CARMEN

~.

Consultant l?fiintific' Pml. 01. FI.ORWI POPA

. , Rector a/ Faculla'ii de M .. ~

edlcma Bucurel?ti

ISBN: 973- 87091 _ 0 - 5

TchnoredQCI ro, to loh I to

.I

....

HNICI STRAVECHI:

- FLEXOTERAPIA

Copyright ® 2004 by Edilura REVIT AL Calea MO$ilor, nr. 294. bl.42, sc.G, et. 1, ap.7a·

Cuvanl inainle

_ ~Pr~z~nta .Iu~rar~ apartlna unui gen literar relativ r~s~~n?lt "' ul~lmll ani, filnd 0 lrnbinare pertecta a speclahzan~ $1 rafl~amentului, dobandite de vechea retlexo~er~pley~actlcata ~cum cateva milenii, cu noutatlle de ultl~~ ora In do~enlul cunoasterli mecanismului vietll, bolii In general $1 a corpului uman.

. Abord~rea stiintifica pare socanta: spulbera medi-

cln~ alopata,. dar_n~ 0 n~aga;. ~ezvaluie valentete punctului en_ergetlc, fa~a a sfida fizioloqicul, iar In final, sugereaz~ un ~dev~r_ pe care ignoranta si comoditatea ne-au facut sa,-I eVlta~: pentru 0 singura boata, existil tr~tamente $1 remedl! diverse. Apllcarea unei metode uruce (alop~t~) d~ com~atere a rilutui din corpul uman, ~u ~ste SU!lcl:nta, prezinta lacune sl ne dernonstreaza Inca 0 d.~ta ca.actul ~unoa$terii universale, organismul nostru_ ~lInd mlcr.o-unlvers, neceslta 0 multitudine de abordari, unele dintre ele Inca nerecunoscute.

In a~te lucra~i de _sp-ecialitate, reflexoterapia este

prezentata trunchiat, fara a lasa cttitorul orntta

parere evaluativa. 0

_ Cc: rmen Saenciuc lucreaz i'lt 1I111h ..

InCOpt!1 ca I1lJ po to intr-o ' 111 Jill. I I 11111 H I ('III pinda 10tHI 'II ntun ,i " Incff.l,. I 1,1 111.1 lilt 11111 I, I ucestei

h IH1ic!I, (J (1I',III{ II I' 11 II I 1 ,I I1II " I II IIJlII 10 . -

'1 glea,

practica, tratata accesibil, pe Intelesul tuturor.

Pentru a citi sl studia "Tehnici stravechi: RefJexoterapid' nu este naaparat nevoie sa fii medic sau

pecialist in domeniu.

Totul apare explicit, tncepand cu simptomatica

boltl, trecand apoi la localizarea ei In zonate reflexogene wrespbndente sl terminand cu masajul practic, efectu-

t punctiform.

Exceptand latura speclalizata a lucraril, altminteri

Ine Inchegata, nu putem omite capitolul biografic in care autoarea l$i dezvaluie viata,

Parerile si crezurile existentiale pe care ni Ie povesteste degajat, contureaza un personaj cu personalitate distincta, realist dar vtsator, gata ortcand sa se afunde lntr-o lume care .musteste" de necunoscut,

secrete !iii provocari.

Carmen Saenciuc $i-a propus sa sparqa bariere sl

sa mute frontierele ounoasteril spre alte limite. Obstacolele $i neincrederea, uneari rautacioasa, a semenilor, n-o deranjeaz8.. Ea stie ce vrea ~i cauta, tar

tunci cane g8.5e$te, apnea.

Sunt cateva trasaturt de caracter care razbat si in

prezenta carte, iar noutalile de ultima ora, oferite in premiera, vin sa Ie confirme.

Pentru maniera stiintlflca in care a fost sensa,

lejeritatea lecturii dar si a modului didactic de structurare, recomandam tuturor celor mteresat' J' Tehnici stravechi: Reflexoterapii'.

Contine ssenta cunoasterii intr-un domeniu-$tiinta

demn de mileniul trei,

loan T. LAzAR

5

Un drum devenil de'slin

o verba din batrani ale carel origini se pierd in negura veacurilor spune ca "Dscil vola Domnutut este sa nu te na:$ti in Bueov;na, mecer sa ai parin!; de pe ecete meleagurl'.

Nirnenl nu-f expllca de ce, dar tot tot de la batrani aflam cum Ziditorul si-a poqorat harul peste oamenii locului sl a blagoslovit tinutul.

Carmen Saenci(lC s-a bucuratde trumusetea Nordului doar in copllarts, cand merqea ta bunici.

Mama - falticeneanca get-beget, tata ~ basarabean,a.u Iacut-o bucurestaanoa inca de Ia nastere. Asta se lntarnpla undeva prin vara ani lor '54, ai veaculul trecut.

Traiul. intr-unora~-~antier nu oferea prsa multe bucurii unui copil, iar micuta Carmen de atunci, a Iost nevolta sa-sl gaseasca llnrstea $i odihna in citit, deprindere statornica, foJositoare In vlata,

La scoaia, firea er vioaie si sargui~ta la carte (spre care 0 lmpingea mama rnereu) au situat-e pe pozltla de lider. ,,,De inica aveam atatea de faeul t;l atiitea certi de cttit; cil ajunsesem 5.8 nu-mi recunosc cart/erul. Descoperisem in biblioteC'a 0 tume nou. ~' teecinsn.taJ care me acaparase inintreglm n,

La sfar~itul clasei a 8"81 [un \ Ih:. IIV(flt de gim-

6

II lJh icscna intre meseria de medic psihlatru si cea de 1110100. S-adecis tara sa-$i dea searna, turata de tean- 1111110 de cartl care-i umpleau camera.i A urmat llceul,

'I.tl umanista,:;;i lrnediat S-8 tnscris la examenul de nhnl1ere - Facultatea de Limbi Strail;le, pe care I-a si hInt Un succes asteptat, rneritat $i explicabil, daca II It rn cont de profilul moral al tmerel,

"Tot timpul In liceu am fost preocupara de t unoestere; nu erarn baietoasa, extremista sau sin-

luraticii'. Dificilii,. poate... Tin minte ca~ un coleg ,~ re-m! facea ochl autct, m-e invitat tntr-o iarna la I uttnoer. in prima faza am ecceptet, dar neterlclree ./UI 8 lost cs, a aoue zi, i-em vazut te.mele pline de r}fo$eli de ortografie. Adio, taica, $i tie, $; petinoerului .... A/tul, rna; «aprins», voia sa ne plimbam de mnna, ori 8$a ceva nu se faceape atunei. Cred cs B'

uterit iar me! tarzfu, eand m-aamenin,at ea se omoa/a1 daea nu rna uit Is el, a trebuit· sa intervine mB,ma cu 0' joardil t-e curmet «elanul» tntr-a elipita. Cat despre mine, verdictul ,ai .a "fost ~impede~i litera de lege': «Cartea te face om, nu pllmbatul de mlJna prfn pare. Pentru asta este timp ... »: A vea rireptate t:;i. din acest punct de veaere, amandouii

lindeam la fe/'.

. Tn anul dol de tacultate, inevitabilul s-a produs;

(I:omnisoara Carmen se lndraqosteste de un rnuziclan: vlolonist. Este' 0 etapa despre care nu prea vorbeste, prsterand sa roseasca, chiarsi acum, dar poti sa t: op~:i privirii lscodltoare a crontcarului, care patrunde adanc In trecut si In viltor? Categoric, nul

Asadar, "lidera" (~I in facultate sl-a pastrat "obi'ceiurile''): si-a lepadat aura de "intangibif', Bentr~ a porni

la drum in ... dol. Eu 1ineammot11$ sa

7

tecem nunta vara. Ceea ce s-e $1 intamplat anul urmstor.

A fost ca un vis: unic $1 greu de deseris.

Anii au treeut, amintirile au ramas, sincers sa tiu, nu regref'.

Blestemul cartilor este acela ca te Impinge sa vezi locurile despre care citestl.

Carmen a iubit $1 iuoeste calatoriile. in ele sl-a qasit completarea acooenta pana atunei doar de imaginatie.

Mai tarziu, dupa absolvire, i-a suras noroeul sa. lucreze in turismul international. Aiei a putut intelni oameni din toate colturlle planetei, a "pipaif' clvllizatrlls descoperite Tn bibliotaoa, si-a reformulat teoriile despre nou, cunoastere, progreso

Adevarata lovitura, cea care avea sa-l schimbe vlata si sa-i mareheze destinul, a venit mai tarzlu, prin 1977.

"in acel an, sotut meu $i mai mutt! coleg; de-ai lui au (acut un turneu in Extremul Orient. Cei mai multi dintre ei erau oameni trecuti de 40 de an; $i sufereau de nntcnt, stomec, hemoroizi $i eam tot ce «aduna» omul, cand nu se trateazB la timp. Orientalii s-au aratat toerte saritori si l-eu «repara!», dar eu metode exe/usiv 'neeanventionate. La intoarcere in fara, noue, temiliitor, nu ne venea sa credem. «Miracolul» Orientului se savar$ise, exista in fafa noestre, palpabll, de$i noi nu auzisem despre aceste tehnlci, decOt din pUfinul care aparea in reviste.

Evenimentul mi-e declan$Elt d fin/tilt mecenis-

mul curiozitafii ,tiintlflce. Cum? Of ? in care

sltuafie? Cat?» i;r ~U tnu b rt I" r mi Ie

8

IJuneam zuntc, dar raspunsul avea sa mai aljJtepte nca 20 de ani.

Dupa 'gO am hotsrat sa vlz/tez toate -eoezele» medicinel neconventionale. Am inceput DU Rusias despre care $tlam cs adapostea 0 pre~t/loasa $COala de terapie naturlsta ,I reflexoterapJe.

Intr·adevar, erau faseinantl. A urmat Extremul Orient, g,eu de descris in cuvinte, sau" rezum~t intr-o singura fraziJ; Europa Occidentsls $1 Eglptul.

ece ani de studiu 1jJ/ aprofundare mt-eu trebu/f, penuu a ajunge la convingerea cs trebule sa deschld un cabinet de reflexoterapie. Trebuie nu numsl sa vrem blnele, ei sa-/ $/ facem.

Organ/zarea ml-e luat mai mutt timp dec't rna $teptam. Eram nerabdatosre, jnss n-am lasatgrsbs, sa~m/ umbreasea catuljJ/ de putin, calitatea servlclitor pe cere /e inifiamr

Cred cs am avut noroc. Primii angala" erau $1 profesioni$ti, $i domtc! sa-,/ completeze cunostlnfe/e.A fost un sueces, pentru care am pl§ns de bueurie a doua oara in viata. Prima data, se intamp/ase ~ai demult, cand 0 nascusem pe filea mea, Sandra.

Curand solle/tarea erescanda a pac/entilor

, .

care doresu sa se trateze prln reflexoteraple, mi-e

Impus extinderea activitstii, stat in Bucure$ti, cat $i In fara. Este obosltor, ucigator a$ spune, dar $i ras-

plata este pe mssurs. .

Cunoa$teli implinire mai mare, sat/sfaelle, ~/ta aecet cea pe care 0 traie~ti, atunci cind un pa ... cient ravine $i-ti multume$te? «Mi~afl dat sanatate, aoemne»», Eu? Nu, in niei un CBZ. Dumneavoastra aflluptat cu boala ,i personalul de Is Revital v-a aju-

9

tat. Mullumili-le lor, lui Dumnezeu, aumneevoestre. Mie, rnai putln. A~a Ie spun ~j inirna mea cre$te de bucurie ...

Din 1 martie 2000, cand em tnceput ecttvttetee, !{ii pana scum, n-amavut 0 zi libera, concediu seu vacantii. DOllr munce, alergiltura, lupta continua de a fine pasul cu progresul $tiinlific, testare de no; eboraen terepeuttce, studiu.

Mergem fn pas cu tijrile occidentale, serviciile noastre sunt la acela$i nivel, vrem sa muttumtm pe taata lurnea. Pe drumuJ dintre suterinla !{ii sanatate, nu ai cum sa te ratace:;;ti. Acesta este motto-ul nostnt'. Doamna Carmen Saenciuc ar mai fi stat de Yorba. if place sa povesteasca, s8.-$i spuna proiectele, sa rascoleasca prln amintiri, dar nu este timp de asa ceva.

Tellefonul suna si trebule sa rnearqa la cabinet Astazl a venit un control de nu stiu unde. Si ieri a avut.

, t

Poate $i maine ... Insa pana sa ajunga in Calea Mosilor, sau in Plata Victonel, fiind tot pe drum, mai rezolva sl alte probleme. Asa se intampla atunci cand 0 idee devine destin.

A vrut sa-si deschlda primul cabinet de reftexoterapie din tara? A desehis! A vrut sa. editeze prima revista de reflexoterapie din tara (s,e pare ca $i din Europa de Est)? A editat! Vrea sa-sl extinda sl sa'-~i consolideze reteaua de cabinete REVIT AL? Heuseste!

Atuncl, spor la munca !;>i succes, dlstinsa doarnna, Prezentulsi viitorul va apartin.

10

Scurt istoric al rellexoter~,pie,i

Antichitate: • lstoria reflexote-

r plei este parte intejranta a istor~ei me~i.Inei ~i se regase!?te In documente" gravuri si II soreliefuri, datand din prioada lui Narmer,

ondatoru' EgJptului faI nonic si primul rege al ncsstel dinastii (3000 - r 778 i.H.). Pe atunci, vracil (maseurii, magi- 1mm1l'.~~!

elanil) $i medicii tratau in .. , '. .

tuna tnteleqere.Jn tratatul "Despre.~mm~ se vorbe.$te

'tAt despre ei, cat 9i despre membm~nul corp ~edlc~1 iuxlliar "preotii lui Sekhmef', CEt erau In stare, atat unn, c t si ceitaltl, sa ia pulsul unui bol~av:

Egiptenii situau deci, pe acelasi plan,~pe_ eel care

vindeca oupa principiile unei art~ pe car~ _o !nv~lase, ps. eel care actiona calauzlt de ratiunea dl~lna, p.r~cum 91 pe eel care se multum~a sa fol:?seas~a tehmci. transmise din negura vremunlor, de catre alll terapeutr.

11

La drept vorbind, nu exlsta q scoala de medicina, dar in unele institutii, numite "Case ale vietlt', tanarul practician putea sa~$i cornpleteze cunostintete, cu ex~ perienta tnvatatnor medici.

in eele aproape 0 duzlna de papirusuri provenite din Egiptul de Sus, patru dintre ele tee referire prec;sa la tehntctte de masaj (Pap/rusul Ebes - 1875; Paplrusul de Is Kahun - 1898: Papirusul de la Berlin ~ 1909; Papirusul Smith - 1 930 - an i i trecuti ,fi in d ce,j ai descoperirii papirusur.ilor; Bibliografie: "La civilisation egyptienne" de A .. Erman $i H. Ranke, 1952; "The Legacy et Egypf' - SRK Granville - Oxford, 1942; "La science orientale avant les Grecs' ed. a II-a - A. ReyParis, 1942.; G. Goyon - .Histoire generale des tech-

niques - Paris, 1962). .

• in Mesopotamia Antica, primele documente medie~le au 0 vechims de aproximativ 5.500 de ani (3500 I.H.) sl sunt scrise pe tablite de lut ars, in euneiforrna.

la mijlocul sec, al XIV-lea LH., in timpul perioadei de la EI Amarna, medioH babilonieni raspundeau solicitarii curtilor stralne, caJatorind in tot Orientul Apropiat. Scrierile care vorbesc despre medici nu se retera numai la vlata lor privata, oi pomenesc de terapiile folosite, care eonstau in pansamente, cataplasme, unguente, potlunl sl masaje (Un text medical descoperit la Nippur, care dateazB din plina per;oadiisumeriana, cu aproximativ 2.100 de anllH., enumera 0 eerie de prescriptii, in care nu intervtne ntcsten vreun ritual, incantafie sau mentiune despre zel ~I demoni, cl doar parti ale corpulul, ce trebutesc messt« /a enumite boli - ,,$tiinta antica $i medlt3Vlliti', vol.t, sub conducerea lui Rene Taton, Ed. $tHntlflcft, l3ucure~ti, 1970). 12

lntr-o culegere de texte consacrate terapeuticii I tl rnbrelor inferioare, apars maladia sagaHu (probabil 'JlHa, podagra). Simptomatologia intereseaza nu numai III ilorul, ci tot mernbrul inferior p~nal 18 c~apsa:

It itarnentele prescrise sunt naturale $1 constau In bal, massje, frict/uni. (Bibliografie: "La meaieme er: Assyrie "It n Babylonie,. de G. Conteau - Paris,,1938; "A History 1)( Medicine' ~ HE Sigerist, vol I, Oxford, 1951, p .. p. 337-

·1 /). .

• Istoria medicinei in India este una dintre eele 01 II lungi~i mai amplu documentate, tncepand cu flllJlocul mileniului al ll-lea i.H. Scrierile 1010se80 llmba dnscrita, a latlna a Indiei cunoscuta ~i pe teritoriul Aiganistanului de astazi, .Iaponiel, tndochinelsl lndoII ziei.

Practicile medicale utllizate (~i consemnate in lucrart) constau in tratamente cu medicamente obtlnuts din vegetale (prafurl, unguente, ceaiuri), massje, tric-

OunJ $1 "reglar; aJe energiilor interne:. ' ..

Diversele tratats Ayurveda contin 0 teone ratlo- 11 II a tunctiilor organice $i a perturbarilor lor; cele cinei nlomente ~ materii ale Universulul ._ alcatulesc l?i corpul omenesc, Ele sunt: parnantul, apa, tocul, vantul $i spa!1l11, care corespund respectiv tesuturllor sollde, ~morilor, bilei, suflululsi cavltatll organel.or. Cele doua eremonte extreme, parnantul $i spatiut, suntinerte; celeI \Ita trel sunt active.

o volurnlnoasa luerare Amrahrdsya (esenta de umbrozls - traducers) , pastrata doar in traducerea din ubotana (textul original in sanscrita s~a piardut), contlns tnovatii ca: metoda diagnosticarii prin puis si localizarea unor puncte pe corp, de unde se puteau regia lIenernfl/e care provoaca bollle" (Studiu de reflexoterapie

13

-

- "'_ -." =.

aplicata),

La sfarsitui perioadei clasice Vagbhata (cunos datorita sutelor de lucrari medicale) lasa mal mul referir; privitoare la vindecarea prin masaj in celeb carte "Ashtangahrdayasamhitil' (Biliografie: "La trine c/assique de /a medicine indienne, ses origines ses para/elles grecEl' - I. FiJliozat, Paris, 1948; .Oere« - ed. trad. in engleza; "Vagbha~a", trad. germana, L Hingerberg).

• La chinezi, unificarea dsoletitor ("dao" Tnsearnna "calea"), contucrontstuor (adeptii lui Confucius, care au impus cu obligatie morata conservarea intacta a corpului primit de la parinti) cu adeptn lui Mo Tzi (Mo ZT), a dus la Infiintarea unei celebre "academii legiste', in anul 3181.H. (sub regele din Tsi-Jia).

Acsasta filozofie a stopat progresele In chirurgie si a dezvoltat medicina non-invazivii bazata pe reftexoter__apieJ moxa st scupunctum

In secolets urmatoare, tehnicile reflexoterapeutice $i masajul cunosc 0 puternica dezvoltare, fiind menfionate In Iucrarile a trei mari medici chinezi: Sun-Yu (Shun- Yu), Ciang Ciong Ting (Zhang Zong Jing) $i Hua Tnuo (Hua Tuo).

Din nefericire, numeroase scrien au disparut datorita fragilita,tij hartiel de bambus :;;i a clime; umede.

Ca raspandlre, reflexoterapia cunoaste in China un fenomen de rnasa, nu at at datorita traditio! medicale, cat impactului cu teorii filozofice $i morale care promovau tehnicile medicate non-invazive in defavoarea chirurgiei.

Cartea clasica a medicinei antice chineze este considerata Huangdi Net Jing (Tratatul de medicine et lui Huangdt), atribuita imparatului legendar Huangdi, dar 14

stirneaza ca, textul ei este din secolul al III-lea tH.

La Mawangdui, arheologii au gasit tratate mediI II estimate a fi mai vechi dscat Huangdi Nei Jing. I iurneniu de mare originalitate al medicinei chineze este II I al acupuncturii. Se admite existenta unui principiu

tH I rgetic numit QI. . J •

Medicii de astazi includ in acest flux Ql carnpurile uloctrornaqnetice si gravitationale, climatul si mediul 1)lnlogic. Aceste schimburi dintre organism $i mediul «xl rn se fac prin "puncte" (Xue Wei) cu arie de 2-3 mp. 11 tjectele de patrundere urrneaza meridianele Ging 10) Ij pe supratata corpului. Cartea Hu~ngdi "!ei Jil!!!

Il1dica 12 meridiane. Acupunctura $1 rnasajul evtta In dlcarnentatia, folosind aplicarea unor ace sau presaII :l punctelor (masarea lor) asa cum cere lrnparatul: .

.Doresc sa se fnceteze administrarea de medi( nmente care tmbolnevesc poporul $i mai rsu. Doresc . II e renunte la acele de pietre, pentru a se totosi de a, 11m in colo 'aeele de metal, cu care sa se tntepe meridi-

dm Ie". ~

Se mai folosea si moxibustia, inlocuind acele, cu II ~l~oare din anumite plante, care erau arse lent, dupa

!llflgerea lor in piele. . .

Cel mai mare maestru al acupuncturu, rnoxlbustiei

l retlexomasaiulul a fost considerat Bian Que (perioada 'I uslor combatante). (Bibliografie: "Confucius' - D. Les ... II , Paris, 1962; "La Chine antique' - J. Gerne~., ~~ri~, I 4; ,,$tiinta entice s! medievele', Ed.Stiintitica, III1Gurel?ti, 1970).

15

Incurslune in reflexoterapie

lonele energetice

Conform studiilor efectuate de japonezi (dr, Hiroshi Mo~oyama) s! acceptate de lurnsa $tiintifica lnternatlonala, corpul omenesc oontlns mai multe zone $i meridiane energetice precis delimitate.

. Harta energetica ne arata ca, celezece zone se

situeazatn perechi, numerotate de la 1 la 5, pe fiecare parte a corpulut.

Pri~a .zona straba.te degetele mar; de la rnainl, pe amb~le partl ale .corp~lur, parcurge linia rnsdlana (a corpulur), partea mterioara a picioarelor, bratelor sl coloanel vertebrale.

. . Zona 1 prezlnta 0 sensibilitate deosebita pe picioars. unde sunt asezate punctele energetice care lntereseaza nasul, gura, gatul, coloana vertebrata.

Orice dereglare pe acest traseu, poate afecta organele "legate" energetic sl implicit produce boll.

Activarea punctelor reflexogene de la nivelul coloanei vertebrale, amelioreaza durerea, datorlta nervilor adiacenf cu sinapse pe intreg organismul.

Zona 2 se Tntinde de la degetul aratator!iii al doilea deget de la picior, urmano acelasl traiect.

Celelalte zone, sunt paralele, dlvlz nd astfel cor-

16

, Ill. (Aceasta metoda de divizare a corpului, pe meridiII I este loentlca cu principiul de functionare a preso-

I I utcturii ~i acupuncturii.) I

in reflexoterapie, nu meridianele energetice sunt t , ntiale, cl punctele reflexogene situate cu precadere III talpi, palme si urechi. Prin ele, se elibereaza tensiI In acurnulata in timpul bolii $i tot prin ele se echlliIll' za functiile organelorinterne.

Realizarea hartii electriee a corpului uman, de rntre acelasi dr. Hirashi Motoyama, a permis urteleqerea mecanismului de blocaj pe traiectul meridimelor, adica a dlstunctlllor. Un proces de autovinde-

t • re, survine numai dupa eliberarea reflexoterapeutica 1 circulatiei energetice.

Unine principale de la picioare

Practicarea reflexoterapiei incurnba 0 cunoastere p rfecta a liniilor principale care strabat mainile si , .. ioarele. Acestea, impart membrele ln sectoare, cotl spondente unor anumite zone din corp.

Linia diafragmei de pe talpi se a118. in apropierea lrneotata a oaselar metatarsiene. Poate fi usor localiza- 1 ,datorita culorii mai Tnchise a tegumentului de deaupra ei.

La mijlocul talpii se atla linia taliei. Se ldentiflca Iii mand marginea externa a piciorului, pana se ajunge I l 0 mica proeminenta osoasa, care marcheaza santul III tatarsian, De la acesta porneste ltnla orizontala pe I tlrnea talpii, Ea indica zona taliel. (La persoanele

unde, reperul sa regase$te mai jas pe talpa, iar la eel trial lnaltl este mai sus.) La nivelul palmelor linia taliei se fl~ in artlculatla policelui.

17

o holograma a corpului ascunsa in Uilpi

Apropiind talpile pentru Intregirea hartli, realizarn un fapt incredibil. Ele og~ind . cu exactitata corpul, cu halucele reprszentanc capul, iar partlle laterale retlecta urneril, genunehii, soldurils.

Diversele nereguJaritali sau atectiunl cutanate la nivelul talpilar, pot retlecta 0 boala la gat, iar 0 anume sensibilitate reflexoqena la nivelul gatu~

L...-- ....;.:::;;___-_.l lui, va fi reprezentata

printr-o batatura In talpa In aceasi zona. (spre exemplu talpa stanqa).

~edinlele de reflexoterapie nu trebuie sa ocoleasca nici un punct din tegumentul talpii, pentru ca asUel S9 lasa descoperite zonele corespondente din corp.

Tn afectiuni diagnosticate ou proclzle, sa spunem, de natura hepatica, masajul S8 v, x preponderant in

18

d sun linia diafragmei (fara a exclude celelalte I ntru bali de rinichi si pancreas, reflexoterapeutul r:I I ull(,ontreaza pe linia mediana, spre oartea inte-

I litH t \'~lpiL ... .

1IIIburarile de functionare a vezicu unnare se

I It' l prin masarea marginii tatpil, irriediat deaII I I niei pelvisului, partea interi,oara.a pie.iorul~ui. _

I xemplele pot continua. dar trebure ratlnut Inca un It: majoritatea bolilor nu sunt "singure". Ele ~par c~ I r It. unei dereglari In lant, si ca atare trebule actrt I toate "verigile". lata de CIS masajul renexoterip utlc se aplica tuturor punctelor refle~~ ale I If rulut si ta nevoie ale palmelor, urechll sau

pulul.

Localizata pe talpi, la baza calcaiului, linia lui S8 afla pe partea interna si externa a oaselor gleznei La nivelut palmei, linia bazinului Ineepe "In zan rnusculoasa a bazei policelui, cam la aproximativ 2j5 em. de articulatla pumnului.

19

Ce ne s:pun mainile?

localizarea punctelor reflexogene corespondente orga- 11 lor poate fi dife,rita.

Osedinta de reflexcterapie completa, cuprlnde Iloopotri:v.a masarea mainiilor, mai cu seama in zonele de II neres, in cazul fracturilor se rnaseaza membrul corespondent, recuperarea fiind mult mai rapida.

Ca si talplle plcloarelor, palmeleascund 0 harta bins def1inita, fiind aproape loennca la ambele rnalnl, Numai ca, I

P]lim.an, f.n:imll. UIlliIr Dlllfragm. Plex solar Splinl! Stornae, Panereaa

,-"",~;;..s..-In:te$t1n"

""""....,.,,~~Alu:l IJ~Qidull.li

~1iN>'<N'-.N!_- Ye.z;[.cl'i urinaril "~~CQl:d5

A Tehnici de baza ale masalalal

In practicarea reflexoterapiei, 0 lmportanta majora revine foloeirii corecte a doua degete: policele si indexul. $i asta datortta faptului ca punctelo reflexoqene de la picioare sl maini, pe langa nurnarul lor mare, la nivel de cateva sute, sunt ~i foarte mici. Nici unul din aceste puncte nu trebuie omis, ceea ce lnseamna ca, miscarea degetelor se va face corect sl cu precizie. Directia de deplasare a policelui si a degetului aratator va fi Tntotdeauna spre lnainte, niciodata Inapol, circular sau prin alunecare.

. Este total contralndicata folosirea varfului degetu-

lUI (sau a unghiei); in locul lui toloslti pulpa degetului mai carnoasa si destul de terrna. In privlnta torte! d~ apasare, nu exista a scara valorica in newton! dar un reflexoterapeut experirnentat va -$ti lntotdeauna sa evite tresaririls pacientului, senzatla de disconfort $; durere. Colaborarea terapeut-pacient este absolut obligatorie.

~ . C.re_mele ,$i uleiurile fac pielea alunecoasa $i lrnpiedica reahzarea unui bun contact cu punctele refle.xog:n~. (Not~: Unele cabinete de reflexoterapie sustin ca din contra, ulaiurile sl cremele sporesc efectul masajului, motiv pentru care mentionarn ambele

22

Masajul - tehnici si abordAri

. -

1111 tode). Se va folosi 0 eantitate rnoderata de crerna, in tehnica de automasaj (mai lirnitata decat atunci nd a practicati pe pieiorul altcuiva), foloslti 0 rniscare

I h "I rare", in zig-zag peste palma. }

Cand masajul se executa pe piciorul paeientului, J rrljlniti-l cu mana stanqa $i tolositt. I polieele drept, mcapand lucrul de la marginea rnediala. Tn mod coreet, policele de la mana dreapta trebuie sa fie adaptat la I clorului drept, iar polieele de la mana stanga, la p r orul stanq.

"Corligul" sl "rotirea" in stimularea suplimenlara Exceptand rniscaraa clasica de .tarare" exista trei una in care sunt indicate tahnicila de "carlig" $i .rotire", Prima ("carligul") se tolosests pe punctul reflexo-

l( n al valvei ileocecale, pentru ameliorarea tulburarilor lIlt stinale; eea de-a doua ("rotirea") este ideala pe I unctul reflexogen al rinichiului, ln eazuri de inflamare IIII.lorit8. aditivilor alimentari, mfectirlor cu diverse sub'111I1te toxice sau excitante (coteina). La fel si in punctele reflexogene care interescaza ochii si urechile.

Nota:

*" Centrul reflexogen al valvei ileocecale se afla i 111m pe partea dreapta, la mana $i la picior, localizat pe III lrginea laterala, in imediata vecinatate a liniei polvisuII I, e apasa In jos pe aceasta lin ie, exercitand presiune I II policele stanq, Degetul se trage Ynapoi pana descrie

I )rma cornpleta de carrig de undlta.

** Cand utilizati tehniea .rotirii", pulpa polieelui se IO/itioneaza pe punctul reflexogen respectiv, apol prdorul va fi rom in jurul policelui. Presiunea policelui se v I mentino rnai multe secunde, sporind asttel efectul 23

manevrei.

"Secrelele" masajului normal

Cand tratamentul reflexoterapeutic S8 etectueaza la un cabinet specializat, este important ca maseurul si

pacientul sa ado pte pozltii relaxate, confortabile. '

Reflexoterapeutul va sta ta picioarele pacientului, pe un scaunsl mai scund decat patul. Piciorul pe care se aplica tratamentul va fi asezat pe 0 pernuta pe genunchiul maseurului, in cazul in care nu exists pat special pentru masaj.

.. ~in aceasta pozitle se Iucreaza eficient pentru rinichi, stomac, ochi, plarnani, ficat, splina, cap, urechi, sinusuri, tiroida, umeri, sant, intestine, coloana, gat, etc.

In anumite sltuatll, la masarea partilor laterale ale picioarelor (pentru anexe, hemoroizi, vagin, testicole, uretra), pacientul va sta pe 0 parte. Secinta incepe cu 0 masare generala a talpii, apoi cu varful degetului mare de la mana S8 palpeaza punctele corespunzatoare, cu 0 i~t~nsitate initial scazuta, dar care va crests pima la Iimlta suportabllitafii.

Nu se executa masaje pe zonele bolnave cu

~. .' ,

eruptu cutanate, dermatoze, traumatisme, bataturi,

Durata sedintei si nurnarut punctelor reflexe masate, vor fi strict individualizate, in functla de starea de intoxicare a organelor, bioritmul specific pacientului si metabollsmul lui, varsta, sensiblitatea piciorului. Procesul de de~ zintoxicare lnterna trebuie sa fie lent, atat cat poate f prelucrat $i elirnlnat natural, tara a torta organismul. (Toxinele dislocate !iii neeliminate au tsndlnta de a circula liber prin corp).

~ Nu se executa masa] reflexoterapeutic in atecti-

24

IIII '11 !II 'OliO ticate de catre medic.

I' ulru pacientli care efectueaza un tratament Irlt III un utos, alopat, reflexoterapia este racornandata

1111 Hpl djllvanta.

rdlnoa de efectuare a masaiulul va f urma-

II I (I bolnavii cronici):

1) Stimularea organelor de ellmtnare (rinichi, urs-

I 1, llH Ire). 5-7 minute;

:') Masarea capului pentru adaptare ~i llniste

III uute):

) Masarea zonelor organelor implicate in meta-

I "ll • III I dezintoxicare (stomac, ficat, vezica biliara, III JUliO) - 7·10 minute;

) Masarea zonelor care mtareseaza partea limfa-

organismului (se stimuleaza imunitatea speciflca II t pecifica) - 5 minute;

.1) Finalul cuprinde masarea punctelor dureroase tIl lblle), coraspunzatoare alectiunilor ce urrneaza a fi III-It tl 1-3-5 minute, pe fiecare punct.

$edinte1e de tratament se executa cu 1-2 ore

"llllt de rnasa.

Este exclus fumatul sl consumul de alcool, atat

11111 nto cat si dupa efectuarea ~edintei de masaj.

• Pacientul trebuie sa fie calm, degrevat de griji, I rlupa masaj va necesita 0 scurta psrioada de repaos.

25

Reacln adverse

Nerespectarea normelor enumerate anterior poate atrage dupa sine unele reactu nedorite ale orqanisrnulul, ca: star: de arneteala, greata, cefalee, sornnolenta, neliniste si rau general.

Pasager, datorita intensei solicitari a punctelor reflexe, pot sa apara urmatoarele manitestari:

• intlarnatll articulare datorita stazelor limfatice;

• Deschiderea ulcerelor varicoase la gambele cu tulburari cronice de circulatie;

• Cre~terea In volum a varicelor existente;

• Aparitia unor pete albastrui cand exista un dezechilibru de metabolism si asimilare a calciului:

, ,

• Dureri violente in organele corespunzatoare punctelor activate;

• Febra, dace. exista 0 intectle interna sl S8 stirnuleaza centrii limfatici.

Aceste reactll vor dispare dupa acomodarea organismului cu tratamentul ~i reglarea duratei sedintolor de reflexoterapie in functie de individ 9i particularitatlle lui (sex, varsta, atecttunl principale, atectiuni colaterale, vechimea ~i gravitatea atectiunll, allmentatle, metabolism, mod de viata, etc).

26

Sistemele organismului Si,bolile lor

Cunoasterea organismului, cu toate organele sale, ! ltamele sl aparatele corpului uman, fac posibila it1~ leqerea modului de interactiune reflexoterapie - hnala.

Indiferent de ce suferim, 0 parte din noi este afecIt. Inlaturand cauza, eliminam efectul. De multe ori, It itarnentul reflexoterapeutic trebuie extins la mal multe • storno, pentru a stopa propagarea bolii in .Jant", I'rofilactic l?i in acetasl timp terapeutic, masajul priveste 111 nismul ca pe un tot unitar, elirninand fisurile aparute It (unctlonarea arrnonica a organelor.

Sistemul digestiv $i bolile lui Aparatul digestiv cuprinde toate f I nele situate pe traiectul cavitate III j la - anus si constituie prima Iinie .1, uparare Impotriva bolilor.

EI poate fi afectat (de boli [unctlonale sau organice) la orice ulvcl (esofag, duoden, pilor, intestln ubtire sl intestin gros), punctiform III arnplu, implicand ~i alte structuri

- - - ,..._' ,. . ~'

,

• ~I

'.r

eu rol in digestie (ficat, coleeist, pancreas. glande endocrine, nervul vag, rinichi, etc).

Majoritatea bolilor digestive, benefieiaza de reflexoterapie si pot fi ameliorate prin aceasta abordare.

Zonele reflexe

Tubul digestiv are zonele reflexe dispuse in talpr, dupa cum urmeaza:

• stomae $i duoden - situate in ambele pieioare, spre interior, la mijlocul talpii:

• intestinul subtire - se gase$te imediat sub zona corespondenta duodenului, spre interiorul talpH;

• intestinul gros (colonul), cuprinde patru diviziuni: - colon ascendent (proieetat In talpa piciorului drept, partea externa de deasupra calcaiuhn, 5-7 em mai sus);

- colon transversal (incepe de Ia capatul final al eolonului ascendent, traverseaza orizontal talpa dreapta pan a la marginea ei interioara, contlnuandu-ss in talpa stanqa la acetasi nivel);

- colon descendent (se continua In talpa stanga, de la capatul colonului transversal, in [os, 5-7 ern),

- colon sigmoidal (torrneaza un "S" in talpa stanga, oprindu-se In zona reflexa a vezieii urinare).

28

Bolile aparalului digestiv;/tralarea

I ameliorarea lor prin rellexolerapie

Gaslrilele

Sunt innarnatii ale mueoasei stomacului produse tl rllversi factori: virusi, bacterii, toxiintectii alimentare, It) cozs (candida, eel mai freevent), exces de medicaIII lite, consum exagerat de alcool, llpsa de vitamine, pIIII ne si minerale, etc.

Apar in urma unor agresiuni ocazionale, iar cele 11111 ee, data rita repetarf prelungite a unora dintre facIII I nurnerati,

Simptomatic, se manlfssta prin dureri In zona epi- 1.J~ (rica, dupa mese abundente sau prin baionari, grea!I, verna, diaree, pirozis (arsuri la stomac).

Ulcerul gastric si ulcerul duodenal

unt leziuni, uneori chiar perforatii ale peretelui It HII cului. respectiv duodenului, produse de aeidul In (A s secretat de stomac (mueoasa gastriea), conjuI cu functlonarea detectuoasa a bilei (secretle a lit ttului).

Se rnanitesta prin durerl (mai ales prirnavara si Itlltl",~na), arsuri, varsaturi, diaree rebela, constipatie

29

prelungita, anxietate, scaune cu sanqerari (ulcerul forat poate produce hemoragii masive, chiar letale). . Tratamentul reflexoterapeutic va fi obligatoriu juqat cu un regim aJimentar prescris de medic (vezj tolul .Alirnentatia naturista pe grupe sanguine").

I !llll intestlnala, rectite), schirnbari de mediu (locuinta III " t, lipsa de obisnuinta cu toaleta de la serviciu, stres, Ilt rli In alte zone geografice, etc), tumori intestinale

I Ulcer de colon), dereqlari neurotunctionale. ,III irnentul reflexoterapeutic aplicat in cazur} de constiI 111 severa, se va completa cu 0 alimentali€! adecvata, It I principal, naturista. Ga atectiune se trateaza relativ lit IJI (14-16 sedinte de masaj rettexoterapcutic), dar It necesara $i eliminarea factorilor CEl 0 genereaza. (Nota: Nurnarul de sedlnte este diferit, functie de nt, vechimea bolii, gravitatea ei, atectluni cola, mod de viata, alirnentatie, etc).

Diareea

Cauzalitatea acestei atectiuni cuprinde 0 mu dine ?e fac~ori, de la cei emotivi (diaree ernotionala), a!ergll meoicamentoase. alimentare, intoxicatii, in clenta pancreatlca, inflarnatii intestinale, virusi sa microbi, descarcan bruste de fiere, etc. Se rna' ·ifoC'·t"'. prin scaune dese, lipsite de consistenta, cu resturi all mentare nedigerate sau partial digerate.

Bolnavul pierde rapid din greutate, devine pali . capacitatea de efort i se reduce, acuza oboseala si . presii psihice.

. Pri~ analiza coproloqica (coprocultura) se .... '"' ... '~,.deplsta tipul de diaree $i factorii care au generat-o. functie de acestla se va efectua $i tratamentul .. otl",, __ xoterapeutic. Regimul alimentar sl igiena (alime sunt obligatorii.

A'ectiuni ano-reclale

lntereseaza zona rectului si a anusului, man ilit; t ndu-se prin durere in partea stanqa a abdomenuIll, Inlse senzatii de defecare, tenesme in regiunile II pr ctive (anus si rect).

Un tratament complet necesita 15-20 sedinte de

"" Ii reflexoterapeutic ~i a igiena alirnentara adecvata,

I II novoie sedinte de lntretinere.

ConstiPatia

Se manifesta prin defecare la intervale ca d.epa$esc 48 de are, scaunele au conslstenta crese ~I nu sunt complete.

Gauze Ie consnpatlet sunt multiple: sedentarism alirnentatle naadecvata (mese uscate, neregulate reduse), hipotiroidism, leziuni la nivelul tubului d (ulcer gastro-duodenal, hemoroizi, fisuri anale, dive 30

ApendicUele

Se produc datorita intlarnarii apendiceluui cecal.

A] semne clinice, se caracterizeaza prin dureri III forma de arsuri in fosa iliaca dreapta, dupa un etort 11 rs (sau alergare), qretun preponderent matinale, I dll~ A mese varsaturi, durere, diaree cornbmata cu 1 u I I de constipatie.

I lea bolnavul acuza dureri acute, se impune III II tr a lui de urqenta $i interventia chirurgului (apen- 31

dicita partorata poate avea finalltate letala daca nu ajunqe 'in timp util la spital).

Apendicitele acute si cronies raspund .pozitiv rnasajului reflexoterapeutie, dar trebuietinute sub striata supravaqhers.

Qauzela care genereaza aceasta boata tln in prit cipal de allrnentatle (samburi mici de fructe anrnente 01U exoes de celuloza, etc.)

EDt,eroeo lite

Se asearnana CIJ diareea, d.ar prezinta tn fecal mucus" purol.ichiar $i sange.

Cauzele tin de lnsutloiente biliare ~i panere intcleranta la alirnentele pe baza ,oe lactate, mE:UI ...... a ... mente, parazitl intestinall, supradozarea flo rei i nale; toloslrea in exces a l~a:tivelor.

Ga rnanltestari cllntea eonsemnarn: dureri aecoa minale radlante, alternarea scaunalor moi cu eale balonari zonate in aparafl,il dig.estiv.

Concomitant eu abordarea unui regim adecvat, masaiul reflexaterapeutic da rezultate foa .. buns (minim 15-20 de !?edinte).

32

Lu,crul la nlvelul piciorului

tucrul la nlvelul mainii

.-<

33

Aparatul cardio-vascular si boUle lui

. ,

"tl .~
iii
.. ~ ~ (I)
1 .& ('d ~ Bl
~ § c; tI "'C
U1 0
'" .::::I
~ n:l p,:=;:: E
u J;l..,o
'0 (I)
1;;
u en nivel de organism, sistemul circulator este forIIII din inirna, vasele de sanqe (aparatul cardio-vacular) II I It corpul sl sistemul limfatic (vasele limfatice si gan-

1IIIIIIIIIImfatici). Aceste doua sisteme cornunica Tntre ele I Illvt lui spatiilor celulare. Oirculatia sanqelui din ventri- 1111 II t ng spre organe si tssuturl, apol in sens invers, I'll ,~triul drept. tormeaza circulatia mare sau sis,,..,,,1 . Clrculatla sanqelui din ventricolul drept spre III III nt sl inapoi spre atriul stang alcatuiests clrcutett«

" • U putmoners ..

Inlma este un organ musculo-cavitar, cu rol de "11111" splro-respinqatoare. Este asezata lntre cei doi I III nl. deasupra diafragmului, fiind tnvellta intr-un sac 1111n 1.1 ros, numit pericard. Ca rnasa, are 0 greutate 1111111) de 300 grame sl 0 capacitate de 300 ern",

lona reflexa pentru lnlrna se gase!?te In ptciorul IJ (sub pernuta), profund in dreptul degetelor 3, 4.

Angina pectorala

I loa I care se rnanitesta prlntr-o durere vie, pre- 111111 Iii (gheara). iradiind spre urnarul stanq, in mana I II J II"P na la degetul mic. Se doctanseaza la efort

35

fizic, start emotive intense, stres. Tratamentul reflav, ... t"'~ rapeutic are rezultate relativ rapide (12-16 sedinte), d sunt necesare sedtntela de tntratinere. Uneori, dureril precordiale pot surveni din eauze extraeardiaee ea spondlloza cervico-dorsala, hernie de disc, periart s~apulo-~u~neraJa. Schema de tratament este comple $1 se apllca zonelor reflexe ale mai multor sisteme organe. Bolnavului de angina pectorala i se interzi ab~zurile alimentare, alcoolul, iar ca forma complemen tara de tratament i se pot prescrie remedii naturiste.

• , cafea, tutun, alcool, mancaruri grase etc) dar si

II I' de cooperare" cu celelalte organe vitale; ficat,

11111.111, plarnani, inima prazlnta tulburari functionale fara I II I zenta leziuni organice.

Ca semne clinice ale nevrozei cardiace enuliLt I un: palpitatil, senzatil de sufocare, oboseala, dureri

II t11.ordlale, astenii. ,

Masajul reflexoterapeutic se va axa pe zonele

ell. X ale inimii si ale glandei tiroide.

Se impune totodata ~i reducerea consumului de , tigari, alcool, preferabil pana la eliminarea lor 11I111lva..

Sindromul de ischemie perileric3 cronic3 Cunoscut sl sub denumirea de .claudlcatie intermi tenta", sindromul de ischemie periferica cronica su datorlta obturarll clrculatlel arteriaJe periferice, cu tulburari de irigare In zona respectiva.

Ca. aimptomatica, bolnavul sufera parastezi (arnortell locale), oboseala la deplasarl tara etort

tractii ale rnuschilor gambei. ' .

Masajul reflexoterapeutic se efectueaza in zonele (reflexe): Inirna, traseu rlnichi-uretere-vezlca urinara glande paratiroide, segment corespondent al gambei dureroase.

Concomitent cu sedlntele de reflexoterapie, cu rol de aceelerare a clrculatlal sanqelul se pot utiliza si remedii natu~iste ~bai caldute de teitna, solutie de otet d,e mere - 2 It~gunfe la un pahar de apa, de doua orl pe zr, cu un suplirnent de miere de albine - 0 linqura - ete).

Boala varicoasa

Varieele sunt dllatarl masive ale venelor superfl- 1,1 situate in mernbrela inferioare (exista $1 variee I)t 191ene sau la nivel de intestin-colon, dar prove- 11 1111 lor tine mai mult de alcoolul consumat in exces)

I 'I Ir In jurul varstei de 30-45 de ani.

Se datoreaza in principal statului excesiv In ", il) rs S8U a muncilor care necesna ridicarea sl trans- 111111 I a unor greutati.

De obieei nu [aneaza, dar pot produce sl dureri 111111 ,oboseala, edem, clanoza, putandu-se ajunge la I, ILlClrag.li. La femei, varieele dau un aspect dlzqratlos pit 11I11I1 ul, desl ele se atla calendaristic in "floarea vletii'',

Depistate in fazele incipiente, varice!e pot fi 11111 It !?i ameliorate prin reflexoterapie, rnasandu-se

• III I reflexe corespondente ale traseului rinichi-ure'I v ztca urlnara, segmentul corespondent parfii bolI • lana umtatica corp inferior.

omplementar exista si remedii naturiste, dar in 37

Nevroza cardiaC8

Datorita bruscarilor la care este supusa (exces

36

Hloer 5t bipotenslune ,

UODla cornuna, manlfestata pt1n dureri de eeafa,

II 11 loll, uneori chiar great§. :l?i varsaturi, hipert~~siunea I ",II conduce la crlze de apoplexie sau paralizle,

M lsaj:ul reflexot.erapeutiGse va axa p~ zo~e::e I. I I cblar a gatului (la durerl eare sa e~tnd !?,I In I I ,II' , I regiune)" apoi neat !iii pitwitara (hipofiza).

Ilipotensiunea, mal putin periculoasa, se.,. ~o.at:: vII I 1"111'1 rnasarea urechiilil zona corespondenta mrmu 11\1 It I usoare pe tot corpul.

\ ~

\

tazels avansate ale, bolil singura abordare nimane, chirurglcala.

AnemIa.

Apar<e atunci cand o:xigenul transportat de bulele rosu este ihsuficient sau cand g10bulele cantin prea putina hernoqlobina.

G.el mai evident simptomal anemiei este """<A'~u'l Ca prima masura" se eltmina cateaua $iCeaiul" dieta va fi imbagalita eu aliments bogata in fier.

Masajul retlexoterapeutic va cuprinde III prineJp zoriasplin:ei (qrg,an sltuat in partea stanga a corpulul, mal jos de talle), Prlncfpalele functll indeplinite de spli sunt: "cimitir" pentru globulel,e rosil uzata; depozit ternperar psntru fierul necesar sang'eluL

Lucrul la niveJul mainii

Ll,.Icrul,l9' nivelulpidiafUlui

38

Sistemul rena'i 51 alec,iunne' lui

Rinichii sunt consideraf "uzina" de purificare a nrganismului. Situati tn re'gi4nea cea mat profunda a

l\vitatii abdcminale. de a parte :;?i de alta a eoloanel vert brale, ei sa prolacteaza pe 0 zona cuprlnsa trnre ultimole doua vertebre toracale sl prlmele trel vertebra lornh re (rinichiul stang este sltuat cu 0 [urnatate de vertehr~ mai sus decal eel drept). La ernul rnatur nu

lapa~esc greut.ate,a de 300 gr.

Formand urina, rlniehiul tndeptineste 0 serie de

lunclii toarte lrnportante:

• elimina substantsle inutile ~I toxice rezultate din

I lotabolismul proteinelor;

• rnentins PH-ul sanquin constant;

• mentlna presiunea osrnotlca a sang,elui in liInltele constants (eliminand prin urina apa sl sarurlte in I xces);

• pastreaza concantratla relatlva $1 abscluta a censutuenttlor normali ai plasrnei sanguine (prin tunctia t I rotroresorbtte a. substantelor au prag: 91 ucoza .• unlrroacizl, vttarnme etc);

• secreta renlna (ca functie sndocnna):

•. lntervlne in producerea eritropoietlnei ~i uroki-

I zel (activator al fibrinolizei).

41

Pentru elimi'nare, urina parcurge un drum lung.

se torrneaza in rinichi, este adunata 1n bazinet prln ureter (conduct de 25-30 em lungime) aju~ge , ~ezlca urina'ra. De aici, parcurge uretra l;>i lese in "'.n.< .... ~. nor.

Zonele reflexe ale rinichilor sunt amplasate In mijlocul ta/pilar (Ia nivelul degetului 2); cele ale suprarenalelar imediat deasupra zonelor renats, iar zonefe (reflexa) care lntereseaza ureterele se Inti pana la marginea Iatero-interna a piciorului, unde se mina cu zona vezicii unnare.

Uretra, penlsu! ~i vaginul - au ca zona de prolectis reflexogena fata interna (lateral) Intre prostata ~j vezica

u~a~ .

Nelrita

Atectiune inflamatorie renala, care se mani.,.,.:>La. prin prezen~a. ~a~~ell.Ji In urina, edeme (umffaturi) la pleoape, fafa ~I picioare, dureri lombare, cefalee, astenle.

Netratata, boala se poate croniciza. MasajuJ reflexoterapeuiic se executa in zona suprarenaleror (pentru a degaja cornzonut necesar stoparf inflamafi,ei) sl cea a riri'ichilor (cu pauze de 0 zi),

_ Pielo-cisIUe, clstile

Sunt Inftarnatlt tipice mucoaselor cailor urinare (uretera, vezica urinara), care S9 manifesta prin urinart (mictiuni) dese, disurie (dureri in tirnpul urinarH)" urma tulbure sau cu sanqe, Bali frecvente 'a femei, afecteaza Indeosebl gravidele.

42

Ca factori favorizanti ai aeestor afactiunl enu- 11 ram: frigul, tmbracarnlntaa naadecvata functie de uotimp, bai In apa rece, cornpllcatil ginecologice, can-

t patle, ,

Proslalita Si hiperlrofia de pfoslala lnflarnatle a prostatei, cauzata de rnicrobi ca: ionococul, streptococul, stafilococul ~i cohbacilul etc.

Se rnanifesta prin dureri perianale, ejacularl 111' rziate sau precoce, cantitate scazuta a lichidului de t [aculare, urinart nocturne dese, presiune scazuta a II tului de urina,

Tn tratarnerrtul reflexoterapeutic se rnaseaza onele suprarenalelor, rinichii, ureterele, vezica urinara, p ostata (centrii reflexogenr corespondentl). Este indicat I. I adjuvant consumul de ceaiuri din plante medicinale, nform prescriptiei medicului (rolu! lor este de a faeilita honajul renal).

LiUaza reoala sao "pietre" larinichi

Se traduce prin formarea calculi lor in bazinet h rtea inferioara a rinichilor) sau de-a lunQ'ul cailor urtnare (datorita concerrtratiel sarurilor din urina, ali menI Itie, consum excesiv de ape minerale sau bogate In cnrbonatl de calciu si magneziu - ape "dure"). in timpul j1rnigraiiei", calculil provoaca dureri atroce in regiunea I nnoara, cu iradieri spre coapse sl organe genitale. Hlocand scurgerea urinel, "pietrele" pot cauza staza uri- 11 ra (.blocaj urlnar), producand infectii '9rave la nivel de Iloichi. Grice tntarzlore in caz de blocaj renal poate avea urrnari din eele mai severe (Ietale In maxim 3-4 zile).

. 43

TratameHtUJ reflexoterapeutie vizeaza a nizarea circulatiei sanguine Ia: rinichi, ureters, veZ,icB:, uri narf;i" 0 buna functie renata, preintampinarea aeurn de produs! toxici (in principal aciduJ oxatlc) tavorizeaza forrnarea calculilor.

l.ucrul loa MI-ltitlul pici0wlul

45

Aparalul respir·alor Si bulilelui

Aparatul respirator c:uprinde arganefe prin care reaUzeaza resplratta pulmonaTa sl S8 compune djn n cavitatf naz.ate. raringe, trahse; plamallL

ZoneJe' trefle~e, pentru pf'amani $i bronhii sunt 51 ate la ambele picioare, sub baza degetelor plaman are corespondent tn picioqJI respectiv).

Prln respiratts, sangele- pfi_mel?te oxigenul de ca are nevole or'ganismuf in cadrul procesetor de OX! (ardere), 'ihtretine pracnc viaf~t

BoliJe aparatului respirator sunt multiple, Wnd dusa de micrQbi, bacili, vlrusl, etc.

Din punct de vedere reflexoferapeutic, ne fnt,c~n'.<:!" .ssaza doar ·brof1$ita (acut~ ~'i cl"onicE'Q $i ",~. I,_C: :,TJ m,I~" bron$ic;; aiecfIuni, care S9 trateaza cu succes aeeasta abcrdara mediGala noncenventionala.

B,rion$ila 'll forma ac:uta (guturaL rao6ala). apare fa. marl de temperatura, schhnbari de' anotlmp ~i Tn sezon rece.

Se caracterizeaza prlntr-o hipersecreti,e d:e- mucus {imanifestat'il. prin tuss eu expectoratie).

46

Lucrulla niveJul piciorulwi

;_"'.

Tratamentul reflexogen urmarsste combate infectiei si imbunatafirea circulatlel sanguine in arbors bronsic, eliminarea hipersecretlel mucoass, a lui si edemului bronsic ..

, In faza cronica a bronsltei, este necasara si 0 mentatie bogata in vitamine, sarurl rnlnerale, lil"'l-,;I1. (ceaiuri medicinale ~ aproximativ 2 Ilzi - vszl .Alirnentatia naturlsta pe grupe sanguine") ..

Aslmul bronsic

Atectiuns care produce obstrucjia bronslca edem (accese de sutocaro) spasm sl dop de m dispnee respiratorie paroxistica, Criza de astm I'\~"\no,. se declanseaza in a doua parte a noptii, cand b se trezeste speriat, expira cu dificultate, are suieratoare, cauta pozitli care sa-l usureze resplratia abicei aplecat).

Masajul reflexoterapeutic vizeaza decono tionareast fluidifierea secretlel bronsice (plamanl, hil), dagajarea de calciu (paratlrolds), eJiminarea de tizon siadrenallna (suprarenale), eliminarea co toxici din corp

48

Afecliuni hepal;o-biliare $i pancreasul

1=11 to imbunatatlrea circutatiei saljl9uine a f~catului, el~miI I' procesului inflamator $i d~scong,estlonar~a lui. ,

In toate atectlunile hepatice, 59 vor st~mula .§il I 111 Ie reflexe ale colecistutui-teltuat sub z~na hcatuIUl): pllllei (pentru prevenire~ cirozelor mecal~lce~, ~lexulUi Ilr (reglarea slstemulul nervos vegetatlv) ,$1 sisternul Ihl ranc.

He'patileJe

Acest gen de afectiuru au ca esenta infla tasutului hepatic. Hepatitele acute care ~volueaza mal mult de un an, devin croniee, lar tratarea lor sita masuri restrictive (alimenta~ie, oooseata etort

,.. , -',

cool), care pot in unele cazuri sa dureze toata viata.

rnasajut reflexoterapeutic executat pe talpa piclo drept, sub pernuta, la nivelul degeteJor 4 $i 5 se urrn

51

Ficatul este 0 alta glanda anexa a tubulu, d ,

de tapt cea rna; voluminoasa glanda a organismul Fiind asezat in etajul abdominal superior, se situ Intre diafragma, colonur drept ~i stomac.

Ca alcatulrs, prezlnta patru lobi: anterior, postarl crept $i stanq, Functional, ficatul "raspunde" de rea toxinelor provenite din anihila.rea substan : daunatoare sl, totodata, produce colesterolul.

Factorii agresivj ca: al.imenta~je bogata In gras" animale, aturnatun, excesul de alcool, Jipsa se

stres, nervozi'tate., conturoa activitatea hepatica ~i vezicii biliare, generimd boli din cele mal grave sl tratamente de "unga durata,

C:irozele

Gronicizarea propresiva a hepatitelor, .~ro~oaca I rozarea tesutului hepatic $i altereaza fu~cll_lle f~c~tu~' 11 , Cirozele pot til mecanice, umede (cu float rnants:

IIIIIt lichid) sl uscate.

Netratate corespunzator, sau In faz.e avansate, ele uduc tara exceptia, decesulbolnavulw.

Un regim alirnentar sever, ~azat ~e produs~ natuI I, lipsite de grasimi sl u$or. dlg~rablle, COmOInHt cu U xoterapie, ca formula princlpala de tratament, .. poate topeze aceasta atectiune, iH! i~ ~~ele ~azurll (?O~~ IZ8t varsta, starea generala a sanatatll, r~zlste.nta md~vi iuata, riguroziitatea cu care se raspecta regl~ul aliHI ntar si de vlata), sa duca la retacerea oel~lel hepa-

I (J • . f t ~

Asta nu inseamna ca vom avea un rca nou.

Ilw,Jlferent de tratarnent, "ampre~ta" bolii ra~ane, c_a~u~ mnal de alarrna pentru potenflalele tentatn ta abuzuri,

tLipfl vindecare. '. _ ~

Tratamentul retlexoterapeutic este de durat~ (In ( lIul cirozelor) sl necesita 0 stransa. ~olaborare mtr~ ,I ient $:i maseur. In privinta al~mentapel pentru bolnavll II! ciroza, vezi capitolul 'J Regll'n ul ahmentar pe grup·e

mguine".

50

Coleclsiliele

Sunt tot un gen de inflamatii, ea ei hepatitele, eli lntersssaza veziea biliara.

Ca semne clinics, se manifesta prin dureri via" Tn regfunea fieatului, iradHnd pe suprateta lntinse corp .. Ele apar dupe eonsumarea rnuraturllor, mentelor cu mults grlis.imi (atAt animale cilt sl veg rantasun, prajeli, oua, afumatura.

Se tratsaza prin reflexoterapie, de obieei tm cu fieatul,. lar in cazuri grave, cand apar pietre de di siuni care dspasesc 15 mm diametru, se chirurgicaL

Llilaza billarl

Forrnarea de calculi la vezica blllara infectata la vezica disehinetica, sunt factorii care gene 52

53

Dis·chlnezlUe billare Aceate bali apar ca urmare a tulburerilor de ~j mobilitate, sau psrturbarl in evacuarea. bilei, a caile biliars extrahepatice.

Unsori, cauzels producerii dischineziei biliare de natura digestiva, inflamatorie, anexite, apend cronies, etc.

Se manifests prin ssnzatle de balonare, jene. zona ficatului, colicl blllare, eu dureri vll. .

$1 in aeeste atsotlunl, masajul reflexoterapeutic. urrnarl tot cornptsxul hepatic sl organels .vect $edintelor de masaj cu rol terapeutie Ii 59 asoclaza s: tratament naturist, bazat pe csaiurl, extracts de pia siropuri sau macerate.

aceasta boa/a.

Ca semne clinice semoatarn. collet biliare in ta abdomenului,greata, varsatun ~i febra. Cand calc coboara Tn canalul co/edoe ~i blocheaza eHberarea Tn duoden, se ajunge 18 Icter (pielea se Tnga/ben urina poate lua nuanlaro$u-maroniu, feca/ele se loreaza).

Reflexoterapia, conjugata cu tratamente natu . peats usura eliminarea calculilor $i vindecarea i matlei, dar exlsta :;;i cazuri, cand singura abordare bila este cea chirurgicaIa ("pietre" de dimensiuni man de 0,8 - 1,5 em).

Dollie s3.ngelui:

r anelor hemat~'Drmaloare

Panerealila

Fiind 0 glanda cu secrefle mlxta (interns._ ..... "', .......... '_ secretiel glucagonului §I insuIinei; externs - prin s pancreatic varsat In duoden), pancreasul regie zaharul din sanqe $i sprijina procesul digestiei.

Principala sa boala se nUme$ie pancreatita, fii

o inflamare a organului cu modifican degenerat fibrozante. De regula,este asociata alter digestive sau hepatice, datorandu-ss, consumului ..... n., ... .._ siv de alCool (Tn 80% din cazuri).

Se manitesta prin !ipsa poftei de rnancare, dere raplda :;;; substantiala in greutate, scaune ab dents, Iucioass, diaree, dureri epigastrice dupa rnese.

Tratamentulreflexoterapeutic peats dura 2-3 I lar aIcoolul $i grasimile trebuie eliminate deffnitiv din mentane,

Pe durata sedintalor de masaj se recornanoa tratamente naturiste.

Principal trans-

portator :;;i intretlnator al activitatiiinterne a orqanisrnului, sange/e asiqura oxigenul necesar resplratlel 9; metabolismului celular, substantele nutritive pentru hranire, ellmlna prin fluxul sau toxinele, transporta elements de autoaparare (anti carpi), factorii coagulatori etc.

la un adult, sangele reprezinta aproximativ 8% din greutatea sa corporala (pentru 70

I I ~ 11ge), in care extsta 30 de miliarde de

II r .vabemettl. .

I I lormeaza in maduva rosie a oaselar $1 ! I I II II tr nsporta oxigenul de la plam~ni A I~ lin sens invers, de a readuce la plarnani

55

54

gazul carbonic.

Sangele contins ~j leueoe/te - globule a/be _ I putln numeraase decat nernatuls (0 leucocita la 600 globule rosll) , care raspuno d'e, neutralizarea toxin microbiene din corp.

Pentru coagulare, In sange se afla pla,chete gulne (200.000 ,- 350.00Q rnrn/rnrn- de sange).

Un circuit camplet al s-angelui dursaza circa 2,3 secunda, timp record" care corespunde unui bolid Formula 1. Cand cantitatea de oxigen transportat lungul corpukn este insuticienta sau cand globulele contln prea putina hemoglobina apare boala num enemte. E'a poate sa provina ~i dln lipsa. fierului sange (dieta saraca in tier, proasta asimilare a ae .rnetar sub forma de atomi).

Semnul clinic principal al anemiai ests paloarea Masajul reflexoterapeutic vizeaza zona (reflexa) inimii sl splinei, care tuncttoneaza ca "cimitir" al glob lor rosil, uzata, Pe durata tratamentului se eHmina meniu cateaua sl ceaiul, doi .aabotorl" in absortla fi lui, jar allmentajla va fi supllnlta cu alimente bog ate acest mineral (ficat, caise, struguri etc. vezi "Alimenta pe grupe sanguine").

Hlpenensiunea Sl hipOlensiunea

Tulburari cuprinse In termenul generic de nationala'', manifestate, in cazul hipertensiunii, ametel,i ~i dureri de ceata (cauza ar fi' excesul de sare allmentatie, tnsa nu esta exclusa nici tenslun ernotlonaia acurnuiata), iar in cazul hipotensiunii, amortlrea degetelor, racirea terrmnatrnor, paloare.

Hlpertenslunaa poate conduce, la 0 cr,iza

56

I I r llzle, iar in cazuri mal grave" la III t Ilt'lIl medicamentos se continua in pararl J uti I ipeutic (masaj in zonele gat, ceafa, II

11f! lit. I! a vor ellrnina sarea, grasimil8' ani-

jllll, . ,r ua (ldeala este 0 di~a. naturtsta), nl'lr, aunt acceptate remediile naturiste.

Louce'RliUe

lu de cresterea exaqerata a numarulul

III jln s nge.

I' I 11lr.11 lante ale bolii nu sunt caracteristice, Ir l ontuzla. Mentionam totusl, lipsa pottei de III u J rl ,durerile articulare.

t I II OW ~II tlmpului, leucerniile ~~i ~ezv~luie r?,ar~

II J tlnctlva: sanqerari ale glngillor, lntectll la II f II llgdalite, rnarlrea In volum a _sp.lin~i

lie ) nglionilor limfatici, arneteala, jena

r I ri in 9 reutate, paloare etc.

ut " leucemiile sunt toerte pericutlnalltate decesul bolnavului. Gele ero-

I II I t din evolutie. ...

IIIl lit n3,flexoterapeutic se va folosl tehnlca , nhll' mernll, la care se adauga masarea 11111 tlce,

I itectlunl se impune un regim allrnen'1 Itt cu tratamente naturiste sl alopate.

A,denopaliile

l I I I: th- d cresterea in velum a ganglionilor limId nopatii pot ascunde forme de cancer, 57

altele, mai putin periculoase, au origini din cele mai variate (majoritatea lnfectloase, fie la nivel regional, fie ge~ neraHzat) .

Pentru tratarea reflexoterapeutica se impune depistarea cauzelor care au produs boala, apoi se inter~ vine pe zonele reflexe ale organelor corespondente. 0 atentie deoseblta trebuie acordata zonelor renale (pentru eliminarea toxinelor) , suprarenaleJor (suplimentarea de cortlzon) si zonei limfatice (eresterea imunitatii ~i deblocarea eurentului llrntanc),

SplenomegaliHe

Avand un rolimportant In producerea limfoeitelor, splina este conslderata organ limfoid.. Functille ei sunt multiple;

• are rol hematopoetic;

• rezervor de sange;

• are rol in metabolismul fierului, 81 glucidelor $i al mineralelor;

• define capacitatea de a produce anticorpi pentru functia de aparars a organismului.

Afectiunile splinei pot fi de sine statatoara (bali vasculare, parazttars, microbiene etc) sau in cadrul alter boll (hepatlte, leucemH, clroze etc),lnsa de fieeare data ea l~i va rnari volumul, indicand asttel ca este supusa unei agresiuni.

SplenomegaliHe se vor trata reflexoterapsutlc, dupa depistarea cauzelar care Ie produc (zona retlexa se atla in talpa' stanga, sub pemuta, spre marginea axterna a piciorului in dreptul degetului 4).

58

Ochiul Si alecliunile oftalmologiCe

7 6

5

1 ... Corneea

2. Iris

3. T esut conjunctiv

4. Umoarea apoasa

5. Cristalinul

6., Sclerotica (globul ocular)

7. MU9chiul ocular

8. Membrana coroida

9. Retina

10. Vene

11. MUi?chi orbital

12,. Umoarea vitroasa 13. CorpH c1liari

Vederea este a forma de sensibifltate speciala, ulaptata pentru receptia $i ana:iza u~de~o~ electromagnotice avand lungimea de unda cupnnsa tntre 323 mm

~j 597 mm. . ' . ...

Semnificalia ei in vlata orgamsmelor supenoare

oste uustrata :?,i de proiectla corticala irnportanta a

rrscventelor vlzuale, .

Pentru realizarea vazulul, ochiul detlne un aparat optic compus din patru, medi.i refring~nte (cor~eea, umoarea apoasa, crlstalinul 91 corpul vltros)~ ava.n.d _datonta corneei l?i cristalinului - 0 convarqenta pozinva,

59

capablla sa proiecteze imaginile pe retina.

Deficientele de vedere sunt adesea conseclnte ale dereqlarilor generale, respectiv localizate ale organismului (atectlunl neurologice, insuficiente endocrine, deficiente circulatorii, carente alimentare, lntoxicatll) sau se datoreaza suprasoltcitarn ochilor, igienei necorespunzatoare, traumatismelor, inteotillor, bolilor cu repercusiuni asupra ochilor.

Zona reflexa pentru ochl se afla pe talpa piciorului, intre baza degetelor 2 :?i 3 (ochiul stang are zona reflexa la piciorul drept, iar ochiul drept are zona reflexa la piciorul stang).

SUibirea acuilitn vizuale

Poate fi descoperita (~i diagnosticata) in diverse stadii de evolutie, prszenta in unele afectiuni ca:

- presbilia (scade vederea la tnantarea in varsta), miopia (nu vedem la distanta),

- glaucomul (dezechilibrul tensiunii oculare dintre contlnutul ochiului ~i elasticitatea peratilor sal),

- hipermetropia (nu vedem de aproape),

- cataractele (tulburart de transparenta ale crista-

Iinului).

Indiferent de cauzele care genereaza ~i lntretln scaderea acuttafll vizuale, in cadrul aeestei afectlunl, zonele reflexe ale oehilor sunt foarte dureroase la palpare.

Masajul reflexoterapeutie este de durata (46-60 de sedtnte), iar la final se va efectua un tratament de consolidare (15-20 de sedlnte), Complementar, se folosesc ~i remedii naturiste, iar din allrnentatie nu trebuie sa llpssasca morcovul (vara rnancati $i afine).

60

Conjuncllvlla

Este provocata de lnflarnatla mucoasei co.nju~cti-

11 (membrana care captuseste fat~ postertoar~ a lit (l ipelor sl tata antertoara a giobulul oc~lar pana I~ 1IIIIIJui sclero-cornean), fiind produsa de dl~er~1 .agen~1 I' logeni, factori fizid ~i chimici, tulburari gastro-mtestl-

II I hepatite, reumatism etc. . .

'Evitarea factorilor nocivl, tntretinerea Iglenel

I ,tie tratarea afeqiunilor cauzante vor conduce la

I III n~area riscului de aparitte a bolll, ~

Reflexoterapeutic se va interveni In zona reflexa a

Illar, a glandelor suprarenale sl limfatice.

Paralizll oculo-molorii

Sunt boll destul de frecvente ce S9 manifesta 1111 doua tipuri de simptome, abi~ctive sl s~b~ectiv~. .

Simptome obiective: strabisrnul (devlal,a ocbtului

III dlrectla opusa muschlulul parali~at), ~imp?tenta ftulCtionala, atitudinea vlcloasa a capului ~~ gatulUl (?ap~ t inclinat tntr-o parte), deviere in direcllB rnuschiului

If lizat. .

S/mptome subiective: vederea dubla (diplopia),

f II a proiectle, tulburari reflex~.. ~ .

Masajul reflexoterapeutlc vlzea~a zona. ochllor,

ptln deblocarea fluxului ~energetic. $1 sanqum, cooroonare cornanda nervoasa - muscru.

Migrena ollalmlca .

Boala de ochi care 58 rnanifesta prin crize paroxis-

lice de cefales unllatsrala, cu iulburar' vizuale, ~i ~ar~.ah,lrI, fiind determinata de spasmul vaselor ce Irlga ca~~

optice. Poate apare datorita urrer tulburari endocrine, neuro-vegetative, digestive etc,

Migrena S9 deClan§eaza la soourl emotive, exces aJime£ltar, oboseala si stres, tulburari rnenstruale,

In tratarnentul reflsxoterapeutic se vor masa zonele corsspondente ochilor, ca:pului! plexului solar, organului cauzator, corpului slJperior limfatic ..

Slra~i,smulfunctiDnal

Este 0' dsvlatle a axelor vizuals fara mi:;;cari ale ochiului.

Peate avea ea origins un proces de fibroia museu;Iara a unula sau mai multor l11u~chi extrinseci care dau tulburar] de mobilitate, ihffama.tii (miozite) crenles, boll ale pleoapelor (blefarit~, dermatoze paipebrale), bo.li glanc:Julare (ulciorul).

Heflexoterapeutlc se- intervine ca ~i in cazul celorlalte afectillni oculars ~i de vedere, tolosind complementar remec1iile naturlste.

62

63

Pielea Sl boUle de'rmalologice

Pielea constituie invelil?ul structurilor interne impo~riva fa?torilor externi. Ea numara tre; straturi, la exterior, eptaermut, nevascularizat, care se hranefijte prin inhibitie din straturile inferioare, dermul intermedier fiji hipodermul, In interior.

Functiile pieli; sunt de protecfie (mecanica, blologica, terrnica, electrica etc), termoreglare (mentine constanta temperatura corpului indiferent de variatiile temperaturii externe), metabolica (metabolizeaza prin reacttl de oxidare substants toxice sau medicamentoase !iii elimina prin pori produsn finali de dereglare _ uree, creatjnina), senzoriala (receplioneaza si transmite spre creier impulsurile nervoase ale senzanilor de calc, rece, durere, atingere). Toate functlils pieHi sunt controlate de glanda tiroida.

Majoritatea bolilor dermatologiee sunt cauzate de int~:dependenta dintre factorii intern; (inflamatii, intoxicatll ,altmentare, chimtce, dereglari hormonale) cu cei extern; (trig, umezeala, microbi etc).

. Va~titat~a ca~uzalitafij afectiunl'or dermatologiee I~p.une In ~rrmul r~nd consu/tarea unui medic de spectalirate, Prrn rnasaju' reflexoterapeutie pot fi abordate acneea, psoriazisur, hlperhidroza, eezemels, fisurHe anale.

64

Acneea

I te 0 derrnatoza produsa prin intlarnatia purule~-

, loliculului pilo-sebaceu, lnsotita de a sec!et1e

o u! rata a glandelor sebacee (apare sub. for~a de 'i 1111 pe piept, umeri, fala, , ~pate. La .t~nen, este II If) cuta ca "acneea vulgara, tar la ternelle peste 40

I. III se distinge "acneea vio/seee' (rozagee).

In tratarea acestei atectiuni, reflexoterapeutul va III 1 atentie zonelor reflexe renal~, ~I~ gl.andelor

til , irsnale, centrilor hipofizari, ficatul~1 ?I hm~.el. . . .

Igiena pielii se poate asigura pnn Inf.uzlI, c:.ealurr, II tete de plante medicinale, dar nurnai dupa con- 1111 rea unui specialist.

Psoriazisul

Este 0 boala necontagioasa (cons~derata d: meIna alopata lncurablla), care afecteaza cu precadere I a capului. Apare sub ~orma un~r pe~e neregulate, 10 latice, acoperite cu mal multe randun de. s~uame, f " se extoliaza. Cauzele care produc pson~~lsul nu

unt pe deplin cunoscute, dar rnajori~atea m~dlcllor derIllntologi inclina spre tulburari ale sisternulul neuro-~eJI tativ. Masajul reflexoterap~~tic are. efee~e notablle_; L nd este combinat cu rarnediile naturrste $1 S8 adopta

II dieta dspurativa adscvata. . .

Zonele de interes sunt: suprarenalele, paratirolda,

I rntatica, aparat urinar.

Hlperhidroza .. .

Constitui.e 0 forma excesiva de tranSplrat.18 manl~ testata la bolnavii cu sistem nerves excitabil si/sau cei 65

care sutera de dersglari endocrine lua 0 forma generaJa sau locala, palmelor, axilelor, fete; etc}.

Masajul reflexoterapeutic urrnareste functionarii rinichilor, a glandelor cu secretie endocri sl a sistemului nervos central.

Fisurile anaJe

Sunt acete ulceratii de' forma llnlara, care apar ' pliurile regiunii anale la constlpatle, hernoroizi, pervei uni sexuale (anale), Se manifests prin dureri intense, si contractu al sfincterului anal.

Tratamentul reflexoterapeutic de. rezultate bune, daca pacientul elimina din alirnentatie GO mentels (piper, boia iute), alcoolul sl produsele favorizeaza iritarea zonei sau constipatla.

Centrul reflex pentru anus se gase$te in tal, piciorului stanq, In continuarea rectului, sub zona core punzatoare vezieii urinare.

Afectiuni ORL

Acest gen de boli au 0 puternica repreze~tare $1 Ihmlcaza rnucoasa nazala, amigdalele: smusurue era- 11ililul, maxilarelor, nasului, urechea, fanngele.

Rinilele

Cuprind 0 varietate de forme, eu diverse. gravitate

index II~gC"IUI mijlodu d~ 8 ecul ineiar degerul mic .JmflzR pubian! incneietuIa mSJnli

degerul mare . ."

primul deget de III pICI~"

ill doilea de~t de \a pI,d,OT al rreilea deget de [apicior

~nuncbi . . '.' al patrulea de gd de la ~1'710r

a I cincilea deget de la ptcior rinidu

gleznl

veziti urlnad -t-t====:=:;::..--:;::-;-.._::.= uter

........ ~ I'!'ostata

............. ficat

ovare --M.......,.~ eesticule vezkuIA billar,l!. colon ascendent punct'letO

puncrul plexuIui solar

t~e

5tomil.(

pJ,am'ml ,. d'

puncntl par.atJfOl Ian

punc:rul ~p~nalelor punctiIl or:o~dUUl punctUlgenual PI!Jlcru:l cefalee lor

pancreasu} a rticu latta [pr n 0 .davicularA Mlcno-humeralii .' I mllio-clavicularli pu nct mirific

e.!rrfag 111U1Wll. mmeV'lilor ~II!IlluIIO.I(Ul1.U~UIUi . ,I ~l hlpotulamusulul

IHlnet sentoriru

principal

67

~i apar de abicei In sezonul reee sau la sehimbarea brusca de temperatura.

Sunt de natura virotica, insa se pot camplica

microbian.

Semne crorucs: - stranut;

- secretie nazala abundenta ( cu obturarea cailor

nazale);

- usturimi in nas $i iritari (ale mucoasei nazale);

- pierderea totala sau partlala a mirasului (anos-

mie); .

- stare generala rea (Iebra, frisoane, arneteh, transpiratle),

Netratata rinita poate da cornpllcatll (otite, sinuzits, traheobronsits).

In forma cronica, ea este favorizata de substants iritante, praf, fum, noxe (exista sl 0 rinita a/erg/ca, ce se dsclanseaza la contactul cu anurniti factori alergici: polen, par de animale, praful de la deterqentl, faina).

Pentru nas, zona retlexa se atla in ambele degete mari de la picioare pe partea latero-lnterna.

La trataraa rinitelor pe cale reflexoterapeutica se vor masa zonele corespondents nasulul, Hmfelor (corp superior), suprarenalelor, aparat urinar.

Sinuzitele

Sunt intlarnatii ale sinusurilor craniului $i ale sinusului nazal, care apar concomitent cu rinita sau mai tarzlu. Se clasltica in: sinuzite maxi/are $i sinuzite franta/e.

Primele, au ca simptomatica. dureri maxilare, temperatura, cefalee, obstrucps nazala rna; accentuata decat ca la un banal guturai. Cronicizarea lor la nivelui 68

sinusului rnaxllar se rnanifesta prin rinoree purulenta (se scurge in rinofaringe).

Centrii reflexogeni pentru sinusurile maxilare se gasesc pe degetele mari de la picioare, imediat la baza unghiei (rnaxilarului drept ll corespunde piciorul drept, iar celui stang piciorul aferent).

In sinuzitele maxilare, se vor masa zonele, maxilarului superior,' suprarenalelor, sistem limfatic.

Sinuzilele fronlale

Au ca simptomatlca dureri in regiunea trontata, secretu nazale abundente, 0 vesnica sensibilitate a fruntii (Ia atigere, aplscarl, rniscari bruste ale capului).

Tratamentul reflexoterapeutic vizeaza eliminarea toxinelor sl a infectiei din sinusuri, degajand totodata canalele de evacuare.

Se rnassaza zonele: - sinusuri frontale:

- nas;

- suprarenalele si renalele;

- maxilar;

- lirnlatica (corp superior).

Faringo-amigdalila

Este data de inflamarea mucoasei faringiene datorita unor stafilococi, streptococi $i acizilor proteici.

Se manitesta prin dureri la inghitit, uscaciune In gat, senzatie de sutocare, jena, tuse (seaca sau purulenta), Iebra, rau general.

La factorii favorlzantl notam: trig, urnezeala, intoxicatii eu acizi de proteine, fum, noxe, praf.

69

Tralamentul reflexoterapeutlc vlzsaza masarea zoneior faringe, amigdale, suprarenale, corp lirnfatic superior.

Centrii faringelui ~i amfgdalelor se afla la baza degetelor rnari.jn aproplerea zonei mandibulare, dedesubtul degetului mare ~i la baza acestuia.

Dlile

Sunt intlarnatii ale urechii externe $i medii, care cuprind mai multe zone din aparatul auditiv. Ca simptome, bolnavul acuza dureri (care cedeaza cand incepe scurgerea puroiului) in ureche, zvacnituri, hipoacuzie (auz slabit), tebra, rau general.

In fazele croniee, supurarea (urechii) este urat rnirositoare sl adesea arnestecata cu sal1ge.

Masajul reflexoterapeutic vizsaza urrnatoarels

zone reflexe:

- urechea interna:

- sinusuri;

- suprarenala $i renala;

- ficat, pancreas;

- paratiroida:

- lirnfatlca.

Centrii reflexogeni ai urechii sunt sltuaf Tn ambele talpi, la baza degetelor 3~4, pana spre degetul 5 (tiecarei urecht ll corespunde piciorul de de aceeasl parte a corpului).

in toate balile si afectiunile ORL sunt indicate) cornplernentar reflexoterapiei, remediile naturale (ceajuri, extracts, uleiuri, macerate),

70

Zona limfatica superloara

Zona hrnfatica corp inferior

Marea llrnta

Amigdale

Trahee !?i laringe

Zona mandlbula

Zona maxilar drept

Ureche stanga

Ureche dreapta

I

71

Afectiuni slomatologice

Cavitatea bucala este primuJ segment aJ tubului

digestiv ~i Indeplinests urrnatoarels funetii: - digestiv8 (rnastlcatla alimentelor);

- respiratorie;

- fonatie;

: intervine In mimica $i limbajul articulat.

In, in~?riorul ei, pe arcadele alveolo-dentare, se gasese dmfl/; organe dure, de culoare alba, fixati in alveole.

lrnpreuna cu muschn masticatori ~j articulatia temporomandibulara, ei alcatuiesc aparatul masticator.

" ~ Den!itia la copii, se numests temporars /?i cade pana la varsta de 7-10 ani. In locul ei apar dintii permanent/ (crese suceesiv intre 6 sl 13 ani, iar ultimul molar "de minte" - 14-35 de ani), care sunt in nurnar de 32' cats 16 pe fiecare arcaoa, dupe. urrnatoarea formula: '

• I (incisivi) 2/2; C (eanini) 1/1; P (premolari) 2/2; M (molari) 3/3.

Zonele reflexe ale mandibulei se gasesc pe tata superioara a degetelor mari de la picioare, situate in banda, la radacina unghiei.

Zonete reflexe pentru maxilarul superior, au aceeasl asezare, dar deasupra zonei mandibulare (sunt paralele).

72

Gingivilele

Sunt lnflarnatil ale mucoaselor gingiva!e. Pot aparea in tulburari metabolice, endocrine, boli cronice ale organelor interne, infectii ~jcrobiene, ~tc. . .

Masajul reflexoterapeutlc se axeaza pe zonele. rnandibula, organ cauzant, limtatlc - corp superior.

Pe durata tratamentului/(:;;i permanent), ig!ena bu-

cala este obligatorie.

Slomali1ele

lnftamatlt ale mucoasei bueale care se rnanitesta prin ulceratil, gangrene, depozite de fibrina, ~ur~ri ~ari la atingere, fiind favorizate de crestersa tlorei oblsnulte, iritatii, tartru dentar sl igiena nec~respunzatoa~e._

Tratamentul reflexoterapeutlc este asemanator cu eel aplicat in cazurile de gingivita, la care se adauga ~i masarea zonei reflexe suprarenale.

Zona limfatica superloara

Zona ltrnfatlca corp inferior

Marea limfa

Amigdale

Trahee $i iaringe

Zona rnandibula

Zona maxilar drept

73

Paradonloze

Sunt atectiunl stomatologiee ce intereseaza mucoasa gingivala ~i tesuturile de sustinere a dinulor (dintii devin sensibili la atingere si se clatina).

Masajul reflexoterapeutie vizeaza imbunatatirea circulatiel sanguine $i de. eele rnai bune rezultate in fazele ineipiente.

Zone de actiune:

- Maxilar $i mandibula:

- Corp limfatic superior.

74

Nevralgille

Sunt dureri care se manitesta In teritoriul de acflune al unui nerv (sau mai multi) sl au intensitate (inclusiv durata) varlabua,

Nevralgia de trigemen

Picior drept

Picior stang

Umar stang

75

Produce dureri violente 7nzona nervului trigemen (pe 0 lumatate de tata),

Crizele sunt sub forma de junghiuri, de mare intensitate ~H dursaza de la cateva secunde, la cateva minute. Apar pe neastsptate, atat ziua cat $i noaptea, putand fi declansats de un sirnplu stranut, tuse, vorbire, rnasficatle, spalare pe fata, sau ca simptome Tn unele boli (gripa, diabet, intoxicatls cu rnercur, l anemls, reurnatlsm, malaria etc.).

Tratamentulreflexoterapeutic ss executa in zona reflexa a tegumentului (situate In degetul mare de la plcior, pe partea lntsma; flecarei jumatati de fata Ii corespunde un piclor), la suprarenale, maxilar superior, zona cervicala, corp limfatic superior, organ declansator,

Nevralgie i.nlercoslala

Se reslrnte pe traieetul nervulul intercostal $i survine dupa afectluni putrnonare sau pleurale, uneori dupa un herpes zoster intercostal.

Centrul reflex pentru toraee S8 ana deasupra piciorului, in zona sanulut $i tn jurul aeestei zone (partea stanga. a toracelui este reprezentata pe piciorului stang, partea dreapta a toracelui, pe piciorul drept).

Masajul reflexoterapeutic intereseaza zonele: - pulrnonara:

- toraee;

- glande limfatice.

Nevralgiacervico .. brahiali

DurerHe care porn esc din regiunea cervicala si ira-

76

diaza prin umar pana 18 lJlana poarta denumire~ de nevralgie cervico-brahiala. In eele ~al m~lte c~zun natura lor este reumatlca, dar pot aparea $1 ca slmptom~ in unele boli (hernii de disc inalte, luxatii ale urnarului, traumatisme diverse, anevrism). Masajul reflexeterapeutie saexecuta in urmatoarele zone reflexe:

- cervical a;

- umar afectat;

- riniehi, ureters, vezlca;

- paratiroide;

- suprarsnale; _

_ segment corespondent pentru umar - brat.

Nevralgia SCiaUC8

Afecteaza zona mervata de nervul sciatic. Durerile

apar cupa eforturi de ridicare, la ume~eala ~i exp~nere la trig. In taza initiala, ele sunt .locahz~te,.l~ regl~n:~ lornbara, apoi pe tata posterioara a fesei pana la calc8l.

Tratamentul reflexoterapeutic urrnarests refacerea structurilor vsrtsbrale, allbsrandu-ee nervul sciatic de

presiuni :?i iritari. ... .. _

Zona reflexa (a nervului sclattc) se afla de-~ lung~1

tibiei sl psroneului; iar zona lombara, ln partea interna, taterala a talpii,

Masajul reflexoterapeutic se executa pe urma-

toarele zone:

. - rinichi~ureter-vezica urinara;

~ regiunea tornoosacrala;

• new sciatic;

- paratiroide. . ... ~ .

Hiperponderalilor atectaf de navralqia sctanca II se

indica sl tratament de slabire.

77

Paralizii si pareze ale nervilor periferit:i Paralizia sstedata de incetarea sau diminuarea functisi unul nerv (sau mai multi) pe teritoriul sau de distribune.

Ea poate fi definitiv8 sau temporara (tranzitorie). Dupa zonele pe care Ie atectsaza, paralizia se clasifica astfel:

- hemiplegie (paralizla membrelor superioare sau

interloare):

- monoplegie (paralizla unui membru);

: tetraplegie (paralizia tuturor membrelor).

In cadrul masajului reflexoterapeutic, la paralizla

unui membru superior se vor masa zonele: - cap;

- cervlcata:

- umar:

- zona corespondenta membrului afectat·

- ilmfatlca corp superior. '

Pentru membrul inferior se vor masa zonele: - cap;

- coloana lornbara si sacrala;

- sold interior ~i exterior;

- umar pe partea membrului parallzat.

Hemiplegii Sl paraplegii spastice Hemiplegia este paralizia (flasca sau spastica) a unei jumatati de corp.

Se datoreaza in principal leziunilor neurologies lntectioase, traumatice,la niver de encefar sau -rnvelis

cervical al rnaduvei spinarli. .

78

Masajul reflexoterapeutic va acoperi zonele: - cap;

- regiunea cervicala;

- rinichi, urtere, vezlca:

- sistem lirntatic.

In paralizia membrelor inferioare, se vor masa

zonele:

- cap;

- coloana vertebrata:

- segmente corespondente;

- rinichi, uretere, vezica:

- umta,

79

Bolile metabolice $i de nutritie

Metabolismul este proprietatea organismului de a ~e rnentlne in viata prin asimilarea de substants nutritive. Cauzele care genereaza tulburari de metabolism (e~emplu: dezasimilare) sunt multiple, incluzand afectluru ale organelor si sistemelor interne, alimentatie neadecvata, stres, mediu, noxe, clima, excese de' alcool, cafea, tigari surmenaj, etc.

C~le mai cunoscute bali metabolice $i de nutritle sunt: dlabetu/ zaharat, obezitatea, s/abirea:;;i guta.

Toate aceste atectiunl constituie 0 preocupare perp,etua, atat pentru medicina alopata cat sl pentru practiclle medicale neconventionale (exista sute de lucrari din toate ramurile medicinei, care trateaza aceasta tema, Uneori abordarile sunt de-a dreptul futuriste, alteori coboara in negura timpului).

Noile vom privi din punctul de vedere strict refle.xoterapeutic, tara a exclude celelalte metode.

Diabelul zaharal

, , ~pare datorita insuficientei de Insullrta activa $i implicit a cresteril glicemiei In sange (zaharul se ellrnina prin urina),

80

Tulburarea se instaleaza datorlta unor dlsfunctii, pancreatice, hipofizare, tiroidiene $i suprarenale, avand tendinte de transmitere ersditara.

Simptomatic bolnavul slabeste, desi rnananca normal, urineaza mult ~i des, are permanent senzatla de

s~e. '

Masajul reflexoterapeutic vizeaz~ toate glandele endocrine implicate in boala ~i enumerate mai sus, concomitent cu adoptarea unei alimentatii adecvate (se pot folosi complementar $i retete naturiste).

Obezilatea

BoalA de nutritie avand ca finalitate cresterea exagerata in greutate. Poate avea cauze endocrine, dar S8 datoreaza !?i allmentatiel bazate pe dulciuri, produse de panificatie, gnlsimi., !ipsei de mlscare, etc (in SUA, datorita proastei alimentalii, adica total neadecvate, a treime din populatie este supraponderala),

Pentru femeile afiate tntr-o continua lupta. de pastrare a raportului optim, inaltime-greutate, fiecare kilogram in ~Ius tnseamna eforturi, cheltuieli ~i timp pierdut, iar unson rezultatele sunt sub asteotarl.

SIAbirea brusca, tortata (pe eale medicala, post negru, ceaiuri de stabire), poate ducd la trnbolnavlre sl dereglari ale organismului la toate nivelele, In plus oa un aspect nsplacut (atama pielea. se vad oasele fetei etc.).

Masajul reflexoterapeutic vlzsaza in principal glandele cu secretie endocrine. (tiroida, hipofiza, suprarenale ~i glande sexuale), dar ~i zona stomac-intestine,

Foarte importanta este mentinerea unai diete eanatoase, nutrltlva ~i vitaminlzanta, dar llpslta de alimente bogate in calorii.

81

,til

.t:::! '0

.Q..,

I

li

.ID ....

"C

-, Q

.f,;! !o..

82

Slablrea

Este reversul obezitati' $i apare atunci cand se pierde peste 15% din greutatea norrnala a corpului.

Se datoreaza carentelor in allrnentatie, subnutritiel, deflcltulul de proteine, alcoollsrn, absorbtie intestinala insuflclenta, diaree cronies, diabet, cancer, SIDA etc. Tratamentul executat prin masaj reflexoterapeutic, urrnareste eliminarea cauzslqeneratoare de bali, apoi echilibrarea functiilor organice psntru a ca~tiga in greutate.

Se va renunta la unele vicii: consurnulexaqerat de alcool, fumatul, consumul de catea, droguri, medicamente care scad pofta de rnancare, noptl nedormite.

:Guta

Sau .boala nobilllor", se manltesta prin dureri articulare (sl musculare) la nivelul membrelor inferioare (accentuate la efort, mers etc.), urnftaturi locale, roseata tegumentara, cal dura.

Originea ei tine de metobolismul nucleoproteinelor, ceea ce tnsearnna ca bolnavii vor urma un regim hlpocaloric, cu resfrlctle la alimente bogate In purine (supe de came, mezeluri, organe de animate, conserve) , evitandu-se totodata legumele care contin acid oxalic (srnochine, afine, ciuperci, sue de rosii), eafeaua, ciocolata, ceaiul si alcoolul. Tratamentul prin masaj reflexoterapeutic, vizeaza glandele suprarenale, zonele, rinichi, uretere, vezica urinara.

Dupa 0 saptamana de rnasaj intens, urina devine cromatica (se colorsaza), indicand eliminarea toxinelor si a acidului oxalic din corp.

83

Impolenta sexuall, ,starililatea si 'rlgidilalea

Impolenta sexuali

Se caracterlzeaza pri.n neputinta finalizArii actului sexual de catre baroat Gauze ar fi multiple, dar noi Ie enurnerarn pe cele mai raapandlte: onanism, abuz de alcool, abstlnanta prelungita, leziuni ale rnaduvel spinarf la nivelul centrilor nervosl al srscttel, diverse intlamatll ~i afectlunl veneriee, teama de repetarea esecului, etc.

Tratamentul reflexoterapeufic intereseaza aceasta atectiune stanjenttoars I?i demoralizatoare, prin activarea zone lor reflexe corespondente regiunilor lombare, testiculare, hipofizei ~i tiroidei. Complementar, se pot urma ~i terapii naturiste, pentru accelerarea circulatiei sanguine, crestersa libidoului, impiedicarea ejacularii precoce.

Sierillialea (endocrini lemlninl)

Este produsa fie datorlta unor atecllunl ovanene, fie din cauza tulburarlior endocrine la nivel de tiroida, pancreas endocrin, suprarenata.

Masajul reflexoterapeutic vlzeaza in principal

84

zoneie reflexe ale ovarelor, tiroidei, hipofizei, uterului ~i

cele limfatice. . .' I

Consultul de specialitate al unui medic g~neco og,

va usura substantial munca reflexoterapeutulUl.

;

Hlpovarla Duberali leunocOldiS~ le_mlnln) ~ Este cauzata de insuficienta ovanana dezvolt~ta inca din pubertate. Organele sexuale nu ~e de~volta ... ~ data cu varsta de crestere. Vulva ~I, v~glnul ,I!;,I pastrsaza aspectul infantil; uterul, ~e prezinta atrofiat, parul pubian este rar, sanii su~t rrnc etc. " i

Reflexoterapia abordeaza aceste atectiunl pe ma,

multe planuri," vizand inlatu~area inf,:ctii1or aparatulu~ genital (cand e~te ,caz,u'19i stlrnularaa In general a glan delor genitale !?I hlpotlza.

85

1. Nerv trigemen 14. Umar

35. genunchi

36. Ovar sau testicul

37. Dureri menstrua!e

38. Articulatia soldulul

39. Glande limfatice

41. Centrul echilibrlllui

42. Sani

43. Mu:;;chi diafragmatie

6. Nas

13. Paranrolda

26. Vezica urlnara 38. Articulatle sold 40. Glande limfatice

50. Prostata

51. Penis, vagin (uretra)

52. Reet, hemorolzi

53. Coloana cervical a

54. Coloana dorsala

55. Coloana lornbara

56. colana sacrala $i cocciqlana

86

Atectiuni $i tulburari giOecologice

Aparatul genital masculin

Se compune din organe genitale externe (testicole ~ glande sexuale, penis - organul copulatiel) si organe sexuale interne (epididim, prostate, vezicule

seminale, eanalul deferent).

Aparatul genital feminio

(rnai cornplicat decat eel masculin 9i mutt mal sensibil) Are ca pnclpale componente externe, vulva 9'; glandsle sexuale, iar la nivel intern, ovarele, trompele, uterul $i vBginul.

In cadrul bolilor ginecologice la femei, eele mal

frecvente sunt tulburarlle de menstruatie. Dintre acestea

enumeram:

_ polimenoreea (cicluri menstruale la 18-21 de zile,

cu debit variabil);

_ hipermenoreea (intervale normale intre cicluri,

dar cu pierderi exagerate de sange);

_ metroragia (sangerari intre eicluri menstruale);

_ oligomenoreea (sang.erari la 35-50 de zile);

_ amenoreea (lipsa total a a menstruatiei):

_ dismenoreea (menstruatie cu dureri).

87

~ Iglena personala

, I~ special cea loca!a este strict necssara. in timpul ciciulul menstrual, fsmela va purta, aplicat pe vulva. un tampon curat de vata, absorbanta, Nu se recornanda in aceasta perioaca spalaturi vaginale, eforturi mari (sporesc cantitatea sangerarilor), raporturile sexuale balle generale. '

Tratamentul reflexoterapeutic nu se va face tn perioada ciclului menstrual, in zonete corespondente organe/or genitale. ci dupa terminarea acestuia. - Zona reflexa a uterului se afla pe tata lntsrna a calc~iului. in sus, pe langa maleola lnterna (ambele picioare):

- Zana reflexa a ovarelar (anexele), a regasim pe fata extsma a piciorului, deasupra calcaiului $1 in spatele malealei externe;

- Zona reflexa a vaginului, este sltuata pe tata interna a piciorului, sub maleola interna, in diagonala, de la zona reflexa a uterului, pana la zona reflexa a , vezieii urinare;

- Zona reflexa pentru tulburari de ciclu menstrual este sltuata pe tala externa a gambel, de-a lungul ten~ donului lui Achile;

- Zonele reflexe pentru ovare sl trompe, se a11a pe acseasl parte a organului corespondent.

Anexila

, Este ,~ate. ~e lntlamarea anexelor (ovare, trompe uterine). EXists $1 metroanexitacare este 0 inflamafie a mucoasei mU$chiului uterin $i a anexelor, produsa de microbi ca: gonococi, streptococi, colibacili, stafilococi.

88

Metroraglile

Sunt scurgeri de sange din uter, pri.n v~gin.ln afara clclului. Masajul reflexoterapeutic exedut~t In zona uteru!ui1 stopeaza metroragla dupa 14-20/ ~edlnte.

Dismenoreea ,

se caracterizeaza prin durer; ~bdor:ninale marl (uneori insuportabile), in perioada Clclul,UI me~strual. Cauze!e pot fi de natura normonal8., dar ~I datont~ unor inflama,!; ale anexelor ~i uterului, fibroamelor utenne.

La tratamentul reflexoterapeutic., d;smenoreea

reactioneaza pozitiv duoa 15-25 de ssdlnte.

Amenoreea .. sau lipsa tot,all a m~nstruatlel

DacEi este cauzata de stan patolog1ce al~ ovarelor sau uterului, poate fi abordata reflexoterapeutlC, I~ eelelalte cazurl (hormonale, pe fond nervos v~getatl~ etc.) un consult de specialitate la ginecolog devine obhgato-

riu,

TulburArl de menstrua\le ,

Acestea Bunt numeroase $1 S9 calitlca in func~le de durata oiclulul, periodicitate, cantitatea de sange plerdut

etc. ') '! 1m n Dupe. 20-25 de ~edinte (reflexomasaJ , CIC U e-

strua~ intra in normalitate.

a9

Sistemul osleo-muscular Si boUle lui

Arlroze (reultlalism degeneraliv)

Paratiroida stanga

Zona cervlcala stanga

Regiunea sacrala

I Regiunea toracala

Includ ateetiunile articulare cronicizate sl S9 caracterizeaza prin deteriorarea cartilagiului (articular) sl/sau aparitia unor excrescsnte osoase.

90

Picior stang (fala interna)

Articulatie sold (interna)

Pot fi cauzate de traumatisme de diverse intensitati, repetate periodic, factori ereditari, endocrlni, frig, umszeala, obezitate, tulburarl clrculatorli, lntectil !;Ii inflama~ii croniee la nivel articular etc.

Fiind vorba de atacnunl croniee, simptomele bolii se lnstaleaza sl se cornpleteaza Tn timp. Mentionam, totusl, Tn fazele primare, durerile meteorologice (schimbarea vremii, a anotimpului), apoi pe parcursul evolutiel (bolii), articulatiile incep "sa scartals", iar in final se lnstaleaza anchiloza. Masajul reflexoterapeutic vizeaza in principal rinichii, veziea urlnara, suprarenalele, paratiroidele, zonele reflexe ale segmentului afectat. Bolnavului de reumatism i se interzic muncile in frig, urnezaala sau eu sollcltaraa Incheieturilor membrelor.

Spondilozele

Plcior drept (tata externa)

Artlculatle solo (externa)

Sunt forme particulare ale artrozelor, localizate la nivelul coloanei vertebrale. Denumirea lor cornpleta Include si zona care 0 atecteaza. Boala este cauzata qe uzarea vertebrelor sl a discurilor intervertebrale. In unale cazuri, simptomatiea (durere, intepeni,re) Ii psests , dest poate fi vlzualizata la radiografie.

Bolile reumallce

Sunt atectiunl inflamatorii, ce ating mai multe arti-

culatli, cu predilectie la rnalnl ~i picioare. EvolUli~ ~?Iii S9 intinde pe parcursul anilor sau a zscllor de am, fllnd favorizata de frig, urnezeala. boll infectioase. Final,itatea e; constaln anchiloza la nivel de membre, umen, artlculatii coxofemurale. Tratamentul reflexoterapeutic va urrnarl combaterea inflamatiei, stimulandu-se zonele reflexe corespondente suprarenalelor, traseului renal, paratiroidelor, limfe, articulatll afectate.

...

.!!

::I;

U UI

'3 E

I

o

.s

UI o

'3 E

Q)

- UI

U;

....

o u

94

Sistemul endocrin. Glandele suprarenale

Sunt situate langEi rinichi sl secreta hormonul denumit "adrenalina" .

Acesta este raspunzator de transform area rezer-

velor de amidon In zaharuri, contrib.l1ind la omoge- nizarea diverselor functil ale organelor'interne.

Zona de reprezentare refl8xogena, S8 afla situata

in mijlocul talpii.

:1

• • • , .

95

Pancra8sul

. ~a secretor de lnsu'ina, pancreasul este implicat

dlr~ct I~ procesul de fabricare de zaharuri sl asimilarea lor In sange.

. ~ef~ctuaasa tunctionara a acestui organ dues la apanna dlabetule! $i a altar bali de nutntla.

~ ... Reflexogenj zona sa Be afla sltuata In pulpa carnoasa, de sub degetul mare de la picior sprs [urna-

tata talpii '

96

Hipoliza

I

Situata la baza creierului, hipafiza este repre.z~n~ tata reflexogen pe mijlocul degetului mB;re de la picior,

tata posterlcera ',Ea secreta hermoni care activeaza ~I re,gleaza

functia altor glande cu sscretle inter~a din .orga~~s~,. " Dezechilibrul hipofizel atrage dlsfuncllonallt~tl ~t In activitatea tiroidei, fiind sursa. a numeroase afectlunl,

97

PUNCTELE RE'FLEXOGENE

- pjciorul drept -

PUNCTElE REFLEXOGENE

- piciorul stang -

Vezidi urinara Prostata--- .... ~'~

SacruIfi __ --(:zona sacraHi.)

Ansa '\..~~:...._.~-+--sigrnoidult1i

.--I---Nerv sciatic

99

lone rellexogene

ale plrtil dorsal. a plclorului

Limf! corp superior

Limfa corp inferior

SAnl

Punote echillbru

Maxilar superior

100

5. TAmple, nervul trigamen

6. Nar~

10. Umar

13. Pa'ratlrojda

24. Vaziea uIinari!

35. Genunchl

36. Glanda sexuale, overs, testlco\

37. Dureri msnstruale

38. Artlculati~ ;!lac~

39. Ganglionl limfat1·

ci toracali' 40. Gangllonl limfati· ,

cl abdomlnali

41. Marea limfa

42. Centru de achllibru

43. SAnl, muschl pectorali

44. Dlafragma

45. Amlgdala

46. Maxllar inferior

47. Maxilar superiOf

48. Larlnge ~I trahee

49. Zon~ pelviana

50. Uter sau prQstat~

51. Vaglr:l) penis, uretra

52. HemorolzJ

53. Vertebra cervlcale

54. Vertebre toraclcs 56. Vertebra torroare 56. Sacru ,I coccls 59. Ganglloni Ilmfatlci Inghinall (!1mfa lombara)

I ..

1 '

Regimul alimenlar pe' grupe sanguine

tament, profil psihologic, caracteristici ale rase lor umane.

Cele patru grupe sanguine principale (exists si subqrupe, considerate de unii specialisti ~ grupe de sine statatoare) sunt: grupa 0, grupa A, grupa B !jIi grupa AB.

Prima grupa, (J, este considerate cea mal veche, fiind baza supravietuitorului din varful lantului trofic - va nato rul, aparut acum aproximativ 40.000 de ani. Strarnosil nostrt din Cra-Magnon detineau un puternic sistem imunitar, erau energici si capabili sa doboare pe oricine, prieten sau dusrnan,

. Grupa sanguina A a aparut undeva Tn Asia sau Orientul Mijlociu, dupa 10.000 - 15.000 de ani, ca raspuns la nolle condltll de viata (secatuirea vanatulul) 9i mediu (qlaciatiuni - WOrhm 2), cunoscand apogeul in Neolitic sl Epoca de Piatra. Este caracteristica agricultorilor :;;~ crescatorilor de animale, oameni care au lntemeiat asezan stabile ~i structuri sociale permanente.

No_ul stil de viata sl schimbarea hranei a determinat apantla unei mutatii importante la nivelul tubului digestiv !;li al sistemului imunitar, ceea ce Ie-a permis oamenilor neolitici sa asimileze mai bine cerealele cultivate sl plantele comestibile. Trecerea de la grupa sanguina 0 la A s-a tacutincredibil de repede, fara sa necesite 0 etapa intermediara $1 este strans leqata de cresterea numerics a populatlei, sporirea nurnarului de infectii aparuts 'In mid Ie comunitati, modlficarl climatice.

Grupa sanguina B lsi are radacmile 'In perimetrul rnuntllor Himalaya sl, se pare, constituie un raspuns la schlmbarlle climatice de acum 10.000 • 15.000 de ani. in scurt timp, a devenit caracteristlca marilor triburi de locuitori ai stepelor, care dominau carnplile eura-

103

Sangele este "fluidul viotli", sau, daca vretl, transportul universal de oxigen, elemente nutritive sarurt si vitamine. Toata activitatea corpului uman se bazeaza pe clrcutaua sanguina.

.I.ata de ee, el este atat de important si a preocupat maiontatea medjcilor din tlrnpurile moderne. Tn cartes sa, "Alimentatia bazata pe eele 4 grupe sanguine - Diets in dividualizala" , cercetatorul naturist Peter J. D'Aolama, spunea: "Sangefe este insa~i viete, torte primordialii care alimenteaz8 puterea !ji misterul nestertt ororllor bal;~, ale ~azboiului $; ale mortit viotente'. Sangele conttne trel componente de baza: globule/e rosl! _ bog ate in continut de fier, responsabil de nansportot oxigenului; ce/ulele albe - protectoars impotriva lntectulor, In f~~t - proteine care asiqura necesarul de substaote nutrrtlve_ pentru toate tesuturile (prin rolul transporter) si re.gleaza fenomenul de coagulare; plasma - purtatoarea elementelor de baza ale sistemului imunitar.

Oescoperirea grupelor sanguine s-a facut relativ recent, desi consemnarea transfuziilor Incepe de la anii 1600, cand donator .oencvor pentru oameni era ... vitelul, Fare. a minimaliza rolul sangelui, vom omite multe aspecte care fin de compozitia chirnica, mecanismele dezvol~ate d~ ~ei opt factori ai coaqutarn, imunologie sl rolul sangelUi In toate etapele legate de viata, cornpor- 102

asiatica. Extinderea mongolilor, dar $i migratiile alter semintli, au marit arealul de raspandlre a grupei sanguine 8, caractsrlzand oamenil cu 0 aurnentatle bazata pe carne !;Ii lapte (paradoxal, laptele nu este benefic grupei B, n.a.).

. ln .pre~ent, este maloritara in Japania, Mongolia, China !;II India, cu usoara soacere dupa muntii Urali.

" Grupa sanguln~ AS provine din metisarea populatlllor d~ ~asa al~a, cu grupa sanguina A, cu mongolii, poseson al gruper sanguine 8, fiind lntalnita doar la 5% din populane.

P£ina acum 1 .000 - , .500 de ani era lnsxlstenta aparand ca urmare a invaziei trlburilor estice spre actua~ la Europa.

Oa i?enti~ate, este rnultllatarala, un amalgam de caractere irnunltare, care ii dau :;;i deflnltla: completa ,I neslguriJ.

De preferat este carnea proaspata, neconservata,

sau, in lipsa, cea vidate sl pusa la congelator. A'

Bolnavilor de cancer Ii sa interzice cu desavar$lfe

consumul carnii $; a grasimilor anima Ie.

1. Prod use din carne §I din carne de pas8.re

a) Hecomandate: produse din carrie rosie, slaba - vita, vital, oaie, miel, organe (ficat, ini"!lB), caprloara, fa-

zan.

b) Neutre: g8.1na, pui, rata, curean, iepure, pre-

pelita, potarniche. .

c) Interzise: gasca, sunca, pore, rnistret.

2. Alimente marine

a) Recomandate: hering, macrou, r;ltiuca,. somon,

pastrav, calean, sturion, biban, sardina, scrum~le, ~e!?te" cu carnea albA (mreana, clean, salau, lostnta. lipan, anghila), broasca (pui de balta).

b) Neutre: ansoa, macrou alb. crap, molu~te, cr~~, rae, tipar, broasca, homar, rnldla, blban oceanic, SC01Cl,

rechin, crevete.

c) Interzise: baracuda, somn, caviar, scoici de

mare, caracatita, calamar. .

Centinutul begat in iod al produselor manne se

indica persoanelor cu grupa sanguina 0, atat pentru reglarea functiilor tiroidei, cat si in probleme de metabolism, crestere in greutate, anemie.

3. Prod use lactate ,I QUa

a) Recomandate: organismul persoanelor din

grupa sanguina 0 nu poate metaboliza aceste prod~s~. De aceea este indicate. inlocuirea lor cu produse sumlare ca v~loare nutritive. sl vitamine. Qui trebuie consurnat cu preponderenta, maxim un OU, de 3 or; pe sap-

tamana.

b) Neutre: unt, branzA de capra, urea,

Allmentalla persoanelor din grupa ssngulna 0 Parsoanele din grupa sanguine a digera $i metabol ize~z.a . carnea $1. prod usele d,i n carne, data rita continutulut ndlcat de aCid gastric din stomac.

. Totusi, trebuie acordata atsntle aportului de protema. antmata cu cea veqetala, pentru evitarea hiperaciditatii, care provoaca ulcer sl gastrita.

Se evlta carnea de la animalele crescute cu horrnonl, manipulate genetic sau crescute cu furaje concentrate.

Produsele din carne sa. nu cantina. substants chi~ice (~oloranti sintetici, esente de arome, E-uri, pestic~de din plants), agenti poluantl (preluati din ape), toxme.

104

105

c) Interzise: lapte batut, branza topita cascaval lapte de capra $i oaie, parmezan, chefir, iaurt' lapt~

dulce. '

4. Uleiuri si grasimi

a) Rec~mandate: ulei de in, ulei de rnaslina (au efecte ?enef~ce asupra inimii !;Ii in reducerea coleste~oluIUl), ulei de floarea soarelui (ulei presat la rece - sola),

b) Neutre: ulei de ticat, ulel de cod, ulei de susan

. c) .Interzise: ulei de arahide, ulei de porurnb, ule'j

din semmte de bumbac, ulei de castan, ulei de dovleac. 5. Nuci si seminte .

a) Recomandate: seminta de dovleac, nuci, dar nu co~sumate ~~ persoane supraponderale sau eu afectiurn hepato-butars, pancreatite.

. b) Neutre: migdale, alune, serninta de susan, se-

rnmte de floarea soarelui, seminte de pin, castane.

c) Interzise: arahide, fistic, serninte de mac.

6. Legume

. a) Recomandate: anghinare, legume cu frunze ver.zl (nap, !aptU?Et, span~c), cicoare, usturoi, hrean, guile, c~apa. ro$le: ~eapa spaniola, ceapa galbena, alge, pat~u~Je.l, past.arnac, ardei ro$ii, cartofi dulci, dovle~e) ndlch!. ~tentle: bolnavii de ficat (eiroze, cancer ~ep_atlc, hepatite .Jnfeclioase, icter meeanic) sl cei suten~zl ~e pancreattte trebuie sa evite consumarea usturoiului, a cepei, a hreanului.

b) Neutre: sparanghel, mug uri de bam bus steel a morcovi, tellna, hasrnatuchi, castravete, coriandru ma~ rar, chi.men, ghimblr, rnasline verzi, ceapa verde, 'ardei galbenl, ardei verzi, praz, dovleeei, rosii.

c) Interzise: varza rosie, varza alba, varza de Bruxelles, conopida, porumb alb, porumb galben,

106

vinete, ciuperci de crescatone, mustar, rnasnne negre, cartofi rosii, cartofi albi.

7. Fasole si alte legume

Fiind un aliment greu, cu diqastie Ienta, duee la

cre!?1:erea colesteroluluL De preterat, se consurna ocazional tn cantltati moderate, sub forma de garnitura

" I

la mancaruri usoare. /

a) Recomandate: fasolea Pinto, fasolea Aduke,

fasolea Akuzl, mazarea neaqra.

b) Neutre: fasolea neaqra, tasolea cu boabe late, fasolea verde, fasolea Lima, fasolea Nordica, fasolea rosie, fasolea saltareata, fasolea cataratoare (de arac), fasolea alba, mazarea verde.

c) Interzise: fasolea ararnie, fasolea mare, linte de

casa, linte rosle,

8. Fructe

a) Recomandate: smochine uscate, smochine

proaspete, prune negre, prune verzl, prune rosii, prune

uscate .

b) Neutre: mere, caise, afine, cirese, stafide, rosli,

grapefruit, struguri, kiwi, larnai, mango, nectarine, papaya, piarsici, pere, ananas, rodii, zrnoura. Atentie: ln afectiunile hepato-biliare 9i pancreatice, fructele (mere, pere) se vor curata de coaja.

c) Interzise: mure, nuci de cocos, portocale,

banane, cap!?uni.

9. Cereale si paste Uiinoase

Produsele din grau integral sunt nocive pentru persoanele din grupa sanguina 0, fiind principalele responsabile pentru cresteraa Tn greutate, datorita ineetinirii

metabolismului.

a) Neutre: orz, taina de orz, orez, mei expandat,

tarate de orez, secara, orez brun, orez salbatic, paste 107

falnoase din anghinare.

. b) Interzise: faina ~i fulgi de porumb, tar~fe, faina

$1 germen; de grau, faina de cartotl, faina de ovaz, cereale combinate, grau maclnat, paste fainoase din gri!?, faina de graham.

-10. Produse de panifica_tle

Aceste produse sunt contraindicate, datorlta contlnutulul de grau.

. a) R~co~andate: painea obtinuta din sernlnte ger-

minate, azrrna, pog ace , paine de graham.

b) Neutre: paine neagra din orsz, paine faragluten.: lipi~, mei, prajiturl, fains. de orez, paine de secara, fulgl de secara, paine din faina de soia.

c) Interzise: covrigi, grau arnaut, brlose, paine pollcareallera, paine hiperproteica., paine din grau germinat, paine din grau integral.

11) Sueuri II bauturl

. Reco~a~dabil este consumul de apa de lzvor, de~1 s~cu~lle I~buteliate !?i acidulate au devenit pastunea tmenlor. In lipsa, apa plata. poate deveni un bun inlocuitor.

a) R~comandate: sucurile din ciresa negre, din a~anas, din prune uscate, sue din legume, sifon, apa rntnerala, Atsntle: suferinzii de afectlunl renala vor svita apa mlnerala,

. _b) Neutre:. sucurlls din caise, morcovi, struguri, tellna, grapefruit, papaya, rosll, bere, ceai verde, yin rosu, vln alb.

c) Interzise: sucurile de mere, varza, portocale, ci~ru, cafea .(ihClusiv dacotelnlzata), ceai negruchlnezssc, ceat negru deteinizat.

12. Condimente Ii mlradenii

a) Recomandate: rO$COv8., curry, varec (contlns

108

iod, care regleaza tunctllle tiroidei sl reduce hiperaciditatea tractului digestiv, rsducand riscul trnbomavlrii de ulcer), patrunjsl, ardei rosu, sofran de India.

b) Neutre: culsoare, anason, extract de migdale, busuioc, frunze de dafin, sirop de orez, nucsoara, hasrnatuchi, marar, usturoi, arpagic, chimen, maloran, metasa, piper boabe, boia de ardei, rozmarin, salvle, sare marina (mode rat) , cimbru, sos de sola, tarhon, ardei iute, zahar <in cantltati reduse).

c) Interzise: scortisoara, vanllle, amidon de porumb, sirop de porumb, otst, ketchup, rnuraturi, maio-

neza.

13. Ceaiuri medicinale

Ceaiul, ca simpla bautura sau cu seep curatlv, este , .. cunoscut de mii de ani. Mu~etelul este un bun dezinfectant, teiul calmeaza, crusinul are efeet laxativ, pedlcuta ~i rostopasca fae adevarate minuni in tratarea hepatitelor si chiar a cirozelor, macul are efecte somnifere, socul 'S8 bea pentru racsata, la fel si patlaqina, lmportanta este prepararea, pentru ca, asa cum am mai spus, fierberea duee la degradarea substantel active din plante. De aceea, apa pentru ceai se tncalzeste pana la 70-80° C, apoi se adauqa plantele, se acopera cu un capac $i S9 lasa 15-20 minute.

a) Recomandate: pentru grupa sanguina. 0, sunt indicate ceaiurile de mesteacan, hamei, ardei rosu, dude, patrunlsl, menta, papadle,

b) Neutre: musetel, coada soncelului, soc, salvie, gura lupului, lumanarica, gingseng, ceai verde, valeriana.

c) Interzise: ceai de lucerna, aloe, brusture,

qsntlana, traista ciobanului, rnatasea porumbului, stevle galbena.

109

Urmartnd indicaliile, fiecare psrsoana I~r peats alcatui un meniu, astfel Incat sa-l?i asigure alimentele recomandate 9i nsutre, sa-9i asigure substantsla nutritive, benefice unul metabolism echilibrat.

Vitamine!e S8 gasesc din bel$ug in plante, fructe sl alimente de origine animala. lata doar cateva example:

Vitamina B: camea rosie, organe (ficat, rinichi, inirna), peste, nuci, leguminoase recomandate, plante verzi ~i fructe recomandate; Vitamina K: ficat, galbenu$ de ou, legume cu frunze verzi (spanac, nap, slecla):

Calciu: sardele, broccoli, semen, conopida: lod: alimente marine, alge, nap, sare lodata; Vitamina A: legume galbene, portocalii si cele eu frunze de un verde Inch is (recomandate); Vitamina E: uleiuri de legume, ficat, nuci, legume cu frunze verzi recomandate, banace; Vitamina PP: caise, alune, cartofi, castraveti, andive, orez; Vitamina C: carton, caise, anghinare, afine, aqrlss, lamaie; Carotan: ardei, morcovi, arahlde.

Sfaturi dietetice avand ca baza prlncipltle medlclnel naturiste

- Succesul dietei grupei sanguine Odepinde de utilizarea carnurilor slaba, tara adaos de chimicale, a carnl, de pasars $i de peste,

- Datonta nivelului scazut at horrnonilor tiroidieni

,

se impune consumarea alimentelor bog ate Tn iod.

- Pastratl igiena personala, spalaf bine tructele si

legume:'e; obi$nuiti-va cu mese la ore regulate. .

- In prepararea ceaiurilor se va tine cont de doza (cantitatea) prescrisa, pentru a nu degenera In situatli extreme, cu alergii, intoxlcatii sau eruptii cutanate.

- Desi, prin definitie, avetl rnclinatii decarnivor, incerean sa cornpletatl necesarul protelc din plante leguminoase permise si fructe.

110

_ Mesele trebuie sa aiba. in continut intreaga gama

de vitamine si sarurl rninerale. . A ••

_ In timpul dietei naturiste, reducetl. pe c~t pOSlb.11

consumul medieamente'lor ehimice d~ sirrtsza, substl-

tuindu-I cu plante medicinale. . .

~ Gonsumul de alcool este intarzls (se poate bea

cate un pahar de yin rosu, seara., dupa ~asa). .

_ Evitati stresul, obos~ala ~I ef?rtu~ll~ prelun~lte.

_ Dupa rnasa, nu uitaf de siesta (minim 30 minute).

Alimenta1ia persoane/or din grupa sanf!uina ~ .

Fiind descendent; directi ai primilor agrlc.ult.?~I, C~I din grupa sanguinii A, au caracteristica ~s?ntlala 10 ah~ mentatie latura vegetariana. Ei pot asimila m.ult mal bine I~g~mele si fructele, dar su~t predlspusl bohlor cardiace si diabetului.Din aceasta cateqone fac parte, aproximativ 27% din populatia qlobului, cu reprezentare

preponderenta in Asia. _

1. Produse din carne si carne de pasa~e Gamea sl produsele din carne sunt mal 9reu de asimilat de eei din grupa sanguine. A. Pentru mceput,

tolositi ca inlocuitor, pe:;;tele.

a) Neutre: pui de gaina, curcan .. _ A _ • • _

b) Interzise: costita, _ carne de Vlt~, ~asea, irurna, miel, ficat, oaie, potarniche, fazan, ~apnor~ carne d_e pore, iepure, carne de vitel, alte specu de vanat cu par

:;;i pene.

2 Alimente marine

a) Recomandate: crap, cod, :;;tluca,~. n;a~rou, pastrav marin, pastrav c.ur?ubeu; somon, sardln~, mele, biban galben, biban arqintlu, peste cu carne ~Iba.. _ b) Neutre: abalone, ton, biban oceamc, stiuca,

111

biban de mare, rechin, peste spaca, biban alb.

c) Interzise: ansoa, biban cu branhii albastre, drac de mare, caviar, rnolusca, scoica, baracuda, crab, rae, tipar, platica, broasca, hering, hamar, midii, caracatita, broasca testoasa,

3. Produse.lactate $i QUa

a) Recomandate: bn3nza de soia, lapte de soia, acestea reprezentand alternative.

b) Neutre: branza de capra, lapte de capra crud, chefir, iaurt, srnantana acra fara qrasirne, branza Mozzarella.

c) Interzise: unt, lapte oatut, branza Camembert, cazeina, branza Emmenthal, Tnghetata permezan, lapte integral.

Consumul de oua nu este recomandat dscat cu moderatis (oua de casa, proaspete).

5. Nuci §i semin~e

a) Recomandate: arahide, unt de arahlde.seminte de dovleae.

b) Neutre: migdale, unt de migdale, alune, castane, nuci, sernlnte de susan, unt de susan, sernlnte de floarea soarelui, unt de floarea soarelui.

e) Interzise: fistic.

6. Legume

a) Recomandate: datorita structurii sale metabolice, tipul de grupa sanquina A se preteaza perfect la consumul d'e legume, care constitute principala sursa de minerale, antioxldantl !?i enzime. Este de preferat ca acestea sa fie mancate crude sau oparite, De asemenea, se rscomanda consumarea usturoiului, aeesta avand etect de Intarire a sistemului imunitar al organismului.

Alimental/a persoanelor din grupa sa.nguin~ B

Persoanele cu grupa sanguina 8 detin un slstern imunitar puternlc, sunt echilib~ate ~e~o~ !;Ii p~ezinta 0 adaptare versatile la sehimban, ~e dlstail?l me~lu._ N~ au slabiciuni naturale, dar dezechlllorele cauzeaza tendlnte

spre tulburari autoimune ~i infectii vlrale. ,

De preferat 0 dieta omnivora, tara carne de PUI, eu

lactate lilt vegetale (fasole, legume, fruc~e). . '

Este bine sa se evite: porumbul, Imtea, arahidele,

qraul, nnsca. .

1. Prod use din carne ~i carne de pu.

a) Recomandate: miel, iepure, oale, vanat,

b) Neutre: carne de vita, flcat, tazan, curcan, carne

de vitet. . _. _ _

c) lnterzlse: costlta, carne de ?~1,. g~al~a, rata, gasca, sunca, carne de pore, prapellta, irurna, potar-

niche.

2. Alimente marine

a) Recomandate: cod, platica, ~tiuca,. maerou, c~l~

can, icre de sturion, sardele, pastrav mar~n, scrumote,

biban oceanic, sturion, pestl cu carnea alba. ,

b) Neutre,: biban alb, pS$te spada, ~rapl rschln, biban argintiu, ton, drac-de-mare, somon, oman galben,

hering, calamar.

c) Interzise: ansoa, baracuda, beluqa .~omarJ

clean, scoici, crab, rae, tipar, broaste, mslcl, mldll, caracatita, stridii I creveti, biban cu branhH albastre, somon afumat, broasca testoasa..

3. Pro.duse laotate si '~Ua

Persoanele cu grupa sanguina B sunt singurele

carenu tntarnpma restnctll deosebite la aceste ~roduse. a) Recomandate: branza Mozzarella, iaurt c_u fructe, lapta degresat sau 2% grasime, branza de capra, 113

112

115

lapte de capra, branza Farmer, branza Feta, kefir.

b) Neutre: unt, Iapts batut, Camembert, Cazalna pa,rmezan, branza Cheddar, Emmenthal, branza d~ soia, lapte de soia, Schweitzer, zer, lapte integral.

c) Interzise: lnghetata.

4. Ulei s:i grasimi

. a) Recomandate: ulei de masllne (minim 0 lingura pe ZI).

b) Neutre: ulei din ficat de cod, ulei din sernlnts de

b) Neutre: crerna de orez, faina de cartofi, talna graham, faina alba, orez brun si alb, paste talnoase se-

molina, faina de secara alba. !

c) lnterzlse: orz, hrlsca, fulgi de porumb, tain~ de porumb, grau decorticat, t~rate d~, ,WaU, ger~~n~ de qrau, secara, cereale combinate, falna de orz, falna de grau, faina de secara,

8, Produse de panificatie

a) Recomandate: paine de orez brun, paine din

grau germinat, prajituri de orez. , . _

b) Neutre: paine tara gluten, paine hiperproteica fara. grEw, paine de secara alba, paine din faina de soia. c) Interzise: paine - policerealisra, paine de secara, fulgi de sscara.

9. Legume ., ~

Atentie: este interzis complet consumul de rosu, In-

trucat are 'efect puternic de iritare a mucoasei gastrice. De asemenea, porumbul atecteaza negativ procesul de producere a insulinei si metabolismul persoanelorcu

grupa sanqulna B. .._

a) Recomandate: stecla, cartof dulcl, varza de

Bruxelles, fasole lima, varza rosie, varza alba, mocrovi, ardei verzl, ardei rosil, ardei galbeni, vinete, ciuperci, rnustar, pastarnac, patrunjel, conoplda, broccoli, vardeturl. . .

b) Neutre: gulie, muguri de bambus, laptuci, cartof

rosii cartofi albi, praz, sparanghel, arpaqic, alge, mazare de lama, dovlecei, ceapa verde, usturoi, ghimbir, telina, hasrnatuchl, cicoare, castravete, span~c, andiv~, nap, ceapa rosie, rnarar, chimen, hrean, ceapa galbena,

c) Interzise: anghinare, avocado, poru~~ galbe~, porumb alb, dovleac, rosii, rnasilne negre, mashne verzr, ridichi.

in. c) Interzise: ulei de porumb, ulei de floarea scarelui, ulei de, semints de bumbac, ulei de sotran, ulei de susan, ulel de arahide.

5. Nuci si seminte

In general nu se 'recomanda consumul de nuci si ssminte, _ persoanelor cu grupa sanguina B, jntruc~t acestea influenteaza producerea de lnsulina,

a) Neutre: unt de migdale, migdale, castane, nucL

b) Interzise: alune, unt de floarea-soarelui seminte de Hoarea·soarelui, seminte de dovleac, se;"inte de mac: unt de susan, serntnte de susan, boabe de fistic, aranlos, unt de arahide.

6. Fasole si alte legume

a) Recomandate: fasole mare, fasole lima.

. b) Neutre: fasole cu boa be late, fasole alba, fasots rosie, fasole saltareafa, fasole verde, fasole cataratoare, rnazare verde, mazare pastai.

c) lnterzise: fasole neagra, linte domestica, linte verde, linte rosie, rnazara neaqra,

7. Cereale, si paste fainoase

_,' _ a) Rec_?mandate: mei, tarafe de ovaz, secara alba, falna de ovaz, orez expandat, tarafe de orez, talna de orez,

114

10. Fructe

. a} Rec~mandate: banane, prune negre, prune vern, strugurr, papaya, ananas, prune rO!?ii (S9 recomanda consumul zilnic al uneia dintre aceste sortimente).

, ,bJ Neutre: mere, caise, mure, afine, stafide, cire~e'l

plersICI,. ma~g~, .cur~ale, zmeura, cap~uni, pepene, mandarrne, k,W" lamal, pere, piersici de toamna cu coaja neteda, portocale, coacaze, smochine uscate

smochine proaspete. '

c) lnterzise: nuel de cocos, rodii.

11 . Sueuri 5i bautur;

a~ Recoma~d~te: sucuri din varza, papaya, strugurr, ananas ~I din toate 'ructere recomandate: ceal verde, apa.

b) ~eutre: sucuri din mere, prune useate, Cire$9 negra, caise, p~rtocale, ferina, moreov, sue de legume neutre, grapefruIt, bere, cafea, ceai negru vin rosu vin

alb, ' y ,

c) Interzise: sue de FO$ii, bauturi distilate, apa car. bogazoasa $i arice tip de siton, cola.

12. Condimente si mirodenii

. ~) Recamandate: arde; rosu, patrUhjel, hrean, ghlmblr, curry.

b) Neutre: anason, busuioe, trunze de datin

... .. ,

rnarar, ustur.OI, mrsrs, varec, eidru din otet de mere, otst,

oregano, chimsn, nuc~oara, hasmafuchi, boia de ardai plper bo_abe, culsoars, sirop de orez, rozmarin, arpagic: cloeolata, coriandru, zahar alb, zahar brun tarhon vani. lie, sorran, sare, sos de soia, unt de mere, gem (di~ truete permise), maionez8, rnustar, muraturi.

. :) Inte.rzise: esenta de migdale, malf de orz, scor-

~I~oara, amidon de porumb, sirop de porumb, gelatina 116

slmpla, piper negru macinat, piper alb, ketchup.

13. Ceaiuri medicinale . . , , Beneficiile consumului de ceaiun dm pla,nte ~~ modul de preparare Ie-am descris in ca~~ul ~aplto'uIUl

Alimentafia persoane/or cu grupa sangum8 a '. .¥ " a) Recomandate: ment~, ~runze de ~ zme~ra, rnacess, patrunle], salvie, ghlmb," (p'ent~u Jncalz,lre), gingseng (efeet pozitiv asupra slsterrunu' nervos, se consume in prima parte a zilei), radac~na d~ lem~ .dul~e (proprietafi antivirale, reglarea nivelurrlor ghcemlel, SIn-

dram de oboseala cronlca), _ _ ,

b) Neutre: brusture, ardai rosu, ~u~!llel, papad~eJ soc, eeai verde, paducet, dud, val~nana,. mest,eaean arb, scoarta de stejar alb, coada soncelului, stevte gal-

bena·C) Interzise: aloe, podba~J lu~ana~ica, ge~tiana, hamei, tai, matasea porumbutui, tratsta cl?banulu~,

Urmarind indicatiile prezentate mal. sus, fleeare persoana Il?i poate alcatul un meniu ec~ilib:at,~ c.ompus din allrnente recomandate sau Ane~tre!?1 c,hlar. 1$1 poate adapta retstele preferate astfel meat sa ~s,~u~e ~ro?r~u.~ lui organism un metabolism adecvat pastrarn sanatatll sau vindecanl (in cazul persoanelor bolnave).

Regimul alimentar recomand~t ~ers~anelor .cu grupa sanquina B est,e fo~rte bogat .In ~Itamrna A, vitamina 8, vitamina E, vttamma C, calciu, f,:r.

Din acest motiv, nu se recomanda aeestor .pe!,soane, sa consume suplimen!~ alimentare .. E~ISt~, totusi, pericolut asimilarii insufl.Clente a rnaqneztului, Alimentele bogate In maqneziu (recomandate p~rsoanelor din aceasta grupa) sunt toate verdsturue, cerealele ~j legume)e reeomandate. ~

Activitatea fizica reeomandata persoanelor cu

117

grupa sanguine. Beste a cornblnatle Intre exercltil fizice mod~rate (plim~b~re! ciclism, tenis, aerobic) sl sxarcltil destinate rslaxarll mentale (arte rnartials, Tai chi, Hatha Yoga).

Sfaturi dietetice avand ca ba~a principiile medicinei naturiste

Persoanele din grupa sanqulna B prezinta elernentele metabolice tranzltoni, lntre tipul carnivor si

eel vegetarian. .

De aceea, alimentatia contlne multe caracteristici tipulu~ sanguin ~, cu mentiunea ca, aportul proteic obtinut dm carne .!j)1 preparate din carne, se substituie cu legume sl cereale.

Alimentafia persoanelor din grupa sanguina AB

Persoanele din grupa sanqulna AB sunt constituite pentru conditii moderate, avand In acelasi limp si un sistem imunitar hiper-tolerant, combinand beneficiile grupelor sanguine A $i B.

Ca. p.u~ct slab al constitutisl este tubul digestiv supersensibil: au tendinte hipertolerante la sistemul imuni~ar, perrnitand invazia mlcrobiana: reactioneaza nsqativ la afectiuni A-like si 8-like

1. Produ~e din carn'e si ca~ne de pui

a) Recomandate: mlel, oate, iepure, curcan.

b) Neutre: tlcat, fazan.

_. _c) In~erz~se:_ costita~ c~~ne de vita, carne de pul, galna, rata, gasca, sunca, inirna, potarniche, carne de pore, carne de vitel, carne de vanat,

2. Alimente marine

a) Recomandate: ton, stiuca, biban oceanic pastrav marin, sturion, pastrav, cod, scrurnbie, sardele:.

118

macrou, melci. Melcii sunt rscomandaf in cazul cancerului marnar, consumul acestora allrninand celulele

bolnave.

b) Neutre: crap, drac de mare, caviar, hering,

scoici, rnidii, rechin, biban de apa. dulce, calamar, sornn, samon.

c) Interzise: ansoa, baracuda.vbelqa, platica,

oroasca, calcan cenusiu, caracatita, stridii, crsveti, crab, rnoluste, scoici de mare, rae, somon afumat, hamar,

Ii par.

3. Produse lactate §i oua

a) Recomandate: branza de capra, lapte de capra, kefir, srnantana acre. degresata, branza Feta, Mozzarella.

b) Neutre: cazeina, lapte degresat sau 2%

grasime, branza de soia, lapte de soia, SchweItzer, Cheddar, Emmenthal, zero

c) lnterzlse: branza Camembert, unt, lapte batut,

inghetata, parmezan, tapte integral.

4. Uleiuri §i grasimi

a) Recomandate: ulei de rnasline (scade coies-

terolul sanguin).

b) Neutre: ulei din ficat de cod, ulel din semlnte de

In, ulei de arahide.

c) lnterzlse: ulei de porumb, ulei de susan, ulei de

noarea-soarelul, utei de sofran, ulei din semints de bumbac.

5. Nuci $iseminte

a) Re-comandate: castana. arahide, unt de arahide, nuci (se consuma totusl ln cantitati mici sl cu

precautle) .

b) Neutre: unt de rniqdale, boabe de flstlc,

migdale.

11 9

verzi, grapefruit, klwl, ananas (ajutor digestiv), srnochine proaspete, prune rosii,

b) Neutre: mere, pepene, papaya, plersici, prune uscate, mandarine, nectarine, calss, mure, afine, pere, coacaze, staflde, curmale, zrneura, capsunl,

c) Interzise: banana, nuci de pocos, portocale, radii, guava, mango.

9. Cerealesi paste fainoase

a) Recomandate: mel, orez, tarate de ovaz, faina de ovaz expandat, sscara alba. boabe de, seeara, faine. de orez, f~iina de grau germinat, orez brun, orez alb.

b) lNeutre: faine. de carton, cereale combinate." grau tocat, tarate de grau, germeni de grau, granul,e de soia, fulgi de soia, faina de secara alba,faina din grau integral, faina graham, paste Ul:inoase cu spanac.faina alba, faine. cu gluten.

c) Interzise: hri:;:ca, fulgi de porumb, faina de porumb, paste fainoase cu anghinars, taitei, faina de

c) Interzise: alune, unt de floarea-soarelui, serninte de' susan, serninte de mac, sernlnts de dovleac, semlnts

de floarea-soarelui. .

6. _:Fa_sole§i alte leg~mt[!

a) Hecomandate: soia, fasole rosie, lints verde (un aliment important anticanceros).

b) Neutre: fasole au boabe I. ate , fasole verde, fasole alba, fasole cataratoare,. mazare pastai, linte rosie, fasole saltareata, rnazare verde.

c) Interzise:fasole lima, fasole neaqra, rnazars neagra, fasole mare.

7. Legume

Se recornanda aonsumul de legume pro.aspete au rol in prevenirea cancerululsl afectlunllor cardiacs.

a) Recomandate: frunze de sfecla, cartof dulci, vinete, castraveti, broccoli, nap, falina, pastarnac, ciuperci, papadle, steele, patrunje], usturol, conoplda, tofu.

b) Neutre: muguri de bambus, chimen dulce, ghimblr, hrean, varza rosie, varza alba, morcovi, hasrnatuohl, cicoare, coriandru, andive, alge, gulis, prazv laptuci, varza de Bruxelles, ceapa rosie, csapaqalbena, ridlchi, rnasline verzi, rnazare de lama, spanac, ceapa verde, dovleeel, rosil, cartofi rosli, cartofi albl, dovleac.

c) lnterzise: ardei galben, rnasline negre, avocado, porumb ga.l ben j tasols lima, anqhinare, ardei verzi, porumb alb, ardsi rosu,

8. Fructe

Gei cu grupa sanguina AB ar trebui sa consume cu precadsre fructe mai alcallne, cum sunt, strugurii, prunelesl nuctele cu boabe,

a) Recomandate: clrese, lama:i (ajuta digesti.a si etirnlna mucusul din organism, previne cancerul gas~ me), struguri, smochlne uscate, prune negra, prune

120

121

orz.

10. Produse de panificatie

a) Recomandate: pn!Jitu~ri de orez, paine de secara 100%, paine din gra.ugerminat,. paine din faina de sola. b) Neutre: covrigi., paine fara gluten, paine din gnau integral, paine poltcerealiera, paine hlperprotelca, briose din tarale de ovaz sau de grau.

c) lnterzlse: briose de porumb.

·11. Sucuri si bauturi

Persoanele cu grupa sanguinaAB ar trebui sa Inceapa fiecare zi cu un pahar ds.apa calda, arnestecata cu sucul proaspat stors al unei jumatali de lama.i:e.

a) Recomandate: sucurl din varza, struquri, clrese negre, telina, morcov, papaya, catea obisnulta, cafea decofeinizata, ceal verde, yin rosu,

b) Neutre: sucuri din mere, prune uscate, grapefruit, ananas, caise, sue de legume recomandate, cidru, bere, apa carboqazoasa, yin alb.

c) Inte.rzise: suc de portccale, bauturi distilate, ceai negru decofeinizat, ceai negru oblsnult, cola.

1: 2. Condimente si mirodenii

a) Recomandate: curry, usturoi, patrunlel, hrean, sare marina, varec, gem din fruete permise.

b) Neutre: busuioc, frunze de dafin, nucsoara, roscove, hasrnatuchi, arpagic, miere, salvie, rnelasa, rnustar, ardel, vanilie, cirnbru, sos de soia, zahar alb sl brun, tarhon, rnaloneza, scortisoara, cuisoare, conandru, otet din cimbru de mere, otet din vin, ehimen, rnarar, sotran.

c) Interzise: esenta de migdale, amidon de porumb, otet alb, piper alb, anason, piper negru, piper boabe, sirop de porumb, boia de ardei, ketchup, rnuraturi, condimente picante.

13. Cea-iuri medicinale

Nu ests un secret pentru nimeni faptul ca din anumite. plante se pot obtlne ceaiuri cu etecte curative deosebite. $1im de la bunici, ca ceaiul de tel este un bun calmant, ca ceaiulde soc se baa pentru raceala, s.a.m.d, Toate acestea sunt ad eva rate , dar trebule sa. tinern cont de grupa sanquina din care tacern parts. De asernsnea, trebuie sa preclzam ca, practica fierberii plantelor In apa clocotlta, duee la distrugerea oelei mai importante parti din substanta active. a acestora; cealul din plante se prepare sub forma de infuzia (piantele se adauqa 7n apa aproape fierbinte si se lasa acoperite timp de 15 .. 20 de minute).

a) Hecornandate: radacil1a de lemn dulce (benefic pentru sistemul cardiovascular), rnusetel ~i brusture

122

(intaritoare ale sistemului i~un~taQ' paducel, .gi~gsen~, papadle ~i frunze de capsuni (ajuta la absorbtia tierului),

ceai verde, ghimbir, macess. .'

b) Neutre: ardel rosu, menta, coa~a ~oncel~IUI,

patrunjel, salvle, soc, mssteacan alb~ ~!~Vl: galbe~a. , c) Interzise: a108, podbal, lumananca, ha"_lel, tel, qentiana, traista clobanulul, rnatasea por~mbulul ..

Urmarind lndlcatiile prezeritate mal sus, ftecare

psrsoana lsi poate alcatui un rnaniu ee~ilib~at'A c~mpus din ali mente recomandate sau neutre $1 chla~ 1$1 poate adapta retetela preferate, astfe,l incat sa aSlgu~e p~o.~ priului organism un rnetabonsrn adecvat pastraru sanatatil sau vlndecaril (in cazul persoanelor bolnave)._

Persoanele eu grupa sanguina AB, ,care respecta alimentatia rscomandata, I!?i preiau d~n al~mentele re?omandate necesarul de vitamina A, vltamln~ B-~2, ~Ita: mina E ~i fier, avand asigurata 0 pro~ectle pnn dieta tmpotriva cancerului sl atacttunilor cardlace. .'_

Datorita faptului eEt persoanele eu gru~a sa~g~ma AB au 0 predispozitie spre cancerul gas~n~ (a~ldltate scazuta), este reeomandat s-a consume ~llmc alimente bogata Tn vitamina C $i anume: fru~te cu boabe, grape-

fruit, ananas, clrese, larnal, broccoli. ..

De asemenea, pentru eei eli carente de .Zln~ este indic at sa consume urmatoarele alimente: tipurile de carne recomandate (In special carne de curcan de culoare inchlsa). oua, legume recornandate.

Activitatea fizica ideala pentru eel CU grup~ .~arn~ guina AS este practicarea rnedltatlel yog~ a teh~lcll Tal chi combinate cu exercitll fizlce moderate (plirnbare,

Inot, ciclisrn).

123

I

/

StatuTi dietetice ava.nd' ca baza principii/erne .. dicinei naturis,te

Fi,ind 0 .grupa sanguina de rnetlsare a grupelor A si B, dleta trebuls sa fie echillbrata, de genullacto-vegetarian; carnea permlsa se consuma rnoderat, svltandu-se gras,imile.

Nu prszlnta restrictii dsoseblte sl estetolerata in atecnunt severe ale ficatuiui, pancreasulut, colicistitel,

S-a demonstrat ca, dieta pentru grupa sanqulna ABesta mai greu de suportat, daca trecerea. la 0 allrnentatle exclusiv vegeta[a. se face brusc (multi pacientl se pJang de a senzatla de lasin $i foame vssnica). De aeeea, este lndlcat ca salatele, supele, mesele prlncipals sa alba continut $i produse matconsistente,

- Dat fiind faptut eli legumele oferil 0 ssnzatie de satlstate dear pe terrnen scurt, rnesele pot fi mal dese, dar Tn cantitaf moderate.

- Sucurile, ceaiurile $i compotul sa nu lipseasca din alirnentatie zilnica,

~ La salate, zearna de lamaie peats fi lnfoculta eu otet din miere.

- In timpul distai reduceti fumatul (daca nu putetl ranunta) sl evitati consumul de alcoa 1 (mal au seama, tatiila).

- Oieta naturista trsbuie sa evoluezs de la temporar la permanent, astfel ea metabolism.ul sa nu suporte un nou $00 la schimbarea de allrnentatie ..

~ Legumele ~i fruetele $'9 consume pe cat posibil proaspete, tara prelucran rnecanlcs sl terrnlce (care. Ie sseatulesc de vitamins).

- La mere ~i pers, vitamina C se alia in coala, asa ca nu curatati fructele (exceptle fac bolnavii de flcat, Colecist, pancreatlta),

124

i

Paoientn au Guvantul

,,,M.·am vindlca' co ajulorul mainilor de aur

. de laRevilal"

"in urma cu 34 de ani, am avut un avert spontan care a condus la dereqlarea mea hormonala, Astlel cal azi, la peste '60 ds ani, sunt supraponderala $i ou probleme de sanatate,

Acum 16 ani, am avut 0 lnterventie chirurqlcala in urrna careta mi s-au extirpat 40 cm din intestinul gros, iar acum sufar de osteoporoza, spondlloza, rstentla la lichid, plcioarele fiindu-mi vesnlc urntlate, :;;i inca alta problema ale bllei, ficatului :;;i glandelor.

Toate tratamentele rnedicale efectuate de-a lungul anllor nu au tacut dedit sa-mi amelioreze suterintele, nsconducand nlclodata la vindecarea totala a bolilor de care sutar,

Dupa ce am a11at de existenta Revital, rn-arn prezentat la cablnetul de reflexoterapi:e, cu speranta ca, nurnal rnasajul va da rezultate pentru vindecarea mea.

inca de la ,primele ssdlntele facute la la cablnetul din Calea MosHor am const:atat 0 dezumflarea picioarelor, 0 revigorare a organi.smului, iar azi, dupa efectuarea tratamentului complet, rna simt excelent, picioarele fiind acum aproape de dimensiunile normale,

125

ameliminat nisip de la rinichi si am scazut $i in greutate.

Cu ajutorul lui Dumnezeu sl cu rnalnile de aurals personalului care practlca rnasalul la acest cabinet, organele mele bolnave s-au vindecat total sau partial, astfel devenind un om normal pentru varsta mea.

Va multumesc pentru utilele recornandari primite primite de la durnneavoastra, dr.agi terapeuti de 18 Revita!, care fac bins atat sufletulul cat sl sanatafll oarnenilor suferinzi".

Carmen Rodica BALOI'U, B~dul Mircea voda, nr.38, BtM9, ap.47, BLlcure~tl

"Reflexoterapia m-a adus prinlre cei vii"

"Ma. numesc Mihaela Filotti, sunt cetatean elen, loeuiesc in Grecia, dar vin des in Romania} la parintii mei. Vazand eEl nu rna simt bine, mama mea, care urrnareste ernlsiunile reallzate de doamna Carmen Saenciuc, m-a statult sa merg la 0 consultatie de rettexot:erapie la Centrul de Sanatate Hevital,

ln urma cu mai mult tlrnp am tacut 0 interventis chlrurqicala - tumoare benigna la sanul drept, dar problemele rnele de sanatate erau numeroase: dureri de cap, insomnii, constipatie, retenfie la urina, disfunctie tiroldiana, dureri de spate datorate unei clfo-scolioze, ca sa nu rnai enurnar problernele legate de stres, de care sutera aproape totl oamenii.

La cabinetul Revital am fost entuziasmata de profesionalismul personalului reflexoterapeut si de tndicatille pe care Ie-am primit, legate de, pozltia caloanei ver~ tebrale, de consumul de nicotina ~i multe .altete.

Oupa a treia ~edinta au lnceput sa se vada

126

otectele masajului; de la a cincea $edi~tadorme~m .mai bine noaptea, rna trezsam tara duren. de ,spat~ $1_ de cap, dureri care, la finalul tratament~IUI, ml_e,au disoarut r.omplet. Totodata, mi s-au rezolvat 1?1 ~robl~m~le legate rJe constipatie9'i diureza, chiar sl re.s~'lr .mal blne acum.

Intregul organism lmi este rel.axat;, rna simt al om.. _

Am tacut dear 11 sedinte de reflexoteraple, pe care Ie-am combinat cu rnasa] gener~ terapeutic, Acum trebule sa plec Tnapoi in Grecia, dar ~oi reveru pentru Ite sedinte de intretinere'l chiar daca starea mea de

anatate este mai buna in prezent A'

Multum,esc cabinetului Revital, pe care II VOl rec~-

manda cu caldura tuturor acelora care IImi vor c:~~ pa~ rerea 111 legatura cu vreo afectlune de care sutera". .

Mihaela FILOTTII,

Av. Ma,rathonas, Anixi-AUkis" Atena.

"Dorm biDe, manancbine, m,l, simi ca ':100U3»'"

Dupa mai multe cautari, a~ afla~ din pres~ de existents Gentru'lui de SanatatEl Revltal $1 de ~asaJel'e refl~xogene care se practica aiei. M-am, .dus ~l eu la unul d~n cabinete, mai mult din curiozltate, fll~d~a a:,eam_o s~ne de afectluni si nu etam prea convmsa ca 0 sa rm Ie

rezolv. .

Ma chlnula 0 coxartroza din cauza carets a~ea~ 0

mobilitate redusa. Sufeream $i de alte afectiuni: ~ eolianterita $i peste t08t€ astea, insomnii care rna

chinuiau foarte tar e._ . _

v« spun cu toata sincerita~ea ca. ~lUpa nurnai 10

sedlnte rna simt bine, desl am f~~ut r:n~mmum .de trat.~mont, Nu ma rnai dar genunchu, rm-a revemt rnobill- 127

tatea, dorm mal bins 9i mi s-a Imbunatatit vederea.

A~ Intalnit multi oameni acolo care sl-au rezolvat favorabll 'p~oblem~le. ~pun toate acestea pentru eli foarte ~utlnl conational! de-al mei stlu despre existenta acestui tratament atat de inofensiv. dar atat de benefic pentru organism.

, Am i~tentia sa revin la Cabinetul Revital, pentru a-rm mentl~e ~t~re~ de sanatato, obtinuta cu ajutotul unor ~rofesl~m1?tl $1 pentru a preveni alte probleme ce se mal aduna 0 data cu varsta",

Cu muttumtrl, Maria GANEA, Sector 6, Bucurestl,

Oaea ai sanalale, ai parle

_ y Sunt 0 tanara studenta, care prin Centrul de

Sanat~~e ~evltal sl-a rezolvat a problema de sanatate devemta vltala,

, Suferea~ de migrene foarte puternice, sistema-

nee, de la varsta de 11 ani; rebele la tratamentele alopate, pe care Ie-am urmat. De asemenea, aveam 0 stare d,e d~presie marcata, care-rni producea a stare de eonfuzle,$1 ran~~me~t minim fizic sl inteleetual. $titl cal ave~m $1 o. deficlenta de calclu, acesta fiind unul dintre motlvela mlgrenelor mele insuportabile.

De .?C: va spun toate aeestea? Pentru ca, fiind angrenata I~tr~un p~?ces de tnvatamant superior frnl ved~am perlclltat vhtorul, nemaifiind In stare sa-rm sustin examenele.

o data ajuns~ la eabinetul Revital, am fost praluata de un terapeut tanar, De fapt, acest lucru m-alnoantat de la ineeput, deoarece personalul, fiind tanar, ml-a 128

insuflat incredere si optimism.

Mi s-a parut miraculos ca, fara sa stle nimic despre mine, mi-a fixat diagnosticul printr-o tshnica de masaj pe terminatiile nervoase din talpa, ceva absolut nou si necunoscut. Pot spune, cu toata racunostinta pentru colectivul de la Revital, ca mi s-a redal Tncrederea In mine, prin starea de bine obtinuta prirl fiecare sedinta

etectuata.

in timpul tratamentului, starea mea s-a

lrnbunatatit, lar dupa terminarea acestuia, stectuand In paralel si a terapie naturista recomandata tot de acest cabinet, mi-am revenit total.

Doresc sa rnultumesc din tot sutlstul doamnei director Carmen Saeneiuc, care rn-a primit cu rnulta solicitudine :;;1 cornpetenta si care rni-a netezit calea catre un viitor pe care mi-l doresc. Pentru ca, daca ai sanatate, potl face once".

I?milia Raureanu, aucuresn

"M-am ,indecal CO Revilal, am invalat cu Revila)"

"Ma numesc Valentina Musat, am 22 de ani, sunt studenta :;;i am apelat 1a reflexoterapie dupa ce in prealabil, facusem 0 serie de tratamente alopate, care nu mi-au rezolvat problema de sanatate.

Vazand ca nimeni nu rsuseste sa rna vindece, am incereat sa cttesc cat mai multe despre atectiunsa de care sufeream, ajunqand sa cunose extrem de multe lucruri despre probJema mea de sanatate. Este verba de o migrena de crestere, suterlnta survenita 1a varsta de 11 ani, dar care, neputand fi tratata ani de zile, a generat sl-o depresie cu stari de confuzie din cauza durerilor

129

insuportabile.

In urma reflexodlaqncstlcului efectuat la unul din cabineteleRevital mi s-a spus (ceea ce stiam deja) ca, s-au depistat distunctii la nivelul glandei tlroide tsl paratlroidelor, precum si blocaje ale plexului solar, hipofizei si eplfizei, actea 0 dereglare Ia nivelul slsternului nerves endocrin.

Ex,ista sistema functlonale 'in organism care" din cauza faptului ca sunt foarte complexe si relativ necunoscute, nu pot fi Tncadrate In tablouri clinice comuns, in aceasta categorie intra migrenele (care dEi multe ori au cauze necunoscute), oboseala, palpltatiile. in cazul unet dapresii de exemplu, caderile de calciu sunt 0 problema minora, dar aceasta psrturbatie deter .. rnina rnodificari Tn oistrlbutla altor minerale ca magneziul sl fosforul, fapt care gener,eaza disfunctil ale sistemelor enzimatice si horrnonaie, fie ca este yorba despre hormoni glandulari (hipofiza, epifiza) sau celulari (adrenatina).

Oat fiind taptul ca toate aceste procese se afla sub un control nervos $i dat fiind ca, rstlexoterapla actioneaza prin intermediul slsternului nervos (arcuri reflexe), este expllcabll taptul ca 0 simptomatologie cu dlversitats toarts mare si care face dificil un diagnostic precis, poate fi rezoivata prin acest tip de masaj.

Hetlexotsrapia este, dupa cum mi s-a spus !j>i am citit in diverse carti aparute pe acsasta tema, 0 practica hollstlca, ce prlveste orqanismul ca un intreg. Gorpul uman nu prezlnta In general 0 sinqura dlsfunctie. De eele mai multe ori, un dezechilibru atrage ~i mai multe alte disfunctil. Prin masajul reflexogen, se restabilesc functiile t:uturor organelor sl organismul este adus in perioada de functionare maxima,

130

in cazul mlqranalor, msornrtiilor, tulburarllor endocrine (inclusiv tulburarile de me,nopauz~) $i de~resiilor rezultatele pozitive sunt de 90 la suta, mergand pan~ la 100%)! dupa cum 'se eustine Tn lite.rat~ra de ~pecialitate sl dupa c:um mi s-a relatat I~ cablnetu,l R~~ltal,

Masajul reflexogen este un tratament Indlvldu,alizat caruia i se asociaza masajul general tsrapeutlc, dar ~i un tratament naturist (fitoteiapie, bale ~e ~Ia~te, suplirnentl alimentari, prod~se apiG~le,. 0 dieta $1 0 hidratare corscta). Foarte Importanta,$1 aceasta am sirntlt-o pe propria-mi piele, este colaborarea cu te-

rapeutul. ~ _ . ~ ,

infunctie de problemele de sa~a!at~ a,l~ flecarUla:

de vechimea atcctiunll, modul de vlata ~.I alti n,umerol?1 factori este necesar un nurnar diferit de sedinte. Un minim'de 15-20 de sedints este necesar pent~u., rest~bilirea echilibrului organisml.Jlui, in cazul stan,lor d~e depresie, anxletats, insomnii, instabilitate amouonata,

migrene, tulburari endocrin,e. ~' . ... . l,

Mie, pentru ca trabuis sa s~un $1 despre atectl

unea mea, mi s-a recomandat Migrenostop, masare_a zonal capului (trunte, tarnple, ceafa) cu ulel de me,n~a: ceai (infuzie) din fieri de tei (20g). frun~e de. rolnlta (20g), frunze de rozrnarin (,1 Og)., coada soricelului (~5g~, talpa ga.?tii (25g), un re_glm aumentar adecvat $1 PSI-

hoterapie. ,.' ~

Am efectuat 25 de ~edinle l?1 acurn conn nUl cu 0

ssdinta de tntretinere saPtamfmal,.!?ar aici este vorba de

o afectiune veche de peste 10 ant . . .

Cu respect, Valentina MU!iiat

131

Reflexoterapia ml-a redat bucuria de a IrAi

.Stirnata doarnna Carmen Saenciuc,

Sunt un fidel telespectator ~i ascultator al emisiunilor pe care Ie realizatl la diferite televiziuni !;Oi posturi de radio. Mai mult decat atat, afland despre exlstsnta cabinetelor Revital, m-am Qcandit sa apelez la serviciile institutlel pe care 0 conducetl, 'In speranta rezolvarf unei probleme de sanatate,

Din cauza muncii mele stresante si ritmului sustinut de activitate, am capatat 0 rigidizare a rnuschilor fetei, un tic pe care nu mi-l puteam controla. Aveam insomnii ~i 0 aqltatie permanenta din cauza stresului; sufeream de mai multi ani de colita si balonari, aveam dureri de oase, mai ales 'In zona articulatiilor din cauza reumatismului si, in plus, probleme renale s.i ale prostatei.

Am facut 12 sedinte de masaj al taJpilor la cabinetul Revital, unde am fost primit sl tratat foarte bins, de un personal atent s.i blne pregatit.

Pentru mine, acest gen de masaj a fost 0 surpriza foarte placuta, eu efeete benefice. Am soapat de crisparea fetei s.i de~li am acelasi volum de rnunca, sunt foarte relaxat, am scapat de stres, intreg organismul imi este destins. Colita nu rna mai supara, am scapat de balonarl s.i de durerile artlculau'lor, inelusiv de manitestarile neplacute ale prostatitei si aeum, dorm foarte bine.

Nu exagerez eu nimie, cand spun ca mi-am recapatat bueuria de a trai, tapt pentru care va multurnesc durnneavoastra si personalului eabinetului Revital, pe care il voi recomanda tuturor cunostintelor mele".

Marian Gogor, Bucurestl,

132

Dupi zece sedinte de rellexoteraple

la Cabinetul REVITAL, durerile din arlicula11i

au dispirut $1 am scapat de uboseala sl mlDrene"

"Afland despre Centrul de Sanatate Revital, desl nu stlam mare lueru despre reflexoteraple, am avut incredere sl am, mers la cabinet. Din cauza muncii stresante pe care 0 destasor. eram ve$nie obosita, aveam migrene. lnsomnlt, 0 proasta dlspozitie sl, peste toate, 0 artroza la genunehi. ca abla puteam sa ure cateva scarl. Dupa 10 sadinte de reflexoterapie, starea sanatatii mele s-a schimbat in bine, lucru observat si de colegii mei de birou. Durerile la artlculatii au dlsparut, am scapat de migrene, am 0 mare potta de rnunca, nu mai obo~es~ deloe am un psihie extraordinar si, pentru ca bucuna sa

, -

fie dsplina, am slab it trei kilograme. Dupa aceasta expe-

rtenta bsnefica, Ie reeomand tuturor eititorilor care au probleme de sanatate, sa apeleze la servieiile cabinetelor Revital. care Ie vor schimba vlata",

Maria Popa, Bucure!1tl, Sector 1

"Pentrureflexoterapie m-am hutarat Sa revln in tara"

.Loculesc de mai mult timp in Germania, SAunt violonist l?i tn fiecare vara vin la rude in Romania. In urma eu trei ani, venind in eoncediu in tara, in I~na julie.' a~ aflat din diferite surse despre reflexoterapta practicata de eabinetul Revita!. $i in Germania, acsasta terapie este toarte apreclata, pentru ca lumea este satula de medicamente. Aveam mal multe probleme de sanatate

133

d~n cauza profesiei: spondlloza corvlcala, cu ameteli si ca~~o~ata dureri de cap, lombosolatlca, dureri Tn articulatii, rnste problema digestive, precum si catsva kilograme in, plus" M~a.m programat la cabinetul Revital pentru 0 sene de sedinte. Razultatele au fost foarte buns durerile de coloana au Incetat, rni s-a reglat metapoliS~ rnul si am s,l,abit fara regim, starea generala' a orqanismului meu fllnd foarte buna, Ma simt etectiv lntinerit,

Cu deoseblta conslderatle, Maxim Laseu, Inheldern, nr.3, 31832, Springe, Germania

"imilaceam pomana d'e adio, dar m-am intors·n

.Stirnata doarnna Carmen Saenciuc

Va serie un om vesel, pJin de viat~ si hotarat sa

traiasca, " -

~a numesc Pavel Gavrlla, locuiesc in Valea ,Put~el, ~ am ~:rei ?~p'!i mari., sunt tnsurat a doua oars. Oaca va mal amJntltl de mine, ne .. am cunoscut in vara

ta cabinetul. ~e~it.?-I di~ Ala$i. Durnneavoastra veniseti i~ control, eraf rmbracata rn alb, ca un inger, eu aratarn ca moartea in vacanta sl doar rnustatile mi se vedeau. Suf~re~m ~e ca~cinom, un fel de cancer de piele, care teo tn.~TlIte direct In bratsle popii. Dupa ce m-ati vazut, ml-at.1 . spus asa, hotarat, «Oumneavoastra 0 sa va taceti bine. Fitl tara teams» ..

Cata dreptate at:i avut...

. Trei .lluni ,am urmat sedintele de reflexoteraple,

p~teJe de pe piels s-au rstras lneet, tncet, iar acurn rna slrnt rnult rnai bine. .

_ Practic, m-am vindscat, iar semnele bolii se mai

vad foarte putin, $'i optimismul rni-a revenit; am chef de 134

vlata: rna harjonesc cu nevasta, beau bere la crasrna ..

Mare minune atl faptnit. .

Pentru aceasta, tin sa va rnulturnssc din lnirna, desi doctorii, mai invidiosi, spun ca am avut «0 forma usoara a bolii, tratablla--». Cat de' user gasesc raspunsuri la toate $i cat de lesne te lasa sa mort,

Sper sa ajung curand la Bucuresf si va prom it un buchet imens de flori. II merltaf pe deplin",

Cu athinca rnultumlre, Pavel Gavrila, Valea Putnei

"DoClorul mi-a interz'is berea, dumneavoaslra, nu"

"Cate zile 0 sa am, prornlt sa tug de doctori, popa $i Qlura nevestei, este declaratia mea oficlala, cum se poarta acum.

1M,a. numesc Cotos Aurel si sunt maistru la Fabrica de Contectll Suceava. De felul rneu, nu cad In excese si am un comportament foarte echilibrat. Atat eEl Tmi place berea, mai ales atunei cand la televizor sunt rneciuri de fotbal. Nu beau sa. rna trnbat, ci ca sa rna bine dlspun. Acum doi ani, am lnceput sa am problems la stomac. Me. balonam frecvent, sirntearn arsuri, iar pafta de mancare imi scazuse. Doctoni mi-au diagnosticat pe rand; colita, gastrita si ulcer, boli pentru c.a:re am urmat trata-

mente sl am tinut regim. .

Fare. efect. Aiunsssem sa evil fructele sucurile sl tot ce continea alimente pe baza de vegetale.

Sotia ma banuia de cancer g.astric sl m-a plimbat pe la tof preotii din Bucovina.

In aceasta toamna am urrnarit la telelvizor a emisiune cu durnneavoastra si rni-am zis ca n-ar strica sa

135

lncarc ~i eu reflexoterapia.

$edinlele le-arn urmat la Bacau, in noul centru REVITAL, pe a psrloada de doua saptarnani, cat am stat la parinti. $i m-am vindecat. Din luna aceasta, beau din nou bare, cand sunt maciuri, merg la terasa au amicii cuoa program, sunt alt om.

Pentru toate aceste succese Tn lupta cu boala mea, va multumesc, Ce am avut sl cum s-a vindecat, nu vreau sa stiu, dar cu doctorii, popa $i nevasta, rna tin de cuvant",

Cu adanc respect, Cotos Aurel, Bd. George Enescu, Suceava

"I-ali redal bunieii pofta de vialA"

"Stimata dcarnna Carmen Saeneiuc,

va. scriu din Pitesti, unde v-ati deschis un cabinet de sanatate "REVITAL". Ma numesc $1 eu Carmen, dar numele de familie este Ghica. Am douazecisicinci de ani $i sunt farrnaclsta.

Pana acum nu am apelat la serviciile dumneavoastra, in schimb bunica mea de salzecisisase de ani, da. Ea era vaduva de mull limp $1 suferea de lombagosciatica, boala care 0 tlntuia perioade lungi la pat.

Se schimbase si comportamental,iar sedentarismul ii cronicizase toate afectiunlle adunate de-a lungul vietli. Personal rna ocupam de ea, Ti dadearn medicamente, a trimiteam in statlunl. Rezultatele aforturllor mele erau destul de modeste. Pana am auztt de re1lexoterapia practlcata de "REVITAL". Am statuit-o sa incerce ~i rn-a ascultat.

Dupa trei saptamar», starea ei s-a lrnbunatatit atat

136

de mutt, Incat a Tnceput sa lasa iarasi In eras A reluat vechile prietenii, tacea plata sl in luna septembrie m-a tnsotlt la nunta unei colage. Aid, lovltura de teatru. Vioaie din cale atara, a cunoscut 0 persoana cu varsta aproplata ~i au dansat toata noaptea.

Dupa 0 luna mi-a spus: «Carrnenu$ (asa rna dazrnlarda), ai ceva irnpotriva daca rna marit? Stii, singura este foarte greu ... ». Ce sa va rna; spun. A tacut nunta, a plecat in excursle, a prind greu pe acasa,

Reflexoterapia durnneavoastra a tacut minuni.

Verba unei colege «pe bunica ta a rnaritat-o. Cum rarnans cu tine?».

Multurnindu-va in numele intregii familii, cea veche

si cea noua, va doresc sanatate si multe succese.

Carmen Ghica - str. N. BalcescuJ Pitestl

"M-ati vindecal.Mananc 101 limpul"

.Nu sunt un om cu prea multe studii, doar zece clase sl profesionala; am treizeci de ani $i I ucrez ca mecanic in Constanta - Port. Ma numesc Sarin Gruia.

Pe durnneavoastra va vad destul de des la televizor, citesc revista REVITAL, asa ca n-o sa va tntrsb nimic, ci 0 sa povestesc despre mine.

Acum zece ani m-am angajat, in perioada cand

multi plecau In somal.

FUnd constilncios si harnic, am rezistat la restructurarl, dar mi-am rnancat sanatatea. Turele de zi, orele de noapte, hrana rece la. pachet, m-au ajuns.

Am tacut collta, gastrita si inceput de ulcer. Aveam de toate, cum sa spune. Normal, ar fi trebult sa tin regim, sa ma odihnesc, sa iau tratament; cu ce bani? 137

Sunt sin~urul ~alariat din casa si hranesc In afara mea; patru gun: sona, mama sl doi copii.

.M-am ehinuit cum am putut, eram terminat de durerila stomacars, vomam tot ce jng· hlteam si sJabisem. mult, ,. II

. ~ in concediul d.in aceasta vara urrna sa rna operez.

Alta care nu exista,

Ca ~n facut, rni-am amintit de emisjunea durnne~voastra cu reflexoteraplia 91i m-am gandit sa 7ncerc .. Oncum, nu aveam ce pierde.

La cabinstul REVJTAl de la noi, salariatele dumneavoastra ~i~au spus ca nu trebuie sa di:s·per. Aveau dreptate $1 maini de aur.

Ti.mp ~e trei saptaman, am urmat mai multe serii ~~ifed'nte, .ar starca mea s-a arneuorat in mod incra-

o ~ M-am lasat = de fumat, durerile !?i balonarile au

dlsparut, potta de mancare mi-a revenit.

. Cu .Jib~re cu tot, Aam stat acasa aproape doua luni, ~a~ .at~n~1 cand .m-am rntors la serviciu aveam greutatea Inlflala, de 74 kl[ograme 9i rnancarn tot tirnpul. M-ati vin-

dec~. ~

Regimul il mai tin, dar lejer, Iau cu mine aliments c~re se pot Incalzi !?i sunt normal, ca orice barbat de varsta mea.

. Ce r:~ ~j fac~t. tanarJ pensionat de boala, cu atatsa gun de hramt? Nllcr n u vreau sa rna gandesc.

A SP.er sa va rntalnesc aiel, in eras, ~i sa va sarut .m~na, la! fetelor de la cabinet Ie raman profund recunoscator".

_ .' AI d~mneavoastra cu respect, Sarm Gru,a - Bd. Tornis, c.onstanfa

13.8

nMuream CO zile; iar CO doclorii doar IchellUiam ba,nii"

"Stimata redactie,

Me. numesc Corneliu Alexandru, am patruzeclsltrei de ani, doi copii la liceu ~i locuiesc In Bucuresti, Bd. luliu Maniu nr 227.

Acum trei ani, tmpreuna cu ,alti colegi trecu]i in

j

soma] la "Republica" ne-am dus sa lucram in Israel.

Conform contractului, urma sa primim 0 mie douasute de dolari pe luna, dar la tata locului, patronul m-a platit cu opt sute, motivand ca vara se lucreaza putin sl prost.

Am tnteles, dar ~i iarna, ns-a data aceeasi leafa, A.tunci am fugit sl am gasH alt patron, la negru, GU 0. mie de dolarl,

M~am lntors acasa dupa un an t;:;j [umatate, cu noua mii de dolari si bolnav de stomac. Nu puteam manoa decat alimente solide, in cantitati rnicl, iar dupa mese aveam crampe ·ingrozitoare. Flreste, rnl-am Iacut analiza, am baut bariu, am fost sl la tomograt, dar un diagnosticsigur, nimeni nu mi-a putut da. Uilii doctori optau pentru ulcer cu nisa, altii spuneau dB. boala mea este pe fond nervos .. La spital era sa fac infarct, cand am vazut scris "cancer duodenal".

Dupe: socul inital, am incercat sa gandesc coerent.

In Romani'a exlsta mii de oamsni in situatia mea, dar nu dlspera. Lupta $i supravietuiesc Tnca dol, trej ani. Cu putln norco, chiar zece, Trebuia sa fac ceva, cat rna puteam rnlsca si mai aveam putere.

Am luat doctoni la rand, scotand din buzunar sume destul de consistente. U se parea putln, pentru un fost muncttor in strainatate, dar el cred ca trei sute de dolari se gasesc pe strada. Cam asta era pretul lor. In [urna-

139

tate de an, am schimbat cam toate spitalele, unde am lasa! iurnatats din aqoniseala.

Cu sanatatsa 0 duceam din ce In ce mai prost !ili rna gandeam ca, nu are rost sa cheltui tot pina la ultimul ban, ca familia sa nu alba cu ce rna ingropa.

Abatut, demoralizat, tara speranta, m-am dus la cabinetul REVITAL din Calea Mosnor, cum rnl-a sugerat cumnatul meu. Suferise sl el cu stomacul, avusese complicatii la rlnichi, iar cei de acolo il vindecasera. Omul nu avea decat euvinte de lauda pentru ei, asa ca, am zis, sa ineerc.

N-am facut dedit douazsprezece sedinta sl am revenit in randul oamenilor. Care cancer? Care tumoare? Eu muream cu zife $i doctorii rna tocau de bani. Aveam doar 0 gastrita rsbela. Agravarea ei se produsese $i din cauza suparartl, dar pe cine interesa asta? Eram 0 vaca buna de muls $i atat, Ce au vazut la tomograf, Dumnezeu stle. Bine c-am scapat,

Muljumesc cumnatului, personalului de la REVITAL, tuturor celor care m-au trnoarbatat, De acum, gata cu lsraelul si munca la 45 de grade; gata cu doctorii sl popa. Imi vand Iocul de veei, sa-rni scot ceva din cheltuiala s! daca voi avea timp, fac 0 excursie pe fa manastlrl, sa-; mutturnasc Dornnului".

Cu respect, Corneliu Alexandru - Bucurestl

"Bine v-arn gasit $1 Dumnezeu sa va ajute.

Ma numesc Romeo Trofin sl locuiesc in Botosani Irnpreuna cu familia. De fel, provin de pe meleagurile 140

Bistnta-Nasaud, mai precis, Prundul Bargaului.

Vlata tnsa, te poarta pe alte meleaguri $1 n-ai cum Ie opune. Munca mea este sedentara: stau toata ziua la birou si tai facturi la un depozit de combustibili.

Dupe. douazeclsicinci de ani de serviciu, mi-am rezolvat aproape toate problemele, mai putin una: sanatatea. Prin natura activltatll, duc 0 vlata -e-cumedasc-.

Clientii vin, ba eu 0 tuica, ba cu 0 vodca $i este pacat sa-i refuzL Asa ziceam pana mal asta vara, cand doctorii mi-auqasit 0 hepatita cronica.

Ce era sa fae? Pane. la clroza nu puteam ajunge, flindca iubesc viata,

Tratamente medicamentoase nu exista, exeeprand Esentialele $1 Silimarina.

Regimul se tntelege de la sine, dar ficatul, bata-l vina, credef ca se re1aee cu una, cu doua? Nici qand,

Pare greu de crezut, dar un medic rn-a statult sa Incerc si reflexoterapia de la eabinetut REVIT AL. Sa-l dea sl lui Dumnezeu sanatate, M~a tnvatat de bine. Urrnand trei serii a cate zece sadinte, starea mea s-a ameliorat.

Nu mai slrnt apasarea din ficat, pofta de rnancare rni-a revenit $1 - acum sa va tineli bine - nu am nici 0 placers sa. beau.

in privlnta alimentatiei, tin regim, dar nu chiar sever; m-am j'ngra$at $1 am bujori in obraji. Arat a barbat.

Pentru tot binele facut, mii de multumlri, Sunt sanatos, iar tosnlor prieteni de pahar, Ie spun: «Adio vodca, M-am dat cu REVITAL-ul».

Cu urari de bine, Romeo Trofin - Boto~ani

141

"Am venit co reumatism, m·afi scapal' si de cistila" "Oraga REVITAL,

Ma bucur ca ~xi~.ti ~i am unda sa-m: spun povestea. De fapt, no! doi suntem ,Ieg'ati, prin ceva car ne este ccrnun; Eu eram bolnava, tu m-al vindecat,

,_ Lo~uiesc in Brasov, pe str. Zizinului, la trei bloourl de tine, tar numele meu este Daniela Mihai. Fiind trecuta de _patr~zeci de ani, varsta nu mai conteaza, 91 acum, sa vez, ce mi s-a intamplat.

. De vreo doi ani, un inceput de rsumatlsm facut in

tln~erete datorita servlclulul, s-agandit ca n-ar strica sa rna puna la pat.

, ~Pa~ial, a reustt $1 asta datonta neglijenle,; rnele. in

I~c s~ eVfif urnezeala $i ~rigul,. am continuat munca, pans ~m ~azu~t. ~veam dureri man la maini sl plcloare, lnchs .. 18_t1-mle rrm paralizau, iar la schimbarils de vreme zac~am in pat. Situatia devenise dtsperata, in ciUd' zecilor de medicamente, consumate zilriic.

e e. Am .aluns la REVITAL datorita unei intamplarl.

Hind veciru cum s-ar spune, 0 coleg8. rna rntreaba: <:<Oe ce I1U faci reflexotsrapls» Ai doi pasi pana la cabinet?». Chiar asa, ml-arn zis. 9; am devenit pacienta dumneavoastra.

Dupa nurnai zece $edinte, reumatismul a cedat, Put~am sa rna. mise !ara problerne, cu masurila de protectl~ ~:ntru f~g: apa, curent. Mai era ceva de rszolvat. o Cls,tlla ~ua~a ~n ~acelea$~ con~iJH de '!lunca. Dupa nurnai 0 saptamana am scapat ~I de ea. In total, trata~~ntul pentru eele doua bali, n-a depaslt douazecl de 211e.

_Acum sunt sanatoasa ~i asta datorita vecfnatatii au REVITAL-ui.

14:2

Va multumssc din inirna, chlar sunteti d V'=tI'I~1 proteslonlsti".

Cu urari de bin Daniela Mihai - str, Zizinului - Brasov

"Cu «.Revnal» am reuslt sa ma irt,pllinesc"

"Ma numesc Florina si am douazecishrel de ani.

Sunt tulcaanca, get beget, dar foarrte slaba in cornparatie GU femeHe de la 1101. Initial, silueta snur mi se paraa atractiva, insa am constatat ca barbatii vor sa slmta !?j forme, nu nurnai oase. Luam tot felul de vitamine, mancam cat trei persoane, dar la cantar nu depaseam patruzeclslnoua de kilograme, la 0 inaltime' de unusaizeclsidoi de centlrnetri. Pur ~I sirnplu, rna batea vantui. Doctorii mi-au spus ca am tulburari de metabolism $i nu asimilez hrana; mi-au prescrisdiversa cure. De,geaba. Fiind studenta la Filologie, la Bucurestl, am trecut si pe la cabinetul REVITAL de pe Calea Mo~ilor.

Oupa numai catsva sscinte de reflexoterapie, rn-am lini$tit. Sirntaam ca nu mai sunt strssata, chinuita de aspectul mew. Ineet, incet, am Tnceput sa iau Tn greutats I d8$i rnananc mal putin ca lnainte. Fate. de acum doua luni, m-arn implinit cu ~ase kilograme sl arat cu totul altfel.

Cu deosebite aprecieri, Florina

"Problema mea era sim;pla, dar ..• complicati"

.Dlstinsa Doamna,

Ma numesc Pavel Popescu, am douazecisidol de

143

ani sl sunt student la .Transporturi". Problema mea era, in aparsnta, simpla ~i putea f rezolvata la once spital din tara, Aveam pollpl, de mic copil: respiram greu, ma ales cand raceam :;li votbeam pe nas. Tn primii ani, acsst handicap nu s-a observat, tnsa ulterior rnl-a creat multo necazuri.

Doctoriii nu ma puteau opera, datorita lipsei unu factor de coaqulare a sangelui, boala rara, cu urmarl nefaste in caz de ranlre, i:nterventii chirurgicale, trauma.

Doua decenii m-arn chinuit; am urmat tot felul de tratamsnte, fara rezultat,

in vara, statult de colegi, am facut mai multe sedlnte de reflexoteraple, des: aceasta practice nu elimine. polipii,

Ce sa va spun? Ei exlsta Tn nas dar s-au redus ca dimensiune $j nu rna [eneaza la respiratie.

$i vorbitula revenit Is normal, doar 0 usoara tenta nazala amintind de boala mea.

Este un proqres, 0 realizare ncsperata pentru care va raman profund recunoscator !?i va multurnesc" Pavel POPESCU - Bucuret?tl Facultatea de Transporturt

",Mi·ali Jeadus (ctinerelea» in CaSai"

Ma numesc Silvia, locuiesc In Herculane ~i de curand am Implinit patruzecislcinci de ani.

Oalendaristic, ma a!lu in pragul menopauzei, de~i flzic arat destul de blne, Inca. Problema mea este alta. Dupa patruzeci de ani, sotul meu a 1nceput sa des samne de «oboseala». Me dorea foart:e rar, uneori cu pauze lungi, de luni de zile, dar ~i atunci -eeprostana»

144

lui era de mantuiala. Am consultat medlcil, am vorbit cu prietenele ~i cam totl lrni spuneau. ca. eXis:a .doua ~xplicatil.tle este impotent prsrnatur, tie ,~II-a gaSlt pe cmeva care '[j «mananca» energia. Va dati searna ce greu mi-a tost din punct de vedere psihic!

Chiar sl asa rnl-arn continuat dulcegariile sl politic~ de cucerire, fara sa-l pun In situatii jenante. De Ielul lui este atectuoss' manierat. imi tot spunela:~ «Mam~1 s~nt stresat; mama rn-a rapus oboseala». Intr-adevar, tucreaza foarte rnult, 'fiind oontabh sef la 0 firma cu prastanta. Asta prirnavara a inceput sa se pl"ang~ 08.-1 dor picioarele sl statui la birou II sputzeeza. Atune! I-am sfatuit sa urmeze catsva sedlnte de reflexoterapie. M-a ascultat, tar in cele doua saptamani din luna, cat se afla

la Bucurs9ti, v-a fast paclent. ,

Schimbarea s-a obssrvat imediat. Nu nurnai la

plcioare sl oboseala, dar sotul meu a redevenit vioi, .

In timpul concediului, cand am plecat la mare, abta am prins cateva ore de pl'aja. ~evenise a~tiv c~ in tinerete. Ce sa va mai spun. Retralam vremun cQ~slderate apuss. Acum totul a intrat In normal~tat~, chiar cu rnici excess, dar nu regret. Laurma urmei, viata nu trebuie irosita ~i intr-o zi, i.nevitabilul sa va produce ..

in ce m,e. prlveste, va rnultumasc .. L-am trimis sa-si repare plcloarele, el atacut mai mult. Dar, dU,m,n~avoastra de ce nu poputarizaf rolul r,eflexoteraplel In alungarea mcnotoniei sexuale? Exista mii de fernei, ,car"e asteapta ca barbatii sa-sl am~nteasca de :Ie.,. $tltl_ cat bine le-ar face? Nu va scriu adresa cornpleta, fllndca nu doresc ca cineva de la nol sa rna creada rurntornana. Sunt 0 femeie norrnala ~i atar' ,

Cu multumlrl ~i urari de bine, Silvia

145

"Nu m .. am marital din cauza cislitei"

.Numale meu este Monica, sunt lnqinera la SIDEX Galati sl am 29 de ani. Acum trei ani trebuia sa rna casatoresc cu un coleg, dar acest lucru nu s~a tntarnplat din cauza unei. .. cistite.

Poate va vine sa radeti, dar acesta este purul adevar, Pe vremuri facussm 0 raceala, capatasern ~i respectiva boala, iar dupa tratamentuJ cu antibiotics, rarnasesern cu 0 sensibilitate excesiva, La cea mai mica forma de raceala aveam dureri foarte mari si nu puteam avea 0 viata sexuala norrnala,

M-am dus la mai multi medici, ins a totl rna povatulau sa rna rnenajez, sa evit frigul, chestii din astea. Naturistli mi-auindicat bal cu infuzie de rnusetel care, lntr-adevar, ajuta, dar nu vindeca In totatitate.

Am ajuns la reflexoterapie, dupa ce am rupt logodna. Oricum, nu aveam ce pierde, iar daca este sa ai noroc In viata, 0 ratare nu conteaza.

Initial, am facut la Bucurestl doar patru sedinte, cand rna aflam Intr-o delegatie pentru specializare sl am observat 0 ameliorare vlztbita (nu de alta, dar aveam guturai si, normal, trebuia sa am ~i dureri).

in luna august am revenit Ja tratament, alocand bolii mete 0 jurnatate de concediu.

Tin sa va spun ca sunt perfect sanatoasa, pot face baie fara tearna de raceala, iar in privinta casatoriei, m-am desteptat,

Un barbat care rna paraseste pentru 0 cistita nu merits sa-rni fie sot. Logica $1 sentimentele lui au palit rn tata animalismului hormonal. II pnveste. Sa-si ia nevasta de la tara, sanatoasa sl sa-l satlsfaca pana la adanci batranete. Eu, altceva vreau de la viata.

146

Pentru ajutoruI acordat va multurnesc de doua ori, fiindca realmente rni-af tacut numai bine.

Nu are rost sa va dau adresa completa, colegii care vor citi aceste randuri, stiu despre cine este verba".

Cu simpatie,

l'y'Ionica - Galati

I

.Prln reflexoterapia practicata de cabinetul REVITAL am scapat

de baston !;i m-am vindecat de coxartroza sl discopatie"

"in timp ce eram in spital cu diagnostic~1 coxartroza si discopatie, fiind internat de urqenta, deoarece eram irnobilizat la pat, am aflat de Centrul

REVITAL.

In timpul lnternarii am efectuat numeroase trata-

mente, dar rezultatele nu au fast foarte bune sl starea mea nu s-a trnbunatatit. Atunci, am venit la cabinetul dutnneavoastra 9i am urmat rnai multe sedinte de masaj la talpi. inca dupa primele zile, a disparut durerea din regiunea lornbara sl dorsala, mi-arn Tmbunatatit considerabil mobilitatea.

Mentionez ca datorita starii in care rna aflam, rna folosearn 'de basto~, dar dupa 12 sedinte de reflexoterapie nu rnai am avut nevoie de el. Hezultatele obtinute in urma masajului In talpa m-au determinat sa fac cunoscute efectele benefice ale acestui gen de tratament, sperandca prin aceasta sa aduc a alinare celor care se afla In situatii similare".

prof. ldoras Constantin, Campulung Muscel

147

" Prln «.Revllal'» Si eiU «Relltal» ml·am regasn slnataleal >,t

"Am 73 de ani $i 0 mare dorinta de viata,

. . Dar acsasta viata imi este Tngre.unata de ani ~i de boli. Am suferit un accident cu cava tirnp in urrna ~i am rarnas cu reflexemaiintal..ziatepepicioruJstang.de asemeree. 0 spondiloza cu iradieri pe tot spatele, 0 permanents. proasta dispozi'tie ~i nervozltats cu somn prost, neoclnnltor $i mereu intrerupt.

Va scrfu acsste randurifiindca eu din revista REVITAL am aflat de cabinetul ournneavoastra, $i mi sa pare normal sa fae cunoscute rezultatele mele foarte bune.

in momentul cand am gasi't cabinetul REVITAL, deja mi-arn zls ca, eu aici Imi voi ameliora starea de sanatats, pentru ca am gasit un colectiv seriOSl?i binevoitor, cu terapeutl tineri si bine pregatiti proteslonal.

De la prima $edinta de masai, adica consultatie ~ rni-au seas In evldenta, tot csea ce snam ca am, tara sa Ie fi facut cunoscuts Inainte suferintele rnels. MinunatA metoda de tratament!

La fiecare secmta, domnea 0 atmosfera destinsa

,

veeela ~i B$B lncet, lncet, f.ara sa-mi dau searna, azr,

dupa 18 sedlnte, su rna, slrnt revltallzata total.

Reflexele pe piciorul stang rnl-au revenit, durerlls de spate rnl-au cedat, sunt rnult mai lini$tita ~i echlllbrata 9i nu-mi r,amane dscat sa mu'turnesc din tot suf.letul colectlvutul REVITAL sl sa-l Tndemn pe tof cei eu probleme de sanatate sa rnsarpa eu Incredere la acest cabinet".

lulia PAU$ESCU - Bucure~ti

148

"Dalorltl «R'EVITAL»~u'llul sEint un violonisl in fo:rmSn'

.Loculesc de multi ani in Finlanda, sunt vlolonlst ~I in fiecare vara, Yin la rude in Romania. in vara aceasta am ef.ectuat 20 de ssdinte de retlexoterapte, la cablnstul REVIT AL. $,i in Finlanda acsasta tsraple este foarte aprectata, pentru cil lumea s-a satu~at de medicamente.

Avearn multe probleme de sanatate din cauza profesiei: spondiloza cervicala cu arnetell sl uneori dureri de cap. lombosclatica, durer; in articulatii, probleme digiestiv€, sl chiar cateva kilograms Tn plus. 'Dupa cateva sedlnte durerils de coloana au lncetat, am Tnceput sa slabssc fara regim, articulatiile sunt mult mal mobile.

Efectiv, rna simtintinerit sl psihicul meu este e.xce-

lent.

Eugen pan~ir'U • Finlanda

"Am treelt razanl ell par,alizia"

lIMa numesc Pascu Antoansta, am 42 de' ani 1?i locuiesc pe str. Florin Giungan nr. 1, ap. 1i 7, sector 3. Pana tn luna martie a acsstul an, rna ocupa:m de legurnlcultura, la serels Vltan, Stateam toata zlua aplecata, iar la terminarea serviciului ave.am impresia ca sunt talata In doua, Pana sa-rni rsvtn, Tmi trebuiau cateva ore bune, dar durerile la coloana persistau si noaptea. Col,egele de servlclu imi spuneau ca in tirnp rna voi obisnul, ca si sle au trecut prin asemsnea crize sl asa mai departs. Tin sa preclzaz taptul ca nu eram 0 anqajata noua, fara experlenta, Aveam 0 vechime de aproape opt ani, firnp suficient pentru a te aoornoda eu

149

specificul unui loc de mun ca. Azi asa, maine asa, pans. am ajuns la medic. Diagnosti:cul meu este de lombagosciatlca, adica un fel de intlamare a rnuschilor de la coloana, coroborata cu afectarea nervuluisciatic.

Mi s-au presorts tratamente, chiar ~i internari in statiuna, dar excsptand 0 ameliorare a dureritor, staraa sanata~ij mele a rarnas acoeasi. Blnclnteles, nu aveam voie sa prestez vechea rnunca, asa ca, am intrat in somal.

Banii pe care-i primeam ca ajutor nu-mi ajungeau nici pentru plata tntretincrli, dar sa rnai sl tralesc, In luna iunle, 0 vecina m-a povatuit sa. urmez catevaseolnte de retlexotsrapie la domiciliu.

Cica, face bine. l-am urmat sfatul, am contactat telefonic cabinetul durnneavoastra 9i am tacut 0 serre lntreaqa de zece sedinte. Vreau sa va spun ca, a treia zi, s-,a observat deja ·0 schimbare In bine, iar dupa 0' saptamana, lrnl recapatasom elasticitatea.

Puteam sa rna aplec !?I sa revin In pozltla 'init,iala, tara dureri.

Da, sflrnata doarnna, m-am vindecat repsde, fara zed de miHoane aruncate pe statiuni (oars unde asf gasit acesti bani?) si tara urrnari ale bolii,

Acum, lucrez ca vanzatoare lntr-un magazin si nu am nici un fel de problems, dar nu trebuie uitat ca am trecut razant de parallzle.

Pentru ce rni-au facut terapeutii durnneavoastra, eu va rnultumesc din lnima si oricine rna va lntreba, voi

- - - I •

confirma, cum m-ati vindecat",

Cu urarl de blne, Pascu Antoaneta~ str. Florin Gfungan nr. 1, ap. 15J, sector 3, Bucuresti

150

,,'Hemoroizii rna laceau de rAs 'peste tot"

Nu stiti cum este sa ai hernoroizi. Va spun eu. Te

" " . .'

doare fundul cano stai [os, ai scaune eu sanqe 91 te sirnti

penibH, cand mergi la cineva in vizita.

Pe mi.ne aceasta boala rn-a ohinult aproape douazeci de ani, condimentele Irni erau mterzlse, iar de

alcool nici vorba, ,

Ma. gandeam sa rna operez, desl auzlsern ca, in uneJe cazuri, fad cancer; iar vindecarea este foarte lenta si diticila,

Un coleg de birou rn-a lndemnat, sa lncerc refle-

xoterapia, dar sincer sa. fiu, lrni era [ena .. Me. gandeam ca trebuie sa rna dezbrac in tata unei temel, iar acest

lucru nu se face, ca sa-l araf hemoroizii... .

Am contactat telefonic cabinetul REVIT AL $1 a venit un barbat, care rni-a facut mai multe sedlnte de

rnase]. ~ ~ ¥ n _. .. ,.

In urrnatoarele saptamaru, starea mea s-a irnbu-

natatit,

, Scaunele eu sanqe au disparut aproape complet,

ceea ce pentru mine constituie un succes extra?rldina~, dar hemorolzll s-au rnlcsorat la jurnatate din dlmensi-

une.

Desi urmez in connnuare tratamentul reflexote-

rapautlc, tin sa va multernesc acum cand rna aflu la un

pas de tnsanatosira. "

Ceea ce faceti durnneavoastra este deosebit de

eflcientsi trebuie popularizat pentru ca putina lurne stie care sunt bmetacerlle acestei terapii.

cu deosebita ccnslderatle, D.V.

P. s. (Nu~·mi dau edrese comp/eta, da,forita tunciie! mete, dar ~i $efii se fmboinavesc)

151

"Mergeam p,e strada $i eram ameliltl"

.Veemele ma stri'Qa «Nuti», . dar numele meu este Elena Garbea, am 48 de ani ~i sunt casniea, Tn ti'~erete lucrarn la ICOLOR, dar de cand cu privatizarlle 91 r~structurarea" mai toti f09tii angjali am rarnas pe drumurr. De la sedentarism ~llipsa de activitate, am luat in greutate aproape cincisprezece kllograme',fiind acum 0 femeie destuI de «plinuta». Acest Iucru nu rna deranjeaza, ca nu mal sunt tanara. ~i nici fata de rnarttat, dar au in~epu~ sa~mi apara ameteltls. Ma luau asa, brusc ~i uneon, chiar cadeam.

Doctorul rn-a sfatuit sa stabesc, dand vina pe 0 p_r9supusa. tensiune osciianta, tapt nedovedit pana Tn ziua de azi. Am luat ~i rnedicatis, am tlnut un regim alirnentar sever, fara etect, Cand v-am vazut la televizor, m-arn gimdit sa tncerc ~,i Ia dumneavoastra, desi reflexoterapia Irm suna in ureche foarts stlintiflc. Atlafi cs, am reusit sa scap de necazul ametetllor, I'n mai putin de trei saptamanl, dar eu am continual $edinfele'j flindca rna ajuta ~i la slabit. Acurn, nu mai sunt asa rotofeie, fapt ce-I bucura ~j pe sotut meu, Am dat los 4 kg.

Pentru tot bineie facut, Dumnezeu sa va dea ssnatate, a~a cuml mi-ali datsi mis.

Cu m uri drag .,i admirafie, Elena Garbea, Bueurest],

"Nu Ie doresG flebiUi, Die; Idusmanilo'r"

.

~;V-am scris ac.easta scrisoare pentru a va multumi, dar 91 pentru ca alll bolnavi de fleblta sa urmeze tratamentele binefacatoare ale retlexoterapi,ei. Eu, am sute- 152

rit enorm, ani buni ~i rna ingrozea 9 Ildull. I V I la arnputarea piciorului drept.

De-a lungul tirnpulul, tacusem tot felul d , I( l I

$i injectH pentru stimularea aparatulul circulator, d r r efect. Piciorul rna durea groaznic. $1 avea un aspect de

membru intrat In gangrena. :

Intamplator, am citit tntr-o revista de: cabinetele

Revital sl am 7ncercat metoda. reflexoteraplel. .

Personalul dumnsavoastra medical rnl-a acordat 0 atentie deoseblta, iar dupa doua saptarnanl, tirnp In care am urmat $edintele, piciorul a capatat 0 culoare normala, rozalle,

Mer,g faarte bins, fara schlopatarl; nu am nici un fel de dureri ~i pot sa stau chlar la spriturl,

Daca stlarn mai dinainte, nu m-af? Ii chinuit atat, Pentru cine nu crede, poate sa vade. cum arata astazi piciorul rneu".

Cu stlma, Adi M.oraru, Gradlnari, Ufov

1,10 ani m .. am chinuit cu sinuzila"

"Daca cineva se tndoieste de faptul ca, se peats trata de sinuzita prin reflexoterapie, ii prezint unul din numeroasele noasire cazuri, tocmai din Barlad.

Me. nurnesc Putanu Stefan si sunt inginer la Fabrica de R.ulmenti - Bectla Tratarnente Termice.

ACl.Jm mal bine de zece ani, rn-am trnbolnavlt de sinuzlta datorita curentului din hala, Fire~te, am urmat tratamantul medicamentos, am facut $i inhalatil, dar primavara 9i lama traiarn zile de cosrnar. Medicii I~ care m-am dus, rnt-au spus ca, boala va recidiva la trig ~j raceala, iar eu nu locuiesc la Ecuator.

153

~. Am ajuns I~ dumneavoastra, datorita unui complex de ImpreJuran ~I a faptului ea am beneficiat, daca ii putem ~pune astlel, de un transfer tn interes de serviciu. E~ectu~n~ dear 1 0 ~ediJ1fe de reflexoterapie, slnuzita ml-B dlsparut.

. . . De_9i,. am avut Intra timp si 0 9ripa. Evit racellle, nu ~a: merg. '~rna cu ~ap~1 descoperit, dar sunt sanatos, fara duren de cap 91 batiste in buzunar,

~ , .. OriCin~ .m~ P?ate contacta, sa-l lncrurn spre adevarata medicina, sa se trateze ta dumneavoastra".

Cu rnutta stirna, $tefan Putenu, Str. 30 Decembrts, Barl,ad

",Am scapat de diabel si nu-mi vine sa cred"

Locuiesc in Radauti, lmpreuna cu familia si sunt p~tronul ~ensiunii "Hipodrom". Nu este 0 rnunca u'soara din contra, obositoare ~i stresanta. "

. De eele mai multe ori, rna cule dupa orele douB

noaptea, dar nu am ce face

in_ ~imp, surmenajul ~i-a spus cuvantul, rn-arn imbolnavlt de diabet.

. v._a ~a~nd:ifi ca, nu sunt .singurul om din tara care tre-

bUl~ sa tina r~gi:n si sa. umble cu insulin a dupa el, dar nU-1 ~9a. Daca dintr-un motiv sau altul nu-ti fad injectia; e vall de caput tau.

.. Oda.ta, din cauza viscolului" nu s~au deschls farmacule, clrculatia. 5'e Tntrerupsese, iar eu rna aflam la un pas de coma.

... Am trecut pri~ clip~ gr~le. La spitalul din Radauti, a~ol" la Suceava $~ lasi, rru s-a spus ca voi muri de batranete, dar cu insullna in buzunar.

154

Pan,a am auzit de cabinetul Revital.

Nu stiarn mai nimic despre reflexoterapie ' tu t, mente nsconventlonale, dar merita sa tncsrc. Al?a In ajuns la Bucuresti, unde am flicut mai rnuhe $edil1'fc. Aproape 0 jurnatate de an a durat naveta. mea; dar a meritat.

Dupa prima luna, rna simteam n1ai bine; la trei lurn, Imi taceam inJecliile rnai rar, apoi deloc,

Sunt vindecat, rna simt norma', ca Inainte, dar am grija cu allrnentatia. Boala mea lncurabila, proqrarnata de doctori sa ma chinuie 0 viata, a disparut. Va. scriu cu drag, pentru a va transmite rnulturnirila mele ~i tin sa va anunt ca, oricine lrni trece pragul la pensiunea Hipodrom si are diabet, 11 indrum sa urmez.e renexoterapia.

Cu mii de multumlr], Bejan Radu, Radau~i

"Daca n,u l'iiceam reflexoterapie, intram la bistoriu,"

"Ma numesc Gorogoda Tasi $i sunt din Horodnicul de Sus, Suceava. Acum 3 ani, lmpreuna cu un prieten, lrimiciuc Vashe, am cantat Tntr-un local din Cipru, unde aveam contract. Dupa program stateam la un sprit, cam In flecare seara, dar totul era bine si trumos. Uitasem de tranzltia de-acasa, crestsrea dolarului $'i impozne. De Sfanta Maria" Tn 2,001, am venit Tn tara pentru 3 luni, urmand sa rna intorc. Nu s-a mai putut, Ma irnbolnavisern de pancreatita $i zaceam in spital, la lasl.

Doctorii rna proqrarnasera deja pentru operatie, cand acelasi Vasile, prieten si coleg, a venit la mine si mi-a spus: «Hai la Bucuresti, ca am auzlt de un cabl- 155

net de refllexoterapie, care te poate vindeca fara cutit».

Doctorf nu erau incantatli defel I?i sa opuneau pl'ecarii!, dar nu au avut ee face. in Capitale, am stat 18 fratele rneu, Titi~or, m-am oblsnuit cu rnurdarla orasulul si rnaslnlls s.upraaglomerate, lnsa a meritat.

$edintele de rnasa] retlexoterapeutlc m-au pus pe plcloare, Dupa ooua lunl, eram deja alt om $i nu se mai punsa problema in1erventiei chirurg'icale.

Acurn, va snu toate cabinetele din tar,s., dar Ie frecventez pe eele mal apropiats. Adavarat, ~in regim ·~i nu beau, m-am ingra~at 12 kilograme, lar de curand, sotia a naseut 0 tetlta,

trnaclnatl-va, cum as fi putut deveni fata, cand de-abia puteam sa rna dau jos din pat.

Tratamentul urmat 11a dumnsavoastra rn-a saivat, fapt pentru care va raman indatorat.

Va multumesc din tnlrna $i va propun sa descnldef sl Tn Bucovina un cabinet.

Corogoda Tasi - Horodnleul de Sus, Suceava

"De la c8lndidoz'8 era si aJuno lal dlvort"

J,Nu va dau adresa mea cornpleta, deoarece prestez 0 rnunca mal spedala, intr-un colsctiv la fel de special. $1, apol, sotul meu Inca nu a scapat de arnintirea rnotivului, care avea sa ne duca la divert.

Despre ce aste vorba?

in 2001, dupa ce am venit de la mare, unde am fast cu familia, ml-a aparut 0 scurgere vaginala destul de neptacuta, 0 simptornatica asernanatoare acuza $Ii sotul ms'u, lar de aiel, au pornit numeroasele discutii, 156

acuzs $i scandalurl. In lac sa mergem la un rn I 11 )

am hotarat ca este maiindicat tribunalul. Avoc t 111 intocmise deja actiunsa, dar rnl-a cer~t sa-l dUo. un buletin de analiza de la dermato-venerlce. Am ~rmat indicatHie tmccmel ~i am aflat ca, «boala _vener'c"a~::este, de tapt, 0 ciuperca banala, ras~andita la fem,el, iar

tratamel1tul nuoonstituie 0 plo:blema~.. '

Necazul meu tine de ceva partlcular; fac alergle I~

orice medicament, tablet8, injectie,sau ovule, cu febra $1

vars,sturi. .

Am ajuns la cabinetul dumneav0a,stra. ~In str.

lancu de Hunedoara nr. 9. Dupa patru sedlnte, ciuperca a dlsparut, lar la anauze am ie~i,t «cura~a.»" _, ' '" Sotul meu apreferat pasnlels, mal mU,lt .~In jena,

dar nee·-am tmpacat ~l totul a devenit 0 ammnre, ade-

va rat , despre care svltam sa vorbim. . . ...

V-am seris pentru a va multuml, dar 91 cu Incre ..

derea ca. tsrneile afectate de candida vor apela la renexoteraple, care este eel mai eficient $1 placut mod de a

te trata.1l

C.V., Bucure,ti

,,$1 oameoii de 110 de ani au dreptulla sanatate!!

Doamna Savu Marla, din Comarnic (str. Poiana, nr. 558) s-a bucurat Q vlata. Tntreagl8 de 0 sa~,atate de

tier. La 90 de ani, hipotensiunea a pus .. o la pat. ~ ,

Dar ea nu s-a predat in fata belli. Dovada sen"

soarea pe ~are ne-a trlrnis-o: "Cand a,u~,g,i la varst~ mea, nu-ti mal vine sa mergi la doctor _~1 ~ICI ~octorul~1 nu-i vine sa te consults. Toti spun ca a: ani frumosi,

ce-f mai trebuie?

157

. Eu. am Iacut hipotensiune, pe la 86 de ani, iar medrcame~t:re erescrise, nu m-ao ajutat pres mult.

A venit Insa. pe la mine 0 nsooata de la Bucuresti Elena, da-i-a-r Dumnezeu sanatate, !?i m-a dus la cabi: netul de reflexoterapie.

. Nu stiam cat de bjne Iti po ate face masajul si 09

simplu S8 vindeca boala. .

_ ~m urmat tr~1amentul cu sedinta mai putin de 0 I~na,' rar acum mr-am revenit campfet. Sunt la fel de vioate ca, P: ,vremuri, mananc ce vreau, far lafarmac1e n-am mal caleat.

Va multumeso mult pentru tot ce at; tacut si sa va

dea Domnul sanatate". '

Savu Maria, Comarnic

, ... NOT~: Menlionam ca scrisorile au fost expedi .. ate In pertoada octombrie 2002 - iunie 2004

1.58

Meridiranele princiPla1e, extra,ordinare Si kineziologia

Distribuirea cnergle. In orqanele corpului se face

printr-o retea de "fire''', numite meridiane., , .

Corpul uman este strabatut de 12 merldlane, cu orcult permanent, prin care energia circula fara intrerupere. Ele se gasest asezate simetnc, in nurnar egal, p~ fiecare parte a corpulul ~i au legatura cu organul ce-I poarta numele ..

Aceste msrldiane se impart in yin (negative) 9i yang (pozitive).

Gele sase meridiane yin sunt situate in partea ante-

rioara a corpulul 9; lntretin merldlanete yang.. ~

La randul lor, meridiansle yang (tot $ase la numar) protsjeaza $i apara meridianele yin. Ele sa afla pe

partea posterioara a corpului. ~

Meridianele extraordlnare - supravegheaza buna tunctlonare a meridianelor principale, asigurand un schimb energetic echilibrat

Sase din eele opt meridiane extraordinare nu au puncta proprii, activand pe traiectul meridianelor pnnclpale. Celelalte doua, Meridian~1 ?onceptr81 ~I Meridianul Guvernor, au trasee propru, pnn care energla circula In mod ccntinuu.

159

Meridianele corpului

1

Ce~e patru cupluri de meridlane e,xtra,ordln r sunt:

_ Marile meridiane regulatoare (Yinwei Mai st

Yang,wei Mai) - acnveaza meridianele ~i Ie ghideaza interactiunUe; controleaza. energia yang.

Marile meridiana de I.egatura (Yinqiar l\I1ai f?i Vangqiar

Mai) - aSigura echilibrul tntre meridianele yin $i yang-.

_ Marile meridiane centrale (Ran Mai sau Meridianul Conceptiei $i Du Mai, numit Meridianul Guvernor)primuleste punctul de legaturs, al tuturor merdianelor yin, tar cel de-al dollaa aduna meridianele yangl.

_ Ma.rele meridian intern (Chongi Mai) - numit $1 I,Marea celor 12 meridiana", este eel mai important, datorna faptului ca el Inmagazlneaza. energia vitalS. provenita din alimentatie f?i respiratie, pe care ulterior a distribuie celorlalte meridiana extraordinare.

_ Marele meridian de centura (Dai Mai) ~ este sirigu~

rul meridian orizontal ~i influenteaza regiunea abdornl-

nal'a.

Nota: Prin echilibrarea ,ensrgiei meridianelor extraor-

dinara pot fi controlate unele manifestari pslhlce ~i cornportarnentale ca: emotla, respiratia in valurl, somnul,

meditatia, nutritia, sex.ualitate,a.

161

Reglarea s'l,ariior emotive prin masaj

. Actiunea dk,e~fa. asupra meridianelor extraordinare (sunt oot la nu~ar $1 au rolur de a transfera surplusul de energl.e al '!1endlanelor aflate in hiperactivi'tatel catre ?ele hIPoactl~e) este un instrument de a alibera energille afer~n~e dlverselor emotii ~i a Ie reintegra 111 reteaua energetlca.

MS?ia - e~t: 0 s.mofie de tip yang asociatafi:catu'ui.

Energla__ pus~ ~n. rruscars de aceasta (mania n.a.) sfim~_leaza, ~endianul Ficatului, ca 7n final sa fie difuzata pnn Meridianut Vezicii Biliare.

M~nia orovoaca un val de energie foarte puternic cu descatue-are ascendental.. concentrata In umeri, ga't $i partea de sus~ a ~rat?lo:.ln forma refinuta $i innabu9ita, ea ge~ereAaza. fenslUnJ croniee In partea de sus a spatel,U1" gatulul $; umerilor.

Punc~e de ~as..at pentru anularea efectelor m,aniei - ,VeZlca unnara (destinde diafragma, elibereaza or-,

gam_Sm~1 de !?ns;unile manie; retinute); -

- Ve~lc~ blhara (inlatura senzatiile de irnars);

,- . - Sp"na-pancre~s (r~stabiJe!?te circulatia energ;ei tntre,part_ea ~e sus $1 de J~S a corpului).

__ SuresCltar~a - emons de tip yang asoclata unui exces energetic al in;miL

Se manifesta prin cautarea senzannor tari s i a 162

placerti, pentru a umple un "gol" interior.

~ Cea rnai sirnpla metoda de calrnare ~i stop, r I I tatiei consta In plasarea palmei stanqi pe trunte ~ i r ' celei drepte, In spatele capului.

- Masarea punctelor reflexogene (sunt trei la nurnar) prin miscari de rotatii, executate deasupra m,eridianului inimii. In final, se polarizeaza eele patru puncte ale incheieturii mai,nii drepte, cu eele ale incheieturii mainii

stangL ,

- Masarea punctelor Du Mai si Ben Mai. Nelinistea - aste 0 ernotie asociata splinei.

Ea paralizeaza corpul ~i-I lmpiedica sa actloneze, fiindca energia se iroseste tn ganduri ?i idei fixe.

Pentru anihifare.a nelini$tii se rnaseaza punctul stomac, tripiu tncslzitot (lnlatura tensi.unea nervoasa provoeata de nelinif?te).

Triste1ea .• , este 0 stare de emotie yin asociata plarnanilor, Apare la pierderea unei persoane dragi,

despartire, neimplinire, e~ec. _

Se manitesta prin pl,ans (mai ate:s la ternel), gal sufletesc, spairna de viitor sl singuratate.

- Ca puncte de masaj sunt: plamanN (e.fibereaza energia blocata in el ~i ajuta la destindere);

~ vestee uriners (revltanzeaza corpul dupa 0 suparare).

Friea - este 0 ernotie de tip yinasoeiata rinichiului, care cananzeaza energia spre regiunile inferioare ale corpulul. Uneorl este 1nsotita de tremuratuJ membrelor ~i incontinenta urinara,

Pentru a Invinge frica sa maseaza punctele: rin;chi~ vezice uriners; stapanuJ inimii.

163

Aile abo'rdari ra'iaxolerapeulice

Exceptand bollle cotidiene, in care reflexoterapia a test testata pe parcursul miilor de ani, sxperlenta profsslonala a dsrnonstrat ca existS. alte nenurnarate afectiuni oe pot Ii stopate sau chlar vindecate prin mass] reflexoterapeutic. lata cateva dintre acestea, incluse in capltolul "Abords'ri partlculare!!:

fobiile (teama de insects, paianjeni - arahnofobia, serpl, scorpionl, meduze, crabl, crustacea de tot felul etc), apar pe fond nerves, iar in forme grave produo transpirafla, panica, lesinul, stopul cardiac,

Tratarea paclenttlor care prezlnta asemenea dereglari comportamentale nu este usoara; sa necsslta rabdare, abordara pslholoqlea adscvata sl 0 buna canluorare cu pacientul.

Alergiile tipice se declanseaza la schimbarea patului, hainelor, obioeiuriJor, allrnentatiei, fiind frecverite in excursil ~i stabilirea tntr-o alta zona geografica. Tin de sistemul nervosIar in cazuri rebele, bolnavul se umfla (mai ales la fa~a $i malnl), are rnancarlml de piele, respira agitat sl cu greutatel,

in acsste eazuri, reflexoterapia urrnareste eliminarea agitatiei, acomodarea cu noii stimuli, fluidizarea cireulatie,j sanguine ~i nervoase.

Claustrofobia (trica de spatiul Tnchis), se rnanltesta 184

in spatii rsdusa (lift, $Ifbnier~ m~t~o~! contain~re etc) I prin panlca, accelerarea batallor InI~"J. tulburar~ de respiratie (senzatle de sufoa~re), etc ~I: dlspare cand persoana in oauza parassste lnclnta. .

Masajul reflexoterapeutic este toarta eficient, daca I

S6 alatura sl 0 pslhoterapie adecvata, I. , ~"

Tulburari temporare de veder'e (oftalrnia zapezu,

.orbul gainilor" I !ipsa de acomodar~. ~ pupilei la lntsnsltati lumlnoase variabile) sunt defiCients de vader?, care pot fi corectate prin iridioterapie ~i reflexoterapla

aparatului optic.

Comportari emotlonale (urinarea sl defecarea Inv~~

umtara -la ernotll, le$inul. panica, furta ex~c~rbata, pierderea controlului in situati.i limit~ ,etc)constltw9 rnanifestari anorrnale, in care lntsrvtn atAt glandels cu

secrstie mterna, cat $i sistemul nervos. . "

Masajul reflexogsil contribuie la echilibrare,a functlllor

interne $i la obtlneres unu' calm ,general. . '"

Ipohondrla ~ sau "boala inchlplJiri'.', produ~e paruca la un slrnplu stranut, tuse, senzatle de dlsconfo~ Subiectul (pacientul) S9 crsds fo?rt? bO!tia~,. urm~aza tratamente peste tratamente, sfar$lnd 10 fln~1 sa se tmbolnaveasca, dar, de la excesul de medlc~mente (llpsa medicamentelor Ii creaza migrene, duren abdo-

mlnale, febra etc), .

Prin rsflexoterapls ~i aceasta atectluns poate fl

tratate. (tn unele cazurl, masajul este completat cu placebo. Pacientului i se dau false medlcamente

"convingandu~ln ca se va simti bine).. ~

Senslblitatea - ests 0 reactle organlca vlolenta 18 orice mlros, gust mai acoentuat. Se manifestS. prin greata, varna, lntoleranta allmentara.

Masajul reflexoterapeutic are drept principalefect 166

dir'!)inuarea sensibilitatii gustative $i odorante.

In unele cazurl, manifestarile atipice pot lua forme complexe, existand slrnptome pentru mai rnulte dlntrs ele.

$i_ in aceasta situatie sa peats i'nterveni prin abordan pe etape.

166

I'ndicat'ii de apUcare a rellexole'rapiel

Masajul retlexoterapeutic etectuat in zonele plantara (talpl), pal me. membre, coloana vertebrala (zonele adiacente paralele), tata, cap, urechi, se executa de eele mai rnulte ori La aparltia unei dureri acute sau la descoparirea unel boli. Asta nu inseamna sa elimlnam masaje/e profilac·tice (de prelntampinare), curative (de tratare a unor ateetiuni cronicizate)., de ,echilibrare ~i intrum·U'setare (eu rol cosmetic), toate avano un important rot in buna functionare a organismuluL

Prima sodinta de reflexoterapie are ca seep stabilirea unui refJexodiagnostic (diagnostic obtmut prin raspunsui dat de punctele reflexoqene, care devin sensiblle/dureroare la masaiul reflexoterapeutic) cat rnai exact, pentru a se elabora tactiea de abordare a bolii (functis de, provenrenta, orqane si sisteme anqrenata, zone de extindere ~i evolutie) ..

Urrneaza apo! prima serle de sedmte, timp Tn care staraa pacientuluieste monitorlzata.

In aceasta perioada sa pot descopsrl ~i atectiunile anats in stare lncipisnta sau mascate de simptome comuns cu eele ate sutennte: deja dlagnostlcata.

Seriile urmatoare de sedlnte variaza ca nurnar tunctie de gravitatea belli, complicatiile colaterale (afectarea altar organa ~i sistema) I varsta 9i sexul paclentu'ul, 167

starea organlsmului" factori partlculari (aumentatle, lac de rnunca, conditii de tral, stres) etc.

in final, S9 executa un tratarnent de consolidate, oonstand tot intr-un nurnar de $sdinte, cu scopul de a reduce rlscul recidivarii bolii.

Nota: De~i' sunt stabilite un numar standard de ,edinfe pentru ameliorarea ~i tratarsa diverselor boiL fiecare caz trsbule privit In mod particular sl abordat ca atare.

Inalnte de a incepe tratamentul reftsxoterapeutlc (sl pe toata durata lui)1 S6 recomanda rsspectarea unor anumite norma de igiena I?i comportament

~ efectuarea uns: bai cu sare de mare sau plante:

~ nu S9 consume allmsnte !?i catea au doua ors Ina in .. tea masajului ~i 0 ora dupe rnasa]:

~ nu se fumeaza ~j nu S9 consume. bauturl alcoolice (lnamts, Intimpul tratamentuluisl dupa tratament);

.. sa bea numai apa platA sau ceet:

- consumul de lichida (apa plata., ceai) va fi de

1151-21/zl; -

- S9 va tine cont de faptul ca rszultatul tratarnentului depinde ~i de buna colaborars dintre terapeut sl pacient;

- in paralal au tratamenus reflexogen, nu se admit alte forme de tratament 1n afara celui aropat;

- se evlta curantul de aer, atat pe durata tratamentului. cat ~i tn general;

,~ dupe. masa.j sa incalta 0 perche de soseta sau clorapi curatl;

- posibile reactll adverse (colorarea urlnel, cresterea transplranel, ssnzatll de caldura, ~i frig, somnolenta, durere accentuata in zona organelor cu problema etc), nu trebuie sa va. spade, ale f.iind pasaqere,

168

Punetale MU Si SHU

, • •

• e " GI : Gl!....--_-I,

• ,

I

I -

I

'UL

,

IV

, .. _. __ .

I I I

PUIlClele MU

Sunt situate pe tata anterioa'r~ a ~o.~puilui_.(bu~t~. ,

Pentru dascoperirea lor trasa~1 0 lime ve:rtl,cala Imagia

nara prin ornbllic (Iinia media.na. ventrala). " __

Pe fiecare parte, oornpletati 0 noua lime paralela..

trecand prin mam:loane. ,",' . . . . _ ., _. .

Urmand aceasta structura Imaglnlstlca, putetl alcatul 169

harta punctelor MU.

Aceste puncta corespuhd organelor specificate in planss.

Punctele SHU

Se gasescsituate pe spate. Teats au localizare sirnetrlea si nu sxlsta punct SHU unic,

Psntru locallzaraa lor, sa trassaza doua linii varticale, paralele coloanei vsrtebrale, situate la 0 palma distant,a de acsasta.Punctele SHU'rncep de la vertebra D3 (dorsala 3) $1 se continua pana In r~giunea cocclqiana.

Coraspondenta lor este cea indicate: In plansa,

17"0

r--M_ __ ••

i

Ralle,xolerapia la ora adevarului

Prof. Dr. FLORIAN POPA (Rector' al Facultatil de Medlclna

, BucureSlI):

In meC#icina, noul este gum de. aer dupa care tanjim ssu, daca vrsii, o promisipne ce urmeaza -sa fie onorata prin piactica.

Abon/ariTe medica-Ie'fspus,e'u pot, fj comp/etate cu tot ce fnseamna cf:Jcer,re "tilnli(ics' de ultima om, iar reiltlerile i,1

au rastul, numal daca exist a fndoiell'.

Prol:. Dr.SORIN OPRESCU (Director al Spll8lelQr nUnl .. versttar" $1 "Elias· I - BucLlre$ti):

Ories nouB a'bordars me- 1""1" . ....,..-,::----:

." ,

dicala' este binevenita, daca

are SUp,OtT $'tiintific serio$j p~inta efic/enla in trstsrea bolnavului sl nu incumba

,

riscllri.

Uil imobjlism ,tlfntifie ne-ar

... .... I '" . .......

constrange sa ucram eu ml:ii:'

fode depa,ite din toste punctete de vedere, lara a beneficia de faci/ita!i:/e progresulu/' ..

Prol. Dr.ILlE PAVELESCU (Spltalul St. Pantellmonl Bucure,U):

"Rellexoterapla ests reala, dar trabule facutEl de cunosc&tori. POpuJarlzarea neavizafilor nu aduce decat deservicii scestel practic/ " medicinei in general. Orlee luerare de speclalltate noua, bins fundamentata ,tllnt/fic, este blnevenita $1 0 salutam ,ea atare'.

Dr. EXACUSTODIAN pAUSESCU (medic prlmar explol'lrl runctlonaJe $1 medlcln8 InternA):

"Reflexoterapla nu este .un m.iracol,cl Q. realitate pres putin cunoscuta in Europa, dIn cauza distante! m.arl de Iss,. ganul el strs'vechi, Asia.

Faptul ciJ tn R'omania doam .. na CarmenSaenciuc prln as,.. bfnete/e Rev/tal mcearcB Sa popularizeze ,lla nol aceste tehnicl stravechl este nu numei laudablt cl ,i benefic pentru miljoanele de sumrll1zi, care au nevoie de tratamente prlntr-o metoda non-invaziva,lllpsita de eleete secundare.

11 do.resc sucoes In demersu/ ei .fJi spar /a drum"!

172

Alecliuni care 'benefici·aza de rellexoterapi,

I

AFECTIUNE PUNCTE REFLEXOGENE
VIZATE
AEROFAGIE Valva ileocecala - lntesttn gros -
cap
AL.EHGtE Rinichl-uretere·vezica urinara •
glande paratiroide - sistem limfatic
ALCOOLI,sM Hlpoflza - suprerenals ~ fi~at· ~an-
cre·as - tiroida - sistem hmfatIC
AMIGO.AlITA Gat· s!nusuri - colcana cervicals
ANGINA . Sisteme!e respirator 1?i clrculator
I
Rinichi-uretere·vezioa urinara-
ARTRrTA zonele reflexe ale articul,a~ilIor alec-
tate
ARTROzA Zona dureroasa • slstsrnele digest.iv
~i endocrin
ASTENIE Zonels ref~exe tirofdiene - hipoflzare
~ Inima - ficat, coleclst - spline
Rinichi·u,retera-vezica urinara •
ATROFIE MUSCULAR). paratlroide - organa de metabolism
• sistern limfatic • zona afectatA
3 17

Stomac - duoden - intestine - ficat •.
BALONAHI pancreas ~ slstem lirntatic COFP inte-
II I rior
BASEDOW Zonela tiroldlena, hipofizate, traseu
renal, slslern limfatic
BLEFARIITA Ochi, - rinlchi - uretere - vezlca uri-
nsra - sistem imunitar corp inferior
SOALA ALZHEIMER Coloana vertebrala - creier
80ALACROHN Intestine I
Umar - segment corespondent
BRAT bratutul - zona cervloala ~ traseu
renal
BRON$ECTAZIA Plamani - suprarenale - paraflroldl-
ena -frassu renal- sistem lirnfatic
BRON~ITA 9i ASTM Inimalplamani - suprarenale -
colcana vertebrala toraclca _. sistern
di·ges1iv
BURSHE Jili GUTA Articul'atia. implicata - coloana verte·
brala
CALCIIU (!ipsa) Paratiroide - hipofiza
'I Zonalntestinala - sistem de repro-
CANDIDA
duoere
CARCINOM " IntreglJl corp - splina (1n special)
II oonr- cap - suprarenale - sistem
1 CATARACTA i
lirnfatic corp superior
Cap· sinus uri - hipofiza - oehi ft U-
GEFALEE rechi - urnsri - eotoana cerl/ica.l~ -
vezica biliara. - traseu renal - sistem
lirntatic corp superior
RinJchi - uretere - vezlca urinara
CISTITA (insistent) - slstern limratic corp
superior 174

cacelS (dureri) Coloana vsrtebrala zona sscre-coc-
clqiana - ceata
Stomac - duoden - intestine (in sen-
COLITA sui de evacuare) - valva ileocecali3 -
- vazica biliara . pancreas - sistem
limfatic
COLON IRITABIL Sistem digestiv T coloana vertebrala
lambara
Zonels coleerei _. rinichi - ureters -
GOLOANA. VERTEBRALA (durorl) vezica urinadi.- Heat - veLica biliara
- slstsm Ilrnfatic
Ochi ~ cap - sinusuri trontste -
CONJUNCTIVIT'A, suprarenale - sistem limfatic corp
superior
CONSTIPAT\E Intestine - fic.atlveziea biliara
CHAMPE MUSCULARE IN GAMBE Para'llroide -lnitna • segmentele
corespondents gambelor
DEPRES'lE sistem endpcrin
Stomac - duoden - pancreas -
DIABET suprarenaLe -maida (regim alirnen-
tar 51 cealurl)
Stomac - int.estin gros - plex solar -
rect - hemorolz1 - ooleetst - pan-
DIAREE creas - lone limfatice (regim ali-
mantar)
DIVERTICULlT'A Sistem digesiiV - coloana vertebrala
lotnbara
Sistemele urinar I?i die reproducers -
DISMENOREE coeds/pelvis = coloana I'ombara
DURERI DE SANI Sani - tiroidia - anexe uter - sistern
lim1atic
DURER!. DE TESTICUlE Testicuie - sistsm limfatic inferior
ECZEME (!?i toateafectiuni1le plelil) supr;arenale - rinichi- ureters - va-
zica urinata- s;jstem limfatic
17' ,I Rinichl - uretere ~ vezica urinar8 _
EDEM
suorarenale - inima • sistem l'imfatic
EMFIZEM PULMONAR Plamanl· suprarenaie - traseu renal I
- tiroida • inima • sistem limfa1ic
corp superior
EMOTiI Cap .• hipofiza - plsx solar
ENDOMETRIOzA Sistemele de reproducefe~i
encocnn
EPILEPSI,E Oreier - coloana vertebral,a,
I FEBRA Suprarenale - rinichi • ureters • ve-
zlca urinara - slstem limf.atic
FIBROM Sistem de reproducere
FLATUlENTA Stornac - dl10den • valva JleocecaMi
(regim alimentar)
FLEBnA Rinichi - ureters - vezica urinara, •
I segmentul corespondent celui eu
flebiUi - sistem limfatic
FRIGIDITATE Hipo'fiza. - tiro ida- glande genitala •
slstem Iimfatic: I
FURUNCULOzA Suprarenale - feat - sistem limfatio _
trsseu renal
GINGIVITA Zonsle maxilarului inferior ~i maxi.
lal'ului superior - sistem limfatic corp
superior (igiena ~ocala)
GlAUCOM Ochi • cap » suprarenale . sistsm
iimfatic corp superlor
GRETURI St,omac - duoden ~ tieat • vezica bil-
iare. - plex solar - slatern limfatie
Stomac - inst.estine - suprarenale .
GRIP,A rinichi - uretere - vezfea. ul'jnara.
segment coreepondsnt (regim ali- '
176 rnsntar) HEMORAGIE CEREBRALA Coloana vertebrala - ,slslemolo r •
-
(accident vascular cerebral) pirator ~i circulator w rlinichr
Red ~ anus· suprarenals - rinichi .
HEMOROIZI urstera- vezlca urinara, - slstern lim-
ratic corp superior (regim de com-
batera a constipatiei)
Fieaf • vezl,cfj. biliara - splina -
HEP.ATITA ACUTA sau CHONICA , suprarenale • stornac " duoosn -
slstsrn Ilmfatie (reg,im de odihna psi-
hiq.41i alimerrtar)
HIPERTENSIUNE Sistemele elrculator si respirator -
rinichi
HIPOTENSIUNE Sis1emel.e circulator !?i respirator -
rinichl - suprarenale
Sistem urinarllntestine . ccloana
INCONTINENTA lombara- cooels - pelvis - sis-tam
imunitar
Stomac _. duodert •. ficat - vezica bi-
'INDI!GESTIE liara - plex solar - pancreas - slstem
llrntatlc
INFLAMATIE Sistem Ilmfatic - suprarenale -
parati.roide • zona organului inflamat
INIMA Inima - suprarenale ~ tiroida . sis-
tem limf,atic
Zona capului - zona intestinullui
INSOMNIE gros - zona plexutui solar [alirnen-
tatls u!ii,oara saara)
Laringe - paratiroide ., sistern limfa-
LARINGIT.A tic corp superior (ce-aiuri, repaus
vocal)
LACR.IMARE Dchi . cap - sinusuri trontale (igiena
locala)
UMFADENITA Sistiem sneecrln e slstem respirator
- slstern circulator
Zonele reflexe ale cotoanel vert .
LUMBAGO brate (cu insistenta pe zona 10m-
bosacrata)
MASTITA Sa.ni '. glanda genitale • Urold6 •
tern limfa.l'lc III

Uter - glande genitale (anexs) -
MENOPAUzA tiroida - hipofiza -, plex solar - sis-
tern limfatic
MENSTR!JATIE DUREHOASA sau utsr - glal'lde genitale, (anexe) -
DEREGLATA tiroida - hipofiza ., sistem limfatic
Carp -nerv trigemen • timpan - ve-
MIGRENA zica biliara - intestin gras {in sensu I
evacuarll)
Ochi - cap - sistem t~mfatic corp
MIOP1E superior (ceaiurl pentru spaJari
locale)
NEFRITA Suprarenal€! - rinichi • urstera- ve-
zicB. urlnara ~ sistem limfatic
NEVRA.lGIE Zona fetai - coloana cervtcala -
slnusurl
NEVRALGIE DE TRIGEMEN Zona fetei - slnusurl - och,ilurechi •
gat
Colo ana vertebrata lornbosacrata -
NEVRALGIE SCIATiCA sold ~ nerv sciatic - segment cores-
punzator I
NEVROzA CARDIACA lnirna - suprarenale • tiroida -
hipofiza. - plex solar
OBOSEALA Ficat - coleelst - inima - cap· - riniehl
- uretere - vszlca urlnara • spline
OSTEO-ARTROZA ArtJjcula~ia sau zona atsctata -
coloana vsrtebrala ~ slstam urinar
Urechi • cap - suprarenale •
OTITA paratirolde - sistern limfatic corp
, superior
PALPITATII lnima • t1roida."- suprarenale - rini.ch1
- ureters - vezica IJrinara
PANC:REATITA Slstsrn digestiv
Maxi~ar superiorsl maxilar intarlor -
PARADONTOzA suprarenale - ststern limfatic corp
superlor 178

Coloa.na vertebrals csrvlcala - umnr
PAREZA (gambai, label pictorului) - sold - paratlrolde - maaa] al 59g-
mentului corespondent (coaps ,
gamba, pleior)
PAREZA CE'REBRALA colcena vertebrala . creier
I (spasticitate) Suprarenale, rinichl, v8zica urinara,
PR.oSTATITA metra· prostata - sistem limf.atic
corp superior
, e ,
Hipofiza • ti.l'oida· paratiroide • flcat
RAHITISM - stornac - lntesnne - sistem limfaHc
- rinlchi - ureters - vezlca urlnara
Corp· sinusuri - nas - trahee -
RAcEAlA plamani - suprarenats - paratlroide -
sistem limtatic
Zonele reflexe ale rectului -
RECTITA hemoroizi - slstern lirntatie corp
superior
RET liN ITA Oehi - sin,usuri - gat
Rinichi - vezica urinara -
REUMATISM scprarenale • paratlroide - segmen-
tul atectat
RIN1TA sau RINITA SEZONIERA Sinusuri- nas/gat - slstern digestiv
SALPINGIT.A Anexe - uter - paratirotde - slstern
llrntatic - tiroida
Suprarenale - rinichi - ureters •. va-
zice urinara - coloanEi vertebrata
SCIATiCA lombcsacrata • zonets sclatleului
din gamba rsspectlva - segment
corespondent
-SCLEROzA MUL TIPLA ooloana vertebral a - creier
SINDROMUL MENIERE Cap - slnusuri ,- urscht - coloana
carvicala- gat
SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Coloana cervicala - zona cotulul
Sinusuri (tromala 9,i/sau rnsxllnr )
SINUZITA paratiroide - suprarenala • 191 I Itl
limfatic corp superior 11

180

ccrp- hipofiza • plex solar

SPONDliUTA ANCH I LOZANTA

Coloana vertebrata _. creler- umeri _. ~o[du~i - genunohi • coecls - pelvis - supra.renale

SPONDILITA

Sistemulo.steo-muscular 'I

SPONJ)ILOZA CERVlcALA

Coloana vertebrala " zona g .. atului -1

. - ,I

STOMATJTA

fo'A~xila~ sup?rior ~ maxilar infericr- I slstsrn hmfatlc corp superior (ce.aiuri:1

pentru gal'gar.a) I

STRABISM

Oehi - cap (exercitii pentru ochi) !I

SURDITATE

Urechi • cap. ststem limfatic corp superior

SURMENAJ

Cap· hipofiza - ficat • splilla .- plex solar

TENO-SINOVi.TA COTULUI (cotul tanlsman-ulul) .

coleana cervicala. • uma.r . cot

TINITUS

Gat .. urechl • sinusurl

TORTI,COLIS

coloans cervicala • umal" - traseu renal - sistem Hr'nfatic corp superior

TRAC

TRANSPIRATliE

Plar:nani - suprarsnale - paratlrolde - cap - rinichi •. uretere- vezlca urlnara ~ sistom limfa.tic

TROMBozA

Suprarenale·· ri!lichi • ureters - va· ziee urinara- segmenl corespondent

TUSE

Plamani • bronhii • paratiroide - suprarenale • sistem limfatic

UMAR DUREROS

urnar- sotd (partca respectM.\) • coloana cervloata .. rinichi- veziee. ur:inar,a

URTICARIE

Paratiroide • suprarenale • rlntchlureters • veztca urinara

VERTIJ

Urechi -sinusuri • coloana cervicala

BIBLIOGRAF'IE

• Madeleine Turgeon ~ ReUexo'logia dela A la Z, Ed. Po Ii rom, 2001

• Castanea Eyre - Reducing Symptom,es of

Menopause W'ith Re·flexothetapy Energy Magasine

• Ion Ghlruta, Vasile Postolica - tneursiune tn

reflexoterapie, Polirom, 2001 I

• Ann Gillal1ders - Alinare $i vindecare prin refle-

xcteraple, Ed. Niculescu! 2000

• Inge Dougaus - The Complete Illustrated Guide

to Refle:xology Element,. Books Limited, 1996

• Dr. W. Fitzgeraldf?i sora Hedi Masafretlratarea bolilor prin masarea zonetor reflexogene, Ed.

Ubertatea BraJla, 19916

• Denis Lambobeg - ABC de la refle.xologiel

ptantare, Ed. Jaques Groucher

• Rolf Stuhmer - Mares. carte a zonelor rsflexo-

gene

• Sebastien Kneipp - Remedii de medicina natu-

rala, Cas a de Editura Colen-ius Creson! '1995

• Ovidlu Bejarl Mircea Alesan - Plantele mediclnate, izvor de san~Uatet Ed. Ceres Bucure~ti, 1981

• Aureuan CTrjeu Gogan - Autovindecare prln tratamente naturtste, Ed. Teora, 2000

.1 Marie-Claire Lapare ~ lncursiune In arornct

raple, Ed. Polirom, 2001

• Ovidiu Bajor - Plantele In elixi.rele dragost II

Ed. Ceres, Bucuresti, 199'3

• Speranta Anton - Incursiune tn medicine n 'hI!

istal. vol I, II, Ed. Polirom, 2001

• Madeleine Turgeon - Energia vitalS. !?I reil 1)«( h

I III

gia" Ed. Teare, 2000

.1 Irina Hal'devici ~ Psihoterapia tulburarllor anxloase, Ed. Ceres, Bucuresti, 1998

_. Paul - Clement Jagat - Puterea suqestlel, Ed. Ortsu, Bucuresn, 2000

• Viorel Ovidiu Pascanu ~ Medi'G,ina. naturista preventiva, Ed. Pollrorn, ,2000

• James Colton; Sheelogh Colton - Iridiologie, Ed. Teora, 1999

• Marie - Paule Dessaint ~ Sa tralm bins, sa tmbatrarurn frumos, Ed. Niculescu, 1999

• Avi Gruiberg - Ce dezvaluie piciorul, Ed. Teora, 1999

• Dr. Rene J. Bourdiol - Ghid cornplet de: rneclclna a sanqehn, Ed. Z, 1998

• A. Goris, A. Liot, P. Goris - Ar'gila, Ingerul parnantului, Ed. Venus, Bucuresti, 2000

• Dr. Daniel Menroth - Hrana pentru viata, Ed. Deo, Bucurestl, 2000

_ _. Farm. Maria AJesandrina - Psiulescu, ing. Haria Popescu - Plante rnedicinale Tn terapia moderna, Ed. Ceres, Bucuresti, 1978

• 8.,M. Lazareo - Karma sau armenia dintre fizic, psihic sl destin, Ed. Alfa, lasi, 1995

• Andre Vel mont - 0 sanatate de tier. 34 detructe $i legume, Ed. Teora, 2001

• William Collinge - Cartea rnedicmel. Ghi:d complet de meclclna complemantara, Ed. Lucmant 997

• Madeleine Turgeon - Ref'lexologi'a creierului, Ed.

Teora,2000

• Aika Zarai - Salvati de medicina naturista, Ed. Artemis, 2001

• Fanic8. Voinea Ene - Ghid de terapie naturista,

182

Ed. All, 2001

• Ovidiu Boior, Octavian popescu. - Fitoter pi I

tradition-ala sl rnoderna, Ed. Fiat Lux, 2,001

, • Beate Buhl, Jutta Wellmann - Leacuri din farma-

cia bunlcli, Ed. Gemma Plaes, 2001 _ .

• Dr. Sabin Ivan - Masajul pcntru totl, Ed. corest,

Bucure~ti, 2001 . "

• Mihai Vlasie - Ghid al asezarilcr monanale din

Romania - Drumuri spre naturism', Ed. Nernira, 2000 . • Calendar 1 997 ~ Uiliversul plantelor, sucuresn,

1997

'. Calendar 1997 - Medicina naturlsta, Bucureatl,

1997

• Glare MaxweU~Hud'son - Le livre du Massage,

Ed. Solar, Paris, 1997

• Janet Wright ~ Reflexology and Acupressure,

Ed. Octopus Publishing, Group, 1999 .

• Reflexology & Compleme,ntary Therapies,

Ed. Geddes & Grosset, 199'6

. • Chris Me Laughlin & Nicola Hall ~ Refle~olo

Decanvet1e & Imitation, Ed. The Ivypress Ltd., 2001 • Claudiu Trandafir,lulia Bontas - Intelligent

transform are , Ed. Kamala, 2001

• Alternative Medicine An IIlustr ,t

Encyclopedia of Natural Hea'ling, Ed. Elem,ent Book

INC., 1996

• Mary Atkinson - The Art _ of Indian H 1(11

Massage, E,d. Carlton Book Ltd." 2000

• Mike Russel - Alexander TechniqlJ •

Ed. Caxton Editions, 2002

• Victor Duta - Medicina natunsta, Ed. Ur v I Ill,

2.000

• Alexandru Dobos - Medicina ayurv til

Ed. Nirvana, 1996

• Maurice Messegue, Michel Bontemps - Secretele Plantelor, Ed. Venus - $tiinta, 19'9'6

• Emanoil Grigorescu - Din ierburl s-au nascut medicamentele, Ed. Albatros, 1987

• WaHer Gohringen - Reiki, Ed. MPS International, 1987

• Dr. Nadia Volf - Vas Mains Sont Votre Premier Medecin, Ed. Robert Laffony, ,2003

• I.D.A. Nemes, Armand Gogulescu, Marius Jurca - Masaj sl tehnici complementare, Ed. Orizonturi Universitare TM, 2.00,1

• Claudia Schafer - Shiatsu - Masajul care vindeca, Ed. Nlculescu, 2.002

• Gerhard Leibold - Medicina naturista pentru totl, Ed. Aqvlla '93, Oraoea, 2002

• Larousse - Dtctionar de rneclclna, Ed. Univers Enciclopedic, 1998

• lda PoL J. Malloni, G" Eisner - Dictlonar medical j:lustrat, Ed. Orizonturi

• Si:gmund Freud - Studii despre sexual itats I Ed. Trei" 2001

• Sigmund Freud - Nevroza, pslhoza, perversiune, Ed. Trei, 2002

• Si,gmund Freud - Inhibilie, simptorn, anqoasa, Ed. Trei, 2001

• Ulrike Haffa - Schmidt - Musik Therapie, Ed. Vandenhoeck & Ruprecht, 1999

• Guide to Aromotherapy ~ Geddes & Grosset" '1999

• Gopi Warrier, dr. Harish Verma & Karen Sullivan - Ayurveda - Decouverte & Imitation, Ed. The Ivy Press Ltd., 2001

184

• Marj,e ~ Paule Dessaint - Sa tralrn bin , ' trnbatranim rrumos, Ed. Niculescu, 1999

• Ann Gillanders - Manuel pratique et proqresslsts de Reflexologie, Ed. Courtier du Livre, 1995

• Cass & Jamie Jackson - Modern Reflexology, Ed. Caxton Editions, 2002,

CUPRlNS

Guvlnt inainlle

Un drum devenil destin

Seurt istoric 81 rell'elolerapiei Incursiune in renexoleraple

Zonsle ener,getice

Liniile prinoipale de ta picioare. a hologra.ma aseunsA in talpi

Ce ne SpUn· mainUe

Mas3j.ul .. lehnici 5i abotdari Tahnicl de bazaale masaiulul

"Carligul" ~i. ".rotirea.'; in snmuarca suplimentara "Secretele"! ma-sajului normal

Reae.1i adverse

Sistemale o.rganlsmului $I borne lor Sistemal digeSliv $1 bonle· lui

pag.4

6,

H 16 16 17 18

2.0 22 22 23 24

26· 27 27

Zonele re#l!'!xe 28

Bollle aparalul.ui digestiv: l.alarea $1 amellor8.rea lor prln refleXOIerapie

Gastritele

Ulcerul gastric ~i ulcerul duodenal Dlsresa

Cons1ipalia

Afectlunj ane-reetals Apendicitele Enterocolite

Apam,ul cardio"vascular $i bolile, lui

Anglnapectbrala

186

pag.29

29 29 30 :to 31 31 32

35 35

SlndrQll1ul d I eh rnl peril rlcll eronio~

37 38, 391

411 42 42 43 43

46 49 48 50 50 §1 52 52 52 54

54 56 57 57,

58 59 60 6,1

61 61 6.2

64 Btl

lui

d(3l prosta.a

BrQn~ t

Astmul bron c

AfeoUunl hapBIO .. b II re ,I pancreasul Hepntltelo

elro,zola

Col 01 til

Dischlno11i1 bl! r

Lili 7 bill r

Pancr llih

Bollia sangBlu~ I BIB omanelor hematolormatoare Hlperli1n unoe $i hlpotensiunea

Leuoomlll·

AaOrl()p 11110

Spl I1crneg !lila

Oohlul $1 alao,iuDUe o,Halmologice

Slablr . cuitAtll vizuale

Conjunctlvila

Parallzil oculo·motoril Migrena oftalmicA Slrablamul, functional

Plelea $1 boUia derl11atologloe

Acneea Psoriazisul

Hiperhi'droza Fisurila anale

Alectiuni ORL

Rinitele

Sil1uzitele Siliuziitele Irontale Fari ngo-am.ig dal it a. OUts

Alecliu-nl slomalologi"oe GingiviteleStornatitele Paradontoze

Nev-ralgiile

NevralQ'.ia d:e trig.emen Nevralgie intercostala Nevralgia cervico-bralnala Nevralgia sciatica

Parallzli ~i pareza ale nervilor periterioi Hemiplegil $1 parapl(3igii spastice

Blome metabollce ,i de nulritie Diabetul zaharat

Obezitatea

Siabirea

GU1a

Impof,enla sexuala,sl:e,rilUalea $i 'rigidilatea lmpotenta sexuala

St,erilitatea (endocnna feminine) Hipovarla puberala (eunocoidism feminin)

Alectiuni $1 lulburari ginecollogice Apara~ul g.enital masculliin Aparatul genital feminin

Ig'iena personals

Anextta

Metroragliile

DI8m n rcea

Am noroea- au lipsa totala a menstruaiiei

Tulc,urQrl de manslruatie

Sisiemul O:stoID-mISGular' sl blUle lui Arlra e (r urnanam degenerativ) spon'~ lIoza,le

BolUa rellJmatlce

Sistemul endoe,rln. Blandele suprarenale

Panoreasul

H'lpolilil

PUNC.TELE REFL'EX.OGENE .. picloru'l dreD' .•

PUNelElE REFLEXOGENE. - plcl.orul slang·

Zone relluxoge.ne :al.8 IpArUI d'ursal'e 3, piciorulul Reglmu~ ,allmonlar pe grupe sanguine

Alimentalla pe'rsoanelor din grupa salilguina 0 Alim nt tin persoanelo-r din grupa sanguina A Allm nt 11e peraoanetor din grupa sanguina B Allm nlatia psrsoanelor din grupa. sanguina B

Pacl:enU au c'uvln,lul

Merldlanele pr nolpalow exlraordinare sl kineziollg,ia

R.eglareg stlrUor emot~ve prin masa)

Alte abordftd Irelle'xole.rape.'ice

Inlllca,n de apl'lcare a rellexoteraplei

punctele MU $,1 SHU

Punctale MU Punctals SHU

Re:llexolerapla la ora a.devarului Prof. Dr. FLORIAN POPA Prot Dr. SaRIN OPRESCLI Pro1. Dr. ILIE PAVELESCU

Dr. EXACUSTODIAN pAU$ESCU

A'eotiunl care beneljciaz3 de reUelo,terapi.e

pag. 65 66

67 67 68 69 69 70

72 73 73 74

75 75 76 76 77' 78 78

80 80 81 83 83

84 84 84 85

87 81 87 se 88 89

188

p g. u"

S

8S gO 90

92 93

95 96

97

98 99 100 102 104 111 11r3 11 B

125 164 167 169 172 174 1174 17 tze 17G n 17, 111 1/1

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful