MINTEA CARE POATE VINDECA

dr. FREDERICK W. BAILES

1978

Traducere din limba engleza

2

MINTEA POATE VINDECA
Exist` o lege bine definit` a t`m`duirii mintale [i aceast` lege poate fi aplicat`

oricui, indiferent de puterea mintal` sau puterea voin]ei sale, acest lucru fiind demonstrat de lucrarea de fa]`, s-ar putea spune, inspirat`. Lucrarea este o introducere practic` în tehnica tratamentului mental [i fizic.

lucrare [tiin]ific`, dec\t religioas`.

Este compatibil` cu orice fel de credin]` religioas`; ea fiind, mai de-grab`, o |n timp ce era student la un mare spital londonez, autorul, Dr. F.W. Bailes, a

observat \ndeaproape factorii mentali care interveneau în procesul de vindecare al pacien]ilor. A remarcat faptul c`, unele modele funda-mentale de g\ndire, \n mod inevitabil, produceau reac]ii fizice corespunz`-toare [i c` el putea provoca aceste socotit c` trebuie s` existe \n lumea mentala certitudini asem`n`toare de ac]iune.

reac]ii, stimul\nd modelele mentale in cauz`. Av\nd o preg`tire [tiin]ific`, el a De-a lungul anilor ce au urmat, el a dovedit c` at\t boala c\t [i s`n`tatea \[i

au originea \n st`ri mentale corespunz`toare, c` exist` o tehnic` bine definit` de aduce s`n`tatea fizic`.

tratament mental [i spiritual, care pune \n mi[care Legea Mental` [i, ca rezultat, |n ac]iunile sale \n acest domeniu, a fost sprijinit [i \ncurajat de oameni de Prima edi]ie a fost publicat` \n 1942 [i prezenta este a 10-a edi]ie (1973).

[tiin]a, prieteni [i medici, unii dintre ace[tia chiar vindeca]i de el.

INTRODUCERE
Oricine se poate bucura de o s`n`tate excelent`, dac` urmeaz` calea adev`rat`

c`tre aceasta. O bun` s`n`tate nu este darul acordat c\torva favoriza]i de c`tre motivul c` o Providen]` de nep`truns [i de ne\n]eles dore[te ca ace[tia "s`-[i poarte crucea", ob]in\nd, \n acest fel, un soi de purificare spiritual` nebuloas`.

Providen]a capricioas`, dup` cum nici boala nu atinge pe unii sau pe al]ii pe

respectiv` a fost mai totdeauna c`utat` \n ]esuturile trupului. Totu[i, nu numai metafizicianul, ci chiar [i medicul practician, a ajuns s`-[i dea seama c` motivul fundamental al multor maladii se g`se[te \n minte. Aceasta nu \nseamn` c`
3

|n [tiin]a medical`, prima lege a vindec`rii este: "\nl`tur` cauza". Cauza

Scopul prezentei lucr`ri este de a scoate \n eviden]`. tot a[a. Impresii [i \nconjur`toare. "constatate" \n urma citirii prospectelor de prezentare a medicamentelor. Toate acestea nu sunt totdeauna con[tient subiectiv de fric` . recep]ionate [i totu[i. adev`rata orice \ncercare de remediere. Reiese de aici c` fundamental` neatins`. \ndreptat` numai asupra formei fizice. conversa]ia prietenilor sau de simptome imaginare sau nu. se formeaz` incon[tient o stare Ajung\nd la cauze obiective. de care cel afectat nu-[i poate da seama. \ns`n`to[esc.g\nd care. maladie nu const` at\t \n manifestarea fizic` exterioar`.oamenii \[i \nchipuie c` sunt bolnavi [i c` deci. impactul milioanelor de min]i rudelor \l poate afecta mult. gelozie. observarea unor fenomene (forme) de boal` la prieteni sau rude. creeaz` o stare de team`. precum [i din articolele sau publica]iile de popularizare privind bolile [i s`n`tatea. fie c` este treaz sau doarme. \ntr-un stil curent. ca nu cumva maladii asem`n`toare s`-l atace [i pe cel care constat`. va l`sa cauza Prin urmare. Oricare ar fi modelul fricii de baz`. \[i \nchipuie c` se umane. s` \nve]e cum s` [tearg` modelul-g\ndire destructiv`. \n activit`]ile complexe ale min]ii Cauza real` a bolii se g`se[te \n st`rile emo]ionale. afecteaz` organismul uman zi de zi [i noapte de subiectiv` de fric`. \nainte de a putea ob]ine dezr`d`cinarea tulbur`rii fizice. modul \n care boala \[i are originea \n fluxul de g\ndire. precum [i metoda precis` pe care o poate folosi cel care dore[te s`-[i refac` o stare mentala eliberat` de teama bolii. ele creaz` \n mod incon[tient \n minte. a lui sau a altuia. anxietate. invidie. generate de \ncerc`rile omului de a \nv`]`minte din copilarie pot fi cauze ajut`toare. Cu alte cuvinte. evit\ndu-se termenii tehnici. prin \n]elegerea for]elor universale ce pot fi utilizate \n acest scop. dictonul: "\nl`tur` cauza " determin` pe cel care caut` s` refac` s`n`tatea. sigur c` are o influen]` determinant`. un fel de complex noapte. un fapt este clar [i anume c`. mo[tenit` de al]i membrii. de spaim`. conduce la teama c` poate s` existe o tendin]` spre boal` \n familie. c\t \n starea mentala de baz`. 4 . Explica]ia este mai \n profunzime. Boala este semnul exterior al unei tulbur`ri mentale. Faptul c` p`rin]ii sau alte rude au suferit de anumite boli. \n frustr`ri [i contrariet`]i. La aceste cauze se mai poate ad`uga o gam` \ntreag` ob]ine fericirea [i de a putea face fa]` preten]iilor vie]ii moderne.

problema \mboln`virii ar fi rezolvat`. Sunt legi evidente [i de diriguitoare \n spatele Universului. Orice din acest Univers. Inteligen]a cosmic` net`g`duit ale ordinii \n univers [i aceasta pentru c` exist` o Inteligen]` poate fi sesizat` de aceia care g\ndesc mai profund. a[a cum [i 5 . se pune \ntrebarea: care este leg`tura \ntre noi [i aceast` Inteligen]`? Dac` am putea r`spunde la aceast` \ntrebare. modul de ac]iune [i leg`tura cu Mintea Universala. care este dovedit` de felul \n care particulele p\n` la cel mai simplu fir de iarb`. de materie sunt atrase sau respinse unele fa]` de altele. urmeaz` un plan de dezvoltare. mi[carea astrelor [i planetelor sunt m`rturia unei Inteligen]e Creatoare [i Odat` admis` Inteligen]a Universal`.CAPITOLUL I REALITATEA DESPRE MINTE {I POSIBILIT<}ILE SALE Secretul [tiin]ei vindec`rii se bazeaz` pe o \n]elegere corect` a ceea ce este g\ndirea. dec\t mul]i \[i \nchipuie. Este mult mai u[or de procedat astfel. prin vindecarea mental-spiritual`. Trebuie spus c` secretul vindec`rii const` \n abilitatea omului de a se uni con[tient cu aceast` Inteligen]` Universal` [i s` extrag` din ea ceea ce \i trebuie pentru \nl`turarea modelelor de g\ndire-boal` [i \nlocuirea lor cu modele de g\ndire-s`n`tate. [i sunt milioane de oameni care au reu[it s` elimine boala din existen]a lor. Pozi]ia [i diriguitoare. Fiind stabilit [tiin]ific faptul c` Inteligen]a Universal` este Unic`.

Ea [tie numai un singur lucru: s` ac]ioneze \n direc]ia \n care este dirijat`. Omul Mintea Universal`. trebuie s` fi fost o Unii numesc aceast` Inteligen]`. Proprietatea \ns`[i. dar este un fapt real c`.materia este unic`. Numele nu import`. |n al doilea r\nd. {tiin]a cunoa[te c` p`m\ntul nu s-ar fi putut forma singur. DUMNEZEU. ce ne \nconjoar` pe \ntreaga planeta. c` exist` are importan]`. Asupra materiei trebuie totdeauna ac]ionat de c`tre o form` principal` a materiei este iner]ia. adic` ea nu are puterea de a se mi[ca prin ea de energie din Univers. av\nd toat` cunoa[terea necesar` de a construi orice este f`cut. conducerea? Acestea le are Prima Cauz` sau Spiritul. atunci c\nd g\nde[te. el g\nde[te cu Unica Minte a Universului. distribuit \n mod egal ne-o putem reprezenta pe aceasta ca pe un mare ocean al Min]ii. Aceast` inteligen]` secundar` ac]ioneaz` totdeauna [i integral ca Lege. con]ine toat` cunoa[terea din Univers. c` trebuie s` fie dirijat` pentru a ac]iona. care nu este materie. Dac` s-ar putea abate. Inteligen]a folosit` de om \n oricare din ac]iunile sale. Se poate na[te o \ntrebare: cine sau ce de]ine alegerea. dincolo de \nceputul a tot ce este format. care hot`r`[te ceea ce voie[te s` se fac`. Faptul Aceast` Inteligen]` ac]ioneaz` \n dou` feluri. judecata sau Dac` ne ducem cu g\ndul \napoi. deci putem presupune c` \nainte de a lua form` materia. suntem for]a]i s` tragem concluzia c` Universul trebuie s` fi fost crea]ia g\ndului. Universul este 6 . iar legile universale se reduc tot la Una. pe care cineva o folose[te la timpul s`u. ceea ce \nseamn` c` nu are puterea de a alege. departe. Nu exist` un astfel de lucru ca mintea mea sau mintea ta. [i \n care suntem cufunda]i. G\ndul este produsul inteligen]ei. Mai \nt\i ca o Inteligen]` selectiv` creatoare. Aceast` minte este subiectiv` sau subcon[tient`. ca o Inteligen]` ce se supune \ndeplinind directivele Inteligen]ei Creatoare. face parte integrant` din aceast` Inteligen]` care poate s` nu \n]eleag` acest adev`r. dar lucr\nd totdeauna dup` un model prestabilit. dar nu este o minte care judec`. Ceea ce numim minte individual` este numai acea p`rticic` din conduce universul. Este extrem de inteligent`. nu ar mai exista nici o lege \n Univers [i rezultatul ar fi HAOS. Inteligen]` care a putut cauza aceast` condensare \n form`. de la care nu are puterea de a se abate. exist` numai un singur aer. \n nici un fel. diferen]a dintre ele const` numai \n grad [i nu \n esen]`. C\nd am \n]eles c` aceast` Minte Universal` umple Universul. Nu exist` un astfel de lucru ca aerul meu sau aerul t`u.

cea mai \nalt` [i cea mai pu]in tangibil` vibra]ie. fiind Una cu Dumnezeu la nivelul cel mai \nalt al vibra]iei. Psihologul ne spune c` mentalitatea uman` se \mparte \n dou` nivele. caracterizat` prin iner]ie. un DUMNEZEU unic. fiind mai dens. ac]ion\nd pe trei planuri de vibra]ii. Spiritul folose[te Mintea ca s` ac]ioneze ca Lege. Oricum. Avem. care ar putea fi pe drept numit` corpul lui Dumnezeu. care este materia prim` a universului \nsu[i. mintea lui f`c\ndu-l s` fie Una cu Dumnezeu pe planul mental [i este spiritual. vom pierde mult din cuno[tintele necesare Mintea omului este Mintea lui Dumnezeu. omul este \n mic. care a fost numit corpul lui Dumnezeu. Vibra]ia Spiritului fiind mai \nalt` dec\t cea a materiei. Este necesar. Astfel. model\nd materia \n forma conceput` [i de]inut` numai de Spirit. Spiritul \[i exprim` voin]a. El este un templu sacru. Integrat` \n acest spirit. Una cu Dumnezeu \n cea mai joas` dintre vibra]ii. pentru a modela [i forma Universul. Vibra]ia min]ii fiind mai mic` dec\t cea a Spiritului. PENTRU SPIRIT. Astfel. dar \n acela[i timp este substan]a spiritual` [i dac` nu vindec`rii. fiind [i el. exist` marea substan]a amorf` acestei substan]e. \n care s`l`[luie[te Spiritul [i prin care Spiritul ac]ioneaz`. corpul uman este de o vibra]ie mai joasa dec\t Spiritul prindem \n toat` claritatea acest adev`r. Omul este material prin corpul s`u [i deci. deci. manifestarea Sa put\nd fi separat` \n trei p`r]i. Asupra din afara ei. folosind sau Mintea. Acest G\nditor sau Dumnezeu este indivizibil. Prin urmare. Prin urmare. Este vibra]ia cea mai joas` [i cea mai tangibil`. pentru a \n]elege mai bine cum ac]ioneaz`. nu dou` min]i. dorind s` creeze un univers al formelor. a[a cum \l cunoa[tem. el este un g\nditor. ar putea fi \n]eles ca vibra]ie de mijloc. iar Mintea se supune necontestat. face ca materia s` fie supus` ei. Apoi. Dumnezeu ca MINTE. o face s` fie subordonat` acesteia. avem pe Dumnezeu ca SPIRIT. Este adev`rat. materia dens`. o trinitate similar`. Legea Min]ii. la r\ndul lui. corpul omului nu este deloc un lucru tic`los. unic. ci dou` faze ale unei 7 . A DORI |NSEAMN< A CREA. c` trupul omului este f`cut din marea substan]` amorf`. Prin urmare. ceea ce Dumnezeu este \n mare. trebuie s` se ac]ioneze de c`tre o for]a a Universului.produsul unui G\nditor care g\nde[te matematic. s` \n]elegem \n mod clar. \nainte de a aprofunda acest modus operandi al vindec`rii.

Un exemplu \l constituie cazul c\nd hot`r\nd s` ne trezim la o anumit` or`. mintea subiectiv`. OMul este Spirit. Mintea obiectiv` sau con[tient` a omului corespunde cu Spiritul Divin. diminea]a. de fapt. precum [i abilitatea de a dirija Mintea Subiectiv` \n direc]ia dorit`. dar care plutesc la suprafa]`. Mintea subiectiv` este aceea care face inima s` bat`. exact la ora fixat`. chiar dac` nu pot fi rechemate \n con[tient. Motivul pentru care mintea subiectiv` a [i c` omul este |N [i DIN aceast` Minte. care le \ndepline[te u[or [i f`r` efort. stimuleaz` ac]iunea digestiv`. tot a[a de bine [i u[or s` fac` altele Atunci c\nd \n]elegem c` nu exist` dec\t o Unic` Minte \n \ntregul univers noi. ca Spirit sau minte obiectiv`. 8 Sufletul individual este Mintea Subiectiv` individual` [i poate c` cea mai . Mintea subiectiv` ne scoal`. \n vise [i complexe. Nimic \n Univers nu se poate desf`[ura f`r` minte [i acest adev`r este valabil [i pentru corpul omenesc. dirijeaz` Mintea subiectiv` este aceea care duce diversele activit`]i ale corpului. \n care sunt depozitate toate amintirile g\ndirii [i ac]iunii trecutului. ne putem u[or da seama c` Mintea. care se supune alegerilor sale con[tiente.singure min]i. se serve[te de Mintea Subiectiv`. [tim c` uneori este diabolic`. numite fie con[tient [i subcon[tient. men]ine procesul respirator al pl`m\nilor. s` aleag`. este acela c` ea este. care nu dispar. Este acea profunzime enorm` a incon[tientului. creaz` at\t de mult. Sufletul este una cu Sufletul Universal este Mintea Subiectiv` Universal`. pe omului poate face toate acestea. s` selecteze. c\nd a \n]eles c` toat` puterea universului a[teapt` recunoa[terea de c`tre el \nsu[i ca Spirit. ne d`m u[or seama c` omul poate pune \n mi[care aceast` Lege a Min]ii \n direc]ia dorit`. a dirij`rii [i nu creatoare. c` omul. ceva mai devreme dec\t de obicei (ceea ce constituie o alegere con[tient`). Prin aceasta nu se \n]elege c` g\ndirea con[tienta este perfect`. av\nd privilegiul de a spune cuv\ntul care dirijeaz` mintea s` urmeze modelul pe care i-l pune \n fa]`. c\t dirijeaz` activitatea creatoare. o parte din Mintea Subiectiv` Universal`. men]ine temperatura corpului [i multe altele. Mintea subiectiv` este mintea Mintea obiectiv` a omului este Mintea ra]iunii. adesea cu c\teva secunde \nainte de a suna ceasul. transportul de energie nervoas`. Dac` \n]elegem c` aceast` Minte Subiectiv` Universal` construie[te totdeauna conform unui model pus la dispozi]ie de Spirit. poate. \n sensul c` are puterea s` reac]ioneze. fie obiectiv` [i subiectiv`. Se \n]elege deci. impregnate cu for]a vital`. care a creat pentru prima oara celulele corpului. a alegerii.

nu posed` o con[tiin]a de sine. Nu are nici o dorin]` sau preferin]` proprie. exist` un flux de for]` universal`. la comanda omului. posed` o Inteligen]` infinit` [i nu are nici o dorin]` proprie. Nu trebuie. ci ESTE UN PRINCIPIU din Univers. voie[te s` fie la dispozi]ia omului [i s` intre \n ac]iune. fiind acela de a fi respectate legile mecanismului sau. pentru \mbog`]irea vie]ii noastre. s`-i cerem. este comandantul propriului s`u vas [i este singur r`spunz`tor de oprirea din curs`. r`m\n\nd totdeauna la dispozi]ia Spiritului. a[tept\nd doar cuv\ntul nostru. ca [i legea electricit`]ii. s` ne \nchipuim c` nu posed` o inteligen]`. cum am ar`tat. Vom afla mai t\rziu care sunt aceste legi. este \n \ntregime neutr`. Se aseam`n` cu un c`min fericit. C\nd suntem p`trun[i de acest adev`r [i putem pune \n mi[care Legea \n folosul nostru propriu. Mintea universal` nu pune nici o limit` [i omul poate merge c\t de departe dore[te sau poate s` stea pe loc. aceast` Lege nu trebuie abordat` cu team` sau groaz`. ceea ce face el \nsu[i. el ca [i un navigator solitar. dedicat folosului nostru. Nu trebuie s` existe nici un fel de supersti]ie [i nici fric` atunci c\nd venim \n contact. Mai putem \n]elege c`. \n acest mod. |n c`l`toria descoperirii de sine. \n direc]ia dorit` de om. fiind ac]iunea lui [i numai a lui. Aceast` considerabil` for]` de vindecare nu este o persoan`. Din contr`. cu toate acestea. pentru s`n`tatea. are o inteligen]` infinit`. |n aceasta nu exist` nici o constr\ngere. din acest` cauz`. prin toate puterile Divinit`]ii. descoperim c` avem de-a face cu o for]a care. deoarece este liber s` decid` singur [i nimeni altul nu poate face pentru el. de fapt. 9 . de[i at\t de formidabil` \nc\t ar putea s` ne sf`r\me. Mai mult: nici nu trebuie s` ne rug`m de aceasta. s`-i acorde puterea sa creativ` [i. \n \ntregime supus dorin]elor noastre. dar pentru \nceput putem fi \ncredin]a]i c`.important` caracteristic` a sa este supunerea absolut` fa]` de Spirit. ale modului sau de a ac]iona. impersonal`. se supune \n \ntregime voin]ei noastre. \n care fiecare partener consider` pe Unul din lucrurile greu de sesizat pentru unii este acela c` Mintea Universal`. singurul lucru cerut. Este gata. cu Legea Min]ii. de[i este Dup` cum am ar`tat. Legea Min]ii r`spunde la o inteligent` folosire a for]elor sale. egalitate. Singura limit` este aceea creat` de el \nsu[i. s`-i implor`m sau s` ne chinuim pentru el! Tot ce avem de f`cut este s`-l recunoa[tem [i s` fim convin[i c` exist`. fiind o Lege natural` [i nu o persoan`. Exist` numai cel`lalt egal. Puterea sa creatoare se \ndreapt` \n orice direc]ie dorim. fericirea [i prosperitatea noastr`. atotputernic`.

s` folosim totul din for]a cosmic`. pentru c` atunci c\nd vedem semnifica]ia sa. Fiin]a uman` \[i poate m`ri concep]ia despre for]a disponibil`. Nu trebuie s` existe nici o team` c` s-ar putea atinge vreo limit` care s` dep`[easc` universalul. realiz`m c` acest lucru zguduie imagina]ia. \n fiecare fir de iarb`. astfel \nc\t to]i s` trag` maximum de for]` din univers. Chiar dac` toate sufletele \n via]` ar fi suficient de con[tiente. fiind m`rginit din cauza concep]iilor eronate pe care le are despre spa]iu [i timp. totul din Divinitate este \n fiecare om. pentru a o folosi la infinit. c\t poate accepta mintea noastr`. nereu[ind s`-[i dea seama c` Dumnezeu nu are m`sur`. de a p`stra ma[inile \n func]iune. dac` am dori. dar am\ndou` sunt absolut identice. Mai mult dec\t at\t. El aplic` termeni cantitativi lucrurilor spirituale. Totu[i. SE AFLA IN ORICE LOC. DUMNEZEU fiind indivizibil. este preg`tit s`-[i coordoneze propriile Deci. vom descoperi totdeauna c` exist` tot at\t de mult din aceast` for]`. r`spunderea omului este de a-[i alege propria destina]ie. \nc` nu ar fi nici o diminuare \n aceast` putere. Am putea. iar puterea sale for]e [i s` se bizuie pe Mintea Cosmic`. \n timp ce el c\rmuie[te nava. c` suntem p`trun[i de \ntreaga prezen]` a Divinit`]ii [i nu numai de o minuscul` p`rticic` din Aceasta. \n cel mai pl`p\nd organism. Cu c\t suntem mai capabili s` concepem mai bine c` putem folosi Mintea Universal`. al c`rei ra]ionament presupune divizarea \n p`rticele minuscule a Divinit`]ii. toat` Divinitatea umple \ntregul univers [i totu[i. Trebuie s` ne eliber`m de concep]ia fundamental. Ceea ce folosim noi numim minte individual` subiectiv`. Prima data c\nd cineva ajunge s` 10 Este esen]ial s` cuprindem \n \n]elegerea noastr` acest principiu . Omul tr`ie[te \ntr-o lume a sim]urilor.motrice de a-l duce acolo este furnizat` de aceast` Lege impersonal`. tot a[a [i Legea Universal` a Min]ii r`spunde comenzii con[tiente a omului. aceasta nu \nseamn` c` este divizat` \n buc`]i. Tot at\t de impersonal cum r`spund ma[inile navei comenzilor precise. totul din Divinitate este \n fiecare celul` a corpului. De fapt. IN materialist`. nelimitat` [i inepuizabil`. Numai c\nd s-a p`truns de acest adev`r fundamental. \ntruc\t ea este infinit`. f`r` a o reduce c\t de pu]in. cu at\t mai puternic devine g\ndul nostru. dac` ne limpezim viziunea [i \n]elegerea \n mod corespunz`tor. Ceea ce ne \nconjoar` este numit Minte Subiectiv` Universal`. IN TOATA MARETIA SA. \n scopul de a impregna diversele organisme! ORICE CLIPA. |n]elegem c` tr`im \ntr-un ocean de minte subiectiv`.

o apari]ie mic` [i firav`. S` consider`m Universul ca o demonstra]ie a lucrului Inteligen]ei Universale. OMul [tie c` singura realitate din Univers este SPIRIT. Astfel. s` fie o For]` Infinit`. prin milioane de mile de spa]iu. deoarece el este una . cu toate formele sale diferite. forma-boal` se diminueaz`. |n fa]a For]ei Universale de Vindecare. Toate lucrurile sunt relative. c` este invadat de crede niciodat` c` for]a sa mental` ar putea s` \nfrunte crunta boal`. Ea desf`[oara o \nalt` fie exercitat` o imens` energie. \n timp ce adev`rata lume este cea a Spiritului [i a Min]ii. cu siguran]` [i certitudine de c`tre aceast` Inteligen]` Infinit`. pentru a pune \n mi[care aceste corpuri masive cu aceast` Minte Universal`. care trebuie. care sunt \mpotriva noastr`". mai degrab` dec\t pe una care a fost pus` de altcineva. care demonstreaz` for]a f`r` limit`.realizeze faptul c` este impregnat de \ntreaga Putere [i Prezen]` a lui Dumnezeu [i nu numai de o p`rticic`. acesta este motivul pentru care nu a putut Acum el are \ns` o nou` imagine. crud [i nemilos. el construie[te pe o funda]ie pe care el \nsu[i a pus-o. c\nd ne violeaz` ra]iunea sau c\nd vin \n conflict cu ceea ce noi \n[ine suntem capabili s` observ`m. dec\t ei. Aceast` boal`-form` nu mai este o creatur` amenin]atoare. Trebuie s` prin spa]iu. complet lipsit de team` la apari]ia unei maladii. este capabil s` r`m\n` lini[tit. c` \ntreaga For]` Universal` se scurge prin corpul s`u. de fapt. C\nd \ntrez`re[te imensitatea Adev`rului. Toat` aceast` armat` de corpuri cere[ti evolueaz` prin spa]iu ca o armat` de solda]i. un inamic puternic. Astfel. printr-o Inteligen]` Infinit`. fiecare exact la timpul s`u. El \[i d` seama c` este. 11 Aceasta este For]a Inteligent` la care omul are acces. \n siguran]`. se trezeste \n el un puternic sentiment de siguran]`. ca [i cum ar fi conduse de degetele invizibile ale unui maestru de marionete. Omul poate observa singur cum lucreaz` Inteligen]a Universal` [i astfel s`-[i creeze propria-i credin]` \n aceasta. Factorul invizibil care dirijeaz` este Mintea Universal`. pentru a cunoa[te pe Dumnezeu. de asemenea. At\ta timp c\t el continu` s` r`m\n` orb la acest fapt. Care este cu noi. fiecare urm\ndu-[i c`rarea f`r` urme. dar nu suntem sili]i s` le acceptam concluziile. o simpl` imagine ce \ncearc` s`-l sperie. Pentru c` teama lui a fost creat` de imaginea pe care [i-a format-o singur. totu[i aceasta se face \n t`cere. omul se elibereaz` de teama sa fa]` de boal`. ordine. imposibil de sim]it p\n` atunci. este numai o lume a umbrei. F`r` \ndoial` c` scrierile sacre ne-au spus mult despre Divinitate. deoarece "mai mare este El. Omul nu trebuie s` accepte a[a-numita revela]ie. devenind \n fa]a ochilor s`i. o imagine ce \ncearc` s`-[i ia \nf`]i[area de realitate. c` lumea material`.

faptul c` accea[i for]`. spre a fi folosit`. C\nd el \n]elege [i accept`. Trebuie s` \n]elegem adev`rata rela]ie dintre minte [i trup. este modelat de minte [i modificat de c`tre aceasta. Omul nu este un corp ce con]ine o minte. ci numai oameni incurabili [i aceasta deoarece ei r`m\n orbi la poten]ialul lor de vindecare. Aceia care \ns` \nva]` cum s` permit` acestei Inteligen]e Universale s` curg` \n folosul lor. put\nd fi \ndreptat` c`tre completa ei reac]ie favorabil`. fericirii [i prosperit`]ii de c`tre acela care i-a \n]eles Aceasta este Legea Min]ii a c`rei for]` o invoc`m. Aceia care g\ndesc c` vindecarea lor depinde numai de micile lor eforturi mintale. este gata s` men]in` corpul s`u \n afara pericolului \mboln`virii. Corpul \nsu[i este rezultatul activit`]ii min]ii. atunci poate [ti c` nu exist` boli incurabile. Inteligen]a [i For]a pe care omul le poate pune \n ac]iune. Acesta este un adev`r fundamental. Nimic \n acest Univers nu are puterea de a ne frustra. puterea voin]ei [i altele. care men]ine universul \n activitate. Acea imens` for]` se afl` la dispozi]ia sa. dar nu se pune \n mi[care. ce trebuie s` fie acceptat dac` vrem s` existe vindecare mental` [i spiritual`. pentru a vedea de ce este f`cut` afirma]ia c` st`rile mentale sunt responsabile pentru boal`. prin intermediul nervilor. Este mai mare dec\t orice ar p`rea c` se opune dorin]ei noastre. vor g`si eliberarea [i vindecarea. vor fi dezam`gi]i. atunci c\nd nervii \i raporteaz` senza]ia.va continua s` duc` via]a unui sclav. \n lumea exterioar`. 12 . El nu-[i d` seama c` s-a lovit de o obstruc]ie material`. Aceasta este deci. construirea s`n`t`]ii perfecte. Pe c\t de puternic` este pentru a men]ine un univers \n armonie. p\n` ce nu este solicitat` de el. le sufer` \n interiorul con[tiin]ei sale. el este o minte ce ac]ioneaz` \ntr-un corp. tot at\t de ascult`toare este la G|NDUL [i CUV|NTUL omului. CAPITOLUL II CUM G|NDUL PROVOAC< BOALA Omul tr`ie[te \n interiorul con[tiintei sale [i nu afar`. cum ar fi concentrarea. deoarece suntem Una cu DUMNEZEU-MINTE [i DUMNEZEUFOR}<. dec\t atunci c\nd mesajul a fost transmis con[tiin]ei sale. Lucrurile pe care le sufer` omul.

mintea \n mod obi[nuit \ndepline[te o func]ie de umplere Cum se poate ca mintea s` aib` for]a de a influen]a st`ri fizice. Opera]iile. este o sc\nteie fie influen]at de Minte. CEEA CE CORPUL G|NDE{TE. c` ulcerele gastrice. De asemenea. adev`r. polipii nazali. CEEA CE MINTEA G|NDE{TE. |ntr- Omul este at\t de obi[nuit s` g\ndeasc` pe dou` planuri: fizic [i mental. Fiecare condi]ie mental` diferit` se \nregistreaz` \n corp [i c\nd mintea se modific`. medicamentele [i regimul vor \ndep`rta excesul de fluide. duc\nd astfel la anemie. ci [i cu \ntregul organism. o reflectare a 13 . CORPUL G|NDE{TE. prin urmare. deoarece manifestarea fizic` este manifestarea mentala. afirma din nou [i deci nu exist` un tratament eficient p\n` ce starea mental` [i emo]ional` nu sunt \nlocuite cu una de "\ncredere". sub influen]a g\ndirii negative. un singur punct care s` nu \nc\t \i vine greu s` conceap` c` am\ndou` sunt \n realitate un singur plan. o mare parte din a[a-numitele indigestii nervoase sunt indigestii Se pune \ntrebarea dac` st`rile fizice pot fi corectate prin modificarea st`rii mentale. provoac` curgerea excesiv` a unor fluide numite "apoase" \n ]esuturi [i membrane. afec]iuni ale pielii. Se afirm` ca st`ri Modific`rile fizice. Oamenii de [tiin]` afirm` c` s-au v`zut cazuri de vindecare ale unor afec]iuni cutanate. deranjamentul mental ce se manifest` pe o perioad` de timp. \n care a raportat c` sistemul nervos autonom. st`ri de r`ceala provocate de frustrarea unor necesit`]i fiziologice afirm` c` sinuzita. de asemenea. \nc\t s` conduc` la \mboln`vire? mai departe articolul.schimb`rile din st`rile mentale. revista "Physician" din New-York a publicat un articol. Activitatea mental` nu poate fi desp`r]it` de manifestarea fizic`. nu exist` un singur atom \n corpul omenesc. colita [i st`rile nervoase pot avea o origine mental`. de mai mult` vreme. Se [tie. a[a cum este [i Spirit condensat \n form`. se produce o schimbare corespunz`toare \n corp. tulbur`rile cardiace [i altele sunt cauzate de emotive adverse opresc produc]ia de celule ro[ii sanguine. relaxare etc. care s` fie desp`r]it de ac]iunea mentala. de natur` superficial` pot fi observate dac` se urm`resc astmul. infinitezimal` a min]ii. dar. Fiecare celula \n parte. Aceasta se datoreaz` faptului c` omul g\ndeste nu numai cu creierul. oric\t de mic`. |ntr-un sens. p\n` \ntr-at\t. se Recent.) prin tratamente mentale corespunz`toare. EL DEVINE. nici m`car pentru o clip`. emotive. Nu exist` \n \ntregul Univers. (dragoste. trupul este Mintea condensat` \n forma fizic`.

mintea s`n`toas` va proiecta un corp s`n`tos. S`n`tatea este semnul exterior al unei min]i integre. dec\t ceea ce atragem . \n orice fel. la fel fiind [i solu]ia. Mintea Universal` este \n \ntregime neutr`. La acest nivel. este numai g\ndul-form`. Exist` o printr-o g\ndire intens` [i este gre[it s` se cread` c` Divinitatea ar fi aceea care ar da boala. fie pozitiv. pe care-l numim OM. el \n]elege cum ele sunt g\ndire \n form`. este un v\rtej dinamic de energie g\ndit`. putem globulele ro[ii sunt construite \ntr-un ritm de 150. care niciodat` de la sine. |n sensul cel mai distorsionat`. Este dirijat` \n 14 Putem spune. G\nduri de s`n`tate \nseamn` celule s`n`toase. Celulele sunt \nsu[i g\ndul. pe care mintea. Problema este. deoarece boala \ns`[i este mental`. prin urmare. este incorect s` se spun` c` boala este "cauzat` de minte". fie negativ. f`r` \ncetare. distorsio-nat \n stare av\nd substan]`. Controlul bolii este mental. este con[tient` a Fiin]ei cu Inteligen]a Universal`. care [i-a asumat domina]ia. Raport\nd acest lucru la alte ]esuturi ale corpului. Boala este o idee deformat`. pentu a normal. care este numai o umbr` aruncat` de minte. Prin urmare. o chestiune de g\ndire. dac` inten]ion`m s` cerem corpului o condi]ie de s`n`tate abundent`. Corpul nu are putere. schimba o condi]ie fizica. veridic. nu are vreun foarte precis` tehnic`. se manifest` printr-o Lege Impersonal`. \n primul r\nd. c` controlul afec]iunii const` \n controlul g\ndirii [i c`. trebuie mai \nt\i schimbat` g\ndirea. nu poate avea niciodat` o form` de boal`. nu are nici o dorin]` personal`. \mi merge mai bine. dispar \n acela[i ritm. prin care ne putem conduce [i noi \n[ine la aceast` unificare. Boala este dovada exterioar` [i semnul unei tulbur`ri interioare.g\ndirii modificate. se poate ar`ta c` C\nd socotim c` celulele corpului sunt create cu viteza fulgerului. o face s` ia form`. ce o numim boal`. Este necesar s` fim foarte siguri de acest adev`r. g\nduri de boal` \nseamn` celule bolnave. ca el \nsu[i s` genereze boala. [i-n mod ne putem da seama c` acest organism. Se poate spune. g\nd de boal` [i. Fiecare noua celula \n corp este un g\nd \n form`. c`ut`m o tehnic` care s` ne dea posibilitatea de a schimba caracterul fluxului suficient s` repet`m c` tehnica nu const` \n for]a voin]ei. c` nimic nu apare \n via]a noastr`.000 pe secund`. |ntr-un alt capitol. a concentr`rii sau a repet`rii zi de zi. S-a mai ar`tat faptul c`. Tehnica const` \ntr-o unificare con[tiin]ei. Forma vizibil`. Ca un simplu exemplu. vom ajunge la acest subiect.

obiectivul nostru este de a aduce ceea ce numim minte individual` la o 15 Odat` ajun[i la concluzia c` exist` o Minte Universal` Unic`. c\nd \ns` le Acela care \[i permite s` se satureze cu o g\ndire distructiv` \[i atrage o manifestare fizic` distructiv`. reprezent\nd . p`trundem semnifica]ia ele devin gata de a ne servi. [i-n consecin]` ac]ioneaz` contrar acesteia. a[a ca s` devin` dominant`. \l va face s` se \ns`n`to[easc`.ac]iune de c`tre dorin]a noastr`. c\t [i cele ale e[ecurilor. dar Legea este impersonal`. a[a cum exist` [i Legea electricit`]ii. ci o consecin]` a \n]elegerii [i folosirii gre[ite a Legii Min]ii. f`r` nici o emo]ie [i cu totul impersonal. at\t motivele rezultatelor bune. iubire. deoarece aceasta nu cunoa[te altceva. schimb\nd-o din planul fizic \n planul mental al spiritului. p\n` c\nd va \nv`]a c` nu trebuie s` o trag` de coad`. poate potrivit legii ac]iunii sale. totdeauna. exprimat` sau nu. aceluia care nu o \n]elege. Legea \i apare crud`. s`-i pr`jeasc` p\inea. \n [tiin]`. Vindecarea mental` [i spiritual` s-a transformat din form` de cult. armonie. cum era privit` \n trecut. \n cazurile izolate. Acum [tim c`: DORIN}ELE FIZICE SUNT O REFLECTARE A ST<RILOR MENTALE. lini[te. s-a ajuns. dup` cum. \n sensul condamn`rii [i pedepsirii. Boala nu este o pedeaps` pentru p`cat. dec\t s` func]ioneze Lui \i revine \ndatorirea de a p`trunde \n]elesul universului \n care tr`ie[te [i el Dup` cum s-a mai subliniat. Elementul personal \ntre om [i Dumnezeu nu intr` \n discu]ie deloc. f`c\ndu-se cunoscute. Principiile vindec`rii spirituale sunt ast`zi bine cunoscute [i larg r`sp\ndite. eterna pace. Aceea[i Lege a Min]ii care-i produce omului boala. at\t timp c\t nu le \n]elegem. Este Legea g\ndirii. Spiritul este personal. A[a c`. tot at\t de repede. care. Copilul va suferi de zg\rieturile pisicii. Acest mare salt nu a fost u[or de realizat. simpla schimbare a procesului de g\ndire. Cu toate acestea. s`n`tate [i des`v\r[ire. dac` este \ndeajuns de clar` [i intens`. va suferi at\ta timp c\t nu va realiza aceasta. este o judecat` incorect`. dezvolt\ndu-se ca urmare a rezultatelor pozitive ob]inute [i mai ales datorit` modific`rii ideilor \n ceea ce prive[te originea bolilor. Toate legile ne sunt st`p\ne. expansiune. omul este pe drumul descoperirii de sine. de la o concep]ie vag` privind originea bolilor. argumentul c` Divinitatea este crud` [i pedepse[te cu boala. putere. la precizia de ast`zi. credin]`. poate ucide un om care atinge un fir neizolat.

Exist` o rivalitate \ntre diferitele [coli de vindecare pe plan uman. cam pe la mijlocul sec. ierburi sau incanta]ii [i astfel au ap`rut dou` profesiuni: cea de medic [i cea de preot. de vreme ce Mintea Universal` este ve[nic netulburat` de for]e ostile. f`c\nd parte din acea Minte Unic`. ad`ug\nd noi Cu timpul. dar arat` o diferen]`. constat`m c` [tiin]a medical` ocup` o pozi]ie ce impune respect. pe care \ncerca s` le alunge vraciul comunit`]ii. |n mileniile ce au urmat. atunci acea metod` unic` ar trebui s` asigure vindecarea. prin diverse incanta]ii sau cu ajutorul unor plante. s-au \nmul]it [i s-au format speciali[ti \n cuno[tin]e \n folosirea plantelor medicinale. ce nu este ca ea \ns`[i. atunci. [tiin]a medical` a f`cut mari progrese. dac` ne vom str`dui s` descoperim ce posed` aceste metode Toate vindec`rile primitive erau mentale. Cele dou` [coli ce s-au format cu timpul [i exist` [i \n prezent: alopatia (tratarea bolii cu medicamente) [i homeopatia au creat adep]i [i practicieni. ce calea vindec`rii reale. iar fi vorba. dar cu preponderen]` [coala alopat`. a c`rei explica]ie CAPITOLUL III PRINCIPIUL VINDEC<RII UNIVERSALE ac]ioneaz` independent de orice tratament cu medicamente. |ntre timp. [i anume. c\nd alta. Cum de a[a ceva nu poate lucrurile ar sta a[a. Astfel. se credea c` boala era invadarea corpului de c`tre spiritele rele. La \nceputul existen]ei omului. Este o eviden]` clar` c` exist` \n Univers un principiu de vindecare. s-a intercalat o nou` metod`. nu recunoa[te niciodat` existen]a a altceva. nu poate experimenta nimic ce nu este experimentat \n aceast` Minte. care produc eventuala vindecare a pacientului. ob]in\ndu-se unele rezultate pozitive. cuno[tin]ele c`p`tate. c\nd una. mintea noastr`. al 19-lea. aceea a vindec`rii prin stimularea mecanic` a circula]iei sanguine [i 16 .stare de unificare cu Mintea Unic`. Acesta este numai este adesea cautat` prin \ntrebarea: \n ce const` diferen]a \ntre metoda aceasta [i psihologie? un punct \n vindecarea spiritual` [i mental`. Dac` celelalte metode competitive s` nu conduc` la vindecare. urmat de om. vom ajunge la un rezultat mult mai potrivit \n cercetarea noastr` privind materiale. a[a c` ast`zi. fiecare dintre acestea pretinz\nd c` de]ine metoda unic` [i c` celelalte trebuie eliminate din practic`. ce posedau propriet`]i medicale. fiind sus]inute mai puternic.

dar r`m\ne cert faptul c` Universul poate fi numit trupul Domnului. |nv`]`tura sa cuprinde mai mult dec\t at\t. atunci c\nd vom \n]elege cum ac]ioneaz` Legea Divin`. un fapt r`m\ne de net`g`duit [i anume. ci reprezint` mi[carea materiei \n baza Apoi. EL a propov`duit c` atunci c\nd aceste st`ri mentale sunt corectate. Pe l\ng` aceasta. f`r` ca aceasta s` fie proprietatea exclusiv` a vreuneia dintre ele.a mai ap`rut spre sf\r[itul secolului trecut. chiar le neag`. ce st` la baza tuturor metodelor. Care s` fie oare acest principiu fundamental de vindecare? Acesta este Inteligen]a Nu trebuie s` fim nici supersti]io[i \n atitudinea noastr` fa]` de Mintea Divin`. actualitate teza lui IISUS [i se str`duie[te s` corecteze st`rile mentale dereglate. putem intercala faptul c` medicina modern` aduce \n sunt cauza real` a bolilor. Aceast` Minte este Inteligen]a care ]ine laolalt` atomii din st\nc` sau spaim` [i plec`ciuni. tunetele nu sunt pedepse pentru p`cate. Nu este ceva care s` fie abordat cu privind \n fa]` Natura. nici una nu este unica de]in`toare a unei metode infailibile. totu[i. o a patra. care sus]ine c` maladiile se datoresc unor [trangul`ri ale nervilor la ie[irea lor din canalul vertebral. starea fizic` bolnav` dispare. mentale dereglate. cauz\nd o sc`dere a fluxului nervos \n par]ile afectate.limfatice. cea a chiropracticii. a treia [coala . care satureaz` orice particul` de materie din Univers. dar aceasta este \ndeajuns pentru scopul nostru. orice boal` este rezultatul unori st`ri Vechiul Testament este plin cu exemple de vindecare mental` [i spiritual`. c` Dumnezeu este Minte Impersonal` [i Spirit Personal [i c` activitatea LUI ca Minte este o chestiune de Lege fix` [i neab`tut`. ci ceva care trebuie descoperit \n tot ceea ce exist`. c`ci omul. Divin`. Acest fapt nu este o afirma]ie senza]ional` [i trebuie s` [tim s` ne trat`m pe noi [i pe al]ii. nici Minte Divin`. De[i fiecare dintre aceste [coli are ceva ce produce rezultate pozitive. Mintea lui Dumnezeu. care a l`murit lumea c`. prive[te la fa]a Divin`. a venit IISUS. sau Cu toate interpret`rile date de teologi de-a lungul timpului. Toate acestea ne conduc la ideea c` trebuie s` existe un principiu unic de vindecare. excluz\nd folosirea medicamentelor de orice fel. Poate c` el ignor` aceste lucruri.a osteopatiei . Cutremurele [i activit`]ii acestei LEGI. nu este nevoie s` adopt`m o comportare de smerenie la pomenirea cuvintelor: face ca ceva s` urce prin tulpina copacului. Dup` cum este adev`rat c` IISUS a adus un mesaj de via]` 17 . deoarece boala ar fi cauzat` de o lenevire a func]iilor organice vitale. care |n acest punct.

perfec]iunea. ne putem face o p`rere mai bun` despre viziunea lui IISUS. a cauzelor. niciodat` \n pace deplin` [i cu totul \n armonie cu Universul [i cu tot ce exist` \n acesta. Fiecare experien]` este mai \nt\i o idee \n minte [i tot ce ne neutr` \n activitatea sa creatoare. pe de alt` parte. Omul posed` puterea de a alege. IISUS ne-a \nv`]at c` mintea omului este una cu Mintea Divin` Universal` [i c`. c`tre cercul central. El poate s`-[i \ndrepte g\ndurile \n reprezint` lumea de afecte personale ale omului. este mai \nt\i de toate IDEE p`strat` \n minte. Dac` st`rile lui priva]iunile sale. Calea prin care cauza devine efect afar`. omul sufer`. s`r`cia [i mearg` m\n` \n m\n` cu pacea. a fost mai \nt\i o idee \n mintea fondatorului. precum [i-n interior. pentru c` mintea omului posed` priveaz` de fericire a fost. Pierderea unui serviciu sau a unui prieten. Dac` ni-l putem imagina pe om reprezentat de trei cercuri Esen]a Spiritual` Divin` sau Fiin]a. Acest cerc periferic este mintea. mai \nt\i o idee. intermediar. puterea creatoare. EL a \nv`]at c` omul. Din acest centru spiritual vine vindecarea [i tot din el se dezvolt` [tiin]a st`p\nirii vie]ii. \n cercul interior. Orice boal` este mai \nt\i o idee \n mintea g\nditorului. de asemenea. Ea lucreaz` f`r` \ntrupere. chiar [i atunci c\nd Orice lucrare. St`rile mentale ale omului pot ridica scurt. nu-l poate r`ni sau distruge vreodat`. intreprindere. at\t timp c\t omul merge \mpreun` cu Mintea Divin`. activ\nd pe trei nivele. Dar dac`. Acest centru este ca [i Dumnezeu. IISUS ne-a \nv`]at c` omul este o trinitate. omul se folose[te de puterea sa de a alege s` mentale sunt l`sate s` se complac` \n cercul s`u exterior cu afec]iunile. 18 . transform\nd \n realitate. ceea ce constituie partea neschimb`toare din fiin]a uman`. c`tre cercul exterior. care ar reprezenta centrul f`pturii sale. tot ceea ce primim ca idei mentale. \ntr-o concentrice. sau a siguran]ei. este bolnav. suferind sau limitat \n vreun fel. nu este posibil s` mai apar` vreo fric]iune. aceste lucruri sunt men]inute datorit` for]ei creatoare a g\ndurilor. Pe singur` fiin]`. aceste calit`]i se vor manifesta \n via]a lui din afar`. Al doilea cerc. frustrare sau dezacord. iar cercul exterior reprezint` corpul fizic al omului [i toate posesiunile sale materiale. totdeauna perfect \n s`n`tate [i \n fericire. Mintea este \n \ntregime dormim. piedici \n calea c`tre Mintea Divin` [i c\nd se produce a[a ceva. este acela al min]ii. este [i mai adev`rat c` miezul [i baza doctrinei SALE au fost trecute cu vederea [i ascunse de c`tre conglomeratul de dogme religioase. este lumea sa interioar`. armonia fiin]ei sale interioare. Nimic nu-l tulbur` aici.interioar` spiritual`.

uneori. nu mai este recunoscut de individ care. mintea va transforma \n crea]ie ce se va manifesta. Asupra acestui g\nd lucreaz` ne\ntrerupt Legile Min]ii [i continu` s` emit` adev`r c` niciodat` nu se mai manifest` \n via]a din afar`. \n perfect` [i s` \nl`ture din propria sa minte orice credin]` de imperfec]iune \n ceea ce-l prive[te pe pacientul s`u. \n fizic. sub nivelul con[tiintei. Ceea ce trebuie clarificat bine. potrivit unei legi \nger. Este un mare adev`r \n aceasta [i care. uneori. care este mai mult dec\t un depozit mental. pot aparea manifest`ri fizice de boal`. atunci [i numai atunci. dac` st`rile sale mentale sunt ce a contemplat. folosite de tratamentul mental. perfec]iunea spiritual` se va ocupate cu lumea din afar`. El nu proceselor de g\ndire. De vreme ce vedem probe ale Inteligen]ei Cosmice 19 afara celor mai slabe urme de \ndoial`. este c` tratamentul se produce \n Metoda de vindecare a lui IISUS consta \n a nega realitatea aparent` a mintea practicianului. Calitatea omului de a putea alege. dec\t ceea ce s-a acceptat [i depozitat \n subiectiv. transform\nd cauzele \n efecte. ci numai desf`[oar` o explica]ie a efort al practi-cianului. vom vedea c` intregul \ncearc` s` influen]eze mintea pacientului. C\nd ajungem la metodele \n sine. Ori de c\te ori aten]ia omului este deviat` de la Centrul patologiei exterioare [i-n afirmarea realit`]ii de perfec]iune interioar` a omului. Odat` ajuns aici. totusi. de ne\nvins. El nu folose[te puterea voin]ei asupra pacientului. din p`cate. \n timpul tratamentului. \nainte de a fi depozitat \n profunzimile fiin]ei de atent. c`ci el nu a fost totdeauna \ndeajuns uneori numai o sclipire de o clip`. c` persoana pentru care lucreaz` este . neag` indignat c` i-ar fi trecut prin minte un asemenea st`ri de sim]`minte. este de a se convinge el \nsu[i. este \ns`[i uzina ce prelucreaz` continuu. Putem afirma ca g\nd. \i d` posibilitatea de a g\ndi.Omul. c` dac` se procedeaz` astfel. pentru a putea s` \[i dea seama de calitatea g\ndului s`u. el va continua s` resimt` IISUS a accentuat necesitatea de a p`stra mintea \ndreptat` c`tre centrul scurge prin mentalitate. invariabile. care este \ns`[i Imaginea [i Asem`narea lui Dumnezeu \n om. a fost de prea Spiritual Etern. fie ca un spiritual [i a insistat. Orice ar alege ca g\nd. Un g\nd este min]ii subiective. ori de c\te ori mintea omului se abate de la con[tiin]a acestui Centru Divin. obiecteaz` la astfel de afirma]ii. multe ori trecut cu vederea. a st`rilor fizice schimb`toare. pentru care nu avem totdeauna explica]ii. |n mod contrar. ca un [ef sau ca un sclav. fie ca un demon. \n scopul de a clarifica \n]elegerea pacientului. s`n`tos. Aceasta este metoda folosit` ast`zi de c`tre practicieni [i consultan]ii mentali [i spirituali.

form` subtil` de sugestie? La aceasta se poate r`spunde c`. hipnotism sau orice alte procedee psihologice bine cunoscute. care exist` \n infinit. \nc` nerecu-noscut`. s` tului. se afl` numai \n subcon[tientul pacientului [i. El nu s-a bazat deloc pe concentrare. un fel de vis. aceast` cunoa[tere. de vreme ce dovada \i vine pe calea sim]urilor. \n pacient. atunci \ntregul procedeu ar fi o experien]` ireal`. pe scurt. Aceasta este unica metod` folosit` de IISUS. dar nu este aceasta realitatea fundamental`. pl\ng\ndu-se c` este bolnav. proced\nd astfel. El se convinge prin argumente [i \n]elegere. pe sugestie. printre astre. mo-mentan. chiar dac`.ac]ion\nd p\n` departe. EL punea totdeauna \n ac]iune suprema Lege a Spiritului. imens ocean al Min]ii. Conving\ndu-se pe sine \nsu[i de perfec]iunea spiritual` a pacienpacientul. Trebuie s` Aceast` lege poate fi. transform` aceast` reflec]ie. deci. Practicianul [tie c` proba sim]urilor apare real`. av\nd viziunea propriei ei reflec]ii. rezultatele fizice sunt introduse de practician. De \ndat` ce g\ndul vindecarea nu \nt\rzie s` se produc`. de falsitatea p`rerii ce o are pacientul despre sine. care se opune g\ndirii false a [i d` seama de ceea ce el \nsu[i cunoa[te. o \nchipuie numai c` ar avea o tulburare [i c` practicianul \[i imagineaz` numai c` l-a existe o lege. vindecat. \n ceea ce prive[te perfec]iunea pacientului. viziune distorsionat` asupra sa [i a condi]iei sale. Am\ndoi f`c\nd parte din Mintea Unic`. o facem folosind aceast` Minte. c` aceast` Minte este singura Minte \n min]i individuale sunt \n realitate numai ni[te pic`turi infime \n acest Ocean al Pacientul vine la practician. dac` pacientul \[i S-ar putea pune \ntrebarea dac` pacientul nu folose[te. care. formulat` astfel: IMAGINEA MENTAL< 20 . proiectat` asupra Min]ii. pe puterea voin]ei. Ceea ce numim Min]ii. imperfect al pacientului a fost \nlocuit cu g\ndul perfect al practicianului. practicianul [tie c` pacientul \ spiritual` a bolnavului. la r\ndul ei. \n virtutea c`reia. Acest fapt este pentru sine o realitate. D\ndu-[i seama c` pacientul are o falsa credin]`. totu[i ele sunt \ns`[i acest` unic` Minte. \n imagine a perfec]iunii \n corpul [i-n mintea pacientului. atunci c\nd g\ndim. el pune \n mi[care un g\nd adev`rat. practicianul trebuie s` vindece Realitatea fundamental` este Spirit neschimb`tor. ca o imagine perfect`. \ntocmai cum salvatorul se fere[te de m\inile celui care se \neac`. suntem \ncredin]a]i c` ne \nconjoar` un Univers [i c`. El trebuie s` se fereasc` de falsa credin]` cu care vine nu-l prind`.

Trebuie s` existe o acceptare mental` des`v\r[it` a s`n`t`]ii complete a pacientului. este Inteligen]a Cosmic`. acceptat` [i de condi]iile fizice. produc\nd ]esuturi morbide. Iat` de ce noi spunem c` un tratament este "o mi[care bine definit` a g\ndului \ntr-o anumit` direc]ie. dedicat` folosirii de c`tre el [i dirijat` de c`tre sine. M`rimea sau micimea sunt termeni relativi. grele sau u[oare. umbra ei. s` zicem dup` 70 de ani.". at\t din partea practicianului. Atunci. iar corpul este EFECTUL. reamintindu-ne. probabil c` Mintea este Umbra este tot-deauna determinat` de caracterul substan]ei [i. \n scopul de a ob]ine un specific` a unor favoriza]i. atunci ea a creat corpul. astfel. c\t [i din partea pacientului. sprijin` afirma]ia c` Mintea modeleaz` corpul. nici pe vreun presupus dar al vindec`rii. el este acordat tuturor. Unii devota]i catolici au reu[it s`-[i produc` r`ni sau semne pe corp. prin urmare. atunci c\nd abord`m problema schimb`rii ]esuturilor Persoana care \n]elege puterea [i tendin]a acestei Legi a Min]ii. acordat lui ca individ. dar nu-i apar]ine dec\t atunci c\nd accept` mental adev`rul c` totu[i \i apar]ine [i trece la punerea lui \n ac]iune. \n timp ce mintea r`m\ne neschimbat`. Acest dar nu este o posesie vindecabile sau nevindecabile. De vreme ce mintea este mai veche dec\t corpul. \n loc de ]esuturi s`n`toase. are la dispozi]ia sa o sursa de energie care este infinit`. iar corpul. bine\n]eles c` trebuie s`-[i reprezinte Sute de cazuri autentice. deoarece conduce cu u[urin]` \ntreg universul. IAR FORMA EXTERIOAR< ESTE PUR {I SIMPLU PROIECTAREA ACESTEI REALIT<}I. Prin urmare. Dac` aceast` Lege a Min]ii va lucra \mpotriva tendin]ei naturale. reflect\ndu-se \n forma material`. ci este ceva cu mult mai m`re] dec\t orice se poate imagina. mai cur\nd sau mai t\rziu. Ceea ce este mare pentru 21 Iat` de ce se poate afirma c` nu exist` boli mari sau mici. care este \n \ntregime ref`cut la fiecare c\]iva ani. pacientul \[i aplic` singur tratamentul. Mintea este substan]a. care urmeaz` tratamentului. de]inut` mai \nt\i de practician [i. anumit rezultat. practic\nd a[a-zisa contemplare a r`nilor lui IISUS. CAUZA.ESTE REALITATE. . experien]ele din copil`rie. \n unele s`n`toase. Atunci c\nd mental acceptarea [i con[tiin]a perfec]iunii. Avem de-a face cu o for]` [i o Inteli-gen]` care nu ] ine seama de no]iunile "mare" sau "mic". \ncrederea sa deplin` nu este bazat` pe o for]` intelectual` ce-i apar]ine numai sie[i. \ncredere ar trebui s` avem. cu at\t mai mult` morbide. [i anume. sunt o copie a convingerii mentale pacient.

Orice poate mintea s` conceap`. propria sa dib`cie [i la puterea medicamentului ce-l administreaz` pacientului. este limitat la scutur`m de trecut. noi \ncerc`m s` ne Swedenborg: "\ngerii citesc autobiografia omului \n structura sa. spre o lume nou`. pe care al]i medici materiali[ti le-au f`cut cunoscute \n trecut. necunosc`tor al acestei Legi a vindec`rii. deoarece acesta ne leag` de lan]urile \ndoielii [i.Trebuie s` aleag` cu mult discern`m\nt medicamentul sau modalitatea ce se potrive[te diagnosticului. poate fi realizat [i.inteligen]a limitat`. Medicul materialist. El trebuie s` pun` mai \nt\i diagnosticul precis. |n contradic]ie cu procedeele medicului materialist. cu toate c` navig`m pe o mare necunoscut`. deoarece aceasta este baza tratamentului s`u. avem un dicton \ndrum`tor: "SUNTEM |NTRUPAREA A CEEA CE G|NDIM". Aten]ia lui este \ndreptat` spre efectele fizice.". este mic pentru Inteligen]a Infinit`. dup` cum a spus 22 .

Credin]a nu este o stare emotiv` ce se realizeaz` la comand`. dar se poate c` sunt sceptic din fire. El spune: "cred c` acesta este adev`rul [i v`d lumea care pare a avea a ajunge la o credin]` puternic`. credin]a. Nu este ceva ca aerul. este sentimentul lipsei de \ncredere. care a venit de la sine. c`ci nu m` simt capabil de Ace[ti oameni pun c`ru]a \naintea calului. pe care-l pompezi \ntr-o anvelop` [i apoi porne[ti la drum. Credin]a nu este cl`dit` pe nesiguran]` sau pe revela]ii [i nu suntem obliga]i s` accept`m o scriere sacr`. Orice fel de credin]` se bazeaz` pe observa]ie [i cunoa[tere [i se poate Mai \nt\i ajungem la cunoa[tere [i numai apoi ne d`m seama c` am c`p`tat [i afirma c` este destul de u[or s` ajungi s` te \ncrezi \n aceast` Lege a vindec`rii. \nt\mpinat` de acela care \ncearc` s` p`trund` \n domeniul vindec`rii mentale [i spirituale.CAPITOLUL IV CUM SE FORMEAZ< O CREDIN}< PUTERNIC< Poate c` cea mai mare dificultate. NU SE MAI PUNE PROBLEMA CREDIN}EI. c\nd am g`sit un obiectiv subs-tan]ial pe care s` se bizuie. EA URMEAZ< |N MOD FIRESC CUNOA{TERII. Credin]a nu const` \n sentimentul pe care-l dezvolt`m. mare credin]` \n el. Avem \n fa]a ochilor no[tri un exemplu concludent: 23 . CREDIN}A SE BAZEAZ< |NTOTDEAUNA PE SCOPUL EI {I C|ND OBIECTIVUL ESTE DESTUL DE IMPORTANT. oric\t de mult m-a[ str`dui".

de fapt. creaz` trebuie s` lucreze dup` un plan. structura pe care a cl`dit-o [i nu poate fi conceput ca. S` nu ca instrument pentru propriile ei activit`]i. procur` baza pentru credin]`. poate executa un plan ce duce la s`n`tate. Datoria noastr` este de a proceda la schimbarea acestui model de g\ndire cu altul. este o Inteligen]a care nu judec`. perfect conceput de Spirit. Acesta. ea poate lucra dup` un plan ce duce la c`rui activitate de g\ndire este caracterizat` printr-o g\ndire distructiv`. atunci c\nd este necesar. este aceea[i Minte care [tie perfect cum s` repare. care va face din fiecare un vindec`tor pentru sine [i pentru al]ii. acela a ranchiun`. mintea. Astfel. ca fiind for]a executorie. un model-g\ndire. capabil` de a construi perfect orice structuri. \n lucrarea sa "Omul fiin]a necunoscut`" se referea la faptul c` 24 . fericirea ce rezult` nu sunt un miracol. Este mai aparat construit de om. Inteligen]a ce s-a manifestat la construirea corpului. cu fric`. pe care \l folose[te ca vehicul [i Atunci c\nd. corect \n]eles \n activit`]ile [i \ndatoririle sale. Execu-torul crea]iei.corpul omenesc. Nu trebuie sc`pat din vedere c` aceast` activitate depus` de g\ndire. Reprezint` o cunoa[tere vie a ac]iunii desf`[urate de minte. iubirea. fiind Minte Subiectiv`. ea \ns`[i necesit` un vehicul s`n`tos. aceluia care [i-a f`urit un plan bine clarificat. pacea. s` nu se mai intereseze de el. urmeaz` \ntocmai [i aduce Totdeauna. \n acest corp se produce o dereglare. Mintea va prelucra modelul-g\ndire pozitiv` [i s`n`tatea. este de a-i prezenta planul perfect ce trebuie urmat pentru refacere. Ea cunoa[te perfect tehnica construc]iei. el reprezint` o prob` clar` despre ceea ce \nseamn` Inteligen]a Divin` [i felul \n care aceasta se manifest`. dar totdeauna boal` [i tot a[a de prompt. nu este nevoie s` ne rug`m de Minte ca s` vindece. fericirea. Fiind neutr`. pe care Mintea \l prelucreaz` cu totul impersonal. invidie sau discutarea [i absorbirea subiectelor de boal` [i triste]e. |n acest fel. mintea \[i ofer` for]a creatoare infinit`. de[i foarte inteligent`. \n form` de boal`. odat` lucrul terminat. totdeauna conform unui plan la \ndeplinire acest plan. uit`m c` Mintea s`l`[luie[te \n acest corp construit. \n care s` se oglindeasc` s`n`tatea. c`ci dac`-l observ`m. Alexis Carrel. m`re] dec\t cele [apte minuni ale lumii antice [i mult mai complex dec\t orice Corpul omenesc este cea mai minunat` ma[in` construit` vreodat`. pentru c` aceast` Minte nu [tie nimic altceva dec\t s` lucreze conform planului. ur`. iar ceea ce ne revine. ci manifestarea deplin` a Legii Universale.

nu mai are rost Astfel. Un exemplu \l ofer` apendicita. Trebuie. ca [i cum ar fi fost pe piele. El nu [tie s` construiasc` nici m`car o celul`. Aceia care afirm` cu insisten]` c` "medicii au f`cut tot ce era posibil. |n tratamen-tul mental. deseori. Acest principiu de vindecare. Prin urmare. chiar acolo unde nu sunt necesare. lui [i ne arat` totodat`. care sunt celule de protec]ie. dac` prime[te g\nduri morbide. 25 . am mers mult mai departe. putem spune c` nu exist` maladii incurabile. transplantate pe un alt mediu dec\t pielea. exemplu \l constituie experien]a din laborator cu celulele epiteliale. cum poate s`-l [i construiasc`. Acestea au fost desemnate de c`tre Spirit ca indiferent dac` sunt pe piele sau \n alt mediu. pentru c` este \n natura lor s` se manifeste numai a[a. ne atrage aten-]ia asupra c\nd. deci. Astfel. \n fond. Mintea construie[te ne\ncetat celule noi. de multe ori chiar f`r` [tirea omului. le va folosi ca atare. complet [i permanent vindecate prin aceast` Inteligen]` dirijat` de c`tre o persoan` care a \n]eles Legea \n virtutea c`reia ac]ionea-z`. face apel la cuno[tin]ele sale limitate.aceast` Inteligent` va aranja celulele. a c`rei Lege a Vindec`rii suntem pe cale s` o \n]elegem. dar calitatea acestora este determinat` de nuan]a g\ndurilor. baz\ndu-ne pe marea Inteligen]` Cosmic`. conform planului. astfel. dar. Mintea poate tot a[a de u[or s` distrug` corpul. Mintea asigur` repara]ii \n corp atunci c\nd sunt necesare. peritoneul \nconjoar` [i izoleaz` ca \ntr-un sac. reproduc\nd condi-]ii patologice. Mintea. se produ-ce numai o peritonit` izolat`. vedem cazuri etichetate drept f`r` speran]` de vindecare de c`tre medici cu experien]`. ci numai oameni "incurabili". Cu alte cuvinte. deoarece a f`cut pa[i mari \n c\ [tigarea cuno[tin]elor privind corpul omenesc. apendicele bolnav [i mult mai pu]in grav` dec\t una generalizat`. s-au dezvoltat tot ca celule de protec]ie. sunt oameni incurabili. Astfel. ce ac]ioneaz` chiar [i c\nd nu suntem con[tien]i. Aceia care accept` adev`rul mental c` LA DUMNEZEU (MINTE) TOATE LUCRURILE SUNT POSIBILE. deoarece g\ndul reprezint` Modelul. a[a c` atunci c\nd spune c` o stare sau alta de boal` este incurabil`. deoarece ea are totu[i o responsabilitate permanent` pentru p`strarea unei condi]ii bune a corpului. s` se \n]eleag` c`. el este \nc` departe de a putea da un r`spuns la problema vie]ii. cum s`-l facem s` ac]ioneze. Omul se m\ndre[te cu cuno[tintele sale. Un celule de protec]ie a pielii [i care. devenind o arm` puternic` la dispozi]ia noastr`. le urmeaz` fidel. \n cazul \n care acesta perforeaz`. s` mai \ncerc`m [i altceva". potivit acestui mecanism.

De fapt. Se va ar`ta mai t\rziu. dar Mintea este totdeauna sigur` de sine [i calm`. \n timp ce Dumnezeu aceast` Inteligen]`. \nsp`im\nt`. aceast` For]` \nconjoar` [i ne p`trund chiar \n clipa de fa]` [i totdeauna. la executarea corec]iilor necesare din timpuri imemoriale [i totu[i. ac]iune. For]a [i Inteligen]a ne el. la men]inerea [i reglarea lui. care taie o]elul. ci totdeauna din partea omului. totdeauna perfect. Boala este interferen]a omului cu aceast` inten]ie. \n lini[te.Minte se str`duie[te permanent pentru a men]ine sau a reface corpul ca pe un templu perfect. \nl`tur\nd barierele noastre mentale. Inteligen]a Divin` procedeaz` \n lini[te. S`n`tatea nu este pur [i simplu \ntreruperea acestei armonii. de vreme ce Mintea nu opereaz` cu str`danie sau efort. la p`strarea vie]ii \n [i Inteligen]` nu au sc`zut sau sl`bit c\tu[i de pu]in. Omul fizic se refac` ceva care s-a deranjat \n trup. ac]iune \n favoarea noastr`. \ntreag` aceast` Inteligen]`. care [tie exact ce s` fac` [i cum s` fac`. aparent ne\nsemnat`. cum se explic` c` aceast` fiin]` uman`. [tie morm\ntului. gata de a intra \n lor. Boala nu este niciodat` pornit` din partea Divinit`]ii. f`r` efort [i f`r` agita]ie. c\nd va fi prezentat` tehnica de aliniere a noastr` cu Omul este acela care ridic` baricada \n calea vindec`rii. BOALA ESTE CEVA NEFIRESC. poate vindeca orice. 26 este altceva dec\t interdependen]a tuturor p`r]ilor componente ale trupului. \n care s`l`[luie[te Spiritul. [tie cum s` smulg` pe om de pe marginea face ca s` ridice un pai. cu u[urin]`. poate totu[i dirija For]a care conduce universul. {tie cum s` construiasc` orice fel de celul`. Vindecarea mentala [i spiritual` este rezultatul. a[a dup` cum un sudor dirijeaz` flac`ra de oxiacetilena. . Inteligen]a Inteligen]a Cosmic` a creat corpul omenesc. a fost For]a ce curge printr-un corp bolnav. \ntrebuin]\nd un efort nu mai mare dec\t acela pe care omul l-ar Toate aceste numeroase activit`]i chemate la folosit` la crearea acestui Univers. cu inten]ia de a func]iona Cosmic` are \n permanen]` viziunea corpului \n perfect` stare [i ac]ioneaz` neobosit` ca s` \nl`ture orice ar amenin]a starea armonioas` a corpului. Mintea [tie cum s` cum s` refac` func]ii ce au fost pierdute. nu al efortului acestei fiin]e.sunt oameni vindecabili. Boala . de \ndat` ce \ncet`m a \mpiedica curgerea S<N<TATEA ESTE CEVA NATURAL. chiar mai pu]in dec\t at\t. ci al capacit`]ii sale de a dirija Inteligen]a Cosmic`.

trebuie mai \nt\i s` n`vala [i se izbesc de Legea etern stabilit` a Armoniei Universale. Din clipa \n care am \n]eles c` armonia este cheia de bolt` a Universului. Ne putem bizui pe curentul de | 27 . cu o Inteligen]` Universal` ale c`rei Legi nu le putem \nv`]a dec\t prin observa]ii. noi suntem aceia care trebuie s` ne schim-b`m. oamenii de [tiin]` au descoperit c` acest lucru este adev`rat [i-n ceea ce prive[te desf`[urarea g\ndirii. omul a observat acest ritm al universului [i a \n]eles cum func]ioneaz`.Armonia este cheia de bolt` a \ntregului Univers. atunci c\nd nou` pe plac. ESTE DISCORDAN}<. DISCORDAN}<. ce posed` cuno[tin]e infinite ale c`ilor de vindecare [i o bun`voin]` n]elepciune Divin` \n corpurile noastre. CONSTANT. nem`rginit` de a produce forma perfect`. DUMNEZEU DIN NOI ARE FOR}A DE A VINDECA. iar URA ESTE DEZACORD. Divinitatea nu se modific` pentru a ne face SECRETUL VINDEC<RII REZID< |N UNIFICAREA CU INTELIGEN}A COSMIC<. TEAMA GELOZIA ESTE DISCORDAN}<. acest echilibru este pierdut. Lumea ra]ional` recunoa[te existen]a acestei Armonii Universale [i \[i d` seama c`. Explica]ia const` \n faptul c` avem de-a face At\t timp c\t st`rile mentale ale omului sunt \n acord cu ritmul universului. |n timpurile noastre. ENERVAREA echilibrul s`u psihic [i fizic este asigurat. TOTUL |N UNIVERS PULSEAZ< CU UN RITM ARMONIOS {I |nc` din timpuri str`vechi. Ei au \nv`]at c`: IUBIREA ESTE RITM. dau aceast` armonie este rupt` de oameni. se str`duiasc` s` coopereze cu ea. iar EGOISMUL ESTE DISCORDAN}<. |N{EL<CIUNEA ESTE ESTE ESTE SENIN<TATEA ESTE RITM. St`rile mentale discordante produc boala. |NCREDEREA ESTE RITM. SPERAN}A ESTE RITM. CREDIN}A ESTE RITM. C\nd intervine discordan]a \n fluxul de g\ndire. CINSTEA ESTE RITM. acela care dore[te ca aceast` Inteligen]` s` ac]ioneze \n folosul s`u. DISCORDAN}<. DISPERAREA DISCORDAN}<. atunci c\nd ne ferim s`-i st`m \n cale. GENEROZITATEA ESTE RITM.

Este o mi[care bine este nevoie s` se pun` m\inile asupra persoanei tratate. Metoda indicat` mai jos este considerat` de autor. ne desprindem imediat de orice form` de vindecare folose[te hipnotismul \n scopul de a \nl`tura bariera min]ii con[tiente [i a deschide Tratamentul propriu-zis const` \ntr-o activitate mental`. \ntr-o direc]ie specific`. Nu folosim nici sugestia. psihiatrul se folose[te de ceva mai mult dec\t hipnotismul. ca fiind de o mare eficien]`. pentru a implanta aici.CAPITOLUL V CUM SE APLIC< UN TRATAMENT MENTAL Tehnica tratamentului poate fi m\nuit` \n oricare dintre diferitele c`i ce se afl` la dispozi]ia noastr`. Nu folosim nici puterea voin]ei. Folosim cuvinte. stau la baza vindec`rii. nu folosim nici un fel de hipnotism. ceea ce nu facem. Psihiatrul subcon[tientul. deoarece psihiatria a fost [i este o cale de \nl`turare a complexelor [i obsesiilor. care presupune repetarea clare [i care. mintea pacientului \n nici un fel. definit` a Min]ii. La o ultim` analiz`. pentru a putea l`muri pozi]ia noastr` \n ceea ce prive[te vindecarea. de repetat \n clipe de tensiune. Toate acestea nu ar fi dec\t tot un fel de sugestie. de fapt. Mai mult dec\t at\t. Nu magnetismului. ca-n metoda magnetic`. Nu proiect`m g\ndul [i nici nu re]inem g\ndul Tratamentul spiritual [i mental este completat \n \ntregime \n mintea pacientului. de fapt. \n folosul unei anumite persoane. Nu posed`m nici un fel de formul` noastre pacientului cu o putere slab` a voin]ei. Nu avem nimic de criticat. av\nd ca urmare \nl`turarea afec]iunii. Aceasta ar \nsemna c` folosim for]a unor formule. spre a impune ideile [i imaginile personal`. Acesta \ncepe cu adev`rul fundamental c` persoana pe care o trateaz` 28 . dar acestea \n scopul unic de a transmite ni[te idei magic`. Nu \ncerc`m s` influen]`m pentru altul. propriile sale sugestii. Astfel. Ne referim aici la hipnotism. oricine poate face uz de propria-i form` de exprimare [i chiar de propria-i metoda.

fiind convins c` numai aceast` credin]` a pacientului o men]ine treaz`.este o idee perfect` \n MINTEA DIVIN< [i c` \ntregul s`u proces \n timpul tratamentului. demonstr\nd prin cuvinte. pre-lucr\nd particulele de materie \ntr-un model fizic. de asemenea. Dup` ce s-a asigurat de faptul c` mintea a creat un SAU IMAGINE DE IMPERFEC}IUNE SAU BOAL<. Prin ce [i-a f`cut apari]ia asupra persoanei cu care lucreaz`. |napoi [i \nainte se mi[c` suveica min]ii. de aceea a Min]ii Universale. O f\nt\na nu poate da \n acela[i timp [i ap` dulce [i amar`. vehicol perfect. la pacient sau la el \nsu[i. el ac]ioneaz` \nl`untrul s`u. |n ambele cazuri. Prin urmare. El [tie c` exist` \n univers o singur` Minte Atotcuprinz`toare. mintea sa obiectiv` trebuie s`-i spun` con[tient [i deliberat. \n timp ce sim]urile sale \l informeaz` c` este bolnav. urmare. Pacientul a acceptat credin]a c` este bolnav. const` \n A |NL<TURA DIN PROPRIA-I MINTE. \ncrederea total` pe care o are \n Mintea Subiectiv` Universal`. volumul de Minte Uni-versal` pe care o folosim atunci acela[i timp [i \n boal` [i \n s`n`tate. c` este s`n`tos \n c\nd g\ndim. ORICE IDEE atunci c\nd se trateaz` pe sine. Stie. nu se spune adev`rul c\nd \[i descriu st`rile fizi-ce contrare. sau cei bolnavi nu sunt bolnavi. |ntruc\t pacientul p`streaz` un model de boal`. Mai [tie. devenind prin aceasta. de asemenea. Din ceea ce pacientul a \nv`]at din Univers. c` Mintea este \ntr-o activitate ne\ntrerupt`. adic` fiecare individ nu posed` o minte aparte fa]` de cea a semenului s`u. \n timp ce boala este stare anormal`. dac` voie[te s` neutralizeze falsa credin]` a celui suferind. El mai [tie c` este imposibil ca Mintea Unic` s` se manifeste \n aceea[i Minte \n care pacientul se crede bolnav. sunt de fapt. |n cazul c\nd cineva se trateaz` singur. trebuie s` se conving` c`. ca s` [tearg` orice credin]` \n tulburarea fizic` atunci \ncearc` s`-[i al`ture propria-i g\ndire. model ce reprezint` reproducerea exact` a modelului mental pus la dispozi]ia sa. [tie c` s`n`tatea este starea normal`. sau cei s`n`to[i nu sunt s`n`to[i. capabil s` dirijeze aceast` for]` gigantic`. prin care Spiritul dore[te s` se manifeste [i dup` ce a v`zut felul minunat \n care Mintea se gr`be[te s` refac` corpul c\nd ceva nu este \n regul`. El [tie c` nu exist` mai multe min]i. practicianul trebuie s` cread` el \nsu[i \n realitatea perfec]iunii pacientului. pentru a lucra dup` modelul s`u [i nu dup` cel al pacientului. prin urmare. c` informa]iile transmise de 29 . precum nici fa]` de Mintea Universal`. Practicianul nu admite s` \mp`rt`[easc` aceast` credin]` cu el. iar. ceea ce numim min]i individuale. practicianul trebuie s`-[i asigure un model de s`n`tate. Mai departe [tie c` Legea Min]ii este o lege a reflec]iei.

din momentul \n care a tulburare mental` a pacientului. va fi cunoscut con[tient [i de c`tre pacient. care caut` totdeauna s` imping` binele citind c\teva pagini dintr-o carte bun`. pentru care am \nceput 30 Cel mai bun procedeu este ca pacientul s`-[i comunice numele [i . Astfel. Aceast` relaxare mentala poate fi dore[te binele. prenumele [i chiar adresa. foarte adesea. asigura o RELAXARE c\t mai complet`. strada y. A[a c`.vindecarea. cei implica]i nu simt durerea loviturilor. a[a cum mul]i o fac. Se va lua o pozi]ie care s` asigure relaxarea fizic`. Toat` lumea [tie c` \n timpul unei emo]ii puternice.. RELAXA}I-V< MINTEA! Nu se poate trata bine atunci c\nd e[ti realizat` printr-o contemplare lini[tit` a faptului c` tr`im \ntr-un univers care ne spre noi. sup`rare sau anxietate. trebuie s` se produc` chiar dac` el nu recunoa[te deocamdat` starea cea buna realizat`. care ar fi de nesuportat atunci c\nd mintea le \nregistreaz` pe calea sim]urilor. exist` \n permanen]` o stare de calm [i c` starea de bine de \ndat` ce se afl` \n prezen]a practicianului s`u. \n profunzimea Min]ii Subiective. Din aceast` cauz`. oricare ar fi metoda folosit` pentru a atinge acest scop. |n alte cazuri. un fapt r`m\ne clar. Eventual. ceea ce practicianul cunoa[te temeinic. se poate spune: " vorbesc pentru H. nu este altceva dec\t o emo]ie superficial`. dup` ce i-a cerut ajutor. aceast` u[urare nu este resim]it` imediat de cel tratat. c\nd practicianul cunoa[te c` at\t el c\t [i pacientul fac parte din Primul lucru pe care-l are de f`cut cel ce aplic` tratamentul este de a-[i aceea[i Minte [i cum ceea ce este [tiut \ntr-un anumit punct al Min]ii. rezult` c` deta[area sa calm` de tulburarea ce-l ] ine \n gheare. nr. \n scopul de a face tratamentul specific. dar practicianul continu` s`-[i dea seama c`. griji. 10. c` se poate ob]ine lini[tea [i relaxarea. influen]at de team`. relaxarea mental` este esen]ial` pentru succesul deplin al tratamentului. [i anume c` acest lucru a fost f`cut [i deci poate fi f`cut de oricine. Dar.sim]uri sunt incorecte [i trebuie s`-[i proclame propria sa perfec]iune divin`. trebuie s` fie cunoscut \n toate punctele. Mul]i folosesc \n acest scop Psalmul 23 sau 91. Recu-nosc\nd c` multora le vine greu s` procedeze astfel. care trateaz` tocmai subiectul ce intereseaz` . Acum.S. \nc\t s` uite de durere sau de alte nepl`ceri. pacientul \ncepe s` se simt` mai \nchis telefonul. \n acea Minte Universal`. Am putea afla. lupte sau a unei \ncerc`ri de salvare. din orasul x. ca [i \n timpul unei este posibil pentru cineva s`-[i \ndrepte g\ndul \ntr-o astfel de direc]ie.

care se afl` \n aceast` \nc`pere. [i-a creat pur [i simplu falsa idee c` este desp`r]it de Divinitate. nici nu moare. la fel ca [i forma de boal`. Mai trebuie s` [tim c` practicianul. asupra oric`rui g\nd. neav\nd nici o baz` \n realitate. \n mod serios. nu este sprijinit de nici o Lege. nu poate avea nici o baz` real` de 31 Orice nu seam`n` cu unitatea. a[a dup` cum Divinitatea nu se poate \mboln`vi. Este Un fapt este clar. poate fi bolnav. nu poate fi real. trebuie [tiut c` aceast` Minte umple \ntreg spa]iul din ora[ul \n care tr`im. [tiindu-se c` Mintea ac]ioneaz` ne\ncetat. s-a desp`r]it de Dumnezeu. [i c` ea este at\t con[tiin]a sa proprie c\t [i a Trebuie s` se realizeze o unificare con[tient` cu aceast` Minte Unic`. iar persoana care se trateaz`. Acel care sesizeaz` [i cunoa[te unitatea sa esen]ial` cu Spiritul. prin urmare. \n esenta. \n spa]iu. nici nu se pierde. Suntem \nconjura]i de un nostru [i imediat trece la ac]iune ca s`-l realizeze \n form` material`. tot a[a nici el nu distorsionat` de g\nd. [i anume c` Spiritul nici nu este. bolnavul ar putea s` \ntre]in` numai aceast` idee. \n acest fel. Deci.acest tratament " sau " acest tratament este destinat fiului J. at\t acolo. Trebuie s` existe certitudinea de supunere absolut` a acestei Legi a Min]ii la cuv\ntul Spiritului [i certitudinea c` vireaz` \ntreaga sa for]` \n direc]ia indicat` de cuv\ntul nostru. c\t [i-n orice loc de pe p`m\nt. Trebuie s` se ]ina seama. Prin urmare. De asemenea. c` aceast` soare [i de a[trii. Trebuie s` se recunoasc` faptul c` acest ocean al Min]ii cuprinde \ntregul Univers. nici nu poate fi vreodat` bolnav. acest lucru ce [i- . care imediat prime[te g\ndul este dispus` s` creeze forma de s`n`tate. umple propria noastra con[tiin]`. cu mine ". pentru c` el crede c` posibil c` el nu a exprimat \n cuvinte precise [i nici nu recunoa[te c` a g\ndit a[a. pacientul [i aceast` Minte sunt Una singur` \n Marele |ntreg. creatoare. departe. umple camera \n care ne afl`m. [tie c`. aceast` aparen]` de boal` trebuie s` fie o form` a f`cut apari]ia. neav\nd nici o existen]` separat` de entitate. Spirit. dincolo de barier` pentru reu[ita tratamentului. G\ndul merge undeva. aceast` Minte Universal`. Nu poate exista nici o separare \ntre ele. ocean al Min]ii. Singura lege a universului este Legea Unit`]ii. distan]a nu reprezint` o Minte Creatoare Unic` este pretutindeni. deoarece este la Trebuie recunoscut faptul c` aceast` Minte are capacitatea de a crea orice [i dispozi]ia Spiritului [i omul este. aceluia care se trateaz`. de faptul c` nu se vorbe[te \n gol. Prin urmare.

Aceste \ndoieli mai pot proveni [i de la starea de deprimare a bolnavului. Astfel. ordinea [i elibe-rarea de orice tulburare. \n compara]ie cu Mintea Universal`. Mai poate proveni [i din faptul c` pacientul declar`: "am mai consultat [i Oricare ar fi originea lor. grea sau incurabil`. S-ar putea s` fie nevoie s` ne combatem pe noi \n[ine [i acest lucru reprezint` una din par]ile esen]iale ale unui bun tratament. care pot fi alimentate de declara]ia medicilor c` nu mai este nici o speran]`. ar trebui s` ne \ntoarcem g\ndul spre Univers [i s` ne umplem con[tiin]a cu eviden]a m`re]iei infinite. Existen]a bolii nu are justificare \n corp.existen]`. S-ar putea s` fim nevoi]i s` repet`m mereu. ar trebui s` se autotrateze. \nseamn` c` am atins punctul c\nd trata-mentul \ncepe s` Atunci c\nd ne d`m seama [i ne l`s`m p`trun[i de adev`rul c` fiin]a din fa]a devin` efectiv. uneori este necesar s` str`batem un \ntreg proces de ra]ionamente. a for]ei [i \n]elepciunii acestei Min]i Creatoare. Poate fi dureros [i \ngrozitor. nu a l`sat \n el nici un loc pentru boal`. ar fi indicat s` scoatem \n eviden]` faptul c`.". s` aduc` pacea. asemeni co[marelor care dispar la trezire. C\nd Mintea a creat acest corp. noastr` este perfect`. Cu c\t o discut`m |n leg`tur` cu aceasta. s` acord`m prea mult timp [i aten]ie contempl`rii formei-boal`. {tiu c` Mintea poate face s` creasc` [i calmul. refuz`m s` ne unific`m cu forma-boal` [i ne unific`m al`turi de pacient cu Mintea Creatoare [i minunata ei For]` Vindec`toare. totu[i. trebuie s` risipim propriile noastre \ndoieli. fa]a de care forma-boal` nu reprezint` nimic. aceste \ndoieli trebuiesc \nl`turate. stare pe care practicianul ar putea-o interpreta ca fiind a sa al]i vindec`tori. cu at\t o \nzestr`m cu mai mult` fals` realitate. proprie. pe care o [tim adevarat` [i real`. dar este o fals` spaim`. pentru a-[i da seama c` aceast` situa]ie este ireal` [i c` este vorba de fapt de ceva mic [i ne\nsemnat. 32 . p\n` ce ne un os rupt. Nu-i acord`m mai mult` aten]ie dec\t pentru a afla ce avem de tratat. Uneori. spre a se putea asigura succesul tratamentului. Mai [tiu c` durerea nu este real`. f`r` nici un rezultat. prezen]a ei fiind o iluzie. Ori de c\te ori un individ resimte oroare sau dezgust la apari]ia unei tulbur`ri. s` fabrice hormoni. Pentru a putea atinge acest scop. de[i ele p`reau reale \n timpul somnului. convingem: "Nu-mi pas` de ce spun medicii. s` opereze f`r` durere [i-n general. apoi trecem la contemplarea perfec]iunii spirituale a pacientului. Oric\t constat`m [i socotim o form`-boal` ca fiind mare. pentru a ajunge la aceast` certitudine. nu trebuie mai mult [i o examin`m mai atent.

pacientului. va trebui s` realiz`m propria noastra perfec]iune spiritual`. Trebuie s` ne aducem aminte s` ne degajam de orice responsabilitate 33 . |n cazul \n care ne trat`m pe noi \n[ine de vreo maladie. m` tratez ca s`-mi dau seama c` nu exist` nici o urm` de oscila]ie \n acest corp. cu prezen]a p`cii. ca [i cum am fi traversat o mare agitat` [i am fi partea de lucru ce-i revine." pur`. este supus unor sugestii comune. Oricare ar fi el.deoarece Spiritul nu poate fi atins de durere. din cap p\n` \n picioare. ci doar o ac]iune armonioas`. omul. oric\t de mic` ar fi. Aceast` realizare interioar` poate fi ob]inut` \ntr-o pentru c`. ne vom da seama de aceasta. Nu are nici cea mai slab` autoritate sau for]`. siguran]a. calmul. EA vindec` de toate for]ele false. [i cu at\t mai mult cre[te de fapt fiu al speciei. cu c\t viziunea lui spiritual` se limpeze[te de norii g\ndirii negative [i cu at\t mai direct [i mai neted atinge acel punct mare] al realizarii \n]elegerea perfec]iunii spirituale a pacientului. s`n`t`]ii [i perfec]iunii Sale. nici un punct al Corpului Divin nu poate dori s` fac` r`u unui alt punct din corp. Odat` ajun[i la punctul \n care am realizat perfec]iunea interioar` etern` a calm interior. chiar \n momentul de fa]`. odihna. Prin urmare. poate diferi ca timp. la urma urmelor. pentru c` vom fi ajuns la o stare de lini[te. necaz [i boal`. Odat` acest punct atins. cauz\ndu-i aceast` tulburare. cu prezen]a SA. totul coopereaz` \n sau suferin]`. Oriunde intervine aceast` prezen]`. Prin dispozi]ii se \n]elege c`. iar noi ne trat`m propria noastr` fals` credin]`. dar El intervine [i umple orice celul`. Divinitatea a Univers. putem preda Min]ii secund` sau \ntr-o or`. El a mo[tenit un volum cunoa[terea Legii. Nici o otrav` nu poate avea efect \n prezen]a Spiritului. iar acest corp este substan]a spiritual` totdeauna prezente: pacea. este locuit numai de Spirit. intrat \n apele lini[tite ale unui port. practicianul este totu[i o fiin]` uman`. |n planul Divin. de la cel mai ne\nsemnat atom. binef`c`toare. fiind mare de g\ndire de la o rasa care a cunoscut mult` \nfr\ngere. uneori influen]at gre[it de propriile sale st`ri de dispozi]ie. de siguran]` proprie. Dumnezeu exist` [i p`trunde acest templu. perfec]iunea. con[tien]i c` Spiritul este peste tot [i chiar acest corp. sunt Spiritul se afl` \n momentul \n care aceast` fals` manifestare \ncearc` s` ia form` real`. chiar \n timpul aceleia[i s`pt`m\ni. Acolo unde s`l`[luie[te Spiritul. Nu are nici o capacitate de a provoca durere creat totul numai bun [i conform Legii Armoniei. El nu trebuie s` se lase legat de lan]urile fatalit`]ii rasei. nu are ce c`uta acolo. \n fiecare din celulele componente.

(Iisus) Aceste cuvinte ar trebui s` fie gravate \n inima fiec`rui practician \n acest domeniu. acela de a fi pus Legea \n ac]iune. |n fapt. c\t [i a pacientului. pe care ni-l putem reprezenta ca pe un ajutor. nu pot face nimic". ea misiunea \ndeplinit` [i ne \ndrept`m spre ocupa]iile noastre. Odat` acesta oferit. oferind cuv\ntul nostru \n totalitate c`tre Minte. responsabilitatea noastr` a constat \n a construi un tablou clar al perfec]iunii permanente. spuneam: "iat` instruc]iunile mele. Cu aceasta. dovada c` nu am fost des`v\r[i]i. "Tat`l din Mine. |n acest caz. emi]ind cuv\ntul [i ideea noastr` perfect`. prelucr\nd \n form`. \nseamn` c` practicianul nu este el \nsu[i complet edificat \n ceea ce prive[te cui \i revine de fapt lucrarea. ci de un singur lucru. El este cel care \ndepline[te lucrarea. at\t a noastr`. Aceasta trebuie s` fie o ofert` des`v\r[it`. tu e[ti ajutorul perfect. Cu toate eforturile depuse de oameni. A[a c`.". am putea folosi chiar cuvintele citate mai sus. marelui medic. oric\t de grav` ar p`rea. P\n` \n \ndeplini \ntocmai. perfect. Efortul lui are un singur obiectiv [i numai unul: s` prezinte Min]ii modelul-g\nd practicianului n-au nici un efect. este spunem: "Ei bine. \nl`turarea oric`rei \ndoieli privind aceast` perfec]iune [i orice team` c` Mintea nu ar fi \n stare s` manifeste s`n`tate \n pacient. c`tre unica energie creatoare din lume. r`spunz`tori de vindecare [i nu avem nici un merit c\nd este realizat`. consider`m pus Legea \n ac]iune. pentru c` niciodat` nu ai dat gre[. iar str`daniile slabe ale obliga]ia ce ne incumb` potrivit tehnicii ar`tate. Niciodat` nu acest stadiu. Cu de la Mine putere. [tiu c` le vei Acum am ajuns \n clipa c\nd practic. tratamentul este terminat. constant [i complet. trebuie s` ne oprim [i s` ne face un lucru bun. m` bucur c` Legea Min]ii ac]ioneaz` asupra acestui caz. Acum. fiind con[tien]i c` am a pornit imediat la ac]iunea creatoare. g\ndul nostru. aceasta este fapt toat` puterea necesar` s` vindece complet orice boal`. nu 34 . De fapt. Mintea Universal`. Efortul s`u mental nu ajut` legii. care ar fi stat l\nga noi \n timp ce scriam instruc]iunile ce trebuiau urmate. din momentul \n care i-am oferit un model-g\nd perfect.pentru rezultatul tratamentului. {tiu c` Un exemplu edificator la cele de mai sus: s` ne \nchipuim un vas \mpotmolit la t`rm \n timpul refluxului. care are de Dac` ne g`sim \n situa]ia de a reveni cu tratamentul prea des. ca metoda de predare a tratamentului min]ii.". pred`m tabloul nostru complet al perfec]iunii. Niciodat` nu suntem suntem r`spunz`tori de vindecare. dac` ne d`m seama c` intervenim. este \nsu[i Tat`l care ac]ioneaz`.

astfel. putem spune cu calm: "sunt bucuros c` Legea Min]ii lucreaz` asupra acestui caz "[i nu ne 35 . Viziunea noastr` nu reu[e[te totdeauna s` r`zbat` prin des`v\r[it dec\t atunci c\nd este primit [i acceptat pe deplin de c`tre con[tiin]a acestei con[tiin]e \ntunecate a pacientului. Se poate spune c` a avut cea mai clar` viziune ce a avut-o Divinitatea. care nu d` gre[ niciodat`. Trebuie s` ne amintim c` tratamentul nu este pacientului. dac` ar fi \ndeplinite toate regulile cerute de metod`.poate fi degajat din nisip. Certitudinea lui absolut` era comunicat` Min-]ii la mul]i dintre cei trata]i. c`ci o avea nivelul nobilului s`u ideal. \nc\t atunci c\nd vorbea El. repetarea tratamentului este adesea necesar`. Se pune \ns` \ntrebarea: "Este oare suficient un singur tratament ?". \n clipa \n regul`. a declan[at ceva ce nu mai poate fi oprit. Dac` \ntre timp. S` ne l`s`m convin[i [i s` avem \ncredere \n Legea Universal`. Legea este cu totul impersonal` [i nu este afectat` de asemenea mul]umiri. |ntr-adev`r. Pu]ini oameni posed` viziunea [i iluminarea lui IISUS. din cauza necredin]ei celor de acolo. prin urmare. Chiar cei mai buni dintre noi suntem cu mult sub cum se \nt\mpl` la unii dintre noi. este aceea a repet`rii. astfel c` socotim uneori necesar s` repetam totu[i tratamentele. era ca [i cum se exprima cu vocea lui vreodat` fiin]a uman`. Aceasta nu era o repetare de[art`. atunci puterea oceanului va ridica vasul [i-l va repune pe linia de plutire. IISUS O alt` problem` ce ar trebui luat` \n considera]ie. nu ne exprim`m mul]umirile pentru ceva ce nu am primit. Avea un astfel de sim] al unit`]ii des`v\r[ite cu Dumnezeu. de 2-3 ori pe zi este cel mai mult ce se poate face ca tratament pentru o singur` persoan`. Am nu a fost nevoit niciodat` s` repete tratamentul. Era o convingere de nezdruncinat. astfel c` va putea fi scos \n larg de for]a propri-ilor sale ma[ini. "EU {I TAT<L SUNTEM UNA". care \i pred` pacientului. o indica]ie c` \ntr-adev`r. Din c\te [tim. \ns` gestul are totu[i o \nsemn`tate pentru om. aceast` avertizat s` se evite exagerarea tratamentului. Autorul sugereaz` c` este indicat s` mul]ume[ti Ajutorului Divin. cu excep]ia celor din Capernaum. din cauza De regul`. De manifestare este. sub o conducere competent` [i c` el. aceasta revine mereu \n minte. credem cu t`rie \n tot ceeea ce am spus. a[a f`r` nici o umbr` de \ndoiala. unde nu a f`cut minuni. un sin-gur tratament ar trebui s` fie de ajuns. necredin]a celor pe care \i trat`m. de fapt. cineva vine [i spune: "a[tepta]i c\teva ore p\n` ce vine fluxul". Aceasta ajut` s`-i \nt`reasc` credin]a c` acum totul a fost pus \n mi[care. practicianul.

a medicilor [i a Practicianul \nsu[i nu vindec` niciodat` pe acela pe care \l trateaz`. Dac` perfec]iunea imediat` a pacientului. este numai o imagine imperfect` a g\ndului-form` distorsionat. dac` sunt necesare mai multe tratamente. sunt necesare serii de tratamente. la \nceput. A fost acoperit` temporar de un tablou al imperfec]iunii. Pentru tratament. cu at\t ne form`m mai mult. Mintea. Aceasta a existat totdeauna acolo [i nu VA DESCURAJA}I dac`. c` ei nu au fost niciodat` celorlal]i c`rora le-am \mp`rt`[it sim]`mintele. se revine la adev`rata stare. Rolul lui este s` cunoasc` perfec]iunea etern`. NU cunoa[terea precis` [i iluminarea clar`. s` manifeste acea s`n`tate pe care practicianul o [tie c` exist` \n aceast` clip`. iar trupul umbra. S` admitem c` nu s-a realizat perfec]iunea. to]i oamenii sunt perfec]i. cu at\t . a prietenilor. niciodat` [tirbit. cu acela[i des`v\r[it abandon. |ntruc\t Mintea este substan]`. am putea oferi un cuv\nt de \ncurajare.mai g\ndim la aceasta. adesea ob]in vindec`ri minunate. dezmin]im propria noastr` afirma]ie. unele din acestea cu vindec`ri dintre cele mai reu[ite. [terg\nd aceast` distorsiune [i substituind-o cu g\ndul-form` de perfec]iune ce nu a fost poate fi pierdut` niciodat`. mai pu]in perfec]i dec\t propriile lor min]i. adic` fiecare [edin]` de tratament s` fie f`cut` ca [i prima dat`. tabloul limpede pe care l-a avut \n fa]` atunci c\nd a creat corpul copilului ce urma s` se nasc`. care sus]ine tocmai totdeauna [i anume c` acum. De un singur lucru trebuie s` ne amintim g\ndim astfel. trebuie s` avem grij` s` nu privim persoana g\ndind c` acest caz va lua mult timp. ajung\nd la deplina realizare a perfec]iunii pacientului [i oferind aceast` perfec]iune Min]ii. s` nege realitatea [i adev`rul oric`rei aparen]e contrarii [i s` a[tepte cu \ncredere ca Marele Ajutor. oferim Ajutorului din nou. zile. |n multe cazuri. Dac` accept`m ideea c` trebuie aplicate mai multe sau o serie de tratamente. v`zute de autor. a rudelor. fiecare tratament trebuie aplicat ca pornim chiar de la \nceput. s` o declare cu convingere. aceast` form`-boal` nu este real`. Acolo unde trebuie continuat tratamentul p\n` c\nd s-a realizat o receptare mental` complet` a acestuia. vindec`rile nu au un rezultat prea str`lucit. Pe c\t de adev`rat este c` \ncep`torii. Astfel. pentru ca pacientul s` ajung` s` nu mai fac` nici Acestea au fost rezultatul unor serii de tratamente aplicate pe o perioad` de luni de o obstruc]ie Min]ii. trebuie s` ne ferim s` o ac]iune separat`. at\t timp c\t succesul lucr`rii \n acest domeniu se bazeaz` pe \n]elegerea noastr` devine mai limpede [i pe m`sur` ce "cre[tem \n har" c\[tig`m 36 |n \ncheierea acestui capitol. Adeseori este nevoie de timp. tot a[a de adev`rat este c`.

Autorul a tratat cu rezultate bune persoane locuind \n Noua Zeeland`. cel mai bun loc de pornire ar fi activitatea cre-atoare cosmic`. deoarece orice lucrare de crea]ie trebuie s` urmeze acela[i plan. Termenul de practician se aplic` [i aceluia care se trateaz` pe sine sau \[i |ntruc\t Mintea Unic` este prezent` peste tot [i \n acela[i timp. trebuie s` cercet`m \n profunzime. |n ce const` atunci? Cum s-a format universul? Exist` vreo lege \n baza c`reia s-a produs acest 37 De vreme ce vindecarea este. Acest termen nu se confund` cu acela de practician profesionist. adic` poate . o activitate creatoare. care s` r`spund` la \ntrebarea: "De ce este posibil` vindecarea?" crea noi celule s`n`toase.totdeauna [i capacitatea de a trata cu succes. | ncep`torul nu trebuie s` ezite s` trateze pe cineva. oriunde s-ar afla. cu succes o persoana chiar la distan]` de mii de kilometri. putem trata trateaz` membrii familiei sale. pentru a g`si motive funda-mentale. care s` le \nlocuiasc` pe cele susceptibile de \mboln`vire. \ntr-un sens. CAPITOLUL VI CUM SE POATE REALIZA VINDECAREA? Dac` accept`m afirma]ia c` vindecarea mental` [i spiritual` este o realitate. el locuind \n California.

pe care omul o poate folosi \n afar` de supersti]ie sau credin]` religioas`. care. cu o for]` din afar`. poate s` se a[tepte la existen]a unei activit`]i creatoare \n el \nsu[i. A[a cum s-a ar`tat. Dac` exist` g\nd. 38 . c`ci El nu face caz de faptul c` este prezentat de imagina]ia acelui tip de teolog. Oricum s-ar interpreta. Trebuie ca cu de la sine putere. trebuie s` fi existat o Inteligen]` capabil` de g\ndire. ac]ioneaz` asupra ei. s`-l La o analiz` superficial`. suntem condu[i pas cu pas la \n]elegerea c` universul fizic nu a putut lua fiin]` dec\t prin ac]iunea g\ndului. trebuie s` facem investiga]ii \n afara formelor de energie material`. luna [i stelele. acest capitol ar putea ap`rea academic. \nconjurat de \ngeri [i arhangheli. accept`m un astfel de Dumnezeu \n filozofia noastr`. ci din contr`. pe continent. Am putea numi G\nditorul cu pronumele "El" . admir\nd soarele.fenomen? Dac` a[a este. \ntreb\ndu-ne care este misterul vie]ii \n lumea vegetal` [i animal` [i cum au luat fiin]` toate acestea. pentru c` va pune baza unei asigur`ri practice nereligioase. cum ar fi electricitatea [i altele. trebuie s` m`rturisim c` nu Mul]i prela]i din zilele noastre. ca pe un venerabil cu barb`. Materia \n sine nu are minte proprie. Primul lucru pe care-l observ`m este c` tr`im pe o planet` care este compus` din materie \n totdeauna s` se ac]ioneze asupra ei. Aceast` energie este g\ndul. terminat cu Dumnezeu [i deci suntem atei. la aceast` r`sp\ntie. \n nici un caz nu l-am \ndep`rta pe Dumnezeu din Universul Lui. la for]a oceanului [i m`re]ia mun]ilor. L`s\nd la o parte literatura religioas`. Privind in jurul nostru. exist` o singur` form` de energie cunoscut` de om [i care nu are origine material`. a unui proces de vindecare creatoare. [i cum g\ndul nu izvor`[te din materie. Se poate folosi orice alt nume. Astfel. av\nd o educa]ie [tiin]ific` [i religioas`. s` presupunem c` ne afl`m \ntr-un loc oarecare. numim acest G\nditor -DUMNEZEU. deci ea nu a putut lua fiin]` form` solid`. |n c`utarea for]ei-energie care a adus-o la existen]`. \nainte ca materia s` fi existat. Atunci acea Lege mai ac]ioneaz` [i ne st` la dispozi]ie [i ast`zi? Credem cu fermitate c` r`spunsurile la toate aceste \ntreb`ri se afl` \n fa]a ochilor no[tri [i solu]ionarea lor ne va conduce la \n]elegerea clar` pentru ce omul elibereze din sclavia bolii. Ne-am obi[nuit s` fiind acela[i. \n]elesul suntem asalta]i uneori de acei credincio[i care afirm` c` folosind pronumele "El" am st\nd \n Rai. ce apar \n materie. totu[i este extrem de practic. [tiin]ific`. Nu s-a putut autocrea. lichid` [i gazoas`. atunci trebuie s` existe [i G\nditor. red\ndu-i libertatea unei perfecte s`n`t`]i.

au \nl`turat aceast` concep]ie naiv` din predicile lor. \ncetarea sau pornirea ploii. El a dovedit for]a de a controla fenomene naturale. S` putea fi acest` Cauz` [i cum a f`cut ca Universul s` existe. un g\nditor. Avem credin]a c` este imposibil s` ob]inem victoria. iar cerul nu va r`spunde nimic. care ac]iona \n consecin]` asupra acestor fenomene. ca s` afl`m ce ar A fost o vreme c\nd universul nu exista. Toate acestea se pot face numai \n baza \n]elegerii pe care Divinitatea ac]ioneaz`. dar care face parte \n mod evident. Odata stabilit` justificarea credin]ei noastre. pe care nu a instruit-o sau generat-o. putem v`rsa lacrimi mai fac. ce nu face nici o distinc]ie \ntre drept [i nedrept. A[a cum \l \n]elegem pe Dumnezeu \n universul Lui. Exist` \n credin]a omului p`rerea c` ac]iunea Min]ii nu poate influen]a fenomene importante ca: r`zboaie. prin c`tre \naltul cerului pentru ajutor de la Dumnezeu.[i Eu [i Tat`l suntem Una". ceea ce nu se poate face. astfel c` putea s` comande Legii. ci exprima cu autoritate. care nu oscileaz` dup` cererile personale trimise de catre oamenii din ambele tabere. Impersonal`. de la cer la p`m\nt. pune \ntrebarea: "Atunci cine l-a f`cut pe Dumnezeu?" {tiin]a afirm` c` timpul [i spa]iul 39 . IISUS care nu era influen]at de astfel de concep]ii gre[ite. ca s` le aduc` victoria le creasc` gr\nele. calamit`]i [i altele. El este o Inteligen]` armatelor lor. bazat` pe o \n]elegere clar` a activit`]ii creatoare a Divinit`]ii \n Univers. fiind incapabil de a concepe ceva ce nu a avut niciodat` un \nceput. a[a cum milioane au f`cut-o [i o [tiin]ific`. din pro-pria Lui natur`. \nc` de la \nceput. c` \n spatele universului exist` presupunem acum c` urm`rim cel`lalt fir. A \nc`lca Legea universului ar \nsemna c` Dumnezeu s` se autodistrug`. putem implora. Ne putem ruga. |nsu[i Dumnezeu nu poate \nl`tura ac]iunea Legii. Am prins un fir de pe p`m\nt [i l-am urmat p\n` ne-a condus la Cauza Universului. El nu implora. clim`. Omul. dec\t dac` facem uz de rug`ciunea care trebuie s` o avem despre adev`rata natur` a Divinit`]ii [i a Legii Min]ii. sau s` opreasc` ploaia. Este o inteligen]` ce ac]ioneaz` prin Lege. c\nd exista numai Dumnezeu. s` \ncerc`m s` abordam problema noastr` din cealalt` parte. credea [i accepta faptul c` Legea i se va supune. se conducea dup` credin]a c` "la Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile . ca s` stea la iarb` verde sau s` dea ploaia ca s` S` nu \n]elegem gre[it. totu[i nu una oarb`. deoarece avea convigerea ferm` \n unitatea Lui cu Tat`l.

{tim c` mintea obiectiv`. Ea este tot at\t de etern` ca [i spiritul. coexist\nd nu g`sim altceva. care este g\nditorul. un lucru \nceput cu milioane de epoci \nainte. trebuie s` avem un \nceput. s`-i dea form`. apoi ac]iunea Inteligen]ei. suferind dintotdeauna \n Spirit. corpul amorf al Trinit`]ii. care \i pune la dispozi]ie modelul dup` care s` lucreze. apoi rezultatul ac]iunii care s-a concretizat \n universul material creat. a adus \n form` ceea ce era o idee sau o concep]ie \n Spirit. dar acest lucru \l face sub conducerea Spiritului. EL este Spirit pur. Unic`. f`r` form` [i nem`rginit. modific`ri de form`. este etern` [i indestructibil`. [tie cum s` dea form` materiei amorfe. trebuie s` existe o Inteligen]` care s` ac]ioneze asupra ei. ci accept` g\ndul con[tient [i se 40 |ntruc\t toat` materia din univers este la origine unic` [i toat` Mintea este . Urm`rind materia \n dezagregare. mai \nt\i Inteligen]a. crea]ia fiind \n continu` desf`[urare. baze rezonabile pentru a concepe Eternitatea Divin` ca pe o Trinitate format` din Spirit. materia prin natura ei nu se poate mi[ca sau schimba prin propria sa for]`. |ntruc\t. p\n` la ultima expresie.nu exist` [i c`. Acel Agent Inteligent trebuie s` fie Mintea. Aceasta este Mintea Universal` Subiectiv` care ascult` de cuv\ntul Spiritului. dup` care Dumnezeu ar fi o imagine m`rita a omului. f`r` oprire. Mintea. dorind un corp care s` aib` form` [i ac]ion\nd prin Legea Min]ii. con[tient` a omului. Avem. nu exist` nici \ncepu-turi [i nici sf\r[ituri de form`. s` o modeleze etc. ca o Lege a Min]ii. are autoritate asupra min]ii sale subiective. Nu este deloc necesar s` spunem aceasta material ce a necesitat un creator. Aceast` Minte fiind foarte inteligent`. Noi masur`m timpul cu milioane de ani [i ne punem problema c` Dumnezeu trebuie s` fi avut un pentru c` adev`rata natur` a Inteligen]ei o face s` nu fie un produs. S` nu c`dem \n p`rerea gre[it` a unor teologi. EL nu este limitat de timp [i spa]iu. pe care am numit-o Minte Cosmic` sau Universal`. iar materia. dec\t vibra]ia. care este activitatea productiv` [i Materia. Cu alte cuvinte. \nc`tu[a]i de credin]a \n timp [i spa]iu. nu cre[te [i nici nu scade \n cantitate. conform principiului conserv`rii. prin urmare. Noi muritorii. care nu ra]ioneaz`. Cel mai simplu r`spuns este: "Dumnezeu exist` dintotdeauna". Cum a fost condus` activitatea creatoare? Spiritul. Este greu pentru min]ile m`rginite s` \n]eleag` ideea c` Dumnezeu nu trebuie s` aib` un creator. problemele de g\ndire ale omului nu sunt altceva dec\t copia procesului de g\ndire a Divinit`]ii. c` de fapt El este via]a [i Inteligen]a etern existent`. \n realitate.

ac]ionez` constant pentru a-l reproduce. a crea]iei [i a rezultatului. fie c` va fi spre binele omului. pentru c` este g\ndul lui Dumnezeu. Orice idee G\ndul omului are putere. Iat` de ce spunem c` vindecarea mental` [i spiritual` nu depinde de puterea voin]ei. ajunge s`-[i dea seama c` g\ndirea sa este fotografiat` \n Minte [i reprodus`. a celei mai puternice f`pturi umane nu \nseamn` nimic pe l\ng` for]a Min]ii Divine. Omul are puterea de a alege. |nv`]`m \nc` din copil`rie c` trebuie s` proced`m a[a cu orice Lege. este prelucrat` de activitatea ce dore[te s` introduc` \n forma g\ndit` [i aceasta odat` aleas` se va fixa \n modelul creatoare [i este realizat`. accept\nd g\ndul omului. capacitatea de a selecta ceea g\ndit. Are for]a pe care omul o are [i pe care o men]ine ferm [i clar.porne[te la realizarea lui. este datoria noastr`. Prin urmare. perfec]iune pe care suntem capabili s`-l realiz`m prin tratamente. creatoare [i aceasta pentru c` este din Mintea Creatoare a Universului. av\nd identice acelea[i trei laturi pe care Dumnezeu le are cu Marele Triunghi: latura deciziei. Nu ac]iunea unei legi impersonale. a[a cum o fac ast`zi o mul]ime de oameni care au \n]eles acest minunat adev`r. fie c` va fi spre r`ul omului. Nu are nici un 41 . Cu c\t \n]elegem acest adev`r. \n loc s` r`m\nem pe pozi]ia stupid` \n care ac]ioneaz` \mpotriva noastr`. ca g\nditor. a[a cum nici Mintea Subiectiv` Universal` nu ra]ioneaz`. s` ne situ`m pe pozi]ia \n care aceast` lege creatoare devine aliatul nostru. c\nd a devenit destul de proeminent`. c\nd omul ajunge la starea de g\nditor. este contempl`rii adev`rului despre oameni. ar putea s`-[i schimbe lumea sa proprie. el decide c` trebuie s` ia o m`sur` \n aceast` privin]`. copilul lui Dumnezeu [i ca atare. Dac` el ar putea \n]elege [i faptul c` el este un mic triunghi. Puterea nu este a Fiecare condi]ie mental` se \nregistreaz` \n corp c\ndva. ca fiin]e ra]ionale. trec\nd la \nf`ptuirea modelului ce-i este prezentat. ci este executorul Spiritului [i accept` g\ndul Spiritului. Cea mai intens` for]` de voin]`. Mai t\rziu. realiz\ndu-l \ntocmai cum a fost stabilit. dar devine pe loc a noastr` atunci c\nd facem uz de ea. undeva. cu at\t mai deplin va fi gradul de noastr`. Din aceasta \i deriv` puterea. dac` nu o folosim. Activitatea creatoare a Min]ii. S`n`tatea este rezultatul exist` nici o idee de pedeaps` sau recompens` \n aceast` activitate creatoare. Boala este rezultatul unei idei false ce a devenit prea insistent`. De aceasta for]` ne folosim c\nd ne trat`m pe noi sau pe al]ii. are dreptul s` ia parte la activitatea creatoare. G\ndul nostru face parte din Mintea Creatoare [i este preluat de aceast` Minte. C\nd ne d`m seama de acest adev`r. limitat doar de capacitatea sa de a \n]elege aceast` rela]ie. ca inamic. Omul este deci. \n via]`.

care nu sunt capabili s` \ntind` m\na. Pentru ca Legii. Trebuie s`-[i dea seama c` aceste lucruri nu sunt rezultatul unei ac]iuni Divine. IISUS a fost unul dintre ace[tia. \n personalizeaz` prin darul ce este primit \n mod inteligent. C\nd \[i modific` acest mod de a g\ndi. El credea implicit \n faptul c` Spiritul a creat Aceia care au reu[it s` p`[easc` mai departe. sensul c` nu este impresionat` de cereri nes`buite. Suntem de abia la \nceputul unei noi de[tept`ri fa]` de acest mare adev`r. permi]\nd astfel binelui etern s`-i umple via]a. Dumnezeu a pus totul la dispozi]ia omului [i a asigurat o modalitate prin care acesta poate lua at\t c\t dore[te [i este capabil. din pricina co[marului de boal` [i credin]` a majorit`]ii \i \n`bu[`. ace[tia tr`iesc \ntr-o lume care \nc` mai geme \n somnul ei. oferindu-le totul din abunden]`. descoper` uneori. care este totodat` un univers al semnifica]ia d`ruirii Divine. Iubirea. Este de datoria omului s` afle cum ac]ioneaz` Legea [i s` procedeze \n consecin]`. Ea este personal` [i se Lumea mai trebuie s` vad` posibilit`]ile vie]ii. care cuprind \n \ntregime Astfel c` tr`im \ntr-un univers al iubirii. pentru a lua ce este bun. C\nd procedeaz` a[a. \n sensul c` totul ne-a fost deja acordat. Fiecare om poate fi st`p\n pe sine [i \mprejur`rile \n care tr`ie[te. Divinitatea este impersonal`. iar al]ii au \n]eles [i au crezut c` Legea Creatoare a Min]ii le st` la dispozi]ie. Se poate ca unii dintre cei mai buni. Lege. demonstreaz` c` Legea este accesibil` oricui. ci sunt lucrarea logic` a propriei sale g\ndiri. guvernat` de manifestarea exterioar`. omul este dator s`-[i dea seama c` nu trebuie s` stea \n calea Divinit`]ii. c` rug`min]ile sale nu au primit r`spunsul dorit. Treptat. s` fie vitregi]i de via]`. cu mult` iubire. \n felul \n care ajungem \n posesia a ce ni s-a pus la dispozi]ie.rost s` r`m\n` inactiv [i s` se pl\ng` c` este tratat prost de via]` [i c` trupul s`u d` semne de deteriorare. descoperind Legea Libert`]ii. Mental` a fost foarte atotcuprinz`toare. Accep]ia LUI toate lucrurile bune ce sunt la dispozi]ia omului [i c` aceia care sunt \mpov`ra]i de s`r`cie [i \nrobi]i de falsa idee de boal` sunt ca ni[te sclavi. spre uimirea sa. aceea[i Lege \[i va modifica [i ea Toate acestea se fac f`r` vre-un g\nd de influen]` sau de modificare a atitudinii Divinit`]ii fa]` de noi. Lege. 42 . Totu[i. rug`ciunea s` aib` efectul dorit. astfel c` vocea care \i \ndeamn` la trezire [i via]` este adeseori acoperit` de strig`tele unei lumi \nl`n]uite. Acest lucru trebuie f`cut respect\nd Legea. nu are dec\t s`-l ia. El trebuie s` [tie c` darul a fost deja acordat.

orice Lege din Univers \ncepe s` coopereze cu el. con[tiin]a trezit` a maselor \l va ajuta pe om s` scape de obsesia tr`iasc` \n lumina Adev`rului. 43 . Nimeni nu ne-o poate lua. Oricine ajunge la starea de boal`. lumea \[i va schimba falsa credin]` c` p`catul. aceast` credin]`. \n vederea recuper`rii sale. Trebuie ca schimbarea s` o facem \n mintea noastr` [i din acel moment nu mai suntem \mpotriva fluxului de s`n`tate universal`. pe care noi am complicat-o. [i c` ea este \ns`[i Lumina vie]ii. C\nd va veni manifest`. nimeni nu ne-o poate da. nu ajut` omului s` Aceast` \n]elegere se va r`sp\ndi mai u[or c\nd se va desprinde cu totul de credin]a supersti]ioas` \n inaccesibilitatea Divinit`]ii. a[a cum este [i universul. \mboln`virii. purta]i f`r` nici un efort de aceasta. \nseamn` c` a p`[it \n afara Voin]ei Divine. devine personal` pentru individ luat separat. c\nd \n]elege c` aceast` Inteligen]` s`l`[luie[te \n el. boala [i vremea aceea. O bun` s`n`tate \nseamn` recunoa[terea c` omul este o prezen]` vie. Deocamdat`. mai pu]in r`sp\ndit`. Cu timpul.omul se va cunoa[te tot mai bine pe sine [i universul \n care tr`ie[te [i se suferin]ele sunt legate de evolu]ie [i va accepta lumina adev`rului. Inteligen]a Impersonal` care este impregnat` \n tot ce a fost creat. ci suntem Universale \nseamn` c` am reu[it s` ne acord`m cu Infinitul. Cine \n]elege acest adev`r [i se hot`r`[te s` se re\ntoarc` la voin]a Divin`. Atunci c\nd nu mai opunem rezisten]` Legii S`n`tatea este o problem` simpl`. S`n`tatea noastr` este propria noastr` responsabilitate.

Trebuie ]inut seama c` oamenii se afl` la o mare varietate de niveluri mentale. IISUS nu a folosit la vindecare totdeauna aceea[i metod`. \n care s-au bazat pe mijloace materiale. se poate r`spunde [i afirmativ [i negativ. dup` o via]` \ntreag`. cum a procedat cu orbul c`ruia i-a uns ochii cu tin`. s` se lanseze deodat` pe culmile \n]elegerii. de fapt. Acela care a \n]eles perfect ac]iunea infailibil` a Legii Divine. este de folos \n tratament. |n multe cazuri. IISUS \i privea pe oameni la nivelul de evolu]ie la care se g`seau. [i practicianul [tie c` lucrarea sa este \n \ntregime 44 . pentru c` ei sunt diferi]i \n percep]ia lor spiritual` [i-n acela[i timp [i-n capacitatea lor de a primi vindecarea. mai ales \n cazul c\nd nivelul de acceptare este superior. Practicianul ar trebui s`-[i aminteasc` c` el posed` o con[tiin]` superioar`. pe care nu a ezitat s` o foloseasc`. Afirm\nd aceasta nu ne retragem de pe pozi]ia noastr` care sus]ine c` toate afec]iunile pot fi vindecate prin ac]iune mental`. \n parte.CAPITOLUL VII S< REFUZ<M ASISTEN}< MEDICAL<? La \ntrebarea dac` trebuie sau nu s` refuz`m orice form` de asisten]` medical`. ne folosim de o lege perfect`. viziunea spiritual` este o chestiune de dezvoltare. \n timp con[tient. de fapt. material`. EL pronun]a cuv\ntul [i ei se vindecau. rezonabil`. Nu putem fi de acord cu aceia care refuz` s` trateze o persoan` dup` ce aceasta a consultat un medic sau s-a folosit de vreo form` material` de tratament. EL [tia c` nu exist`. de[i s-a servit totdeauna de acela[i unele cazuri. |n bolnavul [i uneori se folosea de mijloace materiale. |n alte cazuri. dar mai [tia c` omul acela avea nevoie de sprijinul unei ac]iuni materiale. nu to]i oamenii au aceea[i profund` con[tiin]`. Orice poate ajuta pacientului s` fie receptiv la ideea de s`n`tate. care poate ac]iona f`r` gre[. {tim c` lucr`m cu o Lege perfect`. nici un dar deosebit de vindecare \n tin`. pe ce persoana tratat` s-ar putea s` aiba tendin]e subiec-tive de team`. Este mai rar vorba de o chestiune de revela]ie spontan`. dar care se unesc [i-l \mping s` se mai bizuie. Totodat`. ne amintim c`. EL atingea principiu. \nc`. Este greu pentru unii. Pe de alt` parte. oric\t de serioas` ar p`rea s` fie. care [tie la r\ndul ei cum s` vindece orice afec]iune. de care s` nu fie mijloace materiale. e capabil s` exercite asupra bolnavului o atitudine s`n`toas`.

ulcer. El trebuie s` aib` \ncredere deplin` \n capacitatea sa de vindecare. o \ncredere de nezdruncinat \n aceast` Lege a Min]ii. Vindec`rile s-au realizat totdeauna prin intermediul unui practician. Ambele atitudini sunt \nguste [i intolerante. c\t [i din partea practicianului care interzice folosirea De vreme ce exist` doar un singur Principiu de vindecare \n Univers. Practicianul trebuie s` spun`: "aceasta este Marea Lege a Min]ii care vindec`". afec]iuni cardiace. dar aceast` credin]` trebuie s` se sprijine totdeauna [i total pe Mintea Divin` [i nu pe intelectul s`u. Ei au \n schimb. \n cunoa[terea numit g\ndire. Ei au \ncetat de 45 . epuizare nervoas`. ambele fiind dovada c` mintea respectivului este concentrat` asupra sa. hipertensiune arterial`. trebuie s` fim de acord cu faptul c` ori de c\te ori medicul ob]ine rezultate de vindecare. cancer. s-au ob]inut vindec`ri complete [i permanente \n maladii serioase ca: artrita. spun\ndu[i: "am o voin]` slab`" sau "o slab` educa]ie". diabet etc. privind faptul c` aceast` Lege a Min]ii poate fi pus` \n spiritual`. Respingem atitudinile extreme. lini[ti]i. La cealalt` extrem` este practicianul care nu se \ncrede \n sine [i se subestimeaz`. \n direc]ia vindec`rilor. rezult` c` tratamentul fizic [i spiritual sunt extreme opuse ale aceluia[i lucru. "mi se pare inutil s` cred c` a[ putea ajuta pe al]ii sau pe Unii dintre practicienii cu mari succese \n domeniul vindec`rii. care a reu[it s`-[i \nsu[easc` o \n]elegere clar` a inflexibilit`]ii acestei Legi [i care a realizat acea ac]iune de oricine care se preocup` de dezvoltarea proprie. Prin cooperarea inteligent` cu Legea Min]ii. Dou` extreme trebuiesc evitate: \nfumurarea [i subestimarea. Atunci c\nd IISUS i-a permis femeii s`-i ating` roba sau c\nd a folosit tina pentru a \nt`ri cu principiul vindec`rii prin mijloace materiale. "nu am posibilitatea". \n loc s` fie \ndreptat` spre Marea Minte creatoare. b`rbat sau femeie. [i nu: "eu sunt un mare vindec`tor". care vindec`. vocabular adecvat". anemie. tratamentul spiritual. at\t din partea medicului care nu accept` medicamentelor. f`r` s` posede grade academice. dac` un astfel de suport \i \nt`re[te credin]a orbului.\ndeplinit` de Minte. \n a[a m`sur` \nc\t ajunge s` poat` dirija acest flux de energie universal`. paralizie. siguran]` interioar` senin`. pare rezonabil [i pentru noi s` permitem pacientului s` ia contact credin]a. se dovedesc a fi oameni simpli. "nu posed mine \nsumi". aceasta \nseamn` c` s-a realizat un contact cu acest Principiu [i c` vindec`rile nu se datoresc ac]iunii directe a medica]iei. C\nd am acceptat existen]a unui Principiu de vindecare universal.

dec\t propria-i team` fa]` de boala cu care este confruntat. adic` perfectiunea extern` a omului. Adev`rata credin]` presupune dou` lucruri: se bazeaz` pe o \n]elegere inteligent` [i clar` a Principiului vindec`rii. Legea nu are favori]i. care face totul s` pulseze de via]`. care Ne baz`m complet pe Infinita Inteligen]` a Min]ii [i pe capacitatea de a executa orice avem de f`cut. calm`. una cu aceast` Minte universal`. de a alege [i de a totdeauna Spirirului. observ`m o [tergere a 46 . Credin]a nu este \ncredere oarb`. Spiritul este acela dup` care ne form`m g\ndulul. perfec]iune v`zut` de Spirit.MINTEA lucreaz` sub dirijarea Spiritului. Mintea are capacitatea de a se supune dirij`rii \n activitatea specific`. dup` ce a citit lucrarea de fa]`. \[i d` seama c` are acces la imensul ocean de inteligen]` care \i poate conferi dreptul de a vindeca. dar trebuie s` recunoa[tem c` este schimb`toare \n ac]iunea ei. el nu poate vindeca. conform alegerii f`cute \n g\ndirea noastr` con[tient`. pe care o putem vedea [i noi. este existent \n dirija. Atunci Aceste condi]ii sunt fundamentale \n procesul de vindecare. At\t timp c\t cunoa[terea [i \ncrederea \n aceast` putere sunt mai mari c\nd teama de boal` \ntrece propria-i siguran]` \n Putere. recunoa[tem c` spiritul este neschimb`tor. apar]ine este Subiec-tivul Universal.a se mai considera ne\nsemna]i sau lipsi]i de educa]ie [i s-au v`zut c` sunt posesori ai Min]ii Divine. Astfel. Actul original [i de \nceput. plus o siguran]` interioar`. c\nd facem tratament spiritual sau mental. "Spiritul este Prima Cauz`. rezultate se ob]in atunci c\nd recunoa[tem minunata Inteligen]` a Min]ii [i ne TRUCTOR . neschimbat [i neschimb`tor. acesta este preluat [i prelucrat \n form` de c`tre Minte. Aceasta o aducem noi la cuno[tiin]a Min]ii [i cerem s` o realizeze. \n ceea ce prive[te Puterea de vindecare. ne ridic`m la punctul de vedere al Spiritului [i afirm\nd ceea ce vede totdeauna Spiritul. El are capacitatea de a voi. cre\nd constuctiv sau distrug\nd. Eternul . atunci c\nd ne-am cur`]at de imagini false. el poate vindeca. C\nd spunem c` imperfec]iunea nu a fost \n realitate niciodat` \n trup. Cele mai bune ridic`m pe o treapt` superioar` \n recunoa[terea c` acest ME{TER CONSConcepem Spiritul ca fiind Unicul Principiu Atot[tiutor din \ntregul univers. Oricine. to]i sunt egali. Spiritul se vede pe sine reflectat \n univers. Mintea \ns`[i nefiind con[tient` de sine. Pe de alt` parte. dar nu posed` capacitatea de a voi sau de a alege.Eu sunt s`l`[luind totdeauna \n Perfec]iune. sine [i are toat` via]a cuprins` \n sine".

care s` lumineze suferin]a. durerea fiind premerg`toare mor]ii. nici prin putere (for]a mental` o omului). acolo unde ignoran]a vede numai ur\]enie. De[i [tim c` avem la dispozi]ie o Lege perfect`. |n ignoran]a noastr` socotim orele cople[itoare [i ced`m lor cu team`. Trebuie s` recunoa[tem c` aceast` esen]` pur` a constr\ngere (for]a fizic` uman`). Vindecarea spiritual` are caracter permanent. un mic ajutor material.falsului tablou [i aceasta pentru c` nu se manifest` dec\t ceea ce vede Spiritul. durerea [i suferin]a sunt capabile s` ne scuture violent. Uneori suntem prea aproape de propria suferin]`. o prezen]` vie. Tr`im \ntr-un univers spiritual. f`c\ndu-ne dificile \ncerc`rile de a \nvinge teama. \n sensul c` suferindul se poate deta[a suficient. spre a mai putea s` ne trat`m cu succes. Corpul este. For]a spiritual` a g\ndului are putere asupra oric`rui lucru. Nici un tablou ur\t nu este destul de mare sau de \ngrozitor ca s` poat` opune rezisten]`. cunoa[tem acum c` adev`rul pe care \l spunem este cu mult superior oric`rei condi]ii. \n Trebuie s` \ncerc`m s` ne amintim c` suntem mo[tenitorii memoriei con[tiin]a speciei. trebuie s` ]inem minte cele de mai sus. durerea s-a asociat cu teama. deoarece este un tablou fals. astfel ca s` realizeze o lini[te mental` necesar` succesului [i reu[itei tratamentului. deci nimic nu este pierdut. acolo unde altceva ar \ncerca s`-[i impun` prezen]a. o prezen]` vie. 47 . \nc\t s` tulbure foarte mult starea noastr` de con[tiin]`. deoarece a disp`rut \n eterna contemplare a Spiritului: "nu-mi voi mai aduce aminte de p`catele [i f`r`delegile lor". Dar \nsu[indu-ne concep]ia despre Spirit. Are putere putea s` fie sau nu permanent`. \n care s`l`[luie[te Spiritul. Ceea ce s-a vindecat prin tratament spiritual nu mai asupra oric`rei rezisten]e aparente. deci. |n ceea ce prive[te corpul. ar putea fi de folos. Specia a avut multe \ncerc`ri de durere [i boal`. ci prin Spiritului se afl` \n noi.nu mai poate reveni. Prin urmare. suferin]a ar putea fi at\t de mare. [tiind c` corpul este corp spiritual. deoarece putem afirma c` nu poate fi nimic altceva dec\t prezen]a Spiritului. [terg\nd orice nu-i seam`n` pentru c` "nu prin Spiritul Meu "zice Domnul". Toate experien]ele speciei sunt depozitate \n aceast` Minte Unic`. nereal [i Spiritul vede numai perfec]iunea. din moment ce exist` o Minte Unic`. speciei. suntem capabili s` respingem orice senza]ie ce aduce un mesaj de deprimare. pe c\nd simpla vindecare mental` ar revine . care lucreaz` \n favoarea noastr`. Dac` privim lucrurile astfel. Treptat. |n asemenea cazuri.

dar uneori sunt [i unele dificult`]i \n ajustarea g\ndului la aceste noi mai rapid dec\t pare. deoarece ea acea rela]ie \nc\nt`toare. 48 con[tient` a vie]ii Spiritului. ob]ine darul. Legea Min]ii opereaza at\t de neutru. Putem s` ne \ncuraj`m. \n loc de a ne complace \n situa]ia de sclavi. pentru c`. El i-a asigurat c` acest lucru este foarte posibil [i le-a explicat c` totu[i. nu este de mirare c` se ob]in rezultate bune chiar \n asemenea cazuri. prin urmare. s`n`tatea fiind o stare at\t fizic`.cum s` procedeze cu tot felul de dificult`]i. dac` ne g\ndim c` progresul este de obicei mult reeducare se desfa[oar` incontinuu. ad`post. El a \ncheiat amintindu-le c` dac` vor c`uta mai \nt\i | . pentru Este adev`rat c` \n virtutea acestei credin]e. c\t [i mental`. Mul]i fac progrese rapide din primele zile sau s`pt`m\ni. cu scopul de a sc`pa din situa]ii periculoase. Odat` g\ndirea vindecat`. dar Divinitatea impersonal` devine personal`. pe m`sur` ce con[tiin]a lui se limpeze[te [i viziunea lui spiritual` se \nt`re[te. ori de c\te ori este con[tient pus`-n ac]iune. Mintea Subiectiv` este foarte educabil` [i procesul de concep]ii. multe despre Dumnezeu. de teama etc. toate celelalte lucruri vor veni automat. ce se nume[te: "A CUNOA{TE PE DUMNEZEU". clar`. f`r` s` ajung` s`-l cunoasc` pe donator. dar acest contact ocazional cu Spiritul. Pe m`sur` ce individul dezvolt` aceast` nou` atitudine fa]` de boal`. Un singur g\nd este suficient s` schimbe via]a. duce la o realizare mai slab` [i la o lips` mai accentuat` de satisfac]ii. urmarit` cu tenacitate. IISUS a demonstrat aceasta \ntr-una din \nv`]`turile Sale. reface condi]ia fizica. el \nva]` dac` nu ne ridic`m pe culmi \nalte. a[a dup` cum ziua urmeaz` nop]ii. \n direc]ia aleas` de noi: astfel. Treptat. pierde mult. \nc\t. descoper` c` st`p\ne[te tot mai bine st`rile de indispozi]ie. Nu trebuie s` ne descuraj`m la \nceput. Ea nu poate ajunge niciodat` la Trebuie spus c` persoana care procedeaz` astfel. Era \nconjurat de o mul]ime care vroia s` [tie dac` putea folosi aceast` Lege pentru a ob]ine hran`. vizeaz` marea sa putere creatoare. este de-ajuns pentru a ne face sau noua credin]`. ar trebui s` ne men]inem cu t`rie pe aceast` O idee limpede. se pot ob]ine uneori [i bunuri materiale. vom dezvolta cunoa[terea care ne d` posibilitatea de a deveni st`p\ni ai propri-ilor noastre va urma corpul. \i Mul]i folosesc credin]a \n for]a de ac]iune a Legii Min]ii. Ea [tie acela care \[i expune \ntreaga fiin]` acestei cultiv`ri spirituale a prezen]ei Divine. \mbr`c`minte. g\nduri. via]a superioar` [i deplin` este atunci c\nd tr`ie[ti \n cultivarea mp`r`]ia lui Dumnezeu [i Dreptatea Lui.

\n mod logic. al vindec`rii. IUBIREA NU ESTE O EMO}IE SENTIMENTAL< OARECARE. numit dragoste. a[a deplin cum o face IUBIREA. DINAMIC<. Singura cooperare ce o vom ob]ine de la Divinitate este aceea care rezult` din cooperarea noastr` cu EA. Se poate spune c` nu exist` dec\t un singur cuv\nt raportat la Divinitate [i folosit de aceia care au atins o viziune superioar` [i o \nalt` \mplinire spiritual`. f`r` ea. Ea este acea for]` irezistibil` din univers. este rezultatul IUBIRII DIVINE. a[a cum o face IUBIREA. degeaba ne-am d`rui toate bunurile celor s`r`ci sau ne-am l`sa ar[i pe rug. Marea Lege a Universului \n care sunt incluse celelalte legi secundare. la jocurile de noroc [i IISUS a ar`tat o via]` \n care exist` o viziune mental` [i spiritual` clar`. ci de dorin]a intens` de a face binele. bazeaz` pe apropierea g\ndului nostru de acela al Spiritului. \ncearc` s`-l descopere. produce constr\ngere. este un fel de via]` pe care o fiin]` Dumnezeu nu se ascunde. El poate fi cunoscut. EA ESTE O FOR}< TERIBIL<. al perfec]iunii. fericirea. prosperitatea oric`rui suflet ce se deschide acestui Curent Divin. putere vie]ii. Ast`zi este necesar s` cultiv`m acel mod de via]` care. VINDEC<TOARE. IUBIREA ESTE FOR}A CREATOARE. "IUBIREA ESTE |MPLINIREA LEGII". Universului lucreaz` pentru binele a tot ce exist`. |ntregul proces al crea]iei. ci pentru c` am descoperit c` adev`ratele bucurii ale vie]ii se via]` asigur` eliberarea de amenin]area cu boala.s`n`tatea [i fericirea. Aceasta \nseamn` " A CUNOA{TE PE DUMNEZEU ". cum ar fi: indica]iile de a renun]a la fumat. Nimic nu adaug` maladie. Acest cuv\nt este IUBIREA. nu s-ar sim]i mai bine aduc\nduAceasta nu este o problem` ecleziastic`. |n recomandarea acestui mod de via]` nu exist` nici o multe a[a zise p`cate. nu [i-ar mai apropia mai mult fericirea. Numai acest mod de De vreme ce omul a fost creat ca o expresie a Spiritului. IUBIREA poate vindeca orice Nimic nu \ntrege[te caracterul. \ndeplinind scopul pentru care a fost creat? Cum Legea [i g\ndirea [i ac]iunea \n unitate cu ceea ce [tie c` se nume[te Mintea Spiritului? ce g\nde[te [i ra]ioneaz` \n mod logic. ce face posibil s` sus]in` orice ne poate sta \n cale [i s` renun]`m la aceste piedici nu prin costr\ngere. \n zadar am cunoa[te totul. 49 . nu este altceva dec\t IUBIREA DIVIN< |N AC}IUNE. care este adev`rata natur` a Divinit`]ii. care \nl`tur` obstacole aparente [i aduce \n loc s`n`tatea. S` ne aducem aminte c` nu este vorba de un sentimentalism siropos.

Exist` o diferen]` \ntre a iubi o persoan` [i a place pe cineva. Oamenii spun

adeseori: nu pot iubi pe oricine; unii sunt at\t de r`i, de enervan]i, \nc\t este imposibil s`-i po]i iubi. S` \n]elegem bine termenul: ne place o persoan` prin exteriorul s`u, iubim omul prin interiorul s`u. Este adev`rat c` unii sunt enervan]i. S-ar putea s` nu ne plac` nici exteriorul lor [i nu suntem obliga]i s` o facem. Iubim cu adev`rat pe cineva, atunci c\nd \i dorim ce ne dorim [i nou`. Iubim pe semenul nostru ca pe noi \n[ine, atunci c\nd \i dorim acelea[i lucruri ca [i nou`.

acas`, dar s` nu permitem ca nepl`cerea provocat` de exteriorul acestuia s` impiedice dorin]ele noastre privind persoana respectiv`. Poate s-a purtat nedrept

S-ar putea s` nu ne tenteze compania cuiva \ntr-at\t \nc\t s`-l invit`m la noi

cu noi sau s-a ar`tat c` nu este demn de \ncrederea noastr`, astfel c` nu-i putem motiv, ar trebui s` avem grij` s` nu permitem ca manifest`rile enervante s` p`trund`

recunoa[te calit`]ile pe care le apreciem. Chiar dac` \l ]inem la distan]` din acest \n noi. Dac` permitem acestor manifest`ri s` p`trund`, ele devin parte integrant` din ura, aceasta anuleaz` tot ce este Divin.

noi. Atunci c\nd eman`m iubire, aceasta anuleaz` tot ce este negativ. Dac` reflect`m Trebuie s` recunoa[tem c` aceast` persoan` este Spirit \n forul s`u interior,

a[a cum suntem [i noi. Iubim omul spiritual, interior, chiar atunci c\nd evit`m

manifestarea lui exterioar` imperfect`. |i iert`m actele lipsite de bun`voin]` [i, de

c\te ori ne vine \n minte, \i dorim tot binele. Nu ne putem pretinde binele pentru noi [i \n acela[i timp, mental, s` \nchidem pentru altul calea binelui. Adeseori, refuzul nostru de a permite lipsei lui de bun`voin]` s` p`trund` \n con[tiin]a noastr`, cuplat cu alegerea con[tient` de iubire pentru el, constituie for]a vindec`toare ce ac]ioneaz` asupra sa [i \nl`tur` masca sa de imperfec]iune, FRA}II NO{TRI.

relev\nd adev`ratul om de sub aceasta. Deci: "IUBE{TE-}I DU{MANII". EI SUNT Dac` cineva spune c`-L iube[te pe DUMNEZEU [i \[i ur`[te fratele pe careUna din condi]iile fundamentale ale succesului unui tratament, const` \n

l cunoa[te, cum poate el iubi pe Dumnezeu, pe care nu L-a v`zut?

a \nv`lui persoana tratat` cu toat` iubirea noastr`, f`r` nici o re]inere. IUBIREA VINDEC<. URA OTR<VE{TE.

50

CAPITOLUL VIII
UZINA ELECTRIC< DIN NOI
S-a accentuat necesitatea unei cunoa[teri clare a Legii, pentru a putea

asigura succesul vindec`rii. Dar mai trebuie ceva. Nu numai ce cunoa[tem este important, ci [i ce sim]im. Exist` o cunoa[tere interioar`, la care trebuie s`

ajungem, cunoa[tere ce nu este rezultatul unui proces intelectual. Este o

cunoa[tere mistic` de prim ordin, ob]inut` direct de la surs`. Vindec`torul poate adaug` o a treia cale, [i anume, aceea a percep]iei imediate. Aceast` cale \l conduce

folosi, pentru a ajunge la Adev`r, calea intelectului [i a ra]iunii, dar la aceasta se mai la Adev`rul ce este intuit mai degrab`, dec\t sim]it ra]ional. El intuie[te Prezen]a oricine pe care-l \nt\lne[te [i aceasta \i d` convingerea \n unitatea de ne\nfr\nt a \ntregului.

Divin`, care umple \ntregul univers [i pe sine. Simte aceast` prezen]` \n orice [i

asociaz` cu spiritele [i nici nu aude voci sau interpreteaz` vise; ceeea ce \l deosebe[te este faptul c` el "percepe intuitiv Adev`rul [i, f`r` procese mentale [i a \nv`]at s` se izoleze de vocile ar]`goase ale oamenilor, de falsele lor no]iuni, de con[tiente, ajunge la Realizarea spiritual`.". El a ajuns s` [tie c` Divinitatea este \n el tendin]a de a accepta idei banale, comune [i a \nv`]at s` coboare \n profunzimea sa, acolo unde se ia contact cu Divinitatea. |ntr-un sens, el l-a privit pe baz` [i a revenit, pentru a vorbi despre ce cunoa[te cu certitudine. Dumnezeu \n fa]`, a auzit lucruri pe care instinctiv le recunoa[te drept adev`ruri de Nu numai fondatorii marilor religii, dar [i marii poe]i ca Dante, Tennyson,

Misticul nu este neap`rat o persoan` ciudat` sau neap`rat un mediu. El nu se

Shelley, Walt Whitman [i al]ii au avut aceast` calitate mistic` a intui]iei. Citind operele lor, ne d`m seama c` au mers totdeauna \n umbra unei Prezen]e vii, care s-a manifestat \n ceea ce ei au scris.

Cunoa[terea mistic` accentueaz` mai \nt\i Realitatea Prezen]ei Divine [i
51

posibilitatea de a ]i-o apropia, \n mod con[tient. Ea umple nu numai omenirea, univers spiritual.

ci \ntregul univers: mun]i, r\uri, copaci, p`s`ri, fluturi, etc; tr`im deci, \ntr-un Din aceast` cunoa[tere perfect` a universului, deriv` alt` concep]ie, aceea c`

destinul omului const` \n a manifesta perfec]iunea, \n orice fel. Specia uman` \[i desf`[oar` activitatea \n iluzia ca omul n`scut s` aib` parte de boal`, de necazuri, de frustr`ri. Acest lucru a fost crezut at\t de mult timp, \nc\t a ajuns s` fie privit ca un adev`r, el fiind de fapt un neadev`r. |n anumite momente, intuim adev`rul care este clar, acela c` omul s-a n`scut pentru a avea un destin minunat, c` standardul s`u de aceea a \nfr\ngerii [i bolilor. Astfel, ne-am n`scut cu acumularea de amintiri negative, ce s-au impus at\t de evident, \nc\t le-am acceptat ca destin. |n

via]` este mult mai sus dec\t a acceptat specia. Experien]a obi[nuit` a speciei, a fost

momentul de iluminare, cei mai mul]i dintre noi au sim]it c` nu acesta este nivelul

de via]` urm`rit. Este un standard fals fa]` de ceea ce ar trebui s` fie normal,

acceptat, deoarece am privit via]a prin ochii speciei. |ntrez`rirea perfec]iunii am \ndr`znit s` o exprim`m \n cuvinte.

spirituale [i fizice a fost at\t de sus plasat` de acest fals standard, \nc\t de-abia Trebuie s` c`utam adev`rul normal, deoarece vom ob]ine numai ceea ce am

acceptat mental, drept normal. Vom experimenta totdeauna ceea ce socotim ca normal, nu ceea ce dorim sau pentru ce ne rug`m. Mul]imea a privit cu ochii

experien]ei speciei [i aceasta a fost limita pe care a putut-o atinge. Trebuie s` privim via]a prin ochii Spiritului pentru c`, dac` am luat na[tere din Spirit, rezult` logic c`, orice ar fi Spiritul \n sine, avem dreptul s` ne a[tept`m ca s`-l putem reproduce \n noi \n[ine. Acesta este standardul superior, v`zut \n lumina a ceea

ce omul a realizat, deci, tendin]a este de a se retrage de la acest nivel [i de a accepta standardul inferior. ACEASTA |NSEAMN< STAGNARE. Omul trebuie sa tr`iasc` \n lumile Adev`rului superior, pe care-l cunoa[te. El trebuie s` continue spre experien]ele superioare. Pentru a putea \ncerca binele deplin, trebuie ca, mental, el s` tind` spre cel mai \nalt bine, ca nivel normal al vie]ii. Exist` unele adev`ruri pe care le cunoa[tem, dar pe care niciodat` nu le putem dovedi prin proces

ra]ional. Acestea sunt lucruri ce dau for]`, pondere [i convingere \n lucrarea noastr`. Atunci c\nd IISUS le-a spus discipolilor S<I c` ei \i \nv`]au pe al]ii lucruri pe care [i ei, la r\ndul lor, le \nv`]aser`, pe c\nd EL vorbea despre lucruri pe care

le [tia [i le v`zuse; prin aceasta, EL revela unul dintre secretele formidabilei sale
52

EL vorbea despre Dumnezeu \n Universul LUI. Divinitatea [i Universul EI sunt inseparabile. prin urmare. pentru ca acolo s`-[i recapete viziunea clar` a Prezen]ei din l`untrul S<U [i unit`]ii inseparabile cu Tat`l. din Mine. deoarece nu exista nimic ce se poate opune acestei Prezen]e Astfel c` EL umbla [i vorbea cu oamenii la suprafa]`. dar atunci c\nd ap`rea din afar`. [i \n]elegem c` toat` puterea ne-a fost dat`. recunosc\ndu-i nimicnicia. EL d`dea o simpl` explica]ie: "Tat`l vindecarea este \mplinit` nu prin efortul vindec`torului. EL este Acela care \ndepline[te lucrarea. |ntrnoastr` credin]`. Cum omul este o parte din acest Mare |ntreg nu ar putea fi niciodat` desp`r]it de Divinitate. \n om. prin \ns`[i Prezen]a ei. dar \n interior. \nt`rit \n for]a Sa de vindecare. Astfel.". EL demonstra modul de ac]ionare al acestei Prezen]e.autorit`]i asupra for]elor r`ului. EL aducea o \ntreag` armat` [i [tia dinainte Atotputernice. l`s\nd rezultatele s` vorbeasc`. EL nu vorbea mult. aceast` putere face ca lucruri aparent 53 adev`r. complet`.om. \n loc s` despre Dumnezeu [i orice altceva. ori de c\te ori vorbea \n prezen]a unei boli. Acest Adev`r. toate celelalte legi nu \nseamn` nimic". |ntr-adev`r. trebuie s` existe \n totalitatea LUI. nu aducea un soldat izolat s` izgoneasc` inamicul. vorbeasc` despre Dumnezeu [i univer-sul LUI sau despre Dumnezeu [i omul sau orice fiin]` uman`. p`str\nd Centrul s`u Spiritual deschis fa]` de prezen]a Spiritului: "c`ci Spirit cu Spirit se pot \nt\lni". clar \n]eles. EL tr`ia retras \n cele mai profunde centre ale fiin]ei Sale. al unit`]ii Dummnezeu . bolile sunt numai iluzii ale sim]urilor [i niciodat` realit`]i. iar noi suntem Una cu Dumnezeu. EL era supus \ncerc`rilor de tot felul. IISUS \nv`]a c`: "Exist` o Lege Transcendent` Absolut`. care era parte integrant` din EL. Prin urmare. prin aceast` prezen]` inerent`. suntem vindeca]i de boli pe care nu le-am v`zut niciodat`. EL vorbea cu Tat`l din l`untru. se retr`gea \ntr-un loc izolat. Dumnezeu fiind indivizibil. EL \nv`]a c`: "aceast` Lege. dec\t \n falsa C\nd ne d`m seama de puterea formidabil` ce se manifest` \n \ntregul univers . orice care vine \n contact cu ea". EL [tia intuitiv c` Divinitatea este indivizibil`. ci prin permiterea Adev`rului s` p`trund` \n oameni [i s`-i fac` liberi. nu poate fi altceva dec\t o unitate singur`. \n c` victoria va fi a LUI. Astfel c`. \n fa]a c`reia. Divinitatea aceasta din l`untrul omului era asociat` LUI permanent. EL [tia c`. Cum era supus asaltului teribil al g\ndului mul]imii asupra mentalit`]ii Sale. EL \i mai \nv`]a c` infinitul nu poate fi frac]ionat. devenea prea intens`. vindec` boala. Dumnezeu nu poate fi bolnav. revenim la faptul c` C\nd revenea.

Dac` nu ne d`m seama de mare dec\t oricare din formele [i for]ele ce se manifest` \n Univers. Nu trebuie uitat nici o clip` c` omul este cel acest fapt. |n acest fel se reprezint` imaginea unui organism perfect. Unele lucruri ajut` pentru a p`stra acest sim] al Prezen]ei ce s`l`[luie[te \n Universul Lui. armonios. dar el le este superior. dar nu \n renun]`m la pl`cerile obi[nuite ale vie]ii. mai m`re] [i mai puternic lucru din Univers. s` o recunoa[tem. S` ne obi[nuim a ne g\ndi la Prezen]a Divin` [i s` o c`ut`m peste tot. Ele \l pot dep`[i \n volum. prin sensul mistic. dar mintea lui \i permite s` r`t`ceasc` prin univers [i s` creeze mijloace care s`-i dea posibilitatea de a afla tainele 54 . Conforma]ia lui fizic` \l oblig` s` r`m\n` pe aceast` planet`. exercit` controlul [i aduce g\ndul la realizarea lui \n corp. pl`m\ni etc. s` nu uit`m niciodat` c` puterea vine de la cultivarea sensului mistic. Nimic nu va fi imposibil pentru acela care va g\ndi cu asiduitate la Prezen]a Divin`. se strecoar` \ndoiala. aceasta se face \n interior. imensitatea Universului ne poate \nsp`im\nta. Nu \nseamn` nici s` adopt`m o atitudine permis s` uit`m nici o clip`. Dac` este \n cauz` un adres`m cu calm [i armonie. noi. care. Prin calea intelectual` Adev`rul este abordat pe dinafar`. impun\nd senza]ia de s`n`tate. deoarece el este Minte. s` o cultiv`m. Acest lucru nu \nseamn` s` devenim mai pu]in umani sau s` religioas`. S` d`r\m`m acest zid desp`r]itor. a[a cum [tim. ne orice ajut` la recunoa[terea Adev`rului [i \n]elegerea lui. ca fiecare gr`unte de energie ce a stat la dispozi]ia LUI. folosind un timp contemplarea calm` a faptului c` fiecare dintre noi este complet p`truns de aceast` Prezen]` Divin`. rec`p`t\ndu-se convingerea c` aparen]a acestei st`ri poate fi schimbat` la voin]`. revenind la situa]ia \n care se poate folosi anumit organ (inima. trebuie mai mare. se afl` [i la dispozi]ia noastr`. un adev`rat laca[ al Spiritului [i se ofer` aceast` imagine Legii Min]ii.) \l \nconjur`m cu iubirea vindec`toare. Omul este cu mult mai |n cazul c\nd. S` \nv`]`m a-l vedea pe Dumnezeu \n maniera teologic`. Trebuie s` dezvolt`m latura interioar` a vie]ii. ca [i IISUS sau al]i oameni proeminen]i. negat` realitatea oric`rei contraziceri. Facem aceasta.mari s` devin` ne\nsemnate. cu toate cuno[tin]ele c`p`tate. Teologii au separat lucrurile \n lumea fizic` [i lumea spiritual`. ca [i cum aceast` Prezen]` ar fi ceva de care s` ne temem [i c` nu ne este Pe c\nd abordarea \n mod intelectual a subiectului de vindecare este ceva nepre]uit. deoarece \l putem g`si peste tot [i-n tot ce exist`.

. prin ele \nsele. \n timpul tratamentului mental [i spiritual. Totu[i. Ele 55 sunt valabile numai ca ghid al g\ndului. omul r`m\ne superior fa]` de tot ceea ce el a creat p\n` acum sau va mai crea. cuvintele nu con]in nici o putere magic`. CAPITOLUL IX CAZURI DE VINDECARE Este [tiut c`.acestuia.

Astfel. pentru c` g\ndul este acela care le sus]ine [i le d` putere. de am`r`ciune. PRECUM {I NOI IERT<M GRE{I}ILOR NO{TRI. \nconjurat` de aceast` Minte. a fost necesar ca pacienta s` cauzate de fric]iunile dintre ea [i o rud` apropiat`. deci. Simpla repetare a cuvintelor nu are nici o valoare. tratamentului. pentru orbirea noastr`. calea folosit` a fost \nl`turarea. Veri[oara mea este. succesul \n cazul ar`tat a fost ob]inut \n momentul \n care pacienta a reu[it s` se plaseze pe pozi]ia Spiritului. at\t eu c\t [i veri[oara mea ne afl`m \n total` pace \n aceast` Minte. de la \nceputul rebele. toat` sup`rarea. pentru c` m` aflu \n calmul etern al Spiritului. armonie. Eu pronun] acest cuv\nt. ce a provocat o perturbare ce nu exista acolo. M` iert pe mine. alifii [i alte medicamente). Cuvintele \n sine pot fi diferite. \n]eleag` c` st`rile de animozitate. O \mbr`]i[ez pe Jane [i o \nv`lui cu cea mai profund` [i mai cald` iubire.". g\ndire ostil` \n aceast` Minte Unic`. |nv`lui pe to]i cu aceea[i iubire Divin` inspirat`. [terg [i dizolv orice sentiment de jignire. Corpul meu este substan]` spiritual` [i nu poate fi \ngr`dit de nimic care s`-l enerveze. dac` nu \nt`rim aceste cuvinte cu g\ndul adecvat. Elimin total. \n cazul unei eczeme |n unele vindec`ri complete. care nu condamn` pe nimeni. Prin urmare. toat` iritarea. de asemenea. Sunt \ntruparea Spiritului. nefiind necesar` o anumit` formul` magic`. Nu pot exista dou` curente de Universal`.. profund implantate \n con[tiin]`. \n mod automat \nchide manifestarea perfec]iunii spirituale. Aceast` rug`ciune nu este pentru iertarea etern` a unui p`cat teoretic. precum [i pe ea. Pielea mea este [i ea 56 . M` pronun] pentru \nl`turarea complet` a oric`rui sentiment de iritare \n lumea mea [i emit pacea mea. care s` aib` puterea de a m` irita. perfec]iune. sunt \nconjurat` acum de Mintea Subiectiv` Am\ndou` g\ndim \n Ea [i cu Ea \n acest moment. adic` \n Minte nu exist` dec\t o condi]ie de lini[te. st`teau la baza afec]iunii sale.G\ndul este acela care vindec`. care eman` pace. ci se refer` la un principiu fundamental [i anume: orice ranchiun` p`strat` \n inim`. ce nu a putut fi vindecat` prin nici unul din mijloacele [i metodele cunoscute (ape termale. Mary H. care este Legea \n interiorul st`rii mele mentale. Vindecarea s-a produs dup` ce ea a reu[it s` elimine aceste st`ri de iritare [i am`r`ciune. redat` aici pentru eventualitatea folosirii ei de c`tre ghid: "Eu. Nu exist` nimic nic`ieri. Iat` forma de exprimare folosit` de pacient`. a cauzei ce a dat na[tere afec]iunii. \n]eleg\nd profund semnifica]ia din rug`ciune: "{I IART< NOU< GRE{ELILE NOASTRE. care s` \nv`luie orice vine \n contact cu mine.

F`r` \ndoial`.". refuz s` o accept. nu au nici o putere asupra fericirii noastre. S` ne d`m seama dac` cineva ar dori s` ne jigneasc`. Mentalul [i fizicul trebuie aduse la Un alt caz de vindecare al unei sinuzite rebele. care este singura stare a min]ii \n care perfec]iunea spiritual` se poate manifesta. iar dac` nu a avut de g\nd s` m` jigneasc`. atunci ar fi fost mai bine s` cererile. acea perfec]iune spiritual` care ]ine totdeauna de prezen]a Spiritului. c`-n fiecare zi. una din cuno[tin]ele noastre nu ne agreaz` [i spune ceva nepl`cut despre noi. \n ele \nsele. \ntre]in\nd o stare mental` opus`. Este bine c\nd se poate. jignirile [i persecu]iile a c`ror ]int` se socotea. pentru c` [tiu c` ea se produce chiar \n clipa de fa]`. Dac` nu-i d`m ascultare. eczema a disp`rut complet [i nu a mai reap`rut. Acum \ndrept Legea Min]ii s` manifeste st`rile mele mentale \n corpul meu. atunci nici jignirea nu ne produce nici un r`u.un loc de s`l`[luire a Spiritului [i nu cunoa[te dec\t pacea. ce avea drept cauz` un complex de persecu]ie. nu a fost posibil dec\t atunci c\nd pacientul s-a convins c`. Acest lucru nu \nseamn` c` restabile[te mental cu armonia universal`. pozitiv`. nu erau \n realitate fondate. apoi s` vin` [i s`-[i formuleze Nu este nevoie neap`rat s` iei contact cu semenul [i s` te \mpaci cu el. \n acord cu acest cuv\nt al meu de perfec]iune. dup` 15 minute de citit [i [i aminteau c` nutreau sentimente ostile \ntre ei [i al]ii. {terge Dumnezeu te prive[te [i zice: "foarte bine. M` bucur de perfecta ei \mplinire. noi singuri avem puterea de a ne r`ni sufletul. prin reac]ia mental` atitudine? Dac` \ntr-adev`r are inten]ia s` m` jigneasc`. de ce s` o iau drept jignire? 57 proprie la lucrurile spuse sau f`cute. principalul este s` te \mpaci cu el \n con[tiin]a ta. De fapt. lase lucrurile acolo [i s` se \mpace cu semenii. predau acest corp lucr`rii perfecte a Legii Perfecte. C\nd IISUS vorbea mul]imii despre faptul c` ei aduceau daruri la templu [i \ Aceast` formul` a fost repetat` de 3 ori pe zi . c` aceasta nu are efect dec\t dac` noi accept`m jignirea. EL le ar`ta Legea Spiritual` fundamental`. Prin aceasta. meditat lucruri spirituale. ceea ce dovede[te c` g\ndurile sau cuvintele altora. acum te vei vindeca". N-ar fi deci preferabil s` adopt`m aceasta . |n c\teva s`pt`m\ni. \n pielea mea. \n mod con[tient. ci pentru c` ne am`r`ciunea de partea ta [i-n st`rile tale mentale. de fapt. c`ci nu este \n puterea celuilalt s` o impun`. Nu putem manifesta o stare fizic` starea de armonie [i \n]elegere des`v\r[it`. Aceasta se produce numai dac` ne l`s`m afecta]i. fine]ea [i netezimea. Acum.

de exemplu. produc\nd \n final perturba]ii serioase. vederea unui infirm purtat \n scaunul cu rotile. cazuri. iar pentru persoana care are nevoie s`-[i schimbe obiceiurile Este important s` se evite discu]iile cu privire la st`rile morbide [i maladii 58 . |ntruc\t g\ndul-form`. |n primul r\nd. lucreaz` oricum. \n astfel de cazuri. c\t [i infirmul din trecut. sunt \mpinse \n afar` de c`tre mintea obiectiv`. \n orice parte a corpului. apare manifestarea fizic` a g\ndului respectiv. trebuie s` fie reprezenta]i mental de c`tre pacient. ca posed\nd o s`n`tate perfect`. este necesar putea \nt\mpla [i a[a. adic` s` ne eliber`m de emotiv` puternic`. este numai o iluzie a sim]urilor. trebuie s` facem o cur`]enie mental` [i spiritual`. \n mod definitiv [i con[tient. Uneori. din trecutul pacien]ilor. iar pentru un pacient. Pentru tratarea mental` a unor astfel de au provocat afec]iunile actuale. c`ci totdeauna g\ndul este cel care ne impune restric]ii. repetat`.g\ndirea limitat`. Mintea mentale de o via]`. s` se prezinte Min]ii modelul opus al tabloului. Prin urmare. Tratamentul propriu-zis const` \n refuzul de a accepta falsa realitate a bolii [i de a [terge [i desfiin]a complet g\ndul-form` ce provoac` boala. trebuie c`utat [i stabilit cu precizie. declan[eaz` ac]iunea Legii Min]ii. O impresie penibil` din trecut. Mai t\rziu. se impune ca. pentru a cur`]a fizicul. Legea Spiritului. lucreaz` f`r` a fi con[tient. de[i cu trecerea anilor. de c`tre alte impresii sau imagini [i Sunt cazuri \n care amprenta dominant` a modelului de g\ndire subiectiv`. \nregistrat` de pacient [i urm`rile de mai t\rziu ale acesteia. De fapt. adic` acela de s`n`tate perfect` a infirmului. a c`rui apari]ie a produs impresia penibil`. Toate impresiile apoi sunt depozitate \n vastele profunzimi ale min]ii subiective. un oarecare timp pentru a \nl`tura cu des`v\r[ire aceste situa]ii. a Vie]ii \n IISUS ne-a eliberat de Legea aparent` a p`catului [i mor]ii. pentru c` vindecarea nu se produce pe loc. Astfel risca s` renun]e la tratament. Unii se \ntreab` de ce nu s-ar produce aceasta instantaneu? R`spunsul este c` s-ar St`rile de team` se ]in ag`]ate cu tenacitate de om. trebuie s` fim sinceri cu noi \n[ine. cauzele reale ce corespunz`toare impresiilor aparent uitate. dac` con[tiin]a ar putea fi \ntotdeauna perfect`. pare c` s-a [ters din amintire. care a st\rnit atunci o reac]ie r`m\ne imprimat` \n subcon[tient. At\t pacientul tratat. Sl`biciunea. nu uit`m niciodat` ceva ce am v`zut sau auzit. ar trebui s` fie \ncurajat` s` fac` aceasta [i s` nu i se afirme categoric c` Divinitatea poate ac]iona pe loc.

s` ne str`duim s` ne modific`m atitudinea [i s` vedem perfec]iunea la al]ii. de nepl`cere. nu este chiar de loc bl\nd`. dar care \n schimb posed` mult` iubire pentru oricine. Nu este rezonabil s` presupui c` te po]i \nconjura de g\nduri [i cuvinte de boal`. \n timp ce omul divin p`trunde Trebuie s` practic`m convingerea intim` \n propria noastr` con[tiin]` c` nu dincolo de aparen]e [i se adreseaz` inimii. uneori. pentru c` ei tr`iesc \n lumea sim]urilor. timp de 23 de ore pe zi [i s` pretinzi c` \n ora r`mas` s` po]i pune \n mi[care Legea Spiritual`. critica nu are justificare. nu se pot a[tepta s` ob]in` roade. chiar [i atunci Acela care este mai pu]in experimentat \n tehnica vindec`rii. [tiind c`. dar acest lucru este v`zut numai de omul obi[nuit. pentru a umple cupa Min]ii cu g\nduri de perfec]iune. Aparen]a exterioar` s-ar putea s` persiste \nc`. c\nd aparent ar fi justificat. C\nd se ive[te ocazia de a trata o boal`. Ace[tia sunt cei care caut` cu persisten]` s` vad` perfec]iunea Spiritului \n orice. chiar [i-n aceia pe care lumea \i nume[te infirmi sau bolnavi. EL demonstreaz`. la munc` mult`. l`comie. trebuie f`cut un efort deliberat. de fapt. aceasta nu trebuie s` ne descurajeze. s`r`cie. C\nd ajungem s` \nv`luim totul \n imaginea ce rezult` din tabloul divin. Prin urmare. exist` persoane a c`ror prezen]` are efect vindec`tor. c` dac` nu lucreaz` \n vie. suntem mai aproape de realitate dec\t aceia care v`d contrariul. La munc` pu]in`. demonstr\nd prin aceasta c` sunt mental infectate. IUBIREA VINDEC<.sau persoanele care le genereaz`. C\nd IISUS a spus discipolilor S`i. invidie. lucreaz` via at\t c\t se cuvine". Deci. chiar dac` diformitatea lor este fizic` sau de caracter. de chin. recolt` bogat`. 59 care posed` toat` cunoa[terea. IUBIREA NU CRITIC< NICIODAT<. exist` nici un motiv de enervare. eman\nd g\nduri poluante ce \ngreuneaz` cur`]enia mental`. chiar dac` uneori "nu recolt` mic`. critic`. Critica este o form` bl\nd` de ur` [i. |n sens contrar. gelozie. de cele mai multe ori. va ob]ine vindec`ri mai u[or dec\t acela trebuie s` fie sim]it` [i nu afi[ata cu mult` emfaz` [i-n orice \mprejurare. [i-n oricine. dar nu are iubire. Se \n]elege c` aceast` iubire . acest principiu. CRITICA OTR<VE{TE. nu mai trebuie s` ne smulgem dintr-o atitudine negativ` [i s` ne str`duim s` ne situ`m pe pozi]ia viziunii spirituale. Este bine s` ne ferim s` critic`m. pe c\nd noi am reu[it s` p`trundem \n inima realit`]ii.

IISUS a propov`duit calea de trezire la faptul c` boala fost at\t de \ntortocheat interpretate. ACEEA ESTE EL . dup` cum un om nu poate sc`pa de umbra sa proprie. Fiecare om este liber. el este f`uritorul propriului 60 . \nc\t s-a f`cut uz de ele ca imperativ moral [i precepte religioase. Oamenii care se ocupau de religie \n vremea Lui i s-au opus cu un mare Maestru al [tiin]ei vindec`rii. |nv`]`turile Lui au \nv`]`tor practic. pentru c` ea nu face parte din Planul Divin. Prin urmare.CAPITOLUL X VINDECARE {I RELIGIE Vindecarea mental` [i spiritual` nu este exclusiv apanajul religiei. mai pu]in dec\t o autoritate religioas`. IISUS a fost numai un mare fondator de religie.spune Biblia. CE Buddha a explicat Legea Karmei sau a cauzei [i efectului. de[i TOT CE SUNTEM ESTE REZULTATUL G|NDURILOR NOASTRE. El a fost un nu are nici o putere. \l cit`m ca pe El a fost [i una [i alta. poate tot a[a de greu s` ocoleasc` o cauz` ce a provocat-o. care a propov`duit despre adev`rul cel mai util ce-a fost vreodat` \nver[unare. Unii obiecteaz` c` se face prea mult` aluzie la \nv`]`turile lui IISUS sau c` se citeaz` din Biblie pentru exemplific`ri. f`cut cunoscut. i-au \ntins curse [i p\n` la urm` l-au ucis. adic` consecin]a G|NDE{TE OMUL.

Este adev`rat c` omul simte durere. mai mult sau mai pu]in. dac` nu-[i controleaz` \mprejur`rilor [i diferitelor condi]ii. Cercet`rile f`cute de-a lungul timpului. c` omul. \n fond. el reu[e[te s` proiecteze aceast` Prim` Platon. la aceea[i constatare. Spinoza. sufer` de boal` [i de deprimare. [i anume. Kant. de a ajunge la factorii cauzali . La baza lucr`rilor lor stau analiza [i sugestia. sau de altcineva. ascunse \n str`fundurile abisale ale con[tiin]ei umane. \n func]ie de metoda folosit`. |n cea de-a folosit` de IISUS. dar aceste manifest`ri nu sunt dec\t reflexia st`rilor sale mentale. etern. Formul\ndu-[i alegerea. devenind sclavul |n vremurile noastre. trebuie s` ne \ndrept`m g\ndurile \n permanen]` c`tre Dumnezeu. \n numeroase g\ndire. Ei au accentuat faptul c` via]a interioara este la originea ei. doua grup` intr` aceia care folosesc metoda indicat` \n lucrarea de fa]`.s`u destin. implicit trebuie s` accepte [i urmarea ce este cuprins` \n aceast` op]iune. ce are o minte cu totul diferit` de Mintea Divin`. ca atare. |n lucrarea de fa]` s-a c`utat s` se arate calea de integrare cu Mintea Divin` [i deci. \n c`utarea cauzelor adev`rate. \n virtutea op]iunilor sale. Universul [i cu Prima Cauz` neschimb`toare. ajunge s` fie subjugat de acestea. epicurienii. c`ci atunci c\nd omul se vede \n unitate inseparabil` cu Cauz` \n toat` perfec]iunea ei. metoda nu a fost niciodat` bolnav. cazuri. spre perfec]iune. C\nd ne afl`m \n fa]a unui caz de boal`. Descartes [i Hegel. trupul este o substan]` spiritual`. at\t a bolii c\t [i a s`n`t`]ii. psihiatrul. Buddha a mai ar`tat c` Legea Cauzei [i Efectului ac]ioneaz` numai \n lumea aparen]elor [i nu poate afecta omul spiritual. hipnotizatorul. fie c` este vorba de noi. pe diferite c`i. [i ne 61 . ca o \ncercare. La baza ei st` unitatea de nezdruncinat a lui Dumnezeu \n universul S`u. au dus. Omul este fiin]` spiritual`. practicienii [i cercet`torii vindec`rii mentale se pot \mp`r]i \n dou` grupe. sugestionerul. Aceste st`ri. ne \ndrept`m cu mintea imediat c`tre Dumnezeu.cauzele bolii. [i st`p\ne[te st`rile mentale. deoarece Spiritul nu putea fi bolnav. cu to]ii propov`duiau c` st`rile mentale interioare se reflect` \n st`rile fizice exterioare. \n corpul s`u. cu to]ii. au afirmat faptul c` boala [i s`n`tatea \[i au originea \n Filozoful Platon a urmat calea acestui adev`r [i-a fost capabil. magnetizatorul. Problema real` a fost totdeauna de a g`si calea proprie. s` vindece pe cei ce veneau la el. nu au o realitate durabil`. ei trat\nd individul ca pe o entitate separat`. Prima grup` este aceea \n care intr` psihologul.

Curen]ii vie]ii se scurg totdeauna \ntr-o singur` direc]ie. Ei nu-[i vor 62 . Aceast` metod` de tratare a bolilor se r`sp\nde[te tot mai mult. se poate posibil. Chiar \n clipa de fa]`. de IUBIRE. de lumea Spiritual`. dar exist` ceva mai presus de Fiecare individ este men]inut etern ca o concep]ie perfect` \n Mintea aceasta. omul interior poate fi permanent \n contact cu Tat`l dinl`untru. bucurie. fiind metoda folosit` de IISUS. adic` el este Ideea Perfect` a lui Dumnezeu. Divin`. Pentru ob]inerea unei st`ri de echilibru [i pace interioar`. armonie. Chiar \n clipa \n care seama c` g\ndul este reflectat \n corpul s`n`tos. nu este nevoie s` devenim siha[tri sau s` ne retragem \n m\n`stiri din v\rful mun]ilor. Are dreptul s` cread` c` Spiritul dore[te s` se manifeste perfect prin el. Ea este [tiin]ific`. Nu este nevoie de studii \ndelungate pentru a pune \n practic`. CU TOATE ACESTEA. El este \ntruparea For]ei care este gata oric\nd s`-i aranjeze \ntreaga lui fiin]`.str`duim s` ne convingem c` aceasta este starea real`. \n direc]ia dorit`. p\n` ce putem vedea toate aceste calit`]i in fiin]a bolnav`. [i anume. exist` \n fiecare dintre noi. c` Mintea lucreaz` continuu \n noi [i prin noi. suficient` For]` Divin` ca s` ne poat` Unul dintre lucrurile remarcabile ale tratamentului mental sau spiritual este acela c` poate avea uneori rezultate spontane. |n timp ce lucram. \n mod latent. s` tr`ie[ti zilnic \n aprecierea faptului c` e[ti l`ca[ul perpetuu al Spiritului. Omul nu \n]elege pe deplin aceast` for]`. afirma c` atunci c\nd se va atinge g\ndul superior. de pace. scoate din orice dificultate. se va ob]ine efectul cel mai bun Se pune \ntrebarea dac` omul tracasat de vicisitudinile vie]ii se poate ridica deasupra lumii [i influen]ei ei. putem s` ne continu`m multiplele noastre obliga]ii \n aceast` lume activ` [i. dar a \nv`]at un lucru despre aceasta. care nu este altceva dec\t Inteligen]a Divin`. afaceri prospere. Desigur c` se poate realiza a[a ceva. s`n`tate. pentru c` folose[te energia cosmic`. cineva pune \n ac]iune Legea Min]ii \n ajutorul unui trup bolnav. frumuse]e [i puterea lui Dumnezeu. a[a \nc\t s`-[i poat` perfecta g\ndirea [i s`-[i dea \nconjur`tor fericit. Vindecarea nu este un transfer de g\ndire. Omul nu este singur \n univers. ci este mi[carea Spiritului prin Legea Min]ii. Vindecarea este o experien]` binecuv\ntat`. [i anume c` poate fi dirijat` cu mintea. Din contr`. mediul citi]i aceste r\nduri. g\ndul nostru este \n permanen]` ocupat de Perfec]iunea Etern`. etc. Corpul este acela care se schimb`. |n concluzie.

a devenit universul fizic. tot a[a cum nici Tat`l nu-[i schimb` pozi]ia. mentale. Repet`m aceasta din c\nd \n c\nd. Corpul \ncepe s` arate o \mbun`t`]irea a exteriorului. pace p`trunde con[tiin]a. Omul este \n \ntregime Minte. pentru c` este o cale bun` de a atrage aten]ia asupra influen]ei mentale. o persoan` informat` cu menajamente de cadrele medicale competente c`: "din p`cate. Omul trebuie. omul s-a hot`r\t s` se abat` [i s`-l \nfrunte. faptul c`. Aceasta este adev`rata \nva]`tur` despre Cauz` [i Efect. cu c\t realitatea g\ndului este mai \nalt`. ori a altor activit`]i psihologice. Desigur. Pacientul nu simte neap`r`t ceva deosebit [i uneori este dezam`git. s` se re\ntoarc` [i s`-[i reia locul ce i-a fost desemnat. cu at\t [i efectele sunt mai bune. \n loc s`-l \ntretaie. cu aceea[i pace competent` cu care dirijeaz` universul. condensat. vechea stare Iat` cum. lucrat \n form`. a[a cum lumina soarelui se a[terne peste c\mpie. f`c\nd a[a. de fapt. se desparte de temerile sale [i \[i 63 . Nu poate fi \nregistrat` prin mijloace Acesta este motivul ce ne face s` atragem aten]ia Spiritului \n tratamentul nostru. ignor` prognozele f`cute. Se strecoar` pe nesim]ite \n tot corpul. Totu[i.schimba cursul. aceasta nu vine niciodat` de la Spirit. Adev`rul este c` g\ndul omului devine. |MPREJUR<RILE DIN VIA}A {I CONDI}IA FIZIC< A OMULUI SUNT. care s`-[i impun` prezen]a. Omul trebuie s` se adapteze la acest curent de via]` [i atunci va descoperi armonia integral`. Implorarea [i rug`ciunile nu-L vor determina pe Tat`l s` schimbe direc]ia acestui curent al armoniei. cooper\nd cu acest curent. PROPRIUL LUI MODEL DE G|NDIRE. pentru c` nu are senza]ia c` intr` un foc \n el sau alt` manifestare asem`n`toare. El poate la faptul c`-n via]a curentului universal armonios. ac]iunea lui fiind extrasenzorial`. nu se mai poate face nimic pentru salvarea sa". propriul ei tablou. O bun` \ncepe s` dispar` [i toate lucrurile sunt \nnoite. Aceast` for]` interioar` a Spiritului este superioar` at\t vibra]iei fizice. Via]a Spiritului nu este tangibil`. c\t [i celei sugestiei. Nu este strict adev`rat c\nd spunem c` g\ndirea omului influen]eaz` pur [i simplu via]a lui fizic`. Iat` de ce tratamentul nu este \nregistrat niciodat` de sim]uri. Toate chiar s` se distrug`. deci. Spiritul pur este cu mult deasupra puterii mentale sau a concentra]iei. o noua vitalitate \ncepe s` se fac` sim]it`. tot a[a [i g\ndul omului devine micul s`u univers fizic. ci de necazurile sale vin de la faptul c` el taie de-a curmezi[ul curen]ii vie]ii. forma lui DE FAPT. Ac]ioneaz` \n t`cere. \[i \nl`tur` diagnosticul. umane. A[a cum G\ndul Divin. A[a se explic` material`. de la suflet la atomii fizici. reproduc\nd efectele sunt vizibile. lucr\nd activ \n fiecare celul`. Nu este ceva electric.

Nu este nevoie s` fac apel la un Dumnezeu \ndep`rtat din niciodat` impun\ndu-[i prezen]a asupra mea. \n sensul de a primi sau de a o refuza. Perfec]iunii din mine. dac` ar fi [tiut s` le ia din proprie ini]iativ`. \n scurt` vreme. |nsu[i faptul de a elibera \ntreaga stare c`tre Minte. s`l recunosc. dar acum privirea mi s-a luminat de Adev`r [i Adev`rul m` elibereaz` de Legea p`catului [i a mor]ii. cu g\ndul: "{i acum m` mul]umire pentru perfec]iunea mea descoperit` [i m` eliberez \n \ntregime de av\nt \n cea mai profund` ad\ncime. descoperi c` toate resursele Tat`lui \i stau la dispozi]ie. \n]elege c` "cea mai profund` ad\ncime" o constituie profunzimea Min]ii \n care te Via]a nu poate fi niciodat` oprit`. pentru a-l scoate din impas. Acest adev`r este ilustrat de pilda "Fiul r`t`citor".". \mi afirm unitatea mea cu Perfec]iunea Divin`. Se afunzi. Toat` via]a mea am fost orbit. |mi rostesc cuv\ntul pentru manifestarea \n mine a tot ce este Spirit \n Sine. Aceast` For]` este filtrat` prin con[tiin]a oropsit. dar a[tept\nd ca.". atunci va avut permanent [i s-ar fi putut bucura de ele. Dumnezeul Universului este \n mine acum. prin recunoa[terea clar` [i precis` c` certitudinea posibilitate \n \ns`[i puterea noastr`. |n aceast` clip` insist asupra faptului c` aceast` mare Lege creatoare a Min]ii \mi a[teapt` cuv\ntul. a[a \nc\t nu se va mai \ntrerupe propria sa stare de tensiune \ntre sine [i perfecta lucrare a Spiritului prin Minte. Apoi se \ndep`rteaza de la \ntreaga sa condi]ie. Aduc orice diagnostic. Nu exist` nici o alt` cale pentru a opera. | ndep`rtez credin]a \n realitatea bolii [i-mi afirm totala mea credin]` \n Prezen]a ceruri. ci c` ea exist` ca |ncheiem lucrarea de fa]`. De fapt. transforma \ntregul corp \n perfec]iune. destul` For]` Divin`. l`s\nd s` p`trund` activitatea creatoare a Min]ii. m` cufund sau \not. A fost \n mine toat` via]a mea. aceste resurse le-a C\nd cineva se afl` \ntr-o situa]ie nepl`cut` [i se \ntreab` ce soart` l-a vindec`rii nu depinde de capriciul nesigur al unui potentat ceresc. Mai [tiu c` Mintea nu de Adev`r. \n stare latent`. Acei 64 . prognoz` [i sim]iri. pentru a uman`. Din aceast` clip`.spune perfect lucid [i cu toat` convingerea: "sunt perfect con[tient c` \ntreaga via]` cunoa[te astfel de lucruri. deoarece Dumnezeu. Nimic nu-i poate sta \n cale. o face prin noi. c` restabilirea mea perfect` este propria mea orbire fa]` a universului se scurge prin corpul meu. Dac` \ns` \[i schimb` p`rerea [i vine el la Tat`l. |n sufletul fiec`rei f`pturi omene[ti exist`. \l va u[ura mental. c\nd face ceva pentru noi. Toat` r`spunderea \i apar]ine. \n aceast` clip`. niciodat` Tat`l nu va mi[ca un deget.

[i dorind ca to]i s` poat` vedea [i \n]elege c` boala este o realitate numai pentru caut` s` fie m~ntui]i din aceast` sclavie. c`ci: "AM VENIT CA S< PO}I AVEA VIA}< {I S< TE PO}I BUCURA DE EA DIN PLIN. (Iisus) 65 . El vede lumea gem\nd sub ap`sarea \nfr\ngerii. cuv\ntul s`u are for]`.care refuz`. ridicat cu mult deasupra falsei p`reri asupra inevitabilit`]ii bolii aceia care cred c` ea exist`. deoarece este sigur Aceia care ajung la certitudinea vindec`rii prin propriile lor for]e.". bolii [i frustr`rii. El pare a tr`i [i a se Aceluia care se ridic` la nivelurile mai \nalte de g\ndire [i via]a i se prezint` mi[ca \n alt` lume. intr` \n cea mai deplin` m`sur` a vie]ii. Atunci c\nd \[i exprim` cuv\ntul pentru aceia care de unitatea sa cu FOR}A. nu vor g`si alt` cale de a ob]ine libertatea fizic` integral`. Dar El este profund con[tient de armonie [i s`n`tate. un nou aspect al lumii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful