AFECTIUNILE NEUROLOGICE SINDROMUL CONVULSIV LA COPIL

SINDROMUL CONVULSIV
- Este o entitate clinica des intalnita in patologia copilului. - Reprezinta o suferinta dramatica pentru bolnav. - Face o impresie zguduitoare familiei neavizate. - Poarta numele de ³epilepsie´ inca din Grecia antica si inseamna surpriza,referindu-se la modul brutal de instalare.

DEFINITIE: este un simptom al creierului care implica o depolarizare haotica si paroxistica a neuronilor, cu propagarea descarcarilor neuronale in tesutul nervos si cu implicatii bruste si severe pe plan motor (contracturi musculare),senzitivo-senzorial, comportamental, emotional si bioelectric. Sdr. convulsiv poate fi intalnit in orice manifestare epileptica dar si neepileptica.

localizate ± intereseaza un grup muscular. pot fi: .care pate fi inregistrata concomitent pe EEG. .Contractiile involuntare ale musculaturii motorii pot fi : . Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice bruste.generalizate.Repetitive ± clonice. . .Sustinute ± tonice.excesive si dezorganizate a neuronilor cerebrali.

Epilepsie (boala). . EPILEPSIA Este o afectiune cronica de diferite etiologii care se caracterizeaza prin repetabilitatea crizelor convulsive rezultate dintr-o descarcare electrica excesiva a neuronilor cerebrali (crize epileptice).Crizele epileptice se incadreaza in 2 sindroame: . .Convulsii ocazionale ( crize epileptice ocazionale). Caracteristica principala a epilesiei este recurenta convulsiilor.

anomalii metabolice ± hipoglicemie. traumatisme ‡ Modificare acuta a homeostaziei : febra.Evenimentul declansator poate fi : ‡ Agresiune acuta pe SNC: infectii. . .CRIZELE EPILEPTICE MOTORII OCAZIONALE (CONVULSIILE) .anoxie.hipernatremie.Sunt determinate de un eveniment fortuit. apar numai cu aceasta ocazie si nu se repeta decat daca evenimentul respectiv se reproduce ( dar recidiva cauzei declansatoare nu declanseaza obligatoriu si recidiva convulsiilor). hipocalcemie.

FIZIOPATOLOGIE: Crizele epileptice reflecta activitatea electrica anormala a neuronilor cerebrali. . Bolnavii cu convulsii generalizate au o crestere a excitabilitatii intregului cortex cerebral. un mare numar de neuroni se descarca sincron si cu frecventa inalta. In timpul convulsiilor . Este rupt echilibrul normal intre influentele excitatorii si cele inhibitorii ale activitatii celulei nervoase. descarcarile neuronale pot ramane in focarul initial (localizate) sau pot sa se generalizeze secundar. Convulsiile partiale isi au originea in arii limitate ( focale) ale cortexului.

v. . ISTORIA NATURALA A EPILEPSIEI: Epilepsia este cu mult mai frecventa la copil decat la adult. manifestarile clinice de tip convulsiv trebuie sa aiba corespondent sincron pe inregistrarea EEG.p.d. Exista insa convulsii electrice fara corespondent clinic.Pentru a dovedi autenticitatea crizei. al dezvoltarii. Creierul sugarului si copilului este inca imatur d.fiind cu mult mai vulnerabil. Frecventa crizelor partiale pare sa fie mult mai mare decat a crizelor ganeralizate.

.intr-un interval variabil de la prima criza. In 80-85% din cazurile de copii cu convulsii tonico-clonice remisia este completa.In multe cazuri frecventa crizelor de convulsii diminua odata cu inaintarea in varsta si apoi acestea chiar dispar.

.TIPURI CLINICE DE CONVULSII: CONVULSII PARTIALE: Sunt expresia afectarii partiale sau in totalitate a unei singure emisfere cerebrale. Starea de constienta a bolnavului in timpul atacului convulsiv este pastrata. Pot fi afectate temporar unele functii cognitive si vorbirea.

Bolnavul ramane constient daca activitatea convulsiva nu se extinde si la cealalta emisfera cerebrala. Convulsii partiale cu semne motorii: activitatea convulsiva .pana cand o intreaga parte a corpului este interesata. Convulsii partiale simple: 1.A. de unde se extinde la grupe musculare vecine (evolutie jacksoniana). Leziunile focale sunt localiz. debuteaza la un singur grup de muschi ( adesea flexorii degetelor). sub forma de clonii .situatie in care atacul convulsiv se transforma in convulsii tonico-clonice generalizate. in cortexul motor. .

2.devenind convulsii tonico-clonice. . .convulsii cu vertij ± greu de difer.intepaturi.convulsii vizuale: senzatie luminoasa de flash. . . Convulsiile partiale cu simptome senzoriale : . Reprezinta adesea o manifestare precoce a tumorii de lob temporal.convulsii olfactive: incep ca un miros neplacut perceput de bolnav pentru ca apoi sa se generalizeze. amorteala de o parte a corpului.o senzatie tranzitorie de furnicaturi.de alte cauze de vertij. Se datoreaza afectarii lobului occipital. Reflecta descarcare epileptica in cortexul parietal.

Convulsii partiale cu simptome vegetative: includ simptome si semne cum sunt: paloarea.cefalee.pierderea controlului sfincterian.dureri abdominale. De obicei se asociaza in alte tipuri de convulsii. dilatare pupilara. .tahicardie. crize de roseata a pielii.3.

larg de manif.(jamaisvu). Convulsii partiale complexe .B.bolnavii au o stare confuzionala fara pierderea completa a starii de constienta: bolnavul isi aminteste adesea de partea initiala a atacului. . .Au un spectru f.care este relatata ca o stare de visare. .Se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii temporali.In timpul atacului.de trecere in revista in succesiuni rapide (flashuri) a unor trairi anterioare (deja-vu) sau ceva care ar trebui sa-i fie cunoscut pare cu totul strain sau nou. clinice.

sunt expresia suferintei creierului in totalitate.de obicei. CONVULSII GENERALIZATE . .Debutul poate fi precedat de semne sau simptome care anunta atacul ±aura. . .de stereotipii si de activitati motorii involuntare (automatisme motorii).In timpul crizei starea de constienta este abolita..Acest tip de convulsii se insoteste .Pot fi generalizate de la inceput sau au debut focal cu generalizare ulterioara. .

2. Tonusul postural nu este afectat. bolnavul nu cade in timpul atacului.Absente tipice (petit mal) ± o forma de crize neconvulsive . CONVULSIILE SUB FORMA DE ABSENTE 1. cu privire ³in gol´ si pierderea constientei.primitiv generalizate. Absente atipice ± atacul poate fi asociat cu automatisme motorii.A. . Exista amnezia atacului.care constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii.tulburari vegetative.

CONVULSII MIOCLONICE: contractii musculare bruste si de scurta durata ( frecvent intereseaza musculatura flexoare. C. aceste miscari bruste ale membrelor si trunchiului sunt numite SPASME INFANTILE.B.bilateral) La sugar. CONVULSII ATONE: . .pierderea brusca a tonusului postural si a starii de constienta. Bolnavul cade . ramane hipoton si nu raspunde la stimuli mai multe secunde sau minute.

salivatia este excesiva. .pot apare varsaturi.pierderea controlului vezical si intestinal. Globii oculari deviati in sus. . respiratia este stertoroasa. potential amenintatoare de viata. .Faza clonica ± contractii musculare intermitente.bolnavul devine cianotic. adesea isi musca limba.D.Faza initiala ± contractie musculara sustinuta ± faza tonica. CONVULSII TONICO-CLONICE: .Debut brusc. maxilarele sunt puternic stranse.Sunt cele mai severe tipuri de convulsii.poate fi precedat de tipat sau de aura. bolnavul isi pierde constienta si cade. .

cu somn profund. .La sfarsitul unei convulsii bolnavul se relaxeaza si respiratia revine la normal.acidemie lactica.Convulsiile tonico-clonice prelungite determina tulburari metabolice majore:hipoxemie. .La trezire bolnavul acuza adesea cefalee si dureri musculare. hipercapnie. .cu durata variabila.acidoza respiratorie. . .Amnezia crizei este caracteristica..Urmeaza perioada de depresie postcritica.

E.datorita afectarii hipoxice a creierului. .in lipsa tartamentului adecvat.care nu permit reluarea starii de constienta intre crize. . STATUSUL EPILEPTIC: convulsii tonicoclonice care survin repetat.aparute la interval scurt.Durata crizei.Reprezinta o mare urgenta medicala deoarece. .cateva ore.Se datoreaza unei activitati epileptice continue sau unor crize repetate de convulsii. .fara perioada de relaxare si revenirea constientei.poate avea sfarsit letal sau poate determina sechele neurologice permanente.

Accident vascular cerebral ± ruptura de anevrism. .toxice organo-fosforice. Intoxicatii grave ± antidepresive triciclice. Hipertensiune maligna.f. Traumatism cranian.abces cerebral.- In afara de epilepsie. starea de rau convulsiv poate surveni in : Infectii ale SNC ± meningo-encefalita.rar la copil.

Intercritic copilul este normal neurologic si are o dezvoltare psihomotorie si cognitiva corespunzatoare varstei.EPILEPSIA IDIOPATICA Este un grup de situatii clinice caracterizat prin crize recurente de convulsii in afebrilitate. Se remarca predispozitie genetica. . aparent fara o cauza definita. Incidenta ± 2-6% dintre copii.

 EEG ± modificari caracteristice daca a fost inregistrata in timpul crizei.  Situatii care pot precipita criza de convulsii: oboseala.citit indelungat.privitul la TV sau la calculator.Forme de epilepsie idiopatica: .  Debut .stari premenstruale.la orice varsta.Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate ( tip grand-mal):  Este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie.medicamente. .emotii.

 numai in copilarie  Reprez. .  Evolutia este favorabila in 2-3ani.hiperventilatie.  Factori declansatori: stres. 2-12% din epilepsiile copilului. stimulare fonica.Forma de epilepsie cu absente atipice (petit ± mal):  Sunt absente tipice simple..cu remisiune in 85% din cazuri.

Epilepsia fotosensibila :  este o forma de epilepsie idiopatica in care crizele sunt declansate de lumina scanteietoare ( stimulare luminoasa intermitenta din discoteci.pe ecranele TV sau pe computerele pe care se deruleaza jocuri). specific ci interzicerea jocurilor pe calculator si a privitului indelungat la TV.. .  Poate avea aspect de absente sau de crize mioclonice.  Nu se recomanda trat.

in care convulsiile reprezinta manifestarea clinica majora. . .Traumatisme si tumori cerebrale. . CAUZELE cele mai frecvente ale afectarii cerebrale: .sechelele anoxiei la nastere.Malformatii cerebrale.EPILEPSIA SIMPTOMATCA (SECUNDARA SAU ORGANICA) DEFINITIE: este un grup de afectiuni cerebrale cunoscute.

ani). spre deosebire de cei cu epilepsie idiopatica.Epilepsia poate aparea imediat dupa aceste evenimente sau dupa un anumit interval (luni. . Bolnavii cu epilepsie simptomatica prezinta anomalii neurologice si deficit intelectual important . Debutul tardiv al convulsiilor pare a se datora dezvoltarii progresive a cicatricilor gliale in creierul afectat.

procese patologice inlocuitoare de spatiu.- Examinarea creierului prin CT evidentiaza: atrofie cerebrala focala sau generalizata. calcificari intracraniene. . tulburari de migratie neuronala. microcefalie. hidrocefalie.

Incidenta: 4-5% din copii pana la 5 ani.este cauza convulsiilor.la primul croset hipertermic. .prin ea insasi. Febra. Sunt caracteristice sugarului si copilului mic. Se manifesta prin convulsii tonico-clonice generalizate. Apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile.CONVULSIILE OCAZIONALE CONVULSIILE FEBRILE Sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica.

25% din cazuri.Febra nu se datoreaza unei infectii a SNC.Absenta anomaliilor neurologice si EEG in perioadele intercritice.Criterii obligatorii pentru incadrarea in convulsii febrile: . .Apar la sugar si copil mic. . . .Au durata scurta.Apar in context febril.intre 6 luni si 5 ani. in antecedentele familiale sunt regasite convulsii febrile. Aparitia convulsiilor febrile pare a necesita o susceptibilitate genetica: in aprox. .de obicei sub 15 minute. febra peste 38 grade.

lipsita de manifestari respiratorii si copilul isi recapata rapid starea de constienta.copilul prezinta o criza motorie generalizata.Sunt cele mai frecvente.in general clonica.benigne: .mai rar tonico-clonica sau atona. . .MANIFESTARI CLINICE: 2 categorii de crize convulsive febrile: 1.Brusc.criza este de scurta durata. Crize simple.

20% din crizele febrile.Prezinta risc crescut de sechele neurologice.deficit hemiplegic postcritic.la copiii cu suferinta neonatala sau dismaturitate. .Manifestari: -unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic. .2. Crize complexe: . .durata prelungita a crizei ± peste 30 minute =stare de rau convulsiv.Mai frecvent inaintea varstei de 18 luni. .repetarea crizelor in 24 ore. . . .

.Ionograma sangvina. .Examen FO.Radiografie de craniu.DIAGNOSTIC POZITIV: . . .Criterile clinice prezentate.EEG nu are indicatie in prima saptamana dupa episodul convulsiv febril.Excluderea infectiei SNC : examinarea LCR. . .

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC: . . evolutia este favorabila.in evolutie. Recidivele dispar dupa varsta de 5 ani.apar recidive. ( 0.chiar recidivante. cel mai frecvent in anul imediat urmator primei crize. .Convulsiile febrile pot fi prima manifestare a unei epilepsii gneralizate. .Frecvent .Dezvoltarea psihica si cognitiva a copiilor cu istoric de convulsii febrile nu este influentata de aceste episoade de convulsii.In marea majoritate a cazurilor de convulsii febrile . ele survin la aprox 30% din cazuri.5% din cazuri) .

5 mg/kg/doza. Cand copilul ajunge in convulsii la spital: .3-0. scurta a majoritatii convulsiilor febrile nu permite obiectivarea acestora de catre medic.lent. f. .anxioasa si aduce copilul la UPU.episodul consumandu-se la domiciliu.TRATAMENTUL CONVULSIILOR FEBRILE: Durata f.Sa adm benzodiazepine: diazepam iv ± prima optiune terapeutica. Desitin (diazepam cu adm i-rectal). Familia este invariabil agitata. 0. se adm.

baie calda prelungita. +/. .i-rect algocalmin supoz pt copii Propifenazona supoz. i-rect. Mijloace fizice antitermice: impachetari reci.Concomitent ± masuri antitermice: Paracetamol ±supoz. Eferalgan supoz..fenobarbital 5-8 mg/kg/zi. acid valproic.progresiv racita.

5-1 mg/kg/zi.intrarectala.educarea famiilor care trebuie se impiedice ascensiunile termice in afectiunile febrile.adm.Tratamentul profilactic al recidivelor crizelor convulsive: NU ± tratament medicamentos continuu. . In perioadele febrile.la nevoie.timp de cateva zile : Diazepam oral 0. . in 3-4 prize zilnice sau desitin pt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful