You are on page 1of 33

CAPITOLUL I : MEMORIUL TEHNIC

I.1) INTRODUCERE

Autoturismele din familia Dacia , fabricate pana in 1990 , sunt echipatecu 3


tipuri de motoare cu aprindere prin scanteie (tip 102.00 , tip 103.00 sitip
810.99) , diferentiate , in general , intre ele prin cilindre, raport decomprimare ,
putere si alte elemente constructive.

Verificarea presiunii la sfarsitul procesului de comprimare


Presiunea la sfarsitul comprimariieste influentata atat de schimbul de caldura
intre incarcatura proaspata simediul exterior , cat si de scaparile de gaze prin
imperfectiunile etansariicamerei de ardere (segmenti-cilindru, supapa-sediu,
garniture de chiuleasa etc.)Cum in procesul functionarii motoarelor se produc o
serie de schimbari in staretehnica de tipul : uzuri la cilindri , supape , bucse de
ghidare supape,deformarea chiulasei sau a talerului supapein detensionarea unui
arc de supapa ,intepeniri de segmenti in canale , etc., etanseitatea camerei de
ardere estecompromisa.
De aceea, periodic , este necesar sa verificam presiunea la sfarsitul
comprimarii.Aceasta lucrare se face cu ajutorul unui aparat nhumai
,,compresometru” sau ,,compresograf”, efectuandu-se urmatoarele operatii:
-se adduce motorul la regim termic normal (cca 80 gradeC –temperatura
uleiului)
-se scot bujiile un scopul usurarii rotirii arboreluicotit de catre
electromotorulde pornire
-se verifica si se corecteaza (daca este cazul) joculdintre culbutori si
supape
-sedeschid complet clapetele: de acceleratie si pornire rece
-se masoare turatia arborelui cotit , folosind unturometru electronic care se
leaga in circuitul de aprindere motor (normal ,turatia trebuie sa fie min.200 rot /
min)
-se scoate fisa de inalta tensiune dintre bobina sicapacul ruptorului
distribuitor
-se introduce capatul de cauciuc al compresometrului in orificiul
bujieiasigurandu-se oetansare perfecta
-se actioneaza electromotorul de pornire si se retinpentru fiecare

1
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC_

cilindru valoarea presiunii la sfarsitulcomprimarii.


Pentru motoarele ce echipeaza autoturismele Dacia ,valoarea presiunii in
conditiile mentionate trebuie sa fie de aproximativ 10N/cm patrat.
Pentru diferente de presiune cilindrii sau la toti cilindrii si
valoareanominala se va lua ca limita 1 daN /cm patrat.
Diferente mai mari de 1 daN /cm patrat ne permit saapreciem o reducere a
etanseitatii camerei de ardere pe langa sediile supapelor, pe la garniture de
chiuleasa sau printer piston si cilindru, acestea carezultat al uzurilor,
deformarilor, slabirilor din fixari, intepenirilor saudeteriorarea unor piesecare pot
compromite etanseitatea camerei deardere.

Intretinerea motorului

Verificarea si corectarea jocului intre supapa siculbutor


Jocul intre supape si culbutori are rolul de a preluadilatarile termice din
organelle componente ale mecanismului de distributie almotorului.
Uzura, imperfectiunile de fabricatiesau deformarea unorpiese din lantul
cinematic al mecanismului de distributie pot determinamodifcari ale jocului intre
supape si culbutori cu efecte negative asupramodificarii cursei supapei ,
respective modificarea fazelor de distributie ,inrautatind golirea si umplerea
cilindrilor motorului. De aceea , jocul intresupapa si culbutor trebuie verificat si
corectat in limitele constructive , la operiodicitate de circa 15000 km sau ori de
cate ori estenevoie.
Pentru verificarea si reglarea jocului intre culbutor sisupapa, se recomanda
metoda ,, supapa de evacuare desvhisa”, efectuandu-seoperatiile:
- se adducemaneta de comanda a vitezelor pe pozitia ,,liber”
-se strang suruburile de fixarea suportilor rampeiculbutori la un cuplu 1,5
la 1,7 daNm
-se adduce supapa de evacuare a cilindrului numarul 1(cel de langa volant)
in pozitia complet deschisa
-se verifica gradul de uzura al suprafetelor de lucru laculbutorul si supapa
de admisie de la cilindrul numarul 3si suprafetele de lucrula culbutorul si supapa
de evacuare de la cilindrul numarul 4 si se corecteaza ,daca este cazul in

2
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

vederea evitarii erorilor de masurare

-se verifica distanta dintre culbutor si supapa.Verificarea se face cu ajutoru


unui calibrude distanta ( spion)la dimensiuneacorespunzatoare jocului
constructive
-la rece: admisie , 0,15 mm si evacuare 0,20mm
-la cald: admisie 0.18 mm si evacuare 0,26 mm
Pentru o verifcare corecta a distantei intre culbutor sisupapa , calibrul
trebuie sa alunece intre suprafetele de lucru de usoarafrecare:
-se corecteaza (daca este cazul) distanta dintreculbutor si supapa astfel:
dupa ce se desface usor usor contrapiulita din capulculbutorului , folosindu-se de
o cheie fixa sau speciala( MOT. 13) , seintroduce intre culbutor si capatul tijei
supapei un calibru, de grosimecorespunzatoare diensiunilor prescrise,
insurubandu-se

usor surubul de reglare,pana cand calibrul aluneca cu usoara frecare intre


suprafetele de lucru. Inaceasta pozitie , tinand surubul de reglaj blocat , se
srtrange piulita pana la blocare;
-se continua rotirea arborelui cotit cu 180 grade inordinea de aprindere .

Curatirea exterioara amotorului


In timpul exploatarii motoarelor , au loc depuneri atatpe partea exterioara
cat si in compartimentul motor, acestea provenind fie dinparticule diverse din
atmosfera , fie din produsi ai reactiilor de oxidare sicondensare a uleiului sau
combustibilului , sub actiunea aerului si temperaturiiridicate
Pentru curatirea motorului si compartimentului acestuia, se recomanda
urmatoarele operatii:
-dupa o racier prealabila a motorului , se protejeazaechipamentul electric
(ruptorul distribuitor, bobina de inductie , alternatoruletc.) , folosind o folie din
plastic subtire;
-se debranseaza bateria de acumulatoare si se acopera cuo laveta din
bumbac sau folie din material plastic;
-se astupa gaura de vizitare de la carcasa de ambreaj ,pentru evitarea

3
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC_

patrunderii apei la ambreaj;


-se indeparteaza prin razuire urmele grosiere de uleiuricu praf si noroi;
-se inmoaie suprafata blocului motor, dublura aripiifata , lonjeroanele, si
capota motor la interior, folosind detergent sub formade spray , aplicandu-se in
doua straturi subtiri si uniforme, lasandu-se astfelcca 10 min. Este interzisa
folosirea la inmuiere sau spalare a produselorpetrolioere, in deosebi benzina;
-se inlatura detergentul cu impuritati, folosind apaabundenta, la presiune;
-se samponeaza suprafetele lacuite dihn compartimentulmotor (dubluri ,
aripi si capota motor), folosind un burete, stergandu-seusor;
-se clateste cu apa calda pulverizata pan ace seindepareaza tot samponul si
detergentulde pe blocul motor;
-se usuca motoru folosind aercomprimat;
-se sterg prin tamponare urmele de apa,sau eventualsamponul,folosind
lavete din bumbac;
-se inlatura elementele protectoare ale echipamentuluielectric , se sterg prin
tamponare si suflare cu aer fisele rampei de aprinderesi capacul ruptor
distribuitor;
-se branseaza bateria deacumulatoare;
-se porneste motorul , folosind turatia de ralanti panala regimul de
temperature normala (cca 80 grade C);
-seunge cu vazelina inchizatorul capotei motor si se regleaza daca este
cazul.

Curatirea interioara a motorului


In interiorul motorului se formeaza in timp depuneri detipul :
calamina,lacuri si substante gelatinoase.
Calamina este o substanta rugoasa de culoarenegru-cenusiu formata din :
produsi ai oxidarii, polimerizarii, condensarii sicracarii hidrocarburilor grele
nearse din combustibil sau din uleiul patruns incamera de ardere; praful aspirat
in motor ;rezidurile metalice (fier , plumb) ,ca urmare a procesului
uzariimecanismului motor; rezidurile sunt forma de cocs etc.
Calamina se depune sub forma unui strat de cativa mmgrosime (maxim 2
mm) pe peretii camereide ardere, pe capul pistonului , pe supape sip e bujii.

4
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

Cresterea depunerilor de calamina este influentata de :functionarea


motorului la sarcini mici , intr-un regim termic reduce ; folosireauleiurilor si a
combistibililor inferiori ; uzura avansata a mecanismuluimotor;porniri dese la
rece etc.
Prezenta calaminei in camera de arderedetermina:
-favorizarea functionarii motorului cu detonatii ,pentru ca se modifica
raportul de comprimare , deci cerinta cifrei octanicesuperioare a benzinei ;
-tendintele de autoaprinderi cu consecinte legate depericolul arderii
capului pistonului sau a garniturii dechiulasa;
-uzuri pronuntate la mecanismul motor ( cilindru saulagare);
-cresterea consumului de carburanti silubrificanti.
Ca metode si mijloace pentru indepartarea calaminei dincamera de ardere
si piston , fara demontarea acestora , se recomanda:
-alternarea rapida a regimurilor de functionare amotoarelor;
-indepartarea calaminei pe cale chimica , farademontarea chiulasei de la
motor se poate realiza astfel: se aduce motorul laregim termic normal; prin
orificiile bujiilor se introduce in cilindru ocantitate de 30-50 cm cub de petrol
sau alcool tehnic : dupa 10-12 ore seintroduce in fiecare cilindru 30…50 cm cub
ulei de motor si se roteste arborealcotit cateva rotatii : se monteaza bujiile si se
porneste motorul, lasandu-l safunctioneze cca o jumatate de ora la turatie de
mers in gol : se inlocuiesteapoi uleiul motor.
Lacurile sunt depuneri ce se formeaza in canalelesegmentilor , pe manta
sau in interiorul pistonului sip e piciorulbielei.
Depunerile de lac au aspect lucios , cu culori foartevariate de la negru
inchis la maro , galben deschis sau chiarincolore.
Lacurile apar ca urmare a contactului direct dintre uleisi suprafetele foarte
calde , cand are loc oxidarea, polimerizarea sicondensarea hidrocarburilor din
ulei.
Reziduurile sub fora de lacuri determina:
-blocarea segmentilor ( cocsificarea sau gomareasegmentilor), reducerea
jocului segmentului in canalul sau din piston ,fovorizeaza consumul de ulei ,
micsoreaza presiuea in camera de ardere ,favorizeaza trecerea gazelor de ardere
spre carterul inferior , contaminandastfel uleiul motor etc. ;

5
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

-inrautateste etanseitatea supapelor de evacuare pesediul lor;


-inrautateste transferul de caldura , favorizandinceperea microgripajelor pe
mantaua pistonului , etc.
depozitele sub forma de substante gelatinoase si emulsiise depun , in
deosebi, la partea inferioara a carterului inferior , peorificiile canalelor de ungere
sip e peretii interiori ai capaculuichiulasei.
Aceste depozite sunt determinate de imbogatireaincarcaturii proaspete ,
care , in timpul arderii favorizeaza crestereacontinutului de vapori de apa in
gazelle de ardere si de particolele de cocs sialte impuritati trecute odata cu
gazelle de ardere in uleiul din carterulinferior.
Aceste reziduuri influenteaza atat regimul termic al motorului, cat si
intensificarea pierderii proprietatii fizico-chimice ale uleiului(vascozitatea ,
aciditatea etc.) .
Indepartarease realizeaza prin filtrarea produselor insolubile in ulei;
spalarea cu ulei acarterului inferior , curatirea la timp a sistemului de ventilatie a
carteruluisau a capacului chiulasei , schimbarea uleiului si a filtrelor la timpul
optim ,funcie de conditiile in care se exploateaza automobilul.

6
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

I.2 Instalatie de Aprindere


Destinatia
Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica, prin
obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujiei, capabila sa aprinda
amestecul carburant format din benzina si aer.

Instalatiile de arprindere pot fi:

• Instalatie de aprindere cu magetou, care nu se mai foloseste la


automobile, fiind utilizita mai mult lamotorete, motocicletele si la unele
automobile de curse. Ea este formata din magnetou(ca sursa de
curent de joasa tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta
tensiune la bujii;
• Instalatii cu aprindere cu baterie de acumulatoare;
• Instalatii de aprindere electronice;
• Instalatii de aprindere electrostatice.

Parti Componente
La motoarele de automobile, se utilizeaza instalatia de aprindere cu
baterie de acumulatoare, format din :

• Bateria de acumulatoare ca sursa de curent


• Indicatorul de curent
• Contactul ce cheie

- Bobina de inductie cu infasurarea primara si infasurarea secundara

• Conductorul de joasa tensiune (care face legatura intre elementele


circuitului primar)
• Ruptorul-distribuitor , care cuprinde contactele
• Bucsa cu came
• Condensatorul si distribuitorul
• 7
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

I.3) Parti componente:

Bateria de acumulare este sursa care furnizeaza curent continuu de


pornire a motorului, cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a
celorlalti consumatori.

Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de


acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V, avand borna minus legata
de masa (partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul
electric.

Indicatorul de curent, lainstalatiile vechi, este un ampermetru legat


in serie in circuit; la instalatiile moderne, se utilizeaza voltmetrul, datorita
unei mai bune fidelitati a indicarii curentului din baterie si a incarcarii ei de
catre generator, in timpul functionarii motorului. Voltmetrul se leaga in
paralel cu circuitul electric.

Unele instalatii folosesc in locul ampermetrului sau voltmetrului un bec de


control (rosu sau verde), care la conectarea contactului ce cheie, se
aprinde si indica existenta curentului pe circuit; acesteinstalatii au si un
releu de legatura cu generatorul de curent care stinge becul dupa
pornirea motorului, indicand prin aceasta ca generatorul incarca bateria
de acumulare.

Contactul cu cheie are rolul de a alimenta circuitul de aprindere si de


pornire, precum si alti consumatori ai echipamentului electric.Este sub
forma unui dispozitiv, prevazut cu borne, care se alimenteaza de la
bateria de acumulare, numai in momentul rasucirii cheii de pornire, dupa
care, cheia libera, revine automat in prima pozitie.

Bobina de inductie functioneaza pe principiul unui autotransformator,


avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune, primit de la
bateria de acumulatoare, in curent de inalta tensiune, capabil sa

8
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

strapunga spatiul dintre electozii bujiei pentrua obtine scanteia electrica.


Ea se compune din: suport,miezul magnetic,infasurarea primara formata
din 200-300 spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,7-1 mm,
asezate in mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare , peste
infasurarea secundara, formata din 15000-20000 spire din sarma de
cupru emailat cu diametrul de 0,07-0,1 mm, bobinata pe miez in mai
multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator. Se bobineaza
infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai
buna, avand in vedere valoarea curentului care trece prin infasurarea
primare de 3-4 A, fata de 0,001 A in cea secundara. Capetele infasurarii
primare se leagala borne, fiind puse in legatura cu sursa de curent(prin
contactul cu cheie) si contactele ruptorului. Infasurarea secundara are un
capat legat in infasurarea primare si altu in borna. De mentionat ca
bornele infasurarii primare sunt notate cu 15(+), la intrarea curentului in
bobina si cu 1(-) la iesirea din bobina; acestea pentru a se corela sensul
curentului cu cel al spirelor infasurarii.

Bobina este inchisa in carcasa de ebonita (corpul si capacul carcasei


fiind asamblate prin suruburi), iar in interior se gaseste ulei de
transformator pentru racirea infasurarulor.

Unele bobine au carcasa metalica capsulata, avand miezul sprijinit pe


steatit, iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material
bituminos.

Pentru preintampinarea supraincalzirii infasurarii primare la turatii mici


ale motorului la unele bobine de inductie se monteaza in serie un
variator(o rezistenta de circa 1,25 ohmi a carei valoare creste prin
incalzire pana la 3,5 ohmi). In interiorul sau exteriorul bobinei de inductie
care se scurtcicuiteaza la pornire prin releu contactului de pornire.

Functionarea bobinei de inductie: cand contactul cu cheia este


conectat, curentul de la baterie trece prin infasurarea primara si se
inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa. Curentul din

9
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

infasurarea primara atinge o valoare cu cat mai mare cu atat intervalul


de timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este
mai mare.

Cand se deschid contactele ruptorului curentul in circuitul primar


scade la zero, iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta
tensiune, de 15000-25000 V, capabil sa dea scanteie intre electrozii
bujiei si sa aprinda amestecul carburant Dar liniile de forta ale campului
magnetic vor intersecta si infasurarea primara, dand nastere la un curent
autoinductie de circa 100 V, care reduce viteza de crestere a curentului
din infasurarea primara la inchiderea contactelor ruptorului, iar la
deschidere, franeaza viteza de scadere, avand acelasi sens. Aceasta
provoaca si un arc electric intre contactele roptorului, oxidandu-le si
uzandu-le rapid.

Ruptorul-distribuitoru este un ansamblu format din ruptor si distribuitor


cu roluri dinstincte: ruptorul intrerupe si contacteaza cirtuitul primar al
instalatiei de aprindere, iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta
tensiune la bujiile montate la cilindri, in ordinea de aprindere prestabilita.

Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati


articulate pe o flansa cu doua stifturi, pe arborele ruptorului, care sunt
solidarizate cu fasa bucsei cu came prin doua arcuri tarate.

La o anumita turatie, contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa, cu


came in sensul de rotatie, asigurand un avans la deschiderea contactelor
cu atat mai mare cu cat turatia motorului este mai mare(avans 2-15*
RAC).

Limitarea avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta


arcurilor, stifturile deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu
came.

10
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o


capsula cu o membrana in interior, articulata la platoul ruptorului.
Capsula este in legatura cu galeria de admisie printr-o conducta. El intra
in actiune, functiune de sarcina motorului (sub turatia minima de
functionare a regulatorului centrifugal).

Cand clapeta este inchisa, depresiunea este mare si regulatorul


vacuumatic asigura avans maxim, rotind platorul in sens invers. La
deschiderea clapetei, depresiunea este redusa si regulatorul vacuumatic
nu lucreaza.

De asemenea, regulatorul de avans vacuumatic asigura si curatirea


contactelor in timpul functionarii.

Condensatorul este format din doua armaturi, metalice izolate intre ele
cu hartie de condensator, infasurata in forma de sul; o armatura se leaga
la carcasa metalica a condensatorului, care se pune la o masa, iar
cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la
contactul mobil.

Bujia are rolul de a produce scanteia electrica pentru a aprinde


amestecul carburant. Este formata din :electrodul central montat in
izolatorul ceramic, electrodul lateral, corpul metalic, garniturile de
etansare, corpul electrodului central, piulita(pentru fixarea termintiei fisei).

Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura


metalo-plastica.

Functionare bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la


distribuitor prin fisa la electrodul central si inchidera circuitului la
electrodul latera; intruncat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre
electrozi, circuitul se inchide sub forma unui arc electric, deci o scanteie
ce aprinde amestecul carburant.

11
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

Conductoarele de joasa tensiune fac legatura dintre elementele


circuitului primar. Cele care pleaca de la bateria de acumulare au
sectiune mare pentru transmiterea curentului la demaror, capabil sa
asigure pornirea.

Conductoarele de inalta tensiune fac legatura intre bobina de inductie


si borna centrala a capacului distribuitorului, precum si intre distribuitor si
bujii. Ele au sectiunea mai mare, din cupru litat, dar izolatia este mai
groasa. Montarea lor la bujii se face in ordinea de functionare a motorului
1-3-4-2.

12
Capitolul I : MEMORIU TEHNIC

I.4)Functionarea instalatie de aprindere

La inchiderea contactului cu cheie, curentul electric de la bateria


acumulatoare trece prin indicatorul de curent si infasurarea primara a
bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului,
inchizandu-se circuitul primar la masa.

Prin rotirea arborelui ruptorului, se deschid contactele si , deci , se


intrerupe circuitul pimar, iar bobina de inductie se induce un curent de
inalta tensiune 15000-25000 V , care , prin fisa centrala, este trimis la
distribuitor, unde rotorul il repartizeaza prin plotii laterali la fise si apoi la
bujii in ordinea de functionare a motorului; condensatorul inmagazineaza
curentul de autoinductie, pe care-l va reda la refacerea contactelor
ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai
puternica la urmatoarea deschidere.

Fazele se repata asigurand scanteiile la buji, pentru aprinderea


amestecului carburant si deci buna fucntionare a motorului.

13
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

I.2Intretinerea instalatiei

Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc, in


proportie de circa 15% instalatiei de aprindere, ceea ce impune o mare
atentie operatiilor de intretinere.

Ruptorul-distribuitor
Necesita o sarie de operatii de intretinere care se prezinta in continure.

Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic:

- se controleaza starea contactelor, care, daca prezinta oxidari sau uzuri,


se curata cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva;

- se verifica elasticitatea arcului contactului mobil, cu un


dinamometru; forta de intindere trebuie sa fie 400-600 N;

- se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a


contactului mobil;

- se regleaza distanta dintre contacte 0.40-0.600 mm prin deplasarea


suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie
maxima), cu ajutorul unui surub de reglaj, montat in orificiul oval al
suportului, dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.Masurarea se face
cu lamele de interstitii.

- se verifica locul arborelui de la ruptor, in bucsele lagare din corpul


ruptor-distribuitor, jocul radial anormal peste 0.2 mm duce la inrautatirea
functionarii motorului,

• se controleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a






• 20
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

• bornei de alimentare de la bobina de inductie;
• se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc
admis 0.1 mm)
• se verifica functionarea condensatorului fie ce tester electronic, fie
prin incarcarea-descarcarea cu un curent de 220V (scanteia trebuie
sa fie puternica, de culoare albastra).

Verificarea distribuitorului:

• starea de izolatie a capacului starea ploturilor, a periei si a arcului,a


clemelor de fixare.

De asemenea, se controleaza starea de izolatie a rotorului, oxidarea


lamei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale.

Controlul functionarii regulatorului de avans contrifugal:

- se face cu ajutorul lampii stroboscopice, la turatia de 1000 rot/min si


la cea corespunzatoare puterii economice; verificarea functionarii
regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru
PMI al pistonului de pe capacul distributiei, si de un reper ajutatorm bine
definit pentru fiecare tip de motor. Initial, reperul ajutator trebuie sa se
deplaseze spre cel fix, iar in final sa se suprapuna.

Verificarea avansului vacuumatic:

- se face pe un stand special, pornind de la turatia de ralanti, cand


clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se
urmareste valoarea avansului.

In general avansul vacuumatic este de 2.5-15* RAC pentru o variatie a


depresiunii de 0.35-0.7 bar; daca membrana este finisata, dispozitivul de
avans vacuumatic nu functioneaza.

21
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

Verificarea punerii la punct a aprinderii care sa asigure respectarea


avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii la bujii
se face astfel:

- se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la punctul


corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuiturului;

- se roteste corpul ruptorului, pana ce cama corespunzatoare plotului nr.


1 de la capacul distribuitorului deschide contactele; acesta se determina
fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se
aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor), fie cu lampa
stroboscopica prin reperele de punere la punct. Avansul se mareste prin
rotirea corpului rptorului in sens invers sensului de rotatie, si se
micsoreaza rotindu-l in acelasi sens.

- se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se


monteaza capacul distribuitorului, iar fisele se racordeaza la bujii in
ordinea de functionare a motorului.

- pe automobil, se verifica avansul la aprindere in priza directa pe


drum orizontal la viteza de 20-25 km/h pentru autocamioane si 30-40
km/h pentru autotulisme; se apasa brusc pe acceleratie pana la 50-60
km/h si daca motorul da detonatii slabe, se mareste avansul, iar la
detonatii puternice se micsoreaza.

Bobina de inductie

Necesita operatii de intretinere simple; verificarea fixarii papucilor le


legatura de conductoarele de joasa tensiune, a piesei terminale si a
mansonului de cauciuc pentru fisa centrala, starii de fixare a bobinei pe
motor (departe de sursele de caldura), functionarii ei cu testerul
electronic sau prin proba scanteii, folosind intreruperea contactelor
ruptorului manual

22
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

Bujia
Necesita operatii de curatire, reglare si verificare a functionarii.

- curatirea de calamina se face fie cu o perie de sarma fina, fie prin


sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat, intr-un dispozitiv special.

- reglarea distantei dintre eletrozi se face dupa controlul starii lor si a


izolatorului de portelan, a filtrelor si a garniturii de etansare cu locasul de
chiulasa. Se realizeaza prin deplasarea electrudului lateral fata de
electrodul central, masurand distanta cu lamele de intersectii sau calibru
rotund (0.5-0.7 mm).

- incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer


comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie, urmarind
intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua); daca
prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp, bujia nu este
corespunzatoare. Se poate face incercatea bujiilor direct pe motor, cu
osciloscopul testerului electronic.

Conductoarele
Trebuie sa nu aiba intreruperi, dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei, iar
piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe
elementele instalatiei de aprindere, pentru a evita caderile de tensiune.

Bornele bateriei si conductoarele respective se dezoxideaza si se ung cu


un strat subtire de unsoare consistenta, protectoare.

Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebuie sa nu aiba crapaturi,


rupturi sau imbatraniri ale izolatiei, iar piesele terminale de racordare sa
nu aiba oxidari sau portiuni arse, mansoanele de protectie fiind in stare
buna.

23
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

- buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de


bateria de acumulatoare (12-14V).

- nu se lasa circuitul primar contectat prin cheia de contact, deoarece


se poate arde bobina de inductie.

- cand se face reglarea ruptorului, se pun 2-3 picaturi de ulei de motor


pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui.

- nu se vor folosi bujii de alta valoare termica decat cea indicata sau
echivalenta; de asemenea, nu se admit fisuri ale portelanului sau
deteriorari ale corpului.

La verificare, electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator, iar culoarea


rosie-caramizie, ceea ce indica buna dunctionare a motorului.

Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.

Nu se vor folosi reductii la bujii.

Dupa 15000-20000 km, bujiile se inlocuiesc, pentru evitarea pornirii


greoaie a motorului si consumului exagerat de combustibil.

- cand se circula ce automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii


de praf, se recomanda curatirea componentelor instalatiei
si conductoarelor cat mai des, pentru ca depunerile de ulei si de praf pot
da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere.

24
Capitolul II : TEHNOLOGII DE REPARATII

I.1) Defectele in exploatare ale instalatiei de


aprindere
Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul
primar sau secundar conduc la imposibilitatea ppornirii motorului, la
oprirea sau functionarea neregulata. Acestea sunt de natura intreruperilor
sau scurtcircuitelor de curent, iar uneori a dereglarilor.

Motorul nu porneste, datorita urmatoarelor cauze:

- desfacerea, slabirea sau ruperea conductoarelor electrice, precum


so scurtcicuitarea lor in masa;

- infasurarea primara a bobinei de inductie arsa;

- scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie;

- contactele ruptorului oxidate, arse sau dereglate;

- condensator strapuns;

- schimbarea intre ele a fiselor bujiilor

- punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata;

- defectiuni ale distribuitorului (capac fisurat, ploti carbonizati, perie


urata, sau arcul ei dereglat, rotor spart sau lamela corbonizata);

- bujii defecte (ancrasate, electrozi topiti sau dereglati, fusurarea


izolatorului).

Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin: refacerea


intreruperilor conductoarelor si izolarea lor, indepartarea scurtcircuitelor,
inlocuirea elementelor defecte, nereparabile (bobina de inductie, capac si
rotor distribuitor, bujii); capacul distribuitorului fusurat partial poate fi
remediat si prin limitarea fisurarii prin doua gauri.

14
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

De asemenea, se inlatura defectiunile provenite din dereglare la


contactele ruptorului - care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt
arse; electrozii bujiilor - care se dezancrasseaza sau se inlocuiesc la
nevoie; fisele de bujii - montarea corecta a celor inversate; avansul la
aprindere - punerea la punct conform indicatiilor.

Motorul se opreste din motivele:

-defectiuni in circuitul primar: slabirea conductoarelor sau pieselor


terminale de legatura a elementelor componente (baterie, contact cu
cheie, indicator de curent , bobina de inductie, ruptor), scurtcircuitari la
masa, contacte oxidate sau dereglate la ruptor, arc slabit al contactului
mobil, fisurarea bucsei izolatoare de la orna de intrare a curentului in
ruptor, condensator strapuns, rezistenta aditionala intrerupta, bobina de
inductie cu infasurarea primara strapunsa.

Constatarea defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile


aprinse (daca e normala ca intensitate, alimentarea cu energie electrica
este buna); sau cu lampa de control la fiecare element in parte.

Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau


scurtcircuitate, dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor
ruptorului, reglarea contactelor ruptorului, inlocuirea elementelor defecte
(condensator, contacte, bobina de inductie).

Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma


a camelor, a platoului contactelor, a bucseisau a arborilor ruptorului.

Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte:

- defectiuni in circuitul de inalta tensiune: scurtcircuitarea infasurarii


secundare a bobinei de inductie, conductoare intrerupte sa dezizolate,
distanta prea mare intre lampele rotorului si plotii capacului
distribuitorului, capac fisurat sau spart, peria si arcul ei defecte, bujii
necorespunzatoare,

15
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

elemente de deparazitare defecte.

Controlul se poate face succesiv la elemente componente cu ajutorul


lampii cu neon de 12V, pentru ca insensitatea curentului din circuitul
secundar este redusa (0.001-0.002 A); lampa se aprinde cu contactarea
punctelor de verificare, in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat,
manual.

Se mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si


verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.

De asemenea se controleaza intensitarea si culoarea scanteii, scatand


pe rand fiecare fisa de la bujie si apropind-o de masa motorului; lungimea
scanteii trebuie sa fie de 8-12 mm, iar culoarea albastru-violet. Daca este
buna scanteia, pot fi defente bujiile.

De altfel controlul elementelor de inalta tensiune poate fi si prin fisa


centrala deconectata de la capacul distribuitorului si verificata la masa
motorului; la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte.

Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta


tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei,
inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar si a capacului, uneori numai a
periei si arcului; bobina de inducte defecta se inlocuieste, iar bujiile se pot
curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea
corespunzatoare tipului de motor. Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul
fisurat se inlocuiesc.

Motorul functioneaza neregulat (intrerupere), datorita cauzelor:

- defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare


intre contacte oxidarea lor, desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau
a condensatoruli.

16
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

Remedierea consta in refacerea dinstantei intre contactem dupa

dezoxidarea lor; refacerea legaturilor de la borna.

- defectarea bujiilor se poate constata prin verificarea starii de


incalzire a izolatoruli (dupa oprirea motorului)l daca este rece, bujia nu a
lucrat. Verificarea se poate face si cu motorul la relanti, scurcicuitand pe
rand bujiile cu o surubelnita; la bujii defecte, motorul nu-si modifica
mersul.

Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte.

Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet, pentru ca:

- clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe;

- s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic.

Remedierea consta in strangere clemelor si inlocuirea regulatorului de


avans prin presiune.

Motorul se intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare, datorita:

- scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie;

- distantei prea mari a contactelor ruptoruli;

- arcul lamelar al contactului mobil, prea slab;

- scurtcircuitari intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului;

- slabirii unei borne;

- uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii


arborelui ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.

17
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor, strangerea bornelor


sau inlocuirea pieselor defecte - bobina de inductie, contacte ruptor,
capac distribuitor, bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor.

Mototul nu dezvolta puterea nominala provocata de:

- avans prea mare sai prea mic la aprindere;

- functionare necorespunzatoare a regulatoarelor de avans;

Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor


defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la
avansul vacuumatic.

Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita:

- avansul initial prea mic, ceea ce face ca aprinderea sa fie


incompleta;

- bujii reglate necorespunzator sau deteriorate;

Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in


cauza, iar cea defecta se inlocuieste.

Motorul consuma excesiv benzina, din cauzele:

- avans prea mic al aprinderii;

- distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului;

- bobina de inductie defecta;

- condensator strapuns;

- distanta necorestunzatoare intre electrozii bujiilor.

18
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

Remedierea se realizeaza prin roglarea corecta a avansului initial la


aprindere, a contactelor ruptorului, a electrozilor bujiilor sau la nevoie
inlocuirea bobinei de inductie, condensatorului, contactelor uzate excesiv
sau a bujiilor.

Defectiunile in exploatare ale instalatiei de aprindere electronice, sunt,


legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi ale motorului.

Cauzele pornirii greoaie, sunt legate de defectarea captorului nr.1 de


depresiune a generatorului de semnal sau calculatorului.

Disfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab, sau functionarea cu


intreruperi ale motorului, precum si nerealizarea dinamicii in diversele
viteze, sunt legate de captonul de turatie nr.2, de generatorul de semnal
sau chiar de calculator.

In toate aceste cazuri, se inlocuiesc componentele respective, care nu se


pot repara decat in ateliere electronice speciale.

19
Capitolul II : Tehnologii de reparatii
I.3) Metode de reparare si reconditionare
Dupa demontarea de pe motor, se curata elementele componente, iar
partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer.

Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare,


astfel:

Verificarea bobinei de inductie, pe stand special sau pe tester


electronic, pentru a constata daca infasurarea primarea este
intrerupta sau cea secundara scrurtcircuitata. Incercarea se
face cu un curent de 1-1,5 A, iar scanteia produsa trebuie sa
aiba o lungime de 8-10 mm.Defectele provin, in general din
supraincalzirea infasurarilor, indeosebi cea primara, la
conectarea contactului cu cheie, fara ca motorul sa fie in
functiune; se degradeaza izolatia si se produc scrutcircuite.
Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.La cele demontabile,
daca uleiul s-a scurs se cumpleteaza cu ulei de transformator.

Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon, care la o


iluminare puternica indica strapungerea lui.

Daca nu licareste lampa, exista strapungeri interioare.

Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita, la


un curent alternativ de 220V.

Se poate masura capacitarea, cu un aparat special.


Condensatorul defect se inlocuieste.

Reparatea roturului se face dupa contrulul amanuntit al starii


contactelor, al bucsei cu came si al arborelui.

Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V, pentru a nu


exista

25
Capitolul II : Tehnologii de reparatii
Scurtcircuite.
Se controleaza starea pintenului cu un sablon; daca e uzat, se
inlocuieste.

Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta, care nu


trebuie sa fie higroscopica.

Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.5 mm se inlocuiesc cu


altele din wolfram sau platina cu iridiu. Ele se uzeaza rapid daca
condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.

De asemenea la contactul mobil, se controleaza forta arcului cu


dinamometrul; forta de apasare trebuie sa fie 300-400 N; daca nu
corespunde se inlocuieste.

Bucsa izolanta a bornei, daca este fisurata, se inlocuieste.

Se verifica starea de uzura a camelor, care se admite la

0.1-0.05mm, iar bataia radiala maxim 2*. Bucsa cu came uzata se


inlocuieste.

Bucsele sunt dinbronz grafitat si se inlocuiesc daca sunt uzate.

Arborele incovoiat se indreapta la presa, verificand sa nu aiba bataie


peste 0.05 mm.

Arborele uzat se repara prin cromare si rectificare la cota initiala dupa


alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie, iar bucsele se
inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare.

Dupa reparare, ruptorul se asambleaza si se suprapune probelor de


functionare separat si impreuna cu distribuitorul.

26
Capitolul II : Tehnologii de reparatii

Sistemult de antrenare a arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste.

Verificarea si repararea distribuitorului

Conditiile de lucru la inalta tensiune ale distribuitorului impun integrarea


pieselor izolatoare (fara fisuri, strapungeri, arsuri).

Rotorul trebuie sa fie in buna stare, lamela sa aiba lungimea


corespunzatoare , iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara; in caz
contrar se inlocuiesc.

Daca ploti (bornele) sunt uzati se inlocuieste capacul, iar daca lamela
este arsa, se inlocuieste rotului. Se face apoi verificarea strapungerii
distribuitorului la 20-25 kV.

Daca rapararea elementelor instalatiei, se monteaza pe motor si se face


proba de tester electronic sau pe stand de probe, pentru verificare si
reglare finala.

27
CAPITOLUL III: CALCULUL ECONOMIC
Indicatorii tehnici, economici si procesul pentru determinarea costului unui
produs sau a unei reparatii, se va folosi formula:
C=M + S + CAS + r + R + B, unde:
-C= costul produsului sau a reparatiei.
-M= valoarea materialelor si a materilor prime, folosite
pentru fabricarea produsului sau a reparatiei.
-S= salariile directe brute platite executantului lucrarii.
-CAS= contributiile pentru asigurarile sociale.
-R= cheltuielile generale ale socitatii.
-B= beneficiu.
Pretul estimativ al principalelor materii prime sunt urmatoarele:
-aluminiu : 10 lei kg .
-cupru : 13 lei kg .
-otel special: 4 lei kg.
Valoarea lucrarilor directe brute estimate sunt:
-mecanic: 7.5 lei/h.
-electrician: 10 lei/h.
Cheltuielile indirecte ale sectiei cuprind:
1-Salariile persoanelor indirecte (sef de echipa, maistru, sef de sectie, etc);
2-Sporul la persoanele directe (vechime, conditii grele);
3-Somaj 2%, sanatate 7%, handicapati 2%, pensii 5 %;
4-Carti de munca;
5-Concedii de odihna si medicale;
6-Cheltuieli de intretinere utilaje;
7-Aprovizionarea cu scule, dispozitive si vericatoare;
8-Cheltuieli la terti;
9-Amortizarea cu cladirea si mijlocele fixe ale sectiei;
10-Utilitati (gaz, energie electrica, apa, incalzire).
-r =300-800 % din (CAS+S) si depinde de societatea comerciala.
-R=cheltuielile generale ale societatii cuprind:
-punctele 1-5 de la cheltuieliile indirecte ale sectiei pentru personalul
TESA a societatii (conducere, administrativ, contabilitate, PSI, salarizare).
-cheltuieli de amortizare la cladirile administrative.
-cheltuieli postale, telefoane.

28
Capitolul III : CALCULUL ECONOMIC
EXEMPLU DE CALCUL ESTIMATIV:

Repararea ruptorului distribuitor:


-valoarea materialelor folosite pentru reparatie (aluminiu, cupru)=15 lei =>
M= 15 lei;
-valoarea salariilor directe = 35 lei => S=35 lei;
-CAS=23,33% din S => CAS=(23,33 · 35)÷100= 8,16 lei.
-r =300% din (CAS+S) =>r = 300 · ( 35 + 8,16) ÷ 100=94,5 lei;
-R=18% din ( M+S+CAS+r)=> R= 18 · (15 + 35 + 8,16 + 94,5)÷100 =24,5
lei.
-B=10% din ( M +S+CAS+ r +R)=10 ·
(15+35+8,16+94,5+24,5)÷100= 17,71 lei.
=>C= 15 + 35 + 8,16 + 94,5 + 24,5 + 17,71 = 194.85 lei.
Produsul are pretul de 194,85 lei iar la livrare se adauga TVA 19 % din C .
TVA= 194,85 · 0,19 = 37.15 lei.
Pretul de livrare este: 194,85 + 37,15 = 232 lei.

29
CAPITOLUL IV: PROTECŢIA MUNCII
In atelierele de reparat echipament electric, se vor lua masuri adecvate, ca:
-ventilarea camerelor de incarcat de baterii de acumulatoare si folosirea
echipamentului de protectie recomandat la manipularea electrolitului si acidului
sulfuric sau a instalatiilor din dotare;
-la dispozitivele si aparatele de verificare, care folosesc energie electrica din
retea, se vor lua toate masurile de evitare a producerii scurtcircuitelor, inlaturand
orice improvizatie ;
-lampile portative vor fi alimentate la tensiunea de 24 de V.
-in incaperea in care lucreaza personalul sectiei se va afisa schema amplasarii
utilajelor si a dispozitivelor;
-butoaiele folosite pentru depozitarea unsorii cu care urmeaza sa se unga
alternatorul vor fi pastrate pe suporti care vor fi mentinuti in perfecta stare de
curatenie.
-capacele de vizitare si luare a probelor din rezervoare vor fi prevazute cu
mansoane de cauciuc, in vederea asigurarii etanseitatii si inlaturarii producerii
scanteilor , iar capacele exterioare vor fi protejate contra radiatilor solare prin
acoperirea cu vopsea alba.
-la locurile in care exista pericolul de incendiu datorita scurtcircuitelor, sau de
explozie vor fi amplasate posturi PSI, dotate cu utilaje si materiale de stingere a
incendiilor conform normelor PSI in vigoare.
-introducerea sau scoaterea autovehiculului in/si din statia de intretinere si
reparatie a echipamentului electric se va face cu o viteza de maxim 5 km/h.
-inainte de scoaterea autovehiculului din statie, se va verifica daca sculele si
dispozitivele folosite in timpul lucrului au fost indepartate.

30
CAPITOLUL V: BIBLIOGRAFIE

1) AUTOMOBILE: Gheorghe Fratila, Mariana Fratila,


Stefan Samoila
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1997.

2) AUTOMOBILE: Gheorghe Fratila, Maria-Valentina Popa


Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1992.

3) NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU


INTRETINERE SI REPARATII AUTOVEHICULE: Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale, Departamentul Protectiei Muncii. 1997

31
CAPITOLUL VI : ANEXE

Cuprinde :

-desen de executie;
-desen de subansamblu;
-desen de ansamblu.

32
CUPRINS:
CAPITOLUL 1: MEMORIU TEHNIC:

1.1)Introducere………………………………………………….1

1.2) Instalatia de aprindere………………………………………7

1.3) Pãrţi componente……………………………………….......8

1.4) Funcţionare………………………………………………..13

CAPITOLUL 2: TEHNOLOGII DE REPARAŢII:

2.1) Consideraţii generale………………………………..……14

2.2) Demontarea si verificarea subansamblului……………….20

2.3) Metode de reparare si reconditionare……………….……25

CAPITOLUL 3: CALCULUL ECONOMIC………………28

CAPITOLUL 4: PROTECŢIA MUNCII……………….….30

CAPITOLUL 5: BIBLIOGRAFIE………………….……...31

CAPITOLUL 6: ANEXE……………………………….…...32