SINDROMUL CEFALALGIC

‡ Cefaleea, reprezinta unul dintre cele mai frecvente simptome. ‡ Poate avea etiologii multiple. ‡ Este definita ca durerea de cap difuza sau localizata cu o incidenta foarte mare( 90%). ‡ Majoritatea cazurilor au o semnificatie minora ( cefalee primara), dar pot exista si situatii in care cefaleea reprezinta un simptom pentru o afectiune grava ( cefaleea secundara).

‡ Printr-o anamneza corecta putem sa stabilim un diagnostic de sindrom si in urma unui examen obiectiv al pacientului sa confirme diagnosticul clinic care sa orienteze catre un diagnostic etiologic. ‡ Este foarte important sa identificam si sa tratam urgent afectiunile care pun viata in pericol ( tumori sau patologie vasculara).

‡ Dupa ce cefaleea secundara a fost exclusa, trebuie stabilit tipul de cefalee primara. ‡ In functie de aceasta se stabilesc masurile terapeutice care trebuiesc bine directionate in vederea scaderii disconfortului, a imbunatatirii vietii personale si profesionale. ‡ Cefaleea primara debuteaza in copilarie, adolescenta sau in decada 2-3 de viata.

‡ Migrena, de regula se instaleaza la pubertate, inceteaza la menopauza, dar sunt si situatii in care migrena poate debuta la aceasta varsta. ‡ O cefalee cu debut dupa 50 de ani este de regula de etiologie organica.

afectiunile care pot debuta cu simptomatologie caracterisitca cefaleei secundare. oftalmo. ‡ Cefaleea secundara poate debuta si in urma unor traumatisme craniene sau cervicale a infectiilor si a unor afectiuni din sfera ORL.‡ De regula. apar in cea de a doua jumatate a vietii si evolueaza insidios si lent. . sau ale nervilor cranieni.

‡ ‡ Print-o anamneza corecta putem stabili: localizarea. Toate aceste elemente pot ajuta la stabilirea diagnosticului clinic. . durata si evolutia conditiile de aparitie. antecedentele heredocolaterale. antecedentele personale. care sa orienteze catre ex. paraclinice in vederea confirmarii sau infirmarii diagnosticului. Intensitatea.

poate fi determinata de afectiuni de la acest nivel.durerea de la nivelul sinusurilor. este foarte probabil ca o afectiune a acestora sa fie la originea durerii. sau urechilor. sau a ramurei mandibulare) . . .‡ Localizarea: . dintilor.Durerea pe traiectul nervilor cranieni poate sugera diverse nevralgii ( nevralgia de trigemeni cu o maxima intensitate de-a lungul ramuriei oftalmice. edmoidale. maxilare frontale.daca durerea este localizata in teritorii vecine ochilor.

occipitala. . sau a ramurei mandibulare) .in foarte multe cazuri..durerea pe traiectul nervilor cranieni poate sugera diverse nevralgii ( nevralgia de trigemeni cu o maxima intensitate de-a lungul ramuriei oftalmice. localizarea durerii este vag precizata ( legiune frontala. hemicranie).

localizata la nivelul si zona adiacenta leziunii. .. initial pornind din zona periorbitala. Durerea este continua din momentul aparitiei si creste in intensitate. .cefaleea cluster este aproape totdeauna unilaterala. .hematomul subdural poate determina cefalee de intensitate mare.localizarea unilaterala a durerii poate surveni si in leziuni organice.

. ne orienteaza catre migrena. insotita de greturi. etc). schimbari bruste ale ritmului de viata. . localizata de regula la nivelul hemicraniului.cefaleea cu debut acut.. voma si separata de perioade de liniste. vin rosu. greseli alimentare prin exces ( cafea.in sprijinul diagnosticului de migrena pot fi analizate cauzele declansatoare: stresul fizic si psihic.

cefaleea cu intensitatea deosebita. . poate fi un semn predictiv pentru accidente vasculare. .‡ Intensitatea: . meningite.este greu de interpretat intensitatea durerii avand in vedere caracterul subiectiv al fiecarei persoane. se localizeaza la nivelul gatului. dar poate interesa si regiunea fronotoparietala. umerilor si regiunii occipitale.intensiatea cea mai mare in cazul cefaleei de timp tensional. . sau tumori.

cefaleea terebuie sa fie analizata cu atentie in ceea ce priveste durata si modul de evolutie. . . ne orienteaza catre o afectiune fara o gravitate deosebita.‡ Durata si evolutia: .daca durerea persista de mult timp. se repeta la anumite intervale si evolueaza cu aceleasi caracteristici.

ne orienteaza catre migrena.cefaleea care se accentueaza net si evolueaza constant. .. la intervale lungi de timp si care este declansata de anumite cauze care pot fio evidentiate. . poate fi determinata de tumori cerebrale sau alte cauze care sa determine hipertensiunea intracraniana.cefaleea care apare sub forma de criza.

‡ Conditiile de aparitie: .cefaleea care apare dimineata devreme.se pot preciza factorii care agraveaza sau usureaza cefaleea.cefaleea premesnstruala poate fi declansata de instalarea ciclului menstrual. .pot fi in unele situatii precizate. . este declansata de cele mai multe ori de cresterea tensiunii arteriale la persoanele hipertensive. . .

alcool.cefaleea care apare datorita tulburarilor de acumulare dupa efortul de citit.aparitia cefaleei dupa pranzuri cu alimente greu digerabile. cafea. .. prajeli. .cefaleea declansata de modificari meteorologice ( cefalee posttraumatica sau reumatoida). mai ales cand sunt necesari ochelari sau cand acestia nu sunt potriviti ca dioptri ( cefalee secundara). . grasimi. etc ( migrena de tip bilioduodenala).

cefaleea care se instaleaza dupa un traumatism cranian. poate fi determinata de cresterea valorilor tensionale.cefaleea care se insoteste de scotoame centrale la o persoana cu antecedente de hipertensiune arteriala. chiar cu interval liber. poate fi determinata de un hematom subdural. .‡ Antecedentele personale: . .

. ‡ Antecedentele heredocolaterale de migrena ne pot orienta catre o migrena ereditara . ne orienteaza catre posbilitatea aparitiei metastazelor cerebrale.cefaleea instalata dupa interventii chirurgicala pentru afectiune neoplazica.

ex.‡ Examinarea persoanei care acuza cefalee trebuie sa cuprinda: . . .Examen local. .Examinari paraclinice in vederea stabilirii etiologiei. tulb de vedere necorectate) .Examinari de specialitate: . neurologic(proces tumoral.Examen general.AVC) .ex oftalmologic ( glaucom.

. creatinina. .O.TSH ( hipotiroidie) .‡ Examinari paraclinice: .hemoragii retiniene ( hemoragii arahnoidiene). . insuficienta renala.HLG ( anemie) .Uree.F.EEG.RMN ( leziuni de fosa posterioara si anomalii de substanta alba) .Punctie lombara ± (etiologie infectioasa). ± (hipertensiune) . nu deceleaza leziuni structurale .edem papilar ( presiune intracraniana). .

PRINCIPALELE TIPURI DE CEFALEE .

‡ Apare sub forma de crize precedata de greturi. ‡ Cefaleea are cel mai adesea caracter de hemicranie. occipitala sau difuza. voma. fotofobie.MIGRENA ‡ Reprezinta cea mai frecventa forma de cefalee. la peste 50% din cazuri si foarte rar apare dupa varsta de 40 de ani. . ‡ Debutul crizelor de migrena poate fi evidentiate inainte de pubertate. dar poate evolua si cu localizare frontala. fonofobie.

urmat de intervale scurte sau lungi de timp. pe masura inaintarii in vrasta. crizele se repeta la intervale tot mai mari si scad in intensitate. sunt mai frecvente la femei si in mediul urban. fara crize.‡ Este de semnalat caracterul periodic de aparitie al crizelor de migrena. ‡ Trebuie sa evidentiem faptul ca. . ‡ Crizele de migrena pot avea caracter ereditar.

reprezentat de spasm arteral sau arteriolar.‡ Mecanismul patogenic este de origine vasomotorie. . care determina edem cerebral. urmat de vasodilatatie cu crsterea permeabilitatii capilare. ‡ Mecanismul vasomotor este influentat de cresterea cantitatilor de histamina si serotonina care determina de asemnea. voma) si fotofobia. tulburarile digestive ( greturi.

perioada prodromala poate fi manifestata prin parestezii in hemicraniul de partea opusa celei in care va apararea cefaleea. tulburari de vorbire. insomnie sau somnoloenta. ‡ La unele persoane. tulburari auditive sau tulburari psihice ( depresie sau anxietate) . caracterizata prin irascibilitate. scaderea apetitului si uneori tulburari vizuale.‡ De regula. crizele de migrena sunt precedate de o faza prodromala de 24-48 ore. reprezentate de prezenta scotomului scintilant ( pata in campul vizual inconjurata de o zona luminoasa).

tulburari de echilibru. pariental sau la nivelul vertexului. ‡ Durerile sunt exacerbate de lumina si/sau zgomote si se insotesc de greturi.‡ In perioada de criza. . sau temporal. voma. uneori insuportabila. cefaleea este intensa. are caracter pulsatil si se localizeaza frontal si supraorbital.

care se caracterizeaza prin: midriaza.‡ Durata unei crize de migrena este diferita de la o persoana la alta. dar de cele mai multe ori o zi. sau chiar saptamani. care poate sa dureze de la cateva ore la cateva zile. ‡ O forma particulara de migrena o reprezinta migrena oftalmoplegica. . ptoza palpebrala si diplopie. pana la 72 de ore. mai rar 2 zile si foarte rar peste acest interval.

‡ Pincipalele forme clinice de migrena: Migrena fara aura. Migrena cu aura. Migrena retiniana Sindrom periodic al copilariei. .

.este cel mai frecvent subtip de migrena. voma.este de intensitate moderata sau severa.se caracterizeaza prin crize recurente de cefalee cu durata de 4-72 de ore.are caracter pulsatil. . . foto si fonofobie.‡ Migrena fara aura: .se ascoaiza cu greturi.este agravata de activitatea fizica. . .cefaleea este localizata unilateral. . .

. . care se instaleaza gradual in 5-20 de minute.cefaleea poate evolua cu aceleasi caractere ca si in cazul migrenei fara aura.cefaleea poate evolua fara caracterele migrenei sau chiar poate sa lipseasca.‡ Migrena cu aura: .caracterizata prin prezenta semnelor neurologice de focar. care dureaza cel putin 60 de minute si care preced instalarea cefaleei. .

fara cefalee.migrena hemiplegica familiala.aura tipica. .aura tipica.aura tipica cu cefalee de tip nemigrenos. se poate clasifica in: . sau tulburari de limbaj. . . caracterizata prin aura cu caracter de deficit motor. .‡ In functie de caracterul cefaleei. in care aura poate fi reprezentata de simptome vizuale si sensitive. care preced instalarea cefaleei. cu cefalee migrenoasa. cefaleea are caracter migrenos. migrena cu aura.

caracterizata prin aura cu caracter de deficit motor..migrena hemiplegica familiala. dat in antecedentele heredocolaterale nu gasim prezenta migrena hemiplegica la rude de gr I sau II. simpt. cefaleea poate sa preceada instalarea simptomatologiei de deficit motor. .migrena hemiplegica sporadica. caracterisitca deficitului motor se intalneste la cel putin o ruda de gr. .I sau II. sau sa lipseasca. carac prin aura cu simptomatologie de deficit motor.

urmate apoi de unul sau mai multe simptome de tip dizartrie. cu simptome vizuale. scintilatii).se instaleaza cefalee migrenoasa. care este caracterizata prin aura.migrena de tip bazilar.evolueaza cu simptomatologie vizuala. unilaterala ( scotoame. diplopie. bilaterale. parestezii bilatrerale ‡ Migrena retinina: . .. hipoacuzie. .

fara semne premonitorii. . . localizata pe linia mediana si urmata de perioada libera. tegumwente plaide. care evolueaza cu durere abdominala episodica.vertijul paroxistic benign al copilariei. voma.‡ Sindroame periodice ale copilariei: . cu durata 12 ore. si care se rezolva spontan. urmata de perioada libera. caracterizata clinic prin episoade de greata. .voma ciclica.migrena abdominala. caracterizat prin atacuri recurente de vertiji.

‡ Caracteristica cefaleei din hipertensiune.CEFALEEA DIN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ‡ Cefaleea este relativ frecventa la pers. . ‡ Cefaleea este mai frecventa la persoanele cu valori hipertensive mari si mai ales cu valori ale TAD peste 110 mg/Hg. se ateneueaza in timpul diminetii si dispare. este ca aparare dimineata devreme. Hipertensive fiind uneori primul semn care atrage atentia asupra diagnosticului. fiind motiv de trezire din somn.

.‡ Localizarea cefaleei este predominent occipitala. ‡ Daca cefaleea apare la un tanar cu hipertensiune. mai ales in cazul cresterii valorilor diastolice. ‡ Poate fi localizata in zona frontala temporala sau difuza. poate sa semnaleze debutul unnei glomerunonefrite difuza acuta. antinevralgic si cafea. ‡ Cefaleea matinala cedeaza la administrarea de aspirina.

care duce la normalizarea valorilor tensionale. poate sa semnaleze instalarea unui AVC. fototfobie.‡ Cefaleea din criza hipetensiva este foarte intensa si zse insoteste de ameteli. ‡ Cefaleea se amelioreaza dupa un tratament antihipertensiv eficient. greturi. ‡ Cefaleea instalata brusc cu intensitate foarte mare la o persoana hipertensiva. .

‡ In functie de vasul de sange afectat.CEFALEEA POSTRAUMATICA ‡ Apare dupa un interval diferit de timp. debutul cefaleei este acut ( cateva ore dupa traumatism). ‡ Semnalizeaza posibilitatea formarii unui hematom. . in urma unui traumatism cranian. ‡ Instalarea cefaleei se instaleaza progresiv dupa o perioada de timp (1-2 luni).

se instaleaza rent. ‡ Daca hematomul este localizat subdural. in functie de dimensiunile hematomului format. . progresiv. coma. poate sa rapida hipertensiune intracraniana. diplopie. varsaturi. stupoare. caracterizata prin: cefalee intensa. evolutia catre somnolenta.‡ Daca hematomul are localizare extradural si se instaleaza rapid. se pot instala semne de hipertensiune intracraniana.

contractie musculara si o componenta postraumatica. ‡ In antecedente prin anamneza se evidentiaza criza comitiala. . ‡ Mecanismul de procedere al cefaleei este complex.CEFALEEA POSTCOMITIONALA ‡ Cefaleea are sediul in regiunea cervicooccipitala sau la nivelul vertexului. un mecanism vascular.

‡ Are caracter construcutiv cu intensitate si durata variabila de la cateva minute la cateva saptamani. stari conflictuale. ‡ Este localizata la nivelul regiunii cervicale si a vertexului.CEFALEEA PSIHOGENA ‡ Cefaleea apare ca urmare a unei tensiuni psihice. efort intelectual. . pe fondul existentei unui teren cu personalitate nevrotica sau psihotica. ‡ Cefaleea este declansata de emotii.

CEFALEA DIN SPONDILOZA CERVICALA ‡ Este localizata la nivelul regiunii cervicooccipitale ‡ Se instaleaza dupa o perioada de inactivitate sau pozitii incomode ‡ Se accentueaza la miscarile pasive sau active ale capului .

cefaleea se accentueaza la aplecarea capului inainte .CEFALEEA DIN AFECTIUNI INFLAMATORII ALE SINUSURILOR ‡ Apare ca urmare a reactilor inflamatorii de la nivelul sinusurilor frontomaxilare ‡ Este localizata frontal sau fronto-orbital ‡ Intensitatea este mare dimineata atenueaza pe parcursul zilei si se ‡ Caracteristic.

tulburari de acomodare (hipermetropie si astigmatism) ‡ In cazul glaucomului cefaleea se instaleaza frontal. iridociclite. retro-orbital. . frontal si temporal. ‡ In cazul tulburarilor de acomodare cefaleea se instaleaza progresiv si creste ca intensitate in urma efortului efectuat de contractia muschilor de la nivelul ochiului.CEFALEEA DIN AFECTIUNI OCULARE ‡ Glaucom. daca durerea este mare poate iradia pe traiectul ramurii oftalmice a nervului trigemen. de intensitate variabila. se localizeaza la nivelul orbitei.

CEFALEEA DIN ERTERITA TEMPORALA (HORTON) ‡ Se instaleaza de regula la persoane in varsta datorita afectarii arterei temporale superficiale ‡ Poate evolua cu complicatii oculare (pana la cecitate) ‡ Clinic. cu evolutie in crize paroxistice ‡ Diagnosticul se stabileste clinic si se confirma histologic ( modificari ale mediei arterei temporale) . cefalee unilaterala. peritemporala. de intensitate mare.

surmenaj intelectual. ptoza palpebrala ‡ Este declansata de emotii.CEFALEEA HISTAMINICA ‡ Apare nocturn. cu localizare unilaterala ‡ Este de intensitate mare cu durata de 1-2 h ‡ Poate evolua pe o perioada de cateva saptamani sau luni si apoi perioade lungi fara dureri (cativa ani) ‡ Se poate insotii de lacrimare erinoree. consum de alcool .

CEFALEEA DUPA PUNCTIA LOMBARA ‡ Cefaleea apare la 12-24 h. este localizata in regiunea cervico-occipitala si/sau frontala ‡ Se accentueaza la schimbarea pozitiei din clino in ortostatism ‡ Dureaza de la 1-2 zile la 14 zile ‡ Dispare spontan . la aproximativ 20% dintre pacienti ‡ Cefaleea are caracter pulsatil. dupa punctia lombara.

CEFALEEA DIN MENINGITE ‡ Cefaleea este intensa generalizata si se insoteste de : -febra -stare generala alterata -fotofobie -voma -semn Kerning prezent -eventual pozitie ³cocos de pusca´ .

CEFALEEA HIPOGLICEMICA ‡ Poate sa apara in hipoglicemii spontane ‡ Nu este bine definita si dispare spontan dupa ingestia de alimente ‡ Trebuie evidentiata prin dozarea glicemiei ‡ Trebuie stabilita boala de baza .

voma ‡ Are intensitate mare sau foarte mare ‡ Volumul hemoragiei poate determina tabloul clinic (semne neurologice de focar.CEFALEEA DIN HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA ‡ Se instaleaza brusc ‡ Este unilaterala ‡ Se insoteste de greturi. pierderea cunostiintei. convulsii tonico-clonice) .

CEFALEEA DIN CADRUL INTOXICATIILOR ‡ Poate reprezenta principalul simpton in cazul unor intoxicatii: -alcool -nicotina -benzina -plumb -oxid de carbon .

TRATAMENTUL CEFALEEI ‡ Metamizol 1000 mgiv sau aspirina /paracetamol /diclofenac /ibuprofen /etc ‡ Metoclopramid ‡ Sumatriptanum (imigram tablete 50-100mg repetat la 2h pana la 300mg/zi) ‡ Corticoizi .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful