături. un caz de for ă majoră sau altceva asemănător. Pentru ei. î i spui că omul se grăbeşte cu un motiv anume: o întâlnire pe care riscă s-o rateze dacă nu ajunge la timp. nimic de condamnat. Îi este permis totul şi în primul rând ceea ce el însuşi le-ar interzice ferm celorlal i. Logica internă şi freatica acestui comportament sunt de nedesluşit. Căci. Graba de dinainte se destramă. pentru ca inta luată în cătarea gurii să nu scape nepenalizată. şi apoi o alta. care să-l aten ioneze pe nesim it exact cum o făcuse el însuşi cu pu ine clipe mai devreme. Dar ia încearcă să-l aten ionezi că ocupă o bandă rezervată depăşirilor. Nesim itul la volan se inspiră fără să ştie din declara ia de toleran ă gravată pe aba ia thelemi ilor lui Rabelais: Fais ce que voudras6. paraşută. bunăvoin a în trafic este pentru nesim it o no iune 6 Fă ce pofteşti . nesim itul care pleacă la drum trebuie să ină permanent la îndemână un instrument de otânjire a contestatarilor. Impulsurile care-l pun în mişcare pe nesim itul din categoria cu pricina fac din el un concurent etern. există şi nesim i i care pun un pre mai mic pe riposta verbală şi preferă gestul neechivoc. nu ca în cazul anterior) şi-o să vezi ieşind pe geam o mână cu degetul mijlociu ridicat ca un miniobelisc al sfidării. iată mottoul scris pe prima pagină din cartea vie ii lui. să nu omitem amănuntul. Fă-i semn cu farurile (discret. Evident.priviri mustind de o scârbă indignată şi o descoase retoric: „Ce-i. sunt ultimul om". Dacă demersul nu îşi atinge obiectivul. un veşnic săritor peste obstacole mai mari sau mai mici. nimic nu-l opreşte pe nesim it să mai facă o încercare. Suntem tot în trafic. Şi să nu pierdem din vedere că specia în ansamblu se crede îndreptă ită să nesocotească regulile. cutumele şi deprinderile fireşti cu o suverană indiferen ă. pune mâna pe bâta de baseball pe care-o are alături şi iese să te-ntrebe de sănătate. Insistă şi-o să te trezeşti că frânează. Singura şansă a victimei este ca din spate să apară o altă măgăoaie grăbită. „Depăşesc. Nimic nu-l scoate din ale lui. deci exist". un test ce nu poate fi trecut decât cu maxilarele încleştate şi cu ochii azvârlind fulgere pârjolitoare. Când îi sim i farurile arzându. în care nu are voie să se claseze al doilea. La polul opus se plasează nesim itul care vrea ca toată lumea să se plieze pe lentoarea lui soporifică.

infla ia de matahale 4x4 Mitsubishi. Lucrurile se petrec identic pe drumurile în lucru. pentru simpla plăcere de-a te vedea blocat. Nu te respectă nimeni dacă le râzi în nas celorlal i ascuns într-un Tico. El e mânat în via ă de comandamente care nu-i permit statul în coloană. Nepăsător şi rece. numai o formă subtilă de paralizie a centrilor nervoşi poate explica atitudinea curtenitoare a demoda ilor irecuperabili. a permis rebotezarea mândrei noastre ărişoare cu un nume oriental şi aluziv. nu are nimic de câştigat. el o ia înaintea celorlal i pentru că nu suportă să fie al cincisprezecelea care aşteaptă să se ridice bariera. Trebuie să fii foarte prost alcătuit ca să cedezi atât de jalnic şi să te laşi devansat. Ar fi putut să te lase fără să piardă nimic. mirosind a trecut îndepărtat. România de azi a devenit Jeepango. Într-un timp când fiecare secundă contează — căci time is money este mantra începutului de mileniu —. unde semafoarele asigură deplasarea alternativă pe cele două sensuri. Nesim itul taie nodul gordian al aşteptării. o goangă revolută. Cu mine nu. Toyota etc. de trei ori nu. Un spa iu unde insinuarea pe contrasens e semnul de castă al unei pături mai egale decât egalii. nu. Nissan. mai cu seamă când sunt repurtate în public. Însă cel pu in are satisfac ia că i-a tras clapa şi te-a lăsat să.vetustă şi ridicolă. Un capriciu arhaic. nici un semn de revoltă din partea celorlal i. Nesim itul năvăleşte pe contrasens de la înăl imea confortabilă şi dispre uitoare a jeepului. Aparent. o fandoseală nesărată. Când te vede aşteptând undeva în lateral. astfel încât imediat după trecerea trenului să-şi continue zborul la joasă înăl ime. El avansează cu un metru. Aşa că dublează senin coloana. nesim itul alege contrasensul cu siguran a celui care ştie că riscul nu e al lui. trage un pic de volan spre dreapta. De altfel. Ce altceva îl poate face pe un bărbat altminteri în bună regulă să facă loc pe o stradă principală cuiva care aşteaptă cuminte un semn de milostivire ca să se poată încadra? Doar o boală nedeclarată sau o regretabilă neputin ă de adaptare la nevoile clipei. În cazul în care maşinile aşteaptă la semafor. Le-ar fi arătat el. Vrea să fie primul. Nici măcar în ările unde codul rutier străluceşte prin absen ă nu ai parte de spectacole comparabile cu demonstra iile de for ă şi curaj ale şoferului carpatin. Din fericire pentru el. cu motorul torcând autoritar şi boxele bubuind frenetic. ci al celui care circulă normal şi se vede amenin at de iminen a impactului. treaba lui. iarăşi nervi. Nu po i să for ezi conven iile rutiere la bordul unui Trabant. Nu ai cum să bombezi pieptul comprimat într-un Lăstun. i se aşază în cap. Uneori fără zgomot. Aici. alteori înso it de emisia sonoră a unui girofar procurat pe căi suspecte. Şi chiar are timp să compătimească prostimea disciplinată pentru felul cum se lasă călcată în picioare de nişte reguli pe cât . Nimic. nesim itul reac ionează imediat. în văzul atâtor şi-atâtor oameni. Bineîn eles. nesim itul dizolvă totul în febra lui de a fi altfel.i blestemi mai departe neputin a. Semaforul e tot pe roşu. Studii de ultimă oră arată că nimeni din lume nu se compară cu nesimitul român în ceea ce priveşte arta mersului pe contrasens. Atât le-ar fi trebuit. Nu. se lasă calm în scaun şi se uită mândru în oglinda retrovizoare. Iarăşi coloane. Căci dacă Japonia de demult se numea Cipango. iar şoferul răbduliu sesizează că acum e momentul să încerce breşa. iar de circulat se circulă infernal de lent. Fiindcă nesim itul ştie să aprecieze şi succesele mărunte. nesim itul e imun în fa a acestui virus răvăşitor.i merge". copiind până la ultima silabă re eta de la barieră. trece pe lângă tine cu o linişte interioară deplină. Îşi spune cel mult ceva de genul: „Dacă ăla din spatele meu e tont şi te lasă. pentru asta e nevoie şi de un echipament pe măsură.

un artificiu simplu. o veste proastă: nici deplasarea cu trenul nu e scutită de primejdii. Doamne iartă-mă. preluând o bucată din spa iul vital al celui din fa ă. eşti la discre ia celui care i se aşază alături.i dai seama că e implauzibil să ajungi la destina ie nevătămat. Cu ochii contemplând indiferent peisajul ce îşi schimbă contururile în viteza trenului. Ea nu precedă salutarea eventualilor pasageri din compartiment. bunăoară. strunindu-şi seme bolidul pe autostradă. Din troleibuz. Şansele de succes ale acestui tip de nesim it sunt considerabil mai mari aici. Exper ii acestui gen de comportament recomandă ca între aşezarea pe scaun şi descăl are să nu treacă mai mult de zece minute. accelerează prin băl ile de pe stradă şi te stropeşte din cap până-n picioare! Cum îi fierbe sângele în vine celui care. fiindcă timpul lucrează pentru el. Mai mult. e deplasat şi ridicol să i se pretindă să le dai bună ziua celor pe care-i găseşti deja instala i la locurile lor. Totul trebuie să se petreacă agale. î i ieşi din papuci la propriu. Dacă un drum cu autobuzul durează uneori un sfert de oră. vizavi sau pe diagonală. te ui i pe câteva titluri. Cum. prietenesc. Vârful pantofului stâng împinge cu o subtilă insisten ă călcâiul pantofului drept. lepădarea de încăl ări e o formă cordială de spargere a ghe ii. şi treci la fapte. tocmai i i-a înlocuit cu al ii cura i! Ce mare e diferen a între prelingerea noastră umilă prin lume şi defilarea lui trufaşă. prin care institui un climat familiar.i mişti ni el degetele în ciorap. şoferul care te vede alergând spre autobuz cu două plase grele şi î i închide uşa tocmai când te pregăteai să te urci! Ce mândru trebuie să se simtă proprietarul unei decapotabile de ultimă generaie când te vede pe trotuar. Odată urcat în tren însă. învăluitor şi inexorabil. variantele de evadare ale victimei sunt practic inexistente. azvârle din încheietură un ambalaj de FishMac. ca . Sigur. călătoria cu trenul se poate întinde de la două până la zece ore. Nu e nevoie de aplecări bruşte sau de mişcări solicitante. să te adresezi cuiva pe care nu l-ai văzut niciodată în via ă? În schimb. pe care preabuna lui mamă.i asigură confortul intelectual până la coborâre. e uşor să-l observi pe nesim it în multiplele lui ipostaze rutiere. ci o înlocuieşte. aşezată pe bancheta din spate. Şi nu trebuie să fii redutabil în materie de calcul al probabilită ilor ca să. Nesim itul feroviar interpretează o partitură diferită de cea a omologului rutier.i garantează nimeni că n-o să ai parte de un alt nesim it). până când piciorul se eliberează din nemeritata strânsoare. Câtă autoritate degajă. decisă şi nepoticnită! Şi cât de plină de învă ăminte ni se arată vecinătatea unui asemenea specimen! Nesim itul feroviar Pentru cei tenta i să creadă că nesim irea ambulantă se manifestă doar pe străzi. o doză de Pepsi sau pamperşii proaspăt murdări i ai copilului. firesc. te întinzi comod. Urmează o scurtă pauză în care ai grijă să. pe atât de caraghioase. Cea mai frecventă şi totodată cea mai plastică uvertură a nesim itului feroviar este descăl atul. însă efectul este în general aceleaşi: indispunerea celor din jur. Fireşte. Î i aranjezi bagajul undeva deasupra.de restrictive. din tramvai sau din metrou po i să cobori şi să-l aştep i pe următorul (chit că nu. şosele şi autostrăzi. sco i teancul de ziare sau integrame care.

nu te angaja pe calea de mijloc. În mod normal. îşi ascunde picioarele sub scaunul pe care-l ocupă. nesim itul versat posedă nonşalan a sublimă a extrovertitului. Martorii sidera i ai spectacolului trebuie să vadă şi în egală măsură să simtă că i-ai dat jos pantofii. încă nesigur pe armele şi mijloacele lui. Se recomandă stăruitor folosirea şosetelor flauşate. De pildă. Cum nesim itul e până la urmă tot om. aşadar. cu şoseta de o culoare incertă presând rugător tocul pantofului care încă nu a fost evacuat. normală sau întoarsă. eventual îndrumat de un mentor în ale nesim irii. vrând totodată să sondeze şi psihicul celui asupra căruia îşi concentrează aten ia. mai ales pe timp de vară. Asta e o prostie. se poate merge şi la amănunte răsplătitoare pentru tine şi vexatorii pentru cei din jur. Folosirea lor. Acesta simte nevoia să improvizeze năvalnic. O categorie aparte este cea a nesim itului colindat de ispita sfidării. semn că ne aflăm în prezen a unui ins care cu greu mai poate fi meditat la acest capitol. nu se încumetă să deschidă uşa unui compartiment din care pândeşte o asemenea capcană biologică. E nevoie de timp şi de ni ică rutină. asigură consecin e inubliabile. Nu-i păcat? Te-ai ostenit de pomană şi — mai grav — te-ai compromis iremediabil în ochii celor care aveau cu totul alte aşteptări de la tine. se pot observa şi în cazul lui mici ierarhizări tipologice. fiindcă urmările vor fi aceleaşi. Dacă vrei ca impactul asupra celorlal i să fie dărâmător. Un nesim it care nu se îngrijeşte de aceste lucruri doar aparent neimportante mai are de învă at. în mod normal. E la mintea cocoşului. care se împut mai repede decât celelalte. Apoi repe i opera iunea. N-are nici un haz să te descal i dacă ai şosetele curate sau întregi. ca să nu compromi i simetria. Bunăoară. descăl area e urmată în mod natural de întinderea picioarelor până sub scaunul pasagerului din fa ă. Mişcarea trebuie să aibă fluiditate şi naturale e. iar prostia se plăteşte. Asta arată preocupare pentru standarde şi consecven ă în aplicarea re etelor. că ciorapii arăta i partenerilor de drum trebuie să fie rup i.i joace feste. efectuează din nou exerci iul de relaxare tarsiană. Probabil că omul e la început de drum şi încă n-a ob inut dozajul optim de tupeu şi mojicie. O să vezi că nici măcar controlorul. Şi aici e nevoie de o grijă pedantă pentru detalii. combinată cu şosetele pe care nu le-ai mai schimbat de o săptămână. Nu legăna nădejdea naivă că po i să te încal i oricum. Vrei să mergi la sigur? Atunci alege o pereche de adidaşi din imita ie de piele. găuri i şi să miroasă a dormitor cazon după trei zile fără apă la robinet. Odată încheiată şi a doua manevră. El respectă la centimă ritualul lepădării pantofilor şi pe urmă îşi cocoa ă picioarele direct pe ban- . În situa ia lui. Nu avem ce face şi trebuie să-i acordăm circumstan e atenuante. deşi mul i s-ar grăbi să contrazică această afirma ie. poate să. Spre deosebire de el. Nesim itul feroviar nu-şi permite să rateze un act care. totul trebuie să se petreacă în intervalul a treizeci de secunde. Lăsat să se perfec ioneze. om expus atâtor şi-atâtor întâmplări neprevăzute. Un pantof din piele veritabilă. el va atinge nivelul dorit şi îşi va modifica fără îndoială şi atitudinea.să le dezmor eşti în vederea secven ei următoare. Pentru un frison suplimentar. Rişti să te trezeşti că te descal i şi că nările celorlal i pasageri nu freamătă. Ritualul descăl ării în tren îşi pierde din pregnan ă dacă nu e pregătit cum se cuvine. Încăl ările în sine se cer alese cu grijă pentru un asemenea demers. prin gaura din dreptul degetului mare e bine să iasă măcar o parte dintr-o unghie netăiată de săptămâni întregi şi tivită cu o dungă negru-verzui. nu se astupă şi în general nu dau de ştire că au luat la cunoştin ă. produce urmări imediate. nesim itul timid.

Căci în cazul ăsta un picior (eventual cel cu şoseta găurită la vârf) poposeşte în dreapta ei. ştiind în sinea lui că a . ocupanta locului fatidic are impresia că filmează fără avertisment un remake după Tentacule. argumentul se ofileşte. pasagerii dau impresia că au căzut victimă unei contagiuni imposibile: devia ia de sept cauzată de mirosul emanat de textilele lipicioase şi nocive. Când poluantul odorific începe să le inducă pasagerilor senza ia de pre-leşin. tot compartimentu' şi n-ai decât să stai cu geamu' deschis pân' la loc comanda. căci nimănui nu-i vine să deschidă gura primul. iar vocea ra iunii nu are nici o şansă de-a se face auzită." E inutil să-i semnalezi nesim itului fractura logică şi să-i spui că în cazul ăsta. Duhoarea din compartiment urcă spre doza letală. când nu i-ai dori-o. Resemna i şi cu batista la nas. frate. vrei să fac otită?". însă nesim itul tot nu se înduplecă. Ce poate explica un asemenea tupeu? Cum îşi permite sconcsul cu chip de om să atenteze la sănătatea celorlal i? Şi de ce Dumnezeu n-a catadicsit să împlinească ritualul unei atât de necesare ablu iuni înainte de-a se sui în tren? Câtă inocen ă! Doar un neavizat se mai poate pierde în întrebări care nu duc nicăieri. pe când celălalt (prin al cărui ciorap. fie opera iunea e jugulată brutal de nesim itul însuşi. dată fiind absen a lui din peisaj. Fie geamul e în epenit şi nu se deschide. „Ce-i. cel aflat mai aproape de geam recurge la solu ia disperată. Î i face exact ce nu i-ai dori. E micul tampon de vată care asigură protec ia auriculară. iar ceea ce este valabil pentru nesim itul din autobuz are exact aceeaşi relevan ă pentru exponentul feroviar al categoriei. nene. pasagerii de pe celelalte locuri îl fixează cu o solidaritate îndurerată pe frondeurul care a încercat mutarea de răspuns şi se străduiesc să facă abstrac ie de miros. Bărba i sau femei. Posedă un al şaselea sim care-i spune când anume e cel mai bine să se producă şi ştie că instinctul ăsta nu l-a trădat niciodată.cheta din fa ă. iar nedumerirea stearpă îşi face loc cu râvna unei cârti e ce-şi sapă galeria după planuri doar de ea ştiute. Iar nesimitul trece satisfăcut la prima por ie de integrame. î i răspunde tot printr-un gest. nasurile se strâmbă haotic. se zborşeşte el dacă încerci să-i explici binefacerile aerului curat. Nesim itul are microbul contrarierii în sânge. în clipa asta se produc două lucruri. observăm abia acum. gurile se pungesc veşted. Prin to i cei de fa ă trece sfredelul unei curiozită i şocate. ideea gata de rostire se opreşte crispată pe buze. vecinii de compartiment ai nesim itului dau primele semne de via ă.i duci mâna la nas şi te strâmbi. Astfel. în care abia în clipa aceea observi că se zăreşte ceva alb. ochii ies neîncrezător din orbite. „A. sprâncenele se arcuiesc în circumflexuri interogative. De obicei. inventivitatea nesim itului mai urcă o treaptă. la pu ini centimetri de pasagerul aşezat în dreptul lui. el surclasează dezinvolt majoritatea. eşti boier? Ai nasu' fin? Păi atunci cumpără. Mâna lui se îndreaptă spre propria ureche. Lupta a fost câştigată clar de nesim it. El trage de mânerul geamului. iese o bucată de călcâi crăpat) i se instalează de-a stânga. Dacă pasagerul cu pricina e o femeie. n-ar mai fi nevoie de o ventilare atât de viguroasă. Dacă. varianta flauşată. Mica incintă e blocată într-o mefien ă mută. e vremea urmărilor. Căci nesim itul e pe deasupra şi ipohondru. care blochează timpanul. În preajma lui. ca să-i dai de în eles că pute. fără ca aceasta din urmă să găsească resurse pentru ripostă. Asta e un alt punct forte al nesim itului: inferior numeric. care acuză — şi de data asta — curentul. animat de speran a unei guri de aer întremătoare. O altă caracteristică de căpătâi a nesim itului este sustragerea de sub povara normei cuviincioase. După momentele de consternare ini ială. De aici încolo. Nările se strâng asuprite.

banal şi fără putere de sugestie. de entomolog care descoperă o specie rară de fluture în peisajul luxuriant al junglei ecuatoriale. n-ai voie să le întorci spatele celorlal i şi să păstrezi doar pentru tine magia indicibilă a ceea ce ai găsit. Dacă eşti un nesim it cumsecade şi vechi în ale meşteşugului. Aşa stând lucrurile. Dimpotrivă. ca pe un pahar de colec ie căruia încerci să-i depistezi o cât de mică imperfec iune. Prin urmare. degetul mic e plasat periferic. nu un fătălău nătâng sau dilematic. În cazul acesta. Vecinii au tot dreptul să vadă şi ei. Rămâi aşa câteva secunde. păreri răspicate şi comportamente ce in de armonia imediată. inser ia metacarpiană se va produce plenar. ba un fir de păr rebel. Este vorba de maioul cu găurele. Degetul se introduce hotărât în ureche. nu-i dezamăgi. ine degetul proaspăt extras din afundurile moi ale urechii drept. ochii î i sunt atraşi magnetic spre zona unde se împlineşte ritualul scobitului. găsibil la orice farmacie. Scopurile precise reclamă mijloace pe măsură. Şi chiar dacă vrei să te opui. Dacă tot i-au sorbit din ochi baletul vestibular. fireşte. Unul dintre gesturile la care nesim itul feroviar apelează aproape din iner ie este scobitul în ureche. în spirale precise ca incizia de bisturiu. o delicatesă de garderobă care îmbracă rotunjinile ventrale într-o teacă perforată prin care iese ba un coş nestors. Cine poartă aşa ceva e bărbat în adevăratul sens al cuvântului. cu o impunătoare unghie lăsată să crească patru-cinci centimetri. (Pentru nesimi ii care încă orbecăie. Recolta de cerumen din vârful unghiei se cere privită detaşat. po i conchide fără să greşeşti că purtătorul maioului cu găurele e un individ cu gusturi bine definite. dacă ii la etichetă. cu o curiozitate bine controlată." În func ie de căldura din tren. Pariul unei asemenea sondări constă tocmai în natura lui fă işă. Unealta optimă pentru o atare opera iune este degetul mic al mâinii nesim itului. aten ie. Nimic nu-l opreşte pe nesim it să-şi dea jos cămaşa. Textura lui inconfundabilă îl transformă în instrument de legitimare.respectat cu sfin enie punctul 9 al decalogului. cu efectele scontate. Mai ine i minte? „Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. pot exista. Nu accepta compromisuri. de exemplu. Nu le răpi o plăcere atât de scurtă. Nesim itul se simte întotdeauna stimulat de stupoarea celorlal i. Pe urmă au loc extragerea degetului şi studierea lui cu un ochi de specialist. Foarte important. iar prelungirea lui cornoasă forează temeinic. alături de cel pe care se află ghiulul cât o sarma de post. Faptul că la cincisprezece centimetri de el subzistă asfixiată de indignare o femeie nu-l inhibă. ba un neg discret ca o stafidă şi închis la culoare ca o căcărează. până când . şi contrar propriei voin e. te lămureşti în câteva clipe că n-ai sor i de izbândă. Şi cum lenjeria de corp e de multe ori expresia personalită ii celui care o îmbracă. Căci nesim itul e generos cu propriile descoperiri şi ine să facă lumea întreagă părtaşă la savoarea şi farmecul lor. Maioul cu găurele este infinit mai mult decât un accesoriu drag inşilor care se respectă. fireşte. debarasarea de cămaşă face posibil accesul direct al privitorului la un articol de îmbrăcăminte cu profunde reverbera ii în mentalul masculin al românului. dotat. ştii din capul locului că demersul tău de cercetare a propriei anatomii nu se face oricum. Doar un cârpaci nevolnic va scoate din buzunar be igaşul cu capetele învelite în vată. nu împlineşti acest ritual explorator când trenul intră în tunel şi nu te vede nimeni. iar gesticula ia nesim itului prea limpede ca să încapă loc de sustrageri furişe. la vedere. şi alte lejerită i vestimentare.) Abia după ce va fi trecut acest criteriu. pe durata a treizeci-patruzeci de secunde. Cei care stau lângă tine trebuie să simtă că pentru ei faci lucrul ăsta. Lumina zilei e prea puternică. la un drum atât de lung. Dar.

combinată cu permisivitatea deplină a tatălui sau a mamei. Tropăitul isteric din ultimele minute a însemnat consum de calorii. Odată încheiată secven a. randamentul âncului e superlativ. E imposibil să nu mai fi rămas ceva în firidele ce străjuiesc accesul spre ciocan. iar apoi pune-te din nou pe treabă. ci trăgând după el un copil. „E copil. mai lasă-ne cu predicile şi vezi. ea rămâne fără urmări. pe rochia elegantă a doamnei care se uită visătoare pe fereastră. Să nu ave i emo ii.i face via a amară de unul singur. pe deux-pièces-ul sobru al tinerei directoare de vânzări care din tren se duce direct la un seminar cu participare interna ională.i încre eşte carnea şi — peste toate — să se înfrupte dintr-o hrană consistentă. te-ai născut gata mare?" În cazul în care „cucoana" are nefasta inspira ie să spună că vârsta fragedă şi buna creştere nu se exclud reciproc. preferabil pe pantoful doamnei aşezate pe diagonală." Între timp. care vine din valorificarea superioară a calită ilor native. asupra ei se abate o vijelie cotropitoare. Să fie răzgâiat.i cerumenul de sub unghie. Compartimentul e suficient de îngust pentru ca nimeni să nu se poată feri din calea furiei lui plimbăre e. Orice reproş — sfios sau ferm — din partea victimelor se repercutează violent asupra lor însele. Puiul de nesim it e chemat să probeze că peste ani va putea face pe cont propriu şi neînso it ravagiile pe care le seamănă astăzi sub supraveghere părintească. fă o pauză scurtă. după care modifică tactica de joc. copilul nesim itului îşi continuă patinajul pe pantofii pasagerilor. n-a i putea să-l potoli i. Pentru o desfăşurare corectă a ritualului nesim irii. Astea-s comunisme de pe vremuri. „Bine că eşti mata crescută. În zece cazuri din zece. l-am împuşcat pe Ceauşescu. Plodul mai merge cât mai merge. recuperatoare. Astfel. făcându-l să-şi iasă din pepeni. e nevoie ca micu ul să îndeplinească un set de condi ii minime. Asta se ob ine prin somarea crânce- . deja a transpirat?" — ricoşează imprevizibil din cheresteaua genitorelui. Cât despre ostilitatea ce se poate ghici din privirile celor agasa i după doar trei minute petrecute în compania răzgâiatului. O întrebare formulată cu toate precau iile necesare — „Vă rog. o să obosească. Organismul îşi cere drepturile. mamaie.to i cei din compartiment vor fi avut prilejul unei holbări fructuoase. cucoană. care oricum î i doreşte moartea încă de când ai deschis uşa vagonului. aşa că acum nimic nu i-ar prinde mai bine nesuferitului decât ceva dulce. ce să zic. un croissant cu ciocolată sau alte alimente care să lase urme de îndată ce mânu a murdară se sprijină pe pantalonii albi ai bărbatului care citeşte o revistă. Un sandviş cu maioneză. Piticul are un modus operandi greu de îmbunătă it. nicovală şi scări ă. cocoloşeşte-l meticulos şi aruncă produsul astfel ob inut. Puiul de nesim it călător Un caz aparte îl scoate în prim-plan pe nesim itul care nu. când tălpile micului ucenic fac cunoştin ă cu bombeurile celorlal i pasageri. mata n-ai fost copil? Ce. să urle ca un bezmetic cu jumătă ile de oră. Gata. Ia uite la ea. care o sileşte să redevină retractilă. să ceară totul plângând până. primul sfert de oră de călătorie trebuie consumat într-o deplasare neîntreruptă de la un capăt la altul al compartimentului.i de ciorba ta. Pe urmă scoate.

să te spăl pe mâini". în care pleacă la drum cu şansa a doua. fie pe postavul scaunului. Evident că nimeni din compartiment n-are chef să asculte Că eluş cu părul cre sau Somnoroase păsărele. fie direct pe îmbrăcămintea pasagerului care-i inspiră cea mai mare încredere. întârziindu-i pe ceilal i pasageri cu o oră. după care. „VLEAU CIOCOOOO!!!! CIOCO. fie şi în treacăt. încântarea.i arate că şi-a crescut odrasla în respect pentru cultură şi te bombardează cu strofe lălăite pi igăiat. dar părintele nu se împiedică de asemenea mofturi. fireşte. dar privirea metalică a tătânelui blochează ini iativa la fel de eficient ca un boicot parlamentar al opozi iei. Să nu uităm de expresia apatic-sfidătoare a celui care se aşază pe locul tău. Să ne . având grijă să încheie într-un aparteu semiexplicit: . Să nu ne facem că nu ştim de cei care se aşază pe paporni e pe coridor şi refuză să se ridice şi să te lase să ieşi din compartiment. pufneşte într-un râs salivar. cu ochii iscodindu-te scormonitor. spre a vedea dacă entuziasmul lui e împărtăşit în restul compartimentului. pe bază de răcnete descreierate." Nesim itul apostrofat atât de ferm stă pe gânduri câteva secunde. N-AUUU-UZI???!!! CIOCOOOOOOOOOO!!!!!!!!!!!!!" înso it de suspinele excedate ale pasagerilor. Dacă nu te declari extaziat. se decide pentru un mic pas înapoi. Există şi altele. îl bate încurajator pe umăr şi-l invită să efectueze bisul pe care simte că-l meri i din tot sufletul. cu mâinile împreunate în fa ă. Să nu-i pierdem din vedere pe cei care au bilet pentru un loc şi bagaje pentru tot compartimentul. Tatăl îl priveşte mândru şi face ochii roată. La sfârşitul primei poezii. mă. Acesta e doar unul dintre scenarii — nici pe departe cel mai rău posibil. cu joarda?" Stimulat de ocrotirea părintelui.. „Hai. că până ajungem ne vopseşte pe to i. Dacă. ai ocazia să consta i că. În cele din urmă. îşi îndeamnă el progenitura. copilul se linge lasciv pe degete. „Asta-i nesim ire. nesim itul patern îşi descleştează maxilarele şi-i şuieră de la obraz: „Î i pui mintea cu el? Nu vezi că-i mic? Mata n-ai copii acasă? Şi? Aşa i-i creşti. deşi n-are bilet acolo (uneori n-are bilet pur şi simplu).i mărturiseşti. tatăl se conformează apatic şi scoate din bagaj o ciocolată pe care i-o întinde complice odorului. dom'le. iar pe urmă şi le şterge fie de perdeaua care se mişcă uşor lângă geam. Ghinioniştii care se suie după ei şi au la rândul lor bagaje trebuie să ştie că-i aşteaptă o confruntare îndârjită. ipocrit. Bărbatul care se căznea să ducă la bun sfârşit citirea articolului despre ultima iubită a lui Chivu iese din letargie şi are un moment de răzvrătire. personalitatea granitică a nesim itului care ia rapidul şi trage semnalul de alarmă ca să coboare în halta unde în mod normal nu era prevăzută sta ionarea. cu nădejdea neghioabă că în felul ăsta scapi mai repede. Ofuscat. Nesim itul care îşi ia copilul în călătorie îl poate întrebuin a şi pe post de arteziană de poezii. chibzuind asupra unei replici muşcătoare.'r-a i ai dracu' de securişti". indiferent de reac ia pe care o ai. urmările sunt neplăcute. nesim itul simte nevoia să-i acorde puştiului şansa reabilitării şi-l îndeamnă să repete supliciul. acesta vrea să încerce o punere la punct. a părintelui. Să evocăm.nă. Da' ai naibii grijă de el. din senin. Însă deja se aud murmure. Aceştia se urcă în tren imediat după tragerea lui lângă peron şi ocupă integral spa iul destinat geamantanelor şi sacoşelor. la closet. care împroaşcă stropi maronii pe hainele vecinului de scaun. Iar dacă reformatorul tot nu pricepe. Piticania se pune pe molfăit. Acestea sunt câteva dintre fa etele nesim itului care merge cu trenul. El ine să.

Printre determinările imuabile ale nesim itului de la bloc se numără capacitatea de a se face văzut şi auzit când i-o doreşti mai pu in. te supune neînduplecat şi te sileşte să capitulezi. în spatele lui stă solidaritatea de palier. vecinul a încetat să fie aproapele empatic. de obicei fără posibilitate de cau iune. Mai devreme sau mai târziu. tot aşa eşti neputincios când vine vorba de vecini. Nici un nesim it care ine la rang nu te previne că are de gând să.i facă via a amară. Dacă victima descoperă o solu ie de salvare şi scapă din năvod? Dacă se sustrage? Dacă evită ambuscada? Nu-i mai mare păcatul? Nu ajungi de râsul celorlal i? . Brusche ea manifestărilor şi atitudinea neprevenitoare apar in recuzitei obligatorii." Călăuzit în permanen ă de acest îndemn. de coloană. cei mai mul i dintre locatarii unui bloc devin actan i în ritualul nesim irii. el ac ionează foarte rar pe cont propriu. În aceste condi ii. Şi în orice caz să-i pomenim măcar acum. e un nonsens să-i spui cuiva că urmează să-l deranjezi. Capacitatea de-a ac iona pe nepusă masă. la bloc ai de ispăşit o pedeapsă care se numără cu deceniile. Or. De cele mai multe ori. denumit şi „blocatar" de floretiştii rafina i ai vorbelor. Lucrurile arată cu atât mai descurajant cu cât traiul în micile compartimente de beton e o condamnare pe termen lung. sub ac iunea nesim itului. Agresiunea anun ată este o invita ie la un act ratat. oferă experien e marcante în materie de nesim ire. o corvoadă dominată de teroarea peretelui comun. pe cei capabili să repurteze cea mai picantă victorie a unei călătorii cu trenul: şterpelirea sulului de hârtie igienică de la toaletă.i alegi părin ii sau neamurile. de scară sau chiar de bloc. Căci dacă în tren sau în autobuz compania unui nesim it se întinde pe durata câtorva zeci de minute sau a cinci-şase ore.înclinăm umil în fa a celor care îşi fac nevoile când trenul e oprit în gară. iar la celălalt blazarea melancolică. Căci aşa cum nu. cum ar putea un vecin cu capul pe umeri să înfiereze ceea ce el însuşi va îndeplini la un moment dat? Poate că trăsătura fundamentală a acestui tip de personaj este surpriza. apreciată cândva drept culme a modernită ii. invazive şi impertinente. Aici destinul poate să. Nesim itul la bloc Blocul. adică fagurele locativ în care trăiesc adeseori mai mul i trântori decât albine. Dezinvoltura interven iei neaşteptate în ritmurile tale fireşti. şi a luat chipul unei vietă i zgomotoase. i-o face şi gata. Să-i inem minte pe cei care umplu spa iile de trecere cu bagaje şi pe urmă pleacă la vagonul restaurant. la final de capitol. Personajul în cauză crede neabătut în punctul doi din decalogul prezentat înainte de primul capitol al căr ii: „Nu te gândi la ceilal i. Î i e permis doar să te mişti pe o scară a sentimentelor unde la un capăt se află furia clocotitoare. este o alcătuire greu de încadrat şi cel pu in la fel de greu de priceput. Locatarul de la bloc. în plus. Şi de foarte multe ori sentin a e una pe via ă. Fii egocentric. Fapt interesant. nesim itul de la bloc este un năvălitor care î i confiscă spa iul vital. seamănul pe a cărui solicitudine te po i baza când eşti în impas. Nu trebuie să fii savant ca să deduci explica ia. a devenit.i joace renghiuri sinistre. Iar via a la bloc. în fa a cărora rămâi cu mâinile legate.

uneltele şi dispozitivele capabile să declanşeze apocalipsa decibelică." Nici o repara ie nu are haz dacă nu e precedată de bubuieli îndesate. asigură un spectacol înăl ător. Căci aşa cum pompierul somat să stingă un incendiu începe prin a inunda incinta pe care e chemat s-o salveze. Poate că satisfac iile acestui gest nu sunt spectaculoase. nu umbla cu jumătă i de măsură. Atunci. „Păi nu-mi pun eu termopane? Să vezi atunci distrac ie. care tocmai aveau de gând să-i facă baie copilului. şi de găurirea metodică a celor mai rezistente . cu clăbuci în păr. Chiar dacă simpla găurire a unui perete îi face să tresară pe to i vecinii. care încerca să cure e o chiuvetă doldora de vase murdărite de musafirii din ziua precedentă. fi-v-ar naşterea de râs.i franjureze nervii bocănind sistematic de la începutul la sfârşitul minivacan ei pe care ai aşteptat-o atâta vreme? Repara iile compun revanşa sonoră pe care nesim itul şi-o ia în fa a mimozelor care mai cred în orele de linişte sau în fa a minoritarilor care încă n-au aprofundat codul proastelor maniere. pentru ca vecinii să ştie că te-ai pus pe treabă. Aici poate intra. Măsura e valabilă pentru toate instrumentele de care ai mai mare sau mai mică nevoie. O să vă pară rău c-a i venit pe lume. De la ciocan la şurubelni ă şi de la burghiu la cleşte. Un lucrător avizat va şti că patentul sau ciocanul nu se pune pe podea. Dacă totul se desfăşoară conform planului. În mintea lui prinde contur imaginea fandositului de la parter. se pot înlocui cada şi caloriferele. dacă englezii au etapă de fotbal în prima zi a anului. În clipa când nesim itul se decide să-şi refacă bârlogul din BCA în care-şi duce zilele. Odată depăşită etapa ini ială. săpun în ochi şi sudalma pe buze. utilajele. de ce n-ar putea şi nesim itul să. Realizările de anvergură nu sunt posibile fără o pregătire atentă şi fără colaborarea unor specialişti verifica i. nu te culca pe o ureche. vreme de două-trei ceasuri. dar chiar şi aşa. Aici intervine priceperea echipei de meşteri la care apelezi. prima condi ie este oprirea apei fără să prindă nimeni de veste. Sau parchetarea în a doua zi de Crăciun. imediat după Duminica Paştelui. O repara ie în care nu se face tărăboi e un nonsens. Sigur. În fond. înlocuirea gresiei şi a faian ei la momentul cel mai nepotrivit — de pildă. vehementă şi implacabilă. tot aşa muncitorul angajat pentru repara ii exaltă virtu ile fonice ale meseriei. Vecinul expus astfel. e nevoie să. Locatarii din jur trebuie aduşi la disperare şi ispiti i de gânduri ucigaşe. a pupezei cu nasul pe sus de la doi. sau a arogan ilor de la ultimul etaj. Dacă vrei ca lumea să te ină minte. totul trebuie lăsat să cadă greu şi de sus. Muzica dodecacofonică a meşterului se cuvine să fie neîntreruptă. Nici 1 ianuarie nu e o zi ferită de riscuri.i alegi corect instrumentele şi să te opreşti la ce e mai bun.Nesim itul la el acasă Una dintre cele mai vii forme de manifestare a nesim irii se leagă de repara iile în apartament. de pildă. I se dă drumul ca din pod. manevra merită efectuată. pentru ca victoria ta finală să fie fără dubii. totul merge şnur. ci se trânteşte. Nesim itul care pre uieşte nuan ele ştie cu siguran ă să se bucure de micul impas pe care-l produce ini iativa lui printre vecini. Asta include toate sculele. dragă nesim itule. care a rămas pe uscat tocmai când se spăla pe cap. bunăoară. până şi cel mai paşnic dintre ei va găsi resurse să promită o răzbunare teribilă cu prima ocazie.

nesim itul destramă liniştea şi instaurează domnia flexului. Statistic.materiale de construc ie. există solu ii: te rogi să surzeşti fulgerător. Nu. când lumea ar vrea mai mult ca oricând să întârzie în aşternut. Ei nu mai sunt în siguran ă nicăieri. geamurile trebuie să zornăie. e bine ca lovitura de începere să fie dată în weekend sau în orele de linişte." În curtea blocului Chiar dacă nu are bani. mul i dintre ei au impresia că sunt la câ iva paşi de şenilele unei divizii nimicitoare. timp sau răbdare pentru reamenajări complete. El scapă din vedere un lucru esen ial: douăzeci şi patru de ore pe zi. (Evident. pere ii să vibreze. dar ea e mai degrabă utopică: să discu i cu nesim itul şi să-l faci să renun e. nesim itul de extrac ie blocativă găseşte cu uşurin ă alte variante de isterizare a vecinilor. un asemenea calendar nici nu există.) Sâmbătă diminea a. nesim itul se hrăneşte cu inconturnabila convingere că are toate drepturile şi nici o obliga ie. umplându-le cafeaua de praf. emigrezi sau te sinucizi. Totul se zguduie ca într-un film-catastrofă. Bunăoară. unde încearcă să vadă dincotro vine primejdia. Mă rog. ceea ce înseamnă că nu trebuie investite mari speran e într-un asemenea demers. De fapt. Nesim itul din categoria amintită îşi dovedeşte . britanicii spun despre utopie că este „paradisul proştilor". Pentru ca această experien ă să rodească după aşteptări. varianta ideală ar fi în weekend şi în orele de linişte. Abia după o relativă domolire a panicii. Iar dacă dărâmarea pere ilor nu figurează în program. cei care preferă această formă de abuz sunt aceiaşi care îşi scutură carpetele sau fe ele de masă în capul vecinilor de dedesubt. Au sentimentul că au nimerit în toiul unui război pe care nu-l merită şi ale cărui victime colaterale vor deveni. Oameni aten i la nuan e. „Ia uite-l şi pe-ăsta. Nu-l credeam atât de bou. iar uşile să zbârnâie neliniştitor. Candidul care apelează la bunele sentimente ale nesim itului îşi pune singur capul pe butuc şi se expune comentariilor persiflante ale comunită ii. dacă riscă să şi-o bea pe balcon. ar mai exista o variantă. lustra să tremure. cu condi ia ca nivelul de zgomot să-i facă pe vecinii nevinova i să-şi blesteme zilele. Sensibilizarea lui sub lumina binefăcătoare a dialogului e o himeră. Când declanşezi ostilită ile. la o privire mai atentă. Vremea nesim irii e mereu. ochii zboară spre ceasuri şi clipesc dojenitor.i place? Nu contează. E şapte şi jumătate diminea a. ea poate fi suplinită de alte activită i. Proaspăt trezi i. a ciocanului pneumatic sau a bormaşinii. Pentru ca mul umirea ta să fie deplină. de luni la şapte până duminică după miezul nop ii. un exerci iu decupat din manualele de proastă creştere este bătutul covoarelor imediat după ce se crapă de ziuă. te mu i la casă. nesim itule. fără posibilită i de împotrivire. dar nu trăim într-o lume perfectă. to i ceilal i se simt periclita i. de pildă. parchetul să geamă. Vecinii sunt smulşi din paturi şi împinşi spre geamuri. şi? Calendarul nesim irii nu func ionează după criterii normale. Şi oricum. Cine contestă dreptul nesim itului de a fi jupân în casa lui patinează pe ghea a sub ire a inconştien ei. sau pavoazându-le pervazul cu o cortină diafană de firimituri. şapte zile pe săptămână şi trei sute şaizeci şi cinci de zile pe an. Ei.

Vai de imprudentul. În func ie de vechimea maşinii. îşi flexează muşchii şi începe recitalul. manevrele de resuscitare pot dura între cinci şi douăzeci şi cinci de minute. nesim itul aruncă o ocheadă mândră spre (deocamdată) singurul geam luminat. iar la urmă înecate în şuvoiul sonor al ambreiajului înstăpânit pe liniştea primelor ore din zi. dar de ce trage atât de mult şi la intervale egale? Abia după câteva momente adevărul se dezvăluie în cruda lui lumină: e nea Grigore. iar ceilal i se lăfăie în paturi? El se duce să trudească întru propăşire na ională. Ce se întâmplă? Se aud focuri de armă? Iar se răfuiesc bandele rivale din cartier? Sau e vreun poli ist care-a surprins un borfaş for ând uşa unei case de schimb? Bine. pe poetul famelic care a cochetat cu muza până spre orele dimine ii. După instalarea covorului pe cadrul metalic. De ce la ora asta? Păi. Ea îi vizează de-a valma pe studentul care a stat până noaptea târziu ca să înve e pentru sesiune. da — bătături. cu igara atârnând neglijent în col ul gurii. la început sincopate. So ia nesim itului îşi petrece duios consortul spre fabrică. În timp ce maşina hârâie. nesimitul începe ritualul traversat de iluzia unei dulci răzbunări. Aşa-i când creşti în puf şi n-ai habar de greută ile vie ii. Parcarea din fa a blocului devine o arenă unde un David dotat doar cu o cheie de contact stârneşte pentru a supune treptat şi triumfător un Goliat pe patru ro i. nesim itul trece la munca propriu-zisă. dezorienta i şi confuzi. Îmbrăcat corect. cabinet sau magazin. nu mai doarme nimeni". cu un covor pe umăr. iar aşa ceva e de neiertat pentru nesim it. el pleacă la serviciu. Pentru o opera iune atât de energică şi totodată atât de delicată. a cărei trezire la via ă se face printr-o serie interminabilă de flatulen e mecanice. dar totodată stă cu urechile ciulite. cine să facă toată treaba în locul lui? Papa de la Roma? Frumos ne şade să ne luăm de via a omului. ci şi cu vorba. nesim itul coboară discret pe scări. pândind prima reac ie potrivnică din bloc. la gargară şi la critici nu ne bate nimeni. înveşmântată într-o cămaşă de noapte înflorată sau într-un halat rugos. mă rog. Bătutul covoarelor la ore matinale poate fi înlocuit cu succes de pornirea unei maşini hârbuite. veghează umbra jumătă ii de atelaj conjugal. cu mizeria în casă? Şi. Acolo. legănându-şi jovial arma albă şi având aerul că efectuează mici mişcări de încălzire. dar mai ales de imprudenta care cutează să deschidă geamul . cu sufertaşul plasat pe bancheta din spate. Cu to ii dorm. mai încolo pleacă la serviciu. apoi prelungi. O înşiruire de mârâieli primejdioase. iată deviza mobilizatoare a nesim itului instalat la volan şi cercetând cu priviri atente mişcările din spatele perdelelor. Se simte părtaşă la eveniment. El îşi scuipă în palme. tuşeşte. iar ei nu simt nici măcar nevoia unei solidarită i conjuncturale? Aşa ceva nu e admisibil. în apartamente oamenii se trezesc ciufuli i. fără să bănuiască o clipă că li se pregăteşte deşteptarea pe acordurile surde ale bătătorului. iar ei se întorc pe partea cealaltă? El asudă ca să crească PIB-ul. Între timp. pe insomniacul de care Morfeu s-a îndurat în ceasul al doisprezecelea. pe muncitorul care tocmai s-a întors din schimb şi a trecut la odihnă. se îneacă şi pare cu fiecare sunet mai aproape de dezagregare. Cum adică. care bate un covor. expiră.eficien a îndeosebi în perioada aprilie-octombrie. Abia aşteaptă apostrofarea menită să-l scoată din papuci şi să-l facă să reac ioneze nu doar cu ambreiajul. sughi ă. În schimb. Abia aşteaptă să-l mustre cineva. când locatarii impruden i dorm cu geamul deschis. „Când plec eu la lucru. Ce să facă bietul om? Să rămână aşa. şcoală. vibrează. oprindu-se abia când constată că bătătorul provoacă — ei bine.

Ghior ăielile ini iale au fost înlocuite de rafale de pocnete care trimit cu gândul la o armă cu repeti ie încăpută pe mâna unui scelerat. Vibra ia isterică se propagă asemenea unui zvon despre o răzmeri ă. Ciucit sau întins pe burtă. nesim itul frisonează mândru şi îşi îngăduie un zâmbet complice. planetare şi bujii.i. Iar cine râvneşte la un strop de linişte după zarva celor cinci zile de condică trebuie compătimit pentru candoare. în acest caz. se apropie de geam şi asistă bosumfla i la spectacol. La bloc se trăieşte cu nervii în piuneze. natura nu poate face nimic în fa a nesim itului şi a agendei lui. smulgându-i rablei un muget de sălbăticiune a â ată. Opera iunea se reia în weekendul următor. Straşnică femeie. fă. tehnic vorbind. eu î i zic ceva fincă ii butoiu' cu varză murată în casa scărilor? Dobitoaco!" Câ iva metri mai jos. constată mul umit că peste jumătate din geamuri sunt luminate şi o ia din loc. caniculă sau ger. hoaşcă împu ită! Merge omu' la servici. în curtea blocului: cursele printre blocuri sau în jurul lor. Între timp. Dihania încă nu dă semne că vrea s-o ia din loc. cu ochii dilata i maladiv şi cu blestemul în col ul gurii. Avem de-a face.i spun! Vezi. weekendul se scurge marcat de rapsodia instrumentelor puse la treabă pentru concertul din parcare. dar zgomotoase manevre de între inere.i asigure fondul sonor fără de care via a la bloc e searbădă. şi se dezlăn uie tumultuos: „Da' pune. mai cu un test de rutină pentru motor. ac ionată din încheietură. ce-ai cu el? Ce. el şurubăreşte metodic şi are grijă să. plicticoasă şi irelevantă. Chiar dacă nu există nici o neregulă tehnică identificabilă ca atare. Nesim itul se îndreaptă în scaun.i de treaba ta. ce bine s-au potrivit. Monstrul nechează bezmetic. Iar triumful atinge apoteoza în clipa când din măruntaiele maşinii âşneşte combina ia de pârâit şi vuiet care certifică deşteptarea mult dorită. nu de o necesitate. nesim itul continuă eforturile de trezire la via ă a dinozaurului pe patru ro i. Cheia se învârte insistent în contact. Hărăbaia face din ce în ce mai urât. dar cortegiul de sunete e tot mai dens. nesim itul e dator să înfăptuiască mici. aşterne o pătură soioasă în imediata apropiere a maşinii şi începe vizita medicală cu aerul că oficiază un ritual de o profundă solemnitate. so ia vigilentă iese la rândul ei pe fereastră. Ia uită-te le ea. Ce să. lângă sau sub maşină. Mai cu o îndreptare a tăblăriei. Şi fiindcă tot am vorbit de maşini. cu to i bidiviii-putere înhăma i pentru voiaj. Ei. iar proprietarul îşi savurează victoria. şi? Aici e vorba de un obicei. nene!" Atât îi trebuie. Pacientul stă cuminte. Corolarul acestei opera iuni care se desfăşoară în săptămâna de lucru are loc sâmbăta şi duminica şi constă în repararea maşinii. chiar dacă ea nu are loc. Nesim itul are tot mai limpede sentimentul triumfului. cu timpanele sub asediu. doar un om profund nedrept îşi îngăduie să omită una dintre cele mai vii probe de nesim ire nocturnă. mai cu o verificare a carburatorului. mai aruncă o privire spre bloc. Tiii. De cele mai multe ori. În fa a unei asemenea critici pronun ate cu noaptea în cap. cu un capitol la care excelează . în loc să faci scandal. Nici el n-ar fi putut să riposteze mai eficient. în timp ce mecanicul amator practică interven ia chirurgicală printre bucşe.şi să constate cu voce tare: „Asta-i nesim ire. vehiculul e bine mersi şi n-are nevoie de recondi ionări. Nesim itul îmbracă salopeta. gata să frământe asfaltul sub ro i şi să-l poarte pe stăpân spre destina ie. jicloare. cu sânii sprijini i de pervaz. dopuri în urechi. Alerta i de diatriba vecinei. Oricât ar fi de vitregă. pe ploaie. nu poa' să doarmă. cu capota ridicată şi organele interne la vedere. al i vecini se furişează din pat cu mişcări somnambulice.

nesim itul tânăr intră în ac iune decis. Turele cu bolidul prin cvartal la ore târzii sunt o etapă a ritualului de seduc ie practicat de nesim it pe lângă dulcea lui aleasă. În ce fel? Cu ajutorul claxonului. e punctul trei din decalogul nesim itului. da. spunea pe vremuri cavalerul. Singura perioadă de abstinen ă e iarna. Ajuns la scara blocului. Există însă cazuri când.fauna cu vârste cuprinse între optsprezece şi douăzeci şi cinci de ani. slavă Domnului. Ce risipă de cuvinte! Câtă stângăcie ocolitoare! Cât timp irosit! Ce retorică desuetă. de-a te plia după ritmurile. Un Audi vechi." Da. „Hai. când zăpada troienită şi poleiul împiedică buna exprimare în domeniu. neproductivă şi ridicolă! Acum. cu condi ia să aibă o marcă respectată. Totul se petrece într-un delir noptatic în care cercevelele protestează scâr âit. La capătul aleii îşi face apari ia nesim itul căruia tatăl galanton i-a dat maşina pe mână. evadarea de sub clopotul tiranic al părintelui. formulând o primă convocare. printr-un renghi al sor ii. Nechezatul nerăbdător al calului a fost înlocuit de vuietul paralizant al Audi-ului. spre a-i da de ştire că flacăra iubirii nu a fost stinsă de vremelnice oprelişti". iese din bloc. fiecare limbă de asfalt dintre blocuri trebuie exploatată judicios şi nărăvaş. De data asta el nu . netrebnicul tău slujitor nădăjduieşte că-l vei învrednici măcar o clipă cu prezen a ta diafană şi că vei binevoi să te ară i la fereastră. din cauza unei condamnabile neaten ii. semnalul nu ajunge la urechile fetei. Nu te lăsa marginalizat. Decorul e altul şi tocmai de aceea altele se cuvin să fie şi mijloacele de apropiere a Lui de Ea. iar geamurile zăngănesc mar ial. Trecute sunt vremurile când cavalerul îşi îmboldea murgul spre castelul unde tânăra serafică aştepta scara de mătase şi. în suflet şi în via ă. Urmarea decurge natural şi fără posibilită i de apel. dar zgomotos e preferabil unui Fiat nou-nou . În rest însă. Potopit de dorin a de-a epata cvartalul." De multe ori manevra are succes şi totul se petrece în mai pu in de un minut. bagă viteză şi mişcă-ncoace. el angajează sprinturi auto care î i dau impresia că ai ajuns. la ora actuală lucrurile se rezolvă infinit mai simplu şi mai eficace. dar vital în orice întreprindere de acest tip. Nesim itul care vrea să-şi scoată iubita la o plimbare nocturnă cu maşina pe străzile pustii ale oraşului ac ionează cu minimum de efort şi mizează pe rezultate rapide. Rabla are brand. de-a te sili să-i preiei programul. dar tăcut. sfidând jumătă ile de măsură. pe pista unde tocmai urmează să aterizeze un Jumbo Jet. Aici nesim itul calcă accelera ia sub presiunea anticipativă a unei fericiri pentru ob inerea căreia şi-a pus la bătaie priceperea şi resursele. se suie în Audi şi episodul ia sfârşit în relativă linişte. Seara târziu. Sforăitului solidar al patrupedului îndemnat din pinteni i s-a substituit eşapamentul generos în emisiile de noxe. Nesim itul îşi dă seama că n-a fost destul de explicit şi repetă mesajul. el claxonează de trei ori scurt. nu de pu ine ori în creierii nop ii. Un obiect mic. Iar dacă pe vremuri cavalerul îndrăgostit îşi cânta iubirea sub geamul alesei — singur sau asistat de un trubadur tocmit pe o pungă cu galbeni —. cu manelele duduind în boxe. lucrurile nu mai arată aşa. şi asta contează — în ochii cartierului şi deopotrivă în sufletul duducii care îşi aşteaptă înfrigurată perechea. „Lumina ochilor mei. cel care redă poate cel mai bine prioritatea lui elementară: dorin a de-a deveni parte integrantă a traiului tău zilnic. odată cu ea. de-a i se insinua în apartament. umorile şi trăirile lui.i duci zilele după cum î i dictează el. A i uitat? „Pătrunde pretutindeni. Perechea nesim itului coboară scările. Tropotul bidiviului pe sub ferestruica luminată de opai s-a preschimbat în scrâşnet de pneuri la opririle bruşte la câ iva metri de scara blocului. El ştie că nu e neapărată nevoie ca maşina să fie ultimul răcnet. să-i accep i toanele şi să.

La două ferestre apar tot atâtea capete curioase. că plec şi te las pe coada ta. iar nesim itul nostru e cumpătat şi pragmatic. Ici şi colo se aude câte o alarmă de maşină declanşată involuntar de apropierea unei cotarle care ine să-şi facă nevoile pe roata din fa ă. Nici una dintre tărtăcu e nu este însă cea a tinerei. Nimic din compozi ia lui internă nu-l face permeabil la civilitate. La câ iva metri. proptindu-şi podul palmei în claxon şi sfâşiind relativa acalmie a blocului printr-un zgomot care durează o jumătate de minut şi scoate lumea din amor eală şi din papuci. Nesim itul ar putea să coboare din maşină. există şi alte variante de abordare. Să urce două etaje? El? EL????? Şi dacă-l vede cineva? Vă da i seama cum o să-l judece şi o să-l eticheteze? Ce bărbat e ăla care consimte unei asemenea cedări? Şi cu blazonul lui cum rămâne? Chiar şi prins în mreje. Şi-a ales un obiect al plăcerii pe care vrea să-l folosească după norme şi obiceiuri proprii. Hm. Iarba verde de la bloc E o zi frumoasă de primăvară. să urce două etaje. Mucurile de igări s-au împrăştiat ca o mătrea ă nevindecabilă peste iarba . ce aiureală! Cum să facă tocmai el aşa ceva? Ar fi o decădere din statut pe care nu şi-ar ierta-o niciodată. afinită i şi sentimente. ori zboară din peisaj. În tomberoane se răsfa ă mun i de resturi menajere pe care nu le-a mai strâns nimeni de o săptămână şi ceva. mai stau mult după tine? Bagă material. l-ar putea folosi pentru a-şi semnala prezen a. nesim itul e nereformabil. Nesim itul din această categorie nu operează cu valori. desigur. Nesim itul recunoaşte imediat concesiile inacceptabile şi se ine departe de ele. El are o trăinicie imanentistă care-l izolează de restul lumii. însă ia altă formă decât cea dorită. să sune la uşă şi să-şi anun e astfel apari ia şi disponibilitatea. Un ambalaj de biscui i a aterizat pe stratul de panselu e îngrijit de un pensionar cumsecade. Însă asta ar însemna consumarea inutilă a unui impuls. fără să se abată cu o iotă de la scenariu. suntem nababi? Ar mai fi. Nesim itul îşi iese din calmul nobil de până atunci şi ia măsuri. Efectul apare.mai claxonează de trei ori scurt. Mesajul e mai clar ca niciodată: „Fă. dacă tot are telefon mobil. El dictează regula jocului fiindcă ale lui sunt maşina şi portofelul. numai că ele l-ar coborî nemeritat pe nesim it de pe podiumul pe care îi place să stea. Un tip cu Audi şi cu parale găseşte oricând pe altcineva. spre a fi evaluat şi admirat de locatari. o cale — una cel pu in la fel de îndoielnică. ce. Un soare afabil binecuvântează cu mierea lui înaltă weekendul mult aşteptat. Iar în condi iile astea partenera are două variante: ori se supune docilă. La ce bun să arunci cu banii pe fereastră. pe celălalt stă o scufie ale cărei margini se sprijină simetric pe nişte urechi clăpăuge. Pe unul se ghicesc contururile de sarma ale bigudiurilor. Bunăoară. Pe spa iile verzi din fa a blocurilor se văd urme ale civilizatoarei prezen e umane. Lângă bordură stau aliniate sticlele de bere golite cu o seară în urmă de guralivii care au tricotat comentarii ferme despre ultimul succes al Rapidului şi despre cea mai nouă ieşire în decor a lui Becali. ci de cinci ori lung." Fireşte. o doză de coca-cola sparge conturul rotund al unei tufe înverzite. pentru simplul motiv că aceasta încă n-a terminat opera iunile de tencuire a obrazului şi de asfaltare a buzelor colagenate cu un strat gros de ruj.

Din scară îşi face apari ia un grup de bărba i hotărâ i. jumătă i de făraşe. A nu se crede cumva că acestea din urmă se răsfa ă nepedepsit în aşteptarea mesei. iar echipa se sudează pe baza unor afinită i îndelung verificate în timp. Evenimentul ne ajută să facem pasul din categoria nesim itului individual în cea a nesim itului colectiv. o pungă zdren uită de nailon şade priponită la înăl ime. Câteva ramuri mai încolo. pungi în care s-au aflat cărbuni pentru grătar. câte-un ciorap desperecheat. la iarbă (aproape) verde. Dacă e sâmbătă. Ce se întâmplă? Nimic neobişnuit. soarele mângâie mai departe cartierul. îşi ceartă copiii. cotoare de măr.strălucitoare a miezului de mai. capace de la sticlele de bere. fluturaşi care anun ă un concert de manele în parcul de peste drum. iar ora prânzului îi prinde departe de vecini. Azvârlitul pe fereastră a devenit un sport na ional care amenin ă să devanseze celelalte discipline în care românul excelează de ani buni: aflatul în treabă. Unii s-au mişcat repede. care în acest fel îşi dovedesc utilitatea casnică şi întorc favorul tovarăşelor de via ă. Unul clădeşte meticulos un eşafodaj tradi ional. pagini îngălbenite de ziar. coper i de caiete dictando. Oase mai mari sau mai mici sunt deşăn ate de la diverse etaje în iarbă. datul cu părerea. Al ii îşi dau seama abia acum de şansa care li s-a ivit. coji de ouă. ea nu se ob ine uitându-te la Inimă sălbatică sau . Pentru ca distrac ia să fie întreagă. atrăgându-i pe oameni din micile lor cuiburi de beton la aer curat. cu muzica dată la maximum şi cu mul umirea că deplasarea lor în natură va lăsa urme de neşters. ciorchini de struguri mânca i pe jumătate. nimic nu-i împiedică să aştepte vesela sărbătoare în fa a blocului. cozi de ciocan. unde clădesc defileuri de gunoaie din locul unde şi-au parcat maşinile până pe pătura unde se hrănesc temeinic. spre a fi sparte în din i de liota hămesită care a terminat inspectarea tomberoanelor. Fiindcă opera iunea presupune un efort de echipă. prezervative folosite. e frumos afară şi până la meci mai sunt câteva ore. tuburi de la rachetele folosite la ultimul revelion şi o mul ime de obiecte care pot fi aruncate pe geam în loc să umple coşul de gunoi al fiecărui apartament. al doilea se ocupă de aprovizionarea cu lichide. role de scotch consumat. Românul a ieşit la grătar. Mierlele din copaci dau să-şi înceapă concertul. pachete de igări mototolite în pumn. Spa iul verde nu mai e verde. Câte-o conservă de peşte luceşte stins dintre crăi e. grija pentru capra vecinului şi bârfa neostoită. resturi dintr-o pasăre surprinsă la sol de o mâ ă cu instinctele ascu ite. umflându-se când bate vântul şi revenind la pozi ia ini ială după ce acesta se potoleşte. pe care ploile primăverii i-au muiat fără să-i spele. ambalaje de la tuburi de pastă de din i. dar înainte de asta aruncă priviri intrigate peste ceea ce văd în vecinătate. tuburi de spray. Pungile verzui de semin e se plimbă pe traiectorii impuse de intensificarea neanun ată a vântului. în vreme ce al patrulea asigură antrenul decibelic. pliante de la Cora. în strânsă concuren ă cu o armată de pisici gracile şi năbădăioase. capete de sifon ieşite din uz. Pe el ochii observatorului desluşesc fără efort dopuri de plută. care duc cu ei uneltele necesare distrac iei blocative. Lucrurile se desfăşoară după un tipic consolidat cu fiecare ieşire. raha i lă i i de sandalele copiilor neaten i. tampoane înroşite. Bricostore şi Carrefour. Ei se află de câteva ore la pădure. Ele spală rufe. iar furtunile din ultimele luni n-au izbutit să-i disloce. Nu. scutură perne în capul vecinilor de la etajul inferior sau dau cu aspiratorul. trebuie s-o meri i. al treilea furnizează alimentele. Pregătirea grătarului este o activitate rezervată bărba ilor. De o creangă spânzură o pereche de chilo i incer i. cutii goale de chibrituri. Or. Neatent la stimulii pământeni.

Ai grijă. Poftim? Şi dincolo era tot spa iu comun? Păi. cum adică? Mă obligi să fac ce vrei tu? De unde şi până unde? Cu ce drept? Cine eşti şi cum î i permi i? A." Nesim itul coboară valvârtej şi se întoarce printre ai lui. Nu po i lăsa fumul să suie spre ferestrele propriului apartament.i pute la bloc. eforturile în aer liber ale bărba ilor trebuie înso ite de strădanii asemănătoare din partea consoartelor rămase deocamdată în apartamente. A ştiut de-atunci că nu-i nimic de capul lui. nici măcar în afara orelor de linişte.i pute la bloc. Hai. legănându-şi bur ile şi pocnindu-şi încheieturile. ne iei la mişto? Închide aeru' dacă nu vrei belea. închizi geamul şi — fiindcă e din ce în ce mai cald — dai drumul ventilatorului sau. De aceea. Abia aşteaptă să se repete figura. ceea ce nesim itul cunoaşte foarte bine. Te-ai compromite definitiv. izolarea de grataragii nu e lipsită de riscuri. Prin urmare. După un sfert de oră. Pân-acu' am fost băie i salon. iar după ce vine acasă pune mâna pe alte terfeloage nu-i sănătos la cap. care n-a bătut în via a lui un cui. căci după aceea toată casa o să miroasă a fum. da' nu ştii când ne sare siguran a. Şezi blând şi lasă fi ele. în func ie de starea materială. să te văd. băi bulangiule. E neplăcut. o ia la goană în sus pe scări. a aflat că e bibliotecar şi că în timpul liber citeşte. î i dă mâna? Nici un argument al taberei antigrătar nu străpunge platoşa nesim itului. Uite cine s-a găsit să-i facă morală. Vezi că nu-i prima oară că te iei de via a noastră. acolo unde nu riscă nimic. Mai mult. Dacă ai aer condi ionat. mătur etajul cu tine. oi fi „din ăia". Asta spune multe. În primul rând. Sigur că. Cu atât mai mult cu cât în spatele lui se află viitorii meseni. nici consecin ele nu vor fi greu de suportat. şi care îşi pierde vremea cu nişte behăituri din care nimeni nu în elege nimic. Ce. În fond. ca să poată trece la represalii. E timp şi pentru astea mai târziu. că nu sperii pe nimeni. Grătarul de weekend în fa a blocului este una dintre expresiile osificate ale traiului „la comun". ia. de aia e spa iu comun. pe eava de lângă aparat încep să cadă stropi de apă." Nesim itul a pus punctul pe „i" şi degetul pe rană. Nici soarele nu bate atât de tare. Asta a pus capac. Dar. Şi ce dacă vecinii din partea cealaltă detestă această formă de coagulare blocativă sau pur şi simplu nu suportă mirosul? N-au decât să închidă geamul. înjuri în barbă. Mă duc jos şi dacă mă mai picură o dată-n cap. dar po i să-i explici de ce n-o faci? Nu po i. Iar dacă. Până una-alta. nesim itul fixează grătarul în partea cealaltă a blocului. grătarul nu se face la întâmplare. Gică de la sec ie abia aşteaptă să vină să-l omenesc şi pe el cu un mic şi-o bere. care abia aşteaptă o provocare cât de mică spre a riposta dur şi muşcător. î i mesteci încruntat frustrarea. că i-o cape i. Şi totodată dovada că mahalaua a migrat iremediabil spre mahalagism. aten ie. Ei. el are nevoie de un amplasament optim. O gloabă pe două picioare. ca să profite toată lumea de el. atunci bombăne liniştit. identifică sursa. Bineîn eles că i-ai lua dracu' vilă. Socoteala e simplă: obiectul de încins trebuie aşezat într-un loc convenabil pentru utilizator şi dăunător celor care nu participă — cel pu in direct — la ospă . nene? Ce e. Nu l-a avut la stomac pe sclifositul ăla cu ochelari de când l-a văzut prima dată. Sau cheamă poli ia. repede câteva şuturi în uşa nefericitului care încearcă să se pună la adăpost de fum şi de ceea ce va urma şi începe să urle. . Nesim itul se uită belicos în sus. aerului condi ionat. Între timp. Cine stă opt ore pe zi între terfeloage.i dracu' vilă. E suficient ca unul dintre ei să se oprească pe scăfârlia unui oficiant în templul fleicilor şi te-ai ars. „Te fac arşice.spărgând semin e cu vecina. i-a şoptit o vecină de la trei că ascultă operă. i-ai tras tupeu? Ai grijă. „Care-i problema. Sau să plece de-acasă.

Până la urmă. acompaniindu-şi declara ia cu nişte zgomote de canibal extaziat. nea Fane. nesim itul care i-a remis ultimatumul a ajuns la al şaptelea mic. parcurile sunt pline şi că molima grătarelor a cuprins deja şi zona verde în care spera să-şi afle liniştea. Dac-aş şti c-o să te pierd. da? Voltaj să.i place?" „Tată. Nea Fane pune mâna pe sticlă. O altă formă de nesim ire sistematizată este privitul meciurilor de fotbal pe spa iul verde din fa a blocului. E limpede că oferta nu-l atrage. da? Trebe muzică dă grătar. Cu alte cuvinte. facă-i-se voia. Personal. Probabil că o să treacă strada. clamează el. Nu bănuieşte că. /După fete naturale /Şi cu cerebelu' mare. tropăie nestăpânit şi îşi alătură vocile gâjâite celei a lui Romeo. regele manelei porno. sticlele se ciocnesc cu voie bună. mie bagă-mi ceva cu suflet. nu mai sunt singuri. suferă modificări importante. altă via ă. făcând mierlele să zboare îngrozite din copaci şi porumbeii să uguie dojenitor pe firele de înaltă tensiune. Ea are un singur minus. muzica bubuie isteric. iar de la câ iva metri de masa improvizată se aude muzica indispensabilă unui asemenea ceremonial. beneficiarul fumului care începe deja să-i bată în geam se resemnează cu un suspin adânc. tu ai pus beleaua asta?" „Eu. Ei da. închide aerul condi ionat. „ âcă" umblă într-o pungă soioasă şi împrăştie pe iarbă câteva casete de pe care zâmbesc nişte inşi tatua i. cutele de pe frunte se fac nevăzute ca prin farmec. însă tartorul nesim i ilor stă pu in pe gânduri şi se întoarce spre tinerelul care a umblat la aparatul cu baterii. / Vreau să aibă sex-appeal. / To i vikingii când apar / Duşmanii dispar. Meserie pe felie. Nu demult făcuse rost de un CD cu Bonsai. /După fete sunt nebun. iar acum contribuie după puteri la reuşita mesei. să meargă berea şi micu'. el e şeful blocului. care-i mersese la inimă tocmai pentru textele de o poezie sobră. Apoi se ridică. Fumul de igară se împleteşte cu cel al grătarului. După Elgi se prezintă la raport Romeo Fantastick. iar muzica îi supune la cazne grele pe to i retractilii care nu ştiu să se bucure de via ă în general şi de via a „la comun" în special. ştie toată lumea. / Cu aport de silicon / Şi nu in să aibă stil. îşi ia cu el o carte şi pleacă din apartament. Ochii i se retrag în orbite. aromele învăluie întregul bloc. Fumul se înal ă vesel. Nea Fane şi gaşca cad pe spate de bucurie.Timorat. cu părul înecat în briantină şi cu kilograme de lan uri la gât. implorând o ploaie divină care să întrerupă distrac ia vecinilor petrecăre i. To i duşmanii mei / Au frică de ei. sticlele de bere se golesc una după alta. Un cântec al lui Elgi pulverizează liniştea care nu durase mai mult de un minut. E Voltaj. nu. trage o duşcă. Numai pirpiriul ăla de la doi nu s-a prins. sco ând din când în când câte un „hopa" participativ. De câtăva vreme. Dar dacă nea Fane vrea manele. Între timp. fără jubila ii ieftine şi patetisme inutile: Am mai spus şi v-o mai spun.i pui când oi vrea să bulă-neşti gagici. o să caute o bancă retrasă în parc şi-o să stea în parc. dar o să găsească el ceva. Vreau numai fete beton. Consoartele au descins la rându-le de prin bucătării. /Îmi smulg inima din piept." Ruşinat. gura i se lă eşte într-un surâs satisfăcut. semn că muzica e în sfârşit cea care trebuie. de data asta publicul feminin . ar fi preferat ceva în acelaşi registru. Încă nu ştie unde. nesim itul care regizează ieşirea la grătar. râgâie sonor şi începe să aplaude ritmat. se îmbracă de stradă. Totul duduie în jur. şi acela remediabil: e dată cam încet. Nea Fane umblă la volum până când cântecul lui Elgi începe să semene cu zbieretele unei pisici date prin maşina de tocat de la coadă la cap. Carnea sfârâie pe grătar. fiind sâmbătă. Fizionomia lui nea Fane. Păcatul lor să fie. / Că te iubesc permanent. nu se aude în cvartalele învecinate. „Băi âcă. a doua fleică şi a treia bere. E adevărat. suntem la grătar.

Totul trebuie externalizat şi propagat fulgerător în cartier. cu sudalma. Femeia nu în elege şi — lucru necugetat — insistă. cu licen ă cu tot". altul iese din scară agitând un steag tricolor. O hăhăială grohăită îl acoperă timp de câteva clipe pe comentator. îndemnurilor şi înjurăturilor care înso esc meciul nu poate începe în minutul unu şi nu se poate curma în minutul nouăzeci. fi i de în eles. făcând să se cutremure scara. N-are haz şi nici sens să întâmpini un eveniment atât de măre pe tăcute sau între patru pere i. Pe lângă asta. primele sticle au fost destupate. altul îşi lasă burduhanul să se reverse peste un şort mulat pe corp la limita plesnirii. că tot îl auzi i. Nesim itul le aduce la cunoştin ă celorlal i microbişti revendicarea venită de la parter. scaunele şi lada frigorifică trebuie amplasate de pe la cinci. care n-au desluşit sensul ofsaidului şi care nu se inflamează corespunzător în fa a unei greşeli de arbitraj. Da i-l ni el mai încet. bombănelilor. E nevoie de o pregătire scrupuloasă a spectacolului din marginea spectacolului. Totul e sau cel pu in pare pregătit pentru fiestă. huiduielilor. spre a arăta lumii că meciul nu e un prilej de divertisment. Meciul trebuie privit. Ar fi o insultă adusă în primul rând fotbalului ca atare şi abia după aceea o formă de neglijen ă gravă fa ă de agenda bunăstării na ionale. nici aici nesim itul nu lasă nimic la voia întâmplării. de asigurarea unei gradări bine dozate. Unul e în pantaloni de pijama şi maiou. Meciul respiră virilitate. Rând pe rând. Nu te po i prezenta la un România-Norvegia cu muieri care nu-l deosebesc pe Rădoi de Mutu. altul arborează un tricou decolorat cu însemnele na ionalei şi tot aşa. Dacă lovitura de începere are loc la ora opt seara. Nimeni nu aude nimic. altul păşeşte pe iarbă scuipând coji de semin e mai ceva ca un utilaj agricol. În cele din urmă. televizorul. de primire în gaşcă a candida ilor care au dovedit în timp că merită investi ia de încredere. Tocmai de aceea. Condi iile decisive ale unei asemenea participări sunt verva pulmonară şi alcoolemia ieşită din parametrii normali. altul râgâie autoîncurajator înainte să se aşeze pe scaun. Are fata lucrare. Ca în orice demers efectuat pe nervii şi pe timpul liber al celorlal i. „Haide i. face mâna pâlnie şi-o duce la ureche: Aud? După câteva clipe. fie delegând competen e. microbiştii se scurg pe scara blocului şi ocupă spa iul din fa a televizorului cu aerul unor colonişti pe care nici o armată din lume nu va putea să-i disloce. oameni buni. vizionarea în cerc deschis a jocului livrează prilejul optim de sudare a raporturilor între vecini. c-o lucrăm noi. de data asta la do de sus. Cucoana e nebună. de închegare a unor amici ii neclătinabile. ci o probă de patriotism." De data asta e nevoie de interven ia . cu ghiontul sau cu un şpi la partea moale. cu sau fără gaură. fiindcă fiică-sa lucrează la licen ă. altul urlă scandări scabroase la adresa adversarilor. misterul se dezleagă. judecat şi comentat în ceată. Cică să dea ei televizorul ceva mai încet. Nesim itul-şef are grijă să se ocupe de toate detaliile — fie rezolvându-le personal. burtosul aşezat pe un scăunel undeva la margine intră în dialog cu femeia şi-i propune o primă variantă de solu ionare a neplăcerii: „Trimite-o aici.nu are ce căuta în peisaj. încleştare şi patimă. o imprudentă de la parter deschide geamul şi spune ceva galeriei de circumstan ă. tanti. Febra anticipativă a microbiştilor cantona i sub geamurile vecinilor se transformă iute în furor isteric. a unei tensiuni capabile să urce nepoticnit spre paroxism. Televizorul a fost dat la maximum. altul aduce vin şi sifon fiindcă nu suportă berea. Nesim itul-şef o observă. Concertul uralelor. Deranjată de tonul vehement al comentatorului TV. el cere din partea celor care-l urmăresc o investi ie afectivă şi vocală pe măsură. Femeia îşi ia inima în din i şi repetă rugămintea.

eu mă bag la mata în bucătărie? Nu mă bag. „Coană Nu i. Berea âşnită din sticlă s-a vărsat pe pervaz. iar câteva fire de lichid au început deja să coboare pe dinăuntru. se contrează cu comentatorul. ciocnesc sticlele şi declanşează o nouă salvă de măscări versificate la adresa adversarului." Fraza se încheie brusc. gesticulează abrupt. aşijderea. amenin ă. îşi smulge părul din cap." Dezinvoltura din discursul şefului e salutată cu un nou râgâit şi câteva chicoteli mul umite. fumează cu nesa . pe peretele bucătăriei de unde fusese făcut apelul la milostenie. Episodul are darul să-i galvanizeze pe microbişti. L-am văzut bătând covoare la şapte diminea a. mugeşte indica ii pentru antrenor. Lumea din bloc pe care n-o interesează fotbalul n-are ieşire. îl scaldă în ocări pe fiecare jucător norvegian. „Te-am rugat frumos. Riturile de (pe)trecere la bloc Nesim itul se pricepe să dinamiteze prin diverse mijloace tihna blocului în care trăieşte. se agită. În apartamente. când îşi înlocuia faian a a doua zi de Paşte. Am văzut cum întâmpină rugămin ile de clemen ă decibelică şi cât de riscantă este . Atmosfera devine din ce în ce mai încărcată. unde s-a făcut ăndări. Numai că masochismul nu-i dă pace femeii şi-o face să mai deschidă gura o dată. răcneşte. scandează. mata ce cau i în via a mea? Ha? Ştii ce. Cine a avut de învă at. Acesta îşi aduce aminte că a mai avut de pătimit din cauza babetelor fără aderen ă la cauzele na ionale şi atacă problema din alt unghi. fluieră bezmetic şi scoate un urlet prelung şi descreierat când în sfârşit românii marchează. iar la ora opt e electrică de-a binelea. Trupa instalată pe scaune zbiară. ce Dumnezeu. Am participat involuntar la opera iunea de dărâmare a pere ilor şi de lărgire a bucătăriei la câteva ceasuri după Revelion. Ne-am trezit din cauza ambreiajului maşinii sale la ora la care singurele fiin e treze din cartier erau mierlele suite în vârful pomilor.. imploră divinitatea cu priviri proptite în înalturi. freamătă. L-am auzit perforând pere i cu burghiul în orele de linişte. Din fericire pentru amărâtă. Poate ai treabă şi te re inem. Ne-am zdruncinat sub loviturile lui de ciocan. se zborşeşte la arbitru. Sică.. Am asistat la manifestările lui delirante cu ocazia unui meci urmărit pe iarbă. Cine a vrut să urmărească un talk-show sau un concert şi-a luat gândul. în fa a blocului. Şi-atunci. Pe durata meciului se suspendă orice alte activită i. goleşte sticlă după sticlă. rupe fire de iarbă şi le mestecă nervos. întrucât Sică şi-a pierdut bruma de răbdare şi-a luat-o la intă pe femeie cu sticla pe care-o inea în mână. I-am sim it claxonul curentându-ne în miez de noapte şi silindu-ne să ne apropiem pe furiş de ferestre.şefului de nucleu. chit că acesta mai are două ore până să apară de la vestiar. Aceştia râd superior. aterizează decep ionată la loc pe scaune. ceilal i locatari îşi pipăie buzunarele şi caută flacoanele cu calmante. înjură ca la uşa cortului. proiectilul s-a oprit în grilaj. Cine şi-a propus să se odihnească stă în capul oaselor în pat şi mai are timp să murmure o singură dorin ă: să nu fie prelungiri. se ridică de pe scaune. îşi muşcă pumnii. las-o aşa cum a căzut. A nesim itului principal. cu sonorul dat la maximum. Am fost pe i i de mirosul perfid şi insinuant al mititeilor puşi pe grătar de nesim it sub geamul nostru. tropăie nerăbdător.

Zidurile se curbează îngrijorător. La capătul primei ore. Pe ritmurile unei muzici percutante până la anihilare. Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Î i dai seama că te afli în fa a unui fenomen în care pulsează frenezia nocivă din secunda când te gândeşti la veşmintele lexicale în care se lasă drapat evenimentul. luni sau chiar ani în şir. incapabil să reziste şocului. Papagalul for ează evadarea din colivie. Din pere i âşneşte o babilonie metalică fără răspuns. Placidele broaşte estoase cu sediul în dormitor se înghesuie cu totul sub carapace. Participan ii la bairam n-ar auzi nici dacă li s-ar sparge uşa de la intrare cu un berbec. în miezul sfidării orchestrate de Anthrax. vecinii de deasupra şi de dedesubt se văd racorda i instantaneu la dezlăn uire. contrar voin ei acestora — la prilejuri memorabile din via a personală: ziua de naştere. Petrecerile tinereşti au loc de obicei când părin ii gazdei lipsesc de acasă. Ar fi complet inutil. Memoria se zvârcoleşte spasmodic şi se comportă aproape nedemn în fa a presiunii. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge şi ninge cu bucă i de creier uman. sim i o solidaritate retroactivă cu victimele seismului de la Kobe. în plină ofensivă Napalm Death. Sepultura. Pisicile de apartament zgârie uşa şifonierului şi caută disperate refugiul. Nash Kato. Altfel spus. colinda i de amintirea bairamului precedent. De cel care îşi face părtaşi vecinii — de cele mai multe ori. Ele sună evocator şi redeşteaptă în minte amintiri dureroase. Dacă organizatorul şi participan ii la chef sunt tineri. În felul ăsta.angajarea unui dialog cu o vietate care se lasă condusă în tot ce face de impulsuri. pentru ca măcar de data asta să evite depresia. ai sentimentul că o divizie de Panzere i se îndreaptă iminent spre pere ii sufrageriei. inuta pentru acest tip de eveniment nu impune un stil şi nu obligă la acomodări for ate. ne putem ocupa acum de nesim itul festiv. Răcnetele crapă tencuiala. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pere ii niciodată suficient de groşi. Fie sunt în concediu. Lustra din tavan pendulează năucă deasupra mesei. Cuvintele care o definesc cel mai bine sunt „bairam" şi „paranghelie". Screaming Trees. retrăieşti cutremurul din 1977. Un aer de calamitate iminentă pune stăpânire pe vecini. Mintea nevinova ilor din apartamentele învecinate e terciuită nemilos. Am aflat deja multe despre nesim it. Aşa că e momentul să-i sondăm o nouă dimensiune fundamentală. de spaimă sau de ambele. După alte cinci. Urge Overkill. Parchetul are un scâr âit de rău augur. Bichonul abia venit de la plimbare latră ca posedat şi se scapă în mijlocul covorului. izbindu-se cu capul de gratii şi emi ând ipete stridente. Vecinii se sufocă de indignare. băie i şi fete strânşi sub steagul dezinhibi iei totale amenin ă structura de rezisten ă a blocului. Eşti în toiul asediului condus de Rammstein. dar nimeni nu schi ează vreo urmă de protest. Cu o excep ie. de instincte şi de filozofia bunului plac. Povestea lor te bântuie săptămâni. e de datoria lor să se prezinte încăl a i cu ghete sau bocanci. Bocancii izbesc furibund în podea. După trei minute. Lucrurile se schimbă întru câtva când ziua de naştere se serbează în prezen a părin ilor. iar copilul încă n-a ieşit din adolescen ă. Concrete Blonde. Rănile săpate în carnea gândului de petrecerile la bloc sunt greu cicatrizabile. O petrecere la bloc este o experien ă limită pentru oricine a practicat convie uirea în fagurele de beton. în clipa când începe dansul. fie au plecat de bunăvoie. Explica ia e la . Nici un om aşezat nu aude sintagma „petrecere la bloc" fără să simtă vârful unui stilet gâdilându-l amenin ător între omopla i. nunta sau botezul. O petrecere la bloc nu e pur şi simplu o petrecere la bloc.

În clipa când uşa se dă de perete. satană. sună la uşă şi aşteaptă cumin i. / Nici o vorbă nu credeam. în fond. La un moment dat. Moody Blues? Pfui. nu pot fi călcate cu maşina. nu. Lumea îmi spunea de tine / Că vrei să profi i de mine. . vecinul care se uită nebănuitor la un film de cinematecă tresare îngrozit.mintea cocoşului. — Bună seara. te atacă. În general. rigorile calendarului sau ale săptămânii de lucru sunt un moft expediabil în doi timpi şi trei mişcări. nu la cenaclu şi nici la priveghi. Tatăl n-a mai ales să plece de fiindcă ştie că muzica pe care-o ascultă suavul lui fiu e aceeaşi cu muzica lui. fiindcă asta nu e o faptă creştinească. lua i-vă nişte dopuri din alea de treişcinci de mii şi băga i-vi-le în urechi. Cum? A doua zi lumea merge la serviciu? Şi? Ce. Trupa e completă la apel şi nebunia poate începe. Cât despre vorbele lui. A. Colegii sărbătoritului vin câte doi sau câte trei. cetă eanul se grăbeşte să discute cele două aspecte cu vecinul al cărui copil a instituit vacarmul pe scară. Ai crede că puseul melancolic se consumă în tăcere.i dă prin cap că deocamdată gazdele nu exploatează la maximum calită ile radiocasetofonului cu CD fiindcă încă nu s-a strâns toată lumea. Unu: ce vină are el pentru suferin a altuia? Doi: ce rost are să. E o prostie să aştep i până-n weekend. Dacă ziua de naştere a odraslei cade într-o joi. Mai ştii. cu stângul pe tobă şi fa a la produc ie. un bărbat cu un glas străbătut de un tremolo venit din fundul gâtlejului. e muzica prea tare? Păi e petrecere. acestea se revarsă prin pere i. alteori so ia. Şi care-ar putea fi muzica asta? Bob Dylan? Puah. Musafirii intră în apartament. tot atunci are loc şi paranghelia. Suntem la chef. te supun şi te obligă să participi la apăsătorul necaz în dragoste. Jefferson Airplane? Piei. poate dă muzica mai încet. Însă această abordare e falsă ca o bancnotă de trei dolari. ci Florin Peşte. Numitorul comun care leagă genera iile pe portativ stă ascuns în pletora de manelişti nelipsi i de la nici o petrecere care se respectă. Dar o lec ie de modernitate tot merită de la inginerii de sistem ai nevrozei blocative. Sigur. cu câte o sticlă în mână. După câteva secunde de vibra ii care î i zbârlesc părul de pe bra e. E clipa când vecinul smuls din miezul filmului îşi pune două întrebări deopotrivă de justificate. tată. nesim itul parental deschide asudat. Fiindcă decep ionatul nu e fitecine. la ară sau la munte. uşa se închide. La a cincea bătaie în uşă.i ornezi petrecerea de ziua de naştere cu melodii atât de triste? Îndatoritor. te cotropesc. Ceva duduie înspăimântător la câ iva paşi de el. cu un pahar în mână. îşi plânge deziluzia. mul umeşti proniei şi î i spui că. /Eu ca prostul te iubeam. dacă-l prinde bine dispus. surdină? Merge i frumuşel la farmacie. Ce-a i vrea. Sedus de perspectiva unei nop i fără distonocalm. înso ită de larma patetică a unui acordeon pe care se plimbă nişte degete experte şi de indispensabilii başi care dau de obicei ritmul şi măsura tânguielii. nu. cineva. dinăuntru se aude o lălăială văicărea ă. scenariul nu suferă modificări majore de la un bairam la altul. iar zgomotul se estompează. n-o lăsăm noi? Să meargă sănătoasă. Sunt başii care vestesc începerea distrac iei. Câteodată le deschide capul de familie. Acesta simte deodată că dialogul pe care urmează să-l ini ieze n-o să aibă curtoazia şi fluiditatea pe care mizase ini ial. când rişti ca jumătate dintre invita i să plece la pescuit pe baltă. Răsufli uşurat. Ei bine. Îl auzi doar dacă ciuleşti urechea. domnu' Nae. Pentru aceşti oameni. fiecare om are dreptul să se distreze. departe de lume. pradă surescitării şi proptindu-şi ochii injecta i asupra nepoftitului. Arătările cantonate în prizonieratul nostalgic al pop-rock-ului sunt demne de milă.

sărbătoarea nesim irii este în toi. Alături. bietul om se întoarce în apartament. Omu' e-n casa lui. îşi dă seama că a consumat impulsuri de pomană. — . În col ul din stânga sus al sufrageriei a apărut o crăpătură diagonală. preluate cu behăituri descreierate de plenul invitatilor. Paradoxal. /Nu vreau. tre' să. dar e unu noaptea. A trecut de două noaptea. scrumiera de pe măsu a de cafea a vecinului zornăie stins. Probabil că e acolo de ani buni. Şi oricum. că n-a murit nimeni dintr-un chefule . /Ştiu că ai pe-altcineva. Fetele mobilizate la paranghelie îşi fac auzite vocile într-o corală care acompaniază acum plonjonul introspectiv al lui Cătălin Arabu. De ce mă săru i aşa ? / Oricum astăzi vei pleca. Nefericitul vecin e pus la curent cu tribula iile amoroase ale lui Sorin Copilul de Aur. Dragoste cu năbădăi /Aşa cum este la noi /Eu pe unde-am mai trecut / Î i jur că n-am mai văzut. chefule ul virează decis spre orgie. Plină ochi. însă de unde să le scoată? La fiecare petrecere de pe scară îşi promite să se doteze corespunzător şi de fiecare dată uită.. Peste cinci ore ar trebui să se trezească.I VOPSESC MOTORU'? MARŞ DRACU' LA TINE-N CASĂ. Se chiuie cu aplomb.i place.— 'ai noroc. nu vreau mila ta. ca să tragi tu pe dreapta? — Îmi pare rău. Unde mai pui că în felul ăsta n-ar auzi. mărturisindu-şi solidaritatea involuntară cu suferin a iubăre ului sedus şi abandonat. Cetă eanul umilit de veselia vecinilor se uită la ceas. să-i trimit acasă pe to i. Abia când se interesează în cât timp o să descindă echipajul care o să-i pună la punct vecinii. Nu. i-ar fi destul de greu să doarmă cu urechile acoperite de căşti. iar el n-are idee dacă o să apuce să închidă ochii. Din pere i nu se mai aud doar lamentări sfâşietoare. bă? — Poate da i muzica ni eluş mai încet — — E ziua la fi-meu. ce-i drept. VREI SĂ. O pereche de căşti ar face minuni. salvându-l pe cetă ean de la scatoalca promisă. domnu'.. pune mâna pe telefon şi cheamă poli ia de proximitate. însă vecinul nu-şi poate reprima impresia că a fost provocată de .i desenez? Stânga-mprejur. Da i muzica mai — — BĂĂÂĂĂI. eşti nervos cu nervii? E ziua la fi-meu şi-i fac bairam. fără să i se poată ghici punctul terminus. Între timp. — Da. cu atât fericirea petrecăre ilor e mai colorată. — Mdea. dar nici deşteptătorul. Înfrânt în bunele sale inten ii. se scot ipete care anun ă împliniri erotice fulminante. duc la serviciu. Ce vrei. nici muzica. — Ce vrei. domnu' Nae. cu cât manelistul suferă mai intens. fără ca interlocutorul să intervină cu vreo întrebare. ci şi nişte zgomote care sugerează că nu toată lumea e la fel de nefericită în dragoste. care coboară până deasupra televizorului. Cetă eanul e lăsat să-şi explice motivul apelului. se tropăie vehement. — Şti i. du-te la hotel. Valea. Căci vocea rosteşte solomonic şi răspicat: — E ziua la copil. într-un târziu. eu mâine mă — — Zgâmboi. la celălalt capăt al firului răspunde o voce blazată iremediabil. am o lucrare — — Băi cârmâz. CĂ MĂ PUN CU BĂTUTA PĂ TINE!!! Zdrang! Uşa metalică se-nchide brusc. Spirala zgomotelor urcă necontenit. ziceam că ne-n elegem ca-ntre oameni... Lăsa i.

Autovehiculele sunt depuse fără menajamente în parcarea de alături. Omul e vechi printre semeni şi nu acceptă lec ii de bună purtare de la un bumbălău care habar n-are cum îl cheamă cu buletinul în mână. Aici nesim itul se înhamă la un generos efort de autodepăşire. Dacă nu prin bună în elegere. Vacarmul atinge dimensiuni uzinale. măsura elementară e golirea parcării de elementele nedorite. Nici la sectoarele calde din combinatele siderurgice nu găseşti o asemenea hărmălaie. la Operă?" N-are rost să-i spui nesim itului că fiica ta are opt ani sau că pur şi simplu n-ai copii. à quoi bon avoir quitte. Balta Albă? Nimeni nu se poate lăuda că a perceput toate sensurile vie ii la bloc dacă n-a trecut prin experien a nun ii din parcare. Sustragerea e imposibilă. iar interven ia directă nu doar inutilă. Poate să cheme un taxi. dom'le. pentru ca festivitatea să curgă fără incidente. N-au decât să-i taie ziua la serviciu. Robuşti. spre a petrece sub geamurile şi balcoanele locatarilor perplecşi. Într-un moment atât de important pentru cimentarea rela iilor de cuplu. amfitrion. asuda i. E o gravă nesăbuin ă să-i atragi aten ia nesim itului organizator. să renun e cu o înjurătură. să în epe unul dintre cauciucurile corpului străin care-i împiedică ieşirea sau să traseze o linie frântă cu vârful . Din câte ştie omul nostru. cel mult o scară. parcarea tot se goleşte.muzica petrecăre ilor. nu vrea — tot cvartalul. Nunta în parcare se desfăşoară pe coordonate radical diferite. vecinul năpăstuit cochetează pe rând cu ideea emigrării. Pe la ora trei. Nimeni nu poate face abstrac ie de această formă de efuziune matrimonială. tunşi perie. dacă insişti. Şi-atunci. sugestia absurdă. cu nişte tricouri negre mulându-li-se pe bicepşi. cu for a. a sinuciderii sau a plecării într-o direc ie necunoscută cu un tren de noapte. de maşini. În prelungirea acestuia din urmă se găseşte un Opel care nu era acolo de diminea ă. Mare brânză. Petreceri de genul ăsta vor mai fi. La ea participă — vrea. unde blochează maşinile parcate regulamentar. Chiar în spatele Loganului său a răsărit de nicăieri un Matiz. opozi ia ta stârneşte râsete compătimitoare sau. Simpla paranghelie e un eveniment cu impact totuşi redus — câteva apartamente. Nesim itul încearcă să fie prevenitor şi începe prin a le pune în vedere proprietarilor de autovehicule că trebuie să elibereze locul. Aceştia seamănă cu un comando specializat în incursiunile punitive. Cine nu se conformează îşi asumă riscuri. În trei ceasuri locul arată ca în palmă. cu siguran ă. socru mare sau cum i-o mai fi spunând că rostul parcării este tocmai acela de-a adăposti maşini. de la caz la caz. Până la urmă.. ci şi primejdioasă. Cine are proasta inspira ie să coboare din bloc după câteva ore şi să se urce la volan constată că nu are cum să iasă. Din capul locului. Golirea parcării stă sub semnul unui memorabil efort fizic. Exact. Î i ba i gura de pomană. La o adică. împingând-o sau luând-o pe sus. „Hai. Plimbăre ul studiază variantele de ac iune şi constată că oferta e slabă. ei se ocupă pe rând de fiecare maşină. el ştie să umble la argumente în care se împletesc logica de cartier şi camaraderia părintească.. mata n-ai fată? Şi? Unde i-ai făcut nunta. Nesim itul apelează la serviciile eficiente ale câtorva dintre cei care se vor strânge îmbrăca i festiv la orele după-amiezii. de câte ori se mărită fata? O dată. nu? Păi şi ce atâta tevatură? Ce. peste trei zile vecinii de deasupra or să prezideze peste o rupere de turtă care o să se soldeze cu o furtună sonoră de acelaşi nivel. accese de furie vulcanică. Singurul lucru care-l opreşte să se urnească spre gară e conştiin a inutilită ii gestului.

O parte dintre martori mustăcesc în spatele geamurilor. so ia îndeplineşte prompt dispozi ia conjugală şi nu peste multă vreme urechile locatarilor care îşi văd de ale lor în apartamente îndură năvala fonică a lui Nicolae Gu ă. cu care între ine un scurt dialog muzical despre cererea şi oferta în ale sexului. Nu e muzică. /Linişte n-ai să găseşti. dar nu contează. da. de ieri — că scopul scuză mijloacele. organizatorii devin precau i. Costi Ioni ă (Pe pământ tu cât trăieşti. însă percu ia lor se simte în cercevele pe o rază de minimum o sută de metri. „Cum? Sta ia? Păi cu ea cu tot. Bun. /De ce îmi juri iubire / Fără să ii la mine?). plus o mă ăraie de prelungitoare. trăim într-o lume imperfectă. O parte din nuntaşi îşi fac apari ia din subsolul blocului şi încep să aranjeze mese şi banchete din lemn. într-un alai manelist inconfundabil. Dau şi-o sută. Strigarea darului. şaptezeci la sută dintre cei afla i în această situa ie optează pentru a treia sau a patra variantă." Cu ajutorul a doi zgâmboi care transportă fiecare câte o boxă. Construc ia seamănă frapant cu un adăpost pentru sinistra i. La geamuri apar deja primele capete curioase. secondat de o anume Claudia. „Dacă tot nu dormim la noapte. pretinde Claudia. hora la bordură şi celelalte elemente ale coregrafiei de cartier se desfăşoară acoperit. înzestrată cu abilită i sindicale în arta negocierii. dacă nu pui la dispozi ie fondul sonor care trebuie să rotunjească înaltul prilej? Nesim itul îşi cheamă mugit nevasta la geam şi-i ordonă să coboare fulgerător cu un casetofon şi câteva casete. tacâmuri. Câteva zeci de metri mai încolo.cheii pe aripa metalizată. sârba pe asfalt. Dai o mie de parai / Dacă. dar aude mai clar decât i-ar plăcea întreaga coloană sonoră a evenimentului. / Dar eşti departe de mine). /De-aş putea s-ajung la tine. Publicul de la ferestre nu vede tortul de nuntă. se plasează perni e moi pentru şezuturile mesenilor mai sensibili. dar au grijă să recupereze în plan auditiv acest neajuns vizual. măcar să vedem şi noi cum dansează mireasa. Statistic. însă nu impecabil. socrii. în mijlocul parcării se înal ă un cort de toată frumuse ea. în parcarea golită. Aha. Adi Minune (Jumătatea vie ii mele. dar nesim itul a aflat — nu de azi. Se aştern fe e de masă înflorate. Lipseşte ceva. amenajările continuă. Însă una în care legea compensa iei func ionează fără încetare. Sorin Copilul de Aur (Vagabondu' vie ii mele / Îmi faci decât zile grele / Şi orice mi-ai face tu / Eu n-am să iubesc . Cum însă buletinul meteo nu exclude „înnorările accentuate şi precipita iile sub formă de averse". se numără locurile la masă. Culoarea mai degrabă mohorâtă a pânzei de cort contrastează cu manifestările euforice pe care urmează să le ascundă privirilor. dau şi-o mie / Numai eapă să nu fie.i place să mă ai. Nu se aude nimic. În fiecare locuin ă din cvartal pătrund în for ă. e trei după-masa. Bine. şerve ele şi alte elemente de recuzită. bărbatul identifică problema. acceptă culant Gu ă. pahare. Nu după multă vreme. măcar ştim cum stăm. mul umit că agenda poate fi acoperită într-un timp atât de scurt. pentru evitarea situa iilor jenante. După un efort cerebral de câteva clipe. Nesim itul supraveghează totul cu aerul unui inspector exigent. iar la un moment dat observă că lucrurile merg bine. cu o dexteritate care semnalează că nu sunt la prima opera iune de acest tip. /Stai ascunsă printre stele." Ei bine. Liviu Puştiu (Ce suflet ai în tine / De crezi că tu faci bine / Că pleci de lângă mine. Femei costumate de casă aduc farfurii. /Duşmani am cu kilogramu' / Şi prietenii cu gramu' ). facem proba pentru diseară. e rost de nuntă. Cum po i să ceri voie bună şi randament. naşii şi nuntaşii sunt feri i de privirile locatarilor. Fericita pereche.

fără secrete. botezul e unic. împlinirea acestei coagulări blocative are loc de obicei între aprilie şi octombrie. cu fundul pe trepte sau pe banchete înguste. Aşa stând lucrurile. Care este esen a acestui comer locvace şi anarhic nu e greu de ghicit. aşa că nimic nu poate fi mai stimulativ decât o bârfă între „cumetre". cu atât mai bine.altu'). Transparente şi mândre nevoie mare că in casa pahar. au decongelat cotletele şi au măturat prin apartamente. Dar motivul nu se leagă de concursul de cură enie. Ca să fie masa bogată. impermeabilă la sugestii. De pildă. for a de a. Spa iul dintre cele patru uşi devine atunci replica peste timp a agorei. ghiuluri mai mari şi un BMW mai încăpător. Peşte. / Te aşteaptă România. Iar dacă patroana spirituală a acestei forme de cenaclu este so ia administratorului. capacitatea perversă de-a te smulge din liniştea propriilor tabieturi şi de-a te face părtaş la lucruri cu care nu î i propui să ai vreo legătură. să admitem totuşi că teritoriul unde se manifestă el nu e doar apartamentul din care le toacă nervii vecinilor prin muzica dată la maximum sau parcarea pe care o transformă în restaurant. în meniul muzical al nun ii îşi face loc şi o manea al cărei compozitor. un loc în care se schimbă idei. Femeile strânse acolo. cumetrele renun ă la bariere şi dau de perete uşile de la intrare. Acesta e locul în care nesim irea se îmbracă de obicei în straie femeieşti. Atlet al vie ii „la comun". Cercel şi to i arhitec ii insurgen ei lăcrămoase a iubitului care îşi vede aşteptările înşelate şi iubita răpită de rivalul cu bani mai mul i. Nuntaşii aplaudă cu însufle ire. răspicat. Nu le interesează că nu te interesează ceea ce spun. Sunt întâmplări izolate. „coane" sau „mămăici". preocuparea şi optimismul fa ă de condi ia medicală a preşedintelui ării. Stima noastră şi mândria. Bursuc. de la Marriott în Ferentari şi din Giuleşti în Doroban i. au darul de-a vorbi tare. fără un ritm anume. pe intervale de timp care pot ine de la o oră la opt sau chiar la zece. Jean de la Craiova. ceea ce aduce în apartamentele tuturor mesajele pronun ate de areopagul menajer. ziua de naştere se serbează anual. Casa scărilor Ar fi o nedreptate impardonabilă să insistăm pe componenta festivă a nesim irii la bloc şi să trecem astfel nepăsători pe lângă una dintre cele mai vii manifestări ale spiritului gregar. Stilistica lor zgomotoasă confirmă — rar. semn că preşedintele e popular la toate nivelurile. Că dă tonul şi face muzica. nesim itul ştie la fel de bine să-şi stabilească teatrul de opera iuni în spa ii despre care omul obişnuit crede că ar trebui să aibă alte întrebuin ări. Unul dintre reflexele verificate ale gospodinelor de la bloc este instalarea ritualică în casa scărilor. Dacă te ui i bine.i modifica ritmurile fireşti. / Bine c-a trecut hernia. Arabu. Am stabilit deja că nesim itul este o vietate invazivă. Vijelie. O găselni ă interesantă în context este aşa-numita politică a uşilor deschise. Au făcut ciorba. îşi manifestă interesul. în casa scărilor. Salam. manevra e lesne de explicat. Nota bene. însă apăsat — una dintre trăsăturile definitorii ale nesim itului: indiferen a dezinvoltă cu care î i impune programul lui. Te aşteaptă-ntreg poporul / Ca să ne conduci vaporul. re ete sau replici casnice. Casa scărilor are o rezonan ă excelentă. În . Nunta are loc o dată în via a fiecăruia (cu excep ia excep iilor).

Şi ce metodă mai simplă decât asigurarea culoarului de zbor al aromelor spre ultimele etaje ale scării? A. locatarilor de sus nu le place? Ghinion. Celelalte operează la vedere şi — mai ales — la auzire. cuptorul încins degajă o căldură de care gospodina modernă se fereşte cel mai bine asigurând ventilaia prin deschiderea uşii. Să luăm. fie duduitul maşinii de spălat care se aude de undeva din fundul apartamentului. Păi altfel de ce-o plătim? Să pună mâna pe mătură.primul rând. pune pieptul de pui sau pulpa de porc pe lemnul umed al mesei şi declanşează ofensiva. Uneori măsu a din casa scărilor se preschimbă în proteză logistică pentru baterea şi frăgezirea şni elelor. sub picioarele nesim itelor se aşterne un covor gri cu intarsii de mucuri. Pentru ca extazul să fie deplin. Pardon. „Fă-mi ceva. doar n-o să-i cerem lu' madam administrator („adimistrator". care răcoreşte frun ile perlate de sudoare ale vestalelor care oficiază în numeroasele temple gastronomice din cartier. tranşatul cărnii pe măsu a de pe palier. de servici. care scâr âie crocant sub pas. Totul e să ai spirit de ini iativă şi curajul de-a face prima mutare. Nesim ita scoate din dulap ciocanul-toporişcă. Convorbirile capătă un iz mar ial. în limbajul blocului) să-şi înlăture urmele propriei mizerii. În casa scărilor răsună lovituri surde. din bucătării se revarsă şi altceva. Emisiile lor trec prin pere i şi prin uşile rămase închise ale celorlal i vecini şi umplu întregul bloc. Se creează astfel un curent binefăcător. Carnea cu os se aşază cu mişcări îndemânatice pe masa cu pricina. cu timpul rosturile ei se diversifică. dacă po i. După două ore de dezbateri şi de decojire frenetică a bomboanelor agricole. iar apoi por ionarea decurge măsurat şi grijuliu. Nu vrei să auzi nimic din ce se spune acolo. dar până la . oricât de spumoasă." Un alt lucru peste care nu se poate trece este că nici o discu ie în acest spa iu. cel pu in două dintre cele patru nesim ite cantonate în casa scărilor sunt tari de ureche. fiecare gospodină vrea să evacueze cât mai repede mirosul de mâncare gătită care tocmai i-a inundat bucătăria. îndeosebi vara. fiindcă ordinea pe scară e treaba femeii de serviciu. Covorul rămâne acolo şi după ce locomotivele trenului conjugal se retrag în depouri. La ora actuală. ele au impresia că nu sunt auzite şi atunci înlocuiesc rostirea ponderată cu strigăte de clăcaş la horă. O fi democra ie. odată cu aerul cald. În plus. Dacă într-o primă fază casa scărilor e folosită pe post de salon de conversa ie. dar se achită fără restan e. Logic. bufnituri fioroase şi în general zgomote mai apropiate de dărâmarea unui perete decât de tăierea unor bucă i de carne pentru friptură. fie muzica populară care înso eşte vesel prepararea iahniei sau a chiftelelor. bunăoară. dacă nu i-a plăcut cartea. Fie ştirile de prânz răcnite de un radio cu baterii şi parazi i. Cine deschide uşa la alt etaj şi-i aruncă priviri ofuscate gospodinei este întâmpinat cu ocheade sfidător-ostile. ba chiar o uiculi ă din sticla ocrotită cu sfin enie de raziile so ului întors de la muncă. o belicozitate amenin ătoare şi hipnotică. Să te văd. De ce nu şi-au cumpărat apartament la parter? În al doilea rând. doar aguridele surpate de o pudoare clinică sau pur şi simplu neatente la exemplul vecinelor cu idei îşi mai permit constrângeri locative pentru ciopâr irea unei carcase de porc. Iată o activitate care se desfăşoară tot mai des în văzul lumii. Cotiza ia fonică a fiecărui apartament de pe palier e variabilă. Abia când ai ajuns la grani a propriului apartament consta i că mersul tău furiş n-a avut nici un rost: cvartetul de guralive n-ar auzi nici dacă s-ar declanşa alarma antiaeriană. dar ceva te atrage ca un magnet şi te face să te apropii pe vârfuri de uşă. o pungă de semin e. nu e întreagă fără aditivii tradi ionali: o igară. În acelaşi timp.

al treilea prepară şpri ul. cuplurile de pe palier savurează împreună plăcerea statului pe scară. în semn de solidaritate. dintre care ultimii sosi i rămân pe hol. Nu e nevoie de mai mult de un ceas pentru o contaminare deplină. între zece şi treisprezece ani. fără oprelişti.un punct. seduse de perspectiva unui colocviu amical pe teme de interes imediat: ce gresie şi-a pus Tan a de la trei. ca într-o mare familie regăsită. Se bea. Cine vine de afară. Cine urcă atunci la etajul cu pricina are tristul privilegiu al slalomului printre mese. cabină telefonică. după care urcă petrecut de privirile înce oşate ale celorlal i. Asta se întâmplă de obicei în două situa ii: când gazda n-are chef ca musafirii să-i scape mâncare pe covor şi se hotărăşte să-i ină afară. cât mai costă kilu' de merluciu la Cora. parcul e peste drum. se suspină. Dar nu de orice tip. birou pentru făcut temele. să le povesteşti un episod din „Lacrimi de iubire" vecinelor care oricum de-abia aşteaptă să. Clădite pe afinită i inebranlabile. atrac ia pentru casa scărilor se transmite din genera ie în genera ie. ce hram poartă cheliosul care vine din ce în ce mai des în vizită la Puşica de la şase şi aşa mai departe. sau când într-unul dintre apartamente are loc un parastas cu prea mul i invita i. totul invită la o gură de aer curat. dar viitoarele a e rămân încăpă ânate pe loc. iar al patrulea livrează muzica. oaspe ii le lipesc una de alta. ci din aceea difuzată fără întrerupere de Etno TV. să dai pe gât şpri după şpri şi să îngâni refrene ale perdi iei etilice. Unul dintre ei aduce vinul. Antrenul creşte spectaculos din clipa când în casa scărilor se instalează partenerii de via ă ai nesim itelor. loc al prezentărilor de modă şi spa iu pentru interminabile probe de limbu ie stridentă. Fapt interesant. E bună şi muzica de pahar. scaune şi sticle. locul lor e luat de femei între treizeci şi cinci şi cincizeci de ani. reprezentat de un stol de pupeze gălăgioase. de câte ori a divor at Nela de la parter. Nelipsita muzică. Pentru o şuetă intimă şi cordială. Taraf TV sau alte citadele lăutăreşti. al doilea contribuie cu sifoanele. Ce poate fi mai frumos decât să spargi semin e. gata să-şi apere teritoriul preluat de la înaintaşi. cu atât mai mult cu cât ştiu că n-au avut nici un aport la sporul demografic al scării. alături de pieptul păros şi fruntea năduşită ale celui de care te-ai legat la bine şi la rău? Un caz care merită cu siguran ă câteva rânduri este metamorfozarea casei scărilor în sufragerie sau în sală de mese. Un aer de chermeză se ridică deasupra meselor pe care. grătar. înso it de o înclinare uşoară a capului. Bărba ii joacă un rol bine definit. Într-o parte. care se simt nedreptă i i. nişte oameni îmbrăca i în culori închise îndeasă în ei mâncăruri aduse de la bucătărie de o gospodină cu basma neagră pe cap. Nu contează că zumzăiala şi chicotelile lor îi deranjează pe ceilal i — în primul rând pe cei fără copii.i ofere varianta lor. Chiar şi bucatele încep un balet al rocadelor. se râde şi se plânge la comun. Veselia detaşamentului de meseni ocazionali se împrăştie şi asupra celor veni i la parastas. în partea cealaltă lumea benchetuieşte volubil. e străin de bloc şi vrea să străbată acest defileu cu versan i din pilaf. După ce fetele gureşe sunt somate de părin i să vină înăuntru. eticheta nu obligă la manele. Ştafeta trece apoi în mâna noului val. de la care n-au voie să abdice. Afară sunt douăzeci de grade. în urma lor rămân . Intrusul se decide pentru un mormăit ambiguu. colivă şi sarmale ca să ajungă la etajul de deasupra nu ştie dacă trebuie să spună „poftă bună" sau „Dumnezeu să-l ierte". Când reprezentantele vârstei a treia stau prin case şi aspiră nesă ios crimele şi violurile din ştirile de la ora 5. care transformă casa scărilor în loc de joacă. cât de rău îi stă tunsă lui Mimi de la opt.

sticle goale de suc şi nelipsitele coji de semin e. acasă sau la serviciu.bucă ele de sticksuri zdrobite. sub geamurile întunecate poposeşte fără un calendar anume o trupă de vorbăre i tineri. la volan sau la iarbă verde. Virusul nesim irii are o tulpină în fa a căreia nimeni nu poate întreprinde nimic. Nesim itul scormoneşte înăuntru şi dacă descoperă o scrisoare sau un aviz le vâră în buzunar. de o competi ie interscări în care mici echipe de cercetaşi specializa i în furtişaguri şi găinării de cvartal şterpelesc. Pe de altă parte. pe celelalte le desconsideră trufaş. Ei bine. în magazin sau la restaurant. Nesim itul ştie ca nimeni altul să facă abstrac ie de critici. Dar parcă nici o acoladă nu îmbracă mai bine ritualurile nesim irii la bloc decât unul dintre sporturile extreme ale ultimilor ani: furtul de plante. ori în tomberon (în cazul în care pleacă de-acasă). Zgomotul. de fapt. să le închidă gura nemul umi ilor şi să transforme spa iul în care se află într-o arenă unde învingătorul e cunoscut înaintea luptei. Via a mondenă a nesim itului . la ore mici din noapte. Simplul fapt că unele ghivece sunt ancorate prin sisteme complicate de balustrade şi că ingeniozitatea ho ilor surclasează toate măsurile de precau ie ale proprietarilor arată că distan a dintre nesim ire şi sminteală este uneori îngrijorător de mică. le scoate din cutie cu un aer agasat şi le azvârle pe jos. crăciuni e. încât nu se poate mobiliza pentru câteva secunde de bună-cuviin ă. când lumea doarme. Nesim itul le lasă să-i cadă din mână. Ar putea să le arunce ori la coş (dacă urcă în apartament). la meci sau la înmormântare. Forme ale nesim irii curente Alonja pretutindenară a nesim itului nu mai e un secret pentru nimeni. palmieri pitici şi în general orice poate fi mutat prin for a bra elor dintr-o scară în alta. Un îndelungat exerci iu al nepăsării îi ştampilează fiecare contact cu semenii. nesim itul nu ratează prilejul să polueze aerul şi să scandalizeze asisten a. Pe trotuar sau pe stradă. în tren sau în autobuz. ghivece cu ficuşi. Căci un lucru e sigur: cu tradi iile de la bloc nu te joci. la televizor sau la petreceri. Vorbim. dând impresia că are atâtea pe cap. Dacă dă numai peste pliante şi fluturaşi. nu. noaptea târziu. De exemplu. Cu propriile arme nu poate fi înfrânt. excesele şi o sfântă nepăsare pentru cei din jur îi marchează invariabil comportamentul. simpla deschidere a cutiei poştale are ca urmare un gest desprins tot din codul proastelor maniere. Sigur. ambalaje de ciocolată. iar capetele să se i ească enervate pe fereastră. muşcate. Nesim itul paralizează eforturile de reformă şi impune domnia propriilor criterii. Paşii lui fermi prin via a celorlal i denotă încredere. fa etele nesim irii „la comun" sunt multe şi diverse. care încing discu ii în contradictoriu până când luminile încep să se aprindă. stimă de sine şi conştiin a infailibilită ii.

o grisină. aşa că nimic nu i se mai pare deplasat. şi ia lec ii." O să vezi că prietena o să. după ce se termină discursurile. Sigur. nesim itul participă la toate evenimentele mondene pe care şi le poate îngrămădi în agendă. un pahar de vin sau o cupă de şampanie. Mai încolo. netulburat nici de zumzetul vorbitorilor. nu te sfii. Te apropii jovial. Zici că-i cioclu. mâna şi basculează. Doamne fereşte. „Fii atent la gagica aia. Şi-atunci. A ras două cupe de şampanie. el apare înso it. remarcat şi băgat în seamă. Evenimentul sec e un nonsens şi trebuie expediat rapid. Noel Coward a spus cândva că „la televizor trebuie să apari. măcar cinci minute înainte de începerea evenimentului.i surâdă afectuos. fără păreri de rău. se buluceşte toată lumea şi. după care un al nu ştiu câtelea sim îi arată unde are rost să se ivească şi unde nu. că după aia nu mai pupi. Serveşte-te liniştit. Ca să-l merite. e momentul să treci la discu ii sincere cu persoana care te înso eşte. nesim itul nu îşi ia niciodată o marjă politicoasă — să zicem. îl molfăi cu voluptate şi începi să vorbeşti cu gura plină. fă. Eventual o dată sau de două ori la început. „Pune. Dacă amica pe care ai târât-o după tine are un puseu de jenă." Nu uita că mobilizările de acest tip trebuie făcute în gura mare. la revolu ie? Ei. Cine organizează un vernisaj sau o lansare de carte fără să se preocupe de catering nu e vrednic de aten ie. o să înceapă şi ea să emită judecă i critice. Şi fiindcă timpul nu creşte în copaci. crezi că stăm aici pân-apune soarele? Avem treabă şi la Cărtureşti. să moară Stalin. Profită de liniştea în care publicul îl ascultă pe primul vorbitor şi trânteşte uşa librăriei sau a sălii de expozi ie. Habar n-are de make-up. Ai grijă şi fă în aşa fel încât amănuntul să nu le scape celorlal i. Ocupă o pozi ie convenabilă şi instalează-te în imediata apropiere a platourilor. E imposibil să nu . După ce i-ai pus cât de cât burta la cale. s-a fardat cu bidineaua. pa achino. Nesim itul se păcăleşte foarte rar cu asemenea lucruri. după ce-ai râgâit mul umit de paharul cu Pepsi pe care l-ai dat peste cap şi după ce ai văzut că primul vorbitor tot n-a obosit. Doar neghiobii care se plictisesc acasă fac asemenea concesii pe timpul lor. trei-patru persoane or să se uite în urmă şi-or să te vadă. Ce te faci însă când ajungi la eveniment şi consta i că locurile din zona platourilor au fost deja ocupate? Simplu. Şoaptele nu-şi au rostul în democra ie. Doar am stabilit deja că miza reală a prezen ei tale este efectul public. caută din priviri zona în care se află trata ia. ci dorin a de a fi văzut. Fii volubil şi critic deopotrivă.În lumea tot mai cosmopolită în care trăim. Taie-i macaroana ferm şi ghideaz-o cum numai tu ştii prin meandrele situa iilor de acest tip. iei un minipateu. pe care doar o imensă milă te opreşte să-i iei la palme. drăcia dracului. un pişcot. Vrei să fii un nesim it adevărat? Atunci. la acest gen de întâmplare nesim itul nu vine singur. Dacă i se pare că vorbăria durează cam mult (şi de obicei i se pare). Ce. nu să te ui i". dacă lansarea sau vernisajul au fost anun ate pentru ora cinci. e şi-acolo o chestie de-asta mai târziu. Mai uită-te şi tu la teveu. să fiu a dreac. vino la cinci şi douăzeci." Dialogul curge firesc. În mod sigur. el nu poate fi tentat oricum. Un fursec. Ceea ce-l aduce acolo nu e curiozitatea sau interesul. nici acum n-ai voie să vorbeşti? De-aia ai murit în decembrie. nici de â âielile dezaprobatoare ale invita ilor din fa a ta. nu te lăsa impresionat. Măcar acum ai de unde alege. „Ia uite la naşparliu' ăla. De obicei. Păi cum adică. rămâi pe dinafară. acoperindu-l cu tot mai mult succes pe vorbitor. Indiferent dacă are invita ie — şi indiferent dacă invita ia e valabilă pentru una sau două persoane —. aia din stânga. de ce să nu extrapolezi? Odată ajuns la locul faptei. ceilal i trebuie să ofere ceva. Cu pu in curaj. ce costum şi-a tras.

că are microfon. Nu. n-ai de ce să. S-ar putea să fie ceva important. care-i problema? Evident că nu i-ai închis telefonul şi nici nu l-ai dat pe mut.i certifice succesul.) Pe de altă parte. există oricând şi varianta luatului pentru acasă. Câte-un participant inventiv se plictiseşte uneori de viermuiala browniană din jurul platourilor. Pentru o prăpădită de lansare e de-ajuns. cinci fondante de dincolo. ce faci? O iei de la capăt? Păi frumos î i sade? Nu. câteva sandvişuri de pe farfuria asta. Uneori nici solni a nu-i de lepădat. În forfota deplină. Ce? Da. Cel pu in la fel de interesantă este reac ia nesim itului cazat la hotel cu . Fireşte.i faci griji. unei ciocolatele. la căr i. aşa că nimeni n-o să se atingă de farfuria asupra căreia i-ai exersat zelul oratoric. moşule. Ba chiar po i să mai faci o mişcare care să. „Da. Hai pa pa pa. Vorbitorul spune lucruri atât de frumoase. n-am cum. Cât despre tine. Nici un organizator de evenimente n-o să aibă curajul să. Simplu. bă. În timp ce omul de la microfon vorbeşte.împroşti în limite rezonabile. Ia farfuria cu totul. ce faci? Io? Pe-aici. (Ar fi şi culmea. îşi aprinde o igară şi suflă fumul peste con inutul farfuriei. Decât mâine pot să vin. chiar dacă mijloacele nu au nici o scuză. Păi nu ştiu. zece-cincisprezece măsline (nu stăm să numărăm) pescuite din bolul plasat în mijlocul mesei şi gata. nu fi copil. nişte pişcoturi de pe tava lunguia ă. elegant şi eficient. mai am o cioacă peste-o oră. Nu ine cont de mutrele dezgustate ale celorlal i şi de semnele pe care şi le fac între ei. Hai vorbim. Răspunde netulburat şi vezi ce pofteşte interlocutorul. nimeni n-are preten ia să ieşi din librărie şi să vorbeşti afară. tocmai ca să le taie cheful amatorilor. mai ales că i-ar sta foarte bine în oliviera descompletată de acasă. Şi chiar dacă nu e. bă. vorbeşte-un papagal. Doamne îmbrăcate de firmă şi domni la patru ace slalomează gracil printre mesele cu gustări. Hai te-am pupat. Şi dacă telefonul mai sună o dată.i sune mobilul. Nici conferin ele sau simpozioanele simandicoase nu sunt scutite de prezen a lui. Important e că ai pus gheara pe pradă. saltă dezinvolt o farfurie. Trei buşeuri de aici. Însă în cazul ăsta trebuie să vii dotat cum se cuvine. Am intrat la ăştia." Dar librăria sau sala de expozi ii nu e singurul loc unde întâlnim această categorie de nesim it. Alte eforturi.i impute manevra. câtorva napolitane sau unui şni el învelit în şerve el. scoate din buzunar o pungă bo ită de nailon şi treci la treabă. Stratagema dă roade în majoritatea cazurilor. nu intra în panică. mută-te undeva la margine şi pune-te pe înfulecat. Dacă în toiul lansării se întâmplă să. Hai că mai te sun eu. o aşază pe pervaz. alături de farduri. navighează cu ea spre o fereastră deschisă. cheia de la maşină şi medicamentele de control al tensiunii. prin centru. Nu pot. Scopul scuză mijloacele. doi pumni de alune de pe farfurioara cealaltă. poşetele se deschid şi fac loc printre flecuşte ele dinăuntru. mai bine rămâi pe loc şi angajezi un dialog lămuritor cu celălalt. alt deranj. Dacă eşti prevăzător. Mai ales că nu este singurul eveniment la care iei parte în ziua în curs. aşa că întinde o mână peste umărul celui din fa ă. încât destrămarea transei hipnotice ar fi o blasfemie. gata să disloce concuren a prin mişcări îndelung exersate din cot sau din şold. fascinat de melodicitatea propriei voci şi de natura sublimă a ideilor puse în circula ie. Hai sănătate. Nu-i păcat să deranjezi atâta lume până la uşă? Unde mai pui că după aceea trebuie să te întorci. În sala de protocol a unei bănci sau în holul unui hotel de cinci stele po i să asişti la acelaşi spectacol. iar primele rânduri ale asisten ei sunt atât de vrăjite.

spumiera sau furculi a. Adevărata miză a prezen ei în local este epatarea. nesim itul respectă cu stricte e tot ceea ce a văzut la televizor sau la al i nesim i i mai rutina i. Acum. măslina cu gogoşar. Restaurantul îi asigură decorul necesar manifestării unor aspecte specifice ale personalită ii. ci a organizatorilor. Peste tot se văd urme de săpături înfrigurate. Invita ia nu trebuie ratată cu nici un chip. Nesim itul îşi pune vârtos în farfurie mult peste cât ar putea să mănânce. Nesim itul e director general şi poartă costume de peste o mie de euro. Nesim itul a făcut prăpăd cu lingura. el se îngrijeşte de impactul asupra celorlal i. Estetica bucatelor a fost pulverizată. N-are importan ă că la bucătărie ospătarii şuşotesc ironic. precum şi consuma ia din minibarul pustiit fără remuşcări. Nu e deloc de mirare că. ci înfige tacâmul în mijloc. El baleiază atent oferta şi se decide fără ezitare. să-şi ajute prietena să se aşeze? Da' ce. Doar e gratis. a UNESCO sau a Fondului Na iunilor Unite pentru Dezvoltare. În traducere. Nici o farfurie nu mai păstrează aspectul ini ial. Lumea de la mese trebuie să conştientizeze vecinătatea înaltă a nesim itului. După ce îşi duce recolta la masă. omul nostru dispare fără să achite cele douăzeci de telefoane date la prieteni. singură nu poate? E . ceapa prăjită sau rondelele de morcov dispuse simetric. nu cel situat la parterul hotelului. E un tip ocupat. Rămâne în cameră şi se uită la televizor. Dacă orele de servire a mesei sunt între şapte şi nouă diminea a. mai ales că nesim itul a aflat că e vorba de un mic dejun suedez. Cum adică. se întoarce la locul crimei şi. la firme sau la nevastă. Cum să-l bănuieşti de asemenea găinării? La restaurant Un alt loc în care nesim irea e la ea acasă este restaurantul. La fel ca la lansarea de carte sau la vernisaj. cu un aer de plictis suveran. căci nesim itul nu se mul umeşte să ia dintr-o margine de platou. e vremea să treacă la ac iune. dar în primul rând a partenerei. profitând că e încă singur în local. Tânăra de la recep ie se sfieşte să-i pună întrebări jenante şi pe bună dreptate. nesim itul răsare în acest spa iu cu un alt scop decât cel tradi ional. Cine intră după el în restaurant şi îşi aruncă ochii asupra platourilor are impresia că bufetul tocmai a scăpat dintr-o tornadă sau că a fost inta unei invazii recente a termitelor. Pentru ca ritualul seduc iei să nu aibă nici cea mai mică fisură. Potolirea foamei e unul dintre ultimele lucruri pentru care un nesim it ar intra pe uşa unui local. înghi i cât po i să duci şi mai iei şi în cameră. Încă din secunda când intră în local. spre a culege şi ridichea decorativă. cu gândurile risipite concomitent în multe direc ii. Cel de sine stătător. acesta se aşază la masă înaintea partenerei. la şapte fără cinci nesim itul e deja la uşa restaurantului. iar eticheta i se pare o tâmpenie fără margini. La fel de pu in contează că după acest tur de for ă matinal nesim itul riscă să i se facă rău şi să rateze prima parte a lucrărilor. A fost invitat aici prin amabilitatea USAID. Treaba lor. însă.prilejul aceleiaşi conferin e şi informat că micul dejun este inclus în pre ul care oricum nu cade în grija lui. Doar limita ii şi nesătuii se duc la cârciumă ca să mănânce şi să bea. Dacă se respectă. îşi asigură şi aprovizionarea la pachet. Cu atât mai bine. la eliberarea camerei de hotel. A celor din jur.

că n-am timp". Hai. mobilul trebuie lăsat să sune de trei-patru ori înainte ca nesim itul să răspundă. Ambele trebuie scoase repede din buzunare şi aşezate pe masă. făptura care-l înso eşte face figură de anexă. aşa trebuie să rămână şi la masă. ci cu o soma ie fără variante de răspuns. Cine ştie la ce afaceri complicate s-o fi gândind chiar în clipa aceea? Dacă acceptăm ideea că nesim itul excelează în arta de-a fi bădăran. Unii caraghioşi îşi in cheile ascunse în fundul buzunarului sau chiar — o enormitate fără margini — îşi închid mobilul cât timp mănâncă. şapca face parte din identitatea omului. O ignorare masivă. nici măcar „Auzi. Şi asta fiindcă nesim itul are grijă să se scoată pe sine în prim-plan. Din capul locului. Nesim itul tânăr îşi e dator sieşi cu o probă de consecven ă vestimentară. iar uneori cu fapta eventualele gesturi de frondă ale persoanei de alături. Ele semnalează tuturor. În al doilea. Nu există carte de vizită mai expresivă pentru nesim it decât aceste obiecte mici. dar atât de importante. Doar am spus că avem de-a face cu un om ocupat. Şi la restaurant.schiloadă? Stă în cărucior? E coca mică? Nu poate să-şi lipească fundul de scaun fără asisten ă tehnică? Poftim situa ie. să respire. În primul rând. alături de alte elemente de recuzită. vorba unui politician în plină ascensiune. atunci nu avem voie să trecem peste două dintre accesoriile obligatorii pentru to i reprezentan ii categoriei: cheile de la maşină şi telefonul mobil. Şi-a păstrat câteva drepturi fundamentale — să clipească. care ascultă confiden ele unui ins puriu şi plin de bani. Poate că s-a oprit asupra roşcatei de sub instala ia de aer condi ionat. Ei trebuie să-i stea în continuare pe nas. Nu-i po i cere unui impetuos în ale nesim irii să se convertească brusc la discre ie. curu-n maşină şi la crăpelni ă. i-o ştirbim de dragul unui moft? Nu-i normal. Rostul ei rămâne pur decorativ. Ochelarii de soare purta i în local nu sunt doar un capriciu al mârlanului de tip nou. un trofeu cu sâni. că eu aş cam hali". După cum este aberant să-i pretinzi nesim itului să renun e la ochelarii de soare pe durata mesei. E cazul să vadă şi tolomacii din jur că soneria de apel nu e un simplu zbârnâit. Sau poate că pur şi simplu se uită în gol. ci îi dau ocazia să studieze clientela de la celelalte mese fără să-şi dea nimeni seama încotro se uită. dar ca să ştim cum stăm la capitolul cultură generală. că respiră acelaşi aer cu o persoană cu statut. ci un fragment din Boccherini. Sarasate sau Brahms. E ca şi cum ai aştepta derapaje frivole din partea unui ayatollah sau alegeri libere într-o ară condusă de o juntă militară. în clipa când dă semne de via ă. Asta e. o arătare docilă şi dependentă. dar în rest trăieşte şi func ionează prin procură. Mai mult. Ar fi nedrept să nu ne oprim şi la atitudinea nesim itului fa ă de persoana pe care a scos-o (deşi mai corect ar fi „a remorcat-o") în oraş. ie nu. mai nervos. începând cu partenera căzută deja într-o admira ie fără grani e şi sfârşind cu chelnerul care ia comanda. ca de altfel peste tot pe unde se afişează în compania nesim itului. ci „Gata. Este un obiect vorbitor de plan secund. „sfidător la cer". Locul ei este undeva în decor. Poate că o filează pe bruneta din col . Ceea ce aude tânăra astfel răsfă ată nu este „Vrei să mergem undeva să mâncăm?". Între tacâmuri şi pahare. Nu de alta. chiar dacă înăuntru e umbră şi răcoare. „Caută mereu .i e foame. E plin pământul de ciuda i. birtul nu-i biserică. Ce facem acum. ba chiar să comande un grătar şi-o salată —. Nimic n-o îndreptă eşte să aştepte de la cel cu care împarte masa altceva decât o neglijare totală. penalizând cu vorba. nu avem de-a face cu o propunere căreia partenera îi consimte. un breloc cu breton. Dacă înainte de intrarea în restaurant avea şapca pe cap. căreia îi cercetează decolteul cu priviri lacome. să te descoperi când îi calci pragul.

Cum să-l rogi pe ospătar? De ce e pus acolo. atrăgătoare şi îmbrăcată cu o fustă scurtă. Căci o altă constantă a nesim itului ieşit la restaurant cu perechea este tutuirea necondi ionată a personalului. Ce. fata se apleacă stângaci. să moară ce-am mai scump. e ruşine? Nu e. nesim itul e perfect conştient că ea se practică doar de jos în sus. Rectific. De când îi roagă clien ii pe ospătari? A. iar tu plăteşti consuma ia. Şi tot referitor la rugăminte. Nesim itul tutuieşte fără să i se permită în general. ridică-mi-o şi mie". Nesim itul se bucură când vede capetele altor meseni întorcându-se spre el cu expresii dintre cele mai diverse. Eşti client. care habar n-au cum se trăieşte în ziua de azi.i aducă o cafea. Asta înseamnă aluzia deocheată. la limita răstelii. Dialogul eroului nostru cu ospătarul are particularită i bine conturate. mai treacă-meargă. Dar aşa. this will have to stop7. ordonă nesim itul când constată că ospătări a nu poartă sutien şi are o înzestrare pectorală generoasă.i aduce mâncarea. bă. „băiatu"' (alintat cu acest apelativ chiar şi atunci când are peste cincizeci de ani) primeşte un salariu pentru că. Au impresia că dacă vorbesc cu prune-n gură şi-şi murmură comenzile la urechea ospătarilor sunt mai interesan i. „mul umesc" în jos. ceea ce-l ambi ionează în direc ia unei reforme din mers. dar cu atât mai mult în localuri. răspicat. semn că încă nu are reproşuri majore fa ă de felul cum a fost servit. comenzile o ărâte ale nesim itului în mijlocul localului. N-au decât. el. al ii îşi dau ochii peste cap exceda i. Iar asta nu e o dovadă de familiaritate. acesta este punctul şapte din decalogul nesim itului. stilistica lui coteşte decis spre repertoriul cazon. vineri ai mălaiu'. ciupitul de fund şi ochii înfip i în decolteu. el trebuie purtat cu voce tare. nu ca să te servească? Păi atunci ce rost are rugămintea? Mai mult. ea n-are voie să includă două cuvinte primejdioase. „Vezi că mi-a căzut batista. Sile. „te rog". Reforma cu pricina presupune totodată renun area imediată la un alt cuvânt infamant: „mul umesc". din fondul interzis al limbii: „vă rog". „Mul umesc" în sus.prim-planul." În caz că a i uitat. al ii se ab in cu greu să râdă. încearcă să fii contaminant. („Hai. nesim itul va adăuga comenzii un „mânca. străduindu-se să nu dezvăluie chiar tot. Sunt nişte acrituri triste. toată ziua bună ziua „mul umesc". nici glugă de coceni. Nesim itul îşi dă seama că lumea din jur are criterii fanteziste şi fără urmă de sim practic. mai normal ar fi să te roage ospătarul să te laşi servit decât să-l rogi tu pe el să. Nu cârlig de rufe. „Adu' şi mie un coniac" sună incomparabil mai bine decât „Vă rog să-mi aduce i un coniac". poate să-l sune pe Moalfă din Baicului şi să-l roage să-l mai păsuiască două-trei zile cu datoria. Pe de altă parte. Doar o formă gravă de paralizie a min ii poate duce la asemenea abateri. Unii îl privesc intriga i. Vai şi-amar de ei. De pildă. când vrea să arate că între el şi ospătari se întinde o distan ă insondabilă. Iar dacă nefericita e tânără.") La restaurant însă.i-aş" ataşant. Lucrurile se schimbă dacă nesim itul are de-a face cu o ospătări ă. Nesim itul o 7 Asta nu mai poate să dureze . Să audă toată lumea cum comandă el cocteil de batog şi langustine cu sos remoulade. Fapt foarte important.. ci de situare pe un palier superior. Comanda trebuie făcută decis. Aici sclifoseala frizează deja patologicul. Din capul locului. Dacă-l prinzi în toane bune.. Cât mai tare. fir-ar să fie. dacă mâncarea era pe gratis. te rog io. Vorba americanilor la Pearl Harbor. Terorizată de eventualitatea reclama iei în caz de nesupunere. găunoşenia fiecărui gest şi atitudinea de ins urzicat încă din clipa venirii pe lume nu se potrivesc deloc cu formulele de genul „mul umesc" şi „vă rog".

la un moment dat nesim itul renun ă la măgării şi se concentrează asupra bucatelor. I-ar plăcea să termine de mâncat. căci la el sunt pâinea. Nu te lăsa marginalizat.inspectează cu un rânjet lubric şi conchide în gura mare: „Ce pepeni ai. El e ancorat în prezent şi trăieşte după norme proprii. punctul trei din decalogul nesim itului. când prietena încă n-a terminat ciorba. Conectat la farmecul vie ii citadine. prezen a lui a devenit o certitudine de nezguduit. Retina lor se lipeşte de un ins lăbăr at deasupra farfuriei. să intri din timp în sală. cu o vorbă a lui Ludovic al XIV-lea. Cum însă ieşitul la restaurant presupune în cele din urmă consumarea mâncării comandate. de crescătorie. cetăean al României de azi. la film. însă manifestă un respect de-a dreptul mistic pentru cele zece porunci care-i definesc personalitatea şi caracterul. fiindcă de multe ori nesim itul aşteaptă acolade pentru abordarea îndrăznea ă. o îndeamnă nesim itul. Fata îl urmează supusă. că ne-apucă Revelionu'"." Aşa sună. spârcâieli. Spectacolul seamănă binişor cu furajarea unui animal domestic. „Gata. cu itul. să fiu al dracu'".. la operă. tată. Numai că nesim itul nostru are alibiul traiului în plină republică şi priveşte cu dezgust şi neîncredere vorbele fine ale trecutului. La teatru. care încă n-a ajuns la nivelul de performan ă aşteptat. pleoscăituri. cu coatele sprijinite temeinic de masă şi aflat în plin efort de golire în trei minute a unei farfurii de care oamenii normali se ocupă în cincisprezece-douăzeci. nesim itul nu poate lipsi dintr-o sală de spectacol. mai devreme sau mai târziu. fără prejudecă i. Nicăieri în Constitu ie nu există vreun paragraf care să te oblige pe tine. După ce spală vesela. că nici aici nu eşti în siguran ă. strângând cu bucă ele de pâine ultimele urme de sos. a ospătări ei. Câ iva curioşi îşi asumă riscul şi se întorc. la Operă sau la Ateneu. Pu ine lucruri sunt mai greu de suportat pentru nesim it decât punctualitatea. Ce trebuie să faci ca să fii un nesim it autentic în sala de spectacol? Întâi de toate. dar n-are noroc. „Pătrunde pretutindeni. partenera nesim itului mai înghite câ iva dumica i şi dă gata o treime din salată. să întârzii ca mireasa la oglindă. Fenomenul se repetă între aceiaşi parametri la felul doi. icnete. La teatru sau la film. Masculul hotărât să doboare recordul mondial în materie devine centrul de emisie al unor sunete greu clasificabile. Aceasta este polite ea regilor. Iar omul nostru are destule minusuri. molfăieli şi leorpăieli care culminează cu o râgâială scurtă şi definitivă ca un foc de armă. La urechile vecinilor de la celelalte mese ajunge un potpuriu de sorbituri. şi cere nota cu un muget grăbit. dacă ine i minte. Lasă un bacşiş mai mare decât s-ar cuveni şi nu uită să-i dea instruc iuni de folosire ospătarului. mai ales că-i e cam foame. să ai de-un meniu la MacDonald's. Pe lângă . Îşi priveşte compătimitor jumătatea. „ ine. hopa sus. E imposibil să intri într-un asemenea spa iu fără să descoperi. Să trăieşti. nesim itul decide să ridice ancora. Mai ales că ai făcut-o o dată şi-ai pierdut un sfert de oră până să se ridice afurisita aia de cortină." În timp ce ospătarul se retrage de la masă. cheia de la maşină şi carnetul de cecuri.. Şi poate că nici nu-i prudent să-l ignore. Totul se petrece sub ochii partenerei / prietenei / so iei care se chinuie de pomană să ignore episodul. ridicându-se exemplificator.

în mijlocul publicului care soarbe scena din ochi. care atrage aten ia celor din jur. are grijă ca de data asta să calce pe altcineva. constată că femeia spune adevărul şi se decide pentru un salut apt să dinamizeze ni el atmosfera. Ini ial a crezut că-i o glumă. Zis. cică. tot aşa nu-i po i cere mârlanului să fie curtenitor.asta. Dat fiind efortul depus. bomboana este eliberată din lipicioasa ei captivitate şi introdusă delicat în gură. hotărât să umple cumva timpul pierdut contra cost printre snobii ăştia moşmondi i. Când colo. nea Paraipane. Se întoarce. nesim irea şi polite ea sunt incompatibile. Nesim itul îşi suge măselele gânditor. Ar fi timpul să mai păpăm o bomboană. Nu îşi dă seama ce anume îl contrariază şi de fapt n-are importană. După o foşneală care durează cam o jumătate de minut. i s-a părut că titlul — Aşteptându-l pe Godot — anun a lucruri interesante. practic la ordinea zilei — se soldează cu un mic exerci iu de înviorare pentru ghinioniştii care au bilete pe acelaşi rând. ci fiindcă sfidarea celorlal i face parte din planul de contaminare. iar pe trei dintre ei îi calcă apăsat pe picior. iată-l condamnat la o plictiseală feroce. Nesim itul nu îşi cere iertare din principiu. Şi fiindcă tot n-are nimic mai bun de făcut. Cine aşteaptă scuze nu ştie cu cine are de-a face. . el constată că biletul se află în partea cealaltă a sălii. Artişti. nesim itul scoate mobilul din buzunar şi se pune pe trimis sms-uri. minute întregi de nemişcare. Nesim itul nu reac ionează. săgetându-l cu priviri dojenitoare. Aşa cum nu pot încăpea două săbii în aceeaşi teacă." Rumoarea din sală îi dă de în eles că şi-a atins scopul. încropit probabil din resturi uitate prin magazie. cercetează cu aten ie scena. Ce se întâmplă cu ambalajul? Este aruncat pe jos. Alteori indivizii pleacă de pe scenă şi te lasă în fa a unui decor second-hand. Nesim itul îşi aduce aminte că a citit undeva o caracterizare tranşantă a piesei: „O aiureală în care nu se întâmplă nimic de două ori". dar uite că exact aşa stau lucrurile. că v-ar da. Aiurea. Din când în când mai apare un ciudat. dar degeaba. de unde scoate una dintre cele cincisprezece bombonele cu fructe fără de care nu pleacă niciodată de-acasă. Cert este că aştepta o cu totul altă desfăşurare de for e. Intrarea nesim itului în sală după începerea spectacolului — teoretic interzisă. priviri albe. Tăceri lungi. După câteva secunde de orbecăială. În primul rând. Doi inşi se plimbă de la un capăt la altul al scenei şi vorbesc de-ale lor. eventual împins cu vârful pantofului sub scaunul vecinei." La câteva minute după începerea spectacolului. După trei sms-uri. Când şi-a cumpărat bilet. Îşi vede mai departe de mesaje. Viziune. Nu fiindcă n-ar avea conştiin a propriilor greşeli. însă asta nu-l demobilizează pe nesimit. foşnit şi păpat. Fiecare literă tastată pe display scoate un clinchet mic. Câ iva dintre scrobi ii din fa a lui s-au întors între timp spre el. o doamnă de pe diagonală se întoarce şi-i susură conspirativ: „Se uită Dinică la dumneavoastră". scenariul suferă modificări importante. o batjocură în toată regula. Desfacerea ambalajului e întru câtva anevoioasă. vre i şi voi? N-are tata. Nesim itul zâmbeşte şmecher şi le face cu ochiul. Respect. Vecinul din dreapta emite un suspin aluziv. dar nici ăla nu-i mai breaz. „Hai noroc. Culmea e că pentru aşa ceva mai trebuie să dai şi bani. nesim itul ştie că merită o mică recompensă. nesim itul e deja edificat: ceea ce vede nu-i pe placul lui. dă ocol câtorva rânduri de scaune şi repetă opera iunea. Eroul ridică zece oameni ca să ajungă la locul lui. Se caută relaxat prin buzunare. nene. Buuun. La cinematograf. „Ce-i.

sala de cinematograf pune la dispozi ie destule variante de divertisment în afara filmului propriu-zis. printr-o pălitură scurtă cu podul palmei. nesim itul o duce la gură. nesim itul vine imediat cu solu ia. fiindcă e un cinematograf de cartier. mai ales când se află în prezen a partenerei. „Păi î i spun eu. La mare pre se găseşte. „Să vezi ce carabe le trage ăsta mic la gabori. chit că nu prea-i place că fata lui. unde mândrul posesor avea parte imediat de figuri constipate şi de reproşuri şoptite. când încurajează ca la fotbal pe oricine se bate cu playboy-ul ăla blond care fură inimi. da' n-ai vrut. ăştia-s nebuni? Cum s-o mierleşti. de preferin ă cu gura deschisă şi cu o uşoară mişcare de rota ie a maxilarului. În al doilea. Hopaaa. hărmălaia instala iei quadrofonice e atât de mare. dar asta înseamnă să ai preten ii absurde. cum le ştie el pe toate. a acceptat să meargă la Troia. omul rezistă pe baricade şi iese din mu enie doar la scenele de luptă. în care nu se mai împart bilete cu locuri. i-am zis. E o distrac ie fără . să nu intrăm la porcăria asta. Unde mai pui că şi regizorul e la fel de dobitoc. Trupa se răsfiră în toată sala. Asta până când Ahile e săgetat în călcâi şi moare. În plus. desigur. se uită transportată la Brad Pitt. E momentul în care nesim itul îşi clamează revolta atât fa ă de şubrezenia scenariului. suferă primele semne de aritmie. Vine bărbatu' la blonda aia şi-o găseşte cu altu-n pat. „A. Al naibii Gigi. Dacă rulează un thriller sau un film istoric. „Stai. încât nu te auzi nici dacă răcneşti din to i bojocii. La film po i să vorbeşti cu jumătă ile de oră. astfel încât la urechile celor din jur să ajungă măcar o parte din expresia sonoră a efortului. Eventualele ei împotriviri declanşează o mânie prost strunită. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care îşi aduce amica la film pentru ca aceasta să-i admire cunoştin ele şi memoria. Individul a văzut deja filmul.nesim itul nu vine singur. frate. pisi. Doamnei din fa ă i se năruie cocul din cauza sperieturii. aşa că e la curent cu tot ce se întâmplă pe ecran. Fiecare stă pe unde-apucă. uite fază mişto aicea. Băie ii sunt pe felie. că nu te-omor. fă. că i-a spart unu' călcâiu'? Păi pe Ronaldinho îl lovesc ăia de cinşpe ori pe meci şi n-are nici pe naiba. Efectul e garantat." Fata aprobă încântată din cap. cucerită cu atâtea sacrificii. pocnirea pungilor cu floricele imediat după consumarea con inutului. da' la coadă boşorogu' se prinde că ălălalt vrea să-l luxeze şi-i dă el eapă. Timp de o oră şi jumătate. „Bă. Şi e-ntuneric. La intrarea în sală nesim itul se aprovizionează cu suficientă muni ie pentru o proiec ie de minimum două ore. iar fragila ei fată. Spa ierea corectă a invadatorilor asigură succesul unui joc care creşte în popularitate de la o zi la alta: sticla traseistă. nu vede nimeni. po i să vii la film cu şapte-opt colegi. să vezi cum le împrăştie creierii pe pere i. aici folosirea telefonului mobil nu mai este privită cu aceeaşi adversitate ca la teatru. Imediat după ce observă că nu mai are nimic în pungă. de exemplu. cât şi fa ă de slabele cunoştin e de anatomie ale celui care l-a scris. să vadă filmul fără comentarii." Dacă eşti un nesim it animat de valorile spiritului de echipă. moşu' şi ăla tânăr. ia fii atentă. Filmu' lu' peşte. Asta îi dă prilejul s-o avertizeze cu voce tare pe fătucă şi s-o pregătească pentru întorsăturile bruşte de situa ie. cuibărită pe scaunul de alături. o umflă şi o face să pocnească zgomotos. Singurele perioade când nesim itul tace sunt cele în care încearcă să-i bage mâna pe sub fustă fetei sau să-i pipăie sânii. De dragul ei. ci fie cu perechea." Lumea din jur ar prefera." Dacă fata are nefasta inspira ie să pretindă că vrea să vadă ce se întâmplă în continuare. Acum. Prima etapă a activită ii lui de spectator constă în hăpăirea nervoasă a floricelelor." Nesim itul la cinematograf ştie de asemenea să-şi exercite spiritul critic. fie cu gaşca. Cască ochii.

Coletul e la mine. Îl auzi în sesiunea de examen. Mobilul este folosit când vrei şi mai ales când nu vrei. înainte ca oaspetele să răspundă unei întrebări puse de ziarişti. invitat de onoare. şi cazuri când el sună de sub sutana preotului. Îl auzi la meciul de Cupa Davis. Am pomenit deja. la urechea sau pe masa de la restaurant a nesim itului. metoda optimă e împingerea sticlei pe podea de la jucătorul A la jucătorul B şi aşa mai departe. Telefonul mobil. dar atât de statornic. recuzita jocului nu are nimic spectaculos." Şi de data asta reac ia sălii oscilează între furie mută şi consternare. Îl auzi în biserică. care să-i scoată pentru o sută de minute din vacarmul vie ii cotidiene. deloc îndepărtată. Cercetătorului american Martin Cooper nu i-a trecut niciodată prin minte că inven ia sa nu va fi doar un mijloc de comunicare nestingherită. Hai noroc. recep ie. „Recep ie. zis şi celular. ci şi o modalitate de poten are a mojiciei.reguli precise. n-are importan ă) . este parte integrantă a identită ii nesim itului. tramvaiul care trece prin fa a cinematografului sau metroul care circulă pe dedesubt? Nici una. când fie studentul. „Da i-mi un punct de sprijin şi voi urni Pământul din loc". zis şi portabil. din buzunarul defunctului). la drept vorbind. taman când Andrei Pavel ridică mingea deasupra capului şi se pregăteşte să servească în ghemul decisiv al unui joc încrâncenat. nici o redută nu mai pare inexpugnabilă. E doar sticla cu băutură. Îl auzi în Parlament. Efectul e garantat îndeosebi când filmul care rulează e unul de atmosferă. nici alta. pu ini — care şi-au propus o vizionare tihnită. ci doar cu un principiu elementar: iritarea spectatorilor — mul i. este mottoul nesim itului. Ce să fie. bazat pe interpretarea actorilor şi pe nuan ele vocilor lor. În miezul unui dialog murmurat între Anthony Hopkins şi James Fox. fie profesorul are de comunicat ceva ce nu suportă amânare. le comunică aleşilor na iei că Anglia sprijină eforturile de reformă ale României. chiar când Horia Andreescu ridică bagheta şi anun ă începerea simfoniei. Şi fiindcă distan a dintre jucători nu poate fi acoperită prin simplă alonjă. nesim itul ştie că nu e singur în asaltul întreprins asupra normelor fireşti de convie uire. Îl auzi la şcoală. zis şi portabil Formele nesim irii curente sunt din ce în ce mai bine slujite de cuceririle tehnicii. Rămăşi ele zilei se transformă brutal în Rămăşi ele sticlei. Îl auzi la conferin a de presă a lui Placido Domingo. a glăsuit Arhimede. Ea constă de fapt într-o sticlă plină (cu vin. Îl auzi la Ateneu. cu vodcă. zis şi celular. care circulă vijelios de la un nesim it la altul. se aude brusc un duruit care dă fiori sălii. invitându-i pe hâtri să parieze pe ziua. exact când preotul vorbeşte despre locul cu verdea ă unde s-a mutat robul lui Dumnezeu (există. „Da i-mi un mobil şi nimic n-o să mai fie cum a fost". în timp ce profesorul îl bate la cap cu nişte aiureli de logaritmi. Sub ochii spectatorilor distraşi. când soneria de apel se va auzi din sicriu. În compania unui prieten atât de mic. Cu el la centură. de rolul consistent pe care-l joacă telefonul mobil în mâna. când Tony Blair. Îl auzi în buzunarul chirurgului care tocmai a intrat în opera ie. telefonul mobil. de câteva ori. în hazul celorlal i şase. pe banca elevului care nu şi-a revenit din mahmureală. pe care nesim i ii şi-o pasează din spate în fa ă şi dintr-o parte în alta. La rândul ei. Îl auzi la invitatul într-o emisiune TV care . La ora actuală.

Şi totodată o trădare. nu e agresiv. Îl auzi inclusiv la consfătuirile cu ştaif pe tema rolului dăunător pe care-l are vorbitul excesiv la mobil.nu poate fi convins să-l închidă. însă ştie că folosirea lui ar fi o concesie inacceptabilă. se revoltă neîntârziat. Îl auzi la gala premiilor Uniter sau la semnarea unui protocol de colaborare cu o ară scandinavă. ambalaje şi raha i de câine. Efectul e nul. Încă de când era copil şi mergea cu taică-său de mână. ci invers. cadrul optim de manifestare a nesim irii. Cum adică. E limpede că le scapă destule sensuri ale vie ii la început de mileniu. sticlu a de suc — toate aceste resturi inutile ajung pe caldarâm şi jalonează traseul nesim itului printre semeni. sperând să nu treacă mult până ca ea să se lipească de talpa unui pieton neatent. În sălile de conferin e. Străbate lumea cu un aer suficient şi nepreocupat. să. Îşi suflă nasul cu zgomot şi stropeşte trotuarul fără să se sinchisească. Deplasarea în acest spa iu este un slalom haotic printre flegme. pe arenele de tenis şi în sălile de spectacol. fără ezitări sau stângăcii. În cazul lui. Şerve elul de hârtie. Pe stradă pur şi simplu Strada şi trotuarul oferă. Cei care încă n-au asimilat această lec ie simplă şi utilă trebuie să se autoevalueze grabnic. Cine se încumetă la aventuri pedestre îşi asumă riscuri majore. Încet-încet. unde oamenii s-au adunat să aprindă lumânări. Nesim itul iubitor de animale aduce o notă aparte în acest peisaj. E ca şi cum ai vrea să fotografiezi vântul. Ce. Se ascunde în spatele unui copac şi-şi face nevoile la lumina zilei. iar acum lucrurile nu mai pot fi date înapoi. în biserici. însă dacă vrei să-l supui unei cât de mici reforme. Nesim itul e un virtuoz al gesturilor intime săvârşite în public. Nu. uneori chiar contondent. amfitrionii exaspera i au început să lipească foi A4 pe care stă scrisă negru pe alb rugămintea expresă de închidere a telefoanelor mobile. cotorul de pară. Malacul care îşi aprinde ultima igară din pachet şi pe urmă aruncă pachetul pe jos vede coşul de gunoi aflat la zece metri de el. tot aşa nesim itul nu poate fi convertit la bună-cuviin ă printr-un apel jalnic şi nesărat. nu. avem de-a face cu un ins sentimental.i închizi mobilul? Atunci ce rost are să-l ii la tine? Doar aşa. a văzut că receptaculele verzui de pe marginea trotuarului erau evitate sistematic. E ca şi cum ai implora o cascadă să se oprească. A i calculat greşit. Îl auzi lângă troica de la Universitate. ca să plăteşti un abonament degeaba? Poftim tupeu. în saloanele de spital. a luat via a în piept şi a ajuns să reverse asupra câinelui iubirea pe care n-o merită . Aşa cum întreg Aliotmanul nu se putea împiedica de un ciot. Îşi ron ăie voiniceşte hamburgerul şi aruncă hârtia pe jos. îşi iese din sărite doar când încerci să-l corectezi. fiindcă aşteaptă un mesaj vital (corolarul acestei situa ii e că-l auzi câteodată chiar şi la moderator). care a văzut lumea. Scuipă guma de mestecat când nu mai are gust. la rândul lor. Aici nesim itul excelează pe spa ii mici. şi-a format reflexul. Se debarasează de tot ce-i prisoseşte. punga de semin e. Nu nesim itul se pliază pe cutumele celorlal i. Hansel şi Gretel nu aruncau firimituri în urmă? Despre ei de ce nu zice lumea nimic? De unde şi până unde această folosire injustă a dublului cântar? Trotuarul a devenit de mult o zonă irespirabilă. coaja de banană. Cât timp îl laşi în treaba lui.

Merită să-i spui că n-are ce să caute pe-acolo? Doar dacă n-ai mai fost înjurat de mult. s-a făcut curat. una dintre ariile predilecte de răspândire estivală a nesim itului. Ai. o asemenea manifestare e o formă de pierdere a min ilor. Două-trei ploi zdravene şi gata. La plajă Însă cine e curios are ce să înve e şi de pe plajă. nesim itul încheie discu ia pe un ton şuierat şi repezit. în fond — nesim itul nu poate pricepe. Şi tot aici nimeresc pieli ele azvârlite pentru maidanezi. adică. băi tăgâr ă. un exemplu de prietenie dezinteresată. Câinele este un animal sublim. dacă s-ar opri ca să te bage în seamă. Însă punctul tău de vedere nu coincide cu al nesim itului. În cazul lui. De pildă. vorba cântecului. „ne cheamă la ea" extinde inevitabil invita ia şi asupra personajului nostru. Te ui i nedumerit în jur şi consta i că eşti pe trotuar. omul nostru a deschis ochii pe unde a fost şi a observat nivelul de civiliza ie din alte locuri. dar nu se poate pune în situa iile umilitoare pe care le acceptă acesta. . după care nu mai răspunde de consecin e. Cine îl ascultă simte că a nimerit în preajma unui om dezamăgit de propria specie. Abia când îl vezi în ac iune descoperi că admira ia lui pentru Occidentul riguros e pur declarativă. vegheate de capi de familie care îşi transportă grijuliu sticla de bere pentru mici şi meci. foile de varză rămase de la sarmale sau chiar pungi de gunoi cu totul (îndeosebi când plouă. După ce. Pe acelaşi covor asfaltic primitor aterizează mucurile aruncate direct pe geam de fumătorii care in prea mult la scrumiere ca să le murdărească.i pune în vedere să-i dispari din raza de ac iune. totuşi. Şi oare cât de prost trebuie să fii ca să-i strângi rahatul? Oricum. în timp ce. Nesim itul din această categorie elogiază sim ul civic al apuseanului. În plus. o statuie vie a fidelită ii.i place.i faci plimbarea de seară. un simbol al încrederii şi devotamentului. tampaxurile însângerate. Ce nevoie o fi de sclifoselile astea caraghioase — şi degradante pentru rasa umană. Pe el calcă neveste cocârjate sub greutatea bagajelor. inclusiv în ceea ce priveşte scoaterea câinelui la plimbare în spa ii publice. e materie biodegradabilă. Tot pe el aterizează cojile scuipate pe bandă rulantă de amorezi care îşi rotunjesc iubirea sub binecuvântarea florii-soarelui sau a bostanului. Marea care. şi. modalitatea de circula ie printre pietoni îi îngăduie să nu-i avertizeze pe impruden ii care nu se lipesc de ziduri. Pentru nesim it. fiindcă atunci nesim itul ştie că stropii de apă n-ar face decât să-i compromită frizura gelată). Acesta î i face minimul hatâr al unui claxonat nerăbdător. gata să intre în tine dacă nu te fereşti. E nesim itul pe bicicletă. în Germania proprietarul de câine are mereu în buzunar o pungă de plastic în care adună cotiza ia excrementală a patrupedului. O rudă îndepărtată a acestui specimen se apropie vijelios. tot dreptul să păşeşti calm şi să te gândeşti la ce. Vrei să mă calce maşina?" Între aceleaşi coordonate s-ar desfăşura şi discursul nesim itului pe role. Atunci el recade în postura cotarlei. „Mergi tu pe stradă. ci să-i măture din drum cu ghionturi în plex înso ite de chiuituri victorioase. însă asta până îşi face nevoile în mijlocul trotuarului. Aici schimbarea de decor îi impune nesim itului o utilă diversificare de registru. Trotuarul este depozitarul multor manifestări de nesim ire.fiin ele bipede.i strecoară vreo două de dulce.

Marinuş. care caută în geanta de plajă o casetă pe placul cvintetului. hodoronc-tronc. Sub umbrele stau câ iva câini ai nimănui. Eşti singur cu gândurile tale. Să zicem că i-ai întins cearşaful devreme. Din puzderia de exemple mărturisitoare. dă şi mie sandvişurile şi roşiile. În aceeaşi clipă pe fa ă î i aterizează nişte nisip împrăştiat din apropiere. „Păi se poate. te întorci pe burtă şi descoperi o familie cu cinci membri. porumb fiert. N-o fi asta cea mai bună dintre lumile posibile. cornuri. se văd destule urme care atestă prezen a nesim itului. Ginu a. pe care afli că o cheamă Bela (şi care e grasă. din iunie până în septembrie. urâtă şi cu capsa pusă). Perspectiva asupra zilei de plajă i se schimbă considerabil. sticle de nămol şi CD-uri pirat încă n-au ieşit pe traseu. domnu'. semin e. plaja e goală. probabil.i chilo eii şi treci la soare. du-te-n apă şi fă acolo. dar tot se califică pentru un loc pe podium. întinde bă cearşafu' ca lumea. „Ca să nu ne călcăm pe umbră. se ciuceşte cu mişcări exersate şi face o baltă absorbită lent de nisipul care începe să ardă tălpile. vrednica mamă a Ginu ei. Î i spui că e." În semn de protest fa ă de acest dialog inutil. Nu vă place. În contrast cu nepăsarea afabilă a lui Mişu. Ginu ica? Aşa te-au învă at mami şi tati? Dacă vrei pişu'. te abordează direct. „Da' ce vă facem. Marea foşneşte îmbietor la câ iva metri de tine. la şapte şi jumătate dimineaa. E bine. când plaja e aproape pustie. câteva ies în eviden ă şi merită pomenite. pe nisip sau în valuri. domnu'. În afara ta şi a noilor veni i. Forma asta de marcaj om la om te indispune la culme. să şti i. conform indica iilor. Te ui i dincolo de ei şi cazi pe gânduri. pe care soarele a început deja să-i moleşească." Însă Bela a crescut trei copii şi nu acceptă lec ii de la un nătăfle care a venit pe plajă ca să stea singur. du-i casetofonu' lu' tati. „Ce-i. Dacă are nevoie fiecare de două ori la closet până după-masă. Sau cel pu in aşa crezi. E chiar foarte bine. „Nu vă deranjez. nu. vorba altui cântec. înseamnă o sută de . răspunde Mişu. abia dacă mai vezi trei perechi răzle ite pe o suprafa ă cât două terenuri de fotbal puse cap la cap. Ochii tăi se mută asupra acestei mostre de întoarcere rousseauistă la natură chiar în secunda când tatăl intervine pedagogic şi mustrător. cu o îngrijorare prefăcută. care şi-a scos chilo eii. merge i la Club Med. iar o voce aspră trasează sarcini precise: „Mişule. a Vivianei şi a lui Marinuş. capul familiei. O sută de metri la stânga şi la dreapta. Dar Bela pune lucrurile la punct cu siguran a omului care gospodăreşte banii familiei.i abordezi vecinii în cheie ironică. scoate. „A. „E zece mii intrarea." Î i for ezi norocul şi-i semnalezi părintelui că toaleta publică se află la treizeci de metri în spate." Te ridici. care s-a instalat la câ iva centimetri de tine. închizi ochii şi mul umeşti cerului pentru ziua frumoasă de care ai parte. Numai că la un moment dat sim i o atingere involuntară pe mâna întinsă sub cap. nu?". Ginu a. nici o problemă". Fotografii nu s-au trezit nici ei. piatră de călcâie. iar vântul te mângâie din când în când cu adieri binefăcătoare. domnu'? Vă facem ceva? Vă lua i de via a noastră aşa. Viviana. dându-şi seama de sensul real al întrebării tale. îi întrebi. unul dintre că eii care au obiceiul să se întindă lângă turiştii singuratici şi î i vine să zâmbeşti." Încerci să faci abstrac ie de casetofonul din care năvăleşte neîndurător o melodie a celor de la O-Zone şi-i spui femeii că s-ar fi putut aşeza măcar la cinci metri distan ă. Te întinzi satisfăcut la soare. Ceva se revoltă în tine şi te face să.„Şi-n apa mării / De pe-ntregul litoral". Practican ii de arte mar iale şi-au terminat antrenamentul şi se retrag în camere. Vânzătorii de ziare. nu vă convine? Plaja e pentru toată lumea.

i îneci frustrările undeva dincolo de geamandură. dar a avut grijă să se apropie de casetofon şi să-l dea la maximum. Sub umbrelă.i găureşte pielea. cu un ziar sau o carte. fără să. nu. e prea cald. înjuri în gând şi conchizi că nesim itul şi-a atins scopul: i-a năvălit în spa iul vital şi te-a adus în situa ie de mat imparabil. N-ai zice. bineîn eles.. Aşa că rămâi pe loc. a făcut ghem şerve elul în care fusese învelită şi l-a vârât în nisip. pentru a străluci apoi cu şi mai multă for ă. O jumătate de oră la umbră. Regula e simplă: cine vine primul îşi asigură dreptul la umbră spre prânz. ai nevoie. când soarele dogoreşte nemilos şi. provocând fuga speriată a că elului fără stăpân şi extazul participativ al Vivianei. soarele se piteşte după un norişor. Uf. Ai vrea să pleci. Însă partea cea mai neplăcută este că.i garantează nimeni că n-o să nimereşti din lac în pu . Şi.mii. Marinuş a terminat de mâncat o felie de pâine cu parizer şi roşie. Drept urmare. dar plaja a început să se aglomereze." Te ui i repede în jur.i dea bună ziua. explica ia vine. Un alt tip de nesim it al plajelor este cel care i se insinuează sub umbrelă. „Bun. un domn fin. cu firava nădejde că vor împături măcar un prosop. „Stăm şi noi aici." Te scarpini în cap. ignorând suveran coşul de gunoi plasat la trei metri în stânga. înfipte adânc în nisip.i vei fi făcut bagajul şi-o vei fi luat la picior. în schimb. până când femeia îmbrăcată intervine solomonic: „Păi până acum ai stat numa' la soare. CHIPUL TĂU ŞI DRAGOSTEA DIN TEI / MI-AMINTESC DE OCHII TĂĂĂI. Asupra petrecerilor din camerele de hotel cu pere i sub iri nu merită insistat. La fel de singur ca în cazul precedent. mugesc băie ii de la O-Zone. Viviana încă n-a trecut la micul dejun. de un automobil care să atragă aten ia. în ideea că la un moment dat o să te alegi cu o cât de mică explica ie.i ceară voie. până la câ iva metri de apă. fără să. pusă lupa pe unul dintre obiceiurile nesimitului cu parale şi tupeu: pătrunderea cu maşina pe plajă. aşteptând să te încălzeşti suficient înainte să intri în apă. după treizeci de secunde de contemplare reciprocă. Deja î i răsună în urechi râsetele dispre uitoare ale familiei după ce. mamă. Dar. Îl priveşti siderat. de la bloc.. Nu po i să dai buzna pe plajă la volanul 8 Numai grija asta n-o aveam . iar unul dintre ei. Aşa ai crezut şi tu. î i vine greu să accep i înfrângerea. anticipând corect că peste o oră-două vor trebui să se deplaseze spre noua zonă protejată. ieşi pe plajă diminea a şi prinzi una dintre umbrelele mari. Fără să te întrebe de sănătate. La cum arată acum. şi eu ce fac. Din când în când. fiindcă ele copiază până la suprapunere re eta bairamurilor de-acasă. Pentru o ispravă de soiul ăsta. În plus. dacă vreau să mă trag la umbră?" Îi descoşi pe nesim i i. Se cuvine. Din boxele fixate pe stâlpi răsună muzica obişnuită a vacanelor. Bărba ii dau din umeri. ce-i drept. Îi fixezi cu privirea. Ni-i da i dumneavoastră? Aud?" Între timp. ca să vezi dacă nu cumva eşti victima glume ilor de la „Camera ascunsă". cu şcoli înalte. musafirii nechema i şi-au întins trei prosoape şi în zonele aflate doar pe jumătate la umbră. unde liota de copii în exerci iul mic iunii n-are cum să ridice temperatura apei. ar fi bine-venită. o iei din loc bombănind şi. aşază-te dacă po i. Ca şopârla. sub umbrela ta. î i serveşte o replică în franceză: C'est le cadet de mes soucis8. te întinzi frumuşel pe cearşaf sau în şezlong. stau întinşi doi domni corpolen i şi o femeie care şi-a păstrat rochia pe ea. prevăzători din fire. Promisiunea unei zile tihnite s-a transformat într-o himeră.

Se simte mai stăpân pe situa ie decât Leonardo Di Caprio la prova Titanicului şi are grijă să ia martor toată suflarea. În apă miroase a kerosen.i dai seama că ai de-a face cu nişte aparate pe care Comisia de la Geneva ar putea să le interzică. Rar trec două minute fără ca maşina să piuie enervant şi isteric. smuceşte decis motoscuterul şi demarează în trombă. Incursiunea în universul nesim irii estivale ar fi incompletă fără o scurtă referire la nesim itul pe motoscuter. Dat fiind că e accesorizată după ultimele cataloage. Nu. să-i sperie sau să-i provoace. o decapotabilă joasă. Maşina rămâne ca un eşuat de lux pe plaja tot mai plină. există zone rezervate acestui tip de distrac ie. Individul se crede la un raliu de a cărui câştigare îi depinde via a. În magazin. oricine are bani destui poate să închirieze un motoscuter. se bălăcesc. mai ales dacă sunt folosite de cine trebuie.unei rable delabrate. rânjind arogant şi făcând să-i tremure bicepşii tatua i. iar nesim itul frânează la câ iva centimetri distan ă. Sigur. Un gândac argintiu de două locuri. îşi fac nevoile sau se sărută. Ştie că face parte dintr-o categorie la care amărâ ii ăia nici nu visează. Când le vezi la prima oră a dimine ii. E drept. Cu nesim itul la cumpărături Formele de zi cu zi ale nesim irii sunt multe şi se manifestă în cele mai diverse locuri. nesim itul dă buzna în fa a ta la casă. ca să te po i scălda în admira ia prietenei (care compensează privirile chiorâşe ale oamenilor afla i deja la plajă) ai nevoie de ceva de soi. ca un halterofil medaliat. .i sugerează la ce performan e pot să ajungă. la orice pală de vânt şi în general la toate modificările — mari sau mici — din peisaj. El afişează o expresie de siguran ă de sine combinată cu sfidare. Se uită la cei pe lângă care îşi plimbă chintalul ca la nişte viermi. nimic nu. să despice apa şi să se avânte într-o plimbare departe de forfota turiştilor care joacă volei. micile ambarca iuni stau cumin i pe mal şi îşi aşteaptă muşteriii. cu bord de aeronavă. Imediat după ce achită taxa. un bolid care tremură nărăvaş sub picior. Abia după unsprezece începi să. la amuşinările precaute ale pudelului de pe cearşaful doamnei cu parasol. Nesim itul adoră ca la întoarcerea din larg să dea iama printre turiştii afla i în apă. gata să facă bucă i pe oricine cutează să-i stea în cale. Pe nesim it îl recunoşti însă în func ie de felul cum se comportă după urcarea la bord. torturarea prizonierilor de război şi momentele vesele ale lui Romică ociu şi Cornel Palade. În fiecare început de zi. i se declanşează alarma la fiecare apropiere a copilului care bate mingea. Toată lumea e a lui. care tremură din toate cele şi amenin ă să se dezmembreze la orice manevră bruscă. cu pasul lent şi cu un kilogram de aur spânzurându-i de gât. la un loc cu armele biologice. cu bra ele în paranteză pe lângă corp. de pildă. Motoscuterul se îndreaptă direct spre ea. Merge agale. în unele locuri. să te ii. Dar nu peste tot. iar din loc în loc pete uleioase marchează popasurile anterioare ale plimbăre ului. Nesim itul coboară din maşină cu aerul plantatorului ieşit să-i inspecteze pe negrii care strâng recolta. Iar dacă ochiul lui vigilent observă o tânără care nu pare să aibă înso itor.

e o femeie. Amatorul de aer curat şi de natură care lasă un morman de resturi şi ambalaje în pădure după spectacolul de sunet şi lumină al grătarului manelizat intră în aceeaşi categorie. Eşti condamnat să te loveşti de nesim it în orice împrejurare. şi când ai da orice pentru un dram de intimitate. De obicei. Eşti singur la tejghea şi în mod normal termini totul în treizeci de secunde. nu?" Dar o faci pe riscul tău. se întâmplă să dai peste exponentul categoriei dincolo de tejghea." Tot în magazin. po i să adop i varianta răspunsului ironic: „Nu. avizat sau neştiutor. Poate fi bărbat sau femeie. E la fel de greu să-l comba i pe cât e de anevoios să-i faci portretul robot. morocănos sau vesel. Nesim itul V. Ş.d. be iv sau abstinent. fie răsfoieşte tacticos Libertatea. te măsoară neprietenos şi te întreabă din vârful buzelor: „Dori i ceva?" Sigur. Sunt minunate. căci vânzătoarea se aşază la loc şi murmură atât cât s-o auzi: „Vă bate i joc de mine şi mă ine i din treabă". Via a de zi cu zi şi experien a curentă dovedesc că nesim itul nu ocupă un areal bine delimitat. Nesim itul i se vâră viguros în fa ă şi rosteşte întretăiat: „Am bani potrivi i.m. însă aerul înfipt al intrusului te blochează. Şi tot aştep i. invitându-te neceremonios să. Nesim i- . Şi când i-e lumea mai dragă. fie îşi măsoară for ele cu nişte integrame. Degeaba. am intrat să admir borcanele astea de compot. Fie citeşte ultimul capitol al unei căr i de Sandra Brown. Într-un târziu. Inser ia nesim itului în fibra vie ii de zi cu zi are loc implacabil şi nu admite replică." Casieri a nu ştie ce să facă.i cau i alt loc. Şi iar aştep i. Hai. Aşteaptă o reac ie din partea ta. moment în care nesim itul profită.afişând o grabă disperată. Î i dregi glasul. doar-doar o să se întâmple ceva. vânzătoarea îşi ridică privirea încărcată de un plictis cosmic.a. Ai un puseu de iritare şi tuşeşti aluziv. fără ca asta să fie o regulă. că-i zor mare. adolescent sau bătrâior. e de ambe sexe şi nutreşte convingeri diverse. democrat sau liberal. Femeia nu se sinchiseşte. ortodox sau catolic. Degeaba. pompos sau simplu. entuziast sau blazat. Dai din umeri neputincios. Intri în magazinul gol şi aştep i. Femeia îşi vede de-ale ei. întinde mâna pe raftul din apropiere şi mai culege zece articole pe care i le întinde senin casieri ei. „fiindcă aici stau clien ii". arhitect sau tinichigiu. „Şi astea. Sau ospătarul care te ridică de la masa la care te-ai aşezat şi de pe care plăcu a cu „rezervat" lipseşte. El nu are o grupă de vârstă predilectă sau o profesie anume.I. Tot aici trebuie încadrat şoferul de ambulan ă care declanşează sirena şi intră pe contrasem fiindcă l-a sunat consoarta şi l-a anun at că peste un sfert de oră e gata ciorba. Malacul care îşi scoate dobermanul la plimbare şi-i veghează defeca ia în centrul geometric al trotuarului tot nesim it se cheamă. slujbaş sau şomer.P. Iau şi eu o sticlă de vin. după ce tusea simulată e pe punctul să se transforme într-una reală.

e să uite de unde-a plecat.-ul sindicalist O categorie care ilustrează fidel nesim irea V.P. pe care-l vezi la televizor.P. Iar aici apare buba.P.P. eventual garnisit cu o doză bună de şmecherie. V. Pe scenă avansează acum nesim itul cu notorietate. Acum el a devenit cel mult un impostor parfumat sau un distribuitor de promisiuni neîmplinite. Uneori are în spate încrederea masei de simpatizan i. vizibilitate.I. ci aspiră la o nouă dimensiune. Nesim itul V. este cea a sindicaliştilor ajunşi lideri. a găsit liftul care-l duce unde trebuie: oportunismul. Nesim itul V.I. Din clipa când simte că aburul notorietă ii îi gâdilă nările. Dusă e vremea gospodinelor care aerisesc butoaie cu varză murată în casa scărilor sau a petrecăre ilor care verifică indicele antiseismic al blocului prin rezisten a la manele. obligă mediul să se plieze pe toanele şi pe comportamentul lui.I. Cei care urmează acest traseu nu se bizuie pe the simple geommetry of chance9. acum a venit momentul să vorbim despre nesim itul V. alteori vedetă media. Drumul lui în via ă e drept. ci dimpotrivă. Dacă până acum ne-am ocupat de nesim itul de rând. Despre nesim itul cu ştaif.I. Marea problemă este că suirea pe soclu şi autocontemplarea mândră au căscat o falie între el şi cei pe care i-a lăsat în urmă. Trecut-a timpul grătarului în inima pădurii sau al vorbitului la telefonul mobil în mijlocul unui concert la Ateneu. Uneori el este alesul na iei. alteori şcoala vie ii absolvită cu brio. Uneori e politician. exponentul 9 Geometria simplă a hazardului . vorba lui Sting. Şeful de grupă sindicală înfipt în piramida confedera iei sau ingineraşul sfios ajuns voce publică a muncitorimii îşi leapădă pielea şi îşi aleg o nouă identitate. alteori doar proiec ia unui segment de popula ie care crede că şi-a găsit modelul.I. iar alteori patron de club. fără ocolişuri şi întrebări. de care auzi la radio şi care i se adresează pe canale publice. Amplasamentul lui face abstrac ie de adaptarea naturală.P. De aceea dezbracă iute salopeta sau halatul şi se costumează conform rigorilor publice. În rest. nesim itul e mai degrabă opusul cameleonului. Ei nu mai sunt lideri în atelier sau la linia de asamblare. despre care citeşti în ziar. S-a spus cândva despre el că are însuşiri cameleonice. de favoruri ilegale şi de minciuni împachetate grijuliu. şamponat şi elegant. nu priveşte înapoi şi nu se sinchiseşte de contrastul dintre propria imagine de acum câ iva ani şi cea actuală. Despre cel care se bucură de recunoaştere publică. Duse sunt călătoriile cu autobuzul sau cu trenul alături de nespăla i şi zurbagii. Nesim itul nu ia forma şi culoarea mediului unde încearcă (şi de obicei reuşeşte) să pătrundă. Este genul de om care a plecat de jos şi care ştie multe. care îşi fructifică şansele şi îşi împlineşte agenda sintetizată în decalogul de la începutul căr ii. Dar oare chiar le are? Într-un singur caz.I. Izolarea carieristă şi ambi ia de-a răzbi spre privilegii l-au făcut să-şi uite rosturile şi mandatul. de care vom pomeni mai târziu. concesii şi statut. Memoria selectivă şi amnezia oportună sunt instrumente pe care acest tip de nesim it ştie să le folosească fără reproş. cel al traseismului politic. Una dintre condi iile obligatorii de afirmare a nesim itului V.P.tul este un animal suplu şi decis.

Este o figură anonimă. Nesim itul V. Din păcate. ara fierbe şi dumneavoastră sta i cu mâinile-n sân sau da i din umeri. aşa că a rezistat impulsului de a se înfă işa în toalete epatante. Reprezentantul guvernului se exprimă anost şi clişeizat. Pentru nesim it. Profit? Evident că vrem profit. meşterind glumi e la adresa guvernului şi afişându-şi ceasul care sclipeşte trufaş şi intermitent. Şti i. aşteptând interven ia fiecăruia dintre invita i. Discursul lui nu diferă substan ial de cel al guvernan ilor. ceea ce sugerează fie folosirea solarului. Nu-şi dă seama că le face un teribil deserviciu de imagine oamenilor care-i plătesc salariul şi care şi-au pus nădejdile în el. O face dregându-şi ni el glasul. Inelul cu lavalieră nu face decât să completeze ornamentica de profil. cu un gigolo productiv şi rezistent. îi în elegem pe salaria i. nu sesizează privirile intrigate ale celorlal i invita i din platou. Nu avem de unde. nu invers.P. Avem de-a face doar cu un bibil trendy.I. Când îl vezi pe liderul de confedera ie în platou. e dreptul sindicatelor să declanşeze lupta industrială şi dreptul nostru să le tăiem ziua greviştilor. El trebuie să arate bine. nu o institu ie caritabilă. ca să-şi anun e privitorii că urmează o interven ie decisivă. Moderatorul declară deschisă discu ia despre parteneriatul dintre guvern. nu de oameni. fiindcă apare la televizor. eroare. e o afacere. nu cu o metaforă desluşită. Mesajul lui sună simplu şi familiar: am vrea să vă dăm mai mult. cu un playboy avut. ai sentimentul că ai nimerit la un rendez-vous cu un filfizon amorezat de sine. A auzit câte ceva despre criteriul reprezentativită ii. Mai ştii.P. Întâmplător sau nu.acestei categorii începe să dea semne de inadecvare. liderul e bronzat. „Domnilor. În plină iarnă. patronat şi sindicate.I. din el acoperim cheltuielile cu munca vie. dar e limpede că a în eles greşit şi a re inut ce nu trebuia. iar acul de cravată valorează cât sporul de toxicitate al schimbului unu dintr-o exploatare minieră. dar nu putem. Apoi ia cuvântul omul patronatului. Da. pe care nimeni n-o va ine minte după încheierea emisiunii. E îmbrăcat corect. După aceea se pune pe vorbit.-ului.P. Forma clasicizată a acestei nesim iri V. Continuă să vorbească. Mă rog. având grijă să-şi pigmenteze discursul cu gesturi ample. Dar nu. potrivit obiceiului. este opulen a afişată de omul nostru la fiecare emisiune TV la care e invitat. am impresia că vorbi i de nasturi sau de conserve. Cum? Prin distan a pe care o pune între el şi cei pe care sus ine că-i reprezintă. aceste lucruri nu înseamnă mare lucru.I. fie revenirea dintr-un concediu petrecut peste mări şi ări. Şi chiar dacă îşi dă seama. E momentul când liderul de confedera ie simte că trebuie să apuce taurul guvernamental-patronal de coarnele bugetului. a ajuns pe un palier unde specula iile de soiul ăsta nu-l mai interesează. edificatoare. Tenul lui ciocolatiu contrastează cu albea a maladivă a moderatorului. Costumul pe care-l poartă costă cinci salarii medii pe economie. Dar să dăm sonorul mai tare şi să vedem care e tema dezbaterii. Contractul colectiv de muncă nu e bun? Păi. Rezultatele atrag recompense. mâna care i se agită febril este tocmai aceea împodobită cu accesoriile V. atât putem oferi pe moment. Abia acum î i dai seama că de sub manşeta călcată impecabil se i eşte o bră ară scumpă cât un concediu social la Călimăneşti. Dumneavoastră ave i idee cum ar trebui să arate coşul zilnic? Mai şti i cât costă o pâine sau un ou? Lumea iese-n stradă mâine-poimâine. dar nu ostentativ. Am vorbit . la încheietura mâinii i se odihneşte un Rolex echivalent cu prima de Crăciun a tuturor angaja ilor unei fabrici. poate că sindicatele au decis să exemplifice la nivelul de sus că meseria e bră ară de aur. Ştia că urma să dea peste reprezentantul „oamenilor muncii din fabrici şi uzine". l-a i semnat.

a vizitat două continente. Nici o întâlnire cu salaria ii. Au venit fiindcă li s-a cerut şi fiindcă încă nutresc o umbră de speran ă pentru ce va fi de-acum încolo. ceea ce înseamnă că a preluat trăsături şi de la unii. Atunci a descins într-adevăr din tribuna oficială. prezen a lui în fruntea salaria ilor e un sacrificiu necesar. a i ştiut vreodată? Întreba i-mă pe mine şi vă spun. cu muncitori pe care-i paşte disponibilizarea. bră ara bră ară. Cei afla i în preajmă iau notă cu mutre acre de sosirea acestui campion al bunăstării. Membrii simpli au nevoie să vadă că liderul e acolo. dacă asta-i dreptate. În patru ani de activitate. Şi fii atent cum a venit la emisiune. Ehe. cu oameni care nu mai pot lucra fiindcă s-au accidentat la locul de muncă." Sindicaliştii simpli care se uită la televizor se freacă la ochi şi nu le vine să creadă. I s-a promis deja un loc de senator în viitoarea legislatură. care pe vremuri îi cumpăra igări maistrului. însă doar ca să se ducă la vestiare şi să-l porcăiască pe arbitru fiindcă nu i-a ajutat echipa să câştige. Când a i fost ultima dată într-o fabrică. Iar asta nu i-ar cădea deloc bine. Sunt transpira i.cu femei singure cu doi copii. mai bine lipsă. Rolexul Rolex şi pun pariu că n-a luat autobuzul până la televiziune.I. Se adună treptat şi-şi aşteaptă liderul. şi-a terminat vila de la marginea oraşului şi şi-a schimbat maşina de trei ori. nici nu se uită la tine. La fel ca ei. acesta îşi face apariia la bordul unei limuzine al cărei pre de catalog urcă spre douăzeci de mii de euro. Cât despre sensibilizarea autorită ilor. până la urmă trebuie făcută şi povestea asta. Iar dacă te duci la el. nici o ieşire în teritoriu.P. Conturul lui trebuie să se imprime pe toate discu iile serioase despre identitatea na ională şi brandul de ară. domnilor? Mai şti i cum arată o hală de montaj pe dinăuntru? Dar. de fapt. şeful confederal riscă să-şi piardă creditul şi să fie înlocuit la proximul congres. Trezi i-vă până nu e prea târziu. şi de la ceilal i. omul are alte planuri. Are la uşă doi cerberi de care nu treci nici cu tancul. e o glumă. Liderul parchează la câ iva metri de lumea căpiată de căldură. se desparte de confortul aerului condi ionat şi al muzicii chill-out şi se dă jos uşor indispus de faptul că trebuie să piardă patru ore din via ă cu o simulare fără consecin e. Ultima dată când l-au văzut pe viu pe liderul de confedera ie a fost acum un an. căci mai devreme sau mai târziu valoarea ajunge să fie răsplătită. la centrală. cu autobuzul sau chiar cu trenul. s-a îngrăşat cincisprezece kilograme. fireşte. Mă rog. obosi i şi fără chef. Exponentul acestei categorii îşi dispută suprema ia în popularitate cu vedetele muzicale şi cu fotbaliştii. V. Din ziua aceea. gata de luptă. La un moment dat. Situa ia e dramatică. Una peste alta. Salaria ii nu se-ajung cu banii şi n-au ce să le pună pe masă copiilor. La fel stau lucrurile când se anun ă un marş urmat de un protest în fa a guvernului. Salaria ii strânşi la ac iunea de luptă sindicală vin la locul de întâlnire cu tramvaiul. căci mul i sosesc din provincie. Ghiulul ghiul. . Şi oricum.-ul politician Politicianul nu are cum să lipsească din fresca nesim irii carpatine. Păi aşa se-mbracă un sindicalist? Zici că-i la parada modei. la un meci al echipei de fotbal al cărei preşedinte de onoare este. Altfel. iar acum nu mai catadicseşte nici să răspundă la salut.

Totul trebuie discutat în termeni de saramură. Nesim itul face proba supremă a solidarită ii empatice şi fură din ajutoarele pentru sinistra i. iar cine cotizează unde trebuie ştie că nu are de ce să se teamă. potlogăria. însă informa ia n-a avut efect. plachie sau borş. de inunda ii. Pe Codul Penal se aşază duios cartea de rugăciuni. nesim itul din politică aşază dispre ul pentru lege şi indiferen a fa ă de oameni.politicianul nesim it pendulează constant între două tenta ii: cea de a face spectacol şi cea de a se da în spectacol. dar asta nu-l stânjeneşte. El are aceeaşi teamă de anonimat ca starletele house. Corsarul conservelor a dovedit prin for e proprii că legea selec iei negative — dintre trei pungaşi. Ce? N-are importan ă. Excep iile de la regulă. politicianul. abuzul şi furtişagul sunt reperele nesim itului politic. de umbrela castei căreia îi apar ine şi de complicitatea solidară a confra ilor. Lângă ele. sunt haiduci iresponsabili care nu pun pre pe munca în echipă şi cred că pot să înşele aşteptările clanului şi vigilen a căpeteniei. omul nostru e secretar la primăria unei comune izbite de şuvoaie. El. Inunda iile vor trece. în timp ce de pe buze i se ridică imnuri de slavă închinate Celui Fără de Păcat. Conserve de fasole. după ce pleacă de la serviciu. dance sau tehno şi aceeaşi lipsă de sim al măsurii ca dătătorii cu piciorul în minge. Creşterea viermilor de mătase? Da' de unde. Diminea a omul nostru îşi cufundă bra ele în bunul altuia. să-l alegem pe . cei care ajung să se îmbrace în zeghe şi să vadă lumea printre zăbrele. şef de partid sau eminen ă cenuşie. Iar situa ia în comună e disperată şi reclamă o minte ageră şi nişte mâini abile. Ceva trebuie întreprins de urgen ă. Ce să fie. ambele rezultate dintr-o îndelungată cultură a sfidării. pate de ficat. iar după-amiaza psalmodiază cu evlavie şi aplomb. ştie că agenda îl presează şi că oamenii aşteaptă de la el măsuri şi ac iuni coordonate. N-are importan ă calitatea şi valoarea prăzii. Forma asta de schizoidie adaugă doza de pitoresc fără de care tabloul n-ar fi complet. are grijă să dea semnalul luptei cu stihiile. Nimic mai simplu. iar deviza lui — „Fură tu. Ihtiologia nu i-a plăcut niciodată. Nesim itul politic a auzit că peştele de la cap se împute. însă via a în comună nu va mai fi aceeaşi. Sub flamura lui se vor strânge neîndoios şi al ii. nesim itul politic lucrează fără să se gândească la ziua decontului. Trişul. Întâmplător. Doar un inconştient se ancorează de în elepciunea proverbelor când ara e lovită de năpastă. ce să fie? Apicultură? N . fiindcă altminteri fură al ii". Dacă peştele dezvoltă într-adevăr asemenea comportamente. Bunăoară. Unde mai pui că puterea exemplului galvanizează nebănuit. baxuri de apă minerală. În timpul liber. sticle de ulei. Plasa de protec ie nu are ochiuri lipsă. Aşa stând lucrurile. Grădinărit? Aş. Priorită ile lui sunt uneori penale. de stânga sau de dreapta. orice. extremist sau moderat. iar sensul figurat al cuvintelor n-a ajuns să-l mişte. nesim itul o să aibă grijă ca la masă să-i îndepărteze capul cu furculi a şi cu itul şi cu asta basta. nesim itul politic este tenor în corul bisericesc din comună. oamenii se vor întoarce de unde au fugit. iar pilda lui bună va asigura emula ia necesară în clipele grele prin care trece comunitatea. secretar de primărie sau consilier local. secretarul întreprinzător se dedică unei îndeletniciri care-l pune într-o cu totul altă lumină. Senator sau deputat. Găinăria face loc pioşeniei. Corolarul întâmplării (una decupată din realitatea imediată) este că. În cămară i se îngrămădesc cârnăciorii la conservă. Moneda sa de schimb e hatârul. Nimeni nu-l poate opri să profite de pozi ia dobândită în societate. atâta timp cât nesim itul a impus o atitudine şi a fondat un stil.

Iar nesim itul politic ştie foarte bine lucrul ăsta. tot un amănunt pasabil. e-n versuri. Ei. un fluturaş cu autograful domnului X. Şi mai spun unii că domnii cei mari de la centru sunt cu nasu' pe sus şi nu vor s-audă de oamenii amărâ i. şi? Adevărat. Sastiseala creşte de la o zi la alta. dar nici ăsta nu-i un capăt de ară. „Să cerşim de la cei care cerşesc". Şi e chiar pentru mine. un sistem greu ameliorabil. Adevărat. bombăne. Mă rog. în raport invers cu încrederea. Ia să vedem. Se promite totul. alteori dai peste un ziarist căruia un ministru tocmai i-a spus să aibă grijă că via a e scurtă. Votează-mă şi va fi bine. Adevărat. distinşii domni se mai încaieră. Alegătorul — ăran. Lumea se strânge din reflex. o cutie de bomboane. Da i-ne voturi şi livrăm la schimb ce vă pofteşte pipota. Şi mă rog cine e milostivul? A. Omul de rând câştigă în mefien ă. În două luni. Infla ia de fapte creştineşti urcă la cote ame itoare înainte de alegeri. la poarta şcolii sau a azilului de bătrâni opresc pe nepusă masă camioanele bunăstării de moment. înjură şi afuriseşte. domnul X? Ehe. Cârcotaşi. are vreun rost să căutăm pete în soare şi noduri în papură? Nu suntem caraghioşi? . sau peste un politician expediat în misiunea de numărare a ouălor. marea arenă a nesim irii politice rămâne parlamentul. Retorica individuală se pune în acest caz în slujba exerci iilor de seduc ie. Şi chiar dacă la Senat sau în Cameră au loc uneori răfuieli nedemne sau schimburi de injurii.cel mai mare — a func ionat fără cusur. Din ele coboară zdrahoni cu jachete pe care stă scris numele binefăcătorului. pe uli e fără canalizare. Oho. Alege i-ne şi-o să ne pupa i mâinile. aşteptăm perfec iune douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru din partea unor oameni care îşi dau toată silin a să păstreze România eternă şi fascinantă. politicienii scot din joben solu iile magice pe care nu le-au găsit în precedentele patruzeci şi şase. Politicianul e pus la zid — nu fără motiv. lăcătuş sau pensionar — e ridicat la rangul de partener în elept pe al cărui discernământ mizează to i. Şi ce scrie pe verso? „Am toată-ncrederea în tine. divor ul de buna-cuviin ă se petrece institu ionalizat. Pe străzi desfundate. Ce om cumsecade. Două rude de salam. spirala promisiunilor se înal ă ame itor. Armate de specialişti sunt convocate de nicăieri spre a confirma apropiatul triumf. Domnul X mă cunoaşte. un pachet de cafea. lumea trăieşte constant prost.. dar nu şi în maturitate. boierul tot boier. începând cu creşterea pensiilor şi terminând cu un concert Metallica gratuit." Ia te uită. Şi e fără bani. ia să vedem. Se dă ceva. Asta e pentru mine? Toată punga? Daaa? Să-i trăiască familia. aşa sună mottoul nesim itului plecat la vânătoare de voturi. ăsta ce mai e? A. o maşinărie performantă. La orizont se iveşte primejdia unui alt gen de inunda ii: cele în lapte şi miere. Aici nesimirea îşi demonstrează caracterul transpartinic şi for a de contaminare. trei pâini.. Forma explozivă a acestei strategii răsuflate este mita preelectorală. Vreme de trei ani şi zece luni. ce să zici? Fireşte însă. Odată declanşată campania electorală. Când chemarea e atât de înaltă. Cusurgii prin voca ie. după ce scapi de sub impresia clipei î i dai seama că ai în fa ă un mecanism cu toate ro ile unse. Pune i ştampila pe numele nostru şi n-o să vă pară rău. o Cola la doi litri şi. Şi promisiunile mincinoase sunt tot o formă de nesim ire politică. pe holurile parlamentului mai vezi câte-un premier care se plimbă cu bicicleta. Bogdaproste. Sub cupola lui.

Nimeni nu ştie ce. există riscul ca la încheierea lucrărilor să fie interpelat de un prăpădit de ziarist căruia i se pare că a făcut descoperirea vie ii. Unii votează în timp ce efectuează revista presei. dar. şi mâine e o zi. senatorul inaugurează a doua rundă de picoteală cu conştiin a datoriei împlinite. socri şi cumna i. Senatorul visează. Bie ii oameni trudesc pe rupte. Alesul e surprins prăvălit în scaun. Dacă neisprăvitul chiar o caută cu lumânarea. la un moment dat o s-o găsească. nu mai departe de săptămâna trecută s-a dat în folosin ă piscina de la ultimul etaj. se va găsi oricând un coleg care să-l suplinească. La trei zile după creşterea accizelor. Sub cupolă trăiesc şi spirite energice. Fiecare castană a sor ii peste scăfârlia na iei este parată inteligent şi eficace. cu gura larg deschisă. sub formă de amică. nesim irea îmbracă şi forme vivace în parlament. La şaptezeci şi două de ore după ce se anun ă creşterea riscului de ară. Aten ia lor distributivă l-ar face de râs pe Napoleon. într-un ruliu şi tangaj oniric. Crede i că-i uşor să lup i pe atâtea fronturi şi să faci fa ă atâtor provocări? Ca dovadă că activitatea parlamentară vlăguieşte. După două minute. E mai bine să votezi pe fals decât să nu votezi deloc. inând . solu ia poate veni din exterior. cvorumul întrunit votează fără emo ii dublarea salariilor pentru parlamentari. Azi nu prea are chef de interven ii în plen. Dar nu to i parlamentarii dorm sau beau cafele. e treaba şi riscul lui. Iar dacă respectivul coleg nu are dexteritatea necesară folosirii clandestine a cartelei. Strădania nu ine mult. Pe obrazul puhav i se prelinge un firicel de transpira ie. copii. legile care trebuie votate sunt atât de importante. sunt tot mai dese cazurile când truditorii simt nevoia recuperării la locul de muncă.Nesim i ii din parlament îşi trag for a din felul în care întâmpină perioadele spinoase din via a ării. Sigur. Uite. Mă rog. vorba lui Scarlett. Pieptul i se mişcă amplu. subliniat de horcăieli decise. nepoată sau cunoştin ă aflată întâmplător în zonă. Dacă parlamentarul e re inut de treburi presante (o cafea la bufet sau tragerea la sor i din preliminarii. Fiecare val de scumpiri beneficiază de o ripostă tranşantă. zâmbetul i se preschimbă în rictus. difuzată în direct la televizorul din restaurant). Politicianul nesim it are păreri aparte despre spiritul civic şi ine să le vadă concretizate. De îndată ce statele sceptice emit obiec ii fa ă de ridicarea vizelor. înaltul for decide schimbarea parcului auto. Una dintre ele este jocul de-a cartela. dar pe buze îi înfloreşte la un moment un surâs mul umit. pentru care fiecare secundă contează. căci dormitul în pantaloni şi sacou provoacă un mic disconfort termic. Nimeni nu se poate plânge că parlamentul nu lucrează. fiindcă drumul spre progres impune acomodări în viteză. Mâinile îi zac inerte pe lângă corp. încât orice absen ă poate fi percepută ca lipsă de interes. În fond. senatorul se ridică în scaun şi încearcă să-şi dea seama cât de mult au avansat lucrările. Înfrânt. Bineîn eles. capul dat pe spate şi coama leonină răsfirată pe spătar. aleşii scot paşapoarte diplomatice pentru neveste. Când se trezeşte. E vorba de parlamentarii care fac mai multe lucruri deodată. Aghioasele senatoriale in pagina unu a ziarelor. Iar acum o lună s-a inaugurat restaurantul de la mezanin.

n-ave i cum. atle ii preluării fără ghilimele. Uite ce-a spus: dacă furi de la un autor. Şi nu se face. Al ii joacă solitaire şi se între in cu vecinii de scaun. Cunoaşte i vreun elev care n-a chiulit niciodată de la ore? Nu. iar la nevoie să invoce o cauză nobilă. conferind potlogăriei aura binelui comun şi a interesului general. Numai cine a huzurit toată via a poate nesocoti acest tip de presiune. R. Inge („Originalitatea este un plagiat nedescoperit") şi transformată iute în alibi. De data asta însă. care fură corespunzător. Şi-atunci de ce parlamentarul nu are voie să se desprindă periodic din tensiunile cotropitoare ale sesiunilor? Doar fiindcă l-am ales ca să fie prezent în sală. N-am pretins recunoştin ă." Traseistul . plagiezi. Poftim? Cum adică. evident. nu de unul. ocupa i şi cu o grijă neostoită fa ă de problemele celor care i-au trimis acolo. Am şi eu demnitatea mea. dar nici aşa. Aşa că lăsa i-mă-n pace. i-am văzut la lucru şi ne-am dat seama cât de mare e poten ialul mistificator pe care şi l-au exersat în timp. e convins că predecesorii în ale furtului au fost nişte cârpaci şi că doar el de ine re eta pungăşiei nedovedibile. Îi ştim. Politicianul plagiator îşi întemeiază lucrarea pe o vorbă de duh aflată de la W. Ia să ne gândim. La ei m-am gândit. Nu e vorba nici măcar de înal ii demnitari care fac afaceri cu statul. faci cercetare. mă trata i ca pe-un tâlhar? Ei bine. de parcă ar face semn că le curge sânge din nas. nu accept. plagiatorii. E o mândrie să-i priveşti. cariatidele raptului intelectual. Şi apropo. Al ii se scobesc în nas şi vorbesc la telefon. N-am făcut decât să traduc nişte cursuri pentru studen ii mei. omul nostru copiază vârtos şi nepăsător. zău aşa. Există şi politicieni sub iri. La umbra acestor cuvinte. dacă furi de la mai mul i. A i ghicit. Într-un cuvânt. Al ii studiază proiecte de lege şi trimit e-mailuri prietenilor. Al ii îşi fac vânt cu textul unei mo iuni de cenzură şi studiază pe internet ofertele de petrecere a concediului în Bali. şi chiulul în masă. În via a fiecăruia vine un moment când simte nevoia să spună „Stop! Ajunge! Nu mai pot! Sunt om. Unde mai pui că traducerea se plăteşte prost. nu la mititei şi amandine? Doar fiindcă încasează un salariu de zece ori mai mare decât cel mediu pe economie? Doar fiindcă de randamentul lui atârnă coeren a şi rigoarea legilor? Doar fiindcă beneficiază de privilegii interzise celorlal i? Ne copilărim. Orice copil sănătos a avut zile când a dat cu flit şcolii. Nu trebuie omise cazurile de politicieni care îmbină nesim irea cu furtul. sunt virtuozii împrumutului ilicit. Printre manifestările nesim irii parlamentare se numără. Există zile când sala plenului se goleşte de parcă tocmai s-a anun at găsirea unei serviete-diplomat dubioase. „Şi mă rog de ce sunt acuzat? Că am semnat cu numele meu tratatul de chirurgie al câtorva francezi obscuri? Şi? Asta-i plagiat? Vede i-vă de treabă. a i auzit de Wilson Mizner? Nu? Eram sigur. Iar dacă totuşi un accident nefericit îi va curma drumul spre prestigiu. va şti să împrăştie perdele de fum. La fel ca orice spărgător de case sau de birouri de schimb.mâna ridicată mult după încheierea votului. Teancul de legi n-are decât să aştepte zile mai prielnice. Aici era vorba de trei autori. nu mai e vorba de şterpelirea unor conserve sau de înfruptarea frauduloasă din fondurile europene. Cu to ii sunt oameni dinamici. nu maşină!".

A fost servil cu cine trebuia. făcând dovada unei adaptabilită i care începe de la reglarea discursului şi se încheie cu năpârlirea ideologică. Pentru el. de-acum încolo o să fie liberal. N-ar fi corect. Nu e dubitativ. O simetrie pitorească guvernează drumul traseistului de la o forma iune politică la opusul ei. Traseistul e gata să. Nu oricine dă rezultate pe tăpşanul politicii de partid. şpagatul comportamental nu e o acroba ie primejdioasă. Însă dacă aşa răsplăteşte partidul fidelitatea. Or. fără să anun e delimitări sau divergen e. fixându-se. el tatonează abil alte partide. traseistul are memoria mai scurtă decât fitilul unei grenade. ci dovada unei nesfârşite versatilită i. Dintr-odată. Fisura apare când partidul scade în sondaje. După o matură chibzuin ă. Mai mult i-ar fi fost imposibil să facă. mai uscat. O deziluzie masivă îi întunecă orizontul. Întreabă rar. protec ie şi pe margini. Bronzul fără pată de acum o lună s-a transformat într-o jigodie ordinară. Amicul care-l înso ea şi la şedin ele de partid. Numai că. a contribuit generos la ultima campanie.Însă poate cea mai savuroasă formă de nesim ire politică este traseismul. În principiu. de mâine o să se înfăşoare în toga austeră a ărănismului. omul nostru se întristează. şi la chefurile interminabile din teritoriu a luat chipul unei fiare fără . Luna de miere cu partidul se consumă entuziast. Se conformează politicii fixate la centru. Aşa stând lucrurile. Sunt şi ei de la Dumnezeu lăsa i. Capacitatea traseistului de a avea revela ii oportune impune reevaluări energice şi piruete de patinator rutinat pe ghea a politicii na ionale. ci convins până-n pânzele albe de în elepciunea şi buna-credin ă a deciden ilor. Dacă până ieri el vitupera de pe pozi iile na ionalismului sălbatic. Euforia angajamentului atinge acelaşi nivel cu dezgustul decuplării.i explice patetic că a fost victima unei erori de percep ie şi că. Personal. Turismul politic e un sport accesibil doar oamenilor cu o flexibilitate peste medie. în fine. acest lucru urmează unei acomodări bine dozate. deşi legea i-o interzice. un mărşăluitor cuminte sub flamurile fluturânde ale partidului care l-a primit în rândurile sale. Spiritul lui se îmbină în cazul ăsta cu o altă calitate de căpătâi: puterea de a-i scălda în înjurături pe cei pe care i-ai copleşit cu laude până săptămâna trecută. doar n-o să facem o excep ie tocmai cu politicienii. dar răspunde des. nici fariseism. fie el preşedin ia unei comisii. Timp de câteva zile.i recunoaşte eroarea şi de-a o lua de la capăt. i s-a luat vălul de pe ochi. numirea într-o func ie bine remunerată sau amorsarea unor înlesniri pentru firmele la care este ac ionar. asta nu e ipocrizie. nici curvăsărie. Dacă până acum traseistul era social-democrat. Şi-a urmărit tenace scopul. Sistemul de aşteptări i-a fost înşelat prin manevre nedemne. nu are ce să-şi reproşeze. colegul de ieri devine duşmanul de azi. nimic nu-l opreşte pe traseist să se orienteze din mers. Politicianul este un soldat fidel. i-a atacat pe to i cei care au îndrăznit să critice partidul. când traseistului i se refuză un privilegiu sau — şi mai grav — când privilegiul respectiv îi este oferit altcuiva. Prima constă în capacitatea de-a te declara dezamăgit de partidul pe care-l părăseşti cu acelaşi avânt cu care î i anun aseşi înrolarea. Şi dacă tot am stabilit că românul e adaptabil. Mai curat. Inconsecven ă? Nici vorbă. atunci când îşi propune. Drume iile de la un partid la altul colorează viu spectacolul na ional şi se întemeiază pe o formulă care a făcut deja ocolul României în optzeci de vile: numai boul e consecvent. ci pur şi simplu curajul de a. ai nevoie de câteva calită i esen iale. îi interiorizează reperele şi le răspândeşte sârguincios în teritoriu. se retrage din partidul A şi aterizează senin în partidul B. Ca să răzbeşti. cum e normal asupra celor care cresc în sondaje.

Oho. Po i să mături pe jos cu ideea de proprietate primăvara şi s-o elogiezi stentorial toamna. Po i să invoci protec ia socială diminea a şi concuren a liberă seara. sub a cărei aparen ă mieroasă se ascunde un pericol fără seamăn pentru ară. Cine-i vede la lucru râde cu un ochi. În cazul lor. Pentru a-şi ilustra ataşamentul la noua structură. Confratele întru idei înalte a eşuat la malul nisipos al ratării. Face televiziune de cinci ani şi tot n-a învă at să-şi tutuiască invita ii. Cu nesim itul la televizor Dar sigiliul de V. îmbră işează o retorică agresivă. glumita de doi bani şi insulta la adresa „foştilor" se completează armonios. Prea pu in contează că.P. arhitec i ai compromisului şi fachiri ai răzgândirii conjuncturale. iar mustrările de conştiin ă ridicole. Pe cine crede că prosteşte cu fi ele astea?" Un bun prilej de sondare a nesim irii televizive îl oferă calitatea de invitat . traseistul se cufundă în voluptatea excesului de zel. moderatori sau simboluri ale diverselor posturi de televiziune. Prin urmare. democratul conservator şi celelalte stru ocămile din menajeria politică sunt maeştri în arta tocmelii. Excep iile de la regulă sunt de obicei desconsiderate şi suscită comentarii acide din partea breslei. Traseistul trăieşte clipa şi face din acest lucru prioritatea absolută. ba chiar despre nevoia de schimbare? Iar dacă el simte această nevoie o dată pe an. nu-l marchează doar pe nesim itul politic. El ştie că tergiversările sunt inutile. nesim irea e consecin a firească a statutului.scrupule. O înregimentare tăcută nu impresionează pe nimeni. Po i foarte bine să fii antisemit în 2003 şi filosemit în 2004. Iar traseistul a descoperit între timp scurtăturile care-i asigură îndeplinirea obiectivului. Po i să te solidarizezi cu ungurii astăzi şi să-i afuriseşti mâine. Finul afin s-a preschimbat în sfârâiac caraghios. O categorie vrednică de aten ie îi include pe teleaşti. Una zgomotoasă şi ofensatoare le deschide ochii noilor colegi. Dar ia să-i vedem pe to i cârcotaşii ăştia cum s-ar comporta dacă ar intra şi ei în vârtej. „Ia te uită ce achizi ie importantă am făcut. Nici asta nu-i ridică întrebări.I. E uşor să stai pe margine şi să ară i cu degetul. fie ei realizatori de emisiuni. Traseistul e capabil de o navetă interminabilă între partide şi de un slalom abil printre idei şi doctrine. îşi înfierează într-un fel propriile convingeri din trecut. Nici una dintre ele nu-l confiscă definitiv. da' ştii că le zice bine? De ce nu l-om fi transferat mai devreme?" Uneori. Calitatea de nou-venit îl obligă să recupereze decalajul care-l separă de colegi. Traseistul reintegrat are grijă să-şi merite carnetul cu noua siglă. În fond. Liberalul socialist. în care sarcasmul gratuit. Fiecare dintre componen ii castei afişează o superioritate găunoasă şi se comportă după un cod al proastelor maniere însuşit cu aplica ie. nu vorbeşte toată lumea despre dorin a. toate îi folosesc doar ca instrumente de legitimare vremelnică într-o ierarhie. „Uite-l şi pe ăsta. calită ile de atlet ale traseistului îl aduc în situa ia de-a trece în interval de patru ani pe la tot atâtea partide. plânge cu celălalt şi clatină resemnat din cap. de ce să fie acuzat? Doar cine n-a trecut prin politică şi n-a văzut cum se iscălesc târgurile politice mai are naivitatea să arunce reproşuri şi să formuleze critici. înjurându-şi tovarăşii de altădată.

musafirul se lămureşte şi vrea să comute pe un alt canal.-ul care o concepe — să zicem. Silit de împrejurări. Chiar dacă emisiunea are trei module şi la fiecare modul există doi invita i. buletinul dumneavoastră e la noi. invitatul e punctual. În principiu. o persoană sub treizeci de ani şi aflată în raporturi de caldă familiaritate cu oricine îi calcă în platou. Ar prefera să vadă ştirile. A sosit şi restul distribu iei. revelioane sau . Politica firmei. Unul dintre ei încearcă să-i ceară explica ii asistentei. Încet-încet. Dar ce să vezi? Invitatul e căpos. Una şi cu una fac două. dar. Într-un col . În stânga ei se găseşte un profesor universitar cu părul alb. o cafelu ă.I. în dreapta autoarea unei căr i despre polite ea publică. Avertismentul primit o sperie atât de tare. Din punctul de vedere al asistentei. plec şi n-ave i decât să face i emisiunea cum o i şti. „Domnule. că. Din păcate pentru el. Asistenta primeşte o listă de persoane pe care le convoacă în numele V. duduia deleagă sarcina invitării uneia dintre asistente. După câteva vreme. întrebându-se în gând dacă această formă de dispre mat face parte tot din politica firmei. î i dai seama că e ceva în neregulă.I. dialogul care se înfiripă duce la concluzii triste pentru patru dintre cei şase oaspe i. musafirul aşteaptă până la ofilire să fie băgat în seamă de cei care l-au chemat în studio. pun să se-aducă. invita ia e făcută pentru ora două. Dacă-ntr-un sfert de oră nu intru la filmare. Îl lua i după filmare.la o emisiune care se înregistrează azi spre a fi difuzată peste două săptămâni. aşa că la două fix deschide poarta televiziunii.-ului (sau." „Da i-o naibii de cafelu ă. misiunea a fost îndeplinită. având grijă să-i susure la ureche: „Să nu întârzie vreunul. După ce e legitimat ca un călător surprins fără bilet. În încăpere se găseşte o măsu ă pe care se află un termos gol şi o farfurie pe care cinci alune stinghere aşteaptă să fie ciugulite. o tânără apetisantă. dacă prefera i. Ciuleşti urechea şi te edifici imediat: realizatoarea. ea îi cheamă pe to i şase la aceeaşi oră. Nici unul nu pare genul de om cu care realizatoarea să-şi fi petrecut concedii.i mănânc fica ii". nu-i frumos s-o supăra i pe donşoara Lili. îi cere socoteală zdrahonului care veghează lângă uşă. Şi oricum. Dacă nu mai e. Încă de la primele schimburi de fraze. Un altul." Resemnat.P. vă bate i joc de timpul meu. „donşoara Lili" îşi pune la bătaie tot farmecul pentru reuşita emisiunii. Am fost chema i pentru ora două şi-am aflat că filmăm la patru jumate. mai curajos şi mai irascibil. Nu mai vrea pe postul ăla şi pace. dar ia-o de unde nu-i. el constată că nu e singur în cameră. Probabil ca să se familiarizeze cu stilul gazdei şi cu decorul emisiunii. la televizorul lăsat să meargă de diminea ă invitatul poate vedea una dintre edi iile trecute ale emisiunii la care a fost chemat să participe.P. filmările pentru primul modul încep la patru. „Ehe. tutuieşte jovial pe toată lumea. încât fata alege solu ia siguran ei depline. Nu se poate aşa ceva. Ocupată până peste cap.P." Pe ecran. Întâmplător. se discută despre bunele maniere şi despre inaderena noii genera ii la rigorile etichetei şi ale polite ii elementare. Zdrahonul care l-a condus în cameră observă tentativa de răzvrătire şi o curmă cu un gest scurt al degetului. e prea de tot. V. care află consterna i că au de aşteptat mai mult decât ar fi crezut. cu ochi frumoşi şi un decolteu mai adânc ca un panseu pascalian — stabileşte o listă de musafiri cu care vrea să stea de vorbă. ca să se evite pocinoagele. malacul îi face într-un târziu hatârul comunicării verbale şi-l informează fără precau ii: „Nu-i voie să schimba i.-ei)." Namila îl priveşte cu o nedumerire sinceră: „E vreo grabă? Servi i un pateu. V. omul e condus într-o cămăru ă unde i se sugerează să aştepte.I. După câteva minute." Zdrahonul surâde împăciuitor.

zile de naştere. Şi totuşi, tânăra nu renun ă la tutuire. I s-a spus că acesta e cârligul cel mai sigur la public. I s-a mai spus că, dacă e protocolară şi hipermanierată, rămâne fără public. Iar dacă nu i s-au spus lucrurile astea, le-a dedus singură. Rezultatul este instituirea bătutului obligatoriu pe burtă, a trasului de şireturi până se rup. Însă la o privire mai atentă, nu-i o onoare să fii tutuit de un V.I.P. al televiziunii? Dacă nu te chema el în emisiune, mai ştia cineva de tine? Vezi? N-are rost să fii mărginit şi să priveşti lumea cu ochelari de cal. V.I.P.-ui te tutuieşte, dar tot el te saltă în ochiul public. Fii sincer cu tine însu i: nu merită? Tutuirea în platou a unor oameni pe care amfitrionul îi vede pentru prima oară e unul dintre reperele de neclătinat ale emisiunilor TV. Şi într-o dezbatere, şi la o emisiune-concurs, scenariul e acelaşi. Sigur, po i să-l întrebi pe împricinat de ce adoptă această abordare, iar el î i va răspunde după cum urmează: a) şi-n America e la fel (evident, omul uită că în engleză you înseamnă şi „tu", şi „dumneavoastră", dar nu contează); b) dacă spun „Nae" în loc de „domnule Dragomirescu" sau „domnule profesor" câştig timp şi, cum timpul costă bani, înseamnă că mă mai aleg şi cu niscai parale; c) da' tu cine eşti, bă, să judeci, ai făcut televiziune şi nu ştiu eu? d) nu- i place, uită-te la altceva. Nesim irea V.I.P.-ului e incompletă fără acest amestec de condescenden ă, miştocăreală şi ar ag.

Nesim itul moderator
Unul dintre spectacolele de urmărit neapărat este cel al nesim itului moderator TV. Cât de oximoronică este această formulă afli din primele minute ale emisiunii, când consta i că moderatorul nu e doar lipsit de modera ie, ci şi nemoderabil. În locul unui om care ştie să asculte, dai peste un limbut intratabil. Acesta se hrăneşte din convingerea că rostul invitatului nu e de-a vorbi, ci de a-l asculta cumin el pe cel care l-a chemat la emisiune. Musafirului i se rezervă în aceste condi ii rolul de martor care asistă neputincios la verbiajul moderatorului, la logoreea lui izvorâtă dintr-o irepresibilă dorin ă de-a se pune în lumină şi de-a epata. Invitatul se aşază pe scaun şi aşteaptă calm să fie întrebat şi să răspundă. Ar fi preferat să nu participe la emisiune, însă buna creştere şi tema atractivă a discu iei l-au convins să răspundă prezent. Totuşi, moderatorul le ştie pe-ale lui. El se lansează într-un discurs introductiv care durează vreo zece minute, după care catadicseşte în fine să adreseze prima întrebare. Invitatul trage aer în piept, îşi drege glasul, deschide gura şi, când să vorbească, e amânat printr-o interven ie hotărâtă: „Aflăm răspunsul după publicitate". Cum reclama e sufletul comer ului — şi fiindcă oricum i se taie sunetul —, omul acceptă docil. Îşi adună gândurile, străduindu-se să nu uite ce avea de spus după ce se va fi terminat calupul publicitar. Numai că la reintrarea în emisie cel care vorbeşte e tot moderatorul. A considerat că se poate şi fără răspunsul invitatului, aşa că trece la următoarea chestiune, pe care o prefa ează printr-un nou puseu de gureşenie. Musafirul se scufundă treptat în scaun, cu un aer abstras şi posac. Începe să-şi dea seama că a greşit răspunzând invita iei. Impresia i se confirmă când îşi dă seama că a trecut mai bine de o ju-

mătate de oră, iar el abia a apucat să spună doar „Nu neapărat, însă...", „Da i-mi voie să încep cu o precizare..." şi „Din punctul meu de vedere...". La un moment dat a fost cât pe-aci să termine o frază, dar interven ia de ultim moment a moderatorului i-a răpit şi această plăcere. În consecin ă, aşteaptă încordat următoarea pauză publicitară, ca să aibă o mică explica ie cu volubilul amfitrion. Şi pauza vine. E vremea detergen ilor, a iaurturilor, a telefoanelor mobile şi a mărcilor de bere sau de coniac. Profitând de răgaz, invitatul se interesează sfios care e menirea lui în emisiune. „Dar ce s-a întâmplat?" întreabă intrigat moderatorul. „Dacă tot m-a i chemat aici, poate vă interesează şi ce am de spus", îngăimă oaspetele. Gazda îşi ia un aer opărit în fa a acestei fronde incipiente. „Dom'le, stai pu in. Eu sunt moderator, eu fac emisiunea. Ai vorbit şi matale şi-o să mai vorbeşti, dar cu măsură. Ar fi şi culmea, la mine-n emisiune să vorbească altu' mai mult. Matale cum te-ai sim i să- i intru-n casă şi să- i spun unde să- i pui hainele şi ce să găteşti? E normal? Păi vezi? Emisiunea mea e casa mea. Te-am chemat, te supui regulilor. Nu- i convine, altădată nu mai pupi." Un mugur pe această ramură a nesim irii V.I.P. este moderatorul care dă impresia că-şi apreciază invita ii, dar îi întrerupe ori de câte ori îi vine bine. El are un modus operandi altoit pe o vorbă a lui Mark Twain: „Nu pot să-i sufăr pe oamenii care continuă să vorbească în timp ce-i întrerup". Interveniile lui n-au nici o noimă, dar vor să creeze în rândul privitorilor impresia că omul e „în chestiune", că ştie despre ce e vorba în frază. În realitate, obiceiul de a fractura discursul interlocutorului are o explica ie mult mai simplă. Moderatorul trebuie să-şi justifice într-un fel prezen a în platou. Dacă stă şi tace, şefii vor crede că nu e bun de nimic şi-l vor scoate din grilă. Aşa că rămâne într-o pândă perpetuă şi, de îndată ce vede că musafirul a ajuns în punctul-cheie al argumenta iei, se repede asupra lui şi-l obligă să se oprească. Invita ii reac ionează de la caz la caz. Unii se simt de parcă ar fi puşi să facă box cu umbra. Al ii îşi pierd firul şi încep să divagheze. În fine, curajoşii ripostează scurt: „M-a i întrebat ceva. Atunci face i bine şi asculta i-mă." Efectul acestei puneri la punct durează cât o cursă olimpică de o sută de metri plat. La primul prilej, moderatorul se bagă din nou în vorbă şi bucla nesim irii se închide. Deloc neglijabile sunt emisiunile în care realizatorii sau moderatorii se răfuiesc cu persoane care nu sunt de fa ă şi cu care au avut divergen e în trecutul apropiat. Procedeul nu e elegant, ba e abject de-a binelea. Însă dacă vrei câştig de cauză, n-are rost să- i alegi mijloacele. Importantă e victoria, nicidecum felul cum o ob ii. Realizatorul a fost informat că X sau Y i-a reproşat public un exces, un derapaj sau o gafă. Condi ia lui de V.I.P. îl sileşte să nu lase nepenalizate aten ionările de acest tip. Căci aici nu e vorba de răzbunare, ci de restabilirea raportului corect între nesim itul V.I.P. şi contestatar. Solu iile sunt două la număr: ori îl urechezi pe îndrăzne când ştii că nu e în ară şi nu- i poate răspunde, ori profi i de primul prilej şi-l iei la scărmănat în public, având însă grijă să transmi i instruc iuni precise echipei cu care lucrezi. „Băi, fi i aten i, dacă vrea boul ăla să intre în direct, îi tăia i macaroana. Să nu vă prind că-mi da i legătura. N-am ce să discut cu el."

Nesim itul răsfă at în mass-media

Dar insigna de V.I.P. nu stă doar la reverul ariviştilor sindicali, al politicienilor sau al realizatorilor de televiziune. Şi nu doar ei pot să ilustreze nesim irea cu panaş. Lumea greşeşte când crede că apogeul nesim irii V.I.P. a fost atins de înaltul demnitar care a răspuns ironiilor legate de orientările lui homosexuale printr-un îndemn plastic şi viforos: „Cei care cred aşa ceva să-şi trimită nevestele la mine, ca să se convingă". Lucrurile nu stau nici pe departe aşa. Tranzi ia carpatină a impus treptat o nouă formă de persoană publică, de răsfă at al media, de client obsesiv al ştirilor în prime-time şi al primei pagini de gazetă. Este vorba de patronii bolnavi de putere sau de afaceriştii dornici de expunere. Vehiculele preferate ale acestor Evereşti ai nesim irii sunt fotbalul şi politica. În jurul lor zumzăie un alai de u eri devota i, cavaleri de oroare cu bicepsul cât craniul, heralzi ai delirului şi cântăre i în strună gata să-şi închirieze conştiin a pentru un post căldu sau un cont bine alimentat. Preocuparea lor de bază este să-l asigure ritmic pe marele om de rostul lui providen ial, de vorba lui care dizolvă răul şi de fapta lui care e temeiul lumii perfecte. Nesim itul V.I.P. din categoria amintită ştie că mul imea vrea circ diminea a, la prânz şi seara şi e gata să-l ofere, cu sau fără pâine. Privi i-i cu detaşare. Este animalul perfect al tranzi iei: isteric, apucat, insultător, gata să dea bani cu o mână şi să învârtă cu itul cu cealaltă, convins că are fir scurt cu divinitatea şi că e singurul sănătos într-o lume virusată, sălbatic în duelurile pseudopolitice şi chefliu fără perdea la nun ile interlope, orbit de propria dimensiune şi fascinat de pildele biblice, inând statuia Sfântului Gheorghe pe casa de bani sau pe televizorul cu plasmă, ridicând biserici şi înjurând de dumnezei, mâncând telemea acasă şi somon fume la restaurant, disponibil la orice oră din zi şi din noapte pentru scandal şi balamuc, afectuos cu nevasta şi gre os cu femeile care nu i se închină în altarul politicii, lăcrimând când e săgetat de amintiri personale, dar imbatabil la pusul poalelor în cap, sentimental pe ritmuri de manele şi inflexibil când debitează enormită i, de neoprit în marşul lui împotriva normalită ii, sfidător în fa a legii şi permeabil la indica iile de sus, obişnuit să comande fripturi şi năzuind să comande oştiri de războinici aleşi după chip şi asemănare, scăpat din corsetul oricăror norme de comportament, bun de gură şi belaliu, ilogic şi generos, incapabil să trăiască fără perfuzii TV, îmbrăcat de la firme străine şi propovăduind deşăn at românismul, momit de ispite voievodale şi crâncen în jurămintele de răzbunare, şmecher în afaceri şi infantil în gândire, şef de cuib, echipă şi partid, abonat la revela ii şi deopotrivă la erezii, instalat în foişorul trufiei, autoipostaziat în urs, luptător şi preşedinte de ară, curajos în spatele bodyguarzilor, nerăbdător să scoată sabia, dar neputând să ină pixul. V.I.P.-ul astfel descris dezvoltă comportamente patologice pe care anturajul începe prin a le admira şi sfârşeşte prin a le reproduce. Dacă el rezolvă disputele cu pumnul sau sudalma, ceilal i se simt obliga i să-i calce pe urme. Frisonul emulativ e la el acasă. După ce nesim itul-şef bate un ziarist, adjunctul lui îşi repede pumnul în falca unui suporter. Dacă stăpânul prealuminat descoperă o uneltire mârşavă a rivalilor, mâna lui dreaptă dezgroapă trei. Dacă El, Supremul atacă fără discriminare, haita se repede ca la un semn. Avem aici nesim irea care aruncă în aer totul, începând cu Vechiul Testament şi terminând cu ANAF-ul. Dinamita plasată de nesim itul V.I.P. sub şezutul individual şi în esutul social şterge în cazul de fa ă contururile lumii fireşti şi condamnă la sminteală. Este interesant să-i studiezi pe reprezentan ii acestei categorii în clipa

Probabil că acesta este de fapt punctul lui vulnerabil: neputin a de-a sesiza momentul când un avantaj aparent se transformă în handicap decisiv. altul urcă la volan şi simulează că vrea să-l calce cu maşina pe temerar. Un burghiu a prins să foreze un perete. Am sim it un sfredel în urechi. e spa ioasă şi primitoare. Trei bărba i găureau asfaltul cu aerul că împlinesc un ritual păgân. şi apoi mi-am ridicat privirile. neştiind ce să cred. coana Mi a tocmai . Epilog M-am trezit buimac. încercând să văd despre ce era vorba. care profita de mine ca să experimenteze ultima inven ie în materie de timpanoplastie. Altul îl drăcuie scurt. iar valabilitatea lor a fost testată în timp. M-am dat jos din pat cu mişcări de păpuşă dezaxată şi mi-am aruncat ochii pe geam. Cine vrea să adere trebuie să întrunească un set de însuşiri la îndemână: să fie convins că i se permite totul şi nu i se refuză nimic. dat fiind că demaraseră procedura la 6. Visam că nimerisem pe masa de opera ie a unui chirurg avangardist. Criteriile de admitere se ştiu. Nesim itul nu se mai fereşte şi nu mai acceptă să joace roluri de ochii lumii.50. să aibă conştiin a propriului statut şi să abuzeze de ea ori de câte ori are prilejul. propagandă sau prozeli i. să pretindă respect şi să ofere în schimb mojicie. mi-am spus cu năduf şi am intrat în baie. Se comportă după cum îi vine. să aşeze între el şi omul de pe stradă o distan ă de neacoperit. E greu? Nu din cale-afară. fie pe ambele. Mi-am dat seama totodată că dormisem mult mai pu in decât îmi propusesem. Am ieşit pe uşa blocului şi după doi paşi m-am sim it atacat de nişte musculi e ciudate. Pe la jumătatea duşului. Am rămas cu săpunul pe mine. să se supună doar regulilor tagmei.I. Două minute mai târziu. Şi probabil că era mult de votat. am înjurat neputincios şi am deschis ochii. Mare nesim ire. Nesim itul V. Altul încearcă să confişte fie microfonul. Pojghi a de civilitate se crapă şi lasă să se vadă nesim irea violentă. dar impresia că eram supus unei torturi umilitoare a rămas. un ziarist — le pune o întrebare incomodă. Altul îl priveşte cu ochi şerpeşti şi-l scuipă în fa ă. Oricum nu l-a interesat niciodată — poate doar atunci când a apărut la televizor ca să facă politică.când cineva — de obicei. semn că vecinii de jos tocmai votau schimbarea. apa s-a oprit brusc. în zgomotul unui pickhammer insistent. Mi-am trecut mâinile prin păr. La etajul doi. fie camera video. În fine. Altul amenin ă că sună la conducerea ziarului şi cere măsuri punitive urgente. Unul dintre cei descusu i se congestionează. rezervându-i acelaşi tratament şi operatorului care filmează. Visul s-a risipit.P. să fie generos când se ştie filmat şi zgârie-brânză în rest. M-am uitat la ceas şi am văzut că era şase şi jumătate diminea a. fără să se gândească la ce va spune lumea. Ceva dezagreabil şi drastic se petrecea dedesubt. are alonja notorietă ii. pe când filozofam pe tema actelor ratate. gresia şi faian a au început să zornăie amenin ător.I. dar nu se pricepe s-o valorifice întotdeauna.P. începe să se bâlbâie şi până la urmă varsă o tonă de mizerii în capul curiosului imprudent. Categoria nesim i ilor V. neprelucrată.

mul umit că nu întârziasem mai mult de o săptămână peste termenul fixat. Am ajuns în sta ia de autobuz la timp ca şoferul autobuzului să-mi închidă uşa în nas şi să mă oblige la zece minute de aşteptare exasperată. Am descuiat uşa apartamentului şi am verificat dacă se dăduse drumul la apă. Culmea e că o cheamă Gioconda. aşa încât am în permanen ă impresia că ucigaşul se află la mine în debara şi-mi vorbeşte de acolo. fiindcă. care urmăreşte cu sufletul la gură spovedania unui criminal în serie la OTV. dar nu doar la robinet. am deschis geamul din dreptul meu. domnu'.. Am ieşit şi am ciocănit la uşa vecinului de lângă mine. Absolvă cursurile Facultă ii de Filologie din Bucureşti. Din jur sim eam cum mă înconjoară izuri care mai de care mai îndrăzne e. ci şi de la vecinul de deasupra.. Iar soneria nu mergea oricum. nu animale" —. /Iubirea ta e-o vorbă goală. am fost pus pe stand-by de o doamnă care m-a condus într-o cămăru ă de unde a venit să mă salte după două ore ca să mă introducă în platou. pe jumătate ca să-mi scutur măcar o parte din recolta de firimituri. Iar din câte ştiu. Mi s-a părut că văd în ochii lor o undă de silă din cauză că îndrăznisem să le tulbur cina în casa scărilor. după ce administratorul mi-a comunicat că incidentele astea se rezolvă prin bună în elegere între păr i — „suntem oameni. Da. M-am grăbit degeaba. însă fără succes. n-ar fi avut cum să mă audă. Un etaj mai sus. Am coborât întristat şi am luat un taxi. Am apucat să citesc o frază. La editură am ajuns pe la unu şi jumătate în loc de unsprezece. pentru o tacla tihnită. Am scos discheta din geantă şi am predat-o secretariatului de redac ie. care plecase la serviciu lăsând robinetul deschis şi îmi muiase tavanul. după care din difuzorul de deasupra mea Nicolae Gu ă a prins să se văicărească sfâşietor: Iubirea ta. am încercat să văd un film. Deja întârziasem la o întâlnire importantă. Acum e două noaptea. următorul autobuz s-a urnit de la capătul liniei şi a tras la bordură. o mână păroasă mi-a închis geamul cu o mişcare care nu admitea replică. Mi-am amintit că autobuzul e o incintă pe placul anaerobilor şi mi-am plecat ochii în carte. Din peretele alăturat mi-a năvălit în sufragerie o hoardă de decibeli călare pe nişte başi fără grad de compara ie. ". / Mi-a otrăvit inimioara. Sonorul e dat la maximum. aveam apă. am urcat pe o mochetă din coji de semin e care mi-au pocnit sub pantofi până la etajul doi. Spre seară. Lumea s-a culcat. Evident că nu mi-a răspuns. sec ia . Bucureşti) este scriitor.împăturea mul umită fa a de masă pe care mi-o scuturase în cap. Din spate. ca să ajung la timp la emisiunea TV la care fusesem invitat încă de acum două săptămâni. M-am aşezat pe un scaun. Noua formă de mătrea ă pe care o contractasem prin amabilitatea ei m-a făcut să clatin din cap — pe jumătate de nervi. dragostea mea. traducător şi gazetar. 1960. unde trei scuipătoare umane se opriseră pe băncu ă. peste două zile „e nuntă în cartier". mi-am cerut scuze vecinilor care întinseseră masa pe palier. odată sosit la locul faptei. cu excep ia vecinei de dedesubt. Fata acordeonistului de la unu se mărită. Când m-am întors acasă. Ceva îmi spune că mâine n-o să fiu bun de nimic. am scos o carte din geantă şi am dat să citesc. La ce hărmălaie se auzea din apartament. Într-un târziu. RADU PARASCHIVESCU (n. / Mi-ai pus sare peste rană.

Evenimentul zilei şi Gazeta sporturilor. William Burroughs. În 2005 primeşte premiul na ional Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului (Fanionul roşu). Francois Mauriac. În 2003 se transferă la Humanitas. un volum de povestiri despre Bucureşti (Bazar bizar) şi unul de eseuri despre necinstea în sport (Fanionul roşu). Julian Barnes. . Cuvântul. John Steinbeck. Virginia Woolf. După un an ajunge la Elit. Tomis. Publică ocazional în România literară. John Grisham. David Lodge. Jonathan Coe. bibliotecar şi documentarist. În 1993 se angajează ca redactor de carte la Editura Olimp. A colaborat la ProSport şi Observator cultural. Lettre Internationale. iar după un altul la RAO. americani. Nick Hornby etc). Kazuo Ishiguro. A tradus aproape şaizeci de căr i din autori englezi. Este traducător şi coautor a două lucrări de referin ă din literatura sportivă (Enciclopedia Larousse a fotbalului şi Jocurile Olimpice de la Atena la Atena: 1896-2004). A publicat două romane (Efemeriada şi Balul fantomelor) . canadieni şi francezi (Salman Rushdie. Scott Turow. Des MacHale. În prezent de ine câte o rubrică la Idei în dialog. Dilema veche. Banatul etc. unde lucrează şi în momentul de fa ă ca editor. William Golding.engleză-franceză. Wallen. James R. Lucrează pe rând ca profesor de engleză. Orizont.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful