PUNCTUL.DREAPTA.

PLANUL
1.Punctul : notatii: A,B,C,… 2.Dreapta d sau dreapta AB (d) A ▪A ▪E=F B P▪ Q▪ P≠Q

Semidreapta OA, notata [OA sau (OA, adica fara O 3.Segmentul AB, notat [AB] (AB),[AB),(AB]

O

A

A

M ●

B

M este mijlocul lui [AB] daca MA=MB=AB/2 sau [MA]≡[MB]

Ex.1 Fie segmentul [AB] cu lungimea de 10 cm, si M mijlocul sau. Ce lungime are seg.[AM] ? Ex.2 Fie A,B,C,D patru puncte coliniare, in aceasta ordine, si M, mijlocul lui [BC], iar N mijlocul lui [AD]. Iar [AB] ≡ [CD], AD=40 cm, BC=10 cm. Ce lungime are seg.[MN] ? Dar [AN], [AC] ? Ex.3 Fie A,B,C,D patru puncte coliniare, in aceasta ordine, si M, mijlocul lui [BC] si al seg.[AD], iar N mijlocul lui [AB]. Iar CD=10 cm, ND=80 cm. Ce lungime are seg.[MN] ? Dar [AN]. Dar [AC] ? Ex.4 Se dau doua puncte A si B, iar M mijlocul lui [AB], N mijlocul lui [AM], P mijlocul lui [AN], Q mijlocul lui [AP], etc. Daca cineva ar pune cite un bob de nisip in toate mijloacele posibile, M,N,P,Q, etc, iar apoi ar parcurge distanta dintre A si B calcind pe toate aceste fire de nisip cit timp i-ar trebui pentru a ajunge in B ? Explicati, considerind ca firele de nisip nu au dimensiuni.
4.Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica. Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice. - M≠N puncte distincte sau diferite M● N● - E=F puncte identice sau confundate E=F● -Trei puncte distincte determina un plan -Doua drepte concurente determina un plan -O dreapta si un punct nesituat pe ea determina un plan -Doua drepte paralele determina un plan 5.Definitie : Mai multe puncte care apartin aceleiasi drepte se numesc puncte coliniare. A B D ● C (a) A,B,C=coliniare(A∈a, B∈a, C∈a), D∈a

6.Axioma dreptei : Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una

7.Definitii : 1. Pentru doua puncte A si B, segmentul AB este multimea ale caror elemente sunt A,B, impreuna cu toate punctele care sunt intre A si B. Punctele A si B se numesc capetele lui [AB]. A B 2. Fie A si B doua puncte diferite. Semidreapta AB este multimea : {M/M parcurge dreapta AB de la A inspre B} C A M B Punctul A se numeste originea lui [AB Daca A este intre B si C, atunci [ AB si [ AC se numesc semidrepte opuse. C A B

3. Orice dreapta d dintr-un plan il imparte in doua semiplane, numite semiplane opuse. ● Dreapta d nu este inclusa in nici unul din semiplane. ● Daca 2 puncte sunt in acelasi semiplan, atunci semiplan A B M segmentul care le uneste este in acel semiplan si deci d nu intersecteaza dreapta d(A si B); in caz contrar, segementul intersecteaza dreapta(M si N).
semiplan N

Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente.

O

a

a I b = {O} ; O este punctual de intersectie b Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele a║b a a Ib =Ǿ b Doua drepte nesituate in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a a b a Ib= Ǿ .. ... b Doua figuri geometrice se numesc congruente daca prin suprapunere coincid.

-

Lungimea unui segment este numarul care exprima de câte ori o unitate de masura se cuprinde in segmentul respectiv. Distanta dintre doua puncte A si B, notata AB, este lungimea segmentului [AB].

●Punctul M este intre A si B daca A, M si B sunt puncte diferite doua câte doua pe aceeasi dreapta si AM+MB=AB. A M B Daca AM=MB atunci M=mij.[AB] ●Doua segmente care au lungimi egale sunt segmente congruente si reciproc, doua segmente congruente au lungimi egale. Daca [AB] este congruent cu [CD] scriem [AB]≡[CD] - Mijlocul unui segment este acel punct al segmentului care-l imparte in doua segmente congruente. M este mijlocul lui [AB] daca si numai daca AM=MB=AB/2 (v.figura mai sus)

Ex.5 Fie M mijlocul lui [AB], N mijlocul lui [AM] si Q mijlocul lui [AN], iar AN=15 cm. Calculati lungimea lui [AB]. Ex.6 Fie AB=20 cm si M mijlocul lui [AC], iar AM=35 cm si N este mijlocul lui [MB]. Calculati lungimea segmentului [NC]. Ex.7 Fie M pe [AB] astfel incit AM/MB=1/3. Cit este MB/AB ? Ex.8 Fie M mijlocul segmentului [AB], iar N mijlocul lui [BC], iar AM+NC=12, BЄAC. Cit este lungimea segmentului [AC]. Ex.9 Fie M pe [AB] astfel incit MA/MB=2/5 si N∈[MB] astfel incit
NB/BM=3/10. Cit este AM/MN ? Dar AN/NB ?

Ex.10 Fie dat [AB] . Construiti cu rigla si compasul punctul M pe [AB], astfel incit MA/MB=1/2. Punctul M este mijlocul lui [AB] ? Ex.11 Fie dat [AB] si P un punct care nu este pe dreapta AB. Construiti cu rigla si compasul punctul P astfel incit PA/PB=4/5. Ex.12 Fie date A,B,C trei puncte coliniare, astfel incit AB=12 cm, AC=32 cm, BC=44 cm. In ce ordine apar punctele pe dreapta AB ? Ex.13 Desenati punctele A,B,C astfel incit AB=8 cm si BC=5 cm. Calculati lungimea segmentului AC daca este posibil. Ex.14 Fie punctele A,B,C coliniare si M mijlocul lui [AB], iar N mijlocul lui [BC] si AC=24. Calculati lungimea saegmentului MN. Ex.15 Fie dat AB=12 cm, BC=8 cm, AD=40 cm. Aratati ca daca A,B,C,D sunt puncte coliniare, in aceasta ordine atunci C este mijlocul lui (AD). Ex.16 Fie punctele coliniare A,B,C,D, in aceasta ordine si M mijlocul lui [AB], C este mijlocul lui (BD), astfel incit AM=20 cm, BD=60 cm. Stiind ca P este mijlocul lui [AC], iar Q mijlocul lui [CD] aflati lungimea segmentului PQ.

UNGHIUL
Definitii: Unghiul este figura geometrica formata de doua semidrepte cu aceeasi origine. • Daca cele doua semidrepte care formeaza un unghi sunt semidrepte opuse, atunci unghiul se numeste unghi alungit sau cu laturile in prelungire(unghiul format de o dreapta). A O B ∠AOB este unghi alungit • Un unghi format din doua semidrepte identice(o semidreapta) se numeste unghi nul. O M N ∠MON este unghi nul • Un unghi care nu este nici alungit si nici nul se numeste unghi propriu. • Interiorul unui unghi propriu AOB este multimea punctelor M din planul unghiului AOB a.i. M si B sunt de aceeasi parte a dreptei OA si M si A sunt de aceeasi parte a dreptei OB. • Exteriorul unghiului propriu AOB este multimea punctelor din planul unghiului AOB care nu este nici pe laturi , nici in interiorul sau. exterior B interior A • M O O B Exterior exterior A

Numarul de grade ale unui unghi se numeste masura sa ; un semicerc are 1800. Daca ∠AOB are n grade, scriem m(< AOB ) = n (este a n-a parte dintr-un semicerc) Unghiul cu laturile in prelungire are 180 o . A O B o Unghiul nul are 0 . O• A=B Doua unghiuri cu masuri egale sunt congruente si reciproc, doua unghiuri congruente au masuri egale. Axioma de adunare a Un grad are 60 de minute unghiurilor Un minut are 60 de secunde. Daca M este in interiorul unghiului AOB atunci m(∠AOB ) = m(∠AOM ) + m(∠MOB ) B M A O

Pentru a aduna masurile a doua unghiuri exprimate in grade, minute si secunde se aduna numerele care reprezinta unitati de acelasi fel (grade, minute, secunde). Daca numarul minutelor sau secundelor obtinute este mai mare de 60 se transforma in unitati mai mari. Exemplu: 12 o 35 ' 47 '' + 18 o 45 ' 43 '' = 30 o 80 ' 90 '' = 30 o 81' 30 '' = 31o 21' 30 '' Pentru a scadea masurile a doua unghiuri expr. in grade, minute si secunde se scad numerele care reprezinta unitati de acelasi fel. Daca nr. de min. sau sec. de la descazut este m.mic decât cel de la scazator, se transforma un grad in minute sau un minut in secunde si se adauga la cele existente, apoi se efectueaza scaderea. Definitii: Exemplu: a) 24 o 35 ' 27 '' − 14 o10 '15 '' = 10 o 25 '12 '' b)230-15032’=22060’-15032’=7028’ c) 17 o 23 ' 28 '' − 12 o 30 ' 25 '' = 16 o 83 ' 28 '' − 12 o 30 ' 25 '' = 4 o 53 ' 3 ''

Doua unghiuri proprii care au vârful comun , o latura comuna, iar celelalte doua sunt situate de o parte si de alta a dreptei care contine latura comuna, se numesc unghiuri adiacente. <AOC si <AOB, au latura [OA comuna, iar laturi necomune [OC si [OB Se numeste bisectoarea unui unghi propriu semidreapta cu originea in vârful unghiului, situata in interiorul lui, a.i. cele doua unghiuri formate de ea cu laturile unghiului initial sa fie congruente. C A <AOC≡<AOB B O Doua unghiuri proprii pentru care suma masurilor este 180 o , se numesc unghiuri suplementare. Fiecare dintre cele doua unghiuri se numeste suplementul celuilalt. C M m(∠ABC ) + m(∠MNP ) = 180 o A P Unghiurile ABC si MNP sunt suplementare ∠ABC este suplementul ∠MNP si invers. B N

Daca laturile necomune a doua unghiuri adiacente sunt semidrepte opuse, atunci unghiurile sunt suplementare. <AOB si <AOC, deci m(<AOB) +m( <AOC)=1800 A Teorema suplementului
B O C

Teorema: Daca doua unghiuri sunt congruente, atunci si suplementele lor sunt congruente Ipoteza:1. ∠A ≡ ∠B 2. ∠A1 suplementul ∠A 3. ∠B1 suplementul ∠B Concluzie: ∠A1 ≡ ∠B1 Demonstratie AFIRMATII EXPLICATII 1. ∠A ≡ ∠B 1. Dat in ipoteza(i1) 2. Unghiurile congruente au masuri egale 2. m(∠A) = m(∠B ) o 3. Definitia unghiurilor suplementare(i2) 3. m(∠A) + m(∠A1 ) = 180 4. Definitia unghiurilor suplementare(i3) 4. m(∠B ) + m(∠B1 = 180 o 5. Din afirmatia 3 si 4 5. m(∠A) + m(∠A1 ) = m(∠B) + m(∠B1 ) 6. Scaderea egalitatilor 5. si 2. 7. Unghiurile cu masuri egale sunt 6. m(∠A1 ) = m(∠B1 ) congruente(af.6). 7. ∠A1 = ∠B1 Alta teorema : Doua unghiuri care au acelasi suplement sunt congruente. Fie m(<A)+m(<C)=1800, iar m(<B)+m(<C)=1800, rezulta <A≡<B Definitii:
1. Se numeste unghi drept orice unghi care este congruent cu suplementul sau(are 900). 2. Daca suma masurilor a doua unghiuri proprii este 90 o atunci ele se numesc complementare, iar fiecare dintre ele se numeste complement al celuilalt. Un unghi propriu cu masura m.mica decât 90 o se numeste unghi ascutit Un unghi propriu cu masura m.mare decât 90 o se numeste unghi obtuz. obtuz ascutit

C-2: Daca doua unghiuri sunt congruente si suplementare. m(<AOB)+m(<BOC)=m(<COD)+m(<BOC deci m(<AOB) ≡ m(<COD)+m(<BOC)m(<BOC) rezulta m(<AOB)=m(<COD) 6. C Teorema: B ┌ A Daca doua unghiuri sunt complementare. iar m(<B)+m(<D)=900. necomune semidrepte opuse 5. Fie m(<A)+m(<C)=900.Teorema complementului Daca doua unghiuri sunt congruente. atunci ele se numesc drepte perpendiculare si se noteaza AB ⊥ AC. atunci fiecare dintre ele este drept. atunci amândoua sunt ascutite. Definitii: Doua unghiuri proprii se numesc opuse la vârf daca laturile lor formeaza doua drepte concurente. <AOB ≡ <COD C D O B A EXPLICATII 1. Reflexivitatea congruentei 6. Consecinta C-1: Orice doua unghiuri drepte sunt congruente.4. opuse 3. rezulta <A≡<B Daca AB si AC formeaza un unghi drept. Teorema unghiurilor opuse la vârf Unghiurile opuse la vârf sunt congruente Ipoteza : <AOB si ∠COD sunt opuse la vârf. Dat in ipoteza 2. [OB si [OD semidr. atunci complementele lor sunt congruente. Definitia unghiurilor opuse la vârf 3. <AOB si <BOC sunt suplementare(1800) 4. ∠CODsi∠BOC sunt suplementare(1800) 5. Teorema suplementului . ∠AOBsi∠COD sunt opuse la vârf 2.Unghiuri adiacente cu lat. iar m(<B)+m(<C)=900. <[OA si [OC. Definitii: Fie <A≡<B si m(<A)+m(<C)=900. rezulta <C≡<D Doua unghiuri care au acelasi complement sunt congruente. Concluzie : ∠AOB ≡ ∠COD Demonstratie : Demonstratie AFIRMATII 1.

<2 si < 4 op la vârf deci <4 este drept 4. <1+<B=1800 si <B+<C+<A=1800. rezulta [PA]≡[PC] P C d1 Tr. deci <1=<C+<A 1 0 Tr. < 1 este drept(ip)(<1=900) 5.Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal departat de laturile unghiului. O Fie PA ⊥ OA si PC ⊥ OC si [OP=bis.deci m(∠2) + 90 o = 180 o 2. impreuna cu interioarele lor. nu au puncte interioare commune si care.Definitii: Trei sau mai multe unghiuri care au vârful comun. B C A D <A+<B+<C+<D=3600 Tr. <ABC+<GED=1800). acopera intreg planul.Unghiul exterior al unui triunghi este egal cu suma masurilor unghiurilor nealaturate lui. A D B C G E F A Tr. atunci toate unghiurile care se formeaza sunt unghiuri drepte. <1 si < 3 sunt opuse la vârf 6.Suma masurilor unghiurilor unui patrulater este 360 . <1 si < 2 sunt suplementare A Tr. <3=<1=90 (<3 este drept) 7. 2 1 Demonstratie : 3 4 Demonstratie : 1. deci.ON=bis. interior <BOC A’ C O A m(∠BOC ) = m(∠BOA' ) + m(∠A' OC ) <AOB si <BOA’ <A’OC si <COA [OA’ si [OA sunt adiacente sunt adiacente sunt opuse <AOB si <BOA’ <A’OC si <COA sunt suplementare sunt suplementare m(∠AOB ) + m(∠BOA' ) = 180 o m(∠A' OC ) + m(∠COA) = 180 o m(∠AOB) + m(∠BOA' ) + m(∠A' OC ) + m(∠COA) = 360 o Teorema: m(∠AOB ) + m(∠BOC ) + m(∠COA) = 360 o Teorema: Daca la intersectia a doua drepte distincte si d2 concurente se formeaza un unghi drept. M 900 B N OM.Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente daca sunt ambele ascutite sau ambele obtuze si sunt suplementare daca unul este ascutit si celalalt obtuz (<ABC≡<DEF.rezulta m(∠2) = 90 o 0 3. deci OM ⊥ ON C A O C B . se numesc unghiuri in jurul unui punct. B Teorema unghiurilor in jurul unui punct Suma masurilor unghiurilor in jurul unui punct este 360˚ Demonstratie : Dem: Fie A’ pe OA. Bisectoarele a doua unghiuri adiacente suplementare sunt perpendiculare.

m(<A) -m(<E).9 Fie <AOB un unghi alungit si <DOC un unghi drept.1 Fie m(<A)=750 . iar [OM si [ON bisectoarele lor. Cite grade are unghiul dintre bisectoarele lor ? Ex. Ex. m(<A) +m(<C).3 Fie m(<A)=520 . m(<B)=700 si <C suplementul lui A. iar [OM si [ON bisectoarele unghiurilor EOF si EOD. <DOE. Ex. . Se cere sa calculati : m(<A) +m(<B). Stiind ca m(<CON)=600 se cere sa calculati : m(<MON) si m(<AOB). iar [OM si [ON bisectoarele unghiurilor AOD.m(<D)=370 32’ m(<E)=27045’32” .5 Fie <AOB si <BOC doua unghiuri adiacente suplementare. m(<B) -m(<A). <BOC. iar <D complementul lui D . m(<E) -m(<C) Ex. Ex. <EOF unghiuri in jurul punctului O.O si D sunt coliniare si ca <BOF≡<EOD. m(<C)=250 30’ .8 Fie <AOB si <BOC doua unghiuri adiacente complementare. m(<B)=1050. respectiv COB.10 Fie <AOB. iar [OM si [ON bisectoarele lor.Ex.6 Fie <AOB si <BOC doua unghiuri adiacente complementare.4 Fie <AOB si <BOC doua unghiuri adiacente complementare.O si N sunt coliniare. iar <D suplementul lui D . Stiind ca MO ⊥ ON si ca E.Se cere sa calculati : m(<C) +m(<D). Ex. m(<E) +m(<B). Aratati ca punctele M. iar raportul masurilor lor este 2/3.2 Fie m(<A)=450 . Ex.7 Fie <AOB si <DOC doua unghiuri opuse la virf.O si B sunt puncte coliniare aratati ca punctele F. m(<A) +m(<C) +m(<E). Ex. Aflati masura unghiurilor date. Se cere sa calculati m(<MON) . Ex. m(<B)=100 si <C complementul lui A.Se cere sa calculati : m(<C) +m(<D). m(<A) -m(<C). <COD. iar [OM si [ON bisectoarele lor. Stiind ca m(<MOB)=200 se cere sa calculati : m(<MON) si m(<BOC).

el se numeste triunghi ascutitunghic. Un punct este in exteriorul triunghiului daca este in planul acestuia. distincte doua câte doua. el se numeste triunghi dreptunghic. atunci ( ⇒ ) [AB] U [AC] U [BC] se numeste triunghi si se noteaza cu ∆ABC. Un triunghi in care orice doua laturi nu sunt congruente se numeste oarecare sau scalen. Cele doua <alaturate bazei se numesc <de la baza. 3 unghiuri exterioare Ascutitunghic Cateta ipotenuza Cateta Obtuzunghic Intr-un triunghi suma lungimilor oricaror doua laturi este m. Suma masurilor unghiurilor unui triunghi este 180 o . Un triunghi cu doua laturi congruente se numeste isoscel . iar celelalte doua se numesc catete. Un unghi adiacent si suplementar unui unghi al unui triunghi se numeste unghi exterior al triunghiului. intr-un patrulater suma unghiurilor este 3600 .mare decât lungimea laturii a treia. Un punct este in interiorul unui triunghi daca este in interiorul fiecaruia din unghiurile triunghiului. Daca un triunghi are un unghi obtuz. <ACB Acestea se numesc unghiurile triunghiului ABC. <ABC. dar nu este nici pe triunghi si nici in interiorul lui. Unghiul opus bazei se numeste <de la vârf.TRIUNGHIUL Definitii: Daca A. Daca un triunghi are un unghi drept. cea de-a treia latura se numeste baza. Orice ∆ABC determina trei unghiuri:<BAC. el se numeste obtuzunghic. B A B A exterior interior C C Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale. Un triunghi cu toate laturile congruente se numeste echilateral. Latura care se opune unghiului drept se numeste ipotenuza. ∆ABC este isoscel [AB]≡[AC] [BC] baza <BAC unghi la vârf <ABC si <ACB B unghiuri de la baza ∆MNP echilateral [MN]≡[NP]≡PM] N A C M P Daca un triunghi are toate unghiurile ascutite.B si C sunt trei puncte necoliniare.

. [AB] ≡ [MN].UL. ∆ABC≡∆MNP si nu altfel Criteriile de congruenta a triunghiurilor 1) L.L) Doua triunghiuri sunt congruente daca au laturile respectiv congruente. Cazul 1. Latura-unghi-latura Unghi-latura-unghi Latura-latura-latura Latura-unghi-unghi 2) U. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit. rezulta <ABC ≡ <MNP deoarece suma unghiurilor intr-un triunghi este 1800 . L. <BAC ≡ <NMP. (U.L) Doua triunghiuri sunt congruente daca au doua laturi si unghiurile dintre ele respectiv congruente. <ABC ≡ <MNP. <ACB ≡ <MPN Cazul 4. <ACB ≡ <MPN Cazul 3. [AB] ≡ [MN].L. deci [AC] ≡[MP]. <ACB ≡ <MPN Cazul 2. el. deci <ABC ≡<MNP. <BAC ≡ <NMP si <ABC ≡ <MNP. [BC] ≡ [NP].U.U. <BAC ≡ <NMP si <ACB ≡ <MPN.U) Doua triunghiuri sunt congruente daca au cite o latura si unghiurile alaturate ei respectiv congruente.L.omoloage. (L. (L.L.U) Doua triunghiuri sunt congruente daca au cite o latura si doua unghiuri respectiv congruente.Congruenta triunghiurilor ∆ABC este congruent cu ∆MNP. sau 2 < care se opun la laturi ≡ Atentie la ordinea in care scriem literele cf. notat ∆ABC≡∆MNP.L. [BC] ≡ [NP] si <ABC ≡ <MNP. [BC] ≡ [NP] si [AC] ≡ [MP].U. rezulta conform cazului LLL ca ∆ABC ≡ ∆MNP. [BC] ≡ [NP]. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit. deci [AC] ≡[MP]. (L. 3) L. deci conform cazului ULU avem ∆ABC ≡ ∆MNP. deci [AC] ≡[MP]. inseamna A sase congruente (sau egalitatile corespunzatoare lor): [AB]≡[MN] sau AB≡MN [AC] ≡[MP] sau AC≡MP B C [BC] ≡[NP] sau BC≡NP M <BAC≡<NMP sau m(<BAC) ≡m(<NMP) <ABC≡<MNP sau m(<ABC) ≡m(<MNP) <ACB≡<MPN sau m(<ACB) ≡m(<MPN) N P Elemente omoloage : 2 laturi care se opun la unghiuri ≡. <BAC ≡ <NMP. [AB] ≡ [MN].U. rezulta conform cazului ULU ca ∆ABC ≡ ∆MNP. [AB] ≡ [MN]. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit. rezulta conform cazului LUL ca ∆ABC ≡ ∆MNP.L.U.

1 Elementele congruente sunt marcate. Scrieti toate congruentele de unghiuri si laturi care rezulta.5. Q K L V Ex. De ce sunt congruente triunghiurile din figura alaturata ? B 300 S O 150 300 150 A A . Pe figura alaturata stim ca QK=KL. Ex. se cere sa spuneti cazul de ≡ si sa scrieti corect ≡∆ a) A P G b) E T c) F J ≈ B d) ║ C U C ║ ≈ L Q e) R G T ≈ E V ≈ X S f) B J F S W L K ║ P N ≈ K X ≈ A D T ║ V R O h) S M W D g) S J E ≈ V A D U Ex. Stim ca ∆ARB ≡ ∆MGF. Daca sunt adevarate simultan congruentele. dar congruenta ∆ABC ≡ ∆ACB este adevarata in orice triunghi ? Ex. Congruenta ∆ABC ≡ ∆ABC este adevarata pentru orice triunghi.4.3. ∆ABC ≡ ∆ACB si ∆CAB ≡ ∆CBA. atunci ce fel de triunghi este ∆ABC ? Ex.Ex. KA=KV. desenati si marcati elementele congruente.2.6. Cele doua triunghiuri sunt congruente ? Justificati .

Medianele se intersecteaza la 2/3 de virf si 1/3 de baza.m(<PMA)=m(<PMB)=900 deci conform cazului LUL. . ∆PMA≡∆PMB. intr-un punct numit centrul de greutate al triunghiului(G) sau baricentrul triunghiului. cautam sa incadram segmentele (sau unghiurile) respective in doua triunghiuri.mij 5.Bisectoarea imparte unghiul in doua unghiuri congruente. mediatoarele sunt concurente(trec prin acelasi punct).Inaltimea este perpendiculara dusa dintr-un virf pe latura opusa. Orice punct de pe mediatoarea unui segment este egal departat de capetele segmentului. Tr. 5.Linia mijlocie uneste mijloacele a doua laturi. iar unghiurile ≡ se opun la laturi ≡). a caror congruenta o putem demonstra. 3.i.) 2. Punctul de intersectie al mediatoarelor(O) este centrul cercului circumscris triunghiului. a. In orice triunghi medianele. rezulta [PA]≡[PB] Linii importante in triunghi : 1. 3. Punctul de intersectie al bisectoarelor(I) este centrul cercului inscris in triunghi. lin. si M=mijlocul lui [AB] Concluzia:[PA]≡[PB] P Dem: Folosim metoda triunghiurilor ≡ ∆PMA≡∆PMB deoarece: A M B 1.Mediana uneste virful cu mijlocul laturii opuse. 4. Punctul de intersectie al inaltimilor(H) se numeste ortocentrul triunghiului. 2. Inaltime bisectoare mediatoare mediana 2. segmentele (unghiurile) de care ne ocupam sa fie elemente omoloage (laturile ≡ se opun la unghiuri ≡. bisectoarele. 1. inaltimile.Metoda triunghiurilor congruente Pentru a dovedi ca doua segmente (sau doua unghiuri) sunt congruente.[PM] latura comuna 3. 4. Ipoteza: PM ⊥ AB.Mediatoarea este perpendiculara pe mijlocul unei laturi.[MA]≡[MB](ip.

virf). CP=bisectoare Concluzia: AM∩BN∩CP={I} P N I C M Tr.Intr-un ∆ suma unghiurilor este 1800 (v. BN. rezulta cf. ≡[BF] Tr.cele 3 mediane Tr.2 pt. MA≡MC AM=lat. A Ipoteza : AM. deci [AE] A M F B ∆EAM≡∆FBM cf. deci CG=2GM. A Tr.cazului LLL ca ∆AMB≡∆AMC. <BAC≡<CAB) Rezulta <ABC≡<ACB Consecinta: Intr-un triunghi isoscel unghiurile de la baza sunt ascutite.6 Intr-un triunghi medianele sunt concurente(trec prin acelasi punct). GA=2/3AM. Daca AB≡AC. rezulta <A=<B<C (Tr. GN=1/3BN . GP=CG/2 P N G B M C B .comuna .3 Intr-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt congruente si au masura de 600.ca [AM]≡[MB](ip. deci AG=2GM.2 Intr-un triunghi isoscel mediana bazei este si inaltime si bisectoare si mediatoare. GN=BG/2 GC=2/3CP. deci <A=<B=<C=180/3=600 Tr. deci se aplica Tr. deci <AMB≡<AMC. Ipoteza ∆ABC=echilateral. deci BG=2GN. GM=1/3AM .cazului LUL(AB=AC. pt.Ex7 O dreapta care trece prin mijlocul unui segment este egal departata de capetele segmentului.1 Intr-un triunghi isoscel unghiurile de la baza sunt congruente. Intersectia bisectoarelor este centrul cercului inscris in triunghi. GM=AG/2 A GB=2/3BN.<de 900).M mij. dar <AMB+<AMC=180 . GP=1/3CP .4 Intr-un triunghi echilateral orice mediana este si inaltime si bisectoare si mediatoare. AE ⊥ EF. Rezulta din faptul ca suma <in∆ este 1800 . Ipoteza ∆ABC=echilateral. Intersectia medianelor se numeste centrul de greutate sau baricentrul triunghiului si este situat la 2/3 de virf si 1/3 de baza. deci <AMB≡<AMC=90 0 0 B M C Tr.mai jos). deci AB=BC=AC. Daca [AB] ≡ [AC] atunci ∆ABC≡∆ACB cf. Ipoteza : M=mijlocul lui [AB]. BF ⊥ EF Concluzie: [AE] ≡ [BF] E <AME≡<BMF(<op.cazului LUU. <AEM≡<BFM (ip.5 Intr-un triunghi bisectoarele sunt concurente(trec prin acelasi punct).[AB]).1) . AC=AB.

BN.ca [AM]≡[MB](ip. N. pt. NP=BC/2.Tr. . ∆MBC sunt isoscele. P=mijloacele laturilor Concluzia: MN║AB.cazului LUU.[AB]).<de 900). MP║AC A MN=AB/2. NP║BC.8 Orice mediana a unui triunghi este egal departata de virfurile triunghiului care nu-i apartin.M mij. A Ipoteza : M=mijlocul laturii AC A Concluzia : BM=AC/2 M M Deci AM=MC=BM. AE ⊥ CM. Intersectia inaltimilor se numeste ortocentrul(ortos=perpendicular) triunghiului. BN. Intersectia mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. C Ipoteza : M=mijlocul lui [AB]. iar raza=AC/2 B C AC este diametru B C Ex. adica ∆MBA. Departare sau distanta inseamna lungimea unei perpendiculare/ducem o perpendicualara. <AEM≡<BFM (ip.8 Intr-un triunghi mediatoarele sunt concurente(trec prin acelasi punct).virf).9 Intr-un triunghi linia mijlocie este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. M este si centrul cercului circumscris ∆ABC.10 Intr-un triunghi dreptunghic mediana care porneste din virful unghiului drept este egala cu jumatate din ipotenuza. A Ipoteza : AM. CP=inaltimi Concluzia: AM∩BN∩CP={H} P N H B M Tr. <AME≡<BMF(<op. MP=AC/2 P N B M C Tr. deci [AE] ≡[BF] A M F B Obs. CP=mediatoare Concluzia: AM∩BN∩CP={O} N O B M C P C Tr.7 Intr-un triunghi inaltimile sunt concurente(trec prin acelasi punct). A Ipoteza : AM. BF ⊥ CM Concluzie: [AE] ≡ [BF] E ∆EAM≡∆FBM cf. Ipoteza : M.

B M N C Ex.comuna. pt.12 Triunghiurile ABC si AMN sunt isoscele(AB=AC)(AM=AN) . C Ipoteza : CM=bisectoarea <ACB. M. ME ⊥ CA. pt.cazului LUU. <CEM≡<CFM (ip. ∆ isos) si <AMN+<AMB≡<ANM+<ANC=1800 B M N C Ex.cazului LUU.ca AM=AN si BA≡CA(ip. ∆ABE≡∆ACF cf. A unde E∈BP∩AM iar F∈CP∩AN si [BF] ≡[CE]. <AMN≡<ANM(ip.bis).cazului LLL. [BP si [CP sunt bisectoarele <B si <C exterioare.C (sunt suplementele <int. deci si jumatatile lor sunt ≡. MC=lat.5) Dar <ext. pt.11 Triunghiurile ABC si AMN sunt isoscele(AB=AC)(AM=AN) . Demonstrati ca BE si CF sunt congruente. rezulta BM=CN. Demonstrati ca BM si CN sunt congruente. Demonstrati ca BM si CN sunt congruente. pt. A Presupunem ca BM≠CN.9 Orice punct de pe bisectoarea unui triunghi este egal departat de laturile triunghiului .B si C≡).B≡<ext.10 Triunghiurile ABC si AMN sunt isoscele(AB=AC)(AM=AN) .<de 900). ∆ isos) deci <AMB≡<ANC rezulta BM=CN.cazului LUU.ca <MCE≡<MCF](ip.Ex.ca AM=AN si <MBA≡<NCA(ip.ca AB=AC si <BAE≡<CAF(ex. MF ⊥ CB Concluzie: [ME] ≡ [MF] F E A M ∆EMC≡∆FMC cf. [BM si [CN sunt bisectoarele <B si <C. deci exista P∈[BM astfel incit BP=CN rezulta ∆ABP≡∆ACN cf. rezulta <ABE≡<ACF rezulta BE=CF si AE=AF. deci [ME] B ≡[MF] Ex. ∆ isos) Deci AP≡AN rezulta ∆AMP=isoscel. dar <AMB>900 deci si <ANP>900 deci in ∆AMP suma unghiurilor este >1800 ceea ce este fals. A ∆ABM≡∆ACN cf. Deci ∆BCF≡∆CBE(LUL) si rezulta BF=CE B M N C E P F .N∈BC.

21 Triunghiul ABC este isoscel(AB=AC). Ridicam in A doua perpendiculare pe AB. Fie Q si R intersectia dintre MN si AB. iar EB si FC sunt bisectoarele unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC.V si C sunt coliniare si EC=AC. pe AC . pe AE. Ex.Ex. Din M coborim perpendiculara NQ. Demonstrati ca ∆MBN ≡ ∆QNC. ∆AME si ∆ANF sunt echilaterale. Ex. M este mijlocul lui [AB] si N mijlocul lui [AC]. Demonstrati ca distantele de la E si F la BC sunt egale. iar EC si FB fac unghiuri de 200 cu AC. Ex. Ce fel de triunghi este ∆EFG ? Demonstrati ca A. iar ∆EUR este echilateral. ∆AEF. Demonstrati ca punctele de intersectie ale trisectoarelor si A sunt coliniare.24 Triunghiul ABC este isoscel(AB=AC. si stim ca m(<A)=200. Ex. Fie EP ⊥ AB si FP ⊥ AC. pe AF. Demonstrati ca ∆BDC este congruent cu ∆BDG. care impart segmentul [AC] in patru segmente congruente. stim ca m(<A)=200. respectiv E punctele in care ele taie pe BC. ∆AME. ∆AHI sunt echilaterale si in exteriorul ∆ABC.13 Triunghiul ABC este isoscel(AB=AC). Demonstrati ca distantele de la A la EC si FB sunt egale. Din B coborim perpendiculara BM. Demonstrati ca Q si R sunt mijloacele laturilor AB.19 Triunghiul ABC este dreptunghic in A si m(<B)=600 . Ridicam in M perpendiculara pe AB si notam cu N punctul in care ea taie pe BC. iar E si F in exteriorul ∆ABC.18 Triunghiul ABC este echilateral. Ex. Fie BE perpendiculara pe CD si DF perpendiculara pe BC. respectiv AB. U∈ME∩RV si R∈AE.23 Triunghiul ABC este isoscel(AB=AC). M este mijlocul lui [AB] si N mijlocul lui [AC].20 Triunghiul ABC este echilateral. iar D este intersectia dintre perpendiculara in C pe AC si AB. ∆AFG. ∆ABE si ∆ACF sunt dreptunghice in A.15 Triunghiul ABC este isoscel(AB=AC). iar BM. Demonstrati ca CV=AB. respectiv pe AC si notam cu F.16 Triunghiul ABC. Demonstrati ca AQ ⊥ BC. Fie CR ⊥ AV. iar Q intersectia dintre EB si FC.14 Triunghiul ABC este isoscel(AB=AC). ∆BME si ∆CNF sunt echilaterale. Ex. AE ⊥ QE. m(<BAC)=200). . respectiv AC ale ∆ABC. Demonstrati ca VQ ⊥ CD. BE respectiv CN si CF sunt trisectoarele unghiurilor B si C. Fie EP ⊥ AB si FP ⊥ AC. Stim ca m(<A)=200. Demonstrati ca [BE] ≡ [DG]. ∆AGH. respectiv AC. iar EB si FC si EF sunt bisectoarele unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC care formeaza ∆EFG. Q este mijlocul lui AE . dreptunghic in B are m(<A)=300. triunghiul echilateral ACD. [EQ]≡[FQ]. Fie DE ⊥ AC. mijlocul lui [BC] si G sunt coliniare. iar P este egal departat de laturile AB si AC ale ∆ABC. Ex.F si G trei puncte pe AC. Fie E. M este mijlocul lui [AB] si N mijlocul lui [AC]. E∈BC. iar M este mijlocul lui [AB]. iar P∈BM∩CN.22 Triunghiul ABC este isoscel(AB=AC). Cum trebuie sa fie ∆ABC pentru ca P sa fie pe BC ? Ex. punctele Q.17 Triunghiul ABC este echilateral. iar G intersectia dintre BE si DF. FQ ⊥ AF. Ex. V∈DE∩AB. iar V este intersectia lui BC cu AF. iar din C coborim perpendiculara CN. iar E si F in exteriorul ∆ABC. iar D este in exteriorul ∆ABC astfel incit ∆ABE si ∆ACD este echilateral. Ex. Construim in exteriorul ∆ABC. Ex.

Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus.(3+6=1800)(4+5=1800) 5. Unghiuri alterne interne congruente (3≡5)(4≡6). B C Tr. Unghiuri alterne externe congruente (2≡8)(1≡7). . Tr. iar MN║BC. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr.(2+7=1800)(1+8=1800) Tr. scriem a b Axioma paralelelor: Printr-un punct exterior unei a drepte putem construi doar o paralela la acea dreapta.DREPTE PARALELE Definitie. A MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC M N Proportii derivate: AM/AB=AN/AC. b 2 1 Tr. 2. 2 segmente ≡ .Cum impartim un segment in doua parti congruente.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. Unghiuri externe si de aceeasi parte a secantei suplementare. atunci si N este mijlocul lui [AC].Daca M este mijlocul laturii [AB]. a A a║b║c║d║e si [AB]≡[BC]≡[CD]≡[DE].Doua drepte paralele formeaza cu o secanta : 3 4 1. 6 5 3.Thales 1=AC/CD=AE/EB. dar in loc sa luam pe AP.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. 7 8 4. a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a A P b B Q c C R Tr. . -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr.. MB/AB=NC/AC. rezulta b [AP]≡[PQ]≡[QR]≡[RS] c P B d Q C e R D S E Tr. deci si AE=EB E C D B P Tr. Unghiuri corespondente congruente (2≡6)(1≡5)(3≡7)(4≡8)..Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte doua segmente proportionale. AP -unim D cu B -ducem CE║DB -conform tr. luam n segmente ≡ Tr.Thales). Unghiuri interne si de aceeasi parte a secantei suplementare.

atunci ea este perpendiculara pe orice paralela la dreapta b. adica ambele ascutite sau ambele obtuze. C Tr. Daca dreapta a ⊥ b si c ⊥ b. Ducem diagonala si apar 2 triunghiuri. AE ⊥ b. Tr. Ducem prin A o paralela la BC. In orice triunghi suma unghiurilor este egala cu 1800.Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paralele intre ele. Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente daca sunt de acelasi fel. Intr-un patrulater convex suma unghiurilor este egala cu 3600. AE ⊥ a.Doua drepte paralele determina pe alte doua drepte paralele pe care le intersecteaza segmente congruente. a║b si b║c . astfel <B si <C sunt alterne interne cu cele doua < de sus care impreuna cu A au 1800 B Tr.. rezulta MN=PQ b N P A A E a ┌ B F C a G b c ┌ Tr. Tr. atunci si a║c a b c Tr. si suplementare. OA║EV si BC║GF E <AOB≡<EVF .. BF ⊥ b. atunci ea intersecteaza orice paralela la dreapta b tot intr-un punct.. <AOC+<EVF=1800 A G V F C O B . atunci a este paralela cu dreapta c. BF ⊥ a. iar celalalt obtuz. CG ⊥ b Concluzia : AE=BF=CG =.Distanta dintre doua drepte paralele este constanta(este mereu aceeasi). Tr. (Doua drepte perpendiculare pe a treia sunt paralele intre ele) b Tr.Daca dreapta a intersecteaza dreapta b intr-un punct.Tr. a M c Q d a║b si c║d. daca unul este ascutit. Daca dreapta a ⊥ b . Ip. <AOC≡<EVG <AOB+<EVG=1800 .. CG ⊥ a.

Ex. deci m(<M)=m(<A)=600 . ceea ce inseamna ca ∆AMN este dreptunghic. ca elemente omoloage) si AB/MN=BC/NP=AC/MP. adica a/x=b/y=c/z=(a+b+c)/(x+y+z). Spunem ca ∆ABC este asemenea cu ∆MNP si scriem ∆ABC~ ∆MNP.2 Daca ∆ABC~ ∆AMN si ∆ABC este echilateral atunci si ∆AMN este echilateral pentru ca au unghiurile congruente.. Ex. deci AB/MN=4. O proprietate a sirului de rapoarte este des folosita si anume. oricare raport din sir este egal si cu suma numaratorilor pe suma numitorilor. BC=8. <C≡<P (in aceasta ordine le-am scris ∆ABC~ ∆MNP.. A Ipoteza: MN║BC Concluzia: ∆ABC~ ∆AMN (Concluzia: AM/AB=AN/AC=MN/BC si <B≡<M.3 Daca ∆ABC~ ∆AMN si ∆ABC este dreptunghic in A.(Teorema Fundamentala a Asemanarii=TFA) O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza cu celelalte doua un triunghi asemenea cu cel dat. <B≡<N.1 De exemplu daca ∆ABC~ ∆AMN si AB=12. In cazul nostru AB/MN=BC/NP=AC/MP=(AB+BC+AC)/(MN+NP+MP)=(perimetrul ∆ABC)/(perimetrul ∆MNP) Tr. etc. m(<P)=m(<C)=600 . Obs. atunci si ∆AMN este dreptunghic pentru ca au unghiurile congruente. rezulta MN=AB/4=12/4=3. aflam astfel laturile ∆AMN. <C≡<N) M N <BAC≡<MAN (<com/<op.virf) N M B C A B C B M A N C Ex. ceea ce inseamna ca ∆AMN este echilateral. iar perimetrul ∆AMN este egal cu 11 atunci din proportionalitatea laturilor avem AB/MN=BC/NP=AC/MP=(AB+BC+AC)/(MN+NP+MP)=44/11=4. AC=24. m(<N)=m(<B)=600 . .Asemanarea triunghiurilor Def. Spunem ca doua triunghiuri sunt asemenea daca au unghiurile congruente si laturile omoloage(laturi care se opun la unghiuri≡) proportionale. deci m(<M)=m(<A)=900 . daca sunt adevarate 3 congruente si un sir de 3 rapoarte egale: <A≡<M.

notat ∆ABC~∆MNP. (U. <BAC ≡ <NMP. <BAC ≡ <NMP.omoloage. <ACB ≡ <MPN Cazul 2. Asemanarea triunghiurilor ∆ABC este asemenea cu ∆MNP.U. el. rezulta conform cazului LLL ca ∆ABC ~ ∆MNP.L) Doua triunghiuri sunt asemenea daca Laturi proportionale au doua laturi proprtionale si unghiurile dintre ele congruente. deci AB/MN=BC/NP =AC/MP. deci <ABC ≡<MNP. deci m(<N)=m(<B)=m(<C)=m(<P) .U. (L. <ACB ≡ <MPN .L. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit.4 Daca ∆ABC~ ∆AMN si ∆ABC este isoscel( AB=AC).: AB/MN=BC/NP=AC/MP Sa nu uitati relatia: AB/MN=BC/NP=AC/MP=(AB+BC+AC)/(MN+NP+MP) Si nici proportiile derivate invatate in clasa 6. AB/MN=BC/NP si <ABC ≡ <MNP. Latura-unghi-latura Unghi-unghi Latura-latura-latura Unghiuri ≡ 2) U. AB/MN=BC/NP =AC/MP.L. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit. N Elemente omoloage : 2 laturi care se opun la unghiuri ≡. <ACB ≡ <MPN Cazul 3. Cazul 1.U) Doua triunghiuri sunt asemenea daca au cite doua unghiuri congruente. <BAC ≡ <NMP si <ABC ≡ <MNP. ∆ABC~∆MNP si nu altfel C P Cazurile de asemanare a triunghiurilor 1) L. ceea ce inseamna ca ∆AMN este isoscel.L) Doua triunghiuri sunt asemenea daca au laturile respectiv proportionale. 3) L.Ex. rezulta conform cazului UU ca ∆ABC ~ ∆MNP. sau 2 < care se opun la laturi proportionale . deci AB/MN=BC/NP =AC/MP.L. rezulta conform cazului LUL ca ∆ABC ~ ∆MNP. (L. inseamna A 3 congruente si 3 egalitati(rapoartele laturilor omoloage): <A≡<M sau m(<A)≡m(<M) <B ≡<N sau m(<B)≡m(<N) B <C ≡<P sau m(<C)≡m(<P) M Proportionalitatea lat. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit. atunci si ∆AMN este isoscel pentru ca au unghiurile congruente.UL. Atentie la ordinea in care scriem literele cf. .

Stim ca ∆ABC este echilateral. De ce sunt asemenea triunghiurile din figura alaturata ? 950 B S 0 O 25 250 950 A . Stim ca ∆ARB ~ ∆MGF.7.5 Elementele congruente/proportionale sunt marcate.Ex. Ex. desenati si marcati elementele congruente/proportionale.10. Care este valoarea raportului AL/QV ? Q A K L V Ex. KA=KV/2. Demonstrati ca ∆ABC ~ ∆ACE . Pe figura alaturata QK=2KL.8.6.9. Daca ∆ABC si ∆EFG sunt dreptunghice atunci este adevarat ca ∆ABC ~ ∆EFG ? Ex. se cere sa spuneti cazul de ~ si sa scrieti corect ~∆ si relatiile corespunzatoare(≡de unghiuri si = de rapoarte) a) A P G b) E T c) F J ≈ B d) ║ C U C ║ ≈ L Q e) R G T ≈ E V ≈ X S f) B J F S W L K ║ P N ≈ K X ≈ A D T ║ V R O h) S M W D g) S J E ≈ V A D U Ex. Scrieti toate congruentele de unghiuri si proportionalitatea laturilor care rezulta. Ex. iar AE║BC si CE║AB.

Demonstrati ca P este pe BC. iar M si N mijloacele segmentelor [HB] respectiv [HC] si E. Ex. iar M.19 Fie ∆ABC echilateral si G intersectia medianelor sale. Calculati valoarea raportului EF/BC si MN/BC. GR/AB. . Fie R intersectia dintre FG si CQ.F doua puncte pe prelungirile laturilor AB respectiv AC. iar AN=BC/2. P fiind AB. In A ridicam perpendicularele EA si FB pe AC respectiv AB.F punctele unde MN intersecteaza laturile AB respectiv AC. Ex. <MAN≡<ANQ. iar MN║BC dusa prin G(G∈MN). Ex. E fiind intersectia lui CM cu AE. iar F fiind intersectia lui BN cu AF. Fie NM ⊥ AB si NQ ⊥ AC. Ex. Fie EP ⊥ AC si GQ ⊥ AC. Ex. iar F fiind pe NP.20 Fie ABCD un patrat si E. Demonstrati ca m(<MNB)=300.21 Fie ABCD un patrat si M mijlocul lui AB.F respectiv . Fie NM ⊥ AB si NQ ⊥ AC. astfel incit AE sa fie o treime din AB. iar AN=BC/2.Ex. Ex. E mijlocul lui NP si EFGH un patrat cu aceeasi latura construit in afara patratului MNPQ. <MAN≡<ANQ. iar N mijlocul lui [BC].F punctele unde MN intersecteaza laturile AB respectiv AC.13 Fie ∆ABC si E. iar N si Q sunt mijloacele laturilor triunghiului ABC. Calculati valoarea raportului MN/BC. ∆AME. iar N mijlocul lui [BC].14 Fie ∆ABC echilateral si H intersectia inaltimilor sale. iar MNPQ un patrat cu aceeasi latura construit in afara patratului ABCD. iar M si N mijloacele segmentelor [AB] respectiv [AC] . Demonstrati ca m(<MNB)=300. Calculati valoarea raportului MN/EF. iar AF o treime din AC. Calculati valoarea raportului BQ/FR . Ex.N sunt pe laturile AB respectiv AC. Ducem perpendicularele PN pe BN si FA pe NP . iar R intersectia lui GQ cu BC. Ex.16 Fie ∆ABC si G intersectia medianelor sale. unde punctele M.N mijloacele laturilor AB si AC astfel incit m(<ABN) =300 . Ex. S intersectia lui PE cu AD. Calculati valoarea raportului MN/EF si EF/PQ. ∆ANF echilaterale si P intersectia dintre EM si NF. Calculati valoarea raportului EF/BC. iar M si N mijloacele segmentelor [OB] respectiv [OC] si E.12 Fie ∆ABC dreptunghic in A si m(<C)=300.18 Fie ∆ABC.11 Fie ∆ABC dreptunghic in A si m(<C)=300.G. Ex. Calculati valoarea raportului PE/GR si AC/PQ. iar N si Q sunt mijloacele laturilor triunghiului ABC. Fie P si Q punctele unde AE respectiv AF taie BC.N mijloacele laturilor AB si AC. Aratati ca ∆PBN este asemenea cu ∆ANF si calculati valoarea raportului de asemanare.22 Fie ∆ABC isoscel cu m(<A)=300 si M. Calculati valoarea raportului EF/BC si MN/BC.H pe AB respectiv CD astfel incit AE=EF=FB si CG=GH=HD.15 Fie ∆ABC si O intersectia medianelor sale.

23 Se da segmentul AB=10 si dreapta d si unghiul dintre d si dreapta AB de 300. 2. deci E=A. 5.Daca unul dincapetele segmentului AB este pe dreapta d.d)=AB. adica E=A si F=B 4. deci E=F. . P PA ⊥ d si A∈d Notam A=pr(P. atunci proiectia lui A este chiar A. B E P F A De exemplu. adica BD=pr(AB.d) d E F Sa gasim acum o relatie intre segmentul dat si proiectia sa pe o dreapta : Fie EF=pr(AB. Ex. inaltimea AD. 3.BC).24 Se da segmentul EF=20. iar segmentul EF se reduce la un punct. intr-un triunghi ABC.B∈d atunci proiectia este chiar AB.d)=0 si deci pr(AB.d)=ABcos(<(AB.Daca AB este paralel cu d atunci <(AB. Se cere lungimea lui [AB] . Se cere lungimea proiectiei lui AB pe dreapta d.d)=<APE=<BAQ(corespondente) EF=AQ=ABcos(<BAQ) d P B Q F A A E Rezulta : pr(AB. iar CD=pr(AC. Simetrie. determina pe BC segmentele BD si CD care sunt proiectiile lui AB respectiv AC pe BC.d)) Cazuri particulare: 1. A B D C Ex.Proiectii. proiectia lui [AB] pe dreapta d si unghiul dintre d si dreapta AB de 450.d)=0 .Evident daca A. E∈d.Daca AB intersecteaza dreapta d intr-un punct P atunci relatia nu se schimba doar trebuie putina atentie la desen.d)=900 si deci pr(AB. iar segmentul EF are exact lungimea lui AB.d) si P∈AB∩d si AQ ⊥ BF <(AB. de exemplu A. B AE ⊥ d si BF ⊥ d. Definitie: Spunem ca punctul A este proiectia punctului P pe dreapta (d) daca A este piciorul perpendicularei din P pe dreapta d.Daca AB este perpendicular pe d atunci <(AB. F∈d EF este proiectia lui AB pe d si notam EF=pr(AB.d) (d) A Segmentul [AB] se proiecteaza pe dreapta d ducind din capetele sale perpendicularele pe dreapta d si folosind definitia de mai sus.BC).

determina pe BC segmentele BD si CD care sunt proiectiile lui AB respectiv AC pe BC. de exemplu A.Evident daca A.Daca AB este perpendicular pe d atunci AB si PQ sunt pe aceeasi dreapta AB perpendiculara pe dreapta d.Daca AB este paralel cu d atunci ABQP este dreptunghi sau patrat. F∈d E=mij.B∈d atunci simetricul este chiar AB 4. dar si mijlocul lui [PQ].[BQ] d [PQ]=simetricul lui [AB] fata de dreapta d E F PQ=AB In general ABQP este un trapez isoscel P Q Cazuri particulare: 1. iar segmentul AB este paralel cu PQ. adica P este chiar A. dar ale unui dreptunghi.Definitie: Spunem ca punctul Q este simetricul punctului P fata de punctul A daca A este mijlocul lui [PQ].26 Fie P in interiorul <XOY si M. intr-un triunghi isoscel ABC. A Fie AE ⊥ d si BF ⊥ d.Daca AB intersecteaza dreapta d intr-un punct O atunci relatia nu se schimba doar trebuie putina atentie la desen. E∈d. Ex. P A Q PA=AQ Definitie: Spunem ca punctul Q este simetricul punctului P fata de dreapta (d) daca A este piciorul perpendicularei din P pe dreapta d. dar ale unui trapez isoscel. Ex. atunci P=A.Daca unul din capetele segmentului AB este pe dreapta d. 2. deci d este mediatoarea segmentului [PQ]. construim P si Q simetricele lui A. daca indoim desenul dupa AD. dar ale unui romb. adica AB=simetricul lui AC fata de AD A AD este axa de simetrie.N simetricele lui P fata de OX si OY. ∆ABD se suprapune peste ∆ACD B D C ∆ABD se vede ca in oglinda/se oglindeste peste ∆ACD. F=mij.25 Care sunt axele de simetrie ale unui triunghi echilateral. Ce se intimpla daca m(<XOY)=300 sau 450? P . respectiv B fata de dreapta d si obtinem [PQ] B simetricul lui [AB] fata de dreapta d. 3. P B E O F A Q De exemplu. Aratati ca ∆MON este un triunghi isoscel. PA ⊥ d si A∈d AP=AQ=PQ/2 (d) A Q Segmentul [AB] se proiecteaza pe dreapta d ducind din capetele sale perpendicularele pe dreapta d si folosind definitia de mai sus. dar ale unui patrat. 5. inaltimea AD.[AP].

F=mij. este un punct egal departat de virfuri. GE=1/3BE. OF ⊥ AB. CF ⊥ AB F E H B D C 3. GA=2/3AD. BG=2GE GC=2/3CF. A AD ⊥ BC.OBC. GD=1/3AD. este un punct egal departat de laturile triunghiului. <ABE≡<CBE. A D. A OA=OB=OC=R(raza cercului) OD ⊥ BC.E. intersectia lor se numeste centrul cercului circumscris triunghiului (notatie:O) .lat.OAC B F O E D C .Inaltimile sunt concurente.Medianele sunt concurente. BE ⊥ AC. AG=2GD F E G GB=2/3BE. intersectia lor se numeste ortocentrul triunghiului(se noteaza de obicei cu H).Mediatoarele sunt concurente.FIGURI PLANE FUNDAMENTALE In orice trunghi : 1.Bisectoarele sunt concurente. <ACF≡<BCF I I IE=IF=ID=r(raza cercului) B D C 4. intersectia lor se numeste centrul cercului inscris in triunghi(notatie:I). CG=2GF B D C 5. m(<A)+m(<B)+m(<C)=1800 A B C 2. intersectia lor se numeste centrul de greutate al triunghiului si se afla la 2/3 de virfuri si 1/3 da baza (notatie:G). GF=1/3CF. OE ⊥ AC Triunghiuri isoscele:OAB. A F E <BAD≡<CAD. Suma unghiurilor este 1800.

N. A M. A A∆ =(b•i)/2 A∆ABC=(BC•AD)/2 F E A∆ABC=(AC•BE)/2 A∆ABC=(AB•BF)/2 B D C 8. c=AB b-c <a<b+c c b a-c <b<a+c a-b <c<a+b B a C 7. NP=BC/2=BM=MC. MCNP. PM=AC/2=AN=NC Pralelograme: BMNP. Perimetrul este suma laturilor.Linia mijlocie este paralela cu baza si egala cu jumatate din ea.P=mij. MN=AB/2=AP=PB. A Notatii: a=BC. PM║AC.lat.Aria este egala cu baza ori inaltimea care cade pe ea supra 2 (impartit la 2). BM=MC=BC/2 P N CN=NC=AC/2 BP=AP=AB/2 B M C MN║AB. b=AC. NP║BC.O mediana imparte triunghiul in doua triunghiuri echivalente(adica au aceeasi arie). aceeasi inaltime) . A A∆ =(b•i)/2 A∆AMB=(BM•AD)/2 A∆AMC=(MC•AD)/2 B M D C dar BM=MC(baze egale.6.Orice latura este mai mica decit suma celorlalte doua laturi si mai mare decit diferenta lor. MNAP 9.

Unghiurile de la baza sunt congruente..Mediatoarele care cad pe laturile congruente sunt congruente.Inaltimile care cad pe laturile congruente sunt congruente.Se da ∆ABC. Daca BE ⊥ AC si CF ⊥ AB atunci BE=CF B C 5.Inaltimea care cade pe baza este si bisectoare. inaltimea care cade pe baza.Are o singura axa de simetrie. Triunghiul isoscel Proprietati: 1. Daca BE si CF sunt bis.F=mij.Bisectoarele care cad pe laturile congruente sunt congruente. si inaltime si mediatoare. Daca BE si CF sunt mediane(E.lat) atunci BE=CF 8. <B≡<C B 3.F=mij.Medianele care cad pe laturile congruente sunt congruente. si mediana. isoscel(AB=AC) si P un punct mobil pe [BC]. A D C AD ⊥ BC.lat atunci BE=CF 7. AB=AC. .Are doua laturi congruente. <BAD≡<CAD BD=DC=BC/2 A F E 4. Daca BE ⊥ AC si CF ⊥ AB si E. baza=BC 2. Demonstrati ca suma distantelor de la P la laturile congruente ale triunghiului isoscel ∆ABC este constanta. Daca indoim triunghiul dupa AD(axa de simetrie) punctul B se suprapune peste C Ex.1.atunci BE=CF 6. cealalta se numeste baza.1.

lat atunci AD=BE=CF 7. AD ⊥ BC. Daca AD. si mediana.BE ⊥ AC si CF ⊥ AB si D. Daca AD. 7.atunci AD=BE=CF 6. in functie de latura este egala cu (l2√3)/4.Inaltimile sunt congruente. . BE si CF sunt mediane(D.. Raza cercului circumscris R R=OA=OB=OC=AD2/3=2OD=2a3 1. BD=DC=BC/2 A F E 4. OD=AB/2 Daca AD ⊥ BC . inaltimile.E.Cercul inscris si cel circumscris triunghiului sunt concentrice(au acelasi centru).F=mij. unde l este latura triunghiului.lat) atunci AD=BE=CF 8. Daca BE ⊥ AC si CF ⊥ AB AD ⊥ BC atunci AD=BE=CF B D C 5. AB=AC=BC A R R R 2.Toate unghiurile sunt congruente. BE si CF sunt bis.E. Daca indoim triunghiul dupa AD(axa de simetrie) punctul B se suprapune peste C.Medianele sunt congruente.Mediatoarele sunt congruente in O centrul cercului circumscris. 6. Triunghiul echilateral Proprietati: 1.Are trei axe de simetrie. De exemplu OD ⊥ AB.Are toate laturile congruente.F=mij.Aria..Oricare dintre cele 3 inaltimi este si bisectoare.1..Bisectoarele sunt congruente. Apotema este perpendiculara din O pe una din laturi. <BAD≡<CAD si inaltime si mediatoare. <A≡<B≡<C(=600 ) D Arcele BC. CA si AB=1200 B D C 3. etc.

Catetele sunt si inaltimi. dar si produsul catetelor supra doi. iar M. EN ⊥ BC .unde AD ⊥ BC.Unghiurile de la baza sunt ascutite.Aria este egala cu ipotenuza ori inaltimea care cade pe ea. Triunghiul dreptunghic Proprietati: C D 1. tgu=1/ctgu. ctgC=AC/AB. m(<B)+m(<C)<=90 3. tgB=AC/AB. deci virful unghiului drept este si intersectia inaltimilor(ortocentrul) triunghiului.NP ⊥ AC si MN ⊥ AB. sinC=AB/BC cosC=AC/BC. cotangenta unui unghi ascutit este egala cu cateta alaturata unghiului supra cateta opusa.AC ipotenuza=BC A B 0 2. iar cealalta se numeste ipotenuza.1. Catete=AB. sinB=AC/BC. tangenta unui unghi ascutit este egala cu cateta opusa unghiului supra cateta alaturata. iar raza este egala cu jumatate din ipotenuza.lat A E M B 6. . (tgu)(ctgu)=1.Mediatoarele se intilnesc in mijlocul ipotenuzei. 2 laturi se numesc M catete.AC. tgC=AB/AC. AM=MB=MC=BC/2.N. raza R= AM=MB=MC=BC/2 4. rezulta AD= AB•AC/BC 7.P=mij.AD sunt inaltimi N P N 5. ctgB=AB/AC. sinusul unui unghi ascutit este egal cu cateta opusa unghiului supra ipotenuza.Mediana care cade pe ipotenuza este egala cu jumatate din ipotenuza.In orice triunghi dreptunghic. A∆ABC =AB•AC/2=BC•AD/2 .Are un unghi de 900 . cosinusul unui unghi ascutit este egal cu cateta alaturata unghiului supra ipotenuza. cosB=AB/BC. C AB. mijlocul ipotenuzei este centrul cercului circumscris triunghiului. ctgu=1/tgu. deci inaltimea care cade pe ipotenuza este egala cu produsul catetelor supra ipotenuza.

tgu=sinu/cosu.. m(<B)=m(C)= 450 . m(<A)= 900 . a2=b2+c2 unde a=BC.. deci. ctgu=cosu/sinu.tgu=sinu/cosu. A C Inaltimea este. In orice triunghi dreptunghic. deci AC=BC/2 9. b=AC. este valabila teorema lui Pitagora : patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor. sau AD2=BD•CD B 11. medie proportionala sau medie geometrica intre ipotenuza si proiectia ei pe ipotenuza. sin600=cos300=√3/2. In orice triunghi dreptunghic. Daca m(<B)=300 atunci sinB=AC/BC=sin300=1/2.Triunghiul dreptunghic si isoscel are unghiurile ascutite de 450. este valabila teorema catetei : patratul catetei este egal cu produsul dintre ipotenuza si proiectia catetei pe ipotenuza. Din teorema lui Pitagora a2=b2+c2. Cateta este. BD/AD=AD/CD. In orice triunghi dreptunghic. adica sin2u+cos2u=1 sin300=cos600=1/2. medie proportionala sau medie geometrica intre segmentele D determinate de ea pe ipotenuza. sau AB2=BD•BC AC/CD=BC/AC. 8. sin450=cos450=√2/2. deci. este valabila teorema inaltimii : patratul inaltimi(care cade pe ipotenuza). deci tg450=1. rezulta 1=(b2)/( a2)+(c2)/( a2). In orice triunghi dreptunghic. este egal cu produsul segmentelor determinate de ea pe ipotenuza(care sunt in fapt proiectiile catetelor pe ipotenuza). sau AC2=CD•BC 12. cateta care se opune unghiului de 300 este egala cu jumatate din ipotenuza. ctgu=cosu/sinu. etc. c=AB 10. AB/BD=BC/AB.

. OB=OD=BD/2 9. Perimetrul paralelogramului este de 2 ori suma a doua laturi alaturate. m(<A)+ m(<B)=1800 m(<B)+ m(<C)=1800 .Diagonalele formeaza doua perechi de unghiuri congruente. BC=AD. Unghiuri opuse la virf congruente: <AOD≡<BOC. D C Unghiuri alterne interne ≡ : O <CAB≡<ACD. AB=CD.Are unghiurile opuse congruente.1.. D C A = AB·DE=AD·BF F P=AB+BC+CD+DA P= 2(AB+BC) A B E 10.. AB║CD. m(<A)+ m(<D)=180 . A B 10. <DAC≡<BCA. A B 0 <A≡<C. <BDC≡<DBC.Orice diagonala formeaza cu doua laturi opuse unghiuri congruente. Paralelogramul =laturile opuse ║ D C Proprietati: O 1. <COD≡<BOA . <ADB≡<CBD.Are laturile opuse paralele si congruente.Diagonalele sunt concurente intr-un punct care este mijlocul lor. OA=OC=AC/2 .Aria paralelogramului este egala cu latura ori inaltimea care cade pe ea.. m(<C)+ m(<D)=1800 2. BC║AD 5. <B≡<D. iar cele alaturate suplementare.

m(<A)+ m(<D)=180 . AB=CD= BC=AD 5. <B≡<D. <CAB≡<ACD. Perimetrul rombului este de 4 ori latura. <CAB≡<CAD≡<BCA≡<DCA(=m(<A)/2=m(<C)/2) <BDA≡<BDC≡<DBA≡<DBC(=m(<B)/2=m(<D)/2) 9. OA=OC=AC/2 . .OBC.Aria rombului este egala cu produsul diagonalelor supra 2.1.Orice diagonala formeaza cu doua laturi opuse unghiuri congruente. P=AB+BC+CA+DA=4AB 10.Diagonalele sunt concurente intr-un punct care este mijlocul lor. <ADB≡<CBD. deci <AOD≡<BOC≡ <COD≡<BOA(=900) Diagonalele formeaza cu laturile triunghiuri dreptunghice: OAB.ODA 5. m(<A)+ m(<B)=1800 m(<B)+ m(<C)=1800 .Diagonalele sunt perpendiculare. A B 0 <A≡<C. OB=OD=BD/2 5.Diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor rombului. m(<C)+ m(<D)=1800 2. A=AC•BD/2 . AC ⊥ BD.Are laturile congruente. Rombul = paralelogramul cu 2 laturi alaturate ≡ Proprietati: D C 1. <BDC≡<DBC 11.Diagonalele sunt si axe de simetrie. AB║CD. O iar cele alaturate suplementare. <DAC≡<BCA.Are unghiurile opuse congruente.Are laturile opuse paralele.OCD. BC║AD 2.

AC=BD A B 0 4. formeaza unghiuri de 45 cu laturile patratului.Diagonalele sunt perpendiculare.1Fie ABCD un patrat si [AE bisectoarea <BAC. AC ⊥ BD 8.Diagonalele sunt si bisectoare. O pe una din laturi.Are laturile opuse paralele .1.Aria patratului este egala cu latura la patrat(la puterea a doua).OBC. 45 45 2.Diagonalele sunt si axe de simetrie.Apotema este perpendiculara din centru. 11. Perimetrul patratului este de 4 ori latura. Aflati sin150.OCD. QC. Patratul =rombul cu un unghi de 900 D 45 C 45 45 45 Proprietati: O 1. Aflati ariile QEF si ABCD.Diagonalele sunt concurente intr-un punct O care este egal departat de virfurile patratului. 45 45 3. A=AB2 Perimetrul=4AB 10. Ex. AB║CD si BC║AD 12.ODA 9.Are toate laturile congruente.1Fie ADQP si BCQP doua romburi cu latura de 10 avind unghiurile ascutite A si B de 300.Are toate unghiurile de 900. De exemplu OM ⊥ AB. Aflati sin(<EAB).Diagonalele formeaza cu laturile triunghiuri dreptunghice si isoscele(au unghiurile ascutite de 450 ):OAB. OM=AB/2 Ex. 7. Raza R=OA=OB=OC=OD=AB√2/2 6. iar E si F intersectiile lui AB cu laturile QD. 0 0 0 0 0 0 0 M 0 5.Diagonalele sunt congruente. .Diagonalele sunt concurente intr-un punct care este mijlocul lor si centrul cercului circumscris(notatie:O).

iar AE ⊥ BD. AC=BD 5. l=BC=AD 3. . Ex.Diagonalele sunt concurente intr-un punct care este mijlocul lor si centrul cercului circumscris(notatie:O)..Fie ABCD dreptunghi cu AD=12 si m(<BAC)=300.Are toate unghiurile de 90 . Unghiuri alterne interne ≡ : <CAB≡<ACD. Perimetrul dreptunghiului este de 2 ori Lungimea+latimea. OA=OB=OC=OD=AC/2=BD/2 D C Raza R=OA=OB=OC=OD O A B 6. Fie MN║CD si O=AC∩BD. A B doua se numesc lungimi(L) si celelalte doua latimi(l). A = L·l=AB·BC. ∆OAB≡∆ODC.Orice diagonala formeaza cu doua laturi opuse unghiuri congruente. perimetrul.Diagonalele sunt concurente intr-un punct O care este egal departat de virfurile dreptunghiului.Are laturile opuse paralele si congruente.Diagonalele formeaza cu laturile triunghiuri isoscele.Aria dreptunghiului este egala cu Lungimea ori latimea(Ll).. AB=CD.1. BC=AD. 8. <DAC≡<BCA. ∆OBC≡∆OAD 9. AB║CD. L=AB=CD. BC║AD. Calculati OM/EF. BF ⊥ AC si P intersectia dintre AE si BF. Dreptunghiul =paralelogram cu un unghi de 900 D C Proprietati: O 0 1. 2.Diagonalele sunt congruente. P=2(L+l)=AB+BC+CD+AD 10.

AC≡BD A B 2.Aria trapezului este egala cu baza mare(B) plus baza mica(b) totul de inmultit cu inaltimea(i) supra 2.Trapezul isoscel are unghiurile de la baza congruente. baza mica=CD. BC=AD A B 2. <A≡<B <C≡<D D C 2. ∆OAB. <BDC≡<DBA . baza mare si baza mica.Trapezul isoscel are laturile neparalele congruente. A=(B+b)i/2=(AB+CD)DE/2 P=AB+BC+CD+DA A E B 10. Trapezul =patrulater cu 2 laturi ║ D C Proprietati: A B 2.Orice diagonala formeaza cu bazele unghiuri congruente.1. trapezul se numeste trapez ortodiagonal.Are doua din laturile opuse paralele. ∆OCD=dreptunghice 9.Diagonalele trapezului isoscel formeaza triunghiuri isoscele cu bazele. deci ∆OAB si ∆OCD sunt isoscele 5. celelalte doua se numesc laturi neparalele. AC ⊥ BD . D C Perimetrul trapezului este suma laturilor.Trapezul isoscel are diagonalele O congruente. Baza mare=AB. OA=OB si OC=OD. <CAB≡<ACD. le vom numi baze.Daca diagonalele sunt perpendiculare. laturile neparalele=BC si AD D C 2.

raza . Hexagonul regulat=poligon convex cu 6 laturi ≡ Proprietati: 1. perimetru .Laturile opuse sunt ║ AB║DE. F E R=OA=OB=OC=OD=AD/2=BE/2=CF/2 R P Raza R=OA=OB=OC=OD A D O O Perpendicularele din O pe laturi se numesc apoteme. <DAF≡<ADC.Diagonalele formeaza cu laturile triunghiuri echilaterale≡.Diagonalele sunt concurente in mijlocul Q lor .Orice diagonala formeaza cu doua laturi opuse unghiuri congruente(=600). .Diagonalele sunt concurente intr-un punct O care este egal departat(apotemele) de laturile hexagonului.Are toate unghiurile de 600. a6=R√3/2 A= 3·l6· a6=6·BC·OM/2= 3·R2√3/2. apotema Latura l6=R. latura. BC║EF. Perimetrul. Unghiuri alterne interne ≡ : <DAB≡<ADE. CD║AF E D O C B 3.OS S N B M C 6. OM. F 2..Are toate laturile congruente AB=BC=CD=DE=EF=FA =R A 3. AD=CF=BE=2R unde R=raza R=OA=OB=OC=OD=OE=OF= AB=BC=CD=DE=EF=FA 5.ON. ∆OAB≡∆ODC≡∆OBC≡∆ODE≡∆OEF≡∆OFA 9..Relatii intre : arie .OR.centrul cercului circumscris(notatie:O).OP.1.Diagonalele sunt diametre in cercul circumscris.OQ. a6=OM=ON=OP=OQ=OR=OS 8. P=6· l6=6·AB=6·R 10.

unde π este un numar irational π=3. cu un numar infinit de zecimale si neperiodic. este rapotul constant dintre lungimea cercului si diametru. Lungimea cercului L=2πR. 3. Diametrul este cea mai mare coarda(segmentul determinat de doua puncte de pe cerc). la arce congruente corespund coarde congruente(si reciproc: la coarde congruente corespund arce congruente). Un arc de un grad(10) este arcul care se obtine daca impartim circumferinta unui cerc in 360 de arce congruente (egale).. aria cercului S=πR2 . CERCUL=punctele din plan egal departate de O(fix) O=centru.14159.1. deci tot cercul are 3600. 2.In acelasi cerc sau in doua cercuri egale. Doua arce sunt congruente daca prin suprapunere coincid sau daca au aceeasi masura(acelasi numar de grade) si fac parte din acelasi cerc sau cercuri egale. BC=diametru B A T R BC=2R. raza=OA. m A B Daca arcul AmB≡CxD atunci si coarda [AB] ≡ [CD] (si reciproc) C x D . TC=tangenta la cerc(are un singur punct comun cu cercul si este perpendiculara pe raza OC) Doua cercuri sunt congruente daca au razele egale. puncte diametral opuse=B si C O BC=2OA Arcul mic notat AB si arcul mare AB C pe care-l identificam prin 3 litere ACB Coarda AB este coarda care subintinde arcul AB.. 1.

Unghiul cu virful pe cerc se numeste unghi inscris si are ca masura jumatate din masura arcului cuprins intre laturi. <AOB=unghi la centru A m(<AOB) =m(AXB) X B O P 7. Perpendiculara din centru pe coarda.4.Unghiul cu virful in centrul cercului se numeste unghi la centru si are ca masura arcul cuprins intre laturi. Fie OE ⊥ AB si OF ⊥ CD si OE=OF Concluzia: AB=CD m A B E O F C x D 6. arcul AP≡PB A B E O 5.In acelasi cerc sau in doua cercuri egale. m(<AOB) =m(AXB) /2=m(<AOB)/2 . <APB=unghi inscris. Fie OE ⊥ AB P Rezulta: AE=EB. doua coarde egal departate de centru sunt congruente(si reciproc: coardele congruente sunt egal departate de centru). imparte coarda si arcul pe care-l subintinde in parti congruente.

.<APB≡<AQB. deci este o tangenta la cerc. A x <APB=unghi cu virful in exterior. B m(<APB) =(m(AxB)-m(CzD) )/2 Diferenta se ia in modul.Unghiul cu virful in exteriorul cercului se numeste unghi cu virful in exterior si are ca masura jumatate din diferenta masurilor arcelor cuprinse intre laturi. B m(<APB) =(m(AxB)+m(CzD) )/2 O· P z D C 8.. A x <APB=unghi cu virful in interior. etc. iar TR este o coarda/secanta a cercului. T O· S Q z P A O X B R In figura de mai sus TS are un singur punct comun cu cercul. Si in acest caz masura <STR este tot jumatate din masura arcului cuprins intre laturi.C D Daca AB║CD atunci AC≡BD 8.Doua drepte paralele determina pe un cerc pe care il intersecteaza arce congruente. adica : m(<STR)=m(TZR)/2 A B 7.Unghiul cu virful in interiorul cercului se numeste unghi cu virful in interior si are ca masura jumatate din suma masurilor arcelor cuprinse intre laturi. C O· D P .

formula ramine valabila. A K B C z P T Ducem prin C paralela CY la PT Deci <ACY≡<APT m(<APT) =(m(AxY) )/2 O· x Y F M z E O· x N Ducem prin M paralela MB la KF si MN║FE. deci <KFE≡<BMN m(<KFE) =(m(BXN) )/2 9. sau numai una dintre laturile unghiului <APB. Daca una sau ambele laturi sunt exterioare cercului(nu au puncte comune cu cercul) ducem paralele printr-un punct al cercului.Unghiul cu virful pe cerc si care are intre laturi un semicerc este un unghi drept pentru ca un semicerc are 1800. A K C z P T m(<APT) =(m(AxT)-m(CzT) )/2 O· x F z E O· x m(<KFE) =(m(KXE)-m(KzT) )/2 Daca una sau ambele laturi sunt exterioare cercului(nu au puncte comune cu cercul) ducem paralele printr-un punct al cercului. poate sa fie tangenta la cerc.Ambele. <PAB=unghi inscris intr-un semicerc A B deci este unghi inscris si m(<PAB) =m(PxB)/2 =1800/2=900 O· P x .

OP=bis. iar semidreapta determinata de punct si centrul cercului este bisectoarea unghiului format de cele doua tangente si este perpendiculara pe dreapta determinata de punctele de tangenta. Dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce doua tangente la acest cerc si numai doua(PT ⊥ OT. Un patrulater care are virfurile pe un cerc se numeste patrulater inscriptibil. T PT=PQ. PQ ⊥ OT). dreptunghi. De exemplu un paralelogram nu poate avea virfurile pe un cerc. OP=bis.<QOT OP ⊥ TQ · O P Q 11. Patratul. hexagon.Un patrulater este inscriptibil daca unghiurile opuse sunt suplementare(au impreuna 1800). patrat. pentagon. etc. dreptunghiul sunt exemple de patrulatere inscriptibile. se spune ca nu este inscriptibil. sunt congruente. D Reciproca : un patrulater inscriptibil are unghiurile opuse suplementare.<QPT... Ambele tangente la cerc. Un cerc este circumscris unei figuri geometrice(triunghi.) daca virfurile acelei figuri geometrice sunt toate pe cerc. 12. A C 0 m(<A)+m(<C)= 180 m(<B)+m(<D)= 1800 B .10.

un patrulater este inscriptibil numai daca suma unghiurilor opuse este 1800. daca exista un cerc care sa treaca prin cele patru puncte.Intr-un patrulater inscriptibil unghiurile formate de diagonale cu laturile opuse sunt congruente. dar raze inegale se numesc cercuri concentrice. 14. Spunem ca patru puncte sunt conciclice daca ele sunt pe acelasi cerc. A B 15. cu alte cuvinte orice triunghi este inscriptibil si are centrul la intersectia mediatoarelor.Prin trei puncte trece intotdeauna un cerc. Dar patru puncte. m(<ABD)=m(<ACD)=m(AD)/2 A D m(<DBC)=m(<DAC) m(<BAC)=m(<BDC) m(<ADB)=m(<ACB) C Este adevarata si reciproca si o folosim cind trebuie sa B demonstram ca un patrulater este inscriptibil. ·O .13.Un trapez inscriptibil este trapez isoscel C D 17.Doua cercuri care au acelasi centru. exista oare intotdeauna un cerc care sa treaca prin patru puncte date ? Dupa cum am vazut.

FBH. BPHF. PBH. EHC. EAH. De asemenea mai multe triunghiuri isoscele : PHA. QDFH si QCEH. Daca cercurile sunt exterioare unul altuia atunci ele se numesc cercuri tangente exterioare. A E T Q · P · Q · T P · · Q Cercuri tangente interioare PQ este linia centrelor T este punctul de tangenta Tangenta TE ⊥ PQ PQ=R-r=QT-PT Cercuri tangente exterioare PQ este linia centrelor T este punctul de tangenta Tangenta TA ⊥ PQ PQ=R-r=QT+PT Daca cercurile sunt tangente exterioare atunci ele admit si doua tangente comune exterioare.QHC. E C A H P B F D Se observa ca sau format 4 patrulatere inscriptibile : APHE. QHD Q .16.Doua cercuri care au un singur punct comun se numesc cercuri tangente. Daca cercurile sunt interioare unul altuia atunci ele se numesc cercuri tangente interioare.

PBH. aria cercului S=πR2 . FBH. QDFH si QCEH. arcul are n0 si lungimea larc.14159. BPHF. Arcul de cerc cu masura de n0 are lungimea larc=(2πR)(n/360) rezulta din regula de trei simpla: masura cercului=3600 corespunde la o lungime de 2πR . EAH..QHC. Lungimea si aria cercului Lungimea cercului L=2πR. este rapotul constant dintre lungimea cercului si diametrul sau.Daca cercurile sunt secante atunci ele au doua puncte comune E C A H P · B F D Se observa ca sau format 4 patrulatere inscriptibile : APHE. La fel obtinem aria unui sector de cerc din 2 aria cercului: Ssector=(πR )(n/360) Aria unui segment de cerc(portiunea dintre o coarda si O arcul pe care-l subintinde) se obtine daca scadem din aria sectorului aria triunghiului isoscel format de raze 2 cu coarda.. EHC. Ssector=R (πn/360 – (sin(n))/2) .. QHD Q 11. cu un numar infinit de zecimale si neperiodic.. De asemenea mai multe triunghiuri isoscele : PHA. etc. unde π este un numar irational π=3. .

an=Rcos(1800/n). 2. hexagon regulat Ex.toate unghiurile unui astfel de poligon sunt congruente avind masura egala cu (360(n-2))0 pentru ca au intre laturi exact n-2 arce egale cu (360/n)0 . deci fiecare arc are masura de (360/n)0 si unim cele n puncte obtinem M un poligon regulat pentru ca : A B 1.toate laturile sale sunt congruente. patrat.Poligoane regulate studiate: triunghi echilateral. apotema si aria in functie de raza cercului(R) latura notata ln=AB. unde p=semiperimetrul=(n·ln)/2. Sn=p·an . Ex.Definitie: un poligon convex cu toate laturile si toate unghiurile congruente. 3. Ex.Latura.1 Aflati unghiul unui pentagon(5 lat)/ octogon(8 lat) regulat .6 Aflati raportul ariilor cercurilor circumscris respectiv inscris unui poligon regulat cu opt laturi(octogon). Ex. Ex.4 Calculati apotema unui poligon regulat cu 12 laturi inscris in cercul cu raza R=300. Ce fel de poligon obtinem unind virfurile acestor patrate ? Aflati aria poligonului. Daca impartim un cerc in n arce egale.5 Pe laturile unui hexagon regulat construim spre exteriorul sau patrate. fiecare R subintinde un arc cu aceeasi masura (360/n)0 O 2. apotema an=OM(lungimea segmentului determinat de O si piciorul perpendicularei din O pe latura) ln=2Rsin(1800/n).9. Sn=nR2sin(1800/n)cos(1800/n) 4.3 Aflati latura unui poligon regulat cu 15 laturi inscris in cercul cu R=125.2 Exista un poligon regulat care are un unghi de 1720 sau de 1650 ? Ex.Orice poligon regulat este inscriptibil.Poligoane regulate 1. .

Mediatoarele sunt congruente in O centrul cercului circumscris.F=mij.. AB=AC=BC A R R R 2. OD=AB/2 Daca AD ⊥ BC .Aria. .. De exemplu OD ⊥ AB.Are toate laturile congruente.. BE si CF sunt mediane(D. <A≡<B≡<C(=600 ) D Arcele BC. BD=DC=BC/2 A F E 4. inaltimile. 6.Inaltimile sunt congruente.atunci AD=BE=CF 6. BE si CF sunt bis.Are trei axe de simetrie. Apotema este perpendiculara din O pe una din laturi. Daca BE ⊥ AC si CF ⊥ AB AD ⊥ BC atunci AD=BE=CF B D C 5. unde l este latura triunghiului.E.lat) atunci AD=BE=CF 8. Daca indoim triunghiul dupa AD(axa de simetrie) punctul B se suprapune peste C. Daca AD. AD ⊥ BC.Medianele sunt congruente. 7.Toate unghiurile sunt congruente.lat atunci AD=BE=CF 7. Raza cercului circumscris R R=OA=OB=OC=AD2/3=2OD=2a3 1. si mediana.Cercul inscris si cel circumscris triunghiului sunt concentrice(au acelasi centru).Oricare dintre cele 3 inaltimi este si bisectoare. Daca AD. in functie de latura este egala cu (l2√3)/4.E.BE ⊥ AC si CF ⊥ AB si D. CA si AB=1200 B D C 3. <BAD≡<CAD si inaltime si mediatoare.F=mij.1.Bisectoarele sunt congruente. etc. Triunghiul echilateral Proprietati: 1.

45 45 3. Patratul =rombul cu un unghi de 900 D 45 C 45 45 45 Proprietati: O 1.Are toate unghiurile de 900. Perimetrul patratului este de 4 ori latura. 45 45 2.Are toate laturile congruente.Apotema este perpendiculara din centru. AB║CD si BC║AD 12.ODA 9. Raza R=OA=OB=OC=OD=AB√2/2 6. A=AB2 Perimetrul=4AB 10.Aria patratului este egala cu latura la patrat(la puterea a doua). O pe una din laturi.Diagonalele sunt concurente intr-un punct care este mijlocul lor si centrul cercului circumscris(notatie:O). 0 0 0 0 0 0 0 M 0 5.1.Diagonalele sunt si axe de simetrie.OBC.Are laturile opuse paralele . AC ⊥ BD 8.Diagonalele sunt perpendiculare. OM=AB/2 .Diagonalele sunt si bisectoare.Diagonalele formeaza cu laturile triunghiuri dreptunghice si isoscele(au unghiurile ascutite de 450 ):OAB.Diagonalele sunt congruente. 11.Diagonalele sunt concurente intr-un punct O care este egal departat de virfurile patratului. De exemplu OM ⊥ AB.OCD. formeaza unghiuri de 45 cu laturile patratului. 7. AC=BD A B 0 4.

latura. apotema Latura l6=R.ON.OS S N B M C 6. P=6· l6=6·AB=6·R 10.1. BC║EF.Diagonalele sunt diametre in cercul circumscris. AD=CF=BE=2R unde R=raza R=OA=OB=OC=OD=OE=OF= AB=BC=CD=DE=EF=FA 5. Hexagonul regulat=poligon convex cu 6 laturi ≡ Proprietati: 1.Are toate laturile congruente AB=BC=CD=DE=EF=FA =R A 3.Diagonalele sunt concurente intr-un punct O care este egal departat(apotemele) de laturile hexagonului.Diagonalele formeaza cu laturile triunghiuri echilaterale≡.OP. perimetru .Diagonalele sunt concurente in mijlocul Q lor .Relatii intre : arie . Perimetrul. ∆OAB≡∆ODC≡∆OBC≡∆ODE≡∆OEF≡∆OFA 9.Orice diagonala formeaza cu doua laturi opuse unghiuri congruente(=600).centrul cercului circumscris(notatie:O).Are toate unghiurile de 600. raza . <DAF≡<ADC.. F 2.Laturile opuse sunt ║ AB║DE. a6=OM=ON=OP=OQ=OR=OS 8.OR.OQ. a6=R√3/2 A= 3·l6· a6=6·BC·OM/2= 3·R2√3/2. F E R=OA=OB=OC=OD=AD/2=BE/2=CF/2 R P Raza R=OA=OB=OC=OD A D O O Perpendicularele din O pe laturi se numesc apoteme. CD║AF E D O C B 3. Unghiuri alterne interne ≡ : <DAB≡<ADE. . OM..

2 segmente ≡ .1. Ex. deci si AE=EB E C D P B Tr. -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr.Thales).Cum impartim un segment in doua parti congruente. iar MN║BC.3.Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus.Daca M este mijlocul laturii [AB].(Tr. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr. a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a b A B P Q c C R Ex.. .Thales 1=AC/CD=AE/EB. iar MN║BC si AM=5. Tr. AP -unim D cu B -ducem CE║DB -conform tr. Proportii derivate: AM/AB=AN/AC. MB/AB=NC/AC.. Tr.2 Demonstrati ca o bisectoare determina pe latura opusa unghiului segmente proportionale cu laturile unghiului.b)=d(b.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. a║b║c si d(a. iar P=AQ∩OB si B simetricul lui O fata de P.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC doua segmente A proportionale. luam n segmente ≡ Tr. M B N C Tr. Fie BR ⊥ OC . atunci si N este mijlocul lui [AC]. Aflati valoarea raportului BQ/BR.RELATII METRICE Tr. Calculati AN si NC. .bisectoarei) Ex. Fie [OC bisectoarea <AOB si AQ ⊥ OC.c) rezulta AB=BC si PQ=QR Tr.Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale. dar in loc sa luam pe AP. Fie AB=20 si AC=12.

Spunem ca doua triunghiuri sunt asemenea daca au unghiurile congruente si laturile omoloage(laturi care se opun la unghiuri≡) proportionale. Ex. Prin O ducem OP paralela la bazele trapezului. iar TT’ tangenta comuna exterioara si S intersectia dintre linaia centrelor OO’ si TT’. <B≡<N. Fie [OC bisectoarea <AOB si AQ ⊥ OC. iar P=AQ∩OB si B simetricul lui O fata de P. daca sunt adevarate 3 congruente si un sir de 3 rapoarte egale: <A≡<M. Obs.virf) M N N M B C A B C B M A N C Ex.3 Fie O si O’ centrele a doua cercuri tangente exterioare cu razele R si r. <C≡<P (in aceasta ordine le-am scris ∆ABC~ ∆MNP. Aflati valoarea raportului AQ/BR.2 Fie ABCD un trapez oarecare cu bazele B si b. Fie BR ⊥ OC .1 Fie ABCD un trapez oarecare si O intersectia diagonalelor sale. A Ipoteza: MN║BC Concluzia: ∆ABC~ ∆AMN (Concluzia: AM/AB=AN/AC=MN/BC si <B≡<M. <C≡<N) <BAC≡<MAN (<com/<op. Demonstrati ca 2OP este media armonica a si b. adica a/x=b/y=c/z=(a+b+c)/(x+y+z).(Teorema Fundamentala a Asemanarii=TFA) O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza cu celelalte doua un triunghi asemenea cu cel dat. iar O intersectia diagonalelor sale. Ex. oricare raport din sir este egal si cu suma numaratorilor pe suma numitorilor. Ex. Demonstrati ca O este mijlocul segmentului determinat de MN si laturile neparalele ale trapezului. Calculati SO in functie de R si r. ca elemente omoloage) si AB/MN=BC/NP=AC/MP. Prin O ducem MN paralela la bazele trapezului.3. Spunem ca ∆ABC este asemenea cu ∆MNP si scriem ∆ABC~ ∆MNP. O proprietate a sirului de rapoarte este des folosita si anume.Asemanarea triunghiurilor Def. . In cazul nostru AB/MN=BC/NP=AC/MP=(AB+BC+AC)/(MN+NP+MP)=(perimetrul ∆ABC)/(perimetrul ∆MNP) Tr.

L. 3) L. rezulta conform cazului LLL ca ∆ABC ~ ∆MNP.U. rezulta conform cazului UU ca ∆ABC ~ ∆MNP.L) Doua triunghiuri sunt asemenea daca Laturi proportionale au doua laturi proportionale si unghiurile dintre ele congruente. inseamna A 3 congruente si 3 egalitati(rapoartele laturilor omoloage): <A≡<M sau m(<A)≡m(<M) <B ≡<N sau m(<B)≡m(<N) B <C ≡<P sau m(<C)≡m(<P) M Proportionalitatea lat.omoloage. Fie [OC bisectoarea <AOB si AQ ⊥ OC. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit. <ACB ≡ <MPN Cazul 2. Latura-unghi-latura Unghi-unghi Latura-latura-latura Unghiuri ≡ 2) U. Aflati valoarea raportului AE/BF. deci AB/MN=BC/NP =AC/MP. (L. iar P=AQ∩OB si B simetricul lui O fata de P si C∈AB. N Elemente omoloage : 2 laturi care se opun la unghiuri ≡. notat ∆ABC~∆MNP. el.3. AB/MN=BC/NP =AC/MP. Cazul 1. deci AB/MN=BC/NP =AC/MP.: AB/MN=BC/NP=AC/MP Sa nu uitati relatia: AB/MN=BC/NP=AC/MP=(AB+BC+AC)/(MN+NP+MP) Si nici proportiile derivate invatate in clasa 6. <BAC ≡ <NMP si <ABC ≡ <MNP. <BAC ≡ <NMP.U) Doua triunghiuri sunt asemenea daca au cite doua unghiuri congruente. <BAC ≡ <NMP. Fie OM mediana ∆OBC si AE ⊥ OM si BF ⊥ OM .L. . <ACB ≡ <MPN Ex. . Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit. Aratati ca raportul ariilor a doua triunghiuri asemenea este egal cu patratul raportului de asemanare.L.Asemanarea triunghiurilor ∆ABC este asemenea cu ∆MNP.L) Doua triunghiuri sunt asemenea daca au laturile respectiv proportionale. Ex. Fie ∆ABC si ∆MNP astfel incit.UL. Atentie la ordinea in care scriem literele cf. rezulta conform cazului LUL ca ∆ABC ~ ∆MNP. ∆ABC~∆MNP si nu altfel C P Cazurile de asemanare a triunghiurilor 1) L. (L. (U. deci <ABC ≡<MNP. AB/MN=BC/NP si <ABC ≡ <MNP. sau 2 < care se opun la laturi proportionale .U. <ACB ≡ <MPN Cazul 3.

Se cere lungimea lui [AB] .d)=<APE=<BAQ(corespondente) EF=AQ=ABcos(<BAQ) d P B Q F A E Rezulta : pr(AB. Ex.23 Se da segmentul AB=20 si dreapta d si unghiul dintre d si dreapta AB de 450. deci E=F. . iar segmentul EF se reduce la un punct. determina pe BC segmentele BD si CD care sunt proiectiile lui AB respectiv AC pe BC. B E P F A De exemplu. inaltimea AD. deci E=A.Daca unul dincapetele segmentului AB este pe dreapta d. A B D C Ex. E∈d. proiectia lui [AB] pe dreapta d si unghiul dintre d si dreapta AB de 600. adica E=A si F=B 4.Proiectii. F∈d EF este proiectia lui AB pe d si notam EF=pr(AB. atunci proiectia lui A este chiar A.d) d E F Sa gasim acum o relatie intre segmentul dat si proiectia sa pe o dreapta : Fie EF=pr(AB. adica BD=pr(AB. B A AE ⊥ d si BF ⊥ d. 2.Evident daca A.d)=0 si deci pr(AB. 5.BC).d)) Cazuri particulare: 1. intr-un triunghi ABC.B∈d atunci proiectia este chiar AB.d)=ABcos(<(AB. P PA ⊥ d si A∈d Notam A=pr(P.Daca AB intersecteaza dreapta d intr-un punct P atunci relatia nu se schimba doar trebuie putina atentie la desen. 3.d) si P∈AB∩d si AQ ⊥ BF <(AB. Definitie: Spunem ca punctul A este proiectia punctului P pe dreapta (d) daca A este piciorul perpendicularei din P pe dreapta d.d)=900 si deci pr(AB.24 Se da segmentul EF=12. Se cere lungimea proiectiei lui AB pe dreapta d. iar segmentul EF are exact lungimea lui AB.Daca AB este paralel cu d atunci <(AB.Daca AB este perpendicular pe d atunci <(AB.d) (d) A Segmentul [AB] se proiecteaza pe dreapta d ducind din capetele sale perpendicularele pe dreapta d si folosind definitia de mai sus.BC). Simetrie.d)=AB. iar CD=pr(AC.d)=0 . de exemplu A.

B∈d atunci simetricul este chiar AB 4. dar si mijlocul lui [PQ]. 3.Daca AB intersecteaza dreapta d intr-un punct O atunci relatia nu se schimba doar trebuie putina atentie la desen.26 Fie ABCD patrat si P∈BC.25 Punctul O imparte seg. determina pe BC segmentele BD si CD care sunt proiectiile lui AB respectiv AC pe BC. adica P este chiar A. P A Q PA=AQ Definitie: Spunem ca punctul Q este simetricul punctului P fata de dreapta (d) daca A este piciorul perpendicularei din P pe dreapta d.[BQ] d [PQ]=simetricul lui [AB] fata de dreapta d E F PQ=AB In general ABQP este un trapez isoscel P Q Cazuri particulare: 1. Ex.Daca AB este paralel cu d atunci ABQP este dreptunghi sau patrat.Daca unul din capetele segmentului AB este pe dreapta d. F∈d E=mij. respectiv B fata de dreapta d si obtinem [PQ] B simetricul lui [AB] fata de dreapta d. 5. iar segmentul AB este paralel cu PQ. Ex. deci d este mediatoarea segmentului [PQ]. adica AB=simetricul lui AC fata de AD A AD este axa de simetrie.Evident daca A.[AB] in raportul OA/OB=2/3. F=mij. m(<PAC)=150 si M simetricul lui P fata de AC si Q∈DC∩AP. PA ⊥ d si A∈d AP=AQ=PQ/2 (d) A Q Segmentul [AB] se proiecteaza pe dreapta d ducind din capetele sale perpendicularele pe dreapta d si folosind definitia de mai sus. atunci P=A. Aflati valoarea raportului AE/BF . intr-un triunghi isoscel ABC.iar QR ⊥ AC. P .Definitie: Spunem ca punctul Q este simetricul punctului P fata de punctul A daca A este mijlocul lui [PQ]. Prin O ducem dreapta d si AE ⊥ d si BF ⊥ d. N∈AC∩PM. E∈d. daca indoim desenul dupa AD.[AP]. de exemplu A. 2. construim P si Q simetricele lui A.Daca AB este perpendicular pe d atunci AB si PQ sunt pe aceeasi dreapta AB perpendiculara pe dreapta d. A Fie AE ⊥ d si BF ⊥ d. ∆ABD se suprapune peste ∆ACD B D C ∆ABD se vede ca in oglinda/se oglindeste peste ∆ACD. Aflati valoarea raportului MN/QR . inaltimea AD. P B E O F A Q De exemplu.

Aria este egala cu ipotenuza ori inaltimea care cade pe ea.Unghiurile de la baza sunt ascutite. iar cealalta se numeste ipotenuza.Mediatoarele se intilnesc in mijlocul ipotenuzei. iar M. cosB=AB/BC. sinC=AB/BC cosC=AC/BC. tgB=AC/AB. ctgu=1/tgu. ctgC=AC/AB. tgu=1/ctgu. deci inaltimea care cade pe ipotenuza este egala cu produsul catetelor supra ipotenuza. Catete=AB. deci virful unghiului drept este si intersectia inaltimilor(ortocentrul) triunghiului. ctgB=AB/AC.Mediana care cade pe ipotenuza este egala cu jumatate din ipotenuza.In orice triunghi dreptunghic. tangenta unui unghi ascutit este egala cu cateta opusa unghiului supra cateta alaturata. raza R= AM=MB=MC=BC/2 4.AC.Are un unghi de 900 . (tgu)(ctgu)=1. EN ⊥ BC . cosinusul unui unghi ascutit este egal cu cateta alaturata unghiului supra ipotenuza. A∆ABC =AB•AC/2=BC•AD/2 .NP ⊥ AC si MN ⊥ AB.lat A E M B 6. mijlocul ipotenuzei este centrul cercului circumscris triunghiului.unde AD ⊥ BC. iar raza este egala cu jumatate din ipotenuza. 2 laturi se numesc M catete. C AB. sinB=AC/BC.AC ipotenuza=BC A B 0 2. Triunghiul dreptunghic Proprietati: C D 1.AD sunt inaltimi N P N 5. m(<B)+m(<C)<=90 3. sinusul unui unghi ascutit este egal cu cateta opusa unghiului supra ipotenuza. cotangenta unui unghi ascutit este egala cu cateta alaturata unghiului supra cateta opusa. AM=MB=MC=BC/2.1. rezulta AD= AB•AC/BC 7.P=mij.N. dar si produsul catetelor supra doi. .Catetele sunt si inaltimi. tgC=AB/AC.

sau AC2=CD•BC 12.Triunghiul dreptunghic si isoscel are unghiurile ascutite de 450. sin600=cos300=√3/2. In orice triunghi dreptunghic. medie proportionala sau medie geometrica intre segmentele D determinate de ea pe ipotenuza. a2=b2+c2 unde a=BC. adica sin2u+cos2u=1 sin300=cos600=1/2. ctgu=cosu/sinu. 8. sau AD2=BD•CD B 11. este valabila teorema lui Pitagora : patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor. AB/BD=BC/AB. rezulta 1=(b2)/( a2)+(c2)/( a2). m(<A)= 900 . A C Inaltimea este. Cateta este. BD/AD=AD/CD.. In orice triunghi dreptunghic. deci AC=BC/2 9. ctgu=cosu/sinu. Daca m(<B)=300 atunci sinB=AC/BC=sin300=1/2. m(<B)=m(C)= 450 .tgu=sinu/cosu. este egal cu produsul segmentelor determinate de ea pe ipotenuza(care sunt in fapt proiectiile catetelor pe ipotenuza). sin450=cos450=√2/2. medie proportionala sau medie geometrica intre ipotenuza si proiectia ei pe ipotenuza. In orice triunghi dreptunghic.. In orice triunghi dreptunghic. cateta care se opune unghiului de 300 este egala cu jumatate din ipotenuza. este valabila teorema inaltimii : patratul inaltimi(care cade pe ipotenuza). deci. Din teorema lui Pitagora a2=b2+c2. este valabila teorema catetei : patratul catetei este egal cu produsul dintre ipotenuza si proiectia catetei pe ipotenuza. deci tg450=1. sau AB2=BD•BC AC/CD=BC/AC. deci. tgu=sinu/cosu. b=AC. c=AB 10. etc.

una din laturi si i =inaltimea care cade pe latura aleasa ca baza. adica p=(a+b+c)/2 A∆=(bcsinA)/2=(casinB)/2=(absinC)/2 2. b=baza 2 mica. iar i=inaltimea. A∆=√p(p-a)(p-b)(p-c) . an=Rcos(1800/n). Aria unui paralelogram se calculeaza la fel ca aria unui patrulater oarecare. Sn=p·an . l=latimea 4.Aria unui patrulater oarecare: A = bi .Aria patratului: A =l2 . apotema si aria in functie de raza cercului(R) latura notata ln=AB. apotema an=OM(lungimea segmentului determinat de O si piciorul perpendicularei din O pe latura) ln=2Rsin(1800/n). 5. unde p este semiperimetru triunghiului. unde l=latura 5. unde L=lungimea. unde p=semiperimetrul=(n·ln)/2. unde b=baza(una din laturi) si i =inaltimea care cade pe latura aleasa ca baza.Aria triunghiului : A∆=(bi)/2. 3. Putem scrie aria in trei feluri diferite. unde b=baza.Aria trapezului: A = (B+b)i .Arii 1.Poligoane regulate=virfurile sunt pe cerc. Sn=nR2sin(1800/n)cos(1800/n) . adica perpendiculara pe baze 6. laturile sunt≡ Latura. unde B=baza mare.Aria dreptunghiului: A =Ll . pentru ca putem alege ca baza oricare dintre cele 3 laturi ale triunghiului.Aria rombului: A◊ =(d1·d2)/2 . unde d1 si d2 sunt diagonalele rombului.

este rapotul constant dintre lungimea cercului si diametrul sau. apotema Latura l6=R. Perimetrul=4·l4 9. S4= l24 . in functie de latura este egala cu S3=(l23√3)/4. unde π este un numar irational π=3.. latura. P =6· l6=6·AB=6·R .Triunghiul echilateral Aria.11.Aria hexagonului: Relatii intre : arie .R este latura. l3=2Rsin600. S3=p·a3 . arcul are n0 si lungimea larc.. a6=R√3/2 A = 3·l6· a6=6·BC·OM/2= 3·R2√3/2. raza . Arcul de cerc cu masura de n0 are lungimea larc=(2πR)(n/360) rezulta din regula de trei simpla: masura cercului=3600 corespunde la o lungime de 2πR . a3=Rcos600. unde p=semiperimetrul=(3·l3)/2. Lungimea si aria cercului Lungimea cercului L=2πR. cu un numar infinit de zecimale si neperiodic. Perimetrul patratului este de 4 ori latura. unde l3 a3 . aria cercului S=πR2 .. 9. perimetru . Ssector=R (πn/360 – (sin(n))/2) . La fel obtinem aria unui sector de cerc din 2 aria cercului: Ssector=(πR )(n/360) Aria unui segment de cerc(portiunea dintre o coarda si O arcul pe care-l subintinde) se obtine daca scadem din aria sectorului aria triunghiului isoscel format de raze 2 cu coarda. etc. S3=3R2sin600cos600 9.. apotema triunghiului si raza cercului circumscris. Perimetrul.14159.Aria patratului este egala cu latura la patrat(la puterea a doua).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful