Universitatea de Medicin

i Farmacie ³Gr. T. Popa´ Ia i Popa´

Facultatea de Medicin

Semiologie Medicala
Curs

Prof. Univ. Dr. George Ioan Pandele

PRINCIPALELE SINDROAME ALE APARATULUI RESPIRATOR

SINDROMUL BRON IC Este reprezentat de un grup de semne i simptome care evoc suferin a bron iilor. Apare în: ‡bron ite acute i cronice; ‡bron iectazii; ‡astm bron ic; ‡emfizem pulmonar obstructiv; ‡boala c ilor aeriene mici. Aceste entit i se pot asocia cu: ‡insuficien respiratorie acuta / cronic ; ‡cord pulmonar acut / cronic (CPC).

Sindromul bron itic Defini ie i etiologie: inflama ia acut sau cronic a arborelui respirator datorat infec iilor virale, bacteriene, fungice, parazitare, chimic iritative (gaze toxice, pulberi, praf), alergie fa de polen, fungi, diver i alergeni exo sau endogeni cu alterarea mucoasei bron ice, tulbur ri secretarii i spasm al musculaturii bron ice. Simptomatologie: tuse cu expectora ie, raluri bron ice uscate i umede. Paraclinic: absen a sau discre ia semnelor radiologice. Evolu ie acut sau cronic .

BRON ITA ACUT Este o inflama ie acut a peretelui bron ic, limitat la mucoas i corion, cu tulbur ri ale secre iei, permeabilit ii, sensibilit ii peretelui bron ic; poate apare primitiv sau secundar unor faringite, angine, sau ca element înso itor al unor boli infecto-contagioase: rujeola, varicela, tusea convulsiv , febra tifoid . Evolueaz în trei faze: 1. Debutul, care dureaz 1-3 zile, survine consecutiv expunerii la frig, umiditate, substan e toxice, iritante, ce determin inflama ia (catarul) c ilor respiratorii superioare: ‡ coriza (guturaiul) cu rinoree, l crimare; ‡ angina, cu dificultate la degluti ie; ‡ laringita, a c rei expresie este r gu eala sau voalarea vocii ‡ senza ia de usc ciune la nivelul mucoasei nazale, faringiene; ‡ astenie, cefalee, frisoane, dureri musculare. 2. Perioada de cruditate dureaz 3-4 zile: subfebrilitate / febra, frisoane i mialgii de intensitate variabila, diminuarea apetitul, senza ia de usc ciune coboar la nivel traheal, apare mânc rime i c ldur retrosternal , tuse uscat , iritativ , chinuitoare, dureri retrosternale la baza toracelui i excep ional, dispnee în interesarea bron iilor mici. Examenul obiectiv eviden iaz congestia mucoasei buco-faringiene, raluri sibilante i ronflante pe întreg toracele.

. tusea devine productiv . subcrepitante. Febra. umed . la b trâni se poate complica cu o bronhopneumonie. cu expectora ie muco-purulent . Pe o insuficien respiratorie sever . BRON IOLITA CAPILAR (catarul sufocant): form de dispneizant . ronflante i sibilante. corp str in. apari ia unei bron ite poate fi letal . bron itele segmentare recidivante (într-un anumit teritoriu) sunt evocatore pentru neoplasm.S. bron it acut Complica iile bron itei acute depind de teren. fibrinogenul crescute. iar bron itele gripale pot evolua cu mici hemoptizii.Perioada de coc iune dureaz circa 6 zile.H. leucocitoz cu neutrofilie. frisonul. obiectiv se constat raluri muzicale. cefaleea dispar. . ‡ Examenele paraclinice relev : V. Bolnavul se vindec complet în 10 zile.3. mai frecvent la copii. tuberculoz . prin interesarea bron iilor mici. ‡Examenul radiologie este normal.globulinele. a2. de obicei mixt . ‡ Examenul bacteriologic al sputei identific flora microbian .

prin solicitarea musculaturii intercostale i diafragmului. etilismul cronic. în puseele de acutizare sunt prezente semnele bron itei acute. sau sub forma unor ionale: accese paroxistice de tip astmatiform. ce se manifest clinic prin tuse. Debutul este insidios. poluarea atmosferic . Consecutiv tusei repetate apar dureri la baza toracelui. cel pu in doi ani consecutiv. Succede unei pneumonii virale. Procesul patologic intereseaz mucoasa. bron ii i hiperplazia epiteliului bron ic. Semne func ionale: tuse.BRON ITA CRONIC Este o inflama ie cronic nespecific a bron iilor. Afecteaz predominant b rba ii fum tori. tuberculoz pulmonar . . expectora ie mucoas i muco-purulent . dup bron ite acute repetate. continuu sau intermitent. dispnee mai întâi la efort. cel pu in trei luni pe an. vârsta la care se produce este cuprins între 30-60 ani. astm bron ic. pulberile profesionale. determinând hiperplazia glandelor mucoase din trahee. Ca factori etiologici sunt implica i: frigul. expectora ie.

.Examenul c ilor aeriene superioare:  secre ii purulente nazale  edem al luetei (constant în bron ita tabagic )  torace de conforma ie normal sau globulos  vibra ii vocale normal transmise sau diminuate  sonoritate pulmonar normal sau crescut  respira ie bron ic sau murmur vezicular accentuat  raluri ronflante i sibilante. subscapular extern. laterotoracic. paracardiac.

Paraclinic: Paraclinic:  leucocitoz cu neutrofilie în perioadele de acutizare. comun pentru c ile respiratorii. exagerat de efort. CRF. Evolu ie: spre astm bron ic infec ios. sc derea indicelui Tiffeneau) la care se adaug sc derea CV i disfunc ie restrictiv .  bronhoscopia exclude neoplasmul. corpii str ini. Bronhopneumopatia cronic obstructiv este caracterizat prin dispnee continu . . examenul radiologic: accentuarea desenului bronhovascular. emfizem obstructiv cord pulmonar cronic (CPC). f r crize de dispnee paroxistic . examenul microbiologic al sputei care eviden iaz flor patogen . spre bronhopneumopatia cronic obstructiv (BPOC). explorarea func ional respiratorie: disfunc ie respiratorie progresiv de tip obstructiv (sc derea VEMS. simultan cu cre terea VR. tuberculoza. cu sau f r hipertransparen pulmonar :  bronhografia lipiodolata exclude prezen a bron iectaziilor.

BRONSITA CRONICA: bronhografii .

Patologie bronsica ULCERATII ³NISE´ PARIETALE BRONSITA DEFORMANTA .

bron bron bron bron ita ce complic astmul bron ic. i posibilitatea de apari ie a sindromului obstructiv asociat acutiz rilor. antracoza.  bron ita cronic obstructiv . Formele clinice ale bron itei cronice: cronice:  bron ita cronic simpl caracterizat prin teste ventilatorii normale. cu diminuarea anual a VEMS cu 40-75 ml. .  bron ita cronic recurent purulent . ita ce înso e te silicoza. caracterizat prin caracterul trenant al episoadelor de suprainfec ie. ita de staz a cardiacilor. 4.Forme particulare de bron it cronic : 1. cu sput mucopuruluent i purulent . se complic cu emfizem centrolobular. 2. 3. ita asociat insuficien ei renale cronice. bisinoza. caracterizat prin varia ii mari ale VEMS i PEFR (variabilitatea zilnic a fluxului expirator de vârf) în cursul nictemerului.  bron ita cronic astmatiform . asociat obstruc iei bron ice progresive.

. exist i astm cu dispnee continu . dispnee. crizele dureaz minute pân la ore. care se manifest fiziopatologic prin îngustarea c ilor respiratorii.  Când dispneea este intens . evoluând în accese.  Inciden a este de 5% la adul i i de 7-10% la copii. ce se remite spontan sau dup tratament i se exprim clinic prin triada: wheezing. raportul b ie i/fete fiind de 2:1. separate de perioade asimptomatice.ASTMUL BRON IC  Astmul bron ic este o afec iune caracterizat prin reactivitatea bron ic anormal crescut fa de stimuli numero i i diver i. la adul i. sever i dureaz peste 24 ore vorbim de status astmaticus. tuse.  Boala are un caracter episodic. raportul pe sexe este de 1:1.

endoalergenele în cazul astmului bron ic intrinsec. Stafilococcus aureus. rinovirusuri) au un rol demonstrat în patogenia astmului bron ic. cu infec ie bron ic i r spuns alergic la antigenele bacteriene.factorii infec io i cum ar fi unele virusuri (sinci ial respirator. care pot fi pneumoalergeni. ozon. cu apari ia crizei de spasm bron ic dup efort. gaze toxice.factorii psihici: traume. care p trund pe calea digestiv .Etiopatogenia astmului bron ic Factorii implica i în etiopatogenia astmului bron ic: . mai ales la copii i tineri. . . . alergeni alimentari i medicamento i.factorii iritan i care sunt reprezenta i de praful de strad . paragripal. i alergenii de contact. aer rece. de sulf. stress. fum. oxid de azot.alergenii. . f r ca rolul lor s fi fost demonstrat în etiopatogenie (Streptococcus pneumoniae. . Hemophillus influenzae). alergenii ac ioneaz pe un teren atopic. persoanele cu infantilism psihic.factorii genetici: haplotipul HLA 1 i 8 pentru astmul bron ic atopic.efortul fizic. factorii microbieni sunt înc suspecta i. hidrocarburi. . .

hiperreactivitatea bron ic . In prezent se încearc un concept integrativ al mecanismelor patogenice celulare. infiltra ia cu eozinofile a peretelui bron ic.  aerosoli cu ap . Hiperreactivitatea bron ic se testeaz prin administrarea de:  histamin . procesele inflamatorii bron ice. imunologice i biochimice.  exerci iu fizic intens (alergatul).  hiperventila ie de aer rece. 2.Hot râtorii în producerea bolii sunt: 1. . metacolin în aerosoli ce produc bronhoconstric ie i sc derea VEMS cu >20% din valoarea ini ial . ca r spuns exagerat la stimuli nespecifici.

permit ie irea calciului din celul .Controlul nervos autonom se realizeaz fibre non adrenergice. non colinergice. prin fibre adrenergice. care. realizând astfel bronhodilata ia. prin intermediul 3-5 AMP ciclic. Mecanismul colinergic ac ioneaz în sensul constric iei bron ice.  Mecanismul adrenergic se realizeaz prin intermediul catecolaminelor circulante care. prin stimulare. AMP. cu efect benefic. traduce informa ia la nivelul celulei. cre terea cantit ii de 5-AMP ciclic permite men inerea bronhodilata iei. ac ionând asupra canalelor lente de Ca. cu efect vaso i bronhodilatator. prin intermediul GMP ciclic. colinergice i Nu exist inerva ie simpatic a c ilor aeriene. degradarea sa este produs de fosfodiesteraz . cu relaxarea filamentelor de actin i miozin . care determin bronhodilata ia. Controlul neadrenergic i necolinergic se face prin VIP (vasointestinal peptide). . determin bronhoconstric ie i de tip beta. controlul se realizeaz prin intermediul receptorilor de tip alfa. denumit al doilea mesager.

factorul chemotactic al eozinofilelor (ECFA).Celulele implicate în patogenia AB sunt:  mastocitul celule prezente în num r mare la nivelul c ilor aeriene la mastocitul: astmatici (puse în eviden prin sp l tura bron ic ): ‡elibereaz mediatori chimici preforma i sau sintetiza i in situ: histamin . ‡induce stimularea lan ului de sintez al prostaglandinelor din acidul arahidonic. ‡ are rol toxic prin eliberarea de radicali liberi de oxigen. ‡ are rol de protec ie prin enzimele pe care le secret : histaminaza.  eozinofilul: este chemat în focarul în care s-a produs degranularea mastocitelor de c tre ECFA i PAF (factor de activare plachetar ). PMB (proteina bazic major ).  neutrofilul: este recrutat prin intermediul NCF.  macrofagul: este activat în reac iile alergice ale astmului bron ic i secret PAF. adenozina. fosfolipaza. bradikinina. serotonin . care lezeaz epiteliul bron ic. . aril-sulfataza care blocheaz leucotrienele. factorul chemotactic al neutrofilelor (NCFA).

produc leziuni epiteliale. ‡ sensibilitatea la aspirin i la alte antiinflamatoare nesteroidiene ca fenilbutazona. indometacinul blocheaz calea ciclooxigenazei i induc formarea de leucotriene care produc bronhospasmul. antagonizat de PG I1. induc eliberarea de mediatori. bron ice.PG F2 alfa produce bronhoconstric ie intens . ‡ edem al mucoasei. ‡ determin exsudare microvascular .leucotrinele.histamin : ‡ produce o bronhoconstric ie sever i sus inut . ‡ chemotactic pentru eozinofile. în special LT D4. . ‡ puterea histaminopexic a serului este sc zut . ‡ poluan ii atmosferici.Mediatorii chimici care intervin în patogenia astmului bron ic: . . produc constric ie bron ic intens i prelungit . . ‡ intoleran a la alcool. Rolul stimulilor neimuni: ‡ antigenele bacteriene induc formarea de imunoglobuline G.

Astmul iritativ are ca stimuli gazele toxice. hiperventila ia care induc bronhoconstric ia. hipertrofia musculaturii netede. . prin stimularea fibrelor colinergice. hipocapnia. M. hiperplazia glandelor submucoase. Mecanisme patogenice în astmul bron ic 1. la nivelul submucoasei. Astmul de efort: intervin hiperventila ia. asociate sau nu reac iei imune. edem. infiltra ia eozinofilic important .Leziunile anatomopatologice din arborele bron ic determin : remodelarea bron ic prin rupturile epiteliale. glandele mucoase i endoteliul capilar bron ic. 4. A. 3. praful. Astmul infec ios reprezint o intricare a reac iilor inflamatorii iritative nespecifice. îngro area membranei bazale cu depozit de imunoglobuline G. hiperreactivitatea vagal . Astmul bron ic alergic este caracterizat printr-o reac ie imun prin care se elibereaz mediatori chimici cu ac iune pe musculatura neted . Astmul la aspirin se produce consecutiv inhibi iei ciclooxigenazei i sc derii cantit ii de prostaglandine cu rol bronhodilatator. cu obstruc ia bron iilor mici. fumul. dezechilibrul alfa i beta receptorilor. 5. sc derea num rului de celule ciliate i cre terea num rului de celule secretoare de mucus. 2.

Faza dispneic . ‡ ‡ ‡ Apare de regul în cursul nop ii (dar nu obligatoriu). cu buzele cianotice. . se aude cu zgomot ca un iuit (wheezing). prurit palpebral. cefalee. trunchiul aplecat anterior pentru a u ura mi carea diafragmului. hidroree nazal . 3. 2. ce pune în ac iune mu chii inspiratori accesori. care oblig bolnavul s ia pozi ia de ortopnee. Faza prodromal (aura astmatic ). anxietate major . Apare brusc o senza ie de plenitudine toracic . jugularele turgide. Faza cataral . senza ie de gâdilitur laringean . inspirul este scurt i ineficient. accese de tuse spasmodic . 4. 1. de lips de aer. expirul este prelungit. l crimare. datorit predominan ei tonusului vagal. La examenul obiectiv este palid. dificil. Aura astmatic : str nut. Faza dispneic debuteaz dup aur .Clinica astmului bron ic 1. Criza de astm bron ic: 2. senza ie de usc ciune rino i orofaringian .

realizând împreun "zgomotul de porumbar". ‡ hiluri etalate. Coexist o tuse iritativ . fream t pectoral diminuat pe ambele arii pulmonare (obstruc ie bron ic difuz ):  hipersonoritate. expresia emfizemului acut prin trapping aeric în c ile aeriene distale. Radiografia toracic în cursul atacului de astm eviden iaz : ‡ torace blocat in inspir profund ‡ coaste orizontalizate. cu frecven a respira iilor între 13-15 pe minut. suberepitante. dispneizant .‡ Dispneea este de tip bradipnee expiratorie. ‡ diafragm orizontalizat. . excursii costale de mic amplitudine. ‡ transparen pulmonar crescut .  raluri sibilante i ronflante diseminate. ‡ Toracele este blocat în inspir profund. sc derea/diminuarea murmurului vezicular.

‡ Astmul indus de exerci iul fizic. . indus prin inhalare de fum i gaze. ‡Se poate produce o criz poliuric . exist un astm uscat. murmurul vezicular se ascult în sprit (tonus crescut al sfincterului alveolar). respira ia devine u oar . Forme clinice de astm bron ic: ‡ Astm bron ic extrinsec (atopic. alergic): reac ie alergic de tip I (dup Gell i Coombs). cu expectora ie abundent . la început atopia poate fi oligoalergenic . bolnavul expecto-reaz o sput mucoas . ‡ Astmul cu determinare endocrin .Faza cataral este ini iat de tusea eliberatoare. iar dup 3 ore bolnavul poate avea respira ia i asculta ia toracal normale.Vidal-Samter. ‡ Astmul profesional: crizele se produc la locul de munc . ulterior devine polialergenic . cu mulaje bron ice i spirale Curschmann evidente. i un astm umed. ralurile diminua. ‡Dup expectora ie. stress emo ional. ‡ Astmul intrinsec (infec ios): de etiologie obscur . umiditate. ‡ Astmul indus de antiinflamatoare nesteroidiene se asociaz cu rinosinusopatia polipoas realizând triada Fernand . incrimineaz factori infec io i în geneza i între inerea astmului bron ic. Anamneza pune în eviden alergenul. perlat . f r sput . vâscoas . ‡În raport cu expectora ia.

‡ migrena. cu crize de tuse seac . periodic i aperiodic . ‡ enterocolita muco-membranoas . în prima jum tate a nop ii. . ‡ urticaria. asem n tor unei bronhopneumonii. ‡Astmul larvat: cu echivalen e respiratorii i extraexpiratorii de astm bron ic: ‡ conjunctivite sezoniere (polinice). ‡Astmul latent cu tulbur ri clinice minime: diagnostic prin teste de provocare bron ic . ‡Astmul bron ic la copil este febril i cu polipnee. ‡ edemul Quincke. chintoas . ‡ rinita vasomotorie. ‡ crizele de gut .pulmonar . f r dispnee. ‡ dermatita atopic . ‡ traheobron ita spasmodic .‡Astmul din aspergiloza bronho . ‡Astmul psihic.

Scintigrama cu Xe133 arat modific ri în reparti ia sângelui în pl mân (perfuzia pulmonar ). ‡capacitatea pulmonar total în limite normale sau crescut . predominent în expir. . ‡sc derea VEMS. ‡sc derea for ei de retrac ie elastic . ‡sc derea capacit ii vitale (CV). care este crescut la vârfuri.Tulbur rile func ionale induse de astmul bron ic: ‡cre terea rezisten ei la flux in caile aeriene. iar la baze i în periferie este redusa.

.Diagnosticul astmului bron ic 1. ‡reducerea indicelui Tiffeneau. ‡spirale Curschmann. expresia unei hiperventila ii reflexe. -.examenul sputei: ‡eozinofilele. ‡cristale octoedrice de lizofosfolipaz Charcot ²Leyden.examenul clinic al bolnavului în criz .modific ri func ionale respiratorii: ‡reducerea VEMS cu mai mult de 15% din valoarea teoretic . CRF. prezen a hipercapniei sau chiar a normocapniei constituie un semn de gravitate. La criza de astm obi nuit exist hipocapnie. .Diagnosticul pozitiv: . ‡cre terea rezisten ei la flux in caile aeriene (mai mare de 3 cm. ‡mulaje bron ice. . ‡VR.gazos: ‡hipoxemie cu normo/hipocapnie. anun ând eventuala trecere spre starea de r u astmatic. ‡corpi Creola. CPT crescute (când este complicat cu emfizem obstructiv). ‡hipoxemie cu hipercapnie. ‡reducerea cu peste 15% a ventila iei maxime pe minut. H2O/L x s-1).

2. medicamente care declan eaz criza.teste cutanate: ‡scratsch test prin scarificare.teste de provocare cu: acetilcolin . . inclusiv echivalen ele astmatice. dilu ie de 1%. la testele inhalatorii. dar respirator. hislamin . ‡prick test prin în epare. infec ii respiratorii). . pozitive în situa ia în care VEMS cre te cu 20%: . semnificativ este ca VEMS s scad cu 20%. debutul crizelor (sezon polinic. . Reac iile se citesc la 15 minute sau tardiv (la 24-72 ore). Uneori r spunsul la testul cutanat poate fi hiperergic.teste de liz a bronhospasmului cu Astmopent sau Berotec. timp de 3 minute. ‡reac ia intradermic la diver i alergeni. circumstan ele de producere a crizelor (factori profesionali). Diagnosticul etiologic: va aduce date privind antecedentele alergice . în aceast situa ie se scoate alergenul respectiv din cauz . metacolin : se administreaz în aerosoli.anamneza minu ioas heredocolaterale i personale. r spunsul este absent.

‡puterea histaminopexic a serului diminuat .histamin .metode de laborator pentru eviden ierea alergiei: ‡cercetarea eozinofiliei sanguine 5-8-10%. ‡dozarea IgE. normal la valori mai mari de 1/80.. testul latex. . ‡testul inhibi iei migr rii leucocitelor în prezen a alergenului. în astmul bron ic puterea histaminopexic <l/80. ‡dozarea IgG: concentra ia seric normal este de 600-1600 mg%. ‡testul transform rii limfoblastice sub ac iunea alergenului. ‡testul degranul rii mastocitare în prezen a alergenului.

‡cord pulmonar cronic. ‡bron iectazii. ‡hipertensiune arterial pulmonar . ‡fibroze pulmonare.Complica iile astmului bron ic: ic: a. ‡fracturi costale. ‡atelectazii limitate. b. în criz : ‡pneumotoraxul spontan. . ‡sincopa de tuse. tardive: ‡emfizem pulmonar. ‡infec ii bron ice repetate.

semn Harzer ‡ asculta ie s rac pulmonara ‡apar elemente de cord pulmonar acut: galop ventricular drept. Se înso e te de: ‡ adinamie. Se poate produce datorit interven iei urm toarelor cauze: ‡infec ii bronhopulmonare. hepatomegalie.Starea de r u astmatic Este o urgen medical : criz de astm cu durat > de 24 ore.puls paradoxal. incapacitate de a termina o propozitie ‡ punerea în ac iune a mu chilor inspiratori accesorii ‡ diametrul anteroposterior toracic devine egal cu cel transversal ‡tahicardie (>=110/min). rezistent la tratament. . ‡oprire brusc a corticoterapiei. jugulare turgide. ‡administrarea de medicamente ce deprim -centrul respirator ca opiacee (morfin ) i benzodiazepinice. ‡abuz de simpatomimetice f r administrare concomitent de corticosteroizi. mortalitatea este de 17%. Are ca substrat o bron iolit obliterant cu insuficien pulmonar acut. respiratorie acut i cord . înt rirea i dedublarea Z2 în focarul pulmonarei.

limfangiectazie intestinal . ‡ sindromul Williams-Campbell (anomalii de dezvoltare par ial sau total a cartilajului bronhiilor de gradul 2 i 3). pneumopatii recurente. ‡ boala polichistic pulmonar asociat sau nu cu afectare renal . ‡ hipoplazia limfatic (sindromul unghiilor galbene) asociaz bron iectazie. Clasificarea bron iectaziilor: iectaziilor: Congenitale: Congenitale: ‡ traheo-bronho-megalia (sindromul Mounier Kiihn). splenico-hepatic etc. rev rsate pleurale recidivante. limfedem.BRON IECTAZIA ‡Bron iectazia reprezint dilatarea patologic i ireversibil compromiterea structurii musculoestatice a peretelui bron ic. a bron iilor prin ‡Clinic se caracterizeaz prin bronhoree purulent . . ‡ atrezia de arter pulmonar (sindrom McLeod) ‡ sechestra ia pulmonar (malforma ie pulmonar caracterizat prin prezen a de chisturi bron ice într-un teritoriu pulmonar situat intra sau extralobar. hemoptizie. vascularizat doar de vase eferente din aort sau din ramurile ei.

Burkholderia cepacia. Boala intereseaz 1/2000 nou n scu i i aproximativ 1/20 din adul i sunt purt tori s n to i. Pseudomonas aeruginosa). Genele asociate cu deficitul i bron iectazia (2 i 5) realizeaz . Genotipul normal. în forma homozigot ZZ i SS. colagenaze. . ‡ deficitul în 1-antitripsin : protein sintetizat în ficat. notat cu MM se caracterizeaz prin titruri plasmatice egale sau mai mari de 250 mg/dl. interesând mucoasa respiratorie. Bolnavul prezint concentra ii crescute de clorur de sodiu în sudoare i infec ii bron ice recurente cu flor agresiv (Hemophyllus influenzae. caracterizat prin produc ia de mucus vâscos datorit anomaliei canalelor de clor CFTR (cystic fibrosis transmembrane conductance regulator). Bron iectazia se dezvolt în lobii superiori.Ereditare: Ereditare: ‡mucoviscidoza (fibroza chistic ): maladie genetic transmis autosomal recesiv. valori sc zute pentru concentra ia plasmatic a 1 antitripsinei la 0-50 mg/dl. digestiv i genital . antiproteaze) eliberate de neutrofile i macrofage în esutul pulmonar. constituie inhibitorul seric pentru enzimele proteolitice (elastaze.

luxa ie congenital de old. . sinuzit recurent sau polipoz nazal ). ‡sindrom Marfan (diselastoz ). (diselastoz ). ‡sindrom Kartagener (situs inversus total. polidactilic. ‡sindrom Ehlers-Danlos. ‡bron iectazia asociat cu defect septal ventricular.‡deficit de gamma-globulin . bron iectazii. ‡deficit al neutrofilului i macrofagului alveolar.

‡fibroze intersti iale difuze. Bordetella pertusis (agentul tusei convulsive). Se pot localiza în lobii inferiori (cel mai frecvent) sau în lobul mijlociu. constituind sindromul de lob mijlociu. consecutiv infec iilor sau altor boli inflamatorii: ‡infec ii cu Stafilococ. ‡sarcoidoza pulmonar . . b. ‡difuze: în astmul bron ic i în emfizemul pulmonar.Dobândite: a. tumori benigne sau maligne. In patogenia bolii bron iectatice se incrimineaz staza i infec ia secre iilor bron ice. ‡bron iectazie interesând bron iile lobare în aspergiloza alergic . infiltrat histiocitar i limfoplasmocitar în corion. Leziunile anatomo-patologice în cazul bron iectaziilor sunt urm toarele: sub ierea peretelui bronhie. hiperplazia aparatului secretor. stenoze bron ice: ‡ localizate: leziuni metatuberculoase. Hemophillus. adenopatii. dup o evolu ie îndelungat . corpi str ini. Mycoplasma. Klebsiela.

prin tuse cronic . mai ales diminea a. Sindromul bron ic este de tip localizat: raluri ronflante i sibilante cu topografie constant . productiv .  Sputa abundent sedimenteaz în patru straturi: spumos. 2.  Hemoptiziile sau sputele hemoptice se produc prin lezarea vaselor din pere ii bron iiior dilatate. cavernulos. Sindromul cavitar: ‡ cre terea amplitudinii fream tului pectoral pe teritoriul respectiv. În caz de suprainfec ie cu anaerobi. transpira ii. sc dere în greutate. rar garguiment (combina ia ral cavitar i suflu cavernos). purulent i grunjos. Examenul fizic 1. ‡ hipersonoritate la percu ie. mirosul devine fetid.  In perioada de acutizare i reten ie bron ic bolnavul prezint diminuarea bronhoreei. pozi ional . cantitatea de sput dep e te adesea 100 ml/zi. f r efort. .Tablou clinic  Simptomatologia poate debuta insidios. ral cavernos. astenie. ‡ suflu cavitar. febr . suflu amforic. seros cu stalactite de mucus.

raluri frec tur . Sindromul pleuretic: ‡ afectarea pleurei parietale i viscerale prin procesul de pleurit acut (pleuritis sicca). ‡ pahipleurit regional : submatitate. murmur vezicular redus sau chiar abolit. raluri crepitante. ‡ respira ie suflant . raluri frec tur . matitate.3. 4. Manifest ri la distan : hipocratism digital. suflu tubar. consonante. pneumonit în jurul bronhiilor dilatate i fibroz peribron iectatic : ‡ intensificarea fream tului pectoral sau abolirea transmiterii vibra iilor vocale. suberepitante. ‡ matitate la percu ie. la limita superioar se poate asculta suflu pleuretic sau tubopleuretic. diminuarea murmurului vezicular. ‡ rev rsat lichidian al cavit ii pleurale produs prin îns mân area pleurei pe cale limfatic i sanguin : fream t pectoral redus. ‡ ascultator: frec turi pleurale. cianoz . dac bron ia respectiv este blocat de secre ii vâscoase sau dopuri de puroi. Sindromul de condensare pulmonar generat de bron it superificial (bron iile fiind obstruate de secre ii purulente). . sc derea în greutate.

‡ eventual etiologia (corpi str ini. anomalii congenitale etc).Examene paraclinice 1. rozete Ameuille (imagini areolare bazale). Contraindica ii de brohografie: stare febril . . realizat prin introducerea de lipiodol pe sond Metras în c ile respiratorii. Examenul radiologie pulmonar poate fi discrepant cu bronhoreea bolnavului. condens ri liniare tubulare. ‡ tipul: cilindrice. i. Bronhografia. ampulare (fusiforme). neoplazii. disfunc ia respiratorie important . se pot observa: accentuarea desenului bronho-vascular. computertomografia relev : ‡ prezen a dilata iilor. hemoptizia recent . moniliforme (succesiune de dilata ii cu zone de calibru normal sau îngustat). sputa în cantitate crescut . mai recent i nemvaziv. ‡ sediul lor. sacciforme.

Triunghiul bronsiectatic BRONSIECTAZIE BILATERALA: suprainfectie .

Bronsiectazie .

BRONSIECTAZIE: ³ROZETA AMEUILLE´ ³ROZETA AMEUILLE´ .

BROHOGRAFIE BRONSII NORMALE BRONSIECTAZIE .

se vizualizeaz arborele bron ic pân la bron iile segmentare. ‡ prelevare direct a secre iei bron ice. ‡ tumori benigne i maligne.  Examenul microscopic al sputei pune în eviden PMN integre i alterate.2. Examenul bronhoscopic se execut cu bronhoscopul rigid sau cu fibrobronhoscopul. ‡ bronholi i. acizi gra i. ‡ hemoptizii. stafilococului. necontaminat de flora bucal .  Examenul bacteriologic arat prezen a pneumococului. 3. micrococului cataral i germenilor anaerobi în dilata iile mai mari (sacciforme). spre deosebire de abcesul pulmonar). cristale de leucin i absen a fibrelor elastice (în bron iectazie. ‡ sp l tur bron ic . ‡ corpi str ini. este indicat în: ‡ fistule gangliobron ice. streptococului. Examenul biologic Cresc reactan ii de faz acut ai inflama iei: fibrinogenul. a2 globulina. VSH. . proteina C reactiv i leucocitoz cu neutrofilie.

hepatice.Evolu ia de lung durat este net ameliorat de antibioterapie. osteomielit )  amiloidoza  osteoartropatia hipertrofiant pneumic Pierre-Marie-Bamberger  cord pulmonar cronic (rar). renale. Complica ii:  hemoptizii  pleurite  pleurezii  empieme  piopneumotorax  metaplazia epitelial  proliferarea cu caracter polipoid  cancerul bron ic  pneumopatii acute supurate i nesupurate  pioscleroze  metastaze septice la distan (abcese cerebrale. .

conductele alveolare. tuberculozei pulmonare. alveolele pulmonare. astmului bron ic. cu cre terea con inutului aeric al pl mânului. interesând bronhiola respiratorie. prezen a în antecedente a bron itei cronice. fiind asociat cu tabagismul. muzican ii sufl tori). .EMFIZEMUL PULMONAR Defini ie (anatomic ): condi ie morbid caracterizat prin dilatarea c ilor aeriene distale de bronhiola terminal . profesiilor cu risc crescut (sufl torii în sticl . Inciden a maxim este dup vârsta de 50 de ani. sacii alveolari. expunerea la pulberi. varia ii mari de temperatur .

în caz de pleurezii. compresiuni. obstruc ii prin corpi str ini. de unde suma de deosebiri clinice între cele dou tipuri.Clasificarea emfizemului pulmonar: . cât i vasculare (se aseam n cu exereza pulmonar ).Emfizem acut: ‡ fiziologic: la efort fizic. . b) localizat. .intersti ial: traumatic. interven ii operatorii.obstructiv. dar circula iaeste prezervat . Emfizemul panacinar: distruc ia intereseaz întreg lobul-panlobular (PL) atât în ceea lobulce prive te structurile respiratorii. Emfizemul difuz generalizat se caracterizeaz prin cre terea VR i a CPT. ‡ patologic: . . cicatrice fibroas (emfizem paracicatriceal) sau bulos (bule mici sau mari). asfixie.neobstructiv. tusea convulsiv . senil. .vezicular: criza de astm bron ic. fiziopatologic se aseam n cu un sunt dreapta-stânga.Emfizem cronic: a) difuz: . travaliu prelungit. de tip atrofie. compensator. ventila ia este deficitar . Emfizemul centro-lobular (CL): cu p strarea structurilor periferice ale lobulului centro(vasculariza ia). de tip bron itic.

accentuat de eforturi minime i de tu ea uscat . tusea cu expectora ie mucoas i muco-purulent predomin net asupra dispneei. . urmat de dispnee permanent .Simptome func ionale ‡ Sunt reprezentate de dispnee de efort i. chinuitoare. Este adeseori continu . iritativ este provocat de efort. ‡ În emfizemul de tip PL. în cursul puseelor de infec ie bron ic . realizând tipul bron itic al emfizemului pulmonar. ‡ În emfizemul de tip CL. dispneea predomin asupra expectora iei. de contactul cu aer rece sau poluat i de pusee de infec ie bron ic . ‡ Tusea uscat .

transmiterea vibra iilor vocale este diminuat simetric bilateral. realizând respira ia paradoxal (semnul Hoover). La palpare. cu ochii exoftalmici i conjunctivele cu mici vase congestionate în emfizemul CL. În formele avansate se constat aspira ia inspiratorie a bazei toracelui c tre planul sagital. Gâtul pare mai scurt datorit ascensiunii sternului i claviculelor. la percu ie se constat extinderea limitei inferioare a pl mânului. cartilajul tiroid are o pozi ie mai joas . La asculta ie. toracele respir în bloc. unghiul epigastric obtuz. mic orarea sau dispari ia matit ii cardiace. Diametrele antero-posterior i lateral sunt crescute. coastele imobile. astfel încât în l imea traheei suprasternal (normal 3-4 l imi de deget) reprezint un bun indice pentru aprecierea severit ii emfizemului (semnul Campbell). jugularele sunt turgide i cresc în volum în cursul fiec rui inspir. Gropile supraclaviculare terse bombeaz în expir. apropiat de manubriul sternal. uneori subcrepitante i ral frec tur . diminuarea murmurului vezicular cu prelungirea expirului. coborârea i mic orarea matit ii hepatice.Examenul fizic Faciesul este cianotic. raluri bron ice uscate (ronflante i sibilante). uneori plonjând endotoracic în spatele acestuia. spa iile intercostale l rgite. Inspec ia toracelui. ceea ce reprezint "pulsul respirator". . Mu chii sternocleidomastoidieni i scaleni prezint contrac ii evidente la fiecare inspir. realizând aspectul clasic de "scrumbie albastr " sau "blue bloatter".

Toracele poate fi astenic sau globulos. . diafragm coborât. asculta ia pl mânului relev expir prelungit i raluri sibilante. orizontalizarea coastelor cu spa ii intercostale l rgite. cu zone de hipertransparen a extinse i absen a desenului în mantie. Examenul radiologic Eviden iaz hipertransparen a pulmonar .La emfizemul pulmonar PL ‡ bolnavul prezint exoftalmie ‡ cianoza este moderat sau absent ‡ la fiecare expir bolnavul î i uguie buzele pentru a cre te presiunea expiratorie în c ile aeriene mici i a împiedica colapsul lor precoce. în forma de emfizem CL desenul pulmonar este accentuat i poate fi prezent în mantia pl mânului. cu excursii reduse. spre deosebire de emfizemul PL unde structura vascular este mult s r cit .

EMFIZEM PULMONAR .

Gazometria sanguin permite identificarea insuficien ei pulmonare latente sau manifeste. cu reducerea CV în formele severe. CRF i CPT. Complica iile emfizemului pulmonar: ‡ infec ii bronhopulmonare.Explorarea func ional respiratorie Obiectiveaz sindrom de hiperinfla ie pulmonar . ‡ fracturi costale datorate tusei în emfizemul pulmonar obstructiv. . prelungirea timpului de mixic . cu cre terea VR. cre terea rezisten ei la flux. cu reducerea VEMS i a indicelui Tiffenau. ‡ cordul pulmonar cronic. La acestea se asociaz sindromul de obstruc ie bron ic . ‡ pneumotorax spontan. ‡ tromboze venoase favorizate de poliglobulie. ameliorate în grade variabile la testul farmaco-dinamic. hipercomplian a pulmonar static . Suni evidente semne de pierdere a elasticit ii pulmonare. a travaliului respirator.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful