LIMBA ROMÂNĂ

Prof. Florin Popa

1

PARTEA I - VOCABULARUL
VOCABULARUL ( LEXICUL ) cuprinde totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. A. Fondul principal de cuvinte (lexicul de bază sau vocabularul fundamental) este alcătuit din cuvinte care se caracterizează prin : FrecvenŃă mare în comunicare. Capacitatea de a intra în combinaŃii lexicale şi sintactice. Exprimă noŃiuni de bază : Obiecte : casă , masă , scaun , pat , cuŃit , furculiŃă , ciocan etc. Materii : apă , carne, lapte, pâine , sare , oŃet , vin etc. Organe ale corpului omenesc : gură , nas , gât , urechi , picior , rinichi etc. Animale şi păsări : câine , oaie , pisică , porc , găină , curcan , elefant etc. Floră : măr, vişin , cais , iarbă , floare , cireş , crizantemă etc. Culori : alb , negru , roşu , verde , galben , albastru etc. RelaŃii de rudenie : mamă , tată , frate , bunic , soră , nepot etc. B. Masa vocabularului cuprinde restul cuvintelor din vocabular grupate în : ARHAISME – cuvinte care au dispărut din limbaj : armaş , hatman , ienicer , işlic , vătaf etc. REGIONALISME – cuvinte folosite într-o anumită regiune : ciubotă , cucuruz , lepedeu , conci etc. CUVINTE POPULARE – cuvinte integrate în limbajul familiar , comun , nerespectând normele limbii literare : matale,oftică , acuma , a găta , pită etc. ELEMENTE DE JARGON - cuvinte folosite de anumite categorii sociale pentru a impresiona : bonsoir, ciao, arivederci, madam etc. TERMENI ARGOTICI – cuvinte specifice unor grupuri umane (elevi,militari,hoŃi) : loveală, mardeală, pileală , şase,curcan , a face blatul , a se da grande, etc. TERMENI TEHNICI ŞI ŞTIINłIFICI - cuvinte folosite în anumite domenii ale tehnicii şi ştiinŃei : cibernetică, microscop, proton, abdomen , nutritiv etc. UNITĂłI LEXICALE ( UNITĂłILE VOCABULARULUI ) Cuvântul este unitatea de bază a vocabularului. Ex. : om , loc , parc , inginer etc. Cuvântul compus este o unitate formată din două sau mai multe cuvinte prin : contopire – untdelemn , cumsecade , douăzeci , binevoi etc. alăturare – gura – leului , Piatra NeamŃ , viŃă – de – vie , nou – născut etc. abreviere ( prescurtare ) – ONU , CEC , UNESCO , TAROM , UNICEF , SUA , ROMTELECOM etc. Expresiile sunt grupuri de cuvinte cu o anumită stabilitate în limbaj. Ex.:cât ai clipi din ochi (foarte repede),cât colea (aproape), sub cerul liber ( afară ), a fi în stare ( a putea ), în doi timpi şi trei mişcări ( foarte repede ) etc. LocuŃiunile sunt grupuri de cuvinte cu înŃeles unitar care împreună au valoarea unei părŃi de vorbire. Ex. : a aduce vorba ( a pomeni ) , a da sfoară în Ńară ( a vesti ) , Ńinere de minte ( memorie ) , nebăgare de seamă (neatenŃie) , în floarea vârstei ( tânăr ) , din când în când ( rar ) etc. CRITERII DE RECUNOAŞTERE A LOCUłIUNILOR : 1. Posibilitatea sinonimizării ( criteriu valabil şi pentru majoritatea expresiilor ) : a băga de seamă = a observa; a o lua la sănătoasa = a fugi etc. 2.Limitarea posibilităŃii de înlocuire a unuia dintre termeni : părere de rău ( opinie de rău – formulare greşită ). 3. Ordinea fixă a elementelor alcătuitoare : da din colŃ în colŃ,a face din ŃânŃar armăsar ( nu este posibil să spunem „în colŃ a da din colŃ” sau „a face din armăsar ŃânŃar”.) 4. Imposibilitatea adăugării unui determinant pentru termenii care fac parte din locuŃiune : a Ńine minte (multă ?) , a-şi bate joc (puŃin ?) 5. Cuvintele componente ale locuŃiunii , cu excepŃia celor care fixează tipul locuŃiunii (verbală , substantivală), nu au funcŃie sintactică.

2

TIPURI DE LOCUłIUNI : LocuŃiuni substantivale : punct de vedere, părere de rău, aducere-aminte, dare de seamă, bătaie de joc etc. LocuŃiuni adjectivale : bătător la ochi , de ocazie , cu soŃ , fără gust , mare la inimă etc. LocuŃiuni pronominale : cine ştie cine, cine ştie ce, ce fel de, Măria ta, ExcelenŃa voastră etc. LocuŃiuni verbale : a-şi da aere , a bate apa în piuă , a-şi călca pe inimă etc. LocuŃiuni adverbiale : de-a valma, pe nepusă masă, la îndemână, în zadar, într-o doară etc. LocuŃiuni prepoziŃionale : în loc de , din pricina , în ciuda , cu excepŃia , în fruntea etc. LocuŃiuni conjuncŃionale : din moment ce, chiar dacă, pentru ca să, în timp ce, ca şi când LocuŃiuni interjecŃionale : Doamne fereşte,ferit-a sfântul,nu zău,ia te uită,ei bine,da de unde,pe naiba etc. SENSURILE CUVINTELOR Cuvântul este o îmbinare de mai multe sunete ( forma acestuia ) ,care are unul sau mai multe înŃelesuri (conŃinutul acestuia). EXEMPLU:Cuvântul "mândru "compus din şase sunete (litere) care alcătuiesc forma acestuia : m,â,n,d,r,u. mândru - înŃelesuri (conŃinuturi) : fudul=îngâmfat=trufaş ; frumos=falnic=mare; drag=iubit; fericit=mulŃumit. SemnificaŃia cuvântului reprezintă înŃelesul (sensul) acestuia în context. Exemplu : Steaua luceşte pe cer. ( astru ); A devenit o stea a cinematografiei mondiale. (vedetă) A. SENSUL PROPRIU - este sensul asociat unei imagini obişnuite a unui obiect (sensul din dicŃionar al cuvântului ). Exemplu cuvântul "braŃ": a. Sens de bază - Avea braŃul accidentat . (partea mâinii de la umăr la cot) b. Sens secundar - Dunărea se varsă în mare prin trei braŃe . (ramificaŃie a apei) - S-a sprijinit de braŃul fotoliului . (marginea) - A adunat un braŃ de flori. (cantitate ce poate fi dusă în braŃe) - Şi-a pus haina într-un braŃ al cuierului . (ramură a cuierului) -A aruncat mingea la o distanŃă de cincisprezece braŃe. (distanŃă de la un punct fix la linia de acŃiune a forŃei) Exemplu cuvântul "a fierbe" : a. Sens de bază - Medicii recomandă să fierbem apa înainte de a o bea. (a clocoti) b. Sens secundar - Carnea de vită se fierbe un timp îndelungat. (se prepară în apă clocotită) - Există vase speciale în care se fierb rufele. (sunt supuse acŃiunii de fierbere a apei) Exemplu cuvântul "sălbatic" : a. Sens de bază - Animalele sălbatice trăiesc în libertate. (nedomesticite) b. Sens secundar - Copilul părea cam sălbatic. (sperios) - Fructul mărului sălbatic nu este comestibil. (nealtoit) - În timpul călătoriei au parcurs şi zone sălbatice. (neumblate, nelocuite) - Unele persoane au un comportament sălbatic. (brutal) B. SENSUL FIGURAT- Cuvântul are alt înŃeles , prin atribuirea unor însuşiri mai puŃin obişnuite ale obiectelor sau fenomenelor ( apare de regulă în context ) . Exemple : Construirea autostrăzii necesită mii de braŃe de muncă . (oameni) MulŃimea fierbea de nerăbdare . (se agita) Îşi biciuia calul cu o furie sălbatică . (crudă , barbară) PRINCIPALELE CATEGORII SEMANTICE SINONIMELE sunt cuvinte cu înŃeles identic sau aproape identic şi formă diferită. Exemple : asfinŃit = amurg = apus = înserare = crepuscul ; taină = secret = mister ; praf = pulbere = colb blând = bun = blajin = paşnic = omenos = prietenos ; a relata = a povesti = a istorisi = a expune

3

Exemplu : a citi .cu care în vorbire pot fi confundate. tinereŃe şi bătrâneŃe .prelucrare . Cele mai frecvente categorii de la care se formează familii de cuvinte sunt substantivele. ( s-a oferit ) Înainte de concert şi-a acordat chitara. (spaŃiu atmosferic) Eu cer o carte de la Ionel. citeŃ . (cugetare) La ora de fizică am învăŃat despre reflexia luminii.(vas ce transportă petrol) În judeŃul Prahova există zăcăminte petrolifere. Exemple : eminent # iminent .prelucra . Cuvintele care aparŃin aceleaşi familii lexicale sunt înrudite în plan semantic. a se naşte şi a muri . (a coborât) Exemplu : Ai făcut un lucru bun . (normale = fireşti) A coborât jos cu scara rulantă. (realizabil) OMONIMELE sunt cuvinte cu aceeaşi formă.şcolar . neciteŃ . (a cerşi .prelucrabil .dar cu înŃelesuri diferite. cititor . PLEONASMUL este folosirea unui cuvânt care repetă o idee exprimată deja prin intermediul altui cuvânt. DERIVAREA este formarea unor cuvinte noi cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor.dar deosebite ca sens de alte cuvinte.inundaŃiile sunt un pericol iminent.(de calitate) .adjectivele. Tatăl meu este un om bun .lucrător . Şoferul a lăsat geamul maşinii. (s-a aşezat) Nu e corect să-l laşi să se împăuneze cu succesul altuia.(folclor = creaŃie populară) MIJLOACE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI A.nelucrat.(care conŃin petrol) Inculpatul este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea. petrolier # petrolifer etc. Exemple : avar şi darnic . (gustos) . citire . niciodată şi întotdeauna . ¤ .când întâlneşte o suprafaŃă de separare a celor două medii) Petrolierul plutea în derivă. profesiune) Pe cer strălucesc stele.şcolăresc . lucr = radical. a cere) I s-a acordat o şansă în plus pentru a se corecta. reflecŃie # reflexie . (am dat drumul) . (ascultător) La Ńară ducea un trai bun.prelucrător . şcol = radical. Exemplu : Am lăsat canarul să zboare.a şcolări . lumină şi întuneric .prelucrat . (a reveni = a veni iarăşi) În vacanŃă . a reciti . (cumsecade) Bucătarul pregăteşte un prânz bun. citibil . (a reglat) CUVINTELE POLISEMANTICE sunt cuvinte cu mai multe înŃelesuri înrudite. (gata să se producă) I-am cerut câteva minute de reflecŃie. (liniştit. a lucra . RADICALUL este elementul comun tuturor cuvintelor dintr-o familie şi care conŃine sensul lexical al cuvintelor. cititoare . (a coborî = a merge în jos) Păsările migratoare au revenit iarăşi în Ńară.(întoarcerea parŃială a luminii în mediul din care a venit. studenŃii vor culege folclor popular românesc. PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică. La şcoală am avut un profesor eminent . (loc de extracŃie a pietrei) Prin muncă susŃinută şi-a făcut o carieră strălucitoare. posibil # pasibil . Exemple : şcoală .ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi înŃeles opus.Familia lexicală este totalitatea cuvintelor formate de la acelaşi radical. Cuvântul de bază este cuvântul de la care se formează familii de cuvinte. (va abandona) .şcolăriŃă.verbele şi adverbele. S-a lăsat cu toată greutatea trupului pe pat. Exemple : Munca la carieră este obositoare. (să permiŃi) Va lăsa în mod sigur copilul la orfelinat.lucrare . (meserie . recitire . 4 .(susceptibil) Pentru el totul este posibil.preşcolar .a şcoli .lucrătură .şcolărime . Exemple : Riscul de îmbolnăvire infantilă la copii este mare. Îşi doreşte un copil bun. (excepŃional) După ploi îndelungate. (infantilă = la copii) Le-au asigurat condiŃii normale şi fireşti la internat.tihnit) Sensurile unui cuvânt polisemantic alcătuiesc o arie semantică. necitibil .

orişicine.codrenesc.h.RATB.răscruce. ALFABETUL este totalitatea sunetelor ( literelor ) unei limbi. a. : a.strănepot etc.descătuşa etc.mulŃime.prosteşte.anticultural etc.micime.puiet.ONU.e. Participiul este folosit ca adjectiv : Am găsit uşa deschisă. prefixul "răs" .osos.confecŃiona.străfulgera.auriu. "iu". "iza". PARTEA A II-A – FONETICA FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii.prăfui. management gentleman (din limba engleză) .argintiu. Sufixe verbale : "ui". "eală".scriitor. prefixul "des" . Multe dintre acestea s-au adaptat fonetic (şi-au schimbat forma) la regulile limbii române.l. Ex.răsputere.i.nevăzător. bleu .educator. Adjectivul a devenit substantiv : Leneşul mai mult aleargă. direcŃiona.PDSR.reamenaja. Compunerea prin contopire : bunăvoinŃă.şvaiŃer.v. solfegiu.desiş. prefixul "stră" .răsfoi.reface.p.î.prim-ministru. "et".cuvânt format din şase sunete. mignon.dedesubt etc.PNłCD etc.untdelemn. cotiza. c. "iş".pădurar.k.c.tenor. adagio.SNCFR.j. Sufixe adverbiale : "eşte".PREFIXUL este sunetul sau grupurile de sunete aşezate înaintea radicalului pentru a forma cuvinte noi. cârăi.antirăzboinic. "ime".recăsători. Compunerea prin abreviere : CEC.necunoscut.gestapo. Pronumele a devenit adverb de mod : Ce mult s-a schimbat oraşul nostru !. "icios"albicios.anticomunist.niciodată. "os".x. având funcŃia de a alcătui şi a deosebi între ele cuvintele sau formele gramaticale ale unui cuvânt. SUNETUL este cea mai mică unitate sonoră a unei limbi . Pronumele a devenit substantiv : Se ocupă de nimicuri.cuminte.arcaş.remuşcare. Substantivul a devenit adjectiv : Avea o inimă bărbată. Participiul este folosit ca substantiv : Rănitul capătă de urgenŃă îngrijire medicală.s. b."iş".g. coulomb (din limba franceză). DURERE .moralmente.arpegiu.bătrâneşte. Exemplu : ALBASTRU .NATO.măcăi."ăreŃ" plângăreŃ. "tor"-.descleia. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE este formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta ( schimbarea categoriei lexico-gramaticale ). D.r.copilăresc.abstractiza.după-amiază.pieptiş.o.u. C.dărui.bliŃ (din limba germană).reumatism (limba italiană). Compunerea prin alăturare:bun-simŃ.actualmente.răriş. ÎMPRUMUTURILE sunt cuvinte luate din alte limbi.desing.cântăreŃ.nou-născut. 5 .despături.antiumanitar. recamier.desprinde. Exemple : prefixul "ne" .ă.strămoş.faleză.străfund. Exemple : Sufixe substantivale : "ar" .sticlet.neştiinŃă. "ona". Exemple : camping.binefăcător. COMPUNEREA este formarea unui cuvânt cu sens nou din două sau mai multe cuvinte existente deja în limbaj.socoteală. B. făŃiş. Ex.călduros. "aş"-armaş.o mie trei sute.t.Valea Călugărească.cocoşeală. deasupra.z.TAROM.revenire etc. Alfabetul limbii române cuprinde douăzeci şi şapte de sunete şi douăzeci şi opt de litere (sunetului "î" corespunzându-i două litere "î" şi "â"). LITERA este un semn grafic prin care este notat un sunet.outsider. Substantivul a devenit adverb : Toamna se numără bobocii.n. CONSOANELE sunt sunete care se rostesc cu ajutorul unor vocale. rontgen.m.şcolar. VOCALELE sunt sunete care se rostesc fără ajutorul altor sunete.ş. "ăi".feedback.d.străluci.răscroi. SUFIXUL este sunetul sau grupurile de sunete adăugate după radical pentru a forma cuvinte noi.nestatornic. Adjectivul a căpătat valoare de adverb : ÎnvaŃă greu o limbă străină.f. Sufixe adjectivale : "esc". binevoi. şniŃel.neputincios etc.unsprezece.cuvânt format din opt sunete .OZN.desconcentra. "mente". prefixul "anti" . Adverbul a căpătat valoare de substantiv : Iubeşte-Ńi aproapele !.chitară.â.de către etc.răspoimâine etc.Ń. : b. prefixul "re" .

Ex. mon-tan etc. ti-gru etc.watt) . in-ac-tiv.w) . PARTEA A III-A – GRAMATICA GRAMATICA este ştiinŃa care studiază totalitatea regulilor referitoare la forma cuvintelor şi la modificările ei în vorbire şi a celor referitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziŃii şi a propoziŃiilor în fraze. În situaŃia în care sunt urmate de "e" şi "i" literele "c" şi "g" redau un alt grup de sunete : cerb. punc-taj. vitrină.cretă. MORFOLOGIA este partea gramaticii care studiază regulile referitoare la forma cuvintelor şi modificările ei în vorbire. a-vi-on.trec în silabe diferite.iarbă. ro-mâ-nă. cas-tor.vulpe."nct". Două vocale alăturate trec în silabe diferite (formând un hiat).gând (î.k) .avânt. O literă poate reprezenta două sunete : x ."ndv". ca-te-tă.qintal) . Exemple : con-tract.cadou. Adjectivul F.prefix) şi gz (examen.trăiai etc. Când o consoană se află între două vocale.garoafă. cas-tron etc.a.gh.ă) . TRIFTONGUL este grupul de litere alăturate format dintr-o vocală şi două semivocale care se rostesc în aceeaşi silabă.În scrierea cuvintelor străine sau împrumutate din alte limbi se folosesc litere specifice limbilor respective : w (Will. EXCEPTII ! Aceeaşi literă poate nota sunete diferite : carte.carieră.idee. Exemple : drept-unghi. Pronumele B.grâu.exerciŃiu) Acelaşi sunet poate fi notat prin litere diferite : învăŃător.ferestrău etc. Gramatica are două părŃi : morfologia şi sintaxa.toamnă. În aceste exemple literele "c" şi "g" corespund unui sunet.mâine. 6 . pia-tră. ast-ma-tic. Exemple : pa-tru.trei. as-tral. Substantivul D.iute.franŃuzoaică. linc-şi.e. continuu etc. a-si-du-u."ncŃ". 5. ale-e etc.n. etc.Weber.e.iepure."ncş". de-spre. pen-dul.kilogram (c."mpt". carne. yancheu (i."rct". ves-ti-ar.şleau. punc-Ńie. REGULILE DE DESPĂRłIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE 1. pere-che. sand-vici. Dacă există trei sau mai multe consoane alăturate între două vocale despărŃirea se face după prima consoană. jert-fă. Adverbul C. În cazul cuvintelor compuse sau a celor derivate cu prefixe se Ńine seama de elementele componente. Exemple : fiinŃă. dă-ră-ba-nă etc.y). gherghef (gh.gard. Două sau trei litere alăturate pot reda un singur sunet : chitară (ch. Exemple : mo-no-ton. ta-blou.înalt. SILABA este o vocală sau un grup de sunete cuprinzând o vocală care se pronunŃă cu un singur efort respirator."rtf" şi "stm" despărŃirea se face între consoanele a doua şi a treia.carosabil.cinema.cinci litere). sub-ac-va-tic.watt (v. genune.lady) În general fiecărui sunet îi corespunde o literă : dulap (cinci sunete. Verbul II. EXCEPłIE : În cazul grupurilor "lpt". iarbă. DIFTONGUL este grupul de litere alăturate format dintr-o vocală şi o semivocală care se rostesc în aceeaşi silabă. Se ocupă cu studiul părŃilor de vorbire. Exemple : sculp-tor. InterjecŃia SINTAXA este partea gramaticii care studiază regulile îmbinării cuvintelor în propoziŃii şi a propoziŃiilor în fraze.aurifer. Exemple: har-tă.veneai. con-struc-tor.q (Quatar.t.f) . Exemple : lăcrimioară.r.suiau.leoarcă. DespărŃirea se face înaintea celor două consoane dacă a doua este "l" sau "r". Părţile de vorbire se clasifică în : I. 3.despărŃirea se face înaintea consoanei.â) .uimit. unchi (u.noroi. arc-tic.i. 2.avion. PĂRłI DE VORBIRE FLEXIBILE (ÎŞI SCHIMBĂ FORMA ÎN VORBIRE) A. : seară. simp-tom.cs (xilofon. HIATUL este format din două vocale care se rostesc în silabe diferite. kaliu. PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE (NU ÎŞI SCHIMBĂ FORMA ÎN VORBIRE) A. a-u-tor.chi).două. tri-plu. ConjuncŃia B. Numeralul C. Două consoane alăturate aflate între două vocale. Articolul E.giroscop (numărul literelor este egal cu cel al sunetelor). mân-dru.Exemple : a-er.r. PrepoziŃia D.aerian. y (New York. 4.

Predicatul 2. III.Unele adverbe (de negaŃie. .comparative) .PrepoziŃiile . SINTAXA FRAZEI .unde intră în relaŃie cu alte părŃi ale acesteia. Se ocupă cu studiul propoziŃiilor din frază. PropoziŃiile pot fi : 1. PropoziŃii principale 2.Unele interjecŃii Unele dintre acestea ajută la exprimarea raporturilor sintactice din propoziŃie sau frază. 1. MORFOLOGIA . SUBSTANTIVUL 7 .de întărire. Atributul B. atributul) se face în funcŃie de partea de vorbire prin care sunt exprimate.care studiază regulile referitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziŃii.Substantivul şi pronumele în cazul vocativ. PărŃile de propoziŃie se clasifică în : 1. ¤ morfologia influenŃează sintaxa în situaŃia subiectului inclus şi se serveşte de sintaxă atunci când flexiunea se realizează prin mijloace analitice (îmbinări de cuvinte). PĂRłI PRINCIPALE DE PROPOZIłIE A. SINTAXA PROPOZIłIEI . PĂRłI SECUNDARE DE PROPOZIłIE A. ¤ felul părŃilor de propoziŃie se recunoaşte după partea de vorbire pe care o determină şi ele se exprimă prin părŃi de vorbire.Sintaxa are două părŃi : I. Se ocupă cu studiul părŃilor de propoziŃie.ConjuncŃiile . Există şi unele părŃi de vorbire care nu au funcŃie sintactică. care studiază regulile îmbinării propoziŃiilor în fraze. 1. Complementul II. PropoziŃii secundare (subordonate) LEGĂTURA DINTRE MORFOLOGIE ŞI SINTAXĂ Cele două părŃi ale gramaticii se află într-o strânsă legătură manifestată sub următoarele aspecte : ¤ părŃile de vorbire devin părŃi de propoziŃie numai atunci când sunt introduse într-o propoziŃie. ¤ sintaxa se foloseşte de modificările formei cuvintelor pentru a le îmbina între ele. 1. Subiectul B. Exemple : .Articolele .PĂRłI DE VORBIRE FLEXIBILE III. ¤ clasificarea unora dintre părŃile de propoziŃie (ex.

uragan etc. doctor-doctoriŃă.urs.soră etc.bărbat-femeie.mamă. maşini. ◊ relaŃii umane : iubire.unchi-mătuşă etc.conducători). şir.caz N.bob. umărul substantivelor A.elev. b. Exemple:cap = capi (şefi.stilou. CLASIFICARE : După formă substantivele sunt de două feluri : a. elev-elevă. LocuŃiunile substantivale sunt grupuri de cuvinte cu înŃeles unitar care au valoarea unui substantiv.bunăvoie.Substantivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă obiecte : ◊ lucruri : carte.coleg. DiferenŃa de sex poate fi făcută şi prin cuvinte diferite : mamă-tată.ură.seră.bursuc.floarea soarelui. animale. Genul Neutru (un.adică îşi pot schimba forma după număr şi caz. Numărul plural-denumeşte două sau mai multe obiecte: oameni. Genul Masculin (un.carte. Alte substantive formează femininul de la masculin sau invers cu ajutorul sufixelor:curcă-curcan. boală = boli = boale.vas. Exemplu : Punctul de vedere expus a fost considerat cel mai bun.masă.vânt.animal.doi) : om. tablouri.ger.sere.frate etc.tablou.Exemple : coală =coli =coale .milă etc.prietenie. Indiferent de locul pe care îl ocupă în comunicare substantivele proprii se scriu cu literă iniŃială mare. B. C. LocuŃiunile substantivale se comportă ca şi un substantiv. Substantive simple : om. garnizoană. etc. are funcŃie sintactică de subiect.maşină. Marea Neagră etc.gen neutru. mulŃime. ◊ fenomene ale naturii : zăpadă.tristeŃe.vulpe etc.profesor.frate-soră. ◊ stări sufleteşti sau sentimente : bucurie.creion etc. vulpe-vulpoi.două) : bicicletă.(cine a fost considerat cel mai bun ?) Genurile substantivelor A. Punctul de vedere = locuŃiune substantivală. grup.caliapă. Alte substantive au sensuri diferite la plural. . Formele învechite sunt păstrate în expresii de genul : "a pune beŃe în roate".privighetoare.bunic.animal.furculiŃă. aducere-aminte (amintire). OBSERVAłII : Există o categorie de substantive care au aceeaşi formă pentru a denumi ambele sexe : procuror. B.inginer.vulpe.Substantive cu sens colectiv : roi. Exemple : părere de bine (bucurie).Substantive cu forme multiple de plural : Unele au acelaşi sens (una dintre forme fiind învechită).se pot articula şi au funcŃii sintactice specifice substantivului. inginer-ingineră.hipopotam etc.untdelemn etc.. Substantive compuse : nou-născut.copil.prieten.numărul singular.stele.grindină. roată = roŃi = roate . ◊ fiinŃe : om.lumină. punct de vedere (opinie).denumeşte un singur obiect : om. După conŃinut substantivele sunt : a.bancă.duşmănie etc. articulată cu art.vase.Cluj-Napoca etc.ajutorare.perete etc. Satu-Mare .inginer. Numărul singular .două) : cuier."a băga în boale ".stea etc.medic.casetofon.profesor. b.casă.untdelemn.soldat.animal.medic. Substantive comune (exprimă obiecte de acelaşi fel) : mazăre. CAZURI SPECIALE .fată etc.măgar. FranŃa . Genul Feminin (o.vecin. CarpaŃi . profesor-profesoară etc. 8 .iapă.băiat-fată. Irina . hotărât "l". Substantive proprii (exprimă anumite obiecte pentru a le deosebi de altele) : Dumitru .

ochelari.întrebare specifică complementului indirect. (a cui era ?)  Subiect (rar) : Ai casei erau plecaŃi în excursie.lapŃi (glande reproducătoare ale peştilor masculi). (o) muncitoare.întrebare pentru identificarea cazului subst. (cine coboară peste sat ?) ⊝Nume predicativ : Ionel este elev. (o) luntre.te îmbie cu răcoarea lor.capete (părŃi ale corpului) . Exemple: brânză (produs lactat).( două) luntre.Substantive defective de număr (au forme numai pentru un singur număr) : a. CAZURILE ŞI FU CŢIILE SI TACTICE ALE SUBSTA TIVELOR Cazul Nominativ ( N ) ⊝Subiect : Toamna coboară peste sat. isteŃime. (doi) pui.când nu sunt articulate: (un) pui. blândeŃe. (cum se îmbracă ? întrebare specifică complementului circumstanŃial de mod .)  Complement circumstanŃial de timp :În timpul iernii oamenii cumpără lemne. (două) muncitoare.întrebare pentru identificarea cazului în care se află substantivul) ¤ Complement circumstanŃial de cauză : Datorită ninsorii s-au blocat drumurile.întrebare specifică complementului circumstanŃial de cauză.circumstanŃial de timp .Substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural. în al cui timp ?întrebare pentru identificarea cazului în care se află substantivul)  Complement circumstanŃial de mod :Înoată contra curentului . lapte (produs alb-gălbui secretat de glandele mamare ale femelelor mamifere) . în a cui vedere se pregăteşte ?-întrebare pentru identificarea cazului substantivului. handbal. Substantive defective de plural (au formă numai pentru singular): tineret.întrebare pentru identificarea cazului substantivului)  Complement circumstanŃial de loc: Deasupra satului se adunaseră norii.(din ce cauză nu se vede ?. ai cui erau plecaŃi ? . OBSERVAłIE:Unele substantive au un înŃeles la singular şi alt înŃeles la plural. şale.întrebare pentru identificarea cazului substantivului)  Complement indirect:S-a pronunŃat împotriva legii funciare. unt. cot = coate (încheieturi ale mâinilor) . icre.(care luptă ?-întrebare specifică atributului .în a cui împotrivă s-a pronunŃat ? . capuri (extremităŃi geografice) . (o) învăŃătoare. sclavagism. Eminescu este cel mai mare poet român. argint etc. în a cui contră ? .(cu ce scop se pregăteşte ?-întrebare specifică compl. (în ale cui graŃii intrase ?)  Atribut prepoziŃional : Se va intensifica lupta contra incendiilor . datorită cui ? - 9 . (din ce cauză s-au blocat drumurile ?. . (două) nume .(când cumpără lemne întrebare specifică compl. circumstanŃial de cauză .întrebare pentru determinarea cazului în care se află substantivul)  Complement circumstanŃial de scop :Se pregăteşte intens în vederea concursului. în a cui contră înoată ?. (ale cui parcuri ?)  Nume predicativ : Biserica era a enoriaşilor din sat. (ce este Ionel ?) ⊝Atribut apoziŃional : El . (cui să-i dai ?) ¤ Complement circumstanŃial de mod : Se îmbracă contrar modei . (cine erau plecaŃi ?-întrebare specifică subiectului .) Cazul Dativ ( D ) ¤ Complement indirect : Dă-i omului mintea cea de pe urmă.întrebare pentru identificarea cazului substantivului)  Complement circumstanŃial de cauză:Din pricina ceŃii nu se vede nimic. cacao. (cum înoată ?-întrebare specifică complementului circumstanŃial de mod . coŃi (unităŃi de măsură).întrebare pentru identificarea cazului substantivului)  Atribut apoziŃional (rar) : Parcurile municipiului. .ale Timişoarei . (un) nume. b.întrebare specifică compl. (două) învăŃătoare etc. coturi (unghere) . a cui deasupra ?. circumstanŃial de loc. Substantive defective de singular (au formă numai pentru pluarl) : zori.(unde se adunaseră ? întrebare specifică compl.brânzeturi (varietăŃi de produse lactate).(pentru ce s-a pronunŃat ?. câlŃi etc. din a cui pricină ? .circumstanŃial de scop. contrar cui se-mbracă ?. (care el ?) Cazul Genitiv ( G ) Atribut genitival :Elevul intrase în graŃiile profesoarei .

de ce ? . conform.întrebare specifică suiectului.întrebare pentru identificarea cazului substantivului) ¤ Atribut prepoziŃional : Stoluri de păsări zburau deasupra deltei. (cu ce scop se pregăteşte ?întrebare specifică compl. înlăuntrul. dinspre. dragi copii . Pentru cazul genitiv : deasupra. (ce îşi schimbă ?) ¤ Complement indirect : Se gândea insistent la femeia aceea .) ¤ Nume predicativ : De cele mai multe ori copiii sunt aidoma părinŃilor .întrebare pentru identificarea cazului substantivului) ¤ Atribut apoziŃional : Eminescu îi era prieten lui Creangă. (cum vedea ?) ¤ Complement circumstanŃial de timp : În anul acesta va fi secetă . circumstanŃial de scop.întrebare pentru identificarea cazului substantivului) Cazul Vocativ ( V ) ♦ Fără funcŃie sintactică : MergeŃi . la ce a venit ? .(care Creangă ? – întrebare specifică atributului . în josul. contrar. (aidoma cui ?) Cazul Acuzativ ( Ac. semnelor vremii profet. contra. graŃie. (ce fel de stoluri ?) ¤ Nume predicativ : "Iarba pare de omăt . în spatele. Preot deşteptării noastre .întrebare specifică compl. (cu sens de lume multă) (cine a venit ?. ⊝Participiul : Plecatul în străinătate necesită viză.) ¤ Complement direct : Lupul păru-şi schimbă . dedesubtul. în timpul etc. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Substantivul îşi poate schimba valoarea gramaticală devenind : ♦ Adverb : Toamna se numără bobocii. asemeni.) ¤ Complement circumstanŃial de scop : Se pregăteşte pentru concurs . în vârful. (la ce se gândea ?) ¤ Complement de agent : Dorul îi era purtat de valurile mării. împotriva. în afară de etc. cu." (preot cui ? . la dreapta. fii bărbată ! ♦ InterjecŃie : Doamne . aidoma etc. prin. în loc de.(care traversare ?întrebare specifică atributului . în. ⊝Pronume : Se ocupă cu nimicuri . circumstanŃial de cauză . cui să te aşterni ? . faŃă de. (în ce fel pare ?) ¤ Subiect (rar) : A venit la lume . prieten cui ?. vremii cui ?) ¤ Atribut prepoziŃional :Traversarea conform regulilor de circulaŃie este sigură. Pentru cazul acuzativ : la. acasă ! OBSERVAłIE : Cu excepŃia cazurilor nominativ şi vocativ . potrivit. ♦ Adjectiv : Zoe . înaintea.(unde să te aşterni ?. despre.întrebare pentru identificarea cazului substantivului. dar năravul ba. spre. la stânga. (de unde bea apă ?) ¤ Complement circumstanŃial de mod : Vedea ca prin ceaŃă . înspre. mulŃumită. ⊝ Numeralul : A obŃinut triplul recoltei de acum cinci ani. (când va fi secetă ?) ¤ Complement circumstanŃial de cauză : De teamă n-a mai făcut nimic. circumstanŃial de loc . către. cum trec zilele ! Alte părŃi de vorbire pot deveni substantive : ⊝ Adjectivul articulat : Frumosul este apreciat de toŃi.întrebare pentru identificarea cazului substantivului. toate celelalte cazuri folosesc prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale . asupra. conform cui ?. înapoia. 10 .întrebare pentru identificarea cazului substantivului) ¤ Atribut : "Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune.pentru ce se pregăteşte ?. din. unele specifice.întrebare pentru identificarea cazului substantivului) ¤ Complement circumstanŃial de loc : Aşterne-te drumului. (de cine îi era purtat ?) ¤ Complement circumstanŃial de loc : Calul bea apă din pârâu .povestitorului. Pentru cazul dativ : datorită.(din ce cauză n-a făcut ?întrebare specifică compl. în faŃa.

Ex. dar nu este foarte bine cunoscut de vorbitor.iar al treilea este articolul hotărât enciclic : fiii. ARTICOLUL ARTICOLUL este partea de vorbire flexibilă care însoŃeşte un substantiv ( sau un înlocuitor al acestuia) arătând în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului. OBSERVAłIE : Articolul nu are înŃeles de sine stătător.Hiperbola : "Vorba-i tunet.Articolul hotărât propriu-zis se alipeşte la sfârşitul substantivului făcând posibilă deosebirea cazurilor..el având rolul de instrument gramatical pentru exprimarea cazurilor.de departe vezi albind . : Leneşul mai mult aleargă. şi D.Personificarea : " Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. Articolul hotărât propriu-zis CAZUL MASCULIN FEMININ Singular Plural Singular Plural N. FELURILE ARTICOLULUI 1. VALORILE STILISTICE ALE SUBSTANTIVULUI .aceste străzi." .Metafora : "Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge. răsufletul ger " . (această buturugă mică nu una oarecare. un elev nişte elevi o fată nişte fete G. : Rănitul a fost transportat la spital. şi Ac. Ex. ARTICOLUL HOTĂRÂT are rolul de a ajuta substantivul să arate în mod clar obiectul denumit. : Odată am văzut o fată . unui elev unor elevi unei fete unor fete 2. (una oarecare) CAZUL MASCULIN FEMININ Singular Plural Singular Plural N.RepetiŃia : " Patria e cerul cu soare. arătând că obiectul exprimat de acesta este individualizat. E cerul cu lună şi e cerul cu stele.vizitiii. participiului. 1.iaurgiii ) . ⊝ ConjuncŃia : "Că" leagă propoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză de regenta ei.al doilea este dizidenŃa masculinului la nominativ plural. : În ciuda eforturilor depuse a rămas un nimeni." . ⊝ Adverbul : Te va lăuda pentru binele făcut. ⊝ InterjecŃia : Are un of la inimă ! ⊝PrepoziŃia : "Pe" este o prepoziŃie simplă." . ARTICOLUL NEHOTĂRÂT precede un substantiv (stă în faŃa acestuia). care devin substantive.Articolul hotărât propriu-zis şi cel nehotărât au genul." . 11 . Totodată articolul este un mijloc în schimbarea valorilor gramaticale ale adjectivului. : Buturuga mică răstoarnă carul mare.acest car mare nu unul oarecare) PereŃii au urechi şi străzile ochi. Ex. şi D.vizitiu. Ex.iaurgiu se scriu la nominativ plural cu trei de "i" când sunt articulate cu articol hotărât. .binecunoscute vorbitorului) a. 2. e cerul cu nori. elevul elevii fata fetele G. şi Ac.(primul face parte din radical.." III.EnumeraŃia : "Aici stejarii. elevului elevilor fetei fetelor . adverbului etc. (aceşti pereŃi. Ex.⊝ Infinitivul lung : Citirea este o materie în clasele primare.numărul şi cazul substantivului.Substantive precum fiu. brazii şi fagii trufaşi înalŃă capetele lor spre cer.Epitet : "De treci codrii de aramă.

: de treabă (cumsecade) . de nădejde (serios).(cei din urmă are valoare substantivală.feminin. : Era un om de onoare.roşu. CAZUL MASCULIN FEMININ Singular Plural Singular Plural N.vernil.cele.În cazul numelor proprii masculine sau feminine care nu se termină în "a" .cea.adjectivele sunt : 1. (care om ?) CLASIFICARE : A.cel. elevul cel mic elevilor cei mici fata cea mare fetele cele mari G.ale. Cei săraci s-au revoltat. Exemple : Cravata aceasta este a ta ? ("a" se acordă cu obiectul posedat . Acestea nu trebuie confundate cu grupurile de cuvinte : a-i. cea = articol . . După flexiune.Articolul demonstrativ (adjectival) se află în faŃa unui adjectiv sau a unui numeral. .îşi schimbă forma în timpul comunicării. şi Ac. 2. Articolul posesiv se acordă în gen. Exemple: om bun.ferice.nominativ) . blândă = adjectiv) Cei din urmă vor fi cei dintâi. femei cumsecade. (cei = aceia . ¤ Adjectivele variabile cu două terminaŃii şi patru forme flexionare : bun. cu minte (inteligent) . elevului cel mic elevilor cei mici fetei celei mari fetelor celor mari OBSERVAłIE : Articolul demonstrativ nu trebuie confundat cu pronumele demonstrativ de depărtare. articol . se potrivesc. Ex.economico-social. ADJECTIVUL Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată însuşirea unui obiect. femeie cumsecade.a-l. oameni buni. oameni cumsecade. Exemple : copil mic. Exemple : Lucrul bun nu se face de azi pe mâine.Articolul posesiv (genitival) însoŃeşte substantivul (sau înlocuitorul acestuia) la cazul genitiv sau intră în structura pronumelor posesive şi a numeralului ordinal . săracii ) ATENłIE ! Articolele posesive şi cele demonstrative se scriu într-un singur cuvânt : al. Omul leneş multe pătimeşte.nu-şi schimbă forma : cumsecade. cald. ( de onoare = cinstit ) FUNCłIILE SINTACTICE ALE ADJECTIVULUI 12 . III.ce-l. clase mici.murdar etc. Lucrurile bune nu se fac de azi pe mâine. Exemple : MâŃa cea blândă zgârie rău. Adjective compuse : cumsecade.ai. carte bună. şi D.nou-născut.lui Radu. B.lung etc. precum şi a substantivelor comune ce exprimă grade de rudenie la cazurile genitiv şi dativ se foloseşte articolul prociclic (în faŃa substantivului) "lui" . Exemple : lui Carmen.număr şi caz cu substantivul determinat. forma populară : Cei care se împrietenesc. (mâŃa = subst. cărŃi bune. 3.alb. Exemple : codru verde. ObservaŃie : Adjectivul se acordă în gen. amar etc. 1. Ex. b. După structură.pronume) .urât.) Articolul demonstrativ se acordă în gen.număr şi caz cu substantivul. Ex. Adjective simple : frumos. : Vorba bună mult aduce.runda a doua etc. clasă mică.rece. verde."cravata" .poate fi înlocuit cu un subst.. codrii verzi.verde. Exemple : om cumsecade. de căpătâi (important) . Exemple : caiet al elevei.ce-i etc. Adjective invariabile .legându-se de substantivul determinat sau acordându-le valoare de substantiv. ¤ Adjective variabile cu două terminaŃii şi trei forme flexionare : mic. Adjective variabile . (care vorbă ?) . copii mici.binevoitor etc. singular.determinată de acordul cu substantivul.(cei .cald. număr şi caz cu substantivul determinat.casetofon al meu.curat.adjectivele sunt : a. frunză verde. LOCUłIUNILE ADJECTIVALE LocuŃiunile adjectivale sunt grupuri de cuvinte cu înŃeles unitar care au valoarea unui adjectiv. ¤ Adjective variabile cu o terminaŃie şi două forme flexionare : dulce. frunze verzi . subŃire etc.lui nenea etc.

viii microbi. III.Repetarea adjectivului . A. inferior. Ex. Gradul pozitiv exprimă însuşirea obişnuită a unui obiect. (de când au învăŃat ?) ¤ Complement circumstanŃial de mod : E mai mult lat. bâtă. . : A ajuns într-o situaŃie extraordinar de bună . . Superlativ relativ de superioritate Ex.Lungirea sau repetarea unei vocale sau a unei consoane : Până la capătul drumului distanŃa este maare ! ADJECTIVE FĂRĂ GRADE DE COMPARAłIE . Adjectivele terminate în "iu" fac pluralul cu doi de "i" : viu (vii). Numeralul cardinal propriu-zis exprimă un număr abstract sau un număr concret : Doi şi cu doi fac patru . (cum este ?) ¤ Complement indirect : Din vesel a devenit trist.zece.miliard etc. (care buturugă ?.cenuşiu (cenuşii).cenuşiii nori.repartizarea .: Are o floare mai frumoasă . 1. . ) A.milion.fix ( ficşi).aşezate deci înaintea substantivului determinat." # Epitet personificator : "O umbră călătoare se-ntinde-ncet.Când sunt articulate. tun. exterior. : Adriana părea deşteaptă foc .Substantiv : Leneşul mai mult aleargă . NUMERALUL Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă un număr sau determinarea numerică a obiectelor ( ordinul .mare . : Aceasta mi s-a părut cea mai puŃin frumoasă floare." # Epitet cromatic : "Cu o zale argintie se îmbracă mândra Ńară. (decât a celuilalt) 2. din calea-afară.devenind : . Ex. . .se scriu cu trei de "i" : propriii copii. buştean. Comparativ de inferioritate Ex. maxim. Gradul superlativ este gradul cel mai înalt sau mai scăzut al însuşirii.Adverbe precum : "tare". Ńărănesc.Adverbe şi locuŃiuni adverbiale legate de adjectiv prin prepoziŃia "de": extraordinar. VALORILE STILISTICE ALE ADJECTIVULUI # Epitet : "Timpul rece apasă umărul meu. : Floarea aceasta este mai puŃin frumoasă.auriii struguri. care car ?) ¤ Nume predicativ : Bomboanele sunt dulci.. După formă . minim. : A trecut peste o apă mare. 4. decât lung. 13 . Ex. Comparativ de superioritate Ex. multiplicarea . grozav. (din ce cauză abia mergea ?) ¤ Complement circumstanŃial de timp : De mici au învăŃat munca.optsprezece. angelic. numărul .propriu (proprii). Gradul comparativ exprimă însuşirea unui obiect comparată cu aceeaşi însuşire a altui obiect sau cu propria însuşire în împrejurări diferite. 1. : Pentru formarea gradului superlativ absolut se folosesc şi unele mijloace mai expresive decât adverbul "foarte".auriu (aurii). gruparea . (ca şi colega) 3. Superlativ absolut Ex. B. numeralele cardinale propriu-zise pot fi de două feluri : . OBS.Compuse : unsprezece. nevoie mare.¤ Atribut adjectival : Buturuga mică răstoarnă carul mare. : Am primit o floare foarte frumoasă .Simple : unu." SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Adjectivul îşi poate schimba valoarea gramaticală. GRADELE DE COMPARAłIE ALE ADJECTIVULUI Gradele de comparaŃie exprimă diferite nivele (grade) ale însuşirii exprimate. "prea": Moşul a avut o viaŃă prea agitată . Comparativ de egalitate Ex. 2.Adjective care provin din limba latină unde erau forme ale comparativului sau ale superlativului : superior. Superlativ relativ de inferioritate Ex. mort.şaisprezece. (cum sunt bomboanele ?) ¤ Complement circumstanŃial de cauză : De bolnav abia mergea.. 1.: Am văzut o floare frumoasă . (decât a colegei) C. Ex. .Substantive cu valoare adverbială : foc. : Floarea cea mai frumoasă a primit-o mama. suprem. . NUMERALUL CARDINAL a.nouăzeci etc.Adjective care exprimă însuşiri ce nu pot fi comparate : rotund. : Am primit o floare la fel de frumoasă. (din ce ?) OBSERVAłII : Unele adjective au forme particulare la plural : complex ( complecşi).Adverb : Cugeta adânc . . 3.optzeci.

în ce mod este mai isteŃ ?) B. amândouă.întâia. (este isteŃ = predicat nominal. Ex.triplu.de mod.de amândoi = compl."ambele" = atribut adjectival) Ex. încincit. NUMERAL CARDINAL MULTIPLICATIV arată în ce proporŃie creşte o cantitate: dublu. A mai trecut un an. se formează prin derivare cu prefixul "în" şi sufixul "it" de la numeralul cardinal propriu-zis. "un" şi "o" sunt numerale cardinale.Când însoŃesc un substantiv ce arată un obiect mai puŃin cunoscut. Exemplu : Purta un fular de culoare roşie.(cum a câştigat ?. NUMERAL CARDINAL DISTRIBUTIV arată repartizarea numerică a obiectelor. ambii.altul pleacă.primul.(câte patru = atribut adjectival.de zece ori etc. : Ambele propuneri au fost refuzate. de agent. circumstanŃial . Se formează din numeralul cardinal propriu-zis precedat de adverbul "câte":câte unul. (înzecit = atribut adjectival.valoare adverbială. : Ionel este de două ori mai isteŃ decât alt coleg din clasă. : Un tren vine. : Casa a fost construită de amândoi . când trece ?) Ex. Ex. valoare substantivală .mă putea căuta de două ori) . (câte doi =subiect. (de cinci ori = compl.Când cuvintelor "un". : A fost odată ca niciodată. Andrei a câştigat îndoit ."cea". O carte se află pe birou. "un" şi "o" sunt articole nehotărâte.îndoit = complement circumstanŃial de mod . d. şi Ac. (care propuneri ? .cvadruplu.valoare adjectivală-câte cărŃi ?) Ex.urmat de prepoziŃia "de" 14 .câte doi.valoare adjectivală. Şirul numerelor ordinale începe cu : întâiul.Celelalte numerale cardinale se scriu Ńinându-se cont de părŃile componente : şaizeci şi cinci. circumstanŃial de timp .( de către cine ?. câteşpatru.de două ori = compl.are valoare substantivală deoarece este autorul acŃiunii pasive suferită de subiectul "casa") c. . Numeralul cardinal colectiv indică însoŃirea a două sau mai multe obiecte : amândoi. Ex. (un fular oarecare) .:Câte doi stăteau în bancă.:Citea câte patru cărŃi pe lună. şi D. ambele. : Cu o floare nu se face primăvară ! (dar cu douăzeci."o" pot fi confundate cu articolul nehotărât sau cu adjectivul pronominal nehotărât. OBSERVAŢIE: Numeralul adverbial "o dată" se scrie în două cuvinte şi nu trebuie confundat cu adverbul de timp"odată" (odinioară).Când în text sunt şi alte numerale cardinale sau se subînŃelege prezenŃa lor. (o-celelalte) b. Ex. amânduror(a) amânduror(a) ambilor ambelor Ex. ce fel de efort ?).iar celelalte în bibliotecă.cel dintâi.(un-altul) . amândoi amândouă ambii ambele G.de două ori. împătrit.trei) .cea dintâi. tustrei.:Trece prin oraşul natal de cinci ori pe an.înzecit etc. toŃi cinci etc."o" li se opun în text pronume sau adjective pronominale demonstrative sau nehotărâte atunci ele sunt adjective pronominale nehotărâte. : M-a căutat doar o dată . Se formează pornind de la numeralul cardinal propriu-zis precedat de prepoziŃia "de" şi urmat de substantivul "oară" la plural.arată de câte ori se îndeplineşte o acŃiune: o dată. OBSERVAłIE :Declinarea lor se face cu ajutorul articolului demonstrativ"cel".prima. Se declină doar primele patru dintre cele menŃionate : CAZUL SINGULAR PLURAL N.:A depus un efort înzecit . NUMERALUL CARDINAL ADBERVIAL (DE REPETIłIE). (odată = odinioară = adverb de timp) Ex. (doi.Numeralul cardinal adverbial poate fi complement circumstanŃial de timp sau de mod .NUMERALUL ORDINAL indică ordinea numerică a obiectelor. cine stăteau în bancă ?) e.câte trei etc.Ex. OBSERVAłIE : Numeralele "un". Ex.o mie nouă sute nouăzeci şi nouă etc. (o dată = numeral cardinal adverbial.treizeci se face !) .

Ex.număr şi caz. întâii trandafiri .) 3.(ce fel de efort ?.) Stăteau în grupuri de câte zece .) Ex.(a) ei. circumstanŃial de timp . : MulŃi sunt chemaŃi. circumstanŃial de mod provenit din numeral cu valoare adverbială.preluându-i categoriile gramaticale şi funcŃiile sintactice."înzecit"= atribut adjectival provenit din numeral cu valoare adjectivală. MASCULI cel dintâi celui dintâi FEMI I cea dintâi celei dintâi MASCULI cel de-al doilea celui de-al doilea FEMI I cea de-a doua celei de-a doua ATENŢIE ! : Corect se spune clasa întâi. Ex. Ortografie : Numeralele "primul".ambele provenite din numerale cu valoare adverbială.gen. : Lucrul dăruit preŃuieşte înzecit .CAZUL N. PRONUMELE PRONUMELE este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte un substantiv. Are forme accentuate (la toate cazurile) şi forme neaccentuate (la cazurile dativ şi acuzativ). Ex.FORME ACCENTUATE : eu. Ex. ( cum despica ? ."întâiul" la numărul plural se scriu cu doi de "i" dacă se află în faŃa unui substantiv de genul masculin : primii elevi.în patru = compl.genul feminin) OBSERVAłII : Pentru persoanele I şi a II-a nu există forme ale pronumelui personal pentru cazul genitiv."înzecit" = compl. : Gândeşte de două ori şi vorbeşte o dată .(pe) ea.(pe) noi. 15 . şi D. Ex. ( cum preŃuieşte ? .) Ex.) OBSERVAłII : Pentru denumirea unor fracŃii (a unei părŃi dintr-un întreg) se folosesc numeralele fracŃionare jumătate.(pe) mine. : Au sădit optzeci de pomi în curtea şcolii. PRO UMELE CU FORME PERSO ALE A. G.Ńie.(pentru cine s-a stabilit? celor trei=compl. : Cei doi au parcurs o distantă apreciabilă. mulŃi. "de două ori" = compl. : Doar o jumătate de măr primeşti. circumstanŃial de mod ) Ex.vouă (persoana a II-a).noi. (care băieŃi ?. : A revenit la cinci .un adjectiv sau un alt adverb comportându-se totodată ca şi un adverb. III.număr şi caz. Numeralele folosite cu valoare adjectivală au funcŃie sintactică de atribut adjectival. circumstanŃial de timp. şi Ac. valoare substantivală. ( de câte ori gândeşte ? . 2.(pe) voi.dar puŃini sunt aleşi. 5.( pe) ele.(al) lui. PRONUMELE PERSONAL . ultimul (adjectiv) .tu.) CărŃile erau pentru al doilea . 1.genul masculin). de câte ori vorbeşte ? .câŃiva (pronume nehotărâte). : Tustrei candidaŃi au obŃinut note bune.cei doi = subiect. Valoare adjectivală .mie.(ale) lor (persoana a III-a. circumstanŃial de timp ) OBSERVAłIE : Numeralele cardinale de la douăzeci în sus au numai valoare substantivală şi între acestea şi substantivul determinant se foloseşte prepoziŃia "de".ele.(ai) lor (persoana a III-a. indirect. puŃini."cei şapte" = atribut adjectival provenit din numeral cu valoare adjectivală.voi.desemnează diferite persoane.ei.(pe) tine.valoare subst.(pe) el.treime.nouă (persoana I).valoare substantivală) Ex : Celor trei li s-a stabilit un nou program de lucru. ( când a revenit ? ."la cinci" = comp.determină un substantiv cu care se acordă în gen.(în ce fel de grupuri ? .ea. Poate fi precedat sau nu de articolul demonstrativ .de câte zece = atribut prepoziŃional. . Valoare adverbială .(pe) ei. Ideea de cantitate poate fi exprimată şi prin alte părŃi de vorbire : mulŃime (substantiv).sutime etc. : Cei şapte băieŃi au participat la un concurs de aeromodele.determină un verb. "o dată" = compl. : A depus un efort înzecit pentru a reuşi la examenul de capacitate. Se declină schimbându-şi forma în funcŃie de persoană. Ex.sfert. ( pentru al doilea = nume predicativ ) Despica firul în patru . (cine a parcurs ? . Valoare substantivală-înlocuieşte un substantiv. VALORILE NUMERALULUI În funcŃie de context numeralele pot avea următoarele valori : 1. el. Ex.

se s. îşi = atribut pronominal) Pronumele reflexiv intră în structura diatezei reflexive şi în această situaŃie nu are funcŃie sintactică.persoana a III-a. gen feminin.sieşi. Ńi (Ńi-. mă. : Onoarea nu o putem cumpăra pe bani. formă neaccentuată) Ex. -le).o conjuncŃie. i (i. PRONUMELE REFLEXIV arată că acţiunea exprimată de verb se răsfrânge asupra subiectului.LocuŃiuni pronominale de politeŃe sunt :Domnia ta. singular. Ex. : Îi suna ceasul.. dumnealui . i (i. .Pronumele de politeŃe are forme doar pentru persoanele a II-a şi a III-a : dumneata. OBSERVAŢIE : Pronumele personal. : Se teme şi de umbra lui.anumite pronume personale (precum "o" sau "îi") sunt folosite cu valoare neutră (nu înlocuiesc nici un substantiv şi nu au funcŃie sintactică). Are forme proprii numai pentru persoana a III-a : sie. -FORME NEACCENTUATE:îmi. îŃi.persoana a III.mătălică. sieşi = compl. Ex. Ex.cu sine = compl.exprimat prin pronume personal. : Se oblojeşte de nas ca să-i treacă degetul.genul masculin). dânşii.doare . (verb predicativ şi pronume în cazul acuzativ) Ex. Ex. mătăluŃă. -l = pronume în cazul acuzativ) Ex. : Lasă-mă să te las !.persoana a III-a. d-ta. : Ce Ńi-e scris. Ex.În unele expresii verbale. pe cine loveşti ?) te 2 = pronume personal ( te .persoana a II-a .de un alt pronume etc. nr. : Îi da cu gura înainte. îi.te = compl. .Pe lângă formele literare există şi forme populare ale pronumelui de politeŃe : mata.mi (mi.(pe cine nu putem cumpăra ? "o" = complement direct. gen masculin sau feminin.. Mă mir că-mi amintesc ceva după şocul suferit. gen feminin). le (le. (cu cine vorbeşte ?. . dânsele. d-voastră. Ex.Pentru persoanele I şi a III-a nu există forme pentru cazul vocativ. singular. matale . a II-a) îi. : Te loveşti la un deget şi te doare trupul tot. Exemple : Scoală-te de dimineaţă dacă vrei să-ţi lungeşti viaţa !. . -i).. vă.forma neaccentuată şi pronumele reflexive provenite din pronume personale se deosebesc în funcţie de coincidenţa de număr şi persoană între pronume şi verbul în vecinătatea caruia se află. . OBSERVAłIE : Pronumele personal de politeŃe se poate prescurta : d-sa. formă neaccentuată) . îl. Măria ta.i). direct. : A luat-o la sănătoasa. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE .loveşti . Domnia sa.dumneaei. : Îşi imaginează că este cel mai mare şi mai tare. Ex.te = compl..sine. te. : De lătratul unui câine să nu-Ńi pese.persoana a II-a. (pe cine suna ? "îi" = complement direct . o..(conjuncŃie şi pronume în cazul acuzativ) ATENłIE ! : Alte pronume personale sunt : dânsul. d-lui. ÎnălŃimea ta (sa). B. dumneasa. . indirect) Îşi provoacă sieşi neajunsuri.(acuzativ). : Îl judecă pe dracul şi Ńi-l scoate şi dator.De foarte multe ori. ni (persoana I). -mi).îşi. m-. (adverb de mod de negaŃie şi pronume în cazul dativ) Ex. OBSERVAłIE : Formele neaccentuate ale pronumelor personale în cazul acuzativ au întotdeauna funcŃia sintactică de complement direct.şi (dativ). direct. exprimat prin pronume personal. 16 . dumneavoastră. ne. nr. : Vorbeşte cu sine însuşi. Pentru persoanele I şi a II-a se folosesc formele neaccentuate ale pronumelui personal în cazurile dativ şi acuzativ. li (persoana a III-a.se foloseşte în loc de numele persoanelor cărora li se cuvine respect.a. te 1 = pronume reflexiv ( te . dânsa. -Ńi). (v-). Are forme doar pentru cazurile dativ şi acuzativ. Ex. ExcelenŃa sa (voastră).în frunte Ńi-e pus. (pronume în cazul dativ şi verb auxiliar) Ex. d-ei. -l. pe cine doare ?) Pronumele reflexiv şi pronumele personal pot îndeplini funcŃia sintactică de atribut pronominal în cazul dativ (dativul posesiv). li (persoana a III-a.(care pui ? . le. indirect) Îşi laudă cioara puii. dumnealor.pronumele personale formele neaccentuate sunt legate prin liniuŃă de un verb.persoana a II-a. vi (pers. (Ńi = pronume în cazul dativ . (cui îi provoacă ? . l.

(săi .ai săi.eu însămi (feminin) .Ńi=pronume personal) C.Formă pentru genitiv-dativ o au doar pronumele şi adjectivele pronominale de întărire de genul feminin la numărul singular.voi însevă . PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect şi arată apropierea sau depărtarea obiectului sau identitatea acestuia cu sine însuşi sau cu alt obiect.Când urmează după un substantiv articulat cu articol hotărât. Apare rar ca pronume.a sa.părinŃii) lui. (îşi apără puii = apără puii săi . Apoi însuşi a făcut valiza. Ex. Ex. ai.Pronumele posesiv are forme după numărul şi genul substantivului care denumeşte obiectul posedat şi după numărul şi persoana posesorului. ea însăşi .pronumele posesiv nu are forme pentru persoana a III-a. îşi = pronume reflexiv) Ex.acelei fete a sale. : Umerii săi erau destul de puternici. : Faptele tale te-au acoperit de laude.atribut adjectival) . PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului şi pe cel al obiectului posedat (deci înlocuieşte două substantive). Ex. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE Pronumele de întărire are rolul de a pune în evidenŃă persoana la care se referă.ale mele. . .Ex. .adjectivul posesiv înlocuieşte numele posesorului. Pronumele demonstrativ este de trei feluri : a. Ex. Ex.Dacă adjectivul se află în faŃa substantivului determinat sau dacă substantivul este articulat cu articol nehotărât adjectivul pronominal posesiv este precedat de articol posesiv. . . : Şi-a adunat lucrurile. a.Mai multe obiecte posedate şi mai mulŃi posesori : ai noştri.adjectivul pronominal posesiv nu are în structura sa articolul posesiv.gen neutru.cestălalt.a noastră. Ex.o carte de-ale mele.ai voştri. (tăi Ńine locul unui substantiv care este posesor) .aceasta.Un obiect posedat şi un posesor : al meu."ai săi" . el însuşi . D. . . ele înseşi (însele) .În structura unui pronume posesiv intră şi articolul posesiv (care Ńine locul obiectului posedat) : al.al tău. OBSERVAłII : Formele contextuale corecte ale unor pronume sau adjective pronominale sunt : un vecin deai noştri. Ex.Un obiect posedat şi mai mulŃi posesori : al nostru. . (Ńi poate fi înlocuit cu adjectivul pronominal tale.ale sale. tu însuŃi . Exemple : eu însumi (masculin) . : Toată pasărea îşi apără puii.ale tale.Pronumele sau adjectivele pronominale posesive (ai) noştri. : Colegii tăi te-au încurajat. . : Însămi am hotărât să-l ajut.copiii (fraŃii.Adjectivul pronominal posesiv determină un substantiv care denumeşte obiectul posedat şi se acordă cu acesta în gen şi caz. Ex.al vostru.La rândul său.tu însăŃi . OBSERVAłIE : Pentru situaŃiile în care există mai mulŃi posesori. : Picioarele-Ńi să roadă pragul şcolilor.În mod frecvent e folosit ca adjectiv pronominal de întărire. : Ai tăi părinŃi te-au ajutat cu sfatul lor.a mea. : Ai săi părăsiseră de mult timp oraşul. noi înşine .folosindu-se pronumele personal "lor". Am fost ajutat de un prieten al meu . . alor.ale noastre. : Ale mele erau cărŃile de pe masă. Pronume demonstrativ de apropiere : acesta. ale. Ex. voi înşivă .a voastră.fiind singurul adjectiv pronominal care Ńine locul unui substantiv. 17 . : Profesoarei înseşi îi suntem recunoscători.noi însene .Adjectivul pronominal de întărire se acordă în gen.ai tăi.(ai) voştri se scriu cu un singur "i" ! PRONUMELE FĂRĂ FORME PERSONALE A. .a ta. ei înşişi .ceastalaltă.al său. Ex . : Tu însăŃi ai acŃionat pentru depistarea vinovaŃilor.ale voastre. (ale = cărŃile) .număr şi caz cu substantivul sau pronumele determinat.Mai multe obiecte posedate şi un singur posesor : ai mei. : Însuşi directorul unităŃii a luat poziŃie împotriva vinovaŃilor.caz nominativ. . Ex.

(unchi cui este ?) # Complement direct : Îl asculta pe fiecare.altceva."altcareva" şi cele alcătuite cu "cine" nu devin adjective pronominale nehotărâte. Ex. singular. 2.caz dativ.aceeaşi.ista.ce. (care dorinŃe ?) # Atribut prepoziŃional : Mâncarea de la altul e mai bună decât a ta. (de către cine era ascultat ?) # Complement circumstanŃial de loc : Lângă fiecare dintre ei se aflau instrumentele de pescuit.fiecare.genul masculin. singular.) care pot să aibă şi alte valori morfologice. ATENłIE ! : E necesar să se evite confuzia pronumelor aceea.funcŃie sintactică compl.iar pronumele nehotărâte pot avea următoarele funcŃii sintactice : # Subiect : Unul învaŃă. (cel = acela ."alde" sunt numai adjective pronominale nehotărâte ! Pronumele nehotărâte simple "unul" şi "una" când devin adjective au formele de singular "un" şi "o" (pentru N.nr. (vreunuia = pronume nehotărât. CLASIFICARE : 1. b.aceeaşi (genul feminin. iar "fiece". : Nu vor uita niciodată această zi. (care elevi ?) # Atribut datival : El este unchi unora .n-au obŃinut rezultate bune.oarecare. Pronume demonstrativ de depărtare : acela.aia.genul şi cazul subst. Pronumele nehotărât compus : altcineva. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT Pronumele nehotărât este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte un substantiv fără să dea vreo indicaŃie precisă asupra obiectului denumit de acesta. Pronumele nehotărâte "careva". : De învăŃătura aceea veche a bunicilor uitasem. (cea . (din ce cauză ?) 18 .cele.cu excepŃia lui vreunul alcătuit din particula "vre" şi pronumele nehotărât "unul".iar flexiunea se realizează numai după caz. (cea = aceea . Pronumele nehotărât îşi schimbă forma (flexionează) în funcŃie de numărul.cât percum şi din alte elemente de compunere. OBSERVAłIE : Pronumele nehotărâte compuse sunt formate din pronumele : cine.alŃii decât ai noştri.cineva.adjectiv pronominal demonstrativ) B.aista.aceiaşi (genul masculin.nr.celălalt.gen feminin.) şi "unui". ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV determină un substantiv cu care se acordă în gen.tot (toată.cealaltă. c. Ex.de atribut adjectival. : Ai dat de urma vreunuia ?.articol demonstrativ) Cel din dreapta fuma Ńigară după Ńigară. (aceea = atribut adjectival. : Cealaltă a fost colega Mariei. Pronumele nehotărât simplu : unul.s-a dus şi el acolo. : Fapta cea bună să te însoŃească.ăla."niscaiva". Pronumele nehotărâte formate cu "ce" nu-şi schimbă forma. Pronume demonstrativ de identitate : acelaşi. (unde ?) # Complement circumstanŃial de timp : Au ajuns acolo înaintea tuturor . (când ?) # Complement circumstanŃial de mod : Ca şi alŃii. se afla în mare încurcătură. funcŃie sintactică de atribut pronominal) Există şi excepŃii de la aceste categorii gramaticale : 1.număr şi caz cu substantivul determinat.vreunul. Când nu mai înlocuiesc un substantiv şi se acordă în gen.ailaltă.gen feminin."unei" (pentru D.câteva. (unora = pronume nehotărât.Formele populare ale pronumelui demonstrativ sunt : ăsta.numai în cazurile dativ şi genitiv singular.asta. : Răspunsul a fost mereu acelaşi .numărul singular) cu pronumele aceia.caz genitiv.cesta.atâta. (cine învaŃă ?) # Nume predicativ : Meritele sunt ale tuturor .număr şi caz. # Atribut genitival : DorinŃele tuturor au fost respectate.număr singular . nr. Ex. Ex."niscai".toŃi. Ex. ( despre cine vorbeam ?) # Complement de agent : Era ascultat de fiecare în parte. Pronumele nehotărâte compuse cu "care" au forme deosebite după gen. (pe cine îl asculta ?) # Complement indirect : Vorbeam despre altcineva nu despre tine.Ex."altceva".câŃiva.pronume demonstrativ) Se vedea trecând un om pe lângă cea casă. înlocuit.cutare. (cum ?) # Complement circumstanŃial de cauză : Datorită altora . (această = atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ.ceva. Din neatenŃie acestea pot fi confundate cu articolele demonstrative. (care mâncare ?) # Atribut apoziŃional : Elevii.toate) 2.aceea.altul. indirect) Ex. caz acuzativ. Adjectivele pronominale nehotărâte au o singură funcŃie sintactică.caz acuzativ) ObservaŃie : În afara formelor amintite pronumele şi adjectivul pronominal demonstrativ au şi forme scurte : cel. Pronumele nehotărâte formate cu "cine" au forme numai pentru singular.oricine.unele pronume nehotărâte devin adjective pronominale nehotărâte.numărul plural) . plural. cei. : Acesta mi-a acordat notă maximă.exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare) Ex. 3. cea. : Unora le place fotbalul. şi G. şi Ac.ălalalt.

"vreunul" se scriu cu doi de "i" la N.ce. "Al câtelea" CAZUL Singular N. Dintre acestea ce. C.are aceleaşi forme pentru masculin şi feminin şi înlocuieşte nume de fiinŃe. G.după cazul la care se află. G.este invariabil şi înlocuieşte nume de lucruri.care. alŃi elevi învaŃă.cine ? . (cu ce scop ?) OBSERVAłII : Pronumele nehotărâte "unul".număr şi caz cu substantivul determinat. şi Ac. al câtelea ? MASCULIN Plural FEMININ Singular Plural a câta ? - Sunt specializate pentru referirea la numere ordinale. “Cât” CAZUL SINGULAR N. : Cine lipseşte ? Pronumele interogative sunt : cine. D. şi D.cât pot deveni adjective pronominale interogative când nu mai înlocuiesc un substantiv.Adjectivul pronominal interogativ are întotdeauna funcŃie sintactică de atribut adjectival. şi D. şi D. şi Ac.N. plural.cât. . şi Ac.iar ca adj. Ex. FUNCłII SINTACTICE ."vreunii". "Care" CAZUL Singular N.Pronumele interogativ îndeplineşte aceleaşi funcŃii sintactice ca şi substantivul. El apare pe primul loc în structura enunŃului. Pronumele nehotărât “altul” se scrie cu doi de “i” la N. plural. # Subiect : Cine a fost la tine ? # Nume predicativ : Care este adresa ta ? # Atribut pronominal genitival : A cărui carte este mai interesantă ? # Atribut pronominal prepoziŃional : De care carte ai cumpărat ? 19 .număr şi caz : "Cine" . Pronumele (adjectivele pronominale) nehotărâte compuse se scriu într-un singur cuvânt.Neutrul împrumută pentru singular formele de la masculin şi pentru plural pe cele de la feminin.Neutrul împrumută pentru singular formele de la masculin şi pentru plural pe cele de la feminin. -"Care" este întrebuinŃat atât pentru întrebări despre fiinŃe cât şi despre lucruri.păstrându-şi aceeaşi formă şi ca adjective nehotărâte : "unii".ci se acordă în gen. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV Pronumele interogativ este partea de vorbire flexibilă care apare în propoziŃii interogative şi Ńine locul substantivului aşteptat ca răspuns. . "Ce" . : Care elev lipseşte ? Îşi schimbă forma după gen. G. cât ? MASCULIN PLURAL câŃi ? câtor ? FEMININ SINGULAR câtă ? câte ? câtor ? PLURAL . care ? cărui(a) ? MASCULIN Plural care ? căror(a) ? FEMININ Singular Plural care ? cărei(a) ? care ? căror(a) ? . nehotărât se scrie cu un singur“i” : alŃii învaŃă . Ex. şi G. şi Ac. .al câtelea. şi Ac. .care. şi Ac.Acest pronume (adjectiv pronominal) interogativ se referă la o cantitate.cui ? .# Complement circumstanŃial de scop : El a muncit o viaŃă întreagă pentru toŃi .

obŃinem aceleaşi funcŃii sintactice : # Subiect : Nu mi-ai spus 1/ cine a fost la tine.care.gen feminin se acordă cu substantivul de gen feminin "opera". P2 = CD (ce să-mi spui ?) # Atribut pronominal : Întrebarea este 1/ a cărui carte este mai interesantă ? 2/("a cărui" Ńine locul posesorului şi îndeplineşte funcŃia de atribut pronominal al P2) P1 = PP .ce. P2 = AT (care băiat ?) Pronumele relative compuse au următoarele forme : CAZUL N.2/ Îşi schimbă forma (flexionează) după gen. Pronume relative compuse : cel ce.se referă mai ales la fiinŃe.cât. şi Ac. Pronumele (adjectivele pronominale) relative "cine". şi D.având aceleaşi forme. 2/ (cine Ńine locul autorului acŃiunii şi îndeplineşte funcŃia de subiect în P2 ) P1 = PP . MASCULIN Singular Plural cel ce (care) cei ce (care) celui ce (care) celor ce (care) FEMININ Singular Plural ceea ce (care) cele ce (care) celei ce (care) celor ce (care) FUNCłIILE SINTACTICE . P2 = CD (ce nu mi-ai spus ?) # Nume predicativ : Spune-mi 1/ care este adresa ta. Pronume relative simple : cine."al câtelea" sunt identice cu cele interogative.Adjectivele pronominale relative au întotdeauna funcŃia sintactică de atribut adjectival.ci se acordă în gen."ce". Pronumele relative se clasifică în : 1. Ex. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV Pronumele relativ este partea de vorbire flexibilă care apare în frază.cel care. Ex. Ex. .dar şi la lucruri şi se poate substitui (înlocui) prin "care"("ce"). 2/ (Ńine loc de nume predicativ formând împreună cu verbul copulativ "este" predicatul nominal) P1 = PP . 2.Acest adjectiv este însoŃit de articolul posesiv (genitival).iar articolul posesiv (genitival) se acordă în gen şi număr cu obiectul posedat."care". D.număr şi caz. P2 = PR ( P2 Ńine locul numelui predicativ) 20 .număr şi caz cu posesorul.Dacă introducem în frază ca subordonate propoziŃiile care figurează ca exemple la pronumele interogativ."cât"."care".de. : Băiatul 1/ de l-ai văzut 2/ este colegul meu.# Atribut pronominal datival : Căreia este nepot acest copil ? # Complement direct : Pe cine aştepŃi ? # Complement indirect : Cui îi dai cartea ? # Complement de agent : De cine a fost chemat ? # Complement circumstanŃial de loc : Lângă cine s-a oprit ? # Complement circumstanŃial de timp : O dată cu care dintre ei a ajuns la piaŃă ? # Complement circumstanŃial de mod : Ca şi cine cântă ? # Complement circumstanŃial de cauză : Din cauza cui a rămas acasă ? # Complement circumstanŃial de scop : În vederea căruia dintre concursuri te-ai pregătit ? Acordul adjectivului pronominal interogativ "care" în cazul genitiv .gen masculin se acordă cu substantivul de gen masculin "scriitor".unde leagă o propoziŃie subordonată de regenta ei."cât" atunci când nu mai înlocuiesc un substantiv. : Nu ştiu 1/ ce carte ai cumpărat.număr şi caz cu substantivul determinat cu care stă împreună în subordonată.al câtelea. 1/ ( "de" se poate înlocui cu "pe care" ) P1 = PP . : A cărui scriitor este opera aceasta ? a = articol posesiv (genitival) . Dintre acestea devin adjective pronominale relative "ce". Pronumele relativ "de" este invariabil.Adjectivul se acordă în gen. . G. cărui = adjectiv pronominal.

P2 = AT (care persoană ?) # Complement circumstanŃial de cauză : Am aflat 1/ din cauza cui a rămas acasă. 2/ ("cui" Ńine locul persoanei asupra căruia se răsfrânge acŃiunea.număr şi caz. P2 = CD.are funcŃie de atribut prepoziŃional pentru P2) P1 = PP . 2/ ("de cine" Ńine locul autorului real al acŃiunii pasive. şi D. P2 = CD (ce te-am întrebat ?) # Complement de agent : Nu ştiu 1/ de cine a fost chemat. Dintre acestea "nici unul" şi "nici una" devin adjective pronominale negative pe lângă un substantiv cu care se acordă în gen. 2/ ("din cauza cui" Ńine locul cauzei pentru care a rămas acasă.=nimănui) 3. P2 = CD (ce nu mi-ai spus ?) E. 2/ ("de care" Ńine locul titlului cărŃii . MASCULIN SINGULAR PLURAL nici unul nici unii FEMININ SINGULAR nici una PLURAL nici unele 21 . "nimic" la nume de lucruri . P2 = CD ( ce nu-Ńi pot spune ?) # Complement direct : Spune-mi 1/ pe cine aştepŃi. Pronumele negativ "nimeni" se referă la nume de fiinŃe. Pronume negative compuse : nici unul. = nimeni .îndeplineşte funcŃia de complement de agent pentru P2)P1 = PP. (ce nu mă interesează?) # Atribut pronominal datival : Nu-Ńi pot spune 1/ căreia nepot este acest copil. îndeplineşte funcŃia de complement direct pentru P2) P1 = PP . "nimeni" are formă numai pentru singular şi flexionează după caz. 2/ ("lângă cine" arată locul în care se desfăşoară acŃiunea.nici una. şi Ac.nimeni. P2 = CD (ce am aflat ?) # Complement circumstanŃial de scop : Nu mi-ai spus 1/ în vederea căruia dintre concursuri te pregăteşti. 2. 2/( "în vederea căruia" arată scopul pentru care se pregăteşte persoana.îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de mod pentru P2) P1=PP . 2.P2 = CD (ce nu ştiu?) # Complement circumstanŃial de loc : Mi-a spus 1/ lângă cine s-a oprit. Are următoarea clasificare : 1.îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de cauză pentru P2) P1 = PP . 2/ ("ca şi cine" arată modul în care cântă persoana. "nici unul" şi "nici una" atât la nume de fiinŃe cât şi la cele de lucruri. P2 = CD ( ce să-mi spui ?) # Complement indirect : Te-am întrebat 1/ cui îi dai cartea. 2/ ("căreia" Ńine locul posesorului de nepot şi are funcŃie de atribut pronominal în cazul dativ pentru P2) P1 = PP .îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de scop pentru P2) P1 = PP . PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV Pronumele negativ este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte numele obiectului prezentat ca inexistent şi apare în propoziŃii negative. "nici unul" are flexiune completă. P2 =CD (ce mi-a spus ?) # Complement circumstanŃial de timp : Ea este persoana 1/ o dată cu care a ajuns la piaŃă. şi Ac.ca pronume având formele : CAZUL N. În privinŃa schimbării formei (flexiunii) trebuie reŃinute următoarele : 1.are funcŃie de complement indirect pentru P2) P1 = PP . 2/ ("o dată cu care" arată timpul când s-a desfăşurat acŃiunea.(N. 2/ ("pe cine" Ńine locul persoanei aşteptate. P2 = AT (care persoană ?) # Complement circumstanŃial de mod : El este persoana 1/ ca şi cine cântă. îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de timp pentru P2) P1 = PP .# Atribut pronominal prepoziŃional : Nu mă interesează 1/ de care carte ai cumpărat. "nimic" este invariabil având formă numai pentru singular. G.îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de loc pentru P2) P1 = PP . Pronume negative simple : nimic.

G. şi D.

nici unuia

nici unora

nici uneia

nici unora

Neutrul împrumută pentru singular formele de la masculin,iar pentru plural,pe cele de la feminin. Adjectivul pronominal negativ are funcŃie sintactică de atribut adjectival,iar pronumele negativ are aceleaşi funcŃii sintactice ca şi substantivul,după cazul la care se află : # Subiect : N-a venit nimeni. (cine n-a venit ?) # Nume predicativ : Stiloul acesta nu este al nimănui. (formează predicat nominal cu verbul copulativ) # Atribut pronominal genitival : N-a contestat meritele nici unuia dintre ei. (meritele cui ?) # Atribut prepoziŃional : Cadoul de la nici unul dintre invitaŃi n-a fost atât de frumos ca şi al tău.(care cadou ?) # Atribut apoziŃional:Elevii,nici unii dintre ei , n-a obŃinut premiul întâi la olimpiada de fizică.(care elevi ?) # Atribut datival : El nu este nepot nici unuia dintre părinŃii mei.(nepot cui ?) # Complement direct : N-am văzut pe nimeni dintre ai noştri la teatru. (pe cine n-am văzut ?) # Complement indirect : Nu-i dau dreptate nici unuia dintre contestatari. (cui nu-i dau dreptate ?) # Complement de agent : N-are să fie apreciat de nici unul dintre colegi. (de către cine ?) # Complement circumstanŃial de loc : Să nu te aşezi lângă nici unul dintre ei. (unde să nu te aşezi ?) # Complement circumstanŃial de timp : În timpul nici uneia dintre iernile trecute n-a nins atât de mult. (când n-a nins atât de mult ?) # Complement circumstanŃial de mod : Nu e mai deştept decât nici unul dintre noi. (în ce mod nu e mai deştept?) # Complement circumstanŃial de cauză : Accidentul nu s-a întâmplat din cauza nici unuia dintre ei. (din cauza cui nu s-a întâmplat ?) #Complement circumstanŃial de scop:În vederea nici unuia dintre examene nu m-am pregătit atât de mult. (cu ce scop nu m-am pregătit atât de mult ?) OBSERVAłII : "Nimeni","nimic","nimănui" au şi formele admise "nimica","nimenea","nimănuia". Pronumele (adjectivul pronominal) negativ "nici unul" se scrie la toate formele în cuvinte separate,atât ca şi pronume cât şi ca adjectiv pronominal. La cazurile N. şi Ac. plural se scrie cu doi de "i".

III. 1. 6. VERBUL
Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă : - acŃiunea : a veni,a merge,a da,a lua,a alerga etc. - existenŃa : a fi,a exista,a trăi,a se afla,a vieŃui etc. - starea : a şedea,a sta. - posesia : a avea,a poseda,a deŃine etc. - necesitatea : a trebui,a necesita etc. - posibilitatea : a putea. - dorinŃa : a dori,a vrea,a voi etc. CLASIFICAREA VERBELOR A. Verbe predicative - au înŃeles de sine stătător ; pot forma singure predicatul când se află la un mod personal. B. Verbe nepredicative - nu au înŃeles de sine stătător,neputând forma singure predicatul, ci cu ajutorul altor cuvinte.

22

În categoria verbelor nepredicative sunt cuprinse verbele copulative şi verbele auxiliare. A.2.1 VERBELE COPULATIVE - formează predicat împreună cu o altă parte de vorbire cu funcŃie de nume predicativ. Verbul copulativ face legătura între numele predicativ şi subiect. Ex. : El era frumos ca soarele. - Cele mai frecvente verbe copulative sunt : a fi,a deveni,a se face,a ieşi,a ajunge,a părea,a rămâne,a se naşte, a se chema,a însemna. - Cu excepŃia verbului "a deveni"(folosit doar ca verb copulativ), toate celelalte,în funcŃie de context pot fi verbe predicative sau copulative. Ex. : Ieşeam pe uşa casei. (verb predicativ) ; Mihai ieşise inginer. (verb copulativ) Ex. : Ajunsesem în oraşul natal. (verb predicativ) ; Fostul copil a ajuns om de ispravă. (verb copulativ) ObservaŃie : Majoritatea verbelor copulative pot fi înlocuite în context cu verbele "a fi" şi "a deveni", ceea ce constituie un mod de verificare a valorii lor. A.2.2 VERBELE AUXILIARE - ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse : a avea,a fi,a vrea (a voi), precum şi la formarea diatezei pasive. Ex. : Bunicul a clătinat uşor din cap. (a = verbul auxiliar "a avea") Îmi voi croi drum prin nămeŃi. (voi = verbul auxiliar "a vrea") Aş fi trecut uşor peste şanŃ. (aş = verbul auxiliar "a avea" , fi = verbul auxiliar "a fi");Elevii fuseseră convocaŃi pentru spectacol. (fuseseră = verbul auxiliar "a fi" utilizat pentru formarea diatezei pasive.) După un asemenea verb la mod impersonal urmează o propoziŃie subiectivă ! Ex. : Trebuie 1/ să respectăm legile. 2/ P1 =PP ; P2 = SB C.4. EXPRESII VERBALE IMPERSONALE - sunt formate din verbul copulativ "a fi" şi un adverb sau o locuŃiune adverbială de mod cu rol de nume predicativ. B.1. VERBELE TRANZITIVE - pot avea complement direct : a da,a şti,a ruga,a certa,a traduce,a amăgi, a face, a diminua,a viziona,a îndruma etc. Ex. : A tradus un articol din limba engleză. (ce a tradus ? , "un articol" = complement direct) B.2. VERBELE INTRANZITIVE - nu pot avea complement direct:a merge,a pleca,a se gândi,a se teme, a se mira, a hoinări,a fugi,a se strădui,a dura,a călători etc. Ex.:Merg cu maşina la serviciu.(nu se pot formula întrebările "pe cine ?","ce ?"- deci nu poate avea compl. direct) ObservaŃie : Unele verbe,în funcŃie de context,pot fi tranzitive,dar şi intranzitive. Ex. : Fiind obosit a adormit imediat. (verb intranzitiv) Şi-a adormit copilaşul,cântându-i. (pe cine a adormit ? - "copilaşul"= compl. direct, verb tranzitiv) C.1. VERBE PERSONALE - pot avea subiect (majoritatea verbelor) : a vedea,a urca,a iubi,a sosi etc. Ex. : Maria a urcat pe scara de incendiu a clădirii. (verbul are subiect,acŃiunea făcând-o Maria) C.2. VERBE UNIPERSONALE - au doar forme pentru persoana a III-a : exprimă acŃiuni făcute de păsări,animale sau plante. Ex. : a mieuna,a lătra,a necheza,a apune,a răsări,a behăi etc. Ex. : Pisica mieuna prelung. ; Câinele lătra neîntrerupt. C.3. VERBELE IMPERSONALE - acŃiunea nu este făcută de o anumită persoană:a trebui,a se cuveni,a se părea etc. În general în cadrul construcŃiei : e bine,e uşor,e rău, e lesne,e de mirare,e adevărat,e necesar,e sigur,e util,e inutil,e plăcut etc. După aceste expresii verbale urmează,în frază, propoziŃii subordonate subiective !

23

C.5. LOCUłIUNILE VERBALE - sunt grupuri de cuvinte, cu înŃeles unitar, ce au valoarea unui verb. Ex. : a sta de veghe (a veghea) , a băga de seamă (a observa) , a sta în cumpănă (a ezita) , a lua cunoştinŃă(a afla) , a da de gol (a deconspira) , a-şi aduce aminte (a-şi aminti) etc. Ex. : Îmi pare bine că ai trecut examenele cu note mari. (îmi pare bine = mă bucur) VALORILE VERBULUI "A FI" - Verb predicativ:Un caiet este trei mii de lei.(este =costă); Ieri a fost un spectacol la Operă. (a fost =a avut loc) - Verb copulativ : Petalele garoafei sunt albe. ; Tata este inginer . - Verb auxiliar : Lucrarea i-a fost apreciată cu notă maximă. (formează diateza pasivă) Dacă mă anunŃai,aş fi venit la restaurant. (formează condiŃionalul perfect) DIATEZELE VERBULUI Diatezele sunt formele pe care le iau verbele pentru a arăta raportul dintre acŃiunea pe care o exprimă şi subiectul gramatical. A. Diateza activă - acŃiunea este făcută de subiectul gramatical. Ex. : Ionel a plecat la piaŃă. ( Ionel = subiect gramatical care face acŃiunea ) Ex. : I-am lăsat 1/ să cânte în cor. 2/ (eu =subiect inclus ; ei = subiect subînŃeles) B. Diateza reflexivă - acŃiunea este făcută şi suferită de subiectul gramatical. Se construieşte cu pronume reflexive , forma neaccentuată , în cazurile dativ şi acuzativ. Ex. : Se silea din răsputeri 1/ să-şi aducă aminte adresa fostului coleg. 2/ (el,el = subiecte subînŃelese) - Pronumele reflexive care însoŃesc verbele în conjugare nu au funcŃii sintactice,fiind folosite doar ca semn gramatical al diatezei reflexive. Ex. : Tu te temi de umbra ta. (diateza reflexivă) C. Diateza pasivă - subiectul gramatical suferă acŃiunea făcută de altcineva. - Diateza pasivă se formează cu verbul auxiliar "a fi" şi participiul verbului de conjugat,acordat în gen şi număr cu subiectul. Ex. : łăranul a fost silit să muncească pentru alŃii. - De cele mai multe ori,verbele la diateza pasivă sunt însoŃite de un complement de agent.(acesta arată de către cine este făcută acŃiunea suferită de subiectul gramatical.) Ex. : Geamul fusese spart de vânt . (geamul = subiect,suferă acŃiunea făcută "de vânt" = complement de agent) ATENłIE:Nu trebuie să se confunde un verb la diateza pasivă cu un predicat nominal format din verbul copulativ"a fi" şi un nume predicativ exprimat printr-un verb la participiu. Ex. : Copacii sunt înverziŃi. (predicat nominal, acŃiunea nu este făcută de cineva anume.) Ex.:Copacii sunt tăiaŃi. (predicat verbal, exprimat prin verb la diateza pasivă ,acŃiunea a făcut-o cineva !) Cele două tipuri de predicate pot fi recunoscute prin posibilitatea sau imposibilitatea de a adăuga un complement de agent. Predicatul nominal (verb copulativ şi nume predicativ la participiu) nu poate primi complement de agent, pe când predicatul verbal exprimat prin verb la diateza pasivă poate primi complement de agent. Este necesar ca în analiza predicatelor exprimate prin verbe să avem mereu în vedere diateza verbelor.

24

să fi văzut . să fi scris .scrieŃi !. mai mult ca perfect . verbele se clasifică în patru conjugări : 25 .MODURILE VERBELOR Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta cum consideră vorbitorul acŃiunea : reală .voi vedea.văzusem. 4.cântaŃi !.am văzut. . Viitor . I.vedeam.citiŃi!. posibilă . Trecut.arată o acŃiune posibilă .Are două timpuri : . nu scrie !. voi fi cântat .Prezintă caracteristicile conjugării. Perfectul compus se formează din verbul auxiliar "a avea" şi participiul invariabil al verbului conjugat. poruncită . . să fi cântat .scriam. condiŃionată .optativ . o poruncă . Modul condiŃional .optativ poate avea şi forme inverse : vedea-i-aş .acŃiune petrecută după momentul vorbirii. ObservaŃie . voi fi văzut .voi cânta. Nu au funcŃie sintactică de predicat ! 1.acŃiune ce se petrece după momentul vorbirii : voi citi.Perfectul compus şi viitorul au şi forme inverse : citit-am.am cântat.scrisei.voi scrie. cântă !.construindu-se prin verbul auxiliar "a avea" şi infinitiv (la timpul prezent) sau din condiŃionalul prezent al verbului auxiliar "a fi"şi participiu (timpul trecutperfect). scrie!. Viitor anterior .cântai.numărul singular şi plural. să cânt . . realizabilă .Prezent : aş citi . Modul conjunctiv .Trecut . Are două timpuri : . Modul Indicativ .acŃiune trecută şi terminată de curând : citii. Trecut . Se formează din viitorul verbului auxiliar "a fi" şi participiul invariabil al verbului conjugat. E un mod compus.ConŃine rădăcina verbului de la care se formează timpurile şi modurile. dorită . aş vedea . să văd .văd. . Se construieşte cu conjuncŃia "să".scriu. II. nu scrieŃi !. perfect : aş fi citit . perfect : să fi citit . aş fi scris .arată un îndemn . perfectul simplu .dar terminată înaintea altei acŃiuni viitoare : voi fi citit . scrisesem. nu citiŃi !.timpul prezent:citeşte!. 2. FOARTE IMPORTANT:Verbele aflate la un mod personal nu au decât funcŃia sintactică de predicat (verbal sau nominal). aş cânta . nu cânta !.văzui. voi fi scris . aş scrie . reală. Trecut .Trecut .Prezent : să citesc .dar neterminată în momentul la care se referă vorbitorul : citeam.Are doar persoana a II-a. Are şi formă negativă :nu citi !.nu cântaŃi !. să scriu .am scris. Este singurul mod care are toate timpurile posibile : Prezent .citi-voi.arată o acŃiune sigură .imperfect-acŃiune petrecută în trecut. Viitorul se formează din verbul auxiliar "a vrea" şi forma de infinitiv a verbului conjugat.vedeŃi!.cânt. . Trecut . aş fi cântat . vezi!. perfect compus . ObservaŃie : Modul condiŃional . aş fi văzut . MODURILE NEPERSONALE ( NEPREDICATIVE ) Sunt moduri a căror formă nu se schimbă după persoană. După terminaŃia infinitivului.acŃiune trecută şi terminată : am citit.acŃiune trecută terminată înaintea altei acŃiuni trecute : citisem.cântam.cântasem.arată o acŃiune dorită sau condiŃionată. duce-te-ai . 3.acŃiune reală realizată în momentul vorbirii : citesc. Modul imperativ . Modul infinitiv .indică numele acŃiunii sau al stării.

(din ce cauză ? .infinitiv ) .Complement circumstanŃial de timp:Înainte de a vorbi gândeşte de trei ori.am scris.a pleca. (arată însuşirea romanului .a dori. Se formează din participiul invariabil precedat de o prepoziŃie : de spus. Uneori acest mod este folosit cu valoare adjectivală. (cine era dus ? .reprezintă numele acŃiunii sau scopul acesteia.Complement circumstanŃial de scop : Au plecat la cules de mure.gerunziu ) .condiŃional-optativ. : Floarea este udată . FUNCłIILE SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODURI NEPERSONALE : . 2. : Valuri spumegânde se loveau de Ńărm.Subiect : E simplu a vorbi în numele altora. perfect compus : am trecut.a coborî. ObservaŃie : Când verbele la modul gerunziu se rostesc cu pronume neaccentuate (exceptându-l pe "o") .perfect : aş fi trecut.gerunziu ) .să fi coborât.a plăcea.a tăbărî. petrecându-vă etc.a fi văzut.aş fi scris.aş fi dat. Ex. . Modul participiu intră în structura diatezei pasive.a auzi.să fi scris.Complement circumstanŃial de mod : Mergeau legănându-se. . .terminaŃia "ea" : a avea.acordându-se cu substantivul .s-au inundat străzile. (nume predicativ .a iubi. CONJUGAREA a IV-a .aş fi văzut.CONJUGAREA I .culegând.acŃiune trecută.arată o însuşire a zilelor) Alte valori morfologice : .a alunga.de la scăldat etc.supin ) .terminaŃia "i" : a citi. Modul supin .voi fi coborât.a spune.plecând.a fi coborât.indicativ .citind.am dat.infinitiv.arată o împrejurare în care se desfăşoară o acŃiune . (ce fel de căi ?) Zilele-i erau sfârşite . viitor anterior : voi fi trecut.Complement direct : Am auzit Ńipând . Modul participiu . Modul gerunziu .a zice etc. CONJUGAREA a II-a . (când să gândeşti ? .Complement indirect : M-am plictisit aşteptând .a urî. văzându-i. .gerunziu) 26 . Florile sunt udate .a duce.a fi dat. Ex. Ex.a vedea etc.a ocărî etc. În afara conjugării modul participiu dobândeşte valoare adjectivală .a omorî. Copacii sunt udaŃi .a opri.Adverbială : Se exprima desluşit .terminaŃia "e" : a scrie. CONJUGAREA a III-a . cerându-le. (cum mergeau ? . primesc la sfârşit vocala "u" : cunoscându-mă.supin ) . : A parcurs căi bătătorite .atribut adjectival ) 4.aş fi coborât.voi fi dat.pentru învăŃat.a şedea. ( care temă ? .conjunctiv. perfect : să fi trecut. (cu ce scop au plecat ? supin) .să fi dat.Atribut verbal : Tema de scris era foarte dificilă.infinitiv) .a cere.Substantivală : Rănitul este dus la spital .perfect : a fi trecut. (cum se exprima ?) .Complement circumstanŃial de cauză : Plouând prea tare. .am văzut. . Intră în structura următoarelor forme verbale compuse : . (de către cineva) .a călca.a face. . ( ce este simplu ? . (care valuri ? .terminaŃia "a" : a lăsa.după cules.a tăcea.am coborât.voi fi scris. Copacul este udat . .scriind etc. (de ce m-am plictisit ? .unde se acordă cu subiectul în număr şi gen.la prăşit. valoare primită prin articulare) 3.a privi.Nume predicativ : Romanul e de citit .să fi văzut.indicativ .a fi scris. ( ce am auzit ? .a muri etc.a spera etc.terminaŃia "î" : a hotărî.Se formează cu sufixele gramaticale : "ând" şi "ind" : dând.gerunziu) .voi fi văzut.a ofta.

zi de zi.să urce ! " ( Gala Galaction ) PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE III.fireşte.oricum.ieri. .sus.de jur împrejur etc. LocuŃiunile adverbiale . (adverb de mod .foarte devreme.negreşit.cel mai puŃin devreme. . .cum etc. : Trenul rapid a plecat din gară. 7.atunci.Gradul "Comparativ de inferioritate : mai puŃin sus.niciodată.Gradul "Superlativ relativ de superioritate" : cel mai sus. P2 = SB Desigur 27 . (adjectiv .dincolo.un adjectiv sau un alt adverb şi exprimă caracteristica unei acŃiuni. devreme. .degeaba etc. (pe unde a trecut ?. .mai devreme.poate.simple : mereu. . precum şi împrejurarea în care se petrece o acŃiune. .sunt grupuri de cuvinte.adverbele pot fi : . Ex.când etc.Gradul "Comparativ de superioritate" : mai sus. 1.afară.desigur.sus.bine.compuse : întotdeauna. ObservaŃii: Există adverbe care îndeplinesc funcŃia sintactică de predicat verbal(adverbe predicative) : pesemne.cel mai devreme.Gradul "Superlativ relativ de inferioritate" : cel mai puŃin sus.cum a părăsit ?) Există adverbe formate prin derivare cu sufixe : târâş. 2/ P1 = PP . adverbele sunt de trei feluri : .mai puŃin devreme.nicăieri etc.în veci. ADVERBUL Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă care însoŃeşte un verb.tot atât de devreme.niciodată. cum ? ) Felurile adverbelor : a. (când ? .aşa.de-a pururea. b.pieptiş. .bine.altfel. ObservaŃii : Există adverbe provenite din alte părŃi de vorbire prin schimbarea valorii gramaticale .care împreună au valoarea unui adverb : de-a valma. : Niciodată nu şedea degeaba .care tren ?) A părăsit rapid peronul. După înŃeles. : Pesemne 1/ că l-a supărat cineva.parcă.. devreme.devreme. Ex. Ex.Adverbe de loc : acolo.cu înŃeles unitar.dincoace.unde.Adverbe de timp : acum.odată. . a unei stări sau a unei însuşiri. sus .aici..Complement circumstanŃial de loc (foarte rar) : A trecut pe la scăldat .mereu. suus.aproape.prea sus.devreme etc.astfel..supin) VALORILE STILISTICE ALE VERBULUI : Personificarea : "În veci noaptea şi ziua şoptesc în gând un nume.Gradul "Pozitiv" : sus.aproape.cât. .prea devreme.bineînŃeles.actualmente etc.Adverbe de mod : agale. P2 = SB 1/ că toŃi te vor ajuta.când.Gradul "Comparativ de egalitate" : la fel de sus." ( Mihai Eminescu ) RepetiŃia : "Mai bine să urce.unde. După formă. devreeeme.Gradul "Superlativ absolut" : foarte sus. GRADELE DE COMPARAłIE Mijloacele prin care se formează gradele de comparaŃie ale adverbelor sunt aceleaşi cu cele folosite la adjective. 2/ P1 = PP .

tot mai încet .:E uşor 1/ să desenezi. de loc exprimat prin adv. barem. : faŃă de.astă-vară etc.pe etc. de peste etc. 8. de loc).asupra. 2/ (adverbul de mod "probabil" îndeplineşte funcŃia de nume predicativ el putând primi verbul copulativ "a fi".pe sub. PREPOZIłIA PrepoziŃia este o parte de vorbire neflexibilă care leagă un atribut sau un complement de partea de vorbire pe care o determină. mai.P2= SB..demult.care au valoarea unei prepoziŃii. ("deasupra"= prepoziŃie.în spatele.expresie verbală impersonală formată din verbul copulativ "a fi" şi adverbul de mod.leagă complementul de loc "munŃilor" de verbul. ceea ce duce la ezitări în abordarea funcŃiei sintactice : numai. Clasificarea prepoziŃiilor .oricum. P2 = SB Ex.de către.de pe.cu funcŃie de nume predicativ. prea. (cum înainta ?) ¤ Complement circumstanŃial de timp : Cândva mi-a spus o poveste. Ortografia adverbelor Adverbele compuse pot fi scrise : .în vârful." (Mihai Eminescu) III. "uşor") P1 = PP .legate (contopite) : întotdeauna.pentru. [ prepoziŃia "către" leagă complementul "sud" de verbul (cu funcŃie sintactică de predicat) "mergeau"].în loc de.în jurul etc. Alte adverbe au un rol de nume predicativ într-o expresie verbală impersonală sau îndeplinesc funcŃia de nume predicativ putând primi verbul copulativ "a fi". : Ei mergeau către sud.După acest gen de adverbe urmează o propoziŃie subordonată subiectivă ( SB ).deasupra.despre. circumst." (George Coşbuc) # RepetiŃie : "Mai departe. : Probabil 1/ că lucrurile vor rămâne neschimbate. Ex. cam. predicatul nominal ar fi "este probabil")P1=PP . (când mi-a spus ?) ¤ Atribut prepoziŃional adverbial : M-a surprins sosirea lor pe neaşteptate .cu funcŃie de predicat verbal.de pe la. şi.fără de.mai departe. Ex.contra. Ex.pe lângă.. .(formează predicat nominal împreună cu verbul copulativ "a fi") Unele adverbe au conŃinutul semantic foarte slăbit.fără..cu liniuŃă (cratimă) : după-amiază. doar.spre. (care sosire a lor ?) ¤ Nume predicativ :Astfel erau colegii din clasele primare.la.de.către.dinspre."ridicaseră") LOCUłIUNI PREPOZIłIONALE LocuŃiunile prepoziŃionale sunt grupuri de cuvinte cu înŃeles unitar. : Norii se ridicaseră deasupra munŃilor. 1.afară de. ObservaŃie : Există prepoziŃii provenite din adverbe. Mai încet. (unde locuiesc ?) ¤ Complement circumstanŃial de mod : Şirul de oameni înainta greu . FUNCłIILE SINTACTICE ALE ADVERBELOR ¤ Complement circumstanŃial de loc : Bunicii mei locuiesc departe .niciunde etc.:Deasupra se vedea cerul. .în urma.în caz de.PrepoziŃii compuse : de la. Ex. (unde se vedea cerul ?"deasupra"=compl. Ex.PrepoziŃii simple : cu.cu excepŃia. Valorile stilistice ale adverbului # Epitet : "Zboară şoimeşte .. 2/ ("e uşor". Cazurile în care se folosesc prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale : 28 .

caz D. în.aidoma.de. de pe. afară de.cu înŃeles unitar. înaintea. 9. Ex.Cazul genitiv : deasupra.mulŃumită.pe măsură ce.) Ex. 2/ ("ca să" leagă o propoziŃie principală de o propoziŃie subordonată circumstanŃială de scop. CLASIFICAREA CONJUNCłIILOR a.dar.în locul.contrar.în josul. de . ci şi. la.(unde se află terenul de sport ?-"în spatele şcolii = complement circumstanŃial de loc exprimat prin substantiv comun în cazul genitiv."pe lângă muzeu" = complement circumstanŃial de loc exprimat prin substantiv în cazul acuzativ.Cazul dativ : datorită.cu toate că etc. Ex. ("de" = prepoziŃie .conjuncŃii compuse : ca să. : De ştii. dinspre.din moment ce.precedat de locuŃiunea prepoziŃională "în spatele") . pe sub.fie. : pentru că.de-a lungul.conjuncŃii simple : şi. : Au trecut pe lângă muzeu .leagă complementul circumstanŃial de loc "pe scările" cu atributul substantival "piatră") Ex. precedat de prepoziŃia "înainte" specifică cazului G.în timp ce.de-a curmezişul. precedat de prepoziŃia "pe lângă") OBSERVAłIE : PrepoziŃia "de" poate avea şi alte valori morfologice. Ex. : Taci tu .. lângă.) . după.răspunde.chiar dacă. .în afara.înlăuntrul. către.de-a latul. fiindcă. de către. 1.dedesubtul. : Apoi. : Romanul de-l citii. : Materia a fost parcursă conform programei . : Prostia şi nerozia se înrudesc cu nebunia.) LOCUłIUNILE CONJUNCłIONALE LocuŃiunile conjuncŃionale sunt grupuri de cuvinte. CONJUNCłIA ConjuncŃia este partea de vorbire neflexibilă care leagă două părŃi de propoziŃie de acelaşi fel sau două propoziŃii.conjuncŃiile sunt : .împotriva.precedat de prepoziŃia "conform") ObservaŃie : Cazul dativ poate folosi prepoziŃiile genitivului în faŃa unor pronume. în loc de.sau. Ex. încât. despre. Ex. spre. 29 . (unde se zărea ? .în timpul.conform. deoarece.contra. prin. ("de" = "pe care" = pronume relativ) Ex.ci. de (pe) lângă.ca. Ex. După formă.cât timp.care împreună au valoarea unei conjuncŃii. în (la) stânga.dacă.forma neaccentuată.măcar să. (în ce mod a fost parcursă ? -"conform programei" = complement circumstanŃial de mod exprimat prin substantiv în cazul dativ.împrejurul.asemeni.(conjuncŃia "şi" leagă două subiecte. : În spatele şcolii se află terenul de sport. de.în dosul. întrucât.introduce o propoziŃie subordonată condiŃională. (unde au trecut ? . înspre.mi-a plăcut mult.iar.formă neaccentuată.poate fi înlocuit cu conjuncŃia "dacă") Ex. 1/ ca să vorbesc eu. Ex.în faŃa."înainte-ne" = complement circumstanŃial de loc exprimat prin pronume personal.potrivit. : Înainte-ne se zărea marea.să. din. aşa e lumea ! ("de" = interjecŃie) III. ("de" = conjuncŃie subordonatoare.ori.Cazul acuzativ : cu. : Urcau pe scările de piatră.graŃie. faŃă de.în (la) dreapta.măcar că.

PropoziŃia subordonată circumstanŃială concesivă : deşi. : Am văzut copii frumoşi şi cuminŃi.însă.fiindcă. (leagă două atribute adjectivale) . ObservaŃie : Cuvântul "şi" poate avea mai multe valori morfologice : Ex. PropoziŃia subordonată circumstanŃială condiŃională : în caz că.chiar dacă.sau. : Nu-şi aminteşte despre ce au vorbit atunci. 1/ deci învaŃă. Ex.fiindcă. : "Soarele şi luna mi-au Ńinut cununa.ori. Ex. măcar să. (adverb de timp) III.întrucât. PunctuaŃia : .deoarece.ConjuncŃiile coordonatoare adversative şi cele conclusive sunt precedate de virgulă. : Îmi place 1/ să-l privesc 2/ şi să-l ascult.chit că. d. .că.că şi el e om. : Vorbeşte şi nenea Ion. : Nu tăia pomul din rădăcină 1/ ca să cadă 2/ şi să-i culegi rodul. Ex. : să. 3/ (două circumstanŃiale de scop) 2.Înaintea conjuncŃiilor subordonatoare specifice propoziŃiei circumstanŃiale de cauză. (adverb de mod) Ex. . . 2/ (două propoziŃii principale) Ex. (-şi = îşi = pronume reflexiv) Ex. : Eşti elev." (leagă două subiecte) Ex.condiŃională şi consecutivă se pune virgulă.ca să.ci (adversative).chiar de. PropoziŃia subordonată circumstanŃială consecutivă : încât.nici (copulative). ConjuncŃii coordonatoare : şi.concesivă.fie că. 10. PropoziŃia subordonată circumstanŃială de timp : în timp ce.că.măcar de.chiar să.ceea ce le permite să introducă o varietate de propoziŃii subordonate : să. După funcŃia pe care o au.din moment ce.de câte ori.a şi ieşit din casă. 3/ (două propoziŃii subordonate subiective) Ex. b.conjuncŃiile pot fi : 1.de.Celelalte conjuncŃii subordonatoare sunt nespecifice.dacă acestea se repetă. ConjuncŃii subordonatoare -leagă o propoziŃie subordonată de regenta ei.de. : Cum a auzit gălăgie. c.pentru că. 1/ că-Ńi stă norocul. e.dar.încât să.cu toate că. : Nu sta.aşadar (conclusive). (leagă două complemente circumstanŃiale de loc) Ex. deci.în cazul nostru principală) ObservaŃii : Există conjuncŃii sau locuŃiuni conjuncŃionale specifice unor anumite tipuri de subordonate : a. (leagă două nume predicative) Ex. INTERJECłIA 30 . PropoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză : căci.ca să.fie (disjunctive).b.de vreme ce. : Băiatul cel mic era isteŃ dar leneş.cât timp.căci.dacă. 1.două propoziŃii de acelaşi fel. : În vacanŃă mergem la munte sau la mare.încât etc.două părŃi de propoziŃie de acelaşi fel.deoarece. Ex. Aceste conjuncŃii pot lega : . 2/ (leagă o circumstanŃială de cauză de regenta ei.Se foloseşte virgula între părŃile de propoziŃie sau propoziŃiile legate de conjuncŃii coordonatoare copulative sau disjunctive.deşi.

subiectul. 1. SINTAXA PROPOZIłIEI PropoziŃia este comunicarea realizată cu ajutorul unui singur predicat.fâş ! ("se auzea" =verb impersonal. fă . OBSERVAłIE : Elementele constitutive (cele care alcătuiesc) ale propoziŃiei sunt : predicatul. trosc . III. . aş ."fâş. 2. vai .trosc ! (ce am auzit ?) ¤ Atribut : Din frunziş se auzeau trilurile păsărilor : cirip-cirip ! (care triluri ?) ¤ Subiect : Din iarbă se auzea : fâş.ia. .Între propoziŃii se stabilesc raporturi de coordonare (de egalitate) şi raporturi de subordonare (de determinare). Ex. .Da.raport de coordonare P1 = PP . : Gândeşte întâi 1/ şi apoi vorbeşte.atributul şi complementul. care constituie răspunsuri la întrebări. : .o stare sufletească : of . Există însă şi propoziŃii simple formate dintr-un adverb de afirmaŃie sau negaŃie .Unele intrejecŃii se folosesc pentru a atrage atenŃia unei persoane asupra unui fapt :iată. (în ce mod mergea ?) ¤ Complement direct : Am auzit : trosc.cirip . "Da. SINTAXA Sintaxa este partea gramaticii care se ocupă cu îmbinarea cuvintelor în propoziŃii ( sintaxa propoziŃiei ) şi a propoziŃiilor în fraze ( sintaxa frazei ) . 2.Ai adus cartea cea nouă ? . După structură : a) PropoziŃii simple .exprimă un mod de adresare : măi .alcătuite numai din părŃi principale de propoziŃie.o poruncă : hai . . na . piu ! piu ! . cirip . P2 = PP .raport de subordonare P1 = SB . haide . . cucurigu . Se pune semnul exclamării la sfârşitul propoziŃiei. 2/ .Coşbuc) (ce să facă ?) ¤ Nume predicativ : E vai de turma fără păstori !(formează predicatul nominal împreună cu "a fi") ¤ Complement circumstanŃial de mod : Copilul mergea boca.P2 =PP.boca . CLASIFICARE : 1. Ex.iacă. 2/ .pe lângă subiect şi 31 .InterjecŃia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă : . marş . Ex. mă . FUNCłIILE SINTACTICE : ¤ Predicat : "Hai la maica să te joace !" ( G. bâlbâdâc .imită sunete sau zgomote din nautră ( cuvinte imitative sau onomatopee ) : ga-ga .fâş"=subiect) PUNCTUAłIA : InterjecŃia se izolează prin virgulă de restul propoziŃiei." = propoziŃie simplă neanalizabilă. bre . stop . : Cine umblă pe toate drumurile 1/ nu ajunge nicăieri. III.Cea mai simplă propoziŃie conŃine în mod obligatoriu un predicat. aoleu . OBSERVAłIE : În categoria propoziŃiilor simple intră şi propoziŃiile care. nani .

comunică o constatare."şanŃul"-care şanŃ ?) Ex. 2/ P1 = PP .tu ai scris ? (subst. : "Cât de fumoasă te-ai gătit. Ex.propoziŃiile sunt : a) PropoziŃii principale . : Vino cu trenul ! (propoziŃie enunŃiativă imperativă) b) PropoziŃii interogative . : Marcel ar veni cu trenul. P2 = CD (determină verbul tranzitiv "ştie"-ce ştie ?) Ex. Având o intonaŃie exclamativă. : Cel ce este rănit 1/ va fi dus la spital. : ÎŃi sunt zilele numărate. Naturo. (propoziŃie enunŃiativă propriu-zisă) Ex. P2 = PP.predicat.au înŃeles de sine stătător. 4/ P1 = PP .tu ! " (propoziŃie enunŃiativă exclamativă) Ex. Ex. dar fără funcŃie sintactică : substantive în cazul vocativ. : Cel pe care îl aşteptai 1/ a sosit de la Bucureşti aseară. P2 = SB (determină verbul impersonal "trebuie"-ce trebuie ?) Ex. 2/ P1 = PP . : Vine Marcel cu trenul ? OBSERVAłIE : Atât propoziŃiile enunŃiative. : Trebuie 1/ să plece în zori. : Marcel vine cu trenul. b) PropoziŃii negative Ex. : A sosit de la Bucureşti aseară. unele adverbe sau interjecŃii.s-a supărat bunica. conŃin şi alte cuvinte. După înŃeles. la vocativ + S + PV) b) PropoziŃii dezvoltate . : Fata cea mică a bătrânei venea foarte rar acasă. Ex. b) PropoziŃii secundare (subordonate) . (propoziŃie enunŃiativă optativă) Ex. Pot fi propoziŃii regente atât propoziŃiile principale. OBSERVAłII : Caracterul negativ al unei propoziŃii este dat de negaŃia "nu" (uneori întărită de adverbul "nici") aşezată în faŃa predicatului. (interjecŃie + PV + S) Dani. După scopul comunicării. P2 = AT (determină subst. : Sare peste şanŃul 1/ care era adânc.propoziŃia nu este negativă ! 3. 2/ (cine va fi dus la spital ? . : Spune-mi 1/ cu cine te însoŃeşti 2/ ca să-Ńi spun 3/ cine eşti. : Ştie el 1/ unde doarme vulpea. acest termen impune felul subordonatei. Ex. : Marcel vine cu trenul.cât şi propoziŃiile secundare (subordonate). 2/ P1 = PP . Ex. ( S + A + A + PV + C + C ) 2.propoziŃiile sunt : a) PropoziŃii enunŃiative .pot exprima o stare sufletească. Ex. 2/ P1 = PP . Ex. Ex. : Ei. P2 = PP OBSERVAłII : PropoziŃia care determină o propoziŃie secundară se numeşte propoziŃie regentă.spunem că P2 este regenta lui P1) P1 = SB . : Fii 1/ după cum te arată chipul.conŃin pe lângă părŃi principale de propoziŃie şi părŃi secundare.depind de o altă propoziŃie (regentă). ATENłIE ! : Dacă negaŃia se află în faŃa unei alte părŃi de propoziŃie.cât şi cele interogative.regentă pentru P2 = CD (ce să-mi spui ?) şi regentă pentru P3 = CS (cu ce scop să-mi spui ?) P3 este regentă pentru P4 = CD (ce să-Ńi spun ?) În propoziŃiile regente există câte un cuvânt pe care îl determină propoziŃia secundară . Ex. 2/ P1 = SB (cine a sosit ?) .ai ? ! (propoziŃie interogativă exclamativă) 4.deoarece adresăm întrebarea lui P2 pentru a răspunde cu P1. P2 = PR (determină verbul copulativ "fii") 32 .formulează o întrebare. Ex. După forma verbului care îndeplineşte funcŃia de predicat : a) PropoziŃii afirmative Ex.ele se numesc propoziŃii exclamative . : Marcel nu vine cu trenul.

a se găsi. al cui este ? etc.bineînŃeles. Ex.cum părea ?..ce este şi cum este subiectul.a proveni. (diateza reflexivă. : Bunicul stă pe scaun şi fumează . (Maria = subiect . ce este ? şi cum este ? adresate subiectului. : S-ar cuveni să fie dat în seama bunicilor.poate. : HaideŃi la spectacol !.fără doar şi poate.iar substantivul (care exprimă stări sufleteşti. Ex. Predicatul nominal este alcătuit din : a) Verb copulativ b) Nume predicativ a. este = verb copulativ . diateza pasivă) ¤ LocuŃiune verbală la un mod personal Ex. (diateza activă) Ex.Eminescu) e = predicat verbal .În construcŃii de genul : mi-e sete. Predicatele pot fi de două feluri : A. PREDICATUL NOMINAL . : Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună. fără îndoială. elevă = nume predicativ) 33 . (diateza activă . 1. : .fireşte. : Adu-Ńi aminte că într-o zi vei da socoteală pentru faptele tale. OBSERVAłII : .a costa.Verbul copulativ "a fi" poate fi înlocuit cu un alt verb copulativ : ce a fost ?.ca să fi respectat la rândul tău.mi-e dor. PREDICATUL Predicatul este partea principală de propoziŃie care arată ce face.a se întâmpla. Ex. : Iată un om cu scaun la cap !.negreşit. : Au venit sălbaticii să împace domesticii. RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE : cine este ? . : "Mi-e sete de repaos.dezvoltată) . (este = costă) . : Poate că nu a sădit în viaŃa lui o floare.verbul "a fi" este predicat verbal.(diateza pasivă) ¤ Adverbe şi locuŃiuni adverbiale predicative : pesemne. Ex. B.diateza activă) Ex.Ai văzut piesa de teatru ? (propoziŃie analizabilă. ¤ InterjecŃii predicative Ex.e frig.Verbul copulativ "a fi" formează predicat verbal când este sinonim cu verbele :a exista.e vară etc. VERBELE COPULATIVE -sunt instrumente gramaticale care au un înŃeles de sine stătător şi fac legătura dintre numele predicativ şi subiect.a se afla.desigur. : O carte este douăzeci de mii de lei. (diateza reflexivă) Ex. : Maria este elevă. ("stă" arată starea şi "fumează" arată acŃiunea) Predicatul verbal este exprimat prin : ¤ Verb predicativ la un mod personal : Ex. (sunt = se află) Ex." (M. 2.De asemenea şi pronumele interogativ care intră în componenŃa întrebării îşi poate schimba forma în funcŃie de cazul la care se află numele predicativ : pentru cine este ? .atribuie subiectului o identitate sau o însuşire şi arată cine este. (propoziŃie neanalizabilă) III.În cadrul clasificării propoziŃiilor după structură există şi propoziŃii neanalizabile (alcătuite din interjecŃii sau adverbe de afirmaŃie şi negaŃie) şi analizabile (simple şi dezvoltate). sete = subiect Acordul predicatului verbal cu subiectul se face în număr şi persoană.ce a devenit ?. 1.Da.fenomene naturale) are funcŃie sintactică de subiect. Ex. Ex. : Merele sunt în coşuri viu colorate.a avea loc.a dura.atribuie subiectului o acŃiune sau o stare.senzaŃii.cum este sau ce este subiectul. PREDICATUL VERBAL . : Respectă-i pe ceilalŃi. Ex.

: Vasile şi Irina sunt colegi de bancă. : Maria este cea mai harnică. Ex. Dacă în propoziŃie există un subiect multiplu. a se naşte (când nu are înŃelesul de "a căpăta viaŃă".a ieşi ( când se înlocuieşte cu "a deveni"). .dacă subiectele sunt nume de genuri diferite.Masculin plural..) Ex. : Maria este a doua. G.) Ex. ("de memorat" = verb la modul supin) Ex. : Florile sunt pentru mama. ("ale" = articol posesiv . ."a marca printr-un semn"). 34 . Ex. a părea (când este personal şi prezintă caracteristica subiectului ca aparentă sau impersonal.caz N.a deveni. .caz N.a însemna (când nu se poate înlocui cu "a face un semn". "şi" = conjuncŃie coordonatoare . : Câmpia este înverzită.comun.supin. : Maria este elevă.Dacă un termen al subiectului este la masculin plural.caz G. Ex. "mama" = subst.exprimat printr-o singură parte de vorbire. NUMELE PREDICATIV este partea esenŃială sau elementul de bază al predicatului nominal prin care se identifică sau se califică subiectul. a rămâne (când arată că subiectul va avea sau va păstra aceeaşi caracteristică). : Poezia este de memorat.comun. : Este vai de ei. ("harnică" = nume predicativ exprimat prin adjectiv.numele predicativ va avea următoarele forme : . "planului" = subst."a veni pe lume"). Ex. : Fata moşneagului era cuminte.) ¤ Verb la modurile infinitiv.caz G.frumoasă. a se chema . şi Ac. ("a doua" = numeral ordinal. ( "vai" = interjecŃie ) Unele verbe copulative pot avea nume predicativ multiplu.Numele predicativ se acordă cu subiectul în gen. : Maria este harnică şi silitoare. : Meritul este al tuturor.) Ex. b.genitiv (cu sau fără prepoziŃie). Numele predicativ este de două feluri : 1.număr şi persoană.comun. "silitoare" = nume predicativ exprimat prin adjectiv) Numele predicativ se exprimă prin : ¤ Substantiv comun sau propriu în cazurile nominativ.G.VERBELE COPULATIVE sunt: a fi. Ex.D. . Nume predicativ multiplu . : Trandafirul şi garoafa sunt parfumate. ( "acesta" = pronume demonstrativ de apropiere. Ex. : Colegul meu este acesta. Ex.caz N.acuzativ (cu prepoziŃie) şi dativ (cu prepoziŃie) Ex. : Propunerea este a celor doi.grad de comparaŃie superlativ relativ de superioritate.la orice grad de comparaŃie.caz G. ("cea mai harnică" = adjectiv.caz Ac.dacă subiectele sunt nume de fiinŃă de genuri diferite. : Ea este altfel."Mariei" = subst.) Ex. caz D. : Lucrarea a fost confrom planului. : Caietele sunt ale Mariei. ( "al tuturor" = pronume nehotărât.. ("altfel" = adverb de mod) ¤ InterjecŃie Ex. a se preface .Feminin plural.în cazurile N.. ( "înverzită" = verb la modul participiu) ¤ Adverb sau locuŃiune adverbială. Ex.caz N. ("harnică" = nume predicativ exprimat prin adjectiv) 2. a se numi .exprimat prin două sau mai multe părŃi de vorbire coordonate între ele. OBSERVAłII : Verbul copulativ se acordă cu subiectul în gen. ("conform" = prepoziŃie .ascultătoare şi bună la inimă. Ex. : Maria este harnică.) Ex. ("a celor doi" = numeral cardinal. Ex. ) ¤ Numeral în cazurile N. Ex. Nume predicativ simplu .în cazul nominativ. şi Ac. ("elevă" = subst.) ¤ Adjectiv propriu-zis.) ¤ Pronume de orice fel.numele predicativ ia forma acestuia. D.în expresii verbale impersonale) .număr şi caz dacă este exprimat prin adjectiv sau altă parte de vorbire cu valoare adjectivală (flexibilă).a ajunge (când se înlocuieşte cu "a deveni").a se face (când se înlocuieşte cu "a deveni").participiu şi gerunziu. : BăieŃii şi fata sunt prieteni buni.propriu. ("pentru" = prepoziŃie .

: ÎnvăŃ o poezie. III." şi conjuncŃia "şi") b. evident . (element de coordonare este conjuncŃia "şi") Ex. Există situaŃii când verbul copulativ sau numele predicativ se pot subînŃelege.într-o propoziŃie anterioară şi se subînŃelege subiectul respectiv sau un pronume personal la persoana a III-a . Subiect neexprimat subînŃeles . Ex. 1. Ex. Ex. : Mergeau la plimbare. : Maria citeşte 1/ şi scrie. 2/ (în propoziŃia a doua subiectul este subînŃeles "Maria") Ex. Ex. Ex. : Cel care învaŃă 1/ este bine instruit. 2. : Maria merge la şcoală. : El şi Maria sunt colegi de bancă. SUBIECT NEEXPRIMAT . (noi) . : Harnici sunt băieŃii. Subiect dezvoltat . (ce n-are ? . Subiect disjunctiv Ex.rece şi ploioasă. Ex.Dacă între numele predicativ şi verbul copulativ sunt adverbe de mod. P2 = PR ("să înveŃe" .(elemente de coordonare sunt semnul de punctuaŃie ". : Ziua era posomorâtă. (voi) 35 . 2/ P1 = PP ("este" = predicat nominal incomplet) . Subiect propoziŃional . : În depărtare se vede licărind o lumină. ÎnvăŃăm o poezie. singular sau plural. Subiect multiplu grupat Ex. Ex. Subiect multiplu (exprimat prin două sau mai multe părŃi de vorbire coordonate între ele) a. (eu) .Ńine locul numelui predicativ "învăŃătura") PUNCTUAłIA ŞI TOPICA NUMELUI PREDICATIV .este exprimat.acestea se pun între virgule. Subiect neexprimat inclus .") c. P2 = PP 4. 2.de obicei.. fraŃii şi surorile te-au condus la gară. Ex. Ex.Termenii unui nume predicativ multiplu se leagă prin virgulă sau conjuncŃii coordonatoare. Câinii latră prelung.construcŃie absolut gerunzială) Ex. despre ce ? CLASIFICARE I. (tu) . : Vasile sau Maria este elev ? (se face o alegere între două sau mai multe subiecte posibile) 3. RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE : cine ? .Vasile şi Petre fac parte din echipa de fotbal a şcolii. : Ora întâlnirii a rămas .construcŃie relativ infinitivală) II.dar mai harnice fetele. 2. 1.exprimat prin construcŃii absolute infinitivale şi gerunziale şi prin construcŃii relativ infinitivale. ce ? .Între grupări apare semnul de coordonare ". Ex.este cuprins în terminaŃia formelor personale de persoana I şi a II-a singular şi plural ale verbului cu funcŃie sintactică de predicat.se numeşte predicat nominal insuficient (incomplet). : Mama şi tata . Subiectul simplu (exprimat printr-o singură parte de vorbire) .Numele predicativ nu se desparte prin virgulă de verbul copulativ. : N-are cine mă îngriji . SUBIECTUL Subiectul este partea principală de propoziŃie care arată cine face acŃiunea exprimată de un predicat verbal sau cui i se atribuie o însuşire exprimată de un nume predicativ. ÎnveŃi o poezie. despre cine ? . Subiect multiplu propriu-zis Ex. (ce se vede ? . 2/ P1 = SB (cine este bine instruit ?) .nu apare în propoziŃii. : Bujorii şi lalelele sunt plăcut mirositoare. : Dan. (subiect subînŃeles datorită formei pe care o are predicatul .Numele predicativ se acordă cu subiectul cel mai apropiat dacă termenii subiectului multiplu sunt de genuri diferite la plural. . Ex. ÎnvăŃaŃi o poezie. . SUBIECTUL EXPRIMAT (apare în propoziŃie) 1. Când predicatul nominal este exprimat prin verb copulaztiv căruia îi urmează o propoziŃie subordonată predicativă care Ńine locul numelui predicativ.(cele patru subiecte sunt grupate două câte două cu ajutorul conjuncŃiei "şi". : Maria este elevă.exprimat printr-o propoziŃie subordonată subiectivă care Ńine locul subiectului. aceeaşi. : Hotărârea lui este 1/ să înveŃe."ei") 2.

(cineva spunea) 4.simplu sau compus în cazul nominativ. (cine a luat premiul ? . : Mielul blând suge la două oi. (cineva scria) Ex.Termenii unui subiect multiplu se despart prin virgulă.nu indică precis persoana care face acŃiunea.Subiectul nu se desparte prin virgulă de predicat. (ce te copleşeau ?) ¤ Adjectiv substantivizat (articulat) în cazul nominativ. Subiect neexprimat nedeterminat . SUBIECTUL POATE FI EXPRIMAT PRIN URMĂTOARELE PĂRłI DE VORBIRE : ¤ Substantiv comun sau propriu. cât ? . . 1. : Ai lui nu s-au prezentat la şedinŃă. : Se aude cântând. câŃi ? .propriu. compus.(cine a fost ? subst. Ex.3. al (a) câtelea (câta) ? În funcŃie de partea de vorbire din care provine. : Aducerile aminte te copleşeau. 3. P2 = SB (urmează după un verb impersonal) ."cirip-cirip !" = interjecŃie) Subiectul poate fi întâlnit .un pronume sau un numeral. rar .număr şi caz cu substantivul determinat. Ex. 3/ P1 = PP . (ce fel de creangă ?) ¤ Gerunziu cu valoare adjectivală Ex. ATRIBUTUL Atributul este o parte secundară de propoziŃie care determină un substantiv.caz D. Ex.dacă nu sunt legaŃi prin conjuncŃii coordonatoare. : Leneşul doarme mult. câte ? . Ex. (ce se auzea ? . RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE :care ? . (cine doarme mult ?) ¤ Pronume de orice fel (cu excepŃia pronumelui reflexiv) în cazul nominativ.) Ex.ale) cui .(cine dorea să-l asculte ?. : O creangă ruptă nu mai înverzeşte. : Scria în ziare. (ce fel de mână ?) ¤ Adjectiv pronominal Ex.nu se poate exprima.ai.putând fi înlocuit cu pronumele nehotărât "cineva") Ex. : Trebuie 1/ să urmăreşti 2/ ce spun alŃii. (care lucru ? . Atribut adjectival .deoarece acŃiunea nu poate fi atribuită unei persoane şi propoziŃia nu are subiect.Se izolează prin virgule cuvintele intercalate între subiect şi predicat. . Ex. 2. al cui timp ?) ¤ Numeral cu valoare adjectivală 36 . Poate fi exprimat prin : ¤ Adjectiv propriu-zis Ex. : L-am cunoscut pe care a luat premiul.caz Ac.atributul poate fi : 1. ( cine pleacă ? "doi" = numeral cardinal propriu-zis) ¤ Verb la moduri impersonale (nepredicative) Ex. ( ce se aude ? "cântând" = verb la modul gerunziu. : Doi pleacă la munte.se acordă în gen. : Se auzea cirip-cirip !."ai mei" = pronume posesiv) ¤ Numeral în cazul nominativ Ex. în cazul nominativ) ¤ LocuŃiune substantivală în cazul nominativ. (care miel ?) ¤ Participiu cu valoare adjectivală Ex. : Îşi povestea peripeŃiile cui dorea să-l asculte.genitiv sau acuzativ. : A îndreptat spre noi o mână tremurândă. Subiect neexprimat inexprimabil . : Spunea la radio.) După verbe şi expresii verbale impersonale urmează propoziŃii subordonate subiective ! Ex. : A plouat şi fulgerat toată ziua. (cine nu s-au prezentat ? . P3 = CD (ce să urmăreşti ?) . III. : Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei între anii 1457-1504. ce fel de ? .caz G.) Ex. ) ¤ InterjecŃie Ex. (cine au plecat ? . Ex. al (a. : Ai mei au plecat în excursie. Ex. şi în cazurile dativ. : Afară plouă. : Orice lucru este bun la timpul său .

(ce fel de secure ? . : Dragostea de sine este fără margini.ApoziŃiile explicative se despart prin virgulă de termenul regent (pe care îl determină)." ( G. Atribut substantival a. Atribut substantival genitival Ex.. un adverb sau o interjecţie şi arată cine suferă o acţiune . : Codrul . (al cui gust ?) b. ¤ Infinitiv. (a câta bancă ?) 2. Complementul este partea secundară a propoziţiei care determină un verb ( locuţiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ .Atributul apoziŃional (apoziŃia) poate fi : .) d. Ex. Atribut substantival în dativ .exprimat prin substantiv cu prepoziŃie în diferite cazuri. : Lăsăm în urmă Ceahlăul . : Romanul "Baltagul" a fost scris de Mihail Sadoveanu. (care roman ?) . Atribut pronominal prepoziŃional Ex. (ce fel de coşuri ?) ¤ Supin. (frate bun cui ?) 3.simplu (simplă) Ex. : Sculatul devreme e folositor. Ex. Ex. (care strigăte ?) III. Ex. : Pe banca a treia se aflau nişte caiete.exprimat prin verb la un mod nepersonal. o stare sau o însuşire . COMPLEMENTUL 2. : Strigătele : cu-cu. un adjectiv ( locuţiune adjectivală ) . Ex. Ex. (ce fel de sculat ?) 6. Atribut pronominal apoziŃional Ex. : De securea fără coadă nu are frică pădurea. 37 . : Are o plăcere deosebită de a fugi . Atribut verbal .Ex. : Oraşul Satu Mare se află aşezat pe malurile râului Someş. Atribut substantival prepoziŃional . :Nevoia te duce pe unde nu Ńi-i voia.în ce împrejurare se săvârşeşte o acţiune sau există o însuşire. : De lătratul unui câine să nu-Ńi pese. (care oraş ? . de cine este săvârşită o acţiune pasivă. mi-au fost buni prieteni.) d. : Nu poŃi face pe gustul tuturora . 2. (ce fel de plăcere deosebită ?) ¤ Gerunziu. (care nimeni ?) OBSERVAłIE:Atributul apoziŃional (substantival sau pronominal) poate fi precedat de adverbul "adică". Atribut pronominal în dativ Ex. : Foştii colegi ..El-Zorab) ( care Raira ?) c.Coşbuc .aşezat după un substantiv nearticulat.dezvoltat (dezvoltată) Ex. 1. (de al cui lătrat să nu-Ńi pese ?) b. i-a oferit adăpost la nevoie. (care colegi ?) 4. Atribut substantival apoziŃional Ex. : Răul ce şi-l face omul. cu-cu veneau din marginea pădurii !. : "Raira . cui i se atribuie o acţiune .formă neaccentuată. adică aceia din gimnaziu . Atribut adverbial Ex. : A uitat fierul de călcat în priză. (care fier ?) 5. COMPLEMENTUL DIRECT Complementul direct este partea secundară a propoziţiei care determină un verb ( locuţiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ şi o interjecţie predicativă. Atribut pronominal genitival Ex.nimeni altul n-ar putea să i-l facă. (care Ceahlău ?) OBSERVAłIE : Cuvintele care alcătuiesc atributul apoziŃional dezvoltat sunt analizabile. tu . frate bun românului . Atribut pronominal a. Indică obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acţiunea verbului sau care este rezultatul ei. 4. Atribut interjecŃional Ex.caz D. Pe El-Zorab nu-l vei vedea . nevasta mea . care râu ?) . Ex. 1. : Coşuri fumegând poluau oraşul. (care dragoste ?) c.(voia cui ? -"Ńi" =pronume personal. muntele venerat al Moldovei.caz Ac.

: Pe cei doi ( pe amândoi . Cheamă-l pe prieten. Ex. Să nu crezi pe nici unul . pe al tău . (pe cine ?) .] 3."de învăŃat" = verb la supin) Ex. . Ex. pe acesta . Prin nouă din cele zece feluri de pronume (cu excepŃia pronumelui de întărire) Ex. : L-am felicitat pe cel de-al treilea . sau şi cu nerepetate . (ce luăm ?) 4. Ex. pe al doilea ) i(l)-am văzut la muzeu. : Am citit romanul. Ex."a scrie"= verb la infinitiv ) Ex.(adj. fără prepoziŃie sau cu prepoziŃia "pe".colectiv. ( ce na terminat ? .caz Ac. colective sau ordinale precedate sau nu de articole demonstrative adjectivale.fracŃionar şi ordinal. Ex. (pe cine am întâlnit ?) Ex. COMPLEMENTUL INDIRECT 38 . ori . (pe cine ?) Complementul direct poate fi reluat sau anticipat printr-o formă neaccentuată de acuzativ a pronumelui personal. (ce n-a cumpărat ?) 2. : Luăm o doime dintr-un întreg. Numeral cardinal propriu-zis. : N-a terminat de învăŃat. ce ? Complementul direct se exprimă prin : 1. (pe cine ?) . (ce i-am dat ?) Două complemente directe coordonate prin juxtapunere sau prin conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare . ( pe cine a felicitat ? . (pe cine ?) ♠ Când este exprimat prin forme accentuate ale pronumelor personale sau reflexive . (pe cine am văzut ?) Ex. Ex. : Pe el l-a felicitat."pe el" = pronume personal. : Am auzit cântând.( ce nu ştie ? ."cântând" = verb la gerunziu) 5. : I-am dat un creion .caz Ac.cu excepŃia pronumelui “ce”.nehotărâte negative care Ńin locul numelor de persoană sau prin pronume interogative şi relative.) Pe cine cauŃi ? ["pe cine" (Ńine locul persoanei căutate în propoziŃia interogativă) = pronume interogativ. : Se lăuda pe sine . Ex. InterjecŃie Ex. (pe cine ?) ♠ Când este exprimat prin substantiv provenit din adjectiv precedat de articolul demonstrativ. Ex. : Pe Vasile l-a criticat diriginta. Un substantiv comun sau propriu în cazul Ac. : N-a cumpărat nici cărŃi .) (pe cine ?) Complementul direct anticipat – când forma neaccentuată a pronumelui personal apare înaintea complementului direct. (pe cine ?) ♠ Când este exprimat prin numerale cardinale propriu-zise . Ex. (“Pe Vasile” = complement direct reluat prin pronumele personal forma neaccentuată “l – “. (pe cine ?) .) Ex.supin şi gerunziu.RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE : pe cine ? . : L-am întâlnit pe Vasile. se despart prin virgulă. nici caiete . pe fiecare ) l-a felicitat profesorul. Le-am lăudat pe amândouă . cu excepŃia lui şi . (pe cine ?) Ex. Verb la infinitiv. demonstrative. (ce am citit ?) 2.prin pronume posesive. Ex. : Nu ştie a srie . : L-am strigat pe cel mare . : Cheamă-l pe Ionel. (pe cine ?) (Pronumele personal forma neaccentuată “l-“ este aşezat înaintea complementului direct “pe Vasile” şi anticipează persoana pe care am văzut-o) Complementul direct nu se desparte prin virgulă de termenul regent dacă este aşezat imediat lângă acesta. (ce am auzit ? . : Am auzit trosc ! (ce am auzit ?) OBSERVAłIE : Complementul direct se construieşte cu prepoziŃia “pe” în următoarele situaŃii : ♠ Când este exprimat prin nume proprii de persoane sau animale ori prin nume comune de persoane identificate de vorbitori. : Pe el ( pe dumnealui . : L-am văzut pe Vasile la stadion. Complementul direct reluat – când forma neaccentuată apare după complementul direct.

de.comun. Adjective pronominale posesive construite cu prepoziŃii specifice genitivului.împotriva. Ex.(împotriva voastră = adjectiv pronominal posesiv. asupra cui ? . o interjecŃie predicativă .precedat de prepoziŃia “din” răspunde la întrebarea “din ce ?”) 3. o însuşire . Ex. Ex. răspunde la întrebarea “de cine mi-e dor ?”) 6. cu cine (ce) ? . (de ploaie = subst. împotriva cui ? .acuzativ cu prepoziŃie şi genitiv cu prepoziŃie. acuzativ cu prepoziŃiile sau locuŃiunile prepoziŃionale: pentru.răspunde la întrebarea“cui spune ?”.în.comun.:S-au adresat colegilor. în cine (ce) ? . Răspunde la întrebările : cui ? .(băiatului = subst.întru. : Luptăm împotriva nedreptăŃilor.din.la. despre cine (ce) ? Complementul indirect se exprimă prin : 1.dar poate sta şi înaintea acestora pentru a fi scos în evidenŃă.raspunde la întrebarea“cui s-au adresat ?”) Ex. caz genitiv.acuzativ cu prepoziŃie şi genitiv cu prepoziŃie. este aşezat în imediata apropiere a termenului regent. precedat de prepoziŃia “împotriva”.(dirigintelui = subst.contra.caz Ac.în.în cazul nostru verbul “spune”. Numerale cu valoare substantivală în cazurile dativ.comun.(colegilor =substantiv comun.pentru.la. : Băiatului să-i dai premiul întâi. ( învăŃând = verb la modul gerunziu.din..din.răspunde la întrebarea “împotriva cui ?”) 4.caz D. faŃă de cine (ce) ? . contra cui ? . Ex. : S-a plictisit învăŃând.răspunde la întrebarea “cui să-i dai premiul întâi ?”.spre. : ToŃi s-au ridicat împotriva voastră. (a căuta = verb la modul infinitiv.răspunde la întrebarea “de ce s-a săturat ?”) Ex.Complementul indirect este partea secundară de propoziŃie care determină un verb ( locuŃiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ . Pronume în cazurile dativ. Substantive comune sau proprii .în. : Se teme de ploaie. : Le-am dat amândorura premii.) Ex.faŃă de etc. ori un adverb.răspunde la întrebarea “de ce s-a plictisit ?”) Complementul indirect este aşezat de obicei imediat după verb sau orice termen regent.caz D. (de aşeptat = verb la modul supin.comun.pe. Arată obiectul caruia i se atribuie sau i se adresează o acŃiune .la modul supin cu prepoziŃia de şi la modul gerunziu. (amândorura = numeral colectiv..(împotriva nedreptăŃilor = subst.în cazurile dativ . : Mi-e dor de acela. : Se gândeşte a te căuta. un adjectiv ( locuŃiune adjectivală ) . Ex.dintre.răspunde la întrebarea “împotriva cui luptăm ?”) 2. : Spune dirigintelui cele întâmplate.caz D.caz dativ. pentru cine (ce) ? . din cine (ce) ? .caz acuzativ. (de acela = pronume demonstrativ de depărtare.. precedat de prepoziŃia “împotriva”. : S-a săturat de aşteptat.cu. Ex.caz genitiv.precede verbul “să dai”) 39 .. Verbe la modurile infinitiv cu prepoziŃiile : de. spre cine (ce) ? . şi genitiv cu prepoziŃiile : asupra. Ex. dintre cine (ce) ? . succedându-i) Ex. de cine (ce) ? . la cine (ce) ? . Adjective propriu-zise sau provenite din participiu la acuzativ cu prepoziŃiile : de. sau o caracteristică.răspunde la întrebarea “la ce se gândeşte ?”) Ex. : Din alb s-a făcut negru.răspunde la întrebarea“cui le-am dat ?”) 5. (din alb = adjectiv propriu-zis.precedat de prepoziŃia “de” răspunde la întrebarea “de cine se teme ?”.precedat de prepoziŃia “de” .

subiectul “elevul” este cel asupra căruia se răsfrânge acŃiunea făcută de profesor. : De cine a fost lăudat ? Indiferent de locul pe care îl ocupă.. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE LOC 40 . Ex.complementul de agent nu se desparte prin virgulă de termenul regent.nr. : Propunerea a fost făcută de mine. răspunde la întrebarea “de cine a fost făcută propunerea ?”) Complementul de agent stă de obicei după termenul regent. Ex. la diateza reflexivă cu înŃeles pasiv. de către cine (ce) ? Complementul de agent este socotit subiectul logic al propoziŃiei..un verb la participiu sau supin cu valoare pasivă sau unele adjective derivate cu sufixul “bil”. : Laura a fost felicitată de colegi.2 : Profesorul cheamă elevul. iar fostul subiect “elevul” devine complement direct (pe cine cheamă ?). pers. precedat de prepoziŃia “de”. 4. : A fost lăudată de către colegi.nr.răspunde la întrebarea “de cine a fost felicitat ?”) ♠ Pronume în cazul acuzativ precedat de aceleaşi prepoziŃii.: A fost felicitat de amândoi .răspunde la întrebarea“ de către cine a fost lăudată ?”) ♠Numerale cu valoare substantivală în cazul acuzativ cu aceleaşi prepoziŃii. Ex. Ex.I . : De tine a fost adusă scrisoarea ? Ex.”sau”. Ex. Se despart prin virgulă complementele indirecte coordonate prin juxtapunere sau prin conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare cu excepŃia lui“şi”. (cine cheamă elevul ?) În primul exemplu verbul “a chema” este la diateza pasivă. caz Ac.A rată autorul (agentul) real al acŃiunii suportate de subiectul gramatical.iar subiectul complement direct.. Ex. precedat de prepoziŃia “de”. (de mine = complement de agent exprimat prin pronume personal. Trecând verbul “a chema” la diateza activă complementul de agent “de profesor” se transformă în subiectul “profesorul” (exemplul 2). complementul de agent devine subiect. ( de amândoi = complement de agent exprimat prin numeral colectiv.lui tata şi Mariei câte un cadou.precedat de locuŃiunea prep.”şi cu” nerepetate. Complementul de agent poate fi exprimat prin : ♠ Substantiv comun sau propriu în cazul acuzativ precedat de prepoziŃiile “de” sau “de către”. : Le-am dat mamei. (de către colegi = complement de agent exprimat prin subst. Când sunt coordonate complementele de agent sunt despărŃite între ele prin virgulă sau prin conjuncŃii coordonatoare. Răspunde la întrebările : de cine (ce) ? . Stă înaintea acestuia când este exprimat prin pronume interogative sau relative ori când se insistă asupra agentului acŃiunii.“de către”.(cui le-am dat ?) 3..Complementul indirect nu se desparte prin virgulă dacă este aşezat imediat după (înaintea) verbului determinat. Ex.”ori”.pl.1 : Elevul este chemat de profesor. COMPLEMENTUL DE AGENT Complementul de agent este partea secundară de propoziŃie care determină un verb la diateza pasivă.comun. caz Ac. Trecând verbul la diateza activă ..sing.prieteni şi vecini .caz Ac. (de cine este chemat elevul ?) Ex.

(în oraş = compl.răspunde la întrebarea “unde se îndrepta ?”) ⇒ Adverbe cu sau fără prepoziŃie şi locuŃiuni adverbiale de loc. : S-a aşezat lângă ea. (către cei trei = compl.sub. (pe cărarea = compl. gen feminin. până unde ? .în faŃa. mai rar .peste.în spatele.pers.. “a” .dintre.Complementul circumstanţial de loc este partea secundară de propoziţie care determină un un verb( locuţiune verbală ) .circumst. şi dativ (locativ) în expresii ce exprimă ideea de loc. de loc exprimat prin adverb de loc. : Pe cărarea bătută nu creşte iarba.după.pe.precedat de prepoziŃia “în”.răspunde la întrebarea “unde se topise asfaltul ?”) Ex.răspunde la întrebarea “de unde să plece ?”) ⇒ Verbe la modul supin (mai rar) Ex. Ex. nr.la. de loc exprimat prin adjectiv pronominal posesiv.pers. căldura topise asfaltul.circumst..sing.) ⇒ Adjectiv pronominal posesiv în cazul Ac. intervalul ) şi direcţia acţiunii .precedat de prepoziŃia “de”.între.către.genitiv cu prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale : înaintea..gen feminin. de loc exprimat prin subst. dinspre. caz Ac. de loc exprimat prin numeral cardinal propriu-zis.de pe sub.caz Ac. : Se îndrepta către cei trei..dincolo de.precedat de prepoziŃia “către”.circumst. de loc exprimat prin verb la modul supin) ATENłIE ! . : Am trecut pe la secerat . Arată locul în care se desfăşoară o acţiune sau se manifestă o însuşire .Nu trebuie să confundaŃi complementul circumstanŃial de loc cu unele atribute prepoziŃionale !!! 41 .caz Ac.plural.în mijlocul.de lângă. ( pe la secerat = compl.nr. (de acolo = compl.precedat de prepoziŃia lângă.până la. gen neutru. : În oraş . de unde ? . de loc exprimat prin pronume interogativ nehotărât.. caz Ac.precedat de prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale cu regim de genitiv.sing.circumst. : Se adunase multă lume în jurul vostru .de sub.precedat de prepoziŃia “către”. de loc exprimat prin subst.printre. lângă.comun. dedesubtul. încotro ? Complementul circumstanŃial de loc se exprimă prin : ⇒ Substantive comune sau proprii în cazurile acuzativ cu prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale : în..precedat de prepoziŃia “pe”. comun. de-a latul etc. limitele spaţiale ( punctul de plecare sau de sosire . hot.deasupra.caz Ac.circumst. Răspunde la întrebările : unde ? .spre.. Ex.până.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “în jurul” răspunde la întrebarea “unde se adunase multă lume ?”) ⇒ Numerale cu valoare substantivală în cazurile Ac. o interjecţie predicativă sau . Ex. înapoia..înlocuieşte spaŃiul spre care s-a îndreptat o anumită persoană. dinaintea.în jurul. de loc exprimat prin pronume personal.genitiv cu aceleaşi prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale ca şi la substantiv şi dativ posesiv precedat de prepoziŃii ca şi la genitiv. departe de. (lângă ea = compl.III. Ex.. precedate de aceleaşi prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale ca şi la substantiv.circumst.de-a lungul.circumst. : Pleacă de acolo . Ex.de la.II.însoŃit de articolul demonstrativ“cei”. Şi G. un adjectiv .dinapoia.caz Ac.sing. nr. răspunde la întrebarea “unde nu creşte iarba ?”) ⇒ Pronume în cazurile acuzativ. răspunde la întrebarea“unde s-a aşezat ?”) Ex.articulat cu art. aproape de. nr. (în jurul vostru = compl.circumst. : Către cine s-a îndreptat ? (către cine = compl.

singular.în cursul. “a”. Arată timpul în care se desfăşoară o acţiune sau se manifestă o însuşire..precedat de locuŃiunea prepoziŃională “de la” ..în timpul. Ex. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE TIMP Complementul circumstanţial de timp este partea secundară de propoziţie care determină un verb ( locuţiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ .singular.succedat de adjectivul propriu zis “trecută”. după.(înaintea tuturor=compl. 5.genitiv precedate de aceleaşi prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale ca şi substantivele şi dativ posesiv precedate de prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale cu regim de genitiv Ex.(de la munte = compl. în jur de.caz Ac.. de când ? .până. : Vom pleca acasă înaintea tuturor. (luna trecută = compl.răspunde la întrebarea “când vom pleca acasă ?”) 42 .asupra. Complementul circumstanŃial de timp poate fi exprimat prin : ◊ Substantive comune în acuzativ fără prepoziŃie fiind însoŃite de obicei de adjective propriuzise.înspre. răspunde la întrebarea “când a intrat în clasă ?”) ◊ Pronume în cazurile acuzativ.gen feminin. : A plecat la Sovata luna trecută . : În lac se adună multe broaşte.adjective pronominale nehotărâte sau numerale.circumst.pe la. : Omul de la munte este mai puternic. : A intrat în clasă după profesor. (după profesor = compl. : A plecat de la munte săptămâna trecută.de-a lungul.circumstanŃial de timp exprimat prin substantiv comun.(de la munte = atribut prepoziŃional exprimat prin subst.aproape de etc.de la.nr. nr. Ex.cu. de loc exprimat prin substantiv comun. Se desparte prin virgule (este izolat) atunci când este aşezat între subiect şi predicat. o interjecţie predicativă . de timp exprimat prin substantiv comun.gen masculin. în urma.caz Ac.spre. Se desparte prin virgulă când este o înşiruire de complemente circumstanŃiale de loc. în vremea.răspunde la întrebarea “care om ?”) Ex.genitiv precedate de prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale înaintea.gen masculin.caz Ac.de peste.caz Ac.la. (“unde se adună ?” – “în lac” este situat înaintea termenului regent “se adună”) Complementul circumstanŃial de loc nu se desparte prin virgulă de termenul pe care îl determină.Ex.către. (“unde găseşti ?” – “în grădină” este situat după termenul regent“găseşti”) Ex.circumst.caz D.între. hot.precedat de prepoziŃia “înaintea”. răspunde la întrebarea “când a plecat ?”) ◊ Substantive comune sau proprii în cazurile acuzativ precedate de prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale în.în mijlocul etc. nr. până când ? . Răspunde la întrebările : când ?.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “de la” răspunde la întrebarea “de unde a plecat ?”) OBSERVAłII : Complementul circumstanŃial de loc poate sta după termenul regent pe care îl determină sau înaintea lui.nr..înainte de.. singular. comun.precedat de prepoziŃia “după”.articulat cu art.circumstanŃial de timp exprimat prin pronume nehotărât. un adjectiv sau un adverb.singular. în vreme de.. Ex. : Pătrunjel găseşti în grădină .în timp de. cât timp ? .gen masculin..

un adjectiv sau un adverb .plural.adverbe comparative sau locuŃiuni prepoziŃionale (aceleaşi ca la substantiv).. conformitatea cu ceva ori evaluarea cantitativă a unei acţiuni sau a unei însuşiri. răspunde la întrebarea “de când îl cunosc ?”) ◊ Numerale cardinale. circumst.precedat de prepoziŃia “de”. Ex. : De două ori m-am trezit azi noapte. de timp exprimat prin verb la modul gerunziu.în cazul acuzativ. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE MOD Complementul circumstanţial de mod este partea secundară de propoziţie care determină un verb (locuţiune verbală ) la un mod personal sau nepersonal . : Îl cunosc de tânăr.. (mergând = compl. Ex. (înaintea noastră = compl. (de două ori = complement circumst. răspunde la întrebarea “când m-am întâlnit cu el ?”) ◊ Adverbe cu sau fără prepoziŃie şi locuŃiuni adverbiale de timp. : A plătit triplu. (de tânăr = compl.răspunde la întrebarea“cum era mai mult mort ?”) 1. : A sosit la gară înaintea noastră .circumst.gen fem.nr. o interjecţie predicativă .◊ Adjective pronominale posesive în cazul acuzativ precedate de prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale în regim de genitiv..răspunde la întrebarea “de câte ori m-am trezit ?”) ◊ Verbe la modul infinitiv cu prepoziŃia “până” sau locuŃiunea prepoziŃională “înainte de”.caz Ac. Arată cum se desfăşoară o acţiune sau cum se prezintă o însuşire. de timp exprimat prin numeral colectiv.precedat de prepoziŃia “înaintea”. (a dat seama = locuŃiune verbală. Ex. circumst.răspunde la întrebarea “când vor sosi ?”) Complementul circumstanŃial de timp poate sta după termenul regent sau înaintea acestuia. Numerale a. Ex. (înaintea amândorura = compl.la modurile gerunziu şi participiu.persoana I.răspunde la întrebarea “când am sosit ?”) ◊ Numerale adverbiale Ex. Cu valoare adverbială Ex.precedat de prepoziŃia “înaintea”. Ex.circumst.între componentele ei s-a intercalat complementul circumstanŃial de timp “atunci” exprimat prin adverb de timp) 6.caz Ac.în funcŃie de intenŃia vorbitorului de a accentua asupra acŃiunii sau asupra momentului săvârşirii ei. de timp exprimat prin adjectiv propriu-zis. Poate fi aşezat între subiect şi predicat .circumstanŃial de timp exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. ( mâine = compl.răspunde la întrebarea“când au sosit la gară ?”) ◊ Adjective propriu-zise referitoare la vârstă. 43 . de timp exprimat adverb de timp.. Cu valoare substantivală în cazurile acuzativ precedat de prepoziŃii. de timp exprimat prin numeral adverbial (de repetiŃie) .precedate de prepoziŃia “de”. (triplu = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin numeral cantitativ cu valoare adverbială. : Şi-a valoare prepoziŃională “decât”. : Am sosit la şcoala înaintea amândorura. : Ei vor sosi mâine. între verbul copulativ şi nume predicativ sau între părŃile componente ale unei locuŃiuni verbale. : Mergând spre şcoală m-am întâlnit cu el.caz Ac. Ex.răspunde la întrebarea “cât a plătit ?”) b.genitiv cu locuŃiuni prepoziŃionale (ca la substantiv) şi dativ cu prepoziŃii (ca la substantiv) sau fără dat atunci seama de urmări.ordinale şi colective cu valoare substantivală în cazurile acuzativ şi genitiv precedate de aceleaşi prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale ca şi substantivul.

: Este înalt cît casa .plural. în comformitate cu.articulat cu art. (împotriva curentului = complement circumstanŃial de mod propriu zis exprimat prin substantiv comun.ca şi. în ce chip ? . Complement circumstanŃial de mod propriu-zis.conform.răspunde la întrebarea “cum a acŃionat ?”) 5. Adjective în cazul acuzativ. Genitiv însoŃit de prepoziŃiile sau locuŃiunile prepoziŃionale : împotriva.asemenea.caz Ac. (decât viu = complement circumstanŃial de mod comparativ exprimat prin adjectiv precedat de adverbul cu prepoziŃii. răspunde la întrebarea “cum intră ?”) b. : Înoată împotriva curentului..în chip de.însoŃite de prepoziŃiile : de. Ex. Ex.în baza.cât.caz Ac.anterior. : Intră repede în clasă...în temeiul.caz Ac. (cât casa = complement circumstanŃial de mod comparativ . Ex. Dativ precedat de prepoziŃiile : contrar.nr.caz Ac. pe la.precedate de adverbe cu valoare de prepoziŃie .potrivit. în.gen masculin.la. Numerale adverbiale 44 . : A acŃionat în funcŃie de amândoi. potrivit cu. hot. hot. (de doi metri = complement circumstanŃial de mod de măsură exprimat prin numeral cardinal însoŃit de substantiv comun.(de două suliŃe = complement circumstanŃial de mod de măsură exprimat prin substantiv comun. Substantive în cazurile : Acuzativ fără prepoziŃie. exprimat prin substantiv comun. Complement circumstanŃial de mod de măsură.caz D.a..ulterior.nr. : Miroase a busuioc.Răspunde la întrebările : cum ? .sau fără prepoziŃie (când determină adjectivele sau adverbele : inferior.răspunde la întrebarea “cum miroase ?” a.precedat de locuŃiunea prepoziŃională“în funcŃie de”. între. în raport cu (de).gen feminin. : Era mai mult mort decât viu . Ex.caz Ac.precedat de prepoziŃia “împotriva”. “i” precedat de prepoziŃia “conform”.. răspunde la întrebarea “cum înoată ?”) b.gen feminin. fără. Substantive nume de unităŃi de măsură în cazul acuzativ determinate de numerale. după. cu.cu valoare adverbială sau însoŃite de prepoziŃiile sau locuŃiunile prepoziŃionale : a. ori adverbele de comparaŃie cu valoare de prepoziŃie : ca.răspunde la întrebarea “cât urcase ?”) 4. în ce mod ? . (în funcŃie de amândoi = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin numeral colectiv cu valoare substantivală. Complement circumstanŃial de mod comparativ.decât.pe măsura etc.superior. singular. din. : Soarele urcase de două suliŃe pe cer..cât şi .(a busuioc = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin substantiv comun. cât de ? Complementul circumstanŃial de mod este de trei feluri : a.precedat de numeralul cardinal două” şi “prepoziŃia “de”.precedat de prepoziŃia “de”.caz G.singular.gen masculin.în comparaŃie cu.în lumina.nr. (repede = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin de mod . cât ? .la fel ca ş. Ex.) Ex.răspunde la întrebarea “cum a procedat ?”) 3.gen masculin.nr. dintru.nr. Ex. răspunde la întrebarea “cât de lung este ?”) Complementul circumstanŃial de mod se exprimă prin : 2. Ex. : Cearceaful este lung de doi metri. prin.articulat cu art. : A procedat conform înŃelegerii.plural.aidoma.precedat de prepoziŃia “a”. singular.răspunde la întrebarea “cât de înalt era ?”) c. (conform înŃelegerii = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin substantiv comun.. Ex. “a”. în ce fel ? .gen feminin. în funcŃie de.singular.nr.posterior.cu până.precedat de adverbul cu valoare prepoziŃională “cât”.

Ex.caz Ac.între verbul copulativ şi numele predicativ sau între părŃile unei locuŃiuni verbale. răspunde la întrebarea “cum vorbeşte ?”) 9.răspunde la întrebarea “decât cine este mai mare ?”) b. Complementul circumstanŃial de cauză se exprimă prin : ♦ Substantive în cazurile acuzativ precedate de prepoziŃiile de . 7. sau de locuŃiunile prepoziŃionale din cauză de . un adjectiv .persoana a II-a. la .aşa ( de ). răspunde la întrebarea “cum mergea copilul ?”) TOPICA ♦ Complementul circumstanŃial de mod stă de obicei după termenul regent.singular. Ex. prea. din ce cauză ?. (asemenea lui = complement circumstanŃial de mod exprimat prin pronume personal. din motiv de .precedat de adverbul comparativ “ca”. : Vorbeşte repede.gerunziu sau participiu (cu valoare adjectivală precedat de adverb comparativ) Ex.Ex.nr.precedat de prepoziŃia “împotriva”. Adverbe sau locuŃiuni adverbiale fără prepoziŃie sau precedate de adverbe comparative cu valoare de prepoziŃie. (împotriva lui = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin pronume personal. Ex.precedat de advervul comparativ “decât” . (repede = complement circumstanŃial de mod exprimat prin adverb de mod. : Copilul mergea boca-boca ! (boca-boca = complement circumstanŃial de mod exprimat prin interjecŃie . ♦ Când este exprimat prin pronume sau adverbe interogative şi relative.răspunde la întrebarea “cum am procedat ?”) 7. Pronume în cazurile : a.nr.când se insistă asupra lui. InterjecŃie Ex.răspunde la întrebarea “în ce mod înotau ?”) c. (decât dumneata = complement circumstanŃial de mod comparativ exprimat prin pronume de politeŃe. singular. Răspunde la întrebările : din ce pricină ? . atât ( de ).gen masculin.de locuŃiuni prepoziŃionale sau de adverbe comparative.persoana a III-a. genitiv cu locuŃiunile prepoziŃionale din cauza .nr. adverb sau interjecŃie. dintre .caz G. : Este mai mare decât dumneata. mai . astfel ( de ) are topică fixă şi stă înaintea termenului regent. : Rămase uimită ca lovită de trăznet. 45 . Ex. : Am procedat asemenea lui. (de două ori = complement circumstanŃial de mod comparativ exprimat prin numeral cardinal adverbial. (ca lovită = complement circumstanŃial de mod exprimat prin verb la participiu cu valoare adjectivală.răspunde la întrebarea “în ce mod rămase uimită ?”) 8. : Este de două ori mai lung. singular. Arată cauza unei acŃiuni ..precedat de prepoziŃia “asemenea”. pentru ..răspunde la întrebarea “de câte ori este mai lung ?”) 6. ♦ Complementul circumstanŃial de mod poate fi intercalat între subiect şi predicat.caz D. pe . a unei stări sau a unei însuşiri. Acuzativ precedat de prepoziŃii.prin adverbele cam. din pricina şi dativ cu prepoziŃia datorită .Verbe la modurile infinitiv (precedat de prepoziŃia “fără” sau de adverb comparativ). : Deşi curentul era puternic.ei înotau împotriva lui.. Dativ precedat de prepoziŃii (aceleaşi ca la substantiv) sau fără prepoziŃii. în etc.dar poate sta şi înaintea acestuia.persoana a III-a. Genitiv precedat de prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale (aceleaşi ca şi la substantiv). COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE CAUZĂ Complementul circumstanŃial de cauză este partea secundară de propoziŃie care determină un verb (locuŃiune verbală).tot .

singular. Ex.persoana a II-a.persoana a III-a. (de aceea = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin adverb.gen masculin. Ex. : S-au certat pentru cei doi (pentru al doilea.caz Ac..Ex. 2.genitiv şi dativ cu prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale amintite la substantiv.caz G. : A îngheŃat de frig .pentru amândoi). (de flămândă = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin adjectiv propriu-zis..precedat de articolul demonstrativ “cei” şi de prepoziŃia “pentru”.genitiv şi dativ. Ex. : Nu mai putea de flămândă.precedat de prepoziŃia “datorită”.răspunde la întrebarea “din cauza cui a întârziat ?”) ♦ Numeral cu valoare substantivală în cazurile acuzativ.cu prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale menŃionate la substantiv. : A întârziat din cauza voastră.răspunde la întrebarea “din ce cauză nu mai putea ?”) ♦ Pronume în cazurile acuzativ.singular.caz Ac. Stă înaintea termenului regent.precedat de locuŃiunile prepoziŃionale din cauza .nr.gen neutru.precedat de prepoziŃia “pentru”.singular. că a fost bolnav. ( din cauza autobusului = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin substantiv comun.când este exprimat prin pronume interogativ sau relativ.precedat de prepoziŃia “pentru”.răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a venit ?”) TOPICA 1. dar poate sta şi înaintea acestuia. plural. Ex. Ex.răspunde la întrebarea “din ce cauză a îngheŃat ?”) Ex. nr.răspunde la întrebarea “din ce cauză s-au certat ?”) ♦ Verbe la modurile infinitiv perfect precedat de prepoziŃiile pentru . răspunde la întrebarea “din ce cauză a alunecat ?”) ♦ Adjectiv propriu-zis în cazul acuzativ precedat de prepoziŃia “de”..răspunde la întrebarea “din ce cauză a răguşit ?”) Ex. : Cântând puternic.răspunde la întrebarea “din ce cauză era nemulŃumit ?”) Ex.caz D.precedat de prepoziŃia “de”. din pricina .gen neutru.gerunziu şi participiu precedat de prepoziŃia de. : Nu mai putea de obosită . (de obosită = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin verb la modul participiu.răspunde la întrebarea “din ce cauză nu mai putea ?”) ♦ Adverbe cu prepoziŃia “de” şi locuŃiuni prepoziŃionale. (pentru a nu fi reuşit = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin verb la modul infinitiv perfect. Complementul circumstanŃial de cauză stă de obicei după termenul regent.precedat de prepoziŃia “de”.. cu regim de genitiv. (cântând = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin verb la modul gerunziu. (datorită poleiului = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin substantiv comun.precedat de prepoziŃia “de”.nr. : De aceea n-a venit.. (pentru cei doi = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin numeral cardinal. : Era nemulŃumit pentru a nu fi reuşit. : Maşina a alunecat datorită poleiului . de .caz Ac. (pentru el = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin pronume personal. ( de frig = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin substantiv comun.răspunde la întrebarea “din ce cauză m-a certat ?”) ♦ Adjectiv pronominal posesiv în cazul acuzativ.răspunde la întrebarea “din ce cauză a întârziat ?”) Ex. Ex.nr.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “din cauza”. : A întârziat din cauza autobusului . (din cauza voastră = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin adjectiv pronominal posesiv..nr.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “din cauza”.prin locuŃiune adverbială sau printr-un gerunziu urmat de determinanŃi. PUNCTUAłIA 46 . singular. : M-a certat pentru el .caz Ac.precedat de prepoziŃia “de”. a răguşit.

caz Ac.gen neutru. (de teamă = complement circumstanŃial de cauză. spre . Ex. în ideea .reluat prin corelativul “de asta” . Arată scopul unei acŃiuni.răspunde la întrebarea “în ce scop se pregăteşte ?”) 2. ( pentru dumneavoastră = complement circumstanŃial de scop exprimat prin pronume personal de politeŃe . Numerale cu valoare substantivală în cazurile acuzativ şi genitiv însoŃite de prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale menŃionate la substantiv.ATENłIE ! – Există tendinŃa de a formula întrebarea “pentru cine am consultat toate dicŃionarele ?”.. după .. ( în vederea concursului = complement circumstanŃial de scop exprimat prin substantiv comun. : PărinŃii mei au plecat după cumpărături . RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE : cu ce scop ? . răspunde la întrebarea “cu ce scop au plecat ?” – ATENłIE ! : Există tentaŃia de a pune întrebarea“unde au plecat ?”. În situaŃia complementelor circumstanŃiale de cauză coordonate se aplică aceleaşi reguli ca şi la celelalte complemente circumstanŃiale.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “în vederea”. plural. dar în propoziŃie nu se indică un loc unde îşi fac cumpărăturile . DespărŃirea lui prin virgulă este obligatorie dacă este antepus (aşezat în faŃa) termenului regent şi este reluat printr-un corelativ sau dacă este exprimat printr-un verb la gerunziu. 2. în ce scop ? . persoana a II-a . Aceleaşi reguli ca şi la celelalte complemente circumstanŃiale se aplică şi când complementul circumstanŃial de cauză este aşezat între subiect şi predicat.caz G. la . 3.răspunde la întrebarea “cu ce scop am consultat toate dicŃionarele ?” . : Se pregăteşte în vederea concursului . în şi locuŃiunea prepoziŃională în scop de şi în cazul genitiv cu locuŃiunile prepoziŃionale în vederea .nr. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE SCOP Complementul circumstanŃial de scop este partea secundară de propoziŃie care determină un verb ( locuŃiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ ori o interjecŃie predicativă.. singular. : De teamă .caz Ac. Pronume în cazurile acuzativ şi genitiv însoŃite de aceleaşi prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale ca şi substantivele. Complementul circumstanŃial de scop se exprimă prin : 1. Ex.precedat de prepoziŃia “după”. ci faptul că au plecat cu scopul de a cumpăra !) Ex. : Am consultat pentru dumneavoastră toate dicŃionarele. răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a venit ?”) Ex.răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a intrat în clasă ?”) 7. Ex.respectiv ca să ştiŃi dumneavoastră ! ) 3. de asta n-a venit. ( după cumpărături = complement circumstanŃial de scop exprimat prin substantiv comun. în scopul .nr.1.gen feminin. : Întârziind . n-a mai intrat în clasă. (întârziind = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin verb la modul gerunziu. Substantive în cazul acuzativ. întru .precedate de prepoziŃiile pentru . dar propoziŃia ne indică scopul consultării.precedat de prepoziŃia “pentru”. 47 . în intenŃia .

(în vederea primului = complement circumstanŃial de scop exprimat prin numeral ordinal.iar cele intercalate între subiect şi predicat se izolează prin virgule.răspunde la întrebarea “cu ce scop a venit ?”) Ex. III. răspunde la întrebarea “în ce scop se pregăteşte ?”) 4. Adverbe şi locuŃiuni adverbiale.dacă este exprimat prin verb la infinitiv sau dacă este reluat printr-un corelativ.răspunde la întrebarea “cu ce scop a mers acolo ?”) 5. spre . 2. de aceea .precedat de prepoziŃia “pentru”. Aşezat înaintea regentului. : Elevul învaŃă . SINTAXA FRAZEI Fraza este o îmbinare de două sau mai multe propoziŃii legate prin înŃeles. (pentru a lua = complement circumstanŃial de scop exprimat prin verb la modul infinitiv. Ex. Ex. 2. Complementul circumstanŃial de scop stă de obicei după termenul regent. P3 = PP Între P1 şi P2 există elementul de coordonare “. Complementele circumstanŃiale de scop coordonate între ele se despart prin virgulă şi conjuncŃii coordonatoare. : Pentru a lua caietul a venit.nr. ( la pescuit = complement circumstanŃial de scop exprimat prin verb la modul supin. Complementul circumstanŃial de scop aşezat după termenul regent se desparte prin virgulă numai este anticipat sau corelativ. cu ( în ) scop de . 4. cum sunt : înadins . Când este exprimat prin pronumele interogativ “ce” . pentru aceea. Ex. 48 . Între P2 şi P3 elementul de coordonare este conjuncŃia “şi”. nu se desparte prin virgulă indiferent de topica lui. în intenŃia de . Numărul m propoziŃiilor dintr-o frază este egal cu numărul predicatelor exprimate şi neexprimate. 2. dinadins . nu depind de înţelesul altei propoziţii din frază. într-adins .gen neutru. : De aceea te-a căutat . prin adverbe sau locuŃiuni adverbiale care apar ca elemente corelative ale unei subordonate circumstanŃiale de scop sau a unui complement circumstanŃial de scop şi când vorbitorul intenŃionează să reliefeze scopul acŃiunii. : Are trei examene şi acum se pregăteşte în vederea primului dintre ele. Ex. prin adverbe şi locuŃiuni adverbiale . dintr-adins . : A mers acolo la pescuit.dar pot impune prezenţa unei subordonate.Ex.răspunde la întrebarea “cu ce scop te-a căutat ?”) TOPICA 1. Verbe la modurile infinitiv ( cu prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale pentru ..caz G.singular. Felul propoziŃiilor din frază : A. nu pentru altceva. ca să te supere . P2 = PP .este aşezat înaintea termenului regent “a venit” deoarece vorbitorul insistă asupra scopului acŃiunii. atunci când sunt insuficiente (incomplete) ca înţeles. în ideea de ) şi supin. ( pentru a lua = complement circumstanŃial de scop exprimat prin verb la modul infinitiv. 3. 1/scrie 2/ şi desenează.) PUNCTUAłIA 1. Apare şi înaintea acestuia când este exprimat prin pronumele interogativ “ce”. 2. 3/ P1 = PP .răspunde la întrebarea “cu ce scop a venit ?”.se desparte prin virgulă.”. : A venit pentru a lua stiloul tău. Propoziţii principale – au înţeles de sine stătător. (de aceea = complement circumstanŃial de scop exprimat prin locuŃiune adverbială.

Ex.au acelaşi termen regent (cuvânt determinat) Ex.2/ şi să-Ńi spui părerea. 1. ci şi . iar . ci . : Citeşte 1/ şi rezolvă.răspund la aceeaşi întrebare .) ♦ DIN FRAZĂ NU POATE LIPSI PROPOZIŢIA PRINCIPALĂ ! ♦ Fraza poate fi alcătuită numai din propoziŃii principale sau din propoziŃii principale şi secundare. fie . Ex. nu numai că . parataxă) . : Doarme 1/ şi visează. 2/ P1 = PP . Două propoziŃii secundare (subordonate) sunt de acelaşi fel. prin urmare . P3 =PP . : Citeşte 1/ ori rezolvă. Se stabileşte între : • Două propoziŃii de acelaşi fel. P2 = PP . P2 = PP .3/ P1 = PP .copulative : şi . 2/ P1 = PP .(două propoziŃii subordonate diferite coordonate prin conjuncŃia “şi”) • O parte de propoziŃie şi o propoziŃie secundară (subordonată). depind de aceeaşi propoziŃie şi au acelaşi termen regent. Ex. 4/ P1 = PP . deci nu mai intri în clasă.disjunctive : ori . 2/ P1 = PP . 2/ P1 = PP . Ex. Ex. : Pleci 1/ sau rămâi ? 2/ P1 = PP . PropoziŃii secundare (subordonate) – nu au înŃeles de sine stătător şi depind de înŃelesul altei proproziŃii din frază. P2 = CS . 2/ meditează . Ex.:Citeşte 1 / şi scrie . RAPORTUL DE COORDONARE a. 3/ vorbeşte foarte rar. P2 = PP . sau . 3/ P1 = PP .depind de aceeaşi propoziŃie . dar şi . propoziŃiile coordonate pot fi : ♣ Coordonate copulativ ( acŃiunea lor se asociază). precum şi . P2 = PP ♣ Coordonate adversativ ( acŃiunea lor se opune). Ele se află cu ajutorul unei întrebări (afară de întrebarea “ce face ?”) adresate unui cuvânt din altă propoziŃie. dar . atunci când : . Ex. 1/ ascultă . : Călătoreşte 1/ când doreşte 2/ şi unde vrea. Raporturile ( relaŃiile ) sintactice din frază sunt legăturile ce se stabilesc între propoziŃiile unei fraze. prin virgulă sau punct şi virgulă. : I-am spus 1/ să înveŃe 2/ şi să scrie 3/ P1 = PP . P2=PP (propoziŃii principale coordonate cu ajutorul conjuncŃiei “şi”) Ex. În funcŃie de elementele joncŃionale (de legătură) şi de sensul lor . P2 = PP ♣ Coordonate disjunctiv ( acŃiunea lor se opune şi se elimină reciproc) Ex. : Tace . 1/ dar nu rezolvă.(conjuncŃia “şi” face legătura între atributul adjectival “harnic” şi propoziŃia subordonată atributivă “care ascultă”) b.B. : Te-am sunat 1/. însă nu ai răspuns. 2/ P1 = PP . Ex. nici . dar . 2/ P1 = PP . P2 = CD ( “ce i-am spus ?” – “să înveŃe”) P3=CD (“ce I-am spus ?” – “să scrie” . P2 = PP (nuanŃă consecutivă) • Juxtapunere (alăturare . iar şi numai că . : Ai întârziat de la oră 1/ . de aceea .deoarece răspund la aceeaşi întrebare . Ex.2 / P1=PP. : Elevul harnic 1/ şi care ascultă 2/ este apreciat. P2 = AT (“care elev ?”) . P4 =PP c. P2 = CT (“când călătoreşte ?”) P3 = CL (“unde călătoreşte ?”) .conclusive : deci .adversative : însă . cele două propoziŃii secundare sunt de acelaşi fel . P2 = PP (nuanŃă optativă) . Ex. : Vino 1/ să asculŃi . Se realizează prin : • JoncŃiune cu conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare : . aşa că . : Citeşte. P2 = PP 49 . P3 = CS (“cu ce scop să vii ?” – două propoziŃii subordonate circumstanŃiale de scop coordonate prin conjuncŃia “şi”) • Două propoziŃii subordonate diferite.1/ P1 = PP. aşadar .

: Joacă fotbal 1/ deoarece îi place. orice . cât . pentru că . O regentă poate să aibă : . oricare . din pricină că . Ex. P1 = PP . ca şi când . : Când te-a întâlnit . 2/ întrebarea pentru stabilirea felului subordonatei se adresează unui cuvânt (face) din P1. P2 = CD ( ce face ?) P1 este regentă pentru P2 deoarece Ex. oricât . 2/ P1 = PP . fără să . prin virgulă . . ♦ O propoziŃie subordonată poate avea uneori două regente. oriîncotro . chiar acă . P1 = PP .P2=CD(“ce i-am spus ?”) P3=AT (“care carte ?”). ori de câte ori . din moment ce .♣ Coordonate conclusiv (a doua propoziŃie este concluzia celei dintâi). îndată ce . 50 . orişicare etc. Ex. Se realizează prin : ♦ JoncŃiune cu : . deşi . P1 este regentă pentru P2 deoarece întrebarea se adresează unui cuvânt din P1(“spus”). : Chiar dacă nu vine .Elementul de coordonare între cele două propoziŃii subordonate este virgula şi conjuncŃia adversativă “dar”. 2/ . P2 este regentă pentru P3 deoarece întrebarea se adresează unui cuvânt din P3 (“cartea”).pronume ( adjective pronominale ) relative : care . P3 = CD ( se pot pune întrebări ambelor propoziŃii principale – “ce ai văzut ?” şi “ce mi-ai spus ?”) P1 şi P2 sunt propoziŃii regente pentru P3. din cauză că . 3/ P1 = PP .adverbe nehotărâte compuse : oricum . măcar să . Se stabileşte între o regentă şi o subordonată. : A procedat 1/ cum l-am învăŃat.Ea este întotdeauna propoziŃie secundară. Ex. RAPORTUL DE SUBORDONARE a. alăturare ) . 3/ P1 = PP . 2/ P1 = CV ( “în ciuda cărui fapt plec ?”) .locuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : cu toate că . 3/ P1=PP. 2/ P1 = PP . P3 = CD ( ce i-am spus ?) P1 este regentă pentru P2 şi P3 deoarece atât întrebarea adresată pentru aflarea felului subordonatei P2 cât şi cea adresată pentru aflarea felului subordonatei P3 sunt puse lui P1. după cum etc. unde .o subordonată. : I-am spus 1/ că l-am căutat . deoarece . P2 = CD ( “ce nu ştie ?”) Nu ştie 1/ cine l-a strigat . 1/ Ńi-a spus 2/ că te-a sunat. P2 = CD ( “pe cine laudă ?”) Ex. Subordonata este propoziŃia care depinde de regentă. P2 = PP . cât timp .conjuncŃii subordonatoare : că . Ex. b. Ea este propoziŃie principală sau secundară. 2/ P1 = CL ( “ unde vezi locuri minunate ?”) P2 = PP ♦ Juxtapunere ( parataxă . câtă vreme . : Laudă 1/ pe oricine învaŃă. căci .adverbe relative : cum . până să . cel ce . 3/ P1 = CT ( când Ńi-a spus ?) . ca să . măcar că .unele pronume ( adjective pronominale ) nehotărâte : oricine . • necoordonate între ele. Amândouă subordonatele au ca regentă pe P1 ( vezi întrebările puse ). Ex. Regenta este propoziŃia de care depinde subordonata. oricât . întrucât . : Ai văzut 1/ şi mi-ai spus 2/ ce s-a întâmplat. cine . P2 = PP . Ex. parcă . P3 = CD (ce Ńi-a spus ?). de etc. ce . 2/ P1 = PP .două sau mai multe subordonate : • coordonate între ele. de vreme ce . Ex. 2/ . P2 = CD ( ce i-am spus ?) . Ex. P2 = PP . P1 = PP . încât . : Oriunde priveşti 1/ vezi locuri minunate. chiar de . încotro . precum . 1/ deci eşti vinovat. 2/ dar nu l-am găsit. când . după ce . 1/ eu tot plec. fiindcă . să . pentru ca să . ca şi cum . P2 = PP 2. cât . până ce . : Face 1/ ce vrea. oriunde . P2 = CM ( “în ce mod a procedat ?”) .:I-am spus 1/ că am înapoiat cartea 2/ pe care o împrumutasem. : Ai greşit . Ex. P2 = CZ ( “din ce cauză joacă fotbal ?”) .

5. Deşi propoziŃiile subordonatele sunt toate secundare ( nu au înŃeles de sine stătător ) realizând un un raport de subordonare . 51 . CORESPONDENłA DINTRE PĂRłILE DE PROPOZIłIE ŞI PROPOZIłIILE SUBORDONATE 1. ele nu corespund numai părŃilor secundare de propoziŃie . În procesul de expansiune apar un predicat (deoarece apare o propoziţie) şi un element subordonator (pentru că propoziţia este subordonată). C. în frază .Ex. 3. : Nu poate sosi . PropoziŃiile subordonate se definesc şi au în general aceleaşi subspecii ca şi părŃile de propoziŃie corespunzătoare . PropoziŃiile subordonate au denumiri derivate din denumirile părŃilor de propoziŃie echivalente. ( “ce nu poate ?”) . LEGĂTURA DINTRE CELE DOUĂ PĂRłI ALE SINTAXEI 1. Ex. 4. EXPANSIUNEA ŞI CONTRAGEREA 1. PropoziŃiile subordonate răspund la aceleaşi întrebări . iar cele din urmă în părŃi de propoziŃie corespunzătoare. funcŃia acesteia pe lângă un termen regent ( cuvânt determinat ) din propoziŃia regentă. 2. P2 = PP ♦ TOPICĂ Subordonatele pot sta fie în faŃa propoziŃiei regente fie în urma acesteia. respectiv propoziŃie subordonată ) şi termenul regent . 3. 6. Orice propoziŃie subordonată corespunde unei părŃi de propoziŃie îndeplinind . Ex. Cele două părŃi ale sintaxei au două raporturi ( relaŃii ) comune : relaŃia ( raportul ) de coordonare şi relaŃia ( raportul ) de subordonare . : Ai carte 1/ ai parte. ci există două tipuri de subordonate care corespund unei părŃi principale de propoziŃie ( subiectiva . 3. care Ńine locul subiectului ) sau unui element de construcŃie al unei părŃi principale de propoziŃie ( predicativa . Uneori elementul subordonator înlocuieşte un element relaţional specific părţilor de propoziţie. Transformarea ( dezvoltarea ) părŃilor de propoziŃie în propoziŃii subordonate corespunzătoare se numeşte expansiune. 3/ P1 = SB ( precede un verb impersonal ) . 2. Datorită corespondenŃei dintre părŃile de propoziŃie şi subordonate .2/ P1 = CZ (“din ce cauză ai parte ?”) .) CORESPONDENłA DINTRE PĂRłILE DE PROPOZIłIE ŞI PROPOZIłIILE SUBORDONATE A. Raportul ( relaŃia ) de coordonare se exprimă în ambele situaŃii prin conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare ( joncŃiune ) şi prin alăturare ( juxtapunere sau parataxă ). P3 = PR( Ńine locul numelui predicativ pentru propoziŃia principală. Trecerea verbului de la un mod nepredicativ sau nepersonal la un mod predicativ sau personal (predicativizarea verbului). B. 4.“sosi” = complement direct. P2 = PP ( formată numai dintr-un verb copulativ) . Nu există o subordonată care să corespundă predicatului verbal sau verbului copulativ. fiind diferite modalităŃile de exprimare. ApariŃia predicatului se realizează prin următoarele procedee principale : a. RelaŃia ( raportul ) de coordonare se stabileşte între aceleaşi tipuri de părŃi de propoziŃie sau între aceleaşi feluri de propoziŃie. care Ńine locul numelui predicativ ). realizează acelaşi raport şi au acelaşi termen regent ca şi părŃile de propoziŃie cărora le corespund ( pe care le înlocuiesc ). fiind posibilă şi coordonarea între o propoziŃie subordonată şi o parte de propoziŃie de acelaşi fel din regentă. 2. : Să fii tânăr 1/ înseamnă 2/ să ai idealuri. primele pot fi transformate în propoziŃii subordonate . Raportul ( relaŃia ) de subordonare se stabileşte . în ambele situaŃii ( şi în propoziŃii şi în frază ) între o unitate sintactică ( parte de propoziŃie secundară .

a veni . Înlocuirea substantivului .2/ P1 = PP . a rămâne . adjectivului şi adverbului printr-un verb la un mod predicativ sau personal ( verbalizarea lor ). : E bine 1/ să-Ńi pregăteşti singur lecŃiile pentru a doua zi. în acest exemplu “el” este subiect al propoziŃiei subiective !) P2 = PP Verb reflexiv impersonal : se ştie . circumst. P2 = CD ( “ce nu poate ?”) Nu poate 1/ să sosească. se bănuieşte . : Cine este leneş 1/ aleargă mult. P2 = CM ( “în ce mod gândeşte ?”) 4. Ex. 2/ P1 = CT ( “când s-a întâlnit ?”) P2 = PP Prin depredicativizarea verbului obŃinem propoziŃia : Ducându-se la cinematograf . P2 = SB (cerută de Ex. 2/ P1 = SB ( cine aleargă mult ?) P2 = PP PropoziŃia subordonată subiectivă este cerută de următoarele construcŃii : Verb predicativ impersonal : a trebui . se cuvine . circumst. a durea . : Când se ducea la cinematograf . “ducându-se”=compl. : El 1 / trebuie 2/ să-şi scrie testamentul. : Elevul silitor obŃine note bune. 5. 1b/ c. de mod Prin transformarea substantivului “oprire” în verb la modul conjunctiv obŃinem fraza : Avionul circulă 1/ fără să oprească. de timp (“când s-a întâlnit cu Maria ?”) PROPOZIŢIA SUBORDO ATĂ SUBIECTIVĂ ( SB ) îndeplineşte rolul de subiect al propoziţiei regente. Transformarea ( restrângerea ) propoziŃiilor subordonate în părŃi de propoziŃie corespunzătoare poartă numele de contragere .deoarece dispare propoziŃia subordonată Uneori elementul subordonator din frază se înlocuieşte cu un element specific părŃilor de propoziŃie. : Cine nu are bătrâni 1/ să–şi cumpere . 2/ b. e greu .circumst. e necesar . se poate . Ex. Ex. se întâmplă . Ex. : Trebuie 1/ să vii la întâlnire . : Avionul circulă fără oprire. P2 = CM (“în ce mod circulă ?”) d. 2/ expresia verbală impersonală “e bine”) 52 .se aude . P2 = SB ( cerută de verbul impersonal “trebuie”) Ex. e firesc etc. e dificil . se spune etc. DispariŃia predicatului ( depredicativizarea ) se realizează prin trecerea verbelor de la un mod predicativ sau personal la un mod nepredicativ sau nepersonal ( depredicativizarea verbelor ).2/ P1 = PP P2 = SB ( cerută de verbul reflexiv impersonal “se spune”) Expresie verbală impersonală : e bine . 2/ P1 = PP . a fi . Repetarea în subordonată a verbului dominant din regentă. se crede . a plăcea . 2/ P1 = PP . În procesul de contragere dispar predicatul şi elementul subordonator. e uşor . (“în ce mod gândeşte ?”) – “ ca un om “ = compl. : Se spune 1/ că mâine va fi timp frumos. : Gândeşte ca un om. e lesne . de mod Prin reluarea verbului din regentă obŃinem următoarea frază : Gândeşte 1/ cum gândeşte un om.1/ P1 = SB ( cerută de verbul impersonal “trebuie” . P1 = PP . (“care elev ?”) – “ silitor “ = atribut adjectival Prin adăugarea verbului copulativ “a fi” şi a elementului relaŃional “care” obŃinem următoarea frază P1 = PP . 2/ P1 = SB ( cine să–şi cumpere ?) P2 = PP Ex.Prin trecerea infinitivului la modul conjunctiv obŃinem următoarea frază : P1 = PP . se cade . Ex. s-a întâlnit cu Maria. P2 = AT ( “care elev ?”) Elevul 1a/ care este silitor 2/ obŃine note bune. Ex. se pare . Ex.1/ s-a întâlnit cu Maria. a conveni . Adăugarea verbelor copulative a fi şi a avea . se zvoneşte . (“în ce mod circulă ?”) – “ fără oprire “ = compl. a ajunge . e rău .

Ex. cât(ă) . cum . să . P2 = PP Ex. PropoziŃia subordonată subiectivă reluată printr-un pronume demonstrativ se desparte prin virgulă de regentă.după regentă. ca şi când .2/ P1 = PP . Ex. Ex. a părea . e dat . ceea ce .e scris . 2/ P1 = PP (formată din predicatul nominal incomplet “fii”) P2 = PR (Ńine locul numelui predicativ “asemenea chipului”) Cele mai frecvente verbe copulative sunt : a fi . cine . ♦ Adverbe relative : unde . : Cine mult munceşte 1/ nu păgubeşte. când . de . 2/ PROPOZIłIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ (PR) – îndeplineşte rolul unui nume predicativ pe lângă un verb copulativ din regentă. : Nu i-a trecut prin cap . a rămâne .1/ când a plecat de acasă. să . fireşte .Verb la diateza pasivă cu valoare impersonală : e ştiut . 2/ P1 = SB ( înlocuieşte subiectul propoziŃiei regente. “cine ascultă puŃin ?”) P2 = PP PropoziŃia subordonată subiectivă poate fi introdusă prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : că . 53 . după cum . Ex. e interzis .între subiectivă şi regenta ei pot fi intercalate şi alte tipuri de propoziŃii.e hotărât.) P2 = PR (Ńine locul numelui predicativ) PropoziŃia subordonată predicativă este introdusă prin : • ConjuncŃii subordonatoare : că . : Fii 1/ după cum te arată chipul. a ajunge . ca să . ceea ce . dacă .2/ Verb sau locuŃiune verbală personală care nu au subiect în propoziŃia din care fac parte. a însemna . e destinat etc. 2/ P1 = PP . cel ce . Ex. negreşit . de . P2 = SB . 2/ P1 = SB .evident . e permis . dacă . ce . : E uşor 1/ să scrieŃi versuri. : A ajuns 1/ ceea ce era de aşteptat. ♦ Pronume şi adjective pronominale nehotărâte : oricine .în faŃa regentei. TOPICA PropoziŃia subordonată subiectivă poate sta : . a se naşte .2/ P1 = PP (formată din verbul copulativ “a ajuns” care îndeplineşte funcŃia sintactică de predicat nominal incomplet. cât . posibil . a se numi . fără îndoială . P2 = PP . Ex. : Poate 1/ va veni mâine bunica. a se chema . a ieşi . P2 = SB ( cerută de adverbul predicativ “poate”) Ex.oricare . • LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : ca şi cum . încotro . a se face . desigur . fără doar şi poate etc. : Cine vorbeşte mult 1/ ascultă puŃin. P3 = SB PUNCTUAłIA PropoziŃia subordonată subiectivă nu se desparte prin virgulă de regenta ei. Ex. ca şi când . : Cine aleargă mult 1/ va ajunge campion. 2/ să-şi ia şi umbrela.3/ P1 =PP . pesemne . a deveni . ce . P2 = SB (cerută de verbul la diateza pasivă cu valoare impersonală “e recomandat”) Adverb şi locuŃiune adverbială predicativă : poate . orice . bineînŃeles . e recomandat . ca să . e sortit . : E recomandat 1/ să fierbem apa înainte de consumare. ♦ Pronume relative : care . P1 = SB . • Pronume relative : care . P1 = PP . P2 =CT . cine .

2/ P1 = PP . îndeplineşte funcŃia sintactică de predicat nominal incomplet ) P2 = PP . Ex. dacă . Ex.când . alor) cui . P2 = AT (“care coleg ?”) PropoziŃia subordonată atributivă se introduce prin : ♣ ConjuncŃii subordonatoare : că .• Adverbe realtive : unde .PropoziŃia subordonată predicativă stă de obicei după propoziŃia regentă.ale. Ex. a (al. ca să . cum . de .2 / P1 = PP . : Ziua aceasta pare 1/ să nu se mai termine. ce . Răspunde la întrebările : care ? . cât ? . a câta . a fi . 54 . OBSERVAłII : Pronumele relative sau adverbele relative care introduc propoziŃia subordonată atributivă pot fi precedate de prepoziŃie (locuŃiune prepoziŃională) ATENłIE ! : În unele situaŃii se foloseşte greşit pronumele relativ fără prepoziŃie. ceea ce . cât . cine . al câtelea. a rămâne . câŃi ? . : El e colegul 1/ care m-a vizitat. Ex. care locuieşte peste drum .PropoziŃia subordonată predicativă nu se desparte prin virgulă de regentă. ♣ Pronume relative : care .2/ m-a vizitat. : Se pare 1/ că a fost cel mai bun elev din clasă. 1/ Pronumele relativ care introduce o propoziŃie subordonată atributivă are genul şi numărul substantivului înlocuit. 2/ P1 = PR (va rămâne = verb copulativ.1/ P1 = PP . a ajunge sunt copulative . ce fel de ? .Dacă se insistă asupra conŃinutului propoziŃiei subordonate predicative . P2 = AT (“care vulpe ?”) incorect : Vulpea 1/ care a prins-o 2/ avea coada stufoasă. se pune în faŃa regentei. câte ? .2/ P1 = PP (conŃine un verb impersonal) P2 = SB (cerută de verbul impersonal “se pare”) Ex. ♣ Adverbe relative : unde . P2 = AT (“care om ?”) PUNCTUAłIA PropoziŃia subordonată atributivă nu se desparte prin virgulă de regentă dacă exprimă ceva important. cum ? . OBSERVAłIE : Verbele a părea . Ex. o regentă (formată dintr-un verb copulativ) şi o propoziŃie subordonată predicativă. corect : Vulpea 1/ pe care a prins-o 2/ avea coada stufoasă. : Cum am spus 1/ va rămâne. P3 = PR (cerută de existenŃa în regentă a predicatului nominal incomplet “e”) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ (AT) îndeplineşte în frază rolul de atribut al unui substantiv (înlocuitor al acestuia) din regentă. : Am întâlnit omul 1/ care m-a ajutat. cum . TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . dar pot fi şi impersonale (acŃiunea nu este făcută de o persoană anume . 1/ P1 = PP . să . : Omul 1/. cât .2/ P1 = PP (conŃine un verb copulativ care îndeplineşte funcŃia sintactică de predicat nominal incomplet) P2 = PR (Ńine locul numelui predicativ “nesfârşită”) ATENłIE ! Unele fraze sunt alcătuite dintr-o propoziŃie subordonată subiectivă . când .3/ P1 = SB (cerută de verbul impersonal “e”) P2 = PP . P2 = AT (“care om ?”) PropoziŃia subordonată atributivă este intercalată în regentă. Întrebările sunt adresate unui substantiv din propoziŃia regentă. cât(ă) . : Dacă taci 1/ e 2/ ca şi cum i-ai aproba atitudinea. după ele urmând o propoziŃie subordonată subiectivă) Ex. TOPICA PropoziŃia subordonată atributivă se poate găsi în urma regentei. .

cum . P2 = CD ( “ce ştie ?” – determină verbul tranzitiv “ştie” din P1) ♦ Pronume relative : care . P2 = PP TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . adjectiv sau o interjecŃie din regentă . cât . nu se desparte prin virgulă de aceasta. când . P2 = AT (“care cal ?”) Se despart prin virgulă (sau prin două puncte) de regentă propoziŃiile subordonate atributive apoziŃionale.Când se află după regentă . : Ştie 1/ cum să lucreze la computer. iar propoziŃia subordonată atributivă apoziŃională este cea care explică acest lucru. : Capra 1/ care zburdă 2/ o mănâncă lupul. : ÎnvaŃă şi pe ucenici 1/ceea ce ştia el foarte bine . îndeplinind pe lângă aceasta rolul unui complement indirect.Ex.Uneori propoziŃia completivă directă este intercalată în regentă. să . se desparte de ea prin virgulă. P2 = AT ( “care mână ?”) P3 = CD (“ce nu ştie ?” – determină verbul tranzitiv “nu ştie” din propoziŃia subordonată atributivă care este regenta ei. Ex. P2 = CD (“ce ştie ?” – determină verbul tranzitiv “ştie” din P1) ♦ Pronume nehotărâte : orice . oricare .1/ P1 = PP . 55 . cât(ă) . ca să . oricine .1/ P1 = PP . .2/ P1 = CD (“ce îşi doreşte” – determină verbul tranzitiv “îşi doreşte” din P2) . : Nu lăsa pe mâine 1/ ceea ce poŃi face astăzi.2/ P1 = PP . Ex. P3 = AT (apoziŃională) (“ceea ce ştia el foarte bine” este propoziŃie care Ńine loc lucrului pe care-l ştia . Răspunde la întrebările : pe cine ? . dacă .3/ P1 = PP . : Orice vede .1/ îşi doreşte.) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ DIRECTĂ ( CD ) îndeplineşte rolul unui complement direct pe lângă un verb tranzitiv sau o interjecŃie predicativă din propoziŃia regentă.2/ P1 = PP .1/ P1 = PP .) ATENłIE ! PropoziŃia subordonată completivă directă determină doar verbe la diateza activă ! Se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : că .2/ P1 = PP . : Ştiind 1/ cu ce se îndeletniceşte 2/ s-a întristat mult. P2 = CD ( “ce învaŃă ?”) . 1/ P1 = PP . : Ştie 1/ că vei veni. Ex. ce . : Mâna 1/ care nu ştie 2/ să scrie 3/ dă vina pe condei. cine . Ex. . ceea ce . Ex. : Calul 1/. care este un animal domestic 2/. Ex. ce ? adresate verbului tranzitiv sau interjecŃiei predicative din propoziŃia regentă. P2 = AT ( “care capră ?”) Dacă aduce o explicaŃie în plus propoziŃia subordonată atributivă se desparte prin virgulă de regentă. de . Ex. P2 = CD ( “ce ştiind ?”determinăverbul tranzitiv la modul gerunziu “ştiind”) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ ( CI ) determină un verb . P2 = CD (“ce nu lăsa pe mâine ?” – determină verbul tranzitiv “nu lăsa” din P1) ♦ Adverbe relative : unde . este folosit la munca câmpului. 2/ adică să picteze. Ex.Dacă se află în faŃa regentei .

P2 = PP TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . cu cine ? . ca să . adresate verbului din propoziŃia regentă. Ex. propoziŃia completivă indirectă nu se desparte prin virgulă de aceasta. cât . în ce spaŃiu ? . . Ex. de la ce ? .2/ P1 = PP . : Se teme 1 / să călătorească cu avionul. arătând locul în care se petrece acŃiunea. cât(ă). : M-am deplasat 1/ unde locuiau buncii. se desparte prin virgulă de aceasta.Dacă se află după regentă . la cine ? . de .Răspunde la întrebările : pentru cine ? .Când se află după regentă . cine . . : Relele se agaŃă 1/ de cine nu învaŃă. Întrebările se adresează verbului din propoziŃia regentă. P2 = CI (“de cine se agaŃă ?” – determină verbul “se agaŃă” din P1) ♦ Adverbe relative : unde .2/ P1 = PP . : Se auzea mult zgomot 1/ dincotro nu te aşteptai . P2 = CI (“de ce să-Ńi aduci aminte ?” – determină locuŃiunea verbală “adu-Ńi aminte” din P1) ♦ Pronume relative : care . 2/ P1 = PP .2/ P1 = PP . Ex. propoziŃia subordonată circumstanŃială de loc nu se desparte prin virgulă de aceasta. dincotro . în ce loc ? . P2 = CI ( “la ce nu se uită ?” – determină verbul “se uită” din P1) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . Ex. de cine ? . când . 2/ P1 = PP . Ex. de ce ? . încotro . P2 = PP ♦ Pronume relative precedate de prepoziŃie ( sau adjective pronominale relative) : ce . cât(ă) . Ex. : Oriîncotro privea . cine . Răspunde la întrebările : unde ? . P2 = CL ( “unde m-am deplasat ?”determină verbul “am deplasat” din propoziŃia regentă P1) PropoziŃia subordonată circumstanŃială de loc se introduce prin: ♦ Adverbe relative : unde ( cu sau fără prepoziŃie ) . 2/ P1 = CL ( “de unde trăieşti ?” – determină verbul “munceşti” din P2) .Dacă este aşezată în faŃa regentei . la ce ? . cu ce ? . dacă . 56 . 1/ de acolo trăieşti. cui ?. oriîncotro . Ex.2/ P1 = PP . P2 = CL ( “ de unde se auzea ?”determină verbul “se auzea ?” din P1) ♦ Adverbe nehotărâte : oriunde . şi determină un verb din propoziŃia regentă. : Merge 1 / la cine este bine primit. să .2/ P1 = PP . ceea ce . PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE LOC (CL) îndeplineşte rolul unui complement circumstanŃial de loc . cum . de la cine ? . : Adu-Ńi aminte 1/ că eşti elev. ca . care . pentru ce ? .Uneori în regentă apare adverbul corelativ “acolo”. 2 / P1 = CL ( “unde vedea feŃe cunoscute ?” – determină verbul “vedea” din P2) . ce . Ex. Ex.Se desparte prin virgulă dacă se află în faŃa regentei. : Leul nu se uită 1/ când îl latră un câine. P2 = CL ( “unde merge ?” – determină verbul “merge” din P1) OBSERVAłIE . 1 / vedea feŃe cunoscute. P2 = CI ( “de ce se teme ?” – determină verbul “se teme” din P1) PropoziŃia completivă indirectă se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : că . : De unde munceşti . oridincotro .

până când ? . cât timp ? . P2 = CT (“până când nu zice hop ?” – determină verbul “nu zice” din P1 – “până” = “până ce”) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA .adjectiv sau un adverb.2/ P1 = PP . 2/ face multe cumpărături. până ce .2 / P1 = PP . : Împrejur . : Oricând doreşti . nu se desparte de aceasta prin virgulă. este izolată prin virgulă de aceasta. “până să” apare numai prepoziŃia.2/ P1 = CT ( “când se întorc ?” – determină verbul “se întorc” din P2) . în vreme ce . Răspunde la întrebările : când ? . cât . P2 = CT (“când va merge la şcoala ?” .. 2/ P1 = PP . : Când vine primăvara. cât timp . P2 = CT („când face multe cumpărături ?” – determină verbul „face” din P1 – fiind intercalată în cadrul lui P1 se izolează prin virgule de părŃile ei de propoziŃie. circumstanŃiala de timp se izolează prin virgule. (ori) de câte ori .Când în regentă se află un adverb corelativ . arătând timpul când se petrece acŃiunea exprimată de acesta. : Va merge la şcoală 1 / când va împlini şapte ani. Ex. dacă este în faŃa ei. după ce . cum . Ex. P2 =CT („când erai prea tânăr ?” – determină predicatul nominal „erai tânăr” din P1) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE MOD ( CM ) îndeplineşte în frază rolul unui complement circumstanŃial de mod pe lângă un verb .1/ când merge la piaŃă . circumstanŃiala de loc se izolează prin virgule. circumstanŃiala de loc se izolează prin virgulă de aceasta. de câte ori ?. orişicând .1 / P1 = PP . Ex. : Voi veni la tine 1 / de câte ori doreşti. P2 = CT ( „când să mergi ?” – determină verbul „să mergi” din P1 – virgula este justificată din cauza prezenŃei corelativului “atunci” în cadrul regentei. : Erai prea tânăr 1 / când s-au petrecut aceste evenimente. îndată ce .Dacă este intercalată în regentă. : Nu zice hop 1 / până treci şanŃul.Se desparte prin virgulă de regentă .1/ oriunde te-ai uita . determină un verb din regentă . Ex.2/ vezi numai verdeaŃă. Ex. Ex. Ex.determină verbul “va merge” din P1) ♦ Adverbe nehotărâte : oricând . Ex.1/ P1 = PP . îndată) .) . de când ? .Dacă se află după regentă .2 / P1 = PP .Intercalată în regentă . când vei avea poftă. : Atunci să mergi la teatru 1/. imediat ce . P2 = PP PropoziŃia subordonată circumstanŃială de timp se introduce prin : ♦ Adverbe relative : când .) . P2 = CT (“de câte ori voi veni ?” – determină verbul “voi veni” din P1) OBSERVAłIE Uneori din locuŃiunile conjuncŃionale “până ce” . 2 / P1 = CT ( “când primeşti ciocolată ?” – determină verbul “primeşti” din P2) . 1 / primeşti ciocolată. . 57 . 2 / P1 = PP . : Mama . înainte (ca) să . P2 = CL (“unde vezi numai verdeaŃă ?” – determină verbul “vezi” din P1) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE TIMP (CT) corespunde unui complement circumstanŃial de timp . P2 = PP ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : în timp ce . . până să .Dacă este reluată în regentă printr-un adverb corelativ (atunci .1 / se întorc în Ńară păsările migratoare. Ex.

după cum . 1 / precum e calul. 2 / nu poŃi dormi. în ce mod ? . 2/ P1 = PP .Răspunde la întrebările : cum ? . Răspunde la întrebările : din ce cauză ? . : Fii bucuros 1/ căci ai reuşit la examen. decât .dacă este intercalată în regentă. în ce fel ? . Ex. : În patul altuia .după cât . : Cum a fost educat . precum .determină verbul “nu poŃi” din P1.) P2 = CM (“cum dansează ?” – determină verbul “dansează” din P1) OBSERVAłIE PropoziŃiile subordonate circumstanŃiale de mod pot fi : . ca şi când. astfel).arătând cauza pentru care este posibilă îndeplinirea însuşirii.dacă nu exprimă ceva important. Ex. P2 = CM (“cum scrie ?” – determină verbul “scrie” din P1) PropoziŃia subordonată circumstanŃială de mod este introdusă prin : ♦ Adverbe relative : cum .dacă e în faŃa regentei . cât . P2 = CM (“cum să cumperi şaua ?” – determină verbul “să cumperi” din P1) . care în cadrul propoziŃiei îndeplineşte funcŃia sintactică de complement circumstanŃial de mod. P2 = CM (“cât să te întinzi ?” – determină verbul“întinde-te” din P1) ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : fără să. Ex. Ex.comparative (când se compară acŃiunea cu o altă acŃiune.) OBSERVAłIE AcŃiunea din propoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză se realizează înaintea acŃiunii din propoziŃia regentă ! 58 .) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA PropoziŃia subordonată circumstanŃială de mod se desparte de regentă prin virgulă în următoarele situaŃii : . 2/ P1 = PP (conŃine adverbul corelativ “aşa” . : Să cumperi şaua . 2 / P1 = PP . cât ? . 1 / cum Ńi-e voia .ca şi cum. P2 = CM ( “cum cântă ?” – determină verbul“cântă” din P1) Uneori în propoziŃia regentă apare un adverb corelativ (aşa . din ce pricină ? Ex.2 / P1 = PP . Ex. parcă . : Dansează aşa 1 / precum i se cântă. 1 /P1 = PP . Ex. P2 = CM (“în ce fel nu poŃi dormi ?” . 2 / P1 = PP . : Cântă 1 / de parcă ar fi profesionist. iar aceasta conŃine un corelativ. Ex.de parcă . : Scrie 1 / precum îi dictează profesorul. : Întinde-te 1 / cât îŃi este plapuma.propriu – zise . 2 / P1 = PP . este intercalată în P1) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE CAUZĂ ( CZ ) arată cauza unei acŃiuni sau însuşiri din regentă . P2 = CZ (“din ce cauză să fii bucuros ?”determină predicatul nominal “fii bucuros”. 1 / aşa se poartă. corespunde complementului circumstanŃial de cauză. P2 = PP (conŃine un adverbul corelativ “aşa”) . 2 / P1 = CM (“cum se poartă ?” – determină verbul “se poartă” din P1) .

propoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză se desparte prin virgulă de aceasta. în regentă apare corelativul “de aceea”.de ce . P2 = CZ (“din ce cauză era obosit ?” – determină predicatul nominal “era obosit” din propoziŃia regentă P1 . 2/ P1 = CS (“cu ce scop să iei o haină groasă ?” – determină verbul “ia” din P2 . căci . Ex. arătând cauza pentru care este realizată însuşirea din regenta P1) PropoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză poate fi recunoscută prin posibilitatea înlocuirii elementului de relaŃie cu o conjuncŃie specifică ( fiindcă .2/ P1 = PP . arătând cauza pentru care se realizează acŃiunea din propoziŃia P2. : Du-te 1 / să te culci. pentru că ) .) P2=PP TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . deoarece . P2 = CZ (“din ce cauză să-Ńi cinsteşti părinŃii ?” – determină verbul “cinsteşte” din P1 . 2 / P1 = PP . ca nu cumva . de vreme ce . : De aceea e obosit . : Ca nu cumva să răceşti 1/ . Ex. unde (rar). din pricină că . din moment ce . Ex. : Cum ploua . arătând cauza pentru care se îndeplineşte acŃiunea regentei. deoarece . 59 .PropoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : că .) ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : din cauză că . arătând scopul pentru care se face acŃiunea din regentă. Ex. dacă . 1 / pentru că nu dormise toată noaptea. ca să . 1 / pentru că a lucrat toată noaptea. întrucât . Răspunde la întrebările : cu ce scop ? . întrucât .) OBSERVAłIE : AcŃiunea din propoziŃia subordonată circumstanŃială de scop este săvârşită după acŃiunea din regentă ! PropoziŃia subordonată circumstanŃială de scop se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : să . PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE SCOP ( CS ) arată scopul acŃiunii realizate în propoziŃia regentă. P2 = CS (“cu ce scop să te duci ?” – determină verbul “du” din P1 . de .Indiferent de locul ce-l ocupă faŃă de regentă .) ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : pentru ca să . : Cum numai minciuni spune . arătând scopul pentru care se săvârşeşte acŃiunea din regentă.) Uneori . Ex.) P2 = PP. 1 / n-am plecat de acasă. Ex. P2 = CS ( “cu ce scop nu trăieşte omul ?” – determină verbul “trăieşte” din P1 . 2/ P1 = PP . 2 / P1 = PP (conŃine corelativul “de aceea” care îndeplineşte funcŃia sintactică de complement circumstanŃial de cauză ) P2 = CZ (“din ce cauză e obosit ?” – determină predicatul nominal “e obosit”. pentru că . ia şi o haină groasă la tine. în ce scop ? Ex.) ♦ Adverbe relative : cum . arătând cauza pentru care trebuie îndeplinită acŃiunea primei propoziŃii. Ex. arătând cauza pentru care este realizată însuşirea din propoziŃia regentă. nu care cumva să . 2/ P1 = CZ (“din ce cauză îl ocolesc toŃi ?” – determină verbul “ocolesc” din P2 . de . arătând scopul pentru care se îndeplineşte acŃiunea din propoziŃia regentă. 2 / P1 = PP . : Cinsteşte-Ńi părinŃii . 1 / toŃi îl ocolesc. 2 / P1 = CZ (“din ce cauză n-am plecat de acasă ?” – determină verbul “am plecat” din P2 . : Omul nu trăieşte 1/ să mănânce. : Era obosit . 1/ fiindcă ei te-au crescut. fiindcă .

2 / P1 = PP (conŃine corelativul “de aceea” care în propoziŃie îndeplineşte funcŃia sintactică de complement circumstanŃial de scop. să reuşeşti la examen 2/.Uneori în propoziŃia regentă apare un corelativ : de aceea . se izolează prin virgule de aceasta.determină predicatul nominal “ar fi stăpâni” din P2) . învaŃă. Ex.PropoziŃia subordonată circumstanŃială condiŃională se izolează prin virgulă de regentă . 2/ P1 = Cł (“cu ce condiŃie poate fi mâncarea rece ?”. mâncarea poate fi rece. Ex. P2 = PP În exemplul de mai sus nu se pune întrebarea “când i-ar fi toŃi stăpâni ?”. PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ CONCESIVĂ (CV) indică o împrejurare care ar putea împiedica realizarea acŃiunii din regentă . toŃi i-ar fi stăpâni. : Să fie cald patul 1/. indiferent dacă se află înaintea sau înapoia acesteia. în ce condiŃie ? Ex.) . de . care îi este regentă. În acest caz adverbul relativ “când” se poate înlocui cu conjuncŃia subordonatoare “dacă”. : Dacă te iei după gura lumii 1/. 2/ P1 = Cł ( “cu ce condiŃie ajungi la sapă de lemn ?”) . Uneori în regentă apare adverbul corelativ “atunci”. se desparte prin virgulă de aceasta. care îi este regentă.Dacă este intercalată în regentă . : ÎnvaŃă la tinereŃe 1/.determină adverbul “poate”) . P2 = PP ♦ Adverbul relativ când . care ar indica că avem o subordonată circumstanŃială de timp.) . P2 = PP ♦ LocuŃiunea conjuncŃională subordonatoare în caz că . P3 = PP PropoziŃia subordonată circumstanŃială condiŃională se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : dacă . P2 = CD ( “ce vrei ?” – determină verbul “vrei” din P1 . acŃiunea ei neavând un timp bine definit. arătând scopul acŃiunii săvârşite în regentă. . dar nu o împiedică. exprimându-se o condiŃie. Răspunde la întrebările : cu ce condiŃie ? . P2 = CS (“cu ce scop să înveŃi ?” – determină verbul “învaŃă” – propoziŃia nu are un scop bine definit. . Ex. : În caz că toŃi ar chiuli 1 / . să . 1 / ca să se afle în treabă .Dacă nu se insistă asupra acŃiunii exprimate în propoziŃia circumstanŃială de scop . nimeni n-ar munci. pentru aceea .3/ P1 = Cł (“cu ce condiŃie să înveŃi ?” – determină verbul “învaŃă” din P3 .) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ CONDIłIONALĂ (Cł) arată condiŃia necesară realizării acŃiunii din regentă. : De aceea vorbeşte . 2 / P1 = Cł (“cu ce condiŃie n-ar munci nimeni ?”. P2 = PP (conŃine adverbul corelativ “atunci”) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA .) P2 = CS (“cu ce scop vorbeşte ?” – determină verbul “vorbeşte” din P1 . 2/ P1 = PP (conŃine mesajul important al frazei) .) . : Când ar fi numai un câine 1 / .determină verbul “n-ar munci” din P2 .Dacă propoziŃia circumstanŃială de scop se află după regentă . Ex. atunci ajungi la sapă de lemn. care îi este regentă. : Dacă vrei 1/. 2 / P1 = Cł (“cu ce condiŃie i-ar fi toŃi stăpâni ?” . . ca să ştii la bătrâneŃe. 60 . se izolează prin virgulă. .Dacă este în faŃa regentei .) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA .Dacă este intercalată în regentă . nu se desparte prin virgulă de ea. Ex. Ex. se desparte prin virgulă de propoziŃia regentă.

chiar să . 1 / tot voi cumpăra mobila. : Atâta a călătorit. Ex. P2 = CNS (“care este urmarea faptului că au călătorit prea mult ?”) Uneori în regentă apar adverbele corelative : aşa . P2 = CNS (“care este urmarea faptului că au călătorit ?”) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . 2/ P1 = CV ( “în ciuda cărui fapt voi cumpăra ?”) P2 = PP Uneori în propoziŃia regentă apare un adverb corelativ : şi tot . 2/ P1 = CV (“în ciuda cărui fapt cad frunzele ?”) . 1/ ca să izbucnească focul. încât . : Oricât de înalt ar fi copacul . 2/ P1 = PP . 2/ P1 = PP . : Deşi era cald 1/. : Cu toate că era orb . chit că . Ex. măcar să . Ex. P2 = PP ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : chiar dacă . 1/ tot nu era obosit. un adjectiv . atâta . totuşi . tot . P2 = PP ♦ Adverbe relative sau nehotărâte : cât . P2 = PP ( conŃine corelativul “tot”) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . încât să . de . : Au călătorit prea mult . Ex.Răspunde la întrebarea : în ciuda cărui fapt ? Ex. P2 = PP PropoziŃia subordonată circumstanŃială concesivă se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : deşi . Ex. Ex. 2/ P1 = CV (“în ciuda cărui fapt găsise Brăila ?”) . 1 / frunzele tot cad pe pământ. chiar de . dacă . destul . P2 = CNS (“care este urmarea faptului că o scânteie e de ajuns ?”) PropoziŃia subordonată circumstanŃială consecutivă se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : să . că . oricât(ă) . : Orice ai spune . atât . Ex. că . : Cu toate că muncise toată noaptea. aşa de . intercalată în regentă sau după regentă. : O scânteie e de ajuns. 2/ P1 = CV (“în ciuda cărui fapt nu era obosit ?”) . : Minte. fie că . P2 = CNS (“care este urmarea faptului că minte ?”) ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : aşa încât . 1/ că îngheaŃă apele.2/ P1 = CV (“în ciuda cărui fapt tremura de frig ?”) . ea se desparte prin virgulă de regentă. un adverb şi arată urmarea acţiunii sau însuşirii din regentă. de . 1/ aşa încât îşi doreau un pic de odihnă. atât de . ea tremura de frig. : Cu toate că era bolnav .PropoziŃia subordonată circumstanŃială consecutivă se poziŃionează după regentă. prea . măcar de . 61 . oricum . măcar că .PropoziŃia subordonată circumstanŃială concesivă poate sta înainea regentei . Răspunde la întrebarea : care este urmarea faptului că ? Ex. . PROPOZIŢIA SUBORDO ATĂ CIRCUMSTA ŢIALĂ CO SECUTIVĂ (C S) determină un verb . 1/ încât a obosit. 2 / P1 = CV (“în ciuda cărui fapt s-a prezentat la şcoală ?”) . pentru ca să . 2/ P1 = PP . P2 = PP ♦ Pronume nehotărâte sau adjective pronominale nehotărâte : orice . cu toate că . să .1/ găsise Brăila.În orice situaŃie . oricât .2/ P1 = PP ( conŃine corelativul “atâta”) . 1/ s-a prezentat la şcoală. Ex.

: L-a lăudat 1/ de l-a pricopsit. nu se desparte prin virgulă de regentă. P2 = CNS ( “care este urmarea faptului că l-a lăudat ?”) - 62 .Se desparte prin virgulă de aceasta. Ex. În situaŃia când este introdusă prin conjuncŃia “de”. 1/ P1 = PP .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful