P. 1
Alimentari Cu Apa Proiect Complex

Alimentari Cu Apa Proiect Complex

|Views: 2,678|Likes:
Published by valentinlupascu33

More info:

Published by: valentinlupascu33 on Sep 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/23/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE “ARHITECTURĂ ŞI CONSTRUCŢII” SPECIALIZAREA: I.S.P.M.

ALIMENTĂRI CU APĂ
-PROIECTCUPRINS 1. Tema proiectului 1.1 Date de bază 1.2 Studii existente 1.3 Surse de apă. 1.3.1 Sursele de apă subterane. 1.3.2 1.3.3 1.3.4 1.3.5 1.3.6 1.3.7 1.3.8 1.3.9 Surse de apă de suprafaţă. Criterii de alegere a surselor de apă. Zonele de protecţie sanitară. Criterii de alegere a captărilor din surse de suprafaţă. Captarea straturilor subterane. Captări prin puţuri. Captări prin drenuri şi galerii interceptoare. Captări cu grătar de fund (prize tiroleze).

1.3.10 Captări de mal cu grătar. 1.3.11 Captări de mal cu camere şi ferestre de captare. 2. Stabilirea numărului de consumatori. 3. determinarea debitelor caracteristice 3.1 Date calculate. 3.2 Calculul debitelor caracteristice ale necesarului de apă. 3.2.1 Calculul debitului zilnic mediu al necesarului de apă 3.2.2 3.2.3 Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apă Calculul debitului orar maxim al necesarului de apă.

3.3 Calculul debitelor caracteristice ale cerinţei de apă. 3.3.1 Calculul debitului zilnic mediu al cerinţei de apă 3.3.2 3.3.3 Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apă. Calculul debitului orar maxim al cerinţei de apă.

3.4 Calculul necesarului de apă pentru combaterea incendiilor. 3.4.1 Necesarul de apă pentru combaterea efectivă a incendiului 3.4.2 3.4.3 3.4.4 Necesarul de apă pentru consumul la utilizator pe durata stingerii. Volumul de incendiu. Volumul de consum.

3.4.5

Timpul de refacere al rezervei de incendiu.

4. calculul debitelor de dimensionare şi verificare a schemei de alimentare cu apă. 4.1 Dimensionarea captării. 4.1.1 Captări din râuri 5. dimensionarea hidraulică a aducţiunilor. 5.1 Determinarea diametrului economic al aducţiunii funcţionând prin pompare. 6. Volumul rezervorului. 6.1 Calculul volumului de compensare. 6.2 Calculul volumului de incendiu: 6.3 Calculul volumului de avarie. 6.4 Volumul rezervorului din ziua de maximum consum. 7. Cota castelului de apă. 8. Distribuţia apei. 8.1 Dimensionarea reţelei de distribuţie. 8.1.1 Alcătuire schemei de calcul. 8.1.2 8.1.3 8.1.4 8.1.5 Ipoteze de dimensionare și verificare. Determinarea debitelor aferente pe tronsoane. Determinarea debitelor consumate în noduri. Determinarea debitului de calcul pe tronsoane.

8.2 Dimensionarea hidraulică a reţelei de distribuţie. 8.3 Verificarea calculelor. 8.3.1 Calculul debitelor pe tronsoane. 8.3.2 8.3.3 8.3.4 8.3.5 8.3.6 Determinarea debitelor în noduri. Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane. Dimensionarea hidraulică a reţelelor de distribuţie. Verificarea debitelor de calcul. Echilibrarea distribuţiei debitelor în reţea.

9. Costul lucrărilor şi costul apei. 9.1 Costul lucrărilor. 9.2 Costul apei. 9.3 Ponderea costului de investiţie. 9.4 Ponderea costului utilajului. 9.5 Ponderea cheltuielilor cu reparaţii. 9.6 Ponderea costului energiei. 9.7 Ponderea cheltuielilor cu retribuţia personalului.

TEMA PROIECTULUI
Se va elabora documentaţia de proiectare pentru lucrările de alimentare cu apă în sistem centralizat pentru o localitate, la care sunt date următoarele elemente:  Localitatea este situată într-o zonă de deal cu climă temperat continentală, cu o

populaţie în prezent de

adică

locuitori. Oraşul se

sistematizează în întregime şi va avea două zone cu regim de construcţie şi grad de dotare diferit.  Pentru zona A – clădiri de maxim P+7 niveluri, având instalaţii interioare de apă

caldă şi canalizare cu preparare centralizată a apei calde în care locuieşte 80% din populaţie.  Pentru zona B – clădiri cu parter, având instalaţii interioare de apă rece şi

canalizare cu preparare locală a apei calde, în care locuieşte 20% din populaţie.  În localitate există următoarele întreprinderi de interes local: fabrica de pâine: - 3 t pâine/zi, 3 100d /om/zi apă/hl produs, 15 muncitori/schimb apă/t produs, 10 muncitori/schimb apă/t produs, 25 de muncitori/schimb,

fabrica de bere: - 1.5 hl bere/zi, 1 abator de vite: - 16 t produs/zi, 6 tăbăcărie: - 800 kg/zi, 35

apă/t produs, 10 muncitori/schimb.

În marginea oraşului este dezvoltată o platformă industrială cu profil alimentar, la care procesul tehnologic se încadrează în grupa a - IV - a. În industrie vor lucra in două schimburi egale câte este de maxim 1000 incendiu D. Necesarul de apă pentru procesul tehnologic este de /zi adica muncitori, adică muncitori. Volumul clădirii celei mai mari

, cu grad de rezistenţă la foc de ordinul - III -, şi categoria de pericol de

/zi, considerat uniform tot timpul anului. Presiunea minimă în industrie, la punctul de braşament necesară pentru apa tehnologică, este de 25 m coloană de apă şi minim 10m coloană de apă la incendiu.

STUDIILE EXISTENTE
 planul de situaţie al localităţii cu împrejurimile la scara 1:5000  în varianta de sursă subterană zona de amplasare a frontului de captare şi datele

hidrologice sunt indicate pe planul de situaţie; din punct de vedere chimic apa captată corespunde cerinţelor din STAS 1342-89. Din datele studiului hidrologic au rezultat următoarele:  coeficientul mediu de permeabilitate k=(100+n) [m/zi], adică k=100+23=123 m/zi  înălţimea precipitaţiilor este de mm/an si mm/an

 poziţia nivelului hidrografic este la 3 m sub nivelul terenului  stratul de apă subternă este cu nivel liber  grosimea stratului de apă este [m], adică m

 panta piezometrică a stratului acvifer este I = 0.008  mărimea caracteristica a particulelor stratului natural este adică mm. [mm],

 la un foraj de studiu de diametru D=275mm, la măsurătorile de teren, care aproximează curba de pompare s-au obţinut următoarele date: q s [m] unde, q-debitul puţului s -denivelarea stratului acvifer p-porozitatea stratului acvifer (p = 0.25)
Surse de apă

3 0.4

10 3.0

16 6.0

Pentru alimentarea cu apă a centrelor populate şi a industriilor, sursele de apă care se iau în consideraţie sunt apele subterane, apele de suprafaţă şi apele meteorice, toate aceste categorii făcând parte din ciclul cunoscut al apei în natură. 1) Surse de apă subterane:

pe baza cărora. pentru a fi studiate. . care pot constitui surse de apă pentru consumatorii mai puţin importanţi. din apele curgătoare (pârâuri. straturi de mare adâncime. pârâuri). râuri şi fluvii) şi din lacurile naturale şi artificiale. urmăreşte să se determine caracteristicile tehnice (cantităţi de apă disponibile şi calităţile apei). după modul lor de cantonare şi scurgere în subteran pot constitui: straturi acvifere freatice. Criterii de alegere a surselor de apă Pentru alegerea surselor de apă este necesar să se întocmească schema generală de gospodărire a apelor. din apele de condensare provenite de la mari adâncimi (condensarea făcându-se în părţile superioare ale scoarţei terestre) sau din ape infiltrate artificial.Pânzele sau cursurile de apă subterană. făcându-se comparaţiile economice între soluţiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse. din lacuri. 2) Surse de apă de suprafaţă: Sursele de apă de suprafaţă sunt formate. izvoare. alimentate din apele provenite din precipitaţii. să se poată alege sursa care satisface: debitul de apă necesar consumatorilor. stabilirea schemei de alimentare cu apă se face pe baza planului de amenajare cu toate sursele de suprafaţă şi subterane. din apele care se scurg la suprafaţă (râuri. care trebuie luate în considerare. Studierea surselor de apă posibile. în zona care interesează pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială. şi este tot mai frecvent folosită. Apa mărilor şi oceanelor poate constitui sursă de apă. În cazuri extreme. mai ales. În cadrul studiului de ansamblu al problemei. se poate recurge şi direct la apele meteorice. straturi alimentate prin infiltraţii artificiale.

Corespunzător studiului tehnico-economic general al alimentării cu apă. prin studii definitive. nelegate de necesităţile tehnologice ale captării. în cazul gospodăririi apei pe utilizări complexe. - siguranţa în exploatare. se vor rezerva. precum şi accesul persoanelor străine de exploatarea alimentării cu apă. iar în zonele inundabile. în care se stabilesc sursele care trebuie stidiate în detaliu. - eficienţa economică maximă. pentru a fi utilizate la alimentarea cu apă potabilă. pentru fiecare caz. interzicându-se . de regulă. Perimetrul de restricţie. prin şanţuri de gardă. în acest perimetru trebuie menţinută o stare de salubritate permanent controlată. zona de regim sever se împrejmuieşte şi se supraveghează prin pază permanentă.- calităţile apei. sau cu un minim de tratări. În repartizarea surselor de apă între consumatorii industriali şi consumul centrelor populate. în interiorul căruia se interzice construirea de locuinţe sau alte construcţii. Pentru sursele de apă se instituie trei perimetre: Perimetrul de regim sever. care se protejează şi de scurgerile de suprafaţă. care este situate în jurul zonei de regim sever. se interzic trasee de canale în această zonă. sursele de apă subterană. asigurarea în timp a debitelor minime şi a constanţei calităţii apei solicitate. mărimea perimetrului de regim sever se stabileşte. se întocmeşte un studiu preliminar hidrologic şi hidrogeologic. după condiţiile hidrogeologice. în vederea prevenirii impurificării apei de către diverşi factori exteriori. pentru a le aduce la nivelul calităţilor solicitate de consummator. pe cât posibil fără înbunătăţiri artificiale. ţinând seama de costul minim pe m de apă furnizată şi de efectul economic general. prin îndiguiri. Zonele de protecţie sanitară Zonele de protecţie sanitară au rolul de a stabili perimetrele în care se impun condiţii speciale. care stau apoi la baza proiectului de alimentare cu apă.

Primele două perimeter ale zonelor de protecţie sanitară se fixează prin proiectele de alimentare cu apă. care cuprinde o zonă largă în jurul perimetrului de restricţie. legată de următoarele aspecte: condiţiile de funcţionare ale SAA. Se pot da indicaţii cu caracter orientativ.utilizarea terenului în scopuri care ar putea înrăutăţii calitatea apei si reduce debitul.. care oferă posibilitatea cel puţin a eliminării soluţiilor necorespunzătoare. Criterii de alegere a captărilor din surse de suprafaţă Alegerea tipului de captare este o problemă complexă. probleme economice. c) cu baraj de derivaţie d) sub formă de cupă (cu bazin). care să recomande un tip sau altul de captare.…etc. zonă în care organelle sanitare fac observaţii sistematice asupra stării sanitare a oamenilor (în special. caracteristicile cursului de apă: debite. gradul de asigurare impus. condiţiile terenului din zonă. nivele. Principalele tipuri constructive ale captărilor din râuri sunt: a) de mal. e) prin infiltraţie de mal. . pe baza studiilor de teren şi în colaborare cu organele sanitare şi administrative locale. Perimetrul de observaţie. Nu există reguli generale. terenul se marchează prin borne cu inscripţie. în cazul apariţiei unor boli contagioase. b) prin conducte gravitaţionale. transmisibile prin apă).

Alegerea tipului de captare se face în funcţie de: debitul care trebuie captat. Clasificare: Construcţiile de captare se pot clasifica.8 0.8 m).5 m).captări orizontale – drenuri sau galerii: a) iterceptoare: . b) forate: .1 0. folosite la alimentări cu apă . folosite la consumatori izolaţi. sau mic (sub 0.captări verticale – puţuri: a) săpate: . după direcţia dispozitivului de captare în : . Captarea straturilor subterane Aceste ape au un regim cantitativ mult mai dificil de controlat decât al surselor de suprafăţă necesitând în acest sens studii de teren mai atente.au formă rotundă în plan şi pot fi cu centralizate. c) înfipte: . diametrul interior mare (peste 1. caracteristicile stratului acvifer. se aplică la straturi acvifere de mare adâncime.f) de sub albie. cu diametrul de 0.02 0.din coloane tubulare. considerente tehnico-economice. se aplică la straturi de grosime mică şi situate la adâncimi nu prea mari.5 m. b) radiale: .06 m.dacă sunt perpendiculare sau oblice pe direcţia curentului subteran.pentru debitr mici şi cu diameter între 0.dacă converg din mai multe direcţii spre camera colectoare centrală.5 m) sau mijlociu (între 0. Captări prin puţuri .

. a numărului de puţuri. H = grosimea medie a stratului de apă cu nivel liber. a debitului maxim de exploatare. în m /s.Calculul captării constă din determinarea lungimii frontului de captare. în m. Q =debitul de calcul al captării. folosind relaţiile: L= în care: L = lungimea totală a frontului de captare. caracteristică perioadei de secetă. în m. a distanţei dintre puţuri şi a distanţei de protecţie sanitară pentru perimetrul de regim sever.

i = panta hidraulică medie a curentului subteran. n = numărul de puţuri. d = distanţe dintre puţuri.k = coeficientul mediu de filtraţie a stratului acvifer. în m/s. . R = raza de acţiune. care se obţine prin metoda grafică. în m. care pentru puţuri în strat cu nivel liber S= . iar pentru puţuri în strat cu nivel sub presiune S= . în m. s = depresiunea în puţ. D = distanţa de protecţie sanitară pentru un puţ singular. care se poate alege în funcţie de natura stratului. când se consideră numai mişcarea paralelă a stratului. d = diametrul exterior al filtrului. q = debitul maxim de exploatare a unui puţ. în zile. în m . în m /s. în m. în m. S = suprafaţa brută exterioară a filtrului puţului.corespunzătoare debitului maxim de exploatare a puţului. în m. T = timpul normat pentru protecţia sanitară. p = porozitatea efectivă a stratului acvifer. D = distanţa de protecţie a stratului acvifer în stare naturală. în m/s. m = grosimea medie a stratului acvifer sub presiune.măsurată de la axa puţului. h = înălţimea stratului de apă la intrarea în puţ. care se allege în funcţie de mărimea granulelor de nisip. în m. în m. la intersecţia dintre curba debitului pompat Q şi curba debitului puţului q. în m. care se ia T=20 zile pentru zona cu regim sever şi T=70 zile pentru zona de restricţie. care pentru o exploatare completă a stratului acvifer trebuie ca l 2R sau l 2R în cazul când stratul nu se exploatează complet. v = viteza aparentă admisibilă de intrare a apei în puţ.

. calculul denivelării în dren. în care: L = lungimea drenului sau a galeriei interceptoare. în m /zi. pentru şirul de puţuri. care se determină în funcţie de distanţa D şi de raportul adimensional b/2 . aval şi laterală. în m. măsurată de o parte şi de alta a axei o-x. în m. Captări prin drenuri şi galerii interceptoare Calculul acestor captări constă în determinarea lungimii drenului sau a galeriei. în m /s. determinarea dimensiunilor transversale şi a pantei longitudinale. iar în cazul captărilor de apă potabilă şi a dimensiunilor zonei zonei de protecţie sanitară. H = grosimea medie a stratului de apă cu nivel liber în perioadele de secetă. în m. care pentru un şir de puţuri situate la distanţa l într-un bazin acvifer sub presiune. b = lărgimea curentului. în funcţie de spectrul real al mişcării apei subterane. în m. = coeficienţi de corecţie. în m. se calculează în funcţie de distanţele D şi D’. D = distanţa sanitară. D = distanţele caracteristice ale zonei de protecţie sanitară. Q = debitul de calcil al captării.q = debitul puţului. D = distanţele de protecţie amonte.

Secţiunea tubului de drenaj se determină în funcţie de debitul Q = 2qL şi de panta drenajului J egală cu panta terenului J . ce se poate considera egală cu diametrul drenului D. în m/s. Tuburile sunt găurite la partea superioară pe ½ sau 2/3 din perimetru. q = debitul specific al drenului. în m. din cauza rugozităţii suplimentare a barbacanelor. în m /s. .5 iar pierderile de sarcină se iau cu 20% mai mari faţă de cel al canalelor obişnuite. T = timpul normat de filtraţie. Captări cu grătar de fund (prize tiroleze) Relaţiile de calcul pentru acest tip de captare sunt următoarele: în care: Q = debitul de calcul. Gradul de umplere al tubului de drenaj va fi de 0. în m /s. R = raza de acţiune. p = porozitatea efectivă a stratului acvifer. h = înălţimea apei la intrarea în dren.k = coeficientul mediu de filtraţie al stratului de apă. în m. i = panta hidraulucă medie a curentului subteran. D = distanţa de protecţie sanitară. în m. în zile.

în m. care la intrare se ia = coeficientul de contracţie. în m. . în m/s. h v = adâncimile apei la intrare respectiv la ieşire de pe grătar. în m. ce se pot lua d=20. = viteza apei la intrarea respectiv la ieşirea de pe grătar. ce se poate lua . n = numărul de bare.. l = lungimea captării. în m. l = lungimea activă a grătarului. = coeficientul de debit. d = distanţa dintre barele grătarului. h =adâncimea teoretică a captării. g = acceleraţia gravitaţională. în m. = grosimea barelor grătarului.b = lăţimea captării. în m. = coeficient de corecţie având valoarea Captări de mal cu grătar Relaţiile de calcul pentru acest tip de captare sunt următoarele: . în m. în m/s .40 mm.. iar la ieşire .

în m/s. l = lungimea barelor grătarului...50 mm. d = distanţa dintre barele grătarului. Q = debitul de calcul. în m /s v = viteza apei prin interspaţii.în care: n = numărul interspaţiilor dintre bare. v = viteza de curgere a apei la intrarea în grătar. B’= lăţimea grătarului. în m.15. în m/s. care se recomandă d=25. .. = grosimea barelor grătarului care se consideră de 8... h = înălţimea de siguranţă. în m.. h = înălţimea utilă a apei de la baza grătarului la nivelul liber al apei râului. care se ia de 0. în m. în m. care se ia de maximum 1m/s. B = lăţimea canalului colector. în m. în m. = unghiul dintre axa canalului colector şi direcţia de scurgere a apei din râu.30 m. în m. în m.10 mm. = lungimea curburii barelor.0. H = înălţimea grătarului.

în m.3 m/s pentru debite sub 500 l/s..0. în m/s.79 pentru bare rotunde. Captări de mal cu camere şi ferestre de captare Se calculează cu relaţiile: în care. care se ia de 0. care trebuie să fie mai mare de 0.b = înălţimea şi respectiv lăţimea ferestrelor captării...1 m. a. iar .4. n = numărul ferestrelor de captare.6 m.5. în m. = unghiul de înclinare al barelor care se prevede de 60 .3 compartimente. Q = debitul de calcul. m = coeficient al captării care se ia de 0...8. în m.. 1. B = lăţimea tuturor ferestrelor de captare. în m /s. v = viteza de calcul în deschiderea ferestrei.42 pentru bare dreptunghiulare.0...83 pentru bare semicirculare şi de 1. H = înălţimea apei măsurată de la cota inferioară a ferestrei până la radierul captării..2. H = înălţimea apei la captare măsurată de la cota superioară a ferestrei la nivelul minim al apei în râu. ce se ia de 0... = coeficient care ţine seama de forma secţiunii barelor care se ia de 2. în m. Pentru prizele mici se recomandă 2.h = pierderea de sarcină prin grătar.7. h = pierderea de sarcină prin fereastră.70 ..0.

De asemenea în localitate există următoarele întreprinderi de interes local: fabrica de pâine fabrica de bere abator de vite . iar numărul de locuitori în perspectivă se calculează cu relaţia . unde. n-reprezintă perioada pentru care se face calclul. în funcţie de gradul de dotare al clăirilor cu instalaţii de apă caldă şi rece.la prizele mari 3..5 compartimente. adică 20 de ani şi p-reprezintă procentul de creştere al populaţiei şi se calculează cu formula loc După sistematizare locuitorii vor fi împărţiţi astfel:  Zona A : 80% din . Zona A: este zona cu instalaţii interioare de apă caldă şi canalizare cu preparare centralizată a apei calde. STABILIREA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI În prezent in localitate avem un număr de 29000 locuitori.. Zona B: este zona cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi canalizare cu preparare locală a apei calde. iar în această zonă locuieşte 80% din populaţia localităţii. zona în care locuieşte 20% din populaţia localităţii. adică locuitori  Zona B : 20% din adică locuitori DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE Localitatea este împărţită în două zone.

se poate aprecia global.) apa pentru consumul public: (qp) pentru zona A: pentru zona B: c. pentru procesul tehnologic este de 960 . rezultat din STAS 1343/1-95 este: . Necesarul de apă poate fi calculată pe grupe de consumatoriconform datelor din STAS 1343/1-2006.) Apă pentru consumul gospodăresc: (qg) pentru zona A: pentru zona B: l/om/zi l/om/zi b. a. considerat uniform tot timpul anului.) l/om/zi l/om/zi apă pentru stropit străzi şi spălat pieţe: .5 Coeficientul de variaţie zilnică. consumul public realizat pentru toţi locuitorii => d. Necesarul de apă. ca fiind 5% din . În industrie vor lucra două schimburi de câte 415 muncitori.- tăbăcărie În marginea oraşului se dezvoltă o platformă industrială cu profil alimentar.) apă pentru platforma industrială: zona A: zona B: l/om/zi => l/om/zi => l/om/zi .) apă pentru industria locală: l/om/zi e. pentru zona A: .

la care sursa nu este apa potabilă. conform STAS 1343/1-2006. Pierderile tehnic admisibile de apă din sistem. Pentru sistemul de alimentare cu apă. În mod current. se adoptă pentru fiecare tip de necesar de apă. Pentru zona A: unde locuiesc 27154 locuitori => Pentru zona B: unde locuiesc 6789 locuitori => Pentru stropit străzi şi spălat pieţe Pentru industria locală Pentru platforma industrială Pentru spălat străzi şi platforma industrială Necesarul de apă. pot fi exprimate ca un spor de debit la necesarul general de apă şi se notează cu . ca în cazul de faţa.pentru zona B: Pentru stropit străzi şi spălat pieţe: Pentru industria locală: Pentru platforma industrială Pentru spălat străzi şi platforma industrială Coeficientul de variatie orară. este necesar un coeficient de spor . pot fi tratate tot ca un necesar de apă. sau se poate exprima ca un spor al necesarului global pentru celelalte consumuri. Când nu sunt alte valori justificative pot fi adoptate valori din STAS 1343/1-2006. . pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă se poate calcula analitic. .

ca fiind de 1. A. b.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL NECESARULUI DE APĂ Zona A: Zona B: Apă pentru stropit străzi şi spălat pieţe: Pentru industria locală: .) Debitul orar maxim al necesarului de apă .Pentru sistemul de alimenatre cu apă din prezentul proiect.pentru fabrica de pâine (3 schimburi) .) Debitul zilnic maxim al necesarului de apă . k p se apreciează conform STAS 1343/1-2006.10. DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE ALE NECESARULUI DE APĂ a.) Debitul zilnic mediu al necesarului de apă . . . c.

. .pentru fabrica de bere (2 schimburi) . .tăbăcărie (1 schimb) .fabrica de pâine (3 schimburi): . . . .)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE APĂ Zona A: Zona B: Apă pentru stropit spaţii verzi şi spălat pieţe: Pentru industria locală: . Debitul pentru spălat străzi şi stropit spaţii verzi pentru platforma industrială: B. Pentru platforma industrială: .. .abator de vite (1 schimb) .

Debitul pentru spălat străzi şi stropit spaţii verzi pentru platforma industrială: C. Pentru platforma industrială: . . Zona B: Apă pentru stropit spaţii verzi şi spălat străzi: . . Pentru industria locală: . . .tăbăcărie (1 schimb): . . . .fabrica de pâine (3 schimburi): .)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE APĂ Zona A: . ..fabrica de bere (2 schimburi): . .abator de vite (1 schimb): .

Calculul debitului zilnic maxim al cerinţei de apă: . . Debitul pentru spălat străzi şi stropit spaţii verzi pentru platforma industrială: .. CALCULUL CERINŢEI DE APĂ Calculul debitului zilnic mediu al cerinţei de apă: . .tăbăcărie (1 schimb): . . . . .fabrica de bere (2 schimburi): . . . Pentru platforma industrială: .abator de vite (1 schimb): .

la care se efectuează retehnologizări.fabrica de bere: . = 1.02.08.35 pentru reţele de distribuţie existente.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL CERINŢEI DE APĂ Pentru zona A: Pentru zona B: Apă pentru stropit spaţii verzi şi spălat străzi: Pentru industria locală: . STAS 1343/1-2006 rezultă că (adica sub 5 ani) şi =1. pentru reţele de distribuţie noi =1.15.este coeficientul de servitude. care ţine seama de pierderile tehnic admisibile. din sistemul de alimentare cu apa . etc.abator de vite: . A. pentru sursă Conform STAS =1. pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă (sau coefficient de spor) Conform standardului românesc. unde: .fabrica de pâine .Calculul debitului orar maxim al cerinţei de apă: .05 – 1.reprezintă coeficientul de majorare al necesarului de apă. pentru sursă subterană fără staţie de tratare şi subterană. sau de suprafaţă cu staţi de tratare.tăbăcărie: .

fabrica de pâine: .tăbăcărie: .Pentru platforma industrială: Debitul pentru spălat străzi şi stropit spaţii verzi pentru platforma industrială: B.fabrica de bere: .abator de vite: .)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL CERINŢEI DE APĂ Pentru zona A: Pentru zona B: Apă pentru stropit spaţii verzi şi spălat străzi: Pentru industria locală: .

Pentru platforma industrială:

Debitul pentru spălat străzi şi stropit spaţii verzi pentru platforma industrială:

C.)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL CERINŢEI DE APĂ Pentru zona A: Pentru zona B: Apă pentru stropit spaţii verzi şi spălat străzi:

Pentru industria locală: - fabrica de pâine:

- fabrica de bere:

- abator de vite:

- tăbăcărie:

Pentru platforma industrială

Debitul pentru spălat străzi şi stropit spaţii verzi pentru platforma industrială.

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR Nr. Tipul de consumator crt. 1. Consum gospodăresc şi consumul public 2. Zona I Zona II 33943 14.5 492.2 1.5 738.3 1.35 41.53 6789 160 1086 1.3 1411.8 2 117.65 Nr. de consumatori 27154 400 10862 1.2 13034.4 1.3 706 qsp Qnzimed Kzi Qnzimax Ko Qnormax

Consum pentru stropit spaţii şi spălat străzi

3.

Totalul debitelor caracteristice ale necesarului de apă

mc/zi mc/h

33943

12587.2 524.46

15368.3 640.34

880.5 36.68

l/s

145.68

177.87

10.18

4.

Totalul debitelor caracteristice ale cerinţei de apă

mc/zi mc/h 33943 l/s

14764.7 615.19

18027 751.12

1032.8 43.03

170.88

208.64

11.95

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE DE APĂ, PENTRU PLATFORMA INDUSTRIALĂ Nr. crt. Tipul de consumator Nr. de consumatori qsp Qnzimed Kzi Qnzimax Ko Qnormax

1.

Consum pentru igienă Consum pentru producţie

415

3.5

83

1.25

103.75

2

8.65

415

3.5

960

1.25

1200

2

100

2.

Consum pentru stropit spaţii şi spălat străzi

415

2

1.25

1.5

1.88

2

0.16

3.

Totalul debitelor

mc/zi

415

1044.25

1305.63

108.81

caracteristice mc/h ale necesarului de apă 4. Totalul debitelor caracteristice mc/h ale cerinţei de apă l/s 415 mc/zi l/s

43.51

54.4

4.53

12.08 1224.91 51.03

15.11 1531.5 63.81

1.25 127.64 5.31

]14.17

17.72

1.47

CALCULUL NECESARULUI DE APĂ PENTRU COMBATEREA INCENDIULUI Incendiul, ca orice ardere este legat de trei elemente: combustibilul sau corpul care arde, comburantul sau corpul care întreţine arderea (oxigenul din aer) şi temperatura de ardere. Orice mijloace de stingere acţionează, total sau parţial, asupra acestor elemente. Apa acţionează asupra ultimelor două elemente în acelaşi timp, de aceea se foloseşte, în majoritatea cazurilor, pentru stingerea incendiilor. Într-adevăr, apa aruncată asupra corpului care arde acoperă combustibilul, îl izolează de aer şi îngreunează arderea; de asemenea, apa fiind mai rece şi având o căldură specifică mare, în comparaţie cu alte lichide, preia o parte din căldura de ardere şi coboară temperatura corpurilor sub punctual de aprindere. Apa se foloseşte pentru stingerea incendiilor sub forma de jet, sub forma de ploaie, sau sub forma de perdea de apă. Sistemul de alimentare cu apă a centrelor populate şi a industriilor trebuie să asigure şi cantităţile de apă pentru stingerea incendiilor. Deoarece incendiul reprezintă o situaţie accidentală, apa necesară trebuie să se găsească acumulată într-un rezervor, iar captarea, staţia de tratare, staţiile de pompare şi apeductul trebuie să asigure completarea rezervei de incendiu in 24 – 48 de ore, după stingerea incendiului. De regulă, refacerea rezervei de incendiu se face pe seama restrângerii consumului de apă pentru alte nevoi. Când se realizează un sistem de alimentare cu apă, trebuie prevăzute construcţii şi instalaţii, care să asigure cantităţile de apă pentru stingerea incendiului. Stingerea incendiului se poate face cu ajutorul apei prin

hidranti interiori, montaţi în clădiri şi hidranţi exteriori, montaţi pe reţeaua de distribuţie. Pentru clădiri speciale (teatre, biblioteci, etc) sau industrii, sunt prevăzute sisteme speciale de stingere, cum ar fi sprinkler, conform reglementărilor tehnice în vigoare. Apa pentru hidranţi interiori, trebuie să aibă aceeaşi calitate cu ceea distribuită. Pentru hidranţii exteriori, de regulă se foloseşte apa din reţeaua de distribuţie a apei potabile. În cazuri speciale pentru combaterea incendiului din exterior, se poate folosi şi altă calitate de apă prin mijloace independente cum ar fi maşinile de pompieri, cisternele, reţele separate de apă. Această situaţie comportă existenţa unei reţele de apa special destinată acestui scop. Numărul de incendii theoretic simultane se adoptă în funcţie de mărimea localităţii, după valorile din tabelul 4 STAS 1343/1-2006. Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranţilor interiori se notează cu (numărul jeturilor şi tipurile de construcţii, care , se adoptă sunt echipate cu hidranţi interiori), precum şi debitul pentru instalaţiile speciale se notează cu conform STAS 1478-90. În cazul, în care nu se dispune de studii speciale debitul hidranţilor, care se notează cu adopta dupa valorile prezentate în tabelul 4.

, se poate

Numărul locuitorilor din localitate N = ∑Ni

Număr de incendii simultane ‫ ۥ‬n ‫ۥ‬ 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 Clădiri (1…4) niveluri 5 10 10 20 25 30 40 -

Qie [ l/s ] cu Clădiri cu peste 4 niveluri 10 15 15 25 35 40 55 70 80 85 90 95 100

≤ 5000 5001… 10001… 25001… 10000 25000 50000

50001… 100000 100001… 200000 200001… 300000 300001… 400000 400001… 500000 500001… 600000 600001… 700000 700001… 800000 800001…1000000

NOTA 1 – Valorile prezentate în tabelul 4 se aplică şi în cazul cartierelor izolate, separate de centrul populat printr-o zonă neconstruită, în acest caz locuitori pentru fiecare cartier. NOTA 2 – Debitul pentru incendiu exterior şi numărul de incendii simultane n, reprezintă numărul de

pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se determină pe bază de studii speciale.

în perimetrul luat în calcul la dimensionarea reţelelor de distribuţie se face astfel încât un incendiu – teoretic – să revină unei suprafeţe locuite de cel mult 10000 locuitori. NOTA 5 – Pentru localităţi sub 5000 locuitori se va respecta şi Reglementarea GP 106 – 04. Timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor interiori se determină conform STAS 1478-90.NOTA 3 – Localizarea incendiilor simultane. Se va ţine seama de NOTA 1 şi NOTA 3. Numărul de incendii se calculează însă pentru toată localitatea. când în sau lângă localitate. NOTA 4 – În cazul reţelelor cu zone de presiune. se vor adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor. Număr de locuitori localitate (N) din Suprafaţa teritoriului intreprinderilor. S (ha) Număr incendii simultane (n) de Mod considerare incendiilor simultane de a < 10000 < 150 1 La localitate sau zonă luând considerare debitul de industrială în incendiu cel mai mare 10001…25000 < 150 2 Unul în localitate şi unul în zona industrială ambele sau în . după valorile prezentate în tabelul 5. din STAS 1343/1-2006. este de 3 ore adică . numărul de incendii teoretic simultane se poate adopta. există societăţi comerciale şi acestea se alimentează din aceeaşi reţea publică. În cazul. 338 bis din 21/04/2005. Durata teoretică de funcţionare a hidranţilor exteriori. Anexa IV – 2. aprobată de MTCT 15/02/2005 şi publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. se analizează varianta în care fiecare zonă funcţionează independent în caz de incendiu.

cf. În localitate STAS pentru industrială. şi localitate şi tabelului 4 pentru zona industrială. ambele localitate în sau ambele în zona industrială. însumându .se NOTĂ – Dacă între societatea comercială şi localitate este întotdeauna un spaţiu gol ( verde ) de minim 300 m cele două unităţi ( localitatea şi industria ) se analizează separat. conform STAS 1343/2-89 şi STAS 1478-90 sau previziunilor specialistului tehnologic. luând în suma maxime > 25000 < 150 2 Unul în localitate şi unul în zona industrială ambele sau în considerare valorilor localitate luând în considerare suma valorilor maxime > 25000 > 150 Se determină cf. Debitul de incendiu pentru societăţi trebuie adoptat în funcţie de pericolul. NECESARUL DE APĂ PENTRU COMBATEREA .localitate luând în considerare suma valorilor maxime ≤ 25000 ≥ 150 2 Unul în localitate şi unul în zona industrială. în numărul care pentru 1478/90 rezultă zona fiecare. pe care-l reprezintă industria.

pentru reţelele de joasă presiune (când presiunea este mai mare.volumul consumat de utilizator . cu ajutorul instalaţiilor speciale a căror durată de funcţionare este în(h). pentru reţelele de înaltă presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior) .coeficient.timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor interiori (minute) . . sau egală cu 7 m coloană de apă. în urma combaterii incendiilor.debitul asigurat de hidranţii exteriori (l/s) .numărul de jeturi simultane impus. care se stabileşte conform STAS 1470-90 în (l/s).debitul orar maxim al zonei sau localităţii. . PENTRU CONSUMUL LA UTILIZATOR PE DURATA STINGERII INCENDIULUI . ca rezervă intangibilă.coeficient. stingerea se face cu ajutorul motopompelor formaţiilor de pompieri) . se va acumula în rezervor. în m3 N .volumul de apă înmagazinat.în l/s . pentru clădirea respectivă . este volumul rezervei intangibile .debitul asigurat de un jet de hidranţii interiori . unde se combate incendiul În total.timpul de funcţionare a hidranţilor exterior (h) . refacerea rezervei de apă trebuie să se realizeze cu debitul în timpul . care se combat de la exterior cu apă din hidranîi exteriori .EFECTIVĂ A INCENDIULUI .numărul de incendii simultane. . protejată volumul de apa unde.debitul pentru stingerea incendiului. NECESARUL DE APĂ. După consumarea apei.

conform STAS Localităţi şi zone industriale aferente localităţilor Localităţi Zone industriale cu construcţii din categoriile de pericol de incendiu A si B C având 24 24 24 36 D si E având 36 48 NOTA 1 – În cazul. cu condiţia măririi rezervei intangibile Vri. NOTA 3 – Păstrarea rezervei intangibile se face în una sau mai multe cuve de rezervor astfel încât volumul integral pentru combaterea incendiului să fie permanent la dispoziţie. cu volumul de apă. Conform STAS 1478-90.50 2. din tabelul 5 în localitate vom avea următoarele clădiri publice mai importante: Nr. care vor avea loc la bibliotecă şi şcoală. .50 10. se admite prelungirea acestor durate.n”=2. în care .50 2. ).50 2. 2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 CLĂDIRE ŞCOALĂ GRĂDINIŢĂ SPITAL CĂMIN CULTURAL MAGAZIN BAR GARĂ BIBLIOTECĂ TEATRU . durata pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu Tn se poate mări până la cel mult 72 h.Mărimea timpului de refacere a rezervei ( 1343/1-2006.50 10.50 2. tabelul 4 în funcţie de N20 numărul de incendii teoretic simultane este .50 2.. iar debitele de apă sunt insuficiente la sursă. se adoptă conform datelor din tabelul 6. care nu poate fi asigurat în timpul normat.00 Conform STAS 1343-2006. NOTA 2 – În cazurile. în care debitele surselor de apă nu pot asigura refacerea rezervei de incendiu în durate maxime Tn prevăzute în tabelul 6.00 2.

Volumul de consum . . . Timpul de refacere al rezervei de incendiu . pentru tronsonul captare .rezervor va fi adoptată valoarea cea mai mare dintre cele 2 . . minute şi ore. vor fi dimensionate la debitul expresii. Volumul de incendiu . CALCULUL DEBITELOR DE DIMENSIONARE ŞI VERIFICARE A SCHEMEI DE ALIMENTARE CU APĂ Toate elementele schemei de alimentare cu apă.. Durata de funcţionare a hidranţilor interiori durata de funcţionare a hidranţilor exterior exterior l/s. de la captare până la rezervor. Debitul pentru stingerea incendiilor din . Refacerea rezervei de apă . de calcul. .

să se poată alege sursa. sau cu un minim de tratări. Studierea surselor de apă posibile. asigurarea în timp a debitelor minime şi a constanţei calităţii apei solicitate. pentru a fi studiate. în zona. în care interesează pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială. pe cât posibil fără înbunătăţiri artificiale. de apă furnizată şi de efectul În repartizarea resurselor de apă între consumatorii industriali şi consumul centrelor populate. se calculează cu următoarea formulă: . . este necesar să se întocmească schema generală de gospodărire a apelor. . ţinând seama de costul minim pe economic general. . se vor rezerva. sursele de apă subterană. . pentru a le aduce la nivelul calităţilor solicitate de consumator.  siguranţa în exploatare. care satisface:  debitul de apă necesar consumatorilor. În cadrul studiului de ansamblu al problemei. . se face pe baza planului de amenajare cu toate sursele de apă de suprafaţă şi subterane. . Debitul de verificare al retelei de distributie se detrermina cu formula: .reprezintă debitul de refacere. al rezervei de incendiu . pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor după rezervorul de înmagazinare. pe baza cărora. de regulă. făcându-se comparaţiile economice între soluţiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse. din care se scade apa.. în cazul gospodăririi apei pe utilizări complexe. care trebuie luate în considerare. urmăreşte să determine caracteristicile tehnice (cantităţi de apă disponibilie şi calităţile apei). stabilirea schemei generale de alimentare cu apă.reprezintă debitul zilnic maxim al cerinţei de apă în regim de restricţii (reprezintă debitul zilnic mediu al cerinţei de apă. pentru a fi utilizate la alimentarea cu apă potabilă. Debitul de calcul. DIMENSIONAREA CAPTĂRII Pentru alegerea surselor de apă.  eficienţa economică maximă. pentru stropit străzi şi spălat pieţe).  calităţile apei.

Aces mal este supus afuerii şi. puncte în care pot fi circulate. când apa râului curge cu viteze mici şi are o capacitate foarte mică de aluviuni.  caracteristicile cursului de apă: debite. precum şi cea biologică. legată de următoarele aspecte:  condiţiile de funcţionare ale sistemului de alimentare cu apă. un factor hotărâtor în alegerea amplasamentului îl va avea şi distanţa faţă de obiectivul ce urmează a fi alimentat cu apă. Aceste consolidări pot avea mari proporţii. confluenţă. totuşi. nivele. în privinţa gheţii de fund (zaiului). mari debite solide sau este posibilă manifestarea unor fenomene de depunere. Un prim factor.  gradul de asigurare impus. uneori. de capacitatea de autoepurare a râului. care trebuie să ţină seama de un complex de condiţii. CAPTĂRI DIN RÂURI CRITERII DE ALEGERE A AMPLASAMENTULUI CAPTĂRILOR O problemă importantă a unui sistem de alimentare cu apă o constituie alegerea corectă a amplasamentului construcţiilor de captare.Corespunzător studiului tehnico – economic general al alimentării cu apă. porţiunea din malul râului aflată în dreptul prizei trebuie să fie corespunzătoare pentru amplasarea diferitelor obiective ale sistemului de alimentare cu apă (staţii de pompare.  condiţiile terenului din zonă. În unele cazuri.  problemele economice. se întocmeşte un studiu preliminar hidrologic şi hidrogeologic. este bine să fie cât mai în aval. Amplasamentul construcţiilor de captare trebuie ales în funcţie de existenţa în amonte a unor surse de impurificare. care stau apoi la baza proiectului de alimentare cu apă. având în vedere optimizarea traseului conductelor. care. Captarea apei trebuie să se facă la malul concave. TIPURI CONSTRUCTIVE DE CAPTĂRI ŞI CRITERII DE ALEGERE A ACESTORA Alegerea tipului de captare este o problemă complexă. . Principalele tipuri constructive ale captărilor din râuri sunt prezentate în schema de mai jos:  de mal. decât la malul convex. şi dezavantaje. având în vedere şi eventualele etape de dezvoltare.. care determină amplasamentul. compoziţia fizico-chimică a apei. De asemenea. grătare. Desigur. Referitor la condiţiile hidrogeologice. în care se amplasează captarea să nu se afle în dreptul pragurilor. problema amplasării mai avantajoase a construcţiilor pentru captarea apei la malul concav sau la cel convex poate să nu aibă importanţă. Construcţia de captare trebuie amplasată pe o porţiune nepericuloasă din punctul de vedere al îngrămădirii gheţii de suprafaţă. afectând costul general al investiţiei. în comparaţie cu cel convex. Amplasarea construcţiilor de captare la malul concav are. este calitatea apei captate. pe o întindere corespunzătoare. Acest aspect impune că porţiunea. problemele legate de apariţia gheţii sunt mai grele la malul concav. Construcţia de captare trebuie aşezată la o distanţă suficient de mare de punctele de afluenţă. etc. în care se stabilesc sursele care trebuie studiate în delaiu. din punctul de vedere al fenomenelor menţionate. deoarece se umple mai puţin cu depozite de aluviuni şi datorită unei adâncimi mai mari a râului. precum şi de posibilitatea de a stabili o zonă de protecţie sanitară. de aceea. De asemenea. au o mare importanţă în acest sens. prin studii definitive. trebuie să se prevadă lucrări pentru consolidarea malului. are avantaje esenţiale. deznisipatoare). Punctual de amplasare a construcţiei de captare trebuie să fie cel mai puţin periculos.

În cazul nostru captarea apei pentru localităţile şi platforma industrială se va face din sursă de suprafaţă iar tipul captării este captare de mal cu grătar.2m.  prevenirea efectelor negative ale gheţii şi zaiului.1m mai mare decat grosimea maximă a podului de gheaţa  Pentru evitarea captării zaiului se consideră că este necesară o înălţime de apă de 1m deasupra prizei. Aceasta trebuie să asigure:  captarea debitului prelevat. de la caz la caz.50m. sunt avute în vedere următoarele adâncimi minime de apă.  staţia de pompare .  spălarea hidraulică a zonei de acces la priză. se poate reduce. respectiv o gardă corespunzătoare deasupra prizei. conform asigurării de calcul. de fapt.  Pentru evitarea efectului gheţii se recomandă o acoperire deasupra prizei cu 0. care poate stabili tipul de captare îl constituie adâncimea apei în faţa prizei.  de sub albie. poate scădea la 0. Pentru ţara noastră. adâncimea râului constituie un criteriu de alegere a tipului de captare.  împiedicarea intrării plutitorilor în priza. adică evitarea captării straturilor superficiale. care trebuie asigurate în faţa prizei:  0. respectiv debitul solid de fund. în funcţie de condiţiile climatice. Astfel.20 – 0.5m peste fundul râului. din două lucrări diferite:  camera de captare propriu-zisă. Turbiditatea apei captate poate fi şi ea determinate pentru alegerea tipului de captare.  cu baraj de derivaţie. Un alt factor. CAPTARE DE MAL Construcţia de captare a apei constă. pentru evitarea pătrunderii aluviunilor de fund. dacă se iau măsuri speciale.  prin infiltraţie de mal. la râurile de munte.  Pentru evitarea pătrunderii plutitorilor şi blocării prizei cu frunze se recomandă înălţimi între 0.  sub formă de cupă (cu bazin). prin conducte gravitaţionale. funcţie de zona pe care o străbate râul în amonte şi de frecvenţa plutitorilor.  oprirea intrării în priză a aluviunilor grosiere.

chiar mai mari. a ferestrelor de intrare. Condiţiile topografice pot impune. este necesar ca. În despărţitura pentru captare.care pot lucra independent unul de celălalt. când straturile inferioare ale apei din râu pot fi relativ foarte impurificate cu aluviuni de fund. În peretele separator se montează plase fixe. construite din bare verticale. a vanelor şi a altor utilaje se face de pe un planşeu de serviciu. în interiorul ei se găseşte un perete transversal separator. cu spaţii de 50-150 mm şi uneori. goală înăuntru. apa râului ajunge prin ferestrele de intrare. ele se dimensionează la viteze maxime de 1. Staţia de pompare se amplasează în afara zonei alunecărilor posibile ale terenului. Platforma circulabilă a captării de apă trebuie realizată la nivelurile maxime cu o asigurare de 1 %. . În general însă.70 m. având o gardă de cel puţin 0. Planşeul de serviciu are un balcon care permite executarea operaţiilor de curăţare a grătarelor. Toate ferestrele sunt înzestrate. Captările de mal trebuie dotate cu dispozitive de curăţare a depunerilor din interior (hidroelevatoare sau pompe de nămol). în timpul executării lucrării. Conductele de aspiraţie care pleacă spre staţia de pompare trebuie să fie duble. În aceasta din urmă sunt coborâte conductele aspiratoare ale staţiei de pompare. demontabile).00 m/s în cazul conductelor comune la mai multe pompe şi de maxim 1. de asemenea instalarea staţiei de pompare la o distanţă relativ mare. Pe acest planşeu se construieşte o cabină. Manipularea plaselor.Camera de captare constă dintr-o culee de pod. în interiorul camerei de captare. pentru exploatarea camerei de captare. să se scurteze distanţa dintre construcţia de captare şi staţi a de pompare. care formează două compartimente: de captare şi de aspiraţie. foarte comodă. etc. camera de captare se împarte în două compartimente. din punctul de vedere al asigurării unei bune funcţionări a construcţiei de captare. tinzând la o scurtare a conductelor aspiratoare. cu vane laminare sau în formă de şubere. dispuse în înălţime în două rânduri: ferestrele de jos lucrează la nivelurile joase ale râului.50 m/s la conducte separate pentru fiecare pompă. iar la partea exterioară cu grătare cu spaţii mari (pe cât posibil. cele de sus de nivelurile înalte. executat la nivelul pământului. în locuirea lor. În lungime. pentru reţinerea suspensiilor mari din apa brută.

Priza de mal la Dunăre pentru cuplata cu staţia de pompare Schema captării de mal cu grătar Schema alimentării cu apă . fără a deranja funcţionarea conductelor. care permit deplasările relative ale construcţiei faţă de mal. se prevăd compensatoare unghiulare.În cazul conductelor de aspiraţie sau de refulare la captările la care sunt de aşteptat tasări în perioada de exploatare.

relaţiile de calcul sunt următoarele: unde: n – numărul interspaţiilor din grătar .Pentru captarea de mal cu grătar. v = 1 m/s d – distanţa dintre barele grătarelor în metri ( 25 ÷ 50 mm ) 0.debitul de calcul in v – viteza apei prin interspaţii [ m/s].05 m – distanţa utilă a apei de la baza grătarului la nivelul liber al apei râului [m] δ – grosimea barelor grătarelor ( 8 ÷ 10 mm) .

30 ) l – lungimea barelor grătarului [m] Δ – lungimea curburii barelor [m] = 0.15 ÷ 0.04 B – lăţimea canalului colector [m] – viteza de curgere a apei la intrarea în grătar h – pierderea de sarcină prin grătar [m] α – unghiul de înclinare ale barelor. care este între 60 ÷ 70 o η – coeficient care ţine seama de forma secţiunii. care este 2.H – înălţimea grătarului [m] – înălţimea de siguranţă [m] ( 0. 1.79 pentru bare rotunde n = 10 interspatii .83 pentru bare semicirculare.45 pentru bare dreptunghiulare. 1.

cheltuielile anuale sunt formate. transportul apei se face prin pompare sau fără. FUNCŢIONÂND PRIN POMPARE Schema de alimentare cu apă adoptată precum şi din calcule făcute. adică aducţiuni închise. adică cele închise. Aducţiunile de tip canal pot fi deschise ( descoperite) sau închise (acoperite) şi asigură transportul apei prin gravitaţie cu nivel liber. din: . funcţionând prin pompare. rezultă că apa trebuie pompată ca să ajungă în rezervor. se face astfel încât diametrul ales să corespundă unor cheltuieli anuale minime. DETERMINAREA DIAMETRULUI ECONOMIC AL ADUCŢIUNII. pentru captare. Calculul hidraulic al aducţiunilor se face folosind relaţiile . .DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ A ADUCŢIUNILOR Aducţiunile pot fi tip canal. Dimensiunea conductei. tip conductă sau combinaţii a acestora. La aducţiile de tip conductă. ( gravitaţional ).

unde: – reprezinta cheltuieli cu investiţia – reprezinta cheltuieli cu energia – este timpul de recuperare a investiţiei ( se consideră Tr = 50 ani) i – este valoarea investiţiei care se calculează pe baza indicilor specifici [lei/an] e – reprezinta costul energiei de pompare ( se adoptă ca fiind egală cu costul de producere a energiei electrice) E – volumul de energie electrică. necesar pentru pomparea apei P – puterea absorbită în pompă [KW] T – timpul de funcţionare al pompelor T = 8760 h . se alege din tabel în funcţie de materialul din care este executată aducţiunea S – suprafaţa secţiunii transversale [m2] R – raza hidraulică [m] J – panta .- cheltuieli cu investiţia cheltuieli cu energia necesară pentru pomparea apei cheltuieli cu reparaţiile şi retribuţia personalului de exploatare( astea se consideră constante) .debitul de calcul în K – inversul coeficientului de rugozitate.

care este egală cu Qic Q = QIc H – înălţimea de pompare al apei .ΔH – diferenţa dintre cotele piezometrice din secţiunile extreme ale aducţiunii în cazul conductelor şi diferenţa între cotele radierului terenului din aceleaşi secţiuni în cazul canalelor v – viteza apei [m/s] C – coeficientul lui Chezy h – pierderile de sarcină în aducţiuni [m] D – diametrul aducţiunii [m] so – rezisteţa hidraulică specifică a conductei E se calculează cu relaţia unde: η – randamentul mediu de funcţionare al pompelor. În lipsa dimensionării pompelor. valoarea medie a randamentului se consideră η = 0.înălţimea geodezică de pompare – pierderea de sarcină pe conducta de refulare – pierderea de sarcină pe conducta de aspiraţie L – lungimea aducţiunii .6 Q – deitul de apă pompată.

Tabel 7 – Determinarea diametrului tehnico – economic al aducţiunii Diametrul conductei Dn [mm] Panta Hidraulică i Viteza v [m/s] Pierderea Înălţimea Puterea pompei de sarcină hr [m] pompare [kW] H [m] de P 0 700 600 1 0.0563 4.143 5 33. .cu valoarea debitului de calcul în l/s. urmărită în tabel: .143 4 4.00015 0.06 33.45 3 0. de unde rezultă panta şi viteza .32 0.76 .Costul aducţiunii este dat direct în tabelul de calcul tabel 7 Calculul efectul are următoarea succesiune. din diagrama Menning se alege primul diametru întâlnit pe verticală la intersecţia .563 0.în continuare se vor calcula pierderea de sarcină pe refulare .00038 2 0.

95 Diametrul Volumul de Conductei Dn [ mm ] Costul energiei energie electrică Ce 0.0075 0. Viteza minimă în aceste conducte.813 34.88 65.478 337.005 0.169 0.6 419428.2 m/s ) Canalele deschise se dim.875 7.5 0.185 0.7 m/s pentru ape încărcate cu suspensii.2 ÷ 1.188 0.478 545.208 0. care acced gravitaţional.75 0.550 500 450 400 0.195 0. astfel încât să nu se depăşească vitezele maxime admise pentru tipul de material.785 588.3 m/s şi 0.256 725. se admite de 0.256 725.658 388.6 295737.345 0.188 4. VOLUMUL REZERVORULUI În conformitate cu STAS 4165/1988.0005 0.248 714. Aducţiunile sub presiune care funcţionează prin pompare se dim.00092 0.185 2. Lei / an ] [mld. volumul rezervorului se determină ca valoare maximă dintre: .65 0.183 Cost unitar 4.248 545.4 310191.404 Aducţiunile sub presiune. se dimensionează în funcţie de debitul de calcul şi de pantă.234 0.8 557868.345 5.248 8 900 800 750 700 650 600 9 0.6 299066. iar viteza maximă se consideră de 0.41 47. În funcţie de debitul de calcul Qic şi panta J.14 35.lei / E [ kW/an ] an ] [mii lei/m] 0 700 600 550 500 450 400 6 289605.4 7 376.5 m/s pentru tuburi din material plastic sau azbociment din beton armat centrifugat sau beton precomprimat. din care este executată aducţiunea.785 403.658 583.156 10 610.68 Cost anual C total Valoarea conductă Investiţiei C I 109 [lei] [mld. În funcţie de debitul de calcul şi de viteza economică ( vec = 0.

. întrerupere de pompare). admis prin normele sanitare. ca urmare a funcţionării staţiilor de pompare amonte în afara celor de utilizare maximă a energiei electrice – volumul necesar pentru asigurarea necesarului de apă în anumite condiţii. 6000. . 300. volumul rezervorului va fi cel puţin egal cu următoarea valoare: . – volumul necesar pentru compensarea valorilor debitului de alimentare şi plecare în reţea ( se reaminteşte că alimentarea se dimensionează la Qszimax pe perioada de compensare şi se consideră o zi medie) – volumul necesar pentru acumularea apei. 2500. 1500. necesară combaterii celor 2 incendii teoretic simultane şi asigurarea consumului pe perioada stingerii incendiilor – volumul suplimentar de apă. de regulă se acceptă 6 zile pentru rezervoarele îngropate şi de 2 zile pentru rezervoarele aeriene neprotejate termic. rotunjite la valorile 25. astfel încât calitatea apei să nu deteriorizeze. Conform legii 98 din 1994. etc. În cazurile speciale organele sanitare pot accepta şi impune alte valori. 200. 1000. 400. ce vor fi justificate – volumul necesar pentru acumularea unei rezerve de apă pentru a asigura funcţionarea reţelei în cazul în care pe circuitul amonte a rezervorului apar avarii normale admise ( ruperea de conductă. 500. – valoarea maximă a timpului de trecere a apei prin rezervor. 150. dezamorsare sifoane. 7000. 750.Valorile astea. 100. 5000. 2000. 8000. 50. necesar pentru combaterea debitelor pompate neuniform. 75. …….

25 0.50 0. care arată proporţia din debitul zilnic ce trebuie reţinut în rezervor În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile lui a pentru calculul expeditiv al volumului de compensare Coeficient pentru determinarea debitului de compensare Număr de louitori a 0.20 <5 5 .30 0.35 0.50 50 .10 10 .100 100 200 - .CALCULUL VOLUMULUI DE COMPENSARE a – coeficient dat de STAS 4156.20 20 .40 0.

CALCULUL VOLUMULUI DE INCENDIU CALCULUL VOLUMULUI DE AVARIE Se calculează cu relaţia: .

100 >100 Q – debitul ce se poate obţine de la alte surse rămase în funcţiune.80% din tabelul mediu orar al zilei cu consum maxim. . când există o singură sursă Q = 0. sau se va lua 10 ore când acesta este mai mic. ca urmare a întreruperii cu energia electrică – se apreciază astfel: între 18 şi 24 de ore pentru aducţiuni din tuburi premo cu diametre între 800 şi 1000 mm în funcţie de rapiditatea şi mijloacele de intervenţie între 8 şi 16 ore pentru aducţiuni în funcţie de lungimea aducţiunii. când celelalte au fost oprite.– debitul minim în [mc/h] ce poate fi asigurat pe perioada avariei. nu poate depăşi 2 ore. iar când sunt mai multe surse cea mai mică şi mai sigură rămâne în funcţiune. Conform STAS 10110 – 1995 staţia de pompare de categoria 2 şi întreruperea ei din cauza alimentării cu energie electrică. în funcţie de mărimea localităţii – timpul maxim de remediere a unei avarii pe sectorul amonte rezervorului sau din scoatere din funcţiune a staţiilor de pompare. tipul de material de maxim 10 ore pentru avarii la alte obiecte ale sistemului de alimentare cu apă de la caz la caz în funcţie de importanţa acestora şi de dificultăţile de intervenţie Când rezervorul de alimentat prin pompare Tav se va lua egal cu timpul maxim admis pentru oprirea staţiilor de pompare. dacă acesta este mai mare ca timp dimensionat mai sus. pentru localităţi se pot adopta de 60%. – timpul maxim de întrerupere a alimentării cu apă a localităţii conform tabelului de mai jos pentru industrii în funcţie de mărimea pagubei ce se poate produce şi posibilităţii de cooperare cu alte sisteme de alimentare cu apă. Mărimea localităţii Ti (ore) 6 4 2 0 10 10……50 50……. dificultatea traseului.

pozitivă la rezervor – valoarea maximă. pozitivă la castel – valoare maximă. Volum rezervorului din ziua de maxim consum .valoarea maximă. .Volumul suplimentar este egal cu 0 pentru că se apreciază că nu este nevoie de un volum suplimentar de apă. negativă la castel . Volumul justificativ este egal cu 0 deoarece vor apărea volume suplimentare ca urmare a rotunjirii volumului rezervorului . Pentru rezervorul de acumulare şi castelul de echilibru se obţin volumurile de compensare: . negativă la rezervor – valoarea maximă.

Şi volumul de apă pentru nevoile tehnologice ale uzinei de apă se determină cu relaţiile: . . Cota castelului este valoarea maximă a sumei: Cc – cota terenului pe care se găseşte branşamentul utilizatorului de apă Pentru a reduce la minim numărul de încărcări se aleg la început acele puncte. S-a preconizat un castel de 5304. . COTA CASTELULUI DE APĂ La definirea schemei de alimentare cu apă a fost necesar să se facă o primă apreciere a mărimii castelului de apă. . necesar în cazul avariei sursei de apă şi/sau a aducţiunii.În rezervor se acumulează şi volumul de apă.30 mc. care pot . . În castelul de apă pe lângă volumul de compensare se adaugă şi volumul de incendiu. Trebuie făcută observaţia că şi această cotă mai poate suferi modificări dacă dimensionarea reţelei rezultă că acest lucru este necesar. . Acum este necesar să fie determinat înălţimea corectă a castelului pentru a putea găsi regimul de pompare.

3 m în .punctul de cotă mare a terenului pe care se găsesc utilizatorii. deci presiunea necesară la branşament se determină cu relaţia: unde:  – înălţimea celui mai înalt robinet de preluare a apei pentru clădiri civile se poate aproxima că această înălţime este egală cu înălţimea casei.punctul de cotă maximă în zona de alimentare cu apă ( pct. A ) . care cer o presiume mare la branşament . întrucât ultimul robinet se află lângă tavanul ultimului nivel numărul de etaje  – pierderea de sarcină pe reţeaua interioară pe tronsoanele de conductă ce asigură curgerea apei până la punctul cel mai îndepărtat de branşament se apreciază 2.da cote mai înalte ale castelului şi anume: .pierderea de sarcină reală ( ca de altfel cotă reală necesară pentru castel ). D .alte puncte apreciate că pot conduce la cote mari punctele C. la dimensionarea reţelei se va ţine seama de pierderea medie de energie adoptata – reprezinta presiunea necesară la branşament ( punctul de legătură între reţeaua comunală de distribuţie şi reţeaua interioară a blocului ).pierderea de sarcină apreciată între castel şi punctul luat în considerare asigurând curgerea apei pe drumul cel mai scurt ( l ) se apreciază că panta hidraulică medie notata cu Jmed este cuprinsă între 0.005 rezulta ca pierderea de sarcina .punctele de cotă mare aflate la cea mai mare distanţă faţă de castelul de apă . va fi cunoscută numai după dimensionarea reţelei.003 şi 0.

005 i L [m] 15 650 200 275 h =i [m] 0.75 C h =pierderea de sarcină apreciată între castel şi punctul luat în considerare.05 Cota radierului cuvei: .005 0. pentru locuinţe cu robinete simple ( numai pentru apă rece ). vanele de izolare. ca fiind de: Estimarea cotei necesare pentru cuva castelului de apă se face în tabelul următor: Punct C [m] A B C D 930 925 918 916 H [m] 32 32 32 32 0.03-0.5 960 961. etc. mărimea duzei etc.75 32.75 989.005 0.005 0. presiunea de serviciu de 3 m.75 962. se apreciază de 1-2 m  – presiunea de serviciu la robinetul de utilizare a apei necesară pentru asigurarea curgerii apei. Se mai apreciază presiunea de serviciu la hidranţii interiori în funcţie de lungimea jetului.5 10 13. Se calculează înălţimea turnului castelului de apă: Volumul cuvei castelului va fi: i =panta hidraulică medie. presiunea de serviciu se ia 2 m pentru robinete duble. care se apreciază între 0.funcţie de mărimea reţelei şi se poate calcula dacă se cunoaşte schema reţelei interioare de distribuţie  – pierderea de sarcină pe conducta de legătură inclusiv apometru.

la presiunea de serviciu necesara. Al presiunii necesare pentru se deosebesc două feluri de reţele:  Reţea de joasă presiune pentru incendiu prin care de distribuie debitul de apă pentru combaterea incendiilor. a unui grup de clădiri sau a unei industrii. armăturilor.DISTRIBUŢIA APEI Reţeaua de distribuţie a apei într-un centru populat sau industrie. cuprinde totalitatea conductelor. Presiunea de serviciu se exprimă de obicei în coloana de apă. cu o presiune redusă (de minim 7m coloană de apă la . aparaturilor de măsură şi construcţiilor accesorii. pentru ca debitul de apă normat să poata ajunge la cel mai înalt şi mai îndepărtat punct de consum al instalaţiei interioare din clădirile civile şi industriale direct sau prin intermediul instalaţiilor de pompare cu hidrofor ţinând seama şi de pierderea de sarcină de la branşament până la locul de consum. Presiunea de serviciu este presiunea minimă. Presiunea de serviciu în reţeaua de distribuţie se poate realiza:  Prin gravitaţie  Prin pompare directă în reţea Punctele de branşament ale reţelei sunt punctele de legătură dintre reţeaua de distribuţie comunală şi conducta sau reţeaua interioară de alimentare a unei clădiri. Reţeaua de distribuţie trebuie să asigure debitul maxim orar. Reţeaua de distribuţie a apei trebuie să poată asigura şi conducerea debitului necesar pentru combaterea incendiilor. deasupra nivelului străzii. care trebuie să fie asigurată în orice punct de branşament al reţelei de distribuţie. care asigură transportul apei de la construcţiile principale de înmagazinare sau de ridicare a presiunii şi până la branşamentele consumatorilor.

canale. etc. Schema în plan a reţelei de distribuţie a apei se stabileşte în funcţie de următorii factori:  Sistematizarea teritoriului.hidrant). După forma în plan se deosebesc două dispoziţii principale de reţea:  Reţea de distribuţie ramificată în care apa circulă într-o singură direcţie  Reţea de distribuţie inelară în bucle sau cu schiuri închise la care apa poate ajunge în orice punct din cel puţin două direcţii. DIMENSIONAREA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE Dimensionarea reţelei de distribuţie constă în determinarea diametrelor si pierderilor de sarcină pe toate conductele reţelei astfel încât să se asigure debitele necesare şi presiunile de serviciu în toate punctele reţelei. cu ajutorul motopompelor. Acest sistem permite o intervenţie. Reţelele de apă pot fi inelare sau ramificate din una sau mai multe surse de pomapare sau . care trebuie să fie alimentat cu apă şi amplasamentele consumatorilor  Relieful terenului  Poziţia obstacolelor naturale şi artificiale (văni. care sunt puse în funcţiune după semnalarea incendiului. sau a pompelor automobile ale unităţilor de pompieri  Reţeaua de înaltă presiune pentru incendiu care asigură distribuţia debitelor de apă pentru incendiu şi pentru consum curent la presiune ridicată (50-70 m coloană de apă) cu ajutorul unor staţii fixe de pompare.) În general reţeaua de distribuţie urmăreşte traseele străzilor şi aleilor din centrele populate sau din industrii. cai de comunicaţie. rămânând ca presiunea necesară la ajutajul ţevii de refulare a sa fie asigurată.

eventual al staţiilor de pompare şi a rezervoarelor. Într-un sistem inelar format din “n” noduri şi “i” inele. se determină cu relaţia: inele . iar numărul de ecuaţii care se pot scrie pentru noduri . Ipoteze de dimensionare şi verificare Dimensionarea şi verificare unei reţele de distribuţie se face în funcţie de schema de calcul în urmatoarele ipoteze: 1. indicând poziţia surselor. numărul “t” de laturi.) 3.) trebuie să asigure şi al debitului de incendiu exterior asigurarea presiunii disponibile la hidranţii interiori prin racordarea directă la reţea 4.) asigurarea debitului orar maxim la consumatori şi al debitului de incendiu interior 2.coeficient de neuniformitate minim al debitului orar . trebuie să fie tot “t”. Alcătuirea schemei de calcul Schema de calcul redă simplificat alcătuirea reţelei de distribuţie.gravitaţionale prin intermediul rezerevoarelor de înmagazinare.) asigurarea transportului debitului de tranzit maxim şi pentru Debitul de tranzit maxim de determină folosind relaţiile unde: .

debitul de tranzit Debitele de calcul pentru ipotezele 1.14.debitul specific. 2 şi 3. 1. Determinarea debitelor aferente pe tronsoane Debitele aferente pe tronsoane pentru una de aceeaşi densitate a populaţiei sau pentru acelaşi grad de dotare al clădirilor se determină cu ajutorul relaţiilor: (1) (2) (1’) (2’) (1”) (2”) (3) . iar pentru ipoteza 4. al consumului (conf.15.debitul în ora de minim de consum . care poate fi în l/s pe km. l/s pe ha.anexa nr. Debitele de incendiu şi cele ale marilor consumatori se consideră concentrate în nodurile reţelei. debitul de calcul este dat de relaţia: .. respectiv 1.procentul minim al variaţiei orare. sunt date de relaţiile 1. sau l/s pe locuitor şi se poate . Calculul în diferite ipoteze se face menţinând diametrele stabilite în prima ipoteză.16 din îndrumar pentru calcului construcţiilor şi instalaţiilor hidroedilitare.32) .

sau grad de dotare). 2. în l/s. se consideră numai tronsoanele cu serviciu în drum.) ) . care concură în nodul curent. înl/s şi se determină cu (4) pentru ipotezele 1. se ia egal cu debitul orar maxim se ia egal cu debitul zilnic maxim al aceleaşi zone . 1’.reprezintă suma debitelor aferente pe cele m tronsoane. utilizânu-se relaţiile: (4) (5) (4’) (5’) unde: QI-reprezintă debitul din nodul curent.debitul de calcul uniform distribuit al zonei (de densitate.suprafaţa aferentă tronsonului curent (se determină cu metoda bisectoarelor) în ha . notat cu ’’i’’. şi cu relaţia (4’) pentru ipoteza 4 de calcul .numărul de locuitori aferenţi tronsonului curent .). 3.2 şi 3.determina în funcţie de lungimea tronsoanelor.debitul aferent pe tronsonul curent în l/s Întotdeauna este obligatorie satisfacerea relaţiei 3.lungimea tronsonului curent (de la i la j) în km . în funcţie de mărimea suprafeţelor aferente. ..). DETERMINAREA DEBITELOR CONSUMATE ÎN NODURI La calculul debitului consumat într-un nod curebt.( 1. 1’’. în l/s relaţia . care în cazul ipotezelor 1. sau în funcţie de numărul populaţiei şi se utilizează relaţiile corespunzătoare. iar în cazul ipotezei 4..

şi relaţia (5’) pentru ipoteza 4. în l/s d. este necesar a fi satisfăcută relaţia (5).reprezintă suma debitelor concentrate ăn nodul respectiv.Q. se determină ţinând cont de relaţiile: unde: f.reprezintă distanţa medie într-o sau mai multe incendii simultane.reprezintă numărul surselor considerate în momentul de calcul Q’i-j. în loc/ha Q’’i-j.reprezintă densitatea populaţiei.reprezintă debitul de calcul pe tronsonul curent provenit din debitele concentrate Qi-j.2 şi 3. provenind din debitul de calcul uniform distribuit (Qormaxpentru ipotezele 1. în l/s Pentru verificarea debitelor din noduri.reprezintă debitul de calcul pe tronsonul curent. în m .2 şi 3. în l/s .reprezintă debitul de calcul pe tronsonul curent. din schema de calcul.reprezintă numărul inelelor s.reprezintă numărul secţiunilor fictive i. DETERMINAREA DEBITELOR DE CALCUL PE TRONSOANE Debitul de calcul pe un tronson curent i-j. sau Qzimax pentru ipoteza 4 de calcul).reprezintă suma debitelor aferente de pe tronsoanele din aval tronsonului curebt. pentru ipotezele 1. în l/s . indicate de sensurile de curgere a apei.

pornind de la secţiile fictive spre sursă 4.) determinarea debitelor de calcul pe tronsoane ( 7. corespunzătoare acestor debite 5.) determinarea debitelor de calcul ( ). care intră în nodul curent.) trecerea pe schema de calcul a debitelor consumate în noduri şi stabilirea sensurilor de parcurgere a apei pe fiecare tronson. în l/s şi se determină cu relaţia (4’) p. în l/s Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane presupune următoarele etape: 1. (Qzimax). prin care debitele ies din nodul respectiv .) calculu distanţei minime într incendii simultane.) alegerea sursei şi/sau a ponderii surselor 2. marcarea în nodurile unei noi schemei de calcul al debitelor concentrate şi de incendiu şi trasarea sensurilor de curgere. pe drumul cel mai scurt. aplicând principiul alimentării fiecărui nod.reprezintă numărul tronsoanelor concurente în nodul curent.i-j. care ies din nodul curent.reprezintă suma debitelor.reprezintă numărul tronsoanelor concurente în nodul curent.reprezintă debitul de tranzit pe tronsonul curent în l/s Q’i. prin care debitele intră în nodul respectiv .reprezintă debitul din nodul curent provenit din debitlu de calcul a ipotezei 4. corespunzător debitelor concentrate şi de incendii ) 6. când reţelele inelare se transformă în reţele ramificate. în l/s k.) verificarea debitelor de calcul. printr-un număr de secţiuni fictive 3.reprezintă suma debitelor.Qtr. conform ecuaţiei de bilanţ în noduri .) stabilirea debitelor de calcul ( ).

debitul de corecţie din inelul considerat. . . care se poate efectua prin aproximaţii succesive cu ajutorul metodelor Lobacev sau Cross. iar pentru cele comune din relaţia (8’).este suma algebrică a pierderilor de sarcină pe inel. calculul pierderilor de sarcină este precedat de echilibrarea distribuţiei debitelor. care trebuie să aibă valoarea minimă de 100 mm (sau 80 mm în situaţii cu totul particulare) se determină funcţie de debitul de calcul Qi-j aş tronsonului respectiv şi de viteza economică vec utilizând tabelul 3. în m. Q . În cazul metodei Lobacev calculele se introduc în tabel.este divergenţa pe inel. în care debitele corectate se obţin cu ajutorul relaţiilor: (6) (7) (8) (8’) în care: . în l/s. în m.debitul corectat de pe tronsonul curent. a) Pentru reţele ramificate.DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ A REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE Diametrul D. calculele se conduc tabelar. . în mm. al unui tronson curent.1 din „Îndrumar pentru calculul construcţiilor şi instalaţiilor hidroedilitare”. b) Pentru reţelele inelare. care pentru tronsoanele marginale se obţine din relaţia (8).

) debitele pe tronsoanele reţelei de distribuţie se consideră echilibrate când în toate inelen este îndeplinită simultan condiţia . în care se înscriu debitele de corecţie ( ) În miimi de l/s. . Metoda Cross presupune transformarea inelelor în noduri de transmitere.debitul de corecţie din inelul alăturat şi care prin intermediul tronsonului comun se transmite inelului considerat. prin coeficienţii de transmitere determinaţi cu relaţiile: (9) (9’) Debitele de corecţie pentru fiecare inel se obţin prin raportarea la 1000 a sumei algebrice a valorilor transmise nodurilor. d. în l/s. calculate ca la metoda Lobacev şi permite să se ţină seama la calculul debitelor de corecţie în fiecare inel I de influenţa corecţiilor necesare în inelele alăturate acestuia. în l/s. după metoda Cross cunoscută de la calculul . b. comun întregii reţele. e. dacă sensul de parcurgere al apei coincide cu sensul de parcurgere al inelului şi (-) dacă apa curge în sens contrar sensului de parcurgere a inelului. Observaţii: a. c.debitul de calcul pe tronsonul curent în situaţia iniţială. k. cu legături conforme cu vecinătetea nodului.) tronsoanele comune inelelor alăturate intră în componenţa fiecăruia din inelele respective.) se alege sensul orar ca sens pozitiv de parcurgere a fiecărui inel.) produsul nu este afectat de semn..) debitele de calcul pe tronsoane şi pierderile de sarcină corespunzătoare sunt afectate de semnul (+). rezultând un sistem poligonal.

în m. VERIFICAREA CALCULELOR Verificarea calculelor pentru fiecare ipoteză luată în considerare se conduce tabelar. . în m/s. Q . m/s pe toate conductele.. în mm: Cax. în caz de incendiu. ca la metoda Lobacev.52 şi care trebuie să satisfică condiţiile: m/s pe conducte de serviciu. D .diametrul conductei . Debitele corecte rezultă din relaţiile (8) respectiv (8’).structurilor static nedeterminate.cota axului conductei. transmiterea începând întotdeauna de la inelul cel mai dezechilibrat şi încheindu-se în momentul când valoarea transmisă este mai mică sau egală cu două miimi de l/s. ce se mai poate determina şi cu ajutorul diagramelor din anexele 49. urmărind vitezele de curgere a apei în conducte ţi presiunea disponibilă în fiecare nod. m/s şi m/s pe artere.debitul de calcul real.vitaza de curgere a apei în m/s. care se termină utilizând relaţiile: (10) (11) (12) (13) (14) (14’) (15) în care: V .

panta piezometrică. Cp.1. .H adâncimea de îngheţ. în m. L . b. sau de al rezervor în caz contrar. în m.presiunea disponibilă în nodurile reţelei. c.. care pentru punctul obligat se determină cu relaţia (14). Hd. iar în ipotezel II şi III este de 7 înaltă presiune în ipotezele I.cota piezometrică.numărul de etaje ale clădirii. h . E . Hn.în . J .) traseele se consideră astfel încât fiecare nod să fie atins cel puţin o dată pornind de la punctul obligat. în caz contrar aducându-se modificările necesare. pe când la reţelele de ipotezel I şi IV pentru clădiri cu un singur nivel se ia de 10 nivele se calculează cu relaţia (13).II şi III se stabileşte pe baza normativelor elborate de organele P. III şi Observaţii: a. în m. II. care se ia de 0.presiunea necesară în nodurile reţelei. care la reţelele de joasă presiune în .80. care trebuie să satisfacă condiţiile: în ipotezele I..I.) din analiza comparată a lui Hd cu Hn în ipotezele considerate se hotăreşte dacă diametrele au fost bine stabilite.pierderea de sarcină pe fiecare conductă. iar pentru un nod al reţelei cu relaţia (14’). se reia calculul de echilibrare a distribuţiei debitelor şi de stabilire a preisunilor disponibile.S.. dacă rezervorul se poate amplasa după necesităţile reţelei. pentru clădiri cu mai multe .50 m.) rezultatele calculelor analitice se reprezintă grafic în profilul longitudinal cu linii de sarcină. în m. Debitul de calcul în această ipoteză este: în ipoteza IV.lungimea conductei.

07 0.07 0.25 7 5.5 .5 2.3 3.07 0.3 5.07 0.07 0.07 0.45 5.95 4.3 3.95 7.55 6.07 0.25 7 6.07 0.85 6.07 5.07 0. tronsoane Tronsonul Lungimea tronsoanelor [m] q Q 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1-2 1-36 36-21 2-21 2-3 3-20 20-21 3-4 4-5 5-20 5-6 6-19 19-20 19-22 21-22 22-35 35-36 75 100 90 80 90 55 90 50 35 75 100 85 65 90 85 110 50 0.3 5.Se calculează debitul în noduri ca fiind jumătate din suma debitelor care intră sau ies din acel nod.07 0.07 0.7 3. Pentru a determina debitele de calcul pe tronson.07 0.07 0.07 0. se transformă reţeaua inelară în reţea ramificată.07 0.07 0.6 6. prin efectuarea unor secţiuni fictive: Nr.

3 4.07 0.4 3.9 .07 0.07 0.07 0.2 5.07 0.07 0.95 4.07 0.9 5.95 8.95 4.3 4.07 0.07 0.9 5.07 0.07 0.75 1.07 0.07 0.07 0.07 0.55 6.07 0.55 7 6.95 3.07 0.05 3.6 2.07 0.07 0.18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 35-34 34-23 23-22 23-18 19-18 18-7 7-6 7-8 8-17 18-17 17-24 24-23 24-33 34-33 33-32 32-25 25-24 25-16 16-17 16-9 9-8 9-10 10-15 15-16 15-26 25-26 26-31 31-32 31-30 30-27 26-27 85 115 50 90 70 80 40 90 85 75 90 50 125 20 30 120 55 85 55 85 60 60 85 65 90 65 100 90 70 85 70 0.25 6.07 0.95 4.07 0.8 6.2 4.3 5.07 0.07 0.07 0.07 0.07 5.07 0.5 6.85 5.5 8.95 5.07 0.1 8.3 3.07 0.07 0.4 2.85 5.3 4.07 0.

07 0. [m /h] Q [l/s.9 5.07 0.07 0.07 0.3 6. în [l/s] suma debitelor concentrate în nodul curent.m].07 0. în [l/s] suma debitelor care concură în nodul curent.07 0.65 320.9 5. în [l/s] .3 6.3 6.07 0. [l/s.07 0.95 6.07 0.95 4.49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 Total 27-14 14-15 14-11 11-10 11-12 13-12 13-14 13-28 28-27 28-29 29-30 90 70 85 70 85 90 90 90 90 60 95 4575 0.25 q Q V: Q [l/s.m] Determinarea debitelor în noduri La calculul debitului consumat într-un nod curent notat cu I se consideră numai tronsoanele cu serviciu în drum şi se calculează cu relaţia: Q Q Q debitul consumat în nodul curent.07 0.07 6.m] .3 4.2 6.3 4.

Q = l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s .

Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s .

Se transformă reţeaua inelară în reţea ramificată prin efectuarea de secţiuni fictive şi se determină cu relaţia: n = i+(s-1) unde.Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Q l/s Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane Se stabileşte un sens raţional de curgere a apei astfel încât apa să ajungă în fiecare nod al reţelei pe drumul cel mai scurt. n = numărul de secţiuni fictive i = numărul de inele s = numărul de surse aflate în funcţiune n = 24 + (1-1) n = 24 .

suma debitelor aferente tronsoanelor din aval care sunt alimentate din tronsonul curent (i-j). suma debitelor concentrate care sunt asigurate din tronsonul curent.Debitul de calcul se determină cu relaţia: Q Q [l/s] debitul aferent tronsonului respectiv. Q .

.

.

.

se transformă reţeaua inelară în reţea ramificată.Dimensionarea reţelei de distribuţie în ipoteza I Se calculează debitul în noduri ca fiind jumătate din suma debitelor care intră sau ies din acel nod. I = 28-numărul de inele. Pentru a determina debitele de calcul pe tronson. s = 1-numărul de surse considerate în momentul de calcul. prin efectuarea unor secţiuni fictive: f = I+(s-1). Verificarea debitelor de calcul Nod Debitul care intră Debitul care iese Debitul (consumat în nod) Nod ls =ls ls ls . în care: f = 28-numărul de secţiuni fictive.

525 20.35 10.325 22.325 23.45 12.7 19.05 20.65 20.775 24.4 14.375 20.075 13.475 14.35 24.65 12.325 18.975 9.275 23.175 8.65 .475 21.325 21.75 24.475 21.425 17.375 20.425 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 15.875 21.675 13.3 12.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 18.

2 Echilibrarea distribuţiei debitelor în reţea Verificare pentru fiecare reţea: M=s L .875 17.4 10.15 22.31 32 33 34 35 36 15.225 18.5 14.

11 181.218 0.229 -0.5 41.43 98 2.3 272595 26.54 74.44 810.2 36.828 -0.99 3207 2.975 16.43 3207 799 272595 157.975 8.427 -0.172 0.4 10.37 5.033 0.43 52950 85.7 -32.85 -2.72 134.9 -14.2 50.9 2.05 240525 133.43 8820 133.08 25.475 -8.77 V 6-7 7-18 18-19 19-6 40 80 70 85 200 65 200 65 7.65 8820 194.4 -2.40 810.43 3207 2.975 2.657 -0.904 0.972 0.95 240525 31.Inel Tron -son Lung.15 9.839 0.575 -2.6 256560 559.975 -37.1 7.11 631.43 37.08 9.97 5.34 III 3-4 4-5 5-20 20-3 50 35 75 55 80 250 65 250 1059 2.412 -0.625 25.934 0.4 3339 799 Q Trons [mm] [m] Valori iniţiale MQ MQ m Corecţi D·Q D· [l/s] [l/s] D· ] 150 250 150 200 37.657 -0.97 1556.8 -32.5 194.427 0.41 IV 5-6 6-19 19-20 20-5 100 85 65 75 200 65 250 65 7.99 3207 319.65 4.721 -0.06 0.625 -41.810 -2.113 -1.37 1473.475 222.11 49.622 -0.360 -2.61 5.61 718.99 3207 7.95 -2.227 1.36 18.4 -46.10 810.39 3.99 631.1 272595 22.152 0.605 2.011 -0.97 .412 II 2-3 3-20 20-21 21-2 90 55 90 80 125 250 125 250 98 2. Dn [s s Modul de rezistenţă [s ] 2782.229 -0.412 0.54 862.025 46.99 [l I 1-2 2-21 21-36 36-1 75 80 90 100 18.237 -2.34 VI 7-8 8-17 90 85 200 65 7.1 2.9 92.99 3207 719.

1 3207 37.516 0.99 3207 599.945 -0.5 272595 17.1 3207 37.412 -0.15 300.011 -0.525 -0.4 2.975 38.15 -3.49 810.97 32.945 -2.06 810.475 2.675 2.412 0 0.82 810.945 0 0.97 1696.1 3207 2226 272595 2040.945 0.22 300.97 300.75 -3.412 0.97 60.1 3207 2226 272595 2411.637 2.75 60.95 2.412 0.88 XII 14-15 15-26 26-27 70 90 70 125 80 125 98 1059 98 6860 95310 6860 8.017 0.041 2.945 -0.15 -2.22 300.25 IX 10-11 11-14 14-15 15-10 70 85 70 85 125 65 125 65 98 3207 98 3207 6860 272595 6860 272595 8.975 -8.97 36.484 2.412 -0.975 -17.15 3.975 57.22 300.373 2.02 300.5 272595 12.945 -0.58 X 11-12 12-13 13-14 14-11 85 90 90 85 65 80 80 65 3207 1059 1059 3207 272595 95310 95310 272595 2.88 718.17 810.36 1562.22 300.15 -3.02 .064 0.22 1200.38 XI 13-14 14-27 27-28 28-13 90 90 90 90 80 80 80 80 1059 1059 1059 1059 95310 95310 95310 95310 3.437 -2.25 256560 -28.97 1683.02 810.22 810.975 28.975 810.525 -2.8 16.412 -0.17 VIII 9-10 10-15 15-16 16-9 60 85 65 85 150 65 150 65 37.97 1739.475 -2.22 60.75 -2.97 2222.654 -2.15 -3.175 2.975 3.15 -2.15 -8.412 -0.412 -0.17-18 18-7 75 80 200 65 7.525 VII 8-9 9-16 16-17 17-8 60 85 55 85 150 65 150 65 37.31 -0.945 -0.62 810.975 -13.

49 300.1 3207 2040.1 -17.175 8.88 77.5 95310 13.496 0.412 -0.1 -36.75 18.75 -8.63 80.15 -2.637 -2.99 74.73 XVI 18-19 19-22 22-23 23-18 70 90 50 90 200 125 250 125 7.1 5.15 32.467 0.1 3207 95310 272595 3524.99 98 2.95 8820 206.5 8820 2040.46 77.730 -0.29 XVII 19-20 20-21 21-22 22-19 65 90 85 90 250 125 250 125 2.031 0.730 -0.675 0.975 8.848 XIII 15-16 16-25 25-26 26-15 65 85 65 90 150 65 150 80 37.22 810.974 0.97 963.675 2.43 98 559.43 98 2.22 1176.682 0.5 8820 32.5 1924.9 9.605 0.59 404.15 300.97 32.625 2.412 -1.5 272595 17.99 98 599.675 9.43 98 157.1 3207 37.22 720.975 16.17 180.17 XIV 16-17 17-24 24-25 25-16 55 90 55 85 150 125 150 65 37.945 -1.5 272595 2411.49 810.227 0.437 -2.08 .08 8.437 0.475 3.675 -0.242 0.26 187.55 8820 37.945 -2.97 58.26 168.451 -0.164 -0.925 -13.475 -2.96 XVIII 28-27 27-30 30-29 29-28 90 85 95 60 80 65 150 65 1059 3207 37.1 300.42 80.6 -9.622 -0.945 0 0.26 36.1 98 37.637 0.475 0.1 1059 2411.27-14 90 80 1059 95310 3.25 8820 399.825 -9.17 13.1 16.26 4.975 36.3 8820 121.06 810.75 -33.361 -0.40 80.99 98 7.06 80.4 -41.20 3.730 -0.35 XV 17-18 18-23 23-24 24-17 75 90 50 90 200 125 200 125 7.5 8820 28.412 0.730 -0.48 0.

337 -1.451 1.675 16.057 -0.6 15.116 -2.1 206.1 37.73 652.63 49.97 1316.7 -16.08 11.5 159.01 XXI 25-24 24-33 33-32 32-25 55 125 30 120 150 150 200 80 37.60 65.65 1089.975 60.7 -29.281 0.99 1059 2040.42 67.05 -16.16 XXII 24-23 23-34 34-33 33-24 50 115 20 125 200 150 200 150 7.75 16.177 0.5 10.49 533.1 1059 322 1059 2411.94 3.07 XX 26-25 25-32 32-31 31-26 65 120 90 100 150 80 100 80 37.46 65.281 0.1 8.25 3.437 -2.5 36.7 127080 17.91 XXIII 23-22 22-35 35-34 34-23 50 110 85 115 250 150 200 150 2.625 13.99 37.241 0.1 -24.412 -2.06 77.1 7.164 1.297 0.09 5.46 77.5 239.43 37.99 37.28 533.2 5.082 -0.325 -15.057 -0.73 152.43 810.807 -2.70 135.14 370.75 -3.5 4637.075 -1.65 74.637 1.241 -0.1 399.86 XIX 27-26 26-31 31-30 30-27 70 100 70 85 125 80 125 65 98 1059 98 3207 6860 105900 6860 272595 8.262 0.99 37.5 4266.297 0.625 22.721 -0.1 121.1 7.99 37.5 32.01 0.291 0.02 370.207 0.85 2.43 37.05 4.1 7.925 4.377 0.55 3339 399.355 0.082 -0.1573.62 XXIV 22-21 21-36 36-35 35-22 85 90 50 110 250 150 200 150 2.525 -1.312 .925 -21.15 4266.94 154.5 127080 28980 105900 13.1 7.361 0.5 4081 41.2 36.09 161.825 14.401 -1.475 -4.798 1.5 4081 679.52 67.8 4637.70 16.5 33.

2 Denumirea obiectului Cantitatea [m] Conductă de 400 Cost unitar [RON] 500 Cost total [RON] 200000 Conf. 2 5. Staţia de tratare Aducţiunea 1 buc. Denumirea obiectului Parametru caracteristic Cost unitar [RON] 1. Alte cheltuieli 25% TOTAL INVESTIŢIE REŢEAUA DE ADUCŢIUNE Tab. Pompe 150000 900000 1 buc.75 19838128.Costul lucrărilor şi costul apei Costul lucrărilor Costul total al investiţiei Tab. Reţeaua de distribuţie TOTAL 7. Captare de mal cu grătar 2. 4. tab. Staţia de pompare I-II 3. tab. 3 15870503 3967625. 850000 Valoarea investiţiei [RON] 850000 . 10000000 Conf. 1 Nr. Rezervor de înmagazinare şi castel de apă 6.75 545503 4×2000+5500=13500 m 250 3375000 10000000 200000 6 buc.Crt.

C = costul de investiţie în lucrări de construcţii montaj. contact cu regia Apelor Române reprezentând contribuţia sistemului de alimentare cu apă la recuperarea investiţiilor făcute în bazinul hidrografic din care este preluată apa (pentru regularizarea albiei.5 76422 545503 200000 lei/m . .5 73948 6219 92742 138435 81902. păstrarea calităţii apei).5 108.aducţiune de la captare la rezervoare TOTAL INVESTIŢIE REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE Tab. în care: c = preţul apei brute. conform tarif. 3 Diametrul [mm] 65 80 100 125 150 200 250 TOTAL INVESTIŢIE Costul apei Costul unui mc de apă distribuită utilizatorilor se stabileşte cu relaţia: Cantitatea [m] 1645 1390 90 1230 1650 905 705 7615 Cost unitar [RON] 46.4 Cost total [RON] 75834.2 69.9 90.1 75.4 83. i = copta de amortizare a lucrărilor de construcţii montaj.1 53.

c = ponderea costului energiei. Ponderea costului de investiţie: . C = costul total al investiţei. c = ponderea costului utilajelor. c = ponderea cheltuielilor cu reparaţii. i = cota de întreţinere. C = cheltuielile anuale cu energia consumată în sistem cu transportul apei. c = ponderea cheltuielilor cu retribuţia personalului. relaţia este transformată astfel: unde: c = ponderea costului de investiţie.C = costul de investiţie în utilaje. Pentru a reliefa ponderea diferitelor cheltuieli în costul apei. i = cota de amortizare pentru investiţiile în utilaje. S = retribuţiile anuale ale personalului de exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă.

C = costul total al investiţiei. i = este 0.033 pentru centrele populate. Necesarul de energie în staţia de pompare treapta a II-a 2 pompe . C = costul staţiilor de pompare. C = se apreciază ca jumătate din costul staţiilor de pompare. . Ponderea costului utilajului: Ponderea cheltuielilor cu reparaţii: Ponderea costului energiei: Necesarul de energie în staţia de pompare de la captare – 2 pompe cu funcţionare continuă cu în funcţiune continuă cu .

instalatori: 15 x 850 RON/lună=12750 RON/lună. Ponderea cheltuielilor cu retribuţia personalului: Pentru a determina cheltuielile cu salariile se apreciază personalul strict necesr în sistem: şef sistem: 1x 2000 RON/lună=2000 RON/lună. maiştri: 3 x 1000 RON/lună=3000 RON/lună. muncitori: 10 x 650 RON/lună=6500 RON/lună. P = RON .T = h/an . şef tură: 3 x 1500 RON/lună=4500 RON/lună. TOTAL: 29250 RON/lună Costul total al unui mc de apă distribuit utilizatorilor va fi: m .durata de funcţionare a pompelor.preţul energiei electrice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->