Media aritmetica

Media geometrica (proportionala):

Media aritmetica ponderata:

, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.

Puteri:

proprietatile radicalilor >>

Formule de calcul prescurtat:

Ecuatia de gradul I: O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a, cu a diferit de 0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia este intreaga multime de definitie. Ecuatia de gradul al II-lea: Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: • Calcularea discriminantului:

Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale; daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie (x1=x2); daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor:

Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea

Alte formule calcul prescurtat:

şi, mai mult, avem:

Proprietăţile radicalilor:

Logaritmi .

Permutari .Schimbarea bazei unui logaritm Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi. Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente. Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente.

sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari .Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: Formula combinarilor complementare: .

Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca. cu m linii si n coloane.j se numeste matrice de tipul (m. . O matrice A[1. n). Exemplu: . m} si N={1. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector.. 3.n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie. avem . iar o matrice B[m. Exemple: ..1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana. 2. numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk.j) = ai.. Putem defini o matrice astfel: Fie M={1. Numarul de submultimi ale unei multimi cu n elemente este 2n. . Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere... A: M x N -> R. Observatie. Pentru o multime cu n elemente. Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie.. n}. 2. 3. A(i. Pentru a = b = 1.

unde bi. Exemplu: Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c.. 2. astfel incat.Este o matrice de tipul 4x3. Proprietatile înmulţirii matricilor 1.j = cai.element neutru. + ai.j + .2b2. sa avem AB = In = BA . Elementul A[3. .j este suma lor (unde i<m+1. De exemplu.j = ai. de ordin n. atunci C = A + B. . de ordin n. unde In este matricea unitate definita astfel 3.1 este 12. De exemplu. O matrice patratica A. unde ci. Atunci.n.j + bi. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B.asociativitate . O matrice A(m. produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p. 7) sau vector linie.1b1. 4.. Deci.n) care are m = n se numeste matrice patratica. o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane.j + ai. cu ci. este o matrice de tipul (1.distributivitate.nb1.j = ai. j<n+1).j care este produsul dintre matricea A si scalarul c.1] sau a3. avem matricea B = cA. Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n. Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p.

Dreptunghiul . adica Aparalelogram=b x h. AABC=(BCxAD)/2 Paralelogramul Perimetrul= suma tuturor laturilor. Deci. Aria paralelogramului = baza x inaltimea. Determinanţi Fie matricea numărul . Se numeste determinantul matricei A. pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).In acest caz. Triunghiul Perimetrul= suma tuturor laturilor. iar in cazul nostru. In cazul nostru. matricea B se numeste inversa matrcii A. AABCD=DC x AM. iar h=AD. Se noteaza . adica: P=AB + BC + CD + DA. perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). si se noteaza A-1. adica: Atriunghi=(b x h)/2. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale). b=BC. adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2.

raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului): . Perimetrul= suma tuturor laturilor. adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L. Trapezul Perimetrul= suma tuturor laturilor. Perimetrul= suma tuturor laturilor. adica Atrapez=(B + b) x h/2. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2. pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica). Aria patratului=latura x latura = latura2.Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. Apatrat=L2. adica: P=AB + BC + CD + DA. iar AM=h (inaltimea). sau lungimea egala cu latimea. Patratul Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente). unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). AABCD=AB2. In cazul nostru. In cazul nostru. AABCD=AB x BC. Cercul Avem OA . iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2. adica.

lungime(not.muchia laterala(not. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2. l) VO . m) VA .latime(not. l) AE . Trunchiul de piramida . unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h. ap) OM . Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi. in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. unde Pb este perimetrul bazei. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma. deci si piramida este regulatã. Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2.inaltimea piramidei (not. ab). cubul. h) VM . L) BC . prisma Avem: AB .apotema bazei (not. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Paralelipipedul dreptunghic.Poliedre Piramida Vom discuta decat de corpuri regulate. aria si volumul calculandu-se analog.Geometrie în spaţiu Corpuri . Avem: AB .inaltimea sau muchia laterala (not. sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l.muchia bazei(not. iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic.apotema laterala sau apotema piramidei (not. De aceea nu amintim nimic despre ele aici.

). iar PB este perimetrul bazei mari. AB=PB x aB.Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' .Inaltime (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza. adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul . h. g) OO' . iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. avem g=h) AO .raza bazei (not.inaltimea cilindrului (not.generatoare (not. patrulater etc.Avem: AB . Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi. ab) MM' . unde Pb este perimetrul bazei mici. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2. aB) O'M' .Apotema trunchiului de piramida (not. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri .Apotema bazei mici (not.Muchia bazei mari A'B' .Muchia bazei mici OO' . h) AA' .Apotema bazei mari (not. la cilidrul circular drept. in cazul nostru.Muchia laterala OM .

raza bazei (not. I) AO . r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA . r) Aria sferei: Volumul sferei: Rombul .generatoare (not.Avem: VA .generatoare (not.raza bazei mari(not.razã (not. G) OO' . h) AO .raza bazei mici(not. R) A'O' .inaltimea trunchiului de con (not.inaltimea conului (not. adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con Avem: A'A . r) Aria bazei = aria cercului de la baza. g) VO .

toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare. Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente. unde P este perimetrul poligonului. deci. Avem. De asemenea. Aria elipsei se calculeaza dupa formula . deci. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale). Arii corpuri Calota sferica . Rombul are. Aici avem un hexagon regulat. aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram. deci nr. adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente. perimetrul . Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. perimetrul se calculeaza inmultind nr. Pentru un poligon regulat. Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula . laturilor este egal cu 6.Rombul este un paralelogram particular. laturilor cu lungimea uneia dintre ele. Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula .

Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula . Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) .Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula . Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula .

5493 rot/min = 0.4047 ha 640 acri = 258.97 ha Unitati de volum 1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril = = = = 16.55 m 0.Unitati de lungime 1 tol 1 picior 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina 1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = = = = = = = = 25.387 cm3 1 000 cm3 = 1 dm3 4 549 litri 36 galoane = 163.344 m 1853 m 4 452 m 5 555.35 g 16 uncii = 435.656 litri Unitati de masa 1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund = = = = = 1 000 g (grame) 100 kg 1 000 kg = 10 q 16 drahme = 28.4 mm 12 toli = 0.3048 m 3 picioare = 0.296 m Unitati de suprafata 1 ha (hectar) 1 pogon 1 acru 1 mila patrata = = = = 1 hm2 = 10 000 m2 5 011.592 g Alte unitati de masura 1 rad/s 1 rot/min = 9.7891 m2 4 849 iarzi patrati = 0.1947 rad/s .924399 m 1760 iarzi = 1609.

considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul. si ctg. tg. cosinusul. sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei . tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin. In triunghiul ABC de mai sus avem: Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A.Elemente de trigonometrie Definitii - Pagina 1 Intr-un triunghi dreptunghic. cos.

Tabele trigonometrice Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos): u 300 450 600 sin u cos u tg u ctg u 1 1 Alte formule Pentru triunghiul alăturat avem formulele: .

Tangenta Cotangenta ..

avem: .Dacă .

unde Cauchy Buniakovski ..

tabel al derivatelor unor funcţii elementare Reguli de derivare .Formule de derivare .

tabel primitive uzuale Reguli de derivare .Formule integrale .

g admite primitive (fie G o primitivă a sa). iar funcţia este o primitivă a lui . atunci funcţiile fg. 2.Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue. este derivabilă pe I. Atunci funcţia admite primitive pe I. adică Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane . f'g şi fg' admit primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I.J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1.

atunci aria lui G este Lungimea graficului unei funcţii Lungimea graficului funcţiei f:[a.Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a. este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.b]->R derivabilă cu derivata continuă.b]->R+. atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie .

. Proba. cu {2} aparitia fetei cu doua puncte etc. Celelalte evenimente se numesc compuse. * Cuvantul aleator provine de la latinescul alea. {6} Acestea sunt singurele rezultate posibile si unul dintre ele se produce neaparat. Evenimentul care poate fi realizat de o proba si numai de una se numeste eveniment elementar. Daca notam cu {1} aparitia fetei cu un singur punct. {4}. Eveniment Consideram ca aruncam un zar. Este evident o experienta aleatoare* adica o experienta al carei rezultat variaza la întâmplare. care inseamna zar. atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi Probabilitati si statistica Evenimente 1. in urma unei aruncari cu zarul avem unul din rezultatele {1}. Rezultatul unei experiente aleatoare se numeste proba. {3}.Dacă este o funcţie continuă. Acestea sunt probele experientei. {5}. {2}.

3} si B = {2. Probabilitate Definitie. Evenimente egal posibile. 5. Operatii cu evenimente Fiind date doua evenimente A si B. 2. pentru a realiza cel putin unul din evenimentele A. 2. 2. aparitia uneia din fetele 1. {3} sau {6}. Numarul a poate varia de la 0 la n inclusiv. la aruncarea unui zar. 3. Vom scrie . Daca din motive de perfecta simetrie. {3}. atunci numarul fn=a/n poarta numele de frecventa. Se mai citeste "A sau B". {6} si avem A U B = {1. putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi realizate. 6 este evenimentul sigur al experientei. Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. evenimentul a carui realizare consta in realizarea a cel putin unuia din cele doua evenimente. De exemplu. aparitia altei fete decât fetele 1. si obtinem de a ori evenimentul A. Deci. {2}. Asadar. Eveniment imposibil Fiecarei experiente i se ataseaza doua evenimente cu caracter special: evenimentul sigur si evenimentul imposibil. Putem citi A si B in loc de A intersectat cu B. spunem ca evenimentele sunt egal posibile. Frecventa Daca repetam o experienta de n ori in conditii identice. Pobabilitatea unui eveniment este egala cu raportul dintre numarul cazurilor egal posibile care realizeaza evenimentul si numarul cazurilor egal posibile. se numeste reuniunea lor si se noteaza prin A U B. {3}. 3} Multimea tuturor evenimentelor legate de o experienta (inclusiv evenimentul sigur si evenimentul imposibil) formeaza un camp de evenimente. 6} Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul A B a carui realizare consta in realizarea simultana a evenimentelor A. B trebuie sa obtinem una din probele {1}. 4. Probabilitate 1. Sau extragerea unei bile albe dintr-o urna care contine numai bile negre.B. 3. In cazul de mai sus avem A B = {2. 3. Evenimentul imposibil nu se realizeaza la nici-o efectuare a experientei. {2}. iar evenimentul B se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {2}. 6} Evenimentul A se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {1}. De exemplu. 3. Evenimentul sigur este un eveniment sigur care se realizeaza cu certitudine la fiecare efectuare a experientei. 2. La aruncarea zarului consideram evenimentele A = {1. la aruncarea unui zar. 3. 6 este un eveniment imposibil. 5. 4. 2. Eveniment sigur. vom spune ca probabilitatea evenimentului A este egala cu raportul dintre numarul m al cazurilor favorabile realizarii evenimentului A si numarul n al cazurilor egal posibile.2.

mai mic decât 6? Notam cu A evenimentul caruia dorim sa-i calculam probabilitatea.. Aceste cazuri sunt: extragerea bilei 1. . extragerea bilei 3. 3. 20. Numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului A este 5. Avem o urna care contine 20 de bile numerotate cu 1. are urmatoarele proprietati: . extragerea bilei 2. 2. Care este probabilitatea ca printr-o extractie sa obtinem o bila numerotata cu un nr. 19. Numarul cazurilor egal posibile este 20. extragerea bilei 4 sau extragerea bilei 5. Atunci avem Proprietati ale probabilitatilor Probabilitatea unui eveniment A.Exemplu. . pe care o notam prin P(A)..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful