In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate.

Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate, creand intelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, inlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala este foarte importanta in transmiterea unui mesaj, dar foarte putini oameni pun accent pe acest aspect in viata de zi cu zi. Motivam, asadar, alegerea temei pentru proiectul de cercetare deoarece consideram ca foarte putini oameni pun accentul in viata de zi cu zi pe limbajul nonverbal. Fiecare persoana se foloseste de el voluntar sau involuntar, fara a realiza cat de multe putem transmite prin limbajul corpului. Cap. l Teorii despre limbajul nonverbal si minciuna

Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentale si de prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati umane), precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelor”(S. Chelcea, 2005,11) Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului.Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti. Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a

usage and coding(1969. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie. apud S. Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointe. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile. isi descopera gatul. deconectare de ce ii inconjoara. ca are semtimentul propriei valori. Clatinarea capului in sus si in jos inseamna acord. Printre ele se afla si expresiile faciale (affect displays) sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala. espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. Clatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare. intelegere.Chelcea. Pozitia capului este foarte sugestiva. dezaprobare si acesta miscarea a capului descurajeaza . Cel care inalta capul. aratand astfel ca nu se teme. Capul se poate afla in diverse pozitii: ridicat sau coborat. capul lasat destins pe spate este un semn de auto predare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate. Pozitia de ascultare cu intereses este cu capul usor inclinat lateral. 2003. inclinat la stanga sau la dreapta. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj. ascultare in opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepticism. constient sau inconstient. toleranta. dinamica induce o stare de bine. 130-135) Paul Ekman si Wallace F. Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie.ajuns la concluzia ca un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de 8%. de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%. Capul impins inainte ne duce cu gandul la un semn de amenintare. gesturile si toate miscarile corpului. Ridicarea batosa a capului inseamna aroganta. ridicat oblic la stanga sau la dreapta. lipsit de tonus si neingrijit. tonica. origins. Voi incerca sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane. Pozitia capului tradeaza interesul. Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea. Compotamentul nonverbal are la baza mimica.ele pot fi intentionate sau neintentionate. indoiala. critica. aprobare. insa nu intotdeauna sunt intentionate. indiferenta. Un individ cu o mimica zambitoare. zona vulnerabila. in opozitie cu un individ apatic. Paul Ekman (1997b) considera ca expresiile faciale comunica informatii. dezgustul fata de interlocutor. functiile si coordonarea acestora.

orizontale sau incretite. In cazul unor negocieri sau diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem. Charles a observat ca mimica asociata unor senzatii este comuna tuturor oamenilor. ca se pare ca exista o mimica universala. Comunicarea prin expresia fetei include mimica(incruntarea.in valori normale sau depasite. Mimica poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti. furie. spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpriza. frustare. ridicare sprancenelor. miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psihologice. Ea reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute. manie. ascuserea unor informatii. Fenomenul fost studiat si concluzia a fost ca exista programe innascute. sperieturii. se realizeaza combinatii de miscari. mimica este expresie a fricii. Insa vom discuta toate aceste aspecte pe larg dar si despre alte componente care ajuta mimica fetei sa exprime anumite lucruri . care pot fi verticale.foarte mult persoana in cauza. mirarii. Miscarile sunt multiple si complexe.Prin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii. ezitare. .Mimica este semnalul nonverbal cel mai usor de descifrat. intelegerii bruste a unui lucru. dar care nu sunt intelese. Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi. de senzatii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii externi. Fruntea: Fruntea este componenta care formeaza zona superoara a fetei. se asociaza miscarea capului cu miscarea altor segmente ale corpului. Darwin R. ele exprima disperare. dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii. Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare.Astfel cutele verticare devin expresia unui efort spiritual sau fizic.sau emotie. incretirea nasului. tuguiesrea buzelor) Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare. nasul incretit inseamna neplacere iar buzele stranse inseamna nesiguranta.

teama. Una dintre cele mai importante trasaturi ale ochiului este stralucirea lui. tristete. Cutele incretite apar la locul de intersectie dintre cele orizontale si cele verticale. desigur. dar apare si in cazul surasului. stralucirea. dificultati in prelucrarea informatiilor. Aceasta trasatura unica fiecarei persoane in parte se datoreaza interactiunii dintre lumina si lacrimile de la suprafata ochiului. de a spune “da” sau a confirma ceea ce spune partenerul de discutie. in timp ce ochii lipsiti de stralucire denota nu numai oboseala si descurajare. Expresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati. Sprancenele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. Ridicarea sprancenelor se face in semn de salut. In cazul dreptacilor. caracterizeaza o persoana isteata si vioaie.greutatii cu care sunt tinuti ochii deschisi. ci . Sprancenele: Chinezii considera sparncenele drept una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei. Cuplarea cu miscarea de ridicare a obrajilor este un mijloc de protectie. surpriza. Intr-adevar. precum si gradul de intelegere intre minte si inima. scarbei sau plansului. Coborarea spancenelor are loc atunci cand exista un pericol iminent. o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare. In timp au fost enumerate sapte grupe principale de expresii faciale. nevinovatie. Sprancenele arata tipul afectiv al omului. Ochii: A devenit ca o zicala atunci cand se spune ca ochii sunt fereastra sufletului si este cu siguranta foarte adevarat ca forma. exprima panica in gandire. ridicarea sprancenei drepte exprima o critica. curiozitate si dispretul. Ochii stralucitori.Ridicarea sprancenelor poate sa denote expresii diferute atunci cand se iau in considerare si alte elemente: simpla poate fi doar un mod de salut. iar a celei stangi. nestiinta sau mirare si bucurie. de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. miscarea lor dezvaluie foarte multe informatii despre interiorul persoanei respective. Ele au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. furie. fiecare avand mai multe subgrupe: fericire. vii. culoarea si. o dipozitie de neincredere si scepticism. nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare.

incapacitatea de a intelege un anumit lucru. Cesare Lombroso a observat ca la criminalii innascuti zona centrala a pleoapei superioare este frecvent coborata. neputinta naivitae. arta si este folosit de cei care fac pe importantii. siretenie. atunci cand avem trairi intense . inertie. asteptare tensionata. resemnare. pupile si privirea. indemanare. lascivitate.Ochii transmit mesaje legate de starile sufletesti. egoism sau individualism. faptul ca partenerul de discutie “ nu merita nici o privire”. nesiguranta. ea denota. amenintare. in acest caz exista o perceptie negativa a acestei expresii datorita faptului ca denota siretenie. Ochii deschisi refleta o stare de interes normal pana la o perceptie optimista a lumii inconjuratoare. prudenta. Se ingusteaza atunci cand privim la un obiect indepartat si cand lumina este puternica. o participare redusa la ce este in jur si plictiseala. de aici vine si expresia “a trece cu vedere”. curiozitate. neliniste. o intelegere secreta. Inchiderea unui singur ochii este un gest amical. generand aspectul cunoscut sub denumirea de “ochii de iatagan”. extrema. preocupari pentru seductie. Pupila reactioneaza la radiatia luminoasa si la adancimea imaginii. catifelata. dura. aceasta privire exprima mirare. tensiune nervoasa. cum era de asteptat. este una involuntara de indepartare a unui corps strain din ochii. prietenoasa. pana la pleoape inchise. atotcuprinzatoare. Miscarea pleoapelor. Mimica acestora denota indiferenta. indiscretie. Privirea poate fi blanda. de a asculta ceva sau a savura ceva. dar in acelasi timp mai semnifica si refuzul de a vedea. Ochii holbati sunt dublati de cutele orizontale. Inchiderea relaxata a ochilor este urmarea fireasca a dorintei de a medita. Elementele studiate in comunicarea nonverbala in cadrul ochilor sunt gradul de deschidere. Cand intreaga pleoapa este mult coborata.si o prabusire spirituala. ea mai reactioneaza si la starii sufletesti. Ochii larg deschisi acumuleaza cat mai multe impresii dar fara sa fac o selectie a acestora pot spune sa ei semnifica creativitate spirituala si nevinovatie. miscarea pleoapelor. agresivitate. jena. Ochii strasi inchisi semnifica concentrare spirituala asupra unui stimul exterior sau a unei idei. paralizie a afectelor. Ochii acoperiti care au doar o fanta ingusta prin care se observa ceva punctual. speranta . Inafara de stimulii exteriori. si aceasta semifica viclenie. conferindu-i persoanei respective un aer somnoros. frica de amenintare iminenta. care se concentreaza asupra unei tinte. Ochii intredeschisi exprima oboseala. dar ea mai poate exprima si nedumerire.Gradul de deschidere a ochilor variaza de la privirea holbata. groaza.

incredere si prietenie. atunci cand contactul vizual este evitat exista o stare de nesiguranta. e)privirea laterala. iar cand emotiile sunt negative. de ascunderea unghiului intern. Privind pe cineva confirmam ca ii recunoastem prezenta. starilor sufletesti nu ar avea aceeasi semnificatie in absenta ochilor.. acest lucru este explicat prin existenta unor sentimente puternice intre cei doi. respectiv . Privirea ca mijloc de comunicare a sentimentelor. la distanta mica denota o persoana adancita in gandurile sale si care nu doreste sa perceapa mediul inconjurator. se dilata. Exista mai multe moduri de a privi: a) privirea paralela. insa atunci cand contactul vizual intre doua persoane este prelungit. Modul de a privi e legat de interesul fata de partenerul de comunicare. ca exista pentru noi. modulate de firea si de educatia fiecarui individ. este inteleasa ca o incercare de ignorare a acesteia si de a o face pe aceasta sa se simta nedorita in mediul respectiv. Aceste modficari sunt percepute de partenerii de conversatie drept mesaje subliminale.Daca persoana sau ce ne spune nu ne intereseaza mutam privirea fata de ceva anume. mandrie. este interpretata drept tendinta de agresiune. acceptare.si emotii pozitive. cineva priveste o persoana chiar si dupa ce este observata. c) privirea de sus in jos se poate datora diferentei de inaltime sau a pozitiei partenerilor de discutie si acest lucru poate sa denote dominare. Privirea: Modul in care privim sau suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare. ne ofera indicii despre sentimentele care exista intre cele doua persoane. aroganta. Aceasta privire denota onestitate. Dar cand aceasta este mentinuta in prezenta unei persoane. Cum am mai spus privirea este contactul vizual intre parteneriide discutie. demonstrandu-i acestuia interesul si cunoasterea valorii sale. Cand intr-o situatie precum calatoria in metrou sau in orice transport in comun. ea fiind rezultata unor conexiuni intre creier si inima. gandurilor. se micsoreaza. o timiditate excesiva sau dorinta de a nu fi deranjat. d) privirea de jos in sus are aceasi cauza ca si cea precedenta si denota supunere sau dorinta de agresivitate. Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles. de schimbarile de directie ale privirii.interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. corectitudine si constiinta de sine.Mesajele ochilor si privirilor sunt legate de dilatarea si contractia pupilei. b) privirea drept in ochii este un semn al dorintei de cooperare cu interlocutorul. de intensitatea si durata contactului vizual cu interlocutorul.

Privirile au fost studiate si din punct de vedere al fundamentelor neurologice. fiind cel mai proeminent. Dr. sunetele de cea orizontala si sentimentele de privirea in jos. Cazul cel mai simplu este de a incerca o emotie pe care nu o simti. care semnifica neplacere. Varful nasului ne poate dezvalui daca se inroseste sau paleste. respectiv a zonei de mijlocii trebuie sa fie egala cu aceea a fruntii si a treimii faciale inferioare. de sus sau de jos si exprima mai multe tipuri de informatii prein combinarea acestor elemente. Narile se pot umfla cand simtim un miros placut. El considera . Una dintre principalele directii ale studiitlo expresiilor faciale a fost detectarea expresiilor artificiale. iar cea spre dreapta imaginatia. iar aceasta se datoreaza din cauza unei stari de nemultumire datorita unui fapt sau obiect neplacut. joaca cel mai de seama rol in dezvaluirea caracterului” Se spune ca lungimea nasului.Roger Rogerson spunea ca “dintre toate trasaturile fetei omenesti.Privirea indreptata spre stanga activeaza amintirile impersonale. Nasul: Importanta nasului ca emblema a fetei a fost descoperita de Aristotel si confirmata de aproape toti fiziognomistii de marca. Paul Ekman(1997) considera ca ceea ce tradeaza o persoana care intentioneaza sa induca in eroare sunt semnele de emotie.Nasul ofera si el informatii despre starea de spirit a unui individ. spre dreapta. amintirile personale. poate fi orientata spre stanga sau drepta. Astfel directia privirii indica ce idei trebuiesc activate: imaginile sunt activate de prvirea in sus. pronita de jos denota slugarnicie. creativitatea. nasul.O asemea egalitate simbolizeaza un echilibru interior. ceea ce caracterizeaza orice om destoinic. confuzie. iar cand va inventa sau va minti. loialitate si dragoste pentru adevar. obiective. intentionate pentru a induce in eroare. sau daca suntem furiosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer.oblica.Astfel cand cineva incearca sa-si aduca aminte ceva va privii spre stanga. exprimat prin cinste. jena. “A stramba din nas” este o expresie dar si o miscare a muschilor nasului. Miscarile frecvente ale muschilor din zona nasului duc la aparitia “cutei sensibilitatii” situata intre partea laterala a nasului si buza superioara.Pornita de sus inseamna dispret. iar cand ochii sunt larg deschisi poate semnifica curiozitate sau retinere. logice. indispozitie.

cum ar fi cea de degustare. ea rade cand suntem bucurosi. cam in a cincea sau a sasea saptamana de viata. dulceag. incapatanare. nu si gingiile superioare este un semn de bunatate.ea musca. prostesc. ingrijorat. eliberator.Rasul poate fi cinic. Zambestul autentic este expresia unei stari de bucurie. posesorul are o fire deschisa. resemnat. Cand zambetul dezgoleste ata dintii de sus . ulterior a evoluat spre un gest de prietenie. Initial dezvelirea dintilor a fost un gest de amenintare.Daca zambetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poate afecta fericirea si cariera. de protest. bautura si aerul ce ne sunt necesare. ea este eliberatoare de tensiuni interne. relaxat. cinste. Prezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog.ca exista putine persoane care sa produca expresii emotionale corecte. cat si dintii de jos. Rasul este o manisfestare tipic unama. Gura deschisa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate. corecta si generoasa. de savurare. solitudine. blazat. agresiv. stramb. cei mai multi sunt tradati de anumite semne. De exemplu cei care zambesc spontan vor folosi anumiti muschi ce nu pot fi controlati intentionat situati in zona ochilor. Gura: Gura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre hrana. iar pentru furie o ingustare a buzelor. Ele presupun utilizarea modalitatilor de exprimare vocala pentru a da . proasta dispozitie. ea ne rosteste gandurile. care isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora. ELEMENTELE DE PARALIMBAJ Elementele de paralimbaj constituie o alta componenta de baza a limbajului nonverbal. Zambetul poate fi fabricat. de frica. Zambetul apare la sugar foarte devreme. Gura inchisa cu buzele stranse indica inchiderea in sine. de acceptare si implica si participarea ochilor. de ingrijorare. Gura inchisa poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal.Copii rad mai mult decat adultii. Zambetul care descopera numai dintii de sus . Gura si buzele pot realiza diferite mimici.

1 Universul cercetării Această cercetare privește modul în care limbajul nonverbal influenteaza reusita persoanelor in obtinerea unui loc de munca. dar care sa nu fie uniform. rece etc. Tonul este inflexiunea vocii pe care o floseste un vorbitor. Tonul. In general nu este bine sa se foloseasca un volum foarte ridicat. facand ca expunerea sa castige in atractivitate. El poate fi calm. deoarece acest lucru poate fi perceput ca o agresiune de cei din jur. El este ales in functie de ceea ce se doreste sa se comunice. intr-un discurs este preferabil sa se foloseasca un ton calm si sigur. nervos. rezultand o atentie sporita din partea auditoriului. . pedant. intrucat ele rup monotonia. ll Metodologia Cercetarii – Cercetarea Calitativă 2. Schimbarile acestuia sunt importante. Trecerea de la un ton calm la un ton entuziast nu poate fi scapata. Cap. cald. Pentru a avea succes. Volumul este intensitatea vocii cu care un vorbitor se adreseaza publicului. pentru ca inainte de introducerea unei idei importante ritmul sa se reduca.anumite intelesuri cuvintelor din discurs. ritmul si volumul vocii pot fi folosite in asa fel incat sa ii atraga si sa ii convinga pe cei care asculta un discurs. Spre exemplu. Cel care tine un discurs trebuie sa vorbeasca suficient de tare pentru a fi auzit de toate persoanele care il asculta. agresiv. se poate folosi in expunere un ritm alert. Ritmul vorbirii reprezinta felul in care alterneaza cuvintele accentuate cu cele neaccentuate si frecventa acestora. si sa se reia la aceeasi intensitate in explicarea ideii. Pentru aceasta. Prima etapa a cercetarii a fost culegerea datelor care s-a realizat prin observatia neparticipativa. Pentru accentuarea ideilor importante din cadrul unui discurs se folosesc ruperile de ritm .

Interpretarea datelor Dupa ce am colectat datele. mai ales in vederea analizei ulterioare a datelor. Culegerea Datelor Pentru culegerea datelor ne-am deplasat la magazinul unde avea loc interviul. pe parcursul a trei zile. subiectii cercetarii noastre au fost toti candidatii care au fost selectati pentru interviu. cercetarea noastra a vizat urmatoarele aspecte: Mimica . cu scopul de a da un raspuns urmatorului obiectiv: „Ce importanta are limbajul nonverbal in obtinerea unui loc de munca?” Astfel.a urmat si etapa de interpretare a lor. prin observatia neparticipativa am studiat persoanele care s-au prezentat pentru ocuparea postului de lucrator comercial la un magazin cu articole pentru copii. Analiza datelor Metoda pe care am folosit-o in analiza datelor este grila de observatie. numarul lor ridicandu-se la 12. Eșantionare Pentru ca tema cercetarii noastre vizeaza studierea importantei limbajului nonverbal. Practic.Alegerea acestei metode ni s-a parut a fi cea mai potrivita pentru cercetarea noastra. Magazinul este situat in sectorul 4 din Bucuresti. dupa ce le-am analizat. perioade in care au fost intervievati candidatii.

GESTICA SI POSTURA Alte elemente analizate de echipa noastra au fost gestica si postura. Din cei 12 candidati. In cazurile studiate de noi. Acestia au folosit gesturi agresive (mainile tinute in solduri. creand aceeasi senzatie de nesiguranta si de ascundere a adevarului. acesta fiind un element ajutator pentru captarea atentiei si pastrarea acesteia pe parcursul desfasurarii interviului. si au transmis prietenie. doar 2 s-au folosit de contactul vizual pe toata durata interviului. In timpul unui discurs. rezultatul fiind obosirea intervievatorului. 4 au avut momente de a privi intervievatorul in ochi. Angajatorul tinde sa creada ca cel care tine discursul nu spune adevarul sau nu cunoaste tema despre care vorbeste. pentru a ajuta la castigarea increderii. doar 4 s-au folosit de zambet pentru a atrage bunavointa angajatorul. Pe de alta parte. am putu observa ca din cei 12 candidati. 5 din cei prezenti la interviu. 5 din cei intervievati au fost incruntati ceea ce sugereaza concentrare. indreptarea degetului aratator catre auditor). utilizarea excesiva a acestora induce publicului o stare de agitatie. dar doar pe o durata scurta de timp. mimica nu trebuie sa intre in contradictie cu cele spuse. au fost lipsiti de gesture. greseala pe care au facut-o 4 dintre candidati. fiind in acelasi timp orientate cu fata spre public. PRIVIREA Privirea este un factor important al limbajului nonverbal. discursul lor pierzand din dinamism. darn u rigida oferind un plus de siguranta celor spuse . creand o stare de tensiune care poate provoca o rupture. si 3 dintre acestia au indus idea de nesiguranta prin rictusul (schimonosirea fetei). 3 din cei 12 candidati au avut o postura ferma. ea fiind si modalitatea prin care se pastreaza legatura dintre cel intervievat si intervievator.Mimica reprezinta modul in care trasaturile fetei redau trairile unei persoane. apropiere si siguranta de sine. ceilalti 6 preferand sa evite contactul vizual. nervoase (pocnitul din degete) sau gesturi care denota indecizie . atentie maxima dar si incordare si rigiditate. ceea ce a determinat si inducerea unei stari de plictiseala intervievatorului.

In ceea ce priveste elementele de paralimbaj.se poate apela la un grup de prieteni care. Repetitia in fata oglinzii . nivel ridicat de energie (prin dinamicitatea gesturilor. sau aranjarea parului) face mai sigura obtinerea unui rezultat pozitiv. cel care exerseaza in acest mod fiind atent la felul in care limbajul nonverbal transmite mesajul dorit.este cea mai simpla metoda. Repetitia in fata camerei video . interes evident (manifestat prin aplecarea corpului catre intervievator. insa de obicei le cauta pe acelea care indica increderea candidatului in fortele proprii. Concluzii Unii angajatori recepteaza inconstient semnalele nonverbale ale celor care aplica pentru un job. ridicarea sprancenelor). Repetitia in fata unui grup . deoarece vorbitorul isi poate analiza singur discursul putand urmari si evolutia sa in timp. pe baza unor criterii prestabilite. . Altii studiaza constient comportamentul nonverbal al candidatilor.sau nesiguranta (jocul cu diferite obiecte. semnale de sinceritate (palme deschise.este cea mai buna metoda. 3 au avut un tremur in voce. trecerea mainii prin par. sa dea un feed-back. Iata cateva dintre acestea: contact vizual direct. iar unul din ei era timid. sigur pe toata durata interviului. . Propuneri IMBUNTATIREA LIMBAJULUI NONVERBAL Pentru cresterea capacitatilor de comunicare nonverbala exista cateva modalitati simple: . prin zambet frecvent). Ambele categorii acorda atentie modalitatilor prin care corpul tradeaza emotiile si gandurile. brate si picioare neincrucisate). 6 au avut un ton agitat. . orientarea picioarelor catre acesta. putem spune ca am sesizat urmatoarele: 2 din candidatii selectati pentru interviu au avut un ton calm.

(1997). Comunicarea nonverbala in spatiul public. Ed. nonverbala:gesturi si postura.98-102 Chelcea. Ed. Allan. Ed.(2004). Economica pp. Ivan. Metodologia cercetarii sociologice. Ed. Comunicarea Chelcea. Loredana. Adina.(2004). Septimiu.53-64 Davies. Septimiu. Ed. Bucuresti.ro (2005).Bibliografie Bibliografie: Chelcea. Ce ne dezvaluie fata. Polimark . comunicare. Septimiu. Chelcea. Cum pot fi citite gandurile altora din gesturile lor. (1993). Bucuresti. Bucurest. Bucuresti. Tritonic pp. Bucuresti. Polimark Peas. Rodney.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful