Reţea de nivelment cu 2 puncte nodale.

Sistemul de tronsoane cu 2 puncte nodale este redus la un sistem cu un punct nodal folosind procedeul de înlocuire echivalentă a tronsoanelor.

Tronsoanele 1 şi 2 le înlocuim imaginar cu un tronsonfictiv EN care are ponderea Astfel am redus sisteml cu Q puncte nodale N şi Q cu tronsoanele EQ, CQ şi DQ. Lungimea L123 a tronsonului EQ corespunderii ponderii P123 care se determină cu relaţia
5

2.Se determină cota punctului nodal Q HQ ca nedie ponderată a acestui sistem de 3 tronsoane.

EQ;CQ;DQ

Erorile e123 serveşte la determinarea corecţiilor c12 şi c3 ţinînd seama că aceasta se repartizează proporţional cu lungimea tronsoanelor respective.

Suma corecţiilor C12 şi C3 trebuie să fie egală cuvaloarea corecţiei C123. 4.Se

5. Se determină corecţiile C1 şi C2 care se vor reprezenta:

determină cota definitivă a punctului nodal N 6.Se corectează diferenţele de nivel folosind corecţiile C1 ,C2,, C3 , C4 , C5 din toate drumuirile considerîndu-le sprijinite pe puncte tari N şi Q.

Metoda radierii Prin metoda radierii se determină cotele punctelor de detalii şi a unei reţele de puncte cu ajutorul cărora să se poată reprezenta relieful prin curbe de nivel pe planurile topografice.
Radieri de nivelment.

Prin aplicarea acestei metode este posibila determinarea cotelor mai multor puncte din aceeasi statie de nivelment. Se considera date cunoscute cota punctelor 101 si 102 (figura 2.7). Acestea provin fie dintr-o drumuire de nivelment ce se executa simultan cu radierile dar se prelucreaza fiecare separat, fie sunt puncte de nivelment de cota cunoscuta. Dupa asezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea citirilor ai si bi din statia de nivelment, se executa si citirile ci catre punctele 1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota punctului 101, H101 este cunoscuta, se poate calcula altitudinea planului de vizare Hv cu relatia: Hv = H101 + ai [7.35] Fata de aceasta valoare se vor putea calcula cotele punctelor radiate nivelitic cu relatii de tipul : H1001 = Hv - c1 H1002 = Hv - c2 [7.36] Daca instrumentul de nivelment are si cerc orizontal, prin efectuarea lecturii la cerc si calculand distanta de la aparat la punct pe cale stadimetrica, se poate proceda la raportarea in coordonate rectangulare sau polare a punctelor radiate nivelitic.

Cotele punctelor radiate se determină în acest caz prin nivelementul geometric de mijloc, aşezînd instrumentul în staţie într-un loc cît mai central. Distanţa maximă pînă la punctele radiate variză de la 150 la 300 m. Densitatea maximă a punctelor radiate 1 punct la lcm de hartă şi minimă 1 punct ia 4 cm .

Atunci cînd numărul de puncte radiate este mic cotele e0 pot fi determinate prin diferenţa de nivel dintre punctele de referinţă.Controlul calculelor cotelor. H1=HV-C1 H2=HV-C2 Hn=HV-Cn unde HV=HA+N Cînd panta terenului sau anumite obstacole din teren nu permit punctarea mirei în anumite puncte....3.. Cotele punctelor 7 şi 8 se determină la fel ca şi cele din staţia S1alegînd ca punct de referinţă punctul 6. Pentru fiecare altitudine a planului de vizare se efectuează suma coloanelor.... Controlul executării radierii de nivelment: 1 . ..Cotele radiate în cota punct de A(HA) şi negru pe mira vertical din radiate......4.. Se punctelor se determină funcţie de unui referinţă citirile pe efectuate ţinută în fiecare punctele instalează instrumentul în staţia S1 se execută citirea înapoi pe mira instalată în punctul A de cotă cunoscută.2.n cotele cărora trebuie determinate.. cît şi în punctele radiate. apoi se execută citirile pe miră (Q) în punctele l.. se determină prin altitudinea planului de vizare . atunci nivelul se deplasează în staţia S2 astfel ca să fie posibilă vizarea pe miră într-un punct de cotă cunscută sau a cărui cotă a fost determinată mai înainte cu relaţiile de mai sus.

.Controlul prin radierea dublă de nivelment geometric. Se utilizează prin: a. executînd drumul într-un singur sens.3. Utilizarea unei echipe. Utilizarea mirelor cu 2 feţe 3. 2 echipe şi 2 truse de aparate.Controlul prin schimbarea altitudinii planului de vizare (mutarea instrumentului în apropiere de 1 staţie sau prin ridicarea sau coborîrea instrumrntului) 4. Principiul nivelmentului dublu. Schimarea altitudinii planului de vizare. Staţiile S1 şi S2 în funcţie de diferenţele de nivel δhA-2 δhB-2 determinate faţă de punctele A şi B de cote cunoscute. 2. c. 1. b. Radierea dublă se foloseşte la determinarea cotelor ce reprezintă o importanţă deosebită. care execută nivelmentul dus întors. Executarea nivelmentului cu reperi dubli. Metode de control ale nivelmentului Verificarea nivelmentului în cazul drumuirilor de nivelment constă în determinarea dublă a diferenţelor de nivel între 2 portee în mod independent.

pe care se instalează mira.În acest caz bornele de nivelment au 2 reperi. δhI=aI-bI δhII=aII-bII .

S c o p u l : însuşirea calculelor geodezice folosite la proiectarea platformelor orizontale. satisfăcînd bilanţa lucrărilor de terasament. sistematizarea pe verticală poate fi îndeplinită prin una din metodele următoare: prin pătrate. E x e r c i ţ i u l 1. microcalculator şi o foaie de hîrtie milimetrică formatul A3. folosind formula he = Hp—Hr (2) unde H p — cota de proiect a punctului. Transformarea suprafeţei topografice existente într-o suprafaţă de proiect se efectuează cu ajutorul planurilor (în unele cazuri al suprafeţelor curbe de diferite ordine). In final se calculează volumul lucrărilor de terasament şi se întocmeşte cartograma de deplasare a maselor de terasament. Pentru rezolvarea problemei se folosesc cotele reale ale vîrfurilor pătratelor căpătate în rezultatul nivelmentului suprafeţelor pe pătrate. 103) proiectaţi o platformă orizontală. însă care conţine calculele principale folosite la sistematizarea pe verticală. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE NIVELARE ÎN PLAN ORIZONTAL A TERENURILOR CU SATISFACEREA BILANŢEI LUCRĂRILOR DE TERASAMENT Proiectarea terenurilor orizontale cu satisfacerea bilanţei maselor de terasament este un exemplu simplu de sistematizare pe verticală. care indică înălţimea rambleului sau adîncimea debleului în fiecare punct. Latura pătratului 20 m. de omăt şi comunale de pe teritoriul cartierelor şi străzilor şi al întreprinderilor industriale. In dependenţă de condiţiile concrete. pe profiluri. Materiale didactice şi echipament: placate. In rezultatul proiectării se determină cotele de proiect ale suprafeţei. curbelor de nivel proiectate. Conform datelor nivelmentului suprafeţei prin metoda pătratelor ( f i g . .CALCULELE GEODEZICE PENTRU SISTEMATIZAREA PE VERTICALĂ Problema principală care trebuie rezolvată în rezultatul sistematizării pe verticală este crearea condiţiilor de evacuare rapidă a apelor de ploaie. se calculează cotele de execuţie. Hr — cota reală a punctului.

la trei sau la patru pătrate învecinate. Distanţa de la vîrful pătratului pina la punctul lucrărilor zero se determină după formulele unde \h 1 \ şi \h 2 \ — valorile absolute ale cotelor de execuţie la două vîrîuri vecine ale pătratului. n. h 4 — suma cotelor relative ale vîrfurilor pătratelor care aparţin corespunzător unui. Punctele căpătate se unesc.1. n — numărul de pătrate. 103. în vîrful cărora cotele de execuţie au semne opuse. 3. După unirea punctelor alăturate a lucrărilor zero se capătă linia acestor lucrări care se notează prin linie punct. se determină cotele de execuţie h I e .. 2 . Pentru aceasta se determină poziţia punctelor lucrărilor zero pe laturile pătratelor. 4. h 1 . . . Valorile numerice ale cotelor relative sînt arătate pe fig. Cotele relative ale vîrfurilor pătratelor se determina din formula hi =Hr. 104 în vîrfurile corespunzătoare. Pentru verificare se foloseşte egalitatea l 1 +l 2 = a. Rezolvarea începe cu determinarea cotei de proiect. Punctul de intersecţie a liniei căpătate cu latura pătratului va fi punctul lucrărilor zero. h 2 . Valorile numerice ale acestor cote sînt indicate pe fig. Pentru aceasta cotele de execuţie se depun la aceeaşi scară pe perpendicularele duse pe laturile pătratului prin vîrfuri. la doua. 2 Folosind mărimea H P şi a cotelor reale ale vîrfurilor. h 3 . formînd linia reală a laturii. Se determină poziţia liniei lucrărilor zero (lima de intersecţie a planului proiectat cu suprafaţa topografica a teritoriului. Poziţia punctelor lucrărilor zero poate fi determinată de asemenea şi prin metoda grafică. .i-H m i n i= 1 . conform formulei (2). luînd în consideraţie semnul. Mărimea segmentelor l 1 şi l 2 se măsoară cu precizia planului. Volumul lucrărilor de terasament se calculează aparte pentru rambleu şi debleu (împlutură şi . care numeric este egalată cu cota medie ponderată şi se determină după formula unde H m i n — cea mai mică cota reala rotunjită pina ia ueumeui.

E x e r c i ţ i u l 2. A proiecta o platformă in plan înclinat. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE NIVELARE A TERENURILOR ÎN PLAN ÎNCLINAT CU SATISFACEREA BALANŢEI VOLUMELOR DE TERASAMENT S c o p u l : însuşirea conţinutului calculelor geodezice efectuate la proiectarea platformelor în plan înclinat. Volumul prismei de pă-mînt. panta maximală i0 = 0. Pentru terenul dat . 103). efectuînd calculele în tab.săpătură). Sub numărul fiecărei figuri se scrie volumul rotunjit pînă la metri cubi. La etapa finală se întocmeşte cartograma lucrărilor de terasament. Pentru pătratele întregi (neintersectate de linia lucrărilor zero) volumul lucrărilor de terasament se calculează după formula unde a — latura pătratului. foaie de hîr-tie milimetrică de 30x40 cm. 105). unghiul de direcţie al pantei maxime (a liniei de cea mai mare pantă) d0 = 204°00'. scule de desen.022. ∑hi. baza căreia este un triunghi. Materiale didactice şi echipament: microcalculator. Mai întîi se determină poziţia centrului de greutate a figurii platformei după formulele unde xi şi yi —coordonatele centrului de greutate a pătratului î în raport cu axele de coordonate primite (fig. Pătratele intersectate pe linia lucrărilor zero. ∑hi — suma cotelor de execuţie a vîrfurilor lui. sa-tisfâcînd bilanţa lucrărilor de terasament. 1. indicînd prin săgeată direcţia de deplasare a lui din debleu în rambleu.— suma cotelor de execuţie a vîrfurilor Pentru verificarea calculelor se determină suprafaţa totală a figurilor şi volumul lucrărilor de terasament. se împart în figuri elementare (de regulă triunghiuri). se calculează după formula unde S lui. —suprafaţa triunghiului. Date iniţiale: rezultatele nivelmentului suprafeţei pe pătrate (vezi fig.

La întocmirea proiectului de sistematizare pe verticală cu satisfacerea bilanţei maselor de terasament volumul debleului. 67. După coordonatele xc. Poziţia liniei lucrărilor zero.020 (20—30)+0. cota căruia se determină. Pentru asigurarea măririi volumului debleului Av se micşorează cotele de proiect cu mărimea ΔH=Δv/S.91 m. 105. . de regulă. calculul cotelor de execuţie şi volumelor lucrărilor de terasament se efectuează în acelaşi mod ca şi pentru platforma orizontală.g + lx (X B 2—X .Direcţiile pantelor ix şi iy se indică cu ajutorul săgeţii. Valoarea cotelor de proiect ale vîrfurilor pătratelor este reprezentată pe fig.009 (20—24.15 m. Rezultatele calculelor volumelor lucrărilor de terasament sînt date în tab. In cazul dat cel mai apropiat punct este vîrful pătratului 2B. Se determină cota de proiect a punctului care coincide cu centrul de greutate conform formulei (83). Cotele de proiect ale celorlalte puncte ale vîrfurilor pătratelor se calculează conform formulei Hij=HB2+ix ( X i j —xB2)+iy ( y i j —yB2). iar cota lui va fi C H B2 = H .3) = 129.g) + iy [iB2—yc. Această schimbare are loc din cauza compactării şi pierderii solului în timpul transportării lui. se măreşte puţin în comparaţie cu volumul rambleului.g= 130. 5.15 + 0.g şi H . Mărimea volumului solului adus în rambleu este determinată de coeficientul de comparare a solului. yc. g.g) \ C C H B 2 =130. Pentru cazul cercetat flc. g se determină cota celui mai apropiat vîrf al pătratului faţă de centrul de greutate. unde i j — numărul vîrfurilor pătratului. unde S — suprafaţa terenului nivelat.

7 91.22 + 0.39 —0. Tabela calculării volumului lucrărilor de terasament Volumul lucrărilor de terasament.0 141.3 27.45 + 0.8 4.0 1.21 + 0.0 75.97 +0.39 —0.05 -0.0 52.3 27.0 37.2 7.0 94.0 21.6 183.26 —0.5 28.19 —0.0 244.19 —0.0 180.37 —0. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 St o t = 2799.16 —0.5 27.6 533.23 + 0.09 —0.4 debleu ( — ) rambleu ( ) 177„5 57.0 148.0 94.0 Cota de execuţie medie.6 42.6 200.36 —0. m + 0.26 —0.0 106.14 —0.0 400.0 TRASAREA RELIEFULUI DE PROIECT .39 + 0.8 49.5 556.0 106.4 148.8 21.5 29.0 17.07 3.0 136. m2 .0 52.62 + 0.9 38.0 20.0 400.0 148.Tabelul 67.0 64.0 3.2 37. m3 Numărul figurii Suprafaţa figurii.61 —0.3 20.20 + 0.0 125.2 1.

La proiectarea reliefului în interiorul cartierelor. In exemplul dat partea carosabilă se desparte de gazon prin piatra de bordură cu înălţimea h1 = 0.S c o p u l : însuşirea metodelor de calcul şi de imaginare a reliefului proiectat prin curbe de nivel. pe terenuri. gazonului. 106.15 m. Pentru terenurile cu relieful liniştit şi planul de sistematizare pe verticală la scara 1 :500 mai des este folosită echidistanţa curbelor de nivel 0. pe care se indică lăţimea părţii carosabile a drumului. . graniţele trotuarelor. Trasarea curbelor de nivel proiectate Proiectul de sistematizare pe verticală a străzilor urbane se întocmeşte pe baza schemei de amplasare pe verticală a teritoriului oraşului. Drept material iniţial pentru efectuarea acestei lucrări serveşte planul şantierului de construcţie. Poziţia punctelor cu aceste cote pe schemă se înseamnă cu cruciuliţă. La construirea curbelor de nivel proiectate se foloseşte secţiunea transversală I—I (fig. în afară de aceasta se dau cotele de proiect pe axa trecerilor: 151. In tabelul 68 sint datele extrase din acest document. pe care sînt indicate liniile roşii ale construcţiilor. trotuarului. intersecţii de drumuri este mai des aplicată metoda curbelor de nivel proiectate.00. cotele nivelării în punctele caracteristice şi pantele de proiect pe treceri. 10.70 m (fig.10 m. microcalculator. Astfel de desene se folosesc la aplicarea pe teren a proiectelor de sistematizare pe verticală şi efectuarea lucrărilor de transformare a reliefului natural într-o formă comodă pentru exploatare. a ) . străzi. Echidistanţa! curbelor de nivel proiectate se stabileşte în limita 0. 106. Materiale didactice şi echipament: planul şantierului de construcţie. şi pantele transversale.II-60—75 [28].10—0. 6).1 m. 151. iar gazonul de trotuar — prin piatra de bordură cu înălţimea de 0. In acest caz suprafaţa de proiect se imaginează ca şi relieful de planurile topografice — prin linii cu aceeaşi cotă — curbe de nivel. întocmit la lucrările precedente la scara 1 : 500. A se avea în vedere că cotele de proiect ale trecerilor se stabilesc în dependenţă de pantele admisibile ale drumurilor urbane conform cerinţelor normativelor în vigoare N şi R. pe care după coordonatele date se depun clădirea. alături de care se scriu în formă de fracţie: cota de proiect — la numărător şi cota reală — la numitor. gazoanelor şi părţii carosabile a drumurilor.C.50 m. 152. o foaie de hîrtie de desen formatul A3.

comunale.03. 106) T a b e l u l 68. M — numitorul scării numerice.6 mm.0066 m = 6. % 0 40 50 Diferenţa algebrică a pantelor sectoarelor învecinate.500-0. Pentru sectorul de drum cu panta iP = 30%o a1 = 0. Normele de proiectare a profilurilor longitudinale ale drumurilor (străzilor) Categoria drumului şi străzii Panta longitudinală maximală. cuprinse între punctele de schimbare a pantei.1 /0. % 0 5 şi mai mult 7 şi mai mult Drumuri cu circulaţie rapidă Străzi cu drumuri magistrale: cu destinaţie orăşenească cu destinaţie raională de transport al mărfurilor Străzi şi drumuri cu destinaţie locală: străzi din localităţi drumurile raioanelor industriale. conform formulei iP = h/D. străzi pietonale treceri 60 40 10 şi mai mult 7 şi mai mult 80 15 şi mai mult 40 80 — unde hP —echidistanţa curbelor de nivel proiectate. . gazoa-nelor şi părţii carosabile a drumului. se scriu cotele iniţiale şi distanţele dintre ele (vezi anexa 3). trotuarelor. unde h — diferenţa cotelor de proiect.înainte de imaginarea reliefului proiectat pe planul desenat Ia scara 1 : 500 se reprezintă contururile clădirii. D — distanţa dintre aceste puncte. Determinarea poziţiei curbelor de nivel proiectate începe cu calcularea pantelor longitudinale proiectate a segmentelor duse de-a lungul trecerilor. Pentru exemplul cercetat (vezi fig. de depozitare.

03. sînt situate mai jos decît punctele din aceeaşi secţiune transversală de pe axă. orientată dinspre clădire şi numeric egală cu 0. Pentru determinarea mărimii a2 înlocuim mărimea ft3 în formula a2 = 0.10 pînă la 151.03.01 m=10mm. Pentru construirea curbelor de nivel de trotuar e necesar a determina mărimea distanţelor a$ şi a6.14 m.030-500=0. Pentru exemplul cercetat h3 = 0. Punctele. a4=0. Calculele se efectuează şi pentru sectoarele cu alte pante longitudinale. prin punctul cu cota 151.0066 m-6. Această deplasare apare din cauza treptei pietrei de bordură hi şi se face în direcţia coborîrii reliefului proiectat.0093 = 9. a6 = 0. Intervalurile curbelor de nivel se determină analogic mărimilor determinate anterior a5 = 0.Depunînd de-a lungul axei distanţa căpătată.02. notăm poziţia curbelor de nivel cu cota de la 151.6 mm.5 = 0.00 = 0. . care pe sectoarele cu o pantă longitudinală vor fi paralele între ele şi amplasate la una şi aceeaşi distanţă una faţă de alta (6.15/0.14/0.09 m. multiple metrului întreg. Curbele de nivel proiectate se trasează după mărimile căpătate. Curbele de nivel pe partea carosabilă a drumului vor avea forma de linii frînte din cauza că drumul are două pante transversale. d—distanţa de la axă pînă la piatra de bordură.90 (vezi anexa 3).09/0. In mod analogic se trasează pe partea carosabilă a drumului şi alte curbe de proiect.12/0. In acest scop sînt folosite formulele (6) şi (7) i4 = irans d = 0.12 m. cu valoarea numerică de 0. Mărimea diferenţei de nivel dintre aceste puncte se calculează după formula: h itrans d (7) unde itrans — panta transversală a drumului. se determină distanţa aA (vezi anexa 3). amplasate lîngă piatra de bordură.008 m = 8 mm. Pentru construirea curbelor de nivel proiectate pe gazon. h5 = 0.02-4.030• 500 = 0.10 cm. a3 = 0. Curbele de nivel.006 m = 6 mm.02-7.10/0.00 = 0. un prag la piatra de bordură cu mărimea h2 = 0. se trag cu linii groase. Pentru trasarea curbelor de nivel se va determina mărimea a2.02-6.6 mm).Apoi se duc curbele de nivel proiectate pe gazon.20 m.3 mm. Se depun distantele a3 şi a4 şi se construiesc curbele de nivel de-a lungul sectorului gazonului.02.030-500 = 0. Trotuarul are o pantă transversală. orientate în părţi diferite. Depunînd de la perpendiculara dusă pe axa drumului.500 = 0.20 m. Prin punctul căpătat se duce curba de proiect corespunzătoare. care trebuie deplasate faţă de curbele identice de pe partea carosabilă cu mărimea a3. segmentul a2. determinăm punctul de lîngă piatra de bordură cu cota 151.500-0.

3 Probleme geodezice Probleme Geodezice .Dosarul Nr.

7. 4. 3. Calcularea inaltimii clădirii prin nivelment trigonometric Tr as ar e a pe teren a liniei cu panta data Determinarea distantelor inaccesibile. 2. Transmiterea cotei de proiect la fundul unei excavaţii adinei. Construirea pe teren a dreptei de proiect de lungime data.1. 6. Construirea pe teren a unghiului de proiect in plan orizontal Depunerea pe teren a unui punct cu cota de proiect data. . 5.

7 m.00 m. Date iniţiale: Lungimea depusa a liniei orizontale de proiecţie: Lo -112.4mm.Determinarea corecюiei sumare ΔL=Δlk+Δlh=49. Construirea pe teren a dreptei de proiect de lungimea dată.000(+0. 3. Poziţionarea liniei de proiect оn realitate se efectuează cu ajutorul metrului sau al unei panglici de oţel. 4. 2.1306 m=-130. poziţionată în punctul iniţial şi directionata .6 mm.422/2*112. Rezolvare: l .Determinarea corecţiei la comparare Δlk=L0/lo(Alk)+μ=112.2)=193.015+(-0/035)=0.De obicei dreapta se face de lungimea la toată poziţia orizontală.42 rn.0000125 m.2.500 rn.5-(-81.6)=-81.5 m din total Δμ=-0.035 m. Eroarea de comparare a instrumentului de măsurat. se indică precizia cu care trebuie efectuat lucrul.Determinarea corecţiei pentru înclinarea liniei Δl h=h2/2L 0 =5.5=-0.094m=+49. Coeficientul de dilatare a oţelului: α=0.de asemenea. Lungimea normala a instrumentului de mгsurare: l0 -20.500/20.015 rn.Problema 1. Excesul dintre capetele liniei h =+5.Determinarea lungimii liniei date L= L0-ΔL=112.folosit la măsurarea ultimilor 12. . Eroarea instrumentului de măsurare Δl1k +0.4+(-130.

După materializarea punctului C se măsoară din nou punctul ω.1 mm . găsindu-se astfel punctul C.00 m iar ωlm rezultat din 4 repetiţii - 57 9 48 c 86 c c . Exemplu de calcul: Se cere să se construiască unghiul BAC faţă de latura AB.Problema 2 Construirea pe teren a unghiului de proiect în plan orizontal Pentru aplicarea pe teren a unui unghi orizontal proiectat. Se calculează Se calculează corecţia liniară CC 1 =q=d tg sau q= d cc / p cc Se construieşte pe teren. Se trasează pe teren unghiul proiectat ω cu luneta în poziţia a 1 -a. Utilizăm metoda cu precizia ridicată. cunoscînd că unghiul proiectat ω = 57 9 48 c 15 c c şi d AC = 100.620 = 11. -din cauza erorilor instrumentale pe teren în loc de co va fi trasat CD15căruia îi corespunde punctul C1. înainte de trasare se face o verificare atentă a teodolitului. -se măsoară unghiul eronat BAC1= ω1 prin metoda repetiţiei sau metoda seriilor cu un număr de serii sau repetiţiei calculat conform preciziei şi se determina ωlmediu. = 57 9 48 c 15 c c .Trasarea unghiului proiectat constă în găsirea celei de a doua laturi care să formeze cu latura dată unghiul proiectat.00 * 71 c c / 636. în C 1 un unghi drept şi se măsoară lungimea q a perpendicularei.Acesta se materializează pe teren cu un ţăruş cu cui. se dă vîrful(care poate fi un punct al reţelei de trasare) şi o latură de referinţă.57 9 48 c 86 c c = 71 c c CC 1 = 100.

Problema 3 Depunerea pe teren unui punct cu cota de proiect dată .

două mire şi un ţăruş. Se aşează instrumentul de nivelment la jumătatea distanţei dintre reperul de şantier R 1 de cota cunoscută şi groapa de fundaţie ce trebuie săpată la cota proiectată Hp F . fundaţii de adîncimi mai mari de 3 metri. . Se face calarea (conform instrucţiunilor de executare a nivelmentului). Pentru executarea unei astfel de lucrări sînt necesare următoarele aparate. In practica lucrărilor de construcţii pentru executarea fundaţiilor. instrumente şi materiale: un instrument de nivelment. Transmiterea cotelor la fundaţii mai mici de 3 metri.la cotele proiectate pot fi întîlnite două cazuri: cînd adîncimea fundaţiei nu este mai mare de 3 metri. A.Problema 4 : Transmiterea cotei de proiect la fundul unei excavaţii adinci. Se aşează mira M 1 pe reperul R 1 de la suprafaţă şi mira M 2 în groapa de fundaţie ( vezi figura ).

2463 = 0. Se îndreaptă luneta spre mira aşezată în săpătura fundaţiei şi după ce se face coincidenţa capetelor bulei de aer (sau se aduce bula de aer între repere).Se îndreaptă luneta spre mira M 1 şi se face citirea "a" pe miră (atenţie ca nivela să fie în coincidenţă sau între repere). V La controlul făcut în timpul săpării fundaţiei s-a citit pe mira din groapa de fundaţie b1 = 2463.o greutate.876 m la fundul fundaţiei va fi: b=H v .047.parapetul de susţinere a ruletei. Citirea corectă "b" pe mira din groapa de fundaţie care asigură trasarea cotei proiectate de 139.768m + 1. Transmiterea cotei din proiect în acest caz se face astfel: -se realizează construcţia parapetului de susţinere a ruletei.815 m. Se calculează H = HR + a=141.047 = 142. .b1 = H1 F. Exemplu numeric: Se cunoaşte cota reperului R.476 pentru a se executa fundaţia la cota proiectată.876 m ce urmează a se executa.139. HR = 141. se face citirea b 1 .768 m şi cota proiectată a fundului fundaţiei HPF=139. Transmiterea cotei în fundaţii mai mari de 3 metri. Diferenţa dintre citirea b care corespunde cotei fundaţiei definitive (cota proiectată Hp F ) şi citirea înregistrată în timpul săpării fundaţiei b 1 arată cît trebuie să se mai sape pentru a ajunge la cota proiectată. Pentru astfel de lucrări sunt necesare următoarele aparate şi instrumenterdoua instrumente de nivelment de aceiaşi preciyie.o ruletă.876 = 2.H PF = 2939 .939 Săpătura "h" ce mai trebuie executată pentru a ajunge la cota proiectată se obţine astfel : h = b.815 . Pe mira M1 de pe reperul R s-a făcut citirea a =1.476 înseamnă că mai trebuie săpat 0. B.doua mire. Citirea corectă b pe mira din groapa fundaţiei care să asigure cota proiectată H PF se obţine cu relaţia b = Hv+a . Cota fundului aromi de fundaţie va fi H 1 =H R +a-b Dar H11-diferă de cota proiectată HPF .HPF.HPF = 142.

Se aşează instrumentele de nivelment în staţiile S 1 şi S 2 astfel ca aparatul să fie la jumătatea distanţei dintre miră şi ruletă. Din figură se vede că: Hf=HR+a-C 1 +C2-b .greutatea este lăsată să atîrne într-o căldare cu apă în care sa turnat un strat de ulei de 1 cm grosime. Se aşează mira M 1 pe reperul de la suprafaţă de cota cunoscută H R şi mira M 2 groapa fundaţiei(vezi figura).ruleta fiind întinsa de o greutate de 10 kg. Pentru control se repetă citirile cu schimbarea locului de staţie al nivelelor sau schimbînd altitudinea planului de vizare. Cu instrumentele de nivel calate se fac citiri simultane la miră şi pe ruletă.Pentru a evita oscilaţiile ruletei .-se atîrnă ruleta cu zero în jos.

886 m . .368 m=l.515 m Deci citirea pe mira M 2 din groapa de fundaţie care va asigura cota din proiect a fundaţiei trebuie să fie de 1.6.435 m . Pentru control se schimbă altitudinile planurilor de vizare ale instrumentelor de nivelment facîndu-se încă o serie de observaţii. Se determină citirea "b" ce trebuie citită pe mira din groapa de fundaţie corespunzătoare cotei proiectate a fundaţiei H F . Date măsurate din staţia S1:a=l. b= 145.515 m.789.387-cota reperului de la suprafaţă R şi H F = 139.387 m + 1.886 m-cota din proiect a fundaţiei.368.435. Cum în timpul săpăturii fundaţiei s-a citit b 1 = 1402 înseamnă că mai trebuie săpat pînă la cota din proiect adîncimea h = b -b 1 = l .139.Iar citirea b care asigură cota din proiect a gropii de fundaţie va fi: b= HvHF-C 1 +C 2 Exemplu numeric: Date cunoscute: H R =145.789 m + 1. C1=6. din staţia S 2:C2-1. 515-1403=0. b1=1.402.113 m.

A). -se măsoară distanţa orizontală D de la punctul materializat pînă la construcţîe(fig.38 m.54 m. Calcularea înălţimii clădirii cu baza construcţiei accesibilă.54*0. Din figuri se vede că I=h 1 +h 2 =d (tga 1 +tga 2 ) Exemplu de calcul: D=72.45m.033785=2.45=34.trebuie să se măsoare unghiul v3 şi distanţa AD care se adaugă la D şi h3=(D+AD) tg V3. Dacă I2-I1| este valoarea mică . tg a2=0. h2=Dtga2=72. Se cere determinarea înălţimii construcţiei sau a coşului de fum.punct din care să se vadă bine baza şi vîrful construcţiei.93+2.54*0. Pentru verificare se aşează teodolitul în alt punct şi se repetă operaţiunile descrise mai sus. .B). a1=26940c. Organizarea lucrărilor de teren se face astfel: -se materializează cu un ţăruş un punct situat la o distanţă(de circa 2-3 ori înălţimea construcţiei) de construcţia a cărei înălţime urmează a fi determinată.033785. a2=2915c.se ia I=(I2 + I1)/2.Problema 5.în cazul cînd terenul e înclinat(fig. tga1=0.440219=31. I1=h1 + h2 =31. Se staţionează cu teodolitul deasupra punctului deasupra punctului materializat şi se măsoară unghiurile a 1 şi a2 în cele două poziţii ale lunetei.93m.Prin calcul se obţine o nouă valoare I2 a l u i I. Pentru a calcula h3 .440219. se măsoară distanţa L şi ungghiul de înclinare al terenului pentru a calcula distanţa orizontală cu relaţia D=Lcosa. h1=Dtga1=72.

Trasarea pe teren a liniei cu pantă dată.060 Pentru a trasa pe teren linia .002*10000:=1650. Calculăm citirile de pe miră : (e =10m) d0 = 1510. d2 =d1+ i*e= d0+2 i*e=1510+2*0.002*10000=1530. d4= d0+4* i*e=1510+4*0.665 d = 80 m HB = 82.005= 5%o Deci. d7 =d0+7* i*e=1510+7*0.concluzionăm că panta reală este mai mare decît cea de proiect. d5= d0+5* i*e=1510+5*0.665)/80 = 0.002*10000=1610.calculăm panta terenului: I = (HB-HA)/d = (82.002*10000=1570.060 .002*10000:=1670. d3 =d0+3* i*e=1510+-3*0.002*10000=l530. Date iniţiale: i = 0.002*10000=1590.Prob l ema 6. R d 1 = d0+ i*e=1510+0.002 = 2%o H A = 81.395/80 = 0.81. . d6= d0+6* i*e=1510+6*0.002*10000=1630. d8 =d0+8* i*e=1510+8*0.

016 m. d/sin a4=d2/ sin a5. a 6 =180-( a 1 +a 2 )= 24°57'. a 2 =69°02'.d2 =0.486 m. Apoi calculăm valoarea erorii relative: Ad=d1.47 m.Problema 7. Date iniţiale: d 1 =19. d 2 = 15. a 5 =180-( a 3 + a 4 )=30°29'.5 m. Determinarea distanţelor inaccesibile. d=a1* sin a4/ sin a5=35. d=a2* sin a1/ sin a6=3 5. Realizăm carnetul măsurării unghiurilor: CSA120°04'69°01'a 2 CSC51°03'69°02'CDA300°06'69°03'CDC231°03'CSA120°04'79°01'a 3 CSD 199°05'79°01'CDA300°04'79*01'CDD19°05'CSA70°20'86°02'a1CSB156°22'86°01'CDA250°20'86°00'CDB3 36°20'CSB20°12'70°32'a4CSA90°44'70°30'CDB200°12'70°28'CDA270°40' Pentru efectuarea calculelor se aplică teorema sinusurilor d/sin a1=d2/ sin a6.01 m. a 1 =86°01'. . a 3 =79°01'. a 4 =70°30'.

4 < 1/2000. Schiţe .d m e d =(d 1 + d2)/2=35. frel=Ad/dmcd=l/2217.478 m.

cadastru şi geotehnică” Raport la topografie A efectuat nr.Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Catedra:. 2 gr. CIC-084 echipa Slanina Vladislav Ivasenco Valentin Macari Vitalie Mîrza Victor Tăbîrţă Tudor Fadenco Andrei ..Geodezie.

Dolghii Laurenţiu A verificat Angela Racoviţă Chişinău 2009 .

726 148 100.113 100.893 97.064 100.555 98.893 141 97.2 .Determinarea cotelor de nivel a drumuirii altimetrice. Citirea pe miră St Punct 1 1 2 2 2 2’ 2’ 3 2’’ 2’’ 4 3 3 5 4 4 6 5 5 7 5’ 5’ 8 6 6 9 1 0190 4890 2049 6749 1896 6596 0553 5253 2544 7244 0258 4958 2478 7178 0258 4958 1941 6641 1281 5981 1226 5926 2548 7248 1311 6011 2820 7520 0689 5389 2453 7153 înapoi 2175 6875 1547 6247 înainte intermediară Diferenţa de nivel măsurate 0628 0628 0628 -1764 -1764 -1764 -1509 -1509 -1509 -1322 -1322 -1322 0660 0660 0660 2220 2220 2220 1613 1613 1613 1343 1343 1343 -1859 -1859 -1859 142 101.828 101.113 150 97.233 97.069 127 101.069 103.21 139 103.828 medii Cota axei de vizare Cota punct 101.726 101.555 141 100.064 146 101.233 146 98.

51 0.37 0.141 1.937 -23.525 -13.33 -0.098 -0.5 8.075 0.43 Calculul volumelor de terasament Volumul maselor de terasament Calculul valorilor medii a cotelor de executie .71 -0.16 0.40 0.896 22.026 0.05 -0.30 0.292 7.5 11 12.63 11 4 1.98 8.99 -0.04 -0.30 0.158 -1.5 1.352 -3.13 0.523 13.25 8.613 -15.2 3.25 -0.194 -2.192 2.40 0.40 0.04 -0.43 -1.86 -0.01 -25.5 7.Nr.302 -3.50 0.12 0.194 -2.25 25 25 25 25 25 25 25 Valoarea madie a cotelor rambleu V+ Debleu V-0.762 -19.217 0.327 2.657 16.13 -0.376 9.737 18.25 12.78 19.13 -0. Fig 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Suprafata 25 25 25 25 4.078 0.233 -0.08 0.34 0.43 0.3 25 5.

04 .77 VD=-110.Vr=113.

40 4 .584 13.871 X2 27.973 0 2.731 0.742 0 X3 0 ∑h 10.712 1.356 m Nr.041 0.192 1.132 0. virfurilor patratelor A1 A5 E1 E5 B1 C1 D1 A2 E2 A3 E3 A4 E4 B5 C5 D5 B2 C2 D2 B3 C3 D3 B4 C4 D4 h1 1.036 0.623 0.319 1.221 0.429 0.211 2.128 0.Determinarea cotei de proiect Nr.584 X1 4.432 h2 h3 h4 Calcule Hp 2.559 Hmin=101.361 2.909 1.452 0.056 1.379 0.10 1 X4 40.61 1.179 0.492 ∑h 4.719 2.de patrate=16 Latura unui patrat=5m Hp=102.152 2.

Determinarea cotei terenului .Nivelmentul suprafeţelor.

087 101.788 .131 H 103.356 101.265 102.329 103.068 102.979 101.548 101.392 102.717 102.808 101.915 102.567 103.397 103.488 102. vizat 6 1a 1b 1c 1d 1e 2a 2b 2c 2d 2e 3a 3b 3c 3d 3e 4a 4b 4c 4d 4e 5a 5b 5c 5d 5e Citiri 0938 0678 0599 0440 0332 0472 1290 1041 0932 0610 0715 1939 1742 1595 1519 1222 2272 2199 2028 2092 1920 2651 2523 2430 2459 2219 HV 102.785 101.735 101.535 102.075 103.Pct.966 103.577 101.408 103.484 101.675 103.069 103.412 102.

.

42 297°11’ 297°11’ 297°11’ D3-4=49. St.Măsurarea unghiurilor orizontale a drumuirii planimetrice. 6 6 2 2 1 1 3 3 2 2 4 4 3 3 5 5 4 4 6 6 5 5 1 1 CD 216°15’ 69°30’ CS 36°40’ ß 213°15’ 213°16’ 213°17’ 187°14’ Schiţa Distanţa D1-2=35.5 187°14’ 187°14’ D2-3=50 . 1 2 3 4 5 6 Punct.9 202°50 202°52’ 202°51’ D4-5=79.5 258°58’ 258°58’ 258°58’ D5-6=70.15 249°57’ 224°17’ 44°02’ 51°31’ 231°16’ 203°19’ 23°04’ 140°30’ 320°15’ 288°05’ 107°10’ 130°57’ 310°00’ 242°09’ 61°56’ 141°07’ 320°54’ 307°12’ 126°53’ 227°43’ 47°24’ 280°31 280°31’ 280°31’ D6-1=71.

15 50.9 71.43 70.01 49.5 79.02 0.51 Corectate 35.015 49.02 0.02 49.02 Lmed 35.50 ΔL 0.15 50 49.9 71.Determinarea distanţelor Latura 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-1 Ldus 35.52 Lintors 35.01 0.89 71.5 79.42 70.5 .44 70.91 71.42 70.16 50.48 79.02 0.02 0.14 50.5 79.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful