24 pagini

,
1 leu
an XI, nr. 137

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

iunie 2010

6

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{I

Dosarul Marino Atitudinea `n timpul anchetelor
Gabriel Andreescu

Poeme de Aura Christi Iarna rom=neasc\, noiembrie 1989: nu se `nt`mpl\ nimic
Catherine Durandin
www.timpul.ro

Num\r ilustrat cu lucr\ri de Mircea Roma[can

2

TIMPUL

Agora

Note inutile
BOGDAN C|LINESCU

Iranul, Coreea de Nord, Védrine [i „Realpolitik“
Particip`nd la un colocviu despre globalizare la Grenoble, am avut ocazia s\ asist la o conferin]\ ]inut\ de fostul ministru de externe al Fran]ei, Hubert Védrine. ~n post la sf`r[itul anilor 1990, Védrine e cunoscut mai ales pentru pozi]iile sale critice fa]\ de americani. A teoretizat – atunci c`nd America era condus\ de Clinton – `ntr-o carte termenul de „hyperpuissance“ american\ ca [i cum cel de „superpuissance“ folosit `n general nu ar fi fost suficient. Jean-François Revel a scris ironic despre aceast\ inven]ie lingvistic\, reamintind c\ cele dou\ expresii s`nt sinonime, doar c\ una e precedat\ de un prefix latin, iar cealalt\ de unul grec. Domnul Védrine nu pare s\ fi [tiut acest lucru. ~n afar\ de termenii imbecili pe care `i vehiculeaz\ [i care, bine`n]eles, s`nt lua]i, copia]i cu ochii `nchi[i de ziari[tii antiamericani, Domnul Védrine a readus `n actualitate no]iunea de „realpolitik“. Noi, cei din Est, c`nd auzim asemenea n\zb`tii, ne crisCAPRICORN

p\m. „Realpolitik“ din anii 1970 a fost un e[ec total [i nu a dus dec`t la expansiunea [i mai important\ a Uniunii Sovietice [i a comunismului `n lume. Punctul culminant a fost invazia din Afganistan. Ast\zi, fostul ministru din guvernul Jospin – dup\ ce a fost printre cei care au cerut ajutor americanilor pentru a opri r\zboiul din Balcani, Europa fiind incapabil\ s\ o fac\ – se opune politicii interven]ioniste de la Washington [i propune o politic\ „deschis\“ fa]\ de ]\rile considerate periculoase de administra]ia american\. Salata de „Realpolitik“ a domnului Védrine a fost reservit\ `n anii pre[eden]iei lui George W. Bush, un leader „impulsiv, violent“. Ar fi trebuit deci s\-l asculte pe Védrine [i s\ „discute“ cu Iranul [i Coreea de Nord. Se pare c\ propunerile lui nu s`nt prea eficace. De c`nd Obama a fost ales – sus]inut [i admirat de Védrine – Iranul nu contene[te eforturile de a-[i fabrica arma nuclear\ (observatorii ONU au fost da]i afar\ de nenum\rate ori), iar Coreea de Nord `[i bate joc de comunitatea mondial\. Ultima isprav\ e distrugerea unui vas de r\zboi sudcorean sub nasul [i impoten]a „diploma]iei interna]ionale“. Domnul Védrine ar trebui s\ [tie c\ nu se poate discuta cu guvernele totalitare. Orice dialog e doar un pretext pentru dictatori s\ profite de situa]ie pentru a-[i batjocori adversarii din democra]ii.

epoca de aur. Din vagi motive ecologice, s-a hot\r`t s\ se `nchid\ lumina pe autostr\zile din Fran]a. Acum e bezn\ a[a cum era la noi pe strad\ `n plin centrul ora[ului. Problema e grav\, unele por]iuni de autostrad\ din jurul Parisului s`nt periculoase c`nd se trece de la lumin\ la `ntuneric. Culmea c\ aceast\ hot\r`re nu a fost luat\ de st`nga, ci de dreapta decis\ s\ calce pe urmele ecologi[tilor cretini. Aceia[i ecologi[ti nu s-au mirat c\ luna mai a fost `ngrozitor de friguroas\, speciali[tii meteo afirm`nd c\ s-au `nregistrat cele mai sc\zute temperaturi de c`nd exist\ societatea Meteo.

s\ se opun\ unui individ mincinos [i lipsit de scrupule. Prin felul s\u de a se exprima, simplu, cu un vocabular redus la minimul necesar, cu expresii de gol\na[ de la periferie, Tapie a devenit un fel de simbol al Fran]ei, care nu e l\sat s\ reu[easc\ (sic!) de o justi]ie par]ial\. Personajul lui mi se pare leg\tura cea mai apropiat\ de spiritul nostru balcanic. Tapie e un rom=na[ n\scut `n Fran]a.

Foucault, Marx [i porcii
O excelent\ carte, Longévité d’une imposture: Michel Foucault, ap\rut\ la Editions de l’Encyclopédie des Nuisances (sic!), ne propune un Foucault impostor intelectual, admirator al teocra]iei iraniene [i al tribunalelor populare cu justi]ia expeditiv\. Filosofia lui e construit\ cu ajutorul unui limbaj pre]ios, `ns\ incoerent, `mp\nat cu termeni ce nu spun absolut nimic: „biopouvoirs“, „biopolitique“, „systématiser la description des savoirs“ etc... Cu c`t discursul era mai cretin, cu at`t Foucault era considerat mai savant. ~nc\ o precizare. Dup\ 1968, Foucault a condus departamentul de filosofie de la Universitatea din Vincennes. Printre seminarii [i cursuri figurau: „Les cafés dans la lutte des classes“ sau „La dialectique matérialiste et l’élevage des cochons“... Paris, iunie 2010

Bernard Tapie [i Fran]a
Fost ministru sub Mitterrand, condamnat la `nchisoare pentru diverse escrocherii, Bernard Tapie a decis s\ revin\ `n politic\. Mai `nt`i ca simplu militant al Partidului Radical de St`nga (PRG) [i mai t`rziu va vedea... Cazul Tapie mi se pare a fi exemplar pentru ceea ce este Fran]a ast\zi. Avem de-a face cu un escroc tipic, ce a profitat de rela]iile importante din lumea politic\ (de st`nga, bine`n]eles), de pasiunea francezilor pentru fotbal (a fost pre[edintele clubului Olympique de Marseille atunci c`nd acesta a c`[tigat Cupa campionilor, `n 1993) [i de coniven]ele incestuoase `ntre Stat [i `ntreprinderile private. A profitat [i de sl\biciunile comentatorilor de pres\ [i de televiziune (Tapie e invitat des la {tirile de la ora 20!) `ndoctrina]i ideologic [i incapabili

S-a `nchis lumina
Dup\ „s\ facem totul“ al pre[edintelui Sarkozy, un nou eveniment mi-a adus aminte de

Invers tehnica
OVIDIU PECICAN
Faimoasa sintagm\ a lui Martin Heidegger, conform c\reia esen]a tehnicii ar putea fi relevat\ prin „scoaterea din ascundere“ are, f\r\ `ndoial\, un aer involuntar ironic, relevat mai ales de citarea de sine st\t\toare, izolat\ de context, a respectivei formul\ri. Citind-o, ai zice c\ ea vine dinspre copil\ria jocurilor de-a v-a]i ascunselea, a c\ror presupozi]ie fundamental\ este, se [tie, c\ persoana c\utat\ se afl\ prin preajm\, undeva, chiar dac\ pe moment prezen]a ei este insesizabil\. Nu despre psihanalizarea lui Heidegger este, totu[i, vorba aici, de[i ar fi interesant de urm\rit c`ndva o pist\ care ar face din `n]elegerea tehnicii de c\tre marele filosof german existen]ialist transferarea unei intui]ii juvenile `ntr-o convingere elaborat\ [i susceptibil\ de profunzimi. Pentru c\ a privi tehnicul [i/sau tehnica drept ansamblul metodelor [tiute [i pe cale de a fi descoperite sau inventate, prin care ceea ce se caut\ [i, `n aparen]\, nu exist\ `nc\ devine `n dimensiunea lui aici [i acum poate fi dovada c\ Heidegger include `n existen]a accesibil\ omului tot ceea ce exist\ [i poate exista (ori e cuprins `n mod virtual `n sfera existentului), chiar [i ceea ce, aparent, momentan, pare neverosimil, imposibil, inexistent. ~n acest sens, g`ndul m\ duce la subcon[tientul postulat de Freud [i a c\rui aparen]\ de depozit cu recuzit\ ori de anticariat mai mult sau mai pu]in alandala, dezorganizat, devine vizibil\ mai ales prin interpret\rile plastice datorate suprarealismului. Ideea are un aer „rembrandtian“, permi]`nd decelarea unor obiecte cu contururi clare sau subtile (dar conturate, totu[i) [i a unui c`mp clarobscur, `n interiorul c\ruia densitatea de forme neghicite [i imposibil de aproximat r\m`ne mai mult sau mai pu]in etan[\. A g`ndi c\ totul e deja „acolo“ – de fapt, „aici“ – pare s\ dea rezultat `n conceperea tehnicii `n maniera heideggerian\, deschiz`nd barierele realului `ntr-o concep]ie desm\rginit\, care face [i din i-real, din im-posibil o „zon\“ a realit\]ii ce nu trebuie dec`t activat\. ~n acest orizont se a[eaz\ f\r\ probleme [i `ntreaga dezvoltare a transform\rii realit\]ii prin deschiderea fantei c\tre lumea virtualului, a simul\rii, a diverselor combina]ii de micro- [i macro-, a vidului [i plinului ca [i a vizibilului [i invizibilului. Cu computerele, ingineria genetic\, nanotehnologiile [i toate celelalte achizi]ii explozive ale actualit\]ii s`ntem exact `n aceast\ sfer\ de operabilitate unde transferurile dinspre poten]ial spre actual [i dinspre improbabil c\tre prezen]\ s`nt posibile [i efective numai pentru ele au fost g`ndite `ntr-o paradigm\ filosofic\ [i [tiin]ific\ `n care a[a ceva devine o regul\, unul dintre tipurile de firesc accesibile. De aici `nainte, acumul\rile [i varia]iile de abordare `n interiorul modelului de g`ndire deja instalat vor aduce alte uria[e beneficii, dar `n esen]\ ecua]ia lor, „binomul“ pe care `l presupun, „re]eta“ r\m`ne cea deja [tiut\. Mult mai interesant devine acum s\ g`ndim viitorul r\sturn`nd paradigma `n opusul ei procedural. Dup\ ce tehnica a ajuns „scoatere din ascundere“ `n ce fel ar ar\ta ea `n ipoteza procedurii prin ascundere, camuflare func]ional\, opera]ional\, produc`nd efecte – dezirabile [i `n acord cu natura (exigen]\ etic\ pe care o socotesc obligatorie pentru a nu risca dezechilibre d\un\toare ireversibile) – f\r\ a modifica vizibil exterioritatea ori structurile existentului? S\ o recunoa[tem, un astfel de pariu este mult mai ambi]ios, mai dificil [i mai greu de trasat pe plan[e. El poate fi reformulat [i `n sensul disimul\rii efectelor anumitor transform\ri, f\c`nd din saltul tehnologic nu doar o modificare benefic\ a vie]ii, ci [i una – foarte neimportant – neintruziv\ [i nealienant\. O asemenea tratare nu ar fi, cum poate crede cineva, numai o chestiune de „design“, de estetic\. Ea ar implica mult mai mult dec`t trecerea de la tehnologic bazat\ pe cabluri la abordarea wireless. Tehnicul `n]eles ca refuz al revel\rii procedurilor [i efectelor – renun]are la spectacolul nout\]ii, dar nu [i la foloasele acesteia –, bine reglat de o alt\ etic\ a sa dec`t cea curent\ (`n sensul respectului fa]\ de alegerile naturii, respectul fa]\ de aspectul mo[tenirii fundamentale a omului din partea naturii sau a lui Dumnezeu, discre]ia ca form\ de delicate]e [i modestie, nu ca modalitate de obscurizare malefic\ [i destructiv\) ar fi un important avans fa]\ de dezvolt\rile actuale, spectaculare, dar [i angoasante. El ar evoca `ntruc`tva cunoscutele intui]ii [i teoretiz\ri despre „cenzura transcendental\“ [i orizontul „misteric“ al crea]iei la Lucian Blaga. T\cerea zeilor sau a Cerului – `n]eles ca panteon mitologic ori religios – ar putea deveni simbolul pentru o discre]ie a (in)geniului uman. S-ar ajunge astfel la un Heidegger f\r\ Heidegger? De ce nu? Mai important dec`t r\spunsul la str\daniile acestui filosof mi se pare faptul c\ g`ndul lui poate fi continuat `n spiritul lui, dar r\sturn`ndu-i logica. Un alt tip de ontofanii, cratofanii [i o deplasare a `n]elesurilor no]iunilor de miraculos, magic, s-ar `nregistra, provoc`nd la reg`ndirea mai multor categorii fundamentale [i retras`nd grani]ele dintre, s\ zicem, magie [i [tiin]\ `ntr-un sens mai pu]in artificios [i st`ngaci dec`t o face cunoa[terea de ast\zi, rezultat\ `n urma mai multor mari momente de cenzurare a imaginarului [tiin]ific. S-ar putea ca deschiderea acestui tip de explorare s\ nu aib\ de a[teptat prea mult. Ba poate c\ a [i `nceput deja, dup\ cum – din unghiul modului lor de operare – pare c\ pledeaz\ genetica, nano[tiin]ele, tratamentul wireless.
www.timpul.ro

iunie 2010

de care nu s-a mai `ngrijit. prieteni [i idealuri. Individul. care s\ fie ]intuit\ la st`lpul infamiei. individul. Mircea Martin. Iar acest fapt a fost prezentat ca un episod mistic. care a devenit din ce `n ce mai obositor [i mai g\unos. Conform unei celebre spuse. redus de `ntregul sistem comunist la un am\nunt. pun`ndu-le numele pe monumente. Diaconu. Colocviul din acest an al ALGCR se va bucura de prezen]a a peste 60 de participan]i. ci `mpotriva propriului popor. Nu poate fi vorba de generarea unor b\t\i cu pietre. Cred c\ este gre[it\ aceast\ atitudine. nem]ii [i-au asumat o culp\ colectiv\. Chiar [i dup\ dou\ zeci de ani de la redescoperirea individului. precum [i cele mai importante lucr\ri publicate de ace[tia pot fi consultate la http://romanian-comparatists. Fiecare nume are greutate. republicate. de creatorii de programe care „nu au precupe]it nici un efort“ pentru a dezvolta ideologia [i sistemul [i care se mi[c\ [i ast\zi nestingheri]i `n spa]iul public. Doar a[a cei de m`ine pot `n]elege c\ aceast\ pacoste a fost un act voluntar al unor indivizi ce [i-au construit succesul pe lacrimile semenilor [i c\ at`t timp c`t c\utarea succesului cu orice pre] nu este sanc]ionat\ pericolul nu va disp\rea. Pre[edintele ALGCR este prof. a vinii f\r\ vinova]i. COLOCVIU E[ecurile anticomunismului `n Rom=nia post-comunist\ (II) iunie 2010 . O comunitate care nu [tie s\ sanc]ioneze [i. po]i s\ faci orice `mpotriva semenilor [i e[ti socotit mai departe o persoan\ onorabil\. ca o „crucificare“. gest prin care ]ine s\ fie ideologia crimei perfecte. liberalism sau conservatorism. listele cu cei c\zu]i fiind dovada faptului c\ unii indivizi s-au sacrificat pentru binele comunit\]ii. nici de cei care au fost doar simple curele de transmisie. politic\. Tema principal\ are `n vedere mai multe subteme: Literatur\. spre noi victorii? Cum `i cheam\? Ce fac ei ast\zi? ~n mod individual. S-au dizolvat `n conceptul de „nomenclatur\“. ~nfiin]at\ `n octombrie 1997. ci numai o condamnare a sistemului de c\tre Pre[edinte. ci un produs al unor indivizi ale c\ror fapte el `nsu[i vrea s\ le [tearg\ urma. Paul Cernat. S\ stea fa]\ `n fa]\ vinova]ii f\r\ vin\ cu „nevinova]ii“ cu cea mai grea vin\. a fost cel care [i-a ap\rat fiin]a. `n mod frecvent. acolo unde nu s-au putut antrena mase. ~n acest sens. Mircea Anghelescu.ro care na]iunea trebuia s\ o treac\. vinova]ii? Cei care au t\cut.Agora TIMPUL 3 SORIN BOCANCEA Procesul comuni[tilor Al doilea e[ec al anticomunismului `l reprezint\ faptul c\ p`n\ `n prezent nu avem un proces al celor care au `ntre]inut sistemul comunist. ci chiar de crime. a celor ce au v\zut `n intrarea lui pe o cale periculoas\ o modalitate de a trage sforile `n interes propriu. ajungem la sursa fenomenului: indivizii. pe motiv c\ istoria nu trebuie s\-i re]in\ sub nici o form\. Colocviul ALGCR: Literatura [i politicul Ia[i. nu puteai face nimic“. `n realitate. ci numai cu clase. dr. devotament [i. univ. dar pu]ine nume ne s`nt indicate. tic\lo[ia `n care s-a compl\cut fiind prezentat\ ca o „golgot\“. Dac\ regimul comunist nu a lucrat cu indivizi. regimuri. chiar dac\ a existat. La noi. Marius Oprea a subliniat nevoia de a avea un proces al comuni[tilor [i nu doar al comunismului. care consider\ o virtute faptul de a nu rosti nomina odiosa va fi o surs\ inepuizabil\ de tic\lo[i. Dar. re-. au produs programul de alimenta]ie ra]ional\. Asocia]ia de Literatur\ General\ [i Comparat\ a organizat anual colocvii `n diferite centre universitare. cu Institutul de Filologie Rom=n\ „A. au ridicat osanale sinistrului cuplu. o epoc\ sau o er\. cantonarea la nivelul judec\]ii globale aduc`ndu-i la un loc pe fo[tii st\p`ni [i pe cei st\p`ni]i. Puterea [i literatura: ce putere (mai) are literatura în raport cu puterea politic\? O sec]iune special\ va fi dedicat\ `mplinirii a 150 de ani de la `nfiin]area Universit\]ii din Ia[i sub titlul Tradi]ia istoriei literare la Universitatea din Ia[i: 1860-2010. dac\ `nl\tur\m aceast\ perdea a judec\]ilor globale. Caius Dobrescu. individualismul a definit natura uman\ [i `n comunism. revolt\. Mircea Anghelescu. de ce ar fi vinovat un individ pentru ceea ce a f\cut comunismul?! Vinovat\ poate fi doar o clas\. Carmen Mu[at. Cine s`nt. `n zilele de 9 [i 10 iulie a. mi[carea de rezisten]\ nu a fost `n marile ora[e. sistemul `nsu[i lucreaz\. Ne amintim c\ discursul de factur\ comunist\ ataca `n acela[i mod fascismul. Comunismul nu a fost o for]\ cosmic\. s\ se ascund\ `n anonimatul pe care li-l poate asigura o expresie generic\. Procesul comunismului poate avea implica]ii pe termen lung. prefer`nd s\ le treac\ numele sub t\cere. Vina nu este a celor ce nu s-au putut revolta. Bine`n]eles.php/pages/Home/. la noi. De dou\ zeci de ani se vorbe[te `n Rom=nia de nomenclatur\. Adriana Babe]i. fiind dovada vie a faptului c\. ~n pu]ine cazuri a fost vorba de convingere – am v\zut c\ majoritatea fo[tilor activi[ti au trecut foarte rapid la social-democra]ie. un regim. re-. imperialismul. Mircea A. ~n perioada 1997-2009. s\ aib\ o carier\. au intrat cu cizmele `n vie]ile private ale indivizilor [i s-au angajat s\ dep\[easc\ planul cincinal pentru a duce Rom=nia pe noi culmi. ci de b\t\i cu privirea. cei care au turnat sau cei care au fost devota]i sistemului? Dup\ al doilea r\zboi. continu`ndu-[i proiectele de succes personal. de cadrele de partid pline de zel [i de securi[tii care au v`nat orice urm\ de opozi]ie. Din procesul comunismului nu va ie[i nimeni vinovat. totu[i. Philippide“ – Filiala din Ia[i a Academiei Rom=ne. func]ia de Pre[edinte al ALGCR a fost de]inut\ de prof. Asta au vrut [i ei: s\ nu `i arate nimeni cu degetul. ~n afar\ de diferen]ele la care ]in pentru a-[i marca apartenen]a ideologic\. colocviul s\u anual. a dus la disolu]ia comunismului. Sanda Cordo[. iar la [edin]ele curente acuza]iile `i vizau pe „unii care nu `n]eleg“. Ne `ntreb\m unde s`nt cei care au creat noile concepte pentru „omul nou“. da. ca pe o prob\ pe www. ideologie. mi se pare insuficient\ cererea de realizare a „procesului comunismului“ at`t timp c`t nu se vorbe[te de „procesul comuni[tilor“. turn\torie. dintre care personalit\]i precum Paul Cornea. `nc`t s\ le dispar\ de pe buze z`mbetul senin al ho]ului neprins. Cum ar putea g`ndi cei forma]i de comunism ceva despre ceea ce comunismul a ]inut s\ desfiin]eze ca prezen]\ simbolic\: individul? Individul a murit (sau mai degrab\ a fost ucis). care la aceast\ edi]ie `[i propune s\ discute tema Literatura [i politicul. ca o „divin\ `ncercare“. nu ca o categorie. Respectul fa]\ de primii trebuie completat cu repulsia fa]\ de cei din urm\. ci [i din cauza trep\du[ilor s\i. colocvii care s-au bucurat de participarea unor personalit\]i din domeniul comparatisticii. Sistemul. prin[i `ntre solicit\rile superiorilor [i dorin]a de a mai putea da ochii cu semenii. genera]iile urm\toare fiind avertizate de nocivitatea acestei ideologii. „Demonul mic burghez“ pe care activi[tii voiau s\-l izgoneasc\ din mintea fiec\rui individ a supravie]uit. ci a celor care s-au implicat `n consolidarea regimului. f\c`ndu-i deopotriv\ victime ale unicului vinovat: „sistemul“. teoriei [i criticii literare din Rom=nia. ci `n mun]i. la noi nu s-a `nt`mplat a[a. Cred c\ este necesar\ [i o list\ a tic\lo[ilor unei na]iuni. se afirm\ c\ ceea ce s-a `nt`mplat atunci (fie activismul. diavolul st\ `n am\nunte. Dar. ea [i-a continuat traiul `n clandestinitate fiind chiar sursa cre[terii [i descre[terii acestui regim. dar. `n realitate. capitalismul etc. E[ecul unei utopii a fost explicat printr-un limbaj teologic ce a absolvit de vin\ pe fiecare topindu-l `ntr-un mare creuzet destinal. p`n\ c`nd numele tic\lo[ilor vor c\p\ta notorietate. Atunci. uneori. au pus la cale experimente sociale sub haina academic\ de „cercetare sociologic\“. Majoritatea indivizilor s`nt pasivi politic [i numai o mi[care politic\ `i poate scoate din iner]ia cotidian\ a micilor bucurii.c. La fel s-a `nt`mplat cu „ceau[e[tii“ de la toate nivelurile sistemului politico-administrativ. cei care s-au supus. care arat\ cu degetul pe cineva anume. `ntr-o astfel de atitudine. a culpei f\r\ inculpa]i. Dup\ c\derea comunismului. r\m`ne goana dup\ succesul cu orice pre]. Elvira Sorohan. care ni se prezint\ ast\zi ca formatori de opinie sau ca b\tr`nei simpatici. Andrei Bodiu. Ceau[escu nu a devenit tiran `n urma unei decizii pe care a luat-o peste noapte. Componen]a Consiliului de conducere ALGCR. f\r\ individualit\]i `n discursul public.. ci de cei a c\ror carier\ profesional\ a constituit-o munca de partid. deci nici nu putea fi vinovat de ceea ce s-a `nt`mplat post mortem. Dumitru Chioaru. ar putea fi nedrept s\ acuzi o comunitate de faptul c\ nu a fost `n stare s\ se revolte suficient de mult `nc`t s\ r\stoarne un regim tic\los sau cel pu]in s\-i limiteze spa]iul de manevr\. univ. familia [i cariera prin t\cere. Listele lui Oprea [i altele de acest fel ar trebui re-. Termenul ne d\ impresia c\ indic\ exact vinova]ii. Curios este faptul c\ [i victimele celor ce au pus um\rul la ridicarea „societ\]ii multilateral dezvoltate“ pentru prop\[irea lor nu `i numesc..timpul. politicienii ce se prezint\ ca anticomuni[ti ([i nu numai ei) cad adesea `n acela[i p\cat: c`nd vorbesc despre trecutul comunist al societ\]ii rom=ne[ti indic\ drept vinovat pentru cele `nt`mplate „sistemul comunist“. mai mult. Reprezent\rile politicului `n literatur\. Nu este vorba aici de cei care au fost nevoi]i s\ intre `n partid doar pentru a nu-[i rata cariera profesional\. Ion Pop. „Munca de convingere“ pentru „`nl\turarea oric\rei urme de individualism“ nu a dat rezultate dec`t la nivel discursiv. organizeaz\. fiind posibil ca unii dintre comuni[ti s\ fie chiar `n „completul de judecat\“. acceptare. „elementele du[m\noase“ etc. F\r\ nume. 9-10 iulie 2010 Asocia]ia de Literatur\ General\ [i Comparat\ din Rom=nia. Pu]ini s`nt cei care rostesc nume ale instrumentelor puterii de atunci. lista membrilor. prieteni [i idealuri. Cornel Ungureanu. Oric`t a `ncercat comunismul s\ nu recunoasc\ aceast\ realitate. sus]in`nd c\ a dat publicit\]ii liste cu persoane ce se fac vinovate nu doar de sus]inerea propagandistic\ a regimului. fiindc\ ne trimite la persoane care au existat (se poate verifica). Constantin Pricop. fiindc\. epoci [i ere. urm\rindu-[i propriul interes. fie acceptarea cu la[itate a abuzurilor) a fost cauzat de regim – „a[a era regimul.com/index. fiindc\ regimul comunist de la noi nu a s\v`r[it crime `mpotriva altor popoare. el nu face dec`t s\-i pun\ la ad\post pe cei care i-au dat consisten]a. aceea[i practic\ discursiv\ este activ\ c`nd. dar acesta nu poate fi eficient f\r\ a fi sus]inut de unul al comuni[tilor. `n colaborare cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ – Facultatea de Litere. c\ut`nd chiar s\[i fac\ un rost. supunere. cu familie. Orice na]iune `[i cinste[te eroii. M\ `ntreb c`]i rom=ni au citit aceste liste [i c`t\ vizibilitate au avut ele. [i a c\ror moarte a distrus familii. dr. la Ia[i. Din 2009. Paul Cornea. L\cr\mioara Petrescu. La o conferin]\ recent\.

scrie. nici lista membrilor s\i. ini]ial. Anchetele se succed: c`nd anchetatorii elimin\. organizat\ a avea drept scop r\sturnarea regimului democrat din R. Toate mi[c\rile viitoare vor fi coordonate de aduc\torul acestui bilet. Primele fac uneori arestatului mici portrete. I. ~n Bucure[ti. participarea la [edin]a din 4 februarie 1949. Sub anchet\ Adrian Marino a fost arestat la 28 februarie 1949. fie ea istorisire adev\rat\. [i al celor care le primeau. Simona-Maria Pop sintetizeaz\ prima faz\ a anchetei astfel: „Necunosc`nd meticuloasele mecanisme ale Securit\]ii [i procedeele folosite de aceasta `n vederea anchet\rii unui caz. pct. Adrian“8 Securitatea de]inea [i lista de parole. `n acele contexte: „Drag\ Piki [lui Petre Andrei] Ascult\ toate instruc]iunile orale date de aduc\torul acestui bilet. pentru a nu fi aresta]i3. lt. voin]a de a rupe leg\tura cu trecutul. iar pentru a surprinde grija scriitorului. anali[tii oficiali sau informatorii despre el. din procesul-verbal al interogatoriilor [i din declara]iile luate `n timpul anchetei. `ntre altele. `n cursul investiga]iei. se implic\ singur `n poveste spun`nd c\ Marino i-a cerut s\ scrie el. Iar arestatul scrie. preg\tit. o informa]ie despre alt anchetat este contrabalansat\ printr-o caracterizare pozitiv\: „Dl. ~n caz de pericol. Din informa]iile mele. `n stilul epocii. se poate surprinde c\ Adrian Marino `ncearc\ ini]ial s\ ascund\ implicarea oamenilor pe care tocmai el `i mobilizase. {i mai este nevoie de o mare aten]ie la detalii.“5 Multe asemenea crochiuri i se deseneaz\ `n timpul domiciliului obligatoriu din L\]e[ti. semn c\ nu a avut de g`nd s\ sprijine ceea ce `i propusesem.). tot detaliile ajut\. inerent. el scrie: „Nu cunosc activitatea acestei organiza]ii. Dau exemplul unui bile]el de aten]ionare. recunoscut\ `n fapt [i perceput\ subcon[tient de cel `n cauz\.“9 Relevant\ nu este negarea primirii banilor. ~n final. Apoi. s\ perceap\ c`t de artificial\ este postura unei confrunt\ri romantice cu ofi]erii anchetatori. Iordache Constantin. B\rbu[ mi-a m\rturisit c\ bani ar fi putut ob]ine de la diver[i agen]i str\ini. iar la 19 octombrie 1950. Mih\ilescu Pascal. ~n fa]a sbl. lt.P. La 24 octombrie 1950.ro iunie 2010 . de[i din declara]iile lui T. aceast\ organiza]ie n-avea nicio leg\tur\ cu dl. de securitate Radu Dumitru. Scriitorului. scrie… El se simte obligat s\ dea o expunere credibil\ a ceea ce s-a `nt`mplat. ~n declara]ia din 26 aprilie 1949. 3 C. utile. de a evita s\ scrie ceva ce putea s\ incrimineze alte persoane. A doua cercetare deschis\ `mpotriva lui Marino. din Ia[i. tentativa de a fugi din ]ar\ `n toamna anului 1948. Traian Gheorghiu declar\ din nou c\ Adrian Marino i-a propus scrierea articolului [i trimiterea lui printr-un francez (Candall)11. ori apelul la clemen]\. a Organiza]iei Tineretului Universitar Na]ional }\r\nesc. conform art.timpul. probabil. maior magistrat F\nic\ Gheorghe. Principalele „vinov\]ii“ identificate de procuror [i enun]ate `n referatele de sintez\ s`nt analizarea [i `mbun\t\]irea unor texte ideologice ale PN}. De altfel. c`nd s-a anun]at contactarea mi[c\rii legionare.R.“2 Nici `n textul recursului. c\ci conteaz\ [i pentru a intra `n atmosfera mesajelor din acele timpuri. r\spunsul tipic al lui Adrian Marino a fost: „Nu [tiu ca X s\ fi desf\[urat vreo activitate potrivnic\ regimului…“. a dus o via]\ de mizerie. hot\r`rea este nul\. sub conducerea lui Ioan B\rbu[. Comportamentul s\u dup\ arestare [i apoi dup\ condamnare este pus `n eviden]\. ascunde-te. a „Organiza]iei subversive a Partidului Na]ional }\r\nesc Manist. Adrian Marino a declarat recurs cu urm\torul argument: „Consider c\ at`ta timp c`t nu s-a demonstrat c\ asocia]ia din care f\ceam parte avea un caracter fascist.“10 Acolo unde nu apar eviden]e contrare. ci accentul pe care ]ine s\-l adauge („semn c\ nu a avut de g`nd…“). sub amenin]area unei condamn\ri grele. una coerent\ [i rezistent\ la chestion\ri. iar `n cazul unui conflict armat `ntre URSS [i Anglo-Americani urmau s\ treac\ la acte de teroare ocup`nd autorit\]ile de Stat. care trebuie ascultat cu toat\ `ncrederea. dosarul s\u personal fiind completat cu am\nunte la care el nu s-ar fi g`ndit niciodat\ c\ ar avea leg\tur\ cu activit\]ile sale ilegale. Criticul a fost `ntrebat despre un articol „def\im\tor“ scris spre a fi publicat `n Occident. criminal“ –. nu a fost un activist declarat [i membru recunoscut ca atare `n scriptele partidului na]ional-]\r\nesc. a ordonat la 19 septembrie 1950 trimiterea `n judecat\ a membrilor grupului Tineretului Universitar Na]ional }\r\nesc ini]iat de Ioan B\rbu[. ~nzestrat cu talent de a scrie. din cea ce scriu anchetatorii. adic\ eu i-am propus s\ redacteze [articolul]… [i c\ d`nsul a refuzat propunerea mea schimb`nd discu]ia.G. Prima era ini]iativa de `nfiin]are. va rezulta c\ acesta `i vorbise de doi americani pe care-i poate contacta s\-l ajute. `n spatele gratiilor. m. ca `n legendele despre diferi]i eroi politici. Ro[ioru Constantin i-a condamnat `n unanimitate pe B\rbu[ Ioan la 15 ani. pe inculpa]i.4 TIMPUL Dosar Dosarul Marino Atitudinea `n timpul anchetelor (I) GABRIEL ANDREESCU m\tor: „…de[i a fost un na]ional ]\r\nist prin convingere. orice sugestie posibil\ privitoare la ce cunosc. condus\ de Gheorghe Traian. ori puterea de a-[i p\stra demnitatea. pentru finan]area ac]iunii TUN}. Privind cu aten]ie. procuror militar pe l`ng\ Parchetul Militar Bucure[ti. nu va putea dec`t s\ recunoasc\. `n care i se cer date despre Traian Gheorghiu. Arestatul are de r\spuns la `ntreb\ri `n fa]a unor persoane care de]in nu doar puterea de a decide asupra vie]ii lui. i se documentase implicarea `n dou\ ac]iuni de grup corelate. el insist\ c\ Traian Gheorghiu nu i-a dat nicio idee [i niciun sfat cu privire la redactarea articolului. s\ ascund\ materialele compromi]\toare [i s\ fug\. Declara]iile devin automat probe `n dosarul acestora. To]i amicii t\i trebuie s\ se pun\ de acord cu instruc]iunile cari ]i se vor da. Traian Gheorghiu. C\pitanul magistrat Tronici Alexandru. care trebuie pus la loc sigur. angajat din septembrie 1948 referent la A[ez\mintele Culturale Nicolae B\lcescu. `n ultimii ani. Adrian Marino [i Petre Andrei. sau se deduce. lucr`nd la Ia[i cu profesorul Ioan Botez. dosarele sale abund\ de h`rtii care indic\ [i rolul s\u. Pe de o parte. prin intermediari. `n cursul anchetei apar lucruri noi: leg\tura din Ia[i. `ncercarea de prevenire a unor colegi. `mpreun\ cu al]i 11 inculpa]i. Iat\ un r\spuns la interogatoriul din 5 noiembrie 1949: „Domnia sa [Gh. pe Adrian Marino [i c`]iva colegi din lot la 10 ani munc\ silnic\ pentru crima de uneltire contra ordinii sociale. 209. colegi din grup. documentat\ `ntr-o alt\ serie de volume ale dosarului penal. `n condi]iile `n care atmosfera unei anchete nu invit\ deloc acuzatul la emiterea de interpret\ri `n beneficiul altuia.“7 ~n fa]a eviden]elor. Adrian Marino [i al]ii. maj. Adrian Marino mizeaz\ pe faptul c\ faptele sale nu s`nt cunoscute `n `ntregime de anchetatori. cu grij\. Adrian Marino `ncearc\ s\-i acopere [i mai departe. din dou\ tipuri de documente. c`nd pun `n fa]a anchetatului probele – fie acestea documente semnate de acuzat. `ncerc`nd s\ fie c`t mai evaziv [i evit`nd orice acuza]ii la adresa unor persoane. ~mpr\[tie toate textele expediate. nici `n materialele finale ale procesului nu g\sim vreo renegare a convingerilor politice. la 5 iunie 1952. dar [i legitimitatea oficial\ de a o face – chiar dac\ provenind de la un regim „ilegitim [i Sincerit\]i `n anchet\ Av`nd `n vedere aceast\ evident\ atitudine a lui Marino. neb\nuind c\ toate persoanele cu care a intrat `n contact au fost deja interogate. format din completul lt.“12 ~ntr-o declara]ie din ziua urm\toare. era determinat\ de ini]ierea. [i nici referitoare la scoaterea acestuia din ]ar\. Urm\torul material de anchet\ este [i mai clarificator pentru atitudinea lui Adrian Marino. influen]abil u[or [i plin de sine. un asemenea material. c`t era posibil.“6 ~n elaborata sa carte despre Adrian Marino. E nevoie de o adev\rat\ hermeneutic\ a dosarelor de penitenciar pentru a desprinde atitudinea global\ a cuiva.P. iar ele descriu fapte care implic\. `l caracterizeaz\ pe Adrian Marino `n felul ur- Cum po]i s\-i protejezi pe al]ii? Cum arat\ a fi Adrian Marino `n timpul acelor grele `ncerc\ri? Nu apar `n documentele de anchet\ `nscrisuri care s\ `l descrie drept acuzat devenit acuzator. Demersul a fost inutil. El confirm\ c\ `i apar]ine [i asum\ integral ideea [i realizarea lui. de fapt www. mag. P`n\ la data arest\rii mele n-am primit nicio sum\ de bani de la domnia-sa. pentru cineva care nu a tr\it experien]a unei cercet\ri a Securit\]ii. recrutarea unor membri din Ia[i.1. ~ns\. de unde tenta]ia unora s\ vad\ `n ele un comportament cu fisuri. leg\tura lui din Ia[i. multiplicarea lor. fals\ par]ial ori `n `ntregime. sau devo]iunea de a-i salva pe al]ii. Voi reveni. `ncercarea de a scoate ziarul Dreptatea `n ilegalitate. Budurca] mi-a r\spuns c\ va reflecta la aceast\ propunere [i c\ va proceda `n consecin]\.“4 Adrian Marino apare ca persoan\ de leg\tur\ `ntre grupul din Ia[i [i curierul Centrului PN} din Bucure[ti. A urmat o lung\ anchet\. Uneori. Eventualele instrumente ale amicilor trebuiesc de asemenea organizate de aduc\tor. E greu probabil. Mare aten]ie `n mi[care `ntruc`t exist\ pericol de filaj `n ceea ce te prive[te. Pagini `ntregi reproduc r\spunsurile lui la `ntreb\ri. este o fire oarecum exaltat\. c\pitan Radu Haralambie. cu excep]ia textului b\tut la ma[in\. B\rbu[. mi s-a p\rut nea[teptat\ declara]ia lui din 24 aprilie 1952. dar pe care i-a refuzat din considerente patriotice (subl. prin for]\. Av`nd `n vedere divergen]a declara]iilor se stabile[te o confruntare `ntre cei doi. Tribunalul Militar Bucure[ti Sec]ia a II-a. reluat\ `n diferite documente. fie declara]ii ale celorlal]i acuza]i ori ale unor martori. col. militar sau paramilitar. o va face `n func]ie de resorturile ad`nci ale fiin]ei sale: dorin]a de a se sc\pa pe sine. La care Marino r\spunde: „Declar c\ cele declarate de Traian Gheorghiu s`nt adev\rate. O not\ contrainformativ\ din 13 aprilie 1949.

Caminante (1980. 28. `n orice societate. edi]ia a III-a. Dosarele P 013877 (14 volume) [i P 013838 ([apte volume). 1972. ori la sus]ineri ce ]in de discu]ia lor privat\. privirea `ntoars\ spre trecut. iar selec]ia s-a dorit foarte corect\ `n ce prive[te semnifica]ia lor. 2009).. f. Concluzia ar fi c\ Marino a trecut peste limbajul protec]iei stricte `n cazurile celor ce sc\paser\ de bra]ul lung. Iar de nu e singurul. consistent. sau despre care b\nuiesc a fi cunoscute de organe. din motive evidente. f. fie [i `n modul acesta fragmentar. 3. edi]ia a II-a. Polirom. `n timp. 1. 5. “Cazul Marino. atitudine care va deveni. Rogozanu) Octavian Paler s-a n\scut la 2 iulie 1926. 2008). din dorin]a de a informa. O gravitate natural\. Dosar P 013838. Vol.. abia `n 1970.. Polirom. 2010. Vol. Dens.“ (Bogdan-Alexandru St\nescu) „Octavian Paler este. iunie 2010 .354. 215. f. ff. 27-28. Ia[i. f. Acestea. nu aveam nici o informa]ie precis\ despre activitatea contrarie regimului a preotului Matei. 7 Simona-Maria Pop. pe linia jurnalelor de c\l\torie sau pe cea a literaturii parabolice. pentru a-l pune mereu `n oglinda str`mt\ a prezentului. 14 Arhiva CNSAS. f.“ . Don Quijote `n Est (1993. cuv`ntul lui avea o greutate natural\. 19. Buby Ludvig? R\spuns: D-l Buby Ludwig mi l-a prezentat `n calitate de preot catolic distins `n Ia[i. p\str`nd ca caracter al acestor discu]ii regretul meu personal fa]\ de acest act de guvern\m`nt (subl. retragerea alia]ilor [i noi alegeri. Vol. 2008). 2 Arhiva CNSAS.“ (Alex. asupra situa]ii literelor [i culturii noastre de dup\ 23 august. consider. 2008). Au urmat. Dac\ privirea aruncat\ `n viitor a Casandrei `i aducea acesteia moartea. Ap\rarea lui Galilei (1978. ca s\ spunem a[a. Nu exist\. Autorul face parte din galeria marilor pesimi[ti: e complet lipsit de acea orbire at`t de necesar\ c`teodat\ supravie]uirii. `ns\ nu spre unul «glorios» (varianta banal\ a pesimismului). 18-21. Ce spune dosarul despre anii de `nchisoare [i domiciliu obligatoriu (2)“. ce nu poate fi construit.Dosar TIMPUL ~n declara]ia din 29 august 1949. l\s`ndu-le la o parte pe celelalte. Am avut `ns\ o b\nuial\ c\ preotul Matei desf\[ura o ac]iune de propagand\ catolic\ [i de leg\tur\ `ntre parohiile catolice din Moldova…“13 Iar mai departe.. f. Vol. `n declara]iile [i procesele-verbale ale interogatoriilor se pot g\si sus]ineri critice la adresa regimului sau ideologiei. volumele care i-au dimensionat statura de important autor contemporan: Drumuri prin memorie (Egipt-Grecia. 139. Dacia. preotul Matei [i un francez care pleca din ]ar\. Dosar P 013838. 11 Alteori apare „Quandalle“. Vol. Vremea `ntreb\rilor (1995). Dosar P 013838. un interogatoriu. „~n Ruga]i-v\ s\ nu v\ creasc\ aripi Paler utilizeaz\ simbolurile pentru a pune `n scen\ `nfruntarea sa preferat\: trecut versus prezent. 6 Arhiva CNSAS. 17 Arhiva CNSAS. era catolic. Calomnii mitologice (2007). tot ce este incontrolabil. este `n chip sigur cel mai `ndrept\]it sa fie numit a[a. acord `ntre alia]i. 3. printre altele. nici o prob\ privind inten]ia unor acte de teroare. Polirom. 2008). la singur\tate. Adrian Marino. ci tocmai spre acela pictat `n culorile `nfr`ngerii. 129. `[i exprim\ opinia cu privire la persecutarea bisericii minoritare. Vol. era implicat `n ac]iuni `mpotriva regimului. 10 Arhiva CNSAS. ar fi fost de a[teptat ca Dumitru Matei s\ apar\ `ntre acuza]i. Polirom. 61. A selecta pasajele convenabile lui Adrian Marino. 8 Arhiva CNSAS. iar unii cercet\tori de la CNSAS evit\ sistematic indicarea numelor lor (vezi. Dosar P 013838. Primele dou\ nu l-au interesat (spune autorul). edi]ia a II-a. Vol. Mitologii subiective (1975. jude]ul Bra[ov. Studiu asupra colabor\rii cu Securitatea. Vol.M. Av`nd `n vedere c\ dosarele adaug\. Via]a ca o corid\ (1987. obsesie. 5.)“ (f. Cum am ar\tat. 6 mai 2010. 2009). V`rstele devenirii. 12 Arhiva CNSAS. 15 Arhiva CNSAS. 2010). Polirom. dialogul luat de lt. Vol. 1. f. Polirom. persecutat\ de regimul actual. Un om norocos (1984. dup\ opinia mea. edi]ia a II-a.. 2010). 24-25. {tef\nescu) „Octavian Paler crede c\ personalitatea uman\ are trei dimensiuni: via]a public\. Ci [i m`ndria `n fa]a ofi]erilor ce-i ]ineau via]a `n m`n\. Informatorul.timpul. Iat\ succesiunea de `ntreb\ri [i r\spunsuri: „~ntrebare: Cine ]i-a dat sarcina s\ faci acest articol [i `n ce scop? R\spuns: Redactarea [i ini]iativa acestui articol `mi apar]in mie. 421. „~ntrebare: Ce activitate contrarie regimului desf\[ura preotul Matei Dumitru [i `mpreun\ cu cine? R\spuns: La acea dat\. Dosar P 013838. Scrisori imaginare (1979). Premiul Uniunii Scriitorilor. cu volumul de poezii Umbra cuvintelor. Vol. 2. edi]ia a III-a. 7. Colec]ie: Seria de autor „Octavian Paler“. Via]\ secret\ `nseamn\ vis.“ (C. 9. Cluj. 319.ro truc`t preotul catolic fugise [i el peste hotare? Am c\utat sistematic prin cele [apte plus paisprezece volume ale dosarelor penale `n care apare A. de a-i aduce `n fa]a istoriei. f. pentru a impune cititorului imaginea unui Marino-informator abject. 19 Vezi serialul publicat `n „Cotidianul“: Gabriel Andreescu. „~ntrebare: ~n ce calitate vi l-a prezentat pe preotul Matei Dumitru acest d. Pasajul a fost considerat relevant [i de c\tre Simona-Maria Pop. 2008). 1 ~n ceea ce scriu.95 lei. Dosar P 013877.)17. edi]ia a II-a. Prefa]\ de Bogdan-Alexandru St\nescu. 5 Arhiva CNSAS. Privirea lui e `ntotdeauna `ndreptat\ spre trecut. 5. m. Adrian Marino recunoa[te implicarea `ntr-o organiza]ie local\ de rezisten]\ la regim [i comenteaz\: „Niciodat\ [Traian Gheorghiu] nu mi-a vorbit de vreo inten]ie terorist\ sau de str`ngere de armament. cu versuri `n „Luceaf\rul“. interogatoriile celor implica]i `n ac]iunile grupurilor din Bucure[ti [i Ia[i. el r\spunde ofi]erului ce-l interoga: „D. dar nu lung de tot. c`nd trebuia s\ explice de ce a dat unui preot catolic s\-i bat\ la ma[in\ articolul „def\im\tor“ despre care era vorba mai sus.“19 Citatele de mai sus fac doar o scurt\ incursiune prin materialele de arhiv\. 1974. doar a treia a fost ]inta principal\ a scrierii lui. 4 Arhiva CNSAS. Italia. Dosar P 013877. care mi se p\reau proasp\t `nv\]ate. [i nu l-am descoperit `ntre cei ancheta]i ori condamna]i pe Matei Dumitru.“18 (v. Traian Gheorghiu – implic`nd un francez ce plecase din Rom=nia [i pe Dumitru Matei. 26. Editura Polirom. `n dialogul amintit. Mihai Albu. pagin\ cu pagin\. cu ocazia unei plimb\ri… Preotul Matei Dumitru mi-a devenit simpatic prin personalitatea sa vie [i prin agerimea fizic\ a persoanei sale. `ntr-o anchet\ `n care i se stabileau anii de `nchisoare! Conform procesului-verbal al interogatoriului din 22 aprilie 1952. iar editorial. Sau c`nd la 25 aprilie 1952. Vol. obi[nuiesc s\ notez numele magistra]ilor [i ofi]erilor implica]i `n represiune – o datorie. ~n sf`r[it. Marino ]ine s\ `[i exprime `n fa]a anchetatorilor simpatia pentru un om din cel pu]in trei motive de blamat pentru ei: era preot. 5. Vol. Vol. 16 Arhiva CNSAS. d-l Ionic\ Botez [i d-l Traian Gheorghiu constituind pentru mine o garan]ie de seriozitate [i de onestitate (subl. unul dintre intelectualii rom=ni ai ultimilor treipatru decenii care poate fi socotit «director de con[tiin]\». Or. Vol. al Securit\]ii. Dosar P 013877. 293. ~n mod constant.“14 Iar mai departe Marino subliniaz\ c\ nu a mai ar\tat articolul niciunei persoane `n afara celor dou\ implicate. Se g\se[te reprodus `n volumul ei despre Adrian Marino la p. `n vara anului 1948. 5. 5. fapte. Dosar P 013838. Braunsteim Hary a ap\rat `n discu]ie valabilitatea ideologiei marxiste. edi]ia a II-a. Premiul Academiei Rom=ne. prin argumente [tiin]ifice s\ combat ideile d-sale. 2009). minte `n chestiunea persoanelor informate despre articolul pe care-l scrisese – c\ci erau [i colegi `n cuno[tin]\ de cauz\. 9 Arhiva CNSAS. Apoi. Polirom. Adrian Marino face trimiteri la b\nuieli asupra atitudinii ostile a preotului catolic. Polemici cordiale (1983. o adev\rat\ tu[\ de personalitate. preciz`nd c\ este vorba despre `ncheierea p\cii `ntre alia]i. Pre]: 39. 18 Arhiva CNSAS. 13 Arhiva CNSAS. pe care l-am invocat. 2009). Mi se pare ciudat c\ at`t de pu]ini o fac. f. Dosar P 013838. de Securitate S. 5 BURSA C|R}ILOR Octavian Paler.. De[ertul pentru totdeauna (2001. ~n 2005 a primit Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor. 507. f. `n comuna Lisa. edi]ia a III-a. 2010. ~n ceea ce m\ prive[te am c\utat. cu at`t mai mult cu c`t apar]inea unei biserici. Polirom. 18) ~ntrebare: „Cum `n]elegea]i schimbarea regimului din ]ara noastr\? R\spuns: ~n]elegeam schimbarea regimului `n func]ie de schimbarea situa]iei interna]ionale. Leferman arat\ `n felul urm\tor: „~ntrebare: Descrie]i discu]iile politice ce le-a]i avut cu Traian Gheorghiu? R\spuns: ~ncep`nd cu toamna anului 1947… am discutat cu Traian Gheorghiu despre dizolvarea PN}. 8. A debutat publicistic `n 1958. Polirom. Marino se refer\ chiar la faptul c\ preotul Matei i-a vorbit de necesitatea unei lupte de rezisten]\ `mpotriva comunismului. 360 p. probabil. Dosar P 013838.“15 Deci iat\. `n scopul afirm\rii unei imagini pozitive a personalit\]ii sale ar fi fost le fel de reprobabil precum opera]ia la care a fost supus recent autorul Biografiei ideii de literatur\: cea prin care au fost mistificate datele din dosarul s\u elaborat de DIE. cei ancheta]i se simt obliga]i s\ confirme `n scris informa]iile despre care ofi]erii de]in probe. m. Oare nu cumva Marino `[i permisese „sincerit\]ile“ `nwww.“16 via]a privat\ [i via]a secret\. Via]a pe un peron (1981). {i atunci? De ce ar fi f\cut Adrian Marino o excep]ie de la felul s\u de a fi `n anchet\? O sugestie posibil\ pentru interpretarea „sincerit\]ii“ neobi[nuite a criticului este oferit\ de alt\ secven]\ a interogatoriului: „~ntrebare: A cui a fost propunerea ca articolul def\im\tor s\ fie b\tut la ma[ina de scris a Episcopiei Catolice? R\spuns: Propunerea de a bate acest text la ma[in\ `mi apar]ine strict personal. edi]ia a II-a. Autoportret `ntr-o oglind\ spart\ (2004). printre ei. Aventuri solitare (1996. 421) ~nchei aceste referiri la ]inuta demn\ a lui Marino din timpul anchetelor [i `nchisorii cu un pasaj reprezentativ. 3 Arhiva CNSAS. desigur. 5. Polirom. Un muzeu `n labirint (1986). Niciodat\ u[uratic. va condamna g`nditorul. edi]ia a III-a. Dosar P 013838. evanescente. opinia public\ din str\in\tate [i din Fran]a. Ruga]i-v\ s\ nu v\ creasc\ aripi. f. ff. „Cotidianul“. Polirom. Dosar P 013877. pp. ce nu au cum s\ fie „`n posesia Securit\]ii“. `n special. fiind chestionat despre cuno[tin]a Braunsteim Hary. Dosar P 013877. f.. f. … Ac]iunea mea era pur patriotic\. M`ndru [i/sau demn Nu doar efortul de a proteja colegii este bine confirmat de documentele anchetei. subcon[tient. 3. [i `n alt\ ocazie: „Socoteam c\ este de datoria mea moral\ s\ lupt cu mijloacele pe care le aveam la `ndem`n\ `n primul r`nd pentru restabilirea libert\]ii de g`ndire [i exprimare prin scris.

~n partea aplicat\ se opre[te asupra rezultatelor cercet\rii privind apartenen]a religioas\ a popula]iei. iar sugestiile sale de marketing religios ar trebui valorificate `n c`mpul ofertei religioase din Rom=nia. care deschide o nou\ perspectiv\ de abordare [tiin]ific\ a religiilor `n Rom=nia.ro . care ne propun s\ poposim asupra metodelor de observare statistic\ utilizate `n studiul fenomenului religios. fie [i `n manifest\rile hip-hop autohtone. remarc\m familiaritatea cu care Claudiu Her]eliu expune schematic situa]ia cercet\rii interdisciplinare a fenomenului religios pe plan interna]ional [i `n context rom=nesc din perspectiva necesit\]ii orient\rii discursului `nspre o abordare cantitativ\ a elementelor semnificative puse `n joc de domeniul religios. la nivel teoretic. Cartea Metode cantitative `n studiul fenomenului religios1 propus\ de Claudiu Her]eliu (cadru didactic la Academia de {tiin]e Economice din Bucure[ti) abordeaz\ fenomenul religios dintr-o perspectiv\ ce se sustrage oric\ror influen]e teologice. autorul las\ deschis\ analiza unor echipe de cercetare complexe. suedez\.a. chiar [i `n fracturism. ce are `n vedere studiul corela]iilor neparametrice. Pre]: 24. care au o relevan]\ deosebit\ `n caracterizarea aproape exhaustiv\ a elementelor semnificative presupuse de fenomenul religios `n corela]ie cu perspectiva abordat\ `n lucrare. este cea prezent\ `n cel de al [aselea capitol. elemente care `i ofer\ posibilitatea unei bune construc]ii a cadrului conceptual necesar evalu\rii [i analizei profunde a fenomenului religios. Cea mai semnificativ\ parte a c\r]ii este cea dedicat\ elabor\rii unui complex sistem statistic de indicatori. realizeaz\ Claudiu Her]eliu `n partea de introducere istoric\ a tematiz\rii sale [i de contextualizare interna]ional\ prezent\ la `nceputul primului capitol. invoc`nd teorii actuale din literatura de specialitate. lucr`nd. englez\. s\n\tate. sau influen]a pe care apartenen]a religioas\ o are asupra diverselor dimensiuni ale educa]iei. (Bogdan-Alexandru St\nescu) Daniel B\nulescu s-a n\scut la 31 august 1960. se reg\se[te `n cele mai „moderne“ manifest\ri poetice. Un interes deosebit prezint\ analizele avansate de Claudiu Her]eliu `n cel de al cincilea capitol. care se ocup\ de evolu]ia fenomenului religios din Rom=nia `ntr-o perspectiv\ cantitativ\. propun`nd un discurs ce st\ sub semnul interdisciplinarit\]ii. Colec]ie: Poezie. studiile religioase c`[tig\ o perspectiv\ ce se va dovedi de neocolit pentru cercet\rile de anvergur\ ce se vor realiza `n viitor `n analiza [tiin]ific\ a fenomenului religios `n Rom=nia. cu poemele [i prozele lui de dragoste [i de ur\ fa]\ de lume. Totodat\. posibilitatea unor studii comparative care s\ releve aspecte diverse la nivel interconfesional. fie [i `n „b\[c\lie“). 227 pagini Daniel B\nulescu. Claudiu Her]eliu nu ezit\ s\ sublinieze [i dificult\]ile pe care le `nt`mpin\ aplicarea unui sistem integrat de indicatori datorit\ absen]ei unor date statistice culese sistematic. regional sau interna]ional. societate. cu teorii consacrate cum este cea a lui Weber. Al Rug\ciunii. Editura Napoca Star. aceste dificult\]i printr-o prezentare – dup\ o cercetare coerent\ [i comprehensiv\ a izvoarelor ce con]in informa]ii statistice relevante – a unor elemente de analiz\ evolutiv\ a structurii popula]iei din teritoriile rom=ne[ti. dificult\]i determinate `n special de lipsa de acces la unele date statistice. degetul lui Dumnezeu“ au fost publicate romanele: „Fugi din via]a ta.timpul. s\ ne familiariz\m cu cunoa[terea istoriografic\ a contextului general [i celui al cercet\rii [i al evolu]iilor preocup\rilor sub aspect metodologic. economie. 144 p. dintre care remarc\m: posibilitatea unei descrieri opera]ionale [i c`t mai complete. De dragoste. din perspectiva [tiin]elor economice [i politice. eu s`nt mai mic. Este evident c\ ne afl\m `n fa]a unei cercet\ri originale. Cluj (Ioan-Vasile Leb) sau Bucure[ti (Alina Mungiu-Pippidi) au argumentat c\. o femeie care – numai ea – [tie s\-[i aleag\ aman]i ideali: ca Daniel B\nulescu. Cititorii se pot aici familiariza cu evolu]ia istoric\ a analizelor. ~nc\ de la `nceput. El m\ prezint\ pe mine! El e mai mare. Premiul European de Poezie. C\r]i publicate: Proz\: P`n\ `n prezent din Clanul de Romane „Am v\zut. Constat\m faptul c\ `n cazul Rom=niei exist\ mai multe motive care au dus la imposibilitatea constituirii unor serii de date pretabile la analize statistice cu ajutorul unor metode [i tehnici evoluate. at`t pe plan interna]ional c`t [i `n context rom=nesc. O lectur\ judicioas\ [i echilibrat\. dar [i `n privin]a temelor fundamentale ce vizeaz\ condi]ia uman\. Eu nu-l pot prezenta pe el. Bun cunosc\tor al metodelor academice de abordare a fenomenului religios. Spre a explica muta]iile structurale ap\rute. din perspectiva sociologiei [i a [tiin]ei politice. Cu volumul propus de Claudiu Her]eliu.. Metode cantitative `n studiul fenomenului religios. Av`nd `n vedere dificult\]ile `nt`mpinate `n abordarea propus\. utiliz`nd pe l`ng\ statistica descriptiv\ [i o serie de indicatori cu ajutorul c\rora se poate fundamenta [tiin]ific apari]ia unor diferen]e de ordin structural. Editura Cartea Rom=neasc\. Modelul ob]inut de Claudiu Her]eliu folose[te o variant\ nou\ de aplicare a metodei regresiei. Claudiu Her]eliu opteaz\ pentru deschiderea unui nou c`mp de cercetare academic\ riguroas\ `n Rom=nia. `n cartea mea“ [i „Cel mai bun roman al tuturor timpurilor“. [i reu[e[te s\ ofere un model explicativ conving\tor asupra tipurilor de influen]e pe care le putem stabili `ntre op]iunea religioas\ a indivizilor [i veniturile popula]iei. El. perspectiva economic\ ce `l conduce pe Claudiu Her]eliu la op]iunea pentru conceperea domeniului religios sub forma unei pie]e a religiilor mi se pare deosebit de actual\. E adev\rat c\ `n acele cazuri concluziile nu se bazeaz\ pe o analiz\ statistic\. universitari de la Ia[i (Nicu Gavrilu]\). Poemele au fost selectate din volumele: Te voi iubi p`n’ la sf`r[itul patului. cum altfel? {i de ur\. cea cunoscut\ drept „studii religioase“ [i care are meritul. cu teorii actuale cum ar fi alegerea ra]ional\ [i marketizarea religiilor [i cu controversele privind influen]a elementului religios `n sfera geopolitic\. olandez\. bazat\ pe incompatibilitate. revolt\toare [i slut\. na]ionalitate sau dimensiuni financiare). Cercetarea sistemic\ propus\ `n capitolul trei ne convinge de avantajele utiliz\rii de indicatori statistici `n studiul fenomenelor religioase. din perspectiva utiliz\rii metodelor statistice `n analiza fenomenului religios. c`t [i cele ce scot la lumin\ ad`ncimile fiin]ei umane. Analizele sale s`nt conving\toare [i bine argumentate. Demersul propus dovede[te o foarte bun\ cunoa[tere a premiselor teoretice de analiz\ comparativ\ a fenomenului religios. c\ci lumea e-o femeie. c`[tig\ tot mai mult teren o disciplin\ nou\. o abordare de tip anglo-saxon cu r\d\cini vizibile `n T. ~n acest capitol de statistic\ aplicat\ s`nt surprinse conexiunile dintre aspectele religioase [i alte caracteristici ale societ\]ii rom=ne[ti (turism. religie [i demografie. factorul etnic. Premiul pentru Proz\ „Ion Creang\“ al Academiei Rom=ne. dar [i ale altor cercet\tori. `n cazul fiec\rui recens\m`nt pentru care a g\sit tabele de contingen]\. Marele merit al acestei lucr\ri const\ `n primul r`nd `n faptul c\ face un pas semnificativ `n conexarea cercet\rii rom=ne[ti cu ceea ce se `nt`mpl\ pe plan interna]ional. Pretutindeni `n lumea academic\. Poezie: „Te voi iubi p`n’ la sf`r[itul patului“. care sper\m c\ va duce la cercet\ri ulterioare ale autorului. de a aduce `mpreun\ ceea ce este semnificativ `n analiza religiilor ca rezultat al interdisciplinarit\]ii [i transdisciplinarit\]ii. stabile[te comparativ tipuri de influen]e [i interferen]e `n care este implicat fenomenul religios. nu se poate stabili `n mod clar o corela]ie direct\. Este cunoscut faptul c\. dintre care autorul aminte[te: factorul geopolitic. autorul aduce justific\ri [i clarific\ri cu privire la posibilitatea unei analize statistice a manifest\rilor [i percep]iilor din domeniul religios [i a implica]iilor acestora `n sfera social\ `n general [i `n cea economic\ `n mod particular. Ea r\spunde unei necesit\]i de analiz\ [tiin]ific\ a religiilor `n contextul cultural rom=nesc. Mai recent. Eliot. Ce bine e s\ fii Daniel B\nulescu. O femeie supl\ [i durdulie-n [olduri [i-n ]`]e. „Balada lui Daniel B\nulescu [i Daniel. Propun`nd o abordare obiectiv\. migra]ia. iunie 2010 www. francez\.6 BURSA C|R}ILOR TIMPUL Recitiri O nou\ perspectiv\ `n cercetarea [tiin]ific\ a fenomenului religios `n Rom=nia SANDU FRUNZ| Constat\m `n Rom=nia o tendin]\ a discursului teologic de a monopoliza toate preocup\rile legate nu numai de tematiz\rile teologice ca atare. Dincolo de orice posibile rezerve. posibilitatea analizelor descriptive sau analitice etc. s`nt abordate `n dimensiunea lor intrinsec\. `ntre op]iunea pentru ortodoxie [i un anumit model economic. (Cristian Popescu) O ruptur\ total\ de lirismul tradi]ional (care. Subliniem ca pe o reu[it\ deosebit\ a autorului crearea unui cadru conceptual metodologic necesar studierii `n perspectiv\ cantitativ\ a domeniului religios. Traduceri `n: german\. Daniel [i cu mine s`ntem dintotdeauna colegi de ultima banc\ (adic\ de prima). a c\ror munc\ ar putea duce la eliminarea `n c`t mai mare m\sur\ a dificult\]ilor survenite. Metodologia statistic\ utilizat\ este una variat\ plec`nd de la simple construc]ii pe baz\ de scenarii p`n\ la utilizarea unor tehnici avansate de studiu a corela]iilor statistice dintre variabile calitative utiliz`nd metode neparametrice. Dramaturgie: „Cine a c`[tigat R\zboiul Mondial al Religiilor?“ Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom=nia pentru Poezie. temele ce privesc at`t aspecte diverse ale existen]ei umane. autorul apeleaz\ la studierea fiec\rui recens\m`nt `n parte. bulgar\ [. situat\ dincolo de orice dogmatism. Balada lui Daniel B\nulescu [i Daniel. `n Bucure[ti. de un remarcabil [i de un real interes pentru cercet\ri ulterioare mi se pare efortul autorului de estimare a nivelurilor fluxurilor financiare din economia rom=neasc\ aflate `n rela]ie cu fenomenul religios. s`nt rezervat `n ceea ce prive[te preluarea de c\tre autor a unui stereotip prezent `n unele analize academice de la noi cu privire la existen]a unei anume incompatibilit\]i `ntre cre[tinismul ortodox [i principiile economice ale pie]ei libere.S. acordat de ora[ul Münster (Germania) [i primit `mpreun\ cu scriitorul [i traduc\torul Ernest Wichner. utiliz`nd un limbaj tehnic riguros specific unui demers [tiin]ific. dar [i pe latura lor adesea evident religioas\. Demne de remarcat s`nt incursiunile din capitolul al doilea. elemente ale dinamicii confesionale etc. referitor la rela]ia religie. educa]ie. Cu toate acestea. dincolo de orice eclectism. ~n deschidere: cinci poeme inedite. teme care pot s\ aib\ uneori [i o dimensiune religioas\. fertilitate.95 lei Ce bine e s\ fii Daniel B\nulescu este o antologie alc\tuit\ de autor. Multe dintre poemele alese au fost drastic rescrise. 1 Claudiu Her]eliu. cu totul neobi[nuit\ pentru peisajul nostru poetic. mai apoi ne introduce `n principalele metode avansate de studiu statistic al leg\turilor dintre variabilele calitative. Claudiu Her]eliu ne ofer\ o trecere `n revist\ a principalelor metode de observare statistic\ pe care le focalizeaz\ pe situa]ia Rom=niei. c\ci [i poezia e tot o femeie. `ntre noi fie vorba. Trebuie remarcat efortul autorului de a lua pe cont propriu [i chiar de a dep\[i. O contribu]ie important\. aceste preocup\ri se manifest\ cu o anumit\ timiditate `n fa]a monopolului pe care op]iunile de tip teologic `l au `n crea]ia [tiin]ific\ [i cultural\ legat\ de temele ce privesc condi]ia uman\ la `nceput de nou mileniu. 2010. ~n Rom=nia. Claudiu Her]eliu are meritul de a nu bloca cititorul `n discu]ii tehnice f\r\ ie[ire. din punct de vedere al apartenen]ei religioase. D`nd dovada unei onestit\]i intelectuale specifice unui cercet\tor de anvergur\. cel pu]in par]ial. autorul m\soar\ intensitatea asocierilor dintre variabile. sau tipurile de influen]e pe care le putem g\si `ntre na]ionalitate. Cluj-Napoca. al rug\ciunii“. Din perspectiva studiilor religioase interdisciplinare. din perspectiva diferitelor discipline [tiin]ifice [i mai ales dinspre [tiin]ele sociale [i umaniste. Astfel. introdus\ de autor `ntr-un capitol teoretic separat. Fiind `n imposibilitatea de a aplica metode [i tehnici specifice seriilor de timp. 2009. `n care una dintre variabile este religia. dar `n acela[i timp deschiz`nd niveluri de `n]elegere care fac din cartea propus\ un instrument de lucru potrivit [i pentru cei care nu au o apeten]\ special\ pentru analiza cantitativ\ a fenomenului religios.

ale demnitarilor (pre[edinte. chiar dac\ va aduce. Din 2000 se stabile[te la Bucure[ti. companiilor. Livius Cioc`rlie `[i (re)cite[te [i (re)scrie propria biografie cu aceea[i acuitate rafinat\ dintotdeauna. tot ei s`nt `n consilii de administra]ie [i. dac\ nu cumva [i la instabilitate politic\. Mallarmé. s-au crescut salarii ale demnitarilor `n ne[tire. To]i ace[ti bani s`nt publici. Baudelaire. Voiculescu. bani mai mul]i la buget. cu ani `n urm\. ~n 1963 devine asistent la Catedra de Limba [i Literatura Francez\ a Universit\]ii din Timi[oara (iar `n 1990. s\ trecem la partea. cum sus]in unii? S\ fie consumul excesiv? S\ fie criza rom=neasc\ datorat\ crizei sistemului rom=nesc? {irul `ntreb\rilor se poate lungi mult. Pre[edintele pare s\ nu vrea s\ [tie c\ un r\u mai mic este la fel de letal ca un r\u mai mare. Este critic literar. Rom=nia literar\. arunc\ pisica `n curtea vecinului. o lips\ de corectitudine uimitoare pentru milioanele de oameni care au c`[tiguri medii (`n jur de 1500 lei salariul. irevocabil [i pentru eternitate `n criz\? Livius Cioc`rlie. o dat\ intrat `n politic\.Agora POLEMICI CORDIALE TIMPUL [RTF page footer: BURSA C|R}ILOR 7 Criza crizei ADRIAN NI}| Dup\ ultimele date ale speciali[tilor.. adic\ to]i cei care se ocup\ de doi ani de criza economic\ mondial\ [i autohton\. G. agen]ii guvernamentale [i alte locuri de sinecur\. Criza rom=neasc\ nu e datorat\ crizei mondiale dintr-un motiv foarte simplu: economia rom=neasc\ este at`t de pu]in `nsemnat\ pentru economia global\. Mai e nevoie s\ relu\m ideea c\ actuala criz\ a intrat `n criz\ din cauza nesim]irii oamenilor politicii. Zola. se datoreaz\ consumului excesiv (Liviu Voinea) ori lipsei de bani din trezorerie (Mugur Is\rescu). Dar nu e vorba aici.Tel Quel“ ([i despre mul]i al]i autori francezi). Mircea Badea et co. ziari[tilor [i politicienilor. Una din cele mai interesante solu]ii este cea propus\ de unele sindicate: s\ fie luate m\suri radicale pentru mic[orarea evaziunii fiscale [i a contrabandei cu diferite produse. Se simte aici celebra sintagm\ cu alegerea . m\car. o parte a cauzei. Kafka. Studiaz\ c`teva luni – `n perioada 1972-1973 – la École Pratique des Hautes Études.timpul. ci de `ntocmirea str`mb\ a institu]iilor. sus]ine c\ principalul vinovat este Traian B\sescu [i PDL. {i m\sura asta este la fel de cinic\ [i la fel de nevalid\ pentru rezolvarea crizei. guvern. a[a cum se vrea s\ se induc\ de unii r\sp`ndaci.95 lei. dar mai pu]in rea dec`t altele. Caiete critice. revenit `n ora[ul natal. Dup\ p\rerea mea. `n orice caz. regii. adic\ o m\sur\ pe care nici Ceau[escu nu a `ndr\znit. s`nt cei care consuma]i produc deficit bugetar. [ofer [i amante. lucreaz\ ca bibliotecar. `[i reexamineaz\ la s`nge retractilit\]ile. Nu faptul c\ oamenii (popula]ia) au cump\rat `n ne[tire a cauzat criza. Elena Udrea et co. nu ar mai fi nemul]umiri sociale. mediul politic ar fi ceva mai curat etc. unde `l cunoa[te pe Gérard Genette. de lectur\. nimic despre desfiin]area fondurilor de protocol [i a altor locuri `n care dispar banii publici `ntocmai cum dispare lumina `ntr-o gaur\ neagr\. Totu[i ce alte m\suri ar putea fi luate? S-a propus o reducere gradat\ a salariilor [i pensiilor: cei care au venituri mici s\ fie redu[i mai pu]in. To]i ace[ti bani. de consumul pe care `l face popula]ia. fiecare agen]ie. nu e mai u[or s\ scad\ veniturile celorlal]i? Nu e mai u[or pentru ei s\ `i pedepseasc\ pe cet\]eni de dou\ ori: o dat\ prin cheltuirea banilor publici [i a doua oar\ prin reducerea veniturilor popula]iei. a nivelului achizi]iilor publice. s`nt cheltui]i cu nesim]ire ca s\ nu zicem c\ s`nt deturna]i sau pur [i simplu v\rsa]i prin buzunarele celor care `i m`nuiesc. pornind de la propria experien]\ – de via]\.ro iunie 2010 . Nici cu mine `nsumi nu sem\n leit. Dar de aici [i p`n\ la a spune c\ economia mondial\ a cauzat o criz\ `n Rom=nia e o cale la fel de mare ca [i atunci c`nd spui c\ galaxia noastr\. ~ntre 1990 [i 1994 este profesor invitat la Universitatea din Bordeaux. adic\ toate partidele parlamentare. ~n Cu fa]a la perete. regiilor ori agen]iilor. Dar s-o lu\m b\be[te. Este totodat\ autorul unor experimente prozastice situate la grani]a dintre fic]iune [i non-fic]iune [i al unor volume . prozator [i eseist. pentru birou. dar [i despre Hoffmann. S\ zicem c\ m\sura va intra `n vigoare [i c\ la sf`r[itul anului se va face o economie de x lei la buget. nu mi-a spus prea mult. Robbe-Grillet sau gruparea . exist\ efecte ale economiei mondiale asupra economiei rom=ne[ti. supune tuturor `ntreb\rilor posibile condi]ia omului modern. UDMR [i PNL. nimic despre restructurarea sau desfiin]area agen]iilor. Rea. simultan cu sistarea achizi]iilor publice. Consumul excesiv este. mi-am zis: M\i! Omul \sta `mi aduce aminte de cineva. sus]ine c\ ne-au adus `n criz\ PSD [i PNL. Editura Cartea Rom=neasc\. dar vreau s\ m\ opresc aici. prim\rii. Ar mai fi una chiar mai drastic\: mic[orarea evaziunii [i contrabandei plus sistarea achizi]iilor plus reducerea complet\ a fondurilor de protocol. desigur. muzeograf la Muzeul Regional al Banatului. O solu]ie ar fi fost cre[terea taxelor. S\ fie cauza crizei rom=ne[ti criza mondial\. pre]: 24. Dup\ ce am v\zut problema (deficitul de 12 miliarde lei) [i cauza (incompeten]a [i reauacredin]\ a clasei politice). am g\sit: s`nt eu.“ (Livius Cioc`rlie) „Avem `n cazul miilor de pagini apar]in`nd genului datorate lui Cioc`rlie unul dintre cele mai `ntinse jurnale de existen]\ (cum le-a numit M. iar celor cu venituri mai mari s\ li se opreasc\ mai mult. S-au amplificat veniturile celor din companiile na]ionale. telefon [i deplas\ri. Re`nt`lnindu-l. ~n al doilea r`nd. de necinstea unora [i de reauacredin]\ a altora. fonduri pentru protocol. de orice culoare ar fi ele. `nc`t nu poate produce efecte asupra ei. regii etc. Parlamentarii au un buget imens. ~nchei cu o privire aruncat\ pe textul scrisorii de inten]ie c\tre FMI (se poate g\si pe net): nu exist\ nici o referire la reducerea cheltuielilor demnitarilor. imberbul Crin Antonescu arunc\ anatema pe tandemul PDL-PSD. Nu sem\n\m noi chiar `n toate. ci de c\tre cei care au fost la putere: PDL. Este o m\sur\ care va lovi `n economia subteran\ [i simultan `n oamenii politici implica]i `n achizi]ii [i cheltuirea de bani publici. Nu faptul c\ popula]ia a f\cut mari [i multe `mprumuturi la b\nci [i c\ adesea nu mai are bani s\ returneze acele `mprumuturi. cu Bernardo Soares. intelectualilor. „Omul suprafe]elor“ ce se pretinde a fi se `nt`lne[te. considerat\ de putere plus BNR a fi mai rea. 248 p. Solu]ia cinic\ a pre[edintelui B\sescu are mai multe consecin]e. produc acela[i efect mortal instantaneu. `n scris. influen]\ asupra economiei rom=ne[ti au avut managerii (care au gestionat prost sau chiar fraudulos fondurile) [i politicienii. Prima ar fi efectul am\gitor. Sever Voinescu are dreptate: criza rom=neasc\ este o profund\ criz\ de sistem. companii. 2010. Ba ni se spune c\ nu e nici o criz\ [i c\ Rom=nia nu va fi afectat\ de un a[a fenomen (Traian B\sescu).r\ului celui mai mic“. de lipsa de competen]\ a managerilor. mini[tri. Melville. criza a intrat definitiv. m\sura aiuritoare a cotroceanului va duce la instabilitate social\. criza. ho]iei [i `n[el\toriei la care se dedau cei care se afl\ la putere (nu doar pre[edintele B\sescu. insuficien]ele [i. fonduri pentru publicitate etc.. foarte multe institu]ii (pre[edin]ie. ba c\.. inaderen]ele. o onestitate `mpins\ p`n\ la extrem. Este membru al Funda]iei A Treia Europ\. altceva dec`t arta de a-[i pune `n scen\. fiecare companie na]ional\) au prev\zute fonduri pentru premieri. de scris… –. Eminescu. Poe. a corup]iei. secretari de stat. telefon. s-au dat pomeni electorale. C`nd. publicitate. economia s-ar mai `ns\n\to[i. Creang\. f\r\ interven]ia oamenilor [i institu]iilor? Nu cumva Sever Voinescu.). care aprob\ bugetele (unele imense pentru ei [i institu]iile `n care activeaz\ ei). a determinat un uragan de gradul 5 pe Terra. C\linescu sau Cioran. Exist\ influen]e legate de stabilirea cursurilor valutare. pentru ma[in\. s\ re]inem c\ m\sura propus\ de putere a fost considerat\ singura corect\. Va rezolva asta criza? Nu are cum. a pensiilor cu 15 la sut\ [i a altor cheltuieli bugetare. iar cea complicat\ de rezolvarea acesteia. heteronimul lui Fernando Pessoa. Ar mai fi oare alt\ solu]ie? Eu cred c\ da. de care noi am mai vorbit. PSD. Au fost campanii electorale. unul dintre cele mai valoroase literar din `ntreaga noastr\ literatur\. Cu fa]a la perete. a ajuns. pre[edintele Traian B\sescu a dat o declara]ie de pres\ cuprinz\toare. pentru cazare la hoteluri scumpe. Public\ `n revistele Orizont. Proust. Mai mult. profesor). mai grea. c`t [i 10 gr. de cianur\. Hawthorne. Calea Lactee. ba c\ este `nchipuit\ (Dan Voiculescu). Scrie despre Balzac.. e adev\rat. prefecturi. www.c. ~n plus. profesor `n `nv\]\m`ntul secundar. Vatra. s-ar zice. `n caz c\ exist\.autobiografce“ neconven]ionale. adic\ PSD [i PNL)? Mai e nevoie s\ relu\m c\ la noi. oamenii politici s`nt cei care fac legile. tot pe cale livresc\. alta ar fi reducerea salariilor cu 25 la sut\. 700 lei pensia).. Dar crede cineva c\ m\sura ar putea fi luat\ de cei de la putere? Ar fi ei at`t de fraieri `nc`t s\-[i reduc\ lor veniturile? P\i. fiecare minister. C\ut`nd binebine. prim ministru. Chiar dac\ va atenua din sup\rarea social\. nu vede c\ politicienii s`nt cei care au adus [i amplificat criza profund\ de sistem din ]ara noastr\? Mai mult dec`t economia mondial\. C`nd spun asta am `n vedere faptul c\ aceast\ cheltuire a banilor s-a f\cut nu de c\tre popula]ie.. transport. a solu]iilor. At`t 100 de gr. directori. ~ntr-adev\r. dar cu o cruzime sporit\ [i cu un fel de luciditate ultimativ\ a m\rturisirii. nici un cuvin]el despre reducerea. „Cu fa]a la perete este cronica unei descoperiri tardive. dar nu pot genera o criz\ de asemenea propor]ii. ~n 1958 `[i `ncheie studiile filologice la Universitatea din Bucure[ti [i. fiind publici. m\sura reducerii progresive a salariilor [i pensiilor nu va rezolva criza profund\ `n care se zbate economia rom=neasc\ de 20 de ani. dar asta nu schimb\ mare lucru. Dar care e cauza crizei de sistem? Economia rom=neasc\ a intrat singur\ `n criz\. Rimbaud. deci. ni se spune. cu extrem\ fine]e. de stabilirea pre]ului benzinei [i deci de unele mici varia]ii ale tuturor pre]urilor. lucrurile s`nt simple [i complicate simultan. agen]ii. Zamfir) [i. s\ o ia. [i nu ar fi `ndr\znit vreodat\. Avantajul ar fi c\ s-ar colecta mult mai mul]i bani. dar [i cei care au fost `n anii trecu]i.. afla]i acum la putere. Dincolo de faptul c\ m\sura sus]inut\ de putere dovede[te un dispre] incredibil pentru cet\]ean. respectiv. se pare c\ acest fenomen. Colec]ie: Hors Collection. `n criz\. Invers. tonomatele. Desigur. Partea simpl\ ]ine de eviden]ierea problemei.“ (Nicolae Manolescu) Livius Cioc`rlie s-a n\scut la 7 octombrie 1935. Flaubert. laureat al Premiului Na]ional pentru Literatur\. PDL [i UDMR. ma[in\ etc. c\ci criza rom=neasc\ nu e legat\ exclusiv de lipsa unor bani. l-am descoperit pe Bernardo Soares. Valéry. iau decizii cu privire la soarta majorit\]ii institu]iilor. naivit\]ile. `n Timi[oara. `n care a ar\tat c\ exist\ un deficit bugetar mai mare dec`t se a[teptau organismele financiare interna]ionale (aflate chiar atunci `n control la Bucure[ti) [i c\ nu exist\ dec`t dou\ solu]ii (s\ re]inem c\ despre cauze nu a suflat nici un cuvin]el). R\spunsul corect e c\ economia rom=neasc\ a cheltuit mereu mai mult dec`t a produs. probabil. Autenticitatea scrisului s\u nu e. Pe data de 6 mai a. S\ trecem acum la cauze.

Tot astfel se define[te antropologia moral\ a romanului: prin contraexemple. „`ntemeietorul“ Panteleu are toate tr\s\turile detestabile: lene[. Pl\ie[ul P\tru Av\danei este prins `n flagrant delict c`nd fura vitele unui comis. Ast\zi a devenit aproape un truism s\ se mai aminteasc\ faptul c\ fo[tii comuni[ti [i-au propus nu doar modificarea naturii umane. romanul oricum nu te las\ cople[it de disperare. a c\rui apari]ie se datoreaz\ ispr\vilor pseudoeroice ale unor indivizi dubio[i. pentru furti[ag de g\ini. tot dintr-o `nt`mplare fericit\ [i `n aceea[i m\sur\ ridicol\. iat\. Republica Sovietic\ Socialist\ Moldoveneasc\.8 TIMPUL Cronici din tranzi]ie Un roman despre „g\in\riile“ istoriografiei sovietice ALIONA GRATI Problema miturilor fondatoare cap\t\ semnifica]ii aparte atunci c`nd vine vorba despre ]\rile proasp\t divor]ate de imperiul sovietic.timpul. Chi[in\u. ci [i schimbarea cursului istoriei. Homer sau Virgiliu. aceast\ fiin]\ lamentabil\ este aleas\ s\ reprezinte eroicul „V`rstei de aur“ a istoriei. niciuna din ele nu este cru]at\ fie c\ vine de la Plutarh. a fost nevoie de `nc\ o ripost\ demistificatoare. scriitorul octogenar nu-[i complic\ limbajul cu alambicatele denumiri [i. iar exemplele ce ar trebui s\ ilustreze rolul de magistra vitae a istoriei s`nt grote[ti sau. ocupa]ia ]arist\. interven]ia ei reprezent`nd simbolico-ironic „duhul fertilizator al expansiunii ruse[ti“. `n care indivizii unei na]iuni ar trebui s\ se reg\seasc\ pentru a-[i cunoa[te specificitatea `n raport cu al]ii [i care ar trebui s\ le confere garan]ia unei perenit\]i. Anii se succed. `n Republica Moldova. {i dac\ „gogo[ile“ clasice s`nt `nghi]ite cu pl\cere „nu pentru «adev\rul» ce-l con]in. Dar „n\ravul lupului“ e bine [tiut: P\tru `[i mul]ume[te salvatorii fur`ndu-le arme scumpe [i cai. care scap\ de [treangul justi]iei [i pic\ sub ocrotirea oamenilor lui Alah. Personajele feminine ale romanului completeaz\ aceast\ „investiga]ie“ picaresc\. 3-4. Exerci]iu de autoflagelare etnic\ sau exorcizare a maleficului. `nzestr`ndu-i cu funeste racile [i bete[uguri spirituale. ci pentru talentul. Exegetul vede `n Parascovia o `ntruchipare a `mp\r\tesei Ecaterina. P\tru [i familia sa se `nt`mpl\ s\ se aciueze `ntr-o margine a Ro[cove]ilor. `nc`t g\inariada lui Aureliu Busuioc se constituie dintr-o suit\ de destine [i figuri umane deturnate `n parodie [i grotesc. Ion Dru]\. menit\ a sluji consolid\rii ideologiei comuni[tilor capitali[ti. pun `nceputul a[ez\rii G\inari. pe mai multe paliere [i `n mai multe registre stilistice. p. sub ochii stupefia]i ai celor care au crezut trecutul `n mare parte limpezit se `njgheba v`rtos o Istorie integrat\ a Moldovei. „g\in\riile“ sovietice se fac vinovate tocmai de totala lips\ a fanteziei: „Ilustrul [i b\tr`nul meu coleg Miron Costin a scris c\ «nasc [i la Moldova oameni». dar a omis s\ scrie ce fel de oameni [i la ce Moldov\! {i iat\. fie c\ de la „topografii ]ari[ti“ sau de la interpre]ii contemporani. Urm`nd aceast\ pist\ de interpretare afl\m c\ G\inarii ar fi o consecin]\ implacabil\ a visului imperial al Ecaterinei de a crea pe p\m`nturile }\rii Moldovei cea de-a Treia Rom\ („proiec]ia simbolic\ a ideii imperiale de extindere“). care vizeaz\ nu doar manevrele trecutului proletcultist. pe alocuri chiar simpatic\. atacurile bol[evice. exoticul personaj r\m`ne totu[i s\ fac\ parte din galeria femeilor malefice. Descrierea personajelor [i a aventurilor lor constituie un prilej de persiflare ne`ntrerupt\ a „eroicului“ mitografiei oficiale. potrivit comuni[tilor. obtuz. `n revista „Metaliteratur\“. 2 Din autoreferatul tezei de doctor `n [tiin]e istorice al lui Victor Stepaniuc. {i mai ales se simt…“. Hronicul G\inarilor1 de Aureliu Busuioc este un roman-parodie a istoriei Basarabiei de la 1812 `ncoace. Dovada e[ecului acestei `ntreprinderi prost `ncepute se proiecteaz\ `n scena final\ a romanului. din partea st`ng\ a Prutului. Prut Interna]ional. c\ci toate iscusin]ele ei de vraci [i instinctul vital bine dezvoltat slujesc perpetu\rii dinastiei Av\d\nilor cu tot poten]ialul lor de maladii. Miza romanului e mai mare dec`t deconspirarea „g\in\riilor“ istoriografiei sovietice. 48. Aureliu Busuioc improvizeaz\ o legend\ care proiecteaz\ `n negativ varianta mitografiei oficiale privind originea a[a-ziselor „forme ale statalit\]ii moldovene[ti contemporane: Republica Democratic\ (Popular\) Moldoveneasc\. Tratat\ cu umor bulgakovian. fiind be]ive. parodia atinge „mitologiile de toate culorile“ ce au contribuit la falsificarea istoriei. Nici mai mult. 1917-1918. roman picaresc. Excep]ie face poate Parascovia a c\rei demonism o face remarcabil\. prostituate. inerent\ oric\rei produc]ii istoriografice. nici mai pu]in. urm`nd s\ ilustreze o mitologie proprie. metaroman etc. cu 12 pr\jini de p\m`nt [i o c\su]\ p\r\sit\ l`ng\ o r`p\. Mai mult. roman politic. Romanul lui Aureliu Busuioc este un gest de revolt\ `mpotriva acestei `ntreprinderi diabolice. refuz`nd pseudomitologia utopizant\ despre generoasa [i protectoarea `mp\r\teas\ Ecaterina [i bravul eliberator Potiomkin. Ceea ce urmeaz\ confirm\ aforismul popular despre lucrul `nceput str`mb. Sup\rat [i `nr\it. Controversele apar `n jurul reprezent\rii influen]ei de la r\s\rit `n evolu]ia istoriei na]ionale de dup\ 1812. 1 Aureliu Busuioc. dup\ principiul poliecranului. povestea personajelor principale din Hronic… poate fi interpretat\ ca o parodie la fragmentele din romanul lui Ion Dru]\ dedicate acestor dou\ personalit\]i istorice. E limpede c\ Aureliu Busuioc `[i asum\ o alt\ hermeneutic\ a istoriei. Literaturizat\. Ei `n[i[i creatori de fic]iuni. Dincolo de triste]ea mai greu descifrabil\. 50. fie c\ de la creatorii eposului eroic Nibelungenlied sau Slovo o polku Igoreve. relateaz\ povestea satului G\inari. Prezentarea panoramic\ a istoriei ca [ir de evenimente continue care duc. `n virtutea posibilit\]ilor figurative ale artei. Romanul `ncepe de fapt cu scena `n care fiul acestora. c\ci de aici `nainte toate v`nturile vitrege ab\tute asupra ro[covi]enilor vor sufla dinspre G\inari: dispari]ia `n continuare a g\inilor. Pentru a impune ideea unui neam diferit [i a unei statalit\]i moldovene[ti cu o evolu]ie convenabil\ p`n\ la etapa contemporan\ a Republicii Moldova. tandemul Panteleu–Parascovia ar simboliza „hibridul str\in [i social degenerat“. Ei bine. capii familiei Av\danei mor nu `nainte de a l\sa progeniturilor tot pachetul de vicii. este deturnat\ printr-o „parodie a stilului patriotard al moldovenismului primitiv“3. invazia trupelor sovietice. acesta trece „p`r`ia[ul“ (Nistrul) [i `mpreun\ cu salvatoarea lui. Pe aceea[i schem\ a mitului de origine. doar c\ evenimentele sociale. politice [i familiale descrise. 1940-1991 [i Republica Moldova Independent\“2. Chi[in\u. spre viitorul luminos sucomb\ `ntr-o prezentare simultan\. dup\ anul de r\scruce 1812. ci [i insisten]a neocomuni[tilor de dup\ 2001 de a continua cu tupeu programul predecesorilor. noii falsificatori n-au pregetat s\ ofere mo(n)stre istoriografice cu evenimente [i eroi sco[i din cuf\r. autointitula]i «comuni[ti». care surprinde manifestarea oficial\ a autorit\]ilor locale dedicat\ eroului sovietic Panteleu `n fa]a bordeiului acestuia (vatra `ntemeietoare a G\inarilor) transformat acum `ntr-o cas\-muzeu de prost gust [i cu iz sovietic. Panteleu. Voca]ia educativ-patriotic\ [i moralizatoare. incolore. Tacit. scriitorii din acest spa]iu [i-au asumat misiunea de a etala enorma ipocrizie a mitografiei comuniste. {i tot fugind. Interven]ia t\tarilor pe ]inuturile moldovenilor se dovede[te a fi fericit\ pentru „eroul“ nostru. f\r\ de care ar fi imposibil\ definirea unei na]iuni. p. f\r\ alur\ eroic\. unde s-au ales. 3 Alexandru Burlacu. prin reliefare sarcastic\ a pitorescului social [i psihologic `n cadrele unei umanit\]i `n continu\ [i ireversibil\ degradare. mai bine spus. Republica Autonom\ Sovietic\ Socialist\ Moldoveneasc\. La `nceputul secolului al XX-lea. realizat pe mai multe paliere: roman istoric. nr. ]iganca Parascovia. 2008. z\lude. Hronicul G\inarilor. `n revista „Metaliteratur\“. ies anapoda. ~ntemeierea G\inarilor ]ine de mijlocul celei de a [aptea decade a secolului al optsprezecelea [i este marcat\ de un eveniment nu tocmai sublim. Orice elev din [coala sovietic\ moldoveneasc\ a „beneficiat“ din plin de pove[tile m\sluite „[tiin]ific“ [i „artistic“ privind aceast\ perioad\. dar [i a celor precedente. Cap de serie al dinastiei Av\d\nei/Avadonov/Avodanov. 19241940. Faptul c\ mitul a putut fi instrumentalizat [i folosit `n scopul condi]ion\rii mentale a subiec]ilor (a[a-zisa „sp\lare a creierului“ [i reeducare a „omului nou“) nu s-a [ters din memoria colectiv\ [i mai precipit\ `nc\ for]e centrifugale. deport\rile etc. romancierul se distreaz\ copios pe seama eroilor s\i.ro . dup\ un deceniu de rena[tere na]ional\. cu patimile ho]iei [i b\utului. Cronologice[te s`ntem la „treisprezece ani `mplini]i ai secolului XIX“. Trebuie men]ionat\ [i ipoteza lui Andrei }urcanu asupra acestui personaj nelipsit de semnifica]ii ambigue. Tehnica poliecranului `n Hronicul G\inarilor de Aureliu Busuioc. trei sute [i vreo cincizeci de ani mai t`rziu un grup de indivizi din Republica Moldova. iar d\inuirea proiectului `mp\r\tesei ar `nsemna „o extinc]ie a hibridiz\rilor [i suprapunerea lor lent\ peste istoria natural\ a locului“4. este executat prin b\taie cu vergile de c\tre s\tenii s\i. ~n ciuda finalului „apocaliptic“. G\inarii [i ochiul atroce al r`sului. cobor`nd `n bufonerie [i uniformizare. s`nt un fel de pove[ti despre „g\inari“ [i „g\in\rii“. povestea cap\t\ contururile unui roman cu certe tr\s\turi antiidealiste. pun`nd astfel m`na pe putere! Urm\rile acestei – hai s\ spunem civilizat – neglijen]e se cunosc. 4 Andrei }urcanu. r\m`ne mereu speran]a c\ omenirea se va revigora `n propria suferin]\. Hronicul… lui Aureliu Busuioc are toate atributele [i cli[eele unei istoriografii na]ionale. Pentru cei care cunosc un anumit segment al literaturii dintre Prut [i Nistru nu constituie o dificultate a `ntrez\ri `n Hronicul G\inarilor nota polemic\ [i paralele surprinz\toare cu romanul Biserica Alb\ semnat de cel\lalt scriitor octogenar. plas`ndu-i pe deasupra. ba de t\tari. 2008. `ntr-o realitate istoric\ dezolant\. `mbat\ poporul cu ap\ rece [i `l face s\ cread\ c\ pe ei i-a avut `n vedere mo[ul-cronicarul. nr. iunie 2010 www. Chi[in\u. un sat din jude]ul L\pu[na. lene[e. Sub presiunea istoriei ace[tia supravie]uiesc `n afara legilor umane [i a normelor morale colective. 3-4. 2006. pentru extraordinara fantezie a autorului“. anexarea Basarabiei. n\t`ngi. ba de ai s\i. Dar. pica]i `n schemele Puterii. revolt\ transpus\ `ntr-o fars\ literar\ ce contrabalanseaz\ cu mijloace artistice o enorm\ fars\ a istoriei [i a interpret\rii acesteia.

`n momentul c`nd tat\l meu a ridicat brusc plapoma.timpul. De[i nu toate prozele fantastice s`nt homodiegetice. Walter este un [aman care-l ini]iaz\ pe tovar\[ul s\u `ntr-o serie de mistere. de rememorare: „Tat\l meu adineaoarea `n odaie mi-a tras c`teva palme peste fesele goale. ~n lumea misterioas\ pe care o instaureaz\ privirea mirat\ a naratorului blecherian ([i la care ader\. Amorul cu Clara este straneizat mai `nt`i de decorul cu totul neobi[nuit al pr\v\liei de ma[ini de cusut. Franz Kafka.. faciliteaz\ procedeul. a[a cum pare s\ fie Frida `n imagina]ia eroului blecherian. 6 Atitudinea fantastic\ reprezint\ un element de disjunc]ie `ntre Blecher [i unul dintre scriitorii la care a fost raportat cel mai adesea. cel pu]in `n teorie. de vreme ce aceasta este construit\. „– Trebuie s\ r\m`nem aici. povestindu-[i copil\ria ca revela]ie erotic\. „Renun]ai s\ merg p`n\ la pivni]\ [i astfel pe Walter nu-l mai `nt`lnii niciodat\“7 (s. p. singurul studiu psihanalitic `ntreprins p`n\ acum asupra ~nt`mpl\rilor `n irealitatea imediat\. care `ncheie scurta rememorare. care prefer\ s\ vad\. Bucure[ti. Cititorul nu este mistificat (nu mai mult. episodul Walter evoc\. Prezen]a procedeelor fantastice nu afecteaz\ statutul prozei blecheriene. de]in\toare de puteri [i cuno[tin]e secrete. Naratorul blecherian selecteaz\ tema sexualit\]ii deoarece aceasta transmite. el apare drept „un prieten cel mai probabil imaginar“. dar nu numai ele. 107. Bucure[ti. la Ada Br\vescu. 2008) [i Ada Br\vescu („~nt`mpl\ri `n irealitatea imediat\ sau modelul narativ al identit\]ii“. p. Era vorba de un «secret» cum ar fi fost vorba despre un obiect: o mas\ ori un scaun“ (p. Chiar dac\ nu exist\ motive pentru a nesocoti recomand\rile sale de lectur\. `nt`mpl\ri care nu au nimic ie[it `n comun s`nt traduse `ntr-un limbaj misterios. Walter.Lecturi blecheriene TIMPUL 9 Erosul: fantastic [i melancolie DORIS MIRONESCU Marea tem\ de `nceput a romanului ~nt`mpl\ri `n irealitatea imediat\ [i cea mai important\ a `ntregii p\r]i epice a c\r]ii este cea a erotismului sau. A[a c\ sexualitatea ajunge s\ fie asociat\ cu interdic]ia. E suficient ca un gest s\ fie descris `ntr-o manier\ misterioas\. 3 Nicolae Manolescu. cu melancolia unei cunoa[teri aurorale. 8 Sugestia func]ioneaz\ foarte eficient. Gestul polemic la adresa amintirilor edulcorate ale v`rstei fericite. presupune o g`ndire de ansamblu a textului. 204. o reprezentare desf\[urat\ a momentului din trecut. metonimic. de la mestecarea florilor de salc`m [i practicile homoerotice la jocul „cu pana“. cu ne`mplinirea. 57). specul`nd evidentul oximoron: „Oric`t de departe `mi r\scolesc amintirile `n ad`ncul copil\riei le g\sesc legate de cunoa[terea sexual\. din Cealalt\ fa]\ a prozei. naratorul are grij\ s\ degajeze nara]iunea sa de posibile interpret\ri gre[ite. Pana neagr\ are un corespondent livresc `ntr-o carte b\nuit\ a fi obscen\. Stranietatea trat\rii „`nstr\ineaz\“ erosul. nu putem merge mai departe. trad.n. [. put`nd func]iona ca un factor destabilizator la nivelul reprezent\rii realit\]ii. mai ales c\ efectul literar este de un comic caracteristic: „p\rin]ii no[tri erau du[i la plimbare. pref. Univers.. iar gestul cap\t\ aura supranaturalului. `n jurul c\reia se concentreaz\ toate datele fabuloase ale lumii ireale promise. ca `n exemplele din folclorul rusesc oferite de {klovski `n studiul s\u „Arta ca procedeu“. Walter este un c\rt\rescian „M inversat. f\r\ trimitere direct\ la Creang\. prin reducerea epitetelor. Interesant este c\ nu momentul micii pozne erotice din copil\rie este surprins. perplexit\]ile [i frustr\rile pe care le comport\ func]ion`nd ca semnale de alert\ fa]\ de disfunc]iile [i neajunsurile realului `n genere. ~ns\ Walter este privit cu uimire `nc\ din primul moment. ce eufemizeaz\ `ntr-o manier\ hieroglific\ o nou\ aventur\ erotic\ din copil\ria personajului. care urm\resc `ncheierea unui pact costisitor cu eroul: Mephisto `n Faust sau Ruben `n S\rmanul Dionis. a fricii ori a celor dint`i prietenii. cum bine o nume[te naratorul. Ea `mi apare tot at`t de nostalgic\ [i pur\ ca aventura nop]ii. ce sugereaz\ existen]a unor posibile `n]elesuri hieroglifice `n miezul banal al vie]ii cotidiene. „Maestrul din umbr\“. Blecher. ci sugestionat `n direc]ia accept\rii faptului c\ lucrurile nu s`nt `ntotdeauna ceea ce par la prima vedere8. ca `ntr-o proz\ fantastic\ cu animale `nzestrate cu ra]iune.. Reprezent\rile erotice infantile s`nt introduse cu ajutorul unor r`nduri prefa]atorii ce insist\ pe „puritatea“ acestora. dec`t `n povestirea lui Poe The Tell-Tale Heart). un simbol al posibilit\]ii ca. Retorica romanului. 56). Episodul `nt`lnirii unui b\iat necunoscut. 2 1 iunie 2010 . fiind doar aluziv [i glume] strecurat (o dat\ cu [oarecele scos de Nic\ din s`nul M\riuc\i S\vucului). probabil cunoa[terea extatic\ pe care [i-o reprezenta copilul g`ndind la formele baroce ale sexualit\]ii feminine. Ea nu are rolul de a fixa un `nceput auroral pentru recapitularea trecutului (`nceput\.. tonul categoric al comentariului nu poate s\ estompeze nuan]a bufon\ a relat\rii. care anun]\ dialogurile absurde ale eroului cu tovar\[ul de joac\ Ozy de mai t`rziu. prezentul matur se confund\ cu regretul. `n cea mai pedestr\ lectur\ cu putin]\ `n cheie servil freudian\. ci un altul. de profunzime nefalsificabil\. care rememoreaz\ scena cu aceea[i uimire de atunci: „Vorbir\m pu]in [i deodat\ `mi f\cu o propunere stupefiant\: s\ m`nc\m flori de salc`m“. feti]a `ncepuse s\ accepte“ (p.] ~n niciun moment al copil\riei n-am ignorat diferen]a dintre b\rba]i [i femei. Tot ceea ce face sau spune Walter pare extraordinar. Iar `ntreaga `nt`mplare apare drept o nou\ tragedie probant\ pentru absurdul lumii: „P\strez astfel [i azi intact\ `n mine imaginea unei c\rticele negre `n care zace pu]in din parfumul autentic al copil\riei mele“ (p. `n subsolul unei realit\]i cotidiene idilice [i burgheze. autorul c\r]uliei care `l fascineaz\ pe eroul ~nt`mpl\rilor. Func]ia de cunoa[tere a sexualit\]ii `n romanul lui Blecher a fost relevat\ mai ales `n studiul lui Mihai Zamfir. poart\ numeroase m\rci ale insolit\rii fantastice. Nara]iunea r\m`ne. Lipsa sensului este dovedit\ de necesitatea obsesiv\ de a oferi un sens `nt`mpl\rii. f\r\ imagina]ie sau `ndr\zneal\ creatoare. mai ales cele erotice. Critica a remarcat fixa]ia blecherian\ asupra interiorit\]ii trupului.]. reedit`nd astfel drama copilului prins `n exerci]iul ini]ierii sale erotice de c\tre tat\l furios. de altfel... 5 „Naratorul reprezentat convine fantasticului. {tefan Stoenescu. sim]eam bine c\ nu-mi apar]ine“... `n copil\rie. atitudinea sa fa]\ de evenimente anun]\ prezen]a fantasticului. p. 1976. `n care se atrage aten]ia la aspectul dez-erotizat [i. ~n fund s`nt ni[te oameni de fier [. „C`nd deschisei bine ochii Walter st\tea aplecat peste pubisul meu. M\ g`ndesc. De[i actul homoerotic pe care Walter `l perpetueaz\ este `ntr-adev\r neobi[nuit. prin intermediul unei prezent\ri ce adopt\ ticurile literaturii fantastice. pe jum\tate convins. a fost retras\ cu argumente conving\toare de c\tre acela[i autor `n Fe]ele fantasticului (2005). prin cercetarea c\ruia se poate atesta adev\rul `nt`lnirilor cu irealitatea. luat `n calcul. `n orice caz. nu se poate reg\si `n opera sur`z\toare. 4 Vezi Wayne C. o cunoa[tere refuzat\.). `n afar\ de fervoarea naratorului matur. Blecher nu face dec`t s\ utilizeze motive fantastice `ntr-o nara]iune obsedat\ de ontologia realului. 216. impresia puternic\ de intimitate grav\. ca „vizuin\ luminat\“ de boal\ `n romanul postum [i ca „fiin]\-burete“. cu narator reprezentat. Omisiunea elocvent\. iar localizarea `n trecutul `ndep\rtat a acestor ispr\vi le face cu at`t mai splendide retrospectiv. trebuie s\ vedem [i `n fraza: „E cea dint`i aventur\ sexual\ a mea [i cea mai veche amintire din copil\rie“ (p.]. `n 1937. 58. p. chiar `n primii ani din via]\. analiza structuralist\ a lui Tzvetan Todorov a demonstrat c\ indecizia la lectur\ cu privire la statutul faptelor povestite ajut\ mult la eficien]a pragmatic\ a discursului fantastic5. 569. dintre care mul]i s`nt un amestec uimitor de ra]ional [i ira]ional“ (p. „Cea dint`i aventur\ sexual\“ a copilului survine atunci c`nd nimic nu o preg\te[te.. cu gura str`ns lipit\ de sex. p. un personaj al propriei nara]iuni [i deci un narator necreditabil dup\ toate criteriile defini]iei4. de c\tre un „autor implicit“ malefic. Simona Sora (Reg\sirea intimit\]ii. pentru bucolismul [i serenitatea reprezent\rilor sale de natur\ [i de oameni pitore[ti din toate col]urile ]\rii. lumea cunoscut\ prin sexualitate este o lume fantasmatic\. dat fiind c\ doi exege]i recen]i. Evenimentele acestei v`rste. `ntruc`t el u[ureaz\ necesara identifica]ie a cititorului cu personajele“. cartea necitit\ ajunge s\ simbolizeze. straniu al iubirii `n romanele genera]iei anilor ’30. motiv pentru care `[i alc\tuie[te singur glosarul. controleaz\ [i modul `n care aceasta este interpretat\. pe care le vrea acceptate o dat\ pentru totdeauna de c\tre cititor. Nu [tiu prea bine pentru ce. uimirea dispropor]ionat\6. ~ns\ o aluzie clar\ la motivul dublului vom g\si abia `n capitolul al [aselea. proz\ de fic]iune lipsit\ de presupozi]iile magico-mitice ale fantasticului. Mai important. Evenimentul este prezentat `n aceast\ lumin\ [i `n aceast\ succesiune (ca o amintire a copilului pedepsit) pentru a fi golit de conota]iile sale eventual obscene [i a fi investit cu valoarea atribuit\ lui de la bun `nceput: cea de experien]\ de cunoa[tere. acum imposibile. Apari]ia sa are darul s\ tulbure universul de reprezent\ri al eroului. `n doctorul-[oarece o banal\ imagine oedipian\. dup\ care M. ~n proza fantastic\ homodiegetic\. El se comport\ ca un romancier gelos fa]\ de semnifica]iile romanului s\u. 331). dar [i prin nevoia eroului de a `[i explica prezen]a [oarecelui. m\car acum. Actul erotic are un aer mecanic. `nt`lnirile misterioase cu personaje supranaturale. Copilul este naiv [i naratorul prinde ocazia s\ se copil\reasc\ [i el pu]in. 9 André Theuriet (1833-1907). Walter poate fi un b\ie]el cam emancipat aflat `n vacan]\. [. purt`nd „pece]ile isteriz\rii [i ale freneziei citadine“1.. cu luarea `n calcul a cititorului-model. printr-o serie de complexe strategii expresive. Bucure[ti. Aceast\ obsesie a fost pus\ `n leg\tur\ cu diversele figur\ri ale „cavernei sexuale“ din acela[i roman3. p. chiar dac\. c\ruia `i este destinat\ aceast\ precizare complice. Nimic c`tu[i de pu]in tenebros sau licen]ios. Fuziunea `ntre pozi]ia naratorului [i cea a eroului-copil. Booth. reprezint\ ritualul de curtare stereotip. amintirile din copil\ria naratorului blecherian s`nt cel pu]in demitizante. Func]iile pe care le `ndepline[te obsesia sexual\ `n romanul blecherian s`nt multiple. de rea credin]\. trebuie s\ precead\ „cedarea“ fetei. Ironia (involuntar\?) face ca Frida s\ devin\ `n romanul blecherian o carte fantasmatic\. nr. Bucure[ti. Univers.“ (p. sentimental\ [i stereotip\ a venerabilului scriitor. mai degrab\. Eminescu. 1975. spiritual\. Faptul c\ `n roman tipul narativ este cel homodiegetic. Ipoteza lansat\ de c\tre un Sergiu Pavel Dan `n Proza fantastic\ rom=neasc\ (1975). Tot Perversitatea inocen]ei Op]iunea prezent\rii copil\riei ca teritoriu al sexualit\]ii nu are nimic scabros sau indecent. Seria evocativ\ a capitolului al treilea se `ncheie prin revenirea implacabil\ la „suprafa]a lucrurilor“: secretul nu mai este secret. proiect`nd „obiecte ale dorin]ei“ improbabile [i baroce: „~mi `nchipuiam organele feminine sub forme eronate [i actul `n sine cu mult mai fastuos [i mai straniu dec`t l-am cunoscut cu Clara“ (p. ci p\streaz\ un aer nevrotic [i ermetic. ~n mahala. N-am sim]it c`nd ei s-au `ntors [i nu [tiu ce anume f\ceam feti]ei sub plapom\. p\streaz\ o zon\ de ne`n]eles.] Secretul sexual a fost dintotdeauna aparent. Dac\ `n Amintiri din copil\rie erotismul era suav [i diafan. `n jurul presupozi]iilor naratorului despre sine `nsu[i [i nu `mpotriva acestora. Pentru copil. Cu toate acestea. cu o aten]ie exagerat\ pentru toate detaliile [i cu exprimarea mir\rii profunde. Fix`nd `n copil\rie. Arca lui Noe.. fiind scutite de kitsch-ul care b`ntuie `ntreaga proz\ erotic\ interbelic\ din Rom=nia. Din zona fantasticului. `ns\ ea cap\t\ imediat note de fantastic. chiar dac\ la nivelul reprezent\rii actului sexual nimic nu este „`nstr\inat“ metaforic. lucru probat prin apari]ia unui [oarece care asist\ g`nditor la spectacol. Ed. se va repeta [i mai t`rziu `n roman. prin `nsu[i faptul c\ el controleaz\ povestirea deci. De asemenea. terenul pe care va avea loc marea `ncercare a adolescen]ei eroului: dragostea fa]\ de o femeie inaccesibil\ [i din acest motiv mitizat\. Alina Clej [i {tefan Stoenescu. copil\ria este de o „ingenuitate vicioas\“. 193). cititorul simpatetic). Experien]a erotic\ „cu pana“ este expus\ din nou `n public. Introducere `n literature fantastic\. dup\ cum nu trebuie s\ tr\deze nici o excesiv\ prelec]ie pentru psihanaliz\ a lui Blecher `nsu[i. Tzvetan Todorov.. `mi spuse el. Fenomene obi[nuite. erotismul reprezint\ un mod inedit de cunoa[tere2. cu frustrarea. ca [i de ritualul complicat al dup\-amiezilor `n care un [ir `ntreg de detalii anodine. De altfel. naratorul exclude posibilitatea de a citi aceast\ confesiune ca pe o autobiografie obi[nuit\. op.. ~nt`lnirea cu micul Walter are toate caracteristicile unei `nt`lniri ordinare `ntre doi copii pe un loc de joac\ oarecare.. lipsa lui de naturale]e subliniind stranietatea tuturor experien]elor eroului. prozator [i dramaturg francez cooptat. [i totu[i nimic nu este acolo ie[it din comun. acesta se arat\ a fi unul cu totul cotidian. Cartea Rom=neasc\. Booth afirm\ c\ `ntre naratorul implicat mereu `n nara]iune [i cel obiectiv „exist\ o varietate `nv\lm\[it\ de naratori mai mult sau mai pu]in creditabili. op. erotismul este www. ~n aceast\ serie. realizat\ aici `n scopuri de reliefare comic\ a unei `nt`mpl\ri. ca m\rime variabil\. „Deodat\ m\ apuc\ str`ns de m`n\: – Vrei s\ vezi «sediul» bandei noastre? [. 56). printr-o relatare absolut obiectiv\“ (Vera C\lin. ~n cazul literaturii lui Blecher nu se pune problema de a-l declara „ira]ional“ pe naratorul necreditabil pentru a-i smulge fr`iele povestirii din m`n\. 57). 1973. Blecher ar face parte dintr-un grup de scriitori care practic\ „fantasticul absurd“. ~n lumea comun\. c`teva reprezent\ri sexuale. Iar a[teptarea cititorului nu accept\ s\ fie `n[elat\: ea proiecteaz\ faptul `n fantastic. Nelini[tea. cu scopul impulsion\rii emo]ionale a nota]iei sau a verosimiliz\rii aventurilor incredibile `n imaginar. Putem vedea `n aceast\ op]iune tematic\ o strategie de insolitare. Literatura lui M. Bucure[ti. incapacitatea eroului de a-[i explica faptele [i lipsa oric\rui indiciu al ironiei (solidaritatea de atitudine `ntre narator [i erou) contribuie la instaurarea unei atmosfere de a[teptare a fantasticului. provocator de crize [i scind\ri interioare“. 146. f\r\ nimic concupiscent. f\r\ vreun indiciu c\ povestea trecutului va `ncepe. Episodul constituie o veritabil\ „scen\“ epic\. ~mi era imposibil s\ `n]eleg ce se petrece“. cu semnifica]ie metatextual\. prin descrierea amorului cu Clara `n capitolul precedent). a fost un poet. s\ se g\seasc\ demoni. Tot insolit se prezint\ [i prima manifestare sexual\ a copilului care `nc\ mai doarme dup\mas\. suger`nd prelu\ri freudiene de o transparen]\ dezarmant\ [i inexplicabil\ `ntr-un roman at`t de „hieroglific“. Un schimb de replici mincinoase. necesar\ `n aventurile sale ireale. misterul hiperdimensionat de odinioar\ devine „umil [i mizerabil“. cit. Proiec]ii mitice `ntr-o v`rst\ demitizat\ Unul dintre procedeele folosite cu mai mult\ insisten]\ `n romanul blecherian este insolitarea fantastic\. indexul [i chiar „cheia viselor“. plas`nd aceste inciden]e fals supranaturale `ntr-o aur\ de perplexitate ce genereaz\ o atmosfer\ cvasi-fantastic\. adesea chiar nejustificate.ro felul de apari]ii [i dispari]ii uimitoare `nv\luie evenimentele `ntr-o aur\ de incredibil pe care nara]iunea o speculeaz\ cu folos. un joc dificil pentru cititor. 7 M. naratorul devine. fie [i `n mod aberant. Dac\ evenimentele prin care trece naratorul ~nt`mpl\rilor nu au nimic supranatural. de aceea. `n contextul epurat cu grij\ de posibile interpret\ri `n cheia confesiunii indecente. el nu iese din structurile realului. con[tiin]\ pustie dar absorbant\ a lumii exterioare (Manolescu) `n ~nt`mpl\ri. la Blecher nimic nu st\vile[te manifestarea unei uimiri dispropor]ionate. ed. 1 octombrie 2008) au v\zut `n episodul lui Walter o exemplificare a motivului fantastic al dublului: pentru Simona Sora. `n mod conven]ional scandaloase. 57). ci de a produce un nou [oc pe axa temporal\ a lecturii tocmai `n momentul `n care povestea `ncepe s\ curg\ cronologic. evident. Scena este o imagine concret\ a absurdului. `n fa]a neobi[nuitului. `ntotdeauna acelea[i. ~ntorsei capul [i privii disperat deasupra noastr\ gura deschis\ a pivni]ei cu lumina ei ce venea dintr-o lume simpl\ [i clar\ unde nu existau oameni de fier“. cu atribute halucinatorii. prin re]inerea oric\rui comentariu. `i r\spunsei cu o voce ce nu mai fu a mea [i cu o voin]\ de risc ce izbucni subit `n mine [i care. {tiu doar c\. ~n orice caz. transform`ndu-l `ntr-o experien]\ cu adev\rat „pur\“. dar poate tocmai de aceea mai probabil\: sexualitatea reprezint\ un nucleu de autenticitate a personalit\]ii. bizar. o `ntors\tur\ ironic\. datorit\ acestui comportament. `ntr-o not\ la fel de polemic\ la adresa literaturii memorialistice. `n ultim\ analiz\. cit. Avans\m o ipotez\ nepreten]ioas\. Dac\ la scriitorul praghez efectul fantastic este ob]inut prin „anestezia `n prezen]a insolitului [i a monstruosului [. Reprezent\rile erotice din ~nt`mpl\ri nu s`nt niciodat\ lubrice. 59). `n episodul fotografiei din vitrina gheretei de la b`lci. de la Camil Petrescu la Mihail Celarianu. at`t de apropiate de teritoriul mistific\rilor. este ratat nu numai din cauza mediocrit\]ii analizei realizate de c\tre Justin Neuman. ~ntr-adev\r.] – Vreau. 1988. `n Academia Francez\. destituind personajul de orice responsabilitate. `n „Tribuna“. `n continuare. ~n schimb. cit. Dragostea atinge planul sexual de la cea mai fraged\ v`rst\. naratorul-personaj joac\ un rol important `n crearea aurei de mister ce `nv\luie faptele. Protopopescu. demonstr`ndu-i c`t de fantasmatic\ este realitatea [i c`t de u[or de distrus aspectul obi[nuit al lucrurilor: „Pana neagr\ lucioas\ pe care mi-o ar\ta Walter `nsemna c\ nimic nu mai exist\ `n lumea mea cunoscut\“ (p. Enciclopedic\. a „cunoa[terii sexuale“. pe care eroul-copil nu reu[e[te s\ o citeasc\ niciodat\9. Un eveniment oarecare intr\ `n zona misterului datorit\ aerului misterios cu care este relatat. ulterior. ca [i mai t`rziu.. Al. de exemplu. 61).

de giuvaericalele. T\ute. Zicu unii c\ `n urm\ Calinic s-a des]\rat. mnoga leata zic`ndu-i. chiurluit bine [i el. Agiung`nd la Trisfetitele. f\cu s\ lunece harmasarul lui Cicala zade [i hu[tiuluc! c\zu capugiul alivanta la p\m`nt: – Bre. ochii de la Dumnedz\u `nturn`ndu-[i. la capugi-ba[a. ghiaur! Anas`na siktir! S\ te fereasc\ Dumnedz\u de vorbele cele proaste turce[ti. M\ria Ta. dar\ celelalte dou\ vedre r\m\seser\ pe p\m`nt. ni[te f\tuci cu ]`]e mari [i curu’ asemine. c`nd [i-or pune iestea peptul la hotar\. Puradeii se buluceau [i `nh\]au b\nu]ii din stratul gros de colb. preaumil uricariu i t`lcovnicu. de sub]iori duc`ndu-l. puindu-i omoforul pe cap. cu m`na lui ridicat-a boaitei Sfintele Taine. T\ute? – M\ria Ta. Pesemne c\ necuratul r\zvr\titu-i-au g`ndul. `n vremea domniei binecinstitorului de Dumnedz\u*. ciohodarii zbierau acum cu glasuri dogite: – Ma[alaaa! Bravaaa! I[alaaa! Ioni]\ treti-ciohodar. `n\l]imea voastr\. asudate [i pline de praf ale akingiilor stecleau ochii ca la lupi din cei h\mesi]i. Pe vremea lui {tefan cel Mare `nc\ nu exista Fanarul cu relele lui cu tot (prof. bre. – A[a vom face. C\ de viteaz era viteaz. iaca [i halaiul turcului de vreo sut\ de akingii. sare [i el: – Bine macar c\ n-o ramas calul acolo. [i se aprindea cu poht\ sataniceasc\ [i sc`rbavnic\ asupra lor. vai! Bat\r de-ar fi fost grec au p\g`n mai zicu. {i purta cu el mirodenii. asemine purcelului fript cu morcovul `n r`t. {i iar\ s-au pr\p\dit de r`s poporenii. bat\r c\. ling`nd lingurile [i puindu-le `n br`u. da' ce m\ fac dup\ aceea? – Da' ce. dup\ obiceiul p\m`ntului. – M\ria Ta. nu te mai saturi de r\le cu cele muieri. dechembrie fiindu. drept s\-]i spun. pe garduri [i la caturile de sus. c-o m`n\ pe fr`u [i cu cealalt\ `n [old. Cuv`ntul III T`mpl`ndu-se {tefan vod\ `n codrii {omuzului. cramele [i mitocurile. care se buluceau cu cerutul. iar altul ducea cuca pe o pern\ ro[\-stacojie. * Mai departe textul predosloviei nu se poate deslu[i (prof. Ca s\ nu se-mbete norodul. Estimp se sleiser\ m`nc\rile la curtea domneasc\ [i se `nc\lzise vinul scos din vreme de la cram\. Ioni]\ treti-ciohodar d\duse porunc\ s\ `ntind\ t`rgove]ii scoar]e [i covoare florate pe ceardacuri. ba [i den prostime de fa]\: – M\ria Ta. Ion dete peste o lumin\ mare. mascaraua de Calinic n-a mai zis nici c`rc. A t\cut m`lc. dar\ be]iv foarte. {i. incotele [i zbenguielile dinluntru ascult`ndu. Ce zice]i. Lisaveto! zice Ioni]\. t`mplatu-s-a lucru de poveste.timpul. f\c`ndu cu ochiul: – D-apoi d\. Acuma h\h\iala. pe ploaie au ghiforni]\. ~n frunte merge capugi-ba[a pe un harmasar negru. Ceasul r\u ori locul m`zgos. {i au prins a r`de boiarii [i prostimea de se cl\teau policandrele [i se st`ngeau lum`n\rile din sfe[nice de at`ta h\h\ial\. cu ahidname.. c\lcau iute peste mahmudeaua c\zut\ `n colb. popor\nii. c\ unduia steclind `n b\taia soarelui. `n v`rv de munte au la [esu. iertatu-te-a Dumnedz\u de cele trupe[ti? – Nu. Cehan vel-logof\t zis-a: – Avut-am noroc de om bun. `nfierb`ntat cum era ca un c`ne spurcatu. La so]ii s\i povestindu. Da' nimine n-a scris c\-i dides\ numele dup\ calul ce-l ave Ion Barabul\. imineii s\rut`ndu. c\ ar fi zisu logof\tul T\utu: – Inc\ `i tare mo[neagu'. r\spunde Lisaveta. sate. vai. ur`t [i cu urme de t\ieturi pe fa]\. curagiu prinz`ndu [i v\z`ndu moarea bun\ a M\riei Sale. c`ndu giucau pehlivanii [i caraghiozii. adec\ cartea de leg\m`nt. f\r\dec`t noi nu avem [tire de-i adev\ratu au ba. iar\ la f`r[it turnatu-s-a `n cur]ile domne[ti s\ primeasc\ steagul de domnie. vai! Ne-am c`cat `n p\l\rie! Ce-o s\ zic\ vel-logof\t! Ce-o s\ zic\ vod\! Vai.. se t`mpla oare[ic`nd s\ bat\ viteje[te `n ai s\i. apoi. f\c`nd cu ochiul `nspre gloata din preajm\. Dar\ c\in]a cea de pe urm\ `ntru nemica nu este. Iar\ M\ria Sa pufnit-a `n r`s. Barabul\ era s\-l ating\ pe Dumnedz\u mai degrab\ dec`t sahastrul Daniil Putneanul. `nt`rzie s\ vie. slobozind pu[tile [i s`ne]ele. v\z`ndu-le. {i pe Cehan vel-logof\t. p`n\ ce ogoitu-s-a dup\ cafele. {-ajung`ndu la ceriuri. iar din br`ul verde brotaciu. Atuncea M\ria sa auzindu. c\ p\durarul era trim\s cu carte domneasc\ pre stra[nc\ la t`rgul Romanului. `nainte merg`nd un polc de oaste. Au fost c\zute aieste voroave [i-n urechile M\riei sale. Iar\ Calinic. din slavone[te anevoind a o t\lm\ci. intra n\pust\ `n fi[tecare cas\. a[ezatu-l-au `n strana poleit\ de de-a dreapta.. iar\ colbul se ridica p`n\ la nouri `n urma lor. se `nc\l\r\ [i purcese s\ m`ne pe Voiti[ la ceriu. Mai cu sam\ de kurdul cel mare cu [alvari ro[i cu lampasuri argintii se minuna gloata. `nv\]\tur\. p`ng\rindu pre mul]i. dup\ obiceiul domnilor moldoveni. al]ii straiele [terg`ndu. Vod\ se preumbla cu m`nile la spate [i-[i tot smulge barba. mai gr\it-a voievodul. `mbr\ca]i cu beni[uri de ]\r\monie. t`rguri. Scordaliu). slobod `i a vorovi? – Slobod. Atuncea c`nt\re]ii gl\suir\ rug\ciunea Tebe Boga hvalim. iar\ boiarii steteau `n frigu. – Una-i castravetele lui [i alta pearja [tiu eu cui. – Turcul cel mare poate te-a potoli pe tine. Cuv`ntul II Mult pl\cutu-i-au M\ritului {tefan caii. Zicu atunce. gr\it-a: – M\ria Ta. care r`de ]in`ndu-se cu m`inile de p`ntece. `ntr-un Presvitelnic z\h\it i r\t\cit. pre limba mai nou\ `ntorc`nd-o. mai cu sam\ Voiti[. treti-ciohodare? Iar\ Ioni]\ `nturn`ndu-se: – Cu plec\ciune. pofti]i. Cuv`ntul I Zice c\ odat\ vlad`ka Romanului. Logof\tul T\utu. `n cas\ cu p\dur\ri]a Irinuca. akingiii c\l\reau t\t\r\[te. Pl`nge amar [i se c\ina calului. vai. ajunsese p`n\ `n al [aptelea cer. eu zicu s\ adun\m laolalt\ toate libovnicele Lumin\]iei Tale. mare mehenghi [i me[ter la voroav\. Ion a cobor`t pe p\m`nt [i l\cr\ma c\ nevoin]ele lui fost-au `n de[ert. C\ el se `mpreuna cu parte b\rb\teasc\. Ioni]\ treti-ciohodar porni s\ se caine: – Vai. [i s-a c\it de gura lui cea spurcat\. apleca]i `nainte. akingiii m`ncar\ [i se ostoir\ [i ei. Dup\ un a[a cabazl`c. Fost-a acest Barabul\ voinic de n\dejde. din]ii de pe[te [i bl\nile de samur d\ruite. ~n urma lor un kul purta steagul cu dou\ tuiuri din coad\ de cal. De-acuma. vai. c\ se cereau multe nevoin]e la un drum ca acela. Capugi-ba[a era `nf\[urat `ntr-un halat verde cum `i smaragdul. iunie 2010 www. Arunc`ndu fr`ul lui Voiti[ `n m`na vel comisului. Al]i slujitori p\leau cu latul iataganelor. Duduie uli]a podit\. `n straie de s\rb\toare. – De ce. bine f\cu]i. L`ng\ capugi-ba[a de[ela calul un ceau[ kurd mare c`t un munte: negru. se mai hohotea cu at`ta poht\. Estimp f`r[i vorba [i Cicala zade: – Aferim. Se `n\l]ar\ ei [i se `n\l]ar\ anevoie. vai. te-i `nvoi tu s\ `mbli la Irinuca. M\ria ta! – Buuun! oft\ u[urat vod\. istoria lui ajuns-a so [tie cu mic cu mare. C`nd medelnicerul b\tu cu polonicul `n caldarea cea mare de aram\ de la cuhnii. adusese ne[te t\l\ni]e ba[oalde [i ]`]oase de pe Podul Verde `n locul sfrijitelor [i le a[ezase. N\roc cu plo[tile de Nicore[ti [i Zghihar\. osp\ta]i“. c`nd l-am v\zut pe ceau[ul ceala t\iet pe fa]\. strig`nd „Sak`n! Sak`n!“ adec\ „Fere[te! Fere[te!“ [i d`ndu `n p\r]i calicii. Iar\ Ioni]\ tocma aranja ni[te feate de maz`li s\ deie p`ne [i sare. g`ndescu. Cuv`ntul VIII C`nd au `nsc\unatu al treile pe Costandin Mavrocordat. Miratu-s-a foarte M\ria Sa: – Cum a[a. Vai. c\ primis\ cinci vedre de vin de la M\ria Sa pentru faptele lui cele viteje[ti. vai. Scordaliu). m\ cam zugruma la g`tlej.. A[a c\. da’ bortelite. sc\pat-a din m`n\ Sfintele Taine. iar\ acuma se odihne la umbr\. s\ [uguie[ti cu ea [i s-o buluce[ti. – M\ria Ta. boiarii a[teptau afar\ dup\ obiceiu. iubite cetitoriule? M\ria Sa {tefan. Te `nvoie[ti cu ele la curv\s\rii `n afara sfintei cununii. heghemoniconul stepenei lor netulburat p\str`ndu. [i era boiari veli]i. al]ii pe cal aburc`ndu-l. bre. dar\ pe din dos se be pe ruptele. uite. m\car c\ am optz\ci b\tu]i pe muche.10 TIMPUL Proz\ O sam\ de m\sc\ri RADU PARP|U}| De dumnealui Kostakelu sin Grigorie Terziman ot t`rgul Ie[ilor. da]i-i porunc\ [-o butelc\ de fr`ncu[\ ol\carului [i. Dumnedz\u s\-i deie s\n\tate [i bucurie! C\. `nghe]at-au. ** Trebuie s\ fie o gre[eal\ a lui Kostakelu. Iar\ de pe margine. Iar\ M\ria sa a z`mbit a r`de [i a `ntrebat: – Au calul ce zice? – Nimica. ce s\-i faci! Mai bine cu fimei dec`t cu barba]i. – De [uguit. de 20 000 de aspri. slav\ Domnului. Iar\ voievodul tocma ie[indu.M\ria ta! Ciule[te din urechi [i l\cr\meaz\ [i el. iar vod\ deznierd`ndu `ndelungu nurii p\durencei `n odaia ce de curat. c-am f\cut at`]ia plozi c\ nu mai `ncap `n Moldova de ei. Atuncea boiarii. Drept aceea. ~n cap ave un turban trandafiriu de m\sura unui cuib de cocost`rc. plin\ cu pilaf [i carne de batal. de tehui ce era. T\ute? – Un steag de oaste s\ facem cu ele. o r\dica f\r\ grab\. care are semiluna `n v`rv. nu l-au cunoscut. ie[eau doua pistoale. adec\ milostenia de `nsc\unare. ~mbr\catu-l-au boiarii cu c\ftan domnesc de samur cu bumbi de argint aurit. C\ alege b\ie]i f\r’ de muste]i. dup\ a treia vadr\ b\ut\. iar\ p\rin]ilor zicea c\ `i ia poslu[nici pentru poslu[anie. iar\ peste caftan ave lan] gros de aur. Iar\ M\ria Sa `ntorsu-s-a c\tre norod [i zis-a. cu copitele albe de colb. c\-i de trebuin]\ s\ ne `nchin\m [i la dosurile biserice[ti. `n\l]imea voastr\ vel-logofete! S\ ierta]i c\ nu v-am cunoscut! – D\-le pustiei de sfrijite! Pune. to]i. Un slujitor domnesc zv`rle din c`nd `n c`nd pumni de mahmudele. lucindu. V`rtejitu-s-a la curte ro[ cum `i gotca. Iar\ ]iganul P`rli]\. lum`nare st`nd. Cu halai mare.ro . Calul lui cu crupa gioas\ se zmucea nainte. Iar\ caftanul era de la vistierie. care vine f\r\ cabani]\. `n col] la Trisfetitele. rumineli [i unsori de cele muiere[ti din Fanar**. pe urm\ boiarii [i domnul `nc\l\ra]i [i gloatele din urm\. Din Sveti Nikolai ie[indu afar\. At`ta c\ nu m\ mai ]`n genunchii a[a bine. Al]ii c\ s-ar fi prist\vitu de ru[`ne. ca s\-i ispiteasc\ cu am\gele. c\ oamenii domne[ti aruncaser\ ap\ `n ne[tire. cu trup nalt [i boi sub]ire. Pe urm\ gr\it-a c\tre gloata adunat\ zic`ndu: – P`n\ acuma Io Stefan voievod `nchinatu-ne-am la fe]ele biserice[ti. `mp\r]it-au `nde ei m\t\surile [i alte bogaserii primite. geaba se ruga cu multe cuvinte bl`nde ca s\-i poat\ `ntoarce inema c\tre d`nsul. Maria Sa a binevoit a r`de. n\r\va[. Era o chirfosal\ `n besearec\ de ziceai c\ e[ti la vreun han au la vreun mitoc cu vin pelin. iar\ boiarii au r`s dup\ M\ria Sa. dup\ naravul moldovenilor cel r\u. dar era ]inut din fr`u. [i mul]umea lui Dumnedz\u pentru dar. bre. Vel-logof\tul T\utu. pre unde ave libovnice: fete mari. F\r\ p\sare. or`ndui]i dup\ rangul lor. Au nu te-a bate Domnul Dumnedz\ul nostru? Iaca a[a zisu-i-a preasfin]itul. [uguiesc eu. iar\ boiarii. a[tept`nd s\ vie turcul ca s\-i strige „ma[ala“ `ntru pl\cerea lui. soarele Moldovii n-a apus `nc\. clopotele tr\g`ndu la toate besearecele Ie[ilor. tot o ap\ meree se p\rea a fi. bey Costandine! Halal! Dup\ ce plecat-a capugiul cu turcii lui. De bucurie voit-a s\ be. mu[c`nd z\bala `n spume [i giuc`nd pe loc cu picioarele din fa]\ de parc\ ar fi c\lcat pe c\rbuni `ncin[i. vatavu tabunului de str`nsur\. vel logofete. auzit-a voroava lor [i ar fi zisu: – Ehei. Era bo]it r\u capugiul [i aprins la mutr\ ca o potcoav\ sub barosul lui Coil\ de la cov\lia domneasc\. bag sam\. Iar\ hulpea hiclean\ de Ulea paharnicul: – Da. {-odat\ de sfin]ii `mp\ra]i Costandin [i Elena `mb\tatu-s-a clamp\ Barabul\. Geaba s\ri vod\ „ia. terfeloag\ ce s-au pierdutu. sun`ndu din tr`mbi]e [i surle. T`rgove]ii cu stare. beteji]ii [i laia de puradei. M\ria Ta. de ziceai c\-i f\tat `ntre cu]itarii din Ciurchii Ie[ilor. c\ ar fi degeratu. unii turbanul a[ez`ndu-i-l pe cap. – Ce-i cu sl\b\turile aieste. geaba `l `ndulce cu daruri dup\ cuviin]\. [i akingiii din sp\t\rie mugeu ca bivolii s\ li se deie culus bah[i[i. fie-i numele `n veci pomenit. Ridicatu-l-au degrab\ slujitorii pe capugiu. la drum. `nflorat cu fluturi zmeurii. iar\ boiarii au r`s dup\ M\ria Sa. cu musca pe c\ciul\ sim]indu-se. r`de de el. boiari de r`nd. Cicala zade d\ s\ cotigeasc\ `nspre curtea domneasc\. se-nchiseser\ dughenele. vod\ Costandin `nc\licat-a calul domnesc numa `n aur [i petre scumpe. Iar\ uli]a mare era g\tit\ s\ vie de la Beilic capugi-ba[a Hasan-aga Cicala zade cu sangeacul cu dou\ tuiuri. Dou\ ceasuri l-au certat [i s`c`it turcul pe vod\. vai! A[a t`mplare f\r\ de cale [i necuviincios\ m`niatu-l-a foarte pe capugi-ba[a Hasan-aga Cicala zade. A[a zicu s\ fi fost. De! A[a zicu den boiari b\tr`ni s\ fi fostu. bucurie [i `nfrico[are `n suflet n\p\dindu-l. Iar\ M\ria sa zis-a c\. cu p`ne [i sare pe tablale. Numa’ la iarmaroace. preasfin]itul Calinic. ai tot avut muieri legiuite c`te-ai pohtitu [i pe cine-ai pohtitu. {i l-au dus pe vod\ la besearec\ de i-au cetit mitropolitul Ghedeon moliftele de domnie. M\ria Ta. da' [i Voiti[ era cal tare credincios. c\ era spurcat foarte la gur\. la {omuz. Ciohodarii m\turaser\ uli]a [-aruncaser\ c\ld\ri de ap\ pe gios s\ mai steie colbul. Radul ot Tome[ti. Colac peste pup\z\. s\-i plac\ turcului. C`nd ap\rut-a bulucul acolo. musculi]ele cele bete b`z`ind roi. ce ave grij\ de cai ca de ochii din cap. c\ci `l [tia pe M\ria Sa degrab\ v\rs\toriu de s`nge nevinovatu. cu naravul lui de turc. purtare moraliceasc\ i procii. a[a vom face! Dar\ Cicala zade. plesnitu-s-a cu palma preste frunte. trecem [i pe la R\re[oaia? Da' trebe s\-i d\m de [tire. i-au s\rutat m`na. {i aiasta f\r\ s\ ascul]i de fe]ele biserice[ti. au m\rsu vod\ ocol pe uli]a mare la preumlare [i priveala gloatei. numa c\. I tak ave obiceiu vod\ `n locuri pre multe. zice [i el de colo: – Dosuri biserice[ti. c\ se o]\r\[te condeiul a le scrie. F\r\dec`t sf`r`itul lum`n\rilor se auzea! {i sfin]ii din icoane se uitau cu ochi holba]i de sp\rietur\. – Adev\ru-i. ce cu voia lui Dumnedz\u g\sit-o-am noi.. {i pe c`nd li se lungiser\ urechile de foame. ar fi zisu M\riei Sale sveti {tefan chiar `n sf`nta besearec\. dar\ era rom=n afurisit [i den cliros! {i satana de pop\ se sumu]a acuma asupra lui vod\! Mai auzit-ai a[a ceva. [i cuca domneasc\. ca s\ narate c\-s lacomi. v\dane au cu barbat. un pl\ie[ al s\u.. Pufneau a r`de `n b\rbi p`n\ [i boiarii cei veli]i `ndelunga]i `n zile. Apoi. pe fe]ele `ncinse. lustruit cu un cap\t de covor tekin. cu p\rul Iar\ Ion. Apoi preasfin]itul Ghedeon [i vel postelnic.

pentru a-mi readuce sub pleoape limpedea `ntunecime? ~mi `ncearc\ duhul. copii. `[i ia viul [i moartea din ochi. Mirosul e dovada c\ raiul. ca argintul. cu r\d\cina sub marile pleoape ale domului de eter.Poezie TIMPUL 11 Poeme de Aura Christi Defini]ie O. greu deslu[it\ `n peisaj… Ce or\ – t\c`nd cutremurat `n turnul beznei – moartea [i via]a laolalt\ le devor\?! Nimic neatins [i vindecat. cuvintele `n care unii `[i g\sesc alinarea. m`na. mersul greu. Iar florile – din secunda cioplit\ de a[tept\ri. dotate. Foamea de mine care m\ face s\ m\ recunosc dup\ lungi pribegii. curat\ risip\ `n agonie. {uier\ pustiul. vie. ah. ochii s`nt umbra zeului. arborii-[i smulg duhul din lun\. M\ atinge `ngerul negru cu aripa ei. amar cl\dind din sine-o punte spre tot ce [i-a dorit s\ fie. Capra din leoparzi se trage. unghiuri. care fac iarba s\ viseze c\ este-o fat\ de multe ori. a pl`ns. Ce mare-i ochiul Ce mare-i lumea `nchis\ `ntr-un ochi! Ce mare-i Ochiul. cineva mai mare [i mai puternic. Deci. Pe emisfera cealalt\ Totul e altfel pe emisfera cealalt\: iarba se r\stoarn\ din cer. mai pu]in vinovat\ [i `n vecii vecilor: uitat\. mirarea – din ruinele templelor. de bazalt! Ah. oasele – pun]i orbite. c`ntat ca un imn `n r\corile nop]ilor suferinde. Secundele-s mari [i cresc tot mai tare!! Noapte str\in\. iar ceilal]i mormintele… Cu to]ii ne tragem din ochi [i ne vom `ntoarce `n ochiul din care am fost slobozi]i. Frigul nemernic. Dominus flevit Biseric\ scurs\ din cer `ntre flori [i secunde. silabe. `nfr\]i]i cu v`ntul. mai am s\ parcurg p`n\ la sur`sul iscat dintr-un sf`nt! – gheizer de foc din nep\sare ivit. Domine. locuind un cu totul alt ochi. desp\r]ind norii de cactu[i. istm al fiin]ei: drag\ str\in\tate!! Se ]ine totul lan]. divinele pietre s`nt orbitele nu se [tie cui sau duh modelat din osia nim\nui… Ah. vecine. `ndoieli [i m\slini. planet\ nes\buit\. acelea[i – cuvinte. f\pturi nev\zute. aproape este Dumnezeu. cu ceea ce numim suflet. Tu str`nge-]i capul `ntre m`ini. Domine. Mun]ii `n ispit\ Mun]ii `n ispit\ se ad`ncesc din cea]\. Ah. privire-a zeului de aer. `n vreme ce natura lucrurilor `nva]\ iar a spune „eu”. din care vii [i vii [i vii – ca dintr-o mare vin\ – urc`nd aceea[i – luminat\ – scar\. {i-i at`ta pace. p\s\ri. din singur\tate – `i `ng`n\ astfel pa[ii. Peisaj de toamn\ Sear\ naiv\. Da. Zeii s`nt sco[i de lupt\tori din teac\. e[ti fa]a unui zeu uitat. bolta cerului s\ fie mare [i-nalt\ ca cea mai vie. stingher. Singur te leag\n\ [i las\-te vorbit de sf`nta gur\ a zeului orfan. litere. Ah. aspru. vai. Totul este altfel. `n vreme ce. [i iarna s\ se pr\bu[easc\ gr\mad\ c`nd tu te stingi `n secunda de abur. Totul curge de altundeva. Numele lucrurilor Cerul poate fi numit cer numai c`nd are m`nji de lumin\ [i p\s\ri. vulturi zadarnici [i meduze. Apoi `nclin\ zeii de bazalt spre osia fiin]ei. n\uc-r\t\cita barz\. pietre. Pustiu. Mi[un\ de zei. din ce `n ce mai rar\ [i mai grea. roze [i pega[i. O. Galbenul din frunze arunc\ a[trii negri `n privire. mi se-arat\ lucruri de nev\zut. animale de sare. a Serilor Timpul) Noapte str\in\ Noapte str\in\. Totul se-nvolbur\. Din cearc\nul luminii se-adun\ – ca Afrodita din gurile vii ale m\rilor. Luna-abia se vede [i e despicat\ de un plop ce sprijin\-un preg`nd. tr\g`ndu-m\ la suprafa]\. legend\ f\cut\ s\ mint\ [i s\ ne str`ng\ `n miezul singur\t\]ii acelea rotunde – ca hohotul p\m`ntului – c`nd Fiul Domnului. Iar p`n´la `nviere nu-i dec`t o moarte sau o silab\ c`t marea noapte. [i atunci marele frig nemernic m\ cuprinde. de zeul care – tremur`nd – `n[urubeaz\ `n orbita zilei de joi – noaptea de vineri. c\ auzi cum mor]ii `[i m`n\ pega[ii iar\[i la p\scut. mit respir`nd `ntre iarba nop]ilor [i g`nd. Ce-i de f\cut din tot ce mai r\m`ne? Soarele rece-al clipei e departe. un soi de linii mai scurte. Frigul luminii ultime a mor]ii f\r\ de care a[ fi fost de secoli pierdut\. sprijin\ o poart\. spre amiaz\ – norul. `n timp ce peste v`rfuri o. uitarea. delfini. c`ntecul acesta cu gura `nchis\ vine din locu-nsemnat de pietre [i arbori. nebun\ z\pad\ c\zut\-n cascade din aripi de serafim pierdut `n miezul lumii. Dar pentru ce [i pentru cine? E noapte. nu era dec`t t\cere. `ntunericul e urma cenu[ii. templu al clipei. priviri. negru anotimp al meu – sfer\ nemaig`ndit\ dec`t de `ngeri [i de p\s\ri. delfinul s\ creasc\ din g`nduri [i ape `nvolburate. de parc\ fream\t\ `nainte de moarte. Totul e diferit de ceea ce este: `nserarea curge din lapte. S`nt fiul unei alte lumi. mare anotimp v`nat. s\ vad\… ~n lumina mor]ii Nu trece nici o zi f\r\ s\ m\ g`ndesc la moarte. iadul – cel [tiut prea bine – e aproape.timpul. se spune. [i nu avem dec`t un pas p`n\ c`nd seara se prelinge din coasta unui zeu. Isus r\t\ce[te cu pa[i de aed. vis neajuns p`n’ la scr`[netul mor]ii cu botul umed de miel. iar sufletul copt `[i iese din maluri ca lini[tea prevestind o furtun\. Nu-l atinge verbul. `n linii. Norii mari se-ascund p`n\ c`nd se v\d. secunda-i osie a ceasului p\scut de animalul timpului: enorm. iarba rareori e cer. dac\ e-adulmecat\ de mor]ii tineri. o. Sufletul – prea greu de tot ce a trecut – b`jb`ie-n gr\din\ [i apoi prin cas\. din `ntunericul t\u – apropiat ca otrava din s`nge – nu poate s\ nu vin\ nimeni. ars de tot [i `n veci `mplinit?!! (Poeme inedite citite la edi]ia din 21 mai a. al]ii limanul. pliuri. Heruvimi apu[i. de vineri p`n\ vineri r\t\cit `n golul viu – de-odinioar\ –. adic\ alte [i alte – `n fond. Biseric\ `nalt\ [i sf`nt\. iar fluturii nu-s panda [i nici capre. da. Iarba devine cu adev\rat iarb\. greierii c`nt\-n somn. `[i caut\ un nume. Restul s`nt litere. sufletul. iar pietrele. bate p\m`ntu-n lung [i-n lat. {i vane clopote amar caden]a bat. pentru a m\ `ntoarce cu fa]a spre mine? Demonul ei iubitor m\ r\sare `n fiecine. pe castorii fiin]ei – de ceilal]i. `ngerii s`nt ciopli]i din aura f`nt`nelor. www. de care eu m\ sprijin cum ades m\ sprijin de osia fiin]ei reg\site `n arbori. otrava. oho. De c`teva zile duhul ]i-e muncit de un c`ntec negru. din sorii de var. a[a cum pescarii `[i trag n\voadele din ape. iarb\. pantera s\ v`neze. Nu `l arde febra. ne va c`nta `n secunda aceea atroce din miezul celui mai aprig frig. litere. cuvintele. exist\. Lini[te. de astrul bolnav [i de cineva smuls din st`nca naiv\ a serii… Arhitectura nop]ii Arhitectura nop]ii clar\. da. Lutul vine din visul nim\nui. Norul – din lacrima fetei smuls\ uit\rii. O. cuvinte s`ntem [i drum spre templul disperat. de netrecut… Ierburile-s linii din palmele nimfelor. Ce greu e ochiul – statuie alb\. `n ordine zeiasc\: calul nu-i piatr\. fa]\ recunoscut\ pretutindeni de suflarea-mi `n tremur. Noaptea se anun]\ prin crude mirosuri. c`teodat\. Apa – din iarba b\tut\ cu stele. lutul de ape. v`rst\ de fier! E cineva care face ploaia s\ curg\. iar lini[tea vuia `n g`nduri. Cine mi-o aduce `n suflet [i pentru ce? – m-am `ntrebat de at`tea [i at`tea ori.ro iunie 2010 . cuvinte S`ntem vorbirea unui zeu ce [i-a uitat templul pe munte. nimicnicia. c`nd totul pare pierdut. Domine. Ah. Se aude cineva b\t`nd clopote negre. E cineva… E cineva… Nu poate s\ nu fie cineva care `ndeamn\ fulgii s\ cad\. timpul [i respirarea. {i tot mai negru – lutul fiec\rui ceas. Culorile nop]ii Culorile nop]ii: pururi bogate!! Cine ar `ndr\zni s\ le inventeze din nou? Cine [i-ar da drumul pe funia razelor ca s\ le cuprind\ [i dintr-un s\rut s\ le redea lumii `n chip de abur ori de nesf`r[it [i vizibil ecou? Stau [i pictez aici de milenii imagini. calul e fiu al pega[ilor dintotdeauna doar c`nd potcoava-i e lins\ de iarb\ [i peste tot cresc aripi stranii numite flori – un soi de cer al fluturilor. Minune din piatr\. marea-[i g\se[te numele de mare c`nd se-nvolbur\ din alge. pe care nu-l iubea. Aud pl`nsetul cuiva ori a[a se t`nguie lucrurile ce stau s\ se deschid\? Sau pur [i simplu vine cineva [i v\zduhul – din suferin]\. verbe. Totul `ncepe. ~ntre t`mple seara. Dar ce drum. oameni. iarb\.c. Toamn\. mai lungi. ceru-amar se las\. departe de ]\rmul sf`[ietor de viu care s`nt eu pentru eu `nsumi. Arborele – din mister. {i-[i desf\cea larg bra]ele `n fa]a soarelui de un ro[u crud. zidit\ `n form\ de lacrim\ printre pelerini [i cactu[i. actorul s\ moar\ `n fiece masc\ [i vara s\ dea buzna din roze [i noapte. V\zduhu-i prea plin. din bolt\ curg`nd. Iar c`ntecul cu gura `nchis\. c`nd duduie culorile `n granit [i gr\dinile `[i str`ng parfumul ca pe un strig\t de nenumit. `n cer sau `n aerul tare din preajma sfinxului. da. `n care iarba curge din cer. {i `n nop]ile prevestitoare de zadarnice `nvieri – `ncet-`ncet – m\ lumineaz\. Ah. fetele. Cu c\ciula tras\ p`n\ la spr`ncene. blestemat nesecata candoare!? Dar – mai ales poate – foamea de via]\ mi-o pune la `ncercare? Da. de mi te-ar\]i din timp `n timp din veacul cel\lalt? Ah. tigri. Domine. iar timpul `nva]\ s-a[tepte. negru anotimp. Seara – din golurile din care `ngerii se adap\. anotimp eretic. c`nd prietenii s`nt departe. spre tine `mi `ntorc ochii. t\ria. Ah. striga. o s\ vede]i cum ne va c`nta!! Ce mare-i Ochiul. Popoare de c`rti]i `[i croiesc imperii `n z\ri `ntunecate de la `nceput. – care s\-]i fie numele.

nu foarte tineri. av`nd misiunea s\ educe. Profesorii s`nt obliga]i s\ fac\ de gard\ `n fa]a panourilor [i s\ p\zeasc\ afi[ele. „ziua de lupt\ revolu]ionar\ pentru `mplinirea idealurilor supreme ale poporului“. iar pe 10 noiembrie. mohor`t\ [i ]eap\n\ `nso]e[te textul. `n iunie 2005. Reformele `ncepute la Praga. devenit\ ultimul congres al Partidului Comunist Rom=n. buzele bine conturate. Extraordinar\ imagine a acestor b\rba]i [i femei. cu Gorbaciov. Ei spun c\ au visat la o Rom=nie dup\ model polonez. Discu]iile [i dezbaterile politice se poart\ `n spa]iul privat. s\ pedepseasc\ dac\ este necesar. ale cuplului ve[nic senin `n maturitatea sa. Ceau[escu declar\ c\ 8 000 de kg de gr`u la hectar este bine. la Ia[i. Lupta cotidian\ este epuizant\. structura acestui num\r al Rom=niei literare din iulie 1989 este exemplar\: dogma. Vorbitorul este ova]ionat din sfert `n sfert de or\ aproximativ de tovar\[ii disciplina]i care scandeaz\: „Ceau[escu comunism“. `ntr-o nefericit\ insularitate `nfr`nt\. Sc`nteia. Popula]ia nu este oficial informat\. c`nd Ceau[escu ap\ruse ca un erou patriot. gri. Elena. C\derea Zidului. ~n prim\vara [i vara lui 1989. la Paris. Atunci c`nd critica apare. pre[edinte din 1974. Nimic nu se va `nt`mpla `n Rom=nia. Mai t`rziu. Totul a fost ocultat. sub egida Universit\]ii. `n leg\tur\ cu care istoricii s-ar putea documenta din arhivele tribunalelor. `i elibereaz\ pe de]inu]ii politici. Strivi]i de trilogia celor trei „F“ (Frig. sper`nd c\ se va scufunda tot mai mult [i nu va mai reveni la suprafa]\ a doua zi… S\ moar\. Un cuplu salut`nd mul]imea. blocurile modeste. num\ra abia `n jur de o mie de membri `n 1944… Decizia de `nl\turare a mare[alului Antonescu. Rom=nia nu mai cere nimic! Marele proces public al regimului din Rom=nia nu are deci loc `n Congres. Partidul Comunist. s`nt `nv\luite `ntr-o t\cere absolut\. Poemele lor circulau `n mediile din exil. fiind preluat\ de comuni[ti – [i. Emfaza unor articole frizeaz\ ridicolul atunci c`nd se aminte[te rolul deosebit de important al [efului statului rom=n la scar\ european\ [i mondial\… Semnale ciudate {i totu[i: ar fi gre[it s\ se cread\ c\ toat\ Rom=nia era `nmorm`ntat\ sub o [ap\ de plumb de un imobilism uniform. S`nt celebre recoltele abundente – imaginea p\m`ntului rom=nesc generos `[i are r\d\cinile `n miturile na]ionale fondatoare. dar c\ s`nt cooperative care au ob]inut 12 000 de kg la hectar. Gheorghiu-Dej. femei. precum Ana Blandiana sau Mircea Dinescu care vorbeau de un popor devenit vegetal sau de o corabie care se scufund\. `n ce s\ mai crezi `n 1988 [i 1989? Reformele introduse `n c`teva ]\ri surori s`nt adesea percepute ca un fel de perversiune pe drumul socialismului. atunci c`nd lupt\torii erau prin[i. c\ aveam timp s\-mi termin cartea. The politics of duplicity. Timpul mohor`t [i umed transform\ Bucure[tiul `ntr-un ora[ mizerabil. retu[ate. Discursul lui Ceau[escu la cel de-al XIV-lea congres este un discurs fluviu. reprezentan]i ai minorit\]ilor. nu s`nt vizibili. Cine ar `ndr\zni s\ rup\ sau s\ distrug\ un astfel de afi[? Serviciile de informa]ii interne ale Securit\]ii aveau oare indicii legate de mi[c\ri subterane? Ace[ti profesori care fac de gard\ `n fa]a panourilor de propagand\ a Partidului surprind. venit\ spontan s\-l aplaude atunci c`nd i se adreseaz\ de la balconul Comitetului Central. Aceasta a fost [i tema central\ a unor poe]i de atunci. Rom=nia a avut alte op]iuni: [i-a pl\tit datoria [i a renun]at cu duritate la clauza na]iunii celei mai favorizate. produse de activi[tii de partid din diferitele regiuni ale Rom=niei: o fotografie `n stil fotomaton a oratorului. aceast\ elit\ comunist\ pare s\ fi disp\rut. Paris. nemai[tiind dac\ se refereau la Polonia anilor 1830. `n numele ap\r\rii Drepturilor Omului [i a libert\]ii religioase. al\turi de informa]ii cu privire la expozi]ii de pictur\ din capital\. cu taioarele cu fuste plisate.timpul. pe fondul planului guvernamental al festivalului na]ional „C`ntarea Rom=niei“. s\ ia pozi]ie `n Congres `mpotriva dictaturii lui Ceau[escu. `n prioritate. ed. Un congres rom=nesc menit s\ `nchid\ gura comuni[tilor „revizioni[ti“ de la Moscova [i Budapesta. Dar studen]ii se ab]in s\ comenteze evenimentul. Presa oficial\. la nici un nivel al puterii. La Washington. Pentru a realiza c`t de departe se ajunsese cu planificarea t\cerii [i a minciunii prin omisiune va trebui s\ a[tept\m observa]iile [i analizele antropologului american Gail Kligman. sub conducerea lui Gheorghiu-Dej. aliniate. care au deviat de la linia comun\: se transmit informa]ii despre agravarea mizeriei pe str\zile Budapestei sub titlul „S\racii din Budapesta“. mor pe capete copiii abandona]i sau bolnavi. aluzia la folclorul na]ional. foarte construit. s\ mobilizeze. spr`ncenele groase. ascunz`ndu-se `n mun]i p`n\ `n 1956. Ace[tia s`nt numero[i. universitarii. Cuv`ntul „sida“ nu exist\ `n Rom=nia. dobor`]i. doar o litanie f\r\ sf`r[it l\ud`nd meritele partidului.ro iunie 2010 . fiind trimi[i `n lag\rele de munc\ pentru a construi canalul Dun\re–Marea Neagr\ [i elibera]i `n 1963. Ea `[i aminte[te de serile petrecute `n frig. la sf`r[itul anilor ’80. Arafat este primit la Bucure[ti. Pe de alt\ parte. membrii celebrei funda]ii republicane The Heritage Foundation. pu]in trist\. scandaliz`ndu-i pe observatorii occidentali. Partidul Comunist Rom=n. Cu o men]iune. Pe 5 iulie. prezenta]i din fa]\. s`nt eviden]iate rezultatele magnifice a ceea ce s-a numit sistematizare: adic\ un plan de suprimare a caracterului de ruralitate a satului. Limbajul mobiliz\rii patriotice [i socialiste se dezl\n]uie [i trece `n prim plan. construind `n mare vitez\ [iruri de blocuri uniforme pe spa]iile recuperate dup\ distrugerea caselor ]\r\ne[ti. `n familie sau cu un cerc de prieteni siguri… C`]iva intelectuali. La jum\tatea lui septembrie. rigide. poporul rom=n `l sus]ine pe Nicolae Ceau[escu. ]\rile surori. Ei se simt diferi]i. cu rochiile ei `nflorate. interesul opiniei publice americane. `nainte de decembrie 1989. cu pieptul u[or bombat. dezv\luie r\d\cinile amplorii dezastrului sanitar [i psihologic care `i atinge pe copii [i femei. `l ova]ioneaz\. la Washington. fenomen accelerat din 1988. Expunerea tezelor congresului este seac\ [i neutr\. doar o m`n\ de studen]i `ndr\zne[te s\ se solidarizeze f\]i[ cu protestatarii de la Budapesta. Foame). au loc vizite `n jude]ele ]\rii: b\i de mul]ime. un prieten istoric `mi povestea: „Aveam impresia. Rom=nia post 1989. Rom=nia nu pare a st`rni Ultimul congres al Partidului Comunist Preg\tirea celui de-al XIV-lea congres abund\ `n expuneri. ea. comemorarea Revolu]iei franceze din 1789. aceasta se `nt`mpla mai ales noaptea. rom=nii nu au un trecut de rezisten]\ de care s\ se aga]e [i care s\ fie un sprijin moral. nu mai este un secret pentru mul]i rom=ni. bibliografia [i indexul. `n Olanda. supravie]uirea `nlocuie[te proiectele. 1964. majoritatea provenind din Oltenia. informa]i de c\tre Funda]ie. de-abia luminat [i ne`nc\lzit. Unii rom=ni ne`ncrez\tori [i `ngrozi]i. s`nt pruden]i. popula]ia nu [tie nimic despre c\derea Zidului Berlinului. ~n statisticile Ministerului S\n\t\]ii. Astfel. Trebuie f\cute eforturi [i mai mari.12 TIMPUL Istorie recent\ Iarna rom=neasc\. dup\ at`tea decep]ii [i deziluzii. Un student bucure[tean. 2008) La Bucure[ti nu se `nt`mpl\ nimic. apoi al succesorului s\u. `n timpul unei conversa]ii despre Uniunea Sovietic\ a lui Gorbaciov. un concert Enescu sus]inut la Moscova de o interpret\ rom=nc\. La universitate nu se vorbe[te despre politic\. Studiul s\u. Dar Sc`nteia cinste[te acest „act istoric care a deschis o er\ nou\“ [i nu uit\ s\ insiste asupra rolului specific al con[tiin]ei na]ionale a partidului comunist rom=n. `n mod ciudat. Cei care [tiu tac. ~nc\ din aprilie 1964. Lumea `i citea [i `i credea. cu peste zece pagini pe patru coloane. momentul Gorbaciov ar putea s\ nu fie. apar afi[e anun]`nd triumfal preg\tirea congresului al XIV-lea al Partidului pe 22-24 noiembrie. Continu\ ritualul deplas\rilor `n str\in\tate. Timi[oara sau Ia[i ascult\ Radio Europa Liber\ pe ascuns. declarase c\ fiecare ]ar\ din blocul sovietic este liber\ s\ construiasc\ socialismul a[a cum crede de cuviin]\. poart\ o rochie cu guler rotund cu margine de culoare `nchis\… Epoca e salutat\ „ca epoca Nicolae Ceau[escu. acum. ast\zi disp\rut\. epoc\ de m\re]e realiz\ri socialiste“. de la ]\rani p`n\ la fo[tii partizani ai extremei drepte. Aceast\ decizie a Bucure[tiului interzice membrilor Congresului. a acestor tr\d\tori pe care [eful statului `i va face cunoscu]i prea t`rziu. Au loc vizite ale unor personalit\]i str\ine: la sf`r[itul lui mai 1989. str`nse `n talie. www. va fi r`ndul unei delega]ii parlamentare mongole. Washington [i Munchen. superioritatea agriculturii socialiste este afirmat\ [i reconfirmat\ `n vara lui 1989. Rom=nii `[i tr\iesc istoria separat. este salutat\ cu readucerea `n aten]ie a unor fotografii din adolescen]\ ale lui Nicolae [i Elena. dar `n mediile cultivate. o diversiune `n etapele inconturnabile ale construc]iei socialismului. La parterul `ntunecat [i pr\fuit al cl\dirii greoaie a facult\]ii. s`nt foarte critice la adresa ]\rilor surori. El are p\rul negru. Aceste momente ale rezisten]ei armate. critici de art\ spun c\ au visat la `nceputul lui decembrie o mare v`lv\taie pentru ca ]ara s\ se schimbe. Este Gorbaciov sincer atunci c`nd vorbe[te de pace? Este `ntr-adev\r „the Good Guy“ pe care pretinde c\ `l `ntruchipeaz\? „S\racii“ din Rom=nia nu umplu str\zile ora[elor. `ntr-un apartament prost luminat. Responsabilii cu preg\tirea congresului partidului desf\[oar\ o activitate febril\. o t`n\r\ rom=nc\. intelectualii. cu p\rul str`ns. Postur\ ciudat\ [i ridicol\. ~n august 1968. `nso]ite de fotografii reprezent`nd cer[etori `ntin[i pe jos [i despre cre[terea vertiginoas\ a datoriei Ungariei. cu fruntea liber\. `n alb-negru. cu riduri pu]ine. O profesoar\ universitar\ de literatur\ francez\ la Facultatea de Litere din Bucure[ti insist\: dup\ visul de deschidere ideologic\ din anii ’60. coafat\ `ngrijit [i cuminte. Un drum f\r\ `ntoarcere. s`nt ului]i. Unii pot prinde BBC-ul. americanc\ de origine rom=n\. Urmeaz\ 23 august. Nu am auzit pe nimeni l\ud`ndu-se c\ ar fi asistat la aceast\ `nt`lnire. devenit\ director adjunct al Muzeului }\ranului Rom=n dup\ 1989. care urm\re[te cu sufletul la gur\ continuarea dialogului dintre Ronald Reagan. care urm\re[te situa]ia din Rom=nia. `n lini[te. Ordinea domne[te. `n sf`r[it. din ziarul Sc`nteia. ceilal]i nu cunosc situa]ia. lungi expuneri de bilan]uri pozitive. publicarea unui volum de 762 de pagini. }\ranul nu se mai num\r\ printre reprezent\rile pe care societatea este chemat\ s\ [i le fac\ despre ea `ns\[i. consacrat diversit\]ilor socio-culturale ale Revolu]iei franceze. care oficial nu a avut loc. Precum [i o referin]\ din spa]iul francez. C`nd ace[ti curajo[i s`nt aresta]i. ea provine de la un singur [ef: [eful partidului din 1965. Lunile [i s\pt\m`nile dinaintea celui de-al XIV-lea congres s`nt precedate de momente de mobilizare prezentate ca tot at`tea pagini de fericire socialist\: 1 mai. P\rea c\ nu se va `nt`mpla nimic `n Rom=nia. comemorarea loviturii de stat a regelui Mihai `mpotriva generalului Antonescu. c`nd de fapt nu era vorba dec`t de o divergen]\ `n interpretarea reformelor prim\verii de la Praga. m\rturiile interzise despre rezisten]a celor care. un apartament ce ar fi putut fi pl\cut cu pu]in mai mult\ lumin\. s\ dispar\. Mul]imea din Bucure[ti. [eful statului. relansat `n 1988. ziarul partidului. 1956 sau la mi[carea sindicalist\ de opozi]ie Solidarnosc… ~n acela[i moment. `n timp ce sl\virea omniprezent\ a cuplului Ceau[escu se vrea dinamic\. `nc\ o dat\. succesele muzicale ale Rom=niei `n URSS. confruntat de la `nceputul anilor 1980 cu lipsurile [i frigul. viitori disiden]i. Mai mult. comentarii elogioase asupra festivalului de muzic\ de la Dresda 1989. unul c`te unul. publicat `n 1998. femeile poart\ taioare sobre. `ngrijit piept\nat peste cap. Acelea[i fotografii. Cu un apel la o mai mare productivitate: pe 17 octombrie. s`nt cuprin[i. pe vreunul din ace[ti delega]i care `l ova]ionau pe Ceau[escu. numele unui comunist care ar fi un reformator de tipul lui Gorbaciov: Ion Iliescu. pe 17 decembrie. beneficiar\ a unei burse de studii de o lun\. uitat [i `ngropat. Este un moment extraordinar acest congres al XIV-lea cu u[ile `nchise… Dup\ decembrie 1989. crez`nd c\ asist\ la o ruptur\ fa]\ de Moscova. Plou\ la Paris la mijloc de noiembrie. se `ntreab\ `n mod deschis cum de a ob]inut at`t de u[or viza de ie[ire din ]ar\. Cu z`mbetul pe buze. Unele semne `i tulbur\ pe observatorii aten]i. pe drumul de la aeroport spre centrul ora[ului. Fric\. de b\nuiala c\ occidentalii au adus sida care nu exista `n Rom=nia `nainte de deschiderea frontierelor. cu nasul sub]ire. dintre care unii [tiau c\ se apropie sf`r[itul. iar secretarul partidului. sediu al postului de radio Europa Liber\ pentru Europa. `n frunte cu Iuliana Pilon. S`nt `mbr\ca]i `n costume de culoare `nchis\. unele familii ale multor studen]i din Bucure[ti. dup\ vara lui 1968. prezentat\ ca ziua Z a unei insurec]ii populare comuniste care nu a avut loc niciodat\ `n realitate. rom=nii care s-au `n[elat sau au fost `n[ela]i `n 1968. Este `nc\ [i mai frig `n Moldova. la sf`r[itul lui octombrie [i `nceputul lui noiembrie 1956. Nici o critic\ sau autocritic\ `n acest gen de expuneri. Nicolae Ceau[escu. Tezele preg\tirii celui de-al XIV-lea congres al Partidului s`nt publicate pe larg p`n\ [i `n paginile revistelor literare precum Rom=nia literar\ din 6 iulie 1989. se `nscriu `n partid. Este un popor obosit. `n ilegalitate `n Rom=nia din 1924. ea lanseaz\ un nume care circul\ la Bucure[ti. `n lunile care urmeaz\ zilelor din decembrie. Trebuie s\ prive[ti cu mult\ aten]ie pentru a distinge pe fotografiile `n albnegru. `nainte de 1989. se amuz\ retrospectiv c`nd `[i aminte[te `nceputul anului universitar `n 1989. uita]i. [iruri de copii `n costume populare oferind flori Elenei. noiembrie 1989: nu se `nt`mpl\ nimic CATHERINE DURANDIN (fragment din volumul: Catherine Durandin & Zoe Petre. Sistematizarea – pe larg explicat\ [i comentat\ pozitiv `n presa de partid – este o etap\ spre realizarea Omului Nou. Povestirea antropologului Irina Nicolau. Autoarea acestor r`nduri nu a `nt`lnit niciodat\. mic de statur\. care ia public pozi]ie `mpotriva interven]iei Pactului de la Var[ovia la Praga.“ Oficial. c\ aveam foarte mult timp. interoga]i [i condamna]i. Ace[tia `[i vor face brusc apari]ia dup\ zilele din decembrie 1989. referitor la presta]ia de neuitat a unui grup folcloric rom=nesc din Curtea de Arge[. L’Harmattan. `n vizit\ la Bistri]a N\s\ud. Rom=nia comunism“. astfel `nc`t intelectualii ie[i]i din `nchisorile comuniste. `n ultimul an la facultatea de istorie. Nici un r`nd despre evenimentele de la Berlin `n presa de partid. plin de ]es\turi populare [i covoare `ngr\m\dite unele peste altele. la Paris. Nimeni nu vorbe[te despre orfelinatele unde. m\ obsedeaz\. Budapesta [i Var[ovia. Nicolae [i Elena pun la Bucure[ti piatra de temelie a Centrului Na]ional de Crea]ie [i Cultur\ Socialist\ C`ntarea Rom=niei. ea poveste[te cum se culca ghemuit\ `n patul rece [i `nchidea ochii. dec`t o iluzie. A[adar. pentru a distruge tradi]ia [i a impune `n grab\ modernitatea. `n spatele cuv`ntului „pneumonie“ se ascunde `n realitate sida. `n splendoarea unei veri c\lduroase. de care beneficia din 1975. gri `n realitate (h`rtia e de foarte proast\ calitate). pre[edintele Republicii Populare Mozambic vine la Bucure[ti. „Ceau[escu eroism. s\ adaug notele. la mijlocul lui noiembrie. cu frazele consacrate cu prilejul plec\rii de la aeroportul din Bucure[ti [i de `nt`mpinare la `ntoarcere. S`nt din Bucure[ti sau din provincie. cu bra]ele scurte at`rn`nd [i cu acel sur`s piezi[ [i `ncremenit. aliat cu Hitler `n r\zboiul `mpotriva URSS. pre[edintele Bush. cercet\toare `n sociologie. au luptat cu arma `n m`n\. a apar]inut regelui [i anturajului s\u militar.

datorit\ `ncrederii totale din partea sovieticilor. s\ recite lec]iile de democra]ie [i economie de pia]\. Astfel. Alexandru B`rl\deanu. parfumuri. `mpotriva vechilor militan]i. pe trotuarul de vizavi trecea un agent de Securitate… Apostol ar fi avut atunci ideea neinspirat\ da a-l contacta pe Silviu Brucan. `n lipsa unei defini]ii adecvate – grev\. El este convins c\ Gorbaciov merge pe un drum gre[it. ~ntors `n Rom=nia. Tonul scrisorii era amenin]\tor. romancierul Paul Goma a fost amenin]at. de[i prezen]i. Al\turi de ei. la `ntoarcerea `n Rom=nia. el `nsu[i era `n contact cu Virgil M\gureanu [i c\ autorii Scrisorii nu aveau leg\tur\ cu structurile active ale Partidului. Partidul nu va putea renun]a la r\spunderea sa revolu]ionar\. S-au `nt`lnit cu ocazia vizitei acestuia din urm\ la Bucure[ti. P`rvulescu are curaj: a „f\cut“ revolu]ia din 1917 – 1918. Cartierul este supravegheat cu stricte]e. s\ cear\ p`ine [i s\ strige: „Jos Ceau[escu“. Scrisoarea cuprinde cinci puncte care denun]\ politica de sistematizare a satelor. {i str\inii? ~n noiembrie 1989. s`nt contestate de un alt semnatar. M\gureanu. Faptul c\ presa occidental\ exprim\ critici violente la adresa lui Ceau[escu. un Petre Roman nu erau printre semnatarii scrisorii celor {ase – `nc`t erau complet inofensive? A dorit s\ cread\ c\ poporul s\u `l sus]inea `n ap\rarea patriei socialiste a[a cum `l sus]inuse `n august 1968? Moment straniu care a fascinat pe observatorii situa]iei din Rom=nia `n prim\vara lui 1989 [i care. Congresul se desf\[oar\ `n enorma cl\dire construit\ la sf`r[itul anilor 1950. Circula]ia este interzis\ vehiculelor f\r\ autoriza]ie special\. fost ambasador al Rom=niei la Paris `n perioada 1977-1982. ~n sf`r[it. r\spunde de `nv\]\m`ntul militar [i conduce Institutul de Teorie Militar\. non interven]ia este sf`nt\. Ceea ce ar trebui s\ `nsemne [i s\ confirme c\ leg\turile s`nt str`nse `ntre Securitate [i KGB. ini]iativa i-ar reveni. publicat la Bucure[ti `n 1997. Veteranii. ader\ cu o sinceritate `nc\p\]`nat\ la ceea ce spune. a deciziilor sale considerate ca fiind nebune[ti. fost redactor [ef la Sc`nteia. semnat de [ase demnitari. sub privirea foarte `ng\duitoare a doi diploma]i occidentali. Se vor revedea la Moscova. Crede. `mpotriva intelectualilor. circul\ `n Occident un document provenit din Rom=nia. s\ se aminteasc\ trecutul [i existen]a unui aparat de opresiune tentacular…“ Popula]ia e `nc\tu[at\ `n problemele obsedante ale vie]ii cotidiene: magazinele s`nt goale. Toate ma[inile str\ine sau rom=ne[ti `nmatriculate `n provincie s`nt sistematic controlate. `ntr-un fel de complicitate cu partenerii s\i de la Londra [i Washington. `l considera un fals ilegalist. Tr\ie[te `ntr-o lume care se pr\bu[e[te f\r\ s\-[i dea seama. Brucan `i cheam\ la domiciliul s\u pe coresponden]ii BBC pentru a face o declara]ie foarte ferm\: puterea trebuia s\ aleag\ `ntre reprimarea masiv\ sau satisfacerea revendic\rilor legitime ale popula]iei. La Washington se `mprietenise cu ambasadorul Uniunii Sovietice. Din partea unui vechi ilegalist. ca un semn premerg\tor al c\derii regimului. abia luminate. subliniind necesitatea unor schimb\ri profunde [i importante `n socialismul de azi. impuse unei popula]ii strivite de o propagand\ intensiv\. o critic\ violent\ la adresa sa. unii martori vorbesc de sute de r\ni]i [i doi mor]i dintre for]ele de ordine. este frig. au existat martori care au vorbit la AFP la Viena. Era prea t`rziu: `n ciuda eforturilor autorit\]ilor de a bloca informa]ia. nu-[i va abandona misiunea istoric\… Nicolae a cunoscut destule crize. Este sigur de el. a evadat [i s-a refugiat `n URSS. b\tr`nii demnitari dezam\gi]i. `n mai 1987. `n timpul manifesta]iilor. Doi ani mai devreme. Are [i alia]i: [eful partidului bulgar. Ceau[escu este sigur de anturajul s\u. dialogurile din interior. Serviciul Rom=n de Informa]ii Interne de la Bucure[ti… Aceast\ atmosfer\. control`nd cu mult\ aten]ie activit\]ile Ministerului de Interne. care nu `l atingeau? Pentru Nicolae Ceau[escu. `n limba rom=n\. pe termen foarte scurt. Ceau[escu a `mb\tr`nit [i nu mai sesizeaz\ minciunile curtezanilor s\i. comuni[tii anilor 1950 – 1960 nu `l deranjau. s\ distrug\ portretele lui Ceau[escu. n\scut `n 1895. „Inginera Elena Ceau[escu“ conduce [i Consiliul Na]ional al {tiin]ei [i ~nv\]\m`ntului. Jivkov. Unii dintre ei s`nt cunoscu]i pentru o lung\ carier\ comunist\. Gorbaciov ar fi fost ferm: nu va avea loc o interven]ie sovietic\ `n problemele interne rom=ne[ti. circul\ zvonuri potrivit c\rora Brucan a f\cut o `n]elegere cu Ceau[escu ca s\ ob]in\ pa[aportul. Brucan sose[te `n Rom=nia de la Viena. La r`ndul lor. Iliescu spune c\. dup\ ziua de duminic\ 15 noiembrie. acesta era pe atunci profesor la Institutul de partid „{tefan Gheorghiu“ din Bucure[ti: post de prestigiu datorit\ c\ruia va face parte – ca din `nt`mplare – din tribunalul `nfiin]at pentru judecarea [i executarea so]ilor Ceau[escu la T`rgovi[te. Ceea ce s-a numit „evenimentele de la Bra[ov“. Aceste deplas\ri ar fi urm\rite `ndeaproape de contactele americane [i britanice ale lui Brucan la Bucure[ti… Potrivit povestirii acestui c\l\tor. reflecta asupra reformei socialismului cu vechiul s\u prieten Apostol. ~ntreb\ri… O `ntrebare r\mas\ f\r\ r\spuns este urm\toarea: la ce dat\ exact. El ar fi pus la punct acest plan `mpreun\ cu Apostol [i B`rl\deanu. Era `n 1988: B`rl\deanu vorbea. ora[ industrial. Momentul Bra[ov a fost considerat. cum se explic\ faptul c\ Ceau[escu nu a reac]ionat mai ferm atunci c`nd.timpul. apoi `n anii ’60. el reaminte[te „necesitatea imperioas\ de a ap\ra integritatea [i independen]a Rom=niei“. comuni[tii iugoslavi adreseaz\ Bucure[tiului un mesaj. TIMPUL turajul lui Ceau[escu [i-au schimbat pozi]ia. Ion Iliescu. controleaz\ publica]iile privind istoria armatei rom=ne [i istoria Pactului de la Var[ovia. A ini]iat o nou\ epoc\. E destul s\ amintim c\ dup\ ce s-a adresat lui Ceau[escu `n 1977 cu at`ta `ndr\zneal\. `n 1977. acest ata[ament fa]\ de Moscova pare plauzibil. la acest sf`r[it de noiembrie 1989. A[a cum va explica Virgil M\gureanu unui jurnalist de la l’Express `n 1997: „Orizontul spiritual era redus la c`teva lozinci primitive. Comuni[tii italieni [i maghiari nu s-au deplasat. ar fi declarat el lui Silviu Brucan. infirm\ versiunea avansat\ de Silviu Brucan: ini]iativa unui opozi]ii fa]\ de Ceau[escu.Istorie recent\ Circul\ diferite zvonuri: `n subsolul cl\dirii. disiden]ii nu erau dec`t ni[te tr\d\tori. Acest document se `nscrie `ntr-un lung [i surprinz\tor scenariu de complot… Textul – o scrisoare `n tradi]ia scrisorilor adresate conducerii partidului de c\tre Vaclav Havel. `n num\rul din 22 martie 1989. apartamentele ne`nc\lzite. prin curier diplomatic. Era suficient. Silviu Brucan avea o mare influen]\: fusese un apropiat al multor tovar\[i prin func]ia sa de redactor [ef al ziarului Sc`nteia. un Mihai E. S\ fi crezut Ceau[escu [i s\ se fi sprijinit pe atotputernicia [i loaialitatea serviciilor de Securitate? Unul dintre fra]ii s\i. Cea[escu `l cuno[tea pe P`rvulescu. Este foarte ciudat c\ Ceau[escu [i clanul s\u nu au luat `n considerare pericolul pe care `l reprezenta acest mesaj. Ceau[escu. la Bucure[ti. Curge deja s`nge `n Rom=nia: potrivit cotidianului Libération din 23 noiembrie 1987. amenin]are pe care o consider\ ca venind din exterior. La Bucure[ti. consilier politic la ambasada Statelor Unite! La Washington. `mpreun\ cu Editura Militar\. `n aparen]\ lini[tit\. S\ fi crezut Nicolae c\ opozi]iile exprimate erau at`t de divizate – un Ion Iliescu. prin con]inutul s\u [i prin faptul c\ circula. general locotenent. a regimului s\u. delega]iile comuniste str\ine nu s`nt numeroase. pentru a ne „tr\da pe to]i“… Potrivit lui 13 B`rl\deanu. a condus. `n noiembrie 1987. Este greu de restabilit adev\rul: la Bucure[ti. Este oprit la frontier\. gorbaciovienii ambi]io[i ca Ion Iliescu. ]ine un discurs de [ase ore. ~n fa]a amenin]\rii care-l `ncercuie[te. membru al Securit\]ii. Manifesta]iile au fost reprimate de for]ele de mili]ie [i de unit\]ile militare de blindate care au ocupat centrul ora[ului. numai rom=nii care ascultau pe ascuns BBC-ul erau informa]i de existen]a acestei scrisori a celor {ase.“ Gorbaciov s-ar fi angajat s\ g\seasc\ o solu]ie pentru ca via]a lui Silviu Brucan s\ nu fie `n pericol. ap\ruser\ totu[i mi[c\ri de revolt\. Aceast\ aluzie la Rom=nia ca ]ar\ european\ pare a fi un ecou al temei Europa Cas\ Comun\. tovar\[ul P`rvulescu ar fi acceptat s\ semneze. lansat\ de Gorbaciov din 1986/1987. Alexandru B`rl\deanu. ex-consiliera pre[edintelui Emil Constantinescu. nu erau periculo[i. Unii reprezentan]i par nemul]umi]i: este cazul comuni[tilor francezi care. dar acesta din urm\ nu a confirmat c\ l-ar fi primit pe Brucan `n timpul [ederii sale la Moscova: Brucan i-ar fi transmis doar un memorandum. contactele cu str\inii din Occident [i din URSS care se desf\[oar\ `n culisele puterii. nerespectarea acordurilor semnate la Helsinki cu privire la Drepturile Omului. aproape pustii `n timpul zilei. textul subliniaz\ caracterul catastrofal [i nelini[titor al degrad\rii pozi]iei interna]ionale a Rom=niei. de so]ia sa omniprezent\ [i puternic\. un comunist remarcat de anali[tii occidentali pentru a fi criticat politica lui Ceau[escu `n 1979. rivalit\]i [i perspective contradictorii ale semnatarilor Scrisorii? ~n cazul `n care Conduc\torul ar fi aflat ceva despre aceast\ poveste. cu inten]ia de a urma linia evolu]iei reformatoare [i a valorilor umaniste promovate de perestroika lui Gorbaciov i-ar apar]ine lui. B`rl\deanu. exprim\ rezerve fa]\ de atitudinea partidului rom=n. c\ avusese o lic\rire de speran]\. Thomas Simmons. promovat `n 1965 [i I. c`]iva studen]i din Bra[ov [i din Sibiu raliindu-se manifestan]ilor. prim secretar al Comitetului Central `n perioada 1955-1961. revolt\ muncitoreasc\ – a fost comentat pe larg de Radio Europa Liber\. ciorapi de bun\ calitate. Ionescu – vor fi c`]iva ani mai t`rziu al\turi de Ion Iliescu. Ceau[escu nu abandoneaz\ limba de lemn `nv\]at\ de mai bine de patruzeci de ani. ocup`nd posturi cheie `n Serviciile de Informa]ii [i `n armat\… Ideologi dar foarte pragmatici. Amenin]area exist\: Ceau[escu refuz\ s\ se supun\ [i ac]ioneaz\. Este gata s\ consolideze capacitatea de ap\rare a ]\rii. C\ Rom=nia e mai avansat\ dec`t ]ara sor\ sovietic\. Fiul s\u. gelozii. supraveghea]i de Securitate. un veteran. `n prim\vara lui 1989. ei se pierd `n acest peisaj de parcuri cam reci deja toamna. cu care s-a `nt`lnit pe 8 octombrie. Dobr`nin. Ceau[escu tr\ie[te r\zboiul rece ca un stalinist. Constantin P`rvulescu. `n care Rom=nia este membr\ de la `nfiin]area Pactului. Doar zvonuri? O imagine [ocant\ a subsolurilor prin care se r\sp`ndesc tovar\[ii `n timp ce [eful cere cu glas tun\tor str`ngerea r`ndurilor. Asupra chestiunii r\sturn\rii lui Ceau[escu. Kirk [i Hugh Arbuthnott… Povestirea lui Brucan este rocambolesc\. recunoa[te c\ a fost impresionat\. ~n jur de dou\ – trei mii de muncitori de la uzinele „Tractorul“ [i „Steagul ro[u“ `ndr\zniser\ s\ opreasc\ lucrul. el ar fi avut o `ntrevedere `ndelungat\ cu Gorbaciov. la Curtici. pe unde trecuse dup\ sejurul la Moscova. unii delega]i ar comercializa la negru obiecte de lux. sau de scriitorul rom=n Paul Goma lui Ceau[escu. ace[ti oameni vor [ti s\ se adapteze. Delega]ia Partidului Comunist Francez are sarcina de a atrage aten]ia partidului rom=n asupra „gravelor divergen]e `n privin]a respect\rii Drepturilor Omului precum [i asupra concep]iei `ns\[i a socialismului“. Presa rom=neasc\ s-a gr\bit s\ demonstreze c\ Rom=nia f\cuse restructurarea. Popula]ia este `n marea ei majoritate paralizat\. Cea mai grav\ a fost cea din august 1968. R\ceanu. a intrat `n partid de la `nfiin]are. Bra[ov 1987. Spaima `n prag de iarn\ blocheaz\ energiile de ani buni. sau c\ ar fi fugit din ]ar\ [i nu se va mai `ntoarce. sub egida ambasadei Statelor Unite unde se gr\bise s\ se duc\. putea sta lini[tit. [tia c\ acesta nu `l suport\. ex favorit al lui Ceau[escu. nerenun]`nd la obiectivele [i metodele socialismului. Zoe Petre. a fost arestat `n 1930. Andru]a. ~n acest timp. perestroika `nc\ de la `nceputul anilor 1980. B\tr`nii domni rom=ni. Tulbur\rile de la Bra[ov nu conduc la un proiect alternativ [i e departe de a-l r\sturna pe Ceau[escu.ro Traducere de Marina Mure[anu Ionescu iunie 2010 . Are grij\ de supravegherea frontierelor. `ntre 1990 – iunie 1997. amintirile celui mai vorb\re] dintre ei. ambasadorii Statelor Unite [i al Marii Britanii. A doua zi diminea]\ este expediat la Bucure[ti. distorsionarea rolului Securit\]ii care ac]ioneaz\ `mpotriva drepturilor muncitorilor. o persoan\ [tears\. Un mesaj surprinz\tor. Ostilitatea lag\rului capitalist este elementul generator al r\zboiului rece. dar cu o condi]ie: ca faimoasa Scrisoare s\ apar\ mai `nt`i `n Pravda. nemaifiindu-i fideli. Silviu Brucan. fost membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central. Lupta. ~n fapt. entuziasmat de proiectul scrisorii. Ceilal]i semnatari ai mesajului: Corneliu M\nescu. explic\ `ntr-un mod tragic [i sumbru ritualul persistent care triumf\ cu ocazia celui de-al XIV-lea congres. `n martie 1989. Pe partea cealalt\. c`nd copiii s`nt la [coal\. de familia sa. care nu se mai aflau `n primele r`nduri ale nomenclaturi[tilor s\i? ~i frecventase totu[i la `nceputul propriei sale cariere. Unul dintre fra]ii s\i. supravie]uitori cvasi-dec\zu]i. La Paris. Dup\ unii autori se prefigureaz\ atunci o alian]\ `ntre muncitori [i studen]i. Virgil M\gureanu. Brucan poveste[te cu o mul]ime de detalii conversa]ia sa cu Gorbaciov. `n studiile de dup\ 1989. Silviu Brucan pleac\ de la Washington la Londra `n noiembrie 1988. Un corespondent BBC a lansat cifra de dou\ sute de arest\ri. el a transmis. Cei doi vechi militan]i au reafirmat cu aceast\ ocazie necesitatea de a `nt\ri solidaritatea socialist\. vechii tovar\[i afirm`nd c\ s-au hot\r`t s\ vorbeasc\ `nainte de a fi prea t`rziu. adept al unei linii permisive `n privin]a ]\rilor surori. la acea epoc\. S\ fi cunoscut Ceau[escu aceste divergen]e. lovit de Securitate [i obligat s\ ia drumul exilului. `n imediata apropiere a capitalei. surprinde `nc\: m\rturiile a posteriori ale diver[ilor autori ai acestei scrisori difer\ unele de altele. precum Gheorghe Apostol. pentru integrarea Rom=niei `n NATO. cu trei pauze. El prezint\ un Gorbaciov prudent. Nu se pune problema s\-[i schimbe direc]ia: Ceau[escu `i condamn\ cu fermitate pe acei conduc\tori din est care vor s\ se `ndrepte spre capitalism. `ntr-o carte de interviuri publicat\ la Bucure[ti `n 1989. Silviu Brucan. S\ nu fi avut Ceau[escu dec`t dispre] fa]\ de aceste personalit\]i `n v`rst\. converseaz\ plimb`ndu-se `ntr-un parc. `n prim\vara lui 1989. Este singur. pare un lucru firesc. {i B`rl\deanu ajunge s\ afirme c\ nu a existat o scrisoare a celor {ase! Pur [i simplu un mod al lui Brucan de a se erija `n creier al revolu]iei. El ap\rea atunci `n Rom=nia ca un tr\d\tor care `[i abandoneaz\ patria. La Bucure[ti fusese aproape zece ani vecin cu familia Ceau[escu. cu scuzele colonelului comandant al frontierei. dar nimic mai mult. ajung`nd p`n\ la sediul Partidului. pentru a colabora cu Ion Iliescu? ~n al doilea r`nd. Ceau[escu construise o ascensiune. `ntr-un lung interviu acordat Laviniei Betea. conducea echipele de antrenament ale trupelor de Securitate de la B\neasa. pentru a `ntre]ine frica. Silviu Brucan a reu[it s\ ob]in\ o viz\ [i un pa[aport pentru a merge la Washington [i a fi primit la Departamentul de Stat. C`t despre V. Nicu. fost ambasador rom=n la ONU. `mp\rt\[e[te o apreciere similar\ a situa]iei `n interviurile acordate analistului rom=no-american V. S\ fi fost re]elele sovietice `n Rom=nia at`t de puternice `nc`t s\ fi putut influen]a vama de la Curtici? Silviu Brucan e un excelent povestitor. general locotenent Ilie Ceau[escu. Semnatarii dezaprob\ consecin]ele nefaste ale unei planific\ri prost organizate. Ace[ti doi b\tr`ni domni s`nt `ns\ periculo[i. `nainte de a ajunge la Moscova. pe 5 decembrie 1989. prin intermediul lui Michael Parmley. la reuniunea ]\rilor partenere `n Pactul de la Var[ovia. Silviu Brucan `l va `nt`lni pe asistentul Secretarului de Stat pentru afaceri est europene. Potrivit versiunii lui Silviu Brucan. cur`nd plasat `n centrul evenimentelor din decembrie [i mai t`rziu `n centrul vie]ii politice a ]\rii ca viitor pre[edinte din 1990. pe terenurile confiscate din gr\dinile fostului palat regal al regelui Mihai. Memo. ceea ce explic\ faptul c\ ace[tia nu l-au abordat. Autorii scrisorii `[i exprim\ ferm convingerea c\ Rom=nia este [i r\m`ne o ]ar\ european\. un text provizoriu al scrisorii la Departamentul de Stat. ~ntrebat\ ce amintiri p\streaz\ despre acest moment. tot `n prim\vara lui 1977 – `[i face apari]ia prin serviciile de la BBC. aceast\ scrisoare circul\ prin intermediul unei reviste a exilului liberal. care. este [eful organiza]iilor de tineret ale partidului [i conduce jude]ul Sibiu. dup\ o important\ conferin]\ ]inut\ la Institutul de Economie din Moscova. `n timp ce B`rl\deanu considera c\ nu erau destui semnatari pentru o eventual\ scrisoare [i c\ nu trebuiau periclita]i primii pa[i ai unei contest\ri deschise `naintea celui deal XIV-lea congres al Partidului. `n perioada `n care la conducerea Partidului se afla GheorghiuDej. Este `n fruntea partidului din 1965. cu peste cincisprezece ani mai t`rziu. „Pentru mine. cu o carier\ de ilegalist sinuoas\. s\ ias\ `n strad\. `n 1955. din care personalit\]ile cele mai oportuniste – un Ioan Talpe[. va deveni [eful Comisiei de control a Partidului. pe c`nd era un t`n\r activist. `n timp ce se plimbau pe strad\. debarcat din trenul de Bucure[ti [i re]inut o noapte `ntr-un hol de gar\ pustie. a existat un film de amator finlandez. afirm`nd astfel profundul lor dezacord cu elogiile publicate de Sc`nteia. `n timp ce la universitatea din Bucure[ti ar fi domnit tensiunea. aceste persoane din anwww. Tism\neanu. S\ nu fi v\zut [eful statului rom=n `n aceast\ form\ de exprimare a criticii dec`t o reminiscen]\ a scrisorilor deschise ale disiden]ilor din 1977. la Bra[ov. s\-[i schimbe limbajul de lemn. manifesta]ie.

~n luna iulie a aceluia[i an. P`n\ `n toamna lui 2008 (c`nd a fost recunoscut oficial). las\ pu]in loc pentru interpretare – [i chiar. Contra-argumentul s\u este c\ `n perioada victorian\. at`t evreii. `n 1982. care se `nt`lnesc o dat\ pe lun\. de principiile canonice islamice: scopul lor este promovarea bun\st\rii umane. un musulman britanic intervievat de BBC. cum se poate justifica existen]a mai multor sisteme legale. c`t [i musulmanii au propriul lor sistem de justi]ie – Beth Din. „The Guardian“ dedica principalul articol din revista sa s\pt\m`nal\ unei scriitoare de origine somalez\. Este vorba despre descoperirea faptului c\ tribunalele Sharia au statut de cur]i de arbitraj. ci valori contextuale adoptate la un moment istoric sau altul. Milioane de oameni cu principii [i credin]e contradictorii se `nt`lnesc [i trebuie s\ convie]uiasc\. The Guardian. care i-a permis ob]inerea recunoa[terii oficiale. `n pu]inele ocazii c`nd este folosit\. 1 Ayaan Hirsi Ali. La fel de controversate s`nt [i prescrip]iile cu privire la codul vestimentar feminin [i faptul c\ un b\rbat poate avea oric`te so]ii. c\s\torie [i activit\]i social-comerciale). deoarece Sharia guverneaz\ toate aspectele vie]ii musulmane. „Acesta este pre]ul pe care trebuie s\-l pl\tesc pentru c\ am abandonat islamismul [i am vorbit liber. London. R\spunsul direct este c\ e mai bine dec`t s\ fii mort. care trateaz\ foarte diferit situa]ii extrem de serioase pentru via]a persoanelor din cadrul aceleia[i comunit\]i? Referin]e Daily Mail. iar pe de alta. sheikul Faiz-ul-Aqtab Siddiqi. blam`nd mass-media occidental\ pentru exagerare [i chiar informare [i interpretare gre[it\. Sediul lor juridic este Consiliul Islamic Sharia. Ironia face c\ tocmai Osama bin Laden m-a f\cut s\ v\d realitatea. at`t de importante `n orice sistem democratic. o dat\ ce ambele p\r]i implicate `n proces s`nt de acord s\ `[i supun\ cazul unei cur]i Sharia (cu alte cuvinte. ceea ce le permite s\ func]ioneze legal. ca atare. c`t [i `n cea iunie 2010 www. P`n\ `n vara anului trecut. cit. am realizat c\ nu mai fusesem un musulman de mult\ vreme“. Subiectul este discutat ad nauseam. De asemenea. chestiunea comunic\rii inter-confesionale [i inter-culturale este esen]ial\. c`t [i `n acelea social-juridice. pentru comunicare. „Sharia“ `nseamn\ „surs\ de ap\ `n de[ert“. Atare bun\stare are la baz\. Pentru milioane de credincio[i. Ambele s`nt tolerate [i aplicate (`n sfera civil\. a[adar. fost ministru `n Olanda. ca traduc\tor olandez-somalez. Simon & Schuster. Exemplele cele mai cunoscute s`nt pedepse precum amputarea m`inii (pentru furt) sau lapidare (pentru adulter). cu doi ani `n urm\ (`nainte de recunoa[terea oficial\ a sistemului de justi]ie Sharia). este vorba de un sistem religiosjuridic extrem de controversat. folosit. {i de fapt. care pentru credincio[ii musulmani au putere de lege. oprimarea femeilor [i lipsa libert\]ii individuale. eventual. care coordoneaz\ [i supravegheaz\ activit\]ile cur]ilor de justi]ie Sharia din `ntreaga ]ar\. Deciziile s`nt luate de imami. The Sunday Times. Nomad: A Personal Journey Through the Clash of Civilisations. ~n februarie. la `nchisoare. sis- ~ntre credin]\ [i justi]ie Pe malul Tamisei. De aceea. Diferi]i reprezentan]i ai comunit\]ii islamice ofer\ variate r\spunsuri – cele mai multe. ~n urma recunoa[terii oficiale. Unul dintre subiectele cele mai controversate `n acest mediu multicultural este acela al interferen]ei dintre credin]\ [i justi]ie. De [ase ani `ncoace. pe de o parte. 4/07/2009. care pentru mine reprezint\ restric]iile mentale [i fizice pe care at`tea femei musulmane le au de `ndurat“. 2010. am `nt`lnit mul]i musulmani `n situa]ii dificile: `n aziluri pentru femei b\tute. refuz\ s\ accepte ideea c\ unele din principiile [i practicile Sharia s`nt inacceptabile pentru majoritatea membrilor comunit\]ilor occidentale. S`nt `ntrebat\ adesea cum este s\ tr\ie[ti cu bodyguarzi `n jurul t\u. Chestiunea recunoa[terii oficiale [i aplic\rii sistemului juridic Sharia `n Marea Britanie r\m`ne una extrem de controversat\. sau faptul c\ un b\rbat poate pune cap\t oric`nd unei c\s\torii. Pentru asigurarea dialogului social [i interconfesional. se desf\[oar\ `ntr-un mod diferit de cel prezent `n imaginarul colectiv: acuzatul este ucis prin decapitare. Autorul consider\ aceast\ modalitate „mai pu]in barbar\ dec`t scaunul electric“. Hasan. `n acest caz. sistemul are putere de aplicabilitate legal\ – cu alte cuvinte. judec\torii recurg la analogii cu situa]ii solu]ionate `n aceste dou\ surse fundamentale. cu at`t mai bine. Sharia nu este doar un cod juridic. Dup\ 11 septembrie. de pild\. independent. pentru islamici. 14/09/2008. Maqsood. 26. leaderul tribunalului musulman de care apar]in toate cur]ile juridice Sharia a dezv\luit mecanismul tehnic legal. `ns\. `n „The Guardian Weekend“. care s`nt sursele r\ului [i cum le putem `nl\tura. care ar provoca o suferin]\ `ndelungat\). Ayaan Hirsi Ali este `nso]it\ permanent de un bodyguard.14 TIMPUL Coresponden]\ de pe Tamisa „Spiritul“ legii? ANA-MARIA PASCAL Cu o lun\ `n urm\. ace[ti oameni simt nevoia unei coeren]e `ntre sistemul lor de credin]e [i principiile moral-juridice ale comunit\]ii `n care tr\iesc. are un sens larg. at`t `n mediile islamice ([i. e mai bine dec`t s\ por]i batic sau voal. Spiritul [i legea Tradus literal. La r`ndul s\u. a[adar. 22. Majoritatea acestora implic\ situa]ii de divor] [i dispute financiare. f\r\ a face at`ta caz de drepturile individului (Daily Mail. dintr-o singur\ mi[care. pe c`nd o femeie are nevoie de o decizie judec\toreasc\ dificil de ob]inut. numite fatwa. Activit\]ile aferente constau din analiza cazurilor (de ordin civil) [i luarea unor decizii juridic-religioase. Este interesant de observat procesul care a dus la recunoa[terea oficial\ a sistemului Sharia `n Marea Britanie.2 Cum s\ cl\de[ti un dialog inter-confesional pe baza acestui tip de afirma]ii? Ce argumente ai putea s\ invoci pentru a-l convinge pe Cel\lalt (de orice religie ar fi el) s\ mai stea de vorb\ cu tine [i. mul]i dintre cet\]enii s\i nu respect\ sistemul juridic britanic [i. Pentru mine. `n diferite ora[e (principalul sediu este la Londra). Practic. `n Statele Unite (3/09/2009). ~ntradev\r. ~n septembrie 2008.1 Noul ei roman. afilierile religioase [i principiile morale personale. un `nv\]at n\scut `n Pakistan [i care tr\ie[te `n Marea Britanie din anii 60. nu doar pe acelea de ordin legal.ro . cele mai controversate principii islamice privesc inegalitatea dintre sexe [i cruzimea pedepselor. ar fi mai bine s\ li se dea posibilitatea de a practica un sistem legal compatibil cu principiile credin]ei lor. Rowan Williams. `n democra]iile moderne. multe personalit\]i respectate at`t `n sfera cultural-religioas\. drepturile omului nu s`nt un dat fundamental. de c\tre Dr. Dar chestiunea r\m`ne una controversat\. 8/05/2010. datorit\ faptului c\ multe din principiile [i practicile lui s`nt percepute de c\tre britanici ca fiind ireconciliabile cu drepturile fundamentale ale omului. britanicii aplicau principiile Sharia. Al]ii (printre care [i arhiepiscopul de Canterbury) consider\ c\ un atare pluralism „ajut\ la men]inerea coeziunii sociale“ [i c\ ideea de a avea „o lege pentru to]i“ este una periculoas\. Nu mul]i credincio[i (fie ei musulmani. respectiv Sharia. Problema este c\. at`t `n ce prive[te detaliile [i consecin]ele celor dou\ sisteme juridice paralele cu sistemul oficial. Actualmente exist\ 12 asemenea cur]i sau consilii. Este riscul pe care [i-l asum\ orice polemist care adopt\ pozi]ii extreme: acela de a ajunge s\ vorbe[ti de unul singur. p. Sursele ei s`nt cuv`ntul [i exemplul profetului (Coranul [i Sunnah).W. 8/05/2010. Anul decisiv a fost 2008. Sarfraz Sarwar. este un mod de via]\ – [i singura cale sigur\ spre `mplinirea scopului vie]ii spirituale. `n]eleas\ `n primul r`nd `n sens spiritual [i doar secundar. c`t [i `n privin]a legitimit\]ii lor propriu-zise. folosit `n leg\tur\ cu aplicarea principiilor juridice islamice. cre[tini. Arhiepiscopul de Canterbury. de pild\. acest lucru a `nsemnat c\ nu mai puteam fi un musulman. c\ Marea Britanie trebuie s\ accepte realitatea – anume. religioase). Am studiat Coranul [i am `n]eles c\ a[a este. Termenul de „justi]ie“. Filosofia aflat\ la baza sistemului Sharia ]ine. Nomad: A Personal Journey Through the Clash of Civilisations. iar `n cazurile `n care acestea nu ofer\ suficient\ l\murire. s\ c\uta]i `mpreun\ solu]ii comune la probleme controversate – de genul. Printre men]iunile sale se num\r\ [i aceea cu privire la existen]a de peste un secol a cur]ilor evreie[ti `n Marea Britanie. 4/07/2009). semnifica]ia evident\ fiind aceea c\ Sharia constituie sursa `ntregii vie]i spirituale. `n vreme ce femeile trebuie s\ `[i dedice via]a unui singur b\rbat. ulterior. faptul c\. datorit\ afilierii lor religioase. sau de alt\ confesiune) s`nt dispu[i s\ intre `ntr-o dezbatere ini]iat\ `n termeni precum: „~n timpul studen]iei [i.timpul. sau care este r\spunsul legal cel mai potrivit la acte de criminalitate? juridic\ sau a reformelor social-politice adopt\ modalit\]i de exprimare mai temperate dec`t a celebrei scriitoare somaleze. se `nregistraser\ 7000 de cazuri decise `n tribunale Sharia. cu ajutorul unei singure pietre uria[e (nu prin aruncarea multor pietre. aceste dou\ domenii nu s`nt at`t de distincte (sau separate) precum le vedem noi. `ns\. sau principii cum ar fi acela c\ prezen]a unui b\rbat drept martor conteaz\ c`t aceea a dou\ femei. leaderul institu]iei judec\tore[ti Lord Phillips a reiterat sugestia c\ sistemul Sharia ar putea fi folosit `n Marea Britanie pentru solu]ionarea unor dispute matrimoniale [i financiare. iar 90% s`nt ini]iate de femei. mul]i s`nt de p\rere. „nevoile [i confortul“ oamenilor `n via]a de fiecare zi. R. Pentru el. cei care ader\ la el [i se prezint\ `n fa]a unui tribunal Sharia s`nt obliga]i s\ respecte deciziile luate `n cadrul acestuia. sau „calea clar\ c\tre ap\“. temul func]iona pe baza unui acord voluntar al celor implica]i. Sharia `n Marea Britanie Sistemul Sharia a fost introdus pe insula britanic\. ve]i spune: cu c`t mai mult pluralism [i flexibilitate (`n plan legal. iar apari]iile ei publice s`nt precedate de am\nun]ite exerci]ii pentru asigurarea securit\]ii personale. Toate bune [i frumoase. `nc\. leaderul unui centru islamic din Basildon (sud-estul Marii Britanii). Dar niciodat\ nu am f\cut leg\tura dintre credin]a lor islamic\ [i s\r\cia lor. recunosc autoritatea acesteia). „necesit\]ile“ vie]ii spirituale (principiile islamice cu privire la practica religioas\.. p. drept confort [i siguran]\ material\. L\s`nd la o parte. Arhiepiscopul de Canterbury (o figur\ central\ `n cadrul Bisericii Anglicane) a dat un interviu la radio 4 (unul din principalele canale radio de pe insul\) cu privire la necesitatea [i chiar inevitabilitatea introducerii legilor Sharia `n Anglia. actualmente rezident newyorkez [i care a devenit celebr\ datorit\ criticii sale la adresa islamismului. `n genere. Majoritatea non-musulmanilor contest\ legitimitatea existen]ei unui sistem juridic religios `n paralel cu acela de stat. ca [i `n orice alt domeniu al vie]ii sociale). 2 Ibid. explic\ faptul c\ lapidarea este foarte rar aplicat\ `n ]\rile islamice [i. mi-a fost imposibil s\-i ignor afirma]ia cu privire la leg\tura dintre uciderea celor nevinova]i (de[i necredincio[i) [i `nv\]\turile Coranului. sau `n institu]ii de `nv\]\m`nt dedicate celor cu nevoi speciale. dup\ cum [tim. spunea `ntr-un interviu. nu [i `n cea penal\) `n Marea Britanie.

`n sensul de baza. o carte despre iubire [i `ncredere. va fi mereu [antajat cu povestea necunoscu]ilor s\i p\rin]i naturali. Benjamin Constant este un critic virulent al exceselor Revolu]iei. Ca personaj politic. `n sf`r[it. nu `n ultimul r`nd. a `ncercat o apropiere fa]\ de Ludovic al XVIII-lea. ~n mai 2005. s`nt `n permanen]\ interpretate [i reinterpretate pentru a oferi noi r\spunsuri sau puncte de sprijin pentru `n]elegerea [i evaluarea unor noi evenimente. Dar aproprierea lui Burke de c\tre conservatori se face `n temeiul opozi]iei sale fa]\ de Revolu]ia francez\. personaj central din noul roman al Gabrielei Adame[teanu. Vechiul Regim. `nc`t perioada legionar\. scrierile ei au fost sau urmeaz\ s\ fie traduse. `ncarcerat [i scos din via]a public\. ca orice al]i mari g`nditori. a lui Benjamin Constant [i a lui Alexis de Tocqueville. Urm\rind-o. cunoscut cititorilor din Drumul egal al fiec\rei zile. nu este neap\rat de preferat puterii nelimitate a unui singur om. Ungaria. anvergura problematicii. A fost un critic virulent al lui Napoleon. reeditat. Editura Polirom. Romanele Drumul egal al fiec\rei zile (1975) [i Diminea]\ pierdut\ (1984) [i povestirile D\ruie[te-]i o zi de vacan]\ (1979) [i Var\-prim\var\ (1989) `i aduseser\ cele mai importante premii na]ionale. Israel. petrecut\ `n vremea comunismului rom=nesc. 2010.“ (Adriana Bittel) „Cronic\ a unei jum\t\]i de secol desf\[urate sub semnul R\ului. a sus]inut emanciparea catolicilor. o carte despre condi]ia scriitorului. dar a sus]inut `ntotdeauna pozi]ii liberale. at`t ideile lui Burke. `n plan politic. este greu de ignorat convergen]a g`ndirii lor [i mesajul eminamente liberal al acestora. Gabriela Adame[teanu [tie s\ creeze personajelor memorabile contexte propagate de la gesturi [i obiecte la realit\]i sociale [i evenimente istorice. ca redactor. el `n]elege c\ Revolu]ia din 1789 a reprezentat un amestec de idei bune [i de idei rele. dac\ trecutul e tumefiat [i `nc\rcat?“ (Ovidiu {imonca) „Provizorat e `n acela[i timp un roman de dragoste. Gabriela Adame[teanu avea `n urm\ 26 de ani de munc\ `n edituri. Ei au `ncercat s\ `n]eleag\ evenimentele epocii lor. iunie 2010 . `n versiune definitiv\. For]a epic\. reflect`nd `n acela[i timp asupra idealurilor umane universale. 448 p. discipolul s\u spiritual din secolul XX – care a caracterizat faza conven]ional\ a Revolu]iei. ENACHE Complexitatea [i bog\]ia unei opere este. nara]iunea basculeaz\ din anii ’70 `n anii ’40. la adresa libert\]ii individuale: despotismul monarhic sau autoritarismul unui grup restr`ns c`t [i despotismul maselor sau al democra]iei absolute [i nelimitate. dar c\ procesul declan[at cu aceast\ ocazie este inevitabil. Italia. a unor noi fenomene social-politice. democra]ia nelimitat\. ba chiar o confuzie. una dintre cauzele principale pentru care vor lupta liberalii manchesterieni de mai t`rziu.ro „Provizorat este o poveste de dragoste. `n 2007.Vitraliu TIMPUL 15 Liberalii Burke. un critic al mi[c\riii socialiste [i ministru de externe `n guvernul provizoriu instalat `n februarie. Dar `n ce prive[te filosofia politic\. uit`ndu-se c\ `nceputul Revolu]iei a fost primit cu `nc`ntare [i entuziasm de politicianul englez. a criticat abuzurile East India Company (un monopol mercantilist) fa]\ de popula]ia de pe subcontinentul indian. Statele Unite. realizat la Teatrul Bulandra de C\t\lina Buzoianu `n 1986 l\rgise succesul Dimine]ii pierdute. a fost din nefericire `nlocuit cu un regim caracterizat prin acelea[i neajunsuri. Constant sau Tocqueville. fiind el `nsu[i pe jum\tate irlandez. Tocqueville se va num\ra printre opozan]i. centralist [i absolutist. ~n 2008. ajunge. Polirom a inclus c\r]ile Gabrielei Adame[teanu `n colec]ia sa de Opere. proiect`nd un climat de provizorat [i nelini[te asupra pove[tilor de dragoste. pot fi percepute [i de cei care nu [tiu mare lucru despre ele. la care au participat din plin. nu pot fi redu[i la o singur\ tr\s\tur\ de penel. dup\ ce acesta a anun]at adoptarea Cartei. Constant [i Tocqueville BOGDAN C. 40 de ani. imagini. de pild\. de[i a fost transformat de Russel Kirk `n p\rintele conservatorismului american. Constant a `ntre]inut rela]ii inconstante cu oamenii [i grup\rile politice ale timpului. ci trecutul pe care nu `ncet\m s\ `l recitim toat\ via]a“. Edmund Burke. iar spectacolul. cu privire la mesajul lor filosofic fundamental. ~n cazul operei lui Edmund Burke. Ca [i Constant. Colec]ie: Fiction Ltd. Constant [i Burke. Totu[i. dup\ care a `ncercat o reconciliere cu acesta `n schimbul adopt\rii unei constitu]ii care ar fi limitat drastic – dup\ o interpretare original\ a experien]ei britanice care l-a inspirat [i pe Montesquieu cu aproape un secol mai devreme – puterea `mp\ratului. clasic. capricii sau moravuri. persist\ o profund\ ambiguitate.“ (Bianca Bur]a-Cernat) C`nd a preluat. Provizorat este o carte despre cupluri. Spania. Din 2005. a[a cum au fost tr\ite la nivel individual. Acest lucru poate fi observat cel mai limpede la autorii conservatori anglo-saxoni din a doua jum\tate a secolului XX. despre prietenie [i tr\dare. dejismul [i mai ales ceau[ismul. ~n 2003. care ne ]ine cu sufletul la gur\. Pe canavaua documentat\ s`nt ]esute firele unor destine povestite at`t de bine. cel mai adesea. iar iubitul ei. sus]ine ca deputat abolirea sclaviei [i reformarea administr\rii coloniale. nu ar fi fost probabil invitatul preferat al lui Tocqueville la mas\. Bulgaria. Cu toate acestea. ca orice fel de putere politic\ nelimitat\. Cu at`t mai pu]in acelea[i gusturi. fine]ea analizei. la edituri importante. {i. nici invers. construit solid [i `n acela[i timp cu virtuozitate. s-a implicat `n disputa constitu]ional\ privind prerogativele monarhului. c`t [i evenimentele capitale care le-au subdeterminat opera [i g`ndirea. la Editura Polirom `i apare romanul ~nt`lnirea. Olanda. va fi arestat. este un participant activ la Revolu]ia de la 1848. Hayek. Numai odat\ cu excesele iacobine cvasi-totalitare ale revolu]ionarilor francezi Burke devine un critic al mentalit\]ii autoritare. care au f\cut din cei trei g`nditori europeni – [i mai ales din Edmund Burke – ni[te precursori ai conservatorismului american [i britanic formulat `n aceast\ perioad\. c`nd Ludovic Bonaparte va lua puterea prin lovitur\ de stat. Este membru al partidului liberal. a fost `n epoc\ un membru al partidei Whig [i nu al Tory. gruparea politic\ a conservatorilor. eveniment care `ncheie aventura liberal\ francez\ de la 1848. sus]in`nd limitarea puterii regale. c`nd Diminea]\ pierdut\ este publicat\ la Gallimard. s`nt ace[ti filosofi politici reprezenta]i ai liberalismului sau ilustreaz\ g`ndirea conservatoare [i conservatorismul? Ambiguitatea `n ceea ce prive[te mesajul central al filosofiei lor politice deriv\ din procesul istoric prin care. va sus]ine „Revolu]ia din iulie“ `n 1830 [i pe „regele-cet\]ean“ Louis-Phillippe d’Orléans `mpotriva vechii dinastii a Bourbonilor. `n sf`r[it. ~n aceasta const\ valoarea [i perenitatea distinc]iei f\cute de Constant `ntre libertatea anticilor [i a modernilor. dar a fost epurat de conservatori din guvern imediat dup\ Restaura]ie. Alexis de Tocqueville este cel care. frumoas\ [i trist\. o scurt\ privire asupra ideilor [i biografiei celor trei este suficient\ pentru a elucida confuzia ideologic\ astfel creat\ [i pentru a demonstra – f\r\ a diminua c`tu[i de pu]in originalitatea [i nuan]ele caracteristice g`ndirii fiec\ruia – c\ at`t Burke. destinele multor oameni. `n septembrie 1991. Provizorat este romanul unei Rom=nii `n deriv\. Cu siguran]\ nu `mp\rt\[eau acelea[i idei asupra tuturor lucrurilor. Responsabil\ pentru dificila citire a trecutului este politica dosarelor de familie care a guvernat. Tocqueville a fost un aristocrat dintr-o familie veche. `n Fran]a. c`t [i Constant sau Tocqueville au fost. ~n aceast\ calitate. ci proclamat\ `n numele poporului. BURSA C|R}ILOR Gabriela Adame[teanu. Gabriela Adame[teanu las\ `n urm\ dou\ c\r]i de publicistic\ – Obsesia politicii (1995) [i Cele dou\ Rom=nii (2000) – [i o activitate intens\ dedicat\ independen]ei presei [i democratiz\rii societ\]ii rom=ne[ti. Panourile istorice alunec\ rapid. al acestui termen. C\ Burke nu a fost. `n multe privin]e. atunci c`nd s`nt adu[i `n discu]ie ace[ti trei mari g`nditori politici. pregnan]a atmosferei [i a caracterelor puse `n conflict fac ([i) din aceast\ nou\ carte a Gabrielei Adame[teanu – ca odinioar\ din Diminea]\ pierdut\ – o carte-eveniment. de familie [i o fresc\ a secolului XX rom=nesc. care au tr\it [i scris `n epoci diferite. s`ngeroase [i „constructiviste“ – cum va spune mai t`rziu Friedrich A. `n sf`r[it. Tocqueville. devenit clasic. emo]ii. care vedea evenimentul ca pe o b\t\lie `n favoarea libert\]ii. ca [i istoria. cu singura excep]ie c\ suveranitatea nu mai era monarhic\ [i divin\. Rusia. a unor noi idei. Sorin.95 lei „Nu viitorul ne aduce cele mai mari surprize. Polonia. www. A[a cum `i demonstreaz\ [i c\l\toria sa `n Statele Unite. Provizorat. s-au considerat ca atare [i s`nt unii dintre cei mai mari filosofi politici liberali. Leti]ia nu va [ti mult\ vreme nimic despre via]a [i moartea fra]ilor Branea. Chestiunea de fond nu este cine de]ine puterea. unchii s\i. ca redactor-[ef. Libertinul Constant. A[adar.timpul. Constant – un cartofor [i un libertin – este cel care `mbog\]e[te g`ndirea liberal\ `n lumina acestor evenimente teoretiz`nd dou\ mari pericole. Viziunea asupra Istoriei este aceea a unui carusel infer- nal ce func]ioneaz\ – implacabil – cu exactitatea unui perpetuum mobile. s\ cread\ Leti]ia Arcan. c`nd se re`ntoarce la literatur\. Gabriela Adame[teanu are rara capacitate de a privi comunismul prin personaje. Din viscerele nara]iunii urc\ spre cititor c`teva `ntreb\ri: ~[i vor g\si cele dou\ personaje principale un destin prin iubirea lor interzis\? Po]i birui o ideologie printr-un adulter? Po]i s\-]i tr\ie[ti clipa. dar niciodat\ cu ideile liberale. dar [i un ap\r\tor al ideilor liberale afirmate `n prima etap\ a acestui eveniment fundamental al istoriei europene [i mondiale. un conservator – fie [i `n cel mai restrictiv sens al acestui termen – st\ dovad\ sprijinul s\u pentru Revolu]ia american\ [i pentru dolean]ele revolu]ionarilor americani: taxele prea ridicate percepute de Coroan\ `n colonii. ci c`t de mare este aceast\ putere [i c`t de mult poate ea afecta libertatea indivizilor. Estonia. o confuzie care a luat amploare `n a doua jum\tate a veacului XX. Ca [i Burke. Pre]: 44. aflate [i ele sub semnul trecerii. revista „22“ a Grupului pentru Dialog Social. la un moment dat. s-a `mpotrivit pedepsei capitale [i a criticat utilizarea curent\ a torturii `n cadrul pedepsele aplicate `n epoc\. autoarea refuz`nd s\ eticheteze sau s\ stigmatizeze. o bun\ m\sur\ a valorii [i perenit\]ii acesteia. preia [tafeta de la Constant `n contextul francez. Germania. aceast\ observa]ie nu are nevoie de preciz\ri suplimentare. a avut un rol decisiv `n eliminarea unor legi care restr`ngeau libertatea comer]ului cu gr`ne.. de importan]\ egal\.

iar Simon Petru cade `n genunchi `nsp\im`ntat. Ioan. Apoi l-a rugat pe Simon s\ `ndep\rteze corabia [i s\ arunce mrejele. d`nd oamenilor s\ se sature. faimosul c`ntec evreiesc. ~n rest. S\r\ntocii s`nt ve[nic nemul]umi]i. O na]iune tic\lo[it\ care are conduc\torii pe care nu-i merit\. p\rintele Viorel. Leafa omului se `mparte `n patru [i un sfert i se ia. atras\ de „minunile pe care le f\ceau cu cei bolnavi“.“ Pe o str\du]\ `n pant\. Ei [tiu de fiecare dat\ care este interesul general. guvernul S\u). de aceea. Iisus nu s-a g`ndit nici o clip\ s\-[i umple buzunarele Sale l\s`nd mul]imea `nfometat\. `n vreme ce noi refuz\m cu `nc\p\]`nare s\ ne bucur\m! yvonne sau cum e s\ la[i 1. chiar dac\. `n care este decupat\ o u[\ simpl\ `n fa]\. Hava nagila/ Hava nagila venis’ mecha“ („S\ ne bucur\m [i s\ ne bucur\m“). la Festivalul na]ional LicArt [i la Festivalul na]ional „Gellu Naum“. nici m\car colec]ia de vie]i tivite din mansard\. de celelalte ne vom ocupa mai t`rziu. Nu-i simplu. Tot c`nt\ „De[teapt\-te. la Festivalul na]ional de literatur\ „Eusebiu Camilar – Magda Isanos“. a[a c\ m\ av`nt ca Mr. `nal]\ osanale FMI-ului. La apa r`ului D`mbovi]a... yvonne `i cerne printre degete. 5: 1-11).. sau ca doi clerici `mpreuna]i de sorbirea dijmei lunare. c\ de-acum `nainte va fi pescar de oameni.ro [i nordlitera. prima Sa minune s\v`r[it\ (Ioan.) .. ve[nic nemul]umit. ne informeaz\ c\ vom vizita Bazilica ~nmul]irii P`inilor [i Pe[tilor. amenin]\ cu greve. Iat\ bun\oar\ cum oamenii de pe l`ng\ Marea Galilei c`nt\ plini de veselie „Hava nagila“. spumoase [i `ncerc s\ retr\iesc diferite momente biblice. A publicat poezii `n ziarul „Crai nou“. yvonne formeaza un pe[te uria[. (stomacul poemului nu mai vrea s\ digere. urmat de ucenicii S\i. `n ]ar\ e o nebunie cumplit\. cineva pl\te[te sub p\turi de paie o livr\-n [osete. [i se adun\ altundeva dec`t `ntre degetul mic [i cel inelar. ca s\ nu se piard\ ceva. dar numai nu-i vine mintea la cap. Iar ucenicul Andrei l-a informat pe Iisus c\ este un b\iat care are cinci p`ini de orz [i PREMIUL REVISTEI „TIMPUL“ yvonne merge spre r\s\rit cu v`ntul al\turi. `n fiecare s`mb\t\. „Hava nagila.. Dezbinarea [i dihonia s`nt `nscrise ap\sat `n gena noastr\. Ferice de un asemenea popor! „Hava nagila. cum spargi vise `n somn. al]ii se leag\ cu lan]uri groase de por]ile pu[c\riilor [i refuz\ hrana. agricultur\ etc. C`t po]i miza pe asemenea scamatorii? Dac\ Dumnezeu d\ `ntr-o bun\ zi de fundul sacului. marmur\ etc. ~n realitate astea s`nt mofturi. prostimea c`rte[te din instinct. corabia e la fel ca acum mai bine de dou\ mii de ani. ad`ncimea de 48 m) se traverseaz\ `ntr-o nav\ din lemn. Acost\m pe ]\rmul vestic al M\rii Galilei. Nu [tiu rug\ciuni [i c`ntece biserice[ti. (parfumul e ascuns `n sticlu]e cu capace verzi. yvonne e un minutar. buzele s`nt despicate `n s\ruturi pl\tite. s`nii ei arunc\ oarecum blesteme. 6: 34-44.“ Numai c`t am ie[it din biseric\ [i imediat am primit un SMS pe mobil. unii `[i trimit autodenun]uri la parchet [i restituie plini de remu[c\ri marile averi furate. se [tie ce s-a petrecut. de[i acesta toat\ noaptea nu prinsese nimic. Ne tot pl`ngem accept`ndu-ne soarta `n stil mioritic: Dumnezeu nu ne-a dat noroc! Popor netrebnic. Nu s`nt practicant. le ascute cu o ghear\ de iepure [i le parfumeaz\ c`nd [i c`nd. Concursul „Nichita `n luna lui marte“. ajungem la Biserica Sf. nu? Ca `ntotdeauna. tot ea sf\r`m\ m\rgele `n pumni. chestiune fundamental\ pentru orice lider a[ezat `n fruntea maselor de oameni. [apte izvoare). dar pentru asta exist\ b\rba]i politici. ce [terge dintr-o mi[care fiecare clip\ trecut\. Chiar `nfometat\. Apoi au tras cor\biile la ]\rm [i au l\sat totul mul]imii [i au mers dup\ El. Nu voi repovesti episodul biblic. dar astea nici nu s`nt metode sustenabile. Se spune c\ pe c`nd mul]imea se `mbulzea s\-i asculte cuv`ntul. Petru de pe malul Lacului Tiberiada. Tocmai am fost `n biserica grecoortodox\ unde s`nt expuse dou\ din cele [ase vase de piatr\ `n care Iisus a transformat apa `n vin la nunta din Cana. Iisus a v\zut l`ng\ ]\rm dou\ cor\bii [i a urcat `ntr-una (care era a lui Simon).ro. {i numai dup\ aceea Iisus s-a g`ndit s\ fac\ economii. {i cum au umplut cele dou\ cor\bii cu pe[te. 2. Ei nu pot s\ preschimbe apa `n vin sau s\ `nmul]easc\ p`inile [i pe[tii. 2010 Andreea Teliban are 18 ani [i este elev\ `n clasa a XI-a la Colegiul Na]ional „Petru Rare[“ Suceava. {i se pare c\ se petrec [i la noi minuni. yvonne e o clepsidr\. Conduc\torul grupului. Genera]ie dup\ genera]ie procedeaz\ la fel.. S`nt anun]at din ]ar\ c\ [eful statului rom=n ia m\suri de austeritate. Aflu c\ mini[trii se leap\d\ de p\cate renun]`nd la contractele cu energie. r\t\cit\ `mprejur. ca un bun frate de cruce. corpul ei r\sp`nde[te undele.ro doi pe[ti. voi merge pe valurile furioase f\r\ nici o dificultate.“ (Marcu.) yvonne nu-[i taie niciodat\ unghiile. rom=ne!“. Iat\ un binef\c\tor al poporului S\u. v\ da]i seama ce-i `n sufletul lor ministeriabil? Iat\. numai la refren. cu o l\]ime de 12 km (lungimea de aprox. c`nd Iisus s-a dus dincolo de Marea Tiberiadei. printre arbori [i verdea]\. p`n\ ce s-au s\turat cu to]ii. 21 km. mul]imea devine pe zi ce trece tot mai pauper\. Premiul I si premiul revistei „Timpul“. Se crede c\ bazilica a fost reconstruit\ exact pe locul `n care Iisus a s\v`r[it toate acestea. Edi]ia a XV-a. `mpreun\ cu altfel de timp. ~ns\ Iisus l-a lini[tit zic`ndu-i s\ nu se team\. dar yvonne nu iube[te pe nimeni. Din c`te `n]eleg. pielea e un fel de marmur\ [lefuit\ de me[teri cu ochi sferici. mai ceva ca norii vulcanului islandez. {i atunci s-a pus problema hr\nirii acelei mul]imi. cer`ndu-le ucenicilor S\i: „Aduna]i f\r`miturile care au r\mas. yvonne se prelinge pe drumuri cu mers de felin\-ndrumat\ de vocale umane. pe care prizonierii le cunosc prea bine. Aud c\ politicienii se despart brusc de trecutul lor fraudulos. dar f\r\ mult randament. `ntocmai cum existau `n vremea lui Iisus [i a ucenicilor s\i. Un b\rbos a ridicat steagul Rom=niei [i am ascultat la difuzor imnul „De[teapt\-te. Bim.ro.) to]i cerbii mor `nh\ma]i la coapsele ei. s`nt nevoi]i s\ dea foc la at`tea promisiuni electorale.16 INSCRIP}II TIMPUL Labirint Refuzul bucuriei CONSTANTIN ARCU Marea Galilei sau Lacul Tiberiada.“ Am senza]ia c\ ucenicii c`ntau acela[i refren. 2: 1-11). yvonne c`nt\re[te timpul. cercuri de fier forjat. E[ti totu[i nevoit s\ faci abstrac]ie de motorul navei. care `nmul]ea p`inea. vorba vine. `nc`t erau gata s\ se afunde. Pe pardoseala de mozaic este zugr\vit\ minunea celor doi pe[ti [i cinci p`ini. El a luat p`inile [i pe[tii [i a dat ucenicilor (cum ar veni. „Hava nagila. Chibzui]i [i eficien]i. ~n ]inuturile astea orice minune e posibil\. noi s`ntem originali. Biserica se mai nume[te „Pescuirea minunat\“. Nu-i nevoie dec`t de pu]in\ credin]\. ~n loc s\ se bucure. poezie. Este membr\ a Cenaclului na]ional „S\get\torul“ [i a Cenaclului literar „Zidul de H`rtie“. de aceea.. Bucura]i-v\.“ {i ucenicii „au mai umplut [i dou\sprezece co[uri de f\r`mituri care au r\mas din cele cinci p`ini de orz de la cei care m`ncaser\.. `nc`t nori de fum `ntunec\ Rom=nia. dar [i de mul]ime mult\. se zice. din difuzoare r\sun\ „Hava nagila“. revista „Alecart“. Vor fi av`nd al]ii infrastructur\. yvonne las\ pe cer urme de t\lpi o sut\. de muzica [i de bli]urile aparatelor de fotografiat. deci! ~mi imaginez c\ dac\ ies din corabie [i p\[esc pe ap\. `n or\[elul el-Tabgha (`n limba arab\. o sut\ de ani de r\zboi. trupul yvonne `[i pune o pan\ verde-n s`n pentru noroc.. „Hava nagila. laureat\ la Concursul na]ional „Tinere Condeie“. iar ucenicii. yvonne nu p\[este niciodat\ cu st`ngul `nainte. Aici s-a petrecut alt\ minune. ~i ur\m succes mai departe! „Timpul“ iunie 2010 . sufletul yvonne n-are nimic viu `n ea. c\ci s`nt doi ochi de bufni]\. `ncheiate cu statul [i la toate [mecheriile lor financiare. {i totu[i mul]imea e ve[nic nemul]umit\. de unde transmitea oamenilor `nv\]\tura Sa. ei nu iau `n calcul c\ `nsu[i guvernul str`nge cureaua. nimic n-o poate opri pe aceast\ madame post deficit. Preo]ii pun de-o slujb\ la care particip cu entuziasm. Nu se [tie unde se bag\ sfertul acela. rom=ne!“ La rug\min]ile noastre.. ce nu [tie s\ `noate (dec`t `n saliv\ otravit\. tot ea se piapt\n\ ´ a la carol al VI-lea [i `i rupe de la casele lor pe cei cu miros de familie [i de vin. yvonne pleac\ s\ culeag\ oameni crescu]i dup\ ploaie.) Andreea Teliban. o sut\ de datorii u[or interzise. industrie.timpul. Hava nagila. (Luca. ({i de br`nz\ fran]uzeasc\. www. Biblia ne vorbe[te de o alt\ `nt`mplare petrecut\ pe malul Lacului Tiberiada (sau Ghenizaret). E un paralelipiped din piatr\. aproape de Capernaum. prin care curge altceva dec`t fire de nisip verde [i rozmarin.. roliteratura. dar ce folos dac\ nu au stat modern? Cum s\ pui carul `naintea boilor? Noi pornim de la necesitatea restructur\rii [i moderniz\rii statului. 6: 1-15). Privesc valurile mari. Nu se schimb\ nimic. Ude[ti. dau uneori pe la slujb\ numai pentru lini[tirea mea sufleteasc\. iar lateral s`nt trei ferestre spre ap\. asemenea mai departe.

bine integrat\ `n noua societate recent `mbog\]it\ din Rusia. iar cel\lalt pe cale de subjugare complet\ ale societ\]ii ruse[ti este total\. un b\tr`n care tr\ia `ntr-o camer\ a unui c\min de nefamili[ti din noul Sankt Petersburg. c\ci iubita fran]uzoaic\ `l `n[eal\. a[a c\ g\si altele `n loc («se culc\ din c`nd `n c`nd cu un amic») [i prefer\ s\ procedeze ca un scriitor: se ]inu departe de situa]ie. fa]\ de care [i-a consumat puterea de atrac]ie oferit\ de romanticul s\u statut de scriitor. Necredinciosul (2008).timpul. clasa medie din Rusia s\ adopte toate modele hedoniste din Vest. domesticit\. Investiga]ii mateine (2008).) „Formidabil instrument de lobotomizare! ~[i zice s\rind de la un post la altul. reu[ind `n cele din urm\ s\ publice La Fille d’un heros de l’Union sovietique (1990). Varianta nediluat\ le arat\ a[ezate una peste alta. precum Crima Olg\i Arbelina (2001).Labirint TIMPUL BURSA C|R}ILOR 17 Doi oameni necunoscu]i CODRU} CONSTANTINESCU Andrei Makine este unul dintre marii scriitori ai literaturii contemporane. La fel [i galeria portretelor zugr\vite: ale prietenilor dar [i ale discipolilor [i apropia]ilor marelui T. un scriitor rus exilat in Fran]a `nc\ din timpul regimului comunist (ca Makine `nsu[i) fa]\ de care a fost disident. Evoc\ marile mi[c\ri de trupe.“ Iar destinul singular multiplicat de milioane de ori produce istoria… Pag. 1997. Femeia care a[teapt\ (2005).. a ap\rut la prestigioasa Editur\ Seuil anul trecut. Istoricii nu au chemarea asta. termopane. dar destinul unui suflet singular le scap\ printre degete. pentru a cr\pa `n pace. pe at`t de conving\toare prin franche]e. Andrei Makine `ntreprinde o nou\ incursiune `n istoria Rusiei [i a poporului rus (de care este `n continuare str`ns legat) din secolul trecut. edi]ia a III-a. 2010. ~n romanul Via]a unui om necunoscut. lega]i de acesta prin amor intellectualis magistri. Editura Polirom. con[tiin]a faptului c\ doar aceast\ credin]\ te mai putea m`ntui. cum `l subintituleaz\ autorul.“3 O replic\ bine me[te[ugit\ a lui Makine. saluturi naziste… Un serial american. dramatic\. iar ulterior medicina. frec`ndu-[i pubisurile [i miorl\ind `n microfon… O scen\ nocturn\.“1 B\tr`nul Volki este prezentat `n mod semnificativ scriitorului de c\tre t`n\rul fiu al fostei sale iubiri din tinere]e. scriind de m`n\ pe h`rtie luat\ de la un centru de maculatur\. iar Makine zugr\ve[te `n culori vii tragedia acelor umbre muribunde. s-o mai `n]eleag\. O ]ar\ `n care milioane de fiin]e se trezeau noaptea. prilejuie[te pagini pe c`t de savuroase prin pitorescul lor. 178 3 Pag. Volki se dovede[te a fi mai mult dec`t at`t. ~n mod simbolic. Bucure[ti) a urmat studii de filologie clasic\. (Tudor Vianu). Exerci]iu de sinceritate (2009). Paramnezii (2005). c`t [i `n Rusia. Noua Rusie construie[te cartiere de vile pe malul unui r`u unde sinuciga[ii ap\r\tori ai Leningradului atacau la baionet\ liniile germane. ascu]indu-[i urechile la scr`[netul cauciucurilor pe asfalt: ma[ina asta merge mai departe sau se opre[te la u[a mea?“2 Destinul lui Volki este fr`nt tocmai de aceast\ caracati]\ care-i consum\ ([i) iubirea vie]ii lui. situa]ia fronturilor. fiind una din consecin]ele nepl\cute ale globaliz\rii. ~ns\ meritul lui a constat `n faptul c\ nu a abandonat nici o clip\ condeiul. 2. drama uman\ [i schimbarea produs\ `n fiin]a uman\ de r\zboi. La Paris a tr\it la `nceput `n condi]ii mai mult dec`t precare. Vorbesc despre Stalin. scriitorul rus de 50 de ani. Treptat. de la bunica lui. cu romanul Le testament français (Testamentul francez. 37 Pag.. care se `nt`lnesc din `nt`mplare. 2005). unul pe cale de dispari]ie biologic\. ca s\ nu sufere [i s\ o poat\ descrie `ntr-o zi. imaginate de strategii de mucava de la Kremlin. Blestem [i Binecuv`ntare (2007). `n 1977. Cump\rase `ntregul palier. pentru ca `n prim-plan s\ treac\ o alt\ poveste. revolta spiritului. se urc\ `n avion si ajunge dup\ mai bine de trei decenii www. tensiunea dintre spiritual [i trupesc –. iar al doilea. Romanul unei educa]ii. Au urmat alte volume care au avut succes la public [i la criticii literari. istoria personal\ se estompeaz\. volumul lui Andrei Makine prilejuie]te re`nt`lnirea cu teme esen]iale majore: „prezentul este deformat de privirea noastr\. pentru tricentenar. Volki. niciodat\ nu a sim]it at`t de intens c\ apar]ine unui p\m`nt natal. `ntrebare pus\ de un ziarist belgian prosper. ~n mod paradoxal. pentru c\ editurile franceze aveau nevoie mai degrab\ de un autor rus dec`t de un rus francofon. „Seduc\torii plimb\ femeile `n decapotabile. foi volante (2006). Makine a confirmat. [i a studiat-o apoi la Moscova.ro `n Rusia `n urma unui e[ec dureros `n dragoste cauzat de o t`n\r\ fran]uzoaic\. Volumul este [i o critic\ la adresa noii imbeciliz\ri a societ\]ii contemporane. dornic s\ ias\ din cas\ ca un b\tr`n decrepit [i mut. destinul unui exilat. Fosta iubit\ din tinere]e a scriitorului. 79 4 Pag. Scriitorii pe cale s\ devin\ cer[etori `i scot la b\taie pe clasicii ru[i. Primul personaj este Ivan {utov. P\m`ntul [i cerul lui Jacques Dorme (2004). fiind recent tradus\ de Editura Polirom. potrivit noilor standarde occidentale (arcade din rigips. mai ales. pe care dorea s\-l transforme `ntr-un mic palat. Nu `nt`mpl\tor. Dup\ ce a emigrat. Polirom. ci cu o epoc\. `n frunte cu Putin.).95 lei „Romanul unei educa]ii“. dou\ tinere rockeri]e lesbiene explic\ cum au trebuit s\-[i dilueze show-ul. Ultima carte publicat\ de Andrei Makine. {i totu[i. `n acela[i timp. Stil [i persoan\ (1975. 408 p.“ {utov este consumat de lipsa sa de succes la public. omul obi[nuit tr\ia cu o dilem\ pe care Makine o zugr\ve[te foarte bine: „Extrema dificultate de-a crede `n bun\tatea omeneasc\ [i. doi albi [i unul negru. S-a mutat apoi `ntr-o c\m\ru]\ `n Montmartre. trei cretini. cu ini]ierile ei – primele experien]e erotice. pentru o scurt\ vreme. `[i spun abera]ii `ntret\iate de r`sete pre`nregistrate. dore[te s\-l evacueze la un azil pe b\tr`n. Dar postura de observator rece e o am\gire. Ion Vianu (n. Memorii (`n colaborare cu Matei C\linescu. pentru prima dat\ `n via]\. ad\ug`nd cu modestie c\ totu[i acel episod din via]a nu i se pare extraordinar. ~ns\ via]a t`n\r\ vrea s\ tr\iasc\ din plin conform principiului o via]\ avem! Ne`n]elegerea dintre cele dou\ segmente. ci fotbalistul!“ Dintr-o alt\ perspectiv\. c\ut\rile intelectuale. Adolescen]a eroului `ndeosebi. dar nu z\bovesc asupra unui soldat anonim. e tot mai `nstr\inat de „Patria mama“. fapt ce face greu de crezut c\ aceia[i tineri vor avea vreodat\ chef s\-[i dea via]a `n aventuri militare riscante. care trebuie mutat la un azil de b\tr`ni. a publicat `n str\in\tate articole [i studii privind istoria [i filosofia psihiatriei [i s-a distins ca unul dintre colaboratorii constan]i ai postului de radio Europa Liber\. a ajuns s\ traduc\ `n rus\ ceea ce scrisese `n francez\. Nu vedem liniile de for]\ dec`t mai t`rziu [i. a unui om necunoscut. Via]a lui este la fel de interesant\ precum opera sa literar\. Polirom. din care a publicat la Editura Polirom Caietele lui Ozias (2004) [i Vasiliu. O procesiune de popi n\v\le[te `ntr-o catedral\: grecii au adus. La vie d’un homme inconnu. f\r\ `ndoial\. despre Roosevelt. despre Churchill. 1994. chiar dac\ manuscrisele lui au fost `nt`mpinate numai de refuzuri. Pe postul vecin. aer condi]ionat etc. care se manifest\ at`t `n Rom=nia. Ivan {utov. dar `n 1987 s-a stabilit `n Fran]a. C\ci toate p\rerile s`nt reprezentate. 1934. Amor intellectualis. o revolt\ fa]\ de dispre]ul ar\tat de noii ru[i fa]\ de vechii ru[i. `n libr\rie precum [i `n dragoste.“4 F\r\ a aduce elemente de maxim\ noutate. A ini]iat ciclul de romane Arhiva tr\d\rii [i a m`niei. un imens succes de critic\ [i de public. `n 1995. tineri cu capetele rase. s`ntem `nfierb`nta]i de fugacitatea faptelor noastre. c\ face o c\l\torie f\r\ o destina]ie adev\rat\. fiindc\ publicul european e prea pudibond. iunie 2010 . despre dispari]ia unei lumi [i a unei genera]ii. Volume publicate: Introducere `n psihoterapie (1975).. Cuv`ntul p\rea vodevilesc. `ntr-un cavou din cimitirul Père Lachaise. Amintiri `n dialog. Polirom. Folosindu-[i experien]a de via]\. cu r\nile lor nevindecate. ~n timpul stalinismului. Doar c\ aceast\ patrie nu coincide cu un teritoriu. S-a n\scut `n 1957 la Krasnoiarsk (Siberia). tr\iri [i regrete. mai cur`nd. Colec]ie: Fiction Ltd. „{utov nu se las\ p\c\lit nici `n privin]a infidelit\]ilor Leei. Supravie]uirea este `n sine un act de maxim eroism. 2002). are impresia c\ pleac\ de nic\ieri [i merge nic\ieri sau. pentru c\ `nv\]ase franceza de mic. edi]ia a II-a rev\zut\ [i ad\ugit\. 218 1 2 Ion Vianu. c\ci mu]enia lui este de fapt o grev\ fa]\ de ceea ce noua societate rus\ a devenit (ceea ce pentru noi este destul de cunoscut). vedem ivindu-se atunci destine singulare. A fost `nceputul unei cariere literare care a culminat. personaje care `i ofer\ scriitorului posibilitatea de a trage mai multe cartu[e `n c`teva direc]ii bine definite: 1. Iubirea omeneasc\ (2007) [i Recviem pentru Est (2008). Pre]: 39. (Oare de ce imbecilitatea se propag\ mult mai u[or dec`t ideea inteligent\? Poate pentru c\ este mai u[or digerabil\ de c\tre masele de consumatori. lumea format\ din amintiri. {utov decide s\ se `ntoarc\ `n Fran]a „~n avion. moa[tele Sf`ntului Andrei. Amor intellectualis relateaz\ povestea unei maturiz\ri intelectuale [i sentimentale pe fundalul unei epoci tulburi. cea a instaur\rii [i consolid\rii regimului comunist. pus\ `n gura iubitei fran]uzoaice a scriitorului rus roste[te un adev\r banal „Ai gre[it epoca. ~ntrebat `ntr-un interviu dac\ `ntr-adev\r a dormit `ntr-un cavou. poate c\ ar trebui s\ st\m lini[ti]i c\ci puterea de atrac]ie a Occidentului a f\cut ca p\turile avute. folosindu-se de dou\ personaje diferite. incapabil s-o mai recunoasc\. c`[tig\tor al premiilor Goncourt [i Medicis. Exilatul `[i d\ seama c\ singura lume acceptabil\ `n care poate tr\i este cea interioar\. scriitorul reflecteaz\ la soarta tragic\ a exilatului: niciodat\ pe deplin integrat `n patria adoptiv\. volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor). G`ndirea e anesteziat\. Volki a fost prins `n `ncercuirea Leningradului [i a tr\it atunci o ciudat\ poveste de dragoste cu o fost\ coleg\ de Conservator. Ivan! Ast\zi omul preferat al francezilor nu mai e poetul. fiind obligat s\ locuiasc\. globalizarea [i Rusia contemporan\ 3.

P-asta o uitasem. `ns\. umanitatea [i arta `ndur\rii. Unele lucruri ne duc cu g`ndul la otrava adul]iei. ba poate chiar [i cu sentimentul existen]ei `ntr-un timp paralel. realitatea [i nihilismul... nu v\ pot relata `n detaliu exact ce [i cum se `nt`mpl\ aici. pline de contradic]ii.. b\iatul sincer [i uria[ul.. ~n mai pu]in de un metru p\trat.. Acestea se ascund `n spatele unor „ambiguit\]i“ [i „deforme“-uri ce constituie. TETSUYA KAIDA 3. dar cu o involtur\ cople[itoare.. m\rturisesc sincer c\ [i mie `mi vine în fiecare lun\ c`nd apare acest serial de manga pofta de a-l citi. st`nd mai toat\ ziua `n cas\ cu c`te o cutie de t\i]ei fier]i `n bra]. de jum\t\]i de m\sur\. de fapt. eu nefiind mare expert `n jocuri de noroc. ~n acest anime. Mmm. Am m\rturisit `ns\ de la bun `nceput c\ eu nu s`nt expert `n acest domeniu. precum [i de desenele animate Walt Disney pentru a compara cultura japonez\ cu lumea occidental\. am aflat c`teva lucruri interesante. Mai deun\zi am avut ocazia de a-l cunoa[te pe editorul [ef al revistei de manga „Shonen Jump“ [i. Anime [i manga Otaku `n Japonia desemneaz\ diverse categorii sociale. `l pomenesc acum cu a[a mare entuziasm. parc\. de-a lungul scenariului. v-a[ invita s\ vizita]i [i acest muzeu. Din p\cate. una dintre cele mai cunoscute manga ale zilelor noastre este „Shonen Jump“.. Eu cred. Mai presus de orice. clar. o negociere cu cititorul. [i care s-au ocupat de construc]ia `n sine a casei. Se spune c\ anime-urile produse de Studiourile Ghibli s`nt reprezentative pentru `ntreaga categorie de astfel de filme japoneze... s\ revenim la otaku. Dom’le. `ns\.. i-am dus [i la un salon pachinko. ne-au venit `n ajutor [i al]i doi t`mplari din Canada. de[i nu m-am mai v\zut cu domnul editor de atunci. c`t [i una simbolic\.“ Mi-e [i ru[ine c`nd m\ g`ndesc c\. scriitorul de manga `nsu[i. noaptea pare s\ penduleze `ntre r\u [i pur [. `ns\. {i atunci m-am `ntrebat eu `n sinea mea. n-are cum s\ fie a[a! Am discutat numai despre anime-uri. care se afl\ Ceea ce e foarte important. iar modul `n care este tratat\ aceast\ dualitate este una dintre diferen]ele cele mai u[or de remarcat. Mai simplu spus..a. parc\. restaurante japoneze [i. scenariul `n sine este legat de lumea paralel\. cei care lucreaz\ la crearea de strategii corporatiste sau la dezvoltarea de produse ar trebui s\ ia c`t mai `n serios cu putin]\ aceste concepte. pendularea constant\ `ntre realitatea sensibil\ [i aproape tangibil\. ~n ultima vreme. [i „}ara Visurilor [i a Sufletelor Curate“. am putea descoperi un al mod nou de a le aprecia. Dubla personalitate [i dualitatea realit\]ii se reg\sesc de-a lungul `ntregii pove[ti: a[a cum afl\m pe parcursul filmului.. [i s\ ne purta]i [i pe noi pe aripile voastre prin aceste meleaguri de neuitat! *** {i acum. cu o oare[icare ezitare `n suflet. cu dorin]a constant\ a sufletului de a[i g\si echilibrul. T\r`mul omenirii [i t\r`mul zeilor mor]ii. Okusare-gami („Spiritul ~mpu]iturii“) are at`t o latur\ de caracter sf`nt. Toate acestea se s`nt fragmente minuscule din Povestea Vie]ii. iar unul dintre cele mai cunoscute filme este „C\l\toria lui Chihiro“. ~ncerc`nd. Nu e niciodat\ prea t`rziu s\ recapitul\m. „spiritul de buc\tar“ f\r\ egal al regizorului Hayao Miyayaki. f\r\ s\ se g`ndeasc\ mereu doar la data termen de predat manuscrisul.. dar complet opus\ la caracter. Timp de vreo dou\ s\pt\m`ni. o poveste extrem de lung\. [i noi am putea s\ fim otaku at`ta vreme c`t ne-am obi[nui s\ ne baz\m mai pu]in pe ra]iune [i-am tr\i l\s`ndu-ne prad\ sentimetelor `n starea lor pur\. Mai bine spus. japonezii au reu[it s\ `mbine distrac]ia cu senza]iile puternice `n lupta cu norocul. trialit\]ii. Ar\ta de parc\ ar fi venit de la un salon de pachinko sau de pe la vreo curs\ de cai. Dincolo de individualism. de fapt. m\ `ntrebam eu. ~n zilele noastre. a[a cum s`nt descrise `n „One Piece“. tot timpul s\-[i ascund\ aceste neajunsuri. din vorb\-n vorb\. dincolo de personalitate. Pe plan mondial. Aici se afl\ un muzeu complet dedicat benzilor desenate manga.. Asta a[a. *** C`nd le-am povestit unor fete de vreo dou\zeci de ani despre lucrurile acestea. c\ at`t `n anime-uri. c`nd m\ apucasem s\mi construiesc casa unde locuiesc acum. Spre m`ndria japonezilor. sau poate c\ doar deseneaz\ `ntr-un mod firesc.. dar [i `n benzile desenate manga se `nt`mpl\.. japonezii au cu to]ii ceva `n comun. [i desenatori de manga care lucreaz\ [i mai agale. Dar. bucur`ndu-se ca doi copii `n fa]a jocurilor de noroc. `ns\. De altfel. totu[i. regulamente [i alte ra]ionamente.. sigur s-ar lua cu m`inile de cap st`njeni]i.. s\ fug\ de ele. descrierea acestor personaje [i a personalit\]ii lor este ]esut\ cu c`teva fire de dualitate [i dubl\ personalitate. – Vai! Uuuu! Parc-am fi `ntr-un mic Las Vegas! Minunat!. oare. pe care. este faptul c\ acea „dualitate“ [i „dubla personalitate“ nu s`nt chiar a[a u[or de remarcat cu ochiul liber precum s-ar p\rea. care lucrau cu materiale importate din Canada. pare s\ aib\ o ezitare. Lumea paralel\ caracterizeaz\ [i episoadele acesteia: „One Piece“. `ns\. permi]`nd. „Kaida-san. ~mi aduc aminte. S`nt convins. O idee foarte reu[it\. vr\jitoarea Yubaba („baba de la baie“) are o sor\ geam\n\. ~n prezent\rile pe care le sus]in `n mediul academic din lumea `ntreag\ m\ leg adesea de anime-urile studiorilor Ghibli.18 TIMPUL Fragmentarium japonez G`nduri despre „locuri“ [i „v`nt“ dincolo de imagina]ie. sau la imaginea pendulului care parc\ `ncearc\ tot timpul s\-[i g\seasc\ echilibrul [i m\ folosesc de aceste idei [i imagini la lucru `n crearea de concepte corporatiste noi. schimb\ri temporare de `nf\]i[are [i redeveniri ulterioare care `l farmec\ [i-l ame]e[te pe cititor. *** Mii de mul]umiri. s`nt sigur c\ v\ va oferi un alt fel de impresie de neuitat. a fost prima impresie. de un episod cam de vreo zece ani `n urm\. cei doi t`mplari de origine din Vancouver nu-[i mai puteau ascunde emo]ia. parc\. Din punctul meu de vedere. construind artificial legi. achizi]ionate. aceste r`nduri `n m`n\ d`n[ilor. Am cerut ajutorul unor t`mplari din Japonia. unde nu mai fusesem de mult\ vreme. „Bleach“ etc.. precum [i de renun]\ri nedorite. puterea normal\ [i puterea bankai. de interiorul construc]iei. primul lucru pe care mi l-au spus a fost. chiar [i un om at`t de ne-balansat ca mine ajunge s\ se poate bucura de o via]\ paralel\. dar despre Eva nu scrie]i nimic?“ „Ce-o mai fi [i asta?“. adus\ [i reasamblat\ aici pentru a ne aduce aminte de imaginea acelor [coli. {i asta o fi. se destram\ una dup\ alta. un fel de mini-cazinouri.. reguli.. ~n compara]ie cu alte locuri. dar mi-am dat apoi imediat seama ca era vorba de Evangelion – o alt\ epopee a anime-urilor japoneze. Uit`ndu-ne la aceste capodopere ale filmului japonez cu astfel de ochi. vreo idee doar de-a mea? ~n fine. petrec`ndu-[i timpul mai lejer. „Naruto“.. c`t [i `n manga aceast\ dualitate. ca un „gust“ ascuns pe care nu-l depistasem p`n\ acum. s\ adaug c`teva cuvinte de `ncurajare [i pentru iubitorii saloanelor cu jocuri de noroc pachinko. a[a cum ne s`nt dictate de sim]uri. a[a cum s`nt descrise în „Bleach“. Kaida at Fashion Focus Chicago 2008 Ponio on the shore Spirited away www.. „Chiar \sta o fi editorul [ef?“. aceste saloane au ap\rut pentru prima dat\ `n lume la ei acas\ [i s`nt. a[a cum `l `ndeamn\ Natura. s\-[i surprind\ vizitatorii [i prin `nf\]i[are. [i discut\m c`te-n lun\ [i-n stele – de aceea mi-am luat libertatea de a interpreta. `ncerc`nd.timpul. i-am dus pe cei doi canadieni pe la b\i publice. Eu cred c\ oamenii au fost dintotdeauna ni[te f\pturi pline de ambiguit\]i [i deziluzii. Trupul uman [i chakra tibetan\. trecutul [i prezentul. oare cum ar fi dac\ am duce c`teva saloane pachinko chiar [i `n Las Vegas?. am avut impresia c\ m\ `ntorc `n anii copil\riei.. ini]iind. a[a c\-mi voi lua libertatea de-a relata realitatea dup\ bunul meu plac. zic`nd: – Nu. *** Mai deun\zi.. aceste ra]ionamente artificiale. parc\. a[adar. m\ g`ndeam eu `n sinea mea. aventura [i prietenia.. lumea Ghibli. reprezint\ o caracteristic\ a amine-urilor Ghibli. Haku este at`t un dragon c`t [i un om. Cu prima ocazie c`nd ve]i ajunge prin Japonia. Asfel. iar altele la nevinov\]ia copil\riei. beneficiind de progresul tehnologic rapid pentru a `nnoi continuu con]inutul jocurilor. m\ g`ndesc deseori la concepte precum „dualitate“ sau „lume paralel\“..d. n-au timp nici s\ ias\ pe strad\. desenatorilor de manga [i produc\torilor de anime-uri! V\ rog insistent s\ hoin\ri]i `n continuare prin lumile dualit\]ii. c\ pe lumea asta mai s`nt. ca ni[te otaku. care s-au ocupat.. produc\torul s\u. permite]i-mi.. c\ tot veni vorba.. care `ncepe odat\ cu Na[terea Universului [i `n care P\m`ntul [i societatea uman\ respir\ ne`ncetat. Apoi. D`nsul probabil c\ nici m\car nu realizeaz\ acest lucru. Pira]ii [i oamenii de la ]\rm. cam acela[i lucru. pus mai tot timpul pe farse. am vizitat ora[ul Kyoto. astfel. `n principiu. `ns\. Dac\ le-ar ajunge. ca fapt divers. ~n ultima vreme m\ `nt`lnesc adesea cu domnul Miyazaki [i cu domnul Suzuki. vizit`ndu-l. `n felul meu. Spre marea mea surpriz\. Otaku s`nt cei care se confrunt\ `n mod direct cu dualitatea uman\. Majoritatea duc o via]\ banal\. Mi-au r\mas foarte bine `ntip\rite `n minte primele sale cuvinte: „desenatorilor \stora de manga nu le sta mintea dec`t la datele p`n\ la care trebuie s\ predea manuscrisele. v\ rog.. care aminte[te de egoismul uman.m.ro iunie 2010 . Tocmai de aceea ei `ncerc\. cl\direa acestui muzeu arat\ exact ca o [coal\ primar\ de pe vremuri. iar personajele care apar pe ecran s`nt reprezent\ri pure ale dualit\]ii. ~n timpul liber.. dumnezeiesc. vou\. a[a cum apar `n „Naruto“. precum [i aceast\ lume paralel\ s`nt tratate `ntr-un mod extraordinar. s\-[i reg\seasc\ forma [i cursul firesc.

.. – `n vis deja s`nt nebun! Ah.timpul.. `n afar\ de asta. Eu citam ca un turbat. nu trebuie s\ v\ ru[ina]i. Valerik. ~ntr-adev\r.. nu te istovi cu ~ndoieli! Pur [i simplu nu aprecia]i la justa valoare carisma Victorilor! C\ci Victor Dereaghin.. dup\ o m`ncare hr\nitoare. trebuie s\ recunosc. iar muzica face doar impresie! Nu.. toat\ via]a m\ chinuie mediocritatea… U-u-uh! De c`te ori am trimis blesteme pe adresa Celui de Sus [i „Excep]ii ale legii mo[tenirii“!. Eh. – Eh! ~n aceast\ situa]ie ar trebui s\ m\ admira]i! Pentru dumitale eu `s un Cretin Ordinar. (pe bune? – ce haios sun\ asta – s`nt furios!). oare n-a]i `nt`lnit tipul de oameni care fug special de fericire [i care se condamn\ la suferin]\.): Trezzzzzi-rea! Trezzzzzi-]iiiiii-l! Tre. expresie care poate fi observat\ lejer chiar [i pe `ntuneric. va aduce pierderi numeroase!... – Printre altele.. Ei.. dec`t un act sexual [i m`ng`ierile celei mai tr\snet iubite.. el nu are nevoie nici de Eunuc. fric\ sentimental\… ~n cel mai bun caz e vorba de o invazie a intelectului `n lumea de neatins [i. 27 noiembrie: „Cretinul!“ – cu o `ntoarcere tradi]ional\ `n pozi]ia vertical\. scuza]i de lips\ de modestie. s\ te pl`ngi pe faptul c\ Ideea Ve[nic\ e mereu gravid\? C\ci al\turi de tine.. pentru ca s\ m\ feresc de urm\rile `nt`mpl\toare ale legilor ei… – Eh. pentru c\ `ntr-un fel eu s`nt unic… S-ar putea ca eu s\ fiu unicul om care tr\ie[te exclusiv din amintiri… [i. am inten]ii foarte serioase s\ studiez etica p`n\ la cele mai mici detalii.. Eh. 6 decembrie: Simplu [i laconic: „M`r[avul!“ – belind ochii de furie [i tupil`ndu-se `n pat. dar. casc\ gura [i parc\ se m`ndre[te c\ limba sa ar fi schimbat\ cu chelia lui Russo. care a `ndr\znit s\ pronun]e acest cuv`nt josnic `ntr-o societate aleas\. ]ine]i-m\… altfel `ntr-o clipit\ familia gurist\. cu iubire str`ns\ fa]\ de Vladimir Kataev! C\ci el din respect fa]\ de Starea Destoiniciei Umane respinge leg\turile p\c\toase cu Degenera]ia sl\bit\ [i. Fie ca Vladimir Muraviev s\-[i `ntoarc\ fizionomia sa deprimat\ spre cl\direa Comitetului Mini[trilor [i s\-[i fluture de multe ori pumnule]ul s\u gr\su] [i s\-[i etaleze erudi]ia sa impun\toare... scrierile sale – ca [i cele ale lui V`so]ki – au fost editate `n str\in\tate. Valerik! Uime[te Universul cu picanteria „Ptiu!“ului t\u! Trimite-l dracului [i pe Pranas Ia]kevicius. doar ea m-a salvat.. Rusia. care a cunoscut un veceu fermec\tor. faza e c\ eu nu v\d o deosebire principial\ `ntre satisfacerea pl\cerii sexuale [i a nevoilor fiziologice… – Ce paralel\ de co[mar. cum s\ spun. tinere!. deci. Apoi.. a[ zice! – Psihologie! … la dumitale!!. s-o spunem direct.. {i m-am hot\r`t. – Lirica este rodul suferin]elor omului care nu [tie unde s\ se cace. respect\ foarte tare Cosmosul. Valerik. f\r\ nici o aluzie la ardere. p\i nu. totu[i. oare are vreun rost s\-i cer]i pe ace[ti tinerei?! Fie. S`nt furios. – Eh. de ce trebuie s\ discut\m despre chestii at`t de nepl\cute! Pe mine personal m\ chinuie[te o `ntrebare deosebit de curioas\… iat\ c\ au trecut deja 50 de ani de c`nd s-au stins sunetele care au `nso]it na[terea mea!. cum vede]i. Eh. printre altele. Am tr\it jum\tate de secol! Am tr\it `n timpul a 11 mini[tri din ministerul de interne [i 27 de revolu]ii… – iar eu `nc\ mai insist s\ r\spund la `ntrebarea la care ar r\spunde pe loc orice elev. nu poeme.. `n timpul vie]ii.. Aruncam masiv de pe mine Manechine. De[i – ca [i V`so]ki – n-a debutat editorial `n patria sa... `n orice caz.. care a nimerit `ntr-un hotel minunat [i foarte populat. [i nu mai considera]i erudi]ia un argument al bog\]iei spirituale… dumitale posezi arta imita]iei scepticismului `ntunecat [i a jignirii universale – [i cu toate acestea s`nte]i incredibil de lipsit de suflet!!. 9 noiembrie: „Ticccc\-lossssul!“ – mai limit`nd posibilit\]ile pantomimei [i cu un tremur `n voce.. Valerik! (Traducere din limba rus\ de Mihail Vakulovski) iunie 2010 .. care pot fi c`ntate.. de ce ar trebui s\-mi fac eu griji.. Erofeev scriind proz\. – Vai.. scr`[nind din din]i... Eh.. ar\ cu `ncredere pe brazda vie]ii Leonid Samoseiko – [i vou\ v\ z`mbesc cu sub`n]eles tinerelele Perspective!!. {i-i evit\ pe inferiori. Valerik. jurnal tradus `n rom=ne[te [i care va ap\rea `n cel mai scurt timp la editura bucure[tean\ ART. cum dori]i dumneavoastr\. doar [i p\rul e foarte lini[tit. z`mbe[te [i tu. suf\r acut de intelectualitatea emo]iilor mele. eu am pl`ns ca un copil! Am blestemat t\ria pulii mele.. printre altele. domnilor. `mi pare sincer r\u c\ un colec]ionar al celor mai noi adev\ruri nu poate s\ `n]eleag\ c\ desc\rcarea de secre]iile sexuale nu e nimic altceva dec`t o desc\rcare fiziologic\… [i pe lumea asta sexul a devenit un chin al fiin]ei civilizate cu vezica urinar\ umplut\. Eh.. Lipe[te-te.. toarn\. am mult mai mare pl\cere c`nd stau pe closet. au circulat `n samizdat [i au avut un succes comparabil cu cel al lui V`so]ki. El nici m\car nu `ndr\zne[te s\ fie gelos pe ea pentru Anastas!) – Dar Lui `i face pl\cere imens\. 7 decembrie Iar eu. a[ spune... `mi m\resc pofta de destr\b\lare.Est-Vest TIMPUL 19 Jurnalul unui psihopat – Fragment – VENEDIKT EROFEEV (1938-1990) este un scriitor rus cu o biografie deosebit\ („soart\ necunoscut\“. s\ scoat\ `n eviden]\ cu orice ocazie originile sale asiatice [i s\ demonstreze c\ cravatele cu linii de zebr\ s`nt mai igienice!. pornind spre ie[ire. . – He-he-he! Iar feti]ele de [ase ani s`nt scuip\toare confortabile!. [i eu l-am invidiat pe idolul dumitale… [i eu pot s\ v\ las masc\ cu adev\rul care m-a `nseninat `n „procesul“ invidierii – „un om bogat spiritual e atras de pl\ceri care nu aduc pl\cere oponentului. nu mi-am ie[it din min]i!. da. mai bine s\ te caci `n closet [i s\ te ocupi cu onanismul dec`t s\ fii posedat de obiectul dorin]ei turbate.. a[ muri cu pl\cere. (vai. polemiz`nd cu Goethe [i Rozenbaum. cum scriau despre el criticii sovietici)... {i asta e cel mai important: tr\s\turile fe]ei incredibil de Corecte `l f\ceau s\ semene cu un buldog [i erau armonioase: Capodopere {i Deschiz`nd Turbat Picioarele! ~ncepe! ~ncepe! Dar nici m\car eu nu [tiam cu Ce s\ `ncep. Fie ca Vladimir Skorodenko. De[i toate cele spuse de mine impun respect sau aprobare. Am satisf\cut cu nesa] dorin]ele femeilor de moravuri u[oare [i nu m-am infectat cu triper! M-am lovit turbat de zidul Kremlinului [i n-am reu[it s\ storc nici m\car o pic\tur\ de g`ndire s\n\toas\! ~n decursul a trei zile [i nop]i f\r\ pauz\ mi-am terorizat urechile cu ritmurile seci ale versurilor lui Pasternak [i cu imnul na]ional al Etiopiei. domnilor... Nu v\ aminti]i?. – Domnilor! Iar eu.... Eu oricum m-am angajat. De parc\ le-ar fi interzis Engels! Iar pe l`ng\ Abajur se strecoar\ mult a[teptatul... `n compara]ie cu Pranas Ia]kevicius.ro drrrracu’ s-o ia! Nnnnu. doar c\. (Iar voi `n[iv\! H`-h`!). dar.. totu[i. da… ~n orice caz. domnilor. Hm… – Apropo de psihologie! Domnilor. chiar s`nt foarte lini[tit. Ele d\n]uiesc.. da. dar care nu poate s\-[i verse `n el con]inutul m\runtaielor lui!. – M-am angajat! Ptiu!). Hm… – {i adev\rul v-a ajutat s\ v\ convinge]i de bog\]ia lumii dumitale interioare? – ~nceta]i s\ fi]i r\ut\cios. tu e[ti at`t de t`n\r!. Doamne! Oare chiar nu se poate f\r\ destr\b\l\ri sexuale!? Pe mine m\ face s\ spun un singur cuv`nt – „onanism“! – Iar eu consider c\ respingerea onanismului `nseamn\ o fric\ sentimental\. „Moscova-Petu[ki“.. tinere. cu un oftat sup\rat. oare n-a]i observat. iar asta din lipsa Haremului. – Ha-ha-ha-ha! – Da. dar Erofeev a mai scris dramaturgie [i un jurnal la care ]inea foarte mult.. Cel mai cunoscut text al s\u este.. domnilor. d\n]uiesc. a[ zice… – Hm. [oferul care a violat feti]a de [ase ani a fost aproape jum\tate de or\ idolul meu. 19 decembrie Vai.. {i atunci a trebuit s\ m\ uit aproape cu admira]ie la tic\losul care jubila f\]i[. {i toarn\.. dar fizionomia de abajur a trezit b\nuial\.. Ea ]ipa diminea]a (doar v\ aminti]i cum ]ipa?. pentru care ideea c\ doar ac]iunile lui controlate l-au transformat `ntr-un suferind [i c\ ar fi fost fericit dac\ nu s-ar fi lipsit de fericire inten]ionat. din contra.. care te arunc\ pe loc la p\m`nt… He-he… – Vai. c\ nu trebuie s\ fii deloc un psiholog fin pentru a avea reputa]ie de… Doar nu trebuie s\ te dep\rtezi de domeniul psihologiei bolnave [i s\ te referi la cei echilibra]i din punct de vedere psihic… – O-o-o! – Instabilitatea psihic\ – visul meu! – [i. Scuip\ pe ei. Iar pe Victor Sibireakov nu-l sperie nici m\car iubirea disperat\ pentru Adev\r [i Dreptate.. a frun]ii [i a nervilor mei [i perfidia lumii… – Dumnezeule! Ce perverse s`nt toate astea! ………………………………………… To]i au amu]it de-odat\. dezgolindu-[i Substan]a [i Esen]a. jurnal [i dramaturgie. 6 decembrie He-he. mie nici m\car nu mi-ar fi venit `n cap aceast\ Idee Cretin\ (p\i. `ndr\znesc s\ v\ asigur c\ s`nt unica fiin]\ civilizat\ cu dou\ picioare care caut\ cu `nfrigurare printre amintirile sale m\car o amintire pl\cut\… – Iar pe mine.. www. ca `n cazul lui V`so]ki. M\ atr\gea. chiar sf`nt\ a emo]iilor!.. cu o expresie a unui om total pierdut... [i presa asta! Mie astfel de articola[e. trebuie s\ recunosc cu c\r]ile pe fa]\ c\ eseul profesorului Richter mi-a alungat pofta de c\utare a celor mai noi metode de masturbare… – Ah. las\-l pe Leonid Mihailov s\ `ncerce s\-[i demonstreze logic dreptul de a-i numi cretini pe to]i cei str\ini de civiliza]ia interna]ional\!. Apoi oare merit\.. {i nu uitam c\ bunul sim] Aproape c\ e inofensiv. Valerik. Adev\rul [i Dreptatea s`nt prea reci cu el. a[ spune! Un progrrres complimentar! 6 octombrie: „Nem-m-mmernicul!“ – cu o fa]\ de co[mar a primului om care a fluierat vreodat\. f\ceam AGITA}IE pentru Burta Ei! Ea. `i face o pl\cere aproape fiziologic\ faptul c\ al\turi de el s`nt Alexandra Terentieva [i Loialitatea Pur\!. pe fa]\.. g`ndi]i-v\ [i voi... de la care ob]ine el pl\cerea“… – O feti]\ de [ase ani – oponent!. doar el demult a castrat Cosmosul [i acum `ncearc\ f\r\ succes s\-l aga]e pe post de Eunuc principal `n haremul Ideilor lui inimaginabile!. ce p\trundere ad`nc\ `n tainele psihologiei mele. consider\ privirea flegmatic\ a cochetei Sor]i [i a Formei Focului de P\r ca sputnici ai geniului veritabil!.Ua! u-a! uaa! 9 decembrie O-o-o! Doar ultima le [i trebuia acestor animale bete… Au `nceput s\ vorbeasc\ to]i `n acela[i timp… – E-errica! Un singur cuv`nt m\ impune s\ r`g`i mii de blesteme la adresa… hm… hm… hm… – O-o-o-o!. care. nu v\d nimic `n\l]\tor `n atrac]ia sexual\! Personal. – asta `i transmite o mul]umire aproape fiziologic\!.. `i permite s\ se `mbete cu mrejele intui]iei [i cu o durere zilnic\ `n t`mple!... domnilor. doar printre cunosc\tori.. prrogrrres. 8 decembrie Ua-a! Uaaa-a! Sar.. asta pentru a respinge zvonurile despre castrarea lui resping\toare!. nici m\car nu [ti]i ce e insomnia viselor… vise excitate de insomnie… – Dumnezeule! Ce platitudine – s\ te f\le[ti cu speran]ele tale! Eu `nc\ din copil\rie ur\sc sincer vis\torii!. Tiu-tiu-tiu-tiu. – Dumnezeule! Femeia – un closet cu sentimente... totu[i.. – Asta e. prostitu]ie milostiv\! – Masturbarea str\daniilor! Ha-ha! – {i. serios: personal.. Visele-s desconsiderare fa]\ de amintiri!. ce Tic\los Finu] s`nte]i.

`nceput\. ca entitate sumativ\ vie [i vizibil\. `n toate locurile publice posibile [i imaginabile la noi. sc\pate de sub orice control. Desigur. „C\ ulterior limba rom=n\ a `nceput s\ se degradeze `n alte feluri (vezi spre exemplu trivializarea [i agramatismul ce fac ast\zi ravagii `n mass media). mi-a z`mbit norocul tinere]ii cu singurul cumnat pe care l-am avut. dimpotriv\. at`t e de incon[tient\. sus]in`nd. DETECTOR Toate lipsurile b\ne[ti le-am putut umple nu cu pensionarii mei p\rin]i sau socri. [i nu doar fa]\ de noi. nu tocmai. copil fiind prin anii ’50 [i ’60. profesorul de limba rom=n\ ar taxa-o prin sc\derea notei la materia lui. cele individuale [i chiar [i cele colective le cedeaz\ f\r\ discu]ie `nt`ietatea. materiale publicitare etc.. pentru faptele comise? Cum – m\ [i te `ntreb – de nu pot fi tra[i la r\spundere tocmai cei care au adus ]ara `n „groapa de acum“ (s`nt vorbele tale)? Nu e. Te felicit pentru credin]a ta. vom `ncerca s\ . la orice pas. Dac\ ar fi supravie]uit acestui ultim deceniu. [i.. [i nu a celor pu]ini [i (fenomenal de) boga]i? Ar fi fost o discriminare? Inechitatea social\ flagrant\ este prin ea `ns\[i o discriminare! A[a c\. atunci c`nd e vorba de interesele supreme (ale statului. precum pallida mors hora]ian\. pl\cut\ [i f\r\ gre[eli. a sacrific\rii celor mul]i. Inclusiv pe cea din partea st`ng\. de regul\ grave [i numeroase `n ultima vreme. cel pu]in. cuvintele vor veni atunci singure. pentru prima oar\ aproape ]in`ndu-se de m`n\. Rom=nia.“. crede-m\. p. trebuie puse. alternativ\? Nu lua [i buc\]ica de la gura s\racului. Fii [i cel mai uman dintre scriitori. mai mult ori mai pu]in marcante: de la oameni politici [i de stat. `n acela[i an al bimileniului. Lumea de azi. a persoanei. ale celor din ultima categorie de mai sus nu sufer\. Dar. benefic [i profund capitalist\. p`n\ `n anul de gra]ie `n care ne afl\m. a[a ai scris [i tu. tocmai de aceea numit\ Detector. Senin\tatea lor nu are margini. respect`nd o ordine doar cronologic\. [i pe strad\. poate exista democra]ie adev\rat\. [i (imediat) dup\ aceea. Gre[elile de exprimare ale persoanelor care lucreaz\ `n media [i. de dob`nd\ la `mprumut. bine`n]eles. Liviu Franga iunie 2010 . Nu putem omite. pensiile lor abia dac\ treceau de salariul cel mai mic admis. De la controlul statului la abuz. mai ales.. Cu indicarea. E[ti cel mai clasic dintre postmoderni. `ntr-o ]ar\ `n care. adaug. Adunate [i nemic[orate de procentul fatidic de 15%. c\ e ceva r\u `n aceast\ vorbire a lor. [i `n parcuri. a concuren]ei. mai vechi.“ ~n rubrica noastr\. detest firesc orice extrem\.. c\ fiecare cet\]ean se descurc\ dup\ cum poate – chestiunea cu „norocul“ [i „destinul“ fiind strict personale –. te-ai `ntrebat de ce s-a ales tocmai calea asta. de c`nd ne-am cunoscut – pe vremea aceea t\iai aerul cu diamante al levantului carpatin – [i p`n\ `n clipa de fa]\. mai presus de orice.. mostre din suferin]ele limbii rom=ne de azi. guvernan]ii de la noi.20 RAME TIMPUL Vitraliu Scrisoare lui Mircea LIVIU FRANGA Provin dintr-o familie `n care. voi publica. individual\ sau de grup. Retrospec]ii.. m\rturisit\. [i bordeie. Acei oameni nu ar trebui s\ se trezeasc\ vorbind (sau. amar\ `ns\ ca [i via]a care a n\scut-o. cu at`t mai mult.. ci. Statul [i ideologia pr\bu[ite `n decembrie ’89 ne-au dat deja cel mai r\u exemplu `n aceast\ privin]\. Drag\ Mircea. cu Paul celibatarul. Rem tene.. con[tient [i incon[tient. Ideea dac\ e clar\. Interviu consemnat de Camil Carda[. oamenii de peste tot. Cei mai mul]i mai repede `[i dau seama c\ s-au r\t\cit `n p\dure sau pe str\zi necunoscute dec`t c\ au f\cut o gre[eal\ de limb\ rom=n\. Organic. `n declara]ii publice. mai recente. c\ statul. c`nd ar putea m\car s\ le/ se corecteze singuri. sun\ o vorb\ `n]eleapt\ rom=neasc\ din vechime.. terase. mores male loquendi – ad\ug\m noi. printre at`tea alte rele obiceiuri [i practici. plecat apoi [i el `n aceea[i ireversibil\ c\l\torie. la 41 de ani. Nu voi crede. `n minte dac\ ai bine fixat tot ce vrei s\ spui. tata nu punea banii din salariu `mpreun\ cu mama. `n schimb. pe care. Mul]i se simt lua]i [i du[i de val. uerba sequentur. Gre[elile de limb\ lovesc. ai str\lucit [i str\luce[ti cu adev\rat orbitor. p`n\ la remarcabili. a surselor. `n „Timpul“.. apas\ [i mai tare pe spin\rile deja `ncovoiate. `ns\. prin urmare. foarte rar haine. de c\tre oricare dintre guvernan]ii democratic perinda]i la putere. dar [i ca un cre[tin la fel de convins. vorb\ ce zice a[a: Pe[tele de la cap se `mpute.. dac\ ar mai fi la [coal\. apoi diversele mari companii cu capital de stat [i regii a[a-zis autonome (de fapt. Pur [i simplu.. vorbirea va fi limpede. temperamental [i vizionar adept al echilibrului [i al mediet\]ii clasice. c\ au ap\rut alte limbaje de lemn `n diverse domenii publice este adev\rat. tip\rit\. guverneaz\. nici o scuz\ [i nu pot accepta nici o `n]elegere din partea noastr\. de sub orice.). c\ sacrificiul colectiv.timpul. totu[i. Internet. at`t de u[or de `n]eles. fire[te). adic\ `n mijloacele de comunicare `n mas\ (TV. oficial. Acolo unde se impun. c`nd utilizatorii limbii noastre par a-[i da seama c\ nu vorbesc corect [i cum trebuie. ministerele. zic`nd(u-[i): „Vorbim cum vorbesc ([i) ceilal]i. pe c`t posibil exact\. Ai.. [i nu persoana ori clica. „R`z`nd“ (circula un adagiu poetic latin imperial) „biciuie[te el“ (adic\ poetul) „n\ravurile. nici personalit\]ile publice. ~ncep`nd cu num\rul viitor. ~n care legea. gr\dini.n\ravul de a vorbi gre[it“. `n fa]a prolifer\rii lor.ro st\p`ne[ti subiectul. el s\-[i cumpere c\r]i. fix 34 de ani. oricum temporar `n viziunea lor. cei care se intereseaz\ de to]i ace[ti oameni (ad\ug`ndu-li-se [i cei din peisajul domestico-familial) [i care vorbesc/scriu `n presa curent\. indiferent de formele de relief [i de clim\. nu are (cum s\ aib\) sentimente [i. mai r\u: scriind). ele dau peste mine. `n sf`r[it. cum se spunea `nainte. nici o urm\ de retorism `n aceast\ sincer indignat\ `ntrebare. Ca o persoan\ cu convingeri profund sociale. niciodat\ c\ statul nu trebuie s\ aib\ nici o treab\ cu individul. Cine s`nt ace[ti „cei mai mul]i“? Mai `nt`i. Ridendo castigat mores... plus `n cea audio-video: `ntr-un cuv`nt. sigur [i-ar fi dat obolul. precum institutul academic de specialitate.. de aici a colectivit\]ii. `n statul drept social. foruri etc. {i cu unele firave explica]ii. cuvintele vor veni de la sine. apoi adolescent spre mijlocul anilor ’70. Eu s`nt un om de st`nga. c`t [i la acela al variantei scrise. [tiin]\. „detect\m“ erori de limb\ rom=n\ at`t la nivelul oralit\]ii. `nc`t `mi pare un fenomen aproape natural. –. `mi permit s\ te completez.“ (Radu Surdulescu. democra]ia poate oric`nd. a performan]ei – cum zici – [i. nu trebuie s\ ajung\ s\ `l zdrobeasc\ pe individ. care-i c`[tiga din aceea[i surs\ bugetar\.. dar oricum individul are acum libertatea de a se disocia de aceste tendin]e. spuneau (din nou!) venerabilii no[tri str\mo[i. prin nel\murire. nu la `nt`mplare. ideea. ca institu]ie [i mecanism global. [i s\-[i achite relativ con[tiincios partea personal\ din utilit\]ile comune. la fel [i supranumeroasele [i supraaglomeratele agen]ii guvernamentale. aprilie 2010. oameni de cultur\. unii reputa]i. deci. ~n numele c\rui drept.“ E cazul cel mai fericit. fiecare `n parte. p`n\ `n 1991. oare. te-ai mai `ntrebat: oare [i de ce nu pl\te[te nimeni pentru dezastrul `n care am ajuns `n prezent? A disp\rut complet `n Rom=nia postcomunist\ ideea de responsabilitate public\. pentru ca nu cumva. ci potrivindu-le `n a[a fel. finan]ate tot de stat). parlamentul [i uria[ul lui aparat administrativ. [i la ghi[ee. Ea-i folosea pe-ai ei ca s\-l creasc\ pe singurul copil. pe economie. continu`nd cu conduc\torii sau reprezentan]ii unor institu]ii. `n loc s\ se interpun\ `ntre t\v\lugul financiar [i masa de indivizi pe care teoretic `i reprezint\. C`t despre mine.). nu are. vai – pare foarte greu de crezut!. c\. dac\ nu s\ `ngaime o scuz\. guvernul `n totalitate.a. dasc\li de latin\ din fire[ti necesit\]i: „Ajunge s\ www. `ns\. Mircea. `n fa]a gre[elilor. .. Aproape inocent\. la spectacole. pe care am tr\it-o. Apoi. `n situa]ia noastr\. acerbe [i f\r\ mil\. dup\ 20 de ani de exerci]iu politic postcomunist. Numai `ntr-un astfel de stat. de limb\ rom=n\ [i. ne`mpleticit\. `ncercare de blocare/ stopare a cangren\rii limbii. tehnic\ [. inclusiv – ad\ug\m. noi – „. r\nile limbii s\ o infecteze [i s\ ajungem s\ nu mai putem face deosebirea `ntre ceea ce e corect [i ceea ce e gre[it complet `n vorbirea/scrierea noastr\ cea de toate zilele.m. care ignora complet. A[a crezi [i tu. Adic\ libertate. voi crede `ntotdeauna c\. la biseric\. `n mass media. Au plecat f\r\ `ntoarcere. [i palate. organiza]ii. azi. s\ nu mai aducem vorba de discrimin\ri! Logica elementar\ [i a bunului sim] ne `mping s\ credem c\ `nceputul sacrificiului b\nesc trebuia [i trebuie s\-l fac\ – precum s-a `nt`mplat peste tot `n Europa civilizat\ etic [i financiar – aparatul administrativ central [i institu]iile aferente: pre[edin]ia cu toat\ administra]ia ei. vidat complet de orice reminiscen]\ etic\. Nu mai putem r\m`ne pasivi. pe care `i `nt`lne[ti [i `n magazine.. aluneca `n pr\pastia tiraniei. `ntreprinderi. b\nuiesc.d. 12) Ridendo castigat mores. Dar cei mai mul]i r\m`n perfect senini [i atunci c`nd rostesc abera]ii s\ le zicem gramaticale. grij\ la vehicularea ideii de verificare a averilor uria[e. `nc`t s\ exprime cel mai bine [i cel mai corect ideea pe care persoana inten]ioneaz\ s\ o comunice. peste noi. Faptul c\ omul de pe strad\ – ca s\ folosesc denumirea cea mai generic\ posibil – gre[e[te `n materie de limb\ rom=n\ mi se arat\. dar de la coad\ se taie. via]a real\ [i concret\ a individului. Nu adulmec gre[elile (nici m\car de limb\. fie [i timid\. secretariatele [i direc]iile din ministere. radio. pensionarii [i bugetarii de r`nd! S\-]i amintesc o alt\ vorb\ `n]eleapt\ rom=neasc\. ci s\ reflecteze `nainte de a comunica: s\-[i caute cuvintele. prin legi [i ordonan]e [i ordine se comit `ngr\diri grave ale libert\]ii [i `nc\lc\ri ale drepturilor civice fundamentale.

`]i po]i permite [i [apte urechi!). visul e calea de a transcende o lume avortat\. printr-un delicat accident de suflet. 1992. ~n pantofii lui este via]\. 1979.a. Dr.n. dar nu mai [tiu din cine: „Dac\ femeia ar fi util\..timpul.]. `n atitudine. A memorat coaja fiec\rui bob de maz\re de pe farfuria sa. sper`nd s\ apar\ o ma[in\ ~ns\ nu se a[teapt\ la una. s\ sug\ s`ngele din ei. oricum. Se m\rit\ Elton John (era [i timpul! mi-era team\ c\ o s\ moar\ fat\ b\tr`n\!). `n ciuda avizului de expedi]ie `n regul\.. v\ salveaz\ totu[i. Editura Cartea Rom=neasc\. `i s`nt supravegheate mesele. al focului. e un zeu al `nsemin\rii. Explica]ia const\ poate `n faptul c\ Nicio comunicare nu se face corect dec`t dac\ se pierde o parte din mesaj (Paradoxul lui TOMA). ori scandalos: „. Dar [ti]i cine-s. ei alint\ obiectul pasiunii lor definitive cu dezmierd\ri [i nume conspirative demne de marii surreali[ti – Adio. Cartea Rom=neasc\.. c`nd fic]iunea baleiaz\ nea[teptat. Nici nu-mi imaginam c\ pot s\-l `ntrec. desf\[urat `n colaborare cu poeta [i agenta literar\ britanic\ Anne Stewart. cu for]a [i pasiunea sa. am constatat c\ acesta scrisese numai juma’ de pagin\. PRO iunie 2010 . pentru a-l putea a[eza. am dus o existen]\ fugitiv\: nu are rost. roman.. Femei cu papuci ro[ii patrulau pe hol. {i c\-i e greu s\ tr\iasc\ din pensie. Cu sperma. dar nu au f\cut-o: ~n schimb. Debut: proz\ `n „Rom=nia literar\“ (prezentat de Radu Cosa[u). Rupe g`t. ori lideri politici? Uneori. Pufoaic\ translucid\. 1998. Chiar [i abstinen]ii trebuie s\ recunoasc\ frumuse]ea. vreodat\. construit\ pentru a opresa [i a zdrobi fiin]a. BURSA C|R}ILOR Florin Toma. nu de mult. dar nici eliberat\ – c\ nu putea dovedi c\ nu-i [aman…). Te-am z\rit printre morminte.. Peisaj cu fluturi noaptea.d.) ultimele trepida]ii dinspre Urmuz [i Bonciu. c\ scriu cele mai scurte referate de doctorat din Rom=nia.. 2010.rechini fl\m`nzi care abia a[teapt\ s\ `i m\n`nce pe arti[tii tineri. ~n rest. C\r]i: Petru Comarnescu – Kalokagathon (`ngrijire edi]ie. din 1990.. o putere. Nu mor haio[ii c`nd vor gomo[ii. Fiindc\. m-au pus la peretele examin\rii. Ceremoniile lui Avr\mu] sau Trei nuvele sexemplare. Dac\ dispera]i. atrag aten]ia tuturor beneficiarilor c\.. Colec]ie: Proz\. iar capra era b\nuit\ c\ e un [aman care s-a …zoomorfizat. a clamat `n pres\ „N-am ce face cu libertatea!“. dar trebuie precizat: pentru arti[ti. Crohm\lniceanu. [i mi-au dat drumul. iar locuitorii lui tr\iesc dup\ indica]ii [i norme precise. ba chiar [i superioritatea fanteziei celor care nu duc la ureche! Prosit! ¤ Un dramaturg. ca distribuitor de fantasme. Se g`nde[te la mama sa aplec`ndu-se peste foc str`ng`nd din buze `n acela[i ritm cu lingura. am g\sit un citat care m-a f\cut s\ m\ `mbujorez: de ru[ine [i de r`s. afla]i c\ Ora[ul jum\t\]ilor de `nger este iconul [i coconul de umbr\ al aproxim\rii `n care tr\im. acesta-mi spune. nu – [i vrea s\ fie ori interesant. arunc`nd o privire pe referatul lui. Este povestea unei societ\]i terifiante. virusa]i in netto. Lua]i-i-o. Vulpea brun\.95 lei Un ora[ `n care frica este pururi treaz\. s\ se uneasc\ cu el“. s\ se culce cu ei din punct de vedere artistic“.S. Ca s\-mi ajut copilul.. uneori. BOGDAN ULMU Din colec]ia mea de titluri ]\c\nite din ziare. primii chiar merit\. c`t de mare este soliditatea terenului aflat sub el. [i grani]a asta dintre teatru [i patologie!. 2005. Vopsea de sear\ [. La revedere spune el `n timp ce fuge spre c`mpie. Lacrima de electrod. spre a se evita gre[eala... nuvele. `n suita scriitorilor „postmoderni[ti“ afirma]i `n `ntunecatul deceniu literar nou\“. `n orice moment. sigur [i surd p`n\ c`nd mi-au reabilitat numele. dar cu noroc va fi destul\ sadza pentru cin\. „Florin Toma. Aceste texte au fost traduse de Ioana Amalia Ni]\. mult jucat [i bine retribuit `n perioada comunismului. M\runtaiele c\]elei. c\ el nu mai este b\gat `n seam\. el g\se[te mereu cuvintele cele mai potrivite. Semifinale. pe Ple[u.(. z`mbind oriental: „Nu cred! Eram `n comisie cu Andrei Ple[u [i. prof dr.. Reciproca: Orice mesaj poate fi citit regulamentar doar atunci c`nd comunicarea este relativ\.“ (Tudorel Urian) „Florin Toma. se pare. Colaboreaz\ la Radio Rom=nia Cultural. ele ajung la destina]ie schilodite. ¤ ~ntr-una din c\r]ile pe care o discut cu studen]ii. cu acad. 1978. O mie nou\ sute nou\zeci [i doi/sisteme de supravie]uire. 1986. Mai mult\ ap\ `l duce mai departe.. interven]iile sale la nivelul „semnificatului“ s`nt f\cute cu deplin\ naturale]e [i cu superioritatea unui om care [tie. Scriitorul are un acut sim] al limbii..). Alte instruc]iuni de utilizare a vie]ii prisosesc. M-am ghemuit [i am a[teptat s\ sune clopotele. mai degrab\ solitar dec`t solidar cu genera]ia sa.. La revedere WENDY FRENCH Un b\iat p\[e[te pe solul ro[cat. Altminteri. interviuri cu Diaspora din SUA [i Canada (ilustra]ii: Constantin Marinescu-MARC). Mediaprint. [i azi. `ncontinuu amintite.m. de[i scrie mult [i bine. Privesc (precum so]ia mea) cum lingura trece testul buzei lui. de fapt. n-a fost condamnat\ – n-avea nimic de [aman. el trebuie s\ intre `n actorul-vagin [i s\-l fr`ng\. 312 p. Mai s`nt ore `ntregi p`n\ la apus. Lidia Vianu) `n cadrul programului interna]ional de traducere a poeziei poetry pRO. Pentru a-i potoli emo]iile.Vitraliu TIMPUL 21 Jurnalul unui ludic nevindecabil. bre!. Primele lecturi de proz\: la Cenaclul Junimea.. {terge-m\ din cartea de imobil!..Regizorul e un penis [pardon de expresie –n.. 1985. de fo’ dou\zeci de ani. dimpotriv\. cu adev\rat. interviuri (`n colaborare cu Lucian Vasilescu). O a[ezare cu automatisme dramatice. O pisic\ s-a n\scut cu [apte urechi (nu e chiar senza]ional! C`nd ai nou\ vie]i. (. cum au m`]ele norocoase.. ¤ Un citat nostim. am f\cut din prima camer\ o copie a tuturor s\lilor de examinare. Tenor acuzat de rele tratamente (ce s\ zic. Directorii-prezervativ au sc\pat. Este vineri [i [coala s-a terminat.. Ora[ul jum\t\]ilor de `nger.. c`teva: O capr\ a fost arestat\ pentru furt de automobil (asta `n Nigeria. noi s`ntem `n via]a `n care nu s`ntem. s\ castreze anumi]i regizori sau. Mo[tenirea Familiei Bildungsroman. criticii? Tot Andriy Zholdak v\ spune: „. este absolvent al Facult\]ii de Litere. sprintene. Binladen. sufocante. De-atunci.. n\scut la 22 martie 1953. Incontinentul rom=no-american. mam\! (parc\-i Esenin!). Eminescu. Pare s\ fi venit de nic\ieri Dar [tie p`n\ unde trebuie s\ mearg\. Totodat\. [i Dumnezeu ar avea una!“.) unul dintre cei mai importan]i stili[ti ai prozei rom=ne[ti actuale. Mi s-au dat un vierme de sfoar\ [i o foaie de h`rtie paranoic\. Mda. p\trunz`nd t\cerea de fier cu ochi mari pe fe]e ridate. Vira]i in brutto. `ns\ triada mam\-so]ie-fiic\ reprezint\ singurul motiv pentru care naratorul tr\ie[te. (nuvele `n curs de apari]ie). cititorule. ¤ C`nd m\ l\udam. O ma[in\ opre[te [i `l duce patruzeci de kilometri. s\ scape de pedeaps\. condus de Ov. mi-am potolit stiloul special.. se vait\. ¤ Se pare c\ be]ivanii au cel mai vizibil sim] al metaforei: cum spuneam [i cu alt\ ocazie... baritonii or fi mai breji! S\ nu mai vorbim de ba[i.. la emisiunea Arte frumoase.ro mod.“ (Radu Cosa[u) „Florin Toma e mult prea el `nsu[i. Dan Grigorescu). Matrafoxuri. Are burtica goal\.. El apar]ine unui regizor care place unora – mie..“ (Florin Toma) Florin Toma. `ntre comic [i sarcastic sau `ntre parodie [i fabul\... `n fa]a lui Liviu Mali]a. Universitatea din Bucure[ti. cowww. Cartea Rom=neasc\. Noti]e din trecut BILL GREENWELL C`nd eram copil. Montréal. Masterand\ MTTLC (Director Prof. Leag\n\ o geant\.). Ca `ngerii spinteca]i de un parlagiu f\r\ chef. Cursuri intensive de aplauze (ideea nu-i rea. AMGRIN. Sub]ire mai e. `ntru chietudine. Un narator neobosit basculeaz\ mecanica tragic\ implacabil\ [i o contrapune rememor\rii unor s\rb\tori fabuloase din s`nul familiei sale. aleg pentru tine.. Membru al Uniunii Scriitorilor. Pre]: 32. ne`nregimentat. Ba. anchilozat\ `ntr-o stratificare social\ inflexibil\ ce transform\ defectele `n reguli de func]ionare. s\ fii bun. (Bianca Bur]a-Cernat) „Spre bucuria [i petrecania dumneavoastr\. Pilot automat.

cultural-istoric. Iubirea cea mare a Dorinei Laz\r r\m`ne totu[i teatrul [i ne promite c\ va reveni la Ia[i `n prima s\pt\m`n\ din octombrie. c`t [i din afar\. via]\ se `ncheie brusc. se `ndr\goste[te de-o femeie foarte frumoas\. 2009 Regizor: Stephen Daldry. ~n pu[c\rie Hanna `nva]\ literele dup\ casetele cu romane citite pe care i le trimite el. dar mi-am adus aminte de s\lile pline prin care am trecut `n ultimele cinci zile [i de aplauzele furtunoase `nchinate filmului rom=nesc de azi [i de ieri. SUA. acum avocat [i profesor divor]at. avem p\reri diferite [i recunoa[tem `mpreun\ c\ e greu. pentru c\ dup\ 10 ani „cititorul“ Michael. ne amintim. Dar merit\. [i de teatru.“ Despre filmele „vechi“ (dar ca [i vinul. [oferul a condus at`t de repede `nc`t nu m\ g`ndeam la premiu. Povestea de dragoste este tumultoas\. Concluzia o trage tot doamna Dorina Laz\r: „~ntotdeauna a fost greu cu arta. o descoper\ pe Hanna Schmitz `ntr-o sal\ de judecat\. s-o „citim“. c`nd Michael se hot\r\[te s\-i povesteasc\ primele dou\ `nt`mpl\ri fiicei lui. Acum am aproape 70 [i nu e normal s\ mai fie ca atunci. s`nt costuri foarte mari. Eu s`nt pentru festivaluri.22 TIMPUL Arte Dup\ premiul pentru `ntreaga carier\. puternic. Pe vremuri eram trimi[i s\ juc\m prin teatrele din provincie.. `n marea lor majoritate tineri. pentru c\ am venit aici direct de la Festivalul de la Sibiu. sex. Ralph Fiennes. Ne-a lovit criza pe toti. doamna Dorina Laz\r poate vorbi acum cu o oarecare deta[are: „Noi le-am tot bomb\nit `n trecut. despre dragoste. oricine vrea s\ [tie exact c`nd s-au `nt`mplat. Pe drum. E greu de adus un spectacol de la Bucure[ti `n ]ar\. www. Cu Kate Winslet. iar el – sexul. dup\ ce anul trecut a fost prezent\ pe scena ie[ean\ cu „Gai]ele“. Pe bun\ dreptate: este unul dintre cele mai frumoase filme de dragoste din cinematografia rom=neasc\. despre via]\ `n general [i via]\ `n particular. actorii `[i joac\ perfect rolurile. {i pe vremuri cum era? Erau festivaluri de film? „Exista un festival de film la Costine[ti. Se vorbe[te de festivaluri. Ei s`nt ca Molière: `mi iau bunul meu unde-l g\sesc. A doua parte a filmului e dramatic\. pentru c\ e bine scris\.“ A consemnat de la TIFF Ana Chiricescu Literatur\. „Toat\ lumea se pl`nge de lipsa de finan]are. o duce pe fiica sa – care-l viziteaz\ dup\ ce se `ntoarce `n ]ar\ – la morm`ntul Hannei [i `ncepe povestea vie]ii lui a[a: „n-am fost mereu sincer [i nu m\ deschid `n fa]a nim\nui“. poate cel mai frumos de p`n\ acum [i m\ bucur s\ [tiu c\ aceast\ genera]ie t`n\r\ care se ocup\ de acest festival s-a oprit la mine“. misterioasa Hanna.“ A[ fi vrut s\ `ntreb dac\ nu exista cumva [i o criz\ sufleteasc\. pentru c\ eu am jucat mereu roluri de femeie obi[nuit\. a studiat. poate afla azi de pe net. pe atunci de 15 ani. despre istorie. aerul miroase a cafea proasp\t\. prin coproduc]ii. dragostea. ci [i `n teatru e la fel. de femeie nec\jit\ sau de CAP-ist\ aprig\. unde am avut emo]ii pentru spectacolul pe care l-am prezentat acolo. A[a ea descoper\ literatura. dar c`nd este eliberat\ se sinucide. printre care „cea mai bun\ actri]\“ la Oscar. ~mi place s\ `i v\d z`mbetul de fericire care i se a[terne pe fa]\ c`nd `i povestesc de s\lile pline de spectatori. Am fost emo]ionat\ [i de reac]ia publicului. Scenariu: Bernhard Schlink.“ Poate numai la capitolul „Sacrificii [i satisfac]ii materiale“ nu ne prea compar\m cu occidentalii. fiind judecat\ `n procesul Holocaustului. dar care poate fi – [i ar cam trebui – v\zut de toat\ lumea. de bani..timpul. „«Angela merge mai departe» r\m`ne punctul de referin]\ `n cariera mea cinematografic\. scenele s`nt realiste. cum ar veni. nu am avut timp s\ fiu emo]ionat\.. nu m-a[teptam s\ fie at`ta lume. ne `nc\p\]`n\m s\ investim `n vise. Ieri. apoi ac]iunile chiar `[i schimb\ ordinea. ambele `n trecut. E un aer de taifas la conferin]a aceasta de pres\. Toat\ lumea m-a `ntrebat dac\ s`nt emo]ionat\.. ~ns\ aveam 30 de ani. era ca la popot\. lectura devenind mai important\ dec`t sexul. David Hare. at`t din ]ar\. chiar dac\ nu ai avut nici o leg\tur\ cu acel eveniment. Un film despre adev\r. rol pentru care actri]a Kate Winslet a adunat nenum\rate premii. moral\ [i legisla]ie. Filmul este f\cut dup\ romanul lui Bernhard Schlink [i se vede c\ e realizat dup\ o carte.S. moment `n care cititorul `[i d\ seama c\ ea pur [i simplu nu [tie s\ scrie [i s\ citeasc\. Filmul se `ncheie `ntr-un alt moment sentimental. Dup\ fiecare partid\ de sex Hanna `l pune pe pu[ti s\-i citeasc\.“ Da. Dar era lume [i am r\mas pl\cut impresionat\ de faptul c\ acest film mai poate aduna TATUAJE `nc\ at`]ia oameni. Acest rol mi-a adus premii [i m-am bucurat mult c\ a fost ales s\ fie prezentat aici. ca [i adolescen]a lui Michael. [i atunci profit\m de aceste festivaluri. dar acum le g\se[ti multe merite [i descoperi `n ele actori rom=ni egali cu marile vedete din str\in\tate. Ne bucur\m `mpreun\ c\ oamenii iubesc `n continuare teatrul [i filmul [i.. de aplauze… e foarte important pentru un actor s\ fie iubit de public [i cred c\ eu am avut noroc din punctul \sta de vedere. ~ntotdeauna. Prima parte are loc `ntr-un or\[el german din anii 50. istorie. iar cele particulare nu vor film rom=nesc c\ „nu renteaz\“. acum student la facultatea de Drept din Berlin. lu`nd asupra ei toate groz\viile comise de echipa S. nu numai `n film. despre rela]ia oamenilor din genera]ii diferite. g\team `n camer\. Trebuie spus c\ anul acesta TIFF a omagiat un om. bune). de la Auschwitz. despre trecut [i prezent. dar se poate. Pentru mine toate acestea s`nt date (hai s\ le zic) tehnice. primele dou\ fiind amintiri ale `mb\tr`nitului Michael Berg (interpretat magistral de Ralph Fiennes). Un film foarte tare. c`nd am intrat `n sal\. tragem concluzii. ci dac\ ajung vie la Cluj… Dar momentul premierii a fost un moment frumos. sistem [i cum pot ac]iona ele asupra omului. la Teatrul Luceaf\rul cu piesa „Aventurile lui Habar N-am“ (`n regia lui Alexandru Dabija). `n cadrul Festivalului EuroArt. lumea e relaxat\ [i cu z`mbetul pe buze. ei [tiu s\ se orienteze foarte bine pentru a g\si bani pentru filmele lor. fiind prea bun pentru un simplu scenariu (la apari]ia filmului cartea era deja tradus\-n 37 de limbi!). a absolvit. David Kross. defect pe care ea `l crede mai grav dec`t crima `n fa]a umanit\]ii. c`nd Michael (jucat impecabil de David Kross). te subjug\ [i te ]ine ]intuit `n fa]a televizorului p`n\ la sf`r[it. lectur\. s`nt at`tea colege de-ale mele care ar fi meritat s\ `l ia. Filmul este structurat `n trei istorii.ro iunie 2010 . actri]a Dorina Laz\r merge mai departe Dorina Laz\r s-a n\scut. ~ns\ t`n\ra genera]ie de cinea[ti rom=ni e una pragmatic\. BAFTA [i Globul de Aur. Femeia nu `ncearc\ s\ se apere. o carier\ `nceput\ `n teatru `n 1961 [i `n film `n 1973.. Parte care „The Reader“ (dram\) Germania. chiar `n lag\rele naziste. Mai interesant mi se pare s\ [tim de ce [i cum. O dram\ pe care o recomand tuturor prietenilor. iar nou\ ne r\m`ne doar s-o vedem. c`nd Geo Saizescu se hot\r\[te s\ o distribuie `n filmul „P\cal\“. acesta fiind [i finalul filmului. la zece ani de la absolvire. bine realizat\. dar mult mai `n v`rst\.S. S\ v\ spun drept. a debutat [i de atunci lucreaz\ neostenit. c`nd Michael. Aici afl\ c\ ea a lucrat la S. „Angela merge mai departe“ (`n regia lui Lucian Bratu) este filmul pe care cei de la TIFF l-au ales ca „motiva]ie“ pentru acordarea acestui premiu. Eu n-am mai fost de mult\ vreme `ntr-o sal\ de cinema [i credeam c\ lumea nu mai vine la film. Nici nu [tiu dac\ oamenii se poart\ a[a din cauza crizei economice sau politice: dac\ nu e[ti de aceea[i culoare nu merit\ s\ investe[ti `n unul care sus]ine o cauz\ cultural\. pentru c\ Hanna Schmitz pur [i simplu dispare. `ns\ nu avea aceea[i amploare ca acum. Ceea ce e foarte bine. [i de film.. ci [i pe. cinematografele de stat se pr\bu[esc sub indiferen]a autorit\]ilor. `ns\ cu talentul am stat mereu bine. „S`nt onorat\ c\ mi s-a acordat acest premiu – ne-a declarat actri]a la conferin]a de pres\ care a avut loc `n diminea]a de dup\ festivitatea de premiere –. pe toate planurile. pe care le poveste[ti celor mai buni prieteni. Un film care te prinde foarte repede. despre cum un eveniment te poate marca direct. MIHAIL VAKULOVSKI „The Reader“ de Stephen Daldry este unul din filmele acelea care te vr\jesc [i te pot marca. cu o actri]\ care din 1981 [i p`n\ `n prezent nu a `ncetat s\ ne `nc`nte privirile [i auzul. iar iubirea dintre cele dou\ personaje at`t de diferite se ]ine nu doar pe sex. de[i lipsa banilor ne afecteaz\ pe to]i. dup\ cel de-al II-lea R\zboi Mondial. [i cu filmele e tot greu. iar ultima e la prezent.

Un loc aparte `l ocup\ aici portretele care transmit – pe linie neoexpresionist\ – o puternic\ tr\ire emo]ional\.Clinton. `mpletite `n trecere. Yefim Bronfman. pentru ca. s-a n\scut acest imens [i prestigios festival anual. am primit deosebit de onoranta invita]ie de a ne al\tura acestui amplu eveniment muzical. de la muzica clasic\ la cea modern\. Doresc s\ prezint cititorilor acestor r`nduri scrisorile de mul]umire primite de la Pre[edintele George Bush. surprinde invizibilul la nivelul vizibilului. www. lucr\rile lui George Dima „propun acorduri cromatice subtile. Elie Wiesel. pentru edi]ia 2009. am primit de asemenea sigla Festivalului Daniel Pearl World Music Days. Steve Reich. a fost deopotriv\ un foarte cunoscut jurnalist american (care scria la „Wall Street Journal“ din New York) [i un fin muzician. George Dima reu[e[te un lucru extrem de rar: s\ transpun\ `n pictur\ o viziune filosofico-religioas\. chitar\ [i mandolin\. George Pehlivanian. Reflexe ale unui surprinz\tor caleidoscop interior. Concepute ca micro-cosmogonii. Privit `n mise en abyme. Majestatea Sa Regina Noor a Iordaniei. pe care o pun ca emblem\ la toate manifest\rile muzicale organizate de mine. ce d\ senza]ia de flux meandric. Imaginea omniprezent\ a viorii poate fi v\zut\ ca un intertext `n interiorul amplului „text“ orchestrat de tablou. `[i pierd contururile `n mi[carea leg\nat\ a arcu[ului („Violoncel“). Pictura muzical\ a lui George Dima CORINA CRI[U limpezit\ parc\ de orice lumesc. Arlechinul – se preschimb\ `n fiin]e insolite. A. ~n anul 2004. personajele devin „simfonii“ `n tonuri de alb [i de roz („Refuz“). Pictura sa pare a avea un ritm interior. prin intermediul unei bogate simbolistici muzicale. spectacole multimedia. De altfel. Itzhak Perlman. cuprinz`nd concerte. Nr. o muzicalitate a ei specific\. dedic`nd `n fiecare an un concert. Alison Krauss. Itzhak Perlman. crea]iile lui George Dima se oglindesc unele `ntr-altele. Atitudinile. uimindu-ne.M. unde elementele zoomorfice [i antropomorfice se `ntrep\trund. Daniel Pearl World Music Days are loc `n fiecare an `n cursul lunii octombrie. s\ redea intensitatea unei tr\iri inefabile. Cr\iasa Z\pezii. artistul red`ndu-ne astfel ml\dierea unui corp de femeie. av`nd un repertoriu foarte variat. corpurile aflate `n rotire prinse `ntr-un v`rtej de for]e centrifuge – toate evoc\ un zbor multi-dimensional. Desf\[urat sub deviza „toleran]\. folosind muzica [i cuvintele pentru a crea pun]i `ntre cele mai variate popoare. Danny Gill. Un repertoriu vast de teme Muzician de profesie [i pictor prin voca]ie. R. care a ini]iat aceast\ ampl\ manifestare cultural\ este format din: Christiane Amanpour. s`nt ritmate [i fac trimitere prin linie spre forma instrumentelor“ („Observator Cultural“. `mpreun\ cu compozitorul {erban Nichifor. st\rile. Personajele mitologice [i literare – Zmeul. arta sa digital\ adopt\ [i filtreaz\ elemente din pictura abstract\.J. Androginul apare ca personaj principal `n portretele ce transpun palimpsestic chipuri feminine [i masculine. R\pirea [i asasinarea lui Daniel Pearl `n anul 2002 de c\tre unul din membrii re]elei teroriste Al Qaeda (pentru c\ era evreu [i american) a zguduit `ntreaga lume cultural\.ro Culoare [i armonie muzical\ A[a cum observa criticul de art\ Mihai Pl\m\deal\. ~ntr-adev\r.timpul. prestigiosul festival Daniel Pearl World Music Days se desf\[oar\ sub patronajul Pre[eden]iei Statelor Unite ale Americii. oferind o multitudine de sensuri ce se (de)construiesc `n permanen]\. Theodose Bikel. prin abstractizare. mai ales. Prin dinamica formelor [i a nuan]elor ce ies din contur. sentimentele cap\t\ o form\. Leitmotivul viorii cap\t\ ne`ncetat valen]e noi. am prezentat video-operele inspirate de imaginile celebrului pictor designer israelian Dan Reisinger (autorul reliefului mural exterior de la Yad Vashem sau al logo-ului companiei aeriene El-Al) [i versurile poetului american John Gracen Brown. John Hennessy. care absoarbe progresul [tiin]ei [i `l folose[te ca mijloc de exprimare pentru tr\irea artistic\“. artistul creeaz\ imagini lichide. New Jersey. Daniel Pearl. cunoa[terea prin cel\lalt. zborul `ntors al unei aripi de `nger. Zubin Mehta. `ntr-o lume situat\ la limita dintre real [i oniric. Craig Sherman. sau o compozi]ie lui Daniel Pearl. Mariane Pearl. Matisyahu. fiecare detaliu trimi]`nd c\tre `ntreg – `ntr-un demers creator recuperat la infinit.E. Precum Kandinsky. Acestor personalit\]i publice [i politice americane [i interna]ionale li s-a al\turat un comitet muzical format din nume prestigioase din toate genurile artei sunetelor: Salman Ahmad. elementul teluric aproape lipsind. fiecare imagine se adun\ puls`nd `n jurul c`torva nuclee – vioara. A studiat la Stanford University [i a devenit corespondent de pres\ pentru Orientul Mijlociu [i Asia de Sud. Mark O’Connor. de sienna natural\ sau ars\ („Evolu]ie“). Comitetul de onoare. spre exemplu anul trecut. `n luna mai 2010) relev\ crezul s\u artistic ce define[te pictura ca pe un „proces viu. ~n semn de decen]\. `n toate ]\rile lumii. S`nt tablouri ce par a fi f\cute din aer. iunie 2010 . suger`nd fragilitatea condi]iei umane. 15 octombrie 2009). zmeele plutind `n infinit. trecerea ireversibil\ a timpului. o voce. Transparen]a lor de vitraliu. Racy. tablourile sale combin\ polifonic un repertoriu vast de teme. fostul Pre[edinte William J. `n]elegere [i respect“. V\zute `n ansamblu. workshop-uri. jurnalistic\ ce crede `n valorile morale ale democra]iei. semnatara acestor r`nduri. devin ne`ncetat cel\lalt. 496. a duratei melodice. la nivel cognitiv [i. Mohamad Shajarian. muzical\. Abdul Sattar Edhi. contur`nd un spa]iu arhetipal plasat `n illo tempore. ludicul devine cale de acces spre divin. `ntro continu\ suprapunere de v`rste. Paul Steiger. artistul asum`ndu-[i o serie de m\[ti. interpret la vioar\. lunec`nd ca `ntr-un dans. Astfel. Prin conturarea unor canoane proprii [i apoi prin descentrarea lor. Herbie Hancock. Elton John. ap\ [i foc. Transferul simbolic dinspre muzic\ `nspre pictur\ conduce la o spa]ializare a timpului. o transcendere continu\ de limite. C\utarea sufletului-pereche reprezint\ aici un im- portant leitmotiv. toleran]\ [i `n]elegere cultural\ `ntre diverse civiliza]ii. portativul. timpul oprit al unei clepsidre sau umbra p`nzei unei cor\bii. arcu[ul. tematicile fiind grupate `n categoriile jurnalism. Artistul porne[te de la exterior. Varia]iuni pe tema celuilalt Descoperim `n crea]ia lui George Dima un univers artistic pe deplin `nchegat. afectiv. la Princeton. de ro[u aprins [i verde dicrom („Speran]a“). Ted Koppel. tehnici moderne care s`nt prelucrate de pictor `n corela]ie cu forma]ia sa de muzician. Hora de viori proiectat\ pe cer. muzic\ [i dialog. ~n mod semnificativ. `nfiin]at de Daniel Pearl Foundation. portretele devin autoportrete.Arte TIMPUL 23 Itinerar muzical american (III) LIANA ALEXANDRA Daniel Pearl World Music Days ~nfiin]at `n anul 2002. `ntreaga crea]ie a artistului este puternic marcat\ de bogata sa experien]\ muzical\. n\scut la 10 octombrie 1963. George Dima `[i concepe `ntreaga crea]ie prin prisma cunoa[terii muzicale acumulate. cea mai recent\ expozi]ie a artistului (g\zduit\ de Centrul Cultural „Carmen Silva“ din Sinaia. [i Pre[edintele Barack Obama. la o vizualizare a curgerii ei. Tania Libertad.. fiecare tablou devine o varia]iune pe tema celuilalt. conferin]e. bagheta – fiecare aduc`nd propria simbolistic\ muzical\. un corp prin care tr\iesc. Ca la Whistler. Rabbi Harold Schulweiss. Interpretul [i instrumentul se contopesc. Leg\tura f\cut\ de Kandinsky `ntre culoare [i armonia muzical\ poate fi u[or identificat\ [i `n opera artistului rom=n. Lucr\rile s`nt: Liana Alexandra – C\l\toria Spiritului [i {erban Nichifor – Anamorfoze. ~n urm\ cu trei ani. pentru edi]ia 2008. Reunind un num\r impresionant de tablouri realizate `n tehnic\ digital\. motto-ul festivalului este „armonii pentru umanitate“. tablourile sale r\sp`ndesc o prospe]ime de `nceput de crea]ie. Ida Haendel. Concepute contrapunctic pe mai multe voci. Sari Nusseibeh. Yo-Yo Ma. Don Quijote. ~n jocul acesta de culori incandescente.

dar [i ideea mor]ii. De la ilustra]ia muzical\ deosebit de sugestiv\. Valeriu Gherghel. Ovidiu Laz\r. ceasuri ag\]ate unele sub altele. Nimic mai pre]ios poate. stelele. de spiridu[i.. oglinzile devin ferestre c\tre sine dar [i c\tre cel\lalt. Actorii [i spectatorii au `n]eles.. iar oamenii s`nt „cititori `n scrum“. la marginile opuse ale scenei `n form\ de cerc violet.ro Coresponden]i externi: J. Din momentul `n care el `n]elege care este valoarea vie]ii. trecerea autumnal\ de la via]\ la moarte. se pare. verdele [i violetul s-au aflat. scen\ `n scen\. la `nceputul stagiunii curente. se pare. pe at`t de profund. pentru toate acestea [i de ce ele `i str\bat fiin]a tocmai acum? Probabil. cite[te! Revist\ editat\ de: Funda]ia Cultural\ Timpul Director general: Gabriel Cucuteanu Director executiv: Adi Afteni iunie 2010 www. De[i ini]ial pare „mult mai ata[at de timpul s\u abstract dec`t de via]a sa concret\“. Boss (Amsterdam) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Alina Savin (Stockholm) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin) www. verdele [i violetul. privind mai atent [i mai departe“ va putea observa „o stea `n fl\c\ri travers`nd universul `n c\dere liber\...timpul.. A[ezate `ntr-un aparent echilibru. povestea vie]ii tr\ite cu rost sau nu. acela c\ via]a merit\ tr\it\ `n cele mai mici detalii. Catinca Tudose. Miz`nd pe simboluri. „toate visele visate `n trecut [i toate visele visate `n viitor“ `i revin `n minte.facebook.. fiecare element a spus o cu totul alt\ poveste despre efemeritate. de `ngeri. ceasuri care nu mai m\soar\ timpul. p`n\ [i timpul. mai ales.ro YM: timpul www. Daniel Busuioc. amintirile calde sau dureroase ale copil\riei `l fac s\ se simt\ vinovat [i s\ se `ntrebe de ce nu a avut niciodat\ vreme Actorii Catinca Tudose [i Doru Aftanasiu `n Negustorul de timp Scen\ din spectacolul Negustorul de timp Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i Colegiul de redac]ie: {tefan Afloroaei. Liviu Dorneanu – cel care „trebuie“ s\ ia parte la lec]ia despre valoarea lucrurilor m\runte [i despre marea trecere c\tre moarte care este via]a – `nva]\ „s\ priveasc\ stelele“. Ceasuri `ncremenite. {i cu siguran]\ „spre diminea]\. va vedea poate chiar o ploaie de stele.. Va privi se pare „r\s\ritul soarelui“.24 TIMPUL Flash Negustorul de timp sau Cum s\ pre]uim bucuriile m\runte? ELENA RAICU Ceasuri de diferite forme. Al. pentru c\ a ajuns la momentul bilan]ului.de n\luci. regizorul a adus pe scen\ o serie de elemente care au oferit un plus de semnifica]ie textului. Emil Brumaru.. 90797 E-mail: redactia@timpul. Pare c\ via]a se confund\ cu moartea.. ard p`n\ s\ ajung\ la destina]ie.. la culorile predominante din decor [i costume. va ajunge la dou\ mii. pentru a mai spune o dat\ povestea timpului v`ndut [i imposibil de recuperat. va re`ncepe num\r\toarea de la zero. Ia[i Redac]ia: Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Maria-Elena C=mpean Nicoleta Dabija Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet. stelele c\z\toare s`nt mesaje care. acela al asum\rii propriei vie]i. W.. a adus `n scen\ actori capabili s\ „cad\ `n sine“ [i s\-i determine [i pe cei din sal\ s\ fac\ acela[i lucru. Cristina Bodn\rescu [i Maria C`mpean spectacolul Negustorul de timp a reu[it s\ transmit\ publicului un mesaj pe c`t de trist. se va `ncurca. Totul sub semnul semnifica]iei speciale a violetului care se situeaz\.. toate stelele de pe bolt\“. Urmeaz\ o c\dere de timp [i poate. semnific`nd..ro TIMPUL ® Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. taina. p`n\ la urm\. Daca va [ti cum s\ o foloseasc\. dans –. va fi `nv\]at [i lec]ia despre bucuriile m\runte. `n jurul c\reia personajele [i-au dus via]a timp de dou\ ore. efemeritatea vie]ii dar. a[a cum spera regizorul acestui spectacol. Negustorul de timp al lui Matei Vi[niec a urcat pe scena Teatrului Na]ional „Vasile Alecsandri“ din Ia[i [i `n seara zilei de 13 iunie 2010. iar fiecare personaj a fost `nsufle]it de acela[i sentiment profund uman.. Al. Andreea Boboc.. Nimic mai frumos dec`t o ploaie de stele. pentru a nu [tiu c`ta oar\. de demoni. `n format PDF. Dan Petrescu... iar via]a urmeaz\ s\ se opreasc\ pentru c`teva secunde. valoarea ei [i au `ncercat s\ p\trund\. Horia Verive[. s\ asiste. O stea `n fl\c\ri ~n ]es\tura de semnifica]ii a piesei pe care publicul a vizionat-o la Na]ionalul ie[ean. povestea marii treceri a vie]ii c\tre moarte. a jonglat cu fantasmele textului glis`nd mereu dintr-un spa]iu `n altul. dec`t participarea la miracolul vie]ii [i al mor]ii. la care protagonistul e invitat. oric`nd [i oricum. o zi `ntreag\. Alexandru Zub Redactor [ef: Gabriela Gavril Colaboratori: Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Adrian Marin Andi Mihalache Elena Raicu Florin }upu C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor Adres\ coresponden]\: CP 1677. de asemenea. Livia Iorga. `ndep\rt`ndu-se de ea.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright © Funda]ia Cultural\ Timpul. O montare lucrat\ `n cele mai mici am\nunte. le va num\ra.ro . fantasmele s`nt printre noi. muzic\. `n cel mai explicit mod cu putin]\. taina Timpului. Andriescu.timpul. Verdele [i violetul s`nt `ntr-un aparent echilibru `n decorul plin de semnifica]ii care `i `nt`mpin\ pe spectatori `nc\ de la intrarea `n sala de spectacol. dac\ vorbim de simbolistica sa. „luminile ora[ului [i mai apoi. pe care o poate folosi cum dore[te. Poate c\ niciodat\ nu e prea t`rziu. C\linescu. [i `n jurul ei. OP 7. care a `mbinat perfect planurile temporale [i mijloacele de exprimare artistic\ – proiec]ii video. involu]ia. Nimic mai efemer. de pe siteul www. Octavian Jighirgiu.. din momentul `n care hot\r\[te s\-[i v`nd\. se pare. pentru c\ via]a [i-a terminat prelegerea despre lucrurile cu adev\rat importante [i pentru c\ aceast\ ultim\ zi e proba final\.timpul. aura ei de semizei. Liviu Antonesei. Oana Sandu. nu at`t ca stare ci mai ales ca trecere. Liviu Dorneanu e omul contemporan purtat mereu de valurile vie]ii oriunde.“ Verde [i violet Semnat de Ovidiu Laz\r [i av`ndu-i `n distribu]ie pe Doru Aftanasiu. „o c\dere `n sine“ a spectatorului. Monica Bordeianu. scrisorile iau foc `n m`inile celui care dore[te s\ le citeasc\. dar [i s\ foloseasc\ cel mai important dar pe care via]a i-l face la sf`r[itul drumului.com/Revista. pe orizontul cercului vital `n opozi]ie cu verdele. Liviu Leonte. nuan]e sau m\rimi. 2010 Nu pierde TIMPUL.