Cornel Todea, turnătorul literar şi artistic - Catavencu

http://www.catavencu.ro/cornel_todea_turnatorul_literar_si_artistic-1...

Cornel Todea, turnătorul literar şi artistic
Acest articol a aparut si in Academia Ca avencu din 15 Sep 2010 | Biroul de Investigatii | Un comentariu | 2820 vizualizări

Rating:

6 voturi

„Ca om am încercat să fac tot binele care mi-a stat în putere. Ca artist am încercat să mă salvez.“ Sună frumos citatul, nu? Ar putea fi un fel de ars poetica dacă ar veni de la un artist care chiar s-a străduit să facă bine. Cînd vine, însă, de la regizorul Cornel Todea, (într-un interviu de Iulia Popovici, publicat de LiterNet) citatul nu e decît o imensă minciună. Una aproape la fel de mare ca dosarul lui de colaborator zelos al Securită ii, dosar primit, în rezumat, la redac ie, de la CNSAS, în urma unei cereri oficiale.
foto(1)

Informator la 14 ani, arestat la 16 ani Cornel Todea a fost recrutat la vîrsta de 14 ani, pe cînd era elev la liceul „Caragiale“ din Bucureşti, ca urmare a descoperirii unui „manifest cu con inut necorespunzător“ scris, după propria declara ie, pentru că organizatorul UTM (viitorul UTC) al clasei nu voia să-l primească în rîndurile organiza iei. I se dă numele de cod „Cucu“, nume sub care va cînta multă vreme şi multă lume. Doi ani mai tîrziu, în urma unei turnătorii proprii, Todea este arestat împreună cu al i elevi, membri ai organiza iei „Pătratul Roşu“, printre care Marioara Cantacuzino (viitoarea scriitoare Oana Orlea).
Publicitate

Culmea nesincronizării face ca turnătorul să fie şi el arestat, alături de turna i, fiind eliberat după două luni, în acelaşi timp cu ceilal i membri ai grupului, dintr-o eroare a Biroului 1. Dar asta nu l-a făcut pe Cornel Todea să se supere pe Securitate, ba, mai mult, l-a îndîrjit. Primele rezultate băneşti se arată în 18 decembrie 1954, cînd este recompensat de către lt. Jigmond cu suma de 100 de lei pentru informa iile furnizate. Sînt primii argin i dintr-o serie mult mai lungă şi mai fructuoasă. Un element „ataşabil“ Calită ile lui „Cucu“ nu au trecut neobservate şi chiar au fost consemnate în diverse documente ale Securită ii: „Este un element inteligent, capabil pentru orice muncă de care se achită în mod conştiincios. Nu se dă bătut în fa a greută ilor şi este foarte ataşabil…“, „Fa ă de organele noastre a dovedit sinceritate şi ataşament, fiind punctual la întîlnirile fixate şi aducînd material informativ de bună calitate“, „Nu s-a deconspirat niciodată“, „A dat o serie de materiale asupra cîtorva studen i din facultate, care au fost exploatate în cadrul problemei şi prin buletin“, „Este un element inteligent, sincer, cu bunăvoin ă de a lucra cu organele noastre şi este simpatizat de colegi“, „Este curajos şi îi place munca aceasta, lucrînd din pasiune“, „Avînd în vedere cele de mai sus, propun: informatorul calificat «Cucu» să fie trecut în categoria agen ilor“. Propunerea a fost acceptată şi contrasemnată de căpitanul E. Niculescu Mizil şi de generalul-maior A. Stancu, şeful Securită ii Bucureşti. Infiltratio in integrum Intrat la Institutul de Teatru, „Cucu“ şi-a turnat colegii, unora dintre ei fiindu-le întocmit dosar, al ii fiind trimişi în Justi ie sub diverse învinuiri. „…În perioada evenimentelor din R.P. Ungară (1956, n.r.) a adus o contribu ie pre ioasă la cunoaşterea situa iei din institut, semnalînd inten ia unor studen i de a face miting în Pia a Universită ii. De asemenea, a mai semnalat şi alte aspecte importante din activitatea colegilor săi. După absolvirea institutului, în urma interven iei noastre, agentul a fost numit asistent la catedra de actorie unde este şi în prezent“, scria în 1960, locotenentul Dumitru Virgil. E de re inut că Securitatea putea impune chiar numirea unor asisten i, deşi, în general, astfel de locuri se ocupă prin concurs. Se poate spune că agentul „Cucu“ a fost infiltrat cu mult succes. Şi, ca urmare, s-a sim it dator să răsplătească „organele“ cu nişte turnătorii de calibru. Aşa că „a fost dirijat pe lîngă profesorii A.P.M. (A. Popa Mar ian), Ş.I. (Ion Şahighian) şi asistentul G.L. (Lucian Giurchescu) cunoscu i de noi ca elemente duşmănoase. Deşi mult mai tînăr decît aceştia, agentul a reuşit să le cîştige, într-o oarecare măsură, încrederea. Cel mai mult a reuşit să se apropie de A.P.M. despre care a furnizat şi unele note importante… În prezent este dirijat să cultive aceste rela ii şi să se apropie mai mult de ei, lucru pe care agentul îl efectuează cu succes“. „În urma materialelor furnizate de agentul «Cucu» s-a deschis ac iune informativă numitului M.M. (Mircea Mancaş), profesor la Inst. de Teatru. Tot prin materialele furnizate de el s-a stabilit activitatea unui element urmărit în ac iune de către Serviciul 7.“

1 di 2

20/09/2010 18.25

Cornel Todea, turnătorul literar şi artistic - Catavencu

http://www.catavencu.ro/cornel_todea_turnatorul_literar_si_artistic-1...

Preocupări externe şi note interne În 1968 se întrerupe colaborarea cu agentul „Cucu“ pentru că s-a dovedit, pînă la urmă, neserios, lipsea de la întîlnirile conspirative şi nu mai punea aceeaşi pasiune în muncă. Aşa că este lăsat deoparte. În 1971, Cornel Todea pleacă la Paris, unde întîlneşte o bună parte din imigra ia culturală românească. Îi va da în gît, pe îndelete, la întoarcere, într-o notă semnată cu numele lui. Printre al ii, vorbeşte despre Paul Barbăneagră (turnat de „Cucu“ de pe cînd era încă în ară că vrea să fugă cu o barcă), Andrei Doicescu, Oni Oroveanu, Pia Oroveanu, Adriana Nicolescu, Boris Ciobanu, Andrei Şerban şi mul i al ii, ale căror ini iale sau nume au fost secretizate ulterior în dosar. Informa iile s-au dovedit foarte utile, după cum arată aprecierile ofi erilor de Securitate men iona i în dosar. Maiorul Dumitru Virgil se întîlneşte cu Todea, care s-a plîns că nu mai primeşte paşaport pentru a pleca în străinătate. Ofi erul notează în raport: „Referitor la aspectul colaborării cu organele noastre, Todea Cornel ne-a spus că el nu s-a schimbat şi oricînd este gata să ne ajute cu problemele pe care i le vom solicita“. Securitatea nu a aşteptat invita ii speciale, astfel că, la cîteva săptămîni, i s-a cerut o „listă cu legăturile sale în domeniul scriitorilor, oamenilor de artă şi cultură sau din Radioteleviziune cu care intră în contact (…) atît din Bucureşti, cît şi din ară“. I s-a mai specificat ca „un capitol separat al acestei liste să îl constituie persoanele cunoscute de el în străinătate şi cu care avea posibilită i de a intra în contact atunci cînd vor veni în ară sau în cazul unor eventuale deplasări ale sale în străinătate“. De data aceasta Cornel Todea nu mai este numit informator sau agent, ci „sursa T.C.“ Dar munca lui va fi, în continuare, aceeaşi, de a turna tot ce mişcă în jurul lui. Alt nume de cod, aceleaşi turnătorii După ce a semnat o serie de turnătorii cu ini ialele de sursă, Cornel Todea este chemat la ordine şi-şi ia, din nou, numele conspirativ „Cornescu“, sub care semnează notele din 1979 pînă la Revolu ie. Cît a fost angajat la Televiziune, Cornel Todea a informat, conştiincios, despre tot ce se discuta, despre nemul umiri, fără să-şi aleagă victimele. I-a turnat pe colegii Octavian Sava, Ovidiu Dumitru, Tudor Vornicu, Manase Radnev, Dan Necşulea. Nu e destul că l-a turnat pe Dan Popovici, regizor de montaj, dar a ajuns şi la so ia lui, de pe atunci, cîntărea a Mirabela Dauer. Iar Securitatea l-a răsplătit cum se cuvenea: deplasări în străinătate, bani buni din regizarea spectacolelor omagiale de pe stadioane, pozi ia de director al Teatrului „Ion Creangă“. Căci nu e de ici, de colea să vrei să faci „tot binele din lume“. Din lumea neagră a dela iunii.

Taguri: cornel todea securitate turnator

2 di 2

20/09/2010 18.25

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful