CRIZA ECONOMICÃ ªI BANCARÃ DIN ANII 1929-1933: PRÃBUªIREA BÃNCII MARMOROSCH, BLANK & CO.

DOCUMENTE REVELATORII 1925-1942 Volumul I

KIRSON

CRIZA ECONOMICÃ ªI BANCARÃ DIN ANII 1929-1933: PRÃBUªIREA BÃNCII MARMOROSCH, BLANK & CO. DOCUMENTE REVELATORII 1925-1942

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI”
DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA BANCARÃ ªI ECONOMICÃ A ROMÂNIEI NR. 1

CRIZA ECONOMICÃ ªI BANCARÃ DIN ANII 1929-1933: PRÃBUªIREA BÃNCII MARMOROSCH, BLANK & CO. DOCUMENTE REVELATORII 1925-1942
(BILANÞUL CONCORDATAR DIN ANUL 1931, ACTE ªI DOCUMENTE ALE PROCESULUI BÃNCII MARMOROSCH, BLANK & CO. CU MINISTERUL DE FINANÞE)

Volumul I

Ediþie îngrijitã de ªtefan Petre Kirson, istoric de bãnci

KIRSON

E D I T U R A

Bucureºti 2010

Tehnoredactare ºi corecturã ªtefan Petre Kirson Realizare graficã Mihail Popescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Criza economicã ºi bancarã din anii 1929-1933: prãbuºirea Bãncii Marmorosch, Blank & Co.: documente revelatorii / ed. îngrij. de ªtefan Petre Kirson. - Buftea: Kirson, 20103 vol. ISBN 978-606-92420-0-1 Vol. 1: 1925-1942: (bilanþul concordatar din anul 1931, acte ºi documente ale procesului Bãncii Marmorosch, Blank & Co. cu Ministerul de Finanþe). - Bibliogr. - Index. - ISBN 978-606-92420-1-8 I. Kirson, ªtefan Petre (ed.) 336.71(498)

© Editura KIRSON ISBN 978–606–92420–3–2 978–606–92420–4–9

Banca Marmorosch, Blank & Co. „TITANICUL” civilizaþiei bancare româneºti Banca Marmorosch, Blank & Co. a intrat de mult timp în istorie ºi în legendã. Cea mai mare bancã a timpului sãu, condusã de cei mai celebri bancheri, cu o contribuþie remarcabilã la dezvoltarea economiei moderne româneºti de la graniþa secolelor XIX ºi XX, a avut parte de o prãbuºire la fel de celebrã ca ºi existenþa sa. Prin felul cum au luat sfârºit afacerile sale, prin personajele implicate – miniºtri, guvernatori, mari bancheri, însuºi Regele Carol al II lea –, ºi prin misterioasa sa prãbuºire, încã nedesluºitã, Banca Marmorosch, Blank & Co. rãmâne pânã astãzi – în sens metaforic – „Titanicul” civilizaþiei bancare româneºti. Într-o zi de octombrie a anului 1931, în plinã crizã economicã ºi bancarã, dupã o agonie de câteva luni, Banca Marmorosch, Blank & Co. este forþatã sã-ºi închidã ghiºeele. Deponenþii sãi, marele public, precum ºi toþi ceilalþi, mai mult sau puþin interesaþi de lumea bancarã, nu cunoºteau sau înþelegeau prea puþin din ceea ce se întâmpla dincolo de uºile masive de fier ale Palatului Blank din strada Doamnei nr. 4. În ciuda unor dezbateri furtunoase în Parlament ºi a unor comentarii aprinse ºi subiective în jurnalele timpului din perioada imediat urmãtoare închiderii ghiºeelor, precum ºi a unor analize din literatura de specialitate, misterul asupra adevãratelor cauze ale prãbuºirii acestei bãnci a rãmas nedezlegat ºi necunoscut pânã în zilele noastre. Imediat dupã închiderea ghiºeelor, banca a apelat la soluþia concordatului preventiv. Pe scurt, o solicitare la Tribunal prin care, în înþelegere cu creditorii sãi, aceasta urma sã achite, în cuprinsul unor termene precise, sumele primite de la depunãtori sau împrumutate de la alþi creditori. Prin aceastã formulã, banca scãpa de faliment, lichidare judiciarã ºi patrimonialã, ºi îºi putea relua, dupã plata datoriilor, întreaga activitate bancarã. Concordatul a fost aprobat, banii au început sã fie returnaþi ºi apoi ... a urmat liniºtea. Fãrã sã mai fie în centrul atenþiei, fãrã sã mai desfãºoare activitate financiarã ºi cu reputaþia ºtirbitã, Banca Marmorosch, Blank & Co. fusese astfel scoasã din jocul afacerilor ºi a vieþii active. Pânã în toamna anului 1940. Instalarea la putere a regimului legionaro-antonescian, în septembrie 1940, provoacã imediat din partea noilor vectori ai puterii, sub forma mascatã a întronãrii dreptãþii ºi a eliminãrii promiscuitãþii din viaþa moralã, socialã ºi economicã a poporului român, o operaþiune de rãzbunare fãrã precedent faþã de toþi cei ce guvernaserã în regimul lui Carol al II-lea. În aceastã atmosferã tulbure, în acest malaxor judiciar, vor fi prinºi ºi cei din sistemul bancar, prin anchetarea instituþiilor de credit ºi a bancherilor care beneficiaserã de ajutorul Statului în timpul crizei bancare din anii 1929-1933. Astfel, vor fi reconstituite, prin procesele intentate, pledoariile avocaþilor, expertizele tehnice ºi depoziþiile celor implicaþi în operaþiunile financiare, fragmente preþioase ale unor realitãþi, fapte obscure, rãzbunãri personale ºi drame încã nevindecate din lumea bancarã a anilor marii crize bancare. 5

La începutul anului 1942, dupã aproape un an ºi jumãtate de la debutul procesului, Banca Marmorosch, Blank, & Co. este obligatã la plata unor despãgubiri de peste 500 milioane lei. Ulterior, în anii 1946-1947, sentinþele date prin acest proces vor fi anulate. Banca îºi putea relua activitatea, datoriile cãtre deponenþi ºi creditori fuseserã plãtite în întregime. Deja era prea târziu. Instalarea treptatã a puterii sovietice în România, dupã septembrie 1944, impunea ºi condiþia conversiei economiei, prin eliminarea tuturor instituþiilor de esenþã capitalistã. În aceastã strategie a puterii sovietice ºi a partidului sãu obedient – PCR – bãncile private ocupau locul de frunte ºi trebuia sã disparã. Considerate ca bastioane ale capitalismului, existenþa lor devenea un pericol major pentru noua putere politicã. Ceea ce se petrecuse în Rusia anilor 19171920 era reprodus aproape identic, chiar dacã într-o formã atenuantã, ºi în România. Aºa se ajunge cã ºi Banca Marmorosch, Blank & Co. a fost lichidatã printr-o lege din august 1948, lege care consacra dizolvarea ºi lichidarea instituþiilor de credit private. Aceastã bancã îºi încheia definitiv o existenþã de 100 de ani, o viaþã marcatã de momente de apogeu, de mari succese financiare, de înfrângeri ºi de lovituri venite din cele mai neaºteptate pãrþi. ªi iatã cã, dupã atâþia ani, într-o perioadã de crizã ºi depresiune economicã, în care facem adeseori recurs la celebra crizã a anilor 1929-1933, Banca Marmorosch, Blank & Co. revine în atenþie (studiul ºtiinþific referitor la prãbuºirea Bãncii Marmorosch, Blank & Co. va fi publicat în volumul al treilea dedicat acestui subiect). Sunt multe întrebãri care pot fi puse în legãturã cu prãbuºirea ei. Dar sunt câteva cu adevãrat importante, prin ale cãror rãspunsuri putem sã înþelegem în profunzime epoca de atunci ºi, mult mai important, ºi ceea ce se petrece cu noi azi, fie cei din sistemul bancar, fie clienþi sau simpli spectatori ai vieþii economice. Ce i-a provocat cu adevãrat cãderea? Care au fost cauzele determinante ale acestei prãbuºiri? Ce înlãnþuire de fenomene ºi de evenimente au putut sã conducã ca una dintre cele mai mari ºi celebre bãnci româneºti sã se scufunde aºa de dramatic? Oare astãzi, la aproape 80 de ani de la evenimentele petrecute în acel învolburat an 1931, putem înþelege limpede ºi ne putem forma o imagine cât mai apropiatã de realitatea faptelor petrecute atunci? Oare avem curajul acceptãrii trecutului aºa cum a fost el ºi al privirii lui nu dupã subiectivismul contemporanilor ºi al persoanjelor implicate, nu dupã proiecþia pe care noi dorim sã o oferim acestuia, dupã varii interese, ci sã-l cunoaºtem în simplitatea sa istoricã, prin ceea ce izvorele documentare ne dezvãluie? Putem, deci, fãrã patimã ºi resentimente, sã ne privim trecutul aºa cum a fost el? Fãrã cosmetizãri de imagine, sau fãrã ceea ce am vrea noi sã aflãm ºi nu ceea ce a fost real. Poate fi experienþa trecutului folositoare azi, mai pot bancherii sã înveþe din lucrurile bune sau din greºelile predecesorilor lor, sau aceastã moºtenire este caducã, nefolositoare ºi anacronicã, ºi suntem deja ajunºi la faza în care sã spunem cã din ceea ce s-a petrecut în istoria bancarã, fie ea recentã sau îndepãrtatã, nimic nu mai este relevant, crezând cã deþinem adevãrurile fundamentale ºi astfel suntem fãrã de greºealã? Demersul de faþã este fãcut pentru cunoaºtere. Dacã astãzi am considera cã dispunem de o înþelepciune absolutã prin experienþa proprie, fãcând abstracþie de trecut, ar trebui ca lucrurile sã meargã excelent ºi ceea ce se întâmplã acum în viaþa economicã sã nu existe. Dar realitatea este contrarie afirmaþiei de mai sus. 6

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Prin cunoaºterea a ceea ce a condus la prãbuºirea Bãncii Marmorosch, Blank & Co. obþinem o frescã a unei epoci apuse. O frescã a moralitãþii ºi imoralitãþii din afacerile bancare ºi viaþa economicã româneascã, o fereastrã asupra mentalitãþii sociale, asupra regulilor jocului din acel timp. Dar aceastã frescã este ºi o oglindã prin care ne putem observa propriile neputinþe ºi greºeli, care, aºa cum spunea Victor Slãvescu, marele bancher al perioadei interbelice, perpetuarea lor nu conduce decât la efecte ruinãtoare. Cunoscând ce a fost atunci, vedem dacã astãzi suntem altfel decât cei care au lucrat cu aceeaºi materie primã pe care o folosim ºi noi – banii –, materie primã care nu ºi-a schimbat deloc nici funcþiile esenþiale, nici filosofia ºi nici mistica ce o înconjoarã de atâtea mii de ani de când ea a fost plãsmuitã de om. Literatura de specialitate Între anii 1933-1948, subiectul prãbuºirii Bãncii Marmorosch, Blank & Co., sau în general despre criza bãncilor din acei ani, nu s-a bucurat de o atenþie exhaustivã din partea mediului ºtiinþific. A fost abordat mai mult prin analize jurnalistice, conferinþe, expuneri, dezbateri, ºi mai puþin prin lucrãri temeinice care sã cerceteze problematica cu maximã obiectivitate ºi în profunzime. Printre cauzele principale care a produs aceastã insuficienþã a literaturii dedicate crizei este ºi aceea cã majoritatea bãncilor care trecuserã prin turbulenþele acesteia erau încã active, iar o mare parte a actorilor principali din evenimentele petrecute în acei ani încã trãiau. Tema era mult prea recentã, sensibilitãþile ºi resentimentele erau încã puternice ºi vii. ªi totuºi putem enumera aici o serie de lucrãri folositoare cunoaºterii fenomenului crizei bancare, mai mult sub formula prezentãrii acestuia la modul general decât o introspecþie profundã în labirintul cauzelor ºi al efectelor sale: Verax, Cum a fost prãbuºitã Banca FrancoRomânã, Buc., 1935; Constantin Dragomirescu, Problema creditului din România, Buc., 1936; Mihail Negoescu, Evoluþia bancarã din România în cadrul depresiunii economice, Buc., 1937; Mihail Negoescu, Legiferarea bancarã ºi situaþia bãncilor din România, Buc., 1937; Petru Brateº Drãgãnescu, Banca Naþionalã a României în timpul crizei 1927-1937, Buc., 1938, G.C. Marinescu, Dare de Seamã asupra preluãrii de cãtre Stat a creanþelor imobilizate de la Banca Naþionalã ºi asupra gestiunii lor, precum ºi câteva consideraþiuni în legãtura cu problema portofoliului imobilizat 1929-1941. Buc., 1941, precum ºi a unor prelegeri ºi articole de analizã ºi statisticã bancarã ºi de identificare a unor cauze ale crizei la Victor Slãvescu, Politica bancarã a României ºi depresiunea economicã mondialã, Buc., 1932, Costin Stoicescu, Politica Institutului de Emisiune în timpul depresiunii mondiale, Buc., 1932, sau Virgil Madgearu, Politica financiarã în cursul depresiunii economice, Buc. 1933. O datã cu instalarea regimului comunist, studiile apãrute iau calea subiectivismului absolut, determinat de împlinirea comandamentelor ideologice ale partidului aflat la putere. Astfel, lucrãrile principale sau cele mai importante aparþin unor personalitãþi de marcã ai sistemului bancar. Cel care debuteazã în forþã în anii `50 este Aurel Vijoli, un personaj de seamã al puterii politice comuniste în noul sistem bancar socialist, creat dupã principiile sistemului sovietic. Lucrãrile sale: Cercetãri asupra capitalului financiar în þara noastrã, Buc., 1949; Sistemul bãnesc al leului în slujba claselor exploatatoare din þãrile române ºi România burgezo-democraticã sau moºiereascã, Buc., 1958, ºi Din prefacerile sistemului bancar ºi de credit, Buc., 1980, sunt totalmente îndreptate 7

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
împotriva vechii civilizaþii bancare româneºti, din care chiar el fãcuse parte ºi se formase ca specialist. Dar cine era Aurel Vijoli? Angajat al Bãncii Naþionale a României la sfârºitul anilor `30, aderã la Partidul Comunist în timpul celui de al doilea rãzboi mondial ºi devine, dupã instaurarea guvernului prosovietic din martie 1945, cel mai fervent demolator al structurii bancare capitaliste. Dupã etatizarea BNR, în decembrie 1946, ajunge viceguvernator, iar din toamna lui 1947 este numit guvernator, funcþie pe care o pãstreazã pânã în 1952, când, în lupta de putere dintre fracþiunile comuniste de la vârful partidului, este înlãturat sub învinuirea falsã de deviaþionism spre dreapta. Ulterior, este reabilitat ºi ajunge ministru al Finanþelor, de altfel unul din cei mai competenþi pe care i-a avut finanþele socialiste. Aºadar, scrierile sale, fie supuse ideologiei de partid, fie dictate de imbolduri resentimentare, nu pot fi luate în calculul obiectiviãþii istorice, cu toatã documentarea statisticã, a datelor ºi a cifrelor pe care le cuprinde. Alterarea concluziilor, a înþelesului final este deplinã ºi nu este deloc utilã demersului nostru. O altã lucrare demnã de menþionat aici, apãrutã în trei volume, în care este analizatã ºi criza economicã ºi bancarã a anilor 1929-1933 (în volumul II), este Sistemul bãnesc al leului ºi precursorii lui, vol. I-III, Buc., 1966-1969, aparþinând economistului Costin Kiriþescu, o personalitate marcantã a ºtiinþei economice româneºti, care a fãcut parte, de asemenea, din ambele sisteme bancare, interbelic/postbelic ºi socialist. De data aceasta, în ciuda ºi aici a alterãrii unor interpretãri datorate imixtiunii ideologiei de partid, lucrarea rãmâne un punct de reper din punctul de vedere al conciziunii, prezentãrii ºi aprofundãrii temelor abordate. Ulterior, dupã anii `90, lucrarea este reeditatã în colecþia Biblioteca Bãncii Naþionale a României (în anul 1997), fãrã ca autorul sã intervinã în reevaluarea unor concluzii referitoare la criza economicã ºi bancarã din anii 1929-1933. Dupã anii `90 nu au apãrut lucrãri consistente dedicate subiectului crizei bancare din anii 1929-1933. Amintim, totuºi, lucrarea Criza economicã dintre 1929-1933. Influenþa crizei mondiale ºi situaþia economicã ºi socialã a þãrii noastre, Buc., 2007, de Elena Violeta Cârstea, care se ocupã de economia româneascã în general din timpul crizei ºi nu de problematicile sistemului bancar. În concluzie, astãzi nu dispunem de lucrãri ºtiinþifice, tratate, volume documentare dedicate crizei bancare româneºti din anii 1929-1933, astfel încât sã putem descifra mecanismele ºi evoluþia acestui fenomen economic. În seria lucrãrilor de memorialisticã, apãrute dupã 1990, întâlnim fragmentar detalii interesante despre ceea ce s-a petrecut în lumea bancarã a anilor 1929-1933, însã sub rezerve serioase privitoare la tratarea cu obiectivitate a evenimentelor de cãtre autori. Menþionãm cel de al doilea volum de memorii al lui Mihail Manoilescu (Memorii, vol. I-II, Buc., 1993), unde gãsim, la paginile 268300, sub titlul unui subcapitol distinct intitulat Afacerea Blank, informaþii importante asupra evenimentelor ce au precedat prãbuºirea bãncii în octombrie 1931. Implicarea directã a lui Mihail Manoilescu în aceste evenimente, în calitate de guvernator al BNR, ºi adversar notoriu al lui Aristide Blank, conducãtorul Bãncii Marmorosch, Blank & Co., ne conduce la o atentã analizã asupra celor expuse în lucrare, deoarece memoriile scrise la aproape 14-15 ani de la scurgerea faptelor încã sunt pline de atitudini resentimentare. 8

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Scurtã privire asupra crizei bancare româneºti din anii 1929-1933 În anul 1919, la încheierea primului rãzboi mondial, situaþia economiei româneºti era catastrofalã. Toate ramurile economice au avut de suferit de pe urma rãzboiului – industria, agricultura, comunicaþiile, sistemul monetar etc. Pierderile umane înregistrate pe teatrele de rãzboi au dezechilibrat agricultura, fiiind lipsitã de forþã de muncã, industria, dezorganizatã, suferea de inactivitate, sistemele de comunicaþii, în special trasporturile pe cãile ferate, în mare parte distruse, mai ales în zona Moldovei, întâmpinau, de asemenea, grave probleme de organizare. ªi peste toate acestea, pierderea tezaurului la Moscova, lipsind astfel moneda naþionalã de acoperirea ei în aur, venea sã completeze acest peisaj dezolant al unei economii care cu greu îºi va regãsi echilibrul în urmãtorii ani. Imediat dupã rãzboi, inflaþia se dezlãnþuie cu furie, preþurile crescând de 4-6 ori mai mult decât în perioada antebelicã. Într-un cuvânt, asistãm la dezorganizarea întregului mecanism economic ºi financiar. În acest vârtej al haosului, finanþele publice nu mai dispuneau de mijloace suficiente pentru întreþinerea aparatului de stat, considerabil mãrit prin alipirea noilor provincii româneºti – Basarabia, Bucovina, Transilvania –, rezultate în urma Marii Uniri. Leul se prãbuºeºte ºi inflaþia monetarã se accentueazã. Specula monetarã ºi bursierã devine omniprezentã, provocând mirajul unei îmbogãþiri rapide. În acelaºi timp, în toate domeniile de activitate economicã se porneºte cu entuziasm la crearea a numeroase întreprinderi. Peste tot, acolo unde se putea înfiripa o afacere, sunt create unitãþi economice. Optimismul ºi iluzia îmbogãþirii rapide fac sã disparã discernãmântul, iar ancorarea în realitate nu mai face parte din regula jocului economic. În aceastã plasã a iluzoriului este prins ºi sistemul bancar, care urmeazã psihoza generalã, înfiinþându-se bãnci farã sã se simtã o necesitate economicã de noi operaþiuni. Mirajul câºtigurilor peste noapte determinã improvizarea de noi bãnci, care, utilizând banii unei clientele lipsitã de educaþie economicã ºi bancarã, se dedau la operaþiuni speculative exagerate. Astfel, între 1919-1930 se înfiinþeazã 556 întreprinderi bancare. Dacã în 1919 existau 541, la 1 ianuarie 1930 numãrul acestora ajunsese la 1.097. Exceptând anul 1919, numãrul bãncilor creºte, de exemplu, pânã în 1926, cu o medie de 80 de bãnci pe an, astfel cã în 1930 asistãm la o dublare a numãrului acestora faþã de 1919. Remarcãm aici ºi faptul cã activitatea economicã nu a urmat acelaºi ritm de dezvoltare, astfel încât sã justifice apariþia unui numãr atât de mare de bãnci pe piaþã. Datoritã acestei optici generale, activitatea bancarã a avut de suferit în totalitatea manifestãrilor sale – principiile de plasament au fost nesocotite, s-a exagerat în acordarea de credite de consum în detrimentul celor de producþie, garanþiile luate nu erau serioase sau nu aveau corespondent în realitatea economicã, de repartiþia riscurilor nu se mai þinea seama, iar plasamentele erau fãcute pe termene lungi, chiar dacã depunerile la termen erau pe termen scurt. Asistãm la o totalã lipsã de prevedere ºi de respectare a unor norme elementare de politicã bancarã serioasã. În industrie, o ramurã economicã mult prea tânãrã ºi lipsitã de experienþã, bãncile intervin nu numai prin creditare, dar iau parte masiv la înfiinþarea de noi unitãþi prin participarea directã la constituirea capitalului social. Într-o epocã de instabilitate financiarã, aceastã strategie bancarã, reflectatã prin imobilizarea a 9

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
numeroase fonduri în capitalurile sociale ale unitãþilor industriale, s-a dovedit a fi eronatã ºi exageratã, ale cãrei costuri vor fi evidente ºi vizibile în timpul crizei din anii ’30. Concurenþa pe acest teren, odatã dezlãnþuitã, face sã sporeascã în posturile de activ bilanþiere ale bãncilor sume din ce în ce mai mari, transformând astfel instituþiile de credit din bãnci de depozit în bãnci de afaceri (de exemplu, în 1931, marile bãnci aveau urmãtorele participaþii: Banca Româneascã – 83; Banca Marmorosch, Blank & Co. – 70; Banca Agricolã – 45; Banca Generalã a Þãrii Româneºti – 27; Banca de Scont a României – 18; Banca Comerþului din Craiova – 8; Banca Chrissoveloni – 26; Banca de Credit Român – 25; Banca Comercialã Românã – 1). Angajând prea multe capitaluri ºi imobilizând fonduri importante în întreprinderile industriale, afilitate sau nu, bãncile ºi-au denaturat funcþiile lor bancare. La aceasta situaþie s-a mai ajuns ºi datoritã lipsei de reglementare a sistemului bancar, care sã fi avut posibilitatea de a controla înfiinþarea ºi funcþionarea bãncilor. Pentru o activitate comercialã atât de importantã cum este cea bancarã nu exista o lege sau o reglementare legalã specificã. Singurele prevederi erau cele din Codul Comercial din Vechiul Regat, Codul Comercial din Basarabia, precum ºi cel din Transilvania ºi Bucovina, prea puþine însã pentru a pune ordine în domeniu. Oricine putea sã înceapã un comerþ de bancã, sã adune depuneri, sã contracteze angajamente ºi sã facã operaþiuni, care de multe ori erau departe de a fi indicate unei bãnci, fãrã sã fie controlat în exerciþiul activitãþii bancare de nici o autoritate ºi nici îngrãdit de vreo lege. Efectele erau evidente: creºterea datoriilor cu dobânzile acumulate ºi imobilizarea bãncilor prin plasamente lipsite de lichiditate. La aceste douã elemente destul de grave s-a mai adãugat imediat un al treilea tot atât de grav, ºi anume scãderea valorilor de garanþie ce acopereau plasamentele bancare. Aºadar, în ajunul declanºãrii marii crize economice mondiale, în 1929, se înregistrau grave probleme atât în economia româneascã cât ºi în activitatea bancarã, astfel încât nu a fost nevoie decât de un factor catalizator care sã determine cãderea activitãþii bancare de mai târziu, din anul 1931. În perioada anilor ’20, unul dintre mijloacele principale de punere în circulaþie a bancnotelor emise de cãtre Banca Naþionalã a României era acela de acordare de credite întreprinderilor economice pe bazã de reescont. Bãncile comerciale, cele autorizate de BNR pentru aceastã operaþiune, prezenta acesteia din urmã cambiile scontate (pentru ca un efect sã fi fost bancabil trebuia sã aibã cauzã realã, sã poarte trei semnãturi, scadenþa sã nu depãºeascã trei luni, nefiind mai micã de 15 zile, valoarea minimã de 500 lei, ºi sã fie plãtibil la Bucureºti sau într-un oraº unde banca avea sucursale sau agenþii) ºi care îndeplineau condiþiile cerute pentru a fi reescontate, iar banca centralã le reesconta prin departamentul sãu special – Serviciul Scontului. Astfel erau admise, în portofoliul de scont al BNR, cambii care trecuserã printr-o dublã operaþiune de selecþie, al bãncii comerciale ºi al BNR, având o dublã garanþie: a semnatarilor cambiei, adicã al agentului economic emitent ºi a bãncii prezentatoare. Bancnotele puse în circulaþie prin acest mod trebuia sã corespundã unor nevoi certe ale economiei naþionale. Însã dupã declanºarea crizei devenise cunoscut cã cea mai mare parte a portofoliului de scont al Bãncii Naþionale a României era imobilizat, fãrã posibilitatea de a mai putea fi încasat de la debitori, iar acest fenomen nu avea nicio legãturã cu criza economicã venitã din exterior. Erorile trecutului ieºeau la suprafaþã ºi arãtau prin aceasta, acum, mult mai pregnant, cât de mult se greºise în ultimii 10 ani, când miliarde de lei se aflau imobilizate în acest portofoliu denumit „putred”. 10

446. apoi un al cincilea împrumut.782.000. în 1929 un împrumut contractat la 2 februarie 1929. dispariþia monedelor de aur ºi de argint din structura circulaþiei financiare ºi dominaþia deplinã a biletelor de bancã. Casa Autonomã a Monopolurilor s-a angajat sã plãteascã Statului. contractat în noiembrie 1928. suma totalã ridicându-se la 100. care fusese adoptat prin legea monetarã din 1890 (sistemul monometalist aur se caraterizeazã prin baterea liberã a monedelor de aur. prin intermediul CAM. Sistemul bãnesc a rãmas bazat pe monometalismul aur. Statul a contractat. la 7 februarie 1929. Statul a fãcut apel la o serie de împrumuturi din strãinãtate. Pentru obþinerea împrumutului de stabilizare. cu dobândã de 8%. Legea monetarã a înlocuit etalonul aur-monede. cu etalonul aur-devize.733.000 lei (87% din suma contrcatatã). convenþiile privind contractarea împrumuturilor în strãinãtate. care fusese adoptat în 1890. Astfel. ºi al doilea împrumut. Statul s-a angajat sã ramburseze. În schimbul concesiunii primite.678.936 lei. mãsuri privind echilibrarea bugetului public). Prin lege. În schimb. fiind denumit „Împrumutul de Dezvoltare 7½% din 1931”. garantat cu un privilegiu de prim rang asupra tuturor veniturilor ei.000 dolari sau 16. sãrii.841. denumit „Împrumutul de Stabilizare ºi Dezvoltare 7%-1929”. aceasta a fost autorizatã sã contracteze un împrumut extern.564. pentru prima datã. contractat de Casa Autonomã a Monopolurilor în martie 1931. 12 milioane dolari de la Banca Commerciale Italiana din Milano. în decembrie. în iulie 1930. o sumã de trei ori mai mare decât cea încasatã.000 de franci francezi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Tot la sfârºitul anilor `20 are loc aplicarea unei reforme monetare. douã împrumuturi în august 1928. un al patrulea împrumut. hârtiei de þigarete. în decurs de 30 de ani. definit ca având o greutate de zece miligrame de aur cu titlul de 900 la mie. Parlamentul voteazã un ansamblu de legi ºi mãsuri ce a fost cunoscut sub numele de legislaþia stabilizãrii monetare (legea monetarã. suma împrumutatã ridicându-se la 1. Deoarece împrumutul s-a epuizat repede. se menþinea denumirea de leu pentru unitatea monetarã a României. precum ºi o redevenþã anualã. iar ca titular apãrea Casa Autonomã a Monopolurilor Statului. datã fiind izbucnirea crizei. Pentru reuºita stabilizãrii monetare. preschimbarea liberã a semnelor de valoare în monede de aur ºi libertatea circulaþiei peste graniþã a aurului). una dintre cele mai importante surse de venituri de care dispunea: monopolul tutunului. explozivilor. dar chiar ºi cu leul care circula înainte de aplicarea reformei (la cursul de stabilizare. convenþia dintre BNR ºi Statul român privitoare la modificarea statutelor bãncii. prin intermediul Societãþii Naþionale de Credit Industrial. Statul ceda creditorilor strãini. Tot în 1931. de 8 milioane dolari. obþinut prin încheierea unei convenþii cu 14 bãnci de emisiune pentru un credit de reescont de 25 milioane dolari pe timp de un an. contractate oneros ºi ale cãrei efecte în plan practic. nu s-au mai dovedit eficiente: în 1928. Noua lege monetarã nu mai cuprindea nicio dispoziþie privitoare la baterea monedelor de aur. valoare ºi încredere monedei naþionale. Legea din 1929 consacra.500 lei de lei. În vederea procurãrii sumelor care erau necesare pentru achitarea preþului concesiunii. treptat. special înfiinþatã pentru necesitãþile acestui împrumut.000.810 lei). leul stabilizat fiind mai slab nu numai în comparaþie cu leul antebelic. garantat cu veniturile Statului. iar un dolar cu 167.589 de lei. 11 . menitã sã redea putere. o sumã de 300 milioane dolari. Suma efectiv încasatã de Stat a fost de circa 14. legea privind înfiinþarea Casei Autonome a Monopolurilor. o lirã sterlinã era schimbatã contra 813. echivalând cu 8.325. cãrþilor de joc ºi al chibriturilor.

pag. Cunoscute sub numele de black Thursday – joia neagrã –. Nesiguranþa zilei de mâine pune stãpânire pe majoritatea actorilor economici. promovând o politicã de dumping. ºi de black Tuesday – marþea neagrã –. Zeci de miliarde de dolari s-au evaporat ºi au dispãrut astfel din jocul bursier american. ci numai una de intervenþie pe piaþã a bãncii de emisiune. sunt reduse la autofinanþare. obþinut de Banca Naþionalã a României de la Banca Franþei. în lucrarea sa Sistemul bãnesc al leului ºi precursorii lui (vol.. când o serie de bãnci de importanþã localã înregistreazã crize de lichiditate ºi nu mai pot onora plãþile cãtre deponenþi. toate economiile europene. nu a rezolvat nimic ºi nu a adus nimic nou. ceea ce agraveazã ºi mai mult scãderea preþurilor.000 lei. prãbuºirea preþurilor pe piaþa mondialã ºi mai ales a preþurilor agricole ºi petrolifere a fãcut ca economia. într-o proporþie mai mare sau mai micã. De unde înainte erau abundente ºi uºor de obþinut. În România. stabilitatea leului neavând o fundamentare de ordin economic. în aceastã din urmã zi anulându-se toatã creºterea bursierã a anului 1929. aceasta reverbereazã rapid cãtre Europa ºi înlãnþuie. II. creºte ºomajul. cunoscut sub numele de crahul de la New-York. iar plata bugetarilor este întârziatã cu lunile.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – este contractat un al ºaselea împrumut. sã se resimtã în mod deosebit. 1997. fie comerciale. Pierderile suferite de România prin scãderea preþurilor s-au ridicat la miliarde de lei ºi s-a manifestat prin scãderea puterii de cumpãrare. preþurile scãzând în perioada de apogeu cu 40-60% din valoarea de dinainte de crizã. la 29 octombrie. Efectele crizei încep sã fie vizibile ºi în sistemul bancar. Urmeazã prãbuºirea unui imens numãr de bãnci americane. În aceastã conjuncturã negativã intervine ºi URSS. suma împrumutatã fiind de 250 milioane franci francezi. Intreprinderile. prin acoperirea cu devize a creditelor 12 . Mici pusee de panicã se observã încã din primãvara anului 1930. care avea sã conducã la dezlãnþuirea unei panici mondiale ºi la o încetinire a afacerilor.673. pentru care aceste produse forma principala sursã de câºtig. de scãdere masivã a preþurilor la cereale si produsele petrolifere. Costin Kiriþescu.064. criza mondialã îºi face apariþia ºi în România. Creºte dobânda la contractarea de noi credite – un indiciu sigur al fazei acute de crizã – ºi încep sã aparã dificultãþi în acordarea lor. În aceastã ambianþã economicã. ziua în care trendul bursier a început sã scadã. Debutul crizei mondiale. Pornitã din Statele Unite ale Americii în toamna anului 1929. fie industriale. Buc. deoarece aceastã reformã. Producþia economicã începe sã scadã. Tensiunea economicã o determinã ºi o provoacã pe cea socialã. echivalând cu 1. de contribuþie fiscalã ºi în sfera respectãrii angajamentelor financiare. se produce în octombrie 1929 prin prãbuºirea pieþei bursiere. la 24 octombrie. 377-383). trage concluzia. Editura Enciclopedicã. unul din marii economiºtii români de la sfãrºitul secolului XX. acum aproape cã dispar cu totul. Intervenþia Bãncii Naþionale a României. de consum. din punct de vedere al stabilitãþii monedei naþionale. din cauza lipsei de credit. o scãdere a preþurilor ºi restricþii în politica de acordare a creditelor. stocurile de produse devin din ce în ce mai numeroase sub raport cantitativ. cã sacrificiile impuse României prin împrumuturile contractate ºi stabilizarea monetarã din 1929 au fost inutile.

de slãbire ºi 13 . De la abuzul de credit ºi uºurinþa de acordare a creditelor se ajunge acum la efectul contrar. Panica se dezlãnþuie cu mai multã furie printre deponenþi. Situaþia grea în care ajung bãncile le determinã ca. ºi unde se cer restituiri de la toate bãncile. sunt primele bãnci care sunt silite sã înceteze activitatea. Luna urmãtoare. nu este suficientã pentru a stopa declinul. Banca Bihoreana din Oradea. În cursul lunii iulie restituirile cresc considerabil. Este perioada unui proces lent de fãrâmiþare. pentru ca. la rândul lor. adicã a unor cereri insistente de retrageri (fuga disperatã a deponenþilor de a-ºi retrage depozitele de la bãnci. Blank & Co. o serie de bãnci sunt nevoite sã închidã ghiºeele.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – externe retrase de creditorii externi ºi prin acordarea de credite de reescont întreprinderilor bancare asaltate de deponenþi. instituþie de credit aparþinând categoriei marilor bãnci ºi cunoscutã mult publicului. care-ºi închid amândouã ghiºeele. Cererile de restituire începute în iunie sunt continuate cu intensitate în iulie. Banca de Industrie ºi Comerþ din Bucureºti. Datoritã acestei situaþii. starea de neîncredere trece ºi se transmite ºi în rândurile depunãtorilor care aveau interese în bãncile româneºti ºi astfel este provocat un curent de retrageri de depozite de la aproape toate bãncile din þarã. Banca Sindicatului Agricol Slatina ºi Banca Cetatea din Fãgãraº. activitatea bancarã fiind paralizatã. Banca de Comerþ din Ploieºti. Simptomele de creºtere a panicii ºi a neliniºtii s-au accentuat o datã cu declanºarea. sub o formã acutã. Cea dintâi care avea sã provoace furtuna avea sã fie Österreichische Credit Anstalt din Viena. Banca Comercialã ºi Agricolã din Caracal. – în octombrie 1931. la rândul. De acum începe o nouã fazã a crizei bancare. Darmstädter und National Bank din Berlin. Banca Regionalã din Timiºoara. Starea de panicã determinã guvernul german sã dispunã închiderea pentru 10 zile a tuturor bãncilor ºi burselor pe întreaga întindere a þãrii. cu activul imobilizat ºi greu executabil. în iunie. slãbesc în august ºi septembrie. de cãtre toþi deponenþii). prin mobilizarea activului. Bãncile forþeazã debitorii sã-ºi plãteascã creditele. Banca Berkowitz are aceeaºi soartã. debitori care. prin cãderea Bãncii Generale a Þãrii Româneºti. Banca Franco-Românã. Încetul cu încetul. sã procedeze la constrângerea debitorilor de a restitui sumele împrumutate. urmatã imediat de Dresdner Bank. sã înregistrãm prima panicã de anvergurã dezlãnþuitã în rândul deponenþilor. se aflau în situaþii de lichiditate scãzutã. pentru ca sã primeascã un nou imbold prin cãderea celei mai vechi ºi celebre bãncii a momentului – Banca Marmorosch. Neliniºtea provocatã de prãbuºirea acestor bãnci este transmisã ºi clienþilor bancari din Transilvania ºi Bucovina. trebuia sã facã faþã acum temutului fenomen cunoscut sub numele de run. Ultimele luni ale anului 1931 gãsesc activitatea bancarã redusã la restituirea cu repeziciune a depunerilor. cand ating punctul culminant. care se prãbuºeºte în mai 1931. Rãsunetul ce-l are în masa deponenþilor aceastã prãbuºire este considerabil. fenomen amplificat în tot sistemul în acelaºi timp. Banca Dacia ºi Banca Iaºilor din Iaºi. Banca Negoþului ºi Agriculturii. provincii mult mai apropiate de canalele financiare de pe piaþa austriacã ºi germanã. Apoi urmeazã. Banca Victoria din Arad. la sfârºitul lunii. Momentul culminant al crizei bancare româneºti se înregistreazã în vara anului 1931. Banca Eskenazy din Craiova. Astfel. care se prelungeºte pânã la sfârºitul anului 1934. a crizei bancare din Europa Centralã. Asistãm acum la producerea fenomenului de run. Bãncile.

prin înfiinþarea unui sindicat bancar. la dispoziþia bãncilor membre. iar alþii nemaivoind. Acest portofoliu urma sã fie reescontat la Banca Naþionalã a României. restul membrelor sindicatului celelalte 480 milioane de lei. pentru fiecare întreprindere debitoare Statului. a apãrut o lege în iunie 1930 prin care se fixau normele dupã care urma sã fie preluate de cãtre Stat efectele aflate la Banca Naþionalã a României. un plan de redresare. În acest scop. februarie 1932. O altã intervenþie a Statului în criza bancarã o constituie încercarea de a crea o solidaritate între bãnci. sã le achite la termen. Prin preluarea portofoliului putred (portofoliul de scont) al bãncii de emisiune ºi al câtorva mari bãnci de cãtre Stat. cu o dobândã de 6%. legea contra cametei (aprilie 1930). pânã la concurenþa sumei de un miliard. ca mandatarã a Statului. suspendarea urmãririlor (decembrie 1931. format din portofoliile puse la dispoziþia unei Case de Acceptaþie de cãtre cele cinci membre. fondurile necesare pentru restituirea depunerilor. cu o dobândã anualã de 3%. Banca de Credit Român. aceastã nouã formulã de asociere având menirea de a pune. iar datoriile debitorilor urbani cu 20%. din aprilie 1934. unii debitori nemaiputând. plãtibile în 10 ani.. Exceptând câteva mari bãnci. pe portofoliu comercial. Pentru portofoliul putred al BNR. legea asanãrii datoriilor (aprilie 1932 ºi legea modificatoare din octombrie 1932). s-a creat o comisie – Comisiunea Portofoliului de pe lângã Serviciul Economiei Financiare – din Ministerul de Finanþe.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – distrugere a organismului bancar. Scãderea numãrului de bãnci cu 65 în 1931 reprezenta doar o palidã consecinþã a efectelor crizei. în afarã de scontul normal pe care bãncile îl aveau în mod individual la BNR. Ministerul de Finanþe a eliberat Bãncii Naþionale a 14 . Banca Româneascã ºi Banca de Credit Român au adus un portofoliu de 520 milioane lei. În aceastã perioadã. Statul intervine legislativ în raporturile dintre creditori ºi debitori. astfel: concordatul preventiv (iulie 1929). Acest sindicat bancar ia naºtere la 13 august 1931 din iniþiativa Ministerului de Finanþe ºi cu ajutorul Bãncii Naþionale a României. toate celelalte intrã într-un fel de hibernare. prin preluarea portofoliului de la Banca Naþionalã. participã la distrugerea încrederii în bãnci ºi în morala creditului. iar pierderile provenite din portofoliul imobilizat al Bãncii Naþionale urma sã fie suportate de Stat. cu scopul de a elabora. În anii crizei economice au îngheþat toate categoriile de credite ºi nu numai cele bancare. Banca Marmorosch. iar multe apelând la suspendarea restituirilor. martie 1932). Banca Naþionalã administra mai departe. Pierderile eventuale ce ar fi rezultat din activitatea sindicatului le suporta Statul. Ultima. majoritatea numai numele îl mai aveau de bancã. concentrarea sistemului bancar. Banca Chrissoveloni. acesta din urmã avansase mijloace financiare doar pentru rezolvarea unui singur aspect al crizei creditului. mãrginindu-se doar sã plãteascã din depozitele depuse spre fructificare. legea pentru reglementarea datoriilor agricole ºi urbane (aprilie 1933) ºi legea pentru lichidarea datoriilor agricole ºi urbane din aprilie 1934. ºi astfel. efectele trecute în portofoliului acestuia. Astfel. De fapt. Pentru celelalte avea sã intervinã legislativ. unul de lichidare. modificarea legii privind execuþia silitã a bunurilor aparþinând debitorilor neplatnici (iulie 1930). ªi-a început activitatea cu un fond de un miliard de lei. având la baza constituirii lui numai o convenþie scrisã între BNR ºi bãncile membre. a redus datoriile debitorilor agricoli cu 50% ºi a eºalonat plata lor pe 17 ani. sau când acesta nu era posibil. ulterior. compus din Banca Româneascã. Blank & Co. o fazã de depresiune ce va determina. Banca Moldova. prin intervenþii juridice.

Fondatorul sãu. se produce un proces de „bancarizare” al operaþiunilor efectuate de cãmãtari ºi zarafi. Rodocanaki ºi Deroussi. Rosetti ºi fraþii Goleºti.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – României o scrisoare de garanþie pentru suma de un miliard. sub rezerva ratificãrii ulterioare a Parlamentului. Jacob Marmorosch (18211904). Banca Marmorosch. ca exemplu. care nu împlinise încã vârsta de 16 ani. sub numele de Banque de Roumanie. Blank & Co. ºi multe altele. Ghermani ºi fiii. era un om de afaceri evreu care cunoºtea bine mediul economic românesc. Jacob Löbel (1828-1867). casa de comerþ ºi bancã Jacob Marmorosch la Bucureºti. (1848-1948). se prãbuºeºte ºi face astfel inutilã existenþa sa. care avea o datorie de peste 700 milioane la sindicat. împrumuturile se obþineau cu greutate ºi în condiþii oneroase. ia naºtere.A. 15 . Pot fi amintite. Fondurile procurate pe calea Sindicatului nu puteau fi utilizate pentru plasament. Aflat în strânse relaþii cu Ion C. Trecerea la structuri instituþionale mai apropiate de bãnci s-a fãcut prin mijlocirea „caselor de comerþ ºi bancã”. & Co. Fãcând negustorie cu coloniale. Casa Sechiarii. C. Principatele Române Þara Româneascã ºi Moldova nu dispuneau nici de bãnci. de la 17 august ºi pânã în luna noiembrie 1931. Ele funcþionau în capitalele þãrilor române. S. Jacob Löbel se bucurã de un bun renume în epocã. ºi astfel zãrãfiile se transformã în micii oficii bancare prin acordarea de împrumuturi pe termen scurt ºi lung. În primii 10 ani de activitate este ajutat de cumnatul sãu.. Zani M. unde devine conducãtorul acesteia.000 lei. În acest larg proces de dezvoltare a comerþului românesc ºi a operaþiunilor financiare. Chrissoveloni. cu un capital iniþial de 30. care reuºeºete sã introducã în societatea româneascã ideea asigurãrilor ºi sã stârneascã interesul publicului pentru ea. ºi împrumutând cu bani în principal pe partenerii de negoþ. iar firma devine cunoscutã pe pieþele de la Viena. Se crease un dezechilibru între tendinþa de dezvoltare a economiei ºi insuficienþa instrumentelor ºi a instituþiilor financiare. Blank. Erau case de schimb ºi zãrãfii mai dezvoltate. Halfon ºi fiii. vopseluri ºi tablã de acoperiºuri. în anul 1848. În anul 1863. îndeosebi cu clientela comercialã. nici de capitaluri. ºi participând la dezvoltarea tinerei economii moderne româneºti. al cãror scop principal era comerþul cu cereale ºi exportul lor. Lipsca ºi Londra. când Banca Marmorosch. Zaraful ocupa locul bancherului. în marile oraºe ºi în porturile dunãrene. aducând bani din þãrile apusene. fiind chemat sã exercite o importantã funcþie economicã. ci numai pentru restituiri de depuneri. zarafii deþineau controlul asupra comerþului cu bani. Astfel. ultimul fiind ºi preºedinte. N. Jacob Marmorosch îºi alege drept colaborator pe un tânãr de abia întors de la studii din strãinãtate. Fraþii Hillel Manoah. celebrele case de bancã ºi comerþ Michel Daniel. Durata Sindicatului a fost stabilitã la un an. întemeiate în deceniul al treilea al secolului XIX. Cu timpul încep sã îndeplineascã ºi rolul de intermediari financiari. Durata acestui organism va fi însã foarte scurtã. dobânda era excesivã. El era condus de un comitet format din reprezentanþii bãncilor ºi un delegat al BNR. Brãtianu. 100 de ani de existenþã În prima jumãtate a secolului XIX. afacerea se dezvoltã. În aceastã perioadã. ºi care aveau încorporate în structura lor ºi un mic birou pentru desfãºurarea unor operaþiuni financiar-bancare. Tot pe Jacob Löbel îl întâlnim în înfiinþarea Sucursalei Bãncii Imperiale Otomane în anul 1865 la Bucureºti. o mare personalitate financiarã a timpului.

ºi astfel firma individualã se schimbã într-una în nume colectiv. deoarece în toamna anului 1916. reputaþia obþinutã în þarã ºi strãinãtate. drumuri. sã deschidã uºi inaccesibile pentru Statul român sau alte bãnci româneºti. Societatea de Credit îºi schimbã numele în Banca Marmorosch.. în acordarea de împrumuturi exportatorilor de cereale ºi a comerþului. luând naºtere o nouã firmã. denumitã Marmorosch. Se constituie astfel o altã instituþie ce purta numele de „Societatea de Credit”. Bank für Handel und Industrie. în august 1905. pe economistul P. ca urmare a dezvoltãrii activitãþii. fie prin înfiinþarea de noi întreprinderi. Sfârºitul rãzboiului ºi consecinþa principalã a acestuia pentru România – alipirea vechilor provincii româneºti Basarabia. la subscrierea împrumuturilor de stat. acesta practicând meseria de bancher pânã la sfârºitul zilelor sale.. 16 . care-i va permite.G. Nu va putea fi utilizat imediat. un evreu ce provenea dintr-o veche familie de evrei stabiliþi în Muntenia. Aurelian ºi inginerul I. principale instituþii publice. Între 1912 ºi 1916. La câteva luni de la acest eveniment. Ca societari întâlnim acum pe Berliner Handels-Gesellschaft. în zona Argeºului. adicã 66 de ani. construcþii publice. Iacob Marmorosch îl ia partener de afaceri pe Mauriciu Blank. având un capital de 172. îºi construieºte un sediu central pe mãsura anvergurii operaþiunilor ºi afacerilor sale. Împlinirea acestei strategii s-a reflectat prin faptul cã. primeºte. aducându-ºi astfel o contribuþie însemnatã la dezvoltarea economiei româneºti a acelor vremuri. ca cinstire pentru contribuþia sa la acest mare eveniment din istoria poporului român.S. fabrici din cele mai variate domenii. Evoluþia financiarã determinã evoluþia instituþionalã. prin implicarea masivã în finanþarea unitãþilor industriale ºi comerciale. În decembrie 1904 se face trecerea de la societatea în comanditã la societatea anonimã pe acþiuni. situat pe strada Doamnei nr. Blank & Co.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ºi care avea sã devinã cel mai mare bancher al civilizaþiei bancare româneºti. un adevãrat palat-monument istoric. dupã intrarea României în primul rãzboi mondial. Pe lângã implicarea în creditarea agriculturii ºi a comerþului. în documentele de la începutul secolului XX). administraþia centralã a bãncii se retrage la Iaºi. Banque Commerciale Hongroise de Pest. Banca Marmorosch. Casa Regalã. cetãþenia românã. 4 din Bucureºti. titulaturã pe care o va pãstra pânã la lichidarea sa definitivã din anul 1948. Blank & Co. Bucovina ºi Transilvania – determinã o nouã epocã. Este vorba de Moriz Blanc (sau Mauriciu Blank. în city-ul bancar al Bucureºtilor. precum ºi cele mai importante instituþii de credit. fie prin creditare. pregãtitã sã ia parte la totalitatea manifestãrilor de intervenþie bancarã. Se implicã masiv în creditarea agriculturii. în anii imediat urmãtori încheierii rãzboiului. o nouã strategie de acþiune a bãncii. participã la construirea de cãi ferate. în ianuarie 1874. comanditatã de o bancã din Viena – Banca Löbel –. Sprijinã în anii rãzboiului de independenþã (1877-1978) eforturile de rãzboi ale României ºi astfel Mauriciu Blank.000 lei. instituþii financiare ºi de asigurãri. era a doua bancã care avea cele mai multe participaþii în economia româneascã. Dupã o frumoasã colaborare de 11 ani. Blank & Co. Blank & Co. care a preluat pasivul ºi activul vechii societãþi. Cantacuzino. Anii de avânt ai economiei moderne româneºti gãseºte Banca Marmorosch. în 1931. 70 la numãr. în vremuri grele pentru þarã. dar ºi ca duratã. Ajunge sã fie cunoscutã pe plan exterior ºi începe sã se bucure de un mare prestigiu. acolo unde se vor refugia ºi Parlamentul. atât prin rezultatele sale. mari instituþii bancare din Germania ºi AustroUngaria.

de pe urma greºelilor sãvârºite în anii în care Mauriciu Blank nu mai avea puterea sã controleze ºi sã conducã cu bunã abilitate banca. de loviturile primite din exterior. în toamna lui 1931. Aºa se face cã. intrarea în scenã chiar a Regelui Carol al II-lea. banca se îndrepta rapid ºi sigur spre un deznodãmânt fatal. s-a tipãrit un album aniversar. elogiazã activitatea bãncii ºi pe cea a conducãtorului ei. în august ºi septembrie 1931. Blank & Co. precum ºi interese oculte din sistemul bancar. înfiinþarea unui sindicat bancar. Lucrase ca bancher 66 de ani. la ghiºeele sale. în vara lui 1931. ca o reacþie de teamã pentru viitorul instituþiei. socialã ºi economicã. afacerile se dezvoltã vertiginos. survenitã la sfârºitul anului 1929. Deja în lunile care au precedat închiderea ghiºeelor. ajunºi acum în funcþii de conducere în instituþii financiare importante. cunoscut pentru discreþia ºi prudenþa sa. operaþiuni frauduloase. În antitezã cu tatãl sãu. Mauriciu Blank. atunci când banca îºi 17 . Paris ºi Istambul. iar numeroase personalitãþi din elita politicã. Cu toate acestea. ºi acesta va fi cel care va prelua conducerea bãncii dupã moartea tatãlui sãu. Aristide Blank va deveni o personalitate controversatã a epocii sale. Dar banca începe sã se resimtã de pe urma crizei. În 1923.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – În anii imediat încheierii rãzboiului. ce asimilau stabilitatea acesteia cu însãºi viaþa lui Mauriciu Blank. în toamna lui 1929. calmul se reinstaleazã pe piaþã. Începe sã se formeze un corolar de cauze care-i vor determina prãbuºirea – lipsã de prevedere a conducerii. Deponenþii sunt plãtiþi. Ceea ce s-a întâmplat în zilele imediat urmãtoare dispariþiei lui Mauriciu Blank nu avea sã fie decât prologul a ceea ce urma sã se întâmple peste doi ani. director general al bãncii îl introduce încã din 1905 la conducerea bãncii pe fiul sãu. Cu majoritatea fondurilor de activ imobilizate în participaþii industriale ºi comerciale. îi aduce din nou pe cei ai Bãncii Marmorosch. deponenþii bãncii erau pregãtiþi psihologic pentru declanºarea fenomenului de run la uºile sale. în primãvara anului 1930. un record greu de atins. deschide sucursale la New-York. la împlinirea a 75 de ani de activitate a bãncii. Blank & Co. au determinat crearea unei spirale în care banca a fost adusã în pragul în care nu mai dispunea deloc de fonduri financiare pentru desfãºurarea curentã a activitãþii sale. implicarea lui Aristide Blank în ceea ce contemporanii au numit drept „camarila regalã” ºi lipsa acestuia de responsabilitate faþã de uriaºa moºtenire primitã de la tatãl sãu –. ºi astfel ajunge la apogeul activitãþii sale sub conducerea venerabilului de acum Mauriciu Blank. Se face apel la diverse soluþii pentru salvarea ei – împrumuturi de la BNR. Articolele de presã ºi toate aceste manifestãri aniversare aduc mãrturie despre mãrirea ºi grandoarea la care ajunse banca. Mauriciu Blank pleacã în eternitate la vârsta de 81 de ani. se prezintã la ghiºeele bãncii ºi solicitã restituirea depunerilor. banca începe sã sufere de lipsã de lichiditate ºi de lipsa unui management care sã o protejeze de efectele crizei ºi ale loviturilor de imagine de care se bucura în forme mai mai mult sau mai puþin vizibile. trecând în Europa. Este momentul în care o parte din depunãtorii bãncii. La 22 noiembrie 1929. s-a organizat o mare recepþie. La sfârºitul lui octombrie 1931. Nimeni din participanþii la aceste manifestãri nu putea sã prevadã tragica prãbuºire care avea sã se întâmple dupã numai ºase ani. Aristide Blank. Banca Marmorosch. nu vor întârzia sã aparã ºi în România. pentru care contemporanii aveau numai cuvinte de laudã ºi preþuire. iar efectele crizei economice mondiale. rãzbunãri personale din partea unor foºti colaboratori ai bãnci. În acelaºi timp. crahul bursier de la New-York se afla la apogeul sãu. declanºarea unei panici printre deponenþii bãncilor din þarã.

Banca Marmorosch. Comisia pentru cercetarea ºi trimiterea în judecatã a celor ce au comis crime cu prilejul reprimãrii acþiunilor politice. ce avea sã marcheze lichidarea tuturor bãncilor private. vânzarea bogatului patrimoniu al bãncii. lãsând posteritãþii nu numai o paginã adevãratã de istorie bancarã româneascã. La numai trei sãptãmâni de la abdicarea Regelui Carol II ºi instaurarea statului naþional-legionar apare o lege prin care se înfiinþau comisii de anchetã. îºi plãtise toate datoriile ºi mai avea în patrimoniul sãu doar Palatul bãncii din str. Banca Marmorosch. economia româneascã se resimþea profund.. dar ºi cea mai teribilã cãdere ºi ieºire din viaþa economicã. de teren din Parcul Bordei. în toamna anului 1940. Este supusã unui proces prin care Statul solicitã iniþial restituirea a peste 800 milioane lei. comisiile dispuneau de puteri lãrgite: puteau audia martori ºi informatori. În îndeplinirea atribuþiilor lor. îºi plãteºte ultimele datorii. Revizuirea operaþiunilor de trecere la Stat a portofoliului de scont al Bãncii Naþionale a României. timp în care cunoscuse grandoarea. & Co. tensiunea este maximã. succesul. fie la instituþiuni publice. Doamnei nr. operaþiuni care se vor desfãºura pe parcursul a câþiva ani. Comisia pentru controlul concesiunilor ºi prospecþiunilor miniere. Blank & Co. 4 ºi 5 ha. Urmeazã obþinerea concordatului preventiv ºi restituirea eºalonatã a creditorilor ºi deponenþilor. aprecierea. Se atinge apogeul. Comisia pentru controlul Strãjii Þãrii. Comisia pentru control gestiunii ºi administraþiei Secretariatului General al Palatului Regal. prin amploarea pe care a luat-o fuga deponenþilor pentru retragerea depozitelor. dar bogatã ºi celebrã cândva.. Cea mai celebrã bancã a timpului îºi încheia rostul financiar în economia româneascã prin cozi imense ale deponenþilor la uºile Palatului din strada Doamnei nr. Se dorea astfel readucerea în patrimoniul public a bunurilor ºi a 18 . într-un context politic ºi social excepþional. Comisia pentru controlul devizelor. 4 ºi la cele ale sucursalelor ºi agenþiilor din þarã. Cu o inflaþie galopantã. Procesele din anii 1940-1942. dar ºi cea mai fascinantã ºi misterioasã poveste a prãbuºirii sale din 1931. care aveau rolul final sã readucã în patrimoniul Statului bunurile ieºite prin fraudã din ultimii 10 ani (Comisia pentru controlul Fondurilor Înzestrãrii Armatei. intra în legendã. Comisia pentru controlul averii foºtilor demnitari. puteau ridica orice fel de act. iar refacerea ei dupã încheierea celui de al doilea rãzboi mondial se producea cu dificultate. pânã . Comisia pentru controlul fondurilor secrete ºi ale ordinii publice în ultimii 10 ani). Comisia pentru controlul fondurilor Frontului Renaºterii Naþionale. când problematica prãbuºirii bãncii este adusã iarãºi la suprafaþã. Intra în istorie dupã 100 de ani de existenþã. iar dupã acþiunea în apel. Blank & Co. Sãracã acum. La începutul anului 1948. Banca Marmorosch. cu trupele sovietice pe teritoriul þãrii.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – închide ghiºeele. Blank. situat în Nordul Capitalei. Era vremea când în societatea ºi economia româneascã interveneau politicile guvernului Petru Groza de dezmembrare a structurilor capitaliste. suma scade la 500 milioane. sã efectueze descinderi ºi constatãri de orice fel. Partidului Naþiunii ºi Serviciului Social. document sau piesã justificativã ºi putea ordona expertize ºi comisii rogatorii. Comisia pentru revizuirea proceselor politice ºi sancþionarea magistraþilor vinovaþi. anul nefast pentru sistemul bancar. Între anii 1946-1947. cu o mare tulburare a vieþii politice. pentru sistemul bancar românesc se înregistreazã momentul culminant al crizei bancare. persoane ºi înteprinderi particulare.

Deciziile Comisiei Speciale de Apel erau înaintate de îndatã Ministerului de Finanþe. consilieri la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. un consilier de la Înalta Curte de Conturi (ªtefan Bogdãnescu). fie ele juridice sau fizice. citarea fãcânduse potrivit normelor de procedurã civilã din Vechiul Regat. Am prezentat pe larg aceste informaþii deoarece Banca Marmorosch. dându-se comisiilor ºi dreptul de a asigura împiedicarea înstrãinãrii lor de cãtre cei urmãriþi. stabilindu-se dreptul de apel împotriva deciziilor Ministerului de Finanþe de supunere la platã. care le trimitea unei Comisii Speciale de Apel. doi consilieri de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie (Alexandru Costin ºi Mircea Possa). secretar general al ministerului) ºi un administrator al Bãncii Naþionale a României (Victor Romniceanu. din 27 septembrie 1940. ca preºedinte. S-a cãutat sã se dea o compunere mai amplã ºi mai variatã în care. În baza lor. ca secretar. se numeau membri ai Comisiunii de Anchetã. Comisia de Anchetã pentru aceste operaþiuni ºi-a ales sediul la Banca Naþionalã a României. în calitate de membri. Alexandru Stârcea ºi N. a fost constituitã o comisie compusã din trei înalþi magistraþi ºi un conslier de curte de apel. ulterior fiind schimbat cu Barbu Scondãcescu. Apelurile se depuneau la Ministerul de Finanþe. dorindu-se astfel revizuirea operaþiunilor de trecere la Stat al acestui portofoliu imobilizat. administrator. Ministerul de Finanþe emitea decizii prin care erau constatate prejudiciile suferite de Stat ºi persoanele care trebuia sã le acopere. Împotriva deciziilor date de Ministerul de Finanþe. Prin decizie a ministrului Justiþiei. a fost principala bancã vizatã prin aceastã Comisie de Anchetã. Se aducea o îmbunãtãþire a decretului-lege anterior. Mihai Antonescu. dându-se pãrþii interesate sau învinuite ºi dreptul de a lua la cunoºtinþã de raportul Comisiunii de Anchetã. Comisia Specialã de Apel se compunea dintr-un preºedinte de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie (Mihail Bosgos. Era completat decretul-lege din octombrie 1940 ºi se instituia aceastã nouã comisie de apel ºi de lichidare a portofoliului trecut la Stat. a înglobat. Împotriva deciziilor acestei comisii nu exista nicio cale de atac ordinarã sau extraordinarã. s-a cãutat a se pãstra ºi principiul ierarhiei instanþelor de judecatã. þinând seama ºi de rectificarea publicatã în martie 1941. Comisia de Anchetã avea urmãtoarea componenþã: Nicolae Ioanid. Blank & Co. Principiul enunþat în expunerea de motive la decretul-lege pentru înfiinþarea acestor comisii. instituitã sub patronajul Ministerului de Finanþe printr-un alt decret-lege. iar ªtefan Teodorescu. ºi de fapt ºi singura care a fost pusã sã plãteascã în urma deciziilor Ministerului de 19 . Deciziile finale ale Ministerului de Finanþe erau definitive ºi executorii. consilier la Curtea de Apel Bucuresti. preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie Secþia II). Comisia Specialã de Apel judeca apelurile împotriva deciziilor date de Ministerul de Finanþe. printr-un alt decret-lege din 12 octombrie 1940 ºi operaþiunile de trecere la stat a portofoliului imobilizat al Bãncii Naþionale a României. membru în Consiliul de Administraþie). constituind titlu legal în temeiul cãror se proceda la executarea lor în conformitate cu dispoziþiile din legea pentru unificarea procedurii fiscale. În acest scop. un reprezentant al Ministerului de Finanþe (Titus Dragoº. Dobrotescu.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – sumelor financiare ieºite prin fraudã. apãrut la 8 martie 1941. Comisia de Anchetã urma sã înainteze Ministerului de Finanþe rapoarte asupra constatãrilor fãcute în cursul investigaþiilor. persoanele sau înteprinderile interesate puteau face apel în termen de 15 zile de la comunicare. ca secretar. Apelurile se judecau de urgenþã cu citarea pãrþilor.

Nicolae Tabacovici ºi Alexandru Garvin (director al afiliatei Banca Industrialã) fac apel. Astfel. Mircea Djuvara. profesori universitari. autori de tratate juridice –. ºi conducãtorii incriminaþi – Aristide Blank. În urma acestei decizii. Dezbaterile ºi concluziile scrise ale acestui apel sunt prezentate în aceste prime douã volume dedicate prãbuºirii Bãncii Marmorosch. va rãmâne sub conducerea unui administrator girant pânã în toamna anului 1945. Imediat i se instituie administrator girant. Nicolae Corodeanu. În martie 1942. este condamnatã definitiv la plata sumei de 594 milioane lei. Blank & Co. sechestru pe toatã averea.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Finanþe. Avocaþii apãrãrii. Banca Marmorosch. miniºtri ai Justiþiei. Blank & Co.. Blank & Co. Constantin Bãlescu ºi Mihai Arþãreanu. atât a bãncii. moºtenitorii lui Richard Soepkez. în urma preluãrii portofoliului de reescont al Bãncii Marmorosch. dar ºi la cea a conducãtorilor. documente prin ele însele capodopere juridice ºi în acelaºi timp un excelent manual de bancã pentru toþi cei care vor sã pãtrundã în înþelesurile universului bancar. Comisia de Anchetã va stabili prejudiciul suferit de Stat. 20 . de cãtre Stat. la 828 de milioane de lei. ºi un control riguros pe toate operaþiunile financiare desfãºurate. împreunã cu conducãtorii ei. încearcã sã scoatã banca ºi pe conducãtorii ei de sub aceastã impunere ºi condamnare. Virgil Veniamin. banca. nume ilustre ale vremii – avocaþi. Emil Ottulescu. când se revine la conducerea bazatã pe decizii ale Consiliului de Administraþie.

om politic român. ministru în mai multe guverne din perioada interbelicã. din partea Banque de Paris et des Pays-Bas. general român. George Kapri. împletit cu o politicã de prudenþã în riscurile bancare. Grigore N. jurist. diplomat la Constantinopol. Blank & Co.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Membrii Consiliului de Administraþie al Bãncii Marmorosch. din partea Banque de Paris et des Pays-Bas. îi vor ºtirbi reputaþia. bancher. André Benac. Roma. 21 . avocat. între anii 1929-1933 Constantin Argetoianu (1871-1952/1955). Grigore Iunian (1882-1939). Participã la înfiinþarea sucursalelor bãncii de la Paris ºi New-York ºi este asociat la conducerea superioarã a bãncii dupã 1925. Relaþiile controversate cu Regele Carol al IIlea. profesor de matematici la ªcoala Naþionalã de Poduri ºi ªosele din Bucureºti. inginer. reprezentant în Consiliul de Administraþie al Bãncii Marmorosch. având o viziune clasicã asupra activitãþii de bancã. a înfiinþat în anul 1929 Liga Vlad Þepeº. Emilian Pantazi. mare jurist. prim ministru ºi ministru de Externe între 24 octombrie-29 noiembrie 1918. 13 iunie-17 aprilie 1931). mare avocat din lumea bancarã din prima jumãtate a secolului XX. cofondator al Bãncii Marmorosch. Dupã moartea lui Mauriciu Blank. Viena ºi Paris. secretar general al Ministerului Apãrãrii Naþionale între 1902-1904. Blank & Co. Aristide Blank (1883-1960). prin îmbinarea curajului în iniþierea de proiecte de dezvoltare a economiei. membru în consiliile de administraþie ale unor mari bãnci româneºti. Blak & Co. Achille Levy-Strauss. ministru de Justiþie (10 noiembrie 1928-6 iunie 1930. 1935). avocat. Victor Romniceanu (1856-1933). Blank & Co. avocat. Filipescu (1886-1938). fiu al lui Mauriciu Blank. om politic român. licenþiat în drept. André Homberg. reprezentant în Consiliul de Administraþie al Bãncii Marmorosch. devine directorul general al bãncii.. membru al Academiei Române. ceea ce va avea repercusiuni ºi asupra imaginii bãncii. intrã în 1904 ca subdirector în conducerea Bãncii Marmorosch. reprezentant în Consiliul de Administraþie al Bãncii Marmorosch. Constantin Coandã (1857-1932). Mauriciu Blank (1848-1929). Blank & Co. Ioan Boambã (m. din partea Banque de Paris et des Pays-Bas. Elena Lupescu ºi ceilalþi membri ai camarilei regale. ministrul Industriei ºi Comerþului (30 martie-14 iulie 1926). Blank & Co. ministru al Finanþelor (18 aprilie 1931-31 mai 1932) ºi primministru între 28 septembrie -23 noiembrie 1939.

1931 22 .06. Mihail Seulescu (1929). Ion V. om de afaceri de religie catolicã. Anibal Teodorescu (1881-1971).11.1927-09. un apropiat al arhiepiscopului Alex. Blank & Co. Blank.02. apropiat colaborator al lui Mauriciu Blank.11. Th.1931 27. ministru al Finanþelor (5 martie-23 octombrie 1928). Richard Soepkez (1873-1939).1931 Constantin Angelescu 09. Cisar. Stârcea. director al Bãncii Marmorosch. peste 30 de ani. Guvernatori ai Bãncii Naþionale a României în timpul crizei economice ºi bancare din 1929-1933: Dimitrie Burillianu 01.03. om politic ºi latifundiar român.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Simon Rosental. om politic român.1934 Mihail Manoilescu 14.1931-03. director al Bãncii Marmorosch.01. avocat. un apropiat al lui Aristide Blank.1931-10.03. mare jurist.1931-27. baron. Nicolae Tabacovici (1881-1973).07. preºedinte al Consiliului de Administraþie al Cãilor Ferate Române în anii ’30 ai secolului trecut.

ministru al Industriei ºi Comerþului.preºedinte al Consiliului de Miniºtri. Eduard Mirto .ministru al Agriculturii ºi Domeniilor. Mironescu 10 octombrie 1930-17 aprilie 1931 George G. în locul lui Aurel Vlad.ministru al Finanþelor.ad-interim la Finanþelor. Ion Mihalache .ministrul al Finanþelor ºi ad-interim la Externe. Ion Rãducanu . în locul lui Mihai Popovici. 14 noiembrie 1929: Aurel Vlad . Mihai Popovici . 15 octombrie 1929: Iuliu Maniu . numit guvernator al BNR. Eduard Mirto . Virgil Madgearu .ministru al Industriei ºi Comerþului. în locul lui Nicolae Vasilescu Karpen.ministru al Industriei ºi Comerþului. Constantin Argetoianu .ministru al Finanþelor.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Titularii ministerelor economice în timpul crizei economice ºi bancare din anii 1929-1933 Guvernul Iuliu Maniu 10 noiembrie 1928-6 iunie 1930 Iuliu Maniu .ministru al Finanþelor.ministru al Industriei ºi Comerþului. 26 octombrie 1929: Virgil Madgearu .ministru al Finanþelor. Guvernul George G.ministru al Industriei ºi Comerþului. 12 ianuarie 1932: Gheorghe Taºcã . Mironescu 7-12 iunie 1930 George G. Mihail Manoilescu . Guvernul George G.preºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru de Externe. Guvernul Nicolae Iorga 18 aprilie 1931-5 iunie 1932 Nicolae Iorga . Mihai Popovici . 14 iulie 1931: Nicolae Vasilescu Karpen . Virgil Madgearu . demisionat. ministru al Instrucþiunii Publice ºi Cultelor ºi ad-interim la Interne.ad-interim la Finanþe. Mironescu .ministru al Agriculturii ºi Domeniilor. Ion Mihalache . demisionat. în locul lui Virgil Madgearu. demisionat. Mironescu .preºedinte al Consiliului de Miniºtri.ministru al Agriculturii ºi Domeniilor. în locul lui Mihail Manoilescu.ministru al Industriei ºi Comerþului.ministru al Agriculturii ºi Domeniilor. 23 .preºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru de Externe.ministru al Industriei ºi Comerþului. Mihail Manoilescu . Gheorghe Ionescu-Siseºti .

ministru al Finanþelor ºi ad-interim la Lucrãri Publice ºi Comunicaþii.preºedinte al Consiliului de Miniºtri. ministru de Interne ºi ad-interim la Externe George G.ministrul Industriei ºi Comerþului ºi ad-interim la Instrucþiune Publicã. Ion Lugoºianu . Constantin I.ministru de Justiþiei ºi ad-interim la Agriculturã ºi Domenii.C. în locul lui Ion Lugoºianu. 24 .preºedinte al Consiliului de Miniºtri.ministru al Industriei ºi Comerþului. Culte ºi Arte.ministru al Industriei ºi Comerþului. Brãtianu .ministru al Industriei ºi Comerþului. Guvernul Alexandru Vaida-Voevod 11 august-19 octombrie 1932 Alexandru Vaida-Voevod .preºedinte al Consiliului de Miniºtri. Virgil Potârcã .preºedinte al Consiliului de Miniºtri. Virgil Madgearu . Voicu Niþescu . Ion Lugoºianu . Duca . George G.ministru al Agriculturii ºi Domeniilor. Voicu Niþescu .ministrul Agriculturii ºi Domeniilor. Voicu Niþescu .ministru al Agriculturii ºi Domeniilor. Duca 14-29 noiembrie 1933 Ion Gh. Mironescu . Guvernul Iuliu Maniu 20 octombrie 1932-13 ianuarie 1933 Iuliu Maniu . Gheorghe Tãtãrescu . 7 iunie 1932: Voicu Niþescu . Mironescu . Ion Lugoºianu .ministru al Agriculturii ºi Domeniilor.preºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru de Externe.ministru al Finanþelor. Gheorghe Cipãianu .ministru al Industriei ºi Comerþului. Virgil Madgearu . Guvernul Ion Gh.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Guvernul Alexandru Vaida-Voevod 6 iunie-10 august 1932 Alexandru Vaida-Voevod .ministru al Agriculturii ºi Domeniilor.ministru al Finanþelor.ministru al Finanþelor.ministru al Finanþelor. Virgil Madgearu .ministru al Industriei ºi Comerþului. 14 iunie 1933: Alexandru Vaida-Voevod . Guvernul Alexandru Vaida-Voevod 14 ianuarie-13 noiembrie 1933 Alexandru Vaida-Voevod .

Amintiri din vremea celor de ieri. 1936. Stelian. Buc. Adrian Platon. Mihail. Memorii pentru cei de mâine. România interbelicã. Ioan. Ioan (coord. Buc. Constantin. 1924.. BÃICOIANU. Buc. Sistemul bãnesc al leului ºi precursorii lui.). Buc. Elena Violeta. Buc. 1938.. ALEXANDRESCU. 1941. 1998. Buc. Iaºi. NEAGOE. 1998. Dimitrie (coord). Virgil. (1848-1923). G. Buc.. Blank & Co. 1932-1939. MUREªAN. epoca modernã. Buc.. 1997. Buc. Constantin. Buc. Enciclopedia de Istorie a României. Buc. vol. CONSTANTINESCU. Ion Bulei. Buc... 1991.. I-IV. Buc. ARGETOIANU..).. Ioan. 25 . Capitalul strãin în societãþile anonime din România în perioada interbelicã. Buc.. IDEM.. Ion. MADGEARU... Evoluþia bancarã din România în cadrul depresiunii economice.. vol. Buc. Politica financiarã în cursul depresiunii economice. CIORANU.. N.. Influenþa crizei mondiale ºi situaþia economicã ºi socialã a þãrii noastre. MANOILESCU. KIRIÞESCU. Criza economicã dintre 1929-1933. vol. Banca Naþionalã a României 1914-1940. Buc. I. vol. Istoria guvernelor României de la începuturi 1859 pânã în zilele noastre 1999. CÂRSTEA. 1938-1943. MARINESCU. Banca Naþionalã a României în timpul crizei 1927-1937.1933). Istoria economicã a României. LONGHIN. Gheorghe M. GUSTI. Ioan. II-III. 2000. DRÃGÃNESCU BRATEª.. vol. NEGOESCU. ALEXANDRESCU.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Bibliografie selectivã AGRIGOROAIEI. Istoria Economiei. Constantin. vol.. Buc. Buc. Românii ºi Europa în perioadele premodernã ºi modernã. Buc.. Dumitru Mureºan. Istoricul dezvoltãrii economice ºi financiare a României ºi împrumuturile contractate (1823. Evoluþia economiei româneºti dupã rãzboiul mondial. Enciclopedia României. Petru. BERINDEI. I-VI. IDEM. BOAMBÃ. Banca Naþionalã a României în timpul crizei 1927-1937... 1934. Problema creditului din România. Buc. 2000. Economia României în primii ani postbelici (19451947).. Memorii. Victor. precum ºi câteva consideraþiuni în legãtura cu problema portofoliului imobilizat 1929-1941. DRAGOMIRESCU. DOBROVICI.C. Dare de Seamã asupra preluãrii de cãtre Stat a creanþelor imobilizate de la Banca Naþionalã ºi asupra gestiunii lor. Istoria politicii noastre monetare ºi a Bãncii Naþionale. 1937. Legiferarea bancarã ºi situaþia bãncilor din România. 1931. Dan. vol. 2001. Buc. Banca Marmorosch. Ioan Scurtu.. Sabin. Marile bãnci comerciale româneºti în epoca de dupã rãzboi (1920-1929). XI. Buc. Buc. 1938. 2007. MADGEARU. 1937. Constanþa. 1986. Buc. 1997.. Buc.. (coord. Buc. 1997. 1995. Introducere în istoria economicã a României. Mihail. II. Costin. 1999..N.. 1981. BOGDAN. 1933. Virgil. AXENCIUC. Acumularea primitivã a capitalului în România.. I-II. Buc. Maria. 1993.. 1942. IDEM.

. PINTEA.. Gheorghe Buzatu.wikipedia. 1995.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ONIªORU. Alexandru. IDEM. Codul Conversiunii. Buc. PROTOPOPESCU.. 1999..scrid. Victor. Gheorghe Ruscanu..google. SLÃVESCU. Costin. Buc. Cum a fost prãbuºitã Banca Franco-Românã. Din prefacerile sistemului bancar ºi de credit. Buc. Buc. 1998. 1932. Buc. 1935. V. România în anii 1944-1948. Gheorghe.V. Buc. Buc. 1936.ro 26 .com www. Istoria Românilor în secolul XX (1918-1948). VERAX. Organizaþia de credit a României. IDEM. Politica Institutului de Emisiune în timpul depresiunii mondiale. 1949. SCURTU. 1932..curierul. 1925. Istoricul Bãncii Naþionale a României.org/wiki/ www. www.. Buc. Sistemul bãnesc al leului în slujba claselor exploatatoare din þãrile române ºi România burghezo-democraticã sau moºiereascã. Aurel. 1922.com: ro.. IDEM. Politica bancarã a României ºi depresiunea economicã mondialã. transformãri economice ºi realitãþi sociale.. VIJOLI. Cercetãri asupra capitalului financiar în þara noastrã. 1958. 1934.. Buc. Ioan. IDEM. Întreprinderile româneºti de credit sub influenþa conjuncturii 1919-1932. PETIT... Eugen. Buc. 1980.. Bãncile în economia româneascã. Buc. Buc. Comentariul legii din 7 aprilie 1934. Buc. STOICESCU.

în procesul cu Ministerul de Finanþe. Nicolae Tabacovici. (Capitolul VI). în procesul cu Ministerul de Finanþe. al domnilor Aristide Blank. (Capitolul III). 1925-1941. cu Ministerul de Finanþe. octombrie 1931. 5. 4.082 din 5 aprilie 1941. Concluzii din partea Ministerului de Finanþe în faþa Comisiunii de Apel. Emil Ottulescu. ianuarie 1942. 584/1941. (Capitolul II). (Capitolul IV). Concluziuni scrise prezentate din partea apelantului Aristide Blank Înaltei Comisiuni de Apel.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – LISTA DOCUMENTELOR 1.. 10. 2. 12 ianuarie 1942. instituitã prin Decretul-lege nr. (Capitolul I). în apelul Bãncii Marmorosch. 1942. în apelul fãcut contra deciziunii Ministerului de Finanþe nr. 27 . 3. Blank & Co. Anexe la Concluziunile scrise prezentate din partea apelantului Aristide Blank Înaltei Comisiuni de Apel. 1941. Bilanþul concordatar al Bãncii Marmorosch. Stenogramele dezbaterilor procesului Marmorosch. Mircea Djuvara. Concluziuni scrise depuse pentru Nicolae Tabacovici ºi inginer Alexandru Garvin. (Capitolul V). instituite prin Decretul-Lege nr. Liviu Opriº. 6. 584 din 8 martie 1941. Virgil Veniamin. 584/1941. Blank & Co. în faþa Înaltei Comisii de Apel. Blank & Co. instituite prin Decretul-Lege nr. al moºtenitorilor Richard Soepkez ºi al domnului Alexandru Garvin.

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – 28 .

DIN OCTOMBRIE 1931 29 .Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – CAPITOLUL I BILANÞUL CONCORDATAR AL BÃNCII MARMOROSCH. BLANK & CO.

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – 30 .

ca unul din fondatorii Bãncii Marmorosch. Gheorghe ºi pe str. Banca Marmorosch. Blank & Co. Ajutat de cumnatul sãu Jacob Löbel. În rãzboiul ruso-româno-turc. printr-un larg sprijin acordat agricultorilor. ºi-a continuat opera începutã. de la început. adicã în plin centru comercial al epocii. Noua întreprindere ºi-a concentrat de îndatã întreaga atenþiune asupra posibilitãþilor de dezvoltare a agriculturii româneºti. cât ºi în comerþ propriu-zis de coloniale etc. ale cãrui însuºiri deosebite se evidenþiazã atât de rapid încât. de asemenea. ia naºtere. în special. considerat. poate fi. în Sft. a fãcut legãtura noastrã cu Europa Occidentalã – linia Ploieºti-Predeal –. SOCIETATEA ÎN COMANDITà MARMOROSCH. datoritã sforþãrilor generale care impuseserã þãrii sacrificii simþitoare. care i-a adus importante relaþiuni cu strãinãtatea ºi. Astfel. în colþul pe care se ridicã azi Hotelul Kiriazi. sub comandita Bãncii Löbel din Viena. Astfel. iar la 1 ianuarie 1874 aceastã rodnicã activitate comunã îºi gãseºte consacrarea în transformarea tovãrãºiei neoficiale de pânã atunci într-una legalã. a finanþat lucrãrile pentru executarea construcþiei primei linii ferate. izbucnit dupã numai trei ani de la fondarea comanditei. Blank & Co. SOCIETATE ANONIMà ISTORIC Instituþia ce avea sã devinã mai târziu Banca Marmorosch. Blank & Co. îºi are obârºia în modesta întreprindere de schimb ºi împrumut pe care Jacob Marmorosch a fondat-o în anul 1948. legându-ºi astfel însãºi existenþa ºi evoluþia de destinele þãrii româneºti. a înþeles sã se asocieze bunului mers al dezvoltãrii economice ºi a persistat în decursul anilor în aceastã politicã. care. Jacob Marmorosch îºi alege drept colaborator pe tânãrul Mauriciu Blank.000 lei. pentru a contribui astfel la succesul final cristalizat în declararea independenþei þãrilor româneºti. datoritã aptitudinilor sale excepþionale financiare ºi a influenþei pozitive pe care a exercitat-o asupra activitãþii lui Jacob Marmorosch. BLANK & CO. cu drept cuvânt. dupã ani de conlucrare. finanþând pe furnizorii armatelor aliate. conform legilor în vigoare.. pe lângã punerea în valoare a bogãþiilor nenumãrate ale regiunilor petrolifere din Valea Prahovei. Cu toate cã terminarea rãzboiului a coincidat cu o stare economicã precarã. aceasta ºi-a înþeles menirea. intuiþia lui Mauriciu Blank întrevãzând fãrã greº importanþa capitalã a ridicãrii acestei ramuri principale pentru întreaga economie a þãrii. construitã de inginerul Leon Guilloux cu concursul financiar al bãncii. interesându-se de noile câmpuri de activitate deschise de noua situaþie politicã. pe care l-a investit atât în tranzacþiuni de schimb. Lipscani se desfãºura covârºitoarea majoritate a tranzacþiunilor comerciale. Blank & Co. prin schimbarea firmei individuale Jacob Marmorosch într-una în nume colectiv. aceasta din urmã a putut sã-ºi ridice în mod constant nivelul operaþiunilor. 31 . cu firma Joseph Meyers din Londra. înregistratã. Astfel. Într-adevãr. Jacob Marmorosch îl ia participant la beneficii.. care.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – BANCA MARMOROSCH. cu un capital de 172. BLANK & CO. În anul 1863.. Capitalul cu care a debutat Jacob Marmorosch a fost de vreo 30.000 lei. firma Marmorosch. la 1 ianuarie 1874. toate mãrfurile aduse din târgurile Apusului ºi de pe pieþele Orientului gãsindu-ºi acolo desfacerea.

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Mai târziu. ea participã cu 10% la efectuarea unui împrumut de 32. la Brãila. Avântul rapid ce a urmat acestor prime încercãri de participãri industriale ale unei întreprinderi bancare la noi în þarã a fost. cât ºi antrepriza particularã. Blank & Co. pe de o parte. de asemenea. banca legându-ºi astfel încã o datã numele de o operã de utilitate publicã de covârºitoare importanþã. Societatea Românã de Asigurãri Generale. în mod neîndoielnic. prin colaborarea bãncii cu inginerul I. implicit. Banca Marmorosch. care. dupã doi ani de funcþionare în acel oraº. participã la conversiunea în obligaþiuni de 4½% a mai multor împrumuturi comunale emise pe tipul de 5%. schimbându-ºi numele. ºi cu acelaºi spirit de discernãmânt. încercãri care îºi au corolarul în constituirea unei societãþi anonime cu un capital de 1. Blank & Co. fãcuse dovada unui ochi ager ºi a unei mâini sigure în alegerea partenerului sãu ºi a diriguitorului de mai târziu. participã pentru prima oarã la emiterea unui împrumut public român. Cantacuzino. cât ºi particulare. care se gãsea în faþa unui vast program de întocmiri de fortificaþii ºi lucrãri în porturi.000 lei al Comunei Bucureºti. devine „GENERALA”. în 1897. participã la înfiinþarea fabricilor de hârtie de la Letea ºi Scãeni. Blank & Co.500. În 1889. întreprindere reclamatã în mod imperios de nevoile mereu crescânde ale campaniei de construcþii atât publice. Goetz & Co. În aceeaºi mãsurã. Banca îºi îndreaptã apoi activitatea spre punerea bazei asigurãrilor în þara noastrã ºi sub imboldul ºi cu contribuþia bãncii ia fiinþã. o depune în acea perioadã de timp pentru încurajarea ºi ajutorarea încercãrilor de creare a unei industrii naþionale a fabricãrii zahãrului. Transformarea în societate anonimã a Fabricii ºi rafinãriei de zahãr „Chitila”. s-au construit liniile Buzãu-Mãrãºeºti.000 lei. unde. cât ºi la exploatarea raþionalã a bogãþiilor forestiere menitã sã creeze României debuºeuri pe pieþele strãine ºi sã-i ajute astfel sã-ºi punã bazele unui export remuneratoriu. Banca Marmorosch. Cantacuzino. au putut astfel beneficia de produsele unei fabricaþiuni indigene a cãrei calitate a fost certificatã. din care o treime subscriºi de Banca Blank. dovadã pentru spiritul clarvãzãtor al conducãtorului Mauriciu Blank.200. la ridicarea nivelului cultural al þãrii. la rândul sãu. în 1898.G.Th. Astfel. o fabricã de ciment la Brãila. & C. Societate Românã de Asigurãri Generale. a sprijinit materialiceºte antrepriza lucrãrilor de canalizare datã Casei Société Marseillaise des Ciments du Midi ºi lucrãrile începute la 1882 au fost duse la bun sfârºit. Ca mandatarã a unui grup de bãnci germane ºi pe cont propriu. împreunã cu I.G. Atât Statul. destinat lucrãrilor publice. rãmas singur la cârma instituþiei prin moartea în decembrie 1904 a aceluia care. astãzi o întreprindere de rangul marilor instituþii similare din Occident. la transformarea în Societate Anonimã a Fabricii de încãlþãminte ºi furnituri militare M. Mauriciu Blank a înþeles sã acorde sprijinul sãu ºi întreprinderilor particulare. strâns legatã de activitatea pe care Banca Marmorosch. 32 . În 1895. Mandrea din Bucureºti ºi a firmei forestiere P. Capitala Regatului României. având un sistem primitiv de canalizare. banca înfiinþeazã. se strãmutã la Bucureºti. Dorohoi-Iaºi ºi Râmnicu-Vâlcea-Câineni. Un an mai târziu. de cucerirea pieþei orientale chiar pentru export. este. la punerea în valoare a produselor naþionale prin stimularea fabricãrii în þarã a furniturilor militare necesare apãrãrii naþionale. Aceste participãri învedereazã preocuparea evidentã a bãncii de a lua parte activã la dezvoltarea industriei hârtiei ºi.

Banca Marmorosch. cât ºi recolta abundentã a anului urmãtor au adus o restabilire a situaþiei. subscris de P. Aurelian. iar la 27 ianuarie 1905. care a învederat cã trebuinþele ei reclamã în mod imperios aducerea la acelaºi nivel de dezvoltare a tuturor ramurilor de activitate. Dupã aceastã experienþã edificatoare. Împrumutul de 175. cu un capital de 8.000 ºi apoi la 5. Faþã de Stat ºi-a pus în joc toate resursele. urmând cu fidelitate drumul croit de instituþia ºi patriotismul lui Mauriciu Blank. întruniþi în Adunare Generalã Extraordinarã. a avansat fonduri de 6 milioane lei Ministerului de Finanþe. BLANK & CO.500. A înlesnit Casei de Depuneri ºi Consemnaþiuni un împrumut de 5.303 din 4 decembrie 1904 a Tribunalului Ilfov dã drept de funcþionare „societãþii de credit”.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Crearea unei industrii a decorticãrii orezului la Brãila. Pentru a-ºi putea continua rodnica ei activitate a recurs la relaþiunile create în strãinãtate de Mauriciu Blank ºi a hotãrât instituþiile bancare Banque Commerciale Hongroise de Pest. Blank & Co. hotãrãsc schimbarea numelui Societãþii de Credit în cel de BANCA MARMOROSCH. este nu mai puþin opera bãncii. 1. banca urmeazã ºi ea evoluþia Þãrii ºi se transformã în: SOCIETATE ANONIMÃ. la care nu se poate spune cã instituþia noastrã nu ºi-a îndeplinit cu prisosinþã îndatoririle de regulator al pulsului economic. pentru nevoile sale urgente. Bank für Handel und Industrie ºi.000.000 acþiuni a 500 lei nominal. Cantacuzino. coincidând cu o nemaipomenitã crizã financiarã care bântuia întreg continentul. pe Berliner-Handels-Gesellschaft sã contribuie cu aportul lor la sporirea capitalului. Sentinþa nr.000. A ajutat din rãsputeri comerþul particular. nu mai corespundea nici nevoilor pieþei ºi nici importanþei pe care Mauriciu Blank reuºise s-o dea institutului condus de dânsul. Tocmai aceastã fazã criticã în dezvoltarea economicã a þãrii. Mauriciu Blank.G. succesiv la 2. Bank für Handel und Industrie.000. a pledat în strãinãtate cu toatã cãldura pentru încredere în vitalitatea þãrii ºi în posibilitatea de rapidã refacere cu ajutorul încrederii generale.000 la Bruxelles ºi de 8.000 lei. în fine. pentru ca o incidentalã zdruncinare a principalei surse de venituri – agricultura – sã nu mai atragã dupã sine consecinþe de gravitatea acelora provocate de seceta din 1899. în cadrul posibilitãþilor ce-i stãteau la îndemânã ºi a mijloacelor de care putea dispune atunci. Banque Commerciale Hongroise de Pest ºi Berliner-Handels-Gesellschaft. în valoare nominalã de 500 lei. în anul 1904. împãrþit în 16. Societate Anonimã Încrederea ce piaþa a manifestat-o în acest eveniment se oglindeºte în faptul cã acþiunile instituþiei. I.000 lei cu care debutase comandita Marmorosch ºi Blank. Jacob Marmorosch.000 lei. când o secetã catastrofalã s-a abãtut asupra þãrii.000 lei la Berlin. În 1899. au cotat la 25 august 33 . Capitalul de 172.000 lei în bonuri de tezaur din care Statul a rambursat bãncii avansul fãcut Ministerului de Finanþe.S. preluând în portofoliul ei bonuri de tezaur de 10 milioane lei.000. Þara se pregãtea pentru mari transformãri ºi. prima emblemã sub care s-a fãcut transformarea în societatea anonimã a comanditei.000. ºi-a arãtat în plinã mãsurã întregul devotament ºi întreaga abnegaþie puse în slujba þãrii ºi a binelui obºtesc. importantã odinioarã. acþionarii „Societãþii de Credit”.

industriale.000 lei. a Întreprinderilor Forestiere Române de la Cluj.000. la Lei 125. îºi continuã neînfrânþi opera de binefacere ºi Darea de Seamã a anului 1916 grãieºte de neînfricoºata încredere în cauza dreaptã a luptei pornite în înfãptuirea idealului naþional. banca în localul Bãncii Moldova. apoi la Lei 50. de la 8 la 10. Mãrirea volumului de operaþiuni care s-a produs ca imediatã urmare a acestei transformãri a reclamat o urgentã sporire a capitalului. care-l destinã cu unul din cei mai indicaþi colaboratori ai tatãlui sãu. În 1919 ia parte la crearea Societãþii Generale de Construcþiuni ºi Lucrãri Publice.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – 1905. Banca Blank.000 lei. care uneºte o adâncã cunoaºtere a pieþelor strãine cu deosebitele calitãþi de conducãtor. 750 lei. îºi sporeºte din nou capitalul la Lei 30. o datã cu mãrirea teritoriului þãrii. În 1916. precum ºi pentru alte aºezãminte de binefacere militare ºi civile. înfiinþeazã Societatea „Mãsura”. banca înfiinþeazã douã agenþii la Bazargic ºi Silistra pentru deservirea noii pieþe ºi purcede la o nouã sporire de capital. la 25 aprilie 1920. împreunã cu alte bãnci ºi întreprinderi particulare. doneazã pentru „Familia Luptãtorilor”.000.500. a Fabricii de Sticlãrie „Honterus” din Braºov.000. Cãtre finele anului 1915. la rândul lor.000. iar. pe care victoria le-a dat ca rãsplatã României Mari. Blank & Co. pentru exploatarea de terenuri miniere. Concomitent. NewYork-ului ºi Vienei. a Societãþii Generale de Transporturi „Intercontinentala” din Bucureºti. de la 13. Acolo. ºi a marcat o etapã în dezvoltarea legãturilor economice ale þãrii cu pieþele Apusului. Dupã ce armatele române biruitoare se întorc pe plaiurile vremelnic nãpãstuite ºi viaþa îºi reia cursul normal în noile hotare. când þara noastrã a intrat în rãzboiul pentru întregire. Doi ani mai târziu.000.000. prestigiul numelui ºi finanþei româneºti pe meleagurile strãine. emisiune hotãrâtã la 1 ianuarie 1906 ºi prelungitã în întregime de Banque de Paris et de Pays Bas. pentru comerþul ºi instalaþiuni mecanice.500. participã la crearea instituþiunilor: Banca Viticolã. 34 . credincioasã tradiþiei ei de conlucrãtoare asiduã la binele obºtesc. Banca Marmorosch. dupã alþi patru ani. în 1918. Clãdirea Româneascã.000.000. „Mecano”. împreunã cu alte bãnci. prin emiterea a 4. la Iaºi. la sfârºitul acestui an. adicã la prima apariþie. Evenimentele determinând strãmutarea Guvernului la Iaºi. în ciuda împrejurãrilor vitrege. dupã anexarea Cadrilaterului. instalându-se ca primã instituþie cu capital românesc pe pieþele Parisului. Banca Blank pãºeºte la crearea Societãþilor „Miniera”. pânã la Lei 20. ºi îºi dã ºi contribuþia de luptãtori din sânul funcþionarilor. 920 lei. în fine. iar 10 zile mai târziu. pentru comerþul ºi fabricarea de mãsuri ºi greutãþi. ducând astfel cu sine.000.000 în 1919 ºi.000 lei ºi.000. afiliata ei. sub imboldul conducãtorilor sãi ºi îndeosebi al domnului Aristide Blank. electrice ºi. la 75.000 la 15. înfiinþeazã în Palatul ei un spital. pe care registrele îl aratã actualmente.000 acþiuni la purtãtor pe cursul de 675 lei. ca un prim semn al reînnodãrii firelor sârguinþei ºi al adaptãrii la cerinþele unei þãri acum cu 16 milioane de locuitori. De asemenea. îºi inaugureazã activitatea postbelicã. capitalul se sporeºte de la 10 la 13. Banca Blank revine la Bucureºti ºi. Aceastã subscriere însemna prima investiþiune mai importantã a unei instituþii franceze pe piaþa noastrã la un aºezãmânt cu administraþie ºi conducere indigenã. conducãtorii bãncii nu pregetã sã transfere.000.

Toate aceste noi interesãri în dezvoltarea diferitelor ramuri ale activitãþii economice naþionale denotã preocuparea continuã a bãncii de a urmãri fãrã întrerupere programul de încurajare pozitivã a tuturor manifestãrilor de vitalitate ale iniþiativei indigene. la societãþile petrolifere „Petrolul” ºi „Cometa”. stocul de acþiuni P. pe care l-a aplicat cu tenacitate ºi perseverenþã. & C. nu a cruþat niciun sacrificiu pentru a nu se depãrta o clipã de la menirea ce ºi-a desemnat-o pentru propãºirea economiei naþionale ºi pentru binele obºtesc. achiziþioneazã participaþiuni la prima Fabricã de Bere „Bucovineana”. Goetz & Cie. Blank & Co. Banca Marmorosch. de asemenea.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Creditul Tehnic Transilvãnean. ºi ºi-a îndeplinit cu demnitate rolul ce-i incumbã în calitate de cel mai vechi Institut Bancar Românesc. 35 . a unui progres pozitiv. a dat în mod neprecupeþit concursul pretutindeni unde a întrevãzut posibilitatea unei realizãri. mãrindu-ºi. la Societatea Forestierã „Bucovina”. Credincioasã acestui program.. ªantierele Române de la Dunãre etc.

acþionarii prezenþi trebuind sã reprezinte jumãtate din capitalul social. El poate. care nu se elibereazã decât dupã ce Adunarea Generalã îi va fi dat descãrcare de gestiunea sa. sau a se asocia la atari operaþiuni. Deciziunile luate sunt consemnate într-un registru special sub formã de procese-verbale. fie rurale. un Comitet Executiv. Celelalte drepturi ºi atribuþiuni ale Consiliului de Administraþie sunt cele ce i le conferã statutele. determinând cercul sãu de activitate. industrii de orice naturã. Banca Marmorosch. în baza statutelor votate în Adunarea Generalã Constitutivã. CAPITALUL SOCIAL este de 135. Sporirea acestui capital se poate face prin noi emisiuni. deplin vãrsat. fabrici.000 acþiuni a 500 lei nominal. Banca va putea dobândi în deplinã proprietate. necesare întreprinderilor sale. dobândi ºi comandita institute financiare ºi alte case de bancã existente. împreunã cu cel puþin unul din membrii care au asistat la ºedinþa respectivã. Consiliul alege dintre membrii sãi un preºedinte ºi unul sau mai mulþi vicepreºedinþi. SCOPUL societãþii este cel indicat la art. 4 din Statute. mine.000 lei. compus din cel puþin cinci ºi cel mult 25 de membri. întreprinderi de docuri etc. construcþiuni de cãi ferate.000. de asemenea. stabilimente ºi instalaþiuni industriale de orice naturã. Art. sau sub orice altã formã a posesiunii. Blank & Co. ADMINISTRAÞIA propriu-zisã a societãþii este încredinþatã unui Consiliu de Administraþie. în cont propriu. Membrii Consiliului de Administraþie se aleg de Adunarea Generalã pe un termen de patru ani. cuprinzând ºi operaþiunile de comision ºi avansuri asupra mãrfurilor. în urma unei deciziuni a Adunãrii Generale. Cauþiunea statutarã a membrilor Consiliului este de 30. la expirarea cãrei perioade membrii al cãror mandat a expirat sunt reeligibili. 36 . Societatea va putea conferi ºi consimþi la orice asigurãri ºi garanþii ipotecare sau privilegiate. iar deciziunea aferentã trebuind sã întruneascã majoritatea de 2/3 a voturilor aferente. societãþi de navigaþiune. împãrþit în 350. cu modificãrile aduse de Adunãrile Generale ulterioare. imobile fie urbane. alege în fiecare an. vicepreºedinte. din sânul sãu. se administreazã în virtutea prescripþiunilor legale referitoare la societãþile anonime. precum ºi întreprinderi comerciale.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ADMINISTRAÞIA Constituitã în societate anonimã dupã traversarea etapelor care au premers aceste forme juridice finale. dacã asemenea garanþii le va gãsi necesare. ºi a unei direcþiuni numitã dupã împrejurãri în condiþiunile ºi cu atribuþiunile fixate de cãtre Consiliul de Administraþie. ºi care sunã: „Banca are de scop: A face pentru cont propriu sau pentru socoteala terþilor. canaluri. care trebuie semnate de preºedinte. Ea va putea înfiinþa. 9 din statute conferã societãþii dreptul de emitere de obligaþiuni. director general sau substitutul sãu.000 lei în cauþiuni ale societãþii. în participaþiune sau pentru contul terþilor. orice operaþiuni financiare ºi de bancã. ºosele.

Adunarea Generalã alege. strict delimitate de prevederile statutare. Inserarea acestor publicaþiuni în celelalte ziare este facultativã ºi valabilitatea lor nu depinde de apariþiunea acestor ziare. trebuie sã-ºi depunã acþiunile cu cel puþin cinci zile înaintea termenului fixat pentru Adunare. BILANÞUL. 3-5 cenzori ºi 3-5 cenzori-supleanþi. În timpul lichidãrii. în afarã de cazurile când legea prevedea publicaþiuni repetate. a cãror atribuþiune este determinatã de Codul de Comerþ. Garanþia statutarã pentru gestiune se fixeazã la 15. Atribuþiunile ºi drepturile Adunãrii Generale sunt precizate în Statutele societãþii. 37 . Adunarea Generalã legal constituitã reprezintã totalitatea acþionarilor. de asemenea. În caz de paritate. CENZORII. Beneficiile realizate în cursul unui exerciþiu se repartizeazã dupã o normã fixã în ceea ce priveºte dividendele ºi tantiemele. bilanþul anual. iar acþionarii. Deciziunile Adunãrii Generale se iau cu majoritate absolutã a voturilor exprimate. DISTRIBUIREA BENEFICIILOR. PUBLICAÞIUNILE SOCIETÃÞII Se fac printr-o singurã publicaþiune. votul preºedintelui este decisiv. în raport cu cifra constatatã. administraþia societãþii trebuind sã fie totdeauna la dispoziþia lor în ceea ce priveºte exercitarea acestor atribuþiuni. surplusurile rezultate atribuindu-se fondului de rezervã. stabilind. reglementat de prevederile statutare. Consiliul de Administraþie întocmeºte inventarul activului ºi pasivului societãþii. de asemenea. FONDURI DE REZERVÃ Exerciþiul social începe la 1 ianuarie ºi se închide la 31 decembrie a fiecãrui an.000 lei în acþiuni ale societãþii ºi care rãmân consemnaþi pânã la obþinerea descãrcãrii pentru gestiunea lor. Ea se convoacã prin publicaþiunile legale. puterile Adunãrii Generale rãmân în vigoare ca ºi mai înainte. a cãrui regim este. pe baza lui. La sfârºitul exerciþiului respectiv. care doresc a lua parte cu drept de vot. în „Monitorul Oficial”. ADUNAREA GENERALÃ.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Angajarea valabilã a societãþii prin semnãturi este. DIZOLVAREA ªI LICHIDAÞIUNEA Societatea se poate dizolva în conformitate cu prevederile Codului Comercial ºi în urma unui vot al Adunãrii Generale. de asemenea.

Pentru o mai rapidã stabilire a situaþiei corespondenþilor ºi clientelei care întreþine cont cu Banca ºi care. ca servicii divizionare ale Ordonanþãrii. marele angrenaj ce-l reprezintã buna funcþionare a unui atare organism reclamã în mod imperios o diviziune judicios aplicatã a muncii. Banca Marmorosch. Pe de altã parte. a procedat din considerentele arãtate la aceastã diviziune. implicã. pe de altã parte. vom înºira aceste diferite servicii ale Bãncii cu atribuþiunile. Cuprinde aproape toate serviciile de ghiºeu pentru deservirea publicului în ceea ce priveºte primirile ºi ridicãrile de numerar. funcþioneazã: SERVICIUL „DISPONIBIL”. trecute prin mânã ºi totalizate în registrele amintite. pentru îndeplinirea aceleiaºi misiuni. dispun executarea a diferite operaþiuni prin debitul contului respectiv. dupã cum acela unde se ridicã sumele provenite din ordine de platã ºi remiteri de cecuri din provincie ºi strãinãtate în favoarea clienþilor asupra noastrã formeazã Serviciul de Ordine de Platã ºi Cecuri Transmise. Acest serviciu are drept scop 38 . cât ºi vãrsãmintele pentru executarea dispoziþiunilor de platã ºi de emisiuni de cecuri. organizaþia ºi misiunea lor. adicã a acelora destinate contactului ºi deservirii publicului. datã fiind varietatea ºi volumul operaþiunilor a cãror executare i se încredinþeazã. care sã permitã încã. în afarã de o deosebitã grijã pentru buna funcþionare a serviciilor de ghiºeu. pe diverse servicii. pentru asigurarea unui control eficace în ceea ce priveºte contabilizarea ºi balansarea operaþiunilor executate. în preciziunea efectuãrii. organizate pentru aducerea la îndeplinirea a tuturor operaþiunilor ce le comportã. „Disponibil Provincie ºi Strãinãtate”. împãrþit în douã subdiviziuni ºi anume: „Disponibil Loco” pentru controlul ºi stabilirea poziþiunii clienþilor locali. o perfectã acordare a lucrãrilor parþiale într-un tot armonios ºi bine închegat. în virtutea acestor relaþiuni. cât ºi mai cu seamã în promptitudinea deservirii clientelei. Serviciul centralizator ºi distribuitor al fondurilor necesare plãþilor cât ºi a sumelor intrate este: SERVICIUL CASIERIEI. În cele ce urmeazã. iar seara predau casa împreunã cu rezultatul operaþiunilor din ziua respectivã. Roadele acestei descentralizãri s-au produs în accelerarea lucrãrilor. adicã borderouri referitoare la ordinele de platã ºi cecurile confecþionate pe baza vãrsãmintelor sau prin cont. ORDONANÞAREA. unde casierii primitori ºi plãtitori îºi iau dimineaþa în primire registrele de trecere ºi fondurile de rulment. În acest scop. Aceste ghiºee formeazã Serviciul de Ordine de Plãþi ºi Cecuri Emise. Blank & Co. tot de Serviciul Ordonanþãrii depind ghiºeele unde se elibereazã clienþilor dovezile executãrii dispoziþiunilor lor.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ORGANIZAÞIA Organizaþia unei mari bãnci. o impecabilã punere la punct a mecanismului intern. în raporturile bãncii cu clientela din þarã ºi strãinãtate. împãrþind totalitatea lucrãrilor dupã natura lor. Acest serviciu se îndeletniceºte cu primirea depunerilor în cont curent pe livrete spre fructificare. în conformitate cu instrucþiunile clientului.

tot manipularea de documente ºi dirijarea lor dupã indicaþiunile remitentului. executã dispoziþiile de cumpãrare ºi vânzare a acestor valori. eliberãri de frachte referitoare la transporturi sosite pe uscat ºi de conosamente în legãturã cu transporturile pe apã. contra plãþii rambursului sau contra îndeplinirii condiþiunilor ºi instrucþiunilor trimise de expeditor. în conformitate cu instrucþiunile primite. care se face efectiv de cãtre Banca Naþionalã. accesibil numai personalului. SERVICIUL CORESPONDENÞEI executã aceleaºi operaþiuni însã în 39 . SERVICIUL SCONTULUI este acela care se ocupã cu cele douã operaþiuni fundamentale inerente numelui ce-l poartã: scontarea ºi prepararea formalitãþilor pentru reescontare. corespondenþii bãncii. tranzitarea ºi executarea acreditivelor documentare. corepondenþi ºi clienþi. de exemplu. precum ºi urmãrirea sorþilor la valorile amortizabile. adicã. este de utilitate publicã. Serviciul Scontului face operaþiunile de intrare ºi ieºire a poliþelor ºi portofoliului care fac obiectul tranzacþiunilor de avans asupra acestor valori. furnizând imediat la cerere situaþia contului respectiv în registrele bãncii. SERVICIUL DEVIZELOR executã toate operaþiunile în valute. are în sarcina sa deschiderea. precum ºi a scadenþelor pentru remiterile de poliþe în provincie. pe baza cartotecilor þinute la zi. prin aceea cã totalizeazã un numãr de casete accesibile deþinãtorilor prin închiriere ºi unde aceºtia îºi depoziteazã ºi pãstreazã valorile de orice fel. scuteºte serviciul respectiv de lichidarea cercetãrilor mai anevoioase în Contabilitatea Generalã. prin aceea cã. spre deosebire de cel al Tezaurului. cumpãrã ºi vinde cecuri în valutã ºi executã corespondenþa întreagã privitoare la toate aceste operaþiuni. SERVICIUL „SAFE-URILOR”. SERVICIUL INCASSO recepþioneazã poliþele. SERVICIUL TEZAURULUI depoziteazã numerarul ºi valorile de tot felul aflãtoare în proprietatea sau pãstrarea bãncii ºi este un oficiu pur intern. SERVICIUL DOCUMENTAR are însãrcinarea de a executa operaþiunile de incasso bazate pe prezentare de documente spre platã sau de executare de plãþi contra documente. SERVICIUL DE EFECTE ªI CUPOANE manipuleazã titlurile ºi acþiunile. De asemenea. ca. Are drept auxiliar: SERVICIUL PORTOFOLIU care duce evidenþa avizãrilor pentru platã. þinându-le astfel la adãpost de primejdia furtului sau a incendiului.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – o accelerare în executarea dispoziþiunilor primite. în speþã. respectiv. depunerile de cauþiuni pentru bancã ºi pentru terþi în efecte. încasarea ºi decontarea cupoanelor exigibile. spre a fi prezentate la timp spre platã de cãtre sucursalele. emite cecuri asupra strãinãtãþii în baza disponibilului bãncii în corespondenþii respectivi. tratele ºi celelalte mandate simple pe care bãnci. le predau spre încasare ºi executã toate operaþiunile necesare aducerii la îndeplinire a mandatului încredinþat.

De bunul mers al înregistrãrilor contabilitãþii ºi de urmãrirea la zi a evidenþelor provocate de operaþiunile diferitelor servicii depinde însãºi securitatea fondurilor încredinþate bãncii ºi manipulate de aceasta. Serviciul de Informaþiuni poate furniza ºi clientelei bãncii relaþiuni – bineînþeles. Este serviciul de centralizare ºi executare a operãrilor Direcþiunii bãncii. Secretariatul General emite. SERVICIUL INFORMAÞIUNI are importanta însãrcinare de a se orienta permanent asupra situaþiei pieþei ºi. Contabilitatea Generalã reprezintã. dat fiindcã înregistreazã orice miºcare sau deplasare de fonduri de orice naturã. cât ºi de corespondenþii bãncii din strãinãtate. elibereazã ºi urmãreºte lichidarea scrisorilor de garanþie solicitate de clienþi în baza constituirii acoperirilor convenite. de pãstrare a convenþiilor ce regizeazã raporturile dintre bancã ºi aceºti clienþi în virtutea utilizãrii creditelor puse la dispoziþie. un Serviciu al Bunurilor. În cadrul acestor atribuþiuni. fie în baza bonitãþii lor notorii. 40 . datoritã volumului operaþiunilor. care administreazã bunurile imobiliare ale bãncii. de consemnare ºi transmitere cãtre celelalte servicii interesate a proceselor-verbale privitoare la creditele acordate clienþilor bãncii. Executã. încheie ºi urmãreºte îndeplinirea contractelor dintre bancã în calitate de proprietarã ºi chiriaºii sãi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – „Lei” ºi. în special. fie în baza disponibilului ce-l au în bancã. CONTABILITATEA GENERALÃ. de la zi la zi. prin evitarea omisiunilor. în cifre ºi scurte adnotãri în registre. SECRETARIATUL GENERAL. ºi îºi asumã sarcina unui permanent control asupra operãrii juste a întregului complex de dispoziþiuni ºi înregistrãri care formeazã activitatea instituþiunii. acreditivele simple adicã constituirile de disponibil în favoarea unei instituþiuni sau a unui client. asupra schimbãrilor survenite de la zi la zi în structura. prin aceea cã rezumã. adicã prin achitare în conformitate cu prevederile convenþiunii respective. în afarã de ordinele de platã ºi plata cecurilor. întreaga activitate a acesteia ºi rezultatul final al acestor adnotãri trebuie sã se coordoneze la fel cu însãºi activitatea instituþiei. Un serviciu de importantã capitalã pentru bunul mers al operaþiunilor. cât ºi la urmãrirea ºi realizarea creanþelor bãncii a cãror recuperare nu se produce pe cale normalã. în proporþie redusã. SERVICIUL CONTENCIOSULUI este indispensabil unei instituþiuni de mare anvergurã. utilizabil la prezentare ºi pânã la epuizarea cuantumului convenit în baza fondurilor ce formeazã obiectul acreditãrii. erorilor ºi fraudelor posibile. Subdivizatã în servicii componente dupã natura înregistrãrilor. întreaga organizaþie a bãncii. prezintã o deosebitã importanþã în ceea ce priveºte promptitudinea pusã în executarea ºi transmiterea ordinelor primite. fãrã niciun fel de obligaþiune – asupra persoanelor ºi instituþiunilor despre care este chestionat. bonitatea ºi activitatea instituþiunilor ºi pesoanelor aflãtoare în orice relaþiuni cu banca. De asemenea. în activul ºi pasivul bãncii. precum ºi a tuturor documentelor în legãturã cu activitatea bãncii. Serviciul Contenciosului are ca auxiliar un Serviciu de Executãri ºi Urmãriri pentru aducerea la îndeplinirea sentinþelor ºi titlurilor executorii obþinute de Contencios în contra debitorilor bãncii pe cãile ce legile i le pun la îndemânã. prin aceea cã trebuie sã vegheze atât la îndeplinirea legalã a tuturor formalitãþilor în legãturã cu tranzacþiunile rezultate din raporturile dintre bancã ºi clienþi. evidenþelor ºi controlului.

furniza Direcþiunii bãncii. a manipulãrii fondurilor etc. din punct de vedere financiar ºi economic. care este oficiul centralizator al administrãrii ºi controlului complexului de sucursale locale. cu ajutorul aparatului Direcþiunii Sucursalelor. de asemenea. Serviciul Intendenþei îngrijeºte.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SERVICIUL DE STUDII este. din provincie ºi cele din strãinãtate ale bãncii. face formalitãþile de angajãri. sã colecþioneze ºi sã claseze materialul documentar în legãturã cu aceste miºcãri. îºi poate întocmi oricând o situaþie sumarã a sucursalei respective. care sã conþinã toate datele mai importante privitoare la mersul operaþiunilor ei. Serviciul Inspectoratului. În cadrul general al serviciilor bãncii. cu anexele explicative ale operaþiunilor cotidiene. concedieri. În baza bilanþurilor zilnice. EXPEDIÞIE ªI CONTROL se întregesc reciproc. conservarea ºi îngrijirea inventarului ºi mobilierului bãncii. de asemenea. ºi de facerea la timp a reparaþiunilor necesare unei bune întreþineri a imobilului bãncii. SERVICIUL ARHIVEI conservã toatã corespondenþa adresatã bãncii. însã ca un organism aproape de sine stãtãtor prin rolul ce-l îndeplineºte. întocmeºte statele de salarii ºi conservã toate piesele ºi documentele în legãturã cu dosarele individuale ale personalului. inspectorii pot lua chiar la faþa locului mãsurile hotãrâte de Direcþiunea Centralã în legãturã cu constatãrile privitoare la buna sau reaua administrare a unei sucursale ºi a mersului activitãþii ei.. la orice moment. pentru ca sã poatã. Organizarea bãncii prevede. aceasta din urmã îºi poate da socotealã de gradul de adaptare a sucursalei respective la sugestiunile ºi îndrumãrile Centralei ºi poate lua imediat mãsurile de rigoare în caz de derogare de la dispoziþiunile date. ca auxiliar. în afarã de aducerea la îndeplinire a operaþiunilor cotidiene în funcþie de ordinele clientelei. adaptãri ºi evoluþii. cu directivele date de cãtre Centralã în privinþa tratãrii afacerilor. prefaceri. Direcþiunea Sucursalelor are. prin organele sale. SERVICIUL DE REGISTRATURÃ. Din compararea acestor situaþiuni. dat fiindcã menirea lui este sã se þinã la curent cu toate miºcãrile economice ale þãrii ºi strãinãtãþii. de cãtre Centralã. datele ºi indicaþiunile ce ar necesita pentru examinarea oportunitãþii luãrii în considerare a acelei propuneri. douã operaþiuni de 41 . în acelaºi timp. în eventualitatea unei propuneri ce i s-ar face din afarã. publicaþiuni de acordãri ºi retrageri de semnãturi. care urmãreºte contabiliceºte miºcarea fondurilor ºi valorilor la sucursale ºi care. de o mare importanþã în complexul unei mari bãnci. de procurarea materialelor necesare încãlzitului ºi luminatului. copiile scrisorilor ºi celorlalte corespondenþe dirijate de cãtre bancã clienþilor sãi. SERVICIUL PERSONALULUI controleazã în permanenþã situaþia ºi miºcarea personalului. ºi serveºte ca izvor de documentare pentru eventualele reclamaþiuni în legãturã cu omisiunile ºi erorile intervenite în executarea dispoziþiunilor primite. SERVICIUL INTENDENÞEI supravegheazã miºcarea personalului inferior de serviciu ºi. în manipularea iniþialã ºi finalã a corespondenþei ºi valorilor precum ºi în controlul executãrii dispoziþiunilor în legãturã cu aceste obiecte. trebuie sã menþionãm: DIRECÞIUNEA SUCURSALELOR. Centrala.

42 . dovedesc eficacitatea organizaþiei descrise în aceastã expunere. vom mai adãuga cã. banca ºi-a dat întreaga ostenealã pentru a-ºi da sieºi certificatul acesta de bunã alegere a principiilor de organizare ºi buna ºi funcþionare a întregului angrenaj. care se efectueazã cãtre sfârºitul fiecãrui exerciþiu pentru a se controla. a se trece în registrele speciale þinute în acest scop. BILANÞUL. În concluzie. Inventarul cuprinde examinarea ºi controlul absolut al tuturor valorilor aflãtoare în posesia bãncii la data întocmirii inventarului ºi trebuie sã corespundã în totul scriptelor diferitelor servicii deþinãtoare ale valorilor respective. Aceastã operaþiune este rezultatul unor lucrãri aprofundate pentru determinarea capitoil cu capitol. tot astfel cum aprecierea de cãtre public a modului cum este servit de organele bãncii este un criteriu de stabilire a bunei funcþionãri a serviciilor externe (de ghiºeu). în sfârºit.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – utilitate internã dictate de legiuirile în vigoare cu privire la obligaþiunile firmelor comerciale ºi anume: INVENTARUL. cât ºi mulþumirea clientelei. din examinarea scriptelor. parafa ºi consemna în borderourile aferente ºi. într-adevãr. din activitatea bãncii. se poate constata dacã. principiul de organizaþie enunþat mai sus ºi pus în aplicare în modul arãtat este cel indicat pentru bunul mers al operaþiunilor. fie incidental. care se încheie la sfârºitul fiecãrui exerciþiu ºi care trebuie sã cuprindã o stabilire a activului ºi pasivului dupã amãnunþita examinare a elementelor determinante în evaluarea angajamentelor ºi creanþelor bãncii în ansamblul lor. a rezultatelor obþinute în cursul exerciþiului respectiv ºi a efectelor pe care aceste rezultate le exercitã asupra conturilor de profit ºi pierdere a instituþiei. fie cu ocazia inventarului ºi bilanþului.

vom începe cu examinarea pasivului de la 1928 ºi pânã la 31 decembrie 1930. în anii 1928 ºi 1929.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – EXAMINAREA BILANÞURILOR ªI CONTURILOR DE PROFIT ªI PIERDERE PE ANII 1928-1930 În conformitate cu dispoziþiunile art. 2 cu Bilanþul ºi Contul de Profit ºi Pierdere pe anul 1929. în care se examineazã posturile active ºi pasive ale bãncii concordatare. 1 cu Bilanþul ºi Contul de Profit ºi Pierdere pe anul 1928. 2 din Legea asupra Concordatului Preventiv. În analizarea acestor bilanþuri. Nr. ºi numai în cursul anului 1930 aceastã cifrã scade la circa 4 miliarde 395 milioane lei. în primul rând. ºi vom continua apoi cu examinarea activului. 43 . în jurul cifrei de 4 miliarde ºi jumãtate lei. cu o scurtã privire constatãm. am alcãtuit situaþiile anexe: Nr. 3 cu Bilanþul ºi Contul de Profit ºi Pierdere pe anul 1930. cã posturile active ºi pasive se menþin. pe aceeaºi perioadã de timp. a cãror examinare o vom face mai la vale. BILANÞURILE PE ANII 1928-1930 Analizând aceste bilanþuri. Nr. 4 cu bilanþurile ºi conturile de profit ºi pierdere pe anii 1928-1930. Nr.

..000 pe toþi aceºti trei ani... a luat fiinþã....37% ---------14... cu începere din anul 1928..000. În anul 1914 ºi 1915...12....2........ Lei 2...000 lei la ......06% 1......73% 2... la rândul ei..85% ---------100 % 1930 ---------0...000 preluaþi în întregime de cãtre Banque de Paris et des Pays Bas.... ºi BERLINER HANDELS-GESSELLSCHAFT Berlin În anul 1906................75% 1. precum ºi cu participarea instituþiunilor: PESTER UNGARISCHE COMMERCIAL BANK din Budapesta BANK FÜR HANDEL UND INDUSTRIE Berlin /azi Darmstädter Bank/....38% 1................. în anul 1874....... Banque de Paris et des Pays Bas a achiziþionat totalitatea pachetului deþinut de celelalte bãnci strãine. Lei 125............50% Elveþia.69% Franþa..000............ au fost preluate de vechii acþionari..........75% ---------100 % ......... s-a constituit în anul 1905 cu capital iniþial de.93% 9.......... din Bucureºti..000 prin preluarea Casei de Bancã în Comanditã Marmorosch. dupã cum am arãtat în cuprinsul prezentului raport de expertizã.............15% 83. Toate sporurile de capital.000. fusese fondatã în anul 1848...... în 1874. Mauriciu Blank.35% ---------100 % 44 1929 ---------0.... capitalul a fost mãrit cu .84% Alte þãri.....Lei 8...000... ºi care.25% 85............... din Casa de Bancã Jacob Marmorosch...........81.65% România...000 Compunerea capitalului dupã naþionalitãþi....... Banca Marmorosch...... deoarece în anul 1918 nu mai intrau în compunerea Consiliului de Administraþie al bãncii decât reprezentanþii grupului francez.18...Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – PASIV CONTUL CAPITAL Capitalul se menþine la cifra de Lei 125...... În anul 1919 a avut loc ultima sporire de capital de la 75......000...0.........16% Austro-Ungaria...46% ---------Strãinãtatea.... fãcute înainte de rãzboi... Blank & Co....38% 11......90% ---------16.....2..18% 0. la care se asociase..32% 0... Blank & Co... care.0... ar fi: 1928 ---------America...... din Paris................

....... faþã de cele existente la finele anului 1928.......................... rezerve ce au fost constituite din beneficiile rezultate ale fiecãrui an.203... rezultã în mod evident cã banca concordatoare a fost lipsitã......256..........18 Lei 2......518.58 Lei 81....308......................786........ la finele anului 1930.... începând de la 1928 ºi pânã la 31 decembrie 1930.....................53 la 1929.........970......694.............. Vom reda mai jos totalul acestor conturi.... constatãm cã totalul rezervelor însumeazã. numai în ceea ce priveºte depozitele cu livrete....../ grija bãncii concordatare de a-ºi mãri rezervele din an în an........ faþã de cele ale anului 1928.................................... faþã de finele anului 1928. între anii 1928 ºi 1930.. Lei 1...... din aceastã situaþie comparativã /situaþia anexã nr.............. între anii 1928 ºi 1930 rezultã o diferenþã de.941............... ªi credem util sã remarcãm cã...186.600. Lei 456...731....... Lei 2..........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – CONTURILE FONDURI DE REZERVÃ Se evidenþiazã............. care reprezintã: la 1928....290 deci o diferenþã de...............227. Dacã la finele anului 1928............618........... deci... reprezintã suma de. un numãr important de bãnci s-au prãbuºit.................363............. Lei 1............168................. diferenþa cu cât s-a mãrit totalul lor la 31 decembrie 1930..............786.......333............ Desigur cã aceastã situaþiune se datoreºte încrederii ce depunãtorii au pus-o în acest institut de credit...........99 CONTURI CURENTE CREDITOARE Conturile ce compun acest capitol prezintã o scãdere simþitoare.......307...836.......................... iar la finele anului 1930.........Lei 408................. cu toate cã..........Lei 48...... în aceste timpuri de crizã..............12 la 1930.76 Lei 323........... ...........122....000 la finele anului 1930... CONTURILE DE DEPOZITE Remarcãm cã conturile care reprezintã depunerile înregistrate la acest capitol de depozite se mãresc din an în an........631............312.....323.................... depozitele înregistrate sub acest capitol însumeazã.... aceste rezerve ating o cifrã de.. Lei 1................... în operaþiunile ei.........371....604.000. începând din 1928 ºi continuând aºa în fiecare an pânã la finele anului 1930.......44 Din aceastã scurtã expunere........ aceste conturi prezintã o scãdere de.21 Lei 2............................09 Deci.... Lei 449......... la finele anului 1929....... cu cât s-au mãrit aceste depozite la 31 decembrie 1930............. de o sumã de 45 ......... La finele anului 1928..........094..................290 cu cât fondurile de rezervã se mãresc la 31 decembrie 1928..

...421............. CONTUL TRANZITORIU Acest cont totalizeazã ordinele de platã ce au rãmas sã se efectueze la finele fiecãrui an. aceastã situaþiune s-ar datora crizei financiare....... Lei 1.. începând de la 1928 ºi continuând în fiecare an.. spre exemplu........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – aproximativ 500 milioane lei ºi...914......266... rezultã cã ºi acest cont tranzitoriu se prezintã întro scãdere simþitoare..... America etc.......... în Austria.........217...... Lei 411.. Din situaþia anexã nr........123... de care banca concordatarã se bucurã în strãinãtate............. având drept consecinþã limitarea creditelor... în mare parte........................... Nu este fãrã importanþã sã semnalãm cã creditorii în valutã strãinã la 31 decembrie 1928 însumau ........ Lei 982. care a prilejuit în strãinãtate cãderea unui numãr important de bãnci. faþã de totalul aceluiaº la 31 decembrie 1928............21 deci o scãdere de .......... 46 .................. Diferenþa între aceºti doi ani 26.....837................ Germania.09 pe acest interval de timp. pânã la 1930.........30 în schimb la 31 decembrie 1930 se prezintã cu un total numai de ....394... 4.........298.131.... cum......60 reprezintã o sumã de......Lei în minus la 31 decembrie 1930.

334.Lei 190.... Pe ani..... a determinat-o.................361.786...... în cursul anului 1929.... ocupa la Bursa noastrã un loc de frunte în târgul de cumpãrãri ºi vânzãri de obligaþiuni ºi acþiuni........547..912...612..999....Lei 500. respectiv la finele anului.......... în ultimii ani... la finele anului 1930.................231..79 447.................. s-a încasat în întregime....185.....382...........21 496............. situaþiunea ar fi urmãtoarea: Anul 1928..... Lei care însã.......................... Lei Anul 1930.......................170........506..................... Blank & Co..569... faþã de aceea a anului 1928...........238 CONTUL EFECTE PUBLICE ªI ACÞIUNI Acest capitol reprezintã valoarea rentelor....................Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ACTIV CONTURILE CASSA ªI DISPONIBIL LA BÃNCI Prezintã urmãtoarea situaþiune: Anul 1928: în Cassã..890..997..129. banca concordatarã a avansat Statului o sumã de...........210...........149...14 69....Lei 116........75 .602....903.. proprietatea bãncii......46 disponibil la bãnci.267.Lei 1... CONTURILE PORTOFOLIU DE EFECTE COMERCIALE Pe ani reprezintã: Anul 1928..33 Banca Marmorosch....657.Lei Anul 1929: în Cassã...032...669....... obligaþiunilor ºi diverselor acþiuni.70 disponibil la bãnci.28 Anul 1929 ........... Lei Anul 1929.......Lei 182...................937................09 ........ în schimb însã..... ca o mãsurã 47 ..99 ...209..Lei Anul 1930: în Cassã................... cât ºi dupã acest rãzboi..........Lei 314.........................Lei 1........ dat fiind criza care a persistat din an în an într-o formã mai acutã.........236.........83 68.......... în cursul anului 1928...35 Din aceastã scurtã expunere se evidenþiazã cã disponibilitãþile lichide ale bãncii concordatare au mers într-o continuã scãdere. care în timpurile dinaintea rãzboiului mondial.....Lei 309....806. CONTUL AVANSURI LA STAT Semnalãm cã... 79.Lei 331...... prezintã o importantã scãdere de circa 121 milioane lei.36 disponibil la bãnci...929.........Lei 1...18 Între anii 1928 ºi 1929 acest cont prezintã o uºoarã urcare de circa 62 milioane.............107..176.. începând din 1928 ºi pânã la finele anului 1930.....35 Anul 1930 ....374........... Lei 158...114..............424...............................

..Lei 1. banca concordatarã a înþeles sã ia parte ºi chiar ea însãºi sã înfiinþeze diferite societãþi......338..................Lei 1929. Ne dã mãsura în care banca concordatarã în decursul anilor a înþeles sã ia parte la miºcarea industrialã ºi comercialã a þãrii.96 Anul 1930............592.......Lei 214......543..........311........659..............165.Lei 254........ La capitolele respective din cuprinsul prezentului raport de expertizã............. CONTUL AVANSURI ASUPRA EFECTE PUBLICE................Lei 1930...........63 Anul 1929...... a înþeles sã ia parte la societãþile comerciale ºi industriale create în decursul timpurilor............Lei 316... 48 ......90 ºi oglindeºte grija bãncii concordatare de a reduce în fiecare an acest fel de operaþiuni.693.... în decursul anilor 1928-1930. IPOTECI Banca Marmorosch........ Blank & Co............ Blank & Co................. vom analiza detaliat fiecare din aceste societãþi ºi ne rezervãm aici numai a expune mai jos situaþiunea astfel cum se prezintã cu acest fel de operaþiuni la sfârºitul fiecãruia din anii 1928-1930...............................15 Anul 1930.... acest cont se prezintã cu un volum de operaþiuni în scãdere în fiecare an.............................................14 ºi ne aratã în ce mãsurã Banca Marmorosch.............. în dorinþa ca operaþiunile ce le-a fãcut în decursul anilor 1928-1930 sã prezinte o cât mai serioasã garanþie....................202....... a cãutat sã-ºi mãreascã volumul operaþiunilor de împrumuturi ºi cu garanþiile menþionate la capitolul de mai sus....953................................. CEREALE ªI MÃRFURI.............Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – de prudenþã..470......... sã-ºi restrângã acest fel de operaþiuni ºi aºa se explicã cã................858..139. Aºa se explicã cã volumul acestui fel de operaþiuni capãtã o dezvoltare de la an la an ºi spre o mai bunã orientare........ BLANK & CO........... Încã înainte de rãzboiul mondial.....632............... vom prezenta mai la vale miºcarea acestor operaþiuni pe ani: Anul 1928... EFECTE COMERCIALE ªI CESIUNI.............233.............. CONTUL DEBITORI ÎN CONT CURENT Prezintã pe ani urmãtoarea situaþie: Anul 1928........Lei 385....615.......33 Anul 1929................. pentru comercializarea ºi industrializarea bunurilor solului ºi subsolului......96 304..Lei 1......Lei 680........................... SA..273...... la finele anului fiecãruia.......11 370.........40 CONTUL PARTICIPAÞIUNI Prezintã urmãtoarea miºcare pe anii: 1928.......401................ ºi chiar dupã acest rãzboi........ CONTUL SOCIETÃÞI CONTROLATE DE BANCA MARMOROSCH..................376. începând de la 1928 ºi pânã la 31 decembrie 1930.........550......... SA...015............

Lei Anul 1929 prezintã un total de....................85 Anul 1929....018...... Lei 152.................620... 49 .. Lei 31.......................831. a înþeles sã achiziþioneze un important numãr de imobile care.....627..........661.........35 din examinarea cãreia rezultã cã Banca Marmorosch..............Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Astfel: Anul 1928 prezintã un total de.................. Lei 320.............193..752. rezultã cã acest cont a evoluat precum urmeazã: Anul 1928. Lei 129.....70 128........................... Blank & Co....... Lei Anul 1930 prezintã un total de.....645.... ........85 Anul 1930....203............. prezintã un activ destul de important......04 CONTUL IMOBILE Din situaþiunea anexã nr.....444......762.............358............... astãzi........... desigur.... ................... .......82 115..............

.. comisioane......... Dacã veniturile anului 1929.... 3 ºi 4......772.................91 astfel cum se menþioneazã în situaþiunea anexã nr.. Aceastã scãdere simþitoare de venituri nu se datoreºte decât crizei financiare.Lei 98................ 1929 ºi 1930.... care a avut un rol covârºitor în a determina banca concordatarã sã facã plasamente în condiþiuni mai avantajoase pentru clientelã.....603.. 5 ºi 6........10 CHELTUIELI DE ADMINISTRAÞIE Între care sunt salariile.........609....... am gãsit util ca..83 1929.... 2.......... Constatãm cã cheltuielile de administraþie. În capitolul de cheltuieli........ sunt într-o uºoarã ascensiune de circa 26 milioane lei..... faþã de cele ale anului 1928.. gratificaþiile personalului........................ CHELTUIELI Cheltuielile repartizate pe ani sunt: 1928....... însumeazã precum urmeazã: 1928.................... faþã de cele ale anului 1928.......... precum ºi din efecte publice ºi acþiuni...Lei 282..........292............ În situaþiunea anexã nr....... 1..... nr..841....... VENITURI Pe ani...........Lei 249. 50 ......296. respectiv în debitul contului de profit ºi pierdere...Lei 160................ 3 ºi 4....498......80 ºi au rezultat din dobânzi.. chiriile.................036.1.......... ºi o situaþiune anexã nr.............. se poate vedea cât din fiecare din aceste venituri au concurat la stabilirea venitului brut al fiecãrui an...........Lei 154... pe lângã alcãtuirea situaþiunilor anexa nr. În aceastã examinare. 2...140...... intrã ºi amortizãrile acuzate în fiecare an de bancã...231.... 5 ºi 6...........464.Lei 28........ în schimb veniturile anului 1930....... sunt într-o scãdere cu aproape 60 milioane lei...031...39 1930...... În acest capitol întrã propriu-zis cheltuielile de administraþie ale societãþii.................. timbre etc.................21 1930............372....98 1929....06 în anul 1930 în sumã de.............................. sunt întro scãdere de circa 31 milioane lei.. cãrora le-am dat o atenþiune deosebitã ºi în care scop am alcãtuit anexa nr..........008...............Lei 31...... tantiemele direcþiunii... 3.............. impozite................. faþã de cele ale anului 1929.. precum urmeazã: în anul 1928 în sumã de. venituri asupra imobile ºi profitul din devize ºi valute strãine.......... ce am alcãtuit în acest scop........Lei 308. vom începe cu veniturile societãþii ºi apoi vom continua cu cheltuielile...28 în anul 1929 în sumã de....Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – EXAMINAREA CONTURILOR DE PROFIT ªI PIERDERE PE ANII 1928-1930 Pentru o mai bunã examinare a conturilor ce compun prezentul capitol..........972........ 1........ la finele anului 1929.......... 2 ºi nr..........763... comparativã a cheltuielilor pe anii 1928.655...Lei 185........699.....

........ iar faþã de acele ale anului 1930 o urcare de aproape 70 milioane....... deoarece faþã de cele ale anului 1928 reprezintã o urcare de aproape 67 milioane.. înregistreazã la acest capitol în fiecare an o sumã de aproape 2 milioane lei...586... care a prilejuit mãrirea chiriilor la imobile în 1930 cu aproape 3 milioane lei.. amortizãrile menþionate mai sus. Iar în ceea ce priveºte tantiemele Consiliului de Administraþie ºi gratificaþiile personalului.. cãci. Aceastã mãrire nu provine propriu-zis de la cheltuielile de personal. ºi aºa a înþeles sã facã ºi la celelalte cheltuieli de administraþiune. totuºi totalul salariilor plãtite în cursul anului 1930 sunt într-o uºoarã scãdere faþã de cele ale anului 1929. cât ºi în anul 1929. ci ele sunt o consecinþã a înmulþirii numãrului de sucursale. a înþeles sã reducã la strictul necesar aceste cheltuieli.. a acuzat în fiecare an. ªi în anul 1930... SA..00 Cheltuielile de administraþiune ale anului 1930 s-au mãrit cu o sumã de aproximativ 6 milioane lei. Banca concordatarã nu a lipsit sã ia parte la ajutorarea operelor de culturã naþionalã.687. banca concordatarã a urmat aceeaºi politicã de economii la personal. mãrci etc. care permite sã facã rezerve pentru creanþe dubioase.. ca o mãsurã de prudenþã.. 51 . În ceea ce priveºte tantiemele Consiliului de Administraþie ºi gratificaþiile personalului semnalãm cã în anul 1929 ele se prezintã cu o cifrã de.... cum ºi a instituþiunilor de binefaceri ºi... Blank & Co... faþã de cele ale anului 1928...000... timbre.. cum ºi a celorlalte cheltuieli cu imprimate.....Lei 14. în aplicarea Legii Contribuþiunilor Directe... cu toate cã numãrul sucursalelor s-a înmulþit. cum ºi pentru amortizarea completã a creanþelor pierdute definitiv.. În anul 1929 aceste amortizãri au atins maximum. banca a fãcut o reducere de mai bine de 13 milioane lei...Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Banca concordatarã a dat o deosebitã atenþiune acestui capitol de cheltuieli ºi... atât în anul 1928. AMORTIZÃRI Banca Marmorosch. faþã de cele ale anului 1929...000.73 iar în cursul anului 1928 cu o cifrã de..Lei 10.... banca nu înregistreazã în anul 1930 niciun fel de sumã... desigur pentru importanþa unui institut de credit de primul rang. începând de la 1928 ºi pânã la finele anului 1930. Numai în ceea ce priveºte salariile în anul 1929.

961...... Acest sold se descompune astfel: numerar în Cassã....552.00 ” 3......161.......260......33 ” 6.44 conform situaþia anexã nr.....017...591....... Lei 9........512.998...00 TOTAL GENERAL DEBITORI..00 --------------------------- 549.099.... arãtat în situaþiune.652.....00 ” 3...701.. a existat real la data cererii concordatului preventiv...Lei 393.... Blank & Co. dat ºi certificat de cãtre Serviciul Contabilitãþii.........................482............454... a cãror examinare o vom face mai la vale.....00 --------------------------Lei 17...98 143.......468.679..273..Lei Acest cont se descompune dupã cum urmeazã: Disponibil la Bãnci Lei Valutã Lei 23....00 103...........002.... gãsim urmãtoarele conturi din activ ºi pasiv.286........44 Soldul.00 --------------------------” 102.............961............Lei 549. cu un sold debitor de.002..592.....00 ” 70.........321......00 aur..... SA.....653. ANALIZA CONTURILOR DIN ACTIV CONTUL CASSA Se încheie la data cererii concordatului preventiv..33 Avans as/Efecte publice ” ºi acþiuni Lei ” detto Valute Avans asupra Efecte Comerciale ºi acþiuni Avans asupra Mãrfuri ºi Lemne Lei Detto Valute Avans asupra ipoteci Detto Valute Debitori descoperiþi Lei Detto Valute Detto cu efecte de primit garanþie specialã Efecte de primit (Scont) 18.Lei 6..29 30...135.98 ” 693..29 ---------------------------52 .... ºi verificatã de noi... astfel cum rezultã din registrele Bãncii Marmorosch..000.....00 monede strãine efective. semnatã de Casierul Central al bãncii ºi vizatã de Serviciul Contabilitãþii..00 --------------------------” 14..826.934..600... dupã cum se constatã din situaþiunea de cassã Anexa nr.804.............. CONTUL DEBITORI Contul Debitori însumeazã la data cererii concordatului preventiv...341...803.....274.150.........286.. formând activul ºi pasivul bãncii la data cererii concordatului preventiv.550.....706.647......638. 9...467........994. 9.....814.Lei 2..98 ” 47.....98 205.....669...00 --------------------------” 87.........00 ” 13.........701...Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ANUL 1931 ACTIVUL ªI PASIVUL CENTRALEI Din examinarea bilanþului....682...

53 ..................00 din care: în Lei......Lei 30........ însã fãcute în valutã strãinã..... DISPONIBIL LA BÃNCI ÎN VALUTE STRÃINE Din verificarea registrelor.961... am constatat cã.... contra unor acoperiri în efecte publice ºi acþiuni.....Lei 18.......652..............826........ fie reducerea datoriei la limita acoperirii existente..................Lei 6.803.....679. Dat fiind aceste explicaþiuni.... pentru a se vedea dacã acoperirea se menþine la limita fixatã ºi.467..669..482. fãcute de clienþii bãncii prin aceºti corespondenþi...........33 Din verificarea fiecãrui cont în parte.......... se menþine în întregime în bilanþul concordatar...682.......... suma cu care figureazã debitorii la capitolul rubricat..00 dupã cum se poate vedea din situaþiunile anexe nr...........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – DISPONIBIL LA BÃNCI Se soldeazã cu....... care cuprind sumele debitoare în valutã strãinã.... Din verificarea conturilor din registre.........00 dupã cum se poate vedea din situaþiunea anexã nr...... Lei 14......... constatãm cã ele provin din împrumuturi acordate de bancã în Lei........... Lei 3................................33 din care: în Lei. cãrora li s-a trimis spre încasare efecte ºi nu au fost decontate.467..135.682...... în caz de scãdere a valorilor.. a cãror contravaloare e calculatã la cursul zilei... cecuri etc..Lei 23. Mai constatãm cã se fac calculãri periodice....... provenite din vãrsãminte........ ca cele menþionate mai sus.. Aceastã sumã se menþine în întregime în bilanþul concordatar..33 în Valute. evaluându-le la cursul zilei.....803................................................................00 ºi cã aceste conturi provin din operaþiuni de aceeaºi naturã... rezultã un total de.... 10 ºi nr.......... fãcânduse ºi o marjã de 20%.... sau în Valute.679.. sumã care se menþine în întregime în bilanþul concordatar..321..... gãsim cã sunt formate în cea mai mare parte din Debitorii Bãnci Locale ºi Provincie.... 13... … DISPONIBIL LA BÃNCI ÎN LEI Prezintã un total de... se cere sã fie completatã acoperirea împrumutului.Lei 6...150.... ordine de platã...........Lei 23....00 în valute.... data cererii concordatului preventiv... AVANSURI ASUPRA EFECTE PUBLICE ªI ACÞIUNI Se soldeazã la cererea concordatului preventiv cu......... fie în efecte publice sau acþiuni... sau din diverse operaþiuni.... … ºi nr.

.00.......610........... pentru a se cunoaºte aceastã valoarea realã................. ce va fi însãrcinat în acest scop.........701.. un total de....... verificãri periodice.00 în Valute...........Lei 3..... sau cesiuni de creanþe de diferite feluri ca: ordonanþe de platã......... în bilanþul concordatar........ am constatat cã ele provin din împrumuturi..Lei 17.. 13..00 conform situaþiei anexei nr................. cu marja de circa 30-40%. Totuºi.....994......... însumeazã la data cererii concordatului preventiv.......... cu marje care ajung ºi la 100%.00 Din examinarea registrelor bãncii concordatare.. 10...... sã indice valoarea realã a mãrfurilor gajate ºi aflate în pãstrarea bãncii...165......Lei dupã cum se poate vedea din situaþiunea anexã nr.... 13....... porþelanuri........ Pe baza garanþiilor..... avându-se în vedere marje cât mai mari....... suma de.........98 693. 54 .... din portofoliul clienþilor....592.... din registrele bãncii..... pensii etc.591.....998............ ºi în caz de deprecierea mãrfurilor...00 AVANSURI ASUPRA MÃRFURI ªI LEMNE Aceste avansuri asupra Mãrfuri ºi Lemne...................... am constatat cã sumele de mai sus provin din împrumuturile acordate contra ipoteci rurale ºi urbane. prin organele bãncii..165................00 în Valute....................... 10 ºi nr................................. Cercetând registrele bãncii... împrumuturile acordate contra mãrfuri diverse: lemne. ºi din care: în Lei..000. menþinem în întregime... Lei 102. 17.591. ce fiecare din debitori prezintã..... Procedând la verificarea conturilor de amãnunt a contului rubricat........Lei 13. Rãmâne ca expertul de mãrfuri....Lei 103...161.. menþinem în activul din bilanþul concordatar în întregime suma de. pe baza cantitãþilor de mãrfuri ce fiecare din debitori posedã. filme etc.... cu evaluãri aproximative........647..98 din care: în Lei..701. 10 ºi situaþiunea anexã nr.......... suma de.....Lei 31...00 AVANSURI ASUPRA IPOTECI Prezintã..... manufacturã........633... se iau gajuri suplimentare........... la data cererii concordatului preventiv.Lei dupã cum se poate vedea din situaþiunile anexe nr... creanþe ipotecare................610................. Am constatat cã asupra gajurilor se exercitã....Lei 31...........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – AVANSURI ASUPRA EFECTE COMERCIALE ªI CESIUNI Prezintã la data cererii concordatului preventiv un sold de...... rezultã cã sumele de mai sus reprezintã....... Gajurile se aflã în depozitele bãncii sau în diverse antrepozite.....647............. automobile..................468..... contra acoperiri de efecte..

......Lei 47.........Lei 103..814.... am gãsit util sã alcãtuim pentru fiecare ipotecã sau cesiune în parte câte o anexã......... aceastã sumã va figura în bilanþul concordatar la activ...76 diferenþa de..... sau cu gir necomercial... 14 ºi nr....98 banca amortizeazã.......103.......Lei 70. .......... am constatat cã toate împrumuturile acordate sunt fãcute cu aprobarea Comitetului de Direcþiune.. 10 pânã la nr....934. Având în vedere garanþiile ce posedã fiecare din debitorii componenþi ai capitolului rubricat....................552...... inclusiv...161.....141..... ºi din care: efecte de scont aflate în portofoliu..... apreciem sã se menþinã în întregime.98 din care: în Lei...........Lei 143..238....... cu copierul de reescont. sau valute.658. dupã ce s-a luat toate 55 ........... suma de ...98 în Valute.........98 DEBITORI DESCOPERIÞI Acest cont însumeazã la data cererii concordatului preventiv.....00 dupã cum se poate vedea din situaþiunile anexe nr...........00 cu efecte de primit garanþie specialã.. din totalul debitorilor descoperiþi de.....774..... le-am gãsit toate în fiinþã în portofoliu................... cu un sold debitor de..... sau contra poliþe fãrã gir. în activul bilanþului concordatar.. 10..... Dat fiindcã o mare parte din aceºti debitori sunt persoane bine cunoscute ºi situate......341...Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Pentru a fi cât mai documentaþi............ Lei 87.. fãrã garanþie..........Lei 122............. din fondul de rezervã... Din aceastã verificare...638.. apreciem cã sunt bine evaluaþi ºi................22 cât mai rãmân aceºti debitori descoperiþi......701........... iar pe cele de reescont le-am predat dupã situaþiunile date...017............ banca a luat mãsuri pentru a dobândi acoperiri..... cu explicaþiunile privind fiecare ipotecã sau cesiune în parte........................Lei 205............ cãtre Banca Naþionalã a României...........550........00 efecte de scont reescontate la Banca Naþionalã a României.Lei 74..... din aceastã categorie de..... am constatat cã aceºti debitori provin din împrumuturi acordate pe cont deschis.00 Efectele de scont. DEBITORI SCONT (Efecte de Primit) Acest scont se prezintã.. a se vedea anexele de la nr........... la data cererii concordatului preventiv.........864.274......... 10 ºi nr.. Lei 82. o sumã totalã de debitori... Procedând la examinarea acestor conturi din registrele ºi situaþiunile prezentate.... Remarcãm cã în bilanþul încheiat de bancã. . în consecinþã.600.. Lei 69..820..00 dupã cum se poate vedea în situaþiunile anexe nr.. în lei. verificate dupã scadenþare.........552.. Lei 205..........961..796... precum ºi cu scadenþarele bãncii.... la data cererii concordatului preventiv....755.......

......00 3.........00 Lei 103... Lei 69..Lei avans asupra mãrfuri ºi lemne...............................483............679.... 2) apreciere de evaluare Lei 82...............00 din care o parte sunt în curs de preschimbare............................... Lei 102..864..... în portofoliu...482............................Lei 7............................................647....00 Detto Valute.....98 143.........................76 ...... remarcãm cã sunt efecte în suferinþã în valoare totalã de.274...Lei 70..........098..976................00 în minus la efectele de primit în suferinþã..00 Lei Avans asupra efecte comerciale ºi acþiuni... Lei .................669..Lei Total debitori Lei mai puþin: 1) amortizarea prin rezerve........ Avans asupra efecte publice ºi acþiuni...........029..165....... în Activ....820.......................... iar o parte acþionate.........75 Lei 7........467.165.610......161............68 Lei 47........ Detto Special..........00 31..............150................468...00 17..141..653.165.........587...994.591............385...682......552.... Din totalul de efecte de primit în valoare de..........................Lei 66...................Lei 74.754...00 iar restul efectelor de primit în suferinþã apreciem cã sunt bine evaluate.......934...........Lei 56 205........... Lei 14............. în total....................00 549...814..103......... figureazã: efecte de primit..Lei 30..........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – informaþiunile de rigoare asupra emitenþilor ºi giranþilor.......Lei 135.961...510..........................961...00 aflate în portofoliu. pe cei dubioºi adicã.321.................701...........................00 RECAPITULAÞIA DEBITORILOR Disponibil Bãnci: în Lei.......Lei Avans asupra ipoteci: în Lei..796......638........... Deci.....33 6.............................701..........00 adicã în total..98 Debitori descoperiþi: (în cont deschis) Lei....33 18...600.......Lei 19. Lei 13..412...592.....................002..Lei 87...00 Lei în Valute.......017.............135.00 Lei Detto în Valute......98 693...........286........754...00 efecte de primit reescontate la Banca Naþionalã a României...... majoritatea fiind prevãzute cu un gir ºi cu douã giruri..775....... în bilanþul concordatar..00 în Valute..341......238...............550...00 Lei efecte de primit (scont) Lei...000..29 90..... Lei 23...803......... În evaluarea acestor efecte de primit în suferinþã apreciem o cotã de 40%. Detto în valute....

... Întrucât evaluarea acestor efecte publice ºi acþiuni este fãcutã la cursul zilei – data cererii concordatului preventiv – opinãm cã suma de mai sus sã se menþinã............ proprietãþile bãncii. terenuri ºi moºie.... ºi apreciem menþinerea lor în întregime în activul bilanþului concordatar................ parte în depozite strãine..Lei 41.947.... terenurilor ºi moºiei..................... Din examinarea registrelor Bãncii concordatare rezultã cã reprezintã pe Debitori în cont deschis.... Drept valoarea acestor imobile..000.. .... cecuri etc..... vom expune proprietãþile bãncii cu valorile din registre ºi evaluãrii expertului: 57 .... parte în tezaurul bãncii.00 diverse acþiuni..366.......00 dupã cum se poate vedea din situaþiunea anexã nr........ cu un sold debitor......Lei 38.. EFECTE PUBLICE ªI ACÞIUNI Acest cont se prezintã la data cererii concordatului preventiv cu un sold debitor de... 16............580..638.53 cu care urmeazã a se trece contul debitori astfel cum s-a analizat în capitolele de mai sus în bilanþul concordatar........Lei 3. pe considerentul cã se vor realiza astfel dupã cum figureazã în registre.... la diverºi clienþi..) Prezintã la data cererii concordatului preventiv un sold de. DIVERSE (Ordine de platã........ constatãm cã ele se gãsesc în fiinþã....... contra comision.366. reali......972..........781... sumele constatate de expertul numit în acest scop..............00 care se compune din: Rente ºi obligaþiuni.............775..........00 ºi reprezintã valoarea imobilelor.... rãmâne sã se treacã în activul bilanþului concordatar..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – diferenþa...........000..Lei 4......... în activul bilanþului concordatar........ iar o parte din efectele publice sunt împrumutate pentru garanþie...... ºi anume în activ......... în întregime.....Lei 458... Din verificarea fiecãrui fel de titluri ºi acþiuni....Lei 70.........00 conform situaþiei anexe nr.766.. IMOBILE Acest cont se prezintã la data cererii concordatului preventiv..728.................. În situaþiunea de mai jos....

....000 679...000 3......136. Secþia a IIIa Bucureºti...000 45............. cifrând.Lei 66..720 15..... va fi acea fixatã de expertul numit în acest scop..000 66.764.........................00 PARTICIPAÞIUNI Acest cont se prezintã..000 230.....183.... ºi o copie a onor.. cu un sold de. decizie care fixeazã costul unui metru pãtrat la 1...705..... care se va menþine în activul bilanþului concordatar. adicã sume ce participaþiile au disponibile la Bãnci.171... proprietãþile bãncii........925.171 Proprietate Imobil Teren Teren Teren Teren Moºia Teren Imobil Localitatea Bucureºti.778....Lei 126........00 cu care vor figura în activul bilanþului concordatar... rãmâne la suma de...520 4.........696......000 225. str......300 34.......031... la data cererii de concordat preventiv.Lei 709.. de unde rezultã cã valoarea acestui teren ar reprezenta o sumã de.314.000 500.00 Valoarea acestui teren..Lei 4.....300 lei (a se vedea anexa nr. a deciziei de expropriere publicã nr...764...216...... dupã evaluarea fãcutã de expertul arhitect....650.. o datã cu aceasta.Lei 1. adicã.67 la care adãugându-se investiþiunile fãcute la diverse participaþiuni.......Lei 276....783....... 6. .500.70 din care deducându-se soldurile creditoare.......925..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Conform raportului bãncii . dupã cum se aratã în anexa nr...244.......... cu un sold.... Belvedere nr... Calea Victoriei nr.......500............. audienþa de la 6 iulie 1928........... 17. dupã cum se poate vedea din anexa nr.p....Lei 300.......60 58 ......77 m...000 2...... Depunem..... fost Galarezos Rãdãuþi Lei Valoarea imobilelor bãncii..........440 4....... 18). 95 Braºov Bucureºti.750.. Curþii de Apel.764............Lei 721........... pentru orientare. dupã registre..000............803..........000..000 12...000..691 820.. Terenul Bordei Acest cont se prezintã......... 23-25 Colentina Satu Nou / Ciurel Opriºor Dancu Galaþi..000 70.500...400..000 Conform expertizei Lei 7...199.....00 suprafaþa acestui teren se ridicã la 533.. la data cererii concordatului preventiv.........854......500 299...

.................... Lei 105..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – rãmâne...........................Lei 683.... Unele din aceste participaþiuni mai importante au în cuprinsul acestui expozeu ºi ultimul bilanþ încheiat..................23 594... ............ scopul pentru care care au fost create... Lei rezultatã astfel din: evaluãri în plus.......Lei 2...... am procedat la evaluarea lor dupã elementele menþionate mai sus ºi în situaþiunea concentratã....... a se vedea anexa nr.........211........... a se vedea situaþiunea anexã nr............342... bineînþeles afarã de Societatea Generalã de Construcþiuni ºi Lucrãri Publice SA...... am gãsit util sã alcãtuim............. în activul bilanþului concordatar......... pentru suma de....209.......... adicã......Lei 2.. ...................... au fost examinate ºi evaluate de un expert arhitect însãrcinat în acest scop....................258.... câte o situaþiune exactã a fiecãrei participaþiuni.......258..... fie în nudã propietate....352...207............ cu suma de ......00 evaluãri în minus...510............ anexa nr....91 59 ..........23 Rezultã deci totalul contului de Participaþie la data cererii concordatului preventiv...........00 iar de expertul arhitect la suma de....... ..383........ În ceea ce priveºte evaluarea participaþiei Societãþii Generale de Construcþiuni ºi Lucrãri Publice SA..........50 reprezintã valoarea participaþiunilor care vor figura în activul bilanþului concordatar...10 106...Lei 788............ a gajat Bãncii Naþionale a României un numãr important din ele...619..............959.. ºi.................000.........525. a se vedea situaþiunile anexe de la nr. ale cãror imobile...................00 În scopul de a face o examinare amãnunþitã a tuturor participaþiunilor...... ºi pânã la nr.494.....510...... deci...... precum ºi rezultatele ce au dat..... Blank & Co.....383..50 sumã cu care aceastã participaþiune va figura în situaþiunea concentratã....................Lei 2................50 la care urmeazã sã se adauge valoarea participaþiunilor.... astfel cum am arãtat mai sus... Lei la care adãugându-se ºi supraevaluarea fãcutã de bancã de........228......Lei 468......................... fie în plinã proprietate.................. Pentru concentrarea evaluãrii acestor participaþiuni..Lei 564.........00 diferenþa.........850..... ..827..50 Din totalul acestor participaþiuni.....599.......... Banca Marmorosch.Lei 468.........247......Lei 437.........878.026. atât în ceea ce priveºte capitalul.......... iar pentru fiecare participaþiune în parte am alcãtuit câte un expozeu..........708...... inclusiv.....777.. cât ºi mijloacele ei financiare..517... evaluarea lor se ridicã la suma de......... am alcãtuit o situaþiune concentratã.................. Acestea au fost elementele pe baza cãrora am procedat la evaluarea acestor participaþiuni....77 adicã............352.....450.................................... încheiatã în acest scop. în sumã de...Lei 493.. Privitor celorlalte participaþiuni...... . menþionãm cã aceastã participaþiune este evaluatã de bancã la data cererii concordatului preventiv..... pentru fiecare din ele............000......

026........... participaþiunile.062........... ...........209........391..... 564........... 60 ..950.. Diferenþa participaþiunilor de..00 BNR reescont particip.......09 Lei reprezintã valoarea participaþiunilor amintite mai sus..... am procedat la evaluarea acestui mobilier...............651... Blank & Co..741..00 TOTAL..91 este rezultatã precum urmeazã: Valoarea participaþiunilor gajate Bãncii Naþionale a României este.... 80 de întregul mobilier aflat în birouri.....462......................... experþii contabili........ Blank & Co......70 care urmeazã sã se treacã în Activul bilanþului concordatar........09 BNR Cont Sindicat ....Lei 3...........Lei 2.................. Conform anexei nr....... SA la data de 21 octombrie 1931...........405. camere ºi diferite ateliere...........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – adicã.... pe care l-a evaluat. la suma de.......593......00 care va figura în Activul bilanþului concordatar...............619...486....228...... însãrcinaþi cu expertizarea sucursalelor...496.Lei 564.. dupã cum se constatã din aceastã situaþiune.. ce Banca Marmorosch...... MOBILIER SUCURSALE În bilanþul concordatar prezentat de Banca Marmorosch....228....749............................................. în acest scop............032..00 mai puþin valoarea creanþelor......... astfel: BNR Cont Special .......Lei 1.....Lei1. aflat în Centralã ºi.....860....... au evaluat acest mobilier la suma de..91 MOBILIER Acest cont nu apare în Bilanþul prezentat de Banca concordatarã la data de 21 octombrie 1931.....41 totalul cu care va figura în activul bilanþului concordatar......Lei 718..........959.......209. am alcãtuit situaþiunea anexã nr......662...........058......... În lipsa unei evaluãri fãcutã de cãtre un expert..Lei 740...077............Lei 8.............Lei 14.... acest mobilier nu apare... SA datoreazã Bãncii Naþionale a României..

..... care ºi-a luat apoi numele: „SINDICATUL STEAUA ROMÂNÃ...622 bucãþi de cãtre Banca Româneascã SA 8.... în lupta dupã combustibil. o datã fãcut.. GRUPUL ROMÂN”. ºase la numãr.. Statul Român a dus tratative cu consorþiul deþinãtorilor.. Guvernul Român a tratat cu marile bãnci din þarã. SA 8. grupurile „Steaua Românã Française” ºi „Steaua British Ltd.. dupã rãzboi. condus de politica economicã ºi de ideea cã petrolul ºi zãcãmintele de petrol constituie o avuþie naþionalã.000 acþiuni......Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ACÞIUNILE PETROLIFERE „STEAUA ROMÂNÔ „Steaua Românã” Societate Anonimã era una din cele mai mari întreprinderi de petrol din þarã cu capital inamic german.... ºi în concurenþa ce se dãdea pe piaþa mondialã în acele timpuri. în posesiune de mâini neutre. în numãr de 100. din cele 100. La rândul sãu.. tocmai în acele timpuri tulburi. se aflau prin meºteºuguri germane în Elveþia... ºi de aceea a cãutat mijloace practice de a-ºi pune acest plan în executare.. 50. Guvernul român. iar restul sã-l aibã anumiþi financiari francezi ºi englezi.....620 bucãþi 6. tratative care au condus la rezultatul cã s-a hotãrât ca....... Grupurile strãine au voit sã aibe relaþiuni numai cu un singur contractant ºi nu cu cele ºase bãnci. Guvernul Român s-a gândit sã pãstreze în mâini româneºti majoritatea acþiunilor societãþii „Steaua Românã”..... de aceea a hotãrât sã încheie cu Sindicatul Român convenþiunea prin care a deschis creditele necesare celor ºase bãnci în raport cu numãrul acþiunilor ce fiecare a subscris. pentru ca stocul de mai sus sã fie luat asupra lor de câteva din instituþiunile mari financiare..... În acest scop s-a constituit la Paris un grup de financiari francezi sub numele: „STEAUA ROMÂNà FRANÇAISE” ºi un al doilea grup de financiari englezi la Londra.... cãzând sub prevederile acelor legi.620 bucãþi de cãtre Banca de Credit Român 8. Totalitatea acþiunilor „Steaua Românã”.620 bucãþi de cãtre Banca Þãrãneascã 9.102 bucãþi „Steaua Românã” spre a se avea majoritatea. Potrivit legii mãsurilor excepþionale din 1916.000 bucãþi.. foarte pronunþatã pe atunci. care trebuie sã formeze o rezervã de energie pe care sã o poatã manevra Statul dupã interesele naþionale.... sã se cumpere 50. constituite în „Sindicatul Steaua Românã.... iar bãncile româneºti au fost constituite în grupul român. urma sã fie lichidatã... Blank & Co. completatã în decembrie 1923.. 61 . urma sã fie pus în practicã pentru achitarea acþiunilor cãtre deþinãtorii elveþieni. aceastã societate.. ºi s-a hotãrât ca sã se ia: de cãtre Banca Marmorosch..102 bucãþi Aranjamentul. Conjunctura fiind atunci foarte favorabilã. conducându-se de ideea cã o asemenea lichidare ar aduce perturbare în întreaga industrie de petrol din þarã..” s-au format pentru a achita valoarea acþiunilor în numele ºi pe contul bãncilor româneºti.. Grupul Român”..000 bucãþi de cãtre Banca L.620 bucãþi de cãtre Banca Generalã a Þãrii Româneºti 8. sub numele: „STEAUA ROMÂNà BRITISH LIMITED” ambele grupuri societãþi anonime... iar datoria fiecãrei bãnci era solidarã cu a tuturor celorlalte între ele. Berkowitz Total ...

dobânzi semestriale la 31 iunie ºi 31 decembrie a fiecãrui an....... fr......................706..Frs... deci.. Conform convenþiunii ce poartã data de 12 februarie 1925.841.....fr. se prevede la paragraful 4 cã Grupul Român a contractat în 1920 o dublã datorie: una în lire sterline... ºi 1% capitalizat......050....... 181 a legii minelor va fi înfãptuitã..623.473.. Datoria englezã este de..........518.7.. în total. 1 octombrie 1926 ºi 31 decembrie 1926........00 o sumã de Lstg... 40.0.518. .... din redevenþa cãrora a fost obligatã a plãti amortizarea capitalului cu care s-au rãscumpãrat acþiunile de mai sus.....Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Pentru motive fiscale franceze.. care sã reprezinte interesele grupului Sindicat Român /respectiv cele ºase bãnci/ ºi acest grup nou a luat denumirea de „LA SOCIÉTÉ AUXILLIAIRE DE LA STEAUA ROMÂNÔ..0 o sumã de..... 50.000 lire sterline s-a ºi efectuat..000 la cursul de 89 fiecare.........112. deci în total 6%..Frs.... Steaua Românã acceptã sã plãteascã pentru contul ºi […] descãrcarea Grupului Român: 1) din capitalul datorat cãtre Steaua British de.. 662..Frs...706. 23....000.fr... iar în caz de nesolvabilitate a uneia sau neplatã.Lstg.. faþã de „Steaua Românã Française”.......... astfel cã datoria francezã întreagã reprezintã...40% Interesele neplãtite ºi rãmase datori sunt neproductive de dobânzi. exigibile ambele în trei fracþiuni........ cealaltã în franci francezi......25% capitalizat. convenþiunea respectivã s-a încheiat la 1921 ºi 1924 cu „Steaua Românã Française” ºi în 1922 ºi 1924 cu „Steaua Românã British” Ltd. supus strãin..... prin acþionarii Stelei Române.112.. plãtibil numerar....... pe baza principiului de solidaritate... exigibilitatea creanþelor datorate fiind la termenul de 31 decembrie 1944. iar în 12 februarie 1925 acele convenþiuni s-au modificat printr-o ultimã convenþiune rãmasã în vigoare ºi astãzi.. astfel cã datoria bãncilor române s-a redus aproape la jumãtate decât fusese iniþial..0.. Bãncile româneºti sunt obligate sã plãteascã la „Steaua Românã Française” ºi la „Steaua Românã British” Ltd. iar 1....... conform convenþiunii din 9 august 1920.....fr..706......... Plata în sumã de 900. Datoria francezã este de:......000......Lstg......00 astfel cã datoria faþã de acest Grup rãmâne.623...00 62 . datoritã prezenþei Grupului Român......75 cu dobânzi de la 1 iulie 1923 de 6...... De atunci ºi pânã în prezent.......15% plãtibil în numerar......... 450.8 2) din capitalul datorat cãtre Steaua Française de..Frs. 1............Frs. 450... bãncile nu au achitat nimic din restul datoriei.. trebuie sã plãteascã celelalte........Lstg..518.. spre a nu se încheia acordul cu Sindicatul Român.0 astfel cã datoria faþã de acest Grup este:.. 63.Lstg... s-a ajuns la soluþia de a se constitui în Paris un al treilea grup.........fr... faþã de „Steaua Românã British” Ltd..00 La paragraful 5 se prevede cã: „Îndatã ce concesiunea terenurilor acordate în spiritul art. Statul român a acordat Societãþii „Steaua Românã” un important perimetru de terenuri petrolifere.0.......... 1........ la 1 iulie 1926... La câtãva vreme dupã încheierea primei convenþiuni..573..8.. 63...0 cu 5% dobândã.

un numãr de 1......fr... ºi deci............... Blank & Co.... Blank & Co.50=Lei........ În baza acþiunilor vechi „Steaua Românã” din angajamentul consorþial.....................96 Conform art.....102 acþiuni vechi angajate de grupul român.... 10 din convenþia încheiatã între Grupul român ºi grupurile francez ºi englez la 12 februarie 1925...18.......................... la cota ei din acþiunile vechi s-au mai adãugat: 63 .. 220 bucãþi Banca de Scont SA............520..... Blank & Co............ Blank & Co.............................860 acþiuni „Steaua Românã”........3........... aceasta ºi în conformitate cu referatul juridic al domnului consilier jurdic Alexianu....220 bucãþi Societatea Petrolul Românesc SA . în registrele societãþilor „Steaua British” ºi „Steaua Française”..........27....... de îndatã ce convenþiunea va fi devenit definitivã”..........100 bucãþi Acest numãr de acþiuni din subparticipaþie de 1.... 220 bucãþi Banca Albina SA Sibiu .... BLANK & CO. lichidarea acestui angajament a fost prelungitã pânã la 31 decembrie 1944.. 114....... SA....930 bucãþi „Steaua Românã British” Ltd..... în subparticipaþie................................... SA la grupul englez acþiuni......... 8... Din acest numãr de 8.. SA are în posesia sa un numãr numai de 6.........762 de acþiuni „Steaua Românã” de la Grupul englez ºi francez..........087. 220 bucãþi Banca Agricolã SA ..910... grupul român va fi definitiv creditat cu reducerea de Lire sterline 900......... 6.. însumeazã: cãtre Grupul englez Lstg.......... care s-au repartizat precum urmeazã: Banca Chrissoveloni SA..... sã se treacã la contul de ordine...662 ACÞIUNI “STEAUA ROMÂNÔ REVENITE BRUT COTA BÃNCII MARMOROSCH............... sau într-un termen foarte îndepãrtat....220 bucãþi Banca Comerþului SA Craiova . 220 bucãþi Banca Comercialã Românã ..231....220 bucãþi Societatea Anonimã IRDP ... cum în vederea tratativelor în curs................................381 la grupul francez acþiuni..... pentru care Banca Marmorosch....... 4........ urmeazã ca atât acþiunile de mai sus............... promemoria.................... poate sã nu fie exigibilã..........537........000........ cât ºi angajamentul respectiv..........................762 iar cota parte din sumele datorate de grupul român.90 la 625=Lei...................381 acþiuni vechi total..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Se prevede în mod special cã..... revine cota Bãncii Marmorosch.............. obþinându-se emisiuni noi de acþiuni... Banca Marmorosch.................28 cãtre Grupul francez Frs.076... la rândul ei aceastã bancã a cedat.........662 acþiuni ce a revenit Bãncii Marmorosch....... Blank SA a efectuat vãrsãminte............... În rezumat Din cele 50.............11 la 816.......3.......930 bucãþi Aºa se explicã cã Banca Marmorosch........ privind angajamentul bãncii................93.....860...... le-a repartizat astfel: „Steaua Românã Française”.080...........................220 bucãþi Societatea Anonimã Creditul Minier ... iar nu la conturile de activ ºi pasiv............

538. Sibiu..282.... ct.83 „Albina” Sibiu Frs.25 Subparticipaþie „Steaua Românã” cont dobândã datoratã Frs...617.......187..625 Lei 64 1..00 2....979.238.140.... au rezultat în activul bãncii urmãtoarele conturi debitoare: „Steaua Românã”... subparticipanþi FRANCI FRANCEZI Subparticipaþie „Steaua Românã” Frs. 455.852 acþiuni în total.. Steaua Debit 19..160.420. 379....268.27 3. ct.......810. .. ct..fr 21. precum ºi din dobânzile socotite la sumele plãtite. cont Steaua 79.. .670...fr..922....00 Banca Generalã a Þãrii Româneºti..Lei 47..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – 28..00 Sindicat „Steaua Românã” Debit 4......433.802......40 „Steaua Românã”. separat. cont acoperire Avans „Steaua Românã” Credit 357.00 cont avans Banca Þãrãneascã Debit 22.. liberi.. 25.fr.....076.....00 779...990.00 Banca Berkowitz.....400..68 la 6..40 la 6.fr.078.fr....Lei 1......Lei 52. ct.......133. ct..00 Banca Þãrãneascã ...100.400. evidenþã..212.. Separat 96.973.80 Banca Generalã a Þãrii Româneºti cont Sindicat „Steaua Românã” Debit 1.fr 400.090....... .412.00 „Steaua Românã”.426 acþiuni referitoare la cele preluate de la grupul francez 56..889.00 Banca Þãrãneascã.. ct. Blank & Co....050.00 Banca Þãrãneascã..... cont dobândã datoratã Frs.....502......... SA din dobânzile plãtite grupurilor francez ºi englez. Din vãrsãmintele efectuate de Banca Marmorosch.....710.57 Frs.00 Sindicat „Steaua Românã” cont Avans de dobânzi as..Lei 18.. Ct....133.004. 481..032.00 22.. Special blocat Credit 1..00 .34 „Albina”.421..00 Debit 1.00 Sindicat „Steaua Românã” cont Avans Banca Generalã a Þãrii Româneºti Debit 4.426 acþiuni referitoare la cele preluate de la grupul englez ºi 28..137.43 „Steaua Românã”.654.. ct.289.060.... blocaþi..34 Frs...864.

.............54 228..20 Aceastã sumã ar urma sã se mãreascã cu.............556......... 17.80 57.......... fol..13.....24 107....Lei un plus de activ..........0.......6 la 816. Sibiu cont dobândã datoratã Lstg.......6....799..... 937............ deci ne-ar da un total debitor de.96 50..Lei rezultã o diferenþã de....434.Lei din care scãzând amortizarea ce Banca Marmorosch.. Blank & Co....... .235......04 120..597.. adicã.....883..... În vedere cã acest plus de activ este rezultat..... 7.032.... 391....032.............40.50 Lei Subparticipaþie „Steaua Românã”..Lei mai puþin suma care figureazã în pasiv.... SA în cursul anul 1930 ºi anume la 31 decembrie conform operaþiunii înregistratã în registrul jurnal 0......790...5 Lstg.....758..............9 la 816. .... cont dobândã datoratã Lstg.....939.........5 Lstg.........50 Lei 5...84 14......84 50.... la 21 octombrie..142. Blank & Co.2............1931 Lei 170......Lei 57........ dupã ce în anul precedent s-a fãcut o amortizare de mai bine de 50%.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – LIRE STERLINE Subparticipaþia „Steaua Românã” Lstg.....242.................. privind angajamentul rezultat cãtre grupul englez ºi cãtre grupul francez.. anexa nr...............629.............6... Sibiu Lstg.....597.... 16.4 „Albina”...10.......099.578......142........656........556.24/ ne-am întemeiat pe referatul juridic al domnului consilier juridic Alexianu....... 65 ..Lei rãmâne.125..................... 6....... 126 ºi Registru Participaþiuni fol...387.......274. SA a fãcut în anul 1930 în sumã de... suma de..............................1 „Albina”.Lei cu ce s-a amortizat de cãtre Banca Marmorosch...099.15..........862...76 TOTAL conturi debitoare la 22......1....497..................96 Pentru menþinerea în conturile de ordine a evidenþei angajamentului consorþial /Lei 120......

.....Lei 28.594..........Lei Banca Naþionalã a României. ºi nr....406..........Lei 60........ ANALIZA CONTURILOR DIN ACTIV Se prezintã la data cererii concordatului preventiv cu un sold debitor de........... Lei 8............. formând activul la data cererii concordatului preventiv.. 84...33 60.................50 DISPONIBIL LA BÃNCI Care se soldeazã cu........ remise de fiecare din sucursale ºi l-am gãsit exact cu situaþia generalã datã de Serviciul Contabilitãþii. Lei 14.... datã de Serviciul Sucursalelor din Centralã.00 598.............00 bãnci debitoare în valutã strãinã în þarã...Lei 554..070.....Lei 534.. Lei 1.. CONTUL DEBITORI Se prezintã la data cererii concordatului preventiv cu un sold debitor de....... 84.Lei 124... 81.00 dupã cum se constatã din anexele nr.. 82.220. 85 pag..526.00 bãnci debitoare cont curent þarã..570...213. din care: bãnci afiliate þarã.70 cupoane ºi titluri ieºite la sorþi.....689... Acest sold se descompune: numerar aflat în Cassã....Lei 118.. 81......92 monede strãine efective.............070......532...523..385. 86.....777.373.Lei dupã cum se poate vedea din anexele nr......Lei 21.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ACTIVUL SUCURSALELOR Din examinarea situaþiei sucursalelor....................... gãsim urmãtoarele conturi de activ..66 bãnci corespondente Paris... 10.......24 adicã în total.............543..Lei 11.04 bãnci afiliate Paris.... 85 fol............................. 85 pag. 10...133.............62 conform situaþiunilor anexe nr... 83. 88...672......052........176........526..144....... Lei 11.43 debitori cont curent..... 87.429.50 care se compune astfel: disponibil la Bãnci....309....03 66 ...606.881.309... a cãror examinare o vom face mai la vale.798...052....283.................144.......Lei 355.03 debitori cu efecte de primit Scont..... Acest sold arãtat în situaþie l-am verificat dupã situaþiunile de cassã. 2 ºi 6.... Lei 5...

................00 debitori Efecte de primit 439....... 91................526.........253.................557.........Lei 92.........523.Lei 72........ 4........ 5..... 2..310.00 avansuri asupra ipoteci....................Lei DEBITORI ÎN CONT CURENT Se prezintã cu un sold debitor de..176...............582.034.203..787...........253...................60 10.....10 debitori Efecte de primit suferinþã Paris.................... 8 ºi 9................................................................00 debitori descoperiþi.961...................Lei 4.......Lei 7......364.........Lei 66......823....663.901. 92................419....................Lei conturi curente debitoare Sucursala Paris......................................... 85 fol.............43 astfel dupã cum se poate vedea din anexele nr............. Lei 24.......Lei Adicã în total....207......668. Lei a se vedea situaþiunile anexe nr....... 91...101.00 avansuri asupra mãrfuri ºi lemne.........020.........606.........504................ 89 ºi 90...27 355.318.17 debitori cu efecte de primit.............57 5..951......67 avansuri asupra efecte comerciale ºi cesiuni...179.... 92.......523............... în ceea ce priveºte debitorii descoperiþi care totalizeazã............................811....... care se descompune astfel: avansuri asupra efecte ºi acþiuni Valute..176.Lei 205.................481.......Lei 355...... 85 fol..............Lei 42.................. Lei conturi debitoare Sucursala Paris Valute strãine.....526.......151......Lei 118..........................Lei 66......Lei 18.......757..........657..04 .......17 67 257.....Lei 49........Lei 355.176.............. Lei 47.......340....20 în valute strãine......20 debitori descoperiþi în Valute......523...................00 debitori Efecte de primit suferinþã þarã. 3......Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – DEBITORI SCONT EFECTE DE PRIMIT Se soldeazã cu.Lei conturi curente debitoare valute........385................570....... ºi din care: debitori Efecte de primit þarã..... 85.60 81..............04 astfel dupã cum se constatã din anexele nr.................073.....823..33 În total.04 Aceºti debitori sunt cuprinºi în anexe sub: conturi curente debitoare..008.................................37 ºi anume: Debitori descoperiþi în Lei........ Remarcãm cã.........67 debitori Societãþi..261... 1................. Lei 48..481..............435................................................33 Paris......Lei 47.....

..... Lei 60... 94...00 conform situaþiei anexe nr........... cu /din fondul de rezervã..084.083....08 reprezintã valoarea cu care figureazã aceºti debitori în bilanþul bãncii la data cererii concordatului prevnetiv..052.....60 diferenþa .....05 care reprezintã soldul debitor rezultat din operaþiunile fãcute de bancã........33 Banca Marmorosch.........Lei 48.075..246............. cu o sumã de...) Prezintã la data de 21 octombrie 1931........... Din verificãrile ce am fãcut în registrele bãncii concordatare..........523..... am constatat cã aceastã sumã este rezultatul contului Tranzitoriu.364......................639...Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – cu efecte de primit.. 68 ... Lei 42......................053.....473...... 85 fol.......... din fondul de rezervã....... 11 ºi 12..Lei 7... în sumã de... Lei 2....Lei 68....04 În total....144................255. care urmeazã sã figureze în activul bilanþului concordatar...............549.....436.............................. astfel cum se prezintã din situaþiunea anexã nr.... Lei 355........485.188...67 societãþi controlate... care se compune din: rente ºi obligaþiuni........ 93....Lei 10....473................ cu sucursalele ei...................176..........................579.... adicã.310..436.......... un sold debitor de: ..........Lei 10...........757.......... a fãcut o amortizare a acestor debitori...............526..385.................053.......42 RECAPITULAÞIA DEBITORILOR disponibil la bãnci............309..............42 Diferenþa...33 DIVERSE CONTURI (ordine de platã...67 acþiuni..Lei 534............ cecuri etc.........Lei 238..03 debitori cu efecte de primit scont........................Lei466..........Lei 238. EFECTE PUBLICE PE ACÞIUNI Se prezintã la data cererii concordatului preventiv cu un sold de..65 ºi contul Tranzitoriu al Sucursalei Paris............. Blank & Co..... .419..06 reprezintã soldul debitor al contului de diverse conturi. operaþiuni de plãþi diferite............................998...... cecuri etc..... de...........................50 Mai puþin amortizarea fãcutã de bancã.638..... ...........Lei 10...... Lei 118................ a cãrui compunere se poate vedea din situaþiunea anexã nr. data cererii concordatului preventiv......606.........43 debitori cont curent.....Lei 68..

............. precum ºi...Lei 158......Lei 378....236..58 69 ...........Lei 113........603....... scãderea simþitoare a veniturilor anului 1931 faþã de totalul veniturilor pe anul 1930 apare destul de evidentã.....655..........287.... Dat fiindcã aceste participaþiuni. Intrând în examinarea amãnunþitã a acestor venituri...... veniturile lor deci nu vor concura la cele ale anului viitor......... în compunerea cãrora intrã numeroasele societãþi anonime.......450.... iar pe de alta legiuirilor de tot felul ca Legea vânzãrilor silite.............537............485..... În cursul anului 1931 ºi anume în semestrul al doilea.............80 ne dã o diferenþã în minus de.... ºi trebuie sã menþionãm cã veniturile constatate la 21 octombrie 1931 sunt numai de aproape 10 luni......................858................ banca concordatarã a preluat de la susnumita bancã diversele ei participaþiuni care............. Vom examina mai întâi veniturile bãncii........ între alte operaþiuni care au condus-o la aceastã simþitoare scãdere a veniturilor este ºi operaþiunea privind Banca Industrialã............. Blank & Co......714........ în sumã de.. de asemenea..551..........95 la 21 octombrie 1931..................452.......57 la care adãugând beneficiul net reportat din anul 1930 de. nu produc venituri în cursul anului curent.... care a paralizat complet comerþul de bancã în general.. am alcãtuit situaþiunea anexã nr....... ....337.....346..... .............. constatãm cã compunerea lor rezultã astfel: comisioane............ Lei 2..........Lei 27....73 rezultã un total de venituri..........752.... o afiliatã a bãncii concordatare....... dupã care apoi vom continua examinarea cheltuielilor......... Aceastã simþitoare scãdere se explicã prin volumul redus al operaþiunilor anului 1931 care se datoreºte pe de o parte crizei financiare..Lei 90.... Lei 4......... în care se menþioneazã cheltuielile efectuate în amãnunt....... am alcãtuit situaþia anexã nr............Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – EXAMINAREA CONTULUI DE PROFIT ªI PIERDERI LA DATA DE 21 OCTOMBRIE 1931 În scopul de a face o examinare mai amplã a Contului de Profit ºi Pierdere astfel cum se prezintã în registrele bãncii concordatare la data de 21 octombrie 1931....... centralizate pe capitole...........889..... totuºi chiar dacã s-ar avea în vedere ºi veniturile pe restul a încã douã luni din anul 1931.... în care se menþioneazã veniturile ºi cheltuielile pe anul 1931..566... totalizeazã la 21 octombrie 1931........797............. iar în special.....85 care faþã de veniturile bãncii la 31 octombrie 1930..... . examinate pe larg la capitolul Activ din prezentul raport de expertizã..... faþã de finele anului 1930.............................. în ceea ce priveºte Banca Marmorosch....... unde s-a investit circa 2 miliarde ºi asupra cãrora nu s-a perceput dobânzi.... concurã cu o cifrã destul de importantã în activul ei.. alcãtuitã dupã registrele societãþii..... SA..68 venituri asupra efecte publice ºi acþiuni..........00 profit din devize ºi valute........ Lei 159....02 venituri extraordinare.......... Lei 10.........58 venituri asupra imobile.763...........Lei 249.... în prezent..... Legea contra cametei etc........425...... VENITURI Veniturile bãncii concordatare astfel cum se prezintã din situaþia anexã nr.......

.........................Lei 13..714..............225........Lei 31.... s-au încheiat operaþiuni reduse de devize ºi valute efective.. cu toate cã veniturile acestui an sunt numai pe aproape 10 ani. 70 .................... de. VENITURI DIN DEVIZE ªI VALUTE EFECTIVE Veniturile din devize ºi valute efective prezintã la 21 octombrie 1931 un sold de........... VENITURI EXTRAORDINARE Aceste venituri la 21 octombrie 1931 prezintã un total de. ne permitem sã arãtãm cã se menþin la acelaºi nivel al anului 1930.. atât în þarã....Lei 2........Lei 6...57 iar la 31 decembrie 1930 un total de..... VENITURI DIN EFECTE PUBLICE ªI ACÞIUNI Totalizeazã la 21 octombrie 1931...881.....58 ºi þinând cont ºi de pierderea la efectele publice ºi acþiuni...752................... acuzatã însã pe 12 luni....485...... faþã de acelelaºi venituri.....................014.. la finele anului 1930.........266...............287..Lei 4...... de......Lei 19......... drept efect al aplicãrii legii cametei....Lei 6.. de mai bine de 4 milioane lei........00 care faþã de cifra rezultatã.......68 care...........540........ a comisioanelor ºi diferitelor speze...... acuzatã în debitul Contului de Profit ºi Pierdere...... dã o ascensiune pronunþatã............... în anul 1931.... iar pe de alta... care însumeazã........... justificatã prin faptul cã banca concordatarã în anii precedenþi..........Lei 113.72 rezultã o pierdere în minus.. cât ºi în strãinãtate.........556.............. faþã ºi de dobânda minimã ce a fost obligatã sã perceapã.... volumul operaþiunilor de efecte publice ºi acþiuni s-a redus simþitor..603...271........ încheiat la finele anului 1930.....................84 Întrucât veniturile anului 1931 sunt rezultate din operaþiunile a mai bine de 10 luni..........023.......452. la aceeaºi datã.537.....346..Lei 27......... la finele anului 1930. VENITURI DIN IMOBILE Veniturile de la imobile la 21 octombrie 1931 prezintã un total de... dat fiind situaþia economicã.... pe care în cursul anului 1931 banca concordatarã le-a majorat într-o mãsurã importantã... Aceastã simþitoare scãdere este justificatã prin aceea cã......488...... în acest an...30 raportate la pierderile constatate prin Contul de Profit ºi Pierdere.....29 aratã o importantã scãdere la 21 octombrie 1931.... explicându-se aceasta prin înregistrarea la acest cont.. de. astfel cum se prezintã totalul lor pe acest timp...489...Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – VENITURI DIN COMISIOANE Veniturile din comisioane însumeazã la 21 octombrtie 1931....Lei 10.......... faþã de aceleaºi venituri rezultate la finele anului 1930....................... pe de o parte a fãcut amortizãri importante la acest capitol....02 care.....57 aratã cã aceastã cifrã pe anul 1931 se menþine la acelaºi nivel a cifrei din anul 1930...273....................003............

..063..309............Lei 10......226...063............... chiriile......772.......... care a prilejuit cãderea unui numãr important de bãnci.....91 de unde rezultã o diferenþã de.. Aceastã importantã scãdere aratã mãsura în care banca concordatarã... în care intrã salariile personalului........ în ceea ce priveºte cheltuielile anului 1931.. AMORTIZÃRI Amortizãrile fãcute în cursul anului 1931 se cifreazã la data de 21 octombrie 1931 la suma de....... cu acelelaºi cheltuieli la finele anului 1930 prezintã un total de........... în urma legiuirilor votate ºi aplicate cu atâta strãºnicie. a înþeles sã reducã cheltuielile de administraþie la strictul necesar.......... la 21 octombrie 1931. adicã.......799... totalul lor prezintã o sumã de.... care a prezentat pentru comerþul de bancã însãºi zdruncinarea lui din temelii ºi a condus la starea de astãzi.. nu a mai fost în mãsurã sã satisfacã cu aceeaºi promptitudine angajamentele contractate...........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – CHELTUIELI Procedând la examinarea cheltuielilor la data de 21 octombrie 1931... iar la 31 decembrie 1930..80 ºi prezintã o scãdere simþitoare.......... industria ºi agricultura în lipsa unei finanþãri imediate ºi importante.......... faþã de greutãþile timpurilor actuale.....01 de unde rezultã o urcare aproape dublã a cheltuielilor la 21 octombrie 1931. DOBÂNZI Totalul dobânzilor înregistrate în debitul Contului de Profit ºi Pierdere...........Lei 208............Lei 353..... faþã de aceleaºi cheltuieli fãcute în cursul anului 1930... pentru exercitarea comerþului de bancã............... devenise destul de reduse.....275.145.......... în ultimul timp.....63 În schimb..............371...... nu a permis acestora sã funcþioneze în ritmul normal......08 Justificarea acestor cheltuieli efectuate în cursul anului 1931.............. de unde a rezultat pentru banca concordatarã o încasare greoaie a veniturilor plasamentelor sale....173...Lei 93.. ºi comerþul.... CHELTUIELI DE ADMINISTRAÞIE Cheltuielile de administraþiune.............103....... prezintã... Desigur cã retragerea aproape în totalitatea lor a depozitelor de la bãnci.... remarcãm cã totalul lor la aceastã datã se ridicã la suma de......... faþã de cele ale anului 1930... 71 ....113. la 21 octombrie 1931.....Lei 63.Lei 164..972.......140......Lei 28... însumeazã.......372....... bineînþeles þinând seama cã..... care..... prezintã situaþia rezultatã din operaþiunile efectuate în cursul acestor 10 luni............ un total de..... faþã de cifra...09 numai pe aproape 10 luni din acest an.....Lei 189....28 care ne aratã cu cât au scãzut aceste cheltuieli la 21 octombrie 1931...........691..376.. abonamente etc.....11 Aceastã importantã cifrã trecutã între cheltuielile bãncii concordatare la 21 octombrie 1931.Lei 160....162... va rezulta din examinarea lor ce ne propunem a face mai la vale..............10 cât totalizeazã aceste amortizãri la finele anului 1930.............. în compunerea lor intrã numai cele efectuate pe aproape 10 luni din acest an.............

....................481..... pe considerentul cã....551.. înregistrând......023. comerþ ºi agriculturã..... banca concordatarã înregistreazã.658.. în debitul Contului de Profit ºi Pierdere..... de a acuzat aceste pierderi la 21 octombrie 1931........... cum spre exemplu Banca Industrialã SA.. PIERDERE LA EFECTE PUBLICE ªI ACÞIUNI Totalizeazã la 21 octombrie 1931.73 Pierdere efectivã la 21 octombrie 1931.. pierdere care s-a soldat prin capitalul ºi rezervele societãþii..038...... respectiv la finele anului............................. se va urmãri expunerea ce am fãcut în prezentul raport de expertizã la capitolul Examinarea Veniturilor (venituri din efecte publice ºi acþiuni).Lei 378.Lei 159.... o cifrã destul de importantã de.236... alcãtuit dupã registrele bãncii concordatare.......275....Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dar pentru banca concordatarã......889.51 are urmãtoarea compunere: Pierdere efectivã pe anul 1931.......417...Lei 6..... pierderile rezultate la creanþe. o afiliatã a sa........038..09 Total venituri /Creditul Contului de Profit ºi Pierdere/.Lei 353............. PIERDERI LA SUCURSALE Sub aceastã denumire.....30 iar în ceea ce priveºte modul cum a procedat banca concordatarã..038......51 reprezintã pierderea constatatã la 21 octombrie 1931...25 care nu apare ºi în cursul anului 1930.............. cât ºi a cheltuielilor.. între cheltuielile sale.014............. adicã atât a veniturilor............. ºi numai aºa nu va apare în bilanþul concordatar ce vom încheia..58 diferenþa de. astfel cum se prezintã la aceastã datã.. Înregistrarea acestei operaþiuni oglindeºte situaþia la care a fost nevoitã banca concordatarã sã recurgã. în urma atâtor insolvenþe în industrie... la 21octombrie 1931...... prezintã o justificare deplinã înregistrarea acestor dobânzi cu o cifrã aºa de importantã în debitul contului de profit ºi pierderi... care intrã în compunerea lui.... în sumã de...Lei 94...481. Cãci este interesant de ºtiut cã banca concordatarã investise la Banca Industrialã SA circa 2 miliarde asupra cãrora nu a perceput dobânzi în anul 1931........Lei 194..Lei 194.. PIERDERE CONSTATATÃ LA 21 OCTOMBRIE 1931 Din examinarea Contului de Profit ºi Pierdere la aceastã datã.. astfel cum se prezintã la aceastã datã.. astfel cum a rezultat din Contul de Profit ºi Pierdere..Lei 34.... care aceste timpuri a gãsit-o ºi cu un plasament considerabil investit în societãþi de tot felul. care se dau sub formã de dividend.....24 Profit reportat din anul 1930........ Pierderea constatatã la 21 octombrie 1931.............. de abia în cursul anului 1932 se vor înregistra la venituri rezultatele acestor investiþiuni. care formeazã în prezent cea mai mare parte din activul ei.......51 72 ....Lei 194.............................. preluând de la acea bancã diversele ei participaþiuni. rezultã urmãtoarea situaþiune: Total cheltuieli /Debitul Contului de Profit ºi Pierdere/...607..033... devenite dubioase..481..371....

.71 desigur cã.... care însumeazã. în acelaºi timp.. în vederea alcãtuirii unui bilanþ tip care sã uºureze sarcina alcãtuirii bilanþului... SA la data cererii concordatului preventiv......... opinãm cã posturile debitoare sucursale...... privind aceste sucursale ºi alcãtuite de experþii menþionaþi mai sus....74 În ceea ce priveºte excedentul Pasivului asupra Activului... ..... Pasivul... prin jurnalul nr.Lei 68.Lei 63..... pasivelor ºi conturilor de rezultate ale sucursalelor. în scopul ca fiecare din ei sã examineze în amãnunt Activul......... sã se scadã din Pasiv rezervele constatate. o serie de experþi cãrora li s-a repartizat sucursalele Bãncii Marmorosch. Fondul de rezervã pentru creanþe dubioase figureazã.. din 21 noiembrie 1931... În asemenea condiþiuni ºi în scopul de a prezenta o situaþiune realã a fiecãrei sucursale.. rapoartele de expertizã. SA.. în bilanþul ce a încheiat la data cererii concordatului preventiv... ar fi urmat sã diminuãm conturile din activ ale sucursalelor...... omiþându-se. ........ Timpul fiind prea scurt.....378..... în situaþiunea anexã nr...... Având în vedere însã cã Banca Marmorosch.. ºi din care rezultã cã Pasivul excede asupra Activului cu o sumã care totalizeazã..776. cuprinse în registrele Bãncii Marmorosch.Lei 37... 126 ºi pânã la nr...... pentru fiecare din conturile active ºi pasive... cu aceastã cifrã.. în alcãtuirea bilanþurilor respective nu s-a respectat de cãtre experþi instrucþiunile ce li s-au dat la timp.. Toate aceste situaþiuni le-am cuprins într-un bilanþ concentrat al sucursalelor........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – EXAMINAREA BILANÞURILOR ªI A CONTURILOR DE PROFIT ªI PIERDERE ALE SUCURSALELOR Pentru o cât mai completã verificare a sucursalelor...819.. Blank & Co... cu o sumã de.... Blank & Co. la sediul fiecãruia din sucursale..... pentru concentrarea activelor... 126. cu care ar fi trebuit sã se diminueze aceste amortizãri. precum ºi a Contului de Profit ºi Pierdere al sucursalelor.... Dar independent de aceastã întârziere....241. 73 ..........241..42 care depãºeºte cu mult suma cu care experþii aratã în rapoartele de expertizã întocmite de ei cã excede Activul asupra Pasivului... a se vedea anexa nr.. sucursale... am alcãtuit situaþiunile anexe nr. precum ºi conturile de rezultate.. .. amortizeazã creanþele sale debitoare.. Blank & Co.....Lei 37.89 care rezultã din amortizãrile fãcute posturilor debitoare. cu suma de..063...... În consecinþã......473..776.. ne-au sosit unele din ele cu mare întârziere. cu fondul de rezervã... þinând seama cã amortizarea fãcutã de bancã acestor creanþe este mai mare decât suma arãtatã de experþi cã excede Pasivul asupra Activului... s-a numit de cãtre domnul judecãtor concordatar. 161 inclusiv. sã fie menþinute în Activul bilanþului concordatar cu cifrele pe care le aratã Centrala în registrele sale.

în primul rând. atunci când depozitele neînsemnate ce reuºiserã sã achiziþioneze în luptã cu organizaþiile similare minoritare nu justificau întru nimic. care s-a dovedit a fi fost judicios elaboratã ºi pusã în aplicare în lumina datelor pozitive. ºi anume aceea de a contribui cu toate forþele la cucerirea de noi centre de activitate româneascã. în primele zile chiar ale inaugurãrii activitãþii. deci. care prevedea. din punct de vedere practic comercial. aºa cã ele îºi gãsesc ºi astãzi în plin justificarea existenþei. ce ne stau la îndemânã. în anii de recolte abundente. Sucursale postbelice. aceastã politicã bancarã. Sucursale antebelice. Astfel. dupã o anumitã epocã de activitate. Constanþa ºi Galaþi. ne aratã cã Banca Marmorosch. înþelegând în acest scop sã intre în luptã în condiþiuni chiar neprielnice cu concurenþa unei tradiþiuni bancare minoritare pe pieþele necunoscute ei ale noilor regiuni. care aratã în decursul anilor urmãtori o constantã evoluþie a încrederii pieþei locale cãtre instituþiile nou create ca sucursale ale unui aºezãmânt bancar din vechiul regat. la rândul ei. evident cã preocupãri de ordin naþional au stat la baza acestei conduite. sã fie împãrþitã în douã categorii distincte. 74 . se impune o primã diviziune fundamentalã ºi anume aceea dupã criteriul epocii de înfiinþare. Este. Astfel. sub raportul mobilului determinant al înfiinþãrii. în marile centre ale regiunilor alipite ºi în special în Ardeal ºi Bucovina.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ISTORICUL SUCURSALELOR BÃNCII MARMOROSCH. ajungând. În examinarea istoricului ºi evoluþiei sucursalelor Bãncii Marmorosch. Sucursalele antebelice au fost create în cadrul programului de activitate de atunci al bãncii. deosebim: 1. Crearea sucursalelor postbelice poate. care – dupã cifrele statistice – se aratã cã au finanþat într-o largã mãsurã pe producãtori ºi exportatori. Natura operaþiilor efectuate de aceste sucursale. BLANK & CO. 2. cât ºi sucursale de ale marilor bãnci ale fostului imperiu austro-ungar. Blank & Co. nu s-a sfiit sã investeascã pe fiecare din noile pieþe pe care se instalase. a depozitelor la cifra plasamentelor. încredere ce se oglindeºte în cifrele statistice care aratã în parte ajungerea. unde existau puternice organizaþiuni bancare minoritare cu caracter local. le-a permis sã-ºi continue neîntrerupt activitatea lor. vom gãsi. plasamente care la sfârºitul primului an de existenþã au ajuns sã cifreze – dupã importanþa localitãþii – la cifre variind între 50 pânã la 100 milioane lei. Blank & Co. prin aportul continuu ce-l aduc în folosul pieþei lor. sã manipuleze pânã la 500 vagoane cereale zilnic de sucursalã. dintre care mai fiinþeazã ºi astãzi acelea din localitãþile Brãila. covârºitoarea majoritate a tranzacþiunilor de cereale destinate exportului erau îndrumate prin canalul sucursalelor amintite. Aceastã iniþiativã aproape temerarã a fost dictatã de linia de conduitã pe care instituþia ºi-a impus-o întotdeauna. o cât mai largã contribuþie la dezvoltarea ºi valorificarea principalei avuþii naþionale – agricultura – ºi a produselor ei – cerealele. ªi la acest capitol o privire aruncatã asupra cifrelor statistice. ceea ce de altminteri se va putea verifica din cifrele ce vor fi arãtate la analiza sucursalelor respective. la examinarea de mai târziu a programului de înfiinþare a sucursalelor postbelice. un grup compact creat aproape simultan în epoca imediat urmãtoare rãzboiului. Într-adevãr.

prin continua extindere a Bucureºtiului. Blank & Co. Blank & Co. care îºi aveau legãturile lor bine stabilite în decursul activitãþii depuse. cât ºi pentru a asigura o deservire imediatã ºi autonomã a cartierelor noi create. cât ºi legãturile marilor centre comerciale din localitatea respectivã. în ritmul dezvoltãrii ºi mãririi Capitalei. devenite. condusã de criteriile sus menþionate. care ar fi adus o gravã stânjenire întregii vieþi economice a þãrii. vom pomeni sucursalele din Bucureºti. Anton –. centre comerciale cu viaþã ºi activitate proprie. produse în restul þãrii de perspectiva unei eventuale pierderi a localitãþii dãunate prin defecþiunea bancarã pentru tranzacþiunile de tot felul din ºi spre restul þãrii. menite sã îndeplineascã atât rolul de descongestionare a Centralei. a complexului de sucursale ale Bãncii Marmorosch. Venirea într-un asemenea centru ºi ca urmare a cauzelor arãtate a unei sucursale a Bãncii Marmorosch. în miºcarea valorilor ºi tranzacþiunilor între centrele de activitate comercialã a þãrii. dispariþia pe o piaþã oarecare a organismului sau organismelor bancare care deserveau pânã atunci atât nevoile locale. în acelaºi timp. ºi ca urmare a defecþiunilor instituþiilor bancare locale. a însemnat imediat o înviorare a pieþei respective ºi. sau mai înfiinþat. cãtre care se convergeau în perioada imediat urmãtoare rãzboiului marea majoritate a operaþiunilor. sucursalele de cartier.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – A doua categorie a sucursalelor înfiinþate dupã anii de rãzboi este aceea a filialelor create pe diferitele pieþe ale Vechiului Regat. anunþând reînceperea activitãþii de incasso. fie chiar numai temporarã. Aportul covârºitor adus de vasta organizaþie. aceasta pentru a umple golul simþitor produs asupra comerþului de stagnarea. Într-adevãr. se invedereazã în mod frapant din faptul cã însuºi Institutul de Emisiune s-a vãzut nevoit a-ºi amplifica cadrul operaþiunilor. sistatã multã vreme. 75 . cât ºi celorlalte aflate în legãturã cu ea. o destindere a îngrijorãrii fireºti. În ultimul rând. îngreunând desfãºurarea lor în tempoul pretins unei organizaþiuni bancare moderne. Calea Griviþei ºi Sf. a serviciilor îndeplinite pânã acum de Banca Marmorosch. Blank & Co. În afarã de cele trei sucursale vechi – Calea Victoriei. cvasiindependente de Centrul Capitalei. ºi sucursalele ei. ar fi atras dupã sine paralizarea oricând a activitãþii ºi ar fi acuzat considerabile prejudicii atât pieþei lovite. ºi ale noilor provincii în mod izolat.

Blank & Co. faþã de efectele crizei care începuserã sã se manifeste în mod simþitor prin efectele dãunãtoare asupra pieþei. chiar la începutul activitãþii ei. 76 .40. a cãrui considerabilã organizaþie comercialã ºi bancarã a exercitat o influenþã paralizantã asupra oricãrei tentative de dominaþie a pieþei mult mai neînsemnate a Aradului...000.000..000...000. aceastã sucursalã aratã ca plasament. astfel dupã cum ni le aratã cifrele la urmãtoarele date: Plasamente: 1928..Lei 51... oraºul Timiºoara. Politica de restângere a plasamentelor...000...000 1929.Lei 31...000.000.230.000 În ceea ce priveºte concentrarea activului ºi pasivului acestei sucursale în bilanþul general al bãncii. imprimatã de spiritul de prevedere ce a cãlãuzit Direcþiunea Bãncii Marmorosch. a determinat scãderea cifrei investiþiunilor în mod progresiv.000 faþã de cifra cvasiconstantã a depozitelor arãtate mai jos: 1928.. pentru care statistica ce am avut-o la îndemânã indicã un exemplu pentru anul 1921: Plasamente: Lei cca...1. se oglindeºte în urmãtoarele cifre: Viramente reprezentând totalitatea operaþiunilor: 1921 = Lei.000.Lei 43....5..Lei 35. În ciuda acestor condiþiuni defavorabile de existenþã.. îºi gãsesc justificarea în apropierea puternicului ºi marelui centru.000. a se vedea anexa ...000 1930. o cifrã superioarã depozitelor..000 în anii urmãtori..000 1930... activitatea sãnãtoasã depusã de Sucursala Arad ºi progresul treptat al influenþei exercitate asupra acestei pieþe...50.. mergând crescând pânã la Lei.000.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA ARAD Înfiinþatã în primii ani dupã rãzboi.000 1929.... în aparentã disproporþie cu importanþa acestui centru comercial. Aceste cifre....Lei 39..000.000..Lei 27.000.000.. faþã de Depozite: Lei cca...

. sediul din Brãila face parte din categoria creaþiunilor antebelice. iar concentrarea.500. ele se gãsesc analizate în anexa nr.000.000. 127..000 1929. este arãtat în anexa întocmitã sub nr.Lei 10. Faptul cã cifra plasamentelor a putut ajunge în lunile de sezon pânã la Lei 110. În ceea ce priveºte elementele de amãnunt care compun activul ºi pasivul acestei sucursale.. Sucursala Brãila ºi-a legat în mod firesc activitatea de finanþarea ºi înlesnirea acestui gen de operaþiuni.000 faþã de o cifrã aproape neschimbatã a depozitelor.Lei 44. criza ºi-a spus totuºi ºi aici cuvântul..000...000. în aceastã ordine de idei. invedereazã rolul covârºitor asumat de aceastã sucursalã în animarea acestei pieþe de export. Înfiinþatã pe o piaþã prin care s-a scurs ºi se scurge ºi astãzi cvasitotalitatea exportului românesc de cereale..Lei 1. impunând o restrângere a plasamentelor pentru motive de securitate..Lei 92. 77 .000. ..000.000..000 1930.000 Pãstrând proporþia faþã de bogata activitate a acestui centru.. Statistica ne aratã. Tot atât de elocvente se prezintã ºi cifrele de virament pe total de operaþiuni ºi anume: 1921. în bilanþul bãncii concordatare a activului ºi pasivului sucursalei.000 1928.000.Lei 54.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA BRÃILA Dupã cum am relevat în scurta expunere a istoricului sucursalelor.. datele ce urmeazã: 1928..

000.00 Disproporþia dintre cifrele de plasament ºi acelea ale depozitelor..000..000. se gãseºte la Anexa întocmitã sub nr... 1921. arãtatã în istorie ºi schiþat la începutul acestui raport..000. în ilustrarea celor arãtate mai sus.Lei 886. Analiza detaliatã a posturilor care formeazã activul ºi pasivul acestei sucursale. pentru evitarea slãbirii posibile a procentului de recuperabilitate a investiþiunilor.000.00 în anii urmãtori...Lei 31. Cifrele de virament pe totalitatea operaþiunilor vorbesc de la sine.00 1929.000. Blank & Co.00 1930.00 1929..Lei 82.000.000. în cadrul politicii de românizare a pieþei de acolo. 128. documenteazã ºi la aceastã sucursalã predominarea spiritului de propagandã naþionalã asupra intereselor propriu-zise de ordin practic. înfiinþatã dupã rãzboi.000..00 1930.Lei 30.Lei 74.. Braºovul reprezintã un centru industrial ºi comercial de considerabilã importanþã..000. iar concentrarea activului ºi pasivului la Anexa nr. Depozitele aratã urmãtoarele cifre: 1928.000.000. a fost dintre toate centrele similare poate cea mai puþin afectatã de efectele crizei din în ce mai accentuate în restul þãrii.000.Lei 37. 78 . Plasamentele sunt: 1928.... […] instituþiunile cu caracterul arãtat se bucurã de o excepþionalã seriozitate ºi soliditate.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA BRAªOV În regiunea Ardealului.000. datoritã bunei ºi prudenþei gospodãririi industriale ºi comerciale.00 pânã la Lei 6.000. s-a bucurat la rândul ei de condiþiunile favorabile ale activitãþii acestei pieþei care. .00 Descreºterea sistematicã a cifrelor acestui capitol aratã preocuparea generalã a Direcþiunii Bãncii Marmorosch.Lei 46. Sucursala Braºov.000....000.

000 1929...000. Analiza detaliatã a posturilor componente ale activului ºi pasivului acestei sucursale se gãseºte consemnatã sub anexa întocmitã la nr. posibilitatea unei continue întrebuinþãri ºi.000 Cifra depozitelor.Lei 85. s-a menþinut totuºi constant.000.. în mod evident. se aratã la anexa nr....000 1930. rentabilitãþi a antrepozitelor. Blank & Co. . pe de o parte. s-a ridicat.000 circa.000.000 Viramente: 1921.000.000. în ecartul considerabil dintre cifre. chiar dupã restrângerea plasamentelor. prin activitatea ce a desfãºurat în toate ramurile comerþului de bancã. în ultimul timp. deci.000.. sucursala luând asupra sa. 79 . Operaþiunile acestei sucursale nu s-au mãrginit la plasamente strict bancare.500. hârtiei ºi. proprietatea sa. inferioarã plasamentelor înaintea crizei. în jurul cifrei de Lei 60. destul de modestã a plasamentelor faþã de aceea impunãtoare a viramentului pe totalitate de operaþiuni. ca înþeles restrâns al expresiei. desfacerea zahãrului.Lei 37.. crescând continuu pânã la Lei 11. 130. Aceste laborioase eforturi se încadreazã...Lei 4. sub garanþiile de rigoare. ci s-au manifestat mai cu seamã în domeniul consignaþiei ºi al delcrederii.000.Lei 66. a chibriturilor. în bilanþul general al bãncii concordatare. la rangul uneia din cele mai importante din complexul sucursalelor Bãncii Marmorosch. cât ºi o augmentare continuã ºi corespunzãtoare a conturilor sale de rezultate. prin utilizare în egalã mãsurã a tuturor serviciilor din organizarea sucursalei. ºi dând astfel.000.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA CLUJ Înfiinþatã în Capitala Ardealului. iar concentrarea activului ºi pasivului sucursalei.. Iatã cifrele: Plasamente: 1928.

mai cu seamã. cifrã care se urcã cu greutate numai pânã la Lei 3.000. Plasamente: 1928.000.000.Lei 9. Elementele de detaliu componente ale activului ºi pasivului acestei sucursale se gãsesc analizate în anexa nr. îºi vede într-o mãsurã oarecare importanþa ca centru comercial slãbitã în urma gravitãrii succesive a acestui gen de operaþiuni spre porturile Galaþi ºi. De altminteri.600. 80 .. 131.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA CONSTANÞA Face parte din categoria sucursalelor înfiinþate înainte de rãzboi ºi.. Depozitele în aceºti trei ani se învârtesc în jurul cifrei de 55..000.. Brãila.000. se aflã consemnatã sub anexa nr.000 1929.000..Lei 15.000 1930. însãºi condiþiunile de acces la aceastã localitate.000.. Viramente: 1921: Lei 1.Lei 22.000. în bilanþul centralizat al bãncii concordatare. . iar încadrarea activului ºi pasivului... precum ºi cele ale plasamentelor. în speþã slabele legãturi de cale feratã ºi poziþia geograficã oarecum izolatã – Hinterlandul Constanþei fiind format de regiunea puþin ospatalierã a Bãrãganului la Apus – au determinat o îndepãrtare continuã a intereselor exportatorilor de pe aceastã piaþã. Cifrele modeste de virament.000.000 lei. dupã o perioadã de intensã activitate în canalizarea exportului de cereale. sunt o dovadã evidentã a situaþiunii rezultatã din cauzele enumerate mai sus.000..

pentru aducerea mãrfurilor de orice fel în þarã ºi îndrumarea lor spre portul cel mai accesibil – Galaþi. datoritã faptului cã navlul era în acea perioadã mai avantajos decât frachtul. are asupra Brãilei avantajul cã.Lei 96 milioane 1929. în special. Astfel depozitele aratã: în 1928 . un articol de primã importanþã pe aceastã piaþã. considerabilul avânt luat pânã atunci în exportul de cereale a suferit o temperare. în 1923. În ceea ce priveºte elementele amãnunþite ale activului ºi pasivului acestei sucursale. care face parte din ciclul creaþiunilor antebelice. deºi dupã rãzboi. determinând lichidarea ei în anul 1931. o agenþie în port.. .. În epoca de intensã activitate imediat dupã rãzboi.. acestea se gãsesc consemnate în anexa nr. cu toate cã nu a putut-o face în mãsura ºi în împrejurãrile prielnice care caracterizeazã piaþa mult mai vioaie ºi mai bogatã a Brãilei..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA GALAÞI Aceastã sucursalã. 81 .. Totuºi. sucursala a înfiinþat. a evoluat în condiþiuni oarecum similare dezvoltãrii filialei Brãila. Astfel se explicã ºi abundenþa comerþului de en-gros pe piaþa Galaþiului. care ajunge de la 5 la 19 miliarde lei. în bilanþul general al bãncii concordatare.. Plasamentele se degreveazã ºi aici în ritmul de accentuare a crizei arãtând: 1928.. ºi pe care numai pronunþarea din ce în ce mai evidentã a stagnãrii activitãþilor a scos-o din utilitate. chiar în evoluþia crizei. care a deservit. Oglinda acestei activitãþi este viramentul pe totalitate de operaþiuni... Lei 182 milioane. care a tras dupã sine o laborioasã ºi rodnicã activitate asucursalei în toate domeniile comerciale.. dupã cum am mai spus.. Lei 176 milioane 1930 .. iar concentrarea pasivului ºi activului sucursalei. în tranzacþiunile în legãturã cu importul de coloniale ºi manufacturã ºi pe de altã parte – în locul cerealelor gravitând spre Brãila – în operaþiunile de export de cherestea..Lei 43 milioane. interesele pieþei locale. Lei 196 milioane 1929 .. O altã dovadã a bogãþiei ºi importanþei acestei pieþe o prezintã cifrele impresionante ale depozitelor. 133. dar. în mod continuu. s-a produs în schimb o centralizare a importului pentru aproape întreaga þarã spre acest centru.. dedicându-ºi activitatea finanþãrii comerþului de cereale. se gãseºte consemnatã în anexa nr.Lei 41 milioane 1930. ceea ce a determinat întrebuinþarea cãii pe apã cu predilecþie.

. a venit într-o largã mãsurã în ajutorul sucursalei.. precum ºi o activitate înfloritoare a tranzitului de mãrfuri spre Germania ºi Polonia. Criza manifestându-ºi primele efecte.. fabricile de zahãr.71 milioane..57 milioane în anul 1929.. îndeosebi. sucursala ºi-a restrâns. iar concentrarea activului ºi pasivului ei. acþiunea.. cât ºi de export. punându-i la dispoziþie – în afarã de mijloacele proprii – circa 80 milioane lei. importanþa activitãþii desfãºurate o dovedeºte creºterea viramentului de la 1. care ne reduce la Lei. 132. o gãsim la un plasament de: Lei. un numãr impunãtor de comercianþi angrosiºti. aceasta chiar în primii ani de activitate a acestei filiale. 82 . Totuºi.. ca ºi toate celelalte creaþiuni ale bãncii. precum ºi mai târziu cu acele ale instituþiunilor bancare din þarã.. conºtientã de importanþa introducerii institutului pe aceastã piaþã. desfãºurând o bogatã activitate. la anexa nr. în bilanþul general al bãncii concordatare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA CERNÃUÞI Înfiinþatã în capitala Bucovinei. Direcþiunea Centralã. . Sucursala Cernãuþi a putut beneficia de acest complex de condiþiuni favorabile de existenþã ºi dezvoltare ºi a abordat o politicã de finanþãri raþionale. având numeroase industrii. printre care. deºi a avut de luptat cu concurenþa aprigã a sucursalelor marilor instituþiuni bancare ale fostei monarhii austro-ungare.. Elementele de amãnunt asupra componenþei activului ºi pasivului sucursalei figureazã în anexa nr. un centru de o deosebitã importanþã pentru toate ramurile comerþului atât de import. pentru a arãta numai Lei. astfel cã.31 milioane în 1930.5 miliarde în 1921 la 17 miliarde în anii urmãori. în anul 1928.

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA ORADEA Prin aºezarea oraºului Oradea în imediata apropiere a graniþelor cehoslovacã ºi ungarã. lovitã printre primele ºi cu deosebitã violenþã de acest fenomen profund dãunãtor întregii vieþi economice.Lei 105 milioane 1929. aproape în toate centrele de activitate ale comerþului românesc. exportul de vite spre aceste þãri.. Politica de extremã prudenþã care a stat la baza operaþiunilor. fiind asimilate ca antrepozite de vamã. iar concentrarea acestui activ ºi pasiv. deºi în diferite proporþii de intensitate a crizei. a putut sã facã avansuri pe mãrfurile destinate importului pe baza certificatelor de înmagazinare. dat fiindcã Antrepozitele de acolo au dreptul de a efectua toate operaþiunile unui oficiu vamal. care a întâmpinat politica de românizare cu o dârzã împotrivire. astfel cã sucursala din acest oraº ºi-a îndreptat. documenteazã atât lichiditatea lor. piaþa acestui centru deserveºte. Centrala. pânã în momentul pronunþãrii crizei.. îndeosebi. se aflã trecutã în anexa nr. Elementele de amãnunt care compun activul ºi pasivul Sucursalei Oradea se gãsesc analizate la anexa formatã sub nr. Viramentul pe totalitatea de operaþiuni evolueazã de la 1 la 10 miliarde. Plasamente: 1928.. Brusca degrevare a plasamentelor. cu fonduri care se urcau pânã la 40 milioane la desfãºurarea activitãþii acestei sucursale. þinând seama de importanþa pieþei.. eficace pe piaþa Oradiei. în mod firesc.. a contribuit. 83 . o considerabilã parte din activitatea ei în finanþarea acestui articol de export.. în consideraþia izbucnirii aproape simultane. cât ºi grija ce s-a pus în imediata adaptare a intereselor sucursalei la condiþiunile create de efectele marasmului economic. .Lei 39 milioane.. în primul rând. arãtatã în cifrele de mai jos. În luptã strânsã cu sediile de mult stabilite ale bãncilor austriece ºi ungare în acest centru. Blank & Co.Lei 73 milioane 1930. în bilanþul general al Bãncii Marmorosch. De altminteri ºi viramentul de totalitatea operaþiunilor ne aratã impunãtoarea evoluþie de la 1 la 10 miliarde lei. Sucursala Oradea a reuºit sã se impunã ºi sã devinã una din creaþiunile de prim rang ale Bãncii Marmorosch. 136. Blank & Co. ajutatã în mod simþitor de Centralã – cvasitotalitatea acþiunilor SA Antrepozitele Oradea. s-a dovedit....

. Depozite: în 1928. dintre care Târgu-Mureº a fost ºi este unul din cele mai refractare adaptãrii ºi conlucrãrii. ºi care se mãrgineºte la o existenþã strict localã.. datoritã lipsei aproape totale a unei vieþi economice mai animate. De altminteri.. Elementele analizate în amãnunt ale activului ºi pasivului acestei sucursale se gãsesc enumerate la anexa nr. în raport cu celalalte sucursale din Ardeal. vorbesc de la sine: Plasamnete: 1928..Lei 36 milioane 1930. cifrele mai mult decât reduse atât ale plasamentelor. iar concentrarea acestui activ ºi pasiv. cât ºi ale depozitelor. în permanenþã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA TÂRGU-MUREª Face parte dintre sucursalele înfiinþate dupã rãzboi în noile regiuni. se aflã trecutã în anexa nr.. 137. Blank & Co...Lei 29 milioane la care Centrala a contribuit. în bilanþul general al Bãncii Marmorosch... cu sume ridicându-se pânã la 20 milioane lei. 84 . care sã radieze în regiunile înconjurãtoare....Lei 20 milioane 1929. .Lei 20 milioane. în scopul pãtrunderii elementului românesc comercial în centrele minoritare.Lei 26 milioane 1930.Lei 43 milioane 1929.... Activitatea desfãºuratã a trebuit fatalmente sã se restrângã într-un cadru modest..

în bilanþul general al bãncii concordatare. acelea ale depozitelor au o înfãþiºare cât se poate de modestã ºi anume: Depozite: 1928...000.000 1930. considerând epoca investiþiunilor. aceastã sucursalã a trebuit.. chiar de la inaugurarea activitãþii sale.Lei 13..Lei 96.Lei 37.000.000 la care...Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA SATU-MARE Înfiinþatã în anul 1928.000 1930.Lei 19. regimul de strictã supraveghere a plasamentelor ºi-a dat roadele în posibilitatea reducerii lor în concordanþã cu cerinþele vremii. determinatã tocmai de lipsa de capitaluri spre fructificare. Elementele de detaliu ce compun ºi pasivul acestei sucursale se gãsesc analizate în anexa nr.. în prima epocã.000. 138.000..000.000 1929.000.Lei 14...000. sã plaseze pentru forþarea pieþei spre capitalul românesc fonduri însemnate pe piaþa localã. la o micã ºi aproape egalã depãrtare de graniþele cãtre Ungaria ºi Cehoslovacia. au trebuit sã fie furnizate în cea mai mare parte de Centralã... Cu toate cã debutul sucursalei pe piaþa Satu-Mare a coincis cu pronunþarea crizei economice. Cifrele ce urmeazã ilustreazã expunerea de mai sus: Plasamente: 1928. în Extremul de Nord al Ardealului..000... Centrala a adus un aport pânã la Lei 72. . Faþã de aceste cifre destul de însemnate. 85 . faþã de cifra redusã a depozitelor.000 1929. se aflã consemnatã la anexa nr. iar concentrarea activului ºi pasivului.000.Lei 72. fonduri care.

Chiºinãu –. totuºi ºi-a avut pe deplin justificarea. deschiderea acestei sucursale. Într-adevãr.6 milioane lei. Iaºul prezintã un fenomen cu totul aparte faþã de celelalte pieþe româneºti. în primul ei an de activitate. astfel cã aceasta ºi-a putut porni activitatea pe o piaþã de importanþa aceasta în împrejurãri destul de favorabile. dat fiindcã. era de 7. Plasamentul sucursalei. cca.. . aceasta tot ca o urmare a unei situaþii geografice ºi feroviare mai avantajoase pentru interesele reciproce. din punct de vedere al evoluþiei economice. spre Bucovina ºi cu destinaþia finalã Polonia ºi Germania. 86 . a cãror epocã de efemerã prosperitate ºi de rapidã defecþiune se produsese încã înainte de crearea sucursalei. totuºi deschiderea acestei sucursale a fost determinatã de o judicioasã examinare a situaþiei ºi a motivelor care justificau aceastã iniþiativã. la rândul ei. cât ºi întreaga piaþã basarabeanã. Rolul principal care s-a atribuit dintru început acestei noi creaþiuni a fost acela de centru de tranzit pentru operaþiunile de export ale afiliaþiunii noastre basarabene – Banca Creditului Basarabean. deºi a avut loc dupã cum am menþionat mai sus în plinã crizã.. se aflã în anexa nr. aceasta nu poate fi decât o dovadã tocmai de spiritul de prudenþã care a cãlãuzit – pentru început – Direcþiunea bãncii în studierea pieþei ºi a clientelei ce urma a-ºi apropia în mod definitiv. iar concentrarea acestui activ ºi pasiv. aproape în întregime izolate ºi anihilate în orice tentativã de activitate. Din punct de vedere al securitãþii plasamentului. o avem în faptul cã aceastã sucursalã a manipulat. în special în timpul iernii. cifra plasamentelor se prezintã mult mai modestã în proporþie.000 poliþe de incasso. fãrã bazã solidã. aici criza ºi-a fãcut apariþia aproape imediat dupã încetarea rãzboiului. Dovada cã apariþia pe piaþa Iaºului a constituit o necesitate. în bilanþul general prezentat de banca concordatarã. în schimb. dupã stabilirea condiþiunilor de bonitate ºi rezistenþã. Dacã. Pânã la deschiderea acestei sucursale. centrele basarabene se gãseau. adicã aparent în plinã crizã. Pe de altã parte. 135.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA IAªI Deºi înfiinþatã în noiembrie 1920. cu sediile din Bãlþi ºi Cetatea Albã. celelalte servicii de utilitate generalã fiind ocupate în aceeaºi mãsurã de cerinþele locale. datoritã vastei reþele de sucursale ºi legãturi ale bãncii. 30.. la sfârºitul anului 1930. piaþa de en-gros a Iaºului alimenteazã atât celelalte oraºe ale Moldovei din raza ei de influenþã. precum ºi de legãturile create cu restul þãrii. în timpul cãruia o miºcare de artificialã amploare crease acea pleiadã de comercianþi parazitari. la aceastã constatare se asocia ºi considerentul cã. din cauza depãrtãrii ºi a slabelor legãturi cu celelalte oraºe ale Moldovei. Analiza elementelor de amãnunt care compun activul ºi pasivul acestei sucursale se gãseºte însemnatã sub anexa nr.

. se aflã trecutã la anexa nr.. ci a servit piaþa prin toate serviciile ei. . .. prin natura lor mai puþin expusã capriciilor atmosferice decât de exemplu cele agricole. Pe de altã parte. Astfel se explicã de ce acest capitol de activitate al Sucursalei Focºani aratã. astfel cã sfârºitul exerciþiului1930 o gãseºte de acum la numai 12 milioane plasamente. care ar fi stânjenit bunul mers al activitãþii atât a bãncii. în ceea ce priveºte securitatea ºi recuperabilitatea plasamentului. cât ºi din celelalte centre ale þãrii ºi câºtigându-ºi pe bun merit deplina încredere a cercurilor comerciale din întreaga regiune. o restrângere a investiþiunilor sucursalei în finanþarea acestui gen de operaþiuni.000 de poliþe atât locale. Elementele de amãnunt care compun activul ºi pasivul acestei sucursale se gãsesc expuse la anexa nr... oferã o bazã de garanþie mai stabilã ºi certã. Sucursala nu s-a mãrginit totuºi numai la aceastã activitate. apreciabila cifrã de 31 milioane lei. Totuºi. ca urmare fireascã. adicã la 31 decembrie 1929.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA FOCªANI A fost înfiinþatã la 1 august 1928 ºi face parte din categoria sucursalelor create ca sã suplineascã defecþiunile bancare locale. 87 . datoritã faptului cã se aflã situatã într-un punct de convergenþã a comerþului viticol. cu atât mai mult cu cât culturile viticole. recolta extrem de abundentã a anului urmãtor. manipulând cca. iar concentrarea activului ºi pasivului. unitã cu criza care nu a cruþat nici acest domeniu de producþie. determinã o simþitoare scãdere de preþuri ºi. 20. sucursala a putut sã activeze imediat în plasament în aceastã importantã ramurã a regiunii înconjurãtoare. în bilanþul general al bãncii concordatare. la sfârºitul primului exerciþiu plin. cât ºi a comerþului în general.

Aceastã rezistenþã se datoreºte faptului cã Bacãul este un oraº cu industrii vechi ºi importante. din datele ce ne stau la dispoziþie. . dar aproape întreg întinsul vechiului Regat.6 milioane lei. cã a manipulat peste 11. încât ele îºi procurã fondurile lor de rulment direct de la clienþiideponenþi. marile industrii prezintã un atare caracter de încredere ºi bonitate în raporturile lor cu comerþul. Dacã. Nu mai puþin importante sunt tranzacþiunile de cereale care se încheie ºi se scurg pe piaþa localã ºi care produc în mod firesc o vie miºcare a valorilor ºi fondurilor cât se poate de propice creerii ºi dezvoltãrii unui organism bancar canalizator ºi regulator al acestor miºcãri.000 poliþe ºi a îndrumat un numãr apreciabil de vagoane de cereale la punctele de export.. faþã de condiþiunile ºi suspiciile favorabile sub care a debutat sucursala. totuºi. este trecutã la anexa nr. cifra plasamentelor a fost atât de modestã.. care s-a dovedit a fi fost unul din centrele care au rezistat cu deplin succes la asalturile crizei. cum o aratã cifra de mai jos. aceasta se explicã printr-un fenomen specific pieþii Bacãului.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA BACÃU Înfiinþarea acestei sucursale în anul 1930 s-a produs ca o urmare a studierii seriozitãþii ºi soliditãþii pieþei Bacãului. eliminând astfel rolul intermediar al bãncilor ca procuratoare de fonduri. cunoscut fiind. 88 . Aceasta nu înseamnã cã sucursala nu a fost activã în operaþiunile de utilitate generalã. care alimenteazã nu numai piaþa localã ºi împrejurãrile. 129. Acolo. Analiza în detaliu a posturilor componente ale activului ºi pasivului acestei sucursale figureazã în anexa nr. în bilanþul general al bãncii.. iar concentrarea elementelor activului ºi pasivului. Plasamentul sucursalei la 31 decembrie 1930 a fost de 6.

0 milioane 1929.. aceastã sucursalã face parte din ciclul creaþiunilor menite sã completeze reþeaua de legãturi a instituþiei în provincie. ºi ºi-a îndeplinit în aceastã privinþã rolul cu prisosinþã...Lei 8.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA SUCEAVA Înfiinþatã în 1927.1 milioane.Lei 15.Lei 4. Actualmente.Lei 17. o administraþie localã defectuoasã i-a pricinuit pagube considerabile. Depozitele aratã în anii respectivi: 1928.Lei 27.. sucursala este în curs de lichidare... 89 . în bilanþul general al bãncii concordatare. iar concentrarea activului ºi pasivului.7 milioane 1930. Analiza detaliatã a posturilor ce compun activul ºi pasivul acestei sucursale se gãseºte la anexa nr.. care au fost însã în întregime amortizate. 139. s-a procedat ºi la punerea în aplicare a unui program sever de reducere a plasamentelor... care se oglindeºte în urmãtoarele cifre: 1928.. s-a fãcut sub anexa nr..Lei 15... O datã cu îndepãrtarea elementelor abuzive. .3 milioane 1930..7 milioane 1929..4 milioane. Din nefericire.

Calea Griviþei. 4. Iatã lista lor: 1. 6. Calea Dorobanþilor. 5. B-dul Basarab. Calea Rahovei. Piteºti. Piaþa Palatului. Banca Marmorosch. 8. Storojineþ. 11. 5. Rãdãuþi. De asemenea. Strada Smârdan. 90 . 3. Calea Moºilor. 11. În aceastã categorie intrã sucursalele ºi agenþiile: 1. Chilia Nouã. În limita cercului de operaþiuni ce li s-a îngãduit ºi în deservirea Centralei. B-dul Carol. Antoin. ca agenþii de incasso ºi poliþe. 7. Blank & Co. în cadrul programului de creare de legãturi cu provincia ºi de suplinire a nevoilor de corespondenþi atât pentru interesele ei. cât ºi pentru acelea ale pieþei în general. trebuie menþionate spre buna regulã ºi sucursalele din Bucureºti. toate aceste creaþiuni nu au dezminþit principiul fundamental al instituþiunii. 2. Cãlãraºi/Ialomiþa. comerciale ºi particulare. Calea Victoriei. Ploieºti. Câmpulung/Bucovina.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALE În afarã de sucursalele examinate în detaliu. menite sã serveascã. asupra cãror raþiune de a fi ne-am exprimat în istoricul sucursalelor. Buzãu. 10. 6. 9. 2. 7. Calea Vãcãreºti. Târgoviºte. Piaþa Sf. o serie de sucursale de datã mai recentã. a clientelei proprii ºi a celorlalte relaþiuni bancare. în primul rând. 10. 3. 4. Dorohoi. 8. de a nu menaja niciun sacrificiu pentru aducerea la îndeplinire a programului de satisfacere a marelui public care i-a acordat încredere. Piatra-Neamþ. 9. a mai înfiinþat.

Lei 160 milioane reduse pânã la sfârºitul exerciþiului la 100 milioane 1928.Lei 130 milioane 1927.. 91 . Sucursala a deservit. am luat drept bazã situaþiile prezentate de Centralã. Într-adevãr.. În ceea ce priveºte examinarea activului ºi pasivului acestei sucursale. importantele operaþiuni de devize ale Centralei ºi corespondenþilor ei în epoca premergãtoare stabilizãrii ºi ºi-a justificat pe deplin raþiunea existenþei. distrugerea aproape totalã a industriei româneºti. întrucât nu s-a fãcut o expertizare la faþa locului a acestei creaþiuni a bãncii. de asemenea..Lei 290 milioane... ºi faptul cã a perseverat în opera începutã se constatã din examinarea cifrei plasamentelor în perioada urmãtoare: 1926. sãrãcirea clasei producãtoare ºi toate celelalte elemente determinate ale crizei postbelice au provocat o considerabilã mãrire a importului din Franþa a tuturor articolelor necesare refacerii. Sucursala ºi-a inaugurat deci activitatea în aceastã conjuncturã favorabilã.. provocate de efectele dezastruoase pentru þarã ale luptei de dezrobire.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – SUCURSALA PARIS Înfiinþarea imediat dupã rãzboi a Sucursalei Paris a avut dublul scop de a se întinde o ramificaþie a unei instituþiuni româneºti pe piaþa Occidentului ºi de a crea un oficiu de canalizare al numeroaselor tranzacþiuni dintre Franþa ºi România.

Lei 12................ Lei 183......741.527...Lei 581........................43 Dispoziþiuni vecchio .........106..... DIVERSE 57......... CENTRALA La 21 octombrie 1931.Lei 581..............Lei 83......745........456... care este de..788......60 92 ..........560.........Lei 2....70 Creditori cu bonuri de cassã.............745......90 strãinãtate.....591...510....171..17 creditori în valutã strãinãLei 57....Lei 102.............Lei 747...511....Lei 595........................478......................563....094......135.......Lei 1.374................76 143.Lei b.........647.60 Dispoziþiuni nuovo ......Lei creditori cu livrete de economii......................003....57 ale cãrei componente sunt: a....................... Gagist în sumã de.........................Lei 7...591.............................628..Lei 1....00 Emisiuni asupra B.....741...560...779........ LA 21 OCTOMBRIE 1931 COMPUNEREA PASIVULUI A.............003.......Lei 73......374..00.B....................B.....Lei 86.................410.........Lei Creditori cu depuneri fixe..............84 neridicate ....Lei 1....................Lei 844..... 1926-1930 Lei 981......185......211...511...............370....25 Dividende B...00 Cassa restantã ..Lei 85.....Lei 1...106...627....103..........43 Dispoziþiuni vecchio ........................ CREDITORII Creditorii în cont curent: Capitalã..50............Lei 339.803.........Lei Plãþi Capitalã .00 Emisiuni asupra B....00 Cupoane restante .......20 626.......................221..Lei 7........203....172.....624................123......747.377............... Rambursãri .......399..00 Incasso .....Lei 2........ BLANK & CO............567.91 ..............21 299....95 provincie..00 Incasso .......... Blank & Co..48 la care adãugându-se BNR Ct..........247...800........... Pasivul Centralei a atins suma de:......Lei 1..757.......00 ne dã totalul angajamentelor Bãncii Marmorosch..979..00 Cassa restantã ...675..00 Plãþi Provincie ....36 57..B..............990....Lei Plãþi Capitalã ..............09 ºi cont Sindicat Bancar pentru suma de.....00 Plãþi Provincie .............779.......185..................00 Garanþii casete .........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – PASIVUL BÃNCII MARMOROSCH.036........Lei 1. Lei 1.......181....

....510........036...........Lei Avale în valute strãine..900.......597.90 Creditori în cont curent Strãinãtate în numãr de 2.....687..........181....800...990........Lei 183........... pentru.. 10%.................24 e. TITLURI îN GARANÞIE..105.. ......Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dispoziþiuni nuovo ...123..... .....41 59....09 Lei 747......647...720....... BNR Ct... Lei 102.142.................675.... c......947....91 Lei 1...Lei 595.........624.....36...047.478...756...131.690....370....247....Lei f............ Sindicat Bancar 76................25 Dividende B.............335....00 Suma de Lei ...236..............Lei 73.. FOND DE PENSII Numerar.678% în cursul anului 1931..Lei 120.76 Procentul de dobândã acordat de bancã acestor conturi a fost de minimum 2% la max...... 93 ...... Lei 981.211......339...... STEAUA ROMÂNÃ....268...... Gagist Ct.... pentru suma de...567. GARANÞII Avale în....221.....Lei Efecte publice Nominal.....181.......... Procentul uzual a fost de ½ -6%..........478........00 Cupoane restante ..95 Creditori în cont curent Provincie în numãr de 541 conform anexei nr..016...........11 Lei 339.519.............00 99....00 d.....76 reprezentând Creditorii în cont curent al Centralei se compune din: Creditori în cont curent Capitala în numãr de 2...B......00 Lei 735..... în medie 5.48 Lei 1..431.....399..............57 41..........1926-1930 neridicate ..... Lei 1.........402.780..979............090 conform anexei nr.Lei 1............451 conform anexei nr..00 Garanþii casete ..106... ....171.106...Lei 83.......Lei g.. Lei 13.... pentru suma de.......994.00 Total angajamente Lei 2.84 Rambursãri ..................

. SUCURSALE Dupã raportul experþilor contabili numiþi la 21 octombrie 1931 de onor..Lei 1.010..132..216....190... depozite fixe ºi 98....434.961. Gagist 57....01 a..... livrete de economie....00 în sumã de....... BNR Ct.290. Tribunalul Ilfov.365.290...069.. Blank & Co. situaþia Pasivului Bãncii Marmorosch.Lei 389.00 c... creditori în ct...... Lei 504.334.Lei 1..01 La care se adaugã e....073..157........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – B.01 94 ............558.....392.....190......955....Lei ne dã un total de angajamente de..-curent... creditori în valutã strãinã......54 Lei 1.......Lei d.00 bonuri de cassã.Lei 140.... conform procesului-verbal din 21 noiembrie 1931 sã cerceteze scriptele sucursalelor....434...47 b...... la sucursale a fost la 21 octombrie de:..335...

09 747.00 1.190.21 134.58 95 .916.284.399.116. Blank & Co.710.290. la 21 octombrie 1931.813.399.069.176.527.54 67.00 67.R.103.20 57.688.106. Blank & Co.010.09 Cont Sindicat Bancar 747.478.510.93 647.01 57. La 21 octombrie 1931 Dacã la situaþia „Pasivului” Centralei adãugãm „Pasivul” Sucursalelor.01 3.282.963. aºa cum l-au stabilit experþii contabili.401.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – C.N. Tranzitoriu Fond de Pensie 339.961.073.706.955.135.510.21 86.157.292. „PASIVUL GENERAL” al Bãncii Marmorosch.335. Ct.602.365.392.481. dupã cum urmeazã: Centrala Lei Creditori în Cont Curent Livrete de Economie Dep.48 B.047.963.740.994.00 ------------------------------------------------------------------------------------- Lei 2.00 140.500.780.647.57 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1.747. obþinem situaþia generalã a „Pasivului” Bãncii Marmorosch.132.00 -- 1.31 41.58 Total angajamente Centralã ºi Sucursale Lei 3.519. numiþi în acest scop la sucursale.094.010.710.094.036.955.471.20 108.116.284.00 98.688.47 504.780. Gagist 1.181.00 -------------------------------------------------------------------------------------- 735. fixe ºi bonuri de cassã Creditori în valutã strãinã Ct.31 41.49 1.434.334.563.538.558.868.431.76 143.54 --Total Lei 728.00 Sucursale Lei 398.947.

812......... precum ºi restrângerea aproape totalã a tranzacþiunilor comerciale ca consecinþã a crizei economice ºi financiare. LIVRETE DE ECONOMIE Aceastã grupã de creditori o formeazã deponenþii ale cãror sume depuse spre fructificare cu Livrete de economii aveau scadenþa la vedere /anexele nr....538.... ale cãror solduri le-am înscris în dreptul fiecãrui cont: Depozite Creditori în Lei Þarã Lei 1... care fost de.681......... Blank & Co.131......23 605. prezintã un sold de....134.490.14 reprezintã valoarea depozitelor retrase de creditori....998..448. CREDITORI ÎN CONT CURENT La 21 octombrie.......307 la 21 octombrie 1931..812....903....... acest cont avea un sold la Centralã de....76 ºi la sucursale un sold de..Crt.. de când au început retragerile în masã.558........ conform anexei nr......... care a lovit ºi în instituþiile mari româneºti de credit.37 Faþã de soldul constatat la 21 octombrie 1931 de........110.227...... Blank & Co..434...14 Diferenþa în minus de Lei 605......680..........Lei situaþia de la 21 octombrie....708.......76 ceea ce înseamnã cã Banca Marmorosch.726.97 647...... SA a trebuit sã plãteascã deponenþilor o sumã atât de mare ºi mai ales în intervalul de mai puþin de patru luni care au precedat cererea de concordat..............576.Lei se constatã aºadar o diferenþã în minus de. 101.... Blank & Co.181.... cunoscutã în toatã lumea...........740..............940. 97..Lei deci un minus de..................Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ANALIZAREA CONTURILOR DIN „PASIVUL GENERAL” al Bãncii Marmorosch....88 Lei 1.....947..Lei 389....... Cererea de concordat a douã mari bãnci din Capitalã – Banca Generalã a Þãrii Româneºti ºi Banca L...Lei 339................ Blank & Co....... Faþã de soldul constatat la încheierea bilanþului de la 31 decembrie 1930.478........740.21 307...... 101 ºi 102/.... Numãrul deponenþilor cu livrete de economie la Centralã este de 9. a cãrei 96 ...... SA.456.940.....922..88 Livrete în Ct.... Berkowitz – a trezit neîncrederea masei deponenþilor faþã de instituþiunile noastre de credit ºi de la aceastã datã cererile de retragere ale depozitelor au abundat Banca Marmorosch.......49 Cred.134.Lei 728. 2.334.442......00 Afiliate ºi Bãnci în Lei 75....47 Total egal Lei 728.... printre care se numãrã Banca Marmorosch.........Lei 955..23 În situaþia de la 21 octombrie 1931 s-au concentrat urmãtoarele conturi pasive aflate în bilanþul încheiat la 31 decembrie 1931.... 1............. Lei Strãin .633.00 Lei 185.....500.....

.... fiind vorba de „depozite” pe termen ºi deci eliberarea lor era în funcþie de scadenþã..........117..617....176.527.... la.............978.. 110-114/ pe ultimele 4 luni care au precedat cererea de concordat a bãncii.... de la...............Lei 86..... la..... Blank & Co............... Situaþiile anexe nr.....686......... când deponenþii n-au mai prelungit termenul scadent.. deci la o sumã micã care n-a influenþat asupra procentului acordat masei deponenþilor...........Lei 43.................. ºi mai ales din luna iulie 1931.827%..........391.... din lipsa de numerar cu care sã facã faþã cerinþelor pentru retragere depozitelor..20 cât era la 21 octombrie 1931........... încât cererilor de retrageri nu li s-au putut face faþã. Nu poate fi vorba aºadar de achiziþii sub imboldul acordãrii unei procente ademenitoare /anexa nr...10 adicã atât cât s-a plãtit deponenþilor în intervalul 1 ianuarie-21 octombrie 1931....... O dovedeºte ºi situaþia „Miºcarea depozitelor fixe” /anexa nr............777.........966./....... la Centralã. Procentele mai ridicate s-au acordat în cea mai mare personalului bãncii....... Blank & Co. DEPOZITE FIXE ªI BONURI DE CASSÃ La sfârºitul anului 1930 acest cont prezenta un sold de....... Este însã de observat cã toate depozitele......... 3.... în cea mai mare parte..........20 pânã la 21 octombrie 1931... ajunse la scadenþã în perioada 1 ianuarie-21 octombrie......293.. adicã cu mai mult de 20% numai la Centrala Bãncii Marmorosch.....103..... Numãrul deponenþilor cu termen fix.... „depozitul” pe livrete de economie a scãzut la Centrala Bãncii Marmorosch...292.....20 deci un minus de........Lei 184......79 cât era la 1 iulie 1931...... adicã exact la jumãtate...... Din situaþia încheiatã la 21 octombrie se constatã cã soldul acestor „depozite” a scãzut la suma de. Miºcarea acestui cont n-a marcat o degrevare simþitoare în perioada de timp 1 ianuarie-21 octombrie 1931.... 108 ºi 109/............. În acest scurt interval de timp „depozitele pe termen” au scãzut de la suma. care... era dupã 21 octombrie 1931 /anexele nr..Lei 143. Este de remarcat cã numai în utimele patru luni care au precedat cererea de concordat a Bãncii Marmorosch.. au fost ridicate....Lei 109........135.747. a fost de 559....... Blank & Co...... SA. 103-10 aratã miºcarea „depozitelor” cu livrete de economie.....30 conform bilanþului încheiat la 31 decembrie 1930........ conform anexei nr................. .....Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – rezistenþã a scãzut din zi în zi...Lei 227........ 97 .......Lei 283...... în medie 6. Procentul acordat de bancã „depozitelor la vedere” a fost de minumum 10%..... Investiþiile de capital fãcute de Banca Marmorosch. 108.... SA în diferite întreprinderi. Blank & Co.. din Bucureºti.70 cât era la 1 iulie 1931........ nu au permis lichidarea lor imediatã.

.......525% în anul 1931..602.. BNR Cont GAGIST Pentru a face faþã plãþilor...... .....Lei 1......Lei 784......... De unde la 31 decembrie 1930 datoriile Bãncii Marmorosch.......437. CREDITORI ÎN VALUTE STRÃINE Din bilanþul încheiat de bancã la 31 decembrie 1930 se constatã cã soldul contului „creditori în valutã strãinã” era de.09 98 .167.....Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Procentul de dobândã acordat de bancã la „depozitele pe termen”......010............................903....563...094...... dupã cum am arãtat mai sus....955. sau în medie 7.. a variat între minim 1% ºi maximum 10%/ anexa nr............. la creditori din strãinãtate ai bãnci ºi de aici imposibilitatea de a face faþã plãþilor... Aceastã degrevare este consecinþa reducerii creditelor fie parþial.123....Lei 198............ Cursurile dupã care s-au calculat valutele în Lei au fost luate din „Cota Oficialã” a cursurilor din 22 octombrie 1931 (anexa nr.....Lei 247.Lei 988... Numãrul creditorilor Centralei............ care se acordã de obicei la toate bãncile pentru personalul lor.............. faþã de Banca Naþionalã a României se ridicau la suma de. fapt ce a determinat strãinãtatea sã restrângã creditele acordate instituþiunilor noastre bancare...............094. 4.... sã cearã concordat.....197..................... Blank & Co................... 117) valutele necotate la Bursã au fost socotite dupã cursurile operaþiunilor de vânzare-cumpãrare ale bãncii din aceeaºi zi... Procentul uzuar a fost de 6%..471... Blank & Co......... Facem ºi aici aceeaºi remarcã pe care am fãcut-o la „depozitele” cu livrete: procentele de dobândã mai ridicate /8-10%/ au fost acordate la câteva depuneri favorizate...... 107/.... Berkowitz) au fost nevoite... aceste datorii au atins suma de. fie total.. a fost de 215 pentru o valoare totalã de. SA a recurs.......67 (anexele nr....... deoarece nu are la aceste „depozite” dezavantajele ce i le oferã..122% în anii 1928-1930 ºi 7............ în cele mai dese cazuri.00 Procentul de dobândã acordat de bancã a variat între 1-14%.. nu a influenþat asupra procentului masei de creditori..... „depozitele la vedere”............. în valutã strãinã....Lei 57. La aceastã împrejurare trebuie sã adãugãm ºi faptul cã douã din cele mai mari bãnci româneºti (Banca Generalã a Þãrii Româneºti ºi L. 115 ºi 116)... în largã mãsurã................................ de obicei mai mare ca procentul acordat la „depozitele la vedere”...... Banca Marmorosch....21 Din situaþia încheiatã la 21 octombrie 1931 se constatã cã soldul acestui cont a scãzut la suma de.......... încât nici aici procentul de favoare.....914.......... printre care în majoritatea cazurilor au fost „depozitele pe termen” ale personalului bãncii.00 la 21 octombrie 1931......... 5.....54 deci nu mai puþin.. la finanþa Bãncii Naþionale a României.

146. SA de la Banca Naþionalã a României. deci o garanþie personalã. alãturate la finele Pasivului.00 conform anexelor nr.. la portofoliul imobilizat......... Întrucât Sindicatul Bancar ºi-a procurat fondurile de Lei 747.471... i-a fost predat acesteia de diferitele bãnci care compun Sindicatul.......... SA pentru aceastã sumã este Banca Naþionalã a României..... neachitate pânã la 21 octombrie 1931.741.569 Suma de Lei 63...00 Portofoliul dat BNR de cãtre Banca Marmorosch. Deºi Banca Marmorosch... Lei 1.. TRANZITORIU) Acest cont este format din urmãtoarele sume: Lei 57. fãrã sã fi transmis în acelaºi timp ºi gajul ce deþinea („Discom” ºi acþiuni „Universul”.00 – garanþii casete....000 reprezintã acþiuni ale Bãncii Blank din depozite strãine..00 – reprezintã valoarea ordinelor de platã ale cãror clienþi din Capitalã nu s-au prezentat la platã pânã la 21 octombrie 1931.... Blank & Co..146.......510..779....00 creditoare chirografarã a Bãncii Marmorosch.... dând acesteia numai portofoliu al bãncilor din Sindicat... Lei 1.000...... Lei 7. Blank & Co..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – garantate cu diferite valori depuse în gaj pentru o valoare totalã de.... Blankbanca Lei 893.569.00 date Bãncii Marmorosch.399.. Banca Naþionalã a României este pe acest post de: Lei 747...510......510. 99 . „Discom” ºi 63.800. 6. Blank & Co........00 trecutã de la Banca Naþionalã a României la Stat..... neachitate pânã la 21 octombrie 1931. creditor al Bãncii Marmorosch.Lei 1..225... 120.....000..00 Din care: Lei 830.003.510.399. a luat de la Sindicatul Bancar prin BNR suma de....... DIVERSE (Ct..374.185.399. Blank & Co.. Lei 2.399.. alãturatã la finele Pasivului...741.950.....146...094..00 – cecuri ºi ordine de platã asupra provinciei. Blank & Co... 119....221.. Cont Sindicat Bancar Tot în scopul de a face faþã plãþilor...569 particip...000 acþ. pentru cele 747...560................462.. Specificarea gajului se gãseºte în anexa nr...Lei 747.. fãrã sã indice destinaþia lor..Lei 893. Blank & Co............794........00 lei („Discom” ºi acþiuni „Universul”).745.....09 figureazã ºi creanþa Statului de. Acest portofoliu este în sumã de. sau anulate dupã aceastã datã.. Numerarul obþinut de la BNR a fost exclusiv întrebuinþat pentru lichidarea creditorilor...00 – sume trimise de diverºi clienþi prin mandate poºtale etc. În suma de Lei 1.. ori anulate dupã aceastã datã. Lei 1...43 – cecuri emise asupra Centralei din Europa ºi America.602.. Banca Marmorosch..Lei 108..00 – reprezintã valoarea poliþelor încasate ºi nedecontate cedentului.... 118. deci care nu aparþin averii Bãncii Marmorosch. sau anulate dupã aceastã datã.. Blank & Co. SA a dat Sindicatului Bancar gaj........591.

67 – plãþi neefectuate de Sucursala bãncii din Istambul ºi preluate de Centralã......49 Creditori gagiºti: BNR..690..001...fr.. 121.826.........761....688.....09 Lei 747... TOTAL Lei 67.00 – detto Societatea Anglo-Aegean Bank Salonique.....00 – diferite dispoziþiuni de platã neefectuate pnã la 21 octombrie 1931....981.... Lei 51............073.710..22 – impozite reþinute ºi nevãrsate.186. neîncasate ºi nedecontate....602...36 – depozite în numerar ale diferitelor comune pentru plata cupoanelor la împrumuturile contractate de ele ºi pentru care au emis obligaþiuni comunale..... Din analizarea componentelor „Pasivului General” se stabileºte ºi caracterul creditorilor Bãncii Marmorosch..........510. 7...171. conform anexei nr.84 – dividende datorate acþionarilor bãncii..384..842....675.....04 – reprezintã diferenþa între situaþia conturilor Centralei ºi Sucursale din cauza lipsei de înregistrare..780. Lei 3..00 Sindicat Bancar....... Lei 275.... Lei 981.. Lei 4.60 Frs......60 – cecuri neachitate pânã la 21 octombrie 1931. Blank & Co.. documentele fiind pe drum între Centralã ºi sucursale....963...427.050.. 124.. Lei 1..Lei 41. 122...284..09 Lei 1.... Lei 260...31 Specificarea totalã a acestui cont se gãseºte în anexa nr.123. Lei 595..Lei 1.....780........519......00 – sume depuse de diferite societãþi pentru a fi restituite acþionarilor respectivi indicaþi de aceste societãþi.211. Lei 147.116.991.00 – Primãria Capitalei /pentru Omnium Electric Român/ contravaloarea a 179.. ºi viceversa.....094....Lei 41.370. Lei 25........979..132...00 ºi efecte publice valoare nominalã.25 – cupoane la rente ºi acþiuni trimise de diverºi spre incasso.....Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Lei 581. Lei 1...571..116.... care se împart în: Fond de pensie al personalului bãncii (creditori chirografari)....511.00 – plãþi neefectuate de sucursale din Viena ºi preluate de Centralã.378.71 – sumã încredinþatã de Societatea „RULAG” pentru a fi restituitã deþinãtorilor acþiunilor acestei societãþi.58 100 .502...00 conform anexei nr... Lei 102...024...185..............................Lei 13.......19 – valoarea a diferite cupoane detaºate.......Lei 1...399.....900.. Lei 31.481..00 creditori chirografari pentru o sumã de....../ Lei 3....... FOND DE PENSII Fondul de pensii al Personalului este format din: Numerar.471.....

..480..41 A se vedea situaþia anexã ...........725.00 Centrala Sucursale Lei 3...........720..Lei 394......65 Reprezintã conturile de ordine la data de 21 octombrie 1931..244.00 În total........Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – CONTURI DE ORDINE La 21 octombrie se prezintã cu un sold de.......00 Lei 171...............720..41 TOTAL GENERAL....597...........846......691.... în care se prevãd garanþiile ce compun acest cont...41 120........... TOTAL.Lei 102.....756..322.106.......105... TITLURI ÎN GARANÞIE Prezintã: Lei 99......00 În total.687.....41 Centrala Sucursale Lei 34.......24 Amãnunte privind compunerea acestui cont a se vedea situaþia anexã nr... ºi conform consultaþiunii juridice întocmite în acest scop de dl....... consilier juridic Alexianu.... 101 ...Lei 273.Lei 59..Lei .....41 AVALE ÎN VALUTÃ STRÃINÃ Centrala..211....... acest cont va figura între conturile de ordine cu suma...142..Lei Iar compunerea lor este urmãtoarea: STEAUA ROMÂNÃ Pe baza explicaþiunilor ce am dat în cuprinsul prezentului raport de expertizã..402.691.......725.00 A cãror compunere se poate vedea din situaþiunea anexã nr.... . 273..033...833.249....... GARANÞII Deosebim douã categorii: AVALE ÎN LEI Lei 76... fol nr....236..524...........Lei 111.........005......

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
CONSIDERAÞIUNI DE ORDIN GENERAL ECONOMIC Rãzboiul mondial, acest eveniment provocat aparent de un fanatic cetãþean al statului iugoslav, însã fomentat în realitate de concurenþa surdã, dar necruþãtoare, a spiritului mercantil ºi al politicii de expansiune colonialã între Anglia ºi Germania, a zdruncinat din temelii state, civilizaþii, progres ºi concepþii sociale ºi economice. Aproape toate þãrile beligerante, exceptând Germania, care s-a epuizat în eforturi uriaºe de a rezista ºi învinge prin puterile reduse fatalmente la propriile ei resurse, au ajuns succesiv la un regim de interdependenþã financiarã, al cãrui punct de convergenþã îl forma America, intratã ultima în vârtejul rãzboiului, dupã ce epuizase aproape toate posibilitãþile de plasare de materiale de rãzboi ºi subzistenþã ºi în momentul când submarinele germane îi periclitau participarea nedureroasã însã remuneratorie la convulsiunile sângeroase ale Europei. Pentru România, rezultatul, concretizat moralmente prin înfãptuirea idealului naþional, a prezentat ca revers al medaliei cvasidistrugerea utilajelor de producþie, a mijloacelor de comunicaþie, cât ºi o adâncã zdruncinare a finanþelor publice. Nevoia unei urgente refaceri pe toate terenurile, izbindu-se de imposibilitatea procurãrii de capitaluri din afarã, a dus fatalmente la o sporire a emisiunii de bilete de bancã, pentru acoperirea nevoilor Statului ºi alimentarea chiar artificialã a cerinþelor pieþei comerciale. Lipsa unei acoperiri reale pentru aceastã circulaþie augmentatã, ºi care a creat o iluzie de abundenþã ºi bunã dispoziþie a pieþei interne, a provocat însã scãderea progresivã a valorii monedei româneºti în afarã. Aceastã pletorã de numerar a dezlãnþuit o avalanºã de combinaþiuni de întreprinderi, fondãri de societãþi, de industrii ºi exploatãri în toate ramurile, speculaþiuni de bursã la acþiuni ºi în special – datoritã salturilor monedei – la devize. Covârºitoarea majoritate a acestei iniþiative a fost canalizatã prin bãnci, care a absorbit aproape involuntar capitalurile, fie investite, fie rezultate din diversele combinaþiuni, elaborate ºi puse în aplicare sub egida lor. Aceastã înflorire generalã a ajuns totuºi, în anul 1929, la un punct mort. Banul depreciat ºi-a pierdut totalmente puterea de achiziþie în afarã, iar în interior disponibilitãþile dispãruserã în investiþiuni multiple. Atunci se produce stabilizarea, forþamente la un curs scãzut al leului, pentru consolidarea datoriilor Statului ºi pentru însãnãtoºirea pieþei financiare, dezorientatã de situaþia anormalã ce i se crease. Efectele imediate ale stabilizãrii – aceleaºi în toate þãrile unde s-a produs ca o necesitate de stãvilire a degringoladei monetare – se manifestã ºi în România. Investiþiunile industriale, minier, petrolifere etc., pânã atunci plasamente mai mult decât remuneratorii, a cãror rezultate se oglindeau în cursurile de proporþii impunãtoare ale titlurilor ºi acþiunilor societãþilor reprezentative, evolueazã de la sursa de securitate ºi beneficii, la aceea de reale îngrijorãri ºi pagube. Participaþiile ºi finanþãrile industriale anemiazã prin exigenþele lor organismul ºi, deci, puterea de rezistenþã a instituþiilor creatoare – dupã cum am arãtat, în covârºitoare majoritate bãnci –, iar pe de altã parte consumul scade, stocurile necerute se mãresc, paralizeazã vitalitatea industriilor ºi a comerþului ºi conlucrarea tuturor acestor factori se finalizeazã în imobilizarea ºi anchilozarea generalã a nervului vital al vieþii economice – banul! 102

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Rezultatul – acelaº pe tot globul: Defecþiunile din ce în ce mai accentuate în industrie ºi comerþ, însoþite de spectrul din ce în ce mai ameninþãtor al ºomajului, neliniºtea ºi apoi panica deponenþilor ºi creditorilor, pe care nici atitudinea de sacrificu a bãncilor nu o poate calma ºi care dau lovitura de graþie acestor ultime suporturi ale vieþii economice, impunându-le reducerea activitãþii la un ritm ºi volum echivalent inexistenþei, ºi chiar recurgerea la mijloacele de apãrare pe care o legiuire înþelegãtoare a acestor fenomene le-a creat pentru a le oferi posibilitatea odihnei ºi refacerii.

103

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
CONSIDERAÞIUNI DE ORDIN PARTICULAR Aplicând aceste constatãri asupra cazului în speþã, acel al Bãncii Marmorosch, Blank & Co., ajungem în mod firesc la determinarea cauzelor care au culminat în introducerea cererii de concordat preventiv. O instituþie de o vechime care a depãºit trei sferturi de veac, ºi care de la modestele ei începuturi ºi-a închinat activitatea în bunã parte propãºirii vieþii economice a Þãrii Româneºti, a trebuit sã urmeze ºi sã suporte în mod firesc toate fenomenele ºi perturbaþiunile rezultante ale complexului problemelor ivite de-a lungul acestei considerabile perioade de timp. Condusã dupã principii eminamente naþionale, îmbinate cu perceptele unei rezerve sãnãtoase faþã de orice tentaþiuni aventuroase, banca ºi-a îndeplinit pânã la rãzboi cu prisosinþã rolul de institut de credit, dând în limita puterilor ce-i stãteau la îndemânã sprijin larg valorificãrii bogãþiei fundamentale a Þãrii – agricultura –, încurajând comerþul în prima epocã de dezvoltare ºi întinzând însuºi Statului o mânã de ajutor în momente de cumpãnã. Cu atât mai mult, Banca Marmorosch, Blank & Co. a trebuit sã se adapteze noilor condiþiuni create dupã rãzboi. În aceastã perioadã, în special Banca Marmorosch, Blank & Co., conºtientã de rolul ei în cadrul unui stat modern, a început sã se organizeze, sã adopte o nouã politicã în ceea ce priveºte satisfacerea nevoilor vieþii, sã tindã la o expansiune în noile provincii, deci sã concure ºi la unificarea politicã. Era nevoie de aceastã schimbare, întrucât importantul aport industrial al noilor provincii alimenta odinioarã din Berlin, Viena ºi Budapesta, ºi-a îndreptat cererile spre Bucureºti. Dupã cum am arãtat mai sus, pentru organizarea producþiei ºi asigurarea acoperirii consumului intern era nevoie de noi întreprinderi sau mãrirea celor vechi. În urma sugestiei oficialitãþii, banca a mai luat parte ºi la naþionalizarea întreprinderilor din noile provincii. Dar participarea industrialã a bãncii a mai avut ºi o altã raþiune, ºi anume aceea a asigurãrii contra riscului deprecierii continue a monedei naþionale. Este demnã de relevat ºi politica ei de capital. Dupã ce ºi-a sporit capitalul la 125.000.000, a renunþat la mãrirea capitalului, cãutând sã-ºi asigure fondurile pentru exploatare prin mãrirea angajamentelor. Ideea predominantã în aceastã mãsurã este aceea de a interesa în viaþa economicã româneascã cât mai mult din marele public ºi de a ajuta crearea de noi capitaluri indigene. Aceastã epocã poartã însã germenul crizei ce va apare mai întâi în þãrile agricole ºi în urmã ca repercusiune în þãrile industriale. ªi iatã de ce: În timp ce în Europa, din cauza rãzboiului, se distrugeau avuþii uriaºe, continentul american îºi organiza ºi dezvolta producþia agricolã ºi industrialã pentru acoperirea nevoilor europene. ªi astfel s-a format un curent de schimb ce s-a crezut limitat numai la durata rãzboiului. Pentru plata acestor furnituri au trecut în America mari cantitãþi de aur. Dupã încheierea pãcii, prin formidabila concurenþã a Americii, acest schimb a început sã prezinte o tendinþã de permanentizare, iar curentul de aur, în 104

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
loc se se îndrepte spre Europa, ca înainte de rãzboi, continuã sã urmeze drumul contrar. Dispariþia pletorei de capital, absorbit de investiþiunile de tot felul, aduce dupã sine o slãbire a puterii de achiziþie a banului, ºi implicit o necontenitã scumpire a vieþii. Nevoia de capitaluri imobiliare ºi ajutorul finanþei strãine se reclamã din ce în ce mai imperios. Totuºi, legiuirile cu caracter xenofob /legea minelor din 1924 etc./ au tãiat orice dispoziþie a pieþelor strãine pentru interesele româneºti. Aceastã epocã se poate, deci, caracteriza prin urmãtoarele puncte distinctive: 1/ O penurie de capitaluri disponibile mereu, accentuatã; 2/ Legiuiri xenofobe; 3/ O serie de ani agricoli rãi ºi mediocri, deci o balanþã comercialã deficitarã; 4/ Consolidarea datoriei publice, deci o mãrire a sarcinilor bugetului statului, aplicând ºi o mãrire a fiscalitãþii. 5/ Lupta Bãncii Naþionale în anii 1927-1928 pentru asigurarea unei stabilizãri de fapt a monedei. Criza de capitaluri disponibile nu putea fi remediatã nici pe calea reescontului la Banca Naþionalã a României, întrucât dânsa nu putea mãri creditele din cauza politicii monetare ºi a plafonului emisiunii stabilit prin convenþia fãcutã cu Statul, ºi nici pe calea creditului industrial, disponibilitãþile lui fiind limitate. În asemenea condiþiuni, este uºor de înþeles de ce Banca Marmorosch, Blank & Co. a început sã lupte pentru revenirea la vechea ei politicã de bancã, de depozite ºi scont. A început, treptat, sã-ºi lichideze participaþiile ei industriale, fãrã însã a reuºi complet, întrucât piaþa nu le putea uºor absorbi din cauza lipsei de numerar. Toate lipsurile ºi greutãþile enumerate mai sus au produs ºi o altã crizã, ºi anume aceea de solvabilitate. Din aceastã cauzã, Banca Marmorosch, Blank & Co., pentru asigurarea relaþiunilor cu provincia ºi evitarea pierderilor provenite din defecþiunile succesive ale organizaþiilor bancare locale, a fost nevoitã sã-ºi mãreascã reþeaua de sucursale, aceasta însã mãrind ºi cheltuielile de regie. În aceastã situaþie se ajunge în anul1929, când se produce stabilizarea. Pentru susþinerea acestei stabilizãri, structura institutului nostru de emisiune suferã serioase modificãri. Desigur cã, în principiu, toate modificãrile aduse au fost bune, dar spre nenorocul pieþei româneºti au coincidat cu o anemie pronunþatã. Din aceastã cauzã, mãsurile luate, dacã au dat bune rezultate pentru institutul de emisiune, pentru piaþa economicã ºi, în special, pentru bãncile mari, s-au tradus printr-o ºi mai puternicã agravare a crizei, aceasta în special din cauza eliminãrii portofoliului industrial. Deºi portofoliul industrial este poate mai greu de realizat, însã nu se poate concepe ca o întreagã ramurã de activitate economicã, creatã din iniþativa oficialitãþii ºi susþinutã de bãnci cu destule sacrificii ºi corespunzând unei reale nevoi ale þãrii, sã fie lãsatã exclusiv în sarcina bãncilor, lucru extraordinar de greu, dacã þinem seama de greutãþile cu care aveau de luptat pentru procurarea capitalurilor necesare. Un alt fenomen economic a fost ºi tezaurizarea banilor. Prin acest mijloc s-a scos din circulaþie o însemnatã parte din capitalurile disponibile, agravânduse astfel penuria de numerar. 105

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Potenþialul consumului intern scãzând mereu /criza de consumaþie/, mãreºte o crizã de solvabilitate a lumii comerciale. Numai datoritã unei politici înþelepte a marii finanþe româneºti, nu am asistat la o adevãratã cascadã catastrofalã de falimente, situaþie ce ar fi zdruncinat ºi mai mult economia naþionalã destul de anemiatã. În aceste vremuri nu ne putem gândi la o colaborare a capitalurilor strãine, întrucât criza bântuie chiar marile centre financiare din Apus. Pentru a învederea intensitatea crizei din marile þãri capitalsite, vom arãta evoluþia indicelui lor de producþie: /1928=100/ STATELE ANGLIA FRANÞA GERMANIA UNITE ----------------------------------------------------------------100.0 100.0 100.0 100.0 106.0 109.4 101.4 107.2 97.9 110.2 83.6 86.5 96.9 87.3 73.2 75.7

1928 1929 1930 1931 /8/

Din cifrele de mai sus, reiese în mod clar scãderea producþiei. Aceastã scãdere este provocatã atât de stocajul mãrfurilor ºi barierelor verbale, cât ºi de pauperizarea þãrilor agricole importatoare. Rezultatul acestei scãderi a fost criza industrialã cu un ºomaj accentuat, criza comercialã, toate având drept rezultat o diminuare a cuantumului cumpãrãrilor, în special de cereale, ceea ce a agravat ºi mai mult situaþia þãrilor agricole. Desigur cã aceastã crizã mondialã a înrãutãþit ºi mai mult situaþia noastrã economicã, întrucât ne-a lipsit de putinþa gãsirii unui ajutor financiar din afarã. Aceasta era mediul înlãuntrul cãruia Banca Marmorosch, Blank & Co. trebuia sã-ºi continue activitatea. Cu toate acestea, dat fiind soliditatea ei, dacã nu intervena o altã cauzã ºi anume: PANICA DEPUNÃTORILOR, desigur cã astãzi situaþia ei ar fi fost cu totul alta. Încã de la începutul anului 1930 se pare cã viaþa economicã a fost dominatã de un factor psihologic: NEÎNCREDEREA. Dar aceastã crizã de neîncredere nu este specificã nouã. Pretutindeni ea face ravagii. Deºi numai o micã parte din depozitele retrase din bãncii au fost depuse la casele de economie ale Statului, totuºi, întrucât în aceste vremuri nu se poate vorbi de un plus de economii /épargne/, creºterea conþinutã învedereazã fenomenul STATELE ANGLIA ------------- ---------------- -------------FRANÞA GERMANIA UNITE -----------Lstg. Fr.Frs. Rmk. Doll. ----------------------------------------------------------------În milioane 1928 1929 1930 401.2 417.1 430.1 8.813 14.682 17.724 7.208 10.800 11.074 4.406 4.792 5.156

106

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
BILANÞ DEFINITIV încheiat astãzi 21 octombrie 1931 ACTI V CASSA DISPONIBIL LA BÃNCI EFECTE PUBLICE ªI ACÞIUNI IMOBILE ªI TERENURI TEREN BORDEI PARTICIPAÞIUNI DEBITORI (efecte de primit, conturi curente) DIVERSE (ordine de platã, cecuri) STEAUA ROMÂNÃ MOBILIER CENTRALÃ MOBILIER SUCURSALE Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei 31.044.937,06 90.676.626,36 52.030.554,00 66.764.171,00 276.244.650,00 2.494.878.342,50 834.354.925,25

Lei 5.005.217,05 Lei 50.032.099,96 Lei 8.062.860,00 Lei 14.496.405,70 -------------------------------Total A C T I V Lei 3.923.590.789,88 ----------------------------------------------------

Primele efecte ale acestei crize de panicã, banca le-a resimþit încã în zilele de 6, 7, 8 martie 1930, dar atunci au putut fi uºor înlãturate. De atunci, germenul neîncrederii, deºi în mod lent, totuºi se mãreºte ºi izbucneºte periodic. Dar greutãþile pieþei româneºti, izvorâte din însãºi structura economicã a þãrii, au fost agravate prin repercusiunea evenimentelor economice externe. Cãderea numeroaselor bãnci americane, cãderi care s-au cifrat într-un an la 1.200 instituþii sau peste 900 milioane dolari depozite, dificultãþile marilor bãnci din Franþa, Germania ºi Italia, ca ºi recenta scãdere a lirei sterline, au contribuit la o ºi mai mare agravare a situaþiei pieþei noastre, semãnând neîncrederea în sufletul deponenþilor. De asemenea, repercusiunea dificultãþilor unei mari bãnci austriece, cu întinse legãturi pe piaþa româneascã, a contribuit la o ºi mai puternicã alarmare a deponenþilor, deci la o nouã ºi cu totul anormalã mãrire a cererilor de retrageri de depozite. Banca Generalã a Þãrii Româneºti ºi Banca Berkowitz suferã în vara anului 1931 o serie de asalturi care le forþeazã sã solicite ajutorul legii concordatului preventiv. Dar aceste evenimente au mãrit ºi mai mult panica printre deponenþii celorlalte bãnci. Dar deponenþii nu vãd cã sunt propriul lor duºman. În primele zile ale lunii octombrie 1931, Banca Marmorosch, Blank & Co. suferã ºi dânsa un atac al deponenþilor. Banca, cu toatã greutatea de a lichida plasamentele ºi creanþele sale, a restituit deponenþilor, de la iunie-20 octombrie 1931, suma de lei 1.750 milioane, adicã ceva mai mult de totalitatea obligaþiunilor sale. Aceasta învedereazã eforturile ºi preocuparea constantã de a face faþã în mod leal obligaþiunilor sale. 107

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Consecinþa acestor crize de credit ºi încredere a fost distrugerea echilibrului de lichiditate a bãncii, punând-o momentan în imposibilitatea de a mai putea restitui ºi restul de depozite cerute sub impulsiunea neîncrederii generale, care în ultimul timp luase proporþia unei adevãrate alarme a publicului. Cum de data aceasta asaltul este prea impetuos, cererile de restituire întrecând cu mult cele mai pesimiste previziuni, Banca Marmorosch, Blank & Co., dupã ce solicitã ºi foloseºte sprijinul institutului de emisiune, pentru a nu periclita însãºi siguranþa restituirii creditorilor prin deprecierea activului în urma unor vânzãri silite ºi într-o epocã de crizã profundã, solicitã ºi dânsa sprijinul legii concordatului preventiv. Din cele expuse mai sus, rezultã cã cererea de concordat preventiv nu se datoreºte decât unor asalturi masive ºi depãºind cu mult echilibrul normal între realizãri ºi ridicãri ºi crizei economice ce nu i-a permis sã-ºi realizeze imediat ºi la justa valoare realitãþile din activ. Aceastã cerere a fost introdusã la Tribunalul Ilfov, Secþia I-a Comercialã, unde face obiectul dosarului nr. ..., iar expertizarea ei am avut deosebita onoare a fi însãrcinaþi subsemnaþii. Conduºi de art. 11 din legea concordatului preventiv, care prevede „întocmirea unui raport amãnunþit asupra situaþiunii economice ºi a conduitei debitorilor”, conduºi ºi de jurãmântul pe care l-am depus pentru aceastã lucrare, avem credinþa cã ne-am îndeplinit însãrcinarea datã prin încheierea Tribunalului Ilfov, Secþia I-a Comercialã ºi în conºtiinþa cã, în tot cuprinsul lucrãrii noastre, am arãtat situaþia realã a firmei, care a cerut concordatul preventiv, precum ºi operaþiunile efectuate de dânsa.

108

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
CONCLUZIUNI Din expunerea cuprinsã în prezentul raport asupra situaþiunii Bãncii Marmorosch, Blank & Co. Societate Anonimã ºi conform bilanþului definitiv, încheiat la 21 octombrie 1931, se constatã: I. Registrele legal obligatorii îndeplinesc formele cerute de Codul de Comerþ; Registrele auxiliare, de asemenea, sunt þinute în conformitate cu regulile de contabilitate; II. Operaþiunile înregistrate pe baza de acte justificative legale ºi sincere, sunt cuprinse în susmenþionatele registre; III. Din bilanþul definitiv, încheiat în conformitate cu detaliile ce preced, reiese cã: ACTIVUL se cifreazã la............................................Lei 2.081.588.808,79 PASIVUL se cifreazã la............................................Lei 1.868.282.500,49 Rezultã un excedent de........................................... Lei 213.306.308,30 Cota cu care Activul depãºeºte pasivul este de: Lei 213.306.308,30 care aºteaptã a se mãri: a) printr-o bunã ºi economicã administraþie; b) eventual s-ar putea spori la timpul sãu prin preluarea de cãtre Stat a angajamentului consorþial „Steaua Românã”, cca. Lei 120 milioane. Banca Marmorosch, Blank & Co. Societate Anonimã, petiþionara concordatului, oferã plata datoriilor sale cu cota de 100%, plãtibilã în trei ani ºi anume: Dupã primul an ............ 20% Dupã al doilea an ......... 30% Dupã al treilea an ......... 50%. fãrã dobândã. ACTI V CASSA DISPONIBIL LA BÃNCI EFECTE PUBLICE ªI ACÞIUNI IMOBILE ªI TERENURI TEREN BORDEI PARTICIPAÞIUNI DEBITORI (efecte de primit, conturi curente) DIVERSE (ordine de platã, cecuri) STEAUA ROMÂNà MOBILIER CENTRALà MOBILIER SUCURSALE Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei 31.044.938,06 90.676.626,36 22.708.994,00 66.764.171,00 276.244.650,00 1.032.486.593,41 484.066.253,25

Lei 5.005.217,05 Lei 50.032.099,96 Lei 8.062.860,00 Lei 14.496.405,70 -------------------------------Total A C T I V Lei 2.081.588.808,79 ------------------------------------------------------

109

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
ACTI V -----------Cassa.............................. Lei 31.044.938,06 Disponibil La Bãnci..........Lei 90.676.626,36 Efecte Publice ªi Acþiuni Lei 22.708.994,00 Imobile ªi Terenuri...........Lei 66.764.171,00 Teren Bordei.................... Lei 276.244.650,00 Participaþiuni....................Lei 1.032.486.593,41 Debitori (Efecte de primit, Conturi Curente)Lei 484.066.253,25 Diverse (Ordine de platã, Cecuri)...............Lei 5.005.217,05 Steaua Românã..............Lei 50.032.099,96 Mobilier Centralã..............Lei 8.062.860,00 Mobilier Sucursale...........Lei 14.496.405,70 -------------------------------Total A C T I V Lei 2.081.588.808,79 -----------------------------------------------------P AS I V -----------Creditori Chirografari....... Lei 1.758.538.696,18 Fond de Pensii al personalului Bãncii.......... Lei 41.780.116,00 Diverse /Ordine de platã, Cecuri, etc./....... Lei 67.963.688,31 ----------------------------------Total P A S I V Lei 1.868.282.500,49 Excedent......................... Lei ------------------------213.306.308,30

-------------------------------Total P A S I V Lei 2.081.588.808,79 ------------------------------------------------------

110

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –

CAPITOLUL II STENOGRAMELE DEZBATERILOR PROCESULUI BÃNCII MARMOROSCH, BLANK & CO. CU MINISTERUL DE FINANÞE, ÎN FAÞA ÎNALTEI COMISII DE APEL 1941

111

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –

112

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – 113 .

Nu poate sã existe responsabilitate nici pe consideraþiunea cã Banca Blank. La preluarea portofoliului de cãtre Stat. în preziua concordatului preventiv al Bãncii Blank. printr-un act al sãu pe marginea dispoziþiunilor legale. apãrarea noastrã pentru a fi completã. la data când s-au efectuat operaþiunile de preluare.000 lei. Acest prejudiciu. Onoratã Comisiune. în fiinþã.000 lei. în valoare de 108. Banca Blank a transmis pe cale de reescont Bãncii Naþionale a României un portofoliu de creanþe. a fãcut sã se administreze o serie de probatorii: s-au fãcut expertize ºi s-au audiat martori. la 21 octombrie. pentru cã numai în cadrul unei atari premise poate fi vorba de responsabilitate extracontractualã. ar rezulta din faptul cã.000 lei. Comisiunea de Anchetã a stabilit principial responsabilitatea Bãncii Blank. la începutul lui octombrie 1931. încã nu existã prejudiciu. pe temeiul legilor în vigoare. Asupra chipului cum au fost efectuate aceste preluãri succesive de portofolii.000. a doua.372. scãzându-se din totalul valorii efectelor. Statul nu a reuºit sã încaseze decât o sumã aºa de micã încât. la totalul reescontului care este de un miliard ºi ceva. cu toatã dorinþa noastrã de a ne judeca cu un ceas mai devreme. Dar.000. Comisiunea de Anchetã. ar rezulta o diferenþã de 831. Aceastã diferenþã. Apãrarea astfel încadratã. ar fi contribuit cu ceva ca Statul sã preia un portofoliu care nu îndeplinea condiþiunile statutare ale Bãncii Naþionale. a cauzat un prejudiciu Statului. Aceasta este opera Bãncii Naþionale. pentru cã nu a putut sã fie încasatã de Stat – ºi nu a putut sã fie încasatã pentru cã efectele preluate de Stat aparþineau unor debitori insolvabili – ea reprezintã prejudiciul Statului. fireºte. chestiune de principiu: nu existã responsabilitate. pe care este datoare a-l repara. nicio operaþiune nu poate prin ea sã constituie cea mai micã violare a ordinelor legale. apreciat dupã un calcul foarte simplu la o sumã de 831.000 lei. chiar dacã s-ar admite o atare responsabilitate.000 lei. în aprilie 1930. avocat C. au fost audiaþi guvernatorii Bãncii Naþionale în funcþiune la 114 . nu existã daunã. în valoare de 600. mult mai târziu. suntem datori de la început sã arãtãm cã ne sunt necesare anumite probatorii de care nu ne putem lipsi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªEDINÞA a I-a din 03 iunie 1941 Dl. Sau audiat ca martori cei care au participat prin funcþiunile lor la operaþiunile de ordin legal sau contractual de preluare a portofoliului de cãtre Stat. Prin urmare. noi avem sã discutãm principial dacã existã sau nu o responsabilitate a Bãncii Blank. adicã foºtii miniºtri de Finanþe în funcþiune la data când s-a întocmit programul de stabilizare ºi legea din 1930. Noi pretindem cã o atare responsabilitate.000. preluate de Stat prin trei tranºe eºalonate astfel: prima. dacã ne mãrginim la constatarea cã. imediat dupã aceasta. În ceea ce priveºte chestiunea principialã de responsabilitate. prin fapta sa. în atare împrejurãri. Bãlescu: Domnule Preºedinte ºi onoratã Comisiune. în valoare de 300. care cuprinde de fapt o extindere a programului de stabilizare. principial nu poate sã existe responsabilitate. Este vorba de o responsabilitate extracontractualã. Onoratã Comisiune. trebuie sã spunem cã. adicã Banca Blank. fireºte.000. suntem chemaþi sã examinãm în ce chip Statul a preluat un portofoliu de creanþe imobilizate în baza planului de stabilizare anexã al legii din 7 februarie 1929 ºi a legii speciale din 27 iunie 1930. niciun act. nimic. Banca Blank n-a participat. fãrã contradictoriul nostru. ºi a treia. Aceasta este a doua formã a apãrãrii noastre. Nu existã o faptã proprie a Bãncii Blank.

pentru care Banca Naþionalã a solicitat ºi a preluat efecte de 108. au efectuat plãþi în valoare de 108. fãrã de orice fel de alte explicaþiuni de amãnunt. de 108.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – acea datã. dar nu sunt complete. având sau nu competenþa de a face o atare cercetare.000. pe baza unei convenþiuni aprobatã prin jurnal al Consiliului de Miniºtri. pentru ca sã putem pune concluziunile noastre complete ºi dumneavoastrã sã aveþi elemente complete spre a vã putea pronunþa asupra apãrãrii noastre. Banca Naþionalã. chiar dacã s-ar putea afirma o responsabilitate. ºi vom arãta de ce a dispus sã se facã o contraexpertizã sau mai precis o evaluare pentru nevoile sale. cã valoarea comercialã de astãzi – ºi aceasta trebuie avutã în vedere când se statueazã asupra daunelor – depãºeºte cu mult valoarea stabilitã pe calea expertizei de cãtre Comisiunea de Anchetã. sã vã solicitãm o contraexpertizã. cu fondurile proprii ale Bãncii Naþionale. dacã nu în orice caz departe de a reprezenta adevãrata valoare a acestui institut care este o adevãratã mândrie a artei grafice româneºti. noi socotim cã nu. când panica deponenþilor ajunsese la culme. la o sumã de 201. În ceea ce priveºte valoarea acestor acþiuni. În aceastã privinþã. socotesc cã este legitim ca la aceastã expertizã. reprezentând douã treimi din numãrul total al acþiunilor.000. þinându-se seama de ceea ce a fost omis a se face. la data operaþiunii de dare în platã. Depoziþiunile acestor martori sunt foarte preþioase. care n-au fost audiaþi ºi ale cãror depoziþiuni ne sunt tot atât de preþioase ca ºi a celor audiaþi.000. ºi aceastã evaluare reprezintã o sumã mult mai micã decât aceea avutã în vedere în momentul când s-a fãcut darea în platã. de 300. Aceastã întreprindere a fost evaluatã atunci. într-un moment când se discuta ce mãsuri sã se ia pentru a se evita o catastrofã. Banca Blank a dat în platã un numãr de aproape 6. Pentru acoperirea acestei a treia tranºe.000 acþiuni ale Societãþii Buzãu-Nehoiaºu. fãrã posibilitatea noastrã de a ridica obiecþiuni asupra modului cum a fost conceputã ºi asupra elementelor omise din expertizã. indispensabile. care într-o foarte luminoasã expunere de motive face sã se accentueze în cadrul dreptului suveran de apãrare producerea de dovezi. Prima tranºã.000. Institut de Arte Grafice. care a cumpãrat totalitatea acþiunilor Societãþii Anonime „Cultura Naþionalã”.500. sã vã demonstrãm. ca sã fac o precizare. fãcutã fãrã contradictoriul nostru. Cred cã. în mod legitim sau nu.000. pentru cã mai sunt ºi alþi foºti miniºtri de Finanþe ºi alþi foºti guvernatori în funcþiune la data operaþiunilor de preluare.000 date de Banca Industrialã. trecând peste iniþiativa Bãncii Blank. spuneam. Dar. din proprie iniþiativã a instalat la ghiºeul Bãncii Blank doi funcþionari care. Comisiunea de Anchetã.000 lei. a fost acoperitã de Banca Blank printr-o dare în platã. care a fost preluatã de Stat cu o zi înainte de depunerea registrelor Bãncii Blank la concordat – doar aici în treacãt spunem – cã aceastã tranºã n-a fost preluatã de Stat la cererea ºi stãruinþa Bãncii Blank. o 115 . A treia tranºã. Spuneam cã s-a preluat portofoliul de creanþe în trei tranºe. Banca Blank. avem nevoie de douã expertize care socotesc cã sunt absolut necesare. adicã a întreprinderii. am dreptul sã solicit aceste probatorii. ºi dacã în faþa acestei expertize trebuie sã ne apãrãm. pe temeiul decretului-lege din 10 martie 1941. ne sunt necesare ºi dovezi care sã poarte asupra existenþei daunelor. Dacã în faþa dumneavoastrã noi ne prezentãm ºi suntem datori sã punem concluziuni pe o expertizã care a fost efectuatã în cauzã ºi pe care noi o socotim cã este cel puþin incompletã.000.000. cu o zi înainte de închiderea ghiºeelor. o subevaluare – am afirmat atunci ºi afirmãm ºi azi. cred cã. a transmis Statului. prin mijlocirea Bãncii Industriale.

în ce mãsurã pretinsele daune ale Statului existã. care sã arate exact ceea ce cer. în orice caz. Astãzi ºi în 1933. adicã a întreprinderii. sau – presupunând cã s-ar spune cã existã – în ce mãsurã ar urma sã fie reduse. vã rugãm sã binevoiþi a aprecia asupra acestei cereri ºi sã procedaþi cum veþi gãsi necesar. cerem probe cu martori: s-au ascultat martori la Comisiunea de Anchetã. cã nu se poate proceda la o examinare serioasã fãrã ca. În ce priveºte „Cultura Naþionalã”. noi credem cã mai sunt câþiva martori care trebuie sã fie ascultaþi. cu investiþiuni care. De asemenea. socotesc cã aceste probatorii sunt absolut necesare. o expertizã tehnicã asupra liniei ferate Buzãu-Nehoiaºu. În al doilea rând. sã avem la îndemânã aceste elemente. aº voi sã dau câteva preciziuni. apreciatã atunci la circa 79 milioane. ce mai cerem? Cerem Comisiunii de Apel sã intervinã la Minsterul Comunicaþiilor pentru trimiterea raportului de expertizã al delegaþilor Ministerului Comunicaþiilor. Dupã aprecierea noastrã. constatã cã singurul criteriu ar fi valoarea cursului de azi. Aceasta în ceea ce priveºte linia Buzãu-Nehoiaºu. la luminoasa expunere a distinsului meu coleg. Dar în afarã de aceasta. prin urmare. cerând lãmuriri la Direcþia Generalã a Cãilor Ferate. Iatã de ce socotim cã aceste probatorii ne sunt necesare. De aceea. la data când a luat fiinþã aceastã societate. ca sã se poatã vedea dacã Statul are astãzi prejudicii. adicã Comisiunea ajunge la concluziunea cã aceste acþiuni n-ar valora mai mult decât vreo 3. aceastã întreprindere valoreazã astãzi cam în jurul cifrei de 100.000. când s-a fãcut preluarea. Djuvara: Onoratã Comisiune. dat fiindcã astãzi se discutã dacã Statul are un prejudiciu sau nu. o expertizã contabilã pentru stabilirea valorii acþiunilor preluate.000.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – linie feratã care deserveºte astãzi interese publice ºi de ordin militar. fãrã prezenþa noastrã. acest criteriu de apreciere a unei valori active. nu poate sã serveascã drept temei pentru a stabili care este valoarea ºi. pe care Aristide Blank. are ºi azi. Înþelegem sã ne restrângem la minimum în mijloacele noastre de apãrare în fond asupra lipsei de orice culpã ºi responsabilitate. în dorul lui de culturã pe care totdeauna l-a manifestat dupã cum 116 .000 lei! Fireºte. cel mai mare ºi bine utilat din Viena. ceea ce este cu totul altceva decât aprecierea la cursul nominal al acþiunilor. chiar din raportul de anchetã. avea ºi atunci. nu ºtiu dacã ºtiþi. rezultã cã sunt necesare. d-nii inspectori Stratilescu ºi Vasilescu. care. în prealabil. erau apreciate în valoare aur la o sumã considerabilã. asupra liniei ferate Buzãu-Nehoiaºu. Dl. fãrã ºtirea. Sã ni se aducã acest raport. care a fost datã în platã ºi care era destinatã sã acopere întreaga tranºã. Mai întâi. Comisiunea de Anchetã îºi mãrturiseºte deficienþa în ceea ce priveºte criteriul sigur de a aprecia asupra valorii acestor acþiuni. În raportul sãu. cã nu a primit ceea ce aºtepta – de fapt. o valoare extraordinar de mare. dar. La aceste douã date. de altfel persoane îndeobºte cunoscute. existã un raport de expertizã care se gãseºte la Ministerul Comunicaþiilor – ºi în lipsã de orice alte elemente ºi dat fiindcã vroia sã dea curs cât mai urgent. prof. tot în ceea ce priveºte linia feratã Buzãu-Nehoiaºu.000 lei. „Cultura Naþionalã” este institutul de tipografie al nostru cel mai mare ºi bine utilat pe care l-a avut vreodatã Þara Româneascã. Comisiunea de Anchetã constatã cã a încercat sã facã oarecare investigaþiuni.

Prejudiciu este acesta când Statul are atâtea avantaje!? Prin urmare. unde l-a trecut pe seama Bãncii Blank ºi apoi Banca Blank a încercat sã-l vândã ºi.000.000. contraexpertizã care sã se facã pe valoarea de atunci ºi pe valoarea de acum. vrem sã ºtim care este valoarea acestei „Culturi Naþionale”. sã se constate cã preluarea unei fabrici în funcþiune reprezintã o economie faþã de o fabricã ce ar trebui abia instalatã ºi cã acest avantaj este ºi mai important în situaþiunea specialã a Regiei Monopolurilor. l-a dat în platã Statului pentru portofoliul preluat. pe sume astronomice ºi l-a adus în Bucureºti. ºi vom completa. pentru cã. ºi dl.000. foarte sever întocmite ºi fãrã corelaþiune între teren. Comisiunii de Apel sã intervinã spre a ºti exact care este valoarea. pentru trimiterea raportului de expertizã a delegaþilor Monitorului Oficial din 1930. la sfârºit. În al doilea rând. ceea ce reprezenta un prejudiciu foarte mare. aceastã expertizã sã þinã socotealã de toate elementele de care a þinut socotealã ºi atunci expertiza. de aceea.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – voi dovedi. Toate acestea sã nu fie cu nimic luate în seamã!? Dacã Statul are un prejudiciu de pe urma a ceea ce s-a întâmplat cu ocazia preluãrii. maºini ºi clãdiri. ceea ce din punct de vedere comercial este imens. Ei bine. care neavând capacitate de lucru prejudiciazã enorm interesele Statului prin asemenea întârzieri. prima tranºã de 300. atunci ºi azi. pentru Stat. privind atelierele grafice „Cultura Naþionalã”. Statul nu numai cã nu putea sã execute nici mãcar lucrãrile de tipografie care trebuia fãcute pentru Stat ºi era nevoit sã trimitã la tipografii particulare. de asemenea. Preºedinte: N-aþi desemnat încã numele martorilor. eu ºtiu. Comisiunea de Anchetã a fãcut o expertizã din care reiese cã aceastã valoare ar fi cu mult mai micã. þinându-se seama de aceste elemente: valoarea comercialã. Prof. Comisiunea de Apel sã intervinã la Monitorul Oficial. Cumpãrarea acestei enorme tipografii a reprezentat. dar mai lucreazã ºi pentru particulari ºi câºtigã. cerem sã stabilim cu martori dacã au putut avea vreo rãspundere în aceastã calitate. Prin urmare. Dl. Soepkez. Dl. Dl. pentru suma de 201. un avantaj imens. Djuvara: D-nii Victor Slãvescu. plusvaloarea care rezultã din faptul cã atelierele erau gata în funcþiune. Ottulescu: Noi cerem martori pentru urmãtoarele motive: domnul Tabacovici este gãsit vinovat de cãtre Comisiunea de Anchetã pentru cã a fost conducãtor. Nu numai cã acum Statul lucreazã totul ºi în mod admirabil la „Cultura Naþionalã”. ceea ce cerem este o contraexpertizã în ceea ce priveºte atelierele grafice „Cultura Naþionalã”. aproape jumãtate. l-a cumpãrat pe speze proprii. ªi în afarã de aceasta. o contraexpertizã asupra valorii atelierelor grafice „Cultura Naþionalã”. În al doilea rând. avocat E.000. ºi care este aceastã plusvalutã. omiþându-se prin urmare plusvaluta comercialã! Raportul de astãzi. cãci atunci când vând o instituþie comercialã trebuie sã vãd valoarea din momentul vânzãrii. de aceea. în ce sens erau responsabili. 117 . Este posibil sã se fi înºelat atunci toþi experþii? Un profan care se duce acolo ºi îºi dã seama despre ce este vorba! Cerem. tot aºa. A fãcut o întreprindere comercialã. Ce s-a întâmplat? Poate vã aduceþi aminte. cerem sã se pronunþe ºi asupra acestei plusvalute comerciale. Avem aici o însemnare de ce elemente s-a þinut socotealã atunci: evaluãrile s-au fãcut izolat. Burillianu.

Dar dacã dumneavoastrã veþi zice cã decretul din 10 martie se încadreazã în dispoziþiunile articolului unic al legii din 26 septembrie. sau rãmâne pe aceeaºi linie de naturã. omiþându-se.441 avea un cu totul alt aspect decât cel dezvoltat de pe urma legii din martie 1941. care trebuie complet despãrþit de situaþiunea creatã pe baza decretului din 10 octombrie. de ordin cu totul superior. sã se stabileascã norme procedurale ºi cã. Problema care se pune este urmãtoarea: dacã legea din martie 1941.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – care sunt operaþiunile de care se ocupau. 3. ªi în raportul d-lui ministru de Justiþie de pe acea vreme se spune cã s-au omis. Iar în ceea ce priveºte pe dl. Ea este fãcutã într-un reformator ºi este indiscutabil cã are o structurã specialã ºi nu vã puteþi degaja de ea intrând în procedura de drept comun.000 despre care se spune cã a fost semnat de domnia sa ºi cere ºi domnia sa martori pentru dovada acestei situaþiuni. Dl. se dã acest decret completator prin care se trimite la decretul-lege din 26 septembrie pentru stabilirea normelor procedurale. decretul 3. în baza acestor probe administrate înaintea comisiunii prime. Dumneavoastrã astãzi sunteþi aici reprezentanþii unui spirit de echitate care se încadreazã în actuala situaþiune 118 . Dumneavoastrã veþi judeca numai cu suverana dumneavoastrã apreciere în aceastã instanþã creatã ad-hoc. Intereseazã acest lucru din douã puncte de vedere: intereseazã dacã sunt admisibile aceste probe potrivit procedurii speciale pe care dumneavoastrã trebuie s-o urmaþi în conducerea dezbaterilor. dacã vreþi.441 la 10 octombrie ºi acest decret nu avea dispoziþiuni procedurale. cu norme speciale. Eu aºtept pe colegul meu reprezentant al ministerului sã vorbeascã. aceea care completeazã cu dispoziþiuni de judecatã contencioasã ºi contradictorie decretul-lege din 10 octombrie 1940. A apãrut Decretul nr. avocat Opriº: Se cere ca sã administraþi probe înaintea instanþei de apel. 10 zile mai târziu. o instanþã. cerem sã se prezinte efectul acela de 108. este o lege care se integreazã în dreptul comun. desigur cã veþi putea considera cã procesul de faþã se judecã în cadrul de drept comun.441”. care stabileºte normele procedurale în aceastã materie. cu ocazia efectuãrii Decretului-lege nr. 3. pentru ca apoi sã-i rãspund. Dacã dumneavoastrã veþi zice cã decretul din 1940 este un decret care are o situaþiune de sine stãtãtoare. ªi iatã ce spune aceastã lege: „Dispoziþiunile decretului-lege din 26 septembrie 1940 se aplicã ºi la funcþionarea Comisiunii de Anchetã instituitã prin decretul-lege nr. Este adevãrat.441 ºi de decretul privitor la comisiunile de anchetã. Îmi daþi voie sã discut primul aspect de drept. Comisiunea care urma sã ancheteze nu avea posibilitatea unor programãri prevãzute de lege în virtutea cãrora la un moment dat sã dispunã anchetarea diverselor aspecte ale acestei afaceri. adicã acela în virtutea cãruia dumneavoastrã judecaþi astãzi. Garvin. de aceea intervine la 21 octombrie. Eu discut pentru prima datã înaintea dvs.000. Legea aceasta are o structurã specialã. 3. pentru cã dumneavoastrã aveþi posibilitatea unei suverane aprecieri în urma discuþiunilor de fapt care se vor face înaintea dumneavoastrã ºi. ºi am convingerea fermã cã aceste probe nu pot fi aduse înaintea dumneavoastrã pentru cã legea se opune categoric.441. dumneavoastrã veþi vedea în ce mãsurã aceste probe vor putea sau nu fi îmbrãþiºate. prevãzutã de decretul 3. puteþi dumneavoastrã astãzi sã mai admiteþi probatoriile cerute? Nu. o lege. cu destinaþiune specialã. intereseazã. în al doilea rând. dacã aceste probe sunt concludente.

Sã dãm posibilitatea pãrþilor sã-ºi facã obiecþiunile lor.” Vine legea din 1941 la 10 martie ºi dispune constituirea Comisiunii de Apel. În ceea ce priveºte expertizele. care este construit pe un nerv special. 8: „Apelurile în faþa comisiunii speciale se vor judeca de urgenþã cu citarea pãrþilor. Citarea se va face potrivit normelor de procedurã civilã în vigoare în Vechiul Regat.” Art. nu înseamnã oare cã am menþinut toate dispoziþiunile legii din 26 septembrie în ceea ce priveºte procedura? Iatã consideraþiunea pentru care vã rugãm sã binevoiþi a vedea cã o astfel de apãrare diluatã înaintea dumneavoastrã contravine sensului special al legii ºi sã respingeþi ca inadmisibile aceste probatorii.. în legea din 10 martie. Decretul din 10 martie face o derogare de la dispoziþiunile anterioare ºi anume: „Se instituie pe lângã Ministerul de Finanþe o comisiune specialã compusã din . într-un proces de drept comun. Dar oare acest decret-lege abrogã dispoziþiunile decretului din 26 septembrie? Socotesc cã nu. avocat Opriº: Eu am avut cinstea sã vã arãt cã decretul 3. Aceastã comisiune va judeca apelurile împotriva deciziunilor date de Ministerul de Finanþe. Ei bine.” Dl. acela la care ne trimite articolul unic? Art. 15 al legii din 26 septembrie 1940 la care ne trimite articolul unic.. care s-ar lungi de-a lungul timpului ºi sã devinã un proces care sã nu se mai termine. 5. ªi atunci. al evenimentelor de atunci. fãcut tocmai sub nervul de care am amintit.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – politicã. de data aceasta gãsim cã. Dacã dumneavoastrã veþi considera martorii admisibili în drept. legea are aceastã dispoziþie: „Probele ºi contraprobele se vor efectua numai înaintea comisiunilor de anchetã. ºi va examina toate chestiunile date în competenþa comisiunii instituitã pe baza legii din 1 aprilie 1936. potrivit art. în virtutea acestor dispoziþii.. s-a anchetat.441. Zice: expertizaþi 119 . iar dumneavoastrã judecaþi în apel.” De unde vechiul text te trimitea la procedura care se îndeplinea dupã normele de drept penal. cã legiuitorul a venit cu un articol unic care te trimite la aceste dispoziþii ºi. Ce dispoziþiuni are decretul-lege din 26 septembrie.. Dacã legiuitorul a înþeles sã facã aceste excepþiuni numai relativ la citarea pãrþilor. Instanþele de judecatã nu vor putea sã le refacã ºi nici sã admitã probe noi. Acesta a fost cadrul în care a lucrat Comisiunea în prima instanþã. ºi aceasta dintr-o simplã dispoziþiune. îi veþi admite. Nu ºtiu care va fi soluþia dumneavoastrã.441 n-a avut norme procedurale. pentru cã dumneavoastrã aveþi posibilitatea sã vedeþi din dosar buna credinþã a Bãncii Blank! Vine astãzi ºi cere înaintea dumneavoastrã o expertizã. veþi putea admite altele. Iatã de ce este explicabilã posibilitatea dumneavoastrã suveranã de apreciere asupra probelor administrate. prevede în aliniatul 4: „Probele ºi contraprobele se vor efectua numai înaintea comisiunilor de anchetã. Dar nu puteþi preface acest proces. comisiune de apel care probabil este justificatã printr-o relaxare a dispoziþiunii din decretul 3. acest lucru drept nu se poate face cu porþi închise. Preºedinte: Se vorbeºte de decretul care înfiinþeazã colegiul pentru judecatã? Dl. Se cer probatorii. s-a spus: „Vrem sã facem un lucru drept”. cred însã cã ele sunt neconcludente. normele de procedurã relativ la citarea pãrþilor sunt cele din Codul de Procedurã Civilã. Veþi putea înlãtura unele.

prof. Dl. chiar în apelul dumneavoastrã. asupra concludenþei ei vã rog sã vorbiþi acum. la elemente de constituþiune universalã a fondului comercial. 7 din dosarul 7. dacã dumneavoastrã în drept. pentru cã în fondul comercial incontestabil intrã plusvaluta comercialã ºi vadul comercial! Dar ce vreþi sã stabiliþi dumneavoastrã? Valoarea materialã a fabricii? Valoarea maºinilor? Inventarul bibliotecii? etc. Preºedinte: S-a precizat de apelanþi cã solicitã o expertizã în legãturã cu expertizarea care a fost fãcutã de comisiune asupra acestei instituþiuni. din moment ce admiteþi cã fabrica nu valora decât 100. Dl. aºa cã aceasta este expertiza care se cere. Dar atunci când Comisiunea de Anchetã a autorizat facerea unei expertize. vã adãpostiþi la aceastã plusvalutã ºi la aceastã fabricã în funcþiune. este inconcludent. de interpretare a convenþiunii. veþi zice cã Statul a preluat un fond comercial – ºi în definitiv este un lucru elementar ce este un fond comercial – aprecierile care s-au fãcut atunci nu pot fi contestate. Eu admit. avocat Opriº: În aceste registre sunt o serie întreagã de operaþiuni ºi din aceste registre rezultã o serie de date de fapt. fabrica în funcþiune. Acest lucru nu-l mai puteþi face. Dar dacã nu putea s-o înghitã. ajung la concluzia cã existã 50.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – cutare lucru. Djuvara. avocat Bãlescu: Este vorba de registrele „Culturii Naþionale”! Dl. celelalte chestiuni sunt chestiuni de viitor.. putea sã înghitã ºi aceastã plusvalutã comercialã. s-a întâmplat un fenomen: nu s-au pus la dispoziþia experþilor registrele în totalitatea lor … Dl. adicã limita sumei în care a fost datã în platã. rãmâne o chestiune de drept. la pag. pentru cã.000 beneficii camuflate în favoarea d-lui Blank! Dacã luaþi în consideraþie cã prin 1926-1927 Societatea Socec a oferit pentru aceastã „Culturã Naþionalã” 46 sau 48 milioane. constatând la un moment dat cã existã diferite posturi care variazã în ceea ce priveºte aprecierea „Culturii Naþionale”. Prin urmare. afiliata dumneavoastrã. plusvaluta comercialã. pentru cã ce se va stabili cu noua expertizã altceva decât peste registrele dumneavoastrã? Dumneavoastrã aþi convenit cã aceastã „Culturã Naþionalã” valoreazã 100 milioane ºi ceva ºi aþi adãugat la aceastã sumã de milioane ceea ce a spus dl. în ipoteza domniilor lor. cã aceastã „Cultura Naþionalã” a valorat 200.000 ºi peste ea nu se adaugã decât plusvaluta comercialã.000.000.000. ªi eu spun: Pãi. Dar eu vã spun cã chiar aºa de ar fi. Pe mine mã intereseazã cum aþi procedat dumneavoastrã. dacã Statul în cadrul legii respective. avocat Opriº: S-a administrat o expertizã asupra întregii operaþiuni a Bãncii Blank ºi o expertizã care înregistreazã situaþiunea de fapt a Bãncii Industriale. interpretând convenþiunea. Iatã. iatã elementele suficiente care aratã completa inconcludenþã a acestei cereri în ce priveºte o 120 .ªi din moment ce aceasta este teza din apelul dumneavoastrã. veþi gãsi cã experþii se plâng cã nu le-aþi pus la dispoziþie o parte din registre. rãmâne valoare înscrisã în registrele dumneavoastrã ºi relativ la care experþii. Nu puteþi face abstracþie de ceea ce susþineþi în apelul dumneavoastrã.000.. „Cultura Naþionalã”.

cãci ea este strâns legatã de evaluarea fãcutã de dumneavoastrã.. aceste acþiuni au crescut? Care ar fi justificarea dumneavoastrã? Iatã cum o astfel de expertizã devine neconcludentã. în principiu. Puteþi sã vã despãrþiþi de propriile dumneavoastrã mãrturisiri.000. Tabacovici ºi moºtenitorii Soepkez în calitate de conducãtori ai Bãncii Blank. Acestea sunt mãrturisirile care rezultã din registrele dumneavoastrã pentru datele respective. pentru cã sunt fãcuþi rãspunzãtori. ªi atunci. a acþiunilor liniei Buzãu-Nehoiaºu. Dl. Ele au fost vândute pe 3. iar altãdatã chiar sub valoarea nominalã. dumneavoastrã nu puteþi despãrþi expertiza aceasta de mãrturisirea registrelor dumneavoastrã atât cât au putut fi spicuite ºi. Eu vã opun mãrturisirea registrelor dumneavoastrã ºi nu se poate sã nu se aibã în vedere acest lucru. rezultând din aceste operaþiuni de vânzare trecute în registrele dumneavoastrã? Aþi vândut – ºi inspectorii respectivi ajung la concluzia cã însãºi aceastã operaþiune este o operaþiune riscatã. sã trecem la a doua parte. mai puþin discutabilã. neputând face aceastã despãrþire. Garvin. Dumnevoastrã ºtiþi cã legea din octombrie prevede ºi rãspunderea conducãtorilor. Comisiunea a luat drept normã pentru aceste acþiuni valoarea nominalã.000. necesarã. deci. cãci este vorba de o epocã privind chiar operaþiunile imputate dumneavoastrã. în epoca când banul cãpãtase o anumitã valoare prin stabilizare. Vã rog. Tabacovici. Bineînþeles cã. Garvin. însumând în total 12. 500 lei de acþiune. în calitate de conducãtor al Bãncii Industriale. de camuflaj pentru creare de venituri. Banca Industrialã a cumpãrat aceste acþiuni la suma de Lei 1. În ce priveºte proba cu martori. la preþul de Lei 481. Domniile lor susþin cã aceste acþiuni valoreazã vreo 79. în situaþiunea clienþilor mei.. este valoarea recunoscutã de dumneavoastrã. Aceasta rezultã din raportul inspectorilor Bãncii Naþionale la acea datã. pag.. dl.000 lei putea sã fie realã –. iar astãzi peste 100. dl. Acum. Preºedinte: Asupra acestei chestiuni vã rog sã treceþi . avocat Ottulescu: Atunci urmeazã sã discutãm chestiunea concludenþei probelor care au fost cerute de Banca Blank ºi de noi.000. sã respingeþi cererea pãrþii. Cum? Pânã la 1931. ºi din acest punct de vedere le-a apreciat la vreo 3 milioane ºi jumãtate.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – nouã expertizare a „Culturii Naþionale”. onorata parte adversã a fost de acord cã ea este utilã.. 267. ºi operaþiunea este din 1929-1930. Relativ la aceastã afacere ne referim la situaþiuni rezultând din dosarul 6. iar al treilea.054 acþiunea. orice probã pe care ar 121 . Dl. din acest punct de vedere încã o datã devine inadmisibilã aceastã cerere de expertizã.200 lei acþiunea.000. ei nu admit cã ºi aceastã operaþiune la 3. dar nu aceasta intereseazã pentru moment. dl.000.000. moºtenitorii Soepkez ºi dl. cã domniile lor sunt într-o situaþiune specialã. avocat Ottulescu: S-a discutat în primul rând dacã. Vreau numai sã precizez în privinþa clienþilor mei. probele sunt admisibile . primii doi. Dumneavoastrã aþi realizat un beneficiu de 12.000. Dl.000.

sã fie reaudiaþi înaintea dumneavoastrã. sã gãsiþi cã Banca Blank ar putea sã aibã o responsabilitate. ªi am cerut acest lucru pentru cã înaintea Comisiunii de Anchetã martorii se audiau dupã Codul de Procedurã Penalã. bineînþeles cã nu pot sã fie fãcuþi rãspunzãtori nici conducãtorii. în loc sã se limiteze la ceea ce prevedea legea. Pe lângã aceasta. care de la început vã rog sã reþineþi cã este o operaþiune de care s-a fãcut nu numai peste capul Bãncii Blank. ar putea totuºi sã nu gãsiþi cã conducãtorii au aceastã responsabilitate. efecte de ale unor debitori insolvabili. aceastã lege prevede cum se trece portofoliul pentru o sumã de aproximativ 4 miliarde. Banca Naþionalã oferã ºi Statul primeºte dacã vrea. s-a apucat sã examineze ºi operaþiuni anterioare. este referitoare la o singurã operaþiune: aceea de trecere de la Banca Naþionalã la Stat a acestui portofoliu. pentru cã scopul era sã ajute Banca Blank care se gãsea într-o situaþiune extrem de precarã. dacã în chestiunea scontului ei au avut vreun amestec ºi. vom propune martori noi pentru ca sã stabilim ce rol am jucat noi în aceastã afacere ca conducãtori. Dacã s-a putea întâmpla ca. ca ºi în privinþa instituþiunilor de credit. pe lângã probele cerute de Banca Blank. veþi vedea cã este o operaþiune petrecutã între Banca Naþionalã ºi între Stat. proba specialã cerutã de noi. în chestiunea scontului acestor efecte care au fãcut obiectul preluãrii ºi care voi arãta cã au fost emise ad-hoc pentru ca sã fie preluate de Stat. este referitoare la situaþia specialã a conducãtorilor. dacã citiþi pur ºi simplu legea din 1930. Garvin. bineînþeles. dar. dar în special peste capul conducãtorilor Bãncii Blank. care. pentru fiecare din cei trei clienþi ai mei. în special. anume operaþiunea acontãrii efectelor de Banca Blank la Banca Naþionalã. care indiscutabil cã ne vor folosi ºi nouã. nu putem discuta aceastã chestiune cu ocazia unui probator. în principiu. iar dacã nu vrea.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – face-o Banca Blank le profitã ºi chiar dumneavoastrã aþi hotãrât conexarea. pentru cã s-au putut ipotetic sconta efecte fãrã valoare. deci în secret. Am cerut. operaþiune în care conducãtorii n-au avut niciun amestec. Dacã veþi hotãrî cã Banca Blank nu are nicio vinã. care se gãsea la Banca Industrialã. dar întrebarea este: de ce a luat Statul aceste efecte? De ce Banca Naþionalã a ales tocmai aceste efecte? Când vom veni la judecarea fondului vom arãta cã lea ales tocmai pe acestea. cele mai multe efecte. fãrã chemarea pãrþilor. nu primeºte. Prin urmare. nu are nicio legãturã cu prejudiciul. De aceea. bineînþeles. cât ºi pentru Tabacovici. este o operaþiune care. s-au trecut o serie de creanþe. ªi atunci toate aceste acuzaþiuni apar sub o formã absolut ridicolã. Prin urmare. ca o parte din martorii care au fost audiaþi de Comisiune. Dupã pãrerea noastrã. adicã în loc sã judece faþã de conducãtori operaþiunea preluãrii portofoliului. domniei sale i se imputã de cãtre Comisiunea 122 . Or. Iatã punctele de fapt asupra cãrora probele sunt absolut necesare. Dar pentru cã onorata Comisiune de Anchetã în raportul sãu. în primul rând. întreaga rãspundere de care se ocupã aceste douã decrete-legi în privinþa conducãtorilor. atât pentru moºtenitorii Soepkez. care se numeºte „imobilizat”. urmeazã ca dumneavoastrã sã verificaþi. pentru cã suntem acuzaþi ºi de chestiunea aceasta a scontului. Mai mult încã. care ºi ea sconta efecte la Banca Blank. ceea ce trebuie sã precizãm în special este care a fost rolul nostru în aceastã operaþiune a trecerii portofoliului imobilizat. prin urmare noi n-am putut sã punem absolut nicio întrebare acestor martori ºi avem nevoie sã punem unora din ei întrebãri. primul lucru pe care cerem sã-l dovedim este aceastã situaþiune. În ceea ce priveºte pe dl. cãci aþi admis cã este o strânsã legãturã în acest proces. Prin urmare însã.

dacã se aratã cã prima evaluare era justã – ºi diferenþa dintre prima ºi a doua este de 95. care a fost datã în platã. avocat Ottulescu: Nu-ºi aminteºte nici acum. De la început. care este valoarea „Culturii Naþionale”. care sunt ºi nouã folositoare. pentru cã prima evaluare este fãcutã de un singur expert. Dl.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – de Anchetã douã lucruri: cã a semnat un efect de 108. de 300. nu este niciun argument de fond al Comisiunii.000. indispensabile. Aceste probe sunt. Ioaniþiu ºi Ionescu de la Banca Naþionalã.000 lei. acela din a treia tranºã de preluare .. chestiunea nu prezintã importanþã. ºi s-au numit experþi domnii Razidescu. în fine.000. de asemenea. iar a doua de trei experþi! Ei bine.000. Dar Comisiunea se mãrgineºte a lua de bun ceea ce au spus experþii din a doua expertizã. eu voi adãuga încã o cerere de expertizã. intra ºi un efect de 200. Dar ce este mai simplu decât sã aduceþi efectul ca sã vedem dacã este sau nu semnat de domnia sa? Deºi. Cãci.000.000. Va mai fi discuþie. dacã plusvaloarea comercialã de 24. Comisiunea de Anchetã gãseºte mai justificatã aceastã a doua evaluare. în primul rând. Raportul Comisiunii de Anchetã constatã cã aceastã evaluare s-a fãcut pe baza unei expertize care s-a admis atunci. deci. ªi. ªi atunci.000. nu în prezenþa noastrã.000. Acum. avocat Opriº: De care nu-ºi amintea cã l-a semnat. dintr-o datã prejudiciul pretins al Statului este redus cu 95. Aceastã comisiune de experþi evalueazã (pânã aici este vorba de valoarea activului pur ºi simplu) la 106. care sunt obiecþiunile fãcute de onoratul reprezentant al Ministerului de Finanþe? 123 . Dl. pe care Comisiunea n-a þinut-o în seamã. în definitiv.000.000. În ceea ce priveºte probele de expertizã. care aveau oarecare interese în aceastã chestiune. în prima tranºã preluatã de Stat. evident cã Banca Blank ºi conducãtorii sunt în drept sã vã cearã dumneavoastrã sã ordonaþi o nouã expertizã. am putea noi atunci sã cerem cinci experþi ca în modul acesta sã ajungem la o valoare convenabilã!!! ªi a doua consideraþiune este cã experþii cei de al doilea au fãcut evaluarea sub prestare de jurãmânt! Dupã cum vedeþi.. i se imputã domnului Garvin cã ar fi fost conducãtor al Bãncii Industriale! Domnia sa vrea sã arate cu martori cã nu a fost singurul conducãtor.000. Ce a fãcut onorata Comisiune? O altã expertizã! Bineînþeles. pe simplele consideraþiuni cã erau trei la numãr ºi cã au depus jurãmântul!!! În asemenea condiþiuni. dupã cum ºi domnul Tabacovici vrea sã arate rolul lui la Banca Blank. pentru stingerea acestei datorii fãcutã la Stat s-a dat în platã „Cultura Naþionalã” ºi s-a evaluat atunci „Cultura Naþionalã” printr-o expertizã la suma de 201. S-a cerut sã se dovedeascã.000. pentru douã consideraþiuni: întâi. cãci toatã instrucþia era secretã. va trebui sau nu sã fie þinutã în seamã de dumneavoastrã.000. cã domnia sa nu se ocupa decât de chestiuni tehnice. ca în aceastã afacere sã se numeascã experþi tocmai funcþionari ai Bãncii Naþionale. Dacã Comisiunea ar fi examinat în fond ambele expertize ºi ar fi venit cu argumente ca sã arate cã evaluarea unora este mai bunã decât a altora. trebuie sã vã atrag atenþia asupra unui lucru care nu a fost tocmai regulat. am fi putut discuta.000 semnat de aceastã instituþiune care se chema „Cultura Naþionalã”.000.000 lei –. ale cãrei acþiuni erau în întregime proprietatea Bãncii Industriale.

Ulterior însã a intervenit o convenþiune între Statul Român ºi Banca Naþionalã. Banca Naþionalã. altele în cont curent. Prin urmare. de 108.000. Iatã ce prevede art. aceasta nu înseamnã evident cã trebuia s-o dai Statului pe valoarea de un leu!!! Toatã chestiunea pe care dumneavoastrã aveþi s-o examinaþi este dacã Statul a suferit „grave prejudicii”. Onorata Comisiune de Anchetã s-a gãsit în situaþiunea cã n-a avut acest act de evaluare ºi atunci iatã ce spune: „Bineînþeles însã cã aceastã sumã va urma sã fie diminuatã cu valoarea realã a acþiunilor Societãþii Buzãu-Nehoiaºu la data transferului care a avut loc în cadrul preluãrii tranºei a III-a.000 a fost restituit Bãncii Blank ºi. Venim la a doua probã cerutã de Banca Blank: când s-a cedat tranºa a treia. Am cerut ºi eu expertiza ºi în motivele mele de apel nu este niciun cuvânt referitor la registre.000. s-au mai cedat ºi acþiuni ale Societãþii Buzãu-Nehoiaºu.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Domnia sa a spus în primul rând cã Banca Blank la o altã expertizã n-a voit sã punã la dispoziþie registrele. s-a spus cã în motivele de apel ale Bãncii Blank ea s-a referit numai la plusvaluta comercialã ºi pentru rest s-a referit la evaluarea din registre etc. ºi s-a dat acest efect de 108. atunci n-a suferit prejudicii. n-a voit sã punã registrele la dispoziþie. Atunci s-a cerut o evaluare. ca conducãtor al Bãncii Blank. Toate acestea nu au nici o bazã. ca mandatarã a Statului.184 acþiuni Buzãu-Nehoiaºu”. când toþi deponenþii veneau sã-ºi ridice banii. presupunând cã în registre „Cultura Naþionalã” era trecutã pe o valoare de nimica. în plinã proprietate. Prin urmare. iar intervenþiunea pe care a fãcut-o la Direcþiunea Cãilor Ferate pentru a se comunica aceastã 124 . aceasta este cerinþa legii. ºi. ªi ca supliment. dupã ce i-a plãtit. care reprezintã împreunã o sumã mai mare decât 108. pentru cã. 4 al convenþiei: „În vederea pierderilor ce ar rezulta din realizarea creanþelor cesionate Bãncii Naþionale.000. a cerut Bãncii Blank sã acopere suma plãtitã printr-un efect. dacã într-adevãr valora mai mult decât era trecut în registre. ci a fost o cambie datã în acoperirea unor plãþi care le-a fãcut direct Banca Naþionalã în preziua cãderii Bãncii Blank. s-a fãcut. ºi nu poþi sã mã privezi de aceastã probã pentru cã altã parte. nici la plusvaluta comercialã. indiscutabil proba este admisibilã. cãci nu poate zice cã a suferit prejudicii pentru faptul cã eu leam dat pe un preþ mai mare decât în registre. dacã ceea ce i s-a dat valora atât cât i s-a dat. Eu cer pur ºi simplu sã dovedesc cu expertizã cã „Cultura Naþionalã” valoreazã preþul pentru care a fost preluatã.000. s-a vorbit de anumite sume trecute în registre. în orice caz însã este o probã la care am dreptul eu. Iatã de ce obiecþiunea Ministerului de Finanþe este complet neserioasã. Dar eu nu ºtiu cum sunt redactate motivele de apel ale Bãncii Blank. O a doua obiecþiune a pãrþii adverse. unele cu efecte. pe lângã acestea. s-au cedat o mulþime de creanþe. efectul de 108. 6. Nu ºtiu dacã este exact.000.000. pe o altã chestiune. în schimb. printr-o cambie care veþi vedea cã n-a fost emisã nici de Banca Blank. Djuvara v-a rugat sã cereþi acest act. actul lipseºte de la dosar. nici de conducãtori. ºi dl. valoare pe care Comisiunea nu a putut s-o stabileascã pentru cã aceste acþiuni nu sunt cotate la Bursã. care a cãutat sã justifice de ce are interes chestiunea registrelor într-o expertizã care nu are un caracter contabil ºi care este o expertizã tehnicã: sã evaluaze un obiect din punct de vedere comercial.000. prin aceastã convenþiune.

era acelaºi lucru. Ori erau acþiunile la Banca Blank. Banca Industrialã fiind creaþiunea sa. Dar întrebarea se pune: cum a putut sã fie calculat acest prejudiciu? Când astãzi încã se mai gãsesc în patrimoniul Bãncii Naþionale. care avea o mulþime de industrii pe care unele le controla. încã o datã. pentru lichiditatea ei ºi pentru cã nu era natural ca o instituþiune bancarã sã se ocupe atât de mult de industrii. încã pe lângã aceste acþiuni. deci.000.” ªi atunci Comisiunea le-a trecut cu valoarea nominalã. ºi sã treacã tot activul sãu industrial în patrimoniul acestei bãnci. este uºor sã afirmi – pur ºi simplu – cã operaþiunile sunt prejudiciabile! Am auzit cã mai deunãzi într-un proces cu Banca Agricolã se vorbea de un prejudiciu. Mai departe. cã.000 ºi Ministerul de Finanþe îºi însuºeºte motivele ºi condamnã la aceastã sumã. care în patrimoniul Statului a crescut. daþi-mi voie sã vã spun cã nu mã mai suprinde nimic. aceasta mulþumindu-se drept orice rãspuns a înainta un bilanþ al societãþii pe care acþiunile sunt trecute cu valoarea lor nominalã. ªi acum. În realitate. Colegul meu adversar se opune însã ºi la aceastã expertizã ºi opunerea domniei sale ar fi bazatã pe faptul cã din dosarul nr. Statul a fãcut o excelentã afacere când a dobândit o linie întreagã de cale feratã pentru 108.000.000 lei bucata! Dar. a putut sã treacã o valoare industrialã pe un preþ mai mic. pentru cã aºa este bunul plac. dar le-ai vândut iarãºi cu o sumã de 1. ca mandatarã a Statului. 6 ar rezulta cã acþiunile acestea au fost cumpãrate odatã pe 400 lei bucata ºi altãdatã pe 1. colegul meu adversar zice: Da. în actuala concepþiune etatistã nu mã mai surprinde nimic! Când am vãzut un decret-lege care ia oamenilor tantiemele Consiliului de Administraþie. ºi astãzi – astãzi poate cã este mai puþin important – veþi vedea însã dacã aceastã valoare datã în platã era o valoare realã. Evident. în sfârºit. Nu s-a fãcut nici mãcar o expertizã ºi chestiunea nu este soluþionatã de Comisiunea de Anchetã tocmai pentru cã nu a avut acest act de evaluare. sã creeze o bancã specialã. aºa cã ºi aceastã chestiune trebuie stabilitã printr-o expertizã. dar probabil cã colegul meu se referã la operaþiunea de transmitere a acestor acþiuni din patrimoniul Bãncii Blank în patrimoniul Bãncii Industriale. dar ºi-a dat seama cã nu aceasta este valoarea. ce s-a întâmplat? La un moment dat.000 lei acþiunea! Cui le-am vândut? Nu mi s-a precizat. pe dumneavoastrã nu vã intereseazã decât o singurã chestiune: ce valoare aveau aceste acþiuni în momentul când s-a fãcut aceastã operaþiune. Dar. altele erau proprietatea absolutã.000!! Aceasta este chestiunea care aveþi s-o examinaþi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – valoare a rãmas fãrã rezultat. eu v-aº mai cere o ultimã probã pe care o cred necesarã ºi care reiese chiar din raportul Comisiunii de Anchetã: aþi vãzut cã Comisiunea de Anchetã conchide la un prejudiciu de circa 800. o mulþime de creanþe nevalorificate. pentru cã patrimoniul nu se schimba. ori la Banca Industrialã. ºi atunci Banca Agricolã a rãspuns: Dacã este prejudiciu.000.000. ªi atunci. hai sã reziliem ! ºi mi se pare cã avocatul Ministerului de Finanþe era foarte ambarasat! Prin urmare. Banca Blank. ºi aceastã probã cerutã este admisibilã. pentru care a mai primit. creanþe de alte 108. Banca Industrialã. cum se poate stabili acest prejudiciu? Însãºi Comisiunea de 125 . s-a vãzut nevoitã la un moment dat.

Dumneavoastrã aþi putea sã ne condamnaþi ipotetic la plata acestui prejudiciu care apoi sã se mai diminueze!!! Este posibil acest lucru? Nu. de asemenea.. care pânã astãzi nu au fost executate. dar pe alþii i-a pãsuit. aproape jumãtate din aceste creanþe. Statul încheia aranjamente cu ei..” Prin urmare. iar nu sã stabileºti prejudiciul prin prisma situaþiunii de azi ºi sã zici: Iatã Statul cã are pagubã pentru cã debitorii Popescu... o mulþime de debitori deveniþi debitori ai Statului. pentru cine ºtie ce interese politice. în primul rând. sunt garantate cu ipoteci. acestea mi se trec mie în cont!!! Dar mai departe: „Debitorii menþionaþi în tablou sub nr. schimbatã de o mulþime de factori. ªi acum vreþi sã plãtim noi aceste oale sparte? Sã plãtim noi pentru cã Statul. sã stabileºti valoarea întregului activ care a trecut la Stat în momentul acela.000 se trec o mulþime de creanþe.. în loc sã fie debitorii unui institut de credit..000 lei!! Dar am sã vã citesc ceva din raportul Comisiunii de Anchetã.. vedem cã de la debitorii aceºtia numeroºi cu ipoteci nu ºtiu dacã s-au încasat în total 10. a putut sã facã dintr-un om bogat un om sãrac. Debitorii þineau foarte mult sã fie debitorii Statului. Nu trebuie aceste creanþe. nici pe bazã de 126 . n-au fost executaþi. care. bineînþeles. iatã un prejudiciu care nu este încã fix. y. adicã la Stat. Sunt trecute aici 100 creanþe de conturi curente ºi încã 24 de creanþe de efecte ºi în tabloul acesta veþi vedea cã multe. care este de o importanþã deosebitã: „Din tablourile 3 referitoare la debitorii cedaþi în cadrul tranºei a III-a. Mã întreb: ce s-a fãcut cu ele? Pentru cã. dar sunt dator sã vã arãt situaþiunea realã: portofoliul acesta imobilizat a fost „une aubaine” pentru mulþi ºi îmi aduc aminte cu câtã stãruinþã cereau debitorii ca. Bineînþeles cã cei care þineau la aceasta erau cei solvabili. urmând ca dupã obþinerea titlui sã fie executaþi. criza generalã etc. Pe mine mã intereseazã care era situaþiunea de solvabilitate a acestor debitori în momentul când s-a fãcut transmisiunea. nu au obþinut reduceri nici pe bazã de conversiune.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Anchetã spune în raportul sãu: „Mai este de observat cã prejudiciul astfel diminuat este susceptibil de a mai primi ºi alte diminuãri. n-a luat nici mãsuri de asigurare.. iatã am aici convenþiunea prin care în schimbul portofoliului de 108. un numãr de 145 au obþinut numai reduceri prevãzute de legea conversiunii. afarã de ultimii doi împotriva cãrora. Debitorii figurând în tablou sub nr. pentru unii a fãcut aranjamente foarte convenabile.care. cãci cei insolvabili nu-i interesa dacã era debitorii lui Blank sau ai Statului! Dar iatã. n-a urmãrit pe x. Ionescu. s-a dispus sã fie acþionaþi. sã fie trecuþi la portofoliul imobiliar. nu s-a interesat de ei ºi în intervalul de timp – nu ºtiu dacã creanþele nu s-or fi prescris. dacã citim raportul Comisiunii. în mãsura în care debitorii cedaþi vor face plãþi de rate cu care au rãmas în suferinþã.000.nu au obþinut reduceri.” ªi acestea care sunt creanþe valabile. dar în orice caz s-au produs importante schimbãri în situaþiunile patrimoniale ale acestor debitori.000. ºi nu situaþiunea ulterioarã. neexistând titlu. sã fie evaluate? Ele nu reprezintã un activ? De ce onorata Comisiune nu le-a evaluat? S-a întâmplat ºi un alt lucru. Nu vreau sã învinovãþesc pe nimeni. a lãsat creanþele sã se prescrie ºi pe aceºtia sã înstrãineze ºi sã iroseascã averi? Ca sã stabileºti prejudiciul trebuie.. au fost trimiºi spre executare. deci. Pentru curiozitatea dumneavoastrã. Vasilescu. care nu sau realizat. dar întrucât nu au acoperit în total creanþele lor. sau z. cum era pe vremuri. De la cei cu care a fãcut aranjamente cel puþin a încasat.

cu privire la probele solicitate în legãturã cu lichiditatea creanþelor ºi voi adãuga foarte puþine lucruri: În trei tranºe. din 600. iar sã nu cunoaºteþi numai aspectul acesta care se dã astãzi numai pentru trebuinþa cauzei. în raport cu situaþiunea lui de acum.000. tuturor creanþelor cedate în momentul cesiunii. vã cerem sã aprobaþi expertiza. A doua tranºã de 800. pentru ca dumneavoastrã sã puteþi stabili dacã existã prejudiciu. avocat Opriº: Nu voi discuta toate chestiunile puse. Eu.000. Statul a încasat 13.” Aceasta când? Astãzi? Pot eu sã fiu fãcut rãspunzãtor de aceastã situaþiune cã d-ta Stat n-ai urmãrit pe aceºti debitori ºi cã operaþiunea aceasta. adicã luându-se în consideraþie starea pentru aceºti debitori din 1931 ºi cea de azi. ci pe baza unor situaþiuni ulterioare. avocat Bãlescu: În ceea ce priveºte calitatea experþilor. pentru cã una este evaluarea abstractã fãcutã de un inginer mecanic ºi alta este evaluarea fãcutã de un specialist. Numai opiniile acestor specialiºti cred cã pot da o evaluare realã a activului acestei societãþi.000 lei. care era o operaþiune de asanare. normele dupã care s-ar putea face o astfel de expertizã. trebuie sã fie un specialist în comerþul ºi industria de arte grafice. dl. Ottulescu. Cã. nici nu ni se aratã datele respective. La tranºa a II-a. deºi recunoaºte cã s-ar mai putea executa încã. nu vãd posibilitatea de a se face o astfel de expertizã care sã analizeze situaþiunea debitorilor de la 1931 ºi cea de astãzi. veþi considera cã aceastã expertizã are sã analizeze situaþiunea fiecãrui debitor separat în raport cu situaþiunea lui personalã de la 1931 ºi. foarte multe creanþe. Dar dumneavoastrã sunteþi instituiþi sã anchetaþi ºi sã hotãrâþi în baza unei legi speciale în care este ºi aceastã situaþiune excepþionalã: sunt creanþe neajunse la termen sau nelichide care sunt în curs de executare ºi deciziunea imputã ºi aceste creanþe în mãsura în care nu s-au executat. ai transformat-o într-o operaþiune politicã pentru ajutorarea partizanilor politici? Este posibil un asemenea lucru? Este nevoie ca dumneavoastrã sã cunoaºteþi întregul aspect al acestei situaþiuni care se cheamã „portofoliu imobilizat” ºi cãruia i se mai zice „portofoliu putred” ºi este într-adevãr putred. voi rãspunde numai distinsului meu coleg. înglobând foarte. Dl.000 s-a încasat suma de 1.000. Dl.000. cred cã o expertizã realã nu poate fi fãcutã decât de un inginer constructor în ceea ce priveºte imobilul.000. cu motivarea cã creanþele lor sunt irealizabile ca neavând avere. De asemenea. veþi examina tabloul anexat la deciziune ºi dacã veþi considera cã o expertizã pe care o veþi numi dumneavoastrã poate fi admisã în drept. pentru cã onorata Comisiune de Anchetã a stabilit prejudiciul nu pentru situaþiunea din momentul cesiunii. Prin urmare. De pildã. derivând din insolvabilitatea unor debitori.000 „Cultura Naþionalã” ºi 98.000 creanþe. este nevoie ca aceste expertize sã fie realizate de cei care au competenþã.000 ar rãmâne sã se stabileascã sub acest fel de expertizã. pe de altã parte.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – convenþiune. Pentru aceste consideraþiuni.000. 127 . ªi eu spun: iatã o operaþiune imposibil de realizat.000. când este vorba de expertiza pentru „Cultura Naþionalã”.400. mai este nevoie ca un raport de expertizã sã examineze situaþiunea tuturor bunurilor. personal. Diferenþa de aproape 600.000. una privind 201. veþi socoti ºi dumneavoastrã în ce mãsurã trebuie sã vã suspendaþi lucrãrile pentru ca sã se poatã face aceste expertize. au rãmas neurmãriþi. de un specialist în tranºa maºinilor grafice.

128 . ªi eu vã arãt cã. ce sã examinezi? Situaþiunea lor de atunci ºi acum dupã ce norme? Iatã lucruri imposibile de realizat. în ce fel s-ar putea realiza. a apreciat. Aceasta este o altã problemã. Ceea ce intereseazã însã deocamdatã este sub aspectul practic dacã o asemenea expertizã duce la concludenþã ºi. pe baza unor elemente foarte sumare. deocamdatã. din acest punct de vedere. dumneavoastrã urmeazã sã vã însuºiþi pãrerea mea. veþi aprecia în mod suveran aºa cum a fãcut ºi Comisiunea când. veþi avea în vedere situaþiunea actelor. dacã sunt concludente ºi pot fi efectuate în fapt. mã opun. Ne intereseazã. situaþiunea dosarului. Nu ne intereseazã. Din acest punct de vedere. fiind de examinat sute de debitori. posibilitãþile reale ce expertizele care s-au cerut ºi pentru care nu s-au dat norme. ºi pe baza lor. Lãsãm chestiunea de drept dacã domnii apelanþi vor putea sau nu fi condamnaþi ºi asupra unor creanþe care sunt în curs de executare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dumneavoastrã veþi uza de acelaºi drept suveran de apreciere. aceasta este o altã problemã de drept. Conluziunea în drept se va discuta înaintea dumneavoastrã ºi se va vedea în ce mãsurã dumneavoastrã puteþi obliga societãþile respective sau domnii respectivi la plata unor sume pe care Statul încã nu le-a încasat.

Grigorescu. 129 . 4. fost membru în Consiliul de Administraþie ºi specialist în tehnica graficã. 4) apelul Al. Nicolau. 2) Admite sã se cearã Monitorului Oficial raportul de expertizã al delegaþilor acestei instituþiuni ºi anume A. având a se pronunþa în urmãtoarele apeluri: 1) apelul Bãncii Marmorosch. 32 din 3 iunie 1941. în starea în care au fost cedate. ºi Aristide Blank: 1) Admite contraproba cu martorii prof.Gh. 2) apelul Aristide Blank. dosar nr. cedate Statului prin convenþia din 12 august 1933. din anii 1925-1926. Blank & Co. dosar nr.000 lei pentru fiecare expert. dosar nr. Victor Slãvescu ºi Dimitrie Burillianu. 3) apelul N. conexate conform deciziunii consemnatã în Încheierea nr. unul tehnician. Tabacovici. privind linia feratã Buzãu-Nehoiaºu. DECIDE: În mod preparator ºi fãrã a prejudeca fondul: I. care au stabilit în 1930 ºi 1940 valoarea întreprinderii „Cultura Naþionalã”. 5. 5) Admite efectuarea unei expertize pentru determinarea valorii acestor acþiuni ale societãþii Buzãu-Nehoiaºu. privind valoarea institutului „Cultura Naþionalã”. Numeºte pe domnul inginer profesor Gr. 6. 7. Stratilescu ca expert tehnic pentru evaluarea liniei de cale feratã Buzãu-Nehoiaºu ºi a întregii zestre a acestei exploatãri. inspector general Stratilescu ºi profesor Vasile Karpen. 32 ªedinþa de la 10 iunie 1941 Comisiunea Specialã. ºi R. fost consilier controlor din martie 1930. dosar nr. specialist în maºini de artã graficã.. ora 9. În apelurile introduse de Banca Marmorosch. raportatã la preþurile de astãzi. ºi care vor stabili urmãtoarele: a) valoarea investiuþiunilor întreprinderii „Cultura Naþionalã” la data achiziþiei ei de cãtre Stat.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ÎNCHEIEREA nr. 12 iunie 1941. Experþii vor cere relaþiuni membrilor care au figurat în comisiunile de expertizã. 8. b) valoarea aceloraºi investiþiuni. ºi Sabin Fãgeþel. moºtenitoarele defunctului Richard Soepkez. 3) Admite sã se cearã de la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi al Comunicaþiilor raportul de expertizã al delegaþilor ministrului. Zaharia Constantinescu. azi devenitã Direcþiunea Tehnicã. 5) apelul Margareta Soepkez ºi Vera Florescu. dosar nr. Numeºte experþi pe d-nii ing. Fixeazã onorariul experþilor la suma de 30. 4) Admite o contraexpertizã ce se va efectua de doi experþi. Blank & Co. c) valoarea comercialã a întreprinderii „Cultura Naþionalã” la data achiziþiei ei de cãtre Stat. raport care se aflã la fosta Direcþiune a Cãilor Ferate Particulare. Garvin. ºi altul specialist în industria artelor grafice. directorul Imprimeriei CFR. Fixeazã termen pentru depunerea jurãmântului experþilor. joi. directori Institutului de Arte Grafice „Ramuri”.

12 iunie. Fixeazã termen pentru depunerea jurãmântului experþilor joi. Ion Rãducanu. 130 . Oþoiu ºi Ionel Popp. 2) Nu admite probatoriiile de martori cerute cu martorii Iuliu Maniu. Alexandru Cantuniari ºi Mihail Manoilescu. Admite probatoriul cu martorul cerut. Termenul pentru judecata fondului se va fixa ulterior. Admite sã se cearã la Banca Naþionalã a României efectul de 108 milioane lei. ºi anume V. ora 9. George Crãciun. Gh.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Evaluarea se va face la preþurile din 1933 ºi la cele de astãzi. Numeºte pe dl. Margareta Soepkez ºi Vera Florescu. Alexandru Garvin. Gh. Gh.A.000 lei ºi al d-lui Gh. ºi anume: cu martorii Constantin Argetoianu. Lepãdatu. Emilian Pantazi. Radu Romanescu. moºtenitoarele defunctului Richard Soepkez: Uneºte cu fondul expertiza contabilã cerutã. când se vor cita ºi pãrþile. expert contabil. sã stabileascã valoarea unei acþiuni a Societãþii Buzãu-Nehoiaºu. II. În toate apelurile: Deleagã pe dl. 2. pentru ca. A. În apelul Alexandru Garvin: 1. În apelurile Nicolae Tabacovici. þinând seama de celãlalt activ al Societãþii ºi de pasivul ei. determinatã de dl. IV. Fixeazã onorariul de expert al d-lui inginer prof. ora 16. dupã efectuarea probatoriilor. Ioan Longhin.000 lei. Urechia. consilier Possa cu audierea martorilor. în ambele ipoteze þinându-se seama de starea în care se gãseau aceste investiþiuni în anul 1933. moºtenitoarele defunctului Richard Soepkez: 1) Admite în parte probatoriile de martori cerute. V. de care se menþioneazã în raportul Comisiunii de Anchetã cã ar fi semnat pentru Banca Industrialã de apelant. Obligã apelanþii sã se îngrijeascã pentru aducerea martorilor. fixându-le termenul pentru audierea acestora la 14 iunie 1941. Alexandru Cantuniari. VI. George Crãciun. În apelul Nicolae Tabacovici: Admite toate probatoriile de martori cerute. Leonte. Stratilescu. inginer prof. ºi anume cu martorii Constantin Argetoianu. Mihail Popovici ºi Al. Stratilescu la 100. Leonte la 20. pe baza valorii liniei. III. În apelul Margareta Soepkez ºi Vera Florescu.

atâta vreme cât Înalta Curte nu are a cerceta vreo chestiune de fapt. a avut sã judece în douã ipostaze deosebite. odatã admisã. iar în ceea ce priveºte dacã se pot încã ridica astãzi aceste excepþiuni. dacã se constatã fãrã nicio discuþie data înregistrãrii ºi a comunicãrii. Sub acest aspect. ºi domnia-sa face apelul la 13 mai 1941. pãrþile nu pot avea mai multe drepturi decât în momentul conexãrii. Este însã o jurisprudenþã foarte recentã. þin sã amintesc Onoratei Comisiuni cã aceste probatorii au fost admise în mod preparator fãrã a prejudeca fondul ºi cã. în ceea ce priveºte însãºi petiþiunea fãcutã de dl. Aristide Blank. anume a avut cazul chestiunii dacã se poate deferi jurãmânt atunci când o parte spune cã a primit comunicarea la o datã. privinþã în care textul legii este categoric. În aceastã privinþã. iar cealalatã spune cã a primit-o la o altã datã. Menþionez cã aceastã comunicare a fost luatã în cunoºtinþã în mod personal de domnia sa ºi. pornind de la ideea cã posibilitatea cu care se leagã o instanþã este o chestiune de ordine publicã. deci dupã scurgerea celor 15 zile de la comunicare. În aceastã privinþã. iar pentru cã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 19 noiembrie 1941 Dl. partea a înþeles sã-i dea jurãmânt. ºi. prin care Înalta Curte de Casaþie decide cã se pot ridica ºi în recurs. deci. 131 . o deciziune veche – care spune cã aceste mãsuri se iau pentru buna administraþiune a Justiþiei ºi cã pãrþile nu pot câºtiga drepturi mai mari decât în momentul conexãrii. 6 al decretului-Lege din martie 1941 prevede cã apelul se poate face în termen de 15 zile libere de la comunicare. prin urmare. urmeazã ca dumneavoastrã sã hotãrâþi în aceastã privinþã dacã motivele suplimentare se pot depune dupã trecerea termenului de 15 zile. domniei sale i se comunicã deciziunea la 11 aprilie. avocat Opriº: Înalta Curte. iar apelul este declarat la 25 aprilie. Curtea de Casaþie a hotãrât cã aceasta fiind o chestiune de ordine publicã ºi jurãmântul fiind o tranzacþie. care aratã tocmai ideea de ordine publicã predominantã în aceastã problemã. M-aº putea aºtepta la obiecþiunea cã apelurile s-au conexat ºi cã s-a intrat în fond. Deci. De aceea. atunci Înalta Curte este îndreptãþitã sã examineze aceastã excepþiune de tardivitate. citez Deciziunea Înaltei Curþi – adevãrat. nu prin proces-verbal. ea este o chestiune care intereseazã buna administraþie a Justiþiei. Sub acest raport. Tabacovici. avocat Gheorghiu: Art. prin urmare este în termen. ca ºi motivele suplimentare ale d-lui Tabacovici. în afarã de comunicare sau de constatarea ei. apelul d-lui Blank este tardiv. În aceastã privinþã. în ceea ce priveºte conexitatea. Domnului Blank i s-a comunicat deciziunea pe data de 18 aprilie 1941. ºi nu se poate ridica vreo obiecþiune în ceea ce priveºte comunicarea. Dl. nu se poate tranzita asupra problemelor de ordine publicã. fiind o chestiune care intereseazã ordinea publicã ºi care intereseazã însãºi legarea instanþei. aºa cum este ºi în speþã. Tabacovici. În ceea ce priveºte motivele suplimentare depuse de dl. vã rog sã binevoiþi a vedea cã apelurile d-lui Blank. în ceea ce priveºte motivele suplimentare depuse de dl. dar. ºi. având în vedere cã este un text în procedurã care dispune ca nulitãþile trebuie ridicate in limine litis asupra acestei chestiuni toate instanþele noastre s-au pronunþat (citat Jurisprudenþã). ºi fomuleazã însã motive suplimentare la 14 mai. jurisprudenþa este din 1893 ºi 1911. sunt tardive. în al doilea rând. ridic o excepþiune de tardivitate sub douã aspecte ºi anume: în primul rând.

132 . este adevãrat cã este mai veche. punându-se peste doi un unu cu punct. apelul fiind fãcut în termen ºi cã aceste motive suplimentare au fost depuse mai înainte de primul termen de înfãþiºare. Iatã. cu asemenea mijloace. 1. Noi nu suntem în faþa Înaltei Curþi de Casaþie unde ar trebui sã se aplice legea organicã a supremei instanþe. iar nu 18 aprilie.) Prin urmare. Dl. Jurisprudenþa relativã la tãcerea sau renunþarea pãrþilor de a ridica excepþiunea tardivitãþii. stabilind cã judecãtorul are obligaþiunea s-o ridice din oficiu. dar. se aplicã principiile procedurii civile din moment ce existã o derogare. iar nu civilã. Dl. COMISIUNEA RESPINGE INCIDENTUL CA NEÎNTEMEIAT. noi ne înscriem în fals. sunt tardive. nu cunosc jurisprudenþele invocate. Dacã însã veþi considera cã apelul trebuie introdus pânã la expirarea celor 15 zile. adicã pânã la primul termen de înfãþiºare ºi cã. PROCESUL CONTINUÃ. În ceea ce priveºte chestiunea procedurii. pentru cã are acelaº principiu de bazã. adicã pânã la expirarea termenului de apel. Nu se contestã cã noi le-am depus în termen. aceste motive pot fi depuse pânã la prima zi de înfãþiºare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – În al doilea rând. Conform principiilor de procedurã civilã. Jurisprudenþe sunt acelea cu nr. Tabacovici. aceastã legare a instanþei. ea se poate susþine ºi astãzi. Pentru aceste consideraþiuni. De altfel. avocat Veniamin: Vã rog sã binevoiþi a vedea cã este vorba de motivele suplimentare de apel. un apel pe baza cãruia se judecã cu cineva. Aceea cu privire la jurãmânt este din 1904. este o îngãduinþã a legiuitorului. La dumneavoastrã în dosar vãd o dovadã de primire cu o cifrã corectatã. cifra este clarã. cum pretinde partea adversã.129 din 9 noiembrie 1934 ºi nr. Data este de 28 aprilie. Motivele de apel le pot depune pânã la primul termen de înfãþiºare. COMISIUNEA DISPUNE Sà SE FACà PRIN TRIBUNAL CERCETÃRILE ASUPRA DOVEZILOR DATEI DE ÎNMÂNARE. nu ne-am îndeplinit îndatoririle. (Citat art. dar îmi îngãdui cã sunt în materie penalã. prin urmare sunt la mijloc interese private. Încã o datã însã mã refer în principial la fapte. Iatã de ce vã rog sã binevoiþi a vedea cã. Noi aici ne aflãm într-o chestiune de despãgubiri cerute din partea Statului. 418 din 4 martie 1935. am în faþã deciziunea Ministerului ºi procesul-verbal de comunicare. în ceea ce priveºte legea de procedurã. nu se poate încerca a se câºtiga un proces de asemenea importanþã. aici nu este vorba de tranzacþiuni asupra termenului. incidentul ridicat este neîntemeiat. Nu. nici sã scurteze termenul cãii de atac. evident cã asemenea tranzacþiuni nu se pot face. tot Înalta Curte de Casaþie a stabilit cã judecãtorii din oficiu sunt obligaþi sã observe dacã o comunicare este valabil fãcutã ºi dacã calea de atac s-a fãcut în termen.. în mod subsidiar. pentru cã pãrþile nu pot nici sã prelungeascã. nu mai poate sã facã în altã parte. din acest punct de vedere. 8 al Legii Curþii de Casaþie. În aceastã privinþã ºi. ÎN CE PRIVEªTE INCIDENTUL TARDIVIZÃRII. este adevãrat cã petiþiunea d-lui Tabacovici a fost introdusã în termen. În ceea ce priveºte motivele suplimentare depuse de dl. adicã din 28 s-a fãcut 18.. Socotesc cã. Dar dacã cineva nu a invocat in limina litis. este indiscutabil cã ºi aceste motive suplimentare. avocat Djuvara: Mã aflu în faþa unui act foarte ciudat. vã rog sã binevoiþi a vedea cã apelul d-lui Blank este tardiv. Legea de accelerare spune cã motivele se pot aduce pânã la termen.

de interpretare ºi extindere a programului de stabilizare ºi pe baza legii din 1 aprilie 1936 de ratificare a convenþiunii din 1936. ca instituþiune de credit privat. în mãsura în care mã voi încerca sã apãr. la un moment dat. pentru care pun concluziuni.000. de ordin extern sau intern. Se discutã în acest proces în ce chip Statul a preluat de la Banca Blank un portofoliu de efecte pe temeiul legii din 7 februarie 1929 ºi a anexelor ei. pe baza legii din 27 iunie 1930. pentru cã astãzi Banca Blank este în stare de concordat preventiv. sã fac incursiuni ºi în alte domenii. nevoiaºi. Trebuie însã de la început sã accentuez asupra faptului cã. ºi strãdania pe care eu trebuie s-o depun la barã este în favoarea deponenþilor Bãncii Blank. oameni modeºti. ceea ce înseamnã cã Banca Blank. s-a vãzut posesor al unui portofoliu reescontat de Banca Blank în valoare de circa 1. ne prezentãm în faþa dumneavoastrã cu inima uºoarã. financiar ºi monetar. îndãrãtul barei noastre se gãseºte un numãr de câteva mii de deponenþi. Dacã aceastã cifrã în mod abstract poate sã ne dea din punct de vedere material o indicaþiune numericã. Îndãrãtul sãu se gãsesc dramele provocate de crizele economice ºi monetare postbelice. va avea sã pronunþe dreptul. Ne prezentãm ºi cu un sentiment de seninãtate liniºtitã. a acordat împrumuturi celor ce au emis aceste efecte. Cum se poate explica cã. cu toatã atenþiunea ºi sârguinþa cercetãtorului. desigur cã vom gãsi îndãrãtul acestei cifre o problemã de aplicaþiune a legii circulaþiei monedei. astãzi patrimoniul Bãncii Blank se lichideazã în favoarea deponenþilor sãi.800. raportând-o însã la fenomenul economic de unde derivã aceastã impresionantã sumã. Aceastã liniºte am cãpãtat-o dupã ce. a organizat-o în aºa fel încât avem deplina satisfacþie asupra chipului cum structural ºi personal aceastã instanþã. Aceastã cifrã de peste un miliard reprezintã valoarea unor efecte care au fost transmise de Banca Blank Bãncii Naþionale pe cale de reescont. în afarã de sentimentul de echitate care predominã convingerea noastrã. reescont care. anume în domeniul economic.000. numerice. mi-am format convingerea cã putem sã întemeiem susþinerile noastre pe cea mai perfectã ºi juridicã interpretare a textelor. pentru cã modul apãrãrii noastre nu se poate limita la o expunere de ordin strict juridic. pe care niciun fel de aprehensiune. Statul Român. Acest proces se prezintã într-o complexitate de fapte. Iatã de ce. Fenomenele economice care altãdatã poate pentru doctrinarii de specialitate constituia un fel de ornemeuticã fermecatã ce nu putea sã fie la îndemâna oricui. efecte care erau menite sã 133 . pe care ne-o conferã încrederea nedezminþitã în dreptatea cauzei noastre. include o operaþiune de credit. financiar ºi monetar. Este necesar sã începem prin a vã prezenta care anume a fost ambianþa faptelor în care s-a nãscut ceea ce Statul pretinde astãzi cã constituie o despãgubire. astãzi avem posibilitatea sã descifrãm ºi noi care sunt aºa zisele legi economice ce se desfãºoarã sub ochii noºtri. trebuie sã ne oprim sã facem ºi câteva consideraþiuni de ordin economic. care astãzi este patrimoniul deponenþilor ºi creditorilor. pledând în faþa dumneavoastrã astãzi. sã salvez patrimoniul bãncii. care a organizat aceastã instanþã excepþionalã de judecatã. nu ne-o poate zdruncina. pentru cã legiuitorul. prin Banca Naþionalã. avocat Bãlescu: Domnule Preºedinte ºi Onoratã Înaltã Comisiune. Este necesar. pe pragul interpretãrilor juridice. în concepþiunea legiuitorului. la rândul sãu. aceastã cifrã cãpãtând astfel un alt înþeles decât acela al valorii sale abstracte.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dl.

avem astãzi în faþa noastrã reeditarea aceloraºi fenomene care se produc în mod constant în situaþiuni identice. pentru a cãuta sã descifrãm cum a fost posibil ca un numãr de debitori sã nu mai fie în mãsurã sã-ºi satisfacã îndatoririle. de asemenea. trebuie de data aceasta sã cãutãm explicaþiunea în fenomenele colective ºi sã cãutãm dezlegarea pe temeiul acestor constatãri a faptului de a se fi putut articula o acþiune de responsabilitate atunci când starea generalã a creditului punea pe acelaº plan ºi pe debitorii agricoli ºi pe cei urbani ºi pe comercianþi. de când faptul generator pretins al culpei ºi deci al daunei s-a produs? Pentru ca sã rãspundem la aceste legitime întrebãri. producþiunea devine omniformã. pentru a stabili ambianþa faptelor. iar nu de ordin de exemplu politic. cã s-a putut naºte o acþiune în responsabilitate de naturã extracontractualã pe care Statul înþelege s-o exercite împotriva bãncii. Mai trebuie sã reþinem faptul cã numai printr-o simplã contingenþã venim astãzi în faþa dumneavoastrã. care acapareazã toate forþele de producþiune ale naþiunii. cãtre Banca Naþionalã? Mai ales este locul sã ne întrebãm cum este posibil cã acest fapt de a se pune în miºcare o acþiune în responsabilitate extracontractualã care de data aceasta este întemeiatã exclusiv pe consideraþiuni de ordin juridic. care avem deformaþia profesionalã a juristului de a reduce totul la un interes individual tutelar. ci este vorba de un fenomen colectiv. cum se poate cã o asemenea acþiune s-a putut naºte dupã 10 ani. n-au mai fost în mãsurã sã-ºi execute îndatoririle. este necesar sã întoarcem o paginã din istoria contemporanã ºi sã cãutãm sã descifrãm ce anume a intervenit ca sã facã posibil o atât de grea rãspundere care sã apese pe umerii acelora care n-au fost altceva decât un intermediar între operaþiunile de credit ºi operaþiunea de reescont. Alãturi de aceºti debitori însã care vin incidental în faþa dumneavoastrã se mai gãseºte o altã clasã de debitori. adicã a aceluia de acum un sfert de veac. trebuie sã ne întrebãm dacã nu cumva este locul sã articulãm asupra unei noþiuni în tutelare a intereselor celor care n-au mai fost în mãsurã sãºi execute obligaþiunile lor. la un moment dat. dacã în realitate nu este vorba de un caz de speþã. 134 . ce s-a întâmplat cã efecte de o atât de importantã valoare au rãmas descoperite. ªi pe aceasta ne vom gãsi alãturi de toþi debitorii în favoarea cãrora legiuitorul a înþeles sã edicteze diferitele legi. legea asupra moratoriului. consumul creºte invers proporþional cu producþiunea. În timpul rãzboiului. toatã producþiunea este acaparatã pentru rãzboi. fenomene de dezechilibru între producþie ºi consum. trebuie de data aceasta sã privim lucrurile sub o altã înfãþiºare. care n-a fãcut decât sã canalizeze totalitatea acestor efecte. ca ºi pe aceºti debitori a cãror neexecutare de obligaþiuni trebuie s-o justificãm astãzi în faþa dumneavoastrã. Am fost cu toþii martori la acea disproporþie care se nãscuse în timpul rãzboiului trecut între noþiunea de producþie ºi noþiunea de consum. legea suspendãrii executãrilor etc. ªi. o clasã foarte vastã de debitori care. Am trãit cu toþii epoca de îndatã dupã încheierea pãcii generale a rãzboiului mondial trecut. acest dezechilibru este rezultatul unui fenomen economic care stã la îndemâna oricui de a-l verifica. cum au fost acelea a concordatului preventiv. fireºte cã departe de a putea vorbi de o acþiune în responsabilitate. Noi. În realitate. consumul este mai mare din cauza ridicãrii standardului de viaþã al consumatorului care constituie grosul armatelor în slujba apãrãrii Statului.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – facã posibilã desfãºurarea vieþii comerciale ºi economice dupã toate regulile clasice ale operaþiunilor comerciale. care includeau operaþiuni de credit. mai ales. ªi atunci.

cuprinde ea însãºi germenii unui viitor marasm. o idee.. de inflaþie. fireºte cã.. Acest lucru se întâmplã ºi cu sistemul monetar. nimeni n-are sã-ºi facã dificultatea de a rãspunde la întrebãrile referitoare la mersul ºi funcþiunea monedei. ºi noi trebuie sã spunem acelaºi lucru: „nu ne gândim la ficat atât timp cât funcþioneazã bine. Moneda hârtie pe care o emite institutul de emisiune n-ar reprezenta niciun fel de valoare dacã ar rãmâne tezaurizat. trebuie sã fie repusã în circulaþie. Toate fenomenele de supraproducþie. toate acestea justificã situaþiunea precarã în care Banca Blank s-a gãsit la un moment dat când a fost nevoitã. sã-ºi închidã ghiºeele. mijlocul tehnic elementar dupã care moneda hârtie circulã este acela al 135 . Vã rog sã ne îngãduiþi numai foarte sumare citate.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dupã rãzboi se produce fenomenul simetric contrar. care au cãpãtat privilegiul de la Stat de a emite monedã hârtie. puterea sa de cumpãrare. spiritul de adaptare la nevoile vieþii. Moneda circulã prin mijlocirea instituþiunilor bancare de emisiune. noþiunea de moarte. desigur cã þara noastrã n-a fost prima care sã sufere consecinþele lor. viaþa capãtã un ritm mai accelerat. stare care. dupã rãzboi se produce întotdeauna o stare de ascendenþã în producþiune. un surplus de energie vitalã este caracteristic. prin diminuare progresivã. el este o simplã speculaþiune doctrinarã. de data aceasta. energiile care revin pun în miºcare noi forme de viaþã economicã. Vom vedea cã fenomenele s-au produs întocmai în aceastã epocã de ascensiune în þara noastrã dupã rãzboi. disponibilitãþile sunt investite în afaceri. care sã nu se potriveascã aidoma cu toate fenomenele economice care au fãcut în cele din urmã sã comparãm în faþa dumneavoastrã spre a ne apãra împotriva unei acþiuni de responsabilitate. Este ceea ce economiºtii numesc teoria conjuncturii.. pentru a demonstra ceea ce autorii speciali economiºti înþeleg prin acest fenomen. dar imediat ne gândim la el cum funcþioneazã prost”. zdruncinul care se produce în viaþa economicã apare de aºa naturã încât cei care sunt chemaþi ca sã vegheze la buna orânduire a treburilor publice ºi private nu mai pot rãmâne indiferenþi. Îndãrãtul acestui fenomen economic se ascunde un fenomen de naturã monetarã. Ciclul acesta conjunctural care este atât de bine precizat în doctrinã s-a produs sub ochii noºtri în þara noastrã. dar în orice caz este prima în care se face procesul instituþiunilor private de credit care au cãzut victimele inexorabile a acestor legi ºi fenomene de naturã economicã. de pildã.” /Citat din Harbart/ Vã rog sã-mi îngãduiþi sã insist puþin asupra acestor consideraþiuni generale despre care socotesc cã vor fi concludente pentru apãrarea pe care înþelegem s-o facem Bãncii Blank. din pãcate.. Tabloul pe care ni-l înfãþiºeazã acest autor n-a fost întocmit pro causa. de speculaþiuni uºoare. atunci când se produce dezechilibrul între valoarea monedei ºi cantitatea de bunuri pe care le poþi dobândi prin mijlocirea acestui factor simbolic al circulaþiunii bunurilor. Dar când moneda îºi pierde. Dacã aceste fenomene conjuncturale s-au produs în toate þãrile. Când moneda îºi îndeplineºte funcþiunea în desfãºurarea normalã a fenomenului economic ºi financiar. o frazã din aceastã expunere. Despre monedã spunea un autor englez Sir Robert . Dupã rãzboi. de deficienþã a întreprinzãtorilor care scontau în mod natural în epocile de abundenþã câºtiguri uºoare. Aceastã monedã trebuie sã circule. dupã toate încercãrile fãcute de toþi cei care-ºi dãdeau seama ce importanþã reprezintã pentru creditul intern menþinerea ei în fiinþã. Dupã rãzboi. „. Dar nu cred cã este un cuvânt. Ei bine. de prãbuºire a preþurilor. devine o noþiune banalã. În timpul rãzboiului.

pe aceastã cale circularã. de marasm. Dar în epocile de depresiuni. în epocile de depresiune. lucrare preþioasã pentru nevoile procesului nostru. începând cu data de 7 februarie 1929 ºi pânã în 1936. fireºte cã Banca Naþionalã s-ar gãsi într-o dilemã fãrã ieºire: sau sã primeascã în primul rând ca îndatorire principalã respectul funcþiunii normale ºi sã respingã de la reescont efecte de proastã calitate. Bãncile primesc în schimbul banilor care au fost împrumutaþi efecte. sã primeascã la reescont efecte de proastã calitate. Prin aceasta ajungem la un punct mort. Întreprinzãtorii care în epocile de prosperitate puteau sã-ºi sprijine cuvântul ºi onoarea lor comercialã pe randamentul întreprinderilor. Bãncile care sunt instituþiuni private de credit. în ultimã 136 . fac acte bancare cu caracter pasiv prin care colecteazã depozitele. acoperite. fost consilier economic ºi financiar la Conferinþa de Pace de la Paris. sau sã dea precãdere circulaþiunii monetare care este de esenþã funcþiunii în vederea cãreia acest institut de emisiune a fost creat.. Aceasta este operaþiunea rezumatã în elementele sale cele mai simple. în schimbul lor. Trebuie ca aceste efecte. bine garantate. el este mãrturisit. nestatutare. ºi anume: „La stabilisation du change roumain” de Jean Iosif. de crizã. efecte imobilizate. dar în acest caz Banca Naþionalã va primi la reescont efectele de proastã calitate. care. reîntorcându-se la bancã. conform statutelor. efective. în ciclurile conjuncturale. ajutorarea comerþului ºi industriei. ºi dacã circulaþiunea monedei Bãncii Naþionale nu este posibilã decât pe calea reescontului. de marasm. aceºti întreprinzãtori.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – reescontului. ca sã facã posibilã epurarea portofoliului Bãncii Naþionale. ªi lucrul este foarte simplu: bãncile acordã credite întreprinzãtorilor. la scadenþã. Ea a fost obligatã în epoca de depresiuni. adicã siguranþa Bãncii Naþionale cã.. sã fie de scadenþã scurtã.”/Citat/. Lucrul acesta este verificat în doctrinã ºi citez în aceastã privinþã dintr-o lucrare a unui român ardelean. aceste bãnci pun în valoare sumele astfel adunate prin acorduri de credite. Iatã de ce problema economicã sub înfãþiºarea ei consecventã de problemã monetarã. ceea ce înseamnã cã la aceea datã acest portofoliu nu era pur statutar. ele vor fi onorate ºi cã Banca Naþionalã va reintra în fondurile pe care le-a pus anticipat în circulaþiune. sã prezinte încredere. Fireºte cã Banca Naþionalã atunci când primeºte efecte la reescont trebuie – ºi lucrul acesta este garantat prin toate legile speciale ca ºi prin statutele Bãncii Naþionale – sã primeascã valori reale. cãci dacã Banca Naþionalã nu-ºi poate îndeplini funcþiunea sa decât punând în circulaþie hârtia monedã care nu poate fi tezaurizatã. Aceste efecte sunt reescontate la Banca Naþionalã. fiindcã în epocile de depresiune nu mai existã aceeaºi cantitate de efecte de bunã calitate care sã facã posibilã reescontarea normalã. caz în care aceastã circulaþie monetarã este grav atinsã. Banca Naþionalã. „. predã monedã hârtie care. se întâmplã un fenomen care n-a fost niciodatã dezminþit ºi care este perfect logic explicabil: calitatea efectelor reescontate la Banca Naþionalã devine din ce în ce mai proastã. lucrul acesta nu are nevoie sã fie demonstrat. repusã în funcþiune. adicã le difuzeazã. este. Aºa se explicã de ce Guvernul nostru a trebuit sã intervinã printro serie de legi succesive. Din aceastã dilemã na putut ieºi nici Banca noastrã Naþionalã. nu mai pot avea certitudinea profitului în aºa mãsurã încât sã-ºi poatã cu siguranþã onora semnãtura la scadenþã. în calitatea lor de intermediere a operaþiunilor de schimb. pe profitul sperat ºi care în regulã generalã realizat.

în Austria. Statul român a menþinut moneda naþionalã al cãrui curs a fost adaptat dupã cursul de fapt – autorii spun cã aºa se face o stabilizare monetarã ºi aºa sau realizat ºi în alte þãri asemenea stabilizãri: atunci când Guvernul a constatat pe o anumitã perioadã de timp o anumitã putere de cumpãrare. toate în conformitate cu privilegiul acordat Bãncii Naþionale. nu era vorba numai printr-o lichidare a trecutului sã se stabilizeze moneda. n-au putut sã fie realizate. la aceastã putere de cumpãrare s-a fãcut stabilizarea legalã monetarã. Altele. ªi atunci iatã programul Guvernului pentru stabilizarea monetarã ºi dezvoltarea economicã.6/ Prin urmare. sã asigure. Alte þãri. Guvernul român a realizat stabilizarea monetarã a leului tot pe calea unui împrumut extern. adicã ne gãsim în faþa legii de stabilizare monetarã din 7 februarie 1929. în fine. spune art. nu însã prin mijlocirea Ligii Naþiunilor. în 1922. dupã ce stabileºte ca unitate monetarã leul ºi pune alte câteva principii. Aºa s-a întâmplat în Ungaria. Este interesantã expunerea preambulului programului Guvernului român de stabilizare. Austria. sã asigure dezvoltarea economicã a þãrii. 6: /citat art. punându-se Banca Naþionalã în funcþiunile sale normale. Guvernul trebuia. de pildã. Guvernul român a contractat un împrumut de stabilizare în valoare de 25 milioane dolari americani USA. Dar modurile prin care s-a ajuns la stabilizare au variat. aceasta nu este o inovaþiune proprie a legiuitorului român. Toate þãrile au trebuit sã treacã printr-o crizã monetarã datoritã. creditul însuºi. între problema monetarã ºi problema economicã – ceea ce mi-am îngãduit sã invederez în faþa dumneavoastrã – existã necontestat aceastã conexitate indisolubilã care a îndemnat Guvernul sã priveascã problema sub aceste douã înfãþiºãri ale sale. îndeosebi. desigur. trebuie sã intervinã spre a asigura funcþiunea normalã a Bãncii de Emisiune ºi mai ales creditul privat ºi. ºi-au substituit moneda naþionalã printr-un altfel de monedã. prin aceastã succesiune de argumente ºi prin aceste strânse raþionamente. legiuire care este citatã ca punct de plecare în decretul care a adus la instituirea acestei onorate comisiuni. Prin urmare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – analizã trebuie sã ducã la intervenþiunea Statului. pe diferite cãi ºi mai ales cu mari sacrificii. cã Guvernul este obligat sã emitã monedã divizionarã etc. printr-un program care face parte integrantã din legea monetarã. Aºa s-a întâmplat.. la intervenþiunea Guvernului care. ne gãsim astfel în faþa primeia dintre legiuirile pe temeiul cãrora trebuie sã ne construim apãrarea noastrã în proces. inflaþiei monetare care s-a produs dupã rãzboi aproape în toate þãrile. prima condiþiune care se cerea 137 . Moneda preferatã a împrumuturilor externe la acea datã era dolarul american USA. ci direct de la bancherii strãini ºi cu concursul bãncilor de emisiune strãine. Fireºte. Au fost unele þãri ca. care ºi-au stabilizat moneda printr-un împrumut extern contractat prin mijlocirea Ligii Naþiunilor. ºi-au menþinut moneda naþionalã. aratã cã Banca Naþionalã este þinutã sã aibã acoperirea în aur ºi devize. Aceastã lege. În aces mod. Dar pentru ca stabilizarea sã fie asiguratã. /Citat din preambul/. Vom vedea de îndatã cã aceste bune intenþiuni ale legiuitorului român asupra caracterului definitiv al stabilizãrii. asigurând creditul privat. din pãcate. Nu numai în Þara Româneascã s-a pus problema stabilizãrii monetare. dintr-un sentiment de ambiþie sau demnitate.

cele mai salutare efecte. care era þinut. 71. unde peste 3. programul pe care þara trebuia sã-l realizeze în noua situaþiune de fapte create de pe urma rãzboiului mondial.” Prin urmare. 1 este o formulare de principii de o importanþã deosebitã pentru a putea sã ne explicãm anumite fapte concrete în litigiul nostru. vom avea de mai multe ori de vorbit. aceastã lege a trebuit sã intervinã atât de scurt timp pentru a asigura din nou pe calea altor mijloace stabilizarea monetarã. în sensul cã acest Comitet de Scont se compune din ºase membri care nu fac parte din Comitetul Executiv.000 bãnci au trebuit sã se prãbuºeascã. /Citat din Programul Guvernului. În fapt însã stabilizarea monetarã n-a putut fi asiguratã. /Citat/. Legea aceasta este 138 . Ea este arãtatã de art. ªi aceasta pentru cã. potrivit statutelor. s-a simþit nevoia ca o nouã lege sã vinã sã revizuiascã anumite puncte din programul care trebuia sã asigure stabilizarea monetarã. secþia a II-a/. dânsa nu putea sã acorde avansuri decât contra efecte cu scadenþã apropiatã. O simplã indicaþiune cronologicã ne aratã ce anume a determinat pe legiuitor sã intervinã cu aceastã lege. Iatã. la scurt timp dupã stabilizarea legalã. a izbucnit faimoasa crizã economicã. potrivit statutelor. 23. începând din America. de la rãzboi ºi pânã la 1929. la 27 iunie 1930. ele sunt arãtate de art.. stabilizarea monetarã trebuia sã-ºi producã în dorinþa optimistã a conducãtorilor. sã consacre ceea ce Guvernul recunoaºte. În faþa acestor fapte noi. În afarã de aceste directive generale. Operã a regretatului profesor Madgearu. Banca Naþionalã acorda totuºi avansuri pe baza unor efecte cu termene lungi necesare industriei ºi agriculturii. Asupra acestei legi. prin urmare. legiuitorul a trebuit sã-ºi dea seama cât de insuficiente au fost mãsurile concepute prin programul de stabilizare înainte cu un an ºi jumãtate. care. numai ceea ce intereseazã direct în legãturã cu susþinerea tezei noastre. a cãrei compoziþie este iarãºi interesantã de cunoscut. ªi Banca Naþionalã – în concepþiunea Guvernului Român nu putea sã-ºi îndeplineascã o funcþiune normalã decât cu condiþiunea sine qua non – de a avea asiguratã lichiditatea: „. deocamdatã. pe vremea aceea neexistând alt organ care sã satisfacã aceste necesitãþi. este Comitetul de Scont. Guvernul Român mãrturiseºte cã Banca Naþionalã nu-ºi mai îndeplinea funcþiunile normale. Este util sã mai cunoaºtem cã organul administrativ al Bãncii Naþionale. unul din cei mai mari specialiºti în materie financiarã ºi economicã. sã facã examenul efectelor ce i se transmiteau pe cale de reescont. Din textul statutelor vom reþine.Lichiditatea va fi asiguratã pentru a-i permite sã îndeplineascã funcþiunile monetare normale. În 1929. funcþiunea anormalã a Bãncii Naþionale. 50/. Pe aceastã armãturã juridicã. programul care însoþea ca anexã legea stabilizãrii a gãsit cã este necesar sã se precizeze ºi nevoia unei revizuiri a statutelor Bãncii Naþionale. dar care era menitã sã asigure. Art. mijloacele pentru a asigura lichiditatea Bãncii Naþionale... În ce priveºte operaþiunile pe care Banca Naþionalã este îndatoratã sã le efectueze. ºi din alþi ºase membri aleºi dintre acþionarii Bãncii Naþionale /vezi ºi art.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – era ca Banca Naþionalã sã reintre în funcþiunile sale normale la o datã când Banca Naþionalã ieºise din fãgaºul funcþiunilor sale normale.. a fãcut ca toate aceste þãri sã-i simtã zguduirea. ºi sfârºind cu cea din urmã þarã din continentul european. Atât de puþin încât nu mai târziu decât dupã un an ºi ceva. funcþiunea nestatutarã.

se gãsea imobilizatã suma de 3 miliarde.. iar. inclusiv efectele care aparþineau Creditului Industrial. Pretutindeni la noi – lucru confirmat printr-o serie de dispoziþiuni de ordin legislativ – instituþiunile s-au concentrat cu o 139 . În faþa unor situaþiuni dificile în care se poate gãsi la un moment dat piaþa. avea în portofoliul sãu ca efecte imobilizate 2.514. /Citat art.000. existã douã feluri de mijloace de apãrare. dintre care 1 miliard contravaloarea a 10 milioane dolari. Aceasta înseamnã cã. acela de concentrare. aºa cum s-a ºi întâmplat. Banca Naþionalã se constituie cesionara efectelor. rãmânând.300. La acea datã.500. care a fost rostul sãu ºi scopul care a determinat pe legiuitor sã intervinã. distinct de modul cum aceste efecte vor fi administrate. în portofoliul Bãncii Naþionale se gãseau mai puþine efecte decât valoarea afectatã pentru stabilizare. este un fenomen aproape de naturã biologicã. Este un prim punct caracteristic al acestei legi. 2/.000.000. dupã tablou. de tranzacþiuni etc. arãtând cum este autorizat Ministerul de Finanþe sã facã acest control. legea de stabilizare nu prevãzuse în ce chip se vor administra efectele preluate de Banca Naþionalã. rãmãsese 1. 2. acordãri de termene de platã. Dacã aceste efecte ar fi fost efecte statutare. cu toate mãsurile pe care legea de stabilizare a înþeles sã le ia pe baza programului întocmit. efecte a cãror bonitate sã nu fie pusã în discuþie. ci este vorba de data aceasta de asanarea întreprinderilor private de credit. aceastã lichidare se va face pe cale de convenþiuni. cu toate consecinþele juridice rezultând din aceastã însuºire ºi calitate legalã. Banca Naþionalã a continuat sã primeascã efecte cu scadenþã prea îndepãrtatã.690. Art. Din portofoliul Creditului Industrial au fost înlãturate efecte în valoare de .316. Nu mai este vorba de data aceasta – ºi socotesc cã acest punct este decisiv pentru dezbaterile noastre – nu mai este vorba de asanarea Bãncii Naþionale. au rãmas 2. soluþie pe care o dã aceastã ultimã lege. care a devenit titularul efectelor preluate de la Banca Naþionalã. În ce priveºte modul cum se vor lichida de cãtre Stat.000 beneficiul realizat din înlocuirea unei pãrþi din biletele de bancã cu monedã metalicã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – intitulatã „pentru administrarea portofoliului de efecte trecut de la Banca Naþionalã la Stat conform planului de stabilizare”. atunci cum ar fi putut sã fie vorba de posibilitãþi de încasare. bine stabilit cã Banca Naþionalã. concesiuni. Legiuitorul ºi-a dat seama cã aceste efecte nu vor putea sã fie onorate la valoarea lor nominalã aºa cum au fost preluate de Stat de la Banca Naþionalã. Voi avea prilejul sã revin asupra acestui text. din acest moment. de tranzacþiuni. a bãncilor celorlalte. Aºa încât. În primul rând..000 în care se adaugã 46 milioane. ªi acum..? Iatã care sunt caracteristicile acestei legi. ci ºi acelea care vor mai fi trecute. la 7 februarie 1929. cazul de speþã: cum s-a aplicat programul de stabilizare? Pentru stabilizare au fost afectate 4. din suma totalã care fusese afectatã pentru preschimbarea activelor imobilizate. Existã un mijloc care este pus la îndemâna însuºi a întreprinderilor comerciale.554 milioane. este vorba de extinderea programului de stabilizare. 2 este unul din textele cele mai comentate. Nu toate aceste sume au fost utilizate de Banca Naþionalã pentru înlocuirea activelor imobilizate la data de 7 februarie 1929.000. deci. Vrea sã zicã. iar alte creanþe în valoare de 82 milioane au fost respinse. în al doilea rând. prin urmare efecte cu scadenþã îndepãrtatã care au fost trecute.966. Ele vor fi lichidate pe cale de tranzacþiuni. O a treia caracteristicã: legiuitorul a prevãzut ipoteza modului de lichidare al efectelor preluate. ele au fost insuficiente. Aceasta înseamnã cã. dar nu numai acestea.

în vremuri anormale... cel mai în mãsurã ca sã poatã da preþioase lãmuriri asupra unor operaþiuni la care a fost pãrtaº. care a fost audiat. Helena. partea a II-a a lui Goethe. autorul legii din 1930. Dl. spuneam cã a fost confirmat printr-o serie de dispoziþiuni cu caracter legislativ prin care Statul a încurajat aceastã operã de autoapãrare a întreprinderilor ameninþate de crizã. Întreprinderile particulare nu au întotdeauna mijloace suficiente sã se apere ºi sã facã faþã acestor nevoi neprevãzute. 140 . Banca Blank a fost bârfitã. Argetoianu. A fost. de asemenea. Banca Blank este cea mai veche instituþiune de credit privat din România. îmi voi îngãdui sã aduc un cuvânt de laudã acestei instituþiuni.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – tendinþã cãtre fuziune. /Citat din depoziþia Madgearu/. /Citat din depoziþia Argetoianu/. foarte curând s-a dovedit insuficient. Acest fenomen al fuziunii întreprinderilor. aproape caduc. Aceasta este Banca Blank. Statul trebuie sã-ºi ia rãspunderea asigurãrilor creditului privat.. interogat ºi dl. intervenþiunea Statului s-a produs întotdeauna în atare împrejurãri. De aceea.” Aceastã intervenþiune însã nu se poate face altfel decât cu mari sacrificii. mai perfect... într-o atare armãturã legislativã. Dupã aceste criterii. care era menit sã asigure pe o lungã duratã de timp stabilizarea monedei noastre naþionale. Autorul legii nu face decât sã ne dea o precizare care este preþioasã prin faptul cã în ele se aratã cã dificultãþile survenite sunt datorate numai crizei care izbucnise la noi la începutul anului 1930. exclamã: „mult lãudatã ºi bârfitã mult Elena”. Onoratã Înaltã Comisiune. Iatã de ce spunem cã programul de stabilizare care fusese întocmit cu atâta optimism. îndeosebi bancare. Eu. onorata Comisiune are sã judece în mod obiectiv dacã existã sau nu vreo culpã a Bãncii Blank. . a beneficiat de mãsurile de favoare pe care legiuitorul a socotit cã este necesar sã le edicteze pe cale legislativã pentru asigurarea creditului privat. „Banca Blank”! Pronunþând acest nume sunt înclinat sã-mi reamintesc o frazã din Faust. din cauza factorului nou intervenit prin surprindere. Profesorul . fostul guvernator al Bãncii Naþionale pe acea vreme./citat/”. Începând cu legea bancarã din 1934. alãturi de celelalte instituþiuni de credit privat. ca împreunã sã poatã rezista mai bine dificultãþilor de moment provocate de crizã. cu toatã decenþa ºi în limitele dreptului de apãrare. care este învinuitã de a fi reescontat la Banca Naþionalã efecte lipsite de bonitate. În expunerea de motive care a însoþit legea din 27 iunie 1930 se afirmã ºi se face sã cadã accentul pe aceastã îndatorire a Statului de a face sacrificii. criza din 1929. care avea sã zdruncine atâtea instituþiuni de credit. Banca Blank. De asemenea. de la Universitatea din Pisa spune „interesul de a interveni este prea evident. Dar nu este suficient acest lucru. a fost audiat ºi sunt foarte preþioase lãmuririle date de defunctul Madgearu. s-au acordat o serie de avantaje întreprinderilor bancare care au înþeles sã fuzioneze.. Angelescu. care atunci când imagineazã o readucere pe planul actualitãþii a imaginii civilizaþiei antice greceºti simbolizatã prin ceea ce a avut mai frumos. desigur cel mai de seamã din aceste avantaje era o remarcabilã scutire de impozit. care iatã ce spune: „dar este adevãrat cã. spune acest lucru. continuând cu legea pentru refacerea creditului din 1935 etc. Aceastã intervenþiune devine astfel un imperativ pentru organele care au rãspunderea interesului Statului..

fiind stãpânite de strãini. În acest album se expun cu toatã modestia care au fost împrejurãrile în care Banca Blank ºi-a dat tributul pentru propãºirea economicã a þãrii. Ea ºi-a investit multe din disponibilitãþi în industrii româneºti noi create. Aceasta este o stare de fapt care nu poate sã fie nici ignoratã. La acea datã. dacã nu s-ar fi întâmplat fenomenul neaºteptat al crizei din 1929 cu atât de grave repercusiuni. /Citat din R. Lucrul acesta este mãrturisit de toþi martorii audiaþi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Ea a fost înfiinþatã la origine ca firmã individualã de Iacob Marmorosch în 1848. În epoca de dupã rãzboi. mai mult decât oricare altã instituþiune privatã de credit. Dl. Dar mai ºtim ceva: cã acestea erau chiar directivele oficioase ale Bãncii Naþionale. voi enunþa numai faptele. a înþeles sã încurajeze industriile naþionale. dar industriale. Banca Naþionalã încuraja întreprinderile private de credit sã-ºi întrebuinþeze plasamentele lor în industriile româneºti. care în acel moment. cu toatã competenþa domniei sale. /Vezi depoziþia Madgearu. prin ceea ce a contribuit la beneficiul civilizaþiei moderne româneºti. nici contestatã. Astfel. în faþa unor probleme importante pe tãrâm industrial. ºtim cum plasamentele micului depunãtor erau îndrumate pe calea bãncilor cãtre astfel de întreprinderi cu caracter industrial. Victor Slãvescu ne-a explicat. nu voi insista prea mult. Banca Blank este aceea care. Din întâmplare. Mises/. fãcea o operã utilã Statului. 141 . Banca Blank a fãcut posibilã constituirea multor industrii. operã protejatã de Banca Naþionalã în mod imperios necesar în vederea naþionalizãrii industriei la epoca în care Banca Blank îºi imobiliza disponibilitãþile sale? Faptul acesta este verificat ºi în mod teoretic. cã aºa era necesar în epoca aceea de dupã încheierea pãcii generale. Activitatea Bãncii Blank. de atunci pânã astãzi. spun tehnicienii. fãcând reproºuri sau aducând acuzaþiuni Bãncii Blank. Spuneam cã Banca Blank a participat la constituirea multor întreprinderi industriale. desigur cã Banca Blank n-ar fi avut sã treacã prin zdruncinul care a dus la închiderea porþilor sale. La acea datã nu exista ca astãzi o Societate Naþionalã de Credit Industrial. Ea corespunde cu starea realã a faptelor aºa cum s-au petrecut atunci. aceastã activitate a fost îmbrãþiºatã de bãncile private. în fiecare zi. nu numai de Banca Blank. A deschis larg creditele sale pentru înfiinþarea de noi industrii sau pentru sporirea capitalurilor industriilor existente. Prin aceastã activitate desfãºuratã într-o executare paralelã cu aceea a menirii sale normale. dar toate bãncile au înþeles sã-ºi utilizeze din disponibilitãþile lor pentru asemenea plasamente. nu mai corespundea cu menirea unei bãnci. Banca Blank a depus o activitate care./ Acesta este fenomenul. ªtim cum se nãºteau. a fost expusã într-o lucrare prezentatã sub forma unui album comemorativ în 1923 ºi. pentru prima datã. ci Banca Blank a devenit o bancã de afaceri. a fost pãrtaºã la toate faptele. Angelescu etc. la toate evenimentele de ordin financiar ºi economic care interesau viaþa noului stat român în plin progres ºi desfãºurare. în ambianþa localã. trebuia sã fie nostrificate. în acea perioadã de prosperitate. Putem noi oare sã judecãm obiectiv. Banca Naþionalã primea cu preferinþã la reescont efecte cu scadenþe îndepãrtate. când Statul român a fost pus. în Transilvania se gãseau multe industrii care. care sã-ºi ia asupra sa sarcina progresului industriei româneºti. Prin activitatea sa. adicã a unui institut de credit privat. noi întreprinderi industriale. Banca Blank a fost aceea dintre instituþiunile private de credit care a depus o mai vastã activitate în aceastã executare industrialã. Banca Blank a desfãºurat ºi o altã activitate utilã þãrii noastre.

Asupra chipului cum s-au desfãºurat operaþiunile de reescont. industrii care stau în fruntea industriei româneºti. Comisiunea de Anchetã care. Ele s-au produs la aceste epoci.800. Dar nu e mai puþin adevãrat cã sunt ºi astãzi o serie de industrii înfiinþate sau finanþate cu multã generozitate de Banca Blank. Nu înþelegem sã facem aici cea mai micã aluzie la anumite împrejurãri de fapt care au determinat ca dl. Banca Blank a fãcut apel la Banca Naþionalã ºi s-a aprobat 800 milioane pe care Banca Blank i-a epuizat în mai puþin de o lunã. a trebuit sã-ºi spunã cuvântul în ce priveºte dacã este necesar ca Banca Blank sã fie sau nu ajutatã. n-a fãcut altceva decât sã reproducã cuvânt cu cuvânt depoziþia martorului Stoicescu.280. Banca Blank era angajatã la Banca Naþionalã cu 271. Fabrica Cantacuzino. Atelierele Vulcan etc. cu ceea ce faptele au venit sã confirme ºi sã verifice. Pentru a nu cita decât câteva. ceea ce reprezenta o sumã foarte modestã ºi ceea ce însemna cã. Prima tranºã a fost luatã în iulie 1930. la 7 februarie. Întregul acest portofoliu era din acela care a fost reescontat la Banca Naþionalã posterior legii din 7 februarie 1929. contribuþiunea Bãncii Blank la industrie a avut.241. acela care prin þinuta sa – de altfel. ºi rezultate bune. nu se datorau în mod necesar unei situaþiuni structurale interne. Pentru a veni la faptele procesului: Banca Naþionalã a preluat de la Banca Blank un portofoliu de 1.000 ca portofoliu de reescont. datele cele mai precise au fost furnizate de unul dintre martori. Aceste indicaþiuni cronologice sunt de mare importanþã. Societatea Buzãu-Nehoiaºu. Este vorba de dl. Costin Stoicescu.. vã amintesc Societatea Goetz & Co. ci se datorau acestor factori extrinseci care fãceau numai sã se accelereze ritmul la diferite epoci în care Banca Blank avea nevoie de sprijinul Bãncii Naþionale. cãci ele aratã cã Banca Blank a trebuit sã sufere toate consecinþele în mod simetric cu chipul cum se desfãºurau fenomenele crizei. pentru a face faþã unor angajamente în strãinãtate. convingeri care au dus la aceastã 142 . nevoile Bãncii Blank de a apela la ajutorul Bãncii Naþionale. fãrã îndoialã. „Izbucnind criza. specifice acestei bãnci. Depoziþia domniei sale a avut darul sã impresioneze. în calitatea sa de membru în Comitetul Executiv. Costin Stoicescu le indicã în depoziþia sa.” Ne întrebãm de ce martorul Stoicescu face sã cadã accentul pe acest fapt de a fi epuizat aceastã sumã pentru a face faþã unor angajamente din strãinãtate? Oare împrumutul de stabilizare însuºi n-a fost contractat tot pe bazã de împrumut fãcut tot în strãinãtate? Prima tranºã a fost realizatã prin preluarea unui portofoliu de 300 milioane. Costin Stoicescu personal sã aibã convingerile pe care le-a avut cu privire la posibilitãþile de platã ale Bãncii Blank. Din depoziþiile martorilor Bãnceanu ºi Cantuniari. Acest portofoliu a fost preluat pe calea a trei tranºe succesive. ajutor pe care Banca Naþionalã era datoare sã-l dea. a doua ºi a treia în octombrie 1931. în multe din considerentele sale. rezultã cã. O mare parte din ele au trebuit sã-ºi abandoneze activitãþile.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Ei bine.335. la acea epocã. Prin urmare. Prin urmare. corespundea cu ceea ce numesc doctrinarii panica deponenþilor. multe din aceste industrii n-au dat randamentul aºteptat. îndeosebi. rezultã care era atitudinea d-lui Costin Stoicescu ori de câte ori. /Citat ºi confruntare între depoziþia Stoicescu ºi încheierile Comisiunii de Anchetã/ Dupã datele pe care dl. Banca Blank nu se gãsea în acea stare disperatã care sã necesite ajutorul grabnic al Bãncii Naþionale. foarte onorabilã – a fost întodeauna ºi manifest un aprig adversar al Bãncii Blank.

ele fiind o falã a tiparului românesc. Dar nu putem sã nu relevãm faptul cã opiniile d-lui Costin Stoicescu s-au gãsit în opoziþie cu opiniile Guvernului ºi cã. dacã din punctul de vedere al intereselor Bãncii Naþionale care puteau sã fie excelent apãrate de dl. în ianuarie 1930.. Banca Industrialã a fãcut ofertã Statului de a-i vinde Institutul de Arte Grafice „Cultura Naþionalã”. Mai rãmãsese un rest de 98. în cele din urmã.. care reprezenta necontestat una din cele mai strãlucite afaceri pe care putea sã le facã Statul. propunând ca Banca Naþionalã sã preia o primã tranºã de 300 milioane. Deocamdatã. domnia sa a putut sã aibã atitudinea care putea sã fie privitã ca atare. A doua observaþiune: cele 300 milioane efecte. interesant este cã. au coincidat interesele ºi în decembrie 1929 apãruse un regulament prin care se reorganiza Regia Publicã Comercialã Monitorul Oficial ºi Imprimeriile Statului. Cum s-a desfãºurat aceastã preluare de portofoliu din partea Statului? La 16 aprilie 1930. se gãseau deja în portofoliul reescontat la Banca Naþionalã la acea datã. Nu sunt. s-a ajuns la convenþiunea prin care Statul cumpãrã Institutul de Arte Grafice „Cultura Naþionalã”. 2 se prevedea anume cã este nevoie de concentrarea tuturor imprimeriilor Statului . program în care se hotãra de a se veni în ajutorul Bãncii Blank ºi a creditului însuºi. /citat/. din care cu 200 milioane a cumpãrat „Cultura Naþionalã”. Prin urmare. Iatã ce anume consideraþiuni au determinat Banca Industrialã sã ofere vânzarea întreprinderii „Cultura Naþionalã”. trec peste aceste detalii. La 20 octombrie 1930. în mod necesar trebuie fãcute de la început douã observaþiuni. peste expertizele care au determinat valoarea acestei întreprinderi.000. se face luarea în primire de cãtre Stat. „Cultura Naþionalã” reprezenta ºi reprezintã astãzi o mândrie a scrisului românesc. oferta a fost trecutã Ministerului. la 2 august 1930. convenþiune care a fost ratificatã printr-un jurnal al Consiliului de Miniºtri din 23 iulie 1930 /citeºte Jurnalul/. la 29 iulie se face cunoscutã aprobarea ºi. sã ne fie permis sã dãm precãdere opiniilor care au fost concretizate prin programul repetat întocmit de Guvernul þãrii.000. o cerere a Bãncii Blank prin care propune Ministerului de Finanþe ca. la început pentru 350 milioane.500. Asupra acestei operaþiuni în legãturã cu „Cultura Naþionalã”. Ministerul de Finanþe se adreseazã Bãncii Naþionale. Produsele acestui institut de arte grafice pot sta alãturi de oricare produse ale întreprinderilor similare din strãinãtate. prin urmare. chestiuni asupra cãrora voi reveni în capitolul când voi discuta prejudiciul. la 11 ianuarie 1930 aceastã operaþiune este fãcutã cu totul autonom de operaþiunea preluãrii portofoliului. pe planul general însã al apãrãrii creditului. care au fost preluate de Stat cu aceastã primã tranºã. efecte care au fost trecute pro causa în vederea acestei operaþiuni.000 reescontate ºi din aceste efecte s-a preluat prima tranºã. Prima observaþiune: preluarea de cãtre Stat a acestui Institut de Arte Grafice a fãcut obiectul unor tratative cu mult anterioare preluãrii portofoliului de cãtre Stat. chiar împotriva interesului de moment al Bãncii Naþionale.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – cunoscutã opunere a domniei sale la ajutorare. o parte din acest portofoliu rãscumpãrat printr-o dare în platã. în locul efectului care 143 . Stoicescu. ci în acel moment se gãseau acolo efecte în valoare de 1. prin urmare. Preþul se plãteºte ºi astãzi încã în rate de cãtre Regie. La ianuarie 1930 se face aceastã operaþiune. care reprezenta o poliþã emisã de Banca Industrialã cu girul Bãncii Naþionale. Iatã. La un moment dat. Astfel. În art.200. Ca urmare a acestui jurnal.

Aceste fapte nu se pot ignora. ele îngreunând însã foarte mult situaþiunea Bãncii Blank. Aceastã situaþie însã era perfect de bine cunoscutã ºi Ministerului de Finanþe ºi Bãncii Naþionale ºi în opinia publicã. în rezumat. La 31 decembrie 1930. A doua tranºã. Avea numai 277.000 în portofoliul Bãncii Naþionale. Banca Blank. spunând cã. a cãrei funcþionare normalã mai departe era foarte necesarã pentru creditul privat în acel moment. Banca Naþionalã rãspunde Statului la 6 noiembrie 1930. Banca Blank a avut sã lupte cu cele mai teribile greutãþi. au fãcut inutile toate sacrificiile de pânã acum. luând ºi avizul consilierului tehnic. 144 . în fine. când organele chemate sã apere creditul au ezitat în ultimul moment sã facã ºi ultimul act care era necesar ºi suficient pentru salvarea Bãncii Blank. iar la data când trebuia sã aibã loc a doua tranºã – ºi aceasta este o observaþiune preþioasã – datoria de scont la Banca Naþionalã scãzuse la cifra de 549. pentru menþinerea ºi salvarea sa. situaþia Bãncii Blank era gravã. În aceastã privinþã. ºi. cum au fost: Banca FrancoRomânã. cã acest portofoliu era alcãtuit în majoritate din cambii agricole. De reþinut. cifra era 849. este de acord cã se poate satisface cererea Bãncii Blank. lichidase aproape întregul sãu portofoliu de creanþe. De aceea. în momentul solicitãrii de preluare a celei de a doua tranºe. ca Banca Blank sã fie ajutatã într-un fel sau altul. aducându-ne astãzi în faþa dumneavoastrã sã ne apãrãm în contra unei imputaþiuni de culpã ºi a unei rãspunderi de daune. Consiliul de Miniºtri ratificã acest aranjament ºi autorizeazã Ministerul de Finanþe sã încheie cu Banca Blank o convenþiune prin care sã preia portofoliul agricol.533. adicã acordarea unui nou credit de 800 milioane ºi prin acest refuz au fãcut imposibilã salvarea Bãncii Blank. Banca Generalã a Þãrii Româneºti. depoziþiile martorilor Madgearu ºi Argetoianu sunt precise. Dacã ar fi sã împãrþim metodic perioada de timp cuprinsã între efectuarea acelei de a doua preluãri a portofoliului ºi data când Banca Blank s-a prãbuºit. Avizul Comisiunii Bãncii Naþionale este în acelaºi sens ºi tot aºa un al doilea aviz care a studiat posibilitãþile de platã a debitorilor /citeºte avizul/.553. Timp de un an ºi jumãtate. A trecut aproape un an de la aceastã datã. în august 1930. Banca Moldova etc. Banca Berkowitz. o a treia perioadã. Ne gãsim în epoca ce mai gravã a crizei. cãutau sã gãseascã o soluþie necesarã salvãrii Bãncii Blank ºi a creditului privat însuºi. comisiunile acestea care aveau sã-ºi spunã cuvântul. o a doua perioadã. am putea sã facem o discriminare: o primã perioadã ar îmbrãþiºa lunile iunie ºi iulie 1930. puneau în evidenþã de pe atunci ce importanþã prezintã pentru creditul privat. la data când a fost obligatã sã intervinã pentru a se prelua a doua tranºã. perioadã de tatonãri în care toate organele chemate sã participe într-un fel sau altul la apãrarea creditului privat. în limita mãsurilor necesare de tutelare a interesului debitorilor. La 19 iunie 1930. când se pãºeºte la realizãri efective. aceastã preluare s-a fãcut de la început ºi cu scopul de a se veni în sprijinul acestei instituþiuni a Bãncii Blank. la acea datã.000. Aceste prãbuºiri au avut loc mai înainte ca Banca Blank sã solicite pentru a doua oarã sprijinul Statului. ªi la 23 martie 1931 are loc actul de cesiune care încheie acest ciclu de operaþiuni al preluãrii primei tranºe. octombrie 1931. când s-a constatat cã toate mãsurile luate pânã aici erau insuficiente. în acelaºi timp.000. în special cu gravele repercusiuni din viaþa comercialã din cauza prãbuºirii unora din marile instituþiuni de credit. sã se predea alte efecte care reprezentau avantajul ºi pentru Stat ºi pentru creditul privat.280.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – se gãsea preluat de Stat în valoare de 98 milioane. Prin urmare.

Ei bine.. Sugestia preluãrii portofoliului de 600 milioane cu a doua tranºã era a lui Auboin. Dar situaþiunea era cunoscutã ºi din rapoartele ce erau întocmite fie de inspectorii Bãncii Naþionale. Aceasta este numai o primã mãsurã. cele mai proaste trecute Statului. îl fãcea pentru salvarea Bãncii Blank. prin aceasta. fie de consilierul tehnic Auboin. „Dans l’interêt de déposants et de l’Etat tout entier” spune raportul. n-ar mai existat bancã în Þara Româneascã cu putinþã de a rezista panicii micului deponent. La iulie 1930. Este numai o mãsurã printre altele pe care organele responsabile de menþinerea creditului se strãduiau sã le ia în vederea scopului lor. Încã de la 4 august. ca sã insist asupra ambianþei în care avea loc aceastã preluare de portofoliu.. Acest lucru apare în mod evident din nota asupra Bãncii Blank. dar reprezenta ºi interesul bãncilor care au acordat împrumutul de 25 milioane de dolari pentru efectuarea stabilizãrii. Acesta era interesul Statului. guvernatorul Manoilescu se adreseazã Ministerului de Finanþe. Luna august este o lunã de soluþiuni. Auboin reprezenta aici nu numai tehnicianul pus sã vegheze la buna aplicare a operaþiunii de stabilizare. este ºi adresa d-lui Argetoianu. pe care o întocmeºte dl. cele mai bune efecte pãstrate pentru Banca Naþionalã. O altã mãsurã este acordarea unui scont de 400 milioane. De altfel. de acord cu Banca Naþionalã. Preluarea acestei a doua tranºe este numai un episod într-un plan general de reorganizare. cuvântul domniei sale era necesar sã fie þinut în seamã. Statul ºtia foarte bine cã ajutorul de 600 milioane era insuficient ºi cã trebuiau luate ºi alte mãsuri. de aceea soluþia nu era decât salvarea Bãncii Blank.”. nu de dragul Bãncii Blank.. ar mai fi fost nevoie ca Statul sã intervinã? Dacã portofoliul era asigurat prin efecte de perfectã bonitate. soluþiunea pe care o gãseºte este cã trebuie sã se acorde Bãncii Blank un nou sprijin pentru preluarea celei de a doua tranºe de 600 milioane. Dovadã: proiectul de acord intervenit între Stat ºi Banca Naþionalã pentru ca sã se evite cãderea Bãncii Blank. Iatã cum se încadreazã situaþiunea de fapt în situaþiunile teoretice de principiu pe care le arãtam ºi de aceea m-am simþit obligat sã rãpesc atât de mult timp instanþei. În acelaºi sens. cât de gravã este situaþiunea Bãncii Blank. mai trebuia sã se intervinã? Fireºte cã nu./citat/. Auboin la 30 iulie 1931. Acest lucru se petrecea atunci când se cãuta sã se gãseascã o soluþie care sã poatã face posibilã salvarea Bãncii Blank ºi. domnii Mecu ºi Nestorescu. salvarea creditului privat însuºi. /Citat din raportul Auboin/. care trebuia sã fie completat ºi cu deschiderea unui nou credit de 400 milioane. 145 . Aceste aprecieri cu caracter subiectiv erau indiferente organelor acestora. Prin urmare. Dar pentru cã ele îºi dãdeau perfect seama la acea epocã cã. printr-o adresã din 28 iunie 1931. care sunt mãsurile ce s-au luat? Banca Naþionalã îºi alege din portofoliu ce e mai bun ºi trece Statului ce e mai prost!!! Pãi. Statul a înþeles sã facã sacrificii de acord cu Banca Naþionalã. dacã toate efectele erau bune. iatã strigãtul domniei sale de alarmã: „Tout retard est de nature a compremettre gravement la situation de la banque et du pays tout entier. În aceastã îndoitã calitate..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – /Citat din depoziþii/. la alegerea sa. dacã ar fi lãsat sã se prãbuºeascã Banca Blank. Dl. Tranºa a doua reprezintã aranjamentul pe care Statul. pe care o gãseºte „catastrofalã” în acel moment. dacã panica deponentului ar fi continuat. Auboin face cunoscut. Vrea sã zicã. Dupã ce aratã care este situaþiunea Bãncii Blank. Dl. Aici preluarea de portofolii apare un simplu incident.

la deschiderea noului credit de 400 milioane. arãtând cã. care avea sã decidã soarta Bãncii Blank. Nouãzeci la sutã din bãncile þãrii noastre au întocmit ºi au prezentat în aceastã epocã bilanþuri false. cã Banca Blank. bãnci care au trecut prin zdruncinul atât de acut al crizei. ar fi eficient ºi util. 50 din Statutele Bãncii Naþionale.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Ajutorarea Bãncii Blank presupunea nu numai sprijinul material. Ministerul de Finanþe este de acord. La 6 august 1931. Manoilescu. pentru cã. cu drept cuvânt. Auboin ºi a membrilor Comitetului Executiv /citat protocol/. Banca Naþionalã protesteazã. În acest moment. ci ºi controlul care trebuia sã se facã de cãtre organele desemnate anume de cei care veneau în sprijinul acestei bãnci. De data aceasta. Auboin se adreseazã d-lui Manoilescu. în realitate. ca ºi la celelalte mãsuri de ajutorare. arãtând cã nu numai este în principiu de acord sã se vinã în ajutorul Bãncii Blank. ce trebuie sã reþinem ºi care este concludenþa unor asemenea bilanþuri false ºi artificii contabile. totuºi. prin artificii contabile. consimte sã se acorde cele 600 milioane. cãci era inconcludent. luna august este luna mãsurilor efective. Banca Blank. n-a fãcut decât prin bilanþuri false. pentru cã aici nu facem gestiunea Bãncii Blank. situaþiunea Bãncii Blank era foarte gravã. dl. numai dacã mi l-ai da total. Lucrul acesta este confirmat chiar de Banca Naþionalã /citat/. de ani de zile. în aceste condiþiuni. sã prezinte marelui public deponent o situaþiune înfloritoare atunci când. spunea: este inutil ajutorul pe care mi l-ai dat parþial atunci când dumneata însuþi recunoºti cã. nu se poate face salvarea Bãncii Blank. aceastã chestiune este indiferentã de chestiunea noastrã. în treacãt fie vorba. potrivit art. Banca Blank ar fi fost salvatã ºi sacrificiile fãcute pânã în acel moment n-ar fi fost sacrificii inutile. Ministerul se declarã de acord. aceste soluþiuni au fost luate la Sinaia în Castelul Peleº /citat/. soluþiuni efective. în Castelul Peleº. Dacã îmi dãdeai o ultimã posibilitate. „Bilanþuri false ºi artificii contabile”! Vã rog sã-mi permiteþi în aceastã privinþã sã citez lucrãri cu caracter documentar: /citat/. Ministerul de Finanþe se adreseazã Bãncii Naþionale ca rãspuns la adresa Bãncii Naþionale din 4 august. 146 . dacã vreuna din ele ar fi întocmit un bilanþ real. Prin urmare. /Citat/. ar fi trebuit sã se ducã la tribunal sã-ºi cearã declararea în faliment. piesa a fost comunicatã d-lui Argetoianu în tren. de asemenea. dacã a fost bine condusã din punctul de vedere al politicii contabile sau al întrebuinþãrii fondurilor încredinþate – raportul Comisiunii a reþinut. în luna august se cãutau soluþiuni. ºi înþelege sã tragã de aici consecinþe defavorabile Bãncii Blank. în prezenþa dlor Argetoianu. La Sinaia. face unele obiecþiuni însã cu privire la suma de 600 milioane pe care o gãseºte prea mare ºi preconizeazã numai 500 milioane. Iatã. în drum spre Sinaia. se încheie un protocol de ºedinþã al Comitetului Executiv. De altfel. Aceasta era situaþiunea pentru 90% din bãnci în 1932. La 6 august. consimte. Iatã care este adevãrul asupra operaþiunilor care au urmat în acest moment culminant. ci ne ocupãm numai de modul cum Statul a preluat portofoliul respectiv. deoarece decretul nu dãdea în competenþa acestei Comisiuni sã examineze întreaga activitate a bãncii. Mã opresc un moment asupra a ceea ce Comisiunea de Anchetã numeºte în raportul sãu bazat pe constatãrile raportului de expertizã contabilã care a fost întocmit în cauzã – de care. însã acest ajutor trebuie dat „chiar cu preþul unor însemnate sacrificii”. nici nu s-a þinut seamã. rãspunde cã nu poate face rectificãrile cerute de minister. o datã foarte importantã. Aceasta este concepþiunea Bãncii Naþionale la august 1931. mãsurile care s-au luat au depãºit mãsurile normale pe care un guvern putea sã le ia. prin urmare.

la acea datã. a funcþionat. În ziua de 18 august are loc o ºedinþã a Consiliului de Administraþie al Bãncii Naþionale. Costin Stoicescu /citeºte procesul-verbal/. care actualmente se gãseºte perfect de bine acoperit cu ceea ce se realizeazã prin exploatarea contractului cu „Discom” /citat/. Din toate acestea. ªi acum iatã convenþiunea prin care se pune în aplicare preluarea celei de a doua tranºe de 600 milioane. nu va putea în nici un caz garanta Statul cã va primi în schimb un activ real de valoare egalã. Care ar fi fost avantajul Bãncii Blank în acel moment de panicã. Iatã cum din aceastã piesã se vede cã „acoperirea împrumuturilor actuale ºi preluarea de cãtre Stat a unui portofoliu de 600 milioane. prin urmare. Desigur cã exonerarea Bãncii Blank de orice obligo era necesarã. ci este vorba de o convenþiune între Banca Naþionalã ºi Stat pentru asanarea Bãncii Blank: „date fiind împrejurãrile pieþei financiare actuale ºi în scopul asanãrii Bãncii Marmorosch Blank” aºa începe preambulul /citeºte preambulul convenþiunii/. Asupra acestei convenþiuni este locul sã insistãm. s-a ºtiut foarte bine. Banca Blank se gãsea în situaþiune precarã.” Acest lucru s-a ºtiut în acel moment. încheierea a fost întocmitã de consilierul tehnic. Totuºi. sindicat care sã punã la dispoziþia Bãncii Naþionale portofoliul necesar reescontului. La 19 august. prin preluarea acestui portofoliu de 600 milioane. Astãzi ni se pretinde cã trebuie sã rãspundem sutã la sutã ºi cã Statul ºi Banca Naþionalã habar n-au avut în acel moment de situaþia Bãncii Blank. a fãcut posibilã reescontarea la Banca Naþionalã a unui portofoliu de 700 milioane necesar Bãncii Blank. cã situaþiunea aceasta a fost disimulatã ºi cã astãzi abia Statul constatã cã. asupra scopului ºi motivului determinant care au condus la încheierea ei. o piesã hotãrâtoare. peremptorie în ceea ce priveºte preluarea celei de a doua tranºe: adresa pe care dl. o piesã decisivã pentru procesul nostru. Tot la 19 august. prezent fiind ºi dl. Nu este vorba de convenþiunea de preluare de portofoliu pentru suma de 600 milioane de cãtre Stat. ci pentru apãrarea creditului? Care era sacrificiul Statului dacã toate acestea trebuia sã fie compensate prin menþinerea în obligo a Bãncii Blank? Iatã de ce condiþiunea esenþialã fãrã de care nu s-ar fi putut concepe rostul acestei convenþiuni era ieºirea din obligo a Bãncii Blank /citeºte convenþiune/. astãzi ni se fãcea procesul lipsei de bonitate a efectelor care constituie portofoliul celei de a doua tranºe. nu pentru salvarea ad personam a Bãncii Blank. Acest sindicat s-a înfiinþat. pentru cã nu se putea asana Banca Blank dacã. concludentã. De asemenea. în ipoteza în care Banca Blank nu va mai fi în mãsurã sã ofere un asemenea portofoliu. se constatã clar ºi fãrã putinþã de dubiu sacrificiul pe care Statul a înþeles sã-l facã în acel moment pentru salvarea creditului. Prin urmare. adicã mãsuri în vederea bunului mers al creditului general. aceea a unui sindicat format din cele cinci mari bãnci. dacã continua sã fie þinutã în obligo faþã de Stat? Care mai era ajutorul pe care Statul ºi Banca Naþionalã înþelegea sã-l dea acestei bãnci. fãcând sã cadã toatã incidenþa observaþiunilor noastre asupra cauzei. convenþiune din 19 august 1931. o adresã a d-lui Manoilescu cãtre Ministerul de Finanþe în chestiunea „Steaua Românã”.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Soluþiunea preconizatã era. iatã o serie de mãsuri care urmãreau repunerea în funcþiunile sale normale ale acestei instituþiuni care era Banca Blank. Manoilescu o înainteazã Ministerului de Finanþe /citeºte aceastã piesã/. dânsa urma sã rãspundã mai departe. 147 .

ªEDINÞA VIITOARE PENTRU DATA DE 25 NOIEMBRIE. cã se face o bunã achiziþie. În urma scoaterii din obligo a Bãncii Blank. la un gest al sãu pornit dintr-o purã îndatorire moralã. de data aceasta oferta este fãcutã de Banca Blank în nume propriu. Am þinut sã arãt aceastã situaþiune ca sã se poatã vedea buna credinþã de care a dat dovadã Banca Blank. anumite bunuri /citeºte scrisoarea d-lui Blank/. a intervenit aceastã convenþiune care. aceastã a doua tranºã s-a fãcut cu respectul tuturor formelor. întreaga datorie este în sarcina Bãncii Industriale ºi a celorlalte societãþi.000 acþiuni ale Societãþii „Aluminia” etc. Aristide Blank n-a gãsit ecou. întrucât nu s-a dat niciun fel de curs propunerii fãcute. Deºi s-au fãcut evaluãri. dl. Onoratã Înaltã Comisiune. arãtându-se pentru fiecare în parte cum are sã rãspundã ºi în ce condiþiuni are sã se facã lichidarea acestor creanþe prin acordarea unui termen de 27 ani. la 11 decembrie 1934. pânã în februarie 1935 nu s-a cãpãtat niciun rãspuns. ºi în ea se specificã compoziþia portofoliului de 600 milioane. Statul n-a rãspuns. Ultima fazã. Convenþiunea se încheie la 12 iunie 1933. deºi s-au însãrcinat organe care sã cerceteze la faþa locului ce anume reprezintã aceste valori care erau oferite gratuit. Banca Blank nu putea sã rãmânã în acel moment fãrã rãspuns. În decembrie se completeazã aceastã ofertã ºi Banca Blank oferã ºi alte active pentru rãscumpãrarea portofoliului de 600 milioane. La 28 septembrie 1935 însã propunerea a fost reiteratã. ORA 16. dintr-o consideraþiune de ordin moral. faza finalã. Printre altele se oferã 8. la rândul ei. Ea a fost precedatã de avizul Comisiunii speciale de administrare a portofoliului din 27 august. Totuºi. ca un supliment de ofertã Ministerul Muncii socoteºte cã aceastã ofertã este avantajoasã. sã ofere din proprie iniþiativã. Aceastã propunere fãcutã de dl. anumite valori. a fost confirmatã. Aristide Blank personal. constatând pentru a doua oarã cã.000 lei – ceea ce însã nu excludea cã. cãci pe temeiul concordatului datoriile trebuia executate.000 lire sterline Rentã Consolidatã 1929. ajungându-se la un venit anual de 240. urmeazã o corespondenþã. care autorizeazã Ministerul de Finanþe sã încheie cu Banca Blank o convenþiune de preluare a acestui portofoliu. 11. a înþeles sã-ºi retragã oferta. La 11 iulie 1936 încã.000 acþiuni ale Societãþii „Olãneºti”. Banca Blank nu primise niciun fel de rãspuns. Acest lucru a determinat-o sã revinã asupra acestei propuneri ºi s-o socoteascã nulã ºi neavenitã. ºi la martie 1940 ºi astãzi încã aceastã ofertã este în fiinþã. Convenþiunea a avut loc la 7 octombrie între Stat ºi Banca Naþionalã. Ulterior. o reitereazã pentru a treia oarã în martie 1938. totuºi. Apoi vine jurnalul Consiliului de Miniºtri din 10 septembrie 1931. este aceea a prãbuºirii Bãncii Blank. fãrã nici o obligaþie.00 148 . acest venit sã fie cu mult sporit. în 22 anuitãþi. La aceastã datã se fac din nou expertize. cu toate cã Banca Blank nu mai avea niciun fel de îndatorire legalã de a rãspunde pentru vreo sumã din valoarea acestui portofoliu de 600 milioane. ratificatã prin jurnalul Consiliului de Miniºtri din 31 august 1932 în executarea convenþiunii dintre Stat ºi Banca Blank /citeºte Jurnalul/. Se face expertizarea bunurilor de la „Olãneºti”. La 15 iunie se încheie un al doilea referat. care a examinat compoziþia acestui portofoliu. pentru acoperirea cel puþin în parte a acestui portofoliu. se adaugã o ofertã pentru o cantitate de 30.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Din punct de vedere formal. Fireºte. cu un mic sacrificiu de 3 milioane. fãrã sã fi cãpãtat vreun rãspuns. a crezut ca o atitudine necesarã în schimbul ajutorului pe care l-a cãpãtat în momente grele de la Stat. nu de ordin legal. Banca Blank.

mai mult decât oricând. acord pentru a se evita 1/ închiderea bãncilor. ceea ce ar fi provocat o reacþiune imediatã a Bãncii Naþionale unde. La 21 octombrie. luna octombrie 1931 reprezintã deznodãmântul dramei financiare care a fãcut ca. S-au propus ºi alte proiecte. constantã ºi foarte hotãrâtã a d-lui ministru de Finanþe cã înþelege sã ajute cu toate mijloacele Banca Blank. are loc la Banca Naþionalã o primã ºedinþã a comitetelor în urma cãreia se încheie urmãtorul protocol /citeºte protocolul/. Prin urmare. Pe de altã parte. aceastã propunere de soluþie concretã: fuziunea marilor bãnci. ca o soluþie. aceea de a face faþã greutãþilor printr-o capacitate unitã. Pericolul era iminent.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 25 noiembrie 1941 Dl. s-a încheiat ºi un protocol în aceastã privinþã /citeºte protocolul/. cãzuserã câteva din bãncile mari. Lucrurile s-au precipitat în aºa fel încât a fost nevoie pentru a doua oarã ca chestiunea sã fie supusã Regelui la Castelul Peleº pe ziua de 19 octombrie. s-a gãsit cã. totuºi. La un moment dat. bãncile erau în dificultate de a face faþã crizei. cum era Banca Generalã a Þãrii Româneºti. nu numai salvarea din punctul de vedere personal al Bãncii Blank. 2/ o pierdere pentru deponenþi ºi 3/ retragere din depozite. Într-o comunicare fãcutã d-lui Manoilescu la 8 octombrie 1931. era mai justificatã de data aceasta panica micului deponent care s-a repezit sã-ºi retragã depozitele într-un moment în care. îi spunea între altele. În cele din urmã.. adicã a mai multora la un loc. ci era o chestiune care se realizase cu foarte bune rezultate în alte þãri. cã era bine sã se facã o fuziune generalã a instituþiunilor de credit. Prin urmare. alarma era datã. ºi prin aceasta dezastrul creditului intern. cu afirmaþiunea repetatã. Stat ºi Banca Naþionalã. De aceea. 149 . Banca Marmorosch Blank a trebuit sã se prãbuºeascã. Trebuia soluþiuni ºi una din sugestii era deja datã de dl. ea ieºea ºi dintr-o necesitate biologicã. ªi pentru cã pe lângã chestiunea aceasta se punea ºi aceea a modului de conducere a instituþiunii pe calea votului majoritar. la Sinaia. Banca Berkowitz etc. dupã aproape 80 de ani de activitate – hai sã zicem în parte ºi pentru progresul binelui naþional –. Pentru prima oarã apãrea aceastã soluþie. s-a întocmit la 17 octombrie un acord între Banca Româneascã. Banca Blank. dimineaþa. Între timp. dar ca sã se evite ºi aceste alte pierderi. Încã pe la sfârºitul lui septembrie 1931 consilierul tehnic Auboin dãdea alarma asupra situaþiei deosebit de gravã în care se gãsea Banca Blank. Între diferitele propuneri care se fãceau din toate pãrþile pentru gãsirea celei mai bune soluþiuni de a se evita prãbuºirea Bãncii Blank. Nu era aceasta o inovaþie ieºitã din perspicacitatea personalã a d-lui Auboin. Auboin: fuziunea bãncilor. la 19 octombrie se produce demisiunea d-lor Aristide Blank ºi Soepkez /citeºte demisiunile respective/. Aºa ne spune martorul Argetoianu /citeºte din depoziþia martorului Argetoianu/. aceleaºi persoane cedau acþiunile lor spre a asigura noii conduceri majoritatea voturilor în viitoare adunãri generale. într-o ºedinþã de comitet. avocat Bãlescu /în continuare/: Onoratã Înaltã Comisiune. trebuie sã se facã sforþãri comune ca sã se ajungã la acest rezultat ºi printre mãsurile care trebuia sã se ia de îndatã ca sã se înlãture ºi oarecare asperitãþi cu caracter personal. s-a decis sã se cearã – ºi se pare cã a fost iniþiativa proprie a organelor de conducere – demisiunile celor care au condus banca. Guvernul se gândea cã este locul sã decreteze blocarea depozitelor.

Costin Stoicescu ºi dl. porþile Bãncii Blank n-au mai fost deschise. Comitetul Bãncii Naþionale a fost contra oricãrui fel de soluþie. Banca Blank a vãzut cã nu mai poate sã fie salvatã /citeºte din depoziþia d-lui Argetoianu/. Acestea s-au petrecut atunci când. Argetoianu. când Ministerul de Finanþe socotea necesar ca ea sã fie salvatã. În drum spre Sinaia. pe poarta închisã a Bãncii Blank apare un anunþ prin care se anunþa cã banca a fost închisã din cauza demisiunilor d-lor Aristide Blank. în staþia Sinaia chiar. Bãlãnescu ºi Costin Stoicescu. în ziua de 21 octombrie. din consideraþiuni care sunt azi mai presus de orice fel de bãnuialã. am spus ºi o repet. Tabacovici ºi Soepkez. între altele. în ciuda notoriei domniilor lor rezistenþe ori de câte ori era vorba de soluþiuni în ceea ce priveºte salvarea Bãncii Blank. De atunci. Cantuniari – erau domnii Bãicoianu. Voi citi din depoziþia domniei sale numai pasajele referitoare la istoricul faptelor ºi care nu apar în acte. de altfel. În urmã se produce ºi aceastã scrisoare de demisie /citeºte demisia d-lui Tabacovici/. ªi în aceeaºi zi. în realitate era o aprobare smulsã de cãtre guvernator. nu formal. rãspuns la aceastã legitimã întrebare putem gãsi în depoziþia unuia din martorii principali din acest proces.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Se arãta aici cã lipseºte o scrisoare de retragere de la conducerea bãncii din partea d-lui Tabacovici. care pare cã are o importanþã deosebitã în acest proces. ªi acum. când se gãsiserã soluþiuni concrete ºi. adicã acei care aveau cuvântul hotãrâtor prin majoritatea voturilor – ne-o spune dl. consiliu la care ia parte ºi dl. totul sã se prãbuºeascã? În parte. Fireºte. dacã ne-am limita numai la aceste acte din dosar. Manoilescu primeºte o telegramã care-i confirmã acest lucru. acela care era mai în mãsurã decât oricare altul sã cunoascã situaþia. fostul ministru de Finanþe în acea epocã. când guvernatorul Bãncii Naþionale era de aceeaºi opinie întemeiat ºi pe un vot al majoritãþii Consiliului de Administraþie. Aceastã scrisoare însã n-a mai parvenit la destinaþie pentru cã. Guvernator adreseazã Ministerului de Finanþe o scrisoare /citeºte scrisoarea/ ºi. decât reproducerea scrisorii ministrului de Finanþe adresatã Guvernatorului ºi prin care declarase cã înþelege a da concursul sãu pentru salvarea Bãncii Blank. Din toate acestea. Bãlãnescu. prin rãscumpãrarea unei pãrþi din portofoliul bãncii. era 150 . dl. În aceeaºi zi. adicã tot la 21 octombrie. dupã 24 ore. Banca Blank a fost nevoitã sã-ºi închidã porþile. este o chestiune care rãmâne nelãmuritã: ce s-a petrecut pentru ca atunci când toate organele fãceau sforþãri imense spre a împiedica Banca Blank sã cadã. Se redacteazã textul de scrisoare care nu cuprinde. se poate vedea clar motivul pentru care s-a prãbuºit Banca Blank: soluþiunea care cãpãtase formal aprobarea Bãncii Naþionale prin organele sale. în mod substanþial. în noaptea de 21 octombrie. dl. Costin Stoicescu ºi care decide /citeºte deciziunea/. dl. Îmi veþi permite sã reproduc câteva pasaje din depoziþiile a doi dintre aceºti martori. ce s-a putut întâmpla ca. Domnul Costin Stoicescu. Va sã zicã Banca Blank s-a prãbuºit pentru cã. vã rog sã-mi permiteþi sã mã opresc un moment asupra acestui punct. deºi se gãsise o soluþie adoptatã ºi în alte þãri. chiar se reuºise sã se redacteze un proiect de fuziune între cinci din principalele bãnci din Bucureºti. Comitetul care decidea în majoritate la Banca Naþionalã. dar din consideraþiuni personale. ºi anume dl. la 21 octombrie. are loc o nouã ºedinþã a Consiliului de Administraþie al Bãncii Naþionale.

domnia sa ne spune cã.” /citeºte depoziþia/. în interpretarea domnului Bãlãnescu. Iatã acum ºi articolul 2 al legii din februarie 1927. Iatã-l: „când se schimbã valori. Domnia sa rãspunde ºi vã rog sã binevoiþi a vedea cã eu mi-am dat toatã silinþa. Tot domnul Costin Stoicescu afirmã cã semnalul a fost dat de domnul Bãlãnescu. pentru a-ºi apãra convingerile sale personale. formalã: care este pãrerea domniei sale.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – obligat dupã conºtiinþa domniei sale sã fie împotriva Bãncii Blank.. Iatã cum începe domnia sa: „ni se cere nouã. dl. situaþiunea mea de fost secretar general al Bãncii Blank ºi de fost director al unor sucursale. De altfel. adicã dacã au fost fraude sau manopere frauduloase. Dupã ce vorbeºte de o mentalitate bolnãvicioasã ºi altele asemenea. sunt. la un moment dat.”. De asemenea. spunând printre altele cã domnul Auboin propunea întotdeauna anumite sugestiuni contrarii interesului nostru /citeºte din depoziþia Stoicescu/. atunci când noi ºtim cu toþii cã aceastã lege a fost prilejuitã din cu totul alte motive decât acelea pe care le înfãþiºeazã domnul Costin Stoicescu. Prin urmare. vot care a provocat cãderea Bãncii Blank. avea totuºi o opinie personalã ºi aceastã opinie personalã nu coincidea cu directivele ºi mãsurile care se luau de cãtre Guvern. socoteºte cã legea conversiunii datoriilor agricole ºi urbane este o consecinþã directã a preluãrii de cãtre Stat a protofoliului de efecte. Dupã domnia-sa. era o lege „funestã” în vederile de perfectã bunã credinþã a domnului Bãlãnescu. „operã a unor diletanþi.” /citeºte depoziþia d-lui Stoicescu/. legea monetarã este o lege nenorocitã. în perfecta domniei sale bunã credinþã. dl.. nu era vorba de efecte care nu îndeplineau condiþiunile statutare. mãsuri pe care le socoteºte a fi fost cu totul împotriva interesului naþional. în martie 1930 ºi în august 1931. ªi domnul Stoicescu adaugã: „în acel moment semnalul pentru ajutorarea Bãncii Blank era dat”.. ci era pur ºi simplu vorba de portofoliul Blank. ªi nu uitã nici domnia sa sã adauge cã „nu mai puþin vinovat este mandatarul strãinãtãþii. prezumþioºi ºi superficiali” /citat din depoziþia Bãlãnescu/.. Prin urmare. cu câteva extrase din depoziþia domnului Bãlãnescu. care a fãcut parte dintre aceia care au smuls votul domnului Manoilescu. domnia sa adaugã: „mai vinovaþi decât conducãtorii. Aceasta este o chestiune care trebuia sã fie lãmuritã în probatoriul aprobat în cauzã. o lege care era socotitã de Guvern ca fiind salvatoare pentru moneda naþionalã. Era vorba de un adevãrat proces de conºtiinþã pe care domnia sa îl mãrturiseºte în depoziþie atunci când spune: „în ce mã priveºte. Costin Stoicescu. celor care am fost la conducerea bãncii în timpul aplicãrii funestei noii legi de stabilizare a leului. dacã Statul a fost pãgubit ºi cine a profitat. de asemenea. dar mãrturisesc cã n-am putut sesiza acest rãspuns. ºi cã nu existã raport de conexiune între faptul preluãrii portofoliului Bãncii Blank ºi legea conversiunii.. sã declare cã greºit sa fãcut cã s-au preluat efectele Bãncii Blank – ºi aceasta atunci când. În cele din urmã. Acesta este domnul Stoicescu. domnul Auboin”. Prin urmare. domnul Stoicescu criticã foarte aspru toate mãsurile luate de consilierul tehnic Auboin. Sã-mi permiteþi sã revin. tot din punctul de vedere al domniei sale personal. pentru un moment. Dl.. 151 . Costin Stoicescu. Stoicescu se vede pus în situaþiunea. domnul Niculae Bãlãnescu a refuzat pur ºi simplu de a mai admite la scont portofoliul prezentat de Banca Blank. Guvernul ºi Banca Naþionalã socoteau cã este indispensabil necesar pentru salvarea creditului privat ca acest portofoliu sã fie preluat de Stat. Comisiunea de Anchetã i-a pus o întrebare precisã.

Banca Naþionalã a crezut cã poate sã legitimizeze aceastã platã ca fiind fãcutã drept avans pentru cele 400 milioane. Fireºte cã Banca Naþionalã a avut grijã sã regularizeze aceastã operaþiune. Ministerul de Finanþe n-a înþeles sã dea curs acestei cereri a Bãncii Naþionale. adreseazã Ministerului de Finanþe urmãtoarea scrisoare /citeºte scrisoarea/. este foarte important /citeºte referatul/. operaþiunea aceasta a fost regularizatã printr-un jurnal al Consiliului de Miniºtri. s-a constatat cã s-au plãtit aceste 108 milioane..184 acþiuni ale Societãþii Buzãu-Nehoiaºu. care erau prevãzute în convenþia din 1931 pentru asanarea Bãncii Blank – cu toate cã operaþiunea a fost fãcutã dupã ce s-au închis ghiºeele. /citeºte depoziþia Bãlãnescu/. La 31 octombrie aceastã operaþiune a fost fãcutã. avea loc cu o zi înainte de cãderea bãncii.335. din care fãceau parte domnii Bãlãnescu ºi Costin Stoicescu cu cuvânt hotãrâtor.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – când se fac conveþiuni private ºi autentice . peste alþi doi ani.. care a fost situaþia Bãncii Blank dupã încheierea concordatului? Este foarte important ºi preþios sã cunoaºtem aceastã situaþiune pentru ca sã vedeþi în ce mãsurã aceastã bancã aºa cum se gãsea a fost. cu acestea. Aceastã tranºã s-a plãtit efectiv la ghiºee de cãtre funcþionarii Bãncii Naþionale. Banca Blank a fost scoasã din obligo. a refuzat categoric sã acorde sprijinul acestei bãnci. totuºi. Aproape cã nici nu era necesarã. ºi. pe riscul ºi din iniþiativa proprie a Bãncii Naþionale. Pe baza acestui raport al ministrului de Finanþe se emite. la 21 aprilie 1933. La 25 iulie se ia în posesie pachetul de acþiuni majoritare ale Societãþii Buzãu-Nehoiaºu.. prin care Ministerul de Finanþe este autorizat sã ratifice operaþiunea rãscumpãrãrii unui portofoliu de 108 milioane /citeºte jurnalul/. De aceea. 6. iatã prin urmare cauza prãbuºirii Bãncii Blank: Comitetul Executiv al Bãncii Naþionale. în plinã proprietate. Totuºi. aºa cum s-a petrecut ºi cu celelalte douã preluãri anterioare de portofolii. pe baza acestui jurnal al Consiliului de Miniºtri. Vã mãrturisesc cã nu pot sã pricep în ce mãsurã acest rãspuns precis la o întrebare precisã poate sã fie în legãturã cu culpa ce se aduce Bãncii Blank cã. de valoare îndoielnicã. al cãrui referat întocmit de ministrul de Finanþe. ºi anume „marea învãlmãºealã de la Banca Naþionalã din cauza cãreia s-a uitat sã se facã aceastã scrisoare”. în stare sã execute o bunã parte din obligaþiunile ce-ºi luase faþã de creditori. Onoratã Înaltã Comisiune. ªi seara. prin fraudã. ceea ce a prilejuit o foarte lungã corepondenþã pe timp de foarte mulþi ani. Onoratã Înaltã Comisiune. fapt care a determinat pe dl. ar fi provocat grave prejudicii Statului. În schimbul de scrisori care a avut loc între Banca Naþionalã ºi Ministerul de Finanþe se precizeazã cã nu existã niciun dubiu ºi cã. Din acest referat se vãd motivele pentru care s-a întârziat. Cea de a treia tranºã s-a preluat de cãtre Stat în condiþiuni foarte curioase. pentru care Banca Industrialã a semnat un efect remis Bãncii Industriale. se încheie ºi cea de a treia preluare de portofoliu de 108 milioane.241. Argetoianu sã lase ca Banca Blank sã se prãbuºeascã. pe socoteala. 152 . O spun martorii ºi a fost confirmatã de fapte. prin urmare. Aceasta a treia tranºã de 108. nu în perfect acord cu dispoziþiunile legii din 1930.. se publicã jurnalul Consiliului de Miniºtri din 4 mai 1933. Ea n-a fost cerutã niciodatã de Banca Blank. Stat ºi Banca Naþionalã. Banca Blank trecea Statului. cu toate cã domnul Costin Stoicescu spunea cã altele au fost cauzele. care au venit de peste drum cu sacii plini spre a potoli panica deponenþilor.

înseamnã cã. Convenþiunea „Discom” a fost. cum erau. aceastã bancã falimentarã. În al doilea rând. prin gajuri asupra tuturor acþiunilor industriale mai importante pe care Banca Blank le avea la acea datã în portofoliul sãu. atât de bârfitã pentru scopul ºi politica sa în momentul în care era necesar ajutorul din partea Statului. Iatã expunerea de motive a legii. care era situaþia când. ea gãsindu-se astãzi perfect asiguratã. Statul ar fi avut un prejudiciu de 800 milioane. cred cã am arãtat cã Banca Blank nu era o întreprindere falimentarã. ºi aceastã sumã este perfect de bine garantatã. Banca Blank. un prejudiciu de 3. Se vede de aici cum. Statul a sacrificat 4 miliarde. anulatã ca oneroasã. Dacã noi arãtãm cã.000. În raport cu Banca Naþionalã. pasivul bãncii faþã de deponenþi ºi creditori era de 1. evident cã Statul a suferit de pe urma altor întreprinderi.000. Onoratã Comisiune. aºa cum a fãcut Banca Generalã a Þãrii Româneºti. al doilea la 23 aprilie 1934. în timp ce putea tot aºa de onorabil sã ofere numai 40%. aºa cum constatã Comisiunea de Anchetã. cum au fãcut ºi alte bãnci.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – La data concordatului. ulterior. au fost achitate pânã astãzi 1. în afarã de cele 250 milioane care au fost afectate plãþii creditorilor particulari.736. deci. altele decât Banca Blank. rãmânând.000.563. de la data concordatului pânã astãzi. printrun gaj asupra acþiunilor „Discom”. ºi din acestea cele mai multe supraevaluate. a fost în mãsurã sã achite aproape 3 miliarde din datoriile cu care era încãrcatã. creanþa de reescont la data concordatului era de 1.000.000. nu merita acest ajutor? Oare Banca Blank cu nimic n-a contribuit pentru progresul economiei naþionale a Þãrii Româneºti. dupã zece ani de zile. nu era ºi nu este nici astãzi. din moment ce astãzi încã este în mãsurã sã plãteascã concordatul sutã în sutã. Aceasta înseamnã în rezumat cã. multe din ele provenind din alte operaþiuni decât acelea de ordin comercial ºi cã totalul acestor creanþe se ridicã la cifra de peste 4 miliarde. de pe urma Bãncii Blank. unul la 5 mai 1932. Prin urmare. de unde la data iniþialã era de 1. Prin urmare. ºi tot aºa de onorabil. din cauza scopului ºi politicii sale. Iatã Onoratã Înaltã Comisiune.200. apare legea din octombrie 1940 prin care se instituie o nouã comisiune de anchetã cu privire la condiþiunile în care au fost preluate portofoliile de cãtre Stat. rezultã cã astãzi creanþa Bãncii Naþionale este numai de 455 milioane. Aceastã creanþã a fost garantatã pe larg prin douã categorii de garanþii: întâi. în aºa fel încât sã se afirme dupã zece ani cã Banca Blank nu merita. În aceste acte care au fost fãcute se arãta ºi se dãdea posibilitatea ca creanþa Bãncii Naþionale sã fie cu mult redusã. totuºi. dar nu Banca Blank. un sacrificiu din partea Statului? Socotim cã nici din acest punct de vedere Banca Blank nu se încadreazã în ceea ce a urmãrit decretul din octombrie sã stabileascã în raport cu gravele prejudicii pe care Statul a avut sã le sufere de pe urma acestor 153 . din care în prim loc se poate vedea cã suntem îndreptãþiþi atunci când vorbim despre ambianþa localã a timpului în care se petreceau lucrurile /citeºte expunerea de motive/. putea sã ofere numai 17%. în aºa fel încât Banca Naþionalã nu mai are nici un fel de risc sã sufere vreo pierdere.000. Din acest pasiv. Statul român a fost silit sã ia asupra sa creanþele dubioase. chestiunea cu acþiunile Societãþii Anonime „Universul”.000. dar pânã la data anulãrii Banca Naþionalã a încasat 535 milioane.000.500. gaj constituit prin douã acte distincte. de exemplu. oare Banca Blank. de platã 258 milioane. datoritã împrejurãrilor. 52 din legea pentru asanarea datoriilor agricole.000. în schimbul cãrora Statul a dat devizã forte. pe temeiul art.736. instituþiuni falimentare or fi fost.800. Dacã þineþi acum seama cã ºi creanþa iniþialã a fost redusã la 990 milioane. Dar. al doilea.

dacã vor fi fost. de asemenea. Banca Blank a fost scoasã din obligo. Rezumând. cã reaparaþiunea prejudiciului a devenit activã din faptul subiectiv cã daunele proveneau din întreprinderi falimentare care nu meritau ajutorul Statului. pe baza convenþiunii din 1931 încheiatã între Ministerul de Fiananþe ºi Banca Naþionalã pentru asanarea Bãncii Blank. aviz în care. Aceastã Comisiune avea sã cerceteze întâi „operaþiunile ºi lucrãrile în baza cãrora Ministerul de Finanþe a rãscumpãrat portofoliul de efecte aflat la Banca Naþionalã potrivit legii din 27 iunie 1930 ºi a legii din 1 aprilie 1936. 2 a Comisiunii de administrare a Bãncii Naþionale. sau inoportun. care a fost creatã prin legea din 27 iunie 1930. însãºi autorii decretului recunosc cã existã o armãturã legalã pe care Comisiunea de Anchetã avea sã-ºi întemeieze cercetãrile sale. fãrã niciun amestec al Bãncii Blank ºi pe baza jurnalului Consiliului de Miniºtri din 4 mai 1933. de asemenea. A treia tranºã. Pe baza jurnalului Consiliului de Miniºtri din 23 iulie 1930. Ea nu avea a se pronunþa asupra chestiunii dacã în mod oportun. Prin urmare. Acelaºi lucru se aratã ºi în avizul aceleaºi Comisiuni din 27 noiembrie. se dãdea autorizaþia de a se primi în platã Institutul de Arte Grafice „Cultura Naþionalã”. Or. dacã erau bine venite pentru interesul salvãrii creditului sau dacã erau legii „improvizate de superficiali”. Nu intereseazã aceste lucruri pentru cã decretul înþelege. pe temeiul acestor legi. A doua tranºã de 600 milioane a fost efectuatã pe baza avizului din 27 august 1931 a Comisiunii pentru administrarea portofoliului Bãncii Naþionale. sã limiteze competenþa de cunoaºtere a Comisiunii de Anchetã. Decretul spune categoric cã ancheta se va face pe temeiul legilor din 27 iunie 1930 ºi 1 aprilie 1936. pe de o parte trebuie sã reþineþi încadrarea necesarã a ambianþei locale a crizei pe care n-a putut sã ignore acest decret.184 acþiuni ale Societãþii Buzãu-Nehoiaºu. Decretul-lege din 1940 a prevãzut o îndoitã competenþã pentru Comisiunea de Anchetã. 154 . pentru Stat. iar în al doilea rând. o chestiune de oportunitate care. Ca atare. se aratã cã este util ºi legal sã se preia acest portofoliu ºi sã se scoatã Banca Blank din obligo. desigur. a fost preluatã de Stat pe baza intervenþiunilor repetate ale Bãncii Naþionale. de ratificare a acestor operaþiuni pe temeiul cãrora se dãdea în platã pachetul de 6. Nu intereseazã prin urmare – aºa cum gãsim în opinia personalã a domnului Stoicescu ºi Bãlãnescu – aceastã lege din 1930 ca ºi legea stabilizãrii erau legi oportune sau funeste. nu cãdea în competenþa Comisiunii de Anchetã. Prima tranºã a fost preluatã de Stat pe baza Avizului nr. de asemenea. prin care se autorizeazã Ministrul de Finanþe sã încheie convenþiunea cu Banca Blank etc. pe temeiul acestor legi.” Aceasta este competenþa Comisiunii de Anchetã ºi aceasta numai în mãsura în care – atât interesa ca instanþã specialã ºi excepþionalã de anchetã – preluarea portofoliului sau convenþiunile încheiate constituie fraude sau grave prejudicii. operaþiunile de preluare a portofoliului au fost perfect legale. pe baza jurnalului Consiliului de Miniºtri din 10 septembrie 1931. Comisiunea de Anchetã nu era competentã sã statueze asupra oportunitãþii mãsurilor care s-au socotit necesare sã se ia ºi din care au rezultat prejudiciile. Comisiunea avea sã cerceteze dacã sunt fraude sau dacã sunt grave prejudicii. iar preluarea se face pe baza actului de cesiune intervenit cu respectul tuturor formelor legale la 1931.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – operaþiuni. Chestiunea scoaterii Bãncii Blank din obligo era. 2/ precum ºi condiþiunile fixate ºi 3/ convenþiunile încheiate pentru realizarea acestor efecte. Vrea sã zicã. ºi care a opinat cã este legal ºi util ca Statul sã facã înlocuirea portofoliului de 98 milioane cu un portofoliu agricol de 113 milioane ºi de a se scoate din obligo Banca Blank.

pe temeiul convenþiunii din 1 aprilie 1936. în ce priveºte preluarea „Culturii Naþionale”. ªi atunci ne întrebãm: de ce Comisiunea de Anchetã nu primeºte ca valabile ºi descãrcãtoare pentru Banca Blank toate reducerile consimþite inter alios de cãtre Stat. nici grave prejudicii. în mod perfect valabil ºi legal. atât ºi nimic mai mult. Ar fi putut Comisiunea de Anchetã sã facã constatarea cã. întreprinderea bancarã poate sã facã aranjamente prin care sã se reducã creanþele pentru un cuantum nelimitat. o contradicþie cu sine însuºi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Aºadar. ºi aceste reduceri sunt perfect legale. ºi aceasta cu atât mai mult cu cât Comisiunea de Anchetã s-ar gãsi expusã în acest caz într-o situaþiune de a cãdea în contrazicere. sã vadã dacã nu cumva ea a fost fãcutã cu lezarea intereselor Statului. din punct de vedere formal. acela care reprezenta datoriile agricole preluate de cãtre Stat. tot ceea ce a urmat pe aceastã chestiune nu era de competenþa Comisiunii de Anchetã. nici chiar atunci când este vorba de o lesio enormis cum existã în dreptul francez. acelea sunt bune ºi trebuie sã fie þinute în seamã. Comisiunea de Anchetã nu era competentã sã judece asupra prejudiciilor pe care le va fi suferit Statul de pe urma preluãrii portofoliilor pe baza convenþiunilor încheiate direct între Stat ºi debitorii cedaþi. Dumneavoastrã ºtiþi cã. dupã ce constatã cã nu existã nicio fraudã. aceastã splendidã întreprindere. în foarte 155 . Tot atât de incompetentã era Comisiunea de Anchetã de a statua asupra pretindelor leziuni pe care Statul le va fi suferit de pe urma operaþiunilor de preluare. adicã dacã nu cumva s-a produs o leziune. 52/ cã au un plasament de 10% în creanþe agricole sau urbane asanabile. leziunea nu existã în dreptul nostru românesc. ele se deduc din pagubele pe care Statul le va fi suferit. care au avut motive bine justificate ºi care au fost fãcute cu respectul tuturor formelor legale? De ce Comisiunea de Anchetã nu admite ºi aceste reduceri deopotrivã cu reducerile consimþite pe temeiul legii conversiunii. dacã creditorii vor astfel. totuºi. sunt în perfectã regulã. Deci. deºi în mod formal sau numai aparent. în aceste împrejurãri. Or. aceste operaþiuni au avut înfãþiºarea unor acte legale. primul punct al obiectului de cercetare dat în competenþa Comisiunii de Anchetã. În aceastã privinþã cer permisiunea ca. ceea ce este complet eronat. noi am socotit cã acþiunea întreprinsã de Stat are din acest punct de vedere ºi un caracter de prematuritate. În fine. Comisiunea de Anchetã. toate operaþiunile de preluare a portofoliului. din moment ce Statul a primit bine în platã. sã revizuiascã aceastã operaþiune de preluare. în schimbul efectului de 200 milioane. le-a luat asupra sa pentru cã aceºti debitori cedaþi au devenit între timp insolvabili? Când legea conversiunii. în realitate însã ele erau viciate. Comisiunea admite cã toate reducerile care s-au operat pe temeiul portofoliului asanabil. atunci când ele pot sã fie opuse de oricare altã întreprindere de bancã care ar face dovada cã are numnai 10% plasament în creanþe agricole? Tocmai din aceastã cauzã. primeºte aceste portofolii tot atât de valabil la conversiunea datoriilor dacã fac dovada numai /art. persoane capabile. legal. în sensul tehnic al cuvântului. O acþiune în responsabilitate nu poate fi promovatã dacã dauna nu are caracter actual ºi sigur. fiind vorba de întreprinderile comerciale ºi mai ales bancare. Nu avem în Codul Civil un text care sã îndreptãþeascã anularea unei convenþiuni intervenitã între majori. prin fraudã. ºi atunci în mod îndreptãþit putem sã ne punem întrebarea: nu este oare o contradicþie ºi o lipsã de logicã sã admitem pe acelea pe care Statul. pentru leziune. Comisiunea de Anchetã nu constatã decât existenþa gravelor prejudicii. socoteºte cã ar fi fost în comptenþa sa. Dar nu s-a articulat niciun cuvânt în tot raportul Comisiunii de Anchetã despre o participare a Bãncii Blank cu calificarea de fraudã la vreuna din operaþiuni care cãdeau sub competenþa Comisiunii.

acesta trebuie sã existe necesar ºi permanent. atunci când. Ferara. în momentul în care aceste calitãþi ale daunei nu sunt definite.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – scurte cuvinte. atunci când mai ales s-au comis ºi acte de neglijenþã din partea aceluia chemat sã gireze acest portofoliu preluat – ceea ce vom demonstra cu acte – iar pentru a nu da decât un exemplu. Banca Blank este o societate anonimã. Fapta trebuie sã aibã un caracter antijuridic ca sã dea naºtere la o acþiune în responsabilitate /vezi Savigny/. din moment ce chiar Comisiunea de Anchetã recunoaºte cã pânã când nu se va fi urmãrit toþi debitorii ºi nu se va fi ºtiut care va fi în acel moment valoarea daunei. pot cãdea în culpã. pentru a fi vorba de un fapt propriu. dauna poate sã se producã în acest caz din incidenþa altei cauze ºi vom vedea cã aceastã întrerupere a nexumului de cauzalitate a existat necontestat în momentul în care Banca Naþionalã ºi-a preluat sarcina de a administra portofoliul preluat de la Banca Blank. cã dauna nu este nici actualã. nu se poate vorbi despre o daunã actualã ºi sigurã. În momentul în care existã un fapt nou care întrerupe. Avem toate motivele sã credem cã debitorii. prin organele sale legiuite. o daunã ºi un nex cauzal. Fireºte cã ºi persoanele juridice pot fi rãspunzãtoare pentru faptele lor proprii generatoare de daune. 998. nici dupã 10 ani. este o persoanã juridicã. sã recapitulez câteva noþiuni elementare în materie de acþiune în responsabilitate. numai atunci poate sã fie juridiceºte relevatã /citat Digeste/. De data aceasta este de datoria mea sã mã opresc un moment numai pentru ca pe temeiul unor consideraþiuni juridice sã demonstrez pe baza textelor de lege ºi a principiilor de drept cã nu poate sã fie vorba despre o culpã a Bãncii Blank. va fi luat o mãsurã care sã producã o daunã. Aceastã culpã poate sã fie de douã feluri: contractualã ºi extracontractualã. în mod elementar. nu mai existã legãtura necesarã între culpã ºi daunã. trebuie sã existe o culpã. În ceea ce priveºte nexumul cauzal. Dauna. Comisiunea de Anchetã în cercetãrile pe care le face ºi pe temeiul probelor pe care le stabileºte ºi le reþine. în sensul normelor de drept comercial. dacã o societate anonimã. Dar o societate anonimã persoanã juridicã nu poate sã fie þinutã pe baza unei responsabilitãþi extracontractuale atunci când nu i se poate imputa actul ca fiind faptul personal 156 . nu poate sã fie vorba de o acþiune în responsabilitate ºi noi am arãtat cã lucrul acesta rezultã din însuºi textul raportului Comisiunii de Anchetã. Dar nu orice pierdere sau pagubã economicã poate sã legitimeze o acþiune în rãspundere. într-o lucrare asupra persoanelor juridice. vom arãta cã Banca Naþionalã a pierdut chiar o ipotecã pentru cã a omis sã facã inscripþia ipotecarã. vor fi în mãsurã sã facã sã se schimbe acest caracter actual ºi sigur al daunei. decât cu o condiþiune: ca sã lucreze. Fireºte. de asemenea. reprezintã o pagubã. ci numai dacã ea constituie o lezare a unui interes legalmente protejat. confirmã. nici sigurã. Dauna trebuie sã fie actualã ºi sigurã pentru cã. ºi fireºte cã aceastã persoanã juridicã va rãspunde pentru faptul sãu ilicit. conchide cã Banca Blank s-a fãcut vinovatã de o culpã din care a derivat dauna suferitã de Stat. ºi aceastã mãsurã ar putea sã capete calificarea unui act ilicit. Dar o persoanã juridicã nu poate comite delicte civile în sensul art. Dar nu orice faptã a omului are o relevanþã juridicã. Banca Naþionalã n-a fost în mãsurã sã execute pe toþi debitorii cedaþi. acest lucru /citat/. printr-o deliberare a Consiliului de Administraþie sau a Adunãrii Generale. de altfel. Adicã. aºa cum sunt. Culpa este fapta omului.

la rândul ei nu poate avea temei legal. dacã aceste acte constituie sau nu acel caracter de fraudã. mã refer la o constatare de fapt: Comisiunea de Anchetã comite o gravã eroare: Banca Blank a fost scutitã ºi statutele o permit de a prezenta efecte cu trei semnãturi. despre „intervenþiuni” etc. În ce priveºte prima operaþiune de reescont. efectele purtau numai o singurã semnãturã. în oriºice caz. pentru uºurinþa de expunere. mai poate fi vorba despre responsabilitatea extracontractualã sau cvasidelictualã a Bãncii Blank în vreuna din operaþiunile în legãturã cu preluarea portofoliului. de altfel cu totul nejustificate care sã fi atras vreo responsabilitate. cu aceastã afirmaþiune se prãbuºeºte întreaga construcþie pentru cã. nu s-a afirmat cã vreodatã vreo deliberare a Consiliului de Administrare sau a Adunãrii Generale sã fi luat o hotãrâre care sã constituie o culpã cu privire la operaþiunile de preluare a portofoliului sau la convenþiunile de înlocuire intervenite ulterior. singura pe care Comisiunea a reþinut-o ca sã legitimeze responsabilitatea. în realitate. Chestiunea gravelor prejudicii. de la 1905. care sã legitimeze obiectul anchetei ºi consecinþele lui. iar celelalte aparþineau unor persoane fictive. În raportul Comisiunii de Anchetã se afirmã numai cã nu organele Bãncii Blank. împarte toate operaþiunile în trei faze: o primã fazã de reescont. aceeaºi conducere. Raportul spune însã cã. în care afirmã cã nu existã nicio rãspundere a Bãncii Blank. ci numai trei dintre aceste persoane. cã s-a depãºit plafonul reescontului – o acuzaþie care nu are niciun text ca temei ºi pe care Comisiunea o enumerã fãrã a spune altceva. care nu era decât o ficþiune. Comisiunea comite o gravã eroare pretinzând cã. în care toatã rãspunderea este a Bãncii Blank. Raportul se mulþumeºte sã vorbeascã despre „discuþiuni vii”. fie de înlocuire. În primul rând. la aceea datã. efecte de ale Bãncii Blank numai cu douã semnãturi. aºa cum prevede art. fireºte cã toatã argumentarea cade. Banca Blank era o societate în nume colectiv ºi cã autorizarea de a purta numai douã semnãturi n-a fost reînnoitã. din rapoartele fãcute de inspectorii BNR-ului reieºind cã aveau acelaºi sediu. Comisiunea. ar fi comis ele oarecare acte sau fapte. În speþã. În ceea ce priveºte cele trei semnãturi. A doua acuzaþiune este aceea cã s-au prezentat la reescont efecte nestatutare în sensul cã nu purtau cel puþin trei semnãturi. care au fãcut parte din organul de conducere. fiindcã actele sunt între Banca Naþionalã ºi Stat. pentru cã a doua semnãturã era aceea a Bãncii Industriale. Banca Blank era o societate anonimã putând sã emitã efecte numai cu douã semnãturi. era prin 157 . Ce anume acte sau fapte au constituit faptul generator al gravelor prejudicii ale Statului? Comisiunea de Anchetã le enumerã: În primul rând. fie de lichidare a portofoliului. în orice caz. Comisiunea de Anchetã aduce Bãncii Blank acuzaþiunea cã a prezentat la reescont efecte nestatutare din mai multe puncte de vedere. de preluare a portofoliului. 23 ºi 24 din statute. capitalul era subscris în întregime de Banca Blank. Este o greºealã pentru cã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – al organului sãu reprezentativ sau deliberativ. o a treia fazã este aceea a convenþiunilor intervenite ulterior. fie de preluare. Pe temeiul acestei consideraþiuni. din moment ce nu se articuleazã nici un cuvânt asupra vreunui organ al sãu deliberativ sau reprezentativ? Iatã o problemã de drept din care rezultã cã nu poate exista sub acest aspect niciun fel de culpã din partea Bãncii Blank. cu privire la reescontarea portofoliului. cã. Banca Naþionalã a primit. o secþie industrialã a Bãncii Blank. De altfel. la acea datã. o a doua fazã. dacã la aceste acte nu participã Banca Blank. Fãrã sã se precizeze de cãtre cine ºi cãtre cine au fost fãcute. aceste efecte nu purtau decât o singurã semnãturã care putea sã angajeze pe debitor.

deci. Noi putem afirma ºi suntem în mãsurã sã demonstrãm cã nu existã prejudiciu ºi cu atât mai puþin un grav prejudiciu suferit de Stat pe temeiul tuturor operaþiunilor de preluare. În fine. Ea a fost de la început o societate creatã cu respectul tuturor formelor legale. ªi. Statul ºtia în acel moment care era consistenþa ºi valoarea portofoliului preluat. pe temeiul legii din 27 iunie 1930. În fapt însã toate aceste discuþiuni nu prezintã interese deosebite. acestea sunt convenþiuni de preluare. chestiunea prejudiciului. adicã niºte creaþiuni noi ale economiei moderne. Aºa se explicã de ce convenþiunile acestea au trebuit sã capete autorizaþia Consiliului de Miniºtri. reprezintã ceea ce numim noi „societãþi-mamã”. Comisiunea de Anchetã înþelege sã facã un punct de criticã a faptului cã Banca Blank a fost scoasã din obligo. în afarã de primele reduceri consimþite.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – urmare o simplã ficþiune ºi cã. ceea ce experþii contabili numesc cã ar fi numai „niºte pur ºi simple combinaþiuni”. fireºte. pe temeiul cãrora Banca Blank a fost scoasã din obligo. pentru cã printr-un exces de zel. inutile. pentru cã preluarea portofoliului se putea face de-a dreptul pe baza legii. trebuia sã intervinã ºi alte reduceri noi ºi de aceea era necesar pentru a doua oarã sã intervinã un jurnal al Consiliului de Miniºtri numai în legãturã cu aceste convenþiuni. Aceasta excede competenþa Comisiunii. pentru cã toate preluãrile de portofoliu. Faþã de aceste constatãri ale doctrinei. ºi acest punct de criticã al raportului trebuie sã fie înlãturat ca lipsit de concludenþã. Existã sau nu prejudiciu grav? Pentru cã de acesta este vorba. toate operaþiunile au purtat confirmarea guvernamentalã. de data aceasta însemna cã. operaþiuni de lichidare. o societate poate sã se constituie având ca obiect numai gerenþa acestor industrii – ceea ce numesc autorii „societãþi anonime anormale”. adicã ratificarea Consiliului de Miniºtri. este o chestiune de oportunitate ce nu cãdea în cadrul de examinare a Comisiunii de Anchetã ºi. Eroare. au fost convenþiuni de înlocuire de portofoliu. este foarte natural ºi logic sã se refere numai la acestea pentru cã o datã ce au fost preluate efectele pe baza legii. Banca Industrialã nu este o simplã ficþiune. 158 . scãpa de sub cunoºtinþele de purã specialitate a domnilor experþi contabili. Dupã cum o societate poate sã finanþeze o întreprindere industrialã. acestea au intervenit între Banca Blank ºi Stat sau între Banca Blank ºi Banca Naþionalã. nu facem decât sã ne referim la toatã seria de acte pe care le-am citat ºi din care se vede cã nici unul din aceste acte nu s-a fãcut fãrã autorizaþia Consiliului de Miniºtri. sau ceea ce doctrina germanã numeºte „Capitalverwaltungsgesellschaft”. Pentru a încheia. o societate care. trebuie în mod necesar sã facem distincþiune între trei tipuri de convenþiuni posibile care au fost în fapt încheiate pe baza planului de stabilizare a portofoliului: au fost convenþiuni încheiate între Banca Naþionalã ºi Stat. nu exista decât un singur debitor. în afarã de chestiunea modului cum aceste operaþiuni s-au desfãºurat. ªi aceasta în raport cu toate cele trei tranºe preluate de Stat. au cãpãtat investitura ratificãrii prin jurnalul Consiliului de Miniºtri. deºi nu era necesar. din acest punct de vedere. care. În al doilea rând. cãci realitatea este cu totul alta ºi. în noua concepþiune. Banca Blank nu se gãseºte deloc în deficienþã. S-au fãcut obiecþiuni cu privire la convenþiunile încheiate ulterior de Banca Blank în legãturã cu preluarea portofoliului de cãtre Stat. în sfârºit. Numai la acestea din urmã se referã legea din 1930 ºi numai pentru acestea legea cere autorizaþiunea Consiliului de Miniºtri. Când era însã vorba de convenþiuni de lichidare. Trebuie de la început sã reþinem cã. fireºte cã aceste consideraþiuni trebuie înlãturate. În aceastã privinþã. prin urmare.

În privinþa acþiunilor Societãþii Buzãu-Nehoiaºu. În primul rând. Raportându-se la numãrul de acþiuni transmis de Banca Blank Statului. cãci Banca Blank a înþeles sã elibereze de orice fel de pasiv aceastã instituþie în momentul când a transmis-o Statului. prezintã importanþã numai când e vorba de stabilirea elementului de fraudã. a rãmas 800 milioane care reprezintã prejudiciul Statului. într-un aviz al Comisiunii Portofoliului. nu maºini. interesul pe care Statul îl avea ca sã dobândeascã acest institut etc. Dar în ceea ce priveºte valoarea daunei ea nu poate sã fie raportatã decât la valoarea actualã. Experþii constatã însã cã este de 443 milioane. În ceea ce priveºte lichidarea portofoliului trebuie sã se þinã seama. pentru un portofoliu de 108 milioane. iar dacã s-a transmis activul ºi nu s-a transmis pasivul. de anumite alte chestiuni decât de reducerile din conversiune care sunt suficiente. expertiza a fost fãcutã de dumneavoastrã ºi rezultatul este cã valoarea unei acþiuni astãzi. Comisiunea n-a þinut seama. S-a spus cã nu trebuie sã þinem seama de valoarea vadului comercial – aºa spune Comisiunea de Anchetã – pentru cã Statul a preluat un activ. prin urmare. fãrã sã necesite vreo intervenþiune strãinã. în raport cu prima tranºã de 300 milioane. acesta este încã un argument în favoarea Bãncii Blank. ele reprezintã 303 milioane. De altfel. ºi de valoarea primei ce trebuie acordatã acþiunilor majoritare. astãzi se stabileºte creanþa Statului. cã din acest portofoliu s-a încasat o sumã de aproximativ 200 milioane ºi cã. Astãzi. prin urmare. Un simplu tablou comparativ ne aratã cã departe de a constitui un prejudiciu pentru Stat. Comisiunea trebuia sã þinã seama ºi de reducerile consimþite de Stat cu toate formele legale. prejudiciul nu poate sã existe pentru cã Statul a primit în platã „Cultura Naþionalã”. Aceastã evaluare a experþilor este ºi ea susceptibilã de a fi criticatã. Acþiunile în cazul unei societãþi anonime înseamnã fond de comerþ. Faptul de a se fi verificat care era valoarea în momentul când s-a fãcut transmisiunea. atunci când s-a fãcut preluarea efectivã în 1930. redactat de domnul procuror general Coman Negoescu. experþii constatã cã valoarea este de 443 milioane faþã de 201 milioane pentru cât a fost luatã în platã. La aceasta existã un singur rãspuns: Banca Blank a transmis Statului acþiuni. dacã nu cumva Banca Blank a înºelat Statul. se datoreazã unui calcul foarte simplu: ea constatã cã s-au preluat portofolii de un miliard. aviz pe care-l vom depune. Astãzi. Statul. se 159 . ºi cã aceastã valoare corespunde ºi cu aceea din 1931 cu oarecare aproximaþie. Aceastã sumã trebuie sã fie completatã cu alte date în ceea ce priveºte valoarea comercialã. atunci astãzi în mod corect ºi leal valoarea Institutului „Cultura Naþionalã” trebuie sã fie de cel puþin 800 milioane. pentru ca sã stabiliþi prejudiciul trebuie sã vã raportaþi la valoarea de astãzi. iar nu un fond de comerþ. fapt din care Comisiunea trage anumite consecinþe contra noastrã. dar care nu corespunde cu situaþiunea realã. o a doua oarã de cãtre comisiunea de experþi numitã de Comisiunea de Anchetã ºi o a treia datã de experþii numiþi de dumneavoastrã. valoarea a fost stabilitã la suma de Lei 49. astãzi trebuie sã se stabileascã cuantumul prejudiciului. existenþa ºi cuantumul sãu total. dacã el existã. aceastã preluare a instituþiunii reprezintã un mare avantaj pentru Stat.000 pe acþiune. Aceastã instituþie a fost evaluatã o primã datã. þinând seama de toate elementele componente pentru determinarea justã ºi lealã a preþului. a primit o valoare de 300 milioane.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – În ce priveºte chipul cum Comisiunea de Anchetã a înþeles sã stabileascã prejudiciul. ºi noi socotim cã principial chestiunea este tranºatã. pentru cã. Este o socotealã simplã. Nu se poate concepe societate anonimã fãrã acþiuni. dacã standardul de viaþã astãzi necontestat verificat este de cel puþin patru ori valorii de la 1930.

Dacã aceasta este situaþia.000. 160 . Statul beneficiazã de 270.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – motiveazã de ce aceste reduceri trebuie sã fie în oriºice caz þinute în seamã. Statul se gãseºte pãgubit astãzi cu suma de 39 milioane sau mai precis 39. vã rugãm sã primiþi apãrarea noastrã ºi sã reformaþi deciziunea Comisiunii de Anchetã.000. rest 200 milioane. Trebuie sã ºtiþi cã ºi aceste calcule sunt fãcute în mod foarte larg. este un minus de 594 milioane. iar la a treia tranºã. cãci. ºi gravele prejudicii fiind inexistente. un plus de 274 milioane. nefiind articulat niciun cuvânt în ceea ce priveºte frauda. Pentru toate aceste consideraþiuni socotim cã. din toate operaþiunile de preluare a portofoliului. prin aceasta nu poate fi vorba de niciun fel de responsabilitate. valoarea bunurilor primite în platã 180 milioane.456. La a doua tranºã. la prima tranºã. Socoteala este urmãtoarea: la prima tranºã de 300 milioane.730. Rezultã o diferenþã în plus de 24 milioane. n-am þinut seama de iertãrile de datorii la care Banca Blank a consimþit în momentul când a fãcut transmisia bunurilor date în platã. reiese cã.213. ceea ce înseamnã cã.000. De aceea. reduceri de 38 milioane ºi apoi reduceri convenþionale 68 milioane. desigur cã. de pildã. s-au încasat 13 milioane. faþã de un portofoliu de 1.008. Fãcând socoteala totalã. paguba de 39 milioane a încetat de a fi un prejudiciu grav.

pentru a fi înmânate celor în drept. ridicându-se de reprezentatul Statului un incident de tardivitate a apelului declarat de Banca Aristide Blank /prin urmare. În fapt: aþi trimis o adresã Tribunalului Ilfov. cãci sunt de acord cã nu existã echipolenþã. .. aceastã datã rãmâne stabilitã. ºi iatã referatul pe care ni-l trimite astãzi înaintea dumneavoastrã: „Ca urmare a delegaþiunii primite. nu mai sunt/ în dublu exemplar.. din 7 aprilie a Ministerului a trimis Domnului Prim Preºedinte al Tribunalui Ilfov.. în aceastã privinþã. Acolo s-a fãcut o eroare. reiese cã s-ar fi comunicat la 2 mai ºi. Am rugat pe dl. pânã la înscrierea în fals.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 26 noiembrie 1941 Domnul avocat Gheorghiu: Cu privire la excepþiunea ridicatã de noi. nu este nici Banca Blank nici Aristide Blank – probabil cã domnul Prim Preºedinte al Tribunalului a înþeles cã este vorba de Banca Blank.” Aceste adrese au fost înregistrate în registrul general. o altã datã foarte confuzã. în materie de procedurã. dar.. Arþãreanu a putut sã cerceteze aceastã adresã. am constatat cã adresa nr. 6 deciziuni care au fost trimise. cercetând în registre. în partea finalã. din adresa care a fost trimisã de Tribunal se pot face mai multe constatãri: în primul rând.. Nu se ajunge la nicio concluzie. Dacã s-ar întâmpla – ceea ce eu nu cred – ca Banca Blank sã fie condamnatã. care este interesul Statului sã ridice un asemenea incident? Dacã Banca Blank reuºeºte în apelul fãcut. vã rugãm sã vedeþi cã procedura poartã o datã ºi cã.” Domnul preºedinte al Tribunalului a însãrcinat pe un domn judecãtor de la Tribunal sã facã cercetãrile. nu se admite teoria echipolenþilor. din condica de expediþie a agenþilor. prin intermediul Corpului de Portãrei. orice alte dovezi lãturalnice nu se admit. 161 . profesor Djuvara: Mai întâi. apãrãtorii acestuia /cui?/ au obiectat cã înmânarea deciziunii atacate s-ar fi fãcut la 28 aprilie. mã refer la concluziunile puse într-o ºedinþã precedentã ºi adaug ºi aceastã jurisprudenþã. de tardivitate. în orice caz. Arþãreanu sã se ducã la Tribunal sã vadã adresa. dar fãrã sã ni se permitã sã-i dãm ajutor. De aceea. . Contra deciziunii din . Adversarul meu a citit într-o ºedinþã anterioarã niºte jurisprudenþe. se constatã din condica biroului central. ceea ce nu ºtiu de ce a fost fãcut aºa! Oare s-a crezut cã este un interes mare al Statului ºi cã Statul trebuie neapãrat sã câºtige? Astãzi. ºi vã rog sã-mi îngãduiþi sã analizez puþin aceastã adresã ºi rãspunsul Tribunalului. cinci deciziuni /prin urmare. Eu nu am de adãugat decât cã. poartã data de 18 aprilie. Am adus aici o jurisprudenþã a Înaltei Curþi /citat jurisprudenþã/ ºi. sunt simple constatãri. Asupra chestiunii care se pune trebuie sã vã lãmuriþi întâi în fapt. pentru cã el nu poate sã fie þinut responsabil pentru un fapt care nu existã. s-a considerat toatã afacerea ca secretã ºi s-a cercetat nu numai fãrã asistenþa noastrã. dl. cu nr. în ºedinþa din 19 noiembrie. poate cã se va judeca din nou Statul cu Aristide Blank. hotãrârea pe care o veþi da va profita ºi lui Aristide Blank. „În faþa acestei Comisiuni. probabil tot 2 mai ºi 30 aprilie. în primul rând.. rãmânând ca apoi sã judecaþi în drept. în nici un caz de Aristide Blank/. Dacã dumneavoastrã constataþi cã poartã data de 18 aprilie. cã s-a fãcut comunicarea în ziua de 18 aprilie. În altã parte se spune cã. Dl. Pentru edificare precizãm cã este vorba de actul care s-a transmis spre înmânare cu adresa dumneavoastrã din 7 aprilie.

prin menþiunile fãcute în dreptul fiecãrei persoane – acestea sunt însemnãri într-un registru intern al Corpului – rezultã cã.” 162 . pentru a fi înaintat un exemplar.” Poate sã fie vorba de Aristide Blank? Pãi.. nu aratã numele deciziunii ºi a fost înregistratã la Registratura Generalã a Tribunalului la 7 aprilie. iar în ceea ce priveºte pe Aristide Blank.. A doua înregistrare la registrul Corpului Biroului 2 Central. . îndeplinit ºi restituit dovezile de înmânare pentru fiecare din pãrþile de mai sus la urmãtoarele date. s-au trimis 10 copii ca sã fie înmânate numai 5! Ce mai înþelegeþi dumneavoastrã? Au fost fãcute 5 copii în dublu exemplar ºi s-au trimis spre înmânare la 10 pãrþi!: „Cercetând aceste registre de intrare la Portãrei. pentru cã actul este aici din mai. rezultã cã cele 10 copii de pe deciziuni au fost predate biroului de agenþi pentru a fi înmânate urmãtoarelor persoane: Bãncii Agricole. Tabacovici etc. Bãncii Blank. Iar în ceea ce priveºte pe Aristide Blank. data este 29 aprilie! Din menþiunile domnilor portãrei înseamnã cã Margit Soepkez ºi Vera Florescu au primit actele la 17 aprilie... o primã înregistrare/.. desigur niºte însemnãri fãcute cu creionul pe un mic carneþel. Onoratul reprezentant al Statului spune cã lui Aristide Blank i s-a comunicat la 18 aprilie. sã fie înmânatã Biroului 2 Central la 2 iunie! Prin urmare.agenþii au primit.”. Iatã ce spune: „In ceea ce priveºte Banca Blank. în ceea ce priveºte comunicarea fãcutã doamnelor Vera Florescu ºi Margit Soepkez. „rezultã cã comunicarea a fost îndeplinitã la 10 aprilie ºi dovada predatã biroului central la 2 iunie 1941.. prin urmare. rezultã cã comunicarea a fost îndeplinitã la 18 aprilie. /„Cu adresa nr.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – este în alb.. actele de procedurã au fost îndeplinite la 17 aprilie.” Prin urmare.” Este vorba de încredinþarea actului biroului!: „Acelaºi lucru ºi pentru Banca Agricolã. La Corpul de Portãrei adresa a fost înregistratã la 9 aprilie /prin urmare.. Pentru Tabacovici ºi Garvin s-au înmânat la 11 aprilie ºi au fost restituite în aceeaºi zi! Mai departe! În ceea ce priveºte Banca Blank – domnul judecãtor a înþeles cã este vorba de Banca Blank – în registre nu se aflã fãcutã nicio menþiune când a fost înregistrat actul la biroul de agenþi. din 9 aprilie s-a înaintat de Tribunalul Ilfov Corpului de Portãrei cele 5 copii dupã deciziune în dublu exemplar.” La 18 aprilie o fi fost primit la birou. nu este nicio îndoialã. a sosit aici. restituite la 24 aprilie! Nu puteau fi restituite la 24 aprilie de vreme ce la 29 aprilie au fost înmânate. Dar nu putea sã fie vorba de Aristide Blank.” În privinþa aceasta. în total 10 pãrþi. iar cel de al doilea sã fie restituit semnat. nu poate fi vorba de Aristide Blank. nu se face nicio menþiune în acel registru când a fost încredinþat actul biroului de agenþi. nu pot face dovada aici: „. Aristide Blank. Inexact. ºi dovada poartã data predãrii de 2 iunie. la comisia dumneavoastrã. Cum putea sã trimis de agent la birou ºi de birou la Tribunal în iunie? Mai departe se aratã cã „cercetând registrul biroului agenþilor. în mai! Nu putea. Judecãtorul n-a vrut sã spunã acest lucru. aveþi actul la dosar. Acelaºi lucru ºi pentru Banca Agricolã.. am constatat menþiunea fãcutã în creion.

G-ral Berthelot 29.Pentru Aristide Blank din str. pentru cã la dosar se vede clar cã data este de 28 aprilie: „. 12 dovezi. procedura s-a fãcut la 11 aprilie /în dosar este 29 aprilie/. acum sunt nouã dovezi..” „Pentru Samuelly la data cutare etc. pentru Vera Florescu ºi Soepkez.Pentru Banca Blank. avem. la 10 aprilie etc. în aceeaºi zi a fost portãrelul ºi la Banca Blank ºi la Aristide Blank. Într-adevãr. în total. prin urmare. la 11 aprilie. pânã la 17 aprilie nu putea sã fie vorba de Aristide Blank.Cercetând când aceste dovezi au fost restituite Tribunalului Ilfov. am constatat cã. „la 17 aprilie. ºi vã rog sã-l lãsaþi sã explice situaþia. la 25 aprilie.Cercetând în registrul de predare a actelor de la biroul agenþilor.. patru dovezi”. O asemenea harababurã n-am pomenit de când sunt avocat: „. data pe care o pretindem noi. Prin urmare. între 17 ºi 29 aprilie nu s-a mai înmânat alte dovezi ºi la 29 abia dacã a fost a lui Blank. douã dovezi”. am constatat cã. Aceasta este situaþia.. Mai departe. patru dovezi. Este clar cã dovada a venit la Aristide Blank la 28 aprilie. 163 . La început era vorba de cinci. La 30 aprilie este încã o dovadã. din care însã nu se poate vedea nominal pe cine priveºte fiecare dovadã.. neºtiind cã avem aici la dosar dovada evidentã /citeºte din referatul domnului judecãtor/. Astãzi dimineaþã s-a putut duce. de unde pânã acum erau 10. au fost restituite de biroul de agenþi la Biroul 2 Central al Corpului de Portãrei. Pentru Garvin ºi Tabacovici. agentul a primit actele la 14 aprilie ºi le-a înmânat pãrþii la 2 mai – noi spunem 28 aprilie.” Am citit lucrurile acestea pentru ca sã vã daþi seama cã de abia acum este vorba de înmânarea la pãrþi.. prin urmare. Este un motiv în plus sã înþelegeþi cã cuvântul „înmânare” de mai sus se referea la înmânarea la Portãrei: „. am rugat pe domnul Arþãreanu sã se ducã acolo sã ajute pe domnul prim preºedinte sã restabileascã adevãrul.” ªi aceasta este inexact. Asupra acestei chestiuni nu existã îndoialã. Prin urmare. ºi pe urmã încã douã!”. Pânã acum. nu putea fi vorba decât de acelea referitoare la Garvin ºi Tabacovici. au fost înaintate ºase dovezi /acum sunt iarãºi ºase/ la 29 aprilie. o dovadã”.. Este. În fine. Probabil cã domnul judecãtor a crezut cã Statul vrea sã susþinã cã Banca Blank a primit comunicarea înainte de 28 aprilie ºi a fãcut o pledoarie în acest sens. dupã 28. Cum am fost împiedicaþi sã ajutãm la descurcarea ei.. este dovada privitoare la Bursan.: „. amuzant sã vedem cã.. „la 29 aprilie 1941. de asemenea. acum aflãm de abia când au fost îndeplinite înmânãrile.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Prin urmare. agentul a primit actul de procedurã la 10 aprilie ºi l-a înmânat pãrþii la 11 aprilie. iar a doua zi a fost la Vera Florescu ºi Margit Soepkez.

342. Primul Preºedinte a pus rezoluþiunea: se va trimite Corpului de Portãrei spre îndeplinire. Acestea sunt registre legale în sensul cã sunt singurele registre cerute de Corpul Portãreilor. Eu îmi explic aceastã eroare. m-am prezentat ºi n-am putut sã iau firul acestor cercetãri decât ieri.345. necontestate de partea adversã ºi am constatat cã. existã numai douã registre: un registru de poliþe ºi un registru de intrãri ºi ieºiri..350. Schapira toate trei la 17 aprilie ºi Bursan la 11 aprilie. prin care se mai trimit pãrþilor patru deciziuni. dar o spun numai ca sã vedeþi în ce labirint de cercetãri a trebuit sã intre judecãtorul ºi de ce noi credem cã am stabilit cã dovada de înmânare lui Aristide Blank nu se gãseºte printre cele înmânate cu adresa 10. este mai veche decât adresa 10. iarãºi ºase ºi iarãºi anonime.350 aceste dovezi.342. sau ar trebui sã nu ºtim la prima examinare ºi domnul judecãtor delegat nici nu avea cum sã ºtie. pe consideraþiunea cã este singura adresã care a fost trimisã de Tribunal Înaltei Comisiuni. spre a fi remise persoanelor al cãror nume figureazã pe fiecare deciziune în parte. prin care se trimit ºase deciziuni în dublu exemplar. fiindcã. în total ºase comunicãri. s-a vãzut cã nu se poate face nici o constatare ºi cã. deci în total 12. La Tribunal.. spunând „alãturat vã remitem ºase dovezi de înmânare a deciziunilor pe care le-aþi trimis cu adresa. totuºi þin sã rectific cã nu mi s-a afirmat cã era vorba de un secret. cãci dacã i s-ar fi pus la dispoziþie.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dl. Domnul Prim Preºedinte al Tribunalului a dispus chiar astãzi sã se înfiinþeze un asemena registru. 10. avocat Arþãreanu: Domnul Profesor Djuvara spunea cã n-am putut intra pentru cã chestiunea era secretã. nereguli despre care sunt convins cã onorata Comisiune are cunoºtinþã. Textul este cam acesta: vã trimitem aceste ºase exemplare din deciziune în dublu exemplar. ºi adresa 10. Aceastã adresã din 7 aprilie are un text identic cu adresa urmãtoare. Absolut inexact. Mai existã în acelaºi dosar.350. cã toate deciziunile poartã acelaºi numãr. Prezumþiunea fãcutã de domnul judecãtor delegat a fost: probabil cã dovada înmânãrii lui Aristide Blank se gãseºte între cele ºase restituite Ministerului la 2 mai. Garvin tot 11 aprilie. la data de 25 aprilie. 10. Prin urmare. Aceastã lipsã a registrului a produs deseori nereguli. Adoptând metoda puþin cam prea scurtã a 164 . în afarã de adresa 10. Samuelly. Care sunt aceste dovezi? Dacã privesc Banca Blank. ar fi fãcut acelaº lucru ca ºi noi. pe care a fãcut-o grefa Înaltei Comisiuni. trebuie sã se porneascã numai pe bazã de prezumþiuni. Corpul Portãreilor îndeplineºte sau nu ºi restituie la 25 aprilie. Noi am luat aceste dovezi. La Tribunal se gãseºte o adresã a Înaltei Comisiuni din 7 aprilie. sunt înregistrate sub nr. în fond – aceasta este concluzia –.350 din 1941. Corpul Portãreilor a avut de restituit ºase dovezi.” ºi Tribunalul restituie cu nr. 10. fiindcã nu i se pusese la dispoziþie dovezile de comunicare. fãcându-se cercetãri în acest caz al nostru. Schapira. la Corpul de Portãrei. Aceste ºase dovezi erau privitoare la: Tabacovici 11 aprilie. Corpul de Portãrei primeºte adresa în care i se spune: „Alãturat vã remit ºase exemplare spre a fi înmânate persoanelor al cãror nume figureazã pe fiecare deciziune în parte”. sau alte persoane. într-adevãr. În fapt însã nu are importanþã. în special cu privire la românizare. În faþa acestei adrese. nu ºtim. Îmi permit sã atrag atenþiunea onoratei Comisiuni. cu toate cã are un numãr mai mare.350. În afarã de ele nu existã un registru de predare a actelor de procedurã. deoarece Ministerul însuºi precizeazã cã acestea au fost restituite cu adresa nr. Îmi permit sã arãt cã adresa 10.

sã facã diverse presupuneri în care cãuta sã corespundã mandatului care i s-a dat.350.”/citeºte/. Nelãmurirea care reiese din acest raport este izvorâtã din aceastã menþiune: „pentru verificarea probei. Prin acest sistem de eliminare. personal. care apãrãm Ministerul de Finanþe nu putem fi învinuiþi ºi nu putem primi în sarcina noastrã o astfel de învinuire. Prin adresa 10. pânã la acea datã se împliniserã ºase proceduri ºi cã erau de restituit ºase dovezi: Tabacovici. Se vede însã precis cã aceste dovezi se referã la persoanele de mai sus. Domnul profesor Djuvara vine cu jurisprudenþã din 1928. vã rog sã vedeþi cã data la care dl. tot raportul fãcut la Judecãtor..342 se restituie patru dovezi. Cea din 1934. de aceea. incontestabil. resping astfel de consideraþiuni. Garvin. pentru cã rãmâne singura dovadã care nu s-a îndeplinit înainte de 25 ºi nici printre celelalte nu se aflã. sã solicitaþi Preºedintelui Tribunalului sã înainteze aceastã adresã în original sau în copie. Dl. Arþãreanu: Da. Dl.. bineînþeles. s-a dat de urma ei? Dl. este o încercare de a-ºi explica pretenþiunile pãrþii adverse cã s-a înmânat la 18 aprilie. Margit Soepkez la 29 aprilie ºi Aristide Blank tot la 29 aprilie. Dl.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – grefei. judecãtor a început. din însãºi actele dosarului. sau cu adresa 10. Consecinþele ei asupra dezvoltãrii apelurilor nu le vom discuta acum. 165 . Aristide Blank a primit comunicarea nu poate fi alta decât 28 aprilie. Noi aducem înaintea dumneavoastrã problema cu totul obiectivã. Data de 18 aprilie este complet inventatã. nici nu vom discuta ce consecinþã va aduce faptul cã apelul va fi respins sau admis sau ce consecinþã va avea faptul cã domnul Aristide Blank va avea sau nu sub aceastã formã de autoritate de lucru judecat. De la început. nici chiar atunci când este fãcutã sub formã de insinuare. La Tribunal. Or. care nu neagã data.350? ªi. Dar aici vã rog. pentru cã. Preºedinte: Dumneavoastrã pretindeþi cã adresa cãtre Aristide Blank ar fi alta decât aceea 10.. Noi am invocat jurisprudenþa Secþia a I-a a Curþii de Casaþie din 1934 ºi 1935. tocmai aceasta urma sã se cerceteze: când s-a trimis ºi când s-a restituit. ele sunt restituite tot fãrã sã se precizeze. Nu se puteau restitui nici mai multe nici mai puþine. Samuelly. cãci cred cã noi.342? Am avut cinstea sã arãt cã acestea sunt singurele dovezi care se gãsesc la Tribunalul Ilfov. în acest caz.350. am avut onoarea sã arãt ce cuprinde ºi sã arãt cã. Arþãreanu: La Minister am gãsit adresa 10. De aceea. într-adevãr. Aceste patru dovezi nu puteau fi decât referitoare la urmãtoarele patru persoane: Banca Blank la 28 aprilie. Ceea ce intereseazã este dacã apelul este tardiv sau nu. Preºedinte: Dar ce s-a trimis de la Tribunal nu s-a trimis cu condica de expediþie? Dl. De unde putem noi sã ºtim dacã dovada lui Aristide Blank a fost restituitã cu adresa 10. Dl. avocat Opriº: S-a vorbit încã de rândul trecut de un oarecare interes pe care l-am avea noi la un moment dat sã stabilim o altã datã care ar duce la tardivitate.. se constatã cã sunt ºase îndeplinite înainte de 25 aprilie. Schapira ºi Bursan. dovada este evidentã. Schapira. Vera Florescu la 29 aprilie. Restul.

Acelaº lucru pentru Banca Agricolã. atunci de abia înseamnã cã s-au fãcut douã comunicãri. la un moment dat. în acest registru nu se aflã nicio menþiune fãcutã când actul a fost încredinþat biroului de agenþi ºi când aceºtia lau restituit. ºi sã vedem noi în ce mãsurã chestiunea poate fi lãmuritã. sã le aducem aici dupãamiaza. este incontestabil cã interpretarea jurisprudenþialã este de partea noastrã. Eu mai pun o ipotezã: s-ar putea întâmpla. Din acest punct de vedere. dar nu aceste menþiuni fãcute cu creionul ºi întovãrãºite de mici adnotaþiuni vor putea înlãtura registrele oficiale în care adnotaþiunea este fãcutã ºi care marcheazã miºcarea actelor. Eu admit ceea ce spuneþi dumneavoastrã. „. pe baza acestor menþiuni.. iar în subsidiar sã binevoiþi a dispune ca. dar vã contraziceþi cu ceea ce conchide judecãtorul. din acest punct de vedere.. ªi atunci. s-a vorbit cã au fost restituite 12 proceduri în loc de 10. anumite condici de comunicãri. Tribunalul le foloseºte dimineaþa.. Desigur. nici cu ceea ce susþine partea adversã care spune cã. dumneavoastrã nu puteþi decât sã vã înscrieþi în fals. Dumneavoastrã afirmaþi în fapt cã aþi primit dovada în aceeaºi zi cu Banca Blank ºi judecãtorul trage concluzia cã aceastã înmânare s-a fãcut la 2 mai. rezultã cã comunicarea a fost îndeplinitã în ziua de 18 aprilie 1941”. Problema de fapt: eu sunt de acord de la început cu subsidiarul pus de domnul Arþãreanu. Dumneavoastrã sã nu uitaþi cã s-au trimis câte douã exemplare pentru fiecare parte. vã rog sã binevoiþi a vedea cã data de 18 aprilie nu poate fi înlãturatã sub nicio formã. singura menþiune fãcutã cu cernealã. Logica jurisprudenþialã ne-o asumãm ºi ea este validã astãzi. unul sã fie înmânat pãrþii ºi pe celãlalt sã se facã dovada de comunicare.În ceea ce priveºte Banca Blank. Dar un lucru este cert: cã toate celelalte date sunt fãcute în registrele speciale. fãcutã cu cernealã. cã ceea ce este scris în registrul oficial cu cernealã este data de 18 aprilie.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – publicatã în ”Pandectele Române” din 9 noiembrie 1939. iar în ceea ce priveºte pe Aristide Blank. O astfel de procedurã rãmâne valabilã ºi nu pe prezumþiuni de înapoiere a actului se poate înlãtura data precisã a comunicãrii. aceia pe care îi ºtim. sã vinã sã semene îndoialã în ceea ce priveºte judecata Comisiunii. Deci. sunt oarecare nelãmuriri. care probabil vroia sã ne înfãþiºeze faptele brute cu mai multã limpezime. De aceea. Eu nu fac injuria sã aduc insinuãri ºi sã spun cã cineva a avut interes ca în celelalte registre sã facã anumite menþiuni cu creionul ºi. fiindcã dumneavoastrã n-aþi adus niciun surplus de logicã care s-o înlãture. trãgând concluzia cã data comunicãrii este imperios alta decât 18 aprilie. într-o dupãamiazã. Dacã la un moment dat portãreii au comunicat pãrþilor ºi al doilea exemplar. sã ni se aducã aceste registre ºi pentru convingerea noastrã ºi a Comisiunii. s-ar fi restituit un anumit numãr de dovezi care ar fi ale pãrþilor respective.. 166 . condicile acele cu care umblã aprozii. în principal. iar cea de a doua în 19. Din acest punct de vedere. socot cã n-ar fi inoportun sã aducem registrele de la Tribunal. Ca s-o înlãturaþi. în registrul oficial de care vorbiþi dumneavoastrã. vã rog sã respingeþi apelul ca tardiv. ºi chiar dacã aceastã ipotezã rãmâne valabilã. este data de 18 aprilie trecutã cu cernealã. O astfel de datã nu se poate înlãtura cu prezumþiuni aduse chiar de judecãtor. au ºi aceste condici valoarea lor. cu adresele cutare ºi cutare. încã comunicarea cu data de 18 aprilie este fãcutã în conformitate cu legea. Data de 18 aprilie însã rãmâne o datã certã. ªi atunci vã întreb: nu contraziceþi concluziile judecãtorului? Din ce elemente îºi trage domnul judecãtor concluziile? Un lucru este cert.

iar comunicarea pãrþii este inseratã mai jos pentru fiecare la rând. Când vine astãzi ºi mi se prezintã un act sub aceastã formã. Care este consecinþa juridicã? Comunicarea este nulã ºi eu sunt în termen sã fac apelul ºi am fãcut apelul în termen ºi nu mai este cazul sã ne pierdem timpul cu cercetãri ºi discuþiuni de acest fel. pentru cã toate expertizele. În cazul când. este lucru constant. despre care mi se spune cã a fost primit la 18 aprilie ºi cã am pierdut prin urmare dreptul de apel. nu sunt decât pierderi de timp. atunci cu siguranþã cã pierdem timpul. iar pentru Aristide Blank zice cã s-a fãcut la data de 2 mai. ºi îmi pare cã existã. dar niciodatã în acest raport nu se afirmã cu preciziune cã sar fi comunicat deciziunea lui Aristide Blank la 18 aprilie. îmi daþi voie sã stau la îndoialã. pentru cã nu este interesul clientului care poate sã mã determine sã pun concluziuni sau nu. Ori. 735 din acelaºi cod /citeazã aceste douã texte/. Cifra 28 a fost scrisã cu aceeaºi cernealã ca ºi semnãtura Aristide Blank. în acest caz. Dacã actul ar fi fost clar ºi data ar fi fost 18 aprilie ºi eu aº fi susþinut cã este 28 aprilie. eu cer. în subsidiar. Acum. Colegul meu a revenit asupra unei probleme pe care cred cã am lãmurit-o: raportul judecãtorului nu afirmã niciodatã cã comunicarea ar fi fãcutã domnului Aristide Blank la 18 aprilie.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dl. eu v-aº ruga sã trimiteþi toate aceste procese-verbale. dupã pãrerea mea. dacã corectez o cifrã. ca jurist. 122 din Procedura Civilã ºi art. Am aici o lupã ºi vã rog sã cercetaþi ºi dumneavoastrã cu lupa pentru cã este foarte interesant. Cuvântul „comunicare” v-am arãtat cã se referã la comunicarea fãcutã biroului agenþilor. atrage nulitatea citaþiei. Dl. Care este concluziunea? Concluziunea este aceea pe care a tras-o în mod constant Înalta Curte de Casaþie ºi toatã doctrina: eroarea de datã a unei citaþiuni. Dar. aºa cum prevede textul. avocat Djuvara: Obiecþiunea care mi s-ar aduce cã trebuie în prealabil sã mã înscriu în fals în contra unui lucru conþinut într-un act oficial. cãci alineatul 3 zice: „dacã nulitatea este formal pronunþatã de lege”. pun o chestiune de drept: dacã existã vreo îndoialã. iar punctul de pe unu este scris cu cerneala portãreilor. cãci nu s-a gândit legiuitorul sã spunã în cazul de faþã cã. desigur cã mi se aduce o vãtãmare. profesor Djuvara: Stimatul meu coleg spunea cã în catastivele agenþilor se scrie ba cu cernealã. Tocilescu ºi toatã doctrina. actul este nul ºi este nevoie ca nulitatea actului sã fie formal pronunþatã undeva.872. dumneavoastrã nu veþi adopta aceste concluziuni. Indiferent cu ce este scris. care este consecinþa? Avem întâi art. procedura spune cã. Dl. Dacã dumneavoastrã acceptaþi sã cereþi lãmuriri. desigur cã aº fi 167 . dacã nu a fost suplinitã prin enunþãrile actului. prin imposibil. Se vede clar cã peste cifra doi este pusã cifra unu cu cernealã. Nu e nevoie. Desigur. speþa 20. De altfel. o expertizã. avocat Opriº: Dacã începem cu expertizele. interesul clientului este sã adopte aceastã datã de 2 mai. ca sã putem ºi noi controla când este vorba de Aristide Blank. ca ºi Casaþie I Buletin 9. este vorba de nulitate. pag. pe noi ne intereseazã sã reiasã ceva în evidenþã. 56. Eu sunt gata sã adopt aceastã datã de 2 mai ºi dacã o adopt de abia sunt în termen. În aceastã privinþã. Dar trec peste acest raport ºi revin la primirea dovezii. ªendrea. ci afirmã cã comunicarea s-a fãcut la 2 mai pãrþii. ba cu creionul etc. sã cereþi ºi toate adresele.

nar avea autoritatea moralã pe care trebuie s-o aibã o deciziune. avocat E. ºi atunci nu s-ar putea judeca afacerea fãrã Aristide Blank. n-ar fi posibil ºi n-ar reprezenta absolut nici o autoritate ºi desigur cã reprezentanþii Statului. ci cer sã se dovedeascã ce cuprinde însuºi actul. întrucât apelul domnului Tabacovici pune în discuþie o mulþime de chestiuni. Însã nu voi pune deocamdatã concluziuni decât pentru Tabacovici ºi. Ottulescu: Onoratã Înaltã Comisiune. eu ocupându-mã de situaþiunea specialã a Bãncii Blank. concepþia de astãzi. s-a vãzut însã cã o condamnare obiºnuitã în asemenea condiþiuni. de aceea în subsidiar cer expertiza. la 12 martie 1941. dându-se drept pãrþilor sã se apere în 168 . independent de culoarea lor. eu reprezint pe dl. ºi. de asemenea. pronunþatã pe baza unei hotãrâri adminstrative ºi pe baza unui raport de anchetã dat. pe baza unei simple anchete administrative ºi secrete. ºi-au dat seama cã titlul pe baza cãruia Statul obþine condamnarea ºi care ajunge la executarea averii unei instituþiuni de credit ºi a unor particulari pentru sume atât de importante care depãºesc un miliard. este bine sã examinez care este situaþiunea din punct de vedere legal în raport cu legea din octombrie 1940. sã reiau cuvântul. Garvin. Tabacovici. atunci când s-a crezut cã interesul este ca bãncile. pentru un asemenea lucru de nimic.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – trebuit sã mã înscriu în fals. pe baze care îmi amintesc procedura Evului Mediu. sã binevoiþi a nu uita cã Aristide Blank este condamnat solidar cu Banca Blank ºi cu ceilalþi. sã se suspende judecarea tuturor apelurilor. pe moºtenitorii Soepkez ºi pe dl. dacã cumva se amânã afacerea din cauza apelului lui Aristide Blank. concepþia contrarie. cu colegul meu. De la început. pentru mai multã uºurinþã. ªi atunci s-a venit cu o modificare a legii. Tabacovici are interes ca Banca Blank sã triumfe ca sã triumfe ºi domnia sa. vã rog. care a suferit oarecare modificãri la 12 martie 1941. ºi pentru moºtenitorii Soepkez ºi pentru domnul Garvin. sã fie ajutate. dar se poate constata ºi printr-o expertizã. ascultãri de martori ºi expertize în secret – desigur cã de data aceasta domnul Opriº n-ar fi în contra expertizelor fãcute în secret la Comisiune. când au examinat aceastã chestiune mai de aproape. întrucât dl. dacã va fi nevoie sã rãspund la obiecþiunile ce se vor face. în acelaºi timp. Cred cã. Dar când eu cer sã se dovedeascã nu ceva în contra actului. Dumneavoastrã puteþi constata cu lupa. conflict între aceste douã concepþiuni. dl. De aceea. fiindcã nu pot sã las sã se piardã drepturile lui Aristide Blank într-o afacere atât de importantã. COMISIUNEA SE VA PRONUNÞA LA SFÂRªITUL ªEDINÞEI Dl. atunci când s-a promulgat legea pentru administrarea portofoliului imobilizat prin care s-a venit în ajutorul instituþiunilor. concepþia pe care a avut-o legea din 10 octombrie 1940. trebuie respectuos sã cer permisiunea dumneavoastrã. când se crede cã Statul a greºit când a ajutat bãnci de o anume culoare. Veniamin. domnul Veniamin ocupându-se de situaþiunea specialã a domnului Tabacovici. dupã legea din 10 octombrie 1940. Tot procesul pe care-l judecaþi dumneavoastrã astãzi vine de la o deosebire de concepþii: concepþia care a existat în 1930. care va pleda dupã mine. mi-am împãrþit materia. prin care s-a instituit Comisiunea în faþa cãreia am cinstea sã pledez. întrucât nu pledez decât pentru o parte. În orice caz. ca. De aici. Într-un al doilea subsidiar. Din punct de vedere procedural. cãci aºa era ancheta prevãzutã de lege. atunci nu mai am nevoie de înscrierea în fals. înainte de a intra în examinarea motivelor de apel. în fine. rog sã se menþinã cã am cerut înscrierea în fals. domnia sa va pleda. ºi. pentru cã. pe de altã parte.

dacã este suficient sã constaþi un prejudiciu pentru care ipso jure instituþiunile prevãzute în textul legii – ºi eventual ºi conducãtorii sã poatã fi declaraþi responsabili – pentru cã aþi vãzut cã legea vorbeºte de fraudã. care prin el însuºi sã nu reprezinte numaidecât o fraudã. nu se puteau examina decât aceste acte ºi numai aceste acte. o derogare foarte gravã. institutele care au fost scoase din obligo ºi. arãtând: institutele de credit. Nu gãsim în acest decret-lege nicio derogare de la aceste principii. pentru simpla consideraþiune cã ar exista un prejudiciu. aºa cum am învãþat noi. în primul rând. prin urmare de fapte culpabile. care aratã competenþa Comisiunii. din acest punct de vedere. ci pot avea la bazã ºi un act culpabil. ºi apoi. Poate cã decretul-lege este puþin cam sibilic. conducãtorii care ar fi vinovaþi prin fraudã sau grave prejudicii. aºa cum a fost modificat. se va putea. lua mãsuri de asigurare. În fine. instituþiunile afiliate. Dupã principiile de drept. ºi chiar în cazul Bãncii Blank au existat asemenea operaþiuni. la cererea Comisiunii. care este competenþa dumneavoastrã? ªi pentru determinarea acestei competenþe cred cã trebuie sã ne referim la articolele legii din 1940. acei care suntem obiºnuiþi sã apãrãm dreptatea. ºi vorbeºte de grave prejudicii nu în sensul cã ele trebuie sã aibã la bazã un act de fraudã. 3 decretul spune cã atunci când se vor constata fraude sau grave prejudicii aduse Statului. pe baza raportului Comisiunii. un prejudiciu ºi o legãturã de cauzalitate între faptul care a provocat prejudiciul ºi prejudiciu. dar aceste chestiuni nu interesau Comisiunea de Anchetã. restul nu intereseazã. Art. au posibilitatea sã se apere astãzi. sã examineze dacã ele au fost încheiate cu respectul legii. Trebuie. ªi textul mai prevede cine este supus acestor severe mãsuri /mãsuri de sechestrare ºi condamnare/. sã mulþumim celor care au inspirat aceastã modificare. Acestea zise. ca sã existe rãspundere trebuie un fapt culpabil. În art. pentru cã fondul legii a rãmas neschimbat. 1 spune cã a fost chematã sã ancheteze ºi operaþiunea scoaterii din obligo. Dar pentru aceasta. ca sã vedem dacã nu cumva aceastã Comisiune ºi-a depãºit mandatul cu care era însãrcinatã de lege. poate cã nu 169 . adicã sã ancheteze în ce condiþiuni s-au încheiat diferite convenþiuni ºi tranzacþii cu debitorii. cei care au fost victima legii din octombrie 1940. Multe institute de credit au avut activitãþi foartã dãunãtoare interesului general.” Prin urmare. se puteau da ºi deciziuni de condamnare. de data aceasta la lumina zilei. ºi dumneavoastrã aþi avut de judecat multe procese. dar vorbeºte ºi de grave prejudicii. pentru cã aceasta ar fi însemnat o derogare de la principiile generale de drept. din fericire. este cã o rãspundere de plano a institutului de credit. Ea era chematã sã ancheteze operaþiunea de rãscumpãrare în primul rând. care a avut loc prin diferite convenþiuni. în fine. Problema s-a pus chiar înaintea Comisiunii de Anchetã ºi este interesant sã vedeþi cum a înþeles sã rezolve de la început Comisiunea chestiunea. iar în al doilea rând era chematã sã ancheteze o altã serie de operaþiuni care se fãceau pe baza legii din 1930. art.1 spune: „Se instituie pe lângã Preºedinþia Consiliului de Miniºtri o Comisiune însãrcinatã sã ancheteze operaþiunile ºi lucrãrile în baza cãrora Ministerul de Finanþe a rãscumpãrat portofoliile de efecte.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – deplinã libertate. Ceea ce mi se pare cã este cert. Trebuie sã determinãm care era competenþa Comisiunii de Anchetã ºi. nu este prevãzutã în textul acestei legi ºi nici n-ar fi putut sã fie prevãzutã în textul acestei legi. astfel cã. sã-mi fie permis sã trec în scurte cuvinte la examinarea principiilor care sunt puse de legea din 1940. nu este vorba de o comisiune chematã sã ancheteze activitatea în general a unui institut de credit. implicit.

fie cã ne plasãm sub raportul contractual. culpabilitatea trebuie examinatã în raport cu situaþiunea legislativã care era la acea datã. ºi dacã în aceste operaþiuni nici institutul de credit. a fost o operaþiune legalã. iar dupã ce voi arãta cum a înþeles Comisiunea chestiunea din punct de vedere juridic. într-adevãr. 1. . voi arãta în treacãt ºi cum a aplicat-o. 1 zice: se instituie pe lângã Preºedinþia Consiliului de Miniºtri o Comisiune însãrcinatã sã ancheteze operaþiunile ºi lucrãrile în baza cãrora Ministerul de Finanþe a rãsumpãrat portofoliul de efecte aflat la Banca Naþionalã. Chestiunea a fost pusã înaintea Comisiunii ºi este interesant sã vã arãtãm cum a înþeles Comisiunea.. ca o mãsurã revoluþionarã. Or. chiar dacã existã existã prejudicii. din contrã legea referindu-se la situaþiunea legalã din momentul când s-a preluat portofoliul imobilizat. nefiind scrisã în lege. Decretul-lege ar fi putut. dar cert este cã o asemenea derogare de la principiile dreptului comun ar fi trebuit. evident cã raportul nu poate sã aibã nicio autoritate atunci când el contravine principiilor de bazã pe care le-a pus. care este un act ce se face peste capul institutului de credit. de acele prejudicii nu au a rãspunde nici institutele de credit. preluarea portofoliului de la Banca Naþionalã la Stat. potrivit art. Mai departe. art. potrivit art. precum ºi condiþiunile fixate sau convenþiunile 170 . fãcând responsabile fãrã nicio discriminare pe toate persoanele care au avut vreun rol de conducere sau de control. Iatã. 3 din decretul-lege nr. toate convenþiunile pot sã producã prejudicii ºi de multe ori ele derivã chiar din lege – când vom examina natura acestei legi din 1930 vom vedea cã dânsa. interpretând dispoziþiunile art. dacã ar fi existat. De aceea. Într-adevãr.. fie cã ne plasãm sub raportul cvasidelictual. trebuia sã cauzeze prejudicii Statului – ei bine. nici conducãtorii lui nau jucat un rol care sã facã ca asemenea acte sã fie pãtate de fraudã. prin natura ei. Dacã în raport cu dispoziþiunile legislative de la acea datã. fac obiect de anchetã. Dar nu s-a întâmplat aºa. misiunea comisiunii nu este aceea de a cerceta întreaga gestiune a Bãncii Blank ºi rãspunderea pentru aceastã gestiune. sã spunã cã nu þine seama de legile pe baza cãrora s-a fãcut actul de rãscumpãrare.” Aþi reþinut cã „obiect de anchetã”. raportul spune: „Într-adevãr. potrivit legii din 27 iunie ºi 1 aprilie 1936. cãci dacã a înþeles-o bine. a gãsit cã legiuitorul n-a înþeles sã deroge în privinþa rãspunderii personale a organelor de conducere de la dispoziþiunile dreptului comun. sã fie scrisã în lege.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – este extrem de clar. cum a înþeles pentru conducãtori ºi cum a înþeles pentru institutele de credit. atunci bineînþeles cã. când se ocupã de rãspunderea conducãtorilor: „Comisiunea. ci numai aceea de a cerceta operaþiunile ºi lucrãrile în baza cãrora Ministerul de Finanþe a fãcut rãscumpãrarea de portofoliu. Ei au a rãspunde de prejudiciile care rezultã din faptele culpabile. ci numai pe acele persoane cãrora li s-ar putea imputa o culpã efectivã ºi aceasta numai în mãsura în care au avut amestec direct în operaþiunile care. 1. nici conducãtorii lor. cum se exprimã raportul la capitolul „organele de conducere”. înseamnã cã dumneavoastrã aveþi de examinat culpabilitatea institutelor de credit ºi a conducãtorilor în raport cu starea legislativã din acel moment. pentru cã prejudicii pot sã existe independent de un act culpabil. este cert. nu-l face decât operaþiunea de preluare ºi convenþiunile ºi tranzacþiile încheiate ulterior cu debitorii dupã aceastã preluare. dar a aplicat-o greºit.

inducând. Aristide Blank. Sunt principii foarte bine puse din care se vede precis cã Comisiunea nu avea sã se ocupe de gestiunea Bãncii Blank ºi de toate operaþiunile care au avut loc înainte de preluarea portofoliului imobilizat. sunt numai: dl. Florescu. sã vedeþi cum l-a aplicat. aceia care au condus efectiv Banca Blank ºi au avut un rol determinant în operaþiunile de reescont. deci. Vom vedea care a fost rolul lor în aceste operaþiuni. pentru cã în lege aþi vãzut cã nu este nicio distincþie în privinþa principiilor de bazã. dar dacã în operaþiunea de preluare a portofoliului. nu existã nicio derogare de la principiile dreptului comun. defunctul Soepkez ºi dl. când este sã aplici principiile ºi vrei sã stabileºti rãspunderile. Iar dacã mergem la dreptul comun.. vreau sã stabilesc cã Comisiunea de Anchetã. zici cã Tabacovici ºi ceilalþi sunt aceia care au avut un rol determinant în operaþiunile de reescont. dânsa nu este chematã sã judece sau sã examineze întreaga gestiune a Bãncii Blank. conducãtorii au vreo vinã. care este deþinãtorul majoritãþii acþiunilor întreprinderii. ºi nu este nici prima. pentru cã acest raport este plin de contraziceri.. anterioarã operaþiunii de preluare. în dezacord cu principiile puse de ea însãºi. cã dânsa nu avea sã se ocupe de operaþiunile pe care le-au fãcut diferite întreprinderi atunci când s-au dus sã sconteze cambii la Banca Blank ºi nici nu au a se ocupa de operaþiunea reescontãrii la Banca Naþionalã. aº putea citi pagini întregi. pe urmã. cã nu eºti competent sã te ocupi de operaþiunile reescontului.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – încheiate pentru realizarea efectelor respective. Tabacovici. iar organele de conducere nu sunt vizate decât în mãsura în care au contribuit la aceste operaþiuni ºi numai dacã le sunt imputate fraude sau grave prejudicii. atunci dânºii au a rãspunde. este de observat cã operaþiunea preluãrii a trecut prin trei faze: prima fazã a fost prezentarea la reescont Bãncii Naþionale a efectelor Bãncii Blank. Citesc numai trei rânduri. Comisiunea de Anchetã a pus principiile în acelaºi fel. ca sã dovedesc contrazicerea în care s-a pus Comisiunea de Anchetã. de preluare ºi de încheierea convenþiunilor. Cantuniari etc. dupã ce ai pus principiul cã n-ai sã te ocupi de operaþiunile anterioare preluãrii portofoliului. Este interesant sã vedem dacã pentru institutul de credit. Comisiunea o spune de la început. când se ocupã de conducãtori. în eroare cu ocazia acelor convenþiuni pe Stat prin acte frauduloase sau culpabile. se ocupã ºi de gestiunea lor.. În capitolul „preluarea portofoliului ºi prejudiciile aduse Statului” citim: „Acestea fiind împrejurãrile ºi condiþiunile în care au fost preluate de Stat portofolii imobilizate de un miliard . de la început. de exemplu. spune Comisiunea.” Prin urmare. sau dacã cumva a adoptat alte principii. Iatã ce spune: „Din declaraþiunile fãcute înaintea Comisiunii de martorii S. nici singura. dar. Dar dupã ce pune în mod atât de admirabil principiul.” Prin urmare.. operaþiune în care este evident cã rolul de cãpetenie l-a jucat Banca Blank.” 171 . nu este chematã sã se ocupe de conducãtori pentru faptele privind aceastã gestiune. Este. acestea nu intrã în competenþa Comisiunii. de preluare ºi de încheiere de convenþiuni. obligatã sã prezinte efecte care sã întruneascã condiþiunile statutare. în perioada arãtatã mai sus. sau în convenþiunile ulterioare. trebuie sã mergem la dreptul comun ºi pentru unii ºi pentru ceilalþi. bineînþeles. rezultã cã.

Eu apãr Banca Blank fãrã sã-i fiu avocat. care a pledat pentru Banca Blank. Legea de stabilizare.. la pagina 15. bãncile au trecut printr-o situaþiune extrem de grea – câte bãnci n-au cãzut în stare de faliment. dar pentru cã interesul clientului mei impune aceastã apãrare.000 lei. S-a întâmplat însã cã nu s-au gãsit atâtea efecte care sã fie imobilizate. când stabileºti rãspunderea conducãtorilor. a prevãzut preluarea de Stat de la Banca Naþioanlã a efectelor cu scadenþã prea îndepãrtatã. a aranjat plata datoriilor cu debitorii ce-i fuseserã cedaþi. ceea ce era contrar statutelor Bãncii Naþionale. ceva mai departe. dupã lege. Iatã care este sistemul legii din 1940. Cu toþii ºtim cã aceastã lege. N-am sã mã ocup de legea de stabilizare. în care rãspunderea Bãncii Blank este din nou angajatã. în treacãt. 172 . putea sã existe o responsabilitate. a fost prezentarea portofoliului imobilizat de cãtre Banca Naþionalã la Ministerul de Finanþe. la aceastã operaþiune Banca Blank n-a avut sã intervinã.069.” Prin urmare. pe baza acestor dispoziþiuni reieºea cã asemenea efecte cu scadenþã îndepãrtatã se pot prelua pânã la concurenþa sumei de 4.. operaþiune strãinã de anchetã. Bãlescu. pentru cã însãºi legea din 1940 se referã la aceste douã legi. în special a legii din 27 iunie 1930. unde rolul principal l-a jucat Banca Blank! ªi veþi vedea din cele ce urmeazã cã se spune cã dânsa n-a prezentat cambii care sã îndeplineascã condiþiunile statutare: „. Prin aceastã lege se face trimitere la alte douã legi ºi anume legea din 1930 ºi la legea din 1936. a scoaterii din obligo. cum a fost aplicatã. în operaþiunile de preluare. Este nevoie iarãºi. a convenþiunilor. în care Banca Blank nu a avut sã intervinã. înainte de a intra în examinarea motivelor de apel. care aratã cum se face aceastã operaþiune de preluare.. ºi o a doua serie de convenþiuni prin care Statul a ajuns în stãpânirea acestui portofoliu. ºi se ocupã de ultima operaþiune a tranzacþiilor. aici spui cã nu poate sã fie responsabilitate din partea Bãncii Blank. sistemul legal era aºa încât Banca Blank nu putea sã joace niciun rol. recunoaºte însã cã Banca Blank este strãinã de ea. dar culpa veþi vedea cã n-a existat. în ceea ce priveºte Banca Blank. statutul Bãncii Naþionale ºi convenþiunea încheiatã cu Banca Naþionalã la care ne trimite legea de stabilizare. din efectele pe care le avea în portofoliul sãu de reescont.. într-un interes care privea numai Institutul de Emisiune. convenþiunile prin care Banca Blank a obþinut înlocuirea unor efecte . incursiune pe care ºi onorata Comisiune de Anchetã o face ºi trebuia s-o facã. ºi. deºi recunoscuse-ºi la pagina 9 cã. ce are sã primeascã Banca Naþionalã în schimb etc. operaþiunea aceasta de preluare este o operaþiune între Banca Naþionalã ºi Stat.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Prin urmare. dl. pentru cã. Însã.000. cãci. dacã era o culpã. Vã voi arãta cã acestea erau efecte care aveau o scadenþã mai lungã decât 100 zile. când a fost vorba de conducãtori ai spus cã n-ai sã te ocupi decât de chestiunea preluãrii. se ocupã de operaþiunea preluãrii.A doua operaþiune. dupã legea din 1929. ªi în fine: „a treia operaþiune. ºi atunci. spui: am sã mã ocup ºi de chestiunea reescontãrii. ºi aici Comisiunea pune exact principiile. când vii sã vorbeºti de Banca Blank.. Sunt de acord. Deci.” Prin urmare. unde principial. Comisiunea se ocupã de operaþiunea reescontãrii. Nu vreau sã revin asupra celor dezvoltate cu atâta competenþã de colegul meu. sã facem o micã incursiune în dispoziþiunile acestei legi. vorbeºti de rolul pe care lau jucat în operaþiunile de reescont ºi de preluare.

Care sunt aceste efecte? Legea are grijã sã spunã ºi aici Comisiunea nu are niciun rol. pe mine nu mã intereseazã din moment ce dumneavoastrã sunteþi chemaþi sã examinaþi situaþiunea prejudiciului în raport cu aceste legi care n-au fost abrogate de legea din 1940. 24 zice cã scadenþa cea mai lungã nu poate întrece 100 zile. aceea din 1929 ºi legea pentru administrarea portofoliului imobilizat. sunt efecte care îndeplinesc toate condiþiunile statutare. redusã pe urmã la 3. ªi atunci. ºi mi se pare cã aici este unul din punctele cardinale ale procesului. Dacã au o scadenþã mai 173 .Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Banca Blank este una care a reuºit sã se salveze – în criza din 1930. Art.000. este absolut necesar sã examinãm economia acestei legi din 27 iunie 1930. de care dumneavoastrã veþi trebui sã þineþi seama în deciziunea pe care o daþi atât pentru rãspunderea Bãncii Blank. afarã de lichiditate la termenul prevãzut de art. legiuitorul prevede de data aceasta nu în interesul Bãncii Naþionale. Acesta este un punct din cele mai importante care a scãpat vigilenþei Comisiunii de Anchetã ºi. în al. imaginaþia nu poate sã joace în aceastã direcþiune. pentru cã legea de stabilizare pevãzuse o mãsurã de asanare. 24 din statutul Bãncii Naþionale. în al. Prin urmare. O bancã de emisiune nu poate sã aibã efecte cu scadenþã îndepãrtatã. 2. de aceea. este cu totul deosebit. 2 are grijã sã defineascã ce se înþelege prin efecte cu scadenþã prea îndepãrtatã ºi simte aceastã nevoie pentru cã. efectele acestea pe care Statul le preia pânã la concurenþa sumei de 4 miliarde. sã vedem ce a urmãrit legiuitorul prin aceastã lege.” Prin urmare. pentru cã condiþiunile statutare de formã sunt menite a asigura ºi bonitatea efectelor. 1. toate acestea au fãcut necesarã o nouã dispoziþiune legislativã. pe când ceea ce interesa dupã criza din 1930/1931 era de data aceasta o operaþiune de asanare a institutelor de credit. pentru ca sã stabilim care sunt efectele care se preiau pentru asanarea Bãncii Naþionale ºi în modul acesta vom ºti ce condiþiuni ºi care sunt efectele care se preiau pentru asanarea institutelor de credit. 1. pentru administrarea portofoliului de efecte cu scadenþã îndepãrtatã conform prevederilor planului de stabilizare se va proceda precum urmeazã. afarã de lichiditate. Legea aceasta. Iatã textul: „prin portofoliu de efecte cu scadenþã prea îndepãrtatã se înþeleg efectele care întrunesc toate prevederile statutare. Bineînþeles cã scopul celor douã legi. care se preiau în interesul institutelor de credit. De ce se cer trei semnãturi în unele cazuri ºi douã în altele? Pentru cã aceasta este o garanþie cã efectele care vor îndeplini o asemenea condiþiune vor fi mai bune decât cele care vor purta numai o semnãturã. nu numai cele de formã. este de aceea necesar sã vedem principiile înscrise aici.000. trebuie sã ne ducem la definiþia din art. dupã ce în art. eu cred cã înainte de a trece mai departe. ºi interpretarea unor dispoziþiuni din legea de stabilizare.200. prevede cã. 2. ci în interesul diferitelor institute de credit. dar numai a Institutului de Emisiune. trebuie sã fie efecte care trebuie sã îndeplineascã toate condiþiunile statutare. apoi criza mult mai gravã din 1931. bunã sau rea aceastã politicã. ceea ce preia Statul pentru a salva Banca Naþionalã sunt efecte cu scadenþã prea îndepãrtatã. cât ºi în special ceea ce mã intereseazã pe mine pentru rãspunderea conducãtorilor. cãci dacã legiuitorul a urmãrit sã salveze cu sacrificii institutele bancare. pentru cã eu apãr numai situaþiunea conducãtorilor. preluarea ºi a altor efecte decât cele cu scadenþã îndepãrtatã. pentru ca sã ºtie ce fel de efecte sunt cele prevãzute în art. alineatul 1.

. cãci i se cerea. oricare ar fi data intrãrii lor în portofoliu”. sã spunã cã prin expresiunea „alte efecte” din art. ci pentru ajutorarea institutului de credit. în Italia. Aceste „altele” trebuie sã fie efecte cu scadenþã mai scurtã ºi care nu îndeplinesc condiþiunile statutare. 1 – cãci aºa scrie onorata Comisiune în raportul de anchetã. de asemenea. Pentru cã este uºor de înþeles. adicã acelea cu scadenþã prea îndepãrtatã. sã rãscumpere în urma avizului conform al Bãncii Naþionale. pânã acum când chestiunea a ajuns la Comisia de Anchetã. s-a fãcut la fel: ºi în Austria. care nu fuseserã prevãzute în planul de stabilizare. când este vorba de celelalte efecte care se preiau pentru asanarea institutelor de credit. De unde prima operaþiune nu impunea Statului sacrificii.. acest portofoliu nu are ce cãuta la o bancã de emisiune. ªi cât de 174 . sã se contribuie.. sã treacã la Stat nu pentru ca Statul sã aibã o pagubã. legea nu fãcea decât sã prevadã ceea ce era ºi în planul de stabilizare. dar care îndeplinesc condiþiunile statutare. nu numai faþã de Banca Blank: „Ministerul de Finanþe este autorizat. începuse retragerea depozitelor. trebuie ca Statul sã ia cu sacrificii aceste efecte. La 27 iunie 1930 interveniserã însã lucruri grave. cã nimãnui nu i-a trecut vreodatã prin minte. în toate þãrile. de data aceasta. bine sau rãu. nu este suficient. dar s-a fãcut pretutindeni pentru cã aºa era concepþia din acel moment.în vederea de a contribui la asanarea financiarã ºi în mãsura în care resursele prevãzute de programul de stabilizare vor întrece totalul de mai sus”. deci oricare ar fi ele. ªi atunci se introduce în aceastã lege. cert este cã. Pânã aici. ºi în aceastã privinþã vã voi arãta cu dispoziþiunile tuturor celor care au aplicat dispoziþiile legii. nu numai în þara noastrã. alte efecte”. ceea ce a fãcut legea de stabilizare pentru Banca Naþionalã. Politica de imobilizare pe care au fãcut-o bãncile prin afectarea de disponibilitãþi pentru industrii. în art. În ce scop? „. Banca trebuie epuratã pentru a asigura operaþia de stabilizare. pentru cã operaþiunea aceasta se face în interesul monetar. o dispoziþie care avea de scop ajutorarea institutelor de credit ºi care a jucat faþã de toþi. Statul sã facã un sacrificiu pentru asanarea lor. Legea spune „alte efecte scontate de aceasta. cu condiþia ca efectele sã îndeplineascã toate condiþiunile statutare. Iatã ce spune Comisiunea de Anchetã: „autorul legii /Madgearu/ aratã cã dispoziþiunile din al. Prin urmare. ci pentru ca banca de emisiune sã nu pãstreze în portofoliu efecte lipsite de lichiditate. situaþia era extrem de criticã ºi atunci legiuitorul – ºi este interesant sã vã arãt cã a constatat ºi onorata Comisiune – s-a gândit cã. iatã douã categorii de operaþiuni: 1/preluarea de efecte cu scadenþã prea îndepãrtatã pentru epurarea Bãncii de Emisiune ºi 2/preluarea de data aceasta a unor alte efecte. au fost menite sã permitã sprijinirea bãncilor aflate în dificultãþi de plãþi din cauza runului intervenit la Banca Blank la începutul primãverii 1930”. 2. ci trebuie fãcut ceva de data aceasta. nu pentru epurarea Institutului de Emisiune. pentru salvarea ºi punerea pe noi baze a Institutului de Emisiune. greºitã dacã vreþi.] sacrificiu. Încã o datã. aplica dispoziþiunile legii ºi planului de stabilizare. Prin urmare. dacã sunt altele înseamnã cã nu sunt acelea din art. venind cu aceastã lege în momentul de crizã care exista la toate bãncile. de data aceasta textul zice cã preluarea se face în vederea [. n-am sã judec care era concepþia cea bunã. 1.. 2. pentru cã Statul recunoºtea cã situaþia criticã în care se gãseau bãncile era datoratã în cea mai mare parte evenimentelor.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – îndepãrtatã de 100 zile. deci sã aibã bonitate. intenþiunea a fost sã se ajute bãncile. Va sã zicã. 2 se înþeleg tot efectele din art. pentru institutele de credit. în Germania.

” Pentru cea de a doua operaþiune. atunci însuºi scopul în vederea cãruia ai edictat dispoziþia legislativã nu poate fi realizat. Ea le alegea ºi le alegea cum era natural pe acelea care credea cã sunt mai puþin bune. Iatã textul: „Ministerul de Finanþe. pentru ele era nevoie sã se prevadã oarecare garanþii de formã. iar efectele predate Statului erau întotdeauna alese de Banca Naþionalã. trebuia fãcute sacrificii ºi atunci legea prevede aceste sacrificii. De aceea. a reuºit sã achite deponenþii sutã la sutã. au intervenit. care erau avizul unei comisiuni ºi ratificarea prin jurnalul Consiliului de Miniºtri. ajutorarea institutelor de credit. pentru cã prima operaþiune este o operaþiune care se face de la o autoritate. fãrã niciun amestec al institutului de credit. cãci pe cele mai bune le pãstra pentru dânsa. vede cã ea conþine douã operaþiuni: întâi. ªi aici se va vedea grava confuziune care se face. Dacã o sã-i ceri efecte de perfectã bonitate. o datã cu trecerea efectelor la Stat. 8 ºi 10 prevãd douã forme: la fiecare operaþiune trebuia avizul unei comisiuni pe care o instituie chiar art. 10 ºi. un referat cu o situaþie generalã detaliatã asupra situaþiei financiare. cu avizul Bãncii Naþionale. acestea au nevoie de formele prevãzute de lege. va propune Consiliului de Miniºtri spre ratificare. vorba numai de ceva trecãtor. prin urmare. o operaþie de cesiune. Cine citeºte atent aceastã lege. conform legii. convenþiunile ºi tranzacþiile puteau duce la reducþiuni importante ºi. bineînþeles cã era de naturã sã nu impunã o distincþiune între categoria efectelor. despre care se spunea cã a pierdut 1.000. operaþiunea preluãrii se face peste capul institutului de credit. Articolul 6 al legii spune în aceastã privinþã: „Banca Naþionalã prezintã Ministerului de Finanþe. 175 . prin urmare.” Prin urmare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – adevãrat a fost aceasta. alegerea efectelor se face de Banca Naþionalã. Iatã. Era. pentru cã. 10. era nevoie de vreo formã? Era nevoie de vreun aviz al vreunei Comisiuni sau de vreun jurnal al Consiliului de Miniºtri? Câtuºi de puþin. o operaþiune în care n-are niciun amestec institutul de credit. Operaþiunea aceasta are loc între Banca Naþionalã ºi Stat fãrã niciun amestec al institutelor de credit ºi veþi vedea cã pentru fiecare din cele trei mari operaþiuni de preluare.400. va putea încheia orice convenþiuni sau tranzacþiuni pe care le va crede utile sau necesare pentru realizarea debitului datorat.. unde efectele de preluat le oferea Banca Naþionalã. nu avem decât sã vedem cã Banca Blank. cu avizul Bãncii Naþionale ºi cu avizul comisiunii prevãzute de art. pe baza ofertei Bãncii Naþionale. pentru aceste operaþiuni de preluare.. Ele vor fi comunicate Bãncii Naþionale. art. Dat fiind scopul dispoziþiunii acesteia a doua din lege. Veþi vedea cã Comisiunea de Anchetã confundã aceste operaþiuni ºi cere ratificarea ºi avizul acolo unde legea nu cerea nimic. trebuie sã-i preiei ceea ce are. operaþiunea de preluare care avea loc între Stat ºi Banca Naþionalã. Ministerul de Finanþe. convenþiuni între Banca Naþionalã ºi Stat. de aceea. trebuia sã fie ajutatã. dacã vrei sã-l ajuþi. pe când cea de a doua. ºi este natural sã se facã aceastã distincþiune. mai trebuia ca aceste convenþiuni sau tranzacþiuni sã fie ratificate prin jurnal al Consiliului de Miniºtri. operaþiunea convenþiei ºi a tranzacþiei. convenþiunile sau tranzacþiunile încheiate. intervenitã peste capul debitorului cedat. luând orice garanþii personale sau reale pentru ca realizarea lui sã fie bine asiguratã. Acum. în fine. dispoziþiunile limitate la acele efecte nu se pot aplica la cealaltã categorie de efecte.000. iar numai dupã aceasta.

bineînþeles cã nu se poate interpreta în sensul cã numai ceea ce rãmâne peste 3. de asemenea. sã rãscumpere în urma avizului conform al Bãncii Naþionale alte efecte scontate de aceasta. vedem cã interpretarea care i s-a dat atunci de cãtre Stat – ºi noi putem fi fãcuþi vinovaþi de interpretãrile fãcute de Stat – a fost în sensul urmãtor: toatã suma pusã la dispoziþie conform planului de stabilizare poate sã fie întrebuinþatã în prevederile legii din 27 iunie 1930. prin legea din 27 iunie 1930 s-a alocat pentru preluarea efectelor cu scadenþã prea îndepãrtatã 3. Efectele care compuneau portofoliul Bãncii Naþionale. Însã. Iar al. s-a întrebuinþat mai mult. Articolul 1 prevedea cã „pânã la concurenþa sumei totale de 3.000.000. ci spunea numai „pânã la concurenþa”.250.885. când spune cã ceea ce rãmâne pânã la concurenþa sumei totale de 4 miliarde se poate întrebuinþa pentru salvarea institutelor de credit. ºi pe care ea le propunea sã fie preluate de Stat. pe care nu le putea refuza. chiar dacã pentru prima categorie s-a întrebuinþat mai puþin.000.000 ºi cum legea nu fixase un plafon.000.250. care era ºi comisar al Statului pe lângã Banca Naþionalã ºi domnia sa a jucat un rol activ la toate aceste operaþiuni. care nu se puteau realiza niciodatã .250. n-a fost atinsã ºi atunci sau avut la dispoziþie. Am administrat portofoliul de la Banca Naþionalã. deci efecte cu scadenþe îndepãrtate.250. Se spune aici cã.000.500. Insã cum nu s-au întrebuinþat pentru preluarea portofoliului cu scadenþa îndepãrtatã decât numai 2.000.000 se vor rãscumpãra efectele vizate la articolul 1.000. dar nu putea obiecta. aceea a domnului Radu Romanescu. în vederea de a contribui la asanarea financiarã ºi în mãsura în care resursele prevãzute de programul de stabilizare vor întrece totalul de mai sus. spune hotãrârea. În legãturã cu legea din 1930 este interesant sã mai rãspund la o obiecþiune pe care o gãsesc în hotãrâre atunci când se face examenul critic al dispoziþiilor legislative. adicã circa 800 milioane. iar pentru diferenþa pânã la acest plafon suma va fi întrebuinþatã pentru asanarea institutelor de credit. dacã citim textul legii. fiindcã tocmai scopul preluãrii portofoliului era de a debarasa Banca Naþionalã de asemenea creanþe. oricare ar fi data intrãrii în portofoliu.554.250. Ministerul de Finanþe cunoºtea imposibilitatea de realizare integralã a efectelor preluate. înseamnã cã nu era nici o obligaþiune ca sã se întrebuinþeze toatã suma de 3. cãci acesta era în parte scopul legii. Textul spune: „Ministerul de Finanþe este autorizat. adicã 1.” 176 . Or.” Dumneavoastrã veþi examina ºi alte dispoziþiuni ºi veþi vedea cã toate concordã în aceastã privinþã. putea sã fie întrebuinþatã pentru celelalte efecte. pânã la concurenþa cãreia se puteau prelua efecte de la Banca Naþionalã cu scadenþã îndepãrtatã.514. Aceasta ar fi o iregularitate din punctul de vedere al onoratei Comisiuni. Printre aceste efecte erau ºi unele la care Statul cunoºtea insolvabilitatea debitorilor. Numai diferenþa pânã la 4 miliarde. nici solvabilitatea debitorilor.. din totalul sumelor care erau alocate pentru planul de stabilizare ºi care la început era de 4 miliarde ºi ceva. Ministerul de Finanþe nu controla nici lichiditatea.885. pânã la concurenþa sumei totale de 4 miliarde. 2.885.000. În aceastã calitate.. m-am ocupat de preluarea portofoliului de cãtre Stat de la Banca Naþionalã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Cum a înþeles toatã lumea aceastã dispoziþie legislativã? Mã refer la o depoziþie de o extremã importanþã.000. s-a întrebuinþat circa 1. erau indicate numai de Banca Naþionalã.000. Iatã ce spune: „În anul 1930 am fost numit Comisar al Guvernului pe lângã Banca Naþionalã ºi conducãtor al economiei financiare care începuse din 1930.000 ºi tot hotãrârea constatã cã suma de 3. o sumã mai mare.

care a cumpãrat creanþe pe piaþã. aruncãm în sarcina Bãncii Blank ºi a conducãtorilor ei.885. Þapul acesta ispãºitor. astãzi tragem cu buretele peste ea. Statul consimþind la reduceri pentru toþi deveniþii insovabili toate acestea trebuie sã le plãteascã Banca Blank. dar care în orice caz sunt acte de mãrturie fãcute printr-o lege peste care astãzi nu se mai poate trece. care era acest total? 4 miliarde. nici mãcar un cuvânt asupra selecþionãrii. fie prin convenþiuni ulterioare. care dovedesc caracterul acestei legi. vã rog sã reþineþi cã a preluat o serie de debitori ºi cã solvabilitatea multora din ei nu era pusã la îndoialã. nu mai vrem sã ºtim nimic ºi tot ceea ce a pierdut Statul de pe urma acestei politici. Toate acestea au provocat o serie de insolvabilitãþii. rãmâne disponibilã o sumã mai mare care de fapt a fost întrebuinþatã.. veþi rãmâne înmãrmuriþi! Tot ce nu s-a încasat. Dacã s-a întrebuinþat mai puþin înseamnã cã. trebuie sã decretãm cã trebuie sã fie Banca Blank. lege care dupã mine a fost un dezastru. ªi o politicã greºitã. fie prin preluare. Când veþi citi raportul Comisiunii ºi tablourile fãcute de ea. adicã sã se vadã cine anume a devenit insolvabil. Iatã ce spune aceastã convenþiune-lege: „Având în vedere cã portofoliul imobilizat al Bãncii Naþionale a trecut la Stat pe baza planului de stabilizare ºi a legii din 27 iunie 1930 .Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Or. care am spus cã este de o deosebitã importanþã. Cât se putea întrebuinþa pentru efectele din art. deci de sacrificiu. dacã am admite cã aºa este. acarul Pãun cum era într-un proces de cale feratã. iar parte din debitori au devenit insolvabili. O spune legea. care are putere de lege pentru cã a fost ratificatã prin lege ºi în aceastã convenþie Statul face oarecare mãrturisiri preþioase care ar valora ºi ca ratificare a tot ceea ce fãcuse în trecut. la aceastã datã se încheie o convenþie cu Banca Naþionalã.000. Dar. De ce? Pentru cã era nevoie sã dãm mulþimii un þap ispãºitor. Aceastã lege intervine la o datã mult ulterioarã operaþiunii de preluare ºi dupã ce convenþiunile de scoatere din obligo ºi diferite alte convenþiuni cu debitorii fuseserã încheiate. cã parte din aceste convenþiuni nu s-au putut executa. pentru cã nu se poate sã decretezi cã anume debitori n-au sã-ºi plãteascã datoriile. a fãcut în mare parte obiectul unor convenþiuni de platã pe termen lung încheiate de Stat cu debitorii respectivi.325..” Prin urmare. care era o lege fãcutã în urma declaraþiunii de neconstituþionalitate a primei legi ºi care avea la bazã reduceri convenþionale. Vreau sã mai spun câteva cuvinte asupra legii din 1 aprilie 1936. ºi care vine pe urmã sã cearã paguba suferitã de pe urma 177 . dupã 1930 au venit o serie întreagã de evenimente care ne-au dus la faimoasa lege a conversiunii din 1934. ºi fãrã nicio discriminare. care face ca Statul sã nu aparã ca un negustor de creanþe. fãrã ca aceasta sã aibã repercusiuni în toatã viaþa economicã. aºa sunt timpurile. ªi acum vin la o concluziune care este în legãturã cu chestiunile pe care le-am discutat pânã acum ºi cu interpretarea legii din 1930. mulþimea este avidã. Acesta este procesul pe care dumneavoastrã sunteþi chemaþi sã judecaþi.. Intervine la o datã când Statul cunoºtea situaþiunea. Ea trebuie sã plãteascã oalele sparte. 1? 3. toate reducþiunile fãcute conform legii în executarea acestor legi de conversiuni. raportul la Camerã. cunoºtea valoarea efectelor pe care le dobândise. pânã la plafonul total.. ªi atunci vã întreb: pentru aceste insolvabilitãþi provocate de o politicã legislativã – bunã sau rea nu intereseazã – trebuie sã rãspundã Banca Blank ºi conducãtorii ei. Nu v-am citit lucrãrile preparatorii ale legii. fãrã nicio discriminare. Cu toate acestea. de ajutorare. de ajutorare a bãncilor.

Actul prim porneºte de la Ministerul de Finanþe la 16 aprilie. Statul a voit sã dea un ajutor. stã în picioare cu caracterul ei aºa cum rezultã din legea din 1930. dar voi arãta cã nici aici nu poate sã fie. 2 al articolului pe care dumneavoastrã îl cunoaºteþi. dar care este situaþiunea în fapt? ªi aici intrãm într-un al doilea capitol extrem de interesant. având în vedere cã Banca Naþionalã. bineînþeles. Eu nu mã pot împãca cu ideea cã tot ce s-a fãcut în trecut în aceastã þarã este o operã de nebuni ºi inconºtienþi. Ar rãmâne a treia operaþiune: aceea a operaþiunilor ºi tranzacþiunilor.. aici alãturi. mi-ar fi suficient ca sã spun cã nicio rãspundere nu poate sã existe din operaþiunile de preluare. numai dacã se va dovedi vreo ilegalitate. vã rugãm sã binevoiþi a dispune ca. o sumã de 300 milioane. este o operaþiune unde institutul de credit ºi nici conducãtorii lui n-au avut niciun amestec. pentru cã la mijloc era un interes general. Ei.. de acord cu consilierul tehnic.” 178 . dar din a doua operaþiune ºi. ºi numai aici. aici poate fi o rãspundere în principiu. fãcând contribuþiuni ºi sacrificii. ce reprezintã portofoliul comercial reescontat înainte de 22 februarie 1930. ªi dacã acesta este sistemul legii. V-am arãtat cã situaþiunea legalã era ca prin ajutorarea institutelor de credit ºi. sã vedem în fapt cum s-a procedat? Ai ºtiut ce ai preluat? Ai avut cunoºtinþã de bonitatea acestor efecte? Ai ºtiut care este valoarea lor? Între cine ºi cine a intervenit în fapt operaþia de preluare pentru ca astãzi sã încerci sã faci abstracþie de situaþia legalã ºi sã faci rãspunzãtor institutul de credit pentru asemenea operaþiuni? Prin operaþiune de preluare a fost constatatã printr-o convenþie. acesta a fost sistemul legal adoptat prin al. În consecinþã. Am auzit. pentru cã operaþiunea preluãrii se face peste capul institutelor. în interesul deponenþilor. Aº ruga pe colegul meu sã citeascã legea. Dacã aceasta este situaþiunea legalã. din suma de 723 milioane datoratã dumneavoastrã de Banca Blank. în primul rând.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – cumpãrãrii. pentru salvarea lor. când scrie: „Domnule Guvernator... sã treceþi asupra Statului un portofoliu de 300 milioane. pentru cã anchetarea unei asemenea operaþiuni nu intrã în cadrul legii. a fost silitã sã intervinã în ultimul timp pe piaþa financiarã spre a salva situaþiunea unor bãnci de mare importanþã pentru economia naþionalã care. Dar din operaþiunea reescontului nu. un cuvânt: „lipsã de cauzã”. Ajutorul îl acorda. Vorbesc de douã ceasuri ºi spun cã legea nu este abrogatã ºi cã prejudiciul trebuie examinat în lumina acestei legi. Ea a rãmas. pentru cã aceastã operaþiune nu este un act de cumpãrare de creanþe. Ministerul de Finanþe pentru a asigura lichiditatea cât mai deplinã a portofoliului dispune a primi din efectele scontate . era ameninþatã. Voi spune de la început: principial ar putea sã existe rãspundere. din cauza neliniºtii publice. iar dacã am pus chestiunea. am pus-o numai ca sã stabilesc unde eventual ar fi putut fi vreo rãspundere a conducãtorilor. Legiuitorul n-a spus cã anuleazã operaþiunea de preluare a portofoliului. sã preiei orice fel de efecte pe care þi le alege Banca Naþionalã. Nu este Statul în aceastã ipostazã. stabilitã printr-un schimb de scrisori între Banca Naþionalã ºi Stat. cã este o operã de ajutor ºi sacrificiu. În orice caz. evident dacã sunt convenþiuni ºi tranzacþiuni neregulate. al pieþei. deci. având în vedere cã portofoliul scontat provizoriu la Banca Naþionalã cu acea ocazie a fost în parte de categoria aceluia ce fusese retras dupã data de 8 februarie 1929 ca fiind imobilizat . pentru cã unde în lege se vorbeºte despre contribuþiuni ºi sacrificii nu poate sã fie lipsã de cauzã. Noi nu ne jucãm nici cu principiile ºi nu putem nici dispreþui tot ce s-a fãcut în trecut.

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Se vede de aici cã. Din acest portofoliu. care era situaþia? Citiþi un alt raport al d-lui Auboin. Alte dovezi: la 24 iulie. Auboin criticã aceste evaluãri /citeºte/. dl. cerând ºi un scont suplimentar de 400 milioane. Într-o notã din 10 august.000.000. Auboin arãta cã Banca Blank trebuie ajutatã ºi cã este nevoie de sume mult mai importante decât aceea de 600 milioane pentru aceasta. sã mã duc la horãrâre ºi sã vãd cum redã hotãrârea raportul d-lui Auboin: „Este de observat. ºi acest reescont este fãcut ca o operã de ajutor spre a salva situaþiunea unor bãnci de mare importanþã. le-ai reescontat pentru cã deasupra unui text din statute trebuia sã ajuþi piaþa într-un asemenea moment. în acelaºi timp. iatã la 24 iulie ce spunea: /citeºte raportul Auboin/. de ce vine? Vine în necunoºtinþã. o parte cu portofoliu comercial. 179 .000 se scade partea Statului de 600 milioane – aceasta la 31 iulie –. cã rãmâneau descoperite 353 milioane complet neacoperite. parte cu ipoteci. nu te-a înºelat nimeni. ªi pentru toate acestea sau fãcut rapoarte comunicate Ministerului de Finanþe.000. aceºtia au fãcut o serie de critici din care reiese cã Banca Blank nu trebuia ajutatã. Comisiunea de Anchetã îºi permite a discuta operaþiuni de reescont din trecut. numai 600 milioane. 583 milioane cu gajuri ºi mai aratã cã ºi suplimentul de scont de 400 milioane. Auboin. constatã cã era un portofoliu de scont de 1. Rãspunsul Bãncii Naþionale prin care acceptã aceastã trecere se dã la 2 mai. pe care am avut cinstea sã-l cunosc personal ºi ºtiu tot ce a fãcut pentru Institutul de Emisiune. dl. rãmân asupra bãncii 583. din corespondenþa purtatã între consilierul Rist ºi Auboin cu Ministerul de Finanþe . un om de o mare valoare ºi probitate.000. iar nu s-o laºi sã cadã ºi sã se prãbuºeascã. dl. cu toate acestea. Se face un proiect de convenþiune care pleacã de la Banca Naþionalã. ca un naiv înºelat de Banca Blank ºi de conducãtorii ei? Ce sunt aceste insinuaþiuni? N-a ºtiut Banca Naþionalã când fãcea aceste reesconturi excepþionale din care s-au preluat în urmã efecte pentru Stat.000. nici institutul de credit. deci în parte erau efecte cu bonitate. cã. „în parte”. pe care trebuia sã-l preia Statul. Prin urmare. când nu interesa chiar dacã ar fi putut discuta reescontul decât ceea ce s-a preluat de Stat. parte cu gaj. Auboin /citeºte raportul din 6 august al d-lui Auboin/. Nu pot sã mã abþin. într-un alt raport. Raportul este trimis Ministerului de Finanþe la 28 iunie 1931. 183 milioane cu potofoliu comercial. din contrã. portofoliul a fost de categoria aceluia numit cu scadenþã îndepãrtatã. este acoperit cu gajuri ºi ipoteci.000. citindu-vã aceste date pe care vã rog sã le verificaþi. cã. iar 153 milioane cu mobilier. dacã din totalul de 1. Auboin. La 30 iulie. Ceea ce trebuie sã ºtiþi este cã tot ceea ce a preluat Statul reprezintã numai ºi numai efecte din scontãri fãcute în 1930 ºi 1931 ºi.. domnia sa constatã cã era acoperitã numai o parte. Dacã ai reescontat aceste efecte în 1930 ºi 1931. Auboin constatã care era situaþia portofoliului. dl. aratã cã ceea ce rãmâne asupra Bãncii Naþionale este acoperit tot.000. Acest proiect este reescontat tot de dl. cã Banca Blank trebuia ajutatã. în care examinându-se un bilanþ al Bãncii Blank în care evaluase terenurile de la Bordei la 429 milioane ºi participãrile industriale la 2. nici conducãtorii. nu mã intereseazã cum se pronunþã unii martori cu uºurinþã asupra lui.383. dar voi arãta cum Comisiunea denatureazã ceea ce a spus dl.615..” ºi eu v-am citit textul care spunea. iar altele nu.183. iar când Ministerul vine cu legea din 27 iunie 1930.

Actul din 1 august este un proiect de acord între Stat ºi Banca Naþionalã. iatã o datorie care nu avea acoperire. pentru cã este foarte interesant sã vedeþi premizele pe care s-a putut clãdi condamnarea conducãtorilor. poþi condamna pe oricine. ºi cã restul din portofoliu între care ºi 280 milioane. care concordã în multe privinþe cu cele constatate de raportul Auboin deºi pentru mine este mai valoros raportul decât mãrturia – vedeþi ce rezultã. iar nu sã fi dat Statului pe cele mai bune! Dar aºa spune în hotãrâre cã reiese din actul lui Auboin din 1 august. cum este acoperit? Dl. la 19 august se ajunge la încheierea în fapt a convenþiunii. în urma citirii raportului Auboin – este uºor de vãzut. niºte lire sterline neacoperite.” Prin urmare. scris în franþuzeºte ºi întocmit de Auboin. în urma discuþiunilor foarte vii ºi stãruinþelor depuse. se aduce o imputaþiune Serviciului de Scont al Bãncii Naþionale. Ce-i dãdeai Statului? Un portofoliu formal. Prin urmare. ºi o altã parte în care se ocupã din punct de vedere legal de convenþiunile ºi tranzacþiile încheiate ºi. de scoatere din obligo. se aduc mai multe imputaþiuni: în primul rând. În fine. În capitolul în care se ocupã de culpa Bãncii Blank. Consilierul tehnic a recomandat ca din totalul efectelor sã iei pe cele mai bune ºi sã le dai Statului. despre care se spune cã nu ºi-ar fi îndeplinit datoria. Ce rãmâne din aceastã acuzaþiune. ce rãmâne din aceste critici. ªi dacã dumneavoastrã mai citiþi ºi depoziþia d-lui Costin Stoicescu. Trec acum la un alt capitol. din acest portofoliu. gãsim douã pãrþi: o parte în care se ocupã de operaþiunea reescontului. În ce priveºte reescontul. când consilierii tehnici cereau sã i se dea acest portofoliu formal ca sã acopere ajutorul dat de Stat? Este evident cã întreagã aceastã construcþie se dãrâmã. Ia sã vedem care este actul din 1 august al d-lui Auboin. ºi deci ºi pe Stat.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dar ceea ce ia Statul. Este un capitol special al acestui raport. capitolul în care mã ocup de culpã. ci o ºi controlez. rãmâne fãrã acoperire. nici de înºelarea nimãnui. în special. iatã un pasaj: „S-au dus tratative cu Ministerul de Finanþe ºi. cã au înºelat Banca Naþionalã atât de naivã. s-a convenit sã se acorde Bãncii Blank un credit de 800 milioane.”! De aici poþi trage toate concluziunile. Eu am însã acest cusur. Criticile care i le aduci. ºi în acest proiect se scriu urmãtoarele: /citeºte/. 180 . ale Serviciului de Scont. Desigur cã în aceste condiþiuni. nu era un credit care se acorda pentru interesul Bãncii Naþionale. Este inutil sã vã spun cã ºi asupra acestei chestiuni gãsim în hotãrârea Comisiunii o afirmaþie care nu corespunde cu realitatea: „la 1 august consilierul tehnic semnaleazã guvernatorului Bãncii Naþionale cã situaþia realã a Bãncii Blank nu corespunde cu situaþia arãtatã în bilanþ ºi recomandã cã preluarea portofoliului de 600 milioane sã se aleagã efecte din cele mai bune. ºi dacã acestea sunt premizele. numai vreo 130 milioane aveau acoperire. Auboin constatã cã. ºi cã toate aceste operaþiuni s-au fãcut în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi într-un scop bine determinat. când te ocupi în special de conducãtorii de la Banca Blank ºi Banca Industrialã. cã nu mã mulþumesc sã citesc o hotãrâre. Iatã din aceastã depoziþie cum se confirmã în totul cã nu este vorba nici de greºeli ale bãncii. care poate este cel mai important. ci era un ajutor care se dãdea în cadrul unei politici generale a Statului. care nu ºtia nimic.

Mai departe.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Alt pasaj: „Cu ocazia discuþiunilor – care au avut loc în aceastã privinþã – s-a discutat cu Statul bonitatea întregului portofoliu.” Dar domnia sa adaugã cã politica Statului a fost sã contribuie ºi sã dea ajutor. prin urmare. nimeni nu mai este sigur pe nimic. dar cu autorizaþia specialã a comitetului” – ºi zice Comisiunea cã o autorizaþie din acestea era însã era de pe vremea când instituþia era societate în nume colectiv.. „. art.. conform art. 23. ºi reescontul ºi preluarea. martorul vorbeºte despre faptul cã Ministerul de Finanþe a continuat sã insiste în interesul calmãrii pieþei. Mai departe. cãci ambele operaþiuni. ca ºi cum Banca Naþionalã era obligatã sã primeascã ceea ce i se prezenta.” Iatã spiritul în care s-a luat ºi mãsura legislativã ºi în care s-a fãcut ºi preluarea. este vina aceea în legãturã cu Banca Industrialã. A prezenta lucrurile sub acest aspect numai spre a obþine condamnãri. aceasta nu este adevãrat. aceea care avea cele mai numeroase ºi însemnate depozite. când Banca Naþionalã a fãcut toate aceste preluãri în deplina cunoºtinþã de cauzã. în ceea ce mã priveºte.. când totul se face la lumina zilei ºi în deplinã cunoºtinþã de cauzã. deºi veþi vedea cã toate concluziunile se trag pe o interpretare greºitã a art. dar Statul era obligat sã le primeascã în portofoliu? N-a ºtiut care sunt? Alegerea era doar fãcutã de bancã ºi situaþia era comunicatã de bancã. dar n-am gãsit-o nicãieri. la controlul averilor. din toate bãncile. desigur cã în Þara Româneascã nu se poate clãdi nimic cinstit.Având în vedere cã. vorbeºte despre o situaþie din 1928. A treia vinã: „efectele. 181 . acea bancã fiind. pentru cã n-aº vrea sã risc sã mã vãd pe urmã. Se poate douã. cum cã dânsa este o ficþiune creatã de Aristide Blank. 24 din statute. 2 pe care o dã Comisiunea. Toate s-au fãcut la lumina zilei. în acel timp. este o plãcere sadicã ºi este un lucru cu care eu nu mã pot împãca.. în care rezulta cã banca avea pierderi de 100 milioane. Banca era obligatã sã preia aceste poliþe? Banca le-a preluat. vina cea mai gravã. om cinstit ºi sãnãtos. În condiþiuni din acestea. Mãrturisesc. portofoliul pe care banca îl prezenta la scont era cu desãvârºire slab. Când. am semnalat în mod continuu ºi am fost de acord cu colegii mei cã ajutorarea bãncii nu mai putea continua. vedeþi ce valoare are o asemenea acuzaþiune. se încearcã a se acuza conducãtorii cã au fãcut reescontãri neregulate.. imobilizat . Noul text admite cã se poate – prin regulamentul institutului de emisiune – face acest lucru. Or. M-am dus ºi eu sã vãd aceastã dispoziþie. o altã imputaþiune: „nu s-au aplicat dispoziþiunile referitoare la plafon” ºi vorbeºte despre un text. cã n-aº accepta pentru nimic în lume sã fiu la conducerea nu numai a unei instituþiuni de Stat. trebuia sã aibã trei semnãturi. nimeni nu ascundea situaþia. eu. în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi fãrã niciun act culpabil. S-a considerat a fi o necesitate de ordin superior ca Banca Blank sã fie ajutatã ºi a se consolida ºi uºura lichiditatea. sunt fãcute în cadrul acestui program. dar a oricãrei alte instituþiuni. În fine. De altfel. Cu sistemul acesta.. aceasta o spune unul din cei mai importanþi administratori ai Bãncii Naþionale! ªi este posibil apoi sã se clãdeascã o condamnaþiune a conducãtorilor pe faptul cã au înºelat Banca Naþionalã? Este un lucru care face sã-þi stea mintea în loc. prin urmare nu era vorba de fapte culpabile ale institutului ºi a conducãtorilor.

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Numai pusã chestiunea este neserioasã. Banca Industrialã a fost creatã în 1921. Chestiunea se pune în 1932. Eu ºtiu cã Aristide Blank este un om deºtept. Dar sã fie atât de deºtept încât în 1928 sã creeze o bancã pe care s-o utilizeze în 1932, aceasta nu cred. Care era realitatea? Banca Blank era imobilizatã din cauza acestei politici. Însã ºi Banca Naþionalã i-a dat sugestia sã se descongestioneze ºi sã treacã asupra altei instituþiuni. Acum, Banca Industrialã era oare o ficþiune sau o realitate? ªi aici întereseazã chestiunea numai din punctul de vedere al scontului, atât ºi nimic mai mult. Cã printre fondatori sunt persoane de la Banca Blank ... dacã am lua toate societãþile care nu au realmente opt fondatori ºi le-ar condamna, n-ar mai rãmâne nicio societate necondamnatã. Dar ce intereseazã la proces? A avut banca aceasta capital activ? Ce spune raportul?
„S-a constituit cu un capital de 60 milioane, dar nu s-a vãrsat de la început, ci s-a vãrsat pe urmã, cãci i-a dat acþiuni de 250 milioane în contul acestui capital.”

Prin urmare, s-au acoperit 60 milioane. Cã s-au acoperit prin bani, sau prin acþiuni, nu intereseazã din punctul de vedere al activului. Acelaºi raport constatã cã s-au vândut acþiunile de la toate participãrile în sumã 2½ miliarde. Bineînþeles, când i se vindea, Banca Industrialã trebuia sã plãteascã. Zice: „Da, dar i se vindeau prin niºte scrisori ºi, în realitate, tot în casa de fier a Bãncii Blank au rãmas”. Ei bine, toate aceste acþiuni erau în bilanþul Bãncii Industriale ºi, pentru datoriile rezultând din vânzarea lor, s-au emis poliþe. Din punctul de vedere al scontului – dacã am intra în asemenea consideraþiuni – poliþele acestea erau date de complezenþã? Când eu, persoanã juridicã distinctã, datorez 2.400.000.000, emit poliþe de 600.000.000, aceste poliþe sunt fãrã cauzã, aºa cum aratã art. 24 din statutul Bãncii Naþionale? Pãi, dacã Banca Naþionalã n-ar primi asemenea poliþe, eu cred cã ar trebui sã-ºi închidã ghiºeele. De altfel, v-am arãtat punctul meu de vedere, toate aceste chestiuni sunt completamente strãine procesului. În primul rând, chiar Comisiunea, dupã ce le enumerã, nu înþelege sã stabileascã o responsabilitate pe baza lor, cãci Comisiunea însãºi a spus cã nu este chematã sã ancheteze reescontul. În treacãt, totuºi, îl ancheteazã ºi iatã concluziunile la care ajunge:
„Preluarea de Stat a portofoliului admis la reescont în aceste condiþiuni, s-a resimþit ºi ea de efectul acestor neregularitãþi. Într-adevãr, în art. 2, al. 1, din legea din 1930, se prevede cã Statul este autorizat sã rãscumpere efecte din acelea vizate în art. 1, care se gãseau în portofoliul Bãncii la data de 7 februarie 1929. Este adevãrat, prin acelaº articol, Statul este autorizat prin derogare de la alineatul anterior, sã rãscumpere ºi alte efecte, indiferent de intrarea lor în portofoliu, dar tot din categoria celor vizate la art. 1.”

Cum aveau sã fie „altele”, dacã sunt tot din acelea vizate de art. 1? Eu am examinat deja textul legii din 1930, ºi am arãtat cã nici discuþie nu poate fi cã aceste efecte nu trebuie sã îndeplineascã niciun fel de condiþiuni statutare. Comisiunea de Anchetã când ia în discuþie aceste fapte la anchetarea cãrora nu era chematã, le ia numai în legãturã cu modul sãu de a interpreta art. 2, al. 2, ºi spune: „nu avea voie sã preia Statul decât tot din acele efecte de la art. 1. Dacã a preluat, vina nu este a Statului, nici a Bãncii Naþionale!”. 182

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Iatã, deci, doi oameni, în deplinã libertate, care pot sã aleagã: eu îþi dau cutare marfã, aceasta este marfa mea, este proastã, este fãrã douã semnãturi ºi nu îndeplineºte condiþiunile statutare. Dumneata o cumperi în deplinã cunoºtinþã de cauzã. ªi apoi, dupã ce o cumperi, rãspunzãtor nu este nici cel care a vândut, nici cel care a cumpãrat, ci rãspunzãtor este un al treilea, care în aceastã operaþiune n-a avut absolut niciun amestec! Ce raþionament juridic, mi se pare admirabil un asemenea raþionament nou, care rãstoarnã tot ce am învãþat pânã acum. Pe baza lui, intrã la puºcãrie oricine. Lasã cã, încã o datã, premiza de la care se pleacã în interpretarea textului este absolut greºitã. Este suficient de citit lucrãrile preparatorii ale textului ºi modul cum a fost aplicat de toatã lumea, ºi cum l-a înþeles toatã lumea de la 1930 pânã la 1941, au trebuit sã treacã 11 ani pentru ca de data aceasta sã fie înþeles altfel. ªi atunci, mã întreb: dacã spiritul legii era sã ajuþi, sã faci sacrificii, pãi, sacrificiul acesta cum îl faci? Luând ce am eu mai bun sau luând ce am eu mai prost? Nici discuþie nu poate fi, au spus-o ºi martorii Romanescu ºi Madgearu, reiese ºi din textul legii ºi din raportul la Camerã care, când s-a înfiinþat acea comisiune chematã sã examineze în caz de tranzacþie bonitatea efectelor, aratã cã între efecte erau unele mai bune, altele mai rele. Dar, în sfârºit, examenul acestor chestiuni nu poate sã fie fãcut din punct de vedere juridic, în primul rând pentru cã ar fi fãcut fãrã competenþã, ºi, chiar interpretând textul art. 2, în sensul cã n-ai putut sã preiei decât numai efecte bune, este totuºi imposibil, atunci când preluarea s-a fãcut în deplinã cunoºtinþã de cauzã, a se vorbi despre rãspunderea conducãtorilor. Dar mai este ceva. Din punctul de vedere strict al aplicaþiunii principiilor, cred cã a rãmas bine stabilit, o recunoaºte ºi Comisiunea de Anchetã, noi stãm în acest proces pe baza principiilor din dreptul comun, atâta timp cât legea nu spune cã judecata se face dupã alte principii, atât timp cât legea n-a abrogat legiuirile prin care s-a fãcut preluarea. Sã examinãm, prin urmare, pe baza acestor principii dacã poate fi vorba în speþã de responsabilitate. Eu mã mãrginesc la Banca Blank, pentru cã, în mod fatal, consecinþele se rãsfrâng ºi asupra conducãtorilor. SUSPENDARE Dl. Preºedinte: Comisiunea respinge incidentul de tardivitate ridicat de Ministerul de Finanþe cu privire la apelul introdus de dl. Aristide Blank. Dl. avocat Ottulescu /în continuare/: Am examinat o parte din imputaþiunile aduse Bãncii Blank, ºi anume imputaþiunile care privesc perioada anterioarã preluãrii portofoliului, adicã acelea care cred cã nu intrau în competenþa Comisiunii. Am arãtat chiar cã acesta este punctul de vedere al Comisiunii, cã, totuºi, Comisiunea le discutã mai mult spre a le pune în legãturã cu interpretarea art. 2 a legii din 1930, astfel cum aceastã interpretare a fost datã de Comisiune. Înainte de a trece la examenul celorlalte imputaþiuni, adicã înainte de a trece la examenul imputaþiunilor care, într-adevãr, se încadreazã din punctul de vedere al competenþei în dispoziþiile legii din 12 octombrie 1940, sã-mi permiteþi a examina, în legãturã cu ce am spus pânã acum, în ce s-ar putea încadra responsabilitatea stabilitã de aceastã lege ºi pusã în sarcina institutelor de credit ºi a conducãtorilor. 183

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Am spus cã chiar Comisiunea admite principiile dreptului comun. ªi atunci s-ar pune întrebarea: care ar fi natura acestei responsabilitãþi? Ar fi vorba de o rãspundere contractualã sau de una delictualã? Este necesar sã stabilim caracterul acestei rãspunderi, fiindcã fiecare rãspundere îºi are regulile sale deosebite. Este necesar sã examinãm în acelaºi timp, în ipoteza în care am admite cã poate sã existe o rãspundere delictualã, dacã condiþiunile acestei rãspunderi ar putea sã fie îndeplinite. Am sã încep întâi cu partea a doua, discutând problema sub cadrul unei rãspunderi delictuale, pentru a vedea apoi dacã existã o asemenea rãspundere. Toþi autorii sunt de acord cã, pentru o asemenea rãspundere, trebuie sã existe un fapt culpabil, un prejudiciu ºi o legãturã de cauzalitate. Eu cred cã ceea ce intereseazã în acest proces, în cadrul rãspunderii, este dacã, într-adevãr, existã sau nu o asemenea legãturã de cauzalitate, pentru cã dacã voi fi de acord cu onorata parte adversã cã un prejudiciu poate sã existe în speþã – evident nimeni nu va nega cã Statul a pierdut în aceste operaþiuni, dupã cum oricine pierde când vrea sã facã operã de ajutor într-un interes general – dar pentru a ºti dacã este locul la o responsabilitate, trebuie sã vedem dacã între faptele care se imputã bãncii ºi prejudiciul suferit de Stat, existã o legãturã de cauzalitate. Cãci dacã nu existã ºi prejudiciul este datorat unor alte cauze, strãine de Banca Blank, atunci evident cã toatã discuþiunea este inutilã. De aceea, reþinând acuzaþiunile aduse, în special cele în legãturã cu operaþiunea de reescontare, care, încã o datã, nu intrau în competenþa acestei comisiuni, urmeazã sã examinãm dacã prejudiciul propriu-zis – prejudiciu nu faþã de Banca Naþionalã, ci prejudiciu faþã de Stat, care se gãseºte în urma legii într-un raport contractual, pe baza unei convenþiuni încheiate cu Banca Naþionalã – de aceea voi reaminti puþin situaþia în drept, care dumneavoastrã vã este, desigur, mai bine cunoscutã decât mie, ºi sã vã arãt cã nu poate sã fie vorba în speþã de acea legãturã de cauzalitate. Voi citi numai ceea ce este strict necesar. Chestiunea raportului de cauzalitate se pune din mai multe puncte de vedere. În primul rând se pune pentru a vedea dacã un prejudiciu este direct sau indirect, pentru cã nu existã rãspundere pentru prejudicii indirecte. Dar se pune în special atunci când gãsim o serie întreagã de condiþiuni care pot sã aibã legãturã cu prejudiciul ºi când trebuie sã examinãm dacã toate aceste condiþiuni au concurat la prejudiciu, mai ales când unele din ele pot fi puse în sarcina chiar a pãrþii care reclamã acest prejudiciu. Autorii examineazã aceastã chestiune ºi se opresc la una din numeroasele teorii care sunt de origine germanã. Se opresc anume la teoria care poartã numele de „teoria echivalenþei condiþiunilor” a autorului german Von ... existã o altã teorie, „teoria cauzei adecvate”, care este mai mult o teorie filosoficã. Doctrina francezã, cãreia îi plac lucruri mai clare, ca ºi doctrina ºi jurisprudenþa noastrã, s-au oprit la „teoria echivalenþei condiþiunilor”. ªi sã-mi fie permis sã vã arãt în aceastã teorie care sunt condiþiunile ce se cer pentru ca un fapt sã poatã fi considerat ca act generator de prejudiciu. /Citat din Mises/ Prin urmare, în drept, ca sã poþi sã faci o legãturã între un anume fapt pe care-l pui în sarcina unei persoane ºi între prejudiciu, trebuie sã existe în mod necesar acest raport de cauzalitate. Dacã ne ducem la toate antecedentele care au putut concura la prejudiciul suferit de Stat, iatã ce se imputã: se imputã, în primul rând, Bãncii Blank cã a reescontat un portofoliu care corespundea condiþiunilor statutare. Dar, pe lângã acest fapt, iatã cã intervin ulterior o serie de alte fapte: intervine legea din 1930, care stabileºte în sarcina Statului, în 184

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
interesul general, obligaþiunea de preluare a unui portofoliu. Preluarea se face, deci, în cadrul unei obligaþiuni legale. În alt doilea rând, preluarea se face în deplinã cunoºtinþã de cauzã. În al treilea rând, ea se face peste capul institutului de credit, deci dacã preluarea s-ar fi fãcut în condiþiuni contrare legii – ceea ce nu este cazul, bineînþeles – rãspunzãtori ar putea sã fie aceia care au concurat la preluare. În sfârºit, intervine un al treilea fapt: o serie de convenþiuni cu diferiþi creditori ºi convenþiuni de scoatere din obligo. Chestiunea este: de unde derivã prejudiciul? Pânã unde poþi sã mergi în aceastã serie nesfârºitã de cauze? Care este cauza necesarã a acestui prejudiciu? Poþi zice, în ipoteza în care am admite cã Banca Blank ar fi avut cea mai micã vinã în operaþiunea de reescontare, cã aceasta a cauzat prejudiciul Statului? E uºor de înþeles cã, tot ceea ce s-a petrecut înainte de acest nou raport juridic, nu poate sã intre în antecedentele unei rãspunderi, cãci chiar dacã am admite cã, cu ocazia scontãrii, care aþi vãzut cum s-a fãcut în interesul general ºi la cererea Statului, s-ar fi comis oarecare nereguli, imputabile Bãncii Blank, când vine legea ºi creanþele acestea trec asupra Statului în puterea legii, pe baza unui raport novator ºi pe baza unei alegeri liber consimþite între Stat ºi Banca Naþionalã, se mai poate vorbi de antecedentele anterioare creerii acestui raport juridic? A pune problema este a arãta cã din punct de vedere juridic, este o imposibilitate. S-a încheiat o convenþiune, Statul a acceptat riscul ei. Convenþiunea nu este încheiatã cu Banca Blank, ci peste capul ei, deci, în operaþiunea preluãrii, Banca Blank nu are niciun amestec ºi nicio rãspundere. Intervin încã o serie de fapte ulterioare. În ce priveºte scoaterea din obligo, de unde ar deriva – ipotetic vorbind– prejudiciul? Dacã ar fi exact, de pildã, cã Institutul „Cultura Naþionalã” ar avea o valoare mai micã, iatã un prejudiciu care ar rezulta din preluarea „Culturii Naþionale”. De asemenea, dacã ar fi exact cã linia Buzãu-Nehoiaºu ar avea altã valoare, mai micã decât aceea stabilitã de expertizã, evident cã rãspunderea sar referi la aceastã convenþiune. Ce se mai adaugã la acest prejudiciu? Se spune cã nu s-au încasat de la debitori toate sumele, cãci parte din ei au fost insolvabili. Dar, dacã Banca Blank nu era sã fie scoasã din obligo, se încasau sumele? Cãci, bineînþeles, dacã suma s-ar fi încasat în aceastã ipotezã, þinând cont de activul Bãncii Blank, atunci evident nu este serios a vorbi de antecedente ºi a pune în discuþie chestiuni care nu au nici o legãturã cu faptul care ar fi putut cauza realmente prejudiciul. Ceea ce trebuie examinat în mod serios, ºi singurul fapt care legalmente ar putea sã fie luat în considerare, ar fi operaþiunea scoaterii din obligo, cu atât mai mult cu cât situaþiunea în fapt se prezintã astfel încât dacã nu se fãcea scoaterea din obligo, este sutã la sutã stabilit cã nu ar fi putut exista prejudiciul. ªi iatã de ce: Banca Blank a avut un activ suficient – cu toatã opinia Bãncii Naþionale care spunea cã Banca Blank avea o pagubã de 1.400.000.000 –, ºi desigur cã aceasta a fost unul din motivele scoaterii din obligo, fiindcã nu este nicio utilitate sã þii în obligo un institut de credit care este falimentar. Dar era o credinþã completamente greºitã. ªi ca dovadã cã a fost greºitã: afacerea a mers la concordat, expertiza a stabilit cã este activ suficient ca sã se achite toþi creditorii sutã în sutã, pe lângã Banca Naþionalã care, având garanþii, n-a votat concordatul. Existã de altfel la dosar o consultaþie pe care am dat-o chiar eu Bãncii Naþionale, cãci eram pe vremea aceea consilierul ei juridic, Banca Naþionalã a spus cã nu se prezintã la vot, cãci are garanþii suficiente. Dar concordatul a fost admis sutã în sutã ºi sumele achitate aproape în întregime. Dacã operaþiunea scoaterii din obligo nu avea loc, dacã Statul n-ar fi consimþit la 185

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
aceastã operaþie, pe care, încã o datã, dumneavoastrã o examinaþi numai din punctul de vedere al legalitãþii, ce se întâmpla? Dacã Statul venea la concordat cu creanþa lui, venea la un activ de 2 miliarde cu alþi creditori, ºi în loc sã ia sutã în sutã ar fi luat cel puþin 80% ºi încã mai mult, dacã toate aceste bunuri, „Cultura Naþionalã” ºi linia Buzãu-Nehoiaºu, care astãzi valoreazã mult mai mult, veneau la activ. Lua cu siguranþã sutã în sutã. Astãzi, care este situaþia? Statul n-a luat parte la concordat, considerând ca bunã operaþia reescontãrii. Astãzi, înaintea Statului trec toþi ceilalþi creditori de douã miliarde care au obþinut garanþii prin concordat. Statul nu ºi-a pierdut creanþa. Prin faptul cã n-a luat parte ºi creanþa sa n-a fost valorificatã, în ipoteza în care s-ar anula scoaterea din obligo, creanþa lui existã. Dar creanþa nu poate fi valorificatã astãzi pentru cã Statul nu s-a prezentat la concordat. ªi atunci iatã încã o cauzã realã a prejudiciului suferit, discut în ipoteza când scoaterea din obligo ar fi completamente anulatã. Iatã, deci, o serie de cauze care concurã între ele ºi de care se poate rãspunde. În privinþa conducãtorilor cel puþin, ca sã le gãseºti vreo responsabilitate, înseamnã sã nu te preocupi de tot ceea ce a survenit în intervalul de timp de la data legii, de operaþiuni de care conducãtorii sunt complet strãini, ºi sã te ocupi de ce? De un fapt îndepãrtat, de operaþia reescontului, ca ºi cum aceastã daunã, derivând dintr-un raport juridic posterior încheiat cu alte persoane, raport care putea sã fie evitat pentru cã nimeni n-a obligat Statul sã preia aceste efecte, sã vii sã pretinzi cã existã o legãturã de cauzalitate între aceste fapte ºi faptele conducãtorilor – în ipoteza în care poþi discuta aceastã chesitune. Veþi vedea însã cã toate reesconturile care intereseazã portofoliul sunt fãcute la lumina zilei, nu din culpa conducãtorilor, ci din intenþiunea de a ajuta Banca Blank. Dacã aplicãm aceste principii pe care le admite întreaga doctrinã, a echivalenþei condiþiunilor, putem spune cã aceastã condiþie îndepãrtatã este cauza prejudiciului? Cum adicã? Din aceasta se produce prejudiciul Statului? Din tot ceea ce a urmat, din novarea raportului care s-a fãcut în completã libertate, unde Statul ºi-a ales ce a vrut din portofoliu, unde poate sã mai fie vina Bãncii Blank ºi a conducãtorilor cu privire la operaþiunea de reescont? Din operaþiunea preluãrii fãcutã peste capul Bãncii Blank, nicio rãspundere. Principial, rãspunderea ar putea fi numai din convenþiune, dacã s-ar stabili vreo ilegalitate. Demoque face aplicaþiunea acestor principii, arãtând cã nu poate sã fie vorba, în asemenea cazuri, de un raport de cauzalitate. /Citat din Demoque/. Dacã printr-o greºealã oarecare a Bãncii, niºte efecte anume, pe baza contractului de reescont, au ajuns la Banca Naþionalã, nu aceasta poate sã fie cauza determinantã a prejudiciului, pentru cã Statul n-a cumpãrat aceste efecte cum le cumpãrã orice particular, printr-o operaþie de cesiune ca sã se îmbrace cu haina Bãncii Naþionale, ci Statul le-a dobândit pe baza unei legi speciale care a produs o întrerupere în raportul de cauzalitate anterior. Tot din Demoque citesc un pasaj în legãturã cu aceastã întrerupere care poate sã intervinã în raportul de cauzalitate. /Citat din Demoque/. ªi autorul dã un exemplu: o persoanã rãnitã mortal, dar, înainte ca ea sã sucombe, vine altul ºi trage cu revolverul în ea. Desigur, nu este raportul de cauzalitate. Unde este legãtura de necesitate? Dacã Statul, în alegerea acestor efecte, ar fi ales altele, adicã n-ar fi primit pe acestea, în interpretarea legii pe care a fãcut-o ºi dânsul, el ºi-a dat seama de scopul de ajutorare a Bãncii Blank ºi 186

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
le-a luat pe toate, cãci acesta era scopul legii. Pãi, atunci prejudiciul nu mai poate sã intervinã, cãci nu mai este o legãturã necesarã între operaþiunea reescontului ºi aceastã a doua operaþiune. Dar mai este ceva: primul raport între Banca Blank ºi Banca Naþionalã este un raport contractual. Reescontul este un contract ºi, prin urmare, rãspunderea nu poate sã fie decât contractualã. Aceastã rãspundere ar consta în obligaþiunea Bãncii Blank de a plãti. De o rãspundere delictualã nici nu se poate vorbi, cãci rãspunderea delictualã nu poate sã existe simultan cu cea contractualã. Ea ar putea sã existe într-un singur caz, dacã contractul n-ar fi valabil. Dar, în asemenea caz în speþã, rãspunderea n-ar putea depãºi pe aceea a rãspunderii contractuale. Dacã ipotetic contractul de reescont n-ar fi valabil, Banca Blank n-ar avea altã rãspundere decât sã plãteascã. Presupunând cã ar exista o rãspundere delictualã, intervine Statul ºi, de data aceasta, Statul, pe baza unei legi care stabileºte un alt raport novator, dobândeºte în anume condiþiuni de la Banca Naþionalã ºi în deplinã cunoºtinþã de cauzã o creanþã, pe care ar dobândi-o orice cumpãrãtor care cumpãrã o marfã, cunoscând valoarea ei. Raportul este novat ºi, bineînþeles, faþã de Stat raportul de cauzalitate este întrerupt ºi nu mai poate fi vorba faþã de Stat decât de o rãspundere contractualã în cadrul legii. Dacã convenþiunea n-ar fi valabilã, consecinþa n-ar putea sã fie nici mãcar o acþiune contra Bãncii Blank, ci cel mult o acþiune în contra Bãncii Naþionale. Voi arãta însã cã convenþiunea de preluare este perfect valabilã ºi cã nu este nimic de zis în aceastã privinþã. Vin acum la ultimele incriminaþiuni pe care le aduce hotãrârea ºi pe care le voi examina în foarte scurte cuvinte: chestiunea prejudiciului. Sunt patru incriminaþiuni, de data aceasta numai în cadrul competenþei Comisiunii de Anchetã. Prin învinuire: hotãrârea spune cã convenþiunea din 19 august între Stat ºi Banca Naþionalã prin care s-a stabilit în principiu preluarea celor 600 milioane, n-a avut ratificarea Consiliului de Miniºtri care, potrivit art. 8 din lege, era imperios necesarã. Este aici o greºealã manifestã pe care o face Comisiunea de Anchetã. Convenþiunea din 19 august este o convenþiune intervenitã între Stat ºi Banca Naþionalã, o convenþiune de preluare fãcutã peste capul Bãncii Blank. Convenþiunea cu Banca Blank prin care aceasta este scoasã din obligo este ulterioarã, este convenþia din 10 septembrie ºi din 7 octombrie 1931. Prin urmare, care este confuziunea pe care o face Comisiunea? Cã vrea sã aplice art. 8 la convenþiunea de preluare care nu este o convenþiune încheiatã cu debitorii, nu este prin urmare una din convenþiunile pentru care se cere forma ratificãrii Consiliului de Miniºtri. Iatã de ce aceastã imputaþiune nu are nicio valoare. A doua imputaþiune: efectul de 108 milioane din a treia tranºã ar fi trecut la Stat cu încãlcarea art. 4, 6 ºi 7 a legii din 27 iulie 1930. Art. 4 aratã când efectele se socotesc ca preluate ºi prevede cã ele se socotesc ca atare când Statul comunicã bãncii adeziunea sa ºi când plãteºte. Art. 6 vorbeºte de un referat al Bãncii Naþionale cãtre Stat cu ocazia operaþiei de preluare, ºi art. 7 iarãºi de un referat în care Banca Naþionalã trebuie sã arate posibilitãþile de încasare. De ce s-au cãlcat aceste texte? Ne-o spune hotãrârea: pentru cã consimþãmântul Statului n-a fost dat la 21 octombrie 1931 când Banca Naþionalã a considerat cã efectul trecuse la Stat, ci a fost dat mult ulterior, tocmai în 1933. Va sã zicã, operaþiunea ar fi neregulatã din punct de vedere legal, pentru cã convenþiunea nu s-a încheiat peste doi ani. Cred cã nu este nevoie de rãspuns la un asemenea argument, pentru cã, în definitiv, care ar fi concluzia? Banca 187

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Naþionalã, care avea în patrimoniul sãu acest efect de 108 milioane, a fost în discuþie cu Statul dacã efectul trebuia sau nu sã fie preluat de Stat. Dânsa, la 21 octombrie, pe baza unei deciziuni a Comitetului, l-a considerat ca trecut la Stat. Statul însã n-a vrut sã-l considere ca trecut decât în 1933. Ei bine, aceasta înseamnã oare cã operaþiunea nu este regulat fãcutã? Ce concluzie se poate trage din punctul de vedere al legalitãþii? Sunt vorbe inutile, menite sã justifice o concluzie, cãreia nu i se poate gãsi o bazã legalã. Dar este interesant sã vã arãt cu aceastã ocazie cã efectul acesta de 108 milioane nu este propriu-zis un efect de scont – cãci s-a fãcut vinovatã însuºi Banca Industrialã pentru aceastã operaþiune. Iatã ce spune Comisiunea:
„La 21 octombrie 1931, Banca Naþionalã, observând cã Banca Blank a ridicat, peste creditul de reescont ce obþinuse, o sumã de 108 milioane, a decis ca Banca Blank sã acopere aceastã sumã prin depunerea unui efect semnat de Banca Industrialã.”

Vedeþi, modul acesta de a se exprima „Banca Naþionalã, observând cã Banca Blank a ridicat peste creditul de reescont”, ca ºi cum ar fi putut sã ridice peste acest credit fãrã consimþãmântul Bãncii Naþionale, ca ºi cum cassa Bãncii Naþionale era la dispoziþia Bãncii Blank. Care era realitatea? Momentul era acela când se ridicau depozitele ºi când Banca Naþionalã plãtea depunãtorii la ghiºeu. La un moment dat, a trebuit sã plãteascã 108 milioane mai mult, ºi atunci s-a gãsit descoperitã cu aceastã sumã. Ca s-o acopere a cerut un efect de la Banca Industrialã. Banca Naþionalã a spus: de ce sã sufãr eu acest prejudiciu? Mai bine îl trec Statului. Statul n-a vrut ºi discuþiunile au durat pânã la 4 februarie 1933, pânã când Statul, cu toate formele legale, a preluat efectul. Este operaþiunea valabilã sau nu? Cum adicã? Nu este valabilã pentru cã a intervenit în 1933? Era un termen în lege pânã când trebuia sã se treacã? A fost trecut în 1933 fãrã formele legale? Câtuºi de puþin. Efectul a fost trecut cu toate formele legale ºi iatã de ce aceastã acuzaþiune este completamente lipsitã de seriozitate. A treia acuzaþiune: „Tot aºa de criticabilã este ºi scoaterea din obligo a Bãncii Blank.” Se criticã de data aceasta singura operaþiune care spunem cã se poate discuta din punctul de vedere a legalitãþii ei, principial, pentru cã voi arãta cã este perfect legalã. De ce n-ar fi fost legalã aceastã scoatere din obligo? Comisiunea nu spune cã nu s-ar fi îndeplinit formele, ci zice cã prin aceastã operaþiune s-au nesocotit dispoziþiile art. 7 a legii din 27 iunie, care impunea Statului ca pentru convenþiuni ºi tranzacþiuni, sã ia garanþii, fie personale, fie reale. Înainte de a citi textul, sã-mi permiteþi sã vã arãt cum s-a fãcut aceastã operaþie pentru ca dumneavoastrã sã vedeþi dacã, din punctul de vedere al formelor, ea era legalã ºi pe urmã sã vedeþi dacã era ºi permisã, cãci Comisiunea are aerul sã spunã cã n-ar fi fost permisã, cã legea cerea ca, cu ocazia încheierii fiecãrei tranzacþiuni, sã se ia garanþii personale sau reale. În ce priveºte prima tranºã, portofoliul de 300 milioane, existã îndeplinite toate condiþiunile legale, care erau douã: avizul Comisiunii instituite prin art. 10 ºi jurnalul Consiliului de Miniºtri. Noi pretindem cã scoaterea din obligo intra în cadrul art. 6 din lege care permitea sã se încheie orice convenþiuni sau tranzacþiuni – ºi cine zice tranzacþiuni zice reducþiuni – cu debitorii, fãrã nicio limitã, legea vorbeºte de orice convenþiuni, ºi veþi vedea din punctul de vedere al oportunitãþii cã era natural în situaþia de atunci sã se încheie convenþiuni. Existã douã avize: un aviz din 18 noiembrie ºi un alt aviz cu nr. 20, prin care Comisiunea 188

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
a avizat pentru scoaterea din obligo. ªtiþi cã, pentru prima tranºã de 300 milioane, pentru 200 milioane, s-a dat „Cultura Naþionalã”, iar pentru rest, un portofoliu al Bãncii Industriale. Acest portofoliu al Bãncii Industriale este înlocuit cu unul mai bun, cu un portofoliu agricol, care aproape tot era garantat cu ipoteci ºi, cu ocaziunea acestei operaþiuni, Banca Blank este scoasã din obligo, dupã acest aviz, pe baza convenþiunii ºi prin jurnalul Consiliului de Miniºtri din 25 februarie 1931, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 46 din 1931. Prin urmare, toate formele legale îndeplinite. Dar mai este ceva care impunea scoaterea din obligo: când eºti debitor pe bazã de efecte eºti în obligo, pentru cã acela cãruia i s-au cedat efectele are de debitor pe toþi semnatarii ºi pe toþi giranþii, girantul care a introdus efectul la Banca Naþionalã pe cale de reescont este ºi el þinut, ceea ce nu exista într-o convenþiune de cesiune ordinarã, cedentul nu rãspunde de solvabilitatea debitorului cedat, ci rãspunde numai de existenþa creanþei ºi cu ocazia cesiunii unei creanþe obiºnuite el nu se constituie ca debitor. Era cedat Statului un portofoliu de nouãzeci ºi ceva de milioane lei, tot de efecte. Bineînþeles cã ºi Banca Blank, ca girantã, era debitoare. Dar când portofoliul se noveazã ºi, în locul unui portofoliu de scont, introduci alte creanþe ºi faci un act de cesiune, cum s-a fãcut, conform principiilor de la cesiune acela care cedeazã nu este debitor, el nu garanteazã decât existenþa creanþei. Aºa cã, prin schimbarea portofoliului de scont, operaþiunea scoaterii din obligo se impunea de la sine, nici nu se putea concepe altfel. Dar cum privea toatã lumea atunci operaþia scoaterii din obligo? Ca un sacrificiu pentru Stat? Banca Naþionalã considera Banca Blank ca având o pagubã de 1.400.000.000 ºi era încântatã sã înlocuiascã semnãtura Bãncii Blank cu altã semnãturã. Schimbãrile acestui portofoliu erau fãcute la cererea Statului. Statul spunea: ai o mulþime de creanþe cu ipoteci ºi gaj, te rog sã mi le dai pe acestea, cãci nu te vreau pe dumneata ca debitor. ªi atunci, în operaþiunea de cesiune preþul cesiunii sunt efectele de scont pe care mi le restitui ºi, în schimbul lor, eu cedez alte creanþe. ªi atunci, aplicând principiile de la cesiune, ce obligaþie mai aveam eu, Banca Blank? Chiar fãrã scoaterea din obligo, eu nu mai sunt debitor, pentru cã eu nu garantez decât existenþa, iar nu solvabilitatea creanþei. În orice caz însã scoaterea din obligo este fãcutã cu toate formele legale. Referitor la operaþiunea a doua, a celor 600 milioane, aici trebuie sã dau oarecare explicaþiuni, ca sã vedeþi cum s-a fãcut din punct de vedere legal. Întâi s-a luat un aviz, nr. 39 din 27 august 1931. Apoi a intervenit un jurnal nr. 213 din 12 septembrie, care a fost antemergãtor încheierii convenþiunii, pentru cã, de obicei, se încheie întâi convenþiunea ºi apoi vine jurnalul care ratificã. De data aceasta, a intervenit întâi ratificarea. Dl. avocat Opriº: Dar banii erau daþi? Dl. avocat Ottulescu: Banii erau daþi Bãncii Naþionale, pentru cã dumneavoastrã cumpãraþi creanþele de la Banca Naþionalã, ºi cu Banca Naþionalã dumneavoastrã aþi fãcut convenþia de preluare la 19 august. Pe urmã a venit convenþiunea. Banca Naþionalã ia portofoliul de 600 milioane care se compunea din creanþele Bãncii Industriale, dupã aceasta a intervenit convenþiunea cu mine. Ce scop avea aceastã convenþiune? Avea de scop ca sã ajungi sã ai pentru aceste creanþe asigurãri, cãci erau simple creanþe de efecte fãrã nicio garanþie realã, luate de la 189

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
Banca Industrialã care avea un activ important ºi tot ceea ce dorea Statul era sã obþinã, de la debitorul principal al efectelor, garanþii. ªi atunci intervine o convenþie: pe mine mã scoþi din obligo, rãmâi cu aceste creanþe ºi obþii garanþii reale. Intervine jurnalul cu nr. 1.198 din 12 octombrie: „...se autorizeazã Ministerul de Finanþe sã încheie cu Banca Blank o convenþie pentru preluarea unui portofoliu imobilizat de 600 milioane ... compoziþia portofoliului urmând sã fie stabilitã de Banca Naþionalã. Statul va încheia, ulterior, convenþiuni cu componenþii portofoliului preluat în care se va preciza condiþiunile ºi modalitãþile de platã.” ªi se încheie o convenþie în care se prevede ºi scoaterea din obligo. Acum, s-ar putea zice cã jurnalul nu vorbeºte în mod expres de scoaterea din obligo, ci el autorizeazã încheierea convenþiei, urmând ca în convenþiune sã se precizeze condiþiile. În realitate, afacerea este însã perfect legalã, cãci ulterior acestei date, conform celor stipulate în convenþiunea pe care v-am citit-o, se încheie o altã convenþiune cu debitorii, pe baza unui nou aviz cu nr. 72, prin care se prevede cã, prin efectul acestei convenþiuni, Banca Blank este scoasã din obligo, cã Banca Industrialã dã garanþii reale care constau într-un gaj asupra unui numãr de 7.200 acþiuni ... ºi 6.000 acþiuni „Buna Speranþã” etc., acþiuni aproape de la toate întreprinderile. Cu aceastã ocazie se fac noi forme ºi, la 23 august 1932, dl. Mironescu, ministrul de Finanþe de atunci, face urmãtorul referat: „pe baza avizului nr. ... Ministerul a rãscumpãrat portofoliul Bãncii Blank în sumã de 600 milioane, renunþând la girul Bãncii Blank.” Aratã apoi cã rambursarea se face pe termen de 27 ani, cã plata va începe dupã un termen de trei ani, cã Statul renunþã la dobânzi, pe care le va fixa, în fiecare an, dupã împrejurãri. Pe baza acestui referat intervine un nou jurnal al Consiliului de Miniºtri, nr. 126, în care se decide cã Banca Industrialã va fi unica obligatã pentru suma de 495 milioane, iar pentru 51 milioane Fabrica de Armãturi etc. Prin urmare, ºi aici scoaterea din obligo este fãcutã cu toate formele, nicio discuþie în aceastã privinþã. Vin la ultima tranºã, aceea de 108 milioane, pentru aceste 108 milioane existã scoatere din obligo legalã? Iatã jurnalul Consiliului de Miniºtri cu nr. 588, din 4 mai 1933. Vã aduceþi aminte cã preluarea s-a fãcut cu întârziere. În ziua când s-a preluat, prin acelaºi jurnal se ºi schimbã portofoliul: în loc de 108 milioane poliþe de la Banca Industrialã, s-a înlocuit cu o serie întreagã de alte creanþe pentru o sumã de 120 milioane, din care 20 milioane creanþe de scont ºi 100 milioane creanþe de cont curent. Condiþiunile convenþiunii – zice convenþiunea – vor fi aceleaºi ca ºi cele stabilite prin jurnalul Consiliului de Miniºtri din 10 septembrie 1931. Deci, cu scoaterea din obligo. „Pentru acoperirea eventualelor pierderi ... Banca Blank trece Statului, în plinã proprietate, 6.184 acþiuni Buzãu-Nehoiaºu”. Se încheie ºi convenþiunea de cesiune în care intrã 100 milioane creanþe de cont curent ºi 20 milioane efecte. Prin urmare, în ziua când a preluat portofoliul, rezultând din poliþa de 108 milioane, l-a ºi schimbat. ªi totuºi, dl. Garvin, care a semnat poliþa, a rãmas vinovat pe veci, de ce? Pentru cã îl cheamã Garvin. Este aici scoatere din obligo legalã? Aþi vãzut cã se face trimitere la condiþiunile unei convenþiuni anterioare. Dar, hai sã spunem cã jurnalul nu prevede scoaterea din obligo. El prevede însã altceva: cã, în locul portofoliului de efecte, dai pentru 100 milioane un portofoliu de cont curent. Prin urmare, restitui efectele unde eram þinut ca girant ºi faci o cesiune. Or, cine cedeazã nu este þinut personal cãci s-a operat novaþiune. Scoaterea din obligo este implicitã, cãci 190

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
în ultimul articol al jurnalului se spune: „pentru acoperirea eventualelor pierderi de la realizarea portofoliului ºi creanþelor noi trecute la Stat, Banca Blank trece în plinã proprietate 6.184 acþiuni Buzãu-Nehoiaºu”. Aceasta ca sã acopere paguba. Prin urmare, când îþi dau ceva, cu garanþii reale, cum spune textul, n-am îndeplinit eu condiþiunile legii? În locul unei semnãturi fãrã nicio garanþie pe care Banca Naþionalã îl considera falit, îþi dau acþiuni de cale feratã despre care experþii spun cã valorau atunci 200 milioane, acum valoreazã 400 milioane – nu i-a spus cã ei au pus-o în socotealã numai 3 milioane ºi cã în jurnal este scris cã acþiunile acestea nu s-au încasat încã, ca ºi cum eu le-aº fi dat sã se încaseze, iar nu în platã!!! Ar fi putut sã încaseze toate poliþele ºi acþiunile tot îi rãmâneau. Instanþa n-a putut sã spunã cã formele legale n-au fost îndeplinite, ºi atunci a obiectat cã art. 6 cere garanþii reale sau personale. ªi, atunci, s-au luat asemenea garanþii? Pentru toate cele trei tranºe, de la mine nu puteai sã iei garanþii reale, pentru cã eu nu aveam. Toate garanþiile mele erau la Banca Naþionalã. Aºa spune ºi în raportul domnului Auboin. Puteam sã dau garanþii de la debitorii mei. Când am dat în locul portofoliului Bãncii Industriale cele 200 milioane o datã cu „Cultura Naþionalã”, þi-am dat tot ce mai aveam, ºi þi-am dat în locul unui portofoliu care nu avea nicio garanþie, un portofoliu agricol, tot cu garanþii. Cã ai pierdut, cã unii au devenit insolvabili, cã preferai, ºi mulþi preferau, în loc sã fie debitori la Blank sã fie debitori la Stat, aceasta nu priveºte procesul. La prima schimbare a debitorilor am dat debitori toþi cu garanþii reale. La a doua operaþiune unde erau poliþe de la Banca Industrialã ºi de la alte industrii, toate aceste industrii au dat garanþii reale, ºi le-a urmat garanþia Buzãu-Nehoiaºu. Pentru toate acestea, Banca Blank este scoasã din obligo, aºa s-a judecat atunci cã este bine. ªi dacã dumneavoastrã reþineþi faptul esenþial al procesului, anume credinþa cã Banca Blank era completamente insolvabilã, eu mã întreb un lucru: am auzit pe unul din colegii mei surâzând când pleda dl. Bãlescu ºi vorbea de valoarea prejudiciului în raport cu valoarea bunurilor de astãzi, cã i se pãrea curios! Se poate, dar dacã cereþi ca prejudiciul sã fie examinat în raport cu valoarea bunurilor în momentul operaþiunii, care operaþiunea din scoatere din obligo n-ar trebui în acest caz examinatã în acelaºi fel? Dacã am putea discuta oportunitatea, dacã am putea vedea dacã Statul, atunci când a scos din obligo a fãcut treabã de bun sau de rãu gospodar, nu trebuie sã ne ducem atunci sã vedem cum considera Statul pe Banca Blank la acea datã? O considera cã are pierderi de 1.400.000.000, cã este falimentarã. Prin urmare, ce reprezenta scoaterea din obligo? Nu era un act de bun gospodar când, în locul unui debitor falimentar, îþi aduceam un debitor care avea garanþii reale? ªi când art. 6 scria cã poþi sã închei orice convenþiune, când legea din 1936 ratificã tot ce s-a încheiat, cum poþi sã mai discuþi operaþiunea scoaterii din obligo? Sunt prejudicii, desigur, dar sunt datorate unor alte împrejurãri, anume sunt datorate însãºi naturii convenþiunii, cauzatoare prin ea însãºi de prejudicii, sunt datorate evenimentelor ulterioare, legii conversiunii, faimosului art. 52 din legea conversiunii care a dus la atâtea ºi atâtea încheieri de convenþiuni cu debitorii. Trec la ultima chestiune, aceea a prejudiciului, chestiune de altfel care mi se pare cã nu prea prezintã interes. De ce aº examina prejudiciul dacã nu existã culpã? Ce importanþã are dacã poate sã fie un prejudiciu atunci când nu existã culpã? Prejudiciul acesta este umflat de Comisiune ºi îl aveþi gãsi în niºte tablouri pe care le-am refãcut ºi noi ºi pe care le vom depune. Comisiunea de Anchetã a primit reducerile de la conversiune, dar reducerile convenþionale, care aveau ºi ele la bazã tot legea conversiunii, acelea 191

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I –
nu le-a primit, le-a înlãturat. Apoi, n-a þinut seama de toate convenþiunile cu eºalonãri de platã – aþi vãzut cã Banca Industrialã are 27 de ani ca sã plãteascã – ºi a considerat toate aceste sume ca pierdute. În ce priveºte ceea ce era datorat de Stat sau de instituþiuni de stat, le-a ºters pur ºi simplu. Când a fost chestiunea sã evalueze „Cultura Naþionalã”, ea fusese evaluatã la suma la care a fost cumpãratã, Comisiunea o evalueazã dupã noua expertizã, la o sumã de jumãtate. Dumneavoastrã aþi numit altã expertizã care a admis un preþ care era aproape de preþul din momentul acela. Dar, în sfârºit, în ce instanþã suntem noi aici? De leziune? Existã în legea noastrã aºa ceva? Cum a preluat Statul? Avem aici un raport al directorului general cãtre Consiliul de Administraþie când s-a cumpãrat „Cultura Naþionalã”. Iatã ce spune:
„Rapoartele de expertizã sunt sever întocmite. Evaluãrile s-au fãcut izolat, fãrã corelaþie între teren, clãdiri ºi maºini, omiþându-se prin urmare plusul de valoare comercialã care se poate aprecia la 15%. Preluarea unei fabrici în funcþiune prezintã o importantã economie faþã de o fabricã ce ar trebui instalatã...”

Prin urmare, dupã îndelungatã tocmealã, cu expertize confirmate astãzi de experþi, s-a ajuns la aceastã situaþie. Nu mai vorbesc de Buzãu-Nehoiaºu, aveþi aici expertiza, este inutil sã insist. Dacã luaþi preþurile de astãzi, evident nu este prejudiciu. Dacã le luaþi pe acelea de atunci, rãmâne un prejudiciu important, indiscutabil, dar încã o datã, cine este vinovat? În sarcina cui poate sã fie pus acest prejudiciu? Trebuie þinut în seamã cã acest prejudiciu dacã existã, el este datorat modului cum a procedat însuºi Statul care nu s-a verificat la operaþiunea de concordat, cãci, dacã se verifica, acest prejudiciu era inexistent completamente, se reducea la nimic. Dar, în fine, dacã am admite cã este vreun viciu în toate aceste convenþiuni, cum ar vrea colegii mei de la Finanþe? Dacã este viciu, nu cade convenþiunea? Cum ar vrea domniile lor, de exemplu? Convenþiunea din urmã pentru 108 milioane sã fie parte bunã ºi parte rea, adicã bunã pentru BuzãuNehoiaºu ºi rea pentru rest? Aceasta nu se poate, pentru cã este o convenþiune indivizibilã. Dacã nu este bunã consecinþa, este cã Buzãu-Nehoiaºu reintrã la masã, ºi, prin urmare, când examinezi prejudiciul îl examinezi la valoarea de astãzi. Legea nu spune cã efectele eventualelor nulitãþi n-au sã fie aplicate ca în dreptul comun. Dacã este nulã convenþiunea de preluare, merge înapoi la Banca Naþionalã. Dacã este nulã convenþiunea cu debitorii ºi scoaterea din obligo, cade totul, ºi „Cultura Naþionalã” ºi Buzãu-Nehoiaºu. Dar dumneata vrei „Cultura Naþionalã” ºi Buzãu-Nehoiaºu, adicã tot ce este bun, ºi pe urmã vrei sã evaluezi prejudiciul cu situaþia de atunci, iar scoaterea din obligo cu situaþia de acum. Împarþi convenþiunile, nu þii cont de indivizibilitatea lor, acestea sunt lucruri care nu pot sã treacã într-o adevãratã dreptate. ªi am convingerea cã sunt înaintea dumneavoastrã la o instanþã unde niciodatã n-am avut cea mai micã îndoialã cã vom obþine dreptatea din toate punctele de vedere. Rãmâne ca dl. Veniamin sã mã completeze în situaþia specialã a d-lui Tabacovici.

192

În al patrulea rând. sper iarãºi cã v-a rãmas cã. Tranºa a doua. ipoteci etc. de altfel. Burillianu. pentru cã ele se repercuteazã. ceea ce este cu totul altceva ºi. Au intervenit.. au fost preluate de Stat printr-o hotãrâre a Statului ºi a Bãncii Naþionale peste capul Bãncii Blank. nici conducãtorii ei. Iatã. Asupra acestei chestiuni nu mai insist. care spune cã ar fi fost o ofensã adusã Bãncii Naþionale dacã s-ar fi încercat vreun amestec în aceastã alegere. dl. chiar ºi bunuri. defavorizând Banca Blank. Efectele la Banca Naþionalã nu se dau cu garanþii. Banca Naþionalã ºi Statul – cred cã aþi rãmas ºi dumneavoastrã cu aceastã convingere – cunoºteau perfect situaþiunea Bãncii Blank. Cum? Efectele preluate nu erau prevãzute cu garanþii. Aceasta era situaþia realã. bineînþeles. a ales din portofoliul ei. Aºa se explicã 193 . atunci Banca Naþionalã. Ba mai mult. Avem chiar depoziþia unuia din martorii cei mai autorizaþi. De altfel.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 1 decembrie 1941 Dl. pentru cã hotãrârea s-a luat într-un interes general. ci judecãm doar preluãrile fãcute de Stat. cã Banca Naþionalã a ales singurã ce a vrut. anume în interesul creditului ºi a pieþei. o socoteau chiar mai pesimist decât ar fi trebuit. profesor Mircea Djuvara: Onoratã Înaltã Comisiune. era legitim. ceva mai mult. în timpul când nici nu mai exista conducerea Bãncii Blank. aº putea spune. al Bãncii Blank. tranzacþiuni cu dãri în platã care au schimbat complet aspectul juridic al problemei. În ce priveºte preluãrile. ºi asupra apelului Aristide Blank. ceea ce sper cã a rãmas în mintea dumneavoastrã din citirea actelor ºi constatarea faptelor. Prin urmare. ºi a fãcut plãþi de 108 milioane. dupã ce primise la scont anumite efecte. Banca Blank. Statul nu s-a mulþumit însã sã ia efecte. ce a vrut ea. cu nimic în aceastã operaþie. ci a mai luat ºi garanþii. situaþiunea bãncii a început sã fie cunoscutã pe piaþã din cauza mãsurilor luate de Banca Naþionalã ºi run-ul s-a accentuat. în scurte cuvinte. nu este Banca Blank aceea care a luat iniþiativa ºi care a hotãrât ceva în aceastã perioadã. nu a putut sã se amestece nici Banca Blank. Sã reamintesc. chiar dacã s-ar trage în acest proces vreo concluzie pe aceastã chestiune a reescontãrii. s-au operat tranzacþii. am procurã ºi din partea Bãncii Blank ºi din partea d-lui Aristide Blank. În orice caz. La preluare. ea a fost preluatã nu numai peste capul Bãncii Blank. chiar împotriva voinþei ei. prin urmare. dar. De ce? Pentru cã în timp ce se realiza operaþiunea cu cele 600 milioane. Soepkez ºi Tabacovici îºi dãduserã demisia. A ales ce era bun ºi a dat Statului ce era rãu. în interesul ei. prin urmare. a sosit ea la ghiºeu. dar cu aceastã ocazie voi încadra ºi rezultatele discuþiunilor de pânã astãzi referitoare la Banca Blank. prin delegaþii ei. în ce priveºte a treia tranºã de 108 milioane. În al treilea rând. Banca Naþionalã. aºa cã-i reprezint pe amândoi. nu ºtiu dacã s-a precizat îndeajuns. care peste trei zile trebuia sã cearã concordat. au fost trei tranºe. aºadar. Al doilea fapt incontestabil. de 108 milioane. operaþia s-a realizat fãrã niciun amestec. guvernator în momentul când s-a fãcut prima preluare. nu mai avea niciun interes sã aibã încã un creditor în plus. de 600 milioane. ºi tranºa a treia. ea ar fi neconcludentã. gajuri. dupã toate aceste preluãri. ceea ce. Doresc astãzi sã vorbesc mai mult prin prisma apelului lui Aristide Blank. oricât de îndepãrtat. de cãtre Stat ºi Banca Naþionalã. din scontul pe care-l avea de la Banca Blank. câteºitrele tranºe. cred cã rãmâne necontestat cã noi nu judecãm reescontul. cãci d-nii Aristide Blank.

totul este în perfectã regulã. aceastã scoatere din obligo: ea era fãcutã pentru a acoperi pe deponenþi ºi creditori. totuºi am constatat cã legiuitorul n-a mers pânã acolo încât sã arunce lumea în acest haos. Statul n-a dat aprobarea. au fost îndeplinite. conform legii din 1930. pentru tranºa de 108 milioane. ies din cadrul principiilor juridice obiºnuite. Vi s-a citit aceastã aprobare. dupã cum aþi vãzut în urma expertizelor pe care am avut ocazia. vã rog sã nu uitaþi cã Aristide Blank. chiar ºi dacã era fãcutã nominal pentru Banca Blank? Folosea acþionarilor? Evident cã nu. nu s-a dat aprobarea Consiliului de Miniºtri. completat cu acela din 1941. eu îmi permit sã pun o problemã: întreb: ce judecãm noi astãzi? Vã mãrturisesc cã mi-a trebuit oarecare vreme pânã sã mã lãmuresc eu însumi. au demisionat la 19 octombrie 1931. Totuºi. dar aprobarea a fost datã. din fericire. Prin aceasta. împreunã cu Tabacovici ºi Soepkez. pentru tranºa de 600 milioane. în locul semnãturii unei instituþiuni pe care o considera în mod hotãrât complet insolvabilã. pentru toate operaþiile fãcute. ªi. voia sã dea o soluþie grabnicã. pe baza cãrora ne judecãm. acea enormã masã de deponenþi. cãci valoreazã mai mult decât ceea ce ea a fost condamnatã. 194 . Ea a judecat prea repede. Ar fi fost însã o rãsturnare ºi un haos. Ce judecãm noi astãzi? Oare decretul-lege din 1940. Cui folosea scoaterea din obligo. În interesul cui s-a fãcut aceastã scoatere din obligo? În interesul Bãncii Blank? Sã ne înþelegem: ce este Banca Blank? Banca Blank are acþionari. Nu mã mirã cã Comisiunea de Anchetã n-a putut ajunge la aceastã construcþie juridicã. în special pe vicii de formã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ºi scoaterea din obligo a Bãncii Blank. Prin urmare. fãrã a mai vorbi de toate celelalte garanþii. acolo unde legea o cerea. toate formele. din punctul de vedere al formelor. au dat Statului o acþiune în anulare pentru vicii de formã sau alte vicii a convenþiunilor sau preluãrilor? Nu. dar are ºi creditori ºi deponenþi. Eu aº fi bucuros ca Statul sã dea acum tot ceea ce i-a dat Banca Blank. Statul s-a bucurat ca. În al doilea rând. iarãºi. de aceea. au fost condamnaþi ºi pentru cele 600 milioane ºi pentru cele 108 milioane! Iatã faptele. Voi supune aprecierii dumneavoastrã construcþia juridicã la care am ajuns ºi de care sunt complet convins. De asemenea. bazate pe vicii. numai cu privire la „Cultura Naþionalã” ºi linia feratã „Buzãu-Nehoiaºu” la aproape tot ce se imputã Bãncii Blank. adicã Statul sã ne restituie totul ºi Banca Naþionalã sã restituie Statului tot ce a primit. era pãzitã în interesul liniºtii pieþei ºi a creditului general. sã fie zdruncinatã din temelii. Faþã de aceste fapte. aprobarea Consiliului de Miniºtri a fost datã pentru toate operaþiunile. e drept cu doi ani mai târziu. S-au dat toate avizele Comisiunii respective. pentru cã Banca Blank avea un numãr enorm de mici deponenþi. adicã înainte de tranzacþia referitoare la a doua tranºã de 600 milioane care s-a petrecut în 1932 – nu trebuie confundate datele – ºi înainte de întreaga operaþiune cu tranºa a treia de 108 milioane. sã le facem înaintea dumneavoastrã. Aºa se explicã. Am convingerea cã nimic din ce a spus Comisiunea de Anchetã în aceastã privinþã nu este concludent. Vã daþi seama ce ar fi fost sã se dea o asemenea acþiune? Ar fi însemnat în cazul anulãrii ca Banca Naþionalã sã restituie tot. se ridicã. sã aibã garanþii care. Comisiunea pretinde cã. ªi deºi am impresia cã legile din 1940 ºi 1941. Vi s-a arãtat cã s-a dat. contrar afirmaþiunilor fãcute de Comisiunea de Anchetã la prima instanþã. Comisiunea pretinde cã. pentru cã ar fi trebuit ca situaþia sã fie restabilitã aºa cum a fost la început. nu mã mirã nici cã a articulat la o serie de nulitãþi. cu un argument în plus. De asemenea.

O spune legiuitorul clar: „datoritã acestor împrejurãri. din punct de vedere juridic.. prin urmare. atunci aceste prejudicii trebuie reparate. În decretul-lege definitiv din 10 martie 1941. cãci n-au fost desfiinþate toate principiile de drept. Când? Astãzi. În raportul care însoþeºte decretul-lege la Consiliul de Miniºtri la 12. ºi dumneavoastrã la fel.” Legea din 12 octombrie 1940 are ca sediu al materiei art.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Ce a spus leguitorul? Dacã Statul astãzi constatã cã sunt prejudicii în operaþiunile de preluare. atât ºi nimic mai mult. veþi vedea cã nici nu existã. Aceeaºi idee revine în decretul-lege modificator din 11 iulie 1941. alta este sã discuþi nulitãþi pe bazã de vicii care. 6: „Comisiunea de Anchetã va înainta Ministerului de Finanþe un raport asupra constatãrilor ce va face.. nu este.1940. Iatã raportul ministrului Stoicescu: „. Nu.” Este clar? Desigur. nu aveþi sã cercetaþi dacã existã motive de nulitate pentru vicii de formã sau de fond. de altfel. ºi ºtiþi cã legea din 1936 a ratificat tot ce se fãcuse pânã atunci. toate operaþiile efectuate au fost legal confirmate ulterior. Aceasta nici n-are însã importanþã în acest proces.urmând linia generalã a cercetãrilor întreprinse la unele activitãþi care sub trecutele guvernãri au putut vãtãma adânc interesele Statului. Au care acele comisiuni sã judece anulãri de acte? Nu. Trebuie sã se constate prejudiciul suferit de Stat dintr-o culpã a bãncii sau a conducãtorilor ei. Aceastã Comisiune. 195 .. pentru cã legiuitorul din 1940 se referã în mod expres la legile din 1930 ºi 1936. legiuitorul din 1940? Cere sã se constate prejudiciile pe care le-a suferit Statul. ªi.. aºadar. cum era comisiunea pentru controlul averilor etc..întreprinderile ºi persoane care sunt obligate sã acopere” /aici este obiectul procesului/ „prejudiciul cauzat Statului”. Tot ceea ce s-a discutat referitor la diferite vicii de formã. sunteþi încadraþi în ideea generalã care a dus la instituirea tuturor comisiunilor pe care le cunoaºteþi. Sã vedem acum pe ce se întemeiazã aceste afirmaþiuni ale mele. Aceasta îl preocupa pe legiuitor: sã repare prejudiciile suferite de Stat. Una este sã constaþi un prejudiciu. cum am spune noi în termeni juridici. Nu este vorba de constatarea unor vicii de forme sau altele pe baza cãrora sã se poatã cere anularea unor acte sau convenþiuni. iar nu sã pronunþaþi anulãri. Ministerul va da o deciziune prin care se va constata prejudiciul suferit de Stat”. În baza lor. Aceasta este singura problemã care se pune. care este sediul materiei. De altfel. se spune astfel clar: „în baza rapoartelor Comisiunii de Anchetã. Observaþi.. Aceasta judecãm: e vorba sã constataþi vreun prejudiciu suferit de Stat. Deci: culpã ºi prejudiciu. Statul român a fost silit sã ia asupra sa toate creanþele dubioase. dacã e vorba de prejudicii ºi nu de vreo anulare. Ministrul Justiþiei aratã: „..”. suferind importante prejudicii”. Ele au a judeca prejudiciile aduse Statului. spune: „Statul a suferit importante prejudicii astfel cã socotim necesarã revizuirea /nu anularea/ operaþiunilor. în cazul când stã o culpã la baza lor – aceastã din urmã condiþie se subînþelege. 5.. în concluzie. Ministerul de Finanþe va da o deciziune” – aceastã deciziune este. Ce face. se va vede anume prin judecatã care sunt aceste prejudicii ºi cine e responsabil de ele.11. concludent ºi cade la sine. hotãrârea primei instanþe – „prin care se vor constata prejudiciile suferite de Stat ºi persoanele þinute sã le acopere. în art. suntem cu totul pe alt teren decât o acþiune în anulare. Avem aici douã idei.

n-a stabilit când. aºa cum a suferit Statul din culpa bãncii sau a conducãtorilor ei. Banca Naþionalã este legatã juridiceºte de mine. Culpã înseamnã violarea unei obligaþiuni preexistente. Aceasta aveþi de judecat. Colegii mei v-au arãtat cã s-a acordat de mult.” ºi obligã banca. Dar prejudiciu în drept nu poate sã fie decât atunci când se violeazã o obligaþiune. trebuie sã ne mãrginim a constata dacã sunt prejudicii în defavoarea Statului ºi. Ce înseamnã aici prejudiciu? Este vorba. chiar ºi acela de 108 milioane.. cãci aºa a spuso legiuitorul în expunerea de motive. chiar dacã n-ar fi avut cauzã. O datã ce mi-ai primit efectele la scont. emite efecte fãrã cauzã? Chiar dacã n-ar fi existat Banca Industrialã. chiar dupã raþionamentul Comisiunii de Anchetã. am schimba obiectul litigiului. dacã a suferit Statul ceva de pe urma acestor preluãri. dupã cãderea Bãncii Blank. Dacã am discuta altceva în instanþa de apel. pentru cã îi constatã „rãspunzãtori”. ºtiþi foarte bine cã plafonul variazã dupã împrejurãri. se referã la numãrul semnãturilor. când trebuie sã mã situez ca sã ºtiu dacã Statul a suferit prejudicii? Evident cã astãzi. Inexact. ªi. Viciile de formã articulate de Comisiunea de Anchetã. fãrã sã arãt pe ce bazã sunt condamnat. nu putem discuta altceva decât numai acest prejudiciu. totuºi. bineînþeles. Banca Blank nu avea decât sã punã sã semneze aceste efecte fiecare întreprindere în parte.. dobânzi etc. mã condamnã cã s-ar fi depãºit plafonul de reescont. sã acopere acest prejudiciu. Prin urmare. adicã la data hotãrârii. ele nu pot fi concludente în discuþiile de astãzi înaintea dumneavoastrã. care spune: „Statul a suferit un prejudiciu de . ºi pe baza cãrui text. conform statutului Bãncii Naþionale. Aceasta e afarã de orice îndoialã. ªi toate efectele care au fost preluate de Stat. cum ºi la ce sumã se ridicã acest plafon. Ea nu poate sã vinã sã spunã: am depãºit plafonul ºi de aceea anulez convenþiunea! Sã fiu eu fãcut responsabil de faptele Bãncii Naþionale? Un alt viciu de formã arãtat de Comisiune ºi care este ºi el inexact.. De aceea. Efecte statutare fãrã cauzã? Care sunt acelea? Efectele semnate de Banca Industrialã sunt fãrã cauzã? O bancã cu 100 milioane capital ºi cu un activ de 2 miliarde. Comisiunea de Anchetã nici mãcar n-a stabilit care este plafonul de reescont. sumã la care se mai adaugã cheltuieli de urmãrire. dar chiar dacã ar fi existente în fapt. cãci este natural cã în drept un prejudiciu sã fie considerat ca atare numai atunci când este ilicit. adicã atunci când este o culpã. O datã ce ea le-a primit la 196 . Comisiunea îºi închipuie cã Banca Blank trebuia sã aibã trei semnãturi pe efectele ei. cine trebuia sã aprecieze acest lucru? Banca Naþionalã. ºi atunci ar fi avut incontestabil cauzã. dreptul Bãncii Blank de a prezenta la reescont efecte cu douã semnãturi. Prejudiciu îi aduc ºi debitorului meu neplatnic. În urmã. aceasta este o chestiune internã a Bãncii Naþionale. Soepkez ºi Tabacovici. când îl execut – aceasta o spun în fiecare zi la Facultatea de Drept – prejudiciu aduc ori de câte ori execut un debitor. ªi ce prejudiciu? Un prejudiciu global. care sunt consecinþele legale etc. De altfel. dupã am vãzut. dacã aceste prejudicii sunt datorate unei culpe. astãzi. când se împrumutã. atacatã cu apel.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Aceasta înseamnã cã noi. Care sunt aceste vicii de formã afirmate de Comisia de Anchetã? Plafon de reescont depãºit? Este direct ridicol. reescontul Bãncii Naþionale s-a ridicat pânã la 16 miliarde! ªi apoi. din toate operaþiunile bãncii. ori de câte ori exercit dreptul meu în contra altuia. care concentra în ea toate bogãþiile industriale ale Bãncii Blank. purtau în fapt douã semnãturi. ªi apoi. pe lângã cã sunt inexistente în fapt. Cã aºa este o dovedeºte ºi decizia Ministerului. împreunã cu Aristide Blank.

ci se supunea pur ºi simplu la injoncþiunile ei. imediat. aproape un miliard mai puþin. ºi care s-ar gãsi în portofoliul Bãncii Naþionale la data de 7 februarie 1929. 2 197 . lãsatã la aprecierea Statului prin tranzacþii.000. aºa recunoaºte chiar Comisia de Anchetã. Prin urmare. ci s-ar fi dat creanþe.554. astãzi judecãm dacã existã un prejudiciu dintr-o culpã a mea în defavoarea Statului.000 miliarde lei. 2 spune: „În urma propunerii Bãncii Naþionale. pânã la concurenþa sumei totale de 3. al. direct de cãtre Stat. pentru Banca Comercialã Italianã. Nu aveþi decât sã citiþi legea ºi veþi vedea care este sensul: art.000. om cu vederi clare. la iertarea debitorului. Mussolini.069. numai pentru Dresdner Bank. 1. atunci când un debitor este insolvabil puteau sã ducã. Ministerul de Finanþe este autorizat sã rãscumpere efectele vizate în art. un miliard de dolari. în contravoinþei Bãncii Blank ºi conducãtorilor ei. care nici nu mai erau acolo. 2 din legea din 1930 ºi Statul ar fi fãcut un sacrificiu mai mare decât îi permitea al. Acest principiu a fost consfinþit in terminis de legiuitorul din 1930. Legea din 1936 la rândul ei este consfinþitã in terminis de legea din 1940. în mãsura în care resursele prevãzute de programul de stabilizare vor întrece totalul de mai sus”. Iatã de ce întreaga învinuire adusã de Comisia de Anchetã ºi pe acest punct cade. în momentul acela de crizã când ni se aduce nouã vina. În Franþa. Iar astãzi se invocã chestiuni atinse de formã? La aceasta. sã se ajungã la o asanare financiarã prin tranzacþii care. ºi aºa a ºi fãcut.. poþi pe mine sã mã faci rãspunzãtor de ceea ce ai fãcut dumneata dacã nu dovedeºti o fraudã sau un alt act culpabil din partea mea? Scoaterea din obligo era o chestiune de oportunitate. 2 spune: „Ministerul de Finanþe este autorizat. 300 miliarde mãrci. el este condamnat chiar ºi pentru aceste tranzacþii. care iarãºi au fost impuse de Banca Naþionalã. toate formele sunt în perfectã regulã.000. La un moment dat în Italia. de asemenea. fãrã lege. De aceea. nu vã mai citesc textul. pe baza legii din 1930.000. sau dat Bãncii Naþionale de Credit. adicã 1. Dar Banca Naþionalã a impus Bãncii Blank ºi de la început Banca Blank a dat un efect semnat de Banca Blank ºi Banca Industrialã.000. aºa cum a cerut Banca Naþionalã. a dat 55 miliarde lei. În Statele Unite s-a dat. într-o noapte. 2. iar legea din 1936 a ratificat apoi tot ceea ce s-a fãcut pânã atunci. Dar chiar dacã ar fi întemeiatã. mai poate sã vinã Banca Naþionalã ºi deci ºi Statul. sã spunã cã actul este viciat? Nu se poate. acþiuni etc. Cu toate cã Aristide Blank nici nu mai era de mult la bancã. dar este aceasta operaþiunea noastrã? V-am arãtat de la început cã operaþia cu 108 milioane a fost realizatã în toate detaliile ei numai de Banca Naþionalã. Nu mai este nevoie sã vã spun cã scopul dispoziþiunilor legale era sã ajute piaþa. legiuitorul nu îndrituieºte. Banca Blank nici nu mai putea sã discute cu Banca Naþionalã în acel moment. Legiuitorul nu îndrituieºte decât discuþia unui prejudiciu ºi dacã el este provenit din culpa Bãncii Blank sau a conducãtorilor ei. Este foarte interesant de vãzut ce s-a fãcut în alte þãri. Au urmat apoi tranzacþiunile pentru cele 108 milioane. în urma avizului conform al Bãncii Naþionale. sã rãscumpere. ªi chiar dacã ar fi vorba de violarea unui text. iar nu dacã s-a viciat vreun text de lege în momentul preluãrii. care a contractat cu Banca Naþionalã. ºi alte efecte. O altã învinuire: pentru tranºa de 108 milioane nu s-ar fi dat efecte. O altã învinuire: s-ar fi cãlcat art. prin urmare diferenþa pânã la 4 miliarde putea s-o întrebuinþeze Banca Naþionalã.” Cât a dat însã Statul? Numai 2. în vedere de a contribui la asanarea financiarã a pieþei ºi de a restabili încrederea pe piaþã.250.000. Care erau aceste resurse prevãzute de programul de stabilizare? 4.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – scont. În Germania s-a dat. Din cele 3 miliarde s-au cheltuit 2 miliarde. oricare ar fi data intrãrii lor în portofoliu.

Banca Româneascã 681 milioane. În Austria. iar Banca Blank 344 milioane! ªi notaþi cã. 790 milioane lei. un pasiv de 1½%! Eu vã întreb: aveþi o casã. Prin urmare. adicã 20 miliarde lei. sau de reprezentanþii ei. câteodatã dupã ani de zile. toatã situaþiunea a fost schimbatã ºi cã în aceste tranzacþiuni s-au dat de Banca Blank. Aceasta înseamnã bilanþ nesincer? Erau rezerve latente pe care oameni cu scurtã vedere din vremurile acelea nu vroiau sã le constate ºi pe care singurul Aristide Blank le vedea. cã toate operaþiile s-au rezolvat în tranzacþiuni. este posibil sã faceþi o evaluare fãrã o aproximaþie nu de 1½%. Iarãºi nu uitaþi. Au mai rãmas astãzi neplãtite 250 milioane. cu o sumã de ºilingi care echivala cu 40 miliarde lei. ªi se aduce învinuirea Statului român cã a ajutat Banca Blank. adicã mai puþin decât în toþi anii precedenþi! /Trebuie sã adaug cã cifrele date adineauri sunt cifre la sfârºitul fiecãrui an/. faþã de 791 milioane ale Bãncii Blank. vreþi sã ºtiþi cât valoareazã. noi ipoteci – Buzãu-Nehoiaºu – a fost dat câþiva ani în urmã. atmosfera care s-a încercat sã se facã pe date necontrolate. În 1925. ªi atunci. ªi în 1930. dupã cum veþi vedea. care avea rãdãcinile cele mai întinse pe piaþã. a abuzat vreodatã Banca Blank de reescont? Am cerut dinadins colegilor mei sã-mi aducã tablourile de reescont ale Bãncii Blank ºi a celorlalte bãnci înainte de 1931. Banca Blank datoreazã numai 240 milioane! În cursul anului 1930. Banca Româneascã 830 milioane. nu poate fi vorba de bilanþuri nesincere. Banca Blank a plãtit sutã în sutã pe creditorii ei. adicã 867 milioane. Rãmânea. cade de la sine. cum se poate veni peste aceste tranzacþii. În 1928. Banca Româneascã a avut 824 milioane. sau vreo conivenþã între Banca Blank ºi Banca Naþionalã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – miliarde franci. Ajutorul dat de Banca Naþionalã la vreme a restabilit calmul pe piaþã. prin urmare. pe când Banca Româneascã a fost întotdeauna foarte rezervatã ºi nu a dat pieþei ajutorul pe care l-a dat Banca Blank. în 1923 a avut tot cât Banca Blank. a avut 932 milioane lei. sã se mai pretindã un prejudiciu? „Bilanþuri nesincere”? ªi aici s-a fãcut atmosferã. a avut 799 milioane lei. Banca Blank aproape întodeauna era mai întinsã decât Banca Româneascã. cã. nu ºtiu pentru ce motiv. rezervã ºi capital împreunã. Banca Blank a avut în 1923 un scont la Banca Naþionalã de 875 milioane lei. noi gajuri. la finele anului 1930. ªi mai notaþi cã Banca Blank avea un numãr de mici depunãtori considerabil. În 1926. chiar Comisiunea de Anchetã constatã cã bilanþul sincer este bilanþul concordatar. Este foarte interesant de constatat cã. i se aduce învinuirea cã s-a ridicat la 800 milioane lei! În 1924. Acest bilanþ acuza un plus de pasiv de 184 milioane lei. Dar la alte bãnci care a fost situaþia? Oare Bãncii Blank i s-a fãcut un hatâr? Iatã Banca Româneascã. cu atât mai mult cu cât. în plinã crizã. deci. cã Banca Blank a mers pânã la 800 milioane. când se aduce învinuirea din care se face atmosferã. iar la sfârºitul anului 1930 Banca Blank nu mai datora decât 240 milioane. Ce-i care nu-l credeau au dat aceastã loviturã. numai pentru Kredit Anstalt a fost angajat tot bugetul Statului austriac. În 1925. Degeaba striga el cã Banca Blank are rezerve. a fost un run ºi Banca Blank s-a adresat Bãncii Naþionale ca sã obþinã 7-800 milioane. cifrã socotitã astronomicã. cã ea se þine pe picioare ºi cã sã nu i se dea lovitura de moarte. la finele anului 1930. faþã de cele 932 milioane ale Bãncii Blank. ca sã vedem dacã a fost vreun abuz din partea Bãncii Blank. pentru cã el le crease. Prin urmare. cu 800 milioane lei! ªi apoi. Ceea ce înseamnã 4½%! Capitalul îl reducea cu 125 milioane. ºi din acest punct de vedere. În 1924. într-adevãr. din punct de vedere juridic. ci de cel puþin 10-15%? Vreþi sã ºtiþi cât face palatul 198 .

dupã ce spune: „Vã rog sã binevoiþi a constata cã inscripþiunea ipotecarã fãcutã în registrul de inscripþiuni nr.800. a venit apoi el ºi a oferit astãzi 8 milioane. a mã urmãri dupã tabloul pe care vi-l prezentãm pe masã. Avem sã constatãm numai dacã existã un prejudiciu global în defavoarea Statului. Când s-a întâmplat pierderea teritoriilor? Anul trecut. Alþi 35 debitori urmeazã sã fie verificaþi dacã au avere ºi sã fie urmãriþi. Bursan. Comisia constatã cã dl.. care. H. În rezumat. aºa cum le-a stabilit ea. a blocat bunurile. În privinþa portofoliului de 300 milioane. când aceºtia aveau un imobil de 10 milioane ºi altul de 18 milioane. îl puteþi evalua fãrã o aproximaþie de cel puþin 10-15%? Banca Blank avea o grãmadã de întreprinderi. Statul a sacrificat pentru preluãri 4 miliarde. Este o proporþie de 20%! ªi totuºi se pretinde cã Banca Blank a absorbit toate preluãrile. Dar trec peste toate acestea ºi iau datele din raportul Comisiei de Anchetã. cu un oarecare domn Vasilescu. .. cesionatã Bãncii Naþionale în calitate de mandatarã legalã a Statului român. Pentru 23 de debitori. pretinºi conducãtori. Comisiunea de 199 . dar totuºi mi-l pune în socotealã. Comisiunea amânã examenul. Iatã aici unul din aceste acte. Pânã ºi acum în urmã a încheiat tranzacþii cu Bursan. gestiune la care nu a chemat Banca Blank ca sã-i poatã opune vreo rãspundere.111. De ce l-ai lãsat sã se ducã în strãinãtate fãrã sã-l apuci? De asemenea. În ce priveºte Banca Ialomiþa. Comisiunea spune cã nau fost încã executaþi de Stat ºi cã urmeazã sã fie executaþi. Comisiunea zice cã se aflã în strãinãtate ºi cã ea nu are elemente sã ºtie ce activ posedã. nu m-a întrebat. totuºi. prin actul autentificat la nr. Pânã atunci. Ce rezultã din aceste date? Binevoiþi. tot aºa cu Samuelly ºi Schapira. Statul l-a iertat de datorie. A fost silitã sã intre în concordat tocmai pentru aceastã evaluare aproximativã de 1½%! Se mai poate vorbi de bilanþ nesincer? ªi. Tot aºa.000. Sunt lucruri care întrec mintea omeneascã. Mayer. pe care le-a vândut în 1938 ºi pe care se oferã astãzi 30 milioane! Aceasta este gestiunea Statului. hai sã zicem ale Bãncii Blank. întrucât aceastã inscripþiune n-a fost reînnoitã în curs de 15 ani. Ce a fãcut Statul? A fãcut cea mai deplorabilã gestiune din câte se pot închipui vreodatã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – acesta astãzi. a uitat de executãri pânã astãzi la debitori care erau solvabili. Mavrodi etc. sã le urmãreascã. Sunt eu de vinã? Despre Carol Davilla. Flavian este în Franþa ºi Comisiunea nu are elemente. dar ºi ale conducãtorilor ºi ale altora. cum a procedat Comisiunea de Anchetã? Înainte chiar – aceasta este interesant sã reþineþi – de a face cercetãrile. este perimatã. aºa zice Comisiunea. care datoreazã 22 milioane. Pretinde cã a dat Bãncii Blank 800 milioane. Este iarãºi o chestiune de atmosferã care cade.” ªi pe Banca Blank ºi conducãtorii ei o face rãspunzãtoare de o asemenea gestiune? Pe dl. la debitori care au dat ipoteci din care unele au fost complet pierdute din neglijenþa Statului. Dar Statul a preluat creanþele sã le gireze el. nici nu existã în fapt. vã rog. A redus din datorii. ce avem noi astãzi sã constatãm? Nici unul din aceste vicii ale actelor încheiate. care datoreazã 2. adicã sã urmãreascã pe debitori. tranºa a I-a. dar totuºi îmi pune mie în socotealã datoria. iar doi dintre ei acþionaþi.. 1. Statul ºi-a neglijat debitorii ºi i-a pierdut pentru cã au rãmas acolo. în realitate ale nenorociþilor de deponenþi. provocat de o culpã a Bãncii Blank sau a conducãtorilor ei. Iscãleºte dl. Pânã azi nu s-a putut verifica dacã au avere! Alþii – nu ºtiu câþi – au rãmas în teritoriile ocupate. ªi astãzi sunt încã blocate. care astãzi ni se pune nouã în socotealã. Mavrodi ºi-ar fi ascuns averea ºi are de dat 2 milioane. de altfel. cãci deveneau proprietatea lui.

Dar la aceastã sumã se mai adaugã ºi vadul comercial al „Culturii Naþionale”. sunt în conducerea unor întreprinderi. În total 195 milioane. voi prezenta ºi alte consideraþii. ºi a încasat dupã acest tablou mai mult cu 24 milioane. are o pierdere de 594 milioane. Pandectele Române acolo se publicã. care nu pot avea aceeaºi influenþã în hotãrârile Adunãrii Generale. Din tranºa a treia. 324 milioane. Este cea mai bunã tipografie din þarã. ºi cine are cât de puþine noþiuni despre afaceri ºtie cã într-o întreprindere blocul majoritar de acþiuni este întotdeauna mult mai scump decât acþiunile izolate. dupã expertiza ordonatã de dumneavoastrã. el este cel puþin de 4 ori mai mult. aparþinând Statului. Comisiunea scade din paguba Statului reducerile legale din legea conversiunii. la metale. 106 milioane. Sã facem acum socoteala generalã. Eu public. sunt societãþi care aratã acest lucru în bilanþuri. dupã datele Comisiunii reiese o pierdere de 594 milioane. 200 . reduceri prin conversiune 33 milioane. Spun 246 milioane. 23 milioane. ºi public la „Cultura Naþionalã”. Nepunându-l la socotealã. este de 270 milioane numai la prima tranºã. care este. de 600 milioane. totuºi a fost extrem de severã. Fac. pentru religia dumneavoastrã. Nu mã menþin pe aceste constatãri. pentru cã fabrica a fost datã în plinã stare de funcþiune. Statul a pierdul 39 milioane. De altfel. Din tranºa a doua. de 246 milioane. valoarea bunurilor primite conform expertizei la BuzãuNehoiaºu. surplusul. a apreciat cum a apreciat acþiunile Buzãu-Nehoiaºu date de Banca Blank Statului: erau acþiuni majoritare. Am întrebat cât este costul materialelor ºi mi s-a rãspuns cã. încasãri 10 milioane. Nu fac nicio învinuire experþilor. Valoarea bunurilor primite în platã. pe care-l are astãzi în patrimoniul sãu Statul. în speþã „Cultura Naþionalã”. se ridicã la 68 milioane. Am fost multã vreme la STB. un beneficiu de 274 milioane. dar. nu-l pui la socotealã. Dacã adãugãm ºi plusvaluta constatatã de expertiza dumneavoastrã asupra liniei Buzãu-Nehoiaºu. atunci prejudiciul cert al Statului este zero. se ridicã la 180 milioane. 38 milioane. avantajul Statului se ridicã aici la 274 milioane. Din prima tranºã. Aºa a arãtat anul trecut Societatea Tramvaielor din Bucureºti. pentru cã adaug ºi suma de 26 milioane pe care experþii au constatat cã trebuie s-o adauge. Statul are un beneficiu de 277 milioane. ªi mai vine astãzi Statul sã se plângã de prejudicii? La tranºa a doua. Aceasta înseamnã cã Statul a plãtit 300 milioane. Eu am rugat pe colegii mei sã facã o cercetare ca sã vedem dacã nu cumva expertiza prezentatã dumneavoastrã nu este extrem de severã. Dar dacã este vorba sã constatãm prejudiciul suferit de Stat. reduceri convenþionale 3 milioane. Rest de platã eºalonat pe baza legii conversiunii sau convenþiunilor aprobate. Dacã luãm aceste cifre. adicã o diferenþã în favoarea noastrã de 87 milioane. constataþi încasãri de 2 milioane. cu drept cuvânt. Cred cã aþi înþeles de ce expertul. conform expertizelor ordonate de dumneavoastrã. Reducerile convenþionale fãcute de Stat pe care Comisiunea le constatã. dar ºi cea mai scumpã. astãzi sunt la Reºiþa. trebuie sã punem ºi plusvaluta „Culturii Naþionale”. cã tot ceea ce este referitor la metale s-a ridicat de patru ori.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Anchetã constatã cã s-a încasat 13 milioane ºi ceva. Statul ia bani grei pe acest comerþ. Statul devenea în realitate stãpân pe întreaga întreprindere BuzãuNehoiaºu. în total. Întâmplãtor. La tranºa a treia de 108 milioane. Nu este vad comercial? Totuºi. Este o glumã sã se spunã cã Statul n-a luat un vad comercial o datã cu „Cultura Naþionalã”. adicã 4%! Încã o datã revin asupra problemei de evaluare: puteþi evalua un grup complex de întreprinderi fãrã o aproximaþie de 4%? Dacã aceasta este adevãrat.

23 milioane. pentru cã am impresia cã el este decisiv în cauzã. La vagoane. sunt mulþi care au astãzi în Þara Româneascã o astfel de concepþie. Dacã banca ar fi ºtiut cã are o datorie la Stat. care ºi aceasta este o cifrã aproximativã. 52 ºi sã cearã un concordat agricol. toatã lumea era mulþumitã. la un portofoliu de 100 milioane. 52 a dat loc la o mulþime de abuzuri. cãci Banca Blank a dat mai mult de jumãtate din acþiuni. Când s-a dat 50%. Preþ real la Fabrica Otto Wolf 38 milioane. Statul vine astãzi sã jefuiascã pe nenorociþii de deponenþi. Aþi vãzut cum este socotit prejudiciul ºi cum se fac aprecierile evaluãrii. Pe baza lui. hulitul Aristide Blank. o diferenþã de 8 milioane. iar nu sã inducã banca în eroare. Banca Blank a intrat în concordat preventiv. Astfel. Este a doua oarã când a înºelat-o Statul. sã o facã sã dea sutã în sutã când era convinsã cã nu datoreazã nimic Statului. În ceea ce priveºte Societatea BuzãuNehoiaºu. Statul aºa a considerat-o atunci ºi nu s-a prezentat la concordat. În cazul acesta. preþ oficial: cantitãþi: terasamente . Probabil cã erau dintre aceia care credeau cã Banca Blank trebuie sã fie pedepsitã. La concordat. Art.. La traverse. dat fiind cã avea mai mult decât 10% creanþe debitori agricoli în patrimoniul sãu. Vã rog sã nu uitaþi acest tablou când veþi judeca. Aprecierile nu se pot judeca prin urmare atât de strict. cã existã un prejudiciu. trebuia sã se prezinte acolo pentru ca Banca Blank sã ºtie care-i era pasivul. venea cu un concordat agricol ºi reducea aceastã datorie. ca sã menþinã onoarea lui ºi a bãncii.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – O învinuire s-ar putea aduce numai experþilor de la Comisia de Anchetã. ªi atunci. Dar nu poate sã vinã astãzi. Dar de ce? Nimeni n-ar fi fost nebun sã fãgãduiascã sutã în sutã. cu fabrica Otto Wolf. Din nefericire. o diferenþã dintr-un condei în cazul Buzãu-Nehoiaºu de 10 milioane. Poate sã facã acest lucru? Dacã. Ajungea la concordat sã se fixeze o cifrã foarte onorabilã de 85% ºi Statul era achitat pânã astãzi. 24 milioane. Ea ºtia cã nu datoreazã nimic Statului. din acelaºi contract. avea un prejudiciu. La Banca Agricolã. La ºine. iar nu numai 4%. De ce n-a fãcut-o? Dacã banca ºtia cã are un pasiv mai mare cu un miliard se întâmpla ºi altceva: banca avea dreptul pe baza legii de lichidare a datoriilor agricole. sã invoce art. ci cu un surplus de 37 milioane. Sã presupunem acum. nu numai cã tablourile nu se soldeazã cu o pierdere de 29 milioane. peste astfel de situaþiuni definitiv stabilite sã facã sã renascã drepturi ca ºi cum acele situaþiuni nu s-ar fi produs. La o altã serie de vagoane. dacã ºtia cã are datorie la Stat de 1 miliard. chiar dacã nu este vinovatã. pierderea Statului este de 320 milioane. La exproprieri. toatã acþiunea ºi tot prejudiciul cade. prin urmare 90%. ªtiþi ce înseamnã aceasta? Aceasta înseamnã cã la Buzãu-Nehoiaºu trebuie adãugaþi cel puþin 66 milioane la tabloul arãtat. Dumneavoastrã ºtiþi câte întreprinderi s-au folosit de asemenea concordate. Dacã Statul are vreo pretenþie. am descoperit la Stat o comandã fãcutã acum la calea feratã. pierderea Statului este de 90 milioane. prin urmare 80%. comanda RA 81. 201 . spunând pentru prima datã cã banca îi datoreazã 1 miliard. ªi Banca Blank este marea vinovatã pentru cã a fãcut Statului sã piardã 4%. sã nu uitãm însã ce a fãcut Statul. adicã cel puþin jumãtate. iar dupã ce a dat aproape tot ce avea. a impus sã se plãteascã sutã în sutã. 7 milioane. preþ total 29 milioane. chiar formal.. la un portofoliu de 400 milioane. o diferenþã de 3 milioane. trebuia sã-ºi arate creanþa la concordat. La materialul mãrunt. M-am interesat sã vãd cât este la alte întreprinderi preluate de Stat. Foarte multe întreprinderi au dat pânã la 10%. Prejudiciul constatat este la Banca Blank 4%. contrar realitãþii. rezultã pentru Buzãu-Nehoiaºu o diferenþã de 26 milioane. la Banca Generalã. într-adevãr. Statul a stat de o parte ºi a lãsat banca sã dea sutã în sutã.510 din 26 aprilie 1941.

ªtiþi care au fost aceste beneficii de pe urma unui contract pe 15 ani: au fost pentru bancã de 150 milioane pe an. Aristide Blank are mândria sã afirme ºi astãzi cã banca pãrintelui sãu nu este falimentarã ºi cã. pentru aceasta. Aristide Blank nu face decât sã reia tradiþia pãrintelui sãu. ci a plãtit datoriile sutã în sutã. care a fost preluatã în acelaºi fel de Stat de la Banca Blank. în 15 ani a câte 150 milioane pe an. ceea ce era de prevãzut. nu mai sunt beneficii ca înainte. pe care le opun juridiceºte oricãrei pretenþiuni de prejudiciu. Statul nu era un bun negustor. ºi trebuie sã fie o legãturã directã cauzalã între culpã ºi prejudiciu. de altfel. Cu atât mai mult cu cât pretenþia Statului la ce se reduce? Banca Blank mai are resurse de 250 milioane pentru micii depunãtori. din contra. iar Statul a câºtigat ºi el mai mult decât înainte. desigur. ºi Statul vrea sã le ia ºi acestora cei din urmã bani.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Iatã dar douã împrejurãri. fãrã drept de a ne adresa instanþelor judecãtoreºti. Dar nu numai cã banca n-a fost falimentarã. va avea însã zeci de ani efecte incalculabile asupra vieþii noastre. dacã o bancã trece printr-o asemenea încercare de foc. a înfruntat cu onoare cele mai grele adversitãþi. în momentele acelea de rãsturnare a tuturor principiilor de drept. în care nu credea nimeni. în 1940. Acelaºi lucru s-a întâmplat cu sarea. 202 . este mai tare pe piaþa bancarã englezã decât o alta cu viaþã liniºtitã. Mai poate sã vorbeascã Statul de prejudicii în asemenea condiþiuni? Onoratã Comisiune. ªtiþi ce era „Discom”? Era o societate pe care a conceput-o Aristide Blank. Statul nu ºtia sã-ºi desfacã produsele monopolizate. Orice prejudiciu la Stat ar fi fost stins dacã ºi-ar fi manifestat la vreme pretenþia ºi nu ar fi indus banca în eroare. trecutul lui Mauriciu ºi Aristide Blank. Aceasta este pretenþia Statului. spune: aº fi putut ºi eu s-o fac! Aºa a procedat Ministerul de Finanþe: a încercat sã anuleze contractul. cel dintâi Auboin nu credea. dar nu se poate sã nu cunoaºteþi puþin ºi trecutul acestei bãnci. respectat de o lume întreagã ºi în þarã ºi în strãinãtate. Onoratã Comisiune. dar prejudiciul nu este suficient ca sã ducã la o condamnare. Un distins financiar englez spunea acum câteva luni cã. Aristide Blank a spus: eu mã fac negustor. Existã culpã? Se vede din raportul care însoþeºte legea din 1940 – chestiunea a fost relevatã ºi de colegii mei – cã douã condiþiuni se cer ca legea sã se aplice: sã fie vorba de întreprinderi falimentare ºi care sã nu merite ajutor. Totuºi. ºi unul din cei mai buni români pe care i-am avut. Banca Blank n-a fost niciodatã falimentarã. În þara noastrã însã existã o anume politicã: cum vede Statul cã faci o afacere bunã. cu toate cã exista o hotãrâre judecãtoreascã consfinþitã ºi de Înalta Curte de Casaþie. Este interesant. S-a judecat. iar Banca Blank nu a mai rãmas cu nimic din acel contract. sã ºtiþi cã. tocmai ca sã previnã falimentul. sã fie vorba de un prejudiciu întemeiat pe o culpã. Concordatul preventiv este concordat „preventiv în faliment”. Trebuie. v-am vorbit de prejudiciu. mai opun ceva: dumneavoastrã ºtiþi cum s-a luat „Discom-ul” la Banca Naþionalã? Desigur cã nu. de când „Discom-ul” a fost preluat de Stat. A meritat oare Banca Blank ajutorul dat? Vã rog sã mã iertaþi. dumneata Stat vei câºtiga mai mult decât ai câºtigat pânã acum ºi-mi vor rãmâne ºi mie beneficii. cãci activul Bãncii Blank nu mai existã. chestiunea a mers pânã la Casaþie ºi Statul a pierdut. adicã sã nu intervinã în lanþul faptelor un alt fapt care stricã acest nex cauzal. rãsturnare care. aduce 2 miliarde ºi ceva. ªi astãzi Statul vine sã se plângã de prejudicii! Numai „Discom”. a venit un decret-lege care a dispus pur ºi simplu anularea contractului ”Discom”.

În materie de comunicaþii. de asemenea. Aduceþi-vã aminte de acele vremuri. Împrumutul din timpul rãzboiului n-a putut fi fãcut decât prin intermediul lui Aristide Blank. În criza grozavã de la 1899-1900 n-a retras creditele. Banca Blank a ajutat. în aceastã instituþie de credit un sprijin constant ºi priceput. Banca Blank a fost cea dintâi care a sprijinit credinþa în revalorizarea leului.” Iatã ce spune acela care a fãcut sã cadã Banca Blank. Am asistat la scene când Vintilã Brãtianu îi fãcea reproºuri lui Niculae ªtefãnescu. cu 100 milioane. în 1923. Apoi. a rezistat. Mauriciu Blank însã ºi-a riscat situaþia ºi a contat pe revalorizare. el împingea bãncile sã facã operaþiuni de revalorizare. de la galeriile de minã pânã la liniile aeriene pe care face sã fluture steagul românesc. graþie Bãncii Blank. O serie de industrii din Ardeal ºi Bucovina au fost apoi românizate prin operaþiuni. în timpul rãzboiului din 1916. Dar aceia care eram împreunã cu Vintilã Brãtianu. cultura noastrã naþionalã gãseºte. desigur. din împrumutul de 400 milioane. a dat 10 milioane ajutor Statului sub formã de bonuri de tezaur. Banca Româneascã a fost mult mai cuminte. aceluia cãruia îi reveneau toate mulþumirile: „celebrãm astãzi o îndoitã sãrbãtoare: deschiderea unei linii de o mare însemnãtate economicã ºi strategicã ºi inaugurarea primului drum de fier. în 1905. condus ºi isprãvit prin noi înºine. pentru Împrumutul Unirii. tunelul de la Barboºi ºi linia de aviaþie Cidna Paris-Istanbul? Iatã ce spunea. despre Banca Blank urmãtoarele rânduri: „Banca Blank îºi meritã nu numai prin activitatea sa de trei sferturi de secol. 203 . Mihail Manoilescu.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Este foarte interesant cã acela care a avut destinul sã prezideze la cãderea Bãncii Blank. Banca Blank a finanþat rãzboiul din 1877. Aceasta în 1899. iar alt împrumut Statului – 175 milioane. dar ºi prin concepþiunea conducãtorului sãu. cum fãceau alte bãnci. Tot astfel pentru Împrumutul Refacerii. Banca Blank a fãcut linia feratã PloieºtiPredeal. Ce uºor este astãzi sã spui cã toate acestea sunt greºeli. dl. în cele din urmã. ei se datoreazã. ªtiaþi acest lucru? ªtiaþi cã tot Banca Blank a fãcut linia feratã BuzãuMãrãºeºti? ªtiaþi cã. când a inaugurat-o în prezenþa lui Mauriciu Blank. despre linia Buzãu-Mãrãºeºti. a dat avans Statului de 6 milioane. primul mare împrumut de Stat de 425 milioane. De asemenea. a ajutat lumea. banca a dat câte 50 milioane. Este uºor de judecat astãzi. graþie lui. De aceea. Banca Blank stã la postul sãu de stimulent al energiilor þãrii ºi pentru ca nici un domeniu sã nu-i rãmânã strãin. Salut cu bucurie ºi mândrie aceastã lucrare româneascã ºi mulþumesc tuturor celor care au contribuit la aceastã frumoasã izbândã”. Dat atunci era o mândrie sã românizezi industrii din Ardeal ºi sã contezi pe revalorizare. linia feratã Râmnicu-Vâlcea-Câineni. care la Londra a tratat pe ascuns cu englezii care nu voiau sã audã ºi. sub toate formele ce se pot închipui. Rege Carol I. la Casa de Depuneri a dat 15 milioane. Banca Blank a fãcut primele împrumuturi ale oraºului Bucureºti. Gândiþi-vã la cifrele acestea în aur ºi la ce a însemnat astfel pentru viaþa ºi evoluþia noastrã naþionalã aceastã bancã. Banca Blank subscrie 55 milioane. s-a fãcut linia feratã Dorohoi-Iaºi. Dacã avem canalizare ºi apã în Bucureºti. riscante. scrie. au dat împrumutul cu care s-a finanþat rãzboiul. aceastã caracterizare: oriunde o bogãþie naþionalã de pus în valoare ºi ori unde unde economia naþionalã reclamã împlinrea unei noi îndatoriri. conceput. ºtiam cã el socotea vinovaþi pe aceia care nu credeau în revalorizarea leului.

„Heliconul” din Banat. vã rog. În strãinãtate fiind. Aristide Blank este continuatorul tradiþiei Bãncii Blank. iar nu bancher –. Desigur. sã ajute politica de revalorizare a Guvernului. Decretul-lege a hotãrât cã responsabilii se vor judeca de o comisiune. gândindu-se mai ales la interesele ei. este adevãrat. Aristide Blank a înþeles cã 204 . Prin urmare. Ce a fãcut acum pentru Banca Blank? Parcul Jianu este o întreprindere care. dar aceastã cauzã nu poate fi o vinã. Aceasta este singura cauzã a situaþiei. Aceastã operã a fost realizatã de Banca Blank ºi pe terenul cultural. El este mândru de aceastã bancã ºi nu vrea sã se pângãreascã numele ei. dintre toate. împrumutul de stabilizare la care Banca Blank a dat 700. „Eminescu” tot de Banca Blank a fost finanþatã. Sufletul lui este Banca Blank. vã rog sã le citiþi ca sã vedeþi care era situaþia bãncilor în acel moment ºi cãror cauze se datora aceastã situaþie. Dar v-aþi plimbat pânã la Eforie? Aþi vãzut ce a fãcut Banca Blank acolo? Avea interes imediat sã facã acest lucru? Nu. vom depune actul pe masa dumneavoastrã. singura care poate sã þinã capul sus din punct de vedere naþional este Banca Blank. din contrã. unde. ci se ocupa de chestiunea de a pune la loc pierderile din activitatea trecutã care se traduceau printr-o imposibilitate de lichidare. cãci astãzi nu mai avem constituþie. ca ºi „Discom”. n-a avut aceastã lichiditate. Este continuatorul unei tradiþii ºi.000 dolari. ca sã fie condamnaþi. Binevoiþi. deºi el nu s-a ocupat de bilanþuri ºi de sconturi. sã fecundeze cu orice risc întreaga economie româneascã. complet în afarã de vina conducerii Bãncii Blank. Alte bãnci. de pildã Banca Româneascã. sub toate formele ºi. nu se puteau uºor lichida.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Pentru aceasta. dar nu numai „banca-tarabã”. Dacã n-ar fi trebuit sã fie culpã. Înainte de 1925 a fost în strãinãtate la Sucursala din Paris. Era pur ºi simplu un avânt ºi o întreagã concepþie naþionalã care se realiza. Dar Banca Blank. Vorbesc acum în special pentru Aristide Blank. la prima panicã de pe piaþã. Dar n-a fãcut-o. ªtiþi ce este „Cultura Naþionalã”? Este unul din cele mai frumoase institute de culturã din Europa. nu inspira încredere nimãnui. îºi ia asupra lui rãspunderea. ci aproape toate bãncile. ci trebuie sã se facã dovada prejudiciului ºi a culpei. acum. ca bancher – pentru cã s-a fãcut un nume lui Aristide Blank cã este poet. nu este o responsabilitate ipso jure. de Banca Blank a fost finanþat. cu toate cã i s-au adresat reproºuri chiar pe atunci tocmai din aceastã cauzã. cãci banii imobilizaþi în întreprinderi. a citi expunerea de motive a legii bancare. nici pentru Banca Blank. n-avea decât sã se judece singur aºa cum a fãcut-o cu „Discom”. Aristide Blank ºi-a cheltuit mare parte din avere ca s-o aducã de la Viena. Banca Blank a înþeles. focar de românism. Conducãtorii. Putea s-o facã. de aceea. ca sã vedeþi cã nu numai Banca Blank s-a aflat în situaþie grea. ci banca în tot trecutul ei aºa cum vorbea Regele Carol I ºi Manoilescu despre ea. Statul n-ar fi avut decât sã constate prejudiciul ºi sã facã un decret-lege prin care sã oblige Banca Blank la platã. împrumutul lui Averescu. care n-a fãcut decât bancã ºi a stat în rezervã. Banca Blank ºi conducãtorii ei stau astãzi pe banca acuzãrii. nici pentru conducãtorii ei. Nu vã mai citesc. Aceasta a dus-o la concordat ºi la preluãri. deºi actele nu erau semnate numai de el. trebuie sã fie ºi ei vinovaþi de culpã? Evident cã da. deci o culpã. totodatã. din cauza politicii naþionale. au fost deosebiri între Banca Blank ºi altele. Eu o admir. ca Banca Româneascã. a fãcut posibil împrumutul din 1916. ca bancher a adus bãncii 21 milioane. dar. au pus bani de o parte.

Acesta.p. fãrã a-mi prevedea nicio platã. Dl. Apoi. 150. ªi aceasta a fãcut-o hulitul Aristide Blank. „La Roumanie en images”.000 lei metrul pãtrat. Dl. La ºcoala de la Fontenaye.000. a fãcut un cãmin la Paris pentru studentele care se pierdeau pe strãzile Parisului. „Discom-ul”. Lucrarea francezã fusese cerutã de bancã pentru a o edita. banca a obþinut un total de 120 milioane. Au fost vânduþi.000. iar la Teatrul Popular. Se îmbulzesc amatorii sã-i cumpere. O nouã ediþie apoi a fost datã în tipografia „Culturii Naþionale”. încât banca a ajuns la concordat. de care vã vorbeam. prin urmare. Tot el a înfiinþat 200 biblioteci sãteºti gratuit. numai printr-un contract fãcut cu Letea. Acest teren înseamnã astãzi. Câþi români au fãcut asemenea gesturi? La Paris a fãcut un restaurant pentru studenþi cu 300 tacâmuri pe zi. întemeiat de dl. în 1919.000 m. condus de mine. Sã nu se spunã cã contractul cu „Discom-ul”. a întreþinut la studiile de inginerie pe fiul meu Mircea. De asemenea. un alt aport adus de Aristide Blank bãncii. ºi nu mie. dacã el a putut sã-ºi facã studiile. pânã astãzi. aºa de mult l-a protejat pe Blank.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – acolo este viitorul Bucureºtilor ºi a plasat un capital relativ mic al bãncii. tot el l-a inventat ºi l-a impus. s-a fãcut pe vremea Regelui Carol II-lea. fãcutã cu sacrificiul aproape a întregii lui averi. aceeaºi bancã dãduse doar acestei ºcoli de stat. Contractul s-a încheiat cu mult înainte de venirea Regelui Carol II-lea. cu 3-4. Bancherul Blank pe care îl preocupau atunci chestiunile culturale. Ralea scrie cã. ca întemeierea Teatrului Popular. A editat. mobilier. Iatã bancherul. dacã se socoteºte un beneficiu anual minim de 150 milioane în 15 ani. o datoreazã acestui ajutor. dar Ministerul de Finanþe a dat ordin sã nu se mai vândã. Este un beneficiu adus de concepþia lui Aristide Blank. librãria francezã foarte îmbulzitã. cerea o reducere de text . cu „Discom-ul”. se pierde peste un milion. în afacerea Goetz. Aristide Blank a adus bãncii 400 milioane.” Este verosimil cã omul acesta este vinovat de vreo fraudã? Ia sã vedem ce se articuleazã ºi ce este verosimil: A ascuns Aristide Blank situaþia bãncii? Vi s-a citit toatã corespondenþa din care aþi vãzut cã Banca Naþionalã ºi Statul erau complet la curent cu situaþia Bãncii Blank. Este interesant sã cunoaºteþi o apreciere a defunctului Iorga fãcutã în cartea lui „O viaþã de om”: „La cartea scrisã de mine la Iaºi pentru Librãria Hachette ºi apoi dictatã prietenului meu Stahl.. este un fin literat. Este un om de culturã ºi de tradiþie. o carte minunatã care a fost cea mai bunã propagandã româneascã. ºi au rãmas 100. de altfel. Dar Aristide Blank nu este numai bancher. cumpãrând tot terenul de 250. peste 2 miliarde. S-a ascuns valoarea ºi bonitatea portofoliului preluat? Vi s-a citit 205 . a oferit tipãrirea integralã a acestei „Histoires des Roumaines et de leurs civilisation”.250..000. pe care rãspândit-o în lumea întreagã.p. banca a avut un beneficiu de 1.. Aristide Blank este acela care a dat burse la sute de studenþi români fãrã sã se ºtie. A fãcut Teatrul Popular cu banii lui. cu un franc tacâmul. M-am vândut eu bancherului Blank? /fusese acuzat cã s-a vândut lui Blank/ Nu lam vãzut decât numai pentru scopuri de culturã ºi de schimb a ºcolii mele din Franþa. Vã vom depune actele cu care vom dovedi tot ce afirmãm. 3-400 milioane lei. în Fabrica de Zahãr Lujani..000 m. „Cultura Naþionalã” este opera lui Aristide Blank. Blank. Blank tânãrul . Iatã. în Fabrica de Hârtie „Câmpulungul”. cumpãratã la Viena de domnul Blank. ºi prin aceasta n-a fãcut decât sã amplifice tradiþia pãrintelui sãu. una din cele mai frumoase din punct de vedere bibliografic din câte am vãzut vreodatã. în fine.

guvernator ºi Ministerul de Finanþe. ªi ea a ales numai ceea ce era rãu ca sã-l predea pe urmã Statului. ªi dacã nu dovediþi cã au fost insistenþe ilicite.500 acþiuni. El se ocupa numai de chestiunile mari. Singurul optimist era Aristide Blank. El era bancherul care concepea. vãzând cã Buzãu-Nehoiaºu este trecut în bilanþ cu 19 milioane. îmi rezerv sã le rãspund în replicã. Ei bine. Nu ºtia sã facã operaþia mãruntã a înmulþirii. s-a spus cã are majoritatea de acþiuni. de Poincare. Îmi aduc aminte. s-a încurcat la o înmulþire. ca sã vã mai dau numai un exemplu. cercetãrile cu inspectori. ce concludenþã se poate trage? Nu aceasta judecãm noi astãzi. declarã cã nu are a se ocupa de bilanþ. Doar nu era nebunã Banca Blank sã se angajeze cu încã 108 milioane. avem certificate oficiale. Era posibil ca Banca Naþionalã sã nu cunoascã situaþia Bãncii Blank? Banca Blank era client de ani de zile. ºi nu ºtia cine îi este client? Este verosimilã o asemenea afirmaþiune? O altã acuzaþiune: cã Aristide Blank ar fi fãcut insistenþe la preluare. cãci astãzi se ºtie. Ajunge oare numai sã afirmi cã s-a ascuns situaþia bãncii ca sã-l condamni pe Aristide Blank la 800 milioane? Vi s-a citit corespondenþa între Auboin. matematica nu este o ºtiinþã care constã în a face operaþiuni. din 250. Ar fi încasat anume dividend. Tranºa a treia de 108 milioane s-a fãcut contra voinþei Bãncii Blank. când eram student la Paris. Râzând. când peste trei zile cãdea în concordat. reiese clar cã se ºtia care era ºi bonitatea portofoliului ºi situaþia Bãncii Blank. peste capul Bãncii Blank. deciziile Consiliului de Administraþie a Bãncii Naþionale. majoritatea acþiunilor era de 141. ci ea constã în a concepe! Aºa fãcea ºi Aristide Blank. Banca Naþionalã luase în special de la Banca Industrialã aproape tot ce mai avea în vara lui 1931. De altfel. fãcând un calcul pe tablã. acea bogãþie nu are nimic a face cu acþiunile bãncii ºi se reduce la câteva posturi modeste. constituind adevãratele rezerve latente care au dat posibilitate Bãncii Blank sã dea la concordat sutã în sutã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – corespondenþa din care aþi vãzut cã Banca Naþionalã ºtia perfect care este bonitatea acestui portofoliu. din toate acestea. Dar chiar dacã bilanþurile ar fi fost nesincere. Nu revin însã dacã adversarii mei vor contesta aceste lucruri evidente. Insistenþele nu sunt suficiente dacã ele nu constituie un dol sau o fraudã. Aduceþi-vã de altfel aminte de situaþiunea de fapt: tranºa a doua de 600 milioane a fost cerutã de Stat. Bilanþul era opera celorlalþi. el care avea majoritatea acþiunilor! În ce priveºte bogãþia lui Aristide Blank. ca ºi Soepkez ºi Tabacovici. în aceastã privinþã. cu sume pânã la 1 miliard anual. ºi el.000. A mai cumpãrat din curs de 6-7 ani în urmã. ca sã ajute pe nenorociþii nevoiaºi. Oare aceasta este problema? Întrebarea este dacã insistenþele acestea au fost ilicite. Ottulescu în admirabila d-sale pledoarie. a gãsit cã e un post supraevaluat ºi a apreciat întreprinderea la valoarea nominalã de 3 milioane! ªi pe baza unor asemenea expertize se spune cã bilanþurile sunt nesincere! O ultimã chestiune: a mai fost acuzat Aristide Blank cã a realizat un beneficiu ilicit. Blank nu are nicio vinã. aþi notat cã la acea datã Aristide Blank. În ce priveºte majoritatea de acþiuni. Aristide Blank nu fãcea contabilitate. care spunea mereu: „Avem rezerve”! Dar la aceasta i se rãspundea cu expertizele unui domn Nestorescu care.000 acþiuni. Statul ºi Banca Naþionalã credeau Banca Blank mai insolvabilã decât era. dupã cum a arãtat ºi dl. care veneau ºi îi spuneau cã 206 . foarte bogat. ªtiþi câte acþiuni avea Aristide Blank? Avea 6. Bilanþuri nesincere? Nu se ocupa Aristide Blank de bilanþ. în înþelegere cu Banca Naþionalã. a spus: vedeþi. nici nu mai erau la conducerea bãncii. Comisiunea însãºi.

000 lire sterline în rentã consolidatã. rãspundere nu numai faþã de ea. au dus printr-un lanþ de repercusiuni la run-ul de la Banca Blank. ªi nu mã mirã de afirmaþia d-lui Blank cã a fost sfãtuit de Banca Naþionalã sã dea divident. prin convenþiile de la 16. El a mers din om în om ºi a luptat câteva luni de zile ca sã domoleascã aceastã încercare. cumpãrând acþiuni care nu mai valoreazã nimic. ªi atunci le-a cumpãrat el. Ei bine. Cine este apoi autorul concordatului sutã în sutã? Tot Aristide Blank.. din exces de onoare. impuse de Banca Naþionalã. cu toate cã Aristide Blank nu datora nimic. Iatã activitatea lui Aristide Blank. dividendul era normal sã se dea.500 acþiuni ale sale. Banca Industrialã concentra. ªi Ministerul nu a vroit sã restituie acel portofoliu. în împrejurãri grele. nume nepãtat /în strãinãtate ºi astãzi. pentru cã dacã piaþa ar fi aflat cã Aristide Blank nu ºi-a luat dividendul. pentru cã. totuºi.500 acþiuni. pentru cã þinea ca Banca Blank sã-ºi îndeplineascã datoriile sutã în sutã. Aristide Blank ºtia foarte bine cã banca are activ ºi ca dovadã este rezultatul de astãzi. Banca Industrialã a rãmas sãracã. erau frustraþi în bunurile lor. pentru cã. ar fi provocat imediat run-ul ºi ar fi provocat nu numai cãderea bãncii. ca Banca Blank sã facã un concordat agricol? Putea banca sã-l impunã pe baza art. se vorbeºte cu respect/. aceasta a luat tot acest activ sub formã de garanþii ºi. Banca Blank era scoasã din obligo ºi nu mai datora nimic. Astãzi are astfel în total 17. aflând 207 . am sfãtuit întotdeauna sã nu se alarmeze piaþa. În vara lui 1931. Dacã n-ar fi dat dividend. Aristide Blank a luptat pentru onoarea ºi numele bãncii ºi al lui. care valoreazã astãzi 3-400 milioane. mai se evidenþiazã ºi printr-o altã serie de fapte pe care este bine sã le cunoaºteþi ca sã vedeþi modul cum Aristide Blank a conceput onoarea Bãncii Blank. Dar Aristide Blank s-a opus. Iar acþiunea valoreazã zero ºi el o ºtie mai bine ca oricine.000 acþiuni. 52 din legea de lichidare a datoriilor agricole. Aristide Blank spunea mereu: daþi-l încoace. Dar aceastã activitate la bancã. într-adevãr. Prin urmare. fãcutã pentru a apãra numele ºi onoarea bãncii ºi a lui. pânã nu mai rãmâne nimic. Aristide Blank se duce cu cãciula în mânã la Ministerul de Finanþe ºi zice: eu vreau sã vã dau ceva. mã aranjez eu cu debitorii. ªi culmea. tot astfel Banca Blank ar fi luat o mare rãspundere dacã îºi provoca singurã cãderea. a Bãncii Generale etc. iar majoritatea este de 141. la un moment dat. vedem cã toate învinuirile se subþiazã. 31 iulie ºi 14 august. Cu atât mai mult trebuia sã ia dividendele celor 6. se volatilizeazã. Cine s-a opus. ceea ce vi s-a arãtat cã era o operaþie foarte naturalã. ªi a mai oferit 30. dupã cum cãderea Bãncii Franco-Române. deºi în privinþa celor 600 milioane. sã vã dau altceva în schimb! ªi ºtiþi ce a oferit în schimb? Bãile Olãneºti. ºi a avut dreptate. Cine i-a oprit? Aristide Blank. toate industriile Bãncii Blank. avea 6. dar ºi faþã de piaþã. ºtiþi ce s-a întâmplat? Creditorii Bãncii Blank au vrut sã facã acþiune paulianã. Comisiunea de Anchetã îl socoteºte drept o „ofertã defavorabilã”. Ministerul Sãnãtãþii Publice. Acest ceva.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – au avut încredere în el. De ce a dat dividend? Banca avea oarecare dificultãþi. Sau poate socoteºte defavorabilã aceastã ofertã pentru cã credea cã Aristide Blank cerea înapoi portofoliul preluat. când se vorbeºte de Banca Blank. s-ar fi întâmplat exact acelaº lucru care s-ar fi întâmplat dacã banca nu dãdea dividend deloc.000. Eu însumi. de atunci. dar ºi panicã pe piaþã. Unde este frauda? Unde este culpa? Dacã analizãm de aproape lucrurile. dar din cauza imobilizãrilor nu putea sã lichideze. În momentul preluãrii. a Bãncii Berkowitz.

Nu uitaþi în deciziunea dumneavoastrã cã astãzi nu mai este vorba de Banca Blank. fãrã nicio obligaþie. oferta fãcutã de Aristide Blank fãrã nicio obligaþie din partea lui. pentru orice împrejurãri. Câteva mici constatãri ca o concluzie: Aristide Blank ºi Banca Blank sunt condamnaþi la o sumã de 800 milioane. ºi nu ºtiu cine a sfãtuit pe Ministerul de Finanþe. ªi totuºi deciziunea a condamnat. Dar este un principiu elementar cã nu poate fi cineva condamnat decât pentru o daunã care este certã. în creditorii mãrunþi ºi în creditul general. Ottulescu. iar nu pe o daunã a cãrei evaluare nu se poate face. desigur. De aceea luptã astãzi Aristide Blank. Vedeþi cât de multã dreptate avea dl. ci loveºte în deponenþi. E vorba sã se dãrâme onoarea bãncii. care se poate fixa. pretenþiunea Statului nu mai loveºte în acþionari. Vi le spun acestea mai mult ca curiozitãþi. Onoratã Comisiune. oferta este ºi astãzi încã pendinte. Nu se ºtie dacã unele din efecte se vor încasa sau nu pe viitor. de douã ori i s-a refuzat oferta. dar acest minister condamnã ºi la dobânzi! Aþi mai auzit acest lucru? Dobânzi la o condamnare la daune? Condamnã ºi la cheltuieli de urmãrire. face adrese cãtre Ministerul de Finanþe ºi Banca Naþionalã. iar a treia este încã pendinte. când spunea cã acþiunea este fãrã bazã legalã ºi este prematurã. ale cãrei acþiuni din punct de vedere material nu mai conteazã. sã se ia act cã ne rezervãm ºi dreptul de a discuta neconstituþionalitatea mãsurilor care s-au luat. în fine. atrãgându-le atenþia cã este o bogãþie pentru þara noastrã ºi ca nu cumva sã le refuze! Totuºi. imediat pare supãrat. cãci trebuie sã fie ceva dedesubt. în loc sã fie stigmatizaþi cum face Comisia de Anchetã. 208 . ar trebui sã fie recunoscuþi aºa cum meritã. Aºa oameni sunt rari ºi. rog. însã oamenii aºa sunt la noi: când vine cineva cu atâta lãrgime sã ofere ceva. fãrã sã se arate cât anume. urmãriri la care Banca Blank n-a participat cu nimic ºi pe care nimeni nu le-a constatat ºi nici nu le poate constata în cuantumul lor. Insist.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – despre aceastã ofertã a lui Aristide Blank. De aceea. Este curios. Aristide Blank a fãcut toate acestea pentru cã vroia ca numele lui ºi al bãncii sã fie curate. ca sã vedeþi în ce atmosferã a fost condamnat Aristide Blank ºi Banca Blank.

Prejudiciul pe care-l avea sã stabiliþi va trebui sã rezulte din neexecutarea acestui contract ºi numai în mãsura în care acest contract nu va fi fost executat sau executarea lui va fi cauzat prejudicii care sã dea loc la dauneinterese sau chiar la diferenþe de preþ. cãci expunerea de motive a acestei legii vã aratã cã „prin operaþiunea preluãrii portofoliului acestor întreprinderi. Banca Blank ar avea. În al doilea rând. situaþiunea este extrem de uºoarã. avocaþii. pentru noi. Tabacovici ºi dl. deci veþi avea de examinat clauzele contractuale. spre a afla soluþiunea definitivã trebuie sã purcedem prin ipotezã. de aceea. o responsabilitate. Nu sunt de pãrere cã atât timp cât aceastã lege nu aratã o prohibiþie 209 . care punem concluziuni pentru câþiva din modeºtii funcþionari care au putut fi la un moment dat ºi conducãtori ai Bãncii Blank. au ridicat acest proces la înãlþimi juridice nebãnuite. veþi avea de examinat convenþiunile încheiate pentru realizarea acestor efecte. ºi în competenþa dumneavoastrã ca instanþã de apel. Cã este aºa nu este nici o îndoialã. de a reveni cu nimic asupra faptelor care s-au învederat. totuºi. dumneavoastrã aveþi sã cercetaþi în primul rând contractul de rãscumpãrare a portofoliului. Revizuirea acestor convenþiuni pe care dumneavoastrã aveþi sã le examinaþi. cãci dupã cum veþi rezolva problema într-un sens sau altul. Dar. în acea mãsurã veþi pronunþa condamnarea. Garvin. Tot astfel. a reparaþiei. Statul a suferit importante prejudicii. Dar de unde spune legea sã constataþi aceste fraude ºi grave prejudicii? „determinarea cadrului situaþiei contractuale ºi modului în care s-a închegat aceastã situaþiune contractualã. dumneavoastrã vã gãsiþi în prezenþa unei legi de rãspundere contractualã. dupã pledoariile care au precedat ºi care. socotesc esenþial de a determina de la început natura juridicã a responsabilitãþii conducãtorului în sistemul legii pe care dumneavoastrã aveþi s-o aplicaþi. ca ºi oamenii de ºtiinþe pozitive. în al treilea rând. sã vedeþi în ce condiþiuni s-au încheiat contractele. De aceea. condiþiunile cerute pentru condamnarea lor vor fi deosebite. Nu este în intenþiunea noastrã. ªi. pentru cã rãscumpãrarea este un contract.” Prin urmare. Chiar în aceastã situaþie. pot avea o responsabilitate în limitele legii din 1940 ºi 1941. ipotezã în care unii dintre conducãtorii Bãncii Blank ar avea ºi ei o responsabilitate. sunt astãzi obligat sã examinez înaintea dumneavoastrã ipoteza în care. „precum ºi condiþiunile fixate”.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 2 decembrie 1941 Dl. Legea din 12 octombrie 1940 dã în competenþa Comisiunii de Anchetã ºi. N. pentru cã noi. prin personalitatea incomparabilã a celor ce le-au fãcut. Deci. va varia.. defunctul Soepkez. deci. nici de a repune în discuþie probleme juridice care s-au angajat. clauzele lor.. condamnarea lor în privinþa cuantumului prejudiciului. prima problemã pe care îmi propun s-o examinez este aceea a naturii juridice a rãspunderii conducãtorilor. Zadarnic veþi cãuta în restul legii vreo altã competenþã. cercetarea operaþiunilor ºi lucrãrilor rãscumpãrãrii portofoliului. împotriva convingerilor arãtate aici. Socotim cã se impune revizuirea. Dumneavoastrã nu aveþi altceva de fãcut decât sã cercetaþi convenþiunile. dl. În ce scop? „Spre a constata fraude sau grave prejudicii aduse Statului”. ºi au ridicat pe unii dintre impricinaþi la aspecte aproape legendare. avocat Virgil Veniamin: Domnule Preºedinte ºi Onoratã Comisiune. Dar pentru a ajunge la rãspunsul pe care vi-l propun.”. condiþiunile convenþiunilor. rãmâne sã examinãm dacã cei trei incriminaþi.

poþi sã menþii contractul. Dacã este vorba de neexecutarea unui contract. Principiul electa una vis îl împiedicã sã poatã cere ºi contractualmente ºi delictualmente. cealaltã parte contractantã trebuie sã rãspundã. ªi atunci. cãci dacã totalizaþi sumele ce trebuiam sã le scot din contractul de reescont. Una din pãrþile contractante. rezultã un prejudiciu de 800 milioane. Desigur. de greºeli. înseamnã cã. atunci rãspunde pentru prejudiciul care s-ar putea produce din neexecutarea acestui contract? Bineînþeles. pentru cã din moment ce aceastã lege nu vã aratã în termeni categorici cã a derogat de la principiile responsabilitãþii din dreptul comun. ci rãspunde acela în numele cãruia a lucrat. sau cã operaþiunile pentru acest contract n-au fost legale. Dacã este aºa. sã facã sã se anuleze contractul /citat/. Dar cum rãspunde? Ca orice mandatar. Atâta vreme cât legea v-a dat un text de rãspundere contractualã este inadmisibil ca. când sunt astfel nemulþumite de un contract care s-a încheiat în condiþiuni doloase sau de fraudã. Aceasta este o absurditate juridicã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – categoricã în sensul cã dumneavoastrã sunteþi opriþi de a revizui aceste convenþiuni. sã vinã sã acþioneze ºi pe cale delictualã. care are la dispoziþie acþiunea contractualã ºi care opteazã pentru exerciþiul acestei acþiuni. Iar mandatarul care s-a fãcut vinovat de fraudã. orice teorie contrarã ar fi completamente în afarã de aceastã lege. Or. Orice pretenþiuni. principiul pe care l-am enunþat se pãstreazã cu toatã sfinþenia de toatã jurisprudenþa francezã. dumneata eºti liber sã ceri anularea contractului. pretinde cã are un prejudiciu. Dar nu eºti obligat sã ceri anularea contractului. atunci cine rãspunde? Partea contractantã. Eu. Nu se poate ca mandatarul sã rãspundã contractualmente. În aceastã privinþã a definirii figurii mandatarului. din moment ce nu a atribuit acestei anchete strict contractuale o altã consecinþã legalã. sau care a lucrat cu fraudã ºi greºeli în executarea mandatului. Mandatarul care a lucrat în 210 . Acest prejudiciu nu este însã altul decât cel contractual. aºa cum a înþeles sã facã Ministerul de Finanþe. ca interpreþi. în executarea acestui mandat. în condica civilã nu se îngãduie unei pãrþi. Cumulul între aceste douã feluri de rãspunderi nu este permis. prin urmare. iar textul legii supunându-vã unui cadru strict contractual. concluziunea cã legiuitorul a înþeles sã modifice aceastã rãspundere din Condica Civilã. Rãspunderea este. nu rãspunde el personal. pãrþile contractante. eventual de a pronunþa chiar nulitatea lor. nu vã este îngãduit dumneavoastrã sã cercetaþi. n-am absolut nicio rãspundere. fãrã îndoialã. cãci conducãtorul este mandatar. mandatar. sau la diferenþe de preþ. din diferenþa de încasãri. Statul sã vrea ºi rãspundere delictualã. legea nu te opreºte. sunteþi împiedicaþi s-o faceþi. adicã Banca Blank. /Citat din Savatier/. Dacã este aºa. o rãspundere care decurge din neexecutarea contractului. Pretinzi cã ai trebuit sã realizezi 800 milioane ºi cã. în acelaºi timp. Cu atât mai mult cu cât legiuitorul vã aratã cã trebuie sã revizuiþi. dumneavoastrã sunteþi invitaþi a merge la dreptul comun spre a vedea care sunt consecinþele de drept care trebuie sã le trageþi din constatarea cã un contract a fost fãcut în condiþiuni vicioase. Dumneata pretinzi cã Banca Blank te-a prejudiciat pentru cã a încheiat un contract din care nu poþi realiza ceea ce ai scontat. ele sunt exact acelea care alcãtuiesc cuantumul prejudiciului de astãzi. care a excedat poate puterile sale. ªi Înalta Curte de Casaþie francezã a arãtat cã pãrþile pot. Statul. care este poziþia conducãtorului? ªi conducãtorul rãspunde. În acest caz însã n-ai dreptul decât la daune interese.

Cãci dumneata nu mã condamni decât la prejudiciul contractual. distinct de faptele Bãncii Blank. care sã se punã în sarcina acestora. Dar pentru ca individul Tabacovici ºi Soepkez sã poatã rãspunde. ce constatãm din hotãrârea instanþei? Constatãm cã aceastã hotãrâre în întregimea ei vorbeºte de culpã. Ei ºi? Care este consecinþa faþã de mandatar? Dumneata ai o acþiune ex contractul în contra mandantului. este pentru cã organele sale statutare au lucrat. Dar aceste delicte ºi cvasidelicte trebuie sã reprezinte un fapt autonom. trebuie ca ei. Nu existã un fapt autonom. generatoare de întregul prejudiciu. ei sunt responsabili. iar dacã veþi constata fraudã în sarcina conducãtorilor. principiile sunt aºa. prin urmare. nu are absolut nicio rãspundere. când legea vorbeºte de fraudã. dacã întregul acest prejudiciu are 211 . au pãcãtuit. în executarea mandatului. toate acestea din punctul meu de vedere au repercusiuni numai faþã de mandant. Unii autori ºi unele deciziuni recente ale Curþii de Casaþie franceze au spus cã. nu-þi mai este îngãduit sã vii ºi pe cale delictualã. totuºi. independent de faptele Bãncii Blank. indiferent al cui. de manevre. Eu. o fraudã. Aºa se explicã de ce în dreptul civil se admite în mod constant cã mandatarul rãspunde de delictele ºi cvasidelictele pe care el le face în exerciþiul mandatului. Aº putea sã mã opresc aici ºi sã spun: vã rog sã constataþi cã este vorba de o rãspundere contractualã. cãci nu spune niciun cuvânt despre derogare. Ce spun autorii când este vorba de un mandatar. nu ai nicio acþiune împotriva mea. Chiar dacã eu mandatar aº fi fãcut acte pline de fraudã. totuºi. Banca Blank nu se confundã cu conducãtorii ei. doctrina ºi jurisprudenþa francezã nu este constantã. Când Banca Blank rãspunde. Dar dumneata. Dar ºi aici. Mandantul nu mai poate sã se întoarcã împotriva mea. Cãci încã o datã. acela rezultat din neexecutarea contractului. ºi care sã fie distinct de faptul care genereazã responsabilitatea contractualã a mandantului. Alþi autori însã au recunoscut. trebuie sã dovedeºti un fapt autonom distinct de acela al mandantului. dar legiuitorul din 1940 vorbeºte. cã contractul s-a încheiat între Banca Blank ºi Stat ºi cã. deci nu existã acþiune în contra mea ºi nu pot sã fiu fãcut responsabil. sã fi cauzat un fapt care sã fi determinat un alt prejudiciu decât acela din hotãrâre. de o rãspundere a conducãtorilor ºi mai mult decât atât. a dovedit fraudã? /citat/. Dar îmi veþi rãspunde: bine. sã se refere la frauda conducãtorilor.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – acest mod. am determinat pe Stat sã contracteze. mandatar. ªi atunci. ºi pe care sã-l impuþi în mod exclusiv mandatarului. Nici în sarcina lui Tabacovici. cu fraudã chiar. din moment ce ai acþionat contractualmente pe mandant ºi l-ai condamnat la prejudicii contractuale. Faþã de aceste principii. o putinþã de condamnare ºi a mandatarului. nici a lui Soepkez ºi Garvin nu se acuzã o asemenea manevrã sau culpã. dar foarte bine circumscrisã: ca sã poþi afirma rãspunderea mandatarului alãturi de aceea a mandantului. am fãcut un dol. care. legiuitorul din 1940 zice cã aceastã onoratã comisiune va cerceta dacã s-a comis o fraudã ºi este posibil ca atunci. un fapt pe care l-a fãcut el personal proprio nomine. recunosc. sã ne înþelegem: de ce poate fi responsabil conducãtorul? Au înþeles oare aceste texte din legea nouã sã deroge de la principiile dreptului comun? Desigur cã nu. Statul n-ar fi contractat în acelaºi condiþiuni dacã eu nu comiteam acest dol. astfel încât în mod cumulativ cu mandantul sã rãspundã pentru un fapt? Mandatarul acesta poate el sã rãspundã delictualmente când s-a ales calea contractualã? În aceastã privinþã. ca mandatari. în ce caz poate fi responsabil un mandatar. care ai contractat cu mine ca mandatar în numele mandantului. care sunt atribuite Bãncii Blank. eu n-am fost decât un simplu mandatar.

ºi anume Thanos ºi Spiratos. Astfel. Ea începe prin a cita pe unii ca informatori ºi pe alþii ca martori. altul. Thanos etc. De asemenea. distinct de cel contractual de 800 milioane. Soepkez ºi Garvin au fost conducãtori efectivi ºi responsabili ai Bãncii Blank. Ei nu pot rãspunde decât pentru un fapt autonom care a dus la alte rezultate decât la care a adus culpa contractualã a Bãncii Blank. aceasta înainte de a se fi produs aceste rapoarte de expertizã ºi dispoziþiuni. Avem impresia cã aceste depoziþii nu numai cã nu confirmã ceea ce hotãrârea a conchis. Printr-o miraculoasã cunoºtinþã a Comisiunii. veþi vedea cã ni se aratã cine este dl. alte depoziþii aratã ca fiind conducãtori pe Florescu ºi mulþi alþii. Comisiunea primeºte tocmai depoziþiile acestor martori. a unui fapt personal a mandatarului. ºeful Scontului. inspectorul Mecu. dl. Spiratos. Onorata Comisiune zice cã aceste rapoarte de expertizã ºi aceste depoziþii aratã cã au fost conducãtorii efectivi ai Bãncii Blank ºi au avut o responsabilitate în sensul pe care vi l-a arãtat cã conduce la condamnare. Baza aceasta de fapt ºi-o scoate din depoziþiile martorilor. pe al cãrui raport se întemeiazã hotãrârea. în direcþiunea Bãncii Blank. Spiratos ºi dl. Cum a putut sã aleagã Comisiunea între aceºti conducãtori? Extrem de arbitrar. Bineînþeles. veþi vedea cã Comisiunea s-a sprijinit pentru a spune cã Tabacovici. spune cã. „Aceste legãturi se fãceau prin mine. pentru cã dacã veþi binevoi a cerceta depoziþiile oamenilor de bazã de la aceastã bancã. o sumã de persoane. Faþã de aceste principii sã vedem ce a fãcut hotãrârea pe care astãzi o atacãm. unul dintre directorii Bãncii Blank chemat înaintea domniei-voastre. ei nu aveau legãturi cu direcþia generalã. Este deosebit de interesant sã observaþi cã modul în care inculpaþii au fost recrutaþi a apãrut de la primele începuturi ale acestei Comisiuni de Anchetã. Într-adevãr. Soepkez. pentru cã în hotãrâre nu putea sã facã prezumþii. care nu veneau în contact cu nimeni de la direcþie. aceºti doi martori afirmã cã singurii Tabacovici. era dinainte stabilit cã aceºtia sunt vinovaþi. în afarã de doi martori. 212 . Iatã în ce cadru mi se pare cã trebuie construitã rãspunderea conducãtorilor în acest proces. Thanos.” Toþi martorii spun acelaºi lucru. Dacã veþi foileta dosarul. decideau de aceste operaþiuni preliminare preluãrii. cu privire la aceºti conducãtori. cãci ei au fost simpli mandatari. Tabacovici. doi funcþionari inferiori de la scont care nu aveau nicio relaþiune cu direcþia generalã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – drept suport culpa contractualã a Bãncii Blank. de pildã. au figurat în 1931 urmãtorii: Aristide Blank. ªi chiar dacã ai admite un asemenea prejudiciu. Iatã. deºi poate cã nu erau cei mai vrednici de crezare. dar infirmã ºi aratã cã baza de fapt a hotãrârii este complet inexactã. Thanos ºi Spiratos. cu desãvârºire arbitrar. Dar Comisiunea trebuia sã dea o bazã de fapt acestei constatãri. Conducãtorii nu pot rãspunde în acelaº timp ºi pentru acelaº lucru pentru care rãspunde Banca Blank. Gheorghe Crãciun aratã cã Thanos ºi Spiratos erau funcþionari în subordine la Serviciul Scont. pe o serie de depoziþii de martori ºi pe rapoartele de expertizã ale funcþionarilor Bãncii Naþionale. un numãr considerabil de persoane care au condus banca. ci trebuia sã fie dovedit în sarcina celui condamnat o culpã. martori care au venit pe urmã. care afirmã în mod categoric cã directorii Bãncii Blank responsabili de volumul scontului ºi de întreaga operaþiune care a precedat preluarea sunt cei incriminaþi. Soepkez ºi Garvin. în afarã de ei nimeni nu afirmã acest lucru. este de neconceput în absenþa afirmaþiunii unei fraude. Comisiunea trebuia sã aleagã. de pildã. este absurd ºi cu desãvârºire imposibil de conceput ca sã mai admiþi ºi o culpã delictualã care nu a dus la niciun prejudiciu. Veþi zice poate cã Comisiunea n-a ºtiut cine este Thanos ºi Spiratos.

cã el era în conflict cu direcþia generalã a bãncii de la 1927. dupã care este îngãduit cercetãtorului sã interpreteze legea nu numai din momentul când se aplicã. preºedintele Consiliului de Administraþie al Bãncii Blank.. Dar sunt autori în dreptul civil care spun cã. deºi. dl. Am fost bun prieten cu Richard Soepkez ºi.. este incriminat în aceastã hotãrâre. ªi dl.. dar ºi când se face contractul. Este o aplicaþiune în domeniul contractual a faimoasei teorii a lui Geny. ce rol a avut dânsul ºi ce importanþã a putut sã aibã în aceastã epocã precontractualã asupra faptelor care au determinat încheierea contractului.. dar cã Sopekez era în continuu dezacord cu direcþia. a existat un diferend între direcþia bãncii ºi el. care. Argetoianu rãspunde: „Nu am cunoºtinþã cã Banca Blank sau dl. Tabacovici la Banca Blank.. ªi dl. Aristide Blank.. Aristide Blank se ocupa mai mult cu banca propriu-zis. ei aveau datoria sã cearã reescont la Banca Naþionalã ºi sã intervinã.” Dar ce era Tabacovici? Pentru cã dacã el era conducãtor împreunã cu Soepkez ºi dacã Garvin era conducãtor al Bãncii Industriale. Ei bine. am întrebat pe dl. în 1939. Aceasta nu poate fi o culpã.. mi-a rãspuns cã nu-l intereseazã banca ºi întrebându-l de ce mai rãmâne în bancã. ªtiu cã venea târziu. Domnia sa aratã. referitor la Soepkez.”. Tot dl. Argetoianu ce fãcea dl. Adrian Oþoiu. pe care l-am întrebat dacã Soepkez a avut vreun rol în aceastã operaþie de preluare sau chiar în operaþiile preliminare – care nu intrã în competenþa dumneavoastrã. pânã a fi administrator la Banca Naþionalã. iar dl. Chiar în epoca în care nu exista acest conflict. Pentru aceastã ipotezã. cum au fost d-nii Argetoianu.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Am venit cu o serie întreagã de martori. dar spunea cã rãmâne în bancã pentru cã îi promisese bãtrânului sã nu plece .” Un alt martor. mã duceam deseori la dânsul la Banca Blank.. sunteþi uneori autorizaþi sã examinaþi ºi epoca precontractualã ºi sã vedeþi dacã în aceastã epocã precontractualã a existat un fapt atât de important încât fãrã dânsul nu s-ar fi contractat. legea nu vã dã competenþa sã judecaþi gestiunea Bãncii Blank.” Dar nu numai cu privire la Soepkez. cu cât era latent . de o culpã contractualã. ce a fãcut Soepkez în aceste operaþiuni de reescont? Martorul Oþoiu spune: „Alegerea efectelor . se fãcea de inspectorii Bãncii Naþionale ºi alte organe ale ei .. atunci când aveþi sã vã ocupaþi de o rãspundere contractualã. Tabacovici sã fi intervenit în vreun fel pentru preluarea portofoliului. fapt care în acest caz este imputabil pãrþilor contractante în aceeaºi mãsurã ca ºi faptul contractual. banca a intrat sub influenþa covârºitoare a fiului sãu. dupã declinarea puterilor lui Mauriciu Blank. Argetoianu aratã cã. mi-a spus cã ºi-a dat demisia în mai multe rânduri . Argetoianu aratã cã a fost chemat chiar domnia-sa sã aplaneze acest diferend. Întrebându-l asupra rostului sãu în bancã.. legea nu vorbeºte de asemenea responsabilitãþi... Soepkez nu aproba modul de conducere al bãncii ºi nu se ascundea s-o spunã. cã „nominal erau doi administratori” /Soepkez ºi Aristide Blank/.. încã o datã. Avocatul Pantazi spune: „ªtiu cã Soepkez a vrut sã se retragã din conducerea Bãncii Blank dupã moartea bãtrânului Blank. Soepkez nu mai lua parte la conducerea bãncii. Soepkez mai mult cu Banca Industrialã. eu mã ocup acum ºi de situaþiunea acestor conducãtori cu privire la gestiunea Bãncii Blank ºi la perioada de reescont. Pe Richard Soepkez nu l-am vãzut venind la Banca Naþionalã în chestiuni de scont niciodatã.. cã pânã la sfârºitul vieþii sale. Un conducãtor de bancã trebuie sã cearã încontinuu Bãncii Naþionale 213 . dar ºi cu privire la Tabacovici. „foarte curând aceºti doi conducãtori au intrat într-un conflict cu atât mai pãgubitor instituþiei. diferend care-l împiedica sã se mai ocupe de aceste operaþiuni. de asemenea.

Banca Industrialã n-a avut o activitate bancarã propriu-zisã. de Aristide Blank singur. Longhin aratã la fel. Prin urmare. ºi vi s-a arãtat îndestul cã în realitate Banca Industrialã era o afiliatã a Bãncii Blank. chiar dacã ar fi avut titlul de director. la fel cu d-nii Crãciun ºi Ureche.” Ei erau simpli executanþi salariaþi. ªi atunci. uneori. Operaþiunile de portofoliu le fãcea Banca Blank fãrã amestecul lui Garvin. care îi confirmã acest lucru. Prin urmare. Dar. Garvin îl cunosc de 15 ani. Serviciul Personalului ºi cu Direcþia Sucursalelor. la 6 noiembrie 1940. sã-ºi mãreascã deci portofoliul pe care sã-l ducã la Banca Naþionalã. Era inginer. Garvin. n-au avut-o ei niciodatã. Comisiunea de Anchetã ºtie cã nu avea nicio legãturã cu Serviciul de Scont. ºi. deocamdatã. cã se ocupa în special de Serviciul de Studii. dacã un ilicit s-ar fi întâmplat. de procurarea combustibilului pentru maºini ºi fixarea producþiei la unele fabrici. servea mai mult ca expert tehnic pentru a face evaluãri la industriile noastre ºi în tot cazul lucra sub ordinele ºi rãspunderea noastrã. evident. Banca Blank era condusã efectiv dupã directivele lui Mauriciu Blank. În depoziþia pe care o face înaintea Comisiunii de Anchetã. Tabacovici era un simplu organ de execuþiune. indiferent dacã era ilicitã sau licitã intervenþia. d-nii aceºtia au intervenit? ªi-mi rãspund toþi: nu.” Dl. atunci eºti responsabil. Alexandru Cantuniari aratã. iar nu un îndrumãtor. greºitã sau bunã. Martorul Ureche. nu are importanþã. avea ºi misiuni de executare pe lângã alte instituþiuni. Tabacovici. deci. cã dl. la Banca Industrialã. Dl.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – sã-i dea lichiditatea necesarã. Dar vreau sã ºtiu. ca director. nu se poate spune cã este o depoziþie fãcutã pro causa ca sã-ºi scape pe fostul sãu funcþionar. declarã: „Conducãtorii adevãraþi ºi efectivi ai Bãncii Industriale eram noi. funcþionar la aceastã bancã. El aratã cã. ei executau o concepþiune. participa la consiliile de administraþie fãrã vot deliberativ. nici pe lângã Banca Blank.” ªi pe Crãciun ºi Ureche pe baza aceloraº mãrturii nu-i incriminez. cel mai în mãsurã sã spunã cine era ºi ce fãcea Garvin. Dl. în mod atât de strãlucit ºi cavaleresc. Garvin. nu Garvin avea sã se pronunþe dacã banca era în mãsurã sã facã o asemenea investiþiune. n-are nicio importanþã. de asemenea. directorii de la Banca Blank. ºi care îi spune cã Tabacovici nu avea nicio legãturã cu scontul pe care nici nu-l cunoºtea /vezi depoziþia Crãciun/. El executa ordinele Bãncii Blank. lucra în acelaºi birou cu Garvin ºi apoi spune: „Pe dl. Se ocupa de funcþionarea maºinilor. Rolul domniei sale era de executant. Comisiunea de Anchetã audiazã pe directorul Serviciului de Scont. dar conducerea. personalul ºi studiile ºi cã. da. direcþiunea. Comisiunea l-a întrebat ce a fãcut Tabacovici ºi Soepkez ºi Aristide Blank rãspunde: „Tabacovici ºi Soepkez mã asistau. Argetoianu spune cã dl. numai pentru a urmãri discuþia ºi pentru a executa mai bine hotãrârile luate. care nu erau decât organe de execuþiune. bancher. eram cu el în acelaºi birou. deºi nu-mi amintesc. discutã situaþia lui Garvin. Tabacovici era la Banca Blank un simplu executant. ca ºi ceilalþi funcþionari. Inginerul Garvin n-a avut o activitate bancarã nici pe lângã Banca Industrialã. dl. Aristide Blank însuºi a arãtat cã întreaga conducere ºi direcþie a acestei bãnci a fost fãcutã de domniasa. Dar pe Garvin. Aristide Blank rãspunde cu acelaºi curaj care-i face laudã: „eu am condus ºi îmi asum întreaga rãspundere”. Aristide Blank. Garvin controla din punctul de vedere tehnic utilitatea investiþiunilor industriale”. nici mãcar oportunitatea lor bancarã. Dl. era executantul ordinelor primite de la Aristide Blank. De altfel. când nici vorbã nu era ca Garvin sã fie introdus în acest proces. Dl. El a funcþionat la Banca Industrialã ca angajat ºi se ocupa cu chestiunile tehnice. 214 . Aºa. avea în atribuþiuni: sucursalele. dl. cã dl. cu grad de directori. întrebam pe martori. iar dupã moartea lui Mauriciu.

fãceam foarte bine ºi-mi îndeplineam datoria de conducãtor al bãncii.. care avea în atribuþiunile lui administrarea portofoliului – zice legea – era singura persoanã de legãturã între Ministerul de Finanþe ºi Banca Naþionalã în aceste operaþiuni de preluare de portofoliu. Dacã operaþiunea avea o bazã realã. din care Serviciul Scontului Bãncii Naþionale alegea pe cele mai solide. probabil chiar de la Banca Industrialã. pentru cã domnul Radu Romanescu. mã adresam lui Aristide Blank ºi n-am tratat niciodatã cu Tabacovici. ca sã vã arãt cã niciodatã Garvin nu la semnat ºi cã este. Banca Naþionalã. Garvin.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Mai mult decât atât.. dacã n-aº face apel la depoziþia de o deosebitã importanþã pentru determinarea rãspunderii ºi rolului pe care fiecare din aceºti conducãtori l-au avut în bancã. Dar n-aº fi complet în stabilirea faptelor.140. Contrariul ar fi fost chiar o ofensã pentru Banca Naþionalã. Nu s-a adus acest efect. nu este trecut la Stat ºi. depoziþia d-lui Radu Romanescu. Iatã depoziþia domniei-sale: „Tabloul de efecte ce urma a fi preluate era format de Serviciul de Scont ºi informaþii din Banca Naþionalã ºi apoi era aprobat de Consiliul de Administraþie al Bãncii Naþionale. dl. prin urmare. dacã eu aveam o serie întreagã de afaceri ºi din aceastã cauzã aveam un vagon de efecte cu cauzã realã ºi le trimiteam la Banca Naþionalã. În privinþa reescontului. decât dl.000. Ministerul de Finanþe cunoºtea imposibilitatea de realizare . Când tratam din partea Guvernului cu Banca Blank necesitãþile ei de cassã. Dar lucru curios: efectele care au fost semnate de Banca Industrialã au atins cifra de 1. Ei bine. prin urmare. Tabacovici la alcãtuirea tabloului de efecte imobilizate ce urma sã fie preluate de Stat. aratã. avea îndatorirea prin funcþionarii scontului ºi ai Comitetului de Scont sã aleagã aceste efecte. în puterea legii ei organice – ºi voi arãta cum trebuie interpretatã –. se reproºeazã lui Garvin cã a semnat efectul de 108 milioane. care. care ºtiþi cã a fãcut obiectul celei de a treia tranºe. în conformitate cu dispoziþiile legii din 27 iunie 1930. Burillianu.” Eu puteam sã trimit un vagon întreg de efecte. nu este în litigiu. De ce mã primea cu ele dacã efectele nu erau bune? Cum puteþi vorbi de un act ilicit când Banca Naþionalã era aceea care cârmuia aceste efecte? Dar este interesant sã observãm cã atitudinea Bãncii Naþionale este deosebit de ciudatã ºi cã simpla afirmaþiune a responsabilitãþii conducãtorilor 215 . de altfel. Trebuie sã recunoaºteþi cã este o logicã extrem de curioasã ºi trebuie sã recunoaºteþi cã afirmaþiunea mea cum cã selecþiunea conducãtorilor pentru a fi calificaþi vinovaþi este complet arbitrarã. afirmaþiunea mea este cât se poate de exactã. Nu ºtiu sã se fi chemat vreun delegat al bãncii respective sau sã fi intervenit un asemenea delegat la alcãtuirea acestui tablou. Am cerut ca acest efect sã fie adus înaintea dumneavoastrã. Nu ºtiu sã fi avut vreo legãturã N.000 ºi cei care au semnat efectele scontate la Banca Naþionalã au fost în numãr de 15-20 persoane ºi efectul acesta de 108 milioane a avut ºi el alte semnãturi. nimeni în aceastã hotãrâre a Comisiunii de Anchetã nu este gãsit vinovat cã a semnat efecte ce au fost trecute la Banca Naþionalã. de asemenea: „Din partea Bãncii Blank nu s-a prezentat nimeni pentru a influenþa alegerea efectelor. bãncile trimiteau un volum mai mare de efecte decât suma solicitatã. în calitatea domniei sale de comisar al Guvernului pe lângã Banca Naþionalã ºi de ºef al Serviciului Financiar din Ministerul de Finanþe.” Guvernatorul Bãncii Naþionale de atunci. o inexactitate.

cãci nici de reescont. Dar de ce au fãcut-o? În momentul în care au fãcut ei aceste pretinse manevre. chiar vinovat fiind de o culpã care a cauzat un prejudiciu dar care pe atunci nu era previzibil? Eu nu pot sã fiu vinovat decât de consecinþele pe care pot sã le prevãd. nu mandatarul. Aceasta este meseria Bãncii de Emisiune. Eu nu puteam sã revãd ce efecte va preda Statului ºi ce repercusiuni asupra încasãrilor Statului vor avea aceste efecte. sucursalele ºi studiile. prin acþiunile lor. am pus problema juridicã de la început. Nici în proiectul de convenþiune din 4 august . împreunã cu Aristide Blank pe care îl asistau ºi poate veþi zice cã în aceastã operaþiune de asistenþã ei au avut un rol în determinarea Bãncii Naþionale. dintre toþi conducãtorii. ci acela în sarcina cãruia gãseºti aceastã culpã – dacã o gãseºti – el este singurul dator sã rãspundã. când m-am dus la reescont. ar fi determinat ei. Vi s-a demonstrat ºi nu fac nicio citire de acte. Actul cui este ilicit? Al meu sau al dumitale? A pune problema înseamnã a o ºi rezolva. cã au determinat pe biata minorã Banca Naþionalã sã primeascã mai multe efecte decât trebuia. dl. de pildã. pentru cã toþi martorii spun cã în atribuþiunile acestor directori nu stãtea scontul. aceea cã s-au fãcut bilanþuri false. Vã arãtam cã libera alegere. selecþiunea. presupunem cã culpa existã. sunt copiate.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Bãncii Blank pentru reescont. 216 . încã o datã. Trebuie sã vã spun cã statutele actuale ale Bãncii Naþionale. Dar ca sã fiu vinovat de consecinþele pe care niciun om normal construit nu poate sã le prevadã. acelea care erau în vigoare în momentul preluãrii. Eu veneam ºi-þi dãdeam o poliþã a unui domn Bursan. Dar chiar Comisiunea vorbeºte de Banca Blank. Toþi vin ºi spun cã Tabacovici avea în atribuþiuni personalul. cãci Banca Blank n-a fãcut singurã acest reescont. Dacã este aºa. ªi dumneavoastrã ºtiþi cã Banca Naþionalã a ales efectele cele mai rele ca sã le dea Statului. aceasta pânã la 1 august 1931. iar dacã nu l-ai cunoscut. spunând apoi cã din cauza aceasta Statul are un prejudiciu contractual. Prin urmare. ºi nici în acela din 11 august 1931 nu se precizeazã cã se convine cu Banca Naþionalã ca ea sã facã alegerea acestor efecte. ªi atunci. cã niciodatã nu s-a ocupat de scont. cã din toate convenþiunile de preluare rezultã cã.. Dar merg mai departe ºi presupun cã Tabacovici. în special în capitolul reescontului. Chestiunea s-a pus în Franþa ºi iatã ce ne spune fostul ministru de Finanþe al Franþei. Germain Matin: /citat/. Stãruinþele care se pretinde cã s-au fãcut la Banca Naþionalã de cãtre Tabacovici. iar nu altul. pânã la 1 august 1931. Banca Blank avea deja la Banca Naþionalã un portofoliu reescontat de 1. Soepkez ºi Garvin. cãci sã fi ºtiut ar fi însemnat sã fiu ghicitor.211. nici de celelalte incriminaþiuni. Presupunem cã aceasta ar fi o culpã din partea lor. ºi din acest portofoliu urma sã se preia efecte în valoare de 6 milioane. era în discuþie preluarea portofoliului? Se ºtiau în acel moment condiþiunile în care Statul va prelua portofoliul? Desigur cã nu. nu sunt dovedite în fapt. eu sunt responsabil. cuvânt cu cuvânt dupã statutele Bãncii Franþei. aceasta este imposibil de admis juridiceºte. rolul lor nu era câtuºi de puþin marcant în aceste chestiuni.000. cum pot sã fiu responsabil. Care este rolul Bãncii Naþionale când bãncile particulare vin la reescont? Chestiunea s-a pus la noi. reprezintã o contradicþie de termen. Prin urmare.. dar s-a pus ºi în Franþa. ºtiam eu oare cã acestea vor fi efectele pe care Banca Naþionalã le va alege ºi le va preda Statului? Nu ºtiam nimic. ca. sã primeascã reescontul. aºa cum a fost Comisiunea de Anchetã când a spus cã. de aceea.000. nu vorbeºte nicio clipã cu referire la faptele conducãtorilor. Soepkez ºi Garvin. fãrã a vorbi niciun moment de conducãtori ºi. aparþinea Bãncii Naþionale. te priveºte. dumneata trebuia sã-l cunoºti cel puþin tot aºa de bine ca ºi mine. Toþi martorii spun cã Soepkez nu conducea efectiv din cauza divorþului de concepþiune dintre el ºi Arisitde Blank.

de aºa mare prestigiu ºi competenþã ºi de aºa mari posibilitãþi. dl. Aplicaþi cu alte cuvinte în aceastã materie textul precis al art. rezultã cã dl. /Citat din Savatier/. care ar fi concludenþa? Înalta Curte de Casaþie francezã a avut ocazia sã se ocupe ºi sã stabileascã în ce caz un asemenea registru þinut fals sau un asemenea bilanþ fãcut rãu. superficial. din cauza acelui divorþ de concepþii ºi care chiar dacã ar fi avut vreo legãturã. oare prejudiciul acesta suferit de Stat are drept cauzã normalã ºi previzibilã bilanþul falsificat al Bãncii Blank? Aceasta este cauza directã a prejudiciului Statului? Ce era normal ºi previzibil? Ca Banca Naþionalã sã aibã ea elementele de apreciere ale bonitãþii efectelelor. ºi aceºti conducãtori ºi-au prezentat ei demisiile. Dar Comisiunea n-a putut sã nu vadã cã aceste acuzaþiuni pe care le aduce nu stau în picioare în ceea ce priveºte pe conducãtor. sã vedem în lumina acestor principii. Argetoianu vine ºi spune în mod categoric înaintea dumneavoastrã cã. concludenþa acestei acuzaþiuni adusã într-o paginã întreagã. demonstrând vina Bãncii Blank. Prin urmare. cãruia i se dãdeau ordine de Banca Blank. n-a mai avut nicio legãturã cu conducerea Bãncii Blank. prejudiciul pe care îl suferã Statul din faptul cã Banca Naþionalã i-a prezentat efecte de proastã calitate pe care noi le-am produs la reescont sau din faptul cã Banca Naþionalã s-a bazat pe bilanþurile noastre false. între care era ºi Tabacovici. când era în conflict de idei pe aceste directive. în prezenþa unei responsabilitãþi delictuale. în ziua de 10 octombrie. sã primeascã cu ochii închiºi ceea ce i-am prezentat eu. prin faptul cã Banca Naþionalã. de la 1927. veþi vedea cã nu este tocmai aºa. de pildã. care se ocupa de sucursale. articol scris pentru rãspunderea contractualã. Dar pentru cã Tabacovici era considerat strãin de tot cea ce se credea cã s-a întâmplat nefast la 217 .Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dar eu admit cã implicit. personal ºi studii. Soepkez ºi Tabacovici. dumneavoastrã nu ne puteþi condamna decât în cazul în care stabiliþi cã este vorba de un prejudiciu care este consecinþa directã ºi imediatã a faptului pe care eu l-am fãcut. care n-a vãzut în viaþa lui un bilanþ. este cu desãvârºire nulã. în acel Consiliu de Administraþie care a decis situaþia Bãncii Blank a hotãrât cã este necesar pentru ca Banca Blank sã poatã fi asanatã. Dacã dumneavoastrã veþi binevoi a cerceta depoziþiile martorilor. duce la reparaþiunea prejudiciului pe care cineva l-a suferit. sã plece de acolo cei trei conducãtori pe care eu îi acuz ºi anume sã plece Aristide Blank. care este situaþiunea în drept a domnilor: Tabacovici.086 din Codul Civil. ªi acum. Dar încã o datã. dacã noi am fi fãcut aceste bilanþuri false. Astfel. care era un funcþionar la Banca Industrialã. cu artificii. Care este concludenþa acestui capãt de acuzare esenþial în concepþiunea Comisiunii de Anchetã? Ne gãsim în prezenþa unei rãspunderi contractuale. când conducãtorii Bãncii Blank au falsificat bilanþul. Tabacovici ºi dl. Oare în speþã. care n-a avut în viaþa lui de a face cu contabilitatea. în orice caz nu putea sã dea directive. ºi atunci a spus: avem noi ºi alte criterii. 1. Cauza anormalã ºi imposibilã de prevãzut era cã aceastã Banca Naþionalã. s-a întors de la Sinaia ºi a chemat la dânsul acasã pe conducãtorii Bãncii Blank. Soepkez au avut un rol decisiv în Banca Blank. pagina 39 din hotãrâre. Oricare ar fi tãrâmul pe care vã veþi pune. ai demonstrat ºi vina conducãtorilor ºi admit cã conducãtorii s-au fãcut vinovaþi de asemenea manevrã. în ºedinþa din 19 octombrie 1931. ªi iatã ce a spus: /Citat/. Vã veþi gãsi poate în altã concepþiune. Nimic despre Garvin. ºi Soepkez care. Garvin.

cum cã ceea ce este incriminat Bãncii Blank implicit este o acuzaþiune ºi pentru conducãtori ºi dacã aþi recunoaºte prin imposibil împotriva tuturor dovezilor cã.” Consiliul acesta al Bãncii Naþionale.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Banca Blank. iar Consiliul Bãncii Naþionale vorbea la 20 octombrie. în hotãrâre. Dl. aceastã iniþiativã a pornit de la Stat. oare aceste diferite elemente sunt cauza prejudiciului pe care Statul la suferit? ªi nu numai atât. sine qua non. din care fãcea parte ºi dl.din partea Ministerului de Finanþe. persuasiuni etc? Desigur cã nu. independent de orice cauzã. constatã. ce s-a întâmplat în speþã? Prejudiciul Statului zice legea cã este datorat operaþiunii de preluare de portofoliu. Argetoianu spune cã înainte de a veni la domnia sa domnul Manoilescu. Tabacovici era conducãtor efectiv al Bãncii Blank. de altfel. Dacã acestea sunt faptele. nu mai vroiau sã stea la Banca Blank. din care fãcea parte ºi un domn Bãlãnescu. nu numai cã demisia d-lui Tabacovici nu s-a cerut. bilanþurile false etc. Consiliul acesta. Tabacovici trebuie sã rãmânã. La pagina 14. cã este inexact cã Consiliul de Administraþie al Bãncii Naþionale a cerut demisia d-lui Tabacovici. Operaþiunea aceasta vi s-a arãtat cã a avut drept cauzã o grijã a interesului general ºi nevoia pentru asanarea pieþei bancare. Costin Stoicescu. la pagina 5. atunci hotãrârea dumneavoastrã va fi lipsitã de orice bazã de drept ºi este. sub impulsiunea consilierului tehnic Auboin. Dar depoziþia continuã: „. rãmâne sã ne punem încã o întrebare: oare în ipoteza în care dumneavoastrã aþi zice cã aceste diferite incrimaþiuni aduse sunt sincere ºi aþi primi aceastã interpretare a Comisiei de Anchetã. ca sã determine Consiliul Bãncii Naþionale sã facã operaþiunea preluãrii. cã Serviciul Scontului Bãncii Naþionale nu ºi-a fãcut datoria. El ºi-a dat demisia din proprie iniþiativã ºi nimeni n-a vrut sã primeascã aceastã demisie.” din partea cui? M-am aºteptat ca. ci ºi de intimidare posibilã. Or. care va face o foarte interesantã depoziþie aici. Dar oare faptul cã s-au dat aceste demisii înseamnã cã dl. Manoilescu a protestat. Prin urmare. iar apoi dl. tot domnia sa aratã „cã s-au întrebuinþat toate mijloacele nu numai de persuasiune.. ºi dovadã cã este aºa este cã chiar Statul a insistat ca el sã fie propus ca director ºi a fost dezolat când dl. ce deduceþi dumneavoastrã din aceastã desfãºurare de fapte? Mai întâi. Dl. Hotãrârea Comisiunii de Anchetã. aratã cã „era o necesitate de ordin superior ca Banca Blank sã fie ajutatã în interesul calmãrii pieþei”. fãrã de care prejudiciul Statului nu s-ar fi putut produce.. Dacã dumneavoastrã. pe care dumneavoastrã o veþi cenzura. Tabacovici n-a mai vrut sã fie director la Banca Blank. subscrie acest contract. Dumneavoastrã în hotãrârea dumneavoastrã care trebuie sã aibã prestigiul pe care personalitatea ºi funcþiunea ce o împliniþi ne autorizeazã sã credem cã-l va avea. din motive ce-i privesc. citind mai departe. imposibil sã ne închipuim cã aceasta se va întâmpla. prin urmare. desigur. necesarã. spunând cã dl. sã vãd cã este vorba de mijloacele întrebuinþate de conducãtorii Bãncii Blank. ei au determinat volumul reescontului. Dacã aceºti domni care fãceau parte din Consiliu n-ar fi judecat în concepþiunea domniilor lor 218 .. Consiliul a fost informat cã demisiile s-au dat ºi demisia s-a dat din proprie iniþiativã a conducãtorilor care.. se întâmplã cã el fusese propus ca director al noii bãnci reînnoite. pentru cã pe el vroiau sã-l punã ca director la noua bancã. cã a fãcut manevre. nu veþi spune cã acuzaþia la care vã veþi opri este ea aceea care a determinat prejudiciul. adicã aceea care avea sã se creeze. Costin Stoicescu.. aceastã decizie trebuie sã aibã motivare în drept ºi trebuie sã justifice cã aceastã cauzã a fost cauza determinantã. Tabacovici ºi-a prezentat demisia. într-adevãr. dar a dat-o el ºi a dat-o la 19 octombrie.

ªi ducându-se dl. vorbeau despre „cauza adecvatã” ºi. în Italia. cã Tabacovici ºi Soepkez n-au fãcut decât sã-l asiste. nu cu afirmaþiuni fanteziste cã manevra mea a fost cauza fãrã de care operaþiunea nu s-ar fi fãcut ºi prejudiciul nu s-ar fi produs.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – înþeleaptã. /Citat din Planiol ºi Ripert/. Vi s-a spus cã în doctrina cea mai autorizatã se susþine astãzi cã trebuie o cauzã necesarã pentru afirmarea prejudiciului. în sarcina cui cade responsabilitatea? /Citat jurisprudenþã/. dacã totuºi eu am sã vã dovedesc cã acela care este victimã avea cunoºtinþã de aceste fapte ºi putea sã se punã în gardã. alþi autori. ar fi o catastrofã! „Et je n’ai pas le goût des catastrophes”. dacã se aratã toate acestea atunci cum poþi sã mai spui cã prejudiciul suferit de Stat se datoreºte lui Tabacovici ºi Soepkez? Cum este posibil sã nesocoteºti în aºa mod principiile elementare de drept? Vi s-a arãtat cã trebuie neapãrat stabilitã o legãturã de cauzalitate între prejudiciu ºi culpã ºi vi s-a înfãþiºat o serie întreagã de teorii referitoare la aceastã cauzalitate. ºi ar însemna cã fiecare dintre noi sã fim obligaþi sã rãspundem? Nu. dacã fostul guvernator Angelescu aratã cã nu s-a fãcut nicio presiune de cãtre Tabacovici ºi Soepkez. citatã de Bergmayer. dar fãrã sã se ºtie precis din care anume. Dar nici unul n-a demisionat. în fine. toate aceste gigantice intervenþiuni. Martori ca Madgearu. Responsabil pentru Comisiunea de Anchetã este Garvin. cauza directã. este în acelaºi sens. Dacã dl. Auboin îi rãspunde cã. ºi toate aceste cauze. s-a fãcut la insistenþa Ministerului de Finanþe ºi vi se depun o serie întreagã de jurnale ale Consiliului de Miniºtri prezidate de Madgearu. Ar fi absurd. în fine. a lui Josserand. Fiecare din noi concurãm cu o verigã foarte micã la prejudiciile care ajung înaintea justiþiei. În Franþa s-a mers mai departe ºi s-a cercetat care este soluþia când existã o coincidenþã de cauze: douã cauze au avut aceeaºi putere. dacã dauna provine sigur din unul din faptele incriminate. atunci nu se mai poate vorbi de responsabilitate. corectând teoria admisã de Demoque în Germania –. ªi. Stoicescu sã se plângã d-lui Auboin pentru cã se pare cã ºi dl. dacã nu sar face acest lucru. în Franþa. Blank vine ºi spune cã îºi ia rãspunderea operaþiunii. de cauza aceasta care trebuie sã fie determinantã în legãtura de necesitate indispensabilã între fapt ºi prejudiciu. Trebuie sã fie vorba – cum spune doctrina. Trebuie sã stabileºti cu minuþiozitate. Giorgio vorbeºte despre „cauza indispensabilã” apropiindu-se în aceastã credinþã de teoria cauzei impulsive ºi determinante a finalitãþii dreptului. ªi jurisprudenþa a mers ºi mai departe ºi a hotãrât cã. Auboin la un moment dat era ezitant. 219 . Bergmayer a spus cã trebuie cauza cea mai activã. Nu este suficient sã afirmi cã un prejudiciu a avut o serie întreagã de cauze. ei bine. dl. Toþi au semnat. indispensabilã a acestui prejudiciu. Argetoianu ºi alþii vin ºi spun cã aceastã operaþiune s-a fãcut într-un consiliu prezidat de suveran. o serie întreagã de oameni ºi sã conchizi cã toþi aceºtia sunt responsabili de prejudiciu. toate aceste gigantice investigaþiuni pentru aprecierea oportunitãþii. Jurisprudenþa germanã. Mironescu etc. aceea fãrã de care nu puteai sã concepi existenþa prejudiciului. necesarã. chiar dacã aþi stabili cu preciziune cã dintre aceºtia toþi unul sau din toate aceste fapte unul a fost determinant ºi aþi stabili existenþa acestui fapt în sarcina unuia dintre inculpaþi. vi se citeºte un referat al ministrului Mironescu în care se aratã necesitatea inexorabilã pentru salvarea pieþii de a se susþine Banca Blank. toate acestea n-au nicio importanþã în ochii Comisiunii de Anchetã. Argetoianu. nu poþi trage concluziuni. desigur cã ar fi demisionat.

care poate nici ele nu erau grozave.400. ºi în ipoteza în care aþi gãsi cã scoaterea din obligo s-a fãcut prin maºinaþiuni de ale conducãtorilor Bãncii Blank. în special. ªi atunci. 85%. ªi atunci ce s-ar fi întâmplat? Statul venea la concordat ºi v-a arãtat dl. ºi domnul Costin Stoicescu a venit ºi a afirmat cã Banca Blank are pierderi de 1. aºa cum era privitã atunci. de a fi asistat pe Aristide Blank în operaþiunea scoaterii din obligo. Statul era complet achitat. dacã priviþi lucrurile nu din momentul când s-a fãcut trecerea. Cãci. obiectivã ºi indispensabilã pentru existenþa prejudiciului este scoaterea din obligo. toate aceste principii care se aplicã în viaþa de toate zilele oamenilor obiºnuiþi ºi pe care trebuie sã le aplicaþi ºi acestor oameni care ºi dânºii sunt oameni obiºnuiþi. apreciatã în momentul când s-a întâmplat. Dumneata mã condamni pe mine Banca Blank cã nu þi-am semnalat lipsa de bonitate a efectelor.cel puþin pentru a treia tranºã. ci în înlãnþuirea ulterioarã. necesarã. ªi atunci sã vedem ce au fãcut Tabacovici. tot era ceva. Prin urmare. cã scoaterea din obligo. iar la pagina 40 zice cã nu suntem noi vinovaþi /citat pag. când tu însuþi constaþi cã eu nu sunt vinovat de aceastã singurã cauzã realã a prejudiciului? Cãci pe mine mã acuzi de toate celelalte operaþiuni. când afirmi cã operaþiunea este a altuia decât a mea. cã aceste trei tranºe s-au preluat în condiþiuni legale ºi cã scoaterea din obligo s-a fãcut iarãºi cu formele legale. cã nu þi-am semnalat volumul colosal al reescontului. Dar hotãrârea constatã cã. 40 din hotãrâre/. Vi s-a demonstrat cã preluarea portofoliului s-a fãcut prin trei tranºe. s-a dovedit cã Statul a greºit când a scos Banca Blank din obligo. cã nu þi-am semnalat acest „passage de niveau”. dar. în ipoteza în care dumneavoastrã aþi zice cã este prejudiciu. Dar este un fapt foarte interesant în acest proces: între capetele de acuzare care se aduc conducãtorilor este ºi acela de a fi colaborat cu Banca Blank ºi. care trebuia sã opreascã reescontul dumitale.000. dar vii ºi declari precis cã nu sunt vinovat de aceastã 220 . eu nu revin. Aceastã prezentare la concordat n-a mai putut fi fãcutã de Stat. noi nici nu eram conducãtori. cãci Banca Blank. trebuie sã recunoaºteþi cã ultima cauzã. venind la concordat Statul. pentru scoaterea din obligo. Banca Blank ar fi putut sã achite. vedeþi cã dacã nu exista scoaterea din obligo. decât nimic. Dar. Se întâmplã însã. pentru cã era ºi Statul creditor. era o fericire pentru Stat. banca putea sã-i plãteascã datoriile. chiar atunci n-aþi putea sã-i condamnaþi. cãci legea din 1940 nu creeazã un regim exorbitant. Soepkez ºi Garvin. vãzutã în culori atât de negre.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – /Citat din Savatier/. ulterior. s-a dovedit greºit privitã. Vi s-a demonstrat. Onoratã Comisiune. prejudiciul nu exista. guvernaþi de aceleaºi reguli de drept. Ottulescu ºi Djuvara cã. reprezenta zero prin semnãtura ei ºi se prefera un portofoliu al unor alte persoane. cã scoaterea din obligo a fost o operaþiune fãcutã peste capul conducãtorilor – o operaþiune legalã – vi s-a arãtat chiar cã scoaterea din obligo. în loc de sutã la sutã. cum poþi sã vii sã mã condamni pe mine. pentru cã anticipat fãcuse scoaterea din obligo. Poþi veni acum sã spui cã fapta mea a fost cauza prejudiciului? Desigur cã nu. cãci dacã n-o scotea. toate aceste reguli au primit din partea jurisprudenþei soluþiuni categorice care m-ar face sã conchid ºi sã spun cã în speþã nu existã toate aceste elemente ale unei responsabilitãþi delictuale ºi cã chiar dacã faptele s-ar stabili în socoteala conducãtorilor. Dumneata cunoºteai mai bine chiar decât mine situaþia mea. Toatã lumea vine ºi spune: ºtiam foarte bine cã Banca Blank nu face doi bani.000.

ªi toatã lumea a spus cã bine a fãcut. fostul ministru de Finanþe al Franþei. cã aceste convenþiuni încheiate sunt bune. ºi este relatatã în cursul de doctorat fãcut de profesorul Germain Matin. în virtutea principiului vaselor comunicante. voi arãta cã la noi în þarã a fost un imperativ. Acþiunile societãþii de metale se ridicaserã enorm. Banca Comptoir d’Escompte. cu o rigurozitate matematicã. când a vãzut cã vine cu geamantanul acesta de efecte. de la premiza cã a fost o eroare ºi fãrã îndoialã cã aceastã confuziune de atribuþiuni între o bancã de afaceri ºi o bancã de depozit este o crimã împotriva deponenþilor – încã o datã. cã deci mandatarii n-au fãcut nici un fapt autonom culpos. toate celelalte sunt atrase. iar pe de altã parte sã-i condamni.000 Frs. deºi era o bancã de depozit. ºi de a nu se amesteca în afaceri. aceea de a fi bancã de depozit. ªi atunci. deocamdatã. cerând reescontul portofoliului. ca ºi Banca Blank. trebuie sã afirmi un fapt delictuos. adicã vã dã puterea sã vã pronunþaþi ºi pe bazã delictualã? Desigur. dar eu bancã de emisiune. fenomenele de crizã de la 1931 s-au repetat. Prin urmare. toate se prãbuºesc. pentru cã. cã ele au fost fãcute cu toate formele legale din punctul de vedere al îndatoririlor conducãtorilor bãncii. conducãtorii nu au avut nicio responsabilitate. periodice. Chestiunea s-a pus în Franþa cu ocazia cãderii Bãncii Comptoir d’ Escompte. Este o greºealã de conducere poate. Dar nu poþi sã constaþi. nu este cazul Bãncii Blank. dar plec. independent de condamanrea bãncii. pe de o parte. a rãmas actualã cu toate teoriile contrarii. cãci atunci când se prãbuºeºte o bancã privatã de oarecare importanþã într-un Stat. toate depunerile micilor deponenþi fuseserã investite în aceastã societate de metale. incontestabil.. Banca Franþei? A constituit un sindicat bancar ºi a obligat bãncile private sã dea 140 milioane franci. ºi-a dat seama cã prãvãlirea unei asemenea bãnci private ar însemna distrugerea creditului privat. ªi nu le-a dechis. un delict civil autonom în sarcina lor. adicã de a face din depunerile clienþilor o bancã de afaceri. dar depãºise limita ei. care trebuie sã-mi acopãr lichiditatea ºi stocul. Banca Franþei. deºi este o necesitate de Stat. Chestiunea aceasta nu este nouã. ªi când asemenea epoci de crizã s-au produs. suntem ameninþaþi. dar pe urmã Statul a spus cã nu poate el sã suporte aceste sume ºi a mers sã vadã cine este vinovat. sã le deschidã pentru ca apoi sã spunã cã a fost intimidatã de Tabacovici ºi Soepkez. care pe urmã au fost suportaþi de Stat. se angajase într-o operaþie considerabilã pe vremea aceea ºi anume finanþa „Société de Métaux” ºi. aceste acþiuni au scãzut. s-au mai gãsit ºi în alte þãri bãnci care. Ei bine. la un moment dat. La proces s-a ajuns la condamnarea a doi dintre administratori. ºi au plãtit 25 221 . conjunctura generalã n-a reuºit ºi lumea a venit la ghiºeele bãncii sã-ºi cearã depozitele. Dar a venit la un moment dat reversul. dar cu o singurã condiþie: ca sã poþi pronunþa responsabilitatea lor independentã ºi pe deasupra responsabilitãþii bãncii. Teoria faimoasei crize ciclice.Fr. Comptoir d’Escompte se duce la Banca Franþei. reprobabil. pânã la 2. Banca Franþei a spus: este o nenorocire. ajutorul a fost dat. uitase sau poate cã nu uitase. chiar atunci care este responsabilitatea conducãtorilor care au participat la o asemenea operaþie în viaþa bãncii? Este o responsabilitate mare. N-a fãcut cum a fãcut Banca Naþionalã a României. dar vorbesc în principiu. pentru cã. era o afacere strãlucitã în care banca s-a angajat mai departe. nu pot sã-þi deschid dumitale porþile. în schimb. vedeþi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – operaþiune! Sã terminãm cu acest joc de cuvinte. Dar ce a fãcut. A! Spune legea cã responsabilitatea acestor conducãtori poate juca atunci când s-au fãcut vinovaþi de fraude ºi atunci este posibil sã-i condamni pentru delictele lor. limitã care este singura condiþiune de sãnãtate a unei bãnci.

putea sã îndrepte banca privatã pe calea cea bunã. ca sã vãd chiar în ipoteza când ele ar fi exacte. este o greºealã. ªi s-a constatat lipsa legalitãþii actului care a stat la baza acestei operaþiuni. acþiunea aceasta a Bãncii Blank la care au asistat Tabacovici. poþi spune cã este o greºealã de concepþie ºi cã tu. încã o datã. de marea piaþã. în unele momente. se mai poate vorbi atunci cã prejudiciul suferit de Stat din aceastã cauzã are drept cauzã obiectivã faptul conducãtorilor Blank? Iatã tot ce aveam de spus despre responsabilitatea conducãtorilor. iar mandatarii conducãtori.000 lei acþiunea. 222 . dar Banca Naþionalã a tutelat-o ºi este autoarea directã ºi imediatã a acestei greºeli. Este contradictoriu sã afirmi responsabilitatea mandatarilor pe de o parte. Soepkez ºi Garvin.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – milioane franci. care nu existã. sã mai insist pentru a vã arãta cã nici în drept ºi nici în fapt nu se poate vorbi de asemenea responsabilitate. cã nimic nu justifica aceastã cãdere dacã nu era actul ilicit al conducãtorilor! Dar. în momentele acelea. dimpotrivã. Banca Naþionalã ºtia cã aceste efecte reprezintã operaþiunile unei bãnci de afaceri ºi nu de depozit cu lichiditate imediatã. pe de altã parte. care se aflã la pagina 9. eºti responsabil cã ai confundat rolul bãncii de depozit cu o bancã de afaceri? Evident. bineînþeles. „Este surprinzãtor cã Banca Naþionalã. conducãtor. Depoziþia fostului ministru Madgearu. Dar Banca Naþionalã. care ar fi responsabilitatea conducãtorilor. cine trebuia sã dea semnãtura ºi cine nu. cred. aºa s-a întâmplat oare? V-am arãtat cã un asemenea act ilicit nu existã. cu bonitate dubioasã. erau efecte cu cauzã industrialã. ci numai ipotetic. sã constaþi legalitatea operaþiunii. În expunerea de motive a legii bancare se aratã cã Banca Naþionalã ºi Statul au povãþuit pe toate bãncile private sã finanþeze întreprinderile româneºti ºi mai ales sã naþionalizeze întreprinderile strãine. De ce? Cum a întemeiat hotãrârea instanþa? A spus: pentru a putea realiza aceste operaþiuni. de a fi lãsat împotriva statutelor sã se întâmple un asemena act. autorii acestui delict de a nu fi pus semnãtura legalã. ci le pune în sarcina Bãncii Blank. Dar când Banca Blank a vãzut cã asemenea efecte lipsite de bonitate sunt primite ºi tutelate de Banca Naþionalã. mâine un leu. evident cã inducerea în eroare a fost uºor posibilã. cã Banca Blank. au fost responsabili de 25 milioane. Cã hotãrârea prin care se blocheazã averea. n-a sesizat la timp caracterul primejdios al acestei politici bancare. fapte. conducãtorii respectivi ai lui Comptoir d’ Escompte au trebuit ca în procesele-verbale respective sau în contractele respective sã dea o altã semnãturã decât aceea care trebuia. ca orice afacere. venind la Banca Naþionalã cu efectele acestea. pentru cã. astãzi în subsol. V-am spus de la început cã Richard Soepkez a încetat din viaþã în 1939. aceasta este fatalitatea celor ce fac afaceri: ieri pe tron. ªi neºtiindu-se. astãzi 1. Dar nu este numai atât. dacã Banca Naþionalã nu le sconta. care are misiunea de a îndruma instituþiunile de credit ºi puterea de ale controla. ba chiar a îndrumat uneori bãncile la asemenea operaþiuni. de altfel. singurã. Efectele care se prezentau la scont erau toate efecte cu scadenþã îndepãrtatã. aratã în mod categoric cã sistemul participãrilor bãncilor la afaceri industriale în þara noastrã s-a introdus de la 1914 ºi nu s-a limitat numai la Banca Blank. cãci. desigur cã a doua zi nu mai venea. Comisiunea nu pune în sarcina mea asemenea fapte. Nu este nevoie. Dar am pledat ipotetic.” ªi atunci. era o necesitate naþionalã. S-a constatat cã piaþa francezã era liniºtitã în acele momente. La noi. cã în instanþã stau moºtenitorii sãi. cum a îndrumat pe Banca Blank. la noi. Un cuvânt sã-mi îngãduiþi pentru situaþia specialã a moºtenitorilor Soepkez. ºi încã observ cã am pledat nu pe faptele ºi constatãrile Comisiunii. iar.

a zis: voi pãstra aceastã prezumþie personalitãþii defunctului. trebuie sã fie suportate de moºtenitori. am îndatorirea sã amintesc cã acest Richard Soepkez. de pildã. cãci aceastã lege vorbeºte despre averea conducãtorilor Bãncii Blank ºi nu permite nicãieri sã se sechestreze ºi averea moºtenitorilor. dacã atunci când este vorba de un nou testament care rãstoarnã previziunile mele. Dacã apare un testament pe care nu-l putem prevedea. raþionalmente nu este posibilã decât pentru datoriile nu pe care tu le-ai ºtiut. ca toate aceste datorii. ei au acceptat moºtenirea pur ºi simplu ºi. 223 . chiar necunoscute. el avea posibilitatea s-o accepte sub beneficiu de inventar ºi sã se afle astfel de toate datoriile chiar viitoare. mã autorizeazã pe mine sã fac demarcaþiune între patrimoniul conducãtorului ºi al succesorilor ºi. îþi produce o vãtãmare pentru mai mult de jumãtate. Dar cu o singurã condiþie. intervenise legea din 1936 care a ratificat întreaga operaþie de preluare. de aceea. este o tendinþã nenorocitã care este un rãu exemplu ºi o lipsã de stimulent pentru noi. este pentru cã. N-a fãcuto. atunci acceptarea aceasta poþi sã revii asupra ei. de religie catolicã din pãrinþi moºi-strãmoºi. iar datoriile defunctului. aceastã tendinþã de denigrare a tot ce avem sãnãtos ºi de terfelire a tot ceea ce a reuºit sã se ridice. în dl. în sistemul dreptului pozitiv. conformã chiar cu textele expres ale legii. Aceasta mai ales cã. acest limbaj este posibil. se pune întrebarea: cine va acoperi aceastã daunã? O vor acoperi moºtenitorii? Evident. sã fi fost cunoscute de sistemul dreptului pozitiv în vigoare. V-am arãtat ce contrast izbitor este între realitatea faptelor ºi între ceea ce se cautã a se vedea. dar pe care legea le ºtia posibile în momentul când ai deschis succesiunea. care apar ulterior. de toate datoriile defunctului. art. deoarece la deschiderea moºtenirii s-a fãcut un inventar. care creeazã o datorie nouã inexistentã în acel moment. un foarte modest funcþionar. conform principiilor strãvechi. 694. cu atât mai mult când este vorba de o lege nouã. un testament care te lezeazã. ca un testament sã aparã în urma acceptãrii. De altfel. vã rog sã condamnaþi numai pe averea lui Richard Soepkez. moºtenitorii continuã persoana defunctului. dacã eventual o condamnare s-ar pronunþa. Garvin. nu poþi fi responsabil 10 ani dupã ce ai acceptat succesiunea ºi ai crezut în ordinea de drept a statului românesc. cred. în momentul în care a acceptat succesiunea. sã suporte. Când Richard Soepkez stã pe banca acuzaþilor. V-am arãtat cã ideea aceasta cã succezi la datoriile defunctului ºi continui persoana lui. Pentru ipoteza imposibilã când dumneavoastrã veþi zice cã existã o responsabilitate în sarcina lui Richard Soepkez. foarte conºtiincios. cã Statul vine cu o nouã sursã de responsabilitate în sarcina tatãlui tãu. nãscut în Arad. Aceasta este posibil. în ipoteza când aþi condamna. chiar ºi cele necunoscute. ªi atunci. dumneavoastrã trebuie sã vedeþi cã. avem impresia cã chiar aceasta este voinþa legiuitorului din 1940. atunci nu mai sunt responsabil. Dacã s-ar întâmpla. ea trebuie sã fie limitatã la averea lui Richard Soepkez. care este pus în mod unanim de întreaga doctrinã ºi jurisprudenþã. de pildã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – blocheazã nu averea lui Richard Soepkez. ungur de cetãþenie. îºi are o raþiune care îi dã baza de echitate ce lipseºte la noi: când moºtenitorul este þinut ultra vires hereditatis. Prin urmare. ci toatã averea moºtenitorilor. la Banca Blank. cei tineri. cãci dacã este vorba de o datorie pe care sistemul de drept pozitiv în vigoare în momentul acceptãrii succesiunii nu o prevedea. între timp. nu înþeleg de ce se urmãreºte cu orice preþ ºi de la o vreme încoace. iar nu la moºtenitori. în limitele însã în care ea nu sfideazã echitatea. necunoscute de el în fapt. Eu cred cã. zice. Dar interpretarea pe care o dãm noi textelor Codului Civil este. Decât cã acest principiu. legiuitorul nostru. La noi s-a sechestrat averea moºtenitorilor numai printr-un abuz.

s-a gãsit neputincios de a face sã se recheme acest episcop. înainte ca dl. ºi n-am sã vã citesc aceste foi oficiale ale Cãilor Ferate de unde se vede cã în Consiliul de Administraþie prezidat de ministrul de Comunicaþie. 224 . El a introdus la CFR comisiunea tarifarã. care nu s-a putut termina din cauza rãzboiului. într-o instituþie comercialã. le aruncã tot felul de vini? Aºteptãm cu profundã încredere hotãrârea dumneavoastrã care nu ne îndoim cã va fi motivatã în principii riguroase de drept. Gusti sã vinã cu teoria ºcolii þãrãneºti a Institutului Social. în mod atât de superficial ºi de inexact. ca delegat al Guvernului – bãiat la vârsta lui de atunci. cu simplu grad de locotenent. dar ale altora. În aceastã calitate a fost trimis de Ionel Brãtianu sã ia contact cu Puterile Centrale. ºi-a luat geamantanul ºi. Acest Richard Soepkez a fost ambasadorul Guvernului Român care. Acest Richard Soepkez a fãcut în Ialomiþa o ºcoalã modernã sãteascã. de o asemenea rodnicã activitate. a transformat aceastã instituþie. De ce sã atingem memoria lui? De ce sã nu recunoaºtem cã asemenea acuzaþiuni aduse cu atâta uºurinþã pe baza unor fapte a altora. dumneavoastrã ºtiþi cã este un ordin închis ºi ce importanþã reprezintã acest fapt. a pãstrat aceste însãrcinãri ºi pe urmã. a condus serviciul prizonierilor. în audienþã la Papa. El a construit Palatul CFR. a luptat dupã Unire pe listele Partidului Naþional-Þãrãnesc împotriva candidaþilor unguri în judeþele unde era majoritatea ungureascã ºi a fost de douã ori reprezentant în Senat. Într-o epocã în care aceastã instituþie era cãlãuzitã numai de funcþionari capabili. dar fãrã orizont. a obþinut.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – venit în þarã înainte de Unirea Transilvaniei. El a fost acela care a dus tratativele cu Puterile Centrale pânã sã ajungã delegaþii. arãtând realizãrile lui Tabacovici de la Cãile Ferate. au luat cuvântul rând pe rând. de ce sã nu recunoaºtem cã reprezintã o rãsturnare a însãºi prestigiului nostru. în timpul rãzboiului. al internaþilor. sub toate guvernele pãcii. A fost apoi la atâtea întreprinderi. în unanimitate. principii care ne vor face sã spunem tuturor în þarã ºi în strãinãtate. al tuturor? Înainte vreme am fost obiºnuiþi totdeauna sã atribuim de pildã lui Niculae Tabacovici un rol atât de important ºi sã-i recunoaºtem rodnicia necontestatã în activitatea þãrii noastre. în zece minute. dar care în orice caz este cea mai monumentalã clãdire din Europa. care este prestigiul justiþiei în aceastã þarã. dar mai ales în strãinãtate. a corespondenþei cu inamicul etc. Tabacovici. chiar dacã ar fi reale. a culminat la preºedinþia Consiliului de Administraþie al Cãilor Ferate. ceea ce toatã diplomaþia româneascã n-a putut obþine. ei bine. a devenit o instituþie înfloritoare. în mod particular. Soepkez. pot fi compromiºi de cãtre o autoritate care. De unde înainte era complet deficitarã. Acest Richard Soepkez a fãcut pe veci danii Casei ªcoalelor din care sã se întreþinã. Oameni de o asemenea capacitate. în momentul afirmãrii acþiunii iredentiste a episcopului maghiar Maillat. echilibrul bugetar etc. fapt pentru care i s-a dat ordinul Ferdinand I cu gradul de comandor.. Tabacovici a adus orizonturi ºi a schimbat aceastã instituþie care era un fel de Subsecretariat de Stat.

cum de era o bancã de familie? A face parte din finanþa internaþionalã nu este dezonorant. 1/. avocat Gheorghiu: Onoratã Înaltã Comisiune. arãtând ºi eu ce a însemnat Banca Blank. Oricât de importantã este participarea capitalurilor româneºti la aceastã instituþie financiarã. Mã voi referi la un autor de reamarcabilã autoritate. dl.. adicã la atragerea cãtre economia românescã a industriilor din provinciile alipite. Iatã ce spune domnia sa vorbind despre Banca Blank: „Este de subliniat însã cu acest prilej faptul cã ºi dupã experienþa rãzboiului. indicaþiunile strãinãtãþii.” A se vedea. în 225 . în interesul Statului. S-a invocat de cãtre adversarii noºtri o frazã din Goethe: „mult lãudatã ºi mult bârfitã”... câteodatã. Departe de mine gândul de bârfi. cum se exprimã tot dl.. trebuie sã arãtãm lucrurile în toatã cruda lor realitate. dupã natura efectelor. a arãtat aceste lucruri. enumerã în mod categoric Banca Blank. profesor Slãvescu. Nu vã voi obosi arãtându-vã în ce a constat acest fel de politicã ºi dacã a fost bunã sau rea.. nu se poate considera ca bancã internã româneascã. În cea de a doua categorie. în douã lucrãri: „Organizaþia de credit a României” ºi „Marea finanþã a României în vreme de rãzboi”. S-a vorbit în pledoaria apãrãtorilor Bãncii Blank de politica financiarã în interesul Statului pe care a dus-o aceastã bancã imediat dupã rãzboi. ea rãmâne . problema ce se deschide astãzi înaintea dumneavoastrã prezintã importanþã nu numai prin cuantumul sumei care face obiectul procesului. recunoaºte cã Banca Blank „. cât timp nu se poate afirma mãcar cã Banca Blank a lucrat contra intereselor Statului. Voi începe apãrarea Statului.a contribuit la nostrificarea. în Iar mai departe: „. în calitate de ministru de Finanþe.. deºi dispunea de însemnate capitaluri româneºti. Slãvescu. profesor Slãvescu împarte marea finanþã în douã categorii: 1/marea finanþã naþionalã ºi 2/marea finanþã internaþionalã. în care capitalul.dovada cea mai evidentã cã aceastã bancã. dupã calitatea debitorilor ºi varietatea circumstanþelor în care s-au petrecut aceste operaþiuni. este vorba de aproape un miliard. iar mai târziu. Dacã banca Blank fãcea parte din marea finanþã internaþionalã. influenþa ºi. dl. fãcându-se aluzie la Banca Blank. Profesor Slãvescu. nu sunt fãrã importanþã. Dar nu e mai puþin adevãrat cã. Dl. aceastã mare instituþie financiarã a þãrii persevereazã în întrebuinþarea aceleiaºi metode ºi anume de a rãmâne exponenta finanþei strãine. ci mai prezintã o infinitate de particularitãþi. în depoziþia sa /pag. ce a fãcut ºi ce a rãmas Banca Blank în finanþa româneascã.. este cã. i s-a pus un comisar al Guvernului . o datã cu izbucnirea rãzboiului. o bancã cu caracter mixt.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 3 decembrie 1941 Dl. V. pentru a reþine ceea ce a fost ºi cea rãmas Banca Blank. care..” Din contrã.

. aceastã sumã. cât ºi cu cercurile financiare din strãinãtate.” Iar mai departe..” ªi acum iatã cum defineºte dl. Banca Blank. Ceva mai mult . pânã la închiderea ghiºeelor ºi cererea de concordat. Când s-a gãsit într-o astfel de situaþie. sau eventuale beneficii ascunse sau eventuale pagube sau angajamente a cãror valoare exactã nu poate fi încã prevãzutã. nu sunt arãtate în mod fãþiº ºi sincer în ce priveºte finanþa internaþionalã.. aratã câteva din operaþiunile care s-au continuat pânã în ultimul moment. sau diferenþa de curs la angajamente în valutã strãinã .. aratã câteva din operaþiunile sale: „Deºi grupul finanþei internaþionale este mult mai redus decât al finanþei naþionale. aceastã bancã n-a gãsit drept sã informeze prin bilanþurile sale pe nimeni asupra angajamentelor sale de reescont pe care le-a contopit cu conturile curente creditoare. cât ºi în Consiliul de Direcþie. una din aceste bãnci. era peste o datorie sã se arate clar între angajamente . figurau ºi figureazã ºi astãzi reprezentanþi ai bãncilor strãine.. acþiunile ei au fost supuse ºtampilãrii ca ale tuturor întreprinderilor strãine .. Atât în Consiliul de Administraþie.. angajamente specifice care se grupeazã sub formã de conturi tranzitorii. la bãncile care formeazã acest grup.... Extrasul fãcut din aceastã expunere este cea mai bunã pledoarie! 1919.” 226 . Procedeul întrebuinþat rãmâne pendinte de o criticã destul de serioasã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – expunerea de motive la Legea Bancarã din 1934. originea capitalului. Dacã angajamentele de reescont.. vorbind despre aceeaºi bancã.. operaþiuni care nu fãceau cinste unei mari întreprinderi financiare... socotim Banca Blank ca o întreprindere financiarã cu caracter mixt ºi credem cã avem toatã îndreptãþirea pentru aceasta.. care dovedeau legãtura cu Banca Naþionalã. pe care nu o facem acum... imobilizarea plasamentelor ºi criza bancarã. cu privire la specializarea bãncilor. iar nu s-o treacã mai puþin vizibil între posturile active ale portofoliului sãu unde putea scãpa mai uºor cercetãtorilor. contractând angajamente pentru a face faþã nevoilor .. Pentru toate aceste consideraþiuni. Slãvescu aceste conturi tranzitorii: „Avem de remarcat existenþa unui post în bilanþ sub formã de conturi tranzitorii . angajamentele celor 5 bãnci internaþionale sunt mult mai mari decât a celor naþionale . totuºi. În volumul „Organizaþia de credit a României”. a fãcut un apel foarte mare la Banca Naþionalã chiar încã din timpul marii crize din 1931. datoritã relaþiunilor întinse ce are atât cu lumea comercialã din þarã. ocupându-se de felul operaþiunilor acestei mare întreprinderi financiare. De obicei se pot grupa sub egida de conturi tranzitorii beneficii cuvenite anului viitor sau angajamente faþã de terþi . gãsim în schimb.

200 ºi 204. ci sunt niºte simple asociaþiuni ad-hoc în vederea de a obþine beneficii de ordin privat economice. în aceeaºi ordine de idei. procedeul întrebuinþat încã de mult de aceastã mare instituþie de credit. d-lui Aristide Blank.. 227 . ºi vã voi arãta termenul întrebuinþat de profesorul Walter Lotz de la München. la pag. cea mai mare prudenþã.. alegaþiune care tindea sã dovedeascã cã în intenþiunea ca acest mare institut a luptat pentru ridicarea. cãtre agriculturã. procedeu criticat de un mare financiar al nostru. 66. au avut majoritatea acþiunilor ºi cã iniþiativele la Banca Blank erau rezervate. voi arãta dacã sub acest aspect Banca Blank ºi-a îndeplinit funcþiunea sa normalã de a aduna economiile naþiunii noastre ºi de a le dirija în mod normal cãtre agriculturã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Iatã. industrie ºi comerþ. Tabacovici întrebat în faþa Comisiunii de Anchetã în legãturã cu aceastã problemã.. S-a spus de cãtre cineva: „Les affaires sont l’argent des autres”. Observãm cã toate participaþiunile consorþiului bancar al acestui mare institut internaþional nu au nimic comun cu intenþiunea de a întãri bãncile locale . cã Banca Blank era o bancã de familie în care predominau interesele de familie ºi nu avea nicio legãturã cu structura naþionalã.” Iatã. S-a spus. iatã ce spune acelaºi autor: „Care a fost metoda Bãncii Blank în aceastã direcþiune? Cu excepþia participãrilor financiare ce a fãcut în Satu-Mare ºi Baia-Mare când a colaborat ºi cu ceva elemente locale româneºti. cã funcþiunea principalã a bãncilor este de a aduna. nostrificarea ºi naþionalizarea industriei româneºti. dar numai în vederea obþinerii unor cât mai mari interese private economice. cã Banca Blank era o bancã de familie în care familia Blank. la pag. sub formã de conturi curente creditoare sau depuneri spre fructificare. chiar dl. Onoratã Comisiune. veþi gãsi un raport care afirmã la fel. în dosar II. industrie ºi comerþ. în dosarul VI. îndeosebi Aristide Blank – împreunã cu Soepkez–. prin urmare. sufletul ºi interesele acestei þãri. toate laudele. De altfel. În foarte puþine cuvinte. economiile unui popor ºi de a le dirija. dar când administrezi banii altuia se cere mai multã dibãcie ºi. De asemenea. îndeosebi. în orice caz. aceastã bancã a colaborat cu instituþiuni strãine.. tot sub formã de credite. rãspunsul nostru la afirmaþiunile fãcute în ce priveºte legãtura acestui mare institut de credit particular cu bãncile din teritoriile ocupate. În ce priveºte alegaþiunea ce se fãcea cã Banca Blank meritã pentru interesul ce l-a depus în desfãºurarea ºi dezvoltarea industriei naþionale dupã întregirea þãrii. afirmã.

Numai astfel se explicã cum Banca Blank a putut sã obþinã o sumã importantã de livrete. Dacã ne referim numai la creditorii concordatari propriu-zis /cu excepþia Bãncii Naþionale. Sindicatul „Steaua” etc. printr-un decret. efecte publice. Eu voi spune cã acest miliard furnizat Bãncii Blank la 1930 reprezintã 2/3 din suma care era rezervatã pentru preluarea portofoliului în cadrul art. în niciun caz. Bãncii Blank. care-ºi plãtea datoriile la bancã cu livretele pe care le cumpãra pe piaþã cu 15%. La octombrie 1940 se instituie. le puteau cãpãta de pe piaþã. S-a spus cã Banca Blank a plãtit pe deponenþi sutã în sutã. care aveau gajuri/ însumând Lei 1. se permitea instituþiunilor de credit particular de a primi în platã. dintr-un total de 3. Onoratã Comisiune. potrivit legii din 27 iunie 1930 ºi 1 aprilie 1936. livrete pe care debitorii acestui institut. la baza sa. a venit la început cu o serie de decretelegi prin care organiza ºi instituia comisiuni de anchetã pentru anchetarea diverselor activitãþi. la 1930. alarmat de faptul cã abuzurile rãmãseserã nesancþionate. fiind primite sutã în sutã. instituþiuni care. cesiuni. iar în ceea ce ne priveºte nu ne profitau. Vã amintiþi cã. în septembrie 1940. puteau sã fie considerate ca foarte bune în þara noastrã. la un moment dat. în orice caz.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Procesul pe care-l dezbatem astãzi nu are.825 milioane la cât se ridica pasivul Bãncii Blank la data concordatului. pentru controlul devizelor. restul de 80% s-a achitat cu numerar ºi dãri în platã de valori reale. legiuitorul. prin art. cât se rezervase pentru preluarea portofoliului imobilizat la Banca Naþionalã. Iatã un debitor al Bãncii Blank pentru o sumã oarecare. o comisiune care avea sã ancheteze lucrãrile ºi operaþiunile în baza cãrora se rãscumpãrase portofoliul imobilizat al Bãncii Naþionale. i s-a dat un miliard. Comisiunea pentru controlul averilor. alarmat de abuzurile care se fãcuserã. 2 al Legii din 1929 ºi. pentru compensaþia datoriilor debitorilor lor. aºa cum s-a afirmat. sau oricãrui alt institut. Prin art. cu care pretinde cã a achitat sutã în sutã de deponenþii sãi. ca. 72 al legii de conversiune. ºi care mergeau la platã la Banca Blank sutã în sutã. precum ºi condiþiunile fixate sau convenþiunile încheiate pentru realizarea acestor efecte.758. Dar nu ne-a spus nimeni în ce fel au fost plãtiþi aceºti deponenþi sutã în sutã. 50 milioane sau achitat în compensaþiuni cu debitori. Mã voi opri puþin la aceastã lege din octombrie 1940. iar astãzi sã nu mai fie considerate ca atare. . adicã ceva mai mult de 20%. 1 din aceastã lege – s-a instituit o comisiune de anchetã. observãm cã au fost achitaþi în proporþia chiar peste 85%. intenþiunea de a se lovi în instituþiunile de o anumitã culoare. compensaþiunile erau obligatorii.” 228 Din referatul alãturat se vede cã. decret-lege care a fost completat ºi modificat prin decretul din martie 1941. imobile. Adversarii noºtri spun cã acest miliard n-ar reprezenta decât 20% din suma de 4 miliarde. al fondurilor secrete etc..141 /în numerar ºi numai restul de Lei 390 milioane/ circa 20% în dãri în platã etc. din care 65% Lei 1. 2 al legii din 1930. numai cca. De altfel. Scopul ei – spune legea – era „sã ancheteze operaþiunile ºi lucrãrile pe baza cãrora Ministerul de Finanþe a rãscumpãrat portofoliul de efecte aflat la Banca Naþionalã. de pildã. mai mult decât suma care legal era prevãzutã pentru preluarea acestui portofoliu în cadrul art.

Pentru a vedea intenþiunea legiuitorului. care este modificat ºi completat în martie 1941. economic ºi monetar. aceastã marfã de naturã specialã sã permitã în mod constant mãsurarea tuturor celorlalte valori. adicã ce spune leguitorul în expunerea de motive a decretului din octombrie 1941: „Trebuie sã subliniem cã o bunã parte din aceste creanþe proveneau de la diferitele întreprinderi falimentare. Cum prin operaþiunea preluãrii portofoliului acestor întreprinderi. scopul principal al stabilizãrii era. facerea unei monede stabile ca sã permitã schimburile într-un mod stabil.” Deci. trebuie sã mergem în mod normal la raþiunea care a stat la baza legii de stabilizare. Statul a suferit. ªi încã o raþiune: Statul care 229 . dintr-un început. raþiunea acestui decretlege era revizuirea tuturor operaþiunilor care au dus la preluarea portofoliului. cum o spun ºi statutele Bãncii Naþionale în art. ci toate operaþiunile ºi toate lucrãrile care au dus la preluare. Voi încerca sã vã arãt cât de absurdã este aceastã tezã. Statul nu a primit decât bunuri de o valoare infimã. care nici prin scopul. nici prin politica lor. socotim cã se impune revizuirea operaþiunilor preluãrii ºi rãscumpãrãrii portofoliului imobilizat. importante prejudicii. „pentru cã Statul a suferit importante prejudicii. conform statutelor BNR.” Deci. iar. nu aceastã operaþiune intra în cadrul Comisiunii de Anchetã. Prin urmare. pe de o parte. scopul esenþial al institutului de emisiune este sã facã ca moneda noastrã naþionalã sã rãmânã în mod constant un instrument stabil de schimb. Revizuire în ce scop? O aratã legea. pe de altã parte. sã întãreascã institutul de emisiune. legituitorul. Dintru început. iatã ce ne spune legiuitorul care a înfiinþat aceastã comisiune ºi ce spune legiuitorul primului decret. dupã cum am arãtat. Scopul stabilizãrii a fost sã dea lichiditate Bãncii Naþionale. Printre alte mãsuri de ordin financiar. evaluare ºi conservare. S-a susþinut de adversar cã Comisiunea de Anchetã ºi-a excedat competenþa atunci când a anchetat ºi operaþiunile de reescont ºi alte operaþiuni încheiate de bancã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – S-a cãutat a se interpreta acest text în sensul cã Comisiunea nu avea altã cãdere decât sã ancheteze operaþiunea rãscumpãrãrii în sine. În schimbul acestor imense sume date unor întreprinderi private. 1. nu operaþiunea în sine a rãscumpãrãrii. nu meritau un atare sacrificiu. a vrut sã epureze portofoliul imobilizat de efectele care se gãseau imobilizate la acea vreme din cauza neachitãrii la scadenþã. De altfel. în vederea stabilizãrii.

este autorizat a fixa condiþiunile de platã. cu avizul Bãncii Naþionale. ceea ce ar fi absurd. Iatã ce spune expunerea de motive: „Þinem sã redãm vieþii publice prestigiul onestitãþii. legituitorul a intenþionat sã ancheteze numai operaþiunea rãscumpãrãrii în sine. Comisiunea consemneazã constatãrile sale într-un raport pe care îl înainteazã Ministerului de Finanþe. este interesat. arãtând ca raþiune mare de stat stabilirea acestor principii noi prin lege. fãrã culpã sau fraudã? 230 . Dupã cum vedeþi. iar acest art. stabilitate fãrã de care schimburile nu pot sã prezinte nicio siguranþã. ar însemna sã concepem cã legiuitorul. prin acest decret din 1940/1941. constatã prejudiciile ºi dispune cine le va acoperi. Ministerul de Finanþe va da deciziunea prin care se vor constata prejudiciile suferite de Stat ºi persoanele þinute sã le repare. este aici o rãsturnare completã a tuturor principiilor care stãteau pânã acum în materie de responsabilitate. Ne-o spune. prin acest decret. garanþie. în baza lui. 5 dispune: „Ministerul de Finanþe. operaþiune care a avut loc între Banca Naþionalã ºi Stat. termen ºi dobândã pentru fiecare efect. rãsturnatã de la început teoria adversarilor noºtri în care se susþinea cã Comisiunea de Anchetã ºi-a excedat competenþa când a înþeles sã ancheteze ºi alte operaþiuni decât acelea care constituie operaþiunea propriu-zisã a rãscumpãrãrii. ci operaþiunile ºi lucrãrile în baza cãrora Ministerul de Finanþe a rãscumpãrat portofoliul. Deci. O spune în art. 5: Comisiunea consemneazã constatarea sa într-un raport pe care îl înainteazã Ministerului de Finanþe. Þinem sã readucem în patrimoniul Statului Cum rãmâne atunci cu rãspunderea sui generis. deci. A admite teza susþinutã de adversarii noºtri cã. însuºi textul când aratã cã Comisiunea de Anchetã trebuie sã ancheteze nu rãscumpãrãrile.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – concesioneazã institutului de emisiune emiterea monedei. adicã de Stat în prejudiciul Bãncii Naþionale sau de Banca Naþionalã în prejudiciul Statului. deci tot ce a colaborat la aceastã operã finalã a rãscumpãrãrii intrã în cadrul competenþei Comisiunii de Anchetã stabilitã prin art.” Prin urmare. raportul se înainteazã Ministerului de Finanþe care. O spune legiuitorul în compunerea de motive. constatare în raport. Este vorba de o rãspundere sui generis instituitã prin acet decret-lege. 1. ca aceastã monedã naþionalã sã-ºi pãstreze stabilitatea. Dupã ce se instituie aceastã comisiune cu acest scop. anchetã. Iatã. iar în baza acestui raport. cel dintâi. legituiorul ne spune ce se face cu constatarea la care ajunge Comisiunea de Anchetã. a vrut sã descopere fraude sau prejudicii fãcute de unul contra altuia. de altfel.

spune cã legiuitorul poate sã revinã asupra trecutului. la cererea Comisiunii de Anchetã. 3. 3 vine ºi spune cã atunci când „se constatã fraude sau grave prejudicii aduse Statului. rãspundere avem în art. legiuitorul poate. îl înainteazã Ministerului. 3 este o excepþiune. fie 231 . Principiile de rãspundere sunt puse în art. în mod unanim. 1 ºi art. pe necesitãþi generale noi sau pe diverse alte consideraþiuni în legãturã cu programele sociale. cred cã toþi adversarii aici fac o gravã confuzie: art. Art. ale întreprinderilor afiliate. Comisiunea constatã toate operaþiunile care au dus la rãscumpãrarea. sã declare. Cred cã am dovedit prin aceasta cã. Iatã. legiuitorul a fãcut o foarte mare derogare de la principiile dreptului comun.. fãrã îndeplinirea vreunei formalitãþi de inscripþie sau sechestru. printr-un jurnal publicat în „Monitorul Oficial”. rãspundere nu avem aici.” Prin urmare. ºi s-a invocat în sprijinul acestei afirmaþii art..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – sumele ºi bunurile ieºite prin fraudã. prin exemplul moralizator al judecãþii. în luminosul sãu tratat de drept civil. cu privire la fapte sau lucruri din trecut. toate bunurile mobile sau imobile ale întreprinderilor ºi persoanelor al cãror portofoliu de creanþe a fost preluat de Stat. prin urmare. o fraudã. ani de-a rândul. blocate ºi indisponibile. Din acest punct de vedere. Þinem sã dãm satisfacþie opiniei publice care. ºi aceastã mãsurã – spune legiuitorul – nu se ia decât în cazul – este adevãrat – când se constatã fraude ºi „sau” grave prejudicii. Acesta este principiul. în anumite cazuri. ºi care fatal duce la alte concluziuni decât acelea care se cer ºi pe care le prevede legiuitorul. 3 din lege. o gravã premisã pe care îºi construiesc adversarii noºtri teza. iar Flanyol. 1 ºi 3. încheie un raport. trebuie ca Statul sã fie acoperit de prejudiciile suferite din tot complexul acesta de operaþiuni ºi lucrãri care au dus la rãscumpãrare. Consiliul de Miniºtri va putea.etc. Adversarii noºtri au susþinut: nu se poate o rãspundere când se constatã numai prejudiciul. ci trebuie sã fie o culpã. cã pentru motive bazate pe schimbãri produse în condiþiunile vieþii sociale.” Retroactivitatea trebuie sã se prevadã în mod expres! Deci. este vorba de blocare. prin acest text. iar nu fraude „ºi” grave prejudicii. atât ºi nimic mai mult. Articolul 3 nu prevede decât o mãsurã provizorie de asigurare a Statului în cazul când se constatã prejudicii. Ministerul constatã prejudiciul ºi persoanele care sunt rãspunzãtoare sã-l acopere. Putea s-o facã? Toatã doctrina ºi jurisprudenþa spune. sã dispunã în mod retroactiv. a aºteptat sancþionarea abuzurilor ºi fraudelor.

” Reþineþi cã al. oricare ar fi data intrãrii lor în portofoliu. iar al. 3 ºi 5. Deci. Mã voi ocupa în special în art. iar al. în mod expres. 1. 2. Iatã principiul consfinþit în doctrinã ºi aplicat cu stricteþe prin acest text de lege. afarã de lichiditate. deci sã-l facã sã suporte anumite prejudicii? Aceastã argumentaþiune a adversarilor noºtri ne sileºte sã mergem sã analizãm ºi noi foarte pe scurt textele care au fost dezbãtute de adversari. chiar prin natura sa. dupã pãrerea noastrã. pentru cã ce altã raþiune decât aceasta poate sã aibã acest text? Se instituie Comisiunea de Anchetã numai pentru constatarea prejudiciului? Fraudele sau gravele prejudicii nu sunt elementele esenþiale ale rãspunderii aºa cum este instituitã rãpunderea prin acest decret-lege. Aceste texte sunt art. S-a spus de adversarii noºtri: dar în ce scop sã se descopere vreun prejudiciu suferit de Stat atâta vreme cât nu se articuleazã vreo fraudã sau culpã în sarcina celor fãcuþi rãspunzãtori? La ce bun sã se descopere prejudicii. interpretarea strict juridicã ce trebuie sã se dea acestui decret-lege în art. atât ºi nimic mai mult. Or. de a constata. Acest articol conþine douã aliniate. când însãºi legea în baza cãreia s-a fãcut preluarea portofoliului nu avea altã raþiune decât aceea ca Statul sã suporte anumite sacrificii. legiuitorul. 2 se ocupã de „alte efecte scontate de aceasta /Banca Naþionalã/.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – pentru a modifica sau suprima efecte deja realizate ale unor drepturi. 2 nu vorbeºte decât de „avizul 232 . Aceastã voinþã a legiuitorului poate sã rezulte în mod tacit sau în mod expres. spune cã Ministerul este autorizat sã le rãscumpere în urma „propunerii Bãncii Naþionale”. adicã la data stabilizãrii. În speþã. care se ocupã de preluarea efectelor statutare. de a aprecia condiþiunile de legalitate ale unor acte ºi de a modifica sau suprima efecte deja realizate ale unor drepturi. Aceasta este. sunt efecte statutare. fie pentru a constata sau a aprecia condiþiunile de legalitate ale unor acte. 1 ºi art. Frauda sau gravele prejudicii sunt elemente numai în ce priveºte luarea unei mãsuri provizorii de blocare. spune acest lucru. În alineatul 1 se ocupã de preluarea efectelor statutare ºi care se gãseau în portofoliul Bãncii Naþionale la data de 7 februarie 1929. ce a fãcut legiuitorul prin aceastã lege? Ne-o spune ºi textul ºi raþiunea este arãtatã ºi în expunerea de motive: de a revizui. sã examineze condiþiunile de legalitate ale unor acte din trecut ºi sã modifice efectele deja realizate ale unor drepturi. Nu voi reveni asupra definiþiunii pe care o dã legiuitorul din 1930 efectelor cu scadenþã îndepãrtatã. 2 din legea din 1930. acest text al decretului-lege permite legiuitorului sã revizuiascã operaþiunea din trecut.

nu înþelegea sã facã niciun ºi Statul ca sã salveze BNR-ul trebuia sã le sacrificiu. se rãscumpãrã la propunerea Bãncii Naþionale. 2 al legii din 1930 ar trebui înþeles în sensul cã legiuitorul autorizeazã ºi preluarea efectelor nestatutare. Or. 2 cu avizul ei conform. ce era mai simplu decât sã spunã „este autorizat Ministerul în urma avizului conform sã rãscumpere alte efecte”. introducând acest text a înþeles sã facã. în ce priveºte asanarea finanaciarã. se referã oare la contrariul celor din al. Din douã. 1. prima deosebire este. vin cu legea aceasta care administreazã nici Statul n-avea de portofoliul preluat de Stat ºi Statul. ºi nestatutare ºi oricare ar fi fost ele. sã întãreascã Banca Naþionalã. se spune cã Banca Naþionalã nu va admite în scont efecte aºa-zise de circulaþie create în mod iluzoriu între diferiþi semnatari ºi neavând nici cauzã. 2 nu poate sã aibã alt înþeles decât acela pe care-l dãm noi. intrate dupã data de 7 legiuitorul nu adaugã acest ºi. care face stabilizarea unde sã le preia. nu avut un asemenea corespunzãtor contrar. Or. trei semnãturi solvabile ºi sã nu fie efecte la ordin. nici valoare realã. cu scadenþã de cel mult 100 zile ºi garantate prin trei semnãturi solvabile. ceea ce are mare importanþã. stabilizarea. 23. 24 aratã cã nu sunt admise la scont decât efectele de comerþ la ordin. un enorm sacrificiu ºi cã sacrificiul pe care trebuia sã-l facã Statul în cadrul acestui text. dacã al. iar dacã mergem sã vedem construcþia gramaticalã în al. gramatical textul al. ci trebuia sã pãstreze simetria ºi sã spunã „alte efecte ºi pur ºi simplu „ºi efecte oricare ar fi fost data intrãrii lor în portofoliu”. 1? Avem un Dacã ar fi înþeles tot corespunzãtor contrar al primei propoziþiuni? Dacã am fi efecte statutare. prin urmare douã condiþiuni unite prin conjuncþia „ºi”. una: sau BNR avea ºi efecte nestatutare pentru cã în cadrul al.. în statutele Bãncii Naþionale. ci spune pur ºi simplu februarie 1929 la reescontul BNR. poate sã dl. Angelescu declarã cã existau efecte nestatutare þinã acest limbaj: înþeleg sã te ajut. Prin urmare. preia. 2. adicã tot efecte statutare. în intenþiunea lui. De altfel.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – conform al Bãncii Naþionale”. ar însemna sã ne gândim cã legiuitorul a autorizat sã se preia ºi efecte care sã nu aibã cauzã realã. sau BNR nu avea Poate fi conceput acest lucru? Am fãcut asemenea efecte ºi. deci. dar înþeleg sã-mi dai 233 . iar în al. Dacã legiuitorul ar fi vrut sã spunã prin „alte efecte” efecte nestatutare. În al. trebuie sã se facã numai în cadrul al. cã în al. 2 vedem cã aici se spune „alte efecte”.” „alte efecte oricare ar fi data intrãrii. înþelegeam orice alte efecte.” aceasta nu este decât desluºirea noþiunii de „alte efecte”. Prin urmare. legiuitorul trebuia sã zicã „alte”. 2 a fost introdus în mod special pentru a asana piaþa ºi s-a mai spus cã legiuitorul. ca sã salveze. 1. valoarea realã. Art. Se putea ºi era logic acest lucru? S-a spus cã al.. Deci. art. 1 se vorbeºte de rãscumpãrarea efectelor statutare ºi care se gãseau în portofoliul Bãncii Naþionale. din moment ce Statul înþelegea sã preia efecte statutare.

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – la BNR ca la toate bãncile de emisiune care au trecut prin epoci de crizã. adicã ar fi spus „diferenþa între suma prevãzutã prin programul de stabilizare ºi suma efectiv trecutã la Stat în cadrul al. a fost vorba de creanþa unor debitori insolvabili. în cadrul al.000 ºi 4 miliarde. numai pentru aceastã diferenþã se puteau prelua efecte în cadrul al. efecte statutare. Iatã. 2 are acest text final. Din aceastã parte finalã. sã preia portofoliul imobilizat de la Banca Naþionalã. Aceasta oare este interpretarea realã care trebuie datã textului? Care este „totalul de mai sus”? Dacã era ca legiuitorul sã înþeleagã cã. Dar pentru a justifica cã prin însãºi raþiunea acestei legi. adicã pânã la 3. raþiunea stabilizãrii. Este adevãrat cã. creanþe care nu se puteau executa ºi ca 234 . 1. o pierdere pe care Statul prevedea atunci când autoriza Ministerul de Finanþe în vederea asanãrii finanaciare.250. chiar în ce priveºte portofoliul imobilizat preluat de Stat de la Banca Naþionalã.000. prin urmare. o spuneam în mod categoric.000. adversarii mei trag o concluzie ºi anume: este adevãrat cã legiuitorul. Deci.000. Aþi vãzut cã al. adversarii mei aduc un alt argument ºi anume: ei spun cã legiuitorul din 1936 care ratificã o convenþiune între Stat ºi Banca Naþionalã din iunie 1935 recunoaºte cã. legiuitorul a înþeles sã permitã Statului ca la creanþele preluate sã suporte oarecare pagube.000. numai diferenþa aceasta dintre 3. 2. cât de ºubredã este argumentaþiunea adversarilor noºtri când susþin cã însãºi raþiunea legii din 1930 era un sacrificiu. Scopul. iar dacã nu-mi dai efecte statutare nu pot sã te ajut.000. era tocmai întãrirea Bãncii Naþionale. 2. Încã o chestiune cu privire la examinarea acestui text. dar dacã al. în afarã de efectele statutare ºi oricare ar fi fost data intrãrii acestor efecte la reescontul Bãncii Naþionale.000.000. 1 spune cã se vor prelua efecte statutare ºi care se gãseau în portofoliul Bãncii Naþionale la data stabilizãrii. adicã pânã la 4 miliarde.250. a prevãzut cã preluarea se va face pânã la concurenþa sumei de 3. 1.000. 1.000. datorat împrejurãrilor ºi nu culpei vreunei pãrþi. Al. deci e vorba de un fenomen inevitabil. Iatã. Dar în al. în al. sã se preia toatã diferenþa dintre suma de 4 miliarde ºi suma care efectiv ar fi fost preluatã de Stat în cadrul al. în speþã. în cadrul al. 2 nu se spune „pânã la suma efectiv încasatã”. cum privim noi problema ºi cum interpretãm noi în mod corect acest text care dezleagã în mare parte problema noastrã. ci se spune „pânã la suma de mai sus”. 1”. legiuitorul fixeazã un plafon maxim de 3. înseamnã cã diferenþa trebuie socotitã pânã la suma pe care Statul a dat-o pentru preluarea întregului portofoliu. în vedere de a contribui la asanarea financiarã ºi în mãsura în care resursele prevãzute de programul de stabilizare vor întrece totalul de mai sus.250.250. 2 spune cã se vor prelua alte efecte oricare ar fi data intrãrii lor. pânã la concurenþa sumei totale de 3. prin urmare.250.

chiar cu preþul unor însemnate sacrificii. În ce mãsurã aceastã relatare îmi este mie.”. Or.. /Vezi adresa Ministerului Finanþelor din 6 august 1931.. susþinând aceastã tezã.”. Iar mai departe se spune: „Pentru a se proceda la o lichidare a acestui portofoliu cât mai grabnicã ºi cât mai avantajoasã pentru Stat. fãrã culpã sau fãrã fraudã. eu nam preluat debitori insolvabili.” Deci. Aceasta în ce priveºte interpretarea pe care noi o dãm decretului din 1930 ºi legii din 1936. a fãcut în mare parte obiectul unor convenþiuni de platã pe termene lungi.. foarte scurt. aceastã lege niciun moment nu poate sã fie primitã în concepþiunea pe care o prezintã adversarii noºtri. este de datoria Statului sã vinã în ajutorul marilor noastre institute de credit. nu spun cã nu poate sã existe prejudiciu sau rãspundere pentru prejudicii. Stat. încheiate de Stat cu debitorii respectivi. prin decizia ministerialã nr. în orice caz de speþã. Îmi voi îngãdui. o comisiune. în criza actualã ºi faþã de greutãþile prin care trece economia naþionalã. spre a evita pieþei riscurile ce ar rezulta în acest moment din cãderea unei bãnci.. deci în epoca pour-parle-urilor pentru preluarea celei de a doua tranºe. în special. s-a înfiinþat. prin care confirmã Bãncii Naþionale cã este de acord cu Proiectul Convenþiei pentru asanarea Bãncii Blank/. a cunoscut situaþia de fapt. în epoca preluãrii. sã revãd din pasagiile acestor corespondenþe. aceasta este doar o relatare pe care o face Auboin Bãncii Naþionale. ºi cã. Oare aºa sã fie? Legea din 1936 ratificã convenþiunea prin care se spune: „în vedere cã portofoliul imobilizat al Bãncii Naþionale a României a trecut la Stat pe baza planului de stabilizare ºi a legii din 27 iunie 1930. ºi adversarii noºtri trag de aici concluzia cã Ministerul de Finanþe a înþeles sã afirme cã va face sacrificii. nu este exactã susþinerea adversarilor noºtri cã legea a recunoscut la 1936 cã s-au preluat debitori insolvabili.. opozabilã? Auboin se adreseazã Bãncii Naþionale. Deci. . adresatã Bãncii Naþionale: „Într-o conferinþã þinutã la 21 iulie 1931 cu Ministerul de Finanþe. Au invocat în sprijinul acestei teze operaþiunile de preluare a primei tranºe ºi în special corespondenþa care s-a urmat între consilierii tehnici ºi. Auboin ºi Banca Naþionalã ºi Ministerul de Finanþe.. spunând cã ministrul de Finanþe de atunci i-a spus cã înþelege sã facã sacrificii 235 Dar Ministerul Finanþelor repeta aceastã asigurare în corespondenþa sa directã cu BNR într-o formã cum nu se poate mai expresivã: Ministerul de Finanþe socoteºte întradevãr cã. s-ar putea pune bazã numai pe rãspunderea contractualã ºi au mai susþinut cã Statul. . acesta a asigurat Comitetul cã Statul va face la nevoie sacrificiile necesare în interesul depondenþilor. în momentul când s-a preluat în cadrul legii din 1930. Prin urmare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – atare – recunoscând lucrul acesta – implicit Statul recunoaºtea dreptul sãu de a prelua niºte creanþe la care trebuia sã sufere amputaþiuni. cã parte din aceste convenþiuni nu s-au putut executa /legiuitorul nu spune „nu s-au executat”/ iar parte din debitori au devenit insolvabili /legiuitorul nu spune „au fost insolvabili/. Iatã o adresã sau o corespondenþã adresatã de Auboin la 17 august 1931. dl. Adversarii noºtri. N-a recunoscut legea acest lucru.

Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ca sã salveze piaþa. Diferite vânzãri de devize. la 11 zile n-au fost achitate la scadenþã. Banca Blank a tras cecuri fãrã acoperire care nu s-au putut achita decât printr-un reescont la Banca Naþionalã în condiþiuni extrem de anormale. s-au produs fapte extrem de grave: întâi. Banca Balnk a obþinut. în afarã de portofoliul admis în mod anormal..000”. Acesta era sacrificiul: imobilizarea pe termen fix..000. într-adevãr. în 1930. dar ºi creditului românesc însuºi. deºi operaþiunea era în afarã de cadrul legii de stabilizare. fãcute de Banca Blank Bãncii Naþionale.. Mai departe. adresã în care se spune: „.de la începutul lunii s-au petrecut un oarecare numãr de fapte. Auboin la acea datã cã. o asemenea afirmaþiune nu poate sã fie opozabilã Statului. efecte cu douã semnãturi. ceea ce a adus un prejudiciu nu numai Bãncii Blank. se vede cã se vorbeºte. numai douã posturi ale activului... din adresa Ministerului de Finanþe din 12 august cãtre Banca Naþionalã. 300 milioane efecte excepþional admise la Banca Naþionalã. mai întâi 458 milioane. în mod anormal deci. o spune dl. constituie douã treimi din activ. un ajutor foarte larg. cã Statul consimte sã facã un sacrificiu.Situaþiunea Bãncii Blank s-a ameliorat între timp ºi prin hotãrârea Statului de a primi cu titlu de portofoliu rãscumpãrat de el .. o supraveghere legitimã ºi sã obþinã un expozeu periodic ºi sincer asupra situaþiunilor lor. Situaþia Bãncii Blank a fost deseori obiectul examenului Comitetului dupã stabilizare. Mi-am dat acordul. care au format obiectul recentelor deliberaþiuni ale Comitetului. postul Bordei ºi Banca Industrialã. am insistat ca Banca Naþionalã sã exercite asupra bãncilor particulare .” Deci. apoi 265 milioane. deci balanþa nu s-a obþinut decât prin supraevaluare 236 . Dar la ce se limiteazã acest sacrificiu? „La imobilizarea pe ºase luni din contul J din împrumutul de la 1931 a sumei de 1.. Dupã iulie 1930. în afarã de portofoliul admis în mod normal mai înainte. Are foarte mare importanþã acest lucru: „. Desigur. dar care sunt prea grave pentru a nu atrage atenþia asupra lor. neprezentând condiþiunile cerute pentru ca normal sã fie scontate.600. Spre a dovedi cã Statul cunoºtea situaþia ºi a înþeles sã facã sacrificii ºi acesta este le clou adversarii invocã adresa d-lui Auboin din 24 iulie 1931... permiþându-i-se reescont. neprezentând condiþiunile cerute pentru a fi normal scontate. acest fapt semnalându-se de Bank of Roumania .. Din situaþia de la iulie 1931 a Bãncii Blank rezultã cã. i se mai permite ºi alt portofoliu.

” Dar constatãrile d-lui Auboin sunt relatate direct de BNR cãtre minister cu adresa din 19 august 1931 Cunoºteam situaþia? Ce spune dl.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – . culpa dumitale nu-þi este iertatã. banca prezenta într-adevãr o imobilizare mai accentuatã. totuºi. Nu spune decât cã situaþiunea este gravã ºi aratã în ce consta: a tras cecuri fãrã acoperire. sã împiedice aceastã operaþiune ºi. Veniamin. poate avea cel mult importanþã atunci când este vorba de aprecierea despãgubirilor. în timp ce capitalul ºi rezervele nu sunt decât 320 milioane. jurisprudenþa Cas. prin faptul cã Statul a cunoscut aceste împrejurãri. faptul cã victima a cunoscut situaþia. totuºi. Aceasta înseamnã oare cã Statul cunoºtea în acel moment insolvabilitatea totalã a Bãncii Blank? Aceastã insolvabilitate poate sã rezulte dintr-o notã a d-lui Auboin? De altfel. care reprezintã în realitate o adevãratã pierdere. totuºi. Statul a cunoscut. Curtea de Casaþie spune cã. situaþia – disperatã dacã vreþi – a Bãncii Blank ºi de insolvabilitatea totalã a ei ºi. nr. cunoscând lipsa de bonitate a efectelor. sã împiedice producerea daunei. chiar dacã victima ar fi putut împiedica producerea daunei. care spune: „este constant în drept cã acela care. totuºi. prin culpa sa. dar nu te exonereazã pe dumneata de faptul comis cu fraudã în dauna creditorului. iatã Statul care ar fi putut în acel moment. cã balanþa s-a fãcut numai prin supraevaluarea a douã posturi din activ ºi cã s-au prezentat bilanþuri neregulate ºi distribuiri de beneficii neregulate. în momentul când se fãcea aceastã operaþiune a trecerii portofoliului imobilizat la Stat. 237 ... este exoneratã de rãspundere Banca Blank ºi conducãtorii ei? Ca rãspuns la jurisprudenþele franceze invocate de dl. a cuantumului. în apelul sãu. prin urmare. cauzeazã altuia un prejudiciu. Iatã. n-a fãcut-o. 305 din 1941. este obligat a-l repara ºi aceasta chiar ºi în cazul când cel dãunat ar fi avut posibilitatea prin luarea unor mãsuri. noi venim cu o jurisprudenþã foarte recentã a Curþii noastre de Casaþie. I. Instanþele au spus cã. În ipoteza când dumneavoastrã veþi spune cã. în momentul preluãrii celei de a doua tranºe. ce rãspundem noi la chestiunea dacã Statul a cunoscut sau nu starea de insolvabilitate a Bãncii Blank. lucru semnalat de bãncile din strãinãtate... Aristide Blank. Statul n-a înþeles sã ia nicio mãsurã cu care sã stãvileascã chiar peste insistenþele dolosive ale Bãncii Blank de a se perfecta aceastã operaþiune. Deci. 40% din activ. care. dl. Auboin? Cã situaþiunea era atât de disperatã încât ajutorul pe care îl da Statul însemna o pierdere totalã a sumelor furnizate de Stat. spune cã.

n-a mai dat putinþa Bãncii Blank sã cearã peste concordatul comercial un concordat agricol. iar. 61 spune cã institutele de credit aflate în concordat nu pot sã cearã un concordat agricol decât renunþând într-un termen de un an la concordatul comercial. în ce condiþiuni s-au petrecut aceste operaþiuni care au dus la preluarea portofoliului de la Banca Naþionalã. În ce priveºte dacã Banca Blank putea sã cearã sau nu un concordat agricol peste cel preventiv. cã Banca Blank ar fi putut sã achite datoriile sale cu veniturile „Discom”. s-a prezentat la concordat oferind sutã în sutã ºi cã ar fi putut sã cearã peste concordatul preventiv un concordat agricol. susþinerea fãcutã de adversari cã astãzi Statul. sã renunþe la concordat.. cade.. cunoscând cã a fost scoasã din obligo. dupã distincþiunile stabilite de aceste texte. de asemenea. cã toate aceste operaþiuni. 61: „Aceste instituþiuni vor putea sã beneficieze ºi de dispoziþiunile art. dl. art. la rândul ei. în al treilea rând.” Dar ce împiedica pe Banca Blank sã renunþe la concordatul preventiv. v-am arãtat în ce fel. cu condiþia ca. scoþând din obligo Banca Blank. s-a fãcut plata sumelor imense de cãtre Banca Blank la cotele concordatare. Înalta Curte de Casaþie s-a pronunþat în mod categoric cã aceasta este interpetarea art. toate aceste lucrãri s-au petrecut la lumina zilei. neconstituindu-se creditor la acea epocã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – S-a spus de cãtre unul din apãrãtorii Bãncii Blank cã Statul n-ar putea astãzi sã cearã daune atât timp cât Banca Blank. 61. ºi este notoriu. 50 ºi urmãtor din aceastã lege. În ce priveºte cã Banca Blank. la ale cãror depoziþii mã voi referi. Iatã ºi textul art. În faþa Comisiunii de Anchetã au venit o serie de martori. Aºa. cã nu-l mai are pe Stat creditor. aceastã susþinere. dacã cunoºtea împrejurarea cã Statul este încã un creditor. Astfel se explicã pentru ce a cerut ºi a obþinut aceastã mãrire de credit în scop de a putea trece la Stat cât mai mult din portofoliul ei de o valoare scãzutã. Îmi revine mie sarcina sã arãt aºa cum rezultã din dosar. a încetat de a mai fi creditor.” 238 . dacã obþinea un concordat mai favorabil? Deci. în termen de un an de la promulgarea ei. În aceastã privinþã nu insist. S-a susþinut. Cantuniari spune: „Am avut impresia cã conducerea Bãncii Blank a fost prevenitã de operaþiunea proiectatã a preluãrii de cãtre Stat a portofoliului imobilizat de la Banca Naþionalã. ar fi putut cere ºi concordat agricol ºi n-ar fi plãtit sutã în sutã concordatul comercial. ºi acesta este textul care lãmureºte situaþia instituþiunilor de credit în concordat ºi care vor sã cearã încã un concordat agricol.

. Banca Blank l-a 1930. S-a întâmplat ca unele poliþe sã fie create pentru a trece prin Banca Naþionalã în portofoliul Statului..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – De altfel. Cantuniari spune cã preluarea în sine s-a fãcut pentru Banca Blank: „Am impresia cã scontul pentru Banca Blank creºtea de la o zi la alta. îl obþinea. autorul legii din 1930: „Prin legea din 27 iunie 1930 s-au completat lacunele planului de stabilizare. 2 din lege. care dãdeau ordine privind volumul scontului nostru la Banca 239 . totuºi. de neîncredere în solvabilitatea bãncilor. Demersurile pentru primirea la scont le fãceau cei de mai sus. au avut cuvânt ºi au influenþat ca aceastã funestã interpretare sã fie tradusã în legea din 1930.” Aceasta era Banca Blank. Aceasta era mentalitatea.” Desigur. cã aceasta era mentalitatea ºi cã acestea erau moravurile. în special. când afirmã cã totul s-a petrecut la lumina zilei. cã acestea erau procedeele. al. ulterior. Cineva avea nevoie de un alineat în lege. cazul Bãncii Generale. Unele efecte respinse la reescont de Banca Naþionalã erau. s-a fãcut pentru Banca Blank în ªi. constând în retragerile de depuneri. Bãlãnescu: „Nu putem ºti în ce mãsurã cei care aveau sã beneficieze atât de scandalos de aceastã lege ºi care nu se sfiau a face sã se înþeleagã cã sunt protejaþi de sus. a mers din ureche în ureche. la pagina 60 martorul Thanos spune: „conducãtorii efectivi care dãdeau ordine în ce priveºte volumul . pentru cã ºtia cã va veni legea de preluare a portofoliului. sa introdus pentru a preveni fenomenele de crizã.” Martorul Spiratos: „Directori efectivi la Banca Blank erau d-nii Aristide Blank. Soepkez ºi Tabacovici. îndeosebi la Banca Blank. textul concordatului agricol a fost repudiat!!! introdus tot pentru Banca Blank. Art. primite. ªi vine autorul legii ºi spune cã. Soepkez ºi Tabacovici. Dl. martorul ne spune cã s-au creat efecte pentru a fi trecute Statului prin portofoliul Bãncii Naþionale. este suficient sã citesc un pasaj din depoziþia pe care o face defunctul Madgearu. acestea erau moravurile ºi acesta este rãspunsul pe care-l dau adversarilor noºtri. dupã cum este ºtiut de toatã lumea. constatat de Comisia de Anchetã! Prin urmare. 2. În ce priveºte volumul efectelor prezentate la scont. erau Aristide Blank.” Dl.

deci. la pagina 52: Erau chiar obligate sã intervinã. În ce constau persecuþiunile de la Banca Naþionalã? Oare Banca Naþionalã era pusã sã persecute pe unii ºi sã avantajeze pe alþii? ªi în ce constau plângerile pe care le fãceai atunci? Dl.” Iatã. Banca Blank fãcea toate presiunile pentru a i se reprimi la reescont efectele refuzate. 240 . în aceste cazuri numai eu ºi domnul Tabacovici interveneau la Banca Naþionalã pentru a se admite reescontul. pentru ca sã treacã pe scaunul ministerial. cã dl. primite la reescont de Banca Naþionalã. interveneau la Banca Naþionalã pentru a face ca un anumit volum de scont sã fie admis. Dar o spune chiar dl.” Dl. Tabacovici. Conducãtorii bãncii nu se amestecau decât atunci când banca întâmpina dificultãþi de la Banca Naþionalã ºi. încolonarea acestor dovezi prin însãºi recunoaºterea d-lui Aristide Blank în informaþiunea pe care o serveºte Comisiunii de Anchetã ºi care este consemnatã în pag. numai eu sau dl. tot pentru mentalitatea de atunci. 52.” ªi mã întreb: cine avea interes? Cine era refuzat cu unele efecte la scont? Cine ne spune cã ministrul de Finanþe venea sã se plângã de neplãcerile pe care le avea la Banca Naþionalã? Banca Blank se plângea.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Naþionalã ºi ei singuri se interesau ºi fãceau demersurile pentru primirea la reescont. care spunea cã Banca Naþionalã îl persecutã. pentru primirea cãrora au intervenit cei de mai sus. „Organele de conducere interveneau atunci când era vorba de sume mari sau când se respingeau de la reescont efecte de valoare mare. Costin Stoicescu aratã: „În urma tratativelor cu Ministerul de Finanþe ºi în urma discuþiunilor foarte vii ºi a stãruinþelor care sau depus. dar asta nu înseamnã cã puteau sã dicteze Bãncii Naþionale sau sã-i violenteze voinþa. s-a acordat Bãncii Blank un credit de 800 milioane. ulterior. fãrã sã fac nicio acuzaþie. decât prin protestãrile d-lui Blank. Blank. Unele efecte respinse erau. în aceste cazuri. Astfel s-a întâmplat cu efectele Bãncii Industriale în 1930 ºi 1931.” ªi reþineþi. Argetoianu: „N-am ºtiut niciodatã ce portofoliu se sconteazã la Banca Naþionalã. Argetoianu de abia ieºea atunci din Consiliul Bãncii Blank.

care lea primit! Dar vã arãtam cã Auboin ne spune cã. ºi ne-o spune ºi dl. Aþi vãzut cã dl. Burillianu spune: „volumul scontului diferitelor bãnci era stabilit la începutul anului de Consiliul de Administraþie al Bãncii Naþionale. Auboin. deºi. în mod anormal. în aparenþã efectele prezentate la reescont purtau douã semnãturi. ascultat ca martor aici. urma sã treacã la Stat efecte tot statutare ºi numai cu singurul defect cã ele puteau sã aibã o altã datã la intrarea lor la Banca Naþionalã decât data de 7 februarie 1929. ce înseamnã un scont anormal decât un scont peste plafonul fixat de Banca Naþionalã? Dar ºi dl. pentru cã era un scont anormal. în cadrul al. la ce bun aceste intervenþii. pentru cã ºi în ce priveºte prima tranºã erau efecte prezentate de Banca Industrialã ºi girate de Banca Blank. atunci toate aceste efecte care au fost reescontate la Banca Naþionalã de Banca Blank.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Dar aceste intervenþii se fãceau doar tot la lumina zilei! Ce rãmâne din afirmaþia fãcutã de adversari cã totul s-a petrecut la lumina zilei? Dacã totul se petrecea la lumina zilei. ªi se întreba unul din apãrãtori: dar unde gãsiþi în lege chestiunea plafonului? Onoratã Comisiune. 2 al legii din 1930. ºi în ce priveºte tranºa a doua ºi a treia erau 241 . la ce bun sã stãrui sã se primeascã efecte care fuseserã refuzate iniþial? Adversarii noºtri. au spus cã se face o imputaþiune Bãncii Blank cã a prezentat la scont Bãncii Naþionale efecte în valoare mai mare decât în plafon. ne-o spune ºi dl. în ce priveºte volumul de scont al Bãncii Blank. el a fost depãºit. I se face imputare Bãncii Blank cã. Auboin spune cã fuseserã admise la scont efecte. trebuia sã fie efecte statutare. iar statutul adaugã „trei semnãturi solvabile” ºi asupra acestei noþiuni nici unul din adversarii mei n-a stãruit. sã prezinte efecte cu trei semnãturi. Burillianu. Aþi reþinut cã art. Dacã dumneavoastrã veþi adopta teza susþinutã de noi cã. Nu-mi aduc aminte sã se fi depãºit aceste sume decât cu acoperirea Consiliului de Administraþie. 24 din statutele Bãncii Naþionale impunea celor care aduceau efecte la reescont Bãncii Naþionale. 2 art. Faptul de a nu fi fost statutare constituie o culpã care m-a prejudiciat ºi prejudiciul trebuie sã fie reparat astãzi de Banca Blank.” Dar culpa este atunci comunã cu BNR. aceste discuþii vii. Or. analizând culpa ce li se imputã în raportul de anchetã. Mã voi ocupa acum de neregularitãþi în ce priveºte semnãturile efectelor aduse la scont.

martorul Crãciun ºi raportul de expertizã. Dar iatã ce spune chiar dl. directorul Bãncii Industriale era director efectiv sau nu. a semnat efecte. Titlurile acestea care trebuia sã fie reescontate. semnãtura Bãncii Industriale era solvabilã? ªi ºtiai cã este insolvabilã? ªi dacã ºtiai. ne-o spun martorii ºi expertiza. Deci. modestul Garvin: „/pag. îþi este imputabilã aceastã culpã? În ce mãsurã îþi este imputabilã culpa ºi în ce mãsurã eºti rãspunzãtor sã-mi acoperi prejudiciul? Textul este categoric: trebuia sã prezinþi efecte cu douã semnãturi solvabile. Situaþia era cunoscutã ºi de directorul care-ºi asumã toatã rãspunderea: „Recunosc cã Banca Industrialã în acea epocã nu prezenta o solvabilitate. ºi în 1930 ºi în 1931.” Deci. totuºi. dar cunoºtea situaþia ºi. În momentul când s-a fãcut operaþiunea de scont. n-are importanþã. în 1930 îºi dãduse seama cã Banca Industrialã este insolvabilã ºi. se aduce acuzaþiunea cã semnãtura bãncii era numai o semnãturã de aparenþã. cãci în alte condiþiuni nu putea fi primit un asemenea titlu. aºa cã nu mi se poate imputa mie cã am prezentat efecte semnate Banca Industrialã pentru a îndeplini formalitãþile cerute de lege. cã ea nu exista ºi nu se crease decât numai pentru a procura acest portofoliu de scont pentru Banca Naþionalã. 39/ În anul 1930 îmi dãdusem deja seama cã Banca Industrialã este insolvabilã”. Iatã ce spune directorul de pe acea vreme al Bãncii Industriale. însã era lucru special cunoscut de Banca Naþionalã în urma amãnunþitelor cercetãri fãcute de inspectorii ei în vara lui 1931. pentru a da aparenþã de legalitate unui titlu care trebuie sã fie primit la BNR. Blank: „Recunosc cã la acea epocã Banca Industrialã nu prezenta solvabilitate. Cunoºteau ºi ceilalþi insolvabilitatea Bãncii Industriale? O spune martorul Mazãre. la 7 octombrie ºi 21 octombrie 1931.” Aceasta nu constituie o culpã? ªi când vine un alt martor.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – efecte emise de Banca Industrialã ºi girate de Banca Blank. Cã Banca Industrialã nu era solvabilã. trebuia sã fie titluri la ordin ºi sã poarte semnãtura a cel puþin doi debitori solvabili. a celor douã semnãturi. totuºi. care stabileºte cã ai prezentat efecte 242 . era simplu executant. prezintã la Banca Naþionalã efectele Bãncii Industriale. Cantuniari.

în teoria echivalenþei condiþiunilor. pentru cã n-a fost silitã de nimeni Banca Blank sã aducã un asemenea reescont Bãncii Naþionale. prejudiciul. imediat. necesar. dauna poate sã fie ºi indirectã. Mazãre spune: „Banca Industrialã era una cu Banca Blank ºi fusese creatã pentru ca Banca Blank sã poatã avea prin ea a doua semnãturã pentru reescont la Banca Naþionalã. ea poate sã loveascã pe cineva par contre coup. imperios.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – tocmai în vederea trecerii la Stat ºi le prezinþi în acest scop ºi în aceste condiþiuni. Vi se spunea de adversarii noºtri cã culpa trebuie sã producã în mod direct. Singura dovadã care trebuie s-o fac este sã vã dovedesc cã prejudiciul este cauzat de faptele pe care noi le imputãm Bãncii Blank ºi conducãtorilor sãi. dauna poate sã fie nu numai directã. Vam dovedit însã culpa ºi imposibilitatea de a se fi produs prejudiciul Statului fãrã prezentarea unor asemenea efecte la scontul Bãncii Naþionale din partea Bãncii Blank. o spui dumneata ºi o spune ºi raportul de expertizã. faptul imputabil sã fie ilicit ºi sã fie rezultatul unei voinþe libere a autorului. Cã a fost faptul unei voinþe libere aceasta nu se discutã. adicã sã dovedeascã cã fãrã acest raport de cauzalitate. rãspunderea nu existã. Iatã deci culpa. pentru a obþine efecte la scontul Bãncii Naþionale. Iatã stabilitã cunoºtinþa pe care o avea Banca Blank ºi conducãtorii sãi despre starea de insolvabilitate a Bãncii Industriale. însãºi creaþiunea Bãncii Industriale nu avusese la origine altã raþiune decât de aþi crea o a doua semnãturã. culpã care sã nu fie cauzã directã ºi imediatã a prejudiciului. nu s-ar fi produs prejudiciul. dar prezentai semnãtura unui institut de credit care era fictiv. nu poate sã ducã la rãspundere. de a putea sã-ºi treacã efectele în portofoliul Statului. Or. aceasta nu constituie o culpã? Deci culpã nu numai pentru cã prezentai efecte ale unei instituþiuni insolvabile. Oare aºa sã fie? V-am dovedit culpabil.” În 1921! Prin urmare. cu singura condiþie ca ea sã fie urmarea 243 . trebuie sã vã mai dovedesc un lucru: trebuie ca acest element al culpei sã provoace un prejudiciu. Dl. precum ºi împrejurarea cã Banca Industrialã fusese creatã numai în acest unic scop. S-a spus însã: culpã fãrã raport de cauzalitate. ºi cã era fictiv o spun toþi martori. sã fie cauza acestui prejudiciu. fãrã legãtura strânsã între faptele imputabile Bãncii Blank ºi prejudiciul pretins de noi. ªi cã fãrã aceasta.

. veþi gãsi efectele Primei Societãþi de Armãturi ºi efectele „Mecano”. se face cererea de înlocuire a acestui portofoliu de Banca Blank la 30 octombrie 1930. unei autorizaþiuni de mandat prealabil. plecând de la ideea cã. unul dupã altul. Oare aceste autorizaþiuni/mandat fac inutilã o ratificare ulterioarã? . faptul dãunãtor ºi iatã prejudiciul consumat. 8 aratã cã „Ministerul Finanþelor. Dar nu vi s-a atras atenþia cã tranzacþiunile. pentru fiecare din cele trei tranºe. este nevoie. va propune Consiliului de Miniºtri. Prin urmare. Ratificarea presupune . aproape cã nici n-a existat un interval de timp. nu încã ºi scoaterea din obligo. Art. 10. în ce priveºte tranºa a doua. Ei bine. luând orice garanþii personale sau reale. între momentul trecerii la Banca Naþionalã ºi momentul trecerii la Stat. deci. care sã ratifice. emise ºi imediat trecute la Stat. Însãºi noþiunea de ratificare presupune o convenþiune anterioarã. Dar este dovedit cã. se fac în vederea realizãrii debitului datorat. De aici. adversarii trag concluzia cã existã jurnal al Consiliului de Miniºtri. 244 Inexact. dupã cum nu vi s-a atras atenþiunea cã Statul era obligat sã-ºi ia toate garanþiile personale sau reale pentru ca realizarea debitului sã fie cât mai bine asigurat. /Vezi Jurnalul/. conform acestei legi de un jurnal al Consiliului de Miniºtri. La prima tranºã. Le voi examina ºi eu. 6 spunea cã. dacã sar putea discuta o daunã. aproape imediat. Consiliul de Miniºtri autorizeazã cesiunea. susþinând cã toate acestea sunt legale. va putea încheia orice convenþiuni sau tranzacþiuni pe care o va crede utilã sau necesarã pentru realizarea debitului datorat. ca ºi convenþiunile.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – imediatã a faptului dãunãtor. ci în intenþiunea lui exista tranzacþie pentru realizarea debitului. Dar. convenþiunile sau tranzacþiile încheiate”. Insist asupra termenului „realizarea debitului datorat”. iar nu pentru a da avantaje debitorilor. pentru portofoliul de 98 milioane. aceastã daunã n-ar putea proveni decât dintr-o culpã contractualã. cu avizul Bãncii Naþionale ºi cu avizul comisiunii prevãzute la art. Iatã. care a fost înlocuit cu portofoliul agricol de 136 milioane. aceasta cere legea? Art. Comisiunea portofoliului examineazã posibilitãþile de platã ºi soldul debitor la data de 1 decembrie 1930. tranzacþiune cu idee de pagubã în acel moment nu exista în intenþiunea legiuitorului. pentru cã s-a susþinut cã însãºi noþiunea de tranzacþie presupune noþiunea de pagubã. Deci. pentru ca realizarea lui sã fie bine asiguratã. au discutat dacã convenþiunile încheiate între Stat ºi Banca Naþionalã ºi diverºii debitori sunt legale. La 31 decembrie. spre ratificare. tranzacþiunile sau convenþiunile se supuneau spre ratificare Consiliului de Miniºtri. Ministerul de Finanþe. spune legiuitorul. De pildã. Adversarii noºtri. cu avizul Bãncii Naþionale.. Deci.

de ratificare. Banca Naþionalã comunicã efectele care urma sã fie preluate de Stat. deci. Dar convenþiunea încheiatã între Stat ºi Banca Naþionalã unde este ratificatã? Jurnalul din 31 august 1932 autorizeazã doar încheierea convenþiunilor cu fiecare debitor în parte. La 10 septembrie. Comisia se pronunþã. într-adevãr. adversarii spun cã nestatutare în al. La tranºa a doua. prin care se recomandã preluarea cu specificarea compunerii portofoliului ºi comunicã cã e de acord sã încheie convenþia cu Banca Blank. în art. spune numai în principiu: convenþiunea exista numai când eu îmi dãdeam adeziunea. Nu aveþi un asemenea jurnal la prima tranºã. iar actul de cesiune se încheie la 24 martie 1931. trebuia sã vinã ulterior cesiunii. Era necesarã aceastã autorizare? Legea spune cã se dã o ratificare. 2. deci ºi-a dat adeziunea. din 28 august efectele ce urmeazã sã fie preluate /vezi avizul 39/1931/. MF IV. 1. La 19 octombrie. convenþiunea definitivã dintre Stat ºi Banca Naþionalã ºi Banca Blank este scoasã din obligo. Deci. ci cu Banca Blank! Cu BNR încheierea convenþiei rezultate din schimbul de corespondenþã mai sus citat. 266. la 19 august. cu „Mecano” etc. 2. doc. Cu adresa nr. iar aceste convenþiuni se încheie când? La 12 iunie 1933. Unde este ratificarea? Jurnalul Consiliului de Miniºtri. cu Prima Societate de Armãturi. Alþii au susþinut cã au existat ratificãri ca ºi cum ar fi fost necesare. Pentru aceasta existã 245 . 2.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªi trebuie remarcat cã autorizaþiunile prealabile au fost întodeauna date în cunoºtinþã perfectã de cauzã. ce rost are acest jurnal din 10 septembrie? La 18 septembrie. . 18. vol III. Banca Industrialã oferã garanþii pentru plata portofoliului. se face convenþiunea de principiu pentru preluarea celor 600 milioane. prin art. BNR comunicase deja pentru prima datã cu adresa nr. în acel moment era acord de voinþã. pentru cã dumneavoastrã aþi reþinut cã Statul era autorizat sã preia. convenþiunea de principiu. Desigur.. era o convenþiune. Veþi vedea ce era necesar. La 1 decembrie. Dar când treceau aceste efecte? Art. La 31 august 1932. pentru ratificarea cesiunii care are loc în martie 1931. Statul. Consiliul de Miniºtri autorizeazã convenþiunile cu fiecare debitor în parte. fila 5/ Ministerul Finanþelor înainteazã BNR-ului avizul Comisiei Portofoliului 39/1931. la 31 decembrie un jurnal al Consiliului de Miniºtri. ce s-a petrecut? La 30 octombrie. precum se poate vedea din referatele Ministerului de Finanþe cãtre Consiliul de Miniºtri. Nu cu BNR. La 7 octombrie se încheie. efecte statutare în al. 4 spune: „pe mãsurã ce ele vor fi preluate de Stat ºi anume din moment ce Statul va comunica expres Bãncii Naþionale adeziunea sa la propunerile fãcute ºi va remite Bãncii Naþionale contravaloarea efectelor primite în portofoliul sãu”. în speþã. Aceastã convenþiune a fost ea ratificatã prin jurnal al Consiliului de Miniºtri? La 24 mai. trebuia. Banca Blank oferã preschimabrea portofoliului. nu vorbeºte de autorizare.005 din 28 august 1931 / Dos.. S-a mai discutat dacã operaþiunea de preluare constituia o convenþiune ºi dacã trebuia sau nu sã fie supusã ratificãrii. Unul din apãrãtori susþinea cã preluarea se fãcea în baza legii ºi cã nu mai era nevoie de aceastã aprobare. ratificarea vã trebuia tocmai pentru acest act de cesiune. noi spunem cã tot statutare. sã autorizeze convenþiunile cu Banca Industrialã. Deci.. Consiliul de Miniºtri autorizeazã ce? Ca Statul sã facã o convenþiune cu Banca Naþionalã.

în schimbul efectelor de 98 milioane. sã cedeze un alt portofoliu de 136 milioane ºi sã fie scoasã din obligo. vin la partea cea mai aridã. în ce priveºte convenþiunile. rãspundeþi pentru cã avem un text care vã þine rãspunzãtori indiferent dacã aþi fost sau nu scoºi din obligo. Onoratã Comisiune. Nu ne intereseazã motivul care a rezidat la baza acestei cereri. Adversarii noºtri mai spuneau cã. Am vãzut din expunerea faptelor cã o cesiune n-a avut loc decât în ce priveºte prima tranºã. pentru tranºa de 600 milioane nu existã cesiune ºi ca atare rãspundeþi ºi pentru solvabilitate. dacã existã culpã care sã angajeze rãspunderea acestor întreprinderi. ºi Florian Procopie Dumitrescu. Pentru efectul de 200 milioane s-a dat în platã „Cultura Naþionalã”. Prin urmare. Ministerul de Finanþe este autorizat sã ratifice aceastã operaþie abia la 4 mai 1933. cedentul nu garanteazã decât existenþa creanþei. nici pentru tranºa I-a. De reþinut 246 ªi tranºa III-a! Inexact. v-am arãtat cã nici una nu poartã ratificarea printr-un jurnal al Consiliului de Miniºtri. în orice caz. La 4 mai. La prima tranºã aþi binevoit sã reþineþi cã era un efect de 200 milioane semnat de „Culura Naþionalã” ºi alte douã efecte semnate. Or. ªi acum. Convenþiunea de scoatere din obligo se încheie la 12 august 1933. pentru cã avem ºi un text. este scoasã din obligo Banca Blank la data de 12 august 1933 ºi se înlocuieºte portofoliul vechi. iar la tranºa a treia nu s-a fãcut o cesiune. Onoratã Comisiune. nu ºi solvabilitatea. deci. iar nu de autorizaþiuni. Dar. 3 din decretul-lege. nici pentru tranºa II-a. Ministerul este autorizat sã ratifice aceastã operaþiune. Vom vedea imediat aceastã chestiune. Dumneavoastrã aþi reþinut cã operaþiunea preluãrii nu avea loc decât în momentul când Statul comunica adeziunea ºi vãrsa suma. dupã aproape doi ani. nu existã ratificare Trec la tranºa a III-a. respectiv Banca Industrialã. semnat Banca Industrialã. rãspundeþi ºi pentru solvabilitate.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ratificare? Desigur cã nu. . legea vorbeºte de ratificãri. Aºa cã ºi în aceastã privinþã. Prin urmare. Iatã. indiferent dacã este cesiune sau nu. veþi binevoi sã reþineþi cã. prin faptul încheierii unei cesiuni. Vezi convenþia din august 1933 privind tranºa a III-a. Dar numai în ce priveºte prima tranºã a fost vorba de cesiune. a prejudiciului ºi a rãspunderii. în afarã de aceasta. Da. La prima tranºã. Aproape dupã doi ani este autorizat Ministerul sã ratifice. La tranºa a doua au rãmas aceeaºi debitori. solicitudinea Statului pentru agriculturã etc. ªi încã o datã. La 21 octombrie se preia efectul de 108 milioane. Banca Blank cere ca. art. care spune cã aceeaºi mãsurã se va lua ºi contra întreprinderilor ºi persoanelor care au garantat solvabilitatea creanþelor ºi au fost în urmã exonerate de obligaþia plãþii acestor creanþe. Unde este ratificarea? Nu existã.

Cu drept cuvânt. clãdiri ºi instalaþii. care judecaþi astãzi în ultimã ºi înaltã instanþã de fond. de încredere ce ai ºtiut sã inspiri clientelei. diferenþa între aceste douã sume constituie un prejudiciu pentru Stat.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – cã aceastã instituþie era trecutã în bilanþ în anul 1929 cu 62 milioane. aceste evaluãri au fost maximale. expert Razidescu spune cã a fãcut evaluãri maximale. Vã revine dumneavoastrã. ustensile. ci s-a vândut elemente active. maºini. Ca sã ajungã la aceastã concluziune. a fost primit în platã pentru 201 milioane. ªi atunci se trage concluzia cã. cu drept cuvânt. cu adevãraþi experþi. ºi încã 15 milioane care reprezintã economia pe care a fãcut-o Monitorul Oficial. Comisiunea de Anchetã spune lucrul urmãtor: evaluarea de acum s-a fãcut cu trei experþi specialiºti. instalaþiuni. dever. ca. ªi cu drept cuvânt: conform doctrinei ºi jurisprudenþei. care se pare cã ar reprezenta vadul comercial sau valoarea fondului de comerþ. ca niºte elemente active ale unei întreprinderi. Comisiunea de Anchetã îndepãrteazã sumele care fuseserã adãugate de primii experþi. examinând aceste acte încheiate în 1930. la 106 milioane. materiale. adicã cele 15 milioane economie ºi suma care reprezenta plusvaluta de 15%. în 1930. Noi susþinem cã. cãci ei au depus jurãmânt. Comisiunea de Anchetã a exclus din valoarea de la 1930 plusvaloarea comercialã de 15%. Comisiunea spune cã nu s-a vândut un fond de comerþ. În ce priveºte fondul comercial. sã trageþi concluzia dacã la 1930 „Cultura Naþionalã” a fost cedatã Statului cu un fond de comerþ sau pentru stingerea unei datorii. cum ar fi: stelajul. fiind astfel scutit de a construi o nouã fabricã. Experþii de la acea datã însã mai adaugã încã douã valori: o plusvalutã comercialã de 15% advalorem. dacã acest institut la 1930 valora numai 106 milioane ºi. totuºi. tradiþia de cinste. iar la 1930 experþii au evaluat-o la 159 milioane. Comisiunea de Anchetã numeºte ºi ea experþi care evalueazã aceastã întreprindere. importanþa afacerii poziþia locului. creanþe active ºi pasive. registre. care înseamnã un total de 24 milioane ºi care a fost 247 . fond de comerþ înseamnã o totalitate de bunuri ºi lucruri care se leagã de exerciþiul comerþului. pentru cã n-a fost obligat sã-ºi construiascã instalaþiuni. în bilanþul din 1930 cu 69 milioane. mãrfuri aflate în magazie. era o valoare care intra în activul care se vindea. Comisiunea de Anchetã spune cã aceastã sumã nu poate sã fie þinutã în seamã. teren. cãci dl. cu noi instalaþiuni. pentru cã nu era un fond care trecea asupra Statului. toate acestea formeazã fondul de comerþ. De ce? Comisiunea spune: economia care se face Monitorului Oficial. cãruia i-a fost vândut institutul în funcþiune.

este fãcutã de experþii numiþi de Comisiunea de Anchetã. diferenþã care nu se 248 . Ei expertizeazã ustensile. pe dl.. persoanã cu competenþã necontestatã. totuºi. dupã ce nu ai îngãduinþa Comisiunii. care au evaluat acest bun de 106 milioane. de altfel. de cesiune. ceva nemaiuzitat. nu s-a dat nici fond de comerþ. instalaþiile. o diferenþã între evaluarea fãcutã de experþi ºi aceea la care a fost rãscumpãrat acest bun. terenul s-ar putea parcela pentru locuinþe. deleagã din proprie iniþiativã. 159 milioane. vã rog sã binevoiþi a vedea cã toate aceste evaluãri urmeazã a fi reevaluate de dumneavoastrã. prof arhitect Nanescu. de dare în platã în momentul tranzacþiei din 1930? Din aceste puncte de vedere. existã. Valoarea de acum a Comisiunii de Anchetã. maºinile etc. îþi îngãdui sã supraevaluezi cu 30-35% pentru simplul motiv cã dacã comuna ar dispune evacuarea acestor lucrãri. el îndeplinind condiþiunile din regulamentul comunal. terenul sar putea parcela ºi valoarea lui ar creºte cu 35%. dacã pentru sistematizarea oraºului s-ar prevedea îndepãrtarea industriilor din acest perimetru al oraºului. Valoarea Fãgeþel-Constantinescu – 154 milioane. reprezentând valoarea comercialã. nici vad comercial. dar pentru teren ºi construcþie. fãrã nicio autorizaþie din partea dumneavoastrã. Valoarea primã din 1930. pentru cã. Dar era legalã procedura acestor experþi? Experþii care au depus jurãmânt înaintea dumneavoastrã puteau ei sã delege parte din puterile lor unei a treia persoane care na avut nici un raport cu aceastã onoratã instanþã? În privinþa lucrãrii în sine a d-lui Nanescu. în realitate. Dar nu se mulþumesc numai cu atâta ºi ei spun ºi ce înseamnã valoare comercialã: sunt beneficiile pe care le-a realizat Monitorul Oficial în primul an de exploatare. domnia sa aratã cã fixeazã un preþ de 30-35% în plus pe motiv cã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – socotitã iniþial ca un fond de comerþ. 106 milioane. în total în plus 26 milioane. valoarea din bilanþuri. ªi domnia sa adaugã aceastã sumã. Este adevãrat cã d-nii Fãgeþel ºi Constantinescu adaugã la aceasta valoarea realã a ustensilelor. realã. Prin urmare. care se ridicã la un total de 152 milioane. Aceasta constituie un element activ care a fãcut obiect de tranzacþie. Numiþii experþi au evaluat ºi cu valorile de atunci ºi cu valorile de astãzi. 62 milioane ºi 69 milioane. Prin urmare. Or. a terenurilor. cum aþi privi însã evaluãrile. Dumneavoastrã aþi numit o expertizã care a fost fãcutã de d-nii Fãgeþel ºi Constantinescu. Veþi ajunge la concluzia cã evaluarea serioasã.

pentru douã motive: în primul rând. nu þine seamã de scãderile admise debitorilor în baza legii conversiunii ºi þine seamã de scãderile fãcute de Comisiunea Portofoliului când a examinat capacitatea de platã redusã a debitorilor. ca sã ajungã la diferenþa dintre activ ºi pasiv ia posturile active din bilanþul din 1933 când are loc operaþiunea. în bilanþul Societãþii Buzãu-Nehoiaºu ele sunt evaluate la 6. iar în ce priveºte calea propriu-zisã ºi materialul rulant. de ordin personal. ºi Comisiunea mai spune cã nu poate sã evaluaze. pentru epoca 1931 o acþiune ar valora 12.000. þine seamã de scãderile fãcute de Comisiunea debitorilor. deci cele 6. Totuºi. din 600 milioane se încaseazã doar 1. Comisiunea examineazã apoi ce s-a încasat din noul portofoliul cedat ºi conchide cã s-au încasat 13 milioane. s-au încasat în contul acestui portofoliu de 600 milioane. Comisiunea spune: n-au fost reduceri conform legii conversiunii. cã acþiunile acestei societãþi nu sunt cotate la bursã ºi.000 lei. acela de 108 milioane.400. ºi acest motiv personal era lipsa de bonitate a creanþelor primite de Stat ºi starea de incapacitate de platã. Aþi numit o expertizã ºi expertul ajunge la concluzia cã aceste acþiuni raportate la activul net al Societãþii din 1931 ºi astãzi. în ce priveºte tranºa a doua. Pentru aceleaºi principii.184 acþiuni valoreazã 3 milioane ºi ceva.945 lei. nu poate obþine un rezultat. starea precarã a debitorilor în acel moment. Remarcaþi ce mare diferenþã între suma trecutã la Stat ºi ce s-a putut încasa în aceastã epocã de aproape 10 ani în contul acestui portofoliu ºi reþineþi cã acest portofoliu era garantat ºi printr-un gaj de efecte ºi prin cesiunea unor garanþii ipotecare fãcute de Banca Industrialã. pentru cã. Comisiunea ajunge la concluzia cã s-au încasat 10 milioane. Comisiunea. deci chestiuni care priveau personal pe debitori ºi de care nu poate profita Banca Blank. De reþinut un lucru: expertul.000. De reþinut este cã. Comisiunea de Anchetã a spus cã nu poate evalua aceastã linie. Toate acestea dau un prejudiciu de 831 milioane.400. expertul spune: având în vedere cã aceste bunuri sunt trecute în bilanþ cu valorile probabil 249 . În ce priveºte tranºa a treia. iar în 1941 ar valora 36. Cu drept cuvânt.800 lei. Banca Blank a dat în platã linia BuzãuNehoiaºu. adresându-se la Calea Feratã. În ce priveºte tranºa a doua. Comisiunea spune cã aceste reduceri s-au fãcut de comisiune pentru un motiv personal al debitorilor. pentru asigurarea recuperãrii portofoliului preluat de Stat în tranºa a treia. numai 1.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – justificã ºi care rãmâne un prejudiciu în dauna Statului. în al doilea rând. cã au fost reduceri la conversiune de 7 milioane ºi rãmâne un rest de încasat de 90 milioane.

Aºa cã ºi sub acest aspect vã rog sã binevoiþi a vedea cã. Dar o valoare cotatã la bursã.000 acþiuni. Dar pentru a ajunge la activul net. mai ales în 49. activul net se diminua ºi atunci la activul net Apoi tocmai capitalul cu rezervele lui trebuia diminuat. când în Þara Româneascã mai au asemenea valoare? Nu capitalul reprezintã lei este aceasta o valoare care mi se pare exageratã? Au aur. scãzându-se sume mult cotarea unei acþiuni la bursã? Ori. Au o valoare idealã raportatã la valoarea investiþiunilor. pentru valoarea de atunci ºi cea de acum. ºi dacã s-ar pasiv. Deci. nu au o valoare de circulaþie pe piaþã. chiar în cazul când a foat scoasã din obligo întreprinderea sau persoana al cãrei portofoliu a fost preluat de Stat.250 lei acþiunea în 1933 ºi nominalã.000 acþiunea în 1941! ªi eu mã întreb: ce alte acþiuni cazul de faþã. Da. Ia aceastã sumã. rãspunzãtori de faptele ce se imputã ºi 250 . Acesta este calculul expertului ºi el îl face pe douã coloane. avut-o vreodatã acþiunile Bãncii Naþionale sau ale altor În ce priveºte amortizãrile. aceastã scoatere din obligo nu-l exonereazã de rãspunderea plãþii. chiar Comisiunea de mai mari decât cele Anchetã spune cã n-a putut sã facã evaluarea pentru cã înscrise în bilanþ. dupã ce ia activul constituit în urma expertizei. au o valoare. deduce din el pasivul dar din care exclude capitalul. fondul de rezervã statutar ºi fondul de amortisment. 3 al decretului din 1941. Este al. o valoare comercialã. Comisiunea de Anchetã face rãspunzãtori pe conducãtori solidar cu Banca Blank ºi este de reþinut cã este un text în decretul-lege din 1941 care dispune cã. ºi valoarea acþiunilor ieºea mai micã. nu au. în ce priveºte expertizarea acþiunilor liniei Buzãu-Nehoiaºu. deduce din ea pasivul ºi diferenþa dintre activ ºi pasiv o repartizeazã la numãrul de 12. ele s-au avut întreprinderi vreo asemenea valoare. ºi acest capital cu rezerve poate sã aibã altã considera ºi aceastã primã. 2 din art. cãci capitalul ºi Dar expertul mai spune un lucru: stocul majoritar rezervele reprezintã prezintã o primã. Ajunge la concluzia cã. aºa numita primã virtualã faþã de diferenþa între activ ºi acþiunile deþinute de micii acþionari. Ce se are în în vedere de cãtre experþi vedere când se evalueazã o acþiune? Diferenþa între în evaluarea liniei. atunci expertul spune cã se valoare decât cea ajunge la o valoare de 17. Comisiunea de Anchetã examineazã cine au fost conducãtorii care au avut conducerea efectivã a acestui institut de credit al cãrui portofoliu a fost preluat de Stat ºi în urma dovezilor administrate în faþa ei. stabilite. Dar aceste posturi nu fãceau parte din pasiv? Dacã pasivul creºtea cu aceste trei posturi. activ ºi pasiv sau rentabilitatea de valoare comercialã. acþiunile nu erau cotate la bursã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – antebelice. voi lua valoarea expertizatã astãzi de experþii numiþi de dumneavoastrã pentru epoca de atunci. o expertizã fãcutã în asemenea condiþiuni este cu totul arbitrarã. din acest punct de vedere. pentru a gãsi valoarea unei acþiuni. ªi spune cã experþii au spus cã poate face atunci 181 milioane.

mã consider rãspunzãtor de conducerea bãncii ºi am fost asistat de d-nii Soepkez ºi Tabacovici .” Iar mai jos. iar dupã concordat de Crãciun ºi Garvin.. Argetoianu etc. la care a luat parte ºi dl. Primind scrisorile de demisiue ale d-lor Blank ºi Soepkez. Cantuniari. Blank spune: „Înþelegerea din 30 august 1931 referitoare la 600 milioane a fost tratatã de mine. Aristide Blank. înþeleg sã ratifice ceea ce s-a afirmat aici. aratã cã conducãtori erau aceºti domni arãtaþi în raportul de anchetã. neavând nicio rãspundere. în afarã de Banca Blank. Banca Industrialã era cu un capital exclusiv al Bãncii Blank ºi administra bunurile Bãncii Blank. iar Garvin.. într-un Consiliu . Argetoianu. în calitatea lor de conducãtori. erau singurii care decideau volumului scontului la BNR. În ce priveºte dovezile. Florescu etc. Conducãtori efectivi la Banca Industrialã eram eu. ªi. ªi mai trage aceastã concluzie Comisiunea din procesul-verbal al Bãncii Naþionale din 20 octombrie 1931.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – care constituie un prejudiciu pentru Stat sunt. Tabacovici ºi Soepkez. chiar dacã purta titlul de director. Voi adãuga doar ceea ce declarã dl. Toþi martorii. scrisori în care arãtau situaþia grea în care se gãsea Banca Blank ºi cã înþeleg sã se demitã de la conducerea bãncii ºi sã depunã ºi acþiunile drept gaj pentru asigurarea angajamentelor la Banca Naþionalã. Argetoianu. 2 ºi 3: înþeleg cã iau act de aceste demisiuni ºi cã accept oferta pe care o face Banca Blank.” Toþi ceilalþi martori. Prin aceasta. Spiratos. Ea a fost condusã de Dinermann ºi Soepkez. Soepkez ºi Garvin. 52: „În perioada de la 7 februarie 1929 pânã la concordat. singurii care fãceau intervenþiuni. Banca Naþionalã pune o condiþiune sine qua non care se gãseºte în dosarul 5 la pag. afirmã cã conducãtori erau persoanele care sunt aduse astãzi înaintea dumneavoastrã. în preziua închiderii ghiºeelor Bãncii Blank. mã refer la cele reþinute de Comisiunea de Anchetã. servea mai mult ca expert tehnic. conducãtorii din acea epocã ºi anume. Comisiunea de Anchetã din aceste elemente trage urmãtoarea concluzie: dacã Banca Naþionalã 251 . tot dl. care repetau aceste intervenþiuni atunci când anumite efecte fuseserã refuzate... Aristide Blank la pag. Thanos. Tabacovici. dar cu o singurã condiþie: în acelaºi timp sã se retragã ºi dl. în aceeaºi zi. Comisiunea de Anchetã trage concluzia cã aceºtia urmeazã sã rãspundã pentru prejudiciul suferit de Stat ºi pentru motivul cã aceste persoane.. care însã nu figurau decât de formã. Tabacovici ºi Soepkez. într-adevãr.. intervine ºi demisia d-lui Tabacovici. adicã conducãtorii ei de a se retrage de la conducere. Florescu. Tabacovici. cã demisia d-lui Tabacovici intervenise ulterior.

martorul Mazãre aratã clar cã el era directorul cu toatã rãspunderea la Banca Industrialã. vã rog sã binevoiþi a vedea cã toate apelurile sunt nefondate ºi. cã dl. nu obiectãm cã dl. acolo unde ai rãspunderea unui institut de o atât de mare importanþã sã-l neglijezi în aºa fel încât sã-l aduci la starea la care a fost adus. Pentru toate aceste consideraþiuni. 252 . urmeazã sã rãspundã de daunele suferite de Stat.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – înþelegea la acea epocã sã ajute mai departe Banca Blank cu condiþia însã a îndepãrtãrii acestor domni de la conducere pentru cã. se fãcuse contactul între Banca Blank ºi Banca Naþionalã ºi pentru cã datoritã acestor domni Banca Blank ajunsese la situaþia criticã de atunci. deci. iar Tabacovici un om care la fel vedea lucrurile în mare ºi departe. Pentru a termina: s-a spus ºi cu foarte multe accente de cãldurã de cãtre apãrãtorii lui Aristide Blank ºi Tabacovici ºi Garvin. prin aceºti domni. Dar nu se poate ca atunci când îþi vine rãspunderea conducerii unui institut de aºa mare importanþã cum era Banca Blank. totuºi. în consecinþã. aceasta înseamnã cã numai aceºti domni erau rãspunzãtori de toatã starea aceasta de insolvabilitate a Bãncii Blank ºi. era un fin literat. un generos filantrop. cã aceºtia n-ar putea fi þinuþi rãspunzãtori în niciun caz de vreo culpã. nu se poate sã-þi permiþi sã fi un fin literat. Nu avem nimic de spus. un om cu vederi largi în altã activitate ºi. sã le respingeþi. cãci domnia sa privea lucrurile în zare. un generos binefãcãtor. Tabacovici cu orizonturi foarte largi. Se citau elogiile care s-au adus d-lui Tabacovici într-un Consiliu de Administraþie al Cãilor Ferate. Aristide Blank ar fi un fin literat ºi un binefãcãtor ºi dl. În ce-l priveºte pe Garvin. Blank nu se pricepea în contabilitate ºi cã neregulile care ar exista ipotetic în bilanþurile bãncii ca ºi acelea din operaþiunile de reescont la Banca Naþionalã ºi la Stat nu-l interesau.

dupã ce în preambul se spune cã Guvernul român. pentru a situa în timp ºi în ambianþã procesul. nu vom putea sã nu þinem socotealã de acea ambianþã localã de esenþã psihologicã cu repercusiuni financiare sub al cãror aspect nu mai putem sã ne formãm justa opinie asupra faptelor ce suntem chemaþi a judeca. poate. asigurându-i în condiþiuni normale resursele necesare producþiei naþionale. aspectele ce pot sã aducã o soluþionare a pricinei. este teoria foarte originalã a Statului. în aceeaºi ecuaþie ºi judecarea faptelor astãzi în ambianþa localã a momentului în care aceste fapte urmeazã a fi apreciate pe temeiul legiuirilor în vigoare. ºi. tot aºa de dificilã ºi ingratã este ºi aceasta a doua sarcinã a mea. onorata Comisiune a putut sã reþinã ce deosebire de concepþiuni existã între modul de a judeca al Comisiei de Anchetã ºi modul nostru de a pune concluziuni în combaterea sistemului de argumentare al Comisiei de Anchetã. spre a facilita dezbaterile ulterioare ºi a situa procesul într-o anumitã ambianþã care depãºea întrucâtva aspectul pur juridic. pe care aº denumi-o psihologicã. În programul de stabilizare. Dacã ar fi sã exprimãm în modul cel mai sintetic posibil care este obiectul litigiului nostru. a hotãrât sã stabilizeze leul pe baza 253 . cred cã el ar putea sã fie înfãþiºat în trei ecuaþiuni: O primã ecuaþiune numericã: este vorba de un calcul. În sfârºit. ªi de data aceasta ne gãsim în grave divergenþe cu Statul. O a doua ecuaþiune este de data aceasta pur juridicã: ea poartã asupra unor probleme de drept privitoare la noþiunea responsabilitãþii. ea poartã asupra ambianþei pe de o parte a datei când faptele ce formeazã obiectul dezbaterilor au fost consumate. În aceastã privinþã. chiar ingratã. este necesar sã fim bine înþeleºi cã înþelegem sã luãm ca punct de plecare legea monetarã din 7 februarie 1929. într-adevãr. Foarte rezumativ. a treia ecuaþie. dupã ce la început a trebuit sã deschid drumul ºi sã obosesc onorata Comisiune printr-o expunere a faptelor pe care am socotit cã este absolut necesar s-o fac. dupã opinia noastrã. pentru cã aceastã lege a întocmit programul de dezvoltare economicã. de a cãuta sã fac o expunere pur sinteticã a procesului. adicã fãrã culpã. sã aºeze în mod definitiv creditul þãrii ºi sã uºureze dezvoltarea sa economicã. oricât ne-am strãdui sã formulãm o expunere. care pretinde cã decretul-lege din 12 octombrie 1940 a fãcut tabula rasa de orice principii de drept ºi a înþeles sã instaureze în sistemul dreptului nostru pozitiv aceastã bizarã formulã a responsabilitãþii fãrã culpã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 13 decembrie 1941 Dl. fireºte. iar nu aºa cum se susþine. având ca obiectiv menþinerea stabilizãrii monetare de la care au pornit toate mãsurile cu caracter legislativ sau juridic. adicã numai prin culpã. cãutând sã relev care sunt. trebuie sã pornim de la legea de stabilizare monetarã din 1929. adicã elementele concludente care pot sã fie reþinute de onorata Comisiune. aº spune. existã. care au dus la închegarea situaþiunii de fapt ce suntem chemaþi sã judecãm astãzi. pe baza unor principii încetãþenite de vreo doi ani. avocat Bãlescu: Îmi revine pentru a doua oarã sarcina dificilã. pentru cã. dorind sã consolideze opera de restaurare financiarã urmãritã de România de la rãzboi încoace. acela care are de obiect stabilirea unei cifre a prejudiciului care urmeazã sã fie stabilit de onorata Comisiune dacã. pentru cã noi susþinem cã responsabilitatea nu poate sã existe decât aºa cum am fost obiºnuiþi sã judecãm. Fãrã a mai repeta chestiuni care sunt atât de cunoscute. care ºi ele sunt caracterizate prin aceleaºi consideraþiuni de naturã psihologicã pe care nu putem sã le ignorãm.

ºi sã determine pe guvernanþi sã ia mãsurile necesare pentru a salva ce se mai putea salva spre a se face faþã unui imperativ necesar de conservare. dupã ce criza izbucnise ºi repercusiunile sale se extinseserã. aºa zise efecte imobilizate care intraserã de voie sau fãrã voie în portofoliul BNR. cum apãrea în dorinþa guvernanþilor. 254 . o stare de fapt absolut necesarã peste care nu se putea trece. falimente etc. s-a gãsit necesar sã se intervinã cu legea din iunie 1930 care. adicã efecte nestatutare intrate ºi dupã 7 februarie 1929 în portofoliul BNR. De ce? Pentru cã. efecte cu scadenþã prea îndepãrtatã. În acel moment. aceea privitoare la chipul cum urmeazã sã se administreze portofoliul preluat de Stat. cu caracter definitiv. între altele. În programul de stabilizare. Guvernul român a elaborat un program a cãrui realizare va trebui îndeplinit în trei ani. adicã se spunea cã nu poate fi asiguratã o stabilizare ºi mai ales. depãºea cu mult programul iniþial din 1929. pentru cã debitorii nu mai puteau sã ofere efecte de bunã calitate. pentru cã ºi-au dat seama guvernanþii cã. a contribuit un eveniment cu totul neprevãzut. orice mãsurã de tutelare doctrinarã apare zadarnicã. criza îºi extinsese tentaculele ºi în Europa. marea crizã care a izbucnit în America ºi care trebuia pe rând sã atragã toate economiile naþionale în prãbuºirile la care am asistat. extinzând planul de stabilitate. de aici concordate. dar nici în alte pãrþi nu s-a putut aprecia cândva un caracter definitiv al unei stabilizãri monetare. care este operaþia care exprimã elementul dinam.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – aurului la cursul actual al schimbului ºi sã ia mãsurile necesare pentru a da acestei stabilizãri un caracter definitiv. efecte de proastã calitate. aratã cã. cã au continuat sã intre în portofoliul Bãncii Naþionale efecte nestatutare. Era o stare de fapt pe care cei chemaþi sã protejeze creditul nu puteau s-o ingnore. Iatã de ce legiuitorul din 1930. efecte imobilizate. Acestea erau efectele pe care instituþiunile private trebuia sã le transmitã Bãncii Naþionale. elementul decisiv era acela al epurãrii portofoliului Bãncii Naþionale. pentru cã îndãrãtul unei operaþiuni de reescont stã o operaþiune de credit. prin aceasta. sub rezerva unor termene mai scurte. în acest scop. pentru epurarea portofoliului Bãncii Naþionale. Legea din 1930 a extins acest program în mãsura în care s-a constatat. între altele. Afectarea unei sume de 4 miliarde lei din împrumutul de 10 milioane dolari al stabilizãrii. suspendãri de executãri. ªi la aceasta. pentru un anumit numãr de mãsuri. în faþa unui fenomen economic. Dorinþã care n-a putut sã fie pe deplin satisfãcutã nu numai în cadrul unei conjuncturi care sã fie specificã þãrii noastre. de apãrare a creditului privat. era de naturã sã zdruncine întreaga aºezare a acestui program. ei bine. Aceasta era marfa de credit. în realitate. Nu se putea concepe cã o circulaþie monetarã sã fie asiguratã fãrã aceastã operaþie de reescont. a socotit necesar sã dispunã posibilitatea de preluare de cãtre Stat din portofoliul Bãncii Naþionale ºi a efectelor care au fost reescontate cu scadenþe prea îndepãrtate. prevãzute mai jos. punerea în circulaþie a monedei. efectele care erau reescontate deveneau de o calitate din ce în ce mai proastã. se apãrã creditul public. dar care. suprapunându-se la preocupãrile de menþinere a stabilitãþii acest factor nou al crizei mondiale. ºi aceasta din împrejurãri care depãºeau cu mult ºi voinþa ºi bunãvoinþa celor care mânuiau creditul. deºi în mod aparent pãrea cã este o lege cu caracter pur tehnic privind numai o completare a unei lacune din legea de stabilizare monetarã. ei înºiºi constrânºi de rezultatele neprevãzute ale crizei sã-ºi îndeplineascã cu mai puþinã rigurozitate obligaþiunile de credit. Aºa se explicã de ce în 1930. în portofoliul Bãncii Naþionale se gãseau efecte cu scadenþe îndelungate. ºtiindu-se cã. decât cu condiþia indispensabilã de a se epura portofoliul Bãncii Naþionale.

alãturi de operaþiunea de reescont. dacã la douã din tranºe. Banca 255 . dacã nu se ºtia de la început cã Statul va prelua ºi efecte care au fost reescontate la Banca Naþionale posterior legii stabilizãrii.000.000. noi vom demonstra cã numai în mod aparent. se gãsea reescontat la Banca Naþionalã în momentul în care a avut loc prima preluare. Tranºa întâia. ci în raport cu întregul volum al efectelor reescontate la Banca Naþionalã ºi care au fost. care se gãsea la data legii din 1930 reescontat la Banca Naþionalã. la alegerea Bãncii Naþionale. fireºte cã acest surplus sau excedent în favoarea Bãncii Blank nu urmeazã a fi stins ca un beneficiu al Statului în raport cu fiecare tranºã. teren ºi clãdiri. cu un fond de comerþ. pentru cã întregul portofoliu din care Statul. în preziua concordatului.000. aºa cã din acest total al reescontului Statul a preluat efecte. Statul a avut sã sufere prejudicii. Aceastã consideraþiune este. care îngãduia o atare preluare.008. cele 300 milioane stinse prin darea în platã a unei valori concrete.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Onoratã Comisiune. cea mai mare parte intrat sub regimul legilor de asanare pe temeiul cãrora ºi astãzi Statul realizeazã sume rezultând din încasarea ratelor datorate. printr-un portofoliu de creanþe agricole asanabile. nu din alte consideraþiuni ºi mai ales nu pentru consecinþe de ordin juridic. de asemenea. cãci dacã s-ar fi putut cândva afirma cã Banca Blank. Prin urmare. nu poate sã stea în picioare.200. o atare afirmaþiune nu poate sã fie sprijinitã pe datele ºi faptele concrete ale procesului. a întreprinderii „Cultura Naþionalã”. lucrurile acestea nu s-au ºtiut dinainte. Aceastã observaþiune trebuie sã fie reþinutã ca preþioasã pentru judecarea faptelor. ºi asupra acestui punct voi reveni pentru cã este de naturã sã rãspundã la una din criticile pe care raportul de anchetã le face cu privire la operaþiunile de preluare. o a doua tranºã de 600 milioane ºi o a treia tranºã de 108 milioane. pentru cã sau transmis acþiuni. portofoliul de 136 milioane substituind prin înlocuire un portfoliu de 98 milioane efecte industriale. Prin urmare. aceste efecte preluate de cãtre Stat intrau sub regimul juridic al legii din 1930. Comisiunea de Anchetã ºi noi am înþeles sã grupãm preluãrile de efecte de la Banca Naþionalã de cãtre Stat în trei tranºe: o primã tranºã de 300 milioane. În tranºa a treia de 108 milioane. preluate de cãtre Stat. pentru cã în acest proces noi dezbatem în mod unitar problema de a se ºti dacã Statul a avut sau nu prejudicii nu în raport cu fiecare tranºã în parte. ºi anume referitor la convenþiunile de înlocuire. Spuneam cã aceastã grupare se face numai pentru nevoile expunerii metodice.000. Comisiunea de Anchetã afirmã culpa Bãncii Blank. ulterior. la prima ºi a treia. utilã de a fi restituitã. profitând de împrejurarea cã Statul prelua efecte s-a grãbit sã treacã Statului toate efectele sale proaste. Statul a preluat din aceste efecte nu din cele anterioare. ºi. onorata Comisiune îºi aminteºte în ce împrejurãri aceastã creanþã a fost nãscutã ºi preluatã de Stat prin mijlocirea Bãncii Naþionale. când deponenþii înspãimântaþi de perspectivele ruinei se înghesuiau zgomotos la ghiºeul Bãncii Blank. în cadrul numai al operaþiunilor de reescont ºi de preluare care se situeazã în dispoziþiunile legii din 1930. a preluat efecte de ale Bãncii Blank. ci urmeazã a fi raportat asupra celei de a doua tranºe unde. cãutând sã se elibereze de toate efectele sale proaste. Banca Blank a reescontat la Banca Naþionalã. Numai metodic. pentru cã atunci când vom recapitula problema prejudiciului. iar nu unelte. o cantitate de 1. Din totalul reescontului de 1. singurele în care. valorile pe care Statul lea primit prin dare în platã sunt de aºa importanþã încât depãºesc valoarea efectelor preluate. prin urmare efecte în substituire de o incomparabil mai bunã calitate. fireºte cã orice afirmaþiune cã Banca Blank intenþionat a vrut sã pãgubeascã Statul. intrã procesul Bãncii Blank.

ªi acest efect de 108 milioane a format obiectul unei dãri în platã. Vã reamintiþi. ºi. afirma în mod categoric. cu fondurile sale. întocmai ca ºi în cazul anterior. la schimbul de corespondenþã care a urmat direct între guvernatorul Bãncii Naþionale. atunci când funcþionarii sãi lucrau zi ºi noapte la întocmirea situaþiunilor care trebuia prezentate Tribunalului. prin care dl. Banca Naþionalã care îºi dãdea seama cã nu se poate continua cu executarea obligaþiunilor de restituire a depozitelor în preziua concordatului. bancã notoriu insolvabilã la acea datã ºi vom avea prilejul sã arãtãm ceea ce Onorata Comisiune nu recunoaºte pânã acum. dl. Tranºa a doua reprezintã efecte în valoare de 600 milioane care au fost semnate de Banca Industrialã ºi altele. Prima chestiune: aceastã stare de insolvabilitate a Bãncii Industriale era sau nu cunoscutã de Stat? Era sau nu cunoscutã mai ales de cãtre Banca Naþionalã în momentul în care avea loc reescontul? Pentru cã aceste efecte se gãseau deja reescontate la Banca Naþionalã când a avut loc preluarea. au venit sã afirme cã. fãcute de inspectorii generali ai Bãncii Naþionale ºi ne referim la depoziþiunile de martori care. când a avut loc convenþiunea de preluare a celor 600 milioane. acest credit a fost acordat nu numai nu la cererea Bãncii Blank. ªi Banca Blank.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Naþionalã. în cele din urmã. un efect de 108 milioane. în prealabil. mai ales.184 acþiuni Buzãu-Nehoiaºu. însãrcinat anume prin programul care însoþeºte legea monetarã de a supraveghea asigurarea stabilizãrii monetare. Statul a socotit cã este în avantajul creditului în general ca sã degreveze Banca Naþionalã de acest efect de 108 milioane. o scrisoare din 19 august 1931. Guvernator. motivând pe consideraþiuni strãine de obiectul însuºi al elementelor care au prilejuit emiterea acestui efect. dupã ce se gãsea deja în stare de concordat cu toate decãderile de ordin personal al statutului juridic care trebuia sã afecteze întreprinderea pe temeiul legii concordatului. a plãtit deponenþilor 108 milioane. dar nici chiar la dorinþa exprimatã a sa. dupã ce. ne referim în al doilea rând la toate observaþiunile care reies tot din dosar. a format obiectul unei convenþiuni de înlocuire din acelea care sunt criticate de lege. îndeosebi. cã. Auboin. Onorata Comisiune îºi aminteºte în ce împrejurãri insolite acest efect nu numai cã a fost emis. fãrã posibilitatea de echivoc. emise de o întreprindere în stare de insolvabilitate. prin preluarea portofoliului de 600 milioane în 256 . a emis un efect de 108 milioane semnat de Banca Industrialã. mã refer la actele care se gãsesc în dosarul cauzei. ªi mã refer în aceastã privinþã la o serie întreagã de date ºi acte care se gãsesc în dosarul cauzei: sunt rapoartele întocmite de cãtre dl. Aceste efecte erau lipsite de bonitate. ºi Ministerul de Finanþe. Au trebuit câþiva ani de corespondenþã între Banca Naþionalã ºi Ministerul de Finanþe pentru ca. în momentul în care înainta Ministerului de Finanþe textul convenþiunii din 19 august. se cunoºtea starea de insolvabilitate a Bãncii Industriale. de asemenea. ªi onorata Comisiune îºi aminteºte iarãºi împrejurarea în care aceste efecte au fost preluate de Stat împotriva dorinþei Statului. reprezintã o cifrã de peste 300 milioane. dar ºi preluat de Stat. de ce Banca Industrialã era insolvabilã notoriu la octombrie 1931. dupã douã zile de la închiderea ghiºeelor. a cãror valoare apreciatã de experþii care au fost numiþi de onorata Comisiune. Era cunoscutã aceastã insolvabilitate? Este lucru necontestat. Acest efect a fost înlocuit cu creanþe garantate care au fost preluate prin mijlocirea Bãncii Naþionale de cãtre Stat ºi mai ales prin darea în platã a celor 6. Acest efect era semnat de Banca Industrialã. printr-un delegat special. pentru a pretinde. în momentul în care a avut loc aceastã preluare. consilier tehnic la Banca Naþionalã. ªi lucrul acesta trebuie situat înainte de 19 august 1931. Manoilescu.

ca argument. S-a spus cã Banca Blank a fost o bancã de afaceri ºi asupra acestei calificãri s-a înþeles sã se facã sã cadã greu accente peiorative. Este o corespondenþã oficialã urmatã între o instituþie ca Banca Naþionalã ºi Ministerul de Finanþe.. Banca Industrialã este o societate pe acþiuni. prin urmare. cã. cã dacã s-ar fi lãsat sã cadã Banca Blank. un prim element: se ºtia. ci pentru asanarea întreprinderilor private de credit ºi în special a Bãncii Blank. salvarea Bãncii Blank era în strânsã conexitate cu apãrarea creditului privat ºi era în pãrerea unanimã atât a guvernatorului Bãncii Naþionale. Dl. ei dau faptul cã sediul ambelor instituþiuni este acelaºi. prin urmare.. Statul va avea de suferit prejudicii. autorul legii din 1934 privitoare la comerþul de bancar. În statutul Bãncii Industriale se aratã cã Banca Industrialã trebuie sã aibã ca obiect concentrarea participaþiunilor industriale care aparþineau Bãncii Blank. dupã ce economia noastrã privatã a fost atât de grav zguduitã prin efectul crizei. erau aproape exclusiv bãnci de afaceri.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – vederea de data aceasta nu a asanãrii portofoliului BNR. cel puþin în ce priveºte puterea de atracþie a depozitelor ºi cã. iar capitalul care constã în acþiuni se gãseºte în casa de fier a Bãncii Blank. Prin urmare. aºa cum spunea ºi Auboin. nicio creaþiune fictivã. în acel moment. De ce? Banca Industrialã. acest lucru ar fi putut sã atragã. cã. Banca Industrialã este o creaþiune fictivã a Bãncii Blank. cã au aceiaºi membri în Consiliul de Administraþie. prin înfiinþarea Consiliului Superior Bancar. în niciun caz nu va fi putut Statul cândva sã pretindã cã. 257 . cât ºi a consilierului tehnic ºi a Ministerului de Finanþe. o catastrofã pentru creditul privat ºi prin repercusiune ºi pentru creditul public. o simplã secþiune a Bãncii Blank ºi. raportat la nevoile noastre locale./citat/”. Eroare. Este vorba de opinia celor care aveau rãspunderea apãrãrii creditului. prin preluarea acestui portofoliu de creanþe. este o creaþie fictivã. a socotit necesar întocmirea unui regim al bãncilor ca instituþiuni de credit. Banca Industrialã nu este nicio secþie a Bãncii Blank. Nu este vorba de o opinie personalã. Sunt afirmaþiuni care se fãceau în august 1931. prin obiectul statutar. în schimbul preluãrii celor 600 milioane. participaþiunile industriale. pentru prima datã în legislaþia noastrã pozitivã. când Banca Blank era una din cele mai puternice instituþiuni financiare. Victor Slãvescu a cãrei capacitate în ce priveºte cunoºtinþele de ordin economicofinanciar sunt mai presus de orice fel de criticã ºi îndoialã. De data aceasta depãºim cadrul discuþiunilor economice ºi trebuie sã privim problema sub aspectul sãu pur juridic. fãcând sã se afirme. parte sã-ºi vadã foarte grav atinsã structura lor. sã primeascã un activ real echivalent. principiul executãrii controlului puterii executive asupra întreprinderilor private de credit. este o bancã ce trebuia sã concentreze în vederea diriguirii. Iatã. Nu trebuie sã uitãm cã suntem în 1931. afirmã cã în România toate bãncile au fost bãnci de afaceri: „Bãncile din România. cu perfectã autonomie patrimonialã ºi care. Este foarte preþioasã expunerea de motive care a fost întocmitã de cãtre dl. aºa cum rezultã din statute. dupã ce bãncile cele mai importante au fost parte nevoite sã închidã ghiºeele. în acel moment. o bancã ce ºi-a nesocotit menirea de a fi pur ºi simplu o bancã de operaþiuni de credit. recapitulând situaþiunile de fapt care au necesitat instaurarea noului regim legal. adicã între cei care aveau în acel moment în mânã paza ºi a stabilizãrii ºi a creditului. spun experþii contabili care au fost însãrcinaþi de Comisiunea de Anchetã sã examineze sub acest aspect situaþiunea Bãncii Blank. indiferent de originea capitalului lor. care a fost înfiinþatã cu respectul tuturor formelor legale prevãzute de codul de comerþ. Victor Slãvescu ºi în care domnia sa.

” Prin urmare. sã vinã sã ne afirme tot dl. în concepþiunea unuia din autorii cei mai de seamã ai ºtiinþei juridice comerciale moderne. Acesta este obiectul Bãncii Industriale. În statutele Bãncii Industriale aºa se spune.. Banca Industrialã reprezenta ceea ce noi juriºtii numim un holding. Lucrul acesta. În realitate. Victor Slãvescu: /citat/. în acest mod bãncile au fost nevoite sã continue participaþiunile ºi finanþãrile industriilor create de ele. dl. Iatã ce spune raportul: /citeºte din raport/. Ea este. în care aceastã societate înþelege sã-ºi dirijeze activitatea. Aceasta în 1921! În 1921.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Prin urmare. unei noi întreprinderi. În acea epocã era o nevoie de ordin naþional ca bãncile sã participe la nostrificarea industriilor. luând în discuþie proiectul lui Vivante. afirmã: /citat/. Iatã ce spune dl. Aceasta departe de a fi o întreprindere sau o concepþiune care ar putea sã formeze obiect de critici. Onoratã Comisiune. În fine. nimic specific Bãncii Blank. dacã ar fi ºi mai departe continuatã. Salanda. Victor Slãvescu. Banca Blank poate cã a fãcut-o pe o scarã mai întinsã. cã ea are ca obiect înfiinþarea sau dobândirea pe cont propriu. menitã prin statutele sale sã primeascã toate participaþiunile Bãncii Blank. Dar ei nu pot sã se priceapã ºi în chestiuni de drept. Nu toate însã au dat rezultate bune. pe lângã calitãþile sale. ca urmare a întregirii teritoriale. iatã Banca Blank cu întinse participaþiuni industriale.. ºi-a dat seama la un moment dat cã aceastã politicã. în participaþiune cu alþii. Banca Blank. el a propus un proiect de lege de reformã a societãþilor anonime. avem toatã stima pentru experþii contabili. dar aceasta nu poate sã constituie o vinã sau o defecþiune care sã cadã asupra Bãncii Blank ºi sã facã sã i se atribuie o calificare peiorativã. ºi i-a transmis toate aceste participaþiuni. autonome. Pentru ca. Victor Slãvescu l-a repetat ºi în depoziþie. Aºa se explicã de ce în 1921 s-a iniþiat aceastã idee de a se crea Banca Industrialã. care. care se numeºte Banca Industrialã. Banca Blank n-a fãcut nimic altceva decât ce fãceau ºi celelalte bãnci din România în acea epocã. Astarelli. o societate holding al cãrui patrimoniu constã din asemenea participaþiuni: pachete majoritare de acþiuni ale întreprinderilor industriale. prin conducãtorii sãi. în cele din urmã. domnia sa recunoaºte: „lichiditatea defectuoasã a bãncilor n-a putut fi remediatã prin creaþiunea institutului de credit industrial . nu este o situaþiune specialã pentru Blank. prin urmare. 258 . are ºi pe aceea de o valoare necontestatã de a fi creatorul Institutului Naþional de Credit Industrial. ar putea într-adevãr sã devinã un pericol pentru buna ºi normala funcþionare a bãncii ca institut de credit. care erau de naturã la un moment dat sã-i imobilizeze fondurile. dimpotrivã trebuie sã formeze obiect de laudã. de industrii de orice naturã. adicã o întreprindere care are ca scop sã dirijeze activitatea mai multor industrii în vederea unei coordonãri a lor. ªi atunci. pentru cã Banca Blank aºa a înþeles cã se cuvine sã facã: sã transporte toate participaþiunile sale. când a fost audiat ca martor.. Vivante merge mai departe. Banca Blank nu avea nevoie de o semnãturã de complezenþã. În acest raport se afirmã cã Banca Industrialã a fost creatã numai pentru a furniza a doua semnãturã a Bãncii Blank pentru nevoile reescontului. o asemenea societate reprezintã un negoþ juridic indirect /citat/. Este ceea ce germanii numesc Familiengesellschaft sau Kapitalverwaltungsgesellschaft etc. proiect în care sã se reglementeze acest tip de societãþi. De asemenea.

tot pentru garantarea sumei de 750 milioane. 1 ºi 2 semnate de pãrþile contractante”.000 acþiuni Societatea de Telefoane. este o întreprindere nãscutã din nevoile vieþii actuale economice. toate acestea au fost luate în prealabil. Banca Industrialã era insolvabilã. pentru garantarea sumei de 500 milioane.889 acþiuni Universul plus 99. Banca Naþionalã deþinea cambii reescontate de la Banca Blank ºi Banca Naþionalã a înþeles sã pretindã de la Banca Blank acoperire pentru aceste creanþe. dobânzi ºi orice fel de alte cheltuieli a efectelor comerciale reescontate pânã astãzi” . într-o mãsurã în care a fãcut necesarã elaborarea unor proiecte de legi. este fãcutã „pentru garantarea pânã la concurenþa sumei de 750 milioane a plãþii integrale. La 8 august. Aºa se explicã de ce la 19 august 1931. Prin urmare. Banca Industrialã a fost secãtuitã în prealabil de cãtre Banca Naþionalã.000 acþiuni Fabrica de Piele Mureºeni. 100. a patra convenþiune de gaj prin care se transmit Bãncii Naþionale pentru garantarea portofoliului reescontat aflat la acea datã.310 acþiuni ale Societãþii Generale de Construcþiuni ºi Lucrãri Publice. Nu este o ficþiune. etc. „Ciment Cantacuzino”. de altã parte. inclusiv imobilul sediului central cu tot careul din Calea Victoriei. În cursul lunii iulie ºi august au intervenit între Banca Naþionalã ºi Banca Blank o serie de convenþiuni. Mai este vreo mirare acum. Banca Blank le transmisese Bãncii Industriale. Buzãu-Nehoiaºu. o nouã constituire de gaj. La acea datã. În sfârºit. „Petrifalãu”. 19. prin urmare. de ce la 19 august Banca Industrialã era insolvabilã? Într-o convenþiune ulterioarã se specificã. alte acþiuni care reprezintã participaþiunile Bãncii Industriale în Societatea de Radiodifuziune. la 14 august 1931. 62. recapitulându-se toate aceste efecte de gaj. ºi veþi vedea cã aceste valori apreciate numai nominal sau cu oarecare aproximaþie. ce era natural sã urmeze atunci când Banca Naþionalã avea alegerea efectelor ce urmau sã fie transmise Statului în vederea preluãrii? 259 . Au fost patru convenþiuni succesive..000 acþiuni Lujani. reprezintã de pildã: 41. ºi numãrul ºi valoarea. Dacã aºa este.. ªtiþi ce înseamnã aceasta? Înseamnã proprietatea tuturor imobilelor Bãncii Blank. Acesta era capitalul. 20. adicã înainte de data când s-au preluat cele 600 milioane? Pentru cã aproape toate. care ulterior au fost date în platã Bãncii Naþionale. care a fost rostul acestei societãþi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Iatã.400 acþiuni Societatea Radiodifuziune. În aceste anexe se vede cã Banca Blank constituia drept gaj acþiuni ale Societãþii „Astra Vagoane”. la 16 iulie 1931. ºi Banca Blank. ca obiect de constituire de societate. „Lujani” etc. De ce Banca Industrialã a devenit insolvabilã în 1931. la date foarte apropiate care au intervenit între Banca Naþionalã de o parte.000 acþiuni Ciment Cantacuzino. ºi în orice caz înainte de 19 august. ºi în orice caz cele mai multe din participaþiunile industriale ale Bãncii Industriale. alte participaþiuni: Universul. ci pretutindeni. 81. tot ce a avut. Banca Industrialã deþinea participaþiuni industriale ale Bãncii Blank. etc. Sondajul etc. pachetele majoritare sau nu ale celor mai serioase ºi mai viabile dintre întreprinderile create de Banca Industrialã sau la care participa. Întreprinderea de Credit Ipotecar. a doua convenþie de gaj în termeni identici. Societatea de Telefoane etc.000 acþiuni Astra-Vagoane. 5. Creditul Basarabean. „Banca Blank constituie în gaj acþiunile ºi valorile prevãzute în alãturatele anexe nr. 17. Aceasta este o afirmaþie pe care suntem în mãsurã sã demonstrãm imediat. acþiunile Societãþii Generale de Construcþiuni Publice. Prima. al treilea contract de gaj pentru cele 750 milioane. nevoi care s-au produs nu numai la noi. La 31 iulie.000 acþiuni Copºa Micã. capital.

secãtuise Banca Industrialã de întregul sãu activ. Convenþiuni de înlocuire au existat cu privire la prima ºi a treia tranºã. acesta se datoreazã tocmai operaþiunilor de înlocuire. vreo 10 milioane. adicã sã vinã Comisiunea sã constate cã s-a încasat 1 milion ºi a fost o pagubã de 599 milioane. ºi mai ales înþelege sã facã sã cadã accentul asupra responsabilitãþii. pentru cã dacã se poate vorbi nu de prejudiciu. Banca Naþionalã a înþeles sã transmitã Statului o parte din aceste efecte pânã la concurenþa sumei de 600 milioane. ºi a treia fazã. în iunie 1930. ºi continuã sã realizeze. sã facã sã se transmitã Statului ºi partea aferentã din garanþiile care priveau întregul portofoliu de efecte aflat la acea datã la Banca Naþionalã. Aceasta înseamnã cã Comisiunea de Anchetã a înþeles sã facã un capãt de acuzaþie împotriva Bãncii Blank numai în ce priveºte înlocuirea efectelor care fuseserã deja anterior preluate de cãtre Stat. adicã este vorba despre înlocuire. Or. Operaþiunea de reescont. În faza de reescont. toatã responsabilitatea cade asupra Bãncii Blank. pentru cã acesta este regimul juridic actual. care a creat un fel de ipotecã ocultã. Dacã din totalul efectelor care se gãseau la acea datã la Banca Naþionalã ºi nu altele. ipoteci etc. Aºa spune legea din 1935. Decretul-lege a dat în competenþa Comisiunii sã ancheteze numai operaþiunea de preluare. Aici nu poate sã fie vorba de o responsabilitate. înainte de preluarea acestui portofoliu. în urma sugestiilor Bãncii Naþionale. a gãsit necesar sã facã legiuitorul. de pe urma cãrora Statul a realizat sume importante. o datã cu aceste efecte. Comisiunea de Anchetã înþelege tot pentru nevoi de ordin metodic sã împartã operaþiunea complexã de preluare în trei faze distincte. cred cã apãrarea noastrã este foarte mult uºuratã. în locul unor efecte semnate. socotim cã este aceasta o consideraþiune decisivã pentru a statua asupra responsabilitãþii ºi asupra culpei. în raport cu fiecare din aceste operaþiuni: prima fazã de reescont. nu mai poate sã fie vorba de prejudicii exorbitante pe care Statul a avut sã le sufere prin preluarea acestei tranºe de 600 milioane. dar dimpotrivã de un beneficiu realizat de Stat. aceastã operaþiune de înlocuire este fãcutã în favoarea Statului. a doua fazã de preluare ºi a treia fazã de înlocuire. Banca Industrialã a predat Statului efecte de asanare de pe urma cãrora Statul ºi astãzi realizeazã. care se afla mai ales garantat cu tot activul Bãncii Industriale. ªi dacã aºa era.. Aºa era natural. alegerea efectelor s-a fãcut de Banca Naþionalã în baza înþelegerii directe cu Statul. fãrã sã fie necesarã vreo inscripþie ipotecarã sau întocmirea vreunui act special. natural era ca. În faza de preluare. Vã rog sã reþineþi cã despre aceasta este vorba. din care a fãcut alegerea pentru Stat. cãci aceastã operaþiune s-a fãcut peste capul ei. iar nu despre altceva. ºi mai ales a predat prin dare în platã – în aceasta constã înlocuirea – institutul „Cultura Naþionalã”. de înlocuire. dimpotrivã este o operaþiune de care Statul trebuie sã fie foarte satisfãcut cã a avut loc la stãruinþa Bãncii Blank.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Ceea ce cu câþiva ani mai târziu. Cambiile circulã cu toate garanþiile. Arãtam de ce operaþiunea de reescont nu poate sã formeze obiectul unei cercetãri ºi mai ales de naturã criticã a Comisiunii de Anchetã. sau dacã în raport cu a treia tranºã în locul efectului de 108 milioane semnat Banca Industrialã a dat Statului un numãr important de creanþe garantate cu gaj. De ce? Pentru cã. Prin 260 . efectele erau deja reescontate la Banca Naþionalã. în momentul în care a avut loc preluarea. Dar dacã se poate afirma cã Banca Blank este rãspunzãtoare pentru faptul cã. Operaþiunea de reescont este independentã de operaþiunea de preluare. Dacã Banca Naþionalã a reþinut toate gajurile care garantau aceste efecte ºi dacã mai ales Banca Naþionalã. dacã ar fi sã începem cu aceasta a treia fazã. Banca Blank nu are sã rãspundã.

operaþiunea de reescont nu are legãtura necesarã cu operaþiunea de preluare. examenul din punct de vedere substanþial s-a fãcut. 261 . Comisiunea de Anchetã afirmã cã. Reprezentantul Statului spunea cã nu este de ajuns numai pentru a examina calitatea statutarã a unui efect sã te referi la coexistenþa a trei semnãturi sau douã semnãturi. /citat din Mossa „La cambiale”. alþii de o necesitate de fapt. aici se face critica organelor Bãncii Naþionale. Este. Dar sã spunem cã am admite cã aceastã operaþiune este atât de complexã. responsabilitatea trebuie sã cadã cu toatã greutatea asupra Bãncii Blank.. contractul nu se încheia. Un fel de antecontract: nu primesc sã închei contractul de reescont dacã. Prin urmare ºi din punctul de vedere al solvabilitãþii. care este atât de necesarã scontului încât fãrã ea operaþiunea nu s-ar realiza. Banca Blank era ofertantã ºi. în ce priveºte operaþiunea de reescont. Prin urmare. se vede cã Serviciul Scontului din aceastã bancã ºi-a îndeplinit insuficient obligaþiunile de a culege ºi comunica informaþiuni complete Comitetului de Scont. Reescontul este o operaþiune a cãrei justã calificare nu s-a reuºit sã se dea pânã acum în doctrina dreptului comercial. în mod anticipativ. examinând calitatea mãrfii. în cadrul acestui antecontract de examinare.. ca la orice marfã. în prealabil.. Scopul predãrii – zice autorul – este acela de a face posibil pentru bancã examinarea cambiei. Dacã Comisiunea de Anchetã gãseºte vinovat Serviciul de Scont al Bãncii Naþionale. trebuie. dificil ca banca sã sconteze cambii fãrã sã fi examinat mai întâi titularul ºi sã fi obþinut informaþiuni asupra diferiþilor coobligaþi. Dar ce înseamnã reescont? Ca sã vedeþi cã ºi sub aspectul juridic nu poate sã fie vorba de rãspunderea Bãncii Blank. toþi autorii sunt de acord asupra unei consideraþiuni ºi anume cã operaþiunea reescontului ºi din punct de vedere tehnic. Nu s-a pretins cã Banca Naþionalã – prin cele douã organe ale sale – a fost victima unui viciu de consimþãmânt. toþi martorii au spus cã. Prin urmare. ea nu-mi copnvine. înainte de a încheia operaþia de reescont. ceea ce numesc unii „contract de examinare”. între alþii. prin urmare. ªi am arãtat cã în deplinã cunoºtinþã de cauzã. Unii spun cã este o vânzare de creanþe. pe baza informaþiunilor Serviciului de Scont. în momentul în care îþi ofer marfa. de data aceasta. Prin urmare. De la început. S-a discutat aici vreun viciu de consimþãmânt cu privire la acest contract? Nu s-a mers atât de departe. ºi din punct de vedere juridic. într-adevãr. care mai poate fi rãspunderea Bãncii Blank? La fel. Debitorul este obligat ca. Comitetul de Scont. ci „aceste semnãturi trebuie sã fie solvabile”. Putea oare Banca Blank sã-ºi impunã la reescont efectele sale? Dar ºi în cadrul celor mai elementare principii din materia cererii ºi ofertei. „Examenul regularitãþii formale a titlului sau actului cambial . Alþii. cã este o formã de împrumut. sã predea titlul spre examinare. ºi dl Burillianu.. sã fie precedatã. a acceptat marfa care se oferea de cãtre Banca Blank. refuza. nici nu putea sã-ºi permitã cumva sã vinã vreun reprezentant al Bãncii Blank la Banca Naþionalã ca sã dea sugestii sau sã stãruie pentru a se primi efectele. Dar oricare ar fi aceastã calificare. o consideraþiune care pune în defect logica Comisiunii de Anchetã: „Din lucrãrile de prezentare la reescont Bãncii Naþionale. în mod necesar.”/citat/. A spus-o. unii spun de un contract distinct. adicã Banca Naþionalã. dacã cel cãruia îi oferea.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – urmare. trebuie sã aibã loc operaþia de examinare. încât n-am putea sã facem separaþie una ºi cealaltã ºi cã. prin operaþiunea de preluare am înþelege ºi o operaþie de reescont.

prin organele sale. încã o datã. sub aspectul condiþiunilor substanþiale statutare de bonitate. Banca Blank a mers pânã acolo – ºi acest lucru îl reþine ºi Comisiunea de Anchetã – încât deºi s-a prezentat la scont cu o parte din cambii ºi deºi aceste cambii i-au fost refuzate. câteodatã. iar adesea se termina prin a se primi ºi cele respinse”. În ce priveºte condiþiunile formale. a mers pânã acolo încât a avut curajul sã se prezinte a doua oarã la Banca Naþionalã cu efecte care fuseserã anterior respinse pentru cã nu erau statutare. în ce priveºte operaþiunile de reescont. raportam tot unuia din aceºti trei domni valoarea ce ne-a fost respinsã .”. Aceastã depoziþie este însã numai fragmentarã. Iatã ce adaugã martorul: „Efectele respinse. Dl.. cred cã nu mai poate fi discuþie între noi pentru cã s-a lãmurit. dacã nu aveam marfã de calitate mai bunã sau nu aveam bani în cassã. prin urmare. sau pentru cã semnãturile nu aveau bonitate”. directorul Serviciului Trezoreriei Bãncii Naþionale.” Mã împiedicã cineva sã prezint efecte a doua ºi a treia oarã dacã Banca Naþionalã alege unele din efecte. erau din acelea în privinþa cãrora Banca Naþionalã nu arãta motivul pentru care erau respinse. a fost un lapsus calami al Comisiei de Anchetã. Prin urmare. Avem aici depoziþiile martorilor la care se referã raportul Comisiunii.. iar noi adãugãm ºi depoziþia martorului Opriºan. Prin denaturare s-a putut face o atare motivare. Opriºan spune: „Un efect trecut prin scont înseamnã cã Serviciul Scontului ºi directorul ei au cunoscut bonitatea semnãturilor”... în care caz le înlocuiam cu altele. ci mi le înapoiazã fãrã a arãta motivul? Mã împiedica cineva sã le prezint din nou? Faptul acesta constituie el oare incriminarea atât de gravã care se aduce Bãncii Blank. ne erau din nou respinse. pentru cã raportul de anchetã omite a reþine ºi ceea ce martorul adaugã ca fiind o justificare a faptului de ce se prezentau a doua oarã efectele respinse. iatã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Horibile dictu! ar spune unul din martorii Statului. când spunea cã efectele erau nestatutare pentru cã nu purtau decât douã semnãturi în loc de trei. deoarece s-a stabilit cã Banca Blank a fost autorizatã sã dea la reescont în mod legal efecte numai cu douã semnãturi. ªi Comisiunea se referã la depoziþiunile de martori. pe care totuºi le prezentam din nou. ºi adesea prezentam din nou astfel de efecte respinse care. a comis o fraudã în raport cu dispoziþiunile legilor în 262 . ºi aceastã cerinþã a condiþiunilor statutare în afarã de cele formale a fost examinatã ºi cunoscutã din moment ce a fost primitã la scont. vina ºi critica ce se aduce Bãncii Blank în raport cu operaþiunea de reescont? Pentru cã. Martorul Thanos spune: „Dacã anumite efecte din acestea ne erau respinse. se întâmpla adesea sã le prezentãm din nou cu altã ocazie. nu s-a afirmat ºi nu s-a putut merge pânã acolo încât sã se afirme cã Banca Naþionalã a fost victima vreunui viciu de consimþãmânt sau cã Banca Blank. martorii Thanos ºi Spiratos. ªi atunci unde mai rãmâne imputaþiunea? Care mai este culpa. iar restul mi le înapoiazã fãrã sã-mi spunã cã le înapoiazã cã nu îndeplinesc condiþiunile statutare. lãsând sã se înþeleagã cã ea ar fi cãutat sã inducã în eroare ºi sã fraudeze? Martorul Spiratos spune acelaº lucru: „Când Banca Naþionalã ne respingea anumite efecte fãrã arãtare de motiv. sau pentru cã sunt lipsite de bonitate.

cu scopul de a se degaja de ele. onoratul raport al Comisiunii de Anchetã nu articuleazã nimic asupra fraudei. într-un nou regim. S-a vorbit de cesiuni. ªi acum vin la al treilea aspect al problemei. permanenþa proprietãþii individuale ºi reescontul ei. nu poate fi vorba decât numai de fraudã sau grave prejudicii. ori cine ºi cu cine au discutat viu ºi ce relevanþã poate sã aibã aceste noþiuni din punctul de vedere al efectelor juridice ca sã se poatã afirma frauda. cã ne gãsim într-o fazã socialã de grave ºi profunde prefaceri. de discuþiuni vii. Onoratã Comisiune. fãcând sã se treacã la Stat prin mijlocirea Bãncii Naþionale anume în vederea preluãrii de cãtre Stat a celor mai proaste efecte. fiindcã fãrã aceastã noþiune ea este un termen lipsit de conþinut. se formuleazã care sunt principiile de bazã ale acþiunii în responsabilitate ºi se precizeazã atât de mult încât Statul este pus în contradicþie ºi în ce priveºte calificarea elementului calificator al responsabilitãþii. ºi face rãspunzãtoare numai acele persoane cãrora li s-ar putea imputa o culpã efectivã ºi aceasta numai în mãsura în care a avut un amestec direct în operaþiunile prevãzute de art. se afirmã ºi permanenþa principiilor de drept. concluziunile sale poartã exclusiv asupra gravelor prejudicii. de intervenþii repetate. Noþiunea de grave prejudicii presupune noþiunea de intenþiune dolosivã. o persoanã juridicã. Nu s-a mers pânã acolo. de pildã. Eu nu pot sã pun concluzii decât numai în ce priveºte rãspunderea distinctã a Bãncii Blank ca persoanã juridicã. ca juriºti. nu putem sã accentuãm orice fel de teorie care ar duce la destrãmarea însãºi a rostului nostru de a exista ca Stat. Nu suntem într-o revoluþie anarhicã. noi am afirmat cã problema responsabilitãþii nu poate cãpãta altã înfãþiºare în dezbaterile noastre decât numai aceea a responsabilitãþii extracontractuale. este. Se afirmã. aºadar. fãrã sã se afirme cine a fãcut presiuni sau intervenþiuni. adicã Comisiunea de Anchetã afirmã nu numai cã nu existã rsesponsabilitate fãrã culpã. interpretând împotriva vederilor Statului art. Onoratul reprezentant al Statului spunea cã decretul-lege din octombrie a creat o nouã insituþiune juridicã ºi anume aceea a responsabilitãþii fãrã culpã /citat din pledoaria d-lui Gheorghiu/. 1 ºi care fac obiect de anchetã. Banca Blank este o societate anonimã. în raportul acesta. impersonal. Dar este vorba de o revoluþie care înþelege sã facã sã se conserve instituþiunile fundamntale ale Statului. Ei bine.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – vigoare la acea datã. De altfel. nu se poate contesta cã acest nou regim poate sã capete ºi un caracter revoluþionar. a gãsit cã legiuitorul n-a înþeles sã deroge în privinþa rãspunderii personale a conducãtorilor ºi a bãncii de la dreptul comun. în cadrul de aplicaþie a decretului din octombrie 1940. eu refuz sã pun în discuþie aceste rapoarte pentru cã ºi Comisiunea de Anchetã a constatat cã acest examen este neconcludent ºi pentru cã noi înþelegem sã ne formulãm apãrarea aºa cum credem noi ºi sã discutãm numai ceea ce ce înþelegem noi sã 263 . iar noi. dar cã în speþã. Dar aceastã originalã tezã a Statului este contrazisã de chiar opinia celor care au întocmit raportul Comisiunii de Anchetã. În aceastã privinþã. ºi anume la chestiunea responsabilitãþii. în mod abstract. delictuale sau cvasidelictuale – numai delictualã afirmãm noi – pentru cã decretul-lege din 12 octombrie 1940 vorbeºte numai de fraudã ºi de grave prejudicii. pentru cã. Profit de acest prilej pentru a rãspunde reprezentantului Statului care ne invitã sã discutãm întregul raport de expertizã de la 1925 pânã astãzi. Comisiunea de Anchetã. lucrul acesta nu poate sã-l conteste nimeni. 3 din decretul-lege. Eu pledez pentru Banca Blank. De asemenea.

Mã refer la opinia unuia din cei mai de seamã civiliºti din dreptul contemporan italian. ea trebuie sã recunoascã în faþa unei necesitãþi de fapt existenþa unei atare rãspunderi /citat din Laloux/.. De altfel. nu poate sã fie vorba de rãspunderea Bãncii Blank pentru faptele prepuºilor. Din punctul de vedere al fraudei nu se articuleazã în raport. aºa cum rãspunde ºi o persoanã fizicã. indiferent de orice fel de deosebire doctrinarã. acestea nu sunt ale organelor Bãncii Blank. sau Tabacovici. iar organele de conducere nu sunt vizate decât în mãsura în care au contribuit în vederea acestor operaþiuni ºi numai dacã le sunt imputabile fraude sau grave prejudicii. prin urmare.. Nu despre aceastã responsabilitate este vorba. de pildã. în baza art. este vorba de responsabilitate extracontractualã. prin consecinþã. apare neîndoios din moment ce poate încheia acte juridice /citat din Ferara/. operaþiunea de înlocuire.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – discutãm. sau în virtutea art. fireºte cã. pentru ca sã precizãm cã. Este vorba. ar fi fãcut vreun act care sã poatã primi calificarea de fapt generator de responsabilitate. Dar în ce chip rãspunde? Responsabilitatea cvasidelictualã sau delictualã se poate înfãþiºa sub douã aspecte. 1. Dacã se afirma. precum ºi convenþiunile . sã poatã da naºtere unei responsabilitãþii? Operaþiunea de reescont.” Noi suntem în perfect acord cu vederile ºi concepþiunile Comisiunii de Anchetã. în cazul nostru. de rãspunderea proprie a unei persoane juridice pentru faptele proprii în cea mai riguroasã ºi strânsã argumentaþie de drept ºi care nu poate sã fie decât aceia care s-ar naºte din faptele organelor sale. cã dl. Vã rog sã reþineþi însã cã nimic din tot ceea ce constituie complexul inexplicabil al faptelor procesului nostru nu poate sã se reducã la aceastã formulã: care este faptul propriu care sã constituie un delict. ci numai aceea de a cerceta operaþiunile ºi lucrãrile pe baza cãrora Ministerul de Finanþe a fãcut rãscumpãrarea de portofolii . Prin urmare. ceea ce este necesar sã reþinem. apare necontestatã responsabilitatea Bãncii Blank. Dacã Banca Blank. 998 Cod Civil. Dacã se vorbeºte de presiuni sau discuþiuni vii sau intervenþiuni. Doctrina francezã se împacã mai greu cu asemenea teorii abstracte. adicã referitor la fapta proprie a omului.. în acest caz. Este indiscutabil cã existã o responsabilitate a persoanelor juridice. spuneam. chiar Comisiunea de Anchetã gãseºte cã este neconcludent sã cerceteze asemenea lucruri: „Misiunea Comisiunii nu este aceea de a cerceta întreaga gestiune a Bãncii Blank.000 Cod Civil. care sã fie al organului Bãncii Blank ºi care. Aristide Blank.. totuºi. a intervenit sau a fãcut presiuni sau a discutat viu cu organele Bãncii Naþionale în vederea 264 . Ferrara. Persoanele juridice rãspund pentru activitatea lor. referitor la rãspundere pentru fapta altuia. toate operaþiunile de preluare nu ne privesc. adicã delictualã sau cvasidelictualã a persoanelor civile. Lucrul acesta este afirmat ºi în doctrinã ºi în jurisprudenþã. Este tocmai contrariu: prepuºii sunt aceia care au sã dea socotealã dacã bine sau rãu au executat operaþiunile care aparþineau Bãncii Blank în calitãþile lor. acestea nu sunt acte care sã fie incriminate din punctul de vedere al fraudei. Vin acum la responsabilitatea Bãncii Blank sub aspectul sãu distinct de responsabilitatea persoanelor fizice ca persoanã juridicã. printr-o deliberare a Consiliului de Administraþie sau a Adunãrii Generale. ci ele sunt cel mult faptele personale ale unuia sau altuia dintre aceia care aveau la Banca Blank o calitate alta decât aceea de organ social. care aratã cã o persoanã juridicã poate comite acte ilicite.

pe baza unei decizii constante. concluziunile mele sunt foarte sumare. ca exemplu. avocat Bãlescu: . Din acest punct de vedere. aceasta n-a avut decât un singur scop ºi anume acela de a se vedea dacã nu cumva. acestea nu sunt actele organelor Bãncii Blank. de altfel. pentru onorata Comisiune. Pe temeiul actelor întocmite de cãtre Comisiunea de Anchetã ºi care se gãsesc la dosar. în ce constã aceastã rãspundere extracontractualã faþã de concluziunile de astãzi? Dl. de asemenea. ele nu constituie fraude care sã poatã duce la calificarea culpei în sensul decretului din 1940 ºi. Curtea de Casaþie a hotãrât cã. Arãtãm. Onorata Comisiune ºtie cã. ºi prezentãm. cã. care va decide în adunarea generalã asupra soartei întreprinderii. iar nu în trecut. adicã în avantajul Statului. s-a petrecut un element de fraudã. Acest lucru rezultã.. Iatã cum înþeleg sã sintetizez ºi sã delimitez care este obiectul unei responsabilitãþi distincte a Bãncii Blank în calitatea sa de persoanã juridicã care nu poate sã aibã o activitate proprie decât printr-o activitate a organelor sale legiute. întocmai ca ºi reducerile operate prin legea de conversiune.Acum.. ªi dacã s-a avut în vedere ºi o evaluare în trecut. sunt reduceri consimþite care trebuie. Iar în ce priveºte faptele proprii ale acestor persoane. am întocmit ºi noi un tablou pe care l-am pus la dispoziþia onoratei Comisiuni ºi prin care am cãutat. nu poate sã fie vorba de niciun fel de responsabilitate a Bãncii Blank. raportat la data când a avut loc transmiterea proprietãþii. concentrând cifrele ºi grupându-le pe categorii.. seama. Arãtam apoi care este valoarea bunului dat în platã dupã aprecierile fãcute ºi asupra cãrora nu este cazul sã insistãm din nou. Statul a încasat efectiv 13 milioane. la responsabilitate. sã fie primite ca atare. astãzi are loc stabilirea cuantumului pretinsei creanþe de despãgubire a Statului. Aºa fiind. 68 milioane pe cale de convenþiuni încheiate direct cu debitorii ºi arãtam consideraþiunile pentru care atare convenþiuni ºi reduceri fãcute cu tot respectul dispoziþiunilor legale nu pot sã nu fie luate în consideraþie. când se statueazã asupra creanþei Statului. o diferenþã în plus de 203 milioane la tranºa a treia ºi cu acest prilej iarãºi arãtam cã evaluarea acþiunilor BuzãuNehoiaºu nu poate sã fie decât aceea care se raporteazã la valoarea patrimonialã de astãzi – toþi cei care au prilejul sã mânuiascã aceste noþiuni îºi dau. sau a primirii lui la reescont. într-o acþiune în responsabilitate dobânzile nu pot sã curgã decât de la data pronunþãrii hotãrârii judecãtoreºti. În aceastã privinþã. gãsim o diferenþã în plus în favoarea Bãncii Blank.. Dl. ºi din felul cum este motivat raportul Comisiunii de Anchetã. cã 38 milioane au fost reduceri prin conversiune. tabloul întocmit în raport cu valoarea acþiunilor Societãþii Anonime Române de 265 . de pildã. De aceea vã spuneam cã o evaluare în raport cu nevoile de stabilire a cuantumului prejudiciului nu poate sã fie fãcutã decât astãzi. sã demonstrãm cã Statul n-a suferit un grav prejudiciu. din prima tranºã de 300 milioane. valoare care nu poate fi alta decât aceea de astãzi. pe baza socotelilor noastre. de 200 milioane la tranºa întâi. deci. ca o lãmurire. chestiunea prejudiciului.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – preluãrii unui portofoliu de cãtre Stat. ºi cu aceasta închei. cã trebuie sã adãugãm necontestat ºi valoarea primei majoritare a acþiunilor. avocat Opriº: Pentru cã dumneavoastrã porniþi de la ideea de rãspundere extracontractualã. sub pericolul de a pune logica raportului Comisiunii de Anchetã în conflict. iar nu un element de prejudiciu. prin urmare. pentru motivul cã atunci s-a nãscut creanþa.

ªi mai ales lucrul acesta l-a fãcut fãrã sã fie determinatã de alte consideraþiuni decât numai de acelea de exclusivã lealitate. acþiuni ºi dãri în platã în naturã. rezultã.981.842. Aºa era obiectul aranjamentului concordatar. pe care dacã am scindat-o. În total. Pentru diferenþã. Acest pasiv concordatar a fost aproape în întregime achitat. Cum? Prin cedãri de terenuri. concordat nu înseamnã faliment. iar nu a bãncii falimentare Blank. pentru consideraþiunile pe care le-am arãtat. ca dumneavoastrã sã cunoaºteþi în cifre adevãrata situaþie a bãncii concordatare Blank.774. la o sumã de 1.758.731. legal nu poate sã fie vorba de o bancã falimentarã.073. pentru 17%. Or.213. putea sã facã un aranjament ºi mai favorabil aºa cum unele bãnci. Banca Generalã l-au fãcut.468 prin plãþi în numerar integrale.758.385. iar nu cu afirmaþiuni: din pasivul de 1. De la început. potrivit legii converisunii datoriilor. Prin urmare.514. plãtibil în termen de 10% fãrã dobândã. avea urmãtoarele posturi: creditori ºi deponenþi 1. conform bilanþului. ca. Lei 50. am fãcut-o numai pentru nevoile de expunere metodicã. o diferenþã în defavoarea Statului de 40. ca sã poatã sã facã faþã acestei situaþiuni tranzitorii. pentru cã.769.000 sa stins 1. atunci când.514. Prin cedãri de titluri 149. 266 .141. s-a plãtit pânã la octombrie 1940: Lei 1. dacã existã bunã credinþã ºi dacã existã o situaþie patrimonialã.260. pentru cã este vorba de o operaþie unicã. Care este situaþia adevãratã.056 ce s-au imputat de BNR. art.532. care sunt de naturã sã-i acopere ºi chiar sã depãºeascã cu mult valoarea debitului. În tranºa a doua.232. conceputã ºi încurajatã în mod ocult de cãtre însãºi banca concordatarã. nu poate sã fie vorba de Banca Blank. de a aduna livrete ºi a le da în platã. Dar nici în fapt ºi iatã pentru ce: Banca Blank la data concordatului.000. Socotesc cã este necesar pentru restabilirea unor elemente de fapt. în cadrul unui aranjament concordatar de sutã în sutã. 52.289. Lei 190. raportat la valoarea întregului portofoliu de creanþe preluate de Stat în valoare de 1. rezultã un deficit de 594. Prin urmare. consideraþiune pentru care noi cerem în întregime admiterea apelului nostru.000.001.008.000. iar restul de 1. Banca Naþionalã este amplu garantatã nu numai cu gajurile de acþiuni ºi participaþiuni cele mai bune. cu o micã modificare faþã de tabloul arãtat data trecutã.532. dacã decretul din 12 octombrie face sã cadã greu obiectul anchetei pentru consideraþiunea cã întreprinderi falimentare au profitat de pe urma ajutorului Statului cauzându-i grave prejudicii. în compensaþie. sutã în sutã.361.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Telefoane din care rezultã aceleaºi criterii în ce priveºte stabilirea valorii unei acþiuni.238.091. este departe de a primi calificarea de prejudiciu.882.456.000. un ultim cuvânt: Banca Blank la concordat ºi-a executat îndatoririle sale cu perfectã lealitate. potrivit legilor în vigoare. Prin compensaþii cu debitorii.073.000. s-au stins prin compensaþie numai 50 milioane. la un loc de 1. o manevrã pusã uºor la mâna oricui.419.245.000. plus 96. de pildã. Dar cum? S-a fãcut aici o afirmaþie cu caracter de insinuare cã Banca Blank nu ºi-a achitat în întregime sutã în sutã pe deponenþii sãi ºi cã ar fi profitat de un fel de subterfugiu. Din creanþa Sindicatului Bancar ºi Bãncii Naþionale pentru datoria pe reescont. Banca Blank putea în mod valabil sã facã un aranjament de 40% ºi când. dar mai ales cu veniturile „Discom-ului”. cu cifre. ªi acum. livretele se cumpãrau pe piaþã pe preþuri derizorii ºi erau primite în platã pe valoare întreagã. Concordat înseamnã o situaþie tranzitorie de zdruncin patrimonial al unei întreprinderi ºi el este conceput tocmai ca sã facã sã se evite falimentul ºi sã se salveze întreprinderea.245. ceea ce.787. în total 1.

455. Ministerul de Finanþe stã pe bazã contractualã cu noi.. ceea ce distrugea creditul ºi întreaga economie naþionalã. Pledoaria d-lui profesor Corodeanu: Decretul-lege. douã cifre faþã în faþã: Banca Blank a intrat în concordat cu un pasiv total de lei 3. cãci ar fi complice în aceastã afacere. cu avizele respective. sã fie complici la fraudarea Statului pentru a îmbogãþi Banca Blank. urmând linia generalã a cercetãrilor întreprinse cu privire la unele activitãþi care sub trecutele guvernãri au putut vãtãma adânc interesele Statului.715. cu avizul Ministerului de Finanþe. În concluzie.958. dar este 267 .439. lei 3. ºi dacã s-ar þine socotealã de diferenþa de valutã. era vorba de prãbuºirea unei bãnci.471 datorii diverse pentru ordine de platã. Dacã însã aþi compara situaþiunea în care ne gãsim noi cu situaþiunea celor care sunt descoperiþi ºi duºi la controlul averilor. aþi vedea în ce imposibilitate ne punem noi pentru a admite o astfel de analogie. apare nu numai ca o imposibilitate psihologicã. care au fost exceptate de la concordat ºi care s-au achitat în numerar pentru o sumã de 58. Aº face încã o remarcã: toate operaþiunile acestei preluãri a portofoliului s-au fãcut sub presiunea unei panici. cu cele în fiinþã în alte materii similare: controlul averilor.050. pânã la 31 octombrie 1941.846. de condamnarea altora. ºi. contracte încheiate cu Banca Naþionalã. controlul fondurilor secrete etc.061. datorie în valutã strãinã cãtre Sindicatul „Steaua Românã” pentru acþiunile „Steaua Românã”. fondul de pensiuni s-a diminuat prin diverse plãþi ºi lichidãri cu 31. Pentru aceste consideraþiuni. în acest caz. într-adevãr. Ministerul de Finanþe ar trebui sã stea alãturi de noi. o bãnuialã cel mult care putea sã acopere sensul acestui decret-lege.” Prin urmare.851. din care s-a plãtit pânã azi 42.142 lei.116. cãci altfel noi nu stãteam aici. Nu o spun eu.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – S-a mai achitat 120. vã rog sã vedeþi cã apelul nostru este întemeiat ºi sã-l admiteþi în întregime... desigur. cã nimeni nu-ºi poate închipui cã în Statul acesta este posibil ca trei consilii de miniºtri. 62.566. de asemenea. cu trei consilii de miniºtri ºi. analogie care merge mai departe prin decretul bine cuvântat pentru noi care a instituit Comisiunea de Apel ºi în care se spune: „Am pus în concordanþã . care instituie cercetarea de care ne ocupãm astãzi.857. cecuri etc. a fost o reacþiune politicã a unei anumite guvernãri în contra guvernãrilor trecute. iatã analogia.597..780. iatã rostul: o comisiune care sã cerceteze dupã cum cerceteazã ºi comisiunea pentru controlul averilor sau a fondurilor secrete.339. ci o spune însãºi raportul care se face cãtre Conducãtorul Statului prin acest decret: „Domnule General. Noi avem. A judeca astãzi oportunitatea mãsurilor luate atunci.” Prin urmare. Desigur cã autorul decretului-lege n-a cunoscut situaþiunea juridicã a fiecãrei preluãri de portofoliu.637. cercetate de comisiuni speciale. ºi s-au plãtit. în fine. Aceasta este situaþiunea patrimonialã a Bãncii Blank. Acestea sunt spuse ºi repetate de atâtea ori.825.. 41. De altfel. fireºte cã aceastã sumã ar fi mult mai mare. Ministerul de Finanþe ºi o comisiune.

. valoare pe care – spune Comisiunea – n-a avut cum s-o stabileascã. decât cu 831. Desigur. Sã vãd întâi care este discuþia fundamentalã între noi ºi Minister. pentru cã acþiunile nu erau cotate la Bursã. când Statul era ameninþat ca întreaga operaþiune comercialã de toate zilele sã fie lipsitã de valoare.403”. ªi atunci prima întrebare: care este natura intervenþiunii Statului? Fireºte cã legenda ºi faima rea cu atâtea guri produc suspiciuni care ajung pânã la picioarele autoritãþilor care sunt datoare sã intervinã. Aceasta poate sã fie pãrerea d-lui Auboin. într-o altã frazã.. Ministerul rãspunde însã: nu. S-a retras. Este uºor sã spui astãzi cã atunci ai greºit. Este o discordanþã completã între expunerea de motive ºi decret ºi o discordanþã ºi mai penibilã între decretul-lege ºi comisiunea de cercetare care se contrazice la fiecare pas ºi care nu argumenteazã nimic juridiceºte. Dupã ce ia toate posturile în care ne crede pe noi obligaþi faþã de Stat. Comisiunea de Anchetã spune apoi cã.000. Este ca ºi cum unui general care se întoarce de la bãtãlie îi impuþi cã a cheltuit prea multe muniþiuni de vreme ce armata inamicã s-a retras. aceastã sumã va urma sã fie diminuatã cu valoarea acþiunilor Societãþii BuzãuNehoiaºu . pentru ca sã desprindem din el care este situaþiunea clarã a acestor operaþiuni. o fraudã. continuã apoi: „În acelaº an însã accentuându-se criza economicã. Dar în momentele acelea nu greºea. Auboin? Era un simplu particular. N-am ajuns pânã acum sã descifrãm natura intervenþiei Statului. ºi când trebuia sã intervinã. ne gãseºte datori nici mai mult. Nici Ministerul nu uitã aceºti trei lei de la sfârºit.000 pe timp de 6 luni. Mi-am limitat foarte mult pledoaria pentru cã mi-am pus în gând sã reduc procesul acesta numai la elementele lui ireductibile.600. Dar cine era dl.” ªi Comisiunea decide cã „Statul a suferit un prejudiciu de 831. þi se pare cã s-au cheltuit prea multe fonduri de ale Statului.372.” Aceastã „greºitã politicã de plasamente” o vedem astãzi. ªi atunci ia valoarea dinainte de rãzboi. Panica era pe piaþã. nici mai puþin. cã este o risipã. nu era purtãtor de cuvânt al Statului. multe întreprinderi bancare. Comisiunea adaugã: „mai este de observat cã prejudiciul acesta diminuat este susceptibil de a mai primi ºi alte diminuãri în mãsura în care debitorii cedaþi vor face plãþi a ratelor cu care au rãmas în suferinþã. datoritã mai ales unei greºite politici de plasamente practicatã pânã atunci. vorbind de legea de stabilizare. sã facã cercetãri. adaugã cã putea fi vorba de cel mult de o imobilizare a unei sume de 1. Dar aceasta sã fie oare starea juridicã sub care trebuie sã se facã cercetãrile propuse de decretul-lege? Desigur cã nu.. ªi Ministerul. dar nu de un sacrificiu. la data transferului care a avut loc în cadrul tranºei a treia. privitor la decretul-lege din 1940. în momentul când el a cheltuit muniþiunile. bineînþeles. când stai acum sã judeci. Care este natura acestei intervenþiuni? Noi am spus: sacrificiu. Eu voi citi din raportul d-lor miniºtri de Finanþe ºi Justiþie cãtre Conducãtorul Statului. nu se retrãsese. pentru cã 268 .403 lei. Noi am spus cã este un sacrificiu pe care Statul trebuia sã-l facã în momentele acelea de panicã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – foarte greu. Este discordanþã chiar ºi între rezultatele acestei comisiuni ºi deciziunea ministerului. Raportul.. Nu uitã aceºti trei lei pentru nimic în lume. fireºte. dar. o conivenþã. Textul decretului-lege care instituie aceastã comisiune este foarte zgârcit în aprecieri.372. s-au gãsit în situaþia de a nu putea onora angajamentele lor.

politica Statului era ca bãncile sã ia o participaþie foarte însemnatã la capitalurile acestor societãþi. Dacã poþi face aranjamente asupra drepturilor pe care Statul pretinde cã le are. deloc. dar în care avea aerul sã spunã. Victor Slãvescu. ªi Ministerul a profitat de aceastã ocazie. care nici prin scopul. De asemenea. Vintilã Brãtianu. Aceastã activitate nu era în afarã de orice criticã . Din punctul de vedere al principiilor însã a contribuit la nostrificarea. în general. nu are niciun raport cu chestiunea noastrã. Într-adevãr. Dar. cine este vinovat? „Datoritã acestor împrejurãri” – adicã a crizei –. sau am sugerat Statului sã ia portofoliul nostru putred. Statul n-a primit decât „bunuri de o valoare infimã”. înseamnã. care aveau mai mult contact cu Guvernul. Spunea cã sunt cinci bãnci cu relaþiuni internaþionale. aceastã comisiune îndruma societãþile cãtre bãncile din capitala noastrã. Dar chiar Statul însuºi.” Iatã. Nu mai citesc textul. Nu numai cã Banca Naþionalã ºi-a fãcut un orgoliu pentru a încuraja efectele societãþilor industriale. cum crede chiar dl. debitorilor respectivi din punctul de vedere a modalitãþii de lichidare. Statul român a fost silit sã ia asupra sa toate creanþele dubioase. suferind importante prejudicii”.. Banca Blank.. carte pe care n-am putut s-o cunosc pânã astãzi. Statul a fost silit sã ia aceste creanþe dubioase.” Prin urmare. De aceea. care nu fãcea altceva decât sã execute finalul operaþiunilor de preluare de portofoliu. Spune doar cã. multe din ele provenind din alte operaþiuni decât cele de ordin comercial. Aratã doar cã a primit o valoare infimã. Nu vãd. Nu ºtiu în ce sens. adicã la atragerea cãtre economia naþionalã româneascã a industriilor din provinciile alipite. însã. În orice caz. au pus condiþii prin care se puneau la adãpost de orice risc. Se plânge Statul cã n-a primit un echivalent? Deloc. desigur. De ce? Pentru cã îi era fricã de orientarea societãþilor spre Budapesta. poate ca o imputaþie. mai ales prin politica societãþilor din Ardeal. unele bãnci. aranjamente. Desigur. O spune însãºi acest raport.. prin urmare. întrucât relaþiunile internaþionale pot fi o învinuire adusã unei bãnci. îi era fricã ca societãþile acestea sã nu stea sub influenþa financiarã strãinã ºi duºmanã nouã. Legea din 1936. cã n-ai înþeles sã iei sutã în sutã. Nu ºtiu de ce Ministerul de Finanþe a citat dintr-o carte a d-lui Victor Slãvescu. ªi era foarte multã tocmealã. Comisiunea sus specificatã va examina ºi . Victor Slãvescu cã Banca Blank a fost o bancã ce a contribuit la nostrificarea societãþilor din Ardeal. care vine sã depunã ca martor înaintea dumneavoastrã ºi care spune clar cã „Banca Blank a fãcut ºi operaþiuni de mãrfuri ca ºi alte bãnci. trata cu 269 . numind o comisiune care trebuia sã ia contact cu fiecare societate care avea asemenea capitaluri. ale unor întreprinderi falimentare.. Prin urmare nu noi. nici prin politica lor nu meritau acest sacrificiu. Dar ce pretinde în schimb? Vreun echivalent? Nu. ºi a profitat mai ales ministrul de Finanþe de atunci. Prin urmare. o lege ardeleanã care s-a aplicat la noi mult timp.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – aceasta era chiar orgoliul Statului. legea din 1930 prevede posibilitãþi de tranzacþiuni. oprea o societate sã-ºi sporeascã capitalul dacã nu are autorizaþia Ministerului. Dar domnului Victor Slãvescu îi putem opune o autoritate tot atât de mare ca ºi domnia sa: este dl. cã Banca Blank este o bancã internaþionalã. ªi aceasta o spune chiar raportul decretului din 1940: „Datoritã acestor împrejurãri. Raportul legii din 1930 vorbeºte despre jertfa Statului. Raportul acesta face aluzie la plasamentele din industrii. am înºelat. în schimbul acestor imense sume date unor întreprinderi. aratã cã „aceastã Comisiune va avea atribuþiuni de verificare a întregului portofoliu la Banca Naþionalã pe care va crede de cuviinþã ...

cu toate cã necesita implicit sacrificii din partea Statului . a martorului Madgearu: „Repet. precum ºi faþã de însemnãtatea sumelor depuse la bãnci. Tranzacþia este un act de mare autoritate juridicã. Raportul decretului-lege aþi vãzut cã este foarte concis ºi în contact cu realitãþile care erau atunci. întrucât ne priveºte pe 270 . Dacã era crizã. noi suntem scoºi din obligo. 11.. ªi reprezentanþii Ministerului de Finanþe ne spuneau cã punerea acestui sechestru se raporteazã la o posibilitate cu totul specialã prevãzutã în art.. o tranzacþie nu poate fi anulatã decât în caz de dol.” ºi am aici o colecþiune întreagã de citate scoase din dosarul nostru. când s-a dovedit cã unul din acte este fals. când bãncile se prãbuºeau. fãrã apel. când pericolul era iminent. cã „Ministerul de Finanþe socoteºte cã este de datoria Statului sã vinã în ajutorul marilor noastre instituþiuni de credit. Dupã Codul Civil. juristul a gãsit cã nu este suficient motivul pe care-l invocã raportul. atunci când vrei sã te smulgi din calificarea atât de clarã pe care sistemul dreptului o face în sursele de obligaþiuni. de pildã. atunci fireºte cã noi nu mai avem niciun glas de ridicat în contra Ministerului de Finanþe. degeaba ne mai judecãm. pe care l-ai ascuns. ºi în care se aratã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – posibilitãþile pe care le avea. adicã poate sã rãstoarne toate legile anterioare. pentru cã dacã legea a îndepãrtat contractele anterioare. atunci cum sã mai þii oamenii la rãspundere? De aceea. Nu se cerea un echivalent. când a fost vorba de a scãpa de o panicã. chiar cu preþul unor însemnate sacrificii”. aºa cum se cere la noi pânã ºi cei trei lei. Dacã dumneavoastrã spuneþi cã aceste tranzacþii nu au nicio însemnãtate juridicã. Fireºte cã aceasta este un eufemism. Noua interpretare a Ministerului de Finanþe este cã rãspunderea noastrã ar fi o rãspundere sui-generis. înseamnã cã nu mai avem de ce sã ne judecãm de vreme ce decretul ne aratã cã am fi datori Statului. Dar decretul din urmã. A spune cã decretul-lege a creat o rãspundere sui-generis. mai poate fi vorba sã vii sã-mi ceri pânã ºi 403 lei ºi sã vii astãzi sã discuþi cu rãcealã o panicã din trecut. prevede posibilitatea de a transige ºi spune clar „dupã posibilitãþile debitorului” ºi dumneavoastrã veþi fi aceia care veþi cerceta aceste posibilitãþi. faþã de amploarea crizei. scos. toate contractele ºi chiar aceste tranzacþii care existã între noi. O altã întrebare: în ce raporturi juridice ne gãsim noi astãzi cu Statul. Prin urmare. ªi concepþiunea Ministerului de Finanþe merge pânã acolo încât spune cã are un efect retroactiv acest decretlege. Aceasta na înþeles-o nici decretul-lege actual ºi nici celelalte legi... în cazul unui act nou. Dar existã încã o deosebire între noi ºi Ministerul de Finanþe asupra interpretãrii decretului-lege în aceastã privinþã. Dar când o lege spune cã vei primi dupã posibilitãþile debitorilor. în art. când ajutorarea Bãncii Blank luase aproape proporþiuni dramatice. înseamnã aceasta cã trebuie sã-mi socoteºti pânã ºi cei 403 lei de la sfârºit pe care trebuie sã þi-i dau? Dar eu v-aº citi o frazã a unui martor care n-a clintit niciodatã în tenacitatea convingerilor sale. o acþiune de asanare era absolut necesarã. Prin urmare. Codul Civil asimileazã tranzacþia cu o hotãrâre judecãtoreascã. Cât priveºte formularea însãºi a decretului. Consiliul de Miniºtri va putea pune sechestru. dacã mãrturiseºti cã ai fost silit sã iei creanþe dubioase. adicã cu Ministerul de Finanþe? Ne gãsim cu trei tranzacþiuni în care suntem scoºi din obligo. juristul a adãugat: când se constatã fraudã sau grave prejudicii aduse Statului. Jurisconsulþii se amuzã fãrã succes sã gãseascã o deosebire între tranzacþie ºi hotãrârea judecãtoreascã. 3. în care se vorbeºte despre sacrificii. a neîncrederii . Dar. Voi dovedi ca formã cã ele nu au nici un viciu ºi cã aici stãm pe baza acestor tranzacþii prin care ne-aþi scos din obligo.

De asemenea.. noi avem tranzacþii cu Statul. ªi ce fraudã poate sã fie? Dacã este vorba de o fraudã întâmplatã anterior contractului nostru. Sunt aceste tranzacþii viciate în formã? Fiindcã aþi vãzut cã nu poate sã fie vorba sã fie anulate din cauza vreunui fond. s-a încheiat tranzacþie. Tranºa a doua. luând orice garanþii persoanle sau reale pentru ca realizarea lui sã fie bine asiguratã. ci cãuta sã lichideze aceastã datorie împovãrãtoare. dar chiar Ministerul s-a dezis singur. a „Culturii Naþionale”. ªi ca dovadã este cã face toatã ziua imprimerie la Monitorul Oficial.. pentru rest. ªi este curios cã teoria Ministerului de Finanþe nu vrea sã se împace nici cu teoria care nu o pot sesiza a Comisiunii de Anchetã. Or. care a dat naºtere la atâtea discuþii. Banca Blank nu cãuta sã-ºi schimbe pur ºi simplu creditorul pentru cã creditul ei pe piaþã n-ar fi fost mai mare. la Banca Naþionalã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – noi scoaterea din obligo. ceea ce este anormal. Cauza trebuie sã fie cea necesarã. determinantã. Dar ca formã sunt ele viciate? Legea din 1930 spune în art. atunci cum mai stau eu în faþa Ministerului care nesocoteºte tranzacþia încheiatã cu mine? Aþi reþinut care au fost aceste tranzacþii.” Iar art. Cum s-au încheiat tranzacþiile pentru prima tranºã? Pentru cedarea sumei de . este un aviz al Consiliului de Miniºtri. convenþiile sau tranzacþiile încheiate. vom vedea cã este un jurnal al Consiliului de Miniºtri foarte clar. 3 aratã: „aceeaºi mãsurã se poate lua ºi împotriva întreprinderilor ºi persoanelor care au garantat solvabilitatea creanþelor ºi au fost în urmã exonerate de obligaþia plãþii acestor creanþe. Onoratã Comisiune. 6: „Ministerul de Finanþe cu avizul Bãncii Naþionale va putea încheia orice convenþie sau tranzacþie pe care o va crede utilã sau necesarã pentru realizarea debitului datorat. ºi în privinþa celor 108 milioane. Pentru restul de 90 milioane. fiindcã revine ºi iarãºi cautã culpã în aceste operaþiuni. în definitiv. fiindcã. vi s-a arãtat de atâtea ori. decretul în art. sã aibã de efect a produce eroarea în spiritul contractantului. La tranºa întâi. ºi Comisiunea discutã valoarea acestui institut de arte grafice. ce poate sã determine faptul cã te-ai dus la Banca Naþionalã ºi ai scontat niºte efecte care nu aveau bonitate? Poate sã strice tranzacþiunile dintre noi? Când ºtiai cã sunt efectele de felul acesta ºi ai ajuns sã faci o tranzacþie care este un act de mare autoritate ce greu poate sã fie dãrâmat. jurnalul Consiliului de Miniºtri: 271 . cel puþin tranzacþia noastrã care ne scoate din obligo este giratã de aceastã condiþiune: ca sã fie vorba de fraude sau grave prejudicii. ªi atunci. Aceastã tranzacþie era necesarã Bãncii Blank ºi scoaterea din obligo n-a fost o simplã sustragere de la datoria ei. cu mândria fiecãrui autor de a fi gãsit o formulã nouã. ºi asupra acestei tranºe. cu avizul Bãncii Naþionale ºi cu avizul Comisiunii prevãzute la art. Iatã. Ele vor fi comunicate Bãncii Naþionale spre aplicare. dar nu este comerciant. 8 aratã cã „Ministerul Finanþelor. s-a dat „Cultura Naþionalã”. tranºa a treia. El nu poate sã iasã din aceastã formulã simplistã care este adevãratã. oricâte teorii ai cãuta sã pui pe deasupra. iar când s-a adãugat ºi fondul comercial spune cã Statul nu face comerþ. înseamnã cã este un dol ºi dolul ca sã aibã efect asupra contractului trebuie sã fie element determinant într-un contract. ºi am ºi eu o serie de culegeri din actele Ministerului. de 600 milioane. dreptul nu cerceteazã ºi nu studiazã cauza cauzelor. iar pentru scoaterea din obligo. Nu insist asupra acestei culpe. Ba face. este o comisiune care cerceteazã. Acolo. care vede dacã sunt bune sau nu aceste efecte. din care se vede cã Ministerul cunoºtea perfect care era situaþia bonitãþii efectelor scontate la Banca Naþionalã. s-a încheiat o tranzacþie definitivã. 10. va propune Consiliului de Miniºtri spre ratificare.” Prin urmare.

” Nu este clar? Dar. Pentru aceste 600 milioane existã raport al Consiliului de Miniºtri. din portofoliul girat pentru Stat. Aceasta nu înseamnã cã Consiliul de Miniºtri nu ºi-a dat avizul.” Or. Blank & Co.” . fãcut pe baza raportului d-lui Mironescu. ulterior..150. de când s-a judecat la comisiune pânã când judecaþi dumneavoastrã. ºi jurnalul acesta este semnat de un stol de miniºtri. Ministerul de Finanþe a rãscumpãrat din portofoliul Bãncii Blank o sumã de 600 milioane. mi se pare cã s-au mai încasat 1. Într-adevãr. totuºi. o sumã micã fireºte. Ministerul de Finanþe zice cã e un jurnal venit prea târziu. fiindcã dacã Consiliul de Miniºtri face un raport asupra unei convenþii. Aceastã tranºã a avut ºi ea gajurile ei. Mironescu face un raport cãtre Consiliul de Miniºtri. implicit când ai spus cã vei încheia convenþiuni cu debitorii – ºi lucrul acestea îl spune ºi jurnalul Consiliului de Miniºtri – înseamnã cã pe mine m-ai scos din obligo. Nu este nevoie sã insist asupra acestei chestiuni.. fiind prin aceasta scoasã din orice obligo faþã de BNR. în care se spune clar: „Pe baza avizului Bãncii Naþionale .. prin care se vorbeºte de convenþiunea prin care este scoasã Banca Blank din obligo /citeºte/. ªi nu este vina noastrã dacã papura n-are nod deloc. a avut formele fãcute. ca mandatarã a Statului. existã ºi un aviz din partea Comisiunii respective. La tranºa a treia. Banca Naþionalã a plãtit cele 108 milioane la ghiºeele Bãncii Blank ºi Ministerul de Finanþe a ezitat multã vreme sã acopere aceastã sumã.. Distincþiunea aceasta nu este deloc juridicã. deºi avizul era fãcut în forma aceasta: „Banca Blank este scoasã din gir pentru aceste efecte.. se adaugã.000 ºi va primi în schimb prin girul acestei bãnci . iatã. urmând ca Statul sã încheie.000.. ºi ca dovadã cã a avut gajurile ei este cã. adicã peste doi ani. gãsind cã el n-a consimþit prin 272 . se dã apoi jurnal al Consiliului de Miniºtri.. Blank & Co.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – „Banca Naþionalã a României. Instrumentul probator poate sã se facã pe urmã. dar. Nu ºtiu de ce. un alt jurnal al Consiliului de Miniºtri.” De data aceasta. Comisiunea avizeazã. Bãlescu a explicat.. în calitate de mandatarã a Statului. Banca Marmorosch. Dl. dl. un alt nod în papurã.. este penibil pentru mine sã vãd cã se aduce în discuþie spusele unui bãrbat de Stat care meritã toatã stima.. Totuºi. ºi aici Ministerul gãseºte cã nu este suficient de clarã chestiunea scoaterii din obligo. Ministerul de Finanþe spune cã nu e destul ºi cã una este sã dai un aviz anticipativ ºi alta înseamnã sã ratifici. Ba mai mult. În fine.500. el a luat cunoºtinþã de aceste convenþii. efectele în valoare de Lei 98. va elibera Bãncii Marmorosch. pe care nu-l mai citesc.. chiar în convenþiune se spune clar ºi categoric cã eu trebuie sã fiu scos din gir. renunþând la girul bãncii reescontatoare. Totuºi. Un alt jurnal al Consiliului de Miniºtri: „Ministerul de Finanþe este autorizat sã ratifice operaþia rãscumpãrãrii unui portofoliu în sumã de. convenþiuni speciale cu debitorii. Tranºa a doua este aceea care nemulþumeºte mai mult pe Ministerul de Finanþe..

deºi erau efecte fãrã bonitate. ªi atunci în ce situaþie ne gãsim noi? Eu nu spun „persecuþie”. adicã cu debitorii pe care i-am dat Statului. încã o datã. tranzacþia sã fie anulatã ºi Statul sã rãmânã cu bunurile mele. pe baza cãrora noi am fãurit un alt act juridic! Ce puteþi pretinde de la noi? Fireºte cã. dar nu-þi respecþi nici tranzacþiile acestea. dacã n-am comis nicio fraudã pentru aceasta. Dar eu am încheiat concordat. Ca dovadã este cã avem ºi un reprezentant al Ministerului de Finanþe care ne judecã pe noi ºi ar fi poate incompatibilitate din acest punct de vedere dacã ar fi sã pornim cu ideea cã Statul. repet: te opreºte raportul juridic creat între noi. adicã dupã un an. aratã cã „Ministerul de Finanþe cunoºtea imposibilitatea de realizare integralã a efectelor preluate. Argetoianu ºi alþii cã. dacã era o necesitate financiarã sã ies din obligo. curtenii l-au întrebat: ce te mirã mai mult pe dumneata? ªi a rãspuns: mã mirã cã mã gãsesc aici. ar însemna cã Statul sã þinã urmãtorul limbaj: am avut o pagubã. atunci ce caut eu aici? Poate cã se repetã o frazã pe care am citit-o mai deunãzi: un doge al Veneþiei a fost chemat de Ludovic al XIV-lea la Versailles ca sã facã anumite observaþiuni. Aceastã logicã juridicã nu poate sã stea în picioare. Sub ce regim pui dumneata aceste tranzacþii dintre noi? Le anulezi pentru cã anularea îþi este favorabilã? Dar cu bunurile pe care þi le-am dat. Care sunt consecinþele? Vii ºi rãstorni atâtea contracte între noi definitive. cãci acesta era în parte scopul legii” ºi acelaºi lucru spune ºi dl. dupã ce deponenþii vor fi satisfãcuþi. desigur cã nu mai am nicio rãspundere faþã de Ministerul de Finanþe. Înþelege oare Ministerul sã considere caduce toate aceste tranzacþii? Înþelege sã le anuleze? N-am auzit articulându-se aºa ceva. în cele din urmã. foarte important. Când am crezut cã suntem cu totul puºi la orice adãpost. acelea le pãstrezi? Într-o bunã logicã trebuie ca tranzacþia sã-ºi aibã efect ºi faþã de mine ºi faþã de dumneata ºi. sau era 273 . Bãlescu v-a arãtat un tablou. ªtiai precis cã efectele n-au bonitate. la aceste tranzacþii nu existã un viciu de consimþãmânt. care cel mult ar trebui sã stea alãturi de noi? Când am încheiat tranzacþiile. scopul însuºi era sã le preiei. Dar. Prin urmare. Dupã ce l-au plimbat în tot palatul. socotind cã decretul-lege a înþeles sã mã condamne fãrã sã mã judece. care era comisarul Guvernului la Banca Naþionalã ºi care fãcea parte din aceastã comisiune. sau poate cã nu au completã bonitate. în termenul legii. mai este o problemã. suntem scoºi din obligo.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – anticipaþie. Statul n-a venit la concordat. dar nu putea face altfel. ce cautã Ministerul de Finanþe. Dl. dacã anulezi actul trebuie sã-mi dai înapoi bunurile. Noi am contat pe faptul cã suntem scoºi din obligo. cãci aºa era situaþia din acel moment. ªi atunci dacã m-ai scos din obligo. ne acopeream poate ºi cu un concordat agricol. Dar vã întreb: ce cãutãm noi aici ºi. Întrebarea care se pune este pe ce valoare veþi calcula dacã ar fi sã calculaþi dumneavoastrã bunurile pe care noi le-am dat. Ai încheiat tranzacþii cu mine. prin urmare. Pe valoarea de atunci sau pe aceea de astãzi? Dacã ar fi sã calculaþi pe valoarea de atunci. Pe noi ne mirã rãbdarea ºi indulgenþa cu care dumneavoastrã aþi ascultat glasurile noastre. aceea a prejudiciului. dupã ce „Ministerul de Finanþe este autorizat sã ratifice operaþia rãscumpãrãrii portofoliului de 108 milioane” se încheie o convenþie prin care Banca Blank este definitiv descãrcatã. cu avizele comisiunilor Bãncii Naþionale etc. veþi putea veni sã vã valorificaþi drepturile. Dar dumneata vrei ca eu sã rãmân obligat. am încheiat un concordat sutã în sutã. astãzi nu o mai am. Ca sã închei. prin Ministerul de Finanþe. în orice caz. Nam fãcut nicio fraudã sau dol. Martorul. Dacã ºtiam cã vei veni ºi dumitale.. ne persecutã. Aºa a socotit ºi legea din 1936 care dã Ministerului puterea de a încheia tranzacþii cu aceia care i-am transmis noi. Statul nu face persecuþii. fãcute cu trei consilii de miniºtri. Totuºi.

ºi mai ales dacã spui cã tranzacþia nu este bunã. Dacã te plângi. Iatã ce aveam de spus. ªi dumneavoastrã urmeazã sã constataþi cã era cât p-aici sã am o pagubã. Într-adevãr. eu pot sã vin sã ofer Statului bunurile mele. valoare care indiscutabil este cea de astãzi. Vã rog sã admiteþi apelul nostru. dar era sã-l am la un moment dat. dacã îmi anulezi toate aceste situaþiuni. 274 .Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – cât pe aici sã am o pagubã. 111. Astãzi. dacã sunt debitori solvabili. sunt în mãsurã sã le dau Statului. astãzi nu mai am prejudiciu. înseamnã cã bunurile trebuie sã vinã în mâinile mele ºi sã le valorific astãzi. cum trebuie sã stabilim valoarea bunurilor. valoarea ºi autoritatea tranzacþiei care existã între noi ºi dacã se anuleazã. Ele trebuie valorificate dupã situaþia lor actualã. conform art. lichidarea este în curs ºi Ministerul vrea sã facã o lichidare nouã. întrucât plata este încã în curs ºi dacã contractele vechi cad. Acest limbaj nu se poate þine. Dacã rãstorni contractele ºi tranzacþiile. atunci nu poþi sã valorifici decât bunurile pe care eu ºi astãzi. trebuie sã te plângi de o pagubã pe care o ai actualmente. Am redus procesul la trei probleme: natura juridicã a intervenþiei Statului. Iatã de ce este incontestabil cã valoarea nu poate fi decât cea de astãzi.

Ea n-a instituit o rãspundere alta decât aceea pe care dumneavoastrã în mod obiºnuit o consacraþi în hotãrârile din aceastã materie. care cea dintâi a fãcut abstracþie un moment de culpã ºi a spus cã existã o prezumþie legalã de culpã în sarcina patronului când accidentul se produce muncitorului. cum vi s-a arãtat de dl. Evident. Mi se pare o imposibilitate juridicã sã se afirme cã ne gãsim în alt cadru de rãspundere decât în unul din aceste douã. este lipsitã de orice fundament juridic. ca ºi cum ideea de prejudiciu alãturatã aceleia de fraudã ar fi o sursã distinctã de responsabilitate exclusivã de noþiunea de culpã. îmi apar atât de strãini de tot ce se judecã în acest proces. Poate. încât mã întreb dacã mai este util sã iau cuvântul. nedoveditã. dar chiar dacã era vorba de o culpã implicitã. fie sub aspectul contractual. cu toatã condescendenþa pe care o am pentru noul membru al acestei Comisiuni. legiuitorul ar fi trebuit s-o spunã în mod expres. fie sub cel delictual. cu atât am sentimentul cã depunem eforturi cu mult superioare însemnãtãþii cauzei pe care o tratãm. ªi nu numai atât. încã ar fi fost nevoie de un text expres ºi nu prin simple interpretãri poþi deduce asemenea concluzii. ei bine. de aceea. nu voi îndrãzni sã rãpesc timpul dumneavoastrã cu aceastã parte trecutã a pledoariei mele. Tabacovici ºi Garvin. de aceea. determinând responsabilitatea conducãtorului Bãncii Blank. Teza onoratului Minister de Finanþe. independentã de culpã. Muncitorul nu are nevoie sã dovedeascã culpa ºi exonerarea patronului. Cei trei pretinºi conducãtori ai Bãncii Blank. legea accidentelor de muncã din 1890 din Franþa. totuºi. mã voi limita. În acest caz însã. Legea din 1940 n-a adus. nici nu voi face astãzi o pledoarie înaintea dumneavoastrã. profesor Djuvara. nimic nu s-ar fi opus ca legiuitorul sã instituie într-o lege pretinsã revoluþionarã – eu sunt fericit sã constat cã legea aceasta respectã tradiþia ºi nu are nimic revoluþionar –. Din aceste douã cadre ale responsabilitãþii. Dumneavoastrã cunoaºteþi cea dintâi lege apãrutã în omenire ºi care a instaurat responsabilitatea obiectivã în materie de rãspundere patronalã. prezumþia cã nu s-au luat mãsurile necesare pentru evitarea acestui accident. întemeiatã pe o interpretare literalã a art. pe care am cinstea sã-i reprezint ºi pe care i-am apãrat în pledoaria precedentã. dumneavoastrã nu puteþi sã ieºiþi în lipsa unui text categoric care sã arate cã se instituie o rãspundere de altã naturã decât cea contractualã sau delictualã. aceastã teorie. dar absolut nici una de la cadrele clasice ale responsabilitãþii civile. înainte de a proceda la un examen în fapt foarte sumar al situaþiunii acestor trei pretinºi conducãtori Soepkez. dar nimic nu s-ar fi opus ca legiuitorul sã edicteze o rãspundere pentru simpla constatare de prejudicii fãrã culpã. cum cã legea din 1940 ar institui o rãspundere pe bazã de prejudiciu. nicio derogare. sã remarc cã ne gãsim juridiceºte în cadrele clasice ºi tradiþionale ale dreptului civil. Aceastã lege nu constituie o derogare nici din punctul de vedere al elementelor responsabilitãþii. pentru cã chestiunea de drept pe care mi-am îngãduit s-o pun în ºedinþa precedentã va face obiectul unei ample examinãri din partea d-lui Ottulescu în replicã ºi. profesor Veniamin: Cu cât mã adâncesc în dezbaterea acestui proces. exclusive unul de altul. Dar este util. 2 din aceastã lege. chiar dacã dovedeºte absenþa de 275 . care vorbeºte de rãspunderea conducãtorilor pentru fraudã ºi prejudicii.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 18 decembrie 1941 Dl. fiind vorba de o prezumþie de culpã. la o simplã enunþare a problemelor de drept ºi de fapt. ºi în special a poziþiei de fapt a acestor conducãtori în proces. aºa cum sunt foarte multe legi. aºa cum de atâtea ori vi s-a arãtat în pledoariile noastre.

dar trebuie sã fie faptul personal autonom. În lumina acestor principii înþeleg sã dezbat procesul. delictul sau cvasidelictul sãu. ºi de aceea am cãutat în hotãrârea Comisiunii de Anchetã sã desprind nu fapte imputabile Bãncii Blank. a fost nevoie de un text categoric atât de cunoscut în toatã lumea. el nu mai poate fi apãrat de rãspundere care nu se mai poate rãsfrânge numai asupra mandantului. pe care mandatarul le încheie cu terþii în numele mandantului. Ei bine. un ilicit specific al lui Tabacovici. Este decizia nr. spuneam cã este nevoie de un fapt autonom. Când în exerciþiul mandatului lor au fãcut acte care în mod normal intrau în înlãnþuirea de fapte necesare executãrii mandatului. ºi n-aº fi revenit dacã n-aº fi gãsit. Înþelegeam prin aceasta un fapt care sã fie independent de înlãnþuirea de acte necesitatã de exerciþiul normal al mandatului. cãci el reprezintã singura excepþie în materie de rãspundere de la prezenþa de culpã. un fapt personal al sãu. net distinct de exerciþiul normal al mandatului.590 din 5 octombrie 1937. Aceastã decizie aratã: „În principiu. sã vã observ cã nicãieri mai bine ca în jurisprudenþa Înaltei noastre Curþi de Casaþie aceastã premisã nu a fost afirmatã cu atâta precizie ºi claritate. De la aceastã regulã fundamentalã existã o singurã derogare posibilã: atunci când mandatarul s-a fãcut vinovat cu ocazia exerciþiului mandatului de un fapt delictuos. Dar pentru ca acest lucru derogator de la tot ceea ce ºtim în dreptul civil sã se fi putut întâmpla. dintr-o dorinþã de a complace unuia sau altuia de la Banca Blank – mobilul n-are importanþã –. aratã cã este un lucru comun în drept aceste principii. dintr-un interes personal. nam gãsit. Nu revin cu doctrinã ºi autori. urmãrind un interes personal – adicã face un fapt personal al lui. pe deasupra capului mandatarului. de care se face completamente abstracþie.” Fãrã sã cunosc aceastã decizie. ªi vã spuneam încã în ºedinþa precedentã cã întreaga construcþie a raportului Comisiei de Anchetã este bazatã pe acuzaþiunea adusã Bãncii Blank ºi unora poate dintre conducãtorii ei. nu este îngãduitã. o fraudã sau un cvasidelict. am fãcut-o în trecut. dar absolut niciun fapt personal în sarcina 276 . Acestea fiind principiile. Întreaga doctrinã ºi jurisprudenþã arãtatã data trecutã. ei sunt mandatarii Bãncii Blank. din mobiluri care sunt strãine de exerciþiul normal al mandantului – delict. În loc sã merg pe drumul drept. prin care am adãugat exerciþiului normal al mandatului ilicitul. ci un fapt strãin de exerciþiul normal al mandatului. 1. nu fapte imputabile mandatarilor Bãncii Blank în calitatea lor de mandatari ºi fapte normale executate în exerciþiul mandatului. se poate oare vorbi de o rãspundere personalã a lor? Toatã lumea ºtie cã efectele actelor juridice. Soepkez ºi Garvin la aceastã instituþie? Natura juridicã a funcþiunii lor este perfect definitivã. pentru cã prejudiciul cauzat este consecinþa directã a unui fapt imputabil exclusiv ºi personal mandatarului. ci am cãutat sã desprind fapte personale. Atunci însã când mandatarul. Ce sunt conducãtorii bãncii? Ce erau d-nii Tabacovici. ªi aici atrag respectuos atenþia: de un fapt delictuos care reprezintã nu unul din acele acte indispensabil exerciþiului normal al mandatului. care sã îngãduie sã le afirmãm rãspunderea în afarã de regulile dreptului comun. m-am abãtut. Soepkez ºi Garvin. se produc pe capul mandantului. sã vedem dacã cu privire la cei trei pretinºi conducãtori ai bãncii se aduce vreo idee nouã în aceastã lege. mandantul rãspunde faþã de terþi pentru toate datele intervenite între aceºtia ºi mandatari în limitele puterii conferite lui prin mandat. fãcut în propriul sãu interes. spre mândria noastrã a tuturor.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – culpã.

cu uºile închise. Comisiunea. Or.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – acestor trei pretinºi conducãtori ai bãncii. de plano. fãrã ca nimeni dintre noi sã fi putut participa. nu poate sã ne fie nouã opozabilã. ºi pentru lumina Comisiunii completate sunt dator sã semnalez ºi astãzi. nu ca martori. Thanos. Ele sunt ale unor funcþionari ai Bãncii Naþionale. Aceastã probã extrajudiciarã facutã de funcþionari ai Bãncii Naþionale. nici dumneavoastrã nu aveþi competenþa de a examina gestiunea Bãncii Blank. de plano. Prin urmare. Folosesc ºi eu aceste depoziþii ºi intru în examenul de fapt al situaþiei pretinºilor conducãtori Tabacovici. cu totul miraculos printr-o cunoºtinþã raþionalmente inexplicabilã. Crãciun. Ceea ce intereseazã este momentul tratativelor. ºi toþi ceilalþi pretinºi conducãtori ai Bãncii Blank. ei au fost cu desãvârºire strãini de faptele pe care dumneavoastrã aveþi sã le judecaþi. ca informatori. Comisiunea de Anchetã citeazã în raportul sãu o serie de depoziþii. fãrã a fi judecat ºi anchetat nimic. probã fãcutã din ordinul Bãncii Naþionale. nici bilanþurile. Din noianul de conducãtori cuprinºi în aceastã listã. cel puþin în momentul când se efectuau anchetele funcþionarilor ei. a scos pe Garvin. nici ceea ce fãcuse ea pânã atunci. Trebuie sã mai fac încã o demarcaþie care constituie tot o premisã fundamentalã de drept de la care plec: legea din 1940 vã dã dumneavoastrã competenþa de a examina operaþiunea portofoliului. Înlãtur. deci. cãci raportul Comisiunii a simþit nevoia sã justifice ulterior acest apriorism ºi l-a justificat întemeindu-se pe raportul Bãncii Naþionale ºi pe o serie de depoziþii de martori asupra cãrora mã voi opri. a scos în mod cu totul a priori. în mod a priori. Care este atunci temeiul acestei condamnãri? Semnalam. Tabacovici ºi Soepkez”. Spiratos aratã cã „între 1928 ºi 1931 erau directori la Banca Blank d-nii Aristide Blank. ele nu au absolut nicio valoare juridicã ºi cerem îndepãrtarea lor. Avem întreaga condescendenþã ºi tot respectul pentru aceastã instituþie. n-a fost în stare sã scoatã niciun act personal în sarcina conducãtorilor Bãncii Blank. hotãrârea condamnã solidar la 800 milioane pe Tabacovici. Nu mã voi opri asupra rapoartelor Bãncii Naþionale pe care se întemeiazã Comisia de Anchetã. Argetoianu. pe Soepkez ºi pe Tabacovici. aprioricul de care era condusã Comisiunea în determinarea celor responsabili în acest proces. Cantuniari. ar trebui sã resping toate 277 . ei erau în realitate funcþionari. dupã instrucþiunile date de ea. preluarea portofoliului ºi convenþiunile ulterior încheiate pentru realizarea acestui portofoliu. aceea pe care francezii o numesc les avant-contrats. dar nu trebuie sã uitãm cã Banca Naþionalã. ªi chiar dacã ar fi fost conducãtori. desigur. Legea nu dãdea în competenþa Comisiunii ºi. toate depoziþiile de martori privesc aceastã fazã nici mãcar precontractualã – arãtam cã este posibil ca dumneavoastrã sã mergeþi cu cercetarea ambianþei în care s-a încheiat contractul de preluare foarte departe. din toate elementele de fapt pe care Comisiunea le-a avut în vedere ºi le-a consacrat în raportul sãu. a fãcut dintr-o datã o demarcaþiune între aceia pe care îi ºtia dinainte în mod cu totul miraculos cã îi va condamna. aceste rapoarte ºi trec la depoziþiile de martori. Atunci trebuie sã se arate faptul delictuos sau eventuale induceri în eroare sau cauze de nulitate dacã ipotetic ai urmãri o anulare. Între acestea un mare preþ pune pe depoziþia lui Spiratos. ªi aceasta nu este o impresie a mea. dar nu puteþi depãºi în aceastã depãrtare epoca precontractualã. ci ca acuzaþi. Soepkez ºi Garvin. Ea este rezultanta constatãrilor din hotãrâre. ºi cã aceastã titulaturã de conducãtori în realitate n-au meritat-o niciunul dintre ei. pe care i-a citat înaintea ei de la început. totuºi. Soepkez ºi Garvin. Ce am fãcut eu cu câþiva ani în urmã nu intereseazã. ªi. pentru a vã invedera cã. nu era cu desãvârºire lipsitã de interes în soluþiunea care se va gãsi în aceste anchete.

dupã ce a fãcut aceastã depoziþie într-o atmosferã extrem de criticã. eu am venit chiar cu martorii pe care Comisiunea îºi întemeiazã acuzaþia. Dumitrescu. Este vorba de „presiuni”. poate au aflat de la uºier sau portar. noi cei trei directori.” Dl. în virtutea legii din 27 iunie 1930. ºeful Serviciului Ordonanþãrii de la Banca Naþionalã. oamenii aceºtia nu puteau sã ºtie cine delibereazã în Comitetul de Direcþie ºi cine dã ordine asupra volumului scontului. Cei mai defavorabili nouã sunt Spiratos ºi Thanos. nu ºtiu sau nu vor sã spunã ce ºtiu. un cuvânt mai grav. care aratã în plus cã „nu-ºi aminteºte dacã era ºi Soepkez”. Dar pledam ipotetic. nu avea nicio legãturã cu alte servicii ºi nu intra în relaþiuni cu Direcþia Generalã. Prin urmare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – aceste depoziþiuni ale martorilor pe care se întemeiazã Comisiunea ºi care toate vorbesc de o perioadã cu desãvârºire exclusivã de orice concludenþã în procesul nostru. în calitate de comisar al Guvernului pe lângã BNR. dar indiferent.. de la cei trei directori care erau ºi singurii care se interesau ºi fãceau demersuri la Banca Naþionalã pentru primirea la reescont a portofoliului nostru. mai puþin lucrãrile Direcþiei Generale. fie ai Bãncii Naþionale. Domnia sa aratã: 278 . Am crezut poate cã aceºti funcþionari. ºi cã am fãcut demersuri la Banca Naþionalã. „intervenþiuni”. indiferent. dl. cum rezultã din depoziþia martorului Crãciun. fãcea legãtura. Figura moralã a d-lui Spiratos care era în serviciul „Discom-ului” ºi care curând. mai rareori. Crãciun. în ce priveºte volumul scontului nostru la Banca Naþionalã. Spiratos spune: „Am primit ordine. Ureche .” Prin urmare. Chiar în aceastã perioadã am sã vã arãt cã depoziþiile nu spun cã aceºti trei au fost conducãtori ºi au avut roluri determinante în aceste operaþiuni. în calitate de funcþionar al Serviciului Scont. între Banca Naþionalã ºi Ministerul de Finanþe ºi avea în atribuþiuni operaþia portofoliului. pe care-l întrebuinþeazã Comisia. rezultã douã lucruri: cã am dictat volumul reescontului. nu-l gãsim aici. funcþionarul Bãncii Naþionale aratã cã nu venea altcineva decât aceºtia arãtaþi aici.” În acelaºi sens este ºi depoziþia d-lui Thanos. dar nu-ºi aminteºte cine erau conducãtorii. care sunt cheia de boltã a întregii acuzaþiuni. Iatã ce spune martorul Crãciun: „Cât am fost eu la scontul Bãncii Blank. Vã spuneam altãdatã cã aceste depoziþiuni nu trebuie sã reþinã atenþia dumneavoastrã. ca ºi martorul Cantuniari. a fost lichidat. Din aceste depoziþiuni. Thanos era procurist special pentru scont ºi numai pentru a doua semnãturã. M-am adresat d-lui Radu Romanescu care. ªtie foarte bine ceea ce se petrecea. nu avea niciun drept de a semna pentru scont. nu cunoºtea mersul serviciilor. De asemenea. „manopere”. Dar. dl. spune: „De la Banca Blank venea deseori la serviciul Scontului cu Efecte. Ei vorbesc despre „demersuri” fãcute la Banca Naþionalã ºi de volumul scontului care era dictat de noi.. ºi. eu prezentam tablourile de poliþe care se aflau în portofoliul nostru. pledam în ipoteza când dumneavoastrã aþi fi avut competenþa sã examinaþi perioada reescontului ºi a gestiunii bãncii. fie ai Bãncii Blank. d-nii Thanos ºi Spiratos erau funcþionari inferiori: Spiratos se ocupa cu þinerea registrelor scontului. cu o sumã foarte copioasã. Aºa ne aratã martorul Crãciun. Aceste expresiuni nu le gãsiþi la niciunul din martori.

Burillianu. întrebându-l de ce mai rãmâne în aceastã situaþiune.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – „Nu ºtiu sã fi avut vreo legãturã dl. am ajutat Banca Blank la cererea d-lui Aristide Blank. a acestor trei persoane de la Banca Blank? Gândiþi-vã la situaþiunea ºi ambianþa în care fiecare îºi desfãºura activitatea. a arãtat cã. Argetoianu aratã: „Dupã declinarea puterilor bãtrânului Mauriciu Blank. personal ºi cu direcþia sucursalelor. la Banca Blank. În ce-l priveºte pe Soepkez. mã refer la depoziþiile de martori.. niciodatã. Tabacovici. conduita sa. mi-a rãspuns cã nu-l mai intereseazã banca ºi. De aici. operaþiunea s-a fãcut cu totul în afarã de preocupãrile acestor trei pretinºi conducãtori. se primea de cãtre funcþionarii respectivi ai Bãncii Naþionale. deºi venea regulat la bancã . cu cât era latent.. nu se ascundea s-o spunã. Când tratam din partea Guvernului cu Banca Blank pentru a stabili necesitãþile ei de casã . n-a tratat cu Soepkez ºi Garvin. Nicio intervenþie din partea conducãtorilor. fostul guvernator. banca a intrat sub influenþa covârºitoare a fiului sãu Aristide. de asemenea: „Dupã 1927 . dorinþa de a se retrage ºi. Dl. Domniilelor îºi împãrþeau atribuþiunile. Ea se fãcea de cãtre directorul Serviciului Scontului. Soepkez cu Banca Industrialã. dl.. venind în chestiuni de portofoliu ºi scont.” Martorul Longhin aratã. dar a fost rugat de cãtre membrii din Consiliu sã mai rãmânã.” Dl. „ivindu-se pe piaþã panica din cauza începutului crizei mondiale. a venit la noi veneratul avocat al cãrui cuvânt cântãreºte atât de greu. Întrebându-l asupra rostului sãu la bancã. Dar pe Richard Soepkez nu l-a vãzut la Banca Naþionalã. Tot ca figurant rãmãsese la Banca Industrialã în Consiliul de Administraþie. Oþoiu..” ªi. dar nu mai avea niciun rol. el se ocupa cu serviciul de studii. dl. Tabacovici ºtiu cã era un simplu organ de execuþie în bancã. independent de ce spun martorii. Iarãºi.. mã adresam lui Aristide Blank ºi n-am tratat niciodatã cu dl. Dl.. Crãciun. în toate aceste operaþiuni . cu atât mai pãgubitor instituþiei. nu se mai ocupa de bancã. Aristide Blank ºi Soepkez. D-nii Tabacovici ºi Crãciun erau organe de execuþie pentru Banca Blank. dl.. Manole Pantazi. Aristide Blank mai mult cu Banca Blank. Soepkez nu aproba modul de conducere a bãncii. Tabacovici la alcãtuirea tabloului de efecte imobilizate ce urma sã fie preluate de Stat. care vã voi arãta ce rol au avut. Dar n-a tratat nici cu Tabacovici care era acolo. era posibil de conceput un rol activ determinant în operaþiunea de reescont. dl. mi-a rãspuns cã ºi-a dat demisia în diferite rânduri. Nominal erau doi directori. având numai afacerile sale personale ºi politica /era senator/. de aceea. cu atât mai puþin. Din partea Bãncii Blank nu s-a prezentat însã nimeni pentru a influenþa.” 279 . Dar.” Prin urmare.. Foarte curând aceºti doi conducãtori efectivi au intrat într-un conflict permanent. care aratã: „Soepkez nu mai lua parte la conducerea bãncii.” În fine. administrator delegat al Bãncii Naþionale: „Am fost bun prieten cu Soepkez. aceasta ar fi fost o vexaþiune.

Crãciun a arãtat cã el avea în atribuþiunile sale trei servicii: sucursalele. Argetoianu spune: „Înainte de chestiunea preluãrii portofoliului imobilizat. a intrat în altã instituþie unde a fost iarãºi salariat. se spune cã el era acela care comanda volumul scontului. Prin natura acestor servicii. în acel moment ºi-a luat geamantanul ºi s-a dus la un alt stãpân. Interesul lui la Banca Blank era acela al unui funcþionar conºtiincios. dl. dar un funcþionar ca toþi ceilalþi. dl. Acelaº lucru spunea ºi ºeful Serviciului Scontului Bãncii Naþionale. ªtim cu toþii cã studiile ºi personalul nu au nimic a face cu scontul. fãcea pe supãratul. el singur s-a dus la Banca Naþionalã. Era un om care venea acolo din când în când ºi care habar n-avea de ce geamantan pleca plin cu efecte la Banca Naþionalã. Dar dl. Argetoianu. Argetoianu este preþios ºi pentru ceilalþi incriminaþi. care aratã cã niciodatã nu l-a vãzut pe Tabacovici. Dl. Crãciun. Aºa spune dl. dl. ªi. directorul Scontului. În aceastã calitate de salariat. un director etc. aºa cum în orice instituþiune directorii sau funcþionarii superiori sunt chemaþi sã dea referinþe ori de câte ori este nevoie sau sã cunoascã dispoziþiunile Consiliului de Administraþie. Numai a enunþa acest lucru mi se pare cã este determinant. În aceastã bancã de familie condusã de reprezentantul acestei familii. Aceasta însã nu înseamnã cã îºi pierd calitatea de simple organe de execuþiune. dar era cu desãvârºire strãin de ce se întâmpla în bancã. nu un îndrumãtor. spune: „În perioada 7 februarie 1929 pânã la concordat. Mai mult decât atât. El nu era nici mãcar acþionar. studiile ºi personalul. Soepkez nu pleca de la bancã pentru cã îi promisese bãtrânului Mauriciu Blank sã rãmânã. vine ºi spune cã niciodatã nu s-a ocupat Tabacovici ºi cã el singur a fãcut scontul. precizeazã cã nici mãcar în Consiliul de Administraþie sau în Comitetul de Direcþie. Deºi se ducea la bancã. Soepkez nu mai participa efectiv la conducerea Bãncii Blank. martori ca dl. totuºi.” Era un divorþ de concepþii între Soepkez ºi Aristide Blank. sã i se plãteascã salariul. dl. În momentul în care Banca Blank n-a mai fost în stare sã menþinã un funcþionar de valoarea lui. cã a vãzut pe funcþionarii respectivi de la Scont ºi numai când erau dificultãþi venea chiar directorul Scontului. aºa spun martorii toþi pe care Comisiunea de Anchetã se întemeiazã pentru a construi acuzaþia în contra lui. în special. În ce priveºte pe Tabacovici. Aristide Blank. Dar chiar dl. audiat la Comisie. Tabacovici era la serviciul de studii. nu lua tantieme nici dividende. Crãciun. mare sau mic nu are importanþã. mã consider rãspunzãtor de conducerea bãncii ºi am fost asistat de d-nii Soepkez ºi Tabacovici. contabilitate etc. Argetoianu aratã: „Tabacovici era la Banca Blank un executant. aºa cum orice conducãtor este asistat de un secretar. Tabacovici era un simplu funcþionar plãtit cu un salariu.” Conducerea aparþinea unui singur om.” A fost asistat. 280 . niciodatã n-a fost îndrumãtor.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªi tot dl. Crãciun ºi Cantuniari. El figura cu vot consultativ. Tabacovici avea simpla preocupare de a-ºi face datoria ca funcþionar. personal ºi sucursale. Mai mult decât atât. Nimeni nu vorbeºte de Tabacovici. Tabacovici nu figura cu vot deliberativ. d-lui Blank. aþi vãzut cã ceilalþi martori ºi. evident cã era complet strãin de scont.

Garvin fãcea referatul de pildã dacã maºina este utilã sau nu.” Este esenþial. era doctor în inginerie. Dar oportunitatea financiarã în raport cu posibilitãþile bancare ºi aptitudinile de reescont a efectului pe care-l va emite. cei de la Banca Industrialã ce fel de conducãtori efectivi erau? Dar. de asemenea. la 6 noiembrie. ce era Garvin? Era un angajat tehnic. Martorul aratã. aºa cum vrea legea? În aceastã privinþã am crezut cã cel mai calificat sã ne lãmureascã este însuºi dl. Vasile Urechia. procurarea combustibilului pentru maºini. Toþi aceºtia jucau roluri prea mici în conducerea bãncii ca sã poatã fi consideraþi rãspunzãtori. cãci el nu se ocupa de aceste chestiuni bancare. Unul nu se ocupa. Dar sã ne întrebãm: era oare Garvin un conducãtor efectiv al Bãncii Industriale. fixarea producþiei la unele fabrici. a venit cât i s-a dat salariu. pãrãsise completamente interesul pentru bancã. cum poþi sã vorbeºti de vreo participaþie la operaþiuni bancare de scont a inginerului Garvin? Ideea de aprioric. iar celãlalt era un simplu funcþionar.. celãlalt director bancar. Dar nici mãcar investiþiunile pentru întreprinderile tehnice nu erau dictate de el. chiar dacã ar fi avut titlul de director al Bãncii Industriale. se ocupa de funcþionarea maºinilor. habar n-avea ce este scontul la Banca Naþionalã. Iatã ce spune: „Lucram în aceeaºi camerã cu Garvin – este o prezumþie deja puternicã. când stau doi funcþionari în aceeaºi camerã. ºi martorul aratã cã acestea îl priveau pe Zentler. Deci.. „cã serviciul de scont al Bãncii Industriale era condus ºi se fãcea prin Serviciul de Scont al Bãncii Blank”. apare extrem de pregnant doveditã dintr-o foaie care v-am depus-o la dosar. în orice caz. era executant al ordinelor primite de la Blank. Dl. Dar aceºtia figurau ca organe de direcþie numai de formã. fãrã niciun alt interes care sã justifice pretinsele intervenþiuni sau manopere. A fost angajat la Banca Industrialã pentru chestiunile tehnice. cãrora de obicei li se rezervã birouri speciale ºi separate – Banca Industrialã a fost întotdeauna condusã de Banca Blank în fapt.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Iatã care era situaþia acestor doi pretinºi conducãtori la bancã. cãci Banca Blank era aceea care hotãra. Nu mã ocup despre ce era banca. era condusã de Banca Blank. unul director tehnic. Garvin nu era om de bancã. Garvin. chestiunile vitale erau decise sus la Banca Blank. Aristide Blank. un inginer care fãcea pur ºi simplu operaþiuni de control ingineresc la întreprinderile care erau afiliate acestei bãnci. iar dupã plecare . care era director la bancã ºi apoi a figurat ca director cu Garvin împreunã. care a cârmuit Comisiunea de Anchetã. toate acestea erau strãine de tehnicianul Garvin. abstracþie fãcând de aceasta. servea mai mult ca expert tehnic pentru a face evaluãri la industriile noastre. El este acuzat a fi fost directorul efectiv al Bãncii Industriale. declarã „cã Banca Industrialã a fost condusã de Dinermann ºi Soepkez înainte. Chestiunile privitoare la procurarea fondurilor Bãncii Industriale nu-l priveau pe Garvin. nici pe lângã Banca Blank. ca ºi toþi ceilalþi funcþionari ai Bãncii Industriale. Inginerul Garvin n-a avut o activitate bancarã nici pe lângã Banca Industrialã. este greu sã admiþi cã sunt directori generali ai instituþiei. a plecat când nu i s-a mai dat. în depoziþia de la 7 noiembrie. Garvin. care lucra în aceeaºi camerã ºi care îl cunoºtea pe Garvin de 15 ani. ing. se vorbeºte în hotãrâre de dl. d-sa spune: „Dl. în tot cazul lucra sub ordinele ºi rãspunderea noastrã. la 3 iunie 1932. Banca Industrialã nu era condusã de ea însãºi. Inginer Garvin. Prin urmare.” De asemenea. în care se vede cu multã luminozitate cã. a venit Crãciun ºi Garvin. datã 281 . un extras din „Monitorul Oficial”. Scontul sau reescontul se dictau de la Banca Blank. În fine.” ªi atunci.

inginerul Garvin. aveai un serviciu de informaþiuni ca nimeni altul. eu pot face demersuri. pe care convenienþa convenþiunilor noastre tacite îl tolereazã ºi îl admite în orice convenþiune. la aceastã datã. Savatier spune acelaº lucru: /citat/. nu se poate vorbi de rãspundere. din tot ce s-a pledat azi. aceste demersuri care le face o parte contractantã faþã de cealalatã. nimeni nu se gândea în momentul când a mers la Banca Naþionalã cã se va ajunge la pretinsul prejudiciu de azi. Ceea ce îþi este oprit când contractezi este sã triºezi. nu crede cã este conducãtor efectiv responsabil în operaþiuni bancare. puteai sã ºti valoarea realã a acestor efecte. Dacã n-ai triºat. dacã nu þi-am prezentat bucãþi de sticlã spunând cã sunt briliante bleu-blanc. când considerã Comisiunea de Anchetã. Comisiunea de Anchetã. Autorii care au examinat limita responsabilitãþii în cazurile acestea. aveai alegerea. chiat atunci mã întreb ce concludenþã au toate aceste constatãri ale Comisiei de Anchetã pentru soluþia procesului? Cãci Comisiunea de Anchetã se întemeiazã pe depoziþiuni de martori care v-au arãtat cã cei mai severi ºi potrivnici nouã nu vorbesc decât despre demersuri pe care le-am fi fãcut. totuºi. Crãciun etc. ci numai directorul cu specialitate tehnicã. mai frumoasã a obiectului convenþiunii. Zentler. Iar astãzi. fãrã sã fi fãcut nicio audiere de martori.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – de la care spun martorii cã Garvin nu avea niciun rol la Banca Industrialã. Bancã Naþionalã. nici cel cu specialitate juridicã. cã ar fi fãcut demersuri. dacã nu te-am indus în eroare cu intenþiuni nocive. unul trebuie sã învingã pe altul ºi aceastã învingere se face cu preþul unei doze de arãtare mai înfloritã. chiar dacã prin imposibil dumneavoastrã veþi gãsi cã în sarcina conducãtorilor stã o culpã din faptul cã ei ar fi fãcut acele demersuri. Nu existã. niciun fapt personal în aceastã pretinsã intervenþiune. ºi din toþi aceºtia. Mãlinescu avocat ºi Garvin inginer pentru chestiuni tehnice. ºi dacã veþi zice cã fraza aceea din depoziþia d-lui Aristide Blank nu trebuie þinutã în seamã. dl. Mazãre contabil. 282 . Specialiºti în chestiuni bancare. Totdeauna. din conºtiinciozitate. Iatã de ce mi se pãrea cã avem dreptate sã spun la început cã am dat prea mare proporþie. în realitate. care concomitent figurau la Banca Industrialã. Ei bine. sau cã ar fi colaborat la faimoasele bilanþuri ale Bãncii Blank. chiar în ipoteza când aþi zice cã sunteþi competenþi sã judecaþi aceastã fazã antecontractualã. prin urmare. sau dacã nu þi-am prezentat bucãþi de cocã spunând cã sunt perle. de înºelãciune. s-a dovedit cu prisosinþã cã altele au fost cauzele prejudiciului. dl. necesarã a prejudiciului Statului. Or. care trebuie tolerat. de dimineaþa pânã seara: ca sã arãt cã ceasul acesta este frumos ºi bun. sã fiu un contractant onest. singurul trimis în judecatã în mod aprioric a fost Garvin. cãci altfel convenþiunile ar fi imposibile. dacã dumneavoastrã aþi zice cã este vorba de participarea acestor funcþionari la operaþiuni de reescont prin rolul care l-au avut. am fãcut demersuri care erau licite. aveai posibilitatea. sunt simple palate de chibrituri. ªi v-am arãtat cã tot ce se pune în sarcina lor. Voinescu. Nu existã nicio participaþie a pretinºilor conducãtori la operaþiunile de reescont. chiar dacã aºa ar fi. adicã pânã unde poþi sã mergi cu dolul în contracte. acestor chestiuni. Existã un minimum de dol. pot sã-l laud ºi. care. Când eu am venit la Banca Naþionalã. D-ta. este cineva dintre dumneavoastrã care nu le face în fiecare zi. au spus încã de pe vremea romanilor cã existã un dolus bonnus. chiar în aceastã ipotezã este cu neputinþã de afirmat rãspunderea lor atâta timp cât nu se dovedeºte cã aceastã culpã a fost cauza determinantã. Dar chiar dacã prin imposibil ar fi aºa. cã acest prejudiciu în momentul existenþei eventualei culpe. evident cã am trebuit sã spun cã sunt efecte bune. erau d-nii Mãrgãrit. Ei bine. era imposibil sã fie prevãzut. Convenþiunile sunt ciocniri de interese contrarii.

exclusivã de orice altã cauzã. nu numai cã nu existã prejudiciu. în special Demogue. Statul ar fi venit la concordat. dar în orice caz intra ºi Statul între ceilalþi creditori ºi prejudiciul dispãrea. dar nici nu a putut sã existe previzibilitatea unui prejudiciu. eu nu pot veni astãzi sã cer sã fie calculatã la valoarea de atunci. fie cã veþi zice cã este contractualã. dacã prin imposibil. ªi autorii ºi jurisprudenþa. vã rog sã binevoiþi a vedea în ce priveºte pe conducãtori. Planiol-Rippert. momentul determinãrii prejudiciului nu poate fi decât acela al pronunþãrii dumneavoastrã. sau când s-a cauzat prejudiciul ºi acela când se dã hotãrârea. Onoratã Comisiune. Or. în momentul în care ultima hotãrâre definitivã se pronunþã. trebuie sã þineþi seama nu de ceea ce s-a întâmplat atunci.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – În fine. ºi o jurisprudenþã foarte bogatã pe care o voi depune cu concluziunile scrise. aþi spune cã acest fapt existã. la 1931. a ilicitului pe care l-au produs în mod autonom de înlãnþuirea contractualã dintre mandant ºi terþ. când veþi examina acest prejudiciu. aratã cã acest calcul al prejudiciului trebuie sã se facã în ziua hotãrârii. independent de calificarea pe care o veþi da naturii juridice a acestei responsabilitãþi. decât ca mandatar. dacã între momentul când s-a încheiat contractul. 40 cã niciodatã Tabacovici. decât substituirea în patrimoniul Statului a unei pierderi. De aceea. fluctuaþiuni de preþuri monetare s-au întâmplat. atunci cum mai puteþi vorbi de responsabilitatea lor pentru prejudiciu. acest prejudiciu nu mi-l poþi imputa decât în mãsura în care determini cã eu singur am ºtiut cã am fost cauza determinantã a acestui prejudiciu. fie cã veþi zice cã este delictualã. în ce mã priveºte pe mine conducãtor chestiunea nu are importanþã. ªi dacã în hotãrârea Comisiunii veþi gãsi apreciat la pag. a stabilit ºi în Franþa ºi la noi cã. în acel moment trebuie sã evaluaþi dumneavoastrã prejudiciul. valoarea acestor imobile date în platã sã fi fost mai micã sau mai mare. Dacã era mai mare. chiar dacã ar exista un prejudicu pentru Stat. nu numai cã nu existã culpã. Pentru mandatar responsabilitatea este întodeauna delictualã. Soepkez ºi Garvin n-au participat ºi n-au cunoscut operaþiunea de scoatere din obligo. care dintre ele este faptul fãrã de care nu ar fi putut exista prejudiciul. 283 . la fel. am spus cã. mandatarii sunt totdeauna responsabili nu în alt mod decât pe baza delictului. în loc sã se plãteascã sutã în sutã s-ar fi plãtit 95%. Toatã lumea este de acord cã un raport nou juridic se creeazã între pãrþi prin hotãrârea pe care o pronunþaþi. el nu poate fi altul decât scoaterea din obligo a Bãncii Blank. Curtea nu se va ocupa nici de fluctuaþiunile în plus. Chiar dacã sunt în culpã. Ce este reparaþiunea aceasta pe care dumneavoastrã eventual o acordaþi. Poate cã. trebuie sã descoperim cauza determinantã a acestui prejudiciu ºi sã vedem din toate actele acestea ºi faptele semnalate de Comisiune. printr-un nou element care sã aducã echilibrul? Acest echilibru este el realizat cu ceea ce reprezenta în acel moment prejudiciul? Desigur cã nu. fiindcã eu nu pot sã rãspund. cãci dacã Banca Blank n-ar fi fost scoasã din obligo. apoi nicio divergenþã nu existã când este vorba de a se calcula prejudiciul delictual. Dar dumneavoastrã aþi scos din obligo Banca Blank ºi atunci trebuie sã cercetaþi cine sunt autorii acestei cauze determinate. ªi ajunsesem la concluzia cã. ªi dacã o controversã existã în doctrinã ºi jurisprudenþã ºi dacã oarecare ezitãri sunt ºi la noi înaintea Înaltei Curþi asupra momentului când trebuie calculat prejudiciul. nici de cele în minus. ªi spuneam. indiferent dacã rãspunderea este delictualã sau contractualã. În momentul în care dreptul meu este cristalizat prin hotãrârea dumneavoastrã. Nu poþi sã mã faci rãspunzãtor când nu puteam sã prevãd. dacã era mai micã. numai în acel moment se poate vorbi de reparaþia prejudiciului. de altfel.

chiar dacã aþi zice cã existã o asemenea conducerea. 284 . vã rog sã primiþi concluziile noastre referitor la d-nii Tabacovici. nu se [.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – V-am arãtat. ilicit al lor ºi care sã justifice o rãspundere concomitentã..] niciun fapt care sã constituie un fapt pesonal. Soepkez ºi Garvin. Pentru aceste consideraþiuni.. În orice caz. nu existã o conducere efectivã a Bãncii Blank din partea acestor trei persoane.

în acest cadru s-a plasat Comisiunea de Anchetã ºi tot în acest cadru s-au pus. asupra cãrora nu mai insist pentru cã nu mai vreau sã pierd vremea. dacã am înþeles bine. cãci s-au ridicat o serie de vicii de formã ºi de fond a contractelor intervenite. aceasta este o chestiune de apreciere. S-a mai articulat. Noi am arãtat printr-o serie de martori ºi lucrul este necontestat ºi necontestabil cã Banca Naþionalã. oricare ar fi ele. acest contract încheiat între banca privatã ºi Banca Naþionalã. mai ales. nulitãþile. în speþã Banca Blank. pentru ca. aceste convenþiuni prin care unul dãdea ºi altul lua. toate le au. cheia întregului proces. de altfel. de executare a preluãrii etc. S-a mai articulat cã poliþele preluate n-ar avea numãrul de semnãturi cerut de statutul Bãncii Naþionale. îndatã.? Cred cã. Pentru cã ce ar însemna anularea? Ar însemna restabilirea situaþiei cum era înainte. Afarã de celelalte vicii de formã sau de fond articulate. Dacã îmi anulezi 285 . lipsa de ratificare printr-un jurnal al Consiliului de Miniºtri a contractelor intervenite. cã reescontul s-a fãcut în mod neregulat pentru cã efectele n-ar avea cauzã. dar cã. nu au nicio concludenþã în acest proces. este sã ºtim în ce cadru juridic ne aflãm. nu are interes Statul. care s-au formulat. În fapt. Cine trebuie sã constate solvabilitatea? Cel care a cumpãrat efectele. În fapt. Prima problemã pe care am pus-o ºi care este. dupã cuvântul Bãncii Blank. adicã Banca Naþionalã. v-am arãtat ºi în aceastã privinþã nu numai cã legea din 1930 autoriza o asemenea scoatere din obligo. Iarãºi. sã spun câteva cuvinte în numele lui Aristide Blank. nu poate fi imputat bãncii private. de pildã. care s-au dat în platã Statului împreunã cu alte efecte ºi garanþii – iar Statul a dat îndãrãt primele efecte luate. Nu s-a gândit legiuitorul. ºi onoraþii reprezentanþi ai Statului în pledoariile fãcute. membru al Comisiunii. de ce nu. vã dau numai câteva exemple. S-a articulat. este vorba de convenþiuni de executare a preluãrii în care este incontestabil cã Statul poate sã aibã acest drept. dupã ce Banca Naþionalã prin serviciul ei de informaþiuni a cercetat ºi a vãzut care este solvabilitatea. cã în cele mai multe din ele s-au fãcut dãri în platã – „Cultura Naþionalã”.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 18 decembrie 1941 Dl. Totuºi. pe care le vom prezenta. contracte de preluare. linia BuzãuNehoiaºu. sunt inexacte. nu are interes Banca Naþionalã la o asemenea anulare. Sunt însã dator. chiar dacã aceastã solvabilitate ar fi slabã. Este vorba de o responsabilitate contractualã în care sã se poatã discuta o serie de vicii ale contractelor intervenite. nu voi reveni asupra celor spuse înainte ºi aº ruga pe dl. le primeºte sau nu. Sã ne înþelegem: ce vrea sã zicã cauza unor efecte? Cã debitorul este sau nu solvabil deplin. pentru cã am început procesul de la început. Aºadar. incontestabil. sã nu mai aibã alte obligaþiuni. în speþã alegea pe care le vroia. nu! Vã voi arãta. fãrã nicio excepþie. cred. S-a articulat. Prin urmare. de asemenea. alege. De ce nu au concludenþã? Pentru cã nu este vorba sã anulãm un contract intervenit. tot ca un viciu de formã sau de fond – indiferent cum l-am califica – cum cã Statul nu avea dreptul sã scoatã Banca Blank din obligo. sã se audã ºi cuvântul lui Aristide Blank. care n-a auzit pledoariile noastre. Nu le voi enumera. v-am arãtat cã aceste ratificãri au intervenit ºi. ceva mai mult. când se prezintã efecte efecte le reescont de o bancã privatã. profesor Djuvara: Domnule Preºedinte ºi Onoratã Comisiune. sã binevoiascã poate sã arunce o repede privire asupra unor note stenografice. cum a fãcut-o pânã la sfârºit pentru toate sumele preluate. implicau în mod natural cã acel care convenea.

ar însemna un lucru foarte curios. În acest cadru juridic. legiuitorul nici nu s-a gândit la o anulare ºi nici n-a spus-o în lege. trebuie luatã toatã operaþiunea în întregul ei. Dacã întro tranºã nu numai cã nu este prejudiciu. Prin urmare. A vorbit de altceva: de prejudicii ºi de persoane responsabile. În al doilea rând. Actul de condamnare. cã nu trebuie sã ne mãrginim numai la calculul acestui prejudiciu aºa 286 . ªi v-am arãtat. când este vorba de prejudiciu? Astãzi. cu alte cuvinte sã adauge câºtig peste câºtig. n-are niciun interes sã spunem: este contractualã. cã astãzi Statul ar avea un prejudiciu de 40 milioane. Vã puteþi închipui numai în ceea ce priveºte Banca Naþionalã ce repercusiuni dezastruoase putea sã aibã o asemenea operaþiune. Dacã. de altfel. care este opera primei instanþe. nu numai Statul nu are un prejudiciu. ce avem sã judecãm? Dacã existã un prejudiciu în fapt ºi. al doilea rând. Aceste douã probleme. în realitate. aºa de complexe ca cele în cauzã astãzi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – actul. Existã culpã? Existã prejudicii? Atât a cerut legiuitorul sã se constate. linia Buzãu-Nehoiaºu etc. ceea ce nu reprezintã un prejudiciu. în evaluarea unor bunuri. care seamãnã cu cea delictualã. de asemenea. Prin urmare. într-o evaluare aproximaþia trebuie întotdeauna sã existe. Or. o responsabilitate pentru prejudicii ºi culpã. este imposibil ca la aceastã evaluare sã nu existe o aproximaþie de cel puþin 15-20%. la aceasta ne vom mãrgini. cãci legiuitorul n-a zis „atunci a pierdut Statul”. atunci nu mai existã prejudiciu. vã arãtam mai mult. Prejudicii când? ªi pentru ce? Prejudicii – cum foarte bine spunea reprezentantul Statului – faþã de toatã operaþiunea. Nu este vorba – aº zice – nici de o responsabilitate contractualã. chiar fãcând calculul obiectiv ºi trecând peste severitatea incontestabilã a expertizelor care s-au fãcut. Dar. dã-mi îndãrãt efectele ºi trebuie sã-mi dai îndãrãt „Cultura Naþionalã”.. ceea ce este imposibil. ªi dãdeam ca exemplu: apreciaþi imobilul acesta. pe expertizele pe care dumneavoastrã Comisiunea de Apel le-aþi ordonat. într-adevãr. De aceea. pe când în altã tranºã Statul poate a pierdut. v-am arãtat cum este în fapt prejudiciul ºi am arãtato bazat chiar pe calculele fãcute de Comisiunea de Anchetã. dacã în fapt existã culpã. Dar. este delictualã. Legiuitorul putea sã facã acest lucru. nu s-ar aprecia prejudiciul pe ziua de astãzi. Suntem în vremuri revoluþionare ºi legiuitorul a stabilit o nouã categorie. de un miliard aproape. dar Statul a câºtigat foarte mult. Nu trebuie luatã fiecare aºa-zisã tranºã în parte ºi socotit acele prejudicii. atât ºi nimic mai mult. cât de mare este aproximaþia. aºa este actul de condamnare. Ne aflãm în faþa unei categorii noi. De ce nu reprezintã un prejudiciu? Pentru cã este vorba de evaluãri fãcute la sume enorme. veþi zice cã valoreazã 50 milioane. ci sã constatãm ce a vrut legiuitorul. Ceea ce intereseazã în fapt nu este sã facem teorii. Ei bine. Nu este vorba de ce era atunci. Prin urmare. Dacã Statul nu are astãzi nicio pierdere. Vã puteþi închipui. nici chiar de una propriu-zisã delictualã dupã normele clasice. dar are câºtig. ªi aºa a ºi fost condamnatã Banca Blank ºi conducãtorii ei. adicã totalã. Nu trebuie sã vã spun cã nu este chiar cea delictualã. Banca Blank ºi conducãtorii. ºi sã restabileºti situaþia cum era înainte. adicã hotãrârea primei instanþe vorbeºte de prejudicii aduse Statului ºi de persoane responsabile. în definitiv. cum o sã condamnaþi pentru o diferenþã care nu este sigur cã reprezintã un prejudiciu. cu toate garanþiile. ca Statul sã reþinã toate avantajele ºi sã se dezbrace de toate dezavantajele. dacã existã culpã ºi dacã existã prejudicii. ºi nu putem schimba în apel obiectul judecãþii. Legiuitorul constatã cã astãzi Statul se aflã cu o pierdere în cassa lui ºi roagã instanþele sã vadã dacã. aºa este. vã arãtam cã.

dacã nu mã înºel. Ei bine. S-a fãcut ºi aici o greºealã cã s-a dat în sarcina Statului urmãrirea debitorilor preluaþi. ªi Statul vine astãzi sã se plângã de prejudicii? Adaug cã Statul n-a avut niciun avantaj din aceastã operaþie. a fãcut-o sã creadã cã nu are nicio datorie faþã de Stat ºi atunci Banca Blank. Mai avea. Statul. acest lucru nu se poate. Chiar noi personal. Statul a fãcut o deplorabilã gestiune. datoria sa se reducea la nimic. a venit un decret-lege în care s-a spus pur ºi simplu cã Societatea „Discom” trece la Stat. suferim. adicã la nimic. au adãugat: legiuitorul a stabilit aici o rãspundere fãrã culpã numai pentru prejudiciu. vã atrãgeam atenþia cã dacã este vorba de prejudicii. mai trebuie omeneºte sã socotiþi altceva: Banca Blank avea în patrimoniul ei Societatea „Discom”. fumãtorii pasionaþi. de pildã. de distribuire a produselor monopolurilor Statului. în loc de sutã la sutã sã-ºi facã calculul de 85% sau 90%. Banca Blank avusese chiar un proces cu Statul pe chestiunea „Discom” ºi l-a câºtigat pânã în casaþie. sunt pierderi ºi dificultãþi mari la distribuirea tutunului. prin Banca Naþionalã. nu este comerciant ºi mai ales nu este bun gestionar. De ce n-a fãcut-o Banca Blank? Pentru cã ºtia cã n-are nicio datorie faþã de Stat. Trec acum la a doua problemã: culpa. în toamnã. În sfârºit. cum au fãcut atâtea alte întreprinderi. trebuia sã fi fost mãcar manifestatã o pretenþie a Statului în privinþa acestei datorii. ceea ce reprezenta 900 milioane. Banca Blank ºtia cã Statul are vreo pretenþie. Plus încã ceva extrem de important: Statul. consideraþiunile pe care le-am fãcut referitoare la prejudiciu. Dacã am înþeles bine. Nu existã un prejudiciu. constatãm pur ºi simplu prejudiciul. S-au pierdut debitori. adicã în sarcina Bãncii Blank? Iatã. Dacã o fãcea. care au fost luaþi dintr-un condei printr-un decret-lege de Stat. se ºtie. dimpotrivã. dar. dupã ce au afirmat cã existã vicii de formã. reprezentanþii Statului.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – materialmente. cãci ºtiþi. ci cã trebuie sã ne gândim la încã ceva: Statul a scos Banca Blank din obligo. Cum era de aºteptat. toate aceste neglijenþe sã ne fie puse nouã în sarcinã. iar Banca Blank n-are voie sã facã proces pe aceastã chestie. contract pe 6 ani. pentru cã nu numai cã câºtigul nu s-a mãrit. pentru aceasta. o grãmadã de debitori care erau solvabili. n-avea decât sã facã reescontul cu alte calcule. Dimpotrivã. mai mult. constatãm cã Statul este într-un mare avantaj. trebuia sã mã socoteºti ºi pe mine creditor!? Dacã în momentul acela. a încheiat un concordat sutã în sutã. s-au pierdut forme ºi termene. care nu avea un contencios special pentru aceasta ºi este foarte greu lucru sã urmãreºti debitorii unei bãncii. rãu ai fãcut. Banca Blank avea dreptul ºi la un concordat agricol pe baza legii de lichidare a datoriilor agricole. Ce reprezenta pentru Banca Blank acest „Discom”? Reprezenta un câºtig de 150 milioane anual. Statul sã mai vinã ºi sã spunã cã are pretenþie la toatã suma. Dupã toate acestea. dacã luãm global ce a rãmas Statului de pe urma acestor operaþiuni. Ei bine. inutil sã mai discutãm orice viciu de formã. cã un pachet de þigãri Bucureºti de la 60 lei a ajuns la 90 lei. nu are voie sã se adreseze instanþelor judecãtoreºti. v-am citat un caz din care se vede cã chiar o inscripþie ipotecarã a fost anulatã pentru cã n-a fost reînnoitã la termen. în 1940. Dar. când au venit împrejurãrile dificile ºi a trebuit sã cearã concordat. unde ar fi putut sã reducã toate datoriile ei. pânã la 17%. Dar. este o contradicþie în aceste douã afirmaþiuni dacã este rãspundere numai pentru prejudiciu. 287 . în câteva cuvinte scurte. ceea ce era extrem de onorabil ºi Statul era achitat ºi Banca Blank nu mai avea nicio încurcãturã. Iatã atâtea consideraþiuni pe care trebuie sã le aveþi în vedere când judecaþi prejudiciul. Poate astãzi Statul sã vinã sã mai spunã: nu.

care este una din cele mai serioase cãrþi de propagandã din câte s-au fãcut vreodatã ºi care a fãcut o impresie extraordinarã. Dar a fãcut ºi propagandã naþionalã. Sau un act pe care îl fac în exerciþiul unui drept nu mai este culpã. Ca sã pot ajunge la culpa eventualã a lui Aristide Blank ºi a bãncii trebuie sã arãt cine sunt ei. A fost bancher. Ei bine. mai ales. Nu numai cã a ajutat studenþi cu burse – am dovedit-o cu actele de la dosar –. A fost pasionat de literaturã ºi. Banca poartã fruntea sus. sunt de acord cu Statul. acest lucru. Când îmi execut debitorul. ca credit. Dar acest lucru. ªi atunci. dacã nu existã vreun act din partea mea care sã fi violat o obligaþiune preexistentã a mea. dacã el ºi-a putut face studiile la Paris. cu opunerea celorlalþi. În fruntea bãncii lui a adus toate rezervele latente graþie cãrora de multe ori. S-au fãcut lucruri monstruoase. nu mai este culpã. dacã totul s-a petrecut în mod normal. ca ºi hotãrârea de condamnare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Pânã aici. Existã vreo culpã? Punând ipoteza cã existã prejudiciu – v-am arãtat cã nu existã – dar dacã nu existã culpã. de culturã româneascã. Dar Statul adaugã: „prejudiciu fãrã culpã”. ca om. El a fost de câþiva ani încoace. în special. nu toatã vremea. nu sunt de acord cã mai discutã viciile de formã. însuºi decretul-lege. În jurul lui s-a fãcut o atmosferã. Am arãtat cine este Aristide Blank. a dovedit-o cu sacrificii imense. v-am arãtat. Ce înseamnã prejudiciu fãrã culpã ºi prejudiciu cu culpã? Sã ne înþelegem ce este culpa. Culpa este un fapt care violeazã obligaþiuni preexistente. este poet. cãci un act indiferent. Sã se mai arate altã bancã în asemenea împrejurãri care a putut sã facã un asemenea efort. decât una care a trãit vremuri normale ºi n-a avut asemenea încercãri. om de bancã de la Londra. Culpa este un act prin care se violeazã obligaþiuni preexistente. cu fruntea sus ºi cãruia nu i se poate aduce nicio patã. care spunea cã o bancã care a trecut printr-o asemenea încercare de foc este mai tare pe piaþa Angliei. De altfel. în fruntea conducerii Bãncii Blank. Este posibil acest lucru? Oricât de revoluþionare vremuri am trãit. în special. care nu violeazã nicio obligaþiune preexistentã nu mai intrã în cadrul juridic. Dar aceasta nu înseamnã cã n-a fost bancher. lui Aristide Blank. S-a spus cã este poet. sutã în sutã. trebuie sã se dovedeascã culpa. pentru cultura noastrã. Opera lui Aristide Blank. pânã aici nu s-a mers. ªi atrãgeam atenþia asupra cuvintelor unui englez. Ce culpã se articuleazã? A conducãtorilor sau a bãncii. nu pot fi condamnat. banca a putut pânã la sfârºit sã plãteascã aproape integral pânã astãzi. a fãcut ºi piese de teatru foarte frumoase. de la 1925 mi se pare. care a fost mare. pentru motiv cã au adus prejudicii debitorilor? Ce absurditate! În drept nu se poate concepe prejudiciu fãrã culpã. 288 . O arãt zilnic studenþilor mei la facultate: culpa nu este orice act al omului. Nu ºtiu dacã v-a cãzut în mânã cartea „La Roumanie en images”. nu poate sã existe responsabilitate. se poate ca noul legiuitor sã se fi gândit sã condamne pe creditorii care îºi executã cu dreptate debitorii. întrebarea este. Prin urmare. nici mãcar n-a trecut prin capul cuiva. indicã. dar a fãcut în momentul rãzboiului cantine pentru studenþi la Paris – fostul ministru Ralea într-o scrisoare aratã cã. îi aduc un prejudiciu. este un literat. o datoreazã Bãncii Blank ºi. ca sã vedeþi dacã este posibil sã se articuleze vreo vinã aºa de josnicã ca acelea care se insinueazã împotriva lui: Aristide Blank a fost omul care ºi-a sacrificat toatã averea. fãcând sã se cunoascã þara noastrã în toate pãrþile. pe toþi creditorii ºi concordatari. cã n-a fost un om cavaler. Aceasta însã nu se poate considera ca o culpã. Altfel nu se poate înþelege o culpã. ªi aceasta nu înseamnã.

Buzãu-Nehoiaºu. bazat pe aceeaºi convingere. sã se facã concordatul sutã în sutã. nimica toatã. a venit. la toatã lumea. De ce? Pentru cã a publicat cãrþi de culturã româneascã. inclusiv palatul. Acesta este Aristide Blank. profesor Djuvara: Eu nu m-am adresat dumneavoastrã sã cer informaþii. dar când vãd asemenea expertize mã întreb ce valoare mai poate sã aibã cuvântul acestor oameni. o ºtie toatã lumea cã tipografia ca tipografie este o afacere formidabilã. de aceea vã rog sã nu mã întrerupeþi. El a cãutat sã þinã sus stindardul bãncii însã nu era crezut de nimeni. care adusese rezervele latente ale bãncii în patrimoniul Bãncii Blank. care vroiau sã intenteze o acþiune paulianã atunci când Banca Naþionalã a luat tot activul Bãncii Industriale. din averea lui. Statul n-are sã poatã încasa totul.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Acelaº om. El s-a opus – lucru foarte interesant pentru Banca Naþionalã – la acþiunea creditorilor. ªtiþi cu cât a apreciat-o dl. Fie 34 milioane. astãzi valoreazã circa 400 milioane. Cumpãrã cea mai splendidã tipografie poate din Europa. În plus. La concordat el a cerut. care a trecut astãzi Statului ºi la care el. mi se pare. de la Viena. dar ca editurã au fost pierderi imense. pentru onoare. îþi ofer ceva. cu 16 milioane în 1931 ºi 34 milioane în 1933. Mecu ºi dl. gãseºte cã bilanþul este majorat. El s-a opus sã se facã un concordat agricol pentru ca sã nu se loveascã în creditul ºi onoarea bãncii. Dl. face biblioteci sãteºti cu sutele. a pierdut 200 milioane. Nestorescu? La valoarea nominalã a acþiunilor. Toatã lumea. pentru care am toatã stima. Mai întâi. ridicolã. totuºi. A pierdut Aristide Blank 200 milioane de dragul culturii noastre. din atitudinea lui de cavaler este interesant sã se vadã cum înþelege omul acesta sã lupte pentru onoare. De mai multe ori s-a refuzat aceastã ofertã ca fiind „defavorabilã”. Tot aºa credea ºi Ministerul de Finanþe. nu pot sã înþeleg cum. dar toþi ceilalþi îi rãspundeau: inexact – pe baza expertizelor lui Mecu ºi alþii –. din banii lui personali. încât mie fricã sã nu mã sugestionaþi. el. dupã ce banca Blank fusese scoasã din obligo. zicea cã Banca Blank este complet insolvabilã. mergând din om în om. care nu se vând – o ºtia ºi el de la început. cu 20 milioane în bilanþ. spunând cã suma de 34 milioane este mãsluitã. ªi apoi. ºtiind cã. Toate imobilele Bãncii Blank. în total 3 milioane. era trecut. Prin urmare. ºi numai pentru cinste. ºtia cã banca nu este insolvabilã ºi o striga în gura mare. care valorau atunci 100 milioane. El afirma mereu: suntem solvabili. în þarã. chiar în momentul preluãrii. avocat Opriº: Era trecutã cu 14 milioane în 1930. a mai oferit ºi altele. Nu sunt dator cu nimic. ªtim cã nu este o afacere comercialã „Cultura Naþionalã”. susþine Teatrul Popular din banii lui. a oferit Statului Bãile Olãneºti. ºi a liniºtit pe creditori. deºi nu avea nicio obligaþie. Dl. Aristide Blank arãta întotdeauna cã nu este adevãrat cã banca este insolvabilã. Însã nimeni nu-l credea. ºi o aduce la Bucureºti pe socoteala lui. dar în privirea dumneavoastrã vãd atâta cruzime ºi asprime. Ce sã mai zic de asemenea aprecieri. Întreprinderea „Universul” era trecutã cu o sumã redusã. care aþi vãzut cât valoreazã. personal. totuºi ºi aceasta este o 289 . A rãmas om sãrac. pentru suma de 600 milioane referitoare la Banca Industrialã. nu de alta. erau trecute cu un leu ºi. El. Astãzi este certificat la dosar de averea lui. în frunte cu Banca Naþionalã. Cheltuieºte cu aceasta 400 milioane din banii lui.

deºi nu se dovedeºte cu nimic cã el personal a fãcut-o – ºi Banca Naþionalã. reiese cã Banca Naþionalã cea dintâi ºtia cã aceste efecte sunt slabe ºi nu putea sã nu ºtie pentru cã ea le alegea. un contract bine încheiat. Prin urmare. din aceeaºi corespondenþã depusã la dosar ºi adunatã chiar de Comisiunea de Anchetã. fãrã sã se bage de seamã. nici o nulitate.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ofertã defavorabilã? De altfel. aºa a afirmat-o. alegea ce vroia ºi existã. este inutil sã discutãm bilanþul. spunea aici ca martor: dacã ar fi îndrãznit cineva sã se amestece în aceste operaþiuni ale Bãncii Naþionale. pãstrând garanþiile. ºtia chiar mai mult decât Aristide Blank. Dar. care examineazã fiecare poliþã din toate punctele de vedere ºi iau informaþiuni cu privire la ele. cãci banca nu mai existã. a afirma cã bilanþul era exagerat nu are nicio concludenþã în acest proces. Dl. dar v-am arãtat cum au fost fãcute aprecierile ºi care erau adevãratele rezerve latente. dupã cum se ºtie. pentru cã v-am dovedit – aceasta este necontestat. Nu se primesc decât efectele pe care înþelege sã le primeascã Banca Naþionalã. Dar nu numai cã nu s-a exagerat. A înºelat el Banca Naþionalã? Banca Naþionalã primea ce vroia. Gândiþi-vã la ce era atunci. Prin urmare. n-ar fi fost a Bãncii Naþionale ºi a Statului. Câte bãnci din Europa ºi America aveau bilanþuri absolut sincere? Vã daþi seama ce ar fi fost sã se arate pierderile în momentul acela de crizã? Ar fi însemnat ca toate bãncile sã cadã. „Bilanþuri aºa zise exagerate” v-am arãtat în ce consistã. Ei bine. dar nici n-a putut sã se amestece. Statul ºtia. Dar întrebarea nu este sã constatãm în fapt dacã au fost efecte slabe. ci dacã Aristide Blank are vreo vinã în aceastã privinþã. cã a trecut. un contract încheiat între Banca Blank – sã zicem prin Aristide Blank. la Banca Naþionalã efecte cu semnãturi care nu erau solvabile. dovedesc cã Banca Naþionalã ºtia. ci ar fi fost a publicului care vedea bilanþul. adicã nu m-ar fi mirat sã se fi exagerat. Or. Ceea ce trebuie sã discutãm este preluarea efectelor. Aristide Blank nu apãrã banca. De aceea. fostul guvernator. 290 . scrisorile guvernatorului Bãncii Naþionale. sã punem chiar ipoteza cã în bilanþuri s-ar fi exagerat anumite posturi. Iatã de ce nu are nicio concludenþã sã discuþi exactitatea sau inexactitatea bilanþurilor. pe când Aristide Blank spunea cã situaþia nu este atât de rea. comitete de reescont la Banca Naþionalã. rezultã din corespondenþa depusã la dosar cã Banca Naþionalã cunoºtea situaþia. De asemenea. ªi apoi. ºtia cã Banca Blank este complet insolvabilã. din toate efectele alegea pe cele mai slabe ºi le trecea Statului fãrã nicio garanþie. am fi socotit-o ca o insultã. contract pentru care nu se invocã nici un viciu de consimþãmânt. nu numai cã nu s-a amestecat în aceste operaþiuni. acest om ce culpã are? Ce culpã are banca pe care el a condus-o cât timp a condus-o? La reescont este vreo culpã? Cãci aºa are aerul sã spunã Comisiunea de Anchetã. rãspunsul Statului. Ei bine. Burillianu. ªi apoi. o datã reescontul efectuat. îl vedeþi aici ºi îºi ia asupra lui întreaga rãspundere a situaþiunii. ºi apãrã pe creditori ºi deponenþi. pentru cã era anunþat de Banca Naþionalã cã efectele sunt slabe ºi lucrul se vede clar din toatã corespondenþa urmatã. chiar dacã ar fi fost o înºelare. Însã scrisoarea lui Auboin. Era în interesul bãncilor? Al creditului? Al Statului? Nu mã mirã în aceste condiþiuni. El apãrã onoarea bãncii ºi a lui. la preluarea efectelor au fost incontestabil ºi efecte slabe. de altfel. Va sã zicã este inutil sã discutãm reescontul. la Banca Naþionalã este un lucru definitiv. oferta aceasta este încã pendinte.

admirabilã. contrarie Bãncii Blank. vãzând situaþiunea pe piaþã. ªi dupã ce i-a plãtit. Nu îndrãzneºte nimeni sã se opunã Bãncii Naþionale. îºi dãduse demisia. Banca Blank n-ar fi îndrãznit sã se opunã. Banca Naþionalã. Banca Blank. Ei bine. Ce era sã se mai opunã Banca Blank? Se mai putea opune? Evident cã nu. pentru cã el ºi-a dat seama ce reprezintã aceastã instituþie. în vara lui 1931. Banca Naþionalã. depuse la dosar. cã debitorii încep sã-ºi cearã banii. Banca Blank n-a mai intervenit. Bãlescu. când a vãzut cã începe run-ul. nu numai cã preluarea s-a fãcut peste capul Bãncii Blank. Ba ceva mai mult. Ce sunt eu. Dar ia sã vedem ce este cu Banca Industrialã. ºi a început sã plãteascã. când nu mai eram la bancã. situaþie admirabilã. Este un fel de dictatoare. în acel moment. cum prin acte succesive. ca sã se asigure. Cum se poate pune în sarcina noastrã aceastã preluare. ºi-a luat toate asigurãrile ºi a vidat Banca Industrialã. Aºa s-a nãscut datoria de 108 milioane. Prin urmare. 291 . a impus Bãncii Blank ºi Bãncii Industriale sã-i cedeze tot ceea ce avea ca activ. Este o imposibilitate. faþã de un activ de 2 miliarde. ca sã primeascã o nouã îndatorire de 108 milioane. Aristide Blank nu mai era la conducerea bãncii. aceasta dând Statului ce a avut mai slab. a trimis ea. iar noi ne ducem acolo tocmai pentru cã este cea mai bunã tipografie – dacã Aristide Blank a intervenit ca Statul sã cumpere „Cultura Naþionalã”. Dar chiar dacã Aristide Blank ar mai fi fost la bancã. nici a conducãtorilor. care avea faþã de Banca Blank o datorie de 2 miliarde. În aceastã situaþiune s-a fãcut preluarea ºi Banca Naþionalã a cerut un efect al Bãncii Industriale. în dreptul ei. plinã de bogãþie. dar ea s-a fãcut chiar împotriva voinþei normale a Bãncii Blank. Aceasta s-a fãcut contra intereselor bãncii. Astãzi poþi veni sã acuzi Banca Blank ºi conducãtorii cã au înºelat Statul? Cãci altfel nu poate sã fie culpã. Am putea spune cã avem mai multe bãnci industriale. care ºtia cã nu mai poate sã fie solvabilã pentru cã Banca Naþionalã. Dacã este adevãrat cã Aristide Blank a insistat ca Statul sã cumpere „Cultura Naþionalã”. de vinã dacã Banca Naþionalã n-a trecut ºi acele garanþii ºi asigurãri Statului? I-a dat numai efectele. nu înþeleg. O bancã industrialã începe la 1921. intervenise de mult încã. A doua bancã industrialã din vara 1931 care avea la Banca Naþionalã o datorie de 600 milioane. de pe vremea lui Vintilã Brãtianu. Iar în ce priveºte a treia tranºã de 108 milioane. În ce priveºte cele 600 milioane. mi se pare pe d-nii Mecu ºi Opriºan. sã facã preluarea de 600 milioane. Prin urmare. la Banca Blank. fãcutã deasupra capului ei. V-am arãtat cã acest lucru nu are nicio importanþã. ceea ce a fost o admirabilã afacere. Ce s-a întâmplat însã? V-a arãtat dl. Adaug cã. fãrã garanþii. în interesul creditului public. Din corespondenþã se vede cã începuserã miºcãrile deponenþilor ºi cã Statul ºi Banca Naþionalã îngrijoraþi de aceastã situaþie s-au simþit datori. în interesul pieþei. Aceasta este operaþiunea. A vidat-o pentru cele 600 milioane ºi Banca Industrialã a rãmas goalã. care concentra toatã activitatea industrialã a Bãncii Blank. Se mai spune cã Banca Industrialã nu prezenta nicio solvabilitate. a venit la Banca Blank cerându-i o poliþã cu douã semnãturi. De cine? Direct de Banca Naþionalã. Nu era normal. cãci sã nu se uite cã este ºi întreprindere comercialã la care mergem toþi sã ne tipãrim lucrãrile ºi Statul pune preþuri de speculã. Dumneavoastrã cunoaºteþi autoritatea pe care o are Banca Naþionalã pe piaþã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Unde este culpa Bãncii Blank ºi a conducãtorilor? Pe cine a înºelat? Cu ce a înºelat? Operaþiunea preluãrii se face între Stat ºi Banca Naþionalã. când peste douã zile avea sã cearã concordat. trebuie sã fi fost lipsit de orice judecatã un conducãtor de bancã. aici nu mai este nicio vinã nici a bãncii.

când Banca Blank n-ar fi dat dividend urma imediata prãbuºire. preia acest portofoliu. aºa cum afirmã Comisiunea de Anchetã cã avea 141. Aceasta reiese incidental ºi chiar din depoziþia d-lui Costin Stoicescu. Se mai spune.000 acþiuni. prin urmare. foarte amuzant dacã n-ar fi tragic. care este adevãrata situaþiune cu Banca Industrialã. Ce spune Comisiunea de Anchetã? Spune cã. Altfel. Poate sã fie vreun martor care sã spunã cã. Pare cã se mai articuleazã din partea Comisiunii de Anchetã cã Aristide Blank a depus insistenþe ca sã se facã aceastã preluare. a fãcut insistenþe.500 acþiuni. datoriile Bãncii Industriale se mai explicã într-un fel: se ºtie cã Statul nu-ºi mai plãtea furnizorii. pentru cã avem sã judecãm prejudiciul total. numai pentru preluarea „Culturii Naþionale”. este acesta un act nãscãtor de culpã? Este posibil acest lucru? Ca sã fiu acuzat cã am fãcut un act ilegal trebuie sã-mi arãþi cã.000 acþiuni. la guvernator.000? ªtiþi câte acþiuni avea în momentul acela? Din 250. n-am gãsit nicio urmã în niciun act. s-ar fi dus la ministru. am indus în eroare pe cineva ºi cã astfel am determinat încheierea convenþiunii. compromiterea întregului credit public. vreo 17. cãci dacã nu mai funcþiona. a trebuit Banca Blank sã facã credite ºi sã avanseze Bãncii Industriale bani pentru furnituri. fiind posesor a 141. a mai cumpãrat acþiuni. Încã o datã notaþi cã este vorba de operaþiuni petrecute înainte de preluare. Este incontestabil cã avea interes de onoare ca banca sã iasã cu faþa curatã. are mai multe acþiuni. A luat ºi el dividende. întotdeauna. Astãzi.500 acþiuni. nicio concludenþã. Dar nu aceasta este acuzaþiunea cã Banca Blank a dat dividende. ªi. tot pentru onoare. adicã dupã vara ºi toamna lui 1931 nu mai era la bancã. ci acuzaþiunea este cã Aristide Blank ºi-a luat dividende la 141. Dar încã o datã. Dar sã punem ipoteza cã ar fi insistat. A afirma pur ºi simplu cã am fãcut insistenþe.000 lucrãtori. Ce mai intereseazã chestiunea aceasta? Dar chiar dacã ar fi fost în timpul preluãrii. Toate bãncile din Europa în situaþiuni grele ºi în mãsura posibilitãþilor au dat dividende. global. nu are nicio importanþã efectivã. Ei bine. Ca sã poatã funcþiona mai departe. ºi ar fi spus: Domnule. Ei bine. De aceea.000 acþiuni. ºomeri. prin insistenþele fãcute. dându-se dividende. 30. panica pe piaþã. care nu erau în realitate decât 6. mai ales când erau rezerve latente care justificau aceste dividende.Iatã. se pune problema dacã este oportun sã se alarmeze piaþa sau nu când este piaþa mai încãrcatã. are astãzi 17. cã ar fi fãcut presiuni insistente. era o acþiune cuminte aceea de a da dividende. Banca Industrialã avea industrii imense care trebuia sã funcþioneze. Dupã preluare. Înainte de preluare. Aristide Blank a hotãrât sã se dea dividende în anii aceia. Desigur cã n-ar fi fost nici în interesul economiei naþionale.000 de acþiuni din 250. Au venit acþionarii la el sã se plângã cã nu au ce face cu acþiunile ºi atunci Aristide Blank. nu are nicio concludenþã juridicã. care însã nu valoreazã nimic. cã Aristide Blank este un beneficiar ilicit. Aristide Blank avea 6. în dãrnicia lui.000 acþiuni. nici în interesul Statului ca toate aceste întreprinderi sã-ºi închidã porþile. trebuia sã nu sã dea banca dividende? Cei dintre dumneavoastrã care au fost în consilii de administraþii ºtiu cã. dacã l-a avut Statul ºi dacã îl are astãzi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – De altfel. Pentru rest. Dar era oare posesor al majoritãþii acþiunilor. este adevãrat. avea interes ca banca sã se îmbogãþeascã.000. ce ar fi însemnat 292 . îl face vinovat cã a hotãrât sã se dea dividende. n-are nicio însemnãtate în acest proces. totuºi. Când? Înainte de preluare? Nu intereseazã procesul. rãmâneau pe drumuri. Cum? Posesor al majoritãþii acþiunilor bãncii.

dacã a fost o culpã. În Germania. desigur. n-a fost a Bãncii Blank. 20 miliarde franci etc. între altele. ci loveºte în creditorii Bãncii Blank ºi în deponenþi. Trebuie sã constaþi exact care este prejudiciul. dacã ar fi obþinut sprijinul mai departe. Culmea este însã cã Comisiunea de Anchetã ºi hotãrârea condamnã pe Aristide Blank nu numai pentru acest dividend încasat înainte de operaþiunea preluãrii. sacrificiu. 18 miliarde mãrci. nu se poate. era de 10 miliarde. Citam onoratei Comisiuni cã. constatarea cã banca este în situaþie disperatã. de 13 miliarde. La sfârºitul lui 1931. ºi nu poate sã fie vorba de o culpã a nimãnui. în Austria. cã. ci loveºte într-o ultimã faþadã de credit care a mai rãmas Bãncii Blank. Am fost condamnat – ºi aceasta este interesant pentru a se vedea modul cum am fost judecaþi – la dobânzi la daune! Într-o acþiune în daune am fost condamnat la dobânzi la daune.500 acþiuni – hai sã zicem 141. fãrã sã se constate nicãieri cuantumul acestor cheltuieli de care noi nu suntem cu nimic vinovaþi. Dar era de datoria conducãtorilor bãncii sã alarmeze piaþa? Evident cã nu. Sã afirmi. în împrejurãrile de atunci. De altfel.. cã sunt executãri în curs.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ca directorul general sã se afle cã nu-ºi ia dividende? Înþelegeþi ce s-ar fi petrecut pe piaþã? Imediat panicã. un dividend la 6. este altã socotealã. Nu s-a fãcut nici mãcar evaluarea pierderilor posibile în viitor. 1. adicã a lãsat banca sã cadã. reescontul Bãncii Naþionale. Banca Blank s-a prãbuºit pentru cã. Nu este nevoie sã vã arãt ce enormitate reprezintã un asemenea principiu.500 acþiuni. Statul sã facã sacrificii. pur ºi simplu. acþiunea de faþã nu loveºte în bancã. adicã dupã cãderea Bãncii Blank. cãci acþiunile nu mai înseamnã nimic. Era aºa de natural încât îndatã ce n-a mai fãcut acest sacrificiu. nici a conducãtorilor. mai ales pentru o sumã ridicolã. dar pentru acest dividend la 6. în primul rând. ca ºi Statul nostru sã facã un sacrificiu. Cã s-a ajuns la un concordat pânã în cele din urmã. pentru urmãriri fãcute de Stat la care noi n-am participat. în Franþa. În 1933. Conchidem. În felul acesta. În realitate. Iar dacã culpa este. În America s-a dat un miliard de dolari. Mussolini a dat pentru una din marile bãnci din Italia 55 miliarde lei. etc. situaþiunea ar fi fost cu totul alta. prematurã. Statul nu va avea mare avantaj. Am fost condamnat la cheltuieli de urmãrire. este culpa legiuitorului care a impus Statului ºi Bãncii Naþionale sã facã o gestiune a unor efecte pe care nu era în stare s-o facã ºi culpa împrejurãrilor care au silit pe Banca Naþionalã la un moment dat – nu intru în aprecierea motivelor pentru cã este foarte greu sã judecãm ce ar fi fost ºi ar fi fost sã fie – sã retragã tot sprijinul dat Bãncii Blank. Au fost împrejurãrile care au impus Statului un sacrificiu. era natural. cãci întâi de toate vor trece creditorii concordatari. pentru Kredit Anstalt s-a angajat tot bugetul Statului austriac de 40 miliarde lei. Vã daþi seama ce repercusiuni a avut cãderea Bãncii Blank ºi de ce cu dreptate se gândea ºi Statul ºi Banca Naþionalã sã evite o asemenea catastrofã. Nu loveºte în acþionari. cãci mai sunt executãri în curs ºi nu poþi sã mã condamni la o sumã când nu se ºtie ce vei mai încasa.000 acþiuni. peste noapte. era natural ca.. acest fapt a avut repercusiuni imense. care trebuia sã aibã ºi a avut repercusiuni nenorocite asupra întregii pieþe româneºti. ªi situaþiunea a mai durat încã ani de zile: în 1932 reescontul era de 14 miliarde. cum afirmã fãrã niciun temei Comisiunea – îl condamnã ºtiþi la cât? La 800 milioane. 16 miliarde.000 miliarde lei. Într-un cuvânt. în loc sã constate care sunt acele dividende ºi sã-l condamne pentru ele. arãtându-vã cã acþiunea în drept are anumite vicii ºi este. Statul crede – ºi aceasta a stat îndãrãtul calculului celor 293 . Prin urmare. în 1930.

A venit un camion cu legionari la Banca Blank ºi a ridicat mobilele. am declarat cã ne rezervãm ºi dreptul de a invoca neconstituþionalitatea decretului-lege. dincolo de minister. era luat cu japca de la Banca Blank. vã rugãm sã binevoiþi a vedea cã nu existã nicio culpã ºi niciun prejudiciu. Statul a fãcut ºi unele mici lucruri care sunt amuzante.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – care au fãcut acþiunea. în sala cealaltã. imobilul are inscripþie luatã de creditori. care trec înainte. Nu ºtiu dacã dumneavoastrã ºtiþi cã mobilierul pe care aþi judecat dumneavoastrã ieri. Or. Pentru toate aceste consideraþiuni. cã va lua imobilele Bãncii Blank. 294 . Dumneavoastrã aþi judecat alaltãieri acolo pe mobile la care noi ne uitãm ºi le recunoºteam. Pentru orice împrejurãri.

iese dintr-o responsabilitate contractualã ºi trece în epoca precontractualã. la un moment dat. ci numai pe acele persoane cãrora li s-ar putea imputa o culpã efectivã. Aceastã responsabilitate în ce constã? Sã vedem întâi ce au susþinut pãrþile? Onoratã Comisiune. Pãrþile s-au pus ba pe temeiul responsabilitãþii extracontractuale. pentru ca.” Comisiunea mai aratã „este evident cã primul ºi cel mai de seamã beneficiar al operaþiunilor de preluare a portofoliului Bãncii Blank este însuºi dl. Aceastã Comisiune însã. sã obþinã scoaterea din obligo a acestei bãnci. Din acest punct de vedere. prevede o responsabilitate specialã. de la dispoziþiunile dreptului comun. Banca Naþionalã ºi Banca Blank. ba pe temeiul responsabilitãþii contractuale.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 18 decembrie 1941 Dl. pentru cã noi nu suntem de acord nici cu aceastã susþinere. 3 din decretul-lege a gãsit cã legiuitorul nu a înþeles sã deroge în privinþa rãspunderii personale a organelor de conducere.. profesor Djuvara. atunci când este vorba de conducãtori. Legea din 1940. pentru cã Comisiunea. inseparabile în judecarea acestui proces. trebuie sã relev cã pãrþile au fost în complet dezacord. Dezacordul acesta între premisa de drept ºi trecerea de fapt a Comisiunii a fost relevat chiar de onoraþii mei adversari. evadeazã. Înainte de aceasta însã trebuie sã vãd care este susþinerea Comisiunii de Anchetã. Noi ne gãsim astãzi în faþa unor convenþiuni intervenite între Stat. când este vorba de a stabili faptele. din acest punct de vedere. Reescontul era o operaþiune anterioarã care fãcea parte din epoca necesar precontractualã.. o serie întreagã de chestiuni derivând din epoca precontractualã în legãturã cu banca ºi conducãtorii. contractualã sau extracontractualã. sã ajungã la o responsabilitate specialã din care însã nu poate sã lipseascã elementul culpã.” În mod obiºnuit. când este vorba sã arate în cadrul dreptului comun responsabilitatea. la rãspunsurile pentru Minister ale d-lui Gheorghiu. care a reuºit. Veniamin vorbind despre o responsabilitate contractualã. prin dl. Nu se pot elimina aceste elemente. 295 . Raportul Comisiunii. în al doilea rând. supuse ºi ele cercetãrii Comisiunii. întâi pentru cã dumneavoastrã nu veþi cunoaºte în felul acesta cine este Banca Blank ºi conducãtorii.”. spune: „Comisiunea interpretând dispoziþiile art. cãci noi am vãzut pe dl. pentru cã aceste elemente importante din anii 1925-1926 au fost elementele care au constituit baza preluãrii de portofoliu. Aristide Blank. ºi. fãcând responsabile fãrã nicio discriminare pe toate persoanele care au avut vreun rol de conducere sau control. ale cãrei acþiuni majoritare erau în mâna domniei sale. elemente care susþinem noi cã intrã în cadrul responsabilitãþii prevãzutã în legea din 1940 ºi. Comisiunea aratã cã „se mergea pânã acolo încât stãruia sã se primeascã efecte ce fuseserã anterior respinse. pretindem noi. Nu se poate face aceastã separaþiune dacã vrem ca acest proces sã fie judecat în întregimea lui. avocat Opriº: Rândul trecut spuneam cã voi adãuga. în considerentele unei sentinþe se aratã care sunt dispoziþiunile dreptului comun ºi despre ce fel de responsabilitate poate fi vorba în ce priveºte dreptul comun.. prin convenþiunile ulterioare încheiate în baza legii din 27 iunie 1930. Îmi permit în aceastã privinþã sã arãt care au fost susþinerile pãrþii..

acum. care a pus instituþiile de situaþia de a nu-ºi putea onora angajamentele. ºi pentru ca sã nu fie discuþie cã n-aº arãta exact ceea ce a spus domnia-sa. vorbea. oricât de sus ar fi plasaþi în ierarhia bãncii. Dar. prin urmare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Este. la un moment dat. memoriul d-lui Tabacovici semnat de dl. care n-au avut niciun amestec. Veniamin vine ºi spune cã. Banca Blank.. care era în strânsã legãturã. aceastã chestiune n-ar interesa dacã ne-am rezuma la o discuþie pur ºi simplu contractualã. vam arãtat cã a vorbit la un moment dat de aceastã responsabilitate specialã în care culpa este absolut necesarã. dacã am trece peste toate principiile de drept în materie de responsabilitate ºi am admite o rãspundere pentru fapte ce nu sunt personale. conducãtorii nu pot fi fãcuþi responsabili pentru o politicã greºitã de plasament. mã refer la ceea ce am gãsit în dosar. nici în întocmirea bilanþurilor. pentru a atrage responsabilitatea unui conducãtor. atunci evident cã intereseazã. nici în politica de plasament. în bunã credinþã banca sã transmitã Statului un portofoliu considerat ca comercial. Dl. Domnia sa a fãcut motiv de apel pe baza art. când. despre o responsabilitate extracontractualã. singura posibilitate a Ministerului. pentru ca apoi. la început. dar care aratã situaþia de tatonare a acestei chestiuni de drept. directã ºi imediatã. în acte de inducere în eroare asupra naturii operaþiilor. Iar acum. iar legea nu aratã cã a derogat de la dreptul comun. Ottulescu. din moment ce transmisiunea efectelor cãtre Stat s-a fãcut la alegerea BNR-ului care poartã întreaga rãspundere. care. 1. Dar am pãrãsit aceastã tezã. în rezumatul pe care-l face. prin urmare. dar nu pe simpli funcþionari în subordine. în care se spune: „asemenea. dl. el nu era comercial.662 referitor la fidejusiune. în realitate. fie în cea mai binevoitoare ipotezã.” Iar mai departe: „Prin urmare. chiar îndepãrtatã. la un moment dat. Este de la sine înþeles cã legea n-a putut viza decât pe conducãtorul efectiv.. Profesor Corodeanu accentueazã acest lucru. Soepkez ºi Tabacovici au demisionat? Ce poate impresiona aceste demisiuni în darea hotãrârii de cãtre dumneavoastrã? Dar dacã vom merge la cauza acestor demisiuni. Ottulescu. a formulat niºte motive de apel pe care apoi le-a pãrãsit. prin dl. note care ar fi condus. Ottulescu a pornit de la principiul de bazã cã nu s-a derogat de la dreptul comun. încã nu simplul fapt de a fi conducãtorul unei instituþii poate aduce – de plano – o asemenea gravã responsabilitate. vorbeºte de o bazã contractualã care ar fi element ireductibil care leagã pe Stat cu Banca Blank. spre exemplu. iar la urmã dl. cum este cazul subsemnatului. sã ajungã la o responsabilitate contractualã.” Ajungem. Ce interes ar reprezenta din acest punct de vedere dacã. ne gãsim în faþa unei responsabilitãþi de drept comun. avocat Bãlescu. beneficiar al operaþiunilor de pe urma cãrora Statul a fost prejudiciat. 296 . în fraudã. care ºtim cã este un act accesoriu ºi expres. profesor Djuvara. dar în legãturã cu transmisiunea. Aristide Blank. Soepkez ºi Blank. în legãturã cu banii pe care i-a dat Statul. Iar dl. nici în ascunderea caracterului necomercial al efectelor scontate. în cadrul clasic ºi tradiþional al dreptului comun ºi în lipsa unui drept expres. o chestiune complet detaºatã de convenþiunile care au avut loc. Apoi afirmã cã „conducãtorii rãspund ca mandatari. în necesarã legãturã cu ceea ce s-a întâmplat. Domnia sa spunea la termenul trecut cã nu este vorba de o revizuire a contractelor ºi de constatarea nulitãþii lor. tot la dl. În ceea ce priveºte demisiunile d-lor Tabacovici. este nevoie sã se stabileascã cã acel conducãtor are o vinã în operaþiunea transmisiunii portofoliului de la BNR la Stat.

ºi. ºi intereseazã în speþã. 5. de convenþiunile intervenite în Stat ºi Banca Blank. condiþiunile fixate la preluãri în cadrul convenþiunii. precum ºi condiþiunile fixate sau convenþiunile încheiate pentru realizarea acestor efecte. Legea întrebuinþeazã cuvintele „operaþiuni ºi lucrãri”. În ce priveºte pe conducãtori. acesta este cadrul care urmeazã sã fie discutat. nici la condiþiuni. Bãlescu o refuzã. ne intereseazã dacã aceastã epocã precontractualã intrã în cadrul legii din 1940.” Deci. legea mai întrebuinþeazã ºi cuvântul de „beneficiari” ºi mam întrebat de ce asociazã legiuitorul acest cuvânt cu organele de conducere ºi instituþiunile respective. în al doilea rând. chestiunea scoaterii din obligo. „Operaþiuni ºi lucrãri”. Ne gãsim. ci merge numai la convenþiunile încheiate pentru realizarea portofoliului. la condiþiunile fixate cu ocazia acestor convenþiuni. Iatã-ne îndepãrtaþi. când domnia sa spunea: „dacã am admite cã mandatarul rãspunde delictualmente. pur ºi simplu.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – mandatarul nu are nicio rãspundere”. ne gãsim în faþa unei prime noþiuni de rãspundere specialã: operaþiuni ºi lucrãri din epoca anterioarã. 3. cel puþin sub forma aceasta. discuþie pe care dl. Legea întrebuinþeazã termeni pe care în dreptul comun nu-i vom gãsi. sau nu. Legea din 1940. în special.” Asupra chestiunii dacã urmeazã sã fie discutatã ºi epoca precontractualã. în ce priveºte chestiunea conducãtorilor ºi instituþiunilor. în dreptul comun. Pe de altã parte. operaþiuni ºi lucrãri care urmeazã sã formeze obiectul unei anchete. al treilea rând. ne-am gãsi în faþa unui cumul. desigur cã aceastã epocã precontractualã pregãtitoare care a dus la preluarea portofoliului. 1941. Noi suntem de acord cã. 1 al legii din 1940 aratã cã „se instituie pe lângã Preºedinþia Consiliului de Miniºtri o Comisiune însãrcinatã sã ancheteze operaþiunile ºi lucrãrile în baza cãrora Ministerul de Finanþe a rãscumpãrat portofoliul de efecte aflat la Banca Naþionalã potrivit legii din 27 iunie 1930 ºi 1 aprilie 1936. zicem noi. Dacã dumneavoastrã veþi zice cã aceste convenþiuni nu formeazã obiectul unei discuþiuni în mod formal ºi în cadrul unei valori de drept comun. Atunci când este vorba de beneficiari. ne gãsim limitaþi în problema operaþiunilor ºi lucrãrilor care urmeazã sã fie verificate ºi. are o importanþã deosebitã. 8 al legii din 1930. are aceastã responsabilitate specialã. iar Banca Blank contractualmente. nu poate sã fie gãsitã o astfel de noþiune care sã meargã la o epocã strict antemergãtoare contractului. convenþiunile încheiate pentru realizarea efectelor. cãci ar fi imposibil ca mandatul sã rãspundã delictualmente. Nu era suficient dacã spunea numai „beneficiarii operaþiunilor de preluãri”? Nu se includea ºi ideea de conducãtor ºi instituþiunea care rãspunde? De ce a fãcut legiuitorul acestã distincþiune? Art. chestiuni premergãtoare operaþiunilor contractuale. trecând peste contract ºi mergând sã stabilim o responsabilitate înainte de existenþa contractului. Din acest punct de vedere. aceastã noþiune „beneficiar” nu merge nici la punctul 1. Prin urmare. prin urmare. între Stat ºi Banca Naþionalã. suntem de acord cã noi nu avem raporturi 297 . iar concluzia a fost trasã tot rândul trecut. 7. în faþa anchetei unor operaþiuni ºi lucrãri cu scopul de a se vedea dacã ele erau necesare pentru ca sã conducã la preluarea de portofoliu. Îmi permit sã relev termenii speciali ai acestei legi. este sigur. în cadrul art. În al doilea rând. Iatã primul element care se degajã pentru a se demonstra aceastã responsabilitate specialã în ce priveºte banca.

multe din ele provenind din alte operaþiuni decât cele de ordin comercial. Statul nu a primit decât bunuri de o valoare infimã. o chestiune care intereseazã întreaga societate româneascã. conducãtorul va rãspunde numai pentru faptele cu caracter autonom. În scopul legii era sau nu sã vi se dea dumneavoastrã aceºti bani? Din momentul în care dumneavoastrã nu intraþi în acest scop al legii. interpretând în expunerea de motive legea din 1930. a dat sugestia ºi mi se pare cã a încercat sã se apropie de adevãrata responsabilitate specialã care rezidã în legea din 1940. ale unor întreprinderi falimentare. din acest punct de vedere sunt de acord cã nu existã o responsabilitate de drept comun care sã facã legãturã între mine ºi conducãtori. Dar nu aici este responsabilitatea specialã în care se degajã din legea din 1940. faþã de fondul social. cu o singurã nuanþã: cã atunci când este vorba de fapte autonome pe care însã le ºtia ºi banca.000 lire sterline vândute Bãncii Naþionale fãrã acoperire. în materie delictualã.” ªi îmi amintesc numai de cele 4. ªi expunerea de motive aratã. Ce a îndreptãþit Statul sã dea aceºti bani. în ºedinþa trecutã. vom gãsi natura specialã a acestei responsabilitãþi. credit pentru care dumneavoastrã spuneþi cã aþi muncit o viaþã întreagã. Statul român a fost silit sã ia asupra sa toate creanþele dubioase. Sunt de acord. Dumneavoastrã ziceþi cã. ºi a trebuit sã vinã Banca Angliei sã atragã atenþia Bãncii Naþionale cã s-a fãcut acest lucru care este de naturã sã strice creditul acestei þãri. În ce constã aceastã responsabilitate? Dacã ne mãrginim la aceste discuþiuni. cã raporturile contractuale sunt nãscute cu banca. care este o lege de ordine publicã. În acest punct de vedere.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – contractuale cu conducãtorii. desigur cã nu vom gãsi natura specialã a responsabilitãþii. Adevãrul era cã domniile lor trãseserã aceste lire sterline fãrã acoperire. Dl. atunci ºi banca este solidar responsabilã. Aceºti bani vi s-au dat în cadrul legii din 1929 ºi al legii modificatoare ºi interpretativã din 1930. ªi vine legiuitorul din 1940 ºi spune. deci. date în platã pentru tranºa a treia. În schimbul acestor imense sume date unor întreprinderi private. Domnia sa vorbeºte de natura intervenþiei Statului. Legea aceasta avea drept scop stabilitatea monetarã. s-au gãsit în situaþia de a nu putea onora angajamentele luate. între altele. care nici prin scopul. multe întreprinderi bancare. nici prin politica lor. suferind importante prejudicii. Apare. noi nu vã mai putem cere aceºti bani. Legea din 1940. nu meritau un atare sacrificiu. Dacã însã dumneavoastrã intraþi în scopul legii din 1929 ºi 1930. o a doua noþiune de responsabilitate specialã. cã nu era cazul sã se dea bani acelor instituþiuni care nici prin politica lor ºi nici prin scopul lor nu meritau un atare sacrificiu. Nu l-am întrerupt pe domnul Ottulescu dacã banii erau daþi în momentul când s-a încheiat convenþiunea. Sã nu uitãm cã ne gãsim astãzi în faþa unei legi din 1929. ele fiind strãine de aceastã þarã. de drept public. iar prin interpretarea din 1940 aceastã lege are drept scop ºi asanarea pieþei. ºi ce fel de bani sunt ei? Din momentul în care vom rãspunde la aceste douã probleme. în fine: „Trebuie sã subliniem cã o bunã parte din aceste creanþe proveneau de la diferite întreprinderi falimentare. datoritã mai ales unei greºite politici de plasamente practicatã pânã atunci. Datoritã acestei împrejurãri. profesor Corodeanu. din acest moment ne datoraþi banii astãzi.” 298 . iatã responsabilitate sub o altã faþadã. o lege care completeazã într-o anumitã mãsurã felul de întrebuinþare a banilor publici. pe baza ideii de reprezentare. Dumneavoastrã aþi beneficiat de un miliard ºi ceva de bani ai Statului. cã Codul de Comerþ stabileºte anumite responsabilitãþi speciale ale conducãtorilor faþã de acþionari. aratã în expunerea de motive: „În acelaº an însã accentuându-se criza economicã.

legiuitorul din 1940 interpreteazã legea din 1929 ºi 1930 ºi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Iatã cum. prin aceastã expunere de motive. 20 DECEMBRIE. interpretând aceastã lege. spune cã banul acela nu trebuia sã fie dat decât unor instituþiuni care. meritau acest sacrificiu. prin scopul ºi politica lor. ORA 9 DIMINEAÞA 299 . CONTINUARE ÎN ªEDINÞA DE SÂMBÃTÃ.

sume care acopereau peste 60-70% din cele 4 miliarde. sunt bune. Când nu au. raport fãcut în anul Domnului 1931. Banca Blank trãia numai dintr-o ficþiune. nu mai sunt bune. Gheorghiu. Când legiuitorul. Dumneavoastrã vã veþi apãra clientul. Domnul Bãlescu spunea cã nu discutã aceste rapoarte. pentru cã noi susþinem cã imobilizare nu înseamnã efecte care sã aducã pierderi ºi cã. chiar dacã nu este decât un profit indirect al conducãtorilor. ºi vom reveni asupra acestei chestiuni. O discutaþi sau nu. Aceastã sumã cred cã era cinstit sã veniþi s-o arãtaþi aici. ce înþelegea Statul când ºtia de ele dar. este pentrul motivul cã e vorba de bani publici. în tranzacþie. nu poate fi vorba de o pierdere la efectele preluate. de câte ori dumneavoastrã susþineþi aici cã Statul ºtia de marile pierderi. în expunerea de motive. Era frumos din partea dumneavoastrã sã veniþi sã arãtaþi cã nu vi s-a dat numai 1 miliard. partea cu investiþiunile la Cãile Ferate este indiscutabil cã nu face decât sã completeze ideea de imobilizare ºi tranzacþie care a fost comentatã înaintea dumneavoastrã. Bãncii Blank i s-a dat prin asanare – se susþine – noi susþinem cã Banca Blank nu intra în cadrul acestei legi pentru simpla consideraþiune cã legea nu avea în vedere sã se dea la morþi. Iatã de ce ziceam cã trebuie sã mergem la expertize ºi la raportul Bãncii Naþionale. În ce priveºte rapoartele Bãncii Naþionale. domnul Veniamin spunea cã nu sunt concludente ºi nu au valoare legalã. anul în care domniile lor pompau bani ºi când se plângeau cã sunt persecutaþi de Banca Naþionalã. dacã se trece peste suveranitatea convenþiunilor. vã refereaþi la aceste rapoarte ale Bãncii Naþionale. Banca Blank era falimentarã. veþi trage consecinþele. cu toþi conducãtorii. Aceasta este treaba dumneavoastrã. de câte ori pentru argumentele dumneavoastrã rapoartele acestea au valabilitate. ci vi s-au dat sume mult mai mari. Iatã de ce spuneam cã activitatea bãncii cu patrimoniul ei. La acest lucru se referã ºi legea din 1930. nu meritã sacrificiul banului public. se referã la astfel de instituþiuni ca aceasta care vine înaintea dumneavoastrã sã vorbeascã cu tonuri majore ºi sã se plângã de jaful pe care Statul l-a fãcut contra ei. la fiinþe bolnave care se puteau însãnãtoºi. avocat Opriº /în continuare/: În dezvoltarea celor spuse de dl. se referã la instituþiuni falimentare. care au fost daþi legii din 1930. Acest lucru îl enunþam ºi ne refeream la dispoziþiunea din legea monetarã care prevede cã tot ce se va încasa de pe urma efectelor preluate va fi afectat pentru investiþiuni la Cãile Ferate. Din acest punct de vedere. Dânsa nu mai avea capital din anul 1926. prin bilanþuri false. Aceste legi urmãriserã un scop – stabilizarea monetarã ºi asanarea creditului privat. sã tragã beneficii personale ºi sã ocoleascã Codul Penal. iar conducãtorii ei n-au fãcut decât sã acopere înºelãciunea creditorilor. dupã ce acest Stat îi dãduse aproape 3 miliarde. formeazã un tot inseparabil ºi când este vorba de prejudiciu – nu trebuie sã fie fraudã –. care nici prin scopul. am arãtat în ºedinþa trecutã cã. Problema este: ce s-a fãcut cu aceºti bani? Dumneavoastrã trebuie sã rãspundeþi unde s-au dus aceste miliarde. de acest profit vei rãspunde astãzi. Iatã unde cred eu cã este aceastã rãspundere specialã a legii din 1940. nici prin politica lor. de câte ori susþineþi aici acest lucru. prin acest fapt. Îmi permiteþi sã vã amintesc cã. Aceastã lege nu prevede pierderi. la cele comunicate de Banca Naþionalã Ministerului de Finanþe. 300 . ci numai la vii. nu discutã expertizele pentru cã nu sunt concludente. Prin urmare.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 20 decembrie 1941 Dl.

dupã ce anchetase zile întregi la dumneavoastrã: „Complexitatea chestiunilor legate de chestiunile administrative ºi financiare al Bãncii Blank ºi timpul prea scurt de care m-am putut folosi din pricina refuzului categoric al direcþiunii de a-mi pune la dispoziþie actele ºi registrele. aceea despre care domniile lor vorbeau cã este o fiinþã juridic indiscutabilã. Contraexpertiza n-a fost combãtutã de dumneavoastrã. iat-o cã a funcþionat ani de zile fãrã capital. ºi nu pot fi ascunse mai ales când este vorba de un ban public care i se dã. ºi iatã ce spune inspectorul la 30 octombrie 1931. Dar. iatã conducerea care apela la banul public. sã acoperiþi aceste pierderi. /Citat din raportul de expertizã/. nu are importanþã. îi fãceau sã ascundã ºi sã nu punã la dispoziþie actele. ªi acum sã trecem la aceastã expertizã. nu mi-au dat putinþa sã întind investigaþiunile mele asupra tuturor operaþiunilor. Registrele unei bãnci nu pot fi ascunse în faþa unui creditor care-i dã bani. acela care venea sã-i dea viaþã. Expertiza aceasta începe cu anul 1926. ele ar fi creat panicã pe piaþã. dumneavoastrã o puteaþi combate. nu vrea sã-ºi arate situaþia. Dumneavoastrã aþi fost aceia care aþi refuzat sã le prezentaþi. iar registrele dumneavoastrã sunt în întuneric. Câteva enunþãri din aceastã expertizã voi face. Prin urmare. Banca Blank. prin urmare. Noi suntem aceia? Expertiza care a fost fãcutã.” Iatã oamenii. la un moment dat. În preambulul ei se spune: „Lipsind registrele maestru /Cartea Mare/ pentru toþi aceºti ani – cu excepþia a trei registre Cartea Mare din 1931 – cercetarea înregistrãrilor fãcute în cursul anilor – afarã de acelea fãcute cu ocazia încheierii bilanþurilor – a fost foarte mult îngreunatã ºi adeseori chiar imposibilã. nu prezintã registrele. iar. sã ironizaþi ºi sã spuneþi cã noi suntem aceia care cultivãm secretul. cãci dacã bilanþurile ar fi fost fãrã beneficii. dacã bilanþurile au fost false. o bancã beneficiarã a banului public ºi care. pe de altã parte. spuneaþi cã. n-aþi combãtut-o pentru cã veneaþi cu subtilitãþi. nu aveaþi interesul sã le pãstraþi în 1940. în momentul când primeaþi bani.” Iatã. Dumneavoastrã n-aþi pãstrat registrele. care era element pregãtitor al deciziunii date de Minister. care era situaþia dumneavoastrã? Vã duceaþi la Banca Naþionalã sã vã dea scont ºi Banca Naþionalã trimitea inspectori pentru cã vroia sã ºtie ce aveaþi dumneavoastrã. Dumneavoastrã sunteþi aceia care nu lucraþi la lumina zilei ºi vã voi dovedi cã n-aþi lucrat niciodatã la lumina zilei. a manipulat cele 2 miliarde despre care vorbea domnul Aristide Blank. operaþiunile fruduloase pe care le fãcuse în patrimoniul pãrþii.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – În ce priveºte expertizele. creditorului principal. ºi atunci aceste expertize au fost fãcute în cadrele indiscutabile ale prejudiciului de care vorbeºte legea din 1940. ªi dumneavoastrã aveaþi pretenþia. în subterane. fãrã sã aibã capital: 301 . sã nu uitãm cã ele au fost fãcute înaintea Comisiunii care forma prima instanþã. care fugim de lumina zilei. în acel moment. voi elimina toate calculele ºi voi pãstra tot ceea ce este numai element pregãtitor pentru concluzii. cãci eraþi sfãtuiþi sã faceþi asemenea bilanþuri cu beneficii.

/Urmeazã specificarea/.. la abuzuri foarte mari. Mai relevãm. devenind creditoare pentru rest. Acoperirea subscrierii prin procedeul compensaþii este o ficþiune de vãrsãmânt ºi este tot atât de temut ca ºi ficþiunile de subscrieri . care la finele anului 1926 reprezenta peste 1 miliard lei. prin manopere frauduloase. 302 . Introducerea actului constitutiv al unui numãr de fondatori simpli figuranþi a avut de scop sã se mascheze . adicã a cuprins ficþiuni de fapte ºi persoane. în primul rând la Banca Naþionalã . în starea actualã a moravurilor. cedând Bãncii Industriale numeroase pachete de acþiuni ºi creanþe asupra unor debitori.. veþi vedea cã în fapt nu avea fiinþã juridicã. dând naºtere.. raportul lui Niþulescu ºi Nestorescu: „Banca Industrialã. Înfiinþând Banca Industrialã. Într-adevãr... treceri care nu pot avea nici mãcar valoarea unor aporturi în naturã.. cu care ºi-a acoperit debitul sãu din 50 milioane rezultat din subscrierea integralã a capitalului Bãncii Industriale. cu ajutorul acesteia. Banca Blank ºi-a creat la Banca Industrialã un sold creditor însumând sute de milioane. ºi sã poatã astfel sã întocmeascã bilanþuri cu aspecte de mai multã lichiditate.. pentru cã. care constituiau imobilizaþiuni prea mari.” În timp ce aceastã expertizã se face la 1940. dupã cum se vede din specificarea de mai jos.” Iar. faptul cã cedarea acþiunilor ºi creanþelor de la Banca Blank la Banca Industrialã invers s-a fãcut prin schimburi de simple scrisori. Ei bine. dar cum am dovedit în raportul nr. uneori. conducãtorii Bãncii Blank nu numai cã ºi-au aranjat un mijloc foarte lesnicios de credite.. mai departe. pe noi ne intereseazã ºi disciplina de fapt. ACOPERIREA CAPITALULUI SUBSCRIS ESTE SIMULATÃ. ci la 24 ianuarie 1922 a trecut Bãncii Industriale un prim lot de participaþiuni ale capitalului diverselor societãþi sub formã de acþiuni. c/ a-ºi ascunde anumite pierderi. înfiinþatã la 1921 cu un capital iniþial de 50 milioane. sã improvizeze portofoliu cambial pentru utilizarea creditelor la bãnci. în sumã de 222 milioane.. ar fi rãmas fãrã putinþã de mobilizare.. Fãrã ajutorul Bãncii Industriale. care mai târziu a ajuns pânã la 2 miliarde lei. ori a-ºi crea beneficii fictive. pentru care a obþinut cambii pe care le-a folosit la reescont. . expertiza vorbeºte de scopul din Statute. Asemenea combinaþiuni sau afiliaþiuni sunt destul de numeroase ºi au avut de scop.. în epoca în care încã se încheiau convenþiuni de pe urma preluãrii portofoliului din 1930. scopul urmãrit de Banca Blank prin înfiinþarea acestei societãþi /adicã a Bãncii Industriale/ era: a/ca Banca Blank sã-ºi descarce activul de prea numeroasele participaþiuni ce avea. în subsidiar. dacã disciplina juridicã zice cã Banca Industrialã avea o firmã înscrisã ºi era o persoanã juridicã aparte. Banca Blank a obþinut de la Banca Industrialã efecte comerciale de valoare mare. au creat ani de zile în registrele Bãnci Naþionale.. plasamentul enorm al Bãncii Blank în acþiuni ºi participaþiuni. prin manopere contabile. cãci acoperirea se face în aceeaºi zi prin trecerea de acþiuni industriale în activul Bãncii Industriale. b/ sã-ºi creeze un instrument docil în mâinile sale pentru procurarea de mijloace financiare /cambii emise de Banca Industrialã pentru a fi folosite la reescont/.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – „Banca Blank n-a vãrsat în numerar capitalul subscris. iar nu prin borderouri de vânzare pentru acþiuni sau prin acte de cesiune în regulã. Raportul spune: „În fapt. Din contrã. ceea ce ne aminteºte de disciplina juridicã de care amintea domnul Bãlescu. iatã ce spune pentru 1933. Subscrierea capitalului social nu a fost realã.

Când se pierde o sumã atât de importantã.. de erori ºi de manopere frauduloase. contul de evidenþã al Bãncii Industriale fiinþând în contabilitatea Bãncii Blank numai pentru a servi scopului arãtat. Cu alte cuvinte. se înþelege cã contabilitatea acestei bãnci n-a fost decât un instrument de obscuritate. Evidenþã. cu o sumã pe care nu o datora. 303 . Bilanþul anului 1926 al Bãncii Blank s-a încheiat cu un beneficiu de 60.75. Numai pierderile amortizate din acel an sunt de peste jumãtate de miliard. avuþii pe care contabilitatea era chematã sã le pãstreze. Evidenþã are o funcþiune cu totul anormalã ºi cã serveºte scopului arãtat mai sus. pentru acoperirea pierderilor gestiunilor ºi pentru balansarea propriilor sale bilanþuri cu beneficii imaginare. Citesc iarãºi din raportul de expertizã: „Prin articolele de jurnal mai sus arãtate. când se dãdeau aceºti bani. Avea rezerve 100 milioane. Banca Industrialã nu a înregistrat suma de mai sus pentru cã nu o datora.45. mã refer doar la mijloacele de acoperire ale acestei pierderi. prin creditarea a trei conturi de beneficii. stã în faptul cã Banca Industrialã nu are un cont corespunzãtor la contabilitatea sa. fraudele de sute de milioane pe care le fãceaþi în patrimoniul Bãncii Blank. la un moment dat. în 1926..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – venituri fictive pe care le-au intercalat la Banca Blank. sunt din 1933.342. prin debitarea contului Banca Industrialã Ct. Dovada acestei afirmaþiuni se gãseºte în urmãtoarele fapte: „. Sã trecem foarte rezumativ la bilanþuri. Îl agaseazã pe domnul Corodeanu aceastã cifrã mãruntã de 75 de bani. de a se crea beneficii fictive. 2. Aceastã operaþiune contabilã este un artificiu cu care s-a urmãrit crearea unor beneficii fictive. iluzoriu încheiate. înregistrare care nu s-a fãcut ºi la Banca Industrialã.022. ele sunt foarte elocvente. Banca Blank a avut pierderi foarte mari.”.. desigur cã banca îºi pierduse capitalul ºi rezervele. în special. În anul 1926. Beneficiile imaginare arãtate în bilanþuri n-au fost în realitate decât distrugerea fondului social ºi a unei bune pãrþi din fondurile strãine. În rezumat. Cum cu manopera contabilã de mai sus nu se puteau acoperi toate pierderile ºi sã mai aparã ºi un beneficiu net. au creat un miraj de falsã prosperitate. s-a recurs la urmãtoarea înregistrare:. ªi daþi-mi voie sã mã opresc o clipã: în 1926 Banca Blank avea capital 125 milioane. s-a debitat Banca Industrialã.219. cu suma care nu reprezenta beneficii reale. ºi veþi vedea cã sunt întrebuinþaþi pentru epoca din 1931. iar mai jos: „Dar dovada indiscutabilã cã contul Banca Industrialã Ct. s-a creat un beneficiu fictiv de Lei 214. într-un cont „de evidenþã”.” Iar la pagina 38: „Bilanþurile încheiate nu cu valoare..108. cãci nu se sprijinã în întregime pe o situaþiune realã ºi sincerã a activului.” Termenii nu sunt ai mei.. Erau interesanþi însã aceºti 75 de bani ca sã acopere. ceea ce înseamnã cã consumase din 1926 o parte din banii care nu-i aparþineau.. Nu mai insist.. enunþ douã-trei din ele ca sã vedeþi ºi dumneavoastrã pentru cã. Ajungând la asemenea bilanuri iluzorii.

493 lei. la care experþii conchid la fel cã n-a fost real ºi cã este vorba de beneficii fictive de 25 milioane. un lucru foarte important. pentru care îmi voi permite sã fac consideraþiuni speciale.395. la 6 septembrie 11 milioane.304. în total 134 milioane. mai ales referitor la cele 71 milioane în chestiunea imobilului Bordei. 60 milioane. Banca Blank dã un beneficiu de 54 milioane. Banca Blank poseda marea majoritate a acþiunilor ei ºi o finanþa cu sume importante ºi.000. la 7 septembrie 49 milioane. cu suma de 299. Dispoziþiuni Nuovo. s-a creat un beneficiu de aceeaºi valoare. în total 407 milioane.259. prin debitarea contului Acþiuni: „Cu suma de 47. pentru balansarea contului Dispoziþiuni Nuovo cu suma de mai sus a fost creditatã la 6 septembrie 1927 cu Lei 11. iatã ce spun experþii: „În ºedinþa de la 6 iulie 1927.. zicea domnia sa... apoi 71 milioane ºi 75 milioane. care era un cont personal al lui Aristide Blank. la acea datã. Cu diferenþa de 100 milioane a fost încãrcatã Banca Industrialã. în 1927. s-a fãcut aceastã debitare. a adus Bãncii Blank un fond de 1. pentru care pierde. un poet. ajunsese în registrele Bãncii Blank pânã la 300 milioane. Se mai face de experþi o menþiune cu caracter special. adicã cu 40 milioane ºi care.000. ei bine. ea se explicã fãrã sã se justifice. la un moment dat. În sfârºit. Neamþ. prin faptul cã.250. care a pornit cu un capital de 80% din cele 50 milioane. îºi putea impune voinþa.. deci. de 49 milioane ºi de 13 milioane. prin debitarea contului de lire sterline a Societãþii Lujani. În anul 1927. la 28 iulie 1927 contul Fabrica de Hârtie ºi Mucava din P. sumã în care se cuprind douã posturi.” În acelaºi an. Banca Blank a ajuns sã posede 96% din acþiunile Fabricii de Zahãr Lujani ºi a revândut grupului de mai sus 86% din aceste acþiuni . a fost scãpatã din registre. pierdere cu care se fãceau daruri personale d-lui Blank.” Prin urmare. Societatea Lujani nu datora suma de Lei 299. un om care se topea ca sã ajute propaganda culturalã în Þara Româneascã.000. pentru ca mai jos sã arate: „Vrea sã zicã.925. Pierderea se acoperã. prin debitarea contului Rezerve asupra Creanþelor Dubioase ºi la 7 septembrie 1927 cu 47. Tot în acest an. dând beneficii de 14 milioane. Blank ºi afirmã cã.000 ..597. la un moment dat.200. a fost creditat cu 59 milioane. Banca Industrialã se simþea ºi ea obligatã sã dea beneficii. dacã.250. ceea ce se încearcã sã se spunã cã a fost aportul personalitãþii bancare a d-lui Blank.925. Aristide Blank aduce la cunoºtinþa Consiliului cã a încheiat o tranzacþie importantã cu un grup format din Banca de Credit Român. Domnia-sa spune cã.. ªi iatã cã apare ºi „Cultura Naþionalã”. pentru „Cultura Naþionalã”. ªi dã beneficii de 8. se semnaleazã Comisiunii ºi intereseazã numai în mãsura în care vine astãzi dl. totuºi. dupã mai multe cumpãrãturi de la strãini. 48 milioane de la Ct. sute de milioane din averea particularã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Urmeazã expunerea de fapte. dl. în urma acestei tranzacþiuni – zice domniasa – Banca Blank va încasa – în intervalul de la iulie la decembrie 1927 – circa 304 . Domnul Blank v-a fost înfãþiºat ca un om de mare culturã. în 1927. ºi 11 milioane de la acelaºi cont.259 s-au supraevaluat acþiunile „Cultura Naþionalã. pierdere care. Internationale Suiker Maateschappj ºi Kredit Anstalt din Viena. s-au mai supraevaluat acþiunile.

ºi am gãsit: la Banca Industrialã. La Banca Blank nu se gãsesc ca intrate în portofoliul sãu cele 480. Bilanþul ºi Contul Profit ºi Pierdere al Bãncii Industriale a fost încheiat în 1928 cu 7½ milioane beneficiu. având aparenþa unei simple operaþiuni de devize. Evidenþã la Banca Blank avea un sold debitor de 320.. Banca Industrialã a cedat 480.555.057.000 lire sterline..06 care. care. care figurau în registrele Bãncii Blank cu suma de 423. ea era trecutã în contul conducãtorilor.” Þin sã precizez cã noi puteam sã venim aici cu foarte multe probe.528. lei 315. 1927. 26 ºi 27 iunie 1928.000 acþiuni Lujani. Puteam sã arãtãm cu dovezi cã. Au venit aici ºi sau împãunat cu o serie de fapte pentru care n-au adus nicio dovadã. la sfârºitul anului 1928.400. circa 600. 2 ataºat din care se vede evoluþia cursurilor acþiunilor ce poseda. au ajuns la preþuri unitare cu totul disproporþionate faþã de valoarea lor nominalã . aceastã bancã a cedat Bãncii Blank 480.000 nu a putut fi tratatã ºi lichidatã decât pe bazã de acte scrise.280. dupã achitarea tuturor datoriilor pe care banca le are în strãinãtate ºi a reducerii cu 40 milioane a reescontului BNR.200. ceea ce nu s-a vãzut.405. 305 . nu reprezentau o datorie a titularei. Are interes poate cum se fãceau operaþiunile de evaluare: „În zilele de 22.” ªi apoi ne trimite la tabloul nr. Poate cã onorata Comisiune va putea avea explicaþiunile necesare. Dacã era vorba sã examinãm întreaga activitate care a condus la preluarea portofoliului.v. cât ºi ale Bãncii Industriale. în registrele Bãncii Blank.000.” Prin urmare.26 . lire sterline 389. dacã este real ceea ce aþi spus dumneavoastrã cã beneficiul era de 1.. ªi iarãºi o serie întreagã de supraevaluãri ºi operaþiuni contabile pe care nu le mai citesc. În 1928. Banca Industrialã se considerã ºi ea datoare sã dea 7 milioane beneficiu. ªi. sumã din care va rãmâne.000 lire sterline ºi finalmente cã trezoreria ºi direcþiunea devizelor vor dispune de fondurile de fondurile necesare pentru operaþiunile lor.000 acþiuni Lujani cu suma de 315 milioane lei.000.000. vã întreb: unde este diferenþa? În acelaºi an. Banca Blank a trecut Bãncii Industriale mai multe pachete de acþiuni specificate în situaþia alãturatã. ci pierderi de ale Bãncii Blank acumulate în acest cont. la un moment dat. cum am arãtat ºi în alte rânduri. de câte ori era vorba ca Banca Blank sã facã o afacere bunã de devize..574-3-5. Pentru a-l balansa. Aþi vãzut cã am gãsit cã. 23. Banca Blank dã beneficii de 65 milioane. Ar fi fost logic ca rezultatul unei asemenea afaceri sã se oglindeascã în bilanþul anului 1927.574..Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – 1. Noi n-am fãcut-o din delicateþe pentru dumneavoastrã ºi pentru cã am socotit cã avem suficiente elemente în acest dosar care sã conducã la respingerea apelurilor. am urmãrit scriptele atât ale Bãncii Blank.. Banca Blank a supraevaluat valoarea acþiunilor cedate Bãncii Industriale exact cu aceeaºi sumã.. Contul Banca Industrialã Ct. 25. ªi experþii conchid: „Poate cã o cercetare mai îndelungatã ar putea descifra ºi aceastã chestiune.200.. O operaþiune de circa 1... sunt numai aceste 315 milioane. la 27 iulie 1927. la 22 iulie 1927.000 acþiuni Lujani cu 315 milioane. ci gãsim numai creditarea contului Banca Industrialã cu explicaþia „Iulie 22 c. Am cerut acest dosar ºi ni s-a rãspuns cã nu existã . poate cã ar fi fost interesant pentru atmosfera ºi istoria acestui proces sã se cunoascã aceste lucruri.

se gãsesc înregistrate urmãtoarele cheltuieli .. Cheltuieli Studii T. Nu mã mai refer la raportul inspectorului Mecu. Arisitde Blank a încasat aceste dividende. 180 milioane cheltuieli de studii! Aceasta este „Discom”.. Banca Blank a debitat Banca Industrialã cu 120 milioane în total.. În 1930. Special ºi Cont F. ªi iarãºi mã refer la toate operaþiunile care s-au fãcut. Apare însã ceva interesant în legãturã cu moralitatea acestei bãnci: „În zilele de 23. care vorbeºte de donaþiuni în bani de jumãtate de milion pe lunã domnului Soepkez ºi apoi în 1927 306 . actualmente director la „Discom” /fost ºef al Serviciului Scontului în Banca Blank/ domnia sa ne-a pus la dispoziþie alãturatele ºapte copii de pe scrisorile schimbate între Banca Blank ºi „Discom” ºi una copie de pe procesul-verbal al Consiliului de Administraþie al Societãþii „Discom”. pentru sprijinul ce l-a dat la obþinerea distribuirii produselor monopolizate. beneficiile scoase la bilanþuri fiind fictive. Investiþiuni. când s-au dat 55 milioane beneficii.” Când voi veni ºi la chestiunea „Discom”. Cerând explicaþii d-lui Crãciun. ce valori reprezintã ºi ce sume s-au ridicat de aceleaºi persoane de la 1926 pânã la 1 ianaurie 1933?”. Banca Industrialã a dat 12 milioane beneficiu. sub denumirea Ct. În registrul de cheltuieli din 1930 . vã voi arãta cã aceastã sumã de 180 milioane era înregistratã în registre drept cheltuieli de studii ºi fonduri. nu putea ignora.. iar în dreptul fiecãreia din aceste sume. experþii aratã cã s-au creat beneficii fictive de 278 milioane prin anumite operaþiuni speciale. cu o pierdere de 184 milioane. Banca Blank în 1931 s-a soldat. deci în epoca în care se plasa „Cultura Naþionalã”. Aristide Blank.. De data aceasta. conturile sale personale. la o societate care avea un capital de 250 milioane. Ordinar. contul denumit Fabrica de Hârtie ºi Mucava Piatra-Neamþ. Socotim cã. deºi nu valorau decât 500 lei.. a trebuit sã aibã un bilanþ oarecum mai echilibrat. Era anul în care s-a prezentat la concordat. Ele par sã fie cheltuieli în legãturã cu obþinerea distribuirii produselor CAM în favoarea Societãþii „Discom”. ceea ce dl. 27 ºi 30 decembrie 1930. în coloana „Viza Direcþiunii”. din examinarea lor. Banca Blank a avut realmente pagube.” Dupã aceea se vorbeºte de acþiunile Fabricii de Hârtie ºi Mucava PiatraNeamþ în care se aratã cã dl. în sfârºit. Aristide Blank a avut la bancã mai multe conturi pe numele sãu. experþii rãspund: „Dl. din care rezultã cã suma de Lei 120 milioane a fost un comision pe care Societatea de Distribuire Comercialã accepta sã-l plãteascã Bãncii Blank. rezultã cã sunt.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – În anul 1929. sunt scrise iniþialele A.. Le vom discuta ºi pe acelea. conturile Società din Partecipazioni Mobiliari Lugano în lei ºi lire streline ºi Société de Biens Privées Lugano în Lei. dã un beneficiu de 60 milioane.000 acþiuni vânzându-le bãncii cu 1./Aristide Blank/.. ascunse sub formã de operaþiuni reale. conducãtorul principal al bãncii.B. tranºa de 300 milioane. care sunt anume aceste posturi. care a adus mari avantaje Statului. Blank a cumpãrat 60. din care Lei 108 milioane prin creditul Ct. Ct. deoarece în anii pentru care dl.000 lei acþiunea. lire sterline ºi dolari. sumele încasate drept dividend nu erau cuvenite. Banca Blank umbla dupã cele 300 milioane pe care urma sã le ia de la Stat. La întrebarea „dacã în activul Bãncii Blank a existat posturi reprezentând interese personale ale d-lui Aristide Blank. care. ale familiei ori ale altor conducãtori ai Bãncii. Dispoziþiuni Nuovo ºi 11 milioane Ct. de asemenea.

ªi sã nu uitaþi cã este vorba de aceºti trei conducãtori. care. Sumele plãtite pe baza acestor fiºe au însumat . de unde la sfârºitul anului se defalcau pentru a fi scoase în sume separate în bilanþurile întocmite pentru uzul direcþiunii. fãrã autorizaþia conducãtorilor. este un lucru cunoscut: „Din registre ºi stipulaþiunile de încheiere a bilanþurilor . cu ocazia numirii domnului Aristide Blank ca director general. 11 milioane în favoarea domnului Soepkez. iar apoi încã o operaþiune.. cel puþin pânã la data cererii de concordat. La 24 septembrie. pe care o aduceau direcþiunii.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – . deºi aceste plãþi erau cheltuieli. Remarcãm cã. avocat Ottulescu: Aceasta o spui dumneata sau expertul? Dl. reclamã un timp îndelungat de care nu am dispus.. ambasadorul culturii ºi politicii româneºti la Roma... nu au fost înregistrate la contul cheltuieli. dupã cum arãtãm mai jos. Nemeth. cu 21 milioane.. se vede cã ele au fost aranjate de directorul Contabilitãþii.” E probabil cã s-au fãcut astfel de plãþi ºi în anul 1931.. el fiind numai tehnicianul contabil. când este vorba de sute de milioane. În acest interval de 7 ani. ci la contul de „Dobânzi de cont curent” cu scopul de a fi ascunse. denumite „Fiºe de Cassã Direcþiunea Gl. care semnau de primirea sumei. În urma unei publicaþiuni a Bãncii Naþionale din Iaºi s-a stopat.... pe baza unor fiºe de cassã. Gãsim însã cu deosebire interesant de relevat urmãtorul fapt: Banca Blank fãcea în fiecare an cheltuieli secrete care se cifrau la sume foarte importante. în scopul de a face bilanþuri fictive. O cercetare atentã a acestora ºi o verificare cu acte ºi corespondenþã a operaþiunilor cuprinse în anumite conturi. în total 231 milioane... numãrul acestor registre este de 5-600. Aceste fiºe sunt semnate în general de trei persoane: Aristide Blank. se vizau pentru autorizarea plãþii de unul sau mai mulþi directori.” Dl. Este vorba de 24 milioane în favoarea lui Mauriciu ºi Aristide Blank. desigur dupã indicaþiunile ce primea de la direcþiune... un contabil nu îndrãzneºte sã facã operaþiuni fictive.” În expertizã se mai vorbeºte la un moment dat ºi de cine a condus banca. în care numele beneficiarului ºi scopul plãþii nu erau arãtate. se încasau de la casierie de un uºier sau funcþionar al bãncii. contul personal al lui Aristide Blank a fost creditat cu 6 milioane. E de presupus cã printre beneficiarii acestor sume se gãsesc multe persoane care au fost rãsplãtite pentru servicii nemãrturisite fãcute bãncii. Aceste fiºe /albastre/ se detaºau dintr-un carnet fãrã cotor. Soepkez ºi Tabacovici. însã s-au dat sub alte forme.”. ªi acum sã-mi daþi voie sã trec la o chestiune pe care iarãºi sunt obligat so citesc cãci este vorba de moralitatea Bãncii Blank: „Registrele Salda Conti pe anii 1926-1932 sunt foarte numeroase. de altfel. dl..” De altfel. Deoarece nu s-a gãsit decât un singur dosar cu fiºe plãtite în anii 1925-1928 . nu am putut stabili cifra acestor cheltuieli pentru anul 1931. ceea ce. în 307 . avocat Opriº: O spune expertul: „Aceste fiºe s-au înregistrat de contabilitatea bãncii la debitul contului „Dobânzi de cont curent”.

” Se întreba partea adversã: De ce n-au fost aduºi ºi alþi conducãtori aici? Eu sunt de acord cã ºi alþi domni ar trebui sã fie aici. Iatã ce spune dl.” Când? În 1931. avocat Ottulescu: Vã contraziceþi cu expertul. de la 26 noiembrie 1927 ºi pânã la 20 iulie 1929. nu s-a þinut nicio ºedinþã de Comitetul Executiv. În ce priveºte întocmirea de bilanþuri „nesincere”. ºi este interesant ºi pentru mentalitatea pe care o reprezintã. Ce rãspunde dl. niciun proces-verbal. Departe de mine gândul de a nega o rãspundere pe care. Blank: „S-a pretins cã felul meu de a concepe afacerile bancare ºi modul cum am activat în ultimii ani înainte de concordat. nefiind contabil. Dl. Vã voi arãta cã nici atunci nu era sincer. ºi chiar dacã erau unele procese-verbale redactate post-festum.. Dl. De la 20 iunie 1929 ºi pânã la 5 decembrie 1929 sunt câteva procese-verbale nesemnate de nimeni. Argetoianu. aºa cum reiese din procesele-verbale semnate de cei ºase membri ºi care vi s-au prezentat. presupun cã toatã lumea este de acord cã pasivul bãncii era sincer. pentru mine.. am fost.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – acelaºi timp. o reclam.” 308 . din contrã. dacã a fost sincer sau nu. ele nu erau semnate. Din aceasta se poate trage concluzia cã rãspunderea cade numai asupra acestor trei domni. Nici Comitetul Executiv nici directorii ºi deci nici eu nu eram în curent cu bucãtãria zilnicã ce se desfãºura între nevoile mãrunte ale casieriei noastre. ªi atunci este o problemã. figurau ºi în Comitetul de Direcþie: „Din registrele de procese-verbale se constatã cã. Dar iatã ce însemnãtate avea acest Comitet Executiv.. au dus banca noastrã pe panta debandadei ºi la marginea prãpastiei... asistat de domnii Soepkez ºi Tabacovici.. secþiunea noastrã de scont ºi secþia de scont a Bãncii Naþionale. nici ca ºcoalã ºi nici prin înclinaþiune.rãmâne deci activul ei de discutat ºi aici îmi permit sã atrag atenþia cã eu. din care fãcea parte ºi dl. pe linii mari.. Dumneavoastrã sã nu uitaþi cã ceea ce a urmat în lichidarea pasivului Bãncii Blank a demonstrat cã pasivul era mult mai mare: „. de la moartea pãrintelui meu – 22 noiembrie 1929 –.” Frumoase lucruri îþi asumi dumneata pe liniile mari ale conducerii domniei-tale: „În hotãrârile care s-au luat ºi directivele ce s-au dat la Banca Blank. care toþi trei supuneam chestiunile mai importante comitetului de direcþie sãptãmânal.. Politica de scont cu Banca Naþionalã. nu semna nicio încheiere. când te-ai prezentat la concordat. ºtia cã s-a fãcut o expertizã ºi domnia sa depune un memoriu în care se referã la criticile aduse gestiunii sale ºi este foarte interesant sã vedeþi ce puþintel este domnia sa atunci când cautã sã justifice aceste bilanþuri. Aristide Blank la toate aceste învinuiri? Domnia sa ºtia de ele. avocat Opriº: Expertul aduce elementele pe care le avea.

la evaluare de bunuri. cred cã absenþa mea de la Banca Blank. Din profeþii vroiai sã þii o bancã? Din profeþii conduci dumneata sute de milioane ºi miliarde pe care îi pompezi de la creditori ºi deponenþi? Iatã soarta tragicã a deponenþilor exprimatã de principiile domnului Aristide Blank: „Apuntamentele mele erau egale cu cele al domnilor în situaþiunea mea de la Banca Româneascã /întotdeauna sobrã/ sau Banca de Credit.” Eu sunt convins cã este o fericire ºi pentru Banca Blank ºi pentru Banca Naþionalã ºi pentru Stat. inclusiv dobânzi. Deci. Patruzeci de milioane Lugano au fost achitate în numerar Bãncii Naþionale ºi sunt gata a vã da datele acestei achitãri integrale. la 30 octombrie. Mi-aþi cerut nume.” Adicã sã facã evaluãri. ªi sã vedeþi naivitate. De la „Discom” nu luasem niciodatã nimic ºi sub nicio formã. ºi Parcul Jianu în 1941 va fi de 4. de pildã. totuºi. Trecem la o chestiune la fel de interesantã: în 1931.. Blank fãcea o contabilitate gravã. care în anul precedent fusese evaluat la 100 milioane.” La aceasta se reducea activitatea unui director de bancã. se înþelege cã bilanþurile încheiate în ultimii ani nu sunt decât o sistematizare înºelãtoare a unui miraj de 309 . onoratã Comisiune. ci numai de evaluat participaþiunile. Bãncii Naþionale ºi bãncii mele. aceleaºi chestiuni n-ar fi existat în cursul celor peste 9 ani de la concordat încoace. domnii Nestorescu ºi Mecu aratã: „Creanþele în suferinþã ºi nerealizabile fiind înglobate în conturile de la activ umflate încã ºi cu majorãri ºi cu supraevaluãri. concesiunile. cã nu mai apeleazã la filosofia bancarã a domnului Aristide Blank. fiindcã preþul unui metru pãtrat trecuse de la simplu la dublu. am sã vã arãt cã dl. Chestiuni personale n-ar fi existat la ºtrangularea ei..” ªi acum. din care am fost ºi am rãmas îndepãrtat din ordinul Bãncii Naþionale. Dar acest sentiment personal de amãrãciune nu-mi dã voie sã refuz munca mea celor care vor s-o primeascã în folosul unor soluþiuni necesare Statului. jucânduse pe marginile Codului Penal. cã sã nu zicem mai rãu: „Eu ºtiam – ºi datoria mea era sã ºtiu – cã Parcul Jianu. în aceastã direcþie nu mi se poate face nicio imputare. Acestea erau rezervele latente de care vã vorbeau domniile lor: „Aºa înþelegeam eu misiunea mea de director. în preajma concordatului.000 lei metrul pãtrat. „Eu nu aveam de întocmit bilanþuri. acum la acest sfârºit de an putea sã fie înregistrat la 200 milioane.” Desigur cã dumneavoastrã aþi prevãzut cã în 1931 va veni o nouã degringoladã a leului. ºi vã sunt recunoscãtor cã mi-aþi permis a le pãstra pentru mine. domnul Aristide Blank face pe victima: „Totuºi.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªi. întreprinderile mari etc. ca ºi când pentru a face evaluãri ºi profeþii îþi trebuie o ºtiinþã deosebitã.000 sau 10. i-ar fi folosit.

ºi pentru cã partea relativã la Tabacovici era favorabilã ea era cititã. situaþia s-a schimbat ºi atunci am apelat ºi la Banca Naþionalã.” Adevãrul adevãrat este cã dumneavoastrã aþi avut pânã prin 1926-1927 credite din strãinãtate. tantiemele. implicã manopere regretabile..” /Citat din directivele date de Mauriciu Blank/. uneori. într-un acces de nervi. Nestorescu ºi Mecu. inflaþiune care s-a balansat prin beneficil riguros imaginar. am gãsit supraevaluãri la terenurile Bordei ºi Banca Industrialã. participãrile etc.. cercetat amãnunþit. care nu era favorabil lui Soepkez sau lui Tabacovici.. presiuni de ordin economic ºi chiar de ordin politic. iar nu beneficii.. ce sunt aceste acte? Iatã ce spune martorul Florescu: „Am fost trimis de Banca Naþionalã la Banca Blank pentru a vedea situaþiunea ºi cauzele care au adus-o în situaþia de a nu putea face faþã plãþilor. Banca Blank nu apela decât foarte rar la scontul Bãncii Naþionale. pentru a escamota fondurile debitorilor. Prin nume de personalitãþi puse faþã în faþã. în care am gãsit înscrise cu creionul ºi semnãtura bãtrânului Blank dotãri /majorãri/ a terenurilor de la Bordei ºi participaþiunile Bãncii Industriale. iar restul. cãutând sã stabilesc timpul de când banca se gãsea în jenã. bilanþuri pentru publicul naiv ºi bilanþuri interne pentru ºtiinþa dumneavoastrã. Voi trece peste presã care era alarmatã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – falsã prosperitate. Înaintea dumneavoastrã s-a citit ceea ce se credea cã este util pentru apãrare. ªi este interesant cã Aristide Blank mãrturiseºte sub semnãtura lui cã existau bilanþuri oficiale ºi bilanþuri interne. din aceºti ani din urmã au fost astfel distribuite din beneficii nereale. Examinând conturile care compuneau activul. La Banca Blank am gãsit pe colegii mei din bancã: Opriºan. Bilanþul anului 1926. intereseazã în primul rând ce spune domnul Blank: „Pânã la rãzboiul mondial. Procedarea conducãtorilor Bãncii Marmorosch.. Am cerut explicaþii d-lui Nemeth. Blank & Co. aceia care vã finanþau „politica ºi scopul”. Sunt depoziþii de martori care.. Am lucrat în timpul lunii octombrie 1931 pânã la 26 octombrie.” ªi acum. simpli figuranþi pentru avantajul de a participa la tantieme exagerate. M-am ocupat în special de bilanþuri. Voi renunþa la o serie întreagã de probleme care se nasc din aceastã afacere pentru cã însuºi faptul brut este prea elocvent ºi voi trece la situaþiunea conducãtorilor aºa cum apare din depoziþiile de martori. dar s-a citit fragmentar. dumneavoastrã aþi luat bani de la Stat ca sã plãtiþi oamenii dumneavoastrã din strãinãtate. vorbeau de Tabacovici ºi Soepkez. directorul Contabilitãþii. nu era citit. exprimatã prin inflaþiunea activului. deoarece îºi procura credite din strãinãtate. îmi scoate din casa de bani actele originale al Consiliului. Din acte aflate la ºeful contabil al Bãncii Blank . au reuºit sã creeze în favoarea bãncii credite ºi alte avantaje considerabile ºi sã exercite. 310 .. presã care era îngrijoratã de banii pentru care plãtim ºi astãzi impozite ºi care mergeau sã acopere fraudele conducãtorilor. iar când a început sã ardã corabia. de pildã. care. se dovedeºte intervenþia personalã a directorului general al bãncii în acete manopere.. despre care vorbeºte expunerea de motive a legii. am ajuns la concluzia cã afacerile dãdeau o pagubã. Dupã rãzboi. Dividendele.

în care sã-mi daþi voie sã cred cã nu este vorba de acel minimum de dol de care vorbea dl. încã 2-3 ani figura la conducere. Domnia sa spune: „De afacerea Lugano am aflat mult mai târziu ºi în mod vag. incorect. ºi. Mai adaug cã mie nici nu mi se spunea pentru ce semnez astfel de poliþe. Veniamin. sã venim la Garvin. Blank sã arate cã se considerã rãspunzãtor de conducerea bãncii. Argetoainu. Tabacovici încearcã sã se apere. numai eu ºi Tabacovici interveneam la BNR pentru a se admite reescontul. când examineazã fapte concrete. constatã cã convenþiunile .. Cãderea Bãncii Blank se datoreazã exclusiv domnului Aristide Blank. aceasta când eram ministru.” În vremea aceea.. Stau ºi mã întreb: este naivitate sau este rea credinþã? Un om care evadeazã. la un moment dat.” Iar când este vorba de convenþiunea de 600 milioane ºi aceea de 300 milioane. care cautã sã þi se strecoare din mânã. era destinatã într-o epocã de înflorire.. când fiecare se temea de pielea lui. Nu trebuie sã uitaþi cã domnia sa era dintre aceia care au fãcut parte din comitet ºi care de acolo a descins pe fotoliul ministerial. dar prin faptul cã semnam aceste efecte nu vedem ceva greºit ºi. Dl. ca ºi operaþiunea scoaterii din obligo.” Pentru ca dl. dl. sunt toate operaþiunile domnului Blank. nu face decât disculpãri.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Apoi se vorbeºte de prestigiul bãncii pentru ca. Administratorii. Iar dl. Blank aratã cã toate aceste operaþiuni s-au fãcut cu tratativele domnului Tabacovici. Blank sã spunã: „În aceste cazuri interveneam eu ºi Tabacovici. un om care nu vorbeºte „cu ºtiu” sau „cred”. Aproape cã este greu sã calific aceastã depoziþie a domnului Garvin. sã emitã obligaþiuni ipotecare cu care sã se împãneze piaþa româneascã. se ocupa de toate lucrãrile ºi fãcea stãruinþele ºi presiunile. dl.organele de conducere interveneau numai atunci când era vorba de o sumã mare sau când se respingeau de la reescont efecte de o valoare mare. unde a fost asistat de domnii Soepkez ºi Tabacovici. În aceste cazuri. Nu-mi reamintesc sã fi semnat pentru Banca Industrialã efecte emise chiar de aceastã bancã ºi nu ºtiu dacã astfel de efecte semnate de mine au ajuns la scontul Bãncii Naþionale. ci un om care spune întotdeauna „mi se pare”. ºi îi era fricã sã nu fie implicat aici. iatã ce spunea Tabacovici: „Însãºi Comisiunea. Aristide Blank vorbeºte de Comitetul de Direcþie pentru ca. în suplimentul de depoziþie despre care nu poþi sã ºtii bine dacã este in interogator sau o depoziþie. care pe lângã mine conduceau societatea în perioada 1930. cea care nu avea capital. Iatã ce spune: „Am fost director al Bãncii Industriale ºi am semnat efecte în numele bãncii. în nici un caz. sã spunã: „.. când fiecare se temea de ceea ce va spune celãlalt.” În sfârºit. dar sunt o mulþime de martori care au venit ºi au afirmat cã. la un moment dat. erau domnul Crãciun alãturi de domnii 311 . Vorbeºte apoi de perspectivele care aºteptau piaþa româneascã. la sfârºit. chiar dupã cãderea Bãncii Blank. pentru cã nu poate sã fie un minim de dol când este vorba de bani publici. Banca Industrialã. dl.

o secþiune a Bãncii Blank. Faþã de aceastã depoziþie se vine înaintea dumneavoastrã cu câþiva martori amabili..” Dupã ce mai înainte spusese: „Banca Industrialã a fost o întreprindere fondatã de Banca Blank. pentru cã raportul Comisiuni spune cã. Dl. Dl. ci era o simplã acþiune a Bãncii Blank. deciziunea Ministerului obligã ºi Banca Industrialã. ci numai pe Garvin. domnul Garvin rãspunde: „Erau rãposaþii R. poate ºi alþii de care nu-mi aduc aminte. Scarlat . Dat fiindcã Banca Industrialã nu era o bancã propriu-zisã pentru cã nu fãcea operaþiuni de scont ºi nici multe alte operaþiuni bancare . martori care nu sunt atât de cruzi cum sunt eu. îmi dãdusem deja socoteala cã Banca Industrialã este insolvabilã. era.. care parþial sau total aparþinuserã Bãncii Blank. Dar.” Aºadar. Dl. Soepkez. Preºedinte: Dar se pare cã Comisiunea de Anchetã. în realitate. Crãciun spune: 312 .” La întrebarea cu privire la conducerea Bãncii Blank. iatã pe dl. în realitate nu era decât ceea ce mãrturiseºte ºi Garvin. 3. avocat Opriº: Sunt multe anomalii în aceastã privinþã. Deci domnia sa era numai pentru partea tehnicã.. Blank.. martori cuviincioºi. În anul 1930. deºi Banca Industrialã avea consiliul ei.. deciziunea Ministerului de Finanþe îl obligã pentru reapararea prejudiciului în calitate de conducãtorul Bãncii Blank sau în calitate de conducãtor al Bãncii Industriale? ªi dacã îl obligã în calitate de conducãtor al Bãncii Industriale.. în fine. care nu vor sã vadã numaidecât sânge. Mãrgãrit. care se ocupa cu administrarea ºi finanþarea întreprinderilor industriale. /Citat depoziþie martor/. S. iar decizia Ministerului de Finanþe nu obligã Banca Industrialã. o secþiune a Bãncii Blank.. Crãciun. pãrerea mea este cã aceastã galerie de acuzaþi civili trebuia amplificatã. Scarlat ºi domnii Aristide Blank. avocat Opriº: Numai pe Garvin. direcþiunea ei etc. Tabacovici. trece ca rãspunzãtoare ºi Banca Industrialã în calitate de afiliatã a Bãncii Blank pe baza art.. ca funcþionar al Bãncii Industriale. eu. Preºedinte: În ce priveºte pe Garvin. care vor sã lase oamenii în pace sã trãiascã ani de zile cu beneficiile de pe urma Statului. Soepkez. în concluziunile sale. deºi Banca Industrialã era o persoanã juridicã în aparenþã. aveam ca ºefi pe toþi cei mai sus arãtaþi. oarecum. sau numai pe Garvin? Dl. mi se pare cu 100% capital al Bãncii Blank.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Boambã. Dl. Garvin care spune cã conducãtorul Bãncii Industriale era Garvin.

Dar nu vreau sã trag o concluzie de aici. pentru cã stãruinþa domnului Blank mersese atât de departe încât îºi manifesta nemulþumirea pânã la autoritãþile cele mai înalte de Stat. Dar. Ceilalþi membri ai Comitetului de Direcþie nu s-au interesat niciodatã la BNR de afacerile Bãncii Blank ºi am convingerea cã nu ºtiau ce se petrecea acolo. În timpul funcþionãrii mele. mai departe martorul vorbeºte puþintel de dl. Este adevãrat cã domnia sa nu apare în Société de Biens Privées decât numai cu 20 milioane.. Numele domniei sale este oarecum în legãturã cu o vinã de 2 milioane ºi cu una de 10. Dar domnia sa era complice la toate operaþiunile frauduloase care se fãceau. dupã aceastã micã nuanþã de complezenþã în favoarea lui Tabacovici. dar partea neplãcutã nu vi se citeºte. în mod mai neplãcut pentru dl. tantieme ºi dividende. Soepkez.000 franci eleveþieni – care au fost probabil plãtiþi. Iatã poetul ºi omul reprezentativ al culturii ºi economiei româneºti. domnia sa nu era decât un beneficiar indirect pe calea tantiemelor. Soepkez. Domnia sa nu apare decât ca un aservit politicii domnului 313 . De ce holding ºi nu „hârdãu”? Banca Industrialã nu era decât hãrdãul impuritãþilor Bãncii Blank.. dar. Tabacovici ºi R. N. ºi avea tantieme impunãtoare ºi o leafã impunãtoare. Soepkez. a 194 milioane în decursul acestor ani. cã atunci când era vorba de un scont de mare importanþã se lua avizul domnului Aristide Blank ºi Soepkez. cred cã înseamnã un fel de antecamerã a Bãncii Blank. plus leafa. ºi nu este exclus ca domnia sa sã fi fost ºi beneficiar al fiºelor acelea care pe timp de cinci ani însumeazã 200 milioane. nu ºtiu ce înseamnã. domnia sa nu apare cu beneficii personale în beneficiile bãncii. de aceºti trei muºchetari ai banului public. toate acestea de la deponenþi ºi creditori pentru cã Banca Blank din 1926 nu mai avea capital. ci de executant a celor ce se decideau în Consiliu. O spun toþi martorii ºi o spune chiar domnul Aristide Blank. filosofic. conducãtor spiritual. Urmând indicaþiunile dumneavoastrã. trebuie sã-i aduc acest omagiu în mãsura în care poate sã fie un omagiu.. din depoziþia domnului Argetoianu sã reþin cuvântul „holding”. recunosc.” Aceastã depoziþie însã a fost cititã fragmentar. Banca Blank la început pânã la cãderea în concordat era reprezentatã în relaþii cu BNR prin domnul Aristide Blank. dar ºi contabilicesc. Daþi-mi voie.” Poate cã ar trebui sã vã arãt ºi alte depoziþii. Renunþ însã la ele. un biet contabil care însã a fost înfãþiºat înaintea dumneavoastrã ca ambasador al politicii noastre religioase la Roma.” ªi aþi vãzut cã toate operaþiunile mari se fãceau de acest trio nedespãrþit. beneficiar. Martorul Constantin Angelescu spune: „Personal am avut destule neplãceri . în orice caz. dupã socotelile fãcute de mine. Soepkez mãrturiseºte în plus ºi o avere de 50 milioane. din aceste puncte de vedere. Cred cã nu este nevoie sã mergem la cuvinte atât de nepotrivite pentru noi. Domnul Tabacovici. pentru cã. Am s-o citesc eu: „Menþin cele declarate la prima Comisie.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – „Rolul lui Tabacovici nu era acela de îndrumãtor.. aºa cum se gãseºte în inventarul fãcut de fisc. Domnul Soepkez. voi face un rezumat: Domnul Aristide Blank. Vã mãrturisesc cã nu ºtiu englezeºte.

De aceea. n-au stat sã garanteze cu doctoratul lor escamotarea pe care o fãcea Aristide Blank ºi Soepkez. la un moment dat.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Blank. au demisionat. Vroia sã-ºi creeze un aspect de legendã. în faþa unei chestiuni de principiu. ca a domnului Tabacovici. Gheorghiu. pentru cã ºi domnia sa era acþionar ºi rezultã din actele de la dosar cã. care n-a putut sã înþeleagã sã acopere toate faptele frauduloase ºi tot filtrul pe marginea Codului Penal a acestor domni. ci instituþiunile acelea care fac falã vieþii româneºti ºi care s-au menþinut. sub toate formele. despre a cãror calitate nu vorbesc. în 1931. Soepkez circa 20 milioane. împreunã cu cele spuse de dl. Are o deosebitã importanþã chestiunea sumelor luate de Aristide Blank. la un moment dat. n-au fost în stare aceste 2½ miliarde sã acopere golurile fãcute de conducere. dumnealor luau ºi ca particulari ºi ca directori ºi ca acþionari. Domnul Tabacovici a uitat în momentele acelea cã este cetãþean român. Prin urmare. Aristide Blank „particularul” avea nevoie de bani pentru ca sã aparã în aceastã þarã ca un binefãcãtor. ªperþurile sunt de 231 milioane. vã rog sã respingeþi apelurile acestor domni. cum se spune. beneficiarii dividendelor. Iar Soepkez beneficia la fel. Domnul Tabacovici a uitat cã toate acestea nu fac decât sã serveascã finanþele þãrilor strãine. acel prestigiu care se degajã din legea din 1929/1930. cãci aþi avut scopuri strãine. rãsturnat de aceºti oameni. ca ºi Garvin. în spatele cãrora apare Aristide Blank cu întreaga familie. cu toate cã ºtiau cã nu au ce mânca. instituþiuni care sunt adevãrate magistraturi bancare. cu toate acestea. Domnii Tabacovici ºi Garvin acceptau aceastã aservire care era strãinã de viaþa româneascã ºi de aceea de cetãþean român. Sume trecute la rezerve apar cu 730 milioane . Iatã consideraþiunile pentru care. Interesul chiar al dumneavoastrã de a intra în industria þãrii româneºti nu era decât ecoul scopurilor dumneavoastrã. Am vãzut oameni sãraci. a trecut stocul de acþiuni domnului Blank. care îi dãdea parale. sub toate mijloacele contabile posibile ºi imposibile. ªi atunci iatã echilibrul legal ºi moral al legii din 1930. 314 . Legea din 1929/1930 avea drept scop stabilizarea monetarã ºi asanarea creditului privat. Banca Industrialã cu beneficii în total reprezentând 349 milioane. Am fãcut aici un tablou: Banca Blank. dumnealui se ducea la domnul Aristide Blank „conducãtroul de bancã”. iar acesta din urmã avea nevoie de acoperire ºi se ducea la dl. nu mortãciunile trebuia încurajate cu aceste sume pe care ºi astãzi cetãþeanul le plãteºte. totuºi. Fiºele: Aristide Blank 94 milioane. dar oameni sãraci care. Dumneavoastrã aþi evadat din viaþa banacarã. Dar v-am spus. s-a mers pânã la 2½ miliarde din partea Statului ºi.. Dumneavoastrã sunteþi chemaþi sã daþi adevãratul prestigiu hotãrârii dumneavoastrã. nu cu averea atât de mare. Aristide Blank „acþionarul care avea conturile Lugano etc. ºi dumneavoastrã vã amintiþi cã s-au dat în 1931 sume importante. distribuirea beneficiilor.

Cei care au dat împrumutul ca sã se ajute stabilizarea noastrã. industrii care trebuia abia sã se creeze la noi. peste 10 ani. legalã ºi în fapt. fie a fortiori. Creditorii strãini spuneau cã Banca Naþionalã a României. Prima întrebare care se pune este sã ºtim pe ce lege ne judecãm ºi ce înþeles au legile pe baza cãrora ne judecãm. prin urmare nu cu efecte industriale sau agricole. erau multe în urma crizelor succesive. aveþi dumneavoastrã sã le judecaþi. Aceasta cu atât mai mult cu cât ne aflãm într-o situaþie bizarã: operaþiuni efectuate în 1930/1931. dintr-o datã. au pus. cel puþin în pãrþile care ne intereseazã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – ªedinþa din 20 decembrie 1941 Dl. este un castel de cãrþi de joc. Nu numai pentru ajutorarea pieþei. desigur. le-am trãit cu toþii: inflaþie. Banca Naþionalã trebuie sã ajute cu credite pe termen lung ºi industria. Ce ar fi fost ca Banca Naþionalã sã se închidã într-un turn de fildeº ºi sã nu cunoascã nimic din împrejurãrile reale ale vieþii noastre. Banca Naþionalã trebuia sã ia atitudine. atât ºi nimic mai mult. dar ºi pentru ca sã circule moneda hârtie. care ºtiþi în ce stare a ajuns de atunci încoace. în urma situaþiunii economice ºi financiare precedente. cu drept cuvânt. Dar la noi este imposibil. ca ºi Banca Franþei. pentru cã numai cele comerciale se pot realiza în termen de trei luni. Vintilã Brãtianu rãspundea cu drept cuvânt cã. nu numai comerþul. în Franþa. cautã sã fie reînviate. dupã înflãcãrata pledoarie. criza agricolã ºi industrialã. trebuie sã se mãrgineascã sã se ocupe numai cu efecte comerciale. Prin stabilizare s-a încercat sã se dea o valoare fixã leului. Dacã îmi daþi voie sã aduc aici o amintire personalã: am luat ºi eu parte la dezbaterile guvernului de atunci al lui Vintilã Brãtianu. care au avut repercusiuni asupra vieþii noastre comerciale. o cunoaºteþi. cu alte cuvinte sã încadrãm procesul în categoriile juridice în care ne porunceºte legea sã-l încadrãm. eu aº vrea ca. sã lase întreaga piaþã sã ajungã la faliment? Evident. iar altele erau cu scadenþe foarte îndepãrtate. De ce trebuia întãritã Banca Naþionalã? Pentru cã. ªi trebuie sã ajute ºi agricultura. într-adevãr. industriale ºi agricole. mai ales. pe care strãinii nu le înþeleg totdeauna. ºi. ca primã condiþiune ca prima împrejurare care trebuie restabilitã este ca Banca Naþionalã sã fie asanatã. unde este comerþul aºa cum este. a domnului Opriº. urmate de o cascadã de alte situaþiuni care. Sub ce formã? Cum? Ca sã ajungem sã ne dãm seama de situaþiunea juridicã a acestui proces. în special. vã rog sã-mi îngãduiþi sã analizez legile succesive care s-au urmat în aceastã privinþã. când se ºi uitase complet de ele. înlãturând toate chestiunile de atmosferã – pentru cã tot ceea ce a vorbit domnia sa este numai chestiune de atmosferã ºi aproape nimic concludent în cauzã – sã mã reduc la chestiunile pe care. profesor Djuvara: Domnule Preºedinte ºi Onoratã Comisiune. Nu insist asupra stabilizãrii. sã nu o lãsãm o colonie a strãinilor. repercusiuni pe care le cunoaºteþi. având în vedere împrejurãri specifice þãrii noastre. Banca Naþionalã ºi-a fãcut o datorie sã ajute piaþa. ºi. sã nu mai aibã asemenea portofolii slabe. tendenþioasã. ºi aceasta întãrindu-se Banca Naþionalã. Banca Franþei poate sã procedeze aºa. în care stabilizarea a fost întârziatã multã vreme din cauza opunerii lui Vintilã Brãtianu faþã de cerinþele creditorilor strãini. nu acesta era rolul ei. iar nu în complexul lor. cãci atunci toatã operaþiunea stabilizãrii este aºezatã pe nisip. Portofolii care nu se puteau realiza erau foarte multe. 315 . în 1940. irealizabile. Banca Naþionalã era încãrcatã cu portofolii pe care unele nu le putea realiza. fie cu scadenþã îndepãrtatã.

000. Aceasta înseamnã în mod evident cã. în urma avizului conform al Bãncii Naþionale. Observaþi. Banca Blank este numai un fir de praf faþã de câte instituþiuni au cãzut atunci. anume cu cele douã pãrþi ale art.250. ºi pe care l-au relevat ºi avocaþii Statului ca sã afirme cã au fost vicii de formã. târând o lume întreagã.000. nu numai atât. Alineatul al doilea spune: „Ministerul Finanþelor este autorizat. în vedere de a contribui la asanarea financiarã ºi în mãsura în care resursele prevãzute de programul de stabilizare vor întrece totalul de mai sus”. toate resursele programului de stabilizare în mãsura chiar în care vor întrece cele 3. acesta este alineatul 1. pânã la concurenþa sumei totale de Lei 3. A preluat numai 2. ceea ce este evident.250. ºi altul în care era vorba nu numai de Banca Naþionalã. s-a venit cu legea din 1930.000. Ministerul Finanþelor este autorizat sã rãscumpere efectele vizate de art. în primul rând.250. Sã citim aceste texte. ce spune legiuitorul? Cã asemenea efecte poate sã le preia Statul dacã propune Banca Naþionalã.Colecþia „NOI SUNTEM BANCHERI” – Volumul I – Din nefericire. a dat mai mult Bãncii Blank. industrii. pentru cã. ci este vorba de asanarea financiarã. 2. Este interesant sã ºtiþi ce s-a întâmplat în fapt: Statul n-a avut nevoie sã preia o sumã aºa de mare. conform al. când acest alineat vorbeºte cã Ministerul Finanþelor este autorizat sã rãscumpere efecte în mãsura în care resursele prevãzute de programul de stabilizare vor întrece totalul de mai sus. 316 .250. cã în acest al doilea alineat nu mai este vorba de asanarea Bãncii Naþionale.554. 1 /adicã efecte statutare/ ºi care se gãseau în portofoliul Bãncii Naþionale la data de 7 februarie 1929. mãturând atâtea instituþiuni de credit. ci de tot creditul public. 2. Tot restul care nu a fost afectat. în cazul nostru. El este liber sã primeascã sau nu propunerea. ªi cum la noi se cãuta un mijloc care sã se opunã acestei furtuni ameninþãtoare. pentru cã veþi vedea cã este unul din motivele pe care se întemeiazã Comisiunea de Anchetã.250.000. Art. Ce însem