CUPRINS 1.

ATMOSFERA
1.1.Ce este atmosfera 1.2.Împărţirea atmosferei 1.3.La limita spaţiului cosmic 1.4.Vântul şi starea vremii

pag. 2
pag. 2 pag. 2 pag. 3 pag.3

2.ATMOSFERA ÎN PERICOL
2.1.Efectul de seră 2.2.Găuri în stratul de ozon 2.3.Ploi acide 2.4.Ce putem face?

pag. 4
pag. 4 pag. 5 pag. 5 pag. 6

3.REFERAT GEOGRAFIC

pag. 7

1

sare. 3. ozon(O3) 5. heliu 4. 1. cum ar fi unele gaze nocive . Toate acestea sunt gaze neutre . vapori de apă. groasă de circa 500 de km ne protejează totodată de “ploaia” de meteoriţi care zboară prin spaţiu. astfel încât nu se poate dispersa în spaţiu cosmic. Mai există urme de: 1.1. praf şi cenuşă vulcanică. numit atmosferă. monoxid de carbon 4. dioxid de sulf. În fiecare zi milioane de oameni străbat atmosfera cu diferite aparate de zbor. fum. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale soarelui.Ce este atmosfera? Atmosfera este formată dintr-un amestec de cca. Atmosfera este menţinută de gravitaţie. amoniac. argon 2. dioxid de carbon 3. Acesta este aerul pe care-l inspirăm şi care ne apără de efectul dăunător al razelor solare. în mare parte din:  azot(78%)  oxigen(21%). Această “manta de gaze” . de la baloane la avioane supersonice. Conţine şi poluanţi.Împărţirea atmosferei 2 . 10 gaze diferite . Pământul este înconjurat de un strat de gaze. 2. Acel 1% rămas este format din: 1.1. adică nu intră în reacţie cu alte substanţe. neon. amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc.2.ATMOSFERA Aerul pe care-l inspirăm. este parte din atmosferă. Cosmonauţii trec prin atmosferă când se îndreaptă spre cosmos. 1.

la limita troposferei fiind în jur de –550 . prin frecarea rezultată din întâlnirea meteoriţilor cu moleculele de oxigen. Stratul următor este stratosfera. Pe măsură ce ne îndepărtăm de Pământ.Amestecul de gaze şi mici particule solide. deasupra Pământului. Primul strat. Cu toate că aerul este destul de rar. ferind Pământul de ele. înainte de spaţiul cosmic este termosfera. La limita superioară a stratosferei se află o concentrare maximă de ozon. aceasta se întinde până la înălţimea de aprox. În ionosferă radiaţiile solare produc o ionizare: particulele sunt încărcate electric. Deasupra stratosferei. la 50-70 km. de Pământ se întinde Mezosfera. 50 de km. Cu cât ne îndepărtăm de Pământ. Ionosfera reflectă undele radio folosite în telecomunicaţii. În lipsa acestui scut Pământul va fi expus radiaţiilor nocive cu ultraviolete. Aici temperatura este mai ridicată decât în troposferă. foarte îndepărtate. iar la marginea termosferei. La limita superioară a termosferei – numită exosferă – aerul are o densitate atât de mică. stratul cel mai rece al atmosferei ( temperatura este de aproximativ –90 0 C). Curentul de aer. temperatura aerului scade treptat. Deasupra acesteia este mezopauza. În acest strat se formează norii de gheaţă. Se comportă ca un magnet uriaş: reţine particulele cu energie ridicată. Termosfera are cea mai scăzută densitate dintre toate straturile. care distruge meteoriţii. Densitatea exprimă de fapt distanţa dintre particulele aflate într-o materie. deoarece razele solare se reflectă în suprafaţa Pământului şi încălzesc aerul. stratosfera. adică distanţa dintre moleculele de gaz va fi din ce în ce mai mare. Aceasta este limita exterioară a câmpului magnetic al Pământului. Atunci când aceste particule încărcate se lovesc de atmosferă. 1. Aceasta se află la o distanţă de aproximativ 100 kilometri de Pământ. La suprafaţa Pământului moleculele sunt foarte apropiate. se produce o temperatură de ardere. troposfera este cel mai subţire. încât se trece în spaţiul interplanetar fără o limită evidentă. de obicei ard.3. Deasupra ionosferei este magnetosfera. când sunt iluminaţi de jos. densitatea va fi tot mai mică. se poate observa un fenomen numit aurora boreală (lumina polară). deoarece ozonul absoarbe o mare parte a razelor ultraviolete. nu trec dincolo de troposferă. numită scut de ozon. Avioanele care zboară în general la înălţimea de 9-11 km. se termină la distanţa de aproximativ 12 km. deasupra Pământului. care sunt vizibili doar la asfinţitul soarelui. 1. Aceasta este stratul cel mai cald. mezosfera şi termosfera. se produce în momentul în care aerul cald 3 . Meteoriţii care se îndreaptă spre Pământ trecând prin mezosferă. formează patru staturi principale: troposfera. adică vântul.La limita spaţiului cosmic Ultimul strat al atmosferei. Cercetătorii sunt îngrijoraţi de poluarea continuă a aerului care provoacă distrugerea startului de ozon.Vântul şi starea vremii Fenomenele meteorologice se limitează la troposferă. Acestea sunt rezultatul efectelor pe care radiaţiile solare împreună cu rotaţia Pământului le exercită asupra atmosferei. fiind compusă din ionosferă şi magnetosferă.4.

ajunge până în adâncurile oceanelor. Existenţa fiecărei plante şi animal depinde de acest circuit. este în continuă creştere. După unele estimări. 2. este ameninţată acum de activitatea omului. în special cu monoxid de carbon şi dioxid de sulf.se ridică. poluarea aerului. încât ar îngheţa oceanele şi ar muri toate vieţuitoarele. 4 . aerul este cel mai cald. Aceste pericole ar fi efectul de seră. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze.Atmosfera în pericol Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă.1. unde soarele străluceşte deasupra capului nostru. iar înspre poli devine din ce în ce mai rece.Efectul de seră Gazele deja existente în atmosferă trebuie să reţină căldura produsă de razele solare reflectate de pe suprafaţa Pământului. Însă atunci când din cauza poluării creşte proporţia gazelor numite “gaze de seră”. Animalele preiau oxigenul din aerul inspirat iar în timpul respiraţiei elimină dioxid de carbon. mai ales după ce la sfârşitul secolului trecut a apărut automobilul. Fără aceasta. Plantele verzi preiau dioxidul de carbon în procesul numit fotosinteză prin utilizarea energiei solare – eliminând oxigenul. subţierea stratului de ozon şi ploile acide.5 – 4. până la mijlocul secolului următor va ajunge la valoarea de 1. şi după toate aşteptările. iar mai rece îi ocupă locul. iar de la suprafaţa Pământului în jos. Pământul ar fi atât de rece. în zilele noastre peste un miliard de oameni (cam a 5-a parte a populaţiei Pământului) inspiră aer puternic poluat. La fel şi frecvenţa cazurilor de cancer de piele este în creştere. Din această cauză numărul celor care suferă de afecţiuni toracice-pulmonare. care nu mai reţine radiaţiile ultraviolete nocive. Aceasta se întinde de la suprafaţa Pământului până la înălţimea la care pot zbura păsările. rezultate din procesele industriale. în special în rândul copiilor şi bătrânilor. 2. Din acest motiv în secolul nostru temperatura medie globală a crescut cu o jumătate de grad. Existenţa plantelor şi animalelor în cadrul biosferei se află într-un echilibru delicat. În cadrul troposferei biosfera reprezintă partea în care pot exista fiinţele vii. Motivul este stratul de ozon deteriorat.50 C. În zona ecuatorială. În ultimii 200 de ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. atunci este reţinută prea multă căldură şi întregul Pământ devine mai cald. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că această creştere de temperatură va continua. încălzirea globală.

După estimarea oamenilor de ştiinţă. Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decât să dăuneze Pământului.Găuri în stratul de ozon Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reţinând razele ultraviolete ale soarelui. jucând un rol important în menţinerea proporţiei gazelor de seră. transformă dioxidul de carbon în oxigen. în momentul în care au observat formarea unei găuri în stratul de ozon. forţându-se cloridioni care atacă şi distrug stratul de ozon.4. până în anul 2000 doar în Statele Unite şi Canada vor fi 50 de mii de lacuri moarte biologic.2. se descompun. ducând la foamete şi pierderea multor vieţi omeneşti.Ce putem face? În zilele noastre atenţia este orientată din ce în ce mai mult spre problemele de mediu. 5 . la fel ca celelalte plante. Din nefericire. frigidere. Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate. în 1995 s-a observat că şi deasupra Arcticii şi a Europei de Nord s-au format găuri în stratul de ozon. Pe măsură ce se ridică. omorând şi cele mai mici organisme. Este de aşteptat ca apa să acopere oraşe ca Londra sau New York. până ce acestea vor înlocui în totalitate materiile prime organice. detergenţi şi polistiroli. Cercetătorii au fost îngrijoraţi de faptul că stratul de ozon s-ar putea rarefia şi în alte părţi ale Globului. fluorinate (freoni) în flacoanele cu aerosoli. crescând nivelul radiaţiilor nocive. apariţia unor boli grave şi moartea. Este şi mai rău. multe dintre guverne iau în considerare subiectele “verzi”. regiunile situate mai jos fiind înghiţite de apă. 2. Ploaia acidă distruge plantele şi animalele. Sunt modificate şi raporturile repartizării precipitaţiilor: regiuni imense pot fi secate complet. pentru că acestea transportă otrava la distanţă. dacă ploaia acidă ajunge în lacuri sau râuri. Va trece însă mult timp. Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oară în anul 1985 de către oamenii de ştiinţă care lucrau în Antarctica. aceste gaze au ajuns în aer în cantităţi mai mari decât cele care ar putea fi suportate de atmosferă. Păduri întregi au dispărut din această cauză. cu 10 ani mai târziu. Poluarea resurselor de apă poate atrage după sine izbucnirea unor epidemii.2.Ploi acide Ploaia acidă se formează atunci când dioxidul de sulf sau oxizii de azot – ambele rezultate ale poluării industriale – se amestecă în atmosferă cu aburii de apă.3. Arborii. În întreaga lume păstrarea resurselor energetice este o problemă acută. Din cauza încălzirii globale va creşte nivelul mărilor. 2. În numeroase ţări vântul şi energia solară sunt utilizate ca surse de energie alternativă.

Achitarea mandatelor din culpa lucrătorilor poştali. Achitarea mandatului se poate face şi unei persoane desemnate de expeditor. în aceste cazuri adresele rămân anexate la mandat. Este interzis atât oficiilor poştale cât şi expeditorilor de a efectua modificări sau completări direct pe mandatele sau borderourile cu F103a special. iar între ele să existe deplină concordanţă. atât pe mandate cât şi pe borderourile F103a special. precum şi a perioadei când beneficiarul poate ridica drepturile de la oficiul plătitor.3. orice nepotrivire ducând la restituirea lor expeditorului în vederea întocmirii corecte şi restituirii oficiului poştal numărul 1 din oraşul reşedinţă de judeţ în timp util efectuării plăţii. care se va anexa la mandat. Lucrătorii poştali sunt obligaţi ca la prezentarea mandatelor să verifice cu atenţie corecta completare a acestora în sensul că. potrivit legii. sau instituţii de ocrotire specială. plata se poate face. Dacă se constată existenţa unor mandate cartate eronat la un oficiu ce 6 .N. împuterniciţilor desemnaţi de aceştia. În cazul persoanelor internate în spitale. corecţie de nume şi adresă şi se efectuează numai la sediul oficiului poştal plătitor.REFERAT GEOGRAFIC Mandatele care nu au putut fi achitate la domiciliu se avizează obligatoriu de către factorii poştali cu indicarea datei avizării. altor persoane decât cele îndreptăţite conform prezentei convenţii constituie pagubă adusă BENEFICIARULUI şi va fi suportată de C. prin adresă scrisă pentru cazurile de deces. Asemenea documente vor fi respinse la prezentare şi la plată. “Poşta Română” împreună cu taxele poştale aferente. cu viza unităţii spitaliceşti. în acesta să fie vizibile toate cifrele şi literele.

Pentru asemenea mandate se prezintă F103a special separat. Le reflux soudain des sentiments du notaire lui paraissait inexplicable. Pe ele se vor înscrie manual numerele de prezentare din F5 şi se va aplica sigiliul de control mandate.P. d) înapoierea mandatelor neachitate şi a sumelor reprezentând contravaloarea acestora se va face în următoarea zi lucrătoare. oficiul de prezentare întocmeşte tabele de recartări care cuprind:  numărul de ordine  numărul dosarului (în cazul alocaţilor de stat pentru copii. pe categorii de beneficiari şi pe oficii poştale. Numai taxarea se face conform celor stabilite în prezenta convenţie.P. şi se depun în două exemplare la oficiile D.P.M. Pentru aceasta. se va proceda astfel: a) virarea sumelor pentru tranşa 1 se va face în următoarea zi lucrătoare b) virarea sumelor pentru tranşa 2 se va face în ziua lucrătoare premergătoare zilei nelucrătoare c) termenele corelate se decalează corespunzător. dar fără a afecta data limită de încheiere a perioadei de achitare înscrisă în calendarul lunar. Nu se admit la prezentare şi la plată mandate prezentate într-un judeţ cu achitare într-un alt judeţ. urmând ca acestea să expedieze un exemplar la O. va trece şi codul numeric)  oficiul poştal ce urmează să facă plata  numele şi prenumele titularului.aparţine aceluiaşi judeţ.” 7 . Totuşi. Pentru reglementarea erorilor de cartare. Camille le laissa s'emparer des pull-overs imprégnés de leurs odeurs mélangées. iar prezentarea se face prin emiterea chitanţierului din regimul F5 obişnuit. atunci când este cazul. Elle ne savait que dire. Gaspard saisit un bagage exténué par les ans et comment à y entasser ses effets personneles.S. Termenele din calendarul lunar sunt obligatorii pentru părţile semnatare.J. Contravaloarea mandatelor neachitate destinatarului din vina lucrătorilor poştali vor fi restituite expeditorilor împreună cu taxele poştale aferente cu excepţia cazurilor când expeditorii nu au respectat termenele de depunere a documentelor de plată şi a sumelor aferente conform prezentei convenţii. informându-se operativ oficiul numărul 1 din oraşul reşedinţă de judeţ. a mandatelor avizate. plata la domiciliu a mandatelor aferente zilelor decalate se va face în paralel cu achitarea la oficiile poştale. Il lui semblait qu'une part d'elle-meme se glissait dans le sac du Zébre. incluzând mandate cu destinaţii indiferent de judeţ. pentru a fi achitate. Când termenele din calendarul lunar cad în zilele nelucrătoare. “ Sans de departir de son flegme. Hébétéé. numai pentru unele mandate de culoare gri se admite plata în alte judeţe asemenea mandate ieşind în afara convenţiei şi prelucrându-se după regimul mandatelor poştale obişnuite. à son insu. Tabele de recartări se întocmesc separat. acestea vor fi îndrumate către oficiile poştale cărora le aparţin..C. În cazul înfiinţării de noi oficii poştale este necesară comunicarea de către organele poştale a denumirii acelui oficiu poştal.

saisit bagage laissa semblait reflux insu notaire dans sentiments glissait emparer entasser comment odeurs departir part savait inexplicable dire paraissait effets leurs entasser Camille laissa 8 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful