VALENTINA JURAVLlOVA

EXPERIENTA· 76·8 +- •• ~ 00

VALENTINA JURAYLIOVA

EXPERIENT A 768 + ~ .. 00

ARKAQII §I BORIS STRUGATK!

ACUPUNCTURA

'"

N'EUTR,INICA

, '

Colectla .Povesllr! ~fiinfifico-fanfasfi.ce" 11 2

Il);~). . I>

~ Dragi citifori, ~

Vii ruqiun sCi ne scriet: impresiile I,li observatiile dv, eritlce

'1Il~~~ cu priv ite la aceste poves tirt I;i ia prezentaiea lui graflea. !

' Adresa noasll"ii esie t Celecu« .Pov esliri ~liinUfleo-Jan!as-

tiee" a rev istei ,,$ Uinta ?i teII11 ieii" , Casa ScJnleii. Fiato

I~~' SeinteN nr. 1. raionul 1. V. Stalin, Bucuresti :~

~S'~~.....,~~~~~~,

MANUSCRISEl.E NEPUBLICA rs NLt SE iNAPOIAZA

MANUSCRISELE ,NEOACTILOGRAFIATE NU SE IAU;iN CONSIDERAIIE

Ccperfa-desen: DUMITRU IONESCU

E'XPERIENT A 768 + .. , (FJ

. 1 - .

,:fre,bu'ie sa f'iti de accord eli p.atv~ 'uri fll._rll. 'c,onc.ediu - ada esfe prea de tot 1" A~a i-am ~i spLls~efului dlrectlel geologice III terminarea prelucrto-l i nwteriaJ~lor exp ed-it i.e i nnastra .. $efill oW!., tofuSi iseliH cererea Inti nsa. de mine.

Chiar In dimlneaja. urmiitoare pcrrtii in r diutarea unei Vile. Ocupatia aceasta so! .clovedi a fi destul d~ pfictlsitoare. Abia in ztua II treia; de diu·fare W\:i>ui ceea ce lml doream : un cottage nu Wen mare, ~u un eta], in mljlocul unui cring de artart. Curat, pr easpat varuit ~i elegant, ,{iii'Ii sa vrel iii atragea. atentta,

Spre reg-r.etuJ meu, insli. vila n,u f~cea lrnpresja unel case neloculte. P~ingeamlll deschrs al Il'arteFului se zarea I) iemeje in vil'st:ii p re,g!i.tihd pr i nzu], tJ ndeva, in ap~op~ere, 0 voce blirbli teasca nurnara r ,,~-ap!ezecl ~i sase.; ~aptezeci ~i sapte., saptezec! ~i opt.,"

- ttl place ~

Aceastii Intrehare neasteptata rna facu sa tresar, Mlt int,one!.

III fala mea statea un barbat de vreo 40 de ani, neoblsnuit de Ina It. l'lltr.;ag'a-i imbrIidimint~ se compunea din nlste pantalonas] eatenii ~j U 11 tricon a I b. Cap u-I ras stra·1 ucea in scare, Ochl i, de du pa stlc lete ,groilse ale ochelactlor- de ba"ga, ma prlveau C,II atentie, c:intiirin'dl1-ma p,ardi. In l)iiJni, necUIHJ$.ClItU! til,ea 0 fringchie, o· c01lrclll. de s'i\rit.

Raspul1sei Cli-mi place.

- Vil·~ e minunaM:, zJs"e el. Dar pentru mine singur 'e C!J,fI1 scumpa. Vrei s-o j·ncl1irj·,em ~mpre1lna? Parterul va fi cnmun, eta.illi. pe jumiitaie. Da'? Ai in vedere - penstune vcompleta. Am S-Oo avertlzez pe Daria Maksimova. Totu! va costa ... $i nurn! 0 suma ell tutul neinsemnatli. Trach.t spuse apol necunescutul,

- Iertatl-rna, prouuntal eu ell nt'hottrire, dar in ce serts ;,trach"?

- In sens dlrect, rl~e necunescutut, Ast".j lIul1iele'nle.u. Nik,j!ai

Andreevitj Tracn. ell Ba-ch toN s-au oblsnutt, d.ar Trach illiTe nare'clImciudat.

3

tacuram. Trach pHin'uta~e,ya:

- Uite ce, xise el, .ln sHr~it,acum du-te dupa bagaj. Execu» tarea !

ClHre seara, totul er avaranjat, Tracft Imi '!idiUi camera - ea tntrecea toate ,a$t<~ptaril~ rnele, Peretii, in vopsea de:§thisa, 'sJralucea-u.

Deasupra patului attrna repreduceeea dupa tabloul lui ~iva~o"skj ,.,Bricul «!I;'\ercttf»". Si aceasta lrni plilcu. Erarn tnctntat In 'gindul ca, toezindu;ma .. 'vot vedea rnarea, 'eof.\'.bioara ginga~li, nor ii p'[utind undeva in departare ...

Seara, Trach $1 cu mine jucar arn .domino. La ora 11 rn-am dus la culcare,

- Noapte bunli, ,1m 1 urfi Trach la despartire. Sa tii minte 'ceea ce ai sa vlsezl. Se zice cll ceea ce visezi Ill. loc nou se realtzeaza.

Mil dezbraca] $i adormn 'de in!latii ce rna Intinsel In pat. $i iata ell avul un vis uirnitor,

Vlsul lncepu dintr-o data, tl$ni pe neasteptate din stl:~fundu1"ile negre ale sornnulul, Niciodata n-arn mal avut un vis atlt de real. Pitrea ca insa~j vlata razbatuse tn vis .

... \o(olga serpuieste ca 0 clitaruie arg:intatl1 de luna. Pe. un versant abrupt se Intinda un oral) ca un amliteatru. Se aude ,0 melodle cunoscuta. 0 ghirlanda .Jw;ie de lumlni se retlecta lnapa intuneca:tlt ... orasul Gorki ... Un islep urif!.~ ests tras j,ntr-un depozlt de beton, Apa I se gnleste repede ~j corpul slepului se depune pe nlste enorme i~ele de otel. Ere se rasucesc ... pare ca slepul va c~dea - as vrea 51!. stri?,'" Tnsa inelel.e' SlfStin solid ell orrnul corp negru. ~leptlJ e dist.urnat, ~i din chepenguri1e deschlse se revarsa In jgheabllrl uit fluviu de grli~ unte ... aproape, mal aproape ... acum ma va acoperl. .. tip $1 rna tr.ezesc.

- Oho! exel.ama Trach pr-ivin'du~mli. cu atei1tie, clnd apafui J.a dejun ... Pun' t:ama~ag ca' a'l visat ceva ulmltor.

In citeva cuv irrte l-arn povestit visul.

- Eh. Konstantln petrovi·ci! Tr ach rna ameninta cu degetul. 6!1Irnesti : Volga, mat cred, orasu] Gork", credo Dar~lepul rastUTnat - asta-i prea de tot ! Durnneata al citit ceva .asernanator itt "Revista de ecouomrs industr,iaJa". Recunosti P

- Dar de vreo ctteva lurrl nici miic;ir n-am vitzut revlsta asta! Cliitinind din cap ell n:ei!1credere, Trach ie$l pe veran,dii. ~i adt'l?e UII vraf de ziare vechi.

- Dar asta ceT.!? intreba el deschizind un ziar,

Mil ultat si, pe cuvint de onoare, mi s-a fii.c:ut rau. Pe pag+na patru, la rubrlca "Tehnica viltorulul", .era puhllcat un articol despre ~igaH\e!e rast'umatoarc de ~Iepllri,pfl)iecta·te pei1f~u potful fluyial din GQr];i.

- NHirturise~te ca ai glum it, zis,e Trach. Pllmele pot fi docurnentare, dar' IlU I?i vlsele,

Nu stiu de ce, dar nu prea valam sa cad de' a;~ijra ~l-i povestii lui Trach cum I)datii vlsasem eli rnt-a di.zut un dlnte. Peste 0 ~aptam{tili, dintele a inceput, inlr-ade""ii~, slf ~a doara ~i a frebuit sa m,li llJ:ires"z unui dentist.

-Grozav'ih-mirrune ! ~trh1),b~ din 'nas Trach dis'jJretuitor.' Acea~ta 51! explica foar te simplu. In tlmpul ziJei, {I-ta e~ti ocupat cu 0 mie si una de, treburl si n-ai cind. s11 maldat atentle semnalelor trirnrse de organism - mal al.es dadi aceste: sernnals slot slabe, Noaptea 1'nsa este altceva. Organul-lm1nav contim.lii,sa t:tjmitit spre ereieriJ1l'Pulsu'ri dOe excitare care nu rna; sint estompate de lrnprestile mai ptrternice ventte de la organele exterioare de slmtllri. In acest leI slot produse $i visurile corespunzatoare. Konrad Gesner', naturallstul german, a desc'ris un eaz asemanjitor: un om a vlsat ea lin sarpe l-a' muscat de plept, jar g'es,te dou-~ zjle, lntr-adevat, I II piept l-a apal'ut 0 ulceratie,

- Cum sa-1"ni exp1ic ratanci visnl rneu? i! lntrerupsei eu,

- Foarfe slmplu. L-ai scornrt»; . - I

Ridicai drn umerl. r.I

- Ce faci astll:zi? intreba Trach, schlmblnd pe neasteptate tema discir[lel.

- Mil due la riu.

- Eu v6i sari warda. Cu bine t

Trebuie sa recunosc eli. Trach flla uimea, NU-l iritelegeam. Cine era? ell ce se ocupa > La ce-i iolosea crrarda.P

Tonta ziua' mi-am -petrecut-o pe mal'uj rlului, asa tli seara, fiind ebcslt. am ado!,mit -adine. DimIl1it,Oata ins! ma trc"']! ca Ia u;l sernn. Am reu$it sa vid di erau orele sapte, ~j deindata lar ma cufundai In somn,

". Visul aparu din intun~ric sl ctteva cllpe 11 ",arii en prbrtr-un val cenusiu, Apo] se contura rnar-g lnea "unui disc solar ~i recunoscul rnarea, nmntii acoperttl de braz! ~i' f,agi.

o voce Iml soptt : "Tu vezi acum r~_siiritul' soarelul din vir'ful 'ffiuntelul Aj-Petri".

Vasazica aceasta este cossta de sud a Crimeei! Prlvearn ,eu nesat

v iii e, parcurlle, gdidinile, cllidirile' albe, ale sanatoriilor... .

Imagine_a se schimba. Acurn rna Inconjur au umbra Intunecata a tonifereiQT, rnimnzele putoase, .coroanele ·tn evantal ale palrnlerilot, 'c'~ciulife tunss ale dafinilor. Prtnhe tuflsurtle verzi se zarea eonturul cunoscut al cll1odiri!or albe - intelesel, era lalta. Imedlat, Insa, 0 fort~ nev!!zuta rna srnulse, provoclndu-ml senaatla de zbo~, ~i rna trase undeva in inaltimi. .Jalta ra;mase departe, JDS, ~i ell vazui de, 0 parte a ei Llvadia, Oreanda, Mish'or, Alupka, Sfmelz, iar de alta parte. 'Gur.zuf, Alu~ta, Sudak. Parca mli coboram ~i din, nou rna !naltam.

I Konrad Gesner - naturalist ~j, fllolog (,1516-1505).

5

Prin fafa mea Ireceau imag-i_nileunoF locur! cunoseute, De 'p.e strliz.ile {:'ur-zufphl-i admira.irmuttele Ursu]; Ia Sudak vizitai ruin'ile me:Iiie:v:al"j cetlfti genoV'eze ... , i:ar vistd continua ~i forta lui misterioas-!i rna purta dea~upra mahrlut ertrneean ... Apoi, totul disparu, Vedeam nurnal salclmul rnf[orit, rna scalrlam I'll marea pstalelor alhe, respirind parfumul lor dulceag .•.

Trezindu-rna, nu ml-a oat imediat prfn gind s.a_ rna tiit Ia, ceas, iardnd rna lIl:fa! era sapte ~i douazec] de min-ute. Voio~ia ~i buna dispoz'jfie si'rntite in u(tirn(\le clipe ale vis-(!l1;li S"3l1 rn,enti'llut toatl1- Z1l1l1.

Trach rna intimpina eu ·0 lntrebare.

- E;j.ce vis va t'l'ebll i sa:-fi t;l.lmii-cesc astaxi? Ii ras.pu nsei seurt :

Cri"rn·e-e-a.

EI hehott zgnmotos, gesticulr(!d eu mfin iIe-j Ii.l!tgi.

- SUi ci( te prlcepl sa te aranjez] ! Asa vis .... lux! HaL sa te audl fmi Incepui .nar atlunea, sfriiduindu-rna sii vonbesc pe un ton vesel,

indilere·nt. Trach rna intrerupse fara menajamente,

- Totu] e clar. Ai fost probabtl in Crirneea siiaf1t di aiv!sai·o, Intr-adevar vlzltasem laltn, GUfzuf $i Alusia, dar nu avusesem ocazla sa vaa Sudakul ~j mun!H Karal:i"agask. Cind l-am spus l)1i Trach, el d1tdu dill urneri:

- Ai fj putut sil,j vezl [a einematogtaf, ·In SfiTSit, chiar In vreo fotografie.

Era i'ntr-adevar II idee re.zonahHil._ Totus] 11 eontrazisei fara prea rilultij convlngere :

- Nu prea im! amlntesc de asa ceva,

- Prosttt! dispunse Trach nu prea po!itlcos. Ai uitat pur~i

almplu. sm·, 'cjndva s-a IntJ:mp!i!.·t ceva asem!!.njfor ..• Savantut francez. Delage2 a V'isat cain casa lui, pe s~af.a, tn Iocu] U!1u.i omament - un glob de streHi ~ a tost pus valtu! - un con de brad diil .ar.ama·. Tr.esindu-se, de;;rc:oper(, j1ntr-adellaP, tn dreptul scari] conul de Marna. vreo mlnune P De loc, Ornamentul fusese schimlnd lnainfe cu t'fe.i zlle, lnsa Delage, Wnd oriJpat ell gindllrile sale, nu a dat a:cesfu'i fapt nicl 0 atentie. Nllmai va'Zul - $i ~el !uereazii auternat - a transmis

. ~ - I . - - - - .

creieruhli aceasta noua imagin:e .. Tn tirnpul somnului, imaginea a ie$-it 13 supralitfii, Asa -$1 In dumneata : und:eva, totu?jai va,:utmunti\ Kilr'adagask Controvers'a este inufUii,

- Spllne-mi,il intrebai eu, durnneatajiu visezi niciodatii,? Figura lui Trach el:prima- oroare ;

Eu? Nil p.M sasuHir -sumnlll! Dorrnfm 8 ore din 24 ~i' a!\,ta este 0 tfeline din v:i~ra! Douazeci de .anl din salzecl t Omenirea e

2 Yv·es I!>elage - 1<0-0101;' ~i blolog frances (lSM-I02-0).

con dam nata sa -~j petreaca 0 tre ime d fn viafa in, j ncon~ti"'nt:i, clorm in it P.e Il~\mint traiesc mat JTIuH de doua rnll'lartle de uarneni ~i Iiecare din ei doarrne in medie opt ore, saisprezece miliarde de ore-om in numai doudzec]: ~i patru de ore.i. Chiar cele mai turibunde epidem!i, cele mai ingwzitoare maladi; il costa pe om de 0 suta si de 0 mie de or; rna; ieftjn .•. Ornul poate tri'i-i 0 luna fiira mlncare, zece zile -«. Hita &lfil ~j numai cine! zile Hirasa doarrna. Aceta care va micsora norma de sornn mikar cu 0 ora va aduce oamenllor un lmens servtclu ...

Toatii ziua aceea rna .urmari gijldul la discutia avuta, Curlosul meu vecln insa, cu tot dispretul lui pentru sornn, dorrnea aproape toa fa z iu a. Som nul ~i saritu I pe coard ii. paraau a fi srngurel e ocupatll ,.feeunos'cute" de Trach. Dupa micul dejun se tnchldea in odala sa ~i, prln geamul deschls, >rasll nil pina departe storaltu I 5 ~i'u putern ic. De la 12 la 4 d.a., Trach sarea coarda, Terminindu-st pr inzrrl, se culca din nou ~i nlciodat~ nu reaparea lnainte de ora sapte seara. Spre uirnirea mea, Ofnsa, Trach n-avea nicioda>l:li 0 mulTa somnoroasa, desl dormea nu mal putin de 14 ore din 24.

In seara aceasta, Trach ma intreba l

~ Ce-al vrea sa v'isezi in noaptea asta P

J-am raspuns prtmul lucru ce mi-a trecut prin rnlnte:

Insulelc "away I

£1 ramass putin pe glnduri, apo] spuse :

Blne, am luat cornanda, Am rts amtndol,

De data aceasta, visul veni mal devrerne dectt de obicel. Senin, ca ~i dod n-ar fi tost nimlc neoblsnuit. privearn "insulele primaverit vesnlce ..... val uri line se inaltll Intr-un ritm cadentat, Stelele stralucesc, imaglnea lor ale-arga pe fat a trernuratoare a oceanului $i se stlnge ill valur lle spurnoase arurn:a'te de carpal corabiei, In fala zarese lnaltimea vulcaurca a cele] mai inti lise insule a arhipelagulul Haway, Mai departe, in lumina cetoasa a amurgului, 0 aHa insula se conture'\,za abla vizibil - este Mauy ... MJi ult, ~i din Intuner lc apare inca 0 il1.sula pe care 0 recunosc dupii descrterea ,lui Jack London. Este insula Ieprosilor - Molokay.

Noaptea tnatnteaza. La 'dreapta se ziiresc siluetele Intunecafe ale corabiilor·. Ghicesc - slntern ,gata sa ancoram la Honohilu.

Dintr-o datli se lurntneazarle z14li, Pe mal. Ia doi pas], un turn.

Un glas al nu stfu cui Irnl sopteste :

"Este farul «Aloe». cunoscut mar inarilor din tcate tarJle."

Un drum mtcrtecheat .:;i Ing"ust ca 0 lmpletttura dantelata urea cu incaplifinare. Urcat pe versantul unul munte, vlid insula Oahu. Conturuj ei este dublu accentuat - 0 data de linia II1b5 II Huxnlui. II dnua oara de IanNI Inaltllor palmier! de coeos .. _ 0 secunda totul famine In nerniscare, apnl marea, nu stiu de ce, devine galbella. mi

7

se pare eli mil (lflu tntr-o Qaza ... , iar lmpr ejur - pustlul nemarginit. Mil. intorc spre partea unde hotarul alb-verde aJ lnsulet esta intrerupt de cladirile enorrne ale hotelufilor,a;je' bli,ncil_Qr. ale cornpanltlor de navigafie.; Honolulu.i, Dar lata ~i colibele rnizere in care Jocuiesc canachii.i. ea ~i clnd rnl-ar fi auzlt ~indurile, Iorta neMii~tll IDa. transpor til lntr-un rnuzeu - ultlmul refugju. al cultuetl in .disparitiea canachllor. Prlvlrea 111i se plimbl1de Ia un obiect la altul - bard jrrdigene. arme, vase, podoabe - "i se opresta pe 0' sc!ndudi masivli, Iustr ulta, cu margini!e fotur1jite. Lumina se stlnge, st, pr lnTntuner lc, se p.oate citi insel'iptia In limba engleza : 'IScindura piutitoare _ a eOI1- dU!:ai!)ifulu1 havaran Paly, Confei:liO'naHi din copaeul uil.iuili. l.;ungimea 14 plcloare a,' 6 toli 4, liitimea20 de foli, grosimea- 5J{4 tell. Greutatea - HIS de pfunz] 5 englez!", Din J1O'LI, totul .esra acoper it de bez,na; din non apare rnscriptla ... Cineva ina trage de mtna., eu lns.a conttnul sit prlvesc cifrele atit de clare; ..

- Hai oclata, scoala-te !

I Eu greutate am deschls ochii, Linga mine sedea Trach, emotlonat

(Ii oarecurn a.gitat.

-:- Ai va.zut sdndura? mal ca nu tipa el,

- Scindur a ?

Dadul din cap maslnal.

Ce era scrls pe ea?

Scindura de plutit a conducator ... conducftterulul ... Pal.y, continua Trach nerabdator.

Da.PaJy ... Si cnpacul.; era f~euta din copacul uili... utliuill, ,[IIIinunaf.! Thi-ch topai pe loc. Dimensiunile! Ce dirnenslunl

avea s

Lung lmea 14 pfunz! ... - O!

Pe fata lui Trach se cltea () sinceI'll. satlstactie. - Mai departe, mal departe I

Incercarn sa,-mi arnintesc, dar eifrele Imi scapau, Se parea d,

nite, aeurn IDi le voj amil'lti...., dar nu.,

Fata lui Trach exprlrna cind bucurle. dnd trlstete.

- Nu, nil pot, recunoscu] eu. .

Allia oicljm lmi trecu prin mil,lte 0 intrebare perfect legitinw.: de unGe stte "[if,a<:h ceea ce. am visat ell!

- Aseulfa, NIkolai Aadreevici, Z'isei" trez indu-ma de-a binelea, cum .de rni-at ghidt vlsul P Ce insearnna nilzddivani'a asta P' Sau ... e bipnoza? Da? HlpnO'za ?

.EI i~i scoase, nil ~'tJu de ce, ochelari], '1i puse diu nou ff ma pr'iyJ eu atenjie :

I I pielor engl. c= 0,3M8 rn, 4 I 191 ~ 25.399~ rnm.

D I "funt, sau '1 llvrli. = cca. 0,453 kg,

8

- SialbaHcuJe.!

1i ri!;sjJuflsei, ,ascujlt;indu-lni, enervarea t

,-Ai ''I) fuurte bi~e' die-a,' .;tiexplica mal Pieds aceastli id~e

v"lomas~.

- Iti vol, expllca,

~Ua, rlHlrmai -qWU', apol rncepp ell 0 vO'!>e eiudat .de li1dHerent{l. - Casa 11!·ca.re te' gase,~ti nu este: .0 vl1ii, ci un 'laborator, 0'

tili!illi' a lijstiful>ufui qe- fizio+ogie e;",perim.ental~. Bu s~ilf ~e:r1l1 aeestu! l~bm'ator. Scopul,priMipa'! al cerceta-rirot- !11!';le iI formeazlj. problema som~Lllui. Pfuaaeum .. din pacaie, am tacu,t er.pefienie cu oamenl care ,i~i dnqeall asenti rrtentul ~i dec! $t(au, despre- ce (}ste vefba, LII.!lnd aCe-sta a'I!Vut efecte- negative asupra rezultateJqr exp~dente!ori '1m' pledlca obiecti:.ritatea cercetli,rilor. to'cmai de aceea, cind!lm observat cii-ti place v;lla te-am. in\1;ftat aieL Exp.erielifj;le ~tnt~omRlet ipoi'etisive, ~i ,de aceea, c:1ildnd nzantele, rn-am hoIllrit sa Ie be CIl, dumneata, fliril. a-]] cere 1" prealablt, I!,senfiillen:tu!':' Spre reg-retul' meu, ins'll, experieJlra A-a a vutsl.fcces;ul scontat : dumneata at [Iita,t imedia,t eLtno~ti ntete ttansmi.se: .••

'Torentu] acestor nouta~i m'JI l'licut pur ~i slmp!u sli-mi ~ierd oumpiltul. Am bo]bof(isit ceva flirlt. nicl 0 Ieg.Utuf.a. T,ra~h iasa -rna '

avertld.' ridiclnd mina : '

- Nil rna i_ntrerupe. Di:!Ocamdatlf asculta., Am lnceput' acti,,!t&te,a de Ia Incercl'irile de 'a redaee dl[rata medle. a -SOQ1,I1U1ui. Patru' alli, de. mutldi mhlU dem~nSo_trat eli. rnersesern pe un drum gre~it. La rtlvelul act,u:al al cunostl ntelor noa stre intt-ale fiziolog.iei nu ne e peromis sa lie gin'd'il1~ I a ~n-i!IQaJ;e efeotiv_e, de -red'l;icere a s(I'Tilf)ullfi. hilinci am ales 0 alt,!i. cale, Dormirn deci B ore din 24, dar nil dnrmtrn tot acest timp la fel de adtnc, Aderrnim tnipiflt~i ne t'l:ezim treptat }'II' timpul noptli, d'e, multe erl sornnul se I ntrerupe. ell alte cuvlnte, eoeltcientul de f'olosire a somnului nu inttece: in. medie' 133%. /'i1.,am ffindit deci ca oamenll trel;!uie s!tooartna, cum se dee "dill loaie putertle", filfi£ i'ntenn;ter¢e.

- Prafur] pentrn dDflTilt? intrebai e:ll.

Alurea I :imi tn~e: VOO'ba Trach, Fatosirea .sls,tenl.atidi, a sopor ifi,cel{lr este extrem de vaHimatoare, Ci~tigind tnfr-o difectie, omul pi.er,d~ in alta. Eu am ates aU rnljloc - eleetrosomnul. 131~ctf,o".S<;l'I,nn '!?

- Da .. fma inse-coluI trecut s-a stabiiit di. impulsurile de s-cijra illiratli -ale un!]'i c!l,rent qinti,IlUil at! .caloihtea, hin-eIf!h~les in amimi-te,0 0 n:olf:1 1 , s~ provofee ia animale- 0 sta~e de amort~a'1il aptopiatii som-' llu[ui. Am co nstrulr un g~fleralor €afe prod uce 103 Jmpulsur] e1.edrk:e pe S,&Ulltl~. Declari~hHlu-le prihti'-il~_ conducto'r el;~<:tric asupra pleoapelor ~i tete!, ornul \Se va cuhnrda d,up,a ctteva minute lntr-un somn

9

adinc, lnsa aceastjl nu reduce norma de 'sornn. Chiar daCl~, de exernplu, in tirnp ,!.I , z ilel, omu] adnarme doua ore prrn etectrosorrm, noaptea el tot l~i va dormicele opt ore. Sornnul 'obtsnult $i "ejectrosomnul'" au lin mecanism cornplet dlferlt unul de altul. Ai tigari?

Ii lntlnsei cutia en 1igari. Trach l$i aprlnse una, trase de eiteva crt adlnc, tusi.

- laUi eli '~i urmlHo~ijltrei ani au fost 13. fel tie inlructuosl, continua el, Ultirnul model al aparatuhrl meu luora fara conductor electric, trimitind impulsur] la 0 9istanta de trei rnetri. Oar Ill! lnait]tasern nlci macareu un pas .spre scopu! rneu de bazli ... -Sapte an] - ~i nici 0 razii. de succes, Mal diu, nici IIU ~tiam ce sa tac rnai departe, Trecu inca un an, pina clnd sa descopkr drurnul adevarat, Deei dUrata sornnulul nu se poate reduce - trebuia sa mil. tmpac ell aceasta idee. Tot.u~j somnu! poate 1i folosit. daea vorn invata sa ,dirij:1m visele,

- Vrei sa spui.;

- Da, da! Asta chiar vreau sa spun, rna lntrerupse Trach.

Visele trebuie sa. devina constlente, coerente .!ii dir ijate. - Dirijate?

- Da, da! Ti se pare curios? Oar te-al convins pe prupr ia-tl

piele. Uite, am sa-ti arlit ceva,

Se ridicii pe v1rfuri st, cu u~arinta, lua de pe perete tabloul lui Atvasovski. Nu mlea mi-a tost uimirea deseoperind sub tablou un or lfi.ciude forma piitratii in care se vedea un tub al nu ~tiu drul aparat, ca -o teavii de mltraliera in ambrazura unei cazemate.

- De 'aiel se prolectau visel'e durnitale, spuse Tra ch aratfndu-rni orlftclul.

~ Seamanii eu un... aparat cinematografic.

- Just! relua Trach, Este chiar un aparat de filmat. Se deosebe~te doar prin ~iteza: Nn douazecl .!ii patru de cadre pe secunda, . ci 'cinei sute. lmaginea se transforrna intr-o serie de semnale electrtce extr em de repezi, Aceste semnale patrund in partea centrala a apar;dului, in generat01:ul neuronic, AkJ, frecventa ~i -Iorma oscilatitlor eiectrtce se .schimba .astfel in.cit devin asemanataare impulsurrlor din tesuturile noastre nervoase, Aceste impulsur! se transmit antenei dlrectnare a emitatoruluL E simplu, nil?

... Toata ziua am stat ill camera. In gearnurl bateau cu zgomo1 stropii oblic! de ploaie. Un vlnt napraznic Indoia creng'ile eop,p.tilor, .~l'iluIRea fru nzele ...

Glndurile mi se Incllceau, a'tent!a lrnl s&r"'& lie la un obi~ct i'a altul, treptat se. accentua 0 durere de cap. In cele din utm!i itni zis'ei; "Eh, prietene, ai dat de 0 idee aiurita a unui om care nu prea e in toats mrntile, Ginde§te-te $i comb ate logic aceasta idee I"

Evident, Trach rna astepta. Cindam Intrat in camera lui nu s-a arittat mirat ~i, ljnl~tit, 1m! inil-ic)l un totolui.

10

- Spune-rnf, te rog, Nlkola] Andreevlcl, 111 tr.ebai eu, if),' eele din urma., visele nu apar sub actiunea unor motive exterioase oarecare P

- Ce motive exterioare!? Visele sint rezultatul activitatii, in anumite conditii, a creierului. Fara lndoialii ca in vis vedem numai ceea ce am vazut clndva in stare constlenta, Gum spune Secenev, visul este 0 combinatls arbltrara a. lmpresitlor existente. Am tntrebat ~i pe orb.'. Ei vadin vis acele ohlecta ~i pe acel oarnenl pe care Hill cunescut iliainte de a-sl pier-de, vederea, lar orbi. din nastere nu vad, ri auo in 'vis, recunesc oamenii dupa voce ...

Trach vorbea cu p astune, gesticulind din mlinicade obicel. S'l ivise momentul sa-i intind 0 capcana, Pe lin ton ctt se poate 'de naiv~1 1ntrebai:

- In cazul acesta. care este folosul ee-l poate aduce dirijarea vlselor ? Doar ornul pcate visanum~i ceea ce cindva a vazut. Deci, ceva nou nu mal poate visa. Si daca, cste asa Inseamna eli nici yorba nu poate f,! de vreun fo!cs.

Spre uirnirea (ilea, Trach izbucn] in rts :

- Eh, Konstantin Petrovicl, dumneata repetl ceea ce am auzlt de nenumarate ori. Dar dumneata gresest: ca ~i cellalt], Adu-]! amlnte, in al tr ellea vis al valmt nlste tlorj albe de salclrn ! S-ar parea eli. in as fa nu-l nimic mill? Dar te-al trezit -neobisnuit de bine dispus, voios ~i fi-ai rnentinut aceasta dispozitle toatit ziua, Oupii cum constaji, decl, chiar ~i fara ceva nou, visele bine alese sint tclositoare.

Taclli.

- Dar nil asta-l pr inclpalul, continua Trach. Dumneata gresesti chlar ~i in esenfli. Oare 'ai uitat insulele "away?

Prevazusern 0 asernenea riposta.

- Nu, n-am uitat, rosa puteam sa vad Hawayul la cinematogra f, in fotografii. ,In tablourt. ..

Trach eladu dezaprobator din cap:

- Dar scindura conduelHorului Pal)" al rna] va'zut-o cindva?

Dar -riisturnlHoareJe de slepur] despre care hahar n-aveai P "n vis [,oti vedea ~i lucrur] noi. In memoria noastra se pastreaz1i un T)u-ntar "tit de mare de impresii, incH ele sint de ajuns pentru cornbtnatllle cele mal neasteptate ~i originale. Dumneata ai vazut rnuntil Caucaz ~I Ural, ai vazut Marea Neagra ~i pe cea C,aspica, ai V'azut p almler il ~i fluxul, dar lata cii ell am putut sa-]] arlit in vis insulele Haway ...

- Sa zicem cit lli dreptate, r.ecunoscul eu, Vise·le pot fi sl nol, ~i folositoare. Dar visele noi dau ~i irnpresll noi.

- Foarta adevarat !

- I·f1seami1a, asadar, di,il) timpul acestor vlse, crelerul lu-

creaza. Sornnul insa· exlsta tocmal pentru odihna creierului.

Tl'i,leh sari ca ars, st eu tnteleset cil: lovisern in plin.

- A'ii.nea,! spuse Trach emotionat. Scoarta creierutul e format£ din mHiarde de celule nervoase, In filT1Pul zitei,. ele stnt in dire ate , tbarte inegal, Unele lucre'aza,iar altele lenevese, Uite, de exernplu, acum eu po lemfzez cu dumneata, In excitare constanta ml se gasel1c nurnai acele sectnare ale emisferelor cerebrale cate condue funetia v9rbidi ~i Indeptlnese actul ~jncljrji. Apo! voi asculta -mtlzic5. - V9t lncepe sa Iucreze alte sectoare ale scoartet cerebrate, R.eies-e decl cii, in tlrnpu! zil_ei, unele ceiule poarta 0 indirelHurl!. de 10.0%, altele de 50%, altele ~i mal put;n, ~i asa rnai departe. In tlmpul vise,lar o bisnulte lucreazg sectoarele cerebrals cele .rnat excltate der.j ~i eels mal eboslte, lnsiiin tlmpu] vlseler dirijate vor Iucra acele sectoare care aproape eli au lenevit in timpulzilej,

[Jog/ea'lui TfEeh 'Imj zdrobtse obi ec'ti1l e.

~ ~iasta indt nu-i totul, con'tinua Trach cu convlngere, Cel mal in1pol'ta nt lucru es te v iteza enorma a v lselor. I"n cfte va secu !li:l'e ,poti vedea in vis ceva pentru care ti-ar trebui ore lnh',egi la clnematogr al, Aminte~fo;o-ti de vlsele durnitale : le-al avut spre dimi'ne"-tii, ~i aceasra nu [l-a imjJis:dicat odihna de noapte,

Mli si!11team aproapa lnfr'int. Iml dimlnea un sil\gur' argument ,: -' Vise!e sint an fel de fug-Ii 'de realttate, Ceva in genuj VIZ!U'nito!' fumatorilor de opium. Nu e just sa ...

Traeh se il;1crunta. !ata Lui lull. 0 expresle rea.

_ U ite, ulte t Nu 0 data am a vut ocazla sii aud aM ceva, Da, in tirnput viselor oblsnulte, haotlce, ne depjirt~rn de realltate, In ele chiar eli este ceva asemanaror en reverille fumlHerilor de opium. ¥i,sul dtrljat, programat, insa, nu te rupe cltust de PUtjil de realltate, nu ti-o tnlocuteste. Sau, daea vref, 1:]-0 inlocbiel)te,' dar nlJITIaJi hi rniisura : in care televlzorul inlot:.uj'e~te cinernatograful, teatrul.

NU-l1!i ma:i ramiiSeseril.obiectii. Formal, cram j,flvins. Toiu9i lmi ramasese 0 oarecara rezistenfa. Lntcrioar-a ~i n'u voiam' sa ma dau batut, Tacuiilm Indelurtg, Ineele din urma, Tr ach incepu sa vorbeasdt aprnapa in ~oapta, farli a se uita la min'e: ,-

_, In 1941 eram la Leningrad. Cornpanin noastrd se batea llnga Pulk(iv,o. Sltuatla era de 1!.fa natura h'l~it patru lun i de zile n-nm putut rizbi in oras ... Clnd am reuslt 5-0 tac ... De m<ti, familla rni-a pierit ...

Nu aprinsesem lumina, In camera se Intunecase de mult, s! asta

tacea eft vocea lui Trach sa ,parli deoseblt de tl'jst~ : ..

- Dintr-o da'fli am prtceput ce tnseamna somnul. I'!'\i-am reamintit Irontul, vagoanele, gariie, mille de oarnenl ce dormeau de-a valrna ... Ml"am -ammtit ieteie obos'ite ale trecatorllor ... ~i perrtru prtma oa~a am intl!ies ee tribut pl'iite~te ornentrea, Cunostl ceea ce a urmat,

I

112,

:<\bia: dupa opt ani am gasit drumul eel, bun. Bar $i acesta s-a dovedtt il1t{)rtocheat ~i ,g.eu .•. ~i - mai ~Ies - foarte lung.Ex~lerienta fieuta cu dumrieata este a 768=a dinuHiru'ii trei ani. Bupa cum vezi; n-am reusit.

. Tra~h tiku. S:lbte.ta -1 se contura vizibil In .lntuner icu] camerei.

Statea in picioilre cu capu! plecat. Era greu de spus daca in pozitia: aceasta exprima incapatlnare sau deznadejde,

Am ie~it lncet d'in camera .

. AQ noaptea 'aceasta n-am ldsa't nimlc ~ gener:atorul ,lui Traeh n-a lucrar, M-am trezit tirziu, ,Am deschis ochil, dar imediat Hut! ir.chis la ioe. Prin Iereastra patrunoea 0 railj.de soare attt de darli, ca ~i cind ploaia din aiun ar fi spalat-o ~i ar 'fi lustrult-o. StMeam intins ca un sportiv care i~i relaxeaza rnuschll. Mil. odihnearn ~i gindeam. Putearn sa plec, dar puteam sa mal l'arniJ:l. Mal aveam la dlspozitte lnca 0 luna ~i jurnatate. PlecI Dar in definitiv de ce as p!eca-? Totus] cum sa dimin? J\.sta~r un laberator, nu ° vila.· Dad a~ fj lucrat.; Dar dad? Nu, Nu $1 nu t Nu 5111t un cabal. Nici IlU vreau, Gindeam ~i tnacela~i tirnp simteam tncocdarea muschllor, ceva din mille rezlsta acestei hotarlri. "Prj lilll$tit.. ... Dar tncepusem sa rna enervez. Imi aminteam ~i f'ata lui Trach ctnd mi se destalnuia, ,~~ azuru] cerelut havalan ... Lumea ce se deschlsese in fata-rni era 0 lu,me nnud, neexplorata, Insust vfitoru] ma atlnsess CU aripa lui, lar en ... "salbatic" 'i? .. Nu! lepurel? Nil. lepurele se, terne de tot ceea ce

nu prjcepe. Omul ins.a iubeste necunoscntul. I

13

Programul experientelor Iu alcat'uit foarte curtnd ... Ziua lmi era p'ial1i'fic.ata pina hi' ulti(~ul mlnut. Dorrnearn, s~reani coarda, II ajut~~m pe Frach sa reg leze generatorul. "Zilnic avearn acum 15-20 de Vise. Am vazot defileu! Erlan-san. ce duce in Tibet, am dmitorit pe Huan-ho, m-am c!il!irai pe Elbrus, am cobortt lntr-o mi na de carbunl, -arn navigat pe Ma.rea Casplcli. Visele rnele se cornpltcau treptat; ma o blsnu i i sa rettn amanu ate ~i chlar succeslunea i'l'iJ,ginilor.

Ne odlhneam dupi1 ora opt seara. Eu rnli arantarn comod in' sez!o n'g, jar Trach 'se plimba pe veranda sl povestea cne ceva.

- Omenir{!a a inceput sa ia euno.o;tinta de exlste nta ei planetarli o datil eu epOG3 marilor descoperiri geogratiee, strigii Trach nl!\sur lnd veranda cu pasl enorrni. Apoi 'a urmat revolutla industrial'a. Secolu] al 19-1ea s-a dovedit a fi secolul electrlcltatii, al chirn'lel $i al Iiz ici]. eel de-al 20-Iea - al radioului, al energlel atom ice ~j alcli-

l1itofiilor interplanetare. Ce ne va aduce secolul 21? Sint sigur ell. ")

aceasta va fi epoca rnar ilor descopertrl in blolog+e. Succesele chlrniei,

'ale' fjzicii ~i e.lectronjdi au pregiitit toate con(li~iile pentru 0 co"tihi.di

gr andioasa in cunostirrtele noastrs blolng.lce, ~i aceasta catitura se

"~va produce. Oamenil VO.I" descoperl talnele cr eterulul - ale matertet

trtuiucere de MAR.IETA ARVINTE (dupCi "TEHNm:A MOLOD10JI" nr. 7/1958)

superior organleate. VOl' illvll"fa sa transrnltd g1."ndurile la distantii, VOf ;;ti sa lupte cu rnaladiile cr'elerului. deocamdata nevindecatnte.

In privinta celu'l de-al 21-lea veac, nu potemiz arn ell Trach, Judecind dupa lnsucceseje noastre, In secolul al 20-lea inca nu prevedeam vreun succes 1n problema de care ne ocuparn. In trei luni de zile facusem o singura descoperlre : in tirnpul visului, in anumtts cazur], apar asociatii auditive. Tocmai de aceea, de exemplu, cind am visat orasul Gorki, am auzit .. Uvertura pe terr.a a tret cil1tece rusestt", Bataklrev doar s-a nascut $i a trait ':a Nijni-Novgorod, aceasta tinearn rnlnte. in schlrnb, n-arn reusit sa obtlnern -stabtlitatea hnaginii colorate; deseori, culorile se tncurcau, se descompuneau in culori complernenta-s sau dispareau pe neasteptate,

Din dnd in dnd, Tr ach lntrerupea exper ientele ~i demonta ge· neratonul. Din oras soseau colaboratoru lui. Eu rna aprovizionasem ell undite ~i plecarn la riu. Apo! generatol'ul era montat din nOLI ~i tatul relncepea.

I\$.tfel trecu vara. Conce.diul meu se. apropla de sttrslt, In ultima seana, natura darni·cii organlza 0 turtuna. Amlndoi sedearn pe veranda lumlnata, asculttnd tli.cuti bubuitu] tunetului !?i trearnatul ploll. - E tirnpul, spuse, in sfi.r$it, Trach.

In'fradim in casli.._ Daria Maksimova !~i 'daduse toata srljnta - ne

I astepta 0 masli. de adlo, Pentru prima datli. in vara aceasta aparu pe masil ~i 0 sticla de vin. Cinarlim in tacere, Flecare se gindea la ale sale. Trach era posomor it, dar eu stlarn ca a doua z] i~i va relua expericlltele j ca dinnou i$1 va I derrronta sl-sl va menta genesatorul,'. Va obtine oare rezultatul dorit? Sl daca-l va obtine, clnd va fi asta i' Cine ar putea raspunda la aceste lntrebarj ? Eu stnt slgur lnsa de un lucru : Trach nu SI! va sperta de greutati, nu se va da batut. in f.afa mea sedea unul dintre ace! oamenl care nu ,5tiu SrL rehunte,

ARKAOTT $1 BORIS S'rRUGATKJ

ACUPUNCTURA NEUTRINICA

I nspectorul puse la 0 parte notesul ~i ztse :

- Cornpltcata problema, tovarase Leman. Foarte eurioasa

chestlune, -

I\J u rni Se pare, spu se dlrectoru I lnstltu tul IJ i. - Nu vi se pare?

- Nu, 1111 glisesc. Dupa parerea mea, totul este clar.

Directorul vorbise deosebit de sec, privind a-tent pe fereastra 1a p'iata asfaltata, ,inundatii de_ scare. GituIi-ncepuse ,sa-i tnrepeneasca, iar in piata nu se petrecuse nimie interesant, Totusi, din indipatinare, el continua sa stea in tors cu spatele : acesta era un fel de a-si exprima prntestul. Directorul era tinar :ii Of go Ii os, El Intelegea perfect ce ufl'n1ire~te inspectorul, dar nu-l socotea in dcept sa se ncupe de aceasta laturii a problernel. Perseverenta calma a lnspectorulul II irita. "Uite cum se amesteca - gindea el cu ciudii. Totu! e dar ea lumina zilel, 5i totu~i se balfa".

- CU to ate astea, rnie nu rni-e tetul clar, spuse lnspectorul, Directoru! diidu din umerl, se ultll la ceas ~i se rididl: -!ertati-ma, tovarase Rlbnikov, spuse el. Peste clnci minute am

un seminar. Daca n-aveti nevols de mille ...

- Ma rog, tovarase Leman. A~ Ii vrut sa mal vorbesc co acest ... ,,)aboratlt persunal". Gorclnskl. parclL.

- Da, Gerclnskl. Nu s-a lnapolat inca. Irnediat ce se lntoarce va fi invitat Ia durnneavoastra,

Dlrectorul saluta ~i iesi, lnspectorul iI' urmari, priviud prlntre gene .•. E~ti earn usuratlc, dragul meu, - gindi el, Nu-i nlm ic, lasa ca 0' s4-tivin"ii '~i tie rindu!".

Dar rlndul dlrectorului nu venise indio Mai inHi trebuia lamurit ceea ce era esential. La prima vedere, totul parea limpede. Inspectorul Directiel de pfo'tectie a rnuncii, Rlbnikov, ar fi putut sa ~i scrle

"Rapl}.rtu! aSllpra cazulu: /(omlin Andrei A ndreevtc], ~efui laborator!i'lu! de fizica al Institutlllui central al creierutul". 'Amdliei AlidrceVid Komlin fllcuse experinta p'er iculoasg asupra sa ~j, oa urrnare, zace de patruziJe pe un pat de spital.. ink,o .. stare de' sO'lnnolellt.ii partlaHi ell .hal uclnatli ; p e capul situ .acoper it" cu un par SCUTt ca de, per ie se vad v!natlii (lurioase i'n for"lllli de inele. El nu poate vurbl, medici! Ii introduc in organlsm substanta intl!.ritoare, iar in consilii se aud adesea expresll sinlstre ca : ,,0 epuizar« accentuata a slstemulul nervos, ntingere.a centrtl or mernor ial, afectarea centrilor vgrbirii $1 ai aU3lli'tl.L"

III cazul Kornlln, Inspecterului Ii era .clar tot ee putea fi lnteresant pentru Directia de' protectle a muneii. Era evident ~li in acest caz nil putea fi verba nici de deieetiunl ale aparaturti, ntci de 0 rn'jl1u,ire negl ijenta 'tt acestela $1 nici de [ipsa de experienta a cercetatorjlor. ETa. evident eli ad nu se comisese o'lnca!care prupriu-z lsa a r egulllor de' securitata a muncil, Komlin efectuase in tainli. experlente asupra sa, ~i nimeni dJn itistitut 1111 1?ti a nimic despre ele, nicichiar Aleksandr Gorcinskl, laborantut sau, .,personal"; totusi, asupra. acestel chestiuni, unjj cereetatort ai laboratorulul aveau cu totul altli parere.

Pe inspector II interesa altceva, $1 asta pentru cii el nu era numai inspector : cu lntu iti'a unul bntrfn om d,e ~tiintli.,et sim!eaoa indli..Flitul ~Hrilorfra'gnlenUI,re de care dispunea ell prtvlre la fTIunca lui K9mlih. indarli.tu( straniulul accident I'll acestuia se ascunda istoria unel descoperiri neoblsnulte. Recapltullnd in rnernerte relatarile fa,eute de eercet:iitorH Jaborat:orului, lnspectorul se 'collving-ea de aces! Jucru _d'i" ce in 'ce maio mult.

Cu trel hmi Inaintea accldentului, laboratorul prunlse un nou aparat : .era un generator neuirinic: pentrn crearea ~i focaltzarea tascicu] etor de neu tri nil, 0 ,daHi cu apar iti a geneM.torl!l ui ne)1tri nie fn laberatorul de 'fiziaa a lnceput lantu] e'lenimeritelbr asup'ra cl1rora J;lU st-au indseptat ta tirnp aten1ia cei care aveau aceasfa datorle , aceste evenimente au provocat, In cele din urrnii, 0 mare nenorucrre.

C~ '0 vli.dita bucurie, Komlin l-'1i predase 'atuncl lll;ctiitomlui sliu toate lui::rarile tndi neterrnlnate : .o:;i, Inchlztndu-se in camera unde fusese lnstalat generato.rul neutrtnlc, Incepuse, dupa prbprla-t afirmatte, sli. se ocupe acolo eli pregatirea, unei serll de experienfe prellmtnare. Aceasta a durat clteva ~i!e, dupl\ care, pe neasteptate, Komlin si-a 1Jlidisit. ,,!ODilia", a dat ea de oblcei I} rait1i ptin 'lncaperile l aboraforului, a meut trei observatl,i cu voce tare, a semnat ccrespondeata ~i i-a cerut im:tiitorului sau sa aicatufasca eaportul semestrlal,A doua z.i s-a inchls din nou in "neutrinic"., lulndu-! i:!ll data asta cu el ~i pe laborantul Aleksandr 'Gorcinski.

De' abia C'1l daLia zile lnainte de acc_ident s-a aflat .cu ce se Indeletnicrse-a ei, acolo, atune] clnd Komiin (impre.unli ell Gorcinski) a.

16

prezentat 0 e~ccl.en1a cornunicare as:up~a acupuncturii ncutrinic.!l, care' pur ~i simplu a "z.g,udlrit bazele medicinU". 1.1'1 ttntpul celor trel luni de lueru cu gener,atorilJ, Komlin a at~as de trei dt,iatenti~ < colaho, ratortlor prtn eomportarea g.

Ixrcruri!e au inceput asa ; Intr-o buna xi. Andrei Andreevici s-a ras chilug In ~p ~i st-a facui anarltla in laborator purtind pi! crestet o tichie nea:grii de pretesor. Probabll ili. acest arnanunt. n-ar f;i fost rettnut daca, peste .0 ora, Gorcinsk: n-ar fi ie~it pe neasteptate, diuflliit ~1 palld, din "nelltrinic", sl -nu soar fl repeait val-vtrte] spre farmad a laboratorulul, Apuclnd c1tcvft truse Iarrnaceutice lndlvlduale, el s-a j'napciiat irnediab in "nelltrinic", trtntind l.(~aJ in urrna lui. Totu~!, unul dlntre cercetatort apucase sa 'observe ca, III fata unei ferestruict, Andrei Andreevici statea cu capul descoperlt ~i-~i tinea mina stingli cu cea clreap'fi:i. Dupa ctt se parea, stinga Ii e.r<j minjitii ell singe, ,S/~an'1" Kornlin ~i Gorclnskt ie$idi ti!icut'i din "neutrjnk" si, evitlnd sa pri. vea·s;ea pe clneva se lnl1reptarli spre ie$ireadin Iaberator. Amln(I J}I aveau un aer destul de abatut, iar mlna stinga a lui Komlin era infa$uratii eu 1I11 bandaj murdar.

Cokgii lor mai retinusera. un Iapt, 0 IUl1a d\lpa aceasta intirnpi are" cercetatorul ~tHlltific. Vedeneev iI hitIhli~e tntr-o seara, pe Kom!in pe 0 alee a Parcului !,Albastru". $ efu I labor atoruhri sedea pe . iJ banca cu 0 carte g.nasa ~i uzaEi pe genuncn! .~i mormaia ceva PI Jumatate de glas, prrvlnd fix undeva 'In falli·J. Vedeneev 11 salu'ta ~i se a~eza. allitul"i. Deodata, Kornlln tnceta sli mai murmure ~i se 111- toars'e spre noul 'l~njt ii'1tin.xjnd,u·~i ciudatgltul. Ochil tl erau parcii "Iiptti de sornn", 'iar lnl Vedetleev Ii vent sa: piece imeciiat. Dar sit disparll alia, dlntr-o d.\ltli. Ii era 'peste mlnd, sl de aceea lntreba ;

- Cit;!!, Andrei Andreeviei?

~ Da, citesc, spuss Kornlin, "BlIltile de Hnga. riu" de 5i Nai-an. !"oarte interesant : iat~ de exernplu ...

FUnd jnc~ prea Hnar, Vedeneev nu cunostea aproape .de Inc Ijteraflira c.Jasidi cilineza ~i se simti ~j. mai stinjenit. Korolln, "insii, lnchise cartea eu xgombt, i-o puse in mi-nrl lui Vedeneev ~i n. rug!ii' ~li. 0 'deschiqil It! intjmplare. U,~or tulburat.vacesta se sup use. Komlm i~i arunca 0. stngura data ochtt pe pagina, dlidu din cap ~i spuse :

- Urrndrit] textul :

$i, ell oblsnuita lui voce disunMoare, Incepu sa povesteasca -oum unal, pe nurna Hu Ian-cia .. s-a: napustit asu?r·a unor oarecare He 'Cen ~j Se Bao, agi:t'lnd nlste cravase metalice, ~i apo] cum un altul, anurna Van In, porecllt "Tigrul LabascurHi". ~i sctiasa ·"Smnfaldia ..... De ,libla atune! a inteles Vedeneev : Komlin redasa din memor ie pagjna respectlva, Si'ful laboratorulul nu sa rise niti un rind, ~!llI ill-

17.

eurease qici un nume, repetind totul, euvint ell cuvint ~i litera en lltera, Dupa ce termina" lntneba :

~ Au Iost greselr ? ~

Vedeneev, uluit, dadu din eapin semn di nu. I\omlin izbucnl in rts, Ii lua carfea din mina ~i pteclL Vedeneev nu jstta ce sa creada, EI povestt aceasta jntimplare uuora dintr e tovara~ii s-ili, lar acestta II sfatuiril sa se adreseze pentru lamurir] lui Komlin insus], Acesta insa prim; ell atlta slncera ulmire cele spuse de Ved.eneev despre intllnirea din acea alee retrasa, lndt tlnarul, ezitirtd, schim~a Yorba ~i trecu ia aita tema,

Dar cele mal str-ani! au fost evenimentele care au avut loc chiar EU Citeva ore tnalnte de accident.

In acea seara, Komlin. hine dispus, plio de verva ~i prletenos ca ni()i~dafJ. fiicllse scarnatortl, Avea patru speetatort : Aleksandr Gorclnskt, ner as ~i Indragostit de ~eful sau ca 0 tetj~li, $1 tinerele laboranIe Lena, Dusea ~I Katea. Fetelerarnaseserii rna; tirziu la laborator pentru H termina asamblarea schemel necesara lucrarllor de-a doua z;i.

Scarnatcrtil- au fast i nteresante.

La lnceput, Komlln propuse sa htpnctlzeze pe careva, dar tot] r~fuzarli; atunei Andrej Andreevlci povesti 0 anecdota despre un hipnotizator sl lin ehirurg. Dupa aceea, el spuse:

- Lenocika. acurn vot 'ghici ce ascunsi tu in sertarut biroulul. Din trei obietie ascunse, el ghiei doua, iar Dusea spuse cii trasese cu ochlul, Kom!in protesta, neg·lnd ea s-ar ti uitat pe fur ls, dar tetele

ineepura sa glumeasca pe socoteala lui. .

. Kornlin lnsa deveni dlntr-n data serros, sl le spuse eli e! pcate sa inmulteasca in rninte ctteva ,numer,e eu mai multe cltre,

- 654 de Inrnultlt en 231 ~i apol cu 16, spuse I(ate'a ·~ovaind.

-Scrieti, perunej Koml·in ell 0 voce stranie, incordata, ~i dlet.a:

patru, opt, .unu ... , act vocea sa cohort ptoa la soapta, ~i termina repezit: t- sapte-unu-patru-doi.; De la dreapta la stinga.

Komlin se tntoarse (fetele observara eli. el se lasa bruse in jos, se incovoaie, de pareliar fi devenit mal mil: de statura) sl, tirllldu-~i picioarele, lie duse in "neutr-inic" Si se Inchise acolo, Gioreinski se uita un tirnp neliriistif in urma lui, apoi spuse eli Andrei Andreevlcl calculase exact: dad se citesc citrele spuse de el de la dreapta la stinga se obtine produsul 2.417.184.

Fetele au luerat Plna la ora zece, lar Gorcinski le-a ajutat, cu to ate ca prea mult folus nu au tras ele din asta. Kornlln "tot nu ieSise. La ona zece au plecat acasa, urtndu-l pr in usa illc'1isa noapte buna, A. doua z.i dimineatli., Komlina fost dus la spital,

$i asttel, rezultatui "of ida I" al muncil lui Komlin a fost "aClIpunctura neutrlnlca", metoda de vindecare bazata pe tratarea crete-

IS

rulu! cu fasclcule de neutrino *" NOLla metodllera, pr;n ea jr1;'lli~l, deIlMbil de rrrtereS.&ntii: ce leg,Mudi avea insa mi!la ranita a lui "'omHo eu acupunctura Ileutrilli-ca? Da"r extraordrnara. memor1e a lui Korul.n ~! d,i.iidl'1i,inmuIHre tiicutJ fll mirite?,

- A ascuns. 11 tinut secret fatii de toti, murmur-li, Irts pectora I,., N'u era si,gur sau S6 temea sa nu expuna pe'ricolillui: pe to'yarii:~li s1U? Comp!icafa ehesfiune! fO'art,e ciudrtta problema I

Videofonul sunIL Figura secretarel aparu pe -ecran,

- SCl1:oatje~ v[l, deranjez. tovllr1i~e Rlbnik.6v, spuse se~ref,aFa.

Tova~a~u I GOl"c;i r1skles.teaic'i ~,i a~teapta sit-I primiri. - S'li intre, s'puse lnspectorul.

II

f.n lira g aparu un perso na] urias. tntr-o c~ma~li In carour i sl en Infnedle suilecate, lntre ullleri'i viguro~i se iilliltau 0 ceaHi puterni.ca ~i u n cap acopertt cu un par negru ~'i des, ,pr.in care' totu>\,i se lntreZiarea 0 m'ina chelle sau, dupa cum i se paTuse imipedoflliui, chlar dQuij chelti; personajut intra "in cabinet ell spatele, lnilin.te ca inspectorul sii aiba timp sa se mire, posesorul dima*ii .cadrilate spuse : "pof·tin tniiuntrll,' losi,f Petrevici", ~i (lisa pe director sa [ntre ln ea-bJ net. I nchise a,pOj cu grij'ii usa, se i ntnar.sa f~Tli grapa' ¥i se tllcll'n~ scurt, Fat<ll, destul de posa.cii., a pose~oruluj c~mil~Ii cadrtlate fl. 11 acestor curioa~e maniere era Imperlo bitil cu 0, m lIMilie ip !Ira scurta, dar foarte· sillfoasii. Acesta era Aleks.jlIHirGorcil).sk.i, lahnrantu! ,.persona!« AI IIl.i Kornltn,

Dtrectorul se a~ezii 1(1, foiollu ~j, lara ,s'a scoata 0 yorba, i~i <rtintl privirea pe fereastrii. Gor cinskj se opri in fata. lnspectcruluj. - Vii ng ... , tncepu inspectoru).

- JIIlulturnesc. riispunse sonor Iaborantul ~i se a~ezliFe$emin'

dll-¥i palmei~ de genl!nchi 111 uitindu-se la inspector ell nlste O(lli ceo nu~ii., nu prea ~.inevoitOri.

--'- l)umneatile~H Gorcinski? intreb,ij .inspectorul. _. Da, Go;rcinsin Aleksandr Ber'lsovlcl,

Inclntat. Rlbni:k~v, insp-ector din padeu ~_P.N\. F.~. roarts bUCLlfOS, spusa taraganat .Gorcinski. I"abora.ntLlI "pers.onal" al lui Komlin?

N II ~ti 11 ce-] aia, Eu slnt laborant I'll Iabnratorul de Hz iea al .1nstitutul'u i .centr.at al creterulul,

tnspecteru] se u ita 'chio1'I$la d irector : i se' paru ca acestula Ii ju,ell pe la colturUe echtlor lUI zlmbef ramti'iCioS.

, .• NeL~tl mo ~ ,p~tUcufa -elementa,fri. de masa mat . ~llfca dedt a electronnluj §i Up sjtil de sa rol nil· ele etr i dL

il9

- A/?l\I., spuse Ribnikov. Eu ee probleme v-atl ocupat jiJ ultlmele trei luni?

CU problema acupuncturil neutrlnice, - vs rog, ceva mal detaliat.

- E){i~ta 0 comunleare, raspunse hotlirlt Gorcinsk]. Acol.o este

scris totul,

- Ell v-as ruga, totu~i, ceva mai detaliat, spuse toarte Iini~Ut inspector ul.

CUeva. dipe s-au privit tjnta until pe altul, lnspectorul Rl'frinzindu-se~a faH!, lar Gorcinskl framin·ti!1du-~i mustata. Apol labor antul faou ochit mid;

- Cu plicere, spuse el· cam rhtlt. 5e poate ~i rnal detaltat. A fost studiaUi acTillh.ea faseieulelor neutrinloe foealizate, attt asupra ' substante] 'cenusn ili a eelei albe a qeierul,ui cit ~i asupra tntregulUi. organism al anlrnalulul supus exper lentei. ..

Gorcinsl,j vorbea monoton, tara expresle ~i, dupa cum se parea, chtar lega,llln du-se usor In foto!iu.

- ... 0 dat~ cu stabillrea modifidirilor 'patologlee st ale celorlalte modiflC:liri ale intreguhll organism au fost efectuate mlisurafod ale actilln'ii curentului,ale curbelor I ablle' in di'ierite [esutur i, precum ~i deterrninjir! ale 'cantititfilQr relntive de neuroglobulinii §i gama glo-'

bldil1a z. .

I nspectorul -se Hisa p~ speteaza fotolitilui ~i gindi cu 0 IDyllrsunare pliila. de entuzlasm : ,,!.asa ea ai sa vezl hi .. ·." Dirette-tul COI1- tirrua sri pr·iveasdi pe fereastdi,· haHn d des ell degetele pe birou,

- Dar, spune-m] te rog, tovarase Gorcinskl, ee-l cu mltnlle durnitale P intreba inspectorul pe neasteptate: Bl nu putea sutert derensiva ~i pretera totdeauna otensiva.

(Jorcinsl(j l$i privi mHniie zgiriat~ .~i cu clcatrlce vtnete, pe ere, rezemate de bratele fotollulul, $i flkll 0 mlscare de pardI ar fi vrut $·3 si Ie vire in buzunar, dar nu faCou altceva dedi: sa-~i stringli.' incet pumnil enorml,

M:i Ie-a jUPlli.t 0 maimuf1l· ... , spuse el printre dtntl. In viva-

rhnn,

Durnneata ai facu,t experlente numai asupra anlmalelor ? Da, eu am faclit experiente· numal pe anlmale, raspllnSe Gercinsld, swtin'd putin in evidenfa cuvlntu,l "eu".

- Ce s-a intlmplat acum do.ua lun! cu Kornltn P pornl la atac inspectorul.

-Gorcinskt ridie1! din umer i,

I emb'ele ~abile repreainta 'Vnrialia readivita'il lesuhltii ,dupIL stares S1l functiol1alli la diverse intel1s!lMi ale, curentulut ·elcc.lrk - IJ. tr.

2 Nellroglobll!ina ~i gama glQblllilJa stnt cornponente ale pr otelnelor plasmattce, care pol. fl separate in Iaborator cu a'[utcrul cureujului electric. - fl. tc,

20

- Nu-m] ami ntesc,

- va voi ainlhti eu.KomHn s-a taiat la Inina; cum . s-a l!ltlm-

plat asta? .

- S-a tlHat ;;1 gata! r,aspuQSe grosolan GO;'(lin~i.

- Aleksandr Bo.l:isovici! se adresa dife~torul 'in mod

prevenitor,

- (ntrebatH ehiar pei(omHn.

Ocb,ii iilteii.genti ~i lar:g· ffeschj~i ai {nspectorulu] se Ingustal!it: - Gorcir)ski, mil. uime.or-t'i, ztse e! tncet, Dumneata 'e~ti .convfns di.

eu v~eau sllA::i sto.l'{: ceva care ii poate (tJ1.una lui Komlih .... sau dumltaie, sail altor to v ara.5i de-al dU(11itafe ~i, ,in realltate, lucrurrle sint mult mat simple. Eu nu slnt specialist 111 slstemul nerves c,eriltal; asta e totul. Prill' urmare, nu am dreptul sa [udec numal duplt lrnpresil. i'V\i s-a incn;dintat aceasta sarcina pentru a cunoaste, $i nil pentru a da f1'iu llber imagil1atiei. Durnneata Ind. fad pe lsterrcul. E tLt~ine".

Se tlicu ltnlste. Directorul pricepu ahia acum in ce consta puterea acestul om calm ~i perseverent, Pesernns eli ~i Gorctnskl infelesese acest lucru, deoarece, 1n cele din urma, tiMndu"~i ochli hI pamint, intreba :

- Ce vreti dumi1eavQastrli sa aflati?

- Ce es1e acupunctura llelltrinidi? intreba lnspectorul,

- A fo~t ideea lui .Andrei Andreevlcf, rasjI'!lnse obostt Gorctnsk].

E; verba de 'tr'atare'a anumitor portluni ale sc.oartei cerebr ale ell !aseicule neutr lnjce, ceea ce provoaca 'aparitia, mal exact, cresterea brusca a. rezisientei prganismului ia actiunea diferitelor ot'riiv.uri chimlee $1 biologice. Clini intecfatj ~i otrllviti s-au ihstinato~it' d,upa l,j(iUa-tj'ei injectii neutrinice.Este 0 metoda careeum analoga ell acupunctura. adiclf ell terapeutica pel" lntepare ttl ace; de aci provrne -:;i denumirea acestet rnetode. Rolul aculut este in-riel,linlt de fasciculul de' neutrino. Desigur eli analogia este pur formaUi..,

- Dar metodica? intrebti Inspectorul.

- Capul anlmalulul 51' fade ~i pe pielea goala se fixeaza ven-

tuze neutrmtce ... Acestea sint mid dtspozttivs pentru focalizarea fascicu!uiui neutrlntc, Fascfculul se concentreaza eu ·focarul in straful dat at 'sllbst~ntei cenusi], ceea ce esre 0 ope;atre foar!e comp!icaHL $i mal complicata In:di a fos,t gasirea acelor porfiuni. a acetor puncte ale scoarrei cerebrale, care sa poata provoca lTIo"bi'!izarea fagcici-te!or Jntr-an anumit sens bill e determ ina t.

~ Foarte lnteresant, spuse absolut slncer inspectorul. $i ce boli pot fi astfej vindecate P

Dupa ce mcu un moment, Gorclnsk] dis.punse,;

- Mliite. Andrei Andreevlot .este de par ere ca acupunctura neutrinica mobili~ea2a anJimite· forte ale organisrrrufui, necunoscute noua : nu-l yorba de fagoclte; niei de xstlrnulare nervoasa, ci de altceva, lneomparabil mal puternic. Dar n-a apucat., .. Spunea 'ca prln

. injectij neutrinlce va putea fi posibila: viridecarea oricareiboJi: otravire, boli de inimtt, turnort maligne ...

2.1

- $i canceml:>1

- $i eL.. Este posibil'li chiar refacerea unor organe pterdute,

E! sustlnea cii fortele de echlltbru ale organismu!ui slnt ur lase, lar chela lOr se ami in scoarta cerebrala : este necesar doar sa se determine punctele de pe scoarja cerebrala In care trebuie fli.(!ute punctlile -neutrinice.

- Aeupunetura neutrtnica, pronunta inspectorul rar de parca ar

fi vrut sa guste sunetele, Apoi tst reven;: Perfect, tovara$e Gorclnski, Tti sint foarte recunoscator, (Gorcinski zimbi $jret) lar acum fii bun ~i spune cum I-ai !fasil pel(omlin; se pare cit dumrieataesti primul care l-ai descopertt ...

Intr-adevar eu am lost primul. Am venii de dlmineajd la lueru.

Andrei Andreevici sedea ... zikea in totoltu linga birou ... - In .• neutrlnicv P

- Da, in camera generatorulul neutrinic .. Pe I capul sau era

instal at eadrul cu ventuze, Generatoruj era pus in fUnctiune. Mi s-a parol eli Andrei Andreevici este mort. Atunci am chem at rnedlcul, 'Asia-i totul,

Lui Gorci.nski ii tr'ernura vocea. Era ceva atlt de neasteptat, inert inspectorul i~i retlnu pentru un moment intrebarea urrniitoare. Directorul batea eu degctele in masa privlnd pe Iereastra.

I)aT dum neata nu sti i ce experienta facuse K;om I i'n ? - Nu sttu, riispunse infundat laborantul. Nu I1tiu.

- Totus] colaboratortl dumttals mi-au povestit.; inspectorul r~i

freca glnditor barbia. Scamatoril.; calcule mintale ... Probabil Komllrt se ncupa ~i cu alte problema, pe Iingli acupunctura neutrlntca ; dar cu care anurne P

Gorclnskt nu riispunse nimlc,

- Afaril. de asia a flicut numeroase experlente pe el lnsusl, Plelea capulul Ii este cornplet acoperita ell urmele ventuzelor neutrinice.

Gerci nsk] continua s·a taca,

- Dumneata al mal nemarcaj vreodata, Inainte, la Komlln, capacitatea de a socoti rapid In rninte P Ma refer adlca, .inainte de a vli arata scarnator ifle sa_le?

- Nu, rlispl.IO'se Gorctnsk]. A~a ceva n-arn observat, Ehnnneavoastra ~tfti acum. tot ce stlu ~i en. Oa, Andrei Andreevici faG'ea experiente pe sine Insusi : incerca pe el acul neutrinlc. 0 data .s-a tiiiat singur ell 0 lamli la m,ina ... Voia sa verifice pe sine cum se vindeca riinile eu acul neutrinJc. Atunci ... nu reusise. EI rnai facea ~i alte cercetari, dar Ie tinea secret fata de tot,i ~i fata de mine de aseruenea. Ce tel de lucrare era, hahar n-am, Stlu numai ca ea este in legatura cu tratamentul cu raze neutrlnice. Asta-I tot.

- In afara de durnneata mal stla cineva despra acest lucru? intreba lnspectorul.

- Nu. Nu stra nimen],

- Oar dumneata nu ~tiice anume experiente fiicea Komlin fara

particlparea dumitale?

22

- Nli.

- E~ti Iiber. tovarase Gorcinsk], spuse lnspectorul, Poti pleca,

Gorclnsk] se riQidj ~i, tara sa ridice ochlt, se indrepfa spre ieslre. lnspectoru] se uitll in urrna I,ll;;i se vedeau che!iHe albe: nu una, ci doua, a~a cum i sepa:ruse de III inceput,

Dlreetorui se uita pe fereastra. Jos, deasupr a pietei, stii1ea' ~uspendat un mic helicopter ell fuzelajul argintiu stratucltor : leganindu-se lin, irtcepu sa se roteasca ineet in jurul axet sale ~i ateriza. Pe usa care se ' des,chjs'e 'i~i pllotu}, imbtikat intr-o salopeta cenusfe: sliri usor pe aslalt -\li se indreptii catre dlidirea tnstrtutulul, fumitld in drum 0 ligariL Directorul recunoscu hellcopterul Inspectorulul. "A rost sa se .allmenteze cu benztna" - gindi el_ dlstrat.

tnspectoruj Intrehii :

- Dar, aeupunctura neu'tr,inidi nu duce eare la distrugerea psihicului P

- Nu, raspunse dlrectorul. Komlin susfine eli nu se Intlmpla

a~a ceva, ,

I nspectoru I se 'Ias'a pe speteaza flltol iului ~i se uita la albul mat al platenulul,

Directeru] spuse incet :

- Gorclnskj nu va mal patea lucra azl, Degeaba vrei dum-

, neata sa ... r . I

- Nu, oblecta mspecterul, Nu e degeaba i ~i, iarta-ma, tovarase Leman, durnneata rna utrnestt : dupa parerea durnitale, cite cllelii .poate avea un om normal? Dar cicatricele de pe miini.; Este un vrednic ucenk al lui Komltn.

- Oamenii i~t iubesc rnunca lor, raspuJlse directorul. CUeva clipe, inspectorul n privi tacut pe director.

- Rlill 0 iuhesc, spuse el, dupa metoda invechlte, tovariise Leman. far dumneata nu-l lubestl cum trebuie pe acesti oameni. Sintem bogatt : cea mal bogata tarii din Iume, Vii punern la dispozi*le Grice aparatura, or ice animale de experlenta, in or ice cahtitate; rnunciti, exper imentat i, cercetati ... Dar d-e ce ri~ti dumneata cu atita u~llrinta qamcnil '? Cine v-a perrnis sa tratatl attt de usuratfc vlata

oamenllor a .

- ELI ...

- De ce nu +ndepllnest] directivele Cemitetulul Centra!? De

ce nu Indepf inesti hotlirirea Prezldlulut Sovietulut Suprern P Clnd se va pune, in stirslt, capat acestel atltudlni revoltatoare P

- In instltutul nostru, acesta este prlrnul caz, spuse directorul posomortt.

Inspecterul dadu din cap •

...:. fn instltatnl dumneavoastrji.; Dar In celelalte institute? in ult):rnele sase luni, cazut JlIj I(amlln este at opthlea, Barbarte t Asta-t un erolsrn barbar! Vezi oamenl strecurindu-se in r achete automate, in reactoare aflate In regim crttlc.; (inspectorul zirnp: cu .greutate). Ei cilutil d1'lUn111 eel mal scurt spre adevik. spre victoria

23

asupra natuFii:;;ladesea se pr.\tpades~ ... ~j l(omlfn <111 li11(JrnneavQ!lstra este al O,pfiu!'ea. ESte asta adrni'siliil, praiesore Lef!\an'~

Directorul se jm_li,pca'~illa, :

- pa.aa este necesar, se _poate ~i ash, A:n:dntiti-vii d.e rnedlcil care si-au irtocu lat holera ~i' cidmlL

- Lasa-ma ell acests !lllalogU istortce .. " !\minte~te-tl In ce tlnrp iTaim' I

T1icuta, Se lnsera, lar in eolfllrilecah.inetului, ma]. indeparfaIe de ferestre, \llcepeall sa ap ar~i slabe umbre Aellu::;lL

-Il!tre altele, spuse dintr-o datil d'iredorul, 'flid" 511."$1 privea~di interlecutorul, am da t ord i n sa se 'l1e_s<ihidii s-a'ieul 'tili Korn'lin ~i ini s-au iadus notele !~;j doe lucruj cred di~i pentru dumneavoastrli !IV fi inreresant sa faceti cunostl !ita cue_Ie.

F" Se fhteJege,sp-use inspectoral.

t ~ Numa! d,'c1irectond zlmbl usor, in ele sini mult prea: multe ...

J-r.m .... probleme de stl'icta speclalifate. Eu mi-arn aruncat In 'freadft privireape.<lfe ele. ~j ma tern ca dumneavoastra sa nuv1!. vlnii 'earn greu. Le- voi j~a cu mt'ne asHI. seari:i~\ dadi doriti'. vi' le: voirezuma, ..

Inspectorulse pac!Jr1i slneer.

- N.utllai-sa IlU va 'puneti prea marl -sperflnte tn mine; il averll:di gdibtt directorul. Aceste Me neu tri!lic it... EI e lIe-au ulll'I~t. pe 'l;o~i; afost .ea un trasnet dill .senin, N:imetl.! nu s-ar fi pufut l:nacar gll)"dl . la ele i In privinta lui KomHn este Ull pioriier, primul In Iume. A~ll tit acea,s'tj!. pro!ilenl11 s-ar IHtka '~a rna dep'a?ea-s¢ll. ~i pe mtn!?;.

[}jre~'Iorul pled!:..

Era posibjl ca insemijar:ile lui Kornltn sa fie folosithare. Inspecf.tm(1 ar fi doeit mult ca _ ele s~ aj!ite 1410 eeva.E! si-l lnchipui pe KomHi1 sflnd -cu canul s'aO ras . sub~alirul CIl ventu:l:e l1euITinice ..• Nu, asta ,nn !J~teafi- acupunctura ; era ceva cu tot!!.l' nOll ~i prebaall ,ell. nlcl c_hiar Komlln n-avea 5ufkientil. tnoredere, din mon,',mt ce, .ascunz:i 1'1 du -s¢- de to; v ar a~i, e!' 111'tr,~p:r i nses e ,!I'e sine aco le eXp._tr ie'lJte ,atU de p.rim¢j,dl03 se,

Glorloase sl frum;oaS'e timpUi"}! Cea de-a paira g:ener~Ue de comunlst], -alcaj.ui'ta ca ~i o.dinioara din oarneni illdrazneti ~J pHnl de ..ab!legape, lncapabll] sl\: se. menajeze, Si, dlmpotriva, cu lieca:l'e an avintlndu-se 'tn VmO'lj.rea, luptei' foJ mal cute;ditor, tnclt sint necesare -erorturi Ilria-~e. pen~'u a llti1iza cu maxtmum dl!"ef:e~t acest oee~n tie l:'ntl;l:<:fasi'n. Ornenlrea trebnie sa m'E:a~gii spre sti.iplnirea naturli nu p~ste. cadav~el.e' ~¢tor ma;i' bun!' tepreze!lta~ti ai e.i~ ci pe urma pi!te~7 meelal" ma~Jnl ~Ia cetaf ITl.aJ e~acte aaarate, ~l aceasja '!U ilttnMI pd';tr-u cii 'eei vJi pol reaHza infinit rriai m,ult de:cit eel ce !!P' ple;:it, c'j maiale!> pentnu eli bunu! eel rna.! de pre] ln Tume este Omul.

. lnspectoruj se rictklt gr~o'i ~i 'se- I'ndrep'ta :spre u,~li. EI lJ,lergea fira .s_' segr1tbeas,df; mal lntil p,en{rlj ,cit a~a ti era fe!'ul~ l!JpOi din c-all,z!1 vfr~tei ~i, [n ~nr~it, din priChia picionllu,j.

- Ma doll' vcdli'le d{ni, mOtlllAi' el ill barba: III timp ce 'trecea prjn 11 ntlcam sra tti eectoru i (I i p ~chj(lp1ltind Pi! terni.cd_e, p 1ciOl'Il [ drept.

24

I

III

A. doua ;1:1 dls-de-dhnlneatji; in: mornentul II) care dOGt~rH, tot ne~eu~fnd sa determine cauzele bolii lui Kornlln, observau J:U bucurle eil J:l:o!navului i'i revenlsa vorbirea, Rihnikov $i Lem!ln ~edeall din nO!1 1ft caafnetul direetoHaI, la urtasul birou 'peeare nu se' afla nimlc, Inspectorul tinea pe geuunchj un bloc-notes, lar dir ectorul disfoia 0 m~p.li eu hlrti] (in.se~l1ad, diagrame, desene $i t.hi'ar iigur!) i erau notels de lucru ale' lui Andrei A(ldreev.ici no.m!in.

Cu oeqli rosll de nesomn, privlnd p,area prtn Ribnilcov undeva in go). dite'etonil vorbea repede, uneor] fara legifura lntre ide! $i IlU Intreruperf caljli clnd ar fj lIuzit surprins propr iile-i cuvlnte. Ino spectorul ascutta, ~i am ordinea e'l'enimente!or' cit ~i iegatuTa dintre

ele i:i deveneau din ce tn ce mai clare .. lala ce a aflat. '

Komlin nu S8 ocupase intirnp!li:tor de tratarea crelerulul cu Iasdeo le Ije raze .neutr in ice. Metodie<l q1;Jti nerii' tasciculelor de'l neutrino J .de lntensitate "practica" tusese abta de curtnd etaborata, ~i, de indatli ce obf.jnu generaloJ'u1 neutfinlc, r{ornlin se ~i hotii.ri sa-l lncer-ce.

KOIlllin se a$tepta sa afle multe ell ajutorul acestor eXp~rietJte. ~adiatiile de e1nergie ina1ta (nucleonll, eleetronii, razele. gama) disTrug structura molecularii. ~i intranuc1earii a celulelor alburntnolde cerebrale ; ele distrug erelerul, A.lte modJfidiri in aiadi de cele liato'. 1 o'g ice, aCt}ste radiafii au slnt capablle sa provoace in organism: acest lucru e conffrrriat ~i de experren]e. Cu totul aIHel stau lucrur lle eu neutrinul, mica parficulii neutsa, 'fara !nasa de repairs. Komlin scontasa tocma i 'pe faptu) eil actiunca partlculelor neutrinice nu va provoca procese explnzive sau vreo restructurare' moieculara, ci va rlivoriza doar ,0 excitatie rnoderata tn nucleele celuleror albuminoide ale creiezulul, 'va itita~j ei~puril'e nucleate ~i,. p~ate, va genera In TIHI,te,;n cerebrala cjmpurl de {orta indo uecunoscute ~tlil1tei. Dup'li, cum s-a dovedlt, -toate lputezele lui Komlin s-au cenfirmat in mod stralucit,

- Multehlerur; din l11semnarile lui Komlin nu le-arn [nfeJes, spuse directorul. lar: jre allele, pur ~i simplu, nu Ie pot erede. De aceen va vot spune nurnal ce e mal important.

rn~epind experlentele 'cu anjma,l.e, Komlin a ajuns cur ind la Ideea acupuncturjt meutrinice, Ma:,imuta care era supusa experientelor l~i r.)i,nise lntr-o zi laba, Rana s-a, cicatrizat ~i s-a Yindeeat neobi·~· nuit de renede, Tot am de repede au dlsparut ~i petele [ntunecate de pe plliminii ei, adlca urrnele tuberculozei aut de raspindite la maimutele care traiese in regrun! cu cllma temperata,

tucri'i.rHe asupra acupunctur ir neutrjrrice au evoluat cu succes ..

Cttlva clioi au 111'51 otrllviti ell d'iferite fe!uri de toxine biologlce. Aeul nell.trinic a vlndeca] tourte re'ped~ anirnalele ; cromatografia * a ariitat Ilil. aproape Intreaga cantit~te de otrava tusese eliminatli de animale In forma pUfa,. adidi nelegafa de I' proteina, asa cum se In-

• cronJ)ltograHec - pr-ocedeu de "Sepao"re a unor substante d!n'tr,"n arnestec prln fUtTare prlntr-un, adsorbant.

25

timpHl de ohlcei, "Ac!!! I'ui l~om1in" (dupa cum l-a botezat Gorcinskl] a vindecat tuherculeza la rnairnuta de zecl de or; mal rapid ~i Cu mai mul! &ucceS de~1t cele mal puternke antibjotice.

In aceasta etapa, clnd Komlin nu elaborase inca 0 metoda terapeutlca, ci doar demonstrase posfbtlltatea principialii a vindecarti, nu allaruse necesltatea diredl1 a experlentelor pe om. In celehra lui eurnunicare, el ernlsese tpnteza exlstentel (in or.ganlsrnul uman ~i animal) a unor pot.e.llte curative, nacunoscute inca ~tiintei, dar marrilestate cu prilejul experientelor de acupuncturjl neutrinidi. De asemenea, era expus detallat programul trecerll de la 'experiente pe anirnaie la experiente pe om, un program precaut, care 'ttnea seams de eventualele gre~eli si care prevedea 0 trecere treptata de Ia cele rna i . sim ple sl ev i.deM i norenslve lnjec]] i neutri nice !.a altele rna i complexe. Se presupunea par tielparea Ia aceste experiente a unor co!ecfive mari de medici, fizio!ogi ~i psiho1-ogi. Dar ....

Inspectorul nu se .lnselase : l\omlin nu lucrase numal in domeniul acupuncturtl neutr inice. Foarte curlnd. experlentele efectuate cu g eneratorul neutrtnic au aratat cil sporlrea neoblsnutta a Iortelor curative ale or ganlsmulul este foarfe importanta, dar eli en nu este singurul elect suferlt de creier In nrrna tr.atamentulu] cu 'fascicule de neutr-ino. A.llimalele de experlenta se cornportau foarte curios. dar IlU toate $1 IlU totdeauna : la cele vindecate prlntr-o actiune de scurtii durata a aculul neutr+aic nu se nbserva de obie~i nid 0 abatere de la comportarea normaUi, in tirnp ce "favoritH", asupr a carora se etsctuasera numeroase ~i diferite expertente, l-au uimit pe eei doi terce- 1i1to.r.i. Acolo iusli unde tinarul laborant Gorctnskt vedea numai niste ~flume amuzante sau re~retahile ale naturii, 0 inh!itie de mare savant ii sugera lui Komlin 0 noua descoperlre.

Ciinele Ghenka (numele sau cornplet era "GheneratQr") sl-a descopertr dintr·o d·atii: aptltudinl de a face ti'guri de eire pecare nu Ie Invatase nieiodaUi de la nlmeni : urnbla numal pe labele din s"ate sau 'clliar nurna] pe eele din fata, "saluta". lar Gnrcinsk! l-a glisit odata prada unci ciudate preocupar], Clinele~edea pe un tahuret, fixtnd cu privirea un purrct $i, la intervale regulate de tirnp, se ridica, liit.a scurt, apol se a~eza dill nOU; pe Gorciuski nu l-a recunoscut ~i a tnceput sa-l rrilriie.

l~e Komlln I-a fra.pat~i cazul pavianului Kora. lmediat dl.l!)d tratarnentul cu 'raze, Kora statea lmpreuna cu Komlin ~i "discuta" linl~tit cu el. Deodata, rnalmuta tresllri ca curentatll, de parca a, fi vlizut eeva intr-un colt, mjrliameninflitor ~j pli!lglirct in acelasl timp ~.i prrnse a se da iI;d~rlit. Nu au ajutat nicl vorbele ~,i nit] mingiierile. Kora fugi spre coltul opus, lie striuse gh~m ~i ramase asa 0 ora lntreaga, urmarjnd cliprivirea ceva neviizut ~i scoftnd, din cind ln dod, crte un urlet ascutit ca IItJ semnal <i.e alarma. Dup~l ce aeeastii erizli trecu, Komlin observif mirat ea, de atuncl, de cite or! Kora intra 111 camera, S~! arunca inainte de toate pr'ivirea asupra coltulu.i ca bucluc.

- lata ce a seris l(omlin refcritor la aeeastli chestiune, spuse directorul l'ntinzinCi lnspectorulul 0 bucata de hirt!e millrrretr lca,

26

-Inspecterul citi :.' "Trebute sa fie ceva eu totul nOLI •• : ell acesfe anlmale, fie ele maimul,e sau eii ni, nu poti atla ntmlc : este neeesar sa incerc eu insurn!".

Koml'in a lnceput sa Iaca exper iente pe sine. Curtnd, despre acest lucru a aflat ~. Gorc!nski !ji n-a lnUr-ziat sa urrneze exernplu! ~eru!uj slip .. Se pare eli din aceasta c3uza intre el a avut IDe sl 0 mica cearta.

In cele din urrna, Goreinsk,i a promis sa nu mai continue experien- .. tele, iaf Komlin a figllduit sa lncerce numai punctiile cele mal simple,

de SC.UFt1i duratii ~'i neper iculoase, Asttel, Gorcinsk] nki n-a atlat

eli ,~elul sau nu se mal onlpli. de acupunctura nelltrin;ca~

- Din plicate, iSi continua povestirea directorul , in insernnarile lui I(omlin s-au pasirat destul .de putine date CII prlvlre la rezultatele lntr-adevar uirnitoara ale experlentelor sale. lnserrrnarlle aevi'll din ce in ce mal f,agmentare' ~i rnai putln liz.ibile j se s imte eli. adesea Komlin nu mal putea gasi cuvtntete ell care sa-~i deserts senzaVile'!ji lmprestile: concluzftle lui. i~i plerd logita ~i plenltudlnea,

Komi in rezervase clteva toi rupte dintr-un caiet neoblsnutte! lui cal1.aciNiti de mernorare, care-t .aparuse in urrna uneia dintne experiente. EI scr la : "J.rui esfe suflcient sa rna ult 0 singuFii. data la LIn lucru, pentru ea apoi, tntorctndu-rna CLl spatele .sau tnc.hiz1nd oehli, sa-l revrtd in toate detalttle lui, exact ca In realitate. Irrrl este suflchml sa-m; arunc in mod fugitiv pnlvlrea asupr a unei pagini de carte, pentru ca apnl 5-0 pol cttl nurnal dupli. «imaginea» ce mi s,a intipltrit in creier. Se pare cil am mernor at pentru toata v lata clteva caplto!e dill «.Bi{ltile de I1nga rtu», prscurn si intreaga ta:bela de 10- garitmi cu patru zecirnale, de Iii prima pina la ultima cirrii. Uriase

I!osibilitafi !" '

Tnlre Insetnniir] se gase~c' ~l consideratil cu un caracter toarte general. "Memoria, rnulte reflexe §i depr indert - scria Kornlin, ap11- sat'. inslstind parea asupra acestul lucr u - au 0 ba~a mater ialh. blne determinatll.. dar Inca insuficient de clara pentru noi; asta. este un adevar elernentar. Fasciculele neutr lnlce creeaza acolo 0 noua memode, noi reflexe, 1101 deprinderi sau poare ea nu cr eeaza, ci provoaca doar aparitia lor. Asa s-a intirnplat eu Ghenk a, cu Kora ~i ell mine, adica la nol a fest verba de 0 mnemog enezji, de creare a unel pseudomernor ii",

Uliime'le clteva pngini, pr inse cu 0' agrafli, erau dedicate celei mai lnteresante ~j mal minunate dinlre toate descopefirile lui Korn Ii n. Directurul tua aceste pa.gini ~i Ie ridicil. deasupra capului.

- Aic], spuse el Ioarte serlos, este rjispuusul la intrebarile dumneaV'oa:stra; este parcii rezurnatul sau poate chlar ciorna viitorului rapor t, Sa citesc P

- .Clteste, spuse inspectorul,

. Printr-un simplu e!ort de v9inta IlLI este posibil mci rnacar slHi provocl cllplrea j pentru asta este necesara existenta unul musch], Srsternul nerves 'are rolul unul traductor de implus, ~i nu mai mull. Un curent neinsemnat provoaca -contractarea rnuschiu lui, contr actare capabiJa sa deplaseze zect de kilograme ~i sa execute un Iucru me-

27

{;anie enerm, in compa";''ltie eu energla i!nJ)LII . .suI uj nerv(Js~ Irnpulsul nerves este ca OScl(lteie lntr-o pi.dberarie, rrurschiu! este pulberea, lar contractia muschlulut esta exploz ia.

Se stle eli iiltensifjcarea procesulut de gin(jire provoaca la find Iii saLi intensifi'carea .elmpurilor Dlargjletice care apar 'In celulele crelerului : acestia sintbiocurentii. Decii mil. apuc sa rezo'iv 0 iliieg'.aia, sa intensific~ clmpul creierutul, iar acul apar atului receptor se depl aseazli, lndlcind ii1tensitaiea clmpulu]. Nu este oare vorba de un fenomen analog cu eel ce apare 111 slstemul rnuscular ?

. Imi iapare capacitatea de a socott exceptiona! de rapid. Nu pot

spunecum fae: .socotesc .pur $1 strnplu : 1.919 X 237 = 454.803. Am facut aceasta inmlJlilrehl patru secunde, cronornetrat.. Toate astea sff1f f.oarie bune,dar h1Cii IlU e totul : ctrnput c'l-ectr(lmagnetie se infensifica intt-adevar puternic, dara!te c.Jmpuri existJ1 eare ? .Aces! clmp puternic Intr-adevar exlsta, dar cum poate ti 1'1 dirij.ai?

ClmpuJ creierului e~ista $1 este evident ca' 1'1 lucreasa, dar nu-rni dati seama cum anume, In faptul ell. nu ~till acest lucru nil -gasesc insli nirrrlc curios. Ce trebule sa faci, de piHI:i, pehtru a-tl indoi mlnfl ? Nimeni n-ar fi eapabll sa raspundli la aceusta, intrebare : pentru a irldo! mlna, 0 ... tndol, pur ~j sirnplu t Dar bleepsu] este un muschi antrenat (II faarte aseultator. Ctrnpul electromagnetic al crelerului poate fi ~j el dirljat: problema este tnsa cum anume?

Sint convins cit PO'sibiliiil;tile creierului· stnt lnepuizabile :sint necesare dear un untrenament .~i 0 anurnita actlvare, Va veni vremea clnd O'm.!.!1 va fi in stare sa' socoteasca In. minte mai bine «edt once ma~ina de calcul. sa ctteascll ~i sa-~i ins .. seasca in ctteva rrninute 0 biblioteca intreaga.;

Toaie astea te obosesc igroaznic : irn] crapa capul. Uneoti nu pot lucia dectt sub a;ctiunea nelnrr erupta 11 razelor, iar cind'termln sinf .complet tr ansplr at. Nurnai de TIU m-as surrnena."

eu as t.a , rnsemQari!e lull\om1ln· se lncheie.

Inspecterul cllpea ~i S.e ginde,ac1i pu.ate ideii lui Kornlln ii este sor tlt Sa adtlca roaae bega·te. OaT. to ate astea se vot reallza ctndva, iar pinii una altai Komlin zace III spital. lnspectorul desehisa Qchli ~j privirea Ii cazu asupra buc·1itii de hittie millmetnica : " ... Gu aceste animale, fie ele mairnute sau ciini, n~ potl afta nimic : trebute sa ill"cer:c eu lnsumi". Poate eli !:(omlin are dreptate t

Nu. E1 n-are dreptate : de dOlla ort nu. EI I1Il trebuia sa meatga la un asernenea rist, iar daca totusl era neee-sar.· in n i c:i un caz nu trebuta 5-0 fG.ca de. unul singur. C~iar acolo unde nu pot Ii de filles nic] masiutte ~i. nicl animalele [privh-ea inspectorului ·clizlI din nou asupra bUd!ii de hlr'tie milimetricd). ornu! n-are dreptul .sa ae joace ell mO'ar'tea:, jar ceea ce ficuse Komltn fusese un asernenea ~ric. Nu, to 'Iara!fe , va repet : fill \la perrniterrt sa intiati rnMe! In tlmpurite llOiUtce ne putern perrntte sa masurarn de saptezect ~i sapte de ori inainie·. eJe a crei. In timpur-lle neastre, dumneata, vietile voastre fie sint ma] prejloase decit cele rnai marete descopertrl. Inspectorul spuse

apoicu Voce tare: .

28"

- Eu "red ea se poate s"r1,e pr?cesul-ve~bal al ~erceHil·l!of.

GluJ.za aeeiderrtulut a f·osl clar'iticatit.

- Da, cauza est€f clara, spuse dlrectorul, Komlin .s-a sarmenat lncerdnd' ~a jntensJtice cimpu·1 magnetic al propriulul sail creier,

*

;;- *

Inspectorul plee·lf, CO,I1d,US de dlrectorul lnstltutuluj. le~ir\l lrnpreuna 1," plllt!t sl se indreptarl\ taragFab~ spre hellccpter, ,Dlrectorul, tli"straJ sl dus pe ginduri, 0' lua mereu .inalnte, neputindu-se acomoda cu mersul lncet ~r' $'cjliop-atat al tnspecterulnt.

Ciuful it si posornortt, Alel(sandr Gorcinsk! ii ajunse .ahla ling-a aparat, .dL!pli ce Inspectoruj sjr insese deja rnina dlrectorulul si se ,strad lila 5 a se urce in cab Ina.

- N\..\i dor Tan lle vech i, sp L1111.ea intu nda t insped7rul.

- ArHlrel Andreevie! se slmte mult mal blne, rise lneet ,{jQr-

cinskl. ' ,

~ Still; raspunse inspectoral, care reusise lntre tirnp, ell destlilii

greutah'l; sa se aseae.

Pilot!q veni in fuga ~i se dlt~ra grabit la locul sliu. '-- Yeti scria raportu I? se illteVesa Gorcins ki ..

- Da, voi scrie, r.liSp,lJllSe lnspeetorul.

- Da ... Gorclnskl t~i tramlnHI. musta,tile sl se uitli In ochU in-

spectoruluj. Dintr-o data; el i se ~dresa acestuia ell 0 voce ascuHHi. de 'tenor:

_, Spllnet!~lllj, Ita rog, nu cumva sinteti durnneavoastra acel Ribnilwv" care In ~aiz.tci .jli opt, In Kustanai, eli de la sine putere *i 'U:ra sa astepte sostrea autamatelor, a pr ovucat anurnite 4esdi.rdiri electrice? - Aleksandr Gorei·nski! i se adresli dojenltor direetcrul.

- ... Parct\ atunoi aii p'ati! ceva la picior ... , .

- Gorclnskl, incet~a:za!

'Para s'a raspllpaii nirnic, inspectorul Mnti puternie ~~a cablnei ~i se I.~sli pe spate pe divanut moale al masinii.

[firectoftll ~i Gorcinski ramaseset!i ill plata ~,i: prtveau cum 'Urla-' su] dirabu~ arg i Iltiu pili tea cu un zg~E;l1ot slab deasupr a colosu I ui de 'cllloafe roz deschis c(1tdire'a .cu .saptesprezece etaje a .lnstitutUlui -~i cum disparea pe cerul albastru al arnur gulu],

Traducere de R. T:t;JDOR

.(dupii reoista "ZNANIE SILA" nr. 3/1959:11

MET ALURGICA

1 2 3 ~

5 6 7 8 9 70

II 12

1 2 3 4 5 G 7 B 9 TO II 121J
, (I)
• ! ill
• ., •
• I ~
~ .e :
• • ,
• e:
fA) • • I
e • .1- ~
• )
- \
ftJ (I
e e. CRJiONTAL~

1) Aparat pentru mtisurat duritaiea metaleler - A~chie provenitii din preiucrarea metaielor ; 2) Autorui romanulu; .,Otel si zgudr - A prelucro. prin a$cl,!i$re suprafata nne.i piese de metal sad de lemn ; 8) Cadru de. temn. saa metal in care se ttxeaea [ereastrn - Autom/- oaisutu: "Aur ~l argtnt~; 4) Primul zburilt.er - ... tidi'Ci'j~ ioare ~au basculantii jolosui: La laminoare - Pronume ; 5) .cpe secunda (sing.) - 'Staiiune pe liiot ai - Bpaca; 6) Argint- "Celatea de joe" a tiirii noastre - Po ate fi minerata, grea, tare etc, (pl.); 7) () giisiti in tutlm - 'Veche' m1'1suril de capacitate," 8; Ploale datto ruitoare culturilor - LOG unde se aepoziteaza deseuriis. ~i inateTidlll1 neutitizabt! dintr -o uzilUf ete.; 9) Duritaiea, tenacitaiea, mtueabil! tatea otelutu; - Asia; 10) Intreprindert industria le de marl .proportii _ Mandteti 'tn industria sidertlrgicii; 11) La masint stni de metal, tar in circulaiie de cauciuc I - Element de altere, [olosi; ta [abricarea oieuuu; inoxidabi; - Dreapta lui Iotan ; 12) Acela (pop.) - Execu» tarea piesetor lie ma$ina.

30

VER'fICAL ':

1) Metal [olosit tn [abrtearea oieluritor speciale - Bulgiire de otel amestecat Cit zgura obiinui direct din mineneu ; 2) E [umiiiate de trap, dar nu-i bust I - Localiiate unde se fab6Cil masin; de cusui -- Ttp,gete de tnlmit,: 3) eel care face roti - Masa de seara ; 4) Cere de [ie= ia eapi1tul dinspre carusa, a osiei - "A.5a s-e dWt oielut" (de Ostrooski), "A'telierul de foe" (d-e Polevo,!) etc.; 5) Trecere brusca de ia @ stare la alta - Otelat, [ierut, cupr,ul etc.; 6) 105 la romani - M ecanisme - Peste zeee 1 7) Alfi rnuncitori din. indusfnia sid'BFur::gica; '8) Piesa prelucratii la reae - Fiirii 'ton; 9) Cetote ·an:tica ~n 6iecia - Pe sieagul R.P.R.; 10,) Ued algerian - " .. _$i plitte" roma~. de I 01~ C Cilugqr,u; 11) Goluri de dimensiunt mici 'tn masa unui corp solid - in momentut acesta - Uneatti; din metal, ioiosiu; ttl special de enoitori (pl.); 12) Cal - Opera(ie de preparare meeanicii a minereurilor, prin. care se sepol'ii minereul de steril ; 'S) Melalele care se giisesc In zriciimAntele din 'seoarta piimlntului necombina!« cu: alie e!emente - "La metal se mal race $i prin topire locoli:

Tfparu! executat la Combinatul Poligrafic Casa Sclntelt "I. V. Stalin" sub com. nr. 90831

, .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful