BADESCU IOSIF BADESCU MARIA LIMBA ROMÂNĂ • • • VOCABULAR ŞI FONETICĂ (NOŢIUNI TEORETICE) EXERCIŢII (VOCABULAR, FONETICĂ) REZOLVATE TESTE

TIP GRILĂ (VOCABULAR, FONETICĂ) CU RĂSPUNSURI

Capitolul 1 Cuvântul. Structura cuvântului. Sensul cuvintelor. Familia de cuvinte 1.1. Cuvântul 1.1.1. Formă. Conţinut Ca unitate de bază a vocabularului, cuvântul reprezintă un sunet sau o îmbinare de sunete, care se redă în scris printr-o literă sau un grup de litere (formă) şi la care se asociază un anumit înţeles (sens). Orice cuvânt are: o formă (totalitatea sunetelor din care este alcătuit) şi un înţeles, un sens, un conţinut ("fotografia" pe care vorbitorul şi-o formează în memorie la pronunţarea unui cuvânt). cuvântul forma Conţinutul cep c, e, p 1. Dop de plută cu care se astupă gaura unui butoi 2. Porţiune din tulpina unui portaltoi 3. Fusul arborelui de la o moară ţărănească cu apă 4. Capătul filetat al unei ţevi 1. Mamifer rumegător de pădure, de talie mare, cu coarne ramificate, cu coadă scurtă.

cerb

c,e,r,b

1. 2. Structura cuvântului
Cuvintele pot fi alcătuite din: prefix rădăcină sufix străbun ------bun - ic nebun ---străbun -ic sau: prefix temă lexicală(prefix+rădăcină) în-(îm-) cuvânt derivat străbun bunic nebun străbunic temă lexicală (rădăcină+sufix) (pădur + -i) sufix -re cuvânt derivat împădurire

dezră(s) - + suci -- re dezrăsucire dezră(s) - + suci --dezrăsuci În exemplele de mai sus, rădăcină = radical. Forma reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele, grupate în silabe şi puse sub un accent, şi morfemele diferenţiate în: rădăcină, afixe şi desinenţe. Menţionăm că, după cum există cuvinte care nu poartă accent, tot aşa sunt şi cuvinte (prepoziţii, conjuncţii, adverbe, interjecţii etc.) care nu conţin morfeme gramaticale, fiind constituite numai din rădăcină. 1.2.1. Radical/Rădăcină Radicalul (rădăcina) este elementul comun care se găseşte la cuvintele care formează o familie de cuvinte (familie lexilală).
El poate fi identic sau nu cu nu cu un cuvânt de bază:

păduros bunătate ierboasă înflorire

radical pădurbun ierbflor-

cuvânt de bază pădure bun iarbă floare
1

1.2.2. Prefix Prefixul este sunetul sau sunetele care se aşază înaintea radicalului pentru a forma cuvinte noi: re- + începe = reîncepe, con- + frate = confrate, des- + fereca = desfereca, pre- + simţi = presimţi. 1.2.3. Sufix Sufixul lexical este sunetul sau sunetele care se aşază după radicale pentru a forma cuvinte noi: covor + -aş = covoraş, pită + -ar = pitar, scaun + -el = scăunel, floare + -icea = floricea Toate cuvintele de mai sus, formate cu ajutorul sufixelor şi/sau al prefixelor, se numesc cuvinte derivate. Partea cuvântului care rămâne neschimbată în flexiune se numeşte temă. Tema lexicală poate fi alcătuită din rădăcină plus un sufix sau un prefix la care se adaugă un alt sufix sau prefix. stră- + luci + -re = strălucire prefix + radical temă 1.2.4. Desinenţă Sunetul sau grupul de sunete (morfemele) de la sfârşitul cuvintelor, folosite pentru a arăta diferitele categorii gramaticale (genul, numărul, persoana) se numeşte desinenţă. creezi = cre + -ez + -i (cre = rădăcină, -ez = sufix gramatical, -i = desinenţă de persoana a II-a singular La substantivul “elevă” – desinenţa -ă marchează atât singularul, opunându-se pluralului (eleve), cât şi cazul nominativ/acuzativ, în opoziţie cu genitiv/dativ (unei eleve). În “o temă complicată”, desinenţa -ă a adjectivului “complicată” exprimă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/acuzativ. La substantive şi adjective, genul şi numărul sunt marcate prin desinenţe: prun/pruni, socru/socri, elevă/eleve, tren/trenuri, caiet/caiete; anormal/anormală /anormali/anormale, cafeniu/cafenie/cafenii. La verbe, desinenţele adăugate la tema verbelor precizează persoana şi numărul: - la indicativ prezent: cânt, cânţi, cântă, cântăm, cântaţi, cântă: -0, -i, -ă, -(ă)m, -(a)ţi, -ă; -la indicativ imperfect: cântam, cântai, cânta, cântam, cântaţi, cântau: -m, -i, -0, -m, -ţi, -u; - la indicativ perfect simplu: cântai, cântaşi, cântă, cântarăm, cântarăţi, cântară: -i, -şi, -0, -răm, -răţi, -ră etc. 1.3. Sensul cuvintelor 1.3.1. Sens propriu şi sens figurat Aşa cum am mai amintit, cuvintele au o formă (înveliş sonor) şi un sens sau mai multe sensuri (cuvinte polisemantice). Sensul obişnuit, folosit curent, care trezeşte în mintea cititorului imaginea reală a unui obiect, acţiune, însuşire se numeşte sens propriu (denotativ). Acest sens este primul explicat într-un dicţionar, fiind format din sensul de bază şi unul sau mai multe sensuri secundare. Sensul mai puţin obişnuit al cuvintelor, care trezeşte în mintea cititorilor o altă imagine, acţiune, însuşire decât cea obişnuită, dând naştere figurilor de stil (metaforă, metonimie, sinecdocă, hiperbolă etc.), se numeşte sens figurat (conotativ). Acesta apare mai ales în operele literare. Este rece apa de la izvor. (sens propriu) Informaţia este din izvor sigur. (sens figurat - metaforă) Sala de conferinţe era arhiplină. (sens propriu) Toată sala l-a aplaudat în picioare. (sens figurat - metonimie) Coşarul se plimbă pe acoperiş. (sens propriu) Fiind tineri, cu greu şi-au găsit un acoperiş. (sens figurat - sinecdocă) A observat în supă un fir de păr negru şi lung. (sens propriu) Fericirea lui atârnă de un fir de păr. (sens figurat - hiperbolă) 1.3.2. Sens fundamental şi sens secundar Dintre sensurile pe care le are un cuvânt, unul este mai cunoscut şi se numeşte de bază, fundamental, iar celelalte sunt sensuri secundare, sensuri derivate. Maşina nu intră pe poarta casei. (sens propriu, fundamental)
2

stră- + luci + -re = strălucire radical + sufix temă

Mingea nu a vrut să intre în poartă. - la fotbal (sens propriu, secundar) S-a speriat şi inima îi bătea cu putere. (sens propriu, fundamental) Ciprian şi-a cumpărat o casă în inima orasului. (sens propriu, secundar) Sabia lui Ştefan cel Mare este la turci. (sens propriu, fundamental) Duşmanii au trecut ţara prin foc şi sabie. (sens propriu, secundar) Fiecare om are două braţe. (sens propriu, fundamental) Braţele Dunării sunt raiul păsărelelor. (sens propriu, secundar) 1.3.3. Cuvinte monosemantice şi cuvinte polisemantice Cuvintele monosemantice sunt cuvintele care au un singur sens. Ele aparţin, în general, limbajului tehnic şi ştiinţific. Pentru specialiştii respectivi, acest lucru este avantajos, deoarece pot denumi, fără echivoc, lucrurile, stările etc. pe care le studiază. atelă, atom, infarct, carburator, dializă, bisturiu, neon, radio, filament Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe sensuri. Această însuşire a unui cuvânt de a avea mai multe sensuri se numeşte polisemie sau polisemantism. Între sensurile unui cuvânt polisemantic se pot stabili mai multe relaţii, care ajută la diferenţierea cuvintelor polisemantice de omonime şi anume: cuvintele polisemantice au un sens de bază (originar, principal), pe care cuvântul l-a avut de la început, şi mai multe sensuri secundare, derivate, formate de la sensul de bază. a bate a lovi, a izbi: Mama sa îl bate ori de câte ori greşeşte. a face o mişcare regulată: Ceasul bate miezul nopţii. a trimite un proiectil: Pistolul bate cincizeci de metri. a critica: Nu-l mai bate cu vorba. a sufla (despre vânt): Crivăţul bate dinspre răsărit. a cădea (despre ploaie): Ploaia bate necontenit în geamuri. a învinge: I-am bătut pe toţi la şah. a veni a sosi: Maşina vine spre noi cu viteză mare. a succede: Joi vine după miercuri. a-şi avea originea: Bunicii lui vin din tătari. a ajunge: Apa îi vine până la umeri. a se potrivi (despre haine): Sacoul acesta îi vine bine. a se produce, a se întâmpla: Accidentul a venit la apusul soarelui. Sensurile cuvintelor polisemantice se găsesc în dicţionare la acelaşi articol, iar omonimele sunt înregistrate în articole diferite. 1.3.4. Omonime masă(1) --------------------omonime------------------------ masă (2) polisemie polisemie S1 = mulţime compactă de oameni S1 = mobilă S2 = îngrămădire de elemente care alcătuiesc un singur tot S2 = nume dat unor obiecte care seamănă între ele S3 = cantitate de materie a unui corp S3 = mâncare, bucate S4 = totalitatea creditelor sau datoriilor S4 = plantă erbacee (masa raiului) unui falit Omonimele sunt cuvintele care au aceeaşi formă, dar diferă între ele prin înţeles. anticar (1) – antitanc anticar (2) – persoană care vinde cărţi vechi bar (1) – unitate de măsură bar (2) – local unde se vând băuturi lac (1) – întindere de apă lac (2) – soluţie aplicată pe o suprafaţă păli (1) – a se izbi păli (2) – a deveni palid, a se stinge Există mai multe tipuri de omonime: • omonime totale (omonimia se păstrează şi în flexiune; au origini diferite): ban (1), -i ( a suta parte dintr-un leu) ban (2), - i (dregător în Evul Mediu) leu (1), -i (monedă naţională) leu (2), - i (animal) bancă (1), -i (întreprindere financiară) bancă (2), - i (scaun lung) liliac (1), -i (arbust) liliac (2), -i (animal mamifer)
3

• omonime parţiale (omonimia nu se păstrează în flexiune): lin (1), - i (specie de peşte) lin (2), -uri (vas de stors struguri)

lin (3), -ă, -i, -e (domol, liniştit, potolit) -

somn (1), - i (specie de peşte)

somn (2), -uri (stare fiziologică de repaus)

• omonime morfologice (forme flexionare identice ale aceluiaşi cuvânt):

(nişte) case = nominativ/acuzativ, plural (unei) case = genitiv/dativ, singular (unor) case = genitiv/dativ, plural

• omonime lexico-gramaticale (părţi de vorbire diferite): mare (1) – substantiv mare (2) – adjectiv nouă (1) – pronume nouă (2) – adjectiv nouă (3) – numeral

Omonimele nu trebuie confundate cu omofonele (cuvinte care se pronunţă la fel, dar sunt scrise diferit) şi nici cu omografele (cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunţă diferit). Nu a învăţat defel. Ovidiu este de fel din Almăj. (omofone) Şi-a cheltuit toate parálele. Evoluează la paraléle. (omografe) În concluzie, putem spune că omonimele trebuie să fie omofone (să se pronunţe la fel) şi omografe (să se scrie la fel). 1.3.5. Sinonimele Sinonimele sunt cuvinte cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător. a vorbi - a cuvânta; amic - prieten; casă - locuinţă; pământesc - teluric; orăşenesc - citadin. Mai multe sinonime ale aceluiaşi cuvânt formează o serie sinonimică (mincinos = perfid, făţarnic, ipocrit, prefăcut, şiret, viclean, fariseu. trombonist, duplicitar, fals etc.). Relaţia de sinonimie se poate stabili între: - două cuvinte: a divide - a segmenta; - un cuvânt şi o expresie: a se rostogoli - a se da de-a dura; - două expresii: a-i închide gura - a-i pieri sonorul.
cuvânt a fugi cuvânt a alerga

a lua-o la goană grup de cuvinte

a-şi lua picioarele-n spinare grup de cuvinte

După sensul pe care îl exprimă, două sau mai multe sinonime pot fi: - totale (corespund în toată sfera sensurilor lor): natriu - sodiu, smalţ – email, kaliu - potasiu, vocabular - lexic; - parţiale (corespund numai într-unul sau în câteva dintre sensurile lor): scrisoare - carte, casă - clădire, a se veseli a râde; - aproximative (când un sinonim sau o expresie sinonimică reprezintă sensul metaforic al unui cuvânt uzual): stropi mari de apă - bulgări fluizi, iubire - arşiţă. 1.3.6. Antonimele Antonimele sunt cuvintele care au formă diferită şi înţeles opus (bun ≠ rău, mic ≠ mare, drept ≠ stâng, drept ≠ strâmb, a pleca ≠ a veni, aproape ≠ departe, întrebare ≠ răspuns). Antonimia poate fi realizată: • printr-un cuvânt: gros ≠ subţire, aici ≠ acolo, bătrân ≠ tânăr, a merge ≠ a sta; • printr-o expresie: a ascunde ≠ a da pe faţă, a opri ≠ a da drumul, a dormi ≠ a fi treaz, a sta ≠ a lua-o la goană etc. • cu ajutorul prefixelor: - i-, in, (im-): moral ≠ imoral, material ≠ imaterial, matur ≠ imatur egal ≠ inegal, discret ≠ indiscret, exact ≠ inexact, just ≠ injust, ofensiv ≠ inofensiv etc. - des-(dez-): a fereca ≠ a desfereca, a îndoi ≠ a dezdoi, a goli ≠ a dezgoli, gust ≠ dezgust etc.
4

1.3.7. Paronimele Paronimele sunt cuvintele cu formă apropiată şi cu înţeles diferit (oral - prin grai viu / orar - program pe ore). Paronimele se pot distinge: • în funcţie de numărul fonemelor divergente: - un fonem: a evolua/a evalua, anual/anuar, aliniat/alineat, a emigra/a imigra; - mai multe foneme divergente: concesie/concesiune, fortuit/forţat, voială/învoire; • în funcţie de sufixe: familiar/familial, aventurist/aventuros, staţie/staţiune. Cele mai multe paronime sunt neologice şi de aceea unii vorbitorii le confundă, punând termenul mai cunoscut în locul celui mai puţin cunoscut. Acest fenomen poartă numele de atracţie paronimică. Pentru a elimina acest inconvenient se recomandă folosirea dicţionarelor. 1.3.8. Pleonasmul Pleonasmul este o greşeală de exprimare, care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles (a rezuma pe scurt, a avansa înainte, o scurtă alocuţiune, a colabora împreună, a coexista alături, a convieţui împreună etc.). 1.4. Familia lexicală (Familia de cuvinte) Toate cuvintele înrudite ca sens şi alcătuite prin diverse procedee formative (derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale) de la acelaşi radical alcătuiesc o familie lexicală (familie de cuvinte). urmă a face a urma = urmă + -a a reface = re- + face urmare = a urma + -re a răsface = răs- + face a urmări = urmă + -(ă)ri a preface = pre- + face următor = a urma + -(ă)tor a desface = des- + face urmăritor = a urmări + -(i)tor făcut = a face + -(u)t urmărire = a urmări + -re nefăcut = ne- + făcut urmărit = a urmări + -it refăcut = re- + făcut urmuliţă = urmă + -uliţă desfăcut = des- + făcut urmuşoară = urmă + -uşoară refacere = a reface + -re urmuţă = urmă + -uţă prefacere = a preface + -re Capitolul 2 Structura vocabularului 2.1. Vocabularul Totalitatea cuvintelor unei limbi formează vocabularul acelei limbi. Cuvintele nu sunt folosite în aceeaşi măsură de toţi vorbitorii şi pe toată aria lingvistică a ţării. Sunt cuvinte fără de care comunicarea ar fi imposibilă (apă, gură, soare,lapte, casă etc.) şi cuvinte mai rar întrebuinţate sau folosite numai de anumiţi vorbitori (bisturiu, laser, barabule, lovele, gastronomie etc.). 2.1. 1. Vocabularul fundamental În funcţie de acest criteriu, din cele 120.000 de cuvinte, cât se estimează că are limba română, cam 1.500 sunt cunoscute de către toţi vorbitorii. Aceste cuvinte formează vocabularul fundamental (vocabularul esenţial, fondul principal lexical, fondul lexical uzual etc.) al limbii române. Ele se referă la realităţi fundamentale ale vieţii şi naturii, au o mare frecvenţă, o mare stabilitate şi o mare capacitate de compunere şi derivare, sunt polisemantice şi intră în locuţiuni şi expresii. Cuvintele care constituie vocabularul fundamental sunt cele care denumesc: • părţi ale corpului omenesc: picior, mână, ochi, frunte, genunchi; • grade de rudenie: socru, fiică, cumnat, frate, soră; • animale, păsări, insecte cunoscute: lup, oaie, vacă, cocoş, găină, raţă, ţânţar, muscă, fluture; • băuturi şi alimente de primă necesitate: vin, lapte, apă, pâine, carne, brânză; • unelte şi obiecte casnice: plug. grapă, ciocan, masă, pat, lopată; • culori, însuşiri: alb, albastru, galben, cinstit, bun, trist; • acţiuni, stări: a mânca, a cânta, a lucra, a exista, a fi, a se afla; • diviziuni ale timpului: zi, noapte, dimineaţă, oră, vară; • corpuri cereşti: soare, luceafăr, stele;
5

ecuaţie.• locul. spahiu. oricum. neologismele. Neologismele Neologismele sunt cuvintele noi. vagabonzi. barabule (cartofi). Regionalismele sunt de mai multe feluri: • regionalisme lexicale: crumpi(cartofi). polinom. bujie. Elementele de argou Elementele de argou sunt cuvintele inventate de anumite categorii sociale (hoţi. Masa vocabularului Masa vocabularului (vocabularul secundar) reprezintă partea cea mai numeroasă şi cea mai mobilă a vocabularului. carii (care). • arhaisme semantice (de sens) sunt cuvintele care astăzi sunt folosite cu alt înţeles decât în trecut: mândru: înţelept (sens vechi) . binom.2. trufaş (sens nou). şi cuprinde 90% din cuvintele limbii române. Ele sunt cunoscute numai unei anumite regiuni.2. perjă (specie de prună). hatman. am plătitără. care nu intră în vocabularul fundamental.fudul. regionalismele. • arhaisme fonetice sunt cuvintele la care învechită este pronunţarea: hiclean (viclean).slab la minte (sens nou). 2.5. Ele sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale sunt cuvintele care au fost înlocuite de neologisme sau obiectele denumite de acestea au dispărut (ienicer. împle (umple). 6 . Aproximativ 60% din aceste cuvinte sunt de origine latină. aceştii (aceştia). bonsoir).1. 2.2. în general. sau chiar din limbă. îmbla (umbla).2.1. prost: om simplu (sens vechi) . poporal (popular). bonsoar (fr.1.1. iar restul de 40% sunt de alte origini. au văzutără.canapea (sens nou). frână de motor. elementele de argou. greşale (greşeli). bonjour) etc.1.1. cufăr(geamantan). ieri. elementele de jargon.4. 2. conjuncţii. microscop. a face blatul (a călători fără forme legale). studenţi. articole). gios (jos). împrumutate. pre (pe). diriga (diriginta). bonjur (fr. Termenii ştiinţifici Termenii ştiinţifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii ale ştiinţei: desinenţă. 2. atunci. divan: consiliu (sens vechi) . inime (inimi). din alte limbi: colocviu. iatagan). frace (frate). teleportare. • regionalisme fonetice sunt cuvinte la care doar pronunţarea este regională: bage (bade). timpul şi modul desfăşurării acţiunii: acolo. elevi.2. Elementele de jargon Elementele de jargon sunt cuvintele întrebuinţate de anumite categorii sociale cu scopul de a-i impresiona pe cei din jur: ceau (it.2. polizor. păpuşoi (porumb). radaşină (rădăcină). polcovnic. Regionalismele Regionalismele sunt cuvintele cu răspândire geografică limitată. a ciordi (a fura) etc. 2. • arhaisme gramaticale sunt forme morfologice şi structuri sintactice învechite: lunge (lungi). bine.2.2. numeralele până la zece şi pronumele. steag.1) 2. Termenii tehnici Termenii tehnici sunt cuvintele folosite în diferite domenii ale tehnicii: şasiu. termenii tehnici şi termenii ştiinţifici. aici. rău. electron. ele scrie. rachetă.1.1. sus.3.2. Arhaismele Arhaismele sunt cuvintele care au ieşit din vocabularul activ al majorităţii vorbitorilor. • regionalisme gramaticale sunt forme morfologice şi structuri sintactice specifice unei regiuni: o să vină. cucuruz (porumb). penalti etc. flintă. 2.1.6. ciào). verbe auxiliare. cord etc. monument. deşti (degete). Din masa vocabularului fac parte: arhaismele. Tot din vocabularul fundamental fac parte şi instrumentele gramaticale ( prepoziţii.2. acum. bielă. rădăcine (rădăcini). incluzând celelalte cuvinte. rotor etc. sămădău (porcar). semantică. (vezi şi 3. 2. militari) pentru a nu fi înţeleşi de cei din jur: mititica (închisoarea).7.

prin derivare.1.vocabular arhaisme neologisme masa vocabularuluui regionalisme vocabular fundamental (1000-1500 de cuvinte) termeni ştiinţifici tetrmeni tehnici elemente de jargon elemente de argou Vocabularul Capitolul 3 Îmbogăţirea vocabularului Datorită modificărilor care au loc permanent în viaţa spirituală şi materială a oamenilor. a introducerii unor instrumente şi aparate noi. 3. Derivarea Derivarea reprezintă mijlocul (procedeul) care constă în formarea de cuvinte noi cu ajutorul afixelor.1. Derivarea cu prefixe Derivarea cu prefixe constă în formarea de cuvinte noi cu ajutorul prefixelor.+ şcolar -preşcolar -drum + -uleţ drumuleţ stră.1. (Prefix = sunetul sau sunetele aşezate înaintea radicalului/rădăcinii sau a temei pentru a forma un cuvânt nou): prefix desprefix pre- + + rădăcină frâu = cuvânt derivat desfrâu temă = cuvânt derivat rădăcină + sufix universitar preuniversitar temă prefix 1 + prefix 2 + radical + sufix = cuvânt derivat re-înnou -i reînnoi Cu ajutorul prefixelor se pot forma următoarele părţi de vorbire: 7 . lexicul trebuie să se îmbogăţească prin apariţia altor cuvinte. adică al prefixelor şi/sau al sufixelor: sufix rădăcină prefix cuvânt derivat pre. Mijloacele interne Mijloacele (procedeele) interne de îmbogăţire a vocabularului se referă la crearea unor cuvinte noi.1.+ bun + -ic străbunic 3. 3.1.1. pornindu-se de la cuvintele existente în limbă. care să oglindească aceste schimbări. Cuvintele noi sunt create atât prin mijloace interne cât şi prin mijloace externe (cuvinte împrumutate din alte limbi). compunere sau schimbarea valorii gramaticale (conversiune).

străluci. -ios (răutăcios).(înainte): antedeviz.unde -a. răscruce. postnominal etc. antebraţ.(indică repetarea): reabona. reda. -ui (verzui) etc. strălumina. nedrept.• • • • substantive: antebraţ. reclădi etc.este sufixul participiului. fotomodel. • agro. străluci.(mic): microsistem. raţă .(aer): aeronavă. recompartimenta. • tele. rebobina. -i (a mijloci. -os (bărbos).1. dezarma. neîndemânare. Revenind la sufixele lexicale observăm că acestea se pot clasifica după criterii morfologice (după partea de vorbire rezultată) şi semantice (după sensul cuvântului nou creat). răscunoscut.(înainte): preambala. • des-(dez-. sau sufixe lexico-gramaticale (sens nou şi o altă categorie gramaticală): vulpe . antimaterie. Derivarea cu sufixe Derivarea cu sufixe constă în formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor (Sufix = sunetul sau sunetele aşezate după radical/rădăcină sau temă pentru a forma un cuvânt nou): rădăcină sufix 1 sufix 2 cuvânt derivat porumb + -işte porumbişte porumb + -ar porumbar nor + -işor norişor povest + -i + -re povestire Toate sufixele de mai sus sunt sufixe lexicale. -ătură (arătură).. antevorbitor. îmbogăţi. îmblânzi. -escu (Dumitrescu) etc..vulpoi. decapsulare.. După criteriul morfologic sufixele pot forma următoarele părţi de vorbire: • substantive: -anie (păţanie). răsfăţa. • ante. neclar. bazat pe electricitate): electrotehnică. -enie (surzenie). antidepresivi. antiatom. anticomercial..(agricultură): agroindustrie.scris etc. descusut. răscoace. îmbălsămare.raţoi. strănepot. fotografic): fotosinteză. îmbărbătare. răzbucuros etc. coautor. preabataj. străbun.(al luminii.(indică vechimea. monocultură. strămutare etc. -ăi (a ţopăi). telecabină. postnatal. îmbrânci. • pre. agrochimist. reciti. înăsprire. • stră. încălzi.este sufix al imperfectului. convieţuire. răzjudeca. • con-(co-) (împreună cu): conlocui. neomeni etc.moduri şi timpuri): alergam . Există şi false prefixe (prefixoide) provenite din cuvinte independente din limba greacă sau latină: • aero. • verbe: -a (a calma. readmite. • hidro. a mânca . -ar (coşar).(împotriva): anticar. preşcolar. • electro. repetarea): răsciti. antiinfecţios etc. premolar. singur): monomembră.1. postuniversitar. • răs-(răz-) (indică intensificarea. hidrocentrală. postfaţă. îmbrobodire etc. aerosol. După criteriul semantic avem: 8 . • re. • adjective: -ător (răzbunător).(indică lipsa): neacademic. descoji. confrate. micrometeorit.unde -se. • semi.2. antifurt. posteminescian. antecalcul etc. prefabrica. convieţui. confrate. -ui (a colbui) etc. • mono.. • post. antiatomic.mâncare. prenatal. • adverbe: -eşte (româneşte).unde -at. anticreştini. • macro. 3. răscruce.de-) (sens privativ): descărnare. -iş (grăpiş). conlucra. coopera. regăsi. Cele mai folosite prefixe în limba română sunt: • ne.(jumătate): semivocală. adjective: anticomercial.(unic.. alergat . dezgusta. reacorda.este sufix al mai mult ca perfectului. deshăma. descoase.unde -ând este sufix al gerunziului etc. consătean. prenatal.. înarmare. semifinală. dezgoli. • anti. deoarece ajută la formarea unor cuvinte noi. alergasem . decalibrare. răscroi. decarburare. anteproiect. strănepot. dezarmare. îmbolnăvi. trecerea prin ceva): strămoş.(electric. descrescendo. neînceput. a milogi). decodare. adverbe: răspoimâine. înavuţire. preacurând. înălbire. • foto. -esc (românesc).(mare): macroindustrial. antemăsurătoare. alergând . a scrie . -ăraie (fumăraie). -ăt (strigăt). desface. conaţional.. coexista etc. răzgândi. • în-(îm-): înaripa. îmbătrâni. prefigurativ etc. subcomisie.. postcalcul. neşansă. redescoperire... electrocasnice. • micro.(după): postbelic. decolorare etc..(departe): telecomandă. încazarmare.. răzbate. prelucra. -âş (târâş) etc. verbe: răspopi. încăiera. antepenultima.(apă): hidroenergetică. înăcri. macroeconomie. prefeudal. -iu (cenuşiu). Există şi sufixe gramaticale (creează forme gramaticale . a calcula).

văz. -ior (cărucior). -uşor (pluguşor). Derivarea parasintetică Derivarea parasintetică este derivarea care se realizează concomitent cu sufixe şi prefixe: a îmbogăţi. 9 . Derivarea regresivă Derivarea regresivă constă în obţinerea unor cuvinte noi prin înlăturarea unor sunete: moaşă --moş. 3.1. • sufixe care derivă nume de agent: -tor (croitor). -oaică (tigru . a binemerita.. -ime (studenţime.3. cel frumos) fălos se ţine. Caraş-Severin. -aş (copilaş). • unele numerale: A primit un patru la istorie.ţărancă). poate avea un adjectiv şi îndeplineşte funcţii sintactice specifice. floarea-soarelui. • verbe (puţine): a binevoi.1. • sufixe augmentative (măresc obiectele sau însuşirile acestora): -an (băietan). de nouă ori etc. -oaie (căsoaie). bunăvoinţă. Sentimentele de dragoste ale eului liric sunt foarte puternice. • conjuncţii: ca să.. • numerale cardinale (de la 10 în continuare). Anamaria. a cânta ---cânt. galben-portocaliu. -ist (maşinist). • prepoziţii: de la. • unele adverbe: Ţi-am făcut un bine. Câmpia de Vest. răuvoitor. -easă (croitor . bloc-turn.4. Ne oprim cu clasificarea sufixelor după criteriul semantic. -ar (pitar).. Compunerea Compunerea reprezintă mijlocul (procedeul) care constă în formarea de cuvinte noi prin unirea a două sau mai multe cuvinte existente şi independent în limbă. câte trei. Compunerea se realizează prin: • sudarea elementelor componente: bineînţeles. hopa-tropa.tigroaică) sau genul masculin de la genul feminin): -an (curcă .crez. • interjecţii: tic-tac.. -uţ (puiuţ). buhai-de-baltă. ROMPRES etc. este invariabil şi exprimă circumstanţe. 3.1. Al doilea de la catalog a fost absent. -andru (copilandru). din etc. tufiş). -ic (pupic). Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) Schimbarea valorii gramaticale (a clasei morfologice sau conversiunea) este un procedeu care constă în “formarea” unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta.doctoriţă). Binele făcut nu se uită. binecrescut. răuvoitor. pe la. • abrevierea (prescurtarea) elementelor componente: R. -işor (puişor). -oi (vulpe .. douăzeci şi şase.T. a crede -. TAROM. se acordă cu substantivul şi are funcţia sintactică de atribut. făget).dans. Pot deveni substantive: • unele adjective: Frumosul (un frumos. • adverbe: astfel. 3. UE. o sută şaptezeci şi doi. -uşcă (răţuşcă).1.răţoi). -iş (pietriş. niciodată. RENEL. dumneavoastră. fiecare etc. cândva etc.curcan). • pronume de politeţe şi unele demonstrative sau nehotărâte: cineva.1. distributive. până la. hodoronc-tronc etc. unsprezece. deşi această clasificare ar putea continua. româno-ruso-turc. cuvântul “nou” capătă caracteristicile gramaticale ale părţii de vorbire în care s-a transformat: • ca substantiv. A ajuns un nimic (cineva). cumsecade. • sufixe colective (formează cuvinte cu formă de singular şi înţeles de plural): -et (brădet.• sufixe diminutivale (micşorează obiectele sau însuşirile acestora): -el (tinerel).A. -uţă (străduţă). Prin conversiune. -uş (picioruş).B. an-lumină. îndeplinind funcţia sintactică de complement circumstanţial. • unele pronume: În sinea sa era un fericit. a vedea --. de pe la. celălalt. pară ---păr. a dansa --. SNCFR. determină un verb.2. poate primi un articol.croitoreasă).1. -oi (măturoi). -că (ţăran . • ca adjectiv. oriunde. nemaipomenit. 3. raţă .. -icică (floricică). devreme. despărţire.3. • ca adverb. untdelemn.vulpoi. • alăturarea elementelor componente cu sau fără cratimă: Delta Dunării. rochiţa-rândunicii etc. adverbiale: doisprezece. fiindcă. întrucât etc. după-amiază. • adjective: social-politic. neprimitoare etc. drum-de-fier. -uleţ (sătuleţ).. -iţă (copiliţă. Prin compunere se pot forma următoarele părţi de vorbire: • substantive: untdelemn. muncitorime). • sufixe moţionale (care derivă genul feminin de la un substantiv masculin): -iţă (doctor . binecunoscut. -uc (sătuc).

hotar. mantinelă etc. Care carte este colorată? (interogativ). stoper. gând. henţ. • franceză: bacalaureat. final. Vocale Vocalele sunt sunete care se rostesc fără ajutorul altor sunete şi pot forma singure silabe. ardoare. • rusă: arendă. mangan. Pot deveni prepoziţii: • unele adverbe articulate cu articol hotărât: Maşina a oprit înaintea casei. principial etc.. • maghiară: a bănui. sarma. gât. taifas. diapazon. (relativ).. lefter. samovar etc. Mircea însuşi a sosit.. Cele mai multe împrumuturi sunt din limbile: • slavă: babă. corner. (negativ). plug etc. Te gândeşti şi la prietenii tăi.1. că fonetica studiază sunetele vorbirii din punct de vedere fizic. efort... ciubuc. procuratură. magistru. derbi. noţiunile de sunet şi fonetică sunt folosite cu sensul de fonem şi fonologie. izbă. cizmă. star. izvor. fruct.2. direct. penalti. folos.• unele interjecţii: Are şi el un mare of. şină.. malarie. 4. După modul şi locul de articulare. 3. la sistemul fonetic şi morfologic al limbii române.2. rahat. tenis etc. • greacă: a agonisi. Pot deveni pronume reflexive: • pronumele personale. în sens general.) şi împrumuturi lexicale noi. glas. Răniţii gemeau (participiu). bogat. acordându-se cu acestea: Cartea mea este colorată. • unele verbe: Acolo este intrarea la cinematograf (infinitiv). ardent. alabastru.. facil. • verbele la gerunziu acordat: De pe deal se vedeau coşurile fumegânde ale caselor. sprinter. chior. milă. • turcă: iaurt. luncă. valenţă. semivocale şi consoane. ocular. (de întărire). Distingem două grupe de neologisme: creaţii româneşti pe baza elementelor existente în limbă (lacunar. comitet. Oful lui era foarte puternic. • latină: acvatic. din diferite limbi de cultură şi civilizaţie. agentură. sputnic. agregat. fandosi.000 de neologisme (DN) au fost adaptate. pilaf. 3. Cartea aceasta este colorată. • engleză: comodor. tempo. 10 . care reflectă în mod direct şi imediat schimbările survenite în viaţa materială şi spirituală a unui popor: autostradă. arest. flagel. dumping. competenţă. steag. • unele substantive: Vara mergem la mare. cocs. ieftin. magnet. cocoş. • unele pronume (şapte) . mandolină. maior. Neologismele Neologismele sunt cuvinte noi. coşmar.care însoţesc substantive. Altă prietenă mi-ai prezentat aseară. Partea a II-a Noţiuni de fonetică Capitolul 4 Sunetele limbii române Se afirmă. politicos etc. Nicio carte nu a rămas necitită. Cele peste 50. feudă. avans. barcagiu. forme neaccentuate de persoana I şi a II-a: Mă gândesc şi la părinţii mei. diblu. marfă. bolnav. prevedere. prosop. carte. editor etc. figură. compatibil. maestru. • verbe la participiu: Mulţumită ţie a luat examenul. • unele participii: Întotdeauna spune deschis ceea ce gândeşte. Pot deveni adverbe: • unele adjective care determină verbe. comisar. iar cea mai mică unitate sonoră din care sunt formate cuvintele se numeşte fonem. filial etc. oraş etc. administraţie. Pot deveni adjective: • verbele la participiu: Cartea citită se înapoiază la bibliotecă.1. (nehotărât). mafie. mapă etc. diesel. fineţe. (demonstrativ). uriaş. oră etc. dar. diamant. hering. Mijloace externe Mijloacele (procedeele) externe de îmbogăţire a vocabularului se referă la neologisme. fiabil. miting. mahala etc. sunetele se clasifică în: vocale. compact. magnat. În manualele şcolare. • italiană: agenţie. Ştiu care carte este colorată. • unele substantive: S-a lăsat de fumat graţie mamei. • germană: areal.. start. (posesiv). făcute după a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. în general. altele decât copulative: Copiii cântă frumos. agrotehnic.. şurub.

i. /e-o/: teologie. e. chi). tăĭaŭ. w. g. î sunt. chi). În cuvintele care conţin consoanele: č (ce. q. În mod normal. Diftong Grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o semivocală. z). tigrŏaĭcă. /o-o/: alcool. Triftongul se poate alcătui şi din trei sunele alăturate aparţinând unor cuvinte diferite. /ŏa/-mŏară etc. g’ (ghe. Hiat 5. ğ (ge. Literă.Din cele nouă vocale ale limbii române (a. gi). o. /iŭ/-piŭ. g’ (ghe. aripĭŏară. după caz. /ĕaĭ/. /ŏaĭ/-lupŏaĭcă. /i-i/: fiinţă. e i o u y 4. â. neputând forma singure silabă decât cu ajutorul unei vocale (b. g’ (ghe. la un triftong. n. pronunţate într-o silabă. citĕaĭ. /e-i/: peisaj. Semivocale Semivocalele au acelaşi simbol grafic ca şi vocalele. Vocalele care se găsesc în hiat pot fi: . l. â. Corespondenţa dintre sunete şi litere.gi). /ĭaĭ/-tăĭaĭ. /a-i/: tain.. Consoane Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete. semivocalele încadrează între ele vocala: /sv+v+sv/ (dorĕaŭ. /aŭ/-aŭgust. ghi)/. Observaţie.2. u. Observaţie. m. o vocală (western /uestern/. /ĭŏa/-inimĭŏară. h. Litere duble. /ĭaŭ/-suĭaŭ. mĭaŭ). Ele intră în alcătuirea diftongilor şi a triftongilor. creĭŏane. y pot fi. Cei alcătuiţi dintr-o semivocală şi o vocală se numesc diftongi urcători sau ascendenţi. rar. k’ (che. În cuvintele care conţin consoanele: č (ce. i. În limba română avem peste douăzeci de diftongi. Alfabet. ţi-a scris etc. iar cinci: e. se numeşte triftong. /e-a/: ideal. /âŭ/-pârâŭ.gi). k’ (che. iar cei alcătuiţi dintr-o vocală şi o semivocală se numesc diftongi coborâtori sau descendenţi. p. /ğ (ge. /ăŭ/-mutălăŭ. /a-o/: aortă. /âĭ/-câĭne. Diftongi.de acelaşi fel: /a-a/: contraatac.2. Diftongul se poate alcătui şi din două sunete alăturate aparţinând unor cuvinte diferite. şlĕaŭ. Hiat Două vocale alăturate aflate în silabe diferite alcătuiesc un hiat. /e-e/: idee. /a-u/: cauteriza. r. u şi y). mĭeĭ. patru: a. • coborâtori (descendenţi):/aĭ/-taĭnă. k.3. /č (ce. x. /ă-u/: păun.ci).1. d. Triftongi.ghi) nu există triftongi care să înceapă cu literele e sau i. rostindu-se şi ele fără ajutorul altor sunete. ci). w = vocală. t. dar nu pot alcătui singure silabe.diferite: /a-e/: aer.3. /ăĭ/-tăĭnuiesc. în orice condiţii. ă. v. chi)/. Amintim cei mai cunoscuţi triftongi: /ĕaŭ/-bĕaŭ. pronunţate într-o silabă. /ĕŏa/-lĕŏarcă. /eŭ/-leŭ. /ĭe/-fĭerbe. Dar pot exista şi situaţii de tipul /sv+sv+v/ (creĭŏane). /e-u/: muzeul etc. se numeşte diftong. Capitolul 6. weekend / uikend/. vrĕaŭ. 4. Alternanţe fonetice 11 vocală bere copil somn metru ytrocerit semivocală deal rai soare metrou yală . vocale întregi sau semivocale. plĕŏapă. 5.ghi) nu există diftongi care să înceapă cu literele e sau i. ă. . /ĭeĭ/ -pĭeĭ. /ă-i/: făină. 5. Cei mai utilizaţi diftongi sunt: • urcători (ascendenţi): ĭa/-ĭarnă. Litera-consoană w poate nota şi o semivocală sau. ţ. Capitolul 5. /uĭ/-puĭ etc. Observaţie. plenisone. tigrŏaĭcă.ci). c. f. dar pronunţate într-o silabă: mĭ-aŭ zis. /u-u/: asiduu. j. w = semivocală. k’ (che. ş. s. o. ğ (ge. î.dorĕaĭ. /ĕa/-dĕal. dar pronunţate într-o silabă: mi-a spus. Triftong Grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale.

bun. iar. Alfabetul Totalitatea literelor. os. o. 28. 7. A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M a ă â b c d e f g h i î j k l m a a i/î din a be/bî ce/cî de/dî e ef/fe/fî ge/ghe/gî haş/ha i î/î din i je/jî ca/capa el/le/lî em/me/mî 17.3. cât şi în interiorul cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î şi a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î: început. Numele lui provine de la primele litere ale alfabetului grecesc. 24. 22. Litere mari Litere mici Citirea literei Nr. bineînţeles. 10. 25. 23. prin. 21. 9. -N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z -n o p q r s ş t ţ u v w x y z -en/ne/nî o pe/pî kü er/re/rî es/se/sî şe/şî te/tî ţe/ţî u ve/vî dublu ve/vî ics i grec ze/zet/zî -- 6.2. 14. crt. 19. Litera În scris. formează alfabetul unei limbi. cât.6. • Sunetul î este redat prin î din i la început şi sfârşit de cuvânt. i. 11. 27. 2. Litera este un desen. 8. cadou. există o corespondenţă între sunetele şi literele aceluiaşi cuvânt. 26. vrea. 4. 31. 5. Noi scriem astăzi cu alfabetul latin modificat astfel încât să reproducă şi sunetele care nu există în limba latină. oase. aşezate într-o anumită ordine. 6.1. 6. sunetele sunt reprezentate prin litere. 15. şi prin î din a în celelalte cuvinte: cântec. coborând. 12 13. Alfabetul limbii române este alcătuit din 31 de litere: Nr. el se aude. 18. neîntrecut. • O literă poate reprezenta simultan două sunete: x = cs x = gz x = cs axă /acsă/ exaspera exemplu /egzemplu/ excavator ecscavator excursie /ecsursie/ exact examen /egzamen/ existent exeerciţiu /egzerciţiu/ exorcita ecsorcita exclude /ecsclude/ exemplar exploziv /ecsploziv/ sufix sufics expansiv /ecspansiv/ executiv excursie /ecscursie/ prefix prefics exersa /egzersa/ afix afics 12 x = gz egzaspera egzact egzistent egzemplar egzecutiv - . ea se vede.crt. Litere mari Litere micmici Citirea literei 1. Corespondenţa dintre sunete şi litere De regulă. coborî. ele fiind egale: Cuvânt litere sunete cuvânt litere sunete Ou 2 2 pagină 6 6 Lac 3 3 călător 7 7 Elev 4 4 veveriţă 8 8 Munte 5 5 doctoriţă 9 9 Uneori această corespondenţă nu se respectă: • Literele: e. 16. 3. 29 30. 20. u notează atât vocalele cât şi semivocalele corespunzătoare: erou. Literele pot fi mari (majuscule) şi mici (minuscule). de mână şi de tipar. iar sunetul este un fenomen acustic.

che. ghi = k’e. o. g’ (e şi i sunt numai litere ajutătoare. vocala n-are altă silabă.či] (8 sunete) [ča-conă] (6 sunete) [čo-ban] (5 sunete) [ču-dă] (4 sunete) [furč] (4 litere) [ničcum] (5 sunete) [fra-ğed] (6 sunete) [ğe-ograf] (7 sunete) [tra-ğe] (5 sunete) [ğan-tă] (5 sunete) [ğorğan] (6 sunete) [pa-ğină] (6 sunete) [filoloği-e] (9 sunete) [îndră-ği] (7 sunete) ge (2 litere) [ğe] (2 sunete) [e= atât literă ajutătoare. cât şi ce la sfârşit de cuvânt vocală] ce [č] + a în aceeaşi silabă (2 litere) (1 sunet) cea =[ča] [e= literă ajutătoa re] ci [či] . + consoană (2 litere) (2 sunete) + vocală în hiat [i= atât literă ajutătoare. u în aceeaşi silabă gia = [ğa] gio = [ğo] giu = [ğu] ge (2 litere) gi (2 litere) gi (2 litere) [ğ] (1 sunet) [i = numai literă ajurătoare] giardiază [ğar-diază] (9 litere) (8 sunete) giol [ğol] (4 litere) (3 sunete) magiun [ma. ğe. chi. h e mut) (1 sunet) 13 . ge.teră ajută-toare] ği (2 sunete) l la sfârşit de cuvânt. dacă i vocală] este accentuat ci [č] +a. când i nu este accentuat în unele compuse + consoană + vocală în hiat ge la sfârşit de cuvânt + a. chi. h e mut) = k’. ghe. ği (e şi i sunt atât litere ajutătoare. u în aceeaşi silabă (2 litere) (1 sunet) cia = [ča] [i = numai literă ajutătoare] cio = [čo] ciu = [ču] • Grupuri de litere care redau şi un singur sunet: ce. cât şi vocală] [ğ] (1 sunet) [e= nu mai li. či. gi. că silaba n-are altă vocală) = č. o în aceeaşi silabă gea = [ğa] geo = [ğo] + consoană + vocală în hiat la sfârşit de cuvânt dacă i este accentuat + a. ci. g’e. o. ge. ghe.ğun] (6 litere) (5 sunete) che..ce. ğ (e şi i sunt numai litere ajutătoare) (1 sunet) grupul de litere pronunţarea condiţii ce [če] + consoană (2 litere) (2 sunete) + vocală în hiat [e=atât literă ajutătoare.. č. k’. gi = če. g’i (e şi i sunt atât litere ajutătoare. cât şi (2 litere) (2 sunete) vocale. g’. k’i. ğ. cât şi la sfârşit de cuvânt. ghi: exemple cercetare (9 litere) licean (6 litere) tace (4 litere) ceară (5 litere) plăcintă (8 litere) cianură (7 litere) îmbrânci (8 litere) ciaconă (7 litere) cioban (6 litere) ciudă (5 litere) furci (5 litere) nicicum (6 litere) fraged (6 litere) geograf (7 litere) trage (5 litere) geantă (6 litere) georgian (8 litere) pagină (6 litere) filologie (9 litere) îndrăgi (7 litere) [čer-če-tare] (9 sunete) [liče-an] (6 sunete) [ta-če] (4 sunete) [čară] (4 sunete) [plăči-ntă] (8 sunete) [či-anură] (7 sunete) [îmbrân. cât şi (3 litere) (2 sunete) vocale. ci.

Grupul de litere pronunţarea condiţii exemple 14 .

k’. g’i). o în aceeaşi silabă + a. vac-cina /vak-cina/. inter-regn. atunci e şi i din ce. g’). o. atunci literele e şi i din ce. ci. ğ. ghe. k’i. che. trans-siberian. fi-ind. ğe. zo-ologie. fie de consoane. cât şi vocală] [k’] (1 sunet) [e=literă ajutătoare] [k’i] (2 sunete) [i=atât literă ajută-toare. Literele duble Literele duble notează.dacă silaba în care se găseşte grupul de litere nu mai are o altă vocală. cât şi vocală] [g’] (1 sunet) [e=literă ajutătoare] [g’i] (2 sunete) [i=atât literă ajută-toare. post-traumatic. de regulă. gi. Alternanţele pot fi: 15 . 6. ghe. semivocale. ac-cent /ak-cent/. Cele două vocale identice şi alăturate se pronunţă distinct. trebuie să desparţi cuvântul care conţine acest grup în silabe şi să observi următoarele: . o. fie de consoane diferite notate prin aceeaşi literă: ac-celera /ak-celera/. cât şi vocale (če. u în aceeaşi silabă chi (3 litere) + a. u în aceeaşi silabă ghia [g’a] ghio [g’o] ghiu [g’u] chenar [k’e-nar] (6 litere) (5 sunete) pereche [perek’e] (7 litere) (6 sunete) cheag [k’ag] (5 liter) (4 sunete) parchează [park’ează] (9 litere) (7 litere) chirurg [k’irurg] (7 litere] (6 sunete) ochi ok’i (4 litere) (3 sunete) chiabur [k’a-bur] (7 litere) (5 sunete) chioşc [k’oşk] (6 litere) (4 sunete) chiuvetă [k’u-vetă] (8 litere) (6 sunete) gheretă [g’e-retă] (7 litere) (6 litere) gherghef [g’er-g’ef] (8 litere) (6 sunete) gheată [g’a-tă] (6litere) (4 litere) Gheorghe [g’or-g’e] (8 litere) (5 sunete) ghindă [g’in-dă] (6 litere) (5 sunete) ghilotină [g’i-lotină] (9 litere) (8 litere) unghia [un-g’a] (6 litere) (4 litere) ghioz-dan [g’oz-dan] (8 litere) (6 sunete) ghiulea [g’u-lea] (7 litere) (5 litere) Pentru a nu greşi. k’e.toare. chi. chi. ği. perpetuu. o. cât şi vocală] [k’] (1 sunet) [i= literă ajutătoare] excepţie + a în aceeaşi silabă + a în aceeaşi silabă chea [k’a] chi (3 litere) excepţie + a. . aşez-aşază. 6.che (3 litere) che (3 litere) [k’e] (2 sunete) [e=atât literă ajutătoare. či. consoane) în diferitele forme ale aceluiaşi cuvânt sau prefix se numesc alternanţe fonetice. Alternanţele fonetice Modificările suferite de sunete (vocale. u în aceeaşi silabă chia [k’a] chio [k’o] chiu [k’u] ghe (3 litere) ghe (3 litere) [g’e] (2 sunete) [e=atât literă ajută. gi. greşeală-greşeli. în silabe diferite: contra-amiral.4. poartă-porţi. lice-e. o în aceeaşi silabă ghea [g’a] gheo [g’o] ghi (3 litere) ghi (3 litere) + consoană + a. che. o realitate fonetică. ge.dacă silaba în care se găseşte grupul de litere mai are o vocală. La consoane este vorba fie de repetarea aceleeaşi consoane în cuvintele compuse: kilogram-metru şi în derivatele cu prefixe: în-nora. fie că este vorba de vocale. ci. ghi sunt numai litere ajutătoare (č. cât şi vocală] [g’] (1 sunet) [i= literă ajutătoare] cu excepţia + a. ge. g’e.5. ghi sunt atât litere ajutătoare.

examen [e-gzamen]. gh urmate de e sau i: ure-che. . cad-cazi). Dacă înaintea consoanei se află un diftong sau un triftong. keny-an. lac. Ne-am dus la râu. ma-pă. soc. bo-ur.• vocalice (când se modifică o vocală): a-e (masă-mese. po-e-zi-e.plurisilabice (polisilabice) (alcătuite din două sau mai multe silabe): ca-să. precum şi litera x /cs. oa-o (soartă-sorţi. t . ambigu-ul.din două cuvinte întregi rostite împreună: Nu-i acasă. Aruncă-mi mingea! . 16 . ale-e.1. 2. .consoanele urmate de i “şoptit”: moşi. V-CSV) O consoană între două vocale formează silabă cu vocala a doua: va-le.monosilabice (alcătuite dintr-o singură silabă): tac. feme-ii.ţ (tot-toţi. Litere-consoane Această despărţire se referă la consoanele aflate între vocale.din sfârşitul unui cuvânt cu începutul altui cuvânt: Vino-aici! Raportat la numărul de silabe din care sunt compuse cuvintele.ch. pă-pădie. drag-dragi). despărţirea se face la fel: soa-re. moale-moi). dus-duşi). . . ve-ghe. pom-pomi. Despărţirea în silabe. gh urmate de e. cal. mare-mări). (S)V-SVS. Succesiunile V-S (vocală – semivocală) ((S)V-SV. pot fi: . Se comportă ca o singură consoană: .dintr-un sunet (o vocală): i-de-e. g . căsap-căsapi. fi-inţă. ă-e (văr-veri. le-ge. mac. alco-ol. • consonantice (când se modifică o consoană): consoană nemuiată-consoană muiată (spăl-speli. a-ă (vacă-văcuţă. ne-norocire. k. li-ghioană. i: ure-che. Capitolul 7 Silaba. le-ghe.din mai multe sunete ale aceluiaşi cuvânt: flă-că-ian-dru. le-oaică. Se despart şi două vocale alăturate dintre care a doua face parte dintr-un diftong descendent: cre-ai. e-ea (dreg-dreagă. ca-na-li-za-re. le-ul. pot-poţi). şcoa-lă. SVS-CV. polu-are. s – ş (muiat) (urs-urşi. ta-xi. leg-leagă). a-pă. formează o silabă. tă-iau. greoi. rar-rari. pronunţate cu un singur efort respirator. d – z (muiat) (brad-brazi. Despărţirea cuvintelor în silabe Succesiunile V-V (V-V(S). cre-ioane. soţ-soţi). le-oai-că.diferite: po-et. stea-ua.dintr-un cuvânt întreg împreună cu începutul sau sfârşitul altui cuvânt: El mi-arată cum să rezolv exerciţiile. . măr-mere).č. . V-VC(C)) (“Două vocale alăturate (în hiat) se despart”) Cele două vocale pot fi: . cro-itor. V-SSV) (“Un diftong şi un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente”) Diftongii alăturaţi se despart sau diftongii şi triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precede: ploaie. bănu-ind. ro-ua. pumn-pumni. doi-nă. du-et. şco-lă-ri-ţă. Accentul 7. nea-chitat. vară-verişoară). h nu are valoarea unui sunet. . ğ (sac-saci. C (V-CV. şco-la-ră. Aceeaşi regulă o respectă şi grupurile ch. Silaba O vocală sau o grupare de sunete care are o vocală. gz/: a-xă [a-csă]. famili-ei.litera x: e-xamen. su-ia. a-meli-o-ra-re.identice: a-alenian. VS-CV. Regula este valabilă indiferent dacă a doua vocală formează singură o silabă sau împreună cu una sau mai multe consoane: şti-inţă. du-ios. Silaba poate fi formată: .

Succesiunea C-CCC “Patru consoane între vocale se despart după prima consoană”. Alte succesiuni de patru consoane care se despart (şi) după a doua consoană nu trebuie memorate. despărţirea se face după prima consoană: ob-şte. 17 . Este vorba de: . EXCEPŢII Despărţirea CC-CC “Patru consoane între vocale se despart după prima consoană”. VC-CSV) Două litere-consoane între litere-vocale se despart. în-ghiţi. înzdrăveni. as-pru.s. delin-cvent. lin-gvist. trans-naţional. hand-bal. a doua consoană trecând la secvenţa următoare: mul-te. În succesiunile de patru consoane între vocale. . deoarece se întâlnesc în cuvinte “formate” (semi)analizabile. port-stindard. port-perie. cărora li se poate aplica despărţirea după structură. Este vorba de: . În unele succesiuni de patru consoane. despărţirea se face după primele două consoane: lp-t: sculp-ta nc-ţ: punc-ţie mp-t: somp-tuos nd-v: sand-vici mp-ţ: redemp-ţiune rc-t: arc-tic nc-ş: linc-şii rt-f: jert-fă nc-t: punc-ta st-m: ast-mul Alte succesiuni de trei consoane care se despart (şi) după a doua consoană nu trebuie memorate.). despărţirea se face după prima consoană: ab-stract. post-natal. d. post-faţă.). dor-mi (ind. trans-portabil. dor-mea.derivate cu prefixe: post-: post-prandial. EXCEPŢII Trec împreună la secvenţa următoare succesiunile de consoane care au al doilea element l sau r şi ca prim element b. mais-tru.). ac-tiv.Succesiunea C-C (VC-CV. ca port-: port-bagaj. post-verbal. EXCEPŢIE În următoarele succesiuni de trei consoane. perf.. .formaţii cu elemente de compunere. trais-tă. trans-: trans-frontalier.compuse: alt-ceva. circum-spect. ast-fel. -derivate cu sufixe: savant-lâc. pust-nic. h. deoarece se întâlnesc în cuvintele “formate” (semi)analizabile. Consoanele urmate de i “şoptit” se comportă ca o consoană: albi (adj. post-liceal.). prez. c. g. tung-sten. În succesiunile de trei consoane. ori-ce – dar al-bi (vb. trans-lucid. capsă. în-gheţa. t şi v + -l + -r bl: ca-blu br: neo-brăzat cl: pro-clama cr: nea-crit ol: Co-dlea or: co-dru fl: nea-flat fr: pana-frican gl: nea-glutinat gr: nea-gricol hl: pe-hlivan hr: ne-hrănit pl: su-plu pr: cu-pru tl: ti-tlu tr: li-tru vl: nee-vlavios vr: de-vreme Succesiunea C-CC “Trei consoane între vocale se despart după prima consoană”. p. în-chide. La fel se despart şi: în-chega. despărţirea se face după a doua consoană: gang-ster. fiind-că. -derivate cu prefixe: post-: post-belic. dormi (ind. cerbi. post-şcolar. trans-planta. trans-: trans-carpatic.formaţii cu elementul de compunere port-: port-drapel. târg-şor. VSC-CV. con-structor. fil-tru. f.

pământ. convenţional. b. mor-ma-ne. suliţar. nebun. su-blinia/ sub-linia. sătean. verbele auxiliare. c. pre-ve-de-re. a răscumpăra. penurie/penurie. lozincă. Despărţirea după structură Despărţirea după structură este acceptată atunci când capătul rândului coincide cu limita dinte componentele cuvintelor “formate”. fenomen. antic/antic. puţinătate. . nes-prijinit/ne-sprijinit. (al)un-spre-ze-ce-lea. profesor/ profesor. mahalagiu. o-biect. lung (câte şapte derivate pentru fiecare cuvânt). interjecţiile şi unele conjuncţii. contrafăcut. caracter. hatman/hatman. mă-sea.3. îmbunare. În cazul omografelor. duminică. miros. bateţi. dacă aceasta ar contraveni regulilor: a-broga. despărţirea se face după a doua consoană: opt-sprezece. pătrat. Nu primesc accent: articolele. intim/intim. unic. Se pot despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile (formate în limba română sau împrumutate): . . a împământeni. el putând să stea pe silaba: . suntem. frunză. Voi sunteţi copii cuminţi. Am făcut nişte copii după actele de studii. regizor.ultimă: ma-ca-ra. prepoziţiile. ine-gal/in-egal. Grupaţi cuvintele de mai jos conform cerinţelor date: cuvinte alcătuite din: a. accentul pus pe silabe diferite. deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română. trafic/trafic ”. . avarie.derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. ianuarie. Accentul În limba română accentul nu are loc fix. călugăriţă. • forme gramaticale ale aceluiaşi cuvânt: cân-tă (prezent) – cân-tă (perfect simplu). drep-tunghi/drept-unghi. Ex. Ex. împănare.3. a îmbunătăţi. 18 . după a treia consoană: dejurst-vă. aripă. casnică. prefix + radical + sufix: a dori. dezrădăcinare.compuse: al-tundeva/alt-undeva.a patra de la final: ve-ve-ri-ţă. gingaş/gingaş. “În funcţie de uzul literar actual. vârst-nic. Exerciţii Vocabular Ex.1. floare. Romar-ta/Romarta. Ex. tăceţi.antepenultima: bu-te-li-e. la-po-vi-ţă. sunteţi sau două variante accentuale literare: acatist/acatist. co-lo-ni-e – co-lo-ni-e: După bărbierit tata foloseşte apă de colonie. far-fu-ri-e. . a îmbuna. mar-gi-ne. to-por. a se răzgândi. pre-pe-li-ţă.2. normele actuale (DOOM 2) recomandă o singură accentuare la cuvintele precum adică. şervet. anost/anost.a cincea de la final: no-uă-spre-ze-ce. încredere. normele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (ab-stract. Precizaţi structura cuvintelor de mai jos după modelul: bunic = bun (radical) + -ic (sufix): bănuţ. des-pre/de-spre. despărţirea se face. a încreţi. Succesiunea CC-CCC (“Cinci consoane între vocale se despart după a doua consoană”) În succesiunile de cinci consoane (foarte rare). jilav/jilav. India a fost mult timp colonie britanică. radical + sufix.penultimă: al-bi-nă. ca-me-ră. doctoriţă.4. ilegalist. piatră. a înnopta. sever. usturoi. prefix + radical. de-zechilibru/dez-echilibru. mult. su-biect) sau evitarea despărţirii. a se încrede. Găsiţi rădăcina cuvintelor: neîngrămădit. 7. por-tavion/port-avion.Despărţirea CCC-C În unele succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetică nu se susţine. Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară. formele neaccentuate ale pronumelor personale şi reflexive. deosebeşte: • înţelesul cuvintelor: co-pii – co-pii. di-plo-mă. credincer. prelucrabil. . Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: rău.

tujur. cuvântul care nu aparţine familiei lexicale a verbului a scrie: a. Grupaţi pe familii lexicale următoarele cuvinte: albăstrui. imens. a rectifica. agă. Ex. vorbitor. dregător. corfă 8. demuazelă. animă. a înmâna 7. Precizează apartenenţa fiecărui cuvânt la una din categoriile: arhaisme. a vorbi. mănăstire 11. ceau. obscen 2. maniciură 3. mânăstire 10.10. a molări. rival.7. roate. –pădurb e. armaş. cuvânt. vorbărie. scrisoare Ex. cuvinţel. cuvânt din limbajul standard Ex. încet. demuazelă. ienicer. a se sfădi Ex. scriptură d. pe mână 12. albăstrire. apeduct. a şparli. -pădurire d. bunicel. desinenţă. albăstreală. vorbuşoară. a hămăi 3. e c. continuu 4. dictafon. împăduc. pălărie. fast. bun. harbuz. curechi.caimacan 6. cucuruz. piscină 11. ceapraz. musiu. regionalism c. 3. a albăstri. bunătate. parol. Ex. madam. a râde. a accepta 13. Indicaţi. ienicer. Cuvântul lăcaş este: a.Schimbările care au loc în societate se reflectă. Să se precizeze apartenenţa cuvintelor de mai jos la vocabularul fundamental sau la masa vocabularului : lună. murui.Ex. în lista de mai jos. pe sub mână 9. Ele reprezintă: a. conştiincios. bonjur. alezare. direct sau indirect. ciubotă. sară (=seară). Să se indice termenii care aparţin aceleiaşi familii lexicale: 1. zi. caţaveică. aripe. spahiu 14. vorbuliţă. conştiinţă. logofăt. agie. arnăut. arhaisme lexicale în 1 şi 4 b. accelerat. cauc.9. bojdeucă. arhaism b. duşman. vocală. dulce.15. neologisme: 1. ceauş. beilerbei. a cuvânta. Ex. păpuşoi b. regionalisme. iţi. gagiu d. lovele. d b. fotosensibil. pământ. arhaisme fonetice în 1 şi 3 c. diriga. analist. conştiinciozitate. lexic. ui. amortiza. nepot.8. Fie cuvintele: 1. asalt. Dintre următoarele cuvinte nu sunt regionalisme: a. f d. analog. mersi. arhaisme sintactice în 3 şi 4 Ex.6. cer. curechi 10. compartimentul cel mai labil şi mai supus influenţelor din afară”. Precizează rădăcina cuvântului neîmpădurire: a a. împădurire b. megieş. mânuşiţă 6. a ridiculiza 9. nescrise Ex. mănuşă 5. asiduu 7. pravilă 15. chel. neîmpăduri Ex. a difuza 12. distinct. metafizică. vorbire. vameş vieţii. cheb. târziu. clop. dajdie. mai ales în vocabular. hiat. manivelă 8. a implementa.17. a mâna Ex. albăstrea. darling. cneaz. autohton. cilindru. albastru. Să se analizeze structura morfematică a cuvintelor: înnorată. confrate.18. a merge. urât.11. mână 2. vorbă. cucuruz. cuvântător. 2. vorbăreţ. aprod. ui. dugliş. pa. porumb Ex. coşarcă. pârcălab. Ex. curent. vocalizare.13. conştient. arhaisme morfologice în 2 d. vocalic. columbelă. mălai. maufactură 4. 4.14. Subliniaţi cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: .16. Indicaţi cărei categorii de cuvinte din masa vocabularului îi aparţin termenii de mai jos: abolire.5. cuvântare. armaş 5. scriitor b. barabulă. cucuruz c. Precizaţi sensurile proprii şi figurate ale cuvintelor subliniate din textul de mai jos şi arătaţi sensul cu care sunt ele folosite: 19 .12. cneaz. Aparţin jargonului cuvintele din seria: c a. paharnic.. Ex. pălincă. scriere c. a vocaliza. cuşmă.

mama ne cheamă la . prefăcut 16. . mei. a înainta 3. .) 8. Formaţi scurte propoziţii în care să folosiţi omonimele: toc. de nepreţuit 6. . A câstigat meciul. . a ajunge la sapă de lemn 7. . Ex. a fi cu capul în nori î. masă (subst. . . . cumpărăturile făcute. în spate un rucsac mic. . . gol. a prinde cu ocaua mică Ex. . (G. . . j Mâine va fi un an de când ne-am cunoscut.) 11. a lăsa în apele lui f. Doi boi trag un . Părinţii mei au construit o . . a-şi găsi beleaua 2. Are numai o …….. Şi-a fuat de prin ponoare Puful păpădiilor Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fâneţele Toate florile şoptiră. capră (subst. . ajutor 2. . înfăţişare 20. k Tu eşti din Almăj? l Repriza este de 45 de minute. g. a prinde cu minciuna e. . . Ex. ceară. . . . a lăsa în plata domnului 10. . păr. . Tot luându-se din el . . stăruitor 19. .) 10. . m La anul va fi la facultate. atrăgător 21. care (pron. . . . a nu face doi bani c. goale. butoiul este aproape . i Joi a fost un accident grav. . . d. . . . Să se indice câte un sinonim lexical pentru fiecare din sintagmele de mai jos: 1. gol (subst. Pe uliţa satului trec două .) 5. casă (subst. .) 6. . . Plătesc la . Să se indice sensul verbului a fi (predicativ) în fiecare dintre următoarele enunţuri: g “În lumea asta sunt femei” . . . b. . .. gol (adj. . a ieşi la liman h. . El taie lemne folosindu-se de o . . . meşteşugar 17. băştinaş 24. şi doi iezi. dispreţuitor 15. a-şi aprinde paie-n cap b. car (verb) 9.20. masă (subst.22. a da de fundul sacului g. a nu face nici cât o ceapă degerată 8. scrobeală 13. a-şi lua zborul 11 vrednic de plâns 20 . înflăcărare 14. asemănare 5. de oameni. a lua peste picior a. . . Să se indice câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte din fondul vechi al limbii ( toate neologismele să înceapă cu litera a): 1. .) 1.) 2. lună. . mai. . r Cât va fi soare voi sta pe plajă. . Înlocuiţi punctele printr-unul dintre cuvintele scrise în stânga paginii: a. a o băga pe mânecă 9. Întorcându-şi feţele”. a adânci 12. a nu fi cu piciorele pe pământ 6. . . . . c.“A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor. a-şi bate joc 3. Ex. elev îl asculţi ? f. .) 4. . a mări 23. a zădărnici 9. . . . e. . a însufleţi 10. . a ajunge la mal 5. i.. a trage un perdaf i.) 7. . . a lua la refec 4. . n Cât este un kilogram de roşii? o Pe unde aţi fost de dimineaţă şi până acum? p Ce e când te mănâncă palma? q Era pe la 1848 . Topârceanu – Rapsodii de toamnă) Ex. . . . . . care (subst. . . Pe . . . . încărcat cu fân. . . . război. capră (subst.) 3. k. a intra la apă d. . casă (subst.) 12. Să se grupeze expresiile din coloana A cu sinonimele din coloana B: A B 1. car (subst. La ora 12. . .23. . folos 4. . adevărat Ex. . . 24. . . Eu . şi un ferăstrău. . . .. h. strămoşesc 7. 21. cer. înălţare 18. S-au adunat pe stradă o . . marchând un singur . însuşire 22. . . îngrijorare 8. j. a preţui 11. l. h Maşina este în garaj. . nouă.19. . . pustnic 6.

a îmbuătăţi B a. a restitui h. 27. a înapoia 11. poftă 2. duplicitar ţ. răutăcios 8. remediu universal 18. foarte mic 7. cinstit 5.26. greşit B n. a pune în pericol 19. soţie 4. a ameliora î. făţarnic 12. fals j. părere 12. tabără militară 5. făţarnic 10. ciudat 6. ceartă. referitor la existenţă 14. Alege fiecărui cuvânt din grupa A câte două sinonime din grupa B: A 1. a face rost Ex. 21 . convingere x. vinovat 16. indispus – indecis dacă următoarele cuvinte sunt sinonime: 6. care preîntâmpină un rău 10. agent secret 9. stârpire – eradicare Ex. consoartă p. tăinuire . obraznic 7. din care se extrage uleiul 11. a-şi pierde speranţa 14. a celebra t. 30. zadarnic B i) inutil Î) avid j) etern k) profund l) culpabil m) ipocrit n) alcoolic o) bizar Ex. (a) dinamiza – (a) dinamita 10. a da de urmă 13. eronat s. a omorî 14. teamă k. a ucide g. nevastă m.terifiant 4. a-şi imagina i. a asasina Ex. Găsiţi trei sinonime vechi şi trei sinonime neologice pentru cuvintele: 1. a returna u. 2. îngâmfat 13. luare în râs 12. 28. a se constitui r. a aniversa c. veşnic 10. caraghios 4. pronume – propune 7. frică 5. a sări de pe şine 10. Să se indice câte un sinonim lexical neologic pentru fiecare sintagmă: 1. posac v. Să se indice prin DA sau NU 1. prim-ministru 9. indigen – civilizat 3.2. bun de băut 7. spaimă o. a evoca 3. masă de seară Ex. referitor la vise 13. chef A 8. Grupaţi sinonimele de mai jos: 1. a pune la cale 8. care ţine un discurs 16. pueril – infantil 2. a-şi închipui 9. prefăcut 6. să redeştepte l. referitor la miros 12. care cunoaşte mai multe limbi 5. supus alterării 20. furt literar 3. fără cusur 4. dorinţă q. deştept 11. tăcut 7.juvenil. referitor la vedere 15.culpabil 2. referitor la ploaie 4.25. trist B a) ridicol b) maliţios c) inteligent d) contagios e) insolent f) melancolic g) onest h) infatuat A 9. necomunicativ f. suveran pontif 6. emoţionant – abominabil 9. opinie d. a bănui y. competent – capabil 8. adânc 2. deponent – depoziţie 4.pueril 3. beţiv 3. făţarnic ş. (a) aboli – (a) suprima 5. molipsitor 15. fals b. înalt funcţionar 8. a sărbători 13. putere de convingere 2. care poate fi pipăit 17. Grupează sinonimele din grupa A cu cele din grupa B: A 1. 29. Ex. lacom 14. a remedia w. fără culoare 3. ipocrit e.

a.k. fin î. 35. vinovat B o. fundamental 3. Alege fiecărui cuvânt din grupa A câte trei sinonime din grupa B : A 1. îndestulat w. mărunt f. a gândi s.q.îngrozitor 22. fundaţie ţ. 4. natalitate .5. Alege fiecărui cuvânt din grupa A câte cinci sinonime din grupa B A B A B 1.inocent 7. escrocherie Ex. a succede . Scrie câte un sinonim.autostradă i. 32. convex . flux . ascuns 3. sfărâmat s. convingere t. remarcabil p. prohibit . a interzice 13.uimit 21.g. Ex. Ex.p. Să se indice câte un sinonim lexical din coloana B pentru expresiile din coloana A: A B 1. respectiv câte un antonim pentru următoarele cuvinte: iubire. 2. înfocat k. a pleca. blamabil i. culpabil j.i. pupă 4. 20.victorios 14. bănuială 8. 31. excelent f.m.c.credincios 13.j. hoţie e. inocent .b. sincer.vinovat 18. feroce e. creditor 11. stradă p. 16. culpabil 12. ulicioară Ex. senior 10. meschin 7. decizie d.amănunţit 11. suspiciune h.fidel.detaliat 8. spornic î. a cugeta 7. a îngădui . realitate 15. fraudă B a. deficit 16. mijloc a. încântător v. cosmic . generos . cărare m. Pentru fiecare cuvânt din grupa A găsiţi câte un antonim în grupa B: A B A B 1. occidental.aspru b. neînsemnat h. stalagmită 2. . mic 3. îmbelşugat r.d. prezumţie u. sentinţă 2. 3. ilustru . a reflecta x. eşec 6.h. certitudine 9. reflux 19. 12. condamnabil g. erudit . 5.s.biruitor 23. nocturn . teluric 18. a precede 20.abominabil 9. similar 10. târziu 2.î. vasal .asemănător 19. excedent . a judeca m. succes . năvalnic 4. delapidare q.nevinovat 15.tineresc 17. scund q . cu dosul în sus c.n. brâu g. grosolan 14. bază n.copilăresc. incult 5. temelie l. stalactită . 33.f. compasiune. proră . potecă 2. abundent 5.o. neatent 22 1.vindicativ. permis 8. 34. mortalitate 17. concav 9.înfiorător. a-şi aduce aminte a.r. presupunere b. resurse d. aprig o. verdict k.stupefiat. 24. diurn Ex. drum j.e. talie n.răzbunător 6. rafinat . procedeu r. obscur 3.centru l. admirabil 4. necruţător c . hotărâre ş. himeră . încredinţare c.l. siguranţă A 6. debitor . a-i pieri piuitul b.

puţin. c) arici 8 8.a) inteligent. c) cititor 14 17. c) zestre 13 16. c) altruist 15 18. Găsiţi antonimele cuvintelor de mai jos. (a) urî. 12. (a) aproba q. încet î. apicol 5. pretutindeni . 14.a) revers. atlas 23 h. androgin m. adevăr. bogat . a pierde . îngâmfat. c) domol 9. 14. c) acasă 4. a se iubi k. c) por 10 13. b) doct. a abjudeca 8.a) maculat. Găsiţi pentru cuvintele scrise deosebit antonimul sau antonimele potrivite: 1. b) oneros. sărac j. vrednic . păcat original / originar. 16. a se înţelege o. 39. a micşora. b) nocturn. Menţionăm că toate antonimele încep cu litera m. eferent k.4. aferent d.a) necultivat. a sta. 9. tribunal arbitral / arbitrar. b) exogen. privire glaciară / glacială. 11.a) măciucă. 8. normal i. opoziţie 4.a) sărac. imaculat . curat. par . leneş h. c) a întina 6. 15. arid. a trăi. greutăţi familiale /familiare.a) lizibil. Ex. imens. a vorbi m. d) exterior 3. deştept . b) lângă. repede . aliterare. b) maculatură. c) rezonanţă 16 19. Alegeţi paronimul corect folosit: A B A B 1. a-şi pierde conştiinţa /cunoştinţa. aici . b) stâng. diurn . tare. a uita g. iute ca prâsnelul - d. 4. industrie mineră / minieră. c) cutat 11 14. a munci e. 11.a) câmpie. indigen . c) acasă.a) acolo. arbitral 13. c) prost 12 15. b) pădure. munte . a apropia 12. curat . ghinion l. 6. 10. 8. a încuraja n. 3. imputaţie 7. b) lent. arhivist 6. a fi numai ochi şi urechi a umbla pe şapte cărări a mânca pâine albă părere de rău dat la iveală peste nouă mări şi nouă ţări a-i tăia cuiva cuvântul a-i fi drag ca lumina ochilor odată cu găinele a nu privi cu ochi buni a se avea la cuţite a sta cu mâinele-n sân a fi permanent în război a-i merge din plin prost ca o ciubotă în doi timpi şi trei mişcări 20.a) eufonie. adagiu î.a) autohton.a) harnic.a)agasant. 3. 17. adagio b. 19. c) oriunde 5. 7. 2. notaţie literară / literală. a purifica . bucurie r. 8. a adjudeca a. apical 10. aliteraţie f. 6. 6. c) înstărit 11. a rămâne pe jantă / geantă. 10. c) etic. egoist . bazin carbonier / carbonifer. a apropria 2. b) departe. crud. repaus. 10. cacofonie .36. b) a murdări. linişte . 7. b) leneş. c) puturos 2. b) impar. b) a împrăştia. 5. c) a risipi 10. 38. Ex. 7. viaţă.a) a găsi. 2. 37. androgen 9. mic.a) alogen. 15. treaz p. . 18.a) nicăieri. a adapta c. atlaz j. aproape s. 12.a) a macula.a) strâmb. 9. a aduna . b) ilizibil.a) a strânge. arhivar 14. Ex. Cuplaţi paronimele: 1. c) obosit 7. Ex. bine-crescut. 13. b) murdar. drept . b) avut.a) gălăgie. 13. apoziţie 11. calotă glacială / glaciară. 4. 9. 5. b) sus. albastru l. citeţ . c) a afla 9 12. 5. b) a câştiga. arbitrar 3. înţelept f. amputaţie g. 1. c) dimineaţă 17 20. b) malefic. alabastru e. a adopta i.

18. averse de ploaie 3. S-a împiedicat într-o conductă petroliferă / petrolieră. 11.insera – s. Am fost în audiţie / audienţă la prefect. prin rescriere. “numele unei culori”.compliment – o.corectare – m. bibliotecă de cărţi 5.evalua – q. 2. 13.arbitrar – î. 19.complement – n. ciornă provizorie 9. “cuvânt de laudă”. 20. “aforism”. Ex. A studiat complementul cauzal / cazual. “a se lăsa seara”. 7. a călca cu piciorul 8. 42. 15. Studiază într-un atlas /atlaz geografic. Primirea făcută a fost destul de glacială /glaciară. 16. anuar – f. 12. ”a se dezvolta”. alabastru – d. A fost un student eminent / iminent. 5.colectare – l.evolua – p. 4. 13.). 40. 8.cazual – j. Toată viaţa a călătorit pe speţele / spezele statului. Ex. Alegerea mirelui nu a fost arbitrară / arbitrală. a deshuma din pământ populară 1. democraţie 10. “a-şi însuşi un lucru străin”. Cerul este foarte alabastru / albastru. 15. anual – e. 16. ”care are loc o dată pe an”. 3. care este paronimul potrivit în următoarele contexte: 1. 17. A avut parte de multe greutăţi familiare / familiale. 5. 3. apropia – g. apropria – h. 11. 9. 41. “hotărât de arbitru”. 2. beznă întunecoasă 4. abilitate iscusită 3. Se teme când vulcanul erupe / irupe. 7. Clientul este insolvabil / insolubil. “varietate de ghips”. “a stabili preţul”. 19. Toată viaţa am fost solidari / solitari. albastru – c. 6. “parte de propoziţie”. φ 20. “îndreptare”. Alegeţi explicaţia potrivită pentru paronimele din coloana stângă: β χ δ ε 1. “a se deplasa mai aproape”. “publicaţie anuală”(subst. 12. ”privitor la cauză”. Indicaţi.însera – r. Nu mă voi angaja temporar / temporal. bicicletă cu două roţi 6. “a include un adaos într-un text”. Pe stradă pericolul este eminent / iminent. ”acţiune de a strânge lucruri etc. iluzie amăgitoare 5. Neclarităţile au fost elucidate / eludate. 14. aberaţie absurdă 2. 6. geamăt tânguitor 6. caligrafie frumoasă 7. 4. arbitral – i. 10. 14. adagiu – a. Toţi cei care economisesc au un libret /livret de economii. A ascultat cu atenţie expoziţia / expozeul vorbitorului. 18. 9.cauzal – k. 10. ”cu privire la cazurile gramaticale”. ”făcut la întâmplare”.”. 17. adagio – b. june tânăr B 2. “în tempo lent”. Pentru revendicările lor. oamenii manifestă / manifestează pe străzi. Explicaţi de ce sunt pleonastice următoarele construcţii şi combinaţii lexicale: A 1. 8. Propunerea făcută l-a simulat / stimulat la studiu. deşert pustiu 4. diurnă zilnică 24 .18 19 20 Ex.

adjective şi adverbe. chirurgie. Valea-lui Mihai. Cursul Nerei este foarte sinusoidal. aşa dar.sublinierea cuvintelor formate cu ajutorul prefixelor. urât. b. CâmpiadeVest. a desluşi. -uleţ. SN-CFR. -işoară. k. PeşteraMuierii. Vara aceasta merg la mare. -uşor. bormaşină. desfrânat. răscumpărare. Bunica mi-a cântat o colindă foarte veche. elogiu laudativ cuvânt derivat Ex. Nu s-a aşezat niciodată contra vântului. a dezmembra. cu minte. O NU. despot. a rămas singur cuc. răstimp. încălzire. 50. înalt. răzbate. Alcătuiţi contexte adecvate. carte . car. a se răzgândi. a se dezgusta. înde lung. casă.7. 25 . Totdeauna m-a bucurat marcarea unui gol. e. Grupaţi următoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite: seringă. Caietul curat este oglinda elevului. răzmeriţă. şi de sufixele : uţ. a dezmierda. Ex. dublu decalitru. dute-vino. Se dau următoarele cuvinte compuse (ortografiate greşit): rău-făcător. căţel. -uş. răsunet. primplan. excavator. Menţionăm că fiecărui cuvânt îi corespunde un singur sufix. 43. înaripat. Explicaţi următoarele noţiuni : prefix cuvânt de bază sufix Ex. Vara căldura este insuportabilă. ecuaţie. Primăvara apele curg repede. Toată apa din bazin a curs. a împunge. demonstraţie. j. răzor. dumnea-ta. Cântă cucul sus pe-o creangă. o. împiedicat. dezolant. a dezrobi. g. zecimală. a încărca. util să fie folosite ca: substantive. Ex. Peninsula-Balcanică. Formaţi diminutive folosindu-vă de cuvintele: cărare. a dezamăgi. -uţă. a împuţina. a răsări. f. continental. a despăgubi. a înăbuşi. război. desen. răşină. a dezavua. Ex. dezvoltare Se cere: . Gara de-Nord. răzbunare. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: a. răzeş. perspective viitoare 9. a-casă. buldozer. hexagon. dezastruos. arctic. p. a răzvrăti. -uie. ţigară de tutun 10. boreal. Depresiunea Almăjului o colindă mulţi turişti. în care cuvintele: frumos. a înăspri. TAR-OM. ipoteză. Radu-de-la-Afumaţi. Eul liric îşi exprimă direct trăirile. războinic. fie care. desfrâu. de asupra. h. Îi place să se plimbe gol prin cameră. a desfiinţa. Calea Victorii. a desfăşura. pre-cum. a împinge. răsplată. a îmbina. Plecându-i copiii. cazan. Daţi câte două exemple de cuvinte compuse prin contopire şi prin alăturare (cu sau fără cratimă) pentru fiecare dintre părţile de vorbire indicate: substantive adjective pronume numerale adverbe prepoziţii conjuncţii ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? Ex. răzuire. a răsfoi. Numai votul lui a fost contra. istm. de mâncare Se cere: . diesel. l. Ex. împilare. cum-se-cade. Stan-Păţitul. câinelup. caldemare. înarmat. n. 47. cerebral. C EC. 45. a înălbăstri. d. î. Balta-Brăilei. a împleti. 48. bine voitor. a descuraja. 49. Are un suflet curat.completarea tabelului de mai jos. 46. epidemie. m. a îmbăia. i . luxaţie. 44. a răspunde a răspândi. c. floarea soarelui. îmbelşugat. Se dau următoarele cuvinte : a înainta. Eu îmi apăr sărăcia. terapeutic. chef. Delta-Dunării. câmp. răscruce. înapoi. ortografiind corect cuvintele de mai sus: Cuvinte compuse Cuvinte compuse prin alăturare Cuvinte compuse prin sudare cu cratimă fără cratimă prin abreviere Ex. îmblănită. hazard întâmplător 8. a îmbăta. destinatar. a dezbrăca. -el. torent.

cereală. u-u. Ex.12. băiat. repede. Model: a-flu (excepţie de la regula privind despărţirea a două consoane intervocalice). prepeliţă. deocamdată. pasăre. după ce le-aţi transcris fonetic: ceai. măsea. inexact. vârstnic. aburi-aburi. încontinuu .bine înţeles. Subliniaţi formele corecte din perechile de cuvinte de mai jos: afectos – afectuos aversiune – adversiune avocat – advocat bleumaren – bleumarin aripe – aripi cabluri – cable casierie – caserie conjuctură – conjunctură coperte – coperţi creem – creăm datine – datini dividend – divident dagile – dragele (mele) escroc – excroc fierăstrău – ferăstrău filigran – filigram greşală – greşeală genuflexiuni – genoflexiuni indentitate – identitate intinerar – itinerar Ex. tăiat. explozie. furioasă. teologie. doreai. centru. atlet. dar scrise diferit) de mai jos: altădată .numai de cât. 3. astronaut. geam. matur . Subliniaţi diftongii cu o linie. desfrâu. masă. ghiveci. o-o. simbol . boli-boli.debut. 6. topor. dulăpior. Precizaţi câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele de mai jos. vizită. Subliniaţi cu o linie vocalele. veghează. Ex.în continuu. şaptesprezece. exemplu.altă dată. câlcâi.ianuarie. pârâu.Fonetică Ex. 7. Subliniaţi cu o linie diftongii şi cu două linii triftongii din cuvintele de mai jos. Ex. ianuarie .fenomen. suiau. 8.matur. Indicaţi varianta accentuată corect a următoarelor cuvinte: antic . în enunţuri. câmpie. conjuncţie. grăiau. examen. iepure. degrabă . duios. mormane. chiuvetă. Despărţiţi în silabe cuvintele de mai jos. Indicaţi hiatul din cuvintele: cauteriza. Ex. axă. cârâitor. influenţă. margine. exerciţiu. scumpi-scumpi. doarme. răţoi-răţoi. nicidecum . creioane. brâuleţ. barieră. Teste 10. treacă. făină. cioară. unguent. nea. margine. omofonele (cuvinte pronunţate la fel. fiică. război-război. ştiucă. dezechilibru. inimioară. domni-domni. haină-haină. ciob. 5. fiinţă.tot o dată. Ex. copii. ploua. bacterian. 11. Ex. caisă. ouat. Ex. roate. fix. Sunt întotdeauna vocale toate sunetele din seria: 26 . chibrituri. cameră. cuib. fiul. arctic. fragi. dreptunghi.nici de cum. Ex. Daţi exemple de cuvinte (câte două) care să conţină următoarele vocale în hiat: a-a. piuă. croiască. ghiol. chenar. cu două linii semivocalele în cuvintele de mai jos: poezie. coagula. viezure. felie.1. peisaj. 9. polei-polei. iarbă. îndoială. Precizaţi care silabă este accentuată în cuvintele: popor. precizând regulile folosite: analfabet. lapoviţă. chior.cu minte. gherghină. gheaţă. cuminte . mausoleu. fenomen . totodată . Folositi. bojdeucă. bineînţeles . arau.de grabă.caracter.1. vocalele în hiat cu două linii din cuvintele următoare: biata. deci. e-e. somptuos. Construiţi enunţuri din care să reiasă sensul diferit al următoarelor cuvinte în funcţie de accent (omografe):ochiochi. ceas. Ex. bastion. porunci-porunci. Testul numărul 1 ¤ 1. busuioc. păun. luând. jertfă. suveică. lua. extern. 10. 4. leoarcă. i-i. Model: gherghef /g’erg’ef/ = 8 litere şi 6 sunete. numaidecât . pleoapă. despre. exil.antic. avarie . văita. creatură. scaun. caracter .simbol.2.avarie. debut . voios. Ex.

vară. prefer. ¤ 9. d. chinui. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. mătură. c. semivocală + semivocală (rostite într-o silabă). fecioară. el litera e transcrie: 27 . leagăn. stea. a sta. omonime.o. bac. soare.a. gheaţă. b. geniu. c. c. general. cinema.u. gară. tream. afabil-amabil. cuină. diriga. roşie. seamă. exploziv. ghindă. copârşeu. b. b. dulciuri. c. lampă. geambaş. accentul neavând un loc fix. veghea. chenare. a. erau. d. b. legume. cap. maci. b.ă.e. gheată. banc. ieşire. gheară. vulcan. furnicar. ghetou. ghiont. b. chiuvetă. c. urâcios. Indicaţi seria în care fiecare cuvânt conţine semivocala e: a. antonimie. c. şest. ¤ 8. paronime. gimnastică. volant. iarbă. mână. cinema. a scrie. gheaţă. a citi. ¤ 13. casă. a fredona. omis-emis. pe ultima silabă. amputa-imputa sunt: a. pom. pe penultima silabă. arie. b. luni. gazdă. cinci. c. resort. neologisme. fotbal. a încrusta. prunc. cer. kilometru. Litera i are patru valori fonetice în seria: a. mişto sunt: a. roabă. d. leac. golâmb. capsă. oţel. Pot avea omonime cuvintele din seria: a. ¤ 7. termeni argotici. canotaj. bine. ¤ 12. ecou. crichet. gheorghian. găină.i. om. internat. recidivă. vocală + semivocală (rostite într-o silabă). b. ¤ 3. peste. iarna. bancă. automobil. regionalisme. sinonime. gol. a veni. Cuplurile de cuvinte: destins-distins. vocală + vocală (rostite într-o silabă). d. elemente de jargon. a mânca. sus. a uşchi. a. Sunt neologice cuvintele din seria: a. ¤ 5. vin. top. a se duce. spinare. c. ¤ 10. franc. jos. ştiinţă. d. ghiozdan. b. ¤ 6. a. eram. rachetă. apă. alb. creator. cuţit. c. geamgiu. pe oricare silabă. ¤ 2. prima silabă. Precizaţi seria care conţine consoana /g’/: a. foişor. semivocală + vocală (rostite într-o silabă). base-ball. foale. În cuvintele era. vopsea. inginer. ureche. b. doi. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria: a.â. d. lup. ¤ 11. În limba română accentul se pune pe: a. toiag. b. farbă. Un diftong este alcătuit din: a. ¤ 4. Următoarele cuvinte: a gini. c. folclor. moacă. fluture. atenţie. c. b.

ca-i-să.tare.viitor. aproape .treizeci. cuvinte compuse. ceapă. b. b. augmentative. de-spre. cons-truc-tor. c. primăvară.medic. “precursor”.zgârcenie. 6. c. aici .u. copilandru. derivare b. ¤ 23. semivocală + semivocală + vocală.mare. vocala /e/. 28 . semivocala /i/. c. b. ¤ 20. ¤ 18. b. Din următoarele cuvinte despărţite în silabe: 1. diminutive. c. d. clarviziune s-au format prin: a. Cuvintele astfel. d. mic . ¤ 24.u. 2. d. con-junc-ţi-e. cândva. “urmaş”. “premergător”. 5. frumos . c. sunt corecte: a. seară . 2. 3. c.u. Cuvintele geografie şi hieroglifă conţin: a. Următoarele cuvinte: căsoaie. schimbarea valorii gramaticale (conversiune) ¤ 15. 1.e. a. d. sfiială. d.o. con-junc-ţie. 4.o. b. trei.aseară. ¤ 17. Indicaţi seria care conţine numai antonime: a. d. niciunul. c. sfielnic şi sfiicios: a. fu-ncţi-e. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. genunchi. “înaintaş”. b.acolo. celuloză. măturoaie au valoare de: a. c. bunăstare. gherghină. slab . patru.i. c. sus . cinci silabe. geamantan. sfiiciune. patru silabe. înalt .departe. 3. ¤ 16. des-pre. 4.simpatic. nicio valoare nu este adevărată.u. ca-i-să. cai-să. semivocala /e/. b. Triftongul oai din cuvântul tigroaică este format din: a. zece . erou. c.acasă. a sosi . des-a-li-ni-za-re. semivocală. şase silabe. a-tle-tic. gheaţă.a. geamăt.moale. ¤ 22. de-sa-li-ni-za. sfiios. b. 6. at-le-tic. prezent . dui-os.â. vocală + semivocală + semivocală. d. d. vocală + vocală + semivocală. casă . Litera e are două valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. c.o. trei silabe.a dormi. veveriţă.a. a adormi . gre-şea-lă. două.jos. semivocală + vocală + semivocală. Cuvântul predecesor nu înseamnă: a. d. e. 5. con-junc-ţi-e. dărnicie . dre-ptunghi. b. gheată. gentil. băieţan. con-struc-tor. toate. diftongul /ie/. ¤ 19. tare . gestionar.a pleca. b.e.scund. ceangău. e. a-tle-tic. ¤ 21. unul. chirurg . b. ¤ 14. compunere c. con-struc-tor. Pot fi atât vocale cât şi semivocale toate sunetele din seria: a. des-a-li-ni-za. lebădă. Precizaţi câte dintre derivatele verbului a sfii (aşa cum apar aici) sunt scrise greşit: sfiire. ă.

d. duminică. altă variantă. b. ieşeancă. perete. a sfârşi. preceptor. gând. 3 consoane. preceptor. b. d. b. duminică. Indicaţi seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. o semivocală. b. asediu. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. 8 litere. geamantan. simbol. 5 litere. d. c. c. gură. c. a (se) lărgi. foc. b. cocoş. b.atestare. În cuvântul genunchi sunt: a. câine. expropriator. spahii. c. coţcar. d. sănătos. ceas. stradă. 5 consoane. mur. iepuresc. poartă. 5 litere. butelie. b. a spori. butelie. băgăreţ. d. viciu. gen.a (se) înălţa. Nu fac parte din masa vocabularului nici un cuvint din seria: a. Indică perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a. gând. aburos. zobon. război. preceptor. marţi. boj-deu-că. acribie . brânză. chenzină. oase. ¤ 30. oneros . acar. provă. 3 vocale. Cuvintele binoclu şi bojdeucă sunt despărţite corect în silabe în seria: a. secret. taină. 4 consoane.culpă. duminică. băieş. duminică.neglijenţă. experimentator. ¤ 33. 2 vocale. protecţie. lagună. general. urmă. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. săgeată. mojic. nouă. simbol. pildă. ¤ 34. ilizibil . b. băgăcios. boj-deu-că. isprăvnicească. ¤ 31. ceainic. c. cireaşă. 3 vocale. a. a abandona. ierbuliţă. evocator. probă . butelie. 2 semivocale. mojici.necinstit.refula. preceptor. a peria. a urca. vornic. boier. boj-de-u-că. d. roşu. păcat . acidulare. pază . explorator. a peria. 8 litere. extenuat. cerere. d. bi-noc-lu. 2 consoane. iezişori. o semivocală. flux.¤ 25. În cuvântul foiau avem: 5 litere. c. ispită. o semivocală. măsea. 5 litere. o semivocală. Sunt derivate cu sufix toate cuvintele din seria: a. d. bin-o-clu. bavarez. gherghef. Litera e este literă ajutătoare în toate cuvintele din seria: a. a bea. boj-de-u-că. muşchi. o consoană. 29 . lună. butelie. ¤ 28. ¤ 29. ¤ 35. ¤ 32. d. b. pânză. 8 litere. mărunţiş. 2 vocale.santinelă. bărbat. masă. b. simbol. pepene. c. ¤ 27. ¤ 26. slujbă. secol. c. veghere. defula . 3 vocale. bi-noclu.clar. simbol. a mări . bin-o-clu. o vocală. coardă. trei. c. b. analiză. o consoană. Precizaţi care dintre cuvintele enumerate este format în limba română prin derivare cu sufixul -tor: a. 2 vocale. c. 4 consoane. oaie. fluviu. d. veghea.

hemoglobină.4 sunete. b. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: a. vrednicie. pix. chiorî. 5. În cuvântul ceartă litera e notează: a. d. c. 1. geană. 6. negură. Cuvintele electron. 7 litere . semivocala i. 9 litere . 1. semivocală + semivocală. cărunt. 6 litere . 2. radio. numai consoane.7 sunete. explorator. adresă. nominativ. numai o vocală. defileu. a răzui. paor. patent. b.4. vocală + vocală. 6 litere . c. lucru. b. parcare. b. d. 4. 30 . 3. colegiu. d. celest. b.8 sunete.1. 2. 7 litere . d. epitet. 2. 7 litere . perioadă. ¤ 41. d. 5. b. vocala e. altă interpretare. În cuvintele chiuretaj. a migra. hipertensiune. eliptic. 6 litere . relief. termopan aparţin: a.c.6. fabulos. metalic. anunţ.3.6 sunete. 6. Diftongul ia din cuvântul iartă este format din: a. semivocala e. c. răzeş. om. lume. 2. semivocală + semivocală. afluent. gheată.9 sunete.5 sunete.2. Precizaţi care dintre cuvintele: 1. comprimabil. călăreţ. 9 litere . 3. 3. ¤ 36. înălţat. gras. Recunoaşteţi cuvintele derivate cu prefixe: 1. ¤ 45. vocală + semivocală. vocală + semivocală. vocală + vocală. desinenţă. ochi. b. c. trunchi avem: a. 4. ¤ 39. canion. cădelniţă.afund. b. ¤ 38. d. b. robot. 2. geam. 2. unor anumite limbaje. cafeină. deferenţă. c. 1. Aparţin limbajului ştiinţific toate cuvintele din seria: a. semivocală + vocală. 3. două vocale. 9 litere . fondului principal lexical.5 sunete. reflex.2. ¤ 43. O silabă poate conţine: a. b.7 sunete. arţar. d. 4. c. c. a întări. răvaş. solfegiu. a cuvânta. ¤ 40. c. 6. 7. 5. bisturiu. limfom. 7 litere . 1. encliză sunt formate prin derivare: a. c. aprobare: a. ceainărie. 5. vesel. 4. d. oală. altă soluţie.4. croissant.5. ¤ 44. 9 litere . concepte. conlucrare. ceaslov. social. 6 litere . ¤ 37.4 sunete.7 sunete.8 sunete. ¤ 42. afix. d. d. două semivocale. penaj. abreviere.6 sunete. a emigra. masei vocabularului. semivocală + vocală. În cuvântul fiică litera i notează: a. 4. infuzie. 8. c. d.

geam. su-ba-pre-ci-ere. c. c. ¤ 48. b.1. bilă. sin-o-ni-me. c. b. actoraş. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: a. patimă. doc. chică. genunchi. d. vocală + semivocală + semivocală (într-o silabă). Elementul subliniat din cuvântul lucrezi este: a. ¤ 50. Precizaţi din câte sunete sunt formate cuvintele triunghi. b. schior. inimos. Sunt derivate cu prefixe cuvintele din seria: a. 31 b. ¤ 2. b. ¤ 4. insuliţă. vocală + vocală. răsfrângere.inamic.a sta. c. chinez. ¤ 3. b. ¤ 5.2 Testul numărul 2 ¤ 1. diminutive. silit. semivocală + vocală + semivocală (într-o silabă). d. . 8. istovitor. sub-a-pre-ci-e-re. giurgiuvean. mănuşar. b. băbeşte. bob. augmentative. Cuvintele sinonime şi subapreciere sunt despărţite corect în silabe în seria: a. sub-a-pre-ci-e-re. prieten . d. păr. ¤ 47. strălucesc. voleu.amic. ghid. d.4. nuc. a recolta. Cuvintele căsuţă. ghiaur. milă. măturică au valoare de: a.¤ 46. presortare. b. gimnast. d. 2. ¤ 6. a tapa. cioc. În cuvântul auditoriu litera u notează: a. băieţel. b. golf. desinenţă. circular. semivocală + vocală. c. cursă. reaşeza. rasă. neologisme. semivocală + semivocală. raci. farmacie. vocală + vocală + vocală (într-o silabă).6. ¤ 49. a redacta. sin-o-ni-me. rădăcină. d. regeşte. pădure.2. su-ba-pre-ci-ere. val. geometrie. b. prestabil. bandă. împăiere. si-no-ni-me. activitate. prezidiu. băieţoi. c. băieţică. chiar. veghea: a. sanie. c. sufix gramatical. gigant. semivocală + vocală + vocală (într-o silabă). acreală. d. tură. c. patină. d. prieten . 10. c. b. răşină. seară. Un triftong este alcătuit din: a. regionalisme. răzuire. ciubăr. vocală + semivocală. sol. c. temă lexicală. inginer. d. prezentare. strălucitor. acomodare. a preţui. si-no-nime. inelată. sus-jos. Nu sunt antonimice grupurile: a. vie. bălan. pupă. nume. d. prună. a merge . a robi. răzbunare. Litera i este vocală şi literă ajutătoare în toate cuvintele din seria: a. dezonorare. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. cină.

pepene. a-nor-ga-nic. Morfemul subliniat în cuvântul nescrise este: a. lemn. oboseală. ceferist. semivocală. b.3. c. desinenţă. milă. sieşi. gost. hătmănie. amurg. prefix. polcovnic. b. râu. cheaguri. armie. acestea.1. Litera e are patru valori fonetice în toate cuvintele din seria: a. Sunt neologisme toate cuvintele din seria: a. nor. soare. a înnoda. vocală. piparcă. căldăruşă. prisacă. prenatal. caldarâmgiu. a-ri-pioa-ră. gem. dezertor. strămoşesc. vânt. ceară. acnee. tehnică. prezent. c. ¤ 11. îmbolnăvire. asfinţit. d. co-o-rdo-na-re. a-ri-pioa-ră. brad. mediu. b. co-or-do-na-re. linişte. vier. a recalifica.5. Litera e are două valori fonetice (vocală şi literă ajutătoare) în cuvintele din seria: a. d. pitic. cre-deau. stolnic. sufix gramatical. fortuit. a ordona. sufix lexical. cre-de-au. inteligentă. răzbatere. an-or-ga-nic. frunză. plop. staţiune. an-or-ga-nic. cauc. semivocală. gelos. radă. sentiment. chefliu. a încerca. În cuvântul podoabe litera o notează: a. d. abundenţă. co-ord-o-na-re. ramă. Pot avea omonime toate cuvintele din seria: a. apăraie. englezesc. parabolă. cre-de-au.c. solemn. chef. post. a lucra. d. a încălţa. proverbe. creştet. d. 32 . subiect. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. d. a stabili. celofan. lepedeu. a dezaproba. râs. salcâm. cerere. ghem. amonte. ceai. ¤ 9. presus. ciocoieşte. împreună. Fac parte din masa vocabularului toate cuvintele din seria: a. b. dacă. a-ri-pio-a-ră. a supraveghea. răzeş. general. trac. tunet. a vedea. text. Sunt regionalisme toate cuvintele din seria: a. buştean. ¤ 7. ¤ 10. b. etern. răzeş. tacheţi. ¤ 14. co-or-do-na-re. a răzui. vocală. serdar. b. cre-de-au. agie. 7. trist. parale. chefliu. ¤ 12. câteştrei. frunză. cataractă. geaba. d. b. apă. cenaclu. agitaţie. d. răzişoară. relatare. b. ¤ 13.4. pompă. ¤ 8. destul. b. astronomie. simbol. a comanda. c. a-ri-pi-oa-ră. d. jupâneasă. expunere. ¤ 17. ram. a transcrie. ochi. mireasă. vilbrochen. c. a-nor-ga-nic. umbră. referire. a imagina. ¤ 15. masă. Sunt derivate prin prefixe toate cuvintele din seria: a. strănepot. sabie. ciolane. b. c. ceafă. ascendent. semivocală. 6. d. semivocală. a dormita. gheară. ¤ 16. vocală. gelatină. c. a prescurta. cod. d. regăţean. c. ghebos. şnaidăr. fulger. pentru. c. c. chenar. c. vocală. prispă. a indica. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. comis.

c. tâmplar. c. săpun. gârbovit. e-xha-us-tiv. 3. violet. brumărel. ianuarie. 3 semivocale. d. c. logaritm.3. parataxă. escală. arşiţă. 33 2.2. fişier. cumpărare. cuvânt. 5. d. deal. piuneză. ¤ 26. d. epocă. adeverire. metalifer. d. fun-cţi-o-nar. doctoriţă. d. ¤ 23. tăciune. a cumpăra. atlaz. mândră. soţie. palmă. necumpătat. epocă.3. d. cumpătare. răscumpărat. c. incizie. b. verigă. topică. c. b. d. ex-ha-us-tiv. 3 semivocale. 6. juncan. 9 litere. bacalaureat. 2. doctoriţă. arşiţă. cumpăneală. b. arşiţă. sunt corecte astfel: a. răscumpăra.4. o semivocală. func-ţi-o-nar. ra-dio-jur-nal. pinten. func-ţi-on-ar. oracol. cuţit. a. crenvurşti. gât. boare. o literă ajutătoare. peniţă. aerian. 3 consoane. a duce. frază. voinic. ¤ 25. b. ciubotă. cumpărător. . 9 litere. unguent. necumpărat. sanc-tu-ar. glandular. norii. admitere. oaie. 4 vocale. chips. Fac parte din familia lexicală a verbului a cumpăra toate cuvintele din seria: a. 4 vocale. ermitaj.b. 2 consoane. d. c. 2 semivocale. b. ¤ 19. func-ţio-nar. ¤ 18. rază. verigă. 9 litere. 4. cumpărătoare. verigă. cumpărat. dializă. b. fals. doctoriţă. greu. Identificaţi seria care conţine numai cuvinte monosemantice: a. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a. picioare. piatră.5. Aparţin limbajului ştiinţific toate cuvintele din seria: a. buletin. doctoriţă. plisc. demisie. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. gândire. cumpătat. escadrilă. afinată. b. ¤ 22. maică. scădere. Sunt derivate cu sufixe toate cuvintele din seria: a. su-best-i-ma. amic. c. 4 vocale. enigmă. verigă. ¤ 21. filtru. pliant. firimitură. b. 1. bucăţică. epocă. broscuţă. african. câine. cumpărătură. ¤ 24. infect. răscumpărare. 1. somp-tu-os. fixativ. ecou. În cuvântul ceainărie sunt: a. seară. soare. a developa. b. e-xha-us-tiv. c. epocă. cuvinte. lăbos. prun. talpă. diafan. a cumpăni. sin-op-tic. Cuvintele exhaustiv şi funcţionar sunt despărţite corect în silabe în seria: a. laser. chimir. taină. 3 consoane.5. pleurezie. cumpănire. ¤ 20. tăinui. rusesc.4. 3 vocale. director. cântec. lampă. 9 litere. inferior. lăieş. arşiţă. c. ecuadorian. cuzinet. ex-ha-us-tiv. 3 consoane. jupâneasă. 1. c. scul-ptor. voinic. binom. juncan.6. Următoarele despărţiri în silabe: 1. d. solzişor.

vacuum. ¤ 28. ¤ 32. nemernicie. acele . maleabil. derivare. perpetuu grupul de litere uu notează: a. ambiguu. altă variantă. d. pasibil. barabule. vulgar. tată. necuviincios. băubil. expresie.frază. 6 vocale. b. prefix + sufix gramatical. b. harpagon.¤ 27. ¤ 36.prezent. trivial. ferment. a dormi. neruşinat.dezordine. prefix + radical + sufix gramatical + desinenţă. pornografic. miercuri. În cuvintele asiduu. Toate cuvintele sunt polisemantice în seria: a. chiciură. Indică seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic: a. d.posesor. ¤ 35. actual . ¤ 37. harpist. barieră. clizimetru. impudic. notabil. a citi. obscen. perceptibil. ticăloşie.smerenie. deplorabil.torturi. Precizaţi care serie are toate cuvintele formate cu ajutorul sufixului -bil: a. brădet sunt formate prin: a. păgânătate. indisponibil. fardizare. limbă. licean. caracter . c. pisică. automobil.colonie. Identifică seria care conţine numai cuvinte omografe: a. mârşăvie. frământare. ţarină . excesiv. ¤ 29. ferodou. descifrabil. declinabil. nuc. d. torturi . c. fărădelege. harponier. penal. literar . d. impudic. forfoteală.ţarină. basc-bască. c. judo. b. Sinonime pentru cuvântul mişelie sunt toate cuvintele din seria: a. ¤ 30. acord. c. harnaşa. b. târg. ordin. veselă . cliper. imoral. deşănţat. greu. chibrit. clorizare. spurcăciune. c. memorabil. d.literal. clincherizare. cultură. hidrolog. haruspiciu. colonie . semivocală + vocală (diftong ascendent). albastru. frunzime. a exclude. scârbos. lizibil . ataşabil.veselă. bazaconie. pelican. prefix + rădăcină + sufix lexical. compunere. a merge. b. şapte. vocală + semivocală (diftong descendent). scabros. c. c. b. blestemăţie. d. alintare. b. Cuvântul ferchezuială conţine: a. patru. ¤ 33. alocabil. abjecţie. c. c. conversiune. josnicie. ajustabil. pendul.ilizibil. fiară. netrebnicie. mamă. Cuvântul realimentezi are următoarea structură: a. Cuvântul indecent nu înseamnă: a. b. grad. pendulare. freză . trivial. frunte. 34 . şpagă. coloană. temă + sufix gramatical + desinenţă. ¤ 34. verde. b. d. d. vocală + vocală (hiat). cheie. vocală + literă ajutătoare. imoral. nelegiuire. hidrofor. Cuvintele stufăriş. zăpadă. discontinuu. 6 consoane. infamie. clinometru. tiraj. fantasmagoric. a cânta. farinaceu.acele. pendulă. d. corn. operativ. ¤ 31. poartă. cheie. defavorabil. b. profesor .caracter. ochi. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a. pipăibil. c.

anişori. d. 5 vocale. d. chin-tes-en-ţă.ilizibil. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria: a. imoasă. nici o variantă din cele anterioare. anormal. docilitate.acasă. negare. d. ¤ 38. c.a veni. toate cuvintele care au acelaşi radical. a pleca . hârtie-monedă. ¤ 46. d. d. scump .ilogic. 5 consoane. neologismele. ¤ 40. b. deasupra. necunoscut. 5 vocale. Indică seria care conţine numai antonime: temporal . Preţul motorinei a crescut cu un procent de trei la sută. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului sunt: a. sigur . despot.a stinge. a aprinde . injusteţe. c. împrumuturile.urât. Sinonimul cuvântului obedienţă este: a. ¤ 39. b. inductor. muncitor. iepuraş. derivarea parasintetică şi compunerea. 5 consoane. 2 semivocale. d. numai un prefix. oral . b. amândoi. opresiune. insubordonare. b. Are un scris mişto. câţiva. iarba-vacii. c.ieftin. Cuvântul reîmprospăta conţine: a. 4 consoane. CEC.nesigur. ¤ 41. b. M-am întâlnit cu un domn bine. iarba câmpului. d. c. logic . b. ¤ 42. Răsculaţii au fost decimaţi din zece în zece. necugetare. antiteză.a veghea. necrolog. faţă . Nu toate cuvintele sunt derivate cu prefixe în seria: a.spate. a. igrasios. citeţ . frumos . c. 6 vocale.şovăitor. derivarea cu afixe (sufixe şi/sau prefixe). alfabet . d.pian.aseară. d. c. a îndemna. sigur . toate cuvintele care au aceeaşi formă. iarbă-neagră.orar. derivarea cu prefixe şi conversiunea. incorectitudine. iepure-de-mare. un prefix şi două sufixe. ieri-noapte. incalificabil.b. d. despre. a dormi . dragule! c. două prefixe şi un sufix. orişicum. dezarticula. toate cuvintele care au acelaşi sens. seară . antidrog. o semivocală. dis-tin-cţi-e. În care enunţ folosirea numeralului nu este pleonasm: a. un prefix şi un sufix. le-gis-la-ţi-e. Fierarul îndoaie tabla în două. c. neconformism. Au revoir. 35 . Elevii sunt triaţi câte trei. paraxenie. c.atemporal. d.beta. b. ¤ 44. supra-ve-ghe-tor. acord . casă . b. inariţă. ¤ 47. Prietena mea mi-a tras clapa. b. Cuvântul despărţit corect în silabe este: a. negustor. o semivocală. iluminare. Prin familie lexicală înţelegem: a. c. consuetudine. ¤ 45. ¤ 43. Element de jargon se găseşte în propoziţia: a. b. c. imobil. douăzeci.

necurat . defăimător. ¤ 5.rău. îndemânare. leneş . nefast. singular -ă. ilustru . c. Sunt antonime toate grupurile de cuvinte din seria: a. acasă. floarea-soarelui. pedeapsă . tânăr. d. ¤ 6. un triftong. 13 litere şi 14 sunete. frumoasă. atlas . eronat. vocala e şi semivocala e. c. chioară. fetid. deluşor. impracticabil. elefant. Literele uu din cuvintele asiduu. Cuvântul înnorată are următoarea structură morfematică: a.obscen. dubioasă. statuie. dezagreabil. c. Literele ee din cuvintele ideea. vocala e şi semivocala i. bolnăvioară. ochioasă. b.atlaz.vrednic. repulsiv. c. taioare. moşie. azaleea redau: a. seară. elevă. costeliv. ceapă. continuu reprezintă: a. b. b. bun . aparţinând vechiului fond al limbii române. fricos . b. nedrept. d. egoist . scârbavnic. perpetuu. ¤ 2. prefix în. 8 litere şi 8 sunete. copil.pur. mânuşiţă. calomnios.murdar. căprioară. greu. d. sanguinar. studiu. cioară. b. tema înnora + sufix gramatical -ată. divergenţă . poet. eră. c. prefix în. ¤ 4. surioară. prejudiciabil. d.altruist. geamgiu. creioane. leoarbă.) toate cuvintele din seria: a.+ tema nora + sufix gramatical -tă. afurisit. c.neserios. mănuşar. îndemânatic. studios. a expedia. chelner. b. furioasă. geografie. neciteţ .+ radical nor + sufix lexical (verbal) -a + sufix gramatical (de participiu) -t + desinenţa de feminin. a înmâna.antum. 14 litere şi 14 sunete.3 Testul numărul 3 ¤ 1. d. ginere. moşier. b. 10. casă.acord. aceia. serios . repugnat. 13 litere şi 13 sunete. bedă. feroce. mână lungă. Litera e are cinci valori fonetice în seria: a. deal. c. b.scutire. Alege seria care conţine cuvinte create prin mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: a. două vocale în hiat. Cuvintele exemplaritate şi urechiuşă au: a. îndreptar. nociv. geam. moşneag.natal. leii. licenţios . seria în care are numai sinonime neologice: a. sânge. c. c. d. fals. ghioagă.laş. este. d.¤ 48. tigroaică. 36 . dreptate.impudic. Conţin triftongi toate cuvintele din seria: a. creează. ¤ 50.ilizibil. 9 litere şi 7 sunete. ceapă. d. d. radicalul înnorat + desinenţa de feminin. deal. 6 litere şi 12 sunete. aceea.nobil. leoarcă. 4 litere şi 9 sunete. un diftong ascendent. ¤ 49. copiliţă. oribil. mânătură. ¤ 7. a veghea . lupoaică. blestemat. întinerit. Alege pentru cuvântul rău. un diftong descendent. singular -ă. legiuire. mănuşă. semivocala e şi vocala e. b. Fac parte din familia lexicală a cuvântului mână (subst. moaşă. înmânat. aripioară. curat . ¤ 3. postum . 9 litere şi 9 sunete. altă situaţie. alogen . general. mi-au (zis). b. manichiură. vulgar .

mânat. vreo. întâi. figurat. consoane. ghiaur. b. secundar. c.afund. cu sens: a.aversă. secundar. voievod. cafegioaică. snob . Ştefan cel Mare. i-au (dat).cartelă. Stabileşte seria în care toate cuvintele aparţin vocabularului fundamental: a.cazacă. manufactură. păun. ¤ 9. b. moaşă. a înmâna. ficat. 1. piatră. sfredel. ¤ 12. ocheau. pernă. a lua. ¤ 8. merg pe deal . rouă. cazac . luând. anost . Sunt paronime toate grupurile de cuvinte din seria: a. ¤ 11. b.rondă. d.minoră. fiu. d. rond . rafale. capot . b. 3. 37 c. plouând. trei sunete. junior . Scaunul avea picioare mici. frisoane. leii. b. mânătură. b. beau. vreau. cumsecade. Conţin triftongi toate cuvintele din seria: a. b. întemeiau.cox. avers . cercetarea. ¤ 10. cartel . miop . b. ¤ 14.anostă. secundar. bloc-diagramă. un singur sunet. trap . b. taină. piuneză. toate. ceai. saric . elev. geam. eram. obiect. flăcău. minor . semiautomat. În construcţiile 1. 4. piuneză. veghea. d. influenţă. Sunt compuse cuvintele: 1. nu-mă-uita. d. soare. deal.batistă.mioapă.vii sau pleci. batist .colonie. hrean.c. litera x notează: a. d.sarică. d. noul. statuie. pedeapsă. obiect. ax . a topi. aripioară.axă. d. Avem omografe în: a. c. a cauteriza. d. deal. cheamă. şoricioaică. cocs . c. 3. înşeua. simetrie. fund . întemeiai. c. ¤ 17. călcâi. Are o sănătate de fier cuvintele subliniate sunt folosite în ordinea dată. după cum urmează: a. greu. ¤ 16. 2 şi 4. a vâjâi. colonie . c.trapă. ¤ 13. ghindă.junioară. miaună.snoabă. figurat. Litera e nu este vocală în cuvintele din seria: a. secundar. realitate. Conţin semivocale toate cuvintele din seria: a. vreun.capotă. bolnăvior. propriu. afină. figurat. acordeon. a succede. veveriţă. doreai. falcă. propriu. flintă. Conţin diftongi toţi termenii din seria: a. c. speriau. două sunete. unguent. acesta. altruist. 2. lupoaică. mure. pleoapă. 5. aprecia. b. ea. doreai. Avea o gură cu buze cărnoase. leoaică. În cuvintele oxiuriază şi bauxită. atrofiere. ozon. aer. altă situaţie. contemporan. pleosc. pe sub mână. trup. d. c. gleznă. nici unul. ploicică. s-au dus . c.e de-al nostru. propriu. ecuadorian. oriental. 3 şi 5. ¤ 15. caret . figurat. mutălău. .caretă. inertă. c. aprozar. 2. propriu.

S-au format cu sufixe diminutivale toate cuvintele din varianta: a.a se duce. almăjean. muscă. a exaspera. Sunt derivate cu sufixe colective toate cuvintele din seria: a. lexic. puică vreo. floricea. untură.rie. edilitar. iezuit. piatră. străduţă. fi . deplorabil. lăculeţ. jupân. grămătic. câine. d. materialiceşte. Cântecul privighetorii răsuna în sălciile pletoase. auxiliar. pârâu. detaliu. 38 . prundiş. înapoi. sare. lustragerie. biciui. juncan. exerciţiu. b.amonte.rua . c. lădoi. b. b. c. brădet. fur.i .ri . ¤ 27. miniatural. Sunt formate pe teren românesc toate cuvintele din seria: a.d. hexagon. doare. audia. diversionism. b. o am din izvor sigur. axiomă. b. chiaburoi. butonaj. arămar. claxon. prejudiciu. spui. Ştirea publicată în ziarul de astăzi. avers . d. cociaş. muncitorime. răcnet.ri . abil . c. problematiza. păunaş. intoxicaţie. ozonifica. uşier. ¤ 25. c.brua . expunere. apăraie. exotic. zăvoraş.inţ .rua . răchitiş. executoriu.in .că. tocăniţă.ă. real. băltoaie. d. băltoi. rufărie. b.că. adevăr . justificabil. a exclama. pătuţ. resort.e. Litera x se pronunţă cs în toate cuvintele din seria: a. studenţime. fi . excursie. hrisov. postelnic. fe . făget. şiret. Sunetele e.ţă. macrocosmic. uşiţă.plan. s-au izbit cu hidrobicicleta de piciorul podului. îngrija. ¤ 20. răţoi.bru . ¤ 22.dcă. cuantic. muscal. paharnic. visterie. d. zeciuială. turturel. fi . Ne deplasam încet. feb . accidentat . ¤ 19. fi . d. b. puiandru. voievod. ¤ 21. ¤ 23.relativ. pârcălab. general. căsoaie. pe un braţ vechi al Dunării.i . şosea. dijmă. aval . fi . mărăciniş. fi . cablare. b. scabie. desime.că. cu barca.ţă. elogiu. d. examen. gen.a .că.in . nichel. nichelator. noi. porumbişte. a pleca . exil. fii . vulpiţă. pedală. răţoi. megieş. Varianta în care cuvântul subliniat are sens figurat este: a. juridic.stângaci. ¤ 24. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. c. epistrofă. o şi u sunt semivocale în seria: a. tălpoi. boxer. b. Nefiind atenţi. fiin . bioxid.dcă. rămuriş. măcriş. ursuleţ. lustragiu. Conţine numai perechi de antonime seria: a. casă . băieţan. micuţ.e. ¤ 18.acasă. c. feb . juridiceşte. exemplar. fiind . fiin . mămăligoi.că. c. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a. c. picioruş. c. vulturică. d. intraacţional.că.rie. absolut . fi .inţă. bărboi. exhaustiv. baie. fii . d. şerb. Sunt formate numai cu sufixe augmentative toate cuvintele din seria: a. bărboi. i. taxiuri. impetuos. vulpoi. c. exploatare. d. broască. nou. rouă. măturătoare.aversă. pălărie. dinamograf. bănet.ind . zidar. lefegiu.minciună. fe . ¤ 26. b.

darling. verdele. două vocale alăturate pronunţate în silabe diferite. d. coşar. anvelopă. neseriozitate. lărgire. pacifist. foraibăr. solid. tranzistor. careva. d. dezechilibrare. unchi. morar. b. anabaptist. 6 litere şi 6 sunete. deşteptul. durabil. ghiduş. viereasă. iarna. florar. rotar. dezalcoolizare. d. echipaj. b. ¤ 33. broască. cifru. porumbiţă. Cuvinte formate prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) întâlnim în seria: a. omogen. ¤ 36. frumosul. elevul. înfloritură. dilatare. veveriţă. concepe. detentă. ginecolog. c. d. 39 . motor. ţărancă. sinoptic. studentă. tractorist. gimnast. 3 litere şi 3 sunete. a înfiora. b. îmbucurător. mărire. o vocală şi o semivocală pronunţate în silabe diferite. curcan. c. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din seria: a. betonist. cioată. d. glod. împăroşat. cioban. eul. ¤ 37. egoism. c. a înflori. convieţuire. înflorire. b. dragi. inalienabil. berar. efemer. c. iaurgerie. cafegiu. b. plecarea. c. flotaţie. arid.¤ 28. anaerobioză. ghidon. răţoi. dilatabil. galben. înflorare. florar. ¤ 29. micşorare. 7 litere şi 6 sunete. împachetat. ghiol. solubil. paraşută. roşia. În cuvintele fax şi echivoc apar: a. Litera i este literă ajutătoare în toate cuvintele din seria: a. d. înflorire. nimicul. expansiune. onctuos. dilataţie. înflorit. analfabetism. Indică seria în care toate cuvintele sunt derivate parasintetic (simultan şi cu sufixe şi cu prefixe): a. b. consumabil. fertil. b. înflorat. Antonimele cuvintelor: comprimare. decapsulare. o literă şi un sunet. c. c. neînflorire. amnezie. fasonator. pitar. binele. fudulul. dânsul. floricică. doi diftongi alăturaţi pronunţaţi în silabe diferite. beton. conlucrare. laudă. însuşi. răzor. umflare. a dilata. b. ¤ 30. b. cafegioaică. actor. maci. destindere. Recunoaşte seria în care toate cuvintele nu aparţin fondului principal lexical: a. dilatat. d. reînflorit. făcliar. flotor. floarea-soarelui. rampă. frunzuliţă. farmacist. pităreasă. ¤ 32. 3 litere şi 3 sunete. c. ¤ 35. fain. a înflora. b. florăreasă. niciuna dintre variante nu este corectă. d. ursoaică. îngustare. ¤ 34. c. vulpoi. chicot. rezistent. alfabetizare. d. iconiţă. ginere. arăpoaică. lup. inalienabil. blamare. înflorat. cioc. gonitor. ajustor. Aparţin aceleiaşi familii lexicale toate cuvintele din seria: a. gealat. mahalagioaică. Sunt formate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a. ursoaică. Există hiat atunci când avem: a. al nostru. macara. d. orişiunde. două semivocale alăturate pronunţate în silabe diferite. conglăsuire. concurentul. chior. ¤ 31. drumul. rondelă. aluniş. arendăşoaică. far. şpais. decan. ajutor. 3 litere şi 4 sunete. c. tractor. alinare. poliomielită. diluat. eterogen sunt în ordine: a. chiuvetă. giurumea. floricea. zmeoaică. chiabur.

(rădăcină) + -i (sufix) + -e (desinenţă). în timp de război". d. d. c. totdeauna. bine. "steag de pânză având forme şi culori diferite. ob-ţi-ne. ¤ 41. macabru. nou-născut.+ sufixul -ar care formează tema plugar. sondă petrolieră. copil-minune. c. func-ţi-o-nar. ingenios. c. d. oribil. Structura lexicală a cuvântului plugărie este: a.+ sufixul -ar + sufixul verbal -i + sufixul substantival -e. c. "ornament al unei steme. i-a-nu-a-ri-e. re-a-lism. abominabil. d. monstruos. binefăcător. cuminte. rezultat prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). conductă petroliferă. competent. şi-a cumpărat un tablou imens. după deal. situat deasupra mantoului (herald. ¤ 43. rădăcina plug-. în formă de cort. b. S-au format prin compunere toate cuvintele din seria: a. format prin derivare de la substantivul contabil. părerea celui ce nu are încredere în reuşita unei acţiuni". binefacere. seria: a. aseară. atotputernic. şapte. tema plugar. ¤ 42.(rădăcină) + -ie (sufix). "răspândirea de zvonuri false. cre-de-au. Selectează combinaţiile lexicale incorecte cu paronimele: petrolier şi petrolifer: a. bur-lan. c. c. golan.+ sufixul -e. golan. "perioada de scădere a temperaturii în cursul unei boli febrile". d. "a limpezi un lichid. d. b. care indică apartenenţa unei nave la o anumită ţară".¤ 38. debusolat. instalaţie petroliferă. paş-opt-ist. le-ne-şii. sculp-tor. "opinia. rădăcina plug. tumultuos. facere. zăcământ petrolifer. d. năvalnic. ma-u-so-le-u. rădăcina plugar. ex-ha-us-tiv. Conţine sinonime neologice pentru: înspăimântător. Cuvântul pavilion nu are unul din următoarele sensuri: a.+ sufixul -ie. împrumutat din limba franceză. "pâlnia acustică a unui receptor telefonic". radicalul plug. competent. b. d. gri-deschis. ¤ 39. d. adesea. nu este adevărată nici o variantă. Baia-Mare. Identificaţi seria în care toate cuvintele sunt despărţite corect în silabe: a. Harap-Alb. b. impetuos. somp-tu-os. verzi-şi-uscate. ¤ 46. iscusit.(rădăcină) + -e (sufix). ac-ţi-o-nar. Văzând-o cum arată. c. Cuvântul subliniat din propoziţia "Nu am reuşit să contabilizez toate conturile. industrie petrolieră. b. ¤ 44. d.)". b. c. Cuvântul subliniat este folosit în sens figurat în seria: a. făcător." este: a. Vizionând expoziţia. de obicei. jert-fit. Din Vlaicu-Vodă nu am văzut decât un tablou. prins. b. tabloul Almăjului era impresionant. "steag ostăşesc din ţările române. zonă petroliferă. sih-lă. De la înălţimea Blidarului. 40 .+ sufixul -i + desinenţa -e. golani. bun. gre-şea-lă. Cuvântul golănie are structura: a. c. ¤ 40. b. dreptunghi. ¤ 47. ¤ 45. altă situaţie. în ordine. regiune petroliferă. c. sub-li-nia. zonă petrolieră. nord-vest. în vârful unei lănci". b. priceput. provocând depunerea substanţelor care se află în suspensie". Cuvântul defetism are unul din sensurile: a. b. de-scri-e-re. am rămas tablou.

înmulţit. a reînfrunzi. a împietri.¤ 48. 41 . neînmulţit. veveriţă. pământesc. multicel.): rău (adv. a dori. răuvoitor. a încreţi. c. watt. înfrunzit. florar. hiperrealist.+ radicalul noapt + sufixul -a • a îmbunătăţi = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -ătăţ + sufixul -i • a împământeni = prefixul în-(îm-) + radicalul pământ + sufixul -ean + sufixul -i Ex. nedesfrunzit. rea-voinţă etc. veghea. a pietrui. b. pietricea. reînflorit. împietrit. cearşaf. chindie. împietrire. Cuvântul subliniat din propoziţia "Nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre!" face parte din seria: a. bărbăţie. reînmulţit etc. almăjean. florărie. desfrunzit. mult: mulţime. alcool. pământiu. leucă. chirurg. cheag. multişor. pietriş etc. frunzuleană. pietruire. prelucrabil. d. Ex. manechin. obiect. reînfrunzire. pietrărie. a înmulţi. înfloritură. altă variantă. a înfrunzi. suliţar. piedică. răufăcător. mahalagiu.1 • bănuţ = radicalul ban + sufixul -uţ • încredere = prefixul în. împământenit. pământ: pământean. înrăutăţire.+ radicalul cred + sufixul -e + sufixul -re • puţinătate = radicalul puţin + sufixul -ătate • a răscumpăra = prefixul răs. forme învechite ale unor cuvinte existente şi astăzi. florăreasă. geamgiu. floare: floricică. făc-. deînmulţit. rădăcin-. nepietruit. cas-. mingea. sensuri învechite ale unor cuvinte care se folosesc şi astăzi. trunchi. b. cuvinte care au dispărut astăzi. vreo. 2 a.). c. d.a se răzgândi. a împământeni. înmulţire. măceaşă. înfrunzire. înnodare. ¤ 50. floricea. Ex. accent. Există vocala e în toate cuvintele din seria: a. a înrăutăţi. înflorat etc. pietros. credincer. iertare. mei. pătrat. 3 grămăd-. înrăire. 4 rău(adj. feminizare. împănare. d. a înrăi. ¤ 49. corifeu. iepure. frunzar. frunză: frunzuliţă. c. înflorire. fierar. cioară. frunzişoară. Partea IV Răspunsuri Capitolul 11 Vocabular Ex. c. înflorit. reînflorire. reclamagie.). înfloritor. sătean. pietruit. rea-credinţă. accent. piatră: pietricică. usturoi. b. reînfrunzit etc. a înflora. chiuretaj. înmulţitor. îmbunare. suveică. nebun. b. răutate. farfurie. a desfrunzi. deal. răul (subst. ilegalist.+ radicalul cumpăr + sufixul -a • a îmbuna = prefixul în-(îm-) + radicalul bun + sufixul -a • a înnopta = prefixul în. pietrar. alee. Există litere fără valoare fonetică în toate cuvintele din seria: a. înrăutăţit. unguent. înrăit. răutăcios. desfrunzire. a se încrede. pietroi. ghindă. deal. aleargă. a înflori.

12. nepământean. a vorbi. parol). pământos. cneaz. mai. a merge. loc. 8. Neologisme: 3. 15 d (porumb) şi c (gagiu). a reîmpământeni. 13. a implementa. vorbuliţă. 11 a (demuazelă. 14 c (arhaisme morfologice în 2). 5. 6. cuvântător. logofăt. 7. Ex. duşman. rival. fr. lungit. quel). aprod. vorbărie. a amortiza. curechi.împământenire. imens. 10 Regionalisme: 4. sufix pentru participiu: -(a)t. ienicer. mersi. 8 Cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: care. cuşmă. vocalizare. târziu. megieş. vorbă: vorbăreţ. Termeni tehnici: alezare. albăstrire. bun: bunătate. a albăstri. desinenţă de feminin singular -ă. iţi. caţaveică. armaş. conştiincios. şi. fast. dulce. în. -ă: lungan. 9 Fac parte din vocabularul fundamental: lună. ciubotă. se. 11. cuvinţel. demuazelă. chel (ce. Ex. Ex. albăstreală. Regionalisme: barabulă. 9. Arhaisme: agă. columbelă (porumbiţă). cilindru. vorbuşoară. subpământean. Fac parte din masa vocabularului: hiat. vorbire. Elemente de jargon: animă (suflet). nepot. confrate. a lungi. Ex. Ex. 15. a cuvânta. zi.(-pădur-). sufix de participiu -s. lunguieţ. încet. pământeancă. toujours). cneaz. ienicer. lungime. din. 7 d. murui. au. 6. pămânţel. prefix ne-. ui (fr. în. desinenţă. analist. direct. distinct. harbuz. împământa. mai.6 1. cel. cheb. lung. asalt. Ex. 4. 5. a rectifica. Ex. vorbitor. lunguleţ. arnăut. 10. albăstrea. dugliş. conştiinţă: conştient. Arhaisme: 1. 16 înnorată: rădăcină nor. lungăreţ. nelungit etc. 14. bojdeucă. pârcălab. autohton. lexic. fotosensibil. apeduct. coşarcă. beilerbei. împământat etc. agie. oui). 5 albastru: albăstrui. cauc. musiu. cuvânt: cuvântare. analog. Ex. 10. a râde. dajdie. ceapraz. madam. 12 Neologisme: abolire. metafizică. bunicel. Ex. desinenţă de feminin 42 . cucuruz. dictafon. Ex. curent. mai. sau. 13 c (scriptură). vocală: a vocaliza. darling. accelerat. lungiş. dregător. lungire. ceauş. împământare. prefix în-. 2. Ex. Ex. lunguţ. nescrise: rădăcină scri-. vocalic. afară. urât. tujur (fr. conştiinciozitate.

10-e.e. 11-l. Ex. • -sens figurat: “a lua pe neaşteptate. 2-a. lagăr. 13. 19 S1 = a exista S4 = a se împlini S7 = a se duce S10 = a însemna S2 = a se afla S5 = a fi de loc S8 = a costa S11 = a se întâmpla S3 = a avea loc S6 = a dura S9 = a se plimba. Ex. “Sus pe cer răsare luna . cer : Avioanele zboară pe cer. a dura Ex.(arhaism) Ex. 10. 22 1-b. A venit la mine să ceară un împrumut. 23. 10-e. 12. 7-f. a şopti • -sens propriu: “a vorbi încet. şi-a rupt un toc de la pantof. asiduu. s-a marcat un gol. 17 a. 20. 3-g. 16. război : Bunicul a participat la război. 19. 4. 6-i. mai : Luna mai este luna florilor. pe nesimţite”. aspect. 3. 12-h. auxiliar.g. Consumând droguri. autohton. 22. 14. 2. păr : Tata a plantat un păr. Ex. 8. Ex. • -sens figurat: “partea de deasupra a unui obiect expusă vederii”. 3-i. 5-î. 18. 9.d. Ex. ireproşabil. artificial. a decola. 9-k. a aprecia. Mergând neatentă. ascet. a colinda S12 = a dăinui. analogie. minuscul. atractiv.” ceară : Plâng lumânările de ceară. a răspunde • -sens propriu: “a da un răspuns la o întrebare sau la cuvintele adresate de cineva”. 6-g. 21 1-c. 4-j. 11. 9-c. 5. atribut. a aprofunda. inestimabil. ascensiune. 6. mei : Părinţii mei au cumpărat mei pentru păsărele. arogant. 17. apret. ardoare. 6. a spune ceva în şoaptă”. a avansa. a rămas fără păr pe cap. avantaj.h.18 a fura • -sens propriu: “a-şi însuşi pe ascuns sau cu forţa un lucru care aparţine altcuiva”. 5-b. prin înclinare.k.24 1. 24. 3. autentic. • -sens figurat: “a-şi orienta privirea în altă direcţie decât cea iniţială”. incolor. 7. 8-d. gol : El mi-a dat un pahar gol. a întoarce • -sens propriu: “a se înapoia sau a face să se înapoieze de unde a plecat”. a anihila. 21. 15. • -sens figurat (aici): “a aproba. faţă • -sens propriu: “partea anterioară a capului omului şi a unor animale”. ancestral. lună : În luna mai înfloresc pomii fructiferi.. În repriza a doua. 5. a amplifica. 7-d. 43 . angoasă. La spargerea lemnelor folosesc un mai. animaţie.plural -e. Bunica ţese pânza la război. Nu vreau să mai cer bani de la părinţi. 2. 23 1. 4-h. sub acţiunea vântului”. • -sens figurat: “foşnetul produs de flori la adierea vântului”. în taină. 4. 20 toc : Tocul uşii trebuie schimbat.c. 2-a.. 8-f. Ex. artizan.

plagiat. 4-13. 9. NU.b. noi: conflict. (sinonim) dragoste (antonim) ură 4. 11. orator. 11-c. Ex. 7-q. 4-q. 10-c. 39 44 . 2. 19. 10-a. 7. 2. 10-g. 11. mascare.q. 28 1-m. 6-e. 36 1-b.i. 18-h.î. 14.l. 4-a. 2-l. 5-b. 7-a. a muri. 7-a. 14-c.n. Ex. 2-20. noi: secret. 4-g. moarte.7. demnitar. detectiv. 12-b. 12-a. Ex. 13. Ex. a procura. 27 1-k. perisabil. potabil. derâdere. 10. DA. 8. 13-î. 9-b. Ex. a deraia. 4. minciună. Ex. modest. 7-23. 9.s. 8. 19-k. 6-r.t. 7-b. 9-d. a merge. vechi: ascundere.h. 6. a dispera. a mări. 18-a. (sinonim) a porni (antonim) a veni Ex. 16-n. 34 1. 10. Ex. Ex. mult. diferend. 12. 9-a. 4-j. (sinonim) compătimire (antonim) neîndurare 5. 3-i. 2-l. 3-g. 5-î. panaceu.e. dosire. a periclita.ş. 3-18. 9-î.p. 14-a. 12-b.c.w.c. 2-n. 5-a. gâlceavă. NU. 5. 6-î. 37 1.w. 9-j.k. 20.r. mişcare. 8-n. 15. 17-m.c. 2-b. 10-n.c. 16-d. 11-s. optic.s. 3-u. 5. 6-e.u. 6.x. NU. 8-b. 8-b. Ex. 14.g. 9. 7-i. 7. minuscul. 19-i. 14-d. 11-m. 16. 2-a. 5-p.ţ. DA. (sinonim) deschis (antonim) nesincer 3. 26 1. 15. 8-h.c.d.b. 3. 13.v.d. 2-m. NU. 4. 33 1-f.c. 3-a. 5-o. 19-b. mănos. Ex.ţ. 5-16. 9-b. 6-a.x.f.s. 2.h.f. 6. 7. 15-q. 3. 9.p. 20-a. 11. 4-o. persuasiune. 12-h. premier. 2. 16-i. dineu (cină). 32 1-c. 9-r. 12. 30 1-14. 8-p.v. 13-f. Ex. 14-î. 10. 18-e. 16-b. mare. Ex. 13. 4-b. (sinonim) vest (antonim) orient 2. oniric. 15-a. 15-l. 10-19. discreţie. 17. NU. 4-c.l. 11-g. 17-c.r.b.m. NU.t. 8-17. mister.q. 13-b. 18. 5. preventiv. 3-l. 7-j. 7-b. poliglot.c. pluvial. 8. 38 1-b. DA. 15-d. 14. discordie. 2-k. 10-m. 10.o.j. DA.e. 4-b. Ex. vechi: discuţie. 12. 8-b. 20-e. deplorabil. 17-k. 11-22.ş. 9-24. olfactiv. 12-21. 6-r. 3-a. Ex. 3-h. 31 1-j. 14-j. milos.y. 35 1-f. murdar. vrajbă. 6-a. 25 1.o.b. 10-b.k. 8.i. 3-a. 29 1. 2-b. 6-15. 13-c. 12-s.n. 5-o. 8-f.o. 3. ontic. 13-p. 20-g. palpabil. 4. moale. mitocan. 11-a. a depista. papa. 5-a. oleaginos. a premedita.

“spaţiu gol. a călca cu piciorul a călca. beznă întunecată beznă. 8.”. 4. “încăpere sau mobilier pentru păstrat cărţi”. “scriere frumoasă”. 20-î. 5. 9. regiune cu climă aridă”. s. 3.. perspective viitoare perspective. 11. 11-o. deşert pustiu deşert. “îndemânare. s. 15. intens”. s. erupe. “a pune piciorul pe ceva sau undeva”.1-g. familiale. 9. abilitate iscusită abilitate. 12. 5-k. 16. s. 3. 5. 17-d.. omagiu”. 5. 7-f. 8. s. hazard întâmplător hazard. 12-b. libret. “amăgire. 5-q. ciornă provizorie ciornă. “întâmplare”. 7. 4-j. 14. tânguire”. audienţă. 8-r. 19-e. bibliotecă de cărţi bibliotecă. 15-p. dibăcie. 17. 9-j. 6-g. petrolieră. iscusinţă. “indemnizaţie zilnică plătită cuiva . 18. stimulat. 1. pricepere. solidari. 4.. 2. 6. “exercitarea puterii de către popor”. 45 . 16-i. 10. 2. s. “a dezgropa osemintele unui mort”. 3-n. 2. “ceea ce se întrevede ca posibil. 13. iluzie amăgitoare iluzie. 41 1. ţigară de tutun ţigară. s. 11-a. 1. a deshuma din pământ a deshuma. 8. s. caligrafie frumoasă caligrafie. 40 1-f. 4-a. 18-m. pustietate. temporar. “laudă. albastru. Ex. 10-c. ingeniozitate”. 7. 20. 14-î. s. 1. s. cauzal. “ploi abundente şi de scurtă durată”.) umplut cu tutun tăiat mărunt”. s. s. B. 6-m. diurnă zilnică diurnă. glacială. bicicletă cu două roţi bicicletă. 14-c. Ex. 42 Toate construcţiile de mai jos sunt pleonastice. “sunete nearticulate scoase de o fiinţă care simte o durere fizică sau morală. insolvabil. s. 12-h. “sul (. Ex. manifestează. democraţie populară democraţie. pentru că al doilea termen este inutil: A. “întuneric mare. 2-k. s. atlas. spezele. expozeul. 6. eminent. s. s. 2-i. “lucrare scrisă provizoriu”. 9-d. 19. june tânăr june. 13-l. geamăt tânguitor geamăt.. 7. 3-h. 43 prefix = afix (sunet sau sunete) ataşat înaintea rădăcinii sau temei unui cuvânt. Ex. 3. arbitrară. 13-e. himeră”. “tânăr”. v. elogiu laudativ elogiu. s. 10-b. aberaţie absurdă aberaţie. 9. v. s. 10. iminent. realizabil în viitor”. 7-s. 6. 8-l. “vehicul cu două roţi”. elucidate. averse de ploaie averse. 4. “abatere de la ceva care este normal sau corect”.

prepoziţii: dinspre. căzănel. căruţ. 45 cărăruie. cuvânt derivat = cuvânt format cu ajutorul unui prefix sau/şi sufix. adjectiv: Badea-i tânăr şi frumos. muncea util. a dezamăgi. 48 frumos: Cuvinte compuse abreviere SNCFR CEC ONU TAROM prin adverbe: niciunde. a împuţina. adverb: De câte ori l-am văzut muncind. a înăspri. adjective : răufăcător. adjectiv: Important este să faci un lucru util.te – vino Gara de Nord deasupra gura – leului Câmpia de Vest acasă drum . de la . păsărelele cântă frumos. cărţişoară. Ex. răscumpărare. 44 Cuvinte formate cu prefixe: a îmbăia. a despăgubi. îmblănită. adverb: Primăvara. numerale: doisprezece. a înălbăstri. substantiv: Întotdeauna a iubit frumosul din natură. substantiv: Cel urât n-are de ce să se ţină frumos. a dezrobi. 49 46 . Ex. pronume: careva. 47 Cuvinte Cuvinte compuse prin alăturare compuse prin cu cratimă fără cratimă sudare răufăcător câine – lup Balta Brăilei binevoitor dublu . şapte sute. într-adevăr. a desfiinţa. înaripat. a răzbate. chefuleţ. urât: util: Ex. răzbunare. câmpuşor.de – fier Stan Păţitul aşadar Peninsula Balcanică precum Radu de la Afumaţi îndelung demâncare Ex. a răsfoi. răscruce. căsuţă. desfrâu. Ex. floarea-soarelui. a desfăşura. conjuncţii: deşi. încălzire. înarmat. adjectiv: Avea un comportament urât.pentru a forma un derivat. a dezgusta.de – mare Valea lui Mihai fiecare du . cel ce. Ex. îmbelşugat. a împleti. sufix = afix (sunet sau sunete) care se adaugă după rădăcină sau după tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte noi (sufix lexical). a se răzgândi. desfrânat.decalitru Delta Dunării cuminte prim – plan Calea Victoriei cumsecade floarea – soarelui Peştera Muierii dumneata cal . cuvânt de bază = cuvânt care serveşte ca element de bază pentru formarea altor cuvinte. substantiv: Uneori utilul se îmbină cu plăcutul. căţeluş. austro-ungar. ca să. adverb: Scrie urât şi indescifrabil. 46 substantive: binefacere.

b. l. ecuaţie. g. boreal. cerebral.substantiv.adverb.substantiv. chirurgie. torent. cursul substantiv. curs . i. istm. m. zecimală. f.substantiv. eul . contra . p. d. 50 Neologisme folosite în: medicină: seringă. curat . c. matematică: ipoteză. o. colindă .adverb. n. 47 . epidemie. terapeutic. luxaţie.verb. curat . h. vara . j. hexagon. colindă . diesel. buldozer.adjectiv.a. vara .adverb. geografie: arctic. k.gol . î. cucul . tehnică: bormaşină.prepoziţie. e. excavator. contra .verb.substantiv. continental. cuc . gol – adverb Ex.adverb.pronume. demonstraţie.adjectiv. repede . eu .substantiv.

7. 2 bă-iat.scumpi: Poartă numai pantofi scumpi.7. un-gu-ent. porunci . examen /egzamen/: 6 . somp-tu-os (excepţie de la regula privind despărţirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului). tă-iat. extern /ekstern/:6 . 3 ceai /čai/: 4 litere . N-a putut ochi nici de la zece metri. 8 ochi .4. de-spre/des-pre (regula cuvintelor compuse/despărţirea bazată pe pronunţare). du-ios. pă-un. jert-fă (excepţie de la regula privind despărţirea a trei consoane intervocalice). ceas. supraaglomerat. ciob.haină: Avea o inimă haină. deo-cam-da-tă. Purta o haină lungă. co-pii. a-tlet (excepţie de la regula privind despărţirea a două consoane intervocalice). exil /egzil/: 4 . boli . reeduca. aripi.4. con-junc-ţi-e (regula privind despărţirea a două consoane intervocalice + excepţie de la regula privind despărţirea a trei consoane intervocalice + regula hiatului). ie-pu-re. haină . identitate. 48 . a-rau. fix /fiks/: 3 . dividend. ghea-ţă.porunci: Respectăm cele zece porunci. u-u: continuu. Ex. Nu te mai război cu noi! aburi .6. creăm. cooperativă. Ex. arc-tic (excepţie de la regula privind despărţirea a trei consoane intervocalice). doar-me.7. lu-ând. ca-i-să (regula hiatului + regula consoanei interevocalice). explozie /eksplozie/: 8 . nea. 7 an-al-fa-bet/a-nal-fa-bet (regula cuvintelor derivate/despărţirea bazată pe pronunţare + regula privind despărţirea a două consoane intervocalice + regula consoanei intervocalice).6. vo-ios. fii-că (regula diftongului urmat de consoană). cre-ioa-ne. datini. Răcoarea dimineţii aburi geamul. 1 po-e-zi-e. ferăstrău. in-flu-en-ţă. cre-a-tu-ră. mau-so-leu (regula diftongului urmat de consoană + regula consoanei intervocalice). cabluri. drept-unghi/drep-tunghi (regula privind despărţirea cuvintelor compuse/regula bazată pe pronunţare).3. coperte. Iarna. văi-ta. trea-că. cuib.5. bas-ti-on. gherghină /g’erg’ină/: 9 .7. Ex. pleoa-pă. chior /k’or/: 5 .polei: În ianuarie a fost polei pe şosele. in-e-xact/i-ne-xact (regula cuvintelor derivate cu prefix/despărţirea bazată pe pronunţare + regula consoanei intervocalice). dragile. boj-deu-că (regula privind despărţirea a două consoane intervocalice + regula diftongului urmat de consoană). Ovi porunci să se facă linişte. brâ-u-leţ. vârst-nic (regula cuvintelor derivate cu sufixe). du-lă-pior.ochi: Cine are carte are patru ochi.3 sunete. chenar /k’enar/: 6 . perpetuu.Capitolul 12 Fonetica Ex. margine /marğine/: 7 . i-ni-mioa-ră. Ex. ce-re-a-lă. exerciţiu /egzerciţiu/: 9 . filigran. iar-bă. Ex. în-do-ia-lă. centru /čentru /: 6 . ghiol. avocat.boli: Tot trupul îi este măcinat de boli.aburi: Câmpia scoate aburi.răţoi: Avea trei raţe şi un răţoi. 6 ca-u-te-ri-za. axă /aksă/: 3 . 4 bia-ta. o-o: zoologie. su-vei-că Ex. leoar-că.război: Nu doreşte nimeni război. fiinţă. scumpi . zăpada polei copacii.domni: Moldova a avut cei mai viteji domni. escroc. 5 a-a: contraatac. Ex. fu-ri-oa-să. cro-ias-că. căl-câi.9.10. fragi /frağ/: 5 . des-frâu pe-i-saj. pâ-râu. casierie. genuflexiuni.5. Nu domni decât o vară. câ-râ-i-tor. Nu mai boli atâta! răţoi . Nu te mai răţoi la mine! polei . geam. cioa-ră. e-e: azalee. gră-iam. Nu mai scumpi atât produsele! domni . su-iau. lu-a. o-uat. război .4. deci /deč/: 4 -3. te-o-lo-gi-e. chiuvetă /k’uvetă/: 8 . chibrituri /k’ibrituri/: 10 . ghiveci /g’iveč/: 7 . conjunctură. bac-te-ri-an. do-reai. bleumarin. pi-uă. bu-su-ioc. ve-ghea-ză. roa-te. plo-uă. co-a-gu-la. exemplu /egzemplu/: 7 8. dez-e-chi-li-bru/de-ze-chi-li-bru (regula cuvintelor derivate cu prefix/despărţirea bazată pe pronunţare + regula consoanei intervocalice (ch =k)+ regula consoanei intervocalice + excepţie de la regula despărţirii a două consoane intervocalice).9. bari-e-ră. fă-i-nă. i-i: conştiincios. 9 afectuos. greşeală. aversiune. fi-ul. Ex.5. fi-in-ţă. itinerar. ştiu-că.

43-a. nicidecum ("deloc. 41-b. 31-d. debut. 9-d. 1982 (DOOM). 46-c. 16-a.c. felie. 37-c. încontinuu ("tot timpul. 2. 32-a. măsea. 26-c. 50-a. x x x Îndreptar ortografic.b. 49-c. Editura Academiei. lapoviţă. numai de cât ("doar atât cât"): Dacă te gândeşti numai de cât necaz a avut parte. 32-b. cu minte ("cu judecată"): Era un elev cu minte ascuţită. se afla în continuu progres. 11. 40-d. 39-d. Bucureşti. 12 popor. te sperii. repede. şaptesprezece. 44-c. topor. 14-b. 27-d. 28-d. 23-a. desigur"): Bineînţeles că primăvara vin păsările călătoare. 45-b. 4-a. 49-d. 27-a. Bucureşti.d. 26-d. 29-a. 12-c. 14-b. masă. 46-c. cuminte ("cu purtări bune"): Nu putea fi cuminte nici un ceas. câmpie. 50-c. Capitolul 13 Teste 13.b. 37-c. 49 . 2-c. 16-d. 34-b. 35-a. 35-c. de grabă ("grabă = zor"): Am uitat de atâta grabă să încui maşina. 43-a. 47-c. dată istorică"): l Decembrie e tot o dată istorică. 46-a. 44-a. 11-b. 20-c. 2-d. mereu"): Plouase încontinuu peste capetele noastre. 22-b. Bucureşti. 14-d. 18-a. 33-c. 39-c. 20-b. 27-b. 13. nici de cum te porţi.d. 47-b. 45-b. simbol. numaidecât ("imediat"): Trebuia să plece numaidecât. 5-a. Editura Academiei. 5-b. 11-a. 13. 30-b. prepeliţă. viezure. Vocabular. cameră. 18-b. x x x Dicţionarul explicativ al limbii române. 6-b. Editura Academiei. 10-b. bineînţeles ("fireşte. Editura Univers Enciclopebic. 40-c. 34-c. 22-d. 5-a. 15-a.d. 12-d. 4. 49-c. 42-b. 7-b. 3-c. 44-d. 45-a. 31-b. 25-a. 1956. 17-a. Editura Univers Enciclopedic. 43-c. matur. 13-b. 21-c. Bibliografie 1. cândva"): Voi învăţa altădată. 30-b. 19-d. 23b. 2-a. 3-d.2 Testul numărul 2 1-c. 50-b. 11 altădată ("demult. ianuarie. 7-c. fenomen. 17-b. 26-b. 48-b. 38-b. avarie.1 Testul numărul 1 1-c. 15-a. 21-d. 39-a. degrabă ("de timpuriu"): O să vină trenul degrabă. 38-b. vizită. 6-d. 6-d. 40-a. 13-a. 13-c. 33-b. 36-a.c. bine înţeles ("priceput bine"): Profesorul a fost bine înţeles de elevi. 9-b: 10-b. 15-a. 23-d.Ex. 47-a. 18-c. totodată ("simultan"): Şoferul e rănit. 30-a. astronaut. 29-c. pasăre. 34-a. ediţia a V-a. 16-c. margine. 12-a. ortoepic şi morfologic al limbii române. 37-c. 28-b. x x x Limba română. Bucureşti. 19-b. Ediţia a II-a.c. nici de cum (de obicei în corelaţie): Nu sunt mândru nici de cum te îmbraci. 41-d. 33-c. în continuu ( + substantiv): Învăţând permanent. caracter. 42-c. 24-c. 19-b. 38-c. 24-a. Fonetică. 3-b. 36-c.3 Testul numărul 3 1-c. mormane. 2005 (DOOM2) 3. 10 antic. 9-d. 31-b. 41-d. 48-b. 48-c. 8-b. 28-c. 21-b. 29-b. 36-c. 8-a. Gramatică. române. Ex. tot o dată ("într-un singur rând. 7-b. dar totodată conştient. 35-a. ortoepic şi de punctuaţie. 4-a. în nici un caz"): Nu-l interesa nicidecum învăţătura. 25-c. 10-c. Ex. x x x Dicţionarul ortografic. 22-a. 20-c. 24-b. 17-b. 42-c. altă dată ("dată istorică"): Are altă dată înscrisă în acte. 1995. 4-d. 25-c. 8-b. 32-a.

1994. Maria. admitere în licee. Culegere de exerciţii şi teste pentru examenele de admitere în facultăţi. 2005. 16. Limba română. Popa. Rudică. 2003. Bucureşti. 1992. 1996. 1993. Elena. Editura Niculescu. Dicţionarul de sinonime al limbii române. 28. Vasiliu. Vocabularul românesc contemporan. 6. Editura Recif. Editura Didactică şi Pedagogică. 1978. Forăscu. 1993. Dicţionar de omonime. 24. Fonetica. Editura Albatros. gramatică. Recapitulări şi exerciţii. Fonologia. Editura Niculescu. Editura Academiei. 8. Popa. Editura Polirom. Editura Vox. Bucureşti. Constant. teste de analizat şi un glosar de neologisme. Bulgăr. ediţie revizuită şi adăugită. Valeria. Bucureşti. Ţicleanu. Editura Academiei. Ciompec. Nicoleta. 1987. Limba română pentru bacalaureat. Editura Academiei Române. Subiecte date la admiterea în învăţământul superior în anii 1990. 1983. Bucureşti. Ivănuş. Slatina. 1986. Petrescu. Cred că acesta este finalul. 1982. Ivănuş. Compendiu de limba română. Hristea. Maria. Bucureşti. Dumitru. Limba română contemporană. Ivan. Doina. Editura Facla. Ţicleanu. Narcisa. Theodor. Timişoara. Editura Enciclopedică. Etimologia şi limba română. Alexandru (coord. 1991. Teste rezolvate. Emanuel. Marcu. Marin. Bucureşti. sub coordonarea academicianului Ion Coteanu. Editura Coresi. Elvira. Culegere de exerciţii lexicale.VIII. Silviu. Ion. Sinteze de limba română. Bidu. Editura Fortune Press. Guţu Romalo. sinteze şi exerciţii rezolvate. Editura Alutus. Ion. ediţia a III-a. 1990. 1997. Narcisa. Marilena. Ghiţă. ediţie revizuită şi adăugită. Bucureşti. 9. Eleonora. Teste de limba şi literatura română pentru bacalaureat şi admitere în facultăţi. Bucureşti. 1998. Editura Vox. Eleonora. 18. Slatina. facultăţi. Editura Petrion. fonetice. Limba română. 26. Andrei. Principii şi probleme. Marilena. Adrian. 1995. 12.1985. Ion.). Editura Didactică şi Pedagogică. I Cuvântul. Limba română pentru bacalaureat. Georgeta. 1997. Coteanu. liceu. 2004. Florin. Bucureşti. Subiecte 1996. Ghiţă Iulian. Fonetică. ediţia a II-a. Florin. 25. 20. Bucureşti. 22. Dascălu.Vrânceanu. Marius. gramatică. Ioniţă. Toma. 19. Morfologia. Zamşa. Editura Ştiinţifică. --+++++++++V a urma materialul făcut de colegii din zona Anina. colegii. Bucureşti. 13. 17. 50 . Editura Herra.). Bucureşti. Mircea. Bucureşti. stil şi compoziţie. Sala. 1984. Coteanu. Editura Didactică şi Pedagogică. gramaticale şi stilistice. Dicţionar de neologisme. 1991. Bucă. exerciţii. colegii. Constantinescu. Limba română contemporană. 2000. vocabular. 11. Constantin. Editura Niculescu. Bucureşti. 29. 2002. Dumitru. 7. Editura Niculescu. Bucureşti. Vasile. 2003. Brâncuş Grigore. Maria. 21. Toma. Vocabularul autohton al limbii române. Noţiuni de fonetică şi vocabular. Teste şi bareme. ediţia a II-a. Forăscu. Dicţionar de pleonasme. Bucureşti. Seche. 2003. Ivănuş. Toma. Angela. x x x Gramatica limbii române. revăzută şi adăugită. Editura Ştiinţifică şi Pedagogică. Editura Niculescu. Trandafir. revizuită şi din nou îmbogăţită. licee. Bucureşti. Limba română. Luiza. Editura Lucman. Gramatica limbii române pentru admitere. 2002. admitere în facultate. 1995. Hristea. 1983. Felecan. Dumitru. Ion. Bucureşti. Ion. Dominte. Ţicleanu. Marilena. Bucureşti. Vinţeler. Evseev. Mihail. lexicografie. Gramatica limbii române în teste . Popa. Ion. Săvoiu. Bucureşti. Fonetică. Limba română. Metea. Teste de limba română pentru clasele V . Dicţionar de cuvinte derivate. Onufrei. Andrei. Timişoara. schiţă de sistem. 30. Bucureşti. Probleme de vocabular prin explicaţii şi teste pentru gimnaziu. Bucureşti. Editura Helicon. 34. Dicţionar de paronime. Zamşa. 14. Şerban. Teste grilă de limba română pentru bacalaureat şi admitere în învăţământul superior. 23. Chiriac. 27. Popa. Ion. revizuită şi adăugită. admitere în licee şi facultăţi. 31. Theodor (coord. Gheorghe. 1993. Iulian. Dicţionar de antonime al limbii române. Subiecte 1994. Bucureşti. Editura Alutus.grilă. Maneca. 1971. 1997. Vocabularul. Iaşi. Bucureşti. Limba şi literatura română. Editura Niculescu. Bacalaureat 2000. Seche. Nicolae. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Academiei.5. Ionescu. 32. Limba română. 33. 1997. 1985. Bucureşti. Bucureşti. 10. 15. Dumitru. Mihail. 35. Limba română.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful