Titlul original: The s~reto(happy c:hildre~

Copyright © 1984, 1988: 1993, 1998 Steve and Shaaron Biddulph EdiJia in limba englezA a apArut la HarperCollinsPublishers. Desene de Allan Stomann

Copyright © 2004 Grupul editorial Cosmos VikingPinguin. Toate drepturile asupra acestei cAr~i apartin Grupului editorial Cosmos Viking Pinguin. Reproducerea integrala sau parpalA a textului sau ilustrajiilor din aceastA carte este posibila numai cu acordul prealabil seris a1 Grupului editorial Cosmos Viking Pinguin.

Grupul editorial Cosmos Viking Pinguin cr. 183, o.r. 56 Bucuresti

E-mail: office@cosmos.ro

Distribufie:

C.P. 183, o.r. S6 Bucuresti Te1./Fax: (021) 3120695 E-mail: comenzi@Cosmos.ro

DTP: Victor Popescu

Coperta: Victor Popescu Director editorial: Gelu Diaconu

Bun de tipar: septembrie 2004

ISBN 973-86929-7-0

Tiparul executat la S.C. TIPARG S.A.

Pitesti, Bvdul N. Balcescu, nr. 93 Tel.: 0248 22 1275; Fax: 0248 22 1348 B-man: tiparg@geostar.ro

'\' -

. ' """.".' ,'" ~~ , ~" :::':', ~,:", ;,:r::" :o_ ,0 "

o _ .' ~oleC~ja ~delfjn ,:,' 0 c'

o ,

Steve Biddulph

SECRETUL (OPIILOR FERICITI

" ..

Traducere de Mihaela Costescu

Le muliumesc tuiuror celor care au flcut parte fneii de la inceputul anilor '970 din comunitatea de analiza iranzactionalii, in special lui Colin McKenzie, Pat McKenzie, Jam. Maslen, Mellor §i lui Jean Grigor. Ace§ti oameni mi-au salvat, pe de 0 parte, via/a, iar, pe de oltii parte, mi-au deschis un drum minunai. Pi'irintilor mei, pentru un incePut bun. Nepretuiiei mele parienere de via/a, Shaaron Biddulph. Lui Robin Freeman, Philipa Sandall, Rex Finch, actualilor §i Jo§tilor mei redactori de la HarperCollins. Si tuiuror piiriniilor de pretutindeni, pentru lupta lor continua §i pentru ca nu au uiiai sa rada.

II

... --------;------------

Cuprlns

Poveste:a care stl la ban acestei elqi , 8

Cuvint inainte t & "' .. I10 ~ ••••••• :., •• "' ~ •••••• ,.9

1. Ideile sldite in mintea copilului 10

V4 hipnotizaji zilnic copilul, De ce sanu 0 faceti corect?

2. Ce i§i doresc copiii eu ~devlrat •......••...•...•. ~ ......•.• , 35

Este mai ieftin deeat jocurile video ~i mai s4n4tos decat inghelata

3. Vindecarea prin asc·ultare· 110 51

Cum s4 ne ajutlim copiii sl!. facA fa~1!. unei lumi

neprietenoase .

4. Cop iii ,i sentimentele · ........................•..... 58

Ce se intAmpll!. de fapt?

5. Plrintele sever , , , , ~, 76

Fip fermi - acuml

6. Familia model " 91

Tala? Cine e tata?

7. Vmtele Ii etapele de dezvoltare l0S

Credeji cl acest lucru este normal?

8. Energia Ii cum. sA vi-o ,pistraJi u ""?" ~ 119'.

Ve$ti bune - copiii dumneavoastrl au nevoie de plrinp

slnAto~i ~i ferici~i .

Anexl ~ , .. ,.~ .. !I'iI •••••••••••••••••••••• 1., ",., -'j.128

Cum puteji da 0 mAnA de a)utor dacA su~tep profesor, politician, bunic, vecin sau prieten.

Biblio.81'afie 144-

Povestea care sta la baza acestei ca rti

, ,

Atunci cand am scris Secretul copiilor fericiii, nu mi-am imaginat ca va avea succesul pe cann-a avut. Dupa 14 ani de la scrierea ei, cartea a fost dtita de peste un milion de cititori,fiind tradusa in 14limbi.

in perioada respectiva, tocmai imi incepeam activitatea in domeniul psihologiei familiei, cudorinta sincera de a-i ajuta pe parintisa se descurce cu copiii lor iii de a-i ajuta pe copii sa nu mdure suferinjele iii temerile generatiei mele.

in prima editie mi-am avertizat cititorii ca nu am copii, ci doar "wombats" (niste animale australiene de noapte care sunt un a~estec de purcelus cu hamster auriu), iii acestia prost crescutil Am mentionat acest lucru pentru ea era adevaratsi pentru ca doream sa condimentez textul si sa le ofer cititorilor mei posibilitatea de a trece prin filtrul gandirii lor ceea ce scrisesem eu. l~Ga mai cred cel experjii nu au tntotdeauna dreptate! Daca va ascultaji inini.a, Yeti descoperi intotdeauna care este cea mai buna cale de a v~ creste copiii. Carjile, experjii, prietenii va ajuta doar tn masura in care va arata calea spre inima dumnea-

voastra,

,

Acum am proprii mei copii, iar acei "wombats" au creseut! Sentimentele mele insa nu s-au schimbat, Sunt mult mai impresionat de tinerii parinp. ~i de eforturile lor decat de arlee mare sportiv, star rock sau am de afaceri.

Sunt foarte mandru de reeditarea eartH mele. Sute de parinp mi-au eonfirmat eli au gasH in cartea mea idei pe care le-an putut pune in aplicare ~i care le-au fast de ajutor. Experientele lor au fost incluse in aceasta noua edijie.

Sper ca va va placea,

8

Cuvant inainte

De ce sunt atat de multi adulti nefericiti?

Candiji-va la cunostintele dumneavoastra care au probleme - nu au incredere in ele insele, nu pot lua decizii, nu se pot relax a sau nu-si pot face prieteni. Ganditi-va Ia cei agresivi, carora le place sa-i umileasca pe ceilalti iii care ignora necesitatile celor din jurullor. Mai adaugati-i iii pe cei care rezista daar de Ia un . pahar Ia altul sau de Ia 0 doza.de tranchilizante la alta.

lntr-una dintre cele maibogate si mai pasnice tar.i din lume, nefericirea a devenit Q epidemie. Un adult din cinci va avea neVOle Ia un moment dat de urr psihiatru, un cuplu din trei diverteaza, un adult din patru are nevoie de medicamente pentru a se relaxa, Minunata viatal

'J

~omajul§i problemele economice nu sunt singuracauza, de-

oarece nefericirea poate fi intalnita in orice 1'atura sociala - bogati, saraci sau oameni cu venituri medii. A devenit 0 problema Gqre nu poate fi rezolvata cubani.

, Pe de alta parte, ne rninunam de acei oameni care sunt permanent veseli si optirnisti, desi nu due 0 viata lipsita de griji.

Este foarte simplu: unii oameni sunt programati sa.fie nefericiti, De mid au fost fara intentie invatati sa fie nefericiji iii acum i:;;i traiesc viata in acest mod. Citind aceasta carte.veti descoperi ca, intamplator, va hipnotizati copilul in sensu! de a nu fimultumit de el lnsusi, iar aceasta ii creeaza problemecare iI pot marca, toata viaja.

Nu trebuie s.a se int&mple asa.ceva. Va puteti programa.copiii ~,a devina adul]i optimisti, iubitori, co~peten}i ~i fericip.lk veji

da sansa unei vietipline de succese. Asadar, sa incepem.i. '

9

Este ora 9 seara ~i stan de yorba in biroul meu eu a fat~ de 15 am, care nu se poate opri din plans. Este fardata r;;i imbrikata dupa ultima moda, cuniste haine care nil sunt potrivite pentru varsta ei §li care 0 fac stl. para ~i mai copilaroasa §li mal neajutorata,

Vorbim despre sarcina ei §li despre ce se poate face. '

Ml1 gasescpe un teren cunoscut, ea de altfel tOfi cei care Iucreaza eu adolescentii, Aceasta nuinseamna ca' ifni pot permite sa-i dau tinerei sfaturi formale. Important este faptul di pentru tanAra femeie din fata mea aceasta este cea mai cumplita zi din viaja ei, ctl. are nevoie de tot sprijinul $i de timpul meu, de toat~ atentia mea. Insa eel maiimportant aspect este acela eli trebuie sil ia singuril decizia corecta,

I Am Intrebar-o cum vor reactions parintii ei cand vor afla ..

Raspunsul a venitca din pu~ca.

Acesta este tipul de programare indusa celor midi; fo~ulMile provin de la pal1inji stresaji, care astfel l§li descarca nervii, ~i, se " perpetueaza ca un blestem din generatie in .generajie. Ele sunt numite profefii care se fmplinesc de la sine - deoarece este suficient

, Sa fie rostite pentru ca sa se ~i impiineasca. Copiii, eu felul lor de I a, fi, stralucitor ~i sensibil, vor depasi de cele mai multe ori

asteptarile noastrel. '

Exernplele de mai sus sunt cam dure ~i, asa tum oricine poate observa, foarte distructive, Cele mai multe programari negative . sunt msa mai subtile. Priviti atent la copiii care se joaca pe un teren

11

viran sau se catara in copaei. "Ai sa cazil Fii atent! Ai sa aluneci!" -striga disperata 0 mama de pe cealalta parte a gardului.

Dupa o cearta cu sojia, la capatul careia aceasta tranteste usa $i pleaoa dupaJigm, latal turmentat ii: va spune fiului: IIVezi Miete sa nu te mcrezi in femei.Ele -doar profita de tine." Baiatul de 7 ani i;;i priveste solemn tatal i?i da din cap aprobator. Da, tata.

tnnUlioane de sufragerii si bucatarii se aud propozitii de

genul: .

Asemenea vorbe nu-l fac pe copil sa se simta' prost doar pe moment. Ele au un efect hipnotizant si actioneaza in subconstient, de parca cineva ar.fisadit seminte inmintea lui, seminte care vor incolji si vor rnodela imaginea de sine a copilului sau vor deveni o parte a personalitajii lui.

Cum ne hipnotizam copiii?

Hipnoza i?i sugestia Ii fascineaza de multa vreme pe oameni. Acesti termeni sunt asociaji eu misticasi transcendenta, 'lnsa denumesc deopotriva niste metode stiinjifice. Multi oarneni le-au experirnentat, poate, pe scena sau atunci cand au solicitat ajutor pentru a se lasa de fumat sau cand au ascultat ocasetacu exercitii de relaxare.

Elementele-cheie ale hipnozei ne sunt farniliare: utilizarea unui obiect care sa ne distraga atentia (If priviji acest ceas"), tonul de comanda (II va Sl,mpp obosit!") si repetarea ritrnica a unei propozitii de catre hipnotizator ("Hei! Trezeste-te!"), Avem 0 idee $i despre sugestia post-hipnotica, posibilitatea de a-I sugera unei persoane care nu banuieste nimic un ordin pe care aeeasta sa-l duca lao indeplinire mai tarziu, la un anumit semnal. Sunt efeete extraordinare pentru scena. dar $i In eadul unui tratament faeut de un specialist,

12

~. sinu te vei mai putea prinde, vei cddec $i 7ti vei fracturo pelvisul,

7ti 'lei toia ccrotidc

In sticla de pe JOSt iar ambulanta va ajunge

1 Intr-un alt cartier, ,.\ o sa pierzi foarte mult

, ~ sange $i vei sta lunl de I

-. ~.. .. zile la reanimare ~r--r.-

'-r- 4 ~ ~ $i cum crezi CO ma

'¢ ~ voi simti eu? .

13

---~...,...------------'---

. Ceea ce nu realizeaza majoritatea oamenilor este faptul ca hipnoza este un euenimeni cotidian. Ori de cate ori folosim anumite clisee, aju_ngem la subconstientul copiilor nostri si ti programam, desi nu avem 0 asemeneaintenjie.

Concepjia mai veche - conform careia hipnoza necesita 0 anumita stare rnodificata de spirit, transpunerea In transa - a fost abandonata. Ac~sta era doar un mod de a invata inconstient, ~eea ce este mal Infricosator este faptul ca mintea umaria poate fiprogramata in starea normal a de trezie, faraca persoana implicata sa-~;i dea seama de acest lucru.

. i1: ~UA, num.eroase ~ersoane care se ocupa de vanzari ;;i pub~l~t~te, dar ;;1 avoca? urmeaza eursuri speciale pentru a se famll~anza cu m~tode~e hi~no~ei :;;i aplicarea lor in conversajia curerita ?e afaceri - 0 Idee mfncd:;;atoare.

" D!Jl fericire, hipnoza poate fi contracarata daca subiectul tsi da seama eil estesupus acestui proces. Hipnoza accidentala face parte insil din viata cotidiana, Parintii, fara sa-:;;i dea seama, s11- desc~umite mesaj~ in mintea.copilului lor, mesaje care persista, 0 vl~tii; dad nu li se opune 0 rezistenja puternica,

14

F

ff{esaje la persoana a doua

MiPtea copilului este plina de intrebari. Peate ca cele mai arzatose sunt intrebarile "Cine sunt eu?", ."Ce fel de persoana 's:unt?", "Care este locul meu in lume?" Acestea sunt intrebari

selltiale pentru a ne defini propria personalitate sau identitate, care stau la baza viejii noastre adulte 9~ de care depind deciziile ",oastre importante. Copiii sunt putemic marcati de enunturile

care tncep ell "tu esti ... ", .

Indiferent daca mesajul suna: IIE§,ti un lenes" sau IIE§'ti un c0pil de isprava" I el vine de la eei mari ;;i se tntipareste adanc in suocon;;tientul copilului. Am intalnit nenumarate persoane adulte care, in situap.i de criza, l§'i adue aminte de cele auzite in cQpil!fie: IINu sunt bun de nimic, ;;tiu asta".

EsihqIQgii (carora Ie place sel compliee ·luerurlle)·numesQ aceste 'aIirmapi ;,caracterizi1ri". Asemenea caracterizari revin mereu in ;viata noastra de adult.

15

Aceste cuvinte - "nu sunt destul de bun", "sunt prea proasta" - nu apar. din senin. Ele exista in mintea acestor oameni pentru ca le-au fost repetate in nenumarate rand uri, la 0 varst1i Ia care ei nu puteau sa verifice veridicitatea lor. Parca va aud cum protestati:

"Cu siguranta, copiii nu sunt de acord cu asemenea mesaje Ia persoana a doua!"

Intr-adevar, copiii se gandesc la lucrurile pe care le aud si le verifica veridicitatea. Ei msi:i 'nu au termeni de comparatie. Din cand in cand"fiecare dintre noi este lenes, egoist, sleampat, prost, uituc, rautacios §.a.m.d. Preotii aveau dreptate cand tunau §i fulgerau din amvon: "Ati pacatuit!" - tor. am pacatuit.

,;Aduljii Ie stiu pe toate; ei ip pOJ citi chiar si gandurile."

Cam asagandesc copiii. Deci, daca i se spune unui copil ca este neindemanatic, acesta chiar devine. neindemanatic. Daca Ii spul1em copilului: "e§:ti 0 pacoste", el se va si~ji respins, va intra in panica, dorind cu disperare sa se asigure ca nu este asa, si va deveni cu adevarat "a pacoste", Copilul caruia i se spune lIe§ti un prost" poate protesta oricat de tare, dar in sine a sa va recunoaste acest lucru cu triste]e. Daca un adult spune asa ceva, probabil castie despre ce vorbeste,

Mesajele la persoana a doua produc efecte atat la nivelul constiintei, cat §:i in subconstient, De multe ori, cand i-am rugat pe copii sa sedescrie pe ei in§i§i, am primit raspunsuri de genul:

"Sunt un copil rau", "Sunt cicalitor", '

Altii, dimpotriva, sunt confuzi - "Mami §i tati imi spun ca rna iubesc, dar nu cred ca este asa." Constiinta lor tnregistreaza cuvintele, dar in.subconstient ei aud I vad I'~dulmeca un senti-

ment diferit in spatele cuvintelor. . .

Este esential modul in care spunem lucrurile. Ii putemspune copilului "sunt suparat pe tine §i vreau sa-ji pui lucrurile ACUM la loc!" si nu trebuie sa ne temem de efectele de durata, Daca-l vom spune "Obraznicatura Ienesa, de ce nu poji face §i tu 0 data ce ti se spune" §:i vom repeta mesaje de acest gen de fieeare data carrd apare un conflict, rezultatul ar trebui sa nu ne surprinda.

Nu va preface]i bucurosi sau iubitori daca nu simtiji acest Iucru - crea]i confuzie si ii facer pe copii sa reacjioneze evaziv, ceeace poate duce cu timpul chiar la tulburari de comportament. Putem fi sinceriin privinta sentimentelor noastre, fara sa

, ,

16

rte umilim copiii. Ei pot face faja unor enunturi de genul "astazi sunt foarte obosit" sau "aCUm sunt mult prea nervos ... ", mai ales dad aceste cuvinte reflecta starea de fapt. Ele ti ajuta sa i:oteleaga faptul ca §i dumneavoastrasunteti fiinte umane - si asta nu este rau deloc. '

La una dinintrunirile la care am fost solicitat sel iau cuvantul i-am Intrebat pe cei prezenti care sunt mesajele 1a persoana a d0ua pe care le-au auzit in copilarie si de care i~i aduc aminte. Le-~m scris pe toate pe 0 tabla:

" '"

E~TI LENE~, NE.INDEMANATIC, PROST

o PACOSTE, DOAR 0 FATA

,.. ~ _. "" .

PRE A TANAR CA SA INTELEGI,

EGOIST, TONT, 0 PACOSTE, MURDAR, HABAR NU AI PE CE LUME

, ' .

TRAIE~TI

NU TIl CONT DE NIMIC,

,. A A

INTARZII INTOTDEAUNA,

HRAPARET, PROST DISPUS,

.:.. .... ""

N-AI MINTE, GALAGIOS, URAT, IMATUR,

y A.., .... ....

MA IMBOLNAVE~TI, CA TAICA-TAU,

... sr A~A MAI DEPARTE

La meeput, exemplele veneau mai incet, cei prezenti facand eforturi,.Sa-§:i aduca aminte, dar 1a sfarsit tabla s-a umplut, iar in sala era un murmur continuu. Am simtit 'in mod evident usurarea celor din sala, care au rostit cu voce tare cuvintele ce 1i ranisera cu mult timp in urma.

Foarte putini oameni considera ca parinjii lor au fast in mod deliberat distructivi sau rau intentionati - era pur ~i simplu

17

modul lor de a-si coreeta copiii, "Spune~le eel sunt reli ~i vor deveni bunil" Acestea au fest vremurile tntunecate ale eduoatiei copiilor :-- abia acum tncepem st{ scapam de ele.

Ascultatul in mod inconstient este un alt fenomen pe care l-ap trait eu siguranja. Ap fost, fara indoiala, Ia vreo petrec ere sau intalnire ~i ati auzit pe cineva vorbind langa dumneavoastra. In sala este un murmur continuu, iar uneori se aude ~i muzica, La

,.

.

Mcii: canto o.datd G .J,Sam! I C'

.. "\

I

uri moment dat, auziti numele dumneavoastra sau pe eel al prietenului dumneavoastra pronuntat ~n celalalt colt al camerei, sau ceva ce va intereseaza. Atunci va intrebati ce vorbesc oare

Geilalp. despre dumneavoastra. I r,

18

19

Cum se intampla asa ceva? Din cercetari reiese ca avem doua tipuri de ascultare: unul pentru sunetele pe care le prindern din zbor §i altul pentru cele pe care Ie percepem In modconstient,

'De~i nu ne dam seama, auzul nostru excelent filtreaza toate conversajiile dintr-o tncapere si atunci cand este rostit un cuvant sau _o expresie-cheie, panoui de comanda din creierul nostru "conecteaza" atenjia noastra constienta. Bineinjeles ca nu vom putea asculta tot ce se spune concomitent; cu toate acestea, exista un filtru primitiv care selecteaza mesajele importante. Stimacest lucru din experienta noastra vasta, dar si datorita hipnozei, atunci cand oamenii ir;;i amintesc lucruri pe care nu le-au remarcat in mod consiieni La momeniul respectios

In multe patp ale lumii a fost rnregistrata urmatoarea situape:

Ce legatura: au toate acestea cu copiii? G~ndiFi-va la toate lucrurile pe care Ie spunem despre copii cand presupunem ca ei nu ne aud. Aduceti-va apoi aminte de forta lot imensa de ascultare (aud fosnetul unui ambalaj de bomboana de la aproape 50 de metri!). Copiii aud fili In timpul somnului sau cand viseaza, daca vorbim des pre ei.

La acestea se adauga momentele cand copilul nu a 1nva.tat inca sau nu v-a aratat ca poate vorbi. Copiii mid inte1eg foarte mult, chiar dad nu fiecare cuvant, inca dinainte de a putea vorbi.

Ma mir cand aud urrnatoarea afirmatie de la parinti care s-au certat ani de-a randul sau care din anumite motive sunt foarte nefericiji: "Copiii nu stiu nimic, bineinteles." Copiii, de fapt, stiu

20

flpr@ape totul despre orice. Poate ca vor sa va ajute tinand penttu, el acest lucru sau va arata doar indirect ca stiu, prin enurezis nocturn sau prin tentativele de a-si omort fratii mai mici, dar r;;tiu. Asadar, dad vorbiji despre copiii dumneavoastra, asigura.~i~vi:l cit spuneji ceea ce vreji cu adevarat si:l spuneti, Aceasta aste, de asemenea, 0 cale directa de acces spre mintea lor.

De ee nu folositi aceasta cale directa? Spuneti-le ce va place la ei, comunicaji aceste lucruri ~i altora, cand copiii sunt prin a,l'fbpiere. Acest procedeu este indicat mai ales la varsta la care ei se jeneaza sa fie laudaji direct.

Bine7nteles co nu esre prea destecprdl

\

21

Amplificarea unui mesaj

Oamenii de ~tiinJa au descoperit di un mesa] se tnttpareste mai adanc in mintea oamenilor daca este asociat cu alte semnale care it amplliica, de exemplu 0 atingere, un contact vizu~l sau tonul vocii,

Este destul de sirnplu!

Dad. eineva va spune: "E§ti 0 paeoste!", va Yeti sim]i probabil contrariat Daca vorbeste tare si e incruntat, va fi §i mai rau, Daca 0 spWle eu voeea ridicafa sau cu gesturi de ameninjare parand ca-§i pierde eontrolul, atunci impactul va fi si mai putemic,

Daca persoana respective mai este pe deasupra §i de trei ori mai mare decatdumneavoastra §i va este ruda - de ea de pinzand bunastarea dumneavoastra =, va yep aminti de acest incident toata viaja.

22

o'amenii moderni (mai ales cei de origins anglo-saxona) sunt destul de rejinuji in viata de zi eu zi, Ei nu actioneaza pasional, . av;~nd tendinta de a tine pentru ei §i sentimentele bune ~i pe cele rele. Atunci cand au problerne, nu se exteriorizeaza, incercand stiliudi singuri povara.

Ce faci? /

Este un test I de auz ...

~ .

. (. .

• __... r

.-----

... u~ ombalaj de ciocolatd 10 •

/' 50 de .~ f

metri! a .\

' ~

~'. i I

}J/ / ~o/ ..

-':\/ /

.

/

j. ./

__.,-.~

23

Din acest motiv, ei traiesc mtr-un mediu in care mesajele zilnice sunt ambigue ~i indirecte: "Nu face as\:a,.dragul meu, te rog", "A~a face baiatul meu bun". Atat mesajele pozitive, cat si cele negative sunt exprimate calm si nu au un impact deosebit.

Yn cele din urma, vine 0 zi in care mama sau tat ai, suprasoIicitati, explodeaza cu cuvinte de genul "Mai taca-ji gura aia odata, obraznicatura ce estil", cu ochii iesi]i din orbite, tipand din rasputeri si dand senzatiaca nu se mai pot controla - 0 imagine de neuitat, Desi neadevarat, mesajul este clar: "A;la gandesc cu adeoiirai mama !?i tata despre mine!"

Cuvintele alese in asemenea rnomente de catre parintii enervati pot fi extrem de dure:

Nu e. nimic.rau In a va supara pe copilul dumneavoastra sau in legiHura cu el. Dimpotriva, copiii trebuie sa tnveje ca va puteji supara si c~ va descarcaji ridicand tonul, fara insa a-I pune in primejdie. Elisabeth Kubler Ross 'spune ca adevarata suparare }fie doar 20 de secunde ~! este insotita de mult zgomot. Mai ran este cand mesajele pozitive ("E~ti grozav", liTe iubim", ,,0 sa avem grija de tine") nu sunt la fel de puternice sau de dernne de incredere. Adesea simjim acest lucru, dar nu 11 comunicam.

Aproape top. copiii sunt iubiji, dar multi nu stiu acest lucru: numerosi adulti se vor chinui cu gandul col au fost 6 pacoste ~i si-au dezamagit parintii, Unul dintre cele mai emojionante momente in cadrul terapiei familiei este atunci cand reusesti sa elimini neintelegerile dintre parinti ~i copii.

Atunci cand in viata copiilor se intampla evenimente care ii deconcerteaza - se naste 0 surioara sau un frapor, parintii divorteaza, au rezultate slabe la scoala sau nu 1:;;i gasesc de lucru ca adolescen]i -, este important sa Ie dam mesaje pozitive, sa le intindem a mana de ajutor, sa-ibatem pe umar si sa ne uitarn in ochii lor: arice s-ar intampla, tu esti a persoana speciala :;;i esti important pentru noi. Stirn ca esti deosebit.

24

Pana acum am vorbit despre modul in care functioneaza programarea .inconstienta a copiilor pentru a deveni adulti neferieiP.. E~sta ins.a si foarte multe cai direete pentru a realiza acest

lUCl1QJ

CE NU TREBUIE sA FACEM

Da€a vreti sa-i disciplinati, nu folositi cuvinte

I , ,

u.m:ilitoare, cand puteti cere r----

pur si simplu ceva, Dd-mi lucrul

".. .

moper.

obrdznicdtut-dl

NN folosiji cuvinte umilitoare nici macar in gluma, ca

un alint. ....------.....

.. . ~agaru~Ule,

hoi 10 mcsdl

Nul faceti comparatii!

I I

De ce nu poti f

$i tu dragut $; amabi 1 co fro+ele tau mai mic?

25

Aveti grij~ ce exemple dati!

,

Nu discutati niciodata

,

cu alte persoane despre defectele copilului dumneavoastra, cand acesta este prin apropiere ~i va poate auzi.

~

Nu-i creati sentimente

r

de vinovatie pentru

a-I putea controla.

Asemenea enunturi

,

trebuie eliminate din

repertoriul nostru pentru totdeauna. Atilt dumneavoastra, cat ~i cop iii dumneavoastra

va yeti simti

, ,

mai bine fara ele.

26

CUlm sa va programati copiii pozitiv

CAreQdat~, este nevoie s~-i vorbiji copilului elar ~i raspicat, li1itan"h.J-v~ direct in ochii lui, atingandu-l atunci cand ii vorbiji; altliori este mai bine sli vorbiji la obiect, direct iii natural, astfel tJic4t'copilul sll asimileze informatia usor §i normal.

Este uimitor cfit de multe ocazii aver pentru a vii programa pozItiv copilul.

and doriti sa-l disciplinaji:

27

Recomandari: nu folositi' laudele atunci cand copilul are indoieli sau se teme, Ascultati-l. Nu-l coplesiti eu entuziasmul dumnsavoastra, Aleg~ti momentul potrivit si spuneti adevarul, Dad eeva nil este adevarat, nu va prefaceji.

28

29

/

.'"

/ . Ingera$

• I

VInO aici acum.

"'

31

De ce patintii l§i umilesc cop iii?

Peate 'Va simtiti vinovaji de modul in care .le vorbiti propriilor dumneavoastra copii, Nu este nevoie - nueste prea tarziu sa va schimbati, Sunt multe Iucruri pe care le puteji face pentru a c017ltracara vechile programarimai ales in cazul in carecopiii dumneavoastra sunt inca mici, dar chiar $i dad. ei au devenit intre timp adulti,

Primul pas este sa va tntelegetj pe dumneavoastra in~iva, s(1 aflati de ce folosiji aceste cuvinte umilitoare in relatia cu.copilul dumneavoastra, Aproape' fiecare parinte fGll'ose~te' tuvmte 'utiii.:. litoare din cand in cand. Exista trei motive pentru care faceti

acest lucru. .

I. Repetati ce vi s-a spus!

Nu vi s-a spus la scoala cum este Sa fii parinte. Aji avut insa un exemplu - proprii dumneavoastra parinji .:

32

Stint sigur dl, atunci cand va enervap si ppap la copiii dumJJ.ea:v,oastra, va gandiji "Doamne Dumnezeule, fac exact acelasi lu'Cl1t!l pe care-l faceau parinjii mei si pe care-I uram de moarte!" AeBSfti sintagme adanc intiparite in memorie sunt .propnu! (!l\Lmneavoastra pilot automat" si aveti nevoie de multa prezenta ide spirit pentru a va opri la momentul potrivit.si a spune altceva.

1Jnfi parirtti, bineinteles, cad in extrema cealalta, Profund mat¢a.pde modul in care au fost crescuti, 11;>i jura di nu l1;>i vor certa',sa1,1 bate cop iii, di nu ii vor priva de nimic. Pericolul consta tl'l tartul ca vor ,exagera ~i ca ii vor scapa pe copiii lor de sub

CQ"l;1:i,rot Nu e deloc usor, nu-i asa? .

IlL Ati crezut ca este corect ce faceti!

f. .. ,"

canGiva se credea di in princi pi u copiii sun t rai ~i ca tot ce pu tear face 'era sa le spuneji ciU de rai sunt de faptIn consecinta, ei se

Iitl~irtau ~i deveneau mai bunil . .'

Poate ca ap. fost crescuti in aceasta maniera, Caparirite, nu v-ap. ganrutla respectul de sine sau la nevoia copiilorde a deveni increziitori 1m ei in;;~i. Daca lucrurile stau asa, sper ca aceasta carte sa va sclUH'\be parerea. Acum, dupa ce ati inteles ce efecte negative au @u¥,intele umilitoare asupra copiilor dumneavoastra, sunt sigur c~ veti avea grija sa nu le mai utilizaji.

III Sunteli la capatul puterilor

Attind cand avem problerne financiare ori suntem suprasolicita'j!lsinguri sau plictisiti, suntem mai tnclinaji sa devenim distt\!.ctivi prin ceea ce le spunem copiilor,

N10tivele sunt evidente, Atunei cand se exercita presiuni de @rjQe fH asupra noastra, corpul nostru acumuleaza 0 tensiune €are' ureJ:juie eliberata, Ne simtim bine daca ne ratoim la cineva,

eqpHi 0 incaseaza mai 'des pentru ca gasim mai repede :mofive sa ne suparam pe ei decal pe parteneruI, pe seful nostru, 1_;l€'p)10j)rieta,rullocuintei sau peoricine altcineva, Este important s~ gantlim in asemenea momente. Ma simt atat de tensionat! Pe cin~ sunt cu adeodra: suparat?

:tJ;§Ul'area pe care a sirntim este de scurta durata, de vreme ce Ved~n;t di copilul pare ca se comporta ca urrnare ~i mai rau, insa J?€ ~0inentne simtim usuraji.

33

Daci:l acest lucru se lnt§.mpUi, este de 0 importanta vitala sa gasip 0 modalitate sigura de a va desdirca.

Tensiunea poate fi descarcata in doli a moduri:

1. Prin activitap: intense, cum ar fi si1 bate]i 0 saltea, sa depuneji 0 rnunca fizica grea, sa faceti 0 plimbare lunga, Nu este un lucru de l1eglijat - multe vier de copii au fost salvate prin inchiderea lor In dormitor, In timp ce parintele nervos se racorea facand 0 plimbare lunga,

2. Vorbind cu un prieten, gasind afectiune la partener (dad. aveji norocul si1 aveti un partener) sau prin alte activitap. , eum ar fi yoga, practicarea unui sport sau masajul, care va elibereaza de stres ~i ii permit corpului dumneavoastri1 sa serelaxeze cu adevarat,

.. Ca parinte, trebuie sa inva~ap. scl aver grijll de dumneavoastra, ca ~.i deeopiii dumneavoastra. Faceti mai multe pentru copii ocupandu-va zilnic ~i de dumneavoastri1 (din punctul de vedere al san;lta¥i ~i al relaxarii), decat fiindu-le devotaji non-stop (mai multe informajii gasip lncapitolui B).

Cam at§:t eu vestile proaste. In continuare ne vom ocupa de modul in care trebuie sa actionam. Schimbarea este posibila si muljiparinji mi-au spus ca doar auzind aceste idei la 0 intalnire sau la radio au simp! ca primesc 0 mani1 de ajutor.

Deja in timpullecturii FlP inceput sa va schimbaji ideile. Vep observa ca, fara prea mult efort, incepe}i sa aver un comportament mai pozitiv fa~cl de copiii dumneavoastra. Va promit acest lucru!

34

Intrebarea care mac ina minjile a milioane de parinji zilnic poate fi rezumata 'in doua cuvinte ...

De ce vor eopiii sa iasa in evidenta? De ee umbla intotdeauna unde nu au voie? De ce fac lucruri interzise lor - se bat, se necajesc utili pe aljii, nu asculta, provoaca, se cearta, incurca lucrurile si, in general, par a-si persecuta parintii?

D~_ ce le face pliicere copiilor s.a faca greutaji?

In acest capitol yep afla care sunt resorturile copiilor rFr~H" si ca, de fapt, comportamentul j.ran" este rezultatul unor forte bune (sanatoase), care au fast folosite gresit.

Dupa ce ve]i citi acest capitol, Yeti ~nte~ege mai bine comportarnentul gresit al copilului dumneavoastra ~i yeti sti cum sa-l preveniji si sa il canalizatispre alternative mai fericite ..

Nu rna credeti? Cititiin continuarel

Copiii vor si iasa ~ evidenta dintr-un singur motiv: ei au neooi nesatisfiicute. Probabil ca va Yeti gandi: "ce nevoi nesatisfacute au copiii mei? Ii hranesc, ti imbrac, le cumpar jucarii, au caldura si totul in jur este curat, .. "

Ei bine, mai sunt ~i alte necesitati (din fericire foarte ieftine), care Ie depasesc pe cele "de baza" mentionate, Aceste necesitaji misterioase suntesentiale nu dear pentru a-i face fericiji pe copii, ci si pentru a men tine viata in sine. Poate ca cel mai bine va lamuriaceste lucruri 0 poveste.

36

37

Medicul a descoperit ceva ce femeile batrane stiau de mult, El a descoperit ca bebelusii au nevoie de dragoste pentru a trai.

Sugarii din spitalele de campanie aveau totul, in afara de afecjiune ~i incurajare. Bebelusii din satele indepartare erau mai des imbrap:;;ap §i leganaji, puteau vedea mai multe lucruri si se dezvoltau minunat in masura in care li se satisfaceau ~i necesitatile de baza.

, ,

Bineinteles ca medicul nu a spus ca era yorba despre dragoste (asemenea cuvinte Ie creeaza oamenilor de :;;tiinta 0 stare de nervozitate), insa a definit-e destul de dar. Esentiale erau in, opinia sa urmatoarele:

• contactul epidermic cu doua sau trei persoane de referinta:

• miscarile line, insa robuste, de exemplu dusul in brate sau igcu1 de-a calujul pe genunchi;

• contactul vizual, zambetul $i un mediu viu, plin de culoare;

• zgomotele precum muzica, vorbele de alint §. a.

A fost 0 descoperire important a si pentru prima oara se aducea 0 dovada stiintifica in acest sens. Bebelusii au nevoie de contact uman §i de afectiune (si nu doar sa fie hraniJi, sa aiba dHdura si sa fie spalaji), Dad nu le primesc, pot muri foarte usor,

Cam atat despre bebelusi, Dar ce se intampla in cazul copiilor ma:i mari?

Aid se intampla un lucru interesant - alaturi, pute]i vedea un grafic al numarului de atingeri (da, atingeri fizice) pe care oamenii le primescin medie pe parcursul viejii lor.

38

\

Numorul de crlngeri pr'tmite

limito

se reduce 0 data superiocrd 0

cu 7ntorcatul nivelului normal

'~ . --~-

v: -_ -::-- -: - _- -

scade cand opare un ncu-ndscut 7n familie

cresre $i scade 7n functie de gr:adul de fericire in

cuplu

~imJtQ \

infer, ioara

Q niv~!ului

nll)[1mal /{ ....... ---------~-

o 1 .12, zo varsta

Ganditi-vli di aceasta este 0 situatie medie, Cine §tie care este

, , '

sitfiawa ideala - poate 0 linie dreapta. Probabil d\ vii su~rind.e

involutia dintre doi ~i trei ani. Aceasta se inta.mpl1!. cand m familie mai apare inc1i un copil (sau trei sau patru), iar afectiunea

trebuie imp~p.t~ - este 0 perioada grea pentru top! .

Bebelu~ilor le place sa fie mangaiap ~i luati in braje, A~tia sunt micutii nostri, de§i sunt destul de selectivi in privinta persaanelo'r carora le permit sa-i ia in brate. Adolescentii sunt jenap de asemenea gesturi, desi, in secret, simt nevoia de afeqinne ca top. ceilalti, Bineinteles eli §i tinerii prefera mai t!rziu anurmte gesturi tandre, de care nu se mai pot satura,

39

Am solicitat candva unui auditoriu de 60 de persoane sa inchida ochii, dupa care sa ridice mana aceia care considera ca. primesc in viata de zi cu zi mai pujina afectiune decat si-ar ~ori. Raspunsul a fost unanim - top au ridicat mana. Dupa un mmut, oamenii au inceput sa se uite pe ascuns in jurul lor siin curand sala s-a umplut de rasete. In urma acestui rninutios studiu stiinjific, am concluzionat di adultii au si ei nevoie de afecjiune!

Pe langa atingerea fizica, exista si alte modalitati de a ne arata sentimentele bune fala de ceilalji. Cea mai evidentaeste alegerea cuvintelor.

Toti avem nevoie de recunoastere, sa tim remarcaji si pe cat posibil sa primim laude sincere. Vrem sa fim inclusi in conversatie sa ne fie ascultate ideile si chiar sa tim admirati.

, '

40

Un copil de trei ani iti spune direct: "Uite-te la mine!"

Cei .mai,mu1ti oameni bogati nu se bucura in mod deasebit de contullol' bancar decat daca 11 pot scoate in evidenta ~i data este

in€v;a primprejur ca sa-l remarce.

c. Adesea ma inveselesc la gandul ca. aduljii sunt ca un copil de tl'ei ani care striga incontinuu: "Uite-t~ la mine, tati!.", flPrivip-~~, Mfuti!" Eu, bineinteles, sunt 0 exceppe - eu daar tin prelegen si

sCti~ carp despre problemele adultilor maturi! ..

Astlel se contureaza 0 imagine interesanta. Copiii nostri au . ney~ie de mai mult decat de satisfacerea necesitajilor lor primareo Ei au ~i necesitati psihalogice, care sunt simple, dar esenjiale. Un copil are nevoie de stimulare. (Nu este suficient sa-i a~eza~ jrt £ata televizorului). Ei a? nevoie de .por~i~ .lor dev conversajie zijnica, de afectiune si laude pentru a fi fericiti. Daca Ie acordam po~a zilnica fara sovaiala si asigurandu-i de intre~~a ~oas~~ at~ntie, nu prin maldarul de rufe de calcar sau de dupa ziar, ruci fin he ia: pre.a mult timpl '

Multi cititori au probabil copiii mai mari, chiar adolescenti, Poat~ cil. va spuneti: "dar deja s-au obisnuit cu un mod gresit de a le asorda atenjie, Ce mai pot face acum?"

Sa va mai spun 0 poveste.

41

Cu alte cuvinte, orice stimulare sau distracjie este mai buna dedit nimic, chiar dad'! este dureroasa.

Pentru a fi mai explici}i,· daca un copil are de ales Intre a fi ignorat si a £1 certat sau chiar lovit, ce credeji di prefera? Ce va alege copilul dumneavoastra? Bineinjeles ci':i, daca va beneficia de

42

a.ten~ie pozitiva eel pU~i11 a data san de dona ori pe zi, atunci trifJilic din cele mentionate mai sus nu-l va atrage atat de multo VQj,ll:i:cheia acest capitol en inca 0 paveste - de data aceasta d.espre capii. Sunteji mai destepti decat copiii sau cobaii, asa di n mai aveti nevaie de expiicajii!

43

Din cele enuntate anterior putem usor trage urmatoarele conc1uzii:

Gopiii se dau in spectacol pentru ca sunt phctisiti,

Exista ceva prin care puteti sa-i stimulati mai mult? Iesiji in pare cu mingea, invitati-i pe prietenii lor la dumneavoastra acasa, cumpara~i-le 0 jucarie noua, umpleti a cutie cu tot feluI de lucruri care Ie pot stimula imaginatia.

Copiii se dau in spectacol cand nu se simt d~riti.

puteti sa le dedicati copillor In fiecare zi un anumit timp, acordandu-le mtreaga dumneavoastra atentie pozitiva, eel mai bine cornbinata cu atingeri fizice? Sunteti suficient derelaxati ~i fericiti pentru a Ie da un sentiment de siguranta?

Copiii se dau in spectacol pentru ca astfeI se be remarcati. I]rmariti zambetul Mona Lisei, pentru ca acesta este un semn ca trebuie sa acordati mai multa atentie adevaratelor necesitati ale

, , ,

copiilor.

44

45

46

48

I,

I

f

t

·1 I

so

Copilul dumneavoastra este indispus. S-a tntamplat ceva la scoala sau In relajia cu un alt copil sau cu un adult si nu ~titi cum sa-l ajutati, Va doriti ca el sa gaseasca a cale de a-si rezolva problemele fara sa fie atat de vulnerabil, In acest capitol Yeti invata sa va ajutati copilul.

Lumea este uneori riedreapta si un me diu dificil pentru copii, iar noi, parintii, am dori sa le netezim calea, De fapt, nu ar trebui sa facem acest Iucru, pentru ca prin confruntarea cu persoane si situatii dificile copiii nostri se rnaturizeaza si devin independenti.

Vom vedea mai intai ce nu trebuie sa le spunem copiilor cand viaja nu este prea prietenoasa cu ei, Apoi vom rnvata despre 0 abilitate deosebita si anume "ascultarea activa", pe care parintii o considers cea mai buna cale de a-si ajuta copiii sa faca fata problemelor viejii.

Pentru ca alaturi de noi copiii se simt in siguranta, ei ne adreseaza adesea intrebari pentru a afla dad ii putem ajuta. Modul in care reacjionam lei. "strigatele lor de ajutor" ii face sa fie mai deschisi §1 mai increzatori sau, dimpotriva, ridica 0 bariera intre parin}i si copii, bariera care este greu de Indepartat mai tarziu. Exista trei modalitaji prin care parintii reusesc sa ridice 0 bariera intre ei §i copii:

A face pe atotstiutorul

" V ai draga de tine, las' cit rezol v eu problema asta in locul tau."

A dasdili

"Ti-ai facut-o cu mana ta, cine te-a pus sa te bagi in asa ceva? Acum am sa-}i spun eu ce ai de facut, Asculta-ma cu a:tentie. .."

.. ,

52

A-i distrage atentia "Ei, nu face nirnic, hai sa iesim sa ne jucarn cu mingea.

Care este stilul dumneavoastra? Va grabi}i sa-l salvati, dar sfaturi intelepte sau, dimpotriva, schimbaji subiectul?

Sa aruncarn 0 privire mai atenta asupra celor trei stiluri.

A face pe atotstiutorul

53

A dascali

,-

A-i distrage atentia

Ve~i ebserva cell. Tn toate cele trei exemple Sf intdmpla aceleasi lucruri: p~rintele vorbeste tot timpul; conversatta se ~l'tcheie destul de repede: copilul nu reu~e~te sl vorbeasca despre adevarata problema care il preocupa. Sentimentele copilului se pierd undeva pe drum; parintele "rezolvif'

. problema - sau crede dt a rezolvat-o, iar copilul vorbeste tot maipupn,

54

Acum, sa, vedern un alt mod de abordare .. ,

Ascultarea activa

Asadar, aceasta este ascultarea activIt Nici in acest caz p~in~ii nu tac, ei sunt interesati ~i 0 dovedesc prin incercarea lor de a 5e asiguraca tnleleg sentimentele ~i gandurile copilului lor §i de a-l ajuta pe acesta silt-~i ducl gandurile panii la capat,

Utilizand aceasta modalitate:

55

• parintii of era rar solujii sau fac rar rncercari de ."salvare" (" voi suna la scoala") - numai daca este imperios necesar;

• dau rar sfaturi ("ar trebui sa ceri ajutor") - numai in cazul in care copiii au cu adevarat nevoie de informatii:

• le dis trag rar capiilor atentia de lei problema lor ("nu vrei un sandvis?").

Pentru a dobandi capacitatea de a asculta activ este nevoie de mult exercitiu. Multi parinti considera ascultarea activa ca pe 0 usurare, N~ trebui~ sa-si ~entina copiii intr-o stare de permanenta fericire ~i nici nu trebuie sa le rezolve problemele, Prin ascultarea activa, i;;i potajuta eopiii in sensul responsabilizarii lor pentru a gasi a solutie, dar ;;1 permitandu-le Sa descopere ei solutia corecta, Puneti-va urmatoarea intrebare; "Copilul meu are :vreun avantaj pe termen lung daca il Ias sa gaseasca singur solujia la probleme1e lui?" Ceea ce le puteti oferi este timpul dumneavoastra, clarificarea situatiei si irttelegere, astfel inc at ei sa invete ceva de pe urma situajiei respectivesi sa. dobandeasca experienta.

Cateodata, pariiltii trebuie sa intervina, dupa. cum vom vedea din urmatoarea poveste.

Un prieten de-al meu are un baiat de 9 ani. Acesta i?i-a rupt piciorul $i a trebuit sa-IJina cateva saptam~ni in ghips. Dupa ce i s-a scos ghipsul, un tirnp, baiatul a mers destul de nesigur. Profesorul de educatie fizica i-a pus pe~ copiii din clasa pe care 0 urma baiatul sa faca un tur de sala, iar baiatul prietenului meu a ajuns ultimuI, fap~ pentru care s-a simjit jenat, pentru caera un bun alergator. Fara sa astepte vreo explicajie, profesorul de educajie fizica l-a siIit sa mai fad! 0 tura;'insa de dataastadoar in chi-

loti ~i in faja tuturor celorlal]i copii, .

Baiatu] s-a tntors acasa plangarid, Dupa ce parinjii lui au aflat ce seIntampiase, s-au dusimediat la directorul scolii si'i-au cerut ca profesorul de educajie iizid1 sl1 fie demis. Profesorul a fest de fapt transferat lao aM scoala, iar noi speram ca asemenea lucruri 511' nu se mai repete,

Acesta este un exemplu de situajie In care parin~ii trebuie sa se implies ~i sa apere drepturile copiilor lor, pentru ca acestia nu au puterea de a se apara singuri, in unele cazuri, copiii NU doresc ajutorul, ci doar sprijinul nostru, to asemenea situajii, ati face 0 greseala datl1 v-aji amesteca,

S6

"Simpla' ascultare" este un remediu puternic. Daca ne-arn 'putea abtine sa bandajam orice :ran~i, am putea avea acces la gandurile ~i $e.ntinm:~r:tJ~le copiilot ttCl$tI:i.

In unele cazuri; copill doresc saintreprindeti ceva. =caztn care ~rebuie sa-i faceji sa' va puna intrebarea direct.

Acesta este, probabil, momentul eel mai potrivit ca sa rna con£esez. Titlul dirtii Secretul copiiior fericiti este putin cam idealist.

Noi, adultii, nu suntem permanent fericiji, dar nici nu dorirn acest lucru. Prin unnare, acesta ar fi un obiectiv gresit pentru copiii nostri, Daca incercaji sa-i faceji permanent fericiti, veti objine contrariul - atilt durnneavoastra, tilt si copiii dumneavoastra va veji simti groaznic! De fapt ne dorim sa crestem copii I care pot face fata greutatilor si care pot sa traiasca multitudinea

de sentimente pe care le rezerva viaja ... A fi fericit este obiectivul final; dar la el ajungem prin trairea tuturor emojiilor pe care , ni Ie rezerva viata,

Din cultura no astra a lipsit pan.a acum modul de a intelege , cored sentimentele. De-abia am scapat de epoca ill care" baiepi nu plang niciodata' si "nu este tipic feminin sa te infurii". Acum avem nevoie de explicajii cu privire la functionarea sentimentelor. Din fericire, avem la mdemana "aspectele concrefe privind sentimentele", care ne dau noua parintilor posibilitatea de a le oferi copiilor nostri liniste interioara si vitaiitate - premisele unei vieti afective sanatoase.

Ce sunt sentimentele?

Sentimentele se traduc prin diferite senzatii fizice pe care. le trairn in anumite situatii, Intensitatea lor variaza de Ia aproape imperceptibile la foarte puternice, Sentimentele ne insojesc - yin §i tree - in timp ce evenirnente de tot felul se succed in viaja noastra, Permanent simiim ceva - sentimentele sunt cea mai buna dovada eft existarnl

Exista patru tipuri de sentimente de baza - furie, ieamd, tristete si bucurie. Toate celelalte sunt combinatii ale acestora -la fel cum putem obtine alte culori din combinajia culorilor primare - rosu .. galben 9i albastru. Exista mii de posibilitaji de combinare: gelozia, de exernplu, este 0 combinajie intre furie si teama: nostalgia - 0 combinatie intre bucurie si tristete, Suntem niste fiinte foarte interesante!

La nou-nascuti, sentimenteJ.e abia tncep sa prinda contur.

Parinjii pot observa in primele luni de viata ale bebelusilor cum se dezvolta ~i se manifests aceste sentimente - strigatele de teama, lacrimile de tristete, furia exprimata prin congestionarea fetei sau gangurttul vesel.

59

Copiii mid nu sunt inhibaji - ei i~i exprima simplu ~i spontan sentimentele. Sentimentele negative tree repede. Crescand, copiluI trebuie sa fnvete cum sa-si manifeste sentimentele din punet de vedere social si sa-si gaseasca refulari constructive ale energiei create de sentimente. Din aceasta perspectiva, copiii depind de parinp si au nevoie de aceste inforrnajii - din fericire, ele nu sunt prea greu de oferit, dupa cum va vom dovedi..

Cheia unei vieji mai fericite alaturi.de copii 0 reprezinta injelegerea sentimentelor - de ce le avem, cum le putem exprima eel mai bine, ce trebuie sa evitam.

De ce avem sentimente?

Uneori, soar putea sa va doriji sa nu aver sentimente. Mai ales cand este, yorba despre cele negative, ca furia sau tristetea, care va provcaca durere. De ce natura ne-a inzestrat cu ele? Fiecare joaca un rol important in existenja noastra - dupa cum veji vedea.

Spre exemplu, furia. Imaginaji-va 0 persoana care dintr-un motiv oarecare nu este niciodata furioasa, Pard ar fi crescut fara coloana vertebralal lntr-o zi, respectiva persoana se afla in parearea unui mare magazin. 0 masina trece prin parcare si parcheaza chiar pe piciorul ei! Persoana noastra care nu se poate enerva asteapta pana vine soferul de la cumparaturi si ii elibereaza pidorul!

60

Furia ne da forta sa ne luptam pentru noi insine. Para ea am fi niste sclavi, presuri de sters picioarele, animale tntr-o turma' Furia este motorul care ne conduce spre libertate $i autoconservare.

$i teama este utila. De ce oare respectam sensul de circulatie?

Teama ne opreste sariscam prea mult. Dacanu credejica teama este utila, aduceti-va aminte de momentele in Care ati plecat la drum cu un sofer care parea ca nu se teme de nimicl Frica ne face sa mai reducem din viteza, ne obliga s~ ne oprim, sa ne gandim si sa evitam pericolele - chiar dad gandirea noastra constienta nu sesizeaza pericolul concret care ne paste.

Tristeiea este sentimentul care ne ajuta sasuferim - ne "spala" de durerea pierderii unui lucru sau a unei persoane. Procesele chimice produse de tristeje ii permit creierului nostru sl1 prelucreze durerea si sa treaca la 0 noua etapa de viatl1. Doar fiind tristi "putem merge mai departe" $i putem stabili legaturi cu alji oameni ~i cu lumea.

Toate cele trei sentimente sunt vitale pentru fericirea noastra, Bucuria, eel de-al patrulea sentiment, 0 traim doar dupa ce aceste cerinte (libertatea, siguranja 1;'i contactul) au fost satisfacute,

Cum sa ne invatam copiii sa-§i manifeste furia

Stt!. in puterea dumneavoastra s~ va invl1tati copiii sa inleleag~ !ili sit stapaneasd1 fiecare dintre cele trei sentimente "negative". Sa analizam mai tntai furia,

Primul impuls al copiilor atunci cand sunt furiosi este s~ loveasca. Lovirea urmareste un scop natural, insl1 impulsul trebuie oarecum modificat daca vrem st!. ne mearga bine in lume.

Ori de cate ori dorim sa schimbam comportamentul copiilor nostri, scopul trebuie sl1 fie acela de a-i invl1ta ceva ce le va £i de folos in viitor. Gandip-vl1: oare acesta es'te modul ideal in care un adult 1$i va manifesta furia? Trebuie sl1 punem lucrurile in balan-

61

Ft Un am care este tratat nedrept la un moment dat trebuie sa fie capabil sa spuna acest lucru cu voce tare, cu convingeresi la timpul potrivit (inainte de a simp nevoia de a se manifesta violent).

Violen]a este furia prost exprimata, .

Un adult inya}~ sa~~i manifests furia astfel inccit sa se faca inteles, Insl1 nu va rani ~i nici nu va jigni pe nimeni. In cazul in care copilul dumneavoastra rnanifesta prea putina furie, el poate fi considerat un papa-lapte, fiind plimbat dintr-oparte in alta sau chiar exploatat de ceilalji copii. Dad este prea furies, e1 devine nesuferit sau este considerat chiar agresiv. Pastrarea echilibrului este ceca ce copiii nostri trebuie sa invete, Pentruasta e nevoie de ani buni de exercitii, incepand de la 0 varsta frageda,

62

Cum sa-i ajutam pe copii sa reactioneze la furie

1. Insista]i ca acestia sa utilizeze cuvintele in locul acjiunii pentru a-§i exprima furia, Trebuie sa spuna cu voce tare eli sunt furiosi si, daca este posibil, de ceo

2. Ajutaji-i sa faca legatura intre senti mente si ma?v~.yorb* eu ei, pentru a afla. ce se ascunde in spatele iesirilor lor. Copiii mid au nevoie sa fie ajutati pentru "a-§i'rearninti" ce nu a functionat. IITe-ai suparat pe Josh pentru ca p-a luat masinuta?" "Te-ai plictisit asteptandu-ma pe mine sa termin ~onvorbirea?" In scurt timp, ei vor fi capabili sa va spuna ce nu este in regula si de ce - in loc sa actioneze impulsiv.

3. Faceti-i sa tnteleaga ca sentimente1e pot fi auzite si acceptate (chiar dad ele nu schimba lntotdeauna starea de fapt). "Ai tot dreptul sa fi suparat pe mine. Nu am fast atent, dar aeum te ascult" sau ,,$tiu ea te-ai plictisit in magazinul acesta, si eu sunt in aceeasi situatie, dar nu am lncotro. Imagineaza-ti ce p-ar face mai multa placere decat slt-ti necajesfi fratele mai rnic?"

4. Spuneji-le dar ca lovirea nu este modalitatea potrivita pentru a-si descarca furia. Interveniji imediat si aratati-Ie cu fiecare ocazie dezaprobarea. Insistati pe langa copii sa faca ceea ce Ie-ap spus initial (de regulli, FOLOSrp CUVINTE)!

5. Ajutati-i pe copii sa spuna CE DORESC CU ADEVARAT.

Adesea, vor incepe sa scanceasca sau sa se planga de lucrurile care nu le convin. Copiii au nevoie de sprijinul dumneavoastra pentru a gasi solujii pozitive ...

63

"M~ bate!"

"Spqne-i clarsi hotarat sa n-o mai faca." "MyrC;l. mi-a luat bicicleta."

.Du-te si cere-i-o inapoi acum. Spune-i ca este a ta si ca 0 vrei."

6. Fiji dumneavoastra.tnsiva un exemplu. Copiii vor face mai degraha ·CEEA cs V APt; 'd:ec~t <;:B~A: GE:"~lJn~ Bleeifiti atenji ce model aleg,e~i. Atunci cand sunt.e'p fu,rio~ii e5cprirn<ip-va sentirnentele cu voce tare. Fitt furiosi !?i exprimaji-va furia din timp, rnainte sa vaambalati CU ADEV ARA T. Dupa ce aji spus ceaji avutde spus, nu mai reveniti asupra subiectului. AstfeI, copiii vor Inva~a cit furia .poatefi manifestata, dupa care dispare, Spunefi des (,li sintplu:

"Sunt furies!" .

"M~~exasperezi!/I

,~Nu rna mai intrerupe!"

IISuntsuparatit pentru ca nu respecti intelegerea noastra, Ce se intampUt cu tine?"

64

. bA. TA1Al

Copiii invata mai multe despre furie de la un parinte care si-o exprima moderat, decat de la un parinte amabil, rezonabil si controlat. Copiii trebuie sa inteleaga di si parintii sunt fiinte umane.

Puteti fi foarte suparati pe copii, fara sa folositi cuvinte urate sau sa-i umiliji, Rezumaji-va doar la exprimarea sentimentelor ;;i a motivelor, Copiii au nevoie de ceva timp pentru aj'nvata sa fad fata furiei. Bucurati-va in cazul in care constataji la copiii dumneavoastra semne de retinere - fie ca se vor retine de la a lovi un alt copil sau pe du'nmeavoastra, - sau da~aii auziji spunand cu voce tare "Sunt furies". Multi adulti nu au invatat inca. aceasta leetie, in timp ce dumneavoastra ati reali~at

I· . I

prbgrese eu copilul dumneavoastra .

. Cum sa ne ajutam copiii sa faca fata tristetii o verba din popor spune despre tristete ca este bine sa plangi

, atunci cand te simji coplesit. Sa lupti irnpotriva tristejii mai censtituie ~i in prezent 0 conditie pentru a dovedi /lca esti puternie" si ca nimic nu te doboara. Chiarsi printre copii s~a impus aceasta idee. Aceia care pLiing prea mult sunt consideraji niste plangaciosi,

A plange din cand in cand este la fel de necesar si de firesc ca respiratia, Fe langa faptul ca nu te face un dur, lipsa plansului duce la crispari interioare si latensiuni. Traie~ti mai degraba in ttecut si te transformiintr-o persoana greu de abordat, iti este teama de sentimentele celorlalti si mai ales de tot ce tine de pierdere sau moarte. Daca stii 'sa plangi si sa-r manife~ti tristetea, poti face fata aproape oricarei situajii,

65

Oamenii de ~tllnta au descoperit cat atunci cand oamenii plang, corpul lor produce anurnite substance din familia endorfinelor, substante care blocheaza receptorii de durere din corp si produc un anestezic ce atenueaza durerea declansata de pierdere. Aceasta substanta este prezenta chiar in lacrimile noastre; se spune di ea are 0 putere asemanatoare rnorfinei. '

Cum sa ne ajutam copiii sa faca fatatristetii

Tristetea 11;'i urmeaza propria caleatata timp cat oferim sprijin :;;i injelegere. Capilul care p1§.nge ttebuie doar sa ne simta prezenta, iar noi trebuie sa stam alaturi de el. Cateodata, unii copii simt nevoia sa fie stransi 1a piept, aljii, dimpotriva, stau deoparte si nu doresc sa fie atinsi,

in functie de situajie, puteji sa-i confirmaji copilului dumneavoastra tristetea: liE in regula daca plangi. Ce s-a intamplat ell bunicul este intr-adevar trist." ,,~i eu sunt trista." In cazul in carecopilul este confuz sau jenat, li puteji spune: "Tony afost un bun prieten de-al tau. Merita sa simti asa ceva pentru el."

66

Odata, am urrnarit acasa la un prieten filmul "Masca/. Nici nu se terminase bine, si fiecare simjea tristetea finalului, Gazda noastra chiar suspina ct;! sughijuri, La un moment dat, fetija ei de trei ani a intrat in camera, s-a dus la mama ei, a mangaiat-o si i-a spus: "E-n regula, marni, plangi ca sa-t.i treaca tristetea!"

Cum sa ne ajutam copiii sa faca fata temerilor Cu tojii avem nevoie de teama, Este foarte important sa·j invatam pe copii sa se opreasca inainte de a ajunge intr-o situajie periculoasa. De asemenea, dorim sa stim di ei pot evita coliziunea eu a masina sau cu 0 bicicleta care le taie calea in drum spre scoala. Iar, in erase, este vital sa te temi de persoanele straine deosebit de prietenoase sau de eele cu un compartament ciudat.

Pe de alta parte, a fi prea fricas este un adevarat handicap - copiii trebuie sa fie capabili sa disc ute cu aduljii, sa ridice mana la scoala, sa-~i formuleze necesitajile si sa se adapteze din punct de vedere social. Ei trebuie sa. considere lumea un loc in principiu sigur, daca respecta anumite reguli. Noua ne place sa-i stim suficient de curajosi pentru a experimenta lucruri noi - sporturi, prieteni, creativitate §i altele.

Teama are doua scopuri, Te face sa te concentrezi, Dad te intalnesti pe un traseu prin padure en ursul, nu vei mai fi cu capul in nod sau indiferent. Teama 'iti da putere. Vei alerga mai repede si vei sari mill sus decat ai fi crezut vreodatal

Ceea ce eopiii trebuie sa invete in privinta temerilor poate fi exprimat simplu - sA GANDEAscA. Noi, 'oarnenii, ne 'punem mintea la contributie pentru a face fata ternerilor, pentru a ni le stapani. Prin natura muncii mete, am inceput sa calatoresc tot mai des eu avionul si am constatat dl. rna simjeam tot mai nefericit. Avioanele mi se pareau nesigure cand priveam de la in~'ilpme norii si pamantul, cand vedeam fragilitatea aripilor $1 asa mai departe. A trebuit sa-mi spun ca pana in prezent nu a cazut nici un avian apartinand liniilor aeriene australiene, di avioanele sunt mai sigure decat oricare alt mijloc de transport, ca sunt mii de avioane care zboara, Si am descoperit ca am reusit sa-mi inving teama. La fel procedez si cu copiii,

Patru recomandari privind abordarea temerilor:

67

1. NU VA iNDEPARTATI DE REALITATE. Copiii In varsta de 3-4 aniincep sa se gandeasca mai mult la lumea care Ii inconjoara si l~i fac tot felul de griji - in unele carti, se vorbeste chiar despre "temerile copilului de 4 ani". Implicati-va in discutiile cu ei, aveti rabdare, dar vorbiti la obiect. Avetiincredere in intuitia lor - ~eori, precaujia 10; in privinja an'urnitor persoane s~u locuri este intemeiata. Teama actioneaza ca un radar care a

ajutat omenirea in decursul timp~lui. '

2. VORBqI DESPRE TEAMA. In cazul in care copilul se teme de a situajie reala (sau din trecut), explicati-i imposibilitatea repetarii situatiei respective si stabiliti impreuna cu el un plan de actiune referitor la modalitajile de a reactiona pentru a se simti din nou in siguranta.

3. DACA.JEMEREA ESTE NEREALIST A, SPUNETI-LE ACEST LUCRU. Nu cautaji monstri sub pat, decat d~ta Iocuiji pe Insulele Komodo!

4. TEMER! ASCUNSE. in cazul in care copiii sunt permanent tematori, folosiji-vacapacitatea de a-i asculta pentru a afla care este problema, ce Ii inspaimanta si ee dificultati de cornunicare intampina. Adesea, 0 temere ascunde 0 alta, despre care copiilor le este mai greu sa vor~easdi.

Din cauza diferitelor pericole care Ii pandesc mai ales pe copiii din orasele mari, in Australia a fost initiat un curs de "comportament preventiv". Scopullui este de a-i invata pe copii cum si de unde sa ceara ajutor in caz de nevoie. Din pacate, copiii sunt expusi de cele mai multe ori abuzurilor sexuale - adesea din

partea persoanelor cunoscute familiei. .

Doua sunt regulile de baza de care trebuie sa tinem cont in acest caz: IINimic nu poate fi atat de grav, incM'sa nu te pori destainui cuiva" si "Ai dreptul sa te simti oricand in siguranta". (Ce bine ar fi daca acest lucru ar fi valabil in toata lumeal) Se evita mai ales fata de copiii mici preientarea detaliilor privind abuzurile sexuale - cei care le-au trait le stiu prea bine, iar ceilalti este mai bine sa nu le stie. Ideea nu este aceea de a le pune intr~bari anumitor copiii din clasa sau scoaterea in evidenta a vreunui copil. Ceea ce se doreste este sa li se aduca la cunostinja copiilor

68

1, posibilitatea de a solicita ajutor in caz de pericol, Rezultatul acestei actiuni a constat in descoperirea cazurilor de abuz sexual. Incidenja cazurilor a scazut ulterior, poate si datorita temerii adultilor ca. vor fi demascaji.

Partea hun a a unui asemenea curs consta in faptul ca abordeaza a multitudine de pericole - de exemplu, ce are de facut copilul care ajunge acasa si gase§te usa incuiata, sau daca s-a urcat intr-un autohuz gresit, Fat3 de aite programe care doar li sperie pe copii, fara a-i informa, sau altemativa de a-i las a ignoranti sau neajutoraji, acest curs le of era copiilor posibilitatea de a-si pune rnintea la contributie cu privire la siguranta lor! Daca nu exista 0 asemenea initiativa la scoala, aji putea sa 0 luaji chiar dumneavoastra,

In concluzie, putem spune ca toji copiii au nevoie de pu}ina teama in viaja lor pentru a se proteja. Ei nu trebuie sa se incarce cu temerile adultilor -. acestea sunt problema noastra, Ei trebuie invatap. cum sa actioneze In caz de perieol. Una dintre modalitatile la tndemana este de a stabili un "plan de b~taie" tmpreuna ell ei: "Ce ai face daca.. .", ca raspuns la intrebarile lor sau cu privire la posibilele pericole.

Scandalul - ce se intampla atunci cand necoplesesc sentimentele

, Cu tojii putem face diferenta dintre sentimentele adevarate §i cele "teatrale". Copiii obtin adesea reaetia dorita atunci cand manifesta un anumit s~ntiment, astf~l incat invata Sa se foloseasca de el atunci cand vor sa obtina ceva. Fiecar~ parinte are slabiciunile lui, iar copilul invata sentimentele prin care va reusi Sa-§ii atinga scopurile In eel mai scurt timp.

Fiecare sentiment poate exprima eeea ce simjim cu adevarat sau ceea ce dorim sa Ie aratam celorlalti, In privinja copiilor, ele se manifesta in felul urmator:

Furia jucata se exprima printr-un acces de Jurie. Tristetea jucata se exprima prin imbufnare. Teama jucata se ex prima prin timidiiate.

Aceste trei manifestari trebuie controlate de parinji, lucru deloc usor, motiv pentru care Ie vom trata separat in paginile ce

urmeaza. I

69

70

72

73

74

La inceputul activitatii rnele de consiliere a familiilor, am facut permanent descoperiri noi. Una dintre primele surprize pe care le-arn avut a fost sa descopar ca cei mai echilibraji si mai fericiji copii erau crescuti de parinji severi (in opinia mea). Secretul parea sa fie acela ca acesti parinti erau severi, dar te puteai baza pe ei - copiii lor stiau clar care erau regulile si ee trebuiau sa faca. pentru a nu avea greutap, motiv pentru care erau pedepsiji foarte rar.

Cel mai important lueru era acela ca ei stiau ca sunt iubiti si apreciati. In cazul acestor parinti, copiii nu aveau nicicdata sentimentul ca sunt respinsi. Poate ca acesti copii au trecut si prin momente de teama, dar nu s-au simtit mspaimantati si niei abandonatio Pe scurt, existau reguli stricte in casa in care traiau ?i mu!ta afecjiune. Unele fara cealalta nu ar fi funcjionat,

In comparatie eu aceste familii severe, dar corecte, am vazut numerosi alp copii care dispuneau de multa "llbertate/, nu erau pedepsiti dad se comportau urat si, cu toate acestea.erau nefericiti. Era evident ca acesti copii cautau pe cineva care sa le puna fraie, dar parintii nu intelegeau aceste sernnale. Ei credeau ca odraslele lor doreau mai mult spatiu de rnanevra si libertate, dar era exact invers.

I

, Copiii au nevoie de reguli si limite - acesta este secretul pe

care trebuie sa-l afle parinjii. Atunci cand asistentii sociali cauta o familie de asistenji maternali pentru un copil provenind dintr-o familie dezorganizata, ei ii atentioneaza pe asistentii maternali spunandu-Ie:

"Acest copil se poate adapta usor, dar probabil ca va va testa pe dumneavoastra si unitatea familiei dumneavoastra in primele trei Iuni, pentru a afla dad sunteji suficient de puternici pentrua va descurca cu el. El va dori sa afle daca, de exemplu, casnicia dumneavoastra, sanatatea mintala, afectiunea si disciplina dumneavoastra sunt suficient de.puternice. Abia dupa aceea el se poate relaxa si poate evolua din nou. Pe scurt, el vrea sa afle daca aceasta familie nu se vadestrama ca propria lui familie si va testa acest lucru."

Exemplul familiilor de asistenti maternali este unul extrem. 1nsa tori copiii sunt la fel: ei trebuie sa stie ca exista 'cineva care sa-i opreasca.

77

Din studiile efectuate pana in prezent, reiese caexista trei stiluri principaIe de comportament a1 parintilor ca raspuns la comportamentul suparator a1 copiilor: eel agresiv, eel pasiv ~j eel sever. Parinjii agresivi folosesc atacul - fie verbal, fie fizic - pentru a-I potolL Parintii pasivi le permit copiilor lor "sa-i cake 'in picioare" ~i doar cand nu se mai poate preiau din nou controlul - adesea prin izbucniri neasteptate, Parinjii severi sunt diferiti. Permiteti-mi sa va prezint detaIiat cele trei tipuri de comportarnent.

Parintele agresiv

Parinjii agresivi sunt suparati pe copiii lor aproape tot timpul, Adesea, supararea nu este rezultatul comportamentului copiilor lor. Poate ca sunt nemultumiji de casnicia lor, au probleme la serviciu, snnt suparati pe omenire sau poate pe faptul ca sunt parinti, desi ~u si-an dorit acest lueru (ceea ce nu este vina copiilor). Ei se descarca jipand 1a copii. .

. ~Jnii fopii au impresia .ca acest eomportament agresiv al parintilor este 0 dovada de afectiune si 1::;;i Spill1: "cel pujin li interesez atat de mult, incat .tipa Ia mine, §i cu eat tipa mai tare, cu atM rna iubesc mai rnultl" S-ar putea ca si ei sa }ipe 1a randul lor (peritru a le raspunde la afectiune) si in scurt timp parinjii ~i copiii interacjioneaza prin lupte In care poate intra tntreaga familie, Ceea ce pentru cineva din afara seamana <;(1 luptele libere periculcase, pentru cei implica]i este un model de comunicare, care le-ar Ii psi dad nu ar continua!

Alti copii, care pereep agresivitatea ca pe ceva distructiv, devin retrasi ~i au un comportement deviant.

In privinja ascultarii, parinjii agresivi obtin rezultate bazate pe frica, Se confrunta 1:nsa ~i ell revolte: un parinte agresiv se va afla candva In fata unui tanar suficient de mare pentru a-i raspunde tot prin violenta. Pa'rintii agresivi se vor confrunta in final C1.). niste copii speriati si intirnidati sau, dimpotriva, rebeli si incapa}anaj:i - sau un amestec din aceste doua variantel

Parintele pasiv

Parinti pasivi intalnim 10. tot pasull

'78

Am discutat odata cu 0 tanara marna care se plangea di nu 0 asculta copilul. Nu este un Iucru neobisnuit pentru mine sa aud asa ceva, 1nsa doua sau trei aspeete mi-au atras atentia In acest caz, Cei rnai multi parinti yin Ia mine impreuna cu copiii lor. De fapt, multora Ie-ar placea sa Ii lase la mine ~i sa spuna: "Ti i-am adus, acum rezolva problema!" Aceasta mama nu a venit impreuna cu fiica ei, de teama sa nu 0 sup ere (si nu-i spusese nici sotului ce are de gand).

Pe parcursul discutiei, a dat detalii eu privire la comportamentul fetijei si era evident ca astfel se descarca de 0 grija imensa. Mi se parea atat de domicil sa se descarce.tncat a trecut mai mult de 0 jumatate de ora panK am apucat sa deschid gura. Am intrebat-o cum -rea~tioneaza atunei cand copilul nu 0 asculta si mi-a raspuns ea este foarte severa, dar copilul pur si sirnplu nu asculta, l-am spus sa vina data viitoare impreuna cu fiica ei :;;i sa-mi arate cum procedeaza.

Copilul a fast foarte cooperantsi a raspuns asteptarilor noastre. Dupa cateva momente, a meerut sa-mi demonteze telefonul si sa traga de perdele. I-am solicitat marnei sa-mi arate cum ar proceda pentru a 0 opri. Imediat a coborat vocea si a murmurat printre buze: ,,l'v1elissa, iubito, ai putea sa te potolesti?"

Bineinjeles ca nu s-a produs nici () schimbare, "Te rag, puisor. vino Ia mama! A$a, puiul meu."

Mi-a placut de aceasta tanara mama, era 0 persoana implicata si dorea doar binele copilului ei, 'ipsa conceptia ei des pre severitate nu se potrivea deIoe cu a mea.

Din acest motiv, am exersat un comportament mai hotarat din partea marnei, am abordat si problema propriei ei timiditaji si, in curand, Melissa nu a mai fost tiranul famfliei.

Este neeesar ca eei mici sa· fie ascultatori intr-o oarecare masuri'l, nu doar pentru a fi pe placul parintilor, ei pentru ca astfel 1;;i fac mai usoara convietuirea de zi eu zi. Altfel decat parinjii de acum cateva seeole, nu avem nevoie de ascultare oarba din partea copiilor. Nu le mai cerem copiilor sa-$i pieptene parul inainte de a veni Ia masa san sa manance felurile de mancare 111_ ordine alfabetica. Le cerem copiilor sa fie cooperanti, astfel incat viata sa decurga fi'i.ra probleme: "Schimba-t1 hainele bune rnainte de a iesi lajoaca!" "SeDate pisica din frigider!"

79

Acesta este motivul pentru care copiii neascultatori Ingreuneaza viaja 'parintilor lor. P.;irintii pasivi vor constata mai devreme sau mai t$:rziu ca odrasiele lor l~i fac de, cap. Ei sunt dispusi sale faca pe plac copiilor pentru a nu le inhiba creativitatea - apoi se enerveaza si obosesc, pentru cil este greu Sa-I permiti totul unui copil. In cele din urma doresc sa restabileasca ooarecare ordine. Aceasta dorinja poateaparea fie dupa 0 ora de neascultare sau dupa 0 lunga saptamana de probleme, insa este limpede ca atunci parinjii au ajuns la capatul rabdarii, Ei izbucnesc dintr-odata $i l$i disciplineaza copilul intr-un mod nepotrivit $i cu sentimentul ca atat ei, c~t si copilul si-an pierdut controlul,

Nu va va surprinde faptul ca parintii care l$i maltrateaza copiii provin din ca.tegoria: celor pasivi: parinti speriati, timizi, care la un rst0meht dat explodeaza. Da.ca simtiti ca la un moment dat deveniji un perieol pentru siguranta copilului dumneavoastrii sau chiar pentru dumneavoastra atunei cand "explodap", trebuie sa citi}i neaparat capitolul S al acestei carp pentru a afla 'mai multe des pre medul in care va puteti proteia.

Scriind aceste lucruri, sunt ingrijorat la gandul d'i dumneavoastra, cititorii mei, s-ar putea sa va simtip jenaji recunoscandu-va in cele demai sus. Dadi aplicati aceasta modalitate (de a inghiti, a inghip, a inghiji si a exploda) in relajia cu copilul durnneavoastra, atunci trebuie 'sa $tipanumite lucruri,

Deci, dad nu rezolvam prea multe cu un stil agresiv sau pasiv.« ce ne-a mal ramas? Cu surle si trambite va anuntarn solujia: Fl'[I UN pARINTE SEVER!

Parintele sever

Parintii severi se exprima dar, ferm, hotarat, pentru ca ei sunt siguri pe sine si relaxaji, Copiii lot invata. fara sa se simta umiliti sau jigniti, ca ceea ce spun mama ~i tata este valabiL

80

Severi tatea nu 0 intalnim Ia tot pasul, deci. nu yeti' avea prea multe exemple pentru a le copia. Dad!. aji avut patinp severi, probabil ca va va fi i?i mai greu sHIp la fel, Important este Sa COnsideraji severitatea ca pe ceva dobandit, si nu innascut, Aceasta inseamna ca, soar putea saaveti nevoie de timp pentru a: deveni

sev.eri. Inca nu este t@hil pierduf .,.

,~., '\'~'pl'j:rn:lil'l' rana; este Viol1:ba. de ·:atiiliil!liJii.ea· :,i:ruumeaY~a:Sf:ri'l..

!ncercuiti ce vi se potriveste: ..

Parinliillslabi" se descalifica

• la mine ma gandesc: In ultimul rand

• trebule sa-mi menlin copll' permanent feric:iti, in caz contrar, nu sunt un parlnte bun

• nu trebuie sa Ie inhib c:reativitatea natlva

• eu sunt un nimenl, dar copiii mei ar putea fi tntr-o buna zi c:iheva

• ~i sOful1 sotta mea conteaza, dar nu la fel de mult ca ~i copill

• vleta este 0 permanenra lupta

Parinlii "sever!" decid di ~r!l!i contea%i

• eu sunt la fel db important(a} ca restul familiei

• coptlisunt important], dar ei trebuie sa sesl adapteze la cellaltl

• frustrarlle fac parte din procesul de rnaturlzare: nu Ie poti face tot timpul pe plac coplllor

• trebuie sa flu fericit(a).$isani'ltosl siln.atoasa pentru a fi un bun pMnte - trebuie sa mai fae ~i

pentru mine cate ceva. .

• partenerul meu ~i dsnicia mea sunt foarte importante, Copili mel vin irnediat.pe locul urmatqr.

• viata este. 0 provoca re, da r 1m i face placere sa 0 triliese

• vlata este mai simpl1!, In cazul in care coplll tnva~a sa SI! cornporte bine. Ca adult eu sunt $eful,

• eu vreau doar sa rnentin llnlstea:

Ie dOll! dreptate copiilor dear de dragul.linj~tii. Pilcat c:;t! rru line mllll~.

in al doilea rand, severitatea se reflecta in actiuni: ceeace faeeti de fapt. Cum objinem un comportement . adecvat din partea unui copil obisnuit s~ nu asculte sau care foloseste tactici de t~:rAg.mare?

81

1. CLAIUFICA TI-V A POZITIA. Ceea ce-i cereti dumneavoastra

1 " ,

copilului nu poate £i pUS ln discujie, este 0 solieitare pe care

aveti dreptul sa 0 faceji, iar copilul nu va avea decat de castigat dad! face ceea ce-i spuneji,

2. ST ABILlTJ UN CONTACT VIZUAL CLAR. Opriji-va din ceea ce faceji, apropiati-va de copil ~i faceji-l sa va priveasca. Nu-i dati instructiuni pana cand nu se uita la dumneavoastra.

3 .. EXPRIMATI-V A CLAR. Spuneji-i: "Vreau sa fad asta ... acum. M-ai injeles?" Asigurati-va ea primiti un raspuns pozitiv sau negativ.

4. DACA NU A5CULTA, REPETATI CE A~TEPTATI DE LA EL. Nu discutaji, deoarece acesta ar fi 0 ocazie sa. va enervaji sau si1 deveniji nesigur. Inspiraji meet ;;i adanc, astfel mcat sl1 va linistiji, Ceea ce ii sernnalaji copilului este ca persistati in ceea ce doriti si nu vreti doarsa vei enervati pe terna aeeasta.

" r

Acesta este elementul-cheie si ceea ce conteaza cel mai mult

este ce nu faceti, Nu incepeji eu dezbateri sau argumentari, nu va incingeji, ci doar repetati pur si simplu in fata copiilor cererea formulata,

5. 5T AT! PE APROAPE, daca intrevedeti posibilitatea nerespectarii sarcinii impuse copilului. Atunei cand ea s-a realizat (respectiv daca si-a pus [ucariile la Ioc), 'nu spuneti mare lucru.

Este sufieient un simplu "bine" si un zambet scurt! '

Aceasta succesiune reprezinta 0 procedurii de refnvii!are. La inceput, este posibil sa va ia destul de mult timp, astfel incat yeti gandi: "Doamne, e muIt mill simplu sa pun eu jucariile la 10c!" Dar timpul investit va fi recuperat inzecit.

Totul este sa insistaji. Atunci cand copilul observa ca nu renuntaji, ca nu facer 0 criza de nervi, distractiva pentru ell sau ca nu va abateji, el va asculta.

Yep constata ca Yeti gasi tonul si atitudinea potrivite ca sa ii dati de injeles copilului ca "acum vorbiti despre lucruri serioase". Este un cu totul alt ton dedit eel pe care il folositi cand discutati cu el, 11 necajiti, il Iaudaji sau va jucati cu e1. Copilul va recunoaste imediat ca vreti ca el sa faca lucrul respectiv de indata si 11 va face. Este 0 senzatie minunatal

82

,.,

STRANGE

~JUCARIILE!

(t~r /\

~~, \y . /-("5 '_ C(J ~::--:_I )-

l~

~

1

I

!

,r .,

Dupa ce yeti reusi sa va transfonnati in parinti severi va veri

7.L I, . ... , )"

mira cum aji reusit sa va ingreuna}i singuri viaja anterior. Si acum, iata exemplul unei drame australiene. Am schirnbat numele pentru a~i proteja pe cei nevinovati,

Se intampla seara, la ora. de culcare.

83

'Mama

E aproape ora de culcare, Cheryl. Ar fi bine sa ineepi sa-ti strSngi lucrurile,

Te-ai apucat sa-!i strangi jucariile? $tii ~ii~ de oboslta estl dimineata, scumpo .. ,

Haide, Cheryl. dear nu vrei sa incepi iar cu circul?

Uite. te ajut eu sa-!i pui papuslte la lac.

Hel, ce faci?.pune [ucarllle la locul lor, tocmai le-arn strans,

Cheryl, chiar vrei sa ma enervez? E~ti un copll rau, rau de tot.

Copilul (in glind)

A spus.aproape" - asta tnseamna "inca nu':

Am~anse!

Mama tacepe sa argumenteze - asta tnseamna cd ii esre teama de mine. oncum, pand maine mal e muft ...

Bodo.

Ce bine, mama tncepe sd se joace cu mine!

Prinde-mti!

Da! Ar fi ceva.

Ba bine cd n u. Nu $tiu de ce, dar chiar Im i plac luptele astea. Chia« 0 fac pe mama sd se implice.

Bineinteles d1 replicile nu sunt date de catre copil eu voce tare. Daca mama le-ar Ii auzit, i-ar fi pierit cheful sa continue. Aceste replici apar in numeroase situajii. Pasii cei mai importanti sunt:

• parintii se tem de conflict: par nehotarat; ~i par dl se tndoiesc atunci cand le cer copiilor sa colaboreze;

• folosesc diferite argumente, fara sa remarce ca astfel eopiii incearca sa ca~tige timp;

• dau 0 mare importanta luptei cu copilul, care se bucura c11 detine controlul asupra situajiei si ca a atras atentia adultului.

• parintii se satura la un moment dat si i~i descarca nervii folosind emojiile ~i umilintele intr-un mod pe care nu l-au dorit.

Este dureros, mai ales daca asa ceva se tntampla zilnic. Slava Domnului dt exista 0 cale de .a scapa de acest eomportament.

84

Am prezentat mai detaliat metodele de disciplinare in cartea mea More Secrets of Happy Children (Alte secrete pentru a avea copii fericiji). Dad va confruntati cu .probleme serio~se - droguri, crime etc., exista 0 carte minunata numita Tough Love (Dragoste dura), in care veji gasi multe recomandari practice.

Intreaga rasa umaria si-a pus problema disciplinei de-a lungul ultimilor 30-40 de ani, deci nu sunteji singuri. Pana in acest secol, copiii nu au reprezentat cu adevarat 0 problema: doua' treimi din ei mureau; iar cei ramasi eontau prea putin, pana cand deveneau adolescenji si erau incadrati in categoria adulji. Violenja era modul standard de a-i controla, Vorbim despre acele vremuri in care copiii de 7 ani erau trimisi in subteran sau lucrau in fab,rici cate 10 are pe zi. Acesti copii nu aveau copilarie,

Incepand ell anii '950 si '960, am trecut in era in care copiii erau considerati deosebiji. rnsa balanta a fost prea mult inclinata in directia lor si astfel cei mici au trait ell povara de a fi cea mai

85

importanta persoana din familie, Nu mai trebuie sa subliniez di nu le-a prins nici lor prea bine, In sf§.r!iiit, acum balanta este echilibrata. !nvatam sa oferim dragoste, dar ~i severitate, iar cop iii nostri incep sa se linisteasca,

Camasta ar fi povestea parin}ilor severi, Ea incepe ell decizia di in cali tate de parinjt aveti anumite drepturi, iar copilul are nevoie de control (desi acesta nu este de acord) si se termina printr-un mod de via}a mai linistit pentru top. §1 mult mai mult timp de distracjie.

manipulant ~ ALEGEREA /' DUMNEA VOASTRA. foloseste ~milint~le

/ . pen~~ti a-si strum

copm

. ~ipa la copii

da In copii cu furie I!iWY

.

'----:; IaU. cele patru atitudini

. (;

posibile pentru ph.inP:

fa~a de copiii lor _. nu folosi~ aeest desen pentru a va sim~ vinovati, Folesiji-I pentru a vii aminti ca "avep de ales"!

nu se teme de conflicte

cu !;at copiii cresc ~i devin mai capabili, negociaza mai mult

foloseste vinovatia, boala etc. pentru a-i struni pe.copii

i~i cornpara copilul cu ceilalti

se retrage in carapacea sa

Ie face copiilor (; toate pofteJe ~

le permite copiilor sa fie indisciplinati

86

da "palme pozitive" formuleaza solicitarile ~i cererile dar ~i ferm

. stabileste reguli ~i acjioneaza consecvent

i!.gresiy

87

88. I

90

Ce idei va tree prin cap atunei cand auziji cuvantul "familie"? Persoanele varstnice se vor gandi la un grup de 30-40 de oameni - matusi, unehi, verisori si altii. Rude care probabil ca au locuit in aceeasi regiune si s-au tntalnit de mai multe ori pe an, daca nu saptamanal, pentru deiunul de duminica,

Ceea ce numim noi astazi familie nu reprezinta adevaratele familii. Nu mai vorbim despre adevarata familie de cand a fast inventatamasina si am inceput sa ne irnptastiem. Familia "parinji-copii-caine" este doar un tip de familie ~i de aceea nu funcFoneaza prea bine.

Imaginea de mai sus este in permanents schimbare. In medie, familiile din tarile vestice sunt adesea formate dintr-un singur parinte sau din cupluri recasatorite, cu copii concepuji impreuna, alaturi, de copiii lor din casniciile anterioare. Nu trebuie sa fie neaparat un lucru negativ, insa modul de viata este diferit.

Cum Ii afecteaza toate acestea pe copiii dumneavoastra? Ei bine, noi am descoperit ca structura familiei este foarte importanta si ca puteti sa 0 modificaji pentru ca sa va fie bine.

Deci eontinuati sa cititi!

Steve Biddulph va prezinta planul de transpunere a politicii guvernamentale in eeea ce priveste farniliilel

Sa analizam acest exemplu: Unii oameni considera ca intreaga

vina pentru problemele sociale 0 poarta destramarile de familii.

"Unde pled, tinere?"

"Ies cu baiejii sa sutim 0 masina, marna!" "Bine, sa. nu lntarziil"

Aparent, este adevarat, insa ce a dus la destramarea familiilor? Ati vazut vreodata zonele din care provin ga~tile de cartier? Sau, poate, condijiile de viata din Belfast si Soweto?

Sa incepem cu nivelul venitului. Sub un anumit nivel de trai, nimeni nu poate creste copii fericiji, De la un anumit nivel, necesitatile cresc de la cele materiale la cele umane. Educatia, dezvoltarea relajiilor sociale, apartenenta si participarea, munca tmpreuna cu ceilal]i sunt cele mai puternice necesitati pentru 0

viata de familie sa.na.toas~. .

Daca facem 0 evaluare in dolari, aces tea sunt foarte ieftine. Timp de mii de ani, oamenii au trait in sate sau in erase mici.

Atunci cand au aparut orasele rnodeme, in urrna cu aproximativ

92

200 de ani, oamenii au continuat sa traiasca In apropierea rudelor lor. Deei farniliile aratau la fel eu aeeea prezentata mai jos.

Dupa cum puteji vedea, este yorba despre foarte multi oameni, Chiar daca vremurile erau grele, chiar daca oamenii mureau in razboaie si mortalitatea infantile era foarte ridicata, aceasta structura a familiei facea fata multor greutati.

Un exernplu:

Mavis (care nu s-a ciisatorit) iubeste copiii §i a ia adesea la ea pe micuia Jenny. Aeesta este un luau bun peniru Doris, care are trei bi'iie,ti. Cdnd Doris nu se simie prea bine, Ma"Vis giite~te §i a ajuta la curdienie a data sau de douii ori pe saptiimanii.

Soiul lui Enid, Len, a murii in riizooi. Angus s-a niiscui in 1920, ceea ce ar pu tea crea suspiciuni, tinl1nd cant cii riizboiul s-a incheiai in 1918, dar de ciind Enid s-a muiat la WilJ ~i Naomi, nimeni in afara celor din [amilie nu a aflat.

Bunicul este puiin confuz, dar din Jerieire Branston, bdiatu! eel mai mic, stii eu ei ~i se ocupii de agriculturd. Lui Wilfred nu-i plae copiii ~i este adesea plecat de acasd, insii Arthur ii ia eu ella pescuii, la Jotbal etc., astfel inciit Wilfred nu le lipse~te prea tare.

Cele 24 de persoane ale acestei ipotetice familii nu Iocuiesc impreuna (sunt in total sase gaspodarii), dar rareori se intampla sa nu se intalneasca cu totii limp de 0 saptamana, Familia unita a reusit sa fadi fata razboiului, bolilor, deceselor, slabiciunilor si fiecare a simtit ca apartine familiei si ca i se poarta de grija,

Au fost v;emuri gr~le, msa cu mai putina nesiguranta. Pentru parinti, aceste familii prezentau certe avantaje. Ce era bine era bine, ce nu, nu. Daca nu puteai sa. le dai copiilor ceea ce le era necesar, Hi venea de fiecare data cineva in ajutor.

Nidodata nu erai lasat singur - primeai multe sfaturi, primeai ajutor si exemple. Dobandeai experienta cu copiii altora, cu fratii si surorile mai miei inainte de a avea proprii copii. Puteai

chiar ~a nu faci copii si totusi nu erai singur. .

Existau, de asernenea, multe restrictii si cerinte si de aceea sunt putini cei care s-ar intoarce in timp, chiar dad ar putea, la asernenea familii mari. Dar lucrurile bune pentru parinjii nostri =le putem aduce care inapoi? Cred ca da, si as vrea sa va spun cum.

93

J I . i

.1

Familia extinsa, de altadata

Surorile bunicii, Jane ~i Doreen

(Roy, sotul lui Doreen, deeedat)

Mavis

nu s-a maritat niciodata

Doris dlsalorWl eu Arthur

Walter,

mort In Prim ul Razboi Mondial

"oo·~·-.·

.

,

copii Neville Jenny Jeffrey Albert

94

---_ ......... ~ Fratele bunicului, Cheswick (sojia, Enid, decedata)

copii

. Angus

Bunica ~ (a avut 9 copii, "- 3 morti la nastere

sau In copilarie) ,-----lr------........,lr--------,l

Branston, Enid, Wilfred,

a ramas acasa s-a casatorit casatorit

cu parintii cu Len eu Naomi (mort in Primul Razboi Mondial)

1

COpH Sophie Emma Faith Hope Desmond

Nutrebuie sa fiti rude, este suficient daca sunteti atasati unii de altii

Sa ne gandim 1a cea mai singuratica familie moderns: parintele singur cu un sau doi copii mid. (Unii Vat spune ca exista 0 combinatie si mai ciudata: familia nefericita, motiv pentru care multi doresc sa ramana necasatoriji.) Ce lipseste?

Probabil ca bunicii nu Iocuiesc in apropiere: pentru cil. in ultimele decenii ne-am obisnuit sa ne mutam permanent.

S-ar putea sa nu avem prin preajma adulji care sa fie interesati de copii - unchii si matusile.

Daca vorbim de mama singura cu copii, lipseste tatal cu care copiii sa se poata juca si care sa 0 sus tina pe mama cand este yorba despre discipline si luarea deciziilor.

Ssar putea sa lipseasca £emeia, care sa stie "h-eburile femeiesti", care sa mearga 1a scoala in timpul zilei pentru a discuta eu profesorii sau care sa se ocupe in egala masura de disciplina si cu care sa te sfatuiesti 'in luarea deciziilor (daca esti un rata singur).

Colegele de serviciu Baiatul care tunde iarba.

Tdndro mamo cu copiii ei, cu care te Intalne~ti adesea pe strada.· Un tato drogut pe care I-ai cunoscut I'mpreuno cu copiii la iarbd verde.

Pus+ii din vecini care ies cu bOietii la fotbal. Doamna In varsta, vecinii

.Aceosto este familia 16rgito a viitorului!"

96

Poate ca nu sunt alti copii cu care sa se joace sau nu exista locuri sigure 'in jurul casei sau al blocului unde copiii 'sa se joace.

Cand se intampla lucruri grave, nu averi pe nimeni cu care sa vorbiji ~i in care sa aveti incredere sau care sa vii ajute material, care sa devina pur si simplu "familia" dumneavoastra,

FaptuI ea toate aceste lucruri nu exista nu inseamna ca ele nu pot fi gasite. De exemplu, unele persoane varstnice dubesc cu adevarat copiii. Nu s-ar putea gasi niste ,~bunki" care locuiesc prin apropiere ~i care at putea deveni membri eu drepturi depline ai familiei durnneavoastra? (Dumneavoastra le vopsiti tavanul, iar ei au grija de copiii dumneavoastral)

Exista alti parinji singuri sau care sufera de singuratate chiar in vecinatatea durnneavoastra, Chiar credeti ca oamenii merg 1a prezentari promojionale de dragul de a cumpara marfa oferita? Ei merg pentru a-si ocupa timpul sau pentru a vorbi cu cineva. AlP. parinti simt nevoia sa vorbeasca cu dumneavoastra,

Dad sunteji interesati, veji afla despre diferitele grupuri care s-au format in comunitatea dumneavoastra. Locurile de joaca Ie of era copillor posibilitatea de a se juca si parintilor oportunitatea de a vorbi. Cursurile pentru adulji sunt locuri placute de intalnire intr-o ambianja agreabila. Scolile, gradinitele, centrele de sana tate pentru copii, grupurile ecologiste, gimnastica sau biserica - alegep singuri ce vi se potriveste eel mai bine.

Este dificil, iar dad. va Yeti muta, va trebui sa a luaji de la capat. Cu toate acestea, puteji sa va ereati a familie ex tins a; daca nu pentru dumneavoastra, atunei de dragul copillor.

Exista ins a si a alta structure de familie care este foarte imporranta, chiar dad sunteji 0 familie obisnuita, eu doi parinti si doi sau mai multi copii,

Atunci cand aji devenit un cuplu, a fast simplu. Nu eraji decat doi ~i probabil ca v-ati distrat.

97

Apoi, dupa ce familia durnneavoastra a devenit mai numeroasa, lucrurile s-au eomplicat. Multe familii se regasesc in structurile de mai jos:

Probabil ca le-ati experimentat pe toate trei, Iar, 0 data eu cresterea numarului de copii, combinatiile pot fi lid mai dure.

Acestea sunt structuri care se pot forma din cand in cand in familie, dar ele pot duce la probleme grave daca devin norrnale,

Am descoperit la sutelecle familii care cautau ajutor ca apropierea cuplului de piirinJi este foarte importaniii. Copiii par sa creasca mai usor ~i mai fericiti atunei cand mama ~i tatal sunt afectuosi si atenji unul cu celalalt - astfel incat copiii nu se pot interpune intre ei, chiar dad. ar ineerca (ceea ce VOl" ~i face),

"foe

.,. drcqoste"

'I' k_::XffHf

1:~oOlt/

"pare~ ./ or fj

o luptd"

Un expert a devenit renumit spunand cit cea mai buna educa-, he sexuala din lume era atunei cand tata 0. ciupea pe mama cand trecea pe langa ea in bucatarie si atunci cand mama chiar savura acele momente! Orice altceva era de prisos! In interesul nediscriminarii sexuale, consider ca: tot la fel de bine s-ar putea face educatia sexuala ?1 invers (mama ciupindu-l pe tata!).

Se pare ca, intr-adevar, copiii au un sentiment de siguranta mai mare atunci cand parinjii petree un timp impreuna ;;1 ei nu au voie sa-i Iritrerupa, Daca nu obisnuiji sa faceti acest lucru (si copiii sunt Intotdeauna pe primul plan.chiar daca sunteji Intr-o discutie en partenerul cand ei vi seadreseaza), atunci trebuie sa incercati sa va schimbati acest obicei,

, I

99

Problemele rncep sa apara atunci cand:

• un parinte se coalizeaza frecvent cu copilul impotriva celuilalt parinte:

• un parinte cauta afectiune si susjinere la un copil, preferandu-I pe acesta, ill lac sa le caute Ia sotul sau /sotia sa;

• copilul este imp ins sa preia locul unuia dintre parinji, de exemplu, trebuie sa aiba grija de fratii mai mici sau sa ia decizii in locul parinjilor,

M-am infuriat destul de rau cand am auzit a ruda bine intentionata spunandu-i unui baiat de 9 ani, al carui tata tocmai de~edase: "de acum inainte va trebui sa. fii barbat si sa ai griFi de marnata". Copiii trebuie sa-si traiasca copilarial

Fiecare om este diferit si nici un sfat nu poate fi In totalitate corect. Tor ce pot face este sa va transmit cateva reguli generale pe care le-arn descoperit de-a lungul tirnpului si care soar putea aplica in cazul dumneavoastra si al copiilor dumneavoastra.

• Intr-o familie cu un singur parinte, copiii sunt mai fericiji atunci cand parintele lor are 0 relatie afectuoasa cu un ait parinte, Indiferent daca este vorba despre parintele lor biologic sau nu, sau de faptul ca cealalta persoana adulta este de sex opus sau nu, nu conteaza prea mult; ceea ce conteaza este ca parintele sau sa fie sustinur cu drag de eel putin un "aIt" adult mai special.

• Copiii sufera atunci rand confIictele din familie se perpetueaza, dar sufera la Eel de tare si cand 0 casnicie se destrama. Studiile releva clar acest lucru. Cuplurile sunt datoare sa se lase consiliate §i sa-~i clarifice problemele aparute in sanul Ior. Nu intrati in panica - toate casniciile trec si prin momente dificile. Dad. nu aveti un partener violent, vicios, mincinos invederat sau care refuza orice fel de comunicare, sansele dumneavoastra de reusita sunt foarte bune. Trebuie sa facer insa eforturi pentru aceasta.

100

101

102

103

104

Copiii seschimbii a data eu varsta, Ceea ce-i spuneti unui copil de 3 ani nu trebuie sa fie valabil pentru un copil de 7 ani sau pentru un adolescent. Ideea de etapa de viata va va ajuta sa intelegep mai bine ce se petrece la a anumita varsta si care este reactia cea rnai potrivita,

Etapele de viaj:a prezentate in continuare au fost discutate cu

mii de pill-inti $i de cele mai multe ori raspunsul a fost: "Aaahhh! Exact asa estel" sau, cateodata, "Dadi. am fi sfiut asta mai devre-

me!"

Etapele de dezvoltare a copilului

Sa urmarim aceste etape m~J in detaliu.

Pot avea incredere in acesti oameni?

0-61uni ~

Bebelusii apar pe lume ca niste fiinje de pe 0 alta planeta, Primele lor gAnduri ~i sentimente sunt destul de confuze, dar searn~a

eu:

"Sunt in siguranta?" "Cine rna va hrani?"

liCe s-a intarnplat cu salteaua mea cu apa?"

"Ace$ti oameni par draguti. Cum pot sa-i jin aproape?" "In ee m-am asezat?"

Nu are rost sa~i eereti anurnite lueruri bebelusului sau sa-l critica]i pentru ca lIinghlte tot". Trebuie sa.-i ghiciji necesitajile (de a-I schimba, hrani sau legana, de a-l tine pentru a se elibera de gaze, de a, .. l plimba). din moment ee el nu poate sa' va spuna ce 'doreste.

Important este sa nu-i ignora]l strigatele de ajutor, pentru ca va deveni apatic $i deprimat daca nu 11 bagafi prea mult timp in seama, Este la fel de important sa-llasaJ:i silinceapi'i sa plAngii

106.

puternic a clipa sau doua, pentru a tnvaja Ca poaie face ceca pentru a i se sesiza nevoile, ca. dad plange va prirni ajutor .. Un copil care este manit intotdeauna inainie de a spune c~ ii este foame poate avea mai tarziu dificultati in a sti ce doreste,

Facandu-i un masaj copiluluisi mangaindu-l, prcducand diverse zgomote in jurul lui, uitandu-va la el eu zambetul pe buze, toate contribuie la dezvoltarea sa pentru a deveni mai fericit, mai vesel, un copil care doarme, se hraneste $i Invata. mai user. Masajul s .. a dovedit a fi un tratament rapid pentru copiii

care sufera de constipatie. .

Ati observat cum, in culturi mai tnjelepte, copiii sunt purtaji legaji de marne, in €$arfe si genti? Conform tradijiei din Bali, copilul nu trebuie sa fie pus pe pamant inainte de a implini varsta de 6 luni. tmiinte de aceasta varsta, el nu este lasat deloc din brate, Hind preluat din bratele unuia dintre .parinp in ale celuilalt. Noi am considers imposibil acest lucru, dar merita eel pujin sa ne gandim Ia el.

Exploreaza Iumeal 6-181uni

Este vremea cand copilul 1nckpe sa se autoeduce. Ia contact eu lumea mare si frumoasa gustand, mergand in patru labe, impingand, carand, tragand §i bagand in gura tot ce-i apare in fata.

Puteji economisi foarte multa energie creandu-i copilului 0 zona sigura, adecoaiii varstei sale, in incinta easel, astfel tncat sa nu fiti nevoiti sa-i tot interziceti sa faca anumite lucruri, Pune]i radioul undeva cat mai sus, amanaji reinnoirea tapetului in camera, iar copilul dumneavoastra va putea explora in voie.

107

urmatoare sa devina rebel §i ce.ertare1,iSfiind aceste lucruri. ne este mai user sa le facern fat;\. wndife)!~de marimea valurilor. fluxul reprezinta un progres,

• Se manifesta sexualitatea: Tan~rul mbuie sel afle d\. sexul este un lucru bun, ca sexualitatea e&5te bi~~lnita si sanatoasa si ca implica anumite responsabilitajti in P~ldecizionaL Parinjii nu trebuie sa seduca §i nici sa r~Spunla seductiilor venite din

partea unui tanar. '

• Se produce ruptura, Unii tllileri S€despart de familie m~~ incet, altii mai repede! Yeti rec11ll0a§I!5ihtatiile in care tinem trebuie sa creeze si sa intrejina ~~sel1iimi pentru a avea energia de a se desparti. Nu resimJitI tO~lfoarte personal. La fel ca atunci cand nasteti un copil- si d€3partirea de tinerii adulji este destul de dureroasa, dar nnerita"~~rtu1.

112

urmatoare sa devina rebel si certare], ;itiind aceste lucruri, ne este,rnaiu~or sa Ie facem fata. Indiferent de marirnea valurilor,

fl uxul reprezinta . un progres, ,

• Se manifesta sexualitatea, Tanarul trebuie sa afle ca sexul este un lucn, bun, ca sexualitatea este binevenita ~i sanatoasa si ca implid1anumite responsabilitaji In plan decizional. Parintii nu trebuie sa seduca si nki sa raspunda seductillor venite din partea unui tanar.

• Se produce ruptura. Unii tineri se despart de familie mai Incet, alfii mai repede! Veti rscunoaste situatiilein 'care tinerii trebuie Sa creeze si sa intr~tinii disensiuni pentru a avea energia de a se desparti, Nu re~imtiti totul foarte personal. La fel ca atunei rand na~te}iun copil; ~i despartirea de tinerii adulji este destu:l de dureroasa, dar merits efortul.

112

113

114

115

116

117

Am locuit 1a un moment dat in Papua Noua Guinee, intr-o localitate situata pe coasta. Copiii de aco1o nu locuiau impreuna cu p~iJn}ii IqJ;"c:' s~ f:l11ltapdintr-Q casa, In alt.a dURa bunuIJ;orplac! C~Rii (ie JiCh~nhp~teau fi vazup car§:qd ill bra}~ bebelu~l. 5au, aya:tand focurile pecareJierbeau oalele cu mancare, La varsta de 14 ani faceau muncile adultilor plini de incredere si cu mandrie. Fiind nou venit si eel mai interesant personaj din sat, cateva zed de copii dormeau pe veranda mea.

Mi s-a parut ea, acolo era usor sa iii parinte, pentru ca rmparteai munca si distracyi,a cu intregul sat. De fapt, fiecare adult era parinte,

in societatea noastra, a fi parinte nu poate fi impar}it cu aljii §ii nu este deloe sigur pentru copii sa se mute dintr-o casa in alta in interiorul comunitatii.

Este usor sa simtiti ca sunteti obligajisa deveniti un "superparinte"f§li saraspu'n'dep tutur~r necesitatilor copiilor dumneaveastra legate de distractie.educajie, dragoste si afectiune, hrana, bautura, siguranta, imbracaminte si curatenie. Dad. sunteji piirintele care sta acasa eu copiii, va simtiti domesticiji si legaji decasasi ta:qjiti dupa compania unui adult. Daca sunteti parintele care aduce banii in casa, va simjiji ca un cal de tractiune cu prea putin timp pentru casa si familie. Nu este de mirare, in aceste condijii, ca parintii care au unul sau doi.copii subcinci ani sunt aproape permanent epuizati, iritati '§i Ia limita cu sanatatea,

Atunci cand ne simtim bine si suntem tntr-o companie placuta, sanatosi si odihniti, putem sa ne dedicam copiilor nostri si 0 facem cu placere.Insa atunci cand ne simtim obosiji, bolnavi, singuri §i nu ne mai vedem capul de griji, ajungem intr-o stare in care copiii devin a ameninjare, un concurent in lupta pentru supravietuire. Aceasta situatie poate deveni periculoasa pentru dumneavoastra, pentru casnicia dumneavoastra ~i pentru siguranta copiilor dumneavoastra.

Parintii suprasolicitati ar putea ajunge in situajia de a nu mai putea continua sa tie parinti, Estevital sa invatati sa aver grija de dumneavoastra: numai atunci' puteti fi niste parinti veritabili. Copiii dumneavoastra au nevoie de parinji fericiji si sanatosi, Acest capitol va va ajuta saajungeti ~i sa ramaneti in aceasta stare.

120

Cu totii avem nevoie de "combustibil" Adesea discut cu parin]i care nuYnteleg de ce nu mai fac fata, Ei se asteapta la performante supraumane, fara sa-si dea seama ca noifiintele umane avem nevoie de "combustibil". Noi nu ne hrfu-tim doar cu al~ente: avem nevoie de "energie" sub forma de dragoste, recunoastere, mangaiere si conversajie cu ceilalji.

. Fiecare persoana cu care vorbesti sau te intalnesti fie iji Iura din energie, fie iti da: energie. De aceea vorbim despre unii oarneni ca fiind "absor])anti". Este ~i motivul pentru care ne temem de telefoanele din partea anumitor persoane sau preferam sa parcurgem un drum lung doar pentru a ne tntalni cu un prieten care ne face sa ne simtim bine.

Copiii ne pot reda energia, dar in cea mai mare parte a timpului este corect si potrivit sa Ie "reindlrcam" noi bateriile. Oricum, daca suntem unica lor sursa de energie si aceasta seaca, ceva trebuie sa se intample.

Gandi}i-va a clipal Unde este acul rezervorului dumneavoastra de energie in acest moment?

Aceasta este pozitia normala a acului in ce va priveste? intot~ deanna sunteti la limita inferioara?

Adesea ne'tratam corpul ca pe masina proprie: uneorinu mai face doua parale, cauciucurile sunt uzate, iar revizia trebuia facuta cam de multicell

Poate .ca va face placere sa privi]i la oamenii din viata dumneavoastra ~i sa va.gandiji in ce masura acestia sunt de folos sau nu pentru rezerva dumneavoastra de "combustibil". Uneori, oamenii i§ii dau seama d. II prietenii" lor pur si simplu !e fura energia si nu le dau nimicin schimb: E cazulsa va cautati alji prieteni! Oamenii care v-au facut bine candva (~clusiv patin~i!) pot fi acum doar 0 sursa de sentimente negative. Daca doriji, puteti schimba modulde interactiune cu oamenii, astfel incat

sehi~burile sa fie pozitive, '

121

. "Buna. draga, am avut 0 sl1pHimiinli ingrozitoare!"

I,Eu m-am distrat. Hai sa.-p. povestesc."

"Doamne, ce de probleme am avut astaz; la birou."

"A'§ putea sa ascult ce vrei sa-mi spui despre ei sau preferi sa. facem planuri pentru urmatoarea vacanja?"

.Bste 0 strategie simpla si, daca este aplicata cu buna dispozijie, aduce beneficii ambelor pru-p..

La un moment dat, am petrecut cateva ore tmpreuna cu un grup de circa 20 de pro-inti inventariind dille prin care phin}ii l'§i pot IIreincarca bateriile". Ne-au venit 0 serie de idei bune.

• Angajaji 0 doica,

• Inva.tap.-vll sa deveniji plictisitori pentru copiii dumneavoastra, astfelmcat acestia sa va lase in pace 0 vretne.

• Petreceji 10 minute ell partenerul dumneavoastra cand el sau ea se intoarce de la servieiu: schimbati ve~ti bune sau stap. pur '§i simplu tmpreuna. (Daca. copiii sunt linistiji, pot sta cu dumneavoastra: daca nu, trimiteji-i ~n alta. camera.)

• Petreceti jumatate de ora in fiecare zi acordandu-le copiilor intreaga dumneavoastra atentie, in loc sa va. dedicati lor toata ziua, insa cu gandul in alta parte. Usap.-i pe copii sa-§i faca planuri ,§i_sa se bucure de ce vor face impreuna cu dumneavoastra in jumatatea de ora dedicatalor,

• Inva.t.ap. sa va deconectati intr-un mod placut, astfel inca.t sa va relaxaji §i sa va. gandi}i la lucruri placute in timp ce rezolvati treburile gospodaresti sau alte lucruri.

• Ga.tip. uneori mancarurile asa cum va plac, tnloc sa. mancati

numai ce ramane de la copii.

• Ascultati muzica dumneavoastra preferata,

• Petreceji mult timp alaturi de alji parinji,

• Spuneti-i dar partenerului ce doriti de la el: afectiune, sex sau doar campania sa. Incercap sa satisfaceji '§i sa inJelegefi necesitatile celuilalt atund cand ele apar. Daca, deobicei, doar vorbiti cand sunteji tensionati, tncercaji un masaj. Daca de obicei doar va atingeti, incercaji sa vorbiji,

• Cu regularitate, efectuati macar 0 activitate care nu are nici 0 legatura cu a fi parinte, ci doar va da persona] 0 satisfacjie.

• Tineti 0 carte buna la indemana, pe care sa 0 deschideti lnainte de culcare sau dupa-amiaza,

122

• Profitati de tot sprijinul §i ajutorul din jurul dumneavoastrg vecinii, gradinijele §i cresele, cIuburile de fitness (mai ales cele cu 0 atmos£er~"placuta), terenurile de sport, locurile de joaca etc. .

• Folosit] cre~a sau doica pentru a avea mai mult timp pentru dumneavoastra, nu-doar pentru a alerga prin magazine sau la

slujba, ~

• invatap. cii IIdezordinea este frumoasa" ~i renuntaji pentru cAp.va ani la idealul' de casa ordonata (puteji fine in permanenta un aspirator in, spatele usii '§i Ie puteji spune oaspetilor:

"Vai, tocmai'voiam s~ rna apuc de curatenie!").

• Creaji spatii penlrucopii, in care sa nu existe lucruri valoroase, iar suprafejelemobilei sa fie usor de curatat, Aceasta vit va scuti sit spuneji de 0 mie de ori pe zi "nu".

• Pastraji in casa. c'olpiri curate '§i frumoase (chiar daca este . vorba doar de dormitorul dumneavoastra), in care copiiinu au ce cauta, astfelincAt sa aveti un loc frumos in care sa Va

retrageti. .

• Vorbiti, rezolvaji-va pioblemele, faceji planuri in sufragerie.

Stand jos fata. in fatli,fAri1 copii prin preajma. Nu transfermap patul in loc de dezbatere. Patul tndeplineste functii mai placute decat aceasta.

12.3

Dar nu am timp pentru mine!

Parintii care ajung cei mai stresaji sunt cei care si-au impus cele mai inalte standardesi care si-an plasat necesitajile proprii pe ultimele locuri ale listei. "Dar,doctore, nu injeleg. Tocmai am terminat de redecorat camera si am scos din cuptor prajitura pentru petrecerea lui Tyson, cand rn-a apucat durerea aia cumplita de cap. Nu puteti sa-mi prescrieji ceva, pentru ca trebuie sa fug acasa ca sa calc rochia lui Darlene?"

De fapt, aveji trei responsabilitati in calitate de parinte. Vi le prezentam in ordinea importantei lor:

• sa aveji grija de propria dumneavoastra persoana,

• sa aveji griji1 de relajia cu partenerul dumneavoastra:

• sa aveji griji1 de copiii dumneavoastra .:

Oamenii considerau adesea in trecut ca a fi parinte inseamna sa faci sacrificii enorme si sa devii stergatorul de picioare al celorlalji, Nu e de mirare ca atat de putini oameni opteaza astazi in favoarea copiilor, Aceeasi oameni care considera ca a fi parinte inseamna a te auto-abandona pot fi auziti spunand la varste inaintate sau la batraneje: "Dupa tot ce am facut eu pentru tine" si liNe-am sacrificat cei mai buni ani din viaja", tncercand sa obtina ceea ce i~i doresc prin sentimentul de vinovatie pe care 11 induc copillor lor. De fapt,.~ fi parinte este cateodata ceva ce facem pentru noi,

Grija pentru dumneavoastra, pentru partenerul ~i copiii dumneavoastra merg de fapt mana in'mana. Daca avejigrija de dumneavoastra, deveni]i mai fericiji ~;i mai dornici Sa daruip. - daruip. pentru dt aveti aceasta opjiune si de pe pozitia 'omului implinit.

Daca va ocupap de parteneru1 dumneavoastra, va reamintiji ca sunteti un adult apreciat si atragator, §i nu doar un parinte care ate griji1 de copil sau aduce bani incasa, Aveti un sentiment de stabilitate, care Va ajUta sa varelaxaji, insa puteji §i sa va dezvoltaji, sa. va schimbati daca este nevoie, pentru a va mentine interesul propriu pentru partener si invers, .

Grija pentru copii decurge din cele de mai sus: daca aveji senzajia ca ap. ales ca obiectiv sa fiti parinte, qadi aver. grija de dumneavoastra, aveti un partener $i prieteni care va sustin §i Va

124

reamintesc meritele, atunci va fi simplu sa le oferiti mai rnult copiilor. Rezervorul durnneavoastra de energie va fi cel mai adesea plin, iar copiii nu vor trebui sa intre in panical Sfar~;itul predicii!

125

I

I

126

127

Dad} sunteti invafatdr in scoala primara:

Cum puteti contracara programarile negative ale copiilor carora Ie predati

Atunci cand un copil merge la gradinitii, veti reusi sa recunoasteji "programarile negative" foarte clar.

Care sunt principalele indicii?

• un copil care sta retras de restul copiilor.. care este trist sau agitat si care nu raspunde la manifestarile de afectiune din parteacelorlalti copii;

• un copil care este prezent, tnsa, atunci cand are ceva de invatat sau de realizat 0 activitate, nu se implica §i priveste temator sau distrat atunci cand este abordat direct;

• uncopil care Ii bate pe ceilal]i si nu reactioneaza cum se cuvine atunci cand va adresati lui (de exemplu, rade atunci cand este pedepsit) si care nu pare a avea schimburi pozitive cualti capii.

5-ar putea sa aver in clasa dumneavoastra copii apartinand uneia dintre cele trei categorii sau copii care combina cele trei . caracteristici.

Pentru 0 mai buna tntelegere, sa ne aplecam asupra fiecarei categorii in parte.

Copilul trist ~i singuratic

Trebuie sa intelegem ca acestui copil i-au lipsit afectiunea ~i aprecierea in prima partea a viejii sale (0-2 ani). El are nevoie de mesaje pozitive, care nu au Iegatura ell performantele obtinute de el, ci tin pur'~i' simplu de existenta sa umana,' de exemplu:

"Bona Eric, rna bucur sa: te vad." 0 atingere prieteneasca, 0 tmbratisare, fara a-i cia insa sentimentul ca este diferit de ceil alti, Ii confirma increderea in sine.

Asemenea strategii utilizate de-a lungul mai multor zile sau saptamani vor avea ca rezultat 0 relaxare vizibila a copilului la scoala, relaxare care va fi inceputul inijierii unor contacte cu dumneavoastra - de exemplu, va arata lucrari proprii, va zambeste atunci canq treceti privirea prin clasa, va vorbeste etc.

129

Copilul autoeritie, care nu se incumeti sa inceree eeva

Probabil di acestui copil is-au satisfacut necesitajile primilor ani de via~l1, dar a fost supus la multe umilinje verbale de cand a fost suficient de mare pentru a asculta, (de fapt, de cand era tnca foarte mic), Aceasta situajie apare mai ales aeolo unde mamele mai au un al doilea eopil :;;i au tendinja de a-I critic a verbal pe

primul nascut. . .• .. .

Multi plirinp, mai ales atunci cand tree ei l~l:;;l prmtr-o

perioada grea, j~i umilese copiii de fiecare data cand vorbesc cu ei. Copiii aflatitntr-o astfel de situajie (probabil eel putin unul din zeee) vor spune di sunt prosti, di nu pot face un anumit lueru atunci cand li se da 0 noua sarcina,

Remediul este dar: faceji tn faja acestor copii multe afirmajii pozitive. Ideal ar fi sll le transmiteji mesaje pozitive atat tn ceea ce priveste realizarile lor, cat ~i in privinja existenjei lor. De exemplu: "Ai flicut aeest lucru foarte bine", Jmi plae ideile tale exprimate in aceste desene", dar ~i "Mil bucur sa te revad" sau pur ~i simplu "Buna". Cu toate aces tea, nu este cazul sa exagerap - faceticomentarii retinute, pe care ei le pot suporta.

, Trebuie sa urmanp. sa evitaji umilirea copilului (due chiar te tndeamna la a~a ceva), ~i sa Iolositi enunturl hotMate $i afirmative in locul celor care tncep cu "tu ... " pentru a va controla copilul.

De exemplu, spuneti-i: "Mergi ~i adu geanta acum!", tn Ipc

sa-i spuneji: "Doamne, ce uituc esti!" ,

Pentru un impact durabil al atitudinii, pMir),pi copilului vor avea :;;i ei nevoie de ajutor, Veti observa probabil di sunt obositi, extenuati de munca, avand anumite resentimente si fiind mereu pregiHiJi sil se disculpe. Modalitatea ceamai indicata de at:'ordare este 0 discujie obisnuita ~i prietenoasa tnainte de a aborda problema, mal degraba decat un atae frontal de genul: "Avep. un copil

problema". '

Puteti spune pur si simplu ca ati observat la eo_piluI l?r. un sentiment redus de auto-apreciere, ea s-ar puteasa fie sensibil la umilinte ~i ea are probabil nevoie de mai multe laude.

Pentru parintii din categoria mai sus mentionata, citirea acestei cMti va fi de mare folos. Le-ap. putea imprumuta exempiarul dumneavoastral

130

Copilul agresiv fala de ceilaltl copii §i sarcastic eu dumneavoastra

Am lasat la urma aceasta eategorie! Acest copil poate fi mai bine Injeles daca p.nem cont ca nu a cunoscut decat manifestari negative, ell a crescut tntr-un me diu violent ~i nu a avut ca exemple decat modalitati de relationare negative. Este posibil ca PM'intii acestui copil sa se lupte permanent unul eu altul, daca nufizic, atunci verbal.

Este important faptul ell acest copil nu a ales agresivitatea pentru a lnteractiona, ci s-ar putea ca acesta sa fie singurul mod pe care I-a tnv4tatpentru a interacjiona eu ceilalji.

Este foarte important 54 tntelegeti ca.Ia tnceput, copilul nu va va raspunde la caldura ~i laudele cu care n inconjuraji (dar menta sli Incercati).

Profesorul trebuie mai mtai sa stabileasca 0 legaturli prin modul tn care copilul asculta - ~i anume un angajament: ferm. Acest lucru trebuie facut, binetnteles, farli a-l umili,

I '

, Astfel, in primele saptamani, reactiile dumneavoastra trebuie

si:!. consteaintr-o abordare ferma, dar prietenoasa $i 0 solicitare clara cu privire la modul tn carecopilul trebuie sa secomporte ("Nu mai face asa ~i vino sa~p. dau 0 carte", "Stai jos acum si apuca-te de desenat").

Modul de a interactiona pozitiv si semnificativ cu un eopil agresiv este de a persista - cu severitate, dar fara a vli infuria sau a deveni irascibili. Contactul vizual, in special cu 0 licarire de umor atunci cand va reafirmaji eererile, ii va semnala ca sunteti suficient de puternic pentru a-I "imblanzi", astfeI tneat se poate relaxa.

Dupa ce a fost stabilita 0 asemeriea relatie, pot fi adaugate mesaje pozitive care sll tndemne la acjiuni pozitive. Aceasta metoda poate sa difere de tea a parintilor, care observa prezenta copiilor doar dupa ce acesta s-a plictisit de joaca, Asemenea copii raspund cel mai bine daca Ii se Incredinteaza anumite responsabilitap. speciale (de exemplu, "si:!. stranga echipamentuI") - un rol curesponsabilitati veritabile si cu avantaje. Daca stabilesc 0 relajie de "prietenie'" cu dumneavoastra, dobandind capacitatea dea sehimba mesaje pozitive, vor fi capabili sil 0 extinda ~i asupra aitor copii.

131

Daca sunteti profesor de Iiceu

Copiii "programap" negativ ies in mod deosebit in evidenta in liceu, De fapt, prin natura lor, liceele pot chiar inrautliti aceasta "progtamare" .

Adesea, liceele seamana cu niste uzine - tanarul are irnpresia ca este un nimeni, facand ceea ce i se spune ~i producand lucruri.

In general, in licee invata un numar foarte mare de elevi (de cele mai multe ori, peste 1000intr-o scoala, desi studiile recente arata eli 300-400 de elevi intr-un liceu sunt suficienji): nu exista o baza la care sa se intoardi (liceenii nu sunt pe teritoriullor si adesea i~i schimba cercul de prieteni); si un mod impersonal de pre dare (a mvata de Ia diversi profesori, care predau la ata! de multe clase, meat Ie este greu Sa retina numele tau, ca s.1 nu mai vorbim-de posibilitatea de a se interesa de tine) .

. in stud We mele, am descoperit eli liceenii se confrunta eu patru probleme majore in liceu: munca, sarcasrnul ~i umilintele profesorilor, singuratatea, umilinjele ~i agresivitatea celorlalji elevi, In eeea ee ne priveste, vrem sa dezbatem aid ultimele trei

probleme mentionate. '

132

Sarcasmul §'i umilintele din partea profesorilor

Acesta este un simptom al nefericirii ~i frustrarii profesorului. Putine persoane care nu au avut tangenta eu aceasta profesie stiu ceva despre stresul si dificultatile predarii in liceele din anti '990. Profesorii ocupa locul al doilea, dupa psihiatri, In ceea ce priveste caderile fizice si nervoase datorate muncii.

o scoala mare, impersonala este la fel de deprimanta pentru elevi, cat ~i pentru profesori. In aceste scoli domneste adesea 0 atmosfera de amenintare fizica, la care se adauga situatia familiala, somajul ~i e£ectele acestuia, suferinta psihica datorata neimplicarii autoritatilor pentru a da 0 fata umaria acestui mediu scolar,

Sarcasmul ~i atacurile asupra copiilor apar din d~ua motive.

Primul consta in eliberarea tensiunii interne a profesoruIui: daca profesorul ar fi 0 persoana mai fericita, acest lueru nu s-ar intampIa. Al doilea motiv il reprezinta faptul cli in scoala exista 0 preoeupare continua de a-I eontrola pe copii, iar prin sarcasm ii faeem pe acestia sa fie cuminti, eel pujin pentru a scurta perioada de timp.

133

Un ultim aspect: cu totii ne pierdern din cand in cand cu firea.

Copiii pot face fal~ unor asemenea.izbucniri, tnsa critica permanen~! este cea.care Ii doare. Daca nu va placcopiii, va rugam sa nu incercajt sa devenij] profesori.

Izolarea este de asemenea molipsitoare in Iicee, Priviji curtea liceelor sau culoarul in pauza, Unii elevi sunt in mod vizibil singuri, alpi sunt In ga~ti sau grupuri, dar mai mult fizic, gravitand m jurul grupurilor, fara. s<1 stabileasca 0 comunicare reala,

Baiep.i sunt mult mai toleranji cu noii veniji in grup: fetele sunt mai hotarate in a include SaU ~ exclude pe cineva. Din acest motiv, yep. vedea grupuri decate doua sau trei fete stand tmpreuna dintr-un sentiment reciproc de singurlitate, adesea abia schimband un cuvant,

Singul'ltatea .

In das!, yep. constata cil ~I,lii copii nu au nici cele mai elementare deprinderi de comunicare. Ei vor fi capabili sil scoata doar douatrei cuvinte printre dinji, atunci cand ne adresam lor, ~i nu vor incepe 0 conversajie din proprie inifiativli. Abia de curand unii profesori de limM materna ~i alp specialisti au tnceput s~ abordeze aceste competenje vitale,

Copiii singuratici trec neobservati, pe cand cei g~.lagio~i ~i agresivi au a pozijie mai avantajoasa, pentru ell primesc eel' pujin 0 parte din atentia pe care ~i-o doresc. Abia la .0 a doua privire asupra clasei la care predati ii Yeti remarca pe cei singuratici sau .pe cei care nu spun nimic: cu siguranja, ei vor fi prezenti in clasa,

Dacasunteti dispusi sa acordaji IIl'rioritate" celor cAp.va copii singuratici din fiecare clasa, stabilind voit eontacte cu ei ~i interesandu-va de munca lor flira sa-i.aduceti in centrul atentiei, atunci acest strop de atenjie ii va ajuta s.1 castige tncredere in sine.

Orice efort de a umaniza experienja scolara - de exemplu, decorarea unei clase, excursiile, drumetiile ~i folosirea in aetuI de predare a competenjelor sociale, orientarea in sensul comunicarii interumane ~i al consolidarii respectului de sine - va fi foarte profitabil. Liceul reprezinta pentru multi copii ultima sansa de a iesi din "programul negativ" de viata, Faceji tot ce va sta in putinja 111 acest sensl

134

Agresivitatea fizica §i verbala

Huliganismulnu este cauzat de "copiii rru". Problema consta in faptul ca de fiecare data un simptom din viaja de adult apare in viaja copiilor. Un sistem totalitar opresiv, fieacasa, fie la ~t::oala, conduce la 0 situatie m care" victimele" se napustesc una asupra

celeilalte. .

ln timpurile imemoriale, pe vremea cand principii ii chinuiau pe nobill, acestia din urma se razbunau pe larani, care la rAndul lor i~i bateau nevestele ~i copiii. Dad! aceasta dinamica nu este suficient de clara, putel11. explica lucrurile in felul urmator: autoritc'1tile scolare tncearca sl opreasca persecutia printr-o mai mare persecujie, iar rezultatul este tensiunea mai mare ~i violenja din

sistem. .

Acolo unde profesorii primesc facilita~i1e adecvate ~i sprijin in activitatea lor, iar copiii sunt tratati sever, dar 1$i menjin respectul de sine, huliganismul intre copii dispare, Desi dotarea materiala a ~colii cdnteaza., aceasta nu se poate compara cu modul In care oamenii se poarta unul cu celalalt, de la ~f tn jos.

$coala nu €ste de obicei sursa problemelor serioase ale copiilor. Cu toate acestea,este 0 cale de a alunga nefericirea!

'" . tntr-unstudiu edificator efectuat la Melbourne se releva faptul dl aduljii artalfabep. au avut eu totil probleme de adaptare inca tnainte de a incepe ,coala. $coala nu a reusit sa diminueze la acesti copii sentlmentul de teama ~i Jipsa de respect de sine, care au devenit un handicaptn privinja capacitajii lor detnvatare,

Faptul dl scoala a (fat gres tn a-i ajuta pe copiii cu problems este rareori vina profesorilor. Vina este a sistemului scolar, care funcjioneaza ca 0 fabrica: predam la clase eu 30-40 de copii ~i ne

miram ca cei mai mulp nu inva~a. bine. .

135

Conc1uzii

Nici un profesor, indiferent cat este de dedicat profesiei, nu poate oferi atat sprijinul emotional, cat si stimularea necesara pentru a inv:a~a bine unui numar de 30 de copii. 1n curand vom restructura invatamantul indiferent cu ce tip de profesori, astfel indH fiecare copil sa aiba parte de atenjia ce i se cuvine, Pana atunci insii, inva>amantul va fi 0 batalie d.in care nu toti vor iesi irtvingatori.

Piind un profesor caruia ii pasa (cad altfe1 nu ap. citi acest

capitol) ~i pentru ca doriji sa aplicaji eat mai multe din cunostinjele dumneavoastra, permiteti-mi sa lnchei eu cateva

rugaminji:

• elimin ati umilintele din clasa si folositi metode severe de

I f 'OS,

control;

• cand' vii confruntati cu copii problema, care probabil di deja v-au secatuit, gandip-va la metodele prezentate aici:

• aveji grija sa va satisfaceji propriile necesitaji de afirmare pozitiva si de tandrete. Sunteji 0 specie in perieol, iar copiii nostri au nevoie de profesori sanatosisi vli!

Dad! sunteti.om politic san reprezentant local!

Familia nu esteo insula. Familiile sanatoase pot exista doar daca societatea raspunde nevoilor lor. Societatea poate £i privita ea un dub social imens, la care cu totii platim 0 cotizatie, lucram £oarte mult ~i primim in schimb diverse beneficii,

Clubul social este departe de a fi perfect. Nu numai 4 este dezorganizat, dar membrii CU interese diferite incearca sa schimbe constant directia actiunilor noastre in favoarea lor. Din

, f

acest motiv, trebuie sa lucram din greu pentru a ne asigura di noi

~i ceilalji ne primim cota parte, fiind. pe de alta parte, suficient de intelegatori pentru a nu provoca falimentul clubului.

Mai ales parintii considera ca. trebuie sa negocieze cu lumea pentru a face un targ corect in favoarea copiilor lor. Parinjii nu vor lupta doar pe plan intern, in cadrul familiei, pentru educarea copiilor. ci si pe plan extern, in societate, mscriindu-se in comitete scolare ili organizatii de toate tipurile.

136

I I

. Bineinteles d\ balanja se poate inclina in orice directie. La una din extreme intalnirn familia neimplicata, care nu se alaturii vietii comunitare si care poate fi manipulata ca 0 oaie spre un stat. t?tali~ar. Dtmpotriva, intalnim parinji care se implica in plan politic (dm punctul de vedere al carierei sau pentru 0 anumlia cauza), astfel incat nu mai au 0 viata de familie, sufera cu nervii f?i se simt fara vlaga, in timp ce 1;;1 neglijeaza propria casnicie iii proprii copii,

Aceasta carte a abordat aspectele interne, ocupandu-se de viaja din cadrul familiei - un subiect important, care are nevoie de ocontragreutate. Acest scurt capitol dorestesa contureze noul mod de inlelegere a rolului familiei intr-un context mai largo

Diagrama din pagina urmatoare ne prezinta asa-numitul "contract social" - ceea ce primim pentru c11 suntem membri ai societajii, Imaginea pare unilaterala, dar nu este asa, Familia liii dedica rnunca, achita impozite la stat :;;i contribuie pe multe alte cai la folosul societatii, Familia se simte adesea dezavantajata - poate ingrijirea sanata)ii este scumpa sau de slaba calitate, nu exista facilitap. sociale, slujbe pentru tineri etc. Aceasta tnseamna di familia va trebui sa lupte pentru lucrurile de care are nevoie.

in numeroase seminarii am vorbit despre IIdrepturile parintil~r" si am descoperit ca parinpi sunt nemuljumiti de serviciile oferite (~coala, medici, administratie locala s.a.), Facam;l abstractie de faptul d\ este in firea omului Sa se plfulga, cei mai mulji pannp. se simt dezavantajati - in special de catre autoritaJi. Conceptul de severitate se aplica :;;i in aceste cazuri, iar noi ii ?,vli~!m pe parinp prin jocuri pe roluri :;;i prin repetarea strategiilor cum sli. se comporte eu medicii evazivi., eu funcjionarii publici nepcliticosf cu profesorii aroganji etc. pentru a-si satisface cerinjele de consumator.

Luarea unei pozijii in spatiul public inseamna actiune concerta~a, pentru ca 0 singura voce nu se poate face auzitli. Apar in ace:;;ti ani tot mai multe grupuri de interese :;;i de acjiune, S-a renuntat tot mai mult la grupurile obisnuite pentru petrecerea timpului liber (clubul pentru tmbunatajirea terenului de terns etc.), preferandu-segrupurile de actiune de marime medie, de exemplu pentru protejarea mediului tnconjurator, scoala etc.

137

Politkienii artrebui s~ salute asemeneatendinte, care reprezinta de £apt caleaspre adevarata democratie ~i totodata 0 solutie cu costurireduse pentrudezvoltarea comunitara. Stru~turile de buna vecinatate implicate previn abuzul copiilor mai bine decat medicii sau asistentii sodali.

I

prietenie facilitap. sociale informare

gospodirie-albnente-apa gaz-com,bustibil-electridtate telefon

Ii

polip.e aparare naJionali

transport ingnjirem,edica1l

recreere distracjie educape

Este limpede ell familiile au nevoie in primul rand de sigu-

"ranta materiala. Sub un anumit nivel al venitului,nimeni nu poatecreste eopii fericiji, Oricum, peste un nivel de baza; neeesitaple se schimba. 0 datace necesitaple legate de hranl !jl acilpostsunt satisfacute, apa~e sansa de a Interactiona cu ceilalti !Ji implicarea in aetivitap utile, liber alese. Adesea au:iim Ilea parihlii nu vor Sa se irnplice" .. De obicei, acesteplAngeri Yin din partea unor persoane care condue ni!jte mi~d1ri plktisitoare sau vorbese despre ere$terea'corectll a copiilorl Facer 0 comparajie intre acsstia !ji c'ei ce se tntrunesc pentru a cumpliraboluri de plastic sau lenjerie intima! Este evident ea oame~or le place stl fie prezenp la tntruniri prietenesti, chiar cu riscul de a-si umple dulapulcu astfel de obiecte! Pacat c~ asemeneaintAlniri sunt singura modalitate de a veni in int!mpinarea necesit~pi de interactiune ~i pentru ere area sentimentului deapartenen~i1i. tntr-un

oras mare.

138

Vaste studU statistice efeetuate in S;UA auurrnarit stabilirea motivului pentrucareuniitinerinu indi1ciHegea ~i sunt productivi, desi au venituri mici §i provin din familii dezorga~ate>ln

timp ce altii devin delicventi. '

Singur~l factor care ca. ie;it in eviden}a a fest acela ca persoanele care au reusit in viata au beneficiat de implicarea adultilor din afara familiilor lor, implicare in sensul de sprijin ~i ahtudine prietenoasa, Ade~ea, acest lueru s-a realizat prin participarea la un dub san grup eandus de un adult implicat, Tinand eont de costurile ridicate din penitenciare, de circa 60.000 de USD pe persoana ~i an, lucrul cu tinerii este 0 investitie benefica

Prin urmare, daca sunteti parinte, va fi nevoie sa Va ~plicati des in activitati de gtup ~i In situajii in afara casei pentru 'a prol)1ova interesele familiei dumneavoastra ~i pentru a asigura copiilor dumneavoastra unanumit viitor. Daca intreprindeti activitati in folosuI comunitajii, fieca secretar al.uriui.club sau i~ cali tate de parlamentar, atunci este important saconstientizati faptul ca familiile au nevoie de APARTENENTA. Indiferent de ceea ce leaga familiile si formeaza 0 comunitate Iocala puternica, va va ajuta sa. economisiti inzecit bani §i sa nu va confruntati eu probleme, ducand pe viitor la 0" societate mai fericita, pe ea;e Sa va pute]i baza tot mai multo Atund cand este yorba de banul public, prevenirea este cu siguran~a rnai indicata decat tratarea

efectelor. .

Dad! sunteti bun ic, vecin sau prieten

A fi parinte poate insemna a fi singur eu problemele tale. Adesea, doar vecinii sau apropiatii familiei observa tensiunea crescandasi caracteristicile unui mod negativ de educare care apar in relajia dintre parinte si copil. in aceasta calitate, este destul de greu sa-~i oferi ajutorul tntr-un mod care Sa nu fie considerat 0 of en Sa. Permiteji-mi Sa fac cateva sugestii.

Sugestii practice "

Cel.m~i.bur:'-mod in care putetiajuta este sa fit:i dadaca. Multi parmp. tinen sunt extenuatide solieitarile sarcinii de parinte §li de f~Ptul eo! treb,:ie sa~~i ca~tige existenta, Cateva are de repaus pot fi salvatoare $1, eu toate acestea, parin~ii ezita s<1. ceara ajutor de

teama de a nu vA deranja. Un sfat: oferiji-va sa stati din cand in cand cu copilul, dar refuzaji alti1data spunand "SaptAmana aceasta nu pot." Aceasta le dil de inteles parinjilor ca puteji sa-i si refuzaji, iar ajutorul dumneavoastra nu este un lucru de la sine intelesl 0 cunostinta de-a mea mai in varsta, dar 0 persoana inteleapta, se of era sa stea cu copilul unor parinji tineri din vecini 'doar daca acestia folosesc timpul pentru I a se relaxa. Este 0 manipulare eficienta.

~\eAh l

,\'t /1

.

....

.

Un alt ajutor poate fi cel material. Societatea noastra pare sl1 fie structurata dupa un model conform caruia suntem saraci atunci cand ne crestem copiii §oi avem un excedent de bani cand copiii nostri deja au devenit adulji, Pe vremuri, persoanele considerate individual erau mai sarace, tnsa puteau beneficia de proprietatea comuna a familiei. Ymprumutareatuturor instru-

140

Ii

mentelor necesare cresterii copiilor (carucior etc.) sau alte forme de sprijin material sunt extrem de apreciate in zilele noastrede catre familiile tinere.

Prietenia

Nimic nu valoreaza mai mult decat 0 disponibilitate calda, plina de ~m.~r si dorinja de a asculta din partea unui vecin sauprieten, p.arm}ii~ acumuleaza in timp tensiuni ~i griji, dar daca au pe cmeva mjelegator, care le asculta pasurile; supararile tind sa se s~urg,a ca ap~ de pe penele unei rate. Daca aveti timp sa ascultaji ~1 sa intrebati, dad nu va grabitisagasiji remedii sau sa faceti comparatii, veji constata 0 relaxare vizibila Ia inter1ocutor~I dumneavoastra in timpce vorbeste,

Nu jineji predici, nu va comportati ca un profesor, nu judecap, nu.comparap, nu criticati si nu evaluati. Atunci cand simp? ca aveti 0 aura de persoana "mai in varsta .iii mai injeleapta", inchideji gura si zambip. pana cand senzatia aceasta trece. Sfatul poate avea urmari nefaste asupra respectului de sine al persoanei care il primeste, mai ales dad acesta nu a urmarit in primul rand asa ceva. Chiar daca este verba despre "sfaturi bune", va aparea efectul secundar de a-I face pe interlocutor sa se simta neinsemnat, A veji incredere in ceea ce va spun!

Ce nu tre buie facut!

Da~a sunteti parintele parintelui, Yeti avea tendinta sa-l considerap tot de 12 anisi sa-i dar sfaturi legate de educatie chiar in momentul in care el s-a poticnit si spera sa nu observaji acest lucru, Daca faceti des acest lucru, copiii durnneavoastra vor incerca sl1 respecte ce Ie-ap spus cand sunteti prin preajma, ceea ce este 0

povara in plus pentru ei. .

. Adultii au nevoie de prieteni, nu de parinti, ~i de mesaje pozinve.

Parinti suplimentari

Mar?aret Mead a spus candva C13. bunicii ~i nepotii se in~eIeg atat de bine pentru d au un inamic comun! Copiii au nevoie ~i de alti adulti, ca prieteni si confidenti, care le dau dreptate si afectiune atunci cand parinti; lor sunt prea surmenaji pentru a 0' face.

141

Cunosc multe persoane care ·au reusit sa se deseurce in copilarie datorita faptului cal desi viata lor de familie era de nesuportat, a existat 0 alta persoana mai In varstli care a reprezentat reperul lor sigur. Chiar !;'i eel mai morocanos bunk are si parti bune, fie si numai penttu a dovedi dl marna si tata sunt persoane draguje In comparatie eu acesta.

Cand familiile au prieteni 9i vecini din diferite generajii, ele nu au nevoie de psihologi sau de departamente pentru probleme sociale, pentru cit. sunt capabile sa aiba griji:l de ele insele.

14·2

I'

I

I

143