P. 1
3.DIGESTIV

3.DIGESTIV

|Views: 1,082|Likes:
Published by Iulia Pascutoi

More info:

Published by: Iulia Pascutoi on Sep 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPS, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/06/2013

pdf

text

original

Radiodiagnosticul tubului digestiv

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA A SUUB UMF CAROL DAVILA

Examenul radiologic ± una dintre cele mai valoroase metode de diagnostic
Indicatii: Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestiv Tehnici de examinare
Radioscopia sau radiografia pulmonara Radioscopia si radiografia abdominala simpla Pneumoperitoneu Nivele hidroaerice Ansa santinela Aerobilie Calcificari pancreatice Chisturi hidatice calcificate Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral - permite evidentierea: modificarilor functionale; modificarilor morfologice; sediul si natura leziunii; evolutia in timp a leziunii. se face in strat subtire in semirepletie in repletie completa Irigoscopia si irigografia Examenele cu dublu contrast: -aer sau gaz cu subst. de contrast opaca Investigatia cu substante farmacodinamice -modifica tonusul, peristaltica, secretia

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE
Modificari elementare functionale
-de tonus -hipotonia- marirea calibrului, evacuare intirziata -atonia- dilatare si suprimare peristaltism -spasmul- local sau segmentar= contractia prelungita a unui grup de fibre musculare
circulare, cu suprimarea totala a tranzitului

-hipertonia- ingustarea calibrului, evacuare rapida a continutului -de peristaltica - hiperkinezia- unde cu amplitudine mare, frecvente,propagate rapid - hipokinezia- unde cu amplitudine redusa, rare, propagate lent - akinezia- absenta totala a peristaltismului prin:- epuizarea fibrelor secundar unei
stenoze, infiltrarea peretelui inflamator sau tumoral, medicamentos - dischinezia- determina depresiuni ale conturului - de tranzit - accelerare= hipertonie+hiperkinezie - staza- cu dilatarea segmentului Timpi normali de evacuare: -Esofag- 5-7 sec -Stomac- 2,5-3 ore -Dd.- 60-90 sec -Ajunge la valva Bauhin in 3-4 ore -In flexura hepatica in 8 ore -In sigmoid in 12-18 ore - de secretie- hipersecretie

Modificari elementare morfologice
Modificari de pozitie
Ptoza ± deplasare caudala permanenta prin alungirea ligamentelor suspensoare Deplasari (impingere / tractiune) Torsiuni ± mecanism complex, imagini bizare.

Modificari dimensionale
Cresterea / reducerea lungimii / calibrului (brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocolon) ± cauze congenitale, disfunctii neuro-vegetative, procese stenozante) Stenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a lumenului, produse de cauze organice ± Axiale / excentrice ± Cu contur regulat / neregulat ± Lungime: inelare / tubulare ± Uniformitatea calibrului: tubular / moniliform / neregulat benigne maligne

Modificari de forma
± bilocularea gastrica; deformarea polilobata a bulbului ulceros

Modificari de contur 
     

Amprente = denivelari limitate ale contururilor produse de organele / formatiunile vecine; conturul nu este intrerupt; pliurile sunt impinse dar continue. Neregularitati = alterari parietale grave intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale) sau extrinceci (periviscerite) Denivelari Intreruperera contururilor = consecinta proceselor tumorale vegetante ³lizereul de siguranta´ ± examen cu dublu contrast colon Rigiditatea = produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie sau neoplazica, cu absenta peristalticii ‡ Benigna ‡ Maligna

Modificari elementare morfologice
Modificari de mobilitate
± ± diminuata / disparuta ± consecinta fixarii de vecinatate prin procese aderentiale (periviscerite) sau tumorale. mobilitate anormala (a unor segmente normal fixe)= anomalii ale sistemului de fixare (³duoden mobil´)

Imagini aditionale (plus de umplere)
± Ulceratiile superficiale ± mici neregularitati de contur ± Nisa ± pierdere de substanta in peretele unui organ Rx: - de fata ± opacitate persistenta - de profil: 

  

- benigna ±± iese din contur; relativ regulata; baza mica de implantare; 

- maligna ± forma neregulata; baza larga de implantare; retrasa din contur (³incastrata´) ± Imaginile diverticulare ± plus de umplere + colet

Defectele de umplere (lacune)
± ± ± edem inflamator tumori benigne ± rotund ovalar, contur regulat, net, nu intrerup pliurile tumori maligne ± crestere rapida, contur sters, neregulat, cu zone de semiton; pliuri intrerupte

Modificarile reliefului mucoasei
± ± ± ± ± ± pliuri hipertrofice pliuri atrofice convergenta pliurilor aspectul neregulat al pliurilor intreruperea pliurilor disparitia totala a reliefului

AFECTIUNILE ESOFAGULUI

Imaginea radiologica normala 

     

pozitia de examinare: OAD la 45º esofagul incepe la faringe cu gura lui Killian, inapoia cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12) deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori fiziologice: cricoidiana, aortica, bronhiala si diafragmatica substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec reintoarcerea bariului din stomac in efofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90º) pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.

AFEC IUNI CONGENITALE

Atrezia esofagian cu fistul esofagotraheal Esofagul scurt congenital (brahiesofag) Inelul esofagian (sindrom Schatzky) Malpozi ia cardiotuberozitar Stenoza congenital
‡INELUL ESOFAGIAN (SINDROMUL SCHATZKY) ‡inel concentric de 2-4 mm. la 4-6 cm de diafragm Rx ‡îngustare vizibil la nivelul esofagului inferior Dg. dif ‡ esofagite ‡ forme incipiente ale cancerului esofagian. ‡MALPOZI IILE CARDIOTUBEROZITARE Rx Aspecte mai frecvent întâlnite: ‡ modificarea unghiului His care apare larg deschis ‡ cardia mobil  hernia hiatal intermitent ‡ relaxarea cardioesofagian ‡cardia apare larg deschis ‡unghiul Hiss l rgit ‡esofagul abdominal hipoton Sunt obligatorii radiografii în inciden a de fa ‡STENOZELE CONGENITALE complete sau incomplete provocate de valve sau membrane

‡ATREZIILE ESOFAGIENE ‡ înso ite de fistule congenitale Clasificare ‡ f r comunicare cu arborele respirator ‡ segmentul superior comunic cu traheea ‡ segmentul inferior comunic cu traheea ‡ ambele segmente comunic cu traheea ‡ESOFAGUL SCURT CONGENITAL (brahiesofagul)

lipsa de dezvoltare în sens longitudinal + anomalii ale diafragmului i hiatusului esofagian. Rx aspect în clepsidr sau ‡esofagul este median i rectiliniu ‡pliuri gastrice în segmentul supradiafragmatic ‡absen a camerei cu aer gastrice subdiafragmatic. ‡marcat reflux gastroesofagian. ‡Endobrahiesofag ‡aspect exterior normal al esofagului, doar mucoasa fiind scurt ‡jonc iunea se face la 5-10-12 cm deasupra cardiei

AFEC IUNILE VASCULARE
Varicele esofagiene
= dilata ii venoase în submucoas în HTP predominant in 1/3 inferioara rar în absen a HTP ± dilata ii venoase ale marii tuberozit i gastrice (60-70 %) Rx pom mâncat de carii, pielea de arpe, colier de perle, mozaic sau cuie de tapi er prin multiple imagini pseudolacunare, de m rimi diferite, orientate în axul organului i pe pliurile de mucoas ‡lumenul apare dilatat ‡tranzitul încetinit, cur irea mucoasei mult diminuat ‡contururi neregulate i chiar întrerupte în varicele mari Dg. Dif. ‡bulele de aer ( tranzitorii i mobile), ‡forme de neoplasm vegetant (implic rigiditate) ‡mai rar cu esofagitele (nu au imagini lacunare). ‡contrac iile ter iare din dischinezii ‡hernia hiatal .

‡Angiomatoza hemoragic familial (maladia Rendu-Osler) = angioame i teleangiectazii pe toat lungimea esofagului, dar mai ales în 1/3 superioar i mijlocie+ disfagie intens + angiomatoze ale tb digestiv

DISCHINEZIILE ESOFAGULUI
= manifest ri patologice ce intereseaz tonusul i peristaltica Clinic- disfagie intermitent influen at de st ri afective, tuse, pirozis, eructa ii.

DISCHINEZIILE ESOFAGULUI TORACIC
I. Dischineziile primare Contrac iile secundare - în 1/3 medie - imagine de clepsidr Contrac iile ter iare ± 2/3 inf. - mici dilata ii cu incizuri spasmodice, f r simetrie, pe ambele contururi ale viscerului. Spasmele etajate (pseudodiverticulii) - 2/3 inf. (colier de perle, tirbu on sau irag de m t nii ) Hipotonia i hipochinezia - calibru mare al esofagului - aer în esofag - s.c. cade cade sub ac iunea gravita iei - pliuri terse, contururi netede - în decubit dorsal suspensia stagneaz în esofag - cur irea mucoasei: insuficient i tardiv - cu timpul pesofagit în 1/3 inferioar dg. dif. acalazia sau cardiospasmul II. Dischineziile secundare -leziuni esofagiene -nevroze, hipertiroidii, colecistopatii

DISCHINEZIILE JONC IUNII ESOFAGOGASTRICE
= Cardiospasmul, achalazia i refluxul gastroesofagian

Cardiospasmul = contrac ie total dar intermitent , întrerupe complet tranzitul i cedeaz la spasmolitice. Rx. - segment terminal efilat axial (r d cina de ridiche), cu stop complet prin cardie timp de ore - segment suprajacent dilatat în totalitate, se umple de jos în sus, contururi netede, ±peristaltic vie. -esofagit în urma stazei Precede achalazia (ischemie p degenerarea celulelor ganglionare)!

Achalazia =lipsa de relaxare a segmentului distal esofagian când cre te tonusul în segmentele proximale suprajacente, datorit alter rii plexurilor nervoase mienterice, cu hipertrofia fibrelor musculare i hipertrofia segmentului distal. ‡mai ales la 20-40 de ani Rx. Rgr. toracic de fa i de profil normale la dilata ii mici megaesofag Ex baritat ‡hipertonia segmentului distal ‡dilatarea i chiar alungirea segmentului suprajacent i evacuarea când presiunea intraluminal atinge anumite valori ‡segment subdiafragmatic de 1-3 cm îngustat axial ‡segmentul supajacent mult dilatat i sinuos, cu aspect de megaesofag sau megadolicoesofag, cu pliurile terse, se umple de sus în jos, neomogen datorit stazei i resturilor alimentare Dg.dif.- tumorile polului inferior esofagian - cardiospasmul. Complica ii ‡esofagit datorit stazei ‡pneumoniile acute, cronice sau chiar supura iile pulmonare (refluxul alimentar în c ile aeriene)

Refluxul gastroesofagian (chalazia)
= trecerea involuntar în esofag a unei cantit i de suc gastric în absen a v rs turilor, gre urilor i f r participarea musculaturii gastrice sau abdominale. Este un sindrom întâlnit în stenoze, tumori gastrice, interven ii abdominale. Refluxul este realizat de un complex de factori: 1) L rgirea unghiului His 2) Deschiderea cardiei 3) Relaxarea pensei diafragmatice 4) Modificarea mijloacelor de sus inere i fixare a segmentului esofagian la canalul diafragmatic 5) Modificarea gradientului de presiune dintre stomac i esofag Cauze favorizante: Brahiesofag Hiatusul l rgit Esofagul scurt abdominal Ligamentul frenogastric alungit Traumatism regional Cifoscolioze Boli organice ale esofagului sau stomacului Clinic - pirozisul retrosternal ce apare la circa o or dup mas . Complica ii - esofagit cronic peptic - favorizeaz formarea herniilor hiatale - esofagite stenozante. Rx. ‡ tranzit anticurent ce poate ajunge pân la gura esofagului, de obicei pân în 1/3 medie ‡ în ortostatism, dar mai ales în decubit sau Trendelenburg. pozi ia Brombart-Hillemand (a iretului) ‡refluxul postoperator este relativ frecvent, dup gastrectomii 2/3 sau chiar gastroenteroanastomoze.

= evagin ri ale straturilor superficiale sau chiar profunde ale peretelui esofagian secundare presiunii intraluminale crescute sau trac iunii externe. Clasificare ‡dup mecanismul de formare : diverticuli de pulsiune i diverticuli de trac iune ‡dup localizare: faringoesofagieni si toracali Diverticulii faringoesofagieni - hipofaringieni ‡la vârsta adult ,frecvent la barbati =hernia mucoasei hipofaringelui prin constrictorul inf. al faringelui Clinic ‡hipersaliva ie ‡disfagie ‡halen fetid i dureri Patog.:teoria congenital /pulsiunii Rx. -ini ial un mic pinten, apoi aspect de m ciuc -are colet -comprim esofagul pe care-l împinge anterior. - stadiu mai avansat: forma sacciform , se umple înaintea esofagului i se gole te prin prea plin sau în pozi ii speciale; poate prezenta nivel hidroaeric. - stadiul IV:diverticulite - resturile alimentare creaz imagini lacunare - punga este complet aton . Diverticulii esofagului toracic - epibron ici i epifrenici - de trac iune, sau de pulsiune(trac iune prin procese inflamatorii mediastinale i mai ales prin ganglionii mediastinali post tbc) Diverticulii epibron ici în ( interaorticobron ic (pe peretele anterior sau lateral drept) -unici sau multipli -prin trac iune sau pulsiune sau micsti -1-4 cm,colet scurt -constitui i din mucoas i submucoas herniate prin straturile musculare Rx. = plus de umplere cu contur regulat/neregulat; pliuri prin colet - cand cre te p imagine H-A prin staz Diverticulii epifrenici -pe esofagul toracic inferior la 4-6 cm deasupra cardiei =diverticuli de pulsiune Sec. dischinezie esofagiana/stenoze de brahiesofag,/endobrahiesofag / malpozi ii cardiotuberozitare Complica ii:diverticulita, perfora ia, torsiunea, ulcera ia, hemoragia Dg.dif. esofagul scurt: fornix par ial supradiafragmatic ampula epifrenic : aspect piriform cu vârful superior,in axul org. hernia hiatal : pliurile gastrice transdiafragmatice ! aten ie la hernia paraesofagian

DIVERTICULII ESOFAGIENI

AFEC IUNI INFLAMATORII ESOFAGIENE
Esofagitele acute Primare:cauz alergic sau infec ioas (difterie, febr tifoid , grip i chiar RAA) Rx: - necaracteristic - semne func ionale indirecte: încetinirea tranzitului, hipotonie,contrac ii secundare i ter iare Secundare infectia grefata pe lez. prin corp str in/substan e chimice corozive/ arsuri Esofagitele cronice ‡evolu ie prelungit a esofagitelor ac. ‡esofagitele din afec iuni ale tubului digestiv (colecistopatii, boala ulceroas ),esofagita sideropenic , esofagita de reflux, cea alcoolic ‡inflama ii cronice specifice: tuberculoza, sifilisul i micozele. Rx. - de excludere (tumori esofagiene) - eviden iaz leziunea la distan - precizeaz leziuni ale mucoasei - semne morfologice pliuri neregulate,contur dintat prin ulcera ii calibrul redus, cu încetinire a tranzitului dilatare suprajacent foarte redus in cazuri avansate: îngust ri localizate ale lumenului -semne func ionale hipotonie, hipertonie localizat sau difuz contrac ii secundare i ter iare,spasme etajate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Esofagita peptic (de reflux) =secundar ac iunii acidopeptice - a sucului gastric sau bilei pe mucoasa esof. - a secre iei peptice esofagiene prin insule heterotope de mucoas gastric (în cazul brahiesofagului) Factori favorizanti: malpozi ii cardiotuberozitare (modificarea unghiului His, cardia mobil , hernia hiatal ) dup interven ii pe cardie dup rezec ii gastrice anastomoze esogastrice cardiomiotomia Heller vagotomie ligaturi de varice esofagiene

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI ² AFECTIUNI INFLAMATORII

Esofagitele specifice Esofagita stenozant sau limitat (Welin) = urmeaz esofagitei peptice ! transformare malign în 18% din cazuri Clinic:disfagie progresiv , sc dere ponderal Rx. -stenoz întins între 1 i 10 cm,de obicei în 1/3 inferioar pân la cardie (întotdeauna intratoracic !) cu calibru uniform, regulat, contururi nete dar rigide p aspect tubularp uneori aspect de fir axialpbrahiesofag câ tigat -apari ia periesofagitei fixeaz viscerul, simulând un neoplasm care invadeaz mediastinul -dilatarea esofagului suprajacent, axat pe stenoz (aspect de pâlnie) Dg.dif. - neoplasmul stenozant (calibru i contur neregulate, anfractuozit i i uneori chiar imagini lacunare - în formele mixte) Tuberculoza esofagului = prin propagarea unei leziuni extraesofagiene, mai ales prin fistulizarea unui ganglion tuberculos Localizarea:1/3 medie esofag toracic, aproape de bifurca ia traheei. Forme: ulcerat , hipertrofic sau mixt . Actinomicoza, Candida Rx: ptr.diferen iere de alte afec iuni esofagiene sau extraesofagiene Esofagita sideropenic (boala Plummer-Vinson) -mai ales în rile nordice si la femei (menopauza) Clinic: disfagie, anemie hipocrom microcitar i regurgita ii,leziuni ale mucoaselor/pielii/fanerelor, glosit . Anatomopat:esofagit cronic a segmentului cervical +hipofaringe; Semnele caracteristice: membranele, rezultate din cicatrizarea leziunilor mucoasei i submucoasei. Rx. - stadiul incipient: fine proeminen e ale peretelui anterior al cricoidului anco e pe peretele esofagian - stadii avansate: rigiditatea peretelui - semne secundare: staza valecular /hipofaringian spasmul sub gura esofagului.

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI ² AFECTIUNI INFLAMATORII

Esofagita postcaustic

= este rezultatul ingestiei de substan e corozive (locul i importan a lezinilor depinde de natura, vâscozitatea i concentra ia substan ei, de modul de ingerare si dinamica esofagului ; leziunile cele mai grave: deasupra strâmtorilor fiziologice; in ingestiea accidental - leziunile cele mai grave sunt în regiunea superioar a esofagului. ANATOMOPATOLOGIE Rx Faza acut 1.Stadiu de congestie 1.Congestie precoce a stratului mucos - f r substan baritat , cel mult substan e opace sterile. 2.Ulcera ie in mucoasa, muscularei sau chiar - mediastin larg ± trahee,esofag împinse în fa sau lateral periesofagian - diafragm imobil prin paralizia frenicului 3.Repara ie, cu apari ia burjeonilor - extrem de rar fistule (perfora iile apar foarte rar imediat) 2 4.Cicatrizare, cu apari ia de stenoz ri 2.Din ziua a 7-a -suspensii opace f. diluate, în cantitate redus , preferabil sterile. Faza cronic dominat de cicatrice. - contur din at, relieful mucos cu aspect de mozaic Grd. I intereseaz mucoasa i submucoasa, - peristaltica slab /absent , uneori hipertonie supralezional peristaltismul nu e afectat iar cicatricea nu are 3.Dup 40 de zile urm ri deosebite - se poate folosi suspensie sau chiar past Grd. II afectat stratul muscular , peristaltismul - degluti ie ezitant , par ial , unilateral este disp rut p stenoze cicatriceale stenozante - bariu în c ile aeriene prin reflux faringotraheal Grd. III intereseaz tot - oprirea bariului la fiecare strâmtoare esofagulpperiesofagit prisc perforare. - stop complet la o stenoz strâns ; deasupra segment dilatat (bariul se dilueaz în lichidul de staz ) +Examinarea stomacului Stenoza-anatomoradiologic - ptr.depistarea leziunilor Valvular - brid unilateral care permite - aprecierea dimensiunilor în vederea plastiei de esofag tranzitul par ial Inelar - diafragm ce lasa un orificiu redus + Complica ii pentru tranzit, uneori excentric -Rx dubl incizur Stenoza piloric :cea mai frecvent ;1/2 inferioar Tubular - stenoza de 5-15 cm, sinuoasa prin Stenoza mediogastric :stomacul biloculat, contur neregulat,f r periesofagit , neregulata, f r semitonpin imagini de semiton timpp form de pâlnie prin dilatare Perfora ia gastric - pneumoperitoneu, imobilitate diafragmatic suprastenotica lipsita de peristaltic , cu lichid ± trecerea substan ei opace în peritoneu. de staz + resturi alimentare Starea mediastinului- periesofagit ,mediastinit difuza,abcesul mediastinal,fistule, pneumopatii

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI ² AFECTIUNI INFLAMATORII

Ulcerul peptic esofagian
= localizare înalt a ulcerului peptic gastric, datorat -unei mucoase gastrice heterotope -refluxului gastroesofagian -brahiesofagului -interven iilor nereu ite pe segmentul cardiotuberozitar Clinica necaracteristic  Rx. semne directe = ni a - inconstant - dimensiuni reduse - în ulcerele vechi - form conic sau aspect ascu it, ca un ghimpe- de profil - de fata: pat persistent între pliuri resturile baritate - mai frecvent pe peretele anterior - distensia gazoas : bun eviden iere a ni ei semne indirecte = incizura spasmodic , stenoza organului cu dilatare i staz suprajacent Incizura spasmodic -3 aspecte: 1.uni- sau bilateral deasupra ni ei 2. cu stenoz esofagian de 1-2 cm la nivelul leziunii 3. stenoz întins în treimea inferioar a esofagului, cu incizur foarte discret Stenoza se instaleaz lent Dg. Dif. - neoplasmul infiltrant sau ulcerant incipient(contur neregulat, cu dispari ia pliurilor, rigiditate i imagini lacunare) - mic diverticul epifrenic- fara stenoz , volum variabil - esofagita peptic stenozant - stenoz tubular mai lung , axial ,regulata,margini netede 

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI ² AFECTIUNI INFLAMATORII

Sclerodermia esofagului
= afectarea esutului conjunctiv din submucoas i dispari ia epiteliului care este înlocuit cu esut de granula ie. Clinica: disfagie de decubit (prin pierderea tonicit ii i peristalticii în cazurile incipiente i prin reducerea lumenului în cazurile avansate) tensiune dureroas retrosternal senza ia de oprire a alimentelor solide la nivelul esofagului.

Rx.
1.modific ri morfologice: - calibru crescut - pliuri terse - brahiesofag (prin caracterul retractil al esutului conjunctiv) 2.modific ri func ionale: - hipotonie, chiar atonie în segmentul interaortobron ic prin periesofagit - absen a peristalticii - evacuare doar în pozi ie ortostatic - ac iune de cur ire a mucoasei mult încetinit - aer persistent în esofag, men inându-l destins  esofag de sticl Tardiv: megaesofag, cu strâmtare la 3-4 cm deasupra diafragmului Tehnic - past baritat urmat de degluti ii de suspensie lichid ce scot în eviden aspectul dilatat i aton al esofagului Diagnostic diferen ial achalazie, esofagit peptic , ulcer esofagian, tumor stenozant

Corpii str ini ai esofagului

Clasificare 1.Corpi str ini netezi, cu form regulat , care respect mucoasa pblocare a esofagului 2.Corpi str ini cu contur neregulat,ascutiti, care lezeaz peretelepcomplica ii septice Rx - corpi str ini radioopaci / radiotransparenti - corpi str ini opri i în esofag i penetra i în spa iul periesofagian prezen a bulelor de aer în esofagul cervical l rgirea spa iului prevertebral prezen a de aer în mediastin - corpul str in s-a oprit la gura esofagului degluti ie ezitant , unilateral i chiar staz în sinusurile piriforme - perfora ie esofagian l rgirea spa iului prevertebral lam transparent aeric ce separ esofagul plin cu substan a opac de p r ile moi

Tumorile benigne

rare 1.tumori ce se dezvolt în lumenul esofagului = tumorile pornite din mucoas :granuloame, adenoame, papiloame, polipi - 1/3 superioara 2.tumori intramurale = chisturile intramurale si toate tumorile care pornesc din alt esut decât mucoasa:leiomioame, fibroame, neurinoame, lipoame, fibrolipoame, angioame - 1/3 mijlocie i inferioar

Rx Leiomioamele cele mai frecvente -leziune nodular izolata -defect net delimitat, cu dilata ie a esofagului suprajacent.

Tumorile maligne
Neoplasmul faringoesofagian
= include hipofaringele, gura esofagului i esofagul cervical juxtatraheal frecven mai mare la sexul feminin legat mai mult de sindromul Plummer-Vinson (boal precanceroas ). Rx. - tulbur rile func ionale - primele care atrag aten ia - degluti ie ezitant , frac ionat i asimetric - hipotonie cu staz în valecule i sinusurile piriforme - spasticitatea gurii esofagului - reflux în c ile aeriene superioare Tehnica :fa i profil în faza activ a degluti iei, în faza de evacuare i dup manevra Valsalva - semne directe - modific rile reliefului mucos: dezorganizat, cu imagini lacunare (evidente când esofagul este în semievacuare sau evacuare) - contururi neregulate - rigiditate segmentar (în special dup manevra Valsalva) - l rgirea spa iului faringovertebral - refluxul de bariu în c ile aeriene(lipsa de coordonare a reflexului de degluti ie prin infiltrarea epiglotei) Dg.dif. dischineziile înalte ale esofagului

Neoplasmul esofagului toracic
- Rx. pasta, suspensia baritat cât i distensia gazoas + rgr. toracica Forma infiltrativ stadiul incipient - dificil -lipsa de peristaltism i rigiditate datorate infiltr rii stratului submucos interesat i muscularapstenoza -cu aspect fusiform,excentric -cu margini festonate - redus ca întindere (4-5 cm) dar fals mai lung (+spasm suprajacent sau procese inflamatorii) ppo iunea efervescent (limitele) - tranzitie treptata între segmentele s n toase i cel patologic Forma ulcerat -rar ca form pur 1.plus de umplere pe contururi, încastrat 2.opacitate persistent de fa "în farfurie /menisc³ -menisc: ulcera ie înconjuratade burelet cu versante simetrice, la marginile c ruia pliurile mucoasei se opresc brusc + anco e constante -fundul ni ei: plat/festonat/neregulate +infiltrare, semiton sau imagini vegetante. Forma vegetant - rara în form pur -imaginile lacunare cu aspect conopidiform sau pseudopolipoid -aspect polipoid al mucoasei -contururi neregulate -rigiditate supra- i subjacenta varicele esofagiene mari, mai ales la examinarea în strat sub ire -întreruperea pliurilor -aspect de pinten pe marginile coloanei baritate

Forma mixt -majoritatea -defecte de umplere cu contururi neregulate -aspect polipoid -imagine de ni de m rime variabil -imagine de semiton a conturului, "rupt" -dezorganizarea pliurilor într-o regiune limitat -ingustarea lumen+dilatare moderat suprajacent

În toate formele +procese inflamatorii perilezionale adenopatii modific ri infec ioasemediastinale/pulmonare fistule esotraheale,esobron ice,esomediastinale

Neoplasmul esofagului abdominal i al cardiei
-majoritatea pornesc de la cardia cu extindere spre esofagul abdominal i stomac Histologic: epitelioame cilindrice glandulare Clinic : disfagie capricioas , uneori intermitent ,dureroasa + eructa ii Neoplasmul cardial si juxtacardial-Rx Neoplasmul esofagului abdominal-Rx -cea mai frecvent la nivelul esofagului inferior Forma infiltrant - de aici procesul malign se extinde la esofagul -stenoz a esofagului terminal abdominal i stomac. -pliurile mucoasei dezorganizate, rigide, întrerupte RX. -uneori cu semiton la nivelul conturului -semiton care apare în unghiul intern al fornixului -segmentele hiatal i suprahiatal sunt dilatate -deviere a coloanei de bariu -cardia poate apare beant ± imagini lacunare -întârzierea tranzitului la nivelul cardiei Forma vegetant -dezorganizarea pliurilor -dilatarea segmentului abdominal -prezen a de imagini lacunare   "delt de fluviu" -imagini lacunare, cu aspect polipoid + semiton Forma ulcerat este extrem de rar singur Neoplasmul esofagogastric-Rx - cel mai frecvent - modificarea unghiului His - neregularit ile fornixului i micii curburi gastrice unghiul His deschis mica curbur rigid cascade gastrice (prin infiltrarea pere ilor,mase ggl retrogastrice,metastaze hepatice)

Tumorile maligne - CT
Aportul CT în bilan ul preterapeutic si postterapeutic -permite definirea volumului tumoral p planificarea tratamentului radioterapic -date asupra interesarii arborelui traheobron ic: peretele posterior al traheei i bronhiei stângi drept sau concav = interesare inflamatorie peritumoral sau infiltra ie tumoral - interesarea aortei descendente: se ia în considerare unghiul intre tumor i aorta >90° interesare <45° neinteresare 45°-90° situa ie nedeterminabil - interesarea pericardului i pilierilor diafragmatici este rar ,greu de apreciat (pulsa iilor cordului i contactului normal al esofagului cu pilierii) -extensia gastric îngro are a peretelui gastric în continuitatea tumorii este bine eviden iabil pe mica curbur (grosimea normal fiind de 6 mm±3 mm), dac stomacul e destins -evaluarea postoperatorie : recidive în mediastin i la distan - in procese expansive mediastinale extraesofagiene care comprim i refuleaz esofagul (gu a, limfomul, adenopatii inflamatorii, tuberculoase,metastaze limfatice ale cancerului bron ic)- greu de stabilit dac esofagul este infiltrat sau doar refulat

IMAGINEA RADIOLOGICA A STOMACULUI NORMAL 
    

FORMA SI DIMENSIUNI Normoton- forma de cirlig Hiperton- forma de corn Hipoton- alungit in sens vertical STRUCTURI SI REGIUNI ANATOMICE- Fete si curburi IMAGINE IN DIFERITE INCIDENTE SI POZITII Decubit dorsal - bariul umple fornixul iar aerul migreaza in antru Decubit ventral ± bariu in antru, fornix cu aer si bariu RELIEFUL GASTRIC - determina benzi lacunare Fornix si mare curbura ± aspect ³cerebriform´ Mica curbura ± verticale, paralele Antral ± in linii mari paralele, convergente spre pilor CINETICA GASTRICA ± undele peristaltice MOBILITATEA GASTRICA

MODIFICARI DE POZITIE SI FORMA ALE STOMACULUI 
  -

DEPLASARI ± de formatiuni de vecinatate Spre dr. ± splenomegalie, formatiuni unghi splenic colonic, renale Spre stg. ± hepatomegalie, T. cap de pancreas, rinichi dr., T. retroperitoneale Cranial ± T. pelvi-abdominale, retroperitoneale, sarcina, ascita Caudal ± hepatomegalii, revarsate pleurale PTOZA ± creste spatiul dintre diafragm si fornix RELAXAREA DIAFRAGMATICA Ascensiunea diafragmului stg., hipoplazic si imobil, sub care se regasesc fornix si unghi splenic 

 -

HERNIA DIAFRAGMATICA ± solutie de continuitate a diafragmului

HERNIILE HIATALE ± prin hiatusul esofagian al diafragmului Prin brahiesofag ± esofag scurt, cardie intratoracica Paraesofagiene ± esofag normal, cardie abdominala, aer in fornix De alunecare ± esofag sinuos, cardie intratoracica, absenta aerului in fornix Se apreciaza si dimensiunile, ±reflux gastroesofagian, fixa/reductibila CASCADA ± favorizata de obicei de aerocolie VOLVULUSUL ± torsiune partiala sau totala in jurul unui ax: Longitudinal (cardiopiloric)± volvulus organoaxial Transversal (mezentericoaxial) Cardiosplenoaxial ± forma extrema de cascada 

 -

Amprenta extrinseca

ORGANOAXIAL

MEZENTERICO AXIAL

CARDIOSPLENOAXIAL

VOLVULUS

Hernie hiatala

Pozitie de decubit dorsal (subst de contrast este in fornix)

Ortostatism: stomac ³in cascada´

Gastritele
- modificari inflamatorii ale mucoase si submucoasei Acuta ± de etiologie toxica sau infectioasa Rx. - ingrosarea pliurilor mucoasei; la compresie pliuri suple, deformabile - hipersecretie de suc gastric - prezenta mucusului

Cronica - hipertrofica
- ingrosarea pliurilor mucoasei (pana la de 2-3 ori grosimea unui pliu normal) - modificari de calibru in lungul fiecarui pliu - rigiditate - grunji de mucus opaci - Forma extema- gastrita Menetrier- mari imagini lacunare neregulate

- pseudopolipoida - regiunea antrala
- proeminente polipoide ± imagine falsa de polipi - atrofica - intalnita in anemia Biermer, alcoolism, pelagra - poate fi difuza sau localizata - se pot intalni placarde izolate de gastrita atrofica - stergerea reliefului gastric - rigiditatea peretelui

Prolapsul mucoasei gastrice in pilor
- defect de umplere lobulat, polipoid, sub forma de rozeta, umbrela deschisa sau ciuperca situat la baza bulbului

-

Pierderi de substanta parietale (mucoasa, submucoasa, musculara, seroasa), uneori cu perforatie sau penetrarea unor organe vecine

Ulcerul gastric

FORME: - eroziune superficiala ± pierdere de substanta a mucoasei gastrice
- ³exulceratio simplex´ ± depaseste muscularis mucosa - ulcer acut ± crater adancit in peretele gastric, are evolutie scurta si in 3 saptamani se cicatrizeaza; - ulcer calos ± la virstnici, dimensiuni mari, penetrant - nisa Haudek ± nisa cu trei nivele (bariu, secretie, aer), penetranta

SEMNE DIRECTE NISA
- imagine de fata: imagine de cocarda (opacitate persistenta inconjurata de inel transparent) - imagine de profil: plus de umplere - dimensiuni ± 2-3 mm la ~ cm - forma ±triunghiulara, rotunda, aplatizata - conturul ± net si regulat, neregulat in cele penetrante - tonalitate omogena (neuniforma in cancer)

MODIFICARI PERIULCEROASE
- determinate de edem si infiltratie inflamatorie - Rx. ± banda transparenta ce separa baza nisei de lumenul gastric (inel Hampton) ± semn patognomonic de benignitate

SEMNE INDIRECTE

Semne functionale - triada simptomatica: Hipertonie Hiperkinezie Hipersecretie
- evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro ± pilorice - semnul aratatorului sau indicatorului (incizura pe conturul opus celui pe care se localizeaza nisa)

Semne morfologice
-

Convergenta pliurilor spre nisa Rigiditatea segmentara Scurtarea micii curburi Bilocularea ± stenoza excentrica Gastrita insotitoare

Ulcer gastric situat pe mica curbura, in portiunea verticala

Plus de umplere. Prezenta edemului periulceros

Hipersecretie gastrica

Tumorile gastrice benigne
RADIOLOGIC - Minus de umplere (imagine lacunara) de forma rotunda sau ovoida, cu contur net

Polip, leiomiom, lipom, fibrom, neurinom, schwanom, angiom, insula de pancreas ectopic

.

Tumorile gastrice maligne
Cel mai frecvent adenocarcinoame, apoi sarcoame, limfoame

Trei tipuri anatomopatologice si radiologice: Vegetant ± imagine lacunara
Lacuna maligna -dimensiuni variabile, de obicei mari, -contururi neregulate -imagini de semiton -pinten malign -inconjurata de relief malign: pliuri groase, neregulate, deformate ³in maciuca´, ³in limba de clopot´, -Stenoza excentrica sau axiala

Infitrant ± rigiditate
- ³deschide´ unghiul gastric - antru conic sau cilindric - stenoza mezogastrica, axiala, cu bilocularea stomacului Schirul gastric (linita plastica)-organ tubular -fara peristaltica -contururi neregulate -disparitia reliefului mucos -camera cu aer micapdispare -±RGE -±incontinenta pilor

Ulcerant ± nisa maligna
-Retrasa din contur -Baza larga de implantare -Dimensiuni de ob. mari -Fundul rigid si neregulat -Relief malign inconjurator Tipuri: -incastrata- mica, pe un placard infiltrativ -in lacuna- intr-o masa vegetanta ulcerata -in menisc- intr-o vegetatie dezvoltata de pe o curbura

Polip gastric - imagine lacunara, rotunda, bine delimitata

Polip gastric

Cancer vegetant

Schirul gastric (linita plastica)

Nisa maligna

Limfom gastric

Sindromul piloric
Stenoza pilorica ulceroasa
- Secundar unui ulcer piloric recidivant, trenanat Rx.: stomac ³in chiuveta´ - alungit, dilatat, cu fundul sub creasta iliaca Aton, achinetic Pliuri sterse Lichid de staza, mucus, resturi alimentare Umplere de jos in sus, imagini de ³fulgi de zapada´ Absenta evacuarii in cursul examinarii Bariu in stomac >3 ore de la ingestie si la 24 de ore

Stenoza antro-pilorica maligna
- Secundar unui proces proliferativ vegetant sau ulcerant antro-piloric ± aspect aparent alungit al pilorului ± ingustare a regiunii antrale prepilorice ± stenoza axiala sau excentrica ± contur neregulat, imagini de semiton, pinteni maligni ± in t. vegetante ± pereti rigizi, regulati ± in t. infiltrative ± tranzitul prezent transpiloric, redus cantitativ ± dilatare a stomacului suprajacent (niciodata pana la dimensiunile din stenoza benigna)

Stenoza pilorica

Stomacul operat
Fara rezectie gastrica Vagotomie cu piloroplastie A R-P Sutura ulcerului Gastroentero-anastomoze Cu rezectie gastrica Anastomoza gastroduodenala T-T tip Pean-Billroth I Anastomoza gastro-jejunala T-L tip Reichel-Polya Anastomoza gastro-jejunala T-L tip Hoffmeister-Finsterer Manifestari patologice postoperatorii La nivelul bontului: Gastrita Ulcerul peptic Invaginatia Cancerul A H-F La nivelul anastomozei Stomita La nivelul anselor anastomotice Ulcerul peptic Sindr. de ansa aferenta ³dumping´ sindrom ± secundar unei evacuari rapide a bontului

A G-D

Aspectul radiologic normal
Bulbul

AFECTIUNILE

DUODENULUI

Normoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm. Hipoton: alungit Hiperton: rotund 2 curburi (mica si mare); 2 fete (ant. si post.) Relieful mucos: pliuri subtiri, longitudinale la nivelul bulbului

Cadrul duodenal
Relief mucos cu pliuri transversale, perpendiculare pe contur  aspect dintat Tranzit in 60-90 sec

Diverticulii duodenali
- plusuri de umplere legate prin pedicul - unici sau multiplii, - obisnuit pe DII sau DIII - forma rotund-ovalara, contur net.

Duodenitele
Sunt inflamatii ale mucoasei duodenale, obisnuit secundare ulcerului gastro-duodenal, afectiunilor hepato-biliare, pancreatita, apendicita. Radiologic: Semne functionale: hipertonie si hiperkinezie; in formele vechi ± hipotonie Semne organice: mucoasa ingrosata polipoida, contur neregulat, calibru ingustat neuniform.

Ulcerul duodenal
± in 90% cazuri ± ulcer bulbar Radiologic: ‡ semnul direct ± imaginea de nisa - situata pe una dintre fete, foarte rar pe curburi ‡ semne indirecte functionale: - hipertonie, hiperkinezie, hipersecretie la nivelul stomacului - aspect de bulb iritabil, intolerant, care se evacueaza rapid, spasme localizate. ‡ semne indirecte morfologice: - alterarea reliefului gastric cu aspect de gastrita, - pilor descentrat, - bulb cu modificari de forma si dimensiuni. Bulb acut ulceros: nedeformat, imagine de nisa inconjurata de edem Bulb cronic ulceros: deformat, neomogen, pliuri neregulate, eventual stenozant

Tumorile duodenului
Benigne: polipi ± imagini lacunare, omogene, net conturate Maligne ± extrem de rare.

Modificarile duodenului in patologie de vecinatate
Patologia pancreatica: pancreatite acute, cronice, t. pancreatice -Largirea cadrului dd. -Stergerea pliurilor pe conturul intern -Contur intern neregulat, dintat, rabotat

Imagine de nisa: plus de umplere

Afectiunile intestinului subtire
Aspect radiologic normal Topografie
-Jejun ± hemiabdomen stg. sup. si periombilical -Ileon ± hemiabdomen dr. inf. si pelvis

Calibru ± 3 cmp2-2,5 cm Relieful mucos ± autoplastica vie Contururi ± dintaturi fine , regulate, simetrice-jejun Tonus si cinetica Tranzitul ± in 3-4 ore la valva ileocecala Anomalii congenitale Mezenterul comun
- rotatia incompleta sau inversa a intestinului primar - mezenterul primitiv nu se mai segmenteaza in mezouri, ramane comun intestinului subtire si colonului - intestin subtire pe dr. si colon pe stg. abdomenului

Diverticulii
Diverticulul Meckel - persistenta partiala a canalului omfalo-vitelin - situat la 20-50 cm de valva ileocecala

Enteritele
Enteritele nespecifice
Modificari functionale -Hipertonia si hipotonia -Tranzit accelerat sau intarziat -Continut gazos si nivele hidroaerice Modificari morfologice - pliuri ingrosate, rigide, neregulate, - autoplastica diminuata

Enterita tuberculoasa Ileita terminala (boala Crohn)

TUBERCOLOZA ILEOCECALA =Inflamatia specifica a foliculilor limfatici si placilor Payer
Debut : ultima ansa dilatata prin atonie inflamatorie + edem +aspect ³batut in cuie´ (hipertrofia formatiunilor limfoide) Nodulul de alarma = pierdere de substanta pe marginea libera a ileonului, la ~ cm de cec prin Htrofia unei placi Payer sau compresia unui ggl. Htrofiat Cec cu contur neregulat, fund retractat Ulceratiile = semn al cazeificarii foliculilor limfatici = dintaturi pe contur sau opacitati persistente de fata Tranzit accelerat la nivelul ansei bolnave Semnul lui Stierlin = segment ileocecal interesat intolerant pentru bariu Stadiu avansat = ileon terminal rigid, fixat, ingustat prin scleroza

ILEITA TERMINALA (BOALA CROHN) = inflamatie nespecifica, ileon terminal
Debut : dilatatie hipotona, cu staza + edem + aspect ³batut in cuie´, pseudipolipoid Hipertonie localizata, cu lumen ingust, iritabil si spasm al sfincterului ileocecal Ulceratii = dintaturi marginale sau opacitati persistente Semnul lui Bodart = asimetria ansei terminale prin scurtarea marginii mezenterice pe care se gaseste ulceratia Semnul Stierlin Cec spasmodic Stadiu avansat = semnul corzii (al lui Kantor) = ileon terminal ingust, rigid, fixat, scurtat Anse din amonte dilatate, cu staza si nivele hidroaerice Fistule ± caracteristice  abcese in fosa iliaca dr., fistule la piele, vezica, vagin

Afectiunile colonului
Tehnici de investigatie
Irigografia ± apreciaza -Topografia -Lungimea -Calibrul -Conturul -Omogenitatea umplerii -Relieful mucos Proba Fischer (cu dublu contrast) ± pentru lizereul de siguranta

Modificari de pozitie
- ptoza
- sindromul Chilaiditi (interpozitia de colon intre ficat si diafragm)

Modificari dimensionale
Dolicocolonul Megacolonul : ± congenital (boala Hirschprung) ± urmare a unei acalazii recto-sigmoidiene data de lipsa de dezvoltare a plexului mienteric =rect normal sau ingust + colon dilatat - secundar ± procese stenozante inflamatorii sau tumorale

Diverticulii colonului
-La adulti, frecvent multipli, de la ~mm la ~cm -Plusuri de umplere legate prin pediculi Diverticuloza Diverticulita Fistule colice

Colitele
Modificari functionale
-De tranzit ± accelerat sau intarziat -De tonus - hipertonie/hipotonie -De secretie ± hipersecretie

Modificari morfologice
De relief mucos ± pliuri ingrosate, neregulate, imprecis delimitate, cu retinere de bariu intre pliuri, aderent la depozitele de mucus sau patrunderea lui in ulceratii De contur ± haustrele isi pierd simetria si dispozitia regulata, apoi dispar - dintaturi ce traduc ulceratii De calibru - Initial larg prin hipotonie, apoi stenozat prin procese cicatriceale retractile

Rectocolita ulcero-hemoragica
= proces inflamator cu sindr. dizenteric si singe in scaune, cu evolutie in pusee -Debut recto-sigmoidian -Scaune numeroase, cu mucus si singe -Stadiul initial apartine colonoscopiei Rx. : iritabilitate, cu pasaj rapid, contur fin dintat - dupa insuflatie : discontinuitatea liniei de siguranta pete opace datorita bariului lipit de grunji de mucus sau de puroi -Ulterior : se accentueaza dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale mucoasei, evoluind spre imagini de ³buton de guler de camasa´ sau chiar diverticulare mici = depasirea mucoasei -In relief se constata imagini pseudolacunare , initial date de grunjii de mucus si puroi, edemul de mucoasa dintre ulceratii, apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie mucoasa in faza de regenerare -Ultimul stadiu :hiperplazie, scleroza si retractia peretelui cu atrofia mucoasei Rx. : segmente tubulare, inguste, dehaustrate, rigide, scurtate unghiuri colonice desfacute Complicatii : perforatii in peritoneu sau organe vecine cancerul la virsta tinara (de obicei dupa 10 ani de evolutie) megacolon toxic ± in forme cu evolutie fulminanta ± de obicei colon transvers

Tumorile colonului
Tumori benigne
-

Polipul ± frecvent rectosigmoidia Polipoza rectocolonica

Tumori maligne
Adenocarcinoame ± vegetante sau infiltrante, asociind leziuni ulcerative Forma vegetanta = lacuna + relief malign + semiton + pinteni maligni (³pantalon de golf´, explozie de grenada´, ³cotor de mar´) Forma infiltranta = rigiditate parietala, contur dintat In stadii tardive, in ambele forme stenoze axiale sau excentrice ulceratii cu aspect de nisa maligna
-

Ocluzia intestinala
= sindrom morfo-functional caracterizat prin oprirea tranzitului intestinal Cauze mecanice ± tumori intrinseci, compresii /invazii extrinseci, torsiuni, aderente Cauze dinamice (functionale) ± pareze intestinale ± reflexe sau inflamatorii Rx. = imagini hidroaerice - La nivelul colonului : dispuse pe flancuri, numar mic, diametru mare dispus vertical - La nivelul ileonului : dispuse abdominal central, diametrul mare orizontal - La nivel jejunal : dispuse in hemiabdomenul stg. Superior, cu aceleasi caractere de la ileon - In ocluziile cu localizare joasa : imagini intricate

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->